ION CROITORU

Coperta: peisaj din Marasti, Vrancea

Ilustratiile: din traditia portului national at satului natal Marasti Lector de carte: Sterian VICOL

SPArrII cD'E £I:NISrr~

} }

- poezii, fabule, eseuri -

Edituro £INTEZE Gala~i2008

...

--

Descrierea CIP a BiblioteciiNationale a Romjlniel CROITORU, ION

Spatii de Iiuiste: poezii, fabule, eseurVIon Croitoru( 'al:l~i: Sintczc, 200R

ISBN l)7X-973-1917-21~5

X21. 135. I-I X2 1.135. 1-4

Miirturisire

Din norul ce da urnbrelor forma Coboara-n miezul zilei un cuvant Durerea noptilor subit 0 curma Cand raza i se lasa pe pam ant.

Eu eern cu gandul clipe trecatoare Trecand prin crucea inimii pribege Si-n goana lor in siruri catre mare

Orfan rna lasa de iubiri si lege.

Ma-nalt spre zari albastre coborand Spre-adancul risipirilor din lucruri Eu gust la fel dureri si bucurii Din strachina pribcagului de rand.

Ma-nvart in cere pe margini de tarus Cat imi permite-al gandului odgon Ca-n cuibul cald pui de pescarus Simt ca-mi cresc iar aripi de dragon .... "

7

1~~------------------------------------

Fluturi cu. aripi de catifea

Mi-a ramas in auz glasul tau ca un ecou pierdut in munti de amintiri cand mergeam arnandoi Sa risipim pe pajiste iubirea, dand c1ipei tribut Pc margini de alei, buchete de trifoi.

Privcam cum sttiveai in degete firavele petale

Si nu-mi povesteai nimic desprc taina ~i culoarea lor; Doar frunzele rostogolite sub talpile tale

Imi aduceau de departe in piept freamatul codrilor.

A vantului aripa rna mangaia alene cu aerul rece

Si auzeam in departare fluierand ademenitoare cantece Ce-mi umpleau sanul cu aripi de catifea Coborand pe fir de in din ceruri fulgi de nea.

Am vrut sa-ti arat ceva, oprindu-te din mers Cate izvoare ~i cate rauri reci curg pe inaltul univers Ori cate cascade i~i ina1ta coloratele curcubee

Sau cate iubiri se meaca in drurnullor pe Calea Lactee.

Dar tu mi-ai facut semn eu degetul pe buze sa tac, Pe unda verzuie a cerului de primavara, un pitpalac Ne privea cum ne cufundam in infinita taccre Turnandu-ne dintr-o cupa in simtiri, purina durcrc.

8

Ce frumoasa era cupa in care pieurau din ceruri Subtiri rotiri de pala de foe ea 0 pulbere de stele, Aprinzand W;;Of, usor in trupurile useate de ganduri Flacara iubirii ce ne-a luminatpeste timp cararile,

9

1~~------------------------------------

Un fir de iarba printre file ..•

Lasa-ti albumul, iubito,

ca adierile hartiilor imi flutura in par si intre file, un fir de iarba pus ca semn, din timpul primaverii,

pierdut printre prafuitele pagini

va inverzi din nou.

Nu-ti fie teama, cand primavara va alunga valul alb al zapezii

~i va imbraca intr-o calm lumina campul, noi ne vom 'intalni din nou

langa raul patimas ce coboara

eu sangele fierbinte din varf de munte sa umple eu imensitatea de fIori dealurile bratele ~i ochii ~i parul si sanul,

de belsug,

Ca-n noaptea aceea, eu stele fierbinti cand auzeam ill vis

soaptele rostite printre buzele crapate

si fosnetul degetelor ce mangaiau lastarii matasosi ai salciilorpletoase leganate de vant

peste umerii goi si sanii rotunzi ai pamantului

sa ne linisteasca setea din timpul tulburatului SOlTIll.

10

Ochii infometati alunecau atunci pe bolta noptii iar mareria padurii i~i varsa din plin iubirea, cu susuml cald al ape lor de munte

peste asternutul inirnilornoastre obosite precurn sunetul marii intr-o carapace de melc.

Aerul varatic, urned, din pietrisul din prund ne cuprindea ca un navod aruncat in iaz lumina voluptatii -vapaie fllirnfuldli-

ca bucuria senina sa capete cununa inverzita din rarnuri inmugurite de stej ar.

Asa, acum rna poarta gandul in trecut printre arinii de peste apa

cand vantul desfacea albele petale lasand sa tremure genunchii goi,

in prund, unde drumetii ratiiciti dorm inecati in taina vinului de nunta din tulpina ~i pana-n crestet

in cantecul pasarilor de noapte.

Topita iubire, rnuta eu atatea rani, ascunsa-n horbota ierbii

aprindea flacara vietii intre coapsele de deal ca sa prinda radacini gandul crud

sub clar de luna.

Amintirile dintr -un vechi album sunt eulori de fresca pe ziduri ruinate ce impodobesc capatul de drum

si umple timpul cu spatii siderale.

Bucuresti, 18 august 2004

11

1~~-----------------------------------

Spatii de iubire

0, vad printre stele, atata spatiu de iubire incat pot sa-mi ridic 0 casa, 0 livada,

si un tum eu 0 prisaca langa izvor,

E atata spatiu de iubire ca. putem sa locuim, trei familii, ba patru, nu, ered ca sase ell VOla cerului iar cu ingaduinta vecinilor nouazeci ~l noua In picioare.

Pe pajistea de un verde crud fiecare are portia sa de viata

incat si luna are loc sa se plimbe printre noi, desculta, eu poala catrintei stransa in brau, ell paji ce poarta radii in sutlet

~i alaiul de nori calatori,

E atata spatiu de iubire pentru noi incat pot sa-mi ridie 0 casa,

o livada rara turn si 0 prisaca langa izvorl

..

12

l

Tulpini impletite

Toamna tarziu cuvintele coapte se desprind din copacul batran batut pe coasta de vant

si pamantul ii soarbe din coapse mireasma calda curata si cruda ea mirul in luciul de-argint

Ca tanar hoinar cautat-am cu gandul salbatec

sa smulg din lastarii palip credintelc moarte amintindu-mi de basmul ce mi-l spunea bunicul cand mcrgcam amandoi in urma carului tras de boi, '

Pe poteea padurii curgea lumina serii usor din impletiturilc rugului de mure se inaltau tulpini intr-un tulburator amestec de verde cu verde viu dod amurgul isi ingropa surasul in fantani.

Umbra-mi ce pluteste usor pe apelc tulburi din vad cu ochii de lup inlacrimati de gatuita tacere

cu fata intoarsa spre mine, rece si trista ca 0 stanca rna astepta sa revin ca un picrdut calare] barbar,

13

1~~-----------------------------------

Regele singurltlpi

Cu parul incalcit lasat pe umerii uscati de van!

Ca un brad ce-si plead ramurile sub greutatea zapezii Stau ca un pustnic strans in saracaciosul vesmant

Si rna odihnesc pe prispa bordeiului in crucea amiezii.

Ma simt ca un rege Incoronat, smpan peste munti, Si iata, vad in zare pe strabunii mei carunti

Pe un tron divin, pe-un nor de argint cu pulbere de stele Ce rna ispi teste-n gand sa zbor ca un vultur pan' la ele.

Uitand de-ale vietii desertaciuni, de apele marii inspumate Ma adancesc in visuri ca intr-un cald culcus de noapte, Calare pe un cal naravas scapat din frau, cu drag

Sa euleg in tolba zarile in flacari ~i inima padurilor de fag-

Sa vad, acolo, in golul vremii, cum din lumina lumii dinafara, insetat. vantul rupe-suvita de foe, din vapaia involburata Si 0 lume noua prin lumi s-asteme din geamana furata, Ca apoi in tacere pe lungul drum sa se desprinda iar.

Din aceasta noua lume eu rotunjite limpezimi de zbor, Vreau sa strang la sanjaratic din singuratate, sa cobor La bordeiul cu perctii albi ee azi noapte I-am visat Strajuit de pruni ell flori albe, ce legatu-m-au de sat!

14

l

Leagan CO ingeri

(Cu acest cdntec pe buze a adormit bunica si flU s-a mai trezit niciodata - 16 sept. 200 7)

Am vi sat ca plangea un inger

Si l-am chemat la mine acasa Sa-l mangaic bunica si sa-i dea sarutul Pe care mi-l dadea odinioara Maica STanta din icoana,

~i descult, alerga copilasul la bunica

Ce-i prinse in mana, calda-i mana Mangaindu- i usor obrazul

Si oehii in laerimi sarutand

Ca sa fuga de la el uratul

Si sa doarma in poala ei visand:

.Dormi, dormi, boboc de tloare, Uite-acusi 0 sa coboare

Pe a cerului cararc Ingeriiceibunicujucarii Pentru copii!"

15

~~------------------------------

Dialogullucrurilor

Ce greu e sa intelegi taina lucrurilor!

Pe cand eram mut, ca mutii,

si senin precum eerul de dineolo de nori, cand nu eram si nu aveam nume

si nu purtam baladele istoriei in mine, pe cand nu cunosteam intinderea,

~i niei poteea ee se infunda in ingustime, Pe cand aveam ochi ~i nu vedeam, ureehi de auzit si nu auzeam,

si nimic din ee este omenese nu purtam, am fost, asa, deodata, seufundat in lume, de 0 adiere ea 0 rotire de furtuna intr-o baie reee, eu sageti de gheata auzind luerurile intre ele dialogand,

Pentru prima data m-au euprins durerile, durerile facerii, durerile nasterii cuvintelor, durerile pricinuite de irnpunsaturile de sunet durerile ce treceau prin oasele mele zguduite ca de un cutremur neintrerupt, inneant.

Atunci am devenit om,

Omul in care s-au priponit sunete1e.

16

Si ele m-au golit de liniste, de libertate, de pace.

Atunei mi-am dat nume, ~i am dat nume sa pot conversa cu aeele lucruri care deja erau intr-un dialog comun si continuu

cu Acela care Je-a dat putere sa treaca prin mine.

Soarele vorbea eu marea, norii eu pamsntul, muntii eu pasarile, pamantul eu mine.

De aici "Din sunetele cuvintelor" a ineeput durerea.

Aeest lucru l-am invatat de la bunica, care vorbea permanent eu luerurile si eu ziceam ea vorbeste singura.

Stia ea ee stia!

17

1~~-----------------------------------

Foculviu

Batranii nostri au facut legamant cu codrii Ce au impodobit pamantul de veacuri si veacuri Pecetluind si legand piatra cu suvite de rauri lnconjurand ograda impodobita a tarii,

Pus-au ei drept masa stramoseasca vatra Si opaite prinse-n cuie pe-a vesniciei bolta Cu mii de licurici si stele-n cereuri, laolalta,

Ca sa lumineze slova sapata in piatra.

Si s-au asezat eu tinerii in stralucite straie La masa de stejar rotunda ca 0 lipie Numarand pe raboj vremi de bine si povara, De razboaie si de pace, ee a avut saraca !ara.

Jurat-au ei atunei pe lueiul cerului nemarginit Si pe-a noptilor stele aruncate-n infinit Pe zurnzetul albinelor ~i pe susurul apelor Pe roadele pomilor ~i tacerea muntilor,

Crt nu vor lasa sa se stinga focul sacru

Din varful de munte, unde este al Credintei templu Zidit pe stanca inimii calde a Cogheonului

U nde zorile lasa liber zborul gandului.

18

Acolo s-a nascut duhul libertatii, frumoasa taina Ce i-a invesmantat pe vechii luptatori in lumina, Cu numele stramosilor, serise in vesnicie,

Ce ne dau speranta pentru focul eel viu.

Porto-Franco nr. 10-12, octombrie-decembrie 2005

• I 5. ~,J' .,.,

~ " ,

.---

.~.

.... II:J./~ ..

t: ... '. ",,_

. . '" ~ .;, - . ,,_.,::

19

~~-----------------------------

Puncte crosetate

Nu e zi si niei noapte, in leaganul eald al padurii Iar ell, ealatorul, ratacit, ingropat in ganduri Traind in vrerne de crepuseul rna visez pe valuri Langa un izvor, leganat in poala calda a padurii,

Fae oehii roam pe orizont, catand drumul

Sa rna intorc din ratacirile mele, sub copacul, Unde eele aseunse ~i eele pline si cele ce se impart, Intr-un punet al umbrei toate nelinistile se invart.

In jurul acestui punct se opreste nelinistea vietii Cand aripa fulgerului tainic despica-n doua muntii Si pe poteei serpuite iarasi rna intore acasa Unde 0 raza calda pe prispa rna asteapta la masa.

Si roata rasnitei din piatra, de veaeuri incarcata in jurul unui punet invarte vremea lumi i toata Si totul de aiei ineepe si toate aiei sc sfarsesc

in panza crosetata eu puncte pe ogorul stramosesc.

20

Descalecarea

Gandul mi-a descalecat eu noaptea in cap Avand in maini 0 rarnura verde de fag

Si a pomit pe jos ea umbra eu penele curate Pe drumul batatorit de oieri prin hueeag.

Un stcjar verde sUi in rascruce, altu-n padure, Deschizandu-si larg in lumina rotitelc coroane, Cristeii din palcurile de iarba in tacere vegheaza Cu oehii rotunzi stau la pragul tarii de paza,

Trecutul rna obliga si rna alearga pc poteea lara urma Sa nu rna recunoasca moartea rand treee prin turma A Purtandu-mi in spate neimplinirea paralizata Indrazncsc a rna cuceri privind eulmea innourata,

Revcndic spatiul, tirnpul, locul meu de pigmeu De sub copaeul a carui radacina sangereaza rnereu Si in marginca padurii, pe un polog de fan

Cu ochii la stele aseult al pasarilor cor divino ..

21

L

1~~-------------------------------------

"-

Incerdac

Amintirile rni-au iesit pe drum ill cale, Trandafirii imi suntrnarturie, C-am venit din ceata risipita ill vale Ca un glas pierdut de melodie.

Cum adeseori, noi copiii, alergam Dupa fIuturi, aproape de rau

S i pe Ianga easa ta catam Flori de mac in lanul de grfiu.

Dar mie nu-mi era de fluturi Si nici de florile de mac Ci voiam sa te vad in eerdae Cum te faei ca maturi.

Mi-era teama cand se strecura Usor vantul printre ramuri Ce acopereau ale tale geamuri Ca intr -0 zi mi te putea fura.

Azi sclipeste bobul de gran In lanul 'impodobit eu mac Dar mi se pare trist acelasi rau Cand tu nu mai apari in cerdac.

22

Parlntele Vrancei

Vreme mulct s-a seurs pe prundis

~i inimile oamenilor all ajuns la un loc pustiu cand svcatnicul din Bolotesti chcama norodul Moldovei

sa sada pc iarba

si de va hi eu inima stearpa si rara roada, 11 poftira

sa bca apa din izvorul de apr. vic si sa manance cat le-ar hi ell vrerea.

Pentru aceasta lume de gios ell alean si truda,

eu usteninta ~i lacrimi gati eina ell grau hiert

de bulucira tarinile sufletesti ale rnultor pacatosi.

Sub umbrarul eel de mult pre]

al .Cazaniei" -ca lueru pementesc, dar de la Dumnezeu binecuvantat, pre multi saraci a irnbogatit agonisind visteare statatoare imbracandu- i in haina intelepciunii, eu pace si eu odihna,

23

1~~---------------------------------

Ca eel ce te-ai invrednicit inca tanar fund

a paste oile

sa hie de narod de oameni pururi cinstit si laudat nurnele tau, Varlaam!

(Expresiile folosite suntpreluate din Cazania lui Varlaam),

24

Virful cu dor

N egurile toamnei smul gin g5Jbenitele ganduri Din eoroana ee se destrama a padurii ell vase Unde brotaceii fricosi s-au cuibarit Fugariti de ochii ce-i pandesc in frunzis.

Plutese useatele visuri spre urnede scorburi Unde altadata, dorrneau in tihna jivini Cu gurile caseate si limbi ascutite ea spinii, Printre copaeii costelivi pradati de culori.

M-am inhaitat de mie eu ingerii cazuti

Si alerg ca lupul haituit de caini printre tufisuri, Catand drumul umbrelor, batatorit eu vraji

Ce duce la izvorul curgator din varful eu dor ....

25

1~~------------------------------------

Pe dealurile toamnei

E miez de noapte. Printre cetini se abat lupii pe la stani

si pe dealuri zed de focuri se aprind pan'la nouri eu sageti de flacari taina noptii spintecand.

Cainii somnorosi sc dau nebuni

dupa zboruri de taciuni alungand linistea padurii care urmareste departe, in noapte, infioratoarea haita rapitoare.

De la 0 vreme, lara veste larma toata se opreste

si padurea se leagana pe valuri iar eu adorm in eoliba eu Ian verde furat de visuri ...

Dar, pe poteca furios, un pui de urs somnoros dand peste cainii furtunatici ca un urlet de vifor,

din nou tulbura linistea mum, salbaticii,

Se cutremura iarasi padurea amortita s-agita, fierbe, se framanta uluita

26

L

ca ~i cum 0 volbura de furtuna

rupe din pomul boltii ramuri fragede de proaspata lumina.

Peste larma toata, deasupra mea,

un pui de huhurcz pe ramul unui batran arin ClUll altul nimeni, din bucium zicea

sa rna adoarma eu frumoasa mea in vis ascultand eoncertul divino ...

27

1~~------------------------------------

Daca ar fl ...

(1 Cor 13)

Daca ar fi sa traiesc printre cetele ingerilor Si as grai in limbile tuturor oamenilor

Si daca ~ da saracilor ultimul meu vesmant Dad. n-o fac din dragoste, nimic nu sunt.

Daca as avea darul prevestirii ~i al profetiei Si as patrunde in toate tainele stiintei Scnirnband destinul oamenilor pe pamant Daca nu am dragoste, nimic nu sunt.

Daca as avea atata credinta incdt sa mut si muntii, S i as elibera din sclavie pe toti oropsitii

Si pentru ei as ridica un maret asezamant, Daca n-o fac din dragoste, nimic nu sunt.

Daca as ramane in memoria semenilor Impartind toata averea mea saracilor Si as dirija ale universului nori si vant

Daca nu am dragoste, nimic nu sunt ...

28

Rauri de mlr

Padurea se trezeste. Usor, vantul tainic Coboara lin din cer 0 lumina calda, Iar cate-o stea s-aprinde in fieee sfesnic Uinga chipul sfintilor de pe arcada.

Pe campia-ntinsa pe poteci si-n inima, Copiii poarta-n maini licurici de ceara Si privesc cum ingerii prin preajma Cantand, in jurullor sc adunara ...

Un nor ca 0 purpura impresoara satul Si tinere glasuri invaluie vazduhul

Tar de pe deal, din biserica stramoseasca, Curg rauri de mir spre casa parinteasca.

29

1tJ4~--------------------

Biserica din Densus

Am vazut in biserica din Densus pictat un sfant calare pe magarus cu amandoi ochii scosi

de barbarii necredinciosi.

Mi-am zis: Cum de-ai rabdat, Doamne, pe pagani sa faca atata diu? ..

Iar Domnul mi-a zis:

La cc le-ar mai trebui sfintilor sa priveasca frumusetea florilor, spuma marii, umbra lumii,

sanul pamantului, Aripile vantului?

Universullor e plin de har di vin.

Oare floarea campului cand e taiata culoarea si parfumul nu ~i-l mai poarta?

Si-atat.

Apoi a plecat din visul meu,

30

Rug de miere

Pe coasta rugul de mure, raul de mure, Sub spranceana muntilor isi ascunde negrii oehi Ca niei vantul ee murmurs un cantec vechi Linistea sa nu-i tulbure.

Lin, trecand pe furis, sprc ziua plina,

o adiere fara grai, un sambure de lumina Vine din ciucurii de mure, mircasma sa fure Din margine de padure.

Si-mi pre sara In cale

Dintr -un cos impletit din papura, petale, Pe albele tample ale sufletului obosit Unde incepe brazda fanului cosit.

Printre bran si tufele de rug

Cu zorile reci, brumate si cofita plina de mure imi poarta azi pasii domol, cu amintiri, blanda luna Carre steaua copilariei ascunsa-n amurg.

31

1tJ#t-~-----------------

De vegbe cerului

in eoliba acoperita cu feriga, Sub un brad cat lumea toata, Stateam de veghe eerului instelat Pe pajistea de mii de stele luminata.

Surprins am vazut in acea noapte Cum cadeau la noi in padure

U sor, pe puful rugului de mure, Din largul eel de sus, stropi de lapte

Dincolo de nori, bacita pastea oile Baeiul- cailor inhamati -Ie punea zabale Sa mute carul polar in vale

Sub poala padurii, la izvor.

Am cules atunci anotimpurile in san De mi s-a colorat camasa de lut Iar bobul de ganduri mi s-a umplut Cu mirosul fiorilor cosite din vant.

32

Suprema culme

Urea, urea, urea frate, pune trepte ravnei

in suisul inimii srnerite pana in varf de munte pe suprema culmc a j ertfei,

Priveste adanc in tine insuti eu ochii prin care privesti pe altii si ai pasit deja prima treapta.

Nu te grabi spre 0 alta ... chiar daca poti, astcapta.

Afla-ti intai scaparile

si indepareaza-ti lasitatile:

~ 'J' , ,

largeste-ti pana-n zan hotarcle astupandu-ti prapastiile,

Si gata. Punand pravili in viata poti face cunostinta

eu a doua treapta.

Ai castigat 0 lupta?

Nu uita, graba c 0 nebunie iar gloria neconsolidata

C 0 truda desarta.

33

1~~---------------------------------

Cu destula prudenta judeca- ti tot pasul

si nu lasa slobod visul furat de eele trecatoare, Si daca e eu putinta urea 0 alta treapta,

Si asa, numara-ti anii dupa treptele eu virtuti,

Porto- F raneo nr. 10-12, oetombrie-decembrie 2006

34

Sapa, sapa frate,

Sapa, sapa frate si tot sapa ca-n prisaca Bate cu ciocanul, bate in fiinta seaca Si-i curata solzii de pe inima inghetata, Cu unghiile, cu dintii rupe bucata eu bucata.

Sapa frate, sapa in drum, in piata eu dalta Sa simta stanca dura ca-i crapa teasta Sa-i piara pofta si linistea si tihna-i jilavita Si sa-i curga din vene toata seva ruginita,

Sapa, sapa frate ca in varf de munte.

Cu pletele toamnei pe frunte, da-i inainte Pana ce gasesti loeul curat, minte limpezita Ca sa poti sadi flori in cenusa impietrita,

Sapa, sapa frate, sapa in coasta dealului Pe sub poalele padurii, in mlastina timpului, In mormanele cu vreascuri putrcde, uscate in gandurile ratacite, in drumuri neumblate,

Sapa la radacina, sapa in untul pamantului in aducerile aminte pana-n talpa izvorului Ca taratoarele ~i ingerii cerului sa bea apa,

Sapa in adanc si tot sapa, frate, sapa ...

35

1fJH~------------------

Lacrimi parfumate

Carele pline de ran tree alene, risipind pe drum pana-n satcle adormite, petale albe de parfum.

Si In falduri de vise fugare ori in insolite linisti adonn inlacrimati in verdele din miristi bobocii in scutece.

Din naframa multicolora, albinele zorilor, strabatand campiile, strang mireasma florilor iar fluturii de langa izvorul eu apa limpede fura de pe geana zilei, ce alene se deschide lacrirni parfumate.

36

1

Jocul stanelor de piatra

Priviti umbra impletita eu fir de paianjen cum se leagana pe frunze de stanjen

si din adanc de codru pana-n campia tina descoperiti sub valuri urzeala de lumina.

Ma cutremur la ritmul si pasul ei domol cum trece muta peste vai facand oco 1 ~i din salbaticul piept, insangerat de foe, insetata de cer, cata floarea de busuioc.

Panza catifelata a noptii reci se destrama ~i huhurezul cu al sau cantec te cheama sa vezi cum stane1e de piatra in tacere

pe van de munte noaptea stau in priveghere.

Si rand pe rand, usor, peste risipitele creste, se strecoara in castelul din poveste ca-n hora, rotindu-se dupa luna si soare, sa j oace stanele de piatra, pururi fecioare.

37

1~~------------------~----------------

Transparent!

0, cate realitati ~i fapte au ramas ingropate pe dealuri, pe vai, In grote de inimi intunecate, prinse pentru totdeauna in calotele de gheata ascunzand mereu adevarata lumii fata.

M5. regasesc cate putin in copilul naiv, peltic, dezbracat, desirat, emotiv

care adormind intr -un colt de strada, rade in vis, crezandu-se un voda de parada.

Vad aievea cum dintr-un imperiu, dintr-o cetate au ramas doar amintiri, 0 mana de lenme useate, un eiob zdrentuit ea unica marturie a ceea ce a fost, o forta, 0 prezenta vie a unor mistere lara rost.

Nici vocile sonore, pornncitoare, n-au ramas ascunse sub vatra unde a fast jarul aprins.

Niei surle pe metereze, niei urma de vlastar de zen Imortalizatin piatra, frantura intr-un muzeu.

Nici mana ce adesea se ostoia scaldandu-se in sange n-a mai rarnas in oehiul izvorului ce plange

~i niei nu vreau sa las simtirea sa se scufunde

in urzeli de sunete goale, picrdute pe ale raurilor unde ...

38

Liliecii

in satul linistit de pe eulma de deal, cand soarele cobora dincolo de padure, seara se aratau pe sub turla biserieii en grinzile invechite, mancate de cari, umbra liliecilor.

in intunerieul instelat

un petic de nor purtat de vant scalda dealurile coapte

in lumina lunii fumurii

. baltind drumul ee-mi patrundea in eugetul neeopt de copil.

Noi, eei mici, cautam liliecii aruncand eu pietre in luna iar ei mirosind in piatra umeda nu se incumetau sa suga din trupul sau stropit eu sange.

Furiosi urmaream zigzag-urile ca sagetile de fulger pe eer trase de aceste fapturi ale mortii (asa cum spuneau batranele) si incremeneam asteptand sub torta lunii furnegande,

39

1~~----------------------------------

privind spre potecile imaginare sa se intoarca liliecii.

Prin cutele ealde ale drumului umed ell picioarele goale, sangerande bajbaiam unnele rotilor de metal sa smulgern pamantului pietricelele si scuipand pc de, gata de zbor, asteptam sa vina liliecii.

- .Acoperiti-va mama!" - striga cate-o batrana

, "

cuglasul tremurat, sprijinita-n toiag

pe marginea inverzita de sant-, .acestc fiinte bizare, cu aripi, nascute din duhul nevazut al noptii coboara orbeste in parul tufis catand mortii loc de cuibarit."

in firea calda a sufletului nostru simteam al aripilor eeou sinistrn ce i~i facea loc in grota inimii coborand dintr -0 alta lume, duium de imagini si inchipuiri,

40

Floarea Pastelui

Prirnavara,

in spatiul sacru, padurea binecuvantata, pe ramurile eu fiunza neimplinita

a ta~nit de sub patura putrezita, colorand in alb natura dantelata,

Floarea Pasteluil

Adeseori,

din nemarginitul cer, lumina dulce, aurie adapa sfioascle pctale eu blanda caldura iar umbra coboara, se naruie in sine, cand copiii jucausi aduna in campie Floarea Pastelui!

Elnvicrea!

sporesc bucuriile pc dealuri, peste vai, cu mii si mii de glasuri, pasari si copii iar lanna tot mai mult cuprinde intinderi nesfarsite eu nectar de Floarca Pastelui'

41

1~~-----------------------------------

Forme

F onne blande, forme albe forme-n trepte, forme dure, plopii suri in pietre negre raze mor prin vagauni,

Vantul rece al zorilor sapa-n coasta muntilor pana-n fundul marilor unde-i talpa fonnelor.

Caldul zat al pamantului se toarna in forme noi si capata invelisuri moi in distincte forme vii

Plugurile de lemn brazdeaza poteci lungi de boboteaza iar din UI111A vine timpul niveland ell tavalugul

F onne vechi in forme dure ...

..

42

Mama Ioana

dedicatd vaduvei de rdzboi, mama eroina, Barbu loana

Tacuta, stand pe un scaunel la poarta

ill doliu (pe care de saizeci de ani il poarta) eu broboada innodata peste gura priveste pc drumullung, fieee faptura,

Si-a pastrat ell sfintenie legamantul

si de atunei singura j~i ara pamantul purtand copil in brate, pe ceilalti de mana si in suflet barbatul-soldat ueis de mini.

leri, ciugulindu-i din poala-ntinsa seminte batrana se certa singura pentru neputinte varsandu-si naduful pe pasarile din ograda care obrazniee, sareau in jurul ei gramada.

Necazuri multe au napadit-o, ca neghina, si muneind se razbuna pe vremea rea iar de-o vrerne-ncoace cata loc in cimitir sa plantezc W1 fir plapand de trandafir.

43

1GW~------------------------------------

Mo~Ion

dedicata veteranului de razboi decorat cu Virtutea Militarii, Ion Mate;

o mana de om, adus putin de spate, slab ~i mie, dar din priviri se vede ca a fost odata ~i voinie. Poarta straie taranesti, toiag noduros in mana, iar graiul ii este limpede ca apa din fantana,

Merge incet, scuturand in poarta snop de vorbe in parg, copiii, eu ochii bulbucati, ca albinele injuru-i se strang si din povestile adevarate sug mierea fIorilor de tei cum l-au tras flacaii in hora pc cand era si el ho ltei,

A fost un plugar. Ce vis sfios si dulce:

Dar peste sat norii natang: si negri potop de lacrimi au varsat ~i fieeare casa din lut, eu peretii varuiti, parea un cavou iar fIorile din gradina, pasarile din zavoi - crud tablon-

Stejarii tineri, cu lastari in barbi de-abia mijiti

an ramas in Tatra si-n Cotul Donului, dojeniti si-n rug de mure, si-n flori de zmeuris, sau de-atunei ascultand eeoul viu al tunnelorpierdute-n lunci.

Coborand pe cealalta culme de deal ca ieri ~i azi

de fiii sai sprijinit de brat, topit, dar seump ea un rubin de lnaltarea Domnului, eu ochii de vultur ~i sutletul plin aprinde-o lumanare si pentru fostii sai camarazi,

44

1

Rugaciune pentru poporul meu

imparate sfinte, rogu-te, nu dezradacina pe-al meu norod si nu-l eondamna

sa cada usor in al ispitelor navod

sa rnmana din neam in neam tara rod!

Pune paza si intarire granitelor sale sa nu lepede sau sa uite legile tale inmulteste-i insutit ale inimilor fapte cele de peste zi si de peste noapte.

Nu-llipsi de grosimea pamantului, de apa reee si proaspata a izvorului, de umbra binefacatoare a eodrului si de sueul dulce si aromat al graiului!

Inradacineaza-l sa fie verde, sanatos ~i putemie si de ale tale nenumarate daruri - vrednie!

Sa aiba eu eei dinjur buna vietuire ea sa lase paeea fiilor sai ea mostenire.

Ca impreuna pazind randuiala vazduhului sa ne bucuram de maretia Cuvantului

si sa bem vinul eel nou din obstescul pahar intru legatura dragostei si al Donmului dar.

45

1~~---------------------------------

Blestem pentru triditori

Trupul tau, frate, sa stii, e plamadit intr-o copaie cioplita in piatra de granit din sangele stramosilor si untul pamantului in cantecul izvoarelor, in bataia vantului! ..

Cine Isi tradeaza neamul si tara sa nu aiba la cal frau

ca sa poata ara primavara

sa semene bob sanatos de grim!

Sa fie mereu fugar pe pamant si sa nu aiba loc de mormant. eel ce-si tradeaza neamul si tara sa nu poata seeera de va ara!

Sa nu aiba pentru ziua de maine sa puna de masa la copii paine si sa fie de toti oamenii hulit sa manance starvuri din cersit!

De va calatori ell soarele sa i se moaie picioarele

sa nu intalneasca chip de om

~i umbra sa se odihneasca sub porn!

46

lar de va calatori eu 0 eorabie piratii sa-l taie cu 0 sabie! Sa-l bam ploile $i grindina pana i-o sta inimal

Sa nu aiba lacrimi a plange cand bea apa, apa sa fie sange ell gust de pucioasa si tiirana de va vrea sa bea din lantana!

Sa ramana sterp precum catarul cand i s-o taia barbatia cu satarul.

Sa stea singur preeum puiul cucului pe ram uscat din varful nucului!

Sa fuga de propria-i umbra cuprins de teama, de natang sa rataceasca in valea sumbra unde lupii in haite se strang!

Tar de va ineerea sa inchida ochii sa sirnta cum viermii ii rod rarunchii

si cum serpii sc rostogolesc sub asternut iar hienc1e lacome sa-i rupa din trup!

Sub vartejul furtunii si al norilor sa-i macine sufletul piatra morilor sa-i arda foeul inima, spatele, ca si-a vandut tara si fratele!

47

1~~----------------------------------

Tcatrul mileniului trei va invita la spectacol.

Intrarea e gratuita, Spectatorii sunt artistii lumii.

Privitorii care n-au sirnturi sa vibreze, lacrimi sa planga

suflete care nu inteleg pulsul vremii, pasivi, indiferenti, virtuosii falsi care nu ard

!?i pentru toti acei care privesc de la distanta framantarea lumii nu exista locuri.

Inpauza ...

se poate consuma timp berechet

si se beau pe saturate citrice profetice din trecutul ramas in oglinda.

Meniul e pe sortimente.

Sfarsitul sc consuma la inceput si amurgul e un rasarit.

Totul e incalzit la focul launtric si nimic nu c comod.

48

Muzica:

se asculta gandurile ncrostite

ce dau arsuri invaluitei noastre fiinte sa se trezeasca din moleseala.

Luminile:

au culoarea vibratiilor trecute pe corzile inimilor fierbinti,

Tnnpul: spectacolul incepe din zorilc noii respiratii

si trece in extazul cunoasterii pana cc, user, se pierd palide $1 tacutc,

tarn bucurii.

Costul unui bilet?

Un fals zanganit de rnoneda,

49

"7DH-~ ------------------

Batranul lup

Batran, obosit, trist si useat de ger ratacitorprin lurnea larga 9i stinghcr aproape de un sat, un lup flamand asculta telegile turmelor sunand.

Acolo, departe,jos, 0 luminita zareste iar fumul prin preajma-i se roteste, Ochii de carbune in noapte sclipesc ca pierdute stele ce pe eer lucesc,

in poiana atarnata de copacii desfrunziti vantul ca un sarpe eu dinti i ascuti ti

Ii sfasie carnea arcuindu-i spatele precum se misca prin iarba suratele.

Foamea orbeste, il impinge inainte, dar frica groaznica 11 trage inapoi prirnejdii multe trebuie sa infrunte sa ajunga la tunna de oi.

Sub bradul batran impodobit de zapada l~i scutum capul sa poata sa vada

si botul si-l intinde spre cristalul diminetii ca urletul straniu sa alunge norii si nametii.

50

Ecoul pre lung al urletului sparge muntii stancile ead rostogolindu-sc peste punti se ridica spre creste 0 flacara ca de fulger topindu-se in aer, pierind departe in eter.

In genunchi, pe zapada, ca 0 stafie in padure, cand vantul de pe ramuri da sa Ie scuture, el imp lora in rugaciune pe Stapanul fiarelor sa nu ramans, aici in noapte, prada cainilor,

Din trupul slabanog, uscat de aprigul vant inima pare a i se rostogoli pe pam ant iar ochii ii sunt plini de sange la ruga cand un eeou indepartat Ii striga:

Tu 11U porti vieii; dispret, egoism, ura, o alta taina ili invaluie intreaga natura: ucizi sa te hranesti si sa traiesti

nu traiesti eu p lacerea sa ucizi,

51

1~~------------------------------------

Omul masina

Feriti-va! Feriti-va cat mai repede din drumul rneu, Fluiera prin cetate omul sinistru ancestral Aruncand pe nari fum de smoala, din greu, Trupul meu metalie nu-i sentimentaL

A noptii despuiere, Tara suflet m-a nascut, Din serum rni s-a plamadit trupul in adancuri Si eu ranjetul unci umbre mute am crescut in Hades, hranit din plin eu negre ganduri-

N u-rni vorbi ti de prieteni, de frati si iubiri De mume, sentimente, de istorie ~i amintiri, Sunt omul-masina, stapan pe parnant, pc cer, Pe tot ce-i material, pe tot ce e al lumii mister.

Mie nu-mi trebuie flori, luna, niei lumina, Nu sunt nascut din came intr-o gradina Nu traiesc prin sirnturi, nu rna tern de bici, Nu ma-nspaimanta hrubele dure ~i reci.

Sunt nascut din metal, din materia topita, Program at sa satisfae ambitiile mintilor bolnave, N eornul din mine, plin de toate, nascator de nave Poarta sfera pamant in ghcarc ca 0 termita .

..

52

~ Priviti-rnal Sunt zeul zeilor, lara mila, 0 uzina, In singuratatea mea nu rna impiedic de bine de rau

, ,

De lacrimi fierbinti. Due in spate a lumii rugina Dand frau Iiber inehipuirii, sunt propriul meu calau

. ~I

'I

'.t...

.. ~

~-

53

1GW~-------------------------------------

Pe strada mare

Ploua. Ma uit cu nostalgie cum 0 gaie intr-un plop, se mira cum doanne 0 cucuvaie ziua in amiaza mare.

Lipsa totala de responsabilitatel

Alaturi, un porumbel solitar de culoarea unui morar coboara dintr-un batran artar pe macinatul trotuar.

Si indraznet, printre trecatorii muti mascara eu pasii marunti,

in mod original, marcand 0 veche gura de canal punand semne cu ciocul

sa 0 ocoleasca orice vehicul, ca maine sa ceara cu insistenta in a consiliului l?edintii

o nOM sistematizare pe Strada Mare.

Ce neobrazare!

La cativa pasi, spre Obor,

un patron burtos, eu mainile la spate, supravegheaza doi muncitori,

..

54

(ell palmele crapate, rufosi, morti pe jumatate), urmarindu-le privirile si miscarile facandu-si in gand socote1ile, intr-o aglornerata parcare,

ce profit ii va aduce aceasta lucrare.

Ce timpuri!

Vis-a-vis de mine, intr-o curte oarecare, o doamna din lumea marc,

pe un scaun in trei pieioare

il?i bea cafeaua si isi fumeaza in foisor tigara visandu-se la Niagara.

Ce moravuri!

Pe strada un cersetor, un fost aviator,

se propteste in baston, in eostum de vanator si priveste lung, lung ... printre stinghiile de brad cerand din priviri, un salut ... stupid.

Sa poata muri!

Focsani.B aprilie 2005

55

1~~------------------------------------

Izvoare de curcubee

Vreau sa pun pe note muzieale tot cloeotul din mine Ce fierbe si se pierde ca 0 trecuta imagine

in negurile ce invaluie dupa 0 zi linistita muntii Acoperiti cu straie albe ~i plete incalcite de calli.

Am plecat in calatorie pe drumullarg al inchipuirii Si am ajuns la poarta de arama zavorata a firii, In care si azi bat eu pumnii sa mi se deschida Strigand si plangand ca pamantul in aceeasi limba.

Cu noptile de veghe calatoresc eu gandul pe aripile vantului Scormonind eu mintea zidul de oglinda al cerului

Ca printr-o spartura, sa tree dincolo de lumea noastra in universullarg sa rna inec ca 0 gaza in apa din glastra,

Arde in mine, ca sub cenusa, focul viu al durerii,

ca nu pot despica taina sacra 'a naturii Acoperita de 0 crusta de sclipirea pietrei de smarald Ca sa curga izvoare de curcubee peste padurile de brad.

56

Dinfluier

Peste potecile padurii tree neguri, randuri, randuri ingropand in valuri tulburi si-ale rnele negre ganduri.

Gard useat in j ur intind ramurile pornilor carunti panglici de argint s-aprind pana la crestele de munti.

Tare-as vrea de-o vremc-ncoace sa-mi intorc privirea lazenit

si tacut, sa sorb un strop de pace din hucegul inflorit.

Prin raristea vie-a padurii ccouri lungi precum ursitul se aseund in tainele naturii

pana-aprind si rasaritul.

Vino, raza la fereastra ce plutesti prin zarea larga, sparge-mi inima de piatra gandul negru mi-l alunga'

57

'i~~------------------

La lumina lunii - eaier-, tore nepotilor povesti

;;i balade cant din fluier tot ill versuri romanesti ...

..

58

Fulg de nea

Din cerul purpuriu apar spintecand intinsa zare fulgi sfiosi de nea trecand peste al firii prag risipindu-se in largo

lndraznet, un fulg de nea

usor precum vantul ce-l legana cu chip de Inger

ochi de fulger

aripi de stea

maini de catifea

mi s-a oprit in palma.

Privind bland spre inima mea a soptit: Urmeaza-rna!

Si s-a topit.

Chemarea lui m-aranit,

59

1GW~------------------------------------

Legenda intibiirii zeUor

-Salut, 0, slavite poet Cotys, vlastar de zeu, stiipan peste geti ~i prieten al marelui Orfeu primeste de la WI trecator 0 sincera urare:

Zeii din eeruri sa-li dea bogatie si marire!

-Fii binevenit, Ovidiu, prieten at muzelor!

Muntii, padurea, raurile ~i glasurile pasarilor; zeii stralucitori ee ne dau roade bogate

se bucura de salutul tau si te primese ea oaspete.

Vino! Nimfele nevor canta eu maiestrie din harfe

~i impreuna vom aduce pe van de munte jertfe

iar misterele saere ce inspira pe poeti ~i zeita Themis vor cobori din cer ambrozie peste-a noastra cetate Tomis.

Si batranul Orfeu, singurul poet eu renume, coborator printre muritori in aceasta regiune se va bueura de venirea ta, 'irnpreuna eu zeii

ce loeuiesc aici, langa Istru, pe insula sffintii a Gaeei.

Ei, ce par a-ti fi necunoscuti, iti vor fi prieteni si te vor ajuta sa nu te simti strain printre straini, aici, lahotarul ponticului eu aprige geruri

ce le aduce vantul din indepartate tinuturi.

-0, rege Cotys, am poposit pe insula Leuce ~i am jefuit lui Poseidon si eelor nona fiice

..

60

ale marelui Zeus, un cocos si un miel de un an, fromos, eu parul unduios prceum parguitul lan.

Acolo, unde regele scitilor, pruncul Achile, a fost scaldat in apclc albastre ale Pontu lui Euxin, de-a sa nan~a, unde era si lana de aur pe care copilul a fast asezat acolo, unde Zeita Thetis, mai tarziu, cenusa i-a-ngropat.

Si-n acea noaptc, cand luna sc-oglindea intr-un val . 0 bufnita sangeranda veni dinspre indepartatul mal

;;1 se aseza pc catarg. Din aripa 0 pana de aur lsi smulse las and-o sa cada pe bratele-rni in ruga intinse.

Acolo am primit acest dar ceresc ~i ti-o daruiesc poete Cotys, ea rccunostinta pentru ale tale stihuri spu~oase ea valurilc ee se sparg de bogatele tarmuri plinc de fannee ea zumzetul albinelor ee roiesc,

-peschi~e-ti inima, rana deschisa se vindeca usor ~l nu fi tnst, preeum singur erai in eorabie pe mare ea multi prieteni gasi-vei sa-ri aline al tau dor printre aeeste tinuturi reci, socotite de voi barbare.

Sa mergem, pe drum vom sta de vorba pe In delete. sus, pe munte, la hotarul dintre cer si parnant, vom aprindc foe de jertfa, iar cerul ne va trimite vant prielnie ~i va pecetlui al nostru legamant.

-Sa mcrgcm frate, spre altar.

61

"7~~------------------

De vom impleti firele acestui ev in versuri

noi cei incununati de cerul sacrn printre zei ca poeti vom urma ale inaintasilor pilde, si prin canturi facem cunoscut tuturor, nemuritornl neam de geto-daci.

-Sa mergem, frate!

Cotys ~ poet si rcge, arnintit de Ovidiu in "Epistola din exil" (Vezi Vasile Parvan, D4Cia, 1996) .

..

62

Jocul eu umbra

Nu mat eram copil. Dar rna jucarn sarind pe umbra jucausa a frunzelor batute de vant voiam s-o prind sub opinca mea j ilava s-o flirarn si sa 0 arunc la margine de drum.

Intr-o zi pe brazda, la arat, neastamparat cautam sa prind in mainile crapate de plug umbra unei ciocarlii ce sus, sus, sus de tot stand in loc, canta 0 doina, batand din aripi,

Altadata, adonnind sub uitatul de lume tei umbra m-a parasit lasandu-ma sa rna rascoc in soarele dogorator al lunii lui cuptor

~i am vrut ca un nebun s-o leg de un laru~ ...

De mic port pe umeri, ZI de zi cu anii melancolia ~i durerea apasatoare vazand cum din urma rna vegheaza umbra, umbra scarii pe care vreau sa urc.

Daca n-ar f ramas in noi umbra vesniciei ce s-ar fi ales de nori, de viata, de poezie?

65

1£Ut,~ ------------------

Graurul

Copilaria

In padurea posomorata din vale un graur i~i instruna corzile vocale si amarat se tot muta din loc in loc

ca masura de doua-a-patra nu-i iesea de loco

Din tainica afundatura a padurii de sub camasa verde a naturii ca un fir de in tras dintr-un fuior se despleteste fibra vie de izvor.

Ah, zise, ca un batran copt la minte, ceva nu e in regula. Aerul de munte nu-rni permite in acest tornnatec sezon sa iau tonul dupa diapazon.

De-acolo-sus pe-al trunchiului deal se-asternc borangicul cerului senin ca tremura si vantul matinal

ce se strecoara printre sagetile de pin

Si deodata, ca prin minune, ale sale strune inviorara tot parnantul dinspre soare apune si zeci de pasari i se alaturara in gradina avand in fruntea lor, pitulicea ca regina.

ParfLUlln~irli cioburi de oglinzi peste maluri, peste mugurii blanzi ~i scalda ramul verde, nou nascut si ochiul si tampla crangului tacut.

Si trist ca un om ce urmeaza cu pasul rar sprc tintirim un eortegiu funerar, Purtand pe aripi nelinistea ee-l apasa

sa se refaca, eiuguli 0 bobita de tamaioasa.

Tar firullung cu forme colorate lese printre ramuri alte suisuri eu flori de rug si frunze dantelate printre palcurile rare de alunisuri;

66

,

1

In ochiurile sclipitoare de aur eu picioarele goale in valurile moi isi clateste penajul pestrit un graur si i~i spala ghcarele in noroi ....

Cand umbra noptii cadea molatic, in zori, sub fereastra easei mele, mici grauri craisori adanceau al meu vis ill noiane de cantari de rna pierdeam in vals In adanc de mari.

67

1-~------------------------------------

Copilaria mea acolo a ramas, ca un idol de argila stand la taifas leganand-se usor intr-un scranciob din funii de liane prinse de un plop.

in vis rna intorc la vadul copilariei rnele si cu inima dezgrop forme 9i culori

in buchetul de amintiri, plaiurile si zorile le vad eu gandul de zeci de ori.

..

68

Hotul

,

Pe sub al pomilor frunzis

pri n gradina pe furis a intrat noaptea in sat de niei lurnea n-a aflat. Cin' sa fie? Cin' sa fie?

Nu era nici luna plina nu avea pic de lumina n-a lasat macar 0 urma n-a facut niei uz de-alarms, Cin' sa fie? Cin' sa fie?

Peste gard sari usor tara scara si ajutor

a treeut pe langa purcei de nu a latrat Grivei.

Cin'sa fie? Cin' sa fie?

Rufele mi le-a luat prin gradina le-a-nsirat, ca un hot de meserie a intrat si-n magazie.

Cin' sa fie? Cin' sa fie?

A sarit i?i pe fereastra a treeut si peste masa

69

1~~------------------------------------

si mi-a spart 0 midi vaza primita de boboteaza, Cin' sa fie? Cin' sa fie?

Stele cazatoare

Geamul de la bucatarie deschis pentru aerisire mi I-a :facut numai tandari imprastiindu-l pe scan. Cin' sa fie? Cin' sa fie?

Dumnezeu sa-l odihneasca dar si azi sunt suparat pe tata ea privind lacom balta cereasca de multe on se imbata.

Iar un pui de rata trezit de dimineata

ee-l stergea maica-sa la ochi descantandu-i di diochi auzind ce galagie, zise: -Cine credeti ca putea sa fie dedit vantul; fir-ar el sa fie, a trecut ca 0 stafie ....

Ah, dar ce rna supara, cand adesea ca intr-o piua rna chi sea,

si-mi zicea, pe cuvinte apasand:

- Vezi, tu, baiete, stelele ce cad peste deal, la noi, in padurca de brad?

I

-Le vad, tatal raspundeam timid.

-Ele mor arzand

bezna noptii luminand si eel ce arde suferind la plug tragand

va fi la noi in sat ornul eel mai bogat.

Baga de seama, baiete!

..

70

71

-

1~~-------------------------------------

Spectacolul norilor

Ard norii intr -un colt de cer si e atata fum ~i flacari incat se ineaca soareLe Hinga creasta dealului.

Uitati-va, uiati-va acolo ... cum cad bulgari de cenusa din imensitatea flamanda

in muntii eu fruntea sangeranda,

Vantul cara scantci si foe cu 0 cupa marc de bronz intr -0 tufa uscata de boz

la capatul ce luilalt nor

si din linul-plin, plinullin se varsa jcratic si lava ~i mii de sageti de foe inrosesc a bo ltii oglinda,

Se nasc chiupuri bizare in topitoarele fumegande ~ip3rnantulineeatllllieheni e ranit eli sagetile de lumini.

72

Si din nouri vapai ganduri toe in vreascuri si dispar in imagini topindu-se toate in versuri.

73

1CJK~ ------------------

Mogaldetele

Imbracate toate in haine albe se vad mogaldetele pe izlaz ele par a fi copiii de plebe ce-si spala prostirile* in iaz,

Altele intr-o ciudata nemiscare stau infipte intr-un ~ la soare si eu oehii negri in ziua eu zaduf tintesc agere spre patura de stuf.

$i din zorii-zorilor pana-n amurg printre tufanii imbatraniti tot eurg spre albia din porumbiste ell pescari carduri mici de gci9te mario

* Prostirc = ccaceaf, cerga, cuvertura, patura invclitoare ...

74

Greierul sl gargarifa

Printre tu fe Ie de alun sub 0 coaja de gorun si-a gasit culcus un puiut de greierus.

Cand afara pI oua ori pe camp e roua, spunea el plangand in piciorute sufland:

-Tare imi este frig, pe poteca din Avrig nu am nici cizmulite

, ,

vai de ale mele piciorute!

Da-mi a ta fundita zisc el spre gargarita, ori eoase-mi 0 camasuta

'i , ,

sau un spate de bundita,

-Eu ti-as da eu drag (ii raspunse gargari ta) Dar nu-ti tine de cald daca nu-i muncita de tine nu-ti va sedea bine.

75

1~~---------- ___

j

r

Mergi dar si trudeste Gilceava prichindeilor
tirnpu-l pretuieste
si-ti va fi mai bine
in lucrul facut de tine ... De doua zile ploua frumos
picurand pe umbritele alei
un aer dulce cu miros
de floare galbena de tei.
Acum e cald. E miezul zilei
pe banca veche de sub tei
inmiresmate flori de tei
cadeau duium in poa la ei.
Eu rna rugam ca dintr -0 boare
sau fiinta zburatoare
din naltul cer sa se arate
sa scuture florile toate.
Doar una iar, usor sa cada
prin sanu-i sa se piarda
si de teama ca-i omida
va cere ajutor s-o prinda.
Si-atunci eu vrand ori ncvrand
vazandu-, ochii lacrimand
si glasu-i tremurand de frica
j'i voi cata in san omida mica.
.. 76 77 1~~------------------------------------

Gandind dar la acestea toate Pe altita buchete de steiute colorate
, ,
tocmai ii cazu pe spate I ~i zeci de fluturi cu aripile argintate
nu stiu ce. Si-asa, deodata stau ca pe ram pe largile maneci
fugi ca de-o albina speriata. sclipind in lumina pe fir de amici.
Si dup-a teiului tulpina ,,A ... n-a fostnimic. Din copac
repetand, a inceput sa-mi spuna: credeam ca-mi cazuse un gandac
"Sa nu vii!" "Nu vin!" pe spate ~i sa mor, uite-asa de frica,
,,sa nu vii!" ,,Nu vin". fir-ar sa fie ea de furnica!
.Ja uita-te-i de necrezut Iar un fluture prins in grabs
sa nu accepte sa-l ajut! de aici, de la incheietoare
"Las' cunosc eu gandul tau. mi -a zburat din floare
Sa nu vii ca tip. Nu fii rau." chiar acum, aici in iarba.
"Si daca vin, ee ai sa faci?" De va lua bine seama,
.Ce-am sa faci? Nebun ee esti, Aoleu! Ce-mi va face mama
De ce nu vrei sa recunosti , c-am stricat iia eea noua
Ca satu-n cap sa-ti ridici?" si nu am eu ee sa ies la hora ...
.Ba nici ca-mi pasa, spuna cate vor "Nu mai plange, frumoasa fata
e gandul drept ca sunt dator flutureie il vom gasi pe data.
oricand sa dan 0 mana de ajutor Si cum era? Avea aripile - argintii?"
strainului eel calator." Iar ea it certa. "Nu. Sunt aurii!"
Si tot asa, dupa tei ascunsa stand Iar eu trecand intamplator
cu privirea catre flacau catand am dat peste galceava lor,
l§i dczbraca ia alba, rasucind dar i-am lasat catand prin iarba
pe dos ~i pe fata, tot catand. si v-am spus povestea lor in graba,
78 79
1 1dW~------------------------------------

Balada codrului trist

Codrule in framantarile tale si-n sipotul izvoarelor ell jale ai purtat durerile noastre spre zorile crestelor albastre.

Azi in genunchi pureed catre tine pe drumul vechi de pe coline sa vad as vrea cum se desehid in zori mugurii, de molid.

Primeste-rna iarasi, ca pe un strain on ca pe un neeredincios mezin ce ti-a uitat cantarea cea sfanta pe care intinderea larga 0 canta.

Te-au lovit topoare, seeuri ~i furtuna, eu al satanci duh vrand sa te rapuna lasandu-ti uscate tristele dealuri flori putrede pe abruptele maluri.

Plang cand stiu ca mai inainte langa tine am crescut rara teama ca ne-ai fast, codrule, bunul parinte, iar izvoarele tale san de mama.

80

Azi, negre ganduri ma-mpresoara ca nu mai vad pieior de caprioara ~i niei poteei eu urma de mioara niei lunci eu flori de salcioara.

PIce fruntea tie iar, batranc Codru, eu tot mai ered in nemurirea ta, voi sta la umbra ta ell doru-n codru chiar daca ura lor, se va mai repeta.

I i

i

J

81

Striinui M-a privit asa ... nepasator
cam de sus, banuitor
si dupa cum se lin gea pe bot
Mi-a iesit ieri inainte ar f vrut 0 bucata de piscot
de sub un pod, somnoros, de dirnineata.
cu urechile pleostite
zdrentaros si somnoros Dar cum era indispus
un strain. parca mi-ar fi spus
Tara a face marc parada
Mi s-a parut ca-i 0 jucarie dand usor din coada
dintr-o lada de gunoi .Pa", la rcvedere.
plina de resturi si noroi
de langa 0 veche lutarie Si-a plecat in dnunullui
parasita. scuturandu-si labutele
cum fac cateodata rnatele
Iar daca nu rna insel de noroi.
l-am privit si m-a privit
si nici unul n-a indraznit
sa scoata un cuvintel
salutind.
Avea coada putin ciuntita
blana neagra ciufulita
labute mari, butucanoase
mustati lungi de matase
ca 0 jucarie .
..
82 83 1~~-----------------------------------

~~------------------------------

Gandacul

Gandacele mic si prost ee trudesti rara de rost, tu in loc sa ma man gat rna tot gadili la calcai,

si 0 faci tot dinadins ea sa uit ee am de seris.

Spune-mi daca te-ai pierdut prin al ierbilor tesut

sau de nu mai at putere ori un pic de licarire

sa te intorci la fratii tai

ce traiesc prin munti si vai?

Te-ai ureat pe piciorul meu

. .

ca pe anpa unui zmeu

~i iti stergi pieioarele seuturi aripioarele

de polenul de pe luna eu gust acrisor de pruna, Te intreb: nu-ti cste frica? iti pot rupe 0 aripa sau un piciorus, acus,

84

Gandacel - ~ase picioarccc-ai umblat pe catc-o floarc, gata! Nu-mi mai da tarcoale ca prin harburi ~i prin oale.

N-am ajuns doar sa miros a starv negru, puturos.

Dupa cum si tu, vezi bine, stau sub nue si caut rime florilor de maracine

ee se acopera ea seut ea sa fie de temut celor ee prin batatura tree Hira vreo tesatura.

Dar iti dau o-nvatatura, auzita dintr-o gura

ca mie mi-ar fi rusine mintea sa mi-o pun eu tine.

Am sa suflu-asa, in gol sa te dau de-a rostogol si eu inima-mpacata

eu putinajudecata te-am zvarlit in IUl11ca targa tara biei si Tara varga,

85

Visdecopil

1~~------------------------------------

Nicusor era un baietel cuminte chiar ieri ii cazu primul dinte.

De cativa ani locuia la bloc unde nu-i placea deloc.

Se saturase de jocul de-a pistoalele masini, tramvaie si avioane, tumuri inalte si fumale

strazi aglomerate si camioane.

Odata, ii povestisc lui bunicul cit primavara la cl canta cucul, si multe pasari, rand pe rand,

urnple codrul ciripind.

El nu vazuse niciodata stancosii munti cum arata. Ca sa mearga la ella stana ii venea cam peste mana.

Din gateje i~i IaCU tare, jos, pe aleea unui parc, avand in san cateva mere iar in basca doua pere.

86

Mai gasise si trei nuei ~i IaCU de toate cinci. Merele zicea ca-s oi

ce pase vara in zavoi.

Iarnueile? Miei si iezi, ee se joaca prin livezi purtand in frunte 0 stea, colorata eu vopsea.

Si, ee mai tura-vura, ea Wl grijuliu pastor,

eu mana Ie dadea de-a dura sa le duca la izvor.

Si asa Nicusor tot visa cand va fi la easa sa, ca va avea 0 forma eu oi un magarus si patru boi,

Astazi era suparat. Uitase cum bunicul botezase pe magarusu] de la stana cc cara in spate lana.

87

1~~------------------

Primavara

Haideti, copilasi, veniti, sa vedeti pomii-nfloriti.

Totu-i vis ~i e lumina cantec.joc si voie buna,

Ceru-ntins e de argint pornii s-au irnpodobit in splendoare de culori

si-i pictat campul eu flori.

La padure tree flaeai bueiurne se-aud prin vai iar gradinile sunt pline de flori rnulte ~i de-albine.

De prin crang se-aud venind pasari gures eiripind raze le de sus coboara. BUM ziua, Primavaral

88

Povestea bobocilor

Pe covorul intins de cetini

a coborat seara, asa, din eer, umpland de vis si de mister pornii tristi de prin gradini.

Trccea incet, prin parc, luna, iarpe rnantia-i de seara, ea briza marii de usoara sc juca-n oglinzi lumina.

Adicrca-n a ei sarutare, intreg parcul a cuprins urcand in slava cerului aprins polenul aurit din floare.

Cu parul curgand zuluf stau in rochite de puf liliaceelc flori pe scan eu dulci si calde imbratisari

asteptand sa dea semnalul sa inceapa seara balul.

Fluturii jucausi sc tot strecor spre salonul bobocilor,

89

16W~-------------------------------------

s-a inviorat gradina trista de al tineretii neastampar ascultand usor un ~iagar

dintr-un spectacol de revista.

Si.jos in iarba, veverite impodobite eu ie ~i catrinte priveau eu ochii de para firavele flori de primavara.

Dintr-o horbota alba, de in, ee acopcrea un piept eatifelat aseuns sub ondulatul par bogat Am cules polen de rozmarin.

Si asa, povestea se infiripa, dintr-un fior usor de-o clipa, pomit din inima adanca precum izvorul venit din stanca.

Si, eu mintea tulburata

furat de-a iei horbota fermecata, zic, dintr-un impuls de neinteles .Domnisoara, irni acordati un dans?"

90

Lupta dintre specii

Intr-o tara, la 0 anumita instant! unde ~i publicul era de fata

un proces a facut mare valva pentru ca avocatul poporului era impotriva sa dea inculpatului despagubiri morale

ca intr-o societatc ideala unde speciile au drepturi egale.

Un pore care tinea la a sa onoare

a chemat injudecata printr-o plangere pe a sa stapana, care, aducandu-i jigniri, si, pe deasupra, multe alte injurii punea ale sotului urate apucaturi

pc scama specter porcme

carora din neam in neam Ie-au fost straine.

lata continutul plangerii:

.Dnorata instanta, Subsemnatul Pore,

cu domiciliul stabil in cotetul de langa rau,

chern in j udecata pe stapena mea ~i cer despagubiri morale pentru insulta ce mi-a fost adusa mie $i specici mcle.

Pe data de cinci ale lunii trecute,

am auzit-o pe stapana mea spunandu-i unui individ din specia ei: "Tc-ai imbatat ca un pore".

