Adio toamna

O toamna in vie, Incearca pamantul, Palida, aurie In murmur cu gandul... Poate sa-si scuture parul Plin de doine triste Sa cada din cerul Asa ofelite... Mai ramai toamna O zi, o noapte Sa-ti inchine pamantul Roadele-ti secate. Hai pleaca toamna Esti trista si uda Nu-mi lua sufletul in robie Lasa-mi caldura si ruga Sa pot trai mai departe Iar tu... ia-ti frunzele-n sclavie Adio Toamna.

Anotimpul toamna
Au plecat spre ri cu soare Psrile cltoare, Cci la noi e frig i plou, Vntul bate cu putere, Frunzele-au czut i ele. n cmar adunate Stau la sfat fructele coapte. Nu este greu de ghicit: Ce anotimp a sosit? Anotimpul frunzelor uscate, Lzilor cu roade ncrcate, Anotimpu-n care noaptea crete i n care vremea se rcete.

Asa e toamna totdeauna

Din pomul verde si frumos O frunza cade, inca una, Pan se-astern covor pufos, Asa e toamna totdeauna. Si pasari zi de zi se duc, Ici-acolo vezi doar cate una, Precum o nuca-n varf de nuc, Asa e toamna totdeauna. Pe camp, pe case si pe flori, Frumoase brume-si pun cununa Si-adoarme soarele in nori, Asa e toamna totdeauna.

A venit acum si toamna!

A venit acum si toamna, S-au copt strugurii in vii, Carele sunt mari si pline. Urca spre gospodarii. Pretutindeni oameni harnici Roade-mbelsugate aduna, Infratindu-se in munca Si cantand de voie buna.

A sosit toamna
de Lucia Cojocaru Damsa
Peste codru, peste iarba, A cazut o bruma alba. Frunza rosie galbuie, Pana sus la cer se suie. Pe fuioarele de vant, Se aseaza la pamant, Iar se suie, iar coboara, Fluturand haihui, hoinara, Libera, dar ofilita, E de toamna pacalita. Intr-un fag, o veverita, Cu sort si basma pestrita De cu zori culege jir. Un paianjen fir cu fir Leaga panza printre ierburi. Un bondar cuprins de treburi Bazaie prin luminis. Stupu-i plin la urdinis De albine lucratoare, Incarcate cu ulcioare. Fluturi falfaie prin flori. Mii de greieri cu viori Sustin ultimul concert. O furnica duce-un sfert Dintr-un bob de strugure Fara sa se tulbure. Un arici de ace plin Umple cupele cu vin La bodega din padure Pentru doua capre sure, Iar marmota le imbie Sa guste si din plachie Ca e proaspata si buna. Ursul inca mai aduna Fructe dulci si aromate, Zemoase si bine coapte. Toamna-i darnica si plina! Poate iarna sa tot vina!

Ce frumoasa este toamna

de Maties Anca Ce frumoasa este toamna Cu al ei dans de culori, Mii si mii de frunze-n aer Se inalta catre nori. Se inalta dansand-n aer, Apoi vin tot aici, jos Sa astearna pe alee Covor moale si pufos.

Darurile Toamnei
Cosul e plin de fructe dulci Mere, pere, struguri, nuci Si o ladita de legume Plina ochi cu vitamine. Peste tot sunt tufanele, Crizanteme maruntele, Frunzele sunt ruginii.

Despre toamna
de Demostene Botez Toti acei ce-ntreaga vara Au lucrat din zori in seara, Toamna, cu roade bogate, Au si fructe, si bucate. Mere, pere in panere, Prune bune si alune, Si gutui amarui, Cu puf galben ca de pui. Si tot felul de legume, De nu le mai stii pe nume.

De Toamna
de Pavel Peres Cand toamna se-apropie-ti pare Ca e gutuia nesfarsit mai mare Chiar cat luna-n ceruri tremuranda Pentru c gerul e de-acum la panda. Cocorii-s pregatiti din nou sa plece, S-au speriat de-o adiere rece, Dar nu-i un moft, caci poate sa se vada Cum frunzele incep incet sa cada.

E toamna...
Frunza cad usor din nuc, Fratii mei se duc la scoala, Eu sunt mic si nu am duc. Dar spre gradinita noua, Pasii mi-i indrept usor. Frunze galbene ma ploua Si mi-astern sub pasi covor. Acasa la noi e bine, Mama spala si gateste Tata la lucru porneste.

Noi, copiii cei mai mici, Facem ce putem pe-aici: Stergem praful, aspiram, Lucrurile le-asezam. Ne iubim,ne respectam, Pe parinti ii ajutam!

Mandra Toamna
Mandra toamna a venit Pe noi toti ne-a inveselit, Roada buna ne-a adus Pentru ea noi poezii am compus. A venit la noi in sat Si cadouri noua ne-a dat Mere, pere i alune Si multe alte legume. Mandra harnica tomnita A sosit ca o zeita Buna, harnica, frumoasa Dulce si armonioasa!

Peisaj de toamna
de V. Carianopol Crizantema, floare rara, Cu petale diafane, A-nflorit. Si floarea toata Si-a-mbracat-o cu volane. Sta in rond si nu-i e teama Chiar de-al toamnei carnaval. Cum e alba ca zapada, Parca s-a gatit de bal. Dar vazand-o asa frumoasa Si-mbracata ca o stea, Vantul a venit, a luat-o Si-a pornit In dans cu ea. Si danseaza acum, danseaza, Vantu-o tine-n brat de stei, Pomii azvarle cu confete, Frunze galbene de tei

Noiembrie
de E. Dragos Si-a scuturat caisul Tezaurul de soapte, Batuti cu aur, prunii Si ei au risipit Vuind din miaza-noapte. Si-n urma lui, livada Se umple de argint, Caci bruma se asterne Pe sufletul livezii, Pe rasuflarea ierbii Si-a blandelor fantani, Iar pomii stau si-asculta In poalele amiezii Cum nucul spune snoave Si basme din batrani.

Rapsodii de toamna
de George Toparceanu I A trecut nti o boare Pe deasupra viilor, Si-a furat de prin ponoare Puful papadiilor. Cu acorduri lungi de lira I-au raspuns fnetele. Toate florile soptira, ntorcndu-si fetele. Un salcm privi spre munte Mndru ca o flamura. Solzii frunzelor marunte S-au zburlit pe-o ramura. Mai trziu, o cotofana Fara ocupatie

A adus o veste-n goana Si-a facut senzatie: Cica-n munte, la povarna, Plopii si rasurile Spun ca vine-un vnt de iarna Rascolind padurile. Si-auzind din departare Vocea lui tiranica, Toti ciulinii pe carare Fug cuprinsi de panica... Zvonul prin livezi coboara. Colo jos, pe mlastina. S-a-ntlnit un pui de cioara C-un btlan de bastina Si din treacat i arunca Alta veste stranie, C-au pornit-o peste lunca Frunzele-n bejanie! II ntr-o clipa, alarmate, Ies din santuri vrabiile. Papura pe lac se zbate Leganndu-si sabiile. Un lastun, n frac, apare Sus pe-un vrf de trestie Ca sa tie-o cuvntare n aceasta chestie. Dar broscoii din rastoaca l insulta-n pauze Si din papura-l provoaca Cu prelungi aplauze. Lisitele-ncep sa strige Ca de mama focului. Cocostrci, pe catalige, Vin la fata locului. Un tntar, nervos si foarte

Slab de constitutie, n zadar vrea sa ia parte Si el la discutie. Cnd deodata un erete, Politai din nastere, Peste balta si boschete Vine-n recunoastere Cu porunca de la centru Contra vinovatului, Ca sa-l aresteze pentru Siguranta statului... De emotie, n surdina, Sub un snop de bozie, O pastaie de sulcina A facut explozie. III Florile-n gradini s-agita. Peste straturi, dalia, Ca o doamna din elita si ndreapta talia. Trei petunii subtirele, Farmec dnd regretelor, Stau de vorba ntre ele: "Ce ne facem, fetelor?..." Floarea-soarelui, batrna, De pe-acum se sperie C-au sa-i cada n tarna Dintii, de mizerie. Si cu galbena ei zdreanta Sta-n lumina matura, Ca un talger de balanta Aplecat pe-o latura... ntre gze, fara frica Se re-ncep idilele. Doar o gargarita mica, Blestemndu-si zilele,

Necajita cere sfatul Unei molii tinere, Ca i-a disparut barbatul n costum de ginere. mprejur i cnta-n saga Greierii din flaute. "Uf, ce lume, soro draga!" Unde sa-l mai caute? L-a gasit sub trei graunte Mort de inanitie. Si-acum pleaca sa anunte Cazul la politie. IV Buruienile-ngrozite De-asa vremi protivnice Se vorbira pe soptite Sa se faca schivnice. Si cum stie-o rugaciune Doamna masalarita, Tot soborul i propune S-o aleaga starita. Numai colo sus, prin vie, Rumenele lobode Vor de-acuma-n vaduvie Sa traiasca slobode. Vezi! de-aceea matraguna A-nvatat un brusture Sa le spuie-n fata una Care sa le usture!... Jos, pe-un vrf de campanula Pururea-n vibratie, Si-a oprit o libelula Zborul plin de gratie. Mic, cu solzi ca de balaur, Trupu-i fin se clatina, Giuvaer de smalt si aur Cu sclipiri de platina.

V Dar deodata, pe coline Scade animatia... De mirare parca-si tine Vntul respiratia. Zboara vesti contradictorii, Se-ntretaie stirile... Ce e?... Ce e?... Spre podgorii Toti ntorc privirile. Iat-o!... Sus n deal, la strunga, Asternnd pamntului Haina ei cu trena lunga De culoarea vntului, S-a ivit pe culme Toamna, Zna melopeelor, Spaima florilor si Doamna Cucurbitaceelor... Lung si flutura spre vale, Ca-ntr-un nimb de glorie, Peste solduri triumfale Haina iluzorie. Apoi pleaca mai departe Pustiind cararile, Cu alai de frunze moarte Sa colinde zarile. ............... ............... Gze, flori ntrziate! Muza mea satirica V-a-nchinat de drag la toate Cte-o strofa lirica. Dar cnd stiu c-o sa va-nghete Iarna mizerabila, Ma cuprinde o tristete Iremediabila...

Toamna
de Niculina Muresan Toamna mea frumoasa, Cu frunze ruginii, Vii cu cosuri pline, Cu multe bogatii. In livezi, copacii Ne-mbie sa gustam Fructele zemoase, Sa le savuram. In gradini, legume Te-mbie sa le iei, Cosurile-s pline, Serveste tot ce vrei. Struguri copti in vie, Arome si culori, Toamna sa tot fie Cu roade si cu flori.

Toamna
de Otilia Cazimir Trece vantul prin copacii goi Si zvarle cu castane-n noi. Dar in linistea din umbra lui, Nu-i raspunde glasul nimnui. Doar o frunza-a mai fosnit, departe, Ca o fila-ntoarsa dintr-o carte.

Toamna
de Lucia Muntean Galbene i rosii frunze Din copac s-au desfrunzit. Joaca-n aer obosite La pamant toate-au cazut. Pasarelele prin cranguri Ciufulite sunt de vant Stoluri pleaca spre tari calde Aripioare fluturand. Noi cu cosuri prin padure Ciupercute adunam Si cu toamna pe carare Ne-ntalnim, ne salutam