PLANTE MONUMENT ALE NATURII OCROTITE PRIN LEGE

Floarea de colt A fost declarata monument al naturii si se afla sub ocrotirea legii inca din 1933. Mai este cunoscuta si sub numele de floarea reginei. La noi in tara, Floarea de colt poate fi intalnita in Muntii Maramuresului, Vrancei, Bucegi, Fagarasului, Capatanii, Tarcu, Retezat, Bihorului, Cozia, Ceahlau, Godeanu. in traditia populara reprzinta un simbol al dragostei si se spune ca barbatii isi demonstrau dragostea, indemanrea si curajul, culegand o floare de colt de pe stancile ascutite al muntilor si oferind-o iubitelor. Garofia Pietrei Craiului Acest unic i vestit monument al naturii, este o plant mic, iar florile, roz-violacee cu dungi, au spre centru o roti de dantel mai nchis. nflorete n lunile iulie-august. Creste pe barnele si coastele abrupte din Piatra Craiului

Papucul doamnei Este o frumoas i elegant orhidee. Crete n umbra pdurilor de fag sau n locurile mai nsorite, calcaroase. Din anul 1933 este ocrotita de lege. Legenda spune ca pe aceste meleaguri ar fi poposit zeita Venus, zeita frumusetii si a primaverii din mitologia romana. Se povesteste ca la poalele muntilor Raru erau trei ciobani cu turmele de oi. Era primavara si intreaga natura mustea de viata. Padurile inverzite si cantecul duios al fluierului te imbiau la vraja si la dragoste intre oameni. Venus statea lungita pe iarba moale sub un stejar si asculta fermecata glasul fluierului, uimita de frumusetea celui care canta, un cioban, pe nume Ionica. Dar si zeita era rapitor de frumoasa si de gratioasa, fiind invesmantata intr-un val alb-liliachiu, cu o coronita de flori pe frunte. Jupiter, tatal tuturor zeilor, de teama ca zeita va ramane pe Pamant de dragul ciobanului cu fluier, slobozind un fulger teribil. ir porunci sa se intoarca in lacasul zeilor, care era varful Olimp al unor .munti inalti. in graba mare insa, ascultandu-i porunca, Venus si-a pierdut papucul din piciorul stang. Ionica, ciobanasul, gasind papucul, mare i-a fost mirarea cand a vazut ca papucul nu poate fi urnit din loc, ca si cum ar fi prins radacini. Si intr-adevar pana seara, in jurul papucului zeitei au crescut cateva frunze verzi, late, cu nervuri arcuite in jurul lor. Framantat de ganduri Ionica ciobanasul a adormit langa papucul uitat de zeita, visand ca aceasta.ii spunea: "Sa nu misti papucul din locul lui pentru ca el se va transforma in cea mai frumoasa floare ce va impodobi vaile muntilor vostri". Ionica s-a trezit dimineata vesel, ramanand pironit locului ceasuri intregi pentru a vedea implinirea minunii visate. Si minunea se implini!

Povestind cele intamplate oamenilor locurilor si celorlalti ciobani, floarea crescuta din papucul zeitei a capatat numele de "papucul doamnei" sau "pantofiorul lui Venus", asa cum se stie si in zilele noastre, simbolizand dragostea de natura a oamenilor si bucuria lor la venirea primaverii. Sngele voinicului Este o orhidee. O cunoscut legend popular spune ca un voinic se lupta cu un balaur fioros. n timpul luptei, O pictur din sngele voinicului ce lupta cu balaurul-cu-apte-capete a czut pe o floare fr de culoare. De atunci floarea a devenit purpurie... Aa au imaginat oamenii naterea acestor gingae flori, ntlnite prin pajitile alpine, pe coastele abrupte i acoperite cu iarb, ori printre stncrii nsorite.nflorete n iulie-august, iar florile roii rspndesc un miros plcut de vanilie. Laleaua pestri Ceea ce o deosebete de celelalte lalele este culoarea ei violacee cu pete albe, dar i modul de rspndire, deoarece ea crete la noi spontan n locurile umede, n apropierea pdurilor. Din acest motiv, poporul a mai numit-o "bibilica", deoarece se aseamn cu o pasre cu penaj la fel de pestri, negru cu puncte albe Pentru frumuseea ei este culeas abuziv nct n unele zone ale rii a ajuns pe cale de dispariie. Legenda. Aceast floare minunat purta n trecut denumirea de Floare de ah, denumire care i-a fost dat de Daria, nepoata unui vistiernic de la curtea ahului Persiei. Legenda spune c Daria avea grij de grdina palatului n care existau cele mai alese soiuri de lalele. ntr-o noaptea a avut un vis n care o tnr care purta o rochie alb liliachiu a venit n grdin la ea i ea cerut flori pentru mama ei care era bolnav. Daria i-a oferit un buchet de flori dar n schimb i-a cerut s i aduc o lalea pestri pe care o dorea de mult timp. Dup un timp a aprut n grdina palatului o lalea pestri care a fost ngrijit i druit demnitarilor care veneau din rile vecine. n acelai timp unchiul ei care era un pasionat matematician a inventat jocul de ah pentru ai alunga plictiseala care l cuprindea adesea pe Marele ah. Cnd unchiul ei s-a nfiat cu jocul de ah, Daria a adus floarea pe care a numit-o Floare de ah. O alt poveste spune c lalelele au devenit pestrie de la amarul lacrimilor deoarece se crede c localnicii din Frtuii Noi care erau uniii, au plns soarta bucovineasc, au cutat alinare n oaptele codrului, pe potecile naturii, n locurile unde au crescut aceste flori. Nici pn astzi nu s-a definitivat care este originea acestei minunii i cum a aprut ea. Aadar toate povetile legate de aceast floare sunt unele mai mree ca altele. Ceea ce ar trebui s tie toat lumea este c laleaua pestri este o specie introdus n Cartea Roie i ocrotit de stat.

ANIMALE I PSRI OCROTITE DE LEGE

Cocoul de munte Triete mai mult n luminiurile pdurilor de foioase sau de conifere cu vegetaie abundent n munii Alpi, Mittelgebirge i Carpai din Europa ca i n taiga din Asia de Nord. la altitudine de 1500-1800), cu ierni aspre si lungi, cu multa zapada si veri scurte si racoroase. De aceea este numit veritabilul "cavaler al inaltimilor". LEGENDA Demult la poalele muntilor Caucaz tria un om bogat, mare comerciant de blnuri. El mereu pleca n cltorii de afaceri; acas rmanea soia cu cele dou fiice: Larisa i Nadia. Fetele erau frumoase si multi doreau sa le ceara in casatorie, dar mama lor, de teama sa nu ramana singura, interzicea tinerilor sa vina sa le cunoasca. Dar intr-o zi, au venit de la Odessa doi tineri cu motive ca doresc sa cumpere blanuri; cu aceasta ocazie le-a cunoscut pe cele doua surori, despre frumusetea carora se dusese vestea! Intr-o noapte cu luna plina, cei doi tineri, Rusland si Aliosa, s-au furisat in gradina sub nucul urias si au dat o serenada, pe care surorile au ascultat-o cu multa bucurie. Rusland avea o voce de tenor, Aliosa il acompania cu chitara. Cantecul lor strabatea ca un freamat unduitor melodios: "Doi ochi negrii, doua stele, sunt lumina vietii mele" si le-a cucerit inimile. Mama fetei nu i-a auzit pentru ca avea dormitorul pe partea opusa gradinii. Fetele au iesit pe furis in gradina si, dintr-o data, tinerii le-au prins in brate si au fugit cu ele spre Odessa, cu caii lor inaripati parca. A doua zi cand a aflat mama lor s-a imbolnavit de suparare. Noroc ca tocmai a sosit sotul ei dintr-o calatorie si a pornit calare, insotit de doi oameni, in cautarea fetelor. Dupa cateva zile de cautat fara rezultat, s-a intors acasa, sperand ca odata si-odata vor-veni ele. Ce s-a intamplat oare cu acesti tineri? Au trecut in tara vecina, in Romania si s-au angajat la o manastire din nordul Moldovei, baietii ca paznici si gradinari, iar fetele urmand a deveni calugarite. In preajma unei mari sarbatori au venit localnici si lume multa de prin imprejurimi, in pelerinaj. Printre ei se aflau si pastori oieri, denumiti prin partea locului "printii muntilor" doi tineri chipesi. Acestia cunosteau bine imprejurimile: Muntii Rarau cu Pietrele Doamnei; Muntele Ceahlau cu polita de zada si cu "Dochia cu cojoace" si mai ales toate cararile de munte. Rusland si Aliosa - travestiti in gradinari - aveau si grija sa bata toaca in fiecare zi, inainte de slujba. La slujba de seara si cea de dimineata, pelerinii impreuna cu tot alaiul de preoti si calugarite inconjurau manastirea in cantece de osanale; erau si femei care inconjurau manastirea in genunchi pentru ispasirea pacatelor. In acest lung sir de credinciosi printii muntilor au observat si pe frumoasele surori si s-au alaturat imediat cautand sa se imprieteneasca cu ele. La urmatoarea procesiune de rugaciune in zorii zilei de duminica, cele doua surori au iesit din rand pe neobservate si impreuna cu cei doi tineri s-au indreptat spre padurea din apropiere. Rusland si Aliosa au observat plecarea fetelor si lasand toaca, i-au urmarit. S-a incins o bataie intre cei patru cavaleri lovindu-se cu pumnii, unde nimereau, aruncand cu pietre. in ajutorul celor doi tineri care le aparau pe fete, Rusland si Aliosa s-au alaturat si alti tineri din multimea venita la pelerinaj, batandu-se "ca chiorii", ranindu-se unii la cap, sangerand, stropind iarba din jur cu picaturi de sange. Dintr-o data cerul s-a intunecat si trasnetele au imprastiat multimea, si ca din senin s-au ridicat niste stanci, asemanatoare unor chipuri de om, care pana azi sunt denumite "Cei Doisprezece Apostoli" unicat pe muntii nostri, cum sunt vestitele statui din Insula Pastelui.

O voce puternica rasuna atunci avertizand cavalerii astfel: "Pentru ca v-ati batut in apropierea acestui sfant lacas, nu sunteti vrednici sa va numiti oameni. De azi inainte veti trai in paduri intunecoase, transformati in pasari si veti cutreiera muntii in cautarea gainuselor perechi, pe care daca nu va vor rapune fiarele salbatice, le veti intalni o singura data primavara. Un fulger a brazdat cerul si in vazduh s-au ridicat niste pasari de marimea unui cocos, care de atunci s-au . ntimit "cocosi de munte". Unii dintre ei s-au indreptat spre codrii intunecati, altii inspre paduri de mesteceni, iar altii buimaciti au fost luati de vant si au trecut prin norul de gaze toxice de deasupra Muntilor Caliman cazand asfixiati pe campul care de atunci se numeste "Cimitirul pasarilor". Din acele vremuri au rasarit in jurul manastirii copacei cu flori rosii purpuriu, denumite bujori de munte, smardarul Carpatilor nostri (Rhotodendron Kotschi); timp de aproape o luna ramurile lor inflorite sunt ca niste flacari purpurii pe povarnisul muntelui. Aceasta planta, ocrotita de lege, aminteste celor care stiu povestea, de tinerii nevinovati sarind sa apere fiinte la fel de; nevinovate. Capra neagra O adevarata mandrie a tarii noastre, salasluieste pe crestele alpine, greu accesibile chiar si celor mai experimentati alpinisti. Capra neagra, sfioasa si sperioasa, isi face rareori simtita prezenta. Trebuie sa te consideri nocoros daca ai avut vreodata ocazia sa-i distingi silueta pe vreunul din piscurile din Carpati. Capra neagra este regasita cu predilectie in regiunile stancoase si pe pajistile alpine din Europa, in special, in Carpati (Retezat, Parang, Fagaras, Bucegi), Pirinei si Alpi, si din Asia Mica. Zimbrul Este o specie de bizon care se gsete n Europa. Pdurile din Munii Carpai, adposteau odinioar numeroase turme. Rezervaia Haeg-Slivu, se mndreste cu faptul de a fi primul loc de pe teritoriul Romniei, unde zimbrul european si-a facut reaparitia. Acest fapt s-a ntmplat acum 46 de ani, la 12 noiembrie 1958, cnd o pereche de zimbri a fost adusa din Polonia. De aici au plecat zeci de zimbri pentru a popula rezervaiile asemntoare din ar, precum i din strintate. n prezent, zimbrul european se gaseste doar n captivitate si anume 3 rezervatii apartinnd Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva (Vnatori-Neamt, Hateg- Slivut si Neagra-Bucsani ). Fiecare zimbru din rezervaiei are un nume, iar numele lui incepe cu RO, de la Romnia. Jderul In Romnia se intlnesc doua specii de jder : jderul de copac si jderul de piatra. In timp ce jderul de copac este un locuitor al padurilor de mare intindere, pna la limita superioara a vegetatiei forestiere, jderul de piatra s-a adaptat mai bine prezentei umane, fiind intlnit si in preajma localitatilor, unde isi imparte teritoriul cu dihorul.

Pisica salbatic Este o specie de felin , protejat n Romnia nrudit cu rsul i cu pisica domestic. Triete n pdurile linistite, cu arbori batrani, de preferinta cat mai intinse. Pisica este intalnita din zonele de campie, Delta Dunarii si pana in zonele de munte nu foarte inalte.

Ursul Panda Ursul este si cunoscut sub denumirea de ursul de bambus datorita faptului ca mananca aproape exclusiv frunze si muguri de bambus. Pentru a se satura cu aceasta hrana slaba in nutrienti, au nevoie de 30 kilograme pe zi. Ursul panda este simbolul speciilor aflate pe cale de disparitie . Ursii panda ocupau candva o mare parte din China, precum si nordul Birmaniei si Vietnamului. Dar schimbarile climatice si in primul rand cresterea populatiei umane i-a alungat din aceste regiuni. In prezent, ultimii ursi de bambus traiesc in sase zone din sud-vestul Chinei. O legend popular chinez spune c urii panda au fost cndva albi din cap pn-n picioare, dar ntr-o zi au mers la nmormntarea unei fetie, aducnd cenu n semn de doliu. Plngeau i i tergeau ochii din care curgeau ruri de lacrimi, se ineau strns n brae unii pe ceilali, iar ca s nu mai aud ct durere era n jurul lor i-au astupat urechile cu lbuele. Iar povestea spune mai departe c, de atunci, petele de cenu nu s-au mai ters de pe blana lor i aa au rmas pentru totdeauna.