,N

I. SOKOLOV-M IKITOV

ausamt Pattnvru&ur

sa

unui piriias primivara sau de clipocitul valurilor unui riu pe nisipul de pe mal, de cintecul pisdrilor sau vuietul furtunii ind^epirtate, de freamitul ierbunlor de pe pdsunile infloritoare sau trosnetul copacilor in noaptea geroasd de iarnd, de tremurul lrunzisului verde al copacilor sau de cintecul greierasilor de-a lungul unei cdrtirui bititorite de pe marginea izlazului, de zborul inalt al ciocirliei si fosnetul spi-elor de griu, de zborul fluturilor toate acestea sint nenumdratele glasuri ale pdmintului,
pentru natura ce-i inconjoard. sii petreaci putin. ttmp in pddure, la nu, pe clmp, sa pnnda nol puten sulleteltr, de care poate avem cea mal mare nevole. .Pentru .agricultori, cit qi pentru noi, vechi vindtori, glasurile pimintului sint pretioase. Este imposibil sd le enumeri. Ele ne fac sd nu simtim lipsa muzicii. Cici nu din ele izvoriste oare ce e mai bun. tot ce ne impresioneazd in marile creatii muzicale? Eu insumi imi trmintesc cu bucurie de glasurile pdmintului, care, cindva, in copilirie. mi fermecau. $i oare nu din acea vreme ddinuie tot ce e mai bun in sufletul meu? imi aduc aminte de misterioasele sunete din pddure, de respiratia primintului natal in zori. Si acum acele glasuri md embtioneazd si mi umplu de bucurie. In linistea noptii aud si mai clar rd.suflarea gliei, fosnetul unei frunzulire deasupra ciupercii abia ie;ite din pdmint, tremurul aripilor unor fluturaqi uqon de noapte, cintecul coco5ului din satul din preaima. Si cit de frumoasi 6i di neuitat este fiecare dimineati ! Cu mult inainte de rdsdritul soarelui, pisirile se trezesc qi incep sd cinte cu bucurie. Oamenii incd mai dorm in casele lor de piatrdiar pe drum abia de mai trece din cind in cind cite o ma9ig,; par pddurea treziti deja prinde viard si glia respirri din adincul pieptului. In naturl nu existd nimic mai muzical decit ivirea diminetii. cind piraiele susu^ra cu glas crisralin. iarba din p:idure imprjstie miresme, rar partumul el se contopeqte minunat cu simfonia dimine!ii.

scultati cu atentie, plecati-vd urechea atunci cind pddure sinteti in sau in mijlocul cimpiei trezite la viafd. Si daci aveti auzul fin, veti deslusi-fdri doaf si poate glasurilb mlnunate ale pdmintului, pe care oamenii l-au numit dintotdeauna, cu atita duiosie, pdmintul strimosesc. Fie cd e vorba de murmurul

pe care oamenii de la orase, asurziti de zgomotul masinilor, s-au dezobisnuit sii le audd. Cu atit mai mare va fi pldcerea pentru aceqtl oament, care nu au pierdut cu totul dragostea

I
\,

o)r

:;e,

GRAURII
intre toate pdsdrile cintdtoare, cel mai apropiat de om cred cd este graurul. Cine nu cunoaqte, n-a vdzut sau n-a ascultat cintecul lui de primdvard ? Din timpuri strdvechi oamenii fdceau pentru grauri cdsufe, pe care le impodobeau cu desene ingenioase qi le prindeau sub acoperigurile caselor, in virful unor prdjini sau pe trunchiuri-

Graurii sosesc la inceputul primdverii, cind ici-colo, pe cimpii, mai e incd zapada. Intoarcerea lor e un semn sigur al apropiatei primdveri. Dupd sosire, graurii incep grabnic sd-Ei aranjeze cdsutrele. Se intimpld sd vezi cum qi le curdfd, cum duc in cioc fire de iarbd 9i cdpelele de lind, cum iqi cdptuqesc cuibul. Stind pe un ciot de copac sau pe o creangd prinsd de colivie, cu aripioarele negre, tremurind, masculul igi cintd aria rdsundtoare in fiecare dimineafd qi seard. Ce dulce qi vioi e cintecul de primdvard al graurului ! O multime de sunete poli auzi intr-un cintec de graur ! Dealtfel, pasdrea aceasta imitd cu multd dibdcie qi vocile altor pdsdri. Ba o auzi cintind in triluri melodioase de privighetoare, ba mdcdind ca o ratd sdlbaticd. Oamenllor le e drag sd asculte cum cintd graurii. Ei sint un exemplu
1

le copacilor.

'$"s$s -i-;s*sr.--T$

*it

**$rt[i{irT$,:{fiffi$* itJ
ir?

+ffi

L+

;i

"& _#,&*E** .!!;;,t:'r.

i.g r
,.'

pentru viafa de familie. impreund cu perechea lui, graurul iqi mestereste cuibul si tot impreuni'iqi hrdnesc priii. in timp ce femela clocegte, masculul o desfatd cu cintece
melodioase. imi plac nespus de mult graurii; totdeauna am admirat viata lor si le-am ascultat cu pldcere cintecele de primdvard. in jurul colibei n^oastre din pidure am pus citeva cisu{e. In hecare primdvard graurii se insta-

cdsute am orins-o 'sd mai aproape de pimint, ca pot urmdri mai bine viafa plind de neastimpdr a locatarilor ei. Sosirea graurilor si cintecele lor coincid cu trezirei la viald a pdminrului. Cintecul lor vesel se contoDeste cu simfonia viefii. Fluierd in pddure siuizii, uguie porumbeii silbatici, cintd cucii, triluie deasupra cimpiilor ciocirliile vesele. dar cel mai aproape de casa omului cintd graurii. Pddurea s-a imbrdcat in frunziq, odatd cu cdldura au apdrut primele flori sdlbatice, dar graurii tot cintd gi cintd la cdsufa noastrd. Cind graurul std lingd cdsu(a lui, il potri vedea mai bine: are pene mici $i negre cu sclipiri verzui qi aripi cu virfuri tremuleazd
rdtoare.

in ele. Una din

:=

=_-!. r

-=F '*, r/'.fr'7:

,1 //,, l,

i,2:

,(4. =,/','Y\=' ll jf =A= I "-"= / ,'"'"

I I ri\;"i
li

I " i

i.r.,

;t:f; t|,i++a-=_:-; i.';.Li

';= '=F,t '+)! -,f:i '-4 t

intre ei graurii trdiesc in pace gi deplind armonie. Odatd am vdzut cum sraurii din cuiburile vecine zburau spre un ilt cuib in care iesiserd din gdoace puii mici. Se uitau

ryii'i
;-'':.lt=-1-

--="".;.:.

in

cuibul strdin gi parci fericilii pdrin{i.

ii

felicitau

pe

i= =:Fiil ,-;v.'l i=:5-1

--1'.1\.',l:-?a'-:\

Graurii nu rdmin niciodatd fdrd ocupafie. Mi-a pldcut totdeauna sd-i vdd cum muncesc
9

{{;\

| | :'

,f

,...,.,

.:

it;.
1

a:

veseli.

4d

b
.\t
{

+
./

+t

incep sa zboare. toald familia pdraseste c-uibul, iar cintecele iau sfirsit. Vara e greu sd-i mai vezi: atunci se retrag in desisul pd-

igi intimpind pirinrii cu o larma plina de bucurie. Chiar qi-n zilele cind isi hrdneste puiqorii, tatdl tot izbuteste sd cinte. Seara. inainte de culcare. el se aqazd pe o creangd lingd cuib si face sd rdsune ciripitul lui vesel. Dar pe mdsura ce puii cresc. cintecul lui devine mai scurt. Cind micii srauri

livezile. Toatd ziua aleargd pe potecile din gradind uitindu-se sub fiecare frunzulitd. vineazi pe cimpie. in pddure. pe ogoaie. adund hrand pentru puii lor. Este greu de calculat cite insecte ddundtoare. citi viermi qi cite larve nimicesc graurii. iniruna se intorc la cuib cu ceva pradi in cioc. Puisorii

Ei, prietenii credinciosi ai omului, ne pdzesc cimpiile. grddinile de zarzavat,

durilor.

