.. .

rum POVESTI MINUNATE

de

REGINA FABIOLA ~

5

NUFERII DE INDIA

Dragi copii, va amintiti de florile acelea albe, eu frunze mari, care plutese pe apa lacurilor? Ele se numesc nuferi. Dar 'sint sigura cl nu stiti legenda nuferilor de India, care sint albastri si nu albi.

lata povestea lor:

Totul s-a petrecut tntr-o padure uriasa din India. o nespusa liniste §i pace domneau 10 vazduh, Pasarile §i eelelalte vietuitoare se dusesera la culcare §i chiar soarele asfintea cit mai lin, dincolo de orizont, ca sa nu tulbure aceasta imparatie a tacerii.

Dar nu apucase sa se intunece de-a binelea, cl linistea fu alungata de filfiitul grabnic al unor aripi,

de oracaitul broastelor, de glasuri tinere care trezira pad urea din scurtul ei somn.

Caci, vedeti voi, copii, ell toate ea multe vietuitoare puteti intilni ziua in padure, tot atit de numeroase sint si eele care-si due traiul acolo In timpul

..

noptu.

Nu era Inci noaptea la jurnatate, cind in poiana l§i facu aparitia 0 baba urita, ell parul lung §i naclait de noroi. Pard avea pe cap un morman de muschi uscat. Ea l§i ridica spre cer ehipul slut, atintind inaltimile cu ochii ei sasii, apoi se ascunse in seor-

6

7

bura unui copac din apropiere si incepu sa cinte - dar ell ee voce minunata l

Era greu s3.-11 inchipui ca asculti glas omenesc.

Mai lesne ai fi putut crede ca toate privighetorile padurii se adunasera laolalta pentru acea cintare. Cind cobora, voeea sernana ell bubuitul puternic al unui tunet pe timp de furtuna, dar tot atit de bine imita si trilurile inalte si cristaline ale cineparului.

Ce mal verba, vocea ei putea sa vrajeasca pe oricine 0 asculta.

lata de ce venise batrina aiei. Ea stia cl la miezul noptii, Luna cobora eu alaiul ei de stele sa danseze pe apa batrinului lac din padure, la citiva pasi de locul unde se ascunsese. .

Chiar in clipa aceea 0 raza de lumina se lasa intr-o scinteiere de ar gi nt, invaluind totul intr-un nor stralucitor, ~i indata ce raza atinse apa, aparura deodars 0 multime de nimfe, unele mai frumoase ca altele.

Din mijlocul lor se desprinse 0 fecioara mindra si ginga§a invesmintata intr-un val alb-argintiu,

§i purtind pe cap coroana de diamante in forma cornului de 1 una. Celelalte zine erau lm bracate 1n muselina de argint, care straluc€a de-ti lua vederile.

\

«$i soarele Ip trisus« razele asupra celor dona 11imfe ... »

9

Ferrnecate d vocea batrinei, ele se avintara lntr-un dans plin de gratie si arrnonie, ~i au dansat, au rls §i s-au veselit eu toatele, dar mai ales doua dintre ' cele mai tinere nimfe se deosebeau de eel elalte , prin voiosia dansului §i prin frumusetea lor uimitoare.

Cind Luna porunci sfirsitul petreeerii, ele conti- ' nuara sa danseze, nevoind sa puna capat veseliei. Fermecate de vocea batrinei, care cinta din ce in ce mai tulburator §i rnai puternic, 1 _. fapt nemaipornenit _' nu mai auzeau vocea reginei lor, ',care le striga in zadar. Cazusera sub . raja puterii raului.

Sa manele nimfe ydiy §i Irina. Se iveau zorile §i regina lor Luna trebui sa plece cu tot alaiul de stele.

Atunci baba iesi din ascunzisul ei si, continuind sa cinte, veni la marginea laeului. a chema In ajutor soarele, implorindu-l:

-0, preamaritel Spulbera ell razele tale de foe stralucirea acestor nimfe i da In schimb culoare

. ,

parului meu spalacit.

