Cum a salvat

Talpici
Cráciunul
Victoria Ptrascu

Tustraii de
Karda ZenkQ

SUNIVERS
 Vine Cr¯ciunul! Vine Crciunul!
Hmmm, nu vàbucurai prea tare. In Laponia, tara fri
gului ve_nic, unde zpezile lenevesc fericite, iar luminile
aurorei boreale danseaz pe cerul nopii, anul sta abia
dac a nins. Ghetarul cel mare, salvat de Mo_ Crciun _i
de Tlpici în urm£cuun an, acum transpir£ suprat sub
påtura de scrisori. E mult prea cald. In fiecare an, e din
ce în ce mai cald.
lar Baba larn aproape c£_i-a pierdut minile. Nu mai
are pic de putere. Palatul ei, inundat din cauza topirii
ghearilor, este pe jumåtate în ruin. Sala Balului, unde
înainte dansau toate fiinele din Nordul Indeprtat, a
disprut. Oglinzile de ghea, candelabrele de ururi,
podeaua fin ca porelanul s-au transformat într-o balt
mare i rece. I-a mai rmas doar dormitorul îngheat.
Dece i cum de se tope_te zäpada în Laponia? ^i de ce
soarele încålze_te atât de tare Påmântul?
^i, ca i cum înclzirea nu ar fi de ajuns, în camera
Babei larn se pornise înc de diminea un mare t£rboi.
Tipetele i plânsetele se auzeau pân h¯t departe, în p
dure. In fata u_ii de ghea, cu urechea ciulit£ i cu nsu
cul tremurând, iepurele Tlpici asculta înfrico_at. Pân i
ochelarii metalici, cu rame aurite, ise aburiserãde emotie.

7
Ce ne facem?" i_i_opti de unul singur. Cum mai ie_im
din încurctura asta? A_a haos nu am vzut de când m£
_tiu. Nicim·car str-str-stråbunicul Urechi Palide nu ar
sti cum s ias dintr-o asemenea încercare. Cine-a mai
pomenit vreodat ca Baba larn, Zburdalnica Primvar,
Înfierbântata Var i Mreaa Toamn s fie toate în ace
la_i timp, în acela_i loc? Roata anului s-a stricat.Ce neno
rocireee!!Ce nenorocire!!
^i Tlpici î_i frec nervos ciuful alb de pe
frunte i î_i netezimustile tremurânde.
Încerc, înceti_or, s întredeschid u_a
uria_, dar, auzind rcnetul Babei larn,
oînchise iute la loc.
Nu maisuport!se auzi de dincolo
de u_a de ghea. Mi-ai furat tot.
Tot, tot, tot! In niciuna dintre zilele
mele numai pot s£îmi fac treaba.
Din cauza voastr£. Pentr
c£ nuv-ai tinut promisiunea.
EMBAG ANWARE

ARE4 ARTIE
 såriMâreaa Toamnåsor
-Ce promisiune, soro?
vezi cã _i nouâ ne e greu? Ai
bind din ceaiulde tei. Nu
larnã. Tu e_ti de vin. Ai îmb
pornit un rzboi, Babå aminte, dar s stii
nu-i mai aduci
trânit, îneleg, poate
mi-ai furat multe zile. Ba mi-ai adus ger în luna sep
c noiembrie, Nu
în
tembrie, ba mi-aisuflat cu ninsoare
de ce faci acum pe supårata. Poate ai uitat ce ne-a
_tiu
An: c¥te trei luni
läsat mostenire tatl nostru, Bunul
pentru fiecare.

- Toamna are dreptate! sri i

Primvara. Si mie mi-ai furat zile.
Anul trecut mi-ai îngheat o såp
tmân toi ghioceii i aitrimis i
gerul în mai. Praful s-a ales de legu
me i fructe. De ce? De ce faci rele?
Las-mã în pace în martie, aprilie
_imai. N-aidecât s te dezlnui cu
frig i nopi geroase în decembrie.
Nu mai intra pe teritoriul meu.

10
LL
 - A_a a_face, dragile mele surori, dac numi-ai
da voiviaa peste cap. Care dintre voi mi-a îmbobocit
trandafiriila început de ianuarie? Nu cumva ai fost tu,
Primåvar? Sau tu, Var? Sau, poate, ati pus la cale îm
preun o _otie, ca s£râdetide mine. Cum s duc la bun
sfârsit munca mea de iarn când voi nu respectai înte
legerea pe care tata a stabilit-o pentru noi?
- Nu _tiu ce tot vorbe_t. N-am fost eu, zise Vara
plictisit£. Eu nu m mi_c din hamacul meu pentru nimic
în lume. Dar a_ fi _i eu curioasås£aflu, Toamnådra
g, de ce mi-ai lovit cu ploaie i cu vânt rece viile pline
de struguri? Numai vorbesc despre zpada czut din
senin,în iulie, la munte. Recunoa_teti c£voi ati produs
toat brambureala asta, iar acum dai vina pe mine.
-Ba tu e_ti vinovat!
- Ba tu!
- Ba tu!
^i cele patru anotimpuriîncepur din nou s se certe i
så-_i arunce vorbe grele. Pereii se
iar ghetarul adormit începu s se cutremurau tipete,
de
crape înceti_or. Nu mai
era de glum. Cineva trebuia s le
potoleasc.
Oprii-väää!
lepurele Tlpici, încãtremurând de spaimä, le stri
ga din prag.
- Potoliti-v! Nu
cearta voastrå?
pricepei c nu rezolvai nimic cu

12
 -Tlpici, ce
caui aici?

14
- Ce caut? Caut o soluie. V-ai uitat pe Pmânt s,vedei
ce ai dezlanuit cu vrajba voastrå? la deschidei ectanul
global!
Barba larnå apuc turturele telecomand i aprinse ecra
nulde ghea. Inlemnir toate. Peste Pmânt domnea hao
sul. In Egipt ningea cu soare, în Franta se pornise o torna
d£cum nimeni nu maivzuse pân atunci, în
Germania ploua cubroa_te, iar în România
era atât decald, încât fugiser toi
pe_tii din Marea Neagrä.

15
 Anotimpurile se apucar cu mâinile de cap i se strânser
unaîntr-alta speriate.
- Aoleu!! Noiam facut asta?
- Da, voi, cu ceartavoastr. Fr stpânirea anotimpuri
lor, vremea a luat-o razna peste tot.Vânturile bat aiurea.
Criväul _i Gerulplutesc fär int printre nori,iar ploile
bat câmpii. Dar nu e doar vina voastr±...
Oooffff, am vrut doar s£ se fac dreptate, oft larna
aruncându-se în canapeaua din fulgi de nea. Inc£de anul
trecut, de la inundaie, mi-am dat seama c£ zilele mi s-au
scurtat. Mo_ Cr£ciun ne-a ajutat atunci cu påtura din scri
sorile copilor. O vreme a fost bine. Am avut din nouger i
západ. Apoi, vremea _i-a fåcut iar_i de cap.
Si la mine s-a întâmplat la fel,
_opti Primåvara.
- Eu credeam c£voisuntei de vin,
såri Toamna.
- Cevas-a stricat în Roata anului,
spuse ara. $i, dac vrem s nu
deveninmo amintire, trebuie s£
aflm c¥t mairepede
cine este vinovatul.

