www.dacoromanica.

ro
 buminita
Primävara se incepuse cu secetä mare. Se rosisera livezile
c a arse de brumä, iar dealurile erau pdmint gol. Vitele zbierau
pe cimp ziva, räcneau prin curti noaptea, iar oamenii isi pleca-
sera capul adinc In piept. Bucatele se scumpisera foc, de nu te
puteai apropia de ele, s'aici, In satul de munte, erau si mai pi-
pal-ate.
Dela Pasti On la Rusalii odatä numai s'a Indurat ceriul
sä se intunece si sä asvirle Oliva stropi mari, grei, rari. $i
friceau popii slujbe de ploae la toatä liturghia, si se rugau oa-
menii cu ochii uscati.
Dar dela Rusalii ceriul se cAptusi deodatä cu nofi grei
plini de intuneric si de vijelie. $i pädurile de brad incepura sä
vuiascä adinc, ca o cädere puternicA de ape mari. $'un fulger
s'aprinse 'n inältime, din Plesa 'Ana 'n Mägura, zvicni in toatä
lungimea lui, si intunericul incepu sä se coboare si mai tare.
In noaptea aceea din Marcia Rusaliilor multi crestini vor fl pri-
veghiat numärind träsnetele ce se sloboziau cind ici, cind colo,
,cu detunäturi clocotitoare prin paduri si stinci.
Dimineata ploua incä, si. oamenii se adunau cite doi-trei
la vre-o portitä acoperitä si povesteall.
Pe drumul strimt, plin de bolovani, care duce spre dea-
lul cu citera neagrä, este-o casuta de birne, putinä de s'o cu-
prindä sese oameni In brate. Casuta e räsletita de sat, pe deal
In sus, de nici popa nu merge la Bobotean cu crucea acolo.
Cantorii au scornit vcstea, cä femeia de-acolo zavoräste usa, si
stä inchisä, citä vreme umblä popa cu botezul prin partea aceea
de sat. Vrodatä cine stie cum va fl fost, dar acum baba Mlia
zAcea de mult pe pat, si nu mai vorbea nime de dinsa, ca si
cind n'ar mai II pe lume.
Noroc avea cu fata-sa, cu Salvina. .A ceasta era fatä batrinä,
trecuse de treizeci si cinci, dar apucase sä rämlnä asa nemäritatä.
Ploaia dela Rusalii aduse bu curie si 'n casa Ior. Ce-i drept
n'aveau finate, n'aveau sämänäturi sä se usuce, n'aveau vite
sä moara de foame. Dar avea Salvina douä brate tari s'acum
,
va capata de lucru pe la oameni.
CA 'n timpul cit tinuse seceta, babei Miia i se uscä si
gitul si pieptul, iar din adincul märuntaelor i se stirnea ceva ce-i
aducea ameteala la cap. Salvina n'avea unde sä munceascä, n'o

www.dacoromanica.ro
6 VIATA ROMIXEASCA

cherna nimeni, 0 de cer0t nu putea sä cerpscd. Si daca nu

muncea fata, cine amarul sa se 'ngrijeascd de-o femee bolnava,
batrinä ?
CInd li intindea mälaiul, Mlia de trei ori pe zi clätina in-
cet din cap cd nu-i trebue, i numai a patra oard Imbuca ceva.
Si ochii ei Inconjurati de pelita zbircita, vinetie, priveau nemi--
cati, dulcegi, plini pared de-o apa alburie.
Zicea de multe ori : Doamne tu fatd, cd rau inghit". $i
dupa ce fata nu-i zicea nimic, dup' un rästimp intindea din gi-
tul plin de vine 0 de oase, i mai zicea o vorba : oare nu s'a
inourat afara ?"
$i citeodatä fata trebuia sä ese sä priveasca ceriul. In ids-
timpul acela dintre Pa0i §i Rusalii, lumina nu s'a aprins in cd-
sutd la celea cloud femei. In trei Durninici a cumpärat Salvina
sare de cite patru bani, odatti otet de cinci, §'atita le-a lost tot
tirgapl.
Era in casa o luminitä, o luminitä de ceard, pusä irnple-
titä pe-o cruciulitä afumatä de lemn, pe care nu se mai cuno-
teau sfintii. Dar luminita aceea n'o aprindeau. 0 pästrau pecind
va fi sd moard baba Mlia, sä aibd 0 ea ce tinea in mind ca
sä-0 vadd calea lurninoasä cind va pleca pe drumul de veci,
Si nici nu aveau lipsä s'o aprinda. In cdsutd n'aveau de
ce se impedeca. Cele cloud laviti inguste erau lingd pareti, o
ladita Intr'un unghet, patul era batrina in el, iar masä nu aveau.
Cele trei icoane, cu sfinti desnädäjduiti care se strimbau ca 'n
muncile din iad, atirnau de pareti, §i nu le friceau val.
Baba Miia nu s'a ridicat de pe oase de veo doi ani. Cite
odatä avea junghiuri adincise petrecea", cum spunea fata, apoi
jar se lini0ea.
Dar In vremea aceasta de secetä, hränitä räu, Mfia släbi
si mai tare din puteri. Durerile li veniau mai des §i de multe
ori, in chinurile ei, intindea mina, holbind din ochi dupa luminita.
Fata i-a adus pe popa s'o grijeascd, s'o Impärtäpsca cu
cele sfinte.
Da-i venea ei ap numai sd rnoard, ci nu murea.
La Rusalii, cind se 'ntunecd, bdtrina zise :
- Are sä ploae, fatd".
- Da, are sä ploae 1, zise aceasta.
Si cind cei dintdi picuri izbird pe coperipl de Ondild, ca
un ropot dulce, ca un cintec sfint, cele cloud femei tresdrirä :
- Ploua", zise Mlia.
- Ploud", zise Salvina, §i deschise up sd intre in casä
mirosul ploii.
Batrina a stat un rästimp a'a ascultat. Apoi li mdsurd o
cruce largä-neregulatd. Cind Incepurd sä se descarce träsnetele
unul dupa altul, ca därimäri de stinci präpdstioase, baba Mlia
Ii mdsoard altä cruce i zise : Inchide tu, fatd, up. Are sä vre-
muiascd" .
S'a Inchis fata up, i s'au culcat amindoud in lumina ful-
gerelor.

www.dacoromanica.ro
 LUMINITA /
Dar ploaia vr'o patru zile n'a mai contenit. Cite-odata sea-
Vau de dupa dealuri vinturi mari, ce duceau spre Plesa grarnezi
rhari de nori, ca niste turme de dihanii si de uriasi, negri, vi-
neti, miniosi, Inclestati, unii Intealtii. Cite-o ruptura de cer ra-
minea albastru, lnalt, dar indata alergau alti nori sa o astupe. $i
vintul se opria apoi, i ploaia Incepea sa cada acurn marunta
deasa.
Baba Miia i cu fata-sa asteptau-asteptau sa se'nsenineze.
Se'mputina malaiul, trebuia faina i Salvina vazu ca totusi tre-
bue sa dee creitarii pe lapte. Ma-sa abia mai sufla i bucata us-
iata in zadar i-ar mai fi dat.
Ochii batrinei in cele doua zile din urma i se Ingalbini-
sera pe la alb. Rotunzi, mici, priveau tinta, si sarnanau acum Ca
ochii unei cucuvai.
I-a adus lapte ea astazi, si ca mine Salvina a capatat de
lucru. Era si vremea, caci fata se asprise tare. Vorbia rasa cu
batrina din firea ei, caci era scurta i zmincita la vorba, dar In
zilele din urma era tot mInioasa.
Dirnineata i-a pus ulcica cu lapte linga pat, a luat lumi-
nita de pe cruce, i o asezase cu citeva chibrite, linga ulcica.
- Ina aici lapte. Aici ai i luminita i chibrite".
- Bine main, bine. Sa-ti ajute Dumnezeu", zise batrina,
cind fata esi pe usa.
Abia se duse Salvina, si Mlia luä ulcica, si deslipindu-si
buzele sorbi odata, de doua ori, de trei ori. $i bautura alba 'Area
ca trece-In drumul sat' In jos-peste pod*, parea ca se aduna
In gropi si se varsa apoi mai departe,- asa ghiolcanea.
$i Mua deodata se simti mai bine. Se usurase i i se mu-
iara parca toate oasele.
/Vail ploaia Incetase de cu noapte, dar vremea nu era se-
nina. Nori negri mari, petece de nori mai luminosi tot calato-
reau dela apus la rasarit. Vintul numai In rastimpuri departate
suera In vr'un brad prin apropierea casutii, apoi iar tacea din-
tr'una.
Din pat pe ferestuta baba Mlia vedea afara. De cite ori
n'a privit ea prin ferestuta aceea I De cind n'are ea alta de fa-
cut decit sa se gindeasca, sa priveasca pe ferestuta, i sa-si as-
tepte moartea.
$i de multe ori gindul ei colinda departe, cu zeci de ani
In urma. i amintea de tot ce-a vazut, de tot ce-a päfit In-viata.
Dar iata, acelea, ca i cind n'ar fl fost. Ca norii cari tree pe cer
tirindu-si umbra pe pamint si se duc sa nu se mai intoarca. $i
eata c'a ramas numai cu fata I Dar si fata, ca i cind n'ar fi.
Ea se duce la lucru dimineata si vine sara, i cite-odatä nici sara.
$i in necurmatele zile de boala, parasite, baba Mfla privea
cu dragoste, cu sfintenie la luminita de ceara. Iata ca luminita a-
ceasta e singurul sprijin care n'o paraseste niciodata. Ea o pa-
zeste acum i va ajuta-o In ceasul cel din urma. $i batrina sus-
pina de multe ori : SfInta luminita, sfinta ceara, sfinte albine I"

www.dacoromanica.ro
8 VIA TA ROMINEASCA

Ani Intregi trecurd de clnd nu s'a mai putut duce la bise-

ricd. Dar tot mai stia din ce spunea popa, din ce spunea diacul.
Si mai mult, In boala i singurAtatea ei, baba Miia la bi-
crurile acestea sA gindia. Ii inchipuia cum are sd fie iadul
dracii, cum are sa fie raiul cu sfintii. Iadul ? D'apAi Intunerie
beznA, de sa nu-ti vezi mina. Si prin intuneric cozi i ghiare du
draci, cari prind pe crestin si-1 duc la cAldarea cu srnoalrt sA-1 opa,
reascd, Doamne fereste I Iadul ? 0, Doamne-Doamne ! D'apAi bi-
volii Impungaci, ce-ar lua In coarne femeile nelegiuite si pe uci,
gasii de oameni I Doamne fereste, Doamne fereste-susp ina bd
trIna.
Dar ea n'avea s'ajungd 'n iad. Pe ea va prinde-o sfintul Pe-
tru de mind, a sprijini-o sa nu cadd, i va Intreba-o : Tu esti
baba Miia ?" Si ea va zice :
- Eu, sfinte Petre.- Cea de-a avut o fatA una Salvina ?-
va zice sfintul.- Da, eu 1"- Ce-a de-a bolit vreme multa de
tot ?- Da, eu !" S'atunci sfintul Petru va zurui din chei i va,
gAsi pe cea potrivitd. Se va deschide poarta i sfintul Petru ii
va ardta locul de hodind, in iarbd. Infloritd supt un mdr cu mere
aurii.
Nu, ea nu va apuca In iad ! Ce-a fAcut ca sa meargd In
iad ? Si are ea luminita aproape. Cind va simti cd i se rIdicd
nodul In git sa-i opreascd rAsuflarea, aprinde luminita, sfinta lu-
minitA de ceard. $'atunci chiar de ar vrea s'o rApeascA cornora-
pi, se vor Imprdstia.
In chipul acesta baba Miia Ii fAcea o multime de icoane.
$i totusi vremea Ii trecea destul de greu.
Dar astAzi,-dupd ce bdu laptele pand 'ntr'un picur, nu-i
veniau gInduri de-acestea. AstAzi privea dornicd prin fereasta cd-
sutii, si-i veniau ginduri copilaresti. Uite, cum ar vrea sd ese
putin dud. Numai aci inaintea cInd a trece norul de pe
soare, sd cada lumina pe ea 1 Ba nu, ar vrea sd meargd si mai
departe. I-ar placea sä se coboare In sat, sA vadd cum mai std
satul. Sa-1 van pe popa i sa-1 1ntrebe de sAndtate. Sa se 'n-
tlineascA cu cloud batrIne din vremea ei-Anuta i Zamfira pi
sA le Intrebe : Da, voi ce mai faceti?" $i ele sd zica : D'apoi
ce sa facem ? Iacd 1" Si sa mearga mai departe pe ulita sA vadd
biserica. Mare si frumoasa bisericd ! SA se 'ntllneascd cu oameni
cari i-au lost vecini pana a stat si ea In sat. Si oamenii sA zica :
Ce-i vecind ? ai mai venit la vale ?" $i ea sd zicd. : Mai !"
Tot asa sA umble pe ulitd pe unde n'a umblat de mult si
oamenii sd zicd : Iatd si baba Mlia". Iar copiii i cei mai ti-
neri sA 'ntrebe : Mamd, cine-i bAtrIna aceea ?", i femeia sd zicd:
baba Mlia, cine sd fie I".
Ginduri de acestea li veniau astazi. Si nu erau gInduri
goale, erau ginduri vii, erau icoane. Si nu icoane rAci, icoane
asa de cAldute, de baba Mlia le simtea caldura ca o mInglere
la inimA. Si cerca sd se Invirta 'n pat, sa poata vedea mai bine
pe fereastd.

www.dacoromanica.ro
 LUMINIT A 9

Nu, astäzi nu se glndia la iad i la rain. Azi, dupd ploaia

ce 'nverzise cimpul, ar fi vroit sä mai fie odatä fatd mare sä
pascd vitele pe munte, sa pasascd pe frunzele uscate, umede
acum, sä prinda cu mina de-o creangd, i picurii rämasi pe
frunze sä cadd stropindu-o pc obraz, pe ie, apoi sa esc pe cul-
me, la luminis, sä toarcd i sä priveascä vitele cum pasc, si
sara sä vinä acasä cu vitele sätule cum Is dobele. Se mai cu-
geta cit ar fi de bine sä mai umble ca pe virful mägurii, pe
Frasinul, dupd fragi de pädure. Ce fragi se fac mai ales pe Fra-
sinul : buricul destiului" de mari.
Ori sä aibd ea acum niste pere dela dascAlul ce-1 bdtrin
din grädind. Ce pere I Cumu-i ceara. Numai dascalul are pere de
acelea in sat.
Si cum sä gindia asa la cite toate, baba Mlia simtea cd se
face tot mai ward. De la o vreme i se pdru cd nici nu mai
sta in pat. Si pipdi bine scindurile. Apoi, usoard de tot, iata cd
sta asa si nu se mai putea gindi la nimic. Dar era bine. Las
sä fie, cä nu-i räu. Au durut'o pe ea destul oasele, au täiat'o
tlestul junghiurile ca i cu säbii ascutite. Acum asa cäldutä, u-
soard i fârä dureH sta, i ochii parcd-i rid. $i'n casa e o li-
niste asa de build. Si soarele se uita chiar acum deodatä prin
cele trei ferestute. Uite, ce pulbere de lumina I
Deodatä insä baba Miia schimbd ochii, si-i umplu cu
spaimä. Simtea cum vine ceva, ceva rece i greu ca o povoard
strivitoare. Intinse mina, dar'n'ajunse luminita de ceard. Se otdri
c it putu, dar luminita cazu pe podele. Junghiul ce-1 simtise o
prinse, o 'ncirligd, dar batrina se zvircolea mereu s'ajungd lumi-
nita de ceard. Asa, främintindu-se, cazu pe podele i muri, cu
mina intinsä dupa luminitä.
Dup' o gramadd de vreme, acum se coborise mai intdiu
din pat.
$i prin cele trei ferestute lumina alba cdclea mereu in casä,
.apropiindu-se tot mai tare de pat. Lumina acurn trupul taprm al
Miii, ulcica rästurnatd, si luminita de ceara, de care n'a avut
parte batrina.
I. Agirbiceanu.

www.dacoromanica.ro
 Thomas Carlyle
In miscarea simbolista din literatura modetna, asupra cd-
reia am aruncat o scurta ochire In doua numere precedente ale
Yietii Romanesti", precum Si in o intreaga miscare filosofica
contimporana, incepind cu Nietzsche si continuind cu idealismul
scolei franceze, In special cu Gaultier, influenta lui Carlyle e co-
virsitoare.
Metoda lui zice Ed. Barthélémy 1) a fost adoptata in Intre-
gime 1 cu entuziasm de cei ce si-au propus acum citiva ani sa
reinoiasca arta si poezia, si au creat asa zisul shnbolism. Gratie
lui, simbolul nu mai e privit ca un procedeu, ca o idee abstracta,
ci ca o forma de cugetare izvorita dintr'o adinca nevoe sufle-
teasca, din nevoia de a exprima acea parte ce se desvolta in-
constient i constitue adevarata personalitate a individului, prin-
cipiul activitätii sale proprii, sub namolul de idei facute gata, de
judecati curente, primite fara control, prin educatie si instructie,
de la mediul incunjurator, dela generatiile precedente i dela
contimporani.
Si dad, astazi Carlyle nu mai ridica In jurul sau acea su-
flare fierbinte de adoratiune, acea miscare de that- entuziasm,
ca in anii 40 ai vietii sale, chid o celebritate tirzie l'a sfintit
poet al cugetarii omenesti, daca glasul situ nu mai gaseste ra-
sunet in suflete, ca glasul unui erou" ce intrupeaza cugetarea
si aspiratiile vietii sociale dinteo epoca, asa cum s'a intimplat
acum vre-o 25 de ani in urma, chid cu miscarea simbolista, el
ramine to tusi un geniu prietin cugetarii noastre, in care vom
gasi sup t aparenta de misticism i profetie inspirata, tendinti
foarte pozitive, potrivite cu cultura noastra din ce in ce mai
stiintifica, cugetari indraznete i largi, ce nu jignesc criticismul
nostru acut, desi sint idei generale ce s'au realizat dintrodata
printr'un fel de viziune interioara (insight), printr'un fel de divi-
natiune filosofica, in loc sa fie deduse incetul eu incetul, plecind
dela ideile senzibile, pen tru a se ridica pe nesimtite prin ana-
liza metodia i coordonarea cunostintelor pozitive, pana la ab-
1) Revue des Idées 15 Mars 1906, Méthode de T. Carlyle.

www.dacoromanica.ro
 TEIOMAS CARLYLE it
stractiunile inane, cum se cere omului de cugetare diu vremile
noastre.
Sufletul nostru, deprins ea precizia stiintifick cu laconismul
rece si exact al tuturor §tiintilor, chiar cele filosofice. poate fi
nedurnerit fata de acest filosof, cu intelige.nta plina de avint E-
ric, care in dorneniul Elsa de restrins din realitate, ales tot atit
de departe de dogmatismul teologic ca §i de cel §tinitific, intre-
buinteazö, pentru a-pi nota observatiile, cuvinte mari, expresii
mistice, ca Legile universului" Justitie eterna" etc ; sau íi
revarsit cugetOrile in stilul inflacarat al unui inspirat, in stil exa-
gerat, plin de lirism politic, apostrofe §i exclamaVi!... Cititorul
modern poate fi izbit, scandalizat, ca Taine odinioark clad a
intilnit in domeniul istoriei, in domeniul faptelor pe care le cu-
nostea atit de bine, in Istoria Revolutiei Franceze", capitole ca
Astraea redux, Petitie in hieroglife, Broglie zeul räzboiului ete.;
dar nu poate sä nu fie 0 impresionat de dorul pe care-1 are
Carly:e de a lega grija stiintifica a exactitAtii cu preocuparile
sale morale, grija de a nu pierde contactul cu realitatea, oricare
ar fi domeniul speculatiilor sale, pentruca la el simtimintul su-
blimului stimuleaz g. simtul realului, fiindca se interesaza de
viatg, intra cu simpatie in amanuntimile lucrurilor, pentruca.
din ele sa scoata generalizarile lui cele mai indrOznete. Inzestrat
cu o sensibilitate violentk el privete realitatea impins de a-
ceastä stare de sensibilitate, dar o interpreteaza cu exactitate
aspra i intelegere §tiintifica") Din sensibilitatea aceasta ii ia
cugetarea lui caiitäi1e i defectele. Dezvoltarea istorica a perso-
nalitOtii lui nu plena, dupa cum socoate Taine, dela o simpla
conceptiune filosofica, pentru o ajunge la o stare tatrema i vio-
lenta". Omul, ap cum ni se infati§aza in Sartor Resartus, fri
capitolele in care se desfavara drama cugetärii sale, ce cauta
sO se realizeze si sa se precizeze, aqa cum ni-1 Infatipaza bio-
grafiii lui si in special Ed. Barthélémy (Thomas Carlyle, Essai
biographique et critique) nu e un extatic lipsit de mijloacele de
a-gi defini viziunea. Faptul", In operele sale, e totdeauna pre-
zent, ca ceva nereductibil si concret, sub toate denumirile sale
mistice §i teologice, dar el e observat de o individualitate cu
sensibilitate deosebita si imaginatie extraordinark Nu se poate
despärti ideia de omul ce a cugetat-o", zice Carlyle, §i in ade-
vär toti cei ce-1 citesc, toti cei ce scriu despre el, slut bintuiti
de personalitatea lui violenta In care : un flot de passion fumeuse
arrive en bouillonnant dans un cerveau qui regorge et le torrent
d'images déborde et mule avec toutes les boues et toutes les
splendeurs..."
Mal ales chid cite§ti Sartor Resartus, simti chiar nevoia
de a cunoa0e înftiarea materialk chipul acelui Teu(elsdroekh,
in care arde focul Gehenii, i in care o teorie de demoni se zbat
pi-I indeamna säli verse blestemele in declamatii, ca Byron §i

1) Ed. Bartbélémy, loc. citat.

www.dacoromanica.ro
2 VIATA. ROMINEASCA

toti romanticii de pe vremea lui, si care totusi tace pi-pi mis-

tue patima, ca un camin ce si-ar mistui propriul sau fum" Si
nici nu se putea s poarte o alta masca, un aseraenea orn, decit
acea cu care ni e infati5at In portretele sale : o frunte ce ar fi
cazut parca sub greutatea gindurilor ca o streasina pe ochii mari,
arzlnd In lacrimile mistuite de focul läuntric, de care ne vor-
beste Teufelsdroekh, pe cind privirea lor e fixa si ascutita ; doua
cute adinci in jurul gurii, In care pare ea a Impetrit amaraciu-
knea pe vede, iar buzele strinse inteo taetura energick a gurii,
parca se'ntioara i tremara In sfortarea lor de a cetlui adinc
.,,cele ce erau inmormintate in inima sa l s'au ravärsat naval-
nic, fara másura, ca niste spirite ce ar fi izbucnit din inchisoa-
rea de Bticla a unei &Hoare".
Inteligenta, zice Carlyle, e rezurnatul valorii omului", sau,
mai precis, cum zice Taine in studiul sau asupra lui Balzac :
Operele spiritului nu au numai spiritul ca parinte. Omul intreg
contribue la crearea lor. Caracterul säu, educatia si viata, trecu-
tul i prezentul, pasiunile si facultätile, virtutile si vitiile, toate
partile sufletului sau si ale acthinii sale isi lasa urma in cele ce
gindeste si aerie autorul". Nu vom putea judeca opera lui Car-
lyle in toata maretia si frumuseta ei, nu ne vom putea explica
influenta i rolul lui Carlyle in cugetarea moderna, nu vom pu-
tea pricepe pe acest rnistic, asa cum se cuvine sa-1 pricepem ca
sa-1 apreciern, cu toata educatia noastra pozitivista i tiintifica,
decit dad, vom cunoaste omul, i ne vom da sama cum se
reverbereaza lumea i viata In cugetarea aceasta, ce a izbucnit
.ca o stinca singuratica i uriasa, cu forme bizare, marete, fan-
tastice si baroce, din lava arzätoare a sensibilitatii lui, i daca
nu ne vom da sarna cum s'au inchegat diferitele parti i ele-
mente esentiale ale acestei personalit4 puternice i originale.
Copil cu sufletul sensibil, el a valut lumina zilei i i-a trait
anii copilariei intr'un satulet dela granita dintre Anglia si Sco-
tia, un satulet cu viata violenta, sfisiat de lupte in decurs de
veacuri, lupte intro Anglia si Scotia, inainte de a se uni inteun
regat, prigoniri religioase mai apoi, caci aci dainuiau ultimile ra-
masiti ale unei secte de puritani. Sufletul sau plapInd s'a dez-
voltat in casa parinteasca inteun interior puritan sever si rece,
peste care se intindea ca o umbra dispretul Mart al tatalui,
totdeauna gray i inchis in el Insusi, pentru orice ar fi fost o
manifestare calda de afectiune, pentru orice expanziune sufle-
teasca. Copilul Merit i concentrat, in lungile sale contemplatii
singuratice, s'a patruns de misterul vietii in fata naturii, pe
dud maica-sa, cu intentia fina a instinctului de mama, a Wit
de tirnpuriu in sufletul copilului ei preferat simtimintul viu, cor-
dial si plin de gravitate pentru orice e manifestare de viata, fie
ea cit de =HA i neinsemnata. Acest simtimint devine mai
tirziu acea stupeur d'admiration", acea atitudine de ferventa
adoratiune in fata vietH si a puterii de existenta In desfasurare,
scel dar de a deosebi si 'a face sensibil misterul nepatruns al

www.dacoromanica.ro
 THOMAS CARLYLE 1:3'

existentii in faptele cele mai obisnuite i mai neinsemnate ale-

viegi, acel simgmint al miraculosului existeniii, din care a ra-
sarit concepga lui eroia despre viata, i pe care au cautat sina.
boligtii sa-1 reinvie in sufletul modernilor.
Adolescent, din acest mediu, in care sensibilitatea lui, atit
de Infrmata i lipsita de expansiune, creste si se ascuteste in
mod deosebit, el trece in mijlocul unei tinerimi universitare cu
educatie ragonalista, discipela, al unui utilitarism ingust, !rite-
meiat pe invataturile lui Bentham, o tinerime elipsita de simtul
märetiei si al adincimii, de simtul a tot ce e divin i uman»,
fara alta dorinta mai caracterizata decit dorinta de a parveni,
dar lipsita in acelas timp i de simtul practic atit de necesar
dupa Insäi teoriile ei, i stapinita de mania de a argumenta cu
vorbe goale, manie ce nu putea sa-i conduca decit sau la scep-
ticism sau la o incredere oarba in ei insäi, in tot cazul, zice
Carlyle, tog trebuiau sa fie morti pentru mice aspirage sufleteas-
ca mai inalta. Inpotriva acestor tending culturale lupta tinarul
Carlyle, si-si manifesta, in scrisori ce aminteau pe Swift, humo-
rul ce trebuia sa caracterizeze opera maturitatii lui. Pregatit
insä asa de pugn pentru greutatile viegi sale de fiu de Wan
singur si singuratic, ea educaga lui universitara i firea lui ex-
ceptionalä, sensibilitatea lui, rinita din toate atingerile cu viata
gi inchisa din ce in ce mai adinc in sufletul lui, creste mereu
prin chiar forta imprejurarilor si prin faptul c orice manifestare
exterioara ii oprita de vointa lui Carlyle, ce se condamna la un
fel de irnobilitate exterioara asa ca : devine tacel suflet, blind,
eteric, dar privind in afara, asa de sever neindurat, aspru pi
Ojos ea dintr'o inchisoare de ghiata, eu peregi grosi», despre
care ne vorbeste el. Cu ce durere, cu cite sufering se strada-
nueste el sa-si croiasca un drum in acest mediu dusmänos, in
care totul loveste sensibilitatea lui si se impotriveste aptitudi-
nilor sufletului lui, se vede in Sartor Resartus (mai ales cap.
in care Teufelsdroekh porneste la drum) care e desfasurarea
puternic i impresionanta a unei cugetari inca plina de indoiala
gi nesiguranta, ce cauta cu durere oposibilitatea exterioara care
sa, se acorde cu aptitudinea interioara».
In mijlocul luptelor acestea vehemente cu sine insusi, îti
lupta tragica cu viata, CU htmea aceasta, in care cauta säii faca
si el un drum, dar care ii e inchisä ca o stridie pe care trebue
s'o deschida cu forta, sau cu chbacie", viata i tinereta isi cer
drepturile, si inima tare a indirjitului fiu de taran se tnmoae o
clipa la suflarea dragostei, Sensibilitatea aceia duioasa ce se in-
chidea atit de tainic in sufletul greu batut de valurile existen-
tei si främintat de chinurile indoelii, deodata se desfasoara in teo
splendoare luminoasa asupra lumii si a viegi. Armonia, pe care
atit se chinuise sa o realizeze in lame cu slabele-i lumini into-
lectuale, rasare deodata plina i desavirsita, din dragostea lui.
Capitolul din Sartor Resartus (Roman P. 155) In care Teufels-
droekh vorbeste de dragostea lui cu Blumina, si care e îasási dra-

www.dacoromanica.ro
14 VIATA ROMINEASCA

gostea lui Carlyle cu Margaret Gordon, reflecta ceva din lumina

vrajita ce trebue sa fi fost in sufletul lui Carlyle in acele vre-
muri ale vietii sale. Aceasta dragoste a tineretelor sale e ca o
stralucire a imaginatiei sale magice, ca o floare minunat i ne-
pretuita a sensibilitatii sale rare, care, de atitea ori rîuit, pri-
meste si in aceasta imprejurare cea mai grea i mai dureroasa
lovitura dela soarta. Margaret Gordon e de familie buna, frumoa-
sa, inteligenta, dar saraca, i sfaturile tutricii sale, care banuia
ceva din romanul cu profesorasul de matimatici, ce era pe atunci
Carlyle in micul lor orasel, o hotarasc sa rupa legaturile cu el,
pentru a so márita mai avantajos cu Domnul oarecare". ePin-
zele negre ale noptii se laara pe sufletul sau, pe and se inal-
tau zgomotele prabusirii judecatii din urma, si printre ruine, ce
pareau ale Universului intreg sfárimat in bucati, se rostogolea,
ocazind, cazind in spre Abis..., Focul Gehenii arde desigur in
sufletul inabusit al lui Carlyle!... Dar el nu-si cheltueste sensi-
bilitatea in sentimentalism, pe care atit Ii dispretueste, nici in
turisme sentimentale, ea Byron (Child Harold) sau ca Chateaubri-
-and (Itinéraire), nici in poeme satanice (aluzie tot la Byron), sau
in nuvele sentimentale, ci, stapinindu-si durerea i inchizind-o in
adincul inimei, Il cauta sa-si toceasca, suferinta in frecarea cu
viata obisnuita, cauta sa descifreze cu cugetarea lui neexperi-
mentala liniile rosii i marete ale existentii, ca si Intunecimile
ei nepatrunse din viata umilá, de toate zilele, i scrie acea uni-
ca Filosofie a Imbracamintei numai en talpa ghetelor sale pe
pamintul nesimtitor", cum se exprimg. el.
Dar sensibilitatea aceasta mereu infrinata, atit de adinc in-
chisa in sufletul lui Carlyle, creste, creste meren, patrunde in
-cutele cele mai adinci ale sufletului, cuprinde intreaga lui fire
reactioneaza puternic, covirsitor, asupra cugetärii lui, facind
sa scapere ideile ca niste fulgere orbitoare din adincimile ei, in.
acea spontaneitate fatale, ce e una din caracteristicile talentu-
lui sau. Aceasta, sensibilitate puternica, arunca inteligenta lui Car-
fall analizi i discutii, deadreptul la ideia generalä, esen-
gala, la principiul interior al lucrurilor, creaza ast tel me-
toda, pe care si-o va perfectiona mai tirzin cu studiile lui asu-
pra filosofiei germane. Aceasta sensibilitate II face sä caute din-
colo de lumea asa cum o concepe stiinta, dincolo de seria de fe-
nomene, legea lor, ca o forta, ca un principiu cu fiintá, poetica, filoso-
-fica, metafizica, ca un Dumnezeu ce ar fi o taina, si al carui nume
ar fi idealul". Sub reactiunea violenta a acestei sensibilhati, cuge-
tarea lui se schimba in patima, si el simte din ce in ce, ca, cu
acest fel de a gindi, el trebuia conformeze viata numai
decit cu ideile, cu pretul oricarii renuntAri. Dupa o lupta teri-
bila cu el insusi, dupace a trecut prin stari de un dramatism
maret, pe care le descrie tot in Sartor Resartus (mai ales in
pagina cu care inchee capitolul Eterna Negatiune), îi echilibreaza
sensibilitatea prin caracter, prin acordul voinii cu inteligenta,
sidicind luptele cons.tiintii sale pana la 'Mal timea unor pure spe-

www.dacoromanica.ro
 THOMAS CARLYLE 15

culatii morale. Toate contradictiile din sufletul lui se alina. El

simte a For e In el, deoarece prin renuntare el nu mai de-
pinde decit de el inausi, cit despre Dreptul eau, din moment ce
a supus inteligenta i sensibilitatea sa autoritatii valorii morale,
acest drept se identffica cu manifestarea fortei, iar timpul, clipa
prezenta ce i-ar aduce dureri, perceptiuni arzatoare i ar face ca
forta i dreptul sa difere asa de mult din clipa in clipa, aceasta
ar fi numai in aparenta, caci eu timpul, in lunga insirare a e-
venimentelor i experientelor, ele se identifica, i fiecare clipa
cu experienta ei, fie cit de aMara i dureroasa, cu faptele ei, cit
de neinsemnate, poate servi ca lectie, i ne poate indica cu ce
act al individulitätii noastre Ii putem raspunde. Din viata deci
!lti va lua el substanta ideilor lui, alimentul fortei lui, puterea
drepturilor lui, cad, dupace a gasit printr'o intuitiune, rapede
fulgeratoare, cauza absoluta, el cauta acum sa-i gaseasca reflexul
in locurile relative si vizibile, in care e ascunsa. Cu ce putere
de viziune, cu ce dar artistic simte el puterea de viata In calda
ei frenezie", stie el sa, o degajeze din framintarea multimii in ve-
chea cetate a Londrei si in furnicarul marilor orase moderne !
Jar In jurul acestor focare de vista, arzatoare: infinitul, prapastia
necunoscutului ! Acest val de viata ce se rostogoleste pe strazi,
in amestecul tuturor claselor, a tuturor vristelor, de undo vine.
unde merge ? Din vepicie inspre vqnicie".
Pentru aceasta, cugetare atit de singuratica, In mediul cul-
tural, ce era atunci In Englitera, nu se potrivea nici una din for-
mele literare sau Blosofice din tara lui. coala romantica Il da-
duse ultimele roade cu poezia eroica a lui Southey, Charles
Lamb, Thomas Moor, Thomas Campbel. Operele lor erau departe
de a avea originalitatea de veden i varietatea de simtiri ale
romanticilor franceji i germani. Nimic nu _putea fi mai antipa-
tic lui Carlyle, omul sfortarilor eroice pentru a-si armoniza vointa
cu inteligenta §i a raminea credincios lui Insui cu pretul tutu-
ror renuntarilor, decit lipsa de armonie intre acesti oameni pi
operele lor. Southey, sub podoaba stralucitoare a eroilor sai, era
un apärätor al antului, biblismul formalist, ipocrit si conserva-
tor, ce era pe atunci in floare in Anglia ; Campbel, sub lirismul
sau celt, era un arivist" foarte dibaciu in stiinta de a parveni,
si nici unul nu era omul operei sale", eroul, can de litere pe
care-1 cauta Carlyle. i apoi chiar spiritul operei lor, falsa stra-
lucire a imaginatiei lor, artificialul, mestesugitul lor procedeu de
a arunca praf in ochii cetitorului, cu forme ce nu corespundeau
unor conceptii originale, unei cugetari independente i puternice,
trebuiau sa fi fost adinc antipatice sinceritatii lui Carlyle.
Poezia filosofica a lui Coleridge si Wordsworth putea fi mai
simpatica lui Carlyle, pentrucit era mai sincera, rasfringea con-
ceptiile metafizice ale Germaniei si continua traditiile de realism
a lui Burns si Cowper. Dar poezia lui Wordsworth parea prea
rece i lipsita de avint lui Carlyle, iar Coleridge ii parea prea
fantezist, cugetarea lui nu are destula putere pentru a se ridica

www.dacoromanica.ro
16 VIATA ROMINEASCA

la un sistem de cugetgri reale, sensibilitatea nu-i poate da acea

ardoare permanentg, ce l'ar duce Ong, la o credinta proprie, mai
presus de credintele oficiale i procedeurile mintale ale cintului,
el e un diletant strälucitor, dar un ddetant, ceia ce se potriveste
asa de putin cu omul pe care ni-1 aratg. Sartor Resartus.
Atit constiinta cit i simtul critic al lui Carlyle trebuiau
In schimb insä sg, se impace cu spiritul metafizicii germane.
In vesnica miscare a cugetarii, zice Taine, o forma originala
a spiritului dominä la un un moment dat Intr'o epocg.. Ea izvo-
Taste si se dezvoltä iu sufletul unui neam si se revarsg. In sufle-
tul altor neamuri, cu acelas fond, dar ca forme deosebite. Se
creazA astfel un curent ce dureazd pgmä ce arta 0, toate ope-
rele, filosofia toate teoriile, stiinta toate descoperirile, apoi se stinge
pentru a da loc altei forme de spirit. Asa a fost geniul artistic
si poetic al Renasterii ng.scut In Italia, ce s'a stins dupgce a
dat strälucita productie artistia ce se cunoaste, dupa ce a fkut
Reforma, a asigurat libertatea gindirii si a intemeiat stiinta. Spi-
ritul oratoric clasic, care a durat douä sute de ani, a apgrut cu
Malherbe si Dryden, a produs literatura secolului al septespre-
zecelea i filosofia secolului al optsprezecelea si s'a sting dupä
ce a lustruit Europa si a ridicat Revolutia francezg. Ideile vir-
stei noastre istorice le datorim geniului metafizic al Germaniei.
El a produs toate operele mari ale ougetkii contimporane, si is-
toria cugetkii din vremile noastre nu e cleat istoria sfortki-
lor tuturor neamurilor de a regindi fiecare, in spiritul si forma
proprie, aceste conceptiuni ale spiritului metafizic german. Carac-
teristica acestui spirit este metoda sinteticd, puterea de a desco-
peri, inteo multitudine de fapte, ideia generalk puterea de a-si
reprezinta fenomenele sub formä de grup, de tot, ale anti pärti
sint solidare i complementare", adicä fiecare din ele presupunind
cu necesitate pe celolalte, iar toate la uu loc manifestind calita-
tea interioard, ce le uneste si le produce. Taine o de parere cá
Carlyle a imprumutat multe idei dela filosofia germank iar ro-
lul sgu ar fi fost acelas de a transpune in cugetarea englezg con-
ceptlile metafizicii germane, de a traduce in limbaj religios si
poetic, graVe misticismului sgm, filosofia germanä, pentru a o a-
dapta geniului natiunii sale lipsit de aplicarea spre idei generale.
Pentru cine a urmg.rit insá cu atentiune dezvoltarea con-
ceptiunilor lui Carlyle, el aduce In studiul conceptiunilor metafi-
zice germane un punct de vedere propriu, scos din experientele
sale si facultatea de a simti viata, existenta un fel mistic, adia
ca ceva infinit de mare si imperceptibil de mic, ca ceva limitat
si universal obisnuit i miraculos, ce trebue sä destepte In noi
simtul miraculosului, al sublimului si al obisnuitului al realului,
ca un domeniu in care activitatea practica îi are locul, ca si
visul speculativ. Viata noasträ e spiritualk cgci cum se trans-
mite mestesugul, legile ? unde slut minele ce tin frinele nevgzute
ale guvernelor ? Tot ceia ce facem izvorgste din Mister, din spi-
rit, din Forta invizibild, iar cele ce se intimplä In prezent, cele

www.dacoromanica.ro
 THOMAS CARLYLE 17

ce se realizeaza in actualitate, slut ca nigte timbre vaporoase,

aparentele ce es la lumina din adincurile mistice.
Eroul" e acel ce patrunde in sfera interioara a lucrurilor,
In ideia" a carei reprezentare slut lucrurile, e omul ce patrunde
Ora la aceasta idee nu prin procedeul lent, metoda ce i se pare
lui atit de meschina, de a ingira ideile una dupa alta parca s'ar
tinea una de poala celeilalte", ci printr'o intuitie, printr'o viziune
entuziasta, ar atinge dintrodata certitudinea ca. supt aparenta",
vegnic schinabatoare gi chinuitoare, este o idee permanenta gi
indiscutabila. Cu spiritul lui liber gi curios, cu inteligenta lui
toarte sensibilizata, dar sigura, in judecati, urmaregte el, sub jo-
cul repede gi complex al aparentelor, propria lui conceptie, caee-i
apare cu atit mai desavirgita cu cit mai multe perceptiuni a ca-
patat din cercetarea minutioasa gi realista a obiectelor sensibile.
In filosofia germana, ceia ce urmaregte gi studiaza el, nu e
propriu zis conceptia gi metoda acestei filosofii, ci spiritul ei. Lu-
crul acesta se observa din incercarile lui asupra literaturii ger-
mane, reunite in Miscellanee, din care n putem convinge cu cal
sirguinta urmareste el imprejurarile in care se desvolta acest
spirit: rasa, climatul, istoria ; operele in care se manifestä: poezie,
teatru, filosofie, critica gi cum cauta sa-i descopere actiunea sin-
tetica pretutindeni : istoria gi arta reduse la psicologie, lim-
bistica intemeiata pe studiul rädacinilor, miturile cercetate ca
simboluri gi semne ale unei serii de emotiuni gi intuitiuni, golu-
rile metafizicii implinite cu chestiunea morala. In aceste studii
filosofice Carlyle urmaregte gi gasegte atitea cái, pe care poate sa-gi
indrumeze sensibilitatea. Cugetarea lui poate patrunde, odata cu
sensibilita tea, poate sub aparenta in toate formele vietfi, in toate
ramurile activitätii universale. Preocuparea morala insa rämine
In sufletul lui Carlyle predominanto, studiile sale nu sint decit
un ajutor pentru sfortarile sale morale, si in senzul acesta va
modifica el teoriile germane pe care 0 le va asimila.
Goethe este acela care aduce pe Carlyle la studiul teoriilor
germane, gi vom vedea indatá cum se transforma conceptffle lui
Goethe in sufletul lui Carlyle.
Doua, conceptii esentiale caracterizeaza datinile germanec
conceptia unui principiu prim, a unei idei predominante (Begriff ),
adica proprietatea abstracta pe care spiritul gi-o reprezinta ca
situata in interiorul lucrurilor ; gi apoi, ca consecinta desvoltarii
(Entwickelung), adica efectele acestei proprietati, in forma gi ra-
porturile obiectelor. Spinoza a sugerat lui Goethe, Inca din tine-
retä, congtiinta acestei duble facultati a spiritului sau,, facultatea
de a intelege gi. a dezvolta ideia. Dupa Lessing gi Iacobi, ce au
fost dinpreuna cu Goethe promotorii renalterii Spinozzismului in
Germania, largind sfera conceptiunii spinoziste, el concepe, in lo-
cul existentei rationale gi irezistibile a lui Spinozza, o putere
mai estetica Dumnezeu-Natura, Spiritul pamintului, ca principiu
absolut al existentii, gi, aplicindu-i ideia spinozista a dezvoltalig
el igi reprezinta lumea, dupa expresiunile lui Taine : ca o scar
2

www.dacoromanica.ro
18 VIAT A ROMINEASC A

de forme, ca o serie de stari avind in ele In§ele ratiunea lor de

a fi §i de a se succeda, cuprinzind in firea lor necesitatea lor de
decadere §i de limitare, compunind prin totalitatea lor un tot ne-
divizibil, care indestulindu-se pe sine, istovind toate posibilita-
tile §i legind toate realitatile, dela timp si spatiu pana la viata
ai cugetare, samana in armonia §.1 märetia sa cu un Dumnezeu
puternic i nenutritor". Aplicind la on] aceia§i idee de dezvoltare,
el considera ideile §i sentimentele ca ni§te produse naturale,
necesare, inlantuite intro ele, ca transformärile dintr'un animal
sau dint'o planta, ceia ce impinge pe orn a privi religiile, filoso -
fiile, literaturile, toate conceptiile §i emotiile omene§ti, ca urmä-
rile necesare ale unei stari de spirit." Prin studiile sale §tiintifice
Goethe precizeaza acest fel de a vedea lucrurile, ajunge sa pre-
simta ideile lui Geoffrey de Saint Hilaire asupra unitatii de com-
pozitie organica in planta §i in animal, §i dobinde§te ceia ce nu-
me§te el realismul lui, empirismul lui intelectual, atit de larg §i
precis In acela§ timp, ce nu pune in legatura, in orice ordine de
lucruri, totalitatea fenomenelor cu o proprietate unica §i inte-
rioara deck dupa ce a izolat fenomenele unele de altele §i le-a
considerat ca independente. Din aceasta conceptie larga §i §tiin-
tifica a existentii, din aceasta tendinta de a da unitatii tip o
importanta covir§itoare, de a privi substantele particulare ca
tara nici o importanta fata de substanta vaga, comuna tnturor
fiintelor, unica, universala, trecind prin toate formeie animale si
vegetale §i nefifind-se nicairi, ajunge Goethe m domeniul mora-
lei la concepthinea unitatii de frumuseta activa, ca principiu al
moralitatll, un fel de stoicism, ce admite ca principiu al activi-
t4i morale datoria, insa cu conditie ca ea O. plack adica sa
se identifice cu frumuseta.
Carlyle insa nu e multurnit ea semnificatia estetica a doc-
trinilor germane. Desigur esteticul presupune moralul §i reciproc,
dar s'ar putea ca morala sa ramie numai virtuala §i sa nu fie
nianifestata decit prin estetica, a§a cum se prezinta cazul in
teoriile germane, §i cu aceasta nu se Impacá scrupulele lui Carlyle.
Proprietatea aceia interioara a lucrurilor, pe care Goethe o pri-
vea ca pe o lege, i cauta sá o determine prin experienta, Car-
lyle o concepe ca imagina celor ce resimte el in fiinta lui inte-
rioara, §i unitatea lumii exterioare cu toate contrastele ei apa-
rente e, dupa el, in unitatea aceasta de vederi interioare. Sin-
tern din aceimi substanta ca visele noastre", este maxima lui
favoritä, citata dupa Shakespeare. Goethe, cu spiritul lui subtil
§i critic, poate sa imprumute dela Epicurieni, ca §i dela Stoici,
mijloacele de a intelege frumuseta, §i vederile sale se vor gasi
astfel intregite §.1 rectificate unele prin altele. Dar Carlyle, cu.
firea lui pasionata, cu conceptiunile lui violente, nu poate fi de-
&it stoic exclusiv, §i de aceia ideia de dezvoltare e tratata in o -
perele lui din punct de vedere etic exclusiv.
Conceptiunile filosofiei germane capata astfel In operele lui
o utilitate directa, ceia ce le-a cerut de altfel Carlyle in studiul

www.dacoromanica.ro
 THOMAS CARLYLE '19

rabd6,tor i pasionat, cu care le-a cercetat : mijlocul de a se in-

teresa de orice luau prin cunoterea fortelor intime si proprii
pe care acel obiect le are, si care-i constitue, sub aparenta Inse-
lnloare, natura lui proprie i adevaratk mijlocul de a patrunde
pAriA la sufletul adevArat al omului modern si a gasi in propria
pi adevarata sa natura, materia conitiintei sale morale, simtul
datoriei adevarate supt atitea minciuni, conventiuni i judeati
false ce ii constitue aparenta, In o societate in care domneste
evanghelia lui Bentham si Adam Smith (fiat tuturor, cum il nu-
meste el) i In care humoristul cercetind i inforrnindu-se gAsete
ca intelepciune acea filosofie a Porcilor i acea pagina aproape
demnA de Swift", dupft, p9xerea lui Taine. Pentru a complecta fi-
zionomia acestui cugetator atit de original si de puternic, pentru
a vedea intru citva impresia, pe care o ai din operele lui asupra
sufletului, asupra individualiti 1u, impresie unicg, ce nu se
poate traduce in cuvinte, rAmine s vorbim de humorul lui, care
e nu numai o calitate estetica i literará a operei lui, ci o dis-
pozitie sufleteasa ce stabileste un echilibru in sensibilita tea lui
exageratk un mijloc de a mai revArsa din prea plinul ei, pentru
a-pi mai limpezi cugetarea, o perspectiv6, asupra lumii si a vietif,
In care ennotia contrastului dintre inconstienta i ignoranta cu
care ne invirtim in mica portiune din univers, unde se petrece
viata, i misterul ce ne inconjoark apare in toat5, ffaretia ei
tragick
Izabela Sadoveanu.

www.dacoromanica.ro
 SONETE

Tepe.-Vodd

,Mime quaud il a tort, le poete a raisono.

Edinond Rostand.

S'wazd 'n rind boerii cu 'nchinare,

Cdci insui Domnu 'n fruntea adundrii
Va privighea macelul intepärii.
....Si Vodd-Tepm incruntat, apare.
Norodul e cuprins de 'nfiorare
Si clocote§te ca 'n furtuna märii ;
Apoi, pdtruns de spaima 'nsingerdrii,
Sta mut, solemn ca'n clipe funerare.
De groazd fuge 'n urmd tot norodul
$i-s numai sfetnicii cu Voevodul
Pe cimpul ce de singe strdluceVe....
Atunci de mild .sufletu-i se stringe,
Si aspru tuturor le poruncete:
,Plecati si simtind cd-i vine-a plinge...

www.dacoromanica.ro
 SONETE 21

Vedenii

Caste lul vechiu cu turnuri feudale

E päräsit acum de generatii :
Baroni i conti §i duci §i top magnatii,
S'au stins din fastul incAperii sale.
E-un gol imens cu bolti monumentale,
Ce dau fantastice halucinatii.
Pe ziduri : arme, cadre, decoratii,
Uitate de pe vremi medievale.
In noptile cind luna nu s'aratä,
Pustietatea asta 'ntunecatä
/*i pierde cu desävlrsire lustrul.
Iar catre parcul unde mor castanii,
Se fur4eazA umbre : Castelanii
Ascultä främIntind-se austrul...

' 0 noapte....

S'apropie cu umbre usurele

De-a lacului oglinda si, seninä,
Isi svirle 'n apa diadema finä
Bätutä numa 'n pretioase stele.
Cad plete negre-atunci In bucle grele
*i-ascund In ele tainica luminä
A undelor, ce 'n lini§te deplinä
Inmärmuresc in cercuri de dantele.
Cit de solemnä-i despletita noapte l
N'auzi in jur nici frearnät i nici oapte,
Nici tresäriri de sälcii, nici de valuri....
E par'c'un vis, un ultim vis, ce piere...
*i peste-un gol de stinse idealuri,
Aruncä 'ncet suprema lui tAcere...

www.dacoromanica.ro
22 VIATA ROMINEASCA

Cum doarme diamantul...

oke, c'est ainsi clue font les

grands poetee.
Musset, suit de Mal

Nu te 'ngrozi, poete, de durere

$i nu fugi de dinsa niciodata :
Ea face poezia mai curata
$i-i da o mai statornica putere.
Tu n'ai avea in vers o adiere
Atit de calda i de parfumata,
De n'ar veni din zarea 'ndepartata
Pe-a suferintei ran de mistere.
In piept suspinele chid se framinta,
Pe lira dulce, tot mai dulce clnta...
$i'n melodii durereali iea fiinta...
Iar gemetele-s armonii pe strune,
Caci poezia doarme 'n suferinta,
Cum doarme diamantul in carbune.

Mihai Codreanu

www.dacoromanica.ro
Ce cere Publicul de la un Deputat.
Alegritorilor mei...

Clnd, In dimineata de 29 Maiu, mi-am aruncat ochii pe fe-

reastä, deodatä n'am putut Intelege ce Inseamnä multimea aceea
neobicinuitä, care stätea asteptind In ograda casei mele. Zic cl
n'am putut Intelege, fiinda. eram Inca sub impresiunea gran-
dioasei manifestatii" care ni se Meuse noug, celor ale§i.
Imi amintesc bine, cum se petrecuse lucrul, In sara acelei
zile memorabile. CInd mi-am fäcut aparitia, dui:4 proclamarea
rezultatului, In aplauzele i strigAtele de biruintä ale multimii,
deodatä cltiva s'au repezit la mine si Insfäcindu-mä cu entuziasm
de picioare, m'au rIdicat in sus, asa cum se rldicau mai dede-
mult vechii regi germani, in momentul alegerii lor. Dar in loc
de a mä innälta pe un scut, ca acei Teutoni din evul mediu, bravii
mei alegatori m'au asezat, cit au putut mai comod pe umerii lor.
Era mai mult decit o victorie, era un triumf, dar In acele mo-
mente pe figura mea era imposibil sä se vadä aceastä stare su-
fleteascä ; i daca e vorba sd fiu drept, un observator pätrunza-
tor ar fi descoperit dinpotrivä niste sentimente cu totul contrare.
Las' ca nu eram deprins cu acest fel de locomotiune, pe care
nu-I mai practicasem niciodatä, dar In ardoarea entuziasmului
popular, un pantalon mi se rldicase In sus, aproape deasupra
genunchiului, In chipul acelor cäläreti neechipati, cari dupa o
bucatd de drum, isi expun lenjeria lor subalterna, privirii trecä-
torilor. Pe cind stäteam astfel In spinarea iubitilor mei concetä-
teni i pe chid cei patru läutari cintau din räsputeri Desteaptä-te
Rornine" eu ma cäznearn zädarnic sa-mi asez pantalonul acolo,
unde era mai Innainte de a se Incepe manifestatia. Atunci m'am
convins, odatä mai mult, de nemicnicia fericirii pämIntesti : caci
din pricina acestui mic incident, n'am putut gusta In toatä inten-
zitatea ei, placerea acestui sport al biruintii, cu care fäcusem cu-
nostinta In mod cu totul neasteptat.
Aceste evenimente, mari i mici, erau Inca In memoria
mea, clnd m'am uitat pe geam, In acea dimineatä de Mai. De
aceea, am ramas cam nedumerit. Grupuri-grupuri stäteau ici i

www.dacoromanica.ro
21 VIATA ROMINEASCA

colo prin ograda, asteptind cu resemnare. In mina unora se ve-

dea ceva alb. Un moment m'am gindit ca poate manifestatia de
simpatie, din sara trecuta, va continua si acuma. Vai, nu era
aceasta I Frumoasele zile dela Aranjuez trecusera I Mi se prega-
tea o alta manifestatie, contrara, care inceputa in acea dimineata
fatala, a continuat neintrerupt 'Ana 'n ziva de astazi. Chiar de
atunci, am Inceput sa urc un Calvar, la capatul caruia n-am-
ajuns Inca si din nefericire nu voiu ajunge decit atunci clad...
horribile dictu... adversarii mei naturali vor fl chemati de incre-
derea poporului, sa pue mina pe frinele conducatoare ale sta-
tului....
Pentruca un deputat este o flinta extraordinara. El poate
orice, numai sa vree. Daca nu face tot ce i se cere, este ea nu
vrea. Lucrul e usor de Inteles, caci pentru el totul este o ches-
tiune simpla"..., o bagatela"..., un lucru de nimic". Poate slujba
care se cere sa nu fie trecuta in budget, poate lucrul care se re-
clama sa fie contra legii, poate consideratii de neInlaturat sa se
opue la satisfacerea unei dorinte... aceste sInt mofturi pentru
alegatorul romIn.
*

Intr'o zi, primesc urmatoarea scrisoare, adusa de cel intere-

sat : Iti recomand pe D-nul Vasile Onofreiu, prietenul nostru,
care are nevoie de sprijinul D-tale. El ne este foarte devotat : el
ii cel care a mIncat dotia palme, in fata primariei, cu doua zile
inainte de alegere, dela Ghita Peiu, pe cind facea propaganda
pentru D-ta".
- Ce, zic eu, ai mincat doua palme ?
- Da, da I Zise el cu un ton, in care se vedea toata con-
stiinta meritului salt si cu un aer, ca si cum cine stie ce isprava
ar fi facut .. 0 vazut si Codaescu... pentru D-voastra...
- $i pentru ce ai venit In Bucuresti ?
- Anume ca sa va vac'.
- Rau ai facut... puteai sa-mi scrii.., e tot una...
- Asi, ce-are a face ?... zic... ma duc eu la conu Ghita.
- Ei, si ce vrai ?
- Apoi, sa-mi dati o slujba.
- $i cam ce slujba ai putea sa ocupi ?
- Sa ma numiti controlor la fabrica lui Grivel.
- La fabrica de bere ?
- Da, este loc vacant...
,,Bun control"... gindesc eu. - $i ce carte ai ?
- Nu stiu carte... dar n'are a-face... o duc eu... n'aveti grija...
- De dus, stiu eu c'o dud..., dar e In contra legii.
- Cum In contra legii, Cucoane ?
- Se opune legea... daca nu stii carte...
- Apoi Iegea n'o faceti D-voastra ?
- Ba noi.
- Apoi atunci ?

www.dacoromanica.ro
 CE CERE PUBLICUL DE LA UN DEPTAT 25

- Cum atunci ?
- D-voastra o faceti, D-voastrri o desfaceti.
- Bine, zic eu, sperind cA-1 voiu convinge -dar cltä vreme
nu-i desfäcutä, trebue respectata.
Omul meu, la acest argument, scoase din buze un sunet,
care arata cä e departe de a fl convins.
- Vra sä zicä nu vrati sä-mi faceti ?
- Nu ca nu vrau... nu pot.
- Pentru mine tot una-i.
- Intelegi odatk bre omule, nu pot... nu rna lasä legea...
-
ce fel de control ai sd fad, daca nu §tii carte ?...
Aeste-s vorbe, cucoane,... daca ai vra mata... ai putea.
- Ce sä vrau, Domnule.... Poate cä ai voi sa facem o lege
anume pentru D-ta... ca sä bei la Grivel,.. zisei i eu plictisit.
- Vai de mine, Cucoane Gheorghe, la una ca asta nu
m'am a§teptat... Tocmai D-voastra ?
- Daca nu vrai sä Intelegi...
- Bine, Cucoane, eft am umblat §i-am alergat eu pentru
D-voastra... ca zicea Palo§anu... mai, nu fii prost i vina cu noi...
uite cuconul Vasilica Iti da si-ti face... §i eu nu m'am dus...
ca mä tii mata acu... pentru partidul matale am luptat Intot-
deauna... Si nu numai eu... dar i cu Gheorghe Cucui... §i cela...
cum ll cheamA... stA in colt... lingt Vasile Butnaru... A... A... cum
-- Are el dugheana...
dracu li zice ?
Lasa-l...
toti Is ai mei... o vorba numai sa
le spun...
- Bine zic... vom face i noi ceva pentru D-ta, dar ce se
poate... nu ap...
- Apoi bine, Cucoane, cu ce m'am ales eu ginä acu ?
Luii Pantlru i lui Vasile SpInu, vAd ca le-ati facut. Mai de fo-
los V'au fost ei decit mine ? Apoi cine a Injurat pe Cuconul Nicu,
cind trecea pe dinaintea statuei ? Ei, ori eu ?
- Foarte räu ai fAcut.... ti-am zis eu sa-1 injuri ?
- Nu mi-ai zis.... da-i vorba atunci o prins bine ?
- Ia lasa-rna 'n pace, Domnule.... ce bine ?... parca cu In-
jurätura D-tale m'am ales eu deputat ?
- Bine, cucoane, zise el rezignat. -Da In fruntea muzicei
-Ipi mai aduce el aminte - cand v'a dus lumea cu alai acasa,
cine era ? Nu eram eu ? Nu strigam eu iura ? si-acuma vr'a sa
zin nu mai slut bun ? Da... cum socotiti i D-voasträ....
- Eu zic cA nu e§ti bun ? dar trebue sa mai a§tepti.
- Care va sA zicA.... acu am venit degeaba In Bucureti....
fire-ar afurisit sa fue i pe cel care mi l-o mai scos Innainte....
cä m'a golit de parale....
- De ce-ai venit ?... eu nu ti-am spus sä vii.
- 5i-acuma ce sa fac ?
- SA te lntorci acasa.
- Dati-mi mAcar un bilet de drum.

www.dacoromanica.ro
26 VIA TA ROMINEASCA

- De unde am eu bilete de drum ?

- Nu mai am nici cinci bani, cucoane, am cheltuit tot....
credeam cA merit si eu ceva.... care multi irni zicea.... du-te la
conu Ghitä... ai luptat pentru dInsul....
- Bine..., am sA tin samA....
- Cel putin Imprumutati-ma cu 20 lei.,. sA mA'ntorc acasA...
si-apoi... vi i-oi da eu.
*

Acolo unde InsA alegAtorul e foarte mester, este chid Ili

dA el singur chipul cum sd-i satisfaci dorinta.
- *titi cA am mari greutAti -- Imi spuse unul. -De aceea
m'am gIndit la D-ta. Asi dori sa bag la telegraf, la noi, pe fata
mea cea mica. Pe cea mare am fAcut-o InvAtAtoare.... a stAruit
conu CosticA .. pe ceealaltA am bdgat-o la BancA..., a vorbit
conu Radu.... si asi vra s'o bag si pe asta la telegraf.... Dan
ai fi bun... cA si noi pe urmA...
- DA, numai sA pot.
- Cum nu ?... mA asigura el. Iaca cum. Ia pe Mortun si
pe Stere-stiu cA esti- prieten cu ei,-si pe cine vei mai crede
de cuvlinta, si duceti-va cu totii la Ionel BrAtianu, acasA, si Io-
nel BrAtianu sa cheme defata cu D-voasträ pe Directorul Poste-
lor, ca el sA dee ordin sefului oficiului, si... sigur c'o primeste.
SA ne oprim putin, vA rog, la aceastä reteta. Ia pe Mor-
tun si pe Stere" asta-i tot asa de usor pentru dInsul, 'ca si cum
ar zice Ia-ti pAlAria si bastonul"... dar poate sa-i spun cA nu-i
cunosc, ori cd slut sfAdit cu unul dinteinsii.... nu.... otie cA slut
prieten cu ei". Pentru ca lucrul sA fie sigur, sa mai iau pe cine
voiu crede eu de cuviinta," alegerea persoanelpr si numArul lor
flindu-mi lAsatA la discretie. Eu cred sA mai iau pe Costinescu,
pe Anton Carp si pe Haret. SA ne stringem pe urmA Inteo se-
dintA preliminara si sa porniin apoi cu totii, in frunte cu.... ge-
neralul Averescu.... uncle ? La Ionel BrAtianu... fireste... IrodA
nu se ocupa cu astfel de lucruri. Am putea sA ne Intilnim Insa
cu vr'o ocazie.... nu 1... ,,sa ne ducem acasA". Aici Ionel Bratianu
ar putea sa ne spue ca va vorbi cu Directorul Postelor.... nu se
pate.... ,,sti-1 cheme defafri cu noi"....
Nici nu mai Incape vorbA, cA astfel Domnisoara Elena Io-
nescu, va fi numitA la telegraf.
*

Un mosier din nordul Moldovei, ma opreste pe stradA. E

un orn bogat, cu multA consideratie In partea locului, dar dintre
acei, despre care Sfinta ScripturA spune, cA a lor va fi ImpAratia
cerurilor.
- Chiar doream sA te vAd.

www.dacoromanica.ro
 CE CERE "PUBLICUL DE LA UN DEPUTAT 27

-- La dispozilie, Cucoane Iancule.

- Am auzit a ai trecere rnultä la ministerul instructiei.
-E drept cd am - zic eu fudul.
- Te-asi ruga si eu ceva.
- Sä vedem.
- Iaca ce-i.... Invätätorul din sat de la mine, e un om care
nu se tine declt de fleacuri.... nu face nimic cu baetii... in schimb
cu täranii... le virä'n cap tot felul de prostii... $i-apoi....
- .5i-apoi, ce mai face?
El se uitä de jur imprejur cu ingrijire.
-E socialist !... imi spuse el in mod tainic la ureche.
- Nu ma 'nebuni ! zic eu.
- Socialist, da 1 Toatä ziva le bagä'n cap täranilor cd le-
gea e si pentru ei. . pe urmä, ba sä facd toväräsie... ba i-aduce
Duminicele sä ceteascd... Auzi D-ta ? Apoi unde mergem noi cu
socoteala, dacd s'or prinde toate acestea ?
- Daca-i asa, sä-1 dam afard.... zic eu.
- Ia vezi, md rog (re, ti-a§i rämânea tare recunosator. Si
Inca ceva.... Cu popa catolic....
- Ce face ?
- Ce face.... nu-mi prea place mie.... zise el, dandu-si niste
aere de indignare continutd.
- Poate vorbesc nemteste ?... ca la Berlin ? intreb eu.
- Nu frate.... la ce sä vorbesc... propaganda.... face pro-
paganda.
_
- Vra sd zicd e un monstru...
Iaca acu ai zis bine.... monstru curat ! ia vezi, te rng,
de-1 du din sat de la mine si aclä-mi pe vr'un orn de-a' lui D-zeu..,
_ Cu naravul dracului...zic eu.
_ Ba nu, färd sagä.... ti-asi rämänea tare recunoscator.
*

Scrisori de recomandatie, am facut desigur citeva... mii, ba

chiar in ccinditii neobisnuite.
Intr'o zi, un cunoscut vine acasä la mine.
- Am venit sä-mi dai o scrisoare de recomandatie, Wit.
prietenul tar Trandafir.
- Care Trandafir ? zic eu späriet.
- Inginerul.
- Nu numai cd nu sint prieten, dar nici nu-1 cunosc.
- Glumesti, de sigur.
- Nu glumesc de loc.
- Cu toate acestea, mi s'a spus cu sigurantä, cä sunteti cei
mai buni prieteni.
- Nu stiu cine ti-a spus, dar te-asigur cä ti-a spus o mare
minciund.
-- Serios cd nu-1 cunosti ?
- Nici n'am idee ce fel de om e.
La aceste cuvinte, solicitatorul meu se duse incet, ginditor,.

www.dacoromanica.ro
18 VIATA ROMINEASCA

dupd ce si-a luat ziva bund de la mine. De la usd se Intoarce

de odatä :
- la asculta, amice,.... cind mai rugat sd te votez, eu te-am
votat.... si-acu vad....
- Dragd, esti foarte curios....
- Da-mi, frate, o recornandatie, ce dracu.... doar nu-ti cer
cine stie ce....
- Cum sa-ti dau, daca nu-1 cunosc ?
- Ma amdgesti.... Sint sigur cd ma amagesti....
Eu stätui un moment, gindindu-md, daca nu cumva, am
fdcut poate cunostinta cu el.
- Vezi cd te-am prins ?
- Cu ce m'ai prins ?
- Ca nu vrai sd-mi dai.
Plictisit, ludi condeiul si scrisei : Stimate Domnule Tran-
-clafir, desi n'am onoarea de a vä cunoaste, imi iau libertatea sa
vä recomand pe Dl. X, care are nevoe de sprijinul D-tale".
- Acu \Tad cd esti om de treaba....
Apoi cetind scrisoarea :
- Siretule 1
*
Intr'o dimineatd, deabea mä sculasem. servitoarea md a-
muntä, cd de multa vreme, cineava asteaptä sd vorbeascd cu mine.
- Cine-i ? am Intrebat eu.
-A zis cd-1 cunoasteti D-voasträ.
- Zi-i sä intre.
Era, inteadevär, un functionar bine cunoscut de mine, dela o
administratie locald.
- Buna dimineata... Incepu el... am venit cam devreme, sä
nu vä sap... Stiu cd aveti multe dar am sa vä näcdjesc si eu. Am
o mare rugaminte la mata, cucoane Ghita, si m'am gindit, cd ni men
altul n'are sd mi-o Med.
- Pentru D-ta fac cu placere, 11 asigur eu.
- Nu-i vr'un lucru asa de mare, dar eu tin tare mult la el...
- Anume ce-i ?
- Iaca cum-ii, cucoane Ghitä... Eu, de 20 de ani, de cind
fac slujbd... am fost totdeauna un orn.... care n'a avut nimeni ce sd
zica... mdcar atltica. $i Dl. $ef si Dl. Subsef... si toti ceilalti
sint foarte multumiti de mine... poti sa-i Intrebi mata. N'am ce-
rut niciodatä nimic, si-acuma cred at merit si eu ceva...
- Vrai sä fli Innaintat ?
- Asi ? nu 1.. mai putin... ceva mult mai putin... Asi vra
o decoratie... am si eu släbdciunea asta...
- Bine, Domnule Serban... sa stii cd vei fi decorat.
- Ti 1... mare placere mi-ati face... dar stiti ce placere ?...
- $i ce decoratie vrei ? Coroana Rominiei" ?
- Nu... Serviciu Credincios.
- Bine... Am sä spun cd esti un foarte bun slujbas, ca
ti-ai fäcut totdeauna datoria si sper sa ti se irnplineascd dorinta.
- Vezi mata, a nu-i numai atita... zise el... mai este ceva ..

www.dacoromanica.ro
 CE CERE PUBLICUL DE LA UN DEPUTAT 29-

- Ei, ce mai este ? zic eu.

- II stii pe Oprisarni... de la Registraturd.
- II stiu...
- Ei bine, cucoane Ghitä... ce are omul ista cu mine,
nu inteleg... Nu i-am fäcut niciodatd nimica, si el dac'ar putea...
m'ar inghiti... nu altceva. Acu... vezi mata... el are Serviciu Cre-
dincios clasa doua. Cite mi-a fdcut el mie... n'am par pe cap... vrau
si eu acu sä i-o fac incaltea... dar sd i-o fac... stii... sä moard...
Sd-mi dai mie clasa 'ntdia.
- Bine, Domnule $erban.
-- Doamne, Coane Ghitä frumos are sä fie I_ SA-1 vezi pe
Oprisanu atunci...
Si DI. $erban inchipuindu-si mutra dusmanului sdu, la ve-
derea decoratiei de Cl. I-a, rise cu multä poftd, lovindu-se cu
mina de genunchi si indoindu-se din toate Incheeturile. Dupds
ce s'a potolit el imi spuse, devenind foarte serios de-o data.
- Pe una Ianuarie...
- Bine, am sa-ti fac cheful...
- Coane Ghitä, pentru binele ista, am sa-ti ram!! recu-
noscator toatä viata. Ce-ar sd mai fie la cancelarie, cind a esi
publicatia ?... Parca-I Arad... - aici el incepu sä ridd -...nu... zdu...
face sä i-o fac... cä eu acu, tin-nu-tin la asta... dar mai mult pen-
tru dinsul.
- Bine, Domnule Serban,... ai sä te rdsbuni.
- N'am cuvinte sä vd multumesc coane Ghitä.
Si DI. $ erban isi lud ziva bund multumindu-mi si asigu-
rindu-ma iardsi de recunostinta lui nernärginitä. Dela usä se
intoarse :
- Da... clasa 'ntaiu sä fie...
- Sigur cd clasa I-a...
- Altmintrelea n'am fäcut nimic...
- Nici vorba... am inteles eu cum sta lucrul...
- Frumos are sä mai fie I
$i DI. Serban rise iar cu poftd, clätinind din cap de data
asta, manifestatie prin care voi sd ardte, cd un lucru mai frumos
decit acesta... nu se poate.
- Salutare, cucoane Ghita, zise apoi Dl. Serban, - Orice
nevoie vcti avea de mine.,, sä stiti c'am sä fiu al d-voastrd, cit
oiu fi si-oiu trdi...
- Salutare, domnule Serban...
Domnul Serban esi inchizind usa, dar imediat se intoarse
iar. De data asta era gray.
- Dacd vä intilniti cu Oprisanu... nu cumva sd-i spuneti
ceva... de ce-am vorbit.
Si d. Serban avea aerul foarte Ingrijat de a ceastä eventuald
indiscretie.
- Nu te teme, fii linistit.
- Doamne, cucoane... mult asi da... sa-1 vedeti si d-voastrd...
zdu ca face... Vra sä zicd pe una Ianuarie ?

www.dacoromanica.ro
ZO VIATA ROMINEASCA

- Da, da...
- Ei salutare, Cucoane GhitA, eu nu spun la nimeni...
- Salutare, domnule Serban,... nici eu.
Si d. Serban se duse foarte satisfAcut de mutra lui Opri-
sanu, cInd 11 va vedea pe dinsul cu Serviciu Credincios clasa I.
*

0 doamnA t1nArA.... frumoasA. N'o cunosc, dar par'cA am

mai vAzut-o odatA... undeva... par'cA intr'un minister... mi se pare
la cel de rAsboiu. In sfirsit. E ImbrAcatA foarte cochet. MA
saluta si se recomandA.
- Vd rog luati loc.
- Mersi.
- Cu ce vA pot servi, DoamnA ?
- Am auzit de d-voastrA, si desi n'am onoarea de' a vri
.cuno aste....
- Bine zic... si ce vA aduce la mine ?
-0 chestiune foarte importantA.
- Anume ?
- Eu... vreau sA mA mArit.
La aceastA confidentA neasteptatA, facui un gest, care in-
semna lAmurit : Din partea mea mAritA-te cit vrei".
- Bine.., bine... zise doamna, IntelegInd eloquenta gestului
meu... dar vedeti cA am o mica... IncurcAturA.
- SA vedem Intru clt vA pot fi eu de folos, zisei din ce
In ce mai mirat,
- Eu... am trAit cu'n ofiter.
Aici voii sA fac o gluma, dar 1mi luai de sama si ii spusei:
- Probabil cA ati avut motivele d-v.
- Tocmai.
- Am fAcut si un copil, zise ea, tritIndu-se In podele si
juc1ndu-se cu umbreluta, rusinatA oare-cum, ca si cind de aici
se Incepea partea grea a povestirii sale.
- Doamna, zisei eu, uitIndu-mA RUA :4 vrau la o alunicA
falsA de lIngA gura... aceste sint amAnunte care nu mA 'ndoesc,
au mare importantA In viata d-voastrA, dar nu vad ce amestec
pot avea eu.
- Veti vedea indatA, zise doamna. Copilul acesta, al ofi-
terului... cA e al lui... v'asigur... el zice ca-i al altuia.... tot un ofi-
ter... si la minister nu-mi dA voe... macar ca-i al lui. Am fost la
maiorul Carabg... foarte gentil.., am fost la cApitanul Ciocirlan...
foarte gentil... si acuma...
- AO venit la mine.
- Da, am auzit de d-voastrA, cu toate ca...
- Vra sA zicA d-voastrA ati dori ca eu sa...
- SA ma ajutati sA dovedesc cd copilul e al lui...
- DoamnA, zisei eu, sculindu-mA de pe scaun, . nu pot sa
vA flu de nici un folos. Probabil cA d-voastra titi al cui e co-
pilul... desi In aceste lucruri omul se poate insela dar eu de

www.dacoromanica.ro
 CE CERE PUBLICUL DE LA UN DEPUTAT 31

unde sä stiu ? Prin urmare, cum voiti sä spun un luau, pe care

nu l'arn vazut ?
- Vra sä zicd, nu se poate ?
- Regret, doamnd..., nu pot fi martor... competent.
*

Un fragment dintr'o scrisoare :

Te rog fii bun si trimite-mi 4 bilete de drum, cloud pentru
mine si pentru Elencu, si doud pentru bucdtdreasä si mama.
Pentru noi sä fie de clasa I, pentru servitoare poate sä fie si de-a
doua. Pentru d-ta asta-i un lucru de nimic. Voiu sä mä duc la
Iasi, cu familia, dar sä. nu fie scrise, sä le lasi goale. Cind vei
veni acasä te rog fii bun si add-mi o duzind de farfurii adinci
dela Universel" si cinci cutii cu perje uscate dela Viile Bit-
teanu".
*

- Am o rugdminte mare, imi spune odatä, un alegAtor

de-al meu. 5tii cd vrau sä Insor pe bdetul meu...,
- Foarte bine faci. Insuratul de vreme si mlncatul de di-
mineata... si cu cine ?
- stii pe fata lui Conu Tudorica ?
- 0 stiu, cum nu.
- Ei ce zici ?
- Ce sä zic ?... Bund partida... fatä Invätata... are si zestre...
Ati vorbit ?
- Nu Incd... flindcd tocmai de aceia am venit la mata.
Bäetul si-a dat lice* In drept asta yard, si-acu face pe avo-
catul dar stii mata.... In vremea de azi, s'a stricat si breasla
asta... nu-i cum era odatä.... Acu,..te miri ce si mai nimica. De
aceia vorbeam cu Frosa mai zilele trecute.... cd-i spuneam c'ati
stäuit pentru bdetul lui Gheorghiu... si ea mi-a zis... du-te si tu
la conu Ghitä, cd doar l'ai votat... si-acu, dacd ai vra mata sa-1
bagi pe Met in magistraturd...., veuri supleant sau substitut de
procuror ceva asa stii mata, altfel ar veni cind s'ar duce
innaintea fetei... pentru mata asta-i un bagatel... si pe urrnd sä fli
mata bun si sä vorbesti cu Cuconu Tudorica...
- Ce sd vorbesc ?
- De Met. Sa faci mata propunerea... sä vie... ca din par-
tea matale... stii... altfel vine...
- Vra sti zicd sä fac pe...
- Da sä faci bundtatea asta, cucoane Ghitisor... zise el
neläsIndu-mä sd-mi termin ideia... cd si noi la rIndul nostru avem
sä sarim cu totii pentru mata. Stiti cd eu nu sInt singur.... am
pe bdetul cel mare, apoi pe aista... pe urmä este cumnatul meu
Neculau... Costache Neculau... conductoru.... pe väru meu Zaha-
ria.:. pe nepotu meu Orghidan.... slntem cu totii 9 voting la co-
legiul II... o sä le aveti intotdeauna.

www.dacoromanica.ro
32 VIATA ROMINEASCA

Pe dud Ind plimbam odatd, pe una din sträzile orasului,

cineva dinteo träsurd, väzIndu-md, fäcu semn birjarului sä
opreascd.
Era un bdtrin pensionar, pe care-1 cunosteam de mult.
- Cind esti acasä ? mä intrebd el.
- Pentru ce ?
- Avem ceva de vorbit.
- Nu se poate sd-mi spui acuma ?
-A nut I - zise el cu un ton ca si cum i-asi fi cerut ceva
imposibil.-DA-mi o ord.
I-am dat-o. La ora hotärltd, Inteadevär soneria a zbIrntit, i
bätrinul §i-a fäcut aparitia. Era imbrdcat cu o redingotä neagra,
lucru care mi-a atras atentia, i li luase o mutrd grava, pe
care nu i-o cunosteam de obiceiu...
- Ce mai faci ? mä intrebd el.
- Bine.
- Politica cum merge ?
- Bine.
- Prin Bucuresti ce sa mai aude ?
- Mai nimic.
-
Aici el tusi, Vdzui cd se pregäteste sä Inceapd alta vorbd.
Ce-aveti sd-mi spuneti ? II lntrebaiu eu, pentru a intra
In materie.
- Ce-am sä spun ?... Am sa-ti spun ceva, pe care te rog
foarte mult sä asculti... cu luare aminte.
- Cum sä n'ascult ?
- Ai auzit de mine, si mä cunosti. Am muncit toata viata
pentru binele obstesc. Am lost copist la tribunal \Teo 5 ani...
asa am inceput-o eu... pe urmd am lost institutor 16 ani... D-ta
pe atunci nu erai pe-aicea... la mine a Invatat colonelu Petrescu,
Domnu Vasiliu, -inspectoru-Mihailescu §i... Directorul Prefec-
turii tot la mine o invatat. Am fost pe urmd. 10 ani profesor de
gimnastica la lIceu, In care timp am fost si instructor militar...
ce-am fäcut In vremea asta, tii i d-ta. Acuma, macar cd slut
pensionar... nu stau... fac ba una, ba alta. De aceea slut respec-
tat de toti i cuvintul meu tii ca are greutate. La alegere multe
voturi ai avut prin mine...
- VA multämesc... 0iu... zisei eu, de si toate acestea le
aflam acuma pentru prima oard.
- De aceea, eu m'am gindit sä fac apel la reprezentantii
nostri si am facut. Am fost la toti... numai la d-ta nu venisem....
- Acu ati venit 0 la mine...
- Da... i sper cä n'am venit degeaba.
- Sd vedem Intdiu ce voiti.
- Sd-mi dati o recompensä nationald.
Eram cit pe ce sa sar de pe scaun. Dar ma retinui.

www.dacoromanica.ro
 CE CERE PUBLICUL DE LA UN DEPUTAT 33

- Voiti recompensa nationala ? zisei eu, pentru a ma con-

Ving e ea am auzit bine.
- Da... se dA.
- De dat, se M... dar cui s'a dat ?
- Lui CogAlniceanu...
$i spunInd aceasta, el avu aerul de a zice : acu ce
m ai zi ci 1" .
- Bine, domnule Gavriliu, Cogälniceanu a fost... CogAl-
niceanu...
- Si eu am muncit toatA viata...
- Pentru asta aveti pensie.
- Pentru ce-am fAcut eu... e prea putin.
- Tosi muncim, domnule Gavriliu, ce-ar fi atunci, dacA
s'ar da la toti recompensa nationalA ?..,
- La toti... eu nu spun sA se deie la toti...
- Bine, dar oricum...trebue merite exceptionale...D-voastrA
vorbiti de CogAlniceanu... Apoi bine Cogalniceanu...
- Eu nu cer mii de lei, cum s'a dat lui Cogalniceanu. SA
mi se faca acolo 2, 3 sute de lei pe luna.
- Pe lingA pensie ?
- Fire§te... pensia e dreptul meu.
Eu mA uitai la el. Un moment mi se pAru cA glume§te,
dar redingota lui cea neagrA i mutra lui importantA mA con-
vinserA cA vorbe§te serios.
- Ati fost i la ceilalti representanti?
- Am fost la toti.
- Si ce-au spus ei ?
- Mi-au fagAduit.
- Atunci vä fAgAduesc i eu.
El Imi multemi, stringindu-mi mina cu putere i e§i barte
gray... mai gray decit intrase.
- Ce are Gavriliu, de s'a imbrAcat a§a de galant ? mA
lintrebd nevastd-mea.
- Vra recompensA nationalä.

Inteo zi, servitoarea mA anuntA cA doi boeri" vreau sa-m

vorbeasca. Spusei sa-i cheme inlAuntru.
Erau doi baetani, Intre 20 §i 25 de ani, pe care-i vedeam
atunci pentru prima oarA. Unul din ei, innalt, cu o barba mare,
incultA, curioasA, dar simpatic la infAtipre ; celalalt scurt §i In-
desat, cu o figura incruntatA i posomeritA. Cel Innalt tinea In
mind un sul de hirtie.
MA uitaiu la dînii, apoi la buciumul de hArtie, gindindu-
mA: oare asta ce-a mai fi ?"
- Sá ne iertati c'am venit a§a... dar am auzit de D-voastrA
pi voim sA vA rugam ceva...
Era o Introducere, pe care o auzisem de multe ori.
3

www.dacoromanica.ro
SI VIATA ROMINEASCA

- In ce chestiune ? Intreb eu.

- Intr'o chestiune de... aerostatica, zise cel scurt,
- Auleu... zic eu... nu md pricep de loe In astfel de chestiuni.
- VA rog sä ne dati voe...
- Taci mai L. intrerupse cel scurt pe cel Innalt. Va rog
sä ne dati voe sä vä spunem cum e lucrul, urmä apoi el. Noi...
am fäcut un balon, care se poate perfect dirija. Am urmärit pänä
acuma toate baloanele, care s'au fäcut In sträindtate si am ajuns
la concluzia, cd niciodatä ei nu vor putea rezolvi problema asta
cum trebue.
- $i pentruce, intreb eu, n'au s'o poatä rezolvi.
- Pentruca n'au nici un principiu, si nu stiu ce vrau...
umbla ia asa...
$i cel scurt fäcu cu mina, prin aer, nisfe miscdri excentrice,
ca un balon färä clung, läsat in vAzduh la voia vintului si-a In-
timplärii.
- Zeppelin... Incepu cel Innalt.
- MAi, nu taci ?
- Nici Fahrman, nici Zeppelin nu stiu ce vrau, continua
cel scurt, dupd ce Inchise gura celuilalt aeronaut. E curios cu
oamenii acestia... hrn I.. foarte curios
Si el rise, cu NIA de Fahrman si dupa cit am inteles mai
mult de Zeppelin.
- Dar Delagrange ? Intrebaiu eu, ca sd ardt cd stiu i eu
ceva In aceastä chestiune.
- De acela nici nu mai vorbim- mä infundd cel scurt.
- Vra sd, zicA ei nici nu stiu ce vrau ?
- Nuu L. ziserd amindoi deodatd.
- Ei vrau sä umble prin aer zic eu.
- Bine, zise cel mic, asta o dorim cu totii care ne
ocupdm cu aerostatica... decIt pentru asta, trebue un principiu de
la care sä pornesti... o bud pe care sä te sprijini, i noi dupa
cum v'am spus avem acest principiu...
- Principiul nostru este... incepu cel Innalt.
- Bre, n'ai sä taci odatd. ? $i cel scurt se adresä apoi
mie :-Principiul nostru este...
- VA rog nu mi-1 spuneti, 11 1ntrerupseiu, cdci poate se
aflä de undeva i Intru eu in vr'un bu clue.
Ei Imi dAdurd dreptate.
- SA ne dati voe, sä vä ardtdm cum e construit balonul nostru.
$i zicind aceste, cel posomorit desfAsurd, cu concursul to-
vardsului sdu bärbos, sulul de hirtie, intinzindu-1 pe bitiroul meu.
VAzui acolo o ratacand mare, ovald, fäcutd cu cretä neagra, care
ocupa tot mijlocul hirtiei.
Cel scurt Incepu sä-mi dee explicatii, dupd ce s'a armat
cu condeiul meu, ca sä-i serveascA de demonstrator.
-
- Ce sint roatele aceste, cloud cite cloud. ? intreb eu.
Pompele.
- Nu sint prea multe ?
- Nu pentruca... incepu cel bärbos...
www.dacoromanica.ro
 CE CERE PUBLICUL DE LA UN DEFTTAT 35

Cel scurt li inchise gura numai c'o privire... InsA tare

cruntä. Apoi indulcindu-si cAutAtura i adresindu-se mie :-Nu sint
multe, pentrucA aerul.., vedeti D-voastrA, infra pe §i esit pe
dincolo... trece apoi pe ici, merge inainte si esä pe colo...
Si zicind asa, cu condeiul imi arAtä pe unde intrA i pe
nnde esd aerul.
-
- Dar mAciuca asta dela capAt, ce-i ? intreb eu pe cel scurt.
Propulsorul, zise el fudul.
Apoi deodatA, adresindu-s-e celui innalt : - Uncle i sectiu-
nea transversalA ?
BArbosul se uitä prin prejur, apoi se duse la pAlArie pe
care o luA, uitindu-se in fundul ei, pe urind veni iar la biurou,
unde riffled hirtia pe care stAteau porn pele si propulsorul, apoi btätu
un moment pentruca sd se reculeagA... dupA aceea se cautd in
buzunarul dela piept... apoi in cel dela surtuc... la dreapta... In
stinga, apoi iar stätu un moment... mierindu-se de astA
dupA care b6.0 repede mina in sin... ; pe urmA aducindu-si
aminte de ceva, fugi -fuga 'n salA... dar se intoarse degrabA des-
curajat.
Cel alalt fi erbea.
- Ce ai fAcut, Domnule, sectiunea transversalA ?
Era foarte supArat... Ii zicea Domnule.
- VA rog, intervin eu... nu vA sfäditi... lasatL.. voiu cauta
sA-mi fac o idee de sectiunea transversalA, din cea longitudinalA.
Cel mic aruncd tovarAsului sAu de skiintA, o cAutAturA asa-
sinA, dupa care-mi spuse
-0 fAcusem anume pentru D-voastrA.
- PAcat, zic eu, dar oricum nu trebue sA fli asa de supArat.
In vremea asta, cel innalt continua sA-si exploreze buzunA-
rile, In cAutarea sectiunii transversale.
- Si D-voastrA veti putea face, de pe hirtia asta, balonul
in natura ? intreb eu.
Cel mic rise de prostia mea, insA inteun chip foarte bine-
voitor, apoi Imi rAspunse ru un ton, care nu admitea nici o
replicA.
- Mai rärnine vorbA. ? Doar noi ne ocuplin inteuna i stam.
la curent.
Si zicind acestea, el scoase din buzunarul dela piept UM-
versuld pe care mi-1 intinse arAtindu-mi intr'un loc. Cetii : Ul-
timele progrese în navigatia aerianti"-dupä care i-1 clädui inapoi.
- Ce credeti ?, noi stAm la curent, zise cel scurt, Wind
cu mina Universul" i rizind cu satisfactie, cA a putut sä-mi faca
dovada pe loc.
- Si in definitiv, ce-ati dori dela mine ?
- sa ne ajutati sA... incepu cel Dinah.
- Domnule, ai sä taci odatä ?
Iar ii venise, se vede in minte sectiunea transversalA. Apoi
revenind la tonul obicinuit, cel scurt imi rAspunse
- Am dori sA ne ajutati, sA montAm balonul.

www.dacoromanica.ro
36 VIATA ROMINEASCA

- Si cum sA vA ajut ?
- SA interveniti la Ministerul de rAzboiu.
- Si at v'ar trebui, pentruca sd puteti InnAlta balonul ?
- Vr'o 50,000 de lei-isbuti sA zicA cel bArbos.
CelAlalt nu-1 contrazise de asta-data.
- $i suma asta, voiti s'o cApAtati prin mine ?
- Da, stim cA la Ministerul de rAzboiu aveti mare trecere.
- Bine... zic eu, trecere am, dar oricum, suma e
cam mare.
- Da, e mare, zise cel scurt, dar pe urmd, punem balonul
In serviciul armatei.
- Vra sA zicA 1ntr'un caz de rAzboiu.... Incep eu....
- Am fl asigurati-Inchee cel scull.
- De-odatA, d-lor, zic eu, nu pot sA vä dau decit un
sfat : lucrati mai departe... ocupati-vA.... si mai ales stati la cu-
Tent... In ce priveste InsA suma... aceasta e o chestiune mai grea...
- Noi o sä mai venim pe la d-voastrA.
- Mai veniti.
Ei Isi luara ziuA bunA dela mine, iar eu condusei pe acesti
doi navigatori aeriani, pana la esire. cu toatA politeta cuvenitA
unor oameni ca aceia. Clnd au esit, cel scurt a zis nu stiu ce
celuilalt, Inteun ton foarte putin amical, si dupa cit am putut
prinde, era vorba tot de sectiunea transverSalä.
*

Stäteam de vorbA, 1ntr'una din zile, cu prietenul meu Z.,

care reprezintA, cu multa demnitate, un colegiu al unui judet din
Moldova.
Vorbeam de alegAtorii nostri.
- Se Invata cu narav... Daca faci ceva unuia... adouazi Iti
vine cu altul... ca cAnii lui Mark Twain. Daca te-ai *potrivi, de
dimineatA pana sara, nu te-ai tiriea decit de trebile lor.
- Poate 1si aduc si ei arninte de fagAduintile tale..pe cind
erai numai candidat-zic eu.
- Ce fAgAduinti ? Tot ce le trece prin minte, Iti cer ca sA
le faci. Nu mi-a pretins unul sd intervin pe cale administrativA,
ca sa-1 iubeasca amanta lui, care vroia sA-1 lese ?
- Si cum vroia sA intervii ?
- Sa vorbesc cu politaiul sa-i pue sergent la poartä.
- TrAgea a... ministru, zic eu.
-Nu mi-a cerut altul -se infurie amicul meu,-ca sa-1 ajut
sA-si prind nevasta ?
- Ce, voia sd te pui de pAndA ?
- Stiu eu ce vroia ?
- Si mie, mi-a cerut unul, sA vorbese cu judecatorii, sA-i
dee lui copilul la divors.
-- Si ce i-ai respuns
- I-am spus cA In justitie nu m'amestec.
- Pe unde n'arn fost eu ? reluA amicul meu. La ministere

www.dacoromanica.ro
 CE CERE PUBLICUL DE LA UN DEPUTAT 37

rnA cunosc toti ca pe-un cal breaz.... la Seuriciul Sanitar la

Directia podurilor si soselelor la Inspectoratul de jandarmii,
la Instistitutul de mosit, la Casa scoalelor... la cea a bisericilor....
la Dotatia oastei, la Serviciul de mAsuri si greutAti, la Directia
postei, la Prefectura politiei, la BancA... la C. F. R. la S. M. R.
la R. M. S. la S. P. A....
- Ai vr'un protejat si-aicea ?
- Da, 1-am bAgat in slujbA acolo.
- Numai Inteun loc n'am intervenit pAnA acurna.
- Unde ?
- La Directia Inchisorilor.
- N'ai nici un alegAtor-am Intrebat eu-care s6, aibli ne-
voie de Indulcirea regimului ?
- PAnd acuma n'am.
- SA speram cA vei avea. cu timpul.
- Se poate, mai tii?
- $i ce faci cu toate cererile aceste ?
- Fac si eu ce pot, imi rAspunse amicul. Intr'o zi aveam
ceva de regulat la ministerul de flnante. MA duc acolo, pe la
ceasurile 3, dupa amiazA, dar aflu cA serviciul e numai dimi-
neata. Sara trebuia sA plec numai decit. VAd prin salA un orn,
care fAcea nu *tiu ce.
- Nu-i nimeni pe-aice ?
- Nimeni, cucoane, dupA masA n'avem servici.
- Dar d-ta, cine esti ?
- Portarul.
- Imi pare bine de cunostintA. Eu sint deputat.
- SArut mina.
$i omul I§i scoate sapca.
- Domnule Portar... am o cerere... te rog sA fii bun si s'o
dai secretarului general, mline cInd va veni.
- Cum nu, cucoane, dati-o Incoace, si miine cum vine...
i-o si dau.
- SA-i spui c'am adus-o eu si sA-1 rogi sA Mcä ce spune
Intr'Insa.
- Bine, cucoane, lAsati cA-i spun.
- Da sA-1 rogi sA facA, auzi ?
- DA, cucoane, eu am sA-i spun, da dA...
- Ai bacsis.
- SArut mlinile.
- Pune-o vorbA bunA.
- LAsati pe mine, cucoane, zise el cu hotArire, luindu-si
un aer de protector si asigurindu-mA, prin gestul lui, di va uza
de toatA influenta de care dispune.
- Prin urmare, nu uiti ?
- Vai de mine, se poate ?
- BunA ziva.
- SArut mlinile.
Cind m'am tutors acasA, iaca si petitionarul.
- Ce-ati fAcut cu cererea mea, Cucoane Alecule ?

www.dacoromanica.ro
38 VIATA ROM1NEASCA

- Am dat'o gla Minister.

- Cui ati dat'o ?
- Am dat'o... Ministrului.
-- Chiar lui ati dat'o ?
- Chiar lui.
- Si ceNa zis Domnu Ministru ?
-A zis ca... te va avea In vedere.
- Asa a zis ?
- A.sa, cum iti spun.
- Va multämesc foarte mult... Vra sa zica a spus cd ma
va avea In vedere ?
- Da.
- Särut mina.
*

Atunci, cind dorinta postulantului nu e satisfacuta, se intIm-

pla uneori sä primesc si scrisori de natura acestcia :
Cucoane Gheorghe,

Imi scrieti di nu se poate, macar at eu am sperat la un

rezultat. Pentru mine asta inseamna cä nu vrai, cä dacd vroiai
imi faceai. Nu ti-am cerut doard cine stie ce lucru. Dacä nu poti
face D-ta, apoi cine sä poatä ? Mama ? Cind te-am ales, par'cd
ne spuneai c'ai sa faci si ai sä dregi si acuma nu pop. Va mul-
tamesc foarte mult si va rog sa mai poftiti si alta data, pentruca
sa va votez eu si cu cei 7 oameni ai mei.
Iscalit Bedreagd.
Inteadevär Dl. Bedreagd, ajutor de grefd la Trib. Tecuci,
Imi ceruse un lucru de nimic,.. sa-1 numesc... inspector agricol .1
Bine, Domnule Bedreaga, in fata amenintarii D-tale cate-
gorice, nu-mi ramIne si mie altceva de facut, decit sa lupt in
contra Reactiunii... pentru Votul universal, pentruca sd te distrug
eu pe D-ta, Domnule Bedreaga, Impreuna cu toate cele 7 voturi
de care dispui.
D. D. Päträscanu.

Post Scriptum. Vin si tarani, din cind In cind. Unul din

ei m'a cautat vr'o doud zile, fail sa ma poatä gäsi. Insfirsit a
dat peste mine. E un bätrin. Infra 'n casa si se opreste la u$a.
- SA tit* Mdria Voastrd !
- Ia las, bre omule, zic eu, ce umbli cu fleacuri ? Maria
sa, nu-i decit Voda...

www.dacoromanica.ro
 CE CERE PUBLICUL DE LA UN DEPUTAT 39.

Si zicind acestea, Imi pAru bine cA nu mai era cineva

sä-1 amid.
- Ce-i Mo§ule ? Ia §ezi colo, §i spune-mi, cum e pricina ?
$i li arAtaiu un scaun sä se aeze.
- Ferrit-o Sfintul L.. nu-i pentru mine. $i mo§neagul se
apArA cu mina, ca i cum Inteadevär i-* fi spus sd se a§eze
pe tronul lui VodA.
- Bine, Mo§ule, zic eu, stAi In picioare, clan nu vrai sa te
pui jos. Ce te aduce la mine ?
- Cucoane, Incepu el, nu mai este chip de trait... muncim
pind dam In bot .,i... tot degeaba-i,.. Nu ne alegem cu nimica.
Primaru ne furd... notaru ne furA.... perceptoru ne furl... jan-
darmii ne furl DArile Is multe... pArnint n'avem... Pentru noi ori
Ii anul bun, ori nu-i bun... tot aceea-i. Mai gInditi-vA §i la noi,
cucoane, cd-i pAcat de D-zeu.
-Moule, ne gindim...
- Stiu cA vA glnditi... §tiu cd sInteti o samA dintre D-voas-
trA, rare vä uitati §i la noi...
- LasA, Movie, fii lini.,tit, guvernu are grijA de D-voastrd...
- SA te-audd D-zeu, cucoane !
-- $i de ce-ai venit la mine, mo§ule ?
- Apoi,... ca sA §titi §i D-voastrA cum trAim noi.
Asta tiu de mult" gIndesc eu. Altceva, n'ai sA-mi
mai spui ?
- Apoi... altceva, cucoane, ce sa vA mai spun, nu-i deajuns ?
$i mopeagul e.5i multumit, luIndu-§i rdmas bun dela mine,
tot ca §i cum ar fi lost Vodd Inaintea lui.
D. D. P.

www.dacoromanica.ro
 TELEPAT1E

Bureazd luna peste plaiu Au cine-or fi ? pe ce pamint ?

0 apd argintie ; De clipa lor pribeagd,
Ca 'n luminipl unui raiu De i nu §tiu nici cine sint,
E noaptea strävezie... Un trist fior ma leagd.

Prin iarbd, Ianuri, stufdr4 El o alintä 'n desmierddri

Tac adormite neamuri, Pe plinsele-i lumine,
Al razelor paienjen4 Cdci sub potop de sdrutdri
Atirnd rupt prin ramuri. Sint lacrimi pentru mine....

Eu trec albitele poteci In stoluri ani s'au risipit

Prin lin4tea cea rece, Si'n veci ai fost departe,
Un filfiit de lilieci, Tu singurd ce-a§i fi iubit,
Gräbit prin frunze trece. Senin, pand la moarte l

E vis ? \Tad doi indrägostiti Pedeapsa vieti-mi fdrd. rost

Desprini din fund de zare. E 'n ruga-mi ce te cere....
La ei mi-s ochii pironiti, Himerd numai tu n'ai fost
La ei, In depärtare.... Si-am indrägit himere l

Roohers de Nayer, Julie 30. D. Nanu

www.dacoromanica.ro
 De la lasi la Cälim 6rie0 in automobil
Doamnei Lisette dr. Juvara.
Era trite() zi calda de Iulie, cind se tope§te asfaltul in do-
goarea soarelui i paretii caselor frig ca sobele prea incalzite.
Sus, cerul albastru nu-i patat de nici un strop de nour, iar jos
pe strazile pustii ale Ia§ului, sub aerul greu ca plumbul, unde *i
unde cite un trecator se furi§eaza sub §treina caselor dupa un
colt de umbra.
In nadu§ala unei asemenea zile, cum mergeam lene spre
tribunal Vergindu-mi sudorile de pe frunte, fui pe nea%eptate in-
timpinat de un bun prietin, care imi propuse sa ne racorim
putin nu cu o inghetata la Tufli, nici cu o bere la Bragadiru, dar....
-cu o calatorie cu automobilul pana la Calimane%i.
0 a§a propunere era prea ademenitoare ca sa nu o primesc
cu atit mai iute, cu cit ma temeam chiar sa nu sa razgindeasca
prietenul.
Ce bun lucru sa ai prieteni, §i mai ales de acei cu au-
tomobil 1
Pe prietenul meu Ernest, caci de el e vorba, pot zice cä
\Yarnapreciat din ziva chiar in care i-am facut cuno§tinta. De
chid insa mai ales a avut i buna inspiratie sa-i cumpere din
Londra, dela vestita fabrica Napier, un automobil cu ase cilindri
§i de 30 cai putere, el a luat inaintea ochilor mei proportiile unui
om cu desavirire superior.
Cite ceasuri nu am petrecut impreuna, privind la monstrul
cu coada cea lunga, adevarat diplodoccus din epoca preistorica ;
de citeori nu am examinat maruntaele lui, cei §ase cilindri, ne-
numaratele tevii de metal, care se intretae ca atele unui paingen
uria, rotile cu aripi fantastice sau cu dinti de fier 1 De citeori,
curios sa §tiu rostul unui §urub, nu am facut intrebäri sfioase,
la care capatam raspunsuri ce ma incurcau mai tare, de§i luam
-aer cä am priceput 1 Iar cind apoi dela automobil aruncam pri-
virea asupra proprietarului sail, 11 vedeam intotdeauna plin de
sus pana jos de oloi, avind ochii ve§nic atintiti la maina pe
care o ungea §i o §tergea, sau o facea sa mearga in loc ca sa-i

www.dacoromanica.ro
42 VIATA ROMINEASCA

asculte suilarea plamanilor de ler, se virà dedesubt sau se In-

doea deasupra, se nacajea in totdeauna rau, cind nu-i da de rost.
uita de timpul care trecea prea repede, uita de masa, uita de
toate.
Asa ca privind ceasuri Intregi cind mecanismul neinteles al
masinei, cind iscusinta proprietarului, ajunsesem sa-i confund la
olalta in admiratia mea :
Cu un asemenea conducator si cu o asa masina, pas de-
refuza o excursie pana la celalt capat al tarei I
Citi desigur nu ar fi voit se fie in locul meu. Mai cu deo-
sebire un tinar doctor, care cu cite-va zile mai Inainte gustase
din placerile unei plimbari cu automobilul si-ar fi lasat bucuros
numeroasa clientela In sama lui D-zeu numai se poata merge el.
Dar Ernest, avusese fericita idee sa-mi propue mie mai
intai aceasta calatorie.
In ziva aceea mi-am ispravit repede treaba, ca sa ma pot
pregati de plecare.
Acasa tatal meu nu s'a bucurat de loc de calatoria ce i-am
anuntat.
Cite nenorociri nu se Intimpla cu automobilul" Imi zise el
cam ingrijit.
Dar fiindca nu putea sa-mi lmpedece plecarea s'a marginit
sa-mi dea o suma de sfaturi, intre altele sa ma pazesc de IA-
ceala i mai ales sa nu Mt... galoii i cortelul.
I-am fagaduit desigur galosii si chiar cortelul i multe alte
Inca, dar nu am luat nimica sau aproape nimica, pentruca pre-
cum se stie In automobil nu-i nici odata loc de bagaj.
A doua zi dimineata trebuia se plecam.
Va las sa judecati cum am dormit in acea noaPte. In vi-
surile mele, ma vedeam sburind cu masina peste clealuri, dind
deadreptul in vadul apelor, rldicindu-ma apoi in nouri, scoborIn-
du-ma iaräi pe pamint ca sa calcam un cine, rascolind In urma
noastra un colb ce se suia 'Ana la cer, de scoteam ochii sEin-
filar care se uitau sparieti la noi, iar noi mergind virtos tot Ina-
inte fara grija, pentruca masina era condusa de o mina agera ce-
stia sa o strecoare pe Mgt toate piedicele.
Deodata Insa o pocnitura a sguduit din temelie bolta ce-
reasca, de am crezut cä sa prabuseste lumea. Plesni un eau--
ciuc i ne-am oprit in vazduh....
Nu l era servitoarea care batea In usa ca se ma scoale in
zori de dirnineata.
Ars am sarit din pat, si In citeva minute eram gata.
Cu sapca cea de pinza alba cumparata din ajun, cu niste
ochelari pe ochi ce-mi dadeau aerul de cucuvae, cu o manta
lunga galbue care se scobora 'Ana la calcai, ma transformasem
Inteo dihanie, ce nu a lost pusa Inca in nici o gradina zoologick,
devenisem astfel un desavarsit automobilist, caruia nu-i lipsea
doar decft automobilul. Aveam In schimb Insa ceva mai mult
kcit toti automobilistii adevarati, aveam dreptul de a ma bucura

www.dacoromanica.ro
 DELA IASI LA CALIMANE*TI IN AUTOMOBIL 43"

de frumusetele naturei fdrä de frica drumului, de grija masinei

si mai ales de cheltuiala ei I
Totusi nu am plecat decit aproape de zece, dupd ce tova-
räsul de drum si-a mai revazut Inca odatä suruburile i s'a in-
credintat cd toate sunt la locul lor.
Eram numai noi doi, proprietarul masinei la cirma i eu
alaturi ; jos pe scdri sta Pricop un f el de 0).feur, improvizat, care
habar n'avea de mecanizmul automobilului, dar care stia ca
nimene altul, se frece alarnurile masinei de te puteai oglindi in
ele, ear la picioarele mele era Vlan, un foxterrier voinic si bine
hrdnit, copilul alintat al casei.
Dacd Ernest, avea grija conducerei rnasinei, i eu aveam
un rol nu mai putin important, cdci Inteo mind tinearn sfoara ce
fAcea sä ucre sirena, iar in cealaltd lantul de care era legat
bictul Vlan I
Strada lipoveneasca a Nicurarilor am sträbätut-o asa de
iute, cä nici nu mi-am dat bine samd cInd am esit afard la
aer liber.
Acum inaintea ochilor nu mai aveam casele väruite si
joase ale mahalalei, ce o läsasem in urmä, nu mai vedeam costu-
mele pestrite i figurele sbIrcite ale lipovenilor nostri, nici nu
mai eram scuturati de pavajul de piaträ cu gropi fdrä fund, a-
cum aveam ca orizont dealurile, ce se desfäsurau unul dupd
altul ca pe pinza unui imens cinematograf, iar in fata soseaua
alba dreaptä si nesfdrsit de lunga, pe care noi sburam cu iuteala
vintului.
Din cind in cind numai un cal speriat dela vre-o cdrutd,
sau un cine ce ne esea voiniceste In cale ne incetinea mersul.
Atunci eu trägearn repede sfoara, sirena pornea näprasnic, cu vuet
lung .suerätor, pdtrunzdtor, cu urlet sälbatec, ai fi zis gemetul
insusi al masinei, supdratd flindcd era opritä In mersul ei de
nlucd.
Treceam tot Inainte, iar dupd noi, cdruta se rostogolea in
sant, bietul cine räminea intins in mijlocul soselei, doar bläste-
mele oamenilor de ne ajungeau din urrnd....
Am lasat indärät Podul Iloaei i Tirgul Frumos, ridicInd
dupd noi un colb gros i negru, sub care credeorn cd o se dis-
pard pentru totdeauna amindoud tirgusoarele.
Iatä i Strunga, cu paduricea verde, plind de mirosul imbd-
tätor al teiului, cu miile de päserele care ciripeau nepdsätoare
prin crengi, Strunga, despre care poetul national zicea cd :
In pädurea dela Strunga
Se atin cei cu mina lunga
Care dau chioris la pungd.
De atunci cite nu s'au schimbat I Mai Intai Strunga s'a ci-
vilizat, a ajuns cogemite statiune balneard cu oteluri mari, cu
saloane de baluri, iar din vestita pädure n'a mai rämas mai ni-
micae,au päräsit-o hotii, s'au uitat pand i legendele 1
Urcatul dealului, cam pravalatic, l'arn fäcut cu cea mai,

www.dacoromanica.ro
41 VI ATA R OMINEASCA

mare usurintä, In iuteala a treia, cum ar zice prietenul meu Er-

nest, spre a o Intinde apoi pe o creasta de deal printre frumosii
stejari ai unei soseli brautd ca'n palma. Am ajuns repede la
Micläuseni, cu castelul misterios, ale cdrui turnuri albe se zäresc
printre copacii parcului mare, i, putin dupd aceea, trecind podul
Siretului ne-am gäsil In mijlocul luncei dela Mircesti, in faimoa-
sa luncd, care a inspirat lui Alexandri atitea pastelnri nemuritoare.
Nu am avut vreme Insä sä ascultdm rn ci mdcar Concer-
tul In luncd", desi concertul era tocmai In toiul lui, cdci automo-
lbilul fugea pared gonit din urrnä, si la 12 ceasuri punct ne gd-
seam in Roman.... la dejun.
Desi nu ne gräbea nimene, eram insä asa de stäpiniti de
sentimentul iutelei ce ni'l comunicase masina, cä aproape tot in
iuteala a treia am isprävit dejunul, plecind mai departe spre Ba-
eau, unde am ajuns dupa trei sferturi de oard.
Färä sä ne oprim de loc In oras, cdci pentru ce sä ne o-
prim cind masina nu tie de osteneald, am intins'o tot inainte
pe lungul unei sosele präfuite si am intrat nu mult dupa aceia
in recriunea muntilor.
- ''Pläcerea cek mai mare a unui adevärat automobilist este
se urce colnicele repezi, pentru ca se pue la incercare pläminii
de fer a masinei sale. Ascultindu-i respiratia, el poate sd-si dee
mai bine sarna de sdnatatea celor 30 de cai I Rar chiar e autO-
mobilistul, care, dupa ce a isbutit se ajungä sus, sä nu exclame plin
de mindrie : Ne-am urcat in iuteala a treia9
Pentru un amator automobilist ca mine urcarea rnuntilor
Incd e pläcerea cea mai vie. Cdci de aici Incep perspectivele nes-
firsite ale peisajului, sutele de virfuri de munti, care räsar unul
dupa altul.
Urcam, urcdm voiniceste pe zigzagurile soselei sub umbra
-brazilor. La stinga e peretele muntelui, la dreapta valea In care
se intind pänd in zare lanurile unui grit' de aur, iar la spate
orasul Bacdului, cu turnurile sclipind in razele unui soare arzä-
tor, cu Bistrita care II Incunjoard ca o panglica de argint. Masina
sfordea puternic, eu fäceam se suere sirena de räsuna ecoul
muntilor, iar Pricop da mereu presiune la benzina ca se uram
.

tot mai iute.

Sal fereascd D-zeu pe Pricop sh fi uitat presiunea benzi-
cei, cdci indatä stäpinul säu li dddea o presiune la rnoalele capului
de-i amintea repede datoria I

Ce minunatä era vremea Soarele strälucea drept deasupra

I

.noasträ, aerul 11 simteam tot mai curat, tot mai rdcoros räsufla
aerul de munte, iar in depärtare, din Inaltimea unde ne ridica-
sem, se Intrezdreau trei furtuni. Cate una din ele mergeam insä
neinduplecat.
Si cu cit Inaintam, se auzea tot mai lämurit, tot mai aproa-
pe, bubuitul tunetului, de zguduia muntii i clocotea valea. Dela
o vreme chiar am dat de drum stropit de ploae, dar ploaea tre-
cuse aiurea i numai citiva stropi rärnasi in urmä mai picurau

www.dacoromanica.ro
 DELA IASI LA CALIMANETI IN AUTOMOBIL 45

de sus. Chid am ajuns la Ordsa, tirgusor insirat pe o singurd

ulita, ne-am oprit totusi ca sä punem automobilul sub un sopron,,
la addpost de vreme rea, si. n'am pornit inainte declt dupdce
ne-am incredintat O. furtuna s'a dus aiurea.
Prin cite alte sate nu am trecut apoi si cita zarvä nu-am stär-
nit cu trecerea noasträ ! Se luau dupa noi cinii, toti cinii satului,
sä ne intoväräsascä cu latratul lor, stireau copii gardurile sä ne
priveasca cu ochii mari, tipau salbatec gistele speriate de masina
ce da prin cird, iar bietele femei buimacite alergau sä alunge
gistele si. sa-si apere copii 1...
Onestii l'arn lasat repede In urrnä, ca si drumul ce duce la
Tirgul Ocnei, ca si podul Trotusului, cu malurile ridicate. Pänd la
granitä mai avearn Inca dupa spusa unui cantonist vre-o cinci.
zeci de Kilornetri.
Cinci zeci de Kilometri ! Un deal, o vale si o limbd de
pädure. 0 nimica toatä pentru un automobil.
Pela vre-o patru si jumatate, am trecut Grozestii, sat bogat,
cu o frumoasä bisericd de piaträ cioplitä si am dat apoi la strim-
toarea muntilor.
Mergeam cit se poate de bine pe o sosea udatä de ploae-
si tocmai cind fAceam aceastä constatare, care umplea de bucurie
pe proprietarul masinei, deodatä in fata noasträ gäsim calea In-
chisd, cdci se repara un pod.
Ca sa putem trece inainte, eram acum siliti sa dttm pe un
drum läturalnic, si. sd urcdm in loc un dimb scurt, dar foarte ri-
dicat. Prietenul meu ingrijit cu drept cuvint, a cam incretit din
sprincene, dar fiindcä nu avea ce face, a apucat voiniceste Ina-
inte. Cind colo, la suisul dimbului rotile masinei au Inceput sa.
se invirteascd In loc.
0 presiune mai mult la benzind, o opinteald mai mare a
celor treizeci de cai, n'a avut alt rezultat decit sä ne infunde si
mai tare in pamintul cleios.
Situatia era desigur cit se poate de critica. Pricop a simtit
mai cu temei nacazul stapinului. Cit pentru mine unul nu era o
alta solutie, decit doar aceea de a rdminea In mijlocul drumului,
asteptind sa se usuce mizga.
Noroc insä cd oamenii, care lucrau la pod, au gäsit alt-
ceva mai bun si anurne un odgon gros cit bratul, legat cu un ca-
pat de automobil si. cu celalt de cloud cdrute, cu cite doi cai ce
se aflau In drum. Mai impingind apoi masina si din spate, nu WA.
osteneald, am isbutit s'o scoatem din cleiul in care se lipise si
sä o suim in virful dimbului.
Am luat fotografia acestei intimpläri, cam rusinoasd pentru
un cogemite automobil, ca sd se vada, cd oriclt mindra masind
isi bate joc de bietele cdrute ce le rästoarnd in sant, totusi dacd.
n'ar ft fost ele rärnineam dealbinclea in mijlocul drumului.
Bietele cdrute ! Era sä pling de Induiosare !
La Oituz e punct vamal. De departe am zärit In virful unei.
präjini steagul nostru tricolor si aldturi un stcag sträin. Forma-

www.dacoromanica.ro
16 VIATA ROM1NEASCA

litätile, In totdeauna plicticoase i jignitoare, ale trectrii in altä

¡arä le-am fäcut insä repede. Ungurii de data aceasta s'au ark-
tat mai politic* ; nu-i vorbä cä aveam paspoartele In regulä,
bagaj aproape de loc si peSte toate, prietenul meu mai avea si
o scrisoare de liberä trecere dela Consulatul unguresc din Iasi L..
*
* *

De acurna am intrat pe pämint strain.

Acest lucru parcä '1 simtise automobilul, care luneca mai
sfios pe o sosea bätutä ca 'n patina. II simtisem noi toti, care
nu ne mai zborseam asa de räu la cärutele ce nu se fereau din
drum, cam ne feream noi de ele, Il simtise par'ca i Vlan, care
stätea tupilat In bratele mele.
De altfel i soseaua, ingrijitä frumos si färä de bolovani, ne
märturisea singura cä suntem In tara sträinä.
Cel intäi sat unguresc, ce-am intilnit in cale, fu Poeana Sa-
ratä, locuitä numai de romini.
Poeana Sarata e o veche cunostintä. Sint mai bine de 15
ani, de cind am fost pe aici cälare, venind tocmai din SInic.
Pe atunci pot zice, cä nici nu se gäsea Slänicean, respectindu-se
cit de putin, care sä nu facd aceastä plimbare, ca sä admire fru-
musetele locului, i sti vada pc Popa Ionitä.
CAci popa Ionitä era o figura cu adevärat interesantd. BA-
trin uitat de D-zeu, primitor i 'n totdeauna vesel, el avea o
barbä mare, alba ca omätul i doi ochi care sclipeau ca douk
scintei in fundul capului, iar In fundul beciului un pelin uitat de
popa Ionitä, care dädea viatä celor ce gustau din el.
Dela moartea sa, excursiile la Poeana Saratä s'au mai rarit
mult, cAci se vede cä farmecul lor principal efa tot popa Ionitä.
Abia am avut insä vreme sä räscolesc in minte aceste amin-
tiri indepärtkte, cind, läsInd in urma Poeana Saratä, treceam mai
departe prin alte sate.
Dela un timp am Inceput iaräi sä suim virtos pe o .sosea
cum nu se poate mai bunk. Treceam pe muchea unui munte In
zigzaguri capricioase, un colt de rai. Brazii räsaditi de-a lungul
drumului ridicau sus fruntea lor mindrä, iar prin ochiul frunzi-
sului se izäreau muntii inecati In verdeatä, si pare cd se fAceau
tot mai mici, par'cä intrau In pämint cu cit ne ridicam noi tot
mai sus. Tocmai in virful muntelui am gasit un monument de
piaträ, asazat acolo nu stiu in ce amintire, i apoi, iarilsi tot pe
drumul sämanat pe margini cu lespezi albe ca marmora, In ace-
leasi zigzaguri minunate ne-am scoborit de cealaltä parte.
Nu voiu uita desigur niciodatd impresia adina, ce mi-a lä-
sat'o urcatul acestui munte pe o sosea iclealä, in linistea unui apus
de soare ce nu era tulburat decit de ciripitul päserilor, de cintut
privighitoarei .si de mugetul sirenei.
Dupä ce am dat iaräi la ses, am trecut prin alte multe
sate bogate, care nu mai sämänau cu satele noastre, caci casele
erau Incäpätoare, luminoase, gospodäresti, avind pomi roditori si

www.dacoromanica.ro
 DELA IA4I LA CALIMANE*TI IN AUTOMOBIL 47

curti Ingrädite, si nu mult dupd aceea am ajuns la Kezdy Va-

sarhely.
Erau aproape opt ceasuri.
Aici am strabatut multe sträzi Intortochiate cu case de trei
rinduri, pind am dat de piata orasulur unde sunt Insirate otelurile
cele mai mari ca i präväliile cele mai bogate.
Cind s'a oprit masina, m'am scoborit repede sd caut un
addpost pentru noapte. Oteluri erau slava Domnului destule ; la
unul mi se oferea o camera foarte frumoasä dar o surd cam
proastä pentru masind ; In fatd la altul, din contra, am gäsit o
camerd mai micd dar In schirnb un sopron bun. Prietennl meu
a ales pe acest din urind otel, cdci grija lui era, Intdi masina si
dupd aceea cornoditatea noasträ personald. $i avea desigur drep-
tate, cäci, färä de o masind bine tinutd, am fi fost cam ca sol-
datul färd de puscd In bätälie.
Dar era tärziu, i ni se Meuse foame dealbinelea. 0 zi In-
treagä trecuse pentru noi ca printr'o sitä, apoi atita aer dätätor
de viatd, mai pune cd i Inteo Intinsoare sträbätusem vre-o 250
de kilometri
Stiind insä cam ce este o bucdtdrie ungureasca pentru sto-
mahuri ca ale noastre, am insistat cu tot dinadinsul ca bucateie
sä ne fie pregAtite cu unt.
Mult s'a minunat chelnerul ce servea, de gustul ciudat a
doi romini, care preferd untul gustoasei gräsimi de porc. $nite-
lurile ce le comandasem l'au silit chiar, sd se reIntoarcd pentru
a doua oard ca sd ne Intrebe de trebue sä le facd numai in
unt I I se päruse cd nu a auzit bine.
Ar fi fost insä desigur prea mult sä cerem acest sacrificiu
si dela bucatar, care ar fi demIsionat mai degrabd, declt sa-si
compromitä demnitatea.
Indatä dupa masa m'am gindit sä dau o telegrama celor
(leacasä, ca sd-i linistesc asupra soartei expeditiunei mele. Dar
dacä lucrul acesta e asa de simplu aiurea, mi-a fost cu neputintd
sä-1 Indeplinese aici, din cauza cd telegraful e Inchis dela 6 sara
pänä a doua zi la noud.
Ca un alt Port-Arthur stä tirgul Intreg izolat de restul lu-
mei pentrucd functionarii dela teleg`raf sä se odihneascd In liniste.
Ce oameni fericiti I Nici la noi par'ca nu muncesc mai putin.
Iar a doua zi dimineatä dupd ce-am plädt nota cam pit-A-
ratd a otelului, In Ungaria se vede cd toate 's piparate, am In-
tins'o Inainte spre Brasov.
Ploase Insä bine peste noapte, i masina facea dirt mare
pe soseaua noroioasä.
Dar drumul nu era lung caci Intr'un ceas si jumatate eram
la Brasov.
* * *

Cine nu cunoaste acest frumos oras, asezat la Intretderea a

trei munti, cu sträzi largi i drepte, cu case Inalte, cu prävälii

www.dacoromanica.ro
48 VIATA ROMINEASCA

mari, cu miscare multd ? Vara mai ales Brasovul e un centru de-

excursiuni minunate, unde Intfinesti In totdeauua multime de cu-
noscuti de pe la noi.
Aici se vorbeste romlneste ca in Ord ; multe firme de pit-
välii sInt scrise numai in limba noasträ si chiar autoritatea co-
rnunalä a pus numele sträzilor in trei limbi : ungureste, nem-
te§te si romIneste. Ungureste se vorbeste Insä mai putin.
Dupd ce ne-am invirtit clt ne-am InvIrtit prin oras, ca omul.
färd treabd, ne-am oprit tot la un birt, de am luat un papricas,
care ne-a aprins gitlejul c'am fost nevoiti sal stIngem cu multe
halbe de bere. Automobilului Inca i-am dat bäutura trebuitoare,.
adecd vre-o 20 de litruri de benzind. I Fiecare cu gustul lui.
Ne urmärise de dimineatd Incd nourii, fart sä ne poatd.
ajunge. La Brasov Insä unde ne-am oprit, si-au rdzbunat deal-
binelea, caci ne-au tras vr'o trei ropote de ploae deasä si. rece-
de credeam cd nu o sä mai ispräveascd. .

Pe la vre-o trei insd, dud am vdzut cd nourii se imprästie

ca sd facd loc soarelui, am plecat Inainte spre Fägäras.
Privelistea in fata noastrd se lärgea acum mereu. Inain-
tam Intr'un peizaj mai blind, mai surizAtor, mai linistit, Intre si-
ruri de munti mai mici la poalele cdrora, in pajiste de iarbä ,
verde, pdsteau turmele pästorilor. Atunci am auzit si doina rd-
sunind tristá In väi.
Curios, cp cit Inaintam mai mult in tart sträind, cu atIta
par'cd ne apropiam de inima ins* a neamului rominese.
Dela o vreme sträbäteam numai sate curat romlnesti.
La Turda casele fdcute pe acelas calup, cu acoperemintele
de oald, toate poartá pe päreti, scrise In litere mari, numele pro-
prietarilor. Si nu am putut ceti un singur nume de-sträin..
Inteleg acuma ciuda Ungurilor I Iatä casa lui Ion Micu, a
lui Neculai Vlad, a lui Gheorghe lirsu, iatä scoala romlneascd ;
Casa cornunalä are si ea inscriptia In romlneste. Iatä ceva mai
departe casa lui Vasile Marin proprietar cu ajutorul lui D-zeu"
si pantofäria lui Puscariu.
Cind ma gIndesc cá de atit amar de timp, fratii acestia
trdiesc despärtiti, ducind fiecare din greu nevoile vietii si totusi
vorbesc Inca aceeasi limbä, au acela§ port si -In piept acelas.
dor... dorul nelndeplinit, ce-1 spune astäzi plaiurilor verzi, doina
pästorilor nostri !
Zburam iute pe soseaua alba, care se intinde nesfirsitä Inaintea
ochilor, privind holdele mänoase ale täranilor, respirind aerul par-
fumat de iarbd cositä si de griul ce se secerd, rnd gindesc la .
multe si la nimicd, clnd deodatä tovardsul meu, ai cdrui ochi sint
vesnic pironiti pe drumul ce strdbatem, imi strigä sä sun repede
sirena. Intrasem pe neasteptate la o cotiturd, in mijlocul unei
turme de bivoli.
Trag repede sfoara, dar lucru curios, In locul sirenei sue-
rätoare, aud horaitul Inddusit al unui cIne ce-si dddea sufletul...
In graba mea träsesem lantul lui Nan!

www.dacoromanica.ro
 DELA MI LA CALIMANETI IN ..AUTOMOBIL titi

Dar s'a Imprästiat iute turma Indatä ce ne-a zärit ; numai

un bivol mai spärios sau poate mai curajos, s'a luat dui:id ma.
sind. Ernest 'Area tare Ingrijit de goana bivolului, mai ales cd
din pricina soselei prea nde, nu putea da drumul la toti cei trei-
zeci de cai.
Nu stiu ce ni s'ar fi putut intimpla, dacd ne ajungea bivo-
lul infuriat din urmä ; cred insä cd nu i-ar fi fost tocmai In-
dämind, fiindcd prietenul meu poartd la el intotdeauna cloud re-
volvere solide, cu care ar fi putut nimici la o adecd turma In-
treagd.
La o alta cotiturd a soselei, am dat apoi de o saträ tiga-
neascd.-Unde nu intilnesti Tigani ? Ne-au esit Indatä In cale copii,
goi si negri ca cdrbunele, sä ne ceard un gologan de pomand,
ne-au esit i erneile cu dintii de filde i cu salbe de argint, sä
ne dee In bobi ca sä ne giceased norocul 1-
Erau prea caraghioase figurile acestea stranii, In mijlocul
drumului si a frumusetelor naturei, ca sä nu caut sä le eternizez pe
o placd de shell -Chid Insd mi-am indreptat aparatul spre ei,
deodatd s'au tupilat cei mai multi la parnint, iar artii au luat-o
la fugd sperieti, cu pletele in vint ; credeau desigur cd am In-
dreptat asupra lor o gura de tun ca sa-i omor I

Erau sase ceasuri seara i ne apropiam mereu de FAO-

ras. De cine stie unde, incepe bä se zäreascd oräselul scAldat in
verdeatd.
La margina drumului se vede o cruce mare de piaträ ; am
cautat sd-i cetesc inscriptia : Aceastá cruce s'a rtdicat de Du-
mitru.... dar nu am avut vreme sä urmez mai departe Chci au-
tomobilul a trecut repede la o altd cruce, care purta o inscriptie
tot romineascd.
Pretutindeni Romini 1
Deslusirile pe drum le ceream numai In romineste i eram
intotdeauna intelesi ; vesnicile noastre sfezi cu cdrutele ce se pu-
neau de-a curmezisul, le fäceam to t In romineste 1
Sintem acuma in Fägäras, oräsel curat, cu trotuare asfal-
tate, cu lumina electricd, cu gradind publica pe care ar fi invidiat-o
multe din capitalele noastre de judet.
Ne-am scoborit la otel Mercur, chldire impozantä Iii piata
orasului ; in fald pe o parte de stradä e Banca Albina societate
romineascil de Credit si economic' ; aldturt prävälia de märun-
tisuri a lui Vasile Craciun, biuroul avocatului Radu, cabinetul de
consultatii al doctorului Turcu si ferdria lui Langa 1
La otel eram cam ingrijit sä nu ne Impiedece sä dormim
oaresicare insecte, cum ni se intimplase In noaptea cealaltd, dar
proprietarul otelului ne-a asigurat repede cd insecte nu prea slut t
Cu o asa asigurare puteam dormi lini§titi I

Indatä ce am ajuns aici, ca sa-mi tin tot vechea fägAduintd,

m'am dus sa bat o telegrama acasä. $i aici !risk ca i la Kezdy
Vasarhely, ca si se vede In toatä tara aceasta, telegraful e in-
4

www.dacoromanica.ro
50 VIATA ROMINEASCA

chis dela sase ceasuri sara. Facearn Para sa vreau economie de

telegrame I
Cum venearn asa pe drum, cam necajit pe nap ungureasca,
Intilnii un baetan de vre-o opt sau noua ani, cu aer destept pi
obraznic, pe care l'arn oprit sa-i cer o informatie,-un pretext sa
ma Incredintez de nationalitatea lui.
,,SInt Romin domnule, cu pieptul de ararrta, mi-a raspuns
iute strengarul, ardtindu-mi un piept ars de soare i mic cit o
palma buna de orn.
,,Ia sama atunci baete, i-am zis eu, sa-ti fie si urechile de
ararnä ca sä nu le rupa profesorul".
Nu am frica flindca Invät bine I".
L'arn crezut desigur pe cuvint i iarn dat i citiva heleri
sa-si cumpere bomboane.-
Apoi. m'am Invirtit cetind firrnele dela pravalii, ascuhind
conversatia romineasca pe sträzi i uitindu-ma la uniformele min-
dre ale stapinitorilor...
lar a doua zi, la nouil si jumätate, dupd ce Pricop a curatit
masina de praf i stapinul sdu a controlat motorul, incunjurati
de multimea adunatä In piatä si care se uita cu curiozitate la
noi, sau mai drept vorbinci la masina, am plecat mai departe.

* * *

E ultima zi de calätorie, caci dupd program trebue sä fim

dupa amiaza la Calimänesti.
Eu unul asi fi dorit mult sä facern un mic incunjur, ca sä
vedem Sibiu], dar prietenul meu era grabit sa ajunga, pi fiindca
Ii intelegeam graba, nu am mai stäruit.--
Mergeam pe un ses Intins i verde, la dreapta In zare a-
vind al.bia Oltului, care ne urmarea de cine stie unde, iar ' la
stinga siragul albastru si lung al Carpatilor, in mijlocul ciirora
,ne pregateam sa intrarn In curind.
Mergeam repede pe o sosea dreapta, färä sfirsit, si se uitau
mierati oamenii, care lucrau holdele, la dihania Inspaiminttoare
ce sforaia puternic si fugea de rupea pamintul.
Inteun loc drumul merge chiar alaturi de calea feratä ; toc-
mai atunci venea din urma noastra un alt monstru, mai furiob,
cu care Insä oarnenii s'au deprins, un monstru ce mininea jara-
tec i varsa foc. Un minut am incercat o luptä de intrecere cu
el, dar i-am 'cedat repede pasul caci da, e mai batrin si se cu-
vine sa-i facem loc, mai ales ca fuge pe sine de fier si in drum
nu-i stau piedecile.
Masinistul de pe locomotiva, ne Liicea intr'una semn din
mind sä poftim dupa el.... Ne-am fdcut insä ca nu i-am Inteles
pofta , i monstrul asemenea unui serpe tirindu-se de pärnint, a
dispärut repede din fata noastra.
Dela o bucatä de drum, Oltul si muntii se tot apropiard, iar

www.dacoromanica.ro
 DELA ug LA CALIMANE*TI IN AUTOMOBIL 51

xoL inaintam ca intr'o lelca, la virful careia se vor Intilni negre-

sit muntii, si Oltul cu §oseaua noasträ.
Am trecut apoi un pod mare de fier peste apa Oltului si
om dat In drumul Sibiului, ce ne seObora spre tara.
De acum intraram in cercul muntilor, care ridicindu-se pana la
cer stringindu-ne ca lnteo hora din toate partile.
La Turnul Ros e punct vamal ; degrabd dar vorn intra ia-
rasi in tara.
Dupd ce. am fdcut repede declaratiile la varnä, am §i pornit
Indata inainte, cu gIndul de a nu ne mai opri decit la Calimänestr.
Dar ornul propune i Dumnezeu dispune, zice un oaresicare
proverb nascut din intelepciunea popoarelor; in cazul nostru nu D um-
nezeu, dar Ungurii au dispus ca sa mai stam pe loc. Nu facu-
sem In adevar nici un kilometru si am dat deodata de o poarta
care ne Inchidea soseaua, ba erau chiar douä, una la Unguri pi
cealalta la noi.
Granita e inchisd dela douasprezece la unu i jurnatate 1", ne
zise un soldat Ungur ce sta acolo.
Nu erau decit 12 si un sfert I Trebuia dar sa mai astep-
tam aproape un ceas i jurnatate
In zadar ne-am rugat sä ne deschida poarta; soldatul a it-
mas nelnduplecat. Asa-i ordin dela Buda-Pesta" ne zise el.
Si pentruce ma rog un ordin asa de caraghios ? I am In-
trebat eu cam suparat.
Ordinul nu-i caraghios, dornnule, frui raspunse intepat sol-
datul, pentrucd... vine dela Buda-Pesta si pentruca trebue sa se
odihneascd vamesul si garda militareasca I
Asa vra sa zica cam ca la telegraf, cit timp vamesul se
odilfneste, relatiile intre cloud mari state sint intrerupte I
Cine ar ft crezut vreodatä ca vamesul e o personalitate asa
de importantd
Ceeace rna supara mai ales e ca ramasesem färä dejun 1
De voe de nevoe, am stat Insd locului in conversatii cu
caporalul si soldatii unguri dela pichet si mimai cind a sunat
ceasul, s'au dcschis par'cd singure portile de am trecut insfIrsit
in tara.
Era o vreme imparateasca, cind am intrat in strimtoarea
muntilor pe o sosea taiata numai in stincd.
Dela Cdineni, drumul se ingusteaza atit de mult muntii se a-
propie asa de tare, de gerne din greu pina si Oltul ca sa poatä trece
inainte. Jar deasupra capetelor noastre, stau, de cind lurnea In-
iipte stincele cu virf ascutit ca un deget amenintätor spre cer,
stau acolo asa cum le-a aruncat pamintul in svircolirea lui, si
nourii le incunjura mijlocul cu brit] alb, neIndrdznind par'cd sa
se urce asa de sus.
Noi mici stirpituri In fata grozavei maretii trecern repede
sub umbra stincelor ascutite, gindindu-ne nu fard oaresicgri grija
ca o singura aschie scuturat de pe ele, ar i dcajuns sa ne faca
1.1na cu pamintul sä nu se cunoasca nici tandura din automobil.

www.dacoromanica.ro
52 YIATA ROMINEASCk

Dincolo de cealaltä parte a Oltului, e linia drumului de tier,

cioplitä, ca i wseaua, In munte, de mina omului iscusit care a
Invins greutatile de neInvins ale naturei.-*i ce greutäti 1
In uncle pärti linia pare atIrnatä 111 aer, aiurea o vezi dis.
pärind In munte ca In bortä de arpe, alte ori trece pe poduri
mari de fier, care paras fäcute din ata de painjen, a§a par
de upare.
Aceastä linie, imi spune tovar4ul de drum cu oare§icare
mindrie, e facutd de inginerii nostri 1

Numai inginerii romini puteau sd o facd ap de frumoasä"-

am exclamat eu In culmea entuziasmului I
La fiecare cotiturd de drum, se deschid vepic ochiului noi
perspective, alti rnunti Inalti vin sa ni se pund de-a curmezisul
ca o piedecd peste care ni se pare cd nu vom mai putea trece.
Alte stinci cu forme fantastrce atirnd sus deasupra noasträ ; unele
asemenea unor palate uriae locuite de ciclopi, allele asemenea
unor catedrale aevea, In care Insä slujba dumnezeeascd trebue-
sil o facd Ingerii din cer, pentrucd oamenii nu se pot sui acolo.
Pe un virf de munte vdd o cruce de lemn. E masa hit
Traian", Imi zice iardsi prietenul.
Masa lui Traian mi-a adus mai Intii aminte cd noi n'am,
mlncat tocmai dela Fägtras ; dupd aceia mi-a reimprospätat is-
toria, care spune cd pe aici au trecut, acum aproape cloud mii de
ani, legiunile romane cu Imparatul Traian ca sd cucereascd Da-
cia. Urmele pipäite ale acestei treceri sint in adevär presurate pe
tot lungul drumului. Tar de pe stilled sus, spune amintirea oa-
menilor, Imparatul Traian a privit defilarea vitejilor sdi legionari,.
Pas de te lndoeste, trentorule, de adevärul acestui fapt is .
tonic, cind sute de generatii .,i-au transmis una alteia povestea,
stincei pe care noi, astzi, am askat o cruce de lemn ce va
putrezi In curind, pe chid legenda ei va dura cit neamul ro-
minese 1
Iati i urmele biilor romane dela Bivolari cu ape termale,
singurele ape termale ce le avern In arä, sau mai bine zis le-am
avut, fiindcd hidrologii nostri voind si capteze pretioaseIe izvoare,
le-au pierdut urma, i pierdute au rimas de atunci L..
Trecem apoi pe lingd mänästirea Cozia, cläditä de Mircea
Vodd cel Butrin, ale cdrei ziduri se scaldd In apa Oltului.
Pe tot lungul drumului, In incretiturile muntilor, stau presu-
rate nenumdrate alte mänistiri, comori vii care povestesc istoriad
neamului nostru.
Un uer de sireni ascutit *i lung salutd sfintul locos, under
doarme somnul vesnic marele domn, i trecem lnainte pe dru-
mul care se stringe atit de tare de par'cd ne va Inghitt pamM,
tul. Dar *oseaua ca i apa Isi gäsete pretutiudeni loc. Din pri-
cina Insi a cotiturilor numeroase, calea In fata noastri e ve§nic
inchisä, asa cd sint nevoit la tot minutul sd dan drumul sirenei,
a cirui muget face sd clocoteased intreaga vale i si se cutre--
mure muntii.

www.dacoromanica.ro
 DELA l'Ag LA CALIMANETI IN AUTOMOBIL 53

Läsäm In urma noastrA Cticiulata din a carei apa vestità

a baut si si-a u5urat suferintele Napoleon al III-lea.
De pc Inältirnea unui dimb apare acum o viIA mare, un
adevarat castel ca din povesti, ce priveste mindru pe deoparte
la-albia fermecatoare a Oltului, iar pe de alta spre muntele pra-
pastios al Coziei. E vila inginerului L G. Cantacuzino, construe-
torul minunatei linii ferate dela Caineni.
Dar nu am apucat bine sa-mi iau ochii de la aceastä vilä,
-clnd iatä multe altele rasar una dupa alta, scaldate In potop de
luminä. Aud parca i muzica militarä cintind visul unui vale
Inteo grädinä plind de flori.
Sau poate e numai visul meu... Nu I Tovaräsul de drum a
oprit automobilul, cAci ajunsesem la Cälimänetl..
Alex. N. Gane.
28 In lie 1908.

www.dacoromanica.ro
 Serrinifiçatia sociatä a
operei tui Caragiate
Caragiale face parte din aceiasi generatie casi Erninescu.
Alaturea de acesta, el reprezinta i caracterizeaza perioada a
doua a literaturii romine moderne.
Din punct de vedere social, literatura sa este expresia ace-
lora care, veniti in urma relelor produse de formele nona pentru
anumite clase, se ridica impotriva acestor forme pentructi au
adzes nenorocirea acelo; clase.
Critica sa, casi aceia a lui Eminescu si a socialitilor, este
excesiva, extrema.
$tiu ca suna cam curios epitetul de critice, alaturat la
opere literare atit de objective ca ale lui Caragiale. Cind am vor-
bit de critica lui Alecsandri, intemeindu-ma pe operele sale dra-
matice, nu putea sä incapa nici o obiectie, caci acele opere, cum
märturiseste insusi autorul lor, au fost opere â thèse, scrise, cu.
un anumit scop, extern artei : de a fixa anumite tipuri care in-
cepeau sä dispara, pentru a le transmite posteritatii, i cu scopul,
si mai extern artei :- de a biciui anume naravuri, spre a m ora-
liza pe contemporani.
Desigur, Caragiale nu a scris cu nici un scop extern artei.
El a fixat o lume intreaga, pentruca, väzind'o, cunoscind'o i pri-
cepind'o, a simtit nevoia sä exteriorizeze ceia ce crease In inchi-
puirea lui, ajutat de o putere neasamanata de expresie.
Dar de aici nu urmeaza ca opera sa obiectiva este oglin-
direa indiferentd a lumii din afara, in cazul acesta special : a
societatii rominesti.
Pretentia de constiinfa, In care se oglindeste exact lurnea
din afara, pretentia de constiinta-oglinda, and e vorba de acele
aspecte ale lumii, pe care nu le putem percepe i interpreta de-
cit din punct de vedere al idealului nostru omenesc, decif prim
acel ideal,-este o pretenfie nejustificata, pe care am analizat'o
altädatä, vorbind tot despre Caragiale. Subiectivitatea artistului,
1 Capitol ainteuo voluin care va spare incurind.

www.dacoromanica.ro
 SEMNIFICATIA. SOCIALA A OPEREI LTA CAR k MALE 55,

(si chiar a teoreticianului), arc un rol esential in perceperea

interpretarca lumii morale.
Dar Caragiale e un satiric, un mare satiric, i, de clad e
lumea, satiricii au avut pretentia cä planean mai presus de pu,
terile oarbe care- mina pe oameni, cä tocmai ei, satiricii, Isi dait
sama, prin marea lor pritrundere intelectualA, de acele forte
oarbe.- CA genul satiric presupune, la acci care-I cultiva cu sue-
ces, o mare putere intelectuala, e sigur,- dar cä In conceptia
lurnii ei sInt numai niste inteligente pure' si cä temperamentul,
cu Inclinatiile si aversiunile lui, nu joacA nici un rol, aceasta nu,
Se poate sustinea.
Ba, mai degraba, se poate sustinea 0 tocmai satiricul este
mai p rttnitor, ca sA spunem cuvintut propriu, cä tocmai el, pen-
trucA are un puternic punct de vedere personal, este mai perso-
nalist, mai selectiv, ca SL Intrebuintam un barbarism, - pi selectia,
nu se poate concepe fait un criteriu. Iar acel criteriu, e clar, nu
poate fi dat decit de idealul omenesc al satiricului. - Am vorbit
de atitea ori de personalitatea moralA, care, fatal, strabate in opera
unui romancier, oricit de obiectiv ar fi el. Si, dacA si la un ro-
mancier, care poate, prin defmitie, sa fie mai olimpian, mai con-
stiintd-oglindA, acea personalitate strAbate 3n opera sa, este evi-
dent cä la un satiric, care e stripinit de sentimente puternice
fatA de lumea ce o zugrAveste, acea personalitate se va vAdi pi
mai mult in opera sa.
Pretentia de constiintd-oglinda am vAzut 0 au avut'o tosi
criticii, si a avut'o i satiricul de altA data, V. Alecsandri. Am
vraut insd, cä Alecsandri, in realitate, a privit si el societatea
rornIneascrt prin prizma unui ideal, asa !nett si opera sa e pär-
tenitoare. Am vAzut ca pe RAzvrAtescu reuseste sA-I ridiculizeze
cu cruzime, pe chid pe Sandu Napoilä, desi vrea sä-1 ridiculizeze,
il face sä apard aproape ca un orn simpatic i de bun simt.-Dar
Alecsandri, in mice caz, voind sA ridiculizeze pe Sandu NapoilA,
a cautat. cu tot dinadinsul sa se comporte cu societatea romi-
neascA ca o constiinta-oglinda.
Caragialc, InsA, n'are un Sandu NapoilA l El n'a vAzut, el
n'a fost afectat de ridicolele atitudinii reactionare din tara aceas-
ta, ci numai de ridicolele atitudinii liberate, patruzecioptiste, de-
rnocrate, revolutionare, ori cum voiti s'o mai numiti.
SA fi zugravit Caragiale cit de drept, cit de obiectiv, ridi-
colele atitudinii revolutionare, i sä nu-si fi exprimat nicAirea
teoretic idealurile sale sociale,-tot am avea posibilitatea i drep-
tut sa-1 clasificAm printre adversarii revolutionarismului, printre
prietenii reactionarismului, numai in urma acestei constatAri : cA
el n'a ridiculizat decit o atitudine i n'a ridiculizat niciodatA, ni-
cAirea, atitudinea cealaltA, reactionara, care o fi avind desigur
ridicolele ei...
Dar, de fapt, Caragiale n'a fost Intotdeauna obiectiv, uneori
a exagerat peste marginile permise satiricului ; i acolo, unde a
exagerat, pAcatuind si Impotriva artei, acolo, deci, unde nu poate

www.dacoromanica.ro
Z6 VIATA ROMINEASCA

fi vorba cd a redat realitatea, acolo Caragiale s'a descoperit",

cum s'ar zice, §i vi-a arAtat sentimentele sale, idealul säu ome-
nesc, ura sa 1mpotriva atitudinii revolutionare. TrecInd peste exa-
geratiile lui Caragiale In privinta lui Rica Ventureanu ori Far-
fuHdi, ne oprim asupra unui singur. caz, Mita Baston din .D. ale
Carnavalului :
Nae.
Vrei scandal cu once pret ?
.Alita.
Da, (ridieindu,se) vreau scandal, da... pentrucä m'ai uitat pe mine,
le-ai uitat pe toate ; ai aitat cd stilt fiicd din popor i stilt violentd;
ai uitat cd slat republicand, a 'n vinele mele curge singele martiri-
lor dela 11 Fevrizarie;* (formidabilä) ai uitat cd grit ploeteancd-da,
plooteancei !-Näid, i am sd-ti torn o revulatie,-da o revulutie...
sä inä. pomene§ti I"
pi aiurea tot Mita :
...Jur pe tot ce mi-a rdmas mai scamp, jur pe statuia fiber-
tdfil dela Ploqii, cl are sä fie o istorie..." 1
E clar cd n'a existat niciodatä o fernee In fundul mahalalei
bucuretene care, In dezesperarea ei de concubinä päräsitä, sa
invoce republicanismul, pe 11 Fevruarie, statuia Libertatii dela
Ploe§ti §, c. 1... Aci Caragiale i-a dat satisfactia de a terfeli,
cam fart nici un apropo, revolutionarismul romin, - §i aceasta,
dealtmintrelea, in dauna artei sale !
'Ap dar, nu numai cd rnarele nostru satiric nu ridiculizeazd
niciodatä pe reactionari, dar IncA exagereazä, peste marginile per-
mise de and, ridiculizarea Jevolutionarismului".
Dar nu e numai atIta. Caragiale, cu tot obiectivismul sdu
(care, cum vedeti, nu e pInd la sfir.5it nedesrnintit), gäse§te prilejul
sä se amestece direct In bucAti curat literare, pentru a da lovituri
liberalismului", - deadreptul. Admirabila sa bucatä Boborul", o
isprävete prin aceste cuvinte :
,,A§a s'a sfir§it Republica noasträ ! A§a Reactiunea a sfi§iat cea
mai eroicd pagind a liberalismului romin!" 2).
Iatd-1, dar, pe Caragiale zugrävind tit .poate mai bine o ri-
diculd aventurd §i declarind cd aceasta e pagina cea mai ero-
icA a liberalismului rom1n", mdsurInd gradul de eroism al libe-
ralilor dupd gradul de ridicol manifestat !- Si bAgati bine de sarnä:
Aici nu un personaj din nuveld vorbe§te ; vorbe§te Inst*. Cara-
giale, amestecindu-se direct In opera sa... In schimb, are Cara-
giale o singurd pagind eroicd" a conservatismului .i reactiona-
rismului romIn ? 5i, repet din nou : Atitudinea reactional-A nu s'e
fi pretInd §i. ea la ridicul ?
i Teatru, editia Minerva", pp. 243, 258.
2 Moments, &hip, Antintiri, ed. Minerva" p. 25.

www.dacoromanica.ro
 SEMNIFICATIA SOCIALA A OPEREt LUI CARAGIALE 57

Dar,-mergem mai departe Caragiale si-a expus undeva

teoretice5te conceptiile sale sociale i politice, pe care, in opera
sa literard, nurnai le Intrevedem :
In articolul sdu Politicei i Culturd, Caragiale scrie :
Noi, ce§tia, chemati grabnic la viata de stat prininstaurarea prin-
cipiului nationalitätilor, ne Osim astäzi, i fire§te trebue sä fim rrandri
de aceasta, cam in srtuatia lui Alexandru-Machedon-am zis cam, fi-
indcd este o mica" deosebire : pe cit vrerne virtejul produs de acesta a
lost extensiv, virtejul nostru este intensiv ; cum am zice, Alexandru a
ametit o lame ca trombele i ciclonii calätori, far noi ne ametim singuri
ca dervish Invärtitori.
.,Fireste r Statul tînâr, infiintat dvei imsrejuretri4_are nevoe
grabnicei de o sociaate. Statulimprovizat, in loc a a fi forma de e-
chilibru al fortelor sociale la un moment did, cautei .0 fie ..ondul si
lzvoral neisaitor al acelor forte. De unde statul ar trebui sa fie re-
zultatul natural al socictjii, ne pomenim cd societatea trebue s fie
produsul artificial al statului. Statul improvizat, simtind cä p5§este in
gol, are nevoie numai decit de un razim pe ce sä-§i pund piciorul ; ti
trebuie neapdrat o societate, pentru linistea lui, pentru asigurarea fatit
ea el Insu§i cá existenta lui are o ratiune mai temeinicä cleat norocul,
poate necredincios, al citorva momente".
Neavind asa dar pe cine sd-i impund lui reforme, se gindeste
el mereu la dinsele; neavind o societate, care sä-i cearä ceva dupá ne-
voile ei, inchipueste el niste nevoi sociale cärora le decreteaa pe di-
buite satisfacerea. El tot sperä si nu obose§te a spera cä va face sä re-
zuite dela dinsul o societate etc.".

Jata exprirnatä mai bine poate, de cit oriunde, critica li-

beralismului", conceptia junirnistilor, a lui Eminescu si a socialis-
tilor,- si care este un adevär :-ca formele, la noi, au premers
londului, cd s'a importat o organizare politico-sociald, corespun-
.zdtoare unci altfel de societäti decit a noasträ, unei societäti in
care clasa care da tonul e o clasä,- cea burghezd",-ce nu e-
xist la noi.
Si Caragiale, netinind samd,- casi socialistii si
casi Eminescu,-cle faptul crit liberalismul romin tot a avut un
substrat : burghezimea rnunteand, mai ales bucuresteand ; cá a-
cest liberalism, pe lingä cä a fost impus de presiunea Europei,
apoi a avut i efecte bune, pe ling 6. cele rele, i cd a lost, in
orice caz, un pas spre progres, -ne tinind, zicern, samd de toate
aceste lucruri, Caragiale a lost un dusrnan al liberalismului tot
atit de intransigent si de ireductibil casi Eminescu, dar mai profund
§i mai fárd mild decit acest din urmd.
$i nu e o Intimplare cd Muntenia, lipsita de spiritul critic, a
dat pc cel mai nemilos critic al liberalismului". - Acolo, unde a
.apdrut si a intlorit liberalismul, acolo trebuia sä apard si criticul
lui cel mai profuncl, caci numai un Muntean a putut avea ocazia
sä vadd liberalismul,-pe Rosi",- in toata desfäsurarea aspecte-
lor sale.
1. Momente, etc. p. 320.

www.dacoromanica.ro
 ÇIATÁ ROMINEASCA

Altadatd, dupd 1840, a putut apare i In Moldova criticd,-

dar i frantuzitä,-un critic social : Alecsandri. Acuma, acest cri-
tic nu putea apare decit In Muntenia. Si sd se observe cd i $coala,
pe care a format' o Caragiale, n'a avut nici un reprezentant lb.
Moldova. -In Moldova n'au existat, sau n'au existat ca tipuri de-
savIrsite, deci reprezentative, un Jupin Dumitrache, un Conu Le-
onida, un Farfuridi, un Rica Ventureanu, etc. ,Comediile" lui
Caragiale, ca sä vorbim deocarndatd numai de el e, sInt atit de
»muntenesti", Inclt i actorii, care au stiut sä le interpreteze mai
bine, au fost, dacd nu Ind ine1, toti Munteni. In Iasi chiar, aceL
care a fdcut creatiuni de neuitat din Jupin Dumitrache, din Conu
Leonida, din Trahanache, a fost un Muntean, neuitatul Arceleanu..
$i lucrul e firesc Un actor, cind interpreteazd un tip, In reali-
tate Il creaza, si orice creatiune presupune o Indelungatä obser-
vatie,-o observatie lard voe, de toate zilele, care permite acto-
rului de a memora mii de atitudini, din care, casi scriitorul, a-
lege inconstient, sintetizInd observatiile sale in creatiunea sa.
Revenim.
A.sa dar, Caragiale a criticat,-a combritut" am putea zice,-
Aceasta e semnificatia sociala si filozoficd a co-
mediilor" sale. (Vom vedea cd opera sa de mai tîrziu, Momen-
te" etc., are o alta semnificatie).
S'a spus cd marele nostril dramaturg a zugravit, in come-
diile sale, inahalaua, Dar aceasta nu este adevarat : Dacd per-
sonajele din 0 noapte Furtunoasei, din Conu Leonida fata cu
reactinnea i din D'ale Carnavalului sint mahalagii,-si 'hied
pentru Rica Ventureanu trebue sd facem exceptie : el, e un in-
telectual",--apoi personagiile din comedia sa cea mai buna, din
0 scrisoare pierduta, nu snit mahalagii. Trahanache e mare pro-
prietar ; nevasta Iui o darnd mare"; Farfuridi, BrinzOveriescu7,
Cataveneu, sint advocaVi, sint Intelectuaii", cei dintai dol. Impre-
und cu Trahanache stilt stIlpii puterii" clintr'un ora al tarii;
Tipatescu e un lnalt functionar i un om cull ; Agamita Danda-
nache un snip al partidului liberal, etc.
Asa cd, cel putin despre 0 scrisoare pierduta, nici vorba
nu poate fi de zugravirea mahalalei. Despre o singurd comedic, D'ale
carnavalului (cu toate cd contine frazele citate mai sus, in care
se ridiculizeazd liberalismul), se poate spune, inteadevär, ca e
zugravirea mahalalei. Aceasta comedie are un aer deosebit,-
am putea spune cd face o figurd aparte, -de celelalte comedii ale-
lui Caragiale, nu numai pentruca este mai slaba, crici se bazeazd
numai pe trucuri i pe vorbe de spirit, dar i pentrucd are alta
semnificatie : - adica n'are semnificatia de a fi o sarjä
dzrecta Impotriva liberalismului, ci, dacd voiti s'o legati cu li-
beralismul, una foarte indirecte : Intrucit psihologia personajelor
si limbajul br sInt efecte $i ale starii noud de lucruri, Introdusä
de liberali.
Desi personajele din 0 noapte furtunoasa si din Conu Le-
onida fata cu reactiunea sint mahalagii, aceste cloud comedii sint

www.dacoromanica.ro
 SEMNIFICATI SOCIALA A &PERM LUI CARAGIAIX 59.

pentru toatd lurnea de acela$i fel, din aceia§i familie, au aceia§i

semnificatic cai 0 scrisoare pierdut, in care personajele 111.1-s
recrutate din mahala.
Prin ce lucru, atunci, toate aceste personale, §i din mahala
§i din clascle de stis, sint la fel de stupide ? -Apoi prin starea de
lucruri pe care o reprezinta, prin conceptia i atitudinea lor po-
litica, ap cum tiu ele sa o priceapd, sä o exprime, sd o mani-
festeze, - prin liberalismul lor.
In aceste comedii, Caragiale biciuete o conceptie, s'ar putea
zice un partid. Si dacd acei, prin care biciue§te acea conceptie §i a-
cel partid, sint uneori mahalagii, aceasta e alta vorba. Ati vazut cä ei
pot 11 i din clase foarte innalte.-In 0 noapte furlunoasa §i In Conn
Leonida fate' at reactinnea, Caragiale nu scrie ca sti zugrd-
veasca rnahalaua, ci ca sä biciuiascd liberalismul, intocmai cai
in 0 scrisoare pierdutei. -Si dacd, in 0 noapte furtunoasti i In-
Conn Leonida faja cu reactinnea, Caragiale i§i ridiculizeaza per-
sonajele i penb-u structura lor sufleteascd grosolana, i pentru
acel amestec de civilizatie i orientalism" in purtarea lor zil-
nick -le ridieulizeazd insd, mai ales, In ipostasul lor de repre-
zentanti ai liberalismului.
Si cu ce talent, §i cu ce logicd implacabild 1-Personajele
din 0 noapte furtunoasei pe lingd cd au atit de frapant individu-
alitatea lor, apoi sint i atit de simbolice I- Jupin Dumitrache
este clasa cea noud, creatd de liberalismul romin ; Nae Ipingescu
reprezintd formele noudguvernämintul" ; Ricd. Ventureanu, in cali-
tatea a de redactor la Vocea patriotului nationale, e quintesenta.
intelectualismului liberal.-Vocea patriotului nationale" dela .15/97
Riipcime", in care Nae Ipingescu cete§te Republica *i Reactiunea
sau Venitorele i Trecutul" §i In care c vorba de ,,a mtnca dela
datoriile, etc." L... Nu vedeti aici pc liberalul, pc Roul" pa-
§optist" cu limbajul lui latinist i frantuzit, impotriva cdruia a
luptat §coala criticd 1-Dar versurile lui Ricd Ventureanu adre-
sate Zitei I_ Nu vedeti pe poetul prost §i ridicol, rdsärit in urma
introducerii stingace a culturii apusene, pe poetul, lmpotriva cd-
ruia a luptat atita d. Maiorescu 1-Dar Zita, cu limba ei impes-
tritata de frantuzisme, care vorbe§te cu despret despre mitoca-
nul de Tircdclau", bdrbatul ei 1... Nu vedeti in ea pe Gahita Roz-
marinovici ori pe Coana Chirita a lui Alecsandri, pe lemeia care
a apucat sd se civilizeze" mai innainte de bärbati !... VA adu-
ceti arninte cd, vorbind de teatrul lui Alecsandri, am ardtat cum
femeile au fost mai primitoare de cultura straind decit bärbatii.
Si spuneam de pe atunci cd ,civilizatia" pätrunzind cu vremea
tot mai jos In pdturile sociale, Caragiale nu mai dä peste un a-
-mestee ridicol, de civilizatic si barbaric, In clasele cele mai de.
sus, civilizate complect In forma acuma, ci In clasele mai de
jos, ori in clasele de parveniti.
Am vazut cd personajele din 0 noapte furtunoasii sint sim-
holice. Dar i legatura Intre dinsele e simbolicd. JupIn Dumitrache
Nae Ipingescu §i Ricd Ventureanu se inteleg perfect, se stimeazd

www.dacoromanica.ro
 s
60 VIATA ROMINEASCA

toti au ca tinta a dumaniei lor, §i ca ciment al legaturii lor,

ura 1mpotriva ciocoiului", i toti jura, -§i sint gata sa faca .,i infa-
mii,-in numele sfintei constitutii", pe care dealtmintrelea n'o In-
teleg, cum jupin Dumitrache i Nae Ipingescu nu Inteleg nici
lucrurile scrise in Vocea patriotului nationale" de.$i le admira,-
simbol, i acesta, al neintelegerii formelor nola, pe care le ad-
mira.-In slii*t coalifia Intre aceste categorii noud,-burghezime,
organele guvernamintului i intelectualitatea liberalisrnului,- e
simbolizata admirabil prin expresia triumfatoare, prin recoman-
datia suprema, cu care se fac cunoscute personajele unul altuia,
la sfir§itul piesei : E d'ai no$tri!"...
Numai pentru scirtai-scIrtai", cum 11 credea Jupin Durni-
-trache pe Rica, Innainte de a-1 §ti cine e, numai pentru micul
functionar, servitor al clasei celei noua, numai pentru acesta are
Jugin Dumitrache dispret. Scirtai-scirtai" nu e puterea intelec-
tuala, ca Rica, nici cea ouvernamentala, ca Nae Ipingescu, nici
cea baneasca ca Jupin DUmitache : El e un bagabont', un coate
.goale". El nu e o pirghie a nouai stari de lucruri, ci un mititel
§urub al ma§inii.
In Conul Leonicla fata cu reactiunea, Caragiale, voind sa
scoata un puternic efect comic, pune frazele cele mai razboinic-
revolutionare In gura unui personaj ridicol de fricos, care tre-
mura *i de umbra la. -Pentru a face ell mai puternic contras-
tul intre frica personajului i Intre ideile" profesate de el, Ca-
ragiale le exagereaza pe acestea din urma. De aceia, -uzind Im-
paratete de toata permisia acordata satirei de a exagera, -Conu
Leonida apare, in opera lui Caragiale, ca tipul extrem al revo-
lutionarufui" :-Conu Leonida e pur .5ii simplu republican", -§i,
daca ar avea §i el un Galibardi", cu o mie de volintiri', ar
face din Rominia o republica. In aceasta comedie, Caragiale ri-
diculizeaza aventura republicana dela Ploe§ti. Comedia nu are
o mare semnificatie sociala... caF,;i aventura pe care o ridiculi-
zeaza...
Comedia cea mai buna, pentruca este o satira mai adinca
a unui fenomen social mai important, este 0 scrisoare pierdutil.-
Aici ni se zugravete liberalismul romin patruzecioptist In ulti-
ma-i faza (1883), reprezentat, nu ca in 0 noapte furtunoasci prin
masa anonima ce forma substratul acestui liberalism, ci prin
con ducatori.-In aceasta corn edie, Caragiali satirizeaza nwnai
liberalismul, cad, cum am vazut, aci nu mai e vorba de o clasa, -
mahalaua, - ori numai de anumite caractere ridicole, ori inteli-
genti obtuse. -Aici e vorba de toate categoriile sociale, care in-
trupeaza formele noua, reprezentindu-le : profesiile liberale, inte-
lectualii, Farfuride, BrInzovenescu, Catavencu, Tipatescu ; propric
ktarii mari, Trahanache ; politicianii de la centru ai partidului,
Agamita Dandanache ; dascalimea, Ionescu, Popescu ; micii func-
tionari, Pristanda ; cetatenii de ultima treapta, Cetateanul turmen-
tat ; femeile care fac politica, Zoe ; Insfh*t, alegatori, public",
.adica toate clasele ora§iineti. Pc de alta parte, 1ntre aceste

www.dacoromanica.ro
 SEMNIFICAT1A SOC1ALA A OPERE1 LEI CARAG1ALE 6t

personaje- sint si oameni destepti, ca Tipätescu ; si oarneni sireti

dacä nu destepti, cum e Catavencu; i oameni prosti, ca Traha-
nache, Farfuride, etc. Apoi, oameni morali, din punct de vedere
al moralei personale, ca Trahanache, Farfuride poate, dar care,
chid e vorba de politicd", devin imorali, sau mai degrabd arno-
rali ; oameni imorali ca Tipatescu, Catavencu, etc. Insfirsit, din
punct de vedere- politic, unii, cea mai mare parte, mai putin.
rsubversivi" ; altii subversivi" in vorbe, cum e Catavencu ; altii,
material pentru demagogia subversivd, ca Ionescu i Popescu (e
o intreagd filozofle in numele ce le da Caragiale acestor doi 1) ;
altii, unelte ale infamiei celor de sus, ca nenorocitul Pristanda ;
altii, materie inertd, ca Cetäteanul turmentat, care nu stie cu cine
sd voteze"... Din aceastä comedie lipseste burghezul" liberal, Ju-
pin Dumitrache i poetul ridicol, Rica Ventureanu, pentru-
ca galeria sä fie complectd.-In schimb, desi nu sint pusi îr
scend, -dar ii vedem si li simtim i pe supremii guvernanti din
capitald, care dau ordine sä se comitä toate infamiile spre a fi
ales _Agamitä Dandanache, pentru a salva pe o persoand in-
naltd", care a pierdut un bilet de dragoste....
Asa dar, tot felul de clase, tot felul de inteligente, iot felul
de caractere,-toti au ceva cornun, prin care sint i mizerabili
pi ridicoli, i 'acel ceva este liberalismul lor, sau, mai bine, noua
stare de lucruri, datoritä liberalismului romin. Iar cel mai mize-
rabil, i singurul, care este umilit la urma urmei in aceastä co--
medie, umi1it pentntcd im reuse$te, este Çatavencu.-Si cine este
Catavencu, care tine celebrul stiu discurs, in .,anul de gratie 1883"
cum zice el ?- Catavencu este un revizionist", antagonistul
revizionist, in realitate antirevizionist, Farfuridi. -Cata-
-hncu, revizionist, in anul 1883 (cind s'a fäcut alegerea pentru
camera revizionistä) simbolizeazd gruparea lui C. A. Rosetti.-
Cel mai infam din piesd este intruparea curentului celui mai In-
naintat, mai democratic, din fostul partid liberal, curentul rosettist.
Si e semnificativ cri el nu reuseste : curentul revizionist, cum se
stie, a fost in minoritate. $i Caragiale terfeleste cu ultima cru-
zime aceastä minoritate invinsd.
$i Inca ceva. Acest dentagogisin" al lui Catavencu, prim
care Caragiale a atacat si a ridiculizat pe C. A. Rosetti, e un
procedeu cunoscut, de care am vorbit aiurea, cind spuneam cä
cine combate cu insistenta »demagogismul", o face cu dorinta
de a compromite democratismul.-Mai observati apoi, ed aceastä
urd, indreptatd cu mai mare putere mai ales impotriva rosettismu-
lui, am vdzut'o si la Eminescu. C. A. Rosetti a fost omul ceI
mai urit de cei din dreapta"....
0 scrisoare perdutd, flind puhlicatä in 1884, in vremea des-
baterilor pentru revizuirea constitutiei, imediat dupd alegerea ca-
merei -revizioniste, este un pamflet de ocazie impotriva eveni-
mentelor la ordinea zilei.
0 noapte furtunoasd §i Conul Leonida fard cu reactiunea
sint din 1879, iar 0 scrisoare pierdutd diu 1884. Va sd zicA, In.

www.dacoromanica.ro
 62 VIATA ROMINEASCA

primele sale qpere, Caragiale lupter exclusiv Impotriva liberalis-

mului. De acum incolo, _opera lui Caragiale nu va mai avea a-
ceasta semnificatie, el nu va mai pomi teribila sa artilerie im-
potriva liberalismului. -Vom vedea irnpotriva cui.-Dar este in-
eresant de observat, cd lupta lui Caragiale excluziv Impotriva
liberalisrnului ro$u, patruzecioptist, revolujionar, inceteard ca
O scrisoare pierduta din 1884, adicd atunci cind vechiul partid
liberal se clesfrinteazd, clnd in partidele politice se face o turbu-
rare 5i un haos, cInd partidele ajung sä nu 5e mai cleosebeasca
mult, cind nu mai poate fit vorba de republicani" 5i de reac-
.tionari", cind Inceteazd, cum am vazut, 5i lupta d-lui Maiorescu
5i lupta lui Alecsandri.-.5i sä se mai observe un lucru : Cara-
siale a criticat liberalismul in aceia5i vreme ca5i Eminesca,
ca5i socialisa- Ce a urmat dupd aceia, nu ne mai intereseazd,
conform planului nostru stabilit dela 'nceputul acestui stucliu, de
a nu merge cu cercetarile noastre decIt pänä la isprävirea pro-
cesului de introducere a culturii sträine, pand la crearea statului
romin modern, care coincide 5i cu destiv-trWa Unire a tarilor
somine,-piind dupd anii optzeci (1881 Regatul ;. 1884 sfarmarea
partidului care a creat Rominia modernd, etc).

Dupa aceasta, satira lui Caragiale îi va schimba obiectivul.

Incepind cu D'ale Carnavalului (1885), urmIncl cu citeva schite
in Convorbiri literare si isprävind, mult mai tirziu, cu acele mi-
amnate Momente, Caragiale va satiriza, In adevdr, mahalaua,-
Dar trebue sd ne Intelegem asupra acestui cuvint. Maludauai pe
care o satirizeazd Caragiale, nu e o categorie sociald,- clasa de
mici burgheji, de mici functionari, care stä In suburbie, 5i ale
cdrei mijloace materiale, ca 5i cele intelectuale, slat restrinse.
Mahalaua, pe care a satirizat'o Caragiale, e o categorie psiholo7
E vorba de mahalaua intelectuald, in care intrd oameni din
toate categoriile sociale, In orice caz din millte categorii sociale :
5i mici burghezi, .5i functionari inferiori,- dar i oarneni hogati,
sus pu.5i, i functionari superiori, i chiar, uneori, odrasle din
clasa nobild".-In 25 de minute, In Telegrame, In Vizild, In
Five o'clock, In Reportaj, in Boris Sarafoff!, In Ultima oara,
in Atmosferd incarcatd, In High-Life, In Cadou, ln Diplomatic),
în Mici economii, nu e vorba de clasa sociald mahala. In aceste
bucati, personajele sint, toate, din lumea mare, dintre nstilpii so-
cietätii", uneori dintre oamenii,- care sInt pu.5i pe ultima scard a
situatiei sociale, i ca rang, í ca avere.
Dar, cu toatä aceastd deosebire de clasd sociald a persona-
jelor, ele fac parte, toate, din aceia5i categorie sufleteascd,-
culturald mai bine, dacd se poate intrebuinta acest cuvint.-Cind
le cetim, toate schitele lui Caragiale slut de aceiati natura, au
acelasi aer, In ele se ridiculizean acela$i lucru. $i acest lucru
-este ridicolul, ce rezuItä din neasirnilarea civilizatiei, din spoiala
,, de civilizatie, din contrastul Intre pretentie i Intre realitate, din

www.dacoromanica.ro
 SEMNIFICATIA SOcIALA A OPERE1 1.1.11 CARAG1ALt 63

arnestecul de civilizatie si de barbarie,--amestec manifestat In

idei, In simtiri, In purtari si in limbaj.
Limbajul, dialogul, este partea esentiala a acestor schite.
Mai intaiu, pentruca ele sint foarte dramatice, -Caragiale flinct
mai inainte de toate un dramaturg,-si in genul dramatic limbajul
rare tot rolul : prin el se zugraveste personajul. $i al doilea, pen-
truca limbajul, prin incoherenta i impestritarea lui, e de ajuns,
el singur sd ne arate i incoherenta ideilor unei societati informe,
in stare de formare, i acel amestec de civilizatii, -redat prin
amestecul de cuvinte vechi i noua, stilcite, schirnonosite, casi
ideile, pe care le reprezinta.
Dar toate personajele schitelor sale fac parte din clasele
-lima, din acele categorii de oameni, care au primit formele noua
§i le reprezinta, le exercita. Burghezimea mica munteneasca, bur-
ghezirnea mare, functionarii mici si mari, etc. etc.-Si
de toate acestea cine este vinovat ? Cine afacut cu putinta aceste
b0.azetarii,
lucruri ?- Desigur, patruzecioptistii, liberalismul. Asa ea, In cri-
tica mahalalei, Caragiale critica tot liberalismul, numai zit nu
direct, ci n efectele sale.- Cu disparitia patruzecioptismului, la
1884, dispare si critica acestui patruzecioptism. Dar efectele lui
tarnin, i critica lui Caragiale, acuma, se indreapta asupra aces-
tor efecte.
Este interesant, cum se oglindeste in opera lui Caragiale
infuziunca civilizatiei- nouä In diferitele paturi sociale. $i aceasta
apare clar, daca observam cum se contagiaza diferitele perso-
naje de limbajul cel nott, simbolul formelor noua neasimilate cu
aclevarat. Aceasta infuzie, de care vorbim, si care vine de sus,
dela conducatori, se face, pe lingä altele, mai cu sama prin politica,
prin propaganda principiilor patruzecioptiste in presa mai ales,-
pi prin literatura cea proasta. 0 noapte furtunoasa c caracteris-
tica din acest punct de vedere. Observati, de pilda, pe Chiriac.
In convorbirea lui cu Nae Ipingescu i cu Jupin Dumitrache,
undo e vorba de afaceri publice, de garda nationala si de cele-
lalte, de izircit", de rezonul la asa motiv", etc., el vorbete in
limbajul cel nou, ridicol. In vorbirea lui insa cu Veta, unde Chi-
Tiac nu mai este un ruaj al statului", unde nu mai este vorba
de afacerile publice, de formele noua,-acolo el vorbeste curat
romineste, si numai ici i colo intrebuinteaza cite un cuvint nou,
ridicol. Aceasta aparitie rail a cuvintelor ridicole acolo uncle
nu e vorba de afacerile publice, este o contagiune! Limbajul
lui Chiriac calla de cherestigiu, se contagiaza de limbajul lui
Chiriac, sergent In garda civica i cetitor al Vocei patriotului
nationale".... Si iata-1 i pe Spiridon. El e candidat de calla,
de sergent in garda civica si de cetitor al Vocei"..,. El vorbeste
curat, clar, deja, a invätat si el citeva expresii dela anturajul sau...
Vorbind de Rica, el stie sa-1 numeasca : persoana In chestie",
persoana Madam Zitei", etc.-E interesant sa comparam pe
Veta cu Zita. Zita a invatat la pension, e o fata romantioasa",
.ceteste romane de senzatie, Dramele Parisului, cite au esit

www.dacoromanica.ro
64 VIATA ROMINEASC A
,
toate le-am edit', zice ea.-Asa dar, ea a venit in... serioasä a-
tingere cu civilizatia". Si limbajul ei este cum il stiti : pamplezir",_
alevua", monserul meu", etc. Veta insä, care se vede cd n'a
invätat la pension, cd nu ceteste romane, care e romantioasa
inteun chip foarte practic,- ea vorbeste curat romineste, casi
Chiriac In ipostasul lui de calfd, dar, casi Chiriac, e contagiata
deja si ea de limbajul nou, presurd ici si colo cite o expresie
nova,- cdci Veta, desi nu face politica, ci gospoddrie in margi-
nea Bucurestilor, sufere si ea influenta anturajului ei : a lui ju-
pin Dumitrache, a lui Chiriac, a Zitei.
Asa dar: Patruzecioptistii au creat pe Rica Ventureanu, redac-
torul" ziarului, pe care-1 ceteste Jupin Dumitrache ; Rica a creat,
prin ziarul sdu si prin discursurile sale, pe Jupin Dumitrache;
Jupin Dumitrache creazd, prin influenta sa, pe Veta.--Pe de alta
parte, aceiasi patruzecioptisti, aducind cultura straind, au creat pe
autorii de mahala si pe organizatorii de pensioane ; acestia au
ereat pe Zita ; Zita creazd pe Veta. Iatd lantul I
Aceastd ch ilizatie", asa dar, strabatind de sus in jos, a
dat un aspect ridicol tuturor claselor,- si acest ridicol este ma- '
halaua, pe care o zugrdveste Caragiale, mahalaua sufleteascd,
recrutatd din mai toate claseie.-Numai boerirn ea de sus, care a
avut vrerne si posibilitate sd-si asimileze, in forma', aceastä
civilizatie ; si täränimea, la care incd n'a ajuns, sau nu ajunsese
civilizatia" aceasta pe vremea lui Caragiale,-numai aceste
clase nu -i-au dat contingent in opera sa satiricd. -Acuma, evi-
dent, aceastä civilizatie" strdbate tot mai jos in päturile sociale :
cu cit strdbate mai jos, cu atita unele päturi sociale de sus pierd
aspectul ridicol, si cu atita alte päturi mai de jos, influentindu-se de
aceastd civilizatie, iau acel aspect ridicol la rindul lot.
Sa ne oprim acum putin, si in treacat, asupra citorva ca-
tegorii de personaje din schitele lui. Caragiale, spre a vedea cum
zugräveste el aceastä mahala", sau, mai bine, ce zugräveste, ce
aspecte au frapat mai mull, ce invinuire aduce el acestei ma-
halale, de ce lucrb, deci, face el rdspunzdtor liberalismul romin.
Insfirsit, cu alte cuvinte, spre a vedea ce sint si cum sint aceste
clase noud, pe care se intemeiazd formele noud, in care träim.
Mai Intdiu, acuma, In schitele sale, Caragiale zugrdveste
.

mai mult rlasa mijlocie,-si mai rar acea clasä zugrävitä in

Scrisoarea pierdutei. Bucati, ea High-life, ca Five o'clock, ca
Telegrame, in care sä zugrdveascd pe stilpii puterii", sint inteo-
proportie redusä. -In majoritatea schitelor sale, personajele slut,
mai ales, functionarii de toate felurile, care formeazd, de fapt, in
mare parte mica noastra burghezie.
Acesti oameni se numesc, mai toti, Ionescu, Georgescu,
Vasilescu, Popescu, Protopopescu, Iconomescu, adica oameni
,,färd stramosi", cum se zice, feciorul lui Ion, al lui Gheorghe,
al lui Vasile, feciora: popei, al protopopului, al iconomului, etc.
Aceste nume sint foarte caracteristice. Ele aratd, mai intdiu,.
joasa extractie a personajelor,- invazia straturilor celor mai de

www.dacoromanica.ro
 SEMNIFICATIA SOCIALA A OPEREt LUI CARA4IALE 65

jos In viata sociala, i apoi lipsa de personalitate iicestor pet-

sonfije, insignifienta lor, caracterul de tutma. Aceste personaje,
rtdicate spre supralbta, slat Osth Imorfa, pe care formeIe no
iasa aceiasi peceti, poeita si vurgard.
Si, mai Intaiu, toata aceasta turma este lipsith de interesA
adevarate ale vietii, umplIndu-si, In chip mizerbil? kolul sufle-
tesc de flinte desradacinate, prin tot felul de Indeletniciri fdra
rost. Iata familia care se zbuciuma sd petreacd o ti, la Si-,
naia (Tren de pdcere), ibucium din care nu profit& decft doar
Madam' Georgescu, care asculta, noaptea pe luna, meauetul lui
Pederaski', cIntat de ofiterul de hdministratie MiSu. Ori, MA, mM
caracitristic, pe adei oameni (De tnchlrial), eare, In lips de Mt-
tva, ie alte evenimente; se miltä din juinatate In juingtate de
an, MIA alegere, in ease i Mai rele dectt celé ande au slat, stfie
sufleteasca ce ulmineata In acea häTie tittmplare a atelor doug
ucoane, chre au hase afatdrea Watt absolut la fel i chre, dupa cé
oftean luni lntregi ca nu-si pot Inchiria caselei invidiind pe toi aceia
care se muta carIndu-si penibil cioburile, siblesc prin a Se mata una
In focul alteia -Aceastä bun* De ththiriat, mai simbOlizeazg
I

apoi i nestabilitatea, lipsa de viata a$ezata, idricncinul rezultat

din Introducerea formelor notia... In altg buthia, Caul disk CA-
ragiale simbolizeaza hceasta lipsd de V.fh/g asezata pri casele
de Inchiriat din Bucuresti i, ca cdtrast, ca Simbol al Vietii
.

asezate de altadata, evoca, cu atita poèzíe, chsa gospodareasca

de moda veche din PIoesti, In care si-a fietrecut copilarit sa
casa lui Hagi hie (observati minnele 1), cu ogrhdä, cu gradina, cu
erdac mare, cu lilieci.
Aceasta patura sociala e apoi $i-proasta. ProStia aceasta,
mai ales, formeaza ohiectivul satirei Iui Caragiale. Atftia amicig
din opera sa, Lache, Mache, Tache, stdpini pe clteva cunostinti
banale i nerumegate, exprimate inteun stil ridicol de incoherent
M Intr'o limba ridicola de frnpestrithta, umplu paginile cele mai
frumoase ale lui Caragiale. Cetiti, de pilda, fnibunhta 0 lacwid.
Prostia aceasta, lipsa de cultura, mahalagismul aceSta, Ca-
ragialc ni-1 arata si sub haina bogatiei. In Five o'dock, barbatia
ti vulgaritatea unor mahalagioaice ordinare se desf4ura Inteun
palat luxuos, plin de obiecte de arta scumpe. Aceasta schitä,
mai mult decit oricare alta, ne arata eft e de usor sh-ti asimi-
lezi partea materiala a civilizatiei, dar clt e de greu S'o asimi-
lezi pe cea suileteasca... Ce n'avem noi 1 Toate institutiile, toate
darurile tecnicii moderne,- dar cine reprezinta acele institutii j
Cine se foloseste de acele daruri 1... Clnditi-va, cif genia orne-
nesc presupune un tren,-si cine, ce barbar primitiv se lafoeste
Inteun vagon-restaurant, In expresul care vine defa Craiova la
Bucuresti...
Aceasta patura sociala e i adinc imorala. CaragiaIe are trei
schite (Cadou, Diplomatie, Mici economii), In care ne arata cum
barbatii i.5i vind femeile, fie pentru bani, fie pentru protectie, care
le aduce tot bani. Si le vind In modul cel mai natural, asa ca
5

www.dacoromanica.ro
GG VIATA RONIINEASCA
41.

am putea zice ca barbaria merge pana acolo, Inca nu sint irno-

rali, ci, mai jos, amnrali,
Aceiag imoralitate, captugta de prostie, caracterizeaza si
presa, acea institutie care este scoala oamenilor maturi, care e
menita sa formeze opiniat publica. (Boris Sarafoff, Sinuciderea
din str. Fidelitä(ii, etc).
Si ace$tia formeaza publicut romin, clasa constienta a tarii,
,tara legalA" I--..Acestia sint clasele noua, create de liberalism!
lata opera liberalismului, masa pe care se sprijina organizarea
statului romln modern 1, -pare a zice Caragiale.
Ain vazut ca, daca in 0 scrisoare pierdutd Caragiale ne
arata pe conducatori, -in 0 noapte furtunoas, in persoana lui
Jupin Dumitrache, Caragiale ne arata pe cetateanul, care formeaza
masa noului regim. Dar Jupin Dumitrache e un orn simplu, el
cunoaste citeva fraze generale ale demagogiei" liberate... El re-
prezinta mai mult temperamentul masei anonime a paturii celei
noua. Iata insa acum, mai tirziu, pe celateanul convcient, pe omul
care se preocupa de toate problernele la ordinea. zilei, pe ace!
care nu-si lä votul de loc in necunogipta de cauza,-pe un orn,
care are puterea eritica de a gasi neajunsurile tuturor partidelor.
E un alegator ideal, un orn care nu-si va da votul, care nu va
delega la conducerea tarii pe orisicine, ci nurnai pe cine, in urma
maturei sale judecati asupra situatiei", ib va socoti vrednic sa
descurce lucrurile i sä conduca cu ghitAcie carul statului... E
,,amicul Nae", eroul din geniala schita a lui Caragiale intitulata
Situatiunea... Amicul Nae nu e nurnai un tip psihic, caracterizat
prin aceia ca, In momentul cind ii nage ferneia,, interesul lui cel
mai arzator este situatia" tarii, ci sf, si mai ales, un tip social,'
tipul mijlociu al cetateanului alegator, care-g spune cuvintul sat
In mod constient.-Da, da ! Toti fac politica constienta acurna,
toti au opiniuni". In adrnirabila, In _geniala sa bucata Atmosferei
&Ica tcata, oricit se cazneste un biet orn pasnic sa scape ieafar
Intr'o zi de furtuna politica, nu poate scapa ne injurat din tbate
partite, cad in toate partite da peste oameni, cunoscuti sau ne-
cunoscuti, care au opiniuni" i care-I injura pentru opiniile pe
care nu le are, ori pentruca n'are opinii...
Desigur ca marele nostru satiric nu e un orn bun.-0 spun
aceasta fara grija, caci sInt convins ca pentru, el aceasta nu e un
blam.-SA ma explic In ce consta rautatea lui Caragiale. Pe Ca-
ragiale, fn opera sa cu caracter social, nu-1 inspira decit rani.
Muza sa este rautatea, vulgaritatea si prostia contemporanilor sai.
$i nu ca vede lucrurileignai rele decit smi, dar el nu vede decit
räul. In opera sa sociala el n'a zugravit decit stupiditatea orne-.
neasca... Dar se va zice : Asa e societatea pe care a zugraviro.
Fiind obiectiv, n'a putut s'o zugraveasca declt rea"... Dar nu e
asa ! Oare Miticii, Georgegii i Protopopegii n'aú nimic orne-
nesc in ei ? Sa fie ei numai prosti, rai si, In cazul cel mai bun,
sterilizati de adevarate sentimente omenesti ?-Arn putea raspunde,
mai Intaiu, ca nu- se poate sa existe oameni, care sa n'aiba ni-

www.dacoromanica.ro
 SEMNIF1CATIA SOC1ALA A,OPERE1 LU1 CARAG1ALE 67

rnic omenesc. In opera cea mai naturalistä ori realista, poate sin-
gura de acest fel, In opera lui Tolstoi, nu e nici un orn nurnai
rat (dupä cum nu e nici tinul numai bun). Apoi, am putea sa
aducem ca märturie oamenii vii, din viata reald. Existä asrne-
iiea oameni, numai rdi, cum ni-1 zugrAveste Caragiale ?
Amintiti-vä de bucata lui Bratescu Inlimplare, In care un
11iticA, un tip de-al lui Caragiale, cu aceiasi mentalitate i stil,
.ne apare ca un om cu sentimente asa de adInc si adevarat orne-
mesti, Inclt, cu nn erou Caragealian, schita lui Bratescu ne scoate
lacrAmi. -Dar BrAtescu are alt temperament ..
}la chiar si Caragiale are o bucatä, o singurd bucatA, In
-care se vede o licarire, cel putin, de bunAtate In sufletul Miticilor
:pi al Ionestilor. E 1nspectiune. In aceastä schitä vedem pe ctti% a
Ionesti si Mitici plini de mila pentru soarta unui easier, care dis- -
pare de frica unei inspectii ce trebuia sä aibä loc adouazi....
Dar s'ar putea zice : ,,Caragiale e un Satiric, i ca satiric
n'a avut, n'a trebuit sä aibA In vedere declt ceia ce meritä sa-
tirizat, deci numai defectele si nici o calitate"... Am putea räspunde
cA, Inteo satira, biciuindu-se defectele Intr'un om rdu, sun In
mai multi, pot IncApea si alte personaje, care sd nu fie rele. Si
am putea dovedi cu top satiricii din lume.
Dar sA zicem cA e asa, ca un satiric nu aduce In scend
declt defectele, decit ceia ce merita despretuit...
Caragiale Insä a scris si bucAti de alta natura, nu numai
satire. A scris nuvele, o drama, etc. Existä In ele un singur per-
sonaj simpatic luat din clasele noud, ori, In general, din clasele
de sus ? Afarri de femeia din Pdcat, care se indrAgosteste de se-
rninarist i care trebuia nurnaidecit sä fie simpatick pentru eco-
nomia nuvelei, si care, IncA, face parte din aristocratie, din chisa
de care Caragiale nu si-a bAtut joc ?
Nu, nu I Caragiale uräste, ori despretueste prea mult clasa
burghezA, clasele nouä, ca sA poatä vedea In vre-un singur re-
prezentant al ei acel gräunte de aura, care se gäseste In orice
Om, de care vorbeste nu stiu ce scriitor. -Dupa cum nu gäseste
nimic bun si folositor In formele noud, tot asa el nu poate ve-
dea nimic bun In indivizii, care sustin i reprezintä aceste forme
notiä.--E1 uräste asa de mult clasa cea nouA, Incit o prigoneste,
cum s'ar zice popular, panä'n pInzele albe, -.Wind In copiii ei
mid, care sint antipatici (Domnul Goe, Vizil4 Daca n'am .sti
cA prin Domnul Goe §i prin Vizitd, Caragiale satirizeazA o clasd so-
Maid, dacA n'am sti cd aceste cloud bucAti sint tot literaturA so-
cialä (si nu psihologica), atunci faptul cA, de citeori Caragiale a
.zugrävit copii, i-a zugrävit cu antipatie, ne-ar ndriLui sA credem
cA marele nostru 'scriitor nu numai cd nu e un om bun, dar e
chiar un om foarte räu, cA, In aceste schite, se räzbunä de ne-
plAcerile ce le-o fi avut de la copii, care, prin neastImparul fi-
-resc al vrIstei kn., nu pot fi decit plicticosi si antipatici, clnd nu-i
iubesti,-Dar nu, IncA odatä : In aceste douA schite e vorba tot
de clasa mizerabilä, pe care o uräste si o despretuqte atit de multi -

www.dacoromanica.ro
63 V1ATA ROMINEASCA

Ba cbiar i BUbicp, sä nu crede.ti ca Aratt.antipatia 1u1 Carag.i-

ale pentru clni : B4bico e copilapd unei inabalagioaice-si ceia
ce-1 agaseaza pe Caragiale e plaeerea mahalagioaicei, exprimat&
prin acele gingäii zaharel"laptic"...

Dar in numele cul se rldica Caragiale impotriva cesteii

lumi noua, creatiune a liberalisluulul? In nurnele cari¡ conceplii
carui sentment ? Si, Iiindca e vorba de o anumita stare Fie lu-
cruri, de d anumita numele carii stall de lucruri,
carii clase se ridica Caragiale, clnd ia biciul sa loveasca noua
stare?
Stiu ca d. Maiorescu a afirmat,- ci o siguranta pbsoluta, ab-,
senta oricrii tendintl politice din cornediile lui Caragia,le :
,Caci pentru orice orn cu inintea sanatoasa, ;ice d-sa, este-
evident cá o comedie nu are uimic a lace cu politico de, partid,
autorul ti ia persoanele sale din lumea contimpoKana cum, este,
pune in evidenta partea comica asa cum a gAseskel i acela5f
Caragiale, care asta-zi i bate joc de fraza demagogica, 4i-ar-
fi balut eri joc de 4lic si tornbatera $i 4i va bale joc mine de.
fraza reactionara...".
Lucru, pe care 11 spune i d. Gherea, clnd, banuind lui Ca-
ragiale lipsa unui ideal innalt", care a fi dat operei sale o mai
mare valoare, -declara ca : d. Caragiale e indiferent In ma-
terie politice 2.
Daca e ,indiferent In materie politica," atunci pentruce Ca-.
ragiale n'a satirizat macar o data, o singura atitudine reactio-
nara ?-D. Maiorescu zice ca ,eri Caragiale si-ar fi batut joc de-
islic i tombatera",... Vedeti, aid e vorba : eri Poate ca ,eri'
si-ar fi batut joc de islic si tombatera, daca ,eri", clnd Inca nu
se introdusese liberalisruul, Caragiale ar fost nemultunrUt de-
islie si tombatera j (lac& poate, ar J1 sperat si el in viitorul li-
teralism, Dar e vorka de wazi", clnd s'a Introdus liberalisrnul
si clnd acest libetalisrr avea un adversar, pe r-estul i1icu1ui ii
al, tombaterei de ,eri'l... ,Azi"2 Caragiale nu si-a batut joc decit.
de demagogismul" liberal,.. ,Eri," azi" i mine" ale d-lui
Maiorescu n'au alt rost declt sa Incurce chestia I...a.
Si apoi,-i In acest moment ma mir mai mull de d. Ghe-
rea, -e cu putinta ca tocmai un orn de impresionabilitatea, de vi-
oiciunea, de inteligenta extraordinara a lui Caragiale sa n'aiba
nici o opinie asupra vietei sociale i politice din tara sa ?-Cum.
1. Crit;ce, 11, p 180.
2. Studii critic, 1, p. 363.
5. Eu admit, doaltinintreled, cii dneva poate combata azi", adica in
aceia§i vrique, i revolotionarismul i reactionarlsmul, cum s'a Incercat,..
fora mt renpasca, V. Alersandri.-Dar aturici acel care satirizeaza e un ,,mo-
derat", t¡ti aceacta e o atitudine politica bine definita, care-si gase§te §i ea-
satiricul Intenn revolutionar, sau Intent' reactionar-Scedrin, in mare pat tt*
din opera sa satirica, a biciuit moderautisinur.

www.dacoromanica.ro
 SEMNWICATIA SOC1ALA A OPEREI LUI CARAGIALE 69./

cind si cel din urrna contopist isi are ,solutiile' sale,. un om cu

-co -atit de intensa viata intelectuala, ca marele nostru scriitor, sit
-nu aiba niti n opinie In aceasta materie ?
Ca marele nostru satiric n'a lose indiferent in materie po-
Mica', ca, daca n'a avut ,un innall ideal', burn zice d. Gherea,
adica un ideal revolutionar, a avut totusi un ideal,-idealul con-
servator, poate reactionar, cred cä am aratat in cele ce preced.
Mai important este sa ne intrebam, (cum am facut si cind
a fost vorba de Eminescu, etc.) de uncle izvoraste conservatis-
mul lui Caragiale, ce interese nesocotite ori ¡ignite, ce dureri vor-
besc in satira sa ? Interesele claselor de jos, ori interesele boe-
rirnii vechi? Caci aceste clase extreme, dela baza si din virful
piramidei sociale, au lost jignite de noua stare de lucruri-, care a
favorizat clasele dela mijlocul piramidei) ca sa ispravim vrba
tot cu aceasta banala comparatie.
Raspunsul nu e asa de usoor de dat, ca In privinta lui E-
rninesar si a celorlalti, de oarece aici nu mai avem de a face co
teoreticiani, ci cu urrartist ohiectiv care satirizeaza, dar care
-n'are cum arata in numele cui anume satirizeaza.
Am putea sa parasim opera sa si sa gasim un raspuns in
activitatea sa politica. Dar nu acesta poate II sistemul nostru,
caci voim sa ne intemeern mai ales pe scrisele autorilor. $i de
alimintrelea, Caragiale n'a avut vre-o activitate politica pronuntata.
El a fost clndva, in vremea ce ne intereseaza, junimist, dar aceasta,
daca ne arata atitudinea sa po/itica, anti-liberala,-lucru ce-1
cunoastem din opera analizata mai suk-nurne poate spune nimic
In privinta intereselor sociale ce au vorbit in satira sa, caci, intre
junimisti, cum am vazut aiurea, pe lInga reprezentantii claselor
boeresti, au, fost multi, care reprezentau clasele de jos, lovite
de noua stare de lucrttri, si care au fost atrasi de junimism nu
clin pricina solutiilor economice ale junimismului, ci din pricina
criticii ce o Mcea junimismul starii nouh de lucruri. Intre ace§tia
am vazut ea a lost si Eminescu....
Caragiale, cindva, dupa. 1890, a cochetat putin cu socialis-
mul. Mi se pare ca a tinut si o conferinta la clubul socialist din
Bucuresti. Aceasta ne-ar spune ceva ; Intelectualii de dupa 1880,
reprezentanti ai intereselor claselor de jos, stim, au lost ori ju-
nimisti ori socialisti, cum am aratat mai sus.-$i daca junimis-
tul Caragiale a oscilat un moment spre socialism, poate am putea
avea dreptul sa cancludem ca el a fost un junimist de eategoda
d doua, de categoria lui Eminescu. La aceasta incheere ne-ar duce
§i faptul ca Caragiale n' facut parte nici din clasa boereasch,
(ca d. Carp), nici din cea a mandarinatului profesiunilor liber'ale
(ea d. Maiorescu),...
Dar avem o dovada, indirecta ce e drept, chiar in opera sa
literara, ca marele nostru satiric face parte din categoria Eminescu,
dintre intelectualii indurerati de rnizeria claseloE de jos si, IQ spe-
cial, a taranimii.
Cariera literara a lui Caragiale se imparte in trei perioaft :

www.dacoromanica.ro
70 V1ATA ROMINEASCA

Intaia e a Comediifor, In care ataca liberalismul. A doua, de care.

inca n'arn vorbit, e a Ndpastei, a ,Pdcliei do ra$ti §i a nuvelei
Pdcat, A treia, a Momentelor etc., cind satirizeaza mahalaua, pro-
dus al liberalismului.-zAceasta opera Intreaga se poate clasifica,
apoi, In doua categorii : In perioada Intaia i a treia Caragiale e
un scriitor satiric; In perioada n doua, e un scriitor tragic.-Mal
departe: ca satiric, Caragiale. Et un picfor de moravuri ; ca tragic,
un pictor de stari sutlete0, cu alte cuvinte, satira sa e sociala,
tragedia sa e psihologica.
In Ndpasta §i in Pdcat, personajele sint luate din clasa
taraneasca. Niciodata In opera sa tragica el n'a luat personaje
din clasele notra, din mahala.-In operele sale satirice, dim-
potriva, niciodata n'a luat personaje din clasa taraneasca.
Aa dar, Caragiale nu si-a batut joc nicroclata de taranime;
iar clad a scris tragedii, niciodata n'a crezut ea mahalaua me-
rita onoarea de a servi ca material pentru tragedie,-pentru sen-
timentele puternice, grave, serioase. Aceasta onoare a facut'o,
numai clasei tarane§ti, nici macar celeilalte clase nobile", bo-
erimii.
Acest lucru, singur, Inca ar fi de ajuns, poate, sa ne arate
fncotro a fost indreptata simpatia lui Caragiale, In numele Clair
a, caror oameni adevdrati, a facut el pr6cesul claselor celor
noua...,
Dar nu e numai attta. Acest orn, care, am vazut, nu ne
apare ca un om bun, clnd e vorba de clasele noua, care nu a
putut vedca, ca Bratescu-Voine0, acel graunte de aur" In.
exemplarele din acele clase,-cind e vorba de Wartime, si
numai atunci, II vedern- Intro atitudine de simpatie pentru tipu-
rile sale,-In D. Goe, in Vizitd, etc. se §tie cu cita antipatie
zugrave§te Caragiale pe copii, pe mame, raporturile Intre copii
§i mame, din clasele ce formeaza ahalaua".-Cetiti Insa In-
ceputul nuvelei Pdcat :
Ua bäetan voinic-barba deabia-I mijqte, §i sub cáciula de oae
pärul cret §i des... §i ni§te ochi bIlnzi-§i mintos fink. Cind a plecat.
de-acasá sä meargi la Bucure§ti. p'atItia ani in §coli, mama lui,-de
treaba femee! -l'a särutat de-atitea ori, t-a potrivit pärul, I-a netezit cii-
dula i tar l'a särutat §i i-a zis :
Nitä, marná, te duct frumos i sänätos: si-ti ajute Dumnezeu pi
Maica Domnului sä-mi vii Inapoi tot a§a 1"
cit era de curninte bätrinica, nu s'a mai putut stäpini.... a bi-
run) plinsul. De multe ori a dat el sä piece, §i ea l'a rinut sä-I mai
mingle Ina.. etc"'.
Ce departe sintem de toate personajele §i Intimplarile din
Alomentel Ce lume deoseblta aici 1
De sigur, Caragiale nu idealizeaza pe Omni, Nu toti stilt
buni, dar chiar cind stilt rai, sint oameni adevarati. Dragomir
din Ndpasta e un asasin,-nu-i vorba, un criminal pasional t -
Realm din Peicat e o fiinta crucla L.. Dar nimene nu e ridicol E
1 Nuuele, Pavestiri, ed. Minerva*. p. 41.

www.dacoromanica.ro
 SEMNIFICAT1A SOdALA A OPERE1 LU1 CAR AGIALE .71

Caragiale n'a gAsit, n'a vAzut, nu l'a leisat inima sA vadA ridi-
colul In viata tArAnimii, -cum n'a gAsit, n'a vAzut, nu l'a lasat
inima sA vadA ceva omenesc in viata claselor noul,.,
Dar sA mergem mai departe.
Si In Neipasta i, i mai cu sama, In Peicat, Caragiale pune
fatA'n fatA tArAnimea cu clasele orasenesti.--C1nd toatA societa-
tea" dintr'un orAsel, senatori, magistrati, of teri, burghezi, lsi fac
o placere proasta si crudA din scAlimbAturile neruOnate ale per-
versului vagabond orfan, In vristä de vre-o opt, nouA ani, Mitu
Boerul,-numai o tArancA bAtrinA, care e'n rindul intaiu al spec-
tatorilor, rusinatA de refremul pe care copilul i-1 aruncA ei cu o
intentie diabolicA, Isi cauta loc sA scape de privirile Intoarse
asupra-i" si, singurcl ea, plina de milA, se 'nchinA si zice de-
pArtIndu-se :
- Cine stie ce pAcate ! SA fereascA Dumnezeu pe orice
copil".
$i pe clnd oamenii de societate", lacomi de acest specta-
col infam, IncurajeazA pe micul pervers : - Domnul senator 11
trateazA cu cafea si rom. Alt amic" II Imbie Inca cu un OM-
rel.., si Inca unul..."-numai un preot de sat, popa Nita. ,cu.
pumnfi Inclestati se sui pe trotuar si apostrofA, cu accentul celei
mai mari indignari, pe cei ce rldeau :
-1- E pAcat, Domnilor ! gInditi-vA ! Crestini L.. Frumos t....
Mare pAcat ! "'
...Si popa Nita, sA se bage de sama, nu stia Inca cine e
Mitu Boerul. El aflä mai ttrziu 2.
Dar mai este un lucru, atit In Napasta cit si In Neat, un
lucru, care Ii stA la inimA lui Caragiale, cAci 11 utilizeazA In am-
bete bucAti si 11 prezintA cu multA insistenta si cu o indignare
abia continuta de obiectivitatea ce-i impun conditiile artei. E
vorba de justifia celor de sus fata cu taranimea.
In Momente, unde e vorba de clasele nouA, chid atinge justitia,
ca In Boris Sarafoff, Caragiale numai o ridiculizeazA... Ce-i pasa
pare-ca, de chipul cum se face justitia intre clin$ii, cei din ma-
hale.... Clnd e vorba InsA de tAranime, Caragiale nu mai rlde...
Cine n'a tremurat de indignare, ori n'a plins de milA, la
Näpasta, de suferintele bietului Ion nebunul, o victima a unei
erori judiciare, cAruia i s'a smuls prin bAtae, la instructie, mAr-
turisiri neadevArate, care l'au dus la ocnA si la nebunie ?
Dar In Bleat Caragiale insistA pe Iarg asupra injustitiei
justitiei, chid e vorba de Omni, fAcInd o amarA critica socialA.
Si, In acelasi timp, arAtind imoralitatea si venalitatea justitiei lor,
celor din oras, fata cu cinstea si omenia celor dela sate, mai
arata Inca odatA, si prin aceasta, infamia celor de sus fata cu

i Nuvele, Povestiri. p. 31, 32.

2 Si se compare acest preot, preatut de sat, cu popa Pripici, din
0 serisoare pierdutd, cu popa Petcu, din Art. 214, pre* de oraf.

www.dacoromanica.ro
 72 VIATA ROMINEASCA

..kcei de jos, ii mai arata Inca odata antipatia sa fata cu unii *i.
simpatia lat4 GU ceilalti.
Si, In adevär, pe dud nopa Nita face o fapta buna §i mo-
Talä, stringind baetul depe clrunnuri, ,societatea buna" din ora*,
,privata de o placere", gasete in procuror, privat §i el de a-
ceasta placere, unealta prip care sa se rpbune impotriva popei
-ca le-a rapit aceasta distractie... Si procurorul, in nurnele legii,
ra*tindu-se la popa, ea pe ce sa scape" pe Mitu de... abu-
zul ce-1 facuse popa de a-i... rapi libertatea de a mud beat sub
110 gard, daca cumatrului Cutiteiu, orn cunoscator cum stau lu-
rurile la tirg, nu i-ar 11 venit buna idee de a Invata pe papa
.sa corppa prin bani integritatee procurorului care, nu numai
-ca se moae, dind procesului verbal o alta incheere, in favoarea
popei, ci tine i un discurs, la masa, laudind caritatea acestui
am de bine", popa... (Mai tirziu, procurorul acesta devine pre-
fect, reprezentantul, deci, in judet al puterii centrale, al statului
romin modern I)
Dar in. aceasta nuvela, Caragiale innegrqte pe conduca-
tori cu tot negrul paletei sale, numai ca sa faca cit mai teribiI
contrastul 1ntre omenia celor dela tart §i infamia conducatorilor.
Lui Caragiale nu-i este de ajuns ca procurorul e alit de vulgar
venal ; el mai introduce in nuvela si pe politaiul orawlui, care
e un escroc la : Cind preotul se duce la prefect (fostul procu-
ror), pentru a-i cere un serviciu §i cind le§ina-politaiul, In 4

timpul le§inului, ii fura din buzunar punga cu bani... cu banii, pe

care preotul ii adusese ca sa cWige favoarea prefectului.-Daca
din punct de vedere artistic, aceasta ingramadire de infamii poate
11 un defect, -§i o lipsa de realism,- apoi din punct de vedere
al conceptiei sociale a lui Caragiale, ea e foarte interesanta, foarte
caracteristica §i foarte eloquenta
Relatia aceasta dintre clasele de sus si taranime,-antipatia
pentru cele dintiiu i simpatia pentru cea din urma,-Caragiale
le-a exprimat i direct, o singura data, in nnicul sail articol po-
litico-social, din care arp mai citat, Politica $.i Cultura :
,Aceastä lume de strinsurä [clasele de sus] mi§uni ad d'asupra
enui element etnic hotärit. Sub tot acest Babel, existä o limbi romi-
neascä, care-si are geniul ei ; sub toatä aceastä vultoare ve§nic mirä-
itoare, exista un popor statornic, care-§i are calitätile .§i defectele lui
socifice, bunul lui simt, o istorie plinä de suferinte, nevoi, simtlri §i
gindiri proprIi1.'
Inca odata: din viata acestui popor a extras el tragedia, din
vinta ,stnnsurii" comedia vietii romtne§ti.
Amintesc, In treacat, i cele spuse de Caragiale acum, In
1907", in bro§ura sa, in care da ca solutie desflintarea starii
actuate §i chernarea tarii ca sa spuna ea ce vrea,-iasa ce-a
ei din vointa ei...
1 Momenta, 8te. p. 321
..

www.dacoromanica.ro
 SEMNIFICATIA SOCIALA A OPEREI LU1 CARAGIALE 73

Djn toate acestea, la un loc, se pare a am avea dreptate,

AdacA am conclude cA junimistul Caragiale a satirizat, In opera
tsa, noua stare de lucruri, micat de ,suferintele §i nevoile` cla-
elor de jos, mai ales ale tArAnimii.
...Mai ales ale tArAnimii, cAci mica burghezie din Mun-
tenia, mai ales din orwle Jevolutionareg Bucure0 i Ploeti,
.a fost un instrument In mtnile patruzeciopti§tilor §i a cApAtat ime-
diat §i ea fizionomia *i atitudinea moderml, w cum apare In
:schitele lui Caragiale. 1
$i, poate, din cauzA cA l'a durut inima mai cu saml
-de tArAnime, care pe atunci n'avea de suferit dela Evrei, §i nu
de mica burghezie, poate din cauza aceasta Caragiale n'a fost
.antisemit... DacA nu cumva din cauza, oi i din cauza CA,
.acestei puternice inteligenti antisemitismul i-a repugnat ca o ma-
nifestare instinctivA, aproape zoologicA ; cA acest nobil intelectual
41'a voit sA aibA nimic comun cu bAcanul din colt, cum se zice,
lurios cA e concurat de Evreii mai aprigi In lupta pentru traiu.,,
E inutil sA mai facem aici aprecierile noastre asupra atitu-
Zinii ce a avut Caragiale In fata evenimentelor istorice, care au
transformat Romlnia,-cAci n'am face cleat sA repetam ceia ce
am spus despre Eminescu §i despre socialiVi.
Caragiale, cni aceVia, reprezintA critica socialA extremA a
iiberalismului, fäcutä In numele celor mici ..,i obijduiti de for-
anele nouA.
G. Ibrilleanu

1 0 altM de mkt( burghezie, rilmasil In stare mai patriarbale, pen-

trocit a rArnas departe de influents Bueurettilor, zugrliveqte Sadoveauu din
Filticeni In opera sa. -

www.dacoromanica.ro
LA HORA.

- BAdisor cu pArul nins,

Printre fete ce te-ai prins ?
- De clnd lurnea-s buni vecini
Trandafirii lInga crini.!

- Printre fete ce te 'ncurci,

Cind de-abia te tii pe furci ?
- Lupul pArul s'a schimba,
Jar nAravul, ba !

- Fost-ai, lupe, cind ai fost,

Azi la horA tu n'ai rost I
- Nu vA fie cu banal,
GrAp si eu unde-am arat !

CUMPANA.

A mortii cumpAnA si-a vietii

SortitA. dragA, ti-a fost tie,
CAci dacA ochii tAi omoarA,
Gurita ta din morti Invie.

SA nu-mi mai spui dar cA-i o sagA,

Ori numai toanA de poet,
Dorinta mea sA mor odatA
Ca sA pot 01 iar lnviet !

www.dacoromanica.ro
 VIATA 110311NEASCA 75

CE-I AMORUL ?

Cc-i amorul ?---Dulce vraja

Tine calea tuturor
$i ne 'ntinde, cu otrava,
lin pahar ispititor.

Sa fugim ?... Insa puzderif

Ne impresura vrajmasii :-
Vin din spete toti stramosif,.
Catra ea ne trag urmasii.

TN GARA.

A sunat a treia oara,

Gata-i trenul ca sa piece
Lisa dorul meu de duca
Nici un tren nu-I mai Intrece.

Ori de citeori spre dInsa

Plec la drumul meu cel lung,
Dorul meu tot creste, creste,
Parca n'am sa mai ajung !

EPILOG.

Gura ei de cit izaharul

Mult mai dulce mi se pare,
Mijlocelu-i m'ameteste
Ca Jamaica cea mai tare

5i i-i ochii mult mai limpezi

De cit apa.-Epilogul?...
Voi lasati ma in pace
Sa-mi prepar In tihna grogul!

www.dacoromanica.ro
.9,11 VIA TA ROMINEASCA
il."4'

ROMANE.

Pentru ce roman sa fie

Detorata doamna Stea?
Cite face-nu le scrie ;
Cite scrie-nu-s de ea r

STROFA.

Dintii ei sint versur; albe

Ride ea ?-parca scandeaza ;
Jar gurita-i strofa 'n care
Buzele rimeaza.

EU MT.._

Eu cint iubirea sanatoasa,

Sflr§itul ei, i cum incepe ;
Copi n'au r um ma 'ntelege,
Batrinii nu m'or mai pricepe ;

Iar tu, ce zbori prin lumi albastre,

Luat pe-aripa poeziei....
Nu ma cata 'n abecedare,
Nici In bugetu-Acaderniei 1

Gh. din Moldova.

......,../.......a...»

www.dacoromanica.ro
 industria $i Igiena
Pana tn attinri timpii Igiena industrialh, aceasta ramura a 14

Medieinei, eminamente sociala, tsi gasea putinele 'si singurele e- _

lemente de informalie, In observatiunile medicale ale unor me- -
dici practiciani celebri sau obscuri, observatinni culese In dife---
rite epoce.
Observatinnile aceste izolate sau groate, concernind tine-
ori cazuri spondice si semnalate numai din cauza gravitatei Si I-
a Jraritatei Ior iar alte ori concernand un Intreg de cazuri ase-
manatoare, care atrasese atentiunea medicului, toate aceste ob-
servatiuni au servit ca fundament vulgarizatorilor mad ai Igienek -
profesionale.
$i daca n'am aminti de un Fourcroy, de un Ramazzini,.
ci numai de aotori recenti ca Layet, Proust, Naptas, ne-ar fi r.
destul pentru a arata cam cine au lost aceia, care au ilustrat o-
pera de vukarizare de care am vorbit mai sus. Utilitatea trata-
telor lor clasice e mare, caci enumarand malactiile profesionak,.
cu cauzele for si modul lor de *venire, attt patronii cit i lu-
cratorii ar fi luminati asupra unui pericol existent sau care ar,-
putea surveni, cind indolenta unora sau ignoranta altora nu con--
Stitue o simplä fictiune ci realitatea.
In Wile civilizate s'a tinut sama de avertismentul pe care
oarnenii stiintei l'au dat sus si tare, si nu putine au fost cazu-
rile clnd, In industriile cele mai nesanatoase, conditiunile igienie
au fost ameliorate din initiativa celot interesati.
Acolo, odata cu progresul ideilor dernocratice s'au ivit dia
ce In ce mai mare mhsura i preocupatiunile mai mult sau mai
putin umanitare, In ce priveste viata lucreitordor în atelierede
stabilimentele industriale.
Aceste preocupatiuni n'au fost numai ale medicilor, ale oa-
menilor obisnuiti, prin Insäi profesiunea lor, sa vada mai mult
si mai des, atit accidentele de inunca cit i maladiile profesio-
nale, care decurg In mod natural de conditiunile in care se face -
munca, de felul traiului lucratorilor In ateliere i fabrici.
Nu, acestea au lost si preocupatiunele diferitelor parlamente
ale. Europei si ale Americei, ale tuturor tarilor, care nu sulk de -
fobia socialismului.

www.dacoromanica.ro
 78 VIATA ROM1NEASCA

Ast-fel toate tärile industriale au adoptat succesiv legi pi

regulamente destinate a protegui munca, atit a femeilor si a co-
piilor, cit si a lucrAtorilor adulti. Pentru aceasta n'am cleat sa
citez legile din 1874, 1892 si 1893 In Franta ; 1877 in El-
vetia ; 1878 si 1891 in Anglia ; 1881 in Suedia ; 1882 si 1890
In Rusia ; 1883 si 1891 in Germania, 1884 si 1885 in Ungaria
si Austria, 1886 In Italia, 1889 in I3elgia, si Olanda i 1892 In
Norvegia.
Si tocmai din operele de igiend industriald, care si ele nu
erau cleat rezultatul unor observatiuni personale, legislatorii s'au
inspirat In legiferdrile lor ; acolo au gäsit enumerate cele mai
rdspindite insalubritäti in ateliere si uzine, acolo au gäsit i md-
surile profilactice, care se impuneau.
Daca aceste mdsuri cum ar fi curatenia localurilor, ventila-
,rea, indepartarea pulberelor ; a gazelor i vaporilor toxici, inter-
zicerea de a minca In ateliere,. purtarea unor anumite vestminte
In timpul lucrului i obligatiunea de a instala vestiare si lava-
bouri, pentru a asigura curatenia individualä, dacd aceste mdsuri
ar fi riguros si de toti observate, cu drept cuvint zice Chante-
- messe, ele ar produce le.) lmbundtAtire extraordinard a sänätätei
lucrAtorilor. Iar in cea ce priveste profilaxia tuberculozei cu deo-
sebire, aceste tnäsuri ar realiza cea mai mare parte din cea ce
putem astepta In tirnpul de fata dela Igiend.
Ar fi de ajuns a mai addoga un mic numär de masuri par-
ticulare industriilor cele mai periculoase, pentru ca si acestea
sä fie asanate in cea mai largd mäsurd.
In Wile sträine, capii industriilor mari au cedat cerintelor
imperioase ale Igienei, iar progresul, care s'a realizat in aceastä
, categorie de stabilimente, e considerabil. In schimb Insg, nici a-
colo, rezistenta micilor patroni, care slat de altfel destul de nu-
inerosi, n'a fost completamente inlaturatd, din mai multe cauze
1, Pentru aceastä categorie de patroni, cea mai mica chel-
tuiald se pärea Impovordtoare, neputindu-se transforma acele ma-
ghernite, care serveau de atelier sau fabricd, ci si de locuintd
proprie, ba Inca uneori se mai gäsese i alti locatari. Al 2-lea : insa-
lubritatea atelierelor vecine e la fel, asa cd toti n'au sä se teamd
de nici o concurentä si al 3-lea : stabilimentele de aceastä cate-
goric sInt prea numeroase, pentruca inspectorul sä le poatd con-
troIa destul de des, luind contra lor mäsurile, pe care impreju-
rarea le dicteazd, asa cd neputind lovi in toti, constiinta Il im-
piedicd de a lovi numai Intetuni.
La intrebarea fireascd ce trebue sä faci in acest caz : De
-ce guvernul nu intreDrinde o actiune judicial-A contra tuturor de-
liquentilor", iata ce rdspunde Chantemesse et Mosny. Il est per-
,rnis de penser que c'est parcequ'il sent que personne ne le sou-
tiendrait jusqu'au bout dans cette lutte, ni les ouvriers, ,dont il
prendrait la ddfense en troublant leurs habitudes, ni les juges,
ni l'opinion publique, ni mérne l'unanimité des hygidnistes t Car
hygine industrielle nous enseigne bien que les prescriptions
9

www.dacoromanica.ro
 INDUSTR IA SI IGIENA 79

iriolées ont pour but de protéger la sauté des ouvriers contre telle
-43u telle insalubrité, qui c'est produite, et peut se produire, clans,
telle ou telle circonstance, mais quant l la fréquence ou .4 Ia
..gravité du peril que court de ce chef une population quvriere
cleerminde, voila ce qu'il faudrait alléguer pour justifier des me-
-sures codrcitives".
Ast-fel sint conditiunile, in care se gasesc cele mai multe
indusWi din Europa si din continentul nou, in ce priveste sta-
zea lor igienica i raportul lor cu statul din punctul de vedere
al legiferarei igienei. Si apeasta e judecata oamenilor stiintil, a
autoritätilor medicale, in ce priveste imposibilitatea, oare-cum re-
lativa a statului de a lua masuri absolut coercitive.
La noi insa, industria de-abia incepatoare, e Inca in fasä ;
-statul cautä s'o proteaga, dar de datoria statului e sa proteaga
odata cu industria 1 sändtatea si viata lucratorilor i viitorul ur-
znasilor.
La noi, industria mica sau situatia micilor patroni nu e de
loc la fel cu aceea a industriasilor de accias categorie din strai-
natate ; la noi nu se realizeaza nici una din conditiunile aratate
mai sus. far in ce priveste conditiunea Ill-a cu. deosebire e reme-
-411abild, caci nici unul din, patronii mari i mici n'ar putea scapa
de subcontrolul apropiat si cit mai continuu al inspectorului, avind
tn vedere numarul relativ restrins al atelierelor i stabilimentelor
tnoastre industriale.
In acest stadiu incepätor al industriei noastre, statului li in-
.cumba da o,-ia a legifera i supraveghea, r legifera i complecta
.1kgile i regulamentele sale, pe rnasurd ce noui rele, ce noui pe-
(aicole se semnaleaza.
A Ingradi functionaiea industriilor cu toata garantia oece-
sarä pentru patron de o parte, pentru lucrätor si restul societätei
4de alta, trebue sä fie o preocupare, a carei executare, niciodata
Lim se poate lasa de azi pe miine, i lucrul e mai usor, cum am
acum de cit mai tirziu.
Läsind la o parte aceste consideratiuni; voi cauta sä pun
La lumina un punct de, o mare importanta igienica-socialä, punct,
care a constituit un cap de acuzare, ce ni s'a adus, in urma ra-
portului 1naintat Directiei generale a Serviciului sanitar, asupra
labricelor dintr'un oras industrial.
Ast-fel, despre una din fabrici, ziceam in acel raport : In pri-
Tnul rind tin a reproduce o nota caracteristica din regulamentul
interior al acestei fabrici i anume : lucratorii sint tinuti a se
-supune si la ore de lucru suplimentare daca trebuinta va cere,
ventru care se va plati in proportia tirnpului intrebuintat.". Tar
mai departe ziceam : Logic,- si omenesc ar (i ca, pentru un sur-
plus de munca dupa cele 11 ore reglementare, surplus, care re-
clama o indoitä energie ca i o indoita sleire a fortelor individu-
lui, plata sa se faca .dupa un tarif mai ridicat, abstractie facind
tie alt-fel de faptul ca acest articol de regulament asa cum e el
alcatuit, constitue asa mi se pare mie, un atentat la libertatea
tindividualä".

www.dacoromanica.ro
80 VIITA ROENirki

De retinut e a la Ace& tabrick 1n harnirul celor 60-70*

lucratori,-intrau si 7-8 minori (adici cobii !titre ,14 -16 sani).
Iar lh o altd fabricfi ae Aceasi categorie, ciâm din regulh-
mental ei § 2f, care sung : ,Cfnd interesul b va are, i)toprle-
tarul fabricei are dreptul de a face sa lucreze atit e tinipub
normal ore lucru cat si th Liléle de tuinc i Sgrbatori, pen--
fru care li se va plati salami obipuit. Toff lukrAtóri sint.
obligati, fara céa mai mica Impotrivire, a se supune AcestO
dispozitiuhi etc. etc.' Si aci intre cei 46-56 lucrafori erau 4
minori.
Pentru cl am semhalat &le maii e sus, Am lost aeu-
zalf cä inf-am deprsit atanfiunea mea de medic anchetor, ocu-
pindu-ma de chestiuni, care nu ma privesc, iar oamenii, brie-
teni ai altor interese, decft cele hle societatei Mari, eau acuzat
pentru acest act, de socialism1. de anarhism, m-au denuntat ca ura
orh, care mN folnsesc Je medicind cd de un pretext, neurmarind.
altcevh decit rasturnarea actualei alatuii sociale 11...
Cu alte cuvinte ridicind In tail la noi chesfiunea Jimitäreil
durafei muncei In industriile insalubre i oprindu-ma fa o so-
lutie logica, am facut un act neViintific, sau am fatuf un átr
anarhic ? Sa vedém.
De foti gienistil e admis in chip irefutabil, cX oboseálan
surmenajul au o reala i insemnata influenta asupra dezvoltareL
pi gravitatei maladlilor profestonale.
Oricum, aeste maladii slut mai putln frdfuente sl mai be-
nigne in stabilimentele unde durata muncei e redusa si uncle, re-
pauzurile slut bine stabilite. Nu rare ori se vede In atelierele-
insalubre o durata de lucru superioata celei ce se observa Irk
cea mai mare parte a celorlalte ateliere.
Anumite legislatiuni straihe prevad in mod expres cazul izi
dau drept guverhului ca sa intervina. Astfel articolu1.120 din Ce-
werbeordnung german suzla : O deciziune a conSiliului lederali
poate, Pentiu industriile, In care durata exagerata a zilei de lucrrk
compromite sanatatea fucratorilor, sa determine durala, Inceputul,.
sffi§itul zilei de Iucru î repauzurile de acordat ; acest cdnsifiu,
poate sa formuleze ordonantele necesare /a aplicatiunca acestor-
prescriptiuni.
La noi, dupa cum am vazut mai sus, la acela regim de
munch, la aceleai conditiuni de lucru slot supu0 si copii de
14-18 ani i adulti ; statul nu poate legifera zic unii, iar mie-
nu-mi e dat sA ma amestec In aceasta parte. Sfatul nu poate le- -

gifera, lar fabricantul legifereaza ca-n Turcia primitiva, re-

glementeaza riguros conditiunile de munca. Fabricantul e t el pu-
ternic, deci, iaräi la raison du plus fort est toujours la meilleure".
La congresul de lgiena si Demografie dela Buda-Pesta, din
1895, Roth a schitat In linii generale reglementatiunea rationala
a igienei muncei, iar ideile lui Roth au lost primite cu tot en-
tuziasmul necesar. lata motiunea adoptata de congres i expri-
'nand ideile marelui igienist :

www.dacoromanica.ro
 INDUSTRIA SI IGIENA 81

1) Durata muncei trebue sä fie cu atit mai scurta, cu clt

ocupatiunea profesionala este mai periculoasä sau exige mai
multa sfortare fizica sau intelectualä.
2) Durata muncei trebue sA fie cu atlt mai scurta, cu cit
organismul lucratorului e mai putin desvoltat §i ofera o mai
mica rezistenta.
3) Trebue sä se interzica femeilor §i lucratorilor tineri
orice lucrare, care necesita sfortari corporale mari, profesiunile
unde sänätatea lor poate sä fie compromisä prin substante toxice
sau materii cuprinzind multe pulberi, §i acelea, care cer o aten-
tiune specialä §i. sustinutd.
4) Trebue sä se Intincla protectiunea, care se oprqte acum
la adolescentii de 16 ani (e vorba de Germania) pänä la acei
care au mai putin de 18 ani.
5) Munca zilnicA nu poate dep4i o anumitä durata, chiar
dacA nu exige nici un surmenaj fizic sau intelectual §i nici nu
prezintd nici un pericol serios.
6) Daca s'ar fixa un maximum de ore de muncA, durata
de 10 ore pe zi ar corespunde In general la conditiunile actuale,
o durata mai lungA nu e de dorit nici In interesul lucratorilor,
nici In interesul patronilor.
7) E absolut necesar ca lucrAtorii tineri sä aiba In timpul
muncei lor, pe IMO repausul dela prinz, intreruperi regulate §i
controlate dimineata §i. dupa ameazA. i ar fi de dorit, ca acest
repaus sä fie intrebuintat, pe clt e posibil, la exercitii gimnastice
§i mi§cari, mai ales in fabricele, uncle lucrAtorii pastreazA tot
timpul aceia§i atitudine In timpul lucrului. Ar trebui asemenea
a sä fie la dispozitia tinerilor lucratori localuri convenabile pen-
ru vreme rea. Ar fi contrariu intereselor lor, dacd repauzul de
dimineata §i de dupa ameaza, ar fi suprimat §i. Inlocuit cu pre-
lungirea celui dela ameazA.-Trebue ca lucratorii adulti sa aibA
n repaus de cel putin o ord la prinz ; daca durata muncei ne-
intrerupte depate patru ore O. durata totalä opt ore pe zi, tre-
bue sA se stabileasca repausuri suplimentare.
Getind aceasta reglementatiune rationalä vedem clar, cit de
inapoiate sint multe natiuni §i in special a noastra.
MA ocup In acest articol mai mult de numdrul orelor de
muncA §i modul executarei ei, pentruca sa se facA ea mai multA
lumina In mintea acelora, care socotesc ca aceasta ar fl o ches-
tiune strainä de medicina, de igiena.
FiziolOgicqte vorbind, e tiut, cA daca lucrul se prelun-
geste chiar cu intervale de repaus, senzatia de obosealä se a-
cumuleaza tot mai mult i devine din ce In ce mai intensA,
rämänInd tottii suportabilä ; dar la un moment dat, care coin-
cide de obiceiu cu sflrOtul zilei, individul trage la odihna mu--
chilor, cum trage la somn.
Inceteaza atunci orice activitate timp de mat multe ore, §i
dacA acest repaus are o durata suficienta, a doua zi individul se
de§teaptä vioi, gata sA reinceapa munca. Va sA zica, el a trecut
6

www.dacoromanica.ro
82 VIATA ROMINEAS CA

printr'o stare de obosealei normald, oboseald care e favorabild sä-

nätätei fizice si morale a individului, cind e moderatä, cum se
intimplä i cu oboseala intelectualä.
Clad Insä oboseste corpul in chip exceptional, cind ceri in-
continuu masinei animale Mai mult decit trebue dee, atunci
se Intimplä, cd durata obisnuitä a repausului nu-i suficientd pen-
tru a repara o asemenea obosealä, atunci chiar dupd un repaos
mai lung decit de obiceiu, individul se scoald obosit, iar senti-
mentul de obosealä nu dispare, decit dupd mai multe zile de vi-
ata regulatil.
Cercetärile experimentale ale lui Charrin §i Roger au do-
vedit in mod ne1ndoios legatura strinsä, care existä 1ntre surme-
naj i tuberculozä, asa cä d. Lafeuille, cu multä dreptate, zicea
la congresul de tuberculozä, tinut la Paris la 1905. Le surme-
nage chronique doit etre compris au nombre des facteurs les plus
importants de l'étiologie de la tuberculose. Les troubles produits
par le surmenage chronique sont l'indice d'une veritable déché-
ance organique, qui prepare admirablement le terrain â l'infection
tuberculeuse, que celle-ci soit le résultat d'une contagion even-
tuelle ou le réveil d'un de ces foyers dont l'anatomie patholo-
gigue a demontre l'extreme fréquence".
Lucrul acesta priveste cu deosebire pe lucrätorul nostru din
fabrici, care de cele mai multe ori e un imigrat In centrele in-
dustriale, un fel de copac desräddcinat, obisnuit cu aerul liber al
cimpului, cu soarele binefäcdtor, cu orizontul deschis, si care a-
poi li inchide traiul in locuinte strimte i mizerabile, i vine sd
lucreze in ateliere suprapopulate sau insalubre.
C1nd louitorul dela tara e minat de at1tea rele sociale, clad
Pelagra, Sifilisul i Alcoolismul rod zi cu zi falnicii brazi de
odinioard ai acestei tari, cind populatia dela orase e arnenintatd
tot mai mult de Tuberculozd, cind toatd viata acestei tari se
främlnid si se preface In mijlocul aceluiasi cerc vitios de rele
sociale, cInd energia acestei tari zi cu zi scade, chid populatia
satelor ca si a oraselor e expusg sä lese In urma ei niste urmasi
slabi i degenerati, a vedea limpede cd in fata noasträ se des-
chide präpastia cea mai adincd, a ridica glasul si a striga puter-
nic, stai", inseamnä azi a face un act nechibzuit, un tct de
iresponsabil. Aceasta e mentalitatea multora din cei care ne-au
judecat sau ne judecd.
Dar revenons a nos moutons': zilele de rnuncä prea lungi,
care dupä cum am arlitat obosesc In mod incontestabil pe lu-
crätor, sInt ele oare avantajoase din punctul de vedere al pro-
ductiunei, sau prezintä din contra alte dezavantagii ?-Sa vedem.
Dacd punem pe lucrätor sd lucreze opt ore pe zi, zice d.
Grillet (In Bull, de l'inspection du travail 1902 p. 425), apoi 9
ore pe zi pe timpul unei perioade egale, apoi zece, unsprezece -
12 ore-14 ore-se- constatä cä productiunea orara e mai Intäi
aproape constantä (pentru 6, 7, 8 sau 9 ore de munca zilnic).
Si ca prin urmare productiunea zilnica e direct proportionalä cu

www.dacoromanica.ro
 , INDUSTRIA SI. IGIENA 83

durata zilei ; ca apoi pe mäsurd ce aceasta duratd se ridica, se

observa cd productiunea orara diminueaza §i ca prin urmare pro-
ductiunea zilnica. creste cu mult mai putin repede decit durata
de lucre.
De altd parte se remarca, ca productiunea zilnica a lucra-
torului scade progresiv cu Inceputul fiecareia din aceste peri-
oade, pentru a deveni stationara dupa citeva zile."
E natural sä fie astfel, caci intervine mecanizrnul oboselei,
pe care l'arn expus mai sus.
Pe de alta parte studiul statistic al accidentelor de munca,
In raport cu ora cind se produc, arata pina la evidentä oboseala,
pe care o produce edintele de lucru chiar normale. Aceasta
chestiune a facut obiectul unui studiu amdnutit al d-lui M. Le-
roy, inspector al muncei. (Les accidents et la durée du travail
Bull, de l'Insp. du travail 1906 P. 219) care a relevat orele fie-
caruia din accidentele survenite In circumscriptia sa in 1904.
Concluziunile, ce le trage, sunt foarte riete. Mai intäi el zice, ca
numarul accidentelor creste din ora in ora, in fiecare din peri-
oadele munceI de dimineata i dupa masä pinä la un maximum,
care e atins catre 10 ore dimineata i 4 ore sara". Apoi ac-
cidentele sint mai numeroase In timpul celei de a doua perioada
de rnunca de cit prima. Dimineata §i la reluarea lucrului, dupä
repaus, numarul accidentelor e mult mai mic decit la sfir.5itul
pnrioadei.
Cred ca aceste arätäri, aceste constatari tiintifice sint des-
tul de convingatoare, chiar i pentru cei care se lasa a ffi con-
viri§i cu greu. Din cele aratate se poate vedea, socot ca tendinta
unora de a spolia organismul lor, organisrnul omenesc, e cit se
porte de gre§itä, i ori care ar fi scopul, ori care ar fi motivul
pentru care se face, ori tit de binecuvintat §i. sfint ar 'Area a-
cest scop sau motiv, nu-1 indreptätete practica faptului, din cauza
tristelor rezultate ce nevoiti sintem a inregistra.
Iar ca incheere a acestui articol vom spune, ca este de da-
toria celor care ne conduc si au in mini destinele acestei natii,
sd intervina cu fapte pentra a opri aceastä spoliare voita, de
indivizi care nu tiu i nu Arad unde mercr.
Protestdrile celor care cred ca le forosWe aceasta spoliare
a lucrätorului .i a productiunei, nu trebuesc luate In seamd
caci sint protestarile copilului, caruia i se ia dinainte mincarea
prea multa, ce cu sigurantä 1-ar bolnavi ..,i ar face intristarea
pärintilor.
Dr. Nic. C. Alexandrescu-Galati.

..-0,,....M.M...

www.dacoromanica.ro
 Cronica ortistic6
Critica, Publicul i Arti Oii

Nu odatä mi-a atras atentiunea faptul, ea expozitiunile artieleir

no§tri sint lipsite de ceia ce se numqte in critica libel-a, curentä :
recenzie. Acest tel de dare de seamä, menita sä aduci la cuno§tinta
a
publicului operile unui artist, pictor, sculptor sau arhitect, §i care ur-
meazä neapärat sä pue In evidenta valoarea artistica a operilor expo-
zantului, cade Intotdeaunaln sarcina neobositilor reporteri de gazetä, sau
in cazul cel mai fericit, se Insarcineaza cu aceasta mice binevoitor care,
Indestul de pregatit pentru critica evenimentelor la ordinea zilei, 14i face §i
aceastä pläcutä datorie" de a scrie asupra expozitiunilor artistice. Ma
Intreb Insä, dad lntotdeatma se va gäsi printre ace§ti recenzenti, criticul,
care sä ghiceascä aceia ce reprezintä valoarea operilor artistului, §i care
prin urrnare, sä fie Indreptätit sä aduca la cuno§tinta publicului event-
mentul descoperirii unei opere nouä, a unui talent nou. Dirt cele cc arm
citit cu prilejul trecutei expozitiuni a arti§tilor concurenti la catedrele din
invätämintul artistic superior, mi-am dpiltat corivingerea ca pänä astazi
critica de artä nu este reprezentatä la noi, a§a cum ar cere progre-
sul artistic, la care am ajuns. 5i aceasta pentru singurul motiv ca o ast-
fel de critica e consideratä cu toatä neseriozitatea cu care se exercitat
orice fel de diletantism. Oare sa fie alit de neinsemnatä critica de artä,
pentruca ea sa nu preocupe pe acei ce se socotesc pregätiti pentru a in
profesa ? Nu se simte §i la noi nevoia de ace§ti oameni de gust, uneori
§i adevarati eruditi, care sa se Intrepue !titre publicul necunoscator §i ar-4
tistul nu atit de u§or de tnteles, pentru a-i Inlesni celui dintai mntelege-
rea operei de anti' §i celui de al doilea o popularitate, fail de care ar-
tistul rämine numai cu un cerc restrins de admiratori ? Dar nu este,
lipsa aceasta de critica de artä, cauza pentru care publicul se Infäti§eaza
atit de putin pregatit in fata operilor arti§tilor, tot a§a dupa cum aceia§1.
lipsa de critica nu este cauza aparitiunii atitor curagio§i amatori, care
disputa arti§tilor rangul §i numele ?
De la marele Grigorescu, scumpa noastri glorie, arta noasta, clads

www.dacoromanica.ro
 CRONICA ARTISTICA 85

nu a lincezit, s'a märginit insä-cu rare exceptiuni-1a productiuni de

Uil gen inferior §i, chiar in acest fel de productiuni, ea s'a inf4§at cu o
lipsä de studiu, de aprofundare care dacä a scäpat publicului naiv, nu
a fost insä trecutä cu vederea de cAtre cunoscätori. Cauza ? Lipsa cri-
ticei de artä, sau profesarea ei de cätre necunoscätori.
Fie-mi permis ca, tri dezvoltarea acestei teMe sä rästorn clasica
metodä a expunerii, sä pornesc anume de la efect la cauzä ; aceasta
nu atit pentru a nu merge alituri cu profesorii de estetici inaltä, cit
pentru a ajunge mai deadreptul la obiectul acestui articol. Voi lua ca
exemplu tot ceia ce s'a scris cu ocazia Expozitiunii candidatilor la cate-
cltele din Invätämintul Artistic.
De la inceput trebue sä constat cii aceastä criticä s'a invirtit in
jurul unuia sau a doi arti§ti, neglirind cu desävIr§ire restul celorlalti ar-
ti§ti, care aduseserä cu din§ii tot ceia ce se putea considera ca opera lor
complectä. Aceasta este primul semn al nepätrunderii criticilor ce s'au
relevat ca atare, de oarece, criticii i§i puteau afirma mai bine intin-
clerea vederilor lor, daca s'ar fi oprit la toate luerärile ale dror scäderi
sau merite, trebuiau sä le arate clad le-ar fi observat. SS vedem insä
critica.
Sub semnätura Ioan Nicoare cititn :
Ski nu-si inehipue insa acei, care n'au,vazut pinzele pietorului eseau,
Ca sint un reflex al pieturii lui Grigoreseu. Baneila a vazut eu ochii sai, a
simtit eu inima sa, vista care o oglindeste in viguroasele sale tablouri.
Sufletul sän n'a visat ciobani i tiobanite mindre, rupte din soare (!?) ca
ruarele nostru Grigoreseu, care, am mai spus ea alt prilej s'ar putea numi
un Alexandri al pieturii noastre, un Alexaudri genial. Taranii lui Baucilä
ni sint ea pieati din basme (!?) fetele lor le-a brazdat mizeria, r.ilnile lor
le-a bitatorit munca si in fata lor prind end 'Acura ea lacrimi (ee duios!)
,de Ioc" versurile lui Goga...".

versurile lui Goga ,,picurate ca lacrimi de foca din ochii criti-

cului urmeaza mai 4parte.
Critica aceasta contine o convingere eronatä §i o descriptiune poe-
tick duioasä pinä a te aduce in halul criticului, cäruia dupä propria-i
märturisire »îi 'Acura din ochi lacrimi de foe plimädite din versuri de
ale lui Goga. i una §i alta, convingerea §i descrierea, duc la un rezul-
tat dezastros ; cäci pe deoparte artistul convins cä a putut stoarce lacrimi
-§i inch' de foca-criticilor (oameni cu simtul artistic superior pu-
blicului) va stand in modul sätt gre§it de a vedea arta-d. Bincilä
e un slab pictor-§i atunci va merge Mainte pe un drum präpästios.
Pe de altä parte publicul lesne de cucerit, e sigur c5 nu va rezista
tmor aprecieri critice atit de violent exprimate §i va incuraja pe artist
in gre§itele lui porniri. N'ar fi fost mai bine dad criticul, con§tient
-de misiunea sa §i competent in chestiune, lua deoparte pe artist §1 l'ar
fi sfätuit since; fini pornire- a§a cum din nefericire se obi§nue§te--
färä a-1 jigni, sä renunte la acea cacofonie de culori §i linii nearmo-

www.dacoromanica.ro
86 VIATA ROM1NEASCA

nice ; dacä l'ar fi fäcut sä 'nteleag5 ce insemneaza In picturä desenul,

structura aceasta a tablourilor, íärä de care nu e posibil un equilibru al
maselor, al tonurilor si färä stiinta cäruia nu trebuie s'A atad compo-
zitiuni mari. Mä Intreb, nu ar fi fost mai bine astfel, cleat de a-I Inca-
raja mai departe spre aceastä anarbie de facturä, unde culori si linii, se
amested unele cu altele, se ciocnesc, se resping, tocmai pentru cä la
alcätuirea lor Inteun tot omogen a lipsit ordinea si gustul artistic ? Si
totusi, dintr'un artist ca d. Bäncilä s'ar putea face un bun pictor, dacä i
s'ar da o directiune sänätoasä, si muncitor cum este, va ajunge repede
si sigur acolo, unde ti dorim din toatá inima sA ajungä, unde InsA nu-1
va aduce nici odatä critica si indemnul recenzentului d-sale. Dar... ce
s'ar mai putea Incerca, de cine va mai asculta artistul, chid el e convins.
cá, dacä un artist ca dinsul a ajuns sä stoarcä lacrimi", fie ele In ver-
sari-, InseamnA ci a ajuns acolo, de unde nu-i mai e permis sä-si piece
urechea la sfaturi. Asa incit... domnule critic, aveti pe constiintä viito-
rut artistic al pictorului pe care il släviti.
Intr'o altä criticä semnatä P. Bozan, citim :

...D1. Patraeu are numeroase pinze exeeutate in trasitturi largi, artii

moderna, exegerata uneori...".

i In altä parte :
...Iu afartt de d-uH Oscar Spaethe §i Stork mai coneureazi. d-nii D.
Mirea, Paciurea, Mewl §i Iordaneseu. Din ace§tia din urmii, d. Iordäneseu
se remareit priu eele eiteva luerari expuse, eu un talent de forta, ete...".

Va si zicA d. PAtrascu face artä modernä"-exageratä uneori"-

pentrucA executä In träsAturi largi §i pentru aceasta e un serius con-
curent la catedra de desemn".
Dacä critical ar cunoaste aria si artistii, ar afla cä arta modernAu
nu constä »In trAsáturi largi", cad atunci cel mai modern dintre pictori,
poantilistul Henry Martin ar trebui sä fie pentru critical nostru un pri-
mitiv. Rostul acelor ,,träsAturi largi" e cu total altul, cleat acela de a te
manifesta ca pictor modern. Si tocmai pentru aceste träsäturi largi", d.
Patrascu n'ar fi un serios concurent", cum pretinde critical, la o catedrA
de desemn. Acolo unde d. PAtrascu e un serios concurent"-§i este-
e atunci, cind deseneazi In pinze, pe cari critical nu le remarcä, pentru
simplul motiv cA nu e pregAtit pentru aceasta. In sculpturA critical trece
peste un Stork, un Paciurea, pentru a vorbi de d. lordAnescu, un Ince-
pätor, cäruia de pe acuma i se poate spune cä nu:va Intelege niciodatä,
In ce constA valoarea unei opere de sculpturä, dupg cum a dovedit cA
nu a Inteles nici criticul-amator, scriind cronica, din care am spicuit apre-
cierile de mai sus; In artä se cere ceva mai mutt dedt o reproducere
servill a naturii. Ce se cere anume, aceasta... läsati sä spue cine se
pricepe.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA ARTISTICA 87

Trec la critica semnatä Mihail Dragomirescu :

Intro toti e de remareat cu deosebire un pictor, care s'a im pus

ateutiunii publieului nostru eu deosebire ea portretist, dar care, tt.a emu
rasa; e din noua expozitiune de concurs, apare ea coa mai complexl per-
sonalitate din cite am avut vreodatä. Este pieturul Costin Petreseu".

Impresionat peste masurä, criticul vede in artistul, de care se ocupa,

cea mai complexä personalitate artisticä din citi am avut vreodat".
Poate cä n'ar fi nimic cea mai complexä personalitate"-o hyperbola
gazetäreascä §i atita tot ; dar din citi am avut vreodata !"... Odata",
odata-criticul nu §tie cind-am avut i noi o complexä, o mare per-
sonalitate artisticä. Aceastä mare personalitate artisticä, nu numai ca nu
are astazi, dar va mai trece mult pänä sä i se gaseascä o pereche.
cum marile personalitäy, gloriile unei tä ri sint foarte restrinse, e bine ca
sä ne amintim in totdeauna cu veneraye de ele, dad ocaziunea ni se
prezinta. Cea mai mare, sau cum vrea criticul, ,,cea mai complexä per-
sonalitate din cite am avut vreodatä" a fost, este §i va rämine iubitul
nostru Grigorescu. i desigur ea' impotriva convingerilor criticului M. D.,
in rindul marilor personalitäy artistice valrece dupä Grigorescu un altul
deal cel indicat de d-sa. Dar sä trecem peste aceastä släbiciune a criti-
cului, motivata poate de un entuziasm sincer. Sä trecem mai departe :

...rcmareabil in pictura istorir, tablourile Moartea Cleopatrei, o Sur-

prindere in Serai, Dacia"- Ele märturisese originalitatea lui do conceptie vi
de compozitie In ;west domeniou. E un remareabil portretist, incontestabil
cel mai mare (!!) portretist al nostro, etc...".

Nu cred ca cl. C. Petrescu care ca toy oamenii, (bine 'nteles §i d.

X. Dragomirescu) va fi avut §i d-sa slabiciuni, scaderi, în viata d-sale
'de artist sä mai insisti astazi asupra valoarei pinzei Moartea Cleopa-
trei", aceastä copilarie, pe care;un artist ambitios, cum ne place a crede
ca e §i d. Petrescu C., ar distruge-o. Cunoa§tem pe arti§ti, am trait ades
intre ei ; ei bine, nu odatä mi s'a intimplat sä aud cum cei mai multi
s'au dedat la aceastä operatiune de exterminare a operilor, in care mai
tirziu väd gre§eli de cari ro§esc, care 11 ru§ineaza, care se pun in calea
ambitiunii lor de arti§ti superiori. Am aprobat fapta lor, tocmai pentruca
era motivatä prin cea mai nobilä pornire ; aceia de a atinge o perfec-
tiune. Moartea Cleopatrei" ca §i O surprindere in serai" stinjene§te
mult, dacä nu chiar impeded, o apreciere sincera, pe care un critic con-
Viincios ar fi facut-o asupra operilor d-lui C. P.
Dar acolo, unde criticul vede pe d. C. P. ,.strälucind färä rival §i
in toed aptitudinea talentului säu, este in pictura decorativä" :

De la decoratiunea istorieo-religioasä (?) a§a precum 11 vedem in

nyandiosul (!) plafon al d-lui C. G. C. §i de la deeoratia istorieo-religionsa
aa eum ni se aratit in icoanole in stil bizantin pur §i in stil bizantino-
romin (?) eare-i apartine...".

www.dacoromanica.ro
88 VIATA ROM1NEASCA

SA ne oprim insä §i sä räspundem criticului : Nu, nu este ade-

värat ; nu-i apartine. Dv. domnule critic nu §titi, nu vä pricepep, nu
sInteti initiati, vorbiti de lucruri, pe cari le ignorati ; icoanele In slit bi-
zantin pur nu gut ale d-lui C. Petrescu. Dv., care yeti fi auzit c& este
o cinste literark allati cá existä i o probitate artistick care obligä pe
d, Petrescu sä spue cä icoanele in stil bizantin pur, pe cari le läudati
atila, nu sInt ale d-sale ; cä ele slut mpg dupä icoanele de la Curtea-
de-Arge§, aflätoare In Muzeul nostru §i al cäror autor adevärat este
cunoscut arheologilor. Desigur cá d. Petrescu, pentru bunul d-sale re-
nume, se va gräbi sä vä informeze cä acele icoane nu-i apartin, nu slut
lucrärile d-sale originale dupä cum pretindeti dv.. necunoscind arta
asupra cäreia vä spuneti cuvintul, cu o alit de vinovatä uprintä. Cit
despre icoanele in stil bizantino-romin, acestea reprezintä o conceptie
destul de stranie ca i cuvintele bizantino-romIn" reunite la olaltä de
dumneavoasträ. Adecä cum s'ar putea (In decoratie) bizantino-romIn"?...!
E drept cä acestea If apartin.
Dar sä mergem mai departe :
...monumentala poartg de biserica, o capo d'opera a genului...".
Oh 1 vedeti, prea multá exageratie este citeodatä semnul cä ade-
värul e Inlocuit prin fanfaronadä ; cä priceperea, care se putea bänui la
inceput in citeva fraze potolite dispare §i ea pentru a face loc ignoran-
tei. Poarta aceasta, cu acea reunire de elemente decorative, care se exclud
unul pe altul, cu acel ansamblu lipsit de gust, cL o modenaturä nulä,
nu are cleat meritul unui rendu i atita tot. Tot astfel ,,proectele de
friza" slut marl nimicuri, îrt felul celor cu cari la Stuttgard zugravB, a§a
numitii zimmermaler, bat zilnic la u§ile atitor clecorationfabrik". Mai
mult, ace§ti mode§ti lucrätori via deadreptul cu motivele täiate In S'ablon,
Aceasta insä... rämtne sä §tie deacum inainte criticul.
Eram sä uit faptul cä criticul citat a scos din d. C. P. cel mai
mare portretist al nostre. Nu ; cel mai mare portretist al nostru este
Mirea ; altii zic Verona. Dar la ce sä mai inzist. Chiar dacä Imi voi fi
propus sä arät complecta nepregAtire a criticului nu o voi face, pentru
cä atunci ar trebui sä vorbesc de intreaga operä a d-lui C. P. §i nu a-
cesta este obiectul acestui articol.
Sä frecern mai bine la o altä criticä, aceia semnatä : Al. Antemireanu.
Vorbind de arti§tii Steriade, Baltazar, Iliescu, acest critic spune :
Ace§ti domni, candidati la eatedrele de la Sc. de Bele-Arte, nu au
la spatele lor nici o opera de seama, nici o lucrare de a lor nu figureaza
in pmacotecile noastre, astiel incit, reputatia stabilita, pe care o reclaim&
legea (?) nu poate sa fie decit eel mull in germene (!) Nu se poste lice, fi-
rs*e, cii sint lipsiti de talent-Baltazar bunaoarli e chiar bun cunoseator
minuitor al artei bizantine---. dar pan'acum gloria nu a pus nid o frunzii
de laur (ee poetic!) pe fruntile lor i, pana rind se va intimpla acest tu-
rn, daca se va intimpla, pot WA a§tepte sa eandideze domnii la vreo cate-
dra de desen la vreun liceu... Dar si aiba veleitati de a deveni profesori
la Bele-Arte-sa ne erte, asta e prea mull!

www.dacoromanica.ro
7g

CRONICA A1TIST1CA 89

Ce nervos I 2 Si cum se supärä....1 Sä incerdm tusk a 1in4ti pe

e. Antemireanu, care, dupä cum vedem, e Indignat peste mäsurä cä ar-
4i§ti ca Baltazar §i Steriade concureazä aláturi de Verona §i Pätrascu.
Pentru aceasta chiar d. Al. A., c'o indemänare de comptabil in critica
d-sale, a Impärtit pe arti§ti In 3 categorii: a, b §i c ; Cei cari nu trebuiau
prim* (a) §i cei cari trebuiau sä fie primiti (b §i c).
SA vedem mai intäi intrucît faptul figurärii unei opere in pinaco-
lecile noastre, poate stabili o reputatiune"? Dacä in pinacotecä se gä-
se§te un desemn In drbune, In märime naturald, dupä Venus de Millo,
semnat de d. C. Stäncescu, Inseamnä cä d. Stäncescu e un artist care
nre o reputatie stabilitä"? Dad un Eug. Voinescu are clteva pinze in
.aceia§i pinacotecä §i un Verona nu are nici una, dovede§te cä d. Voi-
inescu are o reputatie stabilitä", reclamatä de lege" (?) Inaintea lui Ve-
rona ? Si mai ales ea-din cauza aceasta, Doamne fere§te-nreputatia sta-
bilitä" a unui Verona e in germene'9...11 Dar asemenea aberatiuni cri-
lieu! le complecteaza §i cu ignoranta, cind spune cä Steriade, de pildä,
inu are nici o lucrare In Pinacotecä. Se 'n§alä ; pinacoteca posedä tocmai
.Chivutele" (sic) aceastä violentá de tonuri", nesuferitä criticului, cu-
noscuta pinzä a d-lui Steriadi. Totu§i mintea criticului, sträpunsä de o
aizä de luminä, sau mai bine cedînd unei judecäti obiective, vede sau
gäse§te CA fire,te CA nu sint lipsifi de talent-Baltazar bunäoarä e chiar
Ibun cunoscätor §i mInuitor al artei bizantine",-Dar bine, dad dv. afir-
ITO (-sä-mi ierte d. Baltazar acest comentariu-) cä Baltazar e chiar
un bun cunoscätor §i minuitor al artei bizantine", aceastä artä atit de
complexä in stilistica ei decorativä, cum de trimiteti pe artist sA predea
aceastä add decorativd la liceu ? Vä dati dv. seama de ce ati spus, de
e de mare elogiul ce-1 aduceti artistului, and I] arätati ca pe un bun
cunoscätor §i minuitor al artei bizantine"? DacA da, atunci cum de re-
fuzati decoratorului bun cunoscätor §i mInuitor", cum II arätati dv.,
onoarea de a disputa Intr'un concurs, un renume, un merit ? De sigur,
nr vä dap seima de ce spuneti ; ceia ce ati scris, ati §tiut numai din
auzite ; slut convins d atunci chid ati scris aceste laude, nu le-ati scris
dinteo convingere proprie, &Ad o astfel de convingere presupunea In
-dv. un perfect cunoscAtor al artei decorative, care era si fie izbit §i de
restul proiectelor decorative ale lui Baltazar : proectul de vitrail", pro-
ectul de cortinä", de salä de mincare" etc. Si dad pe fruntea artistului
.acesta ca §i pe fruntea celorlalti, gloria nu a pus Ind nici o frunzä de
laur" cum exclamati dv. atit de poetic, vina nu e a sa ; ea este a dv.
a tuturor criticilor de artä, colegi cu dv., care s'au manifestat cu aceastä
ocazie §i cari, toti la olaltä, puteti fi dumneavoasträ, clasati Trite() singurä
categorie, una singurä, a) sau b) cum veti voi dv. : aceia a criticilor cu
-o lipsä totalä de culturA §i simt artistic.
Dar sä trecem mai departe la critica Antemireanu :
-Lucrarile, pe care le espune, (e vorba de Verona), peisagiile de o
executie discutabila, operile sale de pgn'acum nu-1 Indrituese sa aspire la
43 catedrä de Belle-Arte...

www.dacoromanica.ro
90- VIATA BOMINEASCA

Dar ma opresc ; cred cä asemenea ineptii mi trebuese citite pani

la capät. A discuta peisagiite lui Verona, artistul acesta, care singurul
reprezintä in prezent picture romtneasca In toatä cornplexitatea ei §i cu
toate exigentele, at care aceastä artä e cäutati in ¡kite sträine, a nu
crede pe Verona capabil sä ocupe o catedrä la Bele-Arte inseamnä, nici
mai mult nici mai putin, decit a aduce o Indräzneata insultd picturii romI-
ne,ti care, vä asigur, a ajuns sä atinga culmi, numai pentruci dupä un
Grigorescu avem fericirea sä avem in mijlocul nostru §i un Verona. E
permis unui critic sä laude, sä idolatreze pe oricare pictor, e liber sa-i
fad chiar reclama cea mai americanä, dar sä bruscheze cu cuvinte inepte
personalitatea artistica a celui mai profund, a celui mai puternic, a celui
mai con§tiincios pictor, pe care II avem.in prezent, aceasta trebue vestejit.
*

Mä 'ntreb acum, dacä, pentru a scrie o astfel de criticä, mai este

nevoe de o pregätire oarecare, de un studiu, de observatiuni asupra
artei §i arti§tilor in general. Hotärit nu. A láuda färä sä §tii pentru ce,
a defaima iarg§i, fad sä-ti dai seama pentru ce, aceasta o poate face
ori§icine, cäruia pentru prima oarä ii pui dinainte un tablou, o sculptufâ
sau o decoratiune. i acest ,,ori§icine", trecätorul care se abate din drum
pentru a vizita o expozitiune, doamna care In ore libere i§i Increde
impresiile rubricelor feminine, amicii gazetelor care gäsesc ocaziunea sä
gusie un fel de petrecere intelectualä, strecurinduli aprecierile In co-
loanele unor anumite gazete, reporterii totdeauna gata cu fraze lungi,
arareori räuvoiitoare, i§i spun cuvintul lor orideciteori un artist s'a hotä-
rit sä aräte ceia ce a lucrat, aceia ce l'a costat atita energie intelec-
tualä, atita incordare sufleteascä §i fizicä. Unde e insä omul, care a pä-
trims inteadevar sensul operei artistului, care §tie pentruce a fost, nu a
fost emotionat dinaintea ei, pentruce opera trae§te §i va träi sau din
contra, pentruce opera, independent de cine o semneazä, va dispare
imediat cu ridicarea ei din expozitiune ; unde e rafinatul, care sä des-
copere opera de caracter, opera originalä, opera uncle sä se vada o inspi-
xatie sincerd, o irnpresiune proprie a artistului, impresie care tocmal pentru
ca a fost proprie, and s'a manifestat In afarä, adecä in opera artistului,
a Imbracat personalitatea specific5 a lui ; §i aceasti operä, criticul a-
rätind-o altora sä zica : Iatä arta ; WA artistul !" Si pentrud critica
noastra artisticä a trebuit sa se pronunte §i asupra artei decorative, un
gen cu totul nou pentru noi, mä intreb, care a fost criticul subtil, care
sä guste stilul acesta, care sä inteleaga rostul stilisticei dintr'un vitrail
sau pe cel al unui vas, al unui ecran, sau al unei mobile oarecare ? Cine
iara§i-§i aici ca ,i In celelalte arte-a descoperit in grämada lucrärilor
expuse, un decor "de caracter, original, un decor nou, care sä fie
produsul unei fantezii alese, al unui spirit distins ce In cäutarea moti-
velor decorative sä fie cäläuzit de un gust superior ? Elsa pentrucä o,

www.dacoromanica.ro
 CRONICA ARTISTICA 9/

astfel de pätrundere a stilului decorativ nu se poate Insu§i Ma o at-

nontere §i o pricepere a marelor opere decorative, ma mai intreb, unde
e recenzentul care, cind examineazä opera decorativä, sä poarte cu sine
amintirea atitor opere decorative produse de marii decoratori, de un
Lalique, de un 011ivier Merson, Walter Krane, Modersohn, sau, pentru
a vorbi de cel mai cunoscut, Grasset ? Cici numai astfel, cu cunonte-
rea marilor opere decorative, cu educatiunea artisticd facuta prin cu-
noa§terea acestor opere, se poate afirma, sau tägaclui cu preciziune va-
loarea unei opere decorative, caracterul §i originalitatea ei. Or, am In-
Ulna noi in seria de critici, enuntati mai sus-d-nii Nicoarä, Botzan, Dra-
gomirescu-Fulman-Antimireanu, un asemenea cunoscator ? Nu, de si-
gur !, cäci, dupä cum am aratat, aceiace au spus ace§ti critici, poate spune
ori§icine", orice vizitator al Expozitiunilor. Si se spune, se spune Ina-
inte, se scrie totu§i, cu vervä, cu entuziasm, entuziasmul ignorantei, asu-
pra chestiunilor de artä celor mai complicate. Arti§tii §i cunoscätorii trig,
ce vor zice ? Ce vor spune de... curajul lor ?... Ce s'ar putea spune
despre acei tineri studenti ru§i ai lui Dostoiewsky, drora dad' le-ati
prezenta harta Europei, ar fi In stare sä v-o *Map oieze a douazi modificatä ? !
MA uit In viata literarä ; ce deosebire. Criticii, perfect stäpini pe
cultura literara, dupä cum au cu din§ii §i gustul literar, §tiu sä facä
i'precieri, cari... spuneti, dacä pot sta aläturi de critica recenzitilor no§tri

de artä, din care am dat dteva mostre la inceputul acestui articol ? i

dit de departe a impins critica literarä discutiunile asupra scriitorilor §i
a operelor lor, tot a§a cum a §tiut sä lucreze pentru progresul literar !
Se mai discutä zi-dacä se va fi discutat vreodata-de catra criticii li-
t7at1, de pildä operile §i personalitatea unui Carol Scrob, ale unui Th. M.
Stoenescu sau ale d-nei Smara ? Se recomanda cititorilor, §i se reco-
mandä inaintea romanelor lui Sadoveanu-romanele unui Panait Macrip
sait romanele a§a zise ,, de senzatie de pe la chio§curi ? Evident nu. Ei
bine, in arta discutiunile criticilor se InvIrtesc Ind in jurul unui Pascali,,
unui Bran, unui Angelescu, unui Serafin sau oricare alt Petrescu-Mogo§.
In critica artisticä se zice Inca astäzi, vorbindu-se de pinza cea ma'.
inerta : ProcesuUulgäresc" semnatä de Bran : Lumina care se stre-
coati pe ferestrele tribunalului, poleind mesele etc...". Pentru a intelege
opera unui Verona critica artistica are reprezentanti, care suspina dinaintea
pinzelor unui Aricescu; Bran sau un Angelescu oarecare I Dar la ce sä mai
inzist ; cred ca sintem convin§i : critica noasträ de artä este §i rämin
un sport,-pe care-1 practicä oricine §i care prin urmare nu trebue luat
in serios. De ce adica, dacä avem sportul picturii, sä nu avem §i sportul
criticii ? De ce, pentru a lua un exemplu, dacä d-1 doctor Minovici face
pictura, fie chiar pe sacalele Primariel, d-1 Antemireanu sau Fulmen A
nu facä critica de artä ?
Dar publicul cäruia i se adreseazi artistul care Intocme§te a
expozitiune, ce zice, ce ginde§te despre opera artistului ? Are el o
opinie a lui, formatä printr'o observatiune continua a operelor in gene-

www.dacoromanica.ro
92 TIATA ROMINEASCA
..

-ral, care aläturatä pe lingä un gust, ce sä presupunem al are, sä-i for-

meze un criteriu de judecatä solid, just, care sä nu dea gre§ ? Afarä de
.un numär restrits de vizitatori, cei cari Incurajeaz5 chiar pe arti§ti afará
de cei, care träiti intr'un meditt artistic §i-au asimilat cuno§tintele pentru
-intelegerea unei opere de artä, restul publicului serve§te dinainteä ope-
Tilor artistului numai cu deslu§irile" cäpätate din gazete, cu aceastä edu-
cape artisticä mai mult decit fal§5, pe care i-au format-o criticii de artä
de specimenul celor aratati mai sus. A§a Inca nivelul cultural artistic rä-
mine tot mai scoborit, de§i ivirea operilor nod, a talentelor nottä, re-
clamä imperios §i un public pregätit sa-i primeascä cum se cuvine. Ur-
meazA deci, cä pina in prezent In artä nu avem incä o opinie publicä.
cäruia artistul sä-i poatä adresa direct opera sa. De altfel afirmatia acea-
sta nu are nevoe sä mai fie sustinutä prin noi dovezil deoarece ea de-
curge fatal din prima parte a acestui studiu, anume aceia, unde s'a do-
vedit lipsa unei critici de artä, a careia menire sä fie, dupd cum am spus
la inceput, sä inlesneascä publicului Intelegerea operei de artä.
Despre arti§ti, despre influenta ce o are asupra lor critica §i opinia
publicä, nu voiu mai spune deocamdatä decit alit cä, in bunä parte ac-
tivitatea lor e influentatä de prestatiunile pärerilor acestor doi factori, in
mijlocul drora trAe§te §i se produce.
Voiu aräta altädatä, precizind chiar operele, care sint e§ite din In-
doita conlucrare a acestor factori dederminanti, care stilt, a§a cum i-am
znalizat aci, Indreptätind astfel pärerile enuntate in acest studiu.

Spiridon Antonescu.

Not& Criticele din care am eitat, au ap5rut, in luua Septembrie, in

vrmittoarek ziare, pe cari le enunfiram in ordinea in care s'ao chat arti-
.colele: Vointa National:1, Universul, Ordinea i Conservatorul".

www.dacoromanica.ro
 Cronica Interna
- Pe terenul principiilor... -
lstoricul viitor, care va studia epoca noasträ, cu obiectivitatea asi-
guratä de indepärtarea vremuritor, va fi desigur adesea isbit de discor-
danta !titre modestia incercärilor de reformä", pe de o parte, §i vehe-
menta cu care ele au fost Intimpinate, pe de altä parte.
Articolele de ziare, discursurile din intruniri publice §i chiar din,
parlament calificä cu emfazä, i adesea cu accente sincere de exaspe-
rare, ca revolutionare, subversive, socialiste sau chiar anarhiste-ni§te
mäsuri anodine, ce demult fac parte din dreptul pozitiv al tärilor celor
mai inapoiate din Europa.
Nu numai cea mai timidä apärare a intereselor mullimii pune in
mi§care toate fortele combative ale irascibililor campioni ai ideilor de or-
dine §i proprietate, dar chiar simpla constatare a unui adevär istoric,
fácutä de un savant sträin de luptele noastre politice, provoacä imediat
o exploziune de blästäme §i imprecatiuni.
E destul sä amintim felul in care au fost primite lucrärile d-lui
Radu Rosetti, care totu§i vor räminea pururea o mIndrie a §tiintii noa-
stre istorice.
i cu toate acestea, moderatiunea savantului istoric al proprietätil
noastre funciare nici nu poate fi comparatä cu felul cum vorbesc cer-
cetätorii obiectivi despre fenomenele analoage din alte täri. Cäci trebue-
sa fitn drepti, istoria proprietätii noastre funciare nu se deosebe§te mutt-
de istoria ei de ori unde...
Luati de pildä pe un Herbert Spencer. i nu pe Spencer din
Statica socialä",-aproape revolutionar, ci pe Herbert Spencer din acele
vremuri. chid d. Titu Maiorescu ti traducea broprile spre a combate pe-
socialigtii romini.
latá cum rezumä el aceasti istorie pentru Anglia :
Geneza dreptului de proprietate asupra pämlntului debordeazá
,,de crime... Rasstrdmogii Englejilor de astdzi au fost nigte briganzi,

www.dacoromanica.ro
.91 VIATA ROMINEASCA

care au prödat perinintul ce a fost ocupat de alti briganzi, care fi

ei au despuiat pe briganzii ce i-au precedat"...1
Nici d. Radu Rosetti, nid noi, n'am fi indriznit sä recurgem la a-
ceastä plasticitate de expresiuni a autorului favorit al d-lui Titu Maio-
rescu, pentru a rezuma istoria reemului nostru latifundiar...
Pentruce dar toate träsnetele gi fulgerele ?...
Fatä de caracterul echilibrului de forte sociale" ce doming in
viata noasträ publicä, pentru un orn 614 de putin versat in studiile is-
torice, acest fapt de psichologie socialä nu prezintä, totugi, nimic extra-
ordinar.
Invätatul profesor de economie politicä din Oxford, Thorold Ro-
gers, observA cu mult spirit :
Din nenorocire, firea omeneascA e slabä, gi ori de cite ori in-
stitufiunile au atribuit proprietarilor o autoritate preponderentä, ei
au abuzat de ea gi au respins cu indignare orice criticä a situatiunii
lor privilegiate. Eu insumi, cu toate pärerile mele foarte radicale asu-
pra proprietarilor gi a arendagilor din Irlanda, cu greu agi fi impacat,
,,desigur, interesele gi principiile mele in aceastä privintä, dad agi fi
posedat un venit de vr'o 30.000 lire din arenda mogiilor din Irlanda"...'

* * *

Orice släbiciune omeneascä, chiar gi släbiciunile latifundiarilor gi

ale arendagilor din trusturi, au dreptul la oarecare indulge* din par-
tea noasträ. .

Cu atit mai ugor ne putern pästra, fatä de toate eruptiunile vio-

lente al cAror obiect am fost gi vom fi, singele rece gi obiectivitatea in
discutiune, dela care niciodatä nu ne-am abAtut 'in paginile acestei reviste,
fäcindu-ne datoria de cronicari gi cercetätori congtiinciogi ai problemelor
la ordinea zilei...
De astädatä ne propunem sä discutäm o chestiune de principiu,
In jurul cäreia s'au dat gi se dau Inca lupte alit de crincene : asupra
limitelor legitime ale dreptului de proprietate.
Judecata cetitorului in aceastä privintä e adesea intimidatä de fra-
zeologia pedantä asupra caracterului absolut al dreptului de proprietate.
SA ne innältäm putin in sfera principiilor,-sine ira et studio.

* * *

Dreptul de proprietate e absolut gi excluziv" 1

Aceasta este lozinca de luptä Impotriva tuturor incercArilor de re-
mediare a relelor celor mai strigätoare ale vietii noastre economice.

1 H. Spetwer,-Justice" (Paris, 1893), p. 313.

2 James Thorold Rogers,- ,,Interpretation économique de l'histoire"
(Paris, 1892), p. 150.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA INTERNA 95

E adevärat, dupä Romani, creatorii sistemului nostru juridic, dreptul

de proprietate cuprinde ,,jus utendi, fruendi et abutendi re sua",-dar..,
se uitä un mic adaos : quatenus juris ratio patitur".
in acest adaos, al Romanilor, zace izvorul tuturor märginirilor
degale ale dreptului de proprietate.
In adevär, In definitia dreptului de proprietate, dela Romani §i
pänä azi, nu veti gäsi nici o modificare, §i in codul nostru civil puteti
deti (art. 480) : Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bu-
cura §i de a dispune de un lucru in mod excluziv §i absolut, Puri in
,limitele determinate de lege"...
atita!
Dar in cadrul acestei definitiuni incremenite, ce evolutie a suferit
In cursul vremurilor cuprinsul real al dreptului de proprietate 1
Si nu vorbesc despre vremurile Romanilor cind, in baza acestei
formule a dreptului absolut",-omul insu§i, ca rob, putea fi un obiect
de proprietate,-dar sä vä &clip numai la proprietatea feodalä, In corn-
paratie cu cea de azi :
Proprietarul feodal, in virtutea titlulul säu insu§i de proprietate, era
stapinul oamenilor ce locuiau, ata§ati de glebä, pe proprietätile sale,
ninnai el avea dreptul de administratie, de judecatd§i chiar de legislatie
pe toatá Intinderea mo§iilor sale ; el singur putea convoca militia (Auf-
gebotsrecht), etc. etc. Toate aceste drepturi se cuprindeau tu notiunea
.in6i a propriettitii private asupra pdmintului, erau legate nedes-
01.01 de insu§ titlul de proprietar i treceau din mini In minä odatä
cu mo§ia, prin toate mijloacele de mutatiune ale proprietätii.
Si proprietarii îi apärau toate aceste drepturi In numele ordinii
§i al principiilor sacre ale proprietätii". (In zilele noastre proprietarii de
sclavi din America invocau §i cuvintul sf. Scripturi pentru a lupta im-
potriva ideilor subversive de,.. emancipare)
Dar vremea, färä sä modifice definitia dreptului de proprietate,-
a tot täiat felii, felii din cuprinsul dreptului de proprietate,-a des-
f iintat robia, a desfiintat iobägia, a täiat dreptul de administratie,
de justitie sau de legislatie, a täiat dreptul de militie : §i totul, prin ma-
gica putere a acelui mic adaos : quatenus juris ratio patitur...
De unde dar, pe terenul principiilor, se poate deduce acest mis-
tic noli me tangere" al dreptului de proprietate ?
5i lucrul e cu atit mai curios, ca la Romani chiar, formula, cu
loatä rigoarea ei, nu era aplicabilä decit pentru lucruri mobile, iar pro-
prietatea funciark de fapt, nu avea alt izvor cleat puterea statului, §i
s'a desvoltat din cotropirile asupra lui ager publicus.
Cu atit mai putin conceptiunea juridicä modernä, in ce prive§te
proprietatea funciark poate admite dreptul de proprietate altfel decit
cu o anumitä märginire a dreptului de a dispune", determinatd de lege,
imärginire dictatä de interesele sociale §i nationale superioare.
Si altar in Codul Civil gäsim exemple de aceastä märginire, din

www.dacoromanica.ro
96 VIATA ROMINEASCA

care cele mai interesante pentru noi grit servitutile legale,-§i pal ales.
interesante prin motivarea ce le-o dA legea, and, de pildä, ne spune :
Servitudinile stabilite de lege au de obiect utilitatea publicd,
sau a comunelor, sau a particularilor" (art. 586).
Mai mult. Codul Civil prevede anume, cA aceste servituti nu se
märginesc numai la cele prevAzute in el, ci se pot stabili prin legi spe-
ciale, dupA cum dicteazä interesul ob§tesc :
Parte din aceste obligatiuni e regulatd de cdtre legik de polifie.
rurald" (art. 589).
In virtutea acestor norme, legislatia noasträ cuprinde foarte nume-
roase märginiri ale dreptului absolut de a dispune".
MentionAm numai dispozitiunile legii minelor, legii asupra vina-
tului, a pescuitului, a regimului silvic, etc ;-aceste märginiri formeazä
partea cea mai interesanti a dreptului nostru administrativ.
Nu e dar cel putin straniu, cA in aceastä stare a legislatiuriii noa-
stre se sustine cu atita patimg, cA märginirile dreptului de a dispune"
ar fi necompatibile cu principiile juridice ? dad, de pildä, proprietarii
ar fi obligati prin lege sä creze un islaz comunal (in termenii articolului
586 : o servitute legalä, de utilitate publicA, a comunelor), sau chiar sA
arendeze celor ce muncesc pe mo§ia lor un minimum de intindere a
pämintului de hranä ? (Nu mai vorbim despre obligatia de a plAti un pret
minimal pentru mund sau de a accepta un maximum de rentä, cäci dis-
pozitiunile de aceastä naturä tilted pur §i simplu in sfera legislatiunii
pentru protectiunea muncii, a cArei legitimitate nimene nu o poate tA-
gAdui astäzi).
Confuziunea de idei in aceastä privintä se datore§te nu alit prin-
cipiilor dreptului francez, adoptate de noi, cit practicei franceze, multu-
mitA faptului cä in urma Revolutiunii din veacul XVIII, In Franta, unde
astäzi §i o posesiune de 40 hectare e consideratd ca proprietate
mare", problema agrarä nici nu se poate pune ca In alte ¡hi, incit a-
ceastä tarA p5§e§te in urma celorlaIte in ce prive§te reglementarea ra-
porturilor agrare,-fiindcA §i are mai putinä nevoe de aceastä regle-
mentare.
Ca anarhist" nepocäit §i ireductibil ce grit, nu pot pretinde sä-mi
impun formularea principiilor adevärate in aceastä materie neprihänitilor
apärätori ai ordinii §i ai proprietätii".
MA voiu pune dar la adäpostul unor savanti mai presus de orice
bänuialä de subversivitate".
Bätrinul profesor, lost rector al UniversitAtii din Berlin,G. Schmol-
ler, al drui jubileu a fost sArbAtorit zilele acestea de toatA Europa sa-
vantA, L.: ce spune 'in aceastA privinti :
Pentru nici o turd din lume nu este adevArat, cum se pretinde,
cä I:. ..emea noastrA s'ar fi transportat, complect §i fArA rezervi, asu-
apra proprietitii funciare resturile dreptului roman, relative la proprieta-
,,tea mobiliard. Ori de cite ori dreptul nernärginit al proprietätii fun-

www.dacoromanica.ro
 CRONICA INTERNA 97

dare atrage upä sine consecintile nenteptate §i neprielnice, indatä se

deseneazä curentele contrarii. Prea curind s'a invederat, ca aceastä pro-
prietate absolutä, In anumite Imprejuräri, duce pe de o parte la fArä-
mitarea excesivä a pämIntului §i la arendarea parcelelor -neinsemnate,
iar pe de altä parte la concentrarea proprietätil in putine mini §i in-
glodarea ei in datorii. Din cauza aceasta sintem prin§i astä-zi inteo
mare mi§care teoretica §i practicä intertnediark care consider ca du-
nitoare erganizaya dusä pa la extrem a proprietyi actuate, cu con-
aserintile ei...
Chestiunea, care se pune foarte serios, mai ales In Irlanda, Sici-
lia, dar §.1 in alte pärti,--in ce mäsurä Statul §i legislatia trebue sä pro-
,tejeze pe micii fermeri impotriva apäsärii §i a exploatatiunii marilor
proprietari,-ne aratä, in ori-ce caz, cit de putin e primit in zilele noa-
,,stre fdrii discutie principlul libertatii absolute a proprietötii...
Trebue sä venim In ajutorul clasei täräne§ti prin o mare poll-
tied agrard, sä transformäm o parte din proprietatea nobilä, in-
cArcatä de datorii §i ajunsä inutilä, in proprietäti táräne§ti, !neon-
jurate de garantii, §i sä nu permitem o nota indatorare a lor declt
in anumite Mite. Vechia superioritate technicá a maritor gospodärii
incepe sä disparä In mäsura, In care se ridicä cuttura §i §tiinta technici
a taranului"... '
In acela§ sens, colegul lui Schmoller din cealattä mare cap italä ger-
manicä :
Cele ce se petrec tu Irlanda, ne aratä ca grit de dorit unele
,mäsuri, de§i ele sint foarte Indräznete §i ating gray proprietatea privat,
de pild, fixarea obligatorie a quantumului de arena i nu poate fi
Indoialä de necesitatea acestor grave mäsuri, sau a mäsurilor analoage,
acolo unde predomind arenddrile parcelare (Parzellenpachten)... Lipsa
de risc, multe cereri,... concurenta intre persoane ce nu-§i dau seama
de munca, pe care o pot desfä§ura,-toate acestea sint cauze, care urci
pretul arenzilor in afarä de orice proportiune cu val oarea productivä a fon-
,dului... Aceastä stare de lucruri duce in curind la abuzuri i la stoarcerea
,pämintului, §i in consecintä expune populaya la mizerie (Irlanda, Italia,
.Rommnia), §i arendärile parcelare tind sä disparä, cedind locul proprie-
Cliff latifundiare... Dela sine se intelege, cä numai statul poate pune
ain practid politica aceasta (de ocrotirea täranilor), §i Inca tntrebuintind
mijloace energke...
Prof esorul J. Wagner dä o formulare teoreticä acestor revendicki,
inteun studiu consacrat anume cercetirii adeväratelor principii juridice
in sfera proprietätii funciare.
Invätatul economist ataci cu energie feti§izmul §coalei liberate,
rare vede »in proprietatea funciará privati ceva prea absolut necesar §i
aprielnic pentru economia nationalä §i pentru societate, pe cind n'are
1 G. Schmoller,-Principes d'économie politique, vol. H, p. 387-9,
passim.
2 E. von Philipporich,-La politique agraire, p. 93-4, passim.
7
www.dacoromanica.ro
98 VIATA ROM1NEASCA

importantä decit ca organizatia juridicA a proprietätii funciare (Boden-

rechtsordnung), a fie astfel alcätuitä, ca sä fad i sä pastren popu-
latia rural& cit mai zdravdnd i activd pentru munca ugrico14,
astfel sä Indeplineasci o functiune mai Insemnatä pentru intreaga viati
nationalä"...:
In vederea acestui scop, intre allele :
Un drept rational de expropriare sing trebue sä vie In ajutor, fatä de
drepturile d§tigate, pentruca sä asigure o intrebuintare a solului mai utili
pentru ob§tie, atunci dud aceasta nu se poate realiza prin bunä invoialä... In
toate cazurile trebue mereu sä tinem In seaml, c pämtatul nu poate aduce
foloase decit prin mijlocirea muncil omene§ti §i, prin urmare, pentruca
sä ajungem la maximul folosului in cantitate §i intensitate, organizarea
juridicá a proprietätii funciare trebue§te necesar pusä de acord cu por-
nirile i motivele activitäyi omene§ti, prielnice pentru munc5"...1
Dar cel mai limpede i mai categoric e tocmai H. Spencer, care
aid §i el ajunge la-anarhism !...
Da, H. Spencer al d-lui Titu Maiorescu, cel mai ireductibil adver-
:sar al socialismului I
In Statica sociald, ce am publicat-o in 1850,-scrie el,-eu
am dedus din legea libertätii egale corolarul, cä comunitatea n'a avut
dreptul sä insträineze pamintul, §i am mentinut pärerea cä, dui:4 ce va
fi indemnizat pe detentorii actuali, comunitatea e datoare sä vi-I redo-
bindeasc5"...
In urmi, in fata greutdtilor practice, Spencer' I§i modereazi pro-
gramul agrar, dar, afirmä marele cugetätor englez :;
Eu mentin totu§i adeziunea mea la concluzia la care am ajuns :
nregatul colectiv omenesc e proprietarul suprem al solului,-conclu-
zie, care de altfel e in armonie ca doctrina noastrd juridicd si care
inspird zilnic legislatia noastrd; insä examenul mai aprofundat mi-a
,,impus concluzia, el trebue in acelai timp mentinutá proprietatea
individuall asupra pämîntului, dar supusei suzeranitd(ii statului"...2)
Socot ca am pus destule §i solide proptele pärerilor noastre, ca
sä putem trece cu seninätate peste cele mai furibunde invinuiri de subver-
sivitate, care in realitate nu au alt izvor decit cel indicat de Th. Rogers :
precumpinirea egoismului celor privilegiay asupra interesului ob§tesc.
Sä trecem...
* *

De fapt, ideia dreptului suzeran al statulul, cum se exprimä H.

Spencer, in ce prive§te proprietatea funciarä, e atit de tnrädäcinatä, in-
cit nid un birbat de stat, oricit de conservator, dela Bismarck, pänä la
1 A. Wagner,-Die volkswirtsehaftliche Prindpienfrage der Reclita-
ordoung, Handw. (1. Staatswissenschaften, r. IV, p. 114. 132, 139,pagsim.
2 H. Spencer,-Justice, p. 319.

www.dacoromanica.ro
 CRONTCA INTERNA 99

printul Buelow sau Stolypin, nu §oväesc sä puni in mi§care acest drept,

ori de cite ori slid in joe mari interese nationale sau sociale.i
In cartea d-lui Radii Rosetti veti gäsi, de pildä, citate cuvintele
semnificative, in aceastä privintâ, ale celor doi cancelari germani pinta
Bismarck §i Buelow.
Si aceste cuvinte se pot ilustra prin practica politicii agrare din
toate tärile civilizate. Dar pentru noi un interes deosebit II are legislatia
din Anglia, tam de ba§tinä a individualismului §i a economiei politice
ciasice.
Aici, in ce prive§te mai ales Irlanda, interventia statului in ra por-
turile dintre proprietari §i fermeri dateazA de aproape 40 ani, incepind
cu Land act din 1870, complectat prin legile din 1881, 1882 §i 1887.
Ceia ce caracterizeazä regimul stabilit de aceste legi este cä pretui
arenzii se fixeazä de autoritate, cä clauzele nedrepte ale contractului de
arena' pot sä fie anulate de tribunate, §i cä chiar neplata arenzii nu
conferä nici un drept proprietarului, dad pentru a pläti arenda fermerul
e silit sä se lipseascä de strictul necesar... lar celebrul act din 1903, da-
torit unui guvern conservator, acordä ajutorul statului pentru räscum-
plrarea loturilor de cäträ fermeri. In virtutea acestui act, statul îi re-
zervä un f el de drept eminent asupra loturilor räscumpärate, pntruca
sä poatä interveni atit in interesul culturii, cit §i pentru conservarea ca-
lacterului de proprietate graneascli.
Pentru Scotia acelea§i idei dominante constatäm in Land act din
1886 in ce prive§te raporturile intre proprietari §i crofteri, cum se nu-
mesc acolo micii arenda§i tärani.
Aceia§i tendintä se manifestä in reglementarea raporturilor dintre
proprietari §i arenda§i §i in Anglia propriu zisä.
Si in Anglia, pe linga reglementarea acestor raporturi, se incearci
prin douä legi consecutive (Allotments Act din 1887 §i Small-holdings
Act din 1892) crearea unor mici proprietäti täräne§ti cu ajutorul orga-
nelor publice, investindu-se consiliile judetene (County Councils) cu
dreptul de a cumpära intinderi mai mari de pinfint §i a le Impärti ti-
tanitor in loturi mai mici sau mai mari.
Dar toatä aceastá evolutie culmineaza in cele trei legi (pentru
.Anglia, Scotia §i Irlanda) aduse de guvernul englez actual chiar in anul
1907, cind §i noi am intreprins vestitele noastre Jeformea.
Nimic nu poate mai bine caracteriza con§tiinta noasträ publicä, de-
cit comparatia cu aceastä legislatie.
Pentru Anglia, legea din 1907 lärge§te §i complecteazä dispozi-
iunile celor douä acteg anterioare din 1887 §i 1892, adoptind princi-
piul exproplitirii silite, pe de o parte, §i autorizind interventia directi
a statului, pe de altä parte.
IMO in rezumat dispozitiunile acestei legi, -numitä Small Holdings
and Allotments Bill:
Consiliile judetene §i cele comunale capátá dreptul de a contracta

J. Vezi in No. de faVI al ..V. R.", la Recenzii, i pärerile d-lui Yer-

rnolov, fost Ininistru de dumenit In Rusia.
www.dacoromanica.ro
100 VIATA ROMINEASCA

imprumuturi, prin emisiune de scrisuri garantate de Stat, spre a face

nu numai exproprieri silite, dar §1-aici e o inovatiune Indräzneat5
legii-arenari silite a mo§iilor particulare pe termenul de minimum 14-
ani §1 maximum 35 ani. Tot pärnintul dobIndit astfei formeazA un fond,
pe care consiliul judetean it imparte In mici ferme (Small holding-deln
2 p5nA la 20 hectare, sau 5-50 acre) §i midi loturi (Allotement-mn-,
tre 4 i 2 hectare, 1-5 acre), care se dau in arena celor ce ar yob
sä le cultive. Arendarea loturilor la Otani, in loc de vinzarea for de
veci, e o altA inovatiune indrAzneatA a legii, cu alit rnai muff c este
insotitä de incurajarea societAtilor cooperative intre täranii beneficiari
ai legii.
Dad earl consiliu judetean nu procednzA cu estulA energie la
exproprieri §i arendäri silite, ministerul de agriculturA, prin comisarii
speciali, organizeazA el insu§i un biurou de expropriare, care lucreazd pet
sama consiliului judetean.
Raportorul legii in Camera Comunelor, Mr. Harcourt, expune pe
larg motivele, care au determinat guvernul liberal s5 prefere acest sisterrs
de municipalizare a pämIntului, improprietkirii tAranilor.
SA ne oprim pulin asupra acestor motive, care caracterizeazä foarte
bine ideile liberale din Anglia modernä :
Pämintul se dobinde§te -pe seama statului cu un scop precis, spune
raportorul : de a da täranilor un mijloc de a träi prin munca (or. Prim
urmare 1) nu e drept 'ca ei sä se foloseascA de urcarea rentei, intrude
aceasta se datore§te nu muncii, ci dezvoltArii economice generate a tärii
{cresterea ornelor, dezvoltarea cAilor de comunicatiune, etc);-urcarea
rentei din aceste motive se ermine de drept ob,stlei i trebue destinaa
degrevriril impozitelor; 2) täranul-proprietar poate sä fie ispitit
vindä lotul pentru scopuri sträine agriculturii, i astfel se poate Incepe-
din nou concentrarea proprietätii ; 3) Improprietärirea in loturi poate
crea o speculatiune intensä cu päminturi, care va urca artificial renta,.
§i astfel din nou va ucide agricultura täräneascA ; 4) Improprietiirirea va
arunca in spatele täranilor o sarcinA irnensä §i inutilä, disträgind millos-
cele lor dela imbunätätirea culturii ; 5) täranul din cauza aceasta va fi
din nou victima cämätäriei ; 6) arendarea dä putintä fiedrui Oran sä
albA atita pAmint cit poate munci, pe dnd cumpärarea 11 face sä se nth-
gineasc5 dupA mijloacele bäne§ti de care poate dispune ; 7) Ia afir§it,_
asigurind täranului folosinta trainicA de lotul lui, precum §i räscumpä-
urea tuturor imbunätätirilor, ce el ar aduce p5mintului in timpul aren-
dAsiei sale,-avem toate avantajele proprieteitii individuate, feird a.
avea desavantajele ei.
NäclAjduesc,-inchee Mr. Harcour aceastä expunere,-cA opozitia3
ire va aduce argumente de fond §1 nu se va multumi cu declamatiun
-eftine pe tema spolia finali proprietarilor"... (edinta Cameril Comune--
lor din 27 Mai a. c.)
e interesant c5 opozitia conservatoare din Camera Comunelov

www.dacoromanica.ro
 CRONICA INTERN A. 10 t

n'a combätut principiul de expropriare silitd i nici n'a tägäduit nece-

.sitatea reformei. Conservatorii engleji au voit sä introduc5 mai multe
.amendamente, dar acestea nu atingeau principia de expropriare silitd.
Criticile opozitiei se Indreptau mai ales in douä directii : a) ea se opu-
nea municipalizdril pAmIntului, preferind Irnproprietärirea, pe baza prin-
cipiului de proprietate individualä ; §i b) ea se opunea arendarii si--
Jite, preferind expropriarea complectä. Dar, guvernul declarind aceste
puncte ca esentiale, la care nu poate renunta, proectul a fost votat, la a
cloua cetire, cu unanimitate de voturi...
Ind mai drastice stilt dispozipunile legit pentru Scotia (Small
Landholders Bill), care au §i Intimpinat o rezistentä mai Indärätnic5, mai
ales In Camera Lorzilor.
Aici, in anume conditiuni, se creazä o servituie legald de aren-
darea mcliilor la Omni, in intregime chiar !... Comisarii" ministeru-
lui de agriculturä pot sili pe orice proprietar sä-§i arendeze mo§ia, la nevoie
intreag5, In loturi la tärant, precum §i sä le rezerve §i folosinta islazului, cu
pretul §i in conditiunile fixate de ace§ti comisari". Pe deasupra, pro-
prietarul nu are dreptul s indepärteze pe un tdran-arendal, deal in
anume cazuri prevdzute de lege, i dupd o judecatd in reguld...
Lordul Balfour a avut, astfel, oarecare dreptate afirmind, cA legea
transformä, pe aceste cäi, pe proprietari ta simpli »agenti perceptori al
rentei"... (edinta Camerei Comuneior din 19 Martie 1907).
Acestor lamentatii partizanii reformei, propuse de guvern, opun in-
teresul social §i cel national :
Pentruce aceastä tarä, -spune de pild5 Mr. Collings in §edinta
din 30 Aprilie 1907 a Camerei Comunelor,-dä cele mai marl sperante
socialismului ? Pentru c5 nol am distrus singura stavild naturahl im-
,,potriva socialismului-proprietatea tardneascd. ln millocul unei clase
de salariati, färä nici o legAturä cu pämintul, socialism ul cre§te cu pa§i
repezi. Este nevoe de a märi numärul celor ce posedä ceva. Tara se
gäse§te inteo pozitie grea i trebue sä aleagA Mire socialism §i resta-
urarea täränirnii
far d. »Solicitor-general" se ridid la consideratiuni §i mai inalte :
Sint §i alte consideratiuni decIt cele economice (§i juridice 1), care
trebuesc puse ta cumpAnä ta aceastä Carner5,-anume : sdnatatea fi
vigoarea neamului nostru... In industrie ca i in räzboiu trebue sA ne
räzimäni pe calitätile fizice ale poporului, i ar fi responsabili de re-
zultatele decdderii fizire a poporului aceia, cari ar accepta un sistem
rural ce n'ar fi In stare sd garanteze existenta qio carierd prosperd
muncitorului de pdmint....
Avem dreptul si credem cA aceste argumente, adevärate pentru o
arä atit de respectuoasä pentru traditiile trecutului §i pentru drepturile
individuate, cum este Anglia, slut, cel putin, tot atit de adevärate §i
pentru Rominia ; cu atit mai mull, cä täränimea noasträ nu are mäcar

www.dacoromanica.ro
102 V1ATA ROMINEASCA

resursa emtgrárii tn orav, uncle o Industrie puternid sä-i dee un mij-

loc de existentä....
Si In Anglia populatiunea ruralä intreaga nu formead nici o pa-
trime, iar täränimea nici 10 la sutä din corpul natiunii...
.5i Anglia n'a trecut prin fiorii räscoalelor din 1907....

* * *

Dar atunci,-predidm despoiarea° unel clase în favoarea alteía,

violarea drepturilor cl§tigateo ?!...
Nu, oricite nedrept4 s'ar acumula la baza unor drepturi ct§tigate,
o desvoltare normals l pacinid a unei societäft,-singura desvoltare .
sänätoasä §i prielnid culturii,-nu se poate realiza prin despoiare".
Nitnene nu poate fi despoiat legalminte de avutul säu.
Insä din desvoltärile noastre rezultä un singur lucru, ca interest!!
ob§tesc, In baza dreptului suzeran al statului asupra proprietätii fun-
ciare, poate impune märginiri orcit de mari dreptului privat, pänä la
expropriare silitä, dar bine Inteles acordind o indemnizare dreaptd tu-
turor intereselor jignite.
Societ4i ti convine, i chiar se cuvine, sä Ascumpere anumite
drepturi, din consideratii de utilitate publicä, chiar mai scump dectt va-
loarea lor comercialä.
Mai mull Insä nu pot pretinde ,drepturile cktigate",-fiindcä nu
pot exista drepturi ciVigate Impotriva conditiunilor inse§i de existenti_
§i sänätate a corpului social (De cite ori s'a spus acest adevär L.)
Cind este vorba de pämint,-temelia existentil materiale a unel
natiuni, chiar proprietatea individualä,-cum cu atila putere s'a exprimat
odatä d. Al. Djuvara,-trebue consideratá ea Insä§i ca o func(iune so-
ciald, impusä §i, deci, limitatä de interesul social §i national superior.
Acesta este un adevär elementar.
In celebra lui polemid Impotriva profesorului Treitschke, tnváta-
tul economist cite mai sus, G. Schmoller, scrie in aceastä priving :
Se confundä dreptul real de proprietate cu modul ei de organi-
zare. Nu rezultä de loc din principiul de proprietate, cd .o reparti(ie
ddundtoare fi nedreaptd ar fi pentru veci inviolabild, cä ar exista
drepluri private pänä tnteatita ct§tigate, incit ele sä fie la adäpostul ori-
card modificari legislative. Legislatiunea este a tot puternicä find ei
,,conducdtor este principiul de dreptate".... ')
Toatä istoria dreptului de proprietate,-care, cu -toatá rigiditatea a-
parentä a definitiunii, dela Rjinani pänä la zilele noastre a schimbat

I) G. Schosoller,-Politicoe sociale et Economie politique (Paris

1902), p, 85-86.

www.dacoromanica.ro
 CRONICA INTERNA in
atita cuprinsul real al notiunii de proprietate,-nu este decit o vie ilus-
tratiune a acestui adevar ;-§i viata nu se opre§te, nu se opre§te nici-
odatä nid evolutia in continutul formulelor juridice.
Dar criteriul de sänätate socialä constA in realizarea pacinicä O.
-treptatä a acestui proces de desvoltare in cuprinsul notiunilor juridice,
färä salturi §i MA convulsiuni.
Cum spune acela§i savant in altä parte :
Nu existä vre-o revolutiune absolut necesark absolut inevitabilä.
,,Orice revolutie s'ar fi putut evita printr'o reformä oportura *i tot pro-
gresul In istorie constä in a face reforme In loc de revolutiuni"... 1)

* * *

Situatiunea noasträ se deosei)e§te tn aceastä privintä de a tärilor a-

pusene: noui nu ne poate fi deschisä decit calea reformelor, §i nici in-
tr'un caz nu ne este iertatä vr'o Incercare de revolutiune.
Acum cincizeci de ani Comisarii Puterilor europene, chemati a se
pronunta asupra dezideratelor Div anurilor adhoc, au stigmatizat inteun
act oficial egoismul §i incapacitatea clasei rioastre diriguitoare, afirmind,
ci in ce prive§te problema agrara pentru tara noasträ existä numai di-
lema : o revolutiune de jos sau o interventie din afarä...
Am adincä convingere cA aceastä dilemä e iluzorie : orice Incer-
care de revolutie va duce tot la o interventie sträinä...
Am asistat zilele acestea la o dureroasä experientä.
Anexarea Bosniei §i Hertogovinei, desigur, zädärnice§te tot viitorul
Statului strb. Dar apelurile disperate ale Strhilor din Serbia liberA au
fost Intimpinate din partea fratilor subjugati" cu o räcealä §i nepäsare
desävtr§itä : rjugul" austriac le asigurä mai multä prosperitate, mai multi
culturA, mai multä dreptate...
Si iarä§i se pune aici aceigi Intrebare.
Cäci tot viitorul Statului Romin atirnä dela räspunsul, pe care va
trebui sä'l däm In timp util, la aceastä singurä Intrebare :
Va tntelege clasa noasträ diriguitoare, va intelege opinia publicä,
cA nu putem &di ca Stat, clad majoritatea covir§itoare a natiunii, care
reprezintä toatä forta ei vitalä §i toed puterea ei productivA, va rämt-
nea in starea aceasta de desnädejde, jertfitä bunului plac celor o mie°
(pe care, repet, nimene nu voe§te sä-i despoaie" de avutul lor), Inca
täranii din Rominia liberA sä poatä arunca priviri lacome peste
hotare ?....
*
* *
Cu aceastä intrebare, care de atitea ori mi-a venit sub pang, sfir§esc lun-
ga serie de Cronici" consacrate chestiunii agrare, pe care le-am scris pentru
,,Viata Romineascä" In cursul celor trei ani ani din urmi, sub presiunea ur-

i) Ibid., p. 131.

www.dacoromanica.ro
101 VIATA ROMINEASCA

genii a problemelor de la ordinea zilei, in fuga condeiului, MI sistem,

färä plan general, sub impresiunea momentului.
Las condeiul at o adinca emotiune.
Nu e o situatie mai exasperantà pentru un publicist, decit dud
scrie, urmind imboldului glasului de con§tiintä, färä vr'o sperantä de a
putea inriuri cursul fatal al evenimentelor.
Dixi et animam levavi: e o tristä consolatie...
Dar, cind se va Intocrni odatä bilantul definitiv al acestor vremuri
de amurg, tot mi mingle gindul cä voiu putea invoca aceste schite
descusute §i fugitive : atita mi-au Ingacluit puterile gi imprelurärile sä fac...
C. Stere.

www.dacoromanica.ro
 Cronica Externa
Germania §i Europa
Incidentul provocat de intervievul Impäratului Wilhelm, apärut In
ziarul Daily Telegraph", a sporit 'Ma in lume atmosfera de suspiciune si
de ostilitate, ce existä In potriva Germaniel. E netAgAdult el Intre Ger-
mania si restul Europei existä un antagonism adinc si cA sufleteste, dad
-nu IncA pretutindeni politiceste, toate marile puteri grit in desivirsite deo-
sebiri de vedefi, de conceptiuni si de simtiminte cu linpärätia Germaniei.
Care sä fie cauza acestui fenomen ? Causele stint dupä pärerea
moastrA multiple. In primul rind, fArä indoialä cä la acest antagonism In-
tre Germania si !litre restul Europei contribue intr'o foarte largA mäsurä,
interesele insesi ale poporului german. Poporul german, fiind ridicat la
rangul unei forte de mina WE !litre vecirtii sei dupA Anglia, dupi
Franta, dupä Austria si chiar dupä Rusia, are o ardoare fireascä sä re-
cstige timpul perdut si sä se Inalte repede cit mai sus. Dar cum, pen-
piru a satisface aceste ambitiuni, ea se isbeste de puteri, care si-au stabl-
/it deja de mult culcusul si care si-au asigurat pe suprafala pämintului
cumeroase colonii si sfere de influente, Germania vrind, nevrind, e osin-
ditA ca, tinzind sä-si realizeze visurile, si incalce domenille celorlalti, sA
,cautesä izgoneascA pe altii din locurile unie slat asezati, sau &I ex-
oploateze mai malt cleat allele slAbiciu lea unora sau gresalele altora. Pe
tde altä parte, nu trebue sä uitäm cA vitalitatea poplrului german, In toate
.privintele, este prodigioasä. Populatiu [-lea im?ariului G!rman creste in pro-
:portii uimitoare. Pämintul Germaniei nu mai poate hränt sporul anual al
.acestei populayuni, care trebue deci cu necesitate asi caute aiurea mij-
doacele de existentä. Deasemenea si comertul german s'a desvoltat cu
,eis repezeciune cu total neasteptatä si, bine tnteles, cA acyunea atit politici
vi-t si economicA a imperiului German in afarA se resimte de aceastA exu-
berantä. Germania tntreagA este Impinsä prin existenta ei spre o poll-
lid de acaparare, spre o sete de dominatiune si In spre tut dor de
a se afirma, cam jignitor pentru celelalte mari puteri §I cu desivirgire
periculos pentru cei slabi.

www.dacoromanica.ro
106 V1ATA ROMINEASCA

In al doilea rind, ceia ce di politicei germane un caracter agresiv-

§i nelinigtitor, este faptul ca aceastä politicä poartä Inca pecetea cance-
larului de fier... Ori, politica lui de realism brutal nu se mai potrivegte-
cu aspiratiunile gi cu nevoile lumei moderne. Ideile de pace, simtimirt-
tele de solidaritate internationalä au Matt dela el Incoace progrese reale-
§i netagaduite. Ceiace le dä azi o putere hotaritoare, e cá ele nu izvo-
rise dintr'un sentimentalism idealist, ci din nevoi economice foarte po-
zitive gi foarte realiste. Greutatile luptei pentru trai, marele organisme
ale muncii gi ale capitalului, legaturile de schimburi gi de credit, la care a-
ceste organisme au dat pretutindeni nagtere, nu pot agtepta dela räzboi
decit inrautätirea sau nirnicirea lor. In schimb, pacea este pentru ele mij-
locul cel mai sigur de propagire, pirghia cea mai puternica de progres.
CA Germania n'a urmat in aceastä privinta evolutia restului lumei, ca sta
Inca cu ochii atintiti asupra diplomatiei lui Bismarck, ca el este isvorul, de
la care ea se inspirá, nimic mat firesc. Intäi, Bismarck a fost o persona-
litate prea covirgitoare pentru ca sä nu supravetuiascä propriei sale o--
pere. Al doilea, personalitatea lui, tocmai fiindca a fost alit de coy trgi-4
toare, a fost cu desävirgire obositoare, a concentrat intrInsa toatä forta:
de activitate, tot spidtul de initiativä, toatä dibäda vremurilor sale, n'a, li-
sat in jurul ei decit personalit4 istovite, incapabile de orice conceptie
originalä, sateliti ce luceau prin lumina ce Bismarck le-o imprumui ase,.
In douä cuvinte o generatie intreaga care a cugetat prin el, sail care a
continuat sa lucreze numai prin forta ce el ii o imprimase. Omen!! mari
*it ca i marele bätälii, ei aduc mari folbase, dar gloria de a-i avea
costa scump. Al treilea, politica lui Bismarck a asigurat Germaniei isbinzi;
atit de strälucite, Incit ea are in ochii Germanilor un caracter de infailf-
bilitate i dingii nu au nici indrizneala, nici lipsa de pärtinire nec esark.
pentru a destrama dirt situatia actualä partea dirt gcoala lui Bismarck, care-
mai conrespunde cu realitatea lumei moderne, de partea care a trecut In
domeniul lucrurilor, ce ne mai putind fi reinviate, au intrat definitiv în
amintirile istorieí.
Dar poate, daca nu ar fi decit aceste doui cauze, Germania nu ar
fi ridicat lumea intreagä in potriva ei. Ceeace cla politicei externe a impe-
riului german o "Iota iritantä, ceeace exaspereaa ceeace provoacä toate
suspiciunile gi scotocegte toate patimele, e Imparatul Wilhelm care, pin
personalitatea lui, prin impulzivitatea i prin conceptiile sale, intäregte tot
ceea ce poate sä fie prin natura lucrurilor provocätor sau supärätor in in-
teresele gi in desvoltarea poporului german. La dreptul vorbind, Impära-
tul Wilhelm nid nu poate fi invinuit pentru aceasta. Firea lui este o ciu-
data amalgamare a celor douä mari curente de idei, ce-gi disputa cuce-
rirea spiritului modern ; inteinsa se impreuneaza toate rämigitele unuit
trecut,-care nu vrea si-gi märturiseasca Infringerea gi care face sforläri
supraomenegti ca sa reinvie o lume de gindiri gi de aspiratiuni dispärute-,
cu bate nizuintele lumei moderne, CLI toate ambitiunile ei impetuoase,
cu toate ei inai ipate, cu setea ei de noutäti, cu toate sperantele

www.dacoromanica.ro
 CRONICklaTERNA tor
ei nebänuite. Luati alte personalitäti, ce conduc azi popoarele, !nap de--
pildä pe Regele Eduard sau pe d. Clmenceau ; poate sä fie intre ei de--
osebiri de grad, de mäsurä, personalitatea lor reprezintä insä numai un
curent : curentul modern. Ei sint, indiscutabil, cristalizarea mentali-
tätii §i a sentimentalitätii noului curent. Precum invers, Papa sau un
Pobjedonoszeff shit, tot atit de indiscutibil, produsele vechiului curent, fe-
rite de mice amestec. In Wilhelm II aceastä despicare nu s'a sävir§it. Forms
la el este cit se poate de modernä §i fondul cit se poate de reactionar. In-
teadevär, dad 'I judedm dupä aparente, dupä manifestatiunile externe
ale personalitätel sale, ce poate fi mai modern decit el ! Dad ceva ca-
racterizeazá civilizatiunea noasträ, este munca febrilä, donil acesta de
a soarbe din aceastä trecere scurtä pe pämint tot ce se poate soarbe,,
de a da vietei maximul ei de intenzitate ; este nevoia pe urmá de
a cunonte tot, de a intinde spiritul säu scrutätor peste domeniile
cele mai variate ale activitAtii omene§ti §i este, in fine, acel nea-
stimpär, care nu e decit trädarea setei nernArginite de viatá §i de pro-
ductiune, ce a cuprins omenirea §i o sgudue toatä, precum vintul in-
tr'un mare freamät mi§cA pádurea intreagä. Ei bine, toatä partea a-
ceasta a modernismului Wilhelm II o stäpine§te In cel mai puternic grad.
Activitatea lui neobositä, marele numár de chestiuni ce'l intereseavä, di-
versitatea lucrurilor at care el se ocupä, intenzitatea vietei sale, care e nu
numai modernä, ci ultra moderná, ti apropie mai mult de America cleat-
-de Europa, Se poate spune cä el este cel mai american dintre Europeni.
Chid te ginde§ti cä omul acesta se ocupä de aproape de toate afacerile
statului, politica internä It pasioneazä tot atit cit §i politica externä §i el
dä uneia aceia§i zilnicä, minutioasä §i aprinsä solicitudine ca §i celei
alte. Pe ling4 aceasta Wilhelm II e pasionat de problemele militare. Se
tine in curent cu toatä evolutia artei militare moderne, care n'are pen-
tru el nici un secret, o cunonte in toate amänuntele ei, §i interesul sätt,
se intinde de o potiivä asupra chestiunilor de uniformä, ca i asupra ce-
lor mai complicate probleme de balisticä. Dar armata §i politica n'au ab-
sorbit tot interesul germanicului Imparat. El a vrut sä fie §i un adinc en-
noscator al problemelor navale, §i a reu§it sä fie, intriadevär, o autoritate
in aceastá materie. Intre un raport diplomatic §i o paradä militarä, mntre-
dota serate, sau dupá o reprezentatie la opelä, el schiteazä planuri de
cuirasate sau desineazä vre-un torpilor. Mai mult, dreptatea cere s re-
cunoa§tem cä, in ceeace prive§te desvoltarea marinei, el a adus Germaniei,
reale servicii. Imperiul datore§te stäruintei lui Wilhelm II puterea sa na-
valä. Aland de toate aceste chestiuni serioase, care ar fi Indestulätoare
pentru a potoli nu numai o acti vitate, ci mai multe, Wilhelm H este §i un
sportsman desävir§it. Practicä cu o egará pasiune toate sporturile. CAM-
re§te, face automobilism cu frenezie, e vinátori excelent trägaciu, li place-
la chasse A courre, load tennis, nu e nici odatä mai fericit decit atunci,.
cind poate pluti pe apá in yachtul säu cu pinze, sau and poate sä ciVige la
regatele din Cowes vre-o cu-pt mai insemnatä ; iar mine va fi design,-

www.dacoromanica.ro
104 VIATA ROMINEASCA

cel mai Intreprinzator dintre toti aviatorii. In fine pentru a percurge ci-
clul intreg, pentru ca gamei sä nu 'i lipseasc niel o notä, Wilhelm n
e 1 un pasionat pentru artä sub toate formele ei. Aci, de asemenea el nu
se multlime:?-te sä. fie numai un sirnplu amator sau admirator al artelor,
ci vrea sä le practice singur gi de fapt le gi practicä. Desenineazä de
preferintä subiecte alegorice, picteazä aquarele chiar cu oare care succes,
compune marguri militare i opere cu orchestratiuni savante. In setup-
turä dä artigtilor sfaturi, pe care unit dintr-ingii se cred datori sä le ur-
meze, gi are ideile lui gi in ceeace privegte arhitectura. Cä e un artist de
.0 valoare discutabilä, cä desernnurile lui sint banale, cä musica lui e
pur i simplu proastä, cu toate corecturile ce compozitorii oficiali H mai
fac, gi cä in materie de sculpturä, de arhitecturä de artä In genere, are
an gust care lasá adesea mult de dorit-aceasta e o altá chestiune, dar
-cä" poartä tuturor acestor manifestatiuni omenegti, de naturä alit de va-
qiatá, un sincer i un pasionat interes,- aceasta este mai presus de ofice
indoialä. Dealtmintrelea diversitatea gusturilor gi a pläcerilor sale, cu to-
tul .uhnitoare, este admirabil sintetizatä prin cälätoriile, pe care le face
anual, ca sä se odihneascä de grijele puterei, doid cälätorii, una la Ca-
put nord dea lungul fiordurilor irnpunätoare gi reel ale Norvegiei, cea-
laltä In marea Adriaticá, pe tärmurile incintätoare ale Achileonului din Corfu,
-sub soarele de aur al Orientului, sub cerul säu lurninos, care 41 confundil
la orizont albastrulintens In sinfonlile de smarald gi de indigo ale talazu-
rilor Mediteranei. Un altul ar fi ales muntele sau marea, veselia Sudu-
lui sau melancolia Nordului, dar s'ar fi oprit la una. Wilhelm II n'a pu-
'tut, a trebuit sä sarä dela un extrem la altul i reprezentatea graficä pe
tiara a acestor douii drum uri divergente, pe care Hohenzolern-ul le face
4n fiecare an, este ca oglinda diversitätei stranii a gusturilor impärätegti.
Aceste manifestatiuni externe ale personalitätei lui Wilhelm II, emina-
mente rnodernä, i-au i atras atita vreme simpatia lum, care pe acest
teren se intilnea cu el gi Ii impärtägea &duffle i simtimintele. Tot acest
-aspect al personalitätei sale explicä i dece Wilhelm II a putut sä triple
-atita vreme lumea, sa o fad sä creadä cá triteadevär el este un rnonarh
admirabil inzestrat cu simtul modernitatei, cu intuitiunea clarä t sigurä
s nevoilor vrernurilor noastre. Ilusia a lost de duratä destul delungä.
Dar, cu cît Wilhelm II a innaintat In viatä, contrastul dintre forma
dintre fondul personalitätei sale a apärut cu mai multä putere, i lu-
mea a putut sä se convingä cä modernismul säu extern invälue un fond
6cu desävirgire antimodern. Conceptiunile sale sint ale unor alte vremuri.
Teoriile sale asupra dreptului divin al monarhilor nu shit exageratiuni
aratorice sau calcul de ochmuitor, ele sunt expresiunea sincerä a con-
vingerilor sale, slut fondul credintei, substratul Intregei sale mentalitäti,
'Conceptiunile lui cesariené, inaptitudinea sa absolutä de a pricepe aspi-
Tatiunile democratice shit dovada curentuiui vechiu, din care e plämädit
4ot sufletul lui. Wilhelm II e un reactionar. Nimic, din ce agitä mintea

www.dacoromanica.ro
 CRONICA EXTERNA I.89

sufletul modern, nu'l pasioneaza. Idea lul pacific II priveste cu'specticism,

solidaritatea internationalä en un suris plin de dispret. far organizarea
democratiei e pentru el pericolul, care trebue combatut Meg mill Da,
Imparatul Germaniei, trectond in fata civilizatiunei moderne, a fost fermecat
de manifestatiunile el externe si si-a tnsusit pe toate, dar sufletul aces-
tei civilizatiuni el l'a asvirlit la oparte. in fata ideilor, care au dat viata a- ,
cestei civilizatii, el a trecut nepasätor si netritelegator. Mintea lui pluteste in
lumi dispärute dupa idealuri moarle, drora se incearca in zadar sä le redea
viata, sau rätäceste Inteun misticism medievalic, care are pentru toatä fi-
inta lui seductiuni iresistibile. Sperantele civilizatiunii noastre le vede,
dar nu le irnpärtä§e§te, strigätele de durere ale proletariatului modern
le aude, dar nu'l miscä. El siä pe inältimele tronului, inconjurat de o
pompä ce zilnic devine mai ostentativa, tämäiat de curtezani, care II lin-
gu§ese si de sfetnici, care se pleacä dinaintca volute! sale capricioase,
precum trestia se mlädie in bataia vintului. 5i de acolo de sus, el nu
se coboarä nici odata jos in straturile multimei ca sä-i pipäe nevoile si
sä 'i asculte pasurile, care, inainte de a se isbi de inaptitudinea lui fi-
reascä de a le pricepe, vin la urechile lui, deriaturate toate de atmosfera
mijlocului, In care traeste.
Acesta e omul. Ce poate fi politica lui decit o politicä impulsivä, -...

expresia fidela a svicniturilor celor doua curente, ce se sbat inäuntrul

firei lui Wilhelm II: De acolo contradictiile, In care Germania s'a pus
cu restul Europei, de acolo acea ostilitate surdä a Germaniei in potriva
tuturor aspiratiunilor de pace si de solidaritate, de acolo schimbärile
ve§nice, neasteptate, subite de la o politica la alta, care tin Europa in-
teo nedumerire perpetuä si care impreunä cu grija au sämänat in lume
si dusmänia in potriva poporului german.
Este aceastä politicä o politicä folositoare Germaniei, o politica care
sa-i facä amici sau aliati ei ? Desigur a nu. Dovada ne-o dau resulta-
tele insäsi, släbiciunea triplei aliante, isolarea tot mai mare a Germaniei,
usurinta cu care Anglia a reusit in citiva ani sä adune in jurul ei ati-
.
tia factori insemnati ai concertului international si chiar state, care de
mult se afl tu in antagonism cu puterea britanicä. In fine, dovada cea
mai strälucitä, cea mai convingatoare din toate, ne o dä nemultumirea
poporului german in potriva politicei personale a impäratului. La dreptut
vorbincf, poporul german nu l'a iubit nici o data- mult pe Wilhelm II.
Ceea ce era simpatic in modernismul extern al personalitätei sale, dis-
pläcea spiritului german iubitor de traditiune. Pentru dinsul acest mo-
dernism avea chiar cusurul de a se infätisa sub o strälucire si cu un,
parfum de latinism jignitor pentru vanitatea teutonä. Pe urmä, nu era
Wilhelm II cel ce sfarämase idolul national ? Germanii nu 'i puteau erta
concedierea cam brutalä a lui Bismarck, a celui pe care, In iubirea lut ,
poporul german 11 denumea cu duiosie ,,unser Bismarck". Pe de alta I..
parte, fantasiile oratorice ale Imparatului, conflictele inutile, agitatiunile ste-
rile ce ele provocau neincetat, supärau pe Germani, ciocneatj cu prea

www.dacoromanica.ro
 110 VIATA ROMINEASCA

- multä vioiciune sufletele lor inamorate de ponderatiune, dar cu toate acestea,

poporul german nu transformase Ind nemultumirile sale läuntrice In
protestäri zgomotoase. Azi insA el se tingue§te pe fat5, protesteazA färä
- sfialä, cere cu o stäruintä mereu crescIndä sä se pue capät unei stäri de
lucruri, care amenintä adeväratele Thterese ale natiunei §i surpA In lume
renumele Imperiului German.
Aceste protestäri §i aceste reclamatiuni smut desigur legitime dar
nu slut Indestulgtoare. Imperiul german, dacä s'a tncredintat cä politica
imparatului ti este dAunAtoare-§i despre acest lucru e nelndoelnic cä
s'a convins acum - trebue neaparat sä gäseascä §i solutia crisei de
astäzi. Ori, solutia nu poate fi cleat una, sä se märgineascA pe cale cons-
titutionalä rolul Impäratului In conducerea destinelor poporului german.
Sub regimul actual, orice s'ar face, ultimul cuvInt va fi al impAratului §i
prin urmare politica Imperiului german va continua sä presinfe fluctua-
liunile naturei lui Wilhelm II, fAuritä dintr'un ciudat amestec de moder-
nism aparent §i de medievalism läuntric. Pentruca sub actualul regim
constitutional al Germaniei lucrurile sä se poatä schimba, ar trebui un
lucru imposibil, ar trebui ca firea Insä§i a lui Wilhelm II sä se_schimbe.
SA nAdAjduim, In interesul poporului german, pentru lini§tea lui, pentru
gloria admirabilei sale activitäti, pentru neptihäniarea strälucitei sale culturi,
cäreia omenirea tntreag4 Li datore§te allta recuno§tintä, cl el va avea bär-
bätia sä sävtr§eascA eft mai curtnd reforma constitutionalä, atit de impe-
rios cerutä de Imprejuräri.
De o camdatä Wilhelm II aduce causei democratice un mare ser-
viciu. Prin exemplul säu, el ilustreazä admirabil de bine teza sustinutä
intotdeauna de democrati, cä tärile trebuesc inzestrate cu astfel de aie-
iäminte, Inca sA fie cu neputintä ca soarta lor sä depindä de vicesitudi-
mile unei na§teri, sau de capriciile unui temperament. Soarta popoarelor
.e ceva prea gray, pentruca cu buriä §tiintä capete cugetätoare sA. con-
-simtä a o alarma cu tntimpläri de o a§a infinitesimalä tnsemnatate.
1. G. Duca

www.dacoromanica.ro
 Cronica Veselá
FÄRIMITURI

...afurit-au inu$tele !..

S'a stins vieata falnicelor mu§te

r(Intocmai ca a falnicei Venetii);
Domitian, care via.. peretii,
.!1I'ar mai avea acuma ce sä 'inpu§te.

,Murit-au L.. Si, in loc de dies irae,

,Mai lesne le-ai cinta tin cintec vesel,
Si 'ntr'un sicriu luxos lucrat ia Lessel
7.Le-q insotl la Bellu cu gräbire.

Cäci, nu cunosc vrkitna§5 mai infami

Ca musca !... Cu capriturig ca o damä,
De cite ori nu m'a ciupit de nas,

k Pe and cirmiam Pegäsul spre Parnas !...

Superioarä-i trisä musca mie :
JEu mor pe veci,-la anul ea re'nvie !

.4 Flora

:Bachus §i Venus, Dragostea §I Cheful,

_ Au la Soseaua noastra templul lot...

Si, vecinic beat, de vin §i de amor,

,Sughitä, geme, noaptea, Kiselefful I

www.dacoromanica.ro
112 VIATA ROMINEASCA

Cunonteti templul ästa : este Flora!

Azi templele lui Christ pustii rämin,
Dar de cu searä-i plin templul päen
*i. pänä ce suride Aurora.

In templul Flora n'ai sä vezi vestale

Ce candele aprind la crucifix;
Ci, doar bachante cu tariful fix.

.5i 'n loc de popi cu bärbi patriarhale,

BátrIni copiläro§i, senili copii,
Oficiind spurcate leturghii...

Poezie $i Prozei

Acest sfir§it de toamnä-i o minune....

Ah, ce poem superb s'ar putea scrie
Doar povestind cam fund, cling §i vie.
Ingälbenesc... cum Crivät le räpune !...

Cum codrul inceteazä sä räsune

De-a pasärilor dulce simfonie....
Cum fIori §i ierburi pier de anemie...
Cum soarele-i feeric cind apunel

Ar scrie-acest superb poem poetul ;

Dar.,. e 'nsurat §i are cinci copii,
*'acest sfîr§it de toamnä-i spune, bietul:-

-Tu, n'ai plätit chiria ; tu, n'ai lemne ;

Cum mai cutezi, pirlitule, sä scrii
In clipele-astea triste §i solemne ?...

Tarascotrt

www.dacoromanica.ro
 Viata Romineascä in Bucovina
Partidul crestin-social romtn-Sesiunea dietalá.
Tratativele urmate Intre delegayi celor doua partide romine din
Bucovina, in vederea raliärii ambelor partide intr'un singur partid pe
baza programului crestin-social, au succes pe deplin.
Punctele comunicate in conrespondenta trecutä au fost acceptate de
delegatii ambelor particle si aveau sä fie aprobate si de plenul partide-
lor. Inainte de a convoca o adunare plenarä a partidelor, care si aprobe
raliarea, trebuia sä fim siguri de Dr. lancu Flondor, dad', fiind ales sef al
noului partid, e dispus sá primeasca aceasiä demnitate. S'a hotarit deci
daril Sä se trimit o delegatie la Storojinet care sä-i ofere sefia.
Duminica, in 11 Octombre, pe la oarele 10 a. m., un sir de sapte
birje päräseau Cernautul Indreptindu-se spre Storojinet. In birje se aflau
delegatii ambelor partide din tarä, democrat si apärarist i repreientanti
ai tuturor societäylor studentesti romine. Din partea partidului democrat
erau delegati deputatii : Dr. Aurel Onciul si Dr. Florea Lupu. profesoriit
lancu cav. de Cuparencu, Petru Popescul si George Tofan cum si directorul
de §coalä primara Nicu Mihalescul ; din partea Apärärii : profesorul de
Universitate Dr. Stefan Saghin, presedinteie partidului, profesorul de
Universitate Dr. T. Tarnovschi, adjunctul de administratie Dorimedont
Popovici, administratorul George Sirbu, preotul At. Glierman i functio-
narul dela procuratura de finante Dr. Vasile Bodnärescu. Fiecare socie-
late studentasca trimese cite doi reprezentanti.
Era o zi de toamnä. Ceatá deasä, pe care razele soarelui Inca n'o
sträbätuserä acoperea panfintul. In prima birjä mergea Dr. Onciul, proa
fesorul Saghin i autorul corespondentei. Intre cei doi dintaiu se In-
cinse o interesanta discutie despre starea politica din tarä, se discuta
politica din trecut a partidetor, foloasele i greselile el si se constati
aproape o armonie complecta 3n veden i judecatä. Dr. Onciul aratä
roadele ultimilor ani, inzistä asupra succeselor obtinutej desfäsurä marea
valoare a reformelar sanctionate i crede ca a fost absolut nevoe, spre
a ajunge uncle sintem, ca sii trecem prin lupta prin care am trecut. Trec
8

www.dacoromanica.ro
114 VIATA ROMINEASCA

peste aceastä interesantä parte a discutiei, deoarece mä gindesc sä mi

ocup Inteun articol viitor cu era democratica îri politica RomInilor
bucovineni.
In discutia noastra revine insä regulat aceiasi intrebare, care plutea
pe buzele tuturor, Intrebarea mare a acelor zile, Intrebarea hotariloare,
dela care atIrra In mare parte viitorul neamului nostru, näcäjit, si Imba-
trinit in nevoi §i intrebarea era : reusi-vom oare cu misiunea noasträ ?
Deputatia mergea sä depunä In minile destoinicului i vigurosului Iancu
Flondor dela Storojinet di-ma politica a poporului romin din Bucovina,
îri momente de grea cumpiinä. Cinci ani de zile a trait retras, in singu-
rätatea sa dela Storojinet, acest frunta§ politic ai Rominilor, ocupindu-se
numai de gospodaria sa, despretuind zgomotul si larma din afarä, urrna-
rind cu interes Insä desfasurarea evenimentelor politice. Retras din viata
publicä intr'un moment de mad preiaceri, el a respins ori ce Incercare
de a participa la viata politicä. Acum sosise momentul hotärltor ; poli-
tica Rominilor se afla la o cotiturä hotaritoare, neamul Intreg in unire
deplinä cu conducatorii tuturor partidelor romine ti cherna la eirmä. Era
Intrebarea : simti-se-va el indemnat sa jertfeasca linistea sa sufleteasci,
interesele sale de gospodärie, care îi dictau acuma mai mult decit ori-
cind sä nu le päräseascä ; fi-va el dispus sä mai intre In viata politica,
careia, desgustat, i-a Intors odata spatele. Aceste erau &duffle care mun-
ceau sufletele calatorilor. Poposim pe un debit si dr. Onciul face o ob-
servare nemeritä. Solia aceasta skit boerii rii, zice el, care merg si
ofere coroana noului Voevod. Si e potrivitä asämänarea, cad Voevod
voim sa ne fie In aceastä tarä acel bärbat destoinic si cu dragoste pen-
tru neam.
Soarele s'a Inaltat sus de tot pe bolta cereasca, a spart zidul gros
al cetii si a fugärit-o in toate partile. Acest moment de lumina' strecoarä
nädejde tn sufletele noastre. Acuma trecem, dupä ce am läsat deoparte.
Mihalcea, proprietatea deputatului Tächita Popo vici, prin locuri desfätate.-
Poene largi, Incä verzi, incunjurate de pädure, lanuri Intinse, apoi iar
codru cu frunza ingalbenitä. Inima ni se stringe de durere, and aflärn
ca aceste lanuri frumoase, le stäpineste unul din neamul cel ales La
Intrarea In Storojinet de departe se vede parcul boeresc. Secretalul de
tribunal Claudiu Stefanelli, membru marcant al partidului apärärist si
prieten devotat al d-lui Flondor, ne conduce la curtea boereascä, unde-
sintem condusi in salonul de asteptare. Putin dupa noi inträ si d. Iancu
Flondor, care este primit cu puternice strigäte de : sä träiasca". D. Aurei
Onciul rosteste o cuvintare scurtä, bine simtitä, care miscä pe toti. E
rnomentul hotäririi. In ochii, multora se Arad lacrimi, Onciul e atit de
emotion at, Incit abia poate rosti cuvIntarea.
Ea are urrnatorul continut :
lubite Iancule!
In vreme de grea cumpana, noi solii tuturor virstelor, tuturor pii-
turilor si tuturor näzuintelor rominesti din tarä, venim la tine, ca sä te

www.dacoromanica.ro
 VIAT ROM1NEASCA IN BUCOVINA 115

tug5m dintr'o guru ca s5 päräsästi singurätatea-ti de pinä acuma pi sO

reintri iaräsi in räzboiul politic. tim, cä räzboiul acesta la timpul säu,
ti-a Mart mult amar, darä soarta iti dä satisfactia cea mai splendidä, pen-
trucä a/j Intregul neam rominesc te chiamä sä i te pui in frunte ca sä-1
mintuiesti. In ferma nclejde cä vei urma chemärii acesteia, noi, care
pîná ieri ne sfisiam Intreolaltä, ne-am dat fräteste mina si am uitat cele
trecute. Uitä-le i tu, i In dragostea-ti nemärginitä pentru neamul tu
caleg-ti pe inimä i intäreste legätura noasträ, care numai tu poti sä o
faci trainicä. Dirt inimä curatä i sincerä intregul nostru popor te roag :
Iii cäpitanul nostru i ne du la izbindä ! Dumnezeu sä-ti ajute !-
Di. Iancu Flondor, miscat pänä la lacrimi, declarä cä in principiu
e gata sä primeascä conducerea oferitä, cere insä un mic termin spre-
a-si putea aranja unele afaceri de interes personal si spre a avea limp
pentru un schimb de päreri cu conducätorii poporului asupra probleme-
lor la ordinea zilei. Peste putin firul telegrafic a dus aceastä veste
irnbucurätoare in toate pärtile Bucovinei i in alte täri. Deputatia s'a In-
tors la Cernäuti si a inceput chiar In seara aceea a face pregätirile ne-
cesare pentru o mare adunare nationalä, care s'ä eie cunostintä de impa-
carea partidelor, crearea noului partid i statutele sale si sä se aleaga
conducerea partidului.
S'a compus un manifest scurt, iscálit de ambele particle si de a-
proape o mie de bärbati de incredere din tarä. Adunarea nationalä, care
s'a tinut Joi In 19 Octombre, a fost o adunare monsträ avind vr'o 2000
de participanti din toate pärtile Bucovinei.
Dar nu numai numärul deosebit de mare a participantilor a dat a-
4cestei adunäri o Insemnätate deosebitä, ci i calitatea lor. Toate stärile
poporului romin au fost reprezentate prin fruntasii lor : preoti, invätä-
tori, judecätori, profesori, Omni, meseriasi. D. Dorimedont Popovici a
referat asupra impäcärii si a propus o rezolutiune, care apron' pasii M-
cuti. Ea a fost primitä unanim i cu aplauze. D. Dr. A. Onciul referea-
zä asupra statutului care se primeste färä desbatere. Dintre oratorii care
s'au perindat la tribunä, trebue sä-i menponäm In special pe täranli Por-
fot5, din Dorna i Peruc din Crasna, care prin cuvintärile lor cu miez,
tostite inteo limbä impodobitä cu glas sonor au stärnit aplauze nesfir-
§ite i aprobäri generale.
In fine, la propunerea dl. Fl. Lupu, s'au ales In dirigenta partidu-
lui urmätoarele persoane : Dr. T. Tarnavschi, care a prezidat i aduna-
rea, Dorimedont Popovici, At. Gherman, Z. Percec, dr. C. Hominca, C.
Stefanelli, dr. Nicu Blindu, George Tofan, M. Chisanovici, Constantin
Morariu, G. Cuciurean.
Dun adunare, multimea s'a format In convolu si a traversat strä-
zile Cernäutului pInä in centru la Palatul National, eintind cintece na-
tionale.
Ca organ al noului partid apare gazeta RomInul" cu subtitlul or-
gan national, crestin-social al Rominilor bucovineni; el apare deocamdat5

www.dacoromanica.ro
11(1 VIATA ROW NEASCA

de douä ori pe sptämmä dar e vorba ca dela intäi Ianuarie sä aparä zil-
nic. Toate celelalte ziare politice §i-au incetat aparitia.

Patru säptämtni a fost adunatä dieta Bucovinei, dar numai trei §e-
dinte plenare a tinut, in care a rezolvit insä o sumA de legi impodante..
Cauza c inteun timp atit de lung s'au tinut numai trei §edinte plenare,.
e conflictul ce-a izbucnit intre cäpitanul tärii, care e prezidentui dietei §i
majoritatea dietei pentru fix irea ordinei de zi. In fine cApitanul a trebuit
sä cedeze §i §edinta penultimä a tinut 18 oare cu o mica Intrerupere la
ameazá.
De oarece sectiile dietei au lucrat incontinuu, s'a adunat pentrib
cele doui §edinte ultime o multime de material, care a trebuit petrecut
inainte de inchiderea dietei. Reforma electoralä nu s'a piatut vota, de
oare-ce numai RomInii erau pentru ea, o dovadä cä nu) era na de ne-
favorabila pentru noi, dupä cum au sustinut dumanii lui Ondul, acu-
zindu-1 cä ar fi fäcut o reformä favorabilä Rutenilor. Din tinuta Rute-
nilor din acest an MIA de aceia§i lege, venitä din nou In discutia dietei,.
s'a putut constata cä reforma proectatä de Onciul era foarte favorabilä
intereselor romine§ti.
S'a votat legea pentru salarizaraa invätätorilor, care pusi pe o bazät
mai largä §i trecutä odatä prin dietä, a fost respinsä de ministru. In se-
shmea aceasta s'a constituit i un club nou : clubul cre§tin -social, care
nutnärä pe deputatii Dr. A. Onciul (prezident), Dr. Fl. Lupu, T. Simio-
novici-Venti, A. Buburuzan, Tit Onciul §i pe deputatul german I. Wied-
mann. Rominii au insä §i organizatia lor proprie nationalä: clubul main_
cäruia It apartin pe lingä cei 5 deputati romtni ai clubului cre§tin-social
§i cei 6 deputati ai proprietätii mad : Dr. Volcinschi, Dr. A. baron Hur-
intizachi, Nicti cav. de Flondor, Constantin cav. Popovici, D. cav. de
Bejan §i vicariul general Calinescu. Din discursurile tinute in aceastä se-
siune releväm oratiunea deputatului A. Onciul In sectia financiarä, in care
s-a ocupat de starea financiarä a tärii indicind izvoarele notiä, din care
s'ar putea inmulti veniturile ei §i oratiunea aceluia0 deputat tn ultima
edintä penultimä cu ocazia discutiei bugetului. Oratiunile acestui depu-
tat fiind o comoara de idei i oratorul avind darul predärii intr'un grad.
Inalt slut totdeauna ascultate cu mult interes §i sint un fel de zile de
siirbätoare ale sesiunei dietale. De astä data' ca i anul trecut, de§i poate-
mai moderat in formä, dar tot atit de aspru In fond, a criticat dtferitele
ramuri ale vietii publice din tarä spuninclu-§1 färä rezervä pärerile sale..
De sigur cii cuvintarea lui Onciul e cel mai insemnat eveniment al tre-
cutei sesiuni clietale, precum Onciul e cea mai marcantä figurä a aceste
diete.
Gt.
Vicua, tu NoJrnbre 1908.
NY

www.dacoromanica.ro
 Scrisori din Ardeal
Francisc losif si maghiarizarea.-Pasivitate !---Lupta
extraparlamentará.
Sub domnia lui Francisc losif I, noi Rorn Intl avem de inregistrat
triouä epoce : intkia, de la urcarea sa pe Iron pang la 1868 ; adoua dela
1868 incoace.
Cea dintäi este o epocä de aur In viata noasträ nationalä. IntrInsa
imarele aguna a restaurat vechea mitropolie rominä ; a scuturat jugui
,erarhiei strbe§ti ; a infiintat gimnaziul dela Brasov, i alte institutiuni
culturale, intre care 'in primul rind asociatiunea, §i in cele din urmä a
exoperat de la monarh Statutul Organic, care ne garanta dreptul auto-
-nom asupra bisericilor §i §coalelor romine. Tot it aceastä epocä, am a-
vut comitate cu prefecti i vice-prefecti romini, a§a ca In municipii se
,desvoltase o adevaratä viatä nationalä.
Chiar In servidi de stat. mai ales In magistratura, erau ocupati o
multime de Romini, dintre care pe unii, cum a fost consilierul Pop, l'a
-ridicat la rangul de baron. Nu mai vorbim de armatá, unde ofiterilor
romini, mai ales celor dela granitä, le erau deschise toate portile Burgului.
Politica Vienei era atunci sd Infareascä nationalitätile, care in vre-
vmuri de grea cumpänä se dovediserä nu numai credincioase pentru casa
Habsburgilor, dar §i destul de tari pentru apärarea tronului amenin-
-tat de oligarhia maghiarä.
Adoua epocä este-nu se poate mai tristä. Tot ce nea acordat
imparatul in tineretele sale, chiar legile fundamentale dela 1868, fäcute
de un Déak §i Eötvös, au fost rind pe rind modificate ori desfiintate.
Din legea §colarä a lui Eötvös, care nu ne impusese nideri limba ma-
ghiar, ne pomeniräm cu legea lui Apponyi ; din legea pentru natio-
nalitäti de asemeni, n'a mai limas nimic, iar acum sintem in ajun de a
tri-se da o lege electoralá retrogradä, cum nu mai existä nicäiri In Europa.
Este adevarat cä In ultimii 40 de ani, noi Rominii n'am §tiut sä
linem pas cu Ungurii, nici chiar pe terenul, unde ar fi trebuit si ne va-
liditm mai bine. coalele noastre n'au dat destui oameni cu carte, preo-
timea n'a fost nid ea In totdeauna la inältimea chemärii sale. Nu e mai
putin adevarat mnsä, cä nu luptam in egale conditiuni cu Ungurii.
-aveau puterea In mîn, dispuneau §i dispun de intreg aparatul statului ;

www.dacoromanica.ro
118 VIATA ROMINEASCA

cheltuesc, cum le place, dintr'un buget la care contribuim §i noi cu sute

de milioane, pe and noi trebue sä sustinem din proprii no§tri bani toate
institutiunile noastre culturale.
Cit mai sintem slabiti apoi prin necontenitele prigoniri : temnitä
amendä, e de prisos, S'() mai spunern
Mai gray este schimbarea mare ce pare cii s'a operat la Wiena.
In trecut §tiam cl M. Sa nurnai din ratiune de stat ori din necesitatt
imperioase ceda In unele §i altele. De cind a venit la putere actuala
coalitie, care a remmtat la programul ski de a nationaliza armata, §i a
votat färä multä vorbä §i bugetul militar, sporit simtitor, §i ridicarea con-
tingentului militar,-de atunci ne convingem tot mai mult cä- sintem a-
bandonati §i cä in afacerile interne guvernul intr'adeydr are absolut
mina liberci.
Acum de curind ne-a venit la cuno§tintä cä M. Sa nu nurnai a-
probä, dar §i are convingerea cä politica de inteirire cu orice pref a
Maghiarilor si maghiarizarea nafionaliteifilor este de dorit. Deputatul
Vasile Goldi§ m'a autorizat sli aduc spre publicitate urmatoarele : and'
contele Appony i-a prezintat M. Sale spre sancfionare proectul sciu de
lege (care nimice§te cultura noasträ national5) M. Sa i-a zis : Sper cä
de aci in colo maghiarizarea va merge cu pa§i mai repezi !"
In cercurile politice maghiare, unde Apponyi a povestit cele ce
i-a zis monarhul, bine inteles cä vorbele de mai sus sint un inclemn
pentru a steirui inca ,si mai mult pe ralea apucaM : de a ne maghia-
riza etc orice prep si de a zdrobi cu toaM fort a statului pe cei, re se
impotriyesc politicci de maghiarizare. A§a se explicä multele procese de
presä, precum §i goana salbated pornitä In potriva invatätorilor §i pre-
otilor no§tri. Numai departe decit alaltaeri, de pildä, Curia (Inalta Curte
de Casatie din Buda-Pesta) a osindit la temnita pe preotul Popovici din
Bärzava, pentru agitatie, de§i tribunalul din Arad §i Tabla regeascä din
Oradea, I! achitaserä ; sub-prefectul Schaner din Halnaj a osindit la 30CP
coroane amenclá pe protopopul Cornet Lazar §i pe alti nouä preoti, la
cite 200 coroane amendä, pentrucä au intirjat sä pue inscriptie ungu-
reasca pe §coala romineascä.
In zilele acestea, inspectorul §colar a pornit apoi proces disciplinar
in contra a 20 tnydfcitori romini, pentrucä nu ar fi propus cu destulä
stäruintä limba maghiarä. Ei desigur vor fi destituiti !
Toate acestea intr'un singur cornitat, intr'o singurci spteimind !
*i. ne putem a§tepta §i la mai räu. Ori cit de dinastici am fi deci, fap-
tele aceste din urmä au produs In spirite un reviriment, cum n'a fost nick
odata. Nu-i vorbä, politica anti-dinasticä n'avem &A facem, cad astfel arm
mina numai apa la moara §ovini§tilor agresivi, care ar avea un titlu §i
un pretext mai mult &A se näpusteasca asupra noastra. Ba, din multele a-
dunäri poporale se continua a se trimete Majestätei Sale adrese omagiale.
Dad se va face Insä lege din proectul contelui Andrassy, ajun-
gem in situatia de a nu mai putea face politica activä, ci ne von)

www.dacoromanica.ro
 SCRISORI DIN /MEAL 119

simti siliti sä adopfam targ§i pasivitatea. Ceeace au declarat, atit deputa-

tut Waida, Intr'un interviev acordat unui ziar din Wiena, cit §i deputatul
Vlad intr'un articol din Lupta, tar Tribuna de alaltäeri i-a aprobat pe
anfindoi §i din parte-i s'a rostit in acela§ sens.
N'am avea, inteadevär, de ce sä ne främintäm de a intra intr'un par-
lament, croit anume pentru desfiintarea noastrá, ci, din noua politici
Inauguratil de monarch §i sfetnicii säi, vom trage §i noi concluziunea potri-
vita, cäutind sä ne aduniim toale fortele pentru o mund pe teren eco-
nomic §i cultural. Infiintarea In Sibiu a bäncei culturale, (sub titlul Lu-
mina"), premiile puse pentru invätätorit diligent.' in munca extra-§colark
hotäririle luate de reuniumle Invätätore§ti, In sens de a In% Ata carte pe
adulti §i pe bärb4i mai In vristä,-denotä o serioasä preocupare cultu-
ralä. Dacä vrern adicä sä luptäm cu succes pe teren extra-parlamentar,
e nevoe atit de o bunä organizare, ell mai ales sä räspindim §tiinta de
carte, ca astfel toti oamenii de seamä sä se poatil inspira din jurnalis-
tica noasträ nationalä.
De altminteri partidul socialist a declarat si el cd, tn caz de
sanctionare a proectului contelui Andrassy, nu va lua parte la alegeri
ci se va organiza in vederea unei lupte extra-parlamentare, lung care
va fi cu atit mai Intetitä §i mai violentä, cu cit coroana va admite mai
mult din dorintele oligarhilor stäpinitori. Garomi, un §ef socialist, a scris îr
privinta asta In Nepszava, iar de cite-va zile sociali§tii prin placarde ro§ii
lipite pe ziduri, in toate ora§ele, amintesc bdtrinului rnonarh promisi-
6nea dela 1906 (adicA sufragiul universal).
Mi§carea pentru sufragiul uni' ersal, adt in ora§e, uncle stilt tari
sociali§tii, eft §i la sate, unde partidul nostru e stäpin pe situatie, a
inat proportiuni mari de tot. Duminial, de pildä, noi am tinut nu mai
flutin de 30 adunäri, dintre care impozante au fost In deosebi cea dela
Brasov, unde au vorbit deputatii Mihali, Waida §i Goldi§ §i cea dela
Alba-Iulia, uude deputatul Hanin a fäcut importante declaratiuni privi-
toare la politica ce am fi siliti sä facem, in caz and coroana ar admite
desnationalizarea noasträ.
Duminica trecutä §i-a tinut darea sa de seamä §i deputatul Dr. N.
Onciu. S'au adunat cu acest prilej la Halmaj top alegiltorii de pe valea
Crisului, primind cu iubire pe vrednicul lor deputat, cäruia i-au votat
Incredere, iar clubului nationalitätilor i-a filcut rugare sä lupte din räspu-
teri impotriva dreptului de vot plural, cuprins in proectul contelui Andrassy.
Deputatii no§tri vor §i lupta in parlament, cu toatä energia
5 Noemvrie n. 1908.
I. Russu-Sirianu.

www.dacoromanica.ro
 (liscellanea
..VOTUL PLURAL" IN UNGARIA.
Proectul contelui Andrassy se prezintA ca un nou pas, gi foarte
insemnat, spre desnodämintul fatal al dramei nationalitätilor din Sta-
tul ungar.
Oricît de grele ar fi aceste vremuri, i ori cite Incerdri l'ar a§-
tepta mnc, and este vorba de un popor atit de vrednic i viguros ca
Rominii din Ardeal i Ungaria, nu poate fi indoialä asupra rezultatului
final al Juptei.
Manifestärile din Par lament, gi din diferitele Intruniri populare, fra-
ternizarea hare muncitorimea socialistä i nationalitätile oprimate, ne vor-
besc de incordarea tragicä a situatiunii.
Din depärtare, cu simtul dureros al neputintei, vom urmäri pe-
dpetiile acestei drame, avind credintä, d In momentul de fatä acolo se
botärägte soarta neamului nostru intreg.
i e o nespusä mingiere in &dui cä aceastä soartä e Incredin-
¡MA astfel, din fericire, elementului celui mai puternic, mai sänätos, mai
energic i mai congtient al neamului rominesc....
i lupta Rominilor din Ardeal are, de astädatk i o altä sem-
nificare.
Migcarea de protestare Impotriva acestei Incerciri de a prelungi
gi a intäri regimul contilor"-e o migcare a maselor populare : nu e
numai lupta fruntagilor pentru popor, ci i prin popor.
Fratii de peste munti ne dau Ind odatä o lectiune intuitivä de
intelepcitme politick care cu tirnpul, desigur, îi v.a da roadele ei...
SA tread numai cit mai repede aceste clipe de cumpänä....

BIBLIOTECILE DE POPULARIZARE.
Vorbim aici numai de popularizarea scrierilor beletristice. Despre
cele cu continut gtiintific (aproape toate traduse) n'avem de spus altä-

www.dacoromanica.ro
 MISCELLANEA 12t

*ceva, cleat cä dorirn sä se räspindeascii cit mai multe §i cit mai mult.
Numai cit editorii sá aleagä ceia ce e mai bun §i mai potrivit publicu-
dui, cáruia sint destinate aceste scrieri.
Cele vre-o patru biblioteci de popularizare aruncä in piata lite-
oarl editiile lor de opere beletristice cu o repeziciune aproape vertigi-
noasä. Aceastä ofertä, ca sä vorbim in termeni economici, desigur ci
iráspunde unei adevärate cereri.-A§a dar, gustul de cetit s'a desvoltat
in tara noasträ.
(Din Duduia Margareta", de pildä, editia Minerva", s'au vindut
10,000 de exemplare, §i editorul a mai secs alte 5,000,-de§i aceasti o-
Teri mai fusese räspinditá in Viata Romineascal.
Acest succes al bibliotecilor de popularizare aratà ca a venit, in-
sfir§it, o vreme mai propice pentru desvoltarea unei adevärate literaturi:
Adeväratul, unicul poate, motiv, oentru care literatura noasträ a
-rdmas mereu in fa§ä", a fost lipsa unui public cetitor, lipsa acelei ce-
Teri", de care vorbeam mai sus. Cererea fiind aproape nulä, §i oferta
era foarte mica.
Ca sä producä, un scriitor trebue sä fie incurajat moralmente, prin
faptul cä e cetit §i apreciat; §i materialmente, prin faptul cá e... remune-
rat de public.-Dad Insä predicä In pustie, dacä-i lipse§te atmosfera
caldd de simpatie din partea marelui public §i Incurajarea materiali, a-
?tinci, dupä citiva ani de muncii intensivä din vremea idealismului exu-
berant al tineretil, scriitorul produce din ce In ce mai rar §i devine un di-
letant.... lar din cauza lipsei de stäruintä in aceini directie,- din cauzá
ca nu tree numai zile §i luni, ci §i ani, sine linea,-taleniul scriitorului
L.

nu numai cä mi progreseazä, dar dä indärät.

SA speräm cä aceastä trista conditie a scriitorului romin a incetat.
Dar aceste biblioteci de popularizare nu slut numai un simptom
inibucurätor, ele au §i o menire pozitivä : Aceia de a räspindi In public
4i mai mult gustul de cetit,-§i, In acela§ timp, de a rafina tot mai mult
gustul acestui public.
Si mai ales aceastä din tirmä menire o au bibliotecile de popularizare.
-Gustul de cetit existä mai demult in publicul cel mare, dovadä succe-
:sul foiletoanelor gazetelor populare §i broprile diferitilor comercianti de
literaturä.-Bibliotecile de popularizare au datoria de a face educatia
gustului, de a invilta pe public bunul gust, de a face pe public &I $tie
sä guste adevärata literaturä. Literatura de foileton §i de bro,uri cu
-scop comercial, stricind gustul publicului, il indeptirta dela literatura
frumoasä originalä.
Bibliotecile de popularizare, din contra, au datoria s pregöteascd
,:publicul pentru literatura frurnoasá originalä, sii creeze, dzci, conditiuni
sentru desvoltarea unei bogate literaturi nationale.
Se poate o mai frumoasii menire,-dar §i o mai grea räspundere ?
Si pentru ali indeplini rpenirea asta frumoasá, acei care editea-

www.dacoromanica.ro
122 VIATA ROMINEASCA

zä aceste biblioteci trebue sa aleag cu mare prudentä ceia ,ce dau pu--
blicului ce)tri mare §i nepregätit.
Directorii acestor biblioteci &A nu fad din ele un mijloc de a räs-
piruli opera amicitor, pe care voesc sä-i lanseze.
Tot ceia ce editeazä, trebue sä fie In afarä de orice discutie,-s4o
fie opere din acele asupra valoarei cärora nu poate fi nici o tndoialL
Din scriitorii strdini, sä se aleagä cei mai de valoare ; §i din o-
pera lor, ceia ce e mai perfect.
Vedem traduceri din Andreev de pildä. Andreev e un scriitor de-
talent, din opera cäruia e bine de tradus. Dar sint doi Andreevi : unuV
normal, care zugräve§te viata In chip normal,--§i un altul,-explicabil.
poate, prin starea exceptiona din Rusia,-decadent §i manierat, care vreak
sä inmärmureascä lumea prin extravagante §i prin silinta de a fi teribil....
vedem cä se traduce i din acest din urmä Andreev.
Dar sä trecem...
0 traducere perfectä nu poate exista. Dar se poate traduce con-
yenabil. Unele traduceri indeplinesc aceastä conditie, §i acele traducer!,
pe lingä folosul cä räspindesc gustul de cetit, mai au ina o valoare :
aceia de a Imbogäti literatura romineasc5.-Altele, slut traduse mai räu,
dar dacä nu slut neinteligibile, de§i nu mai pot intra In categoria lite-
ratriYei, tot au un rost : tot räspindesc gustul de cetit §i familiarizeazii
publicul cetitor cu productiile celorlalte literaturi.
numai aceastä simplä familiarizare, incä e de un mare folos: Pe-
deoparte cetitorul devine mai competent in judecarea literaturii nationale,
cäci orizonul luí acuma e mai larg. lar pe de altä parte, aceastä fami-
liarizare cu literaturile variate ale altor popoare, creiaza in public o re-
zistenta la acele curente literare nationale care ar fi prea inguste §i prea
transante.. Acum citiva ani se näscuse un fel de §ovinism literar, un
fel de megalomanie literari, care privea cu dispret literaturile sträine.
Fatä de asemenea tendinte, literatura universalä e binevenitä.
sí, inainte de a isprävi cu traducerile, trehue sä mai facem o re-
marcä. Uncle traduceri nu sint fäcute dupä original, ci dupá traduceri
din alte limbi.- Apoi dacä o traducere directä din limba autorului, e,
prin definitie, o trädare", ce-o sä fie traducerea din traducerea nem-
teased a unui scriitor rus ? Autorul e desfigurat de doted ori, omit de-
buni ar fi traducätorii. Iar cind nu slut tocmai buni, atunci....
Dar bibliotecile noastre editeazä §i autori romini.
Si in privinta autorilor romini, criteriul trebue sä fie acela§i. Nu-
mai autorii mari au dreptul sä fie impusi publicului, ca indreptätori ai
gustului lui.
5i care sint autorii man ?-SInt acei consacrati, acei admi§i de-
majoritatea publicului cult.
Un Eminescu, un Co.buc, un Caragiale, un Vlähutä, un Goga,
un Sadoveanu, un Creang5 un Brätescu-Voine§ti, etc.:-iatäautorii ne-

www.dacoromanica.ro
 MISCELLANEA 123

discutati..,. CA o minoritate din publicisti nu recunosc pe unul sau pe

altul, aceasta n'are importantä. Nici un scriitor din lume nu a avut vre-
odatä absolut toate sufragiile.-E vorba Irish' de opinia majoritdfii pa-
bliciatilor si a publicului cult....
Si, dad este asa, dad trebue sä fie asa, (avind In vedere meni-
rea acestor biblioteci), ce cautä un X ori Y, admirati numai de directo-
rul lor, inteo biblioted menitä a rAspindi In public gustul literar si dis-
ceramIntul intre ceia ce e si nu e artä ? Dad publicul cel mare se va
deprinde a crede cä aceasta e arta, il yeti pregäti pentru marii i ade-
väratii scriitori romini ?
In orice caz, felicitärn si pe editori i pe directori pentru munca
ce desfur i, dorindu-le tot sucesul, recomandärn aceste biblioteci
publicului cetitor...

,.11AVAWL POPORULUI.
Cu No. de 1 Noembrie a. c., Rävasul Poporului", admirabilul ziar
pentru täränime al d-lor Sacloveanu i Gorovei, a implinit un an de
existentä.
Am arätat altädatä, aici, programul acestui ziar i constatäm cu bu-
curie c acest program a fost Indeplinit cu sfintenie.-D-nii Sadoveanu
silGorovei, ajutati si de d-rul A. niescu, au fäcut din acest ziar o ade-
väratä enciclopedie utilä täränimii, i redactatä pe intelesul ei.-Niciodatá
o publicatie destinatá acestui scop nu a stiut sä fie In asa chip Ia inäl-
timea scopului. Rävasul Poporului" este u.n ziar ideal, dci nu putem
co cepe cä s'ar putea face ceva mai bun In sensul acesta.
Am sp us'o altädatä i o repetArn din nou : Räspindirea unui ase-
me ea ziar In täränime face, dacä nu mai mutt, cel putin tot atita clt ai
legislatiile in favoarea täränimii :
RAvasul Poporului", In curs de un an, a dat tárAnimii literaturA
pe Intelesul ei, sfatuti morale extrase din cArtile religioase si din faptele
zilei, gating in privinta tuturor Indeletnicirilor täränesti, notiuni de hi-
gienä i terapeuticä relafk e mai la toate bolite, scrise pe Intelesul tärä-
nimii, etc. etc.
Dar,-ne märturiseste redactia In acest numär de sfirsit de an, dacä
ministerul instructiei publice i unele organe administrative superioare au
stiut sä aprecieze i sä incurajeze räspindirea acestui admirabil ziar,-
apoi unele organe inferioare ale- administratiei, ca primari, jandarmi
vail, revizori scolari, au crezut cA dau dovadä de zel fatä cu cei de sus",
impotrivindu-se la räspIndirea acestui ziar pentru pränime.
Aceste unite suflete de robi, crezind cä se fac pläcuti celor de sus,
care nu le cereau acest exces de zel, au fäcut fapta cea mai josnicg, pe
care o poate face un orn. CAci ce poate fi mai josnic decit, abuzind de
puterea pe care ti se pare cä o ai, sA opresti rAspindirea unui ziar, care
InvatA pe tärani sä se ducä la bisericä, sä se fereasd de alcool si de._

www.dacoromanica.ro
+124 VI AT A ROMINEASCA

crime, all' cultive rational pämintul, sä se fereascA de boli, sä §tie cum

. sä se vindece dud le capätä, etc !
Protestäm din suflet impotriva acelor nätingi räi §i atragem toatä
...,atentia celor in dErept, sä punä capät acestui orientalism necinstit.

D. RADULESCU MOTRU CENZOR.

D. Rädulescu-Motru, in acela§i nunfär al revistei sale In care lite-
4ratura e reprezintatä prin d. Vasile Pop, ne bänue§te nouä cA nu däm
destulä atentie literaturii.
Apoi, and cineva dä drept literaturA pe d. Vasile Pop, trebue sii
fie mai circumspect and vorbe§te de literatura altora. Iar dacA acel ci-
.neva e §i prudent §i are §i oarecare notiuni de tactic5. §i strategie, mai
tine se fere§te de orice apreciere in Privinta literaturii in genere.
Dar d. Rädulescu-Motru, nu numai cä nu e prudent, e chiar te-
tmerar. D-sa scrie aceastä maxima : SA nu se uite cA ne gäsim In 1908
cA träim inteo epocä de bogätie poeticä-bogätie mai ales calitativä-
§i cä nu mai pot avea trecere orice scrieri"... Da, de sigur, sä nu se
'cite acest lucru... Dar cind d. Rädulescu-Motru publicä pe d. Vasile
Pop, §i-§i ia, In acela§i timp, aere a§a de teribile, rin prezintA d-sa un
caz bine caracterizat de arnnezie totald ?
D. Rädulescu-Motru scrie, mai departe, nu MA oarecare ent rvare,
-.a noi am avut curajul sä contestäm d-lui Duiliu Zamfirescu, nici
»mai mutt nici mai putin decit simtul estetic §i cunoa§terea liniilor mari
.,,ale evolutiei literaturii universale"....
Noi i-am contestat" aceste lucruri d-lui Zamfirescu ?
Noi,-sau dictionarele de literatLrä, istoriile de literaturk criticii
,reputati, din Europa, etc. ?
Noi am contestat" cä scriitorii ru§i nici nu scriseserä operele lor
la »1840"? Necum sA le fi tradus cineva ? Necum incA sä fi avut ele
vremea de a rectifica con§tiinta esteticä a Europei" ?
Noi? Ori pärintii acelor scriitori, care nu i-au näscut mai de
vreme, in vedcrea articolului d-lui Zamfirescu ? Noi ? Ori lipsa de
precocitate a acelor scriitori, care n'au fost In stare sä scrie innainte de
.1840" ? Noi ? Ori lipsa de zel a traducätorilor, care n'au voit sä tra-
clucA operele scriitorilor ru§i innainte ca ace§tia sä le fi scris,? Noi ? Ori
dictionarul Vapereau §i cartea lui Melchior de Vogue, la care se spune
dad au scris romancierii ru§i §i and au fost tradu§i, etc. etc ?.-Iatkpen-
,tru cunoa§terea liniilor mari ale evolutiei literaturii universale".
Iar pentru slmtul estetic" al d-lui Zamfirescu,-pe care nu l'am
,,contestat"-, adicä pentru categorisirea lui Maupassant ea un soiu de
-erotic-",-noi i-am contestat" acest simt estetic- ?... Noi ? Ori Dou-
mic, Lemaitre, Faguet, Bourget, Brandes, Brunetière, Taine, Turghenef,
Tolstoi... §i toatä critica, §i tot publicul european ?-Noi nici nu ne-am
zspus pärerea, care, poate, e deosebitä. Nu ne-am spus'o, pentrucä,Jiind

www.dacoromanica.ro
 MISCELLANEA. 125,

poate, deosebitii, ar fi trebuit s'o Jnotiväm cu multi grijk cud multä

rnodestie.
*1 d. Rädulescu-Motru, dind dreptate d-lui Duiliu Zamfirescu, fiind
deci si d-sa de pärere cá scriitorii rusi au ,,rectificat constiinta esteticA a
Europei la anul 1840", si cä Maupassant e un soiu de erottc,-e da-
tor säli justifice aceastá pärere, e dator sä arate In ce am gresit noi....
e dator sä dovedeasd cA atunci, cind Turghenef si-a datat primul sAii-
roman : 1852, a mintit ; cä atunci chid traducAtorul a datat traducerea :
1858, a minftt ; cä istoricii iiterari mint, etc.
E dator, apoi, sä dovedeascä cä toti criticli lui Maupassant grit
lips:ti cu totul de gust estetic, CA tot publicul european e li2sit cu totul
de gust estetic.
Si cind va dovedi aceste lucruri, vom fi multurniti : Atunci d. Ril--
.3
dulescu-Motru nu se va fi märginit la sentinte, atunci se va fi Incercat sá
dovedeascA-si asta o voim noi.
Domnule Rädulescu-Motru, scriem serios, ori facem Politicianism
In Cultura Romind?

D. DE GUBERNATIS DESPRE B. P. HASDEU.

D. A. de Gubernatis, o veche cunostinti a cetitorilor acestei re-
1
vlste, editeazA un Annuario del mondo latino, in care, dorind probabil
säli exprime sentimentele sale de admiratie pentru fostul säu coleg de -
la Academia romInä, a comandat, In acest scop, d-lui cäpitan P. E. _

Bosi un articol asupra lui B. P. Hasdeu. Acel articol, Una gloria ro- -
mlnah, care va apare si Intr'un iminent volum al autorului, este deo--
capdatä reprodus in Nuova Rassegna di Letterature moderne, unde-
se Istie -d. cäpitan Bosi redacteazä" literatura romtnä.
Aceia ce d. cäpitan spune despre marele mort, documentindu-se-
ilupä diverse si bizare izvoare, este foarte putin interesant. .5i pentruca
cetitorul säli facä si el aceastä convingere, li ajunge sit afle cä autoruld
ne trimete sä consultAm operele d-lui luliu Dragomirescu si... dictionarta
d-lui de Gubernatis insusi.
Mai pupa banal este, färä IndoialA, d. cäpitan Bosi, atunci and)
41 dä ostenealA sä fie original : Intre Hasdeu si De Gubernatis eu gä-
sesc inteadevär-zice d-sa-mari asemänäri : aceiasi varietate de munCfr
este la amindoi, aceiasi punere de umär la opere colosale care.., ace-
last iubire de patrie, de omenire si, insfirsit, aceiasi eruditiune enciclo-
pedicii unitä cu.... etc.
Editorul acelui Annuario nu a gäsit dectt aceia ce a cäutat...
Cetitorul, lnsä, sA nu fie cumva ispitit de a impinge si mai de--
parte asämänärile, c5ci d. cäpitan Insusi are grija sä ne previe, chiar la
inceputul articolului säu, cum cä Hasdeu, desi era mare In toate ramu--
rile scibilului, nu era MA mare si in reclamä... ori in a da de baut'.....
Gnell'arte delta réclame.., o del darla a bere"..).

www.dacoromanica.ro
126 VIATA ROMINEASCA

PRETUL IINUI TÄRAN.

Reproducem din Neamul Rominesc" urmätoarele rinduri, scrise
.cu multä putere §i multä simtire :

,,La Giurgiu se judecä procesul arendaplui Constantinescu FL

Dicu, care a ucis cu revolverul pe säteanul Gheorghe Stavarache din
Piatra (Teleorman).
S'a constatat cä uciga§ul n'a vrut mäcar sä ridice de jos §i sä
dud in träsura sa vidima care se ruga de mila lui.
Juratii au achitat pe uciga, care märturisise.
Va da numai 1000 de lei despägubire vädtivei.
MA rog, nu se poate impu§ca mai ieften un täran in Rominia ?
Cerem scäderea taxei. Domnul acela, care va pläti a§a de mult,
sä fie ingicluit a mai ucide citiva tärani pentru pretul exorbitant ce
a dat !"
E o ru§ine. Un fapt ca acesta, caracterizeazä mai bine starea mo-
ralä i socialä a unei täri, decit zeci de volume.

,CUM S PABRICI" CELEBRITÄTILE ROMiNE

Din volumul apärut acum de curind, in care d. C. Mille §i-a adu-
nat ale sale Letopisir, publicatd in Adevärul" din anii 1904 §i 1905, re-
producem documentul de mai jos, ca o dovadä tnai mult a celor ce s-au
afirmat adeseori In aceastä revistä. Notäm cä sublinierile sint ale auto-
rului §i cä d. C. Mille este directorul a douä ziare cotidiane ce apar in
Bucure§ti. Si acum are cuvintul :
17 Martie.-Un amic, dar un amic modest, a venit sä-mi cearä
un serviciu de gazetä. Am rugat imediat pe un domn redactor sd-I treacd
la posteritate. Amicul s'a inro§it, a socotit cä imi bat joc de el §i mai
tirziu mi-a imputat aceastä zeflemea crudi fatä de un orn strain. De-
abia atunci mi-am dat seatnä cä omul acesta era un modest, un agea-
tniu, un necunoscätor al me§te§ugului nostru de a fabrica gloriile §i
sträin de obiceiurile curente gazetäre§ti.
-Nu te supära, amice, de oarece §i eu §i redactorii no§tri nu ne
mai mirätn de acest lucru. El a devenit natural §i banal la noi. Zilnic
facem aceastä meserie §f de titeori celebrul academician ori eruditul
om de #iinfd, talentatul poet, pictorul neintrecut vin ei singuri cu re-
clama gata,-din care noi sintem siliti sä täiem cite ceva prea bätätor la
ochi !
Ca fabricanti de glorii de tot soiul, am devenit cinici..."
PAcatul märturisit este pe jumätate ertat. Am fi dis-
A junge L..
pu§i sä ertäm §i d-lui Mille.... Vom continua insä a-1 face räspunzätor
de chipul cum contribue prin serviciile sale de gang", la formarea
rnarelui public. *i mai räspunator Ind, de modul cum complecteaz5

www.dacoromanica.ro
 MISCELLANEA 127

.educaliunea a§a zi§ilor redactori" de literaturä romineasc5, de pe la foile

-sträine, care, ca d. cäpitan Bosi de pildä, se documenteazä dupä 7iarele
41-lui C. Mille.

PERSONALISM....
D. N. Iorga ne invinue§te cu vehementa sa de epitete, obi§nuitä
..ori de cite ori se simte atins,-§i se simte foarte des,-cä recensentul
mostru ar fi denaturat o recensie a invätatului german Brockelmann a-
-supra Istoriei Imperiului Otoman a d-sale.
Ne-a venit prea tirziu Neamul Rominesc" ca sä mai putem re-
produce in extenso recensia lui Brockelmann. Dar in numarul viitor, ce-
4itorii no§tri vor avea 1416 odatä ocazia säli dea samä pänä la ce lipsi
.de cuviintä" it poate duce pe d. lorga hiperestezia personalitätii.

DELA REDACT1E
Colaboratorul nostru, d. M. Codreanu, care e impotriva sistemului
.obi§nuit de a Incepe toate versurile cu literi capitalä, chiar §i acele care
nu urmeazä dupd un punct din versul precedent, tine sä se §tie cä d-sa
..n' renuntat la acest sistem, dar cä ne face nouä concesia de a-i publica
Nersurile conform cu vechiul §i obi,nuitul sistem : fiecare vers cu Merl
icapitalä.

P. Nicanor & Co.

www.dacoromanica.ro
 Recenzii
T. Robeann (Dr. GlieorgIte Po-
poviel). Pnezii Postume ru o prefatit
de N. Iorga (No. 6) Edit. Minerva.
Case le mari de editura diu Bucuresti
si-au hiat sarcina laudabila de a scoate
la lumina editiuni eftine populace cu-
prinzind traduceri mai mutt sail mai
putin bine facute diu autorii eelebri
ai strainatatii si din operele seriitori-
lor nostri vecbi si uoi, buni, medioeri
si mai putin ea medifieri. in n ase-
mene editie a casei Minerva sint po-
eziile postume ale d-ltii Dr. G. Popo-
vici, ea miscatoarea prefata a d-lui
Iorga.
Marturisesc cii am gustat mai rnult
paginile d-lui forge ; iar versurile lui
Robeanu m'au interesat utunal din a-
eel sentiment de curiozita le, eu care
ne aplecam asupra sufletelor ce au cu.
raja! sit Infrunte eternul necunoscut,
sa invingd spaimele i grija dureroasii
a ceasului de pe urrna si sit trearit de
Imnavoe area limita, lnuaintea cArela ne
oprirn to(i, Oiar Ond suferim i ne fra-
mintäm In chieuri i dureri fare nu-
me. Dar nici aceastA Tagil curiozitate
nu mi-a fost satisfaeuta de versurile
banale si sarbede ale lui Robeanu. lata
in adevar citeva versuri din Finis'.
FM% Veste. fruit nume, am sä les din
lumen lor,
Nid-un ocbiu de-azur n'a plinge, nu
s'a stinge niel o stea,
Numai poate-un glas de depot va'n-
cerea o Linguine
ou (basal sur i girbov va rosti un
Tatti nostru
ql ale mai departe.
www.dacoromanica.ro
Pietatea d-lui Iorga pentru prietenut..
savirsit din vista in imprejurari aa
de tragice, a wild sitnti i aprecia
alt-fel aceste versuri decit marele pu-
blic.
Ar fi fost mai blue ea seesta sil eue
noasea. pe D-rul Popovici In lumina
vreuneia din acele lueriiri, pentru care,..
ne spune el instill, cit a dat adesea
nitArii copilele", carora le adresa ver--
surile sale palide, de care si el zim-
bra ea de niste Incereari fárit valoare...
Em. Girleanu-1887. ScItife din
Rjenboi, Biblioteca romineasea encido-
pedica. Socee (No. 1).
Nimic nu ni se pare mai greu de,
red.it in literature tuoderna decit
scenele din rilzboi. Mai -MUD, pentra,
ea aseme.ne momenta slut arare-ort
trAite de scriitori si apoi, pentru cä In
gelid acesta exista o intreaga Mere-
turA, in care falsul, banalul i conven--
tionalul lovesc ea totul gustul i ce-
rintele suftetului uostru, asa cum l'a
edueat stiinta i divinile opere de arta,
In care preocuparea de a se apropia
de adevar i viata e vadita,-si trebue-
o putere de talent deosebita, pentra..
ea artistul sa nu cada in aceasta ma--
niera. De acela shut in totdeauna un
yin sentiment do neincredere pentru
asemene incereari, in care trebue atita
ant qi un usa puternic si just senti-
ment al vietii si al adevarului, pentru
a nu jigui gustul si a crea, nu opera-
de geniu, ci mAcar nid Incercari mi-
ditoare si placute la call..
 RECENZII
Domnul Girleanu mi se pare cel mai
putin potrivit, pentru asemene gen,
dintre toti scriitorii nostri.
Domnia sa e un foarte pllicut poves-
titer, dud e vorba sit noteze nuantele
fugitive ale unui simtimint, stabele
pilpieli ale sufletelor In stingere, du-
iosia fiintelor slabe, ee se apleael la
suflitrile mai aprige ale realittiVi, ea
niste plante palide si MIA vlaga.
Intre serierile 'sale de pAnit antra,
cele mai izbutite au fast cele ce evo-
Fau colturi restrInse din viatit, tipuri
ee erau oarecum ritsfringeri din sufle-
tul autorului. Era deci usor de previt-
zut, earn ce neajunsuri va avea aceasti
Ineereare de a serie scene din räzboi, In
care se cere o asa de mare putere de
viziune, o asa energie de talent pen-
tnt a reda violenta zvienire a vietii,
In tipuri deosebite si In frAmintitrile
multimii. In povestirile d-lui Girleanu,
le t IWO sArAcia limbii si lipsa de cu-
l are si imagini, vizute eu adevarat,
ce te loveste Inca din cele d-inta pa-
gin!, artificialul si neverosimilul te in-
illspune si te jigneste In fieeare clipit.
Mai Intiii felul, In care ne sint des-
crise luptele, aminteste acele naive
si tepene tablouri istorice seolare,
ee reprezentau pentru noi rilzboiul, eu
aceia§i eroi ce ridiett sabfile si stau
cu Oe Ineremenite In aer, pe clad dug-
manul asteaptA sa cads odatfi spre a
le putea räspunde.
Nu avem nicairi acea impresie de
invAlmäsealä, acea prAbusire In raasS,
acel sitntimint de primejdie necunos-
cute, spre care merge individul per-
dut in multimea, ee se rostogoleste In
valuri si In care si sufletul lui ca si
fiinta lui fizicit se pierde In nedeslusit
si In inconstient, cum o gäsim la toti
scriitorii de talent ee au evoeat rAz-
boiuL- ea sA nu mai vorbitn de unicul
si neintrecutul Tolstoi. La dl. Girleanu
toate se petree Inteo luminä asa de
dark alit de lipsite de adlneime In
perspectivil, lu eit, In toiul luptei, toti
www.dacoromanica.ro
129
soldatii dintr'o companie, ba poate si
dintr'un regiment stiu cum s'au pe-
trecut, de-a fira pärului, cele mai mici
epizode din lupta corp la corp dintre
fiecare soldat i inamie : cutare a rl-
dicat sabia si atunei dusmanul i s'a
uitat In ochi i s'a gindit cum stl-1
loveaseit etc. ca i chid ritzboiul ar fi
pur i simplu o mica Inetterare intre
doi ini In stradA.
Nid autorul, nici opera, nici eroii
nu slut patrunsi nicitiri de gravitatea
teribilului eveniment ce e räzboiul, de
acel simtimint al nimienidei ome-
nesti, de care slut pAtrunsi de obiceiu
toti cei ce se misca i tritese asa de
viu In scenele de rftzboi ale lui Tol-
stoi. Fiecare trAeste ea de obiceiu, pee-
ocupat numai ca un actor, ce nu prea
stie rolul, ea sti nu uite cumva vre o
replied, sau sä. greseasca atitudinea,
ce i s'a prescris de mai lnnaiute. In
toiul luptei fiecare eta si socoteste sit
nu cumva sA, uite vre-uua din pre-
scriptiile eodului de perfect eavaler
pi sa observe, dud loveste, dad& nu
curnva dusrnanul e dezarmat, sau In-
tors eu spatele, iar dupa luptA sti se
diseute, deal eutare lovitunt a fost
sau nu lealä !...
Psieholugia tuturor e de o simpli-
citate si o claritate, sau ea sa mä
exprim mai exact, de o särAcie uimi-
toare, eu note strigator de false pe iei
colea. Infiuenta covirsitoare a multimii,
in care triteste individul in timpul
luptelor, impulzia oarbl a instinetului
de aparare, atltat de primejdia ves-
nicitsi covirsitoare a vecinätA.ii moarte,
toate acele simtiri nedeslusite i ca-
racteristice surescitatiunei multimei In
lupta cu primejdia i moartea, lipsese
eu totul din opera d-lui Girleanu, ceia
ce face pretutindeni o nicealä, o lipsi de
iateres i de culoare, din care rezultit cA
mica! volum e foarte greu de citit. Dar,
unde mai ales e jignit gustul i simtul
adevitrului, e In psichologia rfinitilor si
in agonii. Ce mult schimb sufletul o-
9
130 VIATA ROM1NEASCA
mului o rana, o boala chiar, care a-
taca izvoarele vietii, o stim eu totii
din experienta zilnica. Rani tii d-lui Gir-
leanu Inca urasc, se cearta, dar e eu
putinta sa se zugrume unul pe altul
In ultimile cuipe ale vietii, cu aceiasi
psichologie cleat ca in timpul clad
sint sanatosi, cu aceiasi energie In sim-
tiri i aceiasi logic& in actiune ca in vre-
mile normale! i mä gindese la scene,
In care printul Andrei din Razboi
si Pace" se Intfineste en Kouraguine,
dusmanul Jui de moarte, cel ce-i ri-
pise dragostea Natasei, omul pe care-1
urise in vista ea toatä puterea, de care
era capabil sufletul situ tare si serios
si Wit care nu mai simte, clad II in-
tilneste ranit ca si el, de cit o milä a-
fectuoasa, o mila nemarginitá de el
10.0, pentru nenorocitul ce se zbatea
la dureH linga el si pentru omenirea
Intreagit.
Ion Dragoslav. Facerea Need,
povestire. Biblioteca romineascá en-
cielopedica, Socec.
In niajoritatea operelor din aceasil
bibliotecä, a carei director este dl.
Mihail Dragomireseu, cititorul are pri-
lejul sä cunoasca pe colaboratorii re-
vistei Convorbiri critice", pe care
ma astral critic dl. Dragomirescu se
lucearcit Inzadar de atita vreme i eu
o buna vointa si o stäruinta In ade-
vär laudabila, a-i face cunoscuti indá-
rätnicului nostru public cititor, prin
revista d-sale. In adeviir, nu a fost
numar a pomenitei reviste, in care ma-
estrul critic sä nu caute pria diferite
hrticole i articolase, eu etichete foarte
ademenitoare, a propovadui In desert,
eititorilor sai absenti, principiile i lac-
tiile estetice, dupa care eutare sau
catare ilustru necunoscut trebue ne-
aparat sa fie socotit printre artistii
clasici ai nefericitei noastre literaturi,
de oarece Domnia sa poseda retete in-
failibile, cu efect absolut sigur, de a
transforma pe cei mai mediocri scribi
www.dacoromanica.ro
in talente si genii i. aceasta numai
dupii, o scurta colaborare la necitita
sa revistal...
Vaziod Insit dl, Dragomireseu eit
nimene nu vine la profet, niel publi-
cul cititor la revista sa, a venit
Domniasa la munte si s'a pogo-
r't in multime. Aci, In volumele de
treized de bani, continua neobositul
nostru critic a-si scoate geniile i ta-
lentele de la revista In lumini, i
scoate din baos usur ca din cutie"
autori celebri i geniali, eu o seninä-
tate pe care nimic n'o turbura, i pe
care n'a turburat'o nici crude indife-
renta a publicului cititor de atita amar
de vreme.
Si iata cum cunoscutul scriitor Ion
Dragoslav devine al doilea Creauga al
literaturii noastre, dar nu asa un biet
Creanga, ca mos Creauga al nostril
din Hurnulesti, a carui prozä plina
de idiotisme are un aspect neliterar",
ei un Creanga spalat, pieptanat. ras,
tuns si frizat, cum se cere colabora-
torilor miei reviste eu pretentia de
fi continuat traditia de literatura
subfire, pe care au perdut'o vechile
Convorbiri, ()data eu perderea irepa-
rabilä suferita In persoana d-lui Mihail
Dragomireseu... Destul cä noul Crean-
gä (marturisire ce Si seapa d-lui Drago-
mirescu färA sA bage seama !) numai
doar ea pomene§te §i el de Searaotki,
Dumnezeu, ingeri, etc., lueruri ee se
gasese uneori 0 in serierile lui Creangl.
Sint in adevar oameni ee se pretina
eu gusturi subljri i care admira stin-
gaeele i naivete figuri grosolane, umi-
lele monumente de xilografie de pe o
Biblia säracilor" din secolul al :XV
si nu au decit priviri de dispret pen-
tru ilustra tine &Limos colorate din
carti de acele, care ca i Visa]. Mai-
cii Domnului" si Catatonia in iad", au
misiunea de a continua In poppy su-,
perstitia grosollni i fara nici un fel
de noimil. Ce sag faci d-lui Dragomi-
rescu, daea gustul d-sale de estet suL-
 IlECENZII
tire, It face sit ia o asemine osebitä
ilustratie drept o gravura de pret, o
mina, spontana i simpla opera po-
pulara ? i pe un Ion Dragoslav drept
Ian artist... mai presus de Ion Creanga?!
I. S.
* *
Tudor Pamtile Cirnilitr Ro-
vnine§tY,eu introductiune §i glosar.
Bucure0I, Academia Romint, 1908,
o bropra In 80 de 55 p, pretul 1 lea.
Noua colectie de cimiliturl, adunatti.
In cea me mare parte din satul Tepu
jud. Tecuel, cuprinde multe lucrurt
interesante, fapt pentru care ea me-
rita a fi cunoscuta cit mal mull.. In
e priveVe cele citeva Itierupare a-
Case de autor Ja prefata, precum pi
elide explicarl din glosar, sint multe,
foarte multe, de spus,---0 le spun in-
tr-o monografie speciala, la, care am
lucrat treI anl, i care va aparea in
curind.
D. P. merita fellcitat ca; In putinul
ragaz pe care i-1 da oVirea, se ocupa
eu o stillntä tisa de frumoasâ ea fol-
dileristica.
G. P.
* *
/Les plus belies pages de Cle-
suenceau. Recueillies et annoiées par
Pascal Banetti. Paris, Méricant, 1908,
prix 3 fr.
Pentru marea majoritate a publicu-
lui european, aceasta colectiune de
srrieri, ingript alese, ale primului mi-
nistru al Repablicei Franceze, desi-
gur, va fi o revelatiune.
Pentru cei mai multi Clemenceau e
cunoscut ea om politic,-pi iata.1 Ina-
intea noastra ea ouvelist, observator
foarte fin i adesea sentimental, cu
un viu sirnt poetic al naturii ; ca un
competent critic de arti, patrunzator
§i original.; ca publicist, polemist eu
4) logicii de fer, gazetar spiritual ; ea
.sociolog i cugetétor...,
Rar poate plowice un volum o im-
ppresie atit de adinca, nu atit prin
www.dacoromanica.ro
4131
ceia ce scrie autorul (de0 el intotdea-
una ne face sti eindim), cit prin firm
lui bogata, adinca, complexa §i putee-
nica, ce se desvalue din aceste pagini.
Trastitura cea mai caracteristica §i
cea mai extraordinara pentru un om
de =time, In fizionomia literará a lui
Clemenceau, e puterea de compre-
hens iune.
Caracterul dominant al unni om de
actiune e In totdeatma vointa,-iar "p-
inta risca sa fie paralizata, enervata
prin excesul de re1lexiune,-0 deci,
s'ar parea ca exclude o prea_ mare
putere de comprehenziune.
Nu cunose o alta combinatie atit de
fericita Intro energia de actiune §i lar-
gimea de comprehensiune, ca la acest
sef de guvern, (And, eu condeiul In mina,
face sit treacit, pe dinaintea noastra
atitea tipuri variate, citnlate, strdine.
Clemenceau §tie s ;hare in suftetul
tinui figan vagabond, betiv 0 hot, 0
al taranilor abrutiza0, care prada pe
un mort (La Roulotte"), 0 al unui
pastor neamt, sectar si sentimental
(La chute du pasteur Johann Stumpf");
al unui evreu habotnie din Galitia
(Gédéon dens sa tombe") sau al unui
reneght (Au pied do la croix"); al u-
nui primitiv", tdetor de lemne, care,
prins in augrenajul vietii internatie
nale ecouomice, se stinge, fat% sail
dea seam& de cauza napastuirilor sale
(Six-Sous"), si al unei firi exaltate de
artist, al unui epicarOan, care moare
fiindca a ajuns la culmea fericirei §i
a Frumosului" i nu mai vrea sa re-
cada In proza zilei, sau al unui ou-
ster savant, stoic, un adevitrat ascet de
biblioteca-(Pierre et Paul")....
Si sa vezi pe un rim, al anti name
lU evoaca de obiceiu vre-o discutie
din parlament asupra masurilor poll-
tienesti, asupra producatorilor de tuica,
a taxelor de Umbra sau a separatiu-
nii bisericii de stet, ea poate pdtrunde,
ea mate träi viata tuturor acestor fi-
inti alit de eterogene.,..
132 VIATA ROMINEASCA
Extraordinar
Si nrai interesantä ni se prezinta
individualitatea cugetatorului Clemen-
(Tau
Aces! filosof päîn, care in numele
idealului estetie al Eladei entice, al
ammonia §i bucuriei vietii. se Mica
impotriva aseetismului sumbru al cres-
tinismului aziatie" (Le grand Paul,
ne zugreveste in aeelasi timp viata ea
o lupta nepregetata i feroce a tutu-
roe fiintilor vii, err sfirsitul ei fatal :
Viata omeneaseä a fost o dominati-
une de moarte asupra vieii inferi-
oare... Dar vine ceasul razbunarii na-
turei de jos impotriva naturei supe-
rioare.... In masura in care se redue
,,(spre sfirsitul pamintului) conditiu-
mile vietii, omul, flare, copacul, pi-
perniciti, sead, se anemiaza, se sting.
Ne mai putind reprima obscure ve-
,,getatiune a formelor primitive, dau
indarat: si viata inferi oara navaleste
In domeniul imens, din care odata
viata superioara o respiusese. E lupta
supremit, e marea prabusire a vietii
invin9e, ce pas ell pas 10 cedeaza
terenul, sub privirea veacnrilor indi-
fereute pentru veun mucegaiu umi-
lit, care fa vre-o viigauna neeunos-
culfilsi asteapta depe acum ceasul"...
Si totusi, cit optimism ! Clemeneeau
e un socialist care nu vrea sa nu re-
nunte la plenitudinea libertatii indi-
viduale, i cauta o formula armoni-
oasa, care sit impace dreptatea soci-
ale eu maximum de libertate (Mé-
lee societal-
De sigur, multe din ideile lui Cle-
meneeau slut foarte discutabile, dar
Fame anxieuse. curn se exprima
Sully-Prudhomme, a omului ce-si pune
intrebarea asupra rostului vietii, nu
va trece eu usuriuta peste aspectele
problemei, pe eari el ni le infatiseaza.
Dar mai ales Clemenceau e remar-
cabil ea critic do arta.
Articolele asupra lui Claude Monet
www.dacoromanica.ro
si Constantin Meunier sint adeVarate
capodopere.
late', de pilda un pasagiu din acest
din urma articol, care ne poate da o
idee despre »zanier« Jul Clemenceam
Marele artist belgian ne da epopea
muncii. Vorhese despre mince directa,
,.a omului asupra asprei salg planete.
Trebue scoasä din phmint substaeta
vietii. Plugarii, lucratorii de mine,
de cariere se vor Indirji, pentru a
tral, impotriva pamintului sgireit eesi
apitra comorile. Pesearii, macelarii,.
ucigeitorii de tot felul, vor ispravi
luerarea fatala; si din enorma aeu-
mulare de forth, ce tlsneste din toti
aeesti muschi contractati, din toate
aceste sehelete intepenite, se va naste-
cea mai Inalla putere de evolutie a
omenirii intregi...
Acesti oameni, dupa legea numa-
rului si a fortei, sint stapini pest&
tot. Ajunge, pentru actiunea lor de-
ciziva, o notiune !impede a dreptului,
o vointä de dreptate. ea maiurile
grele sa isbeaseá in zidurile subrede
ale privilegiilor seculare. Insa n'a
venit Inca ziva, pe care nurnai ne-a
vestese niste vagi lueiri. Dar omut
eu bratele goale, care lupta, eu do-
canul, eazmaua sau Impotriva
p4mintutui1atei, da vremurilor noas-.
tre caracterul lor adevarat, i cina
va prinde pe acest om in viata lui
adevarata, fitra ernfazii, In Watt sim-
plieitatea de actiune, va crea drama
moderna, si, priu emotia ce va nest&
va pregati reparatiunile viitoare.
Aceasta este opera lui Costantin
Meunier"...
Tedeti ee misiune Malta atribue ar-
tei aeest puternic al pämintulni.
i in alta parte, In Tiommage 4.
Edmond de Goncourt', uu diseurs de
oeazie, hag cum sleveste el acttunea
unui simplu literat :
Taranul rastoarnit painintul, nun-
eitorul faureste arma, savantul cal-
 RECENZII
culeaza, filosoful viseaza. Oamenii se
izbesc In doeniri doreroase, pentru
viata, pentru ambitie, avere sau glo-
.rie. Dar cugetatorul solitar, scriind,
Jucrind, fixeazi destinul lor. El este
acela, care de§teapta, intr'Insii senti-
mente naschtoare de idei, din cari ei
Arden; el, prin formulele sale obse-
,,dante, ii impinge spre actiune, spre
marile reparatiuni prin dreptate, prin
adevlir ; el ii farmeeä prin tinara na-
,,dejde, a carei chemare ametitoare Ii
,,atrage spre viatii; el ii mingle, li im-
barbateazii,§i legindu-le ranile, Ii duce
,,pe invit.hii de eri spre victoria de
mine. El desefiide inimile, pMrunde
viata, reveleaza omului pe om, i cu
adevarat II creaza In coihtiinta sa §i
in vointa sa....
A fi luerat la o asa opera o zi, un
ceas, ar ajunge pentru gloria unei
Aceasta concepVe a rolulni ce'l are
arta in viat.B, ne explicit cum viitorul
prim-ministru al unei republiei glori-
.oase a putut sa sfatuiasca pe Prep-
4iintele acestei Republiei, daeä vrea
,ca triieasca in memoria oamenilor,
sd se acate de poalele unui Claude Mo-
net, un Wan din Vernon"-sä-i cum-
pere tablourile pentru galeriile na-
tional e....
Clemenceau-ziarist. nu reiesa Cu
destula putere din volunml de fa ta.
Cine ilu eunoa§te brilianta serie de
articole din L'Aurore, in chestia
Dreyfus ?
Dar sä cititi alit de sobil, i In a-
tela§i timp impresionanta deseriere a
asasinatului legal (La guillotine"),
-sau suinteerile gauloise" din Carls-
bad"...
5,1 ma gindese, ett acesta este omul
care acum cu atita autoritate §i ener-
gie conduce destinele unei mari nu-
natiunii, care de veacuri in
istoria universalä hi tine aprinsa, In
inijlocul popoarelor, facla lui Pro-
tneteu,..
www.dacoromanica.ro
133
Desigur, capul fasonat' cu toporul
al vreunui tircovnic imbuibat nu poate
gusts, nu poate pArunde manifesti-
rile art de variate ale unui suflet a-
tit de bogat §i adinc. rafinat §i seta-
teeter, sarcastic i sentimental,-un
suflet de barbat de stet, de logician §i
de poet in acelati limp...
Dar pentru lumea care eugeta si
simte, e indiferent cum ea se resfrin-
ge in capul §i al celui mai solemn si
sententios dintre tircovnici...
E. Herr,- Der Zusammenbruch
der Wirtschaftsfreiheit und der Sieg
des Staatssozialismus in den Vereinig-
ten Staaten von America. Iena, G.
Fischer, 1906.
Un extrem de interesant studiu asa-
pra noilor curente de politica econo-
mica, tad pe nestmlite au convertit
la socialismul de stat cea mai indivi-
dualista ramura a individualistei rase
anglo-saxone.
E multa ironie in faptul, - cum
spune autorul,- ea Inca astazi majo-
ritatea covir§itoare a Americanilor
rulti jug, cä puterea publica a re-
publicii lor nu intervine de loe, sau
numai putin in sfera vietii economice
private, §i hi bate joe de patertuais-
mu/ vechiului continent, pe dud de
rapt aceasta republicii. (In cele doui
forme : ea stat federal §i ea state
,,particulare) e pe cea mai buna eale
de a largi limitele interventiunii sta-
tului in sfera economiei private a ce-
tatenilor mai mult, dedt oricare alt
stet civilizat contemporan"...
Nimic nu poate ilustra mai bine
noua Indrumare ea mesagiul catre con-
gresul din 5 Deeembre 1905 al pre-
zidentului Th. Roosevelt, care pre.-
die& Evanghelia misiunii statului de
a urmari ferieirea poporului, i alca-
tugte... un program al activitatii de
stat, ea nici un socialist de catedra
din lumea veehe sau Houk inainte
de el"...
134f VIATA ROMINEASCA
Autorul rezuma acest program In
dolt& euvinte Socialismul de stet si
centralizarea puterii publice In Wa-
shington"...
Tar in Aprilie 1906, prezidentul tine
un discurs, prin care Made ea un
utijloc universal pentru vindecarea
rtuturor relelor i neajunsurilor or-
dinei aetuale sociale i politice,-si
mai radical decit in practice majori-
rtatii tärilor europene,-acel regim
parintese al vechii Europe, cure atit
de des a fost prezintat poporului a-
oneriran ea o sperietoare. E o extra-
ordinara ironie a istoriei universale,
,ei astfel astazi predomini socialis-
rnul de stat tocmai in acea tara, in
,,care libera coneurenta a fost consi-
derata ea o lege fundamentalit ne-
scrisä a statului si ea un drept na-
tural tuna:scut al individului"...
Autorul deserie pe larg lärgirea in-
terventiunii statului in diferite ratnuri
aie vietii economice : fata de trusturi
si asociatiuni, fata de mari Intreprin-
deH capitaliste, pentru reglementarea
preturilor diferitelor obiecte de con-
sumatiune ; in sfera asigurarilor si a
bancilor ; in sfera cailor de comuni-
catiune, a comertului intern si extern;
limitarea libertatii eontractuale, etc. etc.
Autorul insiril de asemenea diferite
si multe exemple de intindere a ac-
tivitätii directe a statului sau a orga-
nizatiunilor locale, municipalizarea sau
nationalizarea diferitelor servicii ori
intreprinderi de interes public, etc, etc.
Vern avea ocaziunea aná data sä
rev enim asupra datelor lnsemnate adu-
pate in aeest studiu.
De o cam data am tinut sa relevam
aceastä notat constatare a triumfului
definitiv al socialisnmlui de stet In
politica economica a lumii civilizate.
Paul Miliukov,- Lcs crise Busse. ideea nationalä s'a
Paris, Librairie Universelle, 1907. Prix
15 fres.
Aceasta lucrare monumentala nu e
www.dacoromanica.ro
decit prelucrarea eurstdni, pe care pro-
fesorul P. Miliukov l'a tiout in 1894-
1895 la Universitatea din Chicago (a-
ditia englez1 a si fost publieata de a-
ceasta Universitate).
Destinele Imperiului rusk trag atita
In cumpana iatoriei universale, i In
aeelasi timp imprejurarile interne cari,
In ultima instanta. vor botari soarta
acestui popor skit atit de putin cu.
noscute,-Incit eartea d-lui Miliukor
e un pretios dar atit stiintii, eit i o-
piniei publice europene.
Clici automat intruneste însiiiriie, ce
rar se gasesc la o lalta : e un savant
adevarat, uu specialist in istoria rusai
(a ocupat catedra Universitätii din
Moscva, papá ce n'a fost gonit peu-
tru nidei subversive"), si, in acelas
timp, e un om politic eu mare vaza, ca
sef al cadetilor",-al partidului, care
e menit sit formeze pritnul guveru al
Rusiei constitutionale de mine.
Astfel autorul incepe lucrarea sa
prin cercetarea Imprejtuarilor istoriee,
in care s'a format statul rus, urmeaza
eu atentie evolutia la sfirsit,
ne anal i perspectivele viitorului.
Din imensul material adunat de a-
utor, rezulta pentru eetitor o conclu-
zie limpede,-asa nu se poate efir§i
sau revolutia va desavirsi emancipa-
rea acestui mare popor, sau statul
rus va pieri, se va descompune.
Näseut din imperioase neeesitati de
lupta impotriva jugului Mar, -statul
rus, dud lupta s'a sfirsit prin biru-
iota, n'a stiut sä se acomodeze noilor
necesitati de viata, a unui stat euro-
pean,-a rims ett o organizatie bin-
rocraticä orientalk-o cornbinatie a
supravetuirilor bizautine cu instituti-
unite stiipinitorilor de altädatä, Tatarii.
*i a degenerat Inteun mecanism bi-
urocratic fârá nici o vista internä :
stins, In local
ei se serveste publicului surogatul u-
nui fel de compozitie bizantina ; ideia
religioasa s'a stins i ea-viata su-
 RECENZII
fleteaseä a maselor se desvolta in a-
fat% de biserica oficialä, care a dege-
nerat inteo organizatie politista fail
nici un suflu de credinta ; toata po-
Mica" se reduce la o lupta dkperata
pentru a menVnea stapinirea unei did,
spre avantajul ei exduziv.
Pe lIngl aceasta, statul rus a fust
prins In angrenajul vieii internatio-
nale, politice §i econornice,-societatea
s'a desvoltat sub Indurirea directa a
idei or din apus, §i In acela§i limp
sub presiunea nevoilor materiale §i
morale ale unei societati moderne.
Mecanismul statului, In formele lui
ae uale, nu poate face fata acestor ne-
vo ,-politica nationall duce spre In-
fri gere §i ru§ine, poporul e ruinat,
it viata economica e factice, flnan-
el se mentin prin procedeuri riseate,
falimentul bate la u$.ä.
n aceste Imprejuräri s'a naseut
co borarea Intre opinia publica Jibe-
ra l" si fortele revolutionare, care au
st rs autocratiei primele concesiuni,
§i ar fi asigurat §i triumful definitiv
n uei ordine de lucruri, deed aceastä
e laborare s'ar fi mentinut.
Din nenorocire, Imprejurári fatale
iu provocat ruptura intre fortele pro-
resiste §i au determinat astfel reacti-
nea de astazi.
Insd reactiunea se zbate in nepu-
tinta, viata de stat se desagregeaza,
§i sub pedeapsa pieirii statului, toate
elementele progresiste trebue din nc
sit meargfi la luptl mina In mina.
Si semne prevestitoare ale zilelor
mai bane nu lipsesc.
Acesta este rezumatul palid al lu-
srarii d-lui Miliukov, de cetirea careia
nu se poate lipsi niei un orn cult.
Autorul e un moderat` In politica,
dar eu o adinel prieepere a nevoilor
sodale si economice ale unui stat de
frani, cum In fond a limas Rusia.,
Astfel se explica programul sau a-
grar, care poate Inspaiminta §i pe
multi radicali" din Apus.
www.dacoromanica.ro
135
*
Alexis Yermolot1,-La leussie
agricole decant la crise agraire", Pa-
ris, Hachette, 1907 (fail indicaVe de
pret).
Cartea fostului ministru de agricul-
tura al Imperiului rus e interesanta
mai ales din punctul de vedere tee-
nit", al diferitelor problemo agrirole.
Dar e presárata §i eu observatiuni
de ordin politic general.
Parerile autorului vor II lainurite
pentru oricine, &el ne vom educe
aminte el el a putut sta la postal
sail de ministru vr'o zeee ani sub Im-
paratul Alexandru III, epoca de glo-
rie a lui Plehwe §i Pobiedonostzev.
Acum d. Yermolov sta, In politica,
ceva mai la dreapta de d. Stolypin,
§i i-ar suride un mie complot eu a-
devaratii ru§i" spre a-I rlsturna pe
aeesta.
E firesc astfel sl gasim In cartea
de fata multe sarje imputriva revolu-
tionarilor §i chiar progresi§tilor, cari
au facut sa jubileze pe aparatorii Ii-
bertatii" din liga noastra de propa-
gandi conservatoare".
Dar n'au pentru ce. Ca oin de stet,
acest reactionar a Inteles necesitatea
nnor reforme, pe cari n'a indraznit sil
le Intreprinda guvernul liberal din
Rominia.
Si iata dovada.
Dupti, ce explicä, pentru ce posesiu-
nea multor tarani In Rusia e alit de
restrinsi, autorul urmeazl:
Ei sint In imposibilitate, fatit de
intinderea atit de redusd a pämln-
turilor lor, nu numai de a-§i aplica
munca ea folos, dar elder de a In-
temeia acolo vr'o gospodarie agri-
cola ; ei n'au nici destul pfimInt pen-
tru vreo culturä remuneratoare, nici
fin*, slid pii§une pentru a .Intreti-
uea vitele lor de muncil. In acela§i
timp ei, ea §i altii, mint legati de
aceste petice de pamint, ce nu-i pot
hrani. Aid statul este forte. obligat
136 _VIA TA ROM1NEASCA
,,de a repara raul ce lea fcicut
,,legea de emancipare färd inns-
,trare indestuldtoare; §i eu admit
chiar posxbilitatea unei exproprieri
4t favoarea lor, in anumite limite gi
,,pentru o dreaptii Indemnizare, a te-
renurilor vecine, la cari ei au auut
dreptul qi de cari ei s 'au folosit altei
datd... (Par'el vorbeste cl. Radu Ro-
setti ! ..).
Dupä ce enumar5, si alte cazuri, in
care admite expropriarea siliti in fo-
losul taranilor, fostul coleg de minis-
ter al lui Phehwe, ne spune :
In sfirsit, recunosc necesitatea de
a regularize In anumite cazuri rapor-
turile Intro proprietari i arani, cari
de multa vreme tin in arendl pamin-
turile acestora, i slut absolut la dis-
cretia lor. Aid ne-am putea inspire,
cu toate rezervele necesare, pilda
Jrlandei (.1), unde legi speciale garan-
,,teaeci interesele fermerilor, i earl le
faciliteaza rascumpararea pamInturi-
lor ce exploateaza"... (p. 321-322).
Mai departe d. Yermolov nu numai
sustine intensivarea pang la extrem a
activitatii Bändi tilranesti (Casa ru-
ralh),-firit a se cere de la iciranii
cumpiirdtori nici un avans (inainte
se cerea 100/0), dar trecerea la pro-
prietatea täraneasca a mosiilor statu-
lui , a Domeniului Coroanei, si chiar
a proprietatilor familiei imperiale, tot
cu ajutorul casei rurale (p. 323, 327,
328 urm.).
Hotärit, liberalii de la Liga con-
servatoare nu se pot räzima mac=
pe elevul lui Pobiedonostzev...
1I.Demarest Lloyd,-The Swiss
Democracy. The study of a Sovereign
People. Edited by I. A. Hobson. Lon-
don-Leipsic, T. Fisher Unwin, 1908.
Publieistul american, sub presiunea
Ingrijirilor, pe cari le inspira multora
functionarea institutiuuilor democra-
tice In Statele-Unite, doi ani dearin-
dul a petrecut in Elvetia, eu scopul
www.dacoromanica.ro
de a gäsi remedii pentra mecanismül
politic al tarii sale, prin experienta
celei mai vechi si mai solide demo-
cratii Europene.
Rezultatele aeestui studiu le publica
in volumul de fat5, d. Hobson (dupä
moartea autorului).
Autortil, cu drept euvint, numeste
Elvetia un laborator al democratiei,
fiindea tare aceasta pare& Inadins a
incereat diferite institutiuni politice si
le-a selectionat In scopul realizarit u-
nei adevarate suceranittifi populcwe.
H. D. Lloyd vede eheia regimului
elvetian In cele dotia träsäturi earac-
teristice ale institutiunilor acestei ta :
participarea directa a cetatenilor a
opera de guvernamint si prineip ul
federal.
In combinarea inteleapta a aces or
dotal prineipii e tot secretul reusi ei
acestui sistem: pe de oparte, prin n-
lantuirea tuturor unitatilor admhT-
trative, dela comuna rurall, pand, a
statul federal, fiecare unitate infe i-
oar5 nu Incredinteaza celei superl-
oare decit strictul necesar al atributj-
unilor cerute de interesul general ; pe
de alta parte poporul, prin interven-
tia lui directa in guvernamint, poate
atenua abuzurile sau defectele mania
testate In sistemul reprezentativ pur.
Ceei regimul elvetian nu a abrogat
sistemul de reprezentatiune nationala,
dar l'a purificat si l'a coordonat ast-
fel, ea reprezentantul sa ramina in a-
devar un delegat al poporului, nu sta-
pinul sau.
Autorul ne arata el aceste institu-
tiuni nu sint produsul vre unei tan-
tazii inventive, ci al unei evolo,
tiuni de veacuri, rezultatul unor ex-
peHente lungi si variate,-rezultat ee
nu s'a putut obtinea fära lupte crin-
cene.
Relevim in treadit educatia civicii,
ce si-a facut-o poporul elvetian multu-
mita institutiunilor sale. In 1845 eon-
flictul intre Uniunea Elvetianä si in-
 RECENZII
dargtnicul conservatism a citorva can-
toane, a dus Is Incercarea de a rupe
legatura federala din partea acestor
din urnag, si la räzboiu civil. Se stie
-cit de crincene slat de obiceiu ritz-
boaiele eivije. Dar iatä cum se stir-
sia ordinul de zi adresat, cu acest pri-
lej, armatei federale, in co priveste
Mill cum trebue tratat durnanul:
Luati sub prolectia voasträ pe toti
,,cei lipsiti de aparare ; nu hisati pe
,,nimene sg4 insulte sau sg-i maltra-
,,teze ; nu distrugeti, nu devastati ; in-
trun euvint sit vä purtati astfel ea
sg eistigati respectul tuturor i sit vä
aratati demni de numele re-1 pur-
tati".... (p. 23).
La baza institutiunilor este organi-
ze tia comunalg,-acolo este izvorul de
viatä pentrd mice dernocratie,-in
spiritul i In obiceiurile gruparilor
locale de cetateni, pe cari situatia
,geografieg i neeesitatea economic&
ii sileste .s5 tritiaseg in cea mai stria-
sa intimitate si a lucre In comun",-
acolo s'a desvoltat In Elvetia-pasiu-
nea cetäteneasca pentru participarea
personala siimediati in viata publica
(1)- 31)-
Interventia directg a poporului in
administratie e eu atit mai intensg, eu
cil ne coborim in scare unitgtilor admi-
nistrative, si culmineazg in comung,-
iar sistemul reprezentativ joacä rolul
tot mai mare, eu eit urearn aceastä
scarä, i culmineaz& in organele eon-
trale ale federatiunii.
Astfel insil-s1 structure federalit a
statului, pria felul inläntuirii unititti-
bar administrative, asigurg rea mai la-
tensa guvernare directä posibila a po-
porului. Dar si In ce priveste orea-
nele centrale, referendum, initia-
tive" si veto" populare dii putinta in-
terverrtiunii directe a poporului de a
impune sau de a opri orice act ar dori.
In pHvinta felului, in care functio-
neazg acest mecanism, descris de au-
tor destul de cumplect, reproducem
www.dacoromanica.ro
137
sfatul pe care-I da, ea rezultat al cer
cetärilor sale :
Persoanele indoctrinate de teoria
de agitafiune,-care Ii ggseste ade-
renti In cercurile conservatoare din
America si Anglia, si dupg care (in
democraVe) politicianii lipsiti de
scrupule seaman& discordii, nemultu-
mirea populara, inspirä mäsui ne-
drepte sau irealizabile, speculind a-
supra ignorantii sau a turbulentii
plebii",-pot fi stätuiti sg. compare
aceastä teorie, eu foptele cum sint
ele ilustrate de istoria Elvetiang
(p. 218).
Departe de a se argta dispusa spre
o legisla tie pripitg sau extravagantg,
interveutia popular& se dovedeste ea
col mai slgur frill al inovatiunilor ne-
coapte. Poporul Elvetian nu insuseste
niei o inovatie, deett dupg o largg si
multilateralg discutie, In presä, in studii
speciale, in adunitri populare. hunt
spiritele nerábatoare In Elvetia se
pling de conservatorismul legislatiei
populare, si din acest motiv combat
referendum-ul; in genere, reprezenta-
tiunea legislativa in Elvetia, e mai
linaintatá decit votul popular (insusi
Lloyd citeaza cazuri,-numai trei la
numär i fárá importanta,-unde refe-
rend um-ul a respins pang acum oare-
cari inovatiuni chiar utile).
Si rezultatele guvernaril populare ?
H. D. Lloyd descrie pe larg gos-
poddria publicd a Elvetiei, la comuna,
in cautoane, in Uniune ; analizeaza le-
gibe cele mai insemnate datorite su-
fragiului popular : nationalizarea dru-
murilor de ter, nationalizarea comer-
tului de alcool, proteetiunea muncii,
pentru asigurarea OA:13i industriale,
municipalizarea diferitelor Intreprin -
deri de interes public, organizarea
rnisegrii cooperative, etc, etc.
Si In toate ajunge la concluzia, eit ad-
ministratia elvetiang poate servi de
exemplu prilor celor mai civilizate 0
bogate.
138 VIATA ROMINEASCA
Mai ales In ce priveste organizatia
instruetiunii populare, Elvetia hoterit
merge In fruntea tuturor popoarelor,
spiritul glorioasei republice Alpine,
in aceste privinta, atit de plastic se
invedereaze, prin semnificativa inscrip-
tie de pe fatada Universitätii din
Geneva :
Le peuple de Geneve en consaerant
cet edifice aux &tides superieurs rend
hommage aux bienfaits de l'instrue-
tion, garaidie fondamentale de ses
libertés" (p. 258).
Rezultatele experientelor labors-
torului democratic" pot inspire lucre-
dere luptatorilor pentru idealul save-
ranitetii populare de pretutindeni.
Cartes lui II. D. Lloyd va reminea
ca o operä clasice, indispensabile pen-
tru studiul institutiilor elvetiene.
C. S.
* * *
Charlem Lalo. L'esthétique ex-
périmentale contemporaine. F. Alean.
1908.
Aceaste operä e o expunere arnil_
nuntitä i o eritica serioase a operii
estetice a lui Fechner. Autorul anali-
zeazii pe larg ideile fundamentale ale
esteticei fechneriane, principiile mate-
Hale (hedonirmul estetic), principiile
formate superioare i inferioare ale
plficerii, inzistind mai mult asupra me-
todelor de experimentatie Intl ebuin-
late de Fechner si a conditiilor de o-
bieetivitate a experientelor, mai putin
asupra prineipiului asociatiei esteticé,
a factorilor directi gi a celor indireeti
asupra ideii de arta i raportului din-
tre arta si nature. In aceasta expu-
nere, atitudinea autorului e mai mutt
dogmatica decit isterieti, el nu arata
totdeauna In chip satisfäcator legatura
dietre Feehner i reprezentantii este-
ticei germane din prima jumittate a se-
colului al XIX, si nu scoate in deajuns
in lumina raportul dintre estetica lui
Feehner i restul operii sale filosofice.
Partea (Titled, e de sigur mai inte-
www.dacoromanica.ro
resante. Autorul crede ei toate ele-
mentele, din care se compune estetica
experimentalil, slut un Imprumut fii-
cut esteticelor anterioare. Hedonizmul,
Feehuer l'a imprumutat dela Lotze,
formalizmul dela scoala lui Herbert
sub influenta lui Zeising, principiul a-
sociatiei de la scoala engleza si dela
Lotze. Originalitatea lui, sta. in sinte.
za acestor elemente respindite in ope-
rile predecesorilor si mai eu sama hi
intrebuintarea metodei de experimen-
tatie exacta. In aceasta privin, ade-
varatul precursor al estetieianului
Fechner, e Fechner psihofizidanul.
Dar experimentatia, Fechner n'a reu-
sit s'o splice decit raporturilor for-
mate si mäsurabile ; in domeniul pia-
cerii sau al asociatiei, a fost nevoit se
se multumeasee cu descriptii pitoresti
sau analize ingenioase. Coneeptia ato-
miste, pe care o avea asupra fenome-
nelor psihologice, i-a interzis studiul
genetic al faptelor. Ceia ce lipseste
cerceterilor sale e observarea apro-
fundate a formatiunei constiintei es-
tetice la eopil si mai ales studiul ge-
nezei i evolutiei formelor de aria la
diferitele popoare, in diferitele lor '
virste si grade de culture. In istoria
doctrinelor, §coala experimentala a lui
Fechner reprezinta ace! moment a/
evolutiei, in care studiul factorilor nu-
merici dind tot coin ce put-ea da gi
acel al factorilor fiziologici fiind recu-
noseut ea insuficient, stiinta frumosu-
lui presupune aeeste alemente ea eis-
tigate si se sprijin e. pe ele pentru a
se ridiea la faptele psihologice, uncle
se opreste in chip provizoriu. Estetica
experimentala a lui Fechner, e, dupa
autor, studiul conditiilor abstracte ale
faptelor estetice, nu Reel al faptelor
estetice Insesi. Cad plecerea e numai
forma lor abstracta si ceia ce consti-
tue realitatea concrete a faptelor es-
tetice sint formele diverse, pe care le-a
Imbratisat frumosul in diferitele me-
dii sociale. Dupe autor, fenomenul es-
 RECENZII
tetie e un fenomen social §i forma
ideei de frutnusetit e acea a unui im-
perativ, a tmei autoritati, care se im-
pune in virtutea unei organizatii so-
eiale capabile de a fixa valorile.
Cine ignoreaza acest punct de ve-
dere concret, nu recunoa§te caracterul
cc neresitate normativ al esteticei si
face fiziologie, psihologie sau chiar
matematici, dar nu depa§e§te pragul
estetie. Ma cum a intales'o Fechner,
estetica experimentala nu e decit o
parte a celei §tiintifice. Dar ea poate
fi considerata ea un moment necesar
al esteticei integrate, care va cuprinde
odata studiul §Iiintific al tuturor con-
ditiilor frumosului, mergind dela cele
mai abstracte la cele mai concrete §i
va II rind pe rind o matematieä, o fi-
ziologie, o psihologie §i o sociologie.
Critieele, pe care autorul le educe
esteticei experimentale, slot serioase
§i ideile pe care le emite mai tot-
deauna juste, de§i el exagereaza de
sigur importamta factorului sociolo-
gic neglijind prea mult pe eel psi-
hologie, dominant azi in opera unui
Lipps §i Groos §i aproape in intreaga
estetiett germana contemporanit.
O. B.
* **
Emile Pouget. La Confédéra-
tion géndrale du Travail. Bibliothque
du mouvement socialiste. Paris, Mar-
cel Rivière. 1908.
Conte& tia generala a muneii este
o organizare federativa a dolt& treimi,
aproape, din sindieatele franeeze, a
caror sumä global/ o de vre-o 5000,
lu cit confederatia aceasta formeaza
ineoronarea unei ini§cari siudicaliste
de 3100 sindicate.
Elementul viu al acestui organism,
rintinzindu-se pe intreaga Franta, este
sindieatul, a carui autonomie este de-
plin recunoscuta de atilt organizatiile
centrale, mai superioare. Contrastind
eu organizatia centralizata a statului
francez, organizatia proletariatului se
www.dacoromanica.ro
139."
sprijin& pe autonomia elementelor lo-
cale.
Sindicatele franeeze au foat produse
spontane ale clasei muncitoare, en"
mult mai inainte de a veni legea sin-
dicala din 188' care nu a %cut alti
ceva decit sä le dee o existent/ le-
gala, §i ele se deosebese mutt de or-
ganizatiile corespunzatoare engleze ork
germane. In sindicatele franceze ten-
dintele mutualiste,--cum sint ajutoare
pentru cazuri de boalä, nchtanage"
etc.-ocupa foarte putin loc, dimpo-
trivi Intreaga lor activitate se re-.
zuml In activarea luptei de clasä.
Areste sindicate formeaza organis--
me mai vaste :
a) Uniunele de sindicate sau bur-
ads muncii, stilt aglomerari ale sin--
dicatelor dintr'o localitate §i contin
in ele germenii, care, desvolUndu-se
in transformarea socialist& a societtiVi,
vor Inlocui comunele actuate. De aiei
deriva antagonismul neevitabil Intro
tendintele uniunilor de sindicate (i
pofitira municipal/ actuala, fie aceas,-
ta chiar §i socialista.
b) Federatii corporative, alcatuite
din sindjcate de aceiali categorie, In-
trunind inteo singura asociatie, pe
toata Intinderea Frantei, lucrittorii aa-
vInd acela§ gen, de ocupat"te. Aceasta
organizatie, Intinzindu-se In afarti de
granitele mitrginite ale unei localitatif
asiguri proletariatului o cooperare,
rfispindita In toate ungbiurile tärii.
Organizatille aceste intermediare ne .
due la ultima treaptil, unde se con-
centreazit milearea federativa a mull.-
citorimei franceze, la Confederatia
generala a Muncii". Atributiile a-
cestei confederatii se guintesentiaz/
in consitetul rda. Totu§i acest organ
central nu serve§te ea un stapinitor
al mi§earii muneitorimei, ci numai
coordoneaza mi§cArile autonome, iar
puterea sa nu se razimi pe mijloace
financiare, ci pe faptul, cii, stabile§te
on contact Intro puterile izolate, Ast-
140 VIATA ROMINEASCA
fel, eu toate eä numArul luerAtorilor
depinzind de confederatia generall a
muncii nu ajúnge nici la 300000 si eu
mijloaee financiare reduse, ea are o
imensa putere, indreptind Inteo sin-
guilt directie puterile locale. Ea e cre-
erul Misearii revolutionare.
In mod esential, tactics sindicalis-
mului franeez este antipoliticti, Clasa
muncitoare se organizeazit inteun bloc
economic', in afar& de mice partid
parlamentar. Deci direetia sindica-
lista este botarit antiparlamentarista.
Astfel apare enorma diferenta de me-
todl, care distinge sindicalistnul de
democratism. Aeesta, prin mecaniz-
mul sufragiului universal, clii. directia
In minele inconstientilor, tardigrazilor
(sau mai bine reprezentantilor kr) si
infibuse minorita tile, care poarta in
sine viitorul. Metoda sindicalista da
un rezultat diametral opus: impulzia
-este data de Wee constienti, revol-
tati si toate bundle vointe sint che-
mate sl luereze, sl participe la mis-
cue". (Emile Pouget, etc.).
Atund, eel Inal important mijloc de
Taira ramine greva, care nu mai este
privitä ea o catastrofil neevitabill, ci
e o arm& anume clutatti, did se a-
rat& ea un fenomen de expropiare
partial& a capitalului".
Ins& grevele partiale, creseind me-
reu In intenzitate i intindere, servese
ea o pregAtire pentro greva geuerali,
socotitä ea mijlocul de trausformare
sociali, expropriind capitalul i trecind
citeva atribute utile dela stat .-eätre
.confederatiile sindicale.
Ca recultat practic, confederatia ge-
neral& a muncii a produs agitatia in.
tins& pentru ziva de opt ore" din
Mai 1906 si care s'a terminat eu re-
zultate favorabile.
Georgen Sorel. La ddeomposi-
tion du marxisme. Bibliothéque du
Mouvement socialiste. Paris. Marcel
Rivière. 1908.
www.dacoromanica.ro
In publicatia aceasta, nu cl ar vrea
G. Sorel sä arate netemeinicia mar-
xismului, sau eel putin unilateralitatea
lui, ei din potriva crede, cá tocmai in
timpurile actuate s'a intrupat, in mis-
carea muncitorilor franeeji, simburile
teoriei marxiste. Daeä s'a descompus
ceva in marxism, apoi aeest lueru nn
se referl decit in ee priveste parti-
dele politice marriste, social demo-
cratice, pe dnd conceptia fundamen-
tall filozofla rimine In picioare.
Partea nesdruncinat A a marxisrnului.
miezul sin, consta in aceia, el pro-
letariatul trebue sa formeze o unitate
autonoma, un bloc revolutionar 0ii.
reductibil fati de celelalte clase so-
dale, did ernanciparea sa presupune
ruinarea tuturor celorlalte categorii
economice.
Sindicalismul revolutionar francez,
orgauizind muncitorimea in tr-o maä
distinctä, cu nid un contact eu eele-
lalte clase incunjuritoare, formeazi
organizmul. care desvoitindu-se anto-
nom in sinul societitii capitaliste. o
va mina cu des&virsire.
Pentru G. Sorel, sindiealizmul fran-
cez este intruparea exacta a prevederi-
lor, care formeazA substratul filozofiet
marxiste. Mintuirea proletariatului se
va datori sie-si, In afar& de ori-ce a-
mestec al elementelor burgheze. Fapt
caracteristie e, ci sindicalismul a fost
condos de oameni, care nid nu adin-
eisen& marxismul, eurn era, de pilda,
Fernand Pelloutier.
Opera marxist& msi, priviti in tot
complexul ei, nu e imam% ei are
pArti contrazieätoare, care aseund sim-
burile ei, profund original. Aceste pArti
accidentale, a ciror excrescenti as-
cunde fondul originar, trebuese intl.
turate.
Ace], care a ariitat mai co evident&
lipsa unei unitäti complecte a marxis-
mului, a fost Bernstein. El distinge
intr-insul doui tendinti, care sau men-
Vnut, fir& si cedeze aid una niei
 RECENZII
cealaltii, udicä o tendintil de refer:aura
sociald, pacifigd, i o tendinta revo-
lutionarii, expresia aspr4 a luptei de
clued. Arlitind (west dualism al ten-
dintelor, es le manifestä teorille mar-
xiste, Bernstein se area' convins ei-i
mai temeinieg tendinta reformistit, in-
voeind mai multe fapte din desvolta-
rea economiert.
G. Sorel, îns, nu admite modul de
a vedea al lui Bernstein. El crede cä
fundamental caracteristic al marxis-
mului este eoneeptia luptei de clase
si socotesle ca aceasta e singurul
mijloc potrivit pentru emanciparea
proletariatului. lar separatia lui corn-
pleclii de ori-ee altä elasit socialti
si atitudinea sa negativá In fata
www.dacoromanica.ro
141
ori-carel organizatii politice, Isi are
Incoronarea complectä In distrugerea
statului i surparea partidelor de gu-
vernämint. Idealul sindicalist constit
In organizatii de produatori care-si
fac trebile singuri, ffirá de a ayes ne-
voe sl meargIt la luminele ce le pi:),
sedi reprezentantii ideologiilor bur-
gheze".-Dar G. Sorel n-ar trebui sii.
uite rezultatul dezastruos al agitatiei
revolutionare sindicaliste, care a Im.
pins la declararea grovel proletaria-
tului agricol italian, diu provjneia Par-.
ma, In prirravara acestai an. La urmk
in aceasttt imprejurare, acei, care s-au.
artitat mai folositori, au fost tot... hu--
litii parlamentari !
L N.
 Revista Revistelor
,(Ootombre).
Spieuim din Samanatorul" :
1) Cetitorii cari au urmarit pole-
unica d-lui Aurel Popovici de la ,,pa-
pagali recitori", inteleetuali eu inte-
deetul in plete", indivizi planetari",
etc. ti pana la advocati de jiideeä-
toile de pace", nu fara uimire vor
alla dintenn rezumat. obiectiv" al a-
eestei polemici c dl. Popavici a fost
. salt sa etspunda ast-fel la doxoso-
fia i doxornania Wit .bazit" a d-lui
C. Stere, ea eiri1e d-sale au fost mo-
tivate de trivialitatile, patentelenea-
devaruri, intervertirile intentionate si
injuriile" la adresa d-sale.., din par-
tea noastrd !..
Cu toata patima-i orbitoare, ce face
eu neputintä ori-ce discutie cu d. Po-
Ìaovici, panit aeum niei odata n'am ba-
nuit buna d-sale credintA.
Dar se poate i aceasta explica nu-
mai prin patima i orbire ?
Ineepem serios a ne indoi. Alt-fel
11111 fi gata sa-i propunem directorului
Samanatorului" ea sa fie supusa ju-
decatii ori-carui juriu Meyer atit ati-
tudinea noastra, cit si a d-sale, din
punetul de vedere al corectitudinii qi
al cutnitzlii.
Dar anon nu putem avea nAdejde,
nid ca aceasta propunere ar fi pri-
mita, nici ea d. Popovici e In stare
sa duca o polemica demna...
2) Dl. Popovici jobileaza, ea d. Stere
,,s'a retras de pa eimpul de lupta",-
www.dacoromanica.ro
Ave, triwnphator, ntorituri te salts-
taut !"...
Daca am spus ca nu mai putem
diseuta cu d. Popovici, dar vom vorbi
cetitorilor nottri clespre d. Popovici,
ori de cite ori d-sa va spune ceva ce
ar merita vre o mentiune (adica vom
diseuta pentru cetitori toate ideile, si
chiar curiozitatile d-sale, facind mush;
abstraetie de gratiozitati ea cele de
mai sus) :-vadit ea ne-am retras de
pe acel cimp de luptA" care Ii con-
vine talentului specific al d-lui A. Po-
povici, dar nu si de pe acel ee poate
avea vreun inleres pentru publicul
cult. (Tot ata de adevArat e, de pilda,
ea dl. Stem ,,n'a rAspuns la intreba-
rea eum impaca liberalismul i socia-
lismul." La aceastA Intrebare,-fAra
nici o legatura eu discutia,-d. Stere
a reispuns : a trimis la studiile sale
publicate,-§i a promis, ea va mai re-
veni).
Am socotit de datoria noastrA sA
repetam lucrul acesta pentru timo
oard.
3) Inteo singura cofa": Rousseau,
Danton ti Robespierre, Clémenceau
Jaures i Hervé,"-pentru a ponegri
ideile franeo-nihiliste-evreietti" ale u-
nui frate de peste Prut", ti justifiea
o exeursiune probabil In.,. nu t tiu ee
dosare secrete relative la trecutut
acestui frate"...
4) Afiam ea, deti SamAnAtorul" e
pus sub ingrijirea d-lui A. C. Popo-
 REVISTA REVISTELOR
yid pentru partea politica", dar in-
grijitortil" nu poate fi Invinuit ea da
drumul subalternilor sal sit Injure lu-
mea (Cetitorii ne vor permite sit nu
ne oprim asupra joeului de cuvinte
ce se face cu acest prilej).
5) La adresa d-lui N. lorga
Multi invatati cunose istoria lumii
,,dar putini prieep Invataturile ei. De
,acea slut in lume asa de putini oa-
meni politici, i demagogi asa de
multi. De aceea se face asa de rar
politieä istorica §i atit de des poli-
flea istericel.. [No. 45).
Vom vedea, in No. viitor, daca pi
cum va riispunde d. N. Iorga.
Buletinul Comishmii Mono-
mentelor istortee (No. 3).-A-
ceasta admirabila revista face onoare
un numai *Uinta romine, ci i tecnidi
tipografice. Ea nu numai contine un
material instructiv datorit unor oa-
meni competenti, ei, prin chipul cum
e tiparita, prin multimea i frumuseta
ilustratiilor, e in acelasi timp i un
adevarat object de lux.
Recomandam din tot sufletul aceasta
publicatiune, care e menitä sit ne faca
cunoseuta tam, de azi si din treeut.
fa acest al treilea numar, se vorbeste,
dupa A. Odobeseu, despre schiturile
si metoasele Mánastirii Bistrita din
Vileea",-apoi despre biserica din
13alteni din judetul Ilfov, din punet
de vedere Istoric (d. A. Lapdatu),
deseriptiv (d. Iorga) i arhitectonic (d.
T. T. Socolescu).--4-D. A. Baltazar vor-
beste despre frescurile dela Coltoa.
Unneaza o Cronica": ,,Din lucrarile
Comisiunii Monumentelor istorice in
1908" i o dare de samit despre Su-
barea dela Manitstirea Probota".
Revista Generalä a luvait
mintului. (Noembrie, 908, Bucuresti),
Literature pedagogica, foarte bogata.
la noi, e departe de asi impune con,
,ditiile de obieetivitate si de investi-
gatie stiintifica, necesare pentru dez.
voltarea fireaseil a unei stiinti. Con-
www.dacoromanica.ro
143
tactul natural al ehestiilor pedagogice_
eu chestiile sociale face ca aceasta tl4.
'tiara stiintä sa se resimta de militan-
tismul politic; iar metoda stiintificil
de tratare e Inlocuitä foarte adeseori
eu eel mai superficial empirism. Rine
Inteles a nu ne raportam aid la re-
vistele pedagogiee de partid, un gen
de literatura strict national, nascut la
Doi, nu importat dela straini.
Neeontestat ea Revista Generala a
Invatitmintului" a eautat neintrerupt
sa nu-si paraseaseä terenul pedago-
vie. Dar..., de oarece revista n'are di-
rector, nu ne putem opri de a nu cere
Seeretarului de Redactie" sit fie mai
vigilent in ce priveste tratarea
Pea a articolelor. i facem aceasta
rugaminte toemai pentruca ne dam
sama de rolul important ce-1 poate
avea o bunä revista pedagogica la noi
mule, din came empirismului i su-
perficialitatii pedagogice, s'a risipit
prestigml unei tiini atit de impor-
tante !
Apoi, ce insamnä fraze alarmanta
ca ; ,,A venit timpul dnd o directie
nafionald in edttccifia ttduror Romi-
Odor e ctbsolut necesarai`k Cum ? A
fast vreodata o alta directie in ehestii
de educatie ? Atunei? 0 revista stiin-
tifica nu trebue sa se fad. ecoul en-
rentelor ridicole de strada. Sint ziare
pi reviste care Impart pe Romini In
patrioti si tradatori de neam ; pentru
care mice guvern merita temnita tat-
Monitor de neam, pentrudi nu a voit
sa feel imperiul tuturor Rominilor"
ori macar o coufederatie balcanica",
dar... fieeare lueru la local lui. Inca
ceva : rugam tot pe J. Secretar de
Redactie" sä instiinteze pe unii din
autorii artieololor ca, atunei cind vor
sä-si eoroboreze coneepiile pedago-
giee cu ntune impuse in Pedagogie,
pot recurge si la nume straine, pe
lInga numele Maiestatii Sale Regele,
D. Ministru de Instructie si D. bugs.
Acestea fara sa Om rau intelesi.
144 V1ATA ROMINEASCA
Revue de méthaphysique et
de morale. (Septembre).-Giovanni
Amentola. Fllosofia italianft contem-
porani. In a doua jumatate a seco-
lului al XIX, panä acum vre-o zece
ani, filosofia Henault a fost In primul
rind istorica. Ea s'a ocupat cu cunoa-
sterea aproftmdata si asigurarea eu-
rentelor filosofice straine. coala He-
geHana, desigur cea mai insemnata
prin valoarea ei, a fost reprezentata
de filosofi din Neapol, Bertrando Spa-
yenta i mai ales Augusto Vera, ves-
titul traducator al operei lui Hegel.
coala kantiana a avut ca reprezen-
tanti pe Carlo Cautoni si Alessandro
Chiappelli. Pozitivizmul pe Roberto
Ardig6, Carlo Cattaneo, Luigi Siciliani,
Pasquale yillari. Lotze s'a Visit un
disdpol eminent in Francesco Bona-
telli. Filozofia Iui Taine a fost inter-
pretata de Barzelotti, area a lui Wundt
de Guido Villa. Dar in ultimul timp
se pare di a Inceput i pentru filoso-
fia italiana era productiei originate.
Trisatura dominanta a cugetärii con-
temporane In Italia e idealismul. Cel
mai de frunte reprezentant al sau e
desigur Benedetto Croce. El are me-
ritul de a fi desebis In marele public
gustul speculatiei filosofice prin talen-
tul sau de scriitor si de pole t ist gi
prin a plicatia prineipiilor lui filosofice
in chestiile de critic& istorica i lite-
rarä. Träind In Neapol i fiind nepot
lui Spaventas, seful scolii hegeliene,
el a suferit de timpuriu intluenta lui
Hegel, dar aprofundind filosofia aces-
tuia, a reusit s'o depätleaseä, construind
un sistem original, care reprezinta o
puternica reactiune impotriva poziti-
vismului. Scopul urmarit de filosofie,
diferä dupä Croce ell totul de acel or-
marit de stiintele matematice
turale. Utilizind argumentde lui Ave-
narius si Mach, el sustine c teoriile
flake si matematice nu exprima decit
terinti practice, nu contin decit pseudo
notiuni si ea filozoful care vrea sä
www.dacoromanica.ro
construlasea sistemul cunostintei teo-
retiee, poate i trebue sä uite COM.
plect stiintele, eu datele lor iluzorii,
eu metodele lor fictive, ell conceptele
tor utilitare. Materia cugetarii filoso-
fiee trebue cäutata in afara de datele
gi rezultatele stiintelor, in problemele
puse de spiritul omenese In cursul is-
toriei sale. Ea trebue sa se lese sti-
mulant de toate problemele pe care
trecutul le-a pus si le-a rezolvit si sa
utilizeze rezultatele cari au fost ob-
tinute in trecut, pentru a da noi so-
lutii si a pune noi probleme. Religia
ca si istoria filosofiei poate ofed filo-
sofului materia pe care el trebue sä
imprime forma eterna a spiritului. A-
ceasta transformare in forma purl a
oricarei experienti omenesti constitue
sistemul spiritului, edict filosofia. Cu-
nostinta se manifestä In intuitie
concept, cu alti termeni, In arta si li-
losofie. Activitatea practica poate fi
economica i morala. In ordinea de-
pendeutii kw, stiintele filosofiee slut,
dupi Croce, Estetica, Logica, Econo-
mica si Etica. kitHnta intuitiei e chnpui
iu rare s'a desfasurat adeviirata oi-
ginalitate a cugetárii lui Croce. Prin
Estetica sa, a Introdus in filosofie con-
sideratia intuitiei artistice, un pima
de vedere nou si fecund in consecinti.
Intuitia e, dupa el, primul grad al en-
nostintei, ea cuprinde in sine datele
experientii, asupra eärora in urma in-
teligena se aplica, pentrn a construi
lumen eu ajutorul notiunilor. Cunos-
tinta prin notiuni e eunostinta vela-
tiilor. Prin intultie patrundem In lu-
mea fenomenalä, prin notiune In acea
numenala, a spiritului. Filosofia tut
Croce e o filosofie a spiritului, na
idealism absolut, care prin puterea
ereatoare, rigurozitatea logica, fend-
tatea de sistematizare, apartine naaret
familii a sistemelor Germaniei roman-
tice. Aceasti filosofie cuprinde i un
ideal Walt de culturä omeneasca, ca-
racterizat prin predomnirea istoriei i.
 REVISTA REVISTELOR
aversiunea pentru cultura stiintelor
naturale. Dupa Croce fuziunea filoso-
fiei i istoriei va produce umanizmul
de care are nevoe civilizatia de azi.
Prin revista sa, Critica, pe care de la
1903 o scoate la Neapol impreuna cu
Giovanni Gentile, el a raspindit ideile
sale chiar ta mediile academia si in-
fluenta lui creste in fiecare zi. %Ger-
mania ehiar, ideile sale au fost adop-
tale de Vossler. Al ti reprezentanti
inamnati ai idealizmului Mat Varisco
si Martinetti. Primul, profesor la Uni-
versitatea din Roma, e partizanul unui
idealizm care pune mai mult pret pe
tlatele stiintii si e influentat in etia
de filosofia kantiana. Cel de al doilea,
profesor la academia stiintifia ai li-
terati! din Milan, reprezinta idealiz-
mul immanentist, care porneste dela
afirmarea unitätii subieetului si a o-
biectului In datele imediate ale expe-
rien i refuza de a esi din coustiinta
empiria. Empirizmul lui Mill e repre-
-zentat de profesorul din Palermo,
Cosmo Guastella. Dualizmul lui Lotze,
de profesorul din Florentl, Francesco
de Sarin, eel. mai insamnat continua-
tor al lni Bonatelli. fn revista sa
Cultura filosofiea" el duce o apriga
lupta impotriva will neohegeliane a
lui Croce. Pragmatizmul inspirat de
teoriile lui James si Schiller, a fost
aspindit Intre 1902 si 1906 de revista
florentina Leonardo", condusa de Pa-
pini, Prezzolini, Vailati si Calderoni.
La Nouvelle Revue. (Octom-
bre, 1908).
Inteun articol de actualitate, An-
glia qi Tureia eonatitutionall, Lion-
Jacques Blocq se ocupa de noua ori-
enters a Angliei in politica din Orien-
tul Europei, aratind cum puterea me-
reu In crestere a Germaniei a facut
pe Engleji sä, nu se mai teama atita
de perieolul moscovit In Balcani, ci
sa se ingrijeasca de politica de ex-
paesiune si de infiltrare a Germaniei.
Autorul arati cum revulutia pasnica
www.dacoromanica.ro
145
din imperiul turcese este un succes-al
Angliei In lupta tad% Intreprinsa da .
ea lu contra Germaniei, si cum saes-
ta din urmä putere nu poate sit nu
vada o Infringere a ei In schimbarea
starii de lucruri din Imparlitia lui Ab-
dul-Hamid. In ceiace priveste succe-
sul ori insuccesul probabil al revolu-
tiei din Turcia, autorul crede a-An-
glia si Franta ajutind junilor turd ca
sa-si Indeplineasca opera-ea va reusis,
pentrua miscarea a isbucnit la mo-
mentul eel mai potrivit si s'a fiicut In
conditiuni, care trebue sa-i asigure
simpatia puterilor dezinteresate.
Asupra nuvelel In Germania In
seeolul al XIX-a publica Lion Pineau
o repede privire istoria, la care ire-
ce in revista pe cei mai insemnati nu-
velisti din aceasta epoa. Autorul pu-
ne In legatura inflorirea ori decade-
rea nuvelei sau a romanului eu stari-
le soriale ale diferitelor epoce din is-
toria Germaniei ; astfel nuvela ia ma-
re avint pe thnpul romantismului, de-
cade In timpul Germauiei tinere",
cind se ridica remand! (ea mai potri-
vit cu spiritul epocei, romanul Bind
manifestarea unui exces de viatti na-
tiona15), i ajunge din nou la o mare
Inflorire dupa 1850, eind dupa Main-
gerea revolutiei, Germania cade intr'o
epoca de inertie, mai propice operilor
de arta, ca nuvela. Dela aceasta data
incoace apar In Germania operele ce-
lor mai de stung. nuvelisti ; Gottfried
Keller, nuvelistul realist supranumit
Shakespeare al nuvelei", Conrad-Fer.
dinand Meyer, principalul epi ezen-
taut al nuvelei istorice, Theodor Storm,
poetul de o sensibilitate fia si deli-
cata, autorul nuvelei lirice Immen-
see", si In sfirait Paul Heyse, cel mai
mare dintre toti, autorul fecund si va-
riat, care a Imbogatit literature ger-
mana eu peste 20 de volume de nu-
vele ibtorice, umoriste, fantastice, re-
aliste, etc... de tot soiul. In ultimele
trei decenii ale secolului al XIX-a nu-
10
1413 VIATA ROMINEASCA

vela a fost foarte mult cultivata, gi aspiratii ale suftetelor ler. De allfel
succesul ei autorul il explica, prin a- autorul ne fagadueate i alte studii,
ceia a nu eere mare sfortare nici In care va insista mai mult asupra
pentru compunere, nici pentru cetire, unor parti, rau interpretate pana acum,
Ai e o lectura watt, eleganta al re- ale romantismului.
-pede, aaa cum ii trebue unei sode- Inteo repede privire istorlei asu-
-titi ocupati eu afaceri, superficialä gi pre, dansului, ilarcel Réja arata fa-
sceptici. zele evolutiei acestei-istoriceate-pri-
Cunoscutul colaborator al revistel, me arte, cum i feluritele dansuri ce
Raqueni, publieä citeva observatii re- tu existat in ornenire. Autorul imparle
lative la Conferenta literarä din jocurile, dupä originea lor, in jocuri
alerlies, a carei menire a fost sa se nascute din religie, din rasboiu §i din
-ocupe mai ales eu chestiunea dreptu- sexualitate, ai le studiaza pe toate la
slier de autori i si pue in acord le- popoarele vechi §i la cele nona. Ga-
diferitelor täri asupra aces- sim In articolul lui Raja fixate datele,
tei chestiuni,-iar d-nii L. Tarsot ai A. cind apar diferitele dansuri, corn i sta-
Sloulins povestese Imprejurarile In rile sociale i culturale, precum ai ten-
care a fost arestat, la 24 Lille 1749, dintele sufleteati citron ele corespund.
Ziderot i viata, pe care marele seni- Cu prilejul jubileului lui Tolstoi,
tor a dus-o In timpul celor peste 2 Stanislas Rzemvski publica un articol,
41uni ai,jumatate de inchisoare. In care apreciazit personalitatea i ex-
Mercure de France (Oetombre tivitatea literara i sociali a marelui
1908). scriitor rus.
,0 interesanta expunere a ideilor Revista da in tradueere un mare stu,-
noui asupra romantismului i o diu al lui Thomas Carlyle asupra lui
.eombatere eloeventa a parerilor ace- Novalis, i un artieol al scriitorului
ilora, ce-sint dispuai s vada. In mia- englez Arnold Bennett asupra erizei
-earea fiterara a romantismului numai teatrale in Anglia, in care auterul
partite rele, ne di Marius-Ary Le- studiazA pricinile acestei erize In eele
blond In articolul sat'. In contra color patru elemente, care intereseazi tea-
te vad In romantism o miacare anti- trul : directorii, actorii, publicul §i au-
franceza i perturbatoare a ordinului torii dramatici.
-national", autorul admit.% in roman- La Revue Latine. (Octombre).
tism o mare sfortare a junetii lute- Cu ocazia aparitiei operelor lui&aut-
, ectuaIe a tarii, dornica de emotiuni Just, editate de Charles Valley, E-
,nobile, de a se reintoarce la naturil mile Fayuet reconstitue personelitatea
pentru ikgäsi In contemplarea elemen- tovaraaului lui Robespierre. In extre-
telor forth, ce lipseate momentan cor- ma diversitate de Wert asupra oa-
purilor i inimilor sdrobite din cauza menilor revolutiei franceze,-caai asu-
Infringerii tärii... Analizind conceptiile pra revolutiei insasi, - e interesauta
lui Chateaubriand, Lamartine, Hugo, parerea unui Faguet, care ca spirit
lichelet, etc... ssupra vietii, autorul conservator, nu poate decit sa detes-
arata ca lubirea. lor pentru naturä, teze pe oamenii, mai ales extremi,
tendinta de a se reintoarce la natura, ai revolutiei, dar care, ea spirit cri-
isvortiate,din aspiratiile lor arratoare tic ai liber, face toate sfortarile sa-ai
pentru forts, sanatate, fericire. Chiar pastreze judecata rece §i dreapta asu-
eultul singurätitii, pe care romanticii pra seder oarueni.- Parerea lui Fa-
l'au avut intr'un grad foarte Malt, guel este ca. Saint-Just a fast un om
.-itrebue pus In legtura tot cu aceste inteligent, dar nu prea, inteligent in

www.dacoromanica.ro
 REVISTA REVISTELOR
obstracto, fär a. simtul realitätii ; fag
idei proprii, ori foarte confuse, avea
tnsuOrea de a §i le asimila pe ale al-
tore ; n'avea niei adeväratul suflu o-
ratorie, nici dialectica convingaloare ;
-era inferior lui Robespierre, care n'a
fost Mel el foarte inare.-A u tori tat ea, pe
care a citpittao, se datorqte tineretii
sale grave, frumusetei sale reci, flegmei
sale eis,tigate printr90 vointa energica,
eurajului san.-Ar fi fost un bun sol-
<tat, un admirabil general, sub ordinile
tinui §ef, fara geniu, dar temut de sol-
dati §i de du§man.-Un fanatic fara
talent.
E indulgent Faguet eu Saint-Just ?
E drept fatit eu eF Ori II defaima ?
Cine §tiel E atit de great de spus ceva
asupra acestor lueruri, cad.. lis sub
judice est!
Nuova Antologia (16 Oetombre
1908). Biceiotto Canudo Renmterea
tragediei mediteranee §1 teatrele
In aer liber, in Franta". Cel mai
vechiu teatru in aer liber e acel din
Orange. Primele incercari dateaza din
1869, 1871 §i 1886, dar ateutia Frantei
intregi n'a fost atrasa decit la 1888.
Dupä primele succese, teatrul din
-Orange a fost ineredintat conducerii
Doamnei L. Caristie-Martel, care a re-
prezentat in 1903 piesele: Orfeu a lui
-Gluck sI Fedra eu Sarah-Bernhardt §i
in 1901 trei opere nouti Diouysos de
J. Gasquet, Cynthia de Joseph Meunier
qi Ilyppolyte couronné de Jules Blois.
In 1905 a luat directia Antony-Mal,
.c are mai apoi §i-a aläturat pe Paul
Maridon. Ace§tia au facut sa se re-
prezinte Iphigénie de Jean Morèas,
Oedipe et Le Sphinx de Madan, MI6-
cube de Lionel des Bieux, Polyphéme
de Albert Lamain etc. In scurta vreme
teatrele de acest fel s'au inmultit : la
Cauterets, Luchon, Toulouse, Peri-
gueux, speetacolele slut organizate de
d. Rateau ; la Bziers de d. Castebon
de Beauxhortes. Apoi de curind la
Youtenay-aux-Roses, Courpy, Aulnay-
www.dacoromanica.ro
f
sous-Bois, Champlieu etc. Atit de mult
s'au rfispindit aceste teatre in aer li-
ber, Inca Albert Darmont, fondatorul
teatrului deschis dela Charnpigny, a
avut ideea unui sindicat al acestor
teatre.
In inflorirea acestui fel de specta-
cute, autorul vede trezirea vechii con-
ceptii despre spectacole a popoarelor
greco-latine, a rasei mediteraniene.
Pentru triumful acestei conceptii, zice
autorul, se formeaza acuma la Paris
un soin de ,,confrerie" mediterana,
pur artistiea, printre tinerii eei mai
entuzinti i cari promit mult. As-
piratia lor e de a afirma rena§te-
rea spiritului mediteranian, luind dr ept
mijloc imediat evolutia artei teatrale,
in senaul tragediei reinoite, deveniti
solemn& priu spectacolele supt cerul
liber, unde e cu putinta cea mai mare
adunare de spectatori la o -mu& set.-
bfitoare. Autorul, care face §i el parte
din aceasta confrerie", sperä din a-
ceastä milcare artistica reinoirea tra-
gediei i iuältarea ei la un grad ar-
tistic, care sä intreaca ea mutt pe eel
de astazi. RecunoWe insa ea pana a-
mma nu s'a ivit in aceasta directie
nici o .pera de geniu, ha inca, matte
sint mai putin decit mediocre.
Revista trItalia (Septembre
1908). Georgio Mortara. Mortalitatea
dupä vriste I durata vietti pro-
duedve din punct de vedere eco-
nomic. Automat, care a publicat o lu-
crare intinsii asupra acestui subject,
supt 'leek§ tilla (Roma:1908), li propu-
ne sä imparta§easea In acest articol (A-
tom din rezultatele cele mai Insemnate,
(*gate prin studiul unui begat mate-
rial statistic. Curba mortalitfitii e rant
ccia§i la toga popoarele, hind deter-
aminata, la linii generate, de factori
fisiologici. Pretutindenea eea mai mare
probabilitate de moarte e la primal an
al vietii ; pretutindenea merge des-
crescind apoi, pima rind atinge mini-
mul pe la anul al 13-lea pentru.bfieti, qi
148 VIATA ROMINEASCA

al .12-lea pentru fete. De aci inainte
probahilitatea de moarte cregte foarte
repede ping 313 vrista de 20 de ani,
mai putin repede pana spre 50 de
mli, iarägi foarte repede (aproape in
progresie geometria) pipit la 85 de
aui tj cregte foarte putin dela aceas-
tá Innainte. La multe popoare,
cregterea rnortalitAii dela -minimul a-
dolescentei in sus nu e continua, ei
prezinta o oprire, pentru barbati dupa
vrista de 20 ani, pentru femei dupe
40. Mortalitatea sexului masculin In-
trece pe acea a sexului temenin, in
eei dintai trei ant, i adesea chiar in
cei dintai zeee ani; In anii tineretii
(dupa pubertate) mor ins& mai multe
femei, dar dela 40-50 In sus, ele sin t
mai favorizate. In Italia, mortalitatea
infantill e mai mare ca in toate cele-
lalte täri gi tot aga pentru vristele
de dupa 65 ani, pe cind pentru cele
dintre 35-65 sb gasegte in conditii
destul de favorabile. Durata medie a
vietii in Italia, observant pe periodul
1897-1904, e de 43 de ani, deci cres-
cute fat5. Cu periodul anterior 1877-
decanul facultatii juridice din Göttin-
gen era Ihering i acesta tinu cu ori-
ce pret sä-i inmineze el personal di-
ploma lui Bismark. Ca multumire can-
celarul 1-a poftit la mesa In intimi-
tate, i acele trei ceasuri petrecute
impreunä le-a povestit Iherind In nigte.
insemnäri, pe care insa n-a voit sä le
publice eit timp a fost la viatä. Die
ele se vede respectul aproape religios,
pe care marele 1nvatat II avea pentre
ereatorul Germaniei moderne. El po-
vestegte cit s-a naciijit pentru a gasi
terminii potriviti, eu care se caracte-
rizeze, In diploma, personalitatea lui
Bismark ; nopti de insomnie i-a pro-
curet aceasta grijii, dar In fine, zica
el, a gasit formula cea niai fericita.
din cite s-au seris cu acea ocazie. Die
ploma culmineaza in vorbele : terror
malorum, fiducia bonorum, arx et de-
rus Germaniae, eu care-1 denumegte
pe Bismark. Chid a sosit j momenta
agteptat de a se prezeuta cancelarului
Ihering marturisegte ea a fost cuprins.
de un sentiment, pe care nu-1 poate
descrie. Sirnteam, rice el, ea gi cui .

1886, in care era abia de 35 de aui. isteria îusSsi, sub forma omeneasa
E mica totugi fata cu alte tali': Nor- s-ar fi apropiat de mine". Nu innalta
vagia 55, Suedia i Danemarce 50, etc. situatie a lui Bismarck 11 intimida pe.
Daa se considera timpul dintre 15 gi el, eaci, cum miirturisegte, avusesa
60 de ani ea acea perioada a vietii, ocazia sa stea de vorba i cu regela
care este productiva ecouomicegte, se Prusiei gi (al imparatul Austriei, far&
poate ugor calcula nuinarul mediu de SS fi simtit citugi de putin ceva dis
ani de viatii productivii, probabil pen ceea ce simtea fatiti de cancelor. Ce-
tru un nou näseut. In Italia timpul a- va asemenea siintise numai in prezen-
cesta e de 26 aui, in Norvegia e de ta marilor soniitati ale tiiutii ; Spohr,
32, in ladillo engleze de 14 ani. Rauke, Mommsen. Fata de Bismarck
Deutsche Rundschau (Octom- simtea, cum spune el, ea se pierde per-
bre 1908). Heinrich, von Poschinger sonalitatea omului eare-i sta dinainte
publia in acest numir nigte note scri- In inpersonalitatea istoriei ; era o.
se de n3arele jurisconsult din Galin- perioada din istoria universe% i toc-
gen, Rudolph von lhering, asupra lui mai cea mai puternica din toate tim-
Bismarck. Cu ocazia siirbatorirei vri- purile, care statea inainte-mi. Acest
stei de 70 de ani, Bismark primi din siugur orn de n-ar fi existat i lumen
toate partite Germ Iniei diferite ma- or avea :mum o alta figure ; el apar-
nifestari de simpatie, Intro altele si tine barbatilor ea Alexandru, Cesar,.
diploma de doctor In drept, dela Uni- Napoleon, ale ciiror nume vor fi tot-
versitatea die Gottingen. Pe 'amid

www.dacoromanica.ro
 REVISTA REVISTELOR
deems nurnite, cita vreme va exista
a omenire".
Den (seize Revue (Octomb.1908)
Fiirst Lichnowsky, Mergem spre un
räzboiu cu Marea Britanie? De un
sir de ani, zice autorul, politica ex-
lerna germana este preocupata de ra-
porturile fata de Anglia. De eind a
dispärut friea de un razboiu din par-
tea Frantei in unire eu Rusia, tot nnai
mutt a crescut grija de o eventuala
ciocnire eu Anglia, care, la rindol ei,
priveste eu neincredere progresele co-
mertului si ale flotei Germane. Care e
pridna acestui fapt ? Viitorul Germa-
niei este oceanul: comertul mondial
coloniile. Din toate popoarele de
astazi, cinci se par ca slut chemate
in veacurile viitoare sit joace rolurile
de frunte : Germanii, Englejii, Ru§ii,
Nordamericanii si Japonejii. Viitorul
Rusiei e In Asia: Persia, Asia cen-
trala, Tibetul !id China slat teritoriile,
peste care are sa se intinda influenta
ruseasca, daca nu va fl Inlittnrata de
nu rival mai puternie. Viitorul Unite
110 Nordamericane e intreaga America.
Ca aceste doult popoare Germaeia nu
are de ee intra in concurenta. Sfera
da intindere a Japoniei o formeaza
tot Asia, ill care ea va avea acum de
luptat, pentru predomnire, alit en Ru-
ii sit i co Englejii ; al Germania, Ja-
ponia nu poate avea conflicte serioase
in Asia. Care e pozitia Angliei ? In
prezent, se pare, ca tot in Asia cautä
sa-si mntindä dominatia ; viitorul va
arata, daca va putea duce o lupta
es succes contra Rusiei i Japoniei.
lu India amenintatil de indigeni si mai
mult ineä de Japoneji ; 'n sudul Chi-
nei de Japoneji, in nordul Chinei de
Rusi, in Canada si Australia scoborita
la nivelul unei surer egal indrepta-
tite, nu-i poate raminea pentru viitor
domnia marii i colonizarea Africei.
Viitorul Germauiei Insä se afla tot pa
acest domeniu si acesta este adevii-
ratul motiv al ingrijirii reciproce. Va
www.dacoromanica.ro
149
duce aceasla la un razhoiu sau nu ?
Fata eu primejdiiile la care e expusa
pozitia Angliei in Asia din partea Rtt.
siei si a Japoniei, si considerind .zgu-
duirea, pe care ar suferi-o eomertul
si bona starea Agliei printrun razhoiu,
chiar victories, cu Germanii-cei mai
huni musterii ai ei-e de erezut ca
publicul britanie are sit inteleagä ca
mai mult ar pierde decit ar elstiga
dintr'un asemenea pas si cit In Africa
§i pe oceane este loc destul i pentru
unii i pentru altii.
Sozialitische Itifonats.lief te
(Oetombrie) Leonida, Bissolati ,,Lup-
ta pentru invätämintul religiel In
Italia". Dupä cum se stie, consiliul
comunal din Roma a hotärit exclude,
rea Invatamintului religios din scoalele
primare. Autorul explica in'arest ar-
ticol cum s'a putut face aceasta.
Intreg invatamintul public italian
este regulal de legea Casati, din a-
nul 1859. De atuuci si pana astä-zi
s'au adus oarecare modifleari aces-
tei legi, dar In träsaturi generale, ea
a rams, ln privinta luvatamlutului
primer, aceastä lege era o lege con-
fesionalä, care prevedea invatamintul
religiei ca un invatarnInt obligatorio
si indatora ded comunele la intro-
ducerea lui. Trebue de amintit insa,
ea lavatamintul primar in Italia nu-
mai inteatita e al statului, intrucit
statul fixeaza prograrnele i prescrie
construirea localurilor, in colo lnsa,
administratia i eheltuiala priveste pe
comune. Duna legea Casati dar, in
programe, religia era obligatorie. Cu-
rind Ins& dupit 1859, diferiti ministri
au incercat a slabi aceasta dispozitie.
S'a inceput mai intai a se admite dis-
pense de invatarea religiei pentru a-
cei copii, ai carer parinti o cereau. La
1877, eind s'a Introdus Invätamintul
obligator, s'a sees religia din pro-
grame i in locul ei s'a pus dreptu-
rile si datoriile cetatenesti. *coIarii
nu mai erau deci obligati sa invete
150 VIATA ROMINEASCA
religia. Se ridica !Ina intrebarea, daca
comunele erau seutite de indatorirea
de a acorda acest Invittamint voted-
tor, ai caror parinti it eergau, Cbeq-
titmea se botara diferit, dupa cum
consiliile comunala erau mai liberate
sau mai clericale : cele dintai refuzau,
parintii apelau la ministru i data a-
testa refuza, la consiliul de stet. A-
cest din urrna organ a dat In diferite
rinduri solutii contrare, dupa mem-
b di din care se compunea. hi timpul
din urmä Bissolati a cerut camerei
de a stabili scoaterea religiei din scoli,
gi dupti o discutie de zece sedinti, ca-
mera s'a boiarit pentru o cale mijlo-
cie : sä. ramie. lucrul la voia comune-
tor. Acum consiliul comunal din Ro-
ma, Iliad. compus din socialisti repu-
blicani, radicali i anteclericali, a u-
zat de areasta latitudine si a seos
invatamintul religiei din toate scolile
primare.
The International.-A. revieus
of the World's Progress. (Noembrie,
908. London).
In The Jervs in China", S. M. Pert-
mann serie despre ramasitile Evreilor
In China, emigrati acolo Inca Innainte
de era noastri. In mijlocul orasului
Kaifung se afla o piatra coniemoratiya
eu inscriptia ebraica, pe care, pe de o
parte se afla data corespunzatoare a
anului 1164, iar pe de alti partea anu-
lui 1488 al erei noastre, care indica
astfel data cladirii si a restaurArii
vechii sinagogi, ce se afla In loeul a-
cesta. Inscriptia glasueste urmätoa-
rele :
,,Despre religia Iudeii: Stramosul nos-
.,tru a fost Adam, religia noastra a fost
intemeiata de Abraham, apoi a venit
Moise, care a mijlocit sfintele Scrip-
turi. In vremurile dinastiei Han (vre.o
200 ani Innaintea erei noastre) aceasta
religie a fost introdusit din China. In
anul al doilea lui Hias-Tsung ([iU,
dinastia Sung), aceasta sinagogä a
fost ridicata la Kaifung. Acei, care
www.dacoromanica.ro
venereaza idolii i icoanele zeilor, se
inehin In van fantomelor deserte, dar
,,acei, care se respecteazil i urmeazit
Seripturile, cunosc originile tuturor
lucrurilor. Sfintele Seripturi si intelep-
.,ciunea eterna povatuesc pe flecare a
recunoaste de unde si corn a fost
creat. Credinciosii nazuesc spre fapte
bune, le savirsese si fug de paeat".
Astäzi, in Kaifung slat vre'o mie
de locuitori, care 10 aduc aminte de
originile lor, se cred descendenti di-
recti ai lui Abraham sau Ab-lo-horn',
corn pronun tit ei, fiindca astäzi, calf
toti Chinejil, despica euviaul in silabe
si nu pot rosti sunetul r.
4i din toate celelalte privinti ei sint.
Chineji :
Sinagoga ruinatit nu se mai recta-
deste; Sfintele Seripturi au fost per-
dute i nimeni nu mai poate desci-
fra, de altfel, scrierea ebraica ; chiar
eircumcisiunea, acest semn distinctiv
al poporului ales, nu se mai practieti;
cu totii, si-au lususit nu numai costu-
mul chinezese dar chiar, cu totul, obi-
ceiurile poporului In mijlocul caruia
träesc mai bine de dour', milenii, si in-
sfirsit au perdut i trasaturile ca-
racteristice ale tipului etnic evreese,
fiindea de veacuri singele lor se limes,
tecit, prin casatorii, cu Chineji.
Din vechile rituri au supravietuit
numai aversiunea pentru carne de pore
obiceiul de a Indepärta tendoanele
din carnea do vack-acesti deseen-
denti ai lui Abraham nid nu-si dau
antra all mime decit Taokien-kiao",
ceea ce insamna secta, ce extrage ten-
doanele.
Autorul, un Evreu, explica faptul
ca coreligionarii sAi s'au asimilat atit
de complect In China, pe cind ramin
refracted fata de popoarele civilizate
crestine, prin doui imprejurari : 1) to,
leranta religioasa desavirsitit i tradi-
tioualli a Chinejilor (Evreii din China
sint singura mama a lui Israel, care
niciodatd, In cursul celor doul mile.
 REVISTA REVISTELOR
nii, de cind ei au fost hnprá§tieti in-
tre alte popnare, u'a fost prigonitA);
2) in al doilea rind Evreii, dela lace-
put, vedean in Crestini numai o secta
judaicit eretica, care s'a raspindit In
mijloeul popoarelor necredineioase si
barbare (pe atunci, prin falsificarea
sau interpretarea gresitä a textelor
sarre). Pe cind vechea civilizatie chi-
neza s'a impus dela primul contact
(dupit made cercetäri emigratia Eyre-
ilor In China dateazä chiar dela veaw
cut al optulea inainte de era noastrA).
Credem cif trebue adaugit si enor-
ma putere de asimilare a ragei ,i. a
culturli chineze : e cunoscut cazul a-
similarii desavIrsite a Rusilor din Al-
bazin, care nu tritesc intro Chiueji de-
cit dela 1685. Sit nu- uitAm el qi as-
tazi Evreii se asimileazi en desitvir-
sire In a treia sau chief. In a doua
generatie, in mijlocul acelei super-
be rase Anglo-Saxone din America
de Nord, care a stint sa. formeze un
singur popor dintr'un nemai pomenit
amestec de neamuri.
D. Perlmann crede cit o propaganda
religioasa ar putea reinvia Judaismul
in Kaifung.
Fiind date aeeste Imprejurari ne in-
llohn. S,i pentru ce 2
'the North American Re-
view. (Octombrie 908. New-York).
D. Ioseph Spencer Kennar-Femeia
In Romanul Itallan"-impunind re-
manului definitia lui Taine : Roma-
nul este confesiunea unei societati",
urmareste de aproape analiza tipuri-
lor femenine din romanele clasiee ita-
lienesti, alit din epoca romanticit ell
si din cea realistfi, si conchide eit fe-
meia reala Renaud nu existä In ro-
menu! Italian. Romanul nu trebue sit
se märgineasel numai a prezenta fap-
fe, a descrie obiceinri, a zugravi por-
trete si peizage, el trebue slti erne §i
sufletul. *i, sufletul complect al fe-
meei reale italiene nu-1 gäsim in ro-
rnanul italian. Femeea Reiland e un
www.dacoromanica.ro
15 t
tip psihologic special ; in viata social&
ea luptä si aspirit la o mal buna stare
si la o mai mare independenti per-
sonala. Tot ce a obtinut femeia ita-
liana In aceasta directie, a obtinut prin
propriile ei forte si suferinti. Romanul,
cu marea lui putere de suggestie n'a in-
tervenit nlci sa-i Inlesneasei victoria.
nid sit-radmire curajul. Cu toate a-
cestea femeia italianit a fficut mari
progrese in desvoltarea personalitatii
ei. Rnmanele lui D'Annunzio sint ne-
intrecute ca putere de suggestie poe-
tied, dar numai alit. El nu are drept
la alt epitet, de eft acel de ,,immaeini-
fero" (producator de imagini). D'Annun-
zio e un scriitor fearte redus in pu-
terea de observatie si analiza psiho-
logica, de acria tipurile femeesti din
romanele lui sint creaVile lui, nu ale
Italiei. Romanele lui Fogazzaro sint
studii fllosofice, femeile lui, ehiar cind
traesc, nu le gäsim In Italia.
*i, in general, cit de rat) si necom-
pled inteleg psihologia femenina su-
tele de scriitori ai acestei titri de ve-
che cultura ! ln galeria literaturii i-
taliene nu lipseste deelt tipul femeei
italiene. E lueru curios cum niei u-
nul din marii romancieri ai Italia mi
are o coueeptie mai inalta despre fe-
mee : ei nu stilt In dezaeord cu ceia
ce se practica in viata societittli ita-
Ilene. Din acest punct de vedere, ro-
manul Italian, desi zugraveste gresit
si necomplect sufietul femeii, el re-
flecteaza exact societatea italiana ; si
toemai at:east:1 reflectie exacta este o
piedicit de a inlätura o conceptie gre-
sitit din viata societätii italiene. Ero-
inele romanelor italiene nu tritese de
cit pentru a iubi ori a fi iubite, alte
sentiments) nu au, si de aceia la vrista
clad dispar farmecele femenine, ele
trebue sa, moara ; (ha nu mor tre-
bue si se sinucida. Logica nu pacatu-
este : clad singurul resort al vietii dis-
pare, disparitia vietii se impune ne-
user.
152 VIATA ROMINEASCA
Si inbirea, seriitorul italian nu o in-
nalta mai sus decit emotia sexuala,
iar pasiunea iubirei coplesitoare im-
pinge mai curind la depravare decit
la nobila sacrificare. Soeietatea ita-
liana e oträvitti Inca de egoizmul sal-
belie al masculului primitiv. Came-
terul iubirii e prea exclusiv fizie. In
societatea italiana lipseste contactul
sufletese intre bärbat i femee. Lipsa
de sinceritate si duiosie tine sufletele
despärtite; animalitatea e maseata de
galanterie, dar barbatul nu se increde
si nu stimeaza femeia, pe care o in-
beste. Acea intima topire a douä su-
flete, care dA viata i inobileaza, care
leagi doi eameni in luptä i suferinti
piina la mormint, lipseste in soeieta-
tea italiana. Biserica catolica, in mare
parte, e vinovata de aceasta inferio-
ritate a societatii italiene. Cu tot cul-
tul Feeioarei, biserica eatolia pre-
(Bea inferioritatea i influenta degra-
datoare a femeei. Celibatul implica
despretul i oroarea de femee. Prin
celibat nu s'a oprit imoralitatea, dar
respectul pentru femee i inablinzirea
sufletului barbatului s'au indepartat.
Conflictul economic intre barbat gi
femee de asemenea a contribuit sa
dusmaneasca raporturile intre aeei,
care trebue sä se iubeasca i sa se
stimeze.
The Contemporary Review.
(Octombrie. 1908. London). D Herold
Spender- Illarea Britanie si Germa-
nia"-analizeazii, starea raporturilor
actuale dintre Britania si Germania,
aratind cit de nejustificate i dituna-
toare ambelor tad siut bänuelile gi
neincrederea, ce se hränese acurn nu
numai in opinia publiel a celor doua
www.dacoromanica.ro
tari germaniee, dar chiar i intro go-
vernele lor. Nelnerederea Germaniei
a adus sporirea flotelor ambelor pu-
teri. In 1860 Anglia cheltuia pe an
11,000,000 livre, actin] cheltueste 32 mi-
Roane livre, si in anul viitor aceasta
cifra se va urea la 35000000; iar str-
ma cheltuita, la un loc de cele sease
mari puteri navale se urea Ileum la
100,000,000 livre anual. Tinind sama
ca Anglia a trebuit, in patruzeri nuL
sali tripleze suma destinata fiotei, la
ee sumä fabuloasa va trebui sA ajun-
ga bugetul anual al marinei in Eu-
ropa, dacit luerurile merg in aceeaqi
progresie ? Aceasta sareina erescin-
cla in dauna civHizaiei Europei va
duce desigur la cataelism. Cel mai bun
Incru-dupä parerea autorului-ar fi
o intelegere intro puteri pentru a
micsora armamentul, ins& dad. aceas-
tá Japtä mare" e prea mare" pen-
tru a putea fi posit in practiea ime-
diat, o alta eale se impune. Anglia si
Germania ar putea cade de acord a-
supra unei conventii comerciale. Am-
bele popoare au mari iuterese comer-
dale i comertul poate fi cauzit de
pace, cum poate fi si cauza de con-
flict. In 1860 relatiunile intre Franta
si Anglia ajunsesera atit de Incordate,
incit razboiul aproape se impune 'ea
singura solutie. Lordul Palmerston.
Primul Ministru al Angliei, considera
Franta ea cel mai aprig dusman al An-
gliei. Cit de mull s'a inselat Lordul
Palms. 9 a dovedit tratatul comer-
cial negotiat de Richard Cobden. A.
ceastä intimplare sä nu arunce oare
nici o lumina asupra dificultatilor po-
litice actuale ?
 Micarea intelectuara In sträinätate
FILOSOFIE.
Remy de Gourmont. Promenades
philosophiques (Deuxième serie).
Mercure de France, Paris, 1808. '
0 colectie de studii, dintre care
unele au fost tipärite prin reviste si
care au avut räsunet in lumea inte-
lectualilor.
Ossip Lourid. Croyance religeuse
et croyance intellectuelle. Paris, Al-
can.
Autorul face deosebirea Intre cre-
-di* isvoritá din spiritul religios si
credinta omului de culturä, care recu-
noaste cä existä forte naturale necu-
noscute $ i neintelese incä de oameni.
Emile Meyerson. I.dentite et rea-
Me, Paris, Felix Alcan.
Problema pe care si-o pune auto-
nil acestei scrieri este : cum s'a for-
mat la ont notiunea realitätii. Cer-
cetärile sale II fac sä ajung5 la In-
cheerea cd prin ipoteza identitätii,
pe baza principiului cauzalit4i.
1STORIE
Rend Pinon. L'Europe et l'Empire
Ottoman. Paris, Perrin, 5 fr.
Un studiu pe larg asupra chestiu-
nei orientale Europene, asupra ati-
tudinei si intereselor diferitelor pit-
ted fatä de imperiul otoman.
Paul Matter. Bismarck et son
temps, tome III. Paris, F. Alcan, 10 fr.
Sfirsitul Insemnatelor studii ale au-
torului asupra marelui barbat de stat
www.dacoromanica.ro
german si asupra epocei ' sale. In
acest volurn se cuprinde timpul dela
1870-4898, ,,triumful, splendoarea
si declinul4.
H. Seignobos et Albert Main.
Histoire contemporaine depuis 1815.
Paris, Armand Colin, 5 fr.
Un manual de istorie contempo-
rang bine alcdtuit si bogat In material.
STIINTI
A. Thomson, Heredity. London,
John Murray.
Cercetäri asupra problemei eredi-
tätii si asupra unora din legile el.
Autorul are multe idei personale in
chestiune si o documentare Intinsä.
F. Bergman. Le Petit Electricien.
Paris, Ch. Mendel.
Lucrare de popularizare : autorul
dä un mare numär de experiente, ce
se pot face cu pile si cu bobinele
Ruhmkorff : luminä electricä, sonerii.
telefon, galvanoplastie, etc.
L. Preux. La force et la lumiere
ti la ferme et dans la petite indus-
trie. Paris, Vuibert et Nony. Prix 2.50.
Carte esentialminte practicá : e vor-
ba de utilizarea fortelor naturale pen-
tru a produce electricitatea, care ne
paate da lumina si energia mai ef-
tine si mai bune.
SOCIOLOGIE. ECONOMIE. DREPT
Alfred Lyall. Etudes surles moers
religieuses et sociales. de l' Ex-
154 .. VIATA ROMINEASCA
tretne Orient, 2 vol. Paris, Fonte-
moing, 24 fr.
Traducere din engleze§te. Lucrarea
e foarte bogatä in fapte §i ne face
sä Intelegem o multime din fenome-
nele sociale, pe care le vedem petre-
cindu-se in China ori in alte regiuni
ale orientului Asiei, §i pe care ade-
sea nu ni le putem explica.
I. Novicow. Le Probleme de la
misere et les phenomenes economi-
ques tlaturels. Paris, Alcon, 7.50.
Studii de economie politicä §i de
sociclogie.
Rojer Picard. La Philosophie so-
ciale de Renouvier. Paris. Riviere,
7.50.
Expunerea conceptiunilor econo-
mice ale lui Renouvier, scoase din
opera sa filosoficl
Jean Lagorgette. Le Fondement
du droit et de la morale. Paris,
Giard et Briere, 7 fr.
Cercetäri asupra bazelor filosofice
ale dreptului §i ale moralei.
CRITICA LITERARA SI ARTISTICA.
Rene" Gilloin. La Comtesse Ma-
thieu de Noailles: Les celébrites
d'Aujourd'hui. Paris, Lausot, 1908.
0 incercare criticä asupra scriitoa-
rei ant de cunoscutá In lumea inte-
lectualilor, autoare a mai multor vo-
lume de versuri.
E. W. Fischer. Etudes sur Flau-
beit inedit. Leipzig, Julius Zeitler,
3 fr.
Traducerea studiului fäcut de Fis-
cher asupra operelor inedite, ale lui
Flaubert, aflate in posesiunea urma-
§ilor säi. Operele inedite, de care e
vorba, grit scrieri din timer* auto-
rului.
Fréderic Lachéyre.Voltaire mou-
rant, enquete faite en 1778 sur les
circonstances de sa derniere mala-
die, publiee sur le Manuscrit inedit
et annote. Paris, H. Champion.
Ancheta e fäcutä de un anonim,
care, dupä felul cum vorbe§te des-
pre Voltaire, nu poate fi decit un
abate, §i scopul ei este de a justi-
fica refuzul clerului din Paris de a
www.dacoromanica.ro
fnmorminla cre§tine§te cadavrul ma-
relui scriitor.
ARHEOLOGIE. CALATORIL
Dr. G. Witkowski. L' Art profane-
d l'Eglise (France). Paris, J. Sche-
mit, 15 fr.
0 repede privire asupra biserice-
lor din Franta, care au pästrat in de-
coratiunea lor multe scene profane.-
Cartea are numeroase ilustratiuni.
Louis Dimier. Fontainebleau. Col-
lection des Villes d'art celebres. Pa-
ris, Laurens, 4 fr.
Ca §1 In celelalte volume din co-
lectia aceasta, ni se dä aice istoria
desvoltärii §i transformärilor artistice
ale unui ora§ In cursul vremii.
Pierre Guzman. La Villa d'Ha-
drien. Paris, Hachette, 5 fr.
0 descriere a celebrei vile de lIngl
Tivoli, care s'a lucrat pe timpul lui
Adrian vreme de zece ani. Autorul se
ajutä in descrierea sa de multe pla-
nud §i gravuri interesante.
Dr. A. F. Legendre. Deux annees
au Letelzouen. Paris, Plon, 5 fr.
Adunare de observatii felurite din
viata curioasä a chinejilor din regiu-
nea, unde autorul a locuit timp de
doi ani, ca director al §coalei de me-
dicinä, fondatä de el.
ETNOLOGIE. FOLK-LORE.
Fr. Boas. Decorative designs of
alaskan needlecasse. Washington*
1908.
Un studiu asupra ornamentelor la
eschimo§i. Numeroase ilustratii.
Edouard Ned. En Pays Game.
Bruxelles, Dechenne, 1908.
Observatii asupra obiceiurilor lo-
cale §i asupra felului de viatä a po-
porului in Gaumet.
STUDII MILIT A RE.
Ed. Gachot. Le Siege de Genes.
(1800). Paris, Plon, 1908.
Povestirea episodului celui mai glo-
dos din cariera minted a lui Massena,
teribilul asediu din Genua. Autorul
 M4CAREA INTELECTUALA IN STRA1NATATE
descrie grozäviile asediului, suferin-
tele populatiunii, §i analizazä opera-
fiunile militare, ce au precedat §i au
constituit ased i u I.
J. Jaurès. Histoire de la Guerre
Franco-Allemande (1870-1871).Pa-
ris, Rouf f.
Cercetäri nu atila asupra operatiu-
nilor militare, ci mai ales asupra cau-
zelor räsboiului si a Imprejurärilor
politice §i sociale, din care el a decurs.
Eug. Deprez. Les Volontaires na-
tionaux. Paris, Chapelot.
Lucrarea serve§te ca povätuitor o-
fiterilor, Insärcinati de Ministerul de
räsboiu al Frantei, ca sä studieze do-
cumentele relative la voluntarii na-
lionali" (1791-93).
LITER ATUR A.
Gabriel Mourey. Le Miroir. Pa-
ris, Mercure de France, 3.50.
www.dacoromanica.ro
155
Un hou volutn de versuri al poe-
tului, care s'a fäcut cunoscut Intre
altele §i prin reu§itele traduced, pe
care le-a fiicut din Swinburne.
Victor Margueritte. Jeunes filles.
Paris, Fasquelle, 3.50.
Un roman, In care autorul scoate
In relief cu multi arti lipsa de ener-
gie sufieteascä, de fermitate §i de
voiritä a fetelor de azi.
Jean Thorel. La Lutte pour l'a.
mour. Paris, Librairie Universelle,
3.50.
Povestirea vietii dintr'o cäsnicie,
In care sotul luptä ca sä pästreze In
traiul de familie farmecul amorului
dinainte de cäsätorie, iar femeia se
sile§te sä pästreze o iluzie de fed-
cire,-färä a reu§i nici unul §i altul
§i ducind un traiu plin de nemultumiri.
 13ibliografie
(Asupra more din eartile de mai jos vom reveni la reeenzii)

Maior D. Georgescu, Longevitatea, Bucure§ti, 1908.

W. Korolenko, Muzicantul orb, traducere de El. Socor. Alcalay,
30 bani.
Calendarul ziarului Rominul", pe anul 1909, (Editura ziarului Ro-
minul" Cleveland, Ohio). ,

N. G. Radulescu-Niger, Jertfa. Bucure§ti, 1908, 212 p., Biblioteca U-

niversal5, 75 bani.
Mihail Sadoveanu, Duduia Margareta, Editia II. Biblioteca Minerva.
Pretul 30 bani.
Leonid Andreiew, Guvernatorul, Nuvelä tradusä de C. Sandu-Aldea.
Biblioteca Minerva. Pretul 30 bani.
Leonid Andreiew, Nuvele, traduse de C. Sandu-Aldea. Biblioteca Mi-
nerva. Pretul 30 bani.
Prosper Mérimée, Carmen, povestire tradusd de Radu Baltag. Bibli-
oteca Minerva. Prep 30 bani.
M. Eminescu, Proza literal-a, editie ingrijitä dupä izvoare, cu o in-
troducere de Ion Scurtu. Biblioteca Minerva. Pretul 30 bani.
T. Robeanu (Dr. George Popovici) Poezii postume, cu o prefatä de
N. lorga. Biblioteca Minerva. Pretul 30 bani.
Alphonse Daudet, Scrisori din moara mea, traduse de Nicolae Pan-
delea. Biblioteca Minerva. Pretul 30 bani.
Teodor Varnav, Istoria vietii mele. Biblioteca Minerva. Pr. 30 bani.
Ion Slavici, Spiru Calin, Biblioteca Minerva. Pretul 30 bani.
Titu Maiorescu, Critice. 1866-1907. Editie complectä. Volurnul II.
,,Minerva", Bucure§ti. Pretul 1.50 lei.
Em. Girleanu, 1877, Schite din razboi. Editura ,,Socec". Pr. 30 barn.
Poezlile VAcare§tilor, cu un studiu asupra poetilor Väcäre§ti de Al.
Odobescu. Editura Socec". Pretul 30 bani.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAF1E 157

Alarcon, Mordrita, traducere de N. I. Basilescu. Editura Socee.

Pretul 30 bani.
Corneliu Moldovanu, Poezil. Editura ,,Socec". Pretul 30 bani.
Sofocle, Antigona, traducere de M. Dragomirescu. Editura Socec"..
Pretul 30 bani.
Ion Dragoslav, Facerea lumii. Editura Socec". Pretul 30 bani.
Halitna sau o mie a una de nopti, traducere de Barac, reväzutä de
Em. Glrleanu. Editura Socee. Pretul 30 bani.
A. Cehov, Nuvele alese, traducere de N. Dunäreanu. Editura Socec"
Pretul 30 bard.
Mihail Eminescu, Povestiri, cu studii literare de M. Dragomirescu,
Editura Socec". Pretul 55 bani.
Francois Coppée, Pentru Sceptru, traducere de D. Naum §i G. Or, -
leanu. Editura Socec". Pretul 30 bani.
Eufrosina L Adam, Teatru golar. Editura ,,Socec". Pretul 30 bani,
Cäpitan AL I. Lupascu, Rominia qi neamul romînesc, In legAtura cu,
statele §i popoarele vecine. Tipo-Litografia Schenk", Burbea-Galati.
Färä pret.
Emil Isac, Poezii, impresii §i sensatii moderne. Tip. Carmen, Petru
P. Baritiu, Cluj, 1908.
Const. Mille, Letopiseti pe 1905. Bucure§ti, Tipografia Adevärul", 1908.
I. Ursu, La politique orientate de Franfois 1 (1515-1547). Paris.,
Honoré Champion, Libraire-Editeur. 1908.

www.dacoromanica.ro
 TALLA DE MATERII
Pag.
J. Agirbiceamt. Luminita
izabela Sadoveanu. Thomas Carlyle .....
. ,
.ui1zail Codreanu. Sonete aepe§-Vodä, Vedenii, O noapte...,
Cum doarme diamantul) . . . . . . . . ,
5
10

20

1). Nanu. Telepatie (Versuri) . ..... .

,D. D. Patrascanu. Ce cere publicul de la un deputat .
.
Alex. N. Gane, De la Iasi la Calimaneti ln automobil
. .
93
40
41
G. Ibriti 'team Semnificatia sociala a operii lui Caragiale . 54
Gk. din Moldova. La flora ; Cumpana ; Ce-i amorul ? ; In
gara ; Epilog ; Romane Strofa ; Eu cint (Ver-
suri) . . . 74
.Dr. Nic. C. Alexandrescu-Galati. Industria si Igiena . . 77

Artistii) . . . . . , . . . .....
Spiridon Antonescu. Cronica Artistica (Critica, Publicul si
C. Stere. Cronica Interna (Pe terenul principiilor...) . . . 9g
84

I. G. Duca. Cronica Externa 105

Tarascon. Cronica Vesela (FarImituri)
Gt. Viata Romineasca In Bucovina ...
. . . . .
J. Russu-irianu. Scrisori din Ardeal (Francisc Iosif i Ma-
111
113

ghiarizarea. Pasivitate I Lupta extraparlamentara . iii

P. Nicanor & Co. Miscellanea (Votul plural In Ungaria.
Bibliotecile de popularizare. Ravasul Poporului.
D. Radulescu-Motru cenzor. D. de Gubernatis
despre P. B. Hasdeu. Pretul unui Oran. Cum se
fabrica" celebritatile romine. Personalism. De-
la Redactie 12G
Recenzii 128
T. Robeanu : Poczii postume"; Em. Girleanu : 1877
Schite din Razboiu"; Ion Dragoslav : Facerea lu-
mii" -I. S. ; Tudor Panfile : CiMilituri rominesti,
G. P. ; Les plus belles pages de Clemenceau" re-
cueillies et annotdes par Pascal Bonetti ; E. Herr :
Der Zusammenbruch der Wirtschaftsfreiheit und. der

www.dacoromanica.ro
 H
Peg.

Sieg des Staatssozialismus in den Vereinigten Staaten

von America" ; Paul Miliukov : La crise Russe ;
Alexis Yermoloff : La Russie agricole devant la
crise agraire; H. Demarest Lloyd : ,,The swiss De-
mocracy. The study of a Sovereign People"- C. S.;
Charles Lalo : L'Esthétique expérimentale contem-
poraine" -O. B. ; Emile Pouget : La confédération
générale du travail" ; Georges Sorel : La décompo-
sition du Marxisme" -I. N.
Revista Revistelor . . . . . 142:
SgmAngtorui, Buletinul comisiunii monumentelor is-
torice, Revista generalä a InvätämIntului, Revue de
Métaphysique et de Morale, La Nouvelle Revue,
Mercure de France, La Revue Latine, Nuova Ant o-
logia, Revista d'Italia, Deutsche Rundschau, Deutsche
Revue, Sozialistische Monats-Hefte, The International,
(A. Reviews of the World's Progress), The North
American Review, The Contemporarry Review.
Mi$carea intelectuala- în strainillate . . . . . , . . 15a
Bibliografie ., . 156.

w................-......../...................- ....

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro