1

Compunerea descriptivă
Descrierea de tip tablou
Introducere (precizăm locul care va fi descris şi momentul din zi/anotimpul sau alt reper
temporal. În plus, o imagine ne poate introduce în atmosfera peisajului).
,,Răsăritul soarelui apăruse peste marea albastră, care se aşternea în faţa ochilor mei cu o lumină
puternică, iar ceața uşor-uşor se pregătea să plece. Ajuns la malul mării, am devenit dintr-o dată
visător, privind către întinderea nesfârşită a mării, unde fantasmele păreau că prind contur. ‘’
a) planul depărtat-perspectiva din care privim peisajul.
,,Vedeam cum în depărtare, o barcă, precum o jucărie abandonată, părea să stea în loc. Parcă nici
marea nu se mai vedea prea bine, iar apa începea să prindă diferite culori. ‘’
b) planul apropiat
,,Mirosul sărat al apei şi jocul valurilor parcă mă purtau în alte lumi, iar câteva scoici colorate,
aruncate pe mal, se jucau cu picioarele mele. Razele soarelui erau îndrăzneţe şi şi-au făcut loc pe
bolta cerească, străpungând-o. Pe plajă, insectele, pescăruşii sau păsările perindau bucuroase
făcând zarvă, încât vocile oamenilor abia se mai auzeau. Nisipul fin reuşea să mă impresioneze şi
să mă poarte pe aripi de fericire. ‘’
Se reia o imagine/un detaliu care subliniază o anumită perspectivă, cea mai importantă în
perceperea spaţiului descris.
,,Parcă eram suspendat deasupra tuturor. Nisipul fin ca mătasea îmi gâdila tălpile, iar briza îmi
şoptea ce va urma: soarele avea să pună stăpânire încet-încet peste întreaga suflare. Observam
cum frânturi de bucurii se topeau şi se ascundeau în nisipul care înghiţea apa. ‘’
Încheiere
,,Marea mi-a dat impresia că natura respira, că totul era natural şi plin de magie, deoarece
aceasta săruta nestingherită cerul… ‘’
Descrierea toamnei
Anotimpul ruginiu, plin de culoare și de farmec a sosit. În drumul său, peste pământul încărcat de
verdeață, toamna, precum un pictor priceput, preschimbă culoarea peisajului în tonuri calde de
galben-maroniu. Atingerea toamnei a preschimbat peste noapte și frumosul parc din apropierea
casei mele.
2

Rânduiți în linie dreaptă, de-a lungul și de-a latul aleilor din parc, stau de veghe zeci de trunchiuri
de copaci, care de care mai bătrâni și mai semeți. Frunzișul des al acestora, colorat în auriu,
reflectă o culoare gălbuie asemănătoare unor flăcări, astfel încât copacii par niște lumânări
aprinse, care luminează aleile pustii ale parcului.
Din trunchiurile puternice ale copacilor, cu scoarță verzuie, se ridică zeci de crengi groase, ca niște
brațe de uriaș. Pe acestea se odihnesc pentru o scurtă perioadă de timp frunzele uscate și
îngălbenite de vremea rece a toamnei. Coronamentul ruginiu este atât de des, încât razele
soarelui, și așa timide, abia răzbesc prin el. La fiecare adiere de vânt, brațele copacilor se mișcă și
odată cu ele frunzele încep să cadă într-o ploaie multicoloră. Spre deosebire de o ploaie normală,
în care stropii de ploaie se îndreaptă direct spre pământ, ploaia de frunze ruginii este haotică, iar
fiecare pare a avea drumul său. Un drum sinuos, precum un dans armonios, care pare fără sfârșit,
mă impresionează.
Frunzele veștede urcă și coboară neîncetat, de parcă ar fi nehotărâte în care parte să o apuce. Într-
un final se așează pe solul zvântat și pe aleile deja îngălbenite ale parcului și încep să formeze
covorul ofilit de toamnă. Aleea asfaltată, tristă până mai ieri, acum este veselă și se mândrește cu
straiele ruginii cu care este îmbrăcată. Atunci când vântul suflă cu putere, covorul de frunze se
unduiește precum un covor magic; se ridică de la sol, se mișcă asemenea unei iluzii, iar apoi revine
tăcut pe aleea adormită.
Nici țipenie de om nu se avântă prin aleile pustii ale parcului. Încremenirea este totală, semn că
atmosfera de aici nu este prielnică pentru o plimbare. Singurul mușteriu, care cutreieră
nestingherit parcul amorțit, este vântul rece de toamnă. Acesta își plimbă răsuflarea rece printre
trunchiurile copacilor și împrăștie frunzele care cad fără oprire. Atunci când vântul se oprește,
natura împietrește, iar peisajul pare un tablou reușit de toamnă, surprins excelent de pensula unui
pictor îndrăgostit de anotimpul jocului de culoare, al luminilor și al umbrelor, toamna.
Descrierea unei zile de iarnă este o compunere care ar putea avea un titlu simplu „O zi de iarnă”
sau unul mai complicat „Primii fulgi de nea, o sărbătoare pentru suflet”.
În dimineața cea mohorâtă, din cerul de decembrie care se întindea ca o țesătură cenușie de
cărbuni peste turlele bisericii și peste scheletele plopilor din vale, nu se abătea niciun fulg de nea.
Era un ger uscat, iar sub picioare, noroiul înțepenit al șoselei suna ca o nucă găunoasă.
Era o duminică dimineața atât de apăsătoare, încât nu aveam chef, nici măcar, să mă joc pe
playstation. Stam înfofolit la geam și priveam strada goală, încremenită. Nici mașini, nici oameni
nu-i tulburau liniștea înghețată. Respirația caldă forma aburi pe geamul degerat, care se lipeau,
stricându-i transparența. Încercând să mă înveselesc, am desenat o față zâmbitoare pe aburii de
pe geam. Prin micuțul punct al ochiului de pe fața zâmbitoare am zărit ceva micuț și alb,
strălucitor, ca o bobiță de diamant. Era un fulgușor de nea, gingaș. Cu o mișcare rapidă am
3

îndepărtat urmele respirației de pe geam. Voiam să văd mai bine fulgul. Cadrul geamului, dintr-o
dată, se umplu de o mare de alb, cernută din cer. Ningea de-a binelea, iar eu priveam uluit jocul
fulgilor nemaivăzuți. Unii erau mari cât o portocală, alții, mai mici cât o minge de ping-pong. Sau
cel puțin așa îi vedeam eu. Printre acești coloși, alți fulgi mai mici, mărunți cât un nasture de sidef.
În dansul lor pornit din înălțimi, se zbenguiau în jurul turlelor bisericii, fugărindu-se greoi prin aer.
Se așezau pentru o clipă pe creasta zidurilor împrejmuitoare, iar apoi, unii cădeau neputincioși în
șanț, iar alții se lipeau de poarta neagră, formând o poleială strălucitoare.
Iarna este frumoasă dacă fulgii săi veseli sunt peste tot. Când apar, natura îmbracă haine de gală,
iar copiii îi admiră strălucirea și farmecele de cristal.
O compunere despre un început însorit de primăvară, în care este descrisă o zi însorită de
primăvară.
Soarele blând de primăvară cuprinde natura adormită cu brațele sale luminoase. Dornic să
împartă bucurie și speranță, își plimbă strălucirea peste pământul zbicit. Cu atingerea-i vrăjită
dezmiardă firișoarele de iarbă și le anunță să se pregătească de răbufnirea verde. Subțiri și
mlădioase, firișoarele scot căpșorul din pământ și se îmbăiază în valul călduț de lumină al
mândrului soare.
Păsărelele felurite prind de veste că soarele a dat tonul schimbărilor de primăvară. Zboară vesele
din pom în pom și se joacă cu mugurii proaspeți ai copacilor. Din când în când, gustă din nectarul
lor, iar de plăcere înalță triluri de bucurie și de mulțumire că primăvara fermecată s-a instalat pe
pământ.
Nici gândăceii și nici insectele nu rămân nepăsătoare la semnalele din cer ale discului de aur.
Gândăceii ies din ascunzătorile în care s-au pitulat peste iarnă și-și expun corpurile microscopice
razelor vrăjite ale soarelui. Insectele își întind aripile diafane, iar soarele cu atingeri blânde le
dezmorțește și le colorează în curcubeie de culori. Când prind o pală de vânt, se lasă purtate spre
înălțimi, de unde privesc cum natura începe să întinerească și să îmbrace straiele verzi ale
primăverii.
Când fiecare vietate de pe pământ este trezită la viață, soarele anunță că oaspeții primăverii vor
sosi în curând. De acolo de sus, din locul în care este țintuit, soarele vede cârduri de păsări
călătoare îndreptându-se spre locul pe care tocmai l-a înverzit. Când vor ajunge în locul pregătit,
stolurile de păsări, obosite de lunga călătorie de peste mări și țări, vor găsi o oază de liniște și de
verdeață. Se vor instala și vor începe să cuibărească, iar primăvara se va bucura când va auzi
primele țipete ale păsărilor tocmai ieșite din ou.
Așa arată un început de primăvară, anotimpul în care natura se trezește la viață, iar vietățile se
trezesc din adormirea de peste iarnă. Toate cele de pe pământ iubesc primăvara și de ce nu ar
face-o, când primăvara este atât de bună cu ei?
4

O compunere în care este descrisă o zi de vară caniculară. O zi în care soarele arde puternic sus pe
cer, iar razele lui toride pârjolesc natura. Compunerea conține adjective la diferite grade de
comparație.
Deși e dimineață, soarele arde sus pe cer, așa cum nu a mai făcut-o de multă vreme. Se anunță o zi
foarte încinsă. După cum a început această zi, ar putea fi cea mai fierbinte și mai nemiloasă zi din
acestă vară. Cerul mai puțin albastru decât de obicei pare a fi decolorat de ascuțișul razelor trimise
de discul solar. Niciun nor, oricât de mic, nu se încumetă să dea ochii cu soarele care dogorește
nepăsător.
La fel de speriat este și vântul. Nu are curajul necesar să-și arate chipul răcoros nici măcar o clipită.
Încearcă din când în când să adie ușor, dar nu are puterea să se lupte cu soarele atotputernic.
Atunci când își face simțită prezența, răsuflarea sa este foarte fierbinte, asemenea respirației unui
balaur, care scuipă flăcări pe nări.
La sol situația este și mai dramatică. Iarba este mai uscată ca niciodată și îngălbenită fără vreme.
Acolo unde copacii nu fac umbră, pământul este pârjolit ca după un incendiu devastator. Dar
poate cel mai mult suferă copacii. Primind mai puțină apă decât de obicei, fac eforturi disperate să
reziste drepți în fața soarelui nemilos. Seceta foarte mare le-a uscat până și voința de a rămâne
verzi. Par aduși de spate, asemenea unor bătrâni apăsați de greutatea anilor mulți. Frunzișul
copacilor nu mai este la fel de mare ca astă-primăvară, iar culoarea de un verde sănătos s-a
transformat într-un verde-gălbui bolnăvicios.
Cele mai puțin supărate pe urgia vremii sunt câteva șopârle. Cu pielea multicoloră, strălucind în
bătaie razelor soarelui, se odihnesc sub cerul liber, chiar dacă afară temperaturile au devenit
insuportabile. Piatra pe care stau deja trebuie să fie încinsă la maximum, dar șopârlele nu par a
băga de seamă. La fel de leneșe ca de obicei, își întind mai bine corpul pentru a capta cât mai mult
din căldura soarelui. Indecis, dacă să se bucure sau să se întristeze de această zi toridă, este lacul
din apropiere. În luciul său, razele soarelui se joacă vesele împrăștiind în jur reflexe puternice și
valuri de căldură. Mai puțin adânc decât de obicei și poate cel mai puțin întins de când se știe el,
lacul privește drept în ochi rotundul aprins al soarelui. Îl întreabă dacă are de gând să fie la fel de
capricios toată luna lui cuptor. Soarele îi răspunde printr-un zâmbet malițios, împrăștiind pe
suprafața lacului raze usturătoare.
Acesta este doar începutul celei mai călduroase perioade a anului, luna iulie, luna lui cuptor. Dintr-
un prieten al naturii, care aducea până mai ieri veselie și bucurie împrejur, acum, soarele se
transformă într-un veritabil dușman al acesteia.
Descrierea camerei mele preferate
5

O mare atenție acord camerei mele preferate în care îmi petrec cel mai mult timpul. Ajuns în fața
camerei mele, devin bucuros, deoarece privesc întinderea acesteia, unde toate obiectele care-i
aparțin par să prindă viață.
Se vede din holul casei mele o bibliotecă care vrea să-mi împărtășească tainele literaturii. Parcă
nici mie nu-mi vine să cred cât de fascinantă poate fi camera mea. Am fericirea să o îngrijesc și să
nu o las în dezordine. Hainele pe care le îmbrac sunt tot timpul frumos aranajate în dulapul
gigantic, care îmbracă pe unul dintre pereții dormitorului meu.
De asemenea, biroului din camera mea îi acord o atenţie specială. După ce îmi termin lecţiile, nu
uit să fac curăţenie pe acesta, iar pe sertarele lui încerc să le ţin cât pot de organizate, fiecărui
dulap fiindu-i alocate diferite obiecte. Astfel, dulapul de sus este plin cu cărţile din care învăţ la
şcoală, cel din mijloc este umplut cu caiete, iar cel de jos cu alte produse precum: creioane, pixuri,
foi şi carneţele.
În apropierea biroului din camera mea există şi o bibliotecă. În mica bibliotecă, m-am îngrijit să
aranjez toate cărţile pe care le-am citit, dar şi pe cele pe care le voi citi. Aranjate în ordine
alfabetică şi în funcţie de mărime, pot consulta în orice moment cărţile pe care le doresc, fără a fi
nevoit să răscolesc toată biblioteca.
Un alt element foarte important în camera mea este computerul. În faţa lui îmi petrec o mare
parte din timpul meu liber, jucând diferite jocuri sau stând la taclale cu prietenii pe hi5, pe twitter
sau pe facebook. Până luna trecută aveam pe birou un computer desktop cu monitor mare şi greu,
care îmi făcea dificilă efectuarea lecţiilor. Acum, pe biroul din camera mea tronează un laptop
negru, care ocupă mai puţin de jumătate de birou, partea neocupată de birou fiindu-mi în acest
moment mai mult decât suficientă pentru a-mi desfăşura în bune condiţii temele de casă.
Totodată, orga este un alt element esențial pentru camera mea, fiindcă în fața ei îmi petrec o
mare parte din timpul meu liber, lăsându-mă vrăjit de sunetul clapelor ei. O simbolistică aparte o
constituie picture, de aceea, în dormitorul meu se află un tablou-portret, alb-negru, cu membrii
familiei mele.
Pereţii camerei mele sunt vopsiţi în alb. Atmosfera din camera mea este relaxantă, pentru că
seara aprind luminițele în formă de steluță, reușind să îmi ofere o stare de linişte şi de calm. Cu
bucurie în suflet, confesez că îmi place enorm mirobolanta mea cameră și nu voi dori să o schimb
niciodată.
Descrierea școlii
O mare atenție acord școlii mele preferate, care a reușit să mă fascineze încă din primele clipe în
care am interacționat cu ea. Este o clădire gigantică ce emană energie pozitivă și dorință maximă
de învățare. Este locul care transformă viața fiecărui elev. Pe mine, Colegiul Național Grigore
6

Moisil m-a făcut să descopăr o lume aparte. Zidurile clădirii portocalii ascund poveștile foștilor
elevi, care sunt triste sau vesele, iar coridoarele școlii dau o notă caldă, dar și misterioasă,
deoarece profesorii pășesc în viața acestuia cu dorința de a dărui cunoaștere.
Arhitectura nouă bucură privirile tuturor elevilor sau a părinților, completată de un mobilier
modern și foarte bine îngrijit. Scările strălucitoare și curate așteaptă pașii fiecăruia dintre noi, iar
albul pereților din interior luminează clasele, care sunt decorate cu sârguință și cu dăruire. Școala
este echipată cu laboratoare din fiecare domeniu, întrucât ne ajută enorm să învățăm mai ușor cu
ajutorul experimentelor diverse pe care le facem.
Am convingerea că nu voi uita niciodată fermecătorul colegiu și clasa în care am învățat atâția ani
și sunt bucuros, deoarece am explorat fiecare colțișor care ascundea povești, ce vor constitui ,,praf
de amintire’’.
Descrierea de tip tablou-Înserarea
Apusul soarelui își făcuse simțită prezența pe meleagurile satului bunicilor mei și observam cum
lacrimile stinsului soare se prelingeau pe norii mohorâți. Cu cât aceștia se făceau mai negri, cu atât
înserarea ne saluta voioasă. Ajuns în mijlocul grădinii casei alor mei, am devenit visător, deoarece
întinderea nesfârșită a acesteia îmi încânta privirea, iar paleta culorilor pe care florile le aveau
parcă ajungeau să se întristeze de venirea acestui moment al zilei. Parcă nici grădina nu mai vedea
bine, iar aerul începea să se împrietenească cu o temperatură mult mai scăzută.
Mirosul din natură și înserarea parcă mă purtau în alte lumi. Conștientizam că mă aflam în mediul
rustic, drag mie, dar nu mă așteptam să am asemenea emoții puternice. Din când în când, auzeam
glasul licuricilor și câte un iepure alergând, care nu-și găsea liniștea.
Totul mă fascina, mă impresiona și mă purta pe aripi de fericire. Eram suspendat deasupra tuturor
și observam cum frânturi de emoții se topeau și se ascundeau în sânul înserării cu care abia mă
împrietenisem.
Acel moment al întâlnirii mele cu mirobolanta seară mi-a dat impresia că totul prinde sens, că este
clipa perfectă pentru a putea medita și nu voi uita niciodată faptul că am fost îmbrățișat de
surprinzătoarea înserare.
7

CRĂCIUNUL ȘI MOȘ CRĂCIUN ÎN LITERATURĂ...

Tema Crăciunului este abordată în toate domeniile, în ultima vreme, aceasta a devenit
comercializată, însă semnificatiile profunde își găsesc originile în literatură, în mod direct sau
indirect, prin plăsmuirile create (personajele) sau cu ajutorul vocii delegate de autor să vorbească
în textul liric/epic.
Charles Dickens ,,Colind de Crăciun'', personajul principal al povestirii este Ebenezer Scrooge, un
om foarte zgârcit cu cei din jurul lui și care nu își ajută niciodată semenii, deoarece crede că toți
sunt leneși, însă atitudinea acestuia se modifică atunci când este vizitat de trei spirite, care îl vor
face să se schimbe radical;
Frank L. Baum ,,Viata și aventurile lui Moș Crăciun'' are la bază o frumoasă și o încântătoare
poveste a lui Moș Crăciun, de când s-a născut și până a ajuns să fie cel mai iubit bătrân al lumii.
Apar nimfele, duhurile și spiridușii. Este o versiune originală a vieții lui Moș Crăciun, acesta fiind
găsit și crescut de nimfe, iar toată viața a fost ajutat de ființe supranaturale, care îl ajută să
descopere valorile vieții, dedicându-se copiilor.
Tolkien ,, Scrisori de la Moș Crăciun'', autorul relatează cum cei trei copii ai săi așteptau cu
nerăbdare această sărbătoare, dar mai ales răspunsurile la scrisorile trimise Moșului. Într-o bună
zi, Moș Crăciun le trimite copiilor scrisori cu povești de la Polul Nord, despre necazurile lui, despre
faptul că luna s-a sfărâmat, iar omul ce se află pe ea, a aterizat tocmai în spatele casei Moșului.
Anna Dale prezintă, prin intermediul operei ,,Șoptindu-le vrăjitoarelor'', o lume diferită, cu lumea
vrăjitoarelor. Joe este nevoit să plece într-o excursie, dar el vrea să rămână acasă. În trenul spre
destinație, băiatul descoperă că are de-a face cu lumea vrăjitoarelor, se simte nevoit să dezlege un
mister pentru a putea ajunge acasă, însă trebuie să se grăbească până nu e târziu.
Cea mai frumoasă narațiune citită este cea a lui Jeff Guinn, relatată la persoana I ,,Autobiografia
lui Moș Crăciun''. Moșul fiind cel care le oferă cititorilor o perspectivă asupra vieții și a activității
sale. Autorul își propune ca povestea să conțină și note realiste, asa că paginile sunt presărate cu
diverse perioade istorice, din anul 280 d.Hr., anul nașterii Moșului, până la vremurile lui Attila sau
Benjamin Franklin, toate aceste perioade contribuind la tradițiile pe care le știm astăzi de Crăciun.
,,Crăciunul lui Poirot'', de Agatha Christie, este o carte în care întreaga acțiune se desfăsoară în
perioada Crăciunului și este perfectă pentru cei cărora le plac romanele polițiste. Celebrul detectiv
belgian Hercule Poirot are de rezolvat o crimă care s-a petrecut chiar de această sărbătoare de
iarnă.
Trebuie să aduc la cunoștință faptul că și Moș Crăciun are coșmaruri, iar Pascal Bruckner a reușit
să abordeze tema Crăciunului în opera ,,Păzea, se-ntoarce Moș Crăciun''-bătrânul se trezește într-
o zi, își dă seama că este urât de toată lumea și nu mai este așteptat. Nostalgic, dorește să
8

demisioneze, sperând că va arăta lumii că viața fără el nu este posibilă. Interesante sunt reacțiile
lumii.
În literatura română întâlnim texte din literatura cultă care tratează această temă: ,,Colinde,
Colinde", ,,Rugăciune", de M Eminescu, ,,În seara de Crăciun", de G. Coşbuc, ,,Colindă", de O.
Goga, ,,Iisus", de Panait Cernea, ,,Maica şi Pruncul", de Ion Pillat.
Așadar, Crăciunul va rămâne un eveniment special. În literatură scrierile au fost dedicate
copilașilor, însă au putut fi savurate și de alte generații. Chiar dacă nu toate au reușit să surprindă
magia și frumusețea celei mai așteptate sărbători ale creștinătății, există unele care au făcut din
tema Crăciunului o poveste specială și importantă. Aceste creații au impresionat prin:
generozitate, iertare, prietenie, iubire altruistă și acceptare.
9

Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului

l. CAZUL NOMINATIV
a) Subiect: cine? ce?
ex: Vecinul a ajuns acasă.
b) Nume predicativ (arată CE este SUBIECTUL?/ CINE este SUBIECTUL?/ CUM este SUBIECTUL?
ex: El este un coleg cumsecade.
obs: NP urmează dupa verbele copulative: a fi, a deveni=a se face , a ajunge, a ieşi, a rămâne, a
însemna, a părea
c) Apoziţie: care?
ex: Prietena mea, Izabela, m-a încurajat.
APOZIŢIA oferă o explicaţie suplimentară a cuvântului determinat şi este asezat, de regulă, între
virgule sau linii de pauză.
ex: Prietena mea, Corina, m-a ajutat.
d) atribut substantival în nominativ: care?
ex. Profesorul Georgescu este rudă cu noi.
ll. CAZUL ACUZATIV
a) Complement direct: pe cine? ce?
ex: Am ajutat-o pe verişoara mea.
b) Complement prepoziţional: despre cine? ,despre ce?, la cine? , la ce? , pentru cine? , pentru ce?
, de cine?, de ce? , cu cine? , cu ce? , pe cine?, pe ce?, în cine?, în ce? , de la cine? , de la ce? , din
cine? , din ce?
ex: Am discutat cu mentorul meu.
c) Circumstanţial de loc: unde? , de unde? , până unde?, încotro? ex: Mă duc la şcoală.
d) Circumstanţial de timp: când? , de când? , până când? , cât timp? ex: Săptămâna asta plec
la munte.
e) Circumstanţial de mod: cum?, în ce mod?, in ce fel?, cât? ,cât cine? ,decât cine? ,de câte ori?, cu
cât? ex: Desenează ca un pictor.
g) Complement de agent: de cine? , de către cine? ex: Cosmin este ascultat de
profesor.
10

h) Circumstanţial de cauză: din ce cauză? , din ce pricină? ex: Am tremurat de emoţii.

i) Circumstanţial de scop: cu ce scop?, în ce scop? ex: Studiez pentru examen.
î) nume predicativ: ex: Caietul este de geografie.
obs: Rareori şi numele predicativ poate sta în cazul acuzativ, când substantivul care urmează după
un verb copulativ este precedat de o prepoziţie care cere cazul acuzativ.
j) Atribut substantival prepoziţional: care?, ce fel de?
ex: Am băut suc de struguri.
lll. CAZUL GENITIV
a) Atribut substantival genitival: al, a, ai, ale cui?
ex: Agenda mamei este pe masă.
b) Nume predicativ:
ex: Caietul este al colegului.
c) Complement prepoziţional: asupra cui?, contra cui? , împotriva cui?
ex: Vaporul nu poate înainta contra vântului.
obs: Substantivele pot indeplini şi alte funcţii sintactice în cazul genitiv, precum circumstanţiale
sau atribute substantivale prepoziţionale, când sunt precedate de prepoziţii sau locuţiuni
prepoziţionale în cazul genitiv.
ex: M-a căutat împrejurul şcolii. Pomul din faţa curţii a înflorit.
lV. CAZUL DATIV a) complement indirect: cui?
ex: Prietenului îi spun adevărul.
obs: Substantivele în cazul dativ pot îndeplini şi funcţii sintactice precum circumstanţiale, atribute
substantivale prepoziţionale sau nume predicative, dacă sunt precedate de prepozitii care cer
cazul dativ.(GRAŢIE, MULŢUMITÃ DATORITÃ)
ex: A reuşit graţie părinţilor.
V. CAZUL VOCATIV obs: Substantivele în caz vocativ nu au functie sintactică; ele exprimă o
adresare şi sunt urmate de virgulă sau de semnul exclamării, în functţe de poziţia lor în propoziţie.
Fetiţo, ai grijă de tine!
Bunico, nu te mai stresa!
11

19 ianuarie 2023
Dragul meu jurnal,
Te rog să mă scuzi că nu ți-am scris în ultima vreme, însă am fost ocupat cu o călătorie despre care
îți voi povesti în minutele următoare. Plecând în grabă, nu am apucat să te mai iau cu mine, dar
sunt convins că ți-ai dat seama de neatenția mea.
Cu bucurie în suflet, îți spun că am avut parte de cea mai frumoasă călătorie cu Orient Express, pe
care am decis să o inițiez împreună cu părinții mei. Călătoria Orient Express reprezintă o
incursiune în trecut, o călătorie fabuloasă pe șine în lux total, iar ruta pe care am ales-o a fost de la
Paris la Londra și de la Paris la Veneția.
Jurnalule, de când am urcat în acest tren, vreau să îți confesez faptul că am fost tare emoționat. Să
îți explic ce a însemnat această trăire pentru mine: este o stare, care m-a determinat să plutesc de
fericire și să conștientizez că mă aflu parcă între cer și pământ. Este o senzație de vis pe care nu o
trăiești oricând.
Trenul era aparte, legendarul mijloc de transport are vagoane luxuriante. Vagoanele care îi
alcătuiau trenul erau diferite unele de altele și erau marcate, fiecare cu propriul număr. Elegante,
opulente, luxoase până la exces, compartimentele și cabinele erau realizate din lemn încrustat și
brocart, amintind de saloanele victoriene, cu mese lucioase și canapele confortabile.
Nici nu o să îți vină să crezi ce mi s-a întâmplat. În timp ce părinții mei au ațipit, am decis să mă
plimb câteva minute pe hol. Un compartiment, care avea ușa deschisă, parcă m-a inspirat să-i
pășesc pragul. Era întuneric, dar nu-mi era teamă. Mi-am făcut curaj și am intrat. Nu era nimic
acolo, însă se auzea un zgomot. M-am așezat pe unul dintre scaune și am zăbovit câteva minute.
Am plecat, dar ce să vezi? Ușa se blocase. M-am speriat. Am început să țip și să bat cu picioarele în
ușă. Nimeni nu mă auzea. După o oră și câteva minute, un domn m-a observat și mi-a auzit
strigătul. Chemase un ajutor și eu am ieșit speriat. I-am mulțumit și m-am îndreptat către mama și
tata. Nu le-am spus ce am pățit. Nu voiam să îi supăr.
Jurnalule, aceasta este una dintre întâmplările petrecute în Orient Express, promit că voi reveni și
cu alte povestiri, însă acum permite-mi să mă odihnesc, sunt tare obosit.
Pe curând,
Al tău prieten
12