16
'
- Nu mai c£utai. ^tiu eu. Oamenii sunt de vinå! ^i nici
mácar nu î_i dauseama ce fac. Pentruc£nimeni nu i-a în
váat. Deani i anivor mai multe, cumpr lucruri de care
nevoie i fac munti de gunoaie. Gunoaiele putrezesc,
iar aburii lor otrvesc încet aerul. Si, uite-a_a, soarele arde
tot mai tare, chiar i iarna.Ghetarii se topesc, apele cresC,
vânturile î_i schimb direcia, norii nu mai ascult de ni
meni, iar voi ajungei s£v certai degeaba. Nu exist de
c¥t o singur soluie. Dar pentru asta trebuie så ajungem
la Mos Crciun.
 - S mergem, ziseråanotimpurile într-un glas. Hara
babura asta trebuie sa înceteze cumva. Dar cum o s ne
ajute Mo_ul?
- Trebuie s-l convingem ca anul sta i în
anii care vor urma srbåtoarea Crãciunului
s fie...un piiic altfel.
^i Tälpici ie_i cu un salt spectaculospe u_. Celë patru
anotimpuri il urmar curioase _i o apucar cu toii prin
pådure spre atelierul luiMo_ Crciun. Btrânul tocmai
privea îngrijorat ctre Pmânt când Tlpici _i anotimpurile
intrar în atelierul lui.
Voiai vzut ce se petrece pe Pmânt? Ce e cu hara
babura asta? Vremea a luat-o razna de tot. Cum o såmai
plec spre copiicu jucrii dac în Franta sunt tornade _iîn
România e secetá?
- Mo_ule, despre asta vrem s vorbim cu tine. ^tii, de ani
de zile tu duci juc£riicopilor. Sunt frumoase, nu zic nu,
iar copii se bucur. Te-ai uitat însåcâte dintreele ajung în
scurt timp la gunoi, c¥t de repede se plictisesC unii copii
de ele? Ce-ar fi dac anul sta am srbåtori altfel
Crciunul?
- Adicaã s nu mai duc jucrii co
pilor? Cu neputin, Tlpici! Tu vrei
s interzici Cråciunul? De atâta
amar
de vreme duc cadouri, sunt cea mai
mare bucurie a copiilor. Nu poi
så-mi ceri sårenunt la asta. De ce
såfac a_a ceva?
 Mo_ule, spuser anotimpurile înconjurându-l,ofaci
pentrunoi. Pentruca noisåexistm, pentrúca ali copii,
din vitor, s se bucure i ei de zpadä.
Tålpici, vrei s spuic anotimpurile vor exista în conti
nuare doar dac dispare Mo_Crãciun?
 Olini_te grea se ls peste adunare. Tristetea îi apåsa ca
un nor cenu_iu. Nuse mai auzea niciun fo_net din atelie
rul unde se împachetau cadouri. Spiridu_ii suspinau
peste
funditele de catifea i peste hârtiile colorate. Sfâr_itul Cr
ciunului. Cine ar fi crezut?
- Nuuu, m-aiîneles gre_it, Mo_ule! sri Talpici. Cum s£
dispar Mo_ Crãciun? Nici gând. Vei tri c¥t lumea i P
mântul. Trebuie doar s facem miiiiici..schimbri. De fapt,
srbtoarea Cràciunului nu înseamn neapårat obiecte;
înseamn adrui, ada celorlalticeva de care au nevoie. lar
asta se poate întâmpla i färåa oferiobiecte.
Cum? C eu nu stiu.
- În atelierul t§u, Mo_ule, nuvom mai
împacheta jucarii,
ci..vise i idei.
 Vise si idei? Hmmm, îmi place.
- Da, vom face cea mai mare fabric de vise i idei din
univers. Vor fi vise mari _i vise mai mici, idei îndrznete,
ideifär pereche, idei bizare i idei nstru_nice. Vor fi colo
rate i vesele i le vei drui copiilor în noaptea de Crciun.
- ^i din ce vom fabrica visele i ideile, Tlpici?
- Din fire de auror boreal. Anotimpurile vor toarce
luminile nordului, iar spiridu_ii t£i vor cro_eta, vor coa
se i vor tricota idei strlucitoare i vise luminoase. Co
pii vor face minuni cuele. Vei vedea. Copiii au puterea
asta. Vor afla c£ nu au mereu nevoie de lucruri noi-nou
te,ci pot så-i me_tereasc jucrii noidin obiecte vechi.
Prini vor înelege c o excursie, o imbri_are sau joa
ca împreun cu copiiifac mai mult decât orice jucrie la
mod. Bunicile vor primiidei istee de präjituri _iî_i vor
rsfäa nepoii _i vecini. Bunicii vor me_teri din
ne vechi ma_ini de curse i cluti. lar táticii vor merge
lacinematograf sau vor juca fotbal cu fii _i fiicele lor. Îsi
vor drui timp, vorbe bune i iubire. De asta au nevoie
oamenii.,
- Pi, ce maia_teptm? strig Baba larn. Hai, surorile
mele, så ne punem pe treabä!
^i cele patruanotimpuri ii ridicar mâinile ctre cer. Va
luride luminidin aurora boreal începur så curgåprintre
degetele lor îndemânatice, transformându-se în gheme
colorate.Verdele crud al primäveri, auriul zilelor de var,
violetul toamnei i argintiul iernii se rsuceau în fire sub
tri din care spiridu_ii tricotau vise i idei. Mo_ul se bucu
ra, ir Tálpici topia de fericire. Niciodat în Laponia nu se
cå[useråatâtéa vise si idei.
În noaptea de Ajun,Mo_ul, încrcat cu toate visele i ide
ile luminoase, pornispre Pmânt. Prea c£ st clare pe
o comet. Cáltori împrejurul Påmântului _i läså în case
globuriluminoase de idei i vise. S vegheze i s lumineze
somnul copiilor _ial oamenilor mari, s aprind în ei iubi
rea, bun¯tatea i sperana.
Din Laponia, Tlpici privea pe ecranul de ghea drumul
luminos al Mo_ului. Ploua peste lume cu cadouritesute
din aurora boreal. Un Crciun ca un vis frumnos! Era sigur
c£lucrurile se vor schimba i, cu ajutorul copilor, anotim
purile se vor a_eza din nou în Roata anului. ^tia c£ viselei
ideile vor rodi în fiecare copil _i, chiar de a doua zi, lumea
avea sà fie un loc mai bun.
 Concursde vise si idei
Tlpici abia a_teapt s£afle cum ai salvat
anotimpurile cuvisele _i ideile tale.
 Pinit
Hoa Giaun?
de e

ide?
 Alt an, un alt eraciun care ne bate la usa.. Doar
c£ Tälpici,iepurele polar, nu se bucur deioc.
In Láponia, toate merg pe dos. 4notimpurilese
ceartåde zor în palatul Babei larn, înclzirea
global i_i face de Cap cuRoata anului, iar zpada
tot intarzie såcadå.
Va putea oare T£lpici så sálveze Cräciunul?
Pentru asta ar avea nevoie de tot norocul din lume
_i de un pic de sprijin din partea noastra.
Poate ca, dupåce îicite_ti povestea, îi dai _i tu o
mân de ajutor

978-973-34-1341-7
l789733413417

ISBN UNIVERS