Trezire

Lucian Blaga
Mocneste copacul. Martie suna.
Albinele-n faguri aduna
si-amesteca invierea,
ceara si mierea.

Nehotarat intre doua hotare,

cu vine trimise sub sapte ogare,
in vazduhuri smeu,
doarme alesul. copacul meu.

Copacul meu.
Vantul il scutura, Martie suna.
Cate puteri sunt, se leaga-mpreuna,
Din greul fiintei sa mi-l urneasca,
din somn, din starea dumnezeiasca.
Cine vantura de pe muncel
atata lumina peste el?
Ca lacrimi - mugurii l-au podidit.
Soare soare, de ce l-ai trezit?

Cantec de primavara
Nichita Stanescu

Desigur, primavara mi-a tasnit din tample.

De umbre, umerii imi siroiesc, tacut,
prea bine mi-e si nu ma mai pot rumpe
de aerul rotund ce m-a-ncaput.

E-ntaia oara cand raman fara de viata,

de primavara-ncercuit cu franghii,
pana miresmele imi dau un pumn in fata,
trezindu-ma, le-adulmec si le mangai.

Si mor a doua oara, cand imi taie chipul

pala de raze atarnand de crengi
si iar mi se roteste-n pasari timpul,
cand pasul tau rasuna pe sub crengi.

Cu vazu-nchis, simt cum imi bat peste sprancene

imaginile tale, clinchetand.
Mor sacadat si reinviu din vreme-n vreme,
 de-otrava mortii sufletu-mi eliberand.

O, primavara flacari rosii-nalta.

Pe rugul lor mi-e sufletul intins
pana miresmele imi dau un pumn in fata,
si ma trezesc, si-nving si sunt invins.

Primavara
George Toparceanu

Dupa-atata frig si ceata

Iar s-arata soarele.
De-acum nu ne mai ingheata
Nasul si picioarele!

Cu narcisi, cu crini, cu lotusi,

Timpul cald s-apropie.
Primavara asta totusi
Nu-i decat o copie.

Sub cerdac, pe laurusca,

Cum trecură Babele,
A iesit un pui de musca
Sa-si usuce labele.

Pasarile migratoare
Se re-ntorc din tropice.
Gazele depun la soare
Oua microscopice.

Toata lumea din ograda

Canta fara pauza.
Doi cocosi se iau la sfada
Nu stiu din ce cauza.

Un curcan sta sus, pe-o barna,

Nu vrea sa se bucure.
Motul rosu ii atarna
Moale ca un ciucure.

Doar Grivei, batranul, n-are

 Cu ce roade oasele.
Ca de cand cu postul mare,
Toate-i merg de-a-ndoasele.

Pentru cate-a tras, sarmanul,

Cui sa ceara daune?…
Drept sub nasul lui, motanul
A venit sa miaune.

Dar acum l-a prins potaia

Si-a-nceput sa-l scuture…
Peste toata harmalaia
Trece-n zbor un fluture.

Pe trotuar, alaturi salta

Doua fete vesele…
Zau ca-mi vine sa-mi las balta
Toate interesele!

De-as avea
Mihai Eminescu

De-as avea si eu o floare

Mandra, dulce, rapitoare,
Ca si florile din mai,
Fiice dulce-a unui plai,

Plai razand cu iarba verde,

Ce se leagana, se pierde,
Undoind incetisor,
Soptind soapte de amor;

De-as avea o floricica

Gingasa si tinerica,
Ca si floarea crinului,
Alb ca neaua sanului
,
Amalgam de-o roz-albie
Si de una purpurie,
Cantand vesel si usor,
Soptind soapte de amor;
 De-as avea o porumbita
Cu chip alb de copilita,
Copilita blandisoara
Ca o zi de primavara,

Catu-ti tine ziulita

I-as canta doina, doinita,
I-as canta-o-ncetisor,
Soptind soapte de amor.