+ 4g'd

Bineinleles, graurii au qi ei dugmanii lor. Multe pdsdri rdpitoare ii necdjesc si nu o datd pisicile a.1ung la coliviile asezare mai Jos $r scot cu labele puiqorii de graur. Ca multe alte pdsdri cdldtoare, toamna,

tirziu, graurii pleaca spre sud. Nu zboari in ldri calde qi indepdrtate, ci se opresc ca sd ierneze in sud, pe coasta Mdrii Caspice gi in alte tinuturi calde, unde nu sint ierni grele. Toamna, pregdtindu-se de plecare si dorind sd-pi ia rdmas bun de la locurile dragi, graurii se intorc uneori pentru citva timp la vechile cuiburi si al unci se poate auzi cunoscutul Ior cintec de aciio.
t2

Spre toamnd ei se adund in stoluri zgomotoase ca ni;te roiuri dezordonate gi zboard deasupra cimpiilor, aqezindu-se pe cioturile copacilor, pe trestiile uqoare de pe maluri. Chiar gi in zborul 1or existd ceva neastimpdrat Ei vesel. Adesea se ceartd, dar niciodatd nu pun la cale incdierdri crunte. in stoluri dense, ce seamdnd cu nigte nori negri qi grogi, toamna tirziu graurii pleacd spre sud. Pe drum se opresc, se agazd in copaci sau pe ogor 'la qi curind pornesc din nou drum.^ in sudril ca"ld, graurii nu se despart unii de altii, ci rdmin in stoluri mici gi unite. Primdvara graurii se intorc tot la vechile cuiburi, gdsind fdrd greq drumul. Puii de graur odatd prinqi se obignuiesc foarte repede cu oamenii. Ei trdiesc in colivii mulli ani, zboard prin camerd, se bucurd cind iqi vdd stdpinul qi se aqazd cu incredere pe umdrul lui. Eu, personal, n-am linut in captivitate niciodatd graurii, preferind mai degrabd sd le urmdresc viata in libertate, sd ascult cintecul lor vesel, sd md bucur laolaltd cu ei de sosirea primiverii.

iNi ,rt".i

l,I
, .i;.,.
1., I

"-

,-,

41,

s\
ffi

OCORII
in

nc n co 30p ril rildri demult, primdvara intimpinam cu o deosebiitd br DU( ucL UI :rie ocorii care se intorceau patria lor. rJz ind A.uzi lu-1, du. le egllas ts urile care veneau din indlfimi, pdrdseam , jo ac aqt '; IridicItn gi, n d capul, ne uitam in necuprinsul cerului lr: al ba as strl ru. u.

Cocorii zburau in unghiuri drepte. Se intorceau din fdrile calde. pupd ce se roteau in zbor deasupra bdlfii ori deasupra riului,, coborau pe pdmint ca sd se bditrnea'scd q^r s.d-qi intireascd forlele la iapdtul unui drum lung. Cind soseau cocorii, pdmintul ieniqtea in rdsuflareali caldd. Pe cimpii, ridicindu-se spre cer, cintau ciocirliile
tremurind din aripioare, inflorea mdlinul, deasupra pufului auriu al sdlciilor ztmzdiau albinele. Cocorii zburau spre nord, cdtre bdllile cunoscute gi indrdgite, unde an de'an lsr scoteau sl iEl creqteau puii cu picioare lungi. Abia toamna tirziu, cind copacii iqi scuturau frunzele

! Cocorii! strigam noi cu voce tare, bucurindu-ne de sosirea oaspe{ilor de primdvari.

Cocorii

::\

tda

r.::

s*

-$ -F lx,"

in sud. Zburau in aceleagi unghiuri drepte gi ni se pdreau triste tipetele lor de adio. Rdminefi cu bine! Rdmine{i cu bi- ne strigau din cer cocorii care plenel
cau.

de aur qi purpurd, cocorii se intorceau

Cindva mi-a fost dat sd observ de aproape cocorii. Vinam cocogi-de-munte, pe lingd o mlagtind m^igcdtoare, mare qi aproape de nestrdbdtut. Innoptind in pddure, am auzit

cuiburile pentru noua familie. In zilele insorite de vard qi toamnd, cdutind hrand, cocorii pdrdsesc mlagtina qi zboard spre cimpiile vecine ale ldranilor, hoindrind impreund

mijlocul mlaqtinii. Fuiiqindu-md"pind aproape de mlagtind gi ascunzindu-md intr-un tufiq des, i-am urmdrit prin binoclu. Adunati intr-un cerc larg qi dind din aripile puternice, cocorii trimbi{au si dansau. Era sdrbdtoarea de nuntd a cocorilor. Nu i-am deranjat deloc, mai ales cd-gi pregdteau

in zorii zilei cum cocorii s-au prins ca intr-un fel de hori si au strigat tare in

%(
t$'i:-q

cu turma satului. Dacd prinzi de pui un cocor, il pof i foarte bine imblinzi. Cocorii domesticiti umbld impreund cu gdinile qi alte pdsdri

de curte. Pe vremuri, astfel de cocori dresali erau {inuli adesea pentru a pizi pdsdrile din ogradd. Cocorul, vigilent gi cu spirit de observalie, nu permitea pdsdrilor rdpi-

ulii f i ciori sa omoare sau sd rdpeascd vreun pui de gdind. Merlind ca

toare

#,,xt

pe catalige. cocorul domesticit se uita cu un ochi atent spre cer si, dacd vedea vreo
l8

pasdre rdpitoare, scotea un tipdt de alarmd, pe care gdinile, curcile $i puii il inlelegeau bine.

Cdldtorind cindva prin nordul tarii, pe aerodromul dintr-o pddure, de unde decolaserd niste avioane mici, am zdrit un cocor imblinzit. Se plimba fdrd fricd pe aerodrom de parcd ar fi vegheat asupra ordinii generaie. Uneori zbura in pddure spre mlagtind, dar se intorcea repede. Despre acest cocor domesticit am mai scris cindva. Aviatorii. pe care-i cuno$team. mi-au povestit cd in zilele de toamnd, cind deasupra aerodromului filfiiau unghiuri de cocori, protejatul lor cel blind era
neliniqtit Ei scotea strigdte de chemare. Stolurile de cocori s-au tot rotit in zbor deasupra aerodromului. oind

cind intr-o zi cocorul cel imblinzit n-a mai rezistat. s-a ridicat in inalt gi a zburat spre sud impreund
cu ceilalli cocori.

l- ', ;',, 1lf

t'\

| "

11'

'o .,ri krrlr,

'ulifi$

F..."
,flltt.itr

'iff'*'lrl

GARIILE
indepdrtate qi pustii ale Oceanului Inghelat. Pe Novaia Zemlea si in Arhipelagul Franz Joseph am admirat minunata gi necunoscuta naturd polard. Am privit cupolele strdlucitoare, acoperite cu zdpadd, ale ghetarilor. Pe lingd noi treceau aisberguri inalte, emanind o lumind verzuie. fantomaticd. Am vdzut ursi albi, care veneau increzd,tori pind aproape de navd, morse qi foci, care zd,ceau

C u -urti ani in urmd, mi-a fbst dat sd vizitez insulele

netulburate in gropile lor sdpate in gheafd. Dar in Arctica, pdsdrile sint cele mai multe. Ele zburau deasupra capetelor noastre, se aqezau pe ghea{d, inotau {brd fricd in apa intunecatd a strimtorilor dezghefate. in Golful Linistii, unde cindva iernase exploraiorul polar Gheorghi Sedov, pe stinca inaltd de bazalt Rubini, te asurzea zgomotul coloniei de pdsdri. Mii de pdsdri igi fdcuserd cuiburile pe aceastd stincd ce se indlla deasupra mdrii inspumate. Aici trdiau micile lande motate, gariile cu piepturile albe, aripile negre gi ll

mari gi cu aripile lungi. Era suficient sd se apropie qalupa de stinca Rubini pentru ca in colonie sd se declanqeze un zgomot asurzitor. Mii de pdsdri deranjate iqi luau zborul qi in larma aceea cumplitd se roteau
deasupra noastrd. Despre aceste colonii de pdsdri am mai avul ocazia sd scriu. Cindva ele trdiau in

nigte ciocuri tari qi asculite cu care, foarte indeminatic, prindeau peqtele din mare. Aproape de suprafata apei. in stoluri mici, zburau intruna cufundacii increzdtori. Uneori inotau foarte aproape de galupd, se scufundau pe neasteptate si pentru mult timp dispdreau sub apd. Tot aici zburau si un fril de pescd r ugi-rdpit ori de mare. cu aripi negre. gi albatrogii furtunari, prevestitori de furtund,

tihnd, oamenii nu le deranjau si nu

abrupfi al stincilor de piatrd, iar pdsdrile se simteau la adipost de primejdii. Dintre toate pdsdrile care trdiau in colonia polari, cele mai interesante mi s-au pdrut a fi gariile. Despre aceste pdsdri dq dori sd vd povestesc in mod special.
%-

impuqcau. Urgii albi gi vulpile polare, oricit de girete, nu se puteau cdldra pe perefii

le

g'-f - 'r
1**,--

\
a

\\

;ja;t-

;ruI=1ffi;*f

-.*;j!

t
Gariile, cele cu pieptul alb, iqi fac cuiburile foarte aproape unul de altul, pe virfurile de stincd sau in scobiturile zidului inalt qi abrupt de sus pind jos. in aceastd colectivitate imensd, unde trdiesc mii de pisdri,

pentru loc. Dimpotrivd, trdiesc in pace cu celelalte pdsdri vecine: landele motate si cufundacii. Le deranjeazd doar pdsarile rdpitoare pescdrusii cei negri si vulturii. Un zgomot incredibil se dezldnluie in colonia de pdsdri cind duqmanul se arata aproape. in cursul unei veri polare, garia depune in cuibul sdu doar un iinsur o*u. Iar cuibul de fapt nici nu existd. Garia i$i tine oul intre picioare, incdlzinduJ cu cdldura corpului ei. Apoi pasdrea igi hrdnegte sirguincios puiul abia ieqit din gdodce qi acoperit cu puf moale, dindu-i peqtiqori mirunli de mare. Ea iqi ingrijeEte extrem de atent singurul pui, pe care il apdrd de pescdrugii cei negri si . rii, indepdrtindu-i cu ajutorul intregii colon . Vara in finuturile polare e scurtd, iar puii de garia cresc repede. Cel mai impresionant
lucru este felul cum pdsdrile adulte se poartd

gariile

nu se ceartd niciodatd intre ele

f>
\\\ , \

"u
\

t
ra

t
.t
)

-.L

9"e*

I
ij.,:

t:e

a:

''f

-r::'i-l-

:.:l;7:- -

f---s'

rg

*f'

,k .-'.1
J(

r+ ,i:.,, i i/r'..,.
'
-'ia:l

cdreia el poate sd se zdrobeascd. Rdmas in libertate, puiul se deprinde incet-incet sd caute singur pegtigori, sd-qi procure hrana. Multd vreme pdrinlii nu-l pdrdsesc, il supravegheazd

bertate. legdnindu-se pe valuri. puiul incearcd din rdsputeri sd inoate spre baza stincii, de care se sparg zgomotos valurile sdrate. Mama gi tata gonesc cu incdpdlinare puiul in largul mdrii. departe de stincd, de temelia

aripile gi planeazd lent pe suprafala mdrii. Pdrinlii il urmdresc stdruitor. Speriat de li-

cu puiul lor ajuns la oarecare matuntate. Cind puiul a devenit mai viguros si i-au crescut penele, mama qi tatdl lui incep sd-l impingd cit mai mult spre marginea stincii unde se afld cuibul. Puiul nu indrdzneste sd coboare in zbor pe marea rece. agitata gi inspumatd de valuri ; el se opune. se impotriveste cu indirjire. Pdrintii conrinud sd-l impingd cu insistentd. Cdzind de pe marginea stincii. puiul desface involuntar

gi nu-l lasd sd se apropie de

nl

tV

care, la prima vedere, dau impresia cd din cruzime isi aruncd puiul in marea zbuciumatd si ingrozitoare. O astfel de purtare a lor se explica insd printr-o strictd necesitate. Ce s-ar intimpla cu puiul, dacd n-ar fi fortat sd zboare qi sd inoate, ci ar continua sd stea pe !ancurile stincii inalte care i-au finut loc de cuib ? Parintii lui insd procedeazd intelept qi cu rilc. Cine stie. poate Ei oamenii ar avea ceva de invdtat pentru copiii lor de la inleleptele garii.
26

stincd. Adesea reflectam la purtarea acestor pdrinti,

Numerogi copii rdsfdtrali, obiEnuili cu apartamentele con-

fortabile din vile sau blocuri, asemenea inaltei stinci Rubini, se tem sd plece singuri in marea deschisd a viefii. Bunici miloase qi pdrinfi mai pufin inlelepli igi feresc si-si rdsfa{d odraslele, nebdnuind cd prin aceasta le pot nenoroci gi cu dragostea lor egoisti fac din ele tot nigte egoigti crunfi qi nefericili, care se pot zdrobi, asemenea puilor de garie, de zidul casei pdrinteqti. Observind viaf a pdsdrilor gi animalelor, adesea md gindesc cd oamenii ar putea invdla o sumedenie de lucruri de la ele.

I
('

*,lHly;lwil

tlil:ffiilir
' )'

.#'.rrf,r*)t {t (.'

*-$-".s

+gT rdl'- t

CULICII
in fragedd copildrie mi-a rdmas in minte micul culic. Locuiam pe atunci pe malul unui intins iaz cu moard. Mama md ducea sd md imbdieze in apa micd de pe prund.

Dupd ce md dezbrdcam, ma baldceam in undele incdlzite de soare, adunam mure din rugii ce cresteau pe mal qi i le aduceam mamei in pumnul ud. Pe oglinda iazului, reflectindu-se in luciul apei, zbura cu strigdte, de pe un mal p)e altul, tremurind din aripioare, micutul culiccdrdug. Imi pldcea nespus de mult aceastd pdsdruicd

Este pulin probabil ca in lumea pdsirilor sd existe o atit de bogatd varietate de specii gi subspecii, de exemplare mari qi mici, ca in cadrul incdpdtoarei familii a culicilor. Culicii trdiesc aproape peste tot, si in nord qi in sud, Vara ajung sd zboare pirrg in nordul indepdrtat, pind pe coastele Oceanului Inghe!at, unde iqi fac cuiburi si trdiesc in tundra sdrdcdcio asd. Oamenii

veseld.

simpli din popor se purtau blind cu aceste pdsdruici vesele $i iu1i, spunind: ,,E mic un culic, dar totusi gi el e pasdre".
to

&#

Cum nu sint savant naturalist, nu cunosc denumirile, tuturor speciilor gi subspeciilor de culici. $tiu cd existi culici-nisipaii. care aleargd pe malurile nisipoase ale iiurilor si lacurilor. Sint qi culici mai mari, care trdiesc in bal{i qi in pdgunile verzi, necosite. imi amintesc cd fdranii traduceau in limba noastrd,_omeneascri, ar It zls:

{ipdtul acestor pdsdrele care

copt

Stringeti finul, stringe{i finul, altul s-a

,rf
r

,f-

in

Cind culicii dddeau acest semnal. se Dutea incepe cositul gi strinsul llnului. Am mai avut prilej ul sii povestesc despre culicii de pddure numiti si sitari despre vindtoarea de primivara si toamnd a ior. despre becafele mari qi mici. Tot din categoria acestora fac parte qi culicii cu ciocul indoit in jos. N u orice vindtor are norocul sd impugte un astfel de ,,cioc-in-ios,.. Mulli dintre voi probabil au vdzut nagili. cu aripi lungi, care. triiesc in bdlti sau pe cimpiile arate. Dind din aripile lbr lungi, el se rostogolesc in aer gi strigd ascutit: Ai cui sinteli, ai cui sinteti? Asa traduc oamenii in limba lor strisitul nagililor. _ Cdldtorind prin peninsula pustie Taimir,

tundra goald, lipsitd de pdduri, unde

foarte mult, admirindu-i cum inoatd cu vioiciune printre firele mici de trestie, cum se scaldd si se cufundd. Pind la un culic inotdtor curajos se putea ajunge chiar cu mina, dar el bineinfeles cd nu accepta sd fie luat in palmd qi zbura in alt
loc.

pind la noi alli oameni nu cilcaserd, vara am vdzut qi am auzit o mullime de culici. Unii dintre ei nu-mi erau deloc cunoscuti. Ascultam {ipetele lor stranii, ce rdsunau deasupra turidrei pustii. Culicii mici de tot sc{pau uneori chiar de sub tdlpile mele. In lacurile mici qi pulin adinci am vdzut culici inotdtori, de care md puteam apropia

'i"''t^
.,aaa

Tot aici am putut observa qi culicii gulerafi, frumos gi elegant imbrdcali, care in perioada nupliald de primdvard organizau
intre ei dueluri caraghioase. Ei purtau gulere somptuoase qi fiecare mascul se distingea

t$,

prin particularitatea gdtelii sale de

td.

nun-

O mullime de culici am vdzut qi in locurile de iernat ale odsdretului din sudul Mdrii Caspice, in golful Kizil-Agacesk. Malurile povirnite ale golfului erau acoperite cu o sumedenie de urme de pdsdri mari gi mici. Aici migunau culici din cele mai diverse specii qi subspecii. Nu dddeau nici
--*

f
*D\

"-ffir,u ,,"(n

f.r't'ib

"

t.-

%e
?n

ry'

Visa'

&
,*,!
t;

i'4t

...'.

,lr;

:i

s.

si

cea mai micd atentie vulturilor cu coada albd, ameninldtori, care stdteau nemigca!i pe malul golfului si asleptau o pradd ugoard. Aici am vezut o specie de culic cu ciocul intors, de data aceasta indoit in sus. Cu aceste ciocuri indoite, pdsdrile dddeau usor la o parte ndmolul, idutind rime, melci
insecte.

Toamna gi primdvara multe specii de culici migreazd. pe distante foarte mari. Culicii cunosculi pot fi vdzu{i iarna pe malurile

-'&s

*tt
-**

f
"*,:
,

0 I'it
'.4*,

cuiburile cu puf uqor qi moale, pe care femela si-l smulge de pe piepr. Zbuiind din cuib, eiderul isi acoperd oudle cu acest puf cdlduros.

Odatd, lingd arhipelagul Franz Joseph, am acostat cu galupele noastre pe o insul5 cu panta lind, acoperitd cu cuiburi de eideri. Se stie ci eiderii mari iqi cdptuqesc

indeminarea lor de a gdsi cu preciziJ drumui spre locurile de cuibdrit.

unor fluvii si lacuri din Africi Centrald. Este uimitor zborul pdsdrilor migratoare,

Pe mica insuld, in afard de eideri erau qi o mullime de pdsdrele asemdndtoare cu pescdrugii, care-gi fdcuserd cuiburile acolo.
Aceste pdsdrele se inrudeau cu culicii. Se invirteau cu curaj deasupra capeielor noastre, se aqezau pe cdciulile imbldnite, strdduin-

du-se sd-gi apere cuiburile. Oamenii de stiinfi ornitologi imi povesteau cd pdsdrelele pleacd in fiecare an in cdldtorii lungi

dincolo de Ecuator. Primdvara se intorc din nou pe malurile linutului arctic rece.

spre emisfera sudicd

a Pdmintului,

trecind

eu insumi. in tinerege. hoindrind cu puqca de vindtoare, am admirat aceste pdsdrele vesele, le-am urmdrit viata. ln afard de sitari, beca{ine gi becafe cu cioc intois, nu impugcam alli culici ,mici, care insufle{eau peisajul
drag.

lor se pot povesti multe. Eu m-am limitat la ceea ce mi-a fost dat sd vdd

Despre culici qi rubedeniile

Dintre toli culicii mari si mici, cel mai mult mr-a rdmas in minte micul culic-cdrduq pe care-l qtiam din copildrie. $i acum il vdd uneori in vis ; trezindu-md, zimbesc fdrd sd vreau cu bucurie.

't*n44,

/*?

i#i

{##i"ie"i

l,

CIORILE DE CIMP SI STANCUTELE

K
:

intre pdsdrile care trdiesc de obicei in apropierea agezdrilor omeneqti, sint binecunoscute de toatd lumea ciorile de cimp gi stdncutele. Jin minte vremurile cind la Moscova, deasupra bulevardului Puqkin, in serile geroase de iarnd se invirtea o mullime incredibild de stoluri de stdncu{e gureqe. Pe fondul cerului de seard stolurile de stdncu[e cind se ridicau, cind se coborau, aqezindu-se pentru a innopta pe crengile goale ale copacilor. Era greu de inleles de unde venea adunindu-se
pe stradd acest noian de pdsirele. Acum, pe bulevardele moscovite, au rdmas pufine stdncute zgomotoase. Frin^pdrlile Rusiei centrale, ciorile de cimp aduc primd-

vara.

In timp ce pe cimpii gi in pdduri mai e zdpadd neatinsd, pe drumurile de iarnd, in preajrna grajdurilor de vite ale colhozurilor dau tircoale primii vestitori

ai primdverii. Negre, cu un aer arogant, ele se plimbd pe uli1e, pe drumuri gi prin cur(ile gospoddriilor sdteqti. Jin minte cit de mult ne bucuram in copildrie de sosirea ciorilor de cimo cu ciocurile lor albe. Auzind strigdtele lor cunoscute. an un,tam cu bucurie Au sosit ciorile de cimo
!

Nu totdeauna ciorile de cimp ghiceau cu exactitate sosirea primdverii. Nu o datd se intimpla ca, dupd sosirea primelor
1"1

-f

nou collii: se intorceau gerurile, pe cimpii zdpada se invirteja viscolitd. Oaspe{ii venili prea devreme iqi luau zborul spre sqd qi la scurt timp se intorceau

ciori de cimp, iarna sd-gi arate din

riqurilor caselor de la fard, in cringuri si in parcurile. vechi qi ldsate in paragind. ciorile de cimp proaspdt sosite incepeau si-gi facd cuiburi sau sd le repare pe cele vechi. Doamne, ce zgomot se ridica atunci din copacii incd goi, dar nipdditi de ciori de cimp ! Se certau intre ele pentru fiecare.ciot liber pe care se putea construi un
culD.

din nou. In copacii goi, deasupra acope-

#'
7'

Cine n-a auzit acest (ipdt de primdvard al ciorilor de cimp ! Se mai intimpld ca strigdtele lor zgomotoase sd-i enerveze pe oamenii mai sensibili si mai neobisnuiti cu larma. Mie insd imi place zarva lor. pe care o cunosc din copilirie qi o socotesc ca fdcind parte dintre primele sunete ale pdmintului trezit la viafd. Ciorile de cimp se ceartd, se ,,ciorovdiesc", dar nu existd intre ele batai ;i har1d. Ele isi fac cuiburile largi qi solide din rimurelele subliri
ale copacilor. Odatd cu sosirea lor, cioturile crengilor acoperite cu cuiburi completeazd peisajul rus de primdvard. Oricine isi aduce

aminte de tabloul lui Savrasov ..Au sosit ciorile de cirnp". in aceastd cunoscutd picturd este infiligatd cu o uimitoare exactitate o veche bisericd 99 tqra, ultima. zapadFt a primdverii, copacii goi, in care ciorile de
cimp proaspdt sosite incep sd-gi construiasci
-38

cuiburile. Existd

necoase. se inghesuie pe lingA casa omului" deasupra cimpiilor cultivate de om. unde

cu{d prinsd poate fi usor imblinzitd. Ea va ciuguli chiar din mina omului. singurd va veni si va pleca din casd. Stabilindu-se pe lingd cite o gospoddrie tdrdneascd, ele totdeauna umbfd qi zboard, in stoluri compacte. Ciorile de cimp gi stdncufele nu trdiesc niciodatd in pddurile dese Ei intu-

nornurl. Care dintre voi n-a vdzut stdncute ! Toatd iarna ele sint prezente pe lined casd si adund hrand diri gropile de gun6i. O stan-

stolurile ciorilor cirre abia s-au intors se aud gi voci subfiri de stincute. Stdncutele parcd _seamdnd cu niste femei tinere qi agere cu bdsrndlute gri. Impreund cu ciorile d.g .irnO ele pe deasupra drumu-zboard nlor. peste crmpurile arate unde s-a topit zdpada sau iqi cautd hrand in spatele grajd-urilor de vite. Stdncutele igi fac ciiburile in locuri ascunse, sub' acoperiEurile caselor,, pe clddirile de piatrd si uneori chiar in

de melancolie specific ruseascd. Uimitoare gi induioqdtoare este prietenia ciorilor de cimp Ej a stdncutelor, care rdmin la noi peste iarnd. Cu ce bucurie qtdnculele iqi intimpind prietenii, primdvara!

in

acest tablou

undd

In

copacilor inalqi. Pe ogoare adesea se poate veclea cum. in urma tractorului care ard.
1()

Astfel ele se deosebesc de rudele lor, ciorile, ca si corbii mari si negri care i;i construiesc cuiburi bine ascunse in codrul des si uneori in virfurile

isi

gdsesc hrana.

*$

din loc in loc un stol numeros de g9I! -de_ cimp, ciori obignuite si stdncu{e. Ridicindu-se in aer si coborind pe brazdele
zboard.

rdsturnate de plug, ele cautd insecte, larve.

numdr de insecre ddunitoare seirdndturilor. Uneori insd ciorile de cimp aduc omului qi pagube. Ele scot din pdminr qi mdnincd semintele proaspdt semdnate sau aproape incollite. Mai ales vin de hac porumbultLri semanat pe ogoare. Semintele mari de porumb le plac in mod deosebir qi. de vbie, de nevoie, a trebuit sd se organizeze stirpirea acestor ciori, sd fie vinate sau alungate de pe semanaturile cu porumb si maldre ;i speriate prin impuscdt uri. Din parliie Rusiei mijlocii ciorile de cimp pleaca roamna tirziu, mai tirziu decit toate nud incd sd hoindreascd deasupra ogoarelor semdn_ate, in. cdutarea hranei. Lingd cdsula mea din pddure, inconjuratd de brazi intuneca(i, in serile de toamni ciorile de cimp se aduni pentru innoptat. Aqezindu-se pe crengile de brad cu cetina deasi, care le apdrd bine de vint, adesea fac asa o hdr-

rime. Cioara de cimp trebuie consideratd o pasdre folositoare. Ea distruse un mare

pdsdrile migratoare. Cind incep sd cadd primii lulgi de zdpadd. ciorile de cimp conri-

Cind ciorile de cimp pleacd, stdncutele le insolesc. Se aud vocile lor tinguioase de desp6rlire. Iarna stdncu{ele gi-o petrec in finuturile natale si nu se depditeazd de ele prea tare. $i acolo se inghesuie cit mai aproape de casa omului.
42

mdlaie noaptea cd md trezesc de fiecare datd.

sd le fure oiinea. Cu .mul1i ani _in urmd, pe cind locuiam in pdrlile regiunii natale Smolensk, vara stdncutele $i-au - fdcut cuibul in hornul cuptorului meu, chiar pe grdtarul de fontd. Stind la masa de lucru. le auzeam c"u- sporovdiau, preocupate sd-si hrdneascd puii. Se intimpid ca toamna cuptoarele incep sd fumege. Este un semn sigur cd stdncutele si-au ficut cuibul in horn: soba nu mai trage, fumul nu mai are pe unde iegi. Sint minunate tipetele vesele ale stdncu[elor. Ele se pricep sd necdjeascd alte pdsdri, iar fiecare sunet al vocii lor inseamnd ceva deosebit. S-a constatat cd oisdrile qi animalele sdlbatice pot sd discute intre ele pe' limba lor necunoscutd omului, sd anun{e una alteia ivirea unui pericol sau a unei prdzi. lJn observator al naturii vii

gi alte resturi de mincare. Ele se adund totdeauna pe lingd. pervaz, zboard, fdrd zgomot de pe o crenguld pe al!a, aqteaptd pini se va deschide ferdstruica -sau usa. Impreund cu stincufele, la casa noastrd vin si alte pisdri de pddure: ticlenii isteti, gaitele qi curajosul pitigoi. Iarna trecutd au inceput sd sE apropie de -casd sr doud veveri!e. Inqfdcau cojile de piine, se cdldrau iute cu prada in pom, iar stdncufele,, furioase, incercau

. Imi place foarte mult sd urmdresc stdncutele caraghioase qi sd Ie pun. mincare pe pervaz. Le dari coji di piine

trebuie sd inleleagd limba pdsdrilor qi a animalelor sdlbatice. Cunoagterea acestei limbi, fdrd doar qi poate, ii va aduce o mare satisfactie.

Sl;.

'-+:*:

sSi

/6.,trgrl;yV-

,f9

LEBEDELE
,

l;i:

i-cum mulli ani. aproape in fiecare primdvard plecam la vindtoare pe malurile Volhovului loaite revirsat. Dupd ce imi gdseam un loc mai potrivit pe o insuld oarecalre inconj.uratd de ape, .incepeam sd-mi construiesc cu grijd o colibd, scoteam din apd barca qi o doseam in stirfiirig. Dupri ce dddeam drumul rafei de momeald, md ascundeam in colibd gi agteptam cu rdbdare aparilia prdzii. Ra{a de, momeald imblinzitd inota, igi ciirgul'ea penele qi, uitindu-se cu un ochi spre indl1imi, inclpea sd mdcdie cu pasiune in semn de chemare. La semnalul ei. de undeva din ceruri, fil{iind din aripi. cddeau niste frumuseli de rdloi-miri. incepeau sa fica curte ratei viclene, care ii chema. Dupd- citva timp de agteptaie, scoteam c.u atentie din colibd levile puqtii qi trdgeam in frumogii curtezani. Acum mi-e qi rugine sa-mi -aOuc aminte despre aceastd vinitoare de toamnd, crudd. Rata de momeald continua sd mdcdie chemind. in timp ce in 1urul-ei -pluteau morli logodnicii minfili. Nu ieqeam din colibd pind _nu -apdrea deasupra apei revdrsate soarele, cind matinala vindtoare lua slirsit.45

-:

11ar.:

't (

\-"

fortabild, am fost uimit de un nemaipomenit qi nemaivdzut spectacol. Un cird numeros de lebede, care zburau spre nord intorcindu-se din sud,, a inceput sd se roteascd deasupra apei. Priveam aripile lor larg deschise ce pdreau rogietice in lumina zdrii, giturile lungi intinse, ascultam cintecul lor. Mult timp se roteau in zbor loarte aproape de apd, apoi, treptat, coborau pe oglinda apei. Niciodati n-am mai vd.zut un tablou atit de minunat gi aproape fantastic. Stdteam pe o micd insuld,, in coliba mea strimtd si, linindu-mi rdsuflarea. ascultam si urmdream. Indoindu-gi giturile lungi, lebedele inotau, foarte aproape in jurul insulilei. Se infelege,
uitam de puqcd gi admiram spectacolul extraordinar care-mi aducea aminte de minunatele povegti ale lui Pugkin. Fdrd sd mi observe, lebedele inotau, se scdldau, discutau, iar eu puteam sd urmdresc aceste superbe pdsdri
apd. dintr-o datd s-au inalfat qi, adunindu-se in cird, si-au continuat zborul spre nord. Eu am rdmas cu rata mea de momeald qi nimic altceva nu md mai interesa. E pulin probabil si existe pe pdmint pdsdri mai grafioase decit lebedele din nord. Primdvara si toamna le pofi vedea trecind
e

Odatd, stind la pindd in coliba mea con-

-f
.t
I

de aproape. Apoi, parcd la un semnal, dind zgomotos din aripi gi stropind cu

.a
'i
a

in zbor pe lingd malurile Golfului Finic de lingd Leningrad, unde citeodati se adund

,'''i

4:

satele pescdresti se numeqte- gi azi ..al lebe_ delor". Deasupra malului mdrii trece drumul

in cirduri mari. Nu intimpldtor unul din

al acestor pdsdri. In noplile
intune_

aenan

seculari neatinqi de topor si ferdstiau mureau de moarte bund, nu o datd am admirat lebedele care-si ldceau cuiburi pe lacurile din pddure. mal mici sau mai maii. S.eara. pe una din cdrdruile ingusre ale pddurii, am ajuns in pustiul Daiielovsk, ^unde pe timpul lui Petru cel Mare se ascundeau
staroveri (schismaticii religioqi din secolul al XVII-lea). Deasupra mea se indlta u rmensl prnt morlr. imbibali de propria lor rdsind si'cu crengi

Cin?va. demult. cdldtorind prin Ddrtile pustii. dincolo de lacul Onega, pe unde 'nu existau incd drumuri practicabile, iar copa-

zboard deasupra oraselor luminate, deasupra Nevei largi si deasupra Iacului Ladosa.
c.oase ele

cii

*-rj

de spaima prigoanei rascolnicii

zburau fdrd zgomot nist-e bufnite imense cu capete rotunde cu de pisicd. Multd vreme am,umblat prin pdrlile lacului Onega. admicrucre mlct. plctate. de pe mormintele din vechile cimitire, lacurile limpezi cu lebede. intilnindu-md cu oameni'care iqi mai aduceau aminte vechi cintece qi basrne
ruse$ti.
fl no.vechlle. btsencute

uscate rupte de vinturi. Ca intr-un adevdrat ba^sm, chiar deasupra capului meu

cu acoperisuri asculite.

J;- l.F-

.ur(

i{r,

,; i

#.g.ttffi r$f:$l

{ ,

Yrb
t{r
)

u
&.
.V --

6>

,t*

ldcugorul lor. imi povesteau qi de fidelitatea conjugald a lebedelor, despre faptul cd, dacd una din lebede moare. cealalid nu o uitd niciodatd qi, mihnita, mult timp se rotegte in zbor deasupra lacului lor. Vindtorii, locuitori ai acestor pdduri. niciodatd nu impuscd gratioasele pdsdri. considerind uciderea unei lebede un mare pdcat. Nici eu nu indrdznesc sd ucid minunata Dasdre din povesti si in toata viala mea de vindtor n-am tras niciodatd intr-o lebddi. Am avut ocazia sd urmdresc sosirea lebedelor si in nordul indepdrtat, in rezervalia naturald din Laplandia, unde soseau chiar la inceputul primdverii nordice tirzii. inotau gralios in primele ochiuri de apd apdrute, iar uneori ieseau pe gheala acoperitd cu zdpadd, pierzindu-gi de astd datd din gratie. Locuiam singur intr-o cdsutd pe malul lacului Ciuna qi in fiecare zi admiram lebedele

Locuitorii de dincolo de lacul Onega, care mai pdstrau urme din felul lor de viatd de odinioard, imi povesteau cu drag despre, lebe.de, despre atagamentul lor fafd de locurile natale, despre faptul cd pe fiecare astfel de lac triieqte doar o singurh pereche de lebede si cd nu lasd alte leb-ede sd

yil4 p"

ce inotau

s-l
\

qrn
'.,i.'t

t'

%
\\ -J

rA

insulile inconjurate de apd. lebedele pdrdseau cuibul descoperit de oameni. Puii de lebddd nu seamdnd cu pdringii. Ei sint acoperili cu un penaj cenuqiu qi nu sint atit de sratiosi.
gi
50

ochiuri de apd. ingrijitorii rezervaliei gdseau la inceputul verii cuiburi pe musuroaie de lebede in locuri ascunse. 'IJneori

in

9ne a. tost rmpuscatd fdrd mild de cdtre vindtorii braconreri si alte lebede n-am mai vdzut acolo.

golf larg al pdsdrilor.-in apropierea rezervatiei, lebedeloi mai cd nu le era fricd -de - oameni. puii de lebdda, incd. nealbili compler. se inghesuiau pe prundisul mii lutul. amestecrndu-se cu alte nenumdrate pdsdri. In nordul indepdrtat, pe lacurile tundrei bolare lebedele gr- 3Jung, Ele cuibdresg 9qur pe lacuriie pierdute qi inchise din, pddurile. taigalei. Aproape de 'Leningra<i, rn partea de est a lacului Ladoga. stiam un lac- mic pierdut in inima pddurii, unde din an in an iqi fdcea curbul o^ pereche de lebe^9e. Din pdcate, aceastd pere_

In locurile pentru iernatul pdsdrilor de lined Lencoran am urmdrit multe lebede. care inotau liniitite intr_un

-..-

-'Z-i -^

'7
l

Ii t N

\
l1

W
or

COTOFENELE
Vara, in fiecare dimineald se adund -pe- acoperisul cdsufei Ei se aqazd in fala fi:restrel mele lntr-un mesteacdn rdmuros. De fiecare datd md trezesc in ciriitul lor grdbit. Aici, pe acoperiqul cdsufei g! in mesteacdn, iqi impdrtdqesc prbbablt iouialile cofofeneqti. Md fiezeam. Ascultind ciriitul lor, involuntar imi aduceam aminte de o cunoscutd zicdtoare populard, in care femeile prea vorbdrete erau numite ,,cofofene". Cine n-a avut ocazia sd audd cum doud sau trei femei, adunindu-se pe stradd sau intr-o casd, impdrtdgindu-Ei intocmai ca nigte colofene, -noutdlile, vorbesc toate odatd fard nici cea mai micd intrerupere ! Asculli qi te miri.
Cofofenele ciriitoare ne dddeau suficientd bdtaie de cap. Din mica noastrd livadd ele culegeau aproape toate viginele coapte, iar cu ciocurile loi tari fdceau eduri

arna ql vara, lingd cdsufa noastrd din pddure, de la _ Karaceara, trdiesc co{ofene.

in cele mai dulci mere. Noroc cd in obiceiurile acEstor pdsiri vegnic preocupate qi inteligente exista o notd veseld, ce-mi era cunoscutd incd din fraeedd cooildrie. de la 1ard.

Adesea asistam la hdrmdlaia pe caie o fdceau colofenele cind Maska, pisica noastri' o pornea la vindtoare in pddure. Colofenele. zburind din creangi in creangi, o urmdreau pe M aqka qi ciriiau zgomotos deasupra ei. parci avertizind toate pdsarile de aparilia unui tilhar in pddure. Pisicii nu-i pldcea deloc zarva pe care o fdceau cu ciriitul lor. Iarna. aflindu-md la vindtoare, nu o datd am auzit cum atotvizitoarele pdsdri incepeau si ciriie deasupra unei vulpi, deranjind-o din culcusul ei de zi, insolind-o pas cu pas. Dupd ciriitul colofenelor se putea afla negresit incotro se indrepta vulpea cea sireatd. pind ce se ascundea intr-un hlliq 'De obicei cotofenele trdiesc in pdduri sau parcuri, in apropierea locuinlei _omen-eqti. Vara se hrAnesc cu rnsecte, lura oua !l pui din cuiburile micilor pasdri cintdtoare. iarna stau pe lingi sate qi aqezdri omeneqtt,

evitd marile oraqe zgomotoase.

insdqi infaliqarea cotofenei cu coadd lungi are un aer de basm. Nu degeaba in poveqtile oooulare ruse Si-n cintecele coplilor se poDana".

-.n.rte atit de des co!ofana ..albd-i e

Vd pot povesti gi cit de girete gi hoale sint co(ofenele. In mica noastre livadi din

Karaceara am injghebat o bucdtdrioard cu horn, acoperi; qi o plitd. Lingd bucdtdrioard am pus o masd qi citeva scaune. De fiecare datd, in zilele de vard, cind femeile incepeau sd gdteascd de prinz, in copacii de aldturi se adunau colofenele. Ele urmdreau cu atentie ce se petrecea acolo jos, lingi bucdtdrioard. Era destul ca gospodinele sd nu bage de seamd o clipd sau si se ia cu vorba, pentru ca ho{oaicele de cofofene sI qterpeleascd de pe masd o bucdlicd de

t)

carne sau un cap de peste. Iatd ce s-a intimolat odatd. Musafira noastrd Natalia Mihailovna fdcuse cldtite in bucdtdrioara de vard. Cldtitele calde le pusese pe o farfurie qi, dupd ce le acoperise cu un gtergar, le aqezase pe masi. Cotofenele urmdreau cu atentie toate migcdrile Nataliei Mihailovna. Dar s-a intimolat ca Natalia Mihailovna

,J.

,L

t.

sd se intoarcd iu soatele la cldtitele fdcute ql sa sporovalasca ceva cu solla mea oespre noutitile din Karaceara. Profitind de acest fapt, una din cotofenc a zburat pini la

masd,

reuqit sd inhale de sub gtergar

$t

^/.,

/,-

G,f
/

i\.'' ' r/u tl

'.l',lf\

t,

t, ,L\
.l,t'/..'

ji' i,
';1r'
i'
nt

ilai

trat '/i t.
';
,

l'

r
,!

,l
'1.1
,

. .rt

i' \,ll
l! .'.

i
,

tufis. Doamne, ce scandal au fdcut femeile,

s

o cldtite groasd qi a zbughit-o cu ea in

indignate de purtarea co(ofenei obraznicel Ca rdspuns, din tufis se auzea ciriiala veseld a celorlalte surate, care iqi impdrtiseri prada. in toatd hirmdlaia colofenelor gtrengdri{e. parcd se auzeau cuvinte de batjocu16: .,N-ati fost atente, n-ati fost atente,

n-ati fost atente !" In primdvard, lingi cdsu{a noastri, intr-un tufig des de arin am gisit un cuib de co(ofand. Nu era uqor sd-l observem printre crengile verzi qi dese. Era lacut cu multd iscusinld. Baza cuibului era lipita cu lut.
Deasupra cuibului se

inilta acoperiqul fdcut din ramuri subliri qi pline de ghimpi. In acest cuib bine ascuns, pasdrea depunea oud qi-qi hrdnea puii lacomi. Acoperiqul ghimpos nu permitea altor pisiri rdpitoare
sd oitrundd induntru. Colofenele se ingrijesc cu

de urmaqii lor. Puii de colofand. care au oirdsit cuiburile. toatd vara se tin scai
Iofeneqti.

multi sirguinfd

b. piirinlii lor. iar aceEtia ii invaid tot felul de ;iretlicuri gi holii coTinerele colofene prinse se obiqnuiesc repede cu oamenii qi se dreseaza uqor. Ele pot fi invdlate sd lacd tot felul de ndzdrdvdnii. Singure intri pe fereastra deschisd.

se aqazi pe umdrul stdpinului, dar nu-qi

Cu mulli ani in urmd trdia la mine o colofand imblinzitd. In cinstea unei lecine

pot infrina niciodatd pasiunea pentru obiectele metalice strilucitoare.