Literatura fantastică, clasa a VII-a

Literatura fantastică este un tip modern de literatură narativă, caracterizat prin mister, suspans,
incertitudine.
Termenul fantastic își are originea în limba greacă și însemna imaginar, iluzoriu. În literatură și în
alte arte termenul semnifică un anumit gen de opere, în care într-un cadru verosimil se petrec
evenimente ce nu se supun logicii obișnuite.
Trăsăturile textului fantastic:
-existența celor două planuri: real-ireal; în planul lumii familiare pătrunde un eveniment misterios,
inexplicabil prin legile naturale;
-dispariția limitelor de timp și de spațiu la apariția elementului misterios/ireal; spațiile desfășurării
acțiunii pot fi nefaste: pustietăți, locuri izolate, case abandonate etc.;
-acțiunea se petrece într-o lume similară cu a noastră, în care apar, în mod surprinzător,
fenomene imposibil de explicat. Evenimentele sunt ancorate în realitatea cotidiană, dar atmosfera
este stranie și provoacă neliniștea, prin apariții și zgomote ciudate, deplasări ale unor obiecte,
comportamente ieșite din comun etc.;
-finalul este neașteptat și ambiguu, nu se optează pentru nicio explicație; poate fi nefericit, uneori
tragic.
13

Tipuri de cerințe pentru subiectul EN, itemul I. A. 6 (pentru textul narativ/ dramatic)

Prezintă/ Precizează/Menționează, în două-trei enunțuri..., ilustrând-o cu o secvență din text:

a) o trăsătură a textului narativ
- prezența personajelor care participă la acțiune
- întâmplările sunt prezentate din perspectiva unui narator obiectiv/ subiectiv care relatează la
persoana a III-a/ I
- predomină tiparul textual narativ
- acțiunea este fixată în timp și spațiu
Exemplu de răspuns: O trăsătură a textului narativ , din fragmentul citat este prezența
personajelor care participă la acțiune. Așa cum reiese din secvența ,,...”, personajele (numele
acestora) discută/ acționează...(o idee despre implicarea personajelor în acțiune)
b) o trăsătură a textului dramatic
- organizarea textului pe acte, scene/ tablouri
- predomină tiparul textual dialogat, organizat sub forma replicilor precedate de numele
personajelor
- replicile personajelor sunt susținute de mărci ale adresării directe (interjecții, vocative,
interogații, exclamații)
- autorul intervine în acțiune prin indicații scenice (didascalii), notate la începutul actelor/ scenelor
sau între paranteze, însoțind replicile.
Exemplu de răspuns: O trăsătură a textului dramatic din fragmentul citat este prezența
didascaliilor care însoțesc replicile personajelor. Astfel, în secvența ,,...”, didascaliile oferă
informații despre.....
c) rolul unei didascalii
- didascaliile reprezintă singurele intervenții ale autorului/dramaturgului în text
- indicațiile scenice sau didascaliile se referă la acțiunea personajelor, la decor, gesturi, mimică
(limbaj nonverbal), intonație (limbaj paraverbal), stări sufletești, atmosferă etc. Atunci când se
referă la personaje, didascaliile constituie o modalitate de caracterizare directă/ indirectă.
Exemplu de răspuns: Didascaliile reprezintă singura intervenție directă a autorului în textul
dramatic, care oferă informații importante despre decor sau jocul actorilor, facilitându-i cititorului
14

înțelegerea textului. Astfel, din indicația ,,...” se poate deduce starea sufletească/ acțiunea
personajului... care.....În acest caz, indicațiile scenice contribuie la caracterizarea directă/ indirectă
a personajului.
d) o trăsătură a descrierii (de tip tablou/ de tip portret)
- frecvența grupului nominal substantiv-adjectiv
- obiectele și trăsăturile acestora sunt particularizate stilistic prin epitete și comparații
- timpurile verbale specifice sunt, în general, prezent și imperfect
e) rolul reperelor temporale din text ( de exemplu: la început, mai apoi, de dimineață, în acel
sfârșit de decembrie, în ziua de Bobotează, la mijlocul verii etc)
Exemplu de răspuns: Reperele temporale asigură înlănțuirea cronologică a evenimentelor și
legătura dintre secvențele textuale. De asemenea, reperele temporale conferă caracter verosimil
(=care pare real, posibil, conform cu realitatea) evenimentelor prezentate. Astfel, în fragmentul
citat, secvențele ,,....” indică durata întâmplărilor/ rapiditatea cu care se desfășoară întâmplările
narate etc.
f) un rol al descrierii (vezi trăsăturile descrierii de la punctul d)
- conturează, în mod detaliat aspecte ale cadrului în care se petrece acțiunea
- creează impresia de verosimilitate a lumii ficționale
- contribuie la crearea atmosferei
- contribuie la prezentarea cadrului spațio-temporal
- în descriere sunt incluse, uneori, elemente cu valoare simbolică (apa, cerul, florile, drumul,
crucea, podul, pădurea etc)
g) tipul de narator
- naratorul este principala instanță în comunicarea narativă, ,,vocea” care relatează întâmplările
- în funcție de gradul de implicare în acțiune, naratorul poate fi obiectiv (relatează la persoana a
III-a) sau subiectiv (relatează la persoana I).
Naratorul obiectiv știe totul despre personajele și întâmplările relatate, are acces la tot ce
gândește, simte sau trăiește personajul
15

- Naratorul subiectiv este implicat ca personaj sau ca martor al întâmplărilor relatate

Exemplu de răspuns: În fragmentul citat, evenimentele epice/ întâmplările sunt relatate din
perspectiva unui narator......Obiectivitatea/ subiectivitatea perspectivei narative este evidențiată
prin forme verbale și pronominale de persoana ....., precum și prin...... (interjecții, substantive în
vocativ etc, dacă este perspectivă subiectivă)
h) O trăsătură fizică/ morală a personajului
- personajul reprezintă o instanță narativă prin intermediul căreia scriitorul își exprimă în mod
indirect ideile, concepțiile în opera literară (epică sau dramatică)
- caracterizarea personajului poate fi directă (de către narator, de către alte personaje,
autocaracterizare) sau indirectă (prin comportament, acțiuni, mediul în care trăiește, limbaj,
nume, relația cu alte personaje)
Exemplu de răspuns: În fragmentul citat, o trăsătură a personajului este ....., evidențiată prin
caracterizare ..... Astfel, în secvența ,,....” comportamentul/ limbajul/ acțiunile scot în evidență ...(+
o idee dedusă dn fragment)
i) tiparul textual, argumentându-ți , în două-trei enunțuri opțiunea/ precizând o trăsătură a
acestuia
• tiparul narativ
- utilizarea narațiunii ca mod de expunere predominant
- frecvența verbelor
- prezența reperelor spațio-temporale
• tiparul descriptiv
- utilizarea descrierii ca mod de expunere predominant
- frecvența grupului nominal substantiv-adjectiv
- limbajul artistic este expresiv, bogat în figuri de stil
- textul descriptiv (literar) are ca scop sensibilizarea cititorului în legătură cu obiectul descrierii
(induce sentimentul de liniște, împăcare sufletească, admirația față de... etc)
• tiparul dialogat
- prezența mărcilor adresării directe (interogații, exclamații, vocative, interjecții, verbe la modul
imperativ)
16

- succesiunea replicilor marcate de linia de dialog (în textul narativ) sau de numele personajelor
( în textul dramatic)
• tiparul explicativ
- oferă detalii suplimentare despre derularea acțiunii
- într-un text nonliterar, se remarcă prezența termenilor de specialitate dintr-un anumit domeniu
- sunt prezente expresii/ cuvinte cu rol explicativ: de exemplu, adică, ceea ce înseamnă...
- se folosește, în general, timpul prezent
17

D-l Goe…
Rezumat
O familie alcătuită din: mamița, mam’mare, tanti Mița și tânărul Goe pleacă de 10 mai la București
pentru a îndeplini o promisiune făcută băiatului, astfel încât acesta să nu rămână din nou
repetent.
După venirea trenului, cucoanele își găsesc cu greu loc, iar Goe, aflat pe coridor, scoate capul pe
geam și își pierde pălăria în care are și biletul. La venirea conductorului, din cauza neglijenței
copilului, doamnele trebuie să plătească din nou biletul și o amendă. Goe continuă năzdrăvăniile și
se închide în toaletă, apoi trage semnalul de alarmă, provocând oprirea trenului.
În cele din urmă, familia ajunge la București, iar Goe are pe cap un beret în loc de pălăria pierdută.
Cu toții se îndreaptă, într-o birjă, spre bulevard.
Textul narativ, D-l Goe…, de I.L.Caragiale
Textul narativ cuprinde totalitatea operelor literare, în proză, care se bazează pe narațiune, ca
modalitate principală de expunere, autorul exprimându-și, în mod indirect, gândurile, ideile și
sentimentele prin intermediul naratorului, personajelor, care sunt implicate într-o acțiune, plasată
în timp și în spațiu.
Opera literară ,,D-l Goe…’’ are toate caracteristicile specifice unui text narativ atât la nivel formal,
cât și de conținut.
Fiind un text narativ în proză, gândurile și sentimentele sunt transmise, în mod indirect, prin
intermediul instanțelor narative: naratorul este obiectiv și personajele: Goe, personajul principal,
mam-mare, Mamița, tanti Mița, personajele secundare, urâtul și controlorul, personajele
episodice.
De asemenea, acțiunea este simplă, liniară, lipsită de complexitate, faptele sunt puține, înlănțuite
alert, se succed rapid până la deznodământul simplu, fără consecințe grave. Mam’mare, mamițica
și tanti Mița se hotărăsc să plece în călătorie la București ca o promisiune făcută copilului pentru a
nu mai rămâne repetent. Damele împreună cu Goe așteaptă dis-de-dimineață trenul accelerat
care le duce la București. Copilul este impacient și are o atitudine necorespunzătoare față de
mamă și față de bunica sa, pe care le face proaste. Trenul sosește și cei patru pasageri urcă în
vagon. Li se oferă loc în compartiment. Damele intră în compartiment, dar Goe rămâne pe culoar.
La un moment dat, acesta scoate capul pe fereastră și vântul îi zboară pălăria cu bilet cu tot.
Sosește controlorul care le cere doamnelor să plătească un bilet pentru Goe și le și dă o amendă.
După aceasta, mamițica îl ceartă pe Goe, îl smucește și acesta se lovește cu nasul de clanța ușii
compartimentului. Grijulie fiind bunica îi dă lui Goe un beret în locul pălăriei. Supărarea ia sfârșit și
Goe primește o ciocolată, dacă o pupă pe mamițica. Goe iese din compartiment și se blochează în
18

toaleta vagonului de unde este eliberat de controlor. După ce este eliberat de acesta, mam’mare
stă pe coridor să-l păzească. Acesta neastâmpărându-se, trage semnalul de alarmă, bunica
devenind complicele copilului. Nu s-a putut constata cine a tras semnalul de alarmă, deși
personalul face cercetările necesare. Într-un sfârșit, trenul pornește din nou și toți pasagerii ajung
la București.
Totodată, personajele sunt prezentate schematic, ilustrează tipuri umane, intră în conflicte
minore, derizorii care stârnesc râsul. Goe este un copil răsfățat, needucat și leneș care nu iubește
învățătura rămânând repetent. Este obișnuit să fie recompesat de familie. Copilul este obișnuit și
să primească totul la comandă. Goe reprezintă copilul răsfățat dintotdeauna. Mam’mare,
mamițica și tanti Mița, protectoarele lui Goe sunt personajele secundare, dar și tipul femeilor
needucate.
Cadrul spațial și temporal este restrâns, întâmplarea este plasată într-un interval de timp scurt,
într-un spațiu limitat. „peronul din urbea X”, coridorul și cupeul trenului, iar acțiunea se petrece
pe data de 10 mai.
Dialogul conferă, prin succesiunea alertă de replici, un caracter dramatic, scenic textului și
surprinde indirect trăsăturile personajelor: detaliile descriptive sunt puține, prezente pentru a
surprinde detalii ale cadrului acțiunii sau ale personajelor.
Nu în ultimul rând, sunt prezente tipurile de comic: de situație (pierderea pălăriei, blocarea în
toaletă, tragerea semnalului de alarmă), de nume (Goe-banalitatea). Hazul este stârnit și de
comicul de limbaj, franțuzisme -,,parol", ,,bulivar" -, se remarcă și folosirea greșită a unor cuvinte
ca ,,marinel", ,,marinal", ,,mariner", ,,ciucalată" sau a unor cuvinte și expresii populare ori
regionale: ,,am plătitără", ,,ce faci, soro, ești nebună?", ,,țațo, mor" etc. și repetarea diminutivului
în vocativ ,,puișorule" folosit în adresarea directă de către personaje, precum și
vocativele ,,procopsitule", ,,mamițo", ,,urâtule" stârnesc umorul cititorului, mai ales că ele se
asociază unor situații hazlii.
În concluzie, întrunind toate aceste trăsături, opera literară ,,D-l Goe... de I.L Caragiale aparține
unui text narativ.
D-l Goe – momentele subiectului literar
Expoziţiunea
Timpul este nedeterminat „foarte de dimineaţă”;
Spaţiul este „pe peronul din urbea X”;
Personajele schiţei sunt: Goe, mam’mare, mamiţa, tanti Miţa;
Atmosfera este încărcată de emoţia plecării şi de nerăbdarea familiei.
19

Intriga
Trenul soseşte, iar călătorii pornesc spre Bucureşti.
Desfăşurarea acţiunii
Goe îşi pierde pălăria în care avea şi biletul de tren;
Cele trei dame mai plătesc o dată costul biletului;
Goe se loveşte la nas de clanţa compartimentului când trenul se zgâlţâie;
Mam’mare îi dă lui Goe o beretă în locul pălăriei pierdute;
Copilul rămâne blocat în toaletă.
Punctul culminant
Goe trage semnalul de alarmă provocând oprirea trenului;
După minute bune, trenul porneşte din nou, iar ca să nu fie prins, mam’mare se preface că
doarme cu băiatul în braţe.
Deznodământul
Călătoria se sfârşeşte, iar familia ajunge la Bucureşti şi porneşte într-o trăsură.
SCHIŢA este o specie a genului epic, în proză, de mică dimensiune, cu personaje puţine, surprinse
într-un moment semnificativ din viaţa lor.
Schiţa ,,D-l Goe...’’ critică lipsa de educaţie a unui copil dintr-o familie înstărită.
NARATORUL este însuşi scriitorul care este omniscient, povestind faptele obiectiv, la persoana a
III-a, fără implicare emoţională. Există, însă, schiţe (Vizită...) unde naratorul este şi personaj,
povestind întâmplările la persoana I.
20

Jurnal

,,Dragă mamă,
De ceva vreme nu ne-am mai auzit, iar eu vreau să înlocuiesc astăzi formula jurnalului cu o altă
sintagmă ,,Draga mea mamă...".
Deschid această pagină cu emoție așa cum o făceam când eram copil și îți prindeam în piept câte
un mărțișor. Astăzi, soarele strălucește mai mult decât de obicei, păsările cântă mai tare, iar pe
fața mea sunt schițate mai multe zâmbete. Această zi nu este una obișnuită, pentru că azi este
ziua ta, dragă mamă! Chiar și interiorul meu te felicită: razele soarelui lăuntrului meu se joacă în
sufletul tău, mesteacănul foșnește cu frunzele sale sub fereastra casei copilăriei mele, vrăbiuța
vestește cu bucurie felicitările. Eu îți doresc să te bucuri mereu de viață, să fii sănătoasă și să ai
parte de împliniri pe toate planurile. Să te bucuri de Soarele vieții așa cum mă bucur eu de tine.
Îți sunt recunoscător pentru tot ceea ce sunt, pentru educația și valorile alese pe care mi le-ai
transmis. Ceea ce a contat enorm pentru mine și poate că nu am conștientizat cândva a fost
ambiția de care ai dat dovadă în toți acești ani, de asemenea, instinctul matern pe care le-ai avut
m-au ajutat mult să zbor și să mă dezvolt.
Ghiocelul primăverii ești tu, cu toate că nu îmi place primăvara, tu mi-o însorești.
Să rămâi MAMA!
Al tău confident!"
21

Exerciții pentru rezolvarea itemilor 5, 6, 7 de la subiectul B.

Rezolvare
Corectați greșelile, de orice natură, din textele următoare:
1. Are o mutră familială dar nu știu cu cine stau de vorbă? Chilia lui î-mi amintește de bunicul
vecinei mele Sara.
Are o mutră familiară, dar nu știu cu cine stau de vorbă. Chelia lui îmi amintește de bunicul vecinei
mele, Sara.
2. De săptămâna viitoare maș apuca de alergat însă n-am destulă motivație să revin din nou la
forma de altădată.
De săptămâna viitoare, m-aș apuca de alergat, însă n-am destulă motivație să revin la forma de
altădată.
3. Întruna din aceste zile îi v-oi suna pe tineri studenți pentru ai felicita.
Într-una dintre aceste zile, îi voi suna pe tinerii studenți pentru a-i felicita.
4. Prepoziția care mi-ai spuso despre sora ta a fost corectă dar a fost lipsită de sens.
Propoziția pe care mi-ai spus-o despre sora ta a fost corectă, dar a fost lipsită de sens.
5. Profesorii noștrii sunt foarte originari deoarece ne predă lecțile într-un mod unic.
Profesorii noștri sunt originali, deoarece ne predau lecțiile într-un mod unic.
6. Cred că am emis săți spun că vom avea musarifi la cina de seară.
Cred că am omis să-ți spun că vom avea musafiri la cină.
7. Lucian Blaga poet român a scris poezie Unicornul și oceanul pe care mi-ar place so citesc.
Lucian Blaga, poet român, a scris poezia ,,Unicornul și oceanul’’, pe care mi-ar plăcea s-o citesc.
8. Șederea și vizitarea la mare este temporală pentru că nu ne putem adopta la condițile acestea
de caniculă.
Șederea și vizita la mare sunt temporare, pentru că nu ne putem adapta condițiilor acestea de
caniculă.
9. Suntem destui de mulțumiți de rezultatele la simulare Bineînțeles că acestea previn din muncă
de zi cu zi a elevilor.
22

Suntem destul de mulțumiți de rezultatele de la Simulare. Bineînțeles că acestea provin din munca
de zi cu zi a elevilor.
10. Nu fii obraznic, ia spus mama lui băiatului său.
Nu fi obraznic, i-a spus mama băiatului său.
11. Preferi mai bine să vi la mine după școală? S-au vrei să mergem în parcul din spatele blocului?
Preferi să vii la mine după școală sau vrei să mergem în parcul din spatele blocului?
12. Dacă ne v-om ține de treabă vom avansa înainte cu progresul privind materia de examen.
Dacă ne vom ține de treabă, vom avansa privind materia de examen.
13. El este original din Ardeal, adică cu alte cuvinte din orașul Cluj-Napoca.
El este originar din Ardeal, adică, din orașul Cluj-Napoca.
14. Nu mă privii cu fața aia de nevinovat. Ori cum știu că tu ești ceea care ai făcut contuzia dintre
Andrei și Mihai lucru care nea costat mult.
Nu mă privi cu fața aia de nevinovat. Oricum știu că tu ești cea care a făcut confuzia dintre Andrei
și Mihai, lucru care ne-a costat mult.
15. Luni: vizită la tata la servici; Marți: Andrei cu Victor crează programul, deci eu ma joc; Miercuri:
ies cu Alex; Joi: la ora doi merg la dentist; Vineri: Netflix; Sâmbătă: Netflix; Duminică: scriu vre-o
două trei teme.
Luni: vizită la tata la serviciu; Marți: Andrei și Victor creează programul, deci eu mă joc; Miercuri
ies cu Alex; Joi: la ora două merg la dentist; Vineri: Netflix; Sâmbătă: Netflix; Duminică: scriu vreo
două-trei teme.
16. Am instalat deja toate jocurile care mi le-am descărcat. Am reușit din cauza ambiției. Dacă voi
fii bun, s-ar putea să aleg Matematică-Informatică. M-aș duce la aceiași școală unde studiază sora
mea.
Am instalat deja toate jocurile. Am reușit datorită ambiției. Dacă voi fi bun, s-ar putea să aleg:
Matematică-Informatică. M-aș duce la aceeași școală unde studiază sora mea.
17. Biblioteca Națională a României, este cea mai mare bibliotecă din țară. Aceasta își găsește
originile într-una dintre cele mai vechi și reprezentativă biblioteci din România Biblioteca
Colegiului Sf. Sava din bucurești. S-a deschis în 1838 dar a opținut statutul de bibliotecă națională
după Unirea din 1859.
Biblioteca Națională a României este cea mai mare bibliotecă din țară. Aceasta își găsește originile
într-una dintre cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România, Biblioteca Colegiului Sf.
23

Sava, din București. S-a deschis în 1838, dar a obținut statutul de Bibliotecă Națională, după
Unirea din 1859.
18. Fiind stăpânite de un entuziasm înflăcărat, nu ne deranja aversele de ploaie. Nu ne-ar fii păsat
nici dacă înghețam de frig nici dacă era arșită toridă.
Fiind stăpânite de entuziasm, nu ne deranjau aversele. Nu ne-ar fi păsat nici dacă înghețam, nici
dacă era arșiță.
19. Fi atent la ce cumperi. Cadoul trebuie să reflecteze personalitatea prietenului tău. Ambalează
cadoul frumos, și nu fii zgârcit!
Fii atent la ce cumperi! Cadoul trebuie să reflecte personalitatea prietenului tău. Ambalează
cadoul frumos și nu fi zgârcit!
20. Vin-o la Clinica MedicoDent! Grijulii noștrii doctori sunt foarte bine plătiți prin urmare v-or
avea grijă de tine.
Vino la Clinica MedicoDent! Grijuliii noștri doctori sunt foarte bine plătiți, prin urmare vor avea
grijă de tine.
21. Nu văd a fii vre-o problemă cu data care am stabilit-o pentru banchet.
Nu văd a fi vreo problemă cu data pe care am stabilit-o pentru banchet.
22. Bunica mea a fost diagnosticată cu hipertensiune mare dar acum i-a medicamente pentru asta.
Bunica mea a fost diagnosticată cu hipertensiune, dar acum ia medicamente pentru asta.
23. După cum țiam spus, trebuie să recitești iar indicațile de rezolvare. Ai înțeles!
După cum ți-am spus, trebuie să recitești indicațiile. Ai înțeles?
24. Doamna profesoară ne-a spus să facem un rezumat pe scurt a acestei opere însă nai cum să
faci asta fără a citii tot textul în întregime.
Doamna profesor/profesoară ne-a spus să facem un rezumat al acestei opere, însă n-ai cum să faci
asta fără a citi tot textul.
25. Pe canalul nostru de știri va urma în continuare un program despre scrierea corectă.
Pe canalul nostru de știri va urma un program despre scrierea corectă.
26. Ioana prietena mea s-a acidentat la ski și vroiam să merg să-i duc un buchet de flori.
Ioana, prietena mea, s-a accidentat la ski și voiam să merg să-i duc un buchet cu flori.
27. Eu o să continuu să lucrez până când voi devenii ce mi-am propus.
24

Eu o să continui să lucrez, până când voi deveni ce mi-am propus.

28. Ne mai știind ce să scrie a închis caietul.
Nemaiștiind ce să scrie, a închis caietul.
29. Nici o dată nu mam supărat pe tine s-au nu m-am gândit să numai fim prieteni.
Niciodată nu m-am supărat pe tine sau nu m-am gândit să nu mai fim prieteni.
30. Odată sau de două ori am fost în excursie la Brașov și pot mărturisii că nu vroiam să mai plec
de a colo.
O dată sau de două ori, am fost în excursie la Brașov și pot mărturisi că nu voiam să mai plec de-
acolo.
31. Mi-ar place foarte mult să ne întâlnim pentru a hotărâ ce vom face în Vacanța Mare.
Mi-ar plăcea foarte mult să ne întâlnim pentru a hotărî ce vom face în vacanța mare.
32. Buni tăi profesori t-eau evoluat ca find cel mai bun din clasă.
Bunii tăi profesori te-au evaluat ca fiind cel mai bun din clasă.
33. Noi vom fii plecați în afara granițelor țării începând cu ora doi a zilei de marți.
Noi vom fi plecați în afara granițelor, începând cu ora două a zilei de marți.
Scrieți forma corectă a cuvintelor din paranteză:
1. Noile modele (modele/modeluri) de telefoane din reale plăceri pentru copiii în mâinile cărora
(care, genitiv) ajung. Un lucru cert este că prețurile pe care (care, acuzativ) le au nu sunt tocmai
mici.
2. Să dăruiești (a dărui, mod conjunctiv, timp prezent) este o artă și cadoul trebuie să fie (a fi,
modul conjunctiv, timp prezent) o capodoperă. Dăruind (a dărui, gerunziu), vei trezi (a trezi, mod
indicativ, timp viitor simplu/standard, persoana a II-a, singular) emoții, sentimente și vei face pe
cineva fericit.
3. Uneori, în timpul nopții apare (a apărea, mod indicativ, timp prezent) un curcubeu lunar. Ochii
noștri îl pot percepe (a percepe, mod infinitiv scurt) alb, dar acesta cuprinde (a cuprinde, mod
indicativ, timp prezent) toate culorile. Acestui (acest, dativ) fenomen i se zice „moonbows”.
4. Cu o colecție foarte mare (mare, grad superlativ absolut) de peste 31 de milioane de cărți,
Biblioteca Națională a Chinei din Beijing este renumită (renumit, grad pozitiv) ca fiind cea mai
prețioasă (prețios, grad superlativ relativ) bibliotecă de pe continentul asiatic. În cazul planificării
unei vizite, prima zi (zi/ziuă) a săptămânii (săptămână, genitiv) este mai puțin aglomerată
(aglomerat, grad comparativ de inferioritate).
25

5. Ana, fii (fi mod imperativ, forma afirmativă) drăguță și copiază totul de pe acest stick. Verifică
blogul și vei vedea (a vedea, modul indicativ, timpul viitor simplu/standard) că deja sunt patru
membri (membru, plural) noi. Ai grijă, nu face (a face, modul imperativ, forma negativă) dezordine
în calculator! Mi-a luat douăsprezece (12 scris cu litere) ore aranjarea documentelor. (document,
plural, genitiv).
6. Aș veni (a veni, modul condițional-optativ, timpul prezent), dar am primit astăzi un skateboard.
Tu însuți (adjectiv pronominal de întărire, persoana a II-a, gen masculin) te-ai minuna. Toate
schemele pe care(care, acuzativ) le pot face mă lasă cu gura căscată (a căsca, participiu). Să știi (a
ști, mod conjunctiv, timp prezent) că ți-l împrumut cu drag.
7. Creând (a crea, gerunziu) multe tablouri, am ajuns la atelierul celuilalt (celălalt, genitiv) coleg de
clasă pasionat de pictură și mi-am dat seama (a-și da seama, mod indicativ, timp perfect compus,
persoana I, singular) de meritul părinților noștri (nostru, plural) în descoperirea talentului cu care
am fost înzestrați (a înzestra, participiu).
8. Ora în timpul căreia (care, genitiv) am scris mesaje celui mai bun (grad superlativ relativ, dativ)
prieten și am ascultat muzică mi-a adus neplăceri de neimaginat (a imagina, supin, forma
negativă), deoarece profa m-a observat. Acum mi-aș dori (a dori, reflexiv, condițional-optativ,
prezent, persoana I, singular) să uit ziua aceea, dar nu pot (a putea, mod indicativ, timp prezent,
forma negativă).
9. Le-am spus fetițelor (fetiță, dativ, plural) din scara blocului, ale căror (care, genitiv, plural) țipete
se auzeau (a se auzi, mod indicativ, timp imperfect) până la etajul al patrulea (patru, ordinal), că ar
fi bine să fie mai tolerante și mai politicoase (politicos, feminin, plural) unele cu altele (altul,
feminin, plural).
10. Valurile mării aceleia (adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare, feminin, singular),
înalte și furioase, îmi aminteau (a aminti, mod indicativ, timp imperfect) de aventurile din cealaltă
(adjectiv pronominal demonstrativ de diferențiere, feminin, singular) vacanță de vară, când cea
mai bună (bun, grad superlativ relativ) fată din echipă a fost sărbătorită(a sărbători, participiu).
11. Florile ale căror (care, genitiv) culori m-au fermecat sunt pentru mama, deoarece mâine va fi (a
fi, modul indicativ, timpul viitor simplu/standard) ziua ei de naștere. Mi-am dorit (a-și dori, modul
indicativ, timpul perfect compus) să o surprind cu această(adjectiv pronominal demonstrativ de
apropiere, feminin, singular) surpriză.
12. Cel care creează (a crea, modul indicativ, timpul prezent) lucruri minunate se poate numi (a
numi, infinitiv scurt) artist. Cu siguranță cel care a creat (a crea, modul indicativ, timpul perfect
compus) la viața lui multe opere de artă are o satisfacție de neconceput (a concepe, mod supin,
forma negativă.
26

Alcătuiți enunțuri în care:

1. substantivul mare să aibă funcția sintactică de complement prepozițional.
Vorbesc despre mare.
2. adjectivul cuminte să fie în cazul dativ.
I-am spus copilului cuminte ceva.
3. numeralul trei să aibă funcția sintactică de atribut adjectival.
Trei băieți au venit.
4. adverbul predicativ posibil să aibă funcția sintactică de predicat verbal.
Posibil să venim.
5. pronumele posesiv a ta să aibă funcția sintactică de nume predicativ.
Cartea este a ta.
6. substantivul tovarăș să fie apoziție.
Mihai, tovarășul, a venit.
7. verbul a însemna să formeze predicat nominal.
Mama înseamnă mult pentru mine.
8. pronumele demonstrativ cealaltă să aibă funcția sintactică de complement indirect.
I-am vorbit celeilalte.
9. să existe o construcție (diateză) pasivă.
Am fost anunțat de eveniment.
10. substantivul cerere să aibă funcția sintactică de atribut substantival genitival.
Scrisul cererii mi-a plăcut.
11. verbul a citi să fie la modul indicativ, timpul mai-mult-ca-perfect.
Citisem o carte.
12. pronumele personal lui să aibă funcția sintactică de atribut pronominal genitival.
Părinții lui au venit
13. pronumele de politețe dânșii să aibă funcția sintactică de atribut pronominal prepozițional.
Cartea de la dânșii mi-a plăcut.
27

14. adverbul relativ unde să aibă funcția sintactică de circumstantial de loc.

A plecat unde a vrut.
15. adverbul de timp ieri să aibă funcția sintactică de atribut adverbial.
Plecarea de ieri mi-a plăcut.
16. substantivul bucurie să aibă funcția sintactică de circumstantial de cauză.
A plâns de bucurie.
17. adjectivul fermecător să aibă funcția sintactică de nume predicativ.
El a devenit fermecător.
18. verbul a fi să aibă funcția sintactică de predicat verbal.
Noi suntem în clasă.
19. numeralul amândoi să aibă funcția sintactică de subiect.
Amândoi au plecat.
20. pronumele posesiv a mea să aibă funcția sintactică de atribut adjectival.
Cartea mea este frumoasă.
Realizați fraze care să respecte următoarele condiții:
1. propozițiile să se afle în raport de coordonare disjunctivă.
Plec sau vin.
2. propozițiile să se afle în raport de subordonare, iar propoziția subordonată să fie introdusă prin
conjuncția subordonatoare ca ... să.
Și-a dat seama ca ea să nu mai greșească.
3. propozițiile să se afle în raport de coordonare copulativă.
A venit și a cântat.
4. propozițiile să se afle în raport de coordonare prin juxtapunere.
Am venit, am văzut.
5. propozițiile să se afle în raport de subordonare, iar propoziția subordonată să fie introdusă prin
conjuncția subordonatoare dacă.
Știu dacă voi citi.
28

6. propozițiile să se afle în raport de subordonare, iar propoziția subordonată să fie atributivă.

Am văzut cartea pe care am citit-o ieri.
7. propozițiile să se afle în raport de subordonare, iar propoziția subordonată să fie introdusă prin
conjuncția subordonatoare că.
Nu știam că va veni.
8. propozițiile să se afle în raport de coordonare adversativă.
Am venit, dar nu am stat mult.
9. propozițiile să se afle în raport de subordonare, iar propoziția subordonată să fie completivă
directă.
Știu că voi intra la Drept.
10. propozițiile să se afle în raport de subordonare, iar propoziția subordonată să aibă ca termen
regent verbul a vorbi și să fie completivă prepozițională.
Vorbesc despre ce vreau.
11. propozițiile să se afle în raport de subordonare, iar propoziția subordonată să fie completivă
indirectă.
Dau cui vreau.
12. propozițiile să se afle în raport de subordonare, iar propoziția subordonată să aibă ca termen
regent substantivul casă.
Casa pe care am văzut-o e frumoasă.
13. propozițiile să se afle în raport de subordonare, iar propoziția subordonată să fie introdusă
printr-o conjuncție subordonatoare compusă.
Nu știam ca el să fi reușit.
14. propozițiile să se afle în raport de subordonare, iar propoziția subordonată să fie introdusă
printr-un pronume relativ.
Cartea pe care am citit-o e frumoasă.
15. propozițiile să se afle în raport de subordonare, iar propoziția subordonată să fie introdusă
printr-un adverb relativ de loc.
Știu unde voi pleca.
29

16. propozițiile se află în raport de subordonare, iar propoziția subordonată are ca termen regent
un adverb predicativ.
Posibil să vină.
30

PREGĂTIRE PENTRU EVALUARE NAȚIONALĂ

Rezolvare
1.Completează spațiile libere cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze:
a) Hotărâseră( a hotărî, indicativ, mai-mult-ca-perfect,plural) ca, după plajă, să nu călătorească ( a
călători, conjunctiv,prezent, forma negativă) până la sfârșitul zilei, ci să se oprească pentru a se
odihni ( a se odihni, infinitiv,prezent), sperând (a spera,gerunziu) la refacerea rapidă a forțelor.
b) Ora în timpul în care (care) am scris mesaje celui mai bun (bun, superlativ relativ de
superioritate,dativ) prieten și am ascultat ( a asculta, indicativ,perfect compus) muzică mi-a adus
neplăceri de neimaginat ( a imagina, supin, forma negativă), deoarece profesorul m-a observat.
Acum mi-aș dori ( a dori, reflexiv, condițional-optativ,prezent,pers.I, singular) să uit ziua
aceea( adj. pronominal demonstrativ de depărtare), dar nu pot.
c) Menirea bibliotecarei (bibliotecară, genitiv,singular) este de a fi căutată (a căuta, infinitiv,pasiv)
de elevi pentru recomandările de lectură și de a-i provoca să participe ( a participa,
conjunctiv,prezent ) la clubul de dezbateri în cadrul căruia (care, genitiv) se comentează
propunerile( propunere, plural, articulat hotărât) de cărți ale fiecărei (fiecare,genitiv) săptămâni.
d) Fascinația muzicii (muzică.genitiv) clasice, ale cărei ( care, genitiv) ecouri nu se sting niciodată în
suflet, i-au făcut( a face, indicativ, perfect compus) mereu pe oameni mai puțin agresivi( agresiv,
comparativ de inferioritate, masculin,plural), fie că sunt români ( român, plural, nearticulat), fie că
sunt francezi ( francez, masculin,plural), fie că sunt americani.
e) Participarea alor noștri( ai nostri,pronume posesiv,genitiv) la o expoziție(expoziție, articulat
nehotărât) de arte vizuale a fost ( a fi, perfect compus) un succes, toți dându-și seama ( a-și da
seama, gerunziu) că trebuie să meargă (a merge, conjunctiv,prezent) în continuare pe același
( adjectiv pronominal de identitate) drum.
f) Le-a spus ( a spune, indicativ, perfect compus) fetițelor ( fetiță, plural,dativ) din scara blocului
ale căror ( care,genitiv,plural) țipete se auzeau ( a se auzi,imperfect) până la etajul al patrulea, că
ar fi (a fi, condițional-optativ,prezent) bine să fie mai tolerante( tolerant, comparativ de
superioritate,feminin,plural) unele cu altele.
g) Valurile mării ( substantivul comun mare,genitiv) aceleia (adjectiv pronominal de depărtare),
înalte și furioase, îmi aminteau( a aminti, imperfect) de aventurile celorlalte (adjectiv pronominal
de diferențiere) vacanțe de vară când a douăsprezecea ( numeral ordinal format de la numeralul
cardinal 12, scris cu litere) fată din echipă a fost( a fi, indicativ,perfect compus) pe plajă.
2. Rescrie enunțurile de mai jos, corectând greșelile de orice fel:
31

a) Tinere actor ,nu fii neglijent ca să na-i dificultăți întruna din aceste zile
Tinere actor, nu fi neglijent ca să n-ai dificultăți într-una dintre aceste zile.
b) Aceiași comfuzie a făcuto și băiatul de a lături, care ți-am vorbit chiar eu însumi.
Aceeași confuzie a făcut-o și băiatul de alături, despre care ți-am vorbit eu însumi.
c) Citit-tu-iai pe acei romanceri sugerați de profesori noștri
Citit-tu-i-ai pe acei romancieri sugerați de profesorii noștri.
d) Lucian Blaga poet român a scris poiezia Unicornul și oceanul care m-ia plăcut foarte mult.
Lucian Blaga, poet român, a scris poezia ,,Unicornul și oceanul’’, care mi-a plăcut foarte mult.
e) Mi-ași dori să mă înscriu la curs, deoarece mi-ar place să încerc excalada și cred că am toate
calitățile pozitive dar îmi lipsește curajul și determinarea.
Mi-aș dori să mă înscriu la curs, deoarece mi-ar plăcea să încerc escalada și cred că am toate
calitățile, dar îmi lipsesc curajul și determinarea.
f) Dupămasă va fi un film cu eroul meu cel mai preferat și mi-ar place să vi și tu ce zici vrei?
După-masă va fi un film cu eroul meu preferat și mi-ar plăcea să vii și tu, ce zici, vrei?
g) Vând bilete pentru espresul de Baiamare sosește la ora doisprezece. rog punctualitate
Vând bilete pentru expressul de la Baia Mare. Sosește la ora douăsprezece. Rog punctualitat
32