Si soarele l§i trimise razele asupra celor doua nimfe, rapindu-le stralucirea de a gint §i Iaslndu-l tot atit de albe ca spurna marii.

Dar batrina nu se multumi doar eu stral ucirea pe

~_o

care 0 capatase parul ei, ci rivnind la frum usetea ce rnai rsmasese celor doua nimfe, Ie preschimba in doua flori albe, cu frunze mari, care pluteau singuratice pe intinsul lacul ui,

La miezul noptii ea Je dadu din nou infatisarea de nimfe, care 5-0 inveseleasca eu dansurile lor in

)

ceasurile lungi de intuneric, pentru ca in zori sa le . prefaca iarasi ln flori albe de nufar r= apa lacului .

. ' Bietele fapturi l Ele priveau intruna spre cer, doar-doar VOl zari pe regina lor, Luna, §i pe surorile .Ior, stelele, pina cw.d cerul se lnduiosa, dar fiindca nu le mai putta reda stralucirea de odinioara, le

11

12

I

invesminta 10 albastrul lui blind §i limpede.

Acum stiti, copii, de ce nuferii de Inclia sint al bastri,

~i cu toate cl de atunci au trecut atitia ani, s-at putea sa vedeti lnci si acum, in timpul noptii, pe batrina vrajitoare care a luat chip de frumoasa zina a lacului, si sa ascultati cintecele ei nununate, care nu se opresc niciodata.

.. ' ,~

> _.

CEl DOl MELCr KIYI SI YOGO

,

..

T ...

.... ~ raiau odata, sint multi ani de-atunci, pe vremea cind melcii nu aveau cochilie, doi melci frati, care se iubeau foarte mult unul pe altul, Ce facea ago, trebuia sa faca §i Kiyi, §i ce-i placea lui Ki yi, ii placea si lui Yogo.

Au trait ei asa, in deplina .1ntelegere, timp de citiva ani, pina cind, intr-o buna Z1, 0 intimplare nea§teptata tulbura viata lor tihnita. Bietul Y ogo cazu intr-o baltoaca cu apa reee ca gheata §i din clipa

aceea stranuta intruna, zi §i noapte. Acest lucru 11 mihni rau pe Kiyi, care nu stia ce sa mat fad sa-§i

,

vindece fratele.

13

14

L-a inIa§urat intr-o frunza mare, uscata, da pe data vintul salbatic sufla frunza, ducind-o departe, Kiyi urnbla mult 1n cautarea unui adapost pentru fratele lui si, in cele din urrna, dadu de un zid urias d piatra, care avea niste gauri §i fiecar din ele putea fi pentru ei 6 ascunzatoare cum nu se poate mai potrivita, Kiyi se intoarse vesel la fratele lui cu vestea cea buna §i dupa multa truda si greutati istovitoare, el reusi 8a-1 aseze binisor inauntru, Odata pus la adapost de vreme rea, prin grija necontenita §i prin bunata tea lui Ki yi, care n u -1 parasea dec t pentlu citeva eli pe, ca sa-i aduca frunze pr6aspete si laptuca, In ceIe din urrna Y ogo se simti mai bine. Curind sosi §i ziua fericita cind ei putura sa iasa la plimbare sub razele soarelui care, in treac3;t fie spus,

rau ca un balsam pentru Yoga. Plimbarile se r petara zi de zi.. de fiecare data p utin mai 1 ungi si, ell timpul, Yoga lsi r eapata puterile pierdute.

Dar intr-6 zi, vai ~i amar pe capul Ior l Se pet ecu din nou ceea ce se intimplase mai inainte, Ycgo, rara sa-§i dea searna, se departs prea mult de ascunzis.

,..

ntre timp norii se strinsera In fata soarel ui si deo-

dad se porni 0 ploaie eu galeata, care il aduse pe Yogo In' starea nenorocita de mai inainte.

«L-a in/4lurat

lntr-o frunza IIJarS, lISCO/a ... »

Pe neasteptate 11 apucau lungi §i repetate stranuturi si, speriat, bietul Kiyi alerga deznadajduit sa ceara sfatul vraciului Bufnita, care veni si-l consults amanuntit pe Yogo.

La plecare, vraciul Bufnita clatina din cap §i spuse raspicat:

- Prietene Kiyi, desi boala fratelui diu nu e prea grava, in schimb e siciitoare, caci poate sa-l apuce

16

17

bruse Ia eel mai mic curent sau la cea mai mica nebazare de seams. Se numeste febra finului. Ai griji a nu raceasca, sa nu iasa prea mult In aer tiber, sa nu stea prea mult la scare; nici la preamulta umezeala; nici la prea multi caldura.

Si lntorcindu-le spatele, vraciul Bufnita pled pe drumul pe care venise, Iasindu-l pe bietul Kiyi foarte nedumerit. Era atit de naucit, incit dadu drumul

18

unci potop de lacrimi amare. Si plinse astfel multi vreme, pina cind 11 auzi pe Yogo, care se simtea vinovat de necazurile fratelui sau, hohotind de ti se rupea inima. Degeaba incerca Kiyi s3.-1 impace, ca pina la urrna se dadu batut. Ceva trebuia tnsa sa faca;

dar ce anume?De-ar fi putut melcii sa imbrace macar 6 pelerina, care sa-i apere de vint, de frig, de ploaie §i de soare 1. .• Dar pelerinele n-au fost niciodata 0

Imbracaminte pentru melci, ell atit mai putin in acele vremuri, cind ele nu xistau nici pentru oameni,

Ingrijorat §i inglndurat, Kiyi sedea in fata gaurii din zid, cind 0 zati pe doamna Broasci testoasa trecind tacticoasa §i impunatoare, Se uita bine la ea, preocupat de glndurile sale, §i deodata scoase un strigat de bucurie. Asta era 1

El 0 opri pe doamna Broasca jestoasa, rugind-o sa zaboveasca 0 clips, deoarece voia sa-i spuna ceva foarte impo rtant ..

_. Doamna Broasca testoasa, toata ziua nu m ... a.m glndit declt la fratele meu Yogo, fiindca, dupa cum

19

20

probabil ati auzit, 11 necajeste febra finului, 0 boala ee-l apuca ori de cite ori Ii este frig sau sm In curent, la soare ori la caldura, Nu mai poate ramine toata ziua 10 scobitura din zid, uncle este multi umezeala, dar nici nu indraznesc sa-l scot afara, de

v v ..., _" '-' ..... A V

tearna sa nu raceasca. U gaseam 0 iesire plM -am

vazut trecind pe-aici, Nsati putea sa-i faceti si lui 0 invelitoare la fel ell cea pe care 0 purtati dumneavoastra, ca sa se ada posteasca in ea la nevoie?

- De ce nu? raspunse Broasca testoasa, dar pentru asta va trebui sa stea douasprezece luni sub carapacea mea, rara sa se mi teo In acest timp am sa-i pun pe spate 0 cochilie si, cum el e mai firav "§i mai delicat decit mine, 0 voi face dintr-un material mai user, ca sa se poata misca In voie intr-o parte §i intr-alta.

Si, cum s-au invoit, asa a Iacut.

Cind, In cele din urma, trecu anul, "Yoga iesi de

ub carapacea doamnei Broaste testoase, purtind mindru 0 minunata cochilie usoara, eu spirale albe. Si, dupa cum fagaduise broasca, cochilia cintarea aproape nirruc.

""

Kiyi nu mai putea de bucurie. In sfirsit, fratele

lui avea un adapost sigur de vreme rea. Cit despre el insusi, care era puternic §i obisnuit cu orice fel

« Yogo iepde !fIb &lJrapacea dOalRflei Broa/te testolJSt, purtlnti 0 ,"ilfllnata .cochiJie llloara ellspirale albe ... »

22

de greutat1, n-avea nevoie de ruci 0 cochilie,

Cu toate acestea, tot Kiyi era intotdeauna eel care iesea primul afara dupa ploaie, sa priveasca ln jur si sa se asigure cl e senin iar soarele va incalzi cararea pentru fratele sau Y ogo,

~i astfel, desi au trecut multi ani de atunci, melcii riritori, nepotii lui Kiyi, ies Inca §i acum primii afara, sa pregateasca calea nepotilor lui Yogo, melcii cu cochilie, ca sa nu se strice vechiul obicei.

23

HANUL CEBOR TREI FETE

I

Trilla odata, cam prin mileniul al doilea, intr-un bogat eras din Persia, uncle se gasesc din belsug parfumuri §i matasuri, un rege batrin si intelept, care era mult iubit de supusii lui. Cum el nu avea copii, se hotari sa caute printre cele mai apropiate rude ale sale, un barbat care sa conduca ell dreptate poporul lui.

Dar ori incotro se indrepta, dadea numai peste ambitie §i invidie, Pina cind, obosit ca nu afla pe nimeni care sa-i fie pe plac, se socoti cit se socoti §i In cele din urrna gasi ce trebuie sa fac~i. In neamul sau se afla si un tinar de saisprezece ani, cam rastatat

II

24

§i plin de Incapatinare, dar ell 0 inima de au I .. La el se opri alegerea imparatuluiDintre toti era singurul care nu stiace-i rautatea, iar cu rabdare, el ar fi putut

f' ". d

.1 mdreptat,

A§a ca regele dadu porunci sa fie adus baiatul la P alat, 0 vrerne el nu-l slabi din ochi, Ii dadea

1'",. :

sfaturi intelepte §i se purta cu el ca un adevarat ,

parinte, Dar baiatul era un tinar usuratic §i nu lua seama la nimic, continuind sa se poatte cu nechibzuinta, ca §i mai inainte, §i sa-§i iroseasea timpul §1 banii in placeri rara noima.

Dar vern 0 vreme cind, dezgustat de propriile-i toane, tinarul nu mai gasea nimic care s3..-1 multurneasca, Deveni trist §i artagos. Atunci regele Iua 0 , hotarire In drazneata §i -i spu se pr intului :

_.. Asculta, fiule: miine in zori vei parasi pala tul §i, cu un cal bun" un scutier §i citeva pungi cn galbeni, vei colinda lumea. In acest fel vei IDvata mai mult decit din sfaturile mele, Dar sa nu te intorci, baiatul imeu, inainte de douasprezece Iuni, caci portile palatului it! vor fi inchise pinaatunci, I Vreau sa ai de-a face cu tot felul de oameni, pentru caexperientaes te dascal ul vietii.

~i fara s~ mal adauge ceva, regele l§i lua ramas-

«ASCil/tt! fit/Ie: miine In zori vei parasj polotul ... »

26

bun de la Print, Iaslndu-I sa se pregateasca de calatorie.

Printul fu foarte bucuros de aceasta noua hotarire

" .

a regelui; in feluI acesta va fi departe de viata sear-

bacia, lipsita de surprize de la curte, care incepuse sa-] plictiseasca,

Ce fericire sa colinzi 1 umea, eli buzunarele pline de bani I ~i Printul se pregati cit putu mai bine pentru aceasta pHicuta si neobisnuita calatorie.

Dar fiindca era mina sparta, ajunse curind la fundul pungii §i veselia lui incepu sa paleasca, Mai a ea 1n buzunar doar citeva monede, cind se opri la un fierar sa-§i potcoveasca cal ul.

Printul fu uimit de voiosia fierarul ui, care muncea din greu, ell deosebita rivna, cintind vesel tot timpul,

De-atita munci grea si istovitoare siroia sudoarea pe el, dar nu-si pierdu cumpatul vazlnd inca un calaret care a§tepta la rind §1 dadu voios binete

Printul ui. -

- Ingaduip. 0 clip a , cavalere. Yin si la dornniavoastra nurnaidecit.

$i ciocanul cadea din ce in ce mai repede pe nicovala: cioc-boc ... iar fierarul continua sa fluiere usor.

Prin tul fu incintat de firea vesela §i deschisa a

fierarului §i se hotari sa poposeasea peste noapte la el.

Fierarul eel vrednic nu se opri din Iucru intreaga zi, §i seara se duse la culcare obosit, dar fericit.

A doua zi, clod se ivira zorile, fierarul nostru se i puse pe treaba cuaceeasi rivna ca si ell 0 zi inainte,

'I: • ca in toate zilele an ului, E1 nu se pl1ngea niciodata

de oboseala §i parea intotdeauna multumit ...

0IIII\, -

Impins de curiozita te,Prin~ul ll intre ba:

-Om bun, cum se face caestiatit de multumit, :. cind trebuie sa muncesti din greu §i nu te poti bucura de odihna de care ai nevoie la virsta dumitale?

La aceste vorbe Ii raspunse fierarul:

27

28

- Cavalere, daeavrei sa stii de ce slnt eu intotdeauna vesel, vino in odaita mea saraea, fara podoabe sc~mpe" dar in, care pastrez 0 neasemuita comoara.

~i fierarul 11 duse lntr-o camaruta intunecoasa, in care nu se aflau decit o rogojina, un scaun subred din, lemn de racrura si 0 masa grosolana din scinduri negeluite, Pe masa statea un fel.de dulapior de mahon, bogatin sculpturi §i fierarul se pregati sa-i deschida usile.

Mare fu mirarea printului cind dincolo de usile date in latur!., ochii lui vazudi rninunea minunilor! Trei chipuri Ia fel de frumoase, a trei fecioare fermecatoare, Cuprins de lncintare, Printul nu-si mal

"

putu .lua ochii de la ele, II intreba pe fierar:

- ... Cine sint jaceste trei fecioare minunate §i ce

cauta ele ill casa asta? Vreau sa le vad numaidecit, caci nu cred cl a§ putea sa mai traiesc tadl sa Ie cunosc. Toate trei sint la fel de frumoase.

Fierarul, foarte multumit, Ii raspunse Printului: - Desigur, cavalere, stnr ele frumoase, dar nu oricine Ie poate afla, desi nu e lucru greu. A poi urma:

Sint cele trei fiice ale mele §i le iubesc deopotriva pe fiecare din ele, Cea dintii este munca, de care nu sint lipsit niciodata; a doua este sanatatea, rara de care n-as putea sa muncesc; a treia este pacea launtrica sau rnultumirea de sine, care nadajduiesc sa ramina. totdeauna alaturi de mine, chiar §i atunci cind celelalte doua rna vor parasi,

/"

29

30

~i fierarul inchise la loc frumosul dulapior, sub privirile uirnite ale Printului, care n-avea sa uite de aici inainte minunata povata pe care i-o daduse acest om de ispra a.

~i niciodata nu a mal put ut sa-si alunge din minte cele trei chipuri. Printul ramase Ia fierarie pina clnd vern timpul sa se intoarca la palat.

Atunci el 1i ceru fierarul ui, de Ia care prirnise numai sfaturi bune, sa-i fad cinstea de a-l insoti la tronul care-l a§tepta si sa-i fie sfatuitorul cel rnai intelept. Dar fierarul nu voi sa primeasca aceasta inalta dregatorie, Ii placea mai mult la fieraria lui singurateca de la marginea drumului, rara sa rivneasca la bunul altora §i rara ca altii sa-1 pizmuiasca,

31

Mare fu bucuria regelui cind vazuca nepotul sau

s_,a intors adt de schirnbat, iar cind afla cui se datoreste aceasta fericita schimbare, el trimise mai rnulti .: mesteri, care sa construiasca 0 fierarie noua §i minunata §i, pe deasupra §i un han. In cinstea fierarul ui l-au numit «Hanul Ia trei fete».

~i astfel, acest dar li aduse fierarului un viitor fericit §i un tovaras credincios pentru tot restul zile ... lor sale: munca, pentru cl au ridicat acolo cea mai frumoasa fierarie din regat, dind-o in grija batrlnu-' lui, dar harnicului nostru fierar.

Printul a fast unul dintre eei mai lntelepti si mai buni regi despre care s-a auzit vreodata, iar regatul lui s-a lntarit §i a inflorit prin bogatie §i fericire,