Rapsodii de primavara
George Toparceanu
I
Sus prin crangul adormit,
A trecut in taina mare,
De cu noapte, risipind
Siruri de margaritare
Din panere de argint,
Stol balai
De ingerasi
Cu alai
De toporasi.
Primavara, cui le dai?
Primavara, cui le lasi?
II
Se-nalta abur moale din gradina.
Pe jos, pornesc furnicile la drum.
Acoperisuri vestede-n lumina
Intind spre cer ogeacuri fara fum.
Pe langa garduri s-a zvantat pamantul
Si ies gandacii-Domnului pe zid.
Ferestre amortite se deschid
Sa intre-n casa soarele si vantul.
De prin balcoane
Si coridoare
Albe tulpane
Falfaie-n soare.
Ies gospodinele
Iuti ca albinele,
Parul le flutura,
Toate dau zor.
 Unele matura,
Altele scutura
Colbul din patura
Si din covor.
Un zarzar mic, in mijlocul gradinii,
Si-a rasfirat crengutele ca spinii
De frica sa nu-i cada la picioare,
Din crestet, valul subtirel de floare.
Ca s-a trezit asa de dimineata
Cu ramuri albe µ si se poate spune
Ca-i pentru-ntaia oara in viata
Cand i se-ntampla-asemenea minune.
Un nor sihastru
Si-aduna-n poala
Argintul tot.
Cerul e-albastru
Ca o petala
De miozot.
III
Soare crud in liliac,
Zbor subtire de gandac,
Glasuri mici
De randunici,
Viorele si urzici...
Primavara, din ce rai
Nevisat de pamanteni
Vii cu mandrul tau alai
Peste cranguri si poieni?
Pogorata pe pamant
In matasuri lungi de vant,
Lasi in urma, pe campii,
Galbeni vii
De papadii,
Balti albastre si-nsorite
De omat topit abia,
Si pe dealuri mucezite
Araturi de catifea.
Si pornesti departe-n sus
Dupa iarna ce s-a dus,
Dupa trena-i de ninsori
Asternuta pe colini...
Drumuri nalte de cocori,
Calauzii cei straini,
 Iti indreapta an cu an
Pasul tainic si te mint
Spre tinutul diafan
Al campiilor de-argint.
Iar acolo te opresti
Si doar pasul tau usor,
In omat stralucitor,
Lasa urme viorii
De conduri imparatesti
Peste albele stihii...
Primavara, unde esti?

Buna dimineata, primavara!

Tudor Arghezi

A ! Buna dimineata, Primavara !

Iar proaspata te-ntorci in tara,
Tu frageda, si ea intinerita.
In tara din raspintii verzi, fii binevenita.

Te astepta cu cofa plina

De roua noua si lumina.
Te-ntimpina-n camasa de in si borangic,
Tivita cu chenare de iedera si spic,

Pe poale cu garoafe si cu vapai de mac,

De boance si craite si-albastre flori de ac,
Impodobita toata, de marea sarbatoare,
In asteptarea-n lunca a scumpei surioare,

Purtata-n umar, cofa ti-o pleaca pin' la gura,

Sa iei, ca-n sarutare, din ea, o sorbitura.
Bausi destule lacrimi intr-alta primavara,
Din ciutura cu singe si-aghiazma lor amara.

Ti-au semanat in cale, aminte sa-ti aduci,

Pamintul cu morminte si cu paduri de cruci.
Da-i mina, copilandra de-a pururea fecioara,
Ca va-ntilniti depline, acum intiia oara,
La inceput de vremuri, nadejdi si invieri,
Doua-nfloriri de muguri si doua primaveri.
 Primavara
Vasile Alecsandri

A trecut iarna geroasa,

Campul iata-l inverzit!
Randunica cea voioasa
La noi iarasi a sosit.

Dintr-o creanga-n alta zboara

Sturzul galben aurit;
Salutare, primavara!
Timp frumos, bine-ai venit!

Turturelele se-ngana,
Mii de fluturi vezi zburand
Si pe harnica albina,
Din flori, miere adunand.

Canta cucu-n dumbravioara

Pe copacul inflorit,
Salutare, primavara!a
Timp frumos, bine-ai venit!