93

1_~----------------------------------

Si, din cele mai vechi timpuri, dupa cum onorata instanta stie, niciodata specia noastra nu s-a imbatat.

Solicitam, si cu mult respect insistarn, sa se afiseze pc to ate gardurile

si la toate raspantiile drumurilor,

ca acest viciu n-a apartinut niciodata neamului nostrn.

Iar daca in viitor

se va intampla ca vreunul

din urmasii nostri sa cada in acest viciu, sa se spuna:

Porcule, te-ai Imbatat ca un om!"

"

Actuala zicala este incorecta

pentru ca specia noastra se respecta ~i nu s-a imbatat niciodata."

Senmat: Domnul Pore de York

94

Plata lucratorilor

Un om instarit, mi-l adue bine aminte, batran, sfatos, milos ea un parinte, plin de-a vietii intelepciune

ca multe vazuse ~i patimise in lume se invoi eu nistc lucratori sarmani care nu aveau niei camasa si nici bani sa-i luereze ogoarele cu vie si porumh intr-o luna ~i Ie va da in schimb bani si cate un rand de haine noi

ca sa nu mai umble zdrenturosi sau goi.

Dupa cc batura palma,

sarantocii plecara in camp, la treaba, vazand ogoarclc pline cu iarba prasira peste tot capetele, lasand mijloacele asteptand sa treaca zilele

ca sa primeasca banii si hainele,

Batranul, vazu, chibzui bine si cumintc dupa cum le fusese vorba rnai inainte

si ii imbraca pc lucratori dupa cum se impacara punandu-le cate-o palarie pc eap

si in picioare ghete vopsite, noi,

in rest ii lasara goi

facand pe scama lor mare haz

incat ei crapau de ciuda si necaz.

95

1~~-----------------

"Vede~i? Le spuse batranul,

eu v-am imbracat, dupa cum voi - ogorul mi-ati lucrat prasind numai capetele si Iasandmijloacele".

Asa yeti pati, daca lucrurile nu le Yeti mantui.

96

Puntea

Avarul viseaza cft semenii II ameninta

si asa i~i construieste propria-i temnita ridicand ziduri inalte imprejurul inimii eu pOI1i fereeate de lanturi si patimi strangand firimitura eu firimitura, morrnanc de bogatii ~i semenilor ura incat face din chipu-i mandru, 0 pocitura,

De fapt cl se izoleaza si renunta prin a sa nesabuinta,

la prieteni, la sanatate,

la propria-i libertate,

la progres ~i lumina,

la marea si frumoasa cina unde fratii se strang impreuna in dragostc, la joe si voie buna.

La fel s-a intamplat cand 0 furtuna trantise un fag batran peste 0 vagauna ~i toate vietuitoarele il foloseau ea punte scrutand drumul ce pe ocolite ajungea sus, in varf de munte.

Pe cat era fagul de lung §i gros timpul, p loi le si carii l-au TOS

97

1tUe~-----------------

incat a ramas un putregai plin de ciuperci.Iiane ~i mucegai. lar cand s-a inzapezit

era folosit ca loc de insorit

de catre soparle, mierle, fumici, ciocanitori, gaite ~i gugustiuci.

o vulpe ce se intoreea la vizuina cu traista plina, caci vanase 0 gaina, privind pe bustean rnultimea pasarilor ingropa vanatul sub 0 radacina

~i intorcandu-se, se aseza la panda.

Si deodata, ca un fulger, sari sa prinda din multimea de pasari 0 gaita

ee toemai se eerta eu 0 plosnita.

Dar deodata, puntea in doua se franse si vulpea cu prada cazu

in vagauna, unde coastele-si rupse si picioarele-si franse, Noroeui 0 parasi

~i obstescul sfarsit i~i gasi,

Morala:

Din zecile de intamplari, iata 0 frantura

ee ne poate fi de invatatura:

Ca ~j omul hapsan, aceasta dihanie Singura i~i facu de petrecanie.

98

Sub dudul din ograda

Pe al urnbrei covor stau pasarile catand eu privirile la jocul frunzeIor.

Raze frante de soare pentru intregul card scutum din cand in cand cate-o duda pe carare ce pare a fi un asteroid lucitor si solid

ce se rostogoleste peste a curtii liniste.

Pasarile deodata sar parca au stat pe jar

~i gramada toate alearga ca s-o prinda,

Una striga:

Uite-o acolo!

Alta sare

dar dispare

si deodata

se arata oprindu-se intr-o balta.

99

1~~---------------------------------

Dupa aceasta faza, azi dupa amiaza

intreaga gloata cu chef de cearta analizeaza Ianl viza stare a de ... criza.

..

100

Calnil

lntr-un catun pe unde curgea un panlia~ cu apa lirnpede, pe lcinga un gard cu nuiele rare si putrede,

unul de 0 parte ~i celalalt de cealalta parte alergau incclo ~i incoace doua dobitoace,

cu sangele fierbinte, zburlite ~i feroee, aratandu-si coltii ascutiti, facand mare harmalaie vrand blana fratelui, de viu, sa i-o jupoaie.

Apueau eu dintii de nuiele

~i aschiile le sfaramau in masele eli gurile pline de sange

si ochii inrositi si bulbucati, dau a sparge jar din lastarisul prins de 0 tulpina smucea din el ea sa-l scoata din radacina.

Faceau pe binga gard dirari batatorite eu ghearele lor mari si ascutite.

Ciobanii, oarneni cuminti, nu-i invrajbeau pe acesti doi dulai, ca despre ei e vorba, care din cand in cand, i~i dec1arau razboi

de cate ori treeeau turmc de oi.

Dar niei unul printrc gard sa treaca nu se putea decide, desi, user ar fi trecut, daca ar fi vrut - ucidel

101

1~~-----------------------------------

Morala:

Oare nu vedeti pe acei puternici ce se dau a fi invatati cum se ameninta unul pe altul

precum cainii cei mal turban?

102

Furnicile ro,ii ,i furnicile negre

Pe vremuri, toate vietuitoarele traiau in buna annonie lupul ell mielul, uliul cu micuta ciocarlie ...

Toate cate zboara prin vazduh i~i alearga pe pamant Puteau stea nestingherite sub acelasi acoperamant, Spre pilda: fumicile rosii aveau musuroiul lor alaturi de cele negre pe 0 cioata de lfmga izvor.

Si traiau asa de cand lumea e lume

iar de se intalneau intr-un loc anume uncle 0 luau la stanga iar celelalte la dreapta.

Dar odata, un curent rece de vant din cerul inalt arunca la pamant un mic gandacel rara discernamant.

Injurul lui s-a iscat 0 disputa ajungandu-se la mare cearta pentru dreptul de protectie a acestci plapande fiinte.

Cele doua tabere, cu bune intentii propuneau diferite solutii dupa a stramosilor carta

ca perspectiva pentru eel eu initiativa ~i cu firca mai indrazneata

103

1~~------------------------------------

in a noastra economie de piata (spuneau fumicile negre)

pot sa infiripeze pe data

o mica proprietate privata care ii va aduce un plus de valoare ce-i va garanta acestui gandacel o suficienta imbuibare.

La randul lor fumicile rosii suparate sarind ca arse, cu falsa pietate, zise: la noi in comunitate toate flintele au drepturi egale, iar din hambarul comun eu migdale ca si din alte bunuri materiale,

la noi in comunitate,

pot dupa nevoie ~i necesitate sa se infrupte pe saturate.

In timp ce fieeare tabara eu ingarnfare cauta argumente cat mai convingatoare eu rcplici veninoase ~i principii stufoase

amaratul gandacel ea ncrodul, de i se duse buhul i~i dadu intre timp duhuL

Azi, 0 prieteni, aceasta intamplare o vedem in fiecare zi eu indignare;

cele doua tabere din lume, eu falsa marinimie fae din judecati foe de paie,

iar la periferie orbetii ea mutii morprin inanitie asteptand solutii ...

104

Calutul Iegat la ochi

Un tanar, vazand ca se apropie iama geroasa pleca la padure sa-~i aduca lemne pentru casa.

Cand randunica a inceput sa cante pe sub stresini si fumul incepea sa iasa prin homuri pe la vecini el lsi puse in straita eeva de-ale gurii, lua 0 secure, inhama calutul cu stea in frunte si pleca la padure.

Bacii dadeau aile in strunga la rasaritul soarelui cand e1 ajunse in adancul eodrului

(stia el acolo un copac trantit de furtuna

in devalmasie, langa 0 vagauna),

si, ca omullacom, incepu sa taie lemne, saracia s-o inece

pana a inceput sa se intunece ...

Dar, la intoarcerc, pe drum, intr-o infundatura rotile se innamolisera intr-o surpatura.

Si calutul obosit nu putea sa traga caruta incarcata asa cum stia el s-o faca altadata.

Suparat toe, stapanul graia tot ce-i venea la gura vorbe urate si spureatc, lc rostea lara rnasura

si voia sa ucida dobitocul, plin de diavolcasca ura,

105

1~~-------------------------------------

Din intamplare, un baci batran, intelept, din sat eu el, cum trecea pe acolo, s-a oprit, a privit si a cumpanit nitel, si zise: Noi doi saltarn aceasta roata in namol afundata

si calutul, cand 0 va smuei, va iesi pe data.

Zis t?i facut, Dar dobitocul nu voia sa stie de planuri, de indemnuri, de omenie.

Atunci, batranul ii lua 0 parte din greutate si Hisa in dirula cat erezu el ca poate s-o duca usor mai departe.

Dar dobitoeul tot dobitoc, nu voia sa se mai miste din 10c.

Dupa ce ll lasa sa se odihneasca, il lega 1a oehi cu 0 bucata de sac vechi

si la primul indernn, ca un soim, eu a sa cfuuta, zbura pe sub poalele padurii, cu usurinta.

Tanarul chiuia de bucurie.

Ehei! Gandea batranul in sinea lui:

orice om are in el un strop de salbaticie un demon al ignorantei, un fel de netrebnicie un capriciu venit din adanc, din inima naturii care incet-ineet il scufunda in ale vietii valuri.

106

Mistretii ~i comoara

Seara, cand razele de luna printre ramuri se strecurau usor sa nu strice linistea padurii vietatilernari ~i miei din tufisurileverii, intr-a frenetic a betie urcau in grupuri

sa stranga pentru un praznic ale naturii daruri.

Tn sir domol pe poteca urmandbatranulrarafrica o turma de mistreti

eu godacii innamoliti

in linistea profunda, liberi pa~eaulnarunt~iageri spre viermanoase tinuturi

eu melci, rame ~i proaspete ierburi.

Cand ajunscra sus pc creasta, in luminisul larg unde lumina noptii se deschidea in evantai batranul se opri si randurile stranse privind intinsa campie inverzita.

Presurand un fosnet calm de frunze peste tacerea adanca ~i lumina difuza o adicrc asemenca unci ploi toride

ii indemna sa dea drumul vietii sa vibreze in fragilitatea ei ea un boboc ce se desehide.

107

1_~-----------------------------------

La un semn godacii de-a valma se imprastiara rupand coaja pamantului cu coltii facand santuri pe largita campie tocand-o ca pe pepeni in mari felii

afundandu-se pana la genunchi in huma de parca ar fi inotat intr-o mare spuma.

Asa, in plin, sapand salbatecii voinici noaptea intreaga scormonind in branci .sub 0 putreda radacina de stcjar

la margine de drum, hinga un artar, scoase la iveala 0 comoara

ce zacea de ani buni intr-o oala zdrentuita, arsa si neagra ca de smoala ~i Tara sa puna pe ea pret

au inceput s-o dea de-a rostogolul cu briliante, argint, aur, semana ogorul.

Morala:

Comorile au apartinutregilor si monstrilor pentru ca ele au stapanit inimile detinatorilor lor vanzandu-si libertatea, constiinta ~i onoarca, ceea co nu sc intampHi in vieruirea

eclor de mai sus descrise dobitoace

care isi pastreaza nealterata firea

si de la care de 0 vreme incoace

omul poate multe sa invete.

..

108

Uimirea unei albinite

•

o albinita care de-abia iesise din stup cautand pentru prima data pe camp pentru surorile sale ceva de-ale gurii, pe indepartate coc1auri,

intalni pe negandite, pe mama regina, in larga campie, odihnindu-se pe 0 rarnura inflorita de iasomie

~i ii dadu cum la copii li se cuvine, a ultima povata ca de rele sa stie a se feri, cat va fi in viata, si-i zise:

Nu poti trai in lume, consumand ale Iumii comoara ~i castig rara sora ta mai mica, batuta de soarta si lovita de vantul aprig, Ia scama la stupul nostru de albine,

ec ordinc si solidaritatc

cum impreuna se strang la munca sau se-avanta-n lupta toate, Sa nu spui niciodata ca aeest lueru este nurnai al meu; devii un hibrid, un soi de om si tiara, un semizeu,

ce sta retras in afara lumii, pe 0 insula de piatra, pustie unde nu exista lume, niei noi, niei iubire si nici armonie.

Numai Ornul, dintre toate vieruitoarele cate sunt pe pamant sa fie solidar eu soarta tuturor, a primit grai si cuvant.

Sa soarba cu lacomie zi si noapte din eupa aurita a iubirii si sa rasadeasca albe fIori pe munti, pe dealuri, pe campii.

109

1~~----------------------------------

Iarrnicuta albinita

ce purta In maini cofita, zise: -Pe mine m-au uimit cirezile hergheliile si tunnele

eu berbeci putemici

si tauri voinici,

armasari neintrecuti, focosi si iuti

si multe alte specii.

Cum de se lasa inselati ~i fug speriati in fata unor inamici, lasandu-i pe-a lor

prada haitclor

~i nu strang randurile sa-si salveze semenii?

Mama regina, ii zise atata doar; allor egoism ~i ura sa-ti fie invatatura unde nu-i infratire si unire

toata turma merge spre pieire.

110

Birja ~i carul mortuar

Langa un birt, sus pe trotuar

se oprise 0 birja langa un carmortuar.

F erecat in cupru ~i vopsit In negru ca doliu al constiintei umane avand In interior chiar si icoane.

-Ce faci, surioara? Ii sopti discret carul.

-Auzi, ii raspunse birja, sora mie sa nu-mi zici,

de cumva pe drum pe langa mine treci,

di intre ceea ce fac eu si ceea ce faei tu, difera. -Ce rana ti-am deschis, ce urata amintire

iti mac ina gandul in tacere?

-Nimic. Darnu uita ce ti-am spus.

-Ma iarta dad te-am indispus,

dar pana la urma, poti sa-rni spui tu mie, lasand deoparte orice mandrie,

care e diferenta dintre un client de-al meu, mort si unul de-al tau

care si-a pierdut cunostinta

~i nu mai are nici putinta

de a pasi pe scara precum consumatorul de-aseara, pe care crasmarul l-a aruncat in branci afara?

Si cum birja tacea,

uimita de ce auzea, carul mortuar continua;

111

1~~-----------------------------------

intre martul pe care il due eu

si intre martul viu pe care il duci tu, chiar daca mi-o iei in nume de rau, nu e niei a diferenta, zaul

112

Molia ~i albinele

lntr-o vreme trista, eu ploi si furtuna a molie luata de vant, langa 0 stupina aciuata sub a frunza de sulfina

in hohote de plans, lara teama de zei sau de-ai lumii mari corifei blestema pe a sa mama

c-a lasat un au intr -0 li vada

eu mult timp in urma

sub 0 coaja de prun sa sada,

Acum, zac, se plangea ea, de artroza, trecand printr-o indelungata metamorfoza

ca a fiinta iesita din ou am avut neplacuta surpriza sa fiu aruncata de vant intr -0 padure de fag

ca nimfa intr-un cosciug

infasurata in fire de matasa

o iarna intreaga am stat ascunsa In umezeala sub nea si ger fara sa vad soarele pe cer.

Auzind toate acestea, albina, suflet ales, chiar daca astazi nectar nu prea a cules, s-a gandit ca poate sa irnparta

eu aceeasi fiinta batuta de soarta putinul pe care il are in camara

113

1~~-----------------

si i-a zis: Vino la not surioara,

casa nu-i pre a mare, nici prea calduroasa, dar 0 picatura de miere ~i un loc la masa se va gasi pana ce vremea se va imbunatati.

Tu vei da existentei me le viata si putere ca apa unui izvor ee curge spre mare in lantul ee-l respecta, in misterul de rotire intre cer, pamant si adanc.

Cand molia s-a decis, albina din stup camara i-a deschis

ca musafira pe indelete sa guste din bueate ehiar pe saturate.

Albinele i~i vedeau de treburi, alergand pe drumuri umbland din floare in floare

sa aduca polen si miere

pentru puisori ~i musafira.

Dar, de la un timp, din fire, molia naravita pe ascuns, surorile i~i invi ta schitand repede un diabolic plan

eu bataie lunga, sa zicem un an,

ea pe stup sa puna stapanire,

Si asa, eu rnulta dibacie si 0 perfecta maiestrie

114

din fire de matasa a tesut 0 plasa

~i i-au sufoeat in fa$a pe ai albinelor urmasi.

Morala:

Ca albinele stupului in pace sa poata trai, trebuie sa-i oerotim pe eei mici de eei rai pe ucigasi si pe cei vicleni, supravegheaza-i, incearca a-i omeni, darnu uita ca naravul din fire

eu greu l~i gaseste lecuire.

115

1~~------------------------------------

Vulpea sl calnele

Daunazi, un pui de vulpe Iarii prea multa experienta mergand pe cale

se planse marnei sale di nu stie de ce anume de cateva zile bune n-are spor la vanat.

-Ei, draga marnei, esti tanara ~i frumoasa ...

De ce nu te duei in sat, la prima casa sau prinjurpe la vecini

ca vei gasi cotete pline Cll gaini?

-Ce n-as face dad. n-ar fi acei caini ce scoala pe veeini

~i in haita rna fugaresc

pana ce obosese.

Printre ele e un caine ciobanesc pe care din to am inima il urasc pentru di el asmutc intreaga haita.

-Fata mamei, nu este pe lume un caine atat de rau, de la care sa nu poti obtine tot ce doresti si cat poftesti.

..

116

Ia bine seama, cand vezi dulaul ciobanesc ea vine in fuga ea un turbat spre tine onduleaza-ti blana argintie ca 0 panza de tul

si trupul ca 0 trestie ce in zori 0 bate vantul

ca 0 preafrumoasa cosanzeana

Gudura-te, fii tandra, dulce, invent iva, latra, si in acelasi timp da din coada prietenos facand sal turi in sus si in j os

ori sezand, la-te ca stai la panda

sa vada in tine 0 fiinta divina, blanda,

eli inima fierbinte, delicata, frageda ...

~i cate altele iti tree prin minte

ca sa-l faei pe natarau cuminte.

Cu mult tact vulpea mica ascultand pe-a sa rnamica

a facut din Labusel un adevarat mielusel, un prea supus sclav, cuminte ~i preavoslav

care se lega cu legamant ca nu-i va iesi din cuvant.

Astfel, cainelc cc avea gainile sub paza deveni fapturii viclene calauza, care intr-o singura noapte

117

1~~-------------------------------------

earn pasarile toate la a sa vizuina

ca sa le aiba la indemana pentru 0 saptfunana.

A doua zi, cand stapanul se trezi si curtea goala 0 gasi

atat de mult se manie

ca-i facu dulaului ... Stiti voi ee!

Morala:

Lingusirea este un amestec de otrava indulcita eu miere servita cu 0 sfruntata nerusinare

eredulului ce minte n-are!

118

Aliapi la guvernare

Intr-o zi de primavara, lara ceata ~i noroi

sus pe creasta unui munte, fu ales pasa un vulpoi ce zi de zi i~i savura cafeaua ~i canta la mandolina, inconjurat de prieteni, tolaniti pe cetina.

Mai la vale, intr-o lunca, drept reprezentat de soi al unor dobitoaee, a fost ales chiar joi,

un leu batran, cu fire hotiinita ~i inteleapta ce-a promis ca dupa alegeri va da 0 lege dreapta.

Tot asa, a mai fost ales, asta vara in poiana dobitoacelor sa Ie stearga orice lacrima de pe geana, un tinar lup, ce tuturor le dadu speranta, eu finete, di vor trai ea-n rai, dobitoaee, pan' la baranete.

in cele din urma, lupul, eu vulpea TaCU 0 intelegere sa guvemeze impreuna si dupa a lor convingere si toate necuvantatoarele vor avea belsug intreg raiul fi-va de asta data in orang.

Astfel, dupa ce lupul ~i vulpea s-au inteles (leul fiind in opozitie),

pastrandu-si ale lor apucaturi, prin circumscriptie, faceau jaf printrc eirezi, gaini si turme de oi inca; guvemarea lor a iesit un taraboi.

119

1~~------------------

Pentru eli de la un timp, lucrurile merge au tot mai prost si totul era de-a-udoaselea si lara rost.

Jos, in vale, tunne1e necuvantatoare, iepurasi si veverite pe potecile padurii, pasari mari si rnici, pestrite, toata plebea amarata, dezbracata si desculta

ce impanzea padurea toata, a pomit eu nonsalanta pe sub streasina padurii intr-o greva neaprobata cerand in gura mare, 0 reforma democrata,

Lupul, de sus, privind eu scarba plebea suparata Zise, eu 0 prefacuta umilinta: "Sa afle lumea toata, astazi dupa cum se vede, la noi in imparatie

e 0 adevarata si incontestabila democratie.

Pentru ca in parteneriat cu vulpea, guvemarea a mers prost, rupem intelegerea noastra si imediat Yom face rost

de locuri de munca si contracte, eu leul in alianta politician si economist, in care ne punem mare speranta,

Vietatile, rara carte si discernamant, au ineeput a ciripi salutand propunerea eu ovatii, batand din aripi, bueuroasc foe, ca lupul, de asta data le-a vorbit desehis au plecat ell increderea in ceea ce de asta data le-a prom is.

Vazandu-se in pariament, leul $i-a pus in gand un plan, ca printr-un sobor secret, aliatilor, sa le ia dreptul la dolan

120

. - - ----_.--- . -~-__.._,_ -___:__-~--

si din tot ce traieste pe campii si prin padurile de brazi: cate un cerb, ori un bou sau magar, sa fie pe masa lui de azi.

Viata patrupedelor s-a degradat din ce in ce mai tare $1, vai de tunnele aeelea cand aveau 0 aniversare!

Leul, ca-ntotdeauna, 0 ducea-njoc si cantec Ingrijindu-se zi si noapte de propriul sau pantec.

Bolnave, fMa foe si lara strictul necesar, erbivorele, s-au ridicara cu mie eli mare sa-si spuna pasurile aratand ca toate merg preeum merg toti rae ii, inapoi, $i daca nu-si vor primi drepturile va iesi mare taraboi.

Leul, surprins, arunca vina pe alianta si cere ingaduinta

sa faca 0 investigatie

~i 0 alta coalitie,

. Ce sa va mai spun? De la 0 vreme incoace, se rotese 1a guvernare cam aceleasi dobitoaee iar eele ce due jugul, vietuitoarele, politieoase,

fae din cand in cand greva ca sa primeasca fie si cateva oase ...

121

1~ ~" . ..:..' --'""--'----------------- .................................

. 'Rozatoarele de gintii latinA in '89

Ginta rozatoarelor au luerat in branci 0 vara intreaga

si multe bogatii au strans sub pamant intr-o parloaga iar imparat peste ci au pus, dupa cum era neamullor falos un sobolan, peltic, sfatos si mai putin milos.

Vazandu-se imparat, sobolanul, printre popandai a purees si, dintre ei, vreo cativa, zdraveni, cu dintii ascutiti a ales punandu-i de garda la curte si la gramada de grau

ca pe toti supusii si natangii sa-i tina din frau.

Gintile vecine, eli trecere printre jivine ~i eu naravul in vine la sobolanul Tales si galagios venira lara rusine.

si l-au intrebat: Cum au lucrat? De unde grane au adunat, hambarele de le-au umplut? Soriceii libertate au avut? -Ai mei soricei, spuse sobolanul imparat, sunt ca niste zmei.

Nu-mi ies din cuvant, muncesc zi ~i noapte eli temei.

-Ce vrajitor e acest sobolan, zis-au musafirii in gandul lor.

Pe aseuns, venitii, eu garda de popandai au tinut sfat ea intr-o noapte sa-l omoare pe imparatul ingamfat, Astfe1, gauri a sapat, hambarele ~i palatul au inundat si pe sobolanul pcltie si falos, de ei ales, l-au inecat.

Pentru a masea in tala eelor miei fapta lor,

au scos din gauri si din culcus tot neamul soriceilor, strigand: "Sariti!, .. Sariti!., Santi soricei!

122

- .--.------.-.-.--~---. ---.~- ... ,

Pamant carati, gaurilc si canalele sa le astupati granelc salvatc le vom irnparti pe din doua, ea irati.

Soriceii cand au auzit, cu mic, eu mare au alergat gaurele le-au astupat si graul inundat l-au salvat. Dupa un timp, cand soriceii in fire si-au revenit,

la masa rotunda s-au strans, S-dU sfatuit si au hotarat: sa ceara de la popandai, partea cc li sc euvine

sa poata avea la iarna pe masa sare si paine.

-De unde? Zisera gardienii sobolani ~t Iingusitorii popandai, noi am muncit zi si noapte, am luptat prin munti si prin vai, si multe bunatati pentru imparatul am agonisit

si din munca noastra nimic nu am risipit

tar aeum au venit acei batrani ciocoi

de peste hotare, sobolani, popandai, ma~afoi proviziile de grane si musuroaiclc le-au revendicat noi nimic n-am luat si din drepturi ne-au aruneat. '

-Plecati! Adio de la toate va luatil - se rastira la ~oriecic-apoi legile Ie inasprim $i pe voi va eumintim.

Cei mici, soriceii capul si l-au plecat si au zis in sinea lor: vazand cum intre ei au irnpartit averea soriceilor.

Cei de azi, ca si eei de ieri, de munea noastra au profitat; livezi, rnunti, paduri, dealuri si carnpii au acaparat, nimic nu s-a schimhat. Cei mari, legile pentru ei I$i fae si sc lafaicsc zi si noapte, in toate, dupa bunul plac, iara noi ee greul l-am dus in spate, noi eei mici . din neam in neam, pricajiti si amarati, stam tot in opinei.

123

.;....a__.__ ..

...

Voievodul ~i orizontul Moldovei

Voievodul Moldovei a fost un om eli calitati deosebite, un fa vorizat al lui Dumnezeu, ea sa oeolese tennenul de .sfant" pe eare 11 contesta unii cc se crcd capabili sa cumpaneasca virtutile si pacatele treeutului eu balanta timpului nostru. Cu siguranta: a fost un om inspirat intr-o perioada dificila a istoriei noastrc, cand puterile invecinate tanarului stat, aflate in permanenta concurenta, cautau sa detina suprematia politica asupra teritoriului dintre Carpati si Nistru. Meritele Voievodului pot fi gandite astazi in laturile triunghiului: Iegatura cu Dumnezeu; a doua latura: a omului legat de 0 anumita ginta si a treia, a omului legat de pamant, ca vatra stramoseasca. Numai daca suntem rauvoitori, nu vom vedea ca punctul sacru se prelungcste in dimensiunea cclor trci laturi ale triunghiului. Chiar si ca om, cand a pacatuit si s-a vazut invins, s-a dezbracat de insemnelc domniei, a lasat sceptrul puterii pe tron ~i a alergat la persoana afierosita lui Dunmezeu sa se purifiee, ca sa nu mai vorbim ca, dupa ficcare razboi, a carui victorie era atribuita mcreu Atotputernicului si nu omului, postea eu toata armata, strange a eroii de pe campul de 1 upta si adueea jertfa celui de sus prin zidirea unci biserici, Ca sa rna indepartez de Evul Mediu, de epoca gandirii mistiee si mitiee, pot afinna ca e1 s-a nascut in mijlocul unui popor viguros, ajutandu-l sa infloreasca si sa rodeasca, ferindu-l de uscarea suflcteasca. EI a daltuit in piatra si a seris eu litere de aur pentru vcsnicie, nu propria viata, nu aventurilc sale de cavalcr medieval, ci istoria ncamului sau, trezindu-i constiinta de popor binecuvantat de Dumnezeu eu 0 potenta cnergetic-spirituala quasiinfinita, Fiecare clipa de pace sau de razboi era 0 trcapta In urcusul prin lupta creatoare de afinnare a demnitatii sale ca popor harismatic.

127

1H~-------------------- __

De-a lungul vietii sale, n-a avut odihna ori sornn; nu s-a simtit incarcat de ani si grij i, ci a luat in serios viata, stergand din inimile supusilor gandul efemeritatii si al sentimentuluirnaladiv, al fricii de moarte, cultivand subtilo acta si 0 cultura a rascumpararii prin bisericile si manastirile zidite, constientizand participarea la actul nemuririi, ca stapan al prezentului si al viitorului. El, voievodul a invatat neamul sa traiasca luptand dupa credinta drcapta. Imprcuna cu supusii sib nu ~i-a cersit viata si dreptul natural de' a trai stand in genunehi in fata marilorputeri. Singurul, eu sabia In mana, ~i-a hotarat propriul destin si mereu i-a pus pe supusi in fata teribilei alternative: libertate si viata, ori robie si moarte, alternativa valabila pentru urmasii urmasilor sai.

Libertatea si viata le-a castigat prin daruire si saerifieiu. Prin impacarea cu Dumnezeu, a capatat lungime de zile, iar libertatca prin permanenta osteneala de priveghere asupra misiunii sale. Zelul poporului sau de a-I urma nu-si avea radacinile in disperare, ci in pretuirea vietii si libertatii, in pretul darului primit de eel de Sus ...

Au luptat pentru a nu fi dezradacinati, falsificati, aruncati spre a pieri in inexistenta, de 0 lume ce se hranea cu iluzii, rara memoria istoriei fiintei sale si a gliei stramosesti.

Stefan cel Mare ~i Sfant a trezit intr-un fel memoria, speranta, sentimentul de eristalizare a vechiului popor geto-dae, legand prezentul eu trecutul in succcsiune ca verigile unui lant care s-au rupt in timp, dar nu pentru ca au ruginit, ci de prea mari incercari la care au fost supuse.

... A ridicat neamul sau in ochii popoarelor europene care i-au reeunoseut originea si menirea sa In istoric. Pribegia si saracia nu I-au risipit, ci mai mult, l-au imbogatit si Intarit sufleteste. El ~i-a pastrat caractcrul, Ca om al dreptatii nu si-a uitat smerenia, ci mai mult s-a inaltat intru neputintcle sale. De-a lungul veacurilor, acest neam a fast risipit fizic si

..

128

.......___.

,.

bogatia adunata cu grija in timpul vietii sale in hambarul spiritului a fost conservata sub frunzisul verde al padurilor si vaile adanci ale muntilor; iar vantul a spulberat numai pleava caci samanta sanatoasa, plina si grea, a roditdin nou. A rodit intr-un teren secatuit, parjolit si batatorit de eopite1e multor migratori, devenind un Ian roditor cu izvoare de apa vie, fiintial,

A prins aripi si a renascut din propriile regasiri. Speranta unei alte vieti a ineeput din nou sa infloreasca 'in fannecul altei lumini,

o vibratie a fost fiinta acestui neam care a rasarit din nou din inima padurilor si vaile adanci ale muntilor Carpati, Vibratie tacuta, surda, care a patruns ea un reflex de raze in tinerele vlastare prinse solid de tulpinile arborilor seculari, dand nastere unei generatii pline de vitalitate si 0 pcrmanenta cautare in a gas! valori si annonie. El, voievodul a descoperit in varful muntilor, in vaile adanci, in sesuri, prctutindeni, tineri care asteptau eu smerenie si spcranta, sunctul buciumului, .glasul chemarii' sa-i inarmeze bratul pentru apararea gliei. Voinicii n-au disparut. Umbra codrilor le-a fost doar un salas spre odihna vremclnica. Au suferit, darn-au uitatgustul izvorului, nu s-au pierdut pe ei lnsisi.

El i-a chemat, nu ca alti dornni si regi, pentru a ocupa un spatiu geografic strain, spre a se lansa in aventuri, in cautarca aurului intr-o Lame straina, datorita secatuirii si neimplinirii spiritului. Moldova era campul sclipitor cu boabe de roua, codrul verde in care mamele isi adormeau copiii, legandu-i in cantecul doinelor si ciripitul pasarilor pe malul raurilor pline de viata, como am indestulatoare pentru toata suflarea si chiarpentru strainii duritori de pace. Acest spatiu, aceasta vatra, avea deschidere spre cunoasterea lui Durnnezeu prin revelatia naturals, suficienta pentru un om, care in orice firicel de iarba putea vedea lucrarea sa.

Astfel, spatiul, orizontul Moldovei, era deschis suficicnt pentru a vedea dineolo de lumea aceasta? voievodul nu simtea nevoie de a iesi din

129

1_~------------------

spatiul natural al vetrei stramosilor sai care a constituit plinatatea universului spiritual. Nu a fugit de lumea proprie, hazardandu-se in cautari, ci si-a asumat raspunderea sa conduca un popor pe valurile inspumate ale marii spre un liman linistit, salvandu-l de amagiri. A zidit 0 lume nom pe vechile mine rascumparate eu sange. Prin credinta si bratul sau a ridicat un popor de 500.000 de locuitori, cu 0 forta militara de 40.000 de osteni, proveniti din oamenii de la plug, "pe care nimeni din domni, niei mai inainte, niei dupa aceea, l-au ajunsu", dupa cum spune Grigore Ureche in Letopisetul Tani Moldovei ..

(Publicat in Porto Franco, oct-dec. 2004)

130

Eminescu-poetul in rugiciune

Ineere in smerenia mea sa raspund intrebarii:

A fost Eminescu un om eredincios sau nu? Unii dintre analistii operei sale spun ea nu, aducand ca argument cele spusc de autor in ,/mpiirat si proletar ": Religia - 0 Jrazii de diln§ii invenatd/ eu a ei putere sa vii plece-n jug". Aid autorul se refera la acea perioada de organizare a imperiilor cand, sub forma normelor de drept, imparatul avea tendinta de concentrare a puterii po litice in mainile unei singurc persoane. in conditiile dominatului, imparatul se proelamase "dominus et deus". Aceasta tendinta de suprematie a continuat 9i in perioada feudala, Si astazi mai sunt regi si regine care au atributii de sefi militari si de sefi ai religiei. Privind lucrurile astfel, accst concept de "religie" care are 0 arie larga, si dad! nu suntcm rautaciosi, nu-l putem acuza pe poet de ateism. Insusi titlul ne sugereaza cele relatate mai sus. Mai pot adauga cit termenul de proletar vine de la .proles" (copii), intrucat la origine, copiii nu posedau niei un ban,fiind considerati a fi proletari, oameni saraci, care puteau fi vanduti sau cumparati,

Ne dam astfel seama ca poetul nu face referire la religia poporului sau, Daca vrea cineva sa-l citeasca pe Emineseu ~i sa-l inteleaga, sa fad citirca in spiritul national al vremii, al reformeLor reLigioase ale secolelor XVI-XVIII, ca sa nu rataceasca si sa pacatuiasca.

Si cand este vorba de rcligia poporului din care face parte, poetul face urmatoarclc afirmatii:

"Unitatea in limba, unitatea in biserica, iata in scurte vorbe un intreg program pentru apararea nationalitiuii romiine" (Scrieri politiee.1880).

131

1~~-------------------

Pcntru a intari cele spuse, el foloseste analogia, cii precmn un embrion se afla virtual in om, tot asa, printre organele vitale ale unui stat, pe langa legi se afla $i religia, (Natura $i statui).

Daca vreti s:1-1 definiti pe Eminescu drept un am religios, ca poet roman, nu ca filosof, nu ca om social, nu ca om politic, incercati sa inlelegeli ce ganduri, ee sentimente I-au determinat pe poet sa se adreseze divinitatii prin "Rugaciune catre Maica Domnului":

.Rugdmu-ne-ndurarilor/ Luceafarului marilori/ Din valul ce ne bdntuie/ Inalui-ne, ne mdntuie.r Privirea-ti/ Adorata/ Asupra-ne/ Coboarii/O, Maica/ Preacurata/ Si pururi ea F ecioara Maria! Craiasa alegdndu-te.i ingenunchem, rugdndu-te./ Ascultd-a noastre pldngeri/ Regina peste ingeri.! Din neguri te arata/ Lumina dulce, clara.r 0 Maicd Preacurata/ Sf pururea Fecioard Maria!"

Poetul in rugaciune, se aduna, se rupe de tot ee este omenese, de tot ec produce mintea omeneasca prin forte le sale naturale, de toate framantarile personate si sociale, de istorie, si urea singur pe treptele scarii spre divinitate. Aici, el apeleaza si opereaza cu harul. In rugaciunea sa, stilizata, se gaseste el eu sine insusi in fata lui Dumnezeu.

Eminescu estc un om credincios, mai putin practicant.

Rugaciunea accasta il ascaza pe Eminescu, ea pe talharul de pc cruce, la locul meritat, in partea dreapta.

(Publieat in Porto Franco, nr. 1-3, ianuarie-martie 2007)

..

132

8at-o s-o bata de inima

Soarele treeuse de amiaza, 0 ploicica din senin, ea un stol de pasari migratoare se lasa iute peste sat. Surprins de picaturile reci, alerg pe ulita satului ea sa ajung mai repede acasa, dar, vazand 0 pow deschisa, dau buzna in ograda omului $i ure pe prispa easei.

-Ia loe pe banca $i stai 0 lara cit asta-i trecatoare, asa ne mai odihnim si noi ca n-o fi bai! -rna imbie gazda.

In sfarsit' ... Peretii albi ai easei strajuiau dOM ferestre eu ochii limpezi de 0 parte ~i de alta, 0 banca din brad, cam subreda, pc care era intinsa 0 tolica din canepa destul de veche.Intr-un colt erau cateva braturi de fasole pus a la usc at pe care donnea 0 pisica lenesa, careia nici nu-i pasa de schimbarea vremii. Picaturile de ploaie care cadeau de pe streasina easei se sfaramau in zeci ~i zeci de bobite sclipitoare, care se imprastiau in forma de cere. Firisoarele de apa se stransesera ca intr-un caier si i~i facusera loc printre lujerii de ciocani ramasi de la vite langa 0 iesle ce statea intr-o nina, schimband culoarea pamantului. Prin curtea larga si plina de acareturi, 0 closes l~i cauta lac chircindu-se in dosul unei cioate rezemata de gard. Tot aici i~i gasise IDe si un caine care latra la mine, neindraznind sa se ude pe labute. Probabil nici el nu voia sa-si simta blana UM in spate, precum eu imi simteam camasa.

lntre timp, lelea Duda imi aduse din casa 0 bundita $i mi-o puse pe spate, dupa care incepu:

.Da, de unde vii?"

Eu rna trudeam sa-i dau explicatiile cat mai eoreete, drept multumire pentru bundita care rna incalzise:

,,~i ce-ai facut acolo? Dar lelea Mariuta ee rnai face? .. " Si care ~i mai cate.

Eu pe accasta femeie 0 cunosteam din vedere. Era mereu la poarta

133

1~~-------------------------------------

pe un scaunel mic, impletind la un calcai de ciorap sau torcand. Si, cat era ziuLica de mare, sta privind pe drum in sus si in jos, Daca nu si-ar fi miscat capul sau mainile, strangandu-si parul sub baticul legat sub barbie, ai fi jurat ca e 0 stafie. M i-a aduc bine aminte: varsta era in jur de patruzeei de ani, curatica, roscovana, eu ochii ageri de veverita, observa orice umbra ee s-ar fi strecurat pe ulita satului. De cate ori ii dadeai binete, incerca sa te opreasca din drum si incepea eu aceleasi intrebari. Daca faceai imprudenta sa te opresti din mcrs $i sa-i raspunzi ca un om eivilizat la toate intrebarile te apuea noaptea. Dupa ce ili punea zeei de intrebari, I$i varsa naduful cu un ton atat de plangaret incat te mirai eum de mai traieste aceasta femeie.

.Da, Gheorghe al meu - ineepea ea - nu rna crede! Sunt coapta de bolnava. Inima mea e prinsa intr-un varf de ae. Nici nu pot dormi! Nu pot face niei un efort. Si, uite asa ... fac de toate, dar el nu rna crede. Moarta dad m-ar vedea, tot n-arcrede! Numai eu stiul. .. De la fantana pana acasa, mi sc taic sufletul si mi se inmoaie picioarele incat trcbuie sa rna odihnese de doua-trei ori si ... cat e de colo pana colo!"

Atat de multe mi-a spus Duda pana s-a mai domolit ploaia, ca mia :faeut capul toaca. Din auzite stiam ca e bolnava, dar niei ehiar asa. Aeum, nu numai ca m-am convins de boala ei, dar rni-a trezit in suflet si un sentiment de cornpatimire si voiam sa gasesc un pri1ej bun de a-l cunoaste pe acest sot lara pic de inima sau mai bine zis, ell inima de caine.

N u dupa mult timp, pronia irni of ere a aceasta ocazie. lntr -0 zi rna intorceam spre seara de la coasa: obosit, prafuit, amarat, ea omul care vine de la munca, Aveam coasa stransa cu varful prins in bratara ~i cotorul legat cu un smoc de iarba de coporaia de care era spanzurata traista goala. hind iute de picior, ajung din urma: Pe cine credeti? Pe badea Gheorghe, cu hluba in spate, care pasca agalc, urcand dcalul pc cararuia ec ne scurta drumuL Parca il vad. Mic de statura, Cll ochii spalaciti care ii straluceau in fundul capului si fata palida. Era tacut. Pasea marunt si respira greu. Lu-

134

mina ochilor sai ascundea ceva. Pe un astfel de om nu-l puteai lasa in urma, dandu-i doar binete, ~a ca, am domolit pasul intrand in ritmullui de mers. Si ~a, am bodoganit amandoi tot drumul. Astfel am aflat multe intimitati din familia omului ell "inima de caine".

.Vin de la stransul fanului ~i am obosit" - mi-a spus e1 printre altelc, "Copiii imi sunt mici, dupa cum stii matale, nurna pot bizui pe ei, iar pe matusa-ta Duda, niei atat. In viata noastra, de doua ori a mers eu mine; odata la prasit si a doua oara la legatul viei cand ne-a prins si 0 ploaie. Atunci s-a si Imbolnavit. Ce sa fae? Asta-i soarta omului ... .Inima-i pacatoasal Eu singur rna lupt eu toatc. Am animale, tara ele nu se poate: oi, cai, un pore, gaini, gaste si catc nu-i trcbuie omului ... Am cheItuit bani grei pe la toti medicii, dar niei unul nu i-a dat de leac. Am vandut animale, am lasat copiii rara paine, am fost pc la manastiri, pe la babe si .... degeaba. Doctorii daca 0 vad, asa voinica si rosie la fata, spun eft nu are nimic, dar numai eu stiu cat sunt de cicalit la cap. N-am ce-i face ... "

CIt am mers pe cale, acest om, nu rni-a spus ca c bolnav de plamani, operat de stomac si ca poarta 0 rana la picior de mai multi ani. A strans in sine si a tacut.

Ce sa va mai spun? Au trecut de atunci multi ani, vreo treizeci si

ceva.

Daunazi, cand treceam pe la poarta lor, am intrebat pe un vecin de nenea Gheorghe si lelea Duda.

-Ehe! Facu el, Gheorghe doarme somnul eel lara de desteptare de vreo douazeci de ani iar Duda sta si astazi la poarta, zacand de aceeasi boala, inima si iar inima! Daca mai stai putin ai $-0 vezi iesind eu scaunelul, Cred ca are sa traiasca 0 sura de ani eu inima ci bolnava."

Doamne! ... zic eu in gand, Duda eea bolnava traieste si Gheorghe ...

Si, cate Dude n-or mai fi?

(Publicat in Porto Franco, Of. 10-12, oct-dec. 2007)

135

---- ----------. ~."

1~~----------------------------------

Papusa aventuriera

intr -0 camera a familiei Bocaneala Barbu Vasile si Ioana din Tecuci, pe un raft al bibliotecii, intre cartile dc drept si medicina, se ami 0 mica papusa din portelan, care sfideaza eu ochii negri, mari ~i patrunzatori, pe tori musafirii familiei, La randul meu, ca om erescut la tara, am privit-o cu insistenta si intr-un fel obraznic, eu toate ca ii eram oaspete. Fata ei era zgariata, Desi era 0 papusa, imbracamintea veehe 0 imbatranea. Daca nu rna insel, avea o mana rupta. Ce sa mai zic: 0 obraznicatura. Vllzand ell rna sfideaza cu oehii mari si ficsi, rna intore pur si simplu eu spatele spre ea si rna adresez

gazdei: - Cine c ... am lasat ideea in suspans ea sa se inteleaga - ... individa. Nu prea se incadreaza cu ... spun eu.

-Papusa aceasta este sora mea de suferinta, imi spune gazda pe un ton categoric.

-A incercat cineva sa va faca bustul, cand erati mica, continui eu cu incapatanare, precum obisnuiau imparatii romani si principii vremurilor apusc?

-Nu. Probabil nu stiti, spune doamna, ca eu sunt nascuta la Liesti.

Tata se numea Barbu Iordache ~i mama Catrina. Avcam casa in spatele biserieii "Cuvioasa Parascheva". De mica majucam catarandu-ma prin pomi ~i alergand printre putinele cruci care mai erau in cimitir, pentm ca asa zieeam noi actualci gradini a bisericii. Astazi pe Jocul casei parintesti sunt alte familii.

Eu fac oehii mari si ascult cu atentie. Doamna continua depanandu-si amintirile.

-Dupa cum se stie, in 1941, prin acordurile romano-germane, Romania se angajeaza sa partieipe la razboiul antisovietic. Prin 1942,

136

hitleristii ineep deportarile masivc in Gennania, pentru a f in siguranta, tata ne ia pe toti la Adjud unde lucra la Caile Ferate. Aici era si Comanamcnt German, In primavara anului 1943, armata germana ne-a imbarcat intr-un vagon de marfa eu tot ee aveam: un caine, un pureel, pasari si putina mobila, Sub pretextul ca pe aiei va trccc frontul, ne-a dus in padure la Urechesti, Noi eram cine! persoane: eu aveam 8-9 ani, 0 sora 4 ani si cea mai midi, de catcva luni, tata ~i mama. Aiei, tata a aflat ca intreaga garnitura de tren, era incarcata numai eu specialisti din diferite domcnii. Mie, care cram cea mai mare, mi s-a impus de parinti sa nu rna indepartez de poala mamei si rna juearn eu cainele pe care l-au luat parintii in vagon. Dupa cateva zile, armata germana, care nc inconjura, ne obliga sa urcam in vagoane pentru a treee in spatele frontului - dupa cum se auzea. Gamitura de tren in care eram noi, avca peste 40 de vagoane. Dupa cateva zile de mers, suntem debarcati la Debretin. Alimentele au inceput sa se termine, apa era putina si ne-o dade a eu portia din cisterne. Eram murdari ~i simteam nevoia sa ne spalam, dar. .. Dupa cateva saptamani suntern din nou imbarcati; se pun lac ate le la usile vagoanelor si trenul pleaca, tara. sa stirn unde. Singurul care lipsca dintre noi era cainele, Rex. L-am strigat, l-am cautat prin jur, atat eat imi permitea otgonul de santinele ale militarilor gcrmani, dar a fost zadamic.

Am ~i plans dupa el. In momentul cand ne-au pus lacatelc la usilc vagoanelor, nc-am dat scama ca am fost inselati. Eram prizonieri de razboi. De aiel a inceput calvarul; nu mai aveam ce manca, apa se terminasc iar strigatele noastre crau zadamiee. Trenul mergea numai noaptea, iar ziua era oprit pe liniile Iaturalnice ~i parasite, protejate de padure. Aiei coboram si noi, dar nu nc indcpartam prea mult de vagoane pentru a nu ne rataci. Nu stiu cate zile am mers, dar retin ca suntern debarcati intr-o hala mare si friguroasa eu geamuri sparte; era 0 fosta fabrics de bere, distrusa de aviatie. Am aflat ca orasul se numea Salzburg (din Austria). Aici, langa lagarul pregatit de nemti pentru exterminarea prizonierilor, am gasit papusa

137

~~----------------------------------

pe care dumneavoastra 0 numiti .aventuriera". La debarcare, barbatii au fost despartiti de familiile lor si dusi in alt Iagar, nu departe de noi. Din cand in cand, 11 vedeam pe tata in randul celorlalti prizonieri, cand ii scotea la munca, Noi am dimas cu mama. Nu va pot descrie suferintele indurate, nu incap incuvinte: foamete, mizerie de nedescris. Ne aducea mancare de la cazan; purina si rea, iar eu 0 imparteam eu ea - aratand cu privirea spre biblioteea unde era papusa, Acolo am strans tot vantul ~i frigul din Alpi. Noi ne aciuasem intr-un coltal halei ~i ne inghesuiam toti trei copiii, intr-un sal al mamei. Nici tu foe, nici tu soare; era iad. Sora mea eea mica, nascuta eu cateva luni inainte de a fi luati prizonieri, aici s-a imbolnavit de TBC si a murit

Eram mereu bolnavi. Au fost zile de teroare. Eram bombardati zi ~i noapte. Nu pot sa apreciez, dar, dupa cateva saptamani bunc, nc trezim eu Rex eli se gudura pe langa mine. Era slab, murdar ~i vlaguit. A fast pentru mine cea mai mare bucurie pe care am trait-o de cand am pleeat din Adjud. Tin minte ca i-am dat tot ee aveam de mancare, rara sa ne mai gandim la ziua de maine. In noaptea aceea am dormit cu el. Cum a strabatut sutele de kilometri pe urma trenului, nu pot sa stiu. Oricum, era singura vieruitoare straina care era Libera in lagar si care tinea legatura dintre tata ~i noi. Avca drumullui dc intrare si iesirc din lagar, 0 spartura in zid, facuta de exploziile bombardamentelor aviatiei, care ne tocau zi ~i noapte. Rex se aciua noaptea langa noi ~i ne tinea de eald.

In anul 1945, cand soarta razboiului a luat 0 alta intorsatura, amerieanii ne-au bombardat din plin. Paza lagarului s-a retras. in prima noapte de bombardament, ne-am inghesuit intr-un colt al lagarului si asteptam moartea. De unde eram noi, se vedeau foarte bine bombele care cadeau in lacul din fata lagarului, A doua zi am constatat ca totul era distrus in jurul nostru: raniti intalncai la tot pasul: batrani, femei si eopii. Mortii erau presarati pretutindeni, ease arse si darapanate, gropi de obuze, organe

138

umane spanzurate de garduri ~i prin pomi. Noi, aeei ai nimanui, ne-am retras prin vagaunile din muntii Alpi si ne-am hranit cu ce gaseam, ca orice alta vietuitoare,

Dupa incheierea pacii dintre beligeranti, americanii ne-au imbunatatit viata, daca pot sa rna exprim asa, adica; aveam voie sa iesim din lagar, sa ne deplasarn unde dorim, ba chiar eram solicitati sa plecam in America, Australia sau Canada. Parintii mei n-au aceeptat nici 0 varianta propusa, ne spuneau mereu: "Fie painea cat de rea, tot mai buna e in tara mea."

in tara am ajuns cu cat eram pe noi, desi tata lucrase eeva timp si castigase 0 trusa de scule si alte lucruri marunte, de stricta necesitate. Prin vamile pe unde am trecut ne-au confiscat tot. Rex a fost impuscat de rusi in Ungaria. Asa am ajuns in luna iunie, anu11945. Aiei am fost luati drept altii si ne-au confiscat si ce ne mai ramasese de la ceilalti. Dar aceasta e 0 alta poveste.

Ea stie tot, mai bine ca mine.

-Ati infiat-o, zic eu, pentru a schimba atmosfera trista care se instalase in camera.

-Mai mult decat atat, spune doamna, intr-un fel rna reprezinta, am luat -0 cu mine si 0 socotcsc "surioara mea de suferinta".

Acum 0 inteleg, imi spun in gand. Intcleg asprimea ochilor sai patrunzatori, raceala fata de musafiri, atitudinea si pozitia sa fata de familie. A fast 0 greseala din partea mea sa gandesc urat despre micuta papusa murdara, Cate taine pot ascunde uncle lucruri!

Dupa ce doamna mi -a dezvaluit aceste intimitati, legate de "papU$a aventuriera", ne-am impacat; chiar am devenit prieteni, La plecare, eu $i papusa, ne-am cerut scuze reciproc, pentru adversitatea privirilor noastre de la inceputul vizitei.

Papusa era eroina casci. Acum, cand ne intalnim, ne intelegem din priviri, iar eu nu mai aduc in discutie povestea ei.

(Tecuciulliterar artistic or. 14, iulie-august 2008)

139

-----~-.-~- .. ---~

1~~------------------------------------

Mos parinte ~i tarcovnicul

Dupa cum ii arata vorba, batranul parinte era un om strasnic, din tinutul Moldovei de los, din Tara Vrancei. Avea parul impletit pe spate si nins de ani ~i vrcmuri. Barba alba, despicata ii batea la bran. Intctdeauna purta 0 gluga alba ciobaneasca pe spate si un toiag pe care il purta dintr-o mana in alta. Pasea incet si apasat. Tot satul ii spunea MO$ Parinte pentru ca la fie care casa ajutase pe cineva, fie pe batrani, fie pe parinti, copii, nepoti si stranepoti, Lumea vorbea in sat ca are varsta Lui Noe si, ca legendarul bib lie, era facator de minuni. Buhul i-a mers in tot tinutul, Scria cu pana de gasca srnulsa din aripa stanga, ea sa fie bine de purtat la mana ~i de intins in sipul cu cerneala. Casa ii era deschisa si povestea tuturor cu dulceata, despre vremurile trecute si de cele ce s-au intamplat neamului sau, atat in anii trecuti, cat $1 de vremea vietii sale care, toate dupa voia Atotputernicului Dumnezeu s-au intarnplat, uncle din slobozenia oamenilor, iar altele din nestiinta zilelornoastre.

Cu cativa ani inainte de a-$i da obstescul sfarsit, si-a ales din fiy satului un tfu"covnic ca sa-i inmaneze bastonul si harul de a face minuni. II invatase buchiile psaltirii, randuiala de la strana $i sajudece prieinile de obste ale crestinilor eu blagosLovenie si iertaciune,

Dupa ce tarcovnicul a invatat cate ceva din pravoslavnicele carti, i se parea ca tot ceca ce facea MO$ Parinte era de-a-ndoaseLea randuiclilor Bisericii de Rasarit si canoanelor Sfintilor Parinti. Nu intelcgca de ce i-a poruncit unei fcrnci sa rnanance in timpul postului, oua ~i branza, basca, l-a sfatuit pe un parinte sa-si astupe urechile eu ceara si sa-si dud fcciorul oLog intr-o padurc peste sapte val $1 sapte dealuri ~i sa-l lase aeolo ca sa-l manancc dihaniile, tar el sa fuga spre casa, tara a-si intoarce capul.

140

Pe langa toate acestea, il cuprinsese si fuca; unei femei care era ca si moarta, dupa ce i-a citit din pravila sfanta, i-a soptit ceva la ureche si aceasta s-a sculat pc data ~i a inceput sa alerge in urma noastra blestemand si zicand toate relele din gura.

Toate acestea il nelinisteau pe bietul catihet. Tot mergand in urma lui si gandind la toate acestea, in cele din urma i~i calca pe inima si zise: -Parinte, stim ca toate oranduielile sunt stabilite in vremuri vechi, fie cele ale tarii, fie cele ale biserieii, darn-am gasit 'in pravilele noastre ca un cuvios pustnic sa ia astfel de hotarari.

-La care dintre ele ti-a ram as gandul? - zise batranul in timp ce-si vedea de drum.

-Ma gandesc la femeia care a fost dezlegata de a mai posti.

- F emeia, incepu batranul, era bolnava de prea mari cazne la care

s-a supus. I-a scazut sanul si vlaga. Multe nopti a vegheat si s-a rugat pentru cei zece copii pe care 1i avea in spate si multe nevoi au calcar -0 in acesti ani, asa ca, ea e ste mantui ta prin nasterea de copii $i purtarea lor de grija.

-Acum am inteles, dar ca sa lasi pe olog in padure sa-l manance haitele de lupi, parca e prea de tot - spuse ~arcovnicul.

-A$a se pare - zise batrfmul- dar feeiorul acela era varstnic, bun de catanie si parintii I-au imbolnavit, nesupunandu-l La osteneli si came sa anchilozat de sedcre, Vazandu-se singur in padure va trebui sa dcpuna tot efortul sa vina acasa si asa va fi dezlegat de neputintele sale. Tatal tanarului, avand ceara in urechi, nu va mai auzi strigatcle disperate de ajutor si va sa se desparta de el. Durerea li va fi spre vindecare.

-Dar indraznesc sa va intreb, ce cuvinte tainice i-ati soptit aeelei femei care s-a sculat ~i a inccput sa strige in urma noastra?

Batranul zambind senin, ii zise:

141

1_~-----------------------------------

-Ei bine, acea femeie nu era nici pe departe bolnava. Era 0 prefacuta. Se purta asa ea sa fie crezuta de lume si mai ales de barbatul sau. Traia din mila satului.

-Si ce i-ati spus la ureche?

-Scoala-te, feme ie, daca nu, pana duminica, barbatul tau se va

casatori cu alta. Si a inviat ca Lazar dintr-o data.

La auzul acestora tarcovnicul zambi si i§i continua drumul dupa

batranul sIatuitor.

(Public at in Porto Franco, oct-dec. 2004)

..

142

Datinele horelor vrancene

lnzestrat de Dumnezeu si inspirat de natura inconjuratnare, romanul si-a varsat durerea in melodiile annonioase ale doinelor ~i bucuriile in joe. Omul, la bine si la rau, instictiv, se trezea cantand sau jucand de bueurie. Boceste cantand, munceste sau calatoreste cantand, Inzestrat cu talente deosebite }i 0 inima simtitoare, el lsi revarsa lin sau in valuri spumoase, tainele sufletului. EI i§i canta durerea, saracia, instrainarea, dragostea, veselia, faptele marete, eroii, intr-un cuvant, inima buna sau inima rea, in cantec §i joe. Nu este un lueru din gospodaria sau din preajma lui sa nu poarte amprenta frumusetii artistiee pe care a revarsat-o din plin din podoaba inimii sale. Cu cat patrund in adancurile inimii taranului roman in

, ,

simtamintele sale, in spatiul sau sufletese, eu atat rna vad mai mic si neputincios de a-i intelege filozofia vietii, starile sufletesti, precumpanirea, unduirea si ritmul in care traieste, in acestc randuri, voi nota cutumele de pe valea Susitei, din satele, Verdea, Racoasa, Mara~ti, Gogoi, Carnpuri ~i Vizantea, legate de hora satului, pe care Ie-am trait si la care am participat din plin, si care, nu se deosebcsc cu nimic de tinutul Vrancei. De la inceput pot spune ca romanul nu a jucat niciodata singur. Dansul de unul singur semnifica iesirea semenului din unitatea de gandire, de traire, de afectiune ~i trecerea sa la 0 stare de egoism, de singularizarc. In lipsa unui semen, rornanul i~i manifesta bucuria doar prin chiote ~i cantec.

Tinerii, seara, se strangeau in mijlocul satului ori pe la rascruce de ulite ~i cantau pana noaptea tarziu,

Prill temperamentul sau, atat la bucurie cat si la tristcte el nu s-a simtitniciodata singur. Jocul prins de maini, de brate sau de mijloc, semnifica () bucurie in unitatea de iubire, de intelegere, de eomunicare intre membrii

143

1~~-------------------------------------

aceluiasi grup. Ajuca irnpreuna, insearnna ate simti inradacinat, unit eu ceilalti, ate sirnti in easa ta, impreuna eu toti ce se considera de asemenea inradacinati in grupul de dansatori, de traitori ai unor sentimente comune. Cel care se prinde de mana, de brat sau de mijloc, simte caldura fiintei alaturate, simte ca sunt impreuna - frati, impreuna - cetateni ai unei familii eu 0 istorie comuna, cu un ideal comun, simte fluxul de putere si de iubire, de energie ce-o degaja valul tumultuos al vietii. Dansurile romanesti, hora, sarba etc. radiaza prin cutuma lor 0 energie unificatoare si datatoare de viata, de extindere a iubirii, contrar egoismului separatist. In vremuri de pace, nu era sarbatoare lasata de Dumnezeu ca in fata bisericii, primariei, scolii, in batatura cu iarba din mijloeul satului, sa nu fie hora. Aici se strangea toata suflarea satului, de la cei mai batrani pana la cei mai miei. Pentru eei in varsta era un prilej de intalnire, de depanat amintiri, de a pune la punet anumite lucruri ce interesa obstea, precum: repararea drumurilor, intfu"euirea izlazului, parcelarea terenuri lor de izlaz pentru oi ~i vite etc.

Grupul instrumental sau vocal avea ea instrumente frunza copacilor, fluierul, cavalul, eimpoiul, toba, tambalul, vioara, §i mai tarziu, in mediul rural, s-au adaugat ~i alte instrumente.

