)Q). ARHIVA.

(s*
ORGANUL SOCIETAJII LITERARE
DIN IASI

Anul XVII. Iunie 1906 No. 6.

Un suis pe Ceahlau

de mull de atunci, si abia mai licareste prin

palida amintire o slaba intrupare a celor dis-
parute; data insa imi infig gindul in vre-
mile trecute si cant sa depan iar pe caerul
for firul icoanelor prinse odata de minte,
ele se infiripeaza din umbra, capata iarasi
puter!, redobindesc vechea for coloratura, si intiparirile
primite reinvie din note, facind Tarasi sa tretnure gindul
ce be invalia odata in stravezia lul haina. Iml aduc a-
minte din ce in ce mai via si mai credincios de cele
ce am vazut si faptuit ; ba din negura indepartaref, ele
se imbraca in o mactie mai stralucita, ca un soare ce ar a-
pune in o ploale de raze ce lasa sa curga din el extra, pamint.
Fiind la Piatra, in Judetul Neamt, m-am hotarit a urea
clinele prapastioase ale coin! mai inalt munte al Molctovel, si
ma dusefti la schitul Duran, nude petrecui noaptea, spre a
intreprinde suirea Ciahlaulut a doua zi inainte de rasaritul soa-
rein!. Eram en mai multi tovarasi de scoala, tot! tinerl, en pu-
ternic dor de viata si marl' lubitori al' nature! frumoase. Unul
din nol, Nicu Albu. din Piatra chiar, si find fin de om instarit
ne pusese la indamana toate cele tre.buitoare pentru a face sni-
p! cit mai placut, indepartand lipsurile, ass ca mintea noastra
sa poata avea ragazul neaparat pentru a gusta frumusetile in
toata a for deplinatate. Ne procurase anutne fie-caruia cite un
cal de inutile ; luase cu el vr-o zece plaesi cu marl legaturi de
blanT, de oare-ce ne propusesem a petrece o noapte pe v:rful
muntelul. Mincarea si bautura nu lipsiaa nicl ele, incit nu era sä
ducem grija de nitnic Rita ceva, decit de a deschide cit mai largi
suflete noastre pentru a le adapa din izvoarele frumosulul.
Suisul incepe intal prin loc deschis care-0 da la fie-ce pas,
242 A. D. Xenopol

masura ridicarei deasupra pieptulul celui lat al pdmIntulul. Valea

se tot adiuceste, cimpia se tot intinde, riul Bistrita fsi subtie
necontenit brdul lul incoldcitor, schitul se tot micsureaza, turnul
bisericel scade meren din inaltime, si clopotul care chiamd pe
calugarl la utrinea de dimineall tale vazduhul cu sunete tot
mai limpezite de tremurul indepartdra pared ar rasuna din
alte lumi ma! bune, mai eterice, la urechile noastre.
Soarele rasarise de cat-va limp acum in dosul muntelul ;
dar cine-1 vedea ? Cad mormanul eel urias de pamant rostogolia
asupra noastra intregul sag con de umbra. Noaptea ce fugia
spre apus, Inaintea izbinditorului astru, i§I tragea Inca poste ca-
petele noastre poala lunge! sale rochil, care se vedea cu alit
mai bine, cu cit era incadrata, sus in vazduh si departe spre
ses, de razele ce o tot ingustaii mereti.
De la o vreme orizonul incepu sa se incbidd, cand de un
pile de arbor), cind de un altul, papa ce el se stinse cu totul
in desisul padurel, in care inaintam pe o carare ingusta si asa
de cotigitoare, de nu se vedea drumul nici la 10 pas! inainte.
Pferduram masura inaltimel ce urcam, de si simtiam, la plecarea
spinarel cailor si la sufletul for tot mai grew, ca ne ridicam fard
incetare de-asupra regiunel locuite de obiceig de oamenl. 0 li-
niste deplina cuprindea codrul : nici o miscare nu turbura o-
dihna nature! prin care treceam ; nici un freamitt nu atita vaz-
duhul, §i in aceasta tacere de mormint, rasuna asa de sinistru
pasul cailor nostri, ca el parea a numara clipele, ce ne apropia
de o prapastie in care trebula sa ne prabusim. Nimenea din not
nu rostia nici un cuvint, cad cuprins de fiorul incintard, se
lasa cu totul in prada el, si nu voia sa-si mai aminteasca prin
rasunetul glasulul lul ca e om pamantean, ci se cufunda in far-
mecul ce-I stramuta, din lumea realitatel, in lumea visuluT si a
inchipuirei.
Un jder frumos cu pene la urechi tintia asupra noastra
ochil lul sticlosl si lucitori, si eel ce mergea in frunte nu se
putu opri a striga : hid lupu. La acest strigat al sag pornit
din un frumos glas de has si redind o vocals adinca si rasu-
natoare, un clocot al padurel intregi raspunse ca o tainica in-
fiorare : lupu ; apol mai slab si mai indeparta a doua oars iarael:
lupu, careia H uvula o clocotire ce se raspindi catra cotloa-
nele mai ascunse ale codrilor, pand se pierdu in un freamdt
usor ca un sopot de vint. Apo! totul reintra in tacerea de mai
inainte, par-ca ar fi vrut sa ne spund, ca sä nu turburam linistea
muntelul, cad cea mai mica a ei atingere it doare chinueste.
Mersul prin pddure tinu vr-o tret oare ; apoi desisul ei
incepu a se rani. Razele soarelul strabatura prin frunzis, poleind
cu aurul for cind un trunchig de copac, cind zugravind pe mu-s-
chiul col verde cite o mare rotocoala galbena, cind sclipind pe
alamurile capestrilor cailor ca o stea cazuta din cer. Dunga al-
bastra ce raspundea in vazduh la cararea pe care urcam se
 Un suis pe Cia,hlau 243

largea odata cu dinsa. Pe icl pe colo lacui mai marl' aparean

pe pinza albastra, care se tot latian si intindeau, pana deodata,
la o ultima opintire a tailor, peste un climb mai drept si mai
ripos, intregul ocean al cerulul se arata privirilor noastre.
Soarele era prins pe fata lul de safir ca un urias briliant care
insa trimetea, nu numal raze de lumina pe negrul pamint, ci it
coperea si cu caldura ce izvoria din fierbeea lor.
Esisem din codri, si o priveliste mareata ne incanta vede-
rea si ne cuprinse sufletele. In fata noastra muntele isl arata
Inca inghebosata lui statura, asa de mare si de puternica ca si
sand nu ne-am fi fost tint patru oare pe ripoasele lul coaste,
si pare ca acuma ar fi trebuit sa-I incepem suirea. Din daraptul
nostru -dar tine ar putea indrazni sa prinda in insirarea icoa-
nelor Erase de lenesul condein, impunatorul tablou ce se desfa-
sura ochilor nostri ? Totul se schimbase ca prin minune. Ori-
zonul se intindea la departarl neinchipuite, peste care ceata di-
minetel aruncase valul el stravezifi.
Prin el se zarea firea aevea ca un vis din alte luml. Bistrita
albia in departare ca o dungy sclipitoae ; dealurile printre care
ist facea tale, Wean ca joaca in preajrna el, sub tremurarea
vazduhului infierbantat ; pe campiile ce se desfaceati la poalele
muntelui, se vedean din departare in departare, pe verdele albit
Inca de abuil diminetei, pilcurl inchise ca pete de umbra, nu
insa coborite din nouril calatori, ci inchegate pe pamint din
verdele inchis al padurilor de brazi. $i aceste pete se introlo-
can din ce in ce, cu cit se apropian de Ceahlan, pentru a se
prinde apoi in o mantie uriasa ce invalia in poalele el, bogate
in incretituri, pulpele si coapsele inaltulul munte. 0 boare u-
soar a, nesimtita cit mersesam prin padurc, coboria din piscurl
catra vale, stimparind ea acuma in loc de umbra, arsita soa-
relul de Julie.
Caii parura ca dobindesc puteri none, care le eran insa
si de nevoie, de oare-ce suisul devenia mat anevolos. Cotigiam
o prapastie uriasa de peste o mie de metri adincirne, ]a local
numit Stanile, urcind mere in sus si marind infioratorul
abis, cu toate ca vii furile brazilor ce-I captusian fundul sa-
manau cu o saltea motile si catifelata care te ademenia pare ca
a te culca pe eade sigur pentru vecie.
Pupa mai bine de doua oare, ajunsi la un loc de tot grew
de trecut, din pricina ingustimel cararel, ne pedestriram J) ti la-
saram call in voia lor, spe a merge inaintea noastra si a cerca,
dupa obiceiul lor, cu copita, pietrile ce puteati sprijini piciorul,
si pe care apoi si not puneam pe nl nostru. Esiti din aceasta treca-
toare care parea ca voia sa apere de aLingerea omeneasca tai-
nele piscului, se desfacu dinainte-ne cu tapsan lung si destul

1) Cuvant intrebuiutat de Ureche in descrierea 1110.0 de is Ma

rienburg.
244 A. D. Xenopol

de lat, vatuit cu un muschiti gros si dulce, in care piciorul se

afunda pana la glezne. Eram pe virful Ceahlaulul.
Cit temp lungisam cararea pe Stanile, nu prea avusem
ragazul trebuitor pen tru a arunca ochii in departare si a ne bu-
cura de frumusetele vederil. Haul ne atragea cu gura Jul des-
chisa, cu toate ca dupa povata lul Albu nu ne uitam la el.
Dar totusl el ne chema pare ca spre funduT, ademenindu-ne,
cum ademenia zinc apelor pe pascarul lul Goethe, cintandu-1 cu
voacea el fermecata
Ah ! wastest du wie wohlig's ist
Dem Fischlein anf dem Grund
Du stiegst herein so wie du bist
Und weirdest erst gesund.
Dar acel glas fermecator al negreT adinciml rascolia in fun-
dul sufletelor noastre simtimintul pastrarei scutnpei noastre
fiintl, si cind acest simtimint se desteapta in ea, care altul maT
poate sa-1 stea in fata ?
De indata insa ce latul piept al muntelul se intinse sub
pasil nostri si siguranta alunga temerea turburatoare. ne arun-
caram ochil in partea pe unde .urcasem, apoi mergind inainte
se desfacura si alte orizoane, pana ce acatarindu-ne sus pe stanca
Fanaglzia, intregul rotund al pamintului putu fl imbratisat de
privirea vultureasca.
De o parte se intindeau gramezile de muntj al Transit-
vaniei, ingustand orizonul prin bogata for ostire ; de alta se la-
tia o eimpie nesfarsitii care se atingea, departe sub Rasarit, cu
valurile Mare! NeaTe. Inchipuirea noastra, ajutata si de jocul raze-
lor solace pe alburiul indepart.arel, ne dadu inselarea ca intea-
devar cmiscatoarea singuratate» stralucia la marginile vazute
ale patnantuluT.
Dupa o gustare, adapata cu apa cristplina si rece ca ghiata
ce tisneste de sub stinca Panaghiei, fie-care dintre noi se duse
in cotro it purtara picioarele, impins de .o tainica imboldire,
de a raminea cite-va clipe singur feta cu mareata priveliste ce
se desfasura inaintea lui.
Din lumea unde traiam obicinuit, disparuse unul cite until
toate elementele el aleatuitoare : mai intai rasunetul civilizatiei
omenesti, en drumuile el do fier, cu orasle, casele, trasurila
si celelalte indemanari ale vietel ; dar mai disparuse si Hurtle
care brazdeaza uscatul cu vinele for de apa, ca' dunga Bistri-
teT se stinsese in selipirea nehotarita a intregului ; nu maT putin
se topise si undularile pa mintulut cu vaile si cu dealurile Jul. Apoi
haina lul devenise una si aceeasT, contopind ses si padure in
invalislil de un verde tot mai paliJ si mai sters, cu cat se in-
tindea orizonul. Se staniese apol si glasul elopotulul din vale, si
fosnitul sec si uscat at brazilor si murmurul piraelor ce se co-
 Un suis pe Ceablat 245

boriaU spre vale din prapastioasele coaste. Vederea era muiata

in tin tot nedefinit, iar lumea sunetelor amortise cu totul. Rama-
sPse numal osatura parnintulul, asa cum se alcaluise ea in
vreinurile geologice, in rnutenia lumei de atone, cind nu era nicl
o urecbe ca sa patrunda sunetul. Ramasese numal soarele sus,
si pamintul jos; rostogolindu-si uriasa rotunzime, pen tru a o in-
calzi pe rind toata la fierbintala razelor luT. Omenirea pare ca
disparuse, si corpurile cerestl urmaii singure jocul for maret in
spa tiul nesfirsit. Auziam pareca sunetul adinc si armonios produs
de invirtirea greolulul pantnt in jurul osiel sale, si in aceasta
singuratate infioratoare, imi fu fries de mine insumi ; cacl pare
ca ma intrebam : cum a !Mut natura sa nasca o fiinta care sa
oglindeasca in ea koala a el maretie ; sit se cutremure de dansa
si sa patrunda prin ea, mal deparle, catra cel nevazut, pricina
zemislitoare a tot ce exists ? Ce stint eft ? Om, sau poate chiar
Dumnezeul acela cats care ma inrhin ? MA inspaimintam inain-
tea propriel mete rnariml, adapostita in o coaja atat de subreda,
in o viata alai de scurta §i de trecatoare, Si cu toate aceste in
clipa pripita a traiului nostru, putem inamoli toata povara ani-
lor trecuti care s-a scurs pe suprafata painintulul!
Fara de vole iml rasuna in minte frumoasa poezie a Ririe!:

ZBUCIF
Codrul plinge, roata linnet se tot vaela inerea
CA nu poate sa, desprinda niel un cerc din jurul sati ;
sa-1 azvirle peste stele, alte lumt sit- njghebe -n pripg,
SA le ele lara51 soril sub lucinda for aripa.

Roata muge inainte, codrul plinge tot merea,

CA nu poate sa desprinda nict tin par din trupul saa ;
Sa-I azvirle peste stepe, alte luml sa-ajghebe-n pripd,
SA le ele larast vintul sub grabita hit aripa.

Codrul plinge, roata muge, amid zbtrnille mereu

Cunt de vecinicia toata na fost scrisa 'n veacul sail ?
Cum de dat 1-a fost lui oare, sa le vada-n sir pe toate
Ititre-un rasarit cu noun si intreun apus cu noapte ?

De ce 1-a fost dat ca anit sa-1 astepte tot cu rIngul

far cind el se due in cirdurl, sa nu-I mat ineapa gindul ?

Codrul plinge, roata muse, omul zbienaie mereti,

CA putere ail in sine.... dar nu ail precuts el vreil.
246 A. D. Xenopol

Un sunet de corn imi aminti ins& ca nu sint cu totul

deslipit nice de pdmint, nicl de ornenire. Ne chema ca sa ne
strAmutain spre celalt capat al muntelui, spre a ne deprinde
cu vederea fiorosului Joe pe uncle trebuia sä coborim a doua
zi. In drum, culeseram mai multe flori de albumita pe care unil
din not le ajunseram nu fara a pune in cumpand vista sad sa-
natatea noastra. Dar cind esti tinar, ambele aceste bunuri par
a fi asa de bine in stapinirea noastra, ea nu ne teniem a in-
frunta primejdia de a le pierde. De si indepartarea nu era mai
mare de doua kilometre, zabava noastra, in gustarea si cautarea
frumosulul facu de intarziardm mull in aceasta preumblare, si abia
cind soarele se coboria in marea muntilor din spre apus ajunseram
la capatul din vale at pisculul. Aice ne puserdm la taiat jnea-
pani, un fel de brazi mid si carciti ce cresc pe varful muntelui,
si in curind un foc mare incunund fruntea feciorelnicd. a
Ceahldului.
Un vint ce se ridicase in aerul eel subtire si asa de usor de
miscat al virfulul, atita tot mai tare pojarul aprins de not si pe
care -1 hraniam mered, cad simtiam cum, odata cu umbrele, se
lasa pe munte si o simtitoare rdceald. Un potop de scantei pirii-
toare ca niste petits ce pocniafi din rasina jneapdnilor era repe-
zit din rug catre vale, ducind ptind departe stelele de pe pa-
mint, sub selipirea tovardselor for din cer. tiSi chid ma gindiam
ca pentru ochi nu era o mare deosebire intre unele si allele; ca
tot atit de marl si de lucitoare erad si scapardtorile din amna-
rul lemnulul aprins $i acele ce esise la inceputul inceputurilor
din amnarul Dumnezeirel, imi dadeam sama de micimea fiintel
ornenesti, de a carela marime ma cutremurasem cu o clips mai
inainte, de oare-ce eram in stare sa asamdluesc nesfirsita ma-
rime a universulul cu nesfirsita micsurime a unul product
omenesc.
Ce bine mai prinsera blanile luate de prevAzdtorul prietin
pe virful Ceahldulul si de care unii din not facuserd haz, find
chiar in dricul verei. Ne invaliram decl la spate cu despoierile
dihaniilor padurilor si, prdjiti in fats de pilpdirea jarateculul
arzator, dormir.am pe salteaua de muschiii, in aerul eel vid si
lute al inaltimei, de sigur mull mai bine decit in paturile
de a casa.
Ne desteptaram a doua-zi inainte de rdsaritul soarelui ; ne
udaram fata si ochii cu apa neinceputd din recele izvor, va-
zuram roata cea mare de foc rostogolindu-se din cea parte a
lumei pe orizonul nostru si innecindu-1 in un potop de raze lu-
minoase ; priviram la desfacerea negurilor de pe intinderea ne-
marginita si ne minunaram de repejunea cu care ele urcati inal-
timele vazduhului, spre a se inchega in straturl albe de nourl.
ba in curind o priveliste din cele mai stranii ne cuprinse ve-
derea. 0 pinza de aburi se intinse sub picioarele noastre, ful-
gerele ce se incrucisail sub not si tunetele care in Joe de a co-
 Un suis pe Ciahlaa 247

bori bubuiturile for care urechile noastre, le inallati spre eye,

ne aratati ca o ploae repede si naprasnica stropia pamintul, pe
cind not pluteam peste nouril din care cadea, scaldatl in lumina
si in ealdura soarelui.
Pe la ameaza ne pregatiram de plecare. Clina cea rapoasa
si prapastioasa trebuia coborita pe jos, in partea el mai apriga,
cad Wari se putea sa lunecam peste capetele tailor. 0 porni-
ram deci in sir, unul dupa altul pe poteca ingusta ce luneca pe
valea in spre Hangu. Intilniam in cale mulle pietre cazute din
stancile de pe varful muntelul, din care unele se uprise tocmai
pe marginea unul povarnis peste care, data an fi trecut, s-ar
fi prabusit tocmai in fundul unei prapastil adincl, insa tainuite
prin un huceag ce-I acoperea gura. Veni in minte nu stir' tarur
din noi, sa rostogolim uua din aceste pietre in haul de sub ea.
De cuvint, cu totit ne prinseram sa facem aceasta isprava, fara
a ne gandi ca piatra ar fi putut zdrobi, in caderea el, nu numai
vietatile padurel, dar chiar vre-un om ce ar ti ratacit poate prin
acele locuri; dar tinereta unde se gindeste ea la urmarile mai in-
departate ale placerilor ce o farmeca P Piatra pe care puseram
()chit se tinea foarte putin de pamint si craft destule cite- va
zdravene opintiri pentru a o zmulge din loc. Se pusera mai multi
din not la impins piatra, iar unul mai hatru,cu rusine o ma -
turisesc, erani chiar eao tragea spre el din fata, tocmai in
cotro trebuia sa se desprinda. De- °data bolovanul aplecat peste
linia cumpanirel lul si deslipindu-se de radacina in care parea ca
se tine, zbura spre vale. Eri disparuiu sub dinsul dar ma seu-
laia lute, ros la fata de rusine si de Erica si scuturandu-ma de
tarna ce me acoperea.
Albu se repezi spre mine, palid ca un mort, nevenindu-I sa
creada ca erani Inca via. Da ce-al patit Alecule ? Ce prostie,
sa tragi to piatra in spre tine !" Acuma vedea ca fusese o pros-
tie; nu atuncea rind ar fi trebuit. Ma incunjurara cu totif, eau-
tindu-ma si tragindu-ml nianile, scuturindu-mi picioarele de par'ca
vroiaa sa ma. dihoace, spre a se convings ca eram teafar ; ca
nu-mI rupsesem nimic, nict nu-ml sclintisem vreo incheletura.
Din fericire nu patisem nicl o dauna insemnata; dar eram zdrun-
cinat in tot corpul mea si temuram ca varga, din prieina ca-
derei in dosul unul trunchia de arbor, de care piatra lovindu-se
in zmulgerea et, sarisenorocul meapeste mine. Peutru a cobori
insa mai departe, trebui ca dot sa ma dun de sub brat si liana
devale, tot nu eram sigur Did cu Dici tovarasil met, ca nu-ml
zdruncinasem sanatatea; dar nu fa nimica, si ma aleseia numal
en spaima.
Aceasta inthnplare arunca insa oare care val pe buna noas-
tra vole ; .risetele devenisa mat rani si mai silite si ajunseram
la Hangu cu mintea ceva cam apasata. Se rascolise doar in
not larasl simtimintul pastrareI individuate, in mine ca eel patit,
in tovarasir mei, prin o rastringere asupra propriel for flint!.
248 A. D. Xenopol

De cite orl insa ne intilniam trial tirziti acel ce facusem

urcarea Ceahlaului, si ne amintiam de primejdia prin care tre-
cusem, rideam si glumiam asupra el. Timpul prefacuse spaima
de alta data, simtimint neplacut, in un izvor de desratarl, cum
are el insusirea de a preface :
«Uritul cel de astazi facindu-I mini frumosD,
aceasta cu atata mat mull cu eat un simtimant dureros se a-
mesteca oare cum fara drept in o retea de frumuse(e, ca acea
neuitala pe care ne o intiparise in suflet frumosul Ceahlau.
A. D. Xenopol.
 Cum se scrie romanWe

I este grefl sa scrie romaneste celul ce nicl

in copilOrie, nici in tinerete n-a trait mai
ales la tarn in mijlocul poporului, caci prin
deprinderea cu gralul via at poporulul, se
,
dezvolta simtimintul de limba, care ne face
431, destolnicl de a reproduce cu usuratate cugetarile.
-11k

Nu ni-e insa destul simtimintul de limba pentru ca

sa putem scrie romaneste.
loan Creanga, Petre Ispirescu, Pop Reteganu, Sima
alul Ioan, Jipescu si alti scriitorl asa zisI poporall, desi au
mull simtimint de Umiak nu scriu romaneste in adevaratul in-
tales at cuvintulul. Scrierile lor, on si care ar fi ca fond si ca
forma valoarea for literara, nu sint intelese de tots Romani!
de o potriva, si ca limba sint numal un pretios material de
studiti. Citiudu -le cu staruinta, ni se dezvolta simtimintul de
limba si ne dumirim asupra felulul de a reproduce in romaneste
starile sufletestl.
Vorba, pe care o gasim la tot[ acesti scriitorl, e fara in-
doiala romaneasca, intrebuintata de totl RomaniI in acelasT in-
teles; putem dar sa ne folosim de ea WA de sfiala. Formele
particulare insa, pe care nurnal la unul orl la altul dintre dinsif
be gasim, desi adese-orl pline de farmecul originalitatil, slot
provincialisme, de care ne folosim numal rand voim sa caracte-
rizain orl sa luam in batale de joe lucrurl locale.
Nu e dar cu putinta sa scriem bine romaneste, fara ca sa
fi citit cu destula staruinta scrierile de felul acesta.
Limba literara a noastra nu e insa numai fixarea graTuluI
250 I. Slavici

via al poporului, ci totodata si rezultatul unel lucrarf literare

urmate in timp de peste trel sute de anT, si nu sint putine for-
mele, care saft perdut din graiul via, dar se pastreaza si aft sa
fie pastrate in scrierea romaneasca e o indrazneala neiertata
sa volestl a lua parte la continuarea acestel lucrari, fara ca sa-ti
fi dat mai inainte silinta de a to dumiri, ce s-a facut paua -n
ziva de astdzi.
Cronicaril si traducatoril in romaneste a cartilor bisericestl
n-au osteoit numal pentru contimpuranil Ion, ci si pentru nor
eel ce trim azi, si sfinte au sa ne fie formele, pe care le gasim
si-n psaltirea de la Scheia, si-n publicatiunile lul Coresi, si la
CronicarT, si la Dimitrie Cantimir, si la *inkai, si la scriitoril
din zilele noastre.
Avem sa citim cu staruintd, data e vorba sa stim, care
sint aceste forme sfinte. Chiar si dac-am avea dictionarul limbei
romanesti, acesta nu pentru scriitori, ci pentru cetitort are sa
fie facut.
Gasim fara indoiala in scrierile mai vechi si matte arha-
izme, forme invechite, de care scriitorit de astazi nu se mai fo-
losese. Avem iosa sa le slim si pe aceste, cacT are sa ramiie
in limba noastra arhaizmul, care e totodata si provincializm, si
atuncl, trod nu gasim In graiul viii o vorba pretutindeni intre-
buintata, tot e mai bine sa ne folosim de vorba intrebuintata
de parintil nostri si de unit dintre fratil nostri, decit sa ne
pocim limba impestritand-o cu vorbe straine, pe care numai
putini dintre Romani pot sa le intaleaga si care schimba muzica
limbei noastre.
Limba celor do! Costini, a lul Neculcea, a lul Canta, a
bolerilor din timptil tut Mateiti Basarab si din al Jul Constantin
Brancoveanu, ba chiar si a lul Alecu Beldiman, e plina si bo-
gata-n sunete melodic insirate, incit e o multamire s-o rostesti
si incinta auzul. Ne mai find deprinsi cu muzica acestel limbs
vorbite de eel mai alesT dintre strabunil nostri, nor nu mai
simtim nepotrivirea neologizmelor si ne-nchipuim, ca ne cut-
tiva m limba si o poleim tocind-o prin suprimarea sunetelor,
care it daa tarmecul particular. Ast-fel pe la judecatorii, prin
intrunirT, in parlament, la conferente publice, ba pan. chiar si
 Cum se scrie romAneste 251

la teatru si pe catedre, se vorbeste o limba saracd in sunete

si pitigAiatd, care abia mai seamana a romaneste, si mult.dmi-
rea de a gusta frumtEetele limbel romiinesti n-o mai gdsim de
cit prin biserici, cind se-ntimpla s'o auzitn rostita de vre-un
preot care stie sa citeascd.
Li se va fi trecind impestritarea limbei celor ce-n pripa
rostirer aleg vorbele pe nimerite, le-ntrebuinteazd dupa imboldi-
rile motnentane si le-nsira dupa cum le yin ; acela insa care
scrie, si mai ales acela, care iea parte la lucrarea literary, trebue
sa -si lase ragaz, ca sa" faca alegerea vorbelor cu toata cumpe-
nirea din intreaga comoara a limbei, sa tiny seamy si de ye-
chile deprinderi in cola ce priveste intrebuintarea for §i sa-s1
alcatuiasca fraza potrivit cu fires cea adevArata a limbei noastre.
Ni-am imbogatit faca indoiald limba imprumutand dim-
preunti cu stiintele moderne si comoara de termini technic! ; ar
fi dar zadarnica si astfel si lipsita de ratiune, silinta de a scipa
de neologizmele, care se prezenta ea niste pete in vestinintul
curat at limbel noastre. Urzeala limbel avem insa s-o ludin din
gralul viii al poporulul si din scrierile batrinilor intalepti, Tar
neologizmele n -au sa intro in ea deed, ca fire de bdtaturd, si e
destul sa citim, ca sa ne Tubim limba si sa nu ne mai folosim
de neologizme decit in putinele cazurl, in care avem neaphrata
nevole de ele.
3. Slavic!
 NOTITA BIBLIOGRAFICA

Calendarul lui Samuil Clain

1806.

ntreprinzind calatoril sistematice prin Ba-

1 nat pentru cercetarl literare, mi-a succes
a descoperi in partite Fagetului comuna
Sintesti, (Carasi- Severin), Calindarul feri-
citulut de vie memorie Sanwa Clain et Micu
tiparit la Buda in anul 1806 format 8°. Unic exemplar
complect carele ni s-a pastrat pana acitma.
Despre acest calindar aflu scris de raposatul domn
Timoteia Ciparia in Acte,si fragmente pentru istoria
biserica romane" Blaj 1855 pag. 140 urmatoarele :
«Sainuil Clain incepura la anul 1806 a tipari linga Calin-
darul de Buda, unde pe atuncea sa tinea ca censor si revizor,
Istoria Romanilor romaneste dupa textul istoriel mal scurte, ci
murind el in acelasi an m 17 Matti, nu o a putut continua. Au-
torul eugeta a o da pe Meet in coale adausa la calindariu, care
apoi sa se lege intruna. Calindarul acela cu istoria 1 -am avut,
(T. C.) ci a perit sub revolutiunea din 18138 acasa in Blaj. Titlul
cartii era : Istoria lucrurilor psi intimplarilor Rom'anilor pe scurt
apzatei qi din multi vechi §i noY scriitort culeasa pi scrisa de
par. Samuil Clain de Sad Buda 1806. 8° Partea I si Ila § 6
pag. 1-40k.
 Calendarul luI Samuil Clain 253

Exemplarul aflat de mine e complect si are urmatorul titlu

tIstoria, lucrurile ¢i intimplarile Romanilor pe scurt a-
sdzatei g din multi vecid rsi not scriitori culeasei ¢i scrisd de
parintele Samuil Clain, de Sad kromonachul din mcindstirea
Sfintel Troitie de la Blaj. lard acuma in Buda la eraiasea tipo-
grafie a Universitatif din Pesta, censor si revisor Oirtilor ro-
manestl la Buda; In craiasea tipografie a UoiversitateI din Pesta
1806. Cuvant inainte. Catra Romani
Socotind zisa acela a filozofulul, carele a zis, ca urat lucru
este Elinulul sa nu stie elineste. Adevarat si Rotnanulul bine
sa poate zice, ea urit lucru este Romanulut sa nu stie inceputul
salt, sa nu stie neamul sau, ca vedem, ca toate neamurile cele
iscusite aft scris lucrurile, si intamplarile m.41 marilor sal, si se
cuvine aceasta ornului cuvintatorl, care are minte, ca istoria
este dascalul tuturor lucrurilor, si a celor bisericestl, si a celor
politicestT, ca ea nu numal cu cuvinte, ci si cu pilde adevereaza
cele ce invatia. Acest lucru cugetanduI eft am socotit, ea acum
mai intat sa daa incal pe scull oare-ce eunostintia a neamulul
met' eel romanese, de vreme-ce multi sint, care pana arum
doar' nici atita cunostintia de neamul sett nu aft.
Poate ea se vor afla unit cu simtire tocmal dobitoceasca,
de vor zice, : ce foloseste a sti cele ce aft fost, si aft trecut ?
LIMt ca acestia sint tocmni dobitoace, ca numal dobitoacele nu
stiu lucrurile, si intamplarile mal marilor sal. Ci sa las acum
pe niste neintalegatorl ea acestia, care nu vad, ea insusI Dum-
nezeil au poroncit lul Moisi si la alti barbati slinti sa scrie
Istoria neamulut for celor jidovese.
Deci to o cuvintatoriule Romane primeste aceastil putin-
tica, dar Cu multi osteneala, si privighere adunata istorie a
neamului tad, care cuprinde inceputul si statur Romanilor celor
distaiU, apol descalecarea for in Dacia si intituplarile si starea
for pana la vremile noastre. Si de pot', at lu to nevoeste, aft
de nu poti Inca' indeamna si ajula pre altii, cari pot ca teal pe
lung lucrurile, si intimplarile neamulul romanese sa le scrie, si
la tot neamul cunoseute sa le fad], ca eel bunt sa se laude si
sa se urmeze; iar eel far si nevredniel sa se rusineze si sa in-
ceapli a lepada simtirea cea dobitoceasea, si a fi oameni si
254 Emilian Micu

Romanic, adeca deplin si intregl, .si sa nu se tavaleasca tot jos,

ci sä se radice, si sä priveasca «micsiorarea si calcarea nea-
mulul nostru celul romanesc, care odata si el sä numara intre
puternicele neamurl si intre oamenil eel tart, si intre eel Intie-
leptI si invatiatl; car acum atata de supus si de ocarit este si
cu atata prostie incarcat, cit nici invatiatura, nici scintia, nici
urma, nici leg', nici orinduiala, buns intru tot neamul, carele
sa zice astazI roman, nu este, ci ca niste nemernicl, si orbl
intrun labirint invirtindu-se si infasurindu-se de la straini si
de la Varvarl doara si de la vrasimasil fieamulul nostru cer si
sa imprumuteaza si de carte, si de limba si de invatiatura ; o
grea si de dureroasa intimplare sint aceste cuvintele Metropo
litulul Targovistel Theodosie in cztvairtu/ catra Serban Voda la
anul 1680 tiparit in Bucuretl.
«Acestea fieste-cine privindu-le i se va face jale de mic-
siorarea de acum, si cautind la bun nearnul, si marirea Orin-
teasca cea de demult, se va nevoi prin invatiatura si prin mes-
tesiugurl, si prin alte marite si de lauda fapte cu care paintil
aceia al nostri aft stralucit, a dobandi dintru aceiasl, ca dintr'o
mosie parinteasca, catu-sl de cat, ca mull este a fi nascut Roman,
cum invatiam dela insusl Pavel Apostolul, care macar ca era
nascut din samintie jidov, tot se Janda, si cinste isi Linea, Ca
cu numirea este nascut Roman (Fapt. Apost. cap. 22).
«Ca cu adevarat a se naste din sange de Roman mull este».
eAtque equidem Romano nasci sancvine multum est». (Inquit
Alexander Cortesius de Landibus Mathiae Corvini).
Cuprinsul special al capetelor i paragrafelor e urmatoriul:
Scurtii cunoscintia a istoriet Ronuinilor, Partea I-a De unde, si
cum s-a inceput, si s-a inaltiat neamul Romanilor § 1. Stricarea
Troici (pag. 1) § 2. Enea si Antenor merg in Italia (pag. 2) § 3.
Enea iea sies muere pe fata lul Latin (pag. 2) § 4. Enea pere in
bataie cu Ascanie (pag. 3) § 5. Amilie si Numitor (pag. 5) § 6.
Nasterea si cresterea Jul Remus si a lal Romulus (pag. 6) § 7.
Numitor cunoaste pe nepotiI sal (pag. 7) § 8. Inceputul Rome,
moartea lul Remus (pag. 8) § 9. Zidirea Romel (pag. 9) § 10.
Asezarea turburarei pentru moartea lui Remus (pag. 10) § 11.
Rapirea femeilor Sabinence (p. 10) § 12. Bataia Sabinilor cu
 Calindarul lui Samuil Clain 255

Romanic (pag. 11) § 13. Moartea luT Romulus (pag. 12) § 14.
epte tray, cari dupa Romulus at stapanit (pag. 13) § 15, Con-
sulil, Dictatoril, Magistril si Tribunil (pag. 16) § 16. Decemviril,
Tribunil Militares (pag. 17) § 17. Dacii yin la cunostintia Ro-
manilor (pag. 18) § 18. Imparatil Romani (pag. 20) § 19. Impara-
tul August (pag. 20) § 20. Alti imparat1 al Romanilor (pag. 21-24).
Partea a Ila _Bata/ilk Romanilor cu Dacii. Descalecedura
§i cqcizarea Romanilor in Dacia.
§ 1. Bataliile Romanilor cu Dacil rand at imparatit Do-
mitian (pag. 25). § 2 Bataliile imparatuluI Traian cu Dacil (pag.
27). § 3 Dad! fac pace cu Romanil (pag. 28). § 4 Dacii nu tin
paces facuta cu Romani (pag. 29). § 5 nu e nimic on e smin-
teala, on censura a eliminat intreg acest paragraf (pag. 30). § 6
Traian face pod de peatra peste Dunare. Bataia cea mat de pe
urma cu Dacii (pag. 31-40).
Dupa finitul istorie! face Samuil Clain o insciintiare despre
unele carp care sa afla de vindut la Tipografia craiasca din
Buda, precum urmeaza Insemnarea cartilor care se afla de
vindut in Craiasca Tipografie :
1. Aritmetica romaneasca si nemteasca (Viena 1777 ?) e-
ditia 1Ia 1785.
2. Cartile de scoala pentru prune! romaneste si nem-
teste (Viena 1781).
3. Cartile de cetit sat Lese-Buch rornaneste si nemteste
(Viena 1788).
4. Carte de folds pentru Dascali (Viena 1785).
5. Carte de rugaciuni pruncilor care incep a invata (Viena 1781)
6. Prepisuri ronianesti care sa cuprind in 9 darabe.
7. Table deplin a slovnirei. Scrisoare Frumoasa (Viena 1784).
8. Tabla de slovnit.
9. Ciasloave mici (Viena 1793).
10. Psaltire bogata (Viena 1793).
Aceste urmatoare cartl acum se lucra la tipografie :
1. Acatist pe baffle frumoasa, cu slove rosir si negre. (Sa
pare ca au aparut in 1807).
2. Ceaslovul cu Coate cele trebuincioase, pe hartie frumoasa
si cu slove rosil.
256 Emilian Mien

3. Chatechisrn pentru scoale. (SA pare ca e o reproducere

de pe cel din 1774, 1777, 1785 din Viena).
4' Inviiticiturt sari Ceizanit peste an foarte frurnoase ale
Area cinstitulut pdrinte Sanwa de Sad! (Prin urmare Sj Clain' a
scris Predice peste an ! Ce sa vor fi facuL dupa moartea sa, nu
am putut afla pana acum ? De cumva nu vor fi cele ce le-ad
tiparit Petru Major pe numele sail la anul 1810-11 in 3 vol.
care chiar acum se tiparesc cu litere latine la Cluj prin dl.
Dr. E. Daian).
5. Mineiul cel mare pe 12 luni din care pe 9 'urn' sunt
deja tiparite ; jar celelalte luni cat de curand se vor ispravi, si
se afla de vandut la dl. Ioan Molnar doctor de ochT in Ardeal
la Sibiti.
Calendarul acesta acuma se afla trecut de la mine la Bi-
blioteca liceului V. A. Urechia din Galati.
Emilian YiCU
preot
 Eminescu la M-rea Neamt

rin 1883 bietul Eminescu fusese lovit de o

cruda boald ce nu 1-a lasat in odihna pana
la sfirsitul vietel sale. De la acel an, Emi-
nescu traia numal prin case de sanatate.
A stet destula vreme si la M-rea Neamt,
' uncle, nu ie vorba, era tratat mai omeneste, decit
ceilaltt bolnavY.
Se povestesc multe pe socoteala lul Eminescu,. cit
-' limp a stat la ospiciul de alienati din M-rea Neamt.
De anT de zile, vara mi-o petrec In aceasta localitate si,
lmpins de curiozitatea de afla tot noT lucrurT despre viata a-
cestul om, m-am pus cu toata inima sa rasfoesc mintile acelora
ce 1-ad ap.ucat, pe aid doer mi-or spune eT ceva noti. Asa, in
privinta chipulul cum isI petrecea zilele, se dad amanunte, ce
pana acurna Insa, nu si-ad lual. Inca chip de adevar.
La 5 dimineata era treaz. Se imbraca asa pe tacute, umbla
alit de incet, par'ca i-ar fi fost necaz sa trezeasca pe ceilaK1
bolnavi ; cat era de bun in nebunia sa. Nu putea suferi odaia.
IT placea aer, lumina, natura. lesea in cerdac si se plimba
de-alungul lul, ceasurl Intregi, recitind versurl, orl, poate si
versurl, pe care nici nu le-am vazut puh sate.
Aceasta plitnbare, dimineata, tinea neintrerupt vre-o ii
ceasurl, fara fact o clipa de odihna, fara nici un popas in
inersti-1 nervos, pana ce, in cele din urma, de oboseala tre-
2
258 Rudolf Sutu

buea sa se supue clopotelului, care striga pe bolnavi la dejun.

Vara li se servea, ca si azi, prinzul in gradina.
0 masa lungs de Iemn, era asezata. In mijlacul gradinei,
iar peste (Musa se puneati tale o lingura de lemn si o cans
pentru apa, care inchipuiaii tacimul fie-carui bolnay.
La dejunnl acesta, nu era zr, ca bolnavil sa nu se sfa-
deasca, ba mai mull, sa nu se apuce la Wee, din pricina vre-
unel bucatele de pine, on din motivul ca. un vecin ar fi capatat
o portie mai mare de mincare.
Eminescu minca foarte putin. Fire blinds si impaciuitoare,
dinsul da de multe on din mizerabila lei portie, acelor bolnavi
lacomi, ca sa nu aucla glasuri de protestare, orl sfezi, si pe
deasupra, racnetele salbatece ale si mai salbaticilor gardienT.
Peste zi, daca.1 apuca foamea, se pilule pe din dosul spi-
taluluf, sarea gardul, apnea pe cimp, trecind Nemtisorul si
fuga -fuga se abatea la crismd de-si lua o jumatate de pine si
un pahar cu vin. Mai mutt ii tihnea aici acestea, asa pe negin-
dite, decal dejunul din gradina.
Dupa asa zisul dejun, se culca pang pe la 4, clod se trezea
si isi incepea iarasl plimbarea prin cerdac. Singurul sad prieten,
singura sa mingiiere in acest pustiu, era acest cerdac. Pe la
acest teas, cerdacul era al sail, cad ceilaltr bolnavi dortreaii,
Si, pe cind dimineata strabatea de-a lungul cerdacului.
ceasuri intregi, soptind mereu, dupa ameaza se aseza pe un
scaun, cu picioarele intinse peste coloanele cerdacului, cu minile
incrucisate si cu privirea riltacita in vazduh.
Clopotelul de masa apuca pe Eminescu in acelas loc, cu
aceias privire, indreptatd spre aceias parte. Se povesteste ca,
intr-una din zile pe cind sta el asa, un bolnav, dar rail bolnav,
scapase din flare si stapin pe libertate cum se credea, o lease
la sanatoasa. IsT planuise poate sa treats cerdacul si apol de
aid sarind In curte sa poata ajunge pe cimpul Nemtisorului.
Nebunul iesind, Bete peste Eminescu. Trinti scaunul sail,
birth la pamint §i pe Eminescu si o sterse inainte. LuT Emi-
nescu nici nu-I ',Asa. El ramase asa cum a vrut. nebunul. Doer
data, dupa o clipa de pauza in noianul acela de gindurf, el,
poetul nebun s-ar fi intrebat de ce aceasta schimbare de loc.
 Eminescu la Mrea Neamt 259

Suna ceasurile 6, cind mizerabila masa, cum o poreclise

genialul poet, aduna larasi pe toti bolnavil impreuna, ca sa-T
maT linisteasca hrana.
Eminescu se facea ca inesteca din gura, insa bietul nu
minca nimica. Era satul el de viata, d-apol de mincare ! Ce-I
mal trebuea ?
De la 8 sara inainte incepea timpul dud Eminescu se
simtea in culmea fericirel.
BolnaviT se alkali de vreme. Eminescu insa, linistit Si
tacut cum era, se ducea in cerdac si, in puterea noptef, se !Asa
leganat de cele mai dulci visurl si iluzil. Cerul si stelele era('
pare(' numaj, stapinirea sa.
Acum insa era nelinistit. Isf intorcea privirea mere(' in
alt(' parte ; nu-T ajungeaii stelele, if lipsea ceva mal puternic,
ceva pentru care a inchinat atita in sublimele-I versurl.
Cauta luna, care insa, la 'mute se ivea ceva mai tirzifi,
ceia ce facea pe Emine'scu, .sa plinga une -ort, salt plinga du-
rerea, necazurile, suferintele acestel desarte vieti.
dupa ce isl multumea sufletul cu ceTa ce cerea acest
suflet, dupa ce dinsul vorbise si se-ntelesese cu natura, ce-I mai
trebuia, ce mai astepta ?
Prinsese insa un obiceiu, ca, inainte de culcare, sa poata
auzi sunetul bucTuroului, venit din deal si sa nu adoarma decit
in armonia acestul plins si tinguitor emit:
Tingulosul buclum suns,
L-ascultam cu atita drag,
Pe clad lese dulcea luna
Dintro rariste de fag....
De abia pe la 2 dupa miezul noptet, it fura somnul. Pan&
s-adoarma insa, cerca versurT.
Nu-i vorba, cite gindirl eterne n -all ramas din fugitivele
bolnavulul de la M-rea Neamt.
Rudolf Sulu
 Inceputul teatrulul in Moldova
(Urma re).

XX.
+

414'

-01
:!14 n urma suceesului obtinut cu aceasta re-
' 0" ,
#)` prezentatiune, gustul publiculul pentru tea-
tru se aprinse si mai mull, si atit nobili-
o?: mea cit si toti Tubitoril de arta al timpulul,
staruira din toate puterile pentru a se
putea injgheba o trupa de actor! romanT;cari sa dele
macar din rind in dui reprezentatil in limba patriel,
pe linga reprezentatiile date in limba franceza de
trupde ce-sT urmail fora intrerupere stagiunile de
Tama in capitala MoldoveT. Se facu dar o asociatie, dintre elevii
Conservatorului Si diletantl in frunte cu Caragiali, pentru
dares a 12 reprezPritatii in limba romaneasca, compuse din co-
medir, melodrame si tragedii pentru care se si deschise un
abonament.
Dupa un studio de cite -va lunT, eY reusira a pregati un
numar de piese, si astfelitl incepura reprezentatiile for teatrale
prin cele luta! zile ale lune' Deeemvrie 1839, si le continuara
regulat cite odata pe saptamina, pans la sfirsitul lunel Martie 1840.
La inceput aceste reprezentatiunl furs primite de public
cu mare entuziasm, china cum se vede aceasta din criticile fa-
cute de foam tIe pe atunel Albina romaneascii, dar apol lucrul
incepe a se schimba, pubticul deveni maT pretentios, criticile mai
 Inceputul teatrului in Moldova 26 1

aspre. si chiar citata gazeta, care In inceput lduda pe diletanti,

acum ii sfatueste sir declameze potrivit cu haractirul ce-1 re-
prezinte, dind prin aceasta a se intelege ea actorif tie pe a-
tunci exagerau declamatia si gesturile for din cale afard, si prin
aceasta se faceali displact41 privitorilor.
Cu toate aceste, reprezentatiile diletantilor romanf merg
inainle, deli cam grew, cad nu avead elemente destule si bine
pregatite, precum si pentru ca repertorul ce-1 aveail nu era in-
destul de variat si atragator.
Dam aid tot ceia ce s-a seris in Albina romaneasca, des-
pre reprezentatiile acestor diletanti Ieseni, in care se vad cri-
ticile teatrale, si unele din plesele ce s -au jucat, precum si nu-
mele unoa din diletanti ce faceail parte din acea Societate
dramatics
Spre a nit se perde rezultatul eel bun la care in anil
trecuti, ajunsera in ambele Principaturf dramatics nationals, si
dorinta publiculul patriotic facindu-se intru aceasta mai vie din
zi in zi, diletantif acestef ate sou intrunit in sutietate supt di-
rectia unuia din madularile sale, drept care, in luna trecuta saa
inceput a se da pentru iarna aceasta, un abonament de 12 re-
prezentatif, ce all a se alcatui din plese cornice, melodrame si
tragedii, a caror reprezentatil se vor inchele in curgatorul
period teatal.
De atuncl plesele au urmat regulat odata pe saptarnina,
deli avea sa se lupte cu efectul eel priincios ce lass reprezen-
tatiile teatrului francez, totusf placerea publiculul de a auzi in
limba nationals producturf drarnatice s-au vadit fies-care data,
si aceasta inbratosare ingaduitoare all fost de indemn diletan-
tilor la o intreprindere curat nationala, spre a sesirgui de se
face vednici de asemenea razim puternic.
In 19 Ian. 1840, s-a dat eomedia Elevul Conservatorului
prelucata de Spat. C. Negruzzi si vodevilut Grcidinarul orb,
de d-1 Logof. Loan Vacarescu. Nemerirea acestor pfese au fost
deplind. Elevul Conservatorului, jucat chiar de un tinar carele,
pre linga un insemnator talent pentru dramatica, are si o ne-
biruita plecare catra ea, au vadit tot focul de care se simte
patruns pentru aceasta arta, si dupa dreptate au sdceat cele
mai vii laude a publiculul prelmitor unor asemene insusimi.
Succesul Greidinarulut orb, este dator mal ales inpodo-
birel sale cu muzica fostulul Conservator, din care eat) cintat
felurite aril de opere. intre care aria din Pirata, nel furor
delle tempeste", au invitat placerea si intuziasmul publiculul,
carele prin indesite aplaosurl si fora, all vadit atit a sa incu-
viintare, cum si plecaea ce are pentru muzica vocala, la care
262 Teodor T. Burada

Conservatorul filarmonic pusesa atit de buns temelie. Cu talentul

si plecarile ce au madularile acestel interprinderl, sirguindu-se
a copia modelurilP ce ail in aclorii franeezi la declamatie cum
si la gesticulatii si in celelalte accesoril, teatrul national poate
din zi In zi sa se indeplineasca prin statornica invatatura, si
se intemeleze a sa fiinta spre placerea si lauda natiel 1)".
Apol mal departe :
Marti in 6 Fevruarie 1840, D-Ior diletantil moldoveni au
representat in benefisul D. Caragiali drama Furiosul, de insusl
el prelucrata. Aceasta plesa este in original textul unel opere
a lul Donizetti, si muzica marelui maestru covarseste a el sujet
(norms). Dec! nemerirea el atirna de chipul ampliticatiel si a
reprezentatiel.
Ne bucuram a putea marturisi ca implinirea acestel in-
doite sarcine alit prin glocul patetic a (ui Caragiali ca Furiosul,
cum si Madrona Langhina in rolul de Eleonora. Nu mal putin
arapul Caidem, reprezentat de d-1 Pandeli, prin nemerit si comic
gioc au adus publics multamire.
Urmind simtirilor vrednice de toata lauda de a sprijini
si a inbarbata intemeerea until asezamint national aducator de
placuta §i folositoare petrecere socials, de care se bucura si
cele mai mid neamuri, publicul foarle numeros, in cursul a-
cestel piece au vadit adeseorl 1 sa incuviintare. Iar la incheere
au dat o vie marturisire prin indoita chemare a benefitientului
si a companiei intregi, pre care iati incununat cu intusiastice
aplaozuri.
La acest prilej pe scena s-a harazit D. Caragiali o cununa
de fiori, o punga cu 86 galbenl si o alisida de aur. La asemene
binevoitoare marturisire, induiositul benefitient air t aspuns: Cel
mai puternic lant ce ma leap. catra acest asezamint, este a
mea multamire, si parasind de astAzi taint cosmopolitan, in veci
ma fac moldovan l2)"
Apoi mai aflam si urmatoarea dare de seams :
Marti in 20 Fevruarie (1840), s-a jucat comedic intitulata
Nenorocita petire a Boureanzdut, prelucrata de pe a lui Kotzebue
de D. Sardar S. Botezatu. Titlul Boureanului, cunoscut pe acest
teatu de mai inainte, au indemnat a se aduna atita privitoi,
incit nu se mai gasea nice un bilet de intrare. Scenele cele spi-
rituoase si cornice s -au reprezentat cu mita nemerire, mai ales
de Boureanul si de Mad. Langhina, incit aplaozurile necontenite
din partea publiculul ail incununat aceasta reprezentatie. Insa
in privirea deprinderet atei, adaoge si critica nepartinitoare a
el opinie ce se cuvine a fi primita cu nu mai putinft multamire.
1) Albina romaneaseci, 1810, No. G, pag. 24.
2) Albina roma neasca, 1840, No. 11, pag. 44.
 Inceputul teatrului in Modova 263

Pre linga uu studiti nye aditicit, de dorit este ea will din DD.
diletanti se declameze potrivit cu haractirul cel reprezintal)".
Mara de aceste piese ce s-au reprezentat pe care le-am
vazut din darile de sama de mai srs, aflarn dintr-un afis cu
data 24 Ian. 1840, ca :
oCu voia OcirmuireiD sa jucat piesa Vicleniile lui Scapin,
comedic: in trel acte de Moliere, pentru abonamentul No. VII 2)
fait ca sa se noteze numele diletantilor ce jucati rolurile din
mesa, cela ce ar da a se intalege ea aces diletanti ce au luat
parte Ia reprezentatie, nu vroiall sa figureze numele for pe afis».
In josul acelui ads gasim urmatoarea instiintare :
.Spre a indemna pe cinstit public, a se impartasi de Teatru
national pant la reprezentatia Alzire, care curiud va rime,
preturile vor fi urniatoare :
Loja rindul I . 14 sorocovet4
Loja Benuar . . . 12 sorocoveti
Loja rindul II . . 10 sorocoveti
Foteil . . . 3 sorocoveti
Parter 2 sorocoveti
Galerie . . 1 sorocovat
Din aceasta rezulta ca societatea dramatics a Teatrulul
romin de§i avea un abonament Lent, totusi vazind inca de la
primele reprezentatitnif ca pretul locurilor e prea scamp, a facut
anuntul ce 1 -am vazut in atisul despre care am vorbit, pentru
ca publicul sa vie in nuniar mai mare la acele reprezentatiuni.
Dintrun alt afis, cu data din 6 Mart 1840, vedem repre-
zentindu-se in al X-lea abonament, piesa : Beerinul Dahlia oara
in Capitalci sati Intermeto, comedic in 5 acte dupa a slavitului
Kotzebue 3); numele diletantilor de asemene nu stint sense pe
afisul citat, in josul Miura gasirn urmatoarea notita
«Aceasta piesa prelucrala inadins pentru scena Teatrulul
national, se va reprezenta in costumurile haracteristice. Piesa
se recomindue§te de sine prin titlul seu».
In acest afis gashn ca preturile stint : cele obicinuite pen-
tru teatrul frantez.
Dupa a zecea reprezentatie vedem in foaia Dacia literary
1) Albina romaneasca, 1810, No. 15, pag. GO,
2) Se an la biblioteca Aeadeiniel romane.
3) Se afla la biblioteca Atadeinief romane in paehetn1 FoT rrizlete"
Afiqe. Despre aceasa vez1 ei Albina romaneasca. An. 1810 pag. 72.
264 Teodor T. Burada

din 1840, pag. 115, o critics teatrald pe care credem de folos

sa o reproducem, spre mai bursa lamurire despre lucrurile pe-
trecute pe atunci. Iata acea critics
In Iasi o societate de actor! romini s'ad intrunit in Tama
trecutd, sub directia unui din madularile sale, spre a da 12 re-
presentatif in limba nationals, si a:White de piese cornice, de
melodrame si instill de tragedii. Planul a fost mare, dar isprava
mica. La auzirea unel asemenea intruniri, publicul ail bdtut din
palme, si prin numeroasa sa glare la Coate reprezentatiile ail
vddit cit de mutt doria o scena romineascd. Deosebite piese
iraduse din frantuzeste si din nemtesle sat infatosat. Acutn sun-
tem la a 10-a reprezenfatie. Publicul nu lipseste nici odatd, a
plaosele sunt peste masurd ; insd la noi aplaosele nu sunt fined
o dovadd de bunatatea piegel si de talentul actorilor. Publicul
lauds pentru ca este multdmit sd aibd si atita, fait ca cea mai
mare parte din el sa se intrebe data teatrul nostril nu s-ar
putea inbuntadti si mai malt.
Aceasta intrebare esta de datoria noastra s'o facem ; si
afidm ca data la teatru rornanesc nu vedem nicl unul din acel
earl stint nelipsitf la reprezentatiile franceze, aceasta nu este
din nepatriotism, ci din convingere ea directia nu are nici
o cunostinta de teatru §i cd nu-si implineste datoriile ce-
rute prin o asemenea nobifa insarcinare; si ca in toe de a
vedea in aceasta intreprindere o pattiotied dorintd de a informa
drannatica nationals, se vede nurnal o speculatie. Piesele sunt
rad alese, sfasiate, si rad intocmite ; ilusia scene! nu este ob-
servatd ; cind jocul actorilor, de nu a tuturor, dar sigur a celor
mai multi, este prost, declaratiile, costumele, macar ar trebui a
fi frumoase si analoage cu cuprinsul pieselor ; dar aceasta este
cu totul din potriva ; de multe on se infatiseaza pe scena, in
tot ridicolul lor, cele mai marl' anacronisme ; costiutne, oameni
despartiti prin veacurl intregi se intilnesc in reprezentatiile ro-
manesti. Asa in Vicleniile lua Scapin, s-a vazut un husar din
vremea Jul Napoleon, un elegant muscadin din vremea Jul Mo-
liere, o cochetd din zilele noastre.
D. D. Caragiali, Pandeli si Jean, singurl tie fac ceasurile
reprezeniatiei suferite. Asa cu cea mai mare plAcere am vazut
pe D. Caragiali in rolul Furiosulut. Jocul sad patetic si plin de
adevar ne-au incintat cu totul. Un lucru numal am mai dori de
la dumnealul, adica mai putind sentimentalitate si mai mutt na-
tural. Noi cerem mull de la D. Caragiali, dar talentul sau ne
(Id dreptate sa asteptdm si ma! mull; de aceea suntern gre!.
D. Pandele si D. Jean se deosebesc asemine prin comieul lor.
Materia este, teatrul national poatea sa infloreasca ; dar
pentru aceasta, trebue o intreaga abnegatie de tot interes ba-
nese ; trebue tin interes de slavd, darul binelui, si o mare ho-
tdrire de a face jertfi insemndtoare. Atuncl scena romaneasca
va fi arid, Tar nu pdpuserie.
 Inceputul teatrului in Moldova 265

XXI
Dupa terminarea act stor reprezentatif date in abonament,
guvernul imboldit de mat multe persoane iubitoare de arta dra-
matica ineepn a lua mdsurile trebuitoare pentru sustinerea si
propasirea Teatrulut romdnesc, unindu-I cu acel frautuzesc ca-
resi cunosc regulat reprezentatiile in stagiunile precedente, diva
cum am vdzut, drept care holdri sd iostitue o singura direc-
tiune teatrald, cu scopul de a reorganiza si scena romaneasca
pe haze mat solide.
Astfeliti Guvernul numi un Conzitet teatral compus din DD.
Costachi Negruzzi, Mihail Kogeilniceanu, Petru Cimpeanu si
Vasile Alexandri sub presidentia Secretariului de Stat.
Acestia alcatuird un proect pentru intrunirea ambelor trupe
treatrale, romand $i franceza sub o singurii directiune si it pre-
zintara Domnitorillifi, care luindul in bagare de samd, ddeltt ur-
mdtorul Ofis gospod:
106s gospod cu No. 11, din 1840 Fevr. 27 zile, card d.
Spatar Costachi Negruzzi president Mle! orastilut Est, adiu-
tantul nostru Cdpitan Kogdlnieeanu, Cam. Petru M. Cimpeanu
provizor scoalelor publice, si D-sale Vasile Alexandri'.
eIncuviintind proectul infatosat noun pentru unirea teatni-
rilor national si francez supt o directie anumitd de cairn °car-
muire, tot odatii gpsim cu cale a insareina pe D-voastra cu a-
ducerea Jul intru indeplinire, asa day intrunindu-va in Comitet
teatral sub presidentia secretarulat nostru de stat, va vett in-
deietnici cu toate ramurile administratiel teatrului precum : con-
tabilitaoa veniturilor $i cheltuelilor, alegerea reprezentatiilor nu.
mirea actorilor, si in sfirsit celelalte dispozitii ce pot aduce in-
florirea amindouft teatrurile ; in aceste principi!, comitetul va
intra de indata in Jucrare, pdsind mat intLi cdtra inchipuirea
budgetului si a mdsurilor ce s'ar socoti mat priincioase pentru
alcatuirea teatrubil rational, precum si pentru o noun injghe-
bare de actor! francezi, si aceste ni se vor educe la cunostinta
prin secretarul nostru de stat, de la care vets primi si instruc-
tiile de ce inainte urmare, asteptind de la D-voastra dovada u-
nit sirguinti si rivna ce;sitti de o aseminea insarcinare not nd-
ddjduim ea vett intrebuinta toga stdruinta spre a ya arata
vrednict de alegerea si multemirea noastraz..
.2 F. iscillit Vel Postelnic procit
f sectiel Comis Dobrovici 1)
1) Se afla in copie in Dosarul Postelniciel No. 976 din 1837 pg. 85.
266 Teodor T. Burada

Comitetul teatral la 18 Martie acel an (1840) inchele un

contract prin care acorda comitetulul o subventiune anuala de
600 galbenT pentru teatrul francez si 200 galbent pentru teatrul
rominesc. Acel contract e in cuprinderea urmatoare :

CONTRACT')
Ineheiat intre guvern ¢i d-nil Spatar C. Negruzzi, Comisul Vasile
Alexandri ei Capitanul Kogalnieeanu.

Art. I. Guvernul incredinteaza D -lor Negruzzi, Alexandri

si Kogalniceanu, directiunea teatrelor francez si romin, pentru
patru ant consecutivi cu incepere de la 15 Mal 1840.
Art. 2. Antreprenoril se obtiga a intretrne o trupa de ar-
tist! dramatic! franeezi, in stare de a juca vodeviluri, comedil
si alte piese in acest feliu, nrecum si opere care nu ar avea
marl dificultatt. Aceasta trupa va fi compusa din urnititorul
personal :
Actor! Actrite
Rolul de prim barbat Rolul prim de femee
Intaiul amorez Intaia amoreza
Intaiul comic A doua amoreza
Parinte nobil Rol de mama nobild
Al doilea arnorez Subreta
Ai doilea comic; Mare utilitate.
Mare utilitate
Do! accesoril
Ar. 3. Antreprenorit se obtiga de asemenea a tine o trupa
moldoveneasca, si sa lash la facultatea lor de a fixa nuinarul.
Art. 4. ET se mai obliga afara de aceasta a forma un or-
chestru bun pentru ca sa mul(amesca pe public, avind un Ca-
pelmaistru si nouasprezece muzicanti din care noun vor fi din
banda militara. -

Art. 5. Repertoriul pieselor teatrale va fi acela care va fi

obtinut cel mat mare sueces pe teatrele din Paris. Censura pie-
selor se va face de cairn secretariatul de slat, afara numai iu
cazul cind se va incredinta vre until' din antreprenoril a vind
acela singur responsabilitate.
Art. 6. Combinatiunea reprezentatiunilor va fi astfella ca
piesele acele ce vor avea unul sau cloud acte nu vor putea fi
jucate de cit de ort in cursul abonamentutuf, afara riumai dace
nu vor fi cerute inadins. Arele earl vor avea mat mutt de cloud
acte precum Si operele, vor fi scutite de aceasta dispozitiune.
1) Acest contract se afla in Dosarul Postelniciel No. 976 din 1837,
pg. 89, el a scris in limba franceza, not it dam air! in traducers
 Inceputul teatrului in Moldova 267

Art. 7. Decorurite si costumele date in contul antrepenorilor,

vor trebui sa corespunda cu sujetul fie-carel plese, si sa fie in-
totdeauna in buna stare,
Art. 8. Localul teatulul va fi inchiriet de catra mat sus
numitit antreprenorl cart se obtiga ca face toate reperatiile ne-
cesare, se faca ast-feliu ca iluminarea teatrului sa fie convena-
bile, si sa intretina in cursul ernes o caldura de 150 cu o oara
inainte de deschiderea teatrului. In cela ce se atinge de con-
tractul de Inchiriere care exista cu vechea directiunea Paul
Ciabati et C-rtie, guvernul se obliga al respecta nestramutat si
cu acelas pret, panti in terminul de ant.
Art. 9. Guvernul va acorda antreprenorilor subventiune anuala
de 600 gather-it pentru trupa francezA, si de 200 galbent pentru
trupa moldoveneasca. Aceasta subventiuue se va plati jumatate
]a deschiderea teatrului si jumatate la mijtocul abonamentuluI.
Cu deosehire insa, subventiunea pe anul acesta se va plati cind
se va subsemna acest contract.
Art. 10. In afara de aceasta subventiune, antreprenorii vor
avea prilegiul esclusiv a balurilor mascate, publice, si a repre-
zentatiunelor dramatice in genere ; precum si acel a tuturor re-
prezentatiunilor care se vor da iii sale teatrului, mat mutt inca
si privilegiul butetulut teatrului.
Art. 11. Antreprenoril vor avea dreptul de a da in cursul
erne, dotal abonamente de cite 50 de reprezentatii, fie-care, in
totul 100 reprezentatii, din care 75 frantuzesti si 25 moldove-
nesti. Abonameutul va fi obligatoriti pentru 100 reprezentatit,
de la aceasta fac esceptiune agentii straini cart vor fi scutitl de
a se abona la teatru moldoveuesc. Pretul lojelor rangulul I
pentru 100 reprezentatii va fi de 90 galbent. Acele a rangulul
11 precum si benuarele si fotolurile vor fi taxate in proportie.
Pretul parterulut si a galeriel va Cr tot acel cum a &1st si pan&
acuma.
Art. 12. Antreprenorii mat sus mencionatl vor avea in
totdeauna preferinta antr6prizel teatrului, cind el vor cores-
punde asteptaril guvernulul si ar oferi aceleasI foloase ca si
ceilalti concurenti.
C. Yegruzzi, V. 5klecsandri, jYi. Kogalniceanu
la§i, 18 Mart 1840.
No. 54.
(Urmeaza) Ceodor Z. Durada
 STUDII FILOLOGICE
IX

ELEMENTE LATINE IN LIMBA ROMINA

Apiritii. Apriat.
mr. apirita fapt de zi, zorl de zi, dr. aftriYat ad. si adv.
clar, evident, mr. neapiritti adv. inainte de faptul zilel.
EL: participiul lat. a perio ouvrir, cf. aperte ouverte ment
clairement, evidemmant, apertus ouvert, serein (en parlant du
ciel), Clair. Dr. apriicit>*apircit in toe de apirit, prin schim-
bare de conjugare. Pentru mr. apiritei, cf. mr. mg!. apir a se
lumina de zi.
Balegit
dr. balega house, fiente.
Et. : lat. *b elligu s,a,-u m de animal>b ellua animal,
de unde rom. bales si, prin etimologie populara, bada, In inter-
jectif (d. p. nea boalti, de boald !).
Sint imprumutate din romineste : cr. srb. balega fiente.
Biet
dr. bid miserable, malheureux este lat. vetus ancien,
vieux, age, antique, d'autrefois (en part. des personnes et des
choses).
Elimologiea este foarte simpla. Totus d. Sextil Puscariu
rela in Cony. Liter. 1905 pg. 56 pe vsl. bedln 1:1 miser al lui
Cihac, etymon care din punct de vedere fonetic este inadmisibil.
BalboatiA
dr. bulbacinti, tournant d'eau, tourbillon, bulboaka, bilbocika"
matca, cot, ghTorca, o parte adinca dintr-o apes cu paret1 dreptl,
 Studil Filologice 269

pe furi (Sezat. VIII 31), hilbuani o adincime untie apa se in-

virte si clocotqte (*at. V 98), haboaki bulboana, sapatura in
albiea ape! (Sent. V 99).
EL: lat. v o 1 v o router, faire tourner, enrouler.
Bolboroseee
dr. bolborosdsk, borboresesk bredouiller.
EL: *b,a 1 b u l o>b a I b u s begue, qui prononce mal, cf.
balbutio balbutier, pro noncer mal, parley obscurement, dire en
balbutiant.
Ciumafae
dr. 6umaldre, e'umavedti, icilla-fetei, 7:mar datura stra-
monium.
Ajutat de numirile pe cari aceasta planta le are prin alte
limbi, Sext. Pupariu, Cony. Liter. 1903 p. 599 a reqit sa afle
ca prima parte a cuviutulul i':umafcile este lat. c y ma unafla-
tura, dar conjecturile pe cari le face pentru rest n -au nick) va-
loare. Cuvintul 6uma /cite este lesit din *6umafddie>c y m a+f+
-o a I e. F este sufixul -of, cf. kotofcina,, dolofan, rotoferii; far
pentru fa >foa, cf. afara>afocirdi atestat in rnr., vr. fcieg>foaa
>f olli a+-e g. Varianta coma -fetei este o etimologie populara
din Cuma-Idii>6umafe'le>6 umaf+ -6 t e, cf. skaidte>sketiti+-6te,
Insfirit 6umcir (Sezat. VII 178 b) este c y m a+ -a r.
Cinestrii,
mr. kindstrii, kanistra, kulistra paneria.:
EL : lat. c a n i s t r a, * a e panier, corbeille.
Cit. Cotoin. atilt
In dr. ktt, kitt, interj. prin care se alunga o mita se pas-
treaza izolat *kaP, plural dela kcita>lat. cat t a mita, de unde
si mr. mil. kettida, mr. krittige mita-->c a t t a+ -A g a. Dr.
kotok, kotoiic, kotamcin motati>*keitOk, *katolu, kcitogincin>lat.
cattus motan+ -6 k, 6 I it, ug m a n, mr. kattig motan>
cactus-{- -its.
Coluie. Colinii.
dr. kanic, kolina, kolnita colline, monticule, terlre.
EL: kdfnik, kolnita>lat. e olli n us+ k, a, kolina>-
*kOlina>*c 611: n a collis.
 270 G. Pascu

Ex. : Geaba beau, geaba rnAninc, geaba ma mai tin voinic,

data n-am arme sa-ncing, nici murg bun in chiogi sa. string ;
sA plec seara la comic far de bat, far de nimic, numal cu ml-
nile goale. Bibicescu, Poes. Pop. 163.--Pe cel deal,.pe cea catnip',
primblami-sA-o pAunita. Sevastos, Cint. Mold. 303.Peste deal,
peste colind, este-o creangh de maslina. IarnikBirseanu 252.
Dupurluese
dr. dupurluesk epiler, plumer (*ezat. V 71), dupurluit pa-
sal-ea smultA de pene sail o vita cu lines smuita depe ea (Sent.
IX 152) dupurOs murdar, rail imbracat, nepteptAnat, cu paru in-
elicit (Sezat. IX 149).
Et. : dupurluesk>*deiporluesk>lat. depilo epiler, plumer,
*d epi 1 osu s=d e pi lis sans poil, imberbe. Avem de a face
decl cu variants ale lul dapar.
Foil. Infoiat. Foltea. Popes. Poip. Pluip.
dr. fad soufflet, dr. VoIdt gonfle, bouffant, large, dr. foltga
mare in pintece, nesatios, tot mininca adesa (SexAt. 1X 156),
om care ininincii mull (SAghinescu, Vocab. rom. 85).
Et. : faid>lat. *f olleu s, ifo'icit>f olleatu s, cf. folleati
sorte de souliers larges (imitant un soufflet), follicans trop large
(en pail. d'une chaussure), 'ache, flasque, fatia>*f ollitu s, cf
follesco s' enfler comme un soufflet. Cuvintul fallea este simtit
ca un fel de nume propriu, Tar neprefacerea lul o in aa este
datorita genulul masculin, cf. Coste>lat. pop. Costa s, FlOrea
fatA de Ildarga. Tot a§a s-ar putea explica koka copil mic>
Icoxxos petit corps rond (comunicat de d. A. Philippide) si dr.
mgl. pOpa>popa (mgl. pop popa>*p o p e u s, cf. mr. plop
plop>*p lopeu s).
Ex.: Stal sä fac mamaliga 91.1 minca pAna ce t-a raminea
folteo ! Arhiva 1905 pg. 154.
Fumariii
dr. fumcirId cheminee.
EL: lat. fumarium cheminee.
Giloaza
dr. gdocizti, gdoadza, get' dada trou, cavite, antre, vagina
 Studii Filologice 271

odza, Gelociza, Gtioza poreele la femel (Popovici, Rum. Dial.

I 79, 47).
EL : gclocidza'>gaiiadzei> lat. *g a v a+ -(d) z a.
Impletese. Impleticesc.
dr. fp/ete'sk, mr. mpleilesku,mplitesku, mgt. amp/itestresser,
natter, entrelacer, tricoter, dr. ffiletiliirec tresse, clayon, treillis,
tricot, mr. mplitittirci, coiffure.
dr. iftletisesk s'embarrasser les pieds dans quelque chose,
Et. : lat. i rn p l e c to entrelacer, p 1 e c to plier, flechir,
tourner, router (ses cheveux), friser, enlacer, ef, apol plectura
enlacement (des rameaux), pied/Us enlace, tresse, entortille ;
*i m p 1 e c tic o, cf. imp/ecticus qui se meut difficilement, pa-
ralyse.
Inieptez
dr. inieptez jeter, rejeter, pousser.
Et. : lat. i n j e c t o jeter sur.
Ex.: Fara sa vrea inieptei cu putere poarta. Agirbiceanu.
Dela Tara 22.-0 unda de vint veni rece, ca o invaluire inieft-
MO, si se izbi in fata preotului. Agirbiceanu, Luceafarul IV
453 a.
invertfunez
dr. ma fvergunez s'acharner, s'enrager.
Et: : dr. *iverkaine> lat. in v e r s i o n e ironie, eontre-
verde, cf. aversione eloignement, degatt, aversion, haine.
Mitroin
mr. mgt. marOiti cotoia.
EL: lat. mas m a r i s male, cf. nviskur pore > mas-
culus.
Melyinu
mgt. met inci tiara de meal.
EL: lat. *m ilina (scil. palea), adiect. dela milium melt.
Mindru
dr. mfdru beau, magnifique, splendide, amant, bien-aims,
fier, orgueilleux.
Et. : lat. mundulus propret, recherché sur sa personne.
Pentr i>u cf. osizei>osflzei vban,>lat. *o xungi a.
272 G. Pascu
Murnu
mr. mfirnu, mum invinetit, negru ca mura, murnisku
mure'sku devin vinat, invinetesc.
EL : mitrnu> lat *m o r i n u s, mAru>lat. *m o r c s, cf.
m o r u I u s noir, moricaud. Pentru u inloede o, cf. kti/e>c o t e,
mzira>m o r a, itga>o s t i u m, zgeirci>s c o r i a. Prefacererea lul
u in o in aceste exemple a avut be Inca din Latina populara
si este rezul'atul unef confuzii produsa de cuvintele de tipul
nurus noru s, cuvinte in cari o este provenit din u scurt
accentuat. Findea deci au existat alaturl nurus si noru s, s-a
crezut ca si un ostia provine diotr-un u s t i a (atestat la Pus-
cariu, Wbuch), apol cote, m o r a, scoria din *c u t e, *m u-
r a, *s c u r i a. Formele aceste de confuzie s -aU pastrat pans
astazI in romineste.
Ntricu
mr. ntrik(u), m(a)trik a hrani pe Fund din gura, ntrikcire,
mei trikcire hranirea pruneilor din gura, cind mama rumega bu-
catele si le di{ copilului care nu are inca dint'.
Et. : lat. interic o, intero broyer avec.
Porcina. Purtina.
dr. porcina chair de pore (carne de pore, tot ce se pre-
para din carnea de pore : cirnate, chiste, etc. S, ezat. V 117).
mr. purtina porcherie, etable a pores.
Et. : lat. porcina chair de pore, porcina de pore.
Putts
dr. pieta Glied and Schaui kleiner Kinder, mr. mgl. Meta
mannliehes Glied, ir. p4te mannliehes Glied, Scham.
Et.: lat. pubes-}- -ii t a.
Raziim
dr. razeim, rcizim, recizim mr. (a)rcizeimu sprijinese,.
proptesc.
Et.: *rcizein>*rciz>lai. radius tarus, par, taras. Pentru
trecerea intelesului cf. proptesk>p r o p t e a; pentru m din -ant.
>an>lat. n o, cf. bet6um>b nein o, Tar pentru -an, cf.
keigdn>le g, tragan >t r a g. Cu aceasta ocazie adaug ca -'art
 Studil Filologice 273

este provenit din lat. -'i n o pan analogila unor verbe ca skar-
man>*exc ar min o, skeirtmin>s c ar p in o, ineariidin -i n o,
prefacut prealabil in e, s-a schimbat in a supt influenta labiate!
precedente. Cu acest 'a n s -au derivat : /edgan>l eg P, treigan
>t r a g.
Amintese etimologila d-lui Sext. hiscariu din Corm Liter.
1904 pg. 260: razdm>alb. rcizei, rcinza radacina, poale de
munte.
Rosura,
dr. rosicrel, retsitra eglantine.
Et.: dr. rosicrei,rasitra>*rosurei>lat. r 6 s u l a petite rose.
Pentru schimbarea de accent cf. lovers dr. nciturci>lat. n at u r a.
Ex. : Frunza verde de rosurd, dragu-mi-Y la bautura cu
voinici de-avinatura. Sevastos, Cintece Mold. 298.
Scrupos
dr. skrupOs aspru (despre cas).
Et. : lat. s c r u p o s u s rocailleux, apre, fierreux, rude,
dillicile.
Smicea
dr. smie'ci, zrniM jeune pousse, brindille, lastar, crenguta.
Et.: lat. *al icella micula parcelle (scil. arboris). Pentru
s-, z .protetici cf. dr. skaloicin>c al of a n, dr. skalid>calu§,
dr. skort (Bibicescu, Poes. pop. 244)>c o r t, mgl. stindthki>mgl.
tinclekta tendieul a, dr. strageinez>t ragane z, dr. stramd-
Iiirei>tr a m a, dr. strudesk>t rudes c, dr. stgrz>*t urdeus
turdus, dr. zbie'll>bi c I it, dr. zgirbcie' (Burada, Dobrogea 79)>dr.
girbacIU.
Spicolat
dr. spikadt epouvante (Popovici, Rum. Dial. I 167 a).
Et.: lat. *e x p a v i c u s expavidus, epouvante-Ho S' a t
supt influenta lul infricoqcit.
St
dr. st interj. ebut! silence I
Et. : lat. s t interj. chat ! paix! silence! motus!
Suleget
dr. sukfret, vr. sulicikeda delicat.
3
274 G. Pascu
Et.: lat. *s ubliquidu s, cf. liquidus clair, pur (aux yeux
ou a l'oreille), delicatus mou, tendre, doux, dela delico=deltquo
eclaircir, proprement dit rendre clair.
.1ner
dr. :v.-ter, gicir, ay, giur, sitir siffler.
EL: gfier, gitir sinl forme metatetice din giur>lat. *s i-
b u 1 o=--s ibilo siffler.
Tont
dr. hint, tontan, tontalan (Sezat. V 164), tint (1-1fidulescu-
Codin, 0 sama de cuv. din Muscel 73), mr. 'One sot, nigaud,
prost, bucciti.
Fie din attonitus part. dela a t t o n o r e assourdir,
etourdir, cf. sp. atontado sot, atonito assourdi (Cihac), fie din
t onit us frappe, proprement dit par le tonnerre (Korting ;
Philippide, Principif 46), cf. it. sp. pg. tonto sot, tont cere sa i
se explice acel on inlocde un (cf. ptinte>p o n t e). Ca iza pentru
care se ziee tont si nu *hint trebue cantata, cred, intr-o analo-
gie de inteles. A. Philippide, Principil: 80: go produce acetas
simtire casi tin lucru gros». Un urn gros este insa cele mat a-
deseorl si un orn greoni, adica un om care cu greti se misca,
cu greti se da la treabA. Insa nota aceasta de a se misca cu
gieu, de a se da la treaba cu grew este tocmal un punct de
asamanare cu prostul. Mersul asociatiei este deci gros-greohl-
trost. SA se observe apol ca, deli din intimplare, dar citestrele
cuvintele acestea, casi dobitoc, gogu, gogoman, cuprind citeun
o. Si deci o care produce aceTas simtire casi tin lucru gros pro-
duce aceias simtire si casi tin lucru greotti, prost. Prin analogiea
intelesului pe care-1 produce o, ajutatA de intimplarea ca acest
sunet se gaseste in gros, greafi, prost, gogu, gogoman, dobitoc,
si tont----prost a trebuit on sft-§1 pastreze dela capul loculut pe
o din etymon, ori, prefacut regulat in u, sA-lsehimbe din non in o.
Din tont-F-an, + alan s-au derivat tontan, tontalan. Forma
tint este tesita si ea din tone, cf. fikimin>p ulmon e. N ar fi
imposibil apol ca la schimbarea Jut on in in sa fi influentat si
schimbarea analoaga din elementele slave. Tone anume ar fi
fost simtit ca facind parte din acelas categorie de cuvinte cu
 Studii Filologice 275

gingav>vsl. gögniv u, timp>vsl. t o p u, /inlay begue>v sl.

to tin a t i sonare, trindav>vsl. Iran.
Sint imprumutate din romineste: ung. tandi nigaud, lourdaud.
Tiuit. Tip. Ciripesc.
dr. tiurri sillier, tinter.
dr. JO crier, pousser des cris.
dr. '6iriftesk, air. tiur, tiripedzu gazouiller.
Et.: tipda este lat. t i n n i o rendre un son clair, tinter,
retentir. Imi tiue urechile =t i n n i u n t aure s, les ()reifies me
tintent ; tip este tinnipo; ciripesk, tiripedzu, tiur este '"t i n-
11 i u 1 O. Sufixul p din 'aripesk, tiripedzu se gaseste in t i n-
n p o>t n n io.
Sint imprumutate din rominete ung. cirpelni, csiripelni,
csiripolni gazouiller.
Vita
dr. vita animal, bete a cornes, Mail este lat. *v iv itu s,
-a, -u m>v i v i d u s, -a, -u m anime, qui seirble respirer, vif.
Zgindaresc
dr. zgiddresk attiser, tisonner, anime (le fe u) exciter
irriter.
Et.: lat. *e x c a n d u l o, mettre, feu, irriter, cf. e x c a n d e o
prendre feu, s'embrase, s'enflammer (en parlant d'une plaie),
s'emporter, s'irriter.
Zgiiiu
dr. zgftiii, zgiltiu secouer, ebanle, agiter.
Et.: lat. ex cu t i o secouer, agiter onY *e x q u a t i o se-
couer, agiter si *excultio>*excutilo or! *exqualtio
>*exquatilo.
6. Pascu
 DART DE SEAMA.
Din Traista cu vorbe de Gh. Ghibanescu, lasl, 1906.
Un volum de cercetarl originate si interesante asupra mul-
tor imprejurari din vista si cugetarea poporuluf roman care nu
incercase pana la Ghibanescu pe nici -un eercetator a le da tal-
cuirea. Numal insirarea celor mai insemnate din capitolele car-
tel ne va arata cat de interesant trebue sa-I fie cuprinsul. Tabla
de materil contine intal Generalitati care dati unele observa-
til foarte nimerite. Asa bun oars acea privitoare la peiori-
zarea intelesulul cuvintelor care, lucru curios, la Romani s-a pe-
trecut nu cu cuvintele vechi, ci din contra eu acele noun. Asa
totdeauna intelesul mat nobil s-a lasat euvintului latin, tar eel
mai de rind neologismulul slay piele, coaja ; intelept, nauc ;
gura, rat. Nu mai putin originala si potrivita ne pare propune-
rea d lul Ghinanescu de a da elevilor din scoalele normale, in
care nu se invata limba la Una, notiunI de etimologie Winn,
plecind de la neologismul intrebuintat. Asa oceanul glacial ar
ship pentru a da etimologia cuvintulul ghiata, gl s-a prefacut
in limba noastra in gh; de asemenea signal, semnal.
Daca insa in aceastA parte mai wilt introductiva, d-1 Ghi-
banescu se poate intilni si en altit in explicarile lui, in tot res-
tul cartes d-sa pastreaza o vie` si puternica originalitate ; asa in
capitolul Politica si adhlinistratia Px pli c a r ea zicAtorilor cschim
barea domnilor bucuria nebunilor ; Voda da si Hincu ba ; sfoara
in tarn ; tragere pe sfoara. Cu prilejul acestel din urtna ti-I
Ghibanescu mat atinge si allele: Brasoavele, gasirea Bacaultn,
slut la Prut, doar nu &Cr Turcii sat] Tataril, prost de da in
gropl, en nepusa 'n masa, cal de olac. A trage pe sfara vine
dupa d-1 Ghibanescu de la obicciul de a se da de stire despre
navalirl, prin focurl marl pe virfurile piscurilor, care lasaft o
sfoara de fum ca cea de la luminati. Chid se intimpla insa ca
semnalul sa fi fost gresit si nici o navalire nu se ivia, atuncea
lumea ce se trasese dupa sfoara, si fugise la padure, era trasa pe
sfoara adeca insalata. Nu se va tagadui ca aceasta interpretare
este in marl -ce caz foarte nimerita si eft Cu gra] s-ar putea gasi
o alta mai potrivila pentru aceasta alit de neinteleasa zieatoare.
Tot asa explica d -1 Ghibanescu: f-a venit de hac. Cuvintul
hac in turceste insamna leafs, plata. Tataril pradase adesa Mol-
dova si Muntenia in lung si in lot, Para vre-o piedeca sau oprire,
Pe timpul lui M. Racovita insa Moldovenii au izbutit prin un
arz catra Poarta a oblige pe Tatars sa pia teasca un hac pen-
tru intrebuintarea in folosul for a unor locurt din Moldova.
1
a fost de-a tuirare acest fapt, cum ne spune si Amiras,
care lucru adevarat este un lucru de minune .si de pomenit
 Mal de seama 277

fiindca Tataril ce apueati de la prAzI, prapadit era ; nu se mai

putea scoate nimic de la dinsil, de vreme ce el asa au fost de-
prinsT asupra Moldovel sa nu intoarca inapol ce luase ; iar Gr.
Gr. Ghica a facut pe Tatarl sa dea bane Moldovel.
Suntem in 1729. Tataril inchee tratat de supunere catra
Moldova, prin care se hotaraste ca Tataril ce vor locui in hota-
rul celor 32 ceasuri de lung si 2 ceasurf de lat, lee care pe ne-
dreptul era rapit de la Moldova peste haunt] hit Halil pasa, de
vre-o 30 anT in urma, acel Tatarl zic sa plateasca pe linga usu-
mu/ si alimul si hacul adica chirie pentru Joe". Tractatul s-a in-
cheiat in 7238 Sept. 6 (1729) si Amiras ni da in traducere a-
mindoua hogeturile.
SA ne ducem en mintea la acele timpurl, cind Tataril a-
veati sä p'Ateasca hac pentru pamint ; darea aceasta a al-Mat
o mare infrinare si smerenie in caracterul neastamparat al Ta-
tarilor, si cind venia slujbasul pentru strins hacul, nu putina
cred ca era mustrarea Homanilor Tigheceni si din tam de jos
ca starea la care a ajuns e o rasplata pentru faptele tor, ca
prea si-aa facut de cap, de le-a venit de hac cu hacul.
lntelesul acesta ni-I daft si cronicaril. Asa tot Amiras ne
spune: «Iar Hanul tare a doborit pe Tatari, de le-a venit de hac».
In acest chip credem ca se explica vorba de azi. Ea s-a
nascut in Basarabia si tara de jos ; s-a referit intAia la Tataril
Nogal, supusl la dare de hac ; Mtn cu neastiniparul for de pra-
daciunT hacul i-a Infrinat asa ca vorba clea venit de hac» a
insemnat intAT la el si start materiale (dart fiscale) si start sufle-
testY (umilire, infrinare, smerire).
Nu se poate tagadui o foarte nitnerita si intemeiata pe do-
cumente talcuire a zicatoarel : i-a venit de hac.
La facut sprafca este o zicaloare iarasi curioaza, data luana
in privire ra spratca pe ruseste insamna ancheta, referat. Se
face mort in popufoi, a lupi, a o sfecli, a puree de meimalika,
a se fasoli, a brinzui, ca a Prins mametliga coajci, a se ratoi.
Termenul a /upi insamnA a lua amenda, a minea boil omulul
cum 11 mince' Input, si explicarea acestuT termen este gasita de
d-1 Gbibanescu in un document inedit si care se afla in mult bo-
gata d-sale culegere de peste 5000 de documente, care act da-
teaza din 1644 de la Vasile Lupu. At carte di parte, Bez Vecqca
si Teleormanul, Dupti turc si pistolul, Lei minca din gardul Rep
zoaei, Colac peste pupdza, Opt si cu a brinzei notta. Nu 1-s boil
acaset, I-a venit apa la moard, Pe deasupra ca fuiorul popeY,
41- aratci arama, A'ntercat balaia, si asa cu sute de alte zica-
tori straine si neintelese care cereal-1 siele o explicare ca orl-ce
lucru din aceasta lume. Faptul de a fi cautat aceasta explicare
este un merit netAgAduit a harniculul si mutt priceputulul (ter-
cetator a trecutulul nostru.
A. D. Xenopol.
***
278 DM de samA
Poeinele visului de D. Karr, Ploesti 1906.
D. Karr are fara 1ndoiala o nota personals in revarsarile
poetice ale sufletulul sail; are simtimintul predomnitor, are tin
fe1 de a cugeta particular, o limbs a sa proprie si o concep-
tiune morals caracteristica.
E vorba de a vedea daca toate aceste elemente con -
curg pentru a da poeziilor d-sale o temelie trainia; earl poetul
nu lucreaza numai pentru vremea tie fats, si de sigur ea acel
poet' an lost mai marl care an itnpus plazmuirile for until viitor
mai lung si mai indepartat.
Simtimintul canna d-1 Karr ua rostirea in poeziile lui, este
iubirea, acel tremur al inimei care covirseste pe toate celelalte
prin puterea lul. Afara de 7 sail 8 bucati, toate celelalte, in nu-
mar de mai bine de 100, sint inchinate acelei puternice Dum-
nezeiri. Nu avem nimic de intimpinat contra acestui earacter al
poeziilor d -Iui Karr, cu atit mai mutt ca dsa find tinar, e firesc
lucru ca a fubirei val sa se intinda pe gandirile lul. Observam
numal ea acest izvor prea personal, sa nu fie cumva menit a
sera, atunci rind anotimpul nu-1 va mai adapa cu bogate ape ;
mai tot! scriitorii, chiar ace! ce nu sint meniti a raminea poets,
incep prin poezi! de iubire. Dar in privirea aceasta nu putern
spune nimic, cad nimene nu poate prevedea viitorul. Totusi, nu
vom ascunde multamirea ce am resimtit, rind am cetit buna-
oara poeziile Illoartea si Preibu;sire, in care alle sirntiminte decit
iubirea 1st gasesc rasunet.
Reproducem pe cea din urma care dovedeste adeviirat Si
adinc simtimint poetic :

Prabunlire
Zburam In zarl de aur, zburam In zart de-azur
In pletele-argintate plouitaflorI albestele.
Cintam cu blonzil ingerl In zborurile mete
Clod razele de luny ningeau jur lmprejur.
Dar denionul Durerel trasnindumil de-odata,
Ma prabuO In spatil, In larg abis profuod.
Sub mine infinitul urla fara de fund,
Si aripa la sufict batea InsIngerata.
Iluziile toate se risipira in vint,
Speranta fait marginl fugi Infricopla.
Cadeam,cadeam Intr'una, clod ma, trezil de-oda ta
Intins, dar tot In viata, In umedul mormint.

Chipul de a-si intrupa gindurile in icoane este particular

&tut Karr. D-sa are mutts subtirime in gindirl, area mita chiar,
 DM de soma 279

incit adese.ori comparatille si icoanele lul sint nedefinite si gred

de prins cu mintea. Ada cum pot1 sa-t1 inehipuI :
Un cer de toanna visitor
Pe care soarele suspina !

Un soare care suspinci e o icoand cu iotut nepotrivita Cu

firea cea mareatd si stapinitoare a astrulul atot puternic.
0 lebada vasleVe pribeaga, solitara.
Un nufar molt pe pinza de-albastru inverzit.

Cum poate o lebada sa vasleased un nufar ? Vdsli este un

verb intransitiv ; no se poate zice nici macar a vasli o bared, dar
a \Tilsit un nufar I Daca iosa. aceste doua cugetarT no stall In
legatura si infatiazd cloud gindirl singuratire, atuncea trebuia
fie-cdreia cite un verb. Si gramatica are drepturile el, fie chiar
in poezie.
Dar nu alit de nepotrivitele rostirt ale poetulul voitn sd
ne ocupdm, eit de chipul sad de cugetare de tot nehotarit si
care din lipsti absoluta de cercuire isI pierde si puterea lul poe-
tied. Citam bund oard. poezia :
Parfait' de ape
Din apele-nveizite sub umbra manastirel
Parfnmul se inalfa, parfum suspinator,
Amesteeat Cu ctiftul de lebede ce mor,
Mai triste, mai departe, ca -n lumen arnintirei.

Clod luna ninge noaptea polet de diamante,

Din ape se inal[a, mai alb, mai vapnros,
Un fain, parfum de moarte sub cerul argintos,
In care tree in dan[uri perechele aniante.
Sint 'north ce peiira de-u dragoste nebuud,
Pereehi indoliate ce dorm in fund de lac :
Zac gura peste wird, imbratisati el zac ;
Te uita cum danteaza in fumul alb de luna I..

Din ape se Malta un fum (?) parfum (??) de moarte, care

suspina si se arnesteca cu cintul iebedelor ce mor. Aceste ac-
cente, fumuri sad parfumuri sunt date de perechele amante ce
perira de o dragoste nebuna si care indoliate dorm in fund de
lac. Cu toate ea ele zac in fund de lac, imbratisate gura peste
gura, poetul le vede dantind in fumul alb de lund.!!.
Fara indoiald cd este o framintare a inch:puirel cu carac-
ter bolndvicios, silit, si care cauta a face efect prin contrast si
prin rostirl nefiresti.
280 DAri de seam6,

De asemenea in :
Poema gurei
In strofa I: 0 floare, gura ta e-o floare!
O roza veseld de yard.
S-o muse cu-o patima barbara
PAM si-o perde a el culoare I
O floare, gura ta e-o floare.

Pentru ce, =Wu(' din Hoare, sa se piardd a el coloare ?

Nu este o urmare neapArata.
Strofa It : O cupa, gura ta e-o cupd I
Sculptata-armonic in rubin.
Sa sorb al voluptatei yin,
Pana'n Emil o sa se rupa.
O cupa, gura ta e-o cupa ;

Sa sorbi yin din cupA, pans cupa o sA se rupa in fasil e o

icoana absolut neexacta. 0 cupA se poate strica, dar nici odata
rupe §i cu atit mai putin in fasil.
Strofa III: O urna, gura ta e-o tuna. !
In care visurile mor.
Sa moara visele -mi de-arnor
Pe veci in 1ini0ea-1 nocturna.
O urna, gura ta e-o urna!
Pentru ce numal decit BA moarA visurile in urna, rand ele
din contra ar putea sA trAiascA, fiind apArate de atingerea lu-
mei ; dar ideea ca gura e o urna nu este ceva respingator ?
In Poema minilor, poetul spune :
Sint mini mai albe de cit crinii.
Cu sidefatele resfrangeri
Sint argintate mini de ingerl
Visate-n vremuri de Cellini

Sint mini de-o stranie paloare,

Mini de icoana 0 de slinta.
Ce rugaciunea beet o chta,
Mini de fecioara care moare.
Sint insa roze mini divine,
Ce inima din piept au zmuls-o
De viata §i de singe -au muls'o :
Ed le sarut tie singe pline.
 Dari de sama 281

icoana urita mai ales din cauza ideel ca minile divine mulg
inime din piept de viata si de singe.
Si asa mai departe, am putea analiza matte poezil de ale
d-lui Karr, pentru a arata greselile sail lipsa de concordanta in
jocul inchipuirei dsale. Dar ne multamim cu aceste, si trecem
la alt element tot alit de insemnat al intruparei poetice,
la limba.
Poeziile dint Karr sint One de la un capat la altul de
cele mat indraznete ueologisme care usureaza gasirea rimer, insa
ucid avintul poetic.
Insemnam la intimplare profunziadinoi, domincistApa-
neste, declinsca dere, palmgalbena, sumbrainfunecoasa,uzate
roase, solitarisingurateci, fidantarelogodna, vaporoasa
aburie, fu/gurantfulgerator, lactatde Mute, candid nevino-
vat, violentsiinic, sanghinsingeros, stelaret irizaresdipire
de stele, boschete cringuri, tutaisuri, parfummirPasma,Indo-
liallcerniti,danteazadantuese, deliraiurare, parfum iriteitor
mireasma a titatoare, perversraft, stricat, surexcdatiiatitarl,
pornirT, agonizindtragind de moarte, mauve crisanternavi-
Data crisantema. (E de oaservat ca insusi d. Karr a simtit ca
merge prea departe si a subliniat d-sa insus cuvintulul mauves
care este o adevarata grozavie limbistica). velureeatifea, din
trepiede palpiteazet, exhalet, pe fata to vad o grimasdimprimatet
aribila ca o caricatur'a
asa am putea umplea fol intregi de cuvinte noue, ab-
solut netrebuitoare in graiul poeziel si pe care d. Karr le intro-
duce doar numal pentru a aduce o falsa imbogatire de rime.
Sanghin cu fin, domina cu senina, parfum cu scrum, exala
cu navala, etc. 0 asemenea limba este, vorbind limba d tut
Karr, o oribila caricature a bietei limbi romanesti, si cu alit mai
neinvoita d-lui Karr, cu cit d-sa stie sa scrie foarte bine si curat
romaneste, cand nu via sa fie prea original, cum am vazut-o mat
sus cu fumoasa poezie Prabtqire,
Mai gray decit limba e insa tonul catorva poezie care nu-
mai cu greti pot fi aparate de invinuirea de -depasire a golulut
invoit in poezie ca si in pictures.
Citam pe urmatoarele :
Leda
Asi vrea sa fiu o lebada curates !
Mal alba ca zapada, ca floarea primaverei.
Visaud pe apele ee-adorm, in taina serer,
Cind luna dintre trestit se arata.
Cind to pe malurl, despoiaht,
Vet adormi sub saki! ce se 'nelina,
Din ape dare sa rasar, senind,
Cu aripa in visarl muiata.
282 DArl de samt
Si printre pulpe de-un contur p5gin,
SA ma strecor Ince, usor
SA. adorm pe pintecn-ti, cu dor,
Muse Ind din piersicile de la sin.

Alb

Pe-un lintolin all) ca visul, peste care luna- a nins

Fulgl mal all do cit argintul, si mal albl de cat zapada,
Bianca isi intinse nudul fulgurant cum e si spada
Ce-a depus'o la picioare, cavalerul el, invins.

Intre sinu -i marl petale 'naltul crin o resfirat,

oldul el e o ninsoare vaporoasa de Carara,
Peste care se revarsa o lumina cum e vara.
Pintecul rotund si pulpa inteo raza e lactat.
Luna 'ncremeni pe cerul palpilind de diamante....
Florile din preajrna Bianeel in temei s'ati preschimbat
Si cu Bianca mina-n mina intr-o horn au zburat
In lumina sidefata, ca un dans alb de bacante....

Parfnin damnat
Cu mina nevazutd, din urnele usoare
Priap varsa parfurnul parfum iritator,
Ce raspindea iu aer nalucile de-amor,
Cind ziva-n marea de-aur incepe sa scoboare.
Pe blana de pantera, pe blanl de lel, intinse
Femeile damnate s-au desteptat din soma,
Cu ochi In care visul pervers e Inca demn,
Cu poftele-atatate, deli zaceati invinse.

0 srlava nubiana cu p:irul de catran,

Cu sini de smoala-aprinsa se apasa gramada
Pe blonda-Ateniana ru nudul de zapada,
lar jos zaceati strivite mid perle din colan.
Alaturl Cleonice, cu ochil de-Amfitrita,
Privind in praful de-aur ce se cernea pe mare,
I se pare ca vede dorita aratare,
Sosind cu mid in plete, cu gura-mboboeita.
Sapho, simtind In singe a patimel turbare
Musca cu dint) de tiara din blanile 'nealzite;
Sub pintecul in flacarl din Want eseati ispite,
Cutremurind-o-n spasme prin lira de spinare.
 Dart de seams, 283

Neera ferieitg mud surIzatoare

Pe trupul cald al Cliel cu soldul singerat,
Cgel nevgzutol Priap in taing a turnat
Parfumul crud dar dulce din urnele upare.

Asemenea poezil se pot scrie dar nu se publics. Ele sint,

curat vorbind, respingatoare, pentru ca in loc de a cinta sufletul,
ele fac sa latre fiara ; pentru ea in loc de a inalta gindirea
catra culmile frumosulut, o eoboara catre noroiul vietel. Sint
acte foate trebuitoare existentel care insa se fac in ascuns si nu
se arata la lumina zilel. Aceste acte trebue cu atita mai putin
sa apara in poezil. Omul este asa constiluit, in deosebire de
animal, ca poate fi cupins de simtimintul rusinei. El bine ell
cred ca acele fapte pe care e o rusine ca omul sa be inde-
plineaseti inaintea altora, nici nu trebue sa be intrupeze in con-
ceptiunile infatisate publiculul.
D. Karr este un poet inzestat cu talent; dar talentul sari
trebue disciplinat.
B. V.

* **

Viata romaneasca (1, 3) in cela ce priveste limbo in

care e scrisa.
Intafal articol at d-lui Mironeseu, este una din cele mai
frumoase pilde de gram poporan romanesc. Sint in el locuri ne-
intrecute ca mindreta de limba.
Din potriva arlicolul al If-lea al d-luf G. Ibraileanu inti-
tulat Primul Animist este patat in toate partile de neologisme
netrebuitoare si netrebnice : asista, statea fat.a ; foiletoanelor,
foitelor ; per, curat; nefundatit, neintemelata ; alitudinea, tinuta;
renovare, reinoire; rezislengz, improtivire ; inovatiuta, inooirt ;
sentiment, siintimint ; utilitate, folosinta ; achizitii, dobindiri ;
repugnat, facut sila ; germen, colt; presiune, apasare ; gusts lea-
trul, (il goute le theatre) ii place teatrul ; conIstienta consliutil;
participare, impatasirea ; garantia, ehezWuirea ; consideratiunt,
bagare in sarna ; abstentiune, retinere ; sponlan, de la sine poi-
nit. plecat ; calculat, socolit renzuneratie, rasplata; justifica, in-
dreptati ; formeaza, aleatueste ; prefera, a-I placea mai bine ;
linguisticci, limbistiea ; facil, lesnicios, usor, usuratec ; procedeul
chipul de a luera ; nedigerat, nernistuit ; atentia, loarea aminte;
frequent, des ; compartinzente, despartituri ; reflex, rasfringere ;
comprehensive, cuprinzAtoare ; complect, deplin; importanta, in-
semnata te ; descompozitie, descompunerea ; inventa, iscodi; casant
(cassanl) presupt ; sarcastic, luator in Os, etc. etc.
Credern ea toate aceste neologisme si multe din cele ce
284 DOri de seam.
nu al) fost notate ar fi putut lipsi din lucrarea d-lul IbrAileanu
fara nici o paguba. spre mertle folos al limbii romane.
Aceasta cu atit mai mult, cu it articolul se rapoarta la
limba romana si crilica neologismelor vechi (sa se uite acest
adiectiv) precum feblele (les foibles) etc.
Articolul al 3-lea Primul client de d-1 A. Gane e bine scris
ca limba. Nutria! citeva neologisme ar li putut fi inlaturate
detail); amanuntimi ; absolut, uumai decit (in povestire acest cu-
vint nu este neaparat. cum ar fi buns -oara in filosofie saii in
matematica) ocazia, prilej ; facindu-mi curaj, luindu-mi inima in
dints ; ,oblzgat, dalor; si alte citeva.
In articolul d-lui Vintila I. Brateanu Din Economia noas-
trii nationals, nolam ca neologisme de prisos: incontestabil, ne-
tagaduit ; gratie tor, multomita for sacrificirt, j5r1.1.ft ; solutiile,
deslegArile; atentia, luarea aminte ; influents, inriuriri; (influenta
s-ar putea pastra peutru rostiri ce vin cu influence adeca cu
Were); permanent, statornic ; ccrectivele, indreptarile ; acumu-
lard, adunala, ingrainadita; determinanti, hotaritorl ; principal,
de ctipitenie ; a se limita, a se margini, utiliza, intrebuinta, a
se folosi de ; utilizabil, de care to poate folosi; impulsiunl, im-
boldiri ; depinde, atirna ; suficiente, indestulatoare ; apt, potrivit
(apta agriculture, nu se ziceapte pentru agriculture si atund
nu intAlegem pentru ce nu s'ar scrie romaneste curat potrivite
pentru agriculture); disponibil, slobod (bratele disponibile, bratele
slobode); satisface, multarni ; preparatia, prega4.irea ; consecinta,
urmare ; agrava, ingreula ; origina, inceput, obirsie; poetice,
maestrit, nefiresc ; renunta, a se lepada de ; (sa renunte capita-
lurile la plasarea for excluzivei in agriculture intalesul este
areas;, dar forma rostirei nu mai este strains); cadrul, priva-
zul ; in rezumat, in scurt ; constitutiv, alcatuitor; adaptata, po-
trivite la ; prezinta, infatisaza; favorobila, priincioasa.
Alte obsErvatii ce am mai face limbei (Hui Brateanu, ar
fi intal ca data nu ne inselam verbul a Wiz/4i nu se poate a7
corda, car acuzativul cum face d-sa eceea ce putuse nAzui) si
ar trebui acordat cu dativill clucrul la care putem nazui) apoi
cuvintul uneltire Juat in intalesul de outiller, outillage, cind a
unelti, uneltire insamna in romaneste pane acuma complotu, ma-
chiner, montre une cabale. Nu slim dace este bine a i se da si
intalesul eel are la d-1 Brateanu, penetratie, patrundere; asor-
tare, intocmire, pregatire.
Articolul d lui Bogdan-Duica Un poet moldovan, de si in
deobste curat scris, infatosaza totusi pe ici colea cite un neolo-
gism si anume francez, cu atit mat strania la not Romanit de
obirsie transilvanean. Asa: confirms, intareste; sa profile, sa
se foloseascA ; celebrd, vestita ; inedit, needit ; compara, asernana,
 Dari de seams 285

asemalui ; fugitiv, f ugator ; izolat, singuratec ; exact, intocmal ;

imprsia, intipariree.
Articolul Petroniu at vacului at XIX lea de *arealeanu in.
deobste scris curet numa( cu neologismele neaparate sari in ort-
ce caz nesuparatoae, notam totusi citeva care ar fi putut fi in -
laturate indiferenta, nepasarea ; foileton, foita; comodii, inda
manateca; posibilitate, putinta ; consacrat, consfintit condamn a,
osindi ; detalia, amanuntimt ; hidos, hid ; meschin, josnic, etc. etc.

Dictionarul limbii romcine si d.l Philipide de Gammatecu

poate fi scris foarte gramatical dar care nu prea e romaneste.
Gasim buns oars vestea ca : d4 Philippide na voit sit se pre-
teze is asetnenea melod stiintifiz si adesa d. Philippide n-a voit
sä primeasca un asemenea metod, sad E drept ca dr. Istrati
se face forte sa dea gala eladirea, in foe de se incumeta, se bizue.
Sri ma explic, sa-mi lamuresc mat lirnpede gindirea.
In lumea drepteilit de loan Brateseu-Voinesti, ru limba cea
foarte frumoasa si rontaneasca a eminentulut novelist.
Lumea metrilor de si este un articol de stiinta in care neo-
logismele pot fi mat curled ingaduite, se vede in-se ea a esit
din pana unut invatat ce este tot odata, si un lilerat ales, d -1 P.
Bujor, si ohservatiile ce am putea sa le facem se reduc aproape
la nimieasa bona- °era pentru ce sa scrie abundentei cind a-
vem imbelsugata ? spectacol, cind avem priveliste; voraci cind
avem lacrimi ; digerati, cind avem mistuiti; strilat in toe de
vargat si alte citeva.
Dam ca exemplu de limba frumoasa stiintified urmatorul
loc din Lumea marilor
Citeva bucate din recolta obtinuta astfel, atirnata intr-un
acuarni, n; prezinta until din subiectele cele mai atragatoere de
observatii. Vedem in adevar, colonia de margean tormata din
mai multe ramuti si de o culoare rosa aprinsa sari roza, ramurt
tintuiti ale numerosi polipi asemanatort minr floricele albe ca
zapada si en petalele sati tintaculele polipultit foarte fin dintate;
ter cind colonia e moarta, polipit si toala patura carnuasa sub-
tire care imbraca ramurile pletroase se distrug si nu mat remine
decit sebeletut tare si pietros". Suntem sigtirt ea daca d. Bujor
s.ar fi gindit putin si in limha in care se intrnpa eugetarile ca
«Lumea Marlton) ar fi esit Inca si mai desavirsita de cum e.
In articolul bucovinean Viata ronicineascei in Bucovina
limba merge in destul de bine cu toate ca am fi dorit buna-
oara in toe de o fraza ca aceasta I ccedem ca momentul este
°poi tun spre a face o privire retrospeetiva, mai bine pe roma-
neste adevarat : «credern ca momentul este potrivit spre a arunca
o privire indarapt asupra etc.D.
286 Dail de seam,
Tot asa e scrisa intr-o romaneasca indestul de curata si
scrisoarea din Basarabia. Din protiva acea din Ardeal este in-
spaimintatoare si jargonul romano-franeez in care to minunezT
ea a putut s-o incondeeze un Transilvanean si-ar gasi doar pe-
rechea numai in articolul eel mai valid juniinisl. lata exe"nple
de termini intrebuintati de anonimul autor al scrisoarel, lansaza,
arunca ; propagat cu o foria agikitoare extraordinarii, raspindit
cu o putere de intetire Mara din tale.
Actiunea coalitiee culmineaza in rezistenta pasivci; care din
cele doua parts contractante a calculat mai bine asupra anselor.
(Este o proasta constructie insa si in frantuzeste unde se zice
calculer les chances si nu ealculer sur les chances). Apol termini
ca nerelevat, relatez, congrueaza. 0 fraza ea aceasta : tniel
prolectul fostului ministru Cristoff, nici parerile lansate in aceasta
privinta le Kossuth nu congrueaza ca conceptie europeneasea
asupra acelel reformeY) este de o slutenie limbistica nemaipoinenita.
Pe jargonul germano-romin (congrueaza) hulLuit, jargonul fran-
cezo-romin (lansaza).
0 asemenea limba impledeca chiar cetirea gindirilor care
pot fi interesante de oare-ce expun starea fratilor nostri de
peste munti.
Statuim pe Directiunea Vietei romanegi sa ingrijascd mat
mutt limba In care se serie in ea, caei viata romaneasca fara
limba romaneasca, nu este cu putinta.
A. D. Xenopol

DoN.A.Toriar
Fondulai statornic (neatacabil) al Arhivei
Socielatea 1S1iintifica qi Literarei 2. din Iasi, conform hota-
Orel ]rata in sedinta de la 16 Dec. 1905 si publieata is revista
el «Arhiva) No. 12 pag. 572 din anal 1905, a infiinfat fondue
statornic (neatacabil) al acesteT reviste, din a carui venit sa vor
face, pe de o parte cheltueli cu ilustratiuni din tot ce prives'e
cultura poporulut roman, Tar pe de alta, pentrn sustinerea a-
cestel reviste_
«Societatea stiintifica i Literara» din laV, aduce vii multa-
miri urrneitoritor generoqi donatori qi iubitori de cultura roma-
neasca, care as contribuil la sporirca acestui fond statornic
(neatacabil). Din urma lel 264
Prea Cuviosiei Sale Arhimandritulul Narcis Kretulescu,
uperiorul Minastirel Neamtu . . . . 20
A. D. Atanasiu Iasi, 100/0 pentru tondul neatacabil,
din subventia Ministerului data Arhivel pe 1906-907 . 100
V. A. A. . . . . . . . 5
Total lel 389
 DOCUMENTE
Boerul Stavrie Hamangiu
Divamil >Knejiei Moldovei
Instiintare se face cu aceasta Carte a Divauulut, ca la trecuta luny
Aprilie, dintr-acest curgator an, negutitorul Atanasie, ginerele lut Bors,
prin jaloba ce au dat cdtra Divan, a facut arhtare, ea o "nil a sa, anume
Catrina Sterea, fiind vaduva si cu patru copil, si rata avers neavind, decit
numal piste ease, cu locul 1pr, ce se afla in orasul Iasi'', sub feredeti, pe
cari insasi ea la anul 1810, afiindu-se in viath, le-ar fi scos in vinzare, la
mezat, si fart a se da sfirsit vinzarel, s-a shvirsit din viatii ; si fiind-cit
copiii seT nevrisnicl in eatitaren sa.de grija, si casele ar fi venit Ia o proasta
stare, incit mat cu loin] sa se risipeasca. Dupa datoria sa ca un epitrop,
spre mat bun folosul nevrisnitilor, a socotit ea Tarsi sa scoata casele Ia
mezat, si si le vindlt.
A carue cerere fiind cu euviinth, dupa rindueala pazith, fiindea dupa,
cercetarea ee s-a fost facut, mat inainto, prin inadins r induit, Vasile Bucur
vornic de poarta, acele binale sunt doua case en trel camarl osebite,
sub un coperemint. mat sunt della case eu dotia-trel offal linga poarta
la drum, in chip de dughenita acoperith cu pae. Acarora binale si marimea
loculuT, dupa masura ce li-ad fost facut, eu stinjinal don-mese, se afla :
poarta despre meaza-noapte, despre piraul ce se hotarliste eu locul caselor
monastirel Neamtului, doull-zeci si opt stinjeni, patru palme. Despre apus
uncle se hotaraste luT Ionith Gindul dpi -spre -zece stialinr. Despre miaza-zi,
tret-zest si patru stinlinr, trel palme si capatul despre rasarit unde se ho-
thihste cu locul clucerulu! Costantin Mate!, zece stinjint. Pe care duph
tidula Divanulu!, prin tidula vomitlel de aproz!, din ziva intht a trecutel
lunI Maltz ; data clitra Costantin Telalbasa, s-a si sees in vinzare la mezat;
cu hotarire, ca strigindu-se in curgere de patru-zeci de zile la mezat dupe
atita in Divan, si la starea loculut, cit si pe toate ulitele orasulut,
spre instiintarea celor ce vor fi musteril, ca sa le c umpere. La implinirea
acelel vadele inusterenlul ce va fi, si va da pretul cu care se maltameasea
numitul epitrop, prin hareciul ee se va face in Divan, sa se savirsasch
vinzarea, caruia cumparaterul, pe Bugs zapisul de vinzare, si scrisearea ce
va lua de la epitrop, i se va botari stapinirea si cn cartea DivanuluT.
*i de atunt si pang, arum, in eurgere de 50 de zile, cit s -au strigat
la mezat, nimene allit mat bun pret n -au dat, fait numal Stavrie Haman-
giu, a dat pret de sama dona mil lat. Dept care pret find si eu Wald mul-
tamirea epitropuluT, in Divan prin hareciul ce s-a facut, i s-a savirsit vin-
288 Documente
zarea, dupd cum acelasT savirsire a vinzdrel, find la 19 zile ale acestel
curgatoare luni, s-a adeverit de ciitra Divan si-n dosul tidulel vorniciel de
aprozl, ce a fost datA cdtrd telalbasa, de acum numitulul cumpardtor Stavrie
Hamangid, dupd scrisorile vechl, si zapisul de vinzare, ce a Mat de la e-
pitrop. adeveritor, ed s.ati pritnit si plata pe sin, cersind ca sd i intlireased
stApinirea si de Wed Divan. Drept area de vreme ce vinzarea aceasta s-a
savirsit prin mezat, si in Divan, dupa toad rinduiala pazita ; Pentru a-
ceasta dar, iatd si de catra Divan, prin cartea aceasta i se adevereaza, si
i se intdreste vectuica lul stdpinire, asupra aratatelor case, si cu tot locul
lor. Pe care de acum tnainte si in veci, atit el, cit si toti urmasil seT cli-
ronomT, sa aiba a le stApini cu bunA pace, ca pe a sale drepte cumparate,
cu build credintd de la mezat. Si cartea aceasta a Divanulul, sa -1 fie lig, si
in urmd clironomilor seT, de hottiriturd statornied, neelintitd, si nerasuita,
nisi odinioari, in veci. Care s-a adeverit si en ale noastre iscaliturl.
1812, Iunie 21:
Urmeaza iscdliturele a 4 boert si 2 seriitorf, toate indiscifrabile.
Comunicat de Romulus Seriban
Doctor in Drept, advocat in Iasi".

Nota. Acest act de cumpdrare s-a tipdtit de mine in Arhiva organul

SorietAil *tiintiftee si Litsrare din Iasi, ea foarte important, pentru stilul
elar si imperios roman, en care rominii asigurau proprielatea, basa familial
si a statulut, si fiinded face onoare multa legilor si judecdtorilor Orel, do-
vedind ca Romania a pastrat in Orient, pururea geniul Rome din Dreptul
Roman, sd fie tinerilor jurist1 ca o marturie de stiinta si fot to decisiunilor
judiciare. Documentul se aft& in pdstrarea mea.