Sunteți pe pagina 1din 25

Cu frunze vantul scrie nume de

copaci.
In foarea varstei frunza isi ia
parfum de toamna.
Pagina 1 / 25
Cuprins
Cuprins.................................................................................................................................2
Frunza de stejar....................................................................................................................3
Frunza de brad.....................................................................................................................6
Legenda bradului.............................................................................................................6
Expresii populare romanesti:...........................................................................................8
Frunza de plop.....................................................................................................................9
Plopul u !runza tremuratoare.........................................................................................9
"#iitori :.......................................................................................................................$%
Pro&erbe si ziatori :......................................................................................................$%
Frunza de tei.......................................................................................................................$$
Florile de tei...................................................................................................................$$
"#iitoare :....................................................................................................................$$
Frunza de nu.....................................................................................................................$2
Legenda nuului.............................................................................................................$2
"#iitori.........................................................................................................................$3
Pro&erb...........................................................................................................................$3
Frunza de &ita'de'&ie.........................................................................................................$(
Legenda &itei de &ie.......................................................................................................$(
Canteul potirului..........................................................................................................$)
"#iitoare......................................................................................................................$)
Pro&erbe si ziatori........................................................................................................$)
Frunza de tranda!ir.............................................................................................................$*
Po&estea tranda!irului tepos...........................................................................................$*
"#iitoare......................................................................................................................$8
+iatoare........................................................................................................................$8
Frunza de lalea...................................................................................................................2%
,tratul de lalele..............................................................................................................2%
Cante de leagan............................................................................................................22
Frunza de !oarea sorelui.....................................................................................................2(
Legenda !lorii soarelui...................................................................................................2(
,tiati a..........................................................................................................................2)
Pagina 2 / 25
Frunza de
stejar
Stejarul este un arbore forestier si
ornamental cu talia de cca. 40
50 m. Se gaseste in regiunile de
campie si in colinele joase. Are
coroana larga si trunchiul adanc
bradat! brun"negricios! radacina adanc infipta in pamant.
Poetul #cta$ian %oga spune &
Pe varf de deal, in largul de zapada,
Batran stingher stejarul sta de paza.
Stejar secular! cu o coroana de '2 m in diametru! ce dateaa de pe
$remea lui mircea cel batran ( 1')* 141)+. ,acea parte din fostii
codrii ai -lasiei. Se afla la intersectia bule$ardului garii cu strada
.riantemelor din municipiul /uau.
%hicitoare &
Falnic sade in furtuna,
Iar in noptile cu luna
Cantareti vestiti aduna.
Pagina ' / 25
,ructul stejarului este ghinda. 0aronie! stralucitoare! cu un mie
uleios ea constituie o hrana delicioasa pentru jucausele $e$erite si
pentru fiorosii porci mistreti.
Scoara de stejar este folosit1 din antichitate 2n t1b1c1rie! deoarece
con3ine mari cantit13i de tanini foarte eficien3i 2n prelucrarea n3ine mari
cantit13i de tanini foarte eficien3i 2n prelucrarea pielii.
4emnul de stejar era folosit in secolul trecut la construirea corabiilor.
5ot din lemn de stejar sunt construite bisericile cu turnurile inalte din
0aramures.
-enirea toamnei da semnalul pentru pregatirea somnului de iarna& se
intrerupe alimentarea frunelor! se$a se retrage! iar 6hainele7 $eri ale
stejarului de$in aurii! se usuca si cad. 8ste o in$itatie la masa pentru
ramele de sub copac! dar si pentru alti locuitori ai pamantului&
miriapode! paduchi! limacsi si furnici
. Stejarul si frasinul colaboreaa intr"o $eche traditie de preicere a
$remii. Se spune ca! daca stejarul infruneste inaintea frasinului! $a fi
un an bun! bogat. 9n schimb! daca frasinului ii apar frunele inainte!
$ara $a fi rece! iar toamna nu $a fi rodnica.
.alinescu spunea despre stejar & El este grav, si
rezistenta sa fzica domina pe toti ceilalti
arori.
Pro$erbe&
!in stejar, stejar rasare.
"tejarul un si trainic da mladita trainica.
"i stejarul e mare, dar ghinda pentru porci ne
da.
Pagina 4 / 25
Colorati!
Pagina 5 / 25
Frunza de
rad
/radul are o maretie aparte.
9nalt! de peste '0 metri! conic!
inteapa cerul cu $arful sau. Are
radacina mai putin infipta in
pamant si tulpina dreapta!
acoperita cu o coaja cafenie! pe
care cresc ramuri de la pamant!
pana la $arf.
5ot timpul $erde"inchis! iarna si $ara! este simbolul tineretii $esnice.
Pentru nordici este Pomul -ietii! imaginea :omnului nostru 9isus
;ristos. :e aceea braii tineri sunt adusi in casele noastre de
.raciun! spre bucuria copiilor.
Legenda bradului
Pagina * / 25
-enise toamna. 5oate pasarile calatoare plecasera spre tarile calde.
<umai o pasarica tare mititica nu putea sa boare dupa stol!
umeindu"i"se ochisorii de lacrimi. A$ea o aripa rupta! e=act ca in
po$estea cu puil de prepelita! cu aripa franta de alicele unui
$anator>
/iata pasare! cu inima plina de jale! se duse cu greu in padure! ca sa
ceara ajutor de la arbori. .u glasul duios! ii ruga pe copaci &
"?itati! am aripa rupta. 4asati"ma sa traiesc intre ramurile $oastre
pana $a sosi prima$era.
"8u nu pot sa te primesc! pasarica @ raspunse ursu fagul. 0i"
ajunge ca am grija de ramurile mele. Pleaca de aici. :u"te la
stejar@
"<ici eu nu pot@$ajai stejarul rautacios.0a tem sa nu"mi mananci
ghinda. ,ugi! pasarica! in alta parte@ :e nu! iti rup si cealalta aripa.
.am in felul acesta o gonira pe sarmana pasarica si ceilalti arbori
din codru. Saraca de ea @ 8ra pe marginea disperarii cand aui o
$oce &
"?nde te duci! pasarica A
8ra bradul.
"<u mai stiu unde sa ma duc! bradule. .opacii m"au prigonit! cu
totii! si nu $or sa ma primeasca in ramurile lor. ?ite! aripa ma
doare si nu mai pot sa bor. Au! :oamne! ce durere @
"-ino la mine @ ise bradul! induiosat de soarta bietei pasarele. Poti
ramane cat $rei intre ramurile mele @
Atunci pasarica se urca si"si facu culcus intre ramurile bradului.
9nsa intr"o noapte! $antul friguros porni sa sufle cu putere. Semn
ca se apropia iarna. ,runele arborilor se ingalbeneau si cadeau la
pamant! una cate una.
"Pot sa scutur si frunele bradului A il intreba $antul pe 0os .ri$at!
imparatul -anturilor.
"<u @ hotari mos .ri$at. :e brad sa nu te atingi deloc. /radul a fost
bun cu biata pasarica. 5rebuie sa a$em si noi mila de el. Podoaba
$erde sa nu"i cada niciodata.
Se spune ca! de atunci! bradul cel bun isi pastreaa frunele $eri
atat $ara cat si iarna.
Pagina B / 25
Expresii populare romanesti:
Inalt ca radul si frumos ca luna mai,
se spune despre un om inalt si
frumos.
%hicitoare &
"us pe coama muntilor,
#untilor caruntilor ,
"ta voinicul cel tepos,
$esnic verde si frumos.
Pagina ) / 25
Frunza de
plop
8u a$eam un plop de $ale
-erde ca un sm1r1ndel.
5rec1torii stCnd 2n cale
Dnnopta c1tCnd la el.
Dns1 toamna a $enit!
Plopul meu s"a $eEteit.
Plopul $ariaa ca talie de la 1* la *0 de metri. Se disting trei $arietati
de plop & plopul negru! plopul alb si plopul tremurator.
Plopul cu frunza tremuratoare
5raia odata! intr"un sat! un baiat tare obranic si rautacios! pe nume
<eagu. Se tinea numai de nadra$anii. Se suia prin copaci si spargea
toate ouale din cuiburile pasarelelor F prindea cateii si le prindea de
coi tinichele F inhata pisicutele si le spanura cu latul sub grinile din
cerdacuri! speriind batranii. ?n biet om cau in colbul drumului! plin
de sange.
9nsa Preasfantul :umneeu! care le $ede pe toate din cer! se arata
tulburat de ispra$ile crude ale lui <eagu.
"Sfanta :uminica! ise stapanul lumii! ia du"te mataluta pa Pamant si
incearca indreptarea baiatului>
9n satul cu pricina! taranii se aflau la biserica! pentru slujba de
duminica. # femeie garbo$ita se asea la usa de la intrare. 8ra chiar
Sfanta :uminica! prefacuta in batrana cu broboada taraneasca.
Si iata"l pa <eagu! baiatul cel rau! $enit la biserica nu pentru
inchinaciune! ci pentru pone. #chii de drac ai baiatului nascoceau!
chiar atunci o ghidusie. -enind cu lumanarea aprinsa! in spatele
batranei de la usa! dadu foc broboadei acesteia! ranjind ca un dia$ol.
Straiele femeii se aprinsera ca iasca. 5ulburati de la rugaciune!
oamenii sarira sa stinga focul. 9nsa Sfanta :uminica striga &
Pagina G / 25
"<u $a temeti! iubiti credinciosi @ ,lacarile nu pot sa"mi atinga trupul.
8u sunt Sfanta :uminica.
9ntr"o clipa! batrana inco$oiata se prefacu intr"o ana de o frumusete
nemaipomenita! cu ochi albastri! ca aurul si parul de aur! in care se
topeau flacarile broboadei. .restinii o pri$eau uimiti. 9ar neagu!
speriat de fapta sa! porni sa fuga! dar Sfanta :uminica ii porunci &
"Hamai locului! baiat rau ce esti @ Preasfantul :umneeu m"a trimis
pe Pamant! ca sa"ti indrept pacatele. -ad insa ca tu! neagule! esti
mai rau ca dia$olul. <u poti fi mantuit. 5u nu poti ramane pe Pamant!
cu infatisare de om. :e aceea! hotarasc sa de$ii copac rece si sterp!
fara flori si fructe. Sterp pe $ecie sa fii @
Auind un aca asta! <eagu o lua la sanatoasa. <umai dupa cati$a
pasi! baiatul cel rau simti cum ii ingheata sangele. #amenii $edeau o
minune & trupul baiatului se transforma in trunchi de copac! iar mainile
in ramuri. 9n ograda bisericii! printre cruci de morminte! se ridica spre
cer un plop inalt! cu frune tremuratoare.
4egenda spune ca! de atunci! e=ista plopul! iar frunele sale tremura
mereu! cerandu"si iertare de la Sfanta :uminica si de la bunul
:umneeu.
Ghicitori :
Iarna e nepasator
"i vara%i tremurator.
Cine%i nalt si tuguiat
"i priveste peste sat &
Proverbe si zicatori :
!esi plopul e mare,
Poame dansul n%are.
Plopul nu face mere,
'ici rachita micsunele.
Plopul e inalt, dar nu face
umra.
Pagina 10 / 25
Frunza de tei
5eiul este simbolul orasului 9asi.
5eiul lui 8minescu din Parcul
.opoului arata lumii intregi
pretuirea de care s"a bucurat
acest sfant arbore din partea
poetului nostru national.
Florile de tei
<e imbata cu mirosul lor placut in lunile iunie"iulie! iar infuia
din flori de tei are un parfum si o aroma inconfundabile. -irtutile
terapeutice ale teiului au fost descoperite inca din cele mai $echi
timpuri! cand se foloseau in scopuri medicinale coaja! frunele si
se$a. Astai florile sunt partea cea mai des utiliata.
5raditiile noastre populare desemneaa teiul drept paitor si alinator
al sufletului! el este un remediu uni$ersal! indicat deopotri$a tinerilor
si batranilor si! totodata! o nesecata sursa de inspiratie pentru poeti si
artisti.
Ghicitoare :
Ce copac stufos si%nalt
Inforeste%n luna mai
"i da foare pentru ceai &
Cine este & (%ati afat &
Pagina 11 / 25
Frunza de
nuc
Strajerii li$eilor noastre sunt
nucii. 8i au coroana rotunda! cu
ramuri puternice. 5runchiul e
scurt si gros. 4a nucii batrani!
coaja e crapata. ,runele sunt
mari! late! $eri"lucioase si cu
miros puternic.
<ucul este regele pomilor! care domina pe celelalte specii prin
inaltime si prin coroana lui maiestuoasa. 9i place sa fie singur si sa nu
fie umbrit de nimeni.
S"a pastrat in popor parerea c acine $iseaa nuci! $a a$ea neplaceri
in iua respecti$a.
<ucul este foarte intelept & el porneste in $egetatie numai dupa
$enirea randunelelor! care aduc prima$ara.
Legenda nucului
.and 9rod! stapanul cel crancen al 9erusalimului! porunci sa fie ucisi
toti copiii de la doi ani in jos ( fiindu"i teama ca 0esia $a de$eni
cand$a regele iudeilor+! ingerul paitor al lui 9isus se arata lui 9osif si
0ariei! spunandu"le &
" Plecati imediat in 8gipt. 9rod o sa $a omoare pruncul.
9mediat! Sfanta familie porni spre 5ara 8giptului. 9n drumul ei isto$itor!
poposi intr"o seara sub coroana rotunda a unui arbore batran.
:eodata aparura calaretii.
" Am $aut o femeie cu un prunc in brate @
" Si eu am $aut @S"o gasim si sa"i omoram copilul! cum e ordinul
lui 9rod.
Sfanta ,ecioara inmarmuri! strangandu"l in brate. Singura scapare
era spre cer&
Pagina 12 / 25
" Scapa"ma! :oamne! de napasta@
9ntr"o clipa ramurele stufoase ale nucului se aplecara la pamant! ca
un gard $iu! cu frune dese! dupacare nu se $edea nimic. Asa ca
soldatii! negasindu"i pe fugari! au dat bici cailor! plecand mai departe.
0ultumita ca"si sal$ase din nou pruncul de la moarte! 0aica
:omnului mangaie crengile nucului si grai astfel &
" ,ii in $eci binecu$antat! nucule @ :e"acum nici un copac din
lume sa nu lase umbra mai deasa ca a ta.
Se spune ca! de la acea intamplare! oamenii afla sub coroana deasa
a nucului cea mai racoroasa umbra dintre toti pomii lasati de
:umneeu pe pamant.
Ghicitori
8u am patru frati
9ntr"un cojoc bagati
9nalt cat casa
-erde ca matasea!
:ulce ca mierea!
Amar ca fierea.
Proverb
.a puiul cucului
Pe creanga nucului.
Pagina 1' / 25
Frunza de
vita%de%vie
-ita"de"$ie este o planta
arborescenta. Hadacina $itei"de"
$ie patrunde adanc in pamant si
se desface intr"o multime de
firisoare. 5runchiul ei se numeste
butuc! pe el cresc un numar de
coarde. ,runele sunt late!
crestate pe margini si impartite in
cinci parti.
9n .ina cea de taina! :omnul nostru 9isus ;ristos s"a identificat cu
aceasta planta & 8u sunt $ita cea ade$arata si tatal 0eu este
lucratorul>$oi sunteti mladitele.
Legenda vitei de vie
.and :umneeu a creat lumea! toti copacii si arbustii se laudau care
e mai mare si mai frumos! rasfatandu"si spre soare coroanele de
ramuri in$erite.
" 8u sunt regele arborilor! cu lemnul cel mai tare icea stejarul.
" Si eu sunt inalt! iar nucile mele delicioase se mandrea nucul.
" ?itati! eu nu sunt mare ca $oi! dar :omnul m"a facut tare
frumos! cu flori rosii si parfumate se ingamfa dintre spini trandafirul.
.am in felul acesta se laudau si se certau tufele si arborii. <umai
sarmana $ita de $ie era suparata! cu capul aplecat spre pamant!
tarandu"se umilita prin tarana.
" -ai de mine si de mine! plangea manjita de colb $ita de $ie.
Sfantul :umneeu nu mi"a dat mie nici tulpina tare! nici ramuri
puternice! nici flori! nici poame frumoase. <adajduiesc sa ma auda
:umneeu si sa ma ajute...
Auindu"i tanguielile! :umneeu a trimis acolo un om de ispra$a.
#mul a arit $ita de $ie! cum sta slaba si trantita la pamant! ca o
jucarie in calea $antului. 0ilos! a agatat $ita de trunchiul unui fag
Pagina 14 / 25
tanar. .arceii s"au incolacit de copacel! strugurii s"au copt si indulcit
ca mierea. -ita de $ie a data celui om de ispra$a ciorchini parfumati.
:in struguri! taranul a facut must! iar mustul s"a prefacut in $in! care i"
a indulcit inima salbatica. Astfel a fost rasplatit omul! care a ridicat din
tarana bietul arbust.
Stejarul si ceilalti arbori pri$eau rusinati la $ita agatatoare! incarcata
de struguri. .at erau ei de falosi! stateau goi de fructe! in timp ce $ita
de $ie era batucita de struguri minunati si deliciosi. Hodul $itei nu este
altce$a dacat lacrimarea lui hristos! care se re$arsa cu sfintenie in
paharul impartasaniei crestine.
Cantecul potirului
Si iata potirul in gura te aduce
9ata ;ristoase! 5u jertfa pe cruce.
8sti $inul de"a pururi al neamului meu.
Ghicitoare
5ata"i gros!
0ama"i subtire!
Sora"i lata!
,ratele"i gras!
Si"i imbracat cu cojoc de lemn
Si sta cu imparatul la masa.
Proverbe si zicatori
-ia cere sapa adanca si deasa
.a sa ne dea noua leac de $iata.
-ia se sapa la $ale!
-inul se bea la racoare F
-ia se sapa la deal
-inul se bea la pahar F
-ia se sapa la sopare!
-inul se bea la racoare.
Pagina 15 / 25
A lucra pe cine$a in foi de $ita.
?nii sapa $iile!
Altii beau $inurile.
Sa coloram @
Pagina 1* / 25
Frunza de
trandafr
<umele de trandafir isi are
originea din neograca
trandaphilos treieci de foite.
8ste raspandit pe tot globul.
Simbol al dragostei si $ictoriei!
este considerat regele florilor.
8ste poate cea mai indragita si cantata floare.
.restinismul $ede in trandafir gratia ,ecioarei maria. Sarbatorile
trandafirilor sunt $echi si continua si astai.
5randafirul este o planta importanta prin multiplele utiliari
cosmetica! farmaceutica! alimentara.
5randafirii se inmultesc prin butasi si altoire. 9n onele cu ierni aspre!
se recomanda protejarea prin musuroaie.
Povestea trandafrului tepos
" :oamna in$atatoare! intreba o fetita curioasa! aratand spre $aa cu
flori de pe catedra! oare de ce o floare atat de frumoasa ca trandafirul
are ghimpi atat de usturatori A
,etita ambeste! aratand buricul unui deget inrosit de teapa unui
trandafir adus la scoala.
9n$atatoarea care se intepase si ea! cand asease trandafirii in $aa!
cauta in sacul cu legende! ascuns dupa ochii ei buni! si incepe sa
depene po$estirea>
" Stiti! dragi copii! ca :umneeu a facut lumea F si tot el a nascocit
plantele si animalele care roiesc in jurul nostru. Preasantul statea in
cer si se gandea ce flori sa mai nascoceasca. 4e facuse! pana atunci!
pe aproape toate. 8i! si intr"o i! dumneeu trimite doi copilasi! pe
care"i iubea nespus de mult! tocmai din cer pep amant. :e ce i"a
trimis A .a sa $ada cei doi copii ce flori mai lipsesc.
" Au ajuns pep amant A ice aceeasi fetita curioasa.
Pagina 1B / 25
" .at ai inchide pleoapele! draga mea @ <umai ca unul dintre baieti!
ispitit de Satana! n"a mai $rut sa plece de pe Pamant! inapoi spre cer.
.elalat baiat! mai ascultator! dimpotri$a! a urmat porunca lui
:umneeu si s"a intors in cer! langa :umneeu.
" S"a suparat :umneeu pe baiatul cel rau A
" Sigur ca da @ continua in$atatoarea istorisirea. :umneeu l"a
prefacut pe baiatul neascultator! ramas pep amant! in spin. 4"a
blestemat sa fie urat de toti si sa figa de el. Apoi l"a sarutat pe copilul
cel bun si l"a mangaiat. :ar po$estea pitoreasca abia incepe! dragi
scolari. 9ntr"o i! copilul cel bun! tot jucandu"se! sus! in cer! da de"o
crapatura si cade pep amant. :umneeu l"ar fi readus imediat in cer
pe copilul preferat! dar hotarase deja ca nimeni sa nu se mai poata
intoarce de pep amant in cer.
" :umneeu si"a lasat copilul drag pep amant A
" :a @ 9nsa i s"a facut tare mila de baietel si l"a prefacut in trandafir.
?n trandafir strasnic de frumos @ ,ratele sau! prefacut in spin! era
foarte urat. 8i! si intr"o i! spinul! gelos de frumusetea trandafirului! s"
a repeit la acesta si l"a ibit rautacios cu tepii. .and trandafirul a
scapat de chelfaneala! ce"mi $ede pe trupul sau A :e la spin i"au
ramas niste tepi. Se spune ca! de atunci! trandafirul cel frumos are
ghimpi ascutiti si usturatori. :e atunci! copilul cel bun! trandafirul! e
iubit de toti! dar copilul cel rau! spinul! e urat si ocolit de oameni>
Ghicitoare
Am o floare minunata!
5ot cu rosu imbracata F
,loarea creste pe un spin
.ine spune cum o numimA
Zicatoare
:e multe ori dintr"o iapa buna iese un magar si dintr"un maracine
iese un trandafir.
Pagina 1) / 25
Pagina 1G / 25
Frunza de
lalea
4alelele sunt culti$ate in
toata lumea. 9n #landa
ocupa un loc de frunte si de
aceea aceasta tara se mai
numeste si tara lalelelor.
4alelele se folosesc pentru decorul de prima$ara in parcuri si gradini.
tratul de lalele
(dupa un basm popular engle+
5raia odata in partea de apus a tarii o batrana care a$ea o gradina
tare frumoasa de legume si flori. 9ngrijea de straturile de salata si de
alte $erdeturi! dar iubind mult florile! crestea trandafiri si garoafe.
5oate plantele ii placeau batranei si pe toate le ingrijea cu toata
atentia. :ar fala gradinii sale era un strat cu lalele! pe care le sapa! le
pli$ea de buruieni si le uda seara! pe racoare! cu cea mai mare grija
si dragoste.
5recatorii se opreau sa admire gingasele corole ale acestor flori. 8rau
toate culorile & ro!! rosii! purpurii! albe si albe cu dungi sau pete de
alte culori. A$eau lujerii lungi si florile mari! care isi a$eau
capusoarele deasupra frunelor! leganandu"se in adierea molcoma a
$antului de seara.
Se spune ca in acele $remuri de demult! niste ane mici si jucause isi
facusera obiceiul sa burde pe un dcamp inmiresmat de flori! nu
departe de gradina batranei noastre. Acest loc a$ea si copaci. Si ele!
anele! au ales ales acest loc pentru ca nu era umblat si aici se
puteau juca de"a baba oarba printre copaci! puteau sa dansee in
$oie in noptile cu luna plina! puteau canta in $oie! in sfarsit! in acest
loc se simteau ca la ele acasa.
?n singur lucru le necajea pe aceste ane. 9n noptile calde! cand luna
stralucea cu putere! copiii lor nu puteau adormi si ele! anele! trebuia
Pagina 20 / 25
sa stea langa patucurile lor! sa le cante pana adormeau. Pierdeau
astfel ce le era mai drag & dansul printre copaci si cantecul lor in cor.
Si tot cautand ele $reo iesire din aceasta incurcatura! una din ane a
dat peste stratul de lalele al batranei. Si cu toate ca batrana era pe
afara! strangand niste rufe de pe franghie! n"o $au pe ana cu
pruncul in brate. ,ireste! anele nu pot fi $aute de ochi de muritor.
Asa ca ana si"a aseat bpruncul in floarea unei lalele galbene. Apoi
s"a inaltat in bor deasupra lalelei galbene! s"a rotit de $reo cate$a ori
in jurul ei si i"a cantIat pruncului un cantecel de leagan. -a imaginati
ca pruncul de ana a adormit bustean.
:up ace s"a asigurat ca bebelusul doarme dus si ca somnul lui este
in siguranta! ana"mama s"a dus si s"a schimbat intr"o rochie de puf
de scaiete si de funigei si s"a preentat prima la bal. Alte ane insa
au fost mai putin norocoase! caci noaptea fiind foarte calda! pruncii
lor n"au putut adormi decat foarte tariu! aproape de sfarsitul balului.
A doua noapte! toate anele"mame si"au dus pruncusorii la stratul de
lalele. 8le si"au ales fiecare cate o lalea! dupa culoarea preferata si
si"au culcat bebelusii in ele. Acestia au adormit imediat! leganati de
efirul noptii de $ara si de sutele de cantece de leagan fredonate de
anele"mame.
Si de atunci! lalelele au crescut parca mai mari! mai drepte! iar
culorile lor erau parca mai $ii. /a mai mult! anele le dadura lalelelor
un parfum fin! cu care pana atunci nu se prea puteau lauda.
?nii sateni cu auul fin! trecand pa langa gradina batranei! sustineau
ca aud un cantec! ce$a ca un umet gingas si armonios & cantecul
de leagan al anelor. /atrana era pur si simplu uimita de gingasia
florilor de lalea! si nu"si putea da seama care sa fie caua. Pentru
nimic in lume n"ar fi rupt $reuna si le lasa sa"si urmee cursul $ietii
lor. 4alelele cresteau! se ofileau! isi pierdeau petalele si mureau.
Asa trecura ani in sir si pana la urma batrana se con$inse ca stratul ei
de lalele era protejat de un grup de ane. Prea $orbea lumea din sat
despre ele.
Si intr" i friguroasa de iarna batrana a murit. /ruma de lucruri ce
a$usese s"a $andut si casuta a intrat pe mana unui om hansan si
care nu iubea florile. 9n prima$ara care a urmat! a scos bulbii de lalea
din pamant si i"a aruncat. 9si spunea ca pamantul acele poate fi
folosit mai cu spor. Si in locul lalelelor a pus> patrunjel. 0ania
anelor la aflarea acestui deastru a fost mare. .aci ele considereau
ca stratul de lalele este de drept numai al lor. Acum nu mai a$eau
unde"si culca pruncii in noptile calde cu luna.
Pagina 21 / 25
Sa stiti ca anele cele bune de$in rautacioase cand $reun om rau se
baga in treburile lor. 8le au con$ocat repede un sfat si au jurat sa se
rabune pe acest om rau si hapsan.
Asa ca in prima$ara! din patrunjel nu se alese omul nici macar cu o
frunulita. Se uscase asa! din senin! cu toate ca plouase. A pus pe
locul acela ceapa! salata! spanac! morco$i! ridichi! dar degeaba! nu
iesea nimic! de parca ar fi fost pamant blestemat.
9n cele din urma! omul lasa stratul acele in paragina si in curand iarba
si buruienile napadira peste tot. 9ar anele a trebuit sa"si caute alta
solutie de a"si adormi pruncii neastamparati in noptile calde cu luna.
:ar anele"mame n"au uitat"o pe batrana. ,iind singura pe lume!
nimeni nu s"a dus la mormantul ei sa"l ingrijeasca.
<umai anele au facut asta. 8le au mers in noptile cu luna la
mormantul ei!i l"au curatat de buruieni si au sadit pe el flori frumoase
si parfumate. Si au facut asta anele in fiecare an! ani in sir. Si se
mirau satenii! mai ales ca o cunoscusera pe batrana ca fusese
singura pe lume. :in toate mormintele! al ei era cel mai ingrijit!
intotdeauna fara urma de buruieni pe el! proaspat udat si cu flori
frumoase si parfumate pe el.
9ar cea care canta cel mai duios noaptea! pe luna plina! la mormantul
batranei era chiar ana care! prunc fiind! fusese aseata prima in
floarea unei lalele galbene.
Cantec de leagan
)tilia Cazimir
,luturasul pe"o sulfina!
%reierasul pe"o lalea
,iecare unde $rea@
Pagina 22 / 25
Pagina 2' / 25
Frunza de foarea sorelui
<umele plantei $ine de la
dragostea ei fata de soare. :e
dimineata pana seara! tipsia sa
de culoare galbena se roteste
urmarind miscarea soarelui.
Legenda !orii soarelui
.ica Stefan cel 0are a$ea o fata frumoasa! dar muta din nascare.
:in aceasta pricina :omnitorul era amarat peste masura. -racii si
doctorii de"atunci n"au lecuit domnita de mutenie. 4a urma! $ine o
batrana garbo$ita la $oie$od si spune &
" 0aria 5a! fata domniei tale poate sa prinda grai.
" .um A
" .heama"l pe Soare la cetate si cinsteste"l cum se cu$ine. :upa
#spat! trimite domnita sa"i cerseasca o sarutare si!o sa scape de
mutenie! norocoasa copila.
-oie$odul Stefan s"a in$eselit si a facut pregatiri! precum a is
batrana preicatoare. <umai ca! pe capul domnitorului! era un
bluestem. Piaa"Hea! afland gandurile stapanitorului! alerga la 4una"
Hasare! adica la :oamna"<optilor! si"i sopteste ca Soarele e
necredincios.
" 4una"Hasare! ice $iclean Paia"Hea! pana acum l"ai a$ut de barbat
pe Soare! fat"frumosul domniei tale mcu petale de lumina! insa l"ai
prapadit! stapana a noptii. 5e lasa de tot. Soare se insoara cu fata
muta a lui Stefan! stapanul tarii. ?ite! chiar deseara se"ncinge nunta.
Auind un aca asta! 4una e gata sa turbee de geloie.
" Pe mine sa ma paraseasca Soare A scrasneste si fulgera :oamna"
<optilor. <u se poate. Am sa nimicesc fata $oie$odului Stefan.
9ncepe nunta la castelul de piatra. Soare! fat"frumosul cu plete de
lumina! ospateaa cu $oda si curtenii.
Pagina 24 / 25
" -ine mireasa @ se aude un crainic.
Si iat"o pe domnita cea frumoasa si muta intrand in sala! printre
sunete de buciume. 9ncarcata de aur! impodobita ca o prima$ara
calda. 0ireasa ingenuncheaa la picioarele lui Soare. 9i cere o gura
de mantuire.
-aand sarutul mirilor! 4una innebuneste de"a binelea si se arunca
din inalt! prin geamul castelului. .ade ca o ploaie de blestem peste
faptura :omnitei si! pe data! ii topeste chipul! prefacandu"l in floare
galbena.
<untasii raman ingroiti de fapta nedreapta a 4unii. /atranul $oie$od
e naucit de intamplare. 0esenii bocesc.
9ntaratat! Soarele o prinde pe luna de pJletele raelor si"o arunca prin
fereastra! departe! in creierul norilor.
9n locul :omnitei e! acum! o floare inalta! cat statul omului. Soarele o
ia in brate si"o duce in gradina! sadind"o in pamant.
" 8a e dragostea mea si se $a numi floarea"soarelui@
5ocmai de atunci! floarea"soarelui a ramas cu fata galbena si infiorata
de durere. 9ndragostita pe $eci de Soare! ea isi intoarce mereu fata
catre craiul ilei! cersind sarutarea mangaietoare.
tiati ca"""
4a manastirea Putna se afla un steag care dateaa din anul 1)B1!
trimis de urbea -aslui in memoria domnitorului Stefan cel mare si
Sfant! pe care este imprimata ca emblema a acestui oras o planta de
floarea"soarelui. 4a -aslui s"au semnalat primele uleinite din tara.
Pagina 25 / 25