POLITICILE UNIUNII EUROPENE

UE numara 27 de state membre si 450 milioane de locuitori. In Ue nu exista majoritate ci numai minoritati. Politicile comune raspund si unui principiu fundamental al constructiei europene, acela al solidaritatii si coeziunii. Existenta politicilor comune confera unicitate UE pentru ca demonstreaza acceptarea cedarii unei parti a su eranitatii statelor membre catre institutiile europene. Competentele UE In conformitete cu tratatul de la !isabona, delimitarea competenteor UE se bazeaza pe principiul atribuirii. Utilizarea competentelor Uniunii este condusa de principiile subsidiaritatii si proportionalitatii" UE actioneaza in limitele competentelor conferite de statele membre prin tratate conform unor principii: - conform principiului atribuirii, UE actioneaza in limitele competentelor conferite ei de catre statele membre prin tratate pentru atin#erea obiecti elor stabilite$ -conform principiului subsidiaritatii , in domeniile care nu se incadreaza in competenta sa exclusi a, Uniunea actioneaza numai daca si in masura in care obiecti ele actiunii izate nu pot fi suficient realizate de catre statele membre, la ni el central, re#ional sau local, dar se pot realiza mai bine la ni elul UE. %conform principiului proportionalitatii, continutul si forma actiunii Uniunii nu depasesc ceea ce este necesar pentru atin#era obiecti elor UE stabilite prin tratate. Competenta exclusi a detine UE in urmatoarele domenii" %uniunea amala$ %stabilirea re#ulilor concurentiale necesare pentru functionarea pietei interne$ %politica monetara pentru statele care au adoptat moneda euro$ %conser area resurselor biolo#ice ale marii in cadrul politicii comune in domeniul pescuitului$ %politica comerciala comuna$ %pentru inc&eierea unui acord international, atunci cand aceasta actiune este pr azuta intr%un act le#islati al UE. Competenta parta!abila este atribuita UE in urmatoarele domenii principale" %piata interna$ %politica sociala pentru pentru aspectele pre azute in 'onstitutie$ %coeziune economica, sociala si teritoriala$ %a#ricultura si pescuitul, exclusi conser area resurselor biolo#ice marine$ %mediu$ %protectia consumatorilor$ %transportul$

-retelele transeuropene$ %ener#ia$ %spatiul libertatii, securitatii si justitiei$ %problemele comune ale si#urantei in materie de sanatate publica pentru aspectele definite prin 'onstitutie. Competenta de a actiona pentru spri!inirea, coordonarea si suplimentarea actiunilor statelor membre se manifesta in urmatoarele domenii" %protectia si ameliorarea sanatatii umane$ %industria$ %cutura$ %turismul$ %educatia, formarea profesionala, tinerii, si sportul$ %protectia ci ila$ %cooperarea administrati a.

Politica a"ricola comuna si de# oltarea rurala

Politica a#icola comuna a de enit prima axa a constructiei comunitare si absoarbe si azi mai mult de jumatate din bu#etul 'omunitatii. $r"umente care stau la baza crearii politicii a#ricole comune" %acti itatea #ricola nu poate fi comparata cu alte acti itati economice (depinde de influente climatice si cicluri biolo#ice)$ %#reutatile intampinate in incercarile de a ec&ilibra productia a#ricola , in colaborare cu cererea constanta de &rana, ar putea duce la mari fluctuatii de preturi in cadrul UE, daca nu ar exista masuri de re#lare a pietei$ %fara protectia corespunzatoare la #ranite, ariatiile de preturi pe piata ar face sa scada preturile comune si ar duce, astfel, la mutari de productie$ %din cauza numarului mare de re#iuni mai putin fa orizate, masurile pentru diminuare deficientelor structurale sunt cu atat mai necesare, in scopul mentinerii ni elului de productie si a populatiei. %dez oltarea rurala a fost dintotdeauna un obiecti important al politicii comune. *0+ din populatia UE locuieste in mediul rural, care reprezinta ,0 + din teritoriul 'omunitatii. !a sfarsitul sec. -- problema fundamentala era ca populatia ocupata in a#ricultura a scazut considerabil, iar participarea sa la produsul intern brut al UE se ridica la .,7+, ea continuand sa ocupe un loc important in bu#etul brut al UE , detinand o pondere de 42,7 + in totalul bu#etului EU. /proximati 0 milioane de oameni din UE sunt an#ajati permanent sau temporar in domeniul a#ricol. 1arimea medie a unei ferme in UE ajun#e la .7,4 &a. $"enda %&&& a reformulat obiecti ele Politicii $"ricole Comunitare'P$(astfel: %reducerea preturilor si cresterea alorii platilor compensatorii$ %imbuntatirea competiti itatii produselor din UE prin scaderea preturilor$

%#arantarea si#urantei si calitatii alimentelor pentru consumatori$ %imbunatatirea sistemului de productie$ %inte#rarea componentei de mediu in instrumentele si obiecti ele politicii a#ricole comune$ %introducerea in cadrul P/' a unei politici complexe de dez oltare rurala$ %simplificarea le#islatiei$ %flexibilitate in domeniul alocarii sprijnului P/' in statele membre$ Politica de de# oltare rurala Orientarile strategice pentru dezvoltarea rurala in perioada 2007-2013: Actiuni strategice: %determinarea domeniilor in care utilizarea ajutorului comunitar in fa oarea dez oltarii rurale creeaza ce mai mare aloare adau#ata la ni elul UE$ %stabilirea unei le#aturi intre principalele prioritati ale UE$ %asi#urarea coerentei cu alte politici comunitare, in particular cu deomeniul coeziunii si mediului$ %acompanierea punerii in practica a noii politici a#ricole comune orientate catre piata si restructurarea care a decur#e din aceasta la ni elul ec&ilor si noilor state membre. Politica iitoare de dez oltare rurala pe perioada 2007%20.2 se a concentra asupra a trei aspecte c)eie" %economia a#roalimentara$ %mediul$ %populatia rurala$ Orientari strate"i"e ale UE pentru perioada 2007%200.2 %imbunatatirea competiti itatii sectorului a#ricol si forestier$ %imbunatatirea mediului si spatiului rural$ %imbunatatirea calitatii ietii in mediul rural si di ersificarea economiei rurale$

Politica in domeniul cercetarii

Efortul mediu in domeniul cercetarii era in .,,0 de " %.,0+ din PI3 in Europa$ %2,0+ din PI3 in 4U/ $ %2,,+ din PI3 in 5aponia$ Exista " %* cercetatori 6.000 de personae acti e in domeniul industrial in Europa$ %0,76.000 pers. acti e in 4U/$ %06 .000 pers. acti e in 5aponia. In 2002 la 3arcelona s% a stabilit obiecti ul" de a creste efortul de cercetare european la 2+ din PI3%ul UE pana in 20.0.

Obiecti ele politicii in domeniul cercetarii: *) crearea unor centre europene de excelenta prin colaborarea dintre laboratoare$ %derularea unor pro#rame pentru sustinerea colaborarii transnationale intre centrele de cercetare , uni ersitati si companii$ %le#area centrelor specializate din cadrul tarilor Uniunii prin retele informatice (centre irtuale de excelenta)$ %( lansarea de initiati e te)nolo"ice europene$ +( 4timularea creati itatii cercetarii de baza prin competitia intre diferite ec&ipe la ni el european. ,(de# oltarea infrastructurii de cercetare de interes European$ -(folosirea eficienta a potentialului oferit de retelele electronice. /(imbunatatirea coordonarii pro"ramelor de cercetare nationale. 0)relatii mai stranse intre or#anizatiile europene de cooperare stiintifica si te&nolo#ica$ 1)realizarea unor in estitii pri ate mai dinamice$ 2(resurse umane mai abundente si mai mobile %o mai mare mobilitate a cercetatorilor in Europa$ %introducerea unei dimensiuni europene in carierele stiintifice(incurajarea cercetatorilor din alte tari)$ %un loc si un rol mai important pentru femei in cercetare$ %atra#erea tinerilor catre cercetare si cariere in stiinta$ %transformarea Europei intr%un loc atracti pentru cei mai buni cercetatori din UE si din alte parti ale lumii$ *&(cresterea rolului re"iunilor in efortul de cercetare european. **( focali#area eforturilor Ue asupra subiectelor c)eie Caracteristici ale spatiului european al cercetarii" %un flux adec at de cercetatori competenti$ %infrastructuri de cercetare de ni el international$ %institutii de cerceare excelente$ %un sc&imb de cunostinte eficient$ %pro#rame si prioritati de cunostinte eficient$ %ampla desc&idere a 4patiului European al 'ercetarii catre lume$

Politica in domeniul concurentei

Piata rele anta are doua dimensiuni fundamentale" -piata produsului este cea care descrie bunurile sau ser iciile$ -piata "eo"rafica este cea care descrie localizarea producatorilor sau comerciantilor unui anumit produs. Principalul beneficiar al unei politici in domeniul concurentei este cetateanul in tripla sa ipostaza de" %consumator$ %participant la piata fortei de munca$ %actionar(capitalizari ridicate de piata pentru firme)

Politica in domeniul concurentei include toate masurile rele ante pri ind concurenta pe piata, incluzand politica comerciala, politicile de re#lementare, precum si masurile adoptate de catre #u erne cu pri ire la politicile anticoncurentiale ale firmelor atat din sectorul pri at cat si din cel public. Politica in domeniul concurentei are ca obiecti " crearea unei concurente reale pe piata comuna prin masuri referitoare la structurile pietei si la comportamentul actorilor acesteia. Politica in domeniul concurentei se concentrea#a pe patru domenii de acti itate: -eliminarea acordurilor care au ca efect diminuarea concurentei si aparitia abuzurilor de pozitie dominanta$ -controlul fu#iunilor dintre firme(re#lementari antitrust)$ -liberali#area sectoarelor economice monopoliste -monitori#area a!utoarelor acordate de catre stat (sub entii pentru unele firme (. Politicile anticoconcurentiale sunt de patru tipuri" *( acordurile de restrictionare ori#ontala a concurentei % cartelurile pentru import si alte aranjamente similare$ % cartelurile de export si alte aranjamente similare$ %cartelurile internationale(concurenta este limitata, preturile sunt ridicate, productia este restrictionata, pietele sunt alocate in beneficiul pri at unor firme$ %( acordurile de restrictionare erticala a distributiei prin care firmele straine pot fi impiedicate sa aiba acces la retelele de distributie controlate de catre furnizorii interni$ +( abu#ul de po#itie dominanta practicata pentru a mentine, acapara sau exploata o pozitie dominanta pe piata. ,( fu#iunile care pot fi" %fuziunile orizontale care comaseaza doua sau mai multe firme din acelasi mediu de afaceri sau de pe aceeasi piata #eo#rafica$ %fuziunile erticale%implica firme an#ajate in diferite stadii ale productiei si comercializarii din cadrul unei anumite industrii$ %fuziunile a#re#ate %inte#reaza firme care opereaza in domenii necorelate. Carta $lba '%1 aprilie *222(are propuneri de reforma cu trei obiecti e principale" .) intarirea re#lementarilor concurentiale si de aplicare ri#uroasa a le#ii concurentei$ 2) descentralizarea efecti a prin implicarea autoritatilor si a instantelor din statele membre$ 2) simplificarea procedurilor de aplicare si reducere a birocratiei incepand din interiorul companiilor si continuand la ni elul parteneriatului social.

Politica in domeniul educatiei si formarii profesionale

In 2002 'onsiliul European de la 3arcelona a subliniat" -educatia repre#inta ba#a modelului social European , iar sistemele de educatie din Europa trebuie sa de ina repere mondiale de calitate pana in anul %&*&3 %exista o relatie directa intre educatie si formare profesionala si sanatate, mediu, calitatea ietii si rata criminalitatii. Tratatul de la 4aastric)t '7 febr. .,,2) aduce noi competenteUE marind numarul domeniilor de inter entie ale acesteia, iar 4trate#ia de la !isabona din 200* a confirmat rolul educatiei in iitorul UE. Obiecti ele comunitare in domeniul educatiei sunt" -dez oltarea dimensiunii europene in educatie in special prin in atarea si difuzarea limbilor statelor membre$ %fa orizarea mobilitatii studentilor si profesorilor inclusi prin incurajarea recunoasterii academice a diplomelor si a perioadelor de studii$ %promo area cooperarii dintre institutiile de in atamant$ %dez oltarea sc&imbului de informatii si de experienta asupra c&estiunilor comune sistemelor de educatie ale statelor membre$ %fa orizarea sc&imbului de tineri si de animatori socio%educati i$ %incurajarea dez oltarii educatiei la distanta. Competentele UE in domeniul educatiei, formarii profesionale si tineretului se inscriu in cate#oria celor de spri!in, coordonare sau completare a actiunilor statelor membre. 4tatele membre pastreaza o foarte mare libertate de actiune si raman principalele responsabile fata de cetateni. In aceste domenii nu se impune armonizarea le#islatiei nationale cu ac7uis%ul comunitar. 8u se urmareste realizarea unei politici comune in domeniul educatiei si formarii profesionale, ci pastrarea di ersitatii si specificului fiecarei tari3 Principiile politicii educationale si de formare profesionala ..cooperarea a a ea la baza obiecti ele care trebuie atinse pana in 20.0 stabilite in cadrul 'onsiliului European de la !isabona$ 2.masurile or fi oluntare si stabilite in principal prin cooperarea de la ni elurile inferioare catre cele superioare, de jos in sus$ 2. initiati ele se or axa pe ne oile cetatenilor si ale or#anizatiilor beneficiare$ 4.cooperarea inte#ratoare presupune implicarea statelor membre , a 'omisiei Europene si a statelor candidate. Principiul de ba#a este acela al respectarii di ersitatii culturale si lin# istice. Pro#rame derulate in perioada 2000%200*$ %4ocrates$ %9empus$ %!eonardo da :inci %9inetet II

*3pro"ramul 5ocrates cu scopul de a promo a o Europa a cunoasterii si de a incuraja in atarea pe parcursul intre#ii ieti. /cest pro#ram a fost implementat cu ajutorul unor subpro"rame: -Comenius care a a ut in edere educatia in scolile primare si secundare$ -Erasmus destinat in atamantului superior cu scopul de a incuraja mobilitatea stdentilor si a profesorilor -6rundt in" adresat educatiei adultilor si altor forme de educatie decat cea formala.$ -Lin"ua- cu scop de in atare a limbilor straine$ -4iner a-utilizarea te&nolo#iilor informatice si de comunicare in educatie3 %3 Tempus a fost un pro#ram care sprijinea modernizarea in atamntului superior in Europa de Est, /sia 'entrala, :estul 3alcanilor si re#iunea mediteraniana. +3Leonardo da 7inci a contribuit la crearea unei arii educationale europene prin promo area in atarii pe parcursul intre#ii ieti. ,3Tinerat II cu scop"sprijinirea actiunilor tinerilor, dar si incurajarea dezbaterilor dintre statele membre pentru dez oltarea unei politici in domeniul tineretului. $ctualele pro"rame ale UE in domeniul educatiei, formarii profesionale si tineretului3 *3 Erasmus 4undus al carui obiecti il constituie cresterea calitatii si atracti itatii in atamantului superior european prin intarirea cooperarii cu terte tari, in ederea imbunatatirii dez oltarii resurselor umane si promo arii dialo#ului si intele#erii intre popoare si culturi. %3 In atarea pe parcursul intre"ii ieti Obiecti ul "eneral al pro#ramului"de a contribui la dez oltarea 'omunitatii, transformand%o intr%o societate a ansata, bazata pe cunoastere. Pro#ramul cuprinde 4 pro#rame sectoriale" %'omenius%pentru in atamantul preuni ersitar$ %Erasmus%pentru in atamntul superior$ -Leonardo da 7inci pentru formare profesionala. -6rundt in"-pri ind educatia pentru adulti /ceste pro#rame sunt completate de un pro"ram trans ersal care se concentreaza pe politica de cooperare, limbi straine, te&nolo#ia informatiei si a comunicarii si diseminarea si utilizarea resurselor. Pro"ramul 8ean 4onnet este o componenta a Pro#ramului Inte#rat si trateaza domeniul inte#rarii europene, asi#ura suportul necesar institutiilor si asociatiilor care acti eaza in domeniul educatiei si al formarii profesionale la ni el european. Prioritatile UE in domeniul educatiei si formarii profesionale ..1odernizarea educatiei si formarii profesionale (cetateii trebuie sa%si actualizeze

continuu cunostintele, aptitudinile si competentele, cu ajutorul in atamantului pe tot parcursul ietii(!ifelon# !earnin#)$ %3Prioritatile reformei Procesului 9olo"na - care are in edere reforme necesare pentru a face educatia din in atamantul superior mai compatibila, comparabila, competiti a si mai atracti a pentru cetatenii europeni si cei de pe alte continente. 4%au identificat 2 mari reforme in domeniu" %reforma curriculara"sistemul cu trei cicluri, dez oltarea competentelor prin in atare , recunoasterea diplomelor, mobilitate$ %reforma fondurilor"di ersificarea eniturilor uni ersitare"taxe scolare, #ranturi, si imprmuturi, fonduri europene$ %reforma #u ernamentala"autonomia uni ersitatilor, parteneriate strate#ice$ Liniile directoare de la 9olo"na au a ut in edere" %adoptarea unui sistem compatibil pri ind diplomele$ %adoptarea unui sistem bazat pe trei ni eluri(ciclul I%licenta, ciclul II%masterat, ciclul III%doctorat)$ %stabilirea unui sistem de credite transferabile$ %promo area mobilitatii academice a studentilor, profesorilor, cercetatorilor$ %promo area cooperarii europene in asi#urarea calitatii$ %promo area dimensiunii europene$ +3Prioritati permnente in domeniul educatiei si formarii profesionale %in atarea limbilor starine$ %accesul la educatie (imi#ranti,copii de etnir rroma)$ %inte#rarea te&nolo#iilor informatice si de comunicatie in educatie$ 4.Educatie si formare profesionala 20.0. 4trate#ia !isabona isi propune ca Europa sa de ina cea mai diamica si competiti a economie din lume, bazata pe cunoastere, capabila de dez olare durabila, oferind locuri de munca mai multe si mai bune si o mai mare coeziune sociala. Indicatorii si bunele practici or fi structurati pe opt domenii c&eie ale strate#iei" %a face din conceptul ;in atarea pe parcursul intre#ii ieti< o realitate$ %imbunatatire ec&itatii in educatie si formare profesionala$ %promo area eficientei in educatie si formare profesionala$ %competentele de baza ale tinerilor(limba materna, lb.straine, cunostinte matematice, te&nolo#ie, competente di#itale interpersonale, interculturale si sociale, ci ice)$ %modernizarea educatiei in scoli"mana#ementiul scolar, dez oltarea profesionala a profesorilor$ %modernizarea educatiei si a in atamntului profesional$ %modernizarea in atamantului superior" %cel putin un semetru in strinatate pentru studenti$ %cresterea nr. de absol enti de matematica, stiinte si te&nolo#ii$ %an#ajabilitatea care foloseste indicatori ca" %accesul populatiei la educatie,

%aptitudinile adultilor %rata profitului educatieii si formarii profesionale

Politica in domeniul ener"iei

In cele 27 de state exista o mare di ersitate de aboradre a politicilor ener#iei, de la cel centralizat(francez), pana la cel liberal(en#lez)sau cel #recesc care are o problema de interconectare cu cel al UE. Politica ener#etica a UE se bazeaza pe urmatoarele directii "enerale: %re#lementarea in scopul concurentei%adica libaralizarea pietei ener#iei %inte#rarea pietelor ener#iei%interconectarea sistemelor nationalede transport$ %si#uranta alimentarii cu ener#ie$ %utilizarea eficienta a ener#iei$% %protectia mediului%reducerea ploilor acide si a emisiilor de #aze prin cresterea ponderii ener#iilor nepoluante. !a 0 martie 200* 'omisia Europeana a adoptata o 'arta erde intitulata " 4trate#ia europeana pentru o ener#ie si#ura, competiti a si durabila prin care se urmareste atin#erea a trei obiecti e: %dez oltarea durabila$ %competiti itatea$ %securitatea apro izionarii$ Principalele resurse si tipuri de ener"ie Carbunele este o resursa ener#etica cu o contributie majiora la si#uranta in alimentare cu ener#ie, dar are un impact ne#ati asupra mediului datorita emisiilor de #aze cu efect de sera de#ajate in procesul de productie al ener#iei. Petrolul este o resursa a carei utilizare in scopuri ener#etice si de transport implica probleme de mediu, cum ar fi poluarea aerului si a apei. !e#islatia comunitara se concentreaza asupra aspectelor pri ind" %stocurile$ %impozitarea$ %protectia mediului. 6a#ul natural3 Utilizarea #azului natural are un impact ne#ati asupra mediului (particule, fum, ploi acide, #aze cu efect de sera). =e#lementarile UE au a ut in edere" %piata interna a #azului si a ener#iei electrice$ %transparenta preturilor la #az natural si electricitate pentru consumatorii industriali. Ener"ia electrica3 In anul .,,* s%a emis o directi a numita :piata interna a ener"iei, care a ea urmatoarele obiecti e" %si#uranta alimentarii cu ener#ie$ %stimularea concurentei$ %protectia mediului.

In anul 2002 o alta directi a re#lementa" -concurenta si desc)iderea prin care se introduce concurenta in acti itatea de productie si de furnizare$ -accesul liber la retea prin care se pre edea ca atat producatorii cat si consumatorii trebuie sa beneficieze de accesul nediscriminatoriu la retele$ -autoritatile de re"lementare sunt entitati specifice si independente atat fata de #u ern, cat si fata de industria de profil$ -separarea acti itatii de transport si distributie de acti itatea de productie si furnizare pentru a pre eni sub entionarea incrucisata a acti itatilor concurentiale. -consumatorii :capti i; si consumatorii :eli"ibili;3 'ei capti i sunt cei repartizati unui furnizor si ac&izitioneaza ener#ia la un tarif re#lementat, iar cei eli#ibili sunt liberi sa%si alea#a furnizorul si ne#ociaza pretul ener#iei. Ener"ia termica3 Principalele acte le#islati e re#lementeaza" %performanta instalatiilor de incalzire in cladirile cu alta destinatie decat cea industriala$ %randamentul noilor cazane de apa calda cu combustibil lic&id sau #aze naturale$ %limitarea emisiilor de dioxid de carbon prin imbunatatirea eficientei ener#iei. %un nou proiect de directi a care urmareste imbunatatirea eficientei ener#iei in cladiri cu 22 + pana in anul 20.0. Ener"ia nucleara3 9ratatul Euratom recunoaste ca ener#ia nucleara reprezinta o resursa esentiala pentru dez oltarea si re i#orarea industriei. !e#islatia in domeniu pre ede" %dez oltarea unei culturi comune de securitate nucleara in cadrul UE %supra e#&erea si controlul transferurilor de deseuri radioactoi e si combustibili nucleari uzati. %securitatea ener#etica si si#uranta instalatiilor. %Pro#ramul 'adru al 'omunitatii Europene a Ener#iei /tomice(Euratom) pentru perioada 2007%20.. izeaza acti itati de cercetare pri ind ener#ia de fuziune, fuziunea nucleara si protectia impotri a radiatiilor. Ener"iile er#i 're"enerabile(3 Prin ener#ii erzi sau surse re#enerabile se intele#e"&idroener#ia, ener#ia solara, (captata cu panouri solare sau celule foto oltaice), eoliana, #eotermala, cea produsa de aluri si de maree, biomasa si c&iar deseurile cu potential de alorificare ener#etica. Ener#ia erde este recunoscuta ca fiind o alternati e prietenoasa , din punct de edere al mediului, la formele de ener#ie con entionale, conducand la reduceri de emisii de bioxid de carbon, dependenta redusa de importuri, dez oltarea de noi industrii si crearea de noi locuri de munca.

7iitorul politicii ener"etice a UE Pro"no#a pentru de# oltarea diferitilor purtatori de ener"ie: *3Combustibili soli#i3 Productia de combustibili solizi in statele membe bazate pe criterii economice nu are perspecti a. 'osturile sunt de 4%5 ori mai mari decat preturile mondiale. %3 Combustibilii soli#i3 >ependenta de import poate creste la ,0 + in jurul anului 2020. +3 6a#ul natural3 Este necesara di ersificarea #eo#rafica a alimentarii cu #aze naturale, in special alimentarea cu #aze naturale lic&efiate. 4unt necesare an#ajamente pe termen lun# cu marii furnizori, cum ar fi =usia. ,3 Ener"ia nucleara3 :iitorul ener#ieie nucleare este ne&otarat. >ez oltarea iitoare a acesteia necesita consens politic.Ener#ia nucleara este foarte importanta pentu independenta in alimentarea cu ener#ie si pentru reducerea impactului ne#ati asupra mediului, mai ales datorita reducerii emisiilor de bioxid de carbon.. UE ar trebui sa sustina te&nolo#iile nucleare si, in special, noile reactoare. Principiul 20620620 pana in 2020 urmareste" %economisirea a 20+ din consumul de enr#ie pre izionat pentru 2020$ %cresterea pana la 20+ a surselor ener#etice re#enerabile in totalul consumului de ener#ie$ %cresterea, cu cel putin, pana la .0+ a biocombustibililor pana in 2020$ %un an#ajament independent al UE de a reduce cu cel putin 20 + emisiilor de #aze cu efect de sera pana in 2020$ %realizarea unei piete ener#etice interne care sa aduca beneficii in mod real si eficient pentru fiecare persoana si companie in parte. %o mai buna inte#rare a politicii in domeniul ener#iei cu alte politici, cum ar fi politica a#ricola si cea comerciala. %o mai buna cooperare internationala.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate