GRACE IIN

Bitrffnul din Luni

Edilia a II-a

Traducere din englezi

deAlexandra Columban

ARTIUR
Bucureqti, zorT
 CAPITOLUL 1

Peste miri 1iri, de-a lungul RAului de Jad, se afla cdndva

gi
un munte negru ca ticiunele, care stripungea inaltul ceru-
iui ca un dinte zdravln de ofel. Sitenii ii spuneau Muntele
\eroditor, fiindci nu cregtea fir de iarbi pe el, iar animalele
si pisirile nu poposeau niciodati pe culmea lui.
La riscrucea dintre Muntele Neroditor gi RAul de Jad,
inghesuit intr-un cotlon, se afla un sat nevoiag, inviluit in
umbre cafenii. Satul aplrea gters gi palid din pricina pimAn-
rului sirac gi arid care-l impresura. Pentru a se alege cu
recolte de orez de pe urma linutului indiritnic, sitenii erau
neroigi si-l ude necontenit. Zi de zi, oamenii se umpleau
de noroi, aplecAndu-se la fiecare pas pentru a sidi cele tre-
)uincioase. PimAntul muncit era imprSgtiat pretutindeni,
'rrat de soarele dogoritor pe hainele, plrul gi casele oame-
nilor. Cu timpul, intregul sat fu inviluit de o pAcl5 brun-ce-
nusie, asemenea noroiului uscat.

i-
i/
 Una dintre casele din sat era atAt de mic5, incAt scAndu-
rile de lemn ce-i seryeau drept perefi, si care erau linute
laolalti doar de acoperig, pireau un minunchi de chibrituri
legate cu o sfoarS. iniuntru abia incdpeau trei oameni
strAngi in jurul mesei - mare noroc, cdci intocmai atAgia
locuiau acolo. Printre ei gi o fetili pe nume Minli.
Minli nu era nici plmintie gi nici gtearsi ca restul site-
nilor. Fetila avea plrul negru, lucios gi obriiori rozalii, ochi
scAnteietori mereu insetafi de aventuri gi un surAs ager care
ii lumina chipul. CAnd ii bigau de seami firea veselS gi ne-
astAmpirati, oamenii scuturau din cap spunAndu-;i ci nu-
mele - care inseamni ,,gAnd sprinten' - i se potrivea chiar
bine. ,,Prea bine'i ofta mama ei, Minli avAnd obiceiul de a fi
iute nu doar la minte, ci qi la fapti.
Ma ofta adesea, gemea rnAhniti qi se incrunta de fiecare
dati cind didea cu ochii de hainele loraspre, de casa pr5-
piditi gi de masa lor siricicioasS. Minli nu-gi amintea
vreun moment in care Ma si nu ofteze; tocmai de aceea
fetila iqi dorea deseori si fi avut un nume care sI insemne
,,aur" sau ,,noroc". Asta pentru ci Minli gi pirinqii ei erau la
fel de siraci precum intregul sat qi pimAntul din impreju-
rimi. Reugeau cu greu si strAngi orezul pentru traiul zilnic,
iar singurii binuqi din casi erau doul monede vechi de
arami, pistrate intr-un bol albastru de orez, pe care era
desenat un iepure alb. Erau bolul Ei monedele lui Minli, pe
care fetila le primise cAnd era bebelug qi pe care le avea prin
preajmi de cAnd se gtia.
Ceea ce o impiedica pe Minli si devini pimdntie qi
gtearsi ca restul sitenilor erau pove$tile pe care tatil ei i le
I

&l
i
spunea seare de seare, la cin5. De fiecare dati, chipul fetilei
se lumina de incAntare gi uimire, intr-atAt incAt nici micar
Ma nu se putea abline si zAmbeasci, clStinAnd totodati din
cap. Cel pulin pentru un timp, Ba pirea si lase la o parte
sfirqeala de la cAmp gi ochii lui negri sclipeau ca piciturile
de ploaie de fiecare dati cAnd incepea o noui istorisire.
Ba, mai spune-mi o dati povestea Muntelui Nerodi-
-
toa il rugi intr-o zi Minli pe tatil ei, in timp ce Ma le punea
in farfurii porfiile de orez fiert. Povesteqte-mi din nou de ce
nu cre$te nimic pe el.
Ah, ii rispunse tatil, ai auzit-o deja de nenumirate
-
ori. $tii rispunsul.
spune-mi o dat5, Ba, implori Minli. Te rog!
- Mai
Bine, fie, cedl el ;i, in timp ce-gi aqeza befigagele pe
-
masi, Minli ii surprinse pe chip surAsul atAt de drag ei.

& r,,.li.I"it""-lditor W
Odinioard, pe vremea cdnd pdmd.ntul nu era strdbdtut
de rfiuri, Crdiasa-Dragon de Jad domnea peste regatul nori-
Ior. Ea hotdra cAnd ;i in ce parte a finutului avea sd ploud qi
oiind se va opri ploaia. Erafoarte mdndrd de puterea ei ;i de
rtr;pectul pe care pdmdntenii i-l ardtau. Crdiasa-Dragon de
lad avea patru copii: Perld de Sidef, Galben-Spic, Fdr' de Sfir-
g? gi Negru -Abanos. Cu tofii erau mari Ei puternici, buni Ei
genero;i. Cei patru o aiutau pe mama lor la muncd 9i defi-
eare datd cdnd strdbdteauinaltul cerului crdiesei i se um-
plea inima de dragoste gi de mdndrie.

t,
 Si totu;i, tntr-o zi, Crdiasa-Dragon de Jad tocmai oprise
ploaia ;i muta norii departe, cdnd ti ajunserd la ureche vor-
bele a doi sdteni.

- Ah, slavd Cerului cd s-a oprit ploaia, zise unul dintre ei.

- AEa-i, rdspunse celdlalt. M-am sdturat

Md bucur cd s-au mai tndepdrtat
de atdta ploaie.
norii
qi cd soarele strdlu-
ceEte din nou.
Auzind aceste cuvinte, Crdiqsa-Dragon de Jad se umplu
de mdnie. Sdtui de ploaie?! Bucurogi cd norii s-au tndepdr-
tat?! Crdiasa fierbea de indignare. Cum tndrdzneau sdtenii
sd. o necinsteascd astfel?

Crdiasa se sim{i atit de ofensatd, tncdt se hotdrt sd nu

mai aducd niciodatd ploaia peste set. ,,De-ecum inqinte sd-
tenii n-au decAt sd se bucure de soarele lor cdt vor dori!" tsi
zise furioasd Crdiasa-Drag on de Jad.
Fireqte, asta i-a adus pe oameniin culmea disperdrii. Cu soa-
rele arzdnd fdrd incetare deasupra capului ;i fdrd niciun
strop de ploaie care sd-i rd.coreascd, seceta;ifoametea s-au
rdspdndit cu repeziciune tn {inut. Copacii se uscau ;i ani-
malele tgi dddeau duhul rdnd pe rdnd, in timp ce oamenii se
rugau necontenit ca ploaia sd ude iar pdmdntul; dar totul
era tn van - Dragonul de Jad nu le luq in seamd tdnguirile-
Suferin{a oamenilor nu a trecuttnsd neobservatd pentru
copiii Dragonului de Jad. Acegtia erau ingrozi;i de nenoro-
cirile ;i chinurile de pe pdmdnt. Unul cdte unul mergeau la
moma lor cerdnd tngdduin;d pentru pdmdnteni. insd nici
mdcar vorbele lor nu au reugit sd o tnduplece.
Niciodatd nu le vom mai aduce ploaia pdmdntenilor,
-
jurd Crdiasa.

lo
 Perld de Sidef, Galben-Spic, Fdr'de Sfdr;it Ei Negru-Aba-
nos au hotdrdt sd se tntdlneascd tn secret.

- Trebuie sdfacem ceva sd-i ajutdm pe oameni, zise Ne-

gru-Abanos. Dacd nu primesc apd cdt mai repede, vor muri
cu to{ii.

- AFa e, incuviinld Galben-Spic, dar ce putemface? Nu

putem aduce ploaia. Nu putem nesocoti porunca mamei, ar
fi o jignire de neiertat.
Fdr' de Sf1rgit a privit in jos spre sat.
Md voi sacrifica pentru pdmdnteni, zise el. Mdvoitn-
-
tinde in {drdnd ;i md voi preface tn apd, pentru ca ei sd
poatd bea.
Ceilalyi l-au privit nduci{i, dar au tnariinlat unul cdte unul.

- $i euvoifacetntocmai, spuse Galben-Spic.

La fel vom face gi noi, ziserd Perld de Sidef qi Ne-
-
gru-Abanos.
$i aqa, copiii Dragonului de Jad au cobordt pe pdmdnt qi
s-au prefdcut tn apd, salvdnd omenirea. Devenind cele patru
mari rduri de pe pdmdnt, au pus capdt secetei qi morfii prin-
tre to{i locuitorii acestuia.
insd cdnd Crdiasa-Dragon de Jad qi-a dat seama ce au
ldcut copiii ei, s-a blestemat pentru m6.ndria oarbd de care
ddduse dovadd. Copiii ei nu aveau sd mai strdbatd cerul tn
zbor aldturi de ea gi nu aveau sd-i mai spund,,mamd". I se
rupea inims de tristefe gi durere; atunci s-a prdbupit din cer
qi s-a prefdcut tn Rdul de Jad, tn speranla cd, intr-o bund zi,
'
vafi din nou aldturi de copiii ei.
Muntele Neroditor e inima frdntd a Dragonului de Jad.
Nimeni pi nimic nu trdiepte sau cre1te pe mttnte, cdci spiritul

12l
intunecat al Crdiesei sdldEluiepte tncd in el. Cdt timp Crd'
iasa-Dragon de Jad este singurd pe lume, fdrd niciunul din-
tre copiii sdi aldturi, muntele va rdmdne sterp.

De ce nu adunl cineva apa celor patru rAuri in munte?

-
intrebi pusese aceast5 intrebare de nenumirate ori.
Minli, degi
De fiecare dati cAnd Ba ii spunea povestea dragonului,
Minli, firislvrea, incepea si-gi imagineze cAt de minunat
ar fi dacl muntele ar rodi gi s-ar umple de flori qi fructe, adu-
cand bogifie satului nevoiaq. ,,Oare asta nu ar face-o fericiti
pe Criiasa-Dragon deJad?" cugeti Minli.
Cind copiii Dragonului de Jad s-au preficut in api,
-
zise tatil feti;ei, erau impicafi cu soarta lor, a;a ci spiritele
au fost eliberate. Spiritele lor nu se mai afli in ap5, gi deci
rnma lor nu-i poate glsi in rAuri. Acum mai bine de un
\€ac, un om a incercat s5-i aducl din nou impreuni, mu-
tind bolovani din munte in apa rAurilor.
Omul acela nu cSra bolovanii pentru nu qtiu ce spirit
-
dedragon, interveni sec mama lui Minli.
Femeia nu fusese niciodati de acord cu povegtile lui Ba,
simf,nd cd o incurajau pe Minli si se indepirteze de reali-
tate;i o transformau intr-o visitoare.
Bunica mi-a spus ci era artist. A luat un bolovan ca
-
si-gi megtereasci o piatri pentru cerneali.
mai intors vreodati? vru Minli si qtie.
- S-a
Nu. Probabil ci nu era buni cerneala ficutl de el,
-
ofti Ma. O fi gisit material mai bun in alti parte. Pun pariu

t,,
 ci bronzul de pe qaua calului sdu face mai mult decAt tot
ce-o sI avem noi cAt om trdi.
Oftatul lui Ma o ficu pe Minli si-gi doreasci din tot
sufletul ca fiecare piatri de pe Muntele Neroditor si fie aur.
Nu se putu abfine qi intrebi:
$i cum va prinde via$ din nou Muntele Neroditor?
- [[1, rispunse tatil ei. Asta va trebui s5-l intrebi pe
-
BdtrAnul din Luni.
Oh, spune nti povestea lui acumlimplori Minli. De
-
fiecare dati cAnd intreb ceva important, lumea imi spune
,,Asta va trebui si-l intrebi pe Bitrdnul din Lunf'. intr-o
buni zi, chiar il voi intreba.
BitrAnul din LunS! Altd poveste! Casa ne e goal5, ore-
-
zul abia ne-ajunge, dar por,'egti avem din belgug, oft5 Ma.
Vai de norocul nostru!
Poate ci ar fi mai bine si lSsim povestea asta pe
-
mAine, ii zise Ba lui Minli.

4l