Cu frunze vantul scrie nume de copaci.

In floarea varstei frunza isi ia parfum de

toamna.

Pagina 1 / 25
Cuprins
Cuprins.................................................................................................................................2
Frunza de stejar....................................................................................................................3
Frunza de brad.....................................................................................................................6
Legenda bradului.............................................................................................................6
Expresii populare romanesti:...........................................................................................8
Frunza de plop.....................................................................................................................9
Plopul cu frunza tremuratoare.........................................................................................9
Ghicitori :.......................................................................................................................10
Proverbe si zicatori :......................................................................................................10
Frunza de tei......................................................................................................................11
Florile de tei...................................................................................................................11
Ghicitoare :....................................................................................................................11
Frunza de nuc.....................................................................................................................12
Legenda nucului.............................................................................................................12
Ghicitori.........................................................................................................................13
Proverb...........................................................................................................................13
Frunza de vita-de-vie.........................................................................................................14
Legenda vitei de vie.......................................................................................................14
Cantecul potirului..........................................................................................................15
Ghicitoare......................................................................................................................15
Proverbe si zicatori........................................................................................................15
Frunza de trandafir.............................................................................................................17
Povestea trandafirului tepos...........................................................................................17
Ghicitoare......................................................................................................................18
Zicatoare........................................................................................................................18
Frunza de lalea...................................................................................................................20
Stratul de lalele..............................................................................................................20
Cantec de leagan............................................................................................................22
Frunza de foarea sorelui.....................................................................................................24
Legenda florii soarelui...................................................................................................24
Stiati ca..........................................................................................................................25

Pagina 2 / 25
Frunza de stejar
Stejarul este un arbore forestier si
ornamental cu talia de cca. 40 –
50 m. Se gaseste in regiunile de
campie si in colinele joase. Are
coroana larga si trunchiul adanc
brazdat, brun-negricios, radacina
adanc infipta in pamant.
Poetul Octavian Goga spune :

Pe varf de deal, in largul de zapada,

Batran stingher stejarul sta de paza.

Stejar secular, cu o coroana de 32 m in diametru, ce dateaza de pe

vremea lui mircea cel batran ( 1386 – 1418). Facea parte din fostii
codrii ai Vlasiei. Se afla la intersectia bulevardului garii cu strada
Crizantemelor din municipiul Buzau.

Ghicitoare :
Falnic sade in furtuna,
Iar in noptile cu luna
Cantareti vestiti aduna.

Pagina 3 / 25
Fructul stejarului este ghinda. Maronie, stralucitoare, cu un miez
uleios ea constituie o hrana delicioasa pentru jucausele veverite si
pentru fiorosii porci mistreti.

Scoarţa de stejar este folosită din antichitate în tăbăcărie, deoarece

conţine mari cantităţi de tanini foarte eficienţi în prelucrarea nţine mari
cantităţi de tanini foarte eficienţi în prelucrarea pielii.

Lemnul de stejar era folosit in secolul trecut la construirea corabiilor.

Tot din lemn de stejar sunt construite bisericile cu turnurile inalte din
Maramures.

Venirea toamnei da semnalul pentru pregatirea somnului de iarna: se

intrerupe alimentarea frunzelor, seva se retrage, iar „hainele” verzi
ale stejarului devin aurii, se usuca si cad. Este o invitatie la masa
pentru ramele de sub copac, dar si pentru alti locuitori ai pamantului:
miriapode, paduchi, limacsi si furnici

. Stejarul si frasinul colaboreaza intr-o veche traditie de prezicere a

vremii. Se spune ca, daca stejarul infrunzeste inaintea frasinului, va fi
un an bun, bogat. In schimb, daca frasinului ii apar frunzele inainte,
vara va fi rece, iar toamna nu va fi rodnica.

Calinescu spunea despre stejar : El este grav, si rezistenta sa

fizica domina pe toti ceilalti arbori.

Proverbe:

Din stejar, stejar rasare.

Stejarul bun si trainic da mladita trainica.
Si stejarul e mare, dar ghinda pentru porci ne da.

Colorati!

Pagina 4 / 25
Pagina 5 / 25
Frunza de brad
Bradul are o maretie aparte.
Inalt, de peste 30 metri, conic,
inteapa cerul cu varful sau. Are
radacina mai putin infipta in
pamant si tulpina dreapta,
acoperita cu o coaja cafenie, pe
care cresc ramuri de la pamant,
pana la varf.

Tot timpul verde-inchis, iarna si vara, este simbolul tineretii vesnice.

Pentru nordici este Pomul Vietii, imaginea Domnului nostru Iisus
Hristos. De aceea brazii tineri sunt adusi in casele noastre de
Craciun, spre bucuria copiilor.

Legenda bradului
Venise toamna. Toate pasarile calatoare plecasera spre tarile calde.
Numai o pasarica tare mititica nu putea sa zboare dupa stol,

Pagina 6 / 25
umezindu-i-se ochisorii de lacrimi. Avea o aripa rupta, exact ca in
povestea cu puil de prepelita, cu aripa franta de alicele unui
vanator…
Biata pasare, cu inima plina de jale, se duse cu greu in padure, ca sa
ceara ajutor de la arbori. Cu glasul duios, ii ruga pe copaci :
-Uitati, am aripa rupta. Lasati-ma sa traiesc intre ramurile voastre
pana va sosi primavera.
-Eu nu pot sa te primesc, pasarica ! raspunse ursuz fagul. Mi-
ajunge ca am grija de ramurile mele. Pleaca de aici. Du-te la
stejar!
-Nici eu nu pot!vajai stejarul rautacios.Ma tem sa nu-mi mananci
ghinda. Fugi, pasarica, in alta parte! De nu, iti rup si cealalta aripa.
Cam in felul acesta o gonira pe sarmana pasarica si ceilalti arbori
din codru. Saraca de ea ! Era pe marginea disperarii cand auzi o
voce :
-Unde te duci, pasarica ?
Era bradul.
-Nu mai stiu unde sa ma duc, bradule. Copacii m-au prigonit, cu
totii, si nu vor sa ma primeasca in ramurile lor. Uite, aripa ma
doare si nu mai pot sa zbor. Au, Doamne, ce durere !
-Vino la mine ! zise bradul, induiosat de soarta bietei pasarele. Poti
ramane cat vrei intre ramurile mele !
Atunci pasarica se urca si-si facu culcus intre ramurile bradului.
Insa intr-o noapte, vantul friguros porni sa sufle cu putere. Semn
ca se apropia iarna. Frunzele arborilor se ingalbeneau si cadeau la
pamant, una cate una.
-Pot sa scutur si frunzele bradului ? il intreba vantul pe Mos Crivat,
imparatul Vanturilor.
-Nu ! hotari mos Crivat. De brad sa nu te atingi deloc. Bradul a fost
bun cu biata pasarica. Trebuie sa avem si noi mila de el. Podoaba
verde sa nu-i cada niciodata.
Se spune ca, de atunci, bradul cel bun isi pastreaza frunzele verzi
atat vara cat si iarna.

Pagina 7 / 25
Expresii populare romanesti:
Inalt ca bradul si frumos ca luna mai, se spune
despre un om inalt si frumos.
Ghicitoare :

Sus pe coama muntilor,

Muntilor caruntilor ,
Sta voinicul cel tepos,
Vesnic verde si frumos.

Pagina 8 / 25
Frunza de plop
Eu aveam un plop de vale
Verde ca un smărăndel.
Trecătorii stând în cale
Înnopta cătând la el.

Însă toamna a venit,

Plopul meu s-a veştezit.

Plopul variaza ca talie de la 16 la 60 de metri. Se disting trei varietati

de plop : plopul negru, plopul alb si plopul tremurator.

Plopul cu frunza tremuratoare

Traia odata, intr-un sat, un baiat tare obraznic si rautacios, pe nume
Neagu. Se tinea numai de nazdravanii. Se suia prin copaci si spargea
toate ouale din cuiburile pasarelelor ; prindea cateii si le prindea de
cozi tinichele ; inhata pisicutele si le spanzura cu latul sub grinzile din
cerdacuri, speriind batranii. Un biet om cazu in colbul drumului, plin
de sange.
Insa Preasfantul Dumnezeu, care le vede pe toate din cer, se arata
tulburat de ispravile crude ale lui Neagu.
-Sfanta Duminica, zise stapanul lumii, ia du-te mataluta pa Pamant si
incearca indreptarea baiatului…
In satul cu pricina, taranii se aflau la biserica, pentru slujba de
duminica. O femeie garbovita se aseza la usa de la intrare. Era chiar
Sfanta Duminica, prefacuta in batrana cu broboada taraneasca.
Si iata-l pa Neagu, baiatul cel rau, venit la biserica nu pentru
inchinaciune, ci pentru pozne. Ochii de drac ai baiatului nascoceau,
chiar atunci o ghidusie. Venind cu lumanarea aprinsa, in spatele
batranei de la usa, dadu foc broboadei acesteia, ranjind ca un diavol.
Straiele femeii se aprinsera ca iasca. Tulburati de la rugaciune,
oamenii sarira sa stinga focul. Insa Sfanta Duminica striga :
-Nu va temeti, iubiti credinciosi ! Flacarile nu pot sa-mi atinga trupul.
Eu sunt Sfanta Duminica.

Pagina 9 / 25
Intr-o clipa, batrana incovoiata se prefacu intr-o zana de o frumusete
nemaipomenita, cu ochi albastri, ca azurul si parul de aur, in care se
topeau flacarile broboadei. Crestinii o priveau uimiti. Iar neagu,
speriat de fapta sa, porni sa fuga, dar Sfanta Duminica ii porunci :
-Ramai locului, baiat rau ce esti ! Preasfantul Dumnezeu m-a trimis
pe Pamant, ca sa-ti indrept pacatele. Vad insa ca tu, neagule, esti
mai rau ca diavolul. Nu poti fi mantuit. Tu nu poti ramane pe Pamant,
cu infatisare de om. De aceea, hotarasc sa devii copac rece si sterp,
fara flori si fructe. Sterp pe vecie sa fii !
Auzind un aca asta, Neagu o lua la sanatoasa. Numai dupa cativa
pasi, baiatul cel rau simti cum ii ingheata sangele. Oamenii vedeau o
minune : trupul baiatului se transforma in trunchi de copac, iar mainile
in ramuri. In ograda bisericii, printre cruci de morminte, se ridica spre
cer un plop inalt, cu frunze tremuratoare.
Legenda spune ca, de atunci, exista plopul, iar frunzele sale tremura
mereu, cerandu-si iertare de la Sfanta Duminica si de la bunul
Dumnezeu.

Ghicitori :
Iarna e nepasator
Si vara-i tremurator.
Cine-i nalt si tuguiat
Si priveste peste sat ?

Proverbe si zicatori :
Desi plopul e mare,
Poame dansul n-are.
Plopul nu face mere,
Nici rachita micsunele.
Plopul e inalt, dar nu face umbra.

Pagina 10 / 25
Frunza de tei
Teiul este simbolul orasului
Iasi. Teiul lui Eminescu din
Parcul Copoului arata lumii
intregi pretuirea de care s-a
bucurat acest sfant arbore din
partea poetului nostru national.

Florile de tei
Ne imbata cu mirosul lor placut in lunile iunie-iulie, iar infuzia
din flori de tei are un parfum si o aroma inconfundabile. Virtutile
terapeutice ale teiului au fost descoperite inca din cele mai vechi
timpuri, cand se foloseau in scopuri medicinale coaja, frunzele si
seva. Astazi florile sunt partea cea mai des utilizata.

Traditiile noastre populare desemneaza teiul drept pazitor si alinator

al sufletului, el este un remediu universal, indicat deopotriva tinerilor
si batranilor si, totodata, o nesecata sursa de inspiratie pentru poeti si
artisti.

Ghicitoare :
Ce copac stufos si-nalt
Infloreste-n luna mai
Si da foare pentru ceai ?
Cine este ? L-ati aflat ?

Pagina 11 / 25
Frunza de nuc
Strajerii livezilor noastre sunt
nucii. Ei au coroana rotunda, cu
ramuri puternice. Trunchiul e
scurt si gros. La nucii batrani,
coaja e crapata. Frunzele sunt
mari, late, verzi-lucioase si cu
miros puternic.
Nucul este regele pomilor, care
domina pe celelalte specii prin
inaltime si prin coroana lui maiestuoasa. Ii place sa fie singur si sa nu
fie umbrit de nimeni.

S-a pastrat in popor parerea c acine viseaza nuci, va avea neplaceri

in ziua respectiva.

Nucul este foarte intelept : el porneste in vegetatie numai dupa

venirea randunelelor, care aduc primavara.

Legenda nucului
Cand Irod, stapanul cel crancen al Ierusalimului, porunci sa fie ucisi
toti copiii de la doi ani in jos ( fiindu-i teama ca Mesia va deveni
candva regele iudeilor), ingerul pazitor al lui Iisus se arata lui Iosif si
Mariei, spunandu-le :
- Plecati imediat in Egipt. Irod o sa va omoare pruncul.
Imediat, Sfanta familie porni spre Tara Egiptului. In drumul ei istovitor,
poposi intr-o seara sub coroana rotunda a unui arbore batran.
Deodata aparura calaretii.
- Am vazut o femeie cu un prunc in brate !
- Si eu am vazut !S-o gasim si sa-i omoram copilul, cum e ordinul
lui Irod.
Sfanta Fecioara inmarmuri, strangandu-l in brate. Singura scapare
era spre cer:
- Scapa-ma, Doamne, de napasta!

Pagina 12 / 25
Intr-o clipa ramurele stufoase ale nucului se aplecara la pamant, ca
un gard viu, cu frunze dese, dupacare nu se vedea nimic. Asa ca
soldatii, negasindu-i pe fugari, au dat bici cailor, plecand mai departe.
Multumita ca-si salvase din nou pruncul de la moarte, Maica
Domnului mangaie crengile nucului si grai astfel :
- Fii in veci binecuvantat, nucule ! De-acum nici un copac din
lume sa nu lase umbra mai deasa ca a ta.
Se spune ca, de la acea intamplare, oamenii afla sub coroana deasa
a nucului cea mai racoroasa umbra dintre toti pomii lasati de
Dumnezeu pe pamant.

Ghicitori
Eu am patru frati
Intr-un cojoc bagati

Inalt cat casa

Verde ca matasea,
Dulce ca mierea,
Amar ca fierea.

Proverb
Ca puiul cucului
Pe creanga nucului.

Pagina 13 / 25
Frunza de vita-de-
vie
Vita-de-vie este o planta
arborescenta. Radacina vitei-de-
vie patrunde adanc in pamant si
se desface intr-o multime de
firisoare. Trunchiul ei se numeste
butuc, pe el cresc un numar de
coarde. Frunzele sunt late,
crestate pe margini si impartite in
cinci parti.
In Cina cea de taina, Domnul nostru Iisus Hristos s-a identificat cu
aceasta planta : Eu sunt vita cea adevarata si tatal Meu este
lucratorul…voi sunteti mladitele.

Legenda vitei de vie

Cand Dumnezeu a creat lumea, toti copacii si arbustii se laudau care

e mai mare si mai frumos, rasfatandu-si spre soare coroanele de
ramuri inverzite.
- Eu sunt regele arborilor, cu lemnul cel mai tare – zicea stejarul.
- Si eu sunt inalt, iar nucile mele delicioase – se mandrea nucul.
- Uitati, eu nu sunt mare ca voi, dar Domnul m-a facut tare
frumos, cu flori rosii si parfumate – se ingamfa dintre spini trandafirul.
Cam in felul acesta se laudau si se certau tufele si arborii. Numai
sarmana vita de vie era suparata, cu capul aplecat spre pamant,
tarandu-se umilita prin tarana.
- Vai de mine si de mine, plangea manjita de colb vita de vie.
Sfantul Dumnezeu nu mi-a dat mie nici tulpina tare, nici ramuri
puternice, nici flori, nici poame frumoase. Nadajduiesc sa ma auda
Dumnezeu si sa ma ajute...
Auzindu-i tanguielile, Dumnezeu a trimis acolo un om de isprava.
Omul a zarit vita de vie, cum sta slaba si trantita la pamant, ca o
jucarie in calea vantului. Milos, a agatat vita de trunchiul unui fag

Pagina 14 / 25
tanar. Carceii s-au incolacit de copacel, strugurii s-au copt si indulcit
ca mierea. Vita de vie a data celui om de isprava ciorchini parfumati.
Din struguri, taranul a facut must, iar mustul s-a prefacut in vin, care i-
a indulcit inima salbatica. Astfel a fost rasplatit omul, care a ridicat din
tarana bietul arbust.
Stejarul si ceilalti arbori priveau rusinati la vita agatatoare, incarcata
de struguri. Cat erau ei de falosi, stateau goi de fructe, in timp ce vita
de vie era batucita de struguri minunati si deliciosi. Rodul vitei nu este
altceva dacat lacrimarea lui hristos, care se revarsa cu sfintenie in
paharul impartasaniei crestine.

Cantecul potirului
Si iata potirul in gura te aduce
Iata Hristoase, Tu jertfa pe cruce.
Esti vinul de-a pururi al neamului meu.

Ghicitoare
Tata-i gros,
Mama-i subtire,
Sora-i lata,
Fratele-i gras,
Si-i imbracat cu cojoc de lemn
Si sta cu imparatul la masa.

Proverbe si zicatori
Via cere sapa adanca si deasa
Ca sa ne dea noua leac de viata.
Via se sapa la vale,
Vinul se bea la racoare ;
Via se sapa la deal
Vinul se bea la pahar ;
Via se sapa la sopare,
Vinul se bea la racoare.

Pagina 15 / 25
A lucra pe cineva in foi de vita.

Unii sapa viile,

Altii beau vinurile.
Sa coloram !

Pagina 16 / 25
Frunza de
trandafir
Numele de trandafir isi are
originea din neograca –
trandaphilos – treizeci de foite.
Este raspandit pe tot globul.
Simbol al dragostei si victoriei,
este considerat regele florilor.
Este poate cea mai indragita si cantata floare.
Crestinismul vede in trandafir gratia Fecioarei maria. Sarbatorile
trandafirilor sunt vechi si continua si astazi.
Trandafirul este o planta importanta prin multiplele utilizari –
cosmetica, farmaceutica, alimentara.
Trandafirii se inmultesc prin butasi si altoire. In zonele cu ierni aspre,
se recomanda protejarea prin musuroaie.

Povestea trandafirului tepos

- Doamna invatatoare, intreba o fetita curioasa, aratand spre vaza cu
flori de pe catedra, oare de ce o floare atat de frumoasa ca trandafirul
are ghimpi atat de usturatori ?
Fetita zambeste, aratand buricul unui deget inrosit de teapa unui
trandafir adus la scoala.
Invatatoarea care se intepase si ea, cand asezase trandafirii in vaza,
cauta in sacul cu legende, ascuns dupa ochii ei buni, si incepe sa
depene povestirea…
- Stiti, dragi copii, ca Dumnezeu a facut lumea ; si tot el a nascocit
plantele si animalele care roiesc in jurul nostru. Preasantul statea in
cer si se gandea ce flori sa mai nascoceasca. Le facuse, pana atunci,
pe aproape toate. Ei, si intr-o zi, dumnezeu trimite doi copilasi, pe
care-i iubea nespus de mult, tocmai din cer pep amant. De ce i-a
trimis ? Ca sa vada cei doi copii ce flori mai lipsesc.
- Au ajuns pep amant ? zice aceeasi fetita curioasa.

Pagina 17 / 25
- Cat ai inchide pleoapele, draga mea ! Numai ca unul dintre baieti,
ispitit de Satana, n-a mai vrut sa plece de pe Pamant, inapoi spre cer.
Celalat baiat, mai ascultator, dimpotriva, a urmat porunca lui
Dumnezeu si s-a intors in cer, langa Dumnezeu.
- S-a suparat Dumnezeu pe baiatul cel rau ?
- Sigur ca da ! continua invatatoarea istorisirea. Dumnezeu l-a
prefacut pe baiatul neascultator, ramas pep amant, in spin. L-a
blestemat sa fie urat de toti si sa figa de el. Apoi l-a sarutat pe copilul
cel bun si l-a mangaiat. Dar povestea pitoreasca abia incepe, dragi
scolari. Intr-o zi, copilul cel bun, tot jucandu-se, sus, in cer, da de-o
crapatura si cade pep amant. Dumnezeu l-ar fi readus imediat in cer
pe copilul preferat, dar hotarase deja ca nimeni sa nu se mai poata
intoarce de pep amant in cer.
- Dumnezeu si-a lasat copilul drag pep amant ?
- Da ! Insa i s-a facut tare mila de baietel si l-a prefacut in trandafir.
Un trandafir strasnic de frumos ! Fratele sau, prefacut in spin, era
foarte urat. Ei, si intr-o zi, spinul, gelos de frumusetea trandafirului, s-
a repezit la acesta si l-a izbit rautacios cu tepii. Cand trandafirul a
scapat de chelfaneala, ce-mi vede pe trupul sau ? De la spin i-au
ramas niste tepi. Se spune ca, de atunci, trandafirul cel frumos are
ghimpi ascutiti si usturatori. De atunci, copilul cel bun, trandafirul, e
iubit de toti, dar copilul cel rau, spinul, e urat si ocolit de oameni…

Ghicitoare
Am o floare minunata,
Tot cu rosu imbracata ;
Floarea creste pe un spin
Cine spune cum o numim?

Zicatoare
De multe ori dintr-o iapa buna iese un magar si dintr-un maracine
iese un trandafir.

Pagina 18 / 25
Pagina 19 / 25
Frunza de lalea
Lalelele sunt cultivate in
toata lumea. In Olanda
ocupa un loc de frunte si de
aceea aceasta tara se mai
numeste si tara lalelelor.
Lalelele se folosesc pentru
decorul de primavara in
parcuri si gradini.

Stratul de lalele
(dupa un basm popular englez)

Traia odata in partea de apus a tarii o batrana care avea o gradina

tare frumoasa de legume si flori. Ingrijea de straturile de salata si de
alte verdeturi, dar iubind mult florile, crestea trandafiri si garoafe.
Toate plantele ii placeau batranei si pe toate le ingrijea cu toata
atentia. Dar fala gradinii sale era un strat cu lalele, pe care le sapa, le
plivea de buruieni si le uda seara, pe racoare, cu cea mai mare grija
si dragoste.
Trecatorii se opreau sa admire gingasele corole ale acestor flori. Erau
toate culorile : roz,, rosii, purpurii, albe si albe cu dungi sau pete de
alte culori. Aveau lujerii lungi si florile mari, care isi aveau
capusoarele deasupra frunzelor, leganandu-se in adierea molcoma a
vantului de seara.
Se spune ca in acele vremuri de demult, niste zane mici si jucause isi
facusera obiceiul sa zburde pe un dcamp inmiresmat de flori, nu
departe de gradina batranei noastre. Acest loc avea si copaci. Si ele,
zanele, au ales ales acest loc pentru ca nu era umblat si aici se
puteau juca de-a baba oarba printre copaci, puteau sa danseze in
voie in noptile cu luna plina, puteau canta in voie, in sfarsit, in acest
loc se simteau ca la ele acasa.
Un singur lucru le necajea pe aceste zane. In noptile calde, cand luna
stralucea cu putere, copiii lor nu puteau adormi si ele, zanele, trebuia

Pagina 20 / 25
sa stea langa patucurile lor, sa le cante pana adormeau. Pierdeau
astfel ce le era mai drag : dansul printre copaci si cantecul lor in cor.
Si tot cautand ele vreo iesire din aceasta incurcatura, una din zane a
dat peste stratul de lalele al batranei. Si cu toate ca batrana era pe
afara, strangand niste rufe de pe franghie, n-o vazu pe zana cu
pruncul in brate. Fireste, zanele nu pot fi vazute de ochi de muritor.
Asa ca zana si-a asezat bpruncul in floarea unei lalele galbene. Apoi
s-a inaltat in zbor deasupra lalelei galbene, s-a rotit de vreo cateva ori
in jurul ei si i-a cantyat pruncului un cantecel de leagan. Va imaginati
ca pruncul de zana a adormit bustean.
Dup ace s-a asigurat ca bebelusul doarme dus si ca somnul lui este
in siguranta, zana-mama s-a dus si s-a schimbat intr-o rochie de puf
de scaiete si de funigei si s-a prezentat prima la bal. Alte zane insa
au fost mai putin norocoase, caci noaptea fiind foarte calda, pruncii
lor n-au putut adormi decat foarte tarziu, aproape de sfarsitul balului.
A doua noapte, toate zanele-mame si-au dus pruncusorii la stratul de
lalele. Ele si-au ales fiecare cate o lalea, dupa culoarea preferata si
si-au culcat bebelusii in ele. Acestia au adormit imediat, leganati de
zefirul noptii de vara si de sutele de cantece de leagan fredonate de
zanele-mame.
Si de atunci, lalelele au crescut parca mai mari, mai drepte, iar
culorile lor erau parca mai vii. Ba mai mult, zanele le dadura lalelelor
un parfum fin, cu care pana atunci nu se prea puteau lauda.
Unii sateni cu auzul fin, trecand pa langa gradina batranei, sustineau
ca aud un cantec, ceva ca un zumzet gingas si armonios : cantecul
de leagan al zanelor. Batrana era pur si simplu uimita de gingasia
florilor de lalea, si nu-si putea da seama care sa fie cauza. Pentru
nimic in lume n-ar fi rupt vreuna si le lasa sa-si urmeze cursul vietii
lor. Lalelele cresteau, se ofileau, isi pierdeau petalele si mureau.
Asa trecura ani in sir si pana la urma batrana se convinse ca stratul ei
de lalele era protejat de un grup de zane. Prea vorbea lumea din sat
despre ele.
Si intr- zi friguroasa de iarna batrana a murit. Bruma de lucruri ce
avusese s-a vandut si casuta a intrat pe mana unui om hansan si
care nu iubea florile. In primavara care a urmat, a scos bulbii de lalea
din pamant si i-a aruncat. Isi spunea ca pamantul acele poate fi
folosit mai cu spor. Si in locul lalelelor a pus… patrunjel. Mania
zanelor la aflarea acestui dezastru a fost mare. Caci ele considereau
ca stratul de lalele este de drept numai al lor. Acum nu mai aveau
unde-si culca pruncii in noptile calde cu luna.

Pagina 21 / 25
Sa stiti ca zanele cele bune devin rautacioase cand vreun om rau se
baga in treburile lor. Ele au convocat repede un sfat si au jurat sa se
razbune pe acest om rau si hapsan.
Asa ca in primavara, din patrunjel nu se alese omul nici macar cu o
frunzulita. Se uscase asa, din senin, cu toate ca plouase. A pus pe
locul acela ceapa, salata, spanac, morcovi, ridichi, dar degeaba, nu
iesea nimic, de parca ar fi fost pamant blestemat.
In cele din urma, omul lasa stratul acele in paragina si in curand iarba
si buruienile napadira peste tot. Iar zanele a trebuit sa-si caute alta
solutie de a-si adormi pruncii neastamparati in noptile calde cu luna.
Dar zanele-mame n-au uitat-o pe batrana. Fiind singura pe lume,
nimeni nu s-a dus la mormantul ei sa-l ingrijeasca.
Numai zanele au facut asta. Ele au mers in noptile cu luna la
mormantul ei,i l-au curatat de buruieni si au sadit pe el flori frumoase
si parfumate. Si au facut asta zanele in fiecare an, ani in sir. Si se
mirau satenii, mai ales ca o cunoscusera pe batrana ca fusese
singura pe lume. Din toate mormintele, al ei era cel mai ingrijit,
intotdeauna fara urma de buruieni pe el, proaspat udat si cu flori
frumoase si parfumate pe el.
Iar cea care canta cel mai duios noaptea, pe luna plina, la mormantul
batranei era chiar zana care, prunc fiind, fusese asezata prima in
floarea unei lalele galbene.

Cantec de leagan
Otilia Cazimir
Fluturasul pe-o sulfina,
Greierasul pe-o lalea
Fiecare unde vrea!

Pagina 22 / 25
Pagina 23 / 25
Frunza de foarea sorelui
Numele plantei vine de la
dragostea ei fata de soare. De
dimineata pana seara, tipsia sa
de culoare galbena se roteste
urmarind miscarea soarelui.

Legenda florii soarelui

Cica Stefan cel Mare avea o fata frumoasa, dar muta din nascare.
Din aceasta pricina Domnitorul era amarat peste masura. Vracii si
doctorii de-atunci n-au lecuit domnita de mutenie. La urma, vine o
batrana garbovita la voievod si spune :
- Maria Ta, fata domniei tale poate sa prinda grai.
- Cum ?
- Cheama-l pe Soare la cetate si cinsteste-l cum se cuvine. Dupa
Ospat, trimite domnita sa-i cerseasca o sarutare si,o sa scape de
mutenie, norocoasa copila.
Voievodul Stefan s-a inveselit si a facut pregatiri, precum a zis
batrana prezicatoare. Numai ca, pe capul domnitorului, era un
bluestem. Piaza-Rea, afland gandurile stapanitorului, alerga la Luna-
Rasare, adica la Doamna-Noptilor, si-i sopteste ca Soarele e
necredincios.
- Luna-Rasare, zice viclean Paiza-Rea, pana acum l-ai avut de barbat
pe Soare, fat-frumosul domniei tale mcu petale de lumina, insa l-ai
prapadit, stapana a noptii. Te lasa de tot. Soare se insoara cu fata
muta a lui Stefan, stapanul tarii. Uite, chiar deseara se-ncinge nunta.
Auzind un aca asta, Luna e gata sa turbeze de gelozie.
- Pe mine sa ma paraseasca Soare ? scrasneste si fulgera Doamna-
Noptilor. Nu se poate. Am sa nimicesc fata voievodului Stefan.
Incepe nunta la castelul de piatra. Soare, fat-frumosul cu plete de
lumina, ospateaza cu voda si curtenii.

Pagina 24 / 25
- Vine mireasa ! se aude un crainic.
Si iat-o pe domnita cea frumoasa si muta intrand in sala, printre
sunete de buciume. Incarcata de aur, impodobita ca o primavara
calda. Mireasa ingenuncheaza la picioarele lui Soare. Ii cere o gura
de mantuire.
Vazand sarutul mirilor, Luna innebuneste de-a binelea si se arunca
din inalt, prin geamul castelului. Cade ca o ploaie de blestem peste
faptura Domnitei si, pe data, ii topeste chipul, prefacandu-l in floare
galbena.
Nuntasii raman ingroziti de fapta nedreapta a Lunii. Batranul voievod
e naucit de intamplare. Mesenii bocesc.
Intaratat, Soarele o prinde pe luna de p[letele razelor si-o arunca prin
fereastra, departe, in creierul norilor.
In locul Domnitei e, acum, o floare inalta, cat statul omului. Soarele o
ia in brate si-o duce in gradina, sadind-o in pamant.
- Ea e dragostea mea si se va numi floarea-soarelui!
Tocmai de atunci, floarea-soarelui a ramas cu fata galbena si
infiorata de durere. Indragostita pe veci de Soare, ea isi intoarce
mereu fata catre craiul zilei, cersind sarutarea mangaietoare.

Stiati ca...
La manastirea Putna se afla un steag care dateaza din anul 1871,
trimis de urbea Vaslui in memoria domnitorului Stefan cel mare si
Sfant, pe care este imprimata ca emblema a acestui oras o planta de
floarea-soarelui. La Vaslui s-au semnalat primele uleinite din tara.

Pagina 25 / 25