Versuri pentru planeta Marte

Marte,planeta rosie, a patra de a Soare sau a cincea nu mai stiu... N-are prea mare importanta. (Ce ziceam?) A,da. Tie iti inchin poemul asta pe care, sincer, nu-l consider prea reusit si pe care ma obosesc inutil scriindu-l. Stii de ce? Il compun caci tu habar n-ai ca cineva te face personaj de opera literara asa, in cateva secunde si bag mana-n foc ca nici nu stii ca existi ca esti acolo printre stele. Te invidiez intr-un fel pentru asta. Marte nu trebuie sa mearga la scoala, sa invete, sa cumpere paine. Marte nu trebuie sa stea cu fratele mai mic, sa rada la glumele amicilor, sa asculte stirile. Marte nu trebuie sa citeasca nici macar clasicii rusi in timpul liber. Trecand peste toate astea imi placi. Macar tu planeta rosie nu ai cum sa ma deranjezi. Nu esti om.

Inelul lui Saturn

Inelul lui Saturn Este tesut din versuri Culese intr-o seara oarecare Din floarea delicata de cais Salcam galbui si iasomie, Mireasma dinaninte de culcare, Betie imbracata-n vis E seara, mi-e bine, sunt vie! Inelul lui Saturn E tot acolo-n noapte Nu-l vad deloc si nu ma stie Trimite-i vantule- atat: doua soapte Si pofta, iar, de poezie...

Concertul stelelor-op.2 soarele stelar

bagheta lui Uranus n micri line d tonul corului stelar pregtit de timp Calea Lactee acompaniaz energic versurile din naltul zorilor debordri de sunete gonesc cronic pe scena decorat n comete flautul lui Marte ridic note abtute de durere ctre colosul cer al cerurilor nevzute de nimeni vocile stelelor alearg de sus pn jos aproape de glorie intersecii astrale dintre baghet i mini pornesc Uranus nsetat arunc indicaii isterice orchestrei Universul ntreg infinit rsun a zbucium cnd vesel cnd trist sunetele se sinucid pe rnd notele se nasc continuu treptat fiecare instrument se divide n orchestre imense ntreaga scen este nvluit de nenumratele formaii concertul devenind astfel fr sfrit

Ritmuri pentru nunile necesare

de Ion Barbu

Capt al osiei lumii! Ceas alb, concis al minunii, Sun-mi trei Clare chei Certe, sub lucid eter Pentru cercuri de mister! An al Geei, nchisoare, Ocolete roatele interioare: Roata Venerii Inimii Roata capului Mercur n topire, n azur, Roata Soarelui Marelui. I nspre tronul moalei Vineri Brusc, ca toi amanii tineri, Am vibrat nflcrat: Vaporoas Ritual O frumoas Mas Scoal! n brara ta f-mi loc Ca s joc, ca s joc, Danul buf Cu reverene Ori mecanice cadene. Ah, ingrat, Energie degradat, Brut ce desfaci pripit Grupul simplu din orbit, Vener,

Inim n undire minim: Aphelic ( ) Perihelic ( (i ) Cojunctiv (dodo) Oponent (adio!) II Paj al Venerii, Oral Papagal! n cristalul tu negat, Spre acel fumegat Fra Mercur De pur augur, Peste ngeri, erpi i rai Sun vechi: I-ro-la-hai, Mercur, astr aurit, Cu peri doi mpodobit Lungi Cu pungi Pe bomba mare, Oarb, de cercettoare, O, Mercur, Frate pur Conceput din viu mister i Fecioara Lucifer, nclinat pe ape caste n sfruntri iconoclaste, Cap cldit Din val oprit Sus, pe Veacul mpietrit, O select Intelect Nunta n-am srbtorit... III Uite, ia a treia cheie,

Vr-o n broasca - Astartee! i ntoarce-o de un grad Unui timp retrograd, Trage porile ce ard, C intrm S osptm n cmara Soarelui Marelui Nun i stea, Abur verde s ne dea, Din cldri de mri lactee, La surpri de curcubee, - n Firida ce scntee eteree

Calea lactee
de Alexandru A. Philippide

Din albe lacuri de demult pornit, Un zbor strvechi de lebede astrale Pe luciul cerurilor boreale Odinioar s-a odihnit. Fiorul zborului strbate nc nmrmurita linite adnc Din care ochiul noastru soarbe Sursul alb al nopii oarbe, Deasupra sufletelor noastre-aprins, O, nimb rcoritor pe suflet nins! Fior al zborului de-odinioar, Srut curat pe fruntea noastr cerne! Pe frunte albe srutri coboar, Fior senin al penelor eterne! Scar cu trepte albe, prinse-n cuie De-argint, pe care visul nostru suie! Punte de puf surztor i moale Pentru visurile noastre goale. Pnz rmas fr de catarg,

Desfur-i aripile mai larg, Desf din lanurile-i ruginite Btrnul i hodorogitul vnt, ndeamn-l ctre mri nemrginite Ct mai departe de pmnt, i du-ne sufletele ostenite De cutarea unui cer mai sfnt! i venic ca o binecuvntare A unor albe mini odihnitoare, Deasupra noastr fluturnd s stee Calea lactee.

Despre anotimpuri
de Tiberiu Juganaru

Frigul pleac, ziua crete, Natura se dezmorete, Vntul cald adie-n ar Este iari Primvar. Strlucete soarele i se coc cireele, Iarba pe islazuri crete Vara imediat sosete. Pomii sunt de fructe plini Aezate n ciorchini, Strugurii se coc n vie, Vine Toamna ruginie. Zboar psri zgribulite Spre meleaguri nsorite, Pe la couri iese fum Semn c Iarna e pe drum.

Anotimpuri
de valeria tamas

Cnd zpada se topete Sub raze blnde de soare Cine ginga vezi c-apare

Primverii s-i dea veste? Ghiocelul, clopoelul, Care dup-o iarn lung Frigul de pe vi alung i pornete caruselul. Cling,cling,cling el clopoete Dnd suratelor de veste Din semine adormite, C-i timp s fie trezite. i nici bine nu-i dai seama Cum nverzete poiana, Tot mai cald btrnul soare Umple pmntul de floare. n rochie colorate Frumoase i parfumate Pe ritmuri de ciocrlii Flori danseaz, mii i mii.

Vara Var drag tu ncepi Cu ciree la urechi. Ne hrneti pe sturate Cu frgue aromate. Murele le nnegreti Zmeura o nroeti ndulceti merele-n ram, Caise, piersici, bat n geam. Ne aduci doar bucurii Grla umpli de copii, ntr-a undelor rcoare E doar rset i candoare. Pentru cei mari i cei mici

n vancane la bunici Sau la munte ori la mare, Loc ai pentru fiecare. Vacana s ne ajung Var, te-am dori mai lung. Jur c am fi copii buni i de-ai ine ase luni!

Iarna

Fnu st ntre ferestre, Suprat, bolborosete Toat ziua prin odaie Stul fiind de frig i ploaie. Stau creioane colorate Prin cas mprtiate, Ajunse-s cri cu poveti Pe unde nici nu gndeti. Mainue, ursulei, Trei cei i-un trenule, Macarale i tractoare i-o lad de cuburi, mare. Azi Fnu e plictisit Nici un prieten n-a venit Vreun joc nou s dibuiasc Ca s se nveseleasc. Doar din cer, cred, un pitic A prins s cearn un pic i apoi prin sita mare Jucui fulgi de ninsoare. Bucuros e Fnu foc Cu poft mare de joc C din norii cenusii i sosesc prieteni, mii!

In sistemul nostru solar se gasesc opt planete: Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun. In afara de aceste opt planete se mai gasesc si alte trei planete, numite planete pitic: Ceres, Pluto si Eris.

Mercur este cea mai apropiata planeta de Soare, este o planeta interioara. Cu toate ca Mercur este a 4-a planeta stralucitoare dupa Venus, Marte si Jupiter, ea este totusi foarte greu de observat deoarece imaginea ei se proiecteaza pe bolta cereasca intotdeauna foarte aproape de discul solar. Din aceasta cauza, lumina puternica a Soarelui creeaza conditii nefavorabile pentru observatii. Mercur se poate observa numai seara imediat dupa apusul Soarelui, sau dimineata in zori,ea se observa numai atunci cand este in apropierea orizontului unde exista turbulenta atmosferica mare care cauzeaza vizibilitate slaba. Cu toate acestea, Mercur a fost observat de catre popoarele antice care i-au atribuit denumiri diferite, fiecare denumire referindu-se la miscarea rapida a sa. Astfel denumirea greaca Hermes reprezenta pe mesagerul zeilor; la romani Mercurius avea aceeasi semnificatie la care se mai adauga si aceea de zeu al negustorilor iar, mai tarziu, si al hotilor.La popoarele germane se numea Wotan(=ratacitorul). Distanta de la Soare la planeta este de 46.000.000 km cand aceasta este la periheliu si de 70.000.000 km cand se afla la afeliu.

Planeta Venus este de 15 ori mai stralucitoare decat steaua Sirus si este cel mai stralucitor obiect de pe bolta cereasca, dupa Soare si Luna. Datorita acestei mari straluciri , Venus poate fi observata si in timpul zilei iar noaptea, in anumite conditii poate sa produca umbre. La conjunctia inferioara planeta Venus are diametrul aparent de 64" si se gaseste la numai 42.000.000 km de Pamant. La conjunctia superioara, diametrul este de 12" si are o departe de 260.000.000 km de la Pamant. Orbita este aproape circulara si are o distanta medie de la Soare de 108.000.000 km, planul orbitei fiind inclinat cu 3grade24' fata de planul ecliptic Diametrul planetei este de 12.200 km si are o masa de 82% din masa Pamantului deci o densitate medie de 5,1 gr/cm cubi.

 Planeta Marte este situata la aproximativ 228 de milioane de km de Soare. Ea inconjoara Soarele in 687 de zile si se invarteste in jurul propriei sale axe in 24 h 37 min. Diametrul sau (6800 km) reprezinta putin mai mult decat jumatatea din diametrul Pamantului. Din cauza slabei ponderitati de pe aceasta planeta, ea nu a putut retine decat un invelis atmosferic neinsemnat. Acesta contine 95,3% gaz carbonic, 2,7 % azot, 1,6% argon si urme de oxigen . Marte pastreaza urmele unei intense activitati vulcanice. Suprafata, desertica si stancoasa, prezinta o frumoasa culoare rosiatica. Planeta Marte are doi sateliti, Phobos si Deimos.

Jupiter este cea mai mare dintre toate planetele sistemului solar : are diametrul de 11 ori mai mare decat cel al Pamantului, o masa de 318 ori mai mare si un volum de 1300 ori mai mare. Jupiter se afla la 778 de milioane de km. de Soare. El este inconjurat de o atmosfera densa pe baza de hidrogen si heliu, in care circula nori formati tot din gaze solidificate sau lichefiate: in special meta si amoniac. Cum el se invarteste foarte repede in jurul propriei sale axe acesti nori se intind de la ecuator in fasii paralele si il acopera ca niste brauri. Aceste formatiuni noroase sunt foarte turbulente.

Saturn este un alt gigant, are un diametru de 9,5 ori mai mare decat cel al Pamantului, de 95 ori masa acestuia si de 750 de ori volumul lui. Saturn este situat la 1,4 miliarde de km de Soare . Este o sfera gazoasa care se invarteste foarte repede in jurul propriei sale axe. Saturn contine mai mult hidrogen. Norii care il inconjoara sunt animati de miscari foarte violente. Saturn are o sursa de caldura interna, el emite aproape de trei ori mai multa energie decat cea primita de la

Soare. In jurul lui Saturn sau descoperit 18 sateliti printre care si un gigant numit Titan ce este mai mare decat planeta Mercur.

Uranus are de 4 ori diametrul Pamantului si de 15 ori masa acestuia. Se afla la 2,8 miliarde kilometri de Soare. Uranus este inconjurat de o atmosfera densa pe baza de hidrogen si heliu , dar atmosfera sa contine un gaz care ii da o frumoasa culoare albastra metan. Uranus este un adevarat ghetar: temperatura lui coboara sub -200 grade C. El este inconjurat de 10 inele de pulberi intunecate, care se desfasoara la o distanta intre 42000 si 51000 km de centrul planetei. In jurul lui Uranus au fost reperati 15 sateliti.

Neptun se afla la o distanta medie de 4,5 miliarde kilometri de Soare. Neptun este o adevarata sosie a lui Uranus. Din cauza indepartatii sale Neptun primeste de 900 de ori mai putina energie solara decat Pamantul. El emite de 2,7 ori mai multa energie decat primeste. Au fost identificate in jurul lui Neptun trei inele cufundate intr-un disc de pulberi. Neptun are 8 sateliti cunoscuti. Cel mai mare este Triton ( corpul cel mai rece observat vreodata in sistemul solar).

Pluto este planeta cea mai indepartata din sistemul solar. Are un diametru mai mic de 2500 km, este de proportii mai reduse decat Luna.

 Se crede ca este format dintr-un nucleu de roci, inconjurat de un invelis de gheata. Suprafata sa ar putea fi acoperita cu azot si metan inghetate. Planeta are o atmosfera rarefiata, ce contine metan. In 1978 i s-a descoperit satelitul Charon ce are diametrul aprope egal cu jumatate din cel al lui Pluto.

Curioziti

.1. Pamantul este cea mai densa planeta din sistemul nostru solar.

.2. De pe Pamant se vede numai o parte a Lunii. Asta pentru ca Luna se invarteste in jurul axei proprii in acelasi timp in care se invarteste in jurul Pamantului. Partea care nu se vede a fost lovita de un meteorit cu mult timp in urma si a deplasat centrul Lunii, o emisfera devenind mai grea decat cealalta. Pentru ca Pamantul are o forta gravitationala de 6 ori mai mare decat a Lunii, intotdeauna spre Pamant va fi atrasa numai partea mai grea.

.3. De pe Luna cerul se vede negru pentru ca Luna nu are atmosfera care sa imprastie lumina.

.4. Pe Marte se gaseste cel mai inalt vulcan din sistemul nostru solar, de 3 ori mai inalt decat Everestul. La polii planetei Marte se gaseste gheata.

.5. Marte are o suprafata care seamana cu un desert pietros. Vulcani enormi si cratere vechi, ca si dune de nisip sunt formele de relief de pe Marte.

.6. Pe Marte exista un aliniament accidental de roci si alte formatiuni geologice care, privit dintr-un anumit unghi, se intampla sa arate ca un chip de om.

.7. Jupiter este cea mai mare planeta din sistemul nostru. In ea ar incapea toate celelalte 8 planete. Suprafata lui poate fi acoperita de 11 suprafete ale Pamantului sau ti-ar trebui 1.000 de planete Pamant daca vrei sa-i umpli volumul.

.8. Saturn este cat 9 planete Pamant si jumatate, incap 764 planete Pamant in interiorul lui. Se mai numeste si planeta inel pentru ca are cel mai mare si mai vizibil inel dintre toate planetele. Densitatea lui Saturn este mai mica decat a apei incat daca l-ai pune intrun vas mare cu apa, ar pluti.

.9. Uranus apare ca si cum ar fi fost indoita de o mana uriasa invartindu-se oblic pe axa sa, asa cum se invarteste un butoi rasturnat. Se crede ca asta se datoreaza impactului cu un metorit cu mult timp in urma; din aceasta cauza, numai unul dintre cei 2 poli ai planetei este luminat si incalzit de Soare, celalalt ramanad tot timpul in intuneric. Polul care ramane in intuneric are insa temperatura mai mare decat polul luminat de Soare, ceea ce a facut oamenii de stiinta sa creada ca Uranus produce mai multa caldura decat primeste de la Soare.

.10. La fiecare 248 de ani Pluto se apropie de Soare mai mult decat Neptun, facand ca Neptun sa fie cea mai indepartata planeta de Soare. Pluto se misca in interiorul orbitei lui Neptun pentru 20 de ani. In aceasta perioada de 20 de ani, Neptun devine cea mai indepartata planeta de la Soare. Ultima data Pluto a intrat in orbita lui Neptun la 23 ianuarie 1979 si a stat acolo pana la 15 martie 1999. Toate aceste pentru ca orbita lui Pluto are forma de cerc foarte turtit, ca orbita unei comete.

.11. Cand o cometa se apropie de Soare, coada o urmeaza. Cand se indeparteaza de Soare, coada este cea care merge in fata.

.12. Au fost descoperiti pe Pamant mai mult de 2.000 de meteoriti. Unul dintre cele mai cunoscute cratere formate de un meteorit cazut pe Pamant este cel din Arizona, SUA. Are 1.280 m diametru si 180 m adancime. El s-a format cu cateva sute de mii de ani in urma, cand un meteorit de 250.000 de tone si cu un diametru de 70 m a lovit Pamantul cu o viteza in jur de 60.000 km/h.

.13. Galaxiile calatoresc in spatiu si cateodata se ciocnesc, galaxiile mai mici disparand si fiind "mancate" de cele mai mari. Galaxia din Andromeda se indreapta spre galaxia noastra, Calea Lactee.

.14. Daca ai calatori cu viteza luminii de la un capat la altul al galaxiei Calea Lactee, ti-ar trebui 100.000 ani ca sa termini calatoria.

.15. Lumina este cel mai rapid lucru din univers si calatoreste cu 300.000 de km pe secunda.

.16. Daca stii culoarea unei stele, iti poti da seama de temperatura ei: cele rosii sunt mai reci, cele cu temperaturi medii sunt galbene si cele cu temperaturile cele mai mari sunt albastre. Nu exista stele verzi...!!!

.17. Gaurile negre sunt invizibile. In ele nu exista timp sau spatiu si se crede ca ar fi poarta spre alte universuri; daca intri intr-o gaura neagra, vei simti ca esti turtit din parti si tras de cap si de picioare. Dar nimic nu supravietuieste acolo, ci este sfaramat in mici particule atomice.

.18. Luminii de la Soare ii ia 8 minute pana atinge Pamantul; daca Soarele s-ar stinge acum, in 8 minute am ramane in intuneric.

.19. Cea mai apropiata stea de Pamant este Proxima Centauri aflata la 4,23 de ani-lumina, adica 25 de milioane de milioane de km distanta de Soare. Asta inseamna, ca daca am avea o nava spatiala care ar calatori cu 50.000 de km pe ora, ne-ar trebui 88.000 de ani ca sa ajungem la ea.

.20. Unele stele sunt de 600.000 de ori mai stralucitoare decat Soarele nostru. Soarele nostru se indreapta cu 20 km pe secunda spre un punct in directia constelatiei Hercules. Gazele dintr-o pata solara sunt cu 1.650 C mai reci decat zonele inconjuratoare de pe Soare.

.21. Cometa Haley se intoarce la fiecare 76 de ani.

.22. Planetele se invartesc in jurul Soarelui si in jurul axei proprii in sensul acelor ceasornicului. Venus este planeta care se invarteste in jurul axei proprii contrar acelor ceasornicului. Pe Venus Soarele rasare la vest si apune la est. Venus este considerata sora

geamana a Pamantului pentru ca amandoua au cam aceeasi marime, densitate si volum, este cel mai apropiat vecin al Pamantului. Dar Venus este cel mai fierbinte loc din sistemul solar dupa Soare si cel mai stralucitor obiect de pe cer dupa Soare si Luna.

.23. Mercur orbiteaza Soarele mai repede decat orice alta planeta, in 88 de zile. Mercur, cea mai apropiata planeta de Soare, probabil are gheata la poli.

.24. Luna noastra se departeaza de Pamant cu 3 cm pe an. Gravitatia Lunii este de 6 ori mai mica decat a Pamantului. De exemplu daca pe Pamant ai 42 de kg, pe Luna ai 7 kg.