58

de-a noastrd cam guralivd, am numit-o Pelagheea Petrovna. Toatd vara, spre marea mirare a celorlalte surate, Pe-

intra pe fereastra mea, iar eu o tratam cu bucdlele de carne, cu chifld dulce inmuiatd in lapte, care-i pldcea in mod deosebit. Odatd, de pe masa mea de lucru au dispdrut ochelarii cu ramd strdlucitoare. Mult timp i-am cdutat Ei abia peste citeva zile i-am descoperit intimpldtor sub gopronul pridvorului, unde ii
lagheea Petrovna
ascunsese Pelag\eea Petrovna.

s* -.yb-:ry
I
q$.!

}'r:'

,J'f.-

V,

57r,

!-.4.

p\

tr$

! *-

Li

;, !.

i,i

...,.

.i

.it
,1.1

'

l.l !

-_l

\/ {:

Mr

srlncrr
,,':,1:.:

o vard pe malul Jizdrei, un riugor uitat de lume, dar cu mult pegte. Acolo, in strdvechiul codru de pini se aciuiase o colonie mare de stirci.
'C+l r'i: etreceam

riurilor. Cuiburile mari, impletite din nuiele groase, erau fdcute de stirci pe cele mai inalte virfuri ale pinilor seculari. De cifi ani exista aici, oare, colonia de stirci ? Probabil cd de mult timp, de cind stircii veniserd sd se stabileascd in codrul de pini. Sub pinii inal1i in care trdiau stircii, se depuseserd multe excremente calcaroase. Vara, stircii adulli zburau la riu sd prindd pegte, iar pentru puii lor din cuiburi vinau de prin pddure qerpi vii, care se aflau din belqug in acele locuri. De multe ori am vdzut pe malul riului stirci stind nemigcali deasupra apei caie curgea iute. Aqteptau cu ribdare prada. La aparilia unei bdrci sau a unui om, dddeau anevoie din aripile largi gi zburau domol intr-alt loc. Spre deosebire de cocori, stircii se obiqnuiesc greu cu
6l

in bdlfi cu apd stdtuti, stircii igi fac cuiburile de obicei in apropierea

Spre deosebire de cocori, care trdiesc

.\,

,-it.

"lri;, >.
'.-:iv;:

,#"-E.

' '

.i..

''7t.

.9

s'

/,;

dsl*
,..n ltrtl

,i{i

-;.;,4 -' -- *tg 'r

,tl

oamenii. Nu-ti face nici o pldcere si 1ii in captivitate astfel de pdsdri. Odatd. pe o vreme de furtund cu vint puternic, dintr-un cuib a cdzut un pui cdruia ii gi crescuserd penele, dar care incd nu Stia sd zboare si nu se deosebea cu nimic de ceilalli stirci adulti. L-am prins qi,.1inindu-l cu atenfie de ciocul lung gi asculit ca un piron, l-am adus acasd. Ochii aurii ai stircului mi se odreau rdzbundtori. Cu o mini tineam ciocul stircului de teamd cd ar putea sd-mi scoatd ochii. I-am impro-

vizat ouiului de stirc un cuib intr-o micd verandd de sticld, unde intr-un col1, pe un braf de fin stdtea Fram, prepelicarul meu de culoare brund. Stircul , arezat intr-un alt coltr, pdrea cd nu-i dd nici o atentie ciine-

r\>

lui. Pasdrea s-a acomodat repede

/ftt''{l'1,1)
''t;''

,'91 :

b,z 'i/t z
$,y
o

k.z'

' titt*

mdrun{i pe care-i aduceam. Cind lui Fram i se dldea intr-o farfurie de mincare si el incepea sd roadd oasele, se petrecea o scend hazlie. Stircul pleca incet din collul sdu gi, fara sd se grdbeascd, se indrepta spre Fram. Doamne, ce se intimpla cu bietul ciine ! I se zburlea pdrul pe spinare, rinjea ameninfdtor, miriia gi ldtra. Nedindu-i nici cea mai micd importanfi, stircul se apropia incet de el, examina cu atenfie farfuria, oasele imprdEtiate pe podea, se intorcea cu coada gi tot atit de incet revenea in colful sdu. Nu l-am finut prea mult la mine pe stircul acela rdu. Temindu-md ci ar putea sd-i rdneasci pe copiii care

sa locuinfi gi inghilea cu

noua pldcere peqtii

cu

increzdtori, i-am redat libertatea. Puiul de stirc, acum intdrit, bdtind din aripile largi, s-a indl[at deasupra copacilor Ei curind a .dispdrut. Mult timp dupd abeea n6 aduceam aminte de el. de ochii lui^rdzbundtori. iar blindul Fram continua sd se uite din cind in cind in collul pustiu, de unde altddatd venea cdtre el stircul cel rdu, care il speria.

se apropiau de

el

'':1.1:r

7t'
',:.'I
t l!:

CIORTLE

pe umdr, mergeam pe o cdrare cu zipada betitoriti. De la qcoala ce se afla la 4narginea situcului, ieqeau in fugd copiii de la leclii. Intr-o gloatd zgomotoasd, cu ghiozdanele in miini, mergeau pe mijlocul ulifei largi. Eu veneam^ in urma lor, ascultind cu atenfie disculiile vesele. In mijlocul satului, lingd o fintind, copiii s-au oprit. Ridicindu-qi ochii, au inceput si priveascd virfurile mestecenilor inalli, unde erau nigte ciori. Unul din ei qi-a scos cdciula gi a inceput s-o agite deasupra capului. $i deodatd una din ciorile ce stdteau in virful mesteacdnului, bdtind din aripi, a inceput sd coboare incet qi s-a aqezat pe umdrul bdiatului, care tot iqi agita cdciula. Scolind din ghiozdane bucd{ele de piine, copiii l-au inconjurat pe biiat qi au inceput sd hrdneascd cioara. Ciorile care au rdmas in mesteacdn, aplecindu-gi capetele cu mirare, se uitau la indrdzneaf a lor tovardqd. Cu aceeaqi mirare priveam si eu toatd intimplarea. M-am
6',7

E ntr-o iarnd md intorceam de la vindtoare. Cu schiurile

!t:. **

5'.,:

. .'.r:-\ii

4:B:

care nu qtia sd zboare incd, si l-a adus acasi.

Vara trecutd, Kolea a gdsit pe jos in pddure un pui de cioard cdzut din cuib,

apropiat de copii gi am inceput sd-i descos. Si iatii ce am aflat:

In tinda casei i-a fdcut din bete o mici ingrdditurd li a incepur sd-l hrdneascd. Puiul de cioard s-a obignuit foarte repede cu Kolea. il recuno$tea uEor si de cite ori Kolea
se apropia de protejatul sdu, acesta croncdnea bucuros qi dddea din aripi. Cind puiul

drumul pe afard. puiul insd se intorcea cu incdpdlinare. Intra pe fereastrd gi minca tot ce era pregdtit pentru el. Toamna, micul cioroi s-a amestecat in stolul celorlalte ciori. dar de cite ori il zdrea pe Kolea pe uli1d, cobora din copac si. spre marea mirare a neamurilor sale, se aEeza pe umdrul lui.
De obicei se vorbegte despre ciori ca despre niste pdsdri cam proasre Qi . nepricepute.

a mai crescut, Kolea a inceput sd-i dea

--=--/1,

aF,' 'rI

t,

intru totul justd. Este foarte posibil ca motivul pentru care ciorile sint luate in deridere sd fie legat de stingdcia lor gi de zborul neindeminatic. Sd vd uitali cit de stingaci 9i pie4is zboard. ciorile pe timp urit Ef cu i int. In zilele reci qi pioioase' de toamna ciorile ni se par caraghioase. Dar greleqre acela care crede cd ciorile sint niste prostute. lipsite de indeminare. Adesea ele rdpesc de la clostile noastre puii abia iegili 'din
geoace, distrug cuiburile altor pdsdri, omoard gi mdnincd mici animale de pddure. atacd

O astfel de pdrere despre ciori nu este

:--

-tl

pind si iepuri.