Un tanar (in zona se folosea cuvantul "naUirilu" pentru eel care aveainjururl de 17-18 ani) sau 0 fetita cand ajungea la varsta de plinatate fizica nu intrau in joe de capullor. Flacaii (de obieei aceia care aveau stagiul militar satisfacut) puneau oehii pe tanarul care inccpea a-i manji rnustatile si in timpul unei sarbe, se desprindeau trei-patru insi din joe $i mi-l inhatau pe natarau de brate, tarandu-l sau luandu-l pe sus $i mi-l bagau in joe. Daca nataraul tras in hera se linistea ~i accepta statutul de flacau, cci care l-au tras in hora ii of ere au pe prietena lor pentru primul dans in rnij locul sarbei, cu acceptul celui care conducea sarba sau in mijlocul horei care urma dupa sarba, Cu alte cuvinte, il invatau sa faca primii pasi, sa-si alunge timiditatea. Dantuitorii frarnantau pamantul intr-un ritm anume, in zeci ~i

144

sute de forme, pocnind din pinteni sau batand in pamant, strigau-strigaturi, chiuiau chiuituri eu noduri, tluierau sau faceau glume si ironii de spirit. De fapt, ei umpleau vazduhul din preaplinul sufletului, de bucuria, de tineretea fierbinte; era un fel de nebunie care exalta in limitele unorreguli ~i pastrand anumite valeri; ei evadau, se descatusau de suisurile si coborasurile prapastioase ale vietii. Aici trebuie sa mai adaug ca sarba se desfasura mereu in spirala si era condusa de unul dintre cei mai destoinici flacai ai satului.

Sarba in spirala, poate fi inteleasa in mod abstract ca 0 continua miscare injurul unui ax, injurul unui punet. Axul, punctul, flacaul care conduce sarba, capul (datorita pozitiei sale), simbolizeaza bobamacul, primul, "unu", ea fortii psihica emanata de divinitatea ce a pus in miscare si mentine un anumit ritrn al rniscarii cosmosului.

lndividului uman prin miscare in spirala traieste ideea de solidaritate cu intreaga fire; el scmisca intr-un anurnit ritm (timp) pentru ca firea umana poarta in sine esenta cosmica, miscare ~i timp, si amandoua tind spre centru, spre "unu" in etemitate. lata rclatia dinamica a jocului rornanesc cu miscarea, timpul si etemitatea.

.Asta c sarba lui Gheorghe" si nimeni nu intra in mijlocul spiralei sa joace fara acccptullui Gheorghe. Mai trebuie spus ca, fetele se prindcau numai in drcapta flacaului pe care il simpatizau, dar nu inainte de a sc prinde prima fata langa eel care conducea sarba, Daca dupa doua sau trei cercuri facutc, langa tanarul care conducea sarba, nu se prindea nicio fata, conducercajocului 0 prelua alt flacau. De remarcat ca un reformat (asa cum erau nurniti acei care se sustrageau de la stagiul militar)nu era lasat sa conduca 0 sarba. Era 0 desconsiderare pentru eel care nu isi satisfacea stagiul militar $i 0 viata intreaga purta porecla de .reformatul". eel care a fost tras in hora era obligat sa faca cinste, Asernenea erau trase si fetele in joe. in sarcina fetelor cadea si obligatia de a oferi tinerilor care le-au scos

145

1~~--------------------------------------

in joe, de Sfintele Pasti (a doua zi) sau de Inaltarea Domnului sa le of ere un colac, cu oua rosii si 0 batista. De obicei fetele si baietii erau trasi in hora de Craciun ~i Sfintele Pasti. Am spus mai sus, ca fetele se prindeau in dreapta tanarului pe care il simpatizau. Orice cochetare a unui tanar cu fata din stanga, era un gest de jignire adusa tanarului in dreapta carui s-a prins rata. Mai mult decat atat, flacaul avea unele obligatii fata de fata prinsa in dreapta lui si aceasta consta, in a 0 invita la unul din dansurile care urmau ca multumire pentru einstea care i-a facut-o de a nujuca singur in sacba.

Fetele la hera erau imbracate decent. Nu-si lasau pieptul sau mijlocul gal. Varsta ~i pudoarea lor 0 pot asemana eu a bobocilor florilor care i~i ascund sub petale frumusetea, multitudinea de culori eu parfumul acela imbietor care ne uirneste si ne invita la contemplare. Aceasta podoaba, acesta decenta, pudoare, aceasta frumusete a trupului ascunsa, trezea pasiuni, iubire, respect, pentru ca, intotdeauna omul prin fire a sa, doreste mai mult dedit i se da, dedit vede, decat cunoaste, Jocul era curat, pe masura respectului pe care natura, cutuma, 0 impunca in accstc irnprejurari si nu numai. Nu se dansa vulgar si nu se sarutau in public.

Dupajocul sarbei urma hora. in mijloeul horei intra flacaul care condusese sarba cu fata care s-a prins in dreapta lui la sarha si alti flacai ~i fete, pastrand acecasi regula. in timpul dansului, cei care forman cercul, foloseau anumite strigaruri, spre exemplu: "Tot pe lac pe loc, Mai Vasile treci la loc, ca iti ia caciula foe". In urma acestor strigaturi repetate, Vasile treeea in cereul horei lasandu-i fetei posibilitatea sa aleaga alt cavaler de dans in mijlocul horei. Dupa alte strigaturi, trecea fata in cere si cavalerul isi alegea alta parten era de joe.

Prin structura sa hora are 0 semnificatie mult mai cuprinzatoare pentru gandirea umaria decat notiunea de "cere" in geometrie. Aceasta prindere de maini in cere, aceasta figura plana privita de sus, fermata din atatea inimi ca puncte egale departate de un punctfix (centro) este imaginea

146

ideala ca simbol al perfectiunii, al plenitudinii realizarilor virtuale. Cercul horei, ca si inelele de la taina eununiei, simbolizeaza Timpul, fara inceput si lara sfarsit; Cosmosul, Cerul-simbol allumii spirituale, al valorilor absolute, daca vreti, viata eu valurile istoriei, cu destinele sale individuale si eoleetive.

F etele care i~i pierdeau fecioria prin cine stie ce imprejurari, erau scoase din hora printr-un mars anuntat de lautarii tigani, Niciodata tinerii casatoriti nu dansau la un loc cu cei necasatoriti. Sprc seara, aproape de apusul soarelui, cand fetele se retrageau sprc casa in grup sau insotite de cavaleri, la rugamintea insuratcilor, tiganii mai zieeau cate 0 cantare sau doua.

Intotdeauna in seara zilei a doua de Craciun, Anul Nou si Sf. Pasti era balul insurateilor si aici ei intrau in toate drcpturile lor dupa aceleasi reguli. Orice fata era insotita de mama sa ori de 0 matusa sau frate, Prin traditie, femeile nu mai icseau din casa eu capul gol ~i nu-si mai prindeau in par flori. Dupa casatoria primului copil i~i schimbau catrinta cu dungulite eu catrinte neagra.

Horele aveau un rol social si spiritual deosebit. La iarmaroacele ce se tineau periodoc in Campuri, la Vidra, la Tichiris ori la Colacul, un de se intalneau sute de tineri, se intindeau pc batatura verde zeci de hori si ele ofereau tanarului in perioada de formare, posibilitatea de a intra in contact directcu comunitatca, eu traditiile, eu framantarile societatii care deveneau pentru el transparente, ~i nu in ultimul rand, de a respecta anumite reguli de convietuire socials. Si toate acestea sub supravegherea cornunitatii. Ele depaseau intelegerea simplista, redusa de unii numai la joe. in cadrul horelor, tinerii se cunosteau intre ei, diseutau, i~i impartaseau unii altora cxperienta ~i in orice vorbire despre unul, era implicat celalalt si invers. Ele erau ca un organism viu, intreg, armonios, de educatie, cu orizonturi spirituale largi ce dadeau tanarului posibilitatea de miscare ~i de traire,

147

1~~-----------------------------------

Vantul

Batrana Voica, de peste 75 de ani, i~i indeplinea constiincioasa obligatiile fata de eei adormiti, asa cum vazuse la parintii sai. Era vee ina cu casa parinteasca si am crescut in preajma ei. Mi-o amintese, pe cat era de blajina, pe aut de sincera ~i impunatoare; mica de statura, cu fata rotunda ~i eu ochii patrunzatori care te sfredeleau pana-n maduva oaselor. Purta 0 catrinta neagra pana-n pamant si 0 broboada eu franjuri de un negru spalacit. Camasa era din in prelucrata de manutele sale; alba, eu snur incheiata la gat ~i rnanecile larg incrctite la mansete. Din cand in cand, 0 vedeai tiirand dupa sine une1e unelte de sapat, 0 cofita eu apa pentru udat florile ~i un scaunel mie pe care se aseza sa pliveasca iarba de pe mormantul barbatului sau, deeedat de cativa ani buni. De multe ori ne ruga pe noi, copiii, in schimbul unui cub de zahar, sa-i tar3m cate-o tagaqa pana la eimitir.

Aiei i~i gasca linistea. Fara voia sa, amintirile tineretii 0 napadeau si le traia eu toata intensitatea. De multe ori 0 auzeai vorbind singura pentru a-si alunga uratul. Cand era la tintirim, traia ill trecut, intr-o alta lume, langa ai ei, cei plecati. Se simte bine aiei babuta - gandeam noi - de intarzie atat de mult. Cat timp ea plivea mormantul, noi saream gardul si ne jueam prin paduricea rnegiesa dWtrandu-ne prin copaci.

lntr-o zi, intorcandu-ne de la joaca, 0 vad pe buniea saltand de mai multe ori pe scaunclul asezat pe mormantul sotului. Apropiindu-ma, imi fae auzita prezenta tusind ~i zie:

.Mergem, bunica? Ai terminat?"

.Da, nepoate, mergem!" imi raspunde,

De data aceasta glasul ei nu mai era eel natural. parea infundat, adanc ~i tremurat.

148

,,N -ai putut sa mai scoti pieioarele scaunelului din pamant, e afanat' -eontinui eu.

"A, nu nepoate" - imi raspunde bunicuta - "cat am stat singurica aici, de am mai plivit, mi-am adus aminte cum am trait in tineretea mea eu mos-tu, Nicolae. Tare mai era natdng cateodata! Cand se i~bata, rna batea, Sarea eu pieioarele pe mine. De-altfel, rand era treaz, era om in toata hirea. Saltandu-ma de mai multe ori pe scaunel, am zis, ered ca m-ai auzit, .Uite-asa sareai pe pieptul meu, Nicolae, rand erai beat. Mai sai si aeum dad pori! M-am razbunat ~i eu. Dumnezeu sa-l ierte! I-am fost credincioasa si am crescut opt copii eu el. Venea asa, cateodata, un vant peste el si 0 tinea 0 saptamana .. "

(Publicat in Porto Franco, nr. 7-8-9-10, iulie-octombrie 2004)

149

1dW~-------------------------------------

Hotul

,

Strada tasata eu balast de rau era aproape pustie.In capatul dinspre rasarit un batran sta rezemat de stalpul portii ca un vechi strajer, mirosind parfumul uscat al frunzelor de toamna. in afara de scrasnitul pasilor mei pe pietre l?i nisip, se mai putea auzi fosnetul frunzelor lcganandu-se in aer ~i cazand pe trena ccnusie a strazii. in melaneolia dulce se ascundeau casele joase ale liestenilor, Gardurile mici ~i scandura innegrita de timp si ploi margineau strada dreapta aliniata eu funia intinsa de batrani aeum 0 suta de ani. Nu era nici 0 sarbatoare. Dincolode privirilc trecatorilor provinciali, femeile imbracate modest, in intimitatea propriilor ocoale, framantau pamantul alergand de colo-colo ca niste fumici pline de viata ~i blande ea vesnica iubire. Nici cafenele, niei birturi, nici 0 pravalie; totul era simplifieat la 0 rechemare spre ati aduce aminte de vcnirea randunelelor de acum cateva luni ~i de ciripitul din zori, desteptator, de pe sfoara de intins rufele din fata easei. Eram obosit si mergeam linistit. Am si uitat la ee rna gandeam; stiu doar ca era spre seara, si peste 0 jumatate de ora trebuia sa se intoarca din camp earele incarcate pana sus, eu de toate; eu porumb, eu struguri, eu ciocani ... iar altele cu taranii palmasi care au zorit de dimineata pana seara pcntru 0 bucata de paine. Cum imi tararn trupul obosit, deodata aud o voce cunoscuta strigand: Streliu! Streliu! Stiam ca in acea familic nu exista niei 0 persoana eu numele acesta, Fiiea acesteia, Serafima, continua sa strige icsind in strada, Instinctiv imi arunc privirea de-a lungul strazii sa vad pc strainul ee poarta aeest nume. Nimeni, ,,- Nu raspunde, zic eu, probabil e plecat la joaca eu vreun copil de prin jur. - Ba de 0 bucata de vreme colinda tot satul. S-a facut obraznic", imi raspunde doamna. Cine 0 fi avut nastrusnica idee de a pune unui copil acest nume cc nu exista prin

150

partea locului? gandeam ell, probabil, dupa rezonanta, vine de la substantivul strain. Romanii au fost dintotdeauna inventivi. Curios dupa mine era faptul ca galagioasa doamna, care n-a incetat sa strige, in loe sa priveasca de-a lungul strazii in dreapta si in stanga, se uita pe sus. 0 privisem curios. Saraca, zisei in gandul meu, s-ar putea s-o ia razna, Si asa imi vazui de drum. Mi-a fostjena sa intreb veeinii dad respectiva familie a infiat un copil sau sunt alte prob Ierne. Dar, ca tot omul, mi -am vazut de drum l?i asa a trecut iama ca toate iernile ~i veni primavara. Dupa Sfintele Pasti trecand pe aceiasi strada aud: "Mama am prins hotul. Vino repede. Uitc-l, golanu1, nemernicul. Nu-l lasi sa moara ~i el ce-ti face. Si noi banuiarn pe ... Nu-mi vine sa credo lata cine ne fura puii de la closca, Trebuia sa ne asteptam la asa ceva!" Epitetele se insirau uncle dupa altele.In eele din urma bunieuta incepe sa strige din noi: .Streliuu ... ! Streliuu ... vin la mama!". Mare nadejde i~i pune in aeest Streliu, inti zie, ~i ea orice curios rna ridie pe varful picioarclor si-mi arunc privirea peste gard spre cele doua femei. Injur nu era nimic deosebit. Nu trecu mult timp ~i veni din zbor 0 pasare pestrita, cu picatele si nuante de albastru, cu putin alb la baza aripilor, cu ciocullung si robust, de marimea unci stanc ute, si se aseza pc mana intinsa a doamnei ~i i~i stcrse ciocul. Eu facui ochii mari si-o privii uimit.

,,- Ce s-a intamplat? intervenii eu in marea disputa. Batrana eu pasarea pe brat se apropie de mine si-mi povestcste: - "EI este Streliu, copilul nostru adoptat. Numele ii vine de la Albdstrelu. Niei nu stiu ce pasare este. Pentru mine, el este eel mai frumos baiat si pana aeum eel mai cuminte, eel mai ascultator si eel mai .. eel mai ... " - ,,Pot sa vin mai aproape?" intreb eu. - "De ee nu". II privesc atent si in cele din urma ii zic: ,,- Da. Este o gaita". De aiei incepe toata povestea lui Streliu pe care stimata doamna mi-o depana cu multa rabdare.

151

1dW~-------------------------------------

Era pe la mijlocul verii, anul trecut. Mama lui Streliu, slabita, datorita perioadci de incubatie avu 0 confruntarc dura eu 0 alta pasare rapitoare, care a inccrcat sa-i rapeasca puii carora de abia le crescusera penele. In lupta ei pe viata si pe moarte, unul dintre pui, ranit, cazuse din cuib si reusise sii se ascunda printre balarii. Trecusc ccasul rau. Rana se vindeca greu ~i primejdiile erau tot mai mari, ele vencau din partea serpilor, a animalelor rapitoare si a altor zburatoare, surate, uneLe de zi si altele de noapte, eu eioc puternie si intors si gheare ascutite, carora, in nici un caz, el nu Ie putea sta impotriva. Mama aeum trebuia sa se irnparte intre fetita rarnasa in euib si Stre1iu care traia prin tufisuri. in fiecare dimineata saracuta, grijulie, trebuia sa infrunte aceste primejdii pentru a-si hrani baietelul, Dar ce-ti este seris in frunte iti este pus. Tocmai pc acolo, pe lunea Siretului, treeea 0 turma de oi ~i mititelul fu luat in picioare de aceste animale. Putin a fost sa nu-l faca una eu pamantul. A scapat ca prin minune. De cateva ori un animal mare eu coarne intoarse si latos, luandu-l in picioare, I-a dat de-a tumba. Dar a scapat, Ba si un dulau, eu un bot gros ~i ochii ageri, ii tot mirosea urmclc. N orocullui a fost ca reusise sa faca cateva salturi ~i animal ul accla nesuferit ii pierduse urma. Probabil si el a fost de vina ca a strigat dupa ajutor. Dar cc putea sa faca mama lui? Tn cele din urma n-a scapat, o fiinta necunoscuta, care era prin preajma, seoase un sunet strident si puternic, iar dulaul 0 croi la fuga ~i se opri cat colo, uitandu-se cu coada ochiului inapoi, Dar, cand sa zica "am scapat", deodata se arunca peste dansul o umbra cum nu mai vazuse pani'! atunci, dupa ce tavalise iarba din jurul ascunzatorii sale, si-l prinse. Trupul plapand fu strans atat de tare de aceasta fiintanernaiintalnita, lncat era sa-si deaduhul. Acum nu mai sirntea aripa ranita si nici nu se mal gandea la pcnclc sale ciufulite pe care le intindea cu cioculetul de cateva ori pe zi ca sa creases repede. lnchcicrura unui picior il durea de-l scca la inima. Plangea fara lacrimi. Marile dureri nu

152

au lacrimi; ele mac in a fiinta ea un carbune ce arde acoperit in cenusa paua ce ajunge ca piatra reee. Durerea era insuportabila. Corzile inimii nu mai vibrau, i~i pierduse elasticitatea. in acest supliciu inchise ochii si zise: - "Gata, pana aiei mi-a fost". Nu mai stiu ce s-a intamplat, dar cand se trezi din lesin, era peste tot intuneric bema. - .Doamne, oare unde sunt? Sunt eul" Gandind astfel, i~i puse in gaud sa se autoverifice, sa vada daca are picioruse, aripioare, pene, codita ... la inceput misca una din gheare, apoi darn, un piciorus ~i spre uimirea lui inca le mai avea; atunci rasufla usurat, Spre deosebire de habitatul sau de pana acum, in acest intuneric care degaja 0 caldura aproape la fel ca aceea de sub aripile rnamei sale, persista un miros necunoscut, cam jenant pentru nasucul lui, dar era bine! Mai tarziu cineva ii deschise ciocul fortat si-i dadu 0 picatura de apa care ii racori sufletul, apoi mancare, ~i asa, cu timpul se facuse sanatos. Mare i-a fost bucuria cand s-a simtit liber. Acum putea zbura ca orice pasare.

Dupa ce depana tot firul acestei intamplari, batrana se napusti asupra lui cu tot felul de cpitcte, incriminandu-l, iar pe mine punandu-ma in postura de judecator de la care astepta 0 sentinta dreapta, dupa masura faptelor sale. - "ee sa spun: Intr-o zi m-a facut sa alerg la strada unde se auzea plangand un copil, si cand colo, era acest nememic, pe care l-am prins rnancandu-mi ouale din cuiharul pasarilor, Alta data, m-a facut pe mine femeie in varsta, sa caut pc sub lemnele din curte, crezand ca Pitica noastra si-a facut culcus, ducandu-si catelusii acolo. Placerea nerusinatului asta e sa tipe dupa copii care yin de la scoala. Irnita porurnbeii, turturelele si pentru ca l-am tinut in camera cu mine toata iarna, imita unele sunete de hip top pe care le-a auzit de la difuzor, ~i cc sa Y[l mai spun, face ca toti dracii. Acum l-am prins ca-mi manoa un pui dc la g[liml si chiar pe eel rnai frumos".

153

~~------------------------------

Ca sa mai indulcesc atmosfera, spun eu: -"Po ate a vrut sa-~i elimine un adversar care Ii ravnea loeul eel mai dragalas, eel mai cald, ee-l mai fiumos ... "

- .Nu rna mat suparati si dumneavoastra, pentru aceastafapta nu mai poatc fi iertat. Instinetul de pasare salbateca nu i-a disparut, ci din contra, stand 0 iarna in casa eu mama, adauga fiica, si-a amplifieat ea un virtuos al sunetelor capacitatea de imitator. Pentru poznelc facute, atunci cand l-am prins mancand oua, l-am dus eu masina la Tecuci, dar a doua zi s-a inters acasa, Acum ca un infractor si pentru ca nu vrea sa plece, il voi inchide in cusca, Cred ca-si menta pcdeapsa. Ca un judecator nepartinitor am dat din cap, confirmand eele spuse de pagubasa. Pana atunei vom vedea ce va hotari si Tribunalul International Pasaresc din lunca Sirctului.

