Karen Blixen-Din Inima Africii

Coperta de DAMO TEFAN Ed'tia original a aprui sub1 titlu! : Karen Blixen, OUT OF AFRICA, Putnam and Co.
Ltd.. Londra, 1937 (E. Gyldendal, Copenhaga KAREN BLIXEN DIN INIMA AFRICII Traducere si postfat de GABRIEL GAFITA CARTEA ROMNEASCA 1988 Equitare, Arcum tepdere, Veritatem dicere." (S mergi' clare, s ntinzi arcul, s spui adpvrul.) KAMANTE I LULU "Din f duri si de pe dealuri Venim, venim." 1 FERMA DE IA NGONG. Am avut- o ferm n Africa, la poalele colinelor Ngong. Ecuatorul taie de-a curmezisul' peste aceste nltimi, iar ferma se gsea la o altitudine de peste sase mii de -picioare. * n timpul zilei simteai c te.afli sus, aproape de soare, n schimb zorii de zi si serile erau limpezi si linistite, iar noptile reci. Pozitia geografic si nltimea tinutului concurau n a crea un peisaj fr pereche n lume. Nimic n plus si nimic din abundent nicieri ; doar Africa distilat pe parcursul a sase mii de picioare altitudine, precum esenta rafinat si tare a unui ntreg continent. Culorile erau uscate si arse, asemeni culorilor din olrit. Copacii, aveau un frunzis delicat si usor, a crui alctuire arta diferit de cea a copacilor europeni ; el nu crestea n arcuri, sau cupole, ci n straturi orizontale, iar aceast form ddea copacilor nalti si solitari aspectul unor palmieri sau aerul proic si romantic al unor corbii construite cu toat velatura, vnd pnzele strnse, iar marginilor pdurii o stranie
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (1 of 339)28.01.2005 15:21:00
aparent, de parc ntreaga pdure ar fi vibrat. Pe pajistile marilor cmpii se ntindeau, nclcite si golase, tufele de mrcini si iarba mirosea iute a cimbru si a mirt ; pe alocuri mirosul era att de tare net nrile te usturau. Toate florile ce le-ntlne'ai pe cmpuri sau rsrind pe plantele trtoare si lianele din pdurea virgin erau mrunte ca florile ce cresc prin vi numai la nceputul lungului sezon de ploi rsreau pe cmpuri niste crini nalti, masivi, puternic mirositori. Privelistile erau infinit de largi. Tot ce vedeai cu ochii respira mretie si libertate-si o noblete fr egal. Principala component a peisajului, si a vietii tale n. mijlocul lui, era aerul. Evocndu-ti vremea petrecut n. * 1 picior 0,305 metri. (N. trad.) tinuturile nalte ale Africii, te izbeste sentimentul de a fi trit, pentru ctva tirnp, n aer. Numai arareori cerul era mai mult dect albastru pal sau violet, cu o risip de nori imensi, imponderabili, vesnic schimbtori, adunndu-tw ori plutind pe ntinsul lui, dar avnd n el si o vigoare ncrcat de sineal, iar, la mic distant,- picta conturel-' dealurilor si pdurile ntr-un albastru proaspt si profund, n miezul zilei aerul prindea viat deasupra pmntuiui, ca o flacr arznd ; scntei, se mldia si strlucea ca apa cnd curge, reflecta si dubla toate obiectele, dnd nastere unui miraj nemrginit. n acest aer puteai respira fur efort, dobndeai sigurant n fata vietii si o inim usoar n piept. La munte dimineata te trezeai spunndu-ti : fat-m, snt aici, unde trebuia s fiu. Muntele Ngong e un masiv prelung ce se ntinde de la nord la sud. ncununat de patru nobile piscuri, proiectate ca niste valuri ultramarine ncremenite pe fundalul cerului. EI se ridic pn la opt mii de picioare deasupra nivelului mrii, iar nspre est cu dou mii de picioare deasupra ntregului tinut nconjurtor ; spre vest n schimb clina e mai adnc si mai abrupt, dealurile coboar vertical spre Valea Faliei celei Mari. ^ La munte vntul bate constant dinspre nord-nord-est, E acelasi vnt care jos, pe coastele Africii si ale Arabiei, este numit muson, adic vntul de est, armsarul favorit al regelui Solomon. Sus ns nu-l simti dect ca pe o mpotrivire a aerului fat de pmntul ce se semeteste n spatiu. Vntul se loveste din plin de colinele Ngong, nct
pantele lor par locul ideal de lansare a unui planor, pe care curentii, s-l ridice maj sus dect piscul muntelui. Norii purtati de vnt se izbeau de flancurile dealurilor si pluteau n jurul lor, sau rmneau agtati de vrfui muntelui, revrsndu-si preaplinul de ploaie. Dar aceia care, aflndu-se mai sus, reuseau s navigheze dincolo de culmi, se frmitau la vest de ele, peste desertul ncins al Vii Faliei. De la casa mea adesea urmream naintarea acestor masive alaiuri, minunndu-m s vd cum masele lor mret plutitoare, de ndat ce treceau de dealuri, se mistuiau n aerul albastru si dispreau. * ? 8 ' I ? Dealurile de la ferm si schimbau nftisarea de mai multe ori n cursul zilei .: uneori preau foarte aproape, alteori extrem de ndeprtate. Pe sear, cnd se las ntunericul, privindu-le, aveai la nceput impresia c o linie subtire de argint fusese trasat urmnd pe cer silueta muntelui ntvmecat ; apoi. la cderea noptii, cele patru vrfur preau turtite si,netezi te, ca si cum muntele s-ar fi ntins si ltit singur. De pe, colinele Ngong ai o panoram unic : spre .sud ? vezi ntinsa Rezervatie de Animale ce se pierde n zare tocmai pn spre Kilimanjaro ; spre est si nord, ca un parc, fsia de la poalele colinelor, cu pdurea n spate si relieful unduitor al Rezervatiei Kikuyu, care se ntinde, pret de o sut de mile. pn la Mount Kenya uit mozaic de mici lanuri ptrate de porumb, pilcuri de bananieri yi psuni, cu fumurile albastre, ridicndu-seJtci si colo, ale cte unui sat de bstinasi, ca un mic mnunchi de musuroaie" ascutite. Spre vest ns, departe, n vale. domneste peisajul uscat, selenar al sesului african. Desertul cel brun e presrat la ntmplare cu micile ghemotoace ale mrcinisurilor, iar albiile serpuitoare de ruri snt ncadrate de dungi ntortocheate de un verde nchis ; acestea snt crn^ gurile puternicilor arbori de mimoza cu crengile lor late si spinii ca niste crlige ; aici creste cactusul si tot aici e patria girafei si a rinocerului. Zona de deal, cnd ptrunzi n ea, se dovedeste infinit de mare, de pitoreasc si de misterioas ; si deasemeni variat, cu vile ei lungi, cu desisurile, cu pantele verzi si
rpele stncoase. Sus de tot,- sub unul din piscuri, exist chiar si un crng de bambusi. Printre coline snt izvoare si fntni ; am ridicat adesea cortul n vecintatea lor. Pe vremea mea triau aici bivolul, antilopa si rinocerul, dar bstinasii foarte btrni si mai aminteau nc de timpurile cjnd aveau si elefanti si regretau ntotdeauna c muntele Ngong nu fusese inclus cu totul n Rezervatia de Animale. Numai o mic portiune fcea parte din ea si limita acesteia era marcat prin indicatorul de pe vriul sudic. Cnd colonia va mai prospera, iar capitala e, Nairobi, va fi un mare oras, colinele Ngong ar putea deveni parcul ei zoologie fr egal n lume, Dar, n timpul ultimilor ani petrecuti de mine n, Africa, multi tineri tejghetari din Nairobi ddeau fuga duminicile pe dealuri clare pe motocicletele lor si trgeau n tot ce le cdea sub ochi, nct cred c animalele mari vor fi migrat de acolo, printre htisuri si peste pmntul pietros, mai departe, ? spre sud. >Sus, pe culme si pe cele patru vrfuri, era usor de umblat ; iarba crestea pitic. ntocmai ca pe un gazon, cu piatra cenusie rzbtnd pe alocuri la suprafat. De-a lungul culmii, apoi n sus si-n jos pe cele patru vrfuri, se ntindea, ca 0 serpentin domoal, o crare ngust fcut de animale. ntr-o dimineat, dup ce nnoptasem n munti, am urcat pn sus si am pornit pe aceast crare ; curnd am dat peste urme proaspete si blegar de la o turm de antilope. Marile si blndele animale trebuie s fi fost deja pe culme la rsritul soarelui, mergnd ntr-un sir lung si linistit si nu-ti puteai imagina c ar fi venit pentru alt motiv tocmai pn acolo dect ca s priveasc n jos, de-o parte si de alta, la peisajul de la picioarele lor. Cultivam cafea la ferma, mea. Ce-i drept, altitudinea era cam mare pentru aceast cultur si trebuia muncit din greu ca s nu se nruiasc totul, nct bogati n-am fost niciodat la ferm. Dar o. plantatie de cafea e un lucru care te acapareaz si nu-ti mai d drumul si pentru care ntotdeauna mai ai cte ceva de fcut : n general esti mereu putin rmas cu muncile n urm. n acea slbticie si iregularitate a tinutului, o parcel de pmnt amenajat si plantat dup toate regulile arta foarte bine. Mai trziu, cnd am zburat cu avionul n Africa si m-am obisnuit cu configuratia fermei vzut din aer, m-a coplesit o mare admiratie pentru plantatia mea
de cafea, ce se decupa verde aprins pe fondul cenusiu-verzui al solului si mi-am dat seama ct de intens tnjeste de fapt spiritul uman dup formele geometrice. Toat regiunea din jurul orasului Nairobi, si mai cu seam n par-tea lui de nord, e amenajat n mod asemntor ; aici trieste o lume care nu se gndeste si nu vorbeste1 dect despre plantatul, p.livitul sau culesul cafelei si care noptile st si medjteaz 3a mbunttirile ce mai pot fi aduse atelierelor de prelucrat cafeaua. Cultivarea cafelei e o munc de durat. Planta nu rsare cum ti nchipui tu cnd, tnr fiind si plin de sperant, sub o ploaie torential,.cari cutiile cu puieti de arbori de cafea din rsadnite si. mpreun cu toti lucrtorii fermei, privesti plantele cum snt asezate n siruri drepte de gropi spate n pmntul ud. apoi le acoperi bine, s le feresti de soare, cu crengi rupte din htis, cci obscuritatea e privilegiul exclusiv al fiintelor tinere. Dureaz patru-cinci ani pn ce copacii dau rod ; ntre timp se abat peste ei seceta sau bolile, iar ndrznetele buruieni locale npdesc din gros pmntul mai ales cea numit black-jack, cu pericarpuri lungi si scabroase, ce ti se agat de haine si de ciorapi. Unii copaci au fost plantati gresit, cu rdcinile pivotante ndoite ; acestia vor muri chiar cnd vor ncepe s nfloreasc. Se planteaz ceva mai mult de sase sute de copaci la un acru, * iar eu aveam sase sute de acri plantati cu cafea ; boii mei trgeau ncolo si ncoace pe cmp masinile-eultivator printre sirurile de copaci, mii si mii de mile, cu rbdare, asteptnd rsplata ce va s vin. Snt clipe de o mare frumusete la o ferm de cafea. Cnd nflorea toat plantatia la nceputul sezonului de ploi, era o priveliste luminoas, ca un 'nor de cret, prin ceata si ploaia, mrunt, pe .ntinderea a sase sute de acri de pmint. Floarea arborelui de cafea are un miros gingas, vag amrui, asemeni florii de porumbar. La vremea cind tot cmpul se nrosea de fructe coapte, femeile si copiii, numiti aici tolos, erau chemati s culeag cafeaua din copaci, mpreun cu brbatii ; apoi carele si crutele o duceau jos. la atelierul" de prelucrare de pe malul rului. Tehnica noastr nu era ntocmai ce-ar fi trebuit s fie, dar plnuisem noi nsine atelierul si singuri l construisem, nct eram foarte mndri de el. Odat a ars pn n temelii si a
trebuit construit din nou. Usctorul cel mare de cafea se nvrtea si se tot nvrtea, fcnd boabele s zuruie n pntecele su de-fier asemeni pietricelelor plimbate nainte, si napoi de valuri pe- un trm de mare. Cteodat cafeaua se usca si era gata de scos din usctor n toiul noptii. Asemenea momente erau de neuitat : multe lmpi de vnt apreau atunci n sala cea mare a atelierului, n care peste * 1 acru = 2 046.78 m2, aproximativ echivalent cu 1 pogon. (N. trad.) ? tot atrnau pnze de pienjeni si psti de cafea, iar n jurul usctorului, la lumina felinarelor, se adunau, mnatc de curiozitate, chipuri ntunecate si lucioase ; parc simteai c atelierul atrn liber n mreata noapte african, ca o nestemat sclipitoare n urechea unei etiopience. Mai trziu cafeaua era curtat de coji, triat si sortat manual, apoi ncrcat n saci, iar acestia cusuti cu acul de selrie. In fine, la prima gean a zorilor, nc pe ntuneric, stnd culcat n patul meu, auzeam, trase fiecare de cte opt perechi de boi,' crutele umplute vrf cu sacii de cafea, cte doisprezece la o ton, pornind la drum spre gara din Nairobi, pieptis pe dealul cu atelierul de prelucrare, nsotit"c dr~ strigte si scrsnete de roti si cu vizitiii alcrgnd alturi de crute. M gndeam cu plcere c era singurul deal ce .trebuiau-s-l urce la acest drum, cci ferma mea se gsea la o mie de picioare -mai Sus dect orasul Nairobi. Scara porneam pe jos n ntmpinarea alaiului care se ntorcea, boii obositi, cu capetele plecate, trgnd crutele goale, minati de cte un toto, iar vizitiii trndu-si absenti bicele prin colbul drumului. Din partea noastr fcusem tot ce ne sttuse n putint. ntr-o zi sau dou cafeaua avea s fie pe mare si nu ne rmnea dect s sperm c vom avea noroc la licitatiile cele mari de la Londra. Aveam sase mii de acri de pmnt, net mi rmnea destul teren n plus peste plantatia.de cafea. O parte a formei era ocupat de pdurea virgin, iar vreo mie de acri erau pmnturi|e clcasilor, pe care ci le numeau sha mbas. Clcasii. snt bstinasi care, mpreun cu familiile lor, detin ctiva acri de pmnt din suprafata fermei unui alb si care, n schimb, trebuie s. munceasc pentru i-\ an anumit, numr de zile pe an. ns clcasii mei, cred,
vedeau aceast relatie ntr-o alt lumin, cci multi dintre vi se nscuser la 'ferm si printii lor deasemeni, si fc probabil c m priveau ca pe un fel de clcas-sef, aseza1 eu pe mosiile lor. Pmnturile acestor oameni erau mult mai pline de viat dect restul fermei si se schimbau, dun anotimp, n tot cursul anului. Porumbul crestea mai nalt do un stat de om cnd treceai pe potecile nguste si vAu.lt bttorite dintre regimentele verzi fosnitoare, dup vuve venea vremea recoltei. Fasolea se cocea pe cmp, era 12 , adunat si treierat de femei, iar tulpinile si pstile fcute grmezi si arse. astfel incit, n anumite perioade ale anului, fuioare subtiri si albastre de fum se ridicau ici-colo de pe tot cuprinsul fermei. Bstinasii Kikuyu cultiva de asemenea si cartofi dulci, care au frunzele ca ale vitei-de' vie si care se ntind pe sol formnd o saltea nclcit si dens, precum si mai multe specii de dovleci mari, cu pete galbene si verzui, " Ori de cte ori te plimbi printre acele shambas ale celor din neamul Kikuyu, primul lucru care-ti retine privirea este partea din spate a cte unei femei btrne greblndu-si pmntul, care seamn cu imaginea unui strut cnd" si ngroap capul n nisip. Fiecare familie Kikuyu avea v:n -numr de to-libe si magazii mici, rotunde si tuguiate ; terenul dintre aceste colibe era un loc ce pulsa de viat, iar pmntul era dur ca betonul ; aici se mcina porumbul si se mulgeau caprele si tot aici alergau copiii si puii de gin. Obisnuiam s mpusc psri spurfawl n dup-amiezele Urzii si albastre prin- cmpurile de cartofi dulci din jurul caselor de clcasi ; porumbeii slbatici gungureau o melodie sonor prin arborii cu tulpini nalte si smocuri de frunte, rmasi ici si colo n shambas din pdurea ce acoperise' endva ntreaga ferm. Mai aveam si cteva mii de acri de psune. Iarba nalt se tlzuia ca marea sub vntul puternic si micutii Kikuyu si pstoreau aici vacile printilor lor. n sezonul rece si aduceau cu ei de la colibe crbuni aprinsi n cosulete de . rchit, provocnd uneori incendii puternice, cci lua foc iarba,, ceea ce era dezastruos pentru psunatul animalelor noastre. n anii mai secetosi, zebra si antilopa coborau si ele pe psunile de la ferm. -Nairobi" era orasul cel mai apropiat, la dousprezece
mile 'distant, situat pe un petec de pmnt neted, ntre dealuri. Aici se aflau sediul guvernului colonial si marile birouri centrale ; de aici era guvernat tara. E imposibil ca un oras s nu joace nici un rol n viata noastr ; diferenta nici mcar nu-i mare dac ai mai multe lucruri bune sau mai multe rele de spus pe seama lui, el ti atrage gndurile printr-un fel de lege mintal a gravitatiei. Bura luminoas ce plutea.noaptea pe cer deasupra orasului, si care se vedea din unele puncte ale fermei mele, mi ?rscolea gndurile, amntindumi de marile orase ale Europei. La nceput, cnd am sosit n Africa, n tar nu erau masini, 'nct la Nairobi mergeam clare sau ntr-o crut cu trei perechi de catri si ne lsam animalele n grajdul de la Transportul montan. n tot timpul sederii mele, Nairobi a fost un loc ce-ti oferea un peisaj pestrit, cu cteva frumoase cldiri noi de piatr -si cartiere ntregi de vechi prvlii din tabl ondulat, cu cteva birouri si bungalowuri, umbrite de siruri lungi de eucalipti plantati de-a lungul strzilor prfuite si goale. Birourile Tribunalului, ale Departamentului pentru Problemele Bstinase si ale Departamentului Veterinar aveau niste sedii jalnice si nutream, un deosebit respect pentru acei functionari guvernamentali ce reuseau ? s mai si lucreze cte ceva n cmrutele lor sufocante.si cu peretii plini numai de pete de cerneal. Dar Nairobi era totusi ua oras ; ti puteai face cumprturile acolo, puteai afla noutti, puteai prnzi sau cina Ia vreun hocel ori dansa la club. Era un oras viu, n permanent miscare, asemeni apei curgtoai'e si n plin crestere, asemeni fiintelor tinere, care se transforma de la an la an, sau chiar pe durata unei expeditii safari. S-a construit noul sediu al guvernului, o cldire impozant si rcoroas, cu o elegant sal de baluri si o grdin cochet, au rsrit hoteluri nalte, se organizau mari si impresionante expozitii agricole si florale, iar lumea cvasibun a coloniei mai nviora cteodat orasul cu reprezentatii de melodrame sprintare. Nairobi te ndemna : Profit cit poti de mine si de viat. Wir komnien nie wieder. so jung att de mprstiati si apuctori zusammen *"'. n general, eu si Nairobi ne ntelegeam de minune si odat,
pe cnd minam cruta prin oras, m gndeam c lumea n-ar fi lume fac strzile din Nairobi. Cartierele bstinasilor si ale imigrantilor de culoare erau deosebit -de ntinse prin comparatie cu orasul euro*>Nu ne mai mtnim niciodat att de tineri (lb. germ.). i'N: trad.) -Orasul Swahili, situat pe drumul spre Clubul Muthavga. n-avea deloc un renume grozav, era un loc murdar, ns colorat si plin de viat, unde n fiecare clip se ntmpla cile ceva. Era construit n cea mai mare parte din bidoane vechi de parafin turtite cu ciocanul si aflate n diferite faze de coroziune, asemeni stncilor .de corali, o structur fosilizat din care spiritul civilizatiei n plin avnt se eutoexila fr ntrerupere. Orasul somalez era situat si mai departe de Nairobi, datorit, cred, sistemului propriu somalezilor de a-si izola femeile. Erau pe vremea mea cteva tinere somaleze foarte frumoase, ale cror nume le cunostea tot orasul si care triau^n Bazar, dnd mult de furc politiei din Nairobi ; erau fiinte inteligente si care te, fermecau. Ins femeile somaleze cinstite nu apreau niciodat pe strzi'. Orasul somalez era btut de toate vnturile, fr pic de umbr si praf os, aminiindu-le probabil somalezilor de atmosfera din deserturile lor natale. Europenii care triesc' mult timp, cteva generatii chiar, n acelasi loc, nu se pot mpca niciodat cu totala indiferent a neamurilor de .nomazi fat'de preajma casei lor. Colibele somaleze erau mprstiate la n'tmplare pe pmntul gol si nu preau tinute laolalt dect, pentru cel mult o sptmn, cu ajutorul unui pumn de cuie lungi. Surprinztor era ns, cnd intrai n ele, c ddeai peste un interior extrem de curat si proaspt si nmiresmat cu tot felul de ? tmi arabe, cu covoare frumoase si obiecte de pret, cu vase de alam si argint si iatagane cu minere de fildes si lame din oteluri no'oi.'.e. Femeile somaleze aveau un fel de a fi blnd si demn, erau ospitaliere si vesele, iar rsul lor prea clinchetul unor clopotei de argint. n satul' somalezilor m simteam ca la mine acas, datorit servitorului meu somalez Fatah Aden, care m-a nsotit n tot timpul cit am stat n Africa si am luat parte la multe din srbtorile lor. Ca invitat de onoare, am fost poftit n camera nuptial. unde..pe:
pereti si pe patul de nunt atrnau mpletituri si broderii vechi cu luciu moale si unde nssi tnra mireas, cu ochi mari negri, sedea teapn ca un baston de maresal, mpodobit cum era cu mtsuri grele, cu aur si cu chihlimbare. Somalezii erau negustori de vite si fceau comert n toat tara. Pentru transportul mrfurilor.lor tineau n sat un numr de mgrusi suri, dar am vzut la ei si cmile : produse nepstoare, semete ale desertului, mai presus. de toate suferintele, pmntesti, asemeni cactusului si asemeni somalezului. Somalezii si atrag multe necazuri pe cap din cauza teribilelor lor certuri tribale. n aceast privint ei simt si rationeaz cu totul altfel dect ceilalti oameni. Farah apartinea tribului Habr Yunis, net, personal, n cazul unui conflict, le luam acestora din urm partea. Odat n orasul somalez a izbucnit o lupt n toat legea ntre cele dou triburi Dulba Hantis si Habr Chaolo, cu focuri de arm si case incendiate1 si cu vreo zece sau doisprezece morti, nainte ca guvernai s apuce s intervin. Pe atunci Farah avea un prieten tnr din acelasi trib cu el, pe nume Sayid, care-venea,uneori s-l vad la ferm si care era un biat foarte delicat, net mi-a prut nespus de ru end am aflat de la argatii mei c Sayid tocmai - era n vizit Ia o familie Habr Chaolo.cnd un membru suprat al tribului Dulba Hantis a trecut pe acolo si a tras dou focuri la ntmplare prin peretii casei, nimerind chiar n piciorul lui Sayid. I-am comunicat regretul meu lui Farah pentru ghinionul prietenului su. Ce ? Sayid ?", a strigat vehement. Farah. Asa-i trebuie lui Sayid. Ce nevoie a avut s mearg la ceai n casa unui Habr Chaolo ?" Indienii din Nairobi dominau marele sector al afacelilor indigene din Bazar, iar vestitii negustori indieni aveau toti micile lor vile n afara orasului : Jeranjec, Suleiman -Virjee, Allidina Visram. mprtseau toti acelasi gust pentru scrile, balustrii ,si vazele destul de prost sculptate in piatra moale a tinutului, ca niste constructii ridicate de copii din crmizi ornamentale roz. Ddeau petreceri n grdinile lor, .la care serveau prjituri n acelasi stil ca si vilele respective, dar erau oameni inteligenti, umblati prin lume si extrem de politicosi. Indienii din Africa snt ns negustori att de insistenti, net cu ei nu stii
niciodat dac stai fat n fat cu o fiint omeneasc sau cu un proprietar de firm. Fusesem n casa lui Suleiman Virjee si cnd, ntr-o zi, am vzut steagul cobort la jumtatea 'catargului pe cldirea cea mare a depozitului su. i-am ntrebat pe Farah : A murit cumva Suleiman Vier ?joe? '" .,E pe jumtate mort", mi-a rspuns Farah. i asa se pune steagul, la jumtatea catargului, cnd e pe jumtate mort ?", am ntrebat eu nedumerit. Suleiman a murit", spuse Farah. Virjee trieste". nainte s preiau administrarea fermei, mi plcuse sa vnez si fusesem n multe expeditii safari. Dar, cnd am devenit fermier, am pus deoparte pustile de vntoare. Neamul nomad si cresctor de vite al Masailor erau vecinii fermei mele si triau de cealalt parte a rului; din cnd n cnd veneau la mine s mi se plng de vreun leu ce le ataca vacile si s m roage s-l mpusc, ceea ce si fceam, dac-mi sttea n putint. Uneori, smbetelp, ieseam pe cmpiile de la Orungi s mpusc vreo zebrdou, pentru hrana muncitorilor de la ferm, urmat de un lung alai de tineri Kikuyu remtnd de optimism, mpuscam si psri la ferm, si spurfowls, si bibilici, care snt foarte bune la gust. ns ani n sir n-am fost n nici o singur expeditie de vntoare. i, totusi, adesea la ferm povesteam de acele safariuri n care fusesem cndva. Locurile de popas ti se fixeaz n minte ca si cum ai fi petrecut lungi perioade din viata ta acolo. i-ti amintesti de o curb a urmelor lsate de crut prin iarba din cmpie de parc ar fi fost nsesi trsturile unui prieten. Odat, ntr-o expeditie safari, am vzut o turm de bivoli, o sut douzeci si nou de capete, rsrind din ceata diminetii sub un cer de cupru, unul cte unul, de parc ntunecatele si masivele animale de culoarea fiorului, cvi coarnele lor puternice rsucite .orizontal nu s-ar fi apropiat, ci ar fi fost create chiar atunci sub ochii moi, iesind afar din ceat pe msur ce prindeau viat. Mai vzusem n pdufea virgin deas, unde razele soarelui tes printre plantele trtoare de pe sol mici pete si petece de lumin, o turm de elefanti strbtnd-o cu pasi hotrti, ca si cum la captul himii ar fi avut ntlnire cu cineva. Prea, la scar urias, marginea unui foarte vechi si ne
pretuit covor persan, tesut n nuante de verde, galben si negru-cafeniu. i nu o dat am privit naintarea peste cmpie a girafelor, cu acea gratie a lor vegetal, stranio. inimitabil, ca si cum n-ar-fi fost g turm de animale, ci o familie de flori rare gigantice, ptate, cu tulpina lung. avansnd ncet peste suprafata pmntului. Am urmrit doi rinoceri n promenada lor matinal, cnd adulmecau si forniau prin aerul tare al diminetii att de rece nci ti rneste nrile si care preau dou pietre mari, unghiulare, hrjonindu-se n valea prelung si bucurndu-se mpreun de viat. Am vzut si leul maiestuos, nainte. de rsritul soarelui, traversnd sub discul palid al lunii empia cenusie n drum spre brlogul su dup o vntoare-s lsnd n urm o dr ntunecat^ prin ierburile argintii, cu chipul nc rosu pn'ctre urechi, sau n timpul siestei sale de la amiaz, cnd se odihnea multumit n mijlocul a lor lui, culcat pe ierburile cele mrunte si la 4umbra delicat, primvratic a uriaselor acacii din. marele parc african. Erau amintiri plcute la. care m puteam gndi cnd viata devenea monoton la ferm. Iar animalele cele mari triau mereu acolo, pe teritoriul lor : n-aveam dect s merg s ie caut dac voiam. Proximitatea lor ddea un caracter senin si jucus atmosferei de la ferm. Far ah desi cu timpul a ajuns s dobndeasc un interes-foarte viu pentru lucrrile de la ferm si btrnii mei nsotitori localnici la safari-uri triau ns mereu cu speranta unor noi expeditii mpreun. Afar, n slbticie, am nvtat s m feresc de miscrile bruste. Fiintele cu care ai de-a face acolo snt timide si vesnic n stare de alert, avnd un adevrat talent de a-ti scpa tocmai cnd te astepti mai putin. Nici un animal domestic nu poate sta att de imobil ca cele slbatice. Lu-' mea civilizat si-a pierdut aptitudinea nemiscrii si trebuie s ia lectii de tcere de la slbticiuni nainte de a fi acceptat de ele. Arta de a te misca, usor, fr bruschete, e prima lectie a vniorului si cu att mai mult a vntorului. narmat nu cu pusca, ci cu aparatul de fotografiat. Vntorii nu pot face dup placul lor, ei trebuie . s se mldie dup vnt si dup culorile si mirosurile peisajului si trebuie ssi nsuseasc ritmul ntregului ca si cum ar fi al lor. Uneori o miscare se repet la nesfrsit,
iar ei snt nevoiti s-o urmeze ntocmai. n clipa cnd ai prins ritmul Africii, ti dai seama ce. el este acelasi n toat muzica ei. Ceea ce am nvtat de la slbticiunile tinutului mi-a folosit si n relatiile mele cu bstinasii. Dragostea pentru femeie si feminitate este o trstur masculin, dup cum dragostea pentru brbat si brbtie o trstur feminin si exist o sensibilitate pentru trile si rasele sudice, care este o calitate a omului nordic' Normanzii trebuie s se fi ndrgostit de trile strine, nti de Franta, apoi de Anglia. Acei btrni.aristocrati ce apai n literatura si istoria secolului al XVIII-lea ca neobositi cltori prin Italia, Spania si Grecia nu aveau nici o singur trstur sudic n toat constitutia lor, ns erau atrasi si retinuti de fascinatia unor lucruri total diferite de felul lor de a fi. Cnd acei vechi pictori, filozofi si poeti germani si scandinavi au ajuns prima oar la Florenta sau Roma, ei au czut n genunchi cuprinsi de' adoratie fat de Miazzi. O ciudat rbdare ilogic pentru o lume strin sa instalat la acesti oameni nerbdtori. i, asa cum pentru o femeie este practic imposibil s enerveze un brbat adevrat, iai' pentru femei un brbat nu este niciodat ah- solut demn de dispretuit si nici cu totul de lepdat cit vreme rmne brbat, tot asa s-au artat si freneticii nordici, cu prul lor rosu. nesfrsit de suferitori fat de trile si. popoarele tropicale. Ei, care n-ar fi acceptat pentru nimic n lume vreun moft n tara lor si de la neamurile lor, ndurau seceta din muntii Africii si attea insolatii si pesta bovin ntre vite si nepriceperea servitorilor localnici cu o imens resemnare si supunere. Oamenii din sudul Europei si cei de snge amestecat nu au aceast calitate : ei fie o condamn, fie o dispretuiesc. Astfel c brbatii n toat puterea cuvntului l batjocoresc pe ndrgostitul suspintor, iar femeile rationale, care n-au rbdare cu brbatii lor, sint n mod similar indignate de Griselda. In ce m priveste, nc din primele "mele sptmni in Africa, am ncercat o mare afectiune pentru bstinasi. Era un sentiment puternic ce mbrtisa toate vrstelc si amndou sexele. Descoperirea raselor negre a nsemrfai pentru mine o lrgire mirific a universului meu. Dac
* 19 cineva cu o pasiune nnscut pentru animale av fi croseut ntr-un, mediu lipsit de animale si-ar fi venit n contact, cu ele doar mult mai trziu n viat, sau dac cineva cu o aplecare instinctiv spre arbori si pdure ar fi.ptruns prima oar ntr-un codru la vrsta de douzeci de ani, sau dac, n fine, cineva cu o ureche muzical s-ar fi ntmplat s aud prima oar o melodie abia la vrsta maturittii, cazurile lor s-ar fi asemnat ntocmai cu al meu. Dup ce am avut primul contact cu bstinasii, mi-am acordat rutina existentei la aceea a orchestrei lor. Tatl meu a fost ofiter n armatele danez si francez s, ca tnr locotenent n luptele de la Duppel, * scria acas: ,,La Duppel am comandat o lung coloan de soldati. Era o munc grea, ns magnific. Dragostea de rzboi e o patim ca orisicare alta, iubesti soldatifla fel cum iubesti fetele tinere adic la nebunie, fr ca o dragoste s~o exclud pe alta, dup cum stiu foarte bine si fetele. ns ; dragostea pentru o femeie implic o singur femeie o dat, pe cnd dragostea pentru soldatii ti cuprinde ntreg regimentul, pe care l-ai vrea s fie ct mai numeros, dac ar fi cu putint". Acelasi lucru l simteam si eu pentru bstinasi. Pe acestia nu era usor s ajungi s-i cunosti. Aveau auzul fin si erau evanescenti; dac-i speriai, se puteau retrage, n decurs de o secund, ntr-o lume numai a lor, asemeni slbticiunilor care, la orice miscare mai brusc a ta, au fugit ti-au disprut din fata ochilor. Pn s apuci s cunosti bine un bstinas, ti-era aproape cu neputint s scoti de la el un rspuns precis. La o ntrebare direct, ca de pild cte vaci avea, rspunsul lui suna evaziv : Cte v-am spus si ieri". Europenii se simt contrariati de un asemenea gen de rspuns, dar e foarte probabil c bstinasii snt la rndul lor contrariati de un asemenea gen de ntrebare. Dac insistam sau i urmream pentru a scoate de la ei o explicatie a atitudinii lor, bteau n retragere ct puteau, apoi se foloseau de ,vreo fantezie caraghioas ori grotesc pentru a ne ndrepta pe o pist * Sat n partea danez a provinciei Schleswig (care, pn n 1920, a apartinut Germaniei). n rzboaiele dano-prusace din IJ54850 si 1864 s-au purtat lupte aprige pentru cucerirea si recucerirea transeelor de la Duppel. (N". trad.)
20 gresit. Pn si copiii mici afjati in astfel de situatii erau versatili ca niste vechi juctori de poker, care nu se sinchisesc dac le supra- sau le subapreciezi cartea din ran atta timp ct nu stii exact ce figuri au. Dac ptrundeam vreodat efectiv n existenta localnicilor, acestia se purtau asemeni furnicilor cnd le nfigi un bt n musuroi ; nlturau cu o energie neobosit stricciunea, n vitez si pe tcute, ca si cum ar fi sters de pe fata pmntului urmrile unei fapte necuviincioase. N-aveam de unde sti, si nu. ne puteam imagina, la ce pericole se asteptau din partea noastr. Personal cred c erau mai speriati de noi, asa cum te sperii ndeobste de un zgomot puternic si neasteptat mai degrab dect ti-e fric de suferint sau de moarte. i totusi era greu de spus cu certitudine, cci bstinasii snt mari maestri n arta simulrii. Uneori diminetile n shambas ddeai pes'a ? o spurfowl care alerga n fata calului tu ca si cum ai: fi avut o arip rupt si acum fugea ngrozit s n-o prind cinii. Dar n-avea nimic la ai'ip si nu-i era team de cirti cci si putea lua oricnd ? zborul chiar de sub nasul lor , ci probabil avea undeva aproape puii si ncerca s ne abat atentia dinspre ei. Ca si aceast spurfowl, bstinasii puteau simula teama de noi din cauza vreunei frici mai profunde, a crei natur ns nu o puteam ghici. .Sau, la urm, purtarea lor se putea dovedi a fi fost doar o glum ciudat, cci acei oameni timizi nu se temeau de noi ctusi de putin. Bstinasii au, n mult mai mic msur dect oamenii albi, acel simt al riscului n viat. Cteodat la un safari, sau pe lng ferm, n^ vreun moment de tensiune extrem, am ntlnit privirea nsotitorilor mei si am simtit c ne aflam la mare deprtare unii de altii si c erau mirati din cale-afar de acea team' a mea n J'ata riscului. Ceea ce m-a fcut s reflectez la faptul c ci se miscau n viat cum nu vom reusi noi niciodat, ca in elementul lor, ntocmai ca pestii de ape adnci care nu pot piicepe de ce ne temem noi de nec. Aceast sigurant, aceast art de a nota ei o aveau, mi-am zis, pentru c pstreaz stiinta pierdut pentru noi de printii nostri ; Africa, dintre toate continentele, te nvat c Dumnezeu si Diavolul una snt, o maiestate co-etern, .nu dou ne21
nscute, ei o singur nenscut, iar bstinasii nici nu confundau cele dou persoane, nici nu divizau substanta lor, n timpul safari-urilor si la ferm cunostinta mea cu bstinasii a evoluat ntr-o relatiestabil si personal. Eram prieteni buni. M-am mpcat si cu faptul c, n vreme ce eu nu-i. voi cunoaste sau nu-i voi ntelege niciodat bine, ei vedeau prin mine ca prin sticl si erau constienti ce anume hotrre aveam s iau nainte chiar ca eu nsmi s fiu sigur de ea. O vreme am avut o mic ferm la Gil-Gil, unde triam n cort si tot umblam ncoace si ncolo cu trenul ntre Gil-Gil si Ngong. Cnd ncepea s plou la Gil-Gil, se ntmpla s m hotrsc subit s m ntorc acas. Dar, cnd ajungeam la Kikuyu, gara noastr la calea ferat, de unde mai erau nc zece mile pn la ferm, unul din oamenii mei m astepta cu un catr, ca s nu merg tot drumul pe jos. Cnd i-am ntrebat de unde stiuser c m ntorc, au privit n zare si mi .s-au prut . ncurcati, parc temtori sau plictisiti, cum am fi noi dac uri surd ar insista s-i explicm o simfonie. Cnd bstinasii se simteau n sigurant din partea noastr c nu vom face miscri bruste sau zgomote neasteptate, ne vorbeau cu mult mai deschis dect vorbesc de obicei european cu european. Nu erau niciodat de ncredere, dar n general erau sinceri. Un nume bun ceea ce noi am numi prestigiu conteaz foarte mult la bstinasi, ntr-un anumit moment'preau s-ti fi fcut o apreciere -global, de care nimeni nu se rnai atingea pe urm. Cteodat la ferm existenta era solitar si, n linistea serilor, cnd minutele picurau din ceas, viata prea s picure si ea din tine odat cu ele, de dorul unui alb cu care s vorbesti. Simteam ns tot timpul n penumbr existenta tcut a bstinasilor paralel cu a mea, dar ntr-un plan diferit. Numai ecouri rzbteau dintr-o parte n alta. Bstinasii nsemnau* Africa n carne si oase. naltul vulcan stins Longonat, ce se ridic deasupra Vii Faliei celei Mari, arborii de mimoza strjuind largi rurile, sau elefantul si girafa nu nsemnau Africa mai cu adevrat dect bstinasii negri siluete mrunte ntr-un decor imens. "Toti erau expresii- diferite ale aceleiasi idei, toti erau variatiuni pe aceeasi tem. Nu era un cumul con
gener de atomi eterogeni, ci un cumul eterogen de atomi congeneri, precum n cazul frunzei de stejar, al ghindei si al obiectului din lemn de stejar. Noi, n cizme si cu graba noastr permanent, ajungem n disonant cu peisajul. Bstinasii snt mereu n rezonant cu el, iar cnd acesti oameni nalti, zvelti, ntunecati si cu ochii negri cltoresc ntotdeauna nul cte unul, astfel c pn si marile lor artere de circulatie nu snt dect niste poteci j nguste , ori muncesc pmntul, ori si pstoresc vitele, ori danseaz la marile lor srbtori, ori ti spun o poveste, de fapt Africa e cea care umbl, danseaz si te desfat. Sus, ia munte, ti amintesti de versurile poetului '. Nobil am gsit mereu Bstinasul, iar Imigrantul insipid. * Colonia se schimb si s-a schimbat mult de cnd am'fost eu acolo. Cnd voi nota, ct mai fidel posibil, experientele trite de mine la ferm, n tinuturile nconjurtoare si cu unii dintre locuitorii sesurilor si ai pdurilor, acestea s-ar putea s nu mai prezinte dect un interes' istoric vag. * Versuri ale poetului danez Johannes V. Jensen (18731950), laureat al Premiului Nobel n 1944. (N. trad.) l!N COPIL BTINA Kamante era un bietel bstinas, fiul unuia din clcasii mei. i cunosteam bine pe copiii clcasilor mei. cci lucrau pentru mine la ferm, dar se si nvrteau toat ziua prin preajma casei mele, pstorindu-si turmele pe psunile din apropiere, cu credinta c aici.se putea ntmpla oricnd ceva interesant. ns Kamante trebuie s fi trit la ferm cel putin ctiva ani nainte de a-l cunoaste eu , presupun c dusese o viat retrasa, asemeni unui animal bolnav. ' ' Prima oar am dat peste el ntr-o zi cnd strbteam calare psunea de pe domeniul meu", iar el vedea acolo de caprele alor lui. Era cea mai nefericit fiint Sin cte se puteau vedea pe lume. Capul i era mare, iar corpul teribil de firav si mic, genunchii si coatele mpungeau afar prin piele ca nodurile pe un ciomag si amndou picioarele i erau acoperite de rni purulente adinei de la coapse pn la clcie. Acolo, pe pajiste, prea ns nefi
resc de mic, astfel net te izbea ca un fapt ciudat c atita suferint putea fi concentrat ntr-un singur punct. Cnd m-am oprit s-i vorbesc, nu mi-a rspuns ; ai fi zis c nici nu m-a observat. Pe chipul lui plat, osos, chinuit, dar infinit de rbdtor, (fchii n-aveau nici o licrire, erau mati ca ai unui mort. Arta de parc ar mai-fi avut doai: cteva sptmni de trit si te asteptai s si vezi vulturii., care la ses se atin mereu n preajma mortii, rotindu-s< deasupra capului su prin aerul palid si ncins. I-am spus s treac a doua zi dimineat pe la mine, cci am s ncerc s-l vindec, Adesea pentru oamenii de la ferm eram diminetile, de la nou la zece, doctor si, ca toti marii vraci vindectori, aVeam o clientel mare, din care de obicei, la ora respectiv, dou duzini si jumtate erau dejn la usa mea. 24 Cei din neamul Kikuyu snt adaptati la neprevzut si obisnuiti cu neasteptatul. n aceast privint ei se deosebesc de albi, care majoritatea se strduiesc s-si ia msuri de sigurant n fata necunoscutului si a asalturilor fortunei. Negrul e n termeni prietenosi cu soarta, aflndu-se tot timpul n mna ei ; soarta este oarecum pentru el ca o cas, ca ntunericul familiar al colibei sale, ca pmntul roditor din adncuri n care prinde rdcini. El accept orice schimbare n viat cu mult calm. Printre calittile pe care va voi s le afle la stpnui su. la doctor sau la Dumnezeu, imaginatia, cred, ocup un toc "de frunte. Probabil pornind de la aceast preferint a sa anume, n sufletele arabe si africane postura de crmuitor ideal e detinut si azi de califul Harun-al-Rasid ; cu el nimeni nu stia la ce s se astepte n clipa urmtoare si nu stia nici' de unde s-l ia. Cnd africanii vorbesc de personalitatea lui Dumnezeu, ei vorbesc ca n O mie si una de nopti sau ca n ultimele capitole din .Cartea lui Iov ; aceeasi calitate, nesfrsita putere de imaginatie, e cea care i impresioneaz mereu. ' ? Acestei trsturi a oamenilor mei i datoram si eu popularitatea de care m bucuram, sau mai bine zis faima mea de doctor. Cnd am sosit prima oar n Africa, am cunoscut pe vapor un mare savant german, care venea a douzeci si treia oar atunci s experimenteze leacuri pentru boala somnului si care aducea cu el peste o sut de
sobolani si cobai. Mi-a povestit c principala lui greutate cu pacientii si bstinasi nu era niciodat lipsa lor de curaj . n fata durerii ori a vreunei operatii mari de obicei nu artau dect foarte putin team cit profunda lor aversiune pentru regularitate, pentru tratamentul repetat ori pentru sistematizarea ntregului ; ceea ce marele medic german nu putea pricepe. Dar, cnd am ajuns s-i cunosc eu nsmi pe bstinasi, tocmai aceast calitate a lor a fost una din trsturile care m-au atras cel mai tare. Aveau ntr-adevr curaj : plcerea nealterat a pericolului adevratul rspuns al creatiurfii la vestirea destinului lor . ecoul dinspre pmnt atunci cinci cuvnt cerul. i uneori m-am gndit c lucrul de care se temeau, n fundul sufletelor lor, cel mai tare din partea 25 noastr era-pedanteria. In minile unui pedant, ei ar muri de jale. Pacientii mei asteptau pe o teras pavat din fata casei. Aici stteau pe vine schelete btrne de brbati cu o tuse ce le sfsia piepturile sau cu ochi lcrimnd nencetat, btusi tineri si zvelti, cu pielea neted, tinndu-se de ochii vineti ori de gurile tumefiate, mame cu copii febrili, ca niste floricele uscate, agtate de gtul lor. Aveam adesea de tratat arsuri urte, cci noaptea Kikuyu dorm n jurul focurilor din colibe, iar grmezile de lemne ori crbuni ncinsi pot luneca sau cdea drept peste ei iar, cnd . mi se termina uneori rezerva de medicamente, constatam c mierea era un unguent deloc de lepdat pentru vindecarea arsurilor. Atmosfera pe acea teras era animat, ncrcat cu electricitate, asemeni atmosferei din cazinourile Europei. uvoiul de vorbe aprinse nceta cnd ieseam. eu afar, ns tcerea mustea de posibilitti ; acum era momentul cnd se putea ntmpa brice. i totusi asteptau ntotdeauna ca eu s-mi aleg singur ntiul pacient. N-aveam prea multe notiuni de medicin, doar.att cit se nvat la un curs de prim ajutor. ns renumele meu ca doctor s-a rspndit multumit celor cteva norocoase lecuiri ntmpltoare si n-a sczut nici dup greselile catastrofale comise alteori. Dac le-as fi putut garanta pacientilor mei nsntosirea sigur n fiecare caz, cine stie dac cercul lor nu s-ar fi restrns ? As fi atins atunci prestigiul profesional
iat fr doar si poate un doctor foarte eficace din Volaia , dar ei, ar mai fi fost ei siguri c Domnul era de partea mea? Cci despre Dumnezeu stiau din anii lungi de secet, de la leii ce bntuiau noaptea pe ses, de la leoparzii din preajma locuintelor cnd copiii le rmneau singuri acas si de la valurile de lcuste ce npdeau pmmtul venind nu se stie de unde si care nu mai lsau nici o frunz ntreag n urma lor. l mai stiau si din orele de nenchipuit fericire cnd lcustele treceau prin porumbiste fr s se opreasc, sau cnd, primvara; ploile veneau devreme si bogate, umplnd sesul si cmpiile de flori si de recolte bune. Incit doctorita cea att de priceput din Volaia putea fi la urma urmelor un fel de outsider cnd era vorba de lucrurile cele mari si importante ale vietii. 26 Spre surprinderea mea, Kamante a venit.chiar a doua zi dup ntlnirea noastr. edea putin "mai la o parte de ceilalti trei sau patru bolnavi prezenti, cu o tinut dreapt, cu chipul su pe jumtate mort prnd c totusi mai ncerca un oarecare atasament fat de viat si c era hotrt acum s se lege de ea, ncercndu-si pn si aceast ultim sans. Cu timpul s-a dovedit a fi un pacient excelent. Venea cnd i stabileam s vin, fr vreo exceptie, si reusea s tin socoteala timpului cnd i spuneam s se prezinte s treia sau a patra zi, un lucruneobisnuit la bstinasi. Suporta tratamentul dur al rnilor sale cu un stoicism cum nu am mai vzut. n toate aceste privinte l-as fi putui oferi drept exemplu si celorlalti, dar n-am fcut-o, cci n acelasi timp mi ddea si destul btaie de cap. Rar, foarte rar mi-a fost dat s ntlnesc o creatur att de slbticit, o fiint omeneasc att de izolat de lume si, printr-un soi de ferm resemnare ueigas, ati de complet opac la toat viata din jurul ei. Reuseam s-]' fac s rspund cnd l ntrebam cte ceva, dar niciodat nu rostea el primul vreun, cuvnt si niciodat nu m privea direct n ochi. N-avea n el nici un pic de mil si afisa un vag surs batjocoritor, si plin de dispret, cu aerul c n-aveai la ce te astepta altceva, vznd lacrimile celorlalti copii cnd le splam si le bandajam rnile, dar nici la ei nu se uita vreodat. N-avea deloc dorinta vreunui contact cu lumea nconjurtoare ; contactele sale de pn atunci se
dovediser prea crude pentru el. Tria lui de caracter n fata durerii era tria de caracter a unui btrn rzboinic. Nimic nu putea fi att de ru nct s-l mai surprind : cu experienta si filozofia lui, era pregtit pentru ce se putea mai ru. Toate acestea te trimiteau cu gndul la profesiunea de credint a lui Prometeu : Durerea este elementul meu. dup cum ura este al tu. Tu sfsie-m, dac vrei, nu-mi pas". Sau : O, f tot ce poti mai ru. Tu esti-atotputernic"1. Dai', cu o persoan de nltimea lui Kamante, ncepeai s te simti stnjenit si-ti pierdeai siguranta. Co-ar fi gndit Dumnezeu m ntrebam . 'dac ar fi fost confruntat cu o atitudine ca aceea la un asemenea omulet ? 27 Mi-amintesc bine de prima oara cmd m-a privit si mi-a vorbit de bunvoia lui. Eveniment care s-a petrecut la un moment dat pe parcursul cunostintei noastre, cci abandonasem primul tratament si ncercam ceva nou acum, o cataplasm fierbinte, despre care citisem n crtile mele, n dorinta de a-mi face ct mai bine meseria, am nclzit, prea tare cataplasm, iar, cnd i-am aplicat-o pe picior si am legat-o apoi cu o fas pe deasupra, Kamante mi-a spus doar : Msabu" si mi-a aruncat o privire crunt. Bstinasii se folosesc de acest cuvnt indian atunci cnd se adreseazunei femei albe, dar l pinunt putin diferit, preschimbnru-l ntr-un cuvnt african, cu o sonoritate degenerat, n gura lui Kamante el suna ca un strigt de ajutor, dar si ca o form de avertisment, pe care ti-l d un prieten cnd vrea s te opreasc dintr-o actiune ce se dovedeste nedemn de tine. M-am gndit mai trziu cu oarecare sperant la acea mprejurare. Aveam ambitie ca doctor si-mi prea ru c-i pusesem c'ataplasma prea fierbinte, dar n acelasi-timp m si bucuram, cci aceasta fusese prima senteie de ntelegere ntre copilul slbticit si mine. Col obisnuit cu suferinta stoic si care nu se astepta dect la suferint, nu se. astepta ns ca ea s-i vin tocmai din partea mea. ....' Ct despre tratamentul ce i-l aplicam, lucrurile nu -se prezentau prea ncurajator. Mult vreme i-am tot splatrnile si i-am bandajat piciorul, ns boala m depsea. Din timp n timp era parc mai bine, dar apoi'rnile izbucneau n alte si alte locuri. Pn la urm m-am ho.trt.
s-l duc la spitalul Misiunii Scotiene. Hoturrca mea era din capul locului suficient de dramatic si continea destule posibilitti pentru a produce . impresie asupra lui Kamante care, pe scurt, nu voia s mearg. Experienta si filozofia fui de viat l mpiedicau s protesteze prea mult, indiferent despre ce era vorba, ns, cnd l-am dus la Misiune si l-am lsat n cldirea prelung a spitalului, ntr-o ambiant complet strin si misterioas pentru el, a nceput s tremure. Misiunea Bisericii Scotiene era aproape de mine, ia dousprezece mile spre nord-vest si situat cu cinci sute de picioare mai sus dect ferma mea ; iar Misiunea Rornano-Caloic Francez.era la zece mile spre est, pe un 23 ? ? ' . teren mal plat si cu cinci sute.de picioare mai Jos. In ce m priveste, nu simpatizam prea tare cu nici.'una-din aceste Misiuni,- dar ntretineam relatii amicale cu am:idou si nu regretam clect faptul c triau ntr-o stare ele ostilitate reciproc. Printii francezi erau prietenii mei cei mai buni. Mergeam clare mpreun cu Farah s aud slujba lor duminicile dimineata, n parte pentru a mai vorbi limba francez si n parte pentru c fceam o plimbare plcut pn la Misiune si napoi. O bun bucat de drum soseaua strbtea vechea plantatie de salcmi australieni a Departamentului Forestier, iar mireasma proaspt si viril ca de pin a salcmilor-australieni era plcut si nviortoare n aerul diminetii. Era extraordinar s vezi cum biserica roman si ducea atmosfera cu ea oriunde se-ntmpla s fie. Printii si proiectaser si construiser biserica singuri, cu ajutorul .congregatiei de bstinasi, net pe bun dreptate erau mndri de ea. Aveau o biseric frumoas, mare si cenusie, la care fcuser si un turn cu clopot ; acesta se ridica ntr-o curte larg, deasupra unor terase si a unor scri si n mijlocul plantatiei lor de cafea, cea mai veche din colonie si extrem de bine organizat. Pe celelalte dou laturi ale curtii mai erau refectoriul cu arcade si cldirile mnstirii ; scoala si moara erau jos, lng ru, iar ca s ajungi pe aleea ce ducea spre biseric, trebuia s traversezi un podet arcuit. Era construit din piatr cenusie, iar cnd treceai cu calul peste el, se detasa clar si impresionant din
peisaj, putnd fi la fel de bine situat si ntr-un canton din sudul Elvetiei ori undeva n nordul Italiei, Prietenosii printi m asteptau la poarta bisericii, dup slujb, s m invite la un petit verre de vin j; n sala ncptoare si rcoroas a refectoriului ; aici era o adevrat plcere s-i auzi cum stiau totul despre ce se petrecea n colonie, chiar n cele mai ndeprtate colturi.ale ei. De asemenea, sub aparenta unei conversatii blnde si binevoitoare, scoteau de la tine orice fel de noutti s-ar fi putut s stii, ntocmai ca un roi harnic de albinute brune si proase cei aveau toti brbi dese si lungi care se agt Un phrel de vin (lb. franc). (N. trad.) 29 tau de o floare urmrind s-i sectuiasc tot preaplinul de miere. Dar, cu toate c se interesau att de tare de viata coloniei, erau n acelasi timp, n felul lor, att de tipic frantuzesc, niste exilati permanenti, ce ascultau rbdtori si veseli de oarece porunci superioare de sorginte misterioas. S nu fi fost acea sorginte misterioas care s-i tin n loc, simteai c nici urm n-ar mai fi rmas de ei atunci si acolo, dup cum n-ar ii existat nici biserica din piatr cenusie cu turnul ei cel nalt, nici arcadele, nici scoala sau plantatia lor model, nici nsusi complexul Misiunii. Cci, de ndat ce cuvntul ce-i descrca de obligatii ar fi reusit s le parvin cumva, ar fi lsat toti balt treburile coloniei si si-ar fi luat zborul n linie dreapt spre Paris. ? . Farah, care tinea cei doi ponei ai nostri ct timp eu stteam n biseric si la refectoriu, remarca, pe drumul de ntoarcere, dispozitia mea voioas ; el nsusi era un mahomedan pios, care nu se atingea de alcool, n schimb accepta prescura si vinul de mprtsanie ca pe niste rituri obligatorii ale religiei mele. Printii francezi veneau uneori cu motoreta pn la ferma mea si rmneau la prnz, mi citeau fabule de La Fontaine si-mi ofereau sfaturi nepretuite despre cultura cafelei. Misiunea Scotian n-o cunosteam prea bine. Panorama era minunat de.acolo,*de sus, peste ntregul tinut nconjurtor Kikuyu, dar, cu toate acestea, complexul Misiunii mi ddea impresia de orbire, ca si cum n-ar fi fost n stare s vad nimiape contul ei. Biserica scotian si ddea
toat silinta s-i mbrace pe bstinasi n haine europene, ceea ce, dup prerea mea, nu le fcea nici un bine, din nici un punct de vedere. 'Dar Misiunea avea un spital foarte bun, pe care, ct am fost eu n Africa, l conducea un medic-sef inteligent si mare filantrop, pe nume Dr. Arthur. Acest spital a salvat vietile multora dintre oamenii de Ia ferma mea. Pe Kamante l-au tinut trei luni la Misiunea Scotian, n acest rstimp l-am vzut doar o singur dat. Treceam clare pe lng Misiune n drum spre gara din Kikuyu si, drumul mergea o vreme paralel cu cldirea spitalului. 30 L-am zrit pe Kamante n curte, sttea singur si mai deoparte de grupurile celorlalti bolnavi. Era deja ntr-att de vindecat nct putea chiar fugi. Cndjm-a vzut, a venit la gard si a fugit n rnd cu mine ct timp drumul si gardul au mers paralel. Alerga n trap usor, de cealalt parte a gardului, ca un mnz n padoc cnd te-apro.pii clare ; sttea cu ochii atintiti la poneiul meu. dar de rostit n-a rostit nici o vorb. La coltul curtii spitalului a fost nevoit, s se opreasc si, cnd m-am uitat napoi, l-am vzut, ncremenit acolo, cu capul n sus, privind fix dup mine, tot ca un mnz, cnd te-ai ndeprtat si rmne singur. I-am fcut semne de cteva ori cu' mna ; la nceput n-a reactionat, apoi mna lui s-a ridicat drept n sus, ca mpins de un piston, dar numai o dat si s-a lsat n jos. Kamante s-a ntors la ferm n dimineata duminicii Pastelul si mi-a nmnat o scrisoare din partea conducerii spitalului, care declara c starea lui era mult ameliorat si c putea fi considerat ca definitiv vindecat. Probabil c in parte si ddea singur seama de continutul scrisorii cci mi privea chipul cu atentie n timp ce citeam, ns nu voia s discute subiectul, avea lucruri mai importante n cap. De obicei Kamante se purta cu o demnitate msurat sau retinut, ns de data aceasta radia din toat fiinta lui si un anumit triumf reprimat n sine. Toti bstinasii au un puternic simt al efectului dramatic. Kamante si legase cu grij, de jur mprejurul picioarelor, pn la genunchi, niste bandaje vechi, pentru a-mi face o surpriz. Era limpede c realiza importanta vital a momentului nu numai din perspectiva propriului su noroc, ci, n chip generos, si prin plcerea ce avea s
mi-o ofere mie. si amintea probabil de cte ori m vzuse necjit de pe urma nereusitei leacurilor mele n fata suferintei lui si si ddea seama c rezultatul tratamentului .de la spital era un lucru n sine uimitor. Pe msur ce, ncetul cu ncetul, si desfcea bandajele de la genunchi pn la cicie, apreau de sub ele o pereche de picioare vindecate, doar ici si colo mai purtnd semnele vreunei cicatrici uscate. Dup ce a savurat pe ndelete, n maniera lui calm si solemn, bucuria,si plcerea mea, a tinut s-mi produc din nou impresie declarndu-mi c acum era si el crestin. ,.Eu snt ca tine", mi-a spus. i a adugat c se tot gnd-ise cum o s-i druiesc eu o rupie n cinstea nvierii lui Isus Cristos n aceeasi zi. Apoi a plecat s se nftiseze alor si. Mama lui era vduv si tria ntr-un colt ndeprtat al fermei. Din ce rni-a povestit ea mai trziu, deduc c n acea zi Kamante t\ fcut o derogare de la obiceiul su descrcndu-si n fata mamei sufletul de impresiile adunate" printre acei oameni strini si de deprinderile dobndite n spital. Dar, dup vizita la coliba mamei, s-a ntors la mine, considernd ca de la sine nteles c locul lui de-acum nainte aici era. i a lucrat n serviciul meu de atunci si pn n ziua cnd am plecat definitiv din colonie adic aproape doisprezece ani. Cnd lam ntlnit pentru prima oar, Kamante arta ca de vreo sase ani, dar avea si un frate care prea de opt, n schimb amndoi erau de acord c totusi Kamante era mai mare, nct presupun c l oprise din crestere boala sa att de ndelungat ; eu cred c trebuie s fi avut de fapt vreo nou ani. Acum ncepuse s creasc, dar ti ddea impresia c e pitic, ori diform ntr-un fel sau altul, desi nu puteai" spune cu certitudine ce anume l fcea s arate asa. Figura lui osoas cu timpul s-a rotunjit, umbla si se misca usor, iar mie chiar mi se prea c nici nu arat urt, dar bnuiesc c l si priveam putin cu ochiul de creator. Picioarele i-au rmas mereu subtiri ca niste bete. Era o aparitie fantastic, pe jumtate caraghioas si jumtate diabolic : doar cu usoare modificri ar fi putut sta si privi n jos din vrful catedralei Notre Dame din Paris. Avea n el ceva att de viu si luminos nct ntr-un tablou ar fi aprut ca o pat de culoare de o intensitate neobisnuit :
astfel Kamante ddea casei mele un aer de un pitoresc aparte. Niciodat n-a fost el prea ntreg la minte, sau ce] putin afisa ceea ce, la un om alb, puteai considera o excentricitate extrem. Era o fire gnditoare. Poate c anii lungi de suferint dezvoltaser la el o nclinatie spre a reflecta pe marginea lucrurilor si a trage singur,concluziile "din ceea ce vedea. A fost toat viata, n felul lui. un izolat. Chiar si atunci snd fcea ce fcea toat lumea, Kamante proceda altfel dect ceilalti. Aveam o scoal seral pentru oamenii ele la ferm, cu an profesor bstinas care-i nvta carte. Profesorii i luam de la cte una din misiuni si, pe vremea mea, am avut profesori de la fiecare : romano-catolic, din Biserica Englez si din Biserica Scotian. Cci nvtmntul bstinas din tara se desfsoar pe baze strict religioase ; din cte stiu, nu exist crti traduse n swahili afar de Biblie si de crtile de imnuri. n timpul sederii mele n Africa, eu nsmi plnuiam s traduc, n folosul bstinasilor, fabulele lui Esop, dar n-am gsit niciodat vremea necesar pentru .realizarea acestui plan. i totusi, asa cum era, scoala mea devenise unul din locurile preferate de la ferm, centrul vietii noastre spirituale si multe ore plcute am petrecut seara n hambarul prelung din tabl ondulat n care se tineau cursurile. n asemenea ocazii, Kamante venea cu mine, dar nu se aseza n bnci, alturi de ceilalti copii, ci se tinea deoparte, astupndu-si parc dinadins urechile la nvttur si triumfnd asupra naivittii celor cai'e acceptau s participe la ea si s asculte. Dar, n singurtatea buctriei mele, l-ara surprins transcriind din memorie, ncet si fr nici o noim, aceleasi litere si cifre pe care le observase pe tblita neagr la scoal. Nu cred c ar fi putut sta la un Joc cu alti oameni nici dac ar fi vrut ; cndva, devreme n viata lui, ceva se sucise la el, ori se nchisese definitiv, iar acum i se prea, ea s spun asa, normal s fie altfel deet normal. Era el nsusi constient de caracterul su aparte cu acea grandoare arogant a sufletului de adevrat pitic, care, trezindu-se c arat diferit de tot restul lumii, consider c nu el, ci lumea este cea strmb alctuit. Kamante era siret n chestiuni bnesti, cheltuia putin
. si ncheia o serie de trguri ntelepfe cu ceilalti. Kikuyu dobndind capre, s-a nsurat la o vrst fraged, iar cstoria n lumea neamului Kikuyu e un eveniment foarte costisitor. Totodat l-am auzit filozofnd original si sntos despre lipsa de valoare a banului. Tria ntr-o relatie ciudat cu existenta n general ; o domina, dar n-aveft o prere grozav n privinta ei. i era strin orice aptitudine de a admira ceva.'Putea recunoaste si aprecia ntelepciunea animalelor, dar, n toat perioada ct l-am cunoscut, n-a fost dect o singur fiint omeneasc despre al crei bun simt l-m auzit vorbind aprobator ; era o tnr femeie somalez venit, multi ani de zile mai trziu, s triasc la ferma mea. Avea un mic ris batjocoritor, de care se servea n orice mprejurare, dar mai ales cnd observa sigurant de sine sau ludrosenie la altii. Toti bstinasii au n -ei o pronuntat nclinatie spre malitiozitate, o plcere acut de a vedea lucrurile iesind pe dos, ceea t;e n sine le apare loarte jignitor si revolttor europenilor. Kamante ns ducea aceast nsusire pn la o rar perfectiune, chiar o anumit autoironie, care-l fcea s se bucure de plcerea propriilor ghinioane si dezastre aproape la fel de tare ca si de cele ale altor oameni. Acel-asi gen de mentalitate l-am ntlnit si la btrnele bstinase trecute prin multe la viata lor, ce-si amestecaser sngele cu Soarta, recunoscndu-i ironia oriundeo ntlneau, cu simpatie, ca si cum-ar fi fost a unei surori, La ferma mea i lsam pe bietii de cas s vnd tutun de prizat tombacco i spun bstinasii btrnelor de prin partea locului duminicile dimineat, n timp ce eu ne ma leneveam n pat. Din aceast cauz aveam o aduntur ciudat de cliente duminica n jurul casei, ca ntr-o curte cu ortnii btrne, jumulite, golase si foarte osoase ; iar cotcodcitul lor ncet cci pe bstinasi numai arareori i auzi vorbind tare si croia drum prin ferestrele deschise pn n dormitorul meu. ntr-o duminic dimineat..curgerea vie, dar blinda a comunicatiilor-dintre femeile Kikuyu a crescut brusc la intensitatea unei hule agitate, apoi a unei cascade de rs ; avea loc un incident extrem de caraghios si l-am chemat la mine pe Farah s-mi povesteasc ce se ntmplase. Earah se cam codea
s-mi spun, adevrul fiind c uitase s cumpere tutun de prizat, nct n acea zi femeile veniser de foarte departe, cum spuneau ele, boori adic degeaba. Mai trziu ntmplarea a constituit o surs de amuzament pentru btclnele femei, Kikuyu. Uneori, cnd m* ntlneam cu vre?34 ' una din ele' pe o potec n lanul de porumb, aceasta se oorea. n loc, mpungea cu un deget strmb si noduros spre mine si, cu chipul ei btrrt topindu-se tot de'rs, astfel c toate ridurile lu erau puse in miscare si pliate uriul peste cellalt ca sub actiunea unei singure ate secrete. mt amintea de acea duminic dimineat cnd ea si suratele ei veniser de ht departe pn la casa mea, pentru a se trezi c. eu n-aveam tutun, nici mcar vreun firicel acolo rtcit, de smnt. Ha, ha. Msabu ! Albii spun adesea despre bstinasii Kikuyu c nu au .habar ee nseamn recunostinta. Kamante n orice caz na era nerecunosctor, ba. chiar adesea si formula n cuvinte .-sentimentul de a fi obligat cuiva. Nu o dat, la ani de zie dup ce ne-am cunoscut, si iesea din tipicul su obisnuit pentru a-mi face cte un serviciu pe care nu i-l cerusem,, iar, cnd l ntrebam de ce fusese att de amabil cu mine, mi spunea c, dac nu eram eu, el n-ar mai fi fost de mult in viat. i si mai arta recunostinta si ntr-un alt chip. printr-un gen de atitudine binevoitoare, sritoare, sau poate c termenul eel mai potrivit ar fi ngduitoare, iat de mine. E'posibil ca s fi tinut mereu cont c el si cu mine eram de aceeasi religie. ntr-o lume de nebuni, eiv i apream, cred, drept una dintre cele mai nebune fiinte. Din ziua cnd a intrat n slujba mea si si-a legat destinul de al meu, am simtit ochii lui ptrunztori pndindu-m ntruna si ntregul meu modus invendi supus unei critici limpezi si neprtinitoare ; am credinta c nc de la nceput a privit toat osteneala care roi-am dat-o ea s-l vd vindecat ea pe o dovad de iremediabil, excentricitate. IV t timpul ns arta mult interes si simpatie fat de tot ee fceam, si, nencetat se oferea s m cluzeasc n mai ta mea ignorant. Din cnd n cnd descopeream c l pro cupa aceast problem si c voia s-si pregteasc si sh-s ilustreze ndrumrile, pentru ca mie s-mi fie mai usor s ie pricep. Kamante si-a nceput viata n casa mea ca loto la ctim",
iar mai trziu mi-a devenit asistent medical. Asa am descoperit ce nirini grozave are, desi n-ai fi zis privindu-le,. si l-am trimis la buctrie s fie marmiton, adic ajutor de buctar, sub btrnul meu buctar Esa. care mai trziu a fost omort. Dup moartea lui Esa, Kamante i-a succedat -si a lucrat ca buctar tot timpul cit l-am avut n slujb. De regul, bstinasii iubesc foarte putin animalele, dar n aceast privint, ca si n altele dealtminteri, Kamante deroga de la regul ; era un biat la cini plin de autoritate, i plcea s se identifice cu acestia si venea s-mi comunice tot ce doreau, sau ce le lipsea, sau n genera] tot ce gndeau ei despre lucrurile din jurul lor. Reusea s-i tin fr pureci, care snt un adevrat blestem n Africa si de multe ori, n toiul noptii, el si cu mine, chemati de ltratul cinilor, am cules din blana lor, la lumina unei lmpi de vnt, una cte una ucigasele furnici siafu, care umbl singure si devoreaz totul n cale. Presupun deasemeni c deschisese bine ochii n timpul sederii sale la spitalul Misiunii ? chiar dac, cum ara adesea cazul cu el, fr cel mai vag respect sau nsufletire , cci era im asistent medical chibzuit si teribil de inventiv. Dup ce a prsit aceast functie, Se mai ivea uneori din buctrie pentru a interveni n mijlocul vreunei consultatii si a-mi da, de fiecare dat, sfaturi extrem de sntoase. Ca buctar-sef ins era cu totul altceva si sfida orice clasificare. Natura fcuse aici un mare salt si tiase direct peste ierarhia nclinatiilor si a talentelor, crend o conditie mistic si inexplicabil, ca ntotdeauna cnd ai de-a face cu un geniu. In buctrie, n lumea artei culinare, Kamante avea toate atributele genialittii, pn si acea predestinare a geniului, care este neputinta sa individual n fata propriilor puteri. Dac s-ar fi nscut n Europa si ar fi ncput pe minile unui profesor priceput, Ka. mante ar fi devenit celebru si ar fi fcut o figur nostim n istorie. i aici, n Africa, el si-a cs'tigat un nume, iar atitudinea sa fat de arta ce-o practica era aceea a unui maestru. Eu nsmi fiind foarte interesat de arta culinar, la primul meu drum napoi n Europa, am luat lectii cu un buctar francez- de Ia un celebru restaurant, fiindc- mi
se prea c ar fi un lucru, distractiv s pot pregti mncruri bune in Africa. Buctarul, Monsieur Perr.ochet, mi-a adresat pe atunci oferta de a m asocia cu el la restaurantul su, de dragui devotiunii mele pentru aceast art. Acum. cnd l aveam pe Kamante la ndemn, ca pe un spirit familiar cu care s gtesc mpreun, aceast devotiune m-a cuprins din nou. Mi se deschidea o perspectiv larg prin colaborarea noastr. Nimic, m gndeam eu, nu putea fi mai misterios dect"talentul natural al unui spirit primitiv pentru arta noastr culinar. i ajungeam la o nou viziune despre civilizatia' european ; n fond, poate era ntr-un fel divin si predestinat. M simteam ntocmai ca si omul care si-a recptat credinta n Dumnezeu pentru c un frenolog i-a artat n creierul uman centrul elocntei teologice : dac existenta eiocinte teologice putea fi dovedit, se dovedea implicit si exis' tenta teologiei nssi, iar, n final, existenta lui Dumnezeu. n toate activittile culinare, Kamante. avea o dexteritate surprinztoare. Marile trucuri si tururi de fort ale buctriei nu erau dect o joac de copil pentru minil-j lui negre si strmbe. care stiau singure totul despre omlete,. vol-aW-veiits, sosuri si maioneze. Avea un dau aparte de a face lucrurile usor, ca n legenda cu pruncul Isus, care modeleaz psri din lut si le spune apoi s zboare. Dispretuia toate uneltele complicate3 enervat parc de independenta lor prea mare si,, cnd i-am dat un dispozitiv pentru btut oule, i-a pus deoparte s rugineasc si a btut albusurile cu un cutit folosit la plivitul straturilor din grdin, iar albusurile lui s-au nltat precum niste nori albi usori. Cabuctar, avea un ochi ptrunztor si inspirat si-ti alegea gifla cea mai gras din toat curtea de ortnii, sau cntrea, oul n palm grav si stia cnd fusese ouat. Se gndea la planuri de mbunttire a meniurilor mele ; pe cine stie ce cale de comunicatie, de la un prieten al su care lucra n slujba unui doctor aflat la mare distant de noi, mi-a fcut rost de seminte din-tr-iin soi excelent de salat, pe care eu l cutasem ani de ? ile n van, Avea o memorie fantastic la retete. Nu putea s citeasc si nu stia limba englez, astfel c nici o carte de bucate nu-i era de vreun folos, dar bnuiesc c retinea tot
ce- era demn de nvtat dup un sistem numai si numai al su, pe care eu nu i-l voi sti n veci. si botezase felurile de mncare dup ete un eveniment petrecut n ziua cnd nvtase s le gteasc, astfel c mi vorbea de sosul fulgerului care a trsnit copacul, sau de sosul calului sur care a murit. ns nu se ntmpla s le confunde niciodat ntre ele. Un singur lucru, am ncercat s-i imprim, dar fr nici un succes : anume ordinea felurilor la o mas. Cnd aveam oaspeti la cin, trebuia s-i desenez buctarului meu, ca ntr-un meniu pictural, nti o farfurie de sup, apoi un peste, o potrniche sau o anghinare. Nu prea mi vine a crede c acest scurt-circuit s se fi datorat unei memorii lacunare, ci, snt sigur, convingerii lui profunde c exista o limit n toate si c nu merita efectiv s-ti pierzi timpul cu un amnunt att de neesential. Este emotionant s lucrezi alturi de un demon. Buctria era a mea cu numele, dar, n decursul cooperrii noastre, am simtit c nu numai buctria, ci ntreaga lume n care cooperam noi doi trecea n minile lui Kamante. Cci n acea ncpere ntelegea de minune ce anume doream de la el, iar ct'eodat mi ndeplinea dorintele nainte chiar ca eu s le formulez ; n ce m priveste, nu reuseam s m lmuresc de ce sau cum de lucra el asa cum lucra. Cci.mi se prea extrem de straniu ca cineva s fie att de bun ntr-o art a crei semnificatie real n-o pricepea' si pentru care nu simtea nimic altceva dect dispret. -: Kamante habar n-avea ce gust trebuia s aib o mncare de-a noastr si, n ciuda convertirii si a legturilor lui cu civilizatia, n adncul sufletului el rmnea un Kikuyu autentic, nrdcinat n traditiile tribului-su si n credinta sa n ele ca unic mod de viat demn de o. fiint uman. Uneori mai gusta din mncarea. ce o pregtea, dar si atunci cu o expresie de nencredere, ca o vrjitoare care soarbe din fiertura ce clocoteste-n cazanul ei. Astfel rmnea fidel stiuletilor de porumb ai printilor si. n aceast privint pn sl inteligenta lui nativ l 33 *' ? prsea si atunci venea S-mi ofere cte o delicates Kikuyu un cartof dulce prjit sau un bot de grsime de oaie n felul cum un cine civilizat, care a trit destul timp printre oameni, vine si-ti las n dar un os pe
podea. Simteam c, n sufletul lui, priveste osteneala ce nQ-o ddeam noi cu pregtitul mncrii ca pe o imens aberatie. Cteodat ncercam s scot de la el ce prere avea despre toate acestea, dar, desi vorbea cu mult sinceritate despre o multime de lucruri, asupra altora rmnea tcut, asa c munceam n buctrie amndoi, cot ia cot, fiecare ns cu ideile sale proprii despre importanta ndeletnicirilor culinare. L-am trimis pe Kamante* la Clubul Muthaiga s nvete si de la buctarii prietenilor mei din Nairobi ori de cte ori mncam la ei cte un fel nou si bun de mncare, nct,, la ncheierea ' uceniciei sale, casa mea devenise celebr n toat colonia pentru buctria ei. ncercam o mare satisfactie. mi plcea s am un public pentru arta mea si m bucuram cnd prietenii veneau s mnnce la mine ; dar lui Kamante nu-i psa de laudele nimnui. Cu toate acestea tinea minte diferitele gusturi ale acelor prieteni ai mei care veneau mai des pe la ferm. Ara s fierb pestele n vin alb pentru bwana Berkeley Coe", mi spunea el grav, de parc ar fi vorbit despre o persoan dement. El"si trimite singur vinul alb s i se fiarb pestele n el." Din dorinta de a afla opinia unei autoritti n materie, l-am invitat la mas pe domnul Charles Bulpett din Nairobi. Domnul Bulpett era un mare cltor din generatia anterioar, ea nssi o generatie descendent din Phineas Fogg ; umblase n.toat lumea si gustase de pretutindeni tot ce avea ea mai bun de oferit, nepreocupndu-se nici o clip s-si asigure un viitor attajtimp ct se putea bucura de prezent. Crtile de sport si alpinism de-acum cincizeci de ani i povestesc isprvile atletice si escaladele de munti fcute n Elvetia si n Mexic si exist o carte'de pariuri celebre numit Usor du venit, usor s-au dus; n care se.poate cifi despre un pariu al su pentru care a traversat Tamisa not n frac , i cu tilindru pe cap desi mai trziu, si mai romantic, a traversat not Helespontul. ca Leandru si ca Lord Byron. Am fost foarte bucuroas cnd a venit la ferma me pentru o cin n tete--tete ; este o fericire cu totul deosebit s-i poti oferi unui om la care tii foarte mult, o mas bun, pe care tu nsti ai pregtit-o. In schimb el mi-a spus prerea sa despre mncare si despre multe
alte lucruri de pe aceast lume si mi-a mrturisit c nicieri nu mncase mai bine ca la mine. Printul de Wales mi-a fcut marea cinste de a accepta invitatia mea la mas si ma complimentat pentru un sos de Cumberland. A fost singura dat cnd l-am vzut pe Kamante ascultnd cu mult interes laudele ce i le-am repetat pentru mncrurile gtite de el, cci bstinasii au un mare respect fat de regi si le place s vorbeasc adesea de ei. Multe luni mai trziu i s-a fcut dor s mai aud acele laude si m-a ntrebat din senin, ca dintr-un manual de limba francez : Fiului de sultan i-a plcut sosul de porc ? L-a mncat el tot ?" : Kamante si arta bunvointa fat de mine si n afara buctriei, Voia s m ajute potrivit prerilor lui despre avantajele si pericolele acestei vieti. Odat,, dup miezul noptii, a intrat pe neasteptate n dormitorul meu cu o lamp de vnt n mn, tcut, ca si cum si fcea rondul de noapte. Trebuie s fi fost curnd dup ce a venit s locuiasc la ferm, cci era foarte mic ; sttea n picioare lnga patul meu, ca un liliac ntunecat ce se rtcise n camer, cu urechile lui mari si clpuge, sau ca un mic spiridus african, cu o lamp n mn. Mi-a spus foarte solemn : Msabu, cred c ar fi bine s te scoli". M-am ridicat nedumerit n capul oaselor ; mi-a trecut prin minte c, dac s-ar fi ntmplat ceva mai serios, ar fi venit Farah s m trezeasc. Dar, cnd i-am spus lui Kamante s plece, acesta nu s-a miscat. Msabu", mi-a spus el din nou, cred c ar fi bine s te scoli. Eu cred c vine Dumnezeu." La auzul acestei vesti m-am sculat de-a binelea si l-am ntrebat ce anume l fcea s cread asa ceva. Cu. mult gravitate, m-a condus n. sufragerie, care ddea spre vest si spre coline. Privind pe fer.eastr, am asistat la un fenomen ciudat. Iarba luase foc undeva ntre dealuri si psunile ardeau de pe vrf pn la ses ; .vzut dinspre ferm, incendiul arta aproape 40 '. ca o linie vertical. Prea ntr-adevr c o siluet urias era n mers si se ndrepta spre noi. Am stat ctva timp sl am privit fenomenul, cu Kamante alturi de mine, apoi am nceput s-i explic despre ce era vorba de fapt. Voiam s-l linistesc doar, cci mi se pruse teribil de nfricosat. Dar explicatia mea nu l-a impresionat nici ntr-un fel,
nici n altul; era clar c-si socotea misiunea ncheiat din clipa n care m trezise. Ei da", mi-a spus el, s-ar putea. Dar eu am crezut c-i mai bine s fii treaz dac e totusi Dumnezeu si dac vine ncoace." ' SLBATICUL DIN CASA IMIGRANTEI ntr-un an ploile cele mari n-au czut. E o ncercare teribil, coplesitoare, iar fermierul care a trecut prin ea n-o va uita niciodat. Ani de zile mai trziu, departe de Africa si n clima umed a unei tri nordice, va tresri noaptea la auzul unei averse bruste de ploaie si va striga : n sfrsit, n sfrsit". n anii normali, ploile cele mari ncepeau n ultimele sptmni ale lunii martie si durau pn spre mijlocul lui iunie. Pn la sezonul marilor ploi lumea devenea, n chip febril, cu fiecare zi, tot mai ncins si mai uscat, la fel ca n Europa naintea unei furtuni puternice, doar c mult mai intens. Tribul Masai, care erau vecinii mei de cealalt parte a rului, ddeau foc la aceast vreme cmpiilor uscate ca iasca, spre a avea iarb nou si proaspt pentru vitele . or odat cu primele ploi, iar aerul 4ansa pe deasupra cmpurilor, ncins de mretul incendiu ; lungile straturi de fum cenusiu sau colorate n nuantele curcubeului se rostogoleau pe deasupra ierburilor, iar dogoarea si mirosul de ars pluteau ca scuipate de un furnal peste pmnturile cultivate. Nori gigantici se adunau si se mprstiau din nou pe deasupra tinutului ; n deprtare un ropot usor de ploaie desena o dung oblic albastr de-a curmezisul orizontului, ntreaga lume n-avea dect un singur gnd. ntr-o sear, cu putin nainte de apusul soarelui, tot decorul se strngea n jurul tu, colinele se apropiau si -artau masive, impuntoare, cu coloritul lor clar, albastru nchis si verde. Cteva ceasuri mai trziu iescai afar, vedeai c stelele dispruser si simteai aerul noptii blnd si profund si ncrcat de semne binefctoare. Cnd un vuiet ce tot crestea cu iuteal ncepea s pluteasc pe deasupra capului tu, era vntul fosnind prin pdurile de copaci nalti, nu ploaia. Cnd alerga peste fata pmntului, era vntul prin htisuri si ierburi nalte,
nu ploaia. Cnd susura si scrsnea putin deasupra pmntului, era vntul prin lanurile de porumb, prin care suna att de asemntor cu ploaia nct te nselai si nu o dat , ba chiar cptai o \anumit multumire, ca si cum cel putin ai fi vzut pe scen lucrul dup care tnjeai, nu ploaia. Dar, cnd pmntul i rspundea ca o cutie de rezonant, printr-un rget profund si fertil, iar lumea cnta din toate prtile n jurul tu, de sus si de jos atunci era ploaia. Era ca o ntoarcere la mare, dup ce ai fost mult vreme departe ,de ea, era ca mbrtisarea unui iubit. Dar ntr-un an. ploile cele mari n-au czut. Prea c nreg universul se ntersese mpotriva ta. S-a fcut mai rece, n unele zile era de-a dreptul frig', dar n atmosfer . nu se simtea nici urm de umezeal. Totul a devenit mai uscat si mai dur si aveai impresia c toat forta si toat gratia se istoviser din lume. Nu era vreme bun sau vreme rea, ci o negare a oricrei vremi, de parc ar fi fost amnat sine die, Un vnt tios, ca un curent, sufla pe deasupra capului tu si toate culorille din obiecte pleau ; pn si mirosurile si luau zborul de pe cmpuri si din pduri. Sentimentul de a te afla n dizgratia Marilor Puteri te apsa pe crestet. Spre sud, arse, cmpiile se ntindeau pustii si negre, dungate doar de cenusa alb si gri. Pe zi ce trecea, tot asteptnd ploaia n van, sperantele ,. si viitorul fermei Se ntunecau si disprea iu complet. Aratul, plivitul si semnatul din ultimele luni s-au dovedit a fi fost truda unor nebuni. Munca la ferrr.i si-a ncetinit tot mai mult pasul, pn ce s-a oprit cu to tul. Pe sesuri si printre coline bltile au, secat si multe specii noi. de rate si gste au venit Ta iazul meu. La iazul de la hotarul fermei veneau n p< 2lerinaj si zebrele n zori si la amurg s se adape, n siruri lungi, cte doutrei sute de animale, cu mnjii tii lndu-se dup femele si, cnd treceam clare printre ele, r iu s,e temeau de mine. Dar ncercam s le tinem la distani ;, pentru binele vite lor m.-a.sire. cci si n iazuri apa scdea. i totusi era o plcere s ie duci la iaz, unde papura ce crestea din noroi forma o pat verde pe fondul peisajului cafeniu.
Bstinasii au devenit tcuti, pleendu-si capul sub secet si nu putc&ni scoate de la ei nici un cuvnt despre cum artau perspectivele noastre, desi ai fi zis c trebuiau s cunoasc mai multe semne despre vreme deet noi. europenii. nssi existenta lor era n-joc si pentru ei, nu ora un Sueru nemaiauzit dup cum nu fusese nici pentru printii or s-si piard nou din zece animale n anii de mare secet. Shambas ale lor erau uscate, cu numai cteva tulpini de cartofi dulci si porumb zbreite si aplecate nspre pmnt. Dup un timp m-am deprins si eu cu felul lor de a fi si am ncetat de a mai discuta despre vremurile grele sau de a m plnge de ele ca o persoan czut ir, cJzg:;itie. Totusi eram ns european si nu trisem prin par-tea locului destul pentru a, dobndi acea pasivitate-absolut a bstinasilor-, pe care unii europeni o au doar dup zeci do ani petrecuti n Africa. Eram tnr si, dintr-un instinct de autoconservare, mi trebuia s-mi concentrez ntreaga energie asupra unui lucru anume dac nu voiam s fiu luat de vht si eu odat cu praful drumului sau cu fumul de pe cmpie, Astfel c serile am- nceput s ? scriu istorii, basme, povestiri de dragoste, ce rh purtau cu gndul ht departe, spre alte tri si ctre alte vremuri. Istorisisem unele din aceste povesti unui prieten "caro-mi fusese oaspete, la ferm. Cnd m ridicam si ieseam din cas, vntu'l sufla ne^ milos, ceru] era curat si presrat cu milioane de stele clardesenate, iar totul arta mai departe uscat. . La nceput scriam doar serile, dar mai trziu m asezam !;; masa mea de scris si'dimineata, cnd locul mi-ar fi fost do fapt afar. Miera ns greu s hotrsc ce era mai bine : s mai arm o dat porumbistea si s-o mai semnm, s.:u s culegem fructele de cafea din copaci ca s salvm copacii ? i tot amnam de pe o zi pe alta luarea unei i-c'iy.h concrete. 'Obisnuiam s stau si s scriu doar n sufragerie, cu hirtiile mprstiate pe toat masa, cci, printre povestiri si basme, aveam de fcut socoteli si bilanturi 44 legate de ferm si trebuia s rspund ia biletelele dezolate ale administratorului meu. Bietii de cas m-ntrebau ce fceam ; cnd le-am mrturisit c m czneam s scriu
o carte, ei au vzut n strdania mea o ultim ncercare de a mai salva n vremurile acelea grele ferma si au devenit deodat interesati, Mai trziu m-au ntrebat dac naintam cu cartea. Veneau la mine n camer si rmneau acolo mult vreme, urmrind-o atent cum progreseaz, iar n acea ncpere cu lambriuri brune capetele lor aveau aceeasi culoare nchis, nct noaptea mi se prea c niste cmesoaie albe mi tin, cu spatele ntors spre mine, o companie mut. Sufrageria mea era situat spre vest si avea trei ferestre mari ce ddeau spre terasa pavat, spre pajiste si spre pdure. Aici terenul cobora ctre rul care marca frontiera dintre mine si teritoriul Masailor. De la ferm nu puteai vedea propriu-zis rul, dar i puteai urmri cursul sinuos dup modelul format de salcmii nalti si de un verde ntunecat ce-l nsoteau. De cealalt parte a lui, terenvil mpdurit urca din nou, iar dincolo de pduri erau cmpiile verzi ce se ntindeau pn la poalele colinelor Ngong. Iar, dac ar fi fost credinta mea att de mare,, acela este muntele ce l-as fi adus la mine." Vntul btea dinspre est : fiind ferite, usile sufrageriei mele stteau mereu deschise, iar din aceast cauz partea de vest a casei era un punct de atractie pentru bstinasi ; si cutau adesea drum pe acolo, pentru a vedea ce se mai ntmpl prinuntru. Din acelasi motiv si ciobnasii negri si rnnau ntr-acolo caprele si le lsau s pasc pe gazon, . . Acesti bstinasi, care se tot nvrteau ncoace si ncolo pe terenurile fermei, nsotind turmele de capra, si oi ale printilor lor n cutarea unor locuri de psunat, formau un soi de legtur ntre viata civilizat din casa mea si traiul n slbticie. Bietii mei de cas i priveau cu nencredere si nu le plcea s-i vad intrnd prin camere, ns ceilalti copilasi aveau o adevrat dragoste si un entuziasm pentru civilizatie ; ea*" nu prezenta nici un pericol pentru ei si o puteau prsi oriend. Simbolul ei -? x .' . 45 cent ral era. n ochii lor, un vechi ceasornic german cu cuc. care atrna n sufragerie. n mijlocul podisului african, un ceas ei-a un obiect exclusiv-de lux. n tot cursul anului puteai spune, dup pozitia soarelui, ce or era si, cum
nu aveai nici o treab cu calea ferat si ti puteai orga-, ni>.a viata la ferm absolut cum doreai, ceasul deveneaun obiect fr important. Dar ceasul meu era un exemplar foarte frumos. n mijlocul unui buchet de trandafiri mici roz. a fiecare or fix, o usit se deschidea si un cuc iesea afar scotnd un numr corespunztor de semnale sonore cu un glas limpede si insolent. De fiecare dat. aparitia lui slirnea o mare bucurie, printre copiii de a ferm. Acestia deduceau exact, dup pozitia soarelui, cnd venea momentul semnalului de amiaz si. pe la dousprezece fr un sfert, i vedeam apropiindu-se din toate prtile 'de cas, mnndu-si caprele, pe care totusi nu ndrzneau s le lase in urm. Capete de copii si capre pluteau peste htisuri si peste ierburile nalte din pdure ca niste capete de broaste ntr-un iaz. si lsau turmele pe gazon si intrau fr zgomot, cu tlpile lor goale, n cas : cei mai mari aveau vreo zece ani. cei mai mici vreo doi..Se purtau foarte frumos si respectau un fel de ceremonial stabilit chiar de ei pentru aceste vizite, care consta n faptul c se puteau misca iber prin locuint atta timp ct nu atingeau nimic, nu se-asezau pe scaune si nu vorbeau nentrebati. Cnd cucul se npustea spre. ei. un gest de exaz si un rs reprimat strbteau tot grupul. Uneori se nlmpla deasemeni ca vreun ciobnas foarte mic si care nu simtea nici un fel de rspundere fat de caprele lui s se ntoarc singur dis-de-dimineat, s zboveasc mult n fata ceasului, acum nchis si tcut si s-i adreseze o declaratie de dragoste cntat ncet n limba Kikuyu, apoi s ias cu mult gravitate afar. Bietii mei de cas rdeau de acesti ciobnasi, despre care rni-au destinuit c erau atit de ignoranti net credeau c acel cuc e viu. Acum ns veneau si bietii mei de cas pentru a privi cum functiona masina de scris. Uneori, serile, Kamante sttea chiar si cte o or ntreag lipit de zid. iar ochii' si afergau de colo pn colo ca doi stropi negri pe sub gene, de parc ar fi vrui s nvete ndeajuns de muit despre masin nct s-o poat desface n bucti, iar apoi s-o asambleze la loc. ntr-o sear mi-am ridicat privirile si am intilnit acei ochi adnci si plini de concentrare ; dup o clip Kamante
m-a-ntrebai : ,,Msabu, tu chiar crezi c poti scrie o ' carte ?" I-am rspuns c nu stiam nici eu. Pentru a-ti putea reprezenta o discutie cu Kamante, trebuia s-ti imaginezi cte o pauz lung, pregnant, parc profund responsabil, dup fiecare propozitie. Toti bstinasii snt mari maestri n arta plasrii pauzelor, prin care s ofere dialogului perspectiv. O astfel de pauz lung fcu si Kamante acum. dup care spuse : Nu cred". N-aveam pe nimeni cu care s pot discuta despre cartea mea : am lsat jos foaia. ntrebndu-l de ce nu credea. Am descoperit c reflectase nainte la acest dialog si c se pregtise pentru el; cci scoase de la spate Odiseea si o depuse n fata mea pe mas. Uite,. Msabu", spuse,' asta-i o carte bun; Se tine deolalt de la un cap la altul. Chiar dac o ridici si o scuturi tare, tot nu se rupe-n bucti. Omul care a scris-o e foarte destept? Dar ce scrii tu", continu el cu-dispret, dar si cu un fel- de compasiune amical, e mprstiat ba ici, ba colo. Dac uit cineva usa deschis, zboar toiul si cade pe jos si tu te superi. De aia nu cred eu c e o carte bun." ^ ' ? I-m explicat c n Europa oamenii pot s-o lege n asa fel nct s stea deolalt. i cartea ta o s -fie tot asa de grea ca asia ?". m ntreb Kamante cmtrind n mini Odiseea, Cnd m-a vzut c ezit, mi-a ntins-o, ca s pot aprecia singur. Nu", i-am rspuns, n-o s fie5 dar n bibliotec mai snt si ate crti doar stii si tu care snt mai usoare," Dar la fel de tare ?", m ntreb. I-am explicat c era foarte scump de fcut o carte att de tare. " ' 47 Kamante rmase o vreme tcut, apoi si exprim speranta n aparitia crtii mele si, poate, deasemeni, cinta pentru ndoielile sale, adunndu-mi ioile mprstiate pe jos si punndu-le napoi pe mas. Dar totusi nu plec,v ci rmase mai departe cu mine si m ntreb pe uri ton = grav : Msabu, dar ce e n crti ?". . Drept exemplificare, i-am povestit din Odiseea epi
sodul cu Polifem, cum Ulise i-a spus c l cheam Nimeni si cum i-a scos ochiul si cum a scpat apoi legai" sub burta unui berbec. Kamante a ascultat cu interes si si-a dat cu presupusul ..' c berbecul trebuie s fi fost din aceeasi ras cu oile domnului Long din Elmenteita, pe care le vzuse el la . expozitia de vite din -Nairobi. Dar s-a ntors ndat la Polifem si m-a ntrebat dac fusese negru, ca .si cei din neamul Kikuyu. Cnd i-am spus c nu, a mai vrut s stie dac Ulise era din tribul sau din familia mea. Cum-a spus el", m ntreb, cuvntul. Nimeni n limba lui ? Spune-mi." . ,;A spus Outis. i-a dat singur numele Outis, care n limba lui nseamn Nimeni." i tu acum trebuie s scrii despre acelasi lucru ?" ,,Nu"\ i-am rspuns, eu. Oamenii pot scrie despre orice le place, Uite, eu. de pild, as putea scrie despre tine." Kamante. care, n cursul discutiei noastre, devenise deschis, animat, se crispa acum brusc la loc, si privi trupul de sus pn jos si m ntreb cu o voce stins despre care parte din el voiam s scriu. S-ar putea s scriu despre vremea cnd erai bolnav si cnd ieseai cu oile la psune", i-am spus. La ce te gndeai tu atunci ?" Ochii si rtceau ncoace si ncolo prin camer ; n cele din urm rspunse absent ; Sejui" Nu stiu. Ti-era team ?", l-am ntrebat. Dup o pauz, spuse un Da" hotrt. Toti bietii de pe psune se tem cteodat." ? . Tu de ce te temeai ?", am insistat eu. Kamante tcu o clip, apoi m privi ; chipul i devenise concentrat si profund, ochii s priveau spre nuntru : 43 ..De Outis", spuse el. ,.Bietii de pe psune se tem di; Ou tis.'' Cteva zile mai trziu, lam auzit, pe Kamante explicndu-le celorlalti bieti de cas c, n Europa, cartea pe care o scriam eu putea fi fcut s stea deolalt si, cu nemaipomenite cheltuieli, putea fi fcut s fie la fel. de tare ca Odiseea, artat din nou spre exemplificare. Dar, .n ceea ce-l privea, el nu credea totusi c putea fi fcut s fie albastr,
Kamante avea un talent anume, care i-a fost de mare folos n casa mea. Putea, cred, plnge cnd voia. Dac l certam serios vreodat, sttea drepti n fata mea si m privea n ochi cu acea tristete profund si pnditoare pe care figurile bstinasilor o pot adopta ntr-o singur clip ; apoi ochii i se umflau si se umpleau de lacrimi grele, care ncet, una cte una, se rostologeau afar si n jos, pe obrajii lui. tiam c nu erau dect lacrimi de crocodil, care la altcineva nu m-ar fi impresionat defel. Dar cazul lui era un caz aparte. In asemenea ocazii, fizionomia lui plat, nlemnit, se cufunda napoi n lumea. tenebrelor si a nesfrsitei singurtti n care trise timp de attia ani. Asemenea lacrimi grele si mute trebuie s fi vrsat si.n copilria lui, pe psune, n mijlocul oilor. ncepeam s m simt stingherit si priveam n chip diferit pcatele pentru care l certasem, le vedeam mai mici si nu-mi mai venea s discut despre ele. ntr-un fel, reactia lui era demoralizant. Cu toate acestea, cred c, n virtu-tea adevratei ntelegeri omenesti existente ntre noi. Kamante stia n adncul inimii sale c eu vedeam printre lacrimile lui de cint si C nu le luam drept mai mult dect erau de fapt nici chiar el nsusi nu le prive'a dect ca pe un ceremonial datorat unor forte supreme mai degrab dect ca pe o ncercare de inducere a mea n eroare. Adeseori amintea despre el nsusi c este crestin. Nu-mi -ddeam seama ce reprezentare asocia el - acestei notiuni si o "dat sau de dou ori ara ncercat s-l catehizez, dar mi-a explicat c el credea ce credeam eu si, curo eu nsmi trebuia s stiu ce anume cred si ee nu. 'n-avca ' . 49 rost s-l mai ntreb pe el. Am constatat c era mai mult dect o ncercare de a evita rspunsul, ntr-un anumit Iei era programul lui concret, profesiunea lui de credint. El se druise Dumnezeului oamenilor albi. n slujba lui era gata s ndeplineasc orice porunc, n schimb nu accepta s-si asume misiunea de .a explica ratiunile unui sistem ce se putea dovedi la fel de nerational ca si celelalte sisteme ale oamenilor albi. Se ntmpla uneori ca atitudinea mea s contrazic nvtturile Misiunii Scotiene, unde fusese convertit : atunci m ntreba cine avea dreptate.
Lipsa de prejudecti e un amnunt izbitor la bstinasi, cci te astepti s dai de tabu-uri rigide la oamenii elementari. Eia se datoreaz, cred, contactului lor cu o varietate de rase si triburi, ca si viului interes uman artat pentru Africa de Est la nceput de vechii negustori de fildes si sclavi, iar n zilele noastre de> colonisti si de vntorii de animale mari. Aproape fiecare bstinas, pn la ciobnasii cei mici de pe-psune, s-a aflat n viata lui fat n fat cu un ntreg sir de natiuni la fel de diferite una de alta, si de el nsusi, cum ar fi sicilianul de. eschimos : englezi, evrei, buri, arabi, indieni, somalezi, Swahili, Masai si Kavirondo. n ce priveste receptivitatea la idei, bstinasul e n mai mare msur un om de lume dect cblohistul sau misionarul originar dintr-o periferie de metropol ori din provincie, care a crescut ntr-o comunitate uniform si cu un bagaj de idei stabile. Tocmai de aici si izvorsc multe din nentelegerile ntre oamenii albi si bstinasi. Este o experint alarmant aceea de a reprezenta, prin intermediul propriei tale persoane, crestinismul n" fata bstinasilor. Un tnr Kikuyu, pe nume Kitau, a venit din rezervatia tribului su si s-a angajat n slujba mea.. Era un biat meditativ, un servitor atent, cu spirit de observatie si tineam mult la el. Dup trei. luni, ntr-6 zi s-a prezentat la mine si m-a rugat sa-i dau o scrisoare de recomandare ctre .vechiul meu prieten seicul Aii bin Salim care era lewli pe coast, la Mombasa, cci l vzuse r casa mea si acum, spunea el, voia s mearg s munceasc la acesta. N-as fi vrut s-l vd pe Kitau plecnd tocmai I acum. cnd prinsese rutina casei si l-am ntrebat dac nuvoia mai bine s-i mresc simbria. Nu, mi 'declar el, nu pleca pentru a cstiga mai mult, dar nu mai putea rmne. Mi-a mrturisit apoi c, n rezervatie, se hotrise s devin fie crestin, fie mahomedan, numai c nu stia la care dintre religii s se fixeze. Din aceast cauz venise s lucreze la mine, fiindc eram crestin si rmsese timp de trei luni n casa mea pentru a .vedea ce testurde obiceiuri si apucturi aveau crestinii. De la mine voia s mearg trei luni la seicul Aii de la Mombasa, ca s observe ce testurde aveau si mahomedanii; dup care va
lua o hotrre. Cred c pn si un arhiepiscop, prezent ndu-i-se astfel faptele, ar fi rostit, sau cel putin ar fi gndit, ceea ce am spus eu : Dumnezeule mare. Kitau. de ce nu mi-ai spus tu asta cnd ai venit aici ?" Mahomedanii nu vor s mnnce carne de animal dac acesta n-a avut gtul tiat tot du un mahomedan, si anume n maniera ortodox. Adesea tocmai aceasta este marea greutate Ja un safari, cnd nu duci dect putine provizii cu tine, iar pentru hrana nsotitorilor localnici depinzi de vnatul ps care-l mpusti. Dac nimeresti un kongoni si acesta se prbuseste, mahomedaniialearg spre el ca naripati, pentru a ajunge la timp s-i taie gtul nainte ca el s moar, iar tu nsti i privesti ncordat, cu ochi arztori, cci, dac i vezi rmnnd ling el cu bratele si cu capul atrnnd inerte, nseamn c animalul a murit nainte s ajung ei. iar tu va trebui s pndesti un alt kongoni, altfel nsotitorii ti vor muri de foame. La nceputul rzboiului, cnd am pornit la drum cu crutele trase de boi, n noaptea dinaintea plecrii l-am ntlnit o dat ntmpltor pe seful mahomedan al pazei de l-a Kijabe si l-am ntrebat dac nu le putea da o dispens oamenilor mei pentru durata safari-ului. eful pazei era om tnr, dar ntelept si a stat de vorb cu Farah si cu Ismail, dup care a decretat : Aceast doamn e discipola lui Isus Cristos. Cnd trage cu pusca, ea spune, sau cel putin gndeste n sufletul ei ; In nuviele Domnului, ceea ce face ca gloantele ei s tin loc de cutit al mahomedanului ortodox. Ct timp dureaz aceast cltorie, puteti mnca din'carnea animalelor mpuscate de ea'. ? " ' 51 Prestigiul religiei crestine n Africa era slbit de intoleranta pe care diferitele biserici europene o manifestau aici una fat de cealalt,n perioada cit am trit n Africa, n serile de Crciun obisnuiam s merg la Misiunea Francez, ca s ascult acolo slujba de la miezul noptii. Era n general cald n aceast perioad a anului ; cnd str-bteai plantatia de salemi australieni, nc de departe auzeai prin aerul limpede si cald btile clopotului de la Misiune. O multime de oameni veseli si fericiti erau adunati n jurul bisericii in clipa cnd soseai, proprietarii de magazine francezi si italieni din Nairobi, mpreun cu familiile lor, iesiser n
Sume, clugritele de la scoala mnstirii erau si ele de fat, alturi de congregatia bstinasilor, care se foiau animati ncoace si ncolo n hainele lor multicolore. Biserica masiv si frumoas era luminat cu multe sute de luminri si cu mari lampioane de -sticl, confectionate de clugri nsisi. n ajunul Crciunului din primul an de dup venirea lui Kamante n casa mea, i-am spus c voiam s-l iau cu mine la slujb, ca pe un coreligionar crestin ce mi-era si. i-am descris, chiar n maniera printilor clugri, frumusetile pe care avea s le vad acolo. Kamante m-a ascultat cu emotie pn la capt, apoi si-a pus cele mai frumoase haine ale sale. Dar, cnd masina era n fata usii, s-a ntors cuprins de o mare agitatie si mi-a comunicat c pentru nimic n lume el nu putea veni cu mine. Nu voia s-mi spun nici un motiv si ncerca s-mi ocoleasc ntrebrile ; pn la urm ns adevrul a iesit la iveal, Nu.- de mers nu putea merge ; si dduse seama c aveam de gnd s-l duc la Misiunea Francez, iar el fusese pus n gard, n timpul sederii sale n spital, s evite n orice caz acea misiune. I-am explicat c era vorba de o nentelegere si c trebuia s vin cu mine acum. Dar, sub privirile mele, s-a transformat ntr-o stan de piatr, a murit, si-a dat ochii peste cap. artndu-mi numai albul lor, iar chipul i s-a umplut de sudoare. Nu. nu, Msabu".-a soptit el, nu vin cu tine. Acolo, in biserica cea mare, stiu eu, st o Msabu care e mbaia sana" foarte rea. 52 M-am ntristat profund la auzul acestor cuvinte, ns nii-am spus : acum abia c trebuie s-l iau cu mine, pentru ca nssi Fecioara s fac lumin n sufletul lui. Printii clugri aveau o statuie de ghips n mrime natural a Fecioarei, vopsit toat n albastru si alb, iar bstinasii snt de obicei impresionati, de statui, n vreme ce notiunea de tablou le este greu de conceput. Astfel c i-am promis lui Kamante protectia mea si l-am luat cu mine, iar, cnd am intrat n biseric amndoi, toate temerile lui au fost date nentrziat uitrii. S-a ntmplat de . asemenea s fie cea mai frumoas slujb de Crciun tinut la Misiunea Francez. n biseric era amenajat o imens scen a nativittii sub forma unei grote cu Sfnta Fami
lie n ea, primit chiar atunci de la Paris si luminat de stele strlucitoare pe un cer albstrui ; de jur mprejur o sut de animale de jucrie, vaci de lemn si miei de bumbac albi ca neaua, construite fr vreo consideratie, cit de mic., pentru proportiile lor reale, dar care n sufletele credinciosilor Kikuyu au trezit, cred, un adevrat extaz. Dup ce s-a crestinat, lui Kamante nu-i mai era fric .s ating un cadavru. . Mai demult se temuse si, cnd un om adus cu o targa pn pe terasa din fata casei mele a murit acolo, nici el, nici ? ceilalti n-au vrut s dea o mn de ajutor pentru ca omul s fie dus napoi, la familia lui ; e drept c nu s-a retras, ea ceilalti, pn pe gazon, ns a rmas nemiscat pe pavajul terasei,, ca-un mic monument negru plasat acolo. Cum se face c cei din tribul Kikuyu, care, individual, se tem att.de putin de moarte, snt asa de ngroziti s ating un cadavru,, n timp ce albii, care se tem de moarte, umbl att de firesc cu mortii, n-am reusit s aflu niciodat. i n aceast privint simti c realitatea lor e diferit de realittile noastre. Dar toti fermierii stiu c exist un domeniu' n care nu-l mai poti controla pe bstinas si c pe tine nsuti te scutesti de mult osteneal dac din capul locului renunti la ncercare, cci bstinasul mai degrab moare dect s-si schimbe obiceiurile. Acum ns aceast fiic dispruse din sufletul lui Kamante si ajunsese s-o dispretuiasc la semenii si. Ba chiar o fcea putin pe grozavul, ca pentru a se luda eu 53 puterea Dumnezeului su. Mi s-a ntmplat s am, n mai multe rnduri, prilejul s-i pun la ncercare credinta cnd. n timpul activittilor noastre la ferm, el si cu mine am ajuns s crm mpreun trei morti. Prima a fost o fetit Kikuyu, clcat de un car cu boi chiar ling casa mea. Al doilea a fost un tnr Kikuyu, omort pe cnd tia lemne n pdure. Iar al treilea a fost un btrin alb, care a venii s stea la ferm, a jucat un rol n viata ei si apoi a murit tot acolo. Era un compatriot de-al meu. un danez btrn si orb. pe nume Knudsen. ntr-o zi, cnd m aflam la Nairobi. si-a croit drum pn la masina mea. s-a prezentat si m-a rugat s-i dau o csut pe domeniul meu, pentru c n-avea nicieri pe lume un acoperis. Pe atunci tocmai mi
redusesem personalul alb de pe plantatie si aveam un bungalow liber pe care i-l puteam oferi, astfel c a venit si a locuit la ferm timp de sase luni de zile ncheiate. Fcea o figur ciudat la ferma mea de la munte : era ntr-att de mult o creatur a mrii, net prea c aveam printre noi un albatros cu aripile tiate. Era pur si simplu frnt de greuttile vietii, de boli si de butur, ncovoiat si strmb, cu acea culoare curioas a oamenilor cu pr rosu ncruntiti; de parc si-ar fi pus cenus n cap, sau de parc, mediul su marin l-ar fi marcat srndu-l. Ardea ns n el o flacr nestins, pe care nici o cantitate de cenus n-o putea nbusi. Se trgea dintr-un neam de pescari danezi si fusese marinar, iar mai trziu. unul dintre primii pionieri n Africa mpins ncoace, numai el stia de care vnt. Mos Knudsen ncercase multe lucruri la viata lui, de preferint pe acelea care aveau de-a face cu marea, cu pestii sau cu psrile si cu-nici umil din ele nu se pricopsise vreodat. Mi-a povestit c ntr-o vreme fusese proprietarul unei ntreprinderi de pescuit pe malul Lacului Victoria, cu multi kilometri- de nvoade, cele mai bune din lume si cu o barc cu motor. n timpul rzboiului ns, totul s-adus pe copc, n povestirea acestei tragedii a lui aprea momentul sumbru al unei fatale nentelegeri sau trdri din partea unui prieten. Nu stiu bine care din ele. cci povestea nu suna la fel de fiecare dat 54 cnd mi-o repeta si, ajuns n acest punct al ei, cdea prad celei mai teribile stri de revolt. Cu toate acestea, un smbure de adevr era n povestirea lui, cci, n compensatie pentru paguba suferit, ct timp a trit la mine, guvernul i-a pltit un gen de pensie n valoare de un shilling pe zi. Toate aceste amnunte mi le-a istorisit n mai multe ? nduri, cnd venea pe la mine n vizit. Se refugia adesea n casa mea, cci nu se simtea bine n bungalow-ul lui. Bietasii localnici, pe care i i-am dat s-i fie servitori, fugeau de la el ntruna, fiindc-i speria repezindu-se orbeste la ei, cu capul nainte, nvrtindusi bastonul prin aer. Cnd era ns bine dispus, sedea pe veranda mea la o ceasc de cafea si-mi cnta de unul singur si cu mare energie o multime de cntece patriotice daneze. Era o pl
cere att pentru el ct si pentru mine s vorbim limba danez, astfel c schimbam ntre noi multe impresii despre ntmplri nensemnate de la ferm doar pentru simpla bucurie de a vorbi. Numai c eu n-aveam ntotdeauna rbdare cu el, cci, odat venit, era greu s-l faci s se opreasc din'vorb, sau s se-ntoarc la casa lui ; n cursul ntlnirilor noastre zilnice avea, dup cum era si de asteptat din partea lui, foarte mult din Btrnul Marinar *. Fusese mare mester ia fcut nvoade pentru-pescuit cele mai bune nvoade din lume, dup spusa lui , dar aici, n bungalow-ul su de la ferm, confectiona fczbo-Iws bice de-ale bstinasilor tiate din piele de hipopotam. Pielea o cumpra de la bstinasi sau de la fermierii din preajma Lacului Naivasha, iar, dac avea noroc, 'pu-tea ? scoate si cte cincizeci de kibokos dintr-o piele. Mai am nc si acum o cravasa de clrie pe care mi-a druit-o el ; este un bici minunat. Aceast activitate ns producea' o duhoare teribil n jurul casei lui, ntocmai ca duhoarea persistent din apropierea cuibului vreunei psri btrne de prad, ce trieste de pe urma cadavrelor. Mai trziu, cnd am fcut un iaz pe terenul fermei, l gseam aproape mereu stnd singur pe mal, cufundat n gnduri profunde, cu umbra ntinzndu-i-se lung pe ap, ca a unei psri marine nchise ntr-o grdin zoologic. * Vezi nota pag. 327. (N. t.rad.) 55 Mos Knudsen avea n pieptul su scobit si costeliv inima simpl, aspr, irascibil si nestpmt a unui bietandru nflcrat de dragostea nentinat pentru lupt ; era un mare si romantic btus si combatant. tia s urasc precum nimeni altul, clocotind mereu de indignare si de mnie mpotriva tuturor oamenilor si institutiilor cu care avea de-a face ; invoca cerul s prvleasc foc si o ploaie de pucioas peste ei si picta dracul pe perete" cum spunem noi, danezii ntr-o manier michelangelesc. Era din caleafar de fericit cnd avea prilejul de a urechea pe cineva, ntocmai ca un bietel care ntrit doi cini s se bat, sau o pisic si un cine. Era impresionant si formidabil faptul c dup o viat lung si grea si cnd, n sfrsii, ca s spun asa, fusese aruncat ntr-un golf cu apele linistite, unde putea sta n tihn, cu toate pnzele adunate Mos Knudsen nc mai tnjea
dup opozitie si nfruntate, asemeni unui copil. Ceea ce m umplea de respect fat de persoana sa, de parc ar fi avut n el sufletul unui Berserk. * . Vorbea invariabil despre sine doar la persoana a treia, spunmdu-si singur Mos Knudsen" si niciodat fr s se laude sau s se grozveasc peste msur de tare. Nu exista lucru pe lume de care Mos Knudsen s nu se apuce si pe care s nu-l isprveasc si nici un campion de lupte pe care s nu-l fi pus la pmnt. Cnd era vorba de ceilalti oameni, se purta ca pesimistul cel mai cumplit, profetind un sfrsit iminent, catastrofal, dar binemeritat al actiunilor lor. n schimb, n ce-l privea, era de un optimism nversunat. Cu putin nainte de a muri mi-a ncredintat, n rspuns la fgduiala mea de a pstra secretul, un plan extraordinar. EJ l-ar fi fcut pe Mos Knudsen milionar, acoperindu-i de rusine pe toti inamicii si. Mi-a povestit c voia s scoat de pe fundul Lacului Naivasha sutele de tone de guano acumulate acolo de la facerea lumii pe seama psrilor de balt. Cu un ultim efort suprem, a fcut un drum pn la Lacul Naivasha, spre a studia si pune la punct toate amnuntele planului su. A murit ns n timp ce lucra la el. Proiectul continea toate * Kzboinic nordic, erou al vechilor epopei scandinave, renumit pentru forta, mnia si slbticia sa extraordinare. (N, trad.) 56 ?:?.''?. -elementele dragi inimii lui : ap adine, psri, comori ascunse, ba chiar avea si un anumit parfum al acelor lucruri ce nu pot fi n nici un.caz istorisite n fata doamnelor. La apogeul lui-vedea, cu ochii mintii, cum, triumftor, Mos Knudsen stpneste cu tridentul su mprtia valurilor. De. amintit ns nu-mi amintesc s-mi fi explicat vreodat cum se gndea s scoat tot acel guano de pe fundul Lacului Naivasha. Succesele si vitejiile lui Mos Knudsen, ca si ntietatea sa n toate cele, cum mi le povestea el nsusi adesea, apreau ntr-un contrast flagrant cu slbiciunea si neputinta btrnului lor povestitor ; n cele din urm simteai c ai de-a face cu doi indivizi separati si esentialmente diferiti : statura masiv a lui Mos Knudsen, ce se nlta n fundal, nenvins si triumftoare, eroul propriilor sale aventuri, si btrnul ncovoiat si slab pe care-l aveam n fata mea si care nu obosea s-mi povesteasc despre alter
ego-ul su. Acest omulet mrunt si umil si alesese drept scop n viat de a nlta si a face s strluceasc numele Knudsen pn la moarte. Cci numai el l cunostea pe adevratul Mos Knudsen, acela pe care nu-l vzuse nimeni, afar numai de Dumnezeu si, de aici ncolo deci, nu ? se simtea capabil a mai rbda nimnui erezia. O singur dat doar l-am auzit vorbind la persoana ?nti. S-a ntmplat cu cteva luni nainte s moar. Avu, sese un infarct puternic tot un infarct l-a dobort pn . la urm si, vznd c o sptmn ntreag n-a aprut n vizit pe la mine. m-am dis la bungalow-ul lui s vd ce s-a ntmplat. L-am gsit aici, n duhoarea pieilor de hipopotam, culcat ntr-o camer goal si care arta foarte murdar. Era gri-pmntiu la fat, cu ochii adnc 'nfun. dati n orbite.-Nu mi-a rspuns si n-a scos nici un sunet cnd i-am vorbit. Doar dup mult vreme, cnd a simtit c m ridic s plec, mi-a spus pe neasteptate, cu o voce rgusit: Mi-e foarte, ru". n acea clip nu-mai era Mos Knudsen, cci acesta nu putea fi bolnav sau obosit ; vorbea n locul lui btrnu-i servitor, care o dat, doar o dat, si ngduise s dea glas durerilor si dezndejdii sale. Cum nu fcea nici o munc la ferm, din cnd n cnd Mos Knudsen si ncuia csuta si disprea de pe orizontul 57 notitr-u, cel mai adesea, cred, cnd primea de veste c vreun, prieten de demult sau tot vreun pionier din trecutul glorios comun se aciuase prin Nairobi. Lipsea cte o sptmn-dou, pn ce aproape c uitam de el, apoi se ntorcea de fiecare dat att de slbit si de bolnav nct de-abia se mai tinea pe picioare si numai cu greu izbutea s si descuie usa. Sttea cteva zile nchis n cas. Cred c n asemenea ocazii era speriat de mine, convins c riu aveam cum aproba asemenea escapade si c voi profita acum de slbiciunea lui pentru a jubila. Desi mi ; cnta uneori despre mireasa marinarului care iubeste ma-; rea ca si el, n sufletul su Mos Knudsen avea o profund nencredere n femeie si n-o vedea dect ca pe un dusman al bietului brbat, menit, prin instinct si din principiu, s-i strice cheful, att si nimic mai mult. Cnd a murit, lipsise astfel dou sptmni de acas si nimeni de la ferm nu stia c se ntorsese. ns de data
aceasta, cred, el nsusi a vrut s fac o exceptie, de la regul, cci tocmai se afla n drum spre casa mea, pe o potec ce strbtea plantatia, cnd a czut din picioare si a murit. Kamante si cu mine l-am gsit acolo cnd, mai pe sear, am pornit n cutare de ciuperci pe cmp, prin iarba proaspt si pitic, fiindc era n aprilie, chiar la nceputul sezonului de ploi.. ? ? Se cuvenea ca tocmai Kamante s-l gseasc, deoarece, dintre toti bstinasii de la ferma mea. doar el i r- ? tase btrnului simpatie. Ba chiar avusese si grij de el, ?, cum se ntmpl adesea cu doi indivizi deviati de la norm si, de bunvoia lui, din cnd n cnd i ducea ou si: mai sttea cu ochii pe acei totos de la bungalow, care altfel!; ar fi fugit cu totii care ncotro. Btrnul zcea cu fata n sus, plria i zburase diij' cap n cdere, iar ochii i rmseser ntredeschisi. Pr-' mise moartea cu chipul mpcat. M-am gndit : Iat-ie ajuns si aici, Mos Knudsen ! Voiam s-l duc napoi, la casa lui, dar, ca s chem n ajutor vreun Kikuyu ce s-ar fi aflat prin preajm sau care ar fi trebluit nu departe prin shambas, stiam e n-are nici un rost ; ar fi luat-o de ndat la goan vznd ce treab voiam s-i dau. I-am spus atunci lui Kamante s fug napoi la ferm, s-l cheme pe Farah. ns Kamante nici nu s-a clintit. De ce s fug ?", m-a ntrebat el: Doar vezi si tu", i-am spus. c nu-l pot duce singur pe bwana cel btrn. iar voi stia Kikuyu v temeti s crati un mort.". Pe chip i apru un zmbet mut si batjocoritor. ..Iar ai uitat, Msabu", mi spuse el. ,,c ai de-a face cu un , crestin.'L-a luat pe btrn de picioare, n timp.ce eu i tineam capul si, mpreun, l-am dus amndoi la bungalow. Din cnd. n cnd trebuia s ne oprim, s-l punem jos, s ne odihnim : atunci Kamante se ndrepta si. se uita direct n jos, la picioarele lui Mos Knudsen, cu cee"a ce bnuiesc c trebuie s ii fost atitudinea tipic a Misiunii Scotiene n fata mortii. Dup ce l-am asezat n patul lui, Kamante s-a nvrtit prin camer, apoi prin buctrie, n cutarea vreunui stergar cu care sJi acoperim fata, dar n-a gsit dect un
ziar foarte vechi. Asa fceau crestinii de la spital'1, mi-a explicat el. Mult timp dup aceea Kamante ncerca o mare satisfactie la ideea insistentei lui asupra ignorantei mele. Muncea cu mine n buctrie, plin de o tainic plcere, cnd din senin izbucnea n xs. Ti-aduci aminte, Msabu", m ntreba, cnd ai uitat c snt crestin si terai gndit c mio fi fric s-l car pe msungu msei ?" btrnul alb. De cnd era, crestin, Kamante nu se mai temea de serpi. L-am auzit declarndu-le celorlalti bieti c un crestin oricnd e n stare s pun clciul pe capul celui mai mare sarpe din. lume si s-l striveasc. E drept c nu l-am vzut procednd ca atare, dar l-am surprins stnd nemiscat, cu o figur calm si minile la spate, la mic distant de coliba buctarului, cnd pe acoperisul acesteia. s-a ivit o-viper. Toti ceilalti copii din casa mea s-au rspndit n cercuri largi, ca pleava din calea vntului, cu pinsete stridente, n timp ce Farah a dat fuga nuntru s aduc pusca. De ndat ce, pericolul a trecut, iar valurile agitatiei s-au potolit, fiul grjdarului, Nyore, i-a spus lui Kamante Di- ce, Kamante, n-ai pus cleiul pe capul sarpelui marc si ru si nu l-ai strivit ?" ,. Era pe acoperis", i-a rspuns Kamante. O dat am ncercat s trag cu arcul si sgeata. Fort < aveam, dar totusi,mi-era greu sa ncordez acel arc Wanderobo, pe care mi-l adusese Farah ; cu toate acestea, pn la urm si dup mult exercitiu, am. devenit o arcas di- . bace. . ? '. Pe atunci Kamante era foarte mic ; sttea si m privea trgnd la tint pe gazonul din fata casei si prea j'o.-.rie ndoit de toat strdania mea. ntr-o zi mi-a spus : Tu tot crestin esti si cnd tragi cu arcul ? Eu credeam c doar cu pusca-i crestineste". l-am artat n Biblia mea cu desene o ilustratie la povestea despre fiul lui Agar : i era Dumnezeu cu copilul;, si a crescut acesta, a locuit n pustie si s-a fcut vntor".,* Da", constat Kamante. arta ntr-adevr ca line/' Kamante se pricepea ca nimeni altul s ngrijeasc animalele bolnave, ca si pe pacientii mei bstinasi. Scotea din labele dinilor-aschii-'si o dat? chiar ? a vindecat
un cinc care fusese, muscat de un sarpe. O vreme am tinut n cas o barz cu o arip frnt. Avea o fk*e voluntar, se plimba dintr-o camer n alta si, cnd ajungea n dormitorul meu, ncepea dueluri nemaipomenite, btnd si fosnind din aripi, cu imaginea ei n oglind. Se tinea scai de Kamante de la un corp de cldire la: altul si tiera imposibil s nu crezi c imita dinadins mersul biatului, teapn si msurat. Pn si picioarele lor erau cam de aceeasi grosime. Bietasii de cas -aveau un simt acut al caricaturii si tipau bucurosi cnd vedeau ciudata pereche trecnd. Kamante pricepea gluma lor, ns niciodat nu-i prea psa cum era judecat de altii, i trimitea pe bietasi s prind broaste din lac pentru barza lui. Tot misiunea lui Kamante a fost s vad si de Lulu. * Facerea. lM. 20. <N; trad.J 4 O GAZELA Lulu a venit n casa mea dinspre pdure, tot asa cum KLamante venise dinspre ses. La est de ferma mea se ntindea Rezervatia, Forestier Ngong, pe atunci format aproape n ntregime din pdure virgin. Dup prerea mea, a fost un lucru foarte trist c s-a tiat vechea pdure, iar n locul ei s-au plan-tat euealiptul si grevillea ; ar' fi fost un teren de agrement si un parc de 0 frumusete unic pentru Nairobi, O pdure virgin din Africa este un loc plin de mister, naintezi prin profunzimi de veche tapiseiie. pe alocuri tocit, pe alocuri nnegrit de ani, dar altfel minunat de bogat n diferite nuante de verde. Cerul nu se vede nuntrul ei, n schimb lumina soarelui se joac n chipuri ciudate, cznd prin desisul de .frunze. Mucegaiul, prelins ca niste brbi lungi, albe, pe copaci si lianele atrnnd peste tot dau un aer ascuns si tainic pdurii tropicale. Veneam aici clare duminicile cu Far ah, cnd nu era nici o treab la ferm, si ne plimbam n sus si-n jos pe pante line, ori traversam priasele pdurii, serpuitoare. Aerul era rcoros ca apa si ncrcat de parfumuri de la tot felul de plante, iar la nceputul sezonului ploios, cnd nfloreau lianele, strbteai o zon nmiresmat dup alta, O varietate de cleit african de pdure, care face o eflorescent mic, lipicioas, de culoarea cremei, avea un par
fum dulce, mbttor, ca liliacul, sau ca lcrmioarele slbatice. Ici-colo trunchiuri gunoase atrnau legate de crengi cu funii de piele ; localnicii Kikuyu le lsau asa pentru albine, ca s si fac stup n ele si astfel s aib miere. O dat, la o cotitur, am vzut un leopard ntins n mijlocul potecii, un animal ce semna cu o broderie. Aici sus, deasupra pmntului, tria poporul limbut si agitat al maimuticilor cenusii. Cnd un crd de maimute traversa poteca, mirosul lor struia nc mult vreme n aer, un miros de uscat si rinced, ca mirosul de soareci. Dac mergeai mai departe, auzeai deodat fosnet si vjt deasupra capului de la colonia ntreag ce si vedea de drumul ei. Dac stteai nemiscat, n acelasi loc. mai mult vreme, puteai zri cte o maimut imobil. ntr-un copac, pentru ca, putin dup aceea, s descoperi c ntreaga pdure din jurul tu era mpnzit de neamul ei. cocotat ca fructele pe ramuri, siluete mici, negre sau cenusii, dup. cum cdeau razele soarelui asupra lor, toate cu cozi lungi, care le atrnau mult n spate. Scoteau un sunet special, ca o tocit sonor, urmat de o usoar tuse ; dac de jos, de pe pmnt, l imitai, vedeai maimutele cum ntorceau capetele ntr-o parte si-n alta cu un aer afectat, ns, dac fceai o miscare mai brusc, dispreau ntr-o clip toate cu un fsit mereu mai slab, escaladnd vrfurile copacilor, si se fceau nevzute ca un banc de pesti printre valuri. Tot n pdurea Ngong am zrit, pe o potec ngust croit printre desisuri, n toiul unei zile fierbinti de var, si un personaj' foarte scump la vedere mistretul urias. A trecut deodat pe lng mine, cufemela lui si cu trei purcei, n plin vitez, ntreaga familie prnd format din siluete unitare, mai mari sau mai mici, tiate n hrtie de culoare nchis, proiectate cum erau pe fondul verde, luminat de soare, din spatele lor. Era o scen mreat, ca o imagine reflectat ntr-un lac de pdure, ca un lucru petrecut cu o mie de ani n urm. Lulu era un pui de antilop din specia bushbuck, pro babil cea mai frumoas' dintre antilopele africane. Aces-tea snt putin mai mari dect un cerb loptar ; triesc n pduri sau tufisuri si snt sperioase, mereu gata de fug. Inert, se ntlnesc mai rar ca antilopele de ses. Ins coli
bele Ngong si teritoriul din jurul lor erau locuri bune pentru antilopele bushbuck si, dac-ti fceai tabra ntre dealuri si porneai la vntoare n zori sau la apus, le vedeai iesind din htis la lumin, iar razele de soare, cznd pe pielea lor, i ddeau un reflex rosiatic, asemntor cu arama. Masculul are o pereche de coarne rsucite gratios in afar. lata cum a devenit Lulu unul din membrii gospodriei mele : Pornisem ntr-o dimineat de la ferm ctre Nairobi. Nu cu- mult n urm arsese moara de la ferma mea si a trebuit s fac destule drumuri n capital pn s nchei formalittile de asigurare si s primesc respectivii bani ; n acea dimineat, de cu zori, aveam capul plin numai de cifre si de socoteli. Cnd am trecut cu masina pe soseaua spre Ngong, un grup mic de copii Kikuyu au nceput s strige dup mine de pe marginea drumului si am zrit n treact cum ridicau s vd un pui de antilop bushbuck foarte mic. tiam c l gsiser probabil n htis, iar acum voiau s mi-l vnd mie, dar si asa ntrziasem la ntlnirea de la Nairobi, iar mintea mi era la alte Iu- cruri, nct am trecut mai departe. La ntoarcere, seara, n acelasi loc. am auzit iar strigte pe marginea soselei, unde am vzut acelasi grup, mai obosit si mai dezamgit acum, cci ncercaser- probabil s vnd mica antilop si altor trectori n cursul zilei, dar foarte dornici, la aceast or, s ncheie.trgul n orice conditii pn la apusul soarelui si de aceea ridicnd puiul cit mai sus, ca s m tenteze. Dar avusesem o zi grea si lung n oras, precum si o controvers cu asigurrile, astfel c nu m-am mai oprit s stau de vorb, ci am trecut cu masina pe ling ei. Ajuns acas, scena' mi-a zburat din minte, am mncat ceva si m-am dus la culcare. ns, deodat, cnd s adorm, m-am trezit cuprins de un sentiment de groaz. Imaginea bietilor si a puiului micut, care acum cptase form si se precizase, mi aprea n fata ochilor, clar, de parc ar fi fost pictat pe perete si m-am ridicat n capul oaselor, la fel de speriat ca si cum cineva ar fi ncercat s m sugrume n vis. Ce se putea ntmpla, m gndisem, cu acel pui n minile capturatorilor si, care sttuser cu el o zi ntreag pe
arsit^ n drum, tinindu-l legat de picioare ? Era precis prea mic s se hrneasc singur. Eu nsmi am-trecui pe ling el de dou ori n aceeasi zi, ca preotul si levitul n , ace'easi persoan si nici nu mi-a psat, iar acum, n aceast clip, unde era, ce se-ntmpla cu el ? M-am sculat din pat cuprins de o adevrat panic si i-am trezit pe toti bietii mei de cas. Leam spus s-mi gseasc puiul, s mi-l aduc pn dimineat, altfel i dau afar pe toti. Au m. brtisat pe data cauza mea. Doi din bieti fuseser cu mine n masin peste zi, dar nu manifestaser vreun, interes nici pentru ceilalti copii, nici pentru pui ; acum au iesit n fat cu o descriere detaliat a locului si. a orei si cu informatii despre familiile celor cutati. Era o noapte cu clar de lun ; oamenii mei se mprstiar care ncotro. eomentnd aprins ntmplarea ; i auzeam insistnd mai ales asupra faptului c aveau s fie toti concediati dac nu-mi gseau antilopa. A doua zi n zori, cnd Farah a venit cu ceaiul, a intrat si Juma cu puiul n brate. Era o femel si am fost de acord s-i punem numele Lulu, care n swahili nseamn perl". La vremea aceea Lulu nu era mai mare ca o pisic si avea niste ochi imensi, blnzi si purpurii. Picioarele-i efau att de fragile, nct ti-era si team c nu vor rezista la ndoire sau dezdoire, dup cum sttea jos ori n picioare. Urechile i erau moi ca mtasea si peste msur de expresive. Botisorul era negru ca o trui. Copitele ei minuscule o fceau s semene cu o tnr chinezoaic din vechea scoal. Era o experient unic s tii n brate o mic fiint att de perfect n toate. LuJu &-a adaptat curnd la gospodria mea si la persoanele din preajm si se purta de parc ar fi fost la ea acas. n primele sptmni. podelele. lucioase erau problema ei cea mare, cci. de ndat ce pi'sea covorul, picioarele i se duceau spre cele patru puncte cardinale ; prea ca o n pragul catastrofei, dar nu se lsa. prea tare intimidat si pn la urm s-a nvtat s umble chiar si pe podeaua goal, producmd un sunet ca un rpit, mrunt cu degetele pe mas. Era extrem de curat n toate deprinderile ei. Desi ndrtnic deja ca pui, cnd o opream s fac ceea ce voia, reactiile ei preau a spune : accept orice, numai s evitm o scen.
Kamante a crescut-o cu biberonul si tot el o nchidea noaptea nuntru, cci trebuia pzit de leoparzii care, dup nserat, ddeau trcoale casei. nct Lulu s-a atasat de - el si pretutindeni o vedeai numai pe urma lui. Cnd uneori nu i fcea pe voie, l lovea scurt si tare cu cpso-. rul ei peste picioarele-i subtiri si atunci era att de dulce nct, privindu-i pe amndoi, rm te puteai abtine s nu-i 64 ' vezi ca pe o nou si paradoxal ilustrare a povestirii ^despre Frumoasa si Fiara. Din cauza marii ei frumuseti si gratii, Lulu si-a cstigat n casa mea o pozitie privilegiat, fiind tratat de toti cu respect. n Africa n-am vzut niciodat alti cini dect din rasa ogarilor scotieni. Nu exist cine mai nobil sau mai gratios dect ogarul din aceast ras. Trebuie s fi trit secole n sir pe lng om, ntelegnd si adaptndu-se ca nici un alt cine la viata noastr si la conditiile ei. Ogarii scotieni apar si n vechile tablouri si tapiserii, avnd tendinta de a schimba, prin atitudinea si nftisarea lor, orice ambiant ntr-o tapiserie ; snt cini ce sugereaz n sine o atmosfer feudal. Primul din sirul meu de ogari, pe nume Dusk, mi-a fost oferit ca dar de nunt si m-a nsotit, la venirea mea n Africa, pe vasul Mayflower" *, ca s spun asa. Avea o fire viteaz si generoas. El m-a ntovrsit tot timpul ct am fcut crusie pentru guvern n Rezervatia Masai , n primele luni ale rzboiului. Dar ctiva ani mai trziu a fost omort de zebre. La vremea cnd a aprut Lulu, aveam n cas doi dintre, fiii lui. Ogarul scotian tria n armonie cu decorul african si cu localnicul bstinas. Poate din cauza altitudinii melodia tinuturilor nalte slsluia n toti acestia trei , cci, la nivelul mrii, n Mombasa, el nu se mai armoniza cu absolut nimic. Ti se prea c marele si largul peisaj, cu sesuri, coline si ruri, nu arta complet pn ce n-au fcut parte din el si acesti vajnici ogari scotieni. Erau vntori grozavi si aveau mirosul mai bun dect ogarii obisnuiti, dar la vnat si foloseau exclusiv vzul si era o adevrat ncntare s-i privesti lucrnd cte doi n echip, i luam cu mine cnd mergeam n Rezervatia de Animale, ceea ce era interzis s fac si acolo mprstiau peste cmpie turmele de antilope gnu si zebre, ca si cum toate ste
lele din univers s-ar fi rspndit care-ncotro pe cer. Dar, cnd vnam n Rezervatia Masai, nu pierdeam nici macat un cap de animal rnit dac aveam cu mine ogarii scotieni * Numele vasului cu care, n anul 1620, primii colonisti englezi au ajuns n America de Nord, (N. trad.) 6S Gri nchis, cum le era pielea, acestia erau n elementul lor si n pdurile virgine, printre acele multe tonuri de verde ntunecat. Un cine al meu, de unul singur, a ucis un btrn pavian mascul si, n cursul luptei,, a fost muscat de nas, ceea ce i-a stricat profilul su cel nobil, dar cicatricea i-a fost luat de toat lumea de la ferm drept o dovad de eroism, cci pavianii snt niste fiinte foarte distrugtoare si bstinasii i ursc. Ogarii scotieni erau foarte destepti si stiau care dintre bietii mei de cas erau mahomedani si n-aveau voie s se ating de crini. n primii mei ani n Africa am avut un purttor de pusc somalez pe nume Ismail, care a murit nc n iimp ce mai eram acolo. Era unul din acei purttori de pusc din vechime, cum nu mai exist n ziua de azi. Fusese crescut de marii vntori de la nceputul secolului nostru, cnd Africa toat era un adevrat parc cinegetic, iar contactul su cu civilizatia se realizase exclusiv pe terenurile de vntoare, nct vorbea o limb englez a lumii vntoresti si-mi spunea de exemplu de pusca mea cea mare si de pusca mea cea tnr. Dup ce s-a ntors n So-' maliland, am primit o scrisoare din partea lui adresat Leoaicei Blixen, care ncepea cu Onorat Leoaic. Isnail era un mahomedan foarte strict si pentru nimic n lume n-ar fi atins un cine, ceea ce-i crea destule dificultti n meseria lui. ns cu Dusk fcea o exceptie si nu se supra dac l luam cu noi n trsurica tras de catr, ba chiar l lsa s doarm n cortul su. Cci Dusk, spunea el, cunostea de la prima vedere un mahomedan si n nici un caz nu l-ar fi atins. Asa e, tinea s m asigure Ismail, Dusk vedea imediat cine era mahomedan adevrat si sincer. Odat mi-a spus : Acuma stiu c Dusk e din acelasi trib cu dumneavoastr nssi. El rde la oameni". Cinii mei ntelegeau ce putere avea si ce pozitie ocupa n casa mea Lulu. Aroganta lor de mari vntori se muia toat n fata ei, cnd i mpingea de. la farfurioara cu lap
te, sau de la locurile lor preferate de lng foc. Legasem un clopotel de o zgard la gtul lui Lulu si, ntr-o vreme, cnd auzeau clinchetul ei apropiindu-se prin cas, cei doi cini se ridicau resemnati din culcusurile lor nclzite, n fata semineului si se duceau s se aseze n alt parte a camerei. Dar nimeni n-ar fi putut avea o purtare mai blnd ca Lulu cnd venea s se culce n fata focului, ntocmai ca o lady desvrsit, care-si adun sfioas fustele pe lng ea, nevrnd s sad nimnui n drum. Laptele l bea cu o expresie de politete si pedanterie, obligat parc de amabilitatea exagerat a vreunei gazde. Insista s fie scrpinat dup urechi, cu acea ngduint dulce a sotiei ce permite sotului ei si cte o mngiere mai ndrzneat. Cnd a mai crescut, ajungnd acum n floarea frumusetii si a tineretii sale, Lulu era o cprit zvelt, cu delicate rotunjimi, iar din vrful nasului pn n vrful copitelor de o inimaginabil frumusete. Arta ca o ilustratie miglos pictat la poezia lui Heine despre acele ntelepte si blnde gazele care triesc pe malul fluviului Gange. ns, de fapt, Lulu nu era blnd, ci avea, cum se spune, numai draci n ea. Afisa, n cel mai nalt grad, acea trstur tipic feminin de a aprea tot timpul n defensiv, concentrat n a-si pstra integritatea fiintei, cnd, n realitate, era pornit, cu toat forta ei, n ofensiv. Contra cui ? Contra ntregii lumi. Toanele ei scpau oricrui control sau calcul si se repezea chiar si la calul meu, dac nu i plcea de el. Mi-aduc aminte de btrnul Hagenbeck din Hamburg, care spunea c, dintre toate rasele de animale, carnivorele inclusiv, cerbicidele snt de cea mai putin ncredere si c te poti baza mai degrab pe un leopard dect pe un cprior de care, mai devreme sau niai trziu, te vei trezi lovit pe la spate. Lulu era mndria casei noastre pn si atunci cnd se purta ca o tnr cochet si nerusinat ; si totusi nu reuseam s-o facem fericit. Uneori pleca de-acas timp de cteva ore, sau chiar cte o dup-arniaz ntreag. Alteori, cnd o apucau toanele, iar nemultumirea ei fat de tot ce o nconjura atingea apogeul, executa, pentru sufletul ei, pe gazonul din fata casei, un dans rzboinic ce semna cu o scurt incantatie zigzagat adus lui Satan. O, Lulu", m gndeam eu, stiu c esti minunat de
puternic si c poti sri mai sus dect nltimea ta. i c esti furioas pe noi acum, c ti-ar place s ne vezi pe toti morti si #m fi, ntr-adevr, dac ne-ai putea ucide. ns necazul nu-i cel pe care ti-l nchipui tu acum, si-anume c ti-am pus obstacole prea nalte pentru tine si cum le-ai putea tu sri, mare atlet ce esti ? Noi nu ti-am pus nici un fel de obstacol, s stii. Forta cea mare e n tine, Lulu, iar obstacolele snt tot n tine si adevrul e c vremea ta nu s-a mplinit nc." ntr-o sear, Lulu n-a mai venit acas si am cutat-o n van timp de o sptmn ntreag. A fost o lovitura grea pentru toti. O pat de culoare clar dispruse din casa noastr, care arta acum ca toate celelalte case. Cu gndul la leoparzii de lng ru, am deschis ntr-o sear vorba cu Kamante. Ca de obicei, a asteptat o vreme pn smi rspund, ea pentru a msura profunzimea lipsei mele de intuitie. Abia dup cteva zile a abordat din nou subiectul. Tu crezi c Lulu a murit, Msabu", mi-a spus el. N-am vrut s-i confirm prea direct c da si atunci i-am mrturisit c m-ntrebam de ce nu mai venea napoi. Lulu", spuse Kamante, nu a murit. Ea doar s-a mritat." Era o veste plcut, surprinztoare ; l-am ntrebat de unde stia. O, da", spuse el, s-a mritat. Acum trieste n pdure cu bwana al ei" sotul, stpnul. Dar ea nu i-a uitat pe oameni ; adesea diminetile se-ntoarce aeas. Eu i pun porumb pisat n spatele buctriei si, chiar nainte de rsritul soarelui, ea iese din pdure si-l mnnc. Sotul ei vine cu ea, numai c el se teme de oameni, pentru c nu i-a cunoscut niciodat. i atunci rmne lng copacul cel mare si alb, de partea cealalt a pajistii. Dar de cas nu ndrzneste s se apropie." I-am spus lui Kamante s m cheme si pe mine prima dat cnd o mai vedea.pe Lulu. Cteva zile mai trziu, nainte de rsritul soarelui, a venit la mine si m-a chemat. Era o dimineat de vis. Ultimele stele se retrgeau n timp ce noi stteam n asteptare, cerul era senin si clar, ns lumea n care ne miscm continua s fie ntunecat
si mut. Iarba era plin de rou ; ctre copaci, unde terenul cobora usor, picturile de ap strluceau ca un argint ntunecat. Simteam aerul diminetii tios si rece, ca n trile nordice cnd se anunt gerul. Orict de des ai face experienta mi spuneam , e cu neputint totusi s-ti nchipui, pe aceast umbr si pe aceast rcoare, c, peste cteva ore, dogoarea soarelui si arsita din aer vor fi att de greu de suportat. O ceat cenusie nvluia colinele, mprumutnd, n chip ciudat, formele lor ; probabil c bivolii rbdau de frig dac erau acum pe deal, pscnd ca nghititi de un nor. Imensa bolt de deasupra capetelor noastre s-a umplut treptat cu limpezime, ca un pahar de vin. Deodat, pe nesimtite, vrfurile colinei se aprinseser de la prima raz de soare si se nrosiser. Apoi usor, pe msur ce pmntil se nclina spre soare, psunile n pant de la poalele muntelui s-au transformat n aur delicat, la fel ca si pdurile Massailor, ceva mai jos. Acum si vrfurile copacilor nalti din pdure, aflati pe malul din partea noastr al rului, se armeau n lumin. Era ora cnd si luau zborul si porumbeii cei mari slbatici, care se cuibreau pe cellalt mal al rului si nu veneau dect s se hrneasc din castanii pdurii mele. Veneau doar pentru scurt vreme n fiecare an. Psrile npdeau surprinztor de iute,_ca un atac de cavalerie declansat din aer. De aceea si vnatul porumbeilor slbatici n zori de zi era un sport popular printre prietenii mei din Nairobi ; pentru a se afla pe pozitii la timp, adic n chiar momentul rsritului de soare, obisnuiau s vin att de devreme nct ddeau cotul pe aleea mea cu farurile nc aprinse la masini. i, stnd astfel n umbra aceea limpede, privind ctre nltimile aurite si nspre cerul clar, aveai sentimentul c te plimbai de fapt pe fundul mrii, mpresurat de-o parte si de alta de curenti si c priveai n sus, spre suprafata nemiscat a oceanului, O pasre ncepu s cnte si atunci am auzit, la oarecare deprtare n pdure, un clinchet suav de clopotel. O, nespus bucurie, Lulu se ntorcea din nou la locurile sale de demult ! Se apropia mereu, acum i puteam deslusi miscrile dup ritmul n care i auzeam clopotelul; mer
gea, se oprea, pornea din nou. Apoi nc un colt de cas i iat-ne deodat fat-n fat. Devenise ntr-o clip neobisnuit si totodat amuzant "s avem o antilop att de aproape de cas. Rmsese nemiscat, prea pregtit s-l vad pe Kamante, ns pe mine nu. i totusi n-a fugit, ci m-a privit fr vreo team si fr amintirea micilor noastre conflicte de altdat sau a nerecunostintei sale atunci cnd plecase fr s anunte pe nimeni. Lulu cea din pdure era o fiint independent, superioar, marcat de o schimbare a firii sale, pe scurt, era stpn acum pe sine. Dac as fi avut prilejul s cunosc vreo tnr printes n exil, pe vremea cnd doar,aspira la tron si-apoi as fi ntlnit-o iar, de data aceasta n plin strlucire a maiesttii ei regale, cnd si intrase n sfrsit n drepturi, ntlnirea noastr la fel ar fi decurs. Lulu nu arta mai putin micime de suflet dect Louis-Philippe cnd declara c regele Frantei nu mai tinea minte ranchiunele ducelui d'Orleans. Acum era o Lulu desvrsit. O prsise si spiritul de ofensiv ; pentru cine si de ce s fi atacat acum ? Se odihnea n pace n drepturile ei divine. si amintea ndeajuns de mine pentru a simti c nu avea de ce se teme. Timp de o clip m-a privit intens ; ochii ei purpurii si aburiti erau absolut goi de expresie si nu clipeati., drept care mi-a trecut prin minte c zeii si zeitele nu clipesc nici ei. A rontit usor un fir de iarb trecnd pe lng mine, a fcut un salt gratios si s-a ndreptat spre partea din spate a buctriei, unde Kamante i lsase porumb mprstiat pe jos. Acum Kamante m-a atins cu degetul pe brat, apoi a artat ctre pdure. Urmnd directia indicat, am zrit, sub un castan nalt, masculul, o siluet mic si roscat la poalele pdurii, imobil ca un trunchi mpodobit cu o pereche de mndre coarne. Kamante nu-si lu ochii mult vreme de la el, apoi rse usor. Vezi bine", mi spuse el, Lulu i-a explicat sotului ei c nu-i nimic aici de care s se team, printre aceste case ale noastre, dar de venit el totusi nu ndrzneste. n fiecare dimineat si spune n sinea lui c astzi vine, dar, ct ce vede casa si pe oameni, el simte o piatr rece n stomac" reactie ntlnit frecvent la bstinasi, care adesea mpiedic munca lor la ferm si se opreste la co
pacul la." Mult vreme a tot venit Lulu n zori de zi la noi. Cu clopotelul ei gingas ne anunta c soarele era de-acum peste coline, iar eu stteam culcat n pat sl-i asteptam semnalul. Uneori disprea cte o sptmn-dou, cnd ne lipsea la toti si ncepeam s discutm clac vnase cineva __si cine n ultimul timp. Dar ntr-o zi bietii mei de cas m-au vestit : Lulu e aici", de parc ar fi fost o proaspt sotie venit n vizit la printi. n cteva rnduri am zrit si silueta masculului departe, printre copaci, ns Kamante avea dreptate, c niciodat el nu-si aduna destul curaj pentru a strbate distanta pn la casa mea. ntorcndu-m o dat de la Nairobi, l-am gsit pe Kamante n usa buctriei ; mi-a iesit foarte agitat n cale s-mi spun c Lulu fusese pe la ferm si c avea acum un toto" copilasul ei. Cteva zile mai trziu, eu nsmi am avut onoarea s-o ntlnesc printre colibele servitorilor mei, foarte alertat si destul de ostil, cu un "iedut extrem de mic mergnd n urma ei, la fel de lent si moale n miscri precum fusese si Lulu cnd am vzut-o prima oar. Era curnd dup sezonul de ploi si, pe tot parcursul lunilor de var, Lulu s-a nvrtit printre colibe, si dup-amiezele si dis-de-dimineat. Ba o ntlneam adesea chiar si n miezul zilei, la umbra caselor, cu puiul ei. Micutul lui Lulu nu se temea de cini si i lsa s l miroas tot, n schimb,nu se putea obisnui cu bstinasii sau cu mine si, dac ncercam cumva js-l lum n brate, mama si puiul dispreau pe dat. Nici Lulu nssi, dup acea lunga absent, nu se mai apropia ntr-att nct s o putem atinge. Altminteri era foarte prietenoas, ntelegea c ne plcea s ne uitm la puiul ei si chiar venea s mnnce trestie de zahr din podul palmei noastre ntinse. nainta pn la usa deschis a sufrageriei si arunca o privire gnditoare n semiobscuritatea dinuntru, dar de trecut na mai trecut niciodat pragul. ntre timp si pierduse si clopotelul, nct venea de-acum si pleca n tcere. Bietii mei de cas ar fi vrut s-i las s prind puiul, ca s l crestem ca pe mama lui. Dar mie mi s-a prut c ar fi un rspuns brutal fat de ncrederea elegant pe care ne-o acorda Lulu. ~
i mi se mai, prea deasemeni c aceast uniune liber dintre casa mea si antilop era un lucru si rar si onorabil. Lulu venea din lumea slbticiei s ne dovedeasc n ce termeni buni ne aflam noi cu ea si fcea ea locuinta mea s se confunde cu peisajul african, nct nimeni s nu poat spune unde ncepea si unde sfrsea fiecare din ele. Lulu stia unde se afl vizuina mistretului urias din pdure si vzuse rinocerii mpreunndu-se. n Africa exist un cuc ce cnt n toiul zilelor fierbinti de var si n mijlocul pdurilor ca o btaie de inim sonor a lumii; eu n-am avut niciodat norocul s-l vd si nici vreunul din cunoscutii mei, cci nimeni nu-mi putuse spune cum arat, ns Lulu umblase poate pe vreo crare ngust croit de animale chiar pe sub creanga pe care sedea nevzutul cuc. Tocmai citeam n acea vreme o carte despre mprteasa Chinei si despre cum, la nasterea fiului su, tnra Yahanola a venit s-o viziteze n casa ei cea veche ; pornise din Orasul Oprit n palanchinu-i auriu, cel cu perdele verzi. Casa mea, mi ziceam eu, era acum ntocmai pre-cum casa tatlui si a mamei tinerei mprtese. Cele dou antilope, cea mare si cea mic, au stat n preajma casei mele ntreaga var ; uneori trecea un rstimp de dou sau trei sptmni ntre vizitele lor, n schimb alteori le vedeam n fiecare zi. La nceputul sezonului urmtor de ploi, bietii mei de cas m-au anuntat c Lulu se artase cu alt pui. Pe acesta nu l-am mai vzut eu nsmi, fiindc de-acum nu mai veneau att de aproape, dar' mai trziu stiu c am zrit trei antilope plimbndu-se mpreun prin pdure. Legtura dintre Lulu si familia ei cu casa mea a durat multi ani. Antilopele apreau adesea n vecintatea fermei, iesind din pdure si ntorcndu-se n ea, ca si curo pmnturile mele n-ar fi fost si ele dect tot o zon a slbticiei. Veneau cel mai adesea n pragul asfintitului si la nceput se furisau printre copaci ca niste siluete ntunecate pe fondul verde nchis, dar, cnd ieseau s psuneze pe pajistea din preajma casei sub razele de soare n amurg, pieile lor luceau ca arama. Una din ele era Lulu, cci ea se apropia de cas si se plimba molatec, doar ciulind urechea cnd vreo masin se apropia sau cineva deschidea fereastra ; iar dinii o recunosteau. Cu vrsta, pielea i s-a
ntunecat. Venind odat cu masina si oprind n fata casei, am zrit trei antilope acolo, pe teras, n jurul drobului de sare pentru vaci Ciudat era doar e, afar de primul mascul, bwana lui Lulu, ce ncremenise sub castan, cu capul drept si ridicat n sus, rram mai vzut niciodat vreunul printre antilopele care veneau la mine. Mi se prea c am de-a face cu un adevrat matriarhat silvan. Naturalistii si vntorii din colonie au artat mult interes pentru antilopele mele bushbuck si nsusi responsabilul Departamentului de Vntoare a venit la ferm n persoan ca s le vad, si Ie-a vzut. Un ziarist a scris despre ele n East African Standard", Anii ct Lulu si ai si au tot venit Ia casa mea au fost cei mai fericiti pe care i-am trit n Africa si, din acest motiv, am ajuns s privesc prietenia mea cu antilopele pdurii ca pe un mare dar, ca pe un semn de afectiune din partea Africii. Tot continentul era cuprins n el, si semne bune, si vechi fgduinti, si o cntare : ,.Fugi degrab, iubitul meu, sprinten ca o cprioar fii, fii ca puiul cel de cerb, peste muntii cei mblsmati". * n ultimii mei ani n Africa, tot mai putin m-am rrtlnit cu Lulu si familia ei. n tot cursul anului dinaintea plecrii mele, nu cred c a mai venit vreodat. Se schimbaser multe ntre timp, la sud de ferma mea primiser si alti fermieri pmnt, iar pdurea fusese tiat, se construiser case noi. Pe locul vechilor -poieni, acum huruiau tractoare. Multi dintre noii colonisti erau sportivi pasionati si pustile cntau adesea n peisajul african. Cred c vnatul s-a retras spre vest, pierzndu-se n pdurile Rezervatiei Masai. Nu stiu cti ani trieste o antilop ; s-ar putea ca Lulu s fi murit de mult Adesea, foarte adesea, n orele linistite din zori, am vi-sat c auzeam clopotelul lui Lulu si-n somn mi se umplea pieptul de bucurie, m trezeam asteptnd s se-ntmple ceva foarte straniu si dulce, acum, n clipa asta, chiar acum. * Cntarea Cntrilor, 8, 14. (N, tra<3.) n
Cind stteam culcat si m gmdeani la Lulu, m ntrebam dac. n viata ei trit n pdure, ea a visat vreodat la clopotel ? Treceau oare prin mintea ei, ca umbrele pe ap. imagini de oameni sau imagini de ciiii ? Dac eu stiu un cntec despre Africa mi spuneam , despre giraf si despre luna nou african culcat pe spate n cer, despre pluguri pe cmp si fetele asudate ale culegtorilor de cafea, oare stie si Africa vreun cntec despre mine ? Tremur aerul din cmpie de vreo culoare pe care am purtat-o eu, sau nscocesc copiii vreun joc n care s-mi rosteasc numele, sau luna nou arunc pe pietrisul aleii vreo umbr care s semene cu mine, sau m vor cuta vreodat ulii din Ngong ? N-am mai auzit nimic despre Lulu dup ce am plecat din Africa, dar am auzit despre Kamante si despre ceilalti bieti de cas ai mei. Ultima scrisoare de la el mi-a sosit acum nici o lun. ns aceste comunicri mi parvin ntr-un mod straniu, ireal si par a fi mai mult miraje, umbre dect vesti dintr-o realitate anume. Cci Kamante nu stie s scrie si nu stie nici limba englez. Cnd el sau altul dintre oamenii mei si pun n cap s mi trimit vesti, se duc la vreun scrib-de-scrisori indian sau negru, care st cu tblita de scris, hrtie, toc si cerneal, n fata oficiilor postale si le explic ce trebuie s spun n scrisoarea lor. Scribii nu stiu nici ei prea grozav engleza si. abia dac poti sustine c stiu chiar s si scrie, ns ei nsisi snt convinsi c stiu, Ca s-si arate mestesugul, mbogtesc scrisorile cu multe nflorituri, drept care acestea snt greu descifrabile. Mai au dease"rneni obiceiul de a scrie cu trei-patru culori aparte si, oricare ar fi motivul pentru care q fac, impresia e c si-au terminat cerneala si storc ultimul strop dintr-o climar. Din toate aceste strdanii iese un soi de mesaj de felul celor cum ddea Oracolul din Delphi. Exist o profunzime n scrisori pe care o intuiesc si simt c era o comunicare vital ce a apsat din greu pe sufletul expeditorului, dac l-a mpins tot drumul lung din Rezervatia Kikuyu pn la usa oficiului postal. Dar ea rmne nvluit n ceat. Bucata mic si murdar de hrtie, care-ti soseste de la mii si mii de kilometri, pare s spun si iar s spun, ba chiar s strige, dar fr a-ti mprtsi nimic.
Cu toate acestea, nici aici Kamante, ca si n alte privinte, nu seamn cu restul lumii. Cnd face corespondent, el are stilul lui. Pune trei-patru scrisori n acelasi plic, notndu-le : 1 Scrisoare, 2 Scrisoare si asa mai departe. Toate contin acelasi lucru, repetat de mai multe ori. Poate c vrea s-mi produc o impresie adnc prin repetare, cci avea acest fel de a vorbi cnd voia s nteleg ori s tin minte ceva anume. Sau poate c-i e greu s se-ntrerup odat ce a stabilit contactul cu prietenul aflat asa departe. Kamante mi scrie c mult timp nu a gsit de lucru. Nu m-a surprins prea tare vestea lui, cci el era, vorba aceea, mncare prea bun pentru gusturi att de proaste. Fcusem din el un buctar de curte princiar, apoi l prsisem ntr-o colonie complet nnoit. Cazul lui era al unui Sesam, deschide-te". Acum formula se pierduse, iar piatra era nchis pentru totdeauna deasupra comorii mistice pe care o continea. n locul buctarului cu mers ngndurat si plin de stiint, azi nimeni nu mai vede altceva dect un mic Kikuyu crcnat, un gnom cu chipul plat si linistit. Ce are de spus Kamante cnd merge la Nairobi, st drepti n fata indianului cu privirea ngmfat si hrpreat si-i expune mesajul lui, ce va strbate apoi jumtate de lume ? Rndurile snt scrise strmb si nu e nici o ordine n frazele scrisorii. ns Kamante avea un suflet mare, ale crui acorduri cei ce l-au cunoscut le vor dis-tinge n acea muzic dezordonat, frnt, aproape ca pe-un ecou al harfei ciobnasului David. Iat o 2 Scrisoare" : Eu nu puteam uita pe tine Memsahib. Onorat Memsahib. apoi toti sluga ta deai ti ei nu prea bucuros erai departe la tara. apoi erati noi pasre noi zburati s vedeti pe tu. apoi ntors. apoi btrna ferma ta loc bun pentru vac vitelu mic erati noi negri ti. apoi ei ce mai ai nimic vaci capre nimic ei ce mai ai nimic. apoi toti lumia rea ei bucur n sinia lui finc btrnul sluga tale ei omi sraci sapoi. apoi stiao Dumnezeu n sufletul la el tot ca sajute cnd va pe sluga ta". Iar, ntr-o 3 Scrisoare", Kamante ofer l exemplu de felul cum bstinasul ti poate spune un lucru minunat: Scrie si spunene dac ntorci. Noi credem ntorci
Finea de ce ? Noi credem tu nu poti uita niciodat pe noi, Finc de ce ? Noi credem tu tamintiai nc fete de noi si nume de noi dela mama". Un alb care ar voi s-ti spun ceva frumos, ar scrie* N-am s te pot uita niciodat". Un african va spune: .j nu credem despre tine c ne-ai putea uita vreodat". II O MPUCTUR LA FERM
1 O MPUCTURA DIN GREEALA I^n seara zilei de 19 decembrie am iesit din cas nainte de culcare pentru a vedea dac nu vine ploaia. Multi fermieri de Ia munte, cred, fceau la fel n aceeasi clip. Uneori, n anii mai norocosi, aveam, parte de averse puternice n preajma Crciunului si era o adevrat binecuvntare pentru cafeaua cea tnr, ce rsrise pe copaci dup ce floarea dduse rod la ploile mai scurte din octombrie, n noaptea aceea nu se vedea nici un semn de ploaie. Cerul era senin si mut triumftor, sub splendoarea puzderiei lui de stele. Bolta nstelat la ecuator e mai bogat ca n Nord si o vezi mai mult pentru c stai mai mult afar noaptea. n nordul Europei, noptile de iarn snt prea reci pentru a-ti ngdui plcerea contemplrii stelelor, iar vara nici nu le distingi pe cerul clar al noptii, de o paloare ca de viorea slbatic. Noaptea tropical tine bun tovrsie, ntocmai ca o catedral romanocatolic prin comparatie cii bisericile protestante ale nordului Europei, care nu te primesc n ele dect dac ai o treab. Aici, n camera cea mare, vine si pleac toat lumea, aici e locul unde se ntmpl totul. In Africa si Arabia, unde soarele amiezii te ucide, noaptea e vremea cltoriilor si a faptei. Aici fiecare stea si-a primit numele ei si a fost secole ntregi cluz omului, purtndu-l pe drumuri lungi, ducndu-l peste deserturi si mare, spre est, spre vest, spre sud si spre nord. Masinile merg bine noaptea si e plcut s conduci sub stele, de aceea te obisnuiesti s-ti fixezi vizitele la prietenii de departe la vremea lunii pline urmtoare. Pornesti la safari pe lun
"ou, ca s profiti de sirul de nopti cu lun. i apoi ti se Pare ciudat, cnd te ntorci. n vizit n Europa, s vezi c Prietenii ti orseni triesc strini de miscrile lunii si *e ignor aproape complet,. Semiluna era semnalul de por nire pentru cmilarul Hagiei, a crui caravan trebuia sa plece nainte de ivirea ei pe cer. Cu fata ntoars ctre ea, el era unul din acei filozofi care.torc firul din drumurile lunii prin univers". i a privit-o probabil att de mult nct a fcut din ea simbolul n numele cruia s cucereasc lumea. mi cstigasem o faim n ochii bstinasilor deoarece n mai multe rnduri fusesem prima de la ferma noastr care vzusem luna nou, ca pe un arc subtire de argint n asfintit ; si mai cu seam fiindc, doi-trei ani la rnd, zrisem prima lun nou din luna Ramadan, luna cea simt a mahomedanilor. Fermierul si roteste ochii ncet de-a lungul liniei orizontului. La nceput spre est, cci dinspre est i vine ploaia, dac vine, si acolo se afl steaua Spica, din constelatia -Fecioarei. Apoi spre sud, vrnd s salute Crucea Sudului, pzitoare a lumii celei mari, credincioas cltorilor si iubit de ei, iar si mai sus, chiar sub dunga de lumin a Cii Lactee, se vd Alpha si Beta din constelatia Centaurului. Ctre sud-vest luceste Sirius, punct mare de lumin pe cer si gnditoarea stea Canapus, iar nspre vest, deasupra siluetei pale a colinelor Ngong, acum aproape nentrerupt, luceste radiosul giuvaer cu diamante, Bigel, Betelgeuze si Bellatrix. n fine, fermierul se-ntoarce spre nord, cci nspre nord ne ducem cu totii pn la urm si-acolo d de nssi Ursa Mare, pe care acum o vede stnd cu capu-n jos, din cauza perspectivei ceresti diferite, ceea ce capt aerul unei glume ursesti si bucur sufletul imigrantului nordic. Oamenii care, dormind, au vise noaptea, cunosc un gen anume de plcere, pe care lumea diminetii nu o stie, un fel de extaz blajin, un suflet nempovrat, 'dulci arnndou ca mierea pe limb. i ei mai stiu c adevrata mretie a viselor e atmosfera lor de libertate infinit. Nu este libertatea dictatorului, care-si impune vointa asupra lumii, ci libertatea artistului, care nare voint, care e liber de orice voint. Plcerea vistorului adevrat nu st n sub
stanta visului, ci-n faptul c n vis se-ntmpl lucruri fr vreo interventie din partea sa si complet independente de controlul su. Mari peisaje se nasc de la sine, uriase panorame minunate, culori delicate si tari, sosele, casei pe e nU ie-a mai vzut si de care n-a auzit niciodat. n yis apar strini si-acesta-i snt dusmani sau prieteni, desi v'storul n-a avut nicicnd de-a face cu ei Ideea de zbor de urmrire apare mereu n vise, si de fiecare dat la fel de seductoare. Minunate cuvinte de duh snt rostite de toat lumea. E drept c, rememorate n timpul zilei, ele plesc si-si pierd tot ntelesul, cci apartin unui alt plan, dar, de cum a pus capul pe pern cel ce viseaz, legtura se reface instantaneu si-si aminteste tot farmecul lor bogat. Senzatia imensei libertti l mpresoar nencetat si l strbate precum aerul si lumina nepmnteasc fericire. Privilegiat e vistorul, cci el e cel ce n-are nimic da fcut, dar pentru a crui plcere sl desftare lucreaz totul n jurul lui; regii din Tarsis i aduc daruri Ia parte la un bal sau la o btlie, mirndu-se o clip cum de poate fi, n mijlocul attor ntmplri, n asa msur privilegiat nct s poat sedea culcat. Abia cnd ncepi s-ti pierzi constiinta liberttii si cnd ideea de necesitate ncepe s ptrund n lume, cnd e nevoie undeva de o grab sau de un efort, end trebuie scris o scrisoare ori prins un tren, cnd ai o munc de fcut, cnd trebuie s mni prin vis caii-n galop sau s ochesti cu pusca drept n tint, visul decade si se transform-n cosmar, acesta f cnd. parte din cea mai vulgar si mai meschin categorie de vise. Situatia din lumea treaz care se apropie cel mai mult de vise e noaptea ntr-un mare oras, unde nimeni nu te cunoaste, sau noaptea african. Cci acolo exist o libertate infinit, se-ntmpl attea si-attea lucruri, destine prind contur n jurul tu, activitatea fierbe-n dreapta si n sting si nimic nu poti spune c nu e treaba ta. Aici, de ndat ce soarele scpata, aerul se umplea ie lilieci, zburnd tcuti precum masinile pe asfalt, ba chiar vedeam si cte o pasre de noapte : era pasrea care sttea n drum si n ochii creia luminile masinii luceau o clip rosii nainte ca ea s flfie vertical din fata rotilor tale. Iepurasii ieseau la rndul lor pe drum, miscndu-se n felul lor, asezndu-se brusc pe coad si topind pe un
anu ritm, ca niste canguri n miniatur. Greierii cntau cntec Besfrsit prin'iarba nalt, miresme alergau peste ei pmnt .si stele cztoare se scurgeau pe cer, ca lacrimile pe obraz. Esti fericitul cruia i se aduce totul. S vin re<ni din Tarsis cu daruri. La cteva mile distant, n Rezervatia Masai, zebrele si schimb acum psunea, hergheliile lor rtcesc peste cmpia cenusie ca niste dungi de culoare deschis, bivolii au iesit s pasc si ei pe clina colinelor. Tinerii mei de la ferm trec, n grupuri de cte doi sau trei, mergnd n sir ca niste umbre nguste si ntunecate ; snt treji, se-ndreapt glont spre tinta lor, acum ei nu mai snt n slujba mea, deci nu m priveste unde se duc. Ba chiar, insist s marcheze mprejurarea ncetinind imperceptibil pasul la vederea vrfului arznd al tigrii mele n fata casei si salutndu-m fr a se opri. Jarabo, Msabu." Jambo, morani" rzboinici tineri unde v duceti la ora asta ?" ltHe ducem la manyatta lui Kathegu, care face mare ngovna n ast sear. Noapte bun, Msabu." Dac merg mpreun n grupuri mai mari, si iau si toba lor la dans si apoi o auzi de foarte departe, ca zvcnetul unui puls firav n degetul noptii. i, deodat, urechea, care n-ascultase pn atunci, prinde parc un sunet ca o vibratie profund n aer : se aude rgetul ndeprtat si scurt al unui leu. E treaz si el, vneaz, viata si urmeaz cursul. Impresia auditiv nu se mai repet, dar ea lrgeste orizontul ; ti vin n minte psunile cele ntinse si locul de adpat. Cum stteam asa, n fata casei mele, s-a auzit un foc, nu prea departe. Un singur foc de arm. Apoi din nou tcerea noptii peste tot si toate. Dup o clip, ca si cum s-ar fi oprit s asculte si acum si vedeau din nou de treab, am auzit iar greierii ngnnd n iarb cntecul lor monoton. Exist ceva n mod straniu determinat si fatal cnd rsun un singur foc de arm n noapte. Pare c cineva a transmis un mesaj lung de un cuvnt, pe care n-o s-l mai repete. O vreme am stat nedumerit s m ntreb ce anume putea s nsemne. Era imposibil de ochit ceya la ora aceea, iar, ca s sperii vreo jivin, trgeai de dou sau
de mai multe ori. Poate c jos, la moar, btrnul meu dulgher indian p oran Singbi trsese dup vreo hien strecurat n curtea rii si care rodea fsiile tiate din piele de bou si atrnate "V bolovani la capt, pentru a face din ele frie de crut. Pooran Singh n-avea o fire de erou, dar poate deschisese usa colibei sale de dragul frielor si tot pentru ele trsese i cu pusca-i veche. Cu toate acestea, cred c ar fi tras amndou cartusele, apoi ar fi ncrcat iar pusca si ar fi tras din nou, odat ce gustase nectarul eroismului. Dar un singur foc si apoi tcere ? Am asteptat o vreme si a doua mpusctur ; nimic. Iar, cnd am privit din nou spre cer, nu se vedea nici urm de 'pk>?Ue- nct m-am dus la culcare, lund si o carte, cu mine si' lsnd lampa aprins. In Africa, dac dai de o carte demn de a fi citit, din maldrele anoste pe care o mndrete de vapoare snt puse s le aduc din Europa, o citesti cum i-ar place unui autor s i se citeasc o carte, adic rugndu-te la Dumnezeu s fi avut n el destul energie s-o duc pn la capt asa cum a nceput-o. Mintea ta alearg, transportat, pe o urm proaspt, adnc, verde. Dou minute mai trziu o motociclet a luat cotul aleii n plin vitez si's-a oprit n fata casei mele, iar cineva a btut cu putere n geamul nalt al usii de la salon. Mi-am pus o fust si o jachet, m-am ncltat, mi-am luat lampa si am iesit. Afar, la lumina ei, l-am vzut pe administratorul morii mele, transpirat si cu ochii iesiti din orbite. Se numea Belknap, era de' nationalitate american si un mecanic extrem de capabil si inventiv, ns cu un psihic foarte labil. La el lucrurile fie urcau n al noulea cer, fie se- prbuseau fr pic de sperant. La nceput, cnd l-am angajat, m tulburau viziunile lui variabile asupra vietii si perspectivelor si conditiilor de la ferm, ca si cum m-ar fi luat si pe mine cu el pe un enorm pendul mintal ; mai trziu m-am obisnuit cu ele. Aceste extaze i cderi nu erau altceva dect o form cotidian de gimnastic emotional a unui temperament vioi, cu mult nevoie de exercitiu si cruia i se ntmplau mult prea pu-Une lucruri ; este un fenomen curent la tinerii albi ener!ci aflati n Africa, mai ales la aceia care si-au petrecut polescenta prin orase. Dar acum scpase din mrejele unei
ragedii si deocamdat nu stia dac s-si satisfac sufletul fmnd amplificnd-o peste poate, sau s scape de groaza ei miniraaliznd-o ct maf tare posibil; prins n aceast dilem, arta ca un bietas foarte mic alergnd de mama fq_ eului ca s anunte o catastrof ; n timp ce vorbea, nu-s} putea stpni blbiala. Pn la urma a atenuat-o mult cci el nu avea nici uri rol n aceast ntmplare si soarta i jucase o dat n plus o fest extrem de urt. ntre timp Farah venise si el de la casa lui si am ascultat mpreun povestea. Belknap mi-a relatat ct de pasnic si ct de plcut ncepuse toat tragedia. Buctarul lui avea zi liber si, fo absenta acestuia, o petrecere fusese organizat n buctrie de un toto ajutor de buctar,- n vrst de sapte ani, pe nume Kabero, unul din copiii vechiului meu clcas si cel mai apropiat vecin de ferm,, btrnul vulpoi Kninu, Seara trziu, cnd adunarea s-a nveselit peste msur, Kabero a adus pusca stpnului su si, fat de prietenii lui din shambas si de la cmpie, a vrut s joace rolul omului alb. Belknap era un mare cresctor de psri, avea claponi si gini ndopate si cumpra pui de ras din pietele de la Nairobi, de aceea si tinea mereu o pusc pe verand, pentru a speria cu ea ulii si pisicile slbatice. Ulterior, cnd am discutat despre caz, a sustinut c pusca nu era ncrcat, ns copiii cutaser gloantele si o ncrcaser ei ; aici mi permit s cred c memoria l nsela cci, s fi vrut, si tot nar fi reusit ei una ca asta, nct mai probabil era c, pentru o dat, pusca rmsese n verand ncrcat. Indiferent cum ajunsese acolo, cartusul era pe teava cnd Kabero, n culmea grozvelii si a succesului su, a ochit drept n mijlocul invitatilor si si a apsat pe trgaci, mpusctura a rsunat n toat casa. Trei dintre copii au fost rniti usor si au fugit afar ngroziti. Mai rmseser doi, grav rniti sau morti. i Belknap si-a n-j cheiat istorisirea cu o lung anatem la adresa Africii si a ntmplrilor ce se petreceau aici.' n timp ce noi vorbeam, bietii mei de cas au aprut, toti foarte tcuti ; apoi au disprut din nou si au adus o lamp de vnt. Am luat bandaje si dezinfectant. Cum ar fi fost o pierdere de timp s ncercm s pornim masina, am alergat prin pdure ntr-un suflet pn la casa lui Blk
84 n legnarea ei, lampa de vnt ne arunca umbrele dintr-o arte n alta a drumului drept si ngust. n vreme ce fugeam, am auzit o serie de urlete scurte, nnebunite, foarte tipetele de moarte ale unui copil. Usa buctriei era deschis de perete, ca si cum moartea dup ce se npustise nuntru, s-ar fi npustit acum afar, lsnd tot locul devastat, ca pe un cotet de psri dup trecerea pe acolo a viezurelui. O lamp de buctrie continua s ard pe mas fumegnd pn-n tavan, iar n ncperea strimt mirosul prafului de pusc mai persista si-acum. Pe mas, alturi de lamp, sedea pusca. Era atta snge peste tot c am si alunecat pe el. E greu de ndreptat o lamp de vnt spre un obiectiv anume, n schimb ea rspndeste izbitor lumina n ncperi ntregi sau asupra unor situatii ; mi amintesc de toate acele lucruri care, chiar la lumina unei lmpi de vnt, eu le-am vzut mai bine dect altii. li cunosteam pe copiii rniti de pe psunile de la ferm, unde psteau turmele familiilor lor. Wamai, fiul lui Jogona, un bietel vioi, care o vreme fusese chiar elev la scoal, zcea pe podea ntre mas si us. Nu era mort, dar nici departe de moarte ; si pierduse cunostinta, desi mai gemea nc slab. L-am tras putin deoparte, s ne putern misca prin ncpere. Copilul care tipa se numea Wanyangerri, cel 'mai mic din grupul aflat n buctrie. Sttea n picioare, aplecat nainte spre felinar ; sngele i tsnea din obraz ca apa dintr-un izvor, dac puteai spune asa, cci sttuse probabil chiar n dreptul tevii n momentul cnd glontul a pornit, iar acesta i smulsese cu totul maxilarul inferior. si tinea bratele deprtate de corp si le misca n sus si-n jos ca pe niste pistoane, .ntocmai cum ar da din aripi un pui dup ce i s-a retezat capul. Cnd te trezesti pe neasteptate n fata unui asemenea dezastru, se pare c nu exist dect o solutie, si anume remediul aplicat pe terenul da vntoare sau n ograda de Psri: s ucizi repede si cu orice pret. Dar, cu toate aces-tea, stii c nu poti ucide, iar creierul ncepe s-ti zbrnie atunci de team. Am luat capul copilului n mini si l-am strms la piept cu disperare ; ca si cum ntradevr l-as -mort, a ncetat pe loc s mai tipe, rmnnd drept n 85
picioare, cu bratele airnndu-i pe lng corp, de parc ar fi fost de lemn. Acum pot spune c stiu ce nseamn s vindeci strngnd la piept. E greu de bandajat un pacient a crui fat e pe -ju_ mtate smuls, cci, n tentativa de a-i opri sngerarea el poate fi nbusit. Am fost nevoit s salt bietelul pe genunchiul lui Farah si s-l fac pe Farah s-j tin caoul drept, cci, dac i tot cdea n fat, nu-i puteam strnae bandajele, iar, dac-i cdea mereu pe spate, sngele-i curgea glgind si-i umplea gtul. Pn la urm, fiindc sedea att de linistit, am reusit s-i pun bandajul bine. Pe Wama l-am ntins pe o mas si am ridicat lampa ca s-l privim. Primise din plin ncrctura pustii n gt si n piept, dar nu sngera abundent, ci numai un firicel subtire de snge i se scurgea pe la coltul gurii. Era surprinztor s-l vezi pe acest bietas negru, la fel de neastmprat ca un iedut, acum att de linistit. n timp ce ne uitam la el, fizionomia i se schimb, cpatnd o expresie de profund surpriz. L-am trimis pe Farah s aduc masina de acas, cci trebuia s transportm nentrziat copiii la spital. n asteptarea ei, am ntrebat de Kabero, biatul care trsese cu pusca, provocnd acel masacru cumplit. Belknap mi-a spus despre el o poveste ciudat. Cu cteva zile n urm, Kabero cumprase de la stpnul su o pereche de pantaloni scurti vechi, pentru care avea de pltit o rupie la primirea simbriei. Cnd s-a auzit focul de arm, iar Belknap s-a npustit spre buctrie, l-a gsit pe Kabero n mijlocul ncperii, cu pusca nc fumegnd n mini. Copilul l-a privit timp de o secund, apoi a vrt mna ntr-un buzunar al pantalonilor cumprati de curnd, a scos o rupie si a pus-o pe mas cu mna stng, n timp ce cu dreapta a aruncat pe aceeasi mas pusca. i, dup aceast ultim socoteal a sa cu lumea, s-a dus ; de fapt, cu toate c n-aveam de unde sti n clipa aceea, odat cu gestul su mret, a disprut si de pe fata pmntului. Era o atitudine cam neobisnuit la un bstinas, cci ei n general si .mentin datoriile si mai ales pe acelea fat de omul alb la periferia mintii lor. Poate c lui Kabero n?Prf" jurarea i semnase att de mult cu ziua judectii de apoi nct simtise c trebuia s se ridice la nltimea ei
poate c ncercase s si cstige un prieten la nevoie. Ori ~ul bubuitura si moartea prietenilor din jurul su i rsoliser ntr-asa un hal ntreaga mic sfer de idei nct crnv~eie de la periferie fuseser propulsate direct n centrul'constiintei cale. Pe vremea aceea aveam o masina Overland. In veci nu voi scrie un singur cuvnt de repros la adresa ei, cci m-a servit credincioas timp de ani si ani de zile. Desi numai arareori putea fi convins s mearg cu mai mult de doi cilindri. i farurile erau stricate, astfel c, n locul luminilor de pozitie, mergeam la dans la Clubul Muthaiga cu o lamp de vnt nfsurat ntr-o batist rosie. Trebuia mpins ca s porneasc, iar n noaptea cu pricina a pornit deosebit de greu. Diferitii oaspeti veniti la ferm se prinseser de starea soselei mele si abia n timpul drumului din acea noapte mi-am dat seama ct dreptate aveau. La nceput l-am lsat pe Farah s conduc, dar apoi m-am gndit c dinadins intra n toate gropile si urmele de roti si atunci am luat eu nsmi volanul. De aceea am si fost nevoit s cobor la iaz, ca s m spl pe mini n apa ntunecat. Pn la Nairobi drumul mi s-a prut nesfrsit de lung ; aveam impresia c, n acelasi timp, as fi putut ajunge si acas, n Danemarca. Spitalul bstinas din Nairobi se ridic pe deal, chiar nainte de nceputul coborrii n cldarea unde se afl orasul. Acum era ntunecat si prea pasnic. Cu mare greutate am reusit s trezim pe' cineva ; pn la urm am pus rnna pe un btrn medic sau felcer goan care a aprut ntr-un gen de neglijeu ciudat. Era un brbat mare si gras, foarte placid n miscri si care avea un mod al lui straniu de a face acelasi gest mai nti cu o mn, apoi cu cealalt, Cnd am ajutat la scoaterea lui Wamai din masin, mi s-a prut c s-a miscat si s-a ntins putin, dar, cnd l-am dus m salonul intens luminat al spitalului, era mort. Btrnul goan si tot flutura o mn spre el spunnd : E mort". Apoi, ntorcndu-se ctre Wanyangerri, ddu din cealalt nun ' i,E viu". Nu-l mai vzusem niciodat pe acel brin' cci nu mai fusesem niciodat noaptea la spital, cnd Probabil era el de gard. La vremea respectiv, atitudinea Ul m*<a iritat, desi mai trziu mi s-a prut c nssi Soarta,
nfsurat n mai multe rnduri de cearsafuri albe, pUse unul peste cellalt, ne ntmpinase n pragul usii, mprtind neutr si viata si moartea. Wanyangerri s-a trezit din trans n clipa cnd am intrat cu el n spital si pe loc l-a cuprins o groaz nebun ; nu voia s-l lsm acolo, se agta de mine sau de cine se nimerea si tipa si plngea cuprins de disperare. L-a calmat pn la urm btrnul goan cu o injectie, dup care m-a privit peste lentilele ochelarilor si si mi-a spus : E viu". Am lsat acolo amndoi copiii, cel mort si cel viu, ntinsi pe dou trgi, s-si urmeze fiecare destinul su. Belknap, venit si el cu motocicleta, mai mult ca s ne ajute la mpins masina n caz c s-ar fi oprit pe drum, era de prere c accidentul ar trebui raportat la politie. Astfel c ne-am dus la comisariatul din River Road, plonjnd direct n viata de noapte a orasului Nairobi. Nu era nici un politist alb cnd am sosit noi, nct am asteptat afar, n masin, pn ce a fost trimis cineva s-l cheme. Strada era mrginit de un sir de eucalipti, copacii tuturor oraselor de munte populate de pionieri; noaptea frunzele lor foarte lungi si nguste au un ciudat miros plcut si arat stranii n lumina felinarelor. O tnr Swahili planturoas a fost trt n comisariat de o echip de politisti localnici, crora li se opunea din toate puterile ei si i zgria pe fat, zbiernd ca un porc njunghiat. Au fost adusi o pereche de btusi, care, pn si pe treptele comisariatului, tot mai ncercau s se loveasc ntre ei; si un hot, cred, care tocmai fusese prins ; l urma pe strad un ntreg alai de cheflii nocturni, lund care partea lui, care partea politistilor si dezbtnd cu aprindere cazul. n sfrsit, a sosit si un tnr ofiter de politie, luat, am avut impresia, direct de la o petrecere vesel. Pentru Belknap a fost o dezamgire, cci ofiterul a nceput prin a-i nota cu mult interes si mare vitez declaratia, dar apoi a czut pe gnduri, si-a lsat creionul s se trasc ncet pe hrtie si finalmente a renuntat la scris, bgnd creionul n buzunar. Mie mi se fcuse frig de la rcoarea noptii. n cele din urm am pornit spre cas. Eram nc n pat a doua zi dimineat cnd am simtt din cauz linistii concentrate de afar, c se aflau mu \
eni jti preajma mea. tiam cine erau : btrnii de la ferm, seznd chirciti pe pietre, mestecnd sau trgnd rnba'cco pe nas, scuipnd si susotind ntre ei. tiam ce oiau : veniser s-mi spun c aveau de gnd s fac o Ici/ama pentru mpusctura din noaptea precedent si pentru moartea unuia din copii. O kyama e o adunare a btrnilor de la ferm, autorizat de guvernul colonial s arbitreze nentelegerile dintre clcasi. Membrii unei kyama se adun pentru o crim ori pentru un accident si le dezbat ntruna sptmni ntregi, ngrsndu-se ntre timp cu fripturi de oaie si discutii despre nenorociri. tiam c btrnii vor vrea s dezbat acum si cu mine ntregul caz si c ar dori, dac reuseau, s m aduc n cele din urm la judecata lor, pe"htru ca eu s pronunt verdictul final. Cum nu aveam de gnd s m las prins ntr-o discutie fr sfrsit despre tragica ntmplare din noaptea precedent, am pus s mi se nseueze'ealul, ca s plec departe de cas si cit mai departe de ei. Cnd am iesit, am gsit, cum m asteptam, tot grupul de btrni adunat n stnga, aproape de colibele servitorilor mei. De dragul demnittii lor ca adunare, s-au prefcut a nu m vedea, pn si-au dat seama c eu de fapt plecam. Atunci, au srit stngaci n picioarele lor btrne si au nceput s dea iute din brate n directia mea. Le-am rspuns fcndu-le un semn cu mna si am pornit clare la drum. CLARE PRIN REZERVATIE In Rezervatia Masai mergeam numai cu calul. Ca s ajung acolo trebuia traversat un ru ; clrind mai departe, ajungeam n Rezervatia de Animale ntr-un sfert de ceas. Mi-a trebuit o vreme, dup ce am venit la ferm, pn a gsi un loc pe unde s pot traversa rul clare : malul era pietros, iar de partea cealalt panta abrupt, ns, odat trecut dincolo, ce bucurie pentru sufletul meu ! Dinainte mi se ntindeau o sut de mile de iarb si loc deschis vag ondulat, pe care puteam galopa n voie ; nici un gard, nici un sant, nici un drum n cale. Nu era nici o asezare omeneasc n afara satelor de Masai si chiar si acestea prsite aproape o jumtate de an, cnd acesti mari migratori se mutau, cu turmele lor cu tot, mereu spre alte si alte psuni. Mici copcei cu spini apreau rs
pnditi regulat pe cmpia brzdat din loc n loc de vi adnci si lungi, cu albii secate de iruri, cptusite cu bolovani mari plati, prin care trebuia s cauti ici-colo urme de vnat ca s poti trece de partea cealalt. Curnd devenea! constient ce liniste profund te nconjoar. Privind acum napoi spre anii petrecuti n Africa, mi se pare c i-as putea n general descrie ca fiind existenta unei persoane nimerite dintr-o lume marcat de zgomot si grab ntr-un tinut cufundat n tceri. Cu putin nainte de marile ploi, Masaii dau foc ierbii btrne si uscate si, cnd psunile snt asa pustiite si negre, nu-i nici o plcere s mergi peste ele : copitele calului strnesc praful negru, carbonizat, care se asaz pe tot trupul tu si-ti intr n ochi, iar firele de iarb arse tierea sticla ; pn si cinii si rnesc picioarele n ele. Dar, cnd vine ploaia si iarba verde e proaspt n cmpie, ti se pare c mergi clare pe un covor de arcuri, iar calul nsusi se las mbtat de plcere. Diferite soiuri de gazele vin la verdeat s psuneze si arat ca niste animale de jucrie pe o mas de-biliard. Poti intra clare ntr-o turm de an90 flope pasnicele animale te las s te apropii de ele mult " aint'e de a o lua la trap, cu coarnele lor lungi nclinate ine spate, peste gturile ntinse si cu faldurile largi de piee r!e pe piept, care le fac s arate ptrate din profil, sltnd timpul* fugii. Par descinse direct dintr-un vechi epitaf Igjpteah, dar- faptul c rscolesc si ar pmntul le d un aer familiar si domestic. Girafele se afl ceva mai departe n rezervatie. Uneori, n prima lun a sezonului de ploi, un fel de garoafe slbatice albe nfloresc att de abundent in toat rezervatia nct de la distant cmpiile par presrate cu petece mari de zpad. M adnceam n lumea animalelor venind din lumea oamenilor si sufletul mi-era mpovrat de tragedia noptii precedente. Btrnii asezati n preajma casei mele m fceau s nu m simt deloc n. largul meu ; n vremurile de demult, oamenii aveau acelasi sentiment ca ei, cred, cnd li se prea c vreo vrjitoare din vecintate le pusese gnd ru, sau c n aceeasi clip ea purta pe sub haine un bebelus de cear, pe care-l ducea s-l boteze cu numele lor. Raporturile mele cu bstinasii n chestiunile legale ale
fermei erau de o natur cu totul ciudat. Dorind, nainte de orice, s fie pace pe pmntul meu, nu m puteam tine departe de aceste chestiuni, cci un conflict ntre clcasi nerezolvat n chip solemn era ca, acele rni cptate n Africa si care aici snt numite rni de v'eldt" * ; netratate la timp, se vindec la suprafat, dar continu s pulseze si s se coac n adnc, pn ce te hotrsti odat s strngi din dinti si s le cureti ca lumea. Bstinasii erau constienti de acest fapt si, dac tineau cu adevrat ca o pricin s fie lmurit, m rugau si pe mine s-mi dau verdictul meu. Cum eu habar n-aveam de legile locale, figura ce-o fceam la marile lor divane de judecat era adesea cea a unei primadone ce nu-si mai aminteste nici un cuvnt din rol, iar restul distributiei e nevoit s-i sufle. Aceast misiune si-o asumau cu mult rbdare si tact btrnii de la ferma mea. Se ntmpla deasemeni uneori ca primadona s fie socat de rolul ei si, refuznd s mai accepte jocul, Veldt stepa sud-african. (N. trad.) 91 s ias din scen brusc. Atunci cnd se-ntmpla asa ceva publicul meu lua gestul ca pe o lovitur din partea destinului, ca pe un act divin ce depsea puterea lor de ntelel gere ; l acceptau deci n tcere si rmneau mai departe acolo, scuipnd numai din cnd n cnd. Ideile despre dreptate nu seamn defel n Africa si n Europa, iar cele valabile ntr-una din lumi snt inacceptabile n cea de-a doua. Pentru un african nu este dect un singur mod de a compensa nenorocirile existentei, si anume prin nlocuire; el nu caut motivatia faptei. Dac-l pndesti pe dusmanul tu si, prinzndu-l, i tai gtul pe ntuneric, sau dac, vrnd s dobori un copac, ucizi un om ce trecea neatent pe acolo, n privinta pedepsei mintea bstinasului nu face deosebiri. Comunitatea a suferit o pierdere si ea trebuie compensat undeva, de cineva. Bstinasul nu-si iroseste nici timpul, nici mintea sa cu cntrirea prtii de vin si de merit : fie se teme c ar putea ajunge prea departe, fie si spune c nu este treaba lui. In schimb, cu infinite speculatii, se dedic metodei prin care dezastrul sau crima pot fi cntrite n oi si capre n ce-l priveste, timpul nu conteaz ; solemn, el te conduce printr-un labirint de gndire sofist. Pe atunci asa
ceva era contrar ideii mele despre dreptate. Toti africanii snt la fel cnd ajung la aceste rituri. Desi somalezii au o mentalitate complet aparte de a celor din neamul Kikuyu si i dispretuiesc pe acestia din urm profund, ei se asaz n mod absolut identic si ncep s cntreasc frauda, crima sau violul n functie de vitele lor din Somaliland iubitii lor cai si cmile, ale cror nume si pedigree le poart nscrise n inimi. Odat a sosit la Nairobi vestea c fratele mai mic al lui Farah, care avea doar zece ani si tria ntr-un loc pe nume Buramur, a luat o piatr de pe jos si a aruncat dup un biat dintr-un' alt trib, rupndu-i acestuia doi dinti din fat. Din pricina acestei fapte, reprezentanti ai celor dou triburi s-au ntlnit la ferma mea si au stat pe jos n casa lui Farah, noapte de noapte, tot discutnd. Veneau niste btrni subtiratici, care fuseser n pelerinaj la Mekka si purtau turbane verzi, somalezi tineri si aroganti, care, cnd nu se ocupau cu lucruri serioase, erau purttori de pusc pentru marii vntori si cltori europeni, si bieti 92 ok>a> cu oc^ negri, reprezentndu-si timid familia si care nu scoteau nici o vorb acum,, ci doar ascultau devotati si-nvtau. Farah mi-a explicat c pricina er att de grav tocmai pentru c biatul fusese slutit la nftisare si c la vrsta potrivit, avea si fie greu cu nsurtoarea, nct pretentiile lui de a-si lua nevast mai frumoas ori, de familie mai bun trebuiau fr doar si poate s scad. n cele din urm despgubirea a fost fixat la cincizeci de cmile, ceea ce-nsemna jumtate pedeapsa, cci o pedeaps ntreag era o sut de cmile. Au fost cumprate cincizeci de cmile tocmai din Somaliland, spre a fi pltite, peste zece ani, ca pret pentru o fecioar somalez, care s fie convins astfel s nchid ochii la cei doi dinti lips ai mirelui ei; poate n acele clipe erau puse bazele unei posibile tragedii. n ce-l privea pe el ns, Farah considera c scpase usor. Localnicii de la ferm nu si-au dat niciodat seama de prerile "mele despre sistemul lor de legi si, cnd pteau vreun necaz oarecare, veneau mai nti la mine, gndind c-i voi despgubi. Odat, la vremea recoltatului cafelei, o fetit Kikuyu pe nume Wamboi a fost clcat de un car cu bivoli n
fata casei mele si omort. Carele duceau cafeaua de pe plantatie la moar si le interzisesem crutasilor s mearg cu cineva urcat pe ncrctur. Altfel ar fi avut parte la fiecare drum de cte o echip ntreag de culegtori, bieti si fete, porniti ntr-o plimbare lent de plcere fiindc oricine merge mai repede ca un bivol de-a latul fermei, ceea ce nsemna o greutate n plus pe seama bietelor animale. Tinerii crutasi ns n-aveau inima s goneasc de acolo fetitele cu ochi vistori, care alergau pe ling drum, cersindu-le aceast plcere ; tot ce puteau face era s le spun s sar jos cnd aprea la cotitur casa mea, La un astfel de salt Wamboi a czut si roata carului a trecut peste cpsorul ei cafeniu, zdrobindu-i craniul; o dr e snge a rmas n urma adnc din praf. Am trimis dup btrnii ei printi, aflati pe plantatie, Ia cules, care au sinceput pe dat s o boceasc. Pentru i stiam c moartea copilei nsemna o pierdere grea si undc fata era de mritat si le putea aduce un pret frumos n i i capre si poate chiar vreo junc-dou pe deasupra. 93 Numai la asta le sttuse gndul de cnd venise ea pe lume Cnd tocmai socoteam cum s-i ajut, iat c ei apuc s mi-o ia nainte si vin la mine pretinznd energic despgn. birea integral. Nu, am spus, asa ceva eu nu pltesc. Doar le atrsesem tuturor atentia c nu voiam s mearg urcati pe care si ' toat lumea stia de lucrul acesta. Btrnii au dat din cao c da, erau ntru totul de acord cu mine si cu toate aces-tea sustineau mai departe pretentia initial. Argumentul lor era c cineva trebuia s plteasc totusi. Iar mintea lor nu reusea s-si imagineze nici o contrazicere a acestui principiu sfnt, dup cum n-ar fi putut accepta n veci nici teoria relativittii. i nu lcomia sau ciuda i-au fcut s se ia pe urmele mele cnd am curmat discutia si am pornit spre cas, ci o lege a naturii, ca si cum as fi avut un magnetism n mine. S-au asezat si au nceput s astepte n fata casei. Erau sraci, piperniciti si subnutriti ; cum stieau acolo, pe gazon, artau ca o pereche de bursuci. Au rmas pn dup apusul soarelui, cnd nici nu-i mai distingeam de iarb. edeau cufundati n suferint adnc ; pierderea fiicei si paguba material se contopeau n aceeasi durere nemr
ginit. Farah plecase n acea zi si, n lipsa lui, la ora cnd lumina se aprindea n cas, leam trimis niste bani s-si cumpere o oaie, s aib ce rnnca. Fusese ns un gest gresit, cci ei l-au luat drept primul semn al oboselii mele si abia s-au asezat mai bine pentru noapte. i poate nu s-ar fi ndemnat s plece niciodat, dac trziu, pe sear, n-ar fi trecut prin mintea lor s mearg si la crutasul tnr, s-si scoat paguba de la el. S-au ridicat deci de pe iarb si au plecat subit, fr un'cuvnt, iar a doua zi dimineat s-au dus direct la Dagoretti, unde tria Comisarul nostru Districtual Adjunct. Ideea lor ne-a adus pe cap o lung anchet pentru caz de omor si multi politisti bstinasi fuduli. Dar tot ce s-a oferit s fac pentru cei doi btrni Comisarul Districtual Adjunct a fost s decid spnzurarea fptasului, hotarire asupra creia ns a revenit pe .dat cnd a primit mrturiile noastre exacte. Nici btrnii din trib n-au mai vrut s tin kyama dup ce si el si eu am refuzat s lum m considerare cazul. nct pn la urm cei doi^ btrni a ebuit s se supun, Ia fel. ca toat lumea, unei legi a relativittii din care ns nu pricepeau o iot. Uneori m cam plictiseam de btrnii mei din kyama . atunci le spuneam deschis ce gndeam despre ei. Voi, btrnii, i taxati pe tineri atit de aspru ca s nu poat -n veci acluna vreun ban si pentru ei. Nu pot misca de voi cei tineri, iar voi cumprati toate felele doar pentru voi." Btrnii. m ascultau atenti, ochisorii lor negri le strluceau pe chipurile uscate si-ncretite, buzele lor subtiri se miscau ncet, ca si cum mi-ar fi repetat cuvintele : le plcea si lor s aud un principiu att de sntos formulat n cuvinte. ? . Cu toat diversitatea noastr de opinii, pozitia mea de judectoare- a tribului Kikuyu mi rezerva o multime e potentialitti si mi-era tare drag. Pe atunci eram tp.r si reflectasem mult a ideile de dreptate si nedreptate, cel mai adesea ns din punctul de vedere al celui judecat ; n scaunul judectorului nu sttusem nc. mi ddeam osteneal mult s judec drept si n folosul pcii pe domeniul meu. Cteodat, cnd lucrurile artau mai ncurcate, eram nevoit s m retrag ca s le cntresc mai bine, acoperindu-mi capul cu o glug mintal, pentru ca nimeni s nu vin s-mi vorbeasc de ele. Gestul meu pro
ducea totdeauna efect n rndul oamenilor de la ferm si-i auzeam mult timp dup aceea vorbind plini de respect despre vreun caz care fusese att de greu c nu-l putuse nimeni deslusi n mai putin de o sptmn. Pe bstinas l poti usor impresiona pierznd pentru un lucru mai mult timp dect el atta doar, c-i greu de pierdut timpul. Dar ca bstinasii s m vrea de judectoare si chiar s pun pret pe verdictul meu nu-mi explic dect prin mentalitatea lor mitologic si teologic. Europenii si-au pierdut capacitatea de a crea mituri sau dogme si pentru ne-voile noastre n aceast privint noi sntem dependenti doar de rezervele trecutului; dar mintea unui african se misc usor pe cele mai ascunse si umbrite poteci. Acest talent iese puternic n evident n raporturile lor cu oamenii albi. l regsesti deja n numele date de ei, curnd dup ce-i cunosc, europenilor cu care vin n contact. i trebuie s * n aceste nume dac vrei s trimiti un curier cu o scrisoare 95 la un prieten, sau s ajungi cu masina pn la casa lui cci lumea bstinas nu i cunoaste alt nume. Am avut un vecin foarte ursuz, care n-ar fi primit niciodat un oaspete n locuinta lui si care se numea Safiane Modja__o Ptur. Prietenul meu suedez Eric Otter era Resase Modja, Un Cartus , adic n-avea nevoie dect de un singur cartus pentru a ucide vnatul, un nume foarte onorant sub care s fii tinut minte. Mai era si un mare automobilist pe care-l cunosteam, numit Jumtate om jumtate masin". Cnd bstinasii dau albilor nume de animale Pestele, Girafa, Taurul Gras gndul lor n general urmeaz linia vechilor fabule, iar albii apar, n constiinta lor, att ca oameni ct si ca animale. Iar cuvintele contin n ele o magie : cineva care, timp de multi ani, a fost cunoscut n mediul su doar sub un nume de animal ajunge s se simt n cele din urm familiar si nrudit cu acesta, ba chiar s se recunoasc n el. Apoi, cnd se ntoarce n Europa, i se pare ciudat c nimeni nu mai face asociatia respectiv. Odat, la Grdina Zoologic din Londra, am revzut un btrn demnitar, iesit acum la pensie si pe care n Africa l stiusem drept Bwana Tembu Domnul Elefant. edea singur-singurel n fata custii cu elefanti, adncit
n contemplarea lor. Poate venea frecvent aici. Servitorilor si bstinasi li s-ar fi prut cu sigurant un gest n ordinea fireasc a lucrurilor, ns, la Londra, probabil nimeni, cu exceptia mea, care am fost acolo doar cteva zile, n-ar fi nteles de ce face el asa. Mintea unui bstinas lucreaz n multe moduri stranii si e nrudit cu mintea oamenilor din vechime, care, n chip firesc, si imaginau c Odin, pentru a vedea ntreaga lume, a renuntat la unul din ochii si si care-si reprezentau zeul iubirii ca pe un copil nestiutor ce-nseamn dragostea. De aceea este si probabil c lucrtorii mei Kikuyu de la ferm vedeau importanta mea ca judectoare tocmai n faptul c habar n-aveam de legile dup care eram chemat s judec. Din cauza pasiunii lor pentru mituri, bstinasii te pot uneori aduc ntr-o situatie de care nu te poti pzi sau din care nu mai poti scpa. Ei te pot transforma ntr-un imbol. n ce m priveste, eram constient de procedeu -l pentru uzul meu personal, gsisem si un termen n mintea mea spuneam c snt fcut sarpe-sef. Europenii care au trit mult timp printre bstinasi vor ntelege ce vreau s spun, chiar dac, fat de sensul Bibliei, cuvntul nU e prea corect folosit. Cred c, rv ciuda tuturor activittilor noastre n tar, n ciuda progresului stiintific si tehnic venit o dat cu noi si cu toat Pax Britannica instaurat acolo, acesta e unicul folos practic rmas bstinasilor de pe urma noastr. Ei nu se puteau servi de toti oamenii albi n respectivul scop si nici de unul sau -de altul n mod egal, ci _ns acordau, n lumea lor, un rang mai mare sau mai mic n functie de utilitatea noastr ca serpi-sefi. Multi dintre prietenii mei Denys Finch-Hatton, Galbraith si Berkeley Cole, Sir Northrup McMillan erau situati bine de bstinasi n aceast calitate a lor. Lord Delamere era un sarpe-sef de prim rang. Miadue aminte c odat am fcut o cltorie la munte ntr-o vreme cnd tinutul era npdit de marea invazie a lcustelor. Acestea mai fuseser si n anul precedent, iar acum puii lor negri veneau s devoreze si ce mai era, ca s nu mai rmn nici fir de iarb n urma lor. A fost pentru bstinasi o lovitur cumplit ; dup dezastrul prin care trecuser, acum era prea mult. Inimile au cedat, ei gfiau, se