69

.t' f$*
-

\altit \-. lE

Lr
./.(

llt

".t

t. n,ll

.tffi

-G

^-

vdzut citeva ciori, care urmdreau un Cu un croncdnit amenintdtor se indl{au si coborau pind deasupra spindrii iepurelui care fugea de ele ingrozit. Incercind sd se salveze. Urechild se lipea din cind in cind cu spatele de pdmint. apdrindu-se cu labele sale puternice de ciorile atacatoare. Pe semne cd iepurele stdtea ascuns intr-un culcus de zi, iar ciorile l-au observat si au incercat o rdfuialS cu el. Ciorile iqi fac de obicei cuiburile in pddure, cit mai departe de locuinla omeneascd. Dupd ce puii de cioard se fac mari Ei incep sd zboare, ciorile se intorc in satele apropiate

Intr-o vari, umblind dupd ciuperci,

am qoldan.

de pddure. Croncdnitul ciorilor, degi e nepldcut, este capabil si exprime cele mai diverse nuante: de pe urma unui prinz copios. Dupd acest croncdnit oamenii cu experien{d ghicesc schimbarea apropiatd a timpului. E pu{in probabil sd qtie cineva cd ciorile pot sd numere. $i totuqi acesta este adevdrul. Lingi o groapd de gunoi se afla o micd magazie cu lemne. Ciorile ce se . hrineau la groapa aceea zburau in copac ori de cite ori in magazie intra cineva gi nu coborau in groapd atita timp cit omul rdminea in
magazre.

spaimd bruscd, alarmd, prevenire, satisfacfie

citva timp unul din ei a iegit. Ciorile nu au coborit din copac pind nu a ieqit qi
cel de-al doilea om.
12

Ca sI pund la incercare istelimea ciorilor, in magazie au intrat doi oameni. Dupd

rdmind in copac. Abia dupd ce din magazie a iegit cel de-al treilea om, ciorile au coborit dupd hrand in groapa de gunoi. Pe cel de-al patrulea n-au ajuns sd-l mai numere. Aceastd experienld repetatd de mai multe on a demonstrat cd ciorile pot sd numere numai pind la trei. Mai departe nu stlu sd socoteascd.

masazia de lemne au intrat, unul dupd altul, patru oamenil A iesit unul din ei, apoi, putin mai tiiziu, a iegit si al iloilea. Ciorile continuau sd

A doua zi in

t'l/l,l)

,tt"l,

{,,Neffi,re
t''S ry-\ri-<l - ' :3'd' t
'

W,?H

tt

U. .--'?- =* +- .-,.4

t"
a

' j*

\N
.,''!'.-'

: -i:

s,',)

ft

j''ii.

"#; ,f' 'f"n

4',
:a.':t';4'

i;ir

CODOBATURILE
codobatuiile cele vesele qi sprinlare. observam cum. zburind cu aripile lor usoare, duceau preocupate in cioc fire lungi de pdr de cal, muqchi uscat, cil(i moi smulgi dintre perefii de birne, firisoare de iarbd
uscatd.

at f easupra ferestrei mele. sub streasind. si-au fdcut cuib 'Primdvara

Mi-au fost totdeauna dragi aieste pdsdrele sprintene. Dacd mergi pe malul nisipos al unui riu sau pe o cdrdruie de cimp bdtdtoritd, ai se vezi in fafa ta, scuiurind usor din codilele lungi, codobaturile care sar tot timpul, aleargd qi zboard din loc in loc. Aproape cd nu le e fricd de oameni. Mergi qi te bucuri uitindu-te cit sint de vesele qi increzdtoare. Ani in gir, cind sosea primdvara, obiqnuitele noastre musafire iqi megtereau deasupra ferestrei cuibul, nu prea complicat, dar foarte ingrijit. [n fiecare vard urmdream cum codobaturile scoteau pui qi-i hrdneau, cum ei se faceau mari Ei, din golagi gi neputincio;i, se acopereau treptat cu pene, cum fiecare la timpul sdu, unul dupd altul, ciripind vesel, zburau din cuibul drag qi cald qi se ascundeau in frunzisul copacilor inalli, care inconjurau cdsula noastrd din pddure.

Vara aceasta codobaturile s-au intors din nou la vechiul cuib. Cine. qtie in ce tinutuii orumut lnapot spre cdsuta noaslra din Ka_ raceara,, unde. sub acoperiqul cerdacului. chiar sub fereastra mea, a fost anul trecui cuibul lor I Din pervaz urmdream iar cum. eiriornd voios. c.odobaturile dragi cu cozi lungi )bu_ rau pe tlnga.curbuqor. cum puil apireau pe marginea cuibului si se aeopereau cu Dene. rar pdrintii nu_ mai pridideau sd-i hrdneascd. (e plutt vesel sl nerabddtor se ridica din c^uib- cind mama, cu o musculila ,ou ., o rimd vie, rdsucitd in cioc, se apropia de cuib !
indepdrtate si-au petrecut jarna. cum au gasit

f\ *:rtfiifi'
R <'i
// ,-\

?o'

dimineald rece si ploioasa r-a inrim .Inlr-o ptat o nenoroclre. Am auzit un piuit si un ciripit alarmant. Afard cineva a'strisai: Puii! Uitari, puiil Iesind in cerdac. am vdzut doi pui amdriti Qi complet uzi, Doborili de ploaie, tremu^ rind, stdteau in iarba inaltd si udd si nu aveau putere si-si ia zborul. Deasupra lor. cu un tipdt de alarma. zburau. opiindu_se ;i bdtind aerul cu aripile. pirinrii.'
16

a lui iuiie a iufiar un vint .aspru din ^ nord. cerul posomorit s_a rnsenlnat rar. ln zilele frumoase puisorii au fost deosebit de veseli in cuibul ior.' iar noi i-am admirat adesea.
_

ele hrana adusd. Am numdrat cinci cdpgoare. care, scoase din cuib, aQteptau hrana. - Incepulul verii a fost fiiguros ;i ploios.

Cioculelele galbene, larg deschise. se intin_ . oeau spre ea. lar mama ldsa intr_unul din

In

prima jumitate

-uzi__gi,. -luat i-am pus in cuib. Sldbiti Ei uzi, o scard, ace;tia s-au. lipit de frdliorii gi surioarele lor care plulau zgomotos. Pdrinfii continuau si-qi hrdneascd puii, iar noud ni s-a odrut cd totul s-a terminat cu bine. La amiazd qi-a mai luat zborul din cuib un pui care s-a aqezat pe o treaptd de lemn a cerdacului. Era imposibil sdl prindem: la apropierea noastrd. a zburat qi s-a agezat pe o creangd de liliac. Cdtre prinz din cuib au mai qters-o trei pui. Negregit pentru ei sosise timpul s6-gi ia zborul gi igi respectau legea nescrisd, in ciuda timpului urit. Ne era tare teamd cd motanul nostru negru, Grigori, va inhdla toli puii care incd nu puteau sd zboare gi de aceea l-am inchis in cdmard. Multd vreme pdrin{ii s-au agitat gi s-au invirtit deasupra puilor pleca{i din cuib, parci strdduindu-se sd-i invele

Am

puii

complet

proptind

+3r
\.

pentru vreo doud treburile de acolo codobaturi. Cind m-am intors, nepolelul ml-a spus : u lte, Duntculule, in cuibul codobaturilor stii gi nu vrea sd plece un pui maProbabil cd-i e fricd si zboare din cuib, iar mama lui il hrdneqte ca qi-nainte.

sd zboare. Ziua urmdtoare a trebuit sd plec

oraq, sdptdmini. Se infelege, m-au ficut sd uit de

la

M-am apropiat de fereastrd. [n cuib era intr-adevdr un ditamai puiul cu pene, care

nu se deosebea cu nimic de codobaturile adul-

te. Mama, care tocmai atunci

lui

zboard din cuib puiul ajuns la maturitate gi considerat un fricos. Mama lui il hrdnea cu zel. finind in cioc o rimd mare sau o omidd grasd, ea se aqeza tocmai la marginea acoperigului, incercind sa-l facd pe intirziatul care

tot in cuib a rimas. Mult timp n-am putut inlelege de ce

deschis

sosise,

omidd grasd. Puiul

a dat din aripi, dar

a pus in ciocul

nu

piuia qi se agita sd iasd din cuib. Se intimpla cd mama, sustindtoare a familiei, nu venea qi nu venea,

qi atunci puiul infometat incepea sd piuie tare si tinguitor sl s-o cneme. Observind aceasti nereguld, intr-o zi i-am spus ne-

polelului sd aducd scara gi sd vedem ce se petrece in cuibul codobaturilor gi de ce nu pdrdseste cuibul ouiul care s-a fdcut mare. Enigma inexplicabild s-a dezlegat: zdrahonul de pui se incurcase cu piciorugul intr-un fir de pdr de cal, cu care fusese oardosit interiorul cuibului. Doud eherute ale piciorului ii fuseserd frinte. Am eliberat puiul, care, lipind bucuros, s-a ridicat in aer qi, insolit de maica-sa, a dispdrut din ochii nostri. Cel mai emofionant din toate povestea a fost ataEamentul codobaturii fala de puiul sdu, care nimerise in capcana nebdnuitd. Codobatura-mamd nu qi-a pdrdsit puiul qi a continuat sd-l
hrdneasc6.

1-.

2'