154

o viziune a lumii prin sufletullucrurilor -postfata-

ION CROITORU, Spstii de linistc, Editura SINfEZE, Galati, 2008

Un imperiu de amintiri, stari, fapte, ganduri aglutinandu-se 'in eufonii molcome, alcatuiesc substanta cartii Spa,U de liniste, a poetului Ion Croitoru,

Pasteluri, poeme liricc, poeme epice, balade, legende, fabule, poeme filozofico-religioase, proza eseistica, separat ~i impreuna, precum cioburile intr-un vitraliu de catedrala, intregesc tabloul realistico-mistic, asa cum culorile curcubeului alcatuiesc spectrul luminii, disociindu-se si asociindu-se in imagini aproapc sonore, pe fondul azuriu al cerului, dupa binecuvantata ploaie de amiaza, cand aerul devine proaspat si pur, ca-n ziua cand nu se despartisera apeJe de uscat ~j Duhul plutea pe deasupra.

Imagini feerice, peisaje sub clar de luna, adierea amintirilor dintr-un album, intre filele caruia, firul de iarba rasare, punand pccetea dorului pe suflet, starnind nostalgii si "in lumina voluptatii - vdpaie .fliimiindii ", gandul spre trccut, .Jopita iubire, nuntd cu atdtea rani? ascunsd-n horhota ierbii/ aprindea flacara vietii intre coapsele de deal/ ca sii prinda radacini gdndul crud! sub clar de luna.!/ Amintirile dintr-un veehi album/ sunt eulori defresca pe ziduri ruinate/ ce impodobesc capiitul de drum/ si umple timpul eu spatii siderale" (Un fir de iarbii Intre file).

Personificarea luni i intr-o Hina.ra "desC!/l/d. ell poala catrintei strdnsd in brdu.r ell pail ce poartii ./(Ielii in sll(lef/ si alaiul de nori calatori" - mareste taina noptii ~i farmecul de ncgrait care irnbic la iubirc, la daruire, la meditatie. ,,E atdta spatiu de iubire pentru noi/ incdt pot sa-mi ridic 0 casd.i o livadd fiirii turn si 0 prisacii/ Idngii izvor ". (Spasii de iubire).

Diferitele ipostaze ale poetului "co tdndr hoinar " haladuind .ipe poteca piidurii ", unde .curgea lumina serii usor" si .. cdnd amurgul isi ingropa surdsul infdntdni" (Tulpini impletite) - sum oghnda in care .Jristetea coboara alene pe funii in proaspat morm/int/ Si norii de zdrente se rup in fasii pe crestele muntilor/ si"i lege in cruce rana .H/IIgcrcind/i a padurii ranite/ cdnd buciumul pustnicului batrdn rdsuna a pustiu" "~i in care chipul poetului se rasfrange "co un pierdut calaret barbar" (Tulpini imptetite),

Sorgintea din spita inalta din care coboara, In chcmarea glasului ancestral, il face pc autor sa se inchipuie, cand ,,(·u 1IIIIIIIS(II(e strdns in sdrdcdciosul

vesmdnt" - odihnindu-se "pe prispa bordeiului in crucea ndmiezii ", cand .sza un rege incoronat, stiipdn peste munti/ ( .. .) pe un Iron divin, pe-un nor de argint/ cu pulbere de stele/ ee rna ispiteste-n gand sa zbor ea un vultur pan' fa ele" (Regele singuriitiifii).

Oricat ar fi zborul inchipuirii de inalt, regele singuratatii - poetul - i~i cauta radacinile, care sunt foarte putemice: .vreau sa strang fa sdn jaratic din singurdtate, sa cobor/ la bordeiul cu peretii alhi ee astd noapte l-am visat/ striijuit de pruni cujlori albe, ee legatu-m-au de sat" (Regele singuriitiifii) - si intoarcerea este iminenta,

a foarte interesanta viziune are poetul in privinta relatiei cosmos mic, cufundat deplin in maeroeosmos, tema majora care se releva si se decripteaza, paradoxal, pe masura ce se adanceste taina si, pe alt plan, relatia opera-creator, cu accent pe 0 anumita anecdotica a eului cornun, nascut in univers, venit eu o anumita rnisiune si plecat la urma, tot in universul din care a purees.

Un coridor de tacere, un spatiu de liniste se asterne peste buze1e zavorate ale tainei si aventura cunoasterii de sine, a constientizarii existentei in contingent, e atat de fascinanta si atat de coplesitoare incat incepe cu 0 uimire ~i sfarseste cu 0 uimire si mai mare!

.Pe cdnd eram mut, mut co mutiis' $i sen in precum cerul de dincolo de nori,! Cdnd nu eram si nu aveam nume/ $i nu purtam baladele istoriei in mine/ Pe cdnd nu cunosteam intinderea,/ $i nici poteca ee se afunda in ingustime./ Pe cdnd aveam ochi si nu vedeam,/ Urechi de auzit si nu auzeam/ $i nimic din ce este omenesc nu purtam" (Dialogullucrurilor) - si aceasta constientizare seamana eu 0 Geneza, cu 0 noua Facere, de parca ar fi inceput acum lucrurile, cu noi, eu sine, cu tot ce percepcm prin sirnturi, prin intuitii, prin gand si transpunem in cuvant, Transpunand In cuvant, facem sa vieze, dam nastere, la randul nostru, unei lumi noi, la discretia noastra, pe care 0 putem nimici ~i din nou alcatui din farame. Si intr-aceasta, poetul este coparticipant din punet de vedere (chiar fizie - prin nastere de prunci) - si spiritual, la marea creatie. Cu mieul sau aport, alcatuieste lumea, cu pietrieelele sale asezate la temelia edificiului cosmic,

Nasterea - ,.5cu_ftmdarea in lume de 0 adiere" - este perceputa "ca 0 rotire de furtuna ". Este un fel de "dialog af inteleptului cu lumea ". Pentru ca, Poetul, ca si creator de lumi, este constient ea trchuie sa treaca prin ascutisul durerii, ca sa scoata la iveala, farama de diamant din strafundurile de antraeit ale poverilor lumesti: ,,Pentru prima data m-au cuprins durerile,/ Durerile facerii, durerile nasterii cuvintelon/ durerile pricinuite de impunsaturile de sunet/ durerile ce treceau prin oasele mete! zguduite ca de un cutrentur nefntrerupt/ in neant",

156

De remarcat ca Poetul - este purtatorul .baladelor istoriei" in sine, rata cum, creatia i~i pune amprenta pe creator, ,,Atunei am devenit om.) Omul in care s-au priponit sunetele ". Si, odatii nascute, cuvintele i~i revendica drepturi:

"Si ele (sunetele - n.n.!) m-au golit de liniste, de libertate, de pace ", E un fel de a spune: Cine a muscat pana la sange din eoltucul cuvantului, va sti sa-si sprijine aerul de singura stea disponibila,

Si, in consonants cu biblicul concept, potrivit caruia, omul a dat in Geneza, nume tuturor luerurilor, devenind stapanul lor, ba, mai mult, ~i-a dat ~i siesi un nume, s-a numit, s-a diferentiat, s-a disociat de ceilalti, prin numele sau care desemneaza persoana si 11 defineste, el s-a numit pe sine OM, ca sa poata conversa .cu acele lucruri care erau deja intr-un dialog/ com un ~i continuu ".

Totodata, "Din sunetele cuvintelor" - nascute - a inceput durerea - adevar invatat din strabuni care aveau obiceiul sa vorbeasca permanent cu lucrurile.

Acesta este un poem cheie, emblematic, firul rosu, conducator al creatiei lui Ion Croitoru, pentru ca rezuma intreaga viziune asupra creatiei acestui autor.

De remarcat ca, palla nu a simtit durerilc pricinuite de nasterea euvintelor, poetul nu s-a numit om, Ce straniu si ce fascinant totodata!

,,Atunci am devenit om" - spune Ion Croitoru, Doar atunci. Ca si cum, nasterea cuvintelor este 0 conditie sine qua non legata de existenta creaturii, $i chiar este, indeobste, altfel, nu s-ar deosebi de lueruri si de eelelalte fapturi, lara de darul cuvantului.

Si aiei se releva 0 alta idee notabila: Cuvintele - tree prin creator, lasa urme, uneori dureroase.

Dar din aceasta putere a cuvintelor de a spinteca pana si gandurile, asemenea unci securi, se naste rotundul, firescul, alcatuit din elemente cosmice si din fiinte vii care comunica prin limbaje non-verbale, uneori mai bine decat oamenii intre ei, lata: .Soarele vorbea cu marea, norii cu pamantul, muntii cu piisdrile, piimiintu/ cu mine" (s.n.).

De ce vorbcste omul cu pamantul? Fiindca este parte din el, bucata de tina insufletita de Duh, :;;i doar el, constientizand, cunoaste pe de rust, limbajul pamantului.

Dialogul omului cu natura.cu elementele, cu vietuitoarele, dcsi pare deplasat.este plin de sens si adancime spirituala pentru ca, toate la un loc alcatuiesc universul. Si omul este frate de univers cu toatc clementele acestuia.

157

Motivul Timpului care se invarteste precum roata este des folosit de

autor.

Poetul apare in ipostaza de "caMtor, rdtdcit, ingropat in gdnduri ". dar care "traind in vreme de crepuscul" ~ se viseaza pe valuri, "liingii un izvor. legdnat in poala caldd a pddurii ".

Dorinta de reintoarcere, de revenire acasa, 0 altfe1 de casa, casa sufletului, in jurul unui punct, unde totul incepe si se sfarseste, e un fel de anamneza care are ca finalitate regasirea ogorului stramosesc,

,,Fac ochii roata pe orizont, catdnd drumull Sii ma intorc din ratacirile mete, sub copacul,/ Unde cele ascunse si cele pline ~i cele ce se impart,! in/run punct al umbrei foate nelinis tile se inviirt.ll in jurul acestui punct se opreste nelinistea vietii/ Cdnd aripa fulgerului tainic despica-n doud muntii/ $i pe poteci serpuite iarasi mil intorc acasd/ Unde 0 raza calda pe prispa mii asteapta fa masii.ll Roata rasnitei din piatrd, de veacuri incdrcatii/ in juru/ unui punct invarte vremea lumii toata/ $i totul de aid incepe si toate aici se sfdrsesc/ in panza crosetata eu puncte pe ogorul stramosesc. " (Punete crosetate).

Si totusi, autorul e capabil de duiosii incantatoare - transpuse-n pastel ori in poezia de dragoste, ca sa nu mai vorbim de segmcntul adresat varstei ingenue, intitulat Din cerdacul coptlariei,

Unele poe me epice, descriptive, altele de un lirism tulburator.instantanee, evocari, adevaruri crude care se infatiseaza inaintea ochilor nostri, dar pe care, doar ochiul atent, acribic al autorului Ie poate surprinde in toata rnaretia ~i smerenia lor, ne sunt prezentate intr-un limbaj deloe cautat, dar simplu si convingator.

Multe poeme sunt patrunse de un simt patriotic, profund autentic, fiindca izvorasc din dragostea de neam, de stramosi, de glie, de limba rornaneasca.de traditie. Asa sunt: Focul viu; in cerdac; Desciilecarea; Puncte crosetate; Piirintele Vrancei; Vtirful cu dor; Mama Ioana; Mos Ion; Rugiiciune pentru poporul meu s.a,

Frumos, maiestrit alcatuite sunt pastelurile, precum: Pe dealurile toamnei; Rug de mure; De veghe cerului; Lacrimi parfumate; Jocul stane/or de piatrii; Liliecii; Forme.

Alte poerne sunt religioase, continand indemnuri, povatuiri, dar si rugaciuni si adoratii catre divinitate: Riiuri de mir; Biserica din Densus; Suprema eulme; Sapii, sapa Irate; Floarea Pastelui.

Alta categorie este cea a poemelor cu un continut filozofico-rnistic; Transparenta; Dialogul lucrurilor.

158

o nota aparte face poemul imprecatie Blestem pentru trlidiitori. Naprasnic, naprasnic si tara mila se abate blestemul cuvantului asupra celui ce-i tradeaza tara si neamul. in acest poem, sentimentul patriotic e atilt de profund, incat seamana cu neclintirea de stanca a vechiului roman in fata mortii, pus sa abjure crestinismul sau sa se lepede de lara si de legea stramoseasca. ~i in acest sens, este aidoma eu eel al primilor crestini deveniti martiri pentru Hristos.

Imprecatiile, anatemele pe care le profereaza aici, iubitorul (de dreptl) al pamantului, al tarii, desi par deosebit de dure, reflects iubirea arzatoare si de neinlocuit eu nimic fatA de CASA Sl NEAMUL sAu.

Si aiei, nu mai e vorba de blestemele argheziene care astazi starnesc ilaritate, ci de ceva profund si cutremurator, implantat in fiinta si care nu poate fi, nici eu clestele inrosit in foc, smuls din inima adevaratului roman.

o alta poezie, cat se poate de actuala si la obiect este Afi§. Si in aceasta se vadeste implicarea poetului, nu numai prin cuvant, dar ~i prin fapta. Lumea vazuta ca spectacol, ea si scena deschisa (idee shakespeariana) este teatrul de lupta a contrariilor.

Un poem parabolic este Batrtinu! lup in care pilda autorului este graitoare, si aici se probeaza dictonullatin : Homo homini lupus. Da, ornul j~i este lup siesi si lup celorlalti oameni.

Alt poem infipt adam: in cotidian este Omul ma$inii ~i ilustreaza perfect starea la care a ajuns ornenirea, dependents de rnasini.

o parafraza a pericopei evanghelice 1 Cor. 13 atat de cunoscuta si care asaza virtutea iubirii mai presus de toate celelalte virtuti crestinesti, este realizata in poemul Dacii ar fl ...

Un adevarat autoportret se ann in poemul Jzvoere de curcubee, pentru ea, in poezia Din fluier sa utilizcze tonul baludesc. 0 legenda veritabila este Intalnirea zeilor in care se tucc rclcrirc 1<1 poctul Ovidiu exilat la Pontul Euxin.

Nostalgia copilariei este surprinsa admirahil intr-o suita de poezii, grupate sistematic si care ne introduc intr-un univers populat de stele cazatoare, de nori, de mogaldete - care se dovcdesc a Ii gtl~le pc lac. de vietuitoare marunte precum furnici.gandacei, tluturi ~i ulbinutc. dar ~i de exraz In fata miracolului naturii care, la aeea varsta i:;;i dcscifra, unn cite unu, tainelc, in fata oehilor, peste masura de uimiti ai copi ilor.

o alta secventa, destul de consistentit II collsi ituic cea intitulata Alt fel de fabule. Si avem aici nurnerousc exemplc dl' lupta intre specii, pilde si

159

povatuiri moralizatoare despre Plata lucratorilor; Aliatii la guvernare; Rozatoarele de Gintii Latina; dar si 0 morala oferita de Furnicile rosii si furnicile negre; Ciilu{ullegat la ochi; Mistrefi; ~i comoara; Malia §i albinele; Vulpea si ciiinele; Birja $i carul mortuar s.a.

Servindu-se de vietuitoare si de lucruri, ca orice fabulist, autorul strecoara inva!aminte sub forma de morala,

Ultima secventa a volumului, constituita din 7 microeseuri sau proze scurte, ne releva in persoana autorului, un condei exersat, destoinie, in stare sa surprinda realitati de ieri ~i de azi, evocari despre sfinti ~i erai ai neamului, cum sunt: Voievodul $1 orizontul Moldovei; evocarea lui Eminescu In proza:

Eminescu - poetul in rugdciune - un interesant punct de vedere asupra sentimentului religios al poetului nepereche, dar si proze evocand figuri de TArani, ori de figuri bisericesti: Viintul; Bat-o s-o hala de inima; Mos Pdrinte ~i (iircovnicul precum si mica povestioara moralizatoare bazata pe 0 legenda despre Stefan eel Mare, intitulata: Mana de nisip sau Gestul unui soldat.

Atilt prin poezia cat ~i prin proza sa, Ion Croitoru se vadeste un impatimit al Cuvantului de care se serveste si pe care-I slujeste eu aceeasi iubire, eu care, slujind la altar, irnpartaseste si altora din experienta, din carisma, din harurile primite, si mai ales, din cuminecatura ell Trupul si Sangele lui Hristos, tuturor semenilor, deopotriva.

Galati, 2 septembrie 2008

Cezarina ADAMESCU

160

''IIIE

Cuprins

POEZII DE ACASA 5

Marturisire , 7

Fluturi ell aripi de eatifea 8

Un fir de iarba printre file. .. . 10

Spatii de iubire 12

Tulpini impletite 13

Regele singuratatii 14

Leagan eu ingeri 15

Dialogul lucrurilor 16

Foeul viu 18

Punete crosetate 20

Descalecarea 21

In eerdae 22

Parintele Vrancei 23

Varful eu dar 25

Pe dealurile toamnei 26

Daca ar fi.... . 28

Rauri de mir 29

Biserica din Densus 30

Rug de mure 31

De veghe eerului 32

Suprema eulme 33

Sapa, sapa frate 35

Lacrimi parfumate 36

Jocul stanelor de piatra 37

Transparenta 38

I .iliecii 39

Hoarea Pastelui 41

lorme 42

Marna loana 43

161

Mos Ion 44

Rugaciune pentru poporul meu 45

Blestem pentru tradatori 46

Afis 48

Batranul lup 50

Omul masina 52

Pe strada mare 54

Izvoare de cureubee 56

Din fluier 57

Fulg de nea 59

Legenda intalnirii zeilor 60

iN CERDACUL COPILARIEI 63

Jocul eu umbra 65

Graurul 66

Copilaria 67

Hotul 69

Stele cazatoare 71

Spectacolul norilor 72

Mogaldetele 74

Greierul si gargarita 75

Galceava pricnindeilor 77

Balada codrului trist 80

Strainul 82

Gandacul 84

Vis de copil 86

Primavara 88

Povestea bobocilor 89

ALT FEL DE FABULE 91

Lupta dintre specii 93

Plata lucratorilor 95

162

Puntea 97

Sub dudul din ograda 99

Cainii 101

Furnicile rosii si furnicile negre 103

Calutul legat la ochi 105

Mistretii si comoara 107

Uimirea unei albinute 109

Birja si carul mortilor 111

Molia si albinele 113

Vulpea ~i cainele 116

Aliatii la guvemarc 119

Rozatoarele de ginta latina in '89 122

MANA DE NISIP - prnza scurta 125

Voievodul si orizontul Moldovei 127

Erninescu - poetul in rugaciune 131

Bat-o s-o bata de inima 133

Papusa aventuriera 136

Mos Parinte si tarcovnicul 140

Datinele horelor vrancenc 143

Vantul 148

Hotul 150

Postfata 155

163

Unul din stramosii mei pu rt a

numele de Sarb Vranceanu. Om gospo.l.rr si eu daruire pentru eomunitatc. AsLlzi nimeni nu-si mai aduec arnintc til' .+, doar 0 fantana, sapata si pietruit.i III mainile sale, ii mai poarta numelc. 1\' I:ll'l bunicii mei au retinut urrniu. );11\';1 legenda:

Dupa ce Stefan eel Mare si SLIIII ;1 primit de la batrana Vranceoaia I )l' l('] sapte feciori, in timp ce el ItlC:1 111.11 strangea oaste, it roaga pe eel 111:11 1111l' dintre feciori sa stea de vcghe pe un bot de deal si sit I .uu uitc cand vor vcni tureii. La un moment dat, tanarul sl)llbt \'('Lic puhoiul de oaste revarsandu-se spre centrul Ml)ldl)Vl'1 si alearga sprc Voievod zicandu - i:

- Yin, Maria ta, vinl

- Lasa - i sa vina, zisc domn ul.

Vazand starea linisti ta a domn ului, tanarul adauga: -Sunt multi, multi, Maria tal

-Cat de multi? intreba domnitorul.

-"'_",

,"_' Ii

._

-

Soldatul nestiind carte, emotionat, ia de jl\S \' m.mu de nisip cu pietris de langa ghizdelele fantanii, undc Sl' l )llllllll'" ~i cina dornn ul si Ie pune pe stergorul de in si tunica :,; I, /, r.. II h III I: - Atat de multi sunt, Maria Tal ...

ISBN 978-973-1917-21-5

ION CROITORU

Spatii de liniste

, ,