8 MARTIE (2008)

ADAPTARE ÎNV. Gh. Roșeț 2021

Muzica înv. Gh. Roșeț

 2
Copil I
Luna martie iat-o
Plinã e de spor!
Noi am decorat-o
Cu un mãrțişor.

II
Fata strânge-n mâini
Gingași ghioceii,
Mamei îi întinde
De ziua femeii.

III
Martie, bine c-ai venit!
Toti copiii te-au dorit!
Ai adus iar primãvarã
Peste școalã, peste țarã.

Încã n-a venit pe lume

Dar, mãmica, grijulie,
Îi gãsise și un nume
Pentru când o fi sã fie.
 3

Cine știe în ce fel

Avenit pe lume, el?

Nici tu, floare

Nu știi oare?

Nici tu, spic

Nu spui nimic?

Nici tu, mugure din pom

N-ai ascuns un pui de om?

Nici tu, lan de grâu bogat

Molcom nu l-ai legãnat?

Spune limpede, izvor,

N-ai doinit nici un fecior?

Spune, razã jucãușã,

Tu l-ai strecurat sub ușã?

Iar tu, stea de peruzea,

N-ai intrat în casa mea,
Sã-l ascunzi în scutece
Cu-gânate cântece?

La-ntrebãri, în șir, fireste

Mama tace si zâmbeste;
Lucrul cel mai cu temei
,,Că-i al ei și doar al ei.’’
 4

Cãntecul MI-E DOR DE TINE, MAMÃ !

Versuri Grigore Vieru Muzica înv. Gh. Roșeț

I Sub stele trece apa,

Cu lacrima de-o seamă
Mi-e dor de-a ta privire
Mi-e dor de tine, mamă !

Refren Măcuţa mea,grădină,

Cu flori, cu nuci, cu mere,
A ochilor lumina
gurii mele.

II Mãicutã, tu vecie,
Nemuritoare carte
De dor si omenie
Si cãntec fãrã moarte.
Refren…
 5
Veselã-i cãsuta noastrã
Stol de vrãbii la fereastrã
Îl îngânã zi cu zi,
Cã a prins a gânguri…

Cip-cirip și se uimesc,
Mare-i puiul omenesc!

Dar a întrecut mãsura,

Tipã cât îl ține gura.
Vrãbiile cum l-aud,
Dau alarma din agud:
-Schimbã-l, mamã, cã e ud!

Mama, draga, spalã rufe

Pieptãras, bãrbițe, scufe,
La un loc, vreo douã vrafuri
Socotind și trei cearșafuri.

Spuma albã,ca o frișcă

În talazuri moi se mișcã,
Mâinile-i voios ridicã
Albituri de pânzã, mică.

Și-uite-ncet vine Moș Ene

Plasa-și-ntinde tiptil
Și-a cuprins în ea, alene,
Trupul fraged de copil.

Nani, nani, puiul mamei!

Somnul galeș sã te prindã,
Somnul tupilat sub grindã!

Sã visezi cã urci pe creste,

Ca voinicul din poveste!
Si pe calul înșeuat,
Sã colinzi ceru-nstelat!

Nani, nani, puiul mamei!

Prinde-n gene puf de lene!

Dormi, copile, dus de vise

Nimeni nu te-o tulbura,
Cu mânuțele deschise
Ocrotit de mama ta!

Nani, nani, puiul mamei!

Cã prietenii de joacã
Și la somn știu sã te-ntreacã!
Doarme-n prag, 6
Cuțul drag.
Și-un motan pe divan

Mai dorm duși- claie puși

Iepurașii buclucașii.
Mãgãrușul ,,Urechilã”
Jupuit…sã-i plângi de milã!

Și la tine în pãtuc
Ursul alb de cauciuc.

Iar o razã jucãusã,

Furișatã pe sub ușã
Și-a fãcut și ea culcuș
În al pumnului cãuș;
Cã ai adormit de-acuș!

Mama vine pâș, pâș, pâș

Si se uitã pe furiș,
Nu cumva din somn sã-l scoale
Gâza care-i dã târcoale:
Nici chematã, nici poftitã,
Nici la ora potrivitã.

Dupã pulberea cea finã,

De polen strâns din grãdinã,
E…desigur, o albinã.

Dar cum mama a aflat

Cã la spate are-un ac
O goni cu-n bobârnac.

Dupã somnul liniștit,

Dupã tot ce a visat,
De luminã copleșit
Copilașul s-a sculat.

Mama,auzind odorul
A-nãlțat cu grijã storul,
Chipul mamei minunat,
Peste leagãn aplecat
Si mai mult l-a luminat.

Gura cât cireașa numa’

Are și-un gãrduț acuma,
Cãci, de ieri, se vãd mijind,
Dințișorii de argint.
Ia priviţi, ca nu vă mint !
 7

Într-o minunatã zi
Când dãduse teiu-n floare,
Puiul mamei se trezi
Guraliv…nevoie mare.

Tupilat sub o perdea

În pãtucul lui, cuminte,
Ziua-ntreagã se trudea
Cum sã lege…trei cuvinte.

Ma-ma, ma-ma, un şirag

De silabe-ngemãnate;
A dat puiul în vileag,
La opt luni si jumãtate.

Pe toți codrii pe pământ /

Ți-am scris numele și-l cânt
Ți l-am scris pe frunza viei /
Cu creioanele câmpiei.
Ți l-am scris cu ochii, gura /
În țărâna cea ca mura.
Și-am să-l cânt, și-am să-l tot cânt /
Până va-nvăța și iarba
Clătinându-se în vânt !
 8

Azi a împlinit un an
Și e ditamai piticul,
Frumușel și dolofan
Ce sã spun-leit tãticul.

Haide, haide cãtinel

E grãbit și calea-i lungã
Cãtinel, hai cãtinel
Fuge mama sã-l ajungã.

La un an si jumãtate
Ce nu stie, ce nu poate ?
Jucãria sunãtoare
Nu mai are cãutare.

Cât e el de iscusit,
Altceva l-a ispitit:
A pus mâna pe-un creion,
Uriaş cât un baston.
Și, din lipsã de caiete,
Îl încearcã pe perete.

Când mãmica a venit

S-a-ncruntat, sau a zâmbit?
Ea înseamnã pe hârtie:
,,Fiul a-nvãtat sã scrie!”
Nu mai e analfabet:
Va fi pictor sau …poet!

L-a-nvãtat educatoarea
Cum se rãsãdește floarea,
Si puieții, ca și ei,
Cum sã creascã voinicei.

Geaba zic si geaba ţip,

Sã-nteleagã nu e chip:
Toate-n casã-s risipite
Ca din praștie-azvârlite.
Pantalonii-n loc sã stea
Pãturiți pe canapea
Atârnau într-o bretea.

Iar ciorapii ghemotoc

I-au dat mâții chef de joc.
 9

Când mã uit si la cãmașã,

Aici gluma se îngroașã:
Mai acum o orã-douã,
Arãta ca rufa nouã.

Albã ca un strop de var

Si-a ajuns ca un hornar.

Ghetele, ieri, nou-noute

Odihnesc cu limba scoasã,
Cã-s venite de la joacã
Cu noroi pe ele, scoartã.

Geaba zic si geaba tip,

Sã-nteleagã nu e chip!
Cât eram de-nfuriatã,
Alergai pânã la pat
Si-l zãrii, norocul lui,
Prins de vraja somnului.
Si uitând tot ce-a fãcut,
M-aplecai sã îl sãrut…

Cântecul MAMEI ( Versuri Elena Dragos)

Muzica Gh. Roșeț

De dragul tău, pământul,

De ghiocei e plin
Și-nmugureşte pomul,
Şi cerul e senin. (bis)

II Si-ntâiul fir de iarbã III Cã tu mã-nveti cei bine,

A rãsãrit în prag Si mã ferești de rãu,
Si-nmugureste pomul Iar eu voi crește mare
Sã-ți fie ție drag. (bis) Si bun de dragul tãu.(bis)
 10
Acum punem cãpãtâi
Povestirilor dintâi,
Adunate cu migalã!
Piciul a plecat la școalã.

Fãrã nici un stãvilar

Astãzi piciul e școlar.

Sã citim, sã socotim,
Avem alte griji acum,
Nu mai e timp pentru lene;
A venit vremea de teme.

Asteptând sã treacã ora

Recreația-i ca mierea
Ne-adunãm cu toti, grãmadã,
La bãtaia cu zãpadã.

Curtea scolii : mare, micã

Ne rãstoarnã, ne ridicã.
Unii lunecã pe gheatã,
Când pe spate, când pe fațã.

Alții neaua o frãmântã

Ca sã-nalțe-n mare grabã
Ditai, omul de zãpadã.

Sau fac bulgãri ca sã fie,

Pentru-o nouã bãtãlie.

Crește repede piticul

Si picteazã, si se joacã;
Astã joacã-ncet dã girul
C-a-nceput o nouã viațã.

Tata, mama, mândri foc

Vãd pitcu-ncet cum crește,
Se frãmântã, fac ce pot,
A trãi noua poveste.

Acesta-i omul,dintr-un pui

Ajunge mândru-n locul lui.

Si pas cu pas, noi l-am vãzut,

În orice an cât a crescut.

Vegheati de mame cu iubire,

Acum le-aducem multumire.
 11

Cântec DOUÃ CUVINTE

Versuri Al. Macedonski

Muzica înv. Gh. Roșeț

Două dulci cuvinte, singure mai pot

Să-mi aline dorul, care mi-e despot
Orişiunde-n lume, ele mă urmează,
Unul este mamă, altul este țară.(bis)

II Mama e fiinta care m-a nãscut, III Viata deopotrivã lor le-am închinat,
Tara e pãmântul unde am crescut. Ele deopotrivã m-au într-aripat.
Când vorbesc de ele, sufletul meu bate Tara e pãmântul care mã nutrește,
Griji ori suferințe, iute, sunt uitate. (bis) Mama e ființa care mã iubește.(bis)