jeiuiau ca niste cini pe moarte, alergau parc s se dea cu capul de un zid aflat n aerul din fata lor. Atunci le-am spus ntmpltor cum strbtusem pe drum domeniul lui Delamere si cum era si acolo tot plin de lcuste, npdiser si psuni si grajduri si leam mai spus c Delamere era cumplit de furios si disperat. n aceeasi clip auditorii mei s-au linistit si aproape c li s-a luat o piatr de pe inim. M-au ntrebat ce prere avea Delamere despre acest necaz si m-au rugat s le repet ntocmai, apoi n-au mai spus nimic. Ca sarpe-sef, n-aveam greutatea lui Lord Delamere, dar au existat ocazii cnd le-am putut fi si eu de folos. ^n timpul rzboiului, cnd soarta Corpului de Crusi apsa pe ntreaga lume bstinas, clcasii de la ferm ofaisnuiau s vin si s stea pe jos n jurul casei mele. De vorbit N 97 nu vorbeau, nici mcar ntre ei, ci-si ntorceau ochii spre mine, investindu-m sarpe-sef. Nu-mi prea venea s i trimit de acolo, vznd c nu fac nici un ru si, n piUs dac i-as fi gonit, tot se-asezau, dar n alt loc. Starea aceasta de lucruri devenise destul de greu de. suportat M-a salvat ns faptul c pe-atunci regimentul fratelui meu fusese trimis n avanposturile de la Vimy Ridge ; deci mi-am ntors si eu ochii spre el, fcndu-l sarpele meu sef Lucrtorii Kikuyu m transformau n prim bocitoare' sau n femeie a durerii, cnd vreo nenorocire mai mare se abtea asupra fermei. Acelasi lucru s-a ntmplat si acum. Din cauz,c eram necjit pentru soarta celor doi copii cei de la ferm s-au gndit s lase pricina deoparte si o vreme s nu se mai ocupe de ea. Ct despre toate nenorocirile noastre, m priveau asa cum congregatia si priveste pstorul, care bea cupa singur pn la fund, ns o face n numele lor. Magia are aceast fort c, odat practicat asupra ta, nu reusesti n veci s scapi de ea complet. Mi se prea un lucru penibil, extrem de penibil s fiu agtat-n protap si as fi dat orice s scap de acest supliciu. i totusi, dup ani si ani de zile, se mai ivesc prilejuri cnd te surprinzi singur gndind : Cum de se poate s fiu tratat astfel ? Eu, care am fost si sarpe-sef !" Pe drumul de ntoarcere spre ferm, la traversarea rului, sau, mai precis, n ap, i-am ntlnit pe fiii lui
Kaninu, trei bieti tineri si un bietel. Aveau suliti la ei si mergeau ntins. Cnd i-am oprit s-i ntreb dac aveau vesti despre fratele lor Kabero, au rmas toti patru cu picioarele n ap, cu fetele linistite, mpcate si cu ochii lsati n pmnt ; vorbeau ncet. Kabero, spuneau ei, nu se-ntorsese acas si n-aveau nici o veste despre el de-asear, de cnd si luase lumea-n cap. Acum ei erau siguri c a murit. *Fie de disperare si luase el singur viata cci ideea de sinucidere e foarte fireasc la bstinasi, pn si la copiii cei mai mici , fie c se pierduse prin htis, iar animalele slbatice l mncau acum. Fratii lui umblaser peste tot s-l caute si tocmai erau n drum spre rezervatie, ca s-si ncerce si-acolo norocul. Cnd am urcat malul din nou pe pmntul meu, ni-arn ntors si am privit nc o dat ctre cmpie ; pmntul 93 meu era ceva mai sus. n cmpie nu se vedea nici o urm ' de viat, numai n zare psteau si galopau o turm de zebre. Aprnd din htis pe malul opus, grupul de cuttori semna cu o mic omid ce-si urmeaz drumul ei printre ierburi. Din cnd n cnd armele lor sclipeau n soare, preau c stiu destul de sigur n ce directie s mearg, dar care era aceea oare ? n cutarea fratelui pierdut singurul ghid puteau fi vulturii ce se rotesc mereu pe cer deasupra strvurilor din cmpie. marcnd locul exact n care leul sia omort prada. Numai c prada lui era un trup micut ; prea mare lucru nu le rmnea si lacomelor rpitoare, doar teva venite la ospt si nici acelea zbovind prea mult. M ntristasem de-acum peste poate. Voiam acas y 3 WAMAI M-am dus la kyama nsotit de Farah. Mereu l aveam pe Farah cu mine cnd m-ntlneam cu bstinasii Kikuyu cci, desi el arta doar foarte putin minte n propriile sale conflicte si, ca toti somalezii, si pierdea capul complet cnd era vorba de sentimentele ori dusmniile lui tribale, n legtur cu nentelegerile celorlalti se dovedea foarte ntelept si discret. In plus, servea si de traductor, cci cunostea limba swahili extrem de bine. Mi-am dat seama nc nainte de a ajunge la adunare
e principalul scop al dezbaterilor de acum era n ce fel s-l jupoaie pe Kaninu de ct mai multe piei. Oile aveau s-i fie mprstiate care ncotro, unele pentru despgubirea familiilor biatului^ mort si a celui rnit, iar altele pentru hrnirea kyamei. nc din primul moment ceva s-a revoltat n mine mpotriva unui asemenea verdict. Pentru c si Kaninu, gndeam eu, pierduse un fiu, la fel ca si ceilalti printi, iar soarta acestui copil mi se prea cea mai dramatic dintre toate. Wamai murise, deci iesea din Joc ; iar Wanyangerri se afla n spital, unde avea cine ngriji de el, n timp ce Kabero fusese prsit de toti si nimeni n-avea habar pe unde-i putrezeau la ora aceasta asele. E drept c si Kaninu se preta de minune la rolul vitelului ngrsat pentru frigare. Era unul dintre cei mai avuti clcasi ai mei ; pe lista de clac aprea notat cu treizeci si cinci de capete de vite, cu cinci neveste si cu saizeci de capre. Satul i era asezat aproape de pdurea mea si prin urmare m loveam mereu de caprele si copiii lui si trebuia ntruna s-i gonesc nevestele, s nu mai taie copaci din pdure. Cei din neamul Kikuyu nu au deloc notiunea de lux ; cei mai bogati dintre ei triesc la fel ca si cei mai sraci si, dac as fi intrat n coliba lui Kaninu, n-as fi gsit drept mobilier dect cel mult un taburet de lemn, pe care s sed. n schimb, erau un numr de colibe n satul 100 lui si viermuiala vesel de femei btrne, cu tineri si copii n jurul lor. Un sir prelung de vite naintau la ceasul asfintitului, tind cmpia ctre sat, spre a fi mulse, nsotite docil, prin iarb, de umbrele lor albastru nchis. Toate acestea i ddeau btrnului usctiv, mbrcat ntr-o hain de piei i cu reteaua deas de riduri fine de p^ figura sa viclean umplute mereu cu praf, aerul si aureola unui nabab trind pe pmntul fermei mele. Avusesem o multime de discutii aprinse cu btrnul Kaninu si-l amenintasem chiar c-l expulzez de pe domeniu, mai ales din cauza unei nvrteli de-a lui. Kaninu era n relatii bune cu tribul vecin al Masailor ; patru sau cinci dintre fetele sale erau mritate cu brbati Masai. Chiar. bstinasii mei Kikuyu mi-au povestit cum n vechime Ma-sailor li se prea sub demnitatea lor s se amestece cu cei din tribul Kikuyu. Dar azi, acest ciudat popor, pe cale de
a se stinge, a fost nevoit s-si nghit mndria pentru a nu-si grbi singur sfrsitul si, cum femeile Masai nasc foarte putini copii, prolificele tinere Kikuyu au, se-ntelege, mare cutare. Toate progeniturile lui Kaninu erau extrem de artoase, nct, n schimbul fetelor sale, el si- adus din Rezervatia Masai un numr de junei zglobii, cu prul lucios si neted. i n-a fost singurul cap de familie Kikuyu care s-a mbogtit astfel n acele vremuri. Marele sef al tribului Kikuyu, btrnul Kinanjui, si-a mritat, din cte am auzit, mai mult de douzeci de fiice cu brbati din neamul Masai, primind de la ei n schimb peste o sut de capete de vite. Dar cu un an n urm, din cauza febrei aftoase, Rezervatia Masai fusese pus n carantin si nici un animal nu mai avea voie s fie scos din ea. Acum n existenta lui Kaninu a aprut o cumplit dilem. Cci tribul Masailor e migrator si el si schimb mereu asezarea n functie de anotimp, de ploi si de psuni, iar cirezile lor de vite, n care se aflau si vacile lui Kaninu, rtceau pe un teritoriu vast, putnd fi uneori si la o sut de mile distant, unde nimeni n-avea cum sti ce se putea ntmpla cu ele. Masaii Si.nt negustori de vite nescrupulosi cu orisice client, cu att mai mult deci cu membrii tribului Kikuyu, pe care-i dispretuiesc profund. Ei snt lupttori vestiti si se spune pe seama lor c iubesc minunat. n minile lor, sufletele 101 fiicelor lui Kaninu se transformau ntocmai ca si sufletele Sabinelor de odinioar, astfel c tatl nu se mai putea ncrede nicicum n ele. Iat de ce ingeniosul btrn Kikuyu punea s i se treac vitele peste ap, la ferma mea, noaptea cnd Comisarul Districtual si tot Departamentul Veterinar dormeau. Era un gest mrsav din partea lui, cci dispozitiile carantinei se numr printre acelea pe care bstinasii le pricep si fat de care arat mult respect. Dac vitele lui erau gsite pe pmntul meu, mi se aplica automat carantina pe toat ferma. Drept care mi-am trimis oamenii s stea de paz pe malul rului,-pentru a-i prinde pe nsotitorii lui Kaninu si n noptile cu clar de lun au avut loc destule ambuscade ndrjite- si fugreli rapide pe firul apei, iar juncile, spre al cror bine se depunea atta efort, se speriau si o luau la fug unde vedeau cu ochii.
Jogona, tatl biatului ucis Wamai, era n schimb un om srac. Avea o singur nevast, si-aceea btrn, iar tot avutul su pe lumea asta erau trei biete capre. i nici nu-l bnuiai n stare de a se pricopsi vreodat, vzndu-l ct de simplu era la minte. l stiam bine pe Jogona. Cu un an nainte de accident, n timpul dezbaterilor kyamei, s-a petrecut la ferm o crim ngrozitoare. Doi indieni, ce arendaser de la mine o moar pe cursul rului mai n amonte si mcinau fin pentru stenii Kikuyu, fuseser ucisi ntr-o noapte, li se furase tot ce aveau, iar ucigasii dispruser fr urm. Aceast crim i-a nfricosat si izgonit pe toti negustorii si prvliasii indieni din district, de parc ar fi suflat peste ei o furtun ; a trebuit s-l narmez pe Pooran Singh cu o pusc veche, ca s pzeasc moara mea si, chiar n aceste conditii, am fost nevoit s insist ndelung pn s-l lmuresc. i mie mi s-a prut, n primele nopti dup crim, c aud zgomot de pasi prin jurul casei mele, nct o sptmn ntreag am pus s stea cineva noaptea de paz, iar acel paznic a fost Jogona. Era un om de o mare blndete si nu s-ar fi descurcat defel fata n fat cu ucigasii, ns altminteri era un btrn prietenos si un partener plcut de discutii. Avea reactii de bietandru vesel, pe figura lui aprea mereu o expresie vie si dezghetat si, de cte ori se uita la mine, rdea. Acum prea extrem de multumit c m vedea lund parte la kya13' 102 Koranul, pe care-l citeam chiar atunci, spune : S nu ndoi dreptatea legii nspre folosul celui srac". Cu exceptia mea, cel putin nc un membru al adunrii era constient c scopul ei principal era acela de a-l jumuli pe Kaninu : Kaninu nsusi. Ceilalti btrni sedeau n cerc, foarte atenti, cu mintea ncordat la dezbateri. Jos, pe pmnt, Kaninu sttea cu pelerina lui din piei de capr tras mai toat peste cap, scotnd din cnd n cnd un scncet ori un vaiet, ntocmai ca un cine care a obosit ltrnd si acum doar si mentine vie durerea. Btrnii ar fi vrut s-nceap cu cazul biatului rnit Wanyangerri. fiindc acesta le oferea prilejul unor speculatii la infinit. Ce despgubire se cuvenea pltit dac biatul moare ? Dar dac rmne desfigurat pe viat ? "Sau dac-si pierde darul vorbirii ? Din partea mea, Farah le-a spus c refuzam s discut subiectul pii ce n-ajun
geam din nou la Nairobi si nu vorbeam cu doctorul de la spital. i-au nghitit dezamgirea sj au ndreptat dezbaterea spre urmtorul caz. Kyama are misiunea, le-am spus eu prin intermediul lui Farah, s rezolve acest caz rapid, -nu s-si petreac viata cu totii seznd aici la judecat. Era clar c n-aveau de-a face cu o crim premeditat, ci cu un accident fatal. Membrii kyamei mi-au onorat cu atentia lor cuvintele, dar, de ndat ce am terminat, m-au contrazis. Msabu, noi nu stim nimic", mi-au replicat ei. ns vedem c nici dumneata nu stii prea multe si nu pricepem dect foarte putin din cele ce ne spui aici. Fiul lui Kaninu a fost cel care a tras cu arma. Altfel cum ar fi rmas singurul nevtmat de ea ? Dac vrei s afli mai multe despre aceast ntmplare, Mauge, care-i aici de fat, are s-ti spun cum a fost. Fiul lui era acolo si glontul i-a retezat b ureche." Mauge era unul dintre clcasii cei mai avuti, un fel de rival al lui Kaninu. Arta impuntor la nftisare, iar cuvintele sale aveau greutate, cu toate c vorbea rar, oprindu-se din cnd n cnd pentru gndire. Msabu", ncepu e^- Feciorul meu mi-a spus asa : c toti bietii au tinut Pusca pe rnd si c au ndreptat-o spre Kabero. Dar el n-a }-rut s le arate cum trebuie tras cu ea, nu, n-a vrut s e-arate neam. n cele din urm a luat pusca napoi si n 103 aceeasi clip pusca s-a descrcat si i-a rnit pe toti bietii omornd pe fiul lui Jogona, Wamai. Asa s-a petrecut ntocmai," Cunosc aceste amnunte", le-am spus. A fost un mare ghinion, a fost un accident. Dar focul acela de arm putea fi foarte bine tras din casa mea, sau dintr-a dumitale Mauge." Cuvintele mele au strnit tulburare" printre membrii kyamei. Toti si-au ntors privirile spre Mauge, care a nceput s par stnjenit. Apoi au tot vorbit o vreme ntre ei, foarte ncet, parc n soapt. ntr-un trziu, dezbaterea s-a reluat. Msabu", mi-au comunicat ei, de data asta nu-ntelegem nici un cuvnt din ce ne spui. Ne vine a crede .c te gndesti la o pusc obisnuit, pentru c dumneata doar tragi att de bine cu pustile obisnuite, dar nu la fel cu cele de vntoare, care au dou tevi, nu una. Dac
ar fi fost o pusc obisnuit, atuncea, da, aveai dreptate. Dar nimeni n-ar putea trage cu pusca de vntoare tocmai din casa dumitale, sau chiar din casa lui Mauge, pn la casa lui Bwana Menanya, ca s-i mai si omoare pe cei dinuntru." Dup o clip de tcere, le-am spus : De-aeuma toat lumea stie c fiul lui Kaninu a tras focul de arm. Desigur, Kaninu i va plti lui Jogona un anumit numr de oi ca despgubire. Dar toat lumea stie si c fiul lui Kaninu nu era un copil ru si c n-a vrut s l ucid pe "Wamai" si c de aceea Kaninu nu va plti la fel de multe oi ca dac ar fi avut un fiu ticlosit." Aici lu cuvntul un btrn pe nume Awaru. El se afla cu civilizatia ntr-un contact mai direct dect ceilalti de fat prin aceea c sttuse la nchisoare sapte ani. ,.Msabu", mi se adres el mie, dumneata spui c fiul lui Kaninu nu era copil ru si c de aceea Kaninu s nu plteasc prea multe oi. Dar, dac fiul lui chiar ar fi vrut s l omoare pe Wamai si astfel ar fi fost un copil ru, era un lucru bun asta pentru Kaninu ? Era el ntr-att de multumit de una ca asta net s vrea s plteasc mai multe oi ?" Awaru", i-am rspuns, tu stii c si Kaninu a p3 dut cu acest accident un fiu. Tu nsuti mergi la scoala 104 si prin urmare stii c biatul era istet la nvttur. Dac era s-tt de bun n toate celelalte privinte, e foarte ru acum pentru Kaninu c l-a pierdut." Se asternu o pauz apstoare, pe care nici un sunet nu venea s-o curme. La captul ei, de parc brusc si-ar f j amintit de o durere ori de o datorie uitat, Kaninu scoase un vaiet prelung. Memsahib", spuse Farah, mai bine s zic acesti Kikuyu ce numr au pe sufletul lor."i mi vorbea n swahili, pentru ca toat adunarea s-l nteleag si reusi s~i fac pe toti s se simt ncurcati, fiindc un numr e un lucru concret, pe care nici un bstinas n-ar vrea s l divulge. Farah si roti ochii jur mprejurul cercului uman si propuse cu semetie : O sut". O sut de oi era un numr astronomic, la care nimeni nu se putea s se fi gndit. Peste kyama se asternu tcerea. Btrnii se simteau la cheremul batjocurii somalezului, dar cu toate acestea
nici nu crcnir. Un om foarte btrn murmur : Cincizeci", fr ca numrul s par a avea vreo greutate de natur a rezista n fata vntului iscat de gluma lui Farah. Dup o clip ns Farah rosti cu voce tioas Patruzeci" n maniera tipic a unui negustor de vite experimentat si familiarizat att cu cifrele ct si cu vitele. Acest cuvnt puse n miscare ideile latente ale adunrii ; btrnii ncepur s discute ntre ei cu mult animatie. Aveau s aib nevoie de timp si de reflectie si de mult plvrgeal, ns, cu toate acestea, se stabilise deocamdat o baz pentru tocmeal. Cnd ne-am ntors si eram de-acum acas, Farah mi-a spus ncreztor : Cred c acesti btrni i vor lua lui Kaninu vreo patruzeci de oi". Dar Kaninu mai avea de trecut printr-un chin la aceast kyama. Cci btrnul si burtosul Kathegu, alt clcas mai bogat de pe terenul fermei mele, bunic si tat al unei familii extrem de numeroase, lu cuvntul propunnd s fie examinate fiecare oaie si capr n parte pe care Kaninu le avea de pltit, acestea urmnd a fi indicate una cte una, separat. O asemenea pretentie era contrar obiceiului oricrei kyama, iar Jogona nu putuse n nici un caz nscoci siretlicul de capul lui, ci mai degrab mi venea s 185 cred"c era vorba de o ntelegere a sa cu Kathegu, nspre folosul celui din urm. Am zbovit nc putin, s vd ce mai iese si din istoria asta. La nceput, Kaninu pru s cedeze martiriului su lsase capul n jos, gemnd ca si cum, pentru fiecare cap de oaie, i s-ar fi smuls cte un dinte din gur. Dar cnd n sfrsit, Kathegu, el nsusi cam ezitant, art spre o capr mare, glbuie si fr coarne, inima lui Kaninu se frnse deodat si forta sa iesi la iveal. Fcnd doi pasi nainte, se dezveli de pelerina sa cu un gest mret. Timp de o clip, scoase un rget cumplit, ca de taur, n directia mea, adresndu-mi un rcnet de ajutor, un de profundis plin de disperare, pn ce, dintr-o simpl ochire, si ddu seama c eu eram de fapt de partea lui si c n-avea s-si piard capra cea glbuie. Atunci se asez la. loc fr alt sunet ; dup o clip doar i arunc lui Kathegu o privire sarcastic si plin de ntelesuri. La captul unei sptmni de lungi dezbateri si rsdezbateri ale kyamei, despgubirea n fine a fost fixat la pa
truzeci de oi, pe care Kaninu s i le dea lui Jogona, fr ca, la acest transfer, vreo oaie anume s fie specificat. Dup vreo dou sptmni, pe sear, n timp ce eram la cin, Farah mi-a adus vesti ,noi despre urmrile cazului cu pricina. Trei btrni Kikuyu din Nyeri, spunea Farah, sosiser cu o zi nainte la ferm. Prinseser cumva de veste, n colibele lor din Nyeri, de judecarea acestui caz si se asternuser la drum pentru a veni la nftisare, ca s arate c Wamai, fiul cel mort al lui Jogona, era copilul fratelui lor rposat si c despgubirea pentru moartea lui, de fapt si conform cu legea, lor li se cuvenea. Ara zmbit aflnd de nerusinarea lor ; i-am spus lui Farah c mi se prea o fapt pe msura acelor Kikuyu din Nyeri. Nu, rspunse Farah gnditor, el era de prere c oamenii aveau dreptate. Jogona ntr-adevr venise la ferm de la Nyeri cu sase ani n urm si, din cte ntelesese Farah, Wamai nu era copilul lui si nici nu a fost vreodat", dup spusele sale. Jogona avusese un noroc porcesc pentru c, dou zile mai nainte, primise douzeci si cinci din cele patruzeci de oi. Altfel Kaninu le-ar fi dat s apuce 106 drumul nspre Nyeri, ca s se crute singur, spunea Farah, de chinul de a le vedea ntruna sub ochii si, acum c tot fusese nevoit s se despart de ele. Venise rndul lui Jogona s fie atent, fiindc btrnii din Nyeri nu se lsau asa usor. si gsiser adpost la ferm si amenintau c se nftiseaz cu cazul lor la Comisarul Districtual. Astfel c eram oarecum pregtit pentru aparitia, cteva zile mai trziu, n fata casei mele, a celor trei emisari din Nyeri, ce apartineau unei categorii inferioare de Kikuyu si artau ca trei hiene murdare si jigrite, care btuser, pe urma de snge a lui Wamai, un drum de o sut cincizeci de mile. Odat cu ei venise si Jogona, prad unei teribile agitatii si suprri. Diferenta dintre atitudinile celor dou prti provenea probabil din faptul c cei trei Kikuyu din Nyeri n-aveau nimic de pierdut aici, n vreme ce Jogona avea douzeci si cinci de oi. Strinii sedeau nemiscati pe pietre, nednd nici unul din ei mai multe semne de viat dect ar fi dat trei cpuse pe o oaie. Personal n-aveam nici o simpatie pentru cauza lor, cci, indiferent de mprejurri, nu-i interesase niciodat copilul mort
rt timp fusese nc n viat, iar pe de alt parte mi prea si ru acum de Jogona, care avusese o purtare demn la kyama si care cred c l jelise pe Wamai. Cnd i puneam vreo ntrebare, ncepea s tremure si s ofteze ntruna, nct era cu neputint s ntelegi ceva si, n cele din urm, nu am ajuns la nici o concluzie. Dup dou zile ns Jogona reveni la mine, n zori, cnd m aflam la masina de scris si m rug s astern pe hrtie care erau legturile sale cu copilul mort si cu familia lui. Cu aceast hrtie voia s mearg la Comisarul Districtual de la Dagoretti. Firea simpl si direct a lui Jogona era de-a dreptul impresionant, cci el punea totul att de tare la inim si fr nici o urm de timiditate. Era limpede c hotrrea luat n acel moment i aprea ca o imens cutezant, deloc lipsit de pericole; de aceea si pornea la drum cu atta strngcre de inim. I-am asternut pe hrtie istorisirea. Totul a durat o groaz de timp, cci relatarea faptelor se ntorcea cu peste sase ani n urm, iar amnuntele erau extrem de mclcite. n vreme ce-mi povestea, Jogona trebuia ntruna 107 s ntrerup firul istorisirii sale pentru a reflecta sau a se ntoarce n trecut si a reconstitui succesiunea faptelor, n cea mai mare parte a timpului, se tinea cu minile de cap, plesnindu-se peste frunte din cnd n cnd, ca pentru a scutura ce amintiri mai erau nuntru. O dat chiar s-a dus si s-a rezemat cu fata de perete, cum fac femeile Kikuyu cnd nasc. I-am btut declaratia n dublu exemplar ; copia ei o mai am si acum. E un text destul de greu de urmrit, cuprinde o multime de situatii complicate si amnunte nerevelatorii. Nu m mir defel c Jogona si le amintea cu greu ; era cu att mai uimitor c le putuse tine minte. nceputul suna asa : n vremea cnd Waweru Wamai, din Nyeri, trgea s moar na-taka kufa, adic dorea s moar, cum se spune n limba swahili , el avea dou neveste. Una din aceste neveste avea trei fiice, iar, dup moartea lui Waweru, s-a mritat cu un alt brbat. Pentru cealalt nevast Waweru nu pltise n ntregime pretul si-i datora nc tatlui ei o pereche de capre. Aceast a doua nevast se spetise odat ridicnd o sarcin grea de lemne de foc si
lepdase un copil, iar dup aceea nimeni nu mai stia dac o s mai poat zmisli vreodat..." i tot asa mai departe, purtndu-l pe cititor printr-uh htis stufos de conditii si relatii de viat ale poporului' Kikuyu : Aceast nevast avea un copil mic, pe numele su Wamai. n acea vreme copilul era bolnav, iar oamenii credeau c are vrsat. Waweru tinea foarte mult la aceast nevast si la copilul ei si, n timp ce trgea s moar, era foarte ngrijorat pentru c nu stia ce avea s se ntmple cu ea cnd el nu va mai fi. i atunci a trimis dup prietenul su Jogona Kanyagga, ce locuia nu departe de casa lui. Jogona Kanyagga i datora lui Waweru, n vremea aceea, trei shillingi pentru o pereche de pantofi. Acum Waweru i-a propus s ajung amndoi la o ntelegere..." ntelegerea consta n aceea c Jogona urma s preia nevasta si copilul prietenului su aflat pe patul de moarte si s-i plteasc tatlui acesteia cele dou capre ce i se cuveneau din pretul de cumprare al fiicei. De aici nainte istorisirea se transforma ntr-o lung list de cheltuieli pe 1G8 care Jogona le atrsese pe capul su prin adoptarea copilului Wamai. i cumprase, spunea el, un leac miraculos ndat dup ce preluase biatul bolnav. Alt dat i cumprase orez de la o dhuka indian, fiindc porumbul nu-i pria. Intr-o anume mprejurare fusese nevoit s plteasc suma de cinci rupii unui fermier' alb din vecintate, care spunea c biatul i fugrise un curcan pn la malul iazului, unde curcanul se necase. Aceast din urm sum, pltit cu bani gheat si pe care probabil o strnsese cu greutate, se imprimase adnc n mintea lui Jogona, cci n mai multe rnduri a revenit la ea. Din atitudinea lui ai fi zis c ntre timp uitase c Wamai, copilul pierdut acum, era de fapt al altcuiva. Sosirea btrnilor din Nyeri, ca si pretentiile emise de ei l zguduiser profund. Oamenii foarte simpli par a avea un talent nativ de a adopta copii strini si de a simti fat de ei acelasi atasament ca fat de propriii lor copii ; sufletele necomplicate ale tranilor europeni izbutesc minuni similare fr nici cel mai mic efort. Cnd, n sfrsit, Jogona ajunse la captul povestirii sale, iar eu am terminat-o de consemnat, i-am spus c-i voi citi
acum o dat textul tot. S-a ntors cu spatele spre mine, ca pentru a evita orice l-ar fi putut distrage din concentrarea sa. Doar cnd si-a auzit numele pronuntat, i atunci a trimis dup prietenul su Jogona Kanyagga, ce locuia nu departe de casa lui", s-a ntors rapid spre mine, cu un foc slbatic n priviri si un rs att de exuberant nct pe loc btrnul se transform ntr-un betandru, simbol al nssi tineretii. Din nou, cnd am ajuns la captul documentului si am citit numele lui n locul unde-l scrisesem ca pe o confirmare a degetului apsat pe hrtie, privirea aceea direct si vital s-a repetat, de data aceasta ns mai profund, mai calm, ptruns de o demnitate nou. O asemenea privire i-a aruncat si Adam lui Dumnezeu cnd acesta l-a zmislit din trn, suflndu-i n nri rsuflarea vietii, iar omul a devenit un suflet viu. Eu l creasem i-l artasem lui nsusi Jogona Kanyagga, unul si-acelasi n vecii vecilor. Cnd i-am ntins hrtia, a luat-o evlavios i lacom, a mpturit-o ntr-un colt al mantiei sale si a pus o mn peste ea apsat. Nu-si putea ngdui s-o piard, 109 ea continea tot sufletul lui, era dovada existentei sale. Acolo era consemnat un lucru svrsit de el, Jogona Kanyagga si care avea s-i nemureasc numele pentru vecie : carnea era transformat n cuvnt si astfel rmnea mereu printre noi, plin de gratie si adevr. Lumea cuvntului scris si-a dezvelit miracolul n fata bstinasului african chiar n perioada cnd eu m aflam acolo, nct aveam, dac voiam, prilejul s prind putin trecutul din urm, retrind pe viu un crmpei din propria noastr istorie : anume perioada cnd marii multimi a locuitorilor Europei li s-a dezvluit, n mod asemntor, atotputernicia literei scrise. n Danemarca acest lucru s-a petrecut acum o sut si mai bine de ani si, din cte mi-au povestit oameni foarte btrni cnd eu eram doar un copil, am sentimentul c reactia, n ambele cazuri, a fost exact aceeasi. Numai rareori fpturile omenesti fuseser n stare s arate o mai umil si mai extatic devotiune principiului artei de dragul artei. Comunicrile ntre un tnr bstinas si altul erau compuse nc, n general, de scribii profesionisti, cci, desi unii dintre btrni se lsau antrenati de spiritul vremii, iar
ctiva Kikuyu foarte btrni veneau chiar la scoala mea si se luptau din greu cu ABC, majoritatea celor din generatia mai vrstnic se tineau nencreztori departe de fenomen. Numai ctiva dintre bstinasi aveau stiint de carte, nct bietii mei de cas. clcasii sau zilierii aduceau la mine scrisorile lor, s le citesc cu voce tare. n timp ce desfceam si studiam cu atentie o scrisoare dup alta, m miram singur ce insignifiant era continutul lor. Dar comiteam greseala tipic a oricrei persoane civilizate si cu prejudecti. Era ca si cum m-as fi apucat s presez n ierbar crenguta de mslin adus lui Noe de porumbel. Indiferent cum ar fi artat, ea avea n sine mai mult greutate ca toat arca si fiintele de pe ea, cci ntruchipa o lume nou descoperit, o lume proaspt si verde. Scrisorile bstinasilor semnau aproape toate ntre ele, se tineau strict de o formul sfnt si consacrat si sunau, mai mult sau mai putin dup cum urmeaz : Dragul mau prieten Kamau Morefu. Iat, voi lua acum tocul n mn" n sens figurat, desigur, cci scribul profesionist scria ? 110 s-ti scriu o scrisoare, cci de mult vreme dorearr s-ti scriu. Eu snt foarte bine si trag ndejde c si tu, din mila lui Dumnezeu, esti de asemenea foarte bine. Mama mea este foarte bine. Sotia mea nu este foarte bine, dar trag totusi ndejde c sotia ta, din mila lui Dumnezeu, va fi fiind bine". Aici urma o lung list de nume, fiecare nsotit de o scurt relatare, n majoritate complet benigne, desi cteodat surprinztoare. Apoi scrisoarea se ncheia. i acum, prietene Kamau, iat c isprvesc aceast scrisoare, cci doar foarte putin vreme am pentru scris. Prietenul tu Ndwetti Lori." Pentru a face s circule mesaje similare ntre tinerii europeni studiosi, acum o sut de ani mesagerii postali sreau grbiti n sa, caii lor'galopau, cornul postal rsuna si se fabrica hrtie de scrisori cu margini zimtate si aurite. Scrisorile erau primite cu bucurie, ndrgite, pstrate cu mult grij ; eu nsmi am putut citi cteva de acest fel. nainte s-nvt s vorbesc swahili, legtura mea cu aceast lume a literelor bstinase avea o trstur destul de ciudat : puteam citi eo-si scriau ntre ei, dar fr s-nteleg nici un cuvnt. Limba swahili n-a avut o versiune scris pn ce albii nu si-au luat misiunea de a o crea ; cu
foarte mult atentie s-a ortografiat ntocmai dup pronuntie si de aceea nici nu exist vreo ortografie veche care s-l handicapeze pe cititor. M asezam deci si ddeam citire, cu voce tare si ct puteam de fidel, cuvnt cu cuvnt, celor scrise destinatarilor, care se adunau cu sufletul la gur n jurul meu si urmream n acelasi timp efectul acestei lecturi din care nu pricepeam nici o iot. Uneori izbucneau n lacrimi la auzul cuvintelor mele, ori si frngeau de disperare minile ; alteori scoteau exclamatii de bucurie ; cea mai frecvent reactie n fata lecturii era ns rsul si se ndoiau de mijloc scuturati de hohote prelungi n timp ce le citeam. Clnd, mai trziu, am nvtat s nteleg si continutul acestor scrisori, mi-am dat seama c efectul unei vesti era de multe ori amplificat cnd ea'era mprtsit n scris. Mesaje care ar fi fost receptate cu ndoial sau dispret dac ar fi fost transmise verbal cci bstinasii snt niste sceptici nnscuti n scris erau respectate ca litera de 111 evanghelie. Totodat bstinasii snt ageri de ureche n ce priveste confuziile din vorbire ; asemenea greseli le ofer o adevrat plcere malitioas si nu le vor uita n veci, putndu-l porecli pe un alb timp de o viat ntreag pornind de la o simpl scpare verbal a sa ; dar dac greseala era fcut n scris, ceea ce se ntmpla destul de frecvent, cci scribii erau niste bieti ignoranti, atunci insistau s stoarc un antimit nteles din ea, se minunau de el si-l discutau pe larg, dar erau gata s cread si cele mai mari aberatii mai degrab dect s afle cuvntului scris vreun cusur. ntr-una din scrisorile pe care i le-am citit odat unui biat de la ferm, expeditorul i transmitea si un mesaj lapidar : Am gtit o maimut". I-am explicat c probabil voia s spun c a gsit o maimut, cci si n swahili cele dou cuvinte se aseamn ntructva. ns destinatarul n-a vrut s accepte cu nici un pret. Nu, Msabu, nu", mi-a spus el, ce scrie n scrisoarea mea ? Ce scrie acolo, n ea ?" In ea scrie", i-am replicat, c a gtit o maimut, dar cum s poat gti o maimut ? i, dac ar fi gtit-o ntr-adevr, ti-ar fi scris el mai multe aici, ca s-ti spun de ce si cum a fcut."
Biatul Kikuyu s-a posomorit ns ru de tot n fata criticii mele aduse cuvntului scris, mi-a cerut s-i dau napoi scrisoarea, a mpturit-o cu grij si a plecat cu ea. Ct despre declaratia lui Jogona, pe care am redactat-o eu, s-a dovedit a-i fi de folos, cci, parcurgnd-o, Comisarul Districtual a respins apelul btrnilor din Nyeri, care au pornit bombnind nspre satul lor, fr a fi izbutit s obtin ceva de la ferm. Documentul a devenit acum marea comoar a lui Jogona. L-am revzut n mai multe rnduri. Jogona i-a fcut un sculet din piele, pe acesta l-a brodat cu mrgelute si si l-a atrnat de gt. Din cnd n cnd, dar mai cu seam duminicile dimineata, mi aprea vt>e neasteptate n prag, scotea pungociul de la gt si m ruga s i citesc. Odat, dup ce fusesem bolnav si, pentru prima oar dup boala mea, ieseam s m plimb clare, m-a zrit de la mare distant, g alergat o bucat bun ca s m prind si, sufocat 112 . de efort lng calul meu, mi-a ntins documentul ca s i-l citesc. La fiecare nou lectur, figura sa cpta aceeasi expresie de adnc triumf religios, iar, la sfrsitul ei, netezea cu foarte mult grij pagina scris, o mpturea si o punea la loc n sculet. Importanta relatrii nu scdea defel, ci crestea de fiecare dat, ca si cum pentru Jogona cea mai mare minune legat de ea era c nu se schimba niciodat. Trecutul, cel att de greu de rechemat n memorie si care probabil se modifica de cte ori trebuia s fie reamintit, fusese prins acum, nvins si fixat n loc chiar dinaintea privirilor sale. El devenise acum istorie ; n ceea ce-l privea nu exista variabilitate, nici umbra vreunei transformri. WANYANGERRI Urmtoarea dat cnd m-am dus la Nairobi, am fost s-l vizitez pe Wanyangerri la spitalul bstinasilor.. Cum aveam attea familii de clcasi pe pmntul meu arareori se ntmpla s nu fie pacienti din rndul lor la spital, nct eram une habituee de la maison * si n termeni foarte amicali cu sora-sef si cu sanitarii de acolo. N-am vzut n viata mea o femeie care s-si pun mai mult pudr si mai mult fard pe fat ca sora aceasta sef ; cu obrajii ei plini si cu boneta alb, semna ntocmai cu acele
ppusi rusesti din lemn, pe care le desurubezi si gsesti nuntru o alt ppus, iar n aceasta alta si tot asa mai departe si care se vnd sub numele de Katinka. Era o sorsef drgut si capabil, asa cum te-ai fi asteptat de fapt din partea unei Katinka. n fiecare joi, toate paturile erau scoase afar din saloane si puse ntr-un ptrat de curte liber, la mijloc, n timp ce interioarele se curtau si se aeriseau ; de aceea joia era o zi plcut la spital. Din curtea lui Se deschidea o panoram frumoas si mreat, cu cmpia uscat Athi n primplan si n zare cu muntii albastri de la Donyo Sabouk si cu colinele prelungi Mua. Era un sentiment ciudat pentru mine s vd acolo btrnele mele femei Kikuyu, culcate n pat si nvelite n cearsafuri albe ; mi se prea c m-ntlnesc cu vreun catr btrn si obosit, ori cu vreun alt animal de povar. i ele rdeau spre mine de starea n care se gseau, dar rsul le era mnzesc, parc tot de catr btrn, cci bstinasii se tem de spitale. Intia oar cnd l-am vizitat pe Wanyangerri n spital, copilul era ntr-att de socat si de coplesit nct mi-a trecut prin minte c poate moartea ar fi o usurare pentru el. Era speriat de tot si de toate, a plns ntruna ct am stat cu el si ma implorat s-l iau napoi la ferm ; sub bandaje se scutura si tremura din tot corpul. * O vizitatoare obisnuit a casei. (lb. franc.) (N. trad.) 114 A trecut o sptmn pn l-am vizitat din nou. Acum era linistit si mpcat si m-a primit cu mult demnitate. Cu toate acestea, era bucuros c m vede si sora mi-a spus c asteptase cu nerbdare venirea mea. Cci azi mi putea comunica, n mod ct se poate de hotrt si scuipnd cuvintele printr-un tub introdus n gur, c fusese omort cu o zi nainte si c va fi omort iarsi peste cteva zile. Doctorul' care l trata pe Wanyangerri fusese medic de front n Franta si, n timpul rzboiului, cususe multe fete de oameni desfigurati, nct si acum si ddu mult silint, iar operatia i reusi de minune. A nlocuit maxilarul cu o fsie de metal, pe care a fixat-o cu suruburi de oasele rmase ntregi ale fetei, apof a adunat resturile de piele sfsiat si le-a cusut laolalt, ca s-i formeze totusi un fel de brbie. Ba chiar, mi-a spus Wanyangerri, i-a luat o bucat de piele de pe umr ca s astupe custurile. Cnd, la sfrsitul acestui tratament, bandajele au fost scoase, fata
copilului era mult schimbat si arta ciudat, ca un cap de soprl, fiindc-i lipsea brbia. Ce-i drept, putea mnca normal si vorbi, desi, dup acest accident, a rmas usor blbit. Dar toate acestea au durat luni de zile. Cnd veneam s-l vizitez, Wanyangerri mi cerea mereu zahr, astfel c i aduceam cteva lingurite, ntr-un peticut de hrtie. Dac nu snt paralizati ori cel putin amortiti de teroarea lor n fata necunoscutului, bstinasii bombne si mrie mult n spital si nscocesc tot soiul de siretlicuri ca s poat scpa de acolo. Moartea e unul din ele si nu le e team de ea. Europenii care au construit si echipat aceste spitale si care lucreaz n ele, dndu-si atta osteneal s-i aduc, aproape cu forta, pe bolnavi la tratamente, se plng cu mult amrciune de faptul c bstinasii nu cunosc sentimentul recunostintei si c pentru ei este totuna, indiferent ce le faci. Albii se simt destul de jigniti si rniti de aceast stare de spirit a localnicilor. Fiindc, ntr-adevr, pentru ei e totuna, indiferent ce le faci ; si nu poti face dect foarte putin, iar ceea ce faci dispare pe dat si rmne n veci cufundat n uitare ; nu-ti multumesc, dar nici nu-ti poart pic si, chiar dac ai vrea s schimbi ceva, nu poti. E o trstur alarmant de caracter, ce pare s-ti anuleze exis115 tenta ca individ uman si s-ti acorde un rol pe care nu ti l-ai ales, ca si cum ai fi un fenomen al naturii, ca si cum ai fi asemntor cu vremea. Din acest punct de vedere, imigrantii somalezi se deosebesc de bstinasii din Kenya. Atitudinea ce-o manifesti fat de ei i afecteaz profund ; de fapt, aproape c nu poti face un pas fr s-i afectezi, ntr-un fel sau altul, pe acesti orgoliosi nfocati ai desertului si, foarte adesea, fr s-i rnesti adnc. Ei au un simt acut al recunostintei, iar, dac-ti poart pic, ti-o poart pe vecie. O binefacere, ca si o ofens ori un gest de desconsiderare rmn spate n inimile lor ca n piatr. Snt deosebit de stricti mahomedani si, la fel ca toti mahomedanii, mentin un cod moral foarte sever, n functie de care te judec si te condamn. Cu somalezii, In rstimp de numai o or, ti poti cstiga sau pierde complet prestigiul. Masaii de aici ocup o pozitie aparte n rndul triburilor autohtone. Ei tin minte, ei pot multumi si snt n
stare s-ti poarte pic. Ei ne poart tuturor o dusmnie care nu se va sterge dect odat cu disparitia tribului nsusi. Prejudecti de nici un fel n-au triburile Kikuyu, Wakarnba si Kavirondo. Ei nu tin seama de nici un cod moral. Snt convinsi c cei mai multi indivizi snt n stare de cele mai stranii lucruri, de aceea nu reusesti s-i sochezi deloc, chiar dac-ti dai silinta. S-ar putea spune c doar pentru un Kikuyu srac sau pervertit are vreo important dac i faci ceva si anume ce. Lsati n voia propriei lor firi si a Iraditiei poporului lor, ei vor privi activittile noastre ca, pe acelea ale naturii. De judecat nu ne judec, n schimb snt foarte fini observatori. Iar suma observatiilor lor determin felul cum le aprem, cu un renume bun sau cu unul prost. Europenii foarte sraci snt, n aceast privint, la fel ca si Kikuyu. Ei nu te judec, ci te evalueaz. Dac le placi sau te stimeaz ct de ct, o fac n acelasi fel n care oamenii l iubesc pe Dumnezeu ; nu pentru ceea ce le faci, nu, nicidecum, ci pentru ceea ce esti tu. Intr-o zi, rtcind prin spital, am vzut trei pacienti noi, un brbat foarte negru, cu un bandaj mare si gros la 116 cap, si doi bieti ; toti trei aveau pansamente la gt. Unul din sanitarii de gard n salon era un cocosat, mptimit povestitor, cruia-i fcea mare plcere s mi prezinte cazurile cele mai ciudate din spitalul su. Cum m-a vzut c m opresc alturi de paturile acestor noi veniti, s-a apropiat de mine ca s-mi spun povestea lor. Cei trei erau nubieni si cntau n fanfara regimentului de Puscasi Regali Africani, soldatii negri din Kenya. Bietii erau tobosari, iar brbatul cornist. Acesta din urm se lansase, la viata lui, n multe controverse aprige, pierzndu-si capul de tot attea ori, cum ndeobste se ntmpl cu bstinasii. Mai nti a tras cu pusca n dreapta si-n sting peste cldirile cazrmii, iar, cnd ncrctorul s-a golit, s-a nchis mpreun cu cei doi bieti n coliba sa de tabl ondulat si acolo a ncercat s le taie gtul, apoi s si-l taie pe-al su. Sanitarul regreta c nu-i vzusem sptmfna trecut, cnd i-au adus si erau plini de snge, de ai fi zis c au murit. Acum se aflau toti trei n afar de orice pericol, iar criminalul se linistise si i venise mintea la cap.
In timp ce povestitorul si depna istorisirea, cei trei protagonisti ai ei, bandajati si culcati n paturi, l urmreau cu atentia ncordat. l mai ntrerupeau pentru a corecta detalii, iar bietii, care vorbeau cu mare greutate, se ntorceau ntruna spre brbatul culcat la mijloc ntre ei, obligndu-l s le confirme spusa, ncreztori c i va ajuta s mi prezinte ntmplarea n mod ct mai fidel cu putint. i n-ai fcut tu spume la gur ? i n-ai urlat ?", l ntrebau ei. i n-ai spus tu c ai s ne tai buctele mici, ca pe niste lcuste ?" Atacatorul lor spunea Da, da" si avea o figur trist. Uneori eram retinut n Nairobi cte o jumtate bun de zi, n ? asteptarea vreunei ntlniri de afaceri sau a corespondentei din Europa, cnd trenul care venea de pe coast ntrzia. In asemenea mprejurri, cnd nu aveam cu ce-mi umple timpul, m duceam la spitalul bstinasilor, de unde luam doi-trei convalescenti la o plimbare cu rnaina. Pe vremea internrii lui Wanyangerri, guvernatorul, Sir Edward Northey, tinea ctiva pui de lei, destinati Grdinii Zoologice din Londra, ntr-o cusc de, pe terenul resedintei guvernamentale. Acestia erau o mare atractie 117 pentru bolnavii de la spital; ntruna mi cereau s-i duc s-i vad. Le-am promis pacientilor din fanfara regimentului de Puscasi Regali Africani c o s-i duc s vad leii de ndat ce vor fi destul de refcuti, ns nici unul din ei n-a vrut s mearg pn ce n-au fost cu totii valizi. Cornistul s-a nsntosit cel mai greu ; unul dintre bieti a fost chiar externat din spital nainte ca ucigasul s fie ndeajuns de zdravn ca s poat merge cu mine. Biatul venea n fiecare zi la spital s ntrebe de el, ca s fie sigur c nu va scpa plimbarea. L-am gsit acolo ntr-o dupamiaz, cnd mi-a spus c trompetul avea nc o durere puternic n cap, dar c nu era de mirare de vreme ce capul i fusese plin de attia draci. Pn la urm i-am dus pe toti trei si au stat ndelung n fata custii, adnciti ntr-o contemplatie mut. Unul din puii de leu, enervat de' fi privit cu atta fixitate, s-a ridicat brusc, s-a ntins si a scos un rget scurt, care i-a fcut pe privitori s tresar, iar cel mai mic dintre cei doi bieti s-a ascuns n spatele cornistului. Pe drum, la ntoar
cere, n masin l-am auzit spunndu-i : Leul la a fost la fel de ticlos ca tine". n toat aceast vreme, la ferm cazul lui Wanyangerri a rmas n suspensie. Ai lui veneau din cnd n cnd si m-ntrebau cum o mai duce, dar. n afar de fratele cel mai mic, preau toti foarte speriati de a-l vizita la Nairobi, n spital. Kaninu trecea si el serile pe la casa mea, ca un bursuc btrn iesit trziu n recunoastere, ca s mai afle despre copil. Farah si cu mine, ntre patru ochi, i cntream uneori suferintele si le evaluam n capre si oi. Tot Farah, la cteva luni de la tragedie, m-a informat despre un nou element care apruse n cazul cu pricina. Mereu n astfel de situatii venea n camer n timp ce mncam, rmnea n pozitie de drepti la captul ndeprtat al mesei si-si asuma misiunea de a lumina ignoranta mea. Farah vorbea si engleza si franceza bine, dar comitea invariabil anumite greseli care-i erau proprii. De exemplu spunea ,,cu exactitatea" n loc de cu exceptia" : Toate vaci]e s-au ntors acas, cu exactitatea celei sure" si, n loc s l corectez, am nceput s folosesc si eu aceleasi for-mule atunci cnd vorbeam cu el. Expresia fetei si atitu118 dinea i erau sigure de sine si pline de demnitate, ins adesea aborda subiectul ntr-un mod mai degrab vag : Memsahib", spuse. Cu Kabero." Despre asta era vorba deci. Asteptam s vd ce mai urmeaz. Dup o clip de tcere, Farah revenea la subiect. Dumneata crezi, Memsahib", mi spuse el, c amrtul la de Kabero e mort si c l-au mncat hienele. El nu este mort. El este la Masai." L-am ntrebat cam cu ndoial de unde stia. Ei, stiu eu", mi-a rspuns. Kaninu prea are multe fete mritate dup Masai. Cnd Kabero n-a stiut cine-l poate salva, cu exactitatea Masailor, a fugit la brbatul sor-si celei mari. E adevrat c nu i-a fost usor, el a sezut o noapte ntreag n copac si cu hienele jos, jur mprejur. Acuma el trieste la Masai. E un Masai btrn si bogat acolo, care are sute si sute de vaci, dar n-are copii de-ai lui si vrea s-l ia pe Kabero. Kaninu stie foarte bine si a fost de mai multe ori s stea de vorb cu btrnul. Att, c se teme s-ti spun si dumitale, fiindc-i convins c, dac oamenii albi i afl taina, Kabero va fi spnzurat la Nairobi."
Mereu despre neamul Kikuyu Farah vorbea pe un ton arogant. Nevestele Masailor", a continuat el, nu fac copii. Se multumesc si cu copii Kikuyu. Ba chiar si fur o multime de copii. Totusi acest Kabero, el o s vin napoi la ferm cnd o s fie mare, pentru c n-o s-i plac s triasc asa cum triesc Masaii, s se tot mute dintr-un loc n altul. Acesti Kikuyu snt prea lenesi pentru asa ceva." De la ferm, disparitia tragic a tribului de Masai de pe cellalt mal al rului putea fi urmrit cum progreseaz de la un an la altul. Erau un neam de lupttori care fuseser opriti s lupte, niste lei muribunzi cu ghearele tiate, un popor ntreg emasculat. Li se luaser sulitele, ba chiar si scuturile lor mari si mpodobite, iar n Rezervatia de Animale leii le fugreau turmele de vite. Odat, la ferm, aveam trei tauri tineri si am pus s-i jugneasc pentru a-i nhma la pluguri si la crute ; mai trziu au fost nchisi n curtea atelierului. Aici, ntr-o noapte, simtind mirosul de snge, hienele au venit si i-au omort. Aceasta, m-am gndit, va fi si soarta tribului de Masai. 119 Nevestei lui Kaninu", mi spunea Farah, i pre ru s-si piard copilul pentru attia ani." Nu am trimis dup Kaninu, cci nu stiam ct pot s m ncred n informatiile lui Farah, dar prima dat cnd l-am vzut pe btrn nvrtindu-se prin preajma casei mele, am iesit afar s i vorbesc. L-am ntrebat : Kaninu, spune-mi, Kabero trieste ? E la Masai ?" Pe. bstinas nu-l vei surprinde niciodat nepregtit, indiferent de reactia ta s-i Kaninu a izbucnit imediat n lacrimi de dorul fiului su pierdut. O vreme l-am ascultat si l-am privit n tcere. Apoi i-am mai spus : Kaninu, cheam napoi pe Kabero. S stii c nu va fi spnzurat. Mama lui o s-l tin cu ea la ferm". Nu se oprise din lamentatie ca s m asculte, dar cred c a retinut cuvntul spnzurat", cci vaietele sale au devenit mai grave si Kaninu s-a cufundat n descrierea a ceea ce promitea s devin Kabero si cum, dintre toti copiii si, acesta-i fusese fiul preferat. Kaninu avea o droaie de copii si de nepoti si, cum satul lor era att de aproape de casa mea, toat ziua, ca s spun asa, i aveam sub ochi. Printre ei se numra si un nepotel, fiul uneia din fiicele sale cstorite n rezervatia
Masai, dar care se-ntorsese de acolo, aducndu-si copilul cu ea. Acest bietas se numea Sirunga. Amestecul de snge se arta la el sub forma unei vitalitti ciudate, a unei asemenea bogtii nenfrnate a imaginatiei si a zborului nchipuirilor, nct nu semna cu nimic omenesc : era o flacr mrunt, o pasre de noapte, un mic spiridus la ferm. ns avea epilepsie, din cauza creia ceilalti copii se speriau de el si l izgoneau de la joaca lor, strigndu-i sheitani dracul , astfel c eu m-am hotrt s-l adopt n gospodria mea. Fiindc era bolnav, nu putea face nici o munc, dar, n tovrsia mea, juca nebnuit de bine rolul de nebun sau de mscrici si m urma peste tot ca o mic umbr neagr si jucus. Kaninu mi cunostea afectiunea pentru copil si pn acum ne zmbise cu acel zmbet al su blajin de bunic ; de data aceasta ns a folosit prilejul s caute a stoarce maximum de profit din el. Mi-a declarat cu toat tria c mai degrab l-ar da de zece ori pe Sirunga la leoparzi dect s l piard pe Kabero, iar, dac tot nu mai era Kabero si l pierduse pentru totdea120 una, putea s nu mai fie nici Sirunga, ce important mai avea acum, cci doar Kabero fusese lumina ochiior si si sngele inimii sale. Dac ntr-adevr Kabero era mort, atunci jeluirea sa era cea a lui David plngndu-l pe Abesalom, o tragedie care se cuvenea lsat n voia ei. Dar dac biatul era viu si se ascundea la tribul de Masai, era mai mult dect o tragedie, era o nclestare, o fug, o lupt de dragul vietii unui copil. ' Am asistat la acest joc pe cmpie, jucat de gazele n clipa cnd, nebnuind nimic, m apropiam prea mult de locul unde-si ascunseser puiul abia nscut. Atunci prind toate s danseze, ti ies n fat, sar, topie sau se prefac rnite si pasmite nu pot alerga pe scurt, snt gata de orice ca s-ti abat atentia n alt parte. Apoi, deodat, practic chiar sub copitele calului tu, zresti iedutul stnd nemiscat, cu cpsoru-i plat ascuns n iarb, culcat si ghemuit ca s-si salveze viata, pentru care mama se avntase n dansu-i disperat. i psrile fac la fel cnd vor s-si apere puii, sar, parc vor s zboare, dar joac rolul de rnite, care-si trsc aripa frnt, neputincioase, pe pmnt. i Kaninu juca teatru n fata mea. De unde atta ci-'
dur si atta zburdlnicie n acest btrn Kikuyu cnd bnuia c viata copilului su era n joc ? Oasele-i trosneau n timpul dansului, ba chiar si sexul si-l schimba, lund nftisarea unei femei btrne, a unei gini sau leoaice cci jocul de acest fel era evident apanajul femeilor. mi oferea un spectacol extrem de grotesc si demn n acelasi timp de tot respectul, ntocmai cum face strutul mascul, care cloceste oule pe rnd, cnd el, cnd femela sa. Nici o inim de femeie, cred, n-ar fi rmas nesimtitoare la o manevr de acest fel. Kaninu", i-am spus la un moment dat, cnd Kabero va vrea s se-ntoarc la ferm, se poate-ntoarce linistit si n-o s-i fac nimeni nici un ru. Dar atunci va trebui s-l aduci tu nsuti si s mi-l arti." Kaninu a rmas mut ca un mort, sia cobort brbia n piept si s-a ndeprtat abtut i trist, de parc ar fi pierdut n aceeasi clip si ultimul prieten pe care~l mai avea pe aceast lume. 121 Se cuvine s spun aici despre el c a tinut minte vorbele mele si c a fcut ntocmai asa cum i-am zis. Cinci ani mai trziu, cnd aproape c uitasem de ntreaga poveste mi-a cerut, prin intermediul lui Farah, s-l primesc fii indc voia s-mi spun ceva. L-am gsit stnd n fata casei, sprijinit pe un singur picior, cu mult demnitate, dar n strfundul sufletului su, stingher. ,,S-a ntors Kabero"' mi spuse cu prietenie. In acea vreme nvtasem deja arta de a face pauze pline de nteles si de aceea n-am scos nici o vorb. Kaninu simtea ntreaga povar a tcerii mele : s-a sprijinit pe cellalt picior si a clipit mrunt din pleoape. Biatul meu Kabero s-a ntors la ferm", a repetat el. L-am ntrebat : S-a ntors de la Masai ?" Pe loc, priri simplul fapt c m fcuse s vorbesc, a luat de bun mpcarea noastr ; de zmbit nc nu zmbea, dar toate ridurile acelea viclene de pe obrazul lui stteau pregtite a rs. Da, Msabu, da, s-a ntors de la Masai, s-a ntors ca s munceasc la dumneavoastr." ntre timp, guvernul colonial introdusese o kipanda, adic nregistrarea fiecrui bstinas n parte, nct trebuia chemat acum un politist de la Nairobi, care s fac din Kabero un locuitor legal pe domeniul fermei. Am stabilit cu Kaninu n ce zi s vin. n acea zi Kaninu si cu fiul su au aprut mult naintea politistului din Nairobi. Btrnul mi l-a prezentat
jovial pe Kabero, desi n sinea sa prea putin speriat de fiu-i redobndit. i avea toat dreptatea s fie asa, cci . rezervatia Masai primise din partea fermei un mielusel si ne restituia acum un tnr leopard. Kabero trebuie s fi avut ceva snge Masai n el, cci altfel obiceiurile si disciplina de viat a Masailor n-ar fi putut opera singure aceast metamorfoz. Pe scurt, aveam n fata mea un adevrat Masai din cap pn-n picioare. S vezi un rzboinic Masai e o ncntare. Acesti tineri au si anume n cel mai nalt grad ? acea form special de inteligent pe care noi o numim chic ; ndrzneti si cu o fantezie naripat, ei rnim totusi neclintit de fideli adevratei lor naturi si unui ideal imanent. Stilul lor nu este o manier asumat, nici imitarea unei perfectiuni strine ; el a crescut dinluntrul lor, ca o expresie a rasei si a istoriei sale, iar toate podoabele si armele ce le poart 122 fac parte n egal msur din nssi fiinta lor, ca si coarnele ce cresc din capul unui cerb. Kabero adoptase si el pieptntura Masailor : si purta prul lung si mpletit cu o sfoar sub forma unei cozi groase de porc, iar pe sub brbie avea trecut o curea de piele. Dobndise acel fel anume al Masailor de a-si tine capul, cu brbia mpungnd nainte, ca si cum ti-ar fi oferit pe o tav figura lor plictisit si arogant. Avea deasemeni tinuta rigid, pasiv si insolent a unui moran, care face din el un obiect demn de a fi contemplat, pre-cum de pild o statuie, adic o aparitie care se cere vzut, dar care nu vede ea nssi pe nimeni. Tinerii morani Masai triesc hrnindu-se cu lapte si snge.; poate tocmai din cauza acestui regim alimentar si pielea lor e minunat de moale si de mtsoas. Fetele lor, cu pometii nalti si maxilarele avntate nainte, snt ne- _ tede, fr un rid sau cearcn pe ele, umflate, iar ochii lor negri si nevztori par dou pietricele ntunecate plasate ntr-un mozaic ; n general, de altfel, tinerii morani se aseamn cu niste mozaicuri. Muschii gtului lor stau bombati ntr-un chip mai degrab sinistru, ca muschii de la gtul unei cobre nfuriate, ai unui leopard mascul ori ai unui taur attat, iar grosimea lor e un indiciu clar al virilittii, nct acesti oameni apar ca o veritabil declaratie de rzboi aruncat ntregii lumi, cu exceptia femeii. Marele
contrast, sau tocmai armonia dintre aceste fete netede si umflate, dintre gturile masive si umerii rotunjiti si lati pe de o parte si ngustimea surprinztoare a taliei si a soldurilor lor, subtirimea si fragilitatea pulpei si a genunchiului si lungimea piciorului lor drept si vnos pe de alt parte, le d aspectul unor fiinte ajunse, printr-o disciplin dur, la culmea rapacittii, a lcomiei si a gurmanderiei. Masaii merg tepeni si drepti, punndusi un picior subtire direct n fata celuilalt, n schimb miscrile lor din brat, ncheietur si mn snt ct se poate de suple. Dac un tnr Masai trage cu arcul si sgeata, n clipa cnd a dat drumul la coard, ti pare c si auzi tendoanele ncheieturii sale lungi si subtiri vibrnd prin aer odat cu sgeata. 123 Politistul trimis din Nairobi era un tnr sosit de curnd din Anglia si nc plin de zel. Vorbea foarte cursiv swahili drept care nici Kaninu nici eu nu ntelegeam o iot ; l- absorbit pe dat interesul fat de vechiul incident al crimei prin imprudent si l-a supus pe Kaninu unui intens interogatoriu, care pe btrn l-a transformat pe loc ntr-o stan de piatr. La captul lui mi-a mprtsit c, dup prerea sa, Kaninu fusese jefuit n chip ordinar si c tot cazul ar trebui redeschis la Nairobi. Dar asta ar nsemna ani de zile din viata dumitale si-a mea", i-am spus. M-a rugat s-i permit s-mi atrag atentia c nu era un argument valid cnd se punea problema s se aplice legea. Kaninu m privea : timp de o clip a avut impresia c fusese prins ntr-o curs. Pn la urm s-a constatat ns c incidentul era prea vechi pentru a mai redeschide ancheta si totul s-a oprit aici, cu diferenta c de-acum nainte Kabero era oficial nregistrat ca trind pe domeniul fermei. Dar toate acestea aveau s se ntmple mult mai trziu. Timp de cinci ani Kabero a fost ca mort pentru ferm ?si, n vreme ce el rtcea mpreun cu tribul Masai, pe Kaninu l asteptau nc multe necazuri. nainte ca pricina lui s se-ncheie odat pentru totdeauna, n joc au intrat anumite forte care l-au ncoltit, mcinndu-l apoi ncet si mrunt de tot. Despre aceste forte nu am prea multe de spus. Fiindc, n primul rnd, erau de o natur obscur, iar, n al doilea rnd, deoarece n acelasi timp treceam eu nsmi prin n
tmplri care mi-au abtut gndurile de la Kaninu si de la .ale lui, lsnd, n mintea mea, problemele curente ale fermei ntr-un anume plan ndeprtat, ntocmai ca si muntele Kilimandjaro, care uneori se vedea de pe domeniul meu, iar alteori nu. Bstinasii tratau cu mult ntelegere perioadele mele de absent mintal, de parc as fi fost de. fapt luat din mijlocul lor si mutat ntr-un alt plan ; mai trziu vorbeau despre ele ca si cum as fi fost plecat. Copacul cel mare a czut", spuneau ei. Copilul meu a murit pe vremea cnd dumneata erai la oamenii albi." De ndat ce Wanyangerri a fost destul-de refcut ca s poat prsi spitalul, l-am adus napoi la ferm si de^ 124 atunci nu l-am vzut dect ntmpltor, la vreo ngoma sau pe cmp. La cteva zile dup ntoarcerea lui, s-au prezentat la mine tatl su, Wainaina si bunica lui. Wainaina era un negru mic si rotofei, lucru destul de rar la brbatii Kikuyu, cci aproape toti snt deosebit de slabi. Avea o barb, rar si subtire si un alt semn distinctiv al su era c nu te putea privi n ochi. Impresia ce ti-o fcea era de troglodit mintal, care nu vrea dect s fie lsat n pace. Venise mpreun cu mama lui, o femeie Kikuyu foarte btrn. Femeile bstinase se rad n cap si e ciudat ct de rapid ajungi s ti dai seama c acele cranii mici, rotunde si curate si care seamn cu niste nuci mai brune, snt semnul adevratei feminitti, iar c o claie de pr crescut n capul unei femei arat la fel de putin distins ca si o barb la un brbat. Mama lui Wainaina lsase mici smocuri de pr alburiu pe scalpul ei stafidit si astfel, ntocmai ca un brbat neras, ddea impresia de neglijent si de nerusinare. Se sprijinea ntr-un toiag, lsndu-l pe fiu s vorbeasc, ns tcerea ei arunca n rstimpuri scntei ; prea ncrcat de o vitalitate frust, din care fiului nu-i transmisese nici mcar un strop. Cei doi erau de fapt Uraka si Laskaro, dar acest amnunt l-am aflat abia mai trziu. Au venit trsindu-si picioarele pn la mine acas ntr-o plimbare nevinovat. Wanyangerri, mi-a spus taicsu, nu putea mesteca porumbul, ei erau oameni sraci si n-aveau fin, nici vac pe care s-o mulg. Nu voiam eu, pn se lmurea cazul biatului, s-i dau cte o gur de lapte de la vacile mele ? Altfel nici nu stiau cum or s-l
tin n viat pn la primirea despgubirii lui. In acea vreme Farah era plecat la .Nairobi cu unul din procesele lui personale si, n absenta sa, am consimtit s-l las pe Wanyangerri s ia cte o sticl de lapte pe zi de la cireada mea de vaci autohtone si i-am instruit pe bietii de cas, care preau ciudat de reticenti si nemultumiti de aranjament, s-i pregteasc n fiecare dimineat sticla. Astfel au trecut dou-trei sptmni pn ce, ntr-o sear, m-am trezit la mine cu Kaninu. A aprut din senin n camera n care stteam si unde citeam lng foc. Cum n genere bstinasii prefer s stea de vorb sub cerul 125 liber, felul cum a nchis usa n urma sa m-a fcut s m pregtesc pentru mari surprize. Dar prima dintre ele a fost c omul era fr glas. Limba-i att de subtil-mieroas era lipsit de viat acum, de parc cineva i~ar fi smuls-o din gur, iar camera, cu Kaninu n ea, rmnea mai departe tcut. naltul btrn Kikuyu arta extrem de bolnav, sttea sprijinit n toiag, iar de sub pelerin prea c-i dispruse complet trupul, ochii-i erau atintiti n gol adevrat privire de mort si nencetat si trecea limba peste buzele-i uscate. Cnd, n cele din urm, s-a hotrt s vorbeasc, a fost doar pentru a enunta, rar si cu glas lugubru, c, dup prerea sa, lucrurile stteau prost. Ceva mai trziu a adugat, dar pe un ton mai degrab vag, de parc ar fi fost un amnunt nedemn de luat n seam, c i pltise acum mai mult de zece oi lui Wainaina. Dar Wainaina, a continuat el, mai voia nc o vac si un vitel si trebuia s i le dea, n-ave ncotro. De ce fcuse una ca asta, l-am ntrebat, cnd judecata nu luase nc nici o hotrre ? Nu mi-a rspuns si nici mcar nu m-a privit. n acea sear Kaninu era un cltor, un pelerin care n-avea oras spre care s se-ndrepte. Intrase la mine, cci tot eram n drum, s-mi spun necazul su, iar acum pleca mai departe. Nu puteam s nu m gndesc c era bolnav ; dup un rstimp de tcere, i-am spus c voiam s-l duc a doua zi la spital. Mi-a aruncat o privire scurt si dureroas : btrnul obisnuit s batjocoreasc lumea era acum amar batjocorit. Dar; nainte de a pleca, a fcut un lucru ciudat : a ridicat o mn la obraz, ca si cum siar fi sters o lacrim. Era ntr-adevr foarte ciudat, de parc nsusi toiagul pelerinului ar fi n- ,
florit, presupunnd despre Kaninu c era n stare s plng; si mai ciudat ns era c nu plnsese pn atunci. M minunam ce se-ntmplase la ferm ct timp eu fusesem cu gndurile departe. Cnd a plecat Kaninu, am trimis dup Farah si l-am ntrebat. Din cnd n cnd lui Farah i era urt s vorbeasc de treburile bstinasilor, ca si cum ar fi fost sub demnitatea lui s se ocupe de ele si sub a mea s Ic ascult. Pn la urm a acceptat smi spun, dar tot timpul privind, pe ling mine, afar pe fereastr, la stele. La rdcina' fe 126 ricirii lui Kaninu se afla btrna mam a lui Wainaina, care era vrjitoare si care legase o vraj asupra lui. ,Bine, Farah", i-am spus, dar Kaninu snt sigur c-i prea btrn si prea ntelept ca s mai cread-n vrji." Nu", rspunse Farah ncet. Nu, Memsahib. Fiindc aceast femeie Kikuyu e-n stare de asemenea lucruri cu adevrat, snt sigur." Btrna i spusese lui Kaninu c vacile lui vor ajunge n asemenea hal nct ar fi fost mai bine pentru ele ca stpnul lor s le fi dat de la nceput lui Wainaina. Acum le lovea pe rnd orbirea. Iar sufletul lui Kaninu era strivit ncet, ntocmai ca oasele si ca tesuturile acelor oameni din vechime supusi la tortura de a li se pune n spinare poveri mereu mai grele si mai grele. Farah vorbea de vrjitoria neamului de Kikuyu pe un ton sec, preocupat, ca despre febra aftoas izbucnit la ferm, pe care noi, oamenii, n-o puteam lua, dar care ne putea prpdi toate vitele. Am stat pn trziu n acea sear, gndindu-m la magia neagr de pe domeniul fermei. La nceput mi prea o fantasm urt, iesit parc din mormnt si venit s si turteasc nasul de geamurile mele. Am auzit hienele tnguindu-se n deprtare, pe malul rului si mi-am adus aminte c si Kikuyu au vrcolacii lor, femei btrne care pe ntuneric si iau nftisarea unor hiene. Poate chiar mama lui Wainaina se plimb ncet pe malul lacului acum, urlnd si dezvelindu-si coltii prin aerul noptatic. i pn la urm m-am obisnuit cu existenta vrjitoriei, ba chiar mi se prea un lucru rezonabil, cum multe lucruri par, dup cderea noptii, aici, n Africa. Btrna asta e meschin", mi-am zis n sinea mea n
swahili. Ea si foloseste puterile ascunse ca s orbeasc vacile lui Kaninu, n schimb mi las mie n grij s i hrnesc zilnic nepotul cu cte o sticl de lapte de la vacile mele." i m-am gndit : Accidental acesta si tot ce a urmat dup el a nceput s ptrund n sngele fermei si asta numai din vina mea. E timpul s arunc n joc forte proaspete, pn ce n-ajunge toat cuprins de un vis urt, de un co'smar sinistru. i pentru asta stiu ce am s fac : am s trimit dup marele sef de trib Kinanjui". UN EF DE TRIB KIKUTU Marele sef Kinanjui tria la vreo nou mile distant de ferma mea, spre nord-est, n rezervatia Kikuyu, aproape de Misiunea Francez si stpnea peste mai mult de o sut de mii de supusi. Era un btrn siret, cu purtri alese si chiar cu o mretie aparte n toat aparitia lui, desi nlf se nscuse pentru a fi sef, ci fusese fcut, cu multi ani n urm, de ctre englezi, cnd acestia nu s-au mai mpcat cu conductorul legitim al bstinasilor Kikuyu din tinut. Kinanjui era prietenul meu si mi fusese de mare ajutor n mai multe ocazii. Manyatta lui, unde l-am vizitat n cteva rnduri, era la fel de murdar si plin de muste ca si ale altor Kikuyu. Cu diferenta c era mai mare ca alte case, cci, n postura sa de sef de trib, Kinanjui se dedase cu trup si suflet plcerilor csniciei. Satul era plin de neveste ale sale de toate vrstele, de la hoasle btrne si fr dinti, sprijinite n crje, pn la fetiscane zvelte, cu obraji buclati, cu ochii ca de gazel, care purtau srme lucitoare de cupru nfsurate pe brate si pe picioare. Copiii lui alergau peste tot, n roiuri, ca mustele. Fiii mai mari umblau de colo pn colo drepti, cu capetele mpodobite si cutau oriunde prilej de confruntare. Kinanjui mi mrturisise odat c avea, pe atunci, cincizeci si cinci de fii care erau morani. Uneori btrnul sef de trib venea pe jos pn la ferma mea, mbrcat ntr-o, formidabil mantie de blan si nsotit de doi sau trei senatori crunti si de ctiva dintre fiii si rzboinici, ca s mi fac o vizit prieteneasc sau ca s se relaxeze din munca lui de conductor. Astfel si petrecea dup-amiaza ntr-unui din fotoliile de pai adus pe gazon anume pentru el, pufind din trabucele ce i le trimiteam, cu sfetnicii si pzitorii si seznd pe vine n iarb
<3e jur mprejur. Bietii mei de cas si cleasii se adunau cu totii acolo cnd auzeau c vine Kinanjui si-i povesteau ntmplri petrecut.; la ferm, ca la im seminar politic orgnnizat sub arborii cei nalti. La aceste adunri, Kinanjui -ivea o tactic special : cnd i se prea c discutiile se prelungeau prea mult, se rezema de sptarul scaunului de pai si, mentinndu-si totusi trabucul aprins, nchidea ochii si respira regulat, ncet, cu un usor sforit monoton, ntrun gen de somn oficial pro forma, pe care cred c si1 cultiva pentru a uza de el n propriul su consiliu de stat. Cteodat puneam s mi se aduc si mie un scaun, ca sa pot sta de vorb cu el si, n asemenea ocazii, Kinanjui trimitea toat asistenta la plimbare, ca s le arate tuturor c. de-acum lua serios n mn hturile guvernrii. La vremea cnd l-am cunoscut eu nu mai era ce fusese odat, cci viata si luase pretul si de pe pielea lui. Dar, cnd vorbea deschis si liber, doar pentru urechea mea, el dovedea o minte original, un spirit ndrznet, bogat si imaginativ ; reflectase" mult pe marginea vietii si-si formulase deja opinii clare n legtur cu ea. Cu ctiva ani mai nainte se ntmplase un fapt mrunt, care ns a ntrit si mai mult prietenia dintre mine si Kinanjui. Acesta a venit pe la mine ntr-o zi cnd tocmai mncam c!e prnz cu un prieten poposit la ferm n drumul su mai departe, spre nnrd ; n-aveam timp s m ocup n acel moment de marele sef Kinanjui pn dup plecarea acelui prieten. Kinanjui se astepta s-i ofer ceva de but ct timp sttea afar s. m astepte, mai ales c umblase att de mult prin soare, ns eu n-aveam, destul dintr-o singur butur -ca s-i umplu un pahar ntreg si atunci, mpreun cu prietenul meu, am turnat ntr-o cup mare tot soiul de alcooluri tari pe care le aveam prin cas. M-am gndit : cu ct va fi amestecul mai tare, cu att i va da mai mult de lucru lui Kinanjui si i-am dus eu nsmi butura. Dar Kinanjui, cu un zmbet blnd si prietenos, dup ce si-a umezit putin buzele, mi-a aruncat cea mai ptrunztoare privire masculin de care am avut vreodat parte, i-a dat capul pe spate si a golit paharul pn-la ultimul strop. O jumtate de or mai trziu, cnd prietenul meu toc
mai pornise la drum, bietii de cas au venit s-mi spun : >,Kinanjui a murit". Am simtit, ntr-o clip, cum tragedia si scandalul se ridic n fata mea ca niste umbre negre din mormnt. M-am dus s m conving cu ochii mei de tristul adevr cu care eram confruntat. Zcea ntins pe jos n umbra buctriei, fr nici o expresie ntiprit pe fat, cu degetele si cu buzele albastre si rece ca nssi moartea. Parc mpuscasem un elefant printr-un act al vointei tale, o creatur puternic si maiestuoas, care pn atunci a umblat pe pmnt si care a avut preri despre lume si viat, acum nu mai umbl. Avea si un aspect degradat, cci oamenii aruncaser ap pe el si-l dezbrcaser de mantia-i larg din piele de maimut. Gol cum era, semna cu un animal de pe care ai scos trofeul pentru care l-ai vnat. Am vrut s-l trimit pe Farah dup doctor, ns masina nu pornea, iar suita lui Kinanjui ne tot implora s mai stm putin nainte de a trece la fapte. ' Dup vreo or, cnd am iesit din nou, cu inima ndoit, ca s vorbesc cu ei, bietii mei de cas au venit s m anunte : Kinanjui a plecat". Se pare c se sculase brusc, si trsesernantia peste cap si, nconjurat de alaiul su, pornise pe jos cale de nou mile pn n satul lui, fr s scoat un cuvnt. Dup acea ntmplare, cred, Knanju si-a dat seama la ce risc m-am expus eu atunci si ce pericol am nfruntat cci era interzis s le dai bstinasilor de but si totul doar ca s-l fac fericit pe el. Mai fusese ntre timp pe la ferm, mai fumase trabuce cu noi, dar despre butur n-a mai fost niciodat vorba. Eu i-as fi dat oricum dac mi-ar fi cerut, ns stiam c n-o s mai vrea n veci. Acum am trimis un mesager pn n satul lui Kinanjui si i-am explicat ntreaga trsenie cu focul de arm. L-am rugat s vin pn la ferm, ea s ncheiem odat conflictul respectiv. I-am sugerat s-i dm lui Wainaina vaca si vitelul de care vorbise si Kaninu, iar cu aceasta s se termine totul. Asteptam cu sperant sosirea lui, cci el avea o calitate pe care oricine a pretuieste la un prieten, si anume eficienta.
Cu aceast scrisoare a mea pricina, care se mai calmase n ultima vreme, a cptat un nou avnt si a ajuns la o ncheiere nu lipsit de dramatism. Intr-o dup-amiaz, pe cnd m-ntorceam clare spre cas, am zrit o masin apropiindu-se cu o vitez fantastic si lund curba numai pe dou roti. Era de un rosu aprins si avea o multime de bare nichelate pe ea. O cunosteam, era masina consulului american; din Nairobi si m-am mirat ce motiv att de urgent l putea aduce pe acesta ntr-un asemenea tempo la ferma mea. Dar, n timp ce desclecam n spatele casei, Farah m-a ntmpinat s-mi spun <e sosise marele sef Kinanjui. Venise cu masina sa personal, pe care o cumprase cu o zi nainte de la consulul american si nu voia s coboare din ea pn ce nu-l vedeam si eu. L-am gsit seznd drept si nemiscat n masin, ca un idol pgn.. Purta o mantie din piei de maimut albastr, iar pe cap o calot de felul celor cum cei din tribul Kikuyu confectioneaz din stomacul oii. Avea o aparitie impuntoare, era nalt si lat n umeri, fr nici un pic de grsime pe nicieri ; si fata i era mndr, prelung si osoas, cu fruntea usor oblic, precum au pieile rosii. Avea un nas lat, de o asemeneaexpresivitate nct prea punctul central al acestui om, ca si cum ntreag statura sa impresionant nu era fcut dect pentru a sustine nasul su att de turtit. ntocmai ca trompa unui elefant, era si curios cu ndrzneal si foarte sensibil, prudent, ntr-o energic ofensiv, dar si n defensiv mereu. i, n final, un elefant ca acest Kinanjui ar fi avut un cap de o extrem noblete dac n-ar fi artat att de inteligent si smecher. Nici n-a deschis gura si nici n-a clipit cnd i-am fcut complimentele de rigoare, ci a stat n masin privind neclintit nainte, pentru ca eu s-l pot admira ca pe un profil imprimat pe o efigie. n timp ce am ocolit prin fata masinii, si-a ntors capul n asa fel nct s fie mereu cu profilu-i regal ndreptat nspre mine, probabil avnd drept model capul de rege de pe dosul rupiei. Unul din fii i servea drept sofer, iar masina era nfierbntat si fumega. Cnd s-a ncheiat ceremonia, l-am invitat pe Ki nanjui s coboare. i-a adunat cu un gest mret mantia
larg pe lng trup si a cobort ncet din masin, ntorcndu-se, printr-una si aceeasi miscare, n trecut, ca s mpart dreptatea n neamul Kikuyu ntocmai ca n urm cu dou mii de ani. Lng zidul de vest al casei era un jilt masiv de piatr, iar n fata lui o mas fcut dintr-o piatr de moar .Aceast piatr avea o istorie trist : era piatra superioar de la moara celor doi indieni ucisi. Dup crim nimeni n-a mai avut curajul s ia n arend moara, care a stat mult timp pustie si tcut, nct am pus s mi se aduc piatra cea mare acas, spre a face din ea o mas, care s-mi reaminteasc de Danemarca. Morarii mei indieni mi-au spus c amndou pietrele veniser peste mare tocmai de la Bombay, pentru c pietrele africane nu snt .ndeajuns de dure ca s macine bobul bine. Pe fata superioar era spat un anumit model si avea cteva pete mari de culoare brun, pe care bietii mei de cas le socoteau a fi lsate de sngele indienilor morti si care nu se vor mai sterge n veci de veci. Masa din piatr de moar forma un fel de centru al fermei mele, cci la ea sedeam ori de cte ori aveam ceva de discutat cu bstinasii. Din jiltul de piatr aflat n spatele acestei mese eu si Denys Finch-Hatton am vzut ntr-o noapte de anul nou luna nou si planetele Venus si Jupiter adunate ntr-un, grup strns, pe cer ; era o priveliste att de minunat nct nu-ti venea a crede c poate fi real si, ce e drept, de-atunci nici nu s-a mai repetat vreodat. Mi-am ocupat si acum locul meu, cu Kinanjui seznd pe o banchet, n stnga. Farah s-a instalat n dreapta mea, de unde, cu un ochi atent, privea cum se adun zecile de Kikuyu, atrasi de vestea sosirii lui Kinanjui. Atitudinea lui Farah fat de bstinasii din Kenya era n sine un lucru pitoresc. La fel ca si podoabele sau tinuta rzboinicilor Masai, dac ar fi fost de ieri, de-aialtieri ; dar aceast atitudine era produsul mai multor secole de convietuire. Fortele ce au determinat-o cndva au ridicat mari edificii de piatr, care ntre timp s-au nruit, iar azi ele snt numai pulbere. Cind ajungi pentru prima dat *n. tar-si acostezi n portul Mombasa, vei vedea, printre baobabii btrni care n-arat nicicum a vegetatie terestr, ci a structuri
poroase fosilizate, a uriase belemnite ?, ruine de case, de minarete si de fntni fcute dintr-o piatr cenusie. Acelasi gen de ruine te nsotesc pe toat lungimea coastei spre nord, la Takaunga, la Kalifi sau Lamu. Ele snt rmsite ale oraselor de negustori arabi, care vindeau n vechime fildesi de elefant si sclavi. Dhow-urile * acestor negustori cunosteau toate trgurile africane si bteau crrile albastre ctre piata cea mare din Zanzibar. Ele o cunosteau nc de pe vremea cnd Aladin i-a trimis sultanului patru sute de sclavi negri plini de giuvaere si de pe cnd nevasta sultanului petrecea cu ibovnicul ei, un negru, n timp ce sotul i ora plecat la vntoare, fiind apoi pedepsit pentru aceasta cu moartea. Probabil c, pe msur ce acesti negustori au devenit tot mai bogati, ei si-au adus cu ei haremurile la Mombasa ori la Kalifi si au rmas ei nsisi n vilele lor fat n fat cu valurile albe ale oceanului si cu pomii nfloriti, n timp ce-si trimiteau expeditiile spre munte. Cci din tinutul slbatic si aspru din interior, de pe empiile uscate si arse, de pe ntinderile fr strop de ap, din regiunea tufelor de spini ce cresc de-a lungul rurior si din zona florilor slbatice mici si puternic mirositoare ce rsar din pmntul negru, de acolo venea bogtia lor. Acolo, n podisul african, rtcea greoi nteleptul, si maiestuosul purttor al coltilor mari de fildes. Umbla cufundat n propriile sale gnduri si nu dorea dect s fie lsat n pace. Dar el era urmrit si ochit cu mici sgeti otrvite de cei din tribul Wanderobo, sau mpuscat de vntorii arabi cu pustile lor lungi si ncrustate cu argint si care se ncrcau pe la vrf ; i se ntindeau capcane si era prins n gropile adnci spate anume de dragul coltilor si netezi si glbui din fildes, att de asteptati n Zanzibar. i, tot acolo, mici petece de pdure erau de-frisate, arse. plantate apoi cu cartofi dulci si cu porumb * Corabie arab cu un sineur catarg si o pnz triunghiul!"'. (N. trad.) de un popor modest si pasnic, nepriceput s lupte ori s descopere ceva, ci care la rndu-i voia s fie lsat n pace dar care, aluri de fildes, avea o mare cutare n toata pietele de pe coast.
Semete sau mai mrunte, psrile de prad se adunau : Tous les trisies oiseaux mangeurs de chair humaine.,. S'assemblent. Et les uns laissant un crane chauve, Les autres aux gibets essuyant leur bec fauve, D'autres, d'un mat rompu quittant les noirs. agres,..* Arabii, reci, dar si senzuali, trind cu dispretul mortii, au venit, ignornd acele vremuri comerciale, cu mintea orientat mai mult spre astronomie, algebr si spre haremurile lor. Odat cu ei au venit si tinerii lor frati vitregi si nelegitimi, somalezii impetuosi, certreti, abstinenti si lacomi, care au dorit s compenseze obrsia lor modest prin zelul religios si prin mai marea lor fidelitate fat de poruncile profetului dect copiii nscuti legitim, prin csnicie. Alturi de ei au venit si Swahilii, ei nsisi sclavi si cu sjaflete de sclavi, la fire cruzi, obsceni si hoti, plini de simt practic si de glume si nclinati, cu vrsta, spre ngrsare. n interior, au fost ntmpinati de pasrea de prad bstinas de pe naltele platouri. Masaii au aprut, tcuti, ca niste umbre negre, nguste si nalte, cu sulitele lor si scuturile grele, nencreztori n nimic strin, dar sngerosi si gata s-si vnd oricnd fratii. Toate aceste psri de prad s-au adunat probabil si au stat la sfat. Farah mi-a spus c n trecut, nainte ca somalezii s-si aduc femeile din Somaliland, tinerii lor nu se puteau nsura dect cu fete de Masai, dintre toate triburile ce triau n acel. tinut. Cred c era o aliant n multe privinte ciudat. Cci somalezii snt un popor religios, iar Masaii n-au nici o credint pe lumea aceasta si nu-i intereseaz nimic suprapmntean. Somalezii snt foarte curati si se ostenesc din greu cu ablutiunile ri * Toate tristele psri mnctoare de carne omeneasc... J Se-adun. Unele lsnd cte-un craniu plesuv, / Altele de spnzurtori stergndu-si slbaticul cioc, / Alteie prsind greementele negre ale unui catarg Mnt... (lb. franc) (N. trad.) tuale si cu igiena lor, n timp ce Masaii snt un popor murdar. Deasemeni somalezii pun mare pret pe fecioria mireselor lor, pe cnd la fetele Masai morala e tratat cu mare usurint. Farah mi-a explicat ndat si de ce. Masaii, spunea el, n-au fost niciodat sclavi. Ei nu pot fi transformati n sclavi sLnu pot fi bgati la nchisoare,
n nchisoare mor n maximum trei luni, astfel c legea englezeasc n .vigoare n acest tinut nu prevede pentru Masai pedeapsa cu nchisoarea, ci numai unele sanctiuni bnesti. Neputinta lor congenital de a supravietui sub jug le-a cstigat Masailor mult prestigiu, fat de alte triburi autohtone, n ochii aristocratilor imigranti. Toate psrile de prad stteau cu ochii lor fiorosi atintiti asupra blndelor roztoare ce triau n tinut. In aceast privint,- somalezii detineau o pozitie aparte. Somalezii nu-s buni s fie lsati de capul lor ; ei snt foarte usor incitabili si, oriunde se duc, dac nu snt tinuti n Mu, snt gata s iroseasc si timp si snge din cauza moralittii sistemului lor tribal. In schimb, snt minunati ca .-?-ecunzi la comand si poate tocmai de aceea capitalistii ruabi de pe coast le-au dat adesea misiuni riscante si si transporturi dificile de efectuat, n vreme ce ei nsisi nu prseau Mombasa. Iat de ce si raportul lor fat de bstinasi era aproape similar cu cel dintre clinele ciobnesc si oi. Acesta le pzea neobosit, cu coltii vesnic dezveliti. Aveau s moar cumva nainte s ajung pe coast? Aveau s fug ele ? Somalezii au un simt foarte acut al banului si al valorii ; snt n stare s renunte la hran, la somn de dragul pltii ce o vor primi si-mi vine s cred c clin expeditii de felul acesta se ntorceau jigriti, numai cu pielea si osul pe ei. Obiceiul l mai au si astzi n snge. Cnd a izbucnit la ferm o epidemie de grip spaniol, Farah, desi foarte bolnav el nsusi, m urma peste tot, tremurnd de febr, ca s duc medicamente clcasilor mei si ca s-i forteze s le nghit. Aflase de undeva c parafina e foarte bun mpotriva acestei boli si deci a fcut rost de parafin pentru ntreaga ferm. Fratele lui cel mic, Abdullai, care in vremea aceea sttea la noi, avea o form de :grip' foarte urt, iar Farah era ngrijorat pentru el. i, totusi, aceast ngrijorare era numai o slbiciune a sufletului su, un gest de frivolitate. Datoria, pinea si reputatia i erau altuxi de lucrtorii fermei, iar cinele muribund stia unde i este locul. Farah era deasemeni mereu la curent cu ce se petrecea n cercurile bstinase, desi nu stiu de unde reusea s afle att de exact, cci, n afar de conductori, el nu avea de-a face cu restul neamului de Kikuyu.
Oile, n schimb, popoarele rbdtoare, fr gheare sau dinti, lipsite de putere si fr nici un aprtor pe aceast lume, si parcurgeau destinul, ntocmai ca si acum, n virtutea acelui dar care la ele e nesfrsit si poart numele de resemnare. Nici nu mureau sub jug, precum Masaii, nici nu se luau cu soarta de piept, ca somalezii cnd se simteau rniti, nselati ori dispretuiti. Rmneau prieteni cu Dumnezeu si cnd erau dusi n tri strine, sau pusi n lanturi si ferecati. Ba chiar pstrau o anume constiint de sine n raporturile cu opresorii lor. Fiindc-si ddeau seama c profitul si prestigiul celor ce-i chinuiau depindeau de ei si numai de ei : cci ei erau vioara nti si n vntoare si n comert cu un cuvnt, ei erau marfa. Urmnd aceast lung cale stropit cu snge si udat cu lacrimi, oile, n sufletul lor. negru si amortit, ajunseser la un soi de filozofie schioap si aveau o prere destul de proast despre ciobani si despre cinii lor. Voi n-aveti rgaz nici zi, raci noapte", spuneau ei, fugiti de colo-colo cu limbile scoase, gfind, napucati noaptea s puneti gean pe gean, iar a doua zi stati numai cu ochi mijiti, si toate astea numai din cauza noastr. Snteti aici din cauza noastr. Triti numai de dragul nostru, nu noi de dragul vostru." Lucrtorii Kikuyu de la ferma mea erau n general obraznici cu Farah, asa cum cte un miel o ia la fug prin fata cinelui ciobnesc, doar ca s-l fac s se scoale si s alerge dup el. Acum se ntlneau Farah si Kinanjui, cinele ciobnesc si berbecul btrn. Farah se tinea drept, cu un turban rosu si albastru pe cap, cu un pieptar negru brodat si o rob lung de mtase, czut pe gnduri, expresie universal a bunei-cuviinte. Kinanjui sttea tolnit n jiltul su de piatr, gol, numai cu mantia din piei de maimut aruncat pe umeri, un bstinas btrn, un bulgr de pmnt de ne podisul african. si acordau reciproc o anumit stim, deî, cnd nu aveau de tratat direct, potrivit vreunui ritual', se prefceau c nici nu se cunosc. Nu era greu s ti-i. nchipui pe amndoi, cu o sut de ani n urm, sau si mai mult, tinnd mpreun divan asupra vreunui transport de sclavi dintre membrii indezirabili ai tribului, de care Kinanjui ar fi vrut s scape.
Farah, pe atunci, s-ar fi nvrtit n jurul ideii de a-l cptusi el si pe btrnul sef^ca s aib n acel transport .?i o buctic mai gras. Iar Kinanjui ar fi urmat, exact si fr gres, fiece gnd n parte al negustorului somalez, purtnd greutatea mprejurrii tot timpul pe umerii si si apsarea propriului suflet nfricosat. Cci el era figura central a trgului, el era marfa. Aceast adunare, ce trebuia s ncheie definitiv cazul armei descrcate din imprudent, a nceput ntr-un spirit pasnic. Oamenii de la ferm se bucurau de prezenta lui Kinanjui. Cei mai btrni dintre clcasii mei s-au ridicat s schimbe cteva vorbe cu el, apoi s-au ntors, ocupndu-si locurile pe iarb. Niste femei btrne de la marginea adunrii mi-au strigat ascutit : Jambo Jerie !" Jerie este un nume Kikuyu, cu care mi se adresau btrnele de la ferm, ca si copiii foarte mici, n schimb tineretul si brbatii btrni nu m strigau niciodat Jerie. Kaninu era si el de fat, n mijlocul familiei sale mari, ca o sperietoare de ciori readus cumva la viat, privind cu ochi arztori si atenti. Wainaina a venit mpreun cu mama sa si au luat loc mai departe de restul lumii. Adunarea am deschis-o eu, comunicnd celor prezenti pe un ton rar si menit a produce un anumit efect c pricina lui Kaninu si Wainaina fusese deslusit, iar hotrrea asternut pe hrtie ; Kinanjui venise ca s-o adevereasc. Deci Kaninu i va plti lui Wainaina o vac si un vitel, iar cu aceasta pricina se ncheia, pentru c toat lumea era stul. Cele dou prti fuseser informate de hotrrea ce se luase n privinta lor si Kaninu instruit s pregteasc vaca si vitelul. Activittile lui Wainaina fiind de o natur i mult subteran, acum, la lumina zilei, el semna cu 137 o crtit iesit la suprafat si arta la fel de moale ca si ea. Dup ce am dat citire ntelegerii ncheiate, i-am spus lui Kaninu s aduc vaca. Acesta s-a sculat si a fcut semn de mai multe ori cu bratele n sus si-n jos ctre doi dintre fiii si, care tineau vaca pitit dup coliba servitorilor mei. Cercul uman s-a deschis putin, pentru ca vaca si vitelul ei s poat ajunge n mijloc.
Deodat atmosfera adunrii s-a transformat, ca si cum la orizont ar fi aprut brusc o furtun, care urc repede spre zenit. Nu exist nimic pe lume care n ochii unui Kikuyu s fie mai important ca o vac cu un vitel dup ea. Vrsarea de snge, magia neagr, iubirea fizic sau lumea miraculoas a omului alb, toate se evaporeaz si dispar lng furnalul clocotitor al pasiunii sale pentru vite, o pasiune cu parfum din epoca de piatr, ca un foc aprins cu amnarul si cremenea. Mama lui Wainaina izbucni ntr-un vaiet prelung, fluturnd un brat si un deget uscat n directia vacii. Wainaina i se altur si el, blbi't si ntrerupndu-se des ; ca si cum altcineva ar fi vorbit prin gura lui, si ridic glasul spre cer. Nu voia s accepte aceast vac, era cea mai btrn din toat cireada lui Kaninu, iar alt vitel dect cel de-acum precis c nu avea s mai nasc. Atunci clanul lui Kaninu au nceput s strige cu totii, reducndu-l pe loc la tcere si fcndu-i un inventar complet, pe un staccato furios, al calittilor acelei vaci, n spatele cruia simteai o mare amrciune si o sfidare adresat mortii. Nici pe oamenii mei de la ferm nu-i mai rbda inima s nu se bage n vorb cnd obiectul disputei erau o vac si un vitel. Toti cei de fat si ddeau cu prerea. Btrnii se apucau unii pe altii de brate si-si azvrleau n obraz cea din urm respiratie astmatic ntru lauda sau condamnarea vacii. Glasurile stridente ale btrnelor intervenir si ele, relund tema ca ntr-un canon. Brbatii cei tineri si scuipau unii altora replici ucigtoare pe un ton baritonal. n rstimp de dou sau trei minute locul deschis din fata casei mele clocotea precum cazanul vrjitoarelor. 138 M-am uitat la Farah, care s-a uitat napoi la mine, dar ca de pe aripa unui vis. Mi-am dat seama c era precum o sabie pe jumtate iesit din teac si care n clipa urmtoare va lovi n dreapta si n stnga, fr a mai alege. Pentru c si somalezii snt proprietari si negustori de vite. Kaninu mi arunc o privire de om dus de curent spre necul sigur. M-am uitat si eu mai bine la srmana vac. Era un animal sur, avea coarnele foarte curbate si as
tepta cu mult rbdare chiar n ochiul ciclonului pe care l strnise. Cnd toate degetele erau ndreptate spre ea, ncepu s-si ling blajin vitelul. Parc arta ntr-adevr cam btrn. n cele din urm am privit spre Kinanjui. Nu stiu dac s-a uitat vreo clip la vac. n timp ce eu l studiam, el nici mcar nu a clipit. Sttea nemiscat, ca un corp lipsit de judecat sau simpatii, depus lng casa mea. S-a ntors cu profilul spre gloata care tipa si abia atunci am nteles c numai profilul e adevrata fat a unui monarh. Bstinasii au acest dar de a deveni dintr-o miscare si ntr-o clip materie fr viat. Nu cred c seful Kinanjui ar fi fcut vreun gest sau ar fi scos vreo vorb fr s atte si mai mult vpile ptimase ; stnd nemiscat, deasupra lor, el ncerca de fapt s le domoleasc. Nu cred c oricine ar fi fost n stare. ncetul cu ncetul furia s-a calmat, oamenii s-au oprit din tiptul lor si au nceput s vorbeasc ntre ei normal, pentru ca pn la urm s tac toti pe rnd. Atunci, creznd c nimeni n-o mai vede, mama lui Wainaina s-a "trt ctiva pasi ncet, s vad mai ndeaproape vaca. Farah s-a ntors si el, revenind la civilizatie, cu un zmbet fugar, dispretuitor. Cnd linistea s-a lsat din nou, am spus celor dou prti s se apropie de masa mea de piatr, s moaie degetul cel mare n vasul cu unsoare pentru osiile crutei i s-l apese apoi n josul ntelegerii ncheiate. Wainaina s-a conformat mai mult n sil, gemnd usor la pusul degetului pe hrtie, ca si cum s-ar fi ars la mn. Documentul suna asa : Urmtoarea ntelegere s-a ncheiat azi, 26 septembrie, la Ngong, ntre numitii Wainaina wa Bemu si Kaninu wa 139 Muture. Marele sef Kinanjui este aci de fat si vede tot ce se ntmpl. ntelegerea prevede ca susnumitul Kaninu s i pl-rasc o vac si un vitel lui Wainaina. Aceast vac cu vitel s se dea lui Wanyangerri, fiul lui Wainaina, care, 3a 19 decembrie trecut, a fost rnit cu un foc de arm tras din greseal de Kabero, fiul lui Kaninu. Vaca si vitelu! ci s fie proprietatea lui Wanyangerri. Prin plata vacii si a vitelului ei, aceast shaurie se
va ncheia odat pentru totdeauna. Nimeni, dup ziua de azi, s nu mai vorbeasc si s nu mai aminteasc de ea, Ngong. 28 septembrie. _ Semnul lui Wainaina Semnul lui Kaninu Am fost de fat si am auzit documentul citit. Semnul marelui sef Kinanjui Vaca si vitelul ei au fost predate lui Wainaina n prezenta mea. Baroana Blixen 111 OASPETI LA FERM Post res perditas" (Dup lucrurile pierdute) A 1 MARILE SAJRBTORI veam o multime de oaspeti la ferm. n tinuturile faptelor de pionierat ospitalitatea e o necesitate a vietii nu numai pentru cltori, ci si pentru colonisti. Un oaspete e un prieten si el aduce vesti, bune sau proaste, indiferent, care snt ca o pine cald pentru mintea nfometat de noutti n locurile nsingurate. Un adevrat prieten care-ti intr n cas e ca un mesager ceresc ; el ti aduce panis angelorum*. Odat, cnd Denys Finch-Hatton s-a ntors dintr-una din lungile sale cltorii, era avid s stea de vorb, la fel cum si eu, la ferm, eram avid s stau de vorb si am rmas amndoi la mas pn la orele mici ale diminetii, vorbind despre orisice ne trecea prin minte si disecnd totul si rznd cu poft. Albii care triesc mult vreme singuri printre bstinasi se obisnuiesc s spun deschis ce cred, cci n-au nici un motiv si nici un prilej de disimulare, iar cnd se ntlnesc din nou ntre ei, conversatia si pstreaz acelasi ton al sincerittii obisnuite fat de bstinasi. Aveam pe atunci o teorie a noastr, si anume c nemblnzitul trib al Masalor, n manyatta lor de la poalele dealului, vedeau casa toat cuprins de flcri, ca pe o stea strlucind n noapte, ntocmai ca tranii din Umbria altdat, cnd priveau spre casa n care Sfntul
Francisc sttea de vorb cu Sfnta Clara dezbtnd subiecte de teologie. Cele mai importante prilejuri festive la ferm erau asa-numitele ngome marile petreceri bstinase cu dansuri, n asemenea mprejurri se adunau cte o mie cinci sute-dou mii de oaspeti, Tratatia oferit n acele momente n casa mea era totusi modest n sine. Btrnele iame chele ale vitejilor morani si ale frumoaselor ndi~ tos fecioarele primeau tutun de tras pe nri, iar 1* Pinea ngerilor. (1b. latin) (N. trad.) 143 copiii la srbtorile la care veneau si ei primeau cuburi de zahr, distribuite de Kamante din niste polonice mari de lemn. Uneori ceream permisiunea Comisarului Districtual s fac fembu pentru clcasii mei, o butur ucigtor de tare. produs din sfecla de zahr. ns adevratii protagonisti, neobositii tineri veniti la dans, erau cei care ddeau fal si strlucire acestor festivitti sj care imuni la influentele din afar, umblau animati numai de focul sau duiosia din sufletele lor. Un singur lucru cereau acestia din partea lumii nconjurtoare: o ntindere de pmnt neted pe care s poat dansa. O aflaser ling casa mea, pe gazonul cel larg si des de sub copacii nalti si n ptratul defrisat dintre colibele bietilor mei de cas. Motiv suficient pentru ca ferma s fie tinut la mare cinste de ctre tinerii din tinut, iar invitatiile ce le trimiteam la dans s fie foarte pretuite. Aceste ngome se tineau cteodat ziua si cteodat noaptea. Pe zi era -nevoie de loc mai mult, pentru puhoiul de spectatori, la fel de numerosi ca si dansatorii; atunci serbarea se tinea, desigur, pe gazon. La cele mai multe asemenea ngome dansatorii se prind n cercuri largi sau ntr-un numr de cercuri mai mici si, astfel dispusi, topie ntruna n sus si-n jos, cu capetele azvrlite pe spate, sau tropind pe un anume ritm, srind n fat pe un picior si napoi pe altul, ori deplasndu-se n cerc, lateral, solemni, cu fata spre interior, dansatorii cei mai abili desprinzndu-se rnd pe rnd din cerc si srind, alergnd, produendu-se la mijloc. Aceste ngome tinute n timpul zilei si lsau adine amprentele pe gazon, sub forma unor cercuri magice mai mari sau mai mici de iarb uscat si nnegrit, ca prjolit de un foc si care numai ncet, foarte
anevoie, reuseau s dispar cu timpul. Marile ngome din timpul zilei aduceau mai mult cu un fel de blci dect cu o serbare sau cu un bal. Grupurile de spectatori i urmreau pe cei care dansau, adpostindu-se la umbra copacilor. Cnd vestea organizrii unei ? ngome apuca s se rspndeasc ndeajuns, le vedeam chiar si pe flusturaticele fiinte din Nairobi malaija, cum li se spunea cu un cuvnt drgut sv/ahili sosind cu pomp, n crutele cu catri ale lui Aii Khan, nsurate n metri ntregi de stamb vesel colorat si artnd, 144 emd sedeau pe jos, ca niste flori imense descinse pe fondul ierbii. Tinerele fete cinstite de la ferm, n fustele si pelerinele lor traditionale din piele uns si uleioas, ocupau pozitii strategice n apropierea lor si comentau deschis purtrile si mbrcmintea frumoaselor de la oras, care. 'asezate turceste, tceau ca niste ppusi de lemn ne?n-u, cu'ochii ca de mrgele, fumndu-si. trabucele retezate scurt. Roiuri ntregi de copii, nnebuniti de frumusetea dansului si dornici sa nvete si s imite, fugeau de la un cere la altul, ori se lsau purtati ntr-un mic cerc al lor, la marginea gazonului, srind acolo si topind ct ii tineau puterile. ; C'snd merg la o asemenea ngoma, cei din neamul Eik'uvu se freac pe tot trupul cu un gen de cret de un rosu deschis, care n sine are mare cutare, fiind vindut ti cumprat masiv ; ea le d tuturor o nftisare ciudat de blond. Culoarea aceasta nu apartine nici lumii vegetale, nici celei animale ; pictati cu ea, tinerii arat ca niste fosile vii, ca niste statui decupate n stnc. Fetele, n vesminte cuviincioase din piele brun, mpodobite cu multe mrgele, si presar si hainele si toat pielea cu ct: mai mult pmnt, net arat pn la sfirsit ca niste statui mbrcate, crora un artist dibaci le-a dltuit, minutios fiece fald n parte. Bietii vin la ngoma goi, dar n ase-: menea ocazii ei si compun pieptenturi savante, nclindu-si coamele si coditele mpletite cu mult cret si apoi purtndu-sT capetele de calcar semeti. n ultimii mei ani petrecuti n Africa, guvernul*colonial a interzis bstinasilor presrarea de cret pe cap. La ambele sexe, inelele purtate pe brate si la gt produc cel mai mret efect : diamante sau decoratii scumpe n-ar conferi purttorilor lor
o aparitie mai fastuoas, Oricnd vezi la distant un grup de Kikuyu pudrati cu rosu si mrsluind prin peisaj, simti atmosfera n jurul lor vibrnd de un aer festiv. Un dans pe lumina zilei, sub cerul liber, sufer din cauza lipsei de limitare. Scena e mult prea mare pentru asa ceva unde ncepe totul, unde se sfrseste ? Siluetele mici ale dansatorilor solisti par a fi tencuite, cu cte o <-oad ntreag de pun futurnd dup capul lor si pinteni ca de cocos fcuti din piele de maimut Colobus l clcie, prncl risipiti care ncotro pe sub copacii cei nalti. Spee345 tacolul ce include cercuri mai mari sau mai mici de dansatori, grupuri rspndite de privitori si copii ce alearg ncoace si ncolo ti poart ochii dintr-o parte n alta cu frenezie. ntreaga scen prezint o anumit asemnare cu acele vechi tablouri ce nftiseaz btlii, privite de pe o nltime, n care vezi cavaleria avansnd pe o parte, n vreme ce artileria si ocup pozitiile pe partea cealalt, iar figuri izolate de mesageri galopeaz n diagonal, fraqmentndu-ne cmpul vizual. Aceste ngome din timpul zilei erau de asemenea foarte zgomotoase. Muzica de dans produs de fluiere si de tobe era adesea necat n strigtele asistentei, n timp ce dansatoarele ele nsele scoteau cte un chiot lung, ascutit si straniu la o figur fcut de cte un dansator, sau cnd un moran executa o sritur ori si rotea sulita peste cap, cu o dexteritate plin de elegant. Un flux de vorbe nentrerupt curgea printre btrnii adunati pe iarb. Era plcut s urmresti cte o pereche de femei Kikuyu chefuind vesele cu o brdac la mijloc, absorbite ntr-un dialog aprins, probabil despre vremea cnd ele nsele erau eroine n cte un cerc de dansatori, iar fetele le radiau din ce n ce mai fericite pe msur ce, n cursul dup-amiezii, soarele rosu cobora tot mai jos, iar tembu scdea si el n brdac. Uneori, cnd grupului i se alturau si ctiva brbati mai n vrst, o btrn sau alta tria cu atta intensitate amintirile ei din vremurile tineretii nct srea deodat n picioare si, dnd nencetat din mini, schita cte un pas-doi de fug n felul cum fugeau fecioarele nditos. Multimea nu o lua n seam, dar micul cerc de contemporani aplauda entuziast. Ngomele tinute noaptea erau n schimb luate n serios.
Ele aveau ioc numai toamna, dup recolta de porumb, n prima noapte cu lun plin. Nu cred c aveau vreun sens religios, dar s-ar putea s fi avut cndva ; atitudinea protagonistilor si a spectatorilor sugera un moment misterios si sacru. Aceste dansuri puteau avea chiar si o mie de ani vechime. Unele dintre ele foarte apreciate de mamele si de bunicile dansatorilor erau considerate imorale de ctre colonistii albi, care cereau ca ele s fie puse sub interdictia legii. O dat, cin am revenit dintr-o vacant n Europa, m-am trezit c douzeci si cinci din146 tre tinerii mei rzboinici fuseser trimisi la nchisoare n toiul sezonului de recoltat cafeaua de ctre administratorul domeniului meu pentru c dansaser un dans interzis la o ngoma de noapte tinut la ferm. Administratorul m-a informat c sotia sa nu putea n nici un caz tolera practicarea unor asemenea dansuri. I-am dojenit pe mai vrstnicii mei clcasi pentru a fi tinut ngoma lng locuinta lui, dar ei mi-au explicat solemn c dansaser n manyatta lui Kathegu, la patru sau cinci mile distant de acolo. Atunci a trebuit s m duc la Nairobi, s discut cu Comisarul Districtual, care a dat drumul ntregului grup de dansatori s se ntoarc la ferm pentru culesul cafelei. Dansurile de noapte erau spectacole fascinante. n acest caz nu mai aveai nici o ndoial n privinta scenei pe care se desfsurau ; ea era format din focuri si se ntindea atta ct se ntindea lumina, cci focul era principiul central al ngomei. Nu era nevoie propriu-zis de el pentru dans, deoarece clarul de lun e minunat de alb si limpede pe nltimile podisului african ; el e menit s creeze efect. Focul fcea din locul de dans o scen de prima mn si aduna toate culorile si miscrile dansatorilor ntr-o perfect unitate. Rareori bstinasii supraliciteaz efectele. Ei nu aveau artificii mari de aprins. Lemnul de foc era crat n timpul zilei dinaintea srbtorii la locui de dans de ctre femeile clcasilor de la ferm, ce se considerau a fi de fapt gazdele ntregii adunri, iar aici el era cldit n mijlocul terenului larg deschis. Btrnele ce onorau serbarea cu prezenta lor n timpul noptii luau loc n jurul acelui rug central si hrneau un sirag de focuri mici, ca un cerc de stele, pn la primele ore ale diminetii. Dansatorii dansau
si alergau printre focuri, avnd drept fundal pdurea nnoptat. Locul trebuia s fie destul de mare pentru ca fumul si cldura s nu fac s lcrimeze ochii btrnilor privitori, dar era oricum un loc ngrdit, ca o cas larg i ncptoare, cldit pentru folosul comun al tuturor locatarilor ei. Bstinasii n-au deloc simtul sau gustul contrastelor, la ei cordonul ombilical ce-i leag de natur n-a fost com-Plet retezat nc. Ngomele si le tineau numai n timpul lunii pline. Cnd iuna si ddea ntreaga ei msur, atunej si-o ddeau si ei pe-a lor. n peisajul ce se sclda si nota prin lumina puternic, dar att de blnd, ce cobora din cer, la marea bolt luminoas de deasupra Africii adugau si ei mruntele lor vpi incandescente. Oaspetii veneau n grupuri mici, uneori cte trei deodat, alteori cte o duzin sau cte cincisprezece oameni toti prieteni ce se vorbiser s se ntlneasc sau care se cunoscuser pe drum. Multi dintre acesti dansatori veneau pe jos chiar ctecincisprezece mile ca s ajung la acea ngoma. Cltorind mai multi mpreun, si luau cu ei fluierele si tobele, astfel nct, n seara acelei mari serbri, toate drumurile si potecile din tinutul nostru rsunau de cntecele lor voioase, ca o salb de clopotei scuturat n fata lunii. La intrarea n terenul de dans drumetii se opreau si asteptau ca cercul s se deschid si s fie primiti n el ; uneori, cnd veneau de foarte departe, sau dac erau odraselele marilor sefi de trib din apropiere, erau ntmpinati de unul din clcasii cei btrni, de dansatorii cunoscuti de pe domeniul meu, sau de asa-numitii paznici ai dansului. Paznicii unei ? ngome erau tineri de la ferm ca toti ceilalti, cu misiunea n plus de a supraveghea pstrarea ceremonialului si care si luau nsrcinarea n serios. nainte s nceap dansul, se perindau n sus si~n jos prin fata dansatorilor, cu sprncenele ncruntate si cu' figurile solemne ; pe msur ce dansul se nfierbnta, alergau dintr-o parte n alta, veghind ca totul s decurg asa cura trebuie. Purtau si arme de temut, mnunchiuri de nuiele legate laolalt, al cror capt ardea ntruna, cci l vrau din cnd n cnd n foc. Stteau cu privirile atintite la dansatori si oriunde dibuiau petreendu-se ceva, mcar
aparent dubios, se si repezeau pe dat ; cu o expresie n-' fricostoare si un mrit furios, plesneau cu ntregul mnunchi de nuiele, si mai ales cu captul ce ardea, direct, peste trupul dansatorului vinovat. Victima se ndoia din mijloc sub lovitur, dar n-o auzeai s scoat mcar un geamt. Poate o arsur dobndit astfel nu era o ran prea -rusinoas cu care s vin acas de la ngoma. ntr-unui din aceste dansuri, fetele sedeau sfios pe picioarele bietilor si-i cuprindeau cu bratele de mijloc, m 148 ? ' . timp ce tinerii rzboinici, cu cile un brat ntins de fie-care parte a capului unei fete, tineau strns sulita cu amindou minile ; din cnd n cnd o ridicau n sus si o trnteau de pmnt cu toat puterea. Era o scena minunat, n care tinerele fete ale tribului se refugiau la pieptul brbatilor lor de teama vreunui pericol cumplit si n care brbatii le aprau, lsndu-le chiar s le stea pe picioare si protejndu-le mpotriva serpilor si a altor amenintri venite de pe pmnt. n timpul dansului, care dura ore ntregi, figurile dansatorilor dobndeau o expresie de extaz angelic, de parc ar fi fost gata ntr-adevr s moar unii pentru ceilalti oriend. Aveau ns si alte dansuri, n care protagonistii intrau si ieseau alergnd prin foc, n care un conductor de dans fcea un numr de srituri nalte si foarte lungi, iar sulitele se agitau cuprinse de frenezie ; era, cred, inspirat de o vntoare de lei. Veneau deasemeni si cntreti la ngoma, si interpreti din fluier si la tobe. Unii din ei erau celebri n tot tinutul si invitati s vin de ht departe. Cmtatul lor era de fapt mai mult o recitare ritmic dect un cntec. Improvizau si-si compuneau baladele pe loc, iar corul, rapid n reactii si foarte atent, al dansatorilor intervenea la timp. Era plcut s asculti, prin aerul nserrii, cte o voce frumoas ncepnd s cnte, iar refrenul regulat, repetat, msurat a celorlalte glasuri tinere intervenind din cnd n cnd pentru a-i da efect, devenea teribil de monoton si aproape chinuitor s-I asculti, ca si cum n-ai mai fi suportat s l auzi o clip n plus, ori s-l ntrerupi vreodat. Pe vremea mea. cel mai celebru cntret era de la Dagoretti. Avea un glas puternic si foarte clar si, pe deasupra, era si un mare dansator. n timp ce cnta, el umbla
sau fugea peste locul de dans cu un mers amplu si lunecat, pe jumtate ngenunchind ia fiecare pas si tinnd o mn ntins oblic ]a coltul gurii ; o fcea probabil doar -'a s concentreze sunetul, ns ddea impresia unui mare secret pe care-l mprtsea adunrii. Omul prea nssi ntruchiparea ecoului african. si transpunea auditoriul n starea de fericire sau de dorint de rzboi, dup cum i venea, sau le strnea adevrate cascade de rs. Cnta un cntec extraordinar, un cntec de lupt. n care interpre tul, cred, si imagina c alearg din sat n sat chemnd poporul la rzboi si descriind masacrele si jaful. Cu o sut de ani n urm, un asemenea cntec ar fi nghetat sngele imigrantilor albi. n general, ns, nu cnta lucruri att de nfricostoare. ntr-o sear a cntat trei cntece, pe care l-am rugat pe Kamante s mi le traduc. Primul dintre ele era o fantezie : sefcea c tot grupul de dansatori puneau mna pe o corabie si navigau spre Volaia. Al doilea cntec, mi-a explicat Kamante, era un prinos adus femeilor btrne, mamelor si bunicilor cntretului si ale dansatorilor. Cntecul mi s-a prut duios, era foarte lung si trebuie s fi descris n amnunt ntelepciunea si buntatea btrnelor neveste Kikuyu chele si fr dinti, care ascultau n jurul rugului din mijloc si aprobau totul mereu din cap. Cntecul al treilea era chiar scurt, dar a smuls hohote mari de rs din partea tuturor celor de fat, iar cntretul a fost nevoit s si ridice vocea-i strident pentru a se face auzit si rdea si el n timpul cntecului. Btrnele femei, pline de voie bun de la cntecul precedent, ce reusise s le flateze bine, se plesneau peste coapse acum si cscau niste guri mari, de parc ar fi fost crocodili. Kamante nu voia s-mi traduc, spunea c e o pros-tie si nu mi-a redat dect o versiune a textului mult prescurtat si epurat. Motivul era simplu : dup o epidemie recent de cium, guvernul colonial pusese un pret pe fiecare sobolan mort predat la biroul Comisarului Districtual iar cntecul descria cum sobolanii urmriti peste tot se refugiau n paturile femeilor, si tinere si btrne, din acel trib si apoi ce li se ntmpla acolo. Trebuie s fi fost amuzant n detalii, dar mie tocmai acelea mi-au scpat : Kamante nsusi, traducnd mpotriva vointei sale, nu-si putea reprima cteodat un zmbet vag si oarecum
mnzesc. La una din aceste ngome de noapte s-a petrecut un incident dramatic. Era o serbare de bun rmas, dat n cinstea mea, cu putin nainte s plec ntr-o cltorie prin Europa. Avusesem un an bogat si serbarea era tinut n stil mare, cu vreo mie cinci sute de Kikuyu prezenti la ea. Dansul se pornise deja de cteva ore ; cnd am iesit s mai arunc o privire afar. nainte de a m retrage la culcare, mi s-a pus un scaun cu spatele spre una dintre colibele bietilor mei de cas si m-au nconjurat ctiva dintre clcasii mai btrni, Dintro dat o mare neliniste s-a rspndit pe terenul de dans, o miscare profund de surprindere sau de team, un sunet curios, ca atunci cnd vntul adie printr-un desis de trestii. Dansul s-a ncetinit, s-a ncetinit mereu, dar fr s se opreasc nc. Am ntrebat ce se ntmplase pe unul dintre btrni. Acesta mi-a rspuns grbit, cu o voce abia auzit : Mosai na-kudja" Vin Masaii. tirea trebuie s fi sosit adus de vreun mesager, cci a trecut totusi o vreme pn s apuce s se ntmple ceva ; probabil c localnicii Kikuyu le trimiseser de veste ne-asteptatilor musafiri c vor fi acceptati la serbare. Era mpotriva legii ca Masaii s participe la o ngoma organizat de Kikuyu, cci se iscaser n trecut destule neplceri de la asemenea prilejuri. Bietii mei de cas au venit lng scaunul meu ; toat lumea privea atent spre intrarea n terenul de dans. De ndat ce Masaii au aprut, s-a oprit cu desvrsire dansul. Doisprezece tineri rzboinici Masai si-au fcui intrarea n scen si, doar dup ctiva pasi, s-au oprit asteptnd, fr a privi nici ctre dreapta, nici ctre stnga, ci numai au clipit usor n directia focului. Veniser goi, doar cu armele lor si cu savantele pieptenturi. Unul din ei purta podoaba de cap fcut din piele de leu pe care o poart un moran pornit la lupt. O fsie lat de vopsea rosie i se ntindea vertical de la genunchi la glezn, ca si cum sngele i-ar fi glgit pe picior n jos. Stteau rigizi, nemiscati, cu capetele aruncate pe spate, tcuti si solemni cum e nssi moartea ; atitudinea lor era n acelasi timp si cea a cuceritorului, dar si a prizonierului. Se simtea c veniser a ngoma mpotriva vointei lor. Btaia monoton a
tobelor se auzise si peste ru, n inima rezervatiei, si continuase fr ncetare, tulburnd sufletele tinerilor rzboinici ; iar o duzin dintre ei nu gsiser forta de a rezista chemrii. Bstinasii Kikuyu erau si ei agitati, dar se purtau corect cu musafirii lor. Dansatorul prim de la ferma mea ie-a urat bun venit pe terenul de dans, unde, n deplin tcere, si-au ocupat locul lor si dansul a renceput. Totusi prea diferit de cel de pn atunci, iar aerul era ncrcat .si dens. Tobele rsunau acum mai tare si ritmul era mai rapid. Dac ngoma ar ii continuat, am fi asistat la niste culmi ale miestriei, cnd dansatorii Kikuyu si Masai s-ar fi ntrecut ntre ei dovedindu-si vigoarea si abilitatea. Dar nu s-a ajuns pn acolo ; exist lucruri: care nu pot fi duse la bun sfrsit, cu toat bunvointa prtilor implicate. Ce s-a ntmplat n-as putea spune cu exactitate. Deodat cercul s-a cltinat, s-a desfcut, cineva a scos un tipt ascutit, n ctev secunde terenul din fata mea s-a transformat ntr-o mas de oameni care fugeau care ncotro, izbindu-se unii de altii, s-au auzit bufnete de lovituri si corpuri cznd la pmnt, iar peste capetele noastre aerul noptii a nceput s suiere de sulitele care zburau, Ne-am ridicat cu totii, chiar si btrnele ntelepte de la mijloc, ce s-au trt cu greu pn la stiva de lemne, s vad cu ochii lor ce anume se ntmplase. Cnd agitatia s-a calmat, iar gloata cea furtunoas s-a rspndit, ra-am trezit n ochiul ciclonului, cu un mic spatiu liber n jurul meu. Doi dintre, clcasii mei btrni s-au apropiat de mine ca s-mi explice, fr prea mare tragere de inim, ce aaume se ntmplase : Masaii nclcaser legea si stricaser buna desfsurare a lucrurilor ; drept urmare, trei Kikuyu si un Masai erau grav rniti, ,,tiati n bucti", dup spusele lor. Acum, continuar ei ptrunsi, eram eu de acord s i cos la loc ? Altminteri toat lumea va avea de furc din partea lui selikali guvernului colonial. I-am ntrebat pe acei btrni ce anume si tiaser lupttorii. ,,Capul", rspunse unul din ei mndru, cu acel tipic instinct bstinas de a supralicita la maximum catastrofele. n aceeasi clip l-am vzut pe Kamante avansnd de-a curmezisul gazonului cu un ac de cusut si o at lung si cu degetarul meu. Am ezitat putin
si atunci btrnul Awaru a iesit de bunvoie n fat. El nvtase croitorie n timpul celor sapte ani petrecuti la nchisoare. Cuta, cred, cu nversunare un prilej de a o practica si, fcnd parad de darul lui, s-a oferit s-si asume rspunderea, ceea ce-i atrase de ndat interesul ntregii adunri. i, ntr-adevr, a cusut rnitii, iar ei s-au fcut bine sub minile lui, motiv pentru ca, mai trziu, s se tot umfle n pene cu aceast reusit. ns Ka niant'j tni-a mrturisit n tain c nici un rnit de fupt nu. avusese capul retezat. Fiindc prezenta Masailor la dans fusese contrar legii, a trebuit ca mult vreme dup aceea s ascundem Masaiul rnit n coliba rezervat pentru servitorii musafirilor nostri albi. Aici s-a nsntosit si tot de aici s-a fcut nevzut ntr-o zi, fr un cuvnt de multumire pentru btrinul Awaru care-l salvase. Unui Masai i vine greu de suportat, cred eu, s fie rnit si pe deasupra si vindecat ? de ctre un bstinas Kikuyu. Ctre sfrsitul acelei nopti, cnd am iesit din nou s aflu vesti despre rniti, am vzut, prin pclele diminetii, c focurile nc mai mocneau. Un numr de tineri bieti Kikuyu se tot agitau n jurul lor, srind si strnind tciunii cu niste bete lungi, sub conducerea unei femei clcase, btrna mam a lui Wainaina. Fceau o vraj ca s-i mpiedice pe Masai s aib succes n iubire la fetele din neamul lor, Kikuyu. UN OASPETE DIN ASIA Atlt suta aspectul vecinttii ct si sub aspectul traditiei, ngomele ndeplineau o functiune public. n decursul timpului, fratii si surorile mezine, iar mai trziu fiii si fiicele primilor dansatori pe care i-am admirat a\i aprut si s-au produs pe terenul de dans de la ferm. , Dai' tot la noi Veneau si oaspeti din tri mai ndeprtate. Musonul, de pild, sufla dinspre Bombay : btrni cu ntelepciune si experient cltoreau pe mare cu vaporul, venind tocmai din India si nimereau si a ferma mea. Tria a Nairobi un mare negustor de cherestea indian pe numele su Choleim Hussein, cu care ncheiasem multe afaceri la nceput, cnd mi-am defrisat terenurile si care
era un mahomedan zelos si prieten bun cu Farah. ntr-o zi a venit la mine si mi-a cerut ngduinta s-mi aduc n vizit un mare preot din India. Acesta strbtea tot oceanul, mi-a explicat el, pentru a inspecta congregatiile de Ia Mombasa si Nairobi ; iar congregatiile, la rndul lor. erau doritoare s-l onoreze asa cum se cuvine si, tot scormonindu-si ele creierii ce s fac, avi ajuns la ideea ca nici mai mult nici mai putin s-l aduc la ferma mea. Eram de acord s l primesc ? Cnd am rspuns .c-i binevenit, Choleim Hussein mi-a atras atentia c acel btrn avea un rang si o sfintenie att de mari nct nu putea mnca nimic gtit n oale atinse de necredinciosi. Dar nu trebuia s mi fac griji, a adugat grbit, cci congregatia mahomedan din Nairobi va pregti ea nssi mncarea lui si o va trimite n timp util : eram de acord doar s-i ngdui acelui mare preot s o mnnce n casa mea ? Cnd am spus c i ngdui, dup o vreme Choleim Hussein a reluat subiectul, desi oarecum ncurcat. Mai era o problem, doar una. Oriunde mergea acel mare preot, eticheta cerea s primeasc daruri, iar ntr-o cas ca a mea darul nu putea fi mai putin de o slit de rupii. Dar nu 154 . trebuia s m ngrijorez, cci banii fuseser adunati de la mahomedanii din Nairobi, care nu m rugau dect s-i nmnez eu musafirului, Dar preotul, am ntrebat, va fi convins c e un dar din partea mea ? La aceast ntrebare nam reusit s scot un rspuns precis de la Choleim Hussein ; snt mprejurri cnd oamenii de culoare nu izbutesc pentru nimic n lume s fie ct de ct expliciti. La nceput am refuzat rolul ce mi se rezervase n mica pies, dar, vznd figurile dezamgite ale lui Choleim Hussein si Farah, care cu o clip nainte radiaser de sperant, m-am hotrt s renunt la mndria mea si mi-am zis c la urma urmei marele preot poate crede ce-i place. ntre timp, uitasem de toat povestea si chiar n ziua cnd trebuia s-mi vin musafirul, m aflam afar, pe cmp si ncercam, tractorul nou primit. Fratele mai mic al lui Kamante, Titi, a fost trimis s m cheme acas. Tractorul scotea un asemenea huruit c n-uzeam nimic din ce-mi spunea si pe de "alt parte pornea att de greu nct mi-era si team s-l opresc ; Titi fugea alturi de el, ca un ctel micut, gfind si ltrnd peste brazdele adnci
si prin lunga si densa trmb de praf, pn ce, la captul cmpului, am ntrerupt contactul de la motor. Au venit preotii", rcni el la mine. Care preoti ?'', l-am ntrebat. Toti preotii", m inform el mndru ; sosiser n patru crute, cte sase preoti la fiecare. Am pornit cu Titi napoi spre cas si, cnd am ajuns n apropierea ei, am zrit un roi de sutane albe mprstiate peste gazon, ca si cum un stol de mari psri albe s-ar fi lsat n jurul casei mele sau o companie de ngeri s-ar fi pogort din cer. Trebuie s fi fost o ntreag curte a spiritului- trimis din India s pstreze aprins flacra credintei pe meleagurile africane. Cu toate acestea, prezenta plin de demnitate a marelui preot era de neconfundat cnd nainta spre mine, flancat de doi subordonati si,, la o distant respectuoas, de Choleim Hussein. Era un batrn foarte mic de statur, cu o figur fin si delicat, prnd cioplit n fildes vechi. Suita lui se apropie, s stea de gard la ntlnirea noastr, apoi se retrase pe dat ; trebuia s m ntretin singur cu oaspetele meu. Nu puteam schimba ns nici un cuvnt unul cu cetlalt, cci el nu cunostea engleza si nici swahili, iar eu 155 nu stiam limba lui. Am fost nevoiti deci s ne transmitem respectul reciproc pe calea gesturilor. Vizitase deja locuinta, am constatat, cci toat argintria pe care o aveam era ntins pe mas, iar florile aranjate dup gustul indian si cel somalez. Ne-am dvis si neam asezat pe scaunele de piatr din partea de vest a casei. Aici, urmriti cu atentie si rsuflarea tiat de toat suita aflat de fat i-am nmnat darul de o sut de rupii, nvelite ntr-o batist verde a lui Choleim Hussein. Cred c fusesem putin montat mpotriva btrnului preot din cauza preciziei ce-l nconjura vzndu-l att de btrn si att de mic, pentru o clip am crezut c toat situatia e penibil pentru el. Dar, pe msur ce stteam sub soarele dup-amiezii, tinndu-ne unul altuia de urt ntr-un spirit att de prietenesc, mi-am dat seama c pentru el nimic de pe lumea aceasta n-avea cum fi penibil. Ba dimpotriv, degaja o senzatie foarte stranie de liniste absolut si de complet sigurant. Avea o atitudine curtenitoare, si zmbea aprobnd din cap de cte ori i artam dealurile si copacii nalti, ca si cum ar fi fost interesat
de totul si incapabil de a-l surprinde ceva. M ntrebam dac aceast consecvent provenea dintr-o total ignorare a rului, sau dintr-o profund cunoastere si ntelegere a lui. Cci, dac n-ar mai exista serpi veninosi pe lume, sau dac ai ajunge, prin injectarea n sngele tu a unor doze mereu mai mari de venin, la o stare de absolut imunitate fat de el, pn la urm totul s-ar reduce la ace-lasi lucru. Privirea de pe figura calm a acestui btrn era aceea a unui copil, care nu stie nc s vorbeasc si pe eare-l intereseaz totul, dar care, prin natura lucrurilor, e incapabil de a fi surprins. Puteam la fel de bine sta pe scaunul meu de piatr n acea dup-amiaz d or mpreun cu un bebelus, cu un nobil copil, un prunc Isus al vreunui vechi maestru, din cnd n cnd legnndu-i ptutul cu un soi de picior spiritual. Figurile femeilor foarte btrne de pe aceast lume, care au vzut-o toat si care au vzut prin ea, ar avea exact aceeasi expresie. Nu-i o expresie masculin ea se potriveste la scutece si la fuste si se armoniza cu sutana minunat de alb din casmir a btrnului meu musafir. La o persoan mbrcat 158 n haine brbtesti nu am surprins-o dect la un clown destept, odat, la un circ. Btrnul era obosit, nct nu a mai vrut s se ridice cnd restul grupului de preoti au fost condusi de Choleim Hussein pe malul rului, ca s ya,d moara. Semnnd el nsusi cu o pasre, pru interesat de psri. Tineam pe atunci pe ling cas un pui de barz mblnzit, precum si un crd de gste, din care nu se tia nici una si care aveau menirea n schimb s fac decorul s par cit mai danez. Btrnul meu preot le-a artat interes ; indicnd spre cele patru zri, a ncercat s afle de unde veneam i dinii se aflau tot atuncf pe gazon, ca pentru a ncununa acea dup-amiaz de epoc de aur. M gndeam c Farah si cu prietenul su vor pune s-nchid cinii n custi, cci Choleim Hussein, ca bun mahomedan, era cuprins de o panic nebun din cauza lor cnd venea la mine ca s discutm afaceri. Dar iat-i c azi se plimbau pe afar, printre sutanele preotesti, ca leul scpat n turma de miei Acestia erau cinii mei de care Ismail spunea c recunosc mahomedanul din vedere. nainte s plece, marele preot mi-a dat, n memoria
vizitei sale, un-inel cu o perl. Am simtit atunci c si eu voiam s-i ofer ceva, pe lng falsul dar de o sut de rupii si l-am trimis pe Farah n depozit s aduc pielea unui leu mpuscat de curnd la ferm. Btrnul a luat una din ghearele lui si, cu un ochi atent si foarte precis, i~a ncercat tisul pe obraz. Dup plecarea sa, m-ara ntrebat dac ntr-un cap att de nobil si de prelung subzistase mcar un detaliu din tot peisajul fermei, sau dac nu rmsese nimic. Ceva observase el totusi, cci trei luni mai trziu am primit o scrisoare din India, cu adresa notat gresit si cu o ntrziere mare. In ea un print indian mi cerea s-i vnd ~un cine cenusiu" de-al meu, despre care-i vorbise un mare preot si s-i propun un pret, pe care-l gseam de cuviint. FEMEILE SOMALEZE Despre o anume categorie de vizitatoare, care au jucat un rol important n viata fermei mele, nu pot scrie prea mult aici, pentru c stiu c nu le-ar fi fost pe plac. Aces-tea erau femeile lui Farah. Cnd s-a cstorit Farah, si-a adus din Somaliland sotia si, odat cu ea, au venit la ferm un stol de porumbite negre, blnde si pline de viat : mama ei, sora mai mic si o verisoar mai tnr, care crescuse si ea n familie. Farah mi-a spus c asa era obiceiul n tara lor. Cstoriile n Somaliland erau stabilite de btrnii. fiecrei familii tinndu-se cont de nasterea, de averea si de reputatia tinerilor n cauz ; n cele mai bune dintre familii mirele si mireasa nici mcar nu se cunosteau pn n ziua nuntii. Dar somalezii snt un popor cu simt cavaleresc si ei nu si las fecioarele nepzite. De pild, e socotit un gest frumos ca proasptul mire s locuiasc n satul sotiei sale pn la sase luni dup nunta lor, pentru ca n acest rstimp ea s continue s fie gazd ntre acei oameni care c cunosc si printre care are influent. Alteori, cnd acest lucru e cu neputint, femeile din neamul tinerei sotii nu se codesc s-i tin companie o vreme n csnicia ei, chiar dac aceasta presupune c trebuie s cltoreasc spre trmuri ndeprtate. Cercul femeilor somaleze din gospodria mea sa completat mai trziu cu o fetit rmas orfan de mam din tribul sotiei lui Farah, cred c nu fr intentia de a trage si ea un anumit profit cnd va ajunge la vrsta mritisu
lui, aproximativ dup modelul Esterei si al lui Mardoheu. Aceast fetit era un copil extrem de destept si vioi, iar fetele noastre au luat-o n primire si au format-o n mod temeinic, scotnd din ea pn la urm o tnr fecioar foarte comme ii faut. * Cnd a venit s stea la noi, avea Cum treb,uie, cum se cuvine, (lb. franc.) (N. trad.) doar unsprezece ani si adesea se smulgea din sinul familiei sale si m urma oriunde mergeam. Clrea pe poneiul meu si mi ducea ea pusca, sau alerga la iaz cu copiii Kikuyu, sufleendu-si fustele si fugind descult pe malul npdit de stuf cu cte un mincioe n mn. Fetitele somaleze snt rase n cap si nu li se las dect o cununit mic de bucle negre si o suvit lung n centrul ei : era o mod foarte gingas, care le ddea copilelor aspectul unor clugrasi zvpiati si veseli. ns, cu timpul, sub influenta fetelor mai mari, a nceput s sufere o transformare, fiind fascinat si posedat ea nssi de procesul propriei transformri. Ca si cum i s-ar fi legat o greutate de picior, acum umbla ncet, ncet, ct se putea de ncet; si tinea privirile atintite n jos, dup cuviinta cea mai strict, si si fcea un titlu de onoare din a disprea pe dat la ivirea oricrui strin. ncepuse s lase s-i creasc prul si, n ziua cnd acesta a fost destul de lung,, i-a fost desprtit si mpletit de celelalte fete ntr-un numr de codite mici si rsucite. Novicea se abandona, cu gravitate si cu mmdrie, la toate greuttile impuse de ritul ei; simteai c mai degrab ar fi fost gata s moar dect s nu se dovedeasc la nltimea datoriei ce-i revenea. Btrna, soacra lui Farah, era, mi-a mrturisit acesta, tinut la mare cinste n tara sa datorit cresterii deosebite pe care le-o dduse fiicelor ei. Acestea erau acolo adevrate arbitre ale elegantei si ntruchipri ale bunei cuviinte feciorelnice. i pe bun dreptate. Erau trei tinere femei pline de-o mare demnitate si totodat de sfial ; nicicnd n viata mea n-am ntlnit doamne cu purtri mai desvrsite. Modestia lor virginal era accentuat si de stilul vestimentatiei. Purtau fuste largi, de o amplitudine impozant, la fiecare din ele stiu, cci adesea chiar eu leam cumprat fie stamb, fie mtase intrau cte sase yarzi* de material. Iar nuntrul maselor fosnitoare, genunchii lor delicati se deplasau ntr-un ritm misterios si
insinuant, 1 yard 0,9144 metri. (N. trad.) Tes nobles jambes, sous Ies volants qu'elles chassent, Tourmentent le desirs obscurs et Ies agacent, Comw.e eux sorcieres qui font Toumer un philtre noir dans un -vase profond. * i mama nssi era o prezent impresionant, o femeie robust, avnd acea placiditate puternic si binevoitoare a unei femele de elefant, satisfcut de puterea ei. Pot spune c n-am vzuto niciodat nfuriat. Profesorii si pedagogii i-ar fi putut invidia acea calitate inspiratoare pe care o poseda ; s nveti de la ea nu era nici corvoad, nici obligatie, ci o mare si nobil conspiratie, n care elevii erau admisi doar printr-un mare privilegiu. Csuta ce k'-o ridicasem n pdure era o mic universitate de magie alb, iar cele trei fetite care umblau cu atta delicatete pe potecutele din preajma ei erau trei tinere vrjitoare studiind cu toatele pe ntrecute, constiente c la sfrsitul uceniciei lor vor dobndi o mare fort miraculoas. Se ntreceau la nvttur ntr-un spirit pasnic si prietenos ; poate c unde te aflai ntr-o realitate mai presus de cea a pietii, si pretul era discutat deschis, rivalitatea lua un caracter de cinste si de sinceritate. Sotia lui Farah, pe de alt parte, care nu mai avea emotii n privinta pretului oi, detinea o pozitie special, asemeni elevului celui bun, care stie c a obtinut deja bursa n vrjitorie ; o puteai observa n discutii confidentiale cu btrna magiciansef, o onoare ce n-ar fi revenit niciodat vreuneia din celelalte fete. Toate aceste tinere femei aveau o prere bun despre valoarea lor. O fecioar mahomedan nu se poate n nici un caz mrita cu un brbat sub nivelul ei, cci ar nsemna un blam pe onoarea familial. Brbatul, da, se poate nsura cu o femeie mai prejos dect el pentru el e bine si asa , iar tinerii somalezi si-au luat adesea neveste Masai. Dai1. n vreme ce o tnr somalez se poate mrita * Puternicele pulpe, sub unduiri de fust, / mi chinuie dorinta ascuns si se-ncrust, / Ca dou iele care fac / S fiarb filtre negre ntr-un cazan de drac. Stro din poemul Frumoasa naiv de Charles Baudelaire, n romneste de Ion Pillat, n^ volumul Las Fleurs du mal Florile rului, editie alctuit de
Geo Dumitrescu. E.P.L.U. Bucuresti. 1067. (N. trad.) u un brbat arab, o fat arab nu se poate mrita cu un. omalez, cci arabii trec drept o ras superioar datorit hirudirii lor mai directe cu marele Profet si, chiar ntre arabi, o fecioar nscut n familia Profetului nu se poate mrita cu un sot din afara acestei familii. n virtutea sexului lor, tinerele fecioare ale acestei rase au pretentii clare la un destin social n plin ascensiune. Chiar ele, eu o perfect inocent, comparau principiul respectiv cis acela al fermelor de pur-snge arabi, cci bstinasii somalezi tin iepele la mare pret. Cnd ne-am mprietenit mai bine, ntr-o zi fetele m-au ntrebat dac era drept ce auziser ele, c unele neamuri din Europa si ddeau pe nimic fecioarele dup sotii lor. Ba chiar cineva le spusese, desi cu mintea lor ele nu puteau concepe, c exista un trib att de degenerat net l plteau pe brbat ca s ia mireasa. Rusine si dezonoare pe numele acelor printi si al acelor fote care acceptau .s fie n acest fel tratate. Unde mai era respectul de sine, respectul fat de femeie, de virginitate ? Dac ele nsele uf fi fost pedepsite de soart s se nasc ntrun asemenea trib. mi spuneau serioase fetele, s-ar fi juruit ntre ele s intre nemritate n mormnt. n zilele noastre, n Europa, n-avem posibilitatea csa studia toat tehnica puritanismului virginal, iar din crtile vechi n-am reusit s m conving de farmecul lui. Acum ns am nteles cum de au fost ngenuncheati bunicul si strbunicul meu. Sistemul somalez era n acelasi timp o nevoie fireasc, dar si o art n sine, era concomitent religie, balet si strategie si-l practicau n toate aceste privinte cu cuvenita devotiune, dexteritate si disciplin. Marea lui putere de seductie consta tocmai n jocul contrariilor din interiorul su. Dincolo de eternul principiu al respingerii, era si mult generozitate ; dincolo de pedanterie, ce nesfrsit capacitate de a rde, ce dispret m fata mortii ! Aceste fiice ale unei rase de lupttori executau tot ceremonialul afectrii lor ca pe un dans do lupt extrem de gratios ; artau ca si cum puteau fi trase usor pe sfoar, dar nu-si aflau linistea pn ce nu goleau tot >Higele din trupul adversarului lor :preau trei tinere lupoaice crude n aparente blnuri de mielusei. Somalezii
nt oameni vnosi, tbciti n desert si pe mare. Greut tile vietii, presiuni de tot felul, valuri nalte si asprimile vremii reusiser toate s transforme femeile lor n asemenea edificii dure si lucitoare de chihlimbar. Aceste femei fceau mpreum din casa lui Farah un cmin obisnuit la un popor nornad, care e pregtit s-s strng n orice clip cortul, n care atrn pe pereti multe carpete si broderii. Tmia pentru ele reprezint un element de cpti al casei ; multe din tmile somaleze erau foarte dulci. Cum n existenta cotidian a fermei mele vedeam numai putine femei, m obisnuisem ca, la sfrsitul zilei, s sed linistit o or cu bArna si cu cele trei fete ale ei n locuinta lui Farah. Pe acestea le interesa orice si le fceau plcere micile nimicuri. Mruntele necazuri de la ferm si glumele pe seama unor isprvi locale strneau la ele cascade de rs precum o ntreag orchestr de zurgli. Cnd am vrut s le-nvt cum se crosteaz, au rs ca la un teatru comic de ppusi. Nu era deloc ignorant n aceast inocent a lor. Asistaser toate la nasteri si morti si discutau uneori la rece amnunte legate de ele. Alteori, ca s m distreze, mi depanau povesti n stilul celor din O mie si una de nopti, majoritatea lor n genul comic, n care dragostea era tratat n mod foarte direct. O trstur comun a acestor povesti era c eroina, cast sau nu, se ntrecea cu personajele masculine si pn la urm iiesea triumftoare. Mama sttea n coltul ei si asculta cu un surs enigmatic pe fat. nuntrul acelei lumi nchise a femeilor, dincolo, ca s spun asa, de meterezele si nt riturile ei, simteam pulsnd un mare ideal, fr de care fortreata nu ar fi rezistat cu atta vitejie : anume ideea unei vrste de aur, cnd femeile aveau s domneasc suverane n lume. Cu asemenea prilejuri, btrna dobndea dintr-o dat o nou statur si se aseza pe un tron nalt, ca un simbol masiv si negru al zeittii feminine ce stpnise n vremea de demult, nainte de a exista Dumnezeul Profetului. N-o scpau niciodat din ochi, dar erau. nainte de toate, si fiinte practice, cu un simt acut al necesittilor momentului si cu un rezervor infinit ele resurse. Tinerele femei erau ct ssj poate de curioase n pri"
vnta obiceiurilor europene si ascultau cu atentia treaza Mrile mele despre maniere si educatie si despre hai^le doamnelor albe, ca si cum ar fi vrut s-si desvrn asc pregtirea strategic, nvtnd cum se pot cuceri si apoi subjuga brbatii unei rase strine. Hainele jucau un rol capital n existenta lor si nu ra de mirare, cci, pentru ele, acestea erau n acelasi timp material de rzboi, przi si simboluri ale victoriei, niste stindarde cu greu cucerite. Sotul or, somalezul, e prin natur un abstinent, indiferent la hran, la butur si la confortul personal, aspru si econom ca. nssi tara din care provine : singurul su lux l reprezint femeia. Pentru ea rvneste insatiabil, ea este supremul su bun n viat : caii, cmilele sau turma de vite pot fi si ele obiect al dorintei, dar niciodat mai presus dect snt nevestele. Femeile somaleze si ncurajeaz brbatii n ambele nclinatii ale firii lor. Ele batjocoresc cu cruzime orice posibil semn de slbiciune la un brbat si, cu sacrificii personale mari, si pstreaz ntotdeauna pretul ridicat. Femeile acestea nu pot dobndi nici mcar o simpl pereche de papuci de cas altfel dect prin intermediul unui brbat ; ele n-au curn fi niciodat propriul lor stpn, ci, prin forta lucrurilor, depind de cte un personaj masculin un tat. un frate, un sot si, cu toate acestea, ele nseamn jjuprema rsplat a vietii. E un lucru surprinztor, si onorant pentru ambele prti, ce cantitti imense de mtsuri, aur, chihlimbar si corali primesc femeile somaleze de la brbatii lor. La captul unor ndelungi si epuizante safari-un comerciale, toate dificulttile, riscurile, stratagemele si asprimile ndurate se transformau n podoabe pentru femei. Tinerele fete, care nu aveau brbati de exploatat, stteau n colibele lor ca niste corturi nomade si si ngrijeau cu mult plcere prul, visnd la vremurile cnd vor cuceri si ele cuceritorul, sau cnd l vor jecmni pe jecmnitor. Erau adevrate experte n a-si nvprumuta una celeilalte zorzoanele si le plcea s-si gteasc sora mai mic frumusetea si fala ntregului neam n hainele elegante ate surorii mai mari ; ba. chiar, printre triluri voioase de ris) i puneau si podoaba de cap fcut din zale de aur, Pe care fecioara, dup lege, n-ar fi avut n mod normal
mea voie s-o poarte. Somalezii snt ahtiati dup procese si le place sa ntretin lungi dusmnii, nct nu se prea ntmpla s finx fr vreun proces care s nu cear neaprat prezenta frecvent a lui Farah la Nairobi, sau ntlniri ale ntregului trib la ferm. Cu asemenea prilejuri, btrna, dac treceam pe la casa lor, m informa despre acele procese ntr-un mod calm si inteligent. Probabil l chestionase ndelung pe Farah, - care-i spusese tot ce voia s stie cci i arta mereu un mare respect. Dar ea alegea cealalt cale din diplomatie, cred. n acest fel putea pretinde, dac era n avantajul ei, ignoranta femeii n treburile brbtesti si incapacitatea feminin de a pricepe ctusi de putin din ele. Dac ti oferea vreun sfat, l mbrca ntr-o form sibilin, de inspiratie dumnezeiasc, astfel ca nimeni si niciodat s n-o poate face rspunztoare. La aceste mari ntlniri ale somalezilor de la ferm, sau la. marile srbtori religioase ale lor, femeile aveau mult de lucru cu organizarea si cu pregtitul mncrii. Nu erau prezente ele nsele la banchet si nu le era ngduit s intre n moschee, ns erau ambitioase pentru succesul si strlucirea acelei ocazii festive si nici chiar ntre ele nu-si dezvluiau prerile despre ce se petrece, n asemenea mprejurri, mi aminteau n mod att de viu de doamnele din generatia anterioar care triser n tara mea nct n nchipuire le si vedeam purtnd corsete si rochii strmte si lungi. Necum altfel fceau onorurile casei femeile scandinave din vremea mamelor si a bunicilor noastre sclave civilizate ale unor barbari de treab la acele teribil de sacre serbri masculine care erau- partidele de mpuscat fazani si marile vntori din sezonul de toamn. Somalezii au fost stpnitori de sclavi din generatie n generatie, iar femeile lor s-au mpcat bine cu bstinasiii fat de care aveau purtri pasnice si degajate. Pentru un bstinas, a fi n slujb la un somalez ori la un arab e mai putin obositor dect a fi n slujb la un alb, cci ritmul de viat al raselor de culoare e pretutindeni asemntor. Sotia lui Farah era popular printre Kikuyu de la ferm, iar Kamante mi-a spus n mai multe rnduri
c era si foarte desteapt. Cu acei prieteni ai mei albi care veneau si rmneau mai des la ferm, ca Berkeley Cole sau Denys Finch-Hatton, femeile somaleze erau prietenoase, i pomeneau frecvent si despre ei stiau o groaz de amnunte. Se ntretineau cu ei, cnd se ntlneau, ntr-un mod fratern, cu minile ntre faldurile fustei. Doar c relatia se complica deoarece att unul ct si cellalt aveau servitori somalezi, iar fetele pentru nimic n lume nu puteau sta la un loc cu acestia. Nici n-ajungeau bine la ferm Bilea sau Jarna, slabi amndoi, cu turbane si ochi ntunecati, c tinerele mele somaleze parc intrau deodat n pmnt si nu le-ai fi gsit atunci nici s dai cu tunul. Dac n asemenea situatii doreau s m vad totusi, veneau pe furis pe dup coltul casei, ascunzndu-si tustrele fetele dup fusta uneia dintre ele. Cei doi englezi spuneau e erau multumiti de ncrederea ce li se arta, dar i suspectez c n adneul sufletului lor btea un mic vnt nghetat la gndul c erau priviti ca niste fiinte att de inofensive. Uneori le luam pe fete cu mine la o plimbare cu masina.sau n cte o vizit ; aveam grij atunci s-o ntreb pe mam dac era un gest corect, fiindc n-as fi dorit n nici un caz s compromit niste nume att de neprihnite ca ale lor. La unul din capetele domeniului meu iria o tnr australianc mritat care, timp de ctiva ani, mi-a fost o vecin admirabil ; ea le mai invita pe fetele somaleze cteodat la ceai. Acestea erau ocazii deosebite. Atunci se mbrcau precum un buchet de flori si, n timp ce eu conduceam masina, pe bancheta din spatele meu era un ciripit continuu, ca ntr-un cotet de psri. n casa prietenei mele totul le interesa, hainele, faa cnd se vedea clrind sau arnd n zare chiar si sotul acesteia din urm. Cnd ceaiul ne-a fost servit, a rezultat c numai sora cea mritat si copiii aveau voie s bea din el, tinerelor fete fiindu-le interzis pe motiv i era prea excitant. Trebuiau s se multumeasc deci numai cu prjiturile si au si fcut-o, cu mult sfiosenie. si cu o gratie desvrsit. A urmat un scurt dialog despre tfitita care era cu noi putea ea s mai bea nc ceai, sau. ajunsese deja Ia vrsta cnd acest lucru era periculos
Pentru ea ? Sora cea mritat sustinea c ar putea s 1&5 bea, ns copila ne-a aruncat o privire profund, ntunecat si foarte mndr si a refuzat ceasca de ceai. Verisoara era o fat gnditoare, cu ochi cprui-roscati stia s vorbeasc araba si cunostea pe de rost pasaje din Koran. Avea o minte nclinat spre teologie si purtam cu ea multe discutii religioase referitoare la minunile acestei lumi. De la ea am aflat adevrata parafraz a povestii lui Iosif si a sotiei lui Putifar. Ea admitea c Isus Cristos se nscuse dintr-o fecioar, dar nu ca fiu al lui Dumnezeu, cci Dumnezeu nu putea avea fii n carne. Mariammo, cea mai frumoas dintre iecioare, se plimba singur prin grdin, cnd un nger mare, trimis de Dumnezeu, i-a atins umrul cu vrful aripii sale si astfel ea a conceput. n cursul dialogurilor noastre, i-am artat ntr-o zi o ilustrat cu statuia lui Isus Cristos de Thorvaldsen * din catedrala de la Copenhaga. S-a ndrgostit pe loc, ntr-un mod calm si extatic, de Mntuitor. Nu se mai stura s aud povestindu-se despre el si ofta si se schimba la fat n timp ce-i istoriseam. Figura lui Iuda o preocupa intens ce fel de om era acesta, cum de puteau exista asemenea oameni pe lume ? si ar fi fost gata n orice clip s-i scoat ochii cu unghiile ei. Era o pasiune mare, asemntoare tmii ce ardea n casele lor si care, fcut dintr-un lemn negru tocmai din muntii ndeprtati, pare dulce si stranie pentru simturile noastre. I-am ntrebat pe clugrii francezi dac puteam aduce un grup de tinere femei mahomedane la Misiunea lor si ei au fost de acord, n stilul lor vioi si prietenos bucurosi c se mai ntmpl cte ceva, nct ntr-o dup-amiaz ne-am dus pn la ei cu masina mea si, una cte una, am ptruns solemn n biserica rcoroas. Femeile somaleze nu mai fuseser n viata lor ntr-o cldire att de mreat si, cnd au privit n sus, si-au pus toate minile peste cap ca s se protejeze n cazul cnd bolta s-ar fi prbusit peste ele. n biseric erau statui * Bertel Thorvaldsen (17681844) cel mai mare sculptor danez, a trit si a lucrat la Roma ntre anii 1797 si 1833. Renviind traditia sculpturii anlice grecesti, prin statuile sale mitologice si religioase, a devenit una clin figurile centrale ale^ neoclasicismului european. Multe din creatiile saLe se afl n Muzeul
Thorvaldsen din Copenhaga. (N. trad.) si cu exceptia ilustratei mele, nu vzuser niciodat ceva asemntor. La Misiunea Francez era o statuie n mrime natural a Fecioarei Mria, toat n alta si bleu deschis si care avea n mn un crin, iar ling ea o alta cu Sfntul Iosif tinnd pruncul n bratele sale. Fetele au amutit complet n fata lor si frumusetea Fecioarei le fcu's suspine. Despre Sfntul Iosif stiau deja si aveau prere bun despre el, fiindc era un sot att de credincios si fiindc o apra ntruna pe Fecioar ; acum i aruncar priviri de multumire si pentru c ducea, n locul sotiei lui, copilul. Nevasta Sui Farah, care pe atunci era gravid, a rmas n preajma Sfintei Familii tot timpul ct am sfat n biseric. Printii misionari se mndreau cu ferestrele bisericii lor. realizate cu imitatii din hrtie ale unor vitralii adevrate, reprezentnc! ptimirile lui Cristos. Tnra verisoar s-a pierdut absorbit n contemplarea ferestrelor cu false vitralii si a dat ocol bisericii cu ochii atintiti asupra lor, frngndu-si miinile si cu genunchii ndoiti ca sub apsarea crucii. Pe drumul de ntoarcere au vorbit putin, temndu-se, bnuiesc, s nu-si trdeze ignoranta prin ntrebrile pe care le-ar fi pus. Doar dup cteva zile s-au interesat dac printii misionari i puteau face pe Fecioar si pe Sfntul Iosif s prseasc soclurile lor. Tnra verisoar s-a mritat la ferma mea si s-a mutat ntr-un bungalow drgut, care atunci rmsese gol si pe care l-am nchiriat somalezilor pentru aceast ocazie. Nunta ei a fost o petrecere minunat si a durat sapte zile ncheiate. Am fost si eu prezent la marea ceremonie, cnd un alai de femei, toate cntnd, au condus mireasa la ntlnirea cu alaiul brbatilor, care cntau si ei,. aducndu-l pe mire. Ea nu-l vzuse pn atunci si m-ntrebam dac si-l imaginase ca semnnd cu Cristos al lui Thorvaldsen, sau dac va fi avut nu unul, ci dou idealuri, o dragoste cereasc si alta pmnteasc, dup modelul romanelor cavaleresti. n cursul sptmnii urmtoare, am mers cu masina n cteva rnduri la ea. Indi,ê?^ â ce or^ am aJuns> am gsit casa lor plin d viat si afumat cu tmie de nunt. Dansuri cu sbii si ma dansuri ale femeilor erau n plin desfsurare ; tr
de vite erau ncheiate ntre brbati btrni, focuri 167 de arm erau slobozite n aer, iar sarete trase de catri soseau ori plecau la oras. Noaptea, n lumina lmpilor de vnt scoase afar, pe verand, se vedeau intrnd sj iesind din cas si din crute ce,le mai frumoase tonuri de culoare din Arabia si Somaliland : carmoazin, vinetiu pur, maron de Sudan, roz de Bengal si sofran. Fiul lui Farah s-a nscut la ferm, l chema Ahamea si-i spuneau Saufe, ceea ce, cred, nseamn ferstru. n sufletul lui nu era nici un strop de timiditate, ca la copiii Kikuyu. Cnd nu era dect un bebelus micut, nfsurat n crpe ca ghinda n coaj, abia un ghemulet de trup lng un cap rotund si negru, sttea ncordat si te privea drept n fat : simteai c tii un pui de soim n mn sau un leu mic pe genunchii ti. Mostenise un suflet deschis de la mama sa si, cnd a putut umbla, a devenit un mare nzdrvan, care se bucura de mult influent n lumea copiilor bstinasi de la ferma mea. 4 MO KNUDSEN Cteodat oaspeti din Europa pluteau n deriv pn la ferma mea, ca bustenii ajunsi n ape mai linistite, care se nvrt agale si se rotesc, pn cnd, n cele din urm, snt luati de curent si dusi mai departe, sau, putrezind, se dezmembreaz si se scufund. Mos Knudsen, danezul, a venit la ferm orb si bolnav si a rmas acolo pn ce s-a mplinit sorocul ca s moar, btrn si singur, ca un animal. Umbla pe drumuri ncovoiat sub propria sa mizerie ; lungi perioade nici nu vorbea, cci supravietuirea l storcea de vlag, sau, cnd vorbea, glasul lui, la fel ca al lupului sau al hienei, era mai mult o tnguial. Dar, cnd reusea s-si mai trag sufletul si ct de ct durerile l mai slbeau, atunci scnteile sreau din nou din jarul abia mocnit si venea pe la mine s-mi povesteasc n ce fel luptase el cu o dispozitie melancolic si morbid a firii sale, cu o nclinatie absurd de a vedea mereu viata n negru. Trebuia depsit, cci mprejurrile acestei vieti nici nu erau chiar att de rele, nu, nu erau, al naibii s fie, acestea nu erau deloc de lepdat. Dar
pesimismul si iar pesimismul o, Doamne, ce viciu urii ! Knudsen m-a sftuit s ard mangal si s-l vnd indienilor din Nairobi ntr-o vreme cnd ferma mea trecea prin dificultti mai mari dect de obicei. Snt mii de rupii n afacerea asta, m asigura el. i n-ar fi trebuit s dea gres n minile lui Mos Knudsen, cci el fusese, la un moment dat n cariera lui tumultuoas, pn si n nordul extrem al Suediei, unde nvtase acest mestesug ca pe Tatl Nostru. El nsusi, prin urmare, si-a asumat misiunea de a-i initia pe^ bstinasi n tainele artei preparrii mangalului. Lucrnd noi mult vreme astfel la pdure, am avut ocazia "5a stau de vorb mai pe ndelete cu Mos Knudsen. ,. Arsul mangalului e o ocupatie foarte plcut. Exist, l-ar ndoial, ceva intoxicant n aceast munc si este bine 169 stiut faptul c cei care ard mangal vd lucrurile ntr-o alt lumin dect restul oamenilor ; ei snt mai nclinati spre poezie si nscociri, iar spiridusii codrilor adinei vin s e tin de urt. Mangalul e o apaiitie minunat, dup ce cuptorul a ars si a fost deschis, iar continutul lui risipit pe jos. Neted si moale ca o mtase, materie ce pare defecat lipsit de greutate si imperisabil. el este o mic mumie a pdurilor, neagr si nteleapt. Decorul n care se desfsoar, arta fabricrii mangalului este el nsusi ct se poate de nenttor. n timp ce tiam numai lstrisul cci din lemnul masiv nu se face mangal lucram doar sub coroanele de copaci nalti. La umbra si n linistea pdurii africane, lemnul tiat mirosea a agrise ; iar parfumul acru, puternic, proaspt si tare al cuptorului pentru ars mangalul era la fel de ptrunztor ea si o briz marin. ntreg decorul degaja o atmosfer teatral, care, la ecuator, unde nu exist teatre, avea n ea un farmec greu descriptibil. Fuioarele subtiri si albastre de fum se ridicau Ia distante regulate din cuptoarele de mangal si cuptoarele negre nsele preau niste corturi montate pe o scen ; locul semna cu o tabr de soldati sau de contrabandisti ntr-o oper romantic. Siluetele negre ale bstinasilor lunecau tcut printre ele. Acolo unde lstrisul a fost curtat dintr-o pdure african, apare un mare roi de fluturi, care se ngrmdesc pe cioturile rmase. Totul prea misterios si n acelasi timp att de inocent. Iar, n jurul lor, Mos Knudsen, mic si cocrjat, se.
armoniza nespus de bine, cum se foia ncoace si ncolo, rosu la fat, agil, acum c si gsise o treab cu care s se ocupe, sarcastic si ncurajator, ca un Puck mbtrnit si orb si foarte ursuz. Eca constient ce munc si asumase si avea surprinztor de mult rbdare cu elevii si bstinasi. Nu ntotdeauna cdeam de acord. La Paris, unde n tineretea mea frecventasem o scoal de pictur, nvtasem c lemnul de mslin d cel mai bim crbune de desen, ns Knudsen mi-a explicat c pe un trunchi de mslin nu cresteau noduri si, pe sapte mii de draci din fundul iadului, oricine stie e miezul lucrurilor e doar n noduri. Un singur amnunt acolo, n pdure, l potolea _ pe Knudsen cel iute la mnie. Copacii africani au frunzisul mrunt, n cea mai mare parte digitat, astfel c, de n170 dat ce ai curtat lstrisul dens si ai golit, cum ar veni, odurea pe dedesubt, lumina seamn cu cea dintr-o pdure de mesteceni din Danemarca n luna mai, cnd frunzele abia s-au desfcut ori snt pe punctul de a se desface. Am atras atentia lui Knudsen asupra asemnrii si i-a plcut ideea mea. cci n tot timpul ct am ars mpreun mangal si tot hrnea si dezvolta o fantezie : c sntem n Danemarca si c am iesit la picnic n duminica de Rusalii. Un copac btrn si gunos a fost botezat de el Lottenburg, dup un parc de distractii de ling Copenhaga. In ziua cnd am ascuns cteva sticle de bere danez n strfundurile lui Lottenburg si apoi l-am invitat la un pahar acolo, mi-a concedat s-o ia drept o glum bun. Dup ce aprindeam focul la toate cuptoarele noastre, ne asezam pe jos si-ncepeam s vorbim despre viat. Am aflat o multime de amnunte despre existenta lui Knudsen de pn atunci si despre ciudatele aventuri ce-i nsotiser periplurile, pe oriunde ar fi rtcit. Trebuia, n aceste dialoguri cu el, s te referi la Mos Knudsen nsusi, omul cinstitei drept, altminteri te cufundai n pesimismul ntunecat mpotriva cruia te prevenise doar. Vzuse sau trecuse prin tot soiul de lucruri : naufragii. cium, pesti colorati necunoscuti, valuri de butur si valuri de mare, trei sori simultan pe cer, prieteni nesinceri, ticlosie crunt, succese de scurt durat si ploi de aur, evaporate ntr-o clip. Un sentiment acut strbtea ntreag aceast odisee : o imens oroare de lege, cu toate produsele si
faptele ei. Knudsen era un rebel nnscut si n fiecare infractor el vedea un tovars de soart. Un gest de eroism nsemna pentru el un act de sfidare n fata legii. i plcea s vorbeasc de regi si familii regale, de scamatori, de pitici si nebuni, cci pe acestia el i scotea n afara legii deasemeni de orice delict, rebeliune, smecherie sau fars care venea cumva n contradictie cu legea. Dar fat de cetteanul onest avea un profund dispret si respectul legalittii i se prea un atribut al sufletului de sclav. Nu tmea nici mcar cont sau nu credea n legea gravitatiei, pe care am verificat-o n timp ce tiam mpreun copaci : el nu vedea nici un motiv pentru care un om ntreprinztor i lipsit de prejudecti n-ar fi putut-o schimba n exact opusul ei. 171 ! Mos Knudsen voia cu orice chip s-mi fixeze n memorie numele celor pe care i cunoscuse el n viat, de preferint pe cele ale escrocilor si sarlatanilor. Dar niciodat n toate povestirile sale n-am auzit s pomeneasc si numele vreunei femei. Ca si cum timpul i-ar fi sters din memorie si fetele dulci de la Elsinore si femeile nemiloase din marile porturi ale mapamondului. Cu toate acestea, cnd vorbeam cu el, simteam n viata lui constant prezenta unei femei necunoscute. N-as putea spune cine era : sotie, mam, nvttoare, sau poate nevasta primului su patron n gndul meu, n orice caz, o botezasem Madame Knudsen. Mi-o nchipuiam de statur mic, fiindc el nsusi era att de mic. Era femeia care ntotdeauna i stric brbatului cheful, convins fiind c dreptatea e de partea ei. Era nevasta care, nainte de culcare, i trage sotului un perdaf zdravn, era gospodina care, n anumite zile, ntoarce casa cu dosul n sus, care blocheaz orice initiativ, care spal mereu copiii la gur si care-i ia brbatului paharul de gin din fat, adic, ntr-un cuvnt, legea si ordinea ntruchipate. Cu pretentia ei la putere absolut, ea semna ntructva cu zeitatea feminin a femeilor somaleze, cu diferenta c Madame Knudsen nu aspira s nrobeasc prin forta dragostei, ci s conduc prin dreptatea ei si prin corectitudine. Probabil Knudsen a ntlnit-o la o vrst fraged, cnd mintea sa era nc destul de putin format pentru a rmne cu o impresie de nesters.
A trebuit s fug de ea pe mare, cci ea urste marea si acolo iiu-l putea urmri, dar, cnd a debarcat n Africa, a descoperit c tot nu scpase de ea, c era din nou alturi de el. n sufletul su nemblnzit, se temea de, ea mai mult ,ca de orice brbat si suspecta fiecare femeie n parte de a fi de fapt Madame Knudsen cu masc si deghizat. Pn Ia urm, ideea noastr de a arde mangal n-a fost o reusit financiar. Din cnd n cnd se ntmpla ca imul sau altul dintre cuptoare s se aprind si s ard si atunci profitul nostru se transforma n fum. i Knudsen era frmntat de esecul nostru si a speculat intens pe marginea lui, ajungnd'la concluzia c nimeni de pe lumea asta nu se apuca s fac mangal dac n-avea la dispozitie n primul rnd o cantitate de zpad suficient. 172 I' Tot el m-a ajutat s fac s un iaz la ferm. ntr-un loc, drumul trecea printr-o vale larg, acoperit de psuni ; era si un izvor acolo si ra-ara gndit s construiesc un baraj mai jos si s transform tot locul ntr-un mic lac de acumulare. In Africa e ntotdeauna criz de ap si ar fi un cstig nsemnat pentru vite s se adape cnd snt pe cmp, evitnd astfel un drum n plus pn ht, la ru. Ideea unui baraj preocupa zi si noapte ntreaga ferm si am stat de vorb mult despre ce era de fcut ; cnd, n cele din Urm, l-am construit, a fost pentru noi toti o mare realizare. Avea dou sute de picioare n lungime. Mos Knudsen se interesa de problem intens si l-a nvtat pe Pooran Singh s fac un dispozitiv -pentru dragarea fundului. Am avut greutti cu barajul cnd a fost terminat pentru c nu reusea s tin apa cnd, dup un lung sezon secetos, ncepeau ploile cele mari ; -s-a ntmplat s cedeze n mai multe locuri si n cteva rnduri chiar jumtate din el a fost luat de ape. Lui Knudsen i-a venit ideea s ntreasc valul de pmnt punnd boii de tractiune ai fermei si vitele ccasilor mei s treac peste baraj de cte ori veneau- s se adape din apa lacului. Fiecare capr si fiecare oaie trebuia s contribuie la mreata constructie bttorindu-i cu copitele ei structura de rezistent. A avut cteva conflicte aspre si sngeroase cu micutii ciobani la iaz, deoarece Knudsen insista ca vacile s treac peste baraj ncet, iar zburdalnicii totos voiau s le goneasc n galop, cu cozile
fluturndu-le n aer. Finalmente, cnd si eu i-am luat par-tea lui Knudsen si el a cstigat n lupta cu micutii totos, lungul sir de vaci ce mergeau somnolente pe parapetul cel ngust, proiectate pe fundalul cerului, semnau cu procesiunea de animale pe cnd urcau n arca lui Noe ; Mos Knudsen nsusi, numrndu-le, cu bastonul sub brat, prea chiar Noe n persoan, multumit la gndul c toat lumea, cu exceptia lui, avea s se nece n curnd. n decursul timpului, s-a creat o mare ntindere de ap aici, cu o adncime pe alocuri de pn la sapte picioare ; drumul meu trecea direct prin mijlocul iazului si totul arta ncnttor. Mai trziu am ridicat nc dou baraje, mai n aval, obtinnd astfel o salb de iazuri, nsirate ca perlele pe o at. Lacul era acum centrul si inima fermei. Forfotind de viat, cu cirezi si copii de jur m173 prejur, n anotimpul secetos, cnd ochiurile de ap secau n cmpii si printre coline, el atrgea din zona nvecinat o multime de psri la ferm : btlani, ibisi, pescrusi albastri, prepelite si vreo duzin de specii de gste si rate Seara, cnd cele dintii stele se iveau pe cer, m duceam si sedeam pe malul iazului, apoi psrile veneau acas. Psrile de ap au un zbor parc premeditat, spre deosebire de alte psri ; ele cltoresc mereu, se ndreapt dintr-un loc n altul si ce perspective le asteapt pe aceste neobosite nottoare ! De pild, ratele slbatice si ncheiau orbita lor pe cerul cristalin npustindu-se fr zgomot spre apele ntunecare, precum tot attea sgeti trase de sus n jos de un arcas nevzut ceresc. Odat am mpuscat un crocodil n iaz ; mi s-a prut un lu'cru curios, cci trebuie s fi venit tocmai din rul Athi, pret de vreo dousprezece mile pn acolo. De unde o fi stiut el c e ap acum ntr-un loc unde nu mai fusese nainte ? Cnd a fost gata primul dintre iazuri, Knudsen mi-a comunicat intentia sa de a-l popula cu peste. Aveam n Africa un soi de biban care era destul de bun la gust si am dezbtut ndelung perspectiva cum s organizm pescuitul masiv la ferm. Cu toate acestea, nu ne-a fost usor, cci Departamentul de Vntoare prsise bibanul n diferite iazuri, dar nu lsa pe nimeni s pescuiasc. Mos Knudsen ns mi-a dezvluit c avea el cunostint de un iaz anume pe care nimeni nu-l mai stia si de unde ne puteam lua orict
de mult peste aveam nevoie. Mergeam acolo cu masina, mi-a explicat el tactica de urmat, ntindeam un nvod jur mprejurul lacului si aduceam pestii napoi n cutii de metal si n butoaie, n care aveau s rmn vii numai dac ne aminteam s punem si alge n ap. Era att de ncntat de solutia sa nct, n timp ce mi-o expunea, l apucase un tremur de emotie-; cu minile lui mi-a confectionat si unul din acele nvoade fr egal, de care aveam s ne servim la lucrarea noastr. Pe msur ns ce momentul expeditiei se apropia, aceasta ncepea s devin din ce n 'ce mai misterioas. Trebuia ntreprins, era el de prere, Ia miezul noptii, ntr-o noapte cu lun plin. La nceput, a fost vorba s lum trei servitori, apoi el a redus numru. lor la doi, iar apoi la unul si m tot ntreba dac si acela era absolut demn de ncredere. n final, mi-a declarat ca174 tcgor e ar fi mai bine s mergem numai ei si eu. Mi s-a prut o idee destul de proast, fiindc noi doi n-am fi putut cra butoaiele grele pn la masin, dar Knudsen a insistat c era de departe solutia cea mai bun si c nu trebuia vorbit cu nimeni despre ea. Cum aveam prieteni care lucrau n Departamentul de Vntoare, nu m-am putut abtine si lam ntrebat : ^Knudsen, pestii pe care vrem noi s-i prindem cui apartin d? fapt ?" N-a scos nici un cuvnt. A scuipat doar, un adevrat scuipat marinresc, a ntins piciorul cu pantofu-i scorojit, a frecat scuipatul, s intre bine n pmnt, s-a ntors pe clcie si a plecat ncet. si trsese capul ntre umeri n timp ce umbla, acuma brusc nu mai vedea nimic, ci pipia cu bastonul naintea sa, o dat n plus era un om nvins, un fugar fr adpost ntr-o lume josnic si rece. Ca si cum ar fi rostit o vraj prin gestul lui, am rmas pe locul unde m prsise, victorioas, n pielea si n papucii lui Madame Knudsen. Niciodat proiectul piscicol n-a mai revenit n dialogurile mele cu el. Doar la ctva timp dup moartea lui, cu ajutorul Departamentului de Vntoare, am populat iazul cu pesti. Aici le-a priit si au adugat existenta lor tcut, rece si nelinistit la restul vietii din lac si de pe malul lui. Dac treceai pe-aproape n toiul zilei, i puteai vedea chiar lng suprafat, ca cizelati n sticl ntunecat, rnscndu-se prin apa.btut de soare. Un toto de-al meu pe
nume Tumbo era trimis cteodat la iaz si, cu o undita primitiv, scotea cte un biban de dou livre, dac sosea vreun musafir pe neasteptate la ferm, Cnd l-am gsit pe Mos Knudsen mort pe o potec dintre cmpuri, am trimis un mesager la politia din Nairobi ca s anunte moartea lui. Voiam s-l nmormntez la ferm, clar seara trziu au venit cu masina doi politisti, aducnd i un sicriu cu ei. ntre timp, izbucnise o furtun cumplit i czuser pret de trei inches de ploaie, fiindc abia ncepuse lungul sezon ploios. Neam dus cu masina la casa iUi prin torente de ap si pnze de ploaie ; cnd l-am crat afar s-l punem n masin, tunetele mugeau deasupra 175 noastr ca o artilerie dezlntuit, iar fulgerele scprau peste tot groase ca spicele ntrun lan de gru. Masina nu avea lanturi la roti si abia se mentinea pe drum, legnndu-se dintr-o margine a lui n alta. I-ar fi plcut lui Mos Knudsen, cred, ar fi fost multumit cu o asemenea iesire din scen. Mai trziu am avut si un diferend cu primria din Nairobi n legtur cu nmormntarea lui, soldat cu un conflict acut si am fost nevoit s fac mai, multe drumuri n capital. Era mostenirea lsat mie de btrnul Knudsen, o ultim tifl tras legii, chiar dac prin reprezentant. i astfel am ncetat de a mai fi Madame Knudsen ; acum m simteam ca un frate al lui. 5 UN FUGAR POPOSETE LA FERMA A fost odat un cltor care a venit la ferma mea, a dormit acolo o noapte, a plecat mai departe pentru totdeauna si la care m-am mai gndit uneori de atunci. Se numea Emmanuelson.; era suedez si, cnd am fcut cunostint cu el, detinea demnitatea de matre d'hotel la unul din hotelurile din Nairobi. Era un tnr grsuliu, cu o fat rosie, buclat si ax7ea obiceiul s stea lng scaunul meu de cte ori mncam la restaurantul hotelului, ntretinndu~m cu o voce foarte mieroas despre tara mea si despre cunostintele noastre comune de acolo ; ncercrile sale de a face conversatie erau att de insistente net. de la o vreme, am nceput s trag la cellalt hotel pe care-l mai avea orasul. Pe urm am auzit doar foarte sporadic
de Emmanuelson ; prea s aib un adevrat talent de a nimeri numai n buclucuri si de a se deosebi, la.gusturi si n ideile sale despre plcerile acestei vieti, de majoritatea oamenilor obisnuiti. Asa le~a devenit nesuferit si celorlalti scandinavi din colonie. ntro dup-amiaz, a aprut, pe neasteptate la ferma mea, tulburat si foarte speriat, si mi-a cerut niste bani mprumut ca s poat pleca pe data n Tanganika, altfel avea impresia c o s fie nchis. Fie c ajutorul meu i-a venit prea trziu, fie c Emmanuelson a cheltuit banii pe alte lucruri, fapt este c, la scurt vreme, am auzit c fusese arestat la Nairobi, dar c nu ajunsese totusi la nchisoare si pentru un timp a disprut de pe orizontul meu. ntr-o sear, pe cnd m ntorceam clare att de trziu nct corul era deja spuzit cu stele, am zrit un brbat asteptnd pe pietrele de, lng casa mea. L-ajn recunoscut ndat pe Emmanuelson, care m-a ntmpinat pe un ton de mare cordialitate :. Iat, a venit un vagabond, baroan". ,am ntrebat cum de se face c l gseam acolo, iar el [^-a spus c s-a rtcit si c nimerise la ferma mea. Dar mcotro mergea ? Spre Tanganika. 177 N-avea cum fi adevrat ; drumul spre Tanganika o sosea lat si usor de gsit, din care drumul meu de t se desprindea la un moment dat. i cum voia s n Tanganika ?, l-am ntrebat. Pe jos, m-a informat Asa ceva, i-am spus, era cu jneputint, cci nsemna s mearg trei zile ntruna prin' rezervatia Masai, lipsit de ap, iar leii erau n ultimul timp activi, chiar n acea zi veniser niste Masai la mine s mi se plng ce pagube le fcea un leu si s m roage s II1 mpusc. Da, da, Emmanuelson stia toate acestea si totusi voia sa plece pe jos pn n Tanganika. Fiindc nu-i rmnea alta cale de ales. Nu se-ntreba dect dac acum, c toi rtcise drumul, numi putea tine cumva companie la cin si s rmn apoi si peste noapte aici, ca s porneasc a doua zi n zori ? Pentru c, dac nu voiam, el pornea chiar alunei, pe loc, ct stelele erau nc att de luminoase. Rmsesem clare ct timp am vorbit cu el, spre a sublinia c nu-l doream oaspete n casa mea si c nu voiam s cineze cu mine. Dar, pe msur ce vorbea, mi-am dat seama c nici el nsusi nu se astepta s-l invit, c nu
avea ncredere n ospitalitatea mea sau n puterea lui de a m convinge, c era doar o prezent singuratic n ntunericul din preajma casei mele, un om rmas fr un prieten n ceasul de rstriste. Iar atitudinea-i att de binevoitoare era adaptat nu s salveze situatia lui, care oricum nu mai era de salvat, ci pe a mea ; dac-l goneam n aceast clip, nu o fceam din rutate, ci as fi fost n dreptul meu s-o fac. Era o anume form de curtoazie la un animal hituit ; am strigat un grjder s mi ia poneiul si am desclecat. Vino nuntru, Emmanuelson", i-am spus, poti s cinezi si s rmi peste noapte aici.'; La lumina lmpii, Emmanuelson oferea o priveliste jalnic. Avea un pardesiu negru si lung, cum nimeni nu poart n Africa, era neras si pru-i crescuse rebel, pantofii lui sclciati erau guriti la un deget. Nu l ncurca nici un bagaj la drum mergea cu minile absolut goale. Mi se prea c mi voi lua rolul marelui preot care-i arata o capr vie lui Cristos si apoi o trimite n pustie. Berkeley Cole, care de obicei avea grij de provizia mea de yinui^ rai trimisese cu ctva timp n urm o lad de sticle dintr-u rar burgund ; acum i-am spus lui Juma s aduc vin 178 -l/ i . ,? gi s_0 deschid. Cnd ne-am asezat la mas, iar Em-an uelson a fost cu paharul plin, a but jumtate din el. f1 ridicat spre lumin si l-a privit ndelung, ca o persoan " aScult atent a muzic. Faineux", a spus la un moment dat, fameux* ; sta e un Chambertin 1906." Asa *a ceea ce mi-a sporit respectul fat de Emmanuelson. Altceva n-a prea spus la nceput, iar eu nu stiam ce sa vorbesc cu el. L-am ntrebat cum se fcea c nu-si gsise nici un angajament. Mi-a spus : din cauz c habar n-avea de lucrurile cu care se ocup lumea pe aici, De la hotel fusese dat afar. ns de fapt meseria lui nici nu era de matre d'hotel. L-am ntrebat : ti ct de ct putin contabilitate ?" "Nu, absolut deloc. ntotdeauna pentru mine a fost o adevrat corvoad s adun dou cifre una cu cealalt."' Dar la vaci te pricepi vreun pic ?", am continuat eu. La vaci ?", m-a ntrebat. Nu, nu, mie mi-e fric de
vaci." ..Mcar s conduci un tractor atunci ?" O raz vag de sperant a aprut pe fata lui. :;Nu", spuse, dar cred c as putea nvta." Oricum, nu pe tractorul meu", am intervenit. Dar spune-mi, te rog. Emmanuelson, ee-ai fcut tu la viata ta ? Ce esti n realitate ?''. Emmanuelson se ndrept n scaun. Ce snt n realitate ?", exclam el. Ei bine, eu snt actor." M-am gndit : slav Domnului, este complet n afara puterii mele de a-l ajuta pe acest om pierdut ntr-un mod eare s fie ct de ct practic pentru el ; venise, deci, n sfrsit, momentul unei conversatii mai general umane. Actor esti, va s zic", am spus. Asta e o meserie frumoas. i ce rol favorit aveai pe vremea cnd jucai pe scen ?'" >-O, eu snt actor de tragedie", mi declar Emmanuel-sonRolurile mele favorite erau Armnd din Dama cu cometirsi Oswald din Strigoii." O vreme am vorbit despre aceste piese, despre dife"tn actori pe care i-am vzut n ele si despre felul cum ?P c ar trebui jucate. Emmanuelson a privit jur Faimos, (lb. franc.) (N. ti-ad.) 179 mprejur prin camer. N-aveti cumva", m ntreb el din ntmplare piesele lui4 Ibsen aici ? Am putea iu mpreun scena final din Strigoii, dac n-aveti nimic rtf potriv s luati chiar dumneavoastr rolul doarnr,/-Alving. Nu aveam piesele lui Ibsen. Dar poate vi-l amintiti ?", insist Emmanuelson, din ce n ce mai captivat de ideea sa. Eu stiu rolul lui Oswald pe de rost, de la nceput pn la srsit. Scena asta e cea mai bun. In ce priveste efectul tragic, s stiti, nimic n-o ntrece pe lumea asta." Stelele strluceau cu putere acum si era o noapte frumoas si cald ; nu mai aveam prea mult pn s nceap sezonul ploios. L-am ntrebat pe Emmanuelson dac voia cu adevrat s mearg pe jos pn n Tanganika. Da", mi-a rspuns, de-acum nainte vreau s fiu unicul meu sufIer." Mcar e bine", i-am spus, c nu esti cstorit."
Da", mi-a confirmat el, da." Ins, dup o clip, a adugat timid : Desi eu snt cstorit". n cursul discutiei noastre, Emmanuelson mi s-a plns de faptul c aici omul alb nu putea rezista la concurenta eu bstinasii negri, care munceau cu mult mai ieftin dect el. Acum la Paris", mi-a mrturisit, m-as fi putut oricnd, pentru scurt vreme, angaja chelner la o cafenea oarecare." De ce n-ai rmas la Paris, Emmanuelson ?", lam ntrebat eu. Mi-a aruncat o privire limpede, ns fugar. La Paris ?", a repetat el. Nu, nu, exclus. Am scpat din Paris n ultima clip." Emmanuelson avea un singur prieten pe lume, asupra cruia, n acea sear, a revenit de mai multe ori. Dac ar putea lua din nou legtura cu el, totul ar fi rezolvat, cci acela era bogat si deosebit de generos. Omul acela era un magician si cltorea pe ntregul mapamond. Cnd auzise ultima dat de el, cellalt se afla la San Francisco. Din cnd n cnd vorbeam despre literatur, despre teatru, apoi din nou ne ntorceam la viitorul lui Emmanuel-son. Mi-a povestit cum compatriotii si de aici, din Afnca, l dduser afar unul dup altul. 180 Ai ajuns la mare anaghie, Emmanuelson", i-am ,spv;&. si nu stiu clac-mi vine n minte altcineva care>s fie r;tr-o ncurctur mai urt ca tine." Da, si eu am aceeasi impresie", recunoscu d. ,,D;r la un lucru m-am gndit mai mult n ultima vreme, ki care dumneavoastr poate nu v-ati gndit : anume c, c'irtre toti oamenii care triesc pe pmnt, cineva trebuie s;'* fie si la ananghia cea mai mare." ntre timp, isprvise sticla de vin si a mpins paharul ceva mai ncolo. Cltoria asta", spuse el, .,e ca un fel de joc de noroc pentru mine, le rouge et le noir. * Am sansa s ies din ncurctur, s-ar putea chior s ies cu totul si s dispar. i, pe de alt parte, dac ajung in Tanganika, s-ar putea s nimeresc n ceva treburi innresante." Eu cred c ai s ajungi n Tanganika", iarn /u s-ar putea s te ia cu el vreun camion indian, cu, i mu:.* pe aceast rut."
.,Da, dar mai sint si leii"." obiect el. r:si triburile (]<?? Masai." Tu crezi n Dumnezeu, Emmanuelson ??', l-ara ntrebat. Da, da, da", se grbi el s m asigure, apoi rmase o vreme tcut. Poate vi se va prea c suit un teribil ? sceptic dac voi spune ce vreau s spun acum. Dar, n afar de Dumnezeu, nu cred n nimic pe lume." Ascult", i-am zis atunci, tu ai ceva bani la tine ?" Da, am", rspunse el, optzeci de centi/' Nu e destul n nici un caz, iar eu n clipa asta n-am bani n cas. Poate mai are Farah ceva." Acesta avea patru rupii. A doua zi, nainte de rsritul soarelui, le-am spus bietilor mei de cas s l trezeasc pe musafir si s ne pregteasc masa la amndoi. M gndisem, n timpul noptii,, c mi-ar fi plcut s-l-duc cu masina mea cel putin priraele zece mile din drumul su cel att de lung. Pentru Emmanuelson nu era cine stie ce avantaj, cnd i mai rmineau nc optzeci de mile de mers pe jos, dar nu mi-ar *i plcut s-l vd plecnd direct de pe pragul casei mele tr un destin incert si, n plus, voiam s figurez si eu Rosu] sj negrul. (b. franc.) (N. ivad.) . . 181 cumva n aceast comedie, sau tragedie, a lui, I-am pregtit un pachetel cu sandviciuri si i-am dat si o sticl de Chambertin 1906, dac tot l apreciase att de mult. M glndeam c s-ar putea oricum s ie ultima butur dia viata lui. n zorii zilei, Emmanuelson arta ca acele cadavre legendare, ale cror brbi cresc repede n pmnt, dar s-a ridicat din mormntul su cu mult distinctie si apoi a fost senin si echilibrat tot timpul cit am mers cu masina. Cnd am ajuns pe malul cellalt al rului Mbagathi, am oprit ca el s poat s coboare. Aerul diminetii era foarte clar si nici un nor nu se zrea pe cer. Directia drumului su era ctre sud-vest. Cnd m-am ntors s privesc spre orizontul din spatele nostru, soarele tocmai rsrise, posomorit si rosu : e ca un glbenus de ou fiert tare, mi-a trecut o clip prin minte, n trei sau patru ore de-aici ncolo va fi incandescent, lovind nendurtor n crestetul drumetului. i-a luat rmas bun de la mine ; dup doar ctiva pasi
s-a ntors si si-a mai luat o dat rmas bun. edeam n masin si l priveam : cred c, n timp ce se ndeprta, era multumit c are un spectator. Snt convins c instinctul actoricesc din el era att de puternic n acele momente nct era teribil de constient c prseste o scen, c disprea asa cum s-ar fi vzut el nsusi cu ochii publicului din sai. Exit Emmanuelson. Oare colinele acestea si arbustii cu spini si drumul cel lung si plin de praf nu se milostiveau de el o clip s ia aspectul cartonului din decor ? Prin rcoroasa briz a diminetii, pardesiul lui negru si lung i flutura n jurul picioarelor, iar gtul sticlei i rsrea dintr-un buzunar. Am simtit cum sufletul mi se umple de acea dragoste si acea recunostint pe care oamenii sedentari o ncearc pentru drumetii si cltorii acestei lumi, fie ei marinari, exploratori sau vagabonzi. Cnd a ajuns n vrful dealului, s-a ntors, si-a scos plria si mi-a fcut semn cu ea : vmtul i mtura ntruna prul czut peste frunte. Farah, care se afla alturi de mine n masin, m-a n" trebat : ,,Unde se duce acest bwana ?" l considera pe Em182 manuelson bwana de dragul propriei lui demnitti, deoarece dormise n cas. . n Tanganika''', i-am rspuns. .Pe jos ?"', a ntrebat mirat. ,,Da", i-am rspuns. Allah fie cu el atunci"', a rostit Farah. n timpul acelei zile m-am gndit de multe ori la Enmanuelson si am iesit n fata casei, pentru a privi ctre soseaua care ducea nspre Tanganika. Noaptea era pe la ora zece am auzit un rget de leu departe, cam n directia sud-vest ; o jumtate de or mai trziu l-am auzit din nou. M-am ntrebat, dac nu sta cumva pe un pardesiu cam uzat si negru. In sptmna care a urmat am ncercat s aflu vesti despre Emmanuelson si l-am rugat pe Farah s cerceteze la cunoscutii si indieni care mergeau cu camioanele spre Tanganika dac vreun camion sau altul nu-I ntlnise cumva pe drum. Dar nimeni nu stia nimic despre el. O jumtate de an mai trziu, spre surprinderea mea, am primit o recomandat de la Dodoma, unde n-aveam
nici o cunostint. Scrisoarea era de la Emmanuelsbn. Ea continea cincizeci de rupii. pe care i le mprumutasem prima dat cnd a ncercat s fug din tar si cele patru rupii ale lui Farah. n afar de aceast sum ultimii bani de pe lume pe care mai speram s-i vd napoi , mi trimitea si o scrisoare lung, sensibil si plin de farmec. Cptase o slujb de barman la Dodoma Dumnezeu stie ce baruri mai puteau fi si-acolo ! , iar acum i mergea bine. Prea s aib un adevrat talent de a purta recunostint, cci si-amintea toate detaliile serii petrecute la ferm si revenea n mai multe rnduri la ideea. c la mine se simtise primit realmente de un prieten. mi povestea n amnunt cltoria lui spre Tanganika. N-avea aectj/'orbe frumoase despre tribul Masailor. Acestia l gsiser pe sosea si l luaser la ei, i oferiser si buntatea i ospitalitatea lor, apoi l lsaser s vin mpreun cu ^ o bucat destul de mare de drum, cu ocolisuri si cu eandre. mi scria c i distrase att de bine povestindu-le rê Saê ^n aê ^"' *nc^ ace?â nu au ma* vrut urm s-i mai dea drumul s plece. De cunoscut 183 nu cunostea nici o limb Masai si n odiseea lui precis c recursese la pantomim. E drept c. asa se cuvenea si asa trebuia s se-ntmple mi-am zis eu n sinea mea, ca Emmanuelson s gseasc adpost la Masai si ca acestia s l primeasc. Adevrata aristocratie si adevratul proletariat ale acestei lumi triesc amndou n bun ntelegere cu tragedia. Pentru ele ' ea este principiul de baz al lui Dumnezeu si cheia cheia minor a existentei. Prin aceasta ele difer n primul rnd de burghezie, care refuz tragedia, care nu vrea s-o tolereze si pentru care nsusi cuvntul tragedie" contine ceva neplcut n sine. O serie de nentelegeri ntre colonistii albi din clasa mijlocie si bstinasii africani pornesc tocmai de aici, de la faptul acesta. Morocnosii de Masai snt si aristocratie si proletariat, nct au recunoscut pe dat n cltorul singuratic si mbrcat n negru o aparitie de tragedie ; iar printre ei artistul tragic si-aflase, n fine, rolul si, iat, intrase n el. 8 PRIETENI N VIZITA
Vizitele prietenilor mei la ferm erau evenimente fericite n viata mea, iar ferma stia acest lucru. Odat, cnd unul din lungile safari-uri ale lui Denys Finch-Hatton se apropia de sfrsit, m-am trezit ntr-o dimineat cu' un tnr Masai; sprijinit ntr-un singur picior lung si subtire, n fata casei mele. Bedr e pe dramul de ntoarcere", m-a vestit el. O s fie aici peste dou sau trei zile." In aceeasi dup-amiaz, un toto, copilul unor clcasi de la marginea domeniului meu, sedea asteptnd pe gazon, ca s-mi spun cnd am iesit din cas : La coltul rului, devale, e un stol de bibilici Dac vrei s le mpusti ca s le ai cnd vine Bedr, merg eu cu tine ca s-ti art unde s-au lsat". Pentru acei prieteni ai mei care erau mari cltori, ferma si datora farmecul ei, cred, faptului c era mereu n acelasi loc si c rmnea aceeasi oricnd veneau la ea. Strbtuser teritorii vaste, nltaser si strnseser corturile n multe locuri, dar, odat ajunsi la mine, parcurgeau curbura aleii mele, la fel de stationar ca si orbita unei planete. Le plcea s rentlneasc figurile familiare, cci am avut mereu aceiasi servitori ct timp m-am aflat n Africa. Eu rmneam la ferm tnjind s plec ntr-o zi de acolo, iar ei se ntorceau la ea tnjind dup crti si asternuturi de oland si dup atmosfera rcoroas a unei camere mari cu obloanele trase pn jos ; seznd lng un foc de tabr, n slbticie, meditaser la plcerile vietii de fermier si, cnd soseau la mine, m ntrebau avizi : L-ai nvtat pe buctarul tu s pregteasc omelette la chasseur ? * dar au sosit cumva cu ultimul curier discurile cu Petruska ?" Veneau si locuiau n casa mea chiar si atunci cnd nu eram acolo, iar Denys a rmas s-o * Omlet vntoreasc. (lb, franc) (N. trad.) 185 foloseasc o dat n timp ce eu m aflam n Europa. Refugiul meu pduratic", i spunea Berkeley Cole. n schimbul binefacerilor civilizatiei, cltorii mi acju. ceau trofee de la vntorile lor : blnuri de leopard si cje cita, din care la Paris se confectionau mantouri scumpe piei de sarpe si de soprle pentru pantofi si pene de marabu! Pentru plcerea lor, cit timp ei erau departe, eu experimentam retete curioase culese din crtile vechi de bu
cate si m strduiam s fac s creasc n grdina mea diferite flori europene. s ntr-una din vizitele mele acas, n Danemarca, o doamn foarte btrn mi-a druit o duzin de bulbi minunati de bujor, pe care i-am adus cu mine n Colonie mfruntnd o serie de greutti, cci reglementrile n privinta introducerii de plante n tar erau extrem de stricte si de precise. Dup ce i-am sdit, au scos, aproape imediat, un mare numr de tulpinite subtiri si rsucite, de un car-. moazin nchis, iar mai trziu o ploaie de frunze delicate si de boboci rotunzi. Prima floare care s-a deschis se numea La Duchesse de Nemours si era un singur bujor nfoiat si alb, bogat si foarte nobil si care rspndea valuri-valuri de parfum dulce si proaspt. Cnd l-am tiat si l-am pus n ap n salonul meu, toat lumea care intra n camer se oprea si comenta ceva despre el. i-ntr-adevi\ era un bujor fantastic ! Dar n eurnd toti bobocii plantelor mele s-au vestejit si au czut, iar eu am rmas n veci cu acea unic floare alb. Ctiva ani mai trziu, stteam de vorb cu grdinarul lui Lady McMillan, din Chiromo, despre bujori. N-am reusit s crestem bujori n Africa", mi spunea el, si nici nu vom reusi pn ce nu vom putea aduce aici un bulb, ca s ne lum smnt de la acea floare. Asa am introdus nemtisorul n Colonie." La fel as fi putut eu introduce bujorii n tar, fcndu-mi numele nemuritor, precum acela al Ducesei de Nemours ; si-mi risipisem gloria posterittii tind unica floare si punnd-o ntr-un vas cu apa. Adeseori mi s-a ntmplat s visez c vedeam bujorul cel alb crescnd si de aceea m bucuram, fiindc la urma urmelor iat c totusi nu-l tiasem. 186 jVl vizitau prieteni de la ferme aflate -adine n interiorul uscatului, sau de la oras. Hugh Martin, de la Oficiul Teritorial, venea tocmai din Nairobi s-mi tin de urt; un om strlucitor, versat n literatura rar a lumii, si petrecuse pasnic viata n serviciul administrativ al Orientului, iar acolo, ntre alte lucruri, si cultivase acel talent nativ de a arta precum un idol chinezesc disproportionat de gras. M poreclise Candide, el nsusi fiind un soi de Docteur Pangloss al fermei, molatic, dar de neclintit n convingerea sa c natura uman si universul erau
meschine si demne de tot dispretul; era multumit de aceast credint a lui si de ce n-ar fi fost, n fond ? Dup ce se cufunda n scaunul su cel amplu, abia dac se mai urnea din el. Cu sticla si cu paharul n fata lui si cu o figur adormit radioas, si dezvolta teoriile despre viat, scprnd de idei, ca o rapid si fantastic excrescent de fosfor a materiei si a gndirii, ca un om gras mpcat cu lumea si slsluind n Diavol, cu acea pecete a curteniei pe frunte pe care numai discipolii Diavolului o poart mai degrab dect multi dintre cei ai lui Dumnezeu. Tnrul Gustav Mohr, norvegianul cu nasul mare, se abtea n cte o sear brusc asupra domeniului meu, venind de la ferma pe care o administra, de partea cealalt a orasului Nairobi. Era un fermier entuziast si m ajutg n muncile de la ferm att cu vorba ct si cu fapta, mai mult ca oricare alt brbat din tinut, cu o promptitudine simpl si viguroas, de parc ar fi fost de la sine nteles c fermierii, sau scandinavii, ntre ei, trebuiau s roboteasc din greu unii pentru ceilalti. Aprea deodat la mine acas ca o piatr azvrlit de un vulcan. El o s nnebuneasc, mi spunea, n tara asta n care un brbat trebuia s-si duc zilele discutnd doar despre vite si despre sisal, sufletul su murea de inanitie, el nu mai putea suporta. Din clipa cnd ptrundea pe us, se pornea pe vorbit si o tinea asa pn trziu dup miezul noptii, srind de la una la alta dragoste, comunism, prostitutie, Hamsun, Biblia si asa mai departe si otrvindu-se ntre timp cu tutun foarte prost. Abia dac mnca ceva, nu putea asculta pe nimeni, dac ncercam s spun 1 eu un cuvnt tipa deodat strident, iluminat de un foo interior si lovind aerul ntruna cu capul su blond si zbr187 lit. Tinea multe lucruri n el de care voia s se descarce si genera altele noi pe msur ce toi vorbea. Apoi, dintr-o data, la dou noaptea, nu mai avea nimic de spus. Atunci sttea linistit o clip, cu o expresie umil ntiprit pe chip, ca un convalescent ntr-o grdin de spital, brusc ns se ridica si demara cu masina ntr-o vitez fantastic, pregtit s-si duc zilele, un timp. tot cu discutii despre sisal si vite. Ingrid Lindstrom venea ca s stea la mine cte o zi sau dou cnd putea fugi de la ferma ei. de la curcanii si, zar
zavaturile pe care le crestea la Njoro. Ingrid avea o piele si un suflet la fel de deschise aminclou ; era sotie si fiic de ofiteri suedezi. Ea si cu sotul ei si luaser si copiii acolo, n Africa, ntr-o aventur plin de veselie, ca un fel de picnic voios, cu gndul de a faee rapid avere si cumpraser o plantatie de cnep. cci pe atunci cnepa se vindea cu cinci sute de lire sterline tona ; eurnd dup aceea ns, cnd pretul cnepii a sc/iut la patru/.eei de lire, iar aparatura prelucrtoare nu mai valora nimic, ea si-a aruncat n joc toat energia pe care o avea.pentru a salva ferma - familiei sale, punnd pe picioare o cresctorie de psri si o grdin de zarzavaturi si robotind la amndou ca o sclav. n cursul acestei lupte s-a ndrgostit profund de ferma ei, de vaci si de porci, de bstinasi si de zarzavaturi, de pmntul n sine al petecului ei de Africa si suit de disperat era n aceast patim nct ar fi fost n stare s vnd si sot si copii, doar s le poat pstra mai departe pe toate. Ea si cu mine, n anii cei grei, ani plns adesea una n bratele celeilalte la gndul c s-ar putea s pierdem pmntul la care tineam. Era o adevrat bucurie cnd Ingrid venea n vizit pe la mine, cci. ea avea toat acea jovialitate ampl, ndrzneat si insinuant a btr-. nolor trnci suedeze, iar pe chipul ei ars de soare si vnt luceau dintii albi si puternici ai unei Walkyrii cnd rde. De aceea i si iubeste lumea pe suedezi, cci, n mijlocul celor mai mari necazuri, ei pot strnge totul la pieptul lor si, pot fi att de generosi nct fapta rmne s strluceasc mult timp pn la mari deprtri. Ingrid avea un btrn buctar si servitor Kikuyu,^ pe nume Kemosa, care ndeplinea mai multe oficii pe lng ea si care privea toate activittile stpnei lui ca pe ale sale proprii. Muncea n locul ei n ograda de psri si n grdina de zarzavat si mai juca si rolul de duena fat de cele trei fiice ale ei, ducndu-le si aducndu-le de la internat. Cnd am fost ntr-un rnd si eu la Njoro, 'Ingrid mi-a povestit c btrnul Kemosa si pierduse capul complet, c lsase tot restul balt, fcnd pregtiri grandioase pentru venirea mea si c tiase o multime de curcani din ograd, ntr-att era de impresionat de mretia lui Farah. Ingrid mi mai spunea c el privea cunostinta sa cu Farah ca pe suprema onoare din viata lui. Doamna Darrell Thompson din NjorO; pe care o cu
nosteam doar foarte vag, a venit s m vad cnd doctorii iau comunicat c numai are dect putine luni de trit. Mi-a spus c tocmai cumprase un ponei din Irlanda, un campion la srituri cci pentru ea, n viat ca si n moarte, caii erau apogeul si gloria existentei , c, dup ce sttuse cu doctorii de vorb, voise n prima clip s dea o telegram s nu i se mai trimit calul, dar c apoi tot ea sa rzgndit si c voia s mi-l lase mie, s-l stpnesc dup moartea ei. Nu m-a preocupat prea mult povestea pn ce, o jumtate de an mai trziu, la moartea acestei doamne, poneiul, pe nume Cutia Milei, si-a fcut aparitia la Ngong. De cnd a venit s triasc la noi, c -lutul Cutia Milei s-a dovedit a fi cea mai desteapt fiint de pe ntreg domeniul. Prea frumos la aspect nu era, ci cam bondoc si irmlt trecut de prima tinerete ; Denys Finch-Hatton l mai clrea, dar eu nu m-am simtit niciodat atras de el. Din calcul pur si circumspectie, stiind exact ce are de fcut, dintre tinerii cai focosi adusi pentru ocazie de marii bogtasi din Colonie, clutul meu a cstigat concursul de obstacole de la Kabete, organizat n cinstea Printului de Wales. Cu mutra lui banal, modest si retinut, poneiul a adus acas o medalie de argint si, dup o sptmn de emotii puternice, el a strnit mari valuri de extaz si triumf n gospodria mea si pe ntreg domeniul. ase luni mai trziu a murit de morv, fiind ngropat sub un lmi, lng grajdul su si mult bocit de toti ; numele lui a supravietuit nc mult vreme dup ce poneiul nu a mai fost. , Btrnul domn Bulpett, cruia toat lumea de la club 11 spunea Unchiul Charles, venea cteodat la mine invitat 189 3a mas. Mi-era un prieten foarte drag, un fel de ideal aproape, gentleman-ul englez din epoca victorian, dar absolut n largul lui si n vremurile noastre. notase n Hellespont si se numrase printre cei dinti cuceritori ai Matterhom-ului, iar n frageda sa tinerete, adic prin anii ?'{30 ai secolului trecut, fusese iubitul frumoasei Otero. Am aflat c aceasta l-a ruinat complet, apoi i-a fcut vnt. Mie mi se prea c stau la mas cu nsusi Armnd Duval sau cu cavalerul des Grieux. Avea multe fotografii frumoase cu Otero si i plcea s povesteasc despre ea. Odat, la un dineu la Ngong, l-am ntrebat : Vd c
s-au publicat memoriile frumoasei Otero. Snteti si dumneavoastr n ele ?" ,,Da", mi-a rspuns, ,,da, snt si eu. Sub un alt nume, clar figurez acolo." ..i ce scrie despre dumneavoastr ?'', l-am ntrebat. ..Scrie". ncepu el, c eram un tnr care am trecut prin foc si par pentru ea timp de sase luni. dar c am primit, de pretul banilor, ndoit.' ..i socotiti1', l-am ntrebat rznd, c ati primit de pretul banilor ndoit ?" A entrit o clip ntrebarea mea. .,Da", mi-a-rspuns. Da, am primit." Denys FinehHatton si cu mine am fost cu domnul Bulpett la un picnic pe vrful colinelor Ngong, ca s-i serbm a saptezeci si saptea zi de nastere. eznd n capul oaselor pe iarb, am ajuns s dezbatem dac, oferindu-ni-se o pereche de aripi adevrate, care s nu mai poat fi date jos, am accepta oferta sau arn refuza-o. Btrnul domn Bulpett sttea si privea pierdut peste imensa ntindere de teren de dedesubtul nostru, cu psunile verzi de la Ngong,.si Valea Faliei celei Mari ctre vest, ca si cum ar fi fost gata s zboare peste ele n orice clip. As accepta", ne spuse el, binenteles c as accepta. Nici numi doresc altceva mai bun." Dar, dup un scurt rstimp de tcere, adug : Desi poate c m-as gndi mai bine dac as fi o lady". 7 NOBILUL PIONIER Din punctul de vedere al lui Berkeley Cole si al lui Denys Finch-Hatton, casa mea era un asezmnt comunist. Toate lucrurile din ea erau ale lor si se mndreau cu ele si aduceau n schimb ceea ce simteau c-mi lipseste. Ei nii tineau casa la un nivel ridicat n materie de vinuri si de tutun si comandau pentru mine din Europa crti si discuri de gramofon. Berkeley sosea cu masina plin de curcani si ou si portocale de la ferma lui de pe Moun Kenya. Amndoi aveau ambitia s fac din mine o cunosctoare de vinuri asemeni lor, drept care pierdeau mult timp si energie cu acest proiect. Cea mai mare slbiciune a lor erau paharele si farfuriile mele' de portelan daneze si construiau pe mas cte o piramid nalt si strlucitoare din pahare, puse unele peste celelalte ; la urm erau mul
tumiti de cum arat totul. Cnd venea s stea o vreme la ferma mea, Berkeley avea obiceiul s bea n fiecare dimineat cte o sticl de sampanie n pdure, la ora unsprezece. O dat, lundu-si rmas bun de la mine si multumindu-mi pentru sederea la ferm, si-a amintit c fusese totusi o mic umbr n acest peisaj idilic, si anume c scosesem pahare vulgare si grosolane cnd ne busem vinul sub copaci. tiu, Berkeley", i-am spus, dar mi-au rmas att de putine pahare bune si, dac servitorii le sparg si pe'-alea trebuind s le aduc asa departe..." M-a privit serios, tinndu-mi mna n mna lui. Dar, draga mea, a fost att de trist." De atunci am pus s i se aduc n pdure cele mai bune pa-hare pe care le aveam n cas. Ciudat n privinta lui Berkeley si Denys att'de sincer regretati de prietenii lor n Anglia cnd au emigrat si att de mult iubiti si admirati n Colonie era c rmneau, cu toate acestea, niste outsideri. i nu fiindc vreo societate i-ar fi respins, sau fiindc vreun loc din lume nu l~ar fi acceptat, ci timpul era de vin, cci acesti doi oa191 meni nu triau n secolul lor. Nici o alt natiune nu i-ar fi putut produce, afar de cea englez, dar ei erau exemple de atavism si locul lor era ntr-o Anglie anterioar, o lume care ncetase s mai existe. n vremurile noastre,' ei r.-aveau cmin, ci rtceau de colo pn colo si astfel. n decursul timpului, au nimerit si la ferma, mea. Dar de. aceste adevruri ei nu erau constienti. Ba, dimpotriv, nutreau chiar un sentiment de vinovtie fat de absenta lor din Anglia, pe care o prsiser, ca si cum, numai din cauz c erau plictisiti de ea, ar fi fugit de o datorie creia prietenii lor i fcuser fat. Cnd ncepea sa-si ovoce propria tinerete desi era nc att de tnr si perspectivele ce le avea si sfaturile ce le primea de la prietenii si din Anglia, Denys l cita invariabil pe Jaques al lui Shakespeare : De rvneste vreunul n lame Mgar sa se fac anume, i~si las avere si rost Din pricina gndului prost... * ns gresea n aprecierea despre sine nsusi, la fol ca si Rorkeley si probabil si Jaques. Aveau impresia c sint
dezertori, care trebuiau s plteasc pentru ndrtnicia !r cteodat, cnd n realitate erau doi exilati, care si purn=u exilul cu complezent. Dac ar fi avut capul su micut mpodobit cu o peruc de bucle ample si mtsoase, Berkeley ar fi putut umbla nostnjenit la curtea regelui Carol al II-lea Stuart. Ar fi putut sedea, sub nftisarea unui tnr englez vioi si ager, iu picioarele btrnului d'Artagnan, cel din Dup douzeci mi ani, i-ar fi ascultat cu luare aminte ntelepeiun-iie si l< var fi ngropat adnc n sufletul su. Aveam sentimentul clar c legea gravitatiei nu se aplica la BerkeU-y'si c serile, cnd stteam de vorb la gura focului arnadoi, el .se putea n orice clip ridica pe neasteptate, ca s dispar pe horn. Era un foarte fin judector al oamenilor, tar Hzii despre ei si fr dusmnie. Dintr-un soi de fire dia * Cum v place, actul II, scena 5. In romneste de Vu-ifi Tootiorescu. W. Shakespeare, Opere complete, voi V.E'UUtra Univers, Bucuresti. 1986. (N. trad.) 192 leasc, ce] mai fermector era tocmai cu cei despre care avea prerea cea mai proast. Cnd si ddea cu adevrat silinta, se dovedea un inimitabil bufon. Dar, ca s poti fi un spirit ales n maniera lui Wycherley si Congreve * en plein vingtieme siecle **, ti trebuie ceva mai multe calitti dect aveau cei doi la vremea lor : o strlucire, o mretie, o sperant nedomesticit. Dac gluma era dus prea departe ca ndrzneal sau arogant, ea devenea uneori de-a dreptul demn de mil. Cnd Berkeley, putin nfierbntat si parc transparent de pe urma vinului, reui sea s ncalece uriasu-i cal, pe zidul din spatele su umbra f acestuia ncepea s creasc si s se miste, pornind ntr-un galop usor fantastic si att de semet de parc s-ar fi tras | dintr-o stirpe aleas, iar numele strmosului su ar fi fost nu altul dect Rosinanta. Dar Berkeley, invincibilul bufon, izolat n existenta sa african, pe jumtate invalid cci inima l supra mereu , trind la ferma lui iubit pe Mount Kenya, cu fiecare zi tot mai mult proprietate a bn. cilor, ar fi fost ultimul om care s recunoasc ori s se team de aceast umbr. Scund, foarte fragil, cu prul rosu, cu mini si picioare mici, Berkeley avea o tinut extrem de dreapt si o legnare moale, d'Artagnesc din cap spre dreapta si spre
stnga, acea miscare ncetinit a duelistului invincibil. Avea un mers neauzit, ca de pisic. i, tot ca o pisic, avea darul de a face din camera n care se afla un loc confortabil, , ca si cum ar fi adpostit n el o surs de cldur si de bunvoie. Dac Berkeley ar fi venit s stea cu tine pe ruinele f umegnde ale casei tale, ntocmai ca -o pisic, el ; te-ar fi fcut s simti c te ghemuiesti ntr-un coltisor ! cldut si aprat, Cnd i era bine, aveai impresia c-l auzi I torcnd asemeni unui motan, iar cnd era bolnav, boala lui era mai mult dect trist si dureroas, era monumental, cum este boala la pisici. Principii nu avea deloc, n * William Wycherley (16401716) si William Congreve Uo70-l729) dramaturgi englezi din perioada Restauratiei, autori ai unor comedii n care spiritul epocii se manifest mai |, ales sub forma unor asociatii intelectuale si lexicale originale, so' t!nte, paradoxale si incitante (asa-numitul wit). (N. trad.) In plin secol XX (lb. franc.) (N. trad.) 193 schimb avea un stoc surprinztor de prejudecti, asa cum ts-ai astepta s aib ndeobste o pisic. Dac Berkeley ar i-fost un cavaler din vremea Stuartilor, Denys trebuia neaprat plasat ntr-un peisaj englez anterior, si anume n zilele reginei Elisabeta, Ar fi putut umbla atunci la brat cu Sir Philip nsusi sau cu Franeis Drake. Iar oamenii din vremea reginei Elisabeta l-ar fi putut ndrgi fr ndoial, cci el ar fi reprezentat n ochii lor acea Antichitate, acea Atena despre care ei visau si scriau ntruna. Denys s-ar fi simtit tout comme chez soi * n oricare perioad a civilizatiei noastre, pn la nceputul secolului al XlX-lea, Ar fi fcut figur onorabil n orice epoc, fiind un atlet, un muzician, un iubii >. de art si un mare sportiv. Fcea figur onorabil n (-O' >ca sa, dar nu-si prea gsea locul nicieri n ea. Prietenii l-i clin Anglia insistau mereu s se ntoarc n tar si-i l??ivzentau diferite planuri si combinatii menite s-i asiJ....L' o carier acas, dar Africa l retinea mai departe ca fj vraj de nedesfcut. Atasamentul particular si instinctiv pe care toti bstinasii din Africa l simteau fat de Berkeley si Denys, ca si fat de alti ctiva de felul lor, nv-a fcut s reflectez la faptul c poate oamenii albi din trecut, din oricare alt trecut, ar fi putut tri ntr-o mai bun ntelegere si con
vietuire cu rasele de culoare dect vom reusi vreodat noi, oamenii erei industriale. Cnd prima locomotiv a fost produs, drumurile raselor de pe pmnt s-au desprtit definitiv si de atunci ncoace nici nu s-au mai ntlnit. O umbr a planat totusi asupra prieteniei mele cu Berkeley, si anume din cauza mprejurrii c Jama, tnrui lui servitor somalez, era dintr-un trib aflat n rzboi cu tribul lui Farah. Pentru cei familiarizati cu psihologia de clan a somalezilor, acele priviri goale si sumbre schimbate peste masa noastr din sufragerie, cnd cei doi ne serveau pe Berkeley si pe mine, nu prevesteau dect lucruri cit se poate de rele. Seara, trziu, ajungeam s vorbim despre ce ne-am fi fcut noi doi dac a doua zi de dimineat i-am fi gsit pe Farah si pe Jama morti, fiecare cu cte un pumnal n inim. Cci n asemenea situatii, dusmanii nu mai * Ca la el acas. (lb. franc.) (N. trad.) 194 stiau ce-nseamn nici teama, nici ratiunea si nu-i opreau de la vrsarea de snge si de la pierzanie dect sentimentele lor de atasament, n msura n care le aveau fat de Berkeley si de mine. Nu ndrznesc", mi mrturisea Berkeley, ,,s-i spun ast sear lui Jama c m-am rzgndit si c nu m mai duc la Eldoret, unde e tnra pe care o iubeste el. Cd altfel inima lui se va mpietri fat de mine, nu va mai conta pentru el dac hainele mele snt periate sau nu si se va duce s-l omoare pe Farah." Inima lui Jama cu toate acestea nu s-a mpietrit niciodat fat de el. Fusese destul de mult vreme n slujba lui Berkeley, care aducea adesea vorba de servitorul su., Mi-a povestit, de pild, cum o dat, ntr-o controvers n care Jama sustinea c el are dreptate, Berkeley si-a iesit din fire si l-a plesnit pe somalez. i-atunci, imagineaz-i, draga mea""', mi spunea Berkeley, c n aceeasi clip ara si primit una napoi, de-a dreptul peste figur." i pe urm cum ati mai scos-o la capt ?"\ l-am ntrebat. A, foarte bine1', a rspuns Berkeley modest. Dup o clip ins a adugat : ..De fapt nici na fost o palm prea tare. Doar e cu douzeci de ani mai tnr dect mine". Acest incident n-a lsat nici o urm n atitudinea reciproc a stpnului fat de servitor si invers, iar Jama
a avut mai departe acea purtare linistit si usor superioar fat de Berkeley Cole pe care majoritatea servitorilor -somalezi o adopt fat de stpnii lor. Berkeley avea o dragoste mare, desi n veci nemplinit, fat de ocean. Unul din visele lui favorite era c el si cu mine vom cumpra cnd vom reusi s avem $i unul si altul bani un dhow si apoi vom merge s facem comert n Lamu, la Mombasa si n Zanzibar. Planurile noastre erau puse la punct pn n detaliu, ba chiar si echipajul era pregtit atta doar c nam reusit s avem niciodat bani. De cte ori era obosit sau bolnav, Berfteley se refugia in visurile sale despre mare. n asemenea mprejurri, si deplngea nechibzuinta de a fi pierdut attia ani altundeva dect pe valuri si folosea expresii tari spre autocondamnarea sa. Odat, cnd tocmai m pregteam s plec 195, n Europa, iar el se afla ntr-o asemenea stare, m-am gn dit s-i fac o plcere aducnd de acolo dou lanterne" de vas, una pentru babord si una pentru tribord, ca s le agt la usa casei mele. I-am povestit ce aveam de gnd. Da, ntr-adevr, frumos", a fost el de prere, iar casa ta ar fi ca un vapor. Dar s fi navigat neaprat pe mare acele lmpi." Inct acas, la Copenhaga, ntr-un magazin de obiecte marinresti aflat pe malul unuia din vechile canale, am cumprat o pereche de lanterne de vas masive si grele, care navigaser ani de zile pe Marea Baltic. Le-am instalat de-o parte si de alta a usii care ddea ctre est si eram bucurosi s stim c lanternele noastre erau montate corect ; cum pmntul, n drumul su prin eter, se arunc tot mereu nainte, cu sigurant c nu avea s aib loc nici un fel de ciocnire vreodat. Aceste dou lmpi i erau lui Berkeley peste msur de dragi. Avea obiceiul s vin la mine destul de trziu si n general conducnd cu vitez mare, dar, dac lmpile ardeau, urca ncet-ncet aleea, ca s dea voie stelutelor rosii si verzi s se cufunde n sufletul su, activnd acolo imagini vechi si notiuni de navigatie uitate si ca s simt c e un corbier ce se apropie de un vas tcut peste o mare ntunecat. Am stabilit chiar si un sistem de semnalizare n legtur cu aceste lmpi, schimbndu-le locul sau cobornd cte una din ele, astfel
nct Berkeley s poat sti, pe cnd se afla nc n pdure, n ce stare de spirit o va gsi pe'gazd si la ce fel de cin se putea astepta. ntocmai ca si fratele su Galbraith Cole, sau ca Lord Delamere. cumnatul lor, Berkeley fusese printre cei dinti imigranti, un pionier al Coloniei si un prieten intim al neamului Masai, care pe atunci erau poporul dominant al acelui ntreg tinut. i cunoscuse pe Masai nainte ca civilizatia european ? pe care, n adncul inimii lor, acestia o urau mai mult dect orice pe lume s le fi retezat o seam de rdcini, nainte ca ei s fi fost dislocati de pe teritoriul ce-l ocupau undeva n nord. El putea sta de vorb cu ei despre zilele de demult, si anume chiar n limba lor, Cnd Berkeley era la mine la ferm, Masaii traversau de ndat rul si veneau pe la el s-l vad. Btrnii sefi de 186 trib i destinuiau necazurile lor de ard, iar glumele 3ui i fceau s rd ; aveai senzatia c acest om izbutise s nveseleasc pn si roca dur. Deoarece Berkeley i cunostea att de bine si era prieten bun cu Masaii, o ceremonie impuntoare avu loc ntr-o zi la ferm. Cnd a izbucnit rzboiul, cel mare, iar Masaii au prins de veste, sngele acestui neam de lupttori a nceput s fiarb din nou. n ei s-a trezit viziunea unor magnifice btlii si masacre, ca si sentimentul c gloria strbun st gata s renvie. Mi s-a ntmplat ca. n primele luni de rzboi, s fiu pe drum numai cu somalezii si bstinasii mei si cu trei crute trase de boi fcnd crusie pentru guvernul englez. Tocmai treceam prin rezervatia Masai si, cnd oamenii dintr-un district, sau altul aflau de sosirea mea. se strngeau cu totii n jurul taberei noastre si, stielindu-Ie ochii, mi puneau cte o mie de ntrebri despre rzboi si despre armata german, iar mintea lor galopa pn la pierderea rsuflrii, nsetat de confruntare, de pericole si de moarte. Noaptea, tinerii rzboinici Masai se foiau jur mprejurul cortului meu, cu trupurile pictate ca pentru rzboi' si narmati cu suliti si cu sbii lungi ; uneori, vrnd s-mi arate ct snt de crunti, scoteau, cte un rget scurt, asemenea unor lei. N-aveau nici o ndoial pe atunci c li se va ngdui s lupte. ns guvernul englez a fost de prere c nu-i ntelept,
s-i organizeze pe Masai ca s duc rzboi contra omului alb, chiar dac acesta era german si prin urmare le-a interzis s lupte, frngnd n felul acesta toate sperantele lor. Kikuyu, da, puteau lua parte la rzboi n calitate de crusi, ns Masaii nu aveau voie s pun mna pe arme. Abia n- 1918, cnd recrutarea a fost introdus la toate popoarele din Colonie, guvernul a considerat necesar s-i nroleze si pe Masai. Un ofiter al Puscasilor Regali Africani a fost trimis cu regimentul su la Narok s ia sub arme trei sute de morani. ntre timp ns Masaii si pierduser interesul pentru acest rzboi, drept care au refuzat s vin. Moranii din acel district s-au fcut nevzuti printre htisuri si prin pduri. n urmrirea lor, soldatii regimentului de Puscasi Regali Africani au deschis din gretjeal focul asupra unei manyatta si dou btrne au fost 197 ucise. Dou zile mai trziu, ntreaga rezervatie Masai era cuprins de o revolt clocotitoare si cete mari de morani au nceput s bntuie prin tinut, ucignd un numr de negustori indieni si incendiindu-le mai mult de cincizeci de magazine. Situatia devenise grav, iar guvernul colonial nu voia s forteze nota, Lord Delamere a fost trimis s negocieze cu tribul si pn la urm s-a ajuns cu ei la un compromis. Masailor li s-a lsat s-i aleag ei nsisi pe cei trei sute de morani pentru serviciul militar si ca pedeaps pentru devastrile din rezervatie au scpat doar cu o amend global n bani. Nici unul dintre morani nu s-a prezentat la armat, dar intre timp s-a ncheiat armistitiul, punndu-se astfel capt ntregii ncurcturi. Pe tot parcursul acestor evenimente, ctiva dintre btrnii sefi Masai se fcuser de folos, armatei engleze trimitndu-si tinerii lupttori s cerceteze miscrile soldatilor germani n rezervatie si n zona frontierei. Acum, c rzboiul era ncheiat, guvernul colonial a vrut s-si arate recunostinta pentru serviciile aduse de acestia. Un numr de medalii au fost trimise din tar spre a fi distribuite printre Masai si, in privinta a dousprezece dintre ele. Berkeley, care i cunostea att de bine si le vorbea limba curent, a fost rugat s li le nmneze. Cum ns domeniul meu se nvecina cu rezervatia MasailoY, el a venit la mine s m ntrebe dac-mi putea fi oaspete pentru o vreme, ca s le dea medaliile la ferma
mea. Mi s-a prut putin speriat de aceast perspectiv si mi-a mrturisit c nu-i era prea clar ce anume ar fi trebuit s fac. ntr-o duminic dimineata, ara plecat amndoi cu masina adnc n-rezervatia Masai si am vorbit cu oamenii din manyatte, spre a~i convoca pe sefii respectivi s vin n cutare zi la ferm. n tineretea lui cea mai fraged, Berkeiey fusese ofiter n Regimentul 9 Lncieri; ne atunci, am aflat, era cel mai prezentabil grad inferior din tot regimentul su, Cu toate acestea, la asfintit n timp ce ne-ndreptam din nou spre cas, a nceput s-mi vorbeasc de vocatia si mentalitatea de militar si s-roi expun prerile sale n acest domeniu n cel mai autentic stil civil. nmnarea medaliilor, desi fr prea mare importanta n sine, era un eveniment de proportii si cu semnificatii 190 ôsebite. Atta ntelepciune, subtilitate si tact au fost ? nvestite aici de ambele prti nct ea trebuia s nsemne ,-n act n istoria lumii si s rmn ca un simbol : ...LumirMtiti.Sa si ntunecimea Sa eu vrut salut si politeturi a schimba. Btrnii Masai au venit nsotiti de suit sau de fiii lor. 3-au asezat pe iarb si asteptau, mai discutnd din cnd' n cnd despre vacile mele, care psteau pe-acolo, nutrind poate speranta secret c, drept rsplat pentru serviciile aduse, aveau s se aleag pn la urm cu cte o vac. Berkeley i-a lsat s astepte mult, ceea ce, pentru ei, cred, era n ordinea fireasc a lucrurilor, timp n care a pus s i se aduc un foto]!1' "n fata casei, pe gazon, n care s sad cnd avea s : irt medaliile. Cnd si-a fcut, n fine, aparitia, era, ir, cast companie att de neagr, extrem de alb Ia piele. rosu la pr si cu ochi azuriu deschis. Ave. acum o sia si ntreaga tinut energic si sprintent anui trv ofiter eficient si astfel am aflat c Berteley. e puiet .nsmite attea stri prin fizionomia sa, era capa oii, n caz de nevoie, s-o fac s devin complet opac. Venea urmat de Jarna, ntr-o vest arab cu broderii frumoase n argint si aur, pe care Berkeley l lsase s-o cumpere pentru acest prilej si care aducea n ;nn cutia cu medalii. A rmas n picioare n fata fotoliului sau si att de irept sttea n timp ce e vorbea nct btrnii s-au ridicat
e rnd si au continuat s-l asculte, privindu-l grav n >ch. Ce discurs le-a tinut mi-ar fi greu s spun, cci li se adresa numai n limba lor. Aparent i informa succint pe -Vsai ce formidabil rsplat avea s li se acorde acum ?i c evenimentul era prilejuit de propria lor purtare ?'emn de toat lauda. ns, vznd c numai el vorbeste -J neputnd deduce nimic de pe. figurile, btrnilor Masai, ste posibil s fi fost vorba despre cu totul altceva, care ??? nici nu-mi treac mcar prin minte. Cnd si-a ncheiat ? iiscursul, tinut fr vreo pauz, cit de mic, l-a chemat ;'e Jama n fat cu cutia si a scos din ea medaliile, citind -.olemn numele sefilor Masai, crora le nmna apoi planeta cu bratul ntins n fat ntr-o miscare generoas. 199 Masaii o priin&au de la el tcuti, n palma ntins drept. Ceremonia nu putea decurge att de bine dect ntre protagonisti de snge nobil si cu traditii de familie vechi ; democratia este rugat s nu mi-o ia n nume de ru. O medalie e un lucru total nepotrivit pe care s i-l nmnezi unui om gol, pentru c acesta n-are de ce o prinde, iar btrnii Masai stteau ntruna cu ele n mn. Dup o vreme, un brbat foarte btrn se apropie de mine, mi ntinse mna n care tinea medalia si m rug s-i spun ce era pe ea. Mi-am dat silinta s-i explic cum am putut mai bine. Moneda de argint avea gravat pe-o parte un cap de femeie Britannia si pe cealalt cuvintele : Marele Rzboi pentru Civilizatie. Cndva, mai trziu, am povestit unor prieteni englezi episodul cu acele medalii si ei m-au ntrebat : De ce nu s-o fi gravat pe ele capul regelui ? A fost o mare greseal". Personal, nu mprtsesc prerea lor si mi se pare c medaliile de acest gen nu trebuiesc fcute prea atractive, incit ntreaga poveste fusese bine gndit. S-ar putea ca tocmai asemenea obiecte s primim fiecare odat, si anume cnd rsplata noastr va fi cea mai mare, n ceruri. Cnd Berkeley s-a mbolnvit, eu iarsi m pregteam s plec n Europa, ntr-o vacant. Pe atunci el era nc membru n Consiliul Legislativ al Coloniei si ntr-o zi i-am telegrafiat : Nu vrei s vii s stai la Ngong pentru sedinta de consiliu adu si sticle". Mi-a telegraf iat la rndul lui : Telegrama ta rupt din cer sosesc cu sticlele". Dar, cnd a ajuns la ferm cu masina lui plin de vinuri bune,
nu mai avea nici un chef de but. Arta foarte palid, iar uneori era destul de taciturn. Inima l supra si nu se mai descurca fr Jama, care nvtase s-i dea injectii; e drept, avea si multe griji care apsau pe ea din greu : Berkeley tria constant cu frica de a-si pierde ferma. Dar, prin prezenta lui, el fcea iarsi din casa mea un colt de lume ales si confortabil. Am ajuns la acel stadiu, Tania", mi spunea el grav, ,,end nu pot merge dect cu cea mai bun masin, nu pot fuma dect cele mai bune tigri si nu pot bea dect vinuri din cele mai bune recolte", n timpul acelei sederi mi-a 200 i , c. c doctorul Ii prescrisese s stea n pat o lun in-SÛ'at I-ani zis c, dac urmeaz ntocmai prescriptia dicai si st n pat o lun la Ngong, eu renunt la ple"a 4 mea, rmin s am grij de el si m duc n Europa "ânul urmtor. A stat putin s cntreasc aceast ofert, Mi-a*spus : Draga mea, nu pot s accept. S zicem c as face-o pentru plcerea ta si eu... ce as mai fi eu pe urin ?" -. . , Mi-aw luat rmas bun de la el cu inima grea. In vreme ce vaporul mergea spre cas, pe lng Lamu si Takaunga, ne unde ar fi trebuit s navigheze si dhow-ul nostru, m tot. gndeam ntruna la el. Eram la Paris cnd am aflat c a murit. Czuse mort n fata casei sale cobornd din automobil. A fost nmormntat la ferma lui, unde voise mereu s rmn. Dup moartea lui Berkeley, tinutul s-a schimbat. Prietenii lui au simtit imediat, si cu mult tristete, schimbarea, iar altii au ajuns s-si dea seama de ea mai trziu. Cu el s-a ncheiat o epoc din istoria Coloniei. n decursul anilor, multe lucruri au fost socotite pornind de la acest reper si lumea spunea : Pe vremea lui Berkeley Cole"', sau : De cnd a murit Berkeley". Pn la moartea lui, tinutul fusese un teren de vntoare preafericit ; acum el se schimba treptat si devenea o simpl ofert financiar. Anumite stachete au cobort dup moartea lui ; o stachet spiritual, ce s-a simtit curnd si acesta e un lucru trist ntr-o colonie ; o stachet a tinutei n societate dup moartea lui oamenii au nceput s discute ce necazuri aveau fiecare ; si o stachet a omeniei Cnd Berkeley a disprut, o figur sinistr si-a fcut
aparitia pe la cellalt capt al scenei la dure necessilc natresse des hornmes et des dieux. * Mai curios e c un om mic si fragil ca el a fost n stare s-o tin la us atta timp ct a mai avut rsuflare-n piept. Pinea acestui pmnt crestea de-acum nedospit, O ntruchipare a elegantei, a veseliei si a liberttii, un factor de putere electrizant, iat, leea dintr-o dat din joc. O pisic se ridicase si prsise camera. ' (N t ^?pra necesitate, stpn a oamenilor si a zeilor. (1b. franc.) 3 ARIPI n Africa, Denys Finch-Hatton n-avea alt cmin dect ferma mea ; ntre un safari si altul el locuia la mine imde-si tinea si crtile si gramofonul. Cnd era plecat si se-ntorcea la ferm, aceasta ddea ce-avea mai bun din ea ; ncepea s vorbeasc asa cum vorbesc plantatiile de cafea, cnd, odat cu cele dintii averse ale sezonului de ploi, se acoper de flori, de pe ale cror petale picur apa, ea dintr-un nor alb si pufos. Cnd l-asteptam pe Denys s se-ntoarc si auzeam masina lui pe drum, auzeam n acelasi timp si obiectele fermei spunndu-mi toate cum erau de fapt. El se simtea fericit la ferm ; aici venea numai cnd voia si ferma-i cunostea o calitate de care lumea din jurul lui nici nu avea habar o anume smerenie a caracterului. Nu fcea niciodat dect ce voia s fac, iar din gura lui nu stiu s fi iesit cndva cuvinte de nselciune; Denys avea o nsusire particular la care tineam foarte mult : i plcea s asculte o poveste. n ce m priveste, mereu pretindeam c as fi fcut o figur aparte ca povestitoare pe vremea cramei de la Florenta. ntre timp ns gusturile s-au schimbat si arta de a sta si asculta o povestire s-a pierdut pe vechiul continent. Bstinasii din Africa, n schimb, care nu stiu citi. o mai pstreaz nc si. dac ncepi s le spui : ..A fost odat un om care mergea pe o cmpie si s-a ntlnit acolo cu alt om", le-ai captivat atentia pe dat, iar mintea lor ncepe s goneasc pe urmele celor doi oameni care s-au ntlnit pe cmpieAlbii, chiar si- cnd simt c asa s-ar cuveni, nu snt n stare s asculte o istorisire. Dac nu snt cuprinsi de neastmpr si nu-si aduc aminte de lucruri ce trebuiesc fcute nemtrziat. i-apuc somnul si ncep s picoteasc. Aceiasi oameni iti vor cere ceva de citit si vor sta absorbiti toa a
seara de orice fel de tipritur le-ai da, ba vor putea ci i discursuri. Ei s-au obisnuit s-si nregistreze imoresile vizual. Denys. care se baza foarte mult pe auz, prefera s aslte o povestire, nu s-o citeasc ; sosea la ferm si m-n+"ba : Ai vreo poveste ?" Eu m gndisem la multe por^ti 'n"absenta lui. Apoi seara el se fcea comod, rspnH'id pernele n fata cminului ca pe o canapea, iar eu m sezam pe 30S turceste, ntocmai ca eherezada si astfel Se punea s asculte, cu ochii si larg deschisi, o lung istorisire, de la nceputul pn la sfrsitul ei. O urmrea mult mai atent dect mine nsmi si, la aparitia dramatic a vreunuia dintre personaje, m ntrerupea s-mi spun : Omul sta murise la nceputul povestirii, dar nu-i nimic. Continu". Denys m-a nvtat limba latin si m-a nvtat s citesc Biblia si poetii greci. El nsusi cunostea pe de rost pasaje lungi din Vechiul Testament si avea o Biblie mereu cu el n cltorii, fapt ce i-a cstigat o nalt stim n ochii localnicilor mahomedani. Tot el mi-a druit si un gramofon. A fost o ma.'v bucurie pentru sufletul meu, a insuflat o viat nou :V; mei, a devenit nssi inima ei. ,.Sufletul unui _fir c!?? brb privighetoarea e." Uneori se ntorcea pe xioa.K p ase acas, n timp ce eu eram ? pe plantatia de cafea sau printre lanurile de porumb si aducea cu el discuri noi : v unei ddea drumul la gramofon si, cnd reveneam :i eu la ceasul asfintitului, acordurile ce m intime'-rum r-'n aerul rcoros si proaspt al nserrii mi anuntai; ;:u o ; : ;'i mai nainte prezenta lui, ca si cum ar fi rs de ::iin;\ < ? i ce si fcea ades. Bstinasilor le plcea gramofonul \i ?.:? atineau pe ling cas pentru.a-l putea asculta ; unii ri<n servitorii mei aveau si cte o pies preferat si m ru.tej s pun s le-o cnte atunci cnd rmneam numai noi ion a noi. Ciudat mi s-a prut Kamante, care era fidel cu mult devotiune prtii Adagio din Concertul n Do major pentru pian de Beethoven ; prima dat cnd mi l-a cerut, a nmpinat^ destule dificultti n a m-l descrie, astfel net a l"na lmureasc ce melodie anume dorea, zic inys si eu' cu toate acestea, nu aveam gusturi muie comune. Eu preferam compozitorii clasici, iar el,
203 viind parc s se revanseze amabil pe epoca n care pentru lipsa de armonie n care se afla fat de ea cit de modern cu putint n gusturi, indiferent ce forrn" de art ar fi fost, nct si n muzic i plcea numai avangarda. Eu n-as avea nimic cu Bethoven", mi spunea el* ..dac n-ar fi att de vulgar." ' Denys si eu, de cte ori eram mpreun, aveam mare noroc la lei. Uneori el se ntorcea de la cte un safari de vntoare, dup vreo dou sau trei luni, ofensat c nu fusese n state s le vneze un leu ca lumea clientilor europeni pe care-i nsotise. ntre- timp, veniser la mine Massaii ca s m roage s le mpusc vreun leu sau vreo leoaic ce atacau vitele lor, iar eu si cu Farah pornisem la drum dormisem n manyatta lor, seznd 3a pnd n preajma unui animal pus de momeal, sau plecnd s ne ncercm norocul nc din zorii zilei, fr a da ns nici mcar peste urma vreunui leu. Dar cnd Denys si eu ieseam clare s ne plimbm, leii de pe cmpie erau acolo, parc asteptndu-ne pe noi si-i ntlneam mncndu-s prada sau traversnd albii de ruri secate. ntr-o dimineat de anul nou, nainte de rsritul soarelui, Denys si eu ne aflam pe soseaua cea nou care ducea spre Narok, mefgnd cu viteza maxim ce ne-o ngduia un drum accidentat ca acela. Cu o zi nainte, Denys mprumutase o pusc de calibru mare unui prieten al su care mergea spre sud cu o echip de vntori si noaptea-trziu si-a adus aminte c uitase s-i arate un anumit mecanism prin care trgaciul putea fi blocat. l cuprinsese ngrijorarea si se temea ca vntorul s nu ajung s se vatme singur necunoscnd acest amnunt. Nu ne-a venit n acel moment alt solutie mai bun dect s pornim nentrziat, si anume pe soseaua cea noua, n intentia de a ajunge echipa de vntori la Narok. Aveam de parcurs vreo saizeci de mile, pe un traseu destul de dificil ; vntorii mergeau pe drumul cel vechi si trebuiau s se deplaseze ncet, cci aveau camioane cu. ncrcatul ^ grea. Singura noastr problem era c nu stiam sigur ca . soseaua cea nou era gata toat, pn la Narok. 204 n zorii zilei, aerul podisului african are o rceala si
prospetime de-a dreptul tangibile, nct, de fiecare dat, "n fantezia ta se repet aceeasi nchipuire, c nu te gsesti oe pmnt, ci ntr-o ap sumbr si adnc si ti se pare c mergi pe fundul unei mri. De fapt, nici nu e sigur c te deplasezi, undele de rcoare ce-ti mngie fata pot fi la fel d^ bine curenti de mare adncime, iar masina ta, asemeni unui peste cuprins de apatie, poate sta fix pe fundul acestei mri. privind n fat cu ochii avizi ai farurilor cum viata submarin si urmeaz cursul ei. Chiar stelele se vd att de mari nu fiindc ar fi n realitate asa, ci-doar niste reflexii sclipitoare pe suprafata apei. De-a lungul crrii tale de pe acest fund de mare apar ntruna obiecte nsufletite, mai negre dect decorul din jur, care rsar si se preling prin iarba nalt, asa cum crabii si gndacii de ap si croiesc drum prin nisipul plajei. Lumina se limpezeste ns si, la rsritul soarelui, fundul de mare parc a urcat la suprafat, nchipuind o insul nou creat. Vrtejuri de arome tari gonesc pe lng tine, mirosul puternic si proaspt al crngurilor de mslini, mirosul de srtur al ierbii uscate si arse, mirosul nbusit al putreziciunii. Servitorul lui Denys, Kanuthia, care sttea pe bancheta din spate a automobilului de teren, m atinse usor pe umr si-mi art undeva spre dreapta. Pe marginea drumului, la vreo doisprezece sau cincisprezece yarzi distant, se nlta o movilit neagr, un lamantin ce se odihnea n nisip, iar mai ncolo ceva se tot misca prin apa ntunecat. Mai trziu am vzut c era un mascul de giraf, un exemplar robust, mpuscat cu vreo dou sau trei zile n urm. S mpusti giraf e era interzis ; ulterior Denys si eu a trebuit s ne aprm de acuzatia c noi l-am fi mpuscat, dar am avut dovezi c era mort deja cnd am ajuns acolo, desi nu s-a putut niciodat afla cine sau pentru ce trsese n acea giraf. O leoaic mnca din cadavrul su urias, cnd eodat a ridicat capul si un umr s vad masina trecnd Pe sosea. Denys a oprit instantaneu, iar Kanuthia a scos pusca ê vntoare, pe care o tinea pe un umr. Denys m-a nrebat n soapt : S-o mpusc ?" fiindc avea curtenia e a considera colinele Ngong drept terenul meu privat de vntoare. Ne aflam pe teritoriul acelor Masai care veniser de curnd la mine s mi se plng de pierderea
vitelor lor; dac aceasta era ntr-adevr leoaica ce le omora pe rnd vacile si viteii, atunci sosise, iat, momentul s-o lichidm pentru totdeauna. I-am fcut semn c da. A srit din masin si s-a dat ctiva pasi napoi, dar n aceeasi clip leoaica s-a si lsat n jos la adpostul girafei moarte, pe care el a ocolt-o n fug, s. poat ochi, si a tras. Nu am vzut-o cznd ; end am cobort din masin si am urcat movilita, leoaica zcea ntro balt de snge foarte mare si neagr. Nu aveam timp s jupuim leoaca.-ci trebuia s mergem repede mai departe dac voiam s prindem caravana de vntori Ia Narok. Nearn uitat bine n jurul nostru, ca s putem tine minte locul, desi duhoarea girafei moarte era att de ptrunztoare net nu ne-ar fi fost eu putint s trecem pe lng ea fr s-o observm. Dar, dup vreo dou mile, drumul se termina brusc. Uneltele muncitorilor se vedeau peste tot; mai departe era doar un teren pietros, ntins si cenusiu n lumina zorilor, netulburat de mina omeneasc. Ne-am uitat la ?unelte si la peisajul din jur naveam ce face, trebuia s-l lsm pe prietenul lui Denys s' se descurce cum o putea cu pusca. Dup aceea, cnd s-a ntors, acesta ne-a mrturisit c nu avusese niciodat prilejul s-o foloseasc. net am fcut calea-ntoars si acum mergeam cu fata spre rsrit, unde cerul se nrosise tot peste cmpie si peste coline. Ne ndreptam spre el, vorbind ntre noi tot timpul despre leoaica mpuscat. Ajungnd la locul unde zcea girafa, am vzut-o mai bine de aceast dat si i-am putut deslusi acolo unde lumina venea dintr-o parte ptratele negre mai mari de pe piele. Cnd ne-am apropiat de ea, am zrit un leu stnd n picioare. In dreptul lor, eram ceva mai jos dect cadavrul girafei ; leul sttea deasupra ei drept si ntunecat, iar n spatele su cerul fusese cuprins de flcri. Lion posaixt or. * Coama-i era usor strnt de vnt. M-am ridicat n picioare n. masin. ntr-att de puternic era impresia * Leu poznd pe fond auriu. (lb. franc.) n limbajul heraldic formul care descrie stema regatului danez : trei lei albastri P fond auriu. (N. trad.) mi-o provocase, la care JDenys mi-a spus : ,,Pe sta "mpusc-l tu'". N-am fost niciodat prea ncntat s trag
1 pusca lui, care era si prea lung si mult prea grea centru mine si care, la recul, m lovea destul de ru n umr ; curn ns aici un foc de arm era o declaratie de iubire, n-ar fi fost oare normal ca pusca s aib calibrul cel mai mare ? n clipa cnd am ochit si am tras. mi s-a prut c leul a srit o dat scurt n sus, apoi s-a prbusit napoi cu picioarele strnse sub el. Stteam, gfind, n iarb si radiind de atotputernicia pe caxe ti-o d un foc de arm tras, cci efectul lui se materializeaz la distant. Am dat ocol cadavrului girafei. Prea c asistm la desfsurarea unei tragedii clasice, actul cinci. Protagonistii muriser toti. Girafa arta imens de mare, de auster, cu cele patru picioare ale e si gtul ntepenite si burta sf siat de cei doi iei. ntins pe spate, leoaica avea un zmbet semet pe chip ea era femeia fatal a tragediei. Leul zcea nu departe de ea ; cum se fcea oare c nu nvtase nimic din destinul ei ? Capul i era sprijinit pe cele dou labe din fat, coama lui deas l acoperea ca o mantie regal, zcea si el ntr-o balt de snge, iar ntre timp aerul diminetii se distilase n asa msur ncit prea stacojiu. Denys si Kanuthia si-au suflecat mnecile si, n timp ce soarele rsrea, au jupuit mpreun leii. Cnd au fcut o pauz s se odihneasc, am destupat o sticl de vin rosu, cu, migdale si stafide aduse de la masin ; le luasem s le mncm pe diurn, pentru c n fo-nd era dimineata de anul nou. Ne-am asezat pe jos n iarba cea pitic si am mjncat si am but. Perechea de lei, alturi de noi, artau magnifici n goliciunea lor, n-aveau nici o pictur de grsime n exces, fiecare muschi al lor era un arc perfect ntins si ncordat, n-aveau nevoie de nici o mbrcminte, erau, din cap pn n picioare, exact ceea ce trebuiau s fie. ^ Cum sedeam asa, o umbr s-a scurs grbit peste p-Kint si peste picioarele mele si, vidicndu-mi privirile, am zant sus, pe cerul acum azuriu, un stol de vulturi dnd ocoluri mari. Inima mea era att de usoar, ca si cum i-as fi dat deo drumul s zboare, asemeni unui zmeu, la captul unei sri si am compus un poem : Umbra vulturului goneste peste cmpie Spre muntii din deprtare, fr nume, albastri ea aerul Dar umbrele tinerei zebre grase
Stau ntinse ntre copitele ei mereu, rmnnd verticale si nemiscate. i asteapt nserarea, asteapt s se-ntind albastre. Peste cmpia crmizie pictat de flcrile, asfintitului i s se duc la adptoare. Denys si eu am avut ns si o alt aventur dramatic legat de lei. Ea s-a petrecut, de fapt, nainte de precedenta, n zilele de nceput ale prieteniei noastre. ntr-o dimineat din timpul sezonului ploios, domnul Nichols, un sud-african care pe atunci era administratorul meu. a venit nfierbntat smi spun c n noaptea precedent doi lei fuseser la ferm si c omorser doi dintre boii nostri. Leii fcuser o gaur n mprejmuirea de la grajdul boilor si trser cele dou animale pn la plantatia de cafea ; pe unul l mncaser chiar acolo, dar cellalt zcea si acum printre arborii de cafea. Voiam eu s-i scriu o scrisoare, s poat merge la Nairobi dup stricnina ? O s~o pun imediat n cadavrul rmas, cci, dup prerea sa, leii se vor ntoarce cu sigurant n noaptea urmtoare. M-arn gndit bine -si nu am fost de acord s punem stricnina pentru Iei, de aceea i-am si spus c nu st.n. firea mea s fac o fapt ca aceasta. La care surescitarea lui s-a' transformat n exasperare. Leii, sustinea e, dac nu snt pedepsiti pentru acest atac, vor mai veni si alt dat la ferm. Boii pe care i omorser ei erau cei mai buni boi ai nastri si nu ne puteam permite s mai pierdem si altii. Grajdul poneilor, mi-a reamintit, era nu departe de grajdul boilor, m gndisem la lucrul sta ? I-am explicat c n-aveam de gnd s preiau si leii la ferm, ci m gndisem doar c era mai bine s-i mpuscm, iar nu s-i otrvim. i cine-o s-i mpuste ?", m-a ntrebat Nichols. Acum nu c as fi eu las, dar am familie si n-as vrea s-mi risc viata asa, inutil." E drept c nu era las, ci un omulet inimos si viteaz. N-ar avea nici un rost", a adugat. Nu. j...am linistit eu, nu voiam s-l pun pe el s mpuste leii. Domnul Finch-Hatton sosise cu o sear nainte si locuia la ferm, nct vom merge amndoi, el si cu mine. A, atunci e OK", "a spus Niehols. Apoi m-ara dus s discut cu Denys. Hai, vino", i-am
spus, , s mergem s ne riscm vietile asa, inutil. Cci. dac au vreo valoare pe lumea asta, ea const tocmai n faptul c n-au nici o valoare. Frei lebt, wer sterben kann. *" . Ne-am dus deci si am gsit boul mort pe plantatia de cafea, dup cum mi spusese Niehols ; abia dac1 fusese atins de lei. Urmele lor rmseser adinei si clare n pmntul moale al plantatiei : doi lei voinici fuseser acolo n timpul noptii. Erau usor de urmrit pn la marginea sirurilor de arbori si la liziera pdurii din jurul casei lui Belknap, dar, pn s ajungem noi acolo, plouase atit de abundent nct ne era greu s mai deslusim ceva, iar prin iarba si htisul de la liziera pdurii le-am pierdut urma cu desvrsire. Tu ce prere ai, Denys", l-am ntrebat, se-ntorc leii sau nu la noapte ?" Denys avea o experient vast n ce priveste aceste animale. A spus c se vor ntoarce pe la nceputul noptii, ca s-si termine carnea de mncat si c noi ar trebui s le dm ceva timp s se pun bine pe treab, fiind la fata locului n jurul orei nou. Ne trebuia o lantern electric din echipamentul lui pentru safari, ca s putem ochi la lumina ei si mi-a oferit s fac eu distribuirea rolurilor, dar eu am preferat s-l las pe el s trag, n timp ce eu i voi tine lanterna. Pentru ca s ne putem gsi prin ntuneric drumul pn la boul cel mort, am tiat fsii de hrtie si le-am legat da sirurile de copaci printre care urma s mergem, nsemnndu-ne astfel drumul asemeni lui Hnsel si Gretel din poveste, care lsau n urma lor pietricele albe. El avea s ne conduc direct la locul faptei, iar la captul su, la vreo douzeci de yarzi de cadavru, am legat de un copac <> hrtie mai mare, unde urma s ne oprim, s aprindem Jumina si s tragem cu pusca. Trziu dup-amiaza, cnd J^ttjtd lanterna s-o ncercm, am constatat c bateriile Liber trieste cine stie s moar. (1b. germ.) (N. trad.) I se uzaser si c lumina pe care o ddea era foarte slab "Nu mai aveam timp s ne repezim pn la Nairobi, asa nct trebuia s ne multumim cu ea n stadiul n care se afla acum. A doua zi era ziua lui Denys si, in tot timpul cinei, acesta a fost cuprins de o stare foarte melancolic, medi
tnd la faptul c nu obtinuse totusi destul de la viat pn n acel moment. Dar, am ncercat eu s-l consolez, i se'mai puteau ntmpla nc attea lucruri pn a doua zi dimineat. L-am instruit pe Juma s scoat o sticl de vin si s-o pregteasc pentru cnd vom veni de la vntoare. M tot gndeam la lei : unde-or fi ei acum, n momentul sta ? Traversau rul oare, ncet, pe tcute, unul n fata celuilalt, cu apa curentului rece lovindu-i moale n piept si pe flancuri si apoi scurgndu-se lin mai departe ? La ora nou am pornit. Burnita usor, dar luna era pe cer, din cnd n cnd si arata chipul ei alb si opac pe bolta albastr, pe dup straturi si straturi de nori subtiri, iar atunci se oglindea palid n marea de flori albe a plantatiei de cafea. Am trecut pe la oarecare distant de scoal : luminile erau aprinse. La vederea lor, sufletul mi-a fost inundat de un val mare de triumf si mndrie. Mi-a venit n minte pilda regelui Solomon : Lenesul zice : Pe drum trece un leu, un leu pe ulite !" * Dar iat c, nici cu doi lei n fata usii, scolarii mei nu erau lenesi si nu se lsau abtuti de la scoal de fiare. , Am gsit cele dou siruri de copaci pe care le marcasem mai devreme, ne-am oprit tui moment, apoi am pornit printre ele, unul n fata celuilalt. Ne ncltasem cu mocasini si umblam n tcere. Am nceput s tremur de emotie cu putere, nu ndrzneam s m apropii prea mult de Denys, de team s nu-si dea seama si s m trimit napoi, dar nici nu ndrzneam s m tin prea departe de el. cci se putea s aib nevoie de lantern n orice clip. Leii, am constatat noi pe urm, erau ocupati cu prada. Cnd ne-au simtit, sau cnd ne-au mirosit, s-au retras putin pe plantatia de cafea, ca s ne lase loc s trecem-Pilde, 26. 13. (N. trad.) Poate din cauz c li s-a prut mersul nostru prea lent, nul din ei a scos ncet un rget grav, undeva n fata si-n dreapta noastr. Att de ncet era nct la nceput nici n-am fost siguri dac l-am auzit si Denys s-a oprit o secund*, fr a se ntoarce,, m-a ntrebat: Ai auzit?" ,Da", i-am rspuns eu. Am mai naintat putin si rgetul cel grav s-a repetat,
de data aceasta chiar din dreapta noastr. Aprinde lumina'', mi-a spus Denys. Nu era o operatie prea usoar, cci el era cu mult mai nalt ca mine si trebuia s-i ridic lanterna deasupra umrului, s-o proiectez pe pusc, apoi de-aici n fat. Cnd am aprins lanterna, ntreaga lume s-a transformat ntr-o scen puternic iluminat, frunzele ude ale arborilor de cafea luceau, iar bulgrii de pmnt se distingeau neasteptat de clar. n prima clip, cercul de lumin a surprins un sacj cu ochii larg deschisi, ca o vulp.e mic ; am deplasat putin lanterna si am dat peste primul leu. Sttea uitndu-se drept la noi si arta extrem de alb, proiectat cum era pe fondul noptii africane. Cnd a trosnit, alturi de mine, mpusctura, m-a luat pe nepregtite si n-am nteles despre ce era vorba n prima clip ; mi se prea c este un tunet, mi se prea c eu nsmi fusesem mpins n locul leului din fata noastr. Acesta s-a prbusit ca plumbul. Misc-o," misc-o", mi-a strigat Denys. Am ntors lanterna mai ntr-o parte, dar mna mi tremura cu atta putere nct cercul meu de lumin, ce cuprindea n el toat lumea si a crui comand o aveam doar eu, executa un dans de-a dreptul ndrcit. L-am auzit pe Denys rznd ling mine n bezn. Iluminatia la cel de-al doilea leu", mi-a spus el ceva mai trziu, a fost cam tremurat."' Dar, n centrul acelui dans, am vzut cel de-al doilea leu ndeprtndu-se de noi, pe jumtate ascuns de un arbore de cafea. Cnd cercul de lumin l-a ajuns din urm, el a ntors capul si Denys a tras. A czut n afara acestui cerc. dar s-a ridicat si a reintrat n el, s-a rsucit o dat spre noi si, chiar cnd a pornit a doua mpusctur, a scos un rget lung si enervat. ntr-o secund, Africa s-a fcut infinit de mare. iar Jenys si eu, pierduti n ea, infinit de mici. n afara lu211 minii ce-o ddea lanterna noastr nu era altceva deet ntuneric, n acest ntuneric zceau doi lei, iar din cer se scurgea ntruna ploaie. Dar, cnd rgetul cel profund s-a stins, nu a mai fost nicieri miscare, leul sttea pe jos imobil, cu capul ntors ntr-o parte, ca ntr-un gest de total dezgust. Dou animale mari muriser pe plantatia de cafea si n jurul nostru se lsase, adnc, tcerea noptii. Ne-am ndreptat spre cei doi lei si am msurat dis
tantele pn la fiecare. Din locul unde ne aflasem noi, cel dinti leu era la treizeci de yarzi, iar cel de-al doilea la douzeci si cinci. Erau lei tineri, n plin vigoare, puternici si" grasi. Acesti doi prieteni, printre coline sau n cmpie, luaser ieri aventura n piept si, n cursul ei, muriser amndoi. ntre timp copiii iesiser de la scoal, veneau fuga pe drum si se opreau la vederea noastr, cu vocile lor gin-gase strignd : Msabu ! Esti acolo ? Esti acolo ? Msabu, Msabu !;! M-am asezat pe unul dintre lei si le-am rspuns : Da, snt aici". Atunci au continuat mai tare si mai ndrznet : A mpuscat leii Bedr ? i pe unul si pe-amndoi ?" Cnd si-au dat seama c acesta era adevrul, ntr-o clip au si fost alturi de noi, ca o ceat de iepurasi topitori prin noapte, care sreau si se jucau peste tot prin jur. Acolo, la fata locului, au si compus un cntecel despre ntmplare, care suna asa : Trei focuri. Doi lei. Trei focuri. Doi lei". De aici ncolo au nceput s-l nfrumuseteze si s brodeze pe marginea lui, cte o voce limpede de copil dup alta intrind n corul general : Trei focuri nemaipomenite, doi lei mari, puternici, kali". Apoi intonau cu totii refrenul mbttor : A.B.C.D.", fiindc veneau direct de la scoal si ayeau capetele nc pline de ntelepciune. n scurt vreme, o mare multime de oameni s-a adunat n preajma noastr, printre ei muncitori de la moar, clcasi din manyattele nvecinate, precum si bietii mei de cas, care aduseser lmpi de vnt. Stteau cu totii n jurul leilor si discutau despre ei, apoi Kanuthia si grjdarul meu, care veniser cu cutite, au nceput s i jupoaie, Pielea unuia dintre acesti lei i-am druit-o mai trziu acelui mare preot indian. Pooran Singh si-a fcut si el 212 . . nparitia, mbrcat ntr-un neglijcu eare-l fcea s par uebnuit de slab, cu zmbetul su mieros do indian strlucind n mijlocul unei brbi negre si dese si se blbia ue plcere vorbind. Era plin de grij s-si asigure pentru <:1 grsimea de la cei doi lei, care printre ai si era tinut la marc pret ca medicament dup pantomima prin care mi-a explicat, cred, mpotriva reumatismului si a impotentei. Astfel plantatia de cafea a devenit extrem de ani
mat, pn si ploaia se oprise, iar luna ne mngia pe toti. Noi doi ne-am ntors acas, unde Juma ne-a adus sticla de vin si ne-a desfcut-o. Eram prea uzi si prea murdari de snge si de noroi ca s ne mai asezm, net am rmas :la picioare la semineul din sufragerie si am but asa, la repezeal, acel vin plin de armonii si de o viat ascuns. Mu am schimbat nici un cuvnt. La vntoarea noastr "ormasem un singur tot si nu aveam nimic s ne spunem ' ram. Prietenii s-au delectat copios pe seama aventurii noas e. Prima dat cnd ne-am dus s dansm la Club, b;,nul domn Bulpett n-a vrut s ne vorbeasc o sear ntreag. Lui Denys Finch-Hatton i datorez ceea ce cred c a fost cea mai intens si mai mbttoare plcere a vietii mele la ferm : faptul c am zburat cu el pe deasupra Africii. Acolo unde exist numai putine drumuri sau nici unul, zborul devine un element de important real si vital n existenta ta, el ti deschide portile spre o lume nou. Denys si-a cumprat un avion marca Moth, cu care putea aterzia pe pajistea fermei mele, la numai cteva minute distant de cas si amndoi zburam aproape n fie-care zi. Ai perspective fantastice cnd urci deasupra podisului african, vezi combinatii si schimbri surprinztoare de lumin si de culoare, admiri curcubeul ntins peste pmntul verde mngiat de soare, giganticii nori verticali si furtunile dezlntuite slbatic, toate se perind n jurul tu ntr-un vrtej si un dans ametitoare. Aversele puternice de ploaie biciuiesc aerul tare pn-l albesc. Limba nu are destule cuvinte pentru a descrie experienta zborului, net cu timpul vor trebui inventate cuvinte noi, Cnd ai zburat 213 peste Valea Faliei celei Mari sau peste vulcanii Suswa si Longonot, poti spune c ai fost departe si c ai ajuns pe fata nevzut a lunii. Alteori poti zbura ndeajuns de jos ca s vezi animalele pe ctnpie si s ncerci iat de ele acel sentiment al lui Dumnezeu n clipa cnd le-a creat, dar nainte de a-l mputernici pe Adnci s le gseasc nume. Dar nu viziunile, ci activitatea te face fericit, iar bucuria si triumful aviatorului este zborul n sine. E o greu
tate si o corvoad trist pentru oamenii ce triesc la orase c n toate actiunile lor ei nu cunosc dect o singur dimensiune si se deplaseaz n linie dreapt, de parc ar merge pe srm. Tranzitia de Ia linia dreapt la planul bidimensional atunci cnd strbati un cmp sau o pdure este suprema eliberare pentru acesti sclavi, un fel de Re' volutie Francez a lor. ns n aer evadezi n libertatea deplin a celor trei dimensiuni ; dup lungi epoci de exil si vise, sufletul stpnit de dorul de cas, iat, se arunc n bratele spatiului. Legile gravitatiei si ale timpului, ...n crngul cel verde al vietii, . Se-alint ca niste animale blnde si nimenea nu poate banta ce prietenoase stiu ele s fie. Ori de cte ori m-ara suit n aeroplan si, privind n jos. mi-am dat seama c m desprinsesem de pmnt, am avut constiinta unei imense descoperiri noi. Deci asa", m gndeam, ...aceasta era ideea. Acum nteleg eu totul." ntr-o zi Denys si eu am zburat pn la Lacul Natron, aflat la nouzeci de mile sud-est de ferm si cu peste patru mii de picioare mai jos ca ea, la dou mii de picioare deasupra nivelului mrii. Lacul Natron este locul de unde se scoate soda. Fundul si malurile sal*e arat ca un fel de beton albicios, care are un puternic miros de srat si acru. Cerul era albastru, dar, cnd am cobort dinspre psuni nspre tinuturile dezgolite de la ses, peisajul prea jupuit de orice culoare. Tot relieful de sub noi arta ca o imens carapace de broasc testoas eu marcaje fine pe ea. Apoi deodat, n mijlocul lui, s-a ivit lacul. Fundul su alb, 214 1 strlucind sub ap, i d, cnd l privesti din aer, o nuant izbitoare si incredibil de azur, att de clar nct, timp de o clip, esti nevoit s nchizi ochii, orbit ; pe fondul maroniu monoton al pmntului ntinderea de ap apare ca o pat de acvamarin deschis. Zburasem cu avionul la mare nltime, acum am cobort si, n timp ce ne apropiam de sol, propria noastr umbr, albastru nchis, plutea pe sub noi peste acel lac de azur. Aici se afl o colonie de mii de flamingo, desi nu-mi pot nchipui cu ce se hrnesc ei dintr-o ap att de srat, cci pesti cu sigurant c nu triesc aici. La apropierea noastr, s-au rspndit n
cercuri si evantaie largi, ca razele de soare la asfintit, sau ca un ornament chinezesc imprimat pe mtase ori n portelan, formndu-se si modificndu-se pe msur ce ne uitam la el. Am-aterizat pe malul cel alb al Lacului Natron, ncins ca un cuptor si am prnzit aici, refugiindu-ne de soare sub aripile aeroplanului. Dac scoteai o mn din portiunea de umbr, era att de fierbinte la soare nct ncepea s te usture pielea. n prima clip dup ce am sosit berile noastre au fost plcut de reci, venite, cum erau, drept din eter, dar, pn s apucm noi s le bem, adic n rstimp de un sfert de or, sticlele se ncinseser ca niste cesti de ceai. Pe cnd stteam si mncam acolo, un grup de rzboinici Masai se ivir la orizont si se apropiar de noi n vitez. Trebuie s fi spionat de la mare distant aterizarea avionului nostru si s se fi hotrt s-l cerceteze mai ndeaproape, cci mersul pe jos, orict de lung si printr-un peisaj dezolant ca acela, nu nseamn prea mare lucru pentru un Masai. S-au apropiat n sir indian, goi, slabi si nalti, cu armele strlucindu-le, ntunecati ca turba pe nisipul galben-cenusiu. La picioarele fiecruia dintre ei se deplasa cte o mic pat de umbr, singurele umbre, n afar de ale noastre, n tot decorul. Cnd au ajuns aproape, s^-au aliniat si am vzut c erau cinci. S-au strns cap lng cap ; au nceput s discute despre avion si despre noiCu o generatie n urm, ntlnirea cu ei ne-ar fi fost fatal. Dup un timp, unul din ei a iesit n fat si a rostit ceva. Cum nu vorbeau dect limba Masai, n care noi ne escurcam cu greu, dialogul, fireste, a expirat eurnd. ?215 'l Masa iul s-a retras la tovarsii si. iar dup alte cteva minute ne-au ntors spatele sl au pornit, deasemeni In sir indian, spre cmpia de sare dogoritoare si alb din fata lor. Deodat Denys m-a ntrebat : Xe-ai zice de-un zbor pn la Lacul Naivasha ? Numai c terenul pln acolo e foarte neregulat si n-o s prea putem ateriza pe drum net va trebui s urcm foarte sus si s zburm la dousprezece mii de picioare". Zborul Intre lacurile Natron si Naivasha era das Ding
mi sich. * Am zburat n linie dreapt si ne-am mentinut tot timpul la o altitudine de dousprezece mii de picioare, care nseamn att de mult net pur si simplu nu ai la ce mai privi n jos. Pe malul Lacului Natron mi scosesem cciula cptusit cu blan de miel, iar acum sus aerul rece ca nssi apa nghetat mi strngea tmplele ca o menghin ; tot prul mi zbura napoi, de parc cineva sau ceva ar fi ncercat s-mi smulg de pe umeri capul. De fapt, urmam acelasi drum ca si acela pe care, sear de sear, pasrea Roc despica aerul suiernd dinspre Uganda nspre Arabia, cu cte un elefant n fiecare ghe.ar ca hran pentru micutii ei. Cnd stai pe locul din fat n avion, fr nimic naintea ta dect spatiul imens, simti c pilotul te poart pe palmele ntinse ale minilor lui ntocmai cum covorul zburtor l purta pe Prin tiul Aii prin aer si c aripile care te mping mereu nainte snt tot ale lui. Am aterizat la Lacul Naivasha lng ferma unei familii de prieteni ; csutele minuscule de acolo si copceii foarte scunzi din jur, toate s-au aruncat uimite pe spate cnd ?ne-au vzut cobornd din cer. Cnd Denys si eu nu aveam timp pentru cltorii mai lungi, porneam n cte un zbor de scurt durat peste colinele Ngong, de obicei la ora asfintitului. Aceste nltimi, care se numr printre cele mai frumoase locuri'din lume, snt poate cele mai pitoresti atunci cnd le vezi din eter si faliile lor, dezgolite n apropierea celor patru vrfuri, se urc alergnd umr la umr cu avionul, ori se cufund brusc si se topesc n cte un petec de psune. Printre aceste dealuri triau o multime de bivoli. ndat dup ce am venit la ferm cnd nu puteam s nu mpusc * Lucriil n sine, experienta suprem. (Ib. germ,) (N. trad.) 216 1 car cte un exemplar din fiecare specie de vnat mare nl mpuscat aici si un bivol. Mai trziu, .cnd m interesa mai putin s vnez, ct mai degrab s observ, s studiez animalele din tinut, am pornit dup ele din nou. Am ridicat tabr printre dealuri, la jumtatea drumului ctre vrf si am venit aici cu servitori, cu corturi si cu provizii, iar Farah si cu mine plecam n zori, pe ntuneric si pe un frig ca iarna, trndune sau furisndu-ne prin htis sau prin iarba nalt, n speranta c vom vedea mcar 6 dat turma
cea neagr a bivolilor ; ns de dou ori am fost nevoiti s ne ntoarcem cu buza umflat. Faptul c turma tria acolo, spre vest, n vecini, era o valoare n plus n viata fermei mele, dar pot spune c vecinii mei erau seriosi, ce-i drept, si siesi suficienti, o adevrat nobilime 'a acelor locuri, acum ntructva redus, cci de primit nu primeau de nicieri prea mult. Dar, ntr-o dup-amiaz, pe cnd luam ceaiul cu ctiva prieteni pe gazonul din fata casei, Denys a venit cu avionul de la Nairobi si a trecut pe deasupra noastr, ndreptndu-se nspre vest ; putin mai trziu s-a ntors si a aterizat la ferm. Lady Delamere si eu nc-am dus cu masina spre avion, ns Denys nu voia s coboare. Bivolii au iesit la psunat ntre dealuri", ne-a spus el Veniti s ne uitm putin la ei." Nu pot veni", i-am rspuns eu. Ara chiar acum invitati la ceai." Dar mergem numai si-i vedem si ntr-un sfert de or sntem napoi", a insistat Denys. Mi s-a prut ca o invitatie pe care cineva ti-o face numai n vis. Cum Lady Delamere nu voia s zboare, am urcat doar eu. Desi avionul zbura spre soare, coasta colinei era cufundat ntr-o umbr transparent si brun, n caic curnd am intrat si noi. Nu ne-a trebuit prea mult ca s-i localizm pe bivoli de sus, din aer. Pe vrful uneia din muchiile mai rotunjite si verzi, ce se desfac, aidoma unor talduri de postav, sub fiecare dintre cele patru vrfuri, n ]s, pe clina muntelui Ngong, pstea o turm de dou-Ztt si sapte de animale. La nceput le-am zrit la mare eprtare sub noi, ca niste soareci lunecnd pe podea, apoi m Co*>ort n picaj, zbuzind de-a lungul si mprejurul 217 coamei de deal, la vreo sut si cincizeci de picioare deasupra lor si la mai putin de-o btaie de pusc ; n timc ce se adunau si se desprteau agale, i-ara numrat. Era un taur foarte btrn si negru n acea turm, unul sau doi turasi mai tineri si n rest mai multi vitei. Bucata de psune pe care se aflau era mprejmuit de htisuri dese ; dac se apropia cineva pe sol, precis l auzeau oii i simteau mirosul, n schimb pentru intrusii veniti' din cer nu preau pregtiti n nici un fel. Noi trebuia s np rotim ntruna pe deasupra lor. Auzeau zgomotul pe care
l fcea avionul nostru si s-au oprit din pscut, dar instinctul nu-i ndemna s ridice privirile ctre cer. Pn a urm au priceput c se petrece un lucru destul de ciudat si taurul cel btrn s-a instalat n fruntea turmei sale. ridicndu-si coarnele mari si grele, ca pentru a nfrunta dusmanul nevzut, cu picioarele nfipte adnc n pmnt. Apoi deodat a pornit la trap, iar dup o clip ntr-un galop usor. Tot clanul l-a urmat ntr-un suflet pe dat. repezindu-se orbeste nspre htis, n care au plonjat cu capul nainte, ridicnd un vrtej de praf si de pietre azvrlite n aer. n htis s-au oprit si au rmas la un loc, n timp ce pe deal prea c o potec ngust fusese pietruit cu bolovani gri nchis. Aici si nchipuiau c snt feriti de/ vedere si-ntr-adevr si erau pentru suflarea de pe pmnt, dar de ascuns nu se puteau ascunde de ochiul psrii de pe cer. Am urcat iar si am pornit spre cas. Ni se prea c ptrunsesem n nssi inima colinelor Ngong. urmnd un drum nestiut, de tain. Cnd m-am ntors la musafirii mei, ceainicul ce sttea pe masa de piatr din fata casei era nc att de caid nct m-am si ars la degete. La fel a ptit si Profetul cnd a rsturnat un ulcior cu ap si Arhanghelul Gabrie 1.-a luat si _a zburat cu el prin cele sapte ceruri, iar, cnd s-au ntors napoi pe pmnt; apa nc nu se scursese toat din acel ulcior. Printre colinele Ngong tria si o pereche de vulturi. Uneori, dup-amiezele, Denys spunea : Hai s ne ducem n vizit pe la vulturi". O dat i-am vzut seznd pe o stnc aproape de vrf, de'unde si-au luat zborul la ivirea noastr, altminteri ns si petreceau viata mereu n aer. De multe ori am urmrit cte unul din acesti vuit un, 213 virnd si plonjnd cnd pe-o arip, cnd pe alta si am irnoresia c acelei psri mari i plcea s se joace cu noi. O dat, pe cnd zburam alturi de el, Denys a oprit motorul -i aer'si n linistea ce s-a lsat atunci am auzit tiptul P4.u ascutit. Bstinasilor mei le plcea avionul si o vreme a fost o adevrat mod la ferm s-l deseneze toti, nct gseam foi de hrtie n buctrie sau pe peretii ei, reprezentnd avionul, cu literele ABAK atent copiate pe aripi. Dar altfel nu-i interesa masinria n sine sau faptul c noi zburm.
Bstinasilor nu le place viteza, asa cum nou nu ne piace zgomotul : n cel mai bun caz, ei o suport cu greu. De asemenea cu timpul snt n relatii amicale si ideea de ,:i-l nsela sau de a ucide timpul este strin de mintea lor. Dimpotriv, cu ct le poti drui mai mult timp, cu att ei snt mai fericiti si, dac i dai de lucru unui Kikuyu s-ti tin calul n timp ce tu faci o vizit, vezi de pe fata lui c sper s fie o vizit lung, lung de tot. n asemenea mprejurri nu ncearc s fac s treac timpul, ci se asaz pe jos si trieste. Prea mare atractie nu simt bstinasii nici fat de mecanic sau masinrii. O parte a tinerei generatii a fost cuprins de entuziasmul europenilor pentru automobil, dar un btrn Kikuyu mi-a spus odat c acesti aiuriti or s moar tineri si mi se pare c dreptatea este de partea lui, cci renegatii se trag dintr-o spit slab,- indiferent de ce natie ar fi. Printre inventiile civilizatiei noastre pe care bstinasii le admir si le apreciaz se numr chibriturile, bicicleta si pusca, dai1 ei le-ar lsa balt n orice clip dac, fie si pe departe, ar veni vorba de o vaca. Frank Greswolde-Williams, din Valea Kedong, a luat un Masai cu el la Londra si l-a fcut ngrijitor de cai. O sptmn dup ce a sosit, mi povestea stpnul lui, Masaiul umbla clare prin Hyde Park de parc ar fi fost nscut acolo. L-am ntrebat pe acest om, la ntoarcerea lui acas, ce anume i se pruse mai bun* si mai bun la Londra. A cntrit ntrebarea mea cu o figur plin de gravitate si, dup un lung rstimp, mi-a spus curtenitor c omul alb avea poduri foarte frumoase. ( N-am vzut niciodat un bstinas btrn care, fat de oiectele ce se misc singure sau fr interventie aparent 219 ii din partea omului ori a vreunei forte a naturii, s ncerce altceva dect nencredere si un anumit sentiment de rusine. Mintea omeneasc si fereste privirea de vrjitorie ca de un lucru necuviincios. Ea s-ar putea s fie obligat ki se intereseze de efectele vrjitoriei, dar nu va voi s aib nimic de-a face cu mecanismele ei interne si nimeni na ncercat nc s stoarc de la o vrjitoare reteta exact a fierturilor ei. O dat, cnd Denys si eu zburasem cu avionul si acum
aterizam pe pajistea fermei mele, un foarte btrn bstinas Kikuyu s-a apropiat de noi cu dorinta de a sta de vorb. V-ati urcat foarte sus azi", ne-a ntmpinat el, c nu vam putut vedea, ci doar am auzit aeroplanul cum cnt ca o albin." I-am confirmat c, ntr-adevr, fusesem foarte sus. i l-ati vzut pe Dumnezeu ?", a ntrebat el. Nu, Ndwetti", i-am rspuns, nu l-am vzut." Aha, atunci nseamn c n-ati fost destul de sus. Dar spune-mi : ce crezi, o s puteti urca att de sus vreodat ea s-l vedeti ?" Nu stiu, Ndwetti", i-am rspuns. i tu, Bedr", se-ntoarse el spre Denys, ce zici ? O s te poti urca destul de sus cu aeroplanul tu ca s l vezi pe Dumnezeu ?" Nu stiu nici eu", i rspunse Denys. Atunci", conchise Ndwetti, zu c eu nu pricep de ce mai zburati voi doi." IV DIN CARNETELE UNEI IMIGRANTE
ClNO UN SLBATIC AJUTA UN ALT SLBATIC dministratorul pe care l-am avut n timpul rzboului celui mare cumprase odat boi pentru armata englez. Mi-a povestit c pe atunci luase de la Masai, chiar din rezervatia lor, un anumit numr de boi tineri rezultati din ncrucisarea vitelor proprietate Masai cu bivolii din slbticie. E o problem mult dezbtut n lume dac-i posibii de ncrucisat animale domestice cu animale slbatice ; multi oameni au ncercat s creeze o specie de cal mic, adaptat reliefului african, prin ncrucisarea calului cu zebra, desi eu nsmi nc n-am vzut asemenea hibrizi nstrusnici. Cu toate acestea administratorul meu se jura c boii lui erau pe jumtate bivoli. Le trebuise, i povesteau Masaii, mult mai mult timp pn s creasc dect la vitele obisnuite, iar bstinasii, altminteri att de mndri de ei, se bucurau s-i vnd cuiva acum, cci erau fiinte extrem de slbticite.
Dup cum s-a si adeverit de altfel, era un chin s i deprinzi pe acesti boi cu nhmatul la crut sau cu trasul la plug. Mai ales un anumit exemplar tnr le dduse teribil de furc administratorului meu si crusilor si bstinasi. Se repezea la oameni, si rupea jugul de la gt, fcea spume la gur si mugea nnebunit; cnd l legau, rscolea pmntul strnind nori negri si grosi de praf, si ddea peste cap albul ochilor si injectati si sngele ncepea, spuneau oamenii cu uimire, s-i curg siroaiesiroaie pe nas. La captul acestei lupte, si omul, ca si animalul, era epuizat, iar sudoarea-i curgea pe tot trupul, care l durea centimetru cu centimetru. Ca s frng cerbicia acestui bou", mi povestea administratorul meu, ,,am pus s-l arunce n padocul taurilor jugniti, cu toate cele patru picioare legate strns laoalt si botul legat cu un Mu, ca s nu poat deschide ns, chiar si asa, cum zcea pe jos imobilizat, jt turi lungi de abur fierbinte i ieseau afar pe nas, iar din gt i se auzeau fornaieli st oftaturi cumplite. n felul acesta credeam c o a-l mblnzesc si o s~l nham la jug multi ani de aci nainte. M-am dus s m culc n cortul meu si ara tot visat acel bou negru. Deodat m-a trezit un.vacarm teribil, einii ltrau. iar bstinasii mei tipau si zbierau prin jurul padocului. Doi dintre paznicii de cireada au venit n cort si mi-au spus trenurnd c, dup prerea lor. ptrunsese un leu ntre boi. Am dat fuga cu totii nspre padoc, lund felinarele cu noi, iar eu nerendu-mi pusca. De ndat ce neam'apropiat, vacarmul a mai sczut putin. La lumina felinarelor am zrit o siluet cu pete cndu-se nevzut n noapte. Era un leopard, care atacase boul legat de pe jos si ti mncasc piciorul drept din spate. ?)(!-acum era limpede c n-aveam s-l mai punem niciodat la jug." i-atunci", spuse administratorul meu. arh scos de pe umr pusca si l-am mpuscat." IJCURICH Aici, pe platou, cind lungul sezon de ploi s-a ncheiat si, n prima sptmn a lunii iunie, cnd noptile ncep s fie reci, apar si licuricii n pdure. ntr-o sear vezi cte doi sau trei, mici stele singuratice si ndrzente plutind prin aerul limpezit, urend si cobornd parc pe niste valuri, sau parc fcnd reverente n
truna, n ritmul acestui zbor vioi si aprind si si sting luminitele lor minuscule. Poti sa prinzi o insect si s-o tii s-ti lumineze n palm, transmitnd prin lucirea-i ciudat un mesaj misterios si descriindu-ti pe piele un eereulet de un verde slab n jurul locului unde st. n seara urmtoare, pdurea-i plin cu sute. si sute de licurici. Cine stie din ce motiv, ei se mentin la o anumit nltime deasupra pmntului, ia vreo patru sau cinci picioare. Ti-e imposibil s nu-ti nchipui vzndu-i c o ntreag ceat de copii de sase sau sapte" ani alearg prin pdurea ntunecat tinind n mn lumnrele, miei basto224 nase nmuiate n focul magic, srind si topind si fcnd tumbe n timp ce fug si fluturndu-si bucurosi micile lor torte palide. O viat vesel si jucus nsufleteste pdurea noaptea si totul ntr-o tcere desvrsit. e CRRILE VIETII Pe vremea '\nd eram copil, mi s-a artat un desen un fel de desen n miscare, n msura n care el se nstea sub ochii ti si n timp ce artistul ti istorisea povestea lui. ntr-o csut rotund, cu o ferestruic tot rotund si o grdinit triunghiular n fat, tria un om. Nu departe de acea csut se afla un iaz si n el erau o multime de pesti. ntr-o noapte, omul a fost trezit de un scandal teribil si a pornit prin bezn s vad despre ce e vorba. A luat-o deci pe drumul care ducea ctre iaz. Aici povestitorul ncepea s traseze, ntocmai ca pe o hart a miscrilor unei armate, un plan al crrilor pe care mersese omul. Mai nti el s-a ndreptat spre sud.. Aici s-a mpiedicat de o piatr mare. aflat n mijlocul potecii, iar ceva mai ncolo a czut ntr-un sant, s-a sculat, a czut n alt sant, s-a sculat, a czut n al treilea sant, din care iarsi s-a sculat. Atunci, vznd c se nselase, a luat-o napoi spre nord. ns aici, din nou, i
s-a prut c zgomotul vine totusi din sud si a alergat iar n acea directie. Prima oar s-a mpiedicat de o piatr marc, aflat n mijlocul potecii, apoi ceva mai trziu a czut ntrun sant, s-a sculat, a.czut n al doilea sant, s-a sculat, a czut n al treilea sant si s-a sculat din nou. Acum ns a auzit precis c zgomotul venea de -la capul iazului. S-a npustit spre acel loc si a constatat ca ('a o sprtur mare n stvilarul iazului si c pe acolo se scurgea apa, cu tot cu pestii din ea. S-a pus pe treab dec> si a astupat sprtura si, abia dup ce a dus lucrul la bun sfrsit, s-a ntors n patul lui s se culce iar. A doua zi, cnd omul s-a uitat pe ferestruica cea rotund astfel povestea se ncheia ct mai dramatic cu putint , ce credeti c a vzut ? O barz. mi pare bine c am aflat aceast poveste si am s-o tin minte n ceasurile de rstriste. Omul acela a suferit o deceptie crunt si a ntlnit tot felul de obstacole n drum. El cred c s-a gndit : Ce urcusuri, ce coborsuri ! i ce suit de ghinioane \" Pesemne c s-a mirat care putea fi motivul acestor ncercri la care era supus, dar n-avea de unde sti c acesta era o barz. ns, nfruntndu-le rnd pe rnd, el si-a pstrat scopul intact, nimic nu l-a ntors din drum si nu l-a ndreptat spre cas, si-a ncheiat periplul su si nici nu si-a pierdut credinta. Omul acesta a fost rspltit. A doua zi a vzut barza. Cred c a rs cu poft atunci. Locul acesta ngust si strimt, santul ntunecat n care a czut e gheara crei psri oare ? Cnd si drumul vietii mele se va ncheia, voi vedea eu oare sau vor vedea ceilalti barza
de care spune povestea ? nfandum, Regina, iubes renovare dolorem* Troia n flcri, sapte ani de exil, treisprezece corbii pierdute. Ce poate iesi din toate acestea ? Nentrecut elegant, maiestuoas strlucire si dulce blndete." * Dido, tu ceri o-nnoire a nespusului vaier al nostru, flb. lat.> Vergiliu, Eneida, Cartea a II-a, versul 3. n romneste de Qeorge Cosbuc, editura Univers, Bucuresti, 1980..-(N. trad.) Rmi de-a dreptul uimit cnd citesti al doilea precept al credintei, valabil-n biserica crestin : c El a fost rstignit, mort si ngropat si c S-a cobort. n iad, c apoi S-a ridicat n cea de-a treia zi, c S-a urcat la cer si c de acolo Se va ntoarce iar. Ce urcusuri, ce coborsuri, la fel de cumplite ca si ale omului din poveste. Ce poate iesi din toate acestea ? ? Al doilea precept al credintei, valabil pentru o jumtate de lume. POVESTEA LUI ESA Aveam n timpul rzboiului un buctar, pe numele su Esa, un btrnel plin de bun simt si cu o fire blnd. ntr-o zi, la bcnia Mackinnon din Nairobi, o doamn mic de statur, cu o figur ascutit, s-a apropiat de mine si mi-a comunicat c stia c Esa este n serviciul meu ; i-am spus c, ntr-adevr, asa era. Dar nainte a fost a ' mine", m-a informat ea, ,,si acum l vreau napoi." I-am spus c-mi pare ru, dar asta nu se mai poate. ,.A, s nu ? fiti chiar asa de sigur", mi-a replicat ea. Sotul meu are o functie n guvern. V rog s-i spuneti lui Esa, cnd ajungeti acas, c-l vreau napoi si c, dac nu se ntoarce, o s fie recrutat n Corpul de Crusi. Din cte-am nteles", a adugat ea, ,,aveti oricum destui servitori.' Nu i-am povestit imediat acest incident lui Esa, ci abia n seara urmtoare miam adus aminte de el si l-am anuntat c m ntlnisem cu fosta lui stpn, relatndu-i discutia cu ea. Spre surprinderea mea, l-au cuprins pe loc disperarea si frica. ,,O, de ce nu miati spus imediat, Memsahib ? !", a exclamat el. Doamna o s fac asa cum a spus, iar eu o s trebuiasc s plec chiar n seara asta." ,.E o prostie", l-am linistit eu. ,,Nu cred c pot s te ia asa, una-dou." Doamne fereste", a spus Esa, .,m tem s nu fie deja prea t?ziu.'" ..i eu ce m fac fr
buctar ?", l-am ntrebat atunci. Oricum". mi rspunse el, n-o s aveti buctar nici dac m ia n Corpul de <~arausi,- nici dac am s zac pe undeva mort, cum snt sigur c o s se-ntmpie curnd." Att de adinc era n rndul oamenilor teama de Corpul de Crusi n acele zile nct Esa n-a Vrut s asculte nimic din ce am ncercat s-i spun. M-a rugat doar s i mprumut o lamp de vnt si a pornit n toiul noptii ctre "Nairobi, cu toat avutia sa pe aceast lume legat ntr-o boccea de pnz. Esa a lipsit de la ferm timp de aproape un an. n acest interval l-am zrit de cteva ori prin oras, iar o dat am trecut pe lng el pe drumul ctre Nairobi. mbtrnise si slbise n cursul acestui an, arta tras la fat, iar capul su brun si rotund ncruntise ctre crestet. In oras nu s-a oprit s stea de vorb cu mine, dar, cnd ne-am ntlnit pe drumul drept si eu am parcat masina n dreptul lui, a pus jos cusca de psri pe care o purta pe cap si s-a asternut la vorb. .Avea, ca si nainte, un fel de a fi blnd, ns, cu toate acestea, era schimbat si ti venea destul de greu acum s stabilesti contactul cu el; pe toat durata discutiei noastre, a rmas absent, undeva parc foarte departe. Fusese npstuit de soart si era de-a dreptul mort de team ; fusese nevoit s fac apel la resurse necunoscute mie, iac toate ncercrile prin care trecuse l purificaser si l iluminaser. Mi se prea c stau de vorb cu o veche cunostint care a intrat s-si fac noviciatul la o mnstire, M-a ntrebat ce se mai ntmpl la ferm, presupunnd, cum fac de obicei bstinasii, c n absenta lor ceilalti servitori se poart ct se poate de ru cu stpnul alb. Cnd se termin rzboiul ?", m-a ntrebat la un moment dat. I-am spus c auzisem c nu mai dureaz mult. Dac mai tine vreo zece ani", a cltinat el din cap, s stiti c am s -uit s fac toate mncrurile pe care le-am nvtat de la dumneavoastr." Mintea btrnului mruntel Kikuyu, pe acel drum ce strbtea cmpia nesrsit, mergea pe urmele celei a marelui buctar BrillatSavarin, care spunea c, dac Revolutia Francez ar mai fi durat nc cinci ani, arta de a face tocan de pui s-ar fi pierdut cu desvrsire.
Era limpede c Esa avea regrete mai ales n privinta mea si, ca s pun odat capt comptimirilor lui pentm mine, lam ntrebat el ce mai fcea. S-a gndit cam timp de un minut la ntrebarea mea, cci erau reflectii ce tre buiau adunate de foarte departe nainte de a putea formula un rspuns. Mai tineti minte, Memsahib", m-a ntrebai el n cele din urm, cnd ati spus dumneavoastr ce <*reu e pentru boii furnizorilor indieni de lemne s fie nhmati n fiecare zi, fr s aib si ei o zi de odihn, asa cum au boii care muncesc la ferm ? Acuma eu, la doamna mea, snt ca un bou al furnizorilor indieni de lemne." i Esa si-a ntors privirile ntr-o parte, ca pentru a se scuza. Bstinasii simt foarte putin mil pentru animale, iar constatarea mea privind boii furnizorului indian trebuie s-l fi socat la vremea respectiv ca foarte exagerat. Iar ca acum, de bunvoia lui, s si aduc aminte de aceast afirmatie a mea, i se prea 3ui nsusi un lucru inexplicabil. n timpul rzboiului, unul din motivele mele de iritare continu era c toate scrisorile pe care le scriam sau le primeam mi-erau deschise de un suedez, un mic cenzor somnoros de la oficiul din Nairobi, N-ar fi putut niciodat gsi n ele ceva ctusi de putin suspect, doar c ajunsese, cred, n cursul vietii sale monotone, s se intereseze de oamenii pomeniti n ele. nct citea corespondenta mea cum ai citi un foileton n pres. Obisnuiam s adaug n scrisori si cteva cuvinte de amenintare la adresa acestui cenzor mic, de care promiteam s m tin cnd se va termina rzboiul si pe care doream cu tot dinadinsul ca el s le citeasc. De ndat ce s-a ncheiat rzboiul, poate fiindc si le-a adus aminte, sau poate fiindc se trezise si acum se caia, mi-a trimis la ferm un curier cu vestea ncheierii armistitiului. Eram singur acas cnd a sosit curierul ; am pornit imediat prin pdure. Domnea o liniste absolut si mi se prea ciudat s-mi' imaginez c si pe fronturile din Flandra si-din nordul Frantei era deasemeni liniste acum si c toate tunurile amutiser. n aceast liniste desvrsit Europa si Africa mi se preau aproape una de alta. Cnd m-am ntors acas, am zrit o siluet asteptndu-m n fata ei. Era buctarul Esa, cu bocceluta lui de lucruri. M-a anuntat grbit c se ntorsese si c voia
s-mi fac un dar. Darul lui Esa era un tablou, cu ram si sticl, nftind, schitat cu migal n tus, un copac cu toate frunzulitele colorate n verde. Pe fiecare frunzulit n parte, scris 229 cu tus-rosu, se aflai cfe uir euMnt arabi Puesupun c- textul" ei'a din Kavan, dai" Esa n*-a fost n? stare- s-mi' spun ce continea,. n; schimb- stergea^ ntruna' sticla eu mneca hainei sale, asigurndu-m c' era un cadou foarte bun. Ma~a mrturisit, c si comandase tabloul* n timpul anului' sude iiGerci'ii. la preotul mahomedan- din. Nairobi si e acel btrn-, pierduse, poate ere ntregi ca s imprime im text att de mrunt. ge> el. De data. aceasta Esa- a rmas la mine pn la moartea sa1. 16EANA n rezervatie, am, ntlnit uneori, iguane, niste- soprle mari, care stteau la soare pe cte o piatr plat din albia rului-. Nu. au o form, pr.ea. frumoas ele, dar nu exist nimic pe lume mai minunat dect. coloritul loi\ cnd strlucesc precum o grmjoar de pietre piêtioase, ori ca o bucat de geam tiata duite-ua vitraliu de biseric veche. Cnd te apropii de ele si se fac nevzute,, scapr un fulger de azur,, de verde si de purpuriu peste piatra, pe care au stat, iar culorile par s-pluteasc o clip n aer, sugerndu-ti lumina unei cozi de comet. Odat am. mpusca* ? iguan. M gndeam s-mi fac niste obiecte frumoase din pielea ei. i atunci s-a ntmplat un. lucru ciudat,.pe care nuP-am putut niciodat uita. n timp; ce m apropiam de ea, de piatra pe care zcea moart, pe durata acelor ctiva pasi, a plit si a devenit opac, toate culorile au murit n ea ca ntr-un, ultim lung suspin si, pn s apuc s-o ating, era urt si cenusie ca o bucat de beton. Sngele viu si clocotitor pulsnd prin trupul, animalului fusese cel care rspndea, toat culoarea si strlucirea lui. Acum,, c, flacra se stinsese, iar sufletul si luase zborul,. gana> arta: inert-, ea. o movil de pmnt. De atunci de mai multe ori, ntr-un fel sau altul, am mpuscat cte o- iguan si mi-am; adus aminte de aceea, din rezervatie. La lyeru am vzut o-tnr-bstinas* care purta la mn o brtar, o fsie de piele ngust de numai doi 230
inches, * brodat jur mprejur eu mrgeluse de turcoaz, ce variau ca form si ca nuante de la verde ia bleu-deschis si Ia ultramarin. Era un obiect incredibil de viu ; prea c primeste viat chiar de la mna .acelei fete si am dorit brtara att de mult nct l-am trimis pe Farah s mi-o cumpere. Dar, nici n-am apucat bine s-o pun la mn, c duhul si-a .si luat zborul din ea. Acum nu mai era nimic dect un obiect "nensemnat si ieftin de toalet. 'Doar joqul de culori, duetul ntre turcoaz si negre acea nuant de negru maroniu, lucios si moale, ca turba si ca ceramica neagr, a pielii -fetei bstinase -, dduse viat acelei brtri. n Tu zeul Zoologic din Pietermaritzburg ** am vzut ? la un jte de ap adnc, mpiat si expus intr-o caset de ?i. ?; aceeasi combinai, x de culori, care -acolo ns rezist mortii ; m-am u: ii ci ii cum trebuie s fie viata pe fundul mrii, acolo, n ;-o'mcun. pentru a trimite Ia suprafat ceva att'de viu si de ;:rian. Stteam n Meru si privea: ia mina -mea palid >i ia brtara moart de pe ea : ;prc\ i o nedreptate fusese fcut unui lucru plin de notele- ;rea ca un adevr fusese nbusit. Era o situatie -atu ac trist i:c;. mi-am amintit de- replica unui cFoti .&iriti>o carte pe caro avri citit-o n copilrie : ,,I-am cuiier.it .pe .toti, dar -acum stau numai printre morminte". Intr-p tar strin si confruntat cu forme de viat strine, trebuiesc luate msuri pentru a verifica dac obiectele si'vor pstra 'valoai-ea si dup ce au murit. Iar colonistilor din Africa de:Est nu pot s le ofer dect un singur sfat : ...De dragul ochilor si al sufletelor voastre, nu mpuscati nicicind igu-ana". DIN VENCT1A Odat, un prieten de acas mi-a scris si mi-a relatat tiespre ? nou punere n scen a .Neguttorului din Vene,via. Recitind, n aceeasi sear, scrisoarea lui, piesa mi-a iwem.t extrem -de vie n minte si mi -s-a prut c n asa * 1 inch ---- 2,54 centimetri. (N. Irad.) Oras in Africa de Sud, capitala statului Natal. (N. trad.) 231 i msur umple ntreaga cas nct l-am chemat pe Farah la mine s stm de vorb despre ea si i-anj povestit su
biectul. Asemeni tuturor celor cu snge african, lui Farah i plcea s asculte o poveste, dar numai cnd se asigura c nu eram dect noi n cas consimtea s-mi asculte naratiunea. i astfel abia cnd servitorii s-au retras n colibele lor, iar orice trector pe lng fermt ce-ar fi privit ntmpltor pe geam, ar fi crezut c stm de vorb despre nimicuri gospodresti, am nceput s-i povestesc, iar el s asculte atent, seznd n picioare la capul mesei, cu ochii lui seriosi atintiti asupra mea, Farah a urmrit cu mult concentrare urzeala de n- , ttmplri din jurul lui Antonio, Bassanio si Shylock. Avea de-a face aici cu un trg complicat, aflat oarecum n marginea legii, o adevrat provocare pentru un suflet de somalez. Mi-a pus o ntrebare sau dou n legtur cu clauza privind livra de carne : era limpede c trgul i se prea excentric, ns nu de neconceput ; oamenii puteau n definitiv ncheia si asemenea ntelegeri. i, unde povestea a nceput s miroas a snge, a crescut deodat si interesul lui. Cnd Portia a intrat n joc, sx ciulit imediat urechile; mi-nchipui c si-o imagina ca pe o femeie din tribul lui, poate Fathiraa cu toate pnzele ei n vnt, viclean si insinuant si mai isteat ca toti brbatii. Oamenii de culoare nu tin cu nimeni ntr-o poveste, interesul lor este exclusiv pentru intriga ingenioas, iar somalezii, care n viata de zi cu zi au foarte puternic sentimentul valorii si un veritabil dar al indignrii morale, le acord acestora o scurt odihn cnd vine vorba de povesti. Cu toate acestea, atunci Farah l comptimea pe Shylock fiindc fusese pgubit de bani si nfrngerea acestuia l revolta de-a dreptul. Cum ?", spunea el; Evreul a renuntat ? Asa ceva nu trebuia s accepte. Lui carnea aia i se cuvenea. i-asa primea destul de putin n schimbul sumei mprumutate." Ce altceva ar fi putut s fac", l-am ntrebat eu, cnd el nu avea voie s verse nici mcar o pictur de snge ?" S-o fi tiat cu un cutit nrosit n foc", spuse Farah. ..Asa nu curge snge, Memsahib." Dar", am ncercat eu s-l contrazic, el n-avea voie g a mai mult, nici mai putin dect o singur livr de carne." i cine", m~a ntrebat Farah, se sperie dintr-atta, cu
exactitatea unui evreu ? S fi tiat buctele mici, s fi avut un cntar la ndemn, ca s le poat cntri si s tot taie si s tot taie pn fcea o. livr, N-avea prieteni acest evreu ca s-l sftuiasc de bine ?" Toti somalezii au n tinuta lor ceva deosebit de dramatic. Modificndu-si imperceptibil fizionomia si pozitia, Farah devenise de-a dreptul periculos, ca si cum ar fi fost chiar atunci la curtea venetian, aprndu-si prietenul sau partenerul Shylock n fata partizanilor lui Antonio si a dogelui Venetiei nsusi. Ochii si parcurgeau din cap pn-n picioare silueta neguttorului aflat n preajma lui, cu pieptul dezvelit si prad cutitului. titi ce, Memsahib ?", mi spuse el gnditor. Ar fi putut tia buctele mici, buctele foarte-foarte mici. I-ar fi putut face acelui om un pustiu de ru cu mult nainte de a-i lua toat livra de carne." I-am rspuns : Dar n poveste evreul a .renuntat". Da, mre pcat, Memsahib." ELITA DIN BOUKNEMOUTH Am avut un vecin calonist, care n Anglia fusese medic. Odat, cind sotia unuia dintre servitorii mei se chinuia si era s moar n durerile facerii, iar eu nu puteam ajung-pn la Nairobi din cauz c drumul era desfundat de ploi, i-am scris acestui vecin al meu si l-am rugat s-mi fac un mare serviciu venind si ajutnd-o pe acea femeie. Amabil, a venit pe o ploaie torential, cu tunete si cu fulgere st, n ultimul moment, prin dibcia lui, a salvat amndou vietile, si a mamei si a copilului ei. Mai trziu mi-a scris o scrisoare s-mi spun c. desi, l apelul meu, tratase de data aceasta un bstinas, m s tin cont de faptul c lucruri de felul acesta el nu putea lsa s se mai repete n viitor. Nutrea convingerea 233 c aveam s fiu eu nsmi de aceeasi prere cu el di " m informa c pn atunci clientela lui fusese elita d^ Bournemouth. * DESPRE MNDRIE Vecintatea Rezervatiei de Animale ca si prezenta dincolo de hotarul nostru, a vnatului celui mare, ddea un caracter, aparte fermei mele,, ca si cum am fi fost vecini cu vreun monarh vestit. Se petreceau lucruri de care puteai fi mndru. iar apropierea lor se fcea simtit.
Barbarul iubeste propria sa mndrie si urste, sau nu aa, vreau s fiu o fiint cic.dversarilor mei, a servitoaa casa mea va fi. cu toat aa:T. n plin slbticie. Mr-daia e ideea lui Dianaaaau n clipa n care ne-a :d. Ua individ cu mindaiv , asr. om constient de aceast a si eaao asoir s-o aeaiizsaa. El nu nzuieste spre fe::>i fi neimportante pentru Triumful su este ideea lui b-acces si atunci si va iubi desceitean si afl fericirea n mcornunitate. Ia fel si omul cu n mplinirea propriului su' cac-de in mndria celorlalti, vilizat si s iubesc mnda:a rror mei. a iubitului meu : : mndestia cuvenit, un loc ci\ ; e ideea lui Du:n D.- a lui Dai al sau. A nirea dat ndri'e isi individ cu mindaiv /o aspir s-o realiz : a i confort, taaa mezeu dospii a fptuit cu cum bunul iei fat de i'i fericirea dasrin. Oamenii care nu au mndrie nu-s constienti de ideea lui Dumnezeu In clipa crerii lor si uneori te fac s te si ndoiesti dac a existat ntr-adevr vreo idee, sau dac nu s-a pierdut cumva si cine ar putea s-o mai gseasc vreodat. ? Ei snt nevoiti s accepte ca fiind succes ceea ce altii s--k:c;1 c este si s si primeasc fericirea, ba chiar si prop; a lor constiint de sine, n functie de fluctuatiile zilei. \cr-:\i oameni tremur si pe bun dreptate n fata ;.K.a,iinu!ui lor. Iubeau- mndria lui Dumnezeu mai presus de toate
celelalte lucruri si mndria vecinului tu de parc ar^ n ns'-i mndria ta. Mindria leilor : nu i nchide n grdini * Ora^-slaiune pe c-onsia ele sud a. Angliei. (N. trad.) 234 ologice. Mndria clinilor ti : nu i lsa s adune o&inz. Tbeste mndria tovarsilor ti de lupt si nu i lsa s ajung la autocomptimire. Iubeste mndria natiunl&r cucerite si as-le s si cinsteasc mai departe pe tatl si pe mama lor.BOII Smbta dupamiaz era o perioad binecuvnlat Ia ferm. In primul rnd, nu venea nici un fel de post pn luni dup-amiaz, nct nici o nstiintare trist nu ne ajunoea pn atunci, ceea ce, n sine, prea s iz e ferma precum n centrul unei incinte, i, n al doik nd, toti asteptau duminica nerbdtori, cnd se pute; uca sau odihni dup pofta inimii, iar clcasii mei pu merge s-si munceasc pmntul lor. Gndul la boi.d . nica mi era mai plcut dect orice altceva. M duceam ia padocul lor pe la ora sase, cnd se-ntorceau dup o zi ele munc si cteva ceasuri de psunat. Mine, mi spuneam eu n sinea mea, nu vor face nimic altceva dec.t vor paste toat ziua. Aveam o sut treizeci si doi de boi la ferm, ceea ce nsemna opt echipe de lucru si ctiva boi n plus. Acum, prin praful auriu al asfintitului, se ntorceau spre cas strbtnd pajistea ntr-un lung sir, umblnd somnorosi, cum de'altfel preau tot. timpul, iar eu sedeam, tot somnoroas, pe gardul padocului lor, fumnd o tigaret a pcii si privindu-i cum trec. Veneau Nyose, Ngufu sl Faru, cu Msungu adic omul alb. Pzitorii cirezilor dau adesea echipelor lor de boi numele proprii ale unor oameni albi i, de exemplu, Delamere este un nume frecvent la boi. Venea deasemeni btrnul Malinda, un bou foarte mare si galben, pe care-l iubeam cel mai mult din toat cireada ; pielea-i era marcat n mod ciudat de niste umbre ca stelele, de mare, de unde probabil si numele lui, fiindc Malinda nseamn fust. m Asa cum n lumea civilizat toti oamenii au o eo-nstimt ncrcat cronic fat de mahalalele mizere si se simt stnjeniti cnd se gndesc la. acest subiect, tot' astfel n 235
Africa ai constiinta ncrcat si simti o mare remuscar cnd te gndesti la boi. Dar fat de boii de la ferma rr.esimteam ce presupun c simte orice rege fat de mana** lalele lui mizere : Voi snte'ti eu, iar eu snt voi". n Africa, boii au tras povara cea mai grea la naintarea -civilizatiei europene. Oriunde s-a mai cstigat o palm de pmnt, ei au fost cei care au fcut-o, afundati n brazd pn la genunchi si gfind naintea plugului sub biciul ce se rotea prin aer. Oriunde s-a construit un drum, ei l-au fcut ; si tot ei au trt uneltele si fi-erul peste terenul aspru, sub strigtele si chiuiturile vizitiilor, pe urma semnelor lsate n praf sau n iarba nalt a cmpiilor, cu mult nainte ca s apar cele dinti drumuri. Au fost nhmati nainte de rsritul zorilor si au ndusit n sus si n jos pe dealurile nalte si peste albiile de ruri sub soarele arztor al miezului de zi. Bicele le-au lsat semne adnci pe trup si vei putea vedea adesea boi fr un ochi sau-chiar fr amndoi, din cauza limbilor-lungi, ghintuite ale biciului. Boii nhmati la crutele multor contractori indieni sau albi au muncit zi de zi, n tot timpul vietii lor, fr s stie vreodat ce nseamn acela Sabbath. E ciudat ce le-am putut face noi, oamenii, boilor. Taurul e ntr-o stare de permanent furie. si d ochii peste cap, scurm pmntul, nfuriat de orice se nimereste n raza lui vizual si totusi are nc o existent a sa, pe nri i tsneste foc, iar din coapsele sale o viat nou ; zilele i snt umplute de dorinti si de satisfactii vitale. Dimpotriv, toate acestea i-am oprit pe boi de a le mai avea si n schimb le-am pretins s existe numai si numai pentru noi. Boii ne nsotesc n viata de fiecare zi, tot timpul trgnd din greu, creaturi lipsite de o viat a lor. obiecte fcute pe lume doar pentru folosul nostru. Au ochi violeti, limpezi si uzi, au boturi moi si urechi mtsoase, n tot ce fac snt molcomi si rbdtori, iar cteodat par c mediteaz adnc. Pe vremea mea era o lege care interzicea crutelor sau carelor cu boi s mearg pe drum fr s aib'Mne,' iar vizitiii erau obligati s instaleze frnele pe roti cnd coborau pe dealurile mai nalte ale tinutului. Dar legea nu se respecta.; o jumtate din care si din crute nu aveau frne, iar la celelalte frnele nu se montau deet arareori.
Ceea ce fcea coborsul teribil de greu pentru bietii boi. Ei trebuiau s tin carele ncrcate cu trupul lor si si ddeau capul pe spate pn ce coarnele le atingeau spinarea si laturile burtii li se umflau ca foalele. De multe ori am vzut crutele negustorilor de lemn de foc mergnd de-a lungul soselei de la Ngong, intrnd n Nairobi n sir regulat, ca o omid cu zeci de inele, apoi lund vitez la vale spre Rezervatia de Animale, iar bietii boi alergnd ncoace si ncolo n zig-zag, ncercnd disperati s frneze. Am vzut deasemeni boi mpiedicndu-se la poalele dealului si rmnnd striviti sub greutatea crutei. Gndeau boii : Asta e viata si astea-s conditiile acestei lumi. Grele, grele de tot. Dar totul trebuie rbdat si fr nici un fel de rsplat. Este cumplit de greu s duci crutele la vale, e o chestiune de viat si de moarte. Dar nu e nimic de fcut". Dac ns indienii cei grasi din Nairobi, proprietarii acelor care, s-ar fi ndurat s plteasc numai dou rupii pentru ca frnele s fie montate, sau dac vizitiul bstinas cel tnr si att de lenes n miscri de pe capra crutei s-ar fi ndemnat s se dea jos si s monteze frna, n cazul cnd o avea la el, atunci ar fi fost ceva de fcut si boii ar fi cobort n liniste dealul. Dai* boii nu stiau si continuau, zi dup zi, lupta lor eroic si disperat cu conditiile aspre ale acestei vieti. DESPEE CELE DOtJ RASE Relatia dintre rasa alb si rasa neagr n Africa se-aseamn n multe privinte cu relatia dintre cele dou sexe. Dac vreunuia din cele dou sexe i s-ar spune c nu Joac un rol mai mare n viata sexului celuilalt dect joac acel sex n propria lui existent, atunci ar fi socat si, precis, rnit. Dac iubitului sau sotului li s-ar spune c nu joac un rol mai mare n viata iubitei sau a sotiei dect .loac aceasta n viata lor, ei ar rmne surprinsi si indignati. Dac sotiei sau iubitei i s-ar spune c nu joac un rl mai mare n viata sotului sau a iubitului su dect aeesta n viata ei, ele ar fi exasperate. nu Povestile brbatilor adevrati de pe vremuri, care trebuiau s ajung la urechea femeilor, verific aceast
teorie pe deplin ; iar-dialogul unor femei, cnd suit numai ele ntre ele si stiu c nu leaude nici un brbat, verific teoria Ia rndu! su. Povestile pe care colonistii alfci ti te vor spune despre servitorii negri snt concepute a acelasi spirit. Dac li s-ar destinui c ei nu joac un eoI mai important n viata bstinasilor africani dect acestia n viata lor, atunci ar fi extrem de revoltati si peste msur de- stnjeniti. Dac le-ai spune bstinasiToc c ei nu joae un rol rnai mare n viata, omului alb dect joac acesta ntra lor', ei nu (o-ai" crede niciodat, ba chiar ti-ar mai si rde n nas. P ?abil c n eercurile bstinase umbl povesti, si r.nt i< ate, n legtur cu interesul eolonilor albi pentru K yu sau Kavirondo si dependenta lor complet de atL.-ua. UN SAFARl IM VKBMK Qfi. RZBOI Cnd a izbucnit rzboiul cei mare., sotul meu si ca doi suedezi, ajutoarele lui de la lecm,. s-aii prezentat ca voluntari si au fost trimisi pe firoatiera german,. * unde Lord Delamere tocmai punea la. punet un serviciu: provizoriu de informatii. Curnd ns a nceput s umble zvonul c urma s se organizeze un lagr de concentrare pentru femeile albe din tae^ despre- care se presupunea c ar fi mai expuse agresiunilor din partea populatiei bstinase. Am fost ngrozitor de speriat,;,. m. gndeam : dac va trebui s stau aici internat kiix-iu* lagr pentru femei timp de luni si luni de zile - si cine stie cit va. dura rzboiul ? , eu am s rnor. Dup eteva ziie ins., am avut * La izbucnirea primului rzboi mondial, Kenya, mpreuna cu Uganda, formau colonia englea- Africa-- Britanic de Est. cu capitala la Nairobi. Spre sudi. aceasta se nvecina cu colonia german Africa- German d Est OT?anganika)v avnd cao-tal- la DaF-esSalaaiT si care cuprindea teritoriul actualelor state Tan^ zar ia, Ruanda si Buremdi. Pn la primul rzboi mondial. Germania a mai avut nc alte trei colonii n Africa : Africa Germana de Sud-Vest (Namibia). Camerun si Togo. (N. trad.) norocul s merg mpreun Cu. un tnr fermier suedez, vecin cu noi, la o gara, Kijabe, ceva mai n sus pe linia de cale ferata si acolo s am n grij o labr intermediar, unde curierii de la frontier veneau si aduceau informatii, care apoi erau transmise prin telegraf la Statul Ma
jor de la Nairobi. La Kijabe, aveam un cort ridicat n apropierea grii, printre stivele de lemn ?de.oc pentru locomotive. Cum curierii soseau la orice or din zi si din noapte, aveam foarte mult de lucru tia seful de gar goanez. Acesta era un omulet mruntel si blnd, minat de o nepotolit sete de a sti si ne tulburat de rzboiul din jurul su. Mi-a pus o muitimc de ntrebri despre tara mea si chiar m-a rugat s-l nvt putin danez, care, era el convins, avea s-i fie folositoare cndva. Acest sef de gar avea un biat n virst de zece ani, pe ftume Victor si, ntr-o zi, pe cnd m ndreptam spre gar, prin spalierul de la veranda casei am auzit c Victor era la ora de gramatic : Victor, ce e pronumele ? - Ce e pronumele. Victor ? Nu stii ? De o sut de mii de ori ti-*am spus pn acum'." Cei ce stteau de paz la frontier cereau ntruna s li se trimit munitie si provizii ; sotul meu mi-a scris si m-a instruit s ncarc patru crute cu boi si s le expediez ct mai repede cu putint. Dar nu trebuia sub nici o form, mi scria el, sa plece la. drum nesupravegheate de un alb, cci nimeni nu stia pe unde se aflau germanii, iar Masaii erau cuprinsi de o mare surexctare la ideea izbucnirii rzboiului si se agitau peste tot n rezervatia lor. Pe vremea aceea se credea c germanii snt pretutindeni, nct pn si noi tineam santinele la podul de cale ferat de la Kjabe, ca s-i mpiedicm s-l arunce n aer. Am angajat un tnr sud-african, pe numele su Klapprott, s mearg cu cele patru crute, dar, cnd au fost toate patru ncrcate, n seara dinaintea pornirii lor, a fost arestat ca fiind german. German nu era si a putut-o chiar dovedi, astfel nct n scurt vreme a fost eliberat, iar apoi si-a schimbat si numele. Dar, n acel moment, eu am vzut n arestarea lui dovada vointei lui Dumnezeu ca eu s fiu cea care s duc la destinatie acele crute, cci, cu exceptia mea, nu mai era nimeni care s-o poat face. i astfel, n zorii zilei, n timp ce vechile constelatii de astri erau nc aprinse pe cer, am pornit-o la drw pe lunga si nesfrsita Colin Kijabe, avnd la picioarele noastre ntinsele sesuri ale Rezervatiei Masai de un gri metalic n lumina palid a zorilor de zi , cu felinare legate sub crute, legnndu-se n ritmul mersului lor si
cu multe strigte si plesnete de bice din partea nsotitorilor de convoi. Erau patru crute pline, cu cte un echipaj complet de saisprezece boi pentru fiecare din ele si nc cinci boi de rezerv, iar mpreun cu mine veneau douzeci si unu de tineri Kikuyu si trei somalezi : Far ah. Is-mail, purttorul de pusc si "un buctar btrn pe nume tot Ismail, un om de o mare noblete. Alturi de mine mergea cinele meu Dusk. Am avut ghinion prin faptul c, arestndu-l pe Klapprott, politia a arestat si catrul lui. N-am fost n stare s-l recuperez ct era Kijabe de mare, astfel c, n primele cteva zile, a trebuit s umblu prin praf, alturi de crute. Dar mai trziu am cumprat un catr si o sa de la un om pe care l-am ntlnit n rezervatie si, dup alt ctva timp. un al doilea catr si pentru Farah. Am fost pe drum trei luni ncheiate. Cnd am ajuns la destinatie, am fost trimisi s ncrcm recolta unui mare safari de vntoare-american, ce poposise aproape de frontier" si ai crui membri o sterseser nentrziat la vestea izbucnirii rzboiului. De acolo, crutele mele au fost ndreptate spre alte obiective. Am nvtat unde se afl vadurile si izvoarele din Rezervatia Masai si am deprins unele notiuni n aceast limb. Pretutindeni drumurile erau deosebit de proaste, acoperite cu un strat gros de praf si obstructionate de blocuri de piatr mai nalte dect crutele ; ulterior am mers mai ales prin cmpie. -Aerul podisului african mi se urca la cap asemeni unui vin tare si aveam mereu senzatia unei usoare betii ; bucuria acelor luni'a fost de-a dreptul de nedescris. Mai fusesem o dat pn atunci la un safari de vntoare, dar niciodat nu rmsesem nc singur cu bstinasii africani. Somalezii si eu, care ne simteam rspunztori pentru acele bunuri guvernamentale, triam n continuu cu frica de a nu pierde boii sub coltii leilor hmesiti. Leii ajunseser s umble pe drum, n urma transporturilor de oi si provizii, care treceau ntruna spre frontier. n zorii 2dlei, cnd porneam, vedeam nc mult vreme urmele proaspete de le~ lsate n praful drumului, peste urmelf de crute ntiprite dinainte. Noaptea, cnd boii erau deshmati, exista tot timpul pericolul ca leii s dea trcoae taberei speriindu-i si fendu-i s-o ia la goan si s se
rspndeasc prjn tot tinutul, iar noi s nu-i mai putem tfsi. nct am construit ngrdituri nalte din arbori si arbusti cu spini n jurul corturilor noastre si al locului unde stteau boii la nnoptat si rmneam de veghe cu cte o pusc n preajma focului mereu aprins. Aici att Farah ct si Ismail, ba chiar si btrnul Ismail. se simteau la o asemenea distant linistitoare de civilizatii1 nct limbile li s-au dezlegat si au nceput s istoriseasc ntmplri ciudate din Somaliland, sau povesti din Koran si din O mie si una de nopti. i Farah si Ismail fuseser pe mare, cci somalezii snt un popor de corbieri si am impresia c n vechime ei au fost marii pirati ai Mrii Rosii. De la ei am aflat c fiecare fiint vie de pe fata acestui pmnt are o replic a ei pe fundul mrii ; caii, leii, femeile si girafele, toate se afl si n adncul apelor, iar din cnd n cnd ele snt observate de corbieri. Mai povesteau deasemeni despre niste cai care triesc pe fundul rurilor din Somaliland si care, n noptile cu lun plin, ies pe psuni s se mperecheze acolo cu iepele somaleze ce pasc sub clarul de lun, dnd nastere mai apoi unor mnji de o extraordinar iuteal si frumusete. Bolta cerului nnoptat se rotea ncet peste capul nostru n timp ce noi stteam si povesteam, iar noile constelatii de astri se iveau dinspre rsrit. Fumul de la focul taberei noastre tra sentei prelungi prin aerul rece al noptii, iar lemnul proaspt de ioc mirosea a acru. Din cnd n cnd boii se agitau cu totii deodat, tropiau si se strngeau unii n ceilalti, adul, mecnd prin aer, si atunci btrnul Ismail se ctra n vri'ul unui car ncrcat, iar de acolo cltina felinarul prin noapte, ca s observe si s izgoneasc orice vietate ar fi fet trcoae mprejmuirilor noastre. Cu leii am avut o multime de aventuri : Feriti-v de Siawa", ne-a spus conductorul bstinas al unui transport ce se-ndrepta spre nord si cu care ne-am ntlnit pe drum. >,Nu faceti popas acolo. Snt dou sute de lei la Siawa." De aceea am si ncercat s trecena de Siawa naintea c derii noptii si ne-am grbit, dar, cum la un safari, mai mult ca oriunde altundeva, graba stric ntotdeauna teeaba pe la asfintit o roat de la ultima crut s-a poticnit ntr-un bolovan si acolo a rmas. n vreme ce eu tineam felinarul pentru oamenii care munceau s-o ridice, un leu
ne-a atacat unul din boi la nici trei yarzi distant de mine Cu strigte si plesnituri de bici, fiindc pustile noastre .erau la restul convoiului, am reusit s speriem leul si s-l gonim, iar boul, care o luase la fug cu agresorul n spinare, s-a ntors ling cruta lui, ns teribil de' mutilat drept care, dup cteva zile, a si murit de pe urma rnilor'. Destule alte ciudtenii s-au ntmplat la acel dmm. Odat, de exemplu, un bou a but ntregul nostru stoc de parafin si a murit sub ochii nostri, lsndu-ne fr lumin pn am ajuns la dhuka abandonat de stpn a unui indian din rezervatie, unde, n mod paradoxal, unele dintre mrfuri rmseser neatinse. Timp de o sptmn am asezat tabra noastr ling' o tabr mare de morani Masai, iar acesti tineri rzboinici, cu trupul pictat ca pentru lupt, cu suliti si cu scuturi lungi si cu podoabe de cap fcute din piele de leu, se tot foiau si zi si noapte pe lng cortul meu, dornici s afle vesti despre germani si despre mersul rzboiului mpotriva lor. Oamenii care m nsoteau la safari -se simteau bine alturi de ei, deoarece cumprau lapte de la.cireada de vite ce rtcea odat cu acesti morani, fiind minat de niste bieti Masai, lajonli, care snt nc mult prea tineri pentru a deveni rzboinici. Tinerele combatante Masai, foarte vioaie si foarte drgute, veneau s m vad -n cortul meu. Ele mi cereau s le mprumut mereu oglinda cu mner si, tinndu-si-o cte una n fata celeilalte, si dezveleau cele dou siruri.de dinti lucitori, asemeni unor tinere carnivore. Orice informatie legat de miscrile inamicului trebuia s treac prin tabra Lordului Delamere. ns acesta se deplasa cu o vitez att de mare prin toat Rezervatia Masai nct nimeni nu stia vreodat unde se afl tabra lui. Eu personal n-aveam nimic comun cu adunarea de informatii, dar m miram Cum poate functiona sistemul pentru cei angrenati n el. O dat drumul m-a purtat la numai cteva mile de tabra Lordului D'lnmere si am pornit clare cu Farah s-i vd. si s iau ceaiul cu el. Desi chiar a doua zi urma s ridice tabra, locul prea un adevrat oras, mpnzit cum era cu Masai. Cci Delamere fusese ntotdeauna deosebit de prietenos cu ei si n tabra lui acestia erau att de bine primiti nct ea era, ntr-un
fel,- acum ca. vizuina leului din poveste, n. care toate urmele- de pasi intrau si nici una nu mai iesea. Un curier Masai trimis cu o scrisoare la tabra lui Delamere puteai fi sigur c uu mai apare n veci s-ti aduc rspunsul la ea. In mijlocul acestui ntreg virtej, Lord Delamere, scund, extrem de politicos si curtenitor ca ntotdeauna, __cu prul alt), coborindu-i pe umeri, prea n elementul su ; mi-a povestit mai totul despre rzboi, dup care mi-a oferit un ceai cu lapte afumat, dup obiceiul Masailor. Oamenii mei au artat o imens rbdare fat de ignoranta mea n privinta boilor, a nhmrii lor si a practicilor curente la un safari ; erau la fel de dornici s o compenseze pe ct pot spune c eram si eu. Au lucrat bine tot timpul la acel safari si n-au obiectat niciodat nimic, desi, cu lipsa mea de experient, ceream mai mult de la toat lumea, deopotriv si de la> oameni si de la boi. dect puteau ei n mod natural s dea. mi crau apa pentru baie de la mare distant pe cap, iar, cnd deshmau boii la prnz, construiau cte un paravan din sulite si din pturi ntinse, ca s. am umbr si s m pot odihni. Erau putin speriati de sngerosii Masai din jur si foarte tulburati de o- posibil ntlnir.e cu soldatii germani, despre care umblau tot felul de zvonuri stranii. n asemenea mprejurri, eram, cred, pentru expeditie aproape un nger pzitor, sau poate mai degrab o mascot. Cu sase luni nainte de izbucnirea rzboiului, cnd veneam pentru prima dat n Africa, am cltorit pe acelasi vapor cu generalul von Lettow-Vorbeck, numit, comandant suprem al fortelor germane din Africa de Est. Pe atunci ne nu stiam c acesta va fi curnd un erou si ne-am mprietenit pe drum. Cnd am luat masa. mpreun la Mombasa,. nainte ca el s plece spre Tanganika, iar eu spre Podisul interior, "mi-a druit o fotografie a sa clare si n uniform, pe care mi-a scris : Das Paradies auf Erde Ist auf dem Riicken des Pferde' Und die Gesundheit des Leibes Am Busen des Weibes. * * t, Farah, venit n ntmpinarea mea la Aden si eare- vzuse pe general si ntelesese c ne mprietenisem, a luat
fotografia cu el n acest safari si o tinea, cu mult religiozitate, la un loc cu banii si cheile expeditiei, spre a o arta soldatilor germani n cazul cnd am fi fost capturati de ei. Frumoase erau serile n Rezervatia Masai, cnd, dup asfintit, ajungeam la vin ru sau la vreun ochi de ap, unde urma s poposim. Cmpiile presrate cu arbusti -spinosi erau deja ntunecate, n schimb aerul era nc plin de lumin, iar peste capetele noastre, spre vest, o singur stea, care, n cursul noptii, avea s creasc mare si lucitoare, era abia vizibil acum, asemeni unui punct arginjbiu pe cerul de topaz. Simteai aerul rece n plmni, iarba nalt picura de rou, iar buruienile aromitoare si rspndeau mirosul condimentat si iute. Peste o clip, din toate prtile ncepeau s cnte miile de greieri. Iarba eram eu nsmi, si aerul, si muntii ndeprtati si invizibili, si chinul boilor nhmati la crute. Respiram odat cu briza usoar a noptii cnd aceasta sufla printre arbustii spinosi. Dup trei luni, am primit brusc ordin s m ntorc acas. Cum lucrurile ncepeau s fie tot mai sistematic organizate, iar trupele regulate s soseasc din Europa, expeditia mea a fost considerat, cred, o ntreprindere cam neortodox. Ne-am ntors deci, trecnd pe ling fostele noastre locuri de popas cu inimile extrem de grele. Acest safari a dinuit mult timp n memoria fermei mele. Mai trziu am participat la multe asemenea expeditii, dar, cine stie din ce motiv fie pentru c pe atunci fusesem n slujba guvernului, adic un fel de functionari oficiali, fie tocmai din cauza atmosferei specifice de rzboi , acest safari anume era, cel mai drag inimii celor ce participaser la el. Aceia care au fost cu mine atunci ajun * Paradisul pe pmnt / Este clare pe cal I Iar sntatea trupului / La snul femeii.(lb. germ,). fN. trad.) 244 ?,. sescr s se considere ei nsisi ca un fel de aristocratie a safari-urilor. Multi ani dup aceea veneau cteodat pe la mine ca s vorbim despre acel safari, s ne mprosptm amintirile de demult si s parcurgem cte una sau alta din aventurile noastre de pe atunci. SISTEMUL NUMERAL N SWAHILI Pe vremea cnd eram nc nou n Africa, un tnr
ti foarte timid cresctor de vite suedez m-a nvtat s numr n limba swahili. Cum n aceast limb cuvntul nou" are o rezonant cam dubioas pentru o ureche de 'suedez, el a'ncercat s evite momentul penibil si, cnd a a tuns la sapte, opt", s-a oprit brusc, si-a ntors privirile ntr-o parte si a decretat ritos : n limba swahili nu exist nou", Adic", l-am ntrebat, ei nu stiu s numere dect pn-la opt ?" Ba nu",. s-a grbit el s m linisteasc. Au si zece, si unsprezece, si doisprezece si asa mai departe. Numai nou nu au." i se descurc asa ?", m-am mirat eu. Atunci ce fac cnd ajung la nousprezece ?" Nu au nici nousprezece", enunt el rosind, ns ferm pe pozitie, nici nouzeci, nici nou sute" cci si n limba swahili aceste cuvinte se compun tot pornind de la cifra 9. Dar, n afar de ele, au toate celelalte numere." deea unui asemenea sistem mi-a oferit pentru mult vreme un subiect la care s meditez si, dintr-un anume motiv, si o plcere deosebit. Iat, mi spuneam, un popor cu o gndire original si un curaj demn de respect n refuzul ce l opune pedanteriei sirurilor numerale. Asa cum unu, doi si trei snt singurele trei numere prime consecutive, reflectam eu, tot asa opt si cu zece puteau fi singurele numere pare consecutive. S-ar putea ca oamenii s ncerce s dovedeasc existenta lui nou argumentnd c e posibil s l obtinem prin nmultirea cu ea nssi a cifrei trei. Dar de ce ar fi asa ? Dac nu mrul doi nu are rdcin ptrat, si numrul trei poate foarte bine tri fr s aib ptrat. Dac vom prelucra to-, talitatea cifrelor unui numr pn l reducem la o singur cifr, nu are nici o important dac n forma initial aprea numrul nou sau oricare multiplu al lui, astfel nct pe drept cuvnt, cifra nou poate fi considerat ca inexistent, ceea ce, m gndeam eu, justific pe deplin sistemul numeral n swahili. Din ntmplare, n aceeasi vreme, aveam un biat de cas pe nume Zacharia, care-si pierduse inelarul de la mna sting. Aceasta poate, credeam eu n sinea mea, era o practic obisnuit la bstinasi, pentru a le face mai accesibil aritmetica, atunci cnd numrau pe degete.
De ndat ns ce am nceput s mprtsesc ideile mele si altor oameni, am fost oprit si luminat. i totusi am n continuare sentimentul c exist un sistem al bstinasilor africani de ordonare a numerelor care exclude cifra nou, care pentru ei functioneaz fr gres si cu ajutorul cruia descoper o multime de lucruri. i, n acest context, miam amintit de un btrn preot danez care odat mi-a declarat c el nu crede c Dumnezeu a putut crea o asemenea enormitate precum secolul alXVIII-lea. N-AM S-TI BAU DRUMUL DEClT BINECUVNTAT DE TINE" Cnd, n Africa, n martie, ploile cele lungi se pornesc dup patru luni de clim fierbinte si uscat, bogtia vegetatiei, ca si prospetimea si parfumul ei, ce te ntmpin d*e pretutindeni, snt coplesitoare. Numai c fermierul si nfrneaz bucuria si nu ndrzneste s se ncread n atta generozitate din partea naturii, ci ascult atent, cu groaza c va deslusi, poate, o scdere a mugetului ploii ce curge ntruna din cer. Apa ce-o nghite acum pmntul trebuie s ajung fermei, cu toat viata vegetal, animal si uman de pe ntinsul ei, pe ntreaga durat a urmtoarelor patru luni fr ploaie. E un peisaj de vis cnd drumurile de la ferm se transform n suvoaie de ap curgtoare, iar fermierul se b246 lceste prin noroi cu inima numai cntec, mergnd spre plantat-ia de cafea nflorit si mbibat de ap. Dar se ntmpl uneori ca, n toiul sezonului ploios, seara stelele s rsar pe cer printre vlurile subtiri de nori ; atunci el st n fata casei sale si priveste atent n sus, ca si cum ar vrea s-se agate el nsusi de cer, pentru a mulge din el ct mai mult ploaie. Atunci i strig : Revars ct de mult ploaie acum, si mult mai mult nc dect reversi. Mi-e sufletul dezgolit n fata ta si n-am s-ti dau drumul dect bineGuvntat de tine. neac-m, dac vrei, dar nu m ucide cu capriciile tale. O, cerule, nu coitus interruptus, te rog !' ? Uneori cte o zi rcoroas si incolor din lunile de dup sezonul de ploi ti aminteste de vremurile cte unui marka mbaya un an prost, un an de secet neagr. Atunci bstinasii Kikuyu si trimiteau vitele la pscut n apropierea casei mele, nsotite de cte un bietas cu fluier, care,
din cnd n cnd, se pornea si cnta cte un cntecel. Ori de cte ori mi se ntmpla s aud din nou acel cntecel, pe loc el mi rechema n amintire toat teama si disperarea noastr din trecut. Acel cntec avea un gust srat, asemenea gustului lacrimilor. Dar totodat desluseam, n chip siirprinztor si neasteptat, n el si o fort, o dulceat ciudat, o armonie perfect. S fi avut oare ntr-adevr acele vremuri vitrege attea calitti concentrate n ele ? Eram tineri si noi pe atunci, aveam sperante nemrginite. Anume n timpul acelor zile lungi ne-am contopit cu totii ntr-o unitate astfel nct pe alt planet s ne putem recunoaste ntre noi si fiecare s ne strigm unui celuilalt cnd ne ntlnira orologiul cu cuc, si crtile, si vacile costelive pscnd pe gazon si btrnii Kikuyu ndurerati : ,,Da, stiu, ai fost si tu acolo. Ai fost si tu o prticic din ferma de la Ngong". Vremurile acelea ne-au binecuvntat pe toti, apoi s-au dus. Prietenii fermei au venit acas la ea si au plecat cu totii. Nu erau genul de oameni care s stea mult vreme n acelasi loc. Nu erau nici genul de oameni fcuti s apuce btrnetea, pe rnd au murit si nu s-au mai ntors vreodat. ns cndva au stat fericiti n fata focului din cmin, iar cnd casa btrn, care i-a luat la pieptul ei, Jea SpUS : ^N-arn s-ti dau drumul dect binecuvntat 247 \ co tine", au rs si au binecuvntat-o, iar ea leâ dat drumul s plece care ncotro. Odat, ntr-o societate, o doamn btrn povestea des~ pre viata ei si sustinea c i-ar place, dac ar fi cu putint, s-o mai triasc si a doua oar, convins fiind c oferea astfel o dovad a faptului c trise frumos. i m-am gndit : Da, viata ei a fost genul de viat care, ntr-adevr, trebuie trit de dou ori ca s poti spune c ai trit-o. O arie foarte scurt poate fi luat da capo, dar nu o creatie muzical ntreag o simfonie sau o tragedie n cinci acte. Iar, dac totusi ea a fost reluat, nseamn c de prima oar nu a decurs asa cum trebuia, O, viata mea, n-am s-ti dau drumul dect binecuvntat de tine, dar dup aceea precis am s-ti dau drumul ECLIPSA DE LUNA, ' nfr-un an a fost o eclips de lun. Cu putin timp na-.
inte ca ea s aib loc, am primit urmtoarea scrisoare din partea tnrului sef de gar indian de la gara Kikuyu ; MULT STIMAT DOAMN, Am avut onoarea s mi se aduc la cunostint c lumina soarelui va fi ntrerupt pe o perioad de sapte zile consecutiv. Lsnd la a parte trenurile de cale ferat, v rog s aveti amabilitatea de a m informa, cci, dup cum cred eu, nimeni altcineva nu este n msur de a avea amabilitatea s m informeze mai bine, dac pe durata acestei perioade de timp s dau drumul vacilor mele s psuneze prin mprejurimi, sau s le reunesc n grajdul lor ? Am onoarea s subsemnez, Mult Stimat Doamn, ca drept umilul Dumneavoastr servitor, PATEL." i BTINA.I l POEZIA Cunoscuti pentru dezvoltatul lor simt al ritmului, bstinasii nu stiu nimic n schimb despre poezie, sau cel putin n-au stiut nimic nainte de a li se nfiinta scoli, n care 248 au fost nvtati imnuri religioase. ntr-o sear, pe cmp, la culesul porumbului, cnd rupeam stiuletii de pe tulpini <d-i aruncam n carele trase de boi, ca s m distrez, am nceput s le vorbesc muncitorilor mei, n majoritatea lor oameni tineri, n mici poezioare nscocite n limba swahili. Poezioarele mele n-aveau nici un sens, cci le improvizam doar de dragul rimei : Ngumbe na-pena clmmbe. Ma-lava mbaya. Wakamba na-kula tnamba". Boilor le place sarea Trfele snt rele Tribul Wakamba nu mnnc serpi. Am captat imediat interesul acelor bieti, care s-au strns degrab ntr-un cerc n jurul meu. i-au dat repede seama c sensul n poezioara mea n-avea deloc important si nici nu au pus n discutie mesajul ce-l transmitea, ci asteptau cu nerbdare rima, iar, cnd aceasta venea, rdeau. Am ncercat s-i fac s gseasc ei nsisi rima si s ? termine poezioara nceput de mine, dar n-au putut, sau nu au vrut si ntorceau capetele ntro parte. Pe msur ce s-au familiarizat cu ideea de poezie, m tot rugau : Hai, mai vorbeste. Mai vorbeste ca ploaia". De unde aceast asociere ntre poezie si ploaie nu reusesc s mi dau scama. Cred c era totusi o form de apreciere, fiindc n Africa ploaia e ntotdeauna mult asteptat si binevenitDESPRE VRSTA DE AUR
n vremea cnd apropiata ntoarcere a lui Cristos pe pmnt. devenise o certitudine, a fost format un comitet pentru a decide asupra detaliilor primim lui. Dup o serie de dezbateri, acesta a emis o circular interzicnd fluturatul si aruncatul cu'frunze de palmieri, precum si strigtele de Hosana". Cnd vrsta de aur a omenirii ncepuse si dura deja de ctva timp, iar bucuria era univez^sal, ntr-o sear Cristos i-a spus lui Petre c ar dori, cnd totul se linistea, s fac o plimbare numai ei doi. i,i pe unde ai dori s te plimbi, Doamne?", l-a ntrebat Petre atunci. Mi-ar place", i-a rspuns Isus Cristos, s m plimb 2?a, de la Praetorium, pe drumul acâ luug care duce spre Dealul Calvarului." 249 POVESTEA LUI KITOSCH Povestea lui Kitosch a aprut si n ziare. S-a strrft mare vlv n jurul ei si s-a numit un juriu care s-o r vad de la un capt la cellalt, pentru a arunca lumin asupra mprejurrilor ntmplrii ; o parte din aceast Iu min se mai gseste nc n vecMle documente. Kitosch era un biat bstinas, aflat n serviciul unui tnr colonist alb din Molo. ntr-o miercuri din luna iunie coionistul a mprumutat o iap sarg unui prieten al su pentru ca acesta s mearg cu ea la gar. Apoi l-a trimit pe Kitosch s aduc iapa acas, dar, l-a instruit stpnul lui, s nu o clreasc, ci s umble alturi de ea. Kitosch a srit ns n sa, venind tot drumul na-poi clare ; smbt stpnul su a aflat isprava de la un om cafe l vzuse pe biat si, drept pedeaps, n aceeasi dup-amiaz, a pus s' fie biciuit, apoi legat n magazie, unde duminic noaptea trtdu Kitosch a murit. Pentru a judeca acest caz, tribunalul suprem sa ntrunit pe ziua de 1 august la Nakuru, n. cldirea centralei cilor ferate. Bstinasii care s-au adunat n jurul cldirii pesemne c se mirau de ce mai era nevoie de atta btaie de cap. Pentru ei cazul era ct se poate de clar, mai ales c biatul murise, aici nu-ncpea nici un fel de ndoial si, potrivit conceptiei bstinase, familia avea dreptul la o compensatie pentru moartea lui.
Numai c ideea de justitie n Europa difer de cea din Africa si, pentru juriul format numai din oameni albi, problema care s-a pus de ndat a fost aceea a vinei si a nevinovtiei. Verdictul n acest proces nu putea fi dect acela de crim, de omor prin imprudent sau de vtmare grav. Judectorul a reamintit juratilor c gravitatea unui delict, este determinat de intentia persoanelor implicate, iar nu de rezultatul actiunii lor. Care fuseser deci intentiile si motivatiile persoanelor implicate n cazul micutului Kitosch? Pentru a putea judeca intentia si motivatia, colonistului alb, tribunalul l-a supus unui interogatoriu ncrucisat timp de mai multe ore pe zi. Se ncerca s se recompun astfe, 250 imagine a celor petrecute, de aceea au si fost notate toate amnuntele ce s-au putut afla. De exemplu, s-a consemnat ca stpnul su l-a chemat pe Kitosch si c acesta a venit, prindu-se n fata lui la o distant de trei yarzi. Acest detaliu, desi putin important, e totusi de mare efect. Iat-i chiar la nceputul dramei lor, pe omul alb si pe omul negru stnd fat n fat, la trei yarzi distant unul de cellalt. Dar, din acest moment, pe msur ce povestea se deruleaz, echilibrul imaginii se rupe, iar figura colonistului apare mai tulbure si tot mai mic. n mod inevitabil. Ea devine curnd doar a prezent accesorie ntr-un peisaj imens, un chip minuscul si incolor, si pierde din greutate, pare un profil decupat n hrte si e suflat, ea de un curent, de libertatea necunoscut pn atunci de a face. orice-i era pe plac. Colonistul a declarat c ncepuse prin a-l ntreba pe Kitosch cine-i dduse voie s clreasc pe iapa sarg si c a repetat aceasta ntrebare de. patruzeci sau cincizeci de ori ; ce-i drept, a recunoscut n acelasi timp c nu avea cine s-i fi acordat lui Kitosch aceast permisiune. i aici ncepe pierzania lui. Cci n Anglia n-ar fi fost niciodat posibil s pun aceeasi ntrebare de patruzeci sau cincizeci de ori cuiva ; el ar fi fost oprit, ntr-un fel sau altul, cu mult nainte de a patruzecea oar. Aici, n Africa, erau ns oameni crora le puteai striga una si aceeasi ntrebare de patruzeci de ori la rnd. n cele din urm, Kitosch a rspuns c doar nu furase nimic si colonistul a declarat c numai ca rezultat al insolentei acestui rspuns a ordonat s
fie btut biatul. Ajuns n acest punct al su, relatarea ofer un al doilea detaliu nensemnat, dar cu att mai relevant. Se consemneaz c, n timpul btii, doi albi, despre care se spune c erau prietenii colonistului, au venit pe la el s-l vad. Ei au stat si au privit timp de zece minute, sau poate "un sfert de or, acea btaie aplicat cu biciul, apoi si-au vzut de drum. Dup consumarea pedepsei, colonistul nu-l putea lsa pe Kitosch s plece. Ceva mai trziu, pe sear, l-a legat pe biat cu un ham de cal si l-a ncuiat n magazie. Cnd juriul s-a interesat e -ce procedase asa, el a dat un rspuns complet lipsit de 251 sens, afirmnd c voia s-l mpiedice pe biat s alerge ncoace si-ncolo prin toat ferma. Dup masa de sear ns a revenit n magazie, unde l-a gsit pe Kitosch zcnd inconstient ceva mai ncolo de locul unde-l legase el si avnd curelele slbite att la mini ct si la picioare. Atunci l-a convocat pe buctarul lui, care era din tribul Baganda si mpreun, l-au legat pe copil mai bine dect nainte cu minile priponite de un stlp din spate si cu piciorul drept de un stlp din fata sa. Apoi a plecat, ncuind magazia, dar dup o jumtate de or a revenit, aducnd cu el buctarul si un toto ce-l ajuta pe acesta la treab si le-a dat drumul n magazie. Abia pe urm s-a dus la culcare si nu-si amintea altceva, dup spusele sale, dect c micutul toto a venit la un moment dat ca s-i anunte moartea lui Kitosch. Juriul a retinut ideea c gravitatea unui delict st n intentia ce l-a determinat si a pornit n cutarea acestei intentii. S-au pus deci o serie de ntrebri amnuntite n legtur cu biciuirea lui Kitosch, precum si cu cele petrecute ulterior si, citind relatrile n ziarele vremii, parc~i si vezi pe jurati cltinnd din cap. ns care fuseser intentia si motivatia lui Kitosch? Cnd au fost examinate n profunzime, acestea s-au dovedit a fi cu totul altceva. Kitosch a avut o intentie, care n final a ajuns s cntreasc greu n balanta acestui proces. Ba mai mult, s-ar putea spune c, prin intentia, ca si prin motivatia lui, desi se afla deja n mormnt. africanul a salvat viata colonistulu alb. Prilej pen%u a-si exprima intentia Kitosch nu prea
avusese. Era ncuiat n magazie, astfel nct mesajul su apare foarte simplu si continut ntr-un singur gest. Paznicul de noapte declarase n proces c toat noaptea biatul a plns. Ceea ce nu era ntru totul adevrat, cci pe la ora unu el a stat de vorb cu micutul toto care se afla cu el n magazie. L-a lmurit pe bietas c trebuia s-i strige tare la ureche, ntruct surzise din cauza btii. Dar pe la ora unu el l-a rugat pe toto s-i mai slbeasc legturile de^la picioare, fiindc si-asa tot nu putea fugi. Cnd acesta i-a ndeplinit dorinta, Kitosch a spus c voia s moar. La ora patru, sustinea copilul, i-a spus nc o dat c vrea sa 252 moar Putin mai trziu, s-a legnat dintr-o parte n alta, apoi a strigat : Snt mort !" si a murit. Trei doctori au depus mturie n proces. Chirurgul districtual, care-i fcuse examenul post mortem a declarat c moartea se datora loviturilor si vtmrilor vizibile pe tot corpul copilului. El nu era de prere c o asistent medical imediat ar fi putut salva viata lui Kitosch. Cei doi medici de la Nairobi ns, chemati n sprijinul aprrii, nu au mprtsit aceeasi convingere. Btaia-cu biciul n sine, sustinuser ei, nu constituia o cauz suficient ca s provoace moartea. Intervenea aici un factor important, care nu trebuia trecut cu vederea, si anume dorinta copilului de a muri. Asupra acestui punct, a declarat cel dinti medic, putea vorbi cu oarecare autoritate, cci el tria de douzeci si cinci de ani n tar si cunostea deja gndirea bstinasilor. Multi alti colegi ai si de profesie puteau sustine, mpreun cu el, c nssi dorinta de a muri provoca de fapt moartea la bstinasi, cazul n spet fiind ct se poate de clar, ntruct Kitosch nsusi spusese c doreste s moar. Cel de-al doilea medic a confirmat acest punct de vedere ntru totul. Era n acelasi timp foarte probabil, a continuat primul din ei, c, dac n-ar fi adoptat o asemenea atitudine, Kitosch n-ar fi murit. Dac, de pid, ar fi mincat ceva, poate c nu s-ar fi descurajat, fiindc se stie c nfometarea reduce ndeobste curajul. El a adugat c rana de pe buz nu provenea n mod obligatoriu dela lovirea cu piciorul, ci putea fi la fel de bine si o musctur a biatului nsusi, din cauza durerilor foarte mari.
Mai mult dect att, medicul nu credea c biatul se hotrse s moar nainte de ora nou, cci pn atunci el pare a fi ncercat s se dezlege si s fug. De fapt, nici na murise nainte de ora nou. Abia cnd a fost surprins n ncercarea de a l'ugi si cnd a fost legat de stlpul din magazie, faptul de a se afla din nou captiv, era de prere btrnul doctor, a incert s apese pe constiinta lui. Cei doi medici de la Nairobi si-au rezumat n ncheiere prerea asupra acestui caz. Moartea lui Kitosch, sustineau t1. s-a datorat btii cu biciul, nfometrii, dar si dorintei iui de a muri, cu un accent deosebit pe aceasta din urm, 253 ns dorinta de a muri^ considerau ei, putuse fi provocat de rezultatele btii cu biciul. Dup audierea celor doi medici, dezbaterea s-a orientat spre ceea ce procesul a definit drept teoria dorintei de a muri". Chirurgul districtual, singurul care vzuse cadavrul lui Kitosch, a respins aceast teorie, oferind exemple d"e pacienti ai si bolnavi de cancer si care doreau s moar, dar care totusi nu muriser. Ce-i drept, a reiesit c toti erau europeni. n cele din urm, juriul si-a dat verdictul, si anume: vinovat de vtmare grav. Acelasi verdict a fost pronuntat si n cazul bstinasilor acuzati, dar,, considerndu-se c au actionat din ordinul stpnului lor european, s-a apreciat c ar fi nedrept ca s mearg si ei la nchisoare. Judectorul i-a dat o sentint de doi ani nchisoare, cu drept la recurs, colonistului alb si cte o zi pentru fiecare dintre bstinasi. Citind desfsurarea acestui proces, rmi cu impresia ciudat si umilitoare c europenii aflati n Africa au atta putere nct s-l azvrle pe african afar din viat, direct n nonexistent. Tara aceasta e locul su natal'si, orice i-ai face tu, cnd pleac, pleac fiindc asa vrea el, sau fiindc nu mai vrea s stea. Cine poart mereu rspunderea pentru cele ce se petrec ntr-o cas ? Acela care e st-' pnul ei, acela care a mostenit-o. Prin simtul su acut a ceea ce e bine si a ceea ce se cuvine fcut, figura lui Kitosch, cu att de ferma lui dorint de a muri, desi deprtat de noi cu foarte multi ani n timp, se arat luminat de o frumusete aparte. n ea este ntruchipat instinctul fugii, propriu fiintelor nemblnzite,
care, aflate n ceas de cumpn, snt constiente c exist un refugiu pe care li1 ofer existenta ; fiinte care se duc atunci cnd vor : si care ne scap mereu din mn. CTEVA PASRI AFRICANE Chiar la nceputul ploilor celor mari, n ultima sptmn a lunii martie, sau n cea dinti a lunii aprilie, auzeam privighetoarea cntnd prin pdurile africane. Ce-i drept, nu cntecul ei ntreg, ci cteva note doar, msurile ele nceput ale unui concert mai lung, un fel de repetitie oprit brusc si apoi reluat. Prea c, n solitudinea pdurilor picurnd de ap, undeva, ntr-un copac, cineva-si acordeaz un mic violoncel. i totusi, era una si aceeasi melodie, nsotit de aceeasi dulceat si de aceeasi luxuriant, care n curnd aveau s umple pdurile din Europa, intre Sicilia si Elsinore. Aveam n Africa berze alb-negre, acele psri familiare care-si fac cuibul pe acoperisurile de pai si trestie din nordul Europei. n Africa ele arat muit mai putin impresionante dect la noi, cci aici exist psri cu mult mai mari si mai voluminoase, cum ar fi marabu sau pasreasecretar, cu care sntem nevoiti s le comparm. Berzele au cu totul alte obiceiuri n Africa dect n Europa, unde triesc ca perechile de cstoriti si reprezint simboluri ale fericirii conjugale. Aici ele pot fi vzute trind n stoluri mari, niste cluburi parc. n* Africa snt numite psri-delcuste si vin pe urma roiurilor de lcuste cftd acestea npdesc vreun tinut, fcnd adevrate ospete pe seama lor: Deasemeni ele zboar pe deasupra cmpiilor unde tocmai ard ierburile, fcnd ocoluri mari n fata granitei n permanent avans a flcrilor jucuse, sus prin aerul sclipitor si colorat n culorile curcubeului si prin fumul cenusiu, n cutare de soareci si de serpi, care fug dinaintea focului, n Africa berzele se distreaz bine. Dar viata lor cea adevrat nu aici se desfsoar, iar cnd vnturile primvratice le poart cu gndul la mpreunare si la clocit, sufletele lor se ntorc spre Nord, si amintesc de vremurile de altdat si zboar, perechi-perechi, spre a se blci n scurt vreme prin mlastinile reci ale locurilor natale. Afar, n cmpie, la nceputul sezonului ploios, cnd ma-rile ntinderi de iarb ars ncep s se acopere cu o perie deas de vegetatie verde si proaspt, triesc sute si sute
de fluierari. Cmpiile au respirat mereu un aer cu adevrat marin, orizontul deschis aminteste de mare si de dunele de pe malul ei, vntul rtcitor la fel, iarba ars are un miros srat, iar cnd firele ei cresc ndeajuns de lungi, ele unduiesc n valuri ample pe toat lungimea si ltimea cmpiei. Atunci cnd garoafa alb nfloreste pe ntregul ses, ea ti aminteste de valurile cu creste nspu mate de jur mprejurul tu cnd pornesti cu barca n traversarea Sund-ului. * Fluierarii n cmpie seamn la rndul lor cu niste pescrusi, ba chiar se comport ca si acestia, alergnd prin desimea ierbii ct pot de repede pentru scurt vreme, apoi ridiendu-se din fata calului tu cu strigte stridente si subtiri, astfel c tot cerul luminos e plin de flfit si tipete de psri. Cocorii crestati, care se opresc n porumbistile proaspt prsite si semnate pentru a fura din brazd gruntele de porumb, si compenseaz furtisagul fiind psri de bun augur, care anunt ndeosebi ploaia ; si case deasemeni ne incint cu dansul lor. Cnd psrile acestea mari se afl multe la un loc, e o imagine fr egal s le privesti ntinzndu-si aripile largi si executndu-si dansul. Acest spectacol al lor are un stil aparte, ba chiar si putin afectare, cci oare de ce, dac pot zbura, topie ele ntruna, de parc le-ar tine un magnet pe pmnt ? ntreg acest balet degaj un aer sacru, asemeni unor dansuri rituale ; poate cocorii ncearc s ntind un pod ntre " pmnt si cer, precum naripatii ngeri urcnd si cobornd pe scara lui Iacob. Cu tonurile lor de un gri delicat si pal, cu bonetica lor de catifea neagr si coronita n form de evantai, cocorii par a fi decupati din fresce usoare si eterate. Cnd, dup ce danseaz, ei se ridic de la pmnt si zboar, pentru a mentine si mai departe acea not de sacralitate a ntregii reprezentatii, cocorii scot, cu aripile sau cu vocea lor, un sunet limpede si sonor, de parc un mnunchi de clopote de biseric si-ar lua zborul spre deprtri. i poti auzi pn foarte departe, chiar si dup ce au disprut de pe cer :un clopot mai sun o vreme, prelung, de undeva dintre nori. Pasrea-rinocer era si ea un oaspete al nostru la ferm si venea aici pentru a se hrni cu fructele castanilor adusi de la Capul Bunei Sperante. Snt psri ex
trem de ciudate si este o aventur, deloc neplcut, s le ntlnesti si s le observi ct de atotstiutoare par. Am fost trezit ntr-o dimineat, cu putin nainte de rsritul soarelui, de un croncnit sonor n apropierea casei * Stiimtoarea ce desparte insula, danez Zeelanda de coasta vestic a Suediei. (N. trad.) si cnd am iesit afar, pe teras, am numrat, n copacii din jurul gazonului, patruzeci si una de psri-rinocer. Artau mai putin a psri, semnnd mai degrab cu ceva obiecte fantastice de lux rspndite ici-colo de un copil la ntmplare printre copaci. Erau toate negre, acel negru dulce si nobil ce se-ntlneste numai n Africa, o ntunecime adnc absorbit n rstimpul unei epoci ndelungate, ca funinginea veche, care te face s-ti dai seama c n privinta elegantei, vivacittii si strictetii, nici o culoare de pe aceast lume nu poate rivaliza cu negrul. Vorbeau toate deodat, cu mult veselie, dar aveau si purtri alese, ca niste mostenitori dup nmormntare.. Aerul diminetii era curat ca sticla, solemna adunare se sclda n puritate si prospetime si, de dincolo de copaci si de psri, soarele rsrea ca un bulgre de un rosu stins. Iti vine s te ntrebi ce zi te asteapt dup ce te-ai trezit att de devreme n zori. Flamingo snt psrile africane cele mai delicat colorate si par, cu rozul si cu rosul lor, un stol de ramuri zburtoare dintr-un tufis de oleandru. Ele au picioare incredibil de lungi si curburi bizare si cutate ale gtului si trupului lor, ca si cum, din cine stie ce pudoare traditional, desvrsit, ar face toate atitudinile si miscrile lor n viat ct mai dificile posibil. Odat am cltorit ntre Port Said si Marsilia cu un vapor francez care avea la bord un transport de o sut cincizeci de flamingo pentru Jardin d'Acclimatation din acest ultim oras. Erau tinute n niste lzi mari si urte, cu laturile din pnz, cte zece psri n fiecare lad, nghesuite unele n celelalte. ngrijitorul care le preluase mi-a spus c se astepta s piard vreo- douzeci la sut din ele n timpul drumului. Flamingo nu erau fcute ca s triasc n .asemenea conditii : pe vreme rea si pierdeau echilibrul, unele si rupeau picioarele, iar celelalte psri aflate n cusc, fr s vrea, clcau peste cele czute.
Noaptea, cnd vntul sufla cu putere n Marea Mediteran si vaporul nostru se prvlea de pe valuri bufnind, ia fiecare val auzeam pe ntuneric tipetele psrilor flamingo. Iar dimineata, invariabil, vedeam ngrijitorul scotnd cte-o pasre-dou moarte si aruncndu-le peste bord. Nobila zburtoare a Nilului, sor cu floarea de lo tus, care plutea prin peisaj ca un mic nor rtcit al asfintitului, devenea dintr-o dat un ghem dezlnat de pene rosii si roz, din care ieseau o pereche de bete lungi, subtiri. Aceste psri moarte pluteau nc o' vreme, urcnd si coboTnd pe valurile iscate n urma vaporului, nainte de a se scufunda pentru totdeauna n apele adinei ale mrii. PANIA Trind timp de generatii n preajma omului, ogarii au dobndit de la el un anumit simt al umorului si snt n stare s rd. Pentru ei o glum nseamn aproape ace-lasi lucru ca pentru bstinasi, pe care-i distreaz atunci cnd treaba iese pe dos. S-ar putea ca nici tu nsuti s nu te poti ridica deasupra acestei categorii de umor atta timp ct nu dispui de o art si de o biseric foarte stabil. Pania era fiul lui Dusk. Mergeam ntr-o zi cu el pe malul iazului, unde se nltau un sir de eucalipti subtiri, cnd deodat a luat-o la fug de lng mine pn.la unul dintre copaci, apoi o jumtate de drum napoi, ca s-mi atrag atentia s-l urmez. Cnd m-am apropiat de copac, am vzut refugiat n vrful lui o pisic serval. Aceste animale fur puii de prin cotete, de aceea am strigat dup un toto care tocmai trecea pe acolo si l-am trimis s aduc din cas pusca, iar, cnd a sosit cu ea, am mpuscat pe dat rpitorul. A czut de la mare nltime cu o bufnitur surd, iar Pania n aceeasi clip s-a si repezit la ea, trgnd si smucind animalul mort si fiind foarte nentat de reusita lui. Dup o vreme am mers din nou pe acelasi drum de pe malul iazului ; fusesem la o vntoare de potrnichi si nu reusisem s mpusc nici una, net Pania si cu mine veneam acas ct se poate de abtuti. Deodat cinele a zbughitro pn la ultimul copac din sirul de eucalipti, unde a nceput s latre n jurul lui cuprins de o agitatie extrem, dup care s-a npustit napoi la mine si iarsi
napoi la copac. M bucuram c aveam pusca la mine de data aceasta si-mi surdea ideea unei a doua pisici ser fiindc acestea au blnuri cu pete mici si care snl stul de frumoase. Am alergat la rndul meu pn ia copacul cu pricina. ns, cnd am privit mai de aproape. ani vzut o pisic domestic neagr, cocotat sus, ct mai sus cu putint, chiar pe vrful ce se balansa usor al eucaliptului. Am lsat pusca n jos. Pania, prostutule !", i.am spus. Asta e doar o mt." Cnd m-am ntors ctre el, Pania sttea ns la mic distant de mine si m privea scuturat de rs. Privirile ni s-au ntlnit si atunci s-a repezit spre mine, a nceput s danseze, s dea din coad, s chitie, si-a pus labele din fat pe umerii mei si botisorul pe obrazul meu, apoi a srit din nou n spate, pentru a da fru liber tot rsului ce-l coplesea. Parc-mi spunea prin gesturile sale : tiu, stiu. Era o pisic de cas. De la nceput am stiut. De fapt, te rog s m ierti. Dar, dac te-ai fi vzut numai ce figur aveai cnd te-ai grbit s te repezi cu pusca la o biat pisic de cas !" n tot cursul acelei zile, a revenit de cteva ori la agitatia respectiv si la acelasi comportament ce exprima sentimentele sale de coplesitoare prietenie fat de mine, dup care se retrgea putin, ca s mai poat rde n sinea lui. Treptat, o not insinuant a aprut n aceast iubire. S stii", mi spunea el, c n aceast cas numai de tine si de Farah mi ngdui s rd." Pn si seara, cnd a adormit n fata focului din semineu, lam auzit mormind prin somn si parc pufnind n rs. Iar mult vreme dup aceea cred c si-a amintit de comicul eveniment de cte ori treceam pe lng iaz si pe lng sirul de eucalipti. MOARTEA LUI ESA Esa, care n timpul rzboiului mi fusese luat, s-a ntors la mine dup armistitiu si a trit apoi linistit la ferm. Avea o sotie pe care o chema Mariammo, o femeie slbut si neagr si care muncea din greu. Ea aducea
..i-reu lemne de foc n gospodria noastr. Btrnul Esa a fost cel mai de treab si cel mai blnd dintre toti servitorii mei si niciodat nu s-a certat cu nimeni. Doar c n exil se ntmplase ceva cu el si se-ntorsese acum la mine foarte schimbat. Uneori m temeam c se va sfrsi cu zile n fata mea, ca o plant cu rdcinile tiate. Esa era buctarul meu, ns nu-i plcea deloc s gteasc, ci ar fi vrut s fie grdinar. Plantele erau singurele lucruri pentru care-si pstrase un interes real si viu. Dar, fiindc aveam deja un grdinar, n schimb nu aveam un alt buctar, fireste, l-am pstrat pe Esa la buctrie. Ce-i drept, i-am promis c se va ntoarce la grdinrit, dar amnam mutarea lui de la o lun la alta. Pe contul su, btrnul Esa a ridicat un mic zgaz si a cstigat un petic de pmnt pe malul rului, pe care l-a plan-tat ca s-mi fac o surpriz. Dar, fiindc lucrase singur si, cum era un om destul de firav, zgazul n-a fost prea solid construit, iar n sezonul de ploi a fost luat de ape. . Cea dinti tulburare din pasnica-i non-existent a czut pe capul srmanului Esa cnd fratele su a murit n Rezervatia Kikuyu, lsndu-i mostenire o vac neagr. La acea vreme a devenit evident ce mult fusese Esa go-lit de viat, cci nu mai era n stare s se confrunte cu ncercrile ei mai tari. n mod special, bnuiesc, nu rezista la sentimentul de fericire. Mi-a cerut s-i dau drumul trei zile ca s se duc s-si ia n primire vaca, iar, cn4 s-a ntors, am observat c arta pierdut si ncoltit, asemeni minilor si picioarelor omenesti amortite de frig atunci cnd nimeresc. ntr-o camer cald. Bstinasilor le place s-si joace sansa si, sub iluzia creat de vaca cea neagr, c de-acum nainte norocul i va surde, Esa a dobndit o extraordinar ncredere n sine si a nceput s nutreasc vise. Din nou simtea c are viata naintea lui si s-a hotrt s-si ia o a doua nevast. Cnd mi-a mrturisit ce planuri avea, intrase deja n tocmeal cu viitorul socru, care locuia pe drumul ctre Nairobi si a crui sotie era o Swahili. Am ncercat s-l fac s se rzgndeasc. Ai o nevast foarte bun", i-am spus, iar tu esti un om crunt. Nu se poate s_ ai nevoie de nc una. Stai mai bine aici, la noi si vezi-ti
ia+a ta n tihn." Argumentele mele nu l-au jignit pe trlo micutul si blndul Kikuyu sttea drept dinaintea a'si n modul lui destul de indecis, a rmas totusi la hotrrea luat. La scurt vreme dup aceast discutie, adus-o la ferm pe cea de-a doua sotie a sa, Fatoma. Ndejdea btrnului Esa c se vor potrivi arat n ce msur acesta si pierduse mintile. Noua mireas era foarte tnr, aspr si mbufnat, se mbrca dup moda Swahili, cu toat lascivitatea neamului ei dup mam, dar fr pic de elegant sau veselie n firea ei. Esa, n schimb, radia de triumf si de planuri mrete ; el se purta, n inocenta lui, la fel ca si un om pe punctul de a fi iovit de paralizia general. Mariammo, sclava cea rbdtoare, sttea mereu n planul doi, aparent neinteresat de ceea ce se ntmpla. Este posibil ca Esa s fi avut acum o scurt perioad de mretie si satisfactie, dar aceasta nu a durat mult si praful s-a ales de existenta lui tihnit de la ferm ; si totul din cauza noii sotii. O lun dup nsurtoare, ea a fugit de acas, gsindu-si adpost pe la soldatii bstinasi de la cazrmile din Nairobi. Mult vreme Esa m-a tot cerut cte o zi nvoire pentru a merge la oras s-o recupereze, iar seara se ntorcea cu fata, ndrtnic si tfnoas. Prima dat s-a dus hotrt si plin de ncredere pi cum, doar nu era ea nevasta lui legiuit ? Mai trziu, umbla ntr-o cutare trist si nedumerit a visurilor lui si a Fortunei, care-i zmbise odat. De ce vrei s-o aduci, Esa, napoi ?", l ntrebam eu. Las-o mai bine s plece. Nu vezi c nu vrea s mai stea cu tine ? Oricum erati nepotriviti." Dar Esa nu era n stare s-o lase s plece. Ctre sfrsit, pretentiile lui la viat au sczut sensibil si pur si simplu nu mai cuta s pstreze dect investitia bneasc n sotia sa. Ceilalti bieti de cas rdeau de el cnd l vedeau pornind la drum trsindu-si picioarele spre Nairobi, iar o dat mi-a mrturisit c soldatii deasemeni rdeau de el. Ins pe Esa nu-l interesa nicicnd prerea oamenilor, iar n cazul de fat oricum nu-l mai putea ^tlnge. Se ducea mereu, fidel si cu insistent, s-si reuobndeasc bunul pierdut, ntocmai ca un om care s-ar Quce s recupereze o vit fugit de la cireada.
ntr-o dimineat, Fatoma i-a anuntat pe ceilalti bieti de cas c Esa era bolnav si c nu va putea gti n ziua aceea, dar c a doua zi va fi din nou pe picioare asa i asigurase ea. Numai c dup-amiaz bietii au venit s-mi spun c Fatoma a disprut, iar Esa fusese otrvit si acum trgea s moar. Cnd am iesit s vd despre ce e vorba, ei tocmai l crau, cu pat cu tot, n ptratul de loc dintre colibele servitorilor mei. Era evident c srmanul nu mai avea mult de trit. I se dduse s nghit un fel de otrav local, asemntoare stricninei si trebuie s fi suferit cumplit n coliba lui, sub ochii tinerei sotii ucigase, pn cnd aceasta s-a asigurat c-l adusese n pragul mortii, dup care s-a fcut nevzut. Mai avea nc usoare spasme, care fceau s i se contracte tot trupul, ns altfel era rigid si rece, ntocmai ca un mort. Fata-i arta foarte schimbat, iar o spum, amestecat cu snge, i se scurgea pe la coltul gurii, care avea acum buzele palid-albstrui. Farah luase masina si era plecat cu ea, nct nu-l puteam duce pe Esa la spital, ns cred c n-as fi fcut-d oricum, chiar de-ar fi fost masina acas ; n stadiul n .care se afla el, nu mai era nici o sperant. nainte s moar, Esa m-a privit ndelung, dar n-as putea spune cu sigurant dac m-a recunoscut sau nu. Odat cu lumina ochilor lui negri, ca de animal, si lua zborul si amintirea mea despre aceast tar, asa cum as fi vrut mereu sô stiu, cnd fusese ca o a doua arc a lui Noe, cu toate slbticiunile adunate n jurul micutului bstinas care mna pe cmpie turma de capre a tatlui su. Lam luat de mn, o mn omeneasc, unealt puternic si ingenioas, care tinuse arma la vremea ei, plantase legume, plantase flori, sau care mngiase ; si pe care eu am nvtat-o s fac omlete. Oare cum si privea propria viat Esa : ca pe~un esec sau ca pe-o reusit ? Ar fi fost greu de spus. Umblase pe drumurile lui umile, lungi si ntortocheate si trecuse prin multe necazuri, dar totdeauna ca un om linistit si cu sufletul mpcat. Cnd s-a ntors mai trziu la ferm, Farah si-a dat ..mult osteneal ca s-l nmormnteze cu tot ritualul de rigoare, cci Esa fusese un mahomedan pios. Preotul, hemat de la Nairobi, nu a putut veni dect n seara ur
toare, astfel c nmormntarea a avut loc la vreme de noapte, cu Calea Lactee sus, pe cer si lmpi purtate de alaiul funerar. Mormntul i-a fost zidit, dup traditia mahomedan, la rdcina unui copac nalt din mijlocul pdurii. Mariammo a iesit acum si ea la iveal si si-a luat locul n urma sicriului, bocindu-l pe Esa cu voce tare prin aerul noptii, ntunecat. Pe urm, Farah si cu mine am tinut mpreun sfat n legtur cu Fatoma si am hotrt s nu ntreprindem nimic. Era mpotriva firii lui Farah s ia msuri de pedepsire a unei femei prin lege. Tot de la el am nteles c legea mahomedan nu poate face o femeie rspunztoare. Brbatul ei e rspunztor pentru tot ce face sotia si trebuie s plteasc ponoasele pentru necazurile pror duse de ea, tot asa cum trebuie s plteasc ponoasele pentru orice pagub provocat de calul su. Dar dac acelasi cal si-arunc stpnul din sa, iar acesta moare ? Ei da, a consimtit Farah, atunci e un accident nefericit. La urma urmelor, Fatoma nssi avea destule motive ca s-si deplng soarta, acum c-i fusese dat s si-o mplineasc dup dorinta inimii, pe lng cazrmile din Nairobi. ' DESPRE BTINAI I ISTORIE Cei care se asteapt ca bstinasii s execute voiosi un salt din epoca de piatr direct n epoca masinilor uit de toat munca si truda printilor nostri pentru a ne aduce, de-a lungul istoriei, pn la stadiul n care ne aflm noi azi. Putem fabrica masini sau avioane si chiar i putem nvta pe bstinasi s le foloseasc. Dar adevrata draoste de masini nu poate fi creat, n sufletele omenesti, C1t ai bate din palme. E nevoie de secole ntregi pentru & o impune si e probabil c si Socrate, cruciadele sau ?Revolutia Francez snt necesare pe parcurs. Noi, cei de azi, care iubim masinile, nu ne putem nchipui cum de triau pe vremuri oamenii fr ele. n schimb nu am fi n stare s stpnim credinta athanasian* sau tehnica slujbei religioase, sau a tragediei n cinci acte, poate nici chiar pe cea a unui sonet. Iar, dac nu le-am fi gsit gata fcute pentru noi, am fi fost nevoiti s ne descurcm fr ele. Dar trebuie s ne imaginm, ntruct ele au fost create, c a existat o vreme cnd sufletele omenesti tn
jeau dup aceste lucruri si cnd o nevoie profund resimtit a fost rezolvat prin crearea lor. ntr-o zi printele Bernard a venit clare pe motoret, cu fata sa brboas radiind de fericire si triumf, pentru a mnca de prnz cu mine si a-mi da de veste despre o mare bucurie. Cu o zi nainte, spunea el, nou tineri Kikuyu de la biserica Misiunii Scotiene veniser si ceruser s fie primiti n biserica romano-catolic, deoarece, gndindu-se bine si discutnd ntre ei, ajunseser la concluzia c snt de acord cu doctrina transsubstantierii ** promovat de aceast din urm biseric. Toti cei crora le-am povestit ntmplarea au rs cu poft de printele Bernard, fiind de prere c cei nou tineri Kikuyu ntrevzuser la Misiunea Francez o sans de a cstiga mai bine ori de a munci mai putin, ori de a primi o biciclet n dar, de.unde si pretinsa lor conversiune la doctrina transsubstantierii. Cci pn si noi, spuneau ei, nu o ntelegem mai deloc si nu ne place s ne gndim la ea, nct pentru niste Kikuyu trebuie s fie de-a dreptul inaccesibil. Dar nu e att de sigur c Iucrurile stau chiar asa ; printele Bernard i cunostea bine pe Kikuyu. Mintile celor nou tineri poate bteau acum aceleasi crri cetoase umblate cndva de strmosii nostri, pe care noi nu ar trebui s-i dezavuam n ochii bastinsilor si care si tineau la mare pret prerile despre transsubstantiere. Acelor oameni de acum cinci sute de ani li s-au oferit si lor, la vremea respectiv, si bani mai multi, si slujbe mai nalte, si conditii mai bune de viat, ; * Profesiune de credint atribuit prin traditie Sfntului Athanasius (296373), episcopul Alexandriei si unul din printii bisericii crestine, ale crei idei centrale se refer la doctrinele Trinittii si Incarnatiei. (N. trad.) ** In teologia catolic, principiul transformrii substantei pinii si a vinului n substanta trupului lui Isus prin actul mprtsaniei. (Dogm formulat la Conciliul din Trento, 15451565). (N. trad.) hi* chiar uneori. nssi viata lor, iar n schimbul tuturor stora e au preferat credinta n principiul transsubstanf'erii Nu le-a dat nimeni o biciclet, iar printele Bernard, care avea o motoret,. i acorda mai putin atentie dect conversiunii celor nou tineri Kikuyu.
In Africa, albii cu o gndire modern cred n procesul evolutiv,, iar nu n vreun act creator spontan. Ei le-ar putea, tine bstinasilor o. scurt lectie practic de istorie, pentru a-i aduce Ia stadiul n care ne aflm noi azi. Dominatia european asupra acestor popoare a nceput cu ceva mai putin de patru decenii n urm ; dac am echivala acel "moment cu manv l nasterii lui Isus si le-am permite bstinasilor' ~ ne ung din urm n ritm de cte trei ani la fie. s<?< de-al nostru, acum ar fi timpul s Ii-l dm r 'jfntui Francisc din Assisi, iar peste citiva ani pe Rab s. Precis c i-ar iubi si i-ar aprecia pe amndoi mai ir. dect o facem noi, n secolul nostru. Aristofan le-i i.cut acum ctiva ani, cnd arn ncercat s le traduc ogul dintre tran, si feciorul lui din comedia Norii. - ^ douzeci de ani de aici ncolo ar fi pregtiti s-i primeasc pe Enciclopedisti, iar peste nc zece ani pe Kipling. Ar trebui s le dm vizionari, filozofi si poeti, ca s putem pregti terenul pentru domnul Ford. Dar unde vom fi noi atunci ? i vom fi prins ntre timp de coad si, agtndu-ne strns de ea, ne vom fi ailnd n urmrirea unei umbre, a unei tenebre, exersndu-ne Ia tam-tam-ur ? Vor putea ei atunci lua masinile noastre la pretul de cost, asa cum pot lua acum doctrina transsubstantierii ? CUTREMURUL DE PAMNT ntr-un an, pe la vremea Crciunului, am avut un cutremur de pmnt ; a fost destul de puternic si a drmat un numr de colibe,, avnd probabil acelasi efect destructiv ca si,un elefant nfuriat. Au fost trei socuri succesive, fiecare din ele cu durata de cteva secunde si alte cteva secunde pauz ntre ele, intervale ce au oferit 265 oamenilor prilejul s-si formeze o prere despre cele ce se-ntmplau. Denys FinchHatton, care n acel moment se afla ntr-un camping n Rezervatia Masai si tocmai dormea n camionul su, mi-a spus cnd ne-am revzut c, trezindu-se de pe urma zdruncinturilor, primul lui gnd a fost : O fi intrat vreun rinocer sub camion". Eu nsmi m gseam n dormitor cnd s-a produs cutremurul de pmnt si m pregteam de culcare. La prima smucitur mi-am zis : S-o fi urcat vreun leopard pe acoperis". Cnd a
venit al doilea soc, m-am gndit : Acum am s mor, deci asta simte omul n clipa cnd moare". Dar, n scurtul rstimp de liniste dintre al doilea si al treilea soc, mi-am dat seama despre ce era vorba, si anume c era un cutremur,. cci nu m gndisem n veci c am s ajung s triesc si asta. Dar, cnd a venit al treilea si ultimul soc, m-a cuprins o asemenea senzatie de bucurie incit nu mi aduc aminte ca n toat viata mea s m fi trezit vreodat mai brusc si mai total direct n al noulea cer. In traiectoria lor, corpurile din univers au puterea de a ridica spiritul omenesc la nltimi nebnuite ale fericirii. De obicei nu sntem constienti de ele ; cnd deodat gndul c ele exist ne vine n minte si este reactualizat, el ne deschide perspective coplesitoare. Keppler descrie ceea ce a simtit cnd, dup ani ndelungati de munc, n fine a descoperit legile care guverneaz miscarea planetelor ; M druiesc cu totul extazului meu. Zarurile snt aruncate. Nimic din ceea ce am simtit vreodat nu se compar cu starea ncercat acum. Tremur de emotie si sngele mi tresalt aprins. ase milenii a asteptat Dumnezeu un spectator al lucrrii lui. ntelepciunea lui e infinit, tot ce nu stim e continut n el, la fel ca si putinul pe care totusi l stim". ntr-adevr, exact acelasi gen de extaz a pus stpnire si pe mine, squturndu-m din tot trupul n timpul cutremurului de pmnt. Senzatia acelei imense plceri ti~o d mai ales constiinta c ceva ce socoteai pn atunci imobil are n adn266 cui lui resortul mobilittii, si anume pe cont propriu. Este probabil unul din cele mai puternice sentimente de bucurie si de sperant de pe aceast lume. Globul inert, masa lui moart, pmntul nsusi se nlta si se ltea sub picioarele mele. mi transmitea n acest fel un mesaj, extrem de voalat, dar de o semnificatie inconfundabil. Pmntul rdea prbusind colibele bstinasilor si striga : E pur si muove. A doua zi, foarte devreme, aducndu-mi ceaiul, Juma mi-a spus : Regele Angliei a murit". L-am ntrebat de unde stia.
Nu ati simtit, Memsahib, azi noapte cum s-a cltinat si s-a scuturat pmntul ? nseamn c regele Angliei a murit." / Dar, spre norocul lui, regele Angliei a trit nc multi ani dup acel cutremur simtit de noi. GEOIGE Pe un cargobot, n drum spre Africa, m-am mprietenit odat cu un bietas pe nume George, care cltorea mpreun cu mama si cu tnra lui mtus. ntr-o zi, pf> punte, s-a desprins de lng cele dou femei si, urmrit din priviri de ele, s-a apropiat de scaunul meu. M-a anuntat c a doua zi urma s fie ziua lui, c mplinea vrsta de sase ani si c mama lui voia s invite toti pasagerii englezi la ceai ; veneam si eu ?, m-a ntrebat. Dar eu nu snt englezoaic, George", i-am spus. i ce esti atunci ?", m-a ntrebat surprins. , Snt hotentot." Sttea n picioare, drept si m privea cu mult seriozitate. Nu face nimic", mi-a spus el grav, Sper totusi c ai s vii." : Apoi s-a ntors la mama si la mtusa sa, pe care le-a anuntat pe un ton nonsalant, dar cu atta fermitate nct excludea orice eventual replic : E hotentot. Dar-vreau sa vin". 267 KEdr. Aveam odat o catre gras, pe caste am numit-o llj. Grjdarul.de la caturi i-a dat ans um alt niae, Kefzo, adic lingur" si, cnd l-asn ntrebat de oe o poreclise asa, el -mi-a rspuns : ,. :eAt"u -a arat ca -t> ingur". M-am nvrtit n jurul acestei cat&rci ca s-aai dau seama ce-i sugerase asemnarea, dar mi mi .-.-a prut, oridincotro as fi privit-o, c ar aduce, ct de putin, cu o lingur. La ctva timp dup aceea mi s~a ntmipl-at s mn o crut la care era nhmat si Kepko, altu"i de alti trei catM. n momentul cnd m-am urcat tj-t. r . % am avut o privire de ansamblu asupra celor patrii animale. .i atuaci mi-am dat ntr-o clip seama ce di* a e avusese gridarul meu, Kej'iko era neobisnuit de ngust n umeri, n schimb avea o crup lat si rotund si semna izbitor
de tare cu o lingur asezat cu cupa n sus. Dac grjdarul Kamau si cu mine am fi pictat fiecare portretul rui Kejiko, tablourile noastre ar fi iesit ct se poate de diferite. Dar Dumnezeu si ngerii din cer ar fi vzut-o cum o vedea Kamau. Cel ce vine de sus este deasupra tuturor si ce-a vzut aceea mrturiseste. * GIRAFELE MERG LA HAMBCRG Locuiam la Mombasa n resedinta seicului Aii bn Salini, care era lewali pe ntreaga coast, un btrn gentleman arab galant si ospitalier. Orasul Mombasa seamn cu o imagine a paradisului pictat de un copilas. Bratul de mare larg din jurul insulei creeaz un loc de acostare ideal.; uscatul este format din stnc albicioas de corali, pe care cresc manghieri verzi si nalti si baobabi golasi si cenusii, de un aspect aproape ireal. n golful Mombasa, marea are o culoare de peruzea si. dincolo de adincitura din dreptul portului, prelungile valuri ale Oceanului Indian traseaz o linie subtire, alb si serpuitoare, mentinmd .un vuiet continuUi * loan, 3, 3132. (N. trad.) grav, chiar si pe vremea cea mai linistit. Orasul, cu strzile iwi nguste, e construit n stnca de corali, cu nuante de galben stins, trandafiriu si ocru, iar deasupra troneaz vechea si impuntoarea cetate, cu ziduri groase si ambrazuri, de unde cu trei sute de ani n urm arabii si portughezii si-au tinut unii altora piept ; culorile ei snt mai tari dect acelea ale orasului, ca si cum, pe parcursul timpului, fortreata, de pe colina ei, ar fi sorbit nu unul, ci mai multe asfintituri de soare nvpiate. Florile de un rosu aprins ale acaciei din grdinile de la Mombasa au o culoare neverosimil de intens si frunze de o fragil delicatete. Soarele arde si prjoleste orasul ; tot aerul e numai sare, iar briza aduce n fiecare zi o umezeal srat dinspre est ; pmntul nsusi e att de srat c foarte putin iarb creste pe el si arat pustiu si plat, semnnd cu un ring de dans. Btrnii rnanghieri au ns un frunzis verde si des si rspndesc o umbr binefctoare, crend fsii circulare de ntuneric rcoros la rdcina lor. Mai mult ca orice alt copac pe care-l cunosc, manghierul mi sugereaz un loc de ntlnire, un centru al relatiilor dintre oameni, un nucleu al sociabilittii, asemeni fntnii din mijlocul satului. La umbra manghierilor
se tin adesea trguri si terenul din jurul lor e plin de colivii de psri si mormane de pepeni verzi. Aii bin Salim avea o cas alb si foarte plcut pe coast, chiar la curbura bratului de mare, cu un sir lung de scri de piatr,, ce coborau pn pe plaj. Alturi de ea erau cteva case de oaspeti, iar n camera mare din cldirea central, de unde puteai iesi pe o verand, adunase o multime de obiecte arabe si englezesti : bibelouri din alam si fildes, portelan din Lamu, fotolii de catifea, fotografii si un gramofon masiv. Printre acestea toate, ntr-o caset cptusit cu satin se afla ct mai rmsese dintr-un serviciu ntreg de ceai din portelan fin englezesc, vechi de aproape o sut de ani, care fusese cadoul de nunt al tinerei regine a Angliei si a printului ei consort cnd fiul sultanului din Zanzibar a luat-o de sotie pe fiica ahului persan. Regina si printul consort uraser noii perechi la fel de mult fericire pe et aveau ei nsisi. 269 i au fost la fel de fericiti ?", l-am ntrebat pe seicul Aii cnd a luat din caset cescutele mici de ceai si le-a depus In fata mea pe mas ca s le vd mai bine. . A, din pcate, nu", mi-a rspuns el. Mireasa n-a vrut s renunte la clrie. si adusese cu ea si caii pe dhow-ul ncrcat cu zestrea ei. Numai c lumea din Zanzibar nu e de acord cu doamnele clrete. Au urmat deci o multime de nentelegeri si, cum printesa era mai degrab gata s renunte la sot dect la caii ei, pn la sfrsit cstoria s-a anulat si fiica sahului s-a ntors n Persia." n portul Mombasa sttea ancorat un cargobot german npdit de rugin., care urma s porneasc spre cas curnd. Am trecut pe lng acest vapor n barca seicului Aii bin Salini, purtat de vslasii si Swahili pn la insul si napoi. Pe punte se afla o lad mare de lemn, iar peste marginea ei de sus vedeam nltndu-se capetele a dou girafe. Farah, care fusese la bordul acelui vas, m-a informat c proveneau din Africa Portughez de Est, * iar destinatia lor era orasul Harnburg, unde fuseser comandate de o menajerie ambulant. Girafele si ntorceau dintr-o parte n alta capetele lor mici si delicate, de parc ar fi fost surprinse de ceea ce vedeau si pe bun dreptate. Nu mai vzuser niciodat marea. Probabil c n-aveau loc s stea dect n picioare n
lada lor cea strimt de lemn. Lumea se ngustase brusc pentru ele, se nchisese n jurul lor si nu mai era aceeasi. Ele n-aveau de unde sti sau mcar bnui degradarea spre care mergeau. Cci erau fiinte blajine, orgolioase si inocente, obisnuite doar cu galopul pe sesul fr de sfrsit ; n-aveau nici cea mai vag reprezentare ce nseamn captivitatea, cu frigul si duhoarea, cu fumul sau ria, cu plictiseala coplesitoare dintr-o lume n care nu se petrece niciodat nimic deosebit. Multimea de oameni n haine cernite si mbcsite va veni din frigul si zloata strzii pentru a privi la cele dou girafe si a msura n acest fel superioritatea rasei umane asupra lumii necuvnttoarelor. Rznd vor arta cu degetul spre gturile subtiri si lungi, cnd capetele gratioase, cu ochii lor cctosi si rbdtori, vor sta nltate mult dea * Actualul stat Mozambic. (N. trad.) 270 supra custii din menajerie. Copiii se vor speria vzndu-ie, cau poate chiar vor plnge, ori se vor ndrgosti de ele si le vor ntinde bucti de pine. Apoi mmicile si tticii vor spune c girafele snt animale drgute si chiar vor fi ncredintati c se distreaz si ele la rndul lor. n anii att de lungi ce le asteapt de aici nainte, se vor gndi cele dou girafe la tara pe care au pierdut-o ? Unde or fi oare, unde s-au dus iarba si arbustii cu spini ascutiti, furile si ochiurile de ap si muntii cei albastri de la orizont ? Aerul dulce si tare al cmpiei s-a ridicat si a disprut. Unde-or fi celelalte girafe, cu care alergau mpreun cnd se porneau s galopeze peste terenul ondulat ? Le-au prsit, au disprut si s-ar prea c n-au s mai revin n veci. Iar noaptea unde-i luna plin ? Girafele se misc si se trezesc n caravana menajeriei, n custile lor nguste ce miros a acreal de bere si a paie vechi, putrezite. Adio, adio, v doresc s apucati s muriti pe drum, astfel ca nici unul din cpsoarele voastre nobile, care acum se itesc mirate peste marginea cutiei de lemn pe fundalul cerului albastru de la Mombasa, s nu apuce s se suceasc dintr-o parte n alta, n singurtate, la Hamburg, unde nimeni nu stie nimic despre Africa, de unde veniti voi.
Ct despre noi, va trebui s gsim pe cineva care s ncalce urt de tot libertatea noastr nainte de a avea cuviinta s le cerem noi nsine girafelor iertare pentru libertatea ce leo nclcm mereu. LA MENAJERIE Cu vreo sut de ani n urm, un cltor danez aflat in orasul Hamburg, contele Schimrnelmann, a dat din ntmplare peste o mic menajerie itinerant si a ndrgit-o peste msur. Ct timp a rmas la Hamburg, si fcea n fiecare zi drum pe acolo, desi i-ar fi venit greu s explice care^ era motivul real al atractiei sale pentru acea caravan murdar si czut n paragin. Adevrul este c 271 menajeria rspundea unui dat al constiintei sale. Afar era i&rn si un ger cumplit. In grajduri, ngrijitorul nclzise o sob veche pn ce aceasta devenise de un roz sidefiu n ntunecimea brun a coridorului care trecea prin fata custilor cu animale, ns curentul de afar si aerul nteptor i ptrundeau n continuare pe oameni pn la oase. Contele Schimmelmann tocmai era cufundat n contemplarea unei hiene, cnd proprietarul menajeriei s-a apropiat de el si a intrat n vorb. Acest proprietar era un omulet micut si palid, cu un nas coroiat, care n tineretea lui fusese student la teologie, dar care fusese nevoit s prseasc facultatea n urma unui scandal si de atunci deczuse, treapt cu treapt, pe scara societtii. Excelenta Voastr face foarte bine c priveste aceast hien", i spuse el contelui Schimmelmann. ,.E mare lucru s ai o hien la Hamburg, unde pn acum n-a mai fost nici una. Ei bine, aflati c toate hienele snt hermafrodite si c n Africa, de unde-s ele, n noptile cu lun plin se ntlnesc si se mpreuneaz ntr-un ciclu copulator n care fiecare individ joac un dublu rol nti de mascul, apoi de femel. tiati ?" Nu", rspunse contele Schimmelmann cu o miscare de usor dezgust. Snteti de prere, Excelenta Voastr", continu circarul, ,,c, tocmai din cauza acestui fapt, hienei i e mai greu dect le este altor animale s stea nchis singur n cusc ? Resimte ea oare nevoia dublu, sau, fiindc uneste n ea calittile complementare ale creatiunii. e satisfcut
cu sine si trieste n armonie ? Cu alte cuvinte, fiind toti prizonierii acestei vieti, sntem noi oare cu att mai fericiti sau cu att mai mizerabili cu ct posedm mai multe talente ?" E un lucru extrem de ciudat", spuse contele Schimmelmann, care-si urmrise propriile sale gnduri, fr a da deloc atentie ntrebrilor circarului, s te gndesti c attea sute, sau poate .attea mii de hiene au trit si au murit pentru ca, n cele din urm, noi s avem acest spe 0ien a, astfe nct hamburghezii s poat vedea cum arat o hien, iar naturalistii s-o poat studia pe viu." Si au trecut mai departe, pentru a se uita la girafele din cusca alturat. .Animalele slbatice", continu contele Schimmelmann, .,care alearg printrun decor slbatic, nici nu exist n realitate. Acesta de aici exist ns, avem si un nume pentru el, ba stim chiar si cum arat la nftisare. Celelalte pot s nici nu fi existat, cu toate c ele snt marea majoritate. ntr-adevr, natura e foarte extravagant." Circarul si mpinse pe ceaf cciula uzat de blan, .sub care n-avea nici un fir de pr. ,,Dar ele se recunosc ntre ele." Chiar si acesta e un lucru discutabil", spuse contele dup o scurt tcere. De exemplu, aceste girafe au niste pete ptrate pe pielea lor. Cnd .se privesc .una pe alta, girafele nu stiu s recunoasc un ptrat si, prin urmare, nici nu-l vor vedea. nct putem noi considera c se recunosc ele ntre ele ?" Circarul privi o vreme ctre giraf, r>poi rosti : Dar Dumnezeu le recunoaste". Contele Schimmelmann zmbi. ,,Gin :? ?'', ntreb el. O, da, Excelenta Voastr", spuse ci ui, Dumnezeu recunoaste girafele. Cnd alergau si se toi jucau acolo, la ele,. n Africa, Dumnezeu le observa din cer si i plceau purtrile lor. Cci el le-a fcut ca s-i piac lui. Spuae si n Biblie, Excelent",' zise circarul. ..Att de mult a iubit Dumnezeu girafa nct a creat-o. i tot Dumnezeu a inventat ptratul, precum si cercul, snt sigur c Excelenta Voastr nu poate nega. el i-a recunoscut ptratele de pe piele si tot ce e legat de acestea. Animalele slba
tice, Excelenta Voastr, snt poate nssi dovada existentei lui Dumnezeu. Dar, cnd ajung la Hamburg". conchise el punndu-si cciula napoi pe cap, argumentul devine, ce-i drept, problematic." Contele Schimmelmann, care si organizase viata dup Idei preluate de la altii, se duse n tcere s priveasc erpii, tiu departe de soba cea ncins. Pentru a-l distra, circarul deschise cutia n care-i tinea si ncerc s-l tre zeasc la viat pe sarpele dinuntrul ei ; pn la urm nceat si adormit, reptila i se nfsur pe brat. Contele Schimmelmann privea la ciudatul cuplu. S stii, iubite Kannegieter", i spuse el cu un zmbet posac, c, dac ai fi n slujba mea, sau dac as fi eu rege,, iar tu un ministru'al meu, acum te-as fi dat afar." Circarul privi ctre el iritat. Serios, domnule, chiar asa ?", ntreb el si ddu drumul sarpelui napoi n cutie. ,,i de ce, domnule ? Dac-mi permiteti s v-ntreb ?4', adug el dup un moment. ,,E, Kannegieter, nu esti tu chiar att de srac cu duhul cum vrei s lasi a ntelege", i spuse contele Schimtmelmann. De ce ? Pentru c, drag prietene, aversiunea fat de serpi este un instinct sntos uman si oamenii care l au srit si acum n viat. arpele este cel mai ucigtor dintre toti inamicii omului, dar ce altceva avem spre a ne ghida dect propriul nostru simt al binelui si al rului ? Ghearele unui leu, mrimea si fildesii elefantului, coarnele unui bivol, toate acestea ne sar n ochi. Dar serpii snt animale minunate. Ei snt att de rotunzi si netezi, ca lucrurile pe care le ndrgim n viat, au o culoare ireal de blnd si-s moi n toate miscrile lor. Dar numai omului ptruns de dumnezeire atta frumusete si atta gratie i snt urte si scrbavnice, cci ele miros a pierzanie si-i amintesc de cderea n pcat. Ceva dinluntrul su l face s fug de serpi ca de dracul, iar acest ceva se cheam vocea constiintei lui. Cci omul care poate mngia un sarpe este n stare de orice." Contele Schimmelmann rse putin de sirul propriilor gn'duri, se ncheie la haina groas de blan si se ntoarse ca s plece. ... Circarul rmase o clip pierdut printre reflectii. Excelenta Voastr", spuse el n cele din urm, s stiti c n-aveti ce face serpii trebuiesc iubiti. Alt solutie nu
exist. Din propria mea experient v spun c asta-i realitatea si cel mai bun sfat pe care vi-l pot da e s iubiti, da, s iubiti serpii. Tineti cont, Excelenta Voastr, c de cite ori da, tineti cont, Excelenta Voastr, c aproape ori de cte ori i cerem Domnului un peste, Domnul ne d n schimb un sarpe." ' 274 . TOVARI DE DRUM La mas, pe vaporul care m ducea spre Africa, stteam ntre un belgian care mergea n Congo si un englez care fusese de unsprezece ori n Mexic, pentru avna o anume specie de oaie slbatic de munte si care acum venea s vneze bongo. * Fcnd conversatie cnd ntr-o parte cnd n alta, am nceput s m ncurc n limbi si, vnd s-l ntreb pe belgian dac la viata lui cltorise mult. l-am ntrebat : Avez-vous beaucoup travaille dans votre vie ?"** N-a luat-o ca pe_o ofens ci, scotndu-si scobitoarea dintre dinti, mi-a rspuns solemn : Enormement, Madame".**'* i, din acel moment si-a fcut o misiune de onoare din a-mi relata despre ntreaga trud a vietii sale. Indiferent despre ce era vorba, o anumit expresie revenea : Notre mission. Notre grande mission dans le Congo"**** ntr-una din seri, pe cnd ne asezam s facem o partid de crti, vntorul englez ne-a povestit cum, aflndu-se el n Mexic, o foarte btrn spaniol, care tria la munte, *la o ferm izolat, auzind de sosirea lui si de faptul c era strin, a trimis s-l cheme si i-a poruncit s-i spun ce mai e nou pe lume. Acum oamenii zboar, doamn'', a informat-o el. Da, da, am auzit", ia replicat femeia, si am o multime de discutii cu preotul nostru pe aceast tem. Dar poate vrei dumneata, domnule, s ne lmuresti odat. Zboar cu picioarele adunate sub ei, ca vrbiile, sau ntinse napoi, ca berzele ?" Tot n cursul acelei discutii a mai fcut si o remarc la adresa ignorantei bstinasilor mexicani si a scolilor de acolo. Belgianul, care tocmai ddea crtile, s-a oprit tinnd ultima carte n mn, l-a strpuns cu privirile pe englez si a spus :Il faut enseigner aux negres etre honne * Specie de antilop african. (N. trad.) ** Ati muncit mult n viat ? (lb. franc.) (N. trad.)
*** Enorm, doamn, (lb. franc.) (N. trad.) *.** Misiunea noastr. Marea noastr misiune n Congo. (lb. franc.) (N. trad.) tes et travailler. Rien de plus". * Apoi, punnd cartea pe mas cu o bufnitur surd, a repetat cu mult hotrre : Rfen de plus. Rien, Rien. Rien". ** NATURAXISTXJL I MAIMUTELE Un profesor suedez de istorie natural a venit odat la ferma mea ca s m roage s intervin n favoarea lui la Departamentul de Vntoare. Mi-a comunicat c se afla n Africa pentru a studia n care anume faz embrionar piciorul maimutei, dotat cu degetul mare, ncepea s se deosebeasc de cel al omului. Pentru aceasta avea de gnd s mearg pe muntele Elgon ca s mpuste maimute Colobus. Nu trebuie s v bazati pe ele", l-am sftuit auzind ce intentii are. Maimutele Colobus triesc numai n vrful cedrilor, snt foarte sperioase si se vneaz deosebit de greu. Ax nsemna s aveti un noroc fantastic s dati chiar peste embrionul dorit." Profesorul ns era plin de sperant si spunea c e gata s stea chiar si ani de zile, pn gseste pLiorul cu pri-* cina. Fcuse o cerere n scris la Departamentul de Vntoare. s i se acorde permisiunea de a mpusca oricte maimute era nevoie. Avnd n vedere obiectivul stiintific al cercetrii sale, era absolut convins c va primi autorizatia cerut, dar pn n acel moment nu i venise nc nici un rspuns. ,.i cte maimute ati solicitat s vi se ngduie s mpuscati ??" . Mi-a spus c, pentru nceput, ceruse permisiunea s mpuste o mie cinci sute de exemplare. Cum aveam cunostinte la Departamentul de Vintoare, l-am ajutat s scrie o a doua scrisoare, solicitnd rspuns la ea cu urmtoarea post, fiindc profesorul suedez era nerbdtor s nceap cercetrile. n mod exceptional, rspunsul Departamentului de Vntoare ne-a parvenit n * Negrii trebuiesc nvtati s fie cinstiti si s munceasc.1 Nimie mai mult., (lb. franc.) (N. trad.} ** Nimic mai mult. Nimic. Nimic. Nimic. (lb. franc.) (N. trai.) (N. trad.)
276 i fr-adevr cu urmtoarea post. Departamentul, suna scrisoarea, avea plcerea s-l informeze pe profesorul Landgreen c, dat fiind obiectivul stiintific al vizitei domniei sale, se gsise o cale de a face o exceptie de la reglementrile n vigoare, urcnd numrul maimutelor ce puteau fi vnate de la patru la sase exemplare. A trebuit s-i citesc scrisoarea de dou ori si cnd, n sfrsit, continutul ei a devenit cit se poate de clar pentru bietul profesor, acesta s-a prbusit n sine att de socat si de umilit nct n-a mai fost capabil s articuleze nici mcar un sunet. La ncercarea mea de a spune ct mi prea de ru nu a rspuns nimic, ci a iesit din cas, a urcat n masina lui si a plecat coplesit si trist. nainte ca situatia s-i devin ostil, profesorul a dovedit c putea fi o companie plcut si un spirit cu mult umor. n cursul discutiilor noastre referitoare la maimute m-a lmurit asupra multor aspecte necunoscute si mi-a expus cteva din ideile sale. ntr-o zi mi-a mrturisit : Am s v povestesc o experient foarte interesant pe care am avut-o odat. Pe muntele Elgon mi s-a prut posibil, pentru o clip, binenteles, s cred n existenta lui Dumnezeu. Ce prere aveti de asta ?" Am spus : Foarte interesant, dar m-am gndit n sinea mea : i mai interesant ar fi de aflat dac pe muntele Elgon lui Dumnezeu i-o fi fost posibil s cread, fie si numai pentru o singur clip, n existenta profesorului suedez. KAROMENYA Tria la ferm un bietas de vreo nou ani pe nume Karomenya, care era surdo-mut. Tot ce putea scoate din el era un fel de sunet ca un rget slbatic si scurt, dar si pe acesta numai foarte rar si nici lui nsusi nu-i plcea cum face, de aceea se oprea pe dat si rmnea gfind din greu. Ceilalti copii erau speriati de el si se tot plngeau c-i bate. Am fcut cunostint cu Karomenya o dat cnd tovarsii si de joac l-au lovit peste cap cu o creang rupt dintr-un copac, astfel c obrazul drept i era tot tu277 mefiat si infectat cu aschii subtiri de lemn, ce au trebuit
extrase cu ajutorul unui ac. i totusi pentru Karomenya nu a fost chiar martiriul pe care si l-ar putea imagina cineva ; cu toate c fata l durea, era pentru el si un prilej de a veni n contact cu lumea. Karomenya avea o piele foarte ntunecat si niste ochi frumosi, negri si vesnic umezi, cu genele foarte groase avea o expresie grav si serioas si abia dac zreai vreodat un zmbet pe fata lui. n general, arta ca un vitelus, scund de statur si tuciuriu. Era o fiint activ si pozitiv si cum fusese exclus de la comunicarea prin viu grai lupt devenise pentru firea lui unica form de manifestare. Deasemeni era foarte bun la aruncat cu piatra si putea nimeri cu mult acuratete orice tint si propunea. La un moment dat, Karomenya a avut si un arc cu sgeti, dar nu s-a descurcat deloc cu el, ca si cum s auzi zbi-nitul corzii unui arc ar fi, n mod necesar, o parte integrant din mestesugul arcasului. Karomenya era destul de solid construit si deosebit de puternic pentru vrsta lui. Probabil c n-ar fi schimbat aceste avantaje ale sale asupra altor bieti pe darul acestora de a vorbi si de a auzi, pentru care simteam c nu avea vreo admiratie deosebit. Desi era un spirit combatant, Karomenya nu era totusi neprietenos. Dac-si ddea seama c i te adresai, figura i se lumina pe.dat, nu de vreun zmbet anume, ci de o vioiciune extrem de prompt si hotrt. Era si hot, sterpelind din zahr si din tigri ori de cte ori i se ivea prilejul, dar imediat mprtea prada cu ceilalti copii. O dat l-am surprins mprtind zahr unui cerc de bieti adunati n jurul lui, dar el nu m-a vzut si aceea a fost de altfel s-i singura oar cnd am avut impresia c vrea s rd. O vreme am ncercat s-i ofer ceva de lucru n cas ori la buctrie, dar nu a reusit s fac fat si, dup un timp, s-a plictisit el nsusi de aceste mrunte munci. Tot ce-i plcea s fac era s mute obiecte grele si s^ le trag dintr-un loc n altul. Aveam un sir de pietre nlbite de ploaie de- lungul aleii pentru masini ; ntr-o zi, cu ajutorul lui, am urnit din loc o asemenea piatr si am rostogolit-o ncet pn la ferm, intentionnd s dau aleii o anumit simetrie. A doua zi, n timp ce eram plecat, Ka-; romenya a luat tot restul de pietre si le-a rostogolit pn
la casa mea, unde a fcut o grmad mare cu ele, lsndu-m perplex la gndul c o persoan de vrsta lui era n stare de una ca asta. Cred c efortul a fost cumplit. Aveam senzatia c biatul si cunoaste locul su n aceast lume si c l respect cu tristete. Cei drept, era el surdomut, n schimb avea o fort iesit din comun. Cel mai mult si mai mult n aceast viat, Karomenya si dorea s aib un cutit al lui, dar eu nu ndrzneam s-i ndeplinesc dorinta, de team c, n zelul su de a stabili contacte cu lumea, ar fi putut foarte lesne ucide vreun alt copil. Va fi fcut rost de un cutit mai trziu n viat, cci dorinta-i era doar att de intens si numai Dumnezeu poate spune ce folos stiuse s-i dea. Cea mai puternic impresie am produs-o asupra lui n ziua cnd i-am druit un fluier. Eu nsmi l folosisem o vreme pentru a chema cinii cu el. Cnd i l-am artat lui Karomenya, nu l-a interesat aproape deloc ; dar. de ndat ce l-am nvtat s-l duc la gur si s sufle tare n el, iar cinii au venit n goan din toate prtile ctre noi, socul i-a fost att de puternic si de total nct s-a schimbat la fat, cuprins de o imens mirare. A ncercat din nou si, descoperind c efectul este acelasi, si-a ntors privirile ctre mine. O privire senin, ns sever. Cnd s-a mai obisnuit cu fluierul, a vrut s stie cum functioneaz. Dar, n acest scop, nu se uita la fluier n sine, ci, cnd fluiera cu el, iar cinii se prezentau, i studia atent ncruntndu-si sprncenele, ca si cum ar fi vrut s vad unde fuseser loviti. Dup acest episod, Karomenya s-a atasat foarte tare de cini si adeseori, ca s spun asa, i prelua n arend si mergea cu ei s-i duca la plimbare. Cnd pleca tinndu-i pe toti n les, i artam cte un punct nspre vest, pe cer, n care trebuia s se afle soarele cnd el s fie napoi acas, iar Karomenya mi arta si el tot acelasi loc si ntotdeauna era punctual. Odat, fcnd o plimbare clare, l*am vzut pe Karomenya mpreun cu cinii, la mare distant de casa mea, tocmai n Rezervatia Masai. El nu m vedea, ci credea c e singur si neobservat de nimeni. i lsa pe cini s trag o fug bun, pe urm i fluiera s vin la el ; a re-Petat n felul acesta manevra de trei sau de patru ori, n vreme ce eu l priveam de pe cal. Acolo, n cmpie, unde
credea c nimeni nu-l poate observa, se deda unei noi idei si unui aspect diferit al vietii. si purta fluierul atrnat de o sfoar petrecut pe dup gt, dar ntr-o zi n-a mai aprut cu el. L-am ntrebat prin gesturi ce se ntmplase si tot prin gesturi mi-a rspuns c nu-l mai are l pierduse. Iar un al doilea fluier nu mi-a mai cerut. Fie si nchipuia c nu mai voiam s-i dau, fie dorea de-acum s se tin departe de ceva care nu era treaba lui. N-as putea pune mna n foc c nu-l aruncase el nsusi, incapabil s-l pun de acord cu restul ideilor sale despre aceast viat. De aici nainte, n cinci sau sase ani, Karomenya fie va da peste o multime de suferinte, fie deodat se va fi ridicat la ceruri. POORAN SINGH Micul atelier de fierrie al lui Pooran Singh, de jos, de la vadul morii, era un infern n miniatur pe teritoriul fermei mele, cu toate atributele ortodoxe ce le implic aceast notiune. Era construit din tabl ondulat, iar cnd la amiaz soarele cdea drept pe acoperisul lui si flcrile din cuptor se npusteau afar nvalnice, aerul nsusi, att n csut ct si n preajma ei, era incandescent de alb. n tot timpul zilei, atelierul rsuna de zgomotul asurzitor al forjei fier lovit pe fier si iar pe fier , cabina era plin de securi si de roti dezmembrate, care-l fceau s arate precum tabloul vechi si nfricostor al unui loc de executie. i, cu toate acestea, atelierul su de fierrie avea o mare putere de atractie ; cnd m duceam s-l privesc pe Pooran Singh la lucru, mereu gseam lume atinndu-se prinuntrul sau prin preajma cabinei. Pooran Singh muncea ntr-un ritm suprauman, de parc nssi viata lui ar fi depins de terminarea unei munci sau alteia n urmtoarele cinci minute ; srea de-un cot deasupra nicovalei, si striga ordinele ctre cei doi tineri Kikuyu, ajutoarele sale, pe un ton de o mare strident, ca un tipt de pasre si se purta n general ca un om el nsusi aflat pe rug, sau ca un diavol ars cu fierul rosu si pus la treab. ns Pooran Singh nu era diavol, ci o persoan cu o fire ct se poate de linistit ; n afara orelor cnd muncea, avea o
anumit afectare aproape feciorelnic n gesturi. Era ceea ce se numeste un fundee la ferm, adic un mester bun la toate, si tmplar, si selar, si dulgher, si fierar ; a construit si a mbinat mai multe crute n folosul fermei, si totul numai pe cont propriu. Dar cel mai tare i plcea s munceasc la forj si era o ncntare s-l privesti cum cercuieste cte o roat. Aparenta lui ti sugera totusi parc un soi de scamatorie. Cnd era mbrcat cu haina si cu turbanul su alb si extrem de rsucit, reusea s arate, avnd si o barb mare si neagr, ca un om masiv si impuntor. Dar lng forj, stnd gol pn la bru,.era incredibil de slab si usor, cu torsul tipic de indian, adic n form de clepsidr. mi plcea la forja lui Pooran Singh, cel foarte iubit si printre Kikuyu, n principal pentru dou motive. n primul rnd, din cauza atractiei fierului, care e cea mai fascinant materie prim si care poart imaginatia pe crri adesea ndeprtate. Sabia, plugul, roata sau tunul, civilizatia omeneasc adic, sau, mai pe scurt, cucerirea naturii de ctre om, destul de simpl ca fenomen spre a fi priceput sau intuit chiar si de fiintele primitive toate acestea nsemnau persoana indianului de cte ori btea cu ciocanul fierul. Iar n al doilea rnd, publicul bstinas era atras la forj de cntecul acesteia. Ritmul vioi, nalt, monoton si surprinztor al muncii fierarului are n el o fort mitic. El este ntr-att de viril c nfioar si topeste inimile femeilor, el este sincer si neafectat si spune numai adevrul, nimic altceva dect adevrul. Uneori este extrem de direct. Are un exces de robustete si este vesel si puternic, sau ndatoritor cu tine si ti ofer surprize mari cu usurint, ca ntr-o joac. Bstinasii, ndrgostiti de ritm, seadunau la Pooran Singh si se simteau acolo n largul lor. Potrivit unei traditii vechi nordice, un om nu putea fi tras la rspundere pentru o vorb spus lng forj. i n Africa limbile se dezlegau n atelierul de fierrie, discutiile nlntuindu-se liber, fantezii dintre cele mai ndrz neie erau chemate la viat de cntecul ciocanului, inspirator. Pooran Singh a lucrat la mine timp de mai multi ani si a fost un angajat bine pltit al fermei. Nu exista un
echilibru ntre veniturile si nevoile sale, cci era un ascet, dar si un habotnic. Nu se atingea de carne, de butur, de tutun, nu juca jocuri de noroc, iar hainele i erau att de roase nct se vedea urzeala pe la custuri. Toti banii si-i trimitea n India, pentru ca fiii lui s poat merge pe la scoli. Odat, de la Bombay, un fiu micut si foarte tcut al su, pe nume Delip Singh, a venit s-si viziteze tatl. Tnrul Singh pierduse contactul* cu fierul si singurul obiect metalic pe care l-am vzut la el a fost un stilou purtat n buzunarul de la piept al hainei. n cazul de fat, nsusirile mitice nu se transmiseser si la generatia urmtoare. Ct despre Pooran Singh nsusi, mereu agitat n jurul forjei sale, acesta si-a pstrat aureola ct timp a lucrat la ferm si, sper. si pe urm, pn ia sfrsitul vietii. El era slujitorul zeilor, incandescent si radiind cldur, un spirit elementar. n. atelierul lui de fierrie ciocanul ti cnta exact ce voiai s auzi. de parc ar fi dat glas mereu chiar sufletului tu preaplin. Mie ciocanul mi cnta o poezie greceasc veche, pe care un prieten a tradus-o astfel : Ca un fierar izbit-a Eros cu ciocanul su, Din semetia mea au srit schitei. Apoi m-a rcorit n lacrimi si n lamentatii. Ca fierul nrosii muiat n ru. O fNTlMPLARE CIUDATA Pe cnd m aflam n Rezervatia Masai si fceam crusie pentru guvernul colonial, am asistat ntr-o zi la o " scen ciudat, cum nimeni dintre toti cunoscutii mei n-a mai vzut vreodat. Aceasta s-a petrecut n plin amiaz, n timp ce strbteam tinutul de psuni. Aerul Africii e mai important pentru peisaj dect acela din Europa ; plin de miraje si nluciri, el este, ntr-un 282 anume fel, adevrata scen a tot ce se petrece. n toiul vipiei din miezul zilei, aerul vibreaz si oscileaz aserheni corzii unei viori si ridic lungi straturi de psune, cu dealuri si cu arbusti teposi cu tot, crend vaste ntinderi de ap argintie peste cmpiile cu iarb uscat si ars. Mergeam prin aerul ncins si viu si, contrar obiceiului meu, m aflam destul de departe n fata sirului de crute, cu Farah, cu Dusk, ogarul meu scotian si cu micutul toto care ngrijea de Dusk. Umblam toti patru n tcere, cci
era prea cald ca s mai si vorbim. Deodat orizontul s-a pus n miscare : ns de data aceasta nu aerul galopa, ci o turm de animale slbatice mari se ndrepta spre noi din partea dreapt, despicnd decorul pe diagonal. I-am spus lui Farah : Ce multe antilope". Dar, dup o clip, n-am mai fost sigur dac snt antilope sau nu ; mi-am luat deci binoclul si leam privit, ns era greu de spus la acea or fierbinte din miezul zilei. ,\Ce zici", l-am ntrebat pe Farah, or fi antilope astea ?" Am observat c Dusk era cu toat atentia concentrat asupra acelor animale, urmrindu-le apropierea cu privirile sale ptrunztoare. Adesea i ddeam drumul s trag o fug bun dup antilope sau dup gazele, dar n acea zi m-am gndit c era prea cald si i-am spus micutului toto s-i lege mai bine zgarda. ns n aceeasi i|p cinele a scos un ltrat scurt si slbatic si s-a npustit brusc nainte, rsturnndu-l pe micul toto. Am apucat s mai pun mna eu nsmi pe lesa lui si a trebuit s m opintesc din toate puterile ca s-l pot tine n loc. Priveam ntruna spre animale. Ce-or fi ?", l-am ntrebat pe Farah. E foarte greu la ses de apreciat distantele. Vibratia continu a aerului si monotonia peisajelor contribuie si ele, Ia fel ca si imaginea arbustilor cu spini, risipiti n cmpie, care au exact aceeasi form ca si copacii unei pduri dese si mari, desi n realitate nu-s mai nalti de dousprezece picioare, astfel nct girafa iese cu capul si cu gtul mult pe deasupra lor. n permanent te nseli n privinta dimensiunii animalelor pe care le vezi la distant i s-ar putea ca, n toiul zilei, s confunzi un sacal cu o antilop, ori un strut cu un bivol negru. Un minut mai 283 trziu Farah mi-a spus : Memsahib, stia snt cini slbatici". Cinii slbatici umbl n general n grupuri de cte trei sau patru, dar se ntmpl s i vezi si-n haite de cte doisprezece odat. Bstinasii se tem de ei si spun c snt teribil de sngerosi. ntr-o zi, pe cnd mergeam clare prin Rezervatia de Animale, m-am ntlnit cu patru asemenea cini, ce m urmau la o distant de cincisprezece yarzi. Cei doi mici terrieri pe care-i aveam cu mine mergeau ct mai aproape cu putint, practic sub burta poneiului meu, pn ce am trecut cu totii pe cellalt mal al rului si am
ajuns n sigurant pe teritoriul fermei. Cinii slbatici nu snt la fel de robusti ca hienele, ci mai degrab seamn cu niste dogi alsacieni mai mari. Ei snt de culoare neagr, cu cte un smoc alb n vrful cozii si al urechilor ascutite. Pielea lor nu e de nici un folos, avnd un pr inegal si aspru si fiind urt mirositoare. Acum trebuie s fi fost cel putin cinci sute de cini slbatici. Veneau spre noi n trap nu foarte ntins, fr a privi n dreapta sau n stnga, de parc ar fi fost speriati de ceva, sau ca si cum ar fi mers repede si constienti de un scop precis. Au cotit doar putin cnd s-au apropiat de noi ; cu toate acestea nu preau s ne fi observat si au continuat n acelasi ritm. Cel mai aproape de noi au trecut la vreo cincizeci de yarzi distant. Alergau cte doi, trei sau patru pe acelasi rnd, ntr-o coloan foarte lung, astfel nct a durat o vreme pn ce ntreaga procesiune s-a perindat prin fata noastr. Pe la mijlocul ei, Farah mi-a spus : Acesti cini snt foarte obositi, nseamn c vin de foarte departe". Cnd au trecut cu totii si au disprut din nou, ne-am uitat n urm dup crutele noastre. Erau nc destul de departe n spate si, epuizati de emotia experientei avute, ne-am lsat jos n iarb acolo unde ne aflam, pn ce restul safari-ului a ajuns la noi. Dusk era teribil de agitat, squturndu-si capul cu putere si dnd s alerge dup fratii si slbatici. L-am cuprins pe dup gt cu bratele si, dac nu l-as fi legat la timp, cred c ar fi fost sfsiat de hait. Vizitiii crutelor din safari s-au desprins din coloan si au venit n fug spre noi, ntrebndu-ne ce s-a ntm284 plat. Nu le-am putut explica nici lor, mi mi-am putut explica nici mie de ce acei clini slbatici umblau astfel si ntr-un numr att de mare. Bstinasii au vrut s vad n aceasta un semn funest, o prevestire de rzboi, cci cinii slbatici snt mnctori de strvuri. Dup aceea n-au mai comentat ntmplarea, cum fceau cu toate celelalte evenimente din timpul unui safari. Am povestit multora ptania mea, clar nimeni nu a vrut s m cread. i, cu toate acestea, ea este adevrat, iar nsotitorii mei de atunci mi snt cu totii martori. PAPAGALUL
Un btrn armator danez si amintea de zilele tineretii sale si de faptul c, la vrsta de saisprezece ani, petrecuse o noapte ntr-un bordel din Singapore. Mersese acolo dus de marinarii de pe un vapor al tatlui su si sttuse ndelung de vorb cu o btrn chinezoaic. Aceasta, aflnd despre el c venea dintr-o tar att de ndeprtat, a scos la iveal un papagal btrn, care era proprietatea ei. Cu mult, foarte mult timp n urm, i-a povestit btrna, primise acel papagal n dar de la un englez de vit nobil, un fost iubit al ei din tinerete. Dup prerea biatului, papagalul trebuia s aib cel putin o sut de ani. tia s spun diferite fraze n aproape toate limbile pmntului, prinse n atmosfera cosmopolit a stabilimentului n care-si ducea veacul. Dar, nainte de a i-l trimite, fostul iubit al chinezoaicei l nvtase un text pe care ea nu l ntelegea si nici vreunul din ceilalti vizitatori nu fusese n stare s i-l traduc. Asa nct, de foarte multi ani, ea renuntase s mai ntrebe. Dar, dac acest biat venea de att de departe, poate din ntmplare era tocmai limba lui si atunci i putea tlmci ntelesul ascuns al textului. Biatul fusese adnc miscat si emotionat de ideea femeii. Cnd a privit spre papagal si s-a gndit c sar putea s aud daneza tocmai din ciocul acela coroiat, aproape c i-a venit s o ia la fug. Nu a rmas pe loc dect pentru a-i face plcere btrnei. Dar, cnd aceasta l-a convins pe papagal s spun textul cu pricina, limba s-a dovedit 285 a fi nssi greaca veche. Pasrea pronunta cuvintele foarte rar si biatul stia destul greac modern pentru a recunoaste despre ce este vorba n poem ; era de Sappho : A trecut miezul noptii, au apus Pleiadele, A disprut acum si luna. Eu snt tot singur, nemingiat, Iar orele trec ntruna. Cind i-a tradus aceste versuri, btrna a plescit din buze, apoi si-a rostogolit ochii ei mici, asiatici. L-a rugat s-i mai spun o dat poemul si a confirmat din cap c asa era, DESPRTIREA DE FERM
i zei, si oameni, la fel sntem amgiti V* 1 VREMURI GEELE Ferma mea era situat putin prea sus pentru a creste cafea pe pmntul ei. Ni se ntmpla ca, n lunile de frig, s ne trezim cu nghet la sol, iar dimineata vlstarele arborilor de cafea si tinerele fructe de pe ele s fie brune si zbrcite. Vntul btea dinspre cmpie si, chiar si n anii cei mai buni, nu obtineam aceeasi recolt pe acru plantat ca oamenii din Thika sau Kiambu, districte aflate mai jos, la patru mii de picioare deasupra nivelului mrii. Nu prea aveam nici ploaie n tinutul Ngong si n trei rnduri au fost ani de secet absolut, care ne-au lovit I cum nu se poate mai tare. ntr-un an, cnd am avut cinci" zeci de inches de ploaie, am cules optzeci de tone de cafea, | iar ntr-un an cu cincizeci si cinci de inches aproape nou-. . zeci de tone ; -dar au fost si doi ani prosti, cnd au czut doar douzeci si cinci sau douzeci de inches de ploaie, iar recolta a fost de numai saisprezece si cincisprezece 3 recolt, mi scriau si-mi spuneau c-i mai bine s vinci domeniul. M-am gndit la tot soiul de formule pentru salvarea fermei. ntr-un an am ncercat s plantez criep pe tone de cafea. Aceia au fost ani terenul rmas necultivat. S cresti cnep e un lucru admi rabil, dar cere mult dezastruo?i pentru noi. ndemnare si experient. Am apelat ' la un refugiat belgian s m sftuiasc ce era de ? fcut si, cnd acesta m-a ntrebat cit pmnt aveam de gnd s [ plantez cu cnep, iar eu i-am rspuns acela?i timp a sc?zut ?i pre?ul cafelei : unde ?nainte ?n c trei sute de | primeam o Ca, de lire c'est impossible'^ * Puteam cultiva ?ai? acri, a exclamat pe dat sut? Madame,pe ton?, acum primeam doarcu succes cinci acri,*sau chiar zece, era el de prere, n orice caz nu mai mult de-att. Dar cu numai zece acri nu rezolvam nimic si atunci am plantat o sut cincizeci. Un timp de . zeci-?aptezeci. Peste ferm? s-au ab?tut ncnttoare ca o bucat cnep nflorit si albastru pre-cum cerul senin e o panoramvremuri grele. Nu ?
file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (259 of 339)28.01.2005 15:21:01 ne puteam pl?ti datoriile ?i nu erau nici bani pentru via?a
i de zi cu zi. Ai mei de-acas?, care aveau ac?iuni investite ?n
de cer aici jos, pe pmnt si nu exist rsplat mai binemeritat dect o recolt de fibre de cnep, rezistente, lucioase si parc unse la pipit. Le urmresti cu gndul si dup expediere, cum snt transformate n cearsafuri si cmsi-de noapte. Dar lucrtorii mei Kikuyu nu puteau, de astzi pe mine si fr o supraveghere constant, s nvete s fie ndemnatici la ntinsul, la topitul sau la btutul lor ; astfel c tentativa mea de a cultiva cnep n-a prea avut succes. . * Cei mai multi dintre fermierii tinutului si ncercau norocul, n acei ani, cu cte o astfel de fantezie si ctiva dintre ei chiar au si dat peste o inspiratie fericit. Pentru Ingrid Lindstrom din Njoro, de pild, lucrurile au luat o ntorstur fast : cnd eu nu mai eram n Africa si dup ce ea nssi muncise ca o sclav mai bine de doisprezece ani n grdina de zarzavaturi, la porci, la curcani, Ia tufele de ricin, la soia, dup ce le vzuse dnd faliment pe rnd si plnsese din cauza lor, si-a salvat ferma pentru sine si pentru familia ei hotrnd s planteze piretru, care se vinde n Franta, unde se foloseste la fabricarea parfumurilor. Eu n-am avut norocul ei n privinta experimentelor si, cnd a venit sezonul uscat si a nceput s bat vntul dinspre cmpiile Athi, arborii de cafea s-au lsat n jos, iar frunzele lor s-au nglbenit ; n anumite zone ale plantatiei, copacii au fost loviti de boli urte, precum antestia. Pentru a impulsiona recolta, am nceput s ngrsm pmntul cu blegar. Fiind crescut n spiritul ideilor europene despre cultivarea pmntului, mi se prea mpotriva firii s adun recolta de pe un teren fr a-l fi ngrsat mai nainte cu blegar. Cnd au aflat despre acest proiect, clcasii de la ferm mi-au venit n ntmpinare aduendu-mi, din grajdurile vitelor si caprelor lor, blegar * Asa ceva, doamn, e imposibil, (lb. franc.) (N. trad.) adunat acolo de decenii ntregi. Era o materie moale ca turba si ur ê manipulat. Am fcut o brazd printre sirurile de arbori cu noile pluguri mici, trase de cte un singur bou, pe care le cumprasem de la Nairobi si, cum nu se putea ptrunde cu cruta printre copaci, femeile de la ferm au fost nevoite s care n spinare blegarul cu sacii si s-l mprstie de-a lungul brazdei trase de plug, cte un
sac la fiecare copac, astfel nct, revenind cu plugurile si cu boii, s-l putem ngropa cu totul sub pmnt. Era o ndeletnicire plcut la privit si mi puneam mari sperante n ea, dar, dup cum s-a dovedit mai pe urm, efectele acelei fertilizri intense nu s-au fcut simtite niciodat. Marea noastr dificultate era o lips cronic de capital, care fusese cheltuit complet n zilele dinainte ca eu s ajung s m ocup de ferm. Nu ne puteam permite s ncercm vreo mbunttire radical, ci eram obligati s trim de pe o zi pe alta, ceea ce, n ultimii ani, devenise modul nostru de viat curent la ferm. S fi avut eu capitalul, m tot gndeam din cnd n cnd, as fi renuntat la cultivatul cafelei, as fi tiat toti arborii de cafea si as fi plantat pdure pe tot terenul. Copacii cresc foarte repede n Africa, iar dup zeee ani te poti plimba n tihn pe sub eucaliptii nalti si albstrui, sau pe sub salcmii australieni, pe care, n sezonul ploios, tu nsti i-ai adus de la pepinier, cte doisprezece puieti n fiecare cutie. i as fi avut atunci o vnzare bun de cherestea si de lemn de foc pe piata de la Nairobi. A planta copaci e o munc plin de noblete si mult vreme dup aceea te tot gndesti cu plcere la ea. Pe vremuri fuseser pilcuri mari de pdure indigen pe domeniul meu, dar ea fusese vndul n ntregime pentru tiere la indieni nainte ca eu s preiau conducerea fermei ; era un fapt care m-ntrista. Eu nsmi n anii cei mai grei trebuisem s tai o parte din pdure n jurul atelierului de prelucrare a cafelei, pentru a face loc s ncap motorul cu aburi, iar pdurea sacrificat, cu trunchiurile ei nalte si umbrele verzi si vii, mi tulbura adesea gndurile si niciodat nu mi-a prut mai Tau dup ceva n viat ca dup acei copaci tiati. Din timp Jn timp, cnd mi puteam permite, mai plantam un petec de teren cu eucalipti, dar fr rezultate deosebite. In rit291 mul acesta, aveau s treac vreo cincisprezece ani pn s fie cultivate acele cteva sute de acri, ca s vd erma transformat ntr-o pdure plin de cntece, administrat n mod stiintific si cu un joagr pe malul rului, Clcasii de pe domeniu ns, a cror idee despre timp era cu totul diferit de a albilor din Colonie, priveau plini de sperant spre un viitor n care fiecare s aib lemne de foc din belsug cum avuseser cndva strmosii lor de la
pdurea pe care eu aveam s-o plantez curnd. Mai nutream si planul de a creste vite si de a pune pe roate o lptrie. Eram situati ns ntr-o zon expus, ceea ce nseamn c tinutul era bntuit de febra aftoas de pe coasta de est a Africii si dac voiai s cresti rase ncrucisate, trebuia s ai si o scldtoare pentru deparazitarea vitelor. Ceea ce face cu att mai grea concurenta cu cresctorii de vite aflati mai departe, n interiorul trii, care triesc n zone neexpuse, dar pe de alt parte Nairobi era att de aproape nct puteam n fiecare zi trimite laptele cu masina la piat. O dat am avut o cireada de vite din rase ncrucisate, pentru care am construit o scldtoare de toat frumusetea. Dar am fost nevoiti s le vindem si scldtoarea, secat si npdit de ierburi, arta ca ruina scufundat si rsturnat a unui castel-fantom. Mai trziu, crid seara, la ora mulsului, porneam pe jos pn la grajdul lui Mauge sau al lui Kaninu, ca s mai simt o dat n nri dulcea arom ce o degaj vacile, ncercam o strngere de inim c nu mai aveam si eu grajduri de vite si o lptrie proprie. Cnd clream pe sei, n mintea mea l vedeam spuzit, ca pe un cmp cu flori, de nenumrate vaci bltate. Dar asemenea planuri au devenit tot mai strine de mine pe msur ce anii se scurgeau, nct pn la urm ele sau pierdut cu totul n ceat. n fond, nu mi-ar fi psat prea mult dac as fi cstigat ceva de pe urma cafelei si as fi putut mentine ferma n stare de plutire. Este o mare povar s cari n spinare o ferm ntreag. Bstinasii, ba chiar si angajatii mei albi, m lsau s m tem si s m frmnt si n numele lor, iar cteodat mi se prea c pn si boii de la ferm sau arborii de cafea se complceau n aceast atitudine. Aveam atunci impresia c se nteleseser ntre ele, fiinte glsuitoare si necuvn292 ttoare, c numai din vina mea ploile ntrziau s cad sau cU noptile erau att de reci. Iar seara mi se prea nedrept s stau si s citesc linistit n cas ; m mpingea afar, pe drumuri, teama de a nu pierde ferma. Farah, care-mi cunostea frmntrile, nu era deloc bucuros de plimbrile mele noaptea. mi spunea despre leoparzii care fuseser vzuti prin apropierea fermei dup apusul soarelui ; si avea obiceiul s stea pe verand, siluet mbrcat n alb,
abia vizibil pe ntuneric, pn ce m vedea revenit acas ntreag. Numai c eu eram prea-trist pentru a m mai gndi si la leoparzi, stiam c nu pot rezolva nimic orbecind prin ntuneric ncolo si ncoace pe teritoriul fermei ^si totusi umblam ca o stafie, despre care se spune c merge fr s stie de ce sau ncotro se ndreapt. Cu doi ani nainte de a prsi pentru totdeauna Africa, am fost ntr-o cltosie prin Europa. M-am ntors n plin sezon al recoltatului cafelei, astfel c nu am putut afla nimic n legtur cu recolta pn nu am ajuns n portul Mombasa. Ct timp m-am gsit pe vapor nu am fcut ect s m gndesc : dac eram ntr-o stare bun si viata mi surdea, socoteam c vom obtine n jur de saptezeci si cinci de tone, dar dac eram abtut sau ntr-o stare nervoas, m ncurajam n sinea mea : trebuie s obtinem saizeci de tone, asta n orice caz'. La Mombasa m astepta Farah, dar n-am ndrznit s-l ntreb chiar din prima clip despre recolta plantatiei de cafea ; o vreme am vorbit tot felul de alte lucruri n legtur cu viata la ferm. Seara, nainte de a m retrage la culcare, ns, nu am mai rezistat si lam ntrebat cte tone de cafea se strnseser n total de data aceasta. De obicei, somalezii au o mare plcere n a comunica dezastrele. Acum ns Farah nu arta deloc bucuros, ci, cu o seriozitate extrem, stnd n picioare lng pragul usii, a nchis ochii pe jumtate si si-a lsat capul pe spate cnd, nghitindu-si amrciunea, mi-a spus : Patruzeci de tone, Memsahib". n clipa aceea am stiut c nu vom putea continua asa. Culoarea si viata s-au scurs din lumea nconjurtoare, camera ntunecoas si sufocant a hotelului din Mombasa, cu podeaua ei de ciment, cu captul patului din '? ?*ler forjat si plasa pentru tntari uzat, a cptat o cum-Pttt semnificatie ca simbol al lumii, fr un singur orna293 ment sau amnunt de nfrumusetare a vietii omenesti din interiorul ei. Nu am mai spus nici un cuvnt-si nici Farah n-a ntrerupt tcerea, ci s-a retras si a disprut, ca un ultim obiect prietenos pe lume. ' Dar mintea omeneasc are capacitti nebnuite de regenerare si n toiul noptii m-am gndit, ca si Mos Knudsen altdat, c patruzeci de tone tot nsemnau ceva, n timp ce pesimismul o, pesimismul era un pcat de
moarte ! i, n orice caz, m ntorceam acas la mine, aveam s iau cotul aleii o dat n plus. Oamenii mei m asteptau doar si prietenii mei vor veni s m vad. Peste vreo zece ore urma s zresc, din tren, ctre sud-vest, proiectat pe cerul de azur, silueta albastr a colinelor Ngong. n acelasi an si lcustele s-au abtut asupra tinutului nostru. Se auzea c ar veni din Abisinia ; dup doi ani de secet acolo, o apucaser spre sud si pustiau n calea lor tot ce nsemna ct de ct vegetatie. nainte chiar de a sosi la noi, zvonuri ciudate au nceput s umble despre ce pagube cumplite lsaser n urma lor. Colonii au trimis mesageri vecinilor dinspre sud, ca s-i vesteasc de in?-' vazia lcustelor. Cu toate acestea, prea mare lucru n-aveai ce face, chiar dac erai prevenit din timp. La toate fermele din tinut oamenii au pregtit mormane de lemne si grmezi de tulpini de porumb, gata s le dea foc s ard cnd vor veni lcustele si la ei ; i-au mai trimis pe clcasii lor cu cratite si conserve goale s bat n ele si s urle tare ca s sperie lcustele si s le alunge. Dar nu a fost dect un respiro scurt, cci orict de mult le-ar fi speriat fermierii, lcustele nu puteau rmne n aer la nesfrsit, nct tot ce-si dorea fiecare din ei era s le goneasc spre urmtoarea ferm, n sud si, cu ct erau gonite de la mai multe* ferme, cu att erau mai flmnde si mai disperate cnd, pn la urm, se asezau totusi undeva si fceau popas. Eu nsmi aveam spre sud cmpiile ntinse ale Rezervatiei Masai, nct tot ce puteam spera era s le mentin n aer si s le ndrept cu grij peste ru, trimitndu-le pe capul Ma*sailor. Veniser deja vreo trei sau patru mesageri de la colonii vecini ca s-mi vesteasc apropierea lcustelor, ns o 294 eme nu s-a ntmplat nimic si am nceput s cred c nu dect o fals alarm. ntr-o dup-amiaz, m-am dus 6lare pn la dhuka noastr, un fel de ferm-magazin n care erau tot felul de bunuri, tinut pentru zilierii fermei si pentru clcasii de pe ntreg domeniul de fratele mai mic al lui Farah, pe numele su Abdullai. Dhuka era situat la drumul mare si un indian ntr-o saret tras de Un catr, care trecea la trap prin fata ei, s-a ridicat n picioare si mi-a fcut semn, cnd tocmai se afla n dreptul meu, fiindc nu se putea apropia de mine lund-o direct
peste cmp. Se-ndreapt lcustele, doamn, v rog, nspre domeniul dumneavoastr", mi-a spus cnd m-am apropiat de el. Am mai auzit asta de multe ori", i-am rspuns eu, ,dar pn acum nc nu le-am vzut. Poate c nu e dracul chiar att de negru pe ct le place oamenilor s-l vad." Fiti amabil si v-ntoarceti, doamn", m-a ndemnat indianul. M-am ntors si am vzut, pe toat ntinderea orizontului, spre nord, o umbr cenusie pe cer, ca un zid compact de fum, ca un oras arznd, ca o metropol cu milioane de locuitori vomitndu-si fumul n vzduh", m-am gndit atunci n rstimp de o clip, sau ca un nor subtire urcnd pe cer. Ce-i asta ?", am ntrebat. Lcustele", a spus indianul. Am vzut cteva lcuste, cred c nu mai mult de vreo douzeci, pe poteca ce traversa cmpia, n timp ce m ntorceam spre cas. Trecnd pe lng locuinta administratorului fermei, l-am avertizat s aib totul pregtit pentru a primi lcustele. Apoi am privit amndoi spre nord si am vzut c fumul cel negru urcase ceva mai sus. Din cnd n cnd o lcust zbura pe lng noi prin aer sau se lsa s cad pe pmnt si ncepea s se trasc ncet. A doua zi dimineat, cnd am deschis usa casei si am Privit afar, am vzut c tot peisajul din jur avea o culoare palid si tern, parc de terracota. Copacii, gazonul, aleea, tot ce puteai cuprinde cu ochii, era acoperit de aceast vopsea, ca si cum peste noapte un strat de zpad groaz si de culoarea terracotei s-ar fi lsat peste tot decorul. Erau lcustele. In timp ce stteam n us si le pri195 veam, peisajul a nceput s vibreze tot, s se deformeze, lcustele se deplasau pe jos si se ridicau n aer, n cteva minute atmosfera a fost plin numai de fluturri de aripi, cci se punea tot roiul deodat n miscare. Cu acel prilej nu au produs stricciuni prea mari; nu poposiser pe pmntul nostru dect pentru o singur noapte. Le-am vzut deaproape, aveau un inch si jumtate lungime, erau gri-maronii si roz si lipicioase la pipit. Mi-au frnt mai multi copaci masivi de pe alee fr s le fac altceva dect c sau asezat pe ei si, cnd priveai
acesti copaci czuti si-ti aminteai c fiecare lcust n parte nu cntrea dect a zecea parte dintr-o uncie, * cu timiditate ncepeai s intuiesti ce numere astronomice se aflau n joc. Lcustele au revenit; timp de dou-trei luni ferma a fost supus la repetatele lor atacuri. Am si renuntat curnd s le mai speriem, fiindc efortul era inutil, iar pe deasupra si tragicomic. Uneori cte un roi mai mic venea ca un detasament desprins din grosul armatei si trecea n vitez peste noi. Dar alteori lcustele soseau n valuxi. mari, care puteau dura chiar si cteva zile, n care asistam la naintri fortate de cte dousprezece ore pe Zi. Cnd ajungeam n miezul roiului, era ca un viscol n Danemarca, furtuna vuia si scrsnea amarnic, pale de vnt mnioase te ncolteau de sus, de jos, din dreapta si din stnga, pre-cum niste lame subtiri de otel sclipind n soare, dar ele nsele ntunecnd totodat soarele. Lcustele formeaz un gen de cordon, de la sol pn-n vrfui coroanei copacilor, n spatele cruia aerul e curat. Ti se lovesc de fat, ti intr n ncltminte, n mneci si dup gt. Vrtejul din jurul tu te ameteste si te umple de o furie s-i o disperare ngretosate, adevrat oroare de multimi. Individul din cadrul acestei gloate nu conteaz n nici un fel, omoar-l si ai s vezi c nimnui nu-i pas. Dup ce lcustele au trecut si se ndreapt spre orizont, ca o dr lung de fum tot mai rar, senzatia de dezgust fat de obrazul si minile tale, de care s-au tot frecat attea si attea lcuste, persist nc mult vreme. * 1 uncie = 28,35 grame. (N. trad.) 296 Un stol mare de psri urmau avansarea norului, se "nvrteau pe deasupra lui si' se lsau pe cmp de ndat ce si lcustele se opreau, trind mprteste pe seama hoardei : acum era ceasul berzelor si al cocorilor, pomposii profitori localnici. Cteodat lcustele se asezau la ferm. Ele nu produceau pagube mari n plantatia de cafea, cc frunzele acestor arbori, ce se aseamn oarecum cu foile de dafin, snt mult prea tari ca s le poat roade. Nu reuseau dect s frng ici-colo cte un copac, att. Dar lanurile de porumb era un dezastru s le privesti dup o invazie a lcustelor : pe ele nu mai rmnea nimic,
afar de cteva petice uscate de frunze atrnnd din tulpinile rupte si pustiite. Grdina mea de pe malul rului, irigat si mentinut verde, arta ca un morman de praf legume, flori si plante aromate, nimic nu mai exista. Shambas ale clcasilor mei erau ca niste fsii de teren destelenit si ars, nivelat de insectele trtoare, cu cte o lcust moart pe alocuri n praf drept unic rod al pmntului devastat. Clcasii stteau si priveau la ele. Btrnele, care spaser si sdiser acele shambas-cu pretul unor eforturi supraomenesti, ridicau neputincioase pumnii spre ultimele umbre palide de pe cer. O multime de lcuste moarte rmrseau pretutindeni n urma armatei ce nainta. Pe drum, unde se asezaser s se odihneasc si trecuser sarete sau crute clcndu-le la ntmplare, acum, dup ce roiul se ndeprtase, urmele rotilor erau marcate pn departe, ct cuprindeai cu ochii, de trup usoare de lcuste moarte. si depuseser oule n pmnt. Dup un an, la sfrsitul ploilor celor mari, apreau puietii negri-maronii lcustele n prima faz a existentei, care nu pot zbura, ci sg. trsc pe sol si care devoreaz tot ce gsesc n calea lor. Cnd mi s-au terminat si banii si n-am mai avut din ce scoate altii, am fost nevoit s-mi vnd ferma. Cumprtorul era o mare companie din Nairobi. Oamenii aceia Considerau c terenul era prea sus pentru a fi cultivat cu cafea, iar agricultura nu-i interesa defel. Intentia lor era de a smulge toti arborii de cafea, de a mprti domeniul 111 Parcele mici si de a construi pretutindeni drumuri, apoi, 297 cu timpul, cnd Nairobi urma a se extinde spre vest, de a vinde parcelele respective ca teren de constructie pentru interesati. Toate aceste se petreceau ctre sfrsitul anului. ns, chiar si n acele conditii, nu cred c as fi aflat tria necesar de a renunta la ferma mea, dac n-ar fi intervenit un element anume. Recolta de cafea, nc necoapt pe copaci, apartinea fostilor proprietari ai fermei, sau mai bine zis bncii care detinea o prim ipotec asupra ei. Aceast recolt n-avea s fie culeas, prelucrat n atelier si expediat pn n luna mai a anului urmtor, sau chiar si mai trziu. n toat aceast perioad aveam s rmn la ferm si so conduc tot eu, iar lucrurile aveau s decurg n linii mari la fel, pentru pstrarea aparentelor.
i, ntre timp, mi spuneam eu, se va ntmpla precis ceva pentru ca totul s revin la normal, fiindc, la urma urmelor, lumea asta nu e un mecanism nici foarte regulat, nici ntru totul previzibil. i astfel a nceput o etap stranie n. existenta mea la ferm. Adevrul, ce m pndea de pretutindeni, era c ferma nu-mi mai apartinea, ns, n ciuda acestei realitti, el putea fi foarte bine ignorat de cei incapabili s-l nteleag si diferenta de la o zi la alta rmsese insesizabil. n schimb, de la un ceas la altul, mi oferea o lectie de trire a clipei, as spune, n eternitate, unde ntmplrile reale ale unui moment sau altul nu nregistreaz aproape nici o diferent. ? Ciudat era c nici chiar eu, pe toat durata acestei stri, nu am crezut vreodat c voi fi nevoit s renunt la ferma mea sau c va trebui s plec din Africa; Desi eram povtuit c asa era mai bine s fac de prietenii din jurul meu, toti oameni cu scaun la cap ; ba chiar primeam si scrisori de acas cu fiecare post n parte, ce contineau toate ace-lasi sfat, iar faptele de zi cu zi mi artau, inconfundabil, drumul. i totusi nimic nu era mai strin de gndurile ce m munceau si continuam s cred c m voi ntoarce ca . s-mi las oasele n pmntul Africii. Pentru aceast credint ferm n-aveam nici o alt baz sau nici un alt motiv ntemeiat dect totala mea incapacitate de a-mi imagina vreo alt ncheiere a faptelor. n timpul acestor luni, am conceput n minte un program, sau un sistem strategic de aprare mpotriva desti298 lui si a celor din preajma mea care se aliau cu el. Am ^ cedez, gndeam, ncephd din aceast clip, n toate s. ectiUnile minore, pentru a fi scutit de necazuri inutile, r'voi lsa pe adversarii mei s fac dup capul lor n treburile de acest gen, zi dup zi, prin vorb sau prin cuvntul scris. Cci pn la urm eu voi triumfa si-mi voi pstra si ferma si oamenii mei de-aici. S-i pierd, m gndeam, nu pot : iar, dac nu-mi pot imagina, cum e cu putint s sentmple atunci ? In felul acesta am fost cea din urm persoan care s-si dea seama c va trebui s plec. Cnd mi-amintesc de ultimele luni ale mele n Africa, mi se pare c obiectele nensufletite erau constiente de plecarea mea cu mult
nainte de a-mi da eu nsmi seama. Dealurile, pdurile, cmpiile si rurile, vntul, toate stiau c aveam s ne desprtim. Cnd am nceput s stabilesc soroace cu destinul si am angajat discutii pentru vnzarea fermei, atitudinea peisajului fat de mine s-a modificat radical. Pn atunci fusesem o prticic din el si seceta i-o resimteam ca pe o febr a mea, sau nflorirea cmpiei ca pe o rochie nou. Acum tinutul ns se desprt9a de mine si 3e tinea putin deoparte, ca s l pot vedea mai clar si s-mi rmn ca un tot. Acelasi lucru se ntmpl si cu colinele u sptmna dinaintea sezonului de ploi. ntro sear, n timp ce le privesti, ele fac deodat o miscare ampl si se dezvluie sub ochii ti, devenind la fel de limpezi, particulare si vii ca form si colorit, de parc ar vrea s ti se druiasc, mpreun cu tot ce nchid n ele, de parc tu ai vrea s pornesti din locul n care te afli atunci pentru a urca pe clina lor unduioas si verde. Te gndesti : dac o antilop ar iesi acum la loc deschis, i-as putea vedea ochii cnd si ntoarce capul, miscnd usor din urechi ; dac o psric s-ar aseza pe o crengut a unei tufe, as auzi-o cntnd. n luna martie, ntre coline, gestul acesta de abandon nseamn, c se apropje vremea ploilor, dar pentru mine, acum, el nsemna desprtire. Mai vzusem destule tri pn atunci druindurti-se n acelasi fel cnd esti pe punctul de a le prsi, ns uitasem e bun seam acest sentiment. Nu m gndeam dect c niciodat nc tinutul nu mi se pruse mai frumos, ca si 299 cum contemplarea lui n sine .ar ii ajuns- ca s te fac fericit pe viat. Lumina si umbra si mprteau decorul ; vzduhul era brzdat de curcubee. Cnd eram n compania albilor din Nairobi, a avocatilor sau a oamenilor de afaceri,, a prietenilor miei cei plini de sfaturi bune, sentimentul izolrii de toti acestia mi provoca o stare ciudat, uneori aproape ca o senzatie fizic si ncercam un. gen de sufocare. M consideram, a fi, dintre ei toti, unica fiint rezonabil ; ns o dat sau de dou ori mi s-a ntmplat s reflectez c, dae as fi fost nebun printre oameni ntregi la minte, cred c as fi ncercat ntocmai aceeasi stare. Bstinasii de la ferma mea, cu realismul sobru atit de
propriu firii lor,, erau pe deplin constienti de situatia n care m aflam, ca si de starea mea de spirit,, de parc le-as fi analizat-o n detaliu sau as fi descris-o ntr-o carte pe ntelesul lor. Cu toate acestea, cutau mai departe la mine un sprijin si un ajutor si nu au ncercat, nici mcar vreunul din ei, s-si aranjeze viitorul pe cont propriu. ncercau tot ce se pricepeau mai bine ca s m fac. s rmn si pentru aceasta inventau tot felul de planuri, pe care mi le mprtseau, n vremea cnd vnzarea fermei fusese ncheiat, veneau si sedeau n jurul casei mele din zorii zilei si pn noaptea, dar nu att pentru a voi'bi cu mine ct mai degrab pentru a-mi urmri miscrile. Exist un moment paradoxal n relatia dintre un conductor si cei ce-l urmeaz, cnd acestia vd limpede orice slbiciune si scdere a lui si snt n stare s l judece cu corectitudine si obiectivitate,, dar, inevitabil, se ntorc spre el, ca si cum, fizic, pe aceast lume, el nu avea cum fi ocolit. S-ar putea ca o turm de oi s simt exact acelasi lucru fat de micul ciobnas.; ele vor fi avrai infinit mai mult stiint si experient a locurilor si a vremii si totusi merg n urma lui, dae-i nevoie, chiar si-n abis. Localnicii Kikuyu priveau situatia mai pozitiv dect mine datorit cunoasterii lor mai intime' a Diavolului si a lui Dumnezeu, ns sedeau n jurul casei " mele si asteptau porunc din partea mea, probabil .disertnd tot timpul liber pe marginea ignorantei si a neputintei mele fr pereche pe aceast lume. V veti imagina poate c prezenta lor constant n preajma casei, cnd doar stiam c nu-i pot ajuta, iar soarta 300 lor mi apsa constiinta, era ca o povar greu de suportat. Ei bine, ctusi de putin. Pn n ultima clip, cred, am aflat stranie consolare si o usurare unii n prezenta altora, ntelegerea dintre noi era mai profund ca ratiunea. M-am mndit n acele luni ades la Napoleon si la retragerea lui din fata Moscovei. Se consider n general c a trecut printr-o teribil agonie vzndu-si marea armat suferind si murind mprejurul lui, dar este deasemeni de presupus c ar fi czut pe loc rpus de soart dac n-ar fi avut armata n jurul su. Noaptea, stteam treaz si numrarr orele pn cnd bstinasii Kikuyu aveau s-si fac din nou aparitia pe gazon si s astepte n preajma casei mele.
V MOARTEA LUI KINANJUI n acelasi an a murit si marele sef Kinanjui. Unul din fiii lui a venit la mine ntr-o sear trziu si m-a rugat s m duc cu el n satul tatlui su, cci acesta era pe moarte : Na-taka kufa voia s moar , cum spun bstinasii. Kinan.jui era btrn acum. Un mare eveniment avusese loc de curnd n existenta sa : carantina asupra Rezervatiei Masai fusese ridicat. Btrnul sef de trib Kikuyu, de ndat ce a auzit de ea, s-a si asternut la drum el nsusi, numai cu ctiva nsotitori, pornind departe, ctre sud, prin rezervatie, ca s pun la punct diversele-i socoteli cu tribul Masailor si s-si aduc napoi vacile care-i apartineau, mpreun cu viteii lor nscuti n exil. ns pe drum s-a mbolnvit ; din cte am reusit s nteleg, fusese mpuns de o vac n pulp, ceea ce reprezenta o cauz onorabil din care putea muri un sef de trib Kikuyu, iar rana primit se cangrenase. Kinanjui fie sttuse prea mult la Masai, fie se simtise prea ru pentru att de lungul drum de napoiere, cnd si-a adus aminte si de cas. Probabil ns c era att de pornit s-si adune toate vitele n jurul lui Inct nu se ndemna s plece pn nu le vedea pe toate strnse si e deasemeni destul de probabil c se lsase ngrijit de una din fetele sale mritate cu un Masai, pn ce se trezise n el o usoar suspiciune apropo de bunvointa fiicei de a-l mntui de suferint. n cele din urm a pornit la drum si se pare c alaiul su a fcut tot-ce s-a priceput,' dndu-si o mare osteneal s-l aduc pn acas, crndu-l pe btrnul aproape muribund distante lungi pe d targa improvizat. Acum, cnd zcea pe patul de moarte n coliba sa, marele sef de trib a trimis dup mine. Fiul lui Kinanjui sosise la mine acas ndat dup masa de sear si s-a fcut de-a binelea ntuneric pn ce 302 Farah si el am pqrnit cu masina spre satul su, dar luna era deja pe cer si strbtea primu-i ptrar. Pe drum, t' h a deschis subiectul succesiunii lui Kinanjui ca mare f al tribului Kikuyu. Btrnul avea o multime de fii si ^ reiesit c se ciocneau tot felul de interese n mici lume bstinasilor Kikuyu. Doi dintre fiii lui. mi-a spus Farah, u crestini, dar unul romano-catoic, iar cellalt con
vertit la Biserica Scotian si era de asteptat ca fiecare din cele dou misiuni s trag destule sfori pentru a-si impune pretendentul su. Tribul n sine, se pare, l-ar fi dorit pe un al treilea fiu, mai tnr ca ceilalti doi, ns, ce-i drept, pgn. Ultima portiune de drum, vreo mil, nu era dect o urm bttorit de vaci peste o pajiste ntins. Iarba arta cenusie de rou. Chiar nainte de a ajunge n sat, a trebuit s traversm o albie de ru, un firicel argintiu de ap serpuind prin mijlocul ei ; aici am trecut printr-o ceat lptoas. Manyatta cea mare a lui Kinanjui, cnd am ajuns n preajma ei, sttea linistit sub clar de lun ; era format dintr-un mnunchi de colibe, din sure cu vrful tuguiat si din grajduri pentru animale. Cnd am cotit intrnd n ea, am prins n lumina farurilor masinii un acoperis de stuf; sub el se afla automobilul pe care Kinanjui l cumprase de la consulul american pe-vremuri cnd venise la ferma mea s judece cazul lui Wanyangerri. Acum arta complet prsit, cuprins de rugin si hrbuit si Kinanjui cu sigurant nici nu-si mai amintea de el, ci se-ntorsese la obiceiurile strmosilor si si nusi dorea s fie nconjurat dect de vaci si de femei. Desi mi se pruse att de ntunecat, satul era extrem de treaz, oamenii nu dormeau nici unul si, cnd au auzit motorul masinii, s-au si grbit s ne ias-n cale. Dar acum totul era schimbat fat de cum artase altdat. Manyatta lui Kinanjui fusese ntotdeauna un loc plin de viat si zgomotos, ca un pru izvornd din pmnt si mprstiindu-se n toate prtile ; tot felul de proiecte si planuri se ntretiau n cele patru zri, sub ochiul figurii centrale solemne si binevoitoare a marelui sef Kinanjui. Acum anPa mortii plutea ns peste manyatta si, ntocmai ca un 303 magnet puternic, modificase alctuirea, stiut, formnd grupuri si constelatii noi. Bunstarea fiecrui membru al familiei si al tribului era n joc, iar scenele si uneltirile ce se petrec mereu la cptiul unui rege muribund erau si aici* simteai n plin desfsurare,, pe.fondul mirosului tare de vaci si sub lumina amortit a lunii. Cnd ne-am dat jos cu totii din masin, un biat cu un felinar a venit la noi ca s ne conduc nspre coliba lui Kinanjui si multimea de oameni ne-a nsotit, ns apoi a.rmas afar.
Nu mai fusesem niciodat n locuinta lui Kinanjui. Acest adevrat castel regal era cu mult mai mare dect colibele obisnuite, dar, cnd am ptruns nuntrul lui,, nu am avut impresia c ar fi prin ceva mai luxos mobilai decc celelalte. Avea un pat fcut din bete si din Mie de vite si cteva scaune mici de lemn. Dou-trei focuri ardeau pe lutul bttorit de pe jos, cldura din coliba era de-a dreptul sufocant, iar fumul att de gros nct la nceput nu am distins pe nimeni dinuntru, desi tot pe jos era asezat si un felinar de vnt. Cnd ne-am mai obisnuit cu atmosfera, ara vzut c erau trei btrni acolo, poate unchi sau consilieri de-ai lui Kinanjui, nc o femeie, foarte btrn, sprijinit n toiag si care sttea foarte aproape de pat, o fetit drgut si un biat de vreo treisprezece ani cine stie de constelatie nou, produs de acel magnet, era societatea de fat din camera mortuar a marelui sef de trib.-Kinanjui zcea cu ochii n tavan. Trgea s moar, era deja pe jumtate intrat n moarte si dezintegrare, iar duhoarea ce-o rspndea era att de grea nct la nceput n-am ndrznit s deschid gura ca s rostesc vreun cuvintel, de team s nu vomit. Btrnul era n ntregime gol si sttea j culcat pe un pled scotian pe care i-l ddusem eu odat, ; ns probabil c nu suporta nici o apsare, ct de mic, pe ? piciorul su infectat. De altfel, piciorul era ngrozitor la_* vedere si att de inflamat c nu se mai distingea genunchiul, iar n lumina, lmpii am vzut c de la sold la talp era brzdat de lungi fuioare galbene si negre. Sub el, pledul era ptat si ud, ca si cum apa i s-ar fi scurs din pkior ntruna. Fiul lui Kinanjui care venise dup mine la ferm a adus un vechi scaun european, cu un picior mai scurt de304 cit celelalte si mi l-a pus ca s sed pe el foarte aproape de patul btrnului. Capul si corpul lui Kinanjui erau att de descrnate c toat structura scheletului su imen iesea n evident si semna cu o statuie de lemn neagr si urias, cioplit de un cutit grosolan. Dintii si limba i se zreau printre buzele ntredeschise. Ochii-i erau pe jumtate nnegurati si lptosi n mijlocul fetei brune. Dar nc mai putea s vad si, cnd m-am apropiat de pat. si-a ntors privirile ctre mine si nu si le-a mai mutat ct timp am rmas lng el n colib.
Cu mare, foarte mare ncetineal si-a tras mna dreapt peste ntregul trup, ca s ating mna mea. Durerile trebuie s-i fi fost cumplite, cu toate c prea linistit si degaja nc o mare prestant, gol cum zcea n patul lui. Dup felul cum arta, m-am gndit c se ntorsese probabil. triumftor si c-si recuperase toate vitele, n ciuda gine-, iilor lui Masai. Mi-am amintit, pe cnd stteam si l observam, c avusese o mare slbiciune : se temuse mereu de tunet si, dac izbucnea vreo vijelie n timp ce se afla la mine, adopta instinctul de roztoare si-si cuta cotlonul ?n care s se ascund. Acum si aici ns nu-i mai psa de fulgere si de mult temuta st'nc tuntoare" ; si fcuse din plin datoria, cred, pe aceast lume si se ntorsese acas rspltit din toate punctele de vedere. Dac i-ar-fi rmas destul judecat s-si mai poat privi o dat viata retrospectiv, ar fi gsit numai putine mprejurri cnd nu reusise s-o biruiasc. O mare vitalitate si o mare art de a tri, ca si o activitate extrem de divers se ncheiau acum aici, cu Kinanjui zcnd nemiscat pe spate. ,,S ai parte de-o moarte usoar, Kinanjui" m-am gndit eu n sinea mea. Btrnii din colib stteau toti imobili, de parc si-ar fi pierdut deodat darul vorbirii. Numai biatul care fusese n camer cnd am intrat si care presupun c trebuia s fie unul din ultimii nscuti ai lui Kinanjui, a venit lng patul tatlui su si mi s-a adresat, potrivit, cred, unei ntelegeri stabilite nainte de sosirea mea. Medicul Misiunii, mi-a explicat el calm, aflase de boala lui Kinanjui si trecuse pe acolo dorind s-l vad. Tot el i 305 informase pe Kikuyu c se va ntoarce si-l va lua pe muribund la spitalul Misiunii sale; iar acum asteptau s vin camionul care-l va transporta chiar n aceeasi noapte. Dar Kinanjui nu voia s 'fie dus la spital. De aceea trimisese el dup mine. Voia s l duc la mine acas, si anume nentrziat, nainte ca cei de la Misiune s vin si s-l ncarce. n timp ce biatul mi explica, btrnul nu m slbea din priviri. Stteam si ascultam atent, cu inima ndurerat. S fi fost Kinanjui pe moarte acum un an sau chiar si-acum trei luni, l-as fi luat imediat la mine, dac aceasta-i era dorinta. Dar situatia- se schimbase acum. mi mersese
ru n ultima vreme si m temeam s nu mi mearg si mai ru. Petreceam zile ntregi la Nairobi, n diferite birouri, ascultndv avocati si oameni de afaceri si avnd ntlniri cu creditorii fermei. Casa n care-mi cerea Kinanjui s-l duc ncetase de a fi proprietatea mea. Btrnul, m gndeam eu stnd si privindu-l neputincioas, avea s moar, nu mai avea scpare. Ar fi murit n masina mea, pe drum, sau imediat dup ce soseam acas. Cei de la Misiune aveau s-mi reproseze moartea lui si toti cei care vor afla ntmplarea nu vor putea dect s le dea dreptate. Or, toate acestea, din acel scaun rupt si d.in coliba nbusitoare, mi se preau a fi o povar prea grea ca s mi-o mai asum. Nu m simteam n stare s mai lupt cu autorittile de pe aceast lume. Nu mai eram capabil s le nfrunt pe toate ; sau nici mcar pe o parte din ele. n dou sau trei rnduri chiar am ncercat s-mi spun c l iau pe Kinanjui, dar de fiecare dat mi-a lipsit curajul. Atunci m-am gndit c ar fi mai bine s-l las n pace si s plec. Farah sttuse pn atunci n us si urmrise ce-mi spunea biatul. Cnd m-a vzut c 'rmn tcut, s-a apropiat de mine si, cu glas grbit, dar n surdin, a nceput s mi explice cum l puteam urca mai bine n masina noastr pe Kinanjui. M-am ridicat si am mers cu el n partea din spate a odii, putin mai departe de ochii si de duhoarea btrnului muribund din pat. I-am spus lui Farah c nu aveam de gnd s-l duc pe Kinanjui la mine. Luat pe ne308 -egtite de aceast ntorstur-a lucrurilor, n. ochii si P fata lui Farah a cobort o umbr de mirare. As mai fi vrut s stau putin cu Kinanjui, dar nu as fi dorit s fiu de fat cnd cei de la Misiune veneau s l ia cu ei. M-am ntors ling patul lui Kinanjui si i-am spus c nu-l puteam lua la mine. Cum nu era nevoie de motivatii, m-am rezumat la aceast comunicare. ntelegnd c-i vorba de un refuz, btrnii din colib m-au nconjurat foindu-se ncurcati, biatul s-a tras putin mai n spate, apoi a rmas nemiscat acolo ; tot nu avea ce face. Kinanjui nu se agita, nici nu-si schimba pozitia, ci sttea cu ochii fixati asupra mea, cum fcuse tot timpul pn atunci. Arta ca
si cum lucruri de acest fel i s-ar mai fi ntmplat cnd va, ceea ce se prea poate s fie adevrat. Kwaheri, Kinanjui"', i-am spus 'la revedere. Degetele lui fierbinti s-au frecat usor de palma mea. Chiar nainte de a ajunge la us, cnd m-am ntors s mai arunc o privire n urm, ntunecimea si fumul din ncpere nghitiser trupul ntins pe pat al marelui sef Kikuyu. Cnd m-am aliat din nou n aer liber, am constatat c este foarte frig. Luna era foarte jos, aproape de orizont, cci trebuie s fi fost trecut de miezul noptii. Chiar n acel moment, un cocos din manyatta lui Kinanjui a cntat de dou-ori tare. Btrnul sef de trib a murit n aceeasi noapte la spitalul Misiunii. Doi dintre fiii si au venit la mine n dupamiaza zilei urmtoare ca s-mi anunte vestea mortii lui. Totodat m-au invitat si la nmormntare, care avea s aib loc a doua zi la Dagoretti, lng satul lui. Cnd snt lsati n legea lor, Kikuyu nu-si ngroap mortii, ci-i prsesc sub cerul liber, la bunul pfac al vulturilor si al hienelor. Acest obicei al lor miera apropiat de suflet ; m gndeam c trebuie s fie plcut s fii abandonat sub lun si sub stele si'*acolo ciugulit si descrnat degrab, pe fat, cinstit si curat ; adic s devii una cu natura, un component oarecare al peisajului. In vremea Cind la ferm fcea ravagii gripa spaniol, auzeam toat noaptea hienele nvrttndu-se printre shambas si adesea, 307 dup acele zile, mi se ntmpla s dau peste cte un craniu brun si neted, afar, n cmpie, sau n iarba nalt din pdure, asemeni unei nuci picate din copac. Dar practica nu se mpca bine cu exigentele lumii civilizate. Guvernul si dduse mult osteneal ca s-i conving pe Kikuyu s-si schimbe vechile obiceiuri si s-i nvete s-si ngroape mortii, ns acestora nu le plcea ideea totusi. Kinanjui, mi-au spus bietii si, urma s fie nmormntat si m-am gndit c poporul Kikuyu poate se hotrse s admit o exceptie de la regul pentru c mortul era nsusi marele sef. Era posibil s vrea s fac un spectacol traditional si o adunare a tuturor pentru aceast mprejurare. Am mers cu masina la Dagoretti n dup-amiaza zilei urmtoare, asteptndu-m s-i vd acolo pe toti btrnii sefi mai mici din tinutul nostru si s asist la o mare
festivitate Kikuyu. Dar funeraliile lui Kinanjui s-au dovedit a fi o chestiune n exclusivitate european si clerical. Erau de fat ctiva reprezentanti din partea guvernului colonial, Comisarul Districtual si doi functionali oficiali din Nairobi. Ocazia si locul ns fuseser acaparate de cler ; tot cmpul, sub soarele dup-amiezii, era negru de reverendele lor. Att Misiunea Francez ct si Misiunile Bisericilor Englez si Scotian erau bogat reprezentate acolo. Dac aveau de gnd s le bage n cap localnicilor Kikuyu ideea c ele puseser mna pe seful mort si c acum acesta le apartinea doar lor, atunci fr ndoial c au reusit din plin. Puterea era att de clar de partea lor nct simteai c e imposibil ca Kinanjui s poat scpa. Este un truc foarte vechi al bisericilor crestine. i vedeam acum pentru prima oar, ntr-un numr demn de a retine atentia, pe bietii de la misiuni, localnicii convertiti, cu o mbrcminte semisacerdotal, indiferent de functia ce o ndeplineau, tineri Kikuyu grasi, cu ochelari si care-si tineau minile mpreunate, artnd toti ca niste eunuci. Probabil c cei doi fii crestini ai lui Kinanjui erau si ei de fat, lsnd la o parte nentelegerile religioase pentru aceast zi solemn, numai c eu nu-i cunosteam. Veniser si ctiva btrm sefi Kikuyu, printre' care Keoy si am vorbit cu acesta o vreme despre personalitatea lui Kinanjui. Dar preferau 308 stea cu totii retrasi n planul doi al acestui mret spectacol. Mormntul era spat sub ctiva eucalipti nalti din cmoe si sirar fusese ntins n jurul lui. Fiindc am so-sit mai devreme, am nimerit aproape de mormnt, chiar ling sfoar, de unde puteam vedea cum creste si se aseaz adunarea, ca mustele, n jurul lui. Kinanjui a fost adus cu un camion de la Misiune si cobort alturi de propria lui groap. Cred c nicicnd n viata mea nu am fost mai socat si mai indignat dect atunci, la .vederea lui. Fusese un brbat nalt si-l tineam minte venind pe jos ctre ferma mea, nconjurat de consilierii si ; mi-l aminteam chiar zcnd n pat, cu dou nopti n urm, n coliba sa. ns cosciugul n care se afla acum era o cutie aproape ptrat si precis nu avea mai mult dect vreo cinci picioare n lungime. Nici n-am cre
zut c este un cosciug cnd am vzut-o n prima clip ; o fi, mi spuneam eu, vreo cutie cu accesoriile de rigoare. Dar nu, era cosciugul lui Kinanjui. N-am nteles niciodat de ce l-au ales pe acela ; poate era n plus la.Misiunea Scotian. Nu reuseam s-mi imaginez cum ncpuse Kinanjui si n ce pozitie sttea el nuntru. Au asezat cosciugul pe pmnt, nu departe de locul unde, m nimerisem eu. Pe acest cosciug era o plac mare de argint cu o inscriptie care spunea, dup cum am aflat pe urm, c i fusese druit de Misiune marelui sef Kinanjui si . avea gravat pe-ea un text din sfnta scriptur. A urmat o lung slujb de nmormntare. Pe rnd, misionarii au iesit n fat si le-au vorbit celor prezenti si presupun c au insistat mai ales cu ndemnuri si cu povete, n ce m priveste, n-am auzit nimic : m tineam strns cu minile de sfoara din jurul mormntului lui Kinanjui. Dup ei au venit la rnd si ctiva crestini bstinasi, care deasemeni au nechezat si ei peste cmpia nverzit. n cele din "urm, Kinanjui a. fost cobort n pmntul Propriei sale tri si acoperit cu el. a Ii luasem pe bietii mei de cas la Dagoretti s vad inmormntarea si acîm acestia stteau de vorb cu ru-Cele si cu prietenii lor. Fiindc tot se-ntorceau mai trziu 309 pe ios Farah si cu mine am pornit nainte singuri. Tot timpul 'pe drum, n masin, Farah a sezut tcut ca nsusi mormntul de unde veneam. i fusese greu sa accepte faptul c refuzasem s-l iau pe. Kinanjui la mine si doua zile se zbtuse neputincios, asemeni unui suflet rtcit, prada unor teribile ndoieli si crize. ns, cnd am oprit n fata usii, mi-a spus : Nu face nimic, Memsahib". ?rj 3 MORMlNTUL DINTRE COLINE Denys Finch-Hatton a venit de la un safari si a rmas pentru scurt timp la ferm, dar, cnd am nceput s-mi desfac casa si s mpachetez, iar el n-a mai avut unde s locuiasc, a plecat si s-a instalat n casa lui Hugh Martin, la Nairobi. De acolo venea cu masina n fiecare zi la mas, seziid la urm, cnd mi vndusem tot mobilierul pe
o lad si mncnd pe o alta. Asa stteam mpreun pn noaptea trziu. De cteva ori Denys si eu am vorbit ca si cum ar fi trebuit cu adevrat s plec din tar. El nsusi considera Africa a fi casa lui si ntelegea foarte bine ce simteam si suferea alturi de mine, chiar cnd rdea de tristetea de care m lsam cuprins la perspectiva desprtirii de oamenii mei. Ai impresia", m ntreba el, c n-ai s poti tri de-acum fr Sirunga ?" f,Da", i rspundeam eu. Dar, n cea mai mare parte a timpului cnd eram mpreun, vorbeam si ne comportam de parc viitorul nici "n-ar fi existat ; nu fusese niciodat n firea lui Denys s se preocupe de viitor, ca si cum ar fi stiut tot timpul c poate face apel la forte necunoscute nou dac ntr-adevr ar fi fost nevoie. El se armoniza n chip firesc cu stilul meu de a lsa lucrurile s curg n voia lor, iar ceilalti puteau crede sau comenta ce le fcea plcere. Cnd era la mine, prea un lucru absolut normal si n spiritul gustului nostru s sedem amndoi pe lzi ntr-o cas golit de ttobile. Lui Denys i plcea s-mi spun o poezioar : Cntec vesel zi-mi mai bine, Dect de durere. Nu din mil vin la tine. Ci doar de plcere. 311 n timpul acelor sptmni, ne repezeam n zboruri scurte deasupra colinelor Ngong sau peste Rezervatia de Animale. ntr-o dimineat, Denys a venit s m ia de la ferm n zori, chiar la rsritul soarelui si atunci am vzut de sus un leu pe cmpia de la sud de coline. Mi-a spus c ar trebui s-si mpacheteze'crtile, care sttuser multi ani n casa mea, dar intentia lui n-a de-psit niciodat acest stadiu. tii ce ? Mai bine pstreaz-le tu", mi-a spus o dat, eu tot n-am unde s le mai tin." Nu reusea deloc s se hotrasc ncotro s-o apuce cnd casa mea va fi nchis si nstrinat. La sfatul insistent al unui prieien, a consimtit s mearg la Nairobi si s arunce o privire prin bungalow-urile de nchiriat acolo, dar s-a ntors att de oripilat de cele vzute nct a re
fuzat s si discute acest subiect, iar seara, la cin, cnd a nceput s-mi fac o descriere a caselor si a mobilierului lor, s-a oprit si a rmas pe gnduri, cu o sil si o tristete ntiprite pe figur, cum n-avea obiceiul s afiseze alteori. Fusese n contact cu o form de existent a crei simpl evocare i se prea de nesuportat. Totusi era o dezaprobare complet obiectiv si impersonal ; uitase c el nsusi voise s fie o parte din aceast existent si, cnd am ncercat s-i reamintesc, m-a ntrerupt. ,,A, n ceea ce m priveste, voi fi absolut fericit s triesc ntr-un cort n Rezervatia Masai, ori-s mi iau o cas ntr-un sat somalez." Dar, cu acest prilej, pentru o dat a vorbit si el despre viitorul meu n Europa. Voi fi mai fericit n Europa dect la ferm, era de prere Denys, s scpat cu bine din acel gen de civilizatie de care urma s avem parte n Africa. tii", a cutat el s-si dezvolte ideea, acest continent african are un teribil de puternic simt al sarcasmului." Denys avea o mic proprietate pe coast, l-a treizeci de mile nord de Mombasa, pe malul golfului Takaunga. Aici erau ruinele unei vechi asezri arabe, cu un minaret foarte modest si un put o excrescent uscat de piatr gri pe pmntul srat al locului, iar n mijlocul ei ctiva 312 "* manghieri btrni. si construise o csut aici, unde am tat i eU ntr"un rnd- ntregul decor avea o mretie divin clar, pustie, marin, cu Oceanul Indian n fat, cu golful adnc Takaunga spre sud si o coast lung, nalt, nentrerupt, din stnc de coral gri palid si glbui, ce se-ntindea ct cuprindeai cu ochii. n timpul refluxului, puteai merge mile ntregi departe, spre largul mrii, ca printr-o piat cam inegal pavat, culegnd scoici ciudate si neobisnuit de lungi si stele de mare sclipitoare. Pescarii Swahili veneau pn aici, cu cte o crp n jurul soldurilor si turbane albastre sau rosii, asemeni unui Sinbad Marinarul rentors la viat, oferindu-ti spre vnzare o sumedenie de pesti de toate culorile, dintre care ctiva erau chiar foarte buni la gust. Coasta de dedesubtul casei avea un sir de pesteri si de grote adnci, spate n stnc, unde puteai sedea si privi cum sclipea apa albastr departe, la orizont. Cnd ns revenea fluxul, apa umplea grotele pn la nivelul unde era construit casa
si n stncile poroase, de coral, marea cnta si suspina ntr-un chip ciudat, de parc pmntul de sub tine ar fi prins viat si'acum tria ; valurile repezi naintau mugind de-a lungul golfului Takaunga, cum ar nainta o armat pornit la atac. Era o lun plin cnd am fost atunci la Takaunga si frumusetea noptilor linistite si luminoase de aici era att de desvrsit nct sufletul tot ti se frngea sub apsarea ei. Dormeam cu usile larg deschise spre marea argintie de dedesubt ; briza cea cald si jucus rsfira cu soapta ei usoar cteva fire stinghere de praf pe podeaua de piatr a casei. ntr-o noapte, un convoi de dhow-uri arabe s-au scurs la mic distant de mal, alergnd neauzite din calea musonului, ca un sirag de umbre ntunecate sub transparenta lumin a lunii. Din cnd n cnd Denys vorbea de intentia lui de a-si face la Takaunga resedinta stabil n Africa si de a porni e aici n expeditiile de safari. Cnd i-am mrturisit c voi |i nevoit s plec de la ferm, mi-a oferit aceast cas a lui, tot asa cum si el locuise ntre timp la mine. Dar albii 313 nu pot tri prea mult vreme pe malul mrii dac nu-sj pot crea anumite conforturi, iar pentru mine Takaunga era prea jos si avea o clim prea fierbinte. In luna mai a anului cnd am plecat din Africa, Denys s-a dus la Takaunga pentru o sptmn. Spunea c vrea s construiasc o cas ceva mai mare si s planteze niste manghieri. A mers cu aeroplanul si plnuia ca la ntoarcere s zboare cu o escal la Voi, n ideea de a vedea dac nu erau ceva elefanti pe acolo, pentru un eventual saiari. i âuzise pe bstinasi vorbind despre o turm de elefanti care veniser n zona Voi de undeva dinspre apus si mai ales despre un mascul imens, de dou ori cit unul obisnuit, ce rtcea de unul singur prin htisuri. Denys, care se considera un om extrem de rational, era cuprins din cnd n cnd de un fel de toane si presimtiri ciudate si, sub influenta acestor stri, devenea taciturn mai multe zile n sir, iar uneori cte o sptmn ntreag, desi el nsusi nu realiza, ba chiar tresrea surprins cnd ntrebam ce e cu el. n ultimele zile dinaintea cltoriei a avut din nou unul din momentele lui de absent, ca si cum ar fi fost cufundat ntr-o contemplare adnc,
dar, dac ncercam s abordez subiectul, rdea de mine si si revenea. L-am rugat s m lase s vin cu el, cci m gndeam ce frumos ar fi s mai vd nc o dat marea. La nceput a fost de acord, dup care s-a rzgndit si mi-a spus c nu. Nu putea s m ia ; drumul de ntoarcere pe la Voi avea s fie foarte greu, era posibil s trebuiasc s aterizeze fortat, s nnopteze n htisuri, astfel c mai necesar i era s-si ia un biat bstinas cu el. I-am amintit ce afirmase odat, c aeroplanul fusese cumprat ca s m plimbe pe mine deasupra Africii. Da, ntr-adevr, a recunoscut el, asa spusese ; si, dac erau elefanti la Voi, o s m duc si pe mine s ne uitm amndoi la ei, cnd va fi stabilit el mai, nainte unde era un loc de aterizare si unde puteam ridica un cort. A fost singura dat cnd l-am rugat pe Denys s m ia cu el n aeroplan si cnd a refuzat s-o fac. A pornit la drum ntr-o zi de vineri ; era n data de opt mai. Asteapt-m joi", mia spus el la desprtire, o sa am grij s m-ntorc la timp ca s lum prnzul mpreun. 314 I Cnd a plecat cu masina lui spre aerodromul din -Naibi s-a ntors de la cotul aleii dup un mic volum' de rrs'uri pe care mi-l druise mie si pe care acum voia s-l cu el la drum. Sttea cu un picior pe scara masinii si cu deget n loc de semn de carte, citindu-mi un poem pe care alt dat l comentasem mpreun. Aici snt gstele tale gri", mi-a spus : Am vzut gste gri zburnd deasupra cmpiel Gste slbatice vibrhd prin aerul cel nalt n linie dreapt ntre o zare si alta Cu sufletul ntepenit n gturi Iar albeata lor tot cenusie, brzdnd nesfrsitul cer i spitele rotii soarelui deasupra colinelor ncretite. Apoi a. plecat pentru totdeauna, fcndu-mi, din masin, un ultim semn cu mna. Cnd a ajuns la Mombasa, si-a rupt o elice la aterizare. A telegrafiat de ndat la Nairobi dup piesele de schimb necesare, iar Compania Aerian a Africii de Est a trimis la Mombasa un biat care s i le duc. Avionul a fost reparat si, cnd Denys a fost gata de zbor, i-a spus biatului de la Companie s vin cu el dac voia. Dar bia
tul n-a vrut s vin. Acest biat era obisnuit cu zborurile si zburase cu o multime de aviatori, ba chiar si cu Denys n cteva rnduri, iar el era un excelent pilot si avea un renume bun ntre" bstinasi n aceast privint, ca si n multe altele. i totusi de data aceasta biatul n-a vrut s mearg cu el. La mult vreme dup aceea, cnd s-a ntlnit cu Farah la Nairobi si au stat de vorb pe ndelete despre cele ntmplate atunci, el i-a mrturisit lui Farah : Nici pentru o sut de rupii nu m-as fi suit cu Bwana Bedr atunci n avion". Umbra destinului, pe care Denys nsusi o sim-Pse n ultimele zile la Ngong, a fost vzut atunci mai clar de tnrul bstinas. Astfel c Denys l-a luat la Voi pe micul Kamau, ser-Vlforul su. Bietul Kamau era ngrozit de zbor. Mi-a dez315 vluit o dat, la ferm, c, din clipa cnd se desprindea de sol, nu mai privea dect la picioarele sale pn ce revenea pe pmnt, ntr-att era de nfricosat s arunce mcar o privire afar din avion ca s vad ce e n jurul lui de la. o asemenea nltime. L-am asteptat pe Denys joi si ,mi-am fcut n minte socoteala c pleac de la Voi n zorii zilei si zboar probabil vreo dou ore pn ajunge la Ngong. Dar, cnd am vzut c nu mai vine si mi-am adus aminte c am treburi n Nairobi, mam suit n masin si am plecat degrab la oras. De cte ori am fost bolnav n Africa, sau foarte ngrijorat, am suferit de un gen aparte de idee obsesiv. Mi se prea c tot ceea ce m nconjoar era n pericol sau ex-pus la riscuri si c, n mijlocul acestui dezastru, eu nsmi m aflam cumva de partea critic a baricadei si drept urmare toti m priveau cu nencredere si cu team. Acest cosmar era de fapt o reminiscent din timpul rzboiului. Cci atunci, timp de ctiva ani, lumea din Colonie m-a crezut c snt n sufletul meu simpatizant proerman si m~a tratat cu mult suspiciune. Aceast suspiciune izvora din faptul c, n inocenta mea total, la scurt vreme nainte de nceputul rzboiului, fusesem la Naivasha s cumpr cai pentru generalul von LettowVorbeck, aflat n Africa German de Est. M rugase, cnd am cltorit mpreun spre Africa pe vapor, n urm cu sase
luni, s-i cumpr zece iepe de prasil abisiniene, dar, imediat dup sosirea n Colonie, am avut destule alte griji si am uitat complet de rugmintea lui, astfel c doar abia mai trziu, dup ce mi-a tot scris despre acele iepe, m-am dus pn la urm la Naivasha s i le cumpr si s terminm. Curnd dup aceea ns a izbucnit rzboiul si iepele n-au' mai plecat din Kenya. Dar eu nu am putut scpa de blamul c, n ajunul rzboiului mondial, cumprasem cai pentru armata german. Suspiciunea n ce m privea nu a tinut totusi pn la sfrsitul rzboiului ; ea sâ stins in momentul cnd fratele meu, care se nrolase ca voluntar 316 . armata engez, a primit Victoria Cross * dup atacul de la Amiens, la nord de Roye. Evenimentul a aprut mentionat si n ziarul East African Standard" sub titlul : O Victoria Cross din Africa de Est. n timpul rzboiului, luasem destul de usor aceast izolare a mea, cci nu aveam nici cei mai mic sentiment prorman si m gndeam c voi fi n stare s lmuresc lucrurile dac va fi necesar. ns probabil c ncercarea m marcase mult mai profund dect mi puteam da seama eu pe atunci, pentru c ani de zile dup aceea, cnd eram obosit sau cnd aveam febr mare, senzatia respectiv se reactiva. n timpul ultimelor mele luni petrecute n Africa si cnd tot ce fceam mi iesea pe dos, m cuprindea cteodat un fel de bezn si m temeam chiar oarecum de ea, ca de un soi de rtcire a mintii. n acea joi, pe cnd m aflam la Nairobi, cosmarul a pus att de brusc stpnire pe mine si cu atta acuitate, nct am nceput s m ntreb dac nu cumva nnebunisem de-a binelea. Plutea cumva parc o tristete adnc asupra orasului si a oamenilor pe care i-ara ntlnit, iar n mijlocul acestei tristeti generale toat lumea m evita. Nimeni nu se oprea s stea de vorb cu mine, prietenii mei, cnd m vedeau, se urcau n masini si plecau grbiti. Pn si domnul Duncan, bcanul scotian, de la care cumprasem mncare timp de attia ani si cu care dansasem o dat, la un bal mare, tinut la Casa Guvernului din Nairobi, acum, cnd am intrat n prvlia lui, m-a privit cu un fel de team si a disprut fr un cuvnt pe us. ncepeam s m simt n acest oras la fel de singur ca pe o insul pustie. Lsasem pe Farah la ferm s l primeasc el pe Denys,
asa nct acum n-aveam cu cine schimba o vorb. Kikuyu nu snt de nici un folos n asemenea situatii, fiindc ideile lo despre realitate, ba chiar si realitatea nssi, snt dife ,pea raai nalt medalie britanic, decernat pentru bra1" o du?manului". Instituit de regina Victoria n 1856, Cross (VC) era n general turnat din metalul tunurilor ezi VCaptUlate de e"Se2i n rzboiul Crimeii (185356) ; ea re-n* cruce de Malta pe o panglic purpurie, cu inscriptia ntru vitejie. (N. tiad.) rite de ale noastre. Urma s m duc la prnz-la Ladv McMillan, din Chiromo si m gndeam c voi gsi precis la ea niste albi cu care s stau de vorb si lng care s-mi recapt ntreg echilibrul mintii. Am mers cu masina pn la ncnttoarea ei cas veche din cartierul Chiromo, la captul unei lungi alei strjuite de bambusi nalti si i-am gsit pe invitati deja adunati acolo. Dar, la Chiromo, acelasi lucru ca si pe strzile din Nairobi. Toat lumea prea cuprins de o tristete ca de moarte si, n clipa cnd am aprut si eu, discutia a ncetat brusc. Am stat la mas lng prietenul meu domnul Bulpett, care privea tot timpul n jos si care n-a schimbat nici mcar cteva cuvinte cu mine. Am ncercat s m scutur de umbra care de-acum m apsa cam ru punndu-i ntrebri despre ascensiunile lui n Mexic, ns prea s fi uitat acum complet de ele. Atunci mi-am zis n sinea mea : N-ajung nicieri cu oamenii stia, mai bine m-ntorc la ferm. Probabil c ntre timp sosise si Denys acas. O s vorbim si o s ne comportm ca niste oameni rezonabili, iar eu o s-mi revin din starea n care m aflu acum si o s stiu si o s nteleg tot ce se-ntmpl n jurul meu. Dar, de ndat ce am terminat masa de prnz, Lady -McMillan m-a rugat s vin cu ea pn n salonas, unde mi-a spus c se produsese un accident la Voi. Avionul lui Denys s-a rsturnat, iar Denys a murit n cdere. Atunci s-a petrecut exact ce-mi nchipuisem : la simpla rostire a numelui lui Denys, adevrul mi s-a dezvluit deodat si mi-am dat seama si am nteles. Mai trziu, Comisarul Districtual din Voi mi-a scris oferindu-mi detalii despre acest accident fatal. Denys a stat peste noapte la el si a plecat a doua zi n zori, cu ser
vitorul lui n aeroplan si avnd ca destinatie ferma mea. Dup ce a decolat, s-a ntors ns imediat, zburnd_ foarte jos, la dou sute de picioare altitudine. Deodat avionul a nceput s se legene, s-a nvrtit n jurul axei sale si s-a npustit ca o pasre asupra przii. Cnd s-a lovit de sol, a si luat foc n aceeasi clip, iar oamenii care au fugit spre el au1 fost opriti de valul de cldur. Dup ce au adus j si pmnt si le-au aruncat ncercnd s nbuse focr?j jar incendiul, n fine, a fost stins, s-a co'nstatat c, CUroplanul fusese complet zdrobit, iar cei doi pasageri ai fui erau amndoi morti. Ani de zile dup aceast ntmplare, Colonia a resimtit moartea lui Denys ca pe o pierdere de nenlocuit. Un lufrumos a iesit atunci la iveal n atitudinea colonistului mediu fat de el, un anumit respect pentru valorile ce depseau ntelegerea obisnuit. Cnd vorbeau despre Denys, cel mai adesea oamenii o fceau ca despre un atlet ; i comentau performantele la cricket si golf, de care eu personal nu auzisem nicicnd si abia acum aflam de marele su renume pe care-l avea la aceste jocuri. Apoi, dup ce oamenii l omagiau ca sportiv, adugau c, desigur, fusese o minte strlucitoare. Ce-si aduceau aminte despre el era absoluta absent a constiintei de sine si altruismul desvrsit, o sinceritate neconditionat pe care, n afara lui, n-am ntlnit-o dect la idioti. ntr-o colonie, asemenea calitti nu snt n general luate drept un model demn de a fi imitat, dar, dup moarte, ele pot fi, eventual, admirate mai sincer dect n alte locuri. Bstinasii l cunoscuser pe Denys mai bine dect oamenii albi ; pentru ei disparitia lui a nsemnat o pierdere urias. Fiind la Nairobi si aflnd de moartea lui Denys, am ncercat s ajung cumva la Voi. Compania Aerian l trimitea pe Tom Black s relateze despre accident si m-am dus urgent la aerodrom, s-l rog s m ia cu el, dar, cnd ara sosit la fata locului, avionul lui tocmai decola. S-ar fi putut ajunge si cu masina, dar sezonul ploilor era n toi si trebuia s aflu mai nti cum se prezentau drumurile pn acolo. n timp ce stteam si asteptam informatia despre starea drumurilor, mi-am amintit c Denys mi spusese c dorea s fie nmormntat printre coli
nele Ngong. Mi s-a prut ciudat c nu mi-am adus aminte de acest amnunt pn atunci, dar niciodat gndul meii. nusi formulase mcar ideea c s-ar putea ca Denys s fie jnmormntat. Acum aveam impresia subit c mi se arse o fotografie. Era un loc undeva departe, ntre coline, aproape de prima falie din Rezervatia de Animale, pe care eu nsmi n vremea cnd credeam c voi tri si voi muri n Africa' i-l prezentasem odat lui Denys ca pe viitorul meu mormnt. Seara, pe cnd stteam n fata casei si ne uitam ctre coline, mi-a spus c si lui i-ar place s fie ngropat acolo. De atunci, uneori, cnd ne duceam cu masina ctre colinele Ngong, Denys spunea : Hai s mergem pe la mormintele noastre". O dat, nnoptnd noi n corturi, n timp ce umblam dup bivoli, dup-amiaza ne-am dus pe jos pn la acea costis, cu gnd s-o studiem mai ndeaproape. Panorama ce ni se deschidea din acel loc era infinit; n lumina amurgului vedeam si Mount Kenya si Kilimanjaro. Denys a mncat o portocal ntins n iarba nalt si a spus c n-ar mai pleca de acolo. Propriul meu loc de veci era putin mai sus. Din amndou aceste puncte casa mea se vedea n pdure, la mare distant, spre est. Aveam s ne ducem a doua zi acolo pentru totdeauna, mi-am zis eu n sinea mea, n ciuda teoriei att de rspndite c totul trebuie s moar. Aflnd de accidentul lui Denys, Gustav Mohr a venit de 3a ferma lui pn la ferma mea, dar, negsindu-m aici, a pornit s m caute prin Nairobi, La squrt vreme dup aceea, Hugh Martin a aprut si el si ni's-a alturat. Le-am povestit despre dorinta lui Denys si despre locul su de veci ntre colinele Ngong, iar ei au telegrafiat la Voi. na- -. inte de a m ntoarce la ferm, m-au informat c trupul lui Denys va fi adus cu trenul de dimineat, urmnd ca nmormntarea s aib loc a doua zi dup-amiaz, n locul dorit de el, ntre coline, dar pfn atunci eu s m ngrijesc s fie spat mormntul. Gustav Mohr rri-a condus napoi la ferm, unde a rmas s doarm si peste noapte, pentru a m putea ajuta a doua zi. Trebuia s ajungem pe coline nainte de rsritul soarelui, ca s alegem locul de veci si s spm mormntul din timp.
Toat noaptea a plo'uat, iar a doua zi dimineat, cnd am pornit noi la drum, era o burnit fin. Urmele roti' de crute erau pline de ap. Mersul cu masina ctre line era ca o ascensiune n nori. Nu se vedeau nici cm-C n stnaa noastr, jos, nici pantele sau vrfurile colilor n dreapta noastr, sus ; bietii de casa, care vene~3.u 'dup noi ntr-un camion, au disprut n urm, la nu n : zecs yarzi, iar ceata devenea din ce n ce mai deas, ne msur ce drumul urca. Dup o tblit indicatoare ne-ani dat seama cnd am 'intrat n Rezervatia de Animale si am mai mers cteva sute de yarzi, dup care am cobort din masin. Am lsat camionul cu bietii de cas ' drumul mare, pn ce aveam s gsim locul anume pe care ni-l fixasem. Aerul diminetii era att de rece net "ne usturau minile. , -Mormntul nu trebuia s fie prea departe de drum si nici ntr-un loc prea abrupt, ca s poat urca pn acolo si un camion. Am mers o vreme mpreun, discutnd-despre ceat, dup care neam desprtit si am apucat-o pe poteci diferite ; cteva secunde rnai. trziu nu ne mai vedeam unul pe cellalt. Tinutul mret al colinelor s-a deschis cu mult reticent n fata mea, apoi s~a nchis pe dat la loe ; ziua era ca.o zi ploioas n orice tar din nordul Europei. Farah m nsotea cu o pusc ud n mn ; se temea s nu nimerim peste vreo cireada de bivoli. Obiectele care apreau deodat si foarte aproape n fata noastr artau neobisnuit de mari. Frunzele crngurilor cenusii de mslini slbatici si iarba cea nalt, mai nalt dect un stat de om, picurau de ap si aveau un miros ptrunztor desi purtam hain de ploaie si cizme de cauciuc, dup o, clip- am fost ciuciulete, de parc m-as fi blcit mbrcat n ru. Era o liniste adnc aici, ntre aceste dealuri, doar cteodat, cnd ploaia.se ntetea, venea ca o soapt din toate prtile. Deodat ceata s-a desprtit si am vzut o fsie albastr i indigo de pmnt n fata si n urma mea, ca o tblit Qe- scris la scoal trebuie s fi fost unul din piscurile nalte din deprtare , dar dup o clip a fost acoperit e valul de ploaie si de norul de ceat. Mergeam, mergeam ntruna ; pn la urm ns m-am oprit, N-aveam e face aici pn nu se limpezea vremea.
? S21 Gustav Mohr a strigat de trei sau patru ori ca s descopere unde snt, apoi s-a apropiat cu ploaia siroindu-i pe mini si pe fat. Mi-a spus c rtcisem amndoi prin ceat aproape un ceas si c, dac nu hotrm acum unde s fie monrntul, nu mai apucam sl spm la timp. Dar nu-mi dau seama unde sntem", i-am spus, sj nu-l-putem ngropa undeva unde stncile s-nchid perspectiva. Hai s mai asteptm putin." Am rmas n picioare, tcuti, n iarba nalt, iar eu mi-am aprins o tigar. Pn ce am terminat-o, ceata s-a rspndit putin, iar o .limpezime rece si palid a nceput s umple universul. Dup zece minute ne-am putut da seama unde ne aflam. Cmpia se ntindea dedesubtul nostru si puteam urmri soseaiia pe care venisem cum serpuieste ncoace si ncolo suind pe clina dealurilor, cum ajunge n dreptul nostru si cum, serpuind mai departe, si urmeaz drumul tot n sus. Spre sud, la mare distant, sub norii mereu schimbtori, se ntindeau poalele albastru nchis si ferfenitite ale muntelui Kilimanjaro., Cnd ne-am ntors spre- nord, lumina a devenit mai intens, razele palide ale soarelui s-au strecurat piezis printre nori si o dung de argint strlucitor s-a lsat pe coama lui Mount Kenya. Deodat, mult mai aproape, sub noi si spre rsrit, s-a vzut o mic pat rosie pe fondul verde sigri al pdurii, singurul punct rosu din peisaj, acoperisul de tigle al casei mele, ridicndu-se solitar n mijlocul unui luminis. Nu trebuia s mergem mai departe, eram exa.:t unde trebuia. Un moment mai trziu ploaia a renceput. La vreo douzeci de yarzi mai sus fat de locul n care ne aflam era o teras natural ngust scobit n coama dealului ; aici am marcat locul de veci al lui Denys cu ajutorul unei busole, orientndu-l dinspre est spre vest. Am chemat bietii de cas si i-am pus s taie iarba cu cutitele lor panga, apoi s sape pmntul ud. Mohr i-a luat pe ctiva cu el s.fac drumul pentru camion de la sosea pn la mormnt, au nivelat asperittile de pe sol, au tiat crengi din htisul nvecinat si le-au asternut pe jos, cci terenul era foarte alunecos. Nu s-a putut aduce ; mul chiar pn la mormnt, fiindc n apropierea aces
? panta era cam abrupt. Pn acum fusese liniste n tul *jar cnd bietii mei au nceput s sape, am auzit Jur'uj rspunzndu-le dintre coline, repetnd bufniturile poetilor, asemeni unui ltrat de ctel. Au sosit cteva masini de la Nairobi si am trimis un h"stinas s le arate drumul, cci ntr-un peisaj att de mare -ar fi putut observa micul grup de oameni adunati lng n mormnt pierdut n htisuri. Au aprut si somalezii din Nairobi, si-au lsat saretele cu catri jos, pe sosea si aU venit ncet pn la noi, n grupuri de cte trei sau patru, ndoliati dup obiceiul lor, cu capetele nfsurate complet si izolati de tot restul vietii. Ctiva prieteni ai lui Denys din nord si din interior, care aflaser de. moartea sa, au sosit din Naivasha, Gil-Gil si Elmenteita, cu masinile pline de noroi, dup un drum lung, parcurs n. mare vitez. Acum atmosfera se mai nseninase si cele patru vrfuri ale colinelor se nltau deasupra noastr pe cer. Aici, pe la nceputul dup-miezii, a fost adus si Denys de la Nairobi, urmnd vechiul su drum de saf ari spre Tanganika, ntr-un camion ce nainta foarte ncet din cauza drumului ud. Cnd au ajuns la ultima portiune abrupt, au dat jos sicriul si l-au purtat pe umeri : era. ngust si nvelit n steagul englez. Cnd a fost cobort n groap, tot peisajul s-a schimbat si a devenit decorul lui firesc, la fel de mut precum era si el, dealurile se nltau solemne, ele stiau si ntelegeau ce anume le ncredintam n acele clipe ; n scurt vreme au luat ceremonia pe cont propriu, era un dialog ntre ele si sicriul lui Denys, iar cei de fat au rmas mai departe un plc restrn's de spectatori ai peisajului n care se aflau. Denys stia si urma ntocmai toate obiceiurile podisului african si, mai bine dect oricare alb .din tar, i cunostea pmntul si anotimpurile, vegetatia si fauna slbatic, vnturile si mirosurile. i studiase schimbrile de cumat, i observase oamenii, norii si stelele noaptea. Aici, Pe coline, l vzusem eu nsmi doar cu putin timp n Urm stnd n picioare, cu capul gol, sub soarele dup amiezii, privind n zare peste tinut si ridiendu-si binoclul la ochi, ca s descopere tot ce mai era de descoperit Fcuse din aceast tar tara lui, iar ochii si mintea lui o schimbaser, marend-o cu propria sa individualitate i
transformnd-o ntr-o parte din îne nsusi. Acum si Africa l primea pe el si avea s-l schimbe si s l fac una cu ea. ' Episcopul de Nairobi, din cte am aflat, n-a vrut s vin la nmormntare, pentru c nu fusese timp s se sfinteasc locul de veci, ns era de fat un alt prelat, care a tinut slujba funebr, o slujb pe care n-o cunosteam si n acel spatiu vast vocea-i suna tenoral si clar, aproape ca strigtul unei psri. M-am gndit c lui Denys i-ar fi plcut s stie totul ct mai repede terminat. Preotul tocmai citea un psalm : Ridieat-ani ochii mei la munti". * Gustav Mohr si-cu mine ara. rmas nc putin pe loc dup plecarea celorlalti albi. Mahomedanii au asteptat pn am plecat si noi, apoi s-au dus si s-au rugat lng mormnt. La cteva zile dup moartea lui Denys, oamenii lui cu care mergea la safari s-au adunat lng ferma mea. Nici unul din ei nu spunea de ce a venit acolo si nu cerea nimic, ci doar sedeau pe jos cu spatele rezemat de zid si cu dosul palmelor proptit pe asfalt, cea mai mare parte a timpului n deplin tcere, contrar obiceiului bstinasilor africani. Veniser Malimu si Sar Sita, vitejii, viclenii si nenfricatii gonaci si purttori de pusc ai lui Denys, care fuseser cu el n toate expeditiile safari. Vnaser si cu Printul de Wales si, multi ani dup aceea, Printul si amintea de numele lor si spunea c, mpreun, acestia doi cu greu ar fi putut fi ntrecuti. De data aceasta, cei doi gonaci pierduser, iat, urma si acum stteau nemiscati si inerji. Kanuthia, soferul lui, care-l purtase peste multe mile de teren aspru si accidentat, un Kikuyu trir, slbut si cu ochisori atenti, ca ai unei maimute, sttea lnga ; rsatui 1,20. (N. trad.) 324 ici ui casei mele, ca o maimut nghetat si trist, captiv ntr-o menajerie. Bilea Isa, somalezul lui Denys, a venit la ferm de la jaivasha. Fusese de dou ori n Anglia cu stpnul su, mersese Ia scoal acolo si vorbea engleza ca un gentleman. Cu etiva ani mai nainte, Denys si eu fusesem la nunta lui pilea, la Nairobi, p srbtoare plin defarmec si fast, car.e durase sapte zile. Cu acel prilej, marele nvtat si
cltor a revenit la traditiile strmosilor si si s-a mbrcat cu o mantie aurie, s-a nchinat dinaintea noastr pn la pmnt n semn. de bun venit si ne-a dansat un dana al sbiilor, dezlntuit si animat de acel spirit slbatic al desperndos-ilor desertului. Bilea a venit s vad mormntul fostului su stpn si s sad pe el; apoi s-a H.tors si a vorbit foarte putin, iar dup o clip s-a asezat alturi de toti ceilalti, cu spatele rezemat de zid si cu dosul palmelor proptit pe asfalt. , Farah se ducea afar si sttea de vorb cu adunarea ndoliat. El nsusi arta grav la fat si ncruntat. N-ar fi foat chiar asa de ru", mi-a spus el la un moment dat, c o s plecati din tar, dac mcar ar mai fi rmas Bedr." Oamenii lui" Denys au stat cam o sptmn, dup care, pe rnd, s-au fcut nevzuti. ? , Mergeam adesea cu masina s vd mormntul lui Denys. In linie dreapt nu erau mai mult de cinci mile pn la casa-mea, dar. cu toate ocolisurile soselei, distanta,se ridica la vreo cincisprezece n total. Mormntul era cu vreo mie de picioare mai sus dect casa mea, aerul era diferit aici si avea claritatea unui pahar cu ap ; o briz usoar i blinda ti strnea suvitele de pr cnd ti scoteai plria . CJP peste vrfuri, norii treceau rtcind dinspre est, M trau umbrele misctoare peste peisajul vast si onu-Jat, spre a se dizolva si a disprea apoi deasupra Vii Fauei celei Mari. -, _ Am cumprat de la dhuka noastr un yard dintr-o Plr-z alb pe care bstinasii o numesc.americani si, m-*-Pfeun cu Farah, am ridicat trei stlpi nalti n spatele 325 mormnt?alui si" am btut n cuie pnza pe ci, astfel c de la casa mea distingeam acum locul cu exactitate, ca pe un mic punct alb pierdut printre colinele verzi. Ploile cele lungi fuseser deosebit de abundente si m temeam c iarba va creste nalt si va acoperi mormntul, nct locul de veci nu va mai putea fi recunoscut. Ca atare, ntr-o zi am luat toate pietrele albite de ploi pe care Karomenya si dduse atta osteneal s le aduc sau s le trasc pn n fata usii mele ; le-am ncrcat pe toate n masin, apoi leam dus departe, pe deal. Am tiat iarba din jurul mormntului si am dispus pietrele ?
ntr-un ptrat, ca s-l marcm n felul acesta mai bine acum locul putea fi'oricnd gsit. Cum m duceam foarte des la mormnt si-i luam si pe copiii de cas cu mine, pentru ei acesta a devenit curnd un punct de referint familiar si stiau s-i conduc pn acolo pe toti cei veniti anume ca s-l vad. i-au construit chiar si un mic umbrar n htisul dealului, nu departe de acolo. n timpul verii, Aii bin Salim, al crui prieten fusese Denys, a venit tocmai de la Mombasa ca s se culce peste mormnt si s-l jeleasc amar, dup traditia arab. ntr-o zi,, l-am gSit pe Hugh Martin acolo si am stat amndoi n iarb, discutnd despre toate cele. Moartea lui Denys l tulburase profund. Dac vreo fiint omeneasc ocupase vreodat un loc n existenta sa ciudat si att de singuratic, aceea fusese Denys. Un ideal e un lucru straniu si nu l-ai fi crezut pe Hugh n stare de a avea un ideal, cu att mai putin prin urmare nu te-ai fi gndit c pierderea lui l putea afecta ca si aceea a unui organ vital. Dar, de la moartea lui Denys, mbtrnise si se schimbase mult, obrajii i se umpluser de pete si-i atrnau molatici.. Cu toate acestea ns, pstra totusi asemnarea placid si zmbitoare cu un vechi idol chinezesc, de parc ar fi detinut, el singur, secretul unei satisfactii coplesitoare, ascuns ntelegerii comune. Mi-a spus c, n timpul noptii) avusese revelatia epitafului potrivit pentru mormntul lui Denys. Cred c l gsise la vreun autor grec antic, deoarece mi l-a citat n greceste, apoi mi l-a tradus, ca ga--l 326 J t ntelege si eu. Citatul suna asa : Desi n moarte focul P va |i amestecat cu trna mea, nu-mi pas. Cci mie ?-e bine acum". Mai trziu, fratele lui Denys, "Lord Winchilsea, a pus -se ridice un obelisc pe mormntul lui, cu o inscriptie jrn Cntecul btrnului marinar, * unul dintre poemele uit admirate de -ctre Denys. Eu nsmi nu-l cunosteam n ce nu mi-a recitat din el prima oar, mi-aduc aminte, n drum spre nunta lui Bilea. Acest obelisc eu nU l-am mai apucat ; a fost construit dup ce am plecat din Africa. i n Anglia exist un monument ridicat n cinstea lui Denys. Fostii lui colegi de scoal au construit n me
moria sa un pod de piatr peste un prias care desparte dou pajisti n orselul Eton. Pe una dintre balustrade este nscris numele lui, iar pe cealalt cuvintele ; Qelebru pe aceste cmpii si de numerosii si prieteni att de mult iubit". ntre priasul din pasnicul peisaj englez si falia dintre colinele africane s-a desfsurat si drumul vietii lui ; nu e dect o iluzie optic n faptul c a prut s se nvrt n jurul axei sale, s fac o bucl si. s se prbuseasc. Doar peisajul s-a prbusit de fapt. Arcul ncordat al unui pod din Eton si-a trimis sgeata n eter ca s loveasc obeliscul ce se nalt drept ntre colinele Ngong. Dup plecarea mea din Africa, Gtistav Mohr mi-a scris despre o ntmplare ciudat petrecut la mormntul lui Denys, cum n-am auzit nc pn atunci. Masaii", mi ' relateaz el, i-au povestit Comisarului Districtual de la Ngong c. de mai multe ori, la rsritul si la asfintitul soarelui, au vzut lei lng mormntul lui Finch-Hatton, n. tre coline. JJn leu si o leoaic veneau acolo si stteau ore m sir n picioare sauvculcati pe mormnt. Niste indieni n trecere cu camioanele lor pe drumulctre Kajado confirm c i-au vzut si ei. Dup plecarea ta, terenul din jurul mormitului a fost nivelat si s-a fcut o teras mare, ^_aceea^cred c, fiind un loc att de neted, e un punct Poem T,he Rme f the AncMnt Mariner (179798) celebru <-'n al lui Samuel Taylor Coleridge (17721834). (N. trad.) 327 ?do observatie bun pentru lei, de-aici au perspectiva larg nspre cmpie si nspre vitele si animalele slbatice de la ses." Era potrivit cu mprejurarea si asa se si cuvenea, ca leii s vin la mormntul lui Denys si s-l transforme ntr-un monument african. i vestit fie mormntul tu." Lord-Nelson nsusi, m gndeam, n Trafalgar Square, nu are leii fcuti dect din piatr. FARAH EU VINDEX TOTUL Rmsesem acum singur la. ferm. Nu' mai era a mea, (-U- cei care o cumpraser'mi-au oferit s locuiesc mai Aanarte n ea ct timp mi fcea plcere, numai c, din motive juridice, mi-au concesionat-o contra sumei de un shilling pe zi.
Eram n curs de a-rni vinde mobilierul, ceea ce ne ddea mult de furc mie si lui Farah. Trebuia s tinem toat vesela si paharele de cristal afar, pe masa din sufragerie ; mai trziu, cnd si aceasta a fost vndut, le-am aranjat n siruri lungi direct pe jos. pe dusumea. Cucul de la ornicul din perete cnta arogant semnalul orelor deasupra ' sirurilor de pe podea, pn ce si el a fost vndut ntr-o bun zi si si-a kiat zborul de la noi. Apoi am vndut pa-' tiarele de cristal, ns, n timpul npptii, m-am gndit mai bine si a doua zi dimineat m-am dus cu masina mea la Nairobi s-o rog pe doamna care le cumprase s fie de acord cu anularea vnzrii. N-aveam unde depozita aceste pahare, dar degetele si buzele prietenilor mei le atinseser n decursul timpului si-mi oferiser, minunate vinuri pe care s le beau din' ele ; aceste pahare mai pstrau nc ecoul discutiilor de la mas si de aceea nu voiam s m despart de ele. La urma urmei, m gndeam, erau oricnd foarte usor de spart. Aveam un vechi paravan de lemn pictat cu figuri de chinezi, de negri si de sultani, cu cini n les la vntoare, pe care~l tineam lng semineu. Acolo, serile, cnd focul ardea voios, figurile ieseau n relief si mi serveau rept ilustratii la povestile pe care i le istoriseam lui Denys. Dup ce am stat si l-am privit vreme ndelungat, ~a-m strns si l-am mpachetat n fundul unei lzi, unde figurile de pe el pot sta deocamdat n liniste ca s se lihneasc o vreme. 329 Cam. n acelasi timp, Lady McMillan termina Muzeul Memorial McMillan de la Nairobi, pe care l construise"in amintirea sotului ei, Sir Northrup McMillan. Era o cldire frumoas si impresionant, cu o bibliotec si sli de lectur. Lady McMillan venea acum n vizit pe la mine sttea si vorbea cu tristete despre zilele de demult ; tot ea a cumprat cea mai mare parte a mobilierului meu vechi danez, pe care-l adusesem de acas, pentru biblioteca memorial. Eram multumit s stiu c nteleptele si primitoarele comode si scrinuri aveau s rmn mpreun, ntr-o ambiant de crti si de iubitori de studiu, ca un mic anturaj de doamne care, n vremurile tulburi ale revolutiei, si gsesc refugiu ntr-o universitate. Propriile mele crti le-am mpachetat n lzi, apoi ani
sezut si am mricat pe ele. Cnd esti ntr-o colonie, crtile joac n viata ta un rol cu totul diferit dect l au ele n Europa ; exist o ntreag latur a vietii tale de care numai ele se pot ocupa ; si, pe aceast baz, n functie de calitatea lor, te simti mai recunosctor sau mai indignat vizavi de ele dect ai putea fi vreodat n trile civilizate. Personajele fictive din crti alearg alturi de calul tu pe domeniul fermei si te nsotesc prin cmpurile de porumb. Singure, pe contul lor, ca niste soldati inteligenti, si gsesc imediat ncartiruirea care s Ie convin cel mai bine. n dimineata de dup noaptea n care am citit Galben de crom * si nu auzisem nc de numele autorului, ci alesesem la ntmplare cartea n dugheana unui librar din Nairobi, dar am fost att de fericit de parc as fi ? descoperit o nou insul verde'n ocean tocmai mergeam clare prin Rezervatia de Animale cnd "un mic duiker** mia srit n fat, transformndu-se ntr-o clip n cerbul ce avea s fie vnat de Sir Hercules cu sotia si haita lui de treizeci de ogari negri si roscovani. Toti eroii lui Walter Scott erau la ei acas n tinutul nostru si-i puteai ntlni la orice pas ; la fel si Ulise cu echipajul su si, n mod destul de paradoxal, mai multe personaje ale * Crome Yellow, roman al scriitorului englez Aldous Huxley (18941964), publicat n 1921. (N. trad.) ,* ** Mic antilop african din specia Cephalopus. (N. traa.j 330 lui Racme- Peter Schlemihl * umbla peste coline cu cizele lui de sapte leghe, iar Clovnul Agheb, albina d-3 miere, tria n grdina mea de lng ru. Alte lucruri din cas au fost si ele vndute, mpachetate sau expediate, astfel nct locuinta mea, n cursul acestor luni, a devenit das Ding an sich, la fel de nobil ca si un craniu dezgolit, un loc rcoros si larg n care s . lsluiesti, cu un ecou puternic si cu iarba de pe gazon crescnd 'pn pe pragul usii. n cele din urm n-au mai rmas nici un fel de obiecte prin camere, care, dup opinia mea pe atunci, preau, n aceast stare, mai potrivite pentru locuit dect fuseser nainte. I-am spus lui Farah : Asa ar fi trebuit s fie tot timpul". ' Farah m ntelegea ct se poate de. bine, cci somalezii au n ei un simt acut al ascezei. In toat aceast
perioad era pornit si concentrat s m ajute n tot ce fceam ; dar ncepea s se trezeasc n el adevratul somalez, asa cum l cunoscusem cu ani de zile n urm ? la Aden, cnd fusese trimis s m astepte acolo, la prima mea sosire n Africa. Era foarte preocupat acum de ncltmintea mea uzat si mi-a mrturisit c avea s se roage la Dumnezeu n fiecare zi ca s m tin totusi mcar pn ajungeam la Paris. n timpul acestor ultime luni, Farah a purtat zilnic cele mai. frumoase haine pe care le avea. i avea o multime ; pieptare arabe brodate cu fir auriu, pe care i le druisem eu si o foarte frumoas vest de uniform rosie, cu dantele aurite, primit de la Berkeley Cole, apoi tot felul de turbane din mtase, n cele mai minunate culori, n general, le tinea pe toate n lzi si nu le scotea la iveal dect la ocazii deosebite.. ns acum el mbrca tot ce avea mai frumos. Mergea cu un pas napoia mea pe strzile din Nairobi, sau astepta pe scrile murdare ale cldirilor oficiale si ale birourilor avoctesti, mbrcat ca regele Solonaon n culmea strlucirii sale. Numai un somalez putea fi n stare de asa ceva. v Eroul nuvelei omonime a scriitorului german Adelbert; VJn Uiamisso (17811838). (N. trad.) 331 Venise acum, n sfrsit, vremea s m ocup si de soarta cailor si a. clinilor mei. M gndisem mereu c~i voi mpusca, dar multi dintre prietenii mei mi-au scris ru^ndu-m insistent s i las la ei. Dup aceea, de cte or^m* plimbam clare si luam si dinii la drum cu mine, mi se prea c nu e cinstit fat de acestia s i mpusc__doar aveau atta viat si energie n ei. Mi-a trebuit mult tinvn ca s m hotrsc si nu cred c vreodat m-am rzglndit mai des'asupra vreunui subiect. In cele din urm, ara decis c e mai bine s i mpart la prieteni. Am pornit clare ctre Nairobi pe calul meuy preferat pe Rouge, mergnd foarte ncet si privind ntruna sore nord si spre sud. Trebuia, s i se par foarte ciudat lui Rouga, m gndeam eu, s mearg pe drumul ctre Nairobi si s, nu se mai ntoarc napoi. L-am urcat, nu fr greutate, n vagonul de cai al trenului de Naivasha, ani venit si eu alturi de el si am simtit, pentru ultima oar, botul lui mtsos frecndu-se de minile si de fata mea. N-am
s-ti dau drumul, Rouge, dect binecuvntat de tine. mpreun descoperisem poteca de mers cu calul pn la ru printre colibele si gospodriile bstinase, pe panta abrupt si lunecoas el coborse cu team, ca un eatr, iar prin apa murdar si curgtoare a rului capul meu si al lui naintaser strns lipite. Fie s ai parte de-acum, ntr-o Vale cu nori, sa mnnei garoafe n drepta ta si rdcini gustoase n stnga. Cei doi tineri ogari pe care-i aveam atunci, David si Dinari, progeniturile lui Pania, au ajuns la un prieten care avea o ferm ling Gil-Gil si unde-i asteptau de-acum, vntori bogate. Erau foarte puternici si jucusi, iar cnd au fost urcati n masin si dusi cu mare pomp de la fjTma mea, au gfit, cu capetele lipite, afar, peste bordura lzii camionului si cu limbile scoase de parc ar fi fost chiar atunci pe urmele--vreunui vnat de soi. Ochii si.^ picioarele iuti si sufletele pline,de vioiciune au plecat^ de la ferma si de la cmpurile cunoscute lor ca s miroas si s amusineze si ca s alerge fericite pe alte meleaguri. i unii dintre oamenii mei au prsit, de nevoie, ferma-Cum n-avea s mai fie cafea, nici moar de mcinat ca332 feaua, Pooran Singh s~a trezit de azi pe mine c rmsese fr munc. El ns nu mai voia s-si fac rost de lucru n Africa si pn la urm s-a hoirt s se ntoarc la "ai lui, acas, n India. Pooran Singh, marele artist al mineralelor, n afara atelierului su era aproape ca un copil. El nu putea conceoe n nici un fel c ferma mea si tria cele din. urm zile ; o jelea amarnic, lacrimi de crocodil i curgeau pe obraji, pierzndu-se n barba lui cea neagr si mult vreme' m-a tot scit cu ncercrile lui de a m convinge s rmn la ferm si cu tot felul de planuri pe care le nscocea ca s-o mentin n activitate. Fusese foarte rnndru de masinriile noastre, attea cte erau si acelea, iar o vreme a stat parc btut n cuie lng motorul nostru cu aburi si usctorul de cafea din atelierul de prelucrare, rsnind cu ochii si negri si blnzi fiecare bob de cafea n parte. Apoi, cnd, a sfrsit, s-a convins si el de situatia fr iesire, a renuntat la totul ntr-o clip, desi era nc foarte trist, ns destul de pasiv totodat si uneori, cnd. l ntlnearn, mi divaga pe larg despre planurile lui de
cltorie. La plecare, n-a luat nici un bagaj cu el, afar de o lad mic de unelte si cteva efecte militare, de parc ar fi trimis dinainte si sufletul si viata sa de partea cealalt a oceanului si nu-i mai rmsese acum dect persoana-i slab, tuciurie si att de modest, avnd drept singiu' avere a ei o ranit soldteasc. Voiam s-i ofer lui Pooran Singh un dar nainte de a pleca si speram s gsesc printre obiectele mele ceva care s-i fac si lui plcere, dar, cnd i-am mrturisit intentia mea, pe dat si cuprins de voiosie, mi-a declarat c voia .un inel. N-aveam la ora aceea nici un inel si nici mijloacele financiare s-i cumpr unul lui Pooran Singh. Faptul se petrecuse deja cu cteva luni n urm, pe vremea cnd Benys nc venea s cineze cu mine la ferm si astfel, la una dintre aceste mese, i-am povestit n ce situatie m aflam. Odat Denys mi druise un inel abisinian din aur moale, care se putea strnge si lrgi n asa fel nct s se potriveasc pe orice deget. Acum a avut impresia c. voiam ^?"1 dau anume acel inel lui Pooran Singh, cu att mai lli-t cu cit mi reprosa mereu cs de.ete ori mi oferea 333 el cte ceva, eu imediat m grbeam s-l dau mai departe angajatilor'mei de culoare. Ca s previn aceast eventualitate, l-a luat de pe degetul meu si l-a pus pe al lui spunnd c-l pstreaz el pn ce pleac Pooran Singh' Aceasta s-a petrecut cu cteva zile nainte ca Denys s-si ia zborul ctre Mombasa si astfel inelul a disprut odat cu el. Pn s plece Pooran Singh am reusit totusi s fac rost de bani suficienti din vnzarea mobilei mele ca s i pot cumpra la Nairobi si lui inelul att de mult dorit. Era din aur masiv si avea o piatr rosie, mare, care prea din sticl. A fost att de fericit nct l-am vzut lcrimncl din nou si cred c acest inel l-a ajutat s ndure mai usor desprtirea de ferm si de masinriile ei. n ultima sptmn nu l-a mai scos de pe deget si, ori de cte ori intra n cas, ridica mna si mi-l arta cu un surs blajin si radios, n gara de la Nairobi, ultima imagine cu care ara rmas a fost a unui brat subtire si negricios, care muncise cndva la forj cu o vitez parc furioas. Era ntins afar pe fereastra vagonului aglomerat si supranclzit rezervat bstinasilor, n care Pooran Singh se asezase pe ldita lui cu unelte, iar piatra cea rosie de la inel strlu
cea ca o stelut vie n timp ce se misca n sus si-n jos, n semn de bun rmas. Pooran Singh s-a ntors n Pun jab, la familia-lui. N-o mai vzuse de ani de zile, dar membrii acesteia tinuser ntruna legtura cu el trimitndu-i tot timpul fotografii, pe care le pstra n "csuta lui de tabl ondulat de lng atelierul de prelucrare a cafelei si pe care mi le-arta, cnd treceam pe la el, plin de orgoliu si de duiosie. Mi-a scris cteva scrisori nc de pe vapor, n drum spre India. Toate ncepeau la fel: Stimat Doamn. La revedere". Apoi continuau cu vesti despre el si cu detalii despre ntmplri din timpul cltoriei. La o sptmn dup moartea lui Denys, ntr-o dimineat, mi s-a ntmplat un lucru foarte ciudat. Stteam culcat n patul meu si m gndeam la evenimentele ultimelor luni, ncercnd s nteleg de fapt ce se petrecuse cu mine. Mi se prea c, oarecum, iesisem cun cursul normal al existentei umane si nimerisem ntr-u 334 oi de Maelstrom, n care nu ar fi trebuii s fiu. Orincot-o xn-as fi ndreptat, pmntul ceda sub mine, iar stelele cdeau de pe cer. M-am gndit atunci la poemul despre vikingul Ragnarok, unde-i descris cderea stelelor de pe cer si" la acele versuri despre piticii care ofteaz adnc n pesterile lor din munti si care mor de fric. Nu se putea s fie, mi ziceam, doar o coincident de mprejurri, ceea ce lumea numeste ndeobste o suit de ghinioane, ci trebuie s actioneze undeva un principiu diriguitor. Dac l gseam, eram salvat. Iar, cutnd n locul potrivit, reflectam eu, coerenta interioar a lucrurilor s-ar putea s ini se dezvluie. Trebuie, trebuie, m gndeam, s m ridic si s caut un semn. Multi oameni consider c este un gest nesbuit acela de a umbla n cutare de semne, mai ales pentru c ti trebuie o anumit stare de spirit ca s poti face una ca asta si nu multi snt aceia care vreodat s-au aflat ntr-o asemenea dispozitie. Dac, fiind n aceast stare, ti doresti s descoperi neaprat un semn, rspunsul nu vantrzia s-ti vin : el va fi consecinta fireasc a marii taie dorinte de a-l primi. Cam n acelasi fel, un juctor inspirat va lua la ntmplare treisprezece crti de pe masa de joc, adic o levat' o unitate. Acolo unde altii nu vd nici o rniz,
el vede un mare slem fcndu-i precis cu ochiul. Exista vreun mare slem ascuns printre crti ? Da, pentru juctorul potrivit exist. Am iesit din cas cutnd un semn si am pornit la ntmplare ctre colibele servitorilor mei. Tocmai dduser drumul la puii lor, care alergau ncoace si ncolo printre case. M-am oprit o clip n loc si am nceput s m uit la ei. Cocosul cel mare si alb al Fathimei a venit psind tantos n fata mea. Deodat s-a oprit, si-a lsat capul nti intr-o parte, apoi n cealalt si si-a ridicat creasta n aer. Pe partea opus a potecii, din iarb, a iesit un mic cameleon cenusiu, care, ntocmai ca si cocosul, pornise n recunoasterea de dimineat. Pasrea s-a dus drept ctre el ~~ deoarece ginile mnnc asemenea vietti si a scos citeva cloncneli de satisfactie. Cameleonul a ncremenit ? vederea cocosului. Era si nfricosat, dar n acelasi timp 1 toarte viteaz, si-a nfipt picioarele mai bine n pmnt, 335 a cscat gura ct a putut de mare si, vrnd s-si sperie adversarul, si-a propulsat brusc limba n form de trefl n directia cocosului. Acesta a rmas o clip luat parc pa nepregtite, apoi, hotrt si iute, a lovit fulgertor cu ciocul, asemeni unui ciocan, gmulgndu-i cameleonului limba din gur. Toat ntlnirea dintre cei doi n-a durat mai mult da zece secunde. Am gonit da acolo cocosul Fathirnei, dup care ani luat o piatr si am ucis cameleonul, fiindc acesta nu poate tri ,fr limb ; cu ea prinde insectele care-i servesc drept hran. Att de tare m-am speriat de scena la care asistasem ? cci fusese un lucru groaznic si formidabil redus la scar miniatural nct m-am dus si m-am asezat pe scaunul de piatr de lng zidul casei, unde am rmas vreme ndelungat, iar Farah mi-a adus ceaiul acolo si l-a lsat pe mas. Priveam n jos, ctre pietre si nu ndrzneam s-mi ridic privirea, ntr-att de mult mi aprea lumea aceasta un loc extrem de periculos. Numai ncet, foarte ncet, n cursul, urmtoarelor zile, am avut revelatia c atunci primisem cel mai spiritual rspuns cil putint la ntrebarea pe care mi-o pusesem. Ba chiar, ntr-un mod ciudat, fusesem distins si onorat.
Puterile ctre care-mi ndreptasem plinsul mi respectaser demnitatea mai mult dect o fceam eu nsmi; si ce alt rspuns mi-ar fi putut ele da ? Categoric, momentul nu era nimerit pentru- cocolose'al, iar ele se hotrser s-nchid ochii la dorinta mea. Marile puteri rseser ctre mine, cu un ecou dintre coline venind n urma acestui rs si mi spuseser, printre trompete, printre cocosi si cameleoni : Ha-ha ! Iar eu am fost multumit c iesisem la plimbare n acea dimineat, tocmai la timp pentru a salva cameleonul de la o moarte lent si foarte chinuitoare. Probabil cam n aceeasi vreme desi nainte de a-m vinde caii a venit la mine Ingrid Lindstrom de la ferma ei din Njoro, ca sa stm cteva zile mpreun. A fost un gest frumos din partea ei, cci stiam ct i este de greu s-si prseasc ferma si s plece. n dorinta de a face bani pentru a avea cu ce plti pmntul lor de la Njoro, 336 sotul ei se angajase n Tanganika la o companie de sisal ci n acel moment asuda acolo, la o altitudine de dou mii ê picioare, ca si cura Ingrid l-ar fi"eliberat numai ca el s-si asume calitatea de sclav, si totul doar n interesul fermei lor. Prin urmare, ntre timp o conducea ea singur ; si extinsese ogrzile cu psri de curte si grdinile de zarzavat si cumprase porci si pui mici de curcan, ps care nu-i mai putea prsi prea usor, nici pentru cteva zile mcar. Cu toate acestea, de dragul meu, si-a lsat ntreaga gospodrie pe mna fidelului Kemo'sa, ca s se poat repezi pn la ferma mea, asa cum ar fi alergat n' ajutorul unui prieten a'.crui cas era n flcri ; de data aceasta pe Kemosa nu l-a mai luat cu ea, ceea ce, dat fiind situatia existent, cred c a fost un avantaj penttu Farah. Ingrid ntelegea si-si ddea seama, n strfundurile sufletului ei. cu mult intensitate, cu ceva din puterea elementelor nsesi, cc-nseamn cnd o fermier ajunge nevoit s renunte ia pmntul ei si s-l prseasc pentru totdeauna. Ct timp a fost Ingrid ia mine, n-am discutat nici despre trecut, nici despre viitor si nu am amintit numele nici unui prieten sau cunoscut, ci ne-am concentrat exclusiv asupra dezastrului din acel moment. Am mers mpreun de la- un obiect la altul pe ntreg cuprinsul fermei, numin
du-le cu voce tare, cnd" am trecut pe .ling ele, pe fiecare n parte, de parc am fi fcut un inventar mintal al fermei, sau Ingrid, n numele meu, ar fi strns material pentru o carte de plngsri amare, pe care s-6 pun n fata destinului. Ea stia ndeajuns de bine, din propria sa experient, c nu exist o asemenea carte, dar totusi ideea c ea ar putea fi scris face parte din modul de viat al femeilor de pe acest pmnt. Ne-am dus pn la tarciil boilor si ne-am asezat pe gard, numrnd mpreun boii n timp ce intrau pe poart, Fr cuvinte, am artat spre ei : i boii stia...", iar Ingrid, tot fr cuvinte, mi-a confirmat : ,,Da, boii stia..." i i i-a notat n carte. Apoi ne-am dus ctre grajduri ca s dm zahr la cai si, dup ce l-au terminat pa tot, am ntins palmele mele murdare si lipicioase, artndu-i-le lui Ingrid si plngnd : Caii stia..." Ea mi-a rspuris cu un ftat adnc : Da, caii stia..." si i-a notat si pe ei n carte. 33? n grdina mea de pe malul rului nu se putea mpca cu ideea c eram nevoit s prsesc plantele mele dragi, ne care e adusesem din Europa ; si-a f rnt pur si simplu 'manile de mila mentei, a salviei si a lavandei si chiar a revenit la ele ceva mai trziu, de parc ar fi cutat o modalitate, prin care eu s le pot lua cu mine napoi, acas. Ne-am petrecut dup-amiezele contemplnd mpreun mica mea cireada de vaci autohtone, care psteau pe gazonul din fata casei. Leam luat pe rnd, amintindu-le vrsta, caracteristicile si cantitatea de lapte pe care o ddeau fiecare, iar Ingrid icnea si striga la auzul cifrelor, de parc ar fi fost, de fiecare n parte, rnit fizic. Le-a examinat pe rnd, cu grij, nu cu'un ochi de cumprtor, cci vacile reveneau bietilor mei de cas, ci pentru a cntri si a evalua paguba mea a pierderea acestor vaci. A mbrtisat vitelusii, cu acel miros al lor dulceag ; dup o lupt ndelungat, reusise si ea s aib cteva vaci cu vitei la ferm si acum, contrar oricrei ratiuni si mpotriva vointei sale, privirile ei adnci, ptrunztoare si furioase m nvinuiau c prseam tocmai acesti vitei. Un brbat aflat Kng un prieten lovit de soart si care n sinea lui siar repeta : O, Doamne, bine c nu snt eu"', s-ar simti, cred, ndeajuns de rusinat si ar ncerca s si reprime sentimentul. Cu totul diferit stau lucrurile
ntre dou femei care snt prietene si dintre care una si manifest profunda compasiune pentru necazul celeilalte.. E un adevr de la sine nteles c prietena mai norocoas si va repeta ntruna n-mintea ei : O, Doamne, bine c nu snt eu". Ceea ce nu provoac vreun sentiment ostil ntre cele dou, ci dimpotriv, le apropie si mai mult, dnd un caracter rnai personal ceremonialului compasiunii. Cred c brbatii nu pot nici prea usor, nici cu prea mult elan invidia sau triumfa asupra altor brbati. Dar nu ncape discutie c mireasa triumf asupra domnisoarelor de onoare, iar vizitatoarele unei luze o- invidiaz pe mama noului nscut ; si nici una din prti nu se simte mai ru pentru acest motiv. O femeie care a pierdut o sarcin i poate arta unei prietene hinutele copilului care n-a fost s fie, constient c .prietena si va repeta n sinea ei : O, Doamne, bine c nu snt eu" si pentru amridou ar fi o atitudine fireasc si potrivit. La fel a fost cu Ingrid si 338 cu mine. n timp ce ne plimbam pe terenul fermei, stiam c se gndea la ferma ei, multumind din suflet cerului c o mai avea si agtndu-se de ea cu toate puterile sale, drept care eu si ea ne-am mpcat de minune atunci. Desi eram mbrcate amndou n pantaloni si haine kaki uzate, eram de fapt un cuplu mitic de femei, nvluite una n alb, cealalt n negru, formnd o unitate complementar, ca dou ursite ale vietii de fermier pe continentul african. Cteva zile mai trziu, Ingrid si-a luat rmas bun de la naine si a plecat cu trenul spre Njoro. Acum nu mai puteam iesi nici clare, iar plimbrile fr cini deveniser tcute si cam anoste, dar, slav Domnului, mi mai pstrasem nc masina si eram bucuroas c o mai aveam, cci n acele ultime luni mi rmseser o multime de treburi de rezolvat. De pild, soarta clcasilor mei m apsa ntruna pe constiint. Cum oamenii care cumpraser ferma aveau de gnd s desfiinteze plantatia de cafea, s parceleze tot domeniul si s l vnd ca teren imobiliar, se ntelege c nu le mai trebuiau nici clcasi, iar, de ndat ce vnzarea a fost perfectat, le-au dat tuturor un .preaviz de sase luni n care s-si fac bagajele si s se mute n alt parte. Pentru clcasi a fost o hotrre neprevzut si uluitoare, cci ei triser mereu cu iluzia c acel pmnt era al lor. Multi
dintre ei chiar se nscuser aici, altii veniser nc de mici, cu printii lor. Ccasii .mei stiau c, pentru a rmne. la ferm, trebuiau s lucreze,pentru mine o sut optzeci de zile pe an, n schimbul crora erau pltiti cu cte doisprezece shillingi la fiecare treizeci de zile ; toate aceste socoteli erau tinute strict n registrele fermei. Ei mai stiau deasemeni c trebuie s plteasc impozitul pe colibe ctre guvernul colonial de cte doisprezece shillingi de colib, povar destul de grea pe capul unui om care, neavnd oricum prea mare lucru pe aceast lume, posed doar vreo dou-trei csute de pmnt n functie de numrul sotiilor sale, cci un brbat Kikuyu e obligat s asigure fiecrei sotii cte o Colib care s fie numai a ei. Din cnd n cnd ccasii mei fuseser amenintati cu alungarea de pe domeniu pentru cte o neregul sau alta, nct probabil deja simteau c nu se afl 339 ntr-o postur chiar inexpugnabil. Impozitul pe colibe le displcea profund si, cn'd eram nevoit s~l strng eu n numele guvernului colonial, mi ddeau foarte mult de furc si trebuia s le ascult ore' ntregi lamentatiile. Cu toate acestea, ei priveau mprejurrile existente ca pe vicisitudini obisnuite ale vietii lor si niciodat n-au renuntat la speranta de a le depsi cumva, ntr-o bun zi. Dar nu-si imaginaser c putea s fie si un principiu universal profund, care, odat sosit momentul, se va manifesta de o manier fatal si zdrobitoare pentru ei. O vreme s-au complcut n a privi hotrrea noilor proprietari ai fermei ca pe un fel de sperietoare, pe care, dnd dovad de mult curaj, o puteau agnora total. n anumite privinte, desi nu n toate, albii ocup n mintea bstinasilor acelasi loc care, n mintea lor, este ocupat de ideea de Dumnezeu. Odat am ncheiat cu un negustor de cherestea indian im contract. n care am ntlnit formula : un act al lui Dumnezeu. Cura nu-mi era prea clar ce nseamn, avocatul ce redacta contractul a ncercat s m lmureasc : Nu, nu, doamn", mi-a spus e, n-ati nteles sensul exact al termenului. Tot ceea ce est complet imprevizibil si. n neconcordant eu regulile sau cu ratiunea este un act al lui Dumnezeu". Pin la urm, certitudinea preavizului de a prsi do
meniul i-a adus pe clcasi, n grupuri ntunecate, "adesea n preajma casei mele. Ei simteau c denuntarea ntelegerii dintre noi era o consecint a plecrii mele de la ferm propriul meu ghinion sporea s se rsfrngea si asupra lor, a tuturora. Fapt pentru care nu m condamnau, cci totul fusese discutat si rsdiscutat ntre noi, ci m-ntrebau doar unde s se duc ei acum. Am constatat, din mai multe puncte de vedere, c mieste greu s le dau un rspuns. Potrivit legilor,, bstinasii nu pot cumpra pmnt si nici nu exist vreo alt ferm, dup stiinta mea, att de mare nct s angajeze clcasi. Le-am spus ce rni se spusese si mie cnd m-am interesat de posibilitti, si anume c trebuiau s mearg n Rezervatia Kkuyu si s-si gseasc pmnt acolo. La care m-au ntrebat cit ngrijorare dac vor gsi suficient _ pmnt n rezervatie pentru a-si lua si toate vitele cu ei. i 340 roai voiau nc s stie dac puteau fi siguri c vor gsi toti pmnt n acelasi loc, astfel ca toat suflarea de la ferm s poat rmne mpreun", cci nu.voiau s fie mprstiati. Am fost surprins auzind c erau att de hotrti s rmn mpreun, cci la ferm le fusese destul de greu s triasc in pace si niciodat nu prea aveau de spus vorbe frumoase unii despre ceilalti. Cu toate acestea ns, veniser toti marii proprietari de vite, fudulii Kathegu, Kaninu si Mauge, mn n mn, ca s spun asa, cu umilii si npstuitii de soart truditori ai pmntului Waweru si Chotha, care nu aveau nici mcar o capr ; dar toti erau ptrunsi de acelasi spirit si la fel de ferm decisi s se pstreze unii'pe ceilalti pe ct erau de decisi s-si-pstreze vitele. Simteam c voiau din partea mea nu numai un loc unde s triasc, ci c-si cereau de la mine nssi existenta lor mai departe. Cnd iei prnntul unor bstinasi, de fapt le iei mai mult dect pmntul. 'Le rpesti si trecutul n acelasi timp, si rdcinile, si identitatea. Dac le iei" toate acele lucruri pe care snt obisnuiti sau-pe care se asteapt s le. vad,. e ca si cum, ntr-un fel, le-ai rpi vederea. Acest adevr este valabil mai degrab la oamenii primitivi dect la cei civilizati, iar animalele snt n stare s mearg distante lungi, s treac-prin multe pericole si suferinte spre a-si recstiga identitatea pierdut, n mijlocul decorului fa
miliar. Masaii, cnd au fost mutati din fostul lor tinut, la nord de calea ferat, n rezervatia n care triesc si azi, si-au luat cu ei numele rurilor, al dealurilor si al cmpiilor si le~au dat rurilor, dealurilor si cmpiilor din teritoriul cel nou. Cltorul este indus n eroare, Masaii si-au luat drept leac rdcinile lor tiate, ncercnd, n exil, s-si pstreze trecutul cu ajutorul unor formule si denumiri. Acum, din acelasi instinct de autoconservare, se agtau unii de ceilalti si clcasii mei. Dac tot trebuiau s plece de pe pmntul lor, mcar s fie nconjurati de oameni care l cunoscuser si care s poat depune mrturie n privinta identittii lor. Astfel ar mai fi putut vorbi, timp de ctiva ani poate, despre geografia si istoria fermei i ceea ce Unul ar fi uitat si-ar fi amintit precis cellalt. 341 In situatia de-acum ns i ncerca rusinea de a se stinge definitiv. Du-te, Msabu", m ndemnau ei, du-te pentru noi la selikali si obtine s ne putem lua toate vitele n locul cel nou unde o s mergem si s rmnem mpreun, om unde o fi." Astfel a nceput pentru mine un lung pelerinaj, sau o rtceai dup cersit, care mi-a ocupat ultimele luni trite n Africa. n folosul bstinasilor mei Kikuyu m-am dus mai nti la Comisarii Districtuali de la Nairobi si Kiambu, apoi la' Departamentul pentru Problemele Bstinase si Ja Oficiul Teritorial, iar n final la nsusi guvernatorul Sir Joseph Byrne, pe care nu l cunoscusem nc, deoarece abia venise din Anglia. Pn la urm am si uitat de ce m mai dusesem. Uneori trebuia s stau si cte o zi ntreag la Nairobi, sau s ncerc n acelasi loc de cte dou-trei ori ntr-o zi. ntotdeauna gseam ia ntoarcere ctiva clcasi postati n. fata casei mele, dar niciodat vreunul din ei nu m-a ntrebat ce noutti aveam, ci stteau acolo cu totii de veghe spre a-mi transmite, printr-o magie local necunoscut mie, elan n ceea ce m angajasem s fptuiesc. Functionarii guvernului colonial aveau mult rbdare si erau foarte ndatoritori. Dificulttile n cazul de fat nu ei le creaser, ci totul era s se gseasc, 'n Rezervatia Kikuyu, o suprafat de pmnt neocupat si suficient
de mare pentru a gzdui ntreaga comunitate a clcasilor de la ferma mea, cu vitele lor cu tot pe deasupra. Majoritatea acestor functionari erau de mult vreme n Colonie si-i cunosteau bine pe bstinasi. N-au sugerat dect foarte vag solutia de a-i convinge pe Kikuyu s-si vnd o parte din septel, fiindc stiau ei nsisi foarte bine c sub nici un motiv acestia n-ar accepta, iar duendu-si cu ei cirezile ntr-un loc prea strimt, vor provoca, n anii urmtori, nenumrate conflicte si nentelegeri cu vecinii lor din rezervatie, pe care vor fi nevoiti s le cerceteze si s le rezolve ceilalti Comisari Districtuali. Dar, cnd am ajuns la cea de-a doua dorint a bstinasilor, si anume c voiau s rmn toti mpreun, autorittile roi-au comunicat c efectiv nu era nevoie. .,Nevoia nu se socoteste-n cifre", m gndeam eu. Chiar cersetorul cel mai oropsit singduie o plcere van-odai", * si asa mai departe. Toat viata am sustinut c oamenii pot fi clasificati n functie de felul cum ne imaginm c s-ar comporta fat de Regele- Lear. Nu te puteai ntelege cu Regele Lear tot asa cum nu te puteai ntelege cu un btrn Kikuyu ; dar Lear, cel putin, era rege. E drept c bstinasul african nu si-a druit tara omului alb printr-un gest de magnific generozitate, de aceea si cazul era oarecum diferit de cel al btrnului rege si al fiicelor sale ; albii si-au nsusit singuri tara bstinasului negru de-aici si au transformat-o n protectorat. Dar nu puteam scpa nici de gndul. c nu cu prea mult n urm, ntr-o vreme pe care unii nc si-o aminteau, bstinasii tinutului respectiv si stpniser pmntul netulburati de nimeni si nu auziser n viata lor de omul alb si de legile instaurate de acesta. n mijlocul nesigurantei generale a existentei lor, pmntul le-a rmas mereu un re-per stabil. Unii din ei au fost dusi de negustorii de sclavi si vnduti la trgurile de sclavi, dar altii au rmas mai departe pe loc. Cei luati si dusi, n exilul si robia lor de pe tot ntinsul lumii rsritene, tnjeau dup podisul african, cci aceea era tara lor. Btrnul bstinas african, cu pielea lui neagr si ochii deschisi la culoare si btrnul elefant cu pielea neagr si ochii deschisi la culoare seamn unul cu cellalt si amndoi snt forme de relief ale peisajului. Oricare din ei se poate trezi complet perplex la vederea teribilelor schimbri ce se produc n jurul lui_si
te-ar putea ntreba unde anume se afl, iar tu ai fi nevoit s-i rspunzi, asemeni lui Kent : Maiestate, esti n regatul tu".** ; ' . n cele din urm, cnd tocmai ncepusem s cred c ' toat viata mea nu voi face altceva dect s m duc la Nairobi si s m-ntorc, discutnd cu toate serviciile guvernamentale, -pe neasteptate am primit nstiintarea c cere * Regele Lear, actul II, scena 4. n romneste de Mihnea ^neorghiu, n volumul W. Shakespeare, Teatru, E.P.L.U., Bucuresti, 1964. (N. trad.) ' ? r, ** Regele Lear, "Setul IV, scena 7. n romneste de Mihnea ^heorghiu, n volumul W. Shakespeare, Teatru, E.P.L.U., BucureSti, 1964. (N. trad.) 343 rea mea fusese aprobat. Guvernul colonial acceptase s le cedeze clcasilor mei de la ferm o portiune din- Rezervatia Forestier de la Dagoretti. Aici ei si puteau ntemeia o asezare proprie, nu departe de vechile locuri n care triser, nct, si dup disparitia fermei, aveau s si pstreze figurile lcxr si numele ca o comunitate compact. Vestea despre aceast hotrre a guvernului a fost primit la ferm cu o emotie adnc si fr cuvinte. Ar fi fost imposibil de spus, judecind dup fetele lor, dac avuseser mereu ncredere n rezolvarea favorabil a cazului sau dac i apucase cumva disperarea. De ndat ce situatia s-a clarificat, au trecut imediat la formularea unei sumedenii de cereri si de propuneri complicate si de cele mai diverse naturi, pe care ns ara refuzat s le mai tratez, indiferent cu cine. Au rmas mai departe de veghe ling locuinta mea, privindu-m ns acum ntr-un chip nou. Bstinasii au un anumit simt si o anumit ncredere n destinul fast si, dup acest prim succes al nostru, poate ncepuser s fie convinsi c totul avea s fie iarsi bine, iar eu aveam s rmn la ferm. n ceea ce m priveste, rezolvarea problemei viitorului pentru clcasii mei a constituit o mare usurare. i nu de multe ori n viat am fost att de satisfcut. Apoi, dup vreo dou sau trei zile, am nceput s am sentimentul c munca mea n aceast tar ajunsese la captul ei si c acum puteam pleca. Recolta de cafea de la ferm era adunat, iar moara n care o mcinam sttea imobil si mut, n cas nu mai era nimic, iar clcasii mei
primiser un alt pmnt pe cai'e s se strmute. Sezonul marilor ploi se ncheiase si iarba cea nou crescuse deja nalt pe em'puri si printre coline. Planul asupra cruia m hotrsem la nceput, anume de a ceda n toate chestiunile, minore, pentru a putea pas-. tra tot ce era de important vital pentru mine, s-a ncheiat cu un esec total. Fusesem de acord s mi cedez una cte una posesiunile, ca un fel de pret al rscumprrii pentru viata mea, dar, n clipa cnd am ajuns s nu mai am. nimic, eu nsmi eram, din toate, lucrul cel mai usor de care soarta se putea dispensa. * . Era o lun plin n acele zile si lumina ei cdea n camera rmas goal, dcsennd pe,podea conturul ferestre-. 344 . lor cu claritate. M gndeam. c luna privea probabil n loctiinta mea si se-ntreba ct timp mai aveam oare de gnd s stau ntr-un loc de unde tot restul si luase zborul. A nu", spunea ns luna, pentru mine timpul nseamn foarte putin." ' As fi dorit s mai rmn la ferm pn-i vedeam pe clcasii mei instalati pe noul lor teritoriu. Dar msurtorile topometrice durau foarte mult si nu se putea spune cu sigurant cnd ayea s se produc efectiv mutarea. RMAS BUN Cam pe atunci btrnii din mprejurimile fermei au luat hotrrea s tin o ngoma n cinstea mea. Aceste ngome ale btrnilor fuseser mari ocazii ceremoniale n trecut, ns acum se tineau numai rareori si, ct am stat n Africa, n-am avut norocul s asist la nici una. Mi-ar fi plcut mcar o dat s vd o asemenea ngoma, cci bstinasii Kikuyu vorbesc despre ele cu mult respect. Este considerat o mare onoare pentru o ferm ca btrnii s-si tin dansul pe pmntul ei si oamenii mei discutau despre aceast ngoma deja cu mult nainte ca ea s aib loc. Pn si Farah, care de obicei privea cam de sus asemenea srbtori bstinase, de data aceasta a fost impresionat de hotrrea btrnilor dansatori Kikuyu. Acesti oameni snt foarte btrni,. Memsahib", mi-a spus el, snt foarte-foarte btrni." Era curios s auzi cum tinerii lei Kikuyu vorbeau cu
respect si cu' veneratie adnc de apropiata desfsurare de forte a btrnilor dansatori. Un singur lucru nu stiam eu legat de aceste ngome, si anume c fuseser interzise de guvernul colonial. Motivul interdictiei nu-l cunosteam. Bstinasii Kikuyu ns probabil stiau de ea, dar au preferat s o ignore, fie. gndind c n aceste vremuri de mare rstriste puteau ndrzni lucruri ? oprite n vremurile obisnuite, fie uitaser complet de acea interdictie n vrtejul puternicelor emotii puse n miscare de apropiatul -dans. i nicu nu le sttea n fire s pstreze tcerea n jurul ngomei plnuite. Cnd au sosit, btrnii dansatori ofereau o imagine rar, inegalabil si sublim. Erau n total vreo- sut si au aprut n acelasi timp, adunndu-se probabil cu totii la o anumit distant" de casa mea. Btrnii brbati bstinasi snt oameni ndeajuns de frigurosi, nct de obicei se nfsoar si se nfofolesc n blnuri si-n tot felul 346 ele pturi groase? ns de data aceasta erau goi, parc spre a afirma solemn un adevr formidabil al vietii. Podoabele si culorile de rzboi erau distribuite cu mult discretie, clar ctiva dintre ei purtau, pe craniile lor btrne si ple- suve, uriasele cununi din pene de vultur negre, pe care le vezi mai ales arborate de tinerii dansatori. De fapt, n-aveau nevoie de nici .o podoab, cci erau ei nsisi impresionanti. i nu se strduiau, ca btrnele frumuseti din slile de baluri europene, s-si ia o aparent tinereasc, ci toat importanta si greutatea dansului, att pentru ei ct si pentru privitori, constau n vrsta naintat a protagonistilor. Aveau pe ei un soi ciudat de semne, cum nu mai vzusem nc pn atunci, nistes linii trasate cu creta de-a lungul membrelor lor curbate, ca si cum, n austera sinceritate cu care se prezentau, voiau s marcheze clar sub piele oasele tepene si' fragile pe care le aveau. Miscrile lor, n timp ce avansau ntr-un mars lent, pregtitor, erau ntr-att de stranii net m miram de-a dreptul la ce fel de dans aveam s asist. n timp se stteam si priveam asa, mi-a revenit n minte .o fantezie, care m mai mbiase si alteori : c nu eu eram cea care plecam, fiindc nu sttea n puterea mea s prsesc Africa, ci tinutul acesta se retrgea ncet si grav dinspre mine, ca marea la ceasul refluxului. Iar
procesiunea care trecea aici nu era dect cea a vnjosilor dansatori tineri de ieri si de alaltieri, care se ofileau sub ochii mei si se duceau pentru totdeauna. 'Plecau n stilul lor caracteristic, ncet, printr-un dans, oamenii erau alturi' de mine, iar eu alturi de ei, toti multumiti,, toti mpcati. Btrnii nu vorbeau deloc, nici mcar unul cu cellalt, ci si crutau toate fortele pentru efortul care avea s urmeze. Tocmai n clipa cnd eroii zilei se asezaser n linie pentru dans, un askari de la Nairobi a sosit la ferm cu 6 scrisoare pentru mine, n care mi se aducea la cunostint c ngoma nu se putea s aib loc. N-am nteles, cci pentru mine era un lucru cu totul Neasteptat si a trebuit s citesc scrisoarea nc de dou" sau trei ori. Emisarul din capital era si el att de tulburat de importanta spectacolului pe care-l compromisese 347 c nici mcar n-a deschis gura ctre btrni sau ctre vreunul din bietii mei de cas, cu att mai putin nu s-a fudulit si nu a fcut-o pe grozavul, cum fac de obicei "askarii, att de multumiti altfel s-si arate atotputernicia asupra restului bstinasilor. In toat perioada ct am trit n Africa n-am avut niciodat o clip mai plin de amrciune ca cea de acum. Nu stiusem c inima mea se poate rzvrti ntr-un asemenea vrtej cumplit mpotriva celor ce se ntmplau cu mine. N-am reusit nici mcar s articulez un cuvnt; nimicnicia vorbelor mi-era ct se poate de evident. Btrnii Kikuyu stteau si ei ca o turm de oi birne, cu ochii sub pleoapele lor ridate fixati asupra chipului meu. Par si simplu nu puteau, n decurs de o singur secund, s renunte la acel lucru pentru care se pregtiser sufleteste att de intens, iar linii dintre ei ncercar chiar vagi miscri convulsive din picioarele lor bicisnice ; veniser doar s danseze si nu plecau fr dans de-acolo. n cele din urm le-am spus c ngoma lor fusese anulat. Acesta veste, stiam prea bine, avea s capete n mintea lor un alt aspect, dar care anume mi-era greu s ghicesc. Poate-si ddeau seama ct de inutil era n aceste momente o ngoma, pentru simplul motiv c nu mai aveau
n cinstea cui dansa, fiindc eu ncetasem s mai exist. Poate-si nchipuiau c, n realitate, fusese deja tinut, o ngoma grozav, fr pereche si de o, asemenea strlucire incit anula orice alt posibil ncercare, iar cnd avea s fie gata, de fapt totul se va fi ncheiat. Un mic ctel bstinas, pe gazonul din fata casei, profitnd de linistea cobort, a nceput s hmie sonor si n mintea mea am si auzit ecoul : ? A,ud cum latr ctelanrii, haita D buzna s m muste, mars, ctea..* Kamante, care fusese nsrcinat cu mprtitul tutunului dup dans, acum, n virtutea obisnuitei sale inventivi * Regele Lear, actul III, scena 6. In romneste de Mihnea Ghecrghlu, n volumul W. Shakespeare, Teatru,. E.P.L.U., Bucuresti, 1864. (N. trad.) 343 tati tcute, a considerat momentul potrivit, pentru a-si intra n rol si a iesit n fat cu un calbash plin de tutun de prizat. Farah i-a fcut semn s treac la locul lui, ns Kamante era si el Kikuyu, de conivent cu btrnii dansatori si si-a vzut mai departe de treab. Tutunul de prizat era o realitate. L-am distribuit btrnilor aflati de fat. Dup un scurt rstimp au plecat cu totii, care ncotro, nspre casele lor. Persoanele care &u regretat cel mai tare plecarea mea cred c au fost btrnele de la ferm. Aceste femei Kikuyu avuseser o viat grea si deveniser tari ca stnca sub ncercrile ei amare, ntocmai ca niste catri btrni care te musc dac reusesc s ajung pn la tine. Efau mai rezistente la boli dect brbatii lor, dup cum mi-a fost dat s aflu - n practica mea medical, mai nemblnzite dect acestia si mai incapabile cu agresivitate chiar de a admira, indiferent ce, la ceilalti oameni. Nscuser destui copii la viata lor si i vzuser pe multi murind ; pe aceste femei nimic nu le mai speria. Crau sarcini mari de lemne de foc cu cte un ham petrecut pe frunte, ca s-si pstreze echilibrul de trei sute de livre* odat, tremurnd sub greutatea lor, dar nemblnzite si nenfrnte ; munceau pmntul uscat din shambas, ncovoiate din zorii zilei si pn seara trziu. Acolo el st si si pndeste prada ; ochii si strpung deprtrile,,,
Inima lui este tare ca piatra, tare ca piatra rsnitei, cea de dedesubt... El si bate joc de primejdie si n-are nici o team... Cnd se scoal ns si porneste, face de ocar si pe cal si pe clret... ti va face el multe rugminti, ti va spune vorbe drglase ?"** i totusi" mai aveau rezerve de energie n ele si radiau n jur vitalitate. Btrnele se interesau activ de tot ce se ntmpla la ferm i erau n stare s mearg si zece mile pe jos pn la o ngoma a tinerilor din mprejurimi; o glum sau o can. de tembu fceau ca fetele lor brzdate de riduri si stirbe s se topeasc ntr-un rs voios. Aceast fort, aceast * 1 livr -?= 453,6 grame. (N. trad.) ** Iov, 39, vers. 18, 22 si 29 ; 41, vers. 3 si 24. (N, trad) 349 fi' dragoste de viat la ele mi se preau nu'numai demne de tot respectul, ci admirabile si fascinante. Btrnele de la ferm si eu fusesem ntotdeauna prietene. Ele erau cele care-mi spuneau Jerie, brbatii adulti si copiii cu exceptia acelora foarte mici nu mi se adresau niciodat asa. Jerie este un nume feminin Kikuyu dar are si o semnificatie aparte : de cte ori o fat se naste ntr-o familie bstinas la mult vreme dup fratii si surorile ei, i se spune Jerie si bnuiesc c^ acest nume implic n el o not de afectiune. Acum btrnele de la ferm regretau c le prseam. Din aceast ultim perioad pstrez fotografia unei femei Kikuyu, al crei nume nu l mai retin, pentru c n-o cunosteam prea bine : era de fel, cred, din satul lui Kathegu, sotia sau vduva unuia din numerosii si fii. Venea ctre mine pe o potec din cmpie, crnd n spate o sarcin de bete lungi si subtiri, pe care Kikuyu le folosesc la construirea acoperisului colibei si care la ei este o munc exclusiv feminin. Aceste bete pot avea pn la cincisprezece picioare lungime ; cnd trebuie s le, care, le leag ntre ele la cele dou capete,1 iar aceste nalte conuri confer omului de sub ele, n trecerea sa prin peisaj, aspectul unui anumit animal preistoric, sau mai degrab l fac s semene cu o giraf. Betele crate de aceast femeie erau toate negre si arse, pline de funinginea fumului din colib, adunat n decurs de ani de zile ; probabil c-si demontase casa si acum si ducea materialele de
constructie, n halul n care artau, spre locul ei cel nou de strmutare. Cnd ne-am ntlnit, a rmas nemiscat n loc, barndu-rni trecerea si privindu-m n ochi ntocmai ca .o giraf dintr-o turm mare, pe care-o ntlnesti n cmp deschis si care trieste si simte si .gndeste _ ntr-un mod care nou ne rrnne n veci inaccesibil. Dup o clip ns a izbucnit n plns si lacrimile-i curgeau siroaie pe fat. Nici un cuvnt n-am spus nici ea, nici eu, iar dup cteva minute mi-a fcut loc s trec, dup care ne-am desprtit, fiecare din. noi apucnd-o n directie opus si urmndu-ne drumul nostru. M-am gndit c, n fond, avea nis'te materiale cu care s-si nceap constructia si mi-am imaginat cum se va pune pe treab, legndu-si betele laolalt si ncropindu-si acoperisul casei. 850 Micutii ciobnasi de pe domeniu, care nu apucaser niciodat o vreme cnd eu s nu locuiesc la ferm, triau. pe de alt parte o mare êmotie si tensiune la ideea c aveam s plec. Poate era pentru ei si greu si cutezant s-si imagineze lumea fr prezenta mea, ca si cum s-ar fi aflat c nssi Providenta se gndeste la abdicare. si ridicau cpsoarele din iarba nalt cnd m vedeau trecnd prin apropiere si strigau dup mine : Cnd pleci, Msabu ? Msabu, peste cte zile pleci ?" Cnd a venit si ziua plecrii mele, am tras nvtminte ciudate, si anume c ni se pot ntmpla tot felul de lucruri, pe care nici mcar noi nsine s nu ni le gutem imagina, fie nainte, fie n timp ce se petrec, fie pe urm, cnd le privim retrospectiv. mprejurrile pot avea o fort motrice prin care s provoace evenimentele fr ajutorul imaginatiei sau ntelegerii omenesti. n asemenea conditii tu nsuti rmi n contact cu cele ce se ntmpla urmrind mersul lucrurilor atent, de la o secund la alta, .ca un orb care se las condus si care pune un picior n fata celuilalt cu mult prudent, ns inconstient. Urr lucru sau altul ti se ntmpla, iar tu le simti ntmplndu-ti-se, dar, n afar de aceasta, n-ai nici o legtur cu ele si nici o cheie mai profund spre cauza ori spre semnificatia lor. Animalele slbatice dintr-un circ si parcurg, am impresia, numrul lor n linii mari cam n acelasi fel. Cei care au trecut prin asemenea situatii pot spune c au trecut oarecum prin moarte o trecere n afara ima
ginatiei, dar n interiorul experientei. Gustav Mohr a venit cu.masina lui nc din zorii zilei, ca s m nsoteasc pn la gar. Era o dimineat rcoroas, dar aerul si peisajul din jur "hu prea aveau nici unul din ele culoare. Gustav Mohr nsusi arta palid si clipea mereu si mi-am amintit ce-mi povestise odat la Duiban un cpitan de balenier norvegian, c norvegienii snt nenfricati n fata unei furtuni, n schimb sistemul lor nervos nu suport o situatie calm. Am luat mpreun ceaiul pe masa dintr-o piatr de moar, cum raai fcusem de-attea ori pn atunci. De aici, ctre vest, colinele din fata noastr, cu usoare, pnze de ceat prin 351 viugile dintre le, triau cu mult gravitate ric un moment din multimilenara lor dinuire. Mie mi-era la fel de frig de parc as fi fost acolo. Bietii mei de cas erau nc n locuinta goal, darea s spun asa, si mutaser deja existenta prin alte locuri, iar familiile si bruma lor de avere fuseser trimise dinainte. Femeile lui Farah, mpreun cu Saufe plecaser cu o zi nainte cu un camion n colonia somalez de la Nairobi. Farah avea s m-nsoteasc pn la Mombasa, la fel ca si biatul cel mic al lui Juma, Tumbo, pentru c acesta-si dorea cel mai mult si mai mult pe lume" o cltorie cu trenul; iar cnd i s-a oferit, ca dar de adio, s aleag ntre o vac si un drum pn la Mombasa, el a ales, fr vreo umbr de ezitare, drumul. Mi-am luat, n fine, rmas bun de la fiecare din ei n parte si, n clipa cnd am iesit din cas, desi fuseser instruiti tot timpul s nchid usile prin locuint, au lsat de data aceasta usa deschis larg n urma mea. Era un' gest att de tipic pentru gndirea bstinas, ca si cum ar fi vrut s spun s m ntorc din nou, sau' poate voiau s sublinieze c nu mai aveau dup cine s-nchid usile si c de-acum nainte acestea puteau rmne deschise spre toate cele patru vnturi. Farah conducea masina ncet, n ritmul asezat al unei cmile, pn am trecut si de cotul aleii, iar casa a disprut n urma noastr. Cnd am ajuns n dreptul iazului de la ferm, l-am ntrebat pe Mohr dac puteam s ne oprim o clip si am cobort s fumez o tigar pe malul lui. Am zrit ctiva pesti prin ap, ce aveau s fie pescuiti si mncati de niste oameni
care nici nu stiau cine fusese Mos Knudsen si care nu cunosteau importanta n sine. a pestilor din lacul acesta. Aici Sirunga, nepotelul clcasului meu Kaninu, care era epileptic, a aprut s-si ia rmas bun.de la mine pentru ultima oar, cci n cele din urm zile o fcuse n ^nai multe rnduri, tot nvrtindu-se prin jurul fermei. Cnd xieam urcat din nou n masini si am pornit la drum, a nceput s fug dup noi ct l tineau picioarele, ca si cum vrtcjul de praf strnit l-ar fi luat pe sus si pe el, care era att de mic asemeni unei ultime senteioare din focul aprins de mine. A alergat asa tot drumul pn unde aleea de la ferm se unea cu soseaua cea mare si 352 m-am temut c o s se tin dup noi si cnd aveam s ajungem n sosea. Dar s-a oprit la ntretiere, cci, pn la urm, el era totusi un suflet al fermei. A rrnas pe loc privind n urma noastr si i-am vzut silueta micut ct ' timp ara mai avut m raza vizual aleea care ducea spre ferm. Pe drumul ctre Nairobi, ara zrit mai multe lcuste n iarb si chiar si pe soseaua principal, cteva au ptruns zbrnind n masin si se prea c se vor abate din nou asupra tinutului. Multi dintre prietenii mei veniser la gar pentru asi lua un ultim rmas bun. De fat era Hugh Martin, prezent masiv si nonsalant si, cnd s-a apropiat de mine s-mi spun la revedere, l-am vzut pe acest Docteur Pangloss al fermei mele ca pe-o figur solitar, o figur eroic, ce-si cumprase singurtatea dnd tot ce avea pe aceast lume si devenind, ntr-un anume fel, un simbol ntruchipat al Africii. Ne-am luat la revedere cu mult prietenie : glumisem de attea ori si avusesem attea discutii ntelepte. Lord Delamere era ceva mai btrn acum, ceva mai crunt si cu prul tiat ceva mai scurt dect pe vremea cnd am luat mpreun ceaiul n Rezervatia Masai, la nceputul rzboiului celui mare, cnd eu am condus acel transport de care cu boi pentru armata englez ; ns si azi, ca si atunci, era la fel de atent si de curtenitor cu mine. Majoritatea somalezilor din Nairobi erau prezenti pe peronul grii. Btrnul negustor de vite Abdallah s-a apropiat si mi-a druit un inel de argint cu o turcoaz montat n el, ca s mi poarte noroc n viat.
Bilea, servitorul lui Denys, m-a rugat solemn s transmit n Anglia tot respectul lui fratelui mai mare al fostului su stpn, n a crui cas locuise pe vremuri. Femeile somaleze, mi-a povestit Farah n timpul cltoriei, veniser si ele la gar aduse cu ricsa, dar, cnd au vzut attia brbati somalezi adunati n acelasi loc, si-au pierdut tot curajul si au fcut pe dat calea-ntoars. Lui Gustav Mohr i-am strns pentru ultima oar mna cnd eram deja urcat n vagon. Acum, c trenul ddea s Plece si chiar n clipa cnd a pornit, si-a recptat si ei echilibrul psihic. Dorea cu atta ardoare s-mi transmit un dram de curaj net s-a rosit puternic la fat ; obra353 zu-i era cuprins de flcri, iar ochii si deschisi la culoare strluceau fixndu-m cu privirile lor intense. La o halt Samburu de pe calea ferat, am cobort din tren n timp ce locomotiva se alimenta cu ap si m-am plimbat cu Farah pe peronul grii. De aici, ctre sud-vest, se ntrezreau colinele Ngong. Semetul sir de munti se ridica deasupra sesului nconjurtor, avnd o nuant albstruie, aerian parc. Erau ns att de departe nct cele patru vrfuri artau cu totul nensemnate acum, abia distincte si diferite de cum se vedeau atunci cnd le priveai de la ferma mea. ncetncet, conturul muntilor s-a estompat si a fost nivelat de mina deprtrii. POSTFATA Un persistent si acut sentiment al nchiderii, al epuizrii unei etape de viat se degaj din ntreg capitolul final al acestei crti, Desprtirea de ferm". Scriitoareaeroin si ncheie conturile cu un anume mod de existent si rnd pe rnd ncearc s-si ia rmas bun de la elementele lui concrete. Interventiile sale pentru a gsi un loc de strmutare comun tuturor clcasilor de la ferm, mprtirea bunurilor si a animalelor ei la prieteni, tigara fumat n ceat printre colinele Ngong n cutarea locului de veci pentru Denys Finch-Hatton, celelalte tigri fumate la stvilarul iazului construit de btrnul Knudsen, sau ntr-o gar oarecare pe drumul ctre Mombasa, inclusiv usile lsate deschise de servitori n urma ei, snt de fapt tot attea simbolice usi nchise de eroin pentru
totdeauna. ntoarcerea o resimte egal cu un exil, lumea cea mare i arat fiicei risipitoare directia casei printesti. Senzatia de ireversibil o copleseste, distanta niveleaz n urm contururile n fat o asteapt un viitor necunoscut si alb. Intuim, fr ca autoarea s-o recunoasc, lupta cu lacrimile ce-i joac n ochi si care, la rndul lor, i estompeaz ultimele imagini familiare. Aventura ei african se ncheie, dup saptesprezece ani, extrem de simplu, ca toate marile suferinte. Destinul lui Karen Blixen are n el ceva din patosul tragediei antice, asumat cu acea demnitate a supravietuitorului, care nchide toat durerea n sine, dar fr s-o uite si fr s-o etaleze. La Karen Blixen ea s-a distilat n act creator suprem. 355 , In anul 1905, studiourile de la Hollywood lansau, cu mare succes de cas, filmul Oul of Africa, inspirat dup cartea omonim a lui Karen Blixen si care beneficia de toate ingredientele de rigoare ale unei retete probate n timp : distributie de exceptie Meryl Streep, vorbind engleza cu un usor accent danez, Robert Redford, cu nedezmintitul su farmec, n genul cam ne-aristocratic" englez ns, ci inconundabil american si acel Bosewicht cunoscut din filmul Mephislo, Klaus Mria Brandauer, n rolul unui sot indiferent, dar cam profitor , exterioare admirabile, filmate la fata locului, cu peisaje si animale autentice, cu interioare reconstruite fidel dup fotografiile personale ale scriitoarei, editate n lucrarea The Life and Destiny of Isak Dinesen (Viata si destinul lui Isak Dinesen, 1970) de Frans Lasson si Clara Svendsen, n care apare si amnuntul, necunoscut pn atunci, al bolii venerice suferite de Karen Blixen, n sfrsit, o resedint colonial n stilul anilor !20 (desi nu actuala Karen House, n care a trit la vremea respectiv servitoarea), totul pe fondul unei intrigi sentimentale cu multe dialoguri si scene frumoase si memorabile. O mare iubire ntr-un." decor exotic, autenticitate biografic bine dozat, scene tensionate si de actiune, un vag umor anticolonial si un tragism condus cu mult delicatete fceau din acest film o cert reusit cinematografic n îne, desi transpunerea pe ecran a crtii opera o selectie cam sever si
unilateral n materialul ei extrem de bogat, reducnd experientele eroinei doar la acel aspect al lor tratat cu mai mare discretie de autoare, iar continentul african mai mult la un decor de vntoare pentru cei doi ndrgostiti. Simplificrile fac parte ns si ele din legile transpunerii crtilor pe ecran. In cazul lui Karen Blixen, filmul Out of Africa a produs un fenomen de sociologie literar demn de toat atentia : nu cartea celebr a influentat succesul filmului, ci invers, un film de mare succes a atras din nou interesul publicului asupra^ unei opere si a unei scriitoare de un anumit rsunet n anii '30, S56 dar care cu timpul s-a cufundat ntr-o neglijare benign din partea lumii, cu exceptia spatiului scandinav, unde, sub numele ei sau sub pseudonimul ales de ea, Isak Dinesen, autoarea celor apte povestiri gotice si consolidase lent, cu trecerea anilor, tot mai mult locul ce i se cuvenea de drept. Un mare merit al filmului Out of Africa este si acela, credem, de a fi fcut din cartea care l-a inspirat, la aproape cinci decenii de la aparitia ei, n 1937, un best-seller international si de a fi dirijat implicit atentia publicului cititor asupra restului operei lui Karen Blixen/Isak Dinesen. In ce priveste traducerile romnesti din scrierile autoarei daneze, amintim aparitia, la nceputul anului 1985, a unei masive culegeri de nuvele, reunind volumele sale apte povestiri gotice (1934) si Anecdote ale destinului (1958), sub semntura Isak Dinesen. Relund n mare parte informatiile consemnate n scurtul Cuvnt nainte" al acelei editii, ne propunem s examinm ceva mai pe larg biografia scriitoarei, pentru a ncerca s oferim cititorilor ei romni un fundal mai adecvat si mai detaliat, pe care s-si proiecteze singuri lectura lucrrii Din inima Africii acum, la ncheierea acesteia. Karen Christenze Dinesen s~a nscut la 17 aprilie 1885 la Rungsted, o mic localitate de pe coasta rsritean a insulei Zeelanda, ntre Copenhaga si Elsinore, fiind a doua dintre cei cinci copii trei fete si doi bieti ailui Wilhelm Dinesen si ai sotiei sale Ingeborg Westenholz. Pe linie patern, familia se nrudea cu marile case nobiliare daneze, detinnd ea nssi un mic castel si un domeniu, Katholm, nvJutlanda, a crui vnzare, n 1917,
din ratiuni economice, a fost acut regretat de autoare. Bunicul patern, ofiterul Adolph Wilhelm Dinesen, l-a cunoscut n tinerete pe Hans Christian Andersen n Italia i apare mentionat n jurnalul marelui povestitor danez. Tatl scriitoarei, Wilhelm Dinesen, era o combinatie destul de romantic de militar, aventurier si scriitor. V; Atras si elv ca si fiica sa mai trziu, de chemarea marilor, deprtri, dup ce lupt n rzboiul dano-prusac din 1864, se nroleaz n armata francez si particip la rzboiul franco-prusac din 187071. primind chiar Legiunea de Onoare. Apoi, cuprins de o adnc depresiune, provocat n parte si de moartea subit a verisoarei sale Agnes Krag-Juel-Vind-Frijs (supranumit Trandafirul Jutlandei"), n 1871, la numai 18 ani (ea si Wilhelm Dinesen snt modelul cuplului de ndrgostiti Ib-Adelaide din povestirea Un sezon la Copenhaga, cuprins n volumul Ultimele povestiri), Wilhelm Dinesen ntoarce spatele Europei si pleac s-si vindece rnile sufletesti de partea cealalt a Atlanticului si a Americii, ca vntor solitar n inima slbticiei Far West-ului. Nelinistea sa cronic, la ntoarcerea n Danemarca," l poart din nou pe meleaguri exotice si, n 187778, lupt n rzboiul ruso-turc din Balcani, dovedind, si de aceast dat, un incorigibil simt ar orientrii ctre partida pierztoare. Revenit n tar, n 1879 cumpr, mpreun cu sora sa, un domeniu cu trei proprietti imobile n orselul Rungsted, pe malul Sund-ului, dintre care el si pstreaz ferma numit Rungstedlund, o resedint destul de modest n sine, dar cu rdcini adnci n timp ; initial fusese un han nfiintat n 1520, iar ntre 177376 locul de refugiu al marelui poet liric si dramaturg danez Johannes Ewald (17431781), a crui memorie a fost cinstit n attea' rnduri cu veneratie de Karen Blixen. Aici Wilhelm Dinesen se cstoreste n 1881 cu Ingeborg Westenholz, aici se vor naste toti cei cinci copii ai familiei si. tot aici va fi domiciliul stabil al,scriitoarei n cea mai mare parte a vietii sale, att nainte ct si dup sederea sa n Africa. Wilhelm Dinesen a fost un scriitor de cert nzestrare literar, al crui talent a fost remarcat chiar de Georg Brandes (18421927), marele critic literar de la cumpna
veacurilor n Danemarca. Desi publicase dou volume de Scrisori de la vntoare (1889 si 1892) si un jurnal, Parisul sub Comun, toate sub pseudonimul Boganis, Wilhelm Dinesen nu a considerat niciodat scrisul mai mult dect un hobby, inferior aceluia al vntorii, pe care o practica intens. Bolnav de o boal incurabil, dup cum bnuieste scriitoarea, el se sinucide n 1895 la Copenhaga, "pentru a evita s devin o povar pe umerii familiei sale n viitor. Moarte resimtit ,cu mult acuitate de micuta Tanne (diminutivul sub care a fost desemnat mereu n familie Karen Blixen). pe atunci n vrst de zece ani si care mai trziu va face din persoana tatlui ei disprut prematur o figur aproape de cult, ce o va urmri cu insistent n clipele grele sau de ndoial provocate de propria sa suferint fizic. Mama scriitoarei, Ingeborg Westenholz, venea dintr-o familie de mari negustori,si de fermieri, din care se desprinde mai ales prezenta tatlui ei, Regnar Westenholz, fost mare comerciant o vreme la Londra, apoi proprietar al unei fermemodel n Jutlanda si ministru al finantelor ntr-un guvern de scurt durat la Copenhaga. Colectia de crti rare a acestui pasionat bibliofil, venit la Rungstedlund odat cu fiica sa Ingeborg, a luat n 1914 drumul Africii n cuferele lui Karen Blixen. Nscut la confluenta unei familii nobiliare aflate n curs de scptare cu o familie din marea burghezie financiar n plin ascensiune, Karen Blixen s-a simtit atras n egal msur de rudele aristocrate ale tatlui su proprietari cu mari domenii la tar, ndrgostiti de viata n aer liber, de animale, sporturi si vntoare , dar si de rudele mamei sale, o burghezie cu valori: solide si stabile, ns si cu nclinatii artistice si intelectuale, familie spre care se ntoarce n chip firesc tnra vduv Ingeborg Dinesen, cu cei cinci copii mici ai ei, dup sinuciderea sotului. Toate trei surorile Dinesen si cultiv cte un talent artistic, dintre care gustul pentru literatur pare s le fi fost insuflat de o mtus celibatar, Mary Bess Westenholz. Astfel nger, sora cea mare, studiaz muzica si chiar d cteva concerte, Ellen, sora cea mic, studiaz si ea muzica, dar se consacr literaturii, publicnd, pe parcursul timpului, cteva crti de succes
modest sub pseudonimul Paracelsus. Karen se nscrie n 1803 la cursurile de pictur ale Academiei de Belle Arte din Copenhaga, una din putinele institutii de rang universitar ce ofereau femeilor daneze de la nceputul secolului posibilitatea unui studiu ncununat cu o diplom, ntre pictur si scris, practicate o vreme cu o egal indecizie, Karen Blixen ncearc o^ evaziune pe cont propriu dintr-un cerc social si spiritual care ncepe s o siring tot mai tare. n 1907, recomandat de criticul de art Mario Krohn (18811922) editorului revistei Tlskueren" (Spectatorul), Valdemar Vedel (18651942), care rmne entuziasmat de talentul ei, Karen Blixen public dou povestiri, Eremitii si Plugarul, iar doi ani mai trziu, n 1909, o a treia, Familia de Cais, toate sub pseudonimul Osceola. Atras mai mult de pictur ns, pleac n 1910 la Paris, unde, nereusind s intre in contact cu cercurile artistice pariziene mai importante n acel moment, se nscrie la una din numeroasele scoli de art din capitala Frantei, Academie de Simon et Mcnard", pe care, nemultumit, o prseste n scurt vreme, lund mai departe lectii particulare cu pictorita danez Bertha Dorph. ntoars n Danemarca, o neliniste tot mai profund pune stpnire pe Karen Blixen, ntocmai ca odinioar si pe tatl ei. A depsit a'cum vrsta de 25 de ani, n-a reusit s se afirme ca scriitoare, n-a reusit nici s termine studiile de art, Parisul a fost pentru ea o experient in. complet, iar spiritul ei agitat, dornic de noutti si de libertate, de afirmare a propriului eu ntr-un domeniu sau altul nu-i e prea clar ns care, desi disponibilittile sale artistice si umane i deschid mai multe posibile ci se simte ncorsetat n mica societate danez si n spatiul scandinav, niciodat celebre pn atunci prin aderenta lor la vreo avangard. O lume nchis si nc adine nrdcinat n puritanismul evanghelic al secolului precedent, o societate ndeobste provincial, dominat de o suprematie masculin si care condamna femeia la bucuriile exclusive ale universului ei domestic, o situatie ma-, terial nu foarte strlucit ntr-o familie numeroas, cu copii crescuti ntr-o mare rigoare moral de o mam singur si n mod firesc preocupat de pstrarea bunului
lor renume toate aceste elemente constrngtoare, 360 limitative, actionnd inhibant asupra initiativelor, ncc?p s intre n conflict cu temperamentul activ si ntreprinztor al tinerei Karen. Cu ct disperare tnjea ea dup aripi, care s-o duc departe...", si aminteste fratele ei Thomas n contributia sa la volumul memorial Isak Dinesen din 1985. Iar scriitoarea nssi, mai trziu, n povestirea Un sezon la Copenhaga, noteaz despre familia sa : Ultima trstur a neamului de la Ballegaard [castelul Katholm, domeniul tatlui ei] era aceasta : c erau condamnati dinainte, fiecare din ei, la pierzanie... Un btrn pictor si sculptor, care studiase peisajele si oamenii din toate trile Europei..., i-a privit, a czut pe gnduri si a constatat n sinea lui : Puiandrii acestia nostimi de la Ballegaard vor nclca, n timpul vietii lor, majoritatea legilor si a poruncilor. Dar fat de o singur lege vor fi nedezmintit de fideli : fat de legea tragediei. O au, fiecare n parte, scris n inima lor. nc o mic trstur a familiei ar merita s mai fie amintit aici ; visau toti viu si foarte frumos". Dornic de distractii si de haine costisitoare, de ocazii mondene si de noi prietenii, mbmnd utopia viselor cu bunul simt al educatiei sale burgheze, Karen Dinesen este n acelasi timp o tnr a acelor annees folles din preajma primului rzboi mondial, cu ritmul trepidant al nnoirilor ce se acumulau frenetic, dar si o femeie pe cale de a-si alege propriul ei drum n viat printr-un refuz adresat conventiilor. La cursele de cai, unde se ntlneste beau monde-vl din insul, l admir pe vrul ei de-al doilea, baronul Hans von Blixen-Fineeke, de la Nsbyholm, n sudul Suediei, care n aceeasi zi cstig cursa de la KlampenlJbrg un fel de Ascot danez mai mic, lng Copenhaga , si piloteaz singur avionul peste Sund si soseste la timp pentru a cstiga si cursa de cai de la Malmo n aceeasi zi. Dar admiratia ei rmne fr ecou. Mai mult ca orice altceva", mrturiseste la senectute Karen Blixen, o iubire profund, nemprtsit, si-a pus pecetea pe prima mea tinerete." _ n 1913 se logodeste n schimb cu baronul Bror von Blixen-Finecke, fratele geamn al lui Hans si viitoarea 361
pereche se hotrste s plece n British East Africa de pe atunci, cu gnd s se mbogteasc plantnd cafea pe un teren cumprat si finantat ani de zile dup aceea cu bani pusi la dispozitie de mai multi membri ai familiei Westenholz. C asocierea dintre.cei doi veri n-a fost pentru nici unul din ei izvort dintr-o prea mare iubire, ci c a semnat mai degrab cu un fel de compensatie, sau de contract, a rezultat cu claritate nc de la nceput. Un titlu nobiliar si un capital pentru a lansa o afacere se uneau n dorinta comun a detintorilor lor de a evada din spatiul strimt al Danemarcei si al Europei spre ntinderile practic nelimitate ca perspective si posibilitti ale continentului african. Bror Blixen a plecat n acelasi an s cumpere plantatia de cafea n Kenya. Logodnica sa l-a urmat un an mai trziu. Kenya n care sosea la 1914, chiar n ajunul rzboiului mondial, proaspta baroan Karen Blixen, pe atunci n vrst de 29 de ani, rspundea, dintr-un anume punct de vedere, dorintei sale de a ncerca senzatia zborului cu aripi proprii si-i oferea conditiile necesare de a-si pune la prob toate energiile tinute ani de zile sub presiune. Schitnd un scurt istoric al regiunii, trebuie mentionat c zona de coast a Kenyei a fost colonizat de arabi nc din secolul al VH-lea e.n., apoi n secolele XVIXVII controlat n mai multe rnduri de portughezi. Din 1837, fsia de litoral a fcut parte din sultanatul de Zanzibar. In anul 1886 englezii au constituit teritoriul Kenya, aflat sub administrarea Africii Britanice de Est (British East Africa), o contrapondere la Tanganika (Africa German de Est). Prin deschiderea Canalului de Suez, si Kenya, ca si alte teritorii din Cornul Africii, s-a dezvoltat cu mare rapiditate, devenind n 1895 protectorat englez sub titulatura de East Africa, separat de colonia Uganda. Din 192Q a devenit o colonie distinct a coroanei engleze, sub numele de Kenya, ocupnd un teritoriu aproximativ identic cu cel al republicii Kenya din zilele noastre. O corectur minor de frontier a avut loc n 1924, cnd mica regiune nord-estic Jubaland a fost cedat Somaliei Italiene. Uganda si Kenya nregistrau, la nceputul, secolului nostru, cea mai larg prezent european din tot rs
ritul Africii. Ele nu erau numai puncte strategice (mpreun cu Egiptul si cu Sudanul) ale dominatiei britanice asupra ntregului bazin al fluviului Nil, de la izvoare pn la vrsare, ci si mai ales Kenya, prin litoralul su ca si prin portul Mombasa piese de baz ale esichierului suprematiei engleze n Oceanul Indian si n asigurarea cilor de acces pe mare spre India si spre Extremul Orient. Ponderea economic a tinerei colonii nu era nici ea ctusi de putin neglijabil. Statistici din anii '30, pe care le-am avut la ndemn, ne ofer o imagine aproximativ a situatiei economice a Kehyei n perioada cnd Karen Blixen o prsea pentru* totdeauna. n zona de coast, cea mai fertil a ntregului teritoriu, se plantau bumbac, sisal, cocotieri, iar n jurul capitalei, Nairobi, se aflau plantatii de cafea. Interiorul, format dintr-un podis relativ nalt, era mai srac si mai putin dezvoltat, mai ales din cauza conditiilor de clim. Aici terenul si-l mprteau numeroasele ferme ale proprietarilor albi, 2 100 la numr n anul 1933, care se ocupau preponderent cu agricultura, cu cresterea vitelor si cu prelucrarea laptelui. Contractorii de cherestea exploatau esentele pretioase, iar extractia bogtiilor din subsol nregistra de-abia o faz incipient. Principalele exporturi ale coloniei Kenya erau spre Anglia si spre India si n primul rnd constau din bumbac, copra, cafea, porumb, sisal, sod, blnuri si piei. Capitala, Nairobi, era legat cu principalul port, Mombasa, printr-o linie de cale ferat care, n interior, ajungea pn n Uganda, totaliznd, cu liniile secundare, o lungime de 2 600 de kilometri n 1934. Mai multe sosele brzdau colonia ; pe Lacul Victoria era un intens trafic de vase cu aburi. 363 Chiar fr Jubaland, cedat Italiei n 1924, Kenya avea o suprafat mai mare ca cea a Frantei si, n 1935, o populatie de 3 milioane, dintre care 13 000 de europeni, 38 350 de indieni si 11 750 de arabi. Nairobi avea, n 1933, 71 000 de locuitori, doar o zecime din ei fiind albi. Politica colonial englez a introdus si n Kenya barierele de culoare, astfel nct un teritoriu favorabil agriculturii n podisul interior de 16 700 de mile ptrate, dintre care
4 000 reprezentau Rezervatia Forestier, era doar partial colonizat de 2 000 de fermieri albi, n timp ce rezervatiile populatiei bstinase (3 milioane de oameni) ajungeau la 48 000 de mile ptrate. Preocuparea Angliei era de a gsi suficienti colonisti albi dispusi s exploateze imensele teritorii nc necolonizate. La aceast situatie sumar schitat s adugm si lupta ntreprinztorilor indieni de a-si cstiga accesul economic de ambele prti ale barierei de culoare. In functie de situatia lor material, acestia tineau cte o dhuka n rezervatiile bstinase, luau n arend mori sau ateliere la proprietarii europeni (precum pitorescul Pooran Singh din paginile lui Karen Blixen), ori cei mai avuti dintre ei fceau comert pe coast, crusie sau defrisri. Dup cum rezult si din notatiile lui Karen Blixen, fr a fi fost complet lipsit de frictiuni, situatia politic din colonie era stabil n general si linistit n perioada interbelic, spre deosebire de Africa de Sud sau de subcontineiitul indian, unde administratia colonial avea de fcut fat unor puternice miscri de independent. Relatiile rasiale din colonia Kenya snt nc, n perioada prezentei lui Karen Blixen n Africa, ntr-o faz paternalist, n care imigrantul alb se vede pe sine nsusi ca un misionar trimis s lumineze populatia bstinas la binefacerile civilizatiei. Abia dup al doilea rzboi mondial miscrile anticoloniale, printre cele mai sngeroase din Africa rnai cu seam revolta Mau-Mau din 195257 si luptele ulterioare conduse de Jorno Kenyatta, aveau s pregteasc independenta de stat din 1963 si proclamarea republicii kenyene n anul 1964. 364 Un amnunt care frapeaz la lectura volumului Din inima Africii este cvasiabsenta cronologiei n descrierea acestei etape lung de saptesprezece ani din viata lui Karen Blixen. Nu numai detaliile sau scenele selectate de ea spre a fi evocate sar liber nainte si napoi prin timp, dar si evolutia propriului personaj, sau a relatiilor acestuia cu mediul uman si geografic nconjurtor nu nregistreaz dect vagi tropisme abia perceptibile la lectur. Experienta african a Iui Karen Blixen e mai degrab un bloc compact, ce nglobeaz simultan si cu valoare egal un numr de observatii si de impresii din
lumea nconjurtoare, receptate la o intensitate constant a tririi si nmagazinate, dup o filtrare prin sensibilitatea autoarei, ca elemente structurale definitive ale propriului eu. De aceea nu procesul evolutiv, care fireste c a avut loc n constiinta scriitoarei, ci produsul finit, esenta, concluzia snt pentru Karen Blixen demne de a fi consemnate n relatarea experientei sale. Scurta nsemnare intitulat Sistemul numeral n swahilr' este un model aproape programatic n privinta mecanismului de gndire si prelucrare a informatiilor de ctre autoare, pe care demitizarea adevrului, prin aflarea realittii c n limba swahili exist, binenteles, cifra 9, ca n toate limbile nu-! modific n datele sale esentiale, ci abia nu face, n mod paradoxal, dect s-l ntreasc. Exceptii fr prea mare semnificatie fac raportrile la primul rzboi mondial, localizabil sub aspect cronologic, si la data plecrii lui Karen Blixen din Africa, vara anului 1931, , dat deasemeni cunoscut, desi niciodat mentionat1 ca atare n carte. In schimb apare, desi nu cu valoare documentar, ci xnai degrab sentimental, data ultimei ntrevederi cu Denys Finch-Hatton 8 mai , iar, prin deductie, data accidentului su mortal : 14 mai al acelui an fatidic pentru amndoi, 1931. Scriitoarea se prezint deci egal cu sine si egal de receptiv n fata impresiilor ce o asalteaz n decursul celor saptesprezece ani de sedere n Africa, fr a-si 365 neglija nici un moment experienta european, dar relegnd-o ntr-un perimetru mai degrab pasiv al intelectului ei, pe care vrea s-l pstreze proaspt, sugernd n subtext c perioada ei african a fost o unitate si o experient n sine, ce a parcurs cercul complet, pstrnd-o pe eroina crtii ntr-o stare constant de sensibilitate si deschidere la stimulii de diverse naturi pe care i-a primit din exterior. Numai o (relativ si bine dozat) cdere de moral se las descifrat ctre finalul crtii, cnd autoarea nsumeaz necazurile si neajunsurile celor saptesprezece ani n foarte putine pagini, menite s argumenteze ncheierea fortat a conturilor ei cu Africa si revenirea n Europa. Referindu-ne ns la realittile biografice, absente n majoritatea lor din reconstituirea lui Karen Blixen, tre
buie spus c anii 191431 n-au fost deloc o perioad lipsit de acele evenimente care compun de obicei o cronologie n viata unui scriitor, cu att mai mult a .unei scriitoare vesnic ndatorate spiritului de aventur, nouttii, originalittii, uneori nu ntru totul strin si de o anume excentricitate. Cel dinti domiciliu n Africa al sotilor Blixen este un mic bungalow, la o ferm modest, numit M'bagathi. Cu capitalul furnizat de mama lui Karen si de, unchiul acesteia, 'Aage Westenholz, curhd cei doi pionieri vor cumpra o a doua ferm, cu mult mai mare, ntr-un loc numit de bstinasi M'bogani. Sonoritatea similar cu cea a numelui dat de indienii piei rosii tatlui ei n America, Boganis, folosit de acesta si ca pseudonim literar, i s-a prut de bun augur lui Karen Blixen, n scrisorile creia apar frecvente referiri la Bogani House n perioada de nceput. Perspectivele se prezint ncurajatoare : ferma familiei Blixen este una dintre cele mai mari din Kenya. Fat de alte plantatii de cafea, nu mai ntinse de 100 150 de acri, compania Karen Coffee cuprinde 600 de acri plantati numai cu arbori de cafea. Alte culturi de plante se ridic si ele la sute de acri ; domeniul ntreg, cu pdure, psune, teren de vntoare si mai multe sate de bstinasi, totalizeaz 6 000 de acri, adic aproximativ 3 000 de hectare. nssi resedinta proprietarilor este o cas mare, considerat totusi modest la dimensiunile unui asemenea domeniu. Bror Blixen, excelent vntor si cresctor de vite, se ocup intens la nceput de ferm, ajutat de cei trei asistenti ai si suedezi. Karen Blixen nvat s trag cu pusca, cu arcul si particip la expeditii safari. Nu trece mult ns si ntre sotii Blixen se instaleaz o nstrinare crescnd, si nu fr legtur cu dobndirea de ctre Karen Blixen, ntr-o deplin inocent, a unei boli venerice. Motiv pentru o ntoarcere n Danemarca (1915), unde suport un tratament, urmat cu mare discretie, spre a o feri pe mama sa, femeie puritan, de aflarea adevrului, n anul 1921, cei doi soti se despart, iar dup ctiva ani Bror Blixen se recstoreste si revine n Europa, n ultimii zece ani ai sederii sale la ferm, Karen Blixen (care, spre iritarea unora, si pstreaz si numele si titlul de baroan) rmne s se lupte singur cu admi
nistrarea unui domeniu pentru care nu avea alte cunostinte practice dect acelea dictate de bunul simt, dup cum reiese si din carte. La singurtatea sa prelungit se adaug rigorile bolii si grijile vietii de zi cu zi, dificulttile financiare permanente si nereusitele economice, care toate i provoac frecvente crize de tristete si descurajare. Tentativele ei sporadice de a reveni, de la distant, n viata literar din Danemarca se dovedesc si ele cvasifalimentare. Autoarea public n 1925, n revista Tilskueren", poemul Ex Africa, scris n timpul sederii din 1915 n casa printeasc, dar nimeni nu mai tine minte dup atta timp pseudonimul Osceola. n anul urmtor, 1926, cu ajutorul lui Georg Brandes si n aceeasi publicatie, semneaz Rzbunarea adevrului : O comedie ? pentru marionete, titlu sub care apare pentru prima dat numele de Karen BlixenFinecke. O a doua pies pentru marionete, pe care a nceput-o n carnetele ei, marcheaz prima tentativ a autoarei de a scrie n limba englez, ceea ce, fr ndoial, reprezint o influent direct si major a cunostintei si prieteniei sale de lung durat cu Denys Finch-Hatton. 367 Nu intentionm s intrm aici n toat complexitatea relatiilor spirituale si emotionale dintra Denys Finch-Hatton si Karen Blixen. Cei doi se cunosc n 1919, la ferma ei ; Karen Blixen are 34 de ani, Denys Finch-Hatton 32. Produs al strvechii traditii britanice (era fiul lordului de Winchilsea si Nottingham) si al unui sistem de nvtmnt (Eton si Oxford) care si pregtea n mod multilateral absolventii s fie la ei acas si n zonele superioare ale intelectului (el avea cunostinte temeinice de Biblie si de greac veche), si n cele ale creatiei (literatur, muzic), s fie oameni de lume n societate, dar si atleti desvrsiti n orice mprejurare practic, Denys Finch-Hatton a nsemnat pentru Karen Blixen acel stimul spiritual suprem, dublat de o minunat sensibilitate sufleteasc, pa care, n chip paradoxal, ea trebuise s vin pn n podisul Africii pentru a-l afla tocmai n Kenya. n locul oricrei alte caracterizri ce i s-ar putea face iui FinchHatton, ne mrginim s reproducem doar necrologul aprut n Times" la moartea sa : Pentru numerosi oameni din toate categoriile si stra
turile vietii, ca si din diverse prti ale lumii, moartea lui Denys Finch-Hatton nseamn pierderea unei valori care nu mai poate fi nlocuit nicicnd. n tot timpul vietii sale, el a avut o personalitate surprinztor de atractiv : nimeni care la cunoscut vreodat, brbat sau femeie, btrn sau tnr, negru sau alb, nu a putut rezista farmecului su si fiecare n parte s-a simtit mndru de a-l i cunoscut. Se deosebea de toat lumea. Fiind pretutindeni si ntotdeauna absolut el nsusi, nu era nici egoist, nici egocentric, si totusi prea s fac mereu numai si numai ce voia si niciodat ce nu voia s fac. Oricine altcineva, ducnd o asemenea viat, probabil sar fi corupt ; dar el a rmas atent, ntelegtor, plin de umor, cultivat si mereu si gsea vreme pentru mici acte de bunvoint fat de cele mai neverosimile persoane, indiferent de vrsta lor sau de pozitie. Era o companie ideal la baletul rus ori la un joc de sah, dar n acelasi timp, n vremurile marcate de greutti sau pericole sub cerul liber, era categoric suveran, oricnd stpn instantaneu si direct pe orice situatie. Ceea ce la altcineva ar fi putut aprea ca ciudtenie, sau fanaronad chiar, la el era absolut natural, simplu si autentic. De la cine stie ce adrese nepronuntabile si greu lizibile din slbticiile Africii scria lungi scrisori, mai ales despre crtile pe care le citea. Era un mecanic abil si un iubitor al muzkii si al poeziei ; avea o cuprindere larg si nemijlocit a lumii psrilor si a animalelor si era un observator subtil al semenilor si brbati si femei. Putea vorbi ore ntregi despre viata si obiceiurile bstinasilor, care-l interesau activ si experienta sa n privinta oamenilor si a trii, ca si proiectele sale extrem de practice s-au dovedit deja de mare ajutor pentru guvernul colonial. Degaja mereu impresia de mretie alt cuvnt nu exist si strnea interesul ca nimeni altul. i nu numai prin fizicul su admirabil si prin trsturile att de frapante ; avea o intuitie prompt si o ntelegere cald pentru orice fel de caracter, un-minunat dar al umorului, o total Hps de ftrnicie sau conventionalitate, un simt al fortei si al hotrrii si, totodat, dincolo de toate acestea, nedefinit, dar mereu prezent, un sentiment al propriei irosiri. Te-ai fi asteptat ca o personalitate att de puternic si de nzestrat ca a lui s realizeze mai mult ; si, ntr-un fel, chiar a si realizat, cci nimerii n-a inspirat mai mult
dragoste si admiratie, o ncredere si o prietenie mai sincere si mai adevrate ca el. A murit, asa cum si-ar fi dorit el nsusi, sub cerul liber, n mijlocul acelor spatii ntinse pe care le iubea, nenfricat si liber pn n ultima clip ; iar farmecul personalittii sale minunate si al prezentei sale vor fi o comoar de nepretuit pentru toti cei care l-au cunoscut pe ntreaga durat a vietilor lor." Pare o pagin desprins direct din cartea lui Karen Blixen si ntelegem poate mai bine n ce msur el a fixat un model cu care ea a fcut permanent efortul de a tine pasul, att intelectual ct si uman. Ce mult a nsemnat si sentimental relatia dintre cei doi se las citit printre rnduri ori de cte ori Karen Blixen aduce vorba de calittile superlative ale lui Denys Finch-Hatton. Nu ntmpltor 369 capitolul despre el se intituleaz Aripi", acele aripi prin care ea visa s se elibereze si al cror simbol revine adesea n toat opera ei ; si tot nu ntmpltor este si faptul ' c cele mai multe paragrafe din acelasi capitol Aripi" ncep cu formula Denys si eu..." Pentru contrast, Bror Blixen apare amintit o singur dat n carte, chiar si atunci fr nume si aflat la mare distant, n evocarea intitulat Un safari n vreme de rzboi". Cu nobila sa discretie, Karen Blixen stie s dozeze exact raporturile, iar arta sugestiei opereaz la ea pe un teritoriu familiar. Cteva referiri fugare se cuvin fcute si n legtur cu alte personaje despre care exist date, pentru conturarea sumar a destinului lor si dincolo de copertile acestei crti. Berkeley Cole, prietenul lui Finch-Hatton, a murit n 1925, n. vrst de 43 de ani. Cei doi crescuser cu convingerea c muzica este o parte component fireasc a vietii ; aveau amndoi glasuri frumoase si cunostinte competente de muzic. Denys Finch-Hatton a fost cel care i-a druit scriitoarei un gratnofon, o relativ noutate tehnic pe atunci n Africa. Farah Aden, figur descins parc direct din basmele orientale, majordomul si asistentul credincios al lui Karen Blixen pe toat durata sederii sale n Africa, era un somalez din tribul Habr Yunis. Avea aproximativ aceeasi vrst cu ea si, dup ntoarcerea stpnei sale n Europa, a fost principala verig n corespondenta menti
nut de scriitoare cu fostii si angajati africani de la ferm. In 1939, Karen Blixen plnuia un pelerinaj la Mecca, mpreun cu Farah Aden si cu mama acestuia. Al doilea rzboi mondial ns le-a zdrnicit planurile. n timpul rzboiului, Farah a murit. Dup rzboi, Juma bin AU si Kamante Gaturra u continuat s-i scrie n Danemarca si s-i trimit fotografii, ultimul chiar n 1961. Mos Knudsen, din capitolul omonim, se numea n realitate Aarup si, la moartea lui, Karen Blixen a fost nevoit s se disculpe de acuzatia de a-l fi ucis (!). n volumul Shadows on the Grass (Umbre pe iarb, 1960), o continuare si completare la Out of Africa, ea evoc scrisoarea ulterioar a unei foste prietene din perioada african, n care 370 I aceasta o informeaz c planul lui Mos Knudsen" de a scoate guano din Lacul Naivasha nu fusese chiar ntr-att de fantezist cum se crezuse la un moment dat si c se descoperise un procedeu prin care se extrgea acum, si anume cu un profit substantial. La cteva decenii dup moartea sa, Mos Knudsen" era, n fine, rzbunat ! Norvegianul Gustav Mohr, unul dintre cei mai apropiati prieteni ai autoarei n Kenya, i-a fost de un mare ajutor practic pe tot parcursul sederii sale la ferm. El a fost ucis n 1936, n timp ce traversa un ru ctre Tanganika. n fine, un personaj de un mare pitoresc e suedezul Emmanuelson". Pe numele su real Casparson, el a sunat-o suprat pe Karen Blixen, dup aparitia volumului Out of Africa, o dat cnd autoarea se afla la Stockholm. Mtusile lui Casparson, doamne onorabile ntr-un oras suedez de provincie, judecaser foarte aspru descrierea lui aprut n carte. Autoarea l-a invitat la cin, ntocmai ca pe vremuri, dar la Grand Hotel, unde au but acelasi vin ca odinioar la ferm si unde s-au mpcat. Casparson cltorise mult ntre timp si nimerise ntr-o sumedenie de aventuri si ncurcturi pe drumurile sale ntortocheate. Nu doar numele lui real, ci si ntregul dialog din capitolul Un fugar poposeste la ferm" trimite cu gndul fr echivoc la dialogul Casparson-Domnisoara Mlin din Potopul de la Norderney, prima dintre cele apte povestiri gotice.
ncercnd s schitm un bilant al experientei africane a lui Karen Blixen, asa cum se contureaz ea prin volumul Din inima Africii, ca si prin datele biografice amintite aici pe scurt, concluziile ni se prezint relativ ambigui si destul de pline de paradoxuri, privite din perspectiva a peste o jumtate de secol de la evenimente. Din capul locului avem impresia c nu gresim sustinnd c un succes economic, fie chiar si modest, al fermei lui Karen Blixen ne-ar fi privat n momentul de fat de o scriitoare si o oper unice n felul lor. Pentru c, rmnmd . n Africa, asa cum si dorea si mprtindu-si timpul ntre administrarea domeniului si preocuparea ei literar, nu foarte convins, nici foarte sustinut care trebuie s le fi aprat destul de excentric pragmaticilor si clitilor ei vecini fermieri , probabil c ea nu ar fi ajuns la acea concentrare a eforturilor si a ntregii sale vointe n vederea materializrii povestirilor ei n scris. Dar Karen Blixen a dat faliment si a fost nevoit s-si vrid domeniul. Eventual o solutie putea fi pentru ea s procedeze ntocmai precum compania care i-a cumprat terenul : s-i izgoneasc pe bstinasi n rezervatie, s renunte la cultivarea cafelei., -s defriseze o parte din pdure si, mprtindu-si pmntul singur n parcele mai mici, s se lanseze pe cont propriu n speculatii funciare. ns atasamentul profund fat de angajatii de culoare, care cu anii i deveniser att de apropiati, a mpiedicat-o s actioneze ca o colonist lipsit de scrupule. Solutie falimentar pentru amndou prtile, cci si bstinasii si ea au iesit n pierdere, fiecare trebuind s-o apuce spre alte zri. Deasemeni si pe plan uman falimentul este practic indiscutabil. Venit s fie o baroan" n podisul Kenyei, unde titulaturile aristocratice rrnn notiuni fr nici o substant confruntate cu ambianta nconjurtoare uman si natural, ea se alege cu o boal ce-i va lsa sechele tot_ restul vietii si cu o cstorie nereusit si de scurt durat. Mai mult dect att, cu entuziasmul si generozitatea ei, baroana" Blixen procedeaz-de la nceput cu o democratie" si chiar cu un populism" pline de afectiune si simpatie, ce o singularizeaz n spatiul politic, etnic si geografic al continentului african, fcnd-o captiva unor probleme umane si sociale a cror rezolvare a depsit-o fr
doar si poate, accentundu-i sentimentul esecului personal. De aceea cu att mai pregnant se reliefeaz figura si rolul lui Denys Finch-Hatton n viata si n conturarea destinului ei, n deslusirea unui drum pe care Karen Blixen porneste practic de la zero la ntoarcerea sa n Europa, propunndu-si s cucereasc dou obstacole simultane si n aparent insurmontabile : hotrrea de a mbrtisa cariera scrisului, si anume ntr-o limb strin, n spet limba englez, al crei teritoriu de competent era ntesat cu attea mari valori. Faptul c, dup attea tentative de aflare a unui glas propriu de afirmare n viat ca pictorit, ca aristocrat, ca fermier, ca novatoare social , Karen Blixen opteaz, la captul unei suite de esecuri si pierderi ireparabile, pentru, cea mai neplauzibil si la prima vedere utopic dintre solutii, alegerea scrisului, n termenii cei mai riscanti, ntr-o limb pe care o stpnea foarte bine, dar care nu-i era limb matern, pledeaz pentru fantastica putere de regenerare moral, pentru tria de caracter, vointa si ncredintarea n menirea proprie cu care, la vrsta de 48 de ani, aceast femeie necrutat deloc de soart se angaja pentru a cta oar ? pe un drum nou si plin de riscuri. ntreaga fort si valoare modelatoare a confruntrii sale cu peisajul uman si geografic al continentului african, n care ea a ncercat s regseasc ceva din autenticitatea esentializat a propriei sale origini europene si a interrelatiilor umane ale vechiului continent n primitivitatea lor istoric si cu att mai autentic, s-au transformat, n anii urmtori, n acele inegalabile povestiri cu care Karen Blixen si-a cstigat locul su aparte n constelatia literar a trii sale si a lumii. Poate c nu este hazardat s spunem c scriitoarea Karen Blixen/Isak Dinesen s-a format n anii '20 n Kenya si c datele fundamentale ale ntregii sale creatii s-au conturat aici, n acest teritoriu anume. Iar minunatul mesaj uman pe care-l transmite implicit Din inima Africii este c destinul nedrept si aspru ce actioneaz n finalul acestei crti, care se ncheie cu imaginea unei femei nfrnte si nsingurate, marcheaz n acelasi timp si admirabila nastere a unei scriitoare. Este o mare lectie de demnitate n fata adversittilor vietii, strbtute cu un patos calm, mentinut cu deliberare ntr-o cheie minor. Amrciunea, du
rerea, descurajarea, dar si hotrrea de a nu ceda se concentreaz la Karen Blixen ntr-un miez de materie dens, 373 ce se va sublima pentru ea n actul creatiei literare, singurul capabil a-i mntui toate nfrngerile si loviturile primite din partea destinului. Dup ntoarcerea sa n Danemarca, la casa printeasc de la Rungstedlund, unde si impune de la nceput doi ani de zile un sever canon de recluziune, timp n care va definitiva culegerea apte povestiri gotice, viata lui Karen Blixen si pierde spectaculosul exotic din Africa si devine o existent mai mult literar'1. Un editor londonez respinge ns manuscrisul lui Seven Gothic Tales fr mcar s vrea s l deschid. Prin fratele lui Karen Blixen, Thomas Dinesen, cartea ajunge la scriitoarea Dorothy Canfield, care o recomand unui editor n America. Aprute n 1934 peste ocean, cele apte povestiri gotice nregistreaz un succes instantaneu. n anul urmtor, versiunea danez, n traducerea autoarei- apare la Copenhaga, n editura cumnatului ei Knud Dahl. Urmeaz apoi, scris mai ales n iarna grea 193637, volumul de fat, Out of Africa, publicat prima oar la Londra ; prima editie danez avea s apar avnd pe copert desenul oferit scriitoarei de buctarul Esa si amintit n Carnetele unei imigrante". Este singura dintre crtile ei semnat cu numele Karen Blixen. Anii premergtori celui de-al doilea rzboi mondial, cu ocuparea Danemarcei n luna aprilie 1940 de ctre trupele germane, snt marcati n,viata scriitoarei de o suit de cltorii si proiecte n marginea aventurii si a angajamentului politic, printre care si o ncercare esuat de a fi trimis n Abisinia n calitate de corespondent de front pentru un ziar din Londra. Considerndu-se c Abisinia nu era cel mai potrivit loc pentru o corespondent de front, i se gseste lui Karen Blixen o misiune de observatoare oficial pe ling Liga Natiunilor din Geneva. Scris n anii rzboiului, cnd autoarea sufer o multime de privatiuni pe domeniul su Rungstedlund, volumul Winter's Tales (Povestirile iernii) este transmis clandestin n Anglia si America, pentru a aprea simultan cu versiu374
nea danez de la Copenhaga, Vinter-Eventyr, n 1942. Dar acest amnunt Karen Blixen l va afla abia dup eliberarea trii sale de ctre aliati, n primvara lui 1945, cnd un ofiter american va veni s-i prezinte un exemplar al Povestirilor iernii, publicate ntr-o editie militar ca literatur escapist':, menit a fi un divertisment exotic ntru ridicarea moralului trupelor de pe front. Pentru a-si salva situatia financiar si domeniul, grevat de cheltuieli pe care nu are cum le acoperi, cci transferurile bancare din Anglia si S.U.A. ctre Europa ocupat de nazisti snt blocate n timpul rzboiului si deci onorariile pentru editiile engleze, principala ei surs de venituri, nu i mai pot parveni, Karen Blixen se hotrste s scrie un roman politist, Gengaeldelsens veje (Rzbuntorii angelici), aprut n anul 1944 numai n limba danez sub un nou pseudonim, Pierre Andrezel. pe care doar mult mai trziu l va recunoaste ca fiind al ei, mai ales c nici cartea nu reprezint o reusit deosebit n ansamblul creatiei sale. Dup rzboi, urmeaz o perioad de treisprezece ani pn ce, luptnd cu bolile, cu lungile internri n spitale si lucrnd din greu, Karen Blixen izbuteste s adune o nou culegere de povestiri, intitulate premonitoriu Last Tales (Ultimele povestiri, 1957). Din fericire ns, nu snt ultimele, cci, din materialul strns acum, rezult chiar n anul urmtor, 1958, un nou volum de istorisiri, Anecotes of <Dcstiny (Anecdote ale destinului). n cei doi ani, 1957 si 1958, cnd cltoreste iarsi mult prin Europa si America, numele scriitoarei este oferit ca un pronostic pentru Premiul Nobel de ctre unele publicatii suedeze si norvegiene. Dar pronosticul nu se confirm ; n 1957 premiul i revine lui Albert Camus, iar n 1958 lui Boris Pasternak. Dou mici volume, continuarea la Out of Africa, intitulat Shadotus on the Grass (Umbre pe iarb, 1960) si noveleta Ehrengard (1961), ncheie opera scriitoarei Karen Blixen, care nceteaz din viat la 7 septembrie 1982 la, ferma sa Rungstedlund, fiind nmormntat, alturi de printii si, pe domeniul familiei Dinesen. n ultimii ani ai vietii, editorii crtilor sale si revista american Life" au vrut sa finanteze o revenire a scriitoa
rei pe locurile familiare din Kenya, pentru a se ntlni cu aceia care mai triau dintre angajatii ei de altdat. Planul ns nu s-a realizat din cauza bolii lui Karen Blixen. Dup . moartea ei, casa de la Ngcng a primit numele Karen House, iar suburbia orasului Nairobi, extins pn n jurul acestei case, a fost si ea numit Karen. In 1963. imobilul a fost transformat ntr-o scoal de fete. n prezent, el adposteste o cas memorial. Un ultim cuvnt despre traducerea romneasc a titlului, n sensul cel mai strict semantic, Out of Africa este echivalentul titlului latin Ex Africa, dat de scriitoare poemului publicat n revista Tilskueren" n 1925. ns formula, n limba englez, contine n ea o anumit ambiguitate, exprimnd simultan sensurile din interiorul Africii" si afar din Africa" ; mpreun ele sintetizeaz, credem, pozitia ambivalent a lui Karen Blixen fat de continentul african n momentul scrierii crtii : snt fapte extrase din Africa, dar consemnate pe hrtie afar din Africa si departe de ea. Mai multe posibilitti ne-au stat la dispozitie n limba romn : Din Africa, Despre Africa, Departe de Africa, s.a.m.d. Incursiuni n cteva limbi accesibile ne-au furnizat la rndul lor diferite variante de traducere ale titlului crtii sau filmului : La-mia Africa n limba italian, Jenseiis von Afrika (Dincolo de Africa), n limba german, La Ferme africaine n limba francez. S-ar fi putut folosi si o perifraz, ca ]a editia german a crtii, Afrika, dunkle lockende Welt (Africa, lume ntunecat, ademenitoare). Dac am optat n cele din urm pentru formula Din inima Africii, am fcut-o nu cu gndul la localizarea geografic, inexact n cazul Kenyei, care se afl n estul continentului si departe de centrul su, ci la relatia dintre scriitoare si prticica de peisaj pe care a cunoseut-o ea si 378 prin care a ncercat s ajung la inima tainic a Africii si s-i desluseasc esentele secrete, ascunse la prima vedere, n acelasi timp, dragostea si cldura cu care scrie Karen Blixen despre descoperirea sentimental a Africii trag un semn de analogie ntre ea si acest continent, din inima cruia si extrage datele unei experiente fundamentalesi cu care se identific din toat inima. Bucurestii ianuarie 1088
GABRIEL, GAFITA

Karen Blixen-Din Inima Africii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Karen Blixen-Din Inima Africii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coperta de DAMO TEFAN Ed'tia original a aprui sub1 titlu! : Karen Blixen, OUT OF AFRICA, Putnam and Co.

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (16 of 339)28.01.2005 15:21:00

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (29 of 339)28.01.2005 15:21:00

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (64 of 339)28.01.2005 15:21:00

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (65 of 339)28.01.2005 15:21:00

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (74 of 339)28.01.2005 15:21:00

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (75 of 339)28.01.2005 15:21:00

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (76 of 339)28.01.2005 15:21:00

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (115 of 339)28.01.2005 15:21:00

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (211 of 339)28.01.2005 15:21:01

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (233 of 339)28.01.2005 15:21:01

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (234 of 339)28.01.2005 15:21:01

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (235 of 339)28.01.2005 15:21:01

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (258 of 339)28.01.2005 15:21:01

i de zi cu zi. Ai mei de-acas?, care aveau ac?iuni investite ?n

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (270 of 339)28.01.2005 15:21:01

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (339 of 339)28.01.2005 15:21:02

S-ar putea să vă placă și