Subiectul 8, gramatică!
Rezolvare!
Rescrie enunțurile de mai jos, corectând greșelile de orice fel :
1. Îi mulțumesc dragei mele mame că, am avut multe succesuri ca și elev și că a avut răbdare să
repete din nou cu mine fiecare lecție neânțeleasă.
Îi mulțumesc dragii mele mame că am avut multe succese ca elev și că a avut răbdare să repete cu
mine fiecare lecție neînțeleasă.
2. Un om a răpit o femee care a dus-o la el acasă dar fratele ei a reușit so ia înapoi și insula lui s-a
scufundat.
Un om a răpit o femeie pe care a dus-o la el acasă, dar fratele ei a reușit s-o ia și insula lui s-a
scufundat.
3. Deși sunt o fire artistică numi plac filmele cu animale deoarece î-mi imaginez suferința lor în
timpul filmărilor.
Deși sunt o fire artistică, nu-mi plac filmele cu animale, deoarece îmi imaginez suferința lor în
timpul filmărilor.
4. Mircea Cărtărescu scriitor român contemporan nea acordat un interviu.
Mircea Cărtărescu, scriitor român contemporan, ne-a acordat un interviu.
5. Acei zurbagii fiii î-mi păreau destui de atenți, astfel încât nu-mi dori ai umili cu observații-le-mi.
Acei zurbargii fii îmi păreau destul de atenți, astfel încât nu-mi dorii a-i umili cu observațiile-mi.
6. Mie însumi mi-ar place să am o rochie din atlas, material a cărei atingere mătăsoasă este foarte
plăcută.
Mie însămi mi-ar plăcea să am o rochie din atlaz, material a cărui atingere mătăsoasă este foarte
plăcută.
7. A citii înseamnă că fiecare să își deie seama de această comoară care ne dezvălue atâtea
minunății.
A citi înseamnă ca fiecare să își dea seama de această comoară, care ne dezvăluie atâtea
minunății.
8. Mie nu mie tot una dacă viii sau dacă pleci de lângă fii tăi.
33

Nu-mi vine la socoteală că nu-mi scri zilnic un email, eu ne mai fiind dispus așa dar să-ți tolerezi
aceasta.
Mie nu mi-e totuna, dacă vii sau dacă pleci de lângă fiii tăi.
Nu-mi vine la socoteală că nu-mi scrii zilnic un e-mail, eu nemaifiind dispus, așadar să-ți tolerez
aceasta.
9. Temele cele mai grele de realizat au fost la fizică.
Suntem destui de mulțumiți de rezultatele la test.
Temele cel mai greu de realizat au fost la fizică. Suntem destul de mulțumiți de rezultatele la test.
10. Eroul este un ofițer care el a făcut o gafă când va, cand a fost invitat în casa unui aristrocat.
Gazda avea o fică care a invitato la dans dar însă ia a refuzat.
Eroul este un ofițer, care a făcut o gafă cândva, când a fost invitat în casa unui artistocrat. Gazda
avea o fiică pe care a invitat-o la dans, dar ea a refuzat.
11. Mi-ași dori să mă înscriu, de oarece mi-ar place să încerc excalada și cred că am toate calitățile
pozitive dar îmi lipsește curajul și determinrea.
Mi-aș dori să mă înscriu, deoarece mi-ar plăcea să încerc escalada și cred că am toate calitățile, dar
îmi lipsesc curajul și determinarea.
12. Orce ar făcea, balaurul nu v-a scăpa de paloșul vitejilor fiii a moșului și a babei.
Orice ar face balaurul nu va scăpa de paloșul vitejilor fii ai moșului și ai babei.
13. Am vorbit cu dragele mele prietene despre cerul înorat.
Am vorbit cu dragile mele prietene despre cerul înnorat.
14. Dacă t-aș întâlnii ți-aș creia o impresie bună nui așa?
Dacă te-aș întâlni, ți-aș crea o impresie bună, nu-i așa?
15. Scrie-ți-vă exercițiile constant pentru că profesorii naceptă mereu scuze !
Scrieți-vă exercițiile constant, pentru că profesorii n-acceptă mereu scuze!
16. Tinere actor nu fii neglijent ca să na-I dificultăți întruna din aceste zile.
Tinere actor, nu fi neglijent ca să n-ai dificultăți într-una dintre aceste zile.
17. Ducemaș și maș tot duce, unde mie mândruța dulce.
Duce-m-aș și m-aș tot duce, unde mi-e mândruța dulce.
34

18. Aceiași confuzie a facuto și băiatul de a lături, care ți-am vorbit chiar eu însumi.
Aceeași confuzie a făcut-o și băiatul de alături, despre care ți-am vorbit eu însumi.
19. Dămil mai repede Irina într-ucât în cinsprezece minute începe ora !
Dă-mi-l mai repede, Irina, întrucât în cincisprezece minute începe ora!
20. Dacă ai fii deacord cu mine, neam apuca de realizarea proiectului celălalt.
Dacă ai fi de acord cu mine, ne-am apuca de realizarea proiectului celuilalt.
35

EXERCIȚII DE ORTOGRAFIE ȘI PUNCTUAȚIE

1.Corectează orice fel de greșeli care apar în enunțurile de mai jos:
1. Alo Maria am aflat, orarul de mâine? Avem următoarele obiecte; matematică fizică biologie, și
muzică
-Alo, Maria, am aflat orarul de mâine! Avem următoarele obiecte: matematică, fizică, biologie și
muzică.
2. Faptul că m-a invitat la zioa lui m-am bucurat foarte mult mai ales că v-or venii și alți copiii care
î-i cunosc din clasa a cincia.
Faptul că m-a invitat la ziua lui, m-a bucurat foarte mult, mai ales că vor veni și alți copii pe care îi
cunosc din clasa a cincea.
3. În acest bazm Fătfrumos la învins pe Smeu.
În acest basm, Făt-Frumos l-a învins pe zmeu.
4. Formația care o prefer cel mai mult suține un concert la sala palatului pe 20 noembrie, de la
orele 19-22.
Formația pe care o prefer susține un concert la Sala Palatului pe data de 20 noiembrie, între orele
19-22.
5. Ași dorii să subliniez, deasemenea, că pe deoparte există motive pentru al apsolvi de pedeapsă,
dar însă pe de altă parte nu trebue să exagerăm cu bună-voința.
Aș dori să subliniez, de asemenea, că, pe de o parte, există motive pentru a-l absolvi de pedeapsă,
dar, pe de altă parte, nu trebuie să exagerăm cu bunăvoința.
6. Ducețivă și voi la aniversarea a douăzeci de ani care se vor împlini de la înființarea trupei.
Duceți-vă și voi la aniversarea a douăzeci de ani, care se vor împlini de la înființarea trupei.
7. I-a uite, eu deja sunt aici de ceva timp doar că nu am mai postat! Fi serioasă Diana, tu de ce te-ai
înscris pe forumul ăsta? Să fi șefa lui?
Ia uite, eu sunt deja aici, doar că nu am mai postat! Fii serioasă, Diana, tu de ce te-ai înscris pe
forumul ăsta? Să fii șefa lui?
8. Prieteni tăi, copleșiți de încercările care le consideră fără speranță și de succesul noilor veniți, le
rămâne decât să se resemneze.
36

Prietenilor tăi, copleșiti de încercările pe care le consideră fără speranță și de succesul nou-
veniților, le rămân doar să se resemneze.
9. Despre ea s-a spus că este cea mai bine plătită din toată echipa.
Despre ea s-a spus că este cel mai bine plătită din toată echipa.
A rezolvat decât două subiecte.
A rezolvat doar două subiecte.
10. A promis că va apare la ora doisprezece și î-ți va analiza greșelile datorită cărora ai renunțat la
toate aspirațile tale.
A promis că va apărea la ora douăsprezece și îți va analiza greșelile din cauza cărora ai renunțat la
toate aspirațiile tale.
11. Anul trecut a lucrat ca și vânzător. Având în vedere munca sa, e bine să tacem. La inițiativa a
câtorva colegi, am plecat la munte.
Anul trecut, a lucrat ca vânzător. Având în vedere munca sa, e bine să tăcem. La inițiativa câtorva
colegi, am plecat la munte.
12. Părinții mei sunt mândrii de mine. I-ar prii să numai plouă, astfel încât la amândoi să le iasă
jocul.
Părinții mei sunt mândri de mine. I-ar prii să nu mai plouă, astfel încât amândurora să le iasă jocul.
13. Datorită accidentului și a faptului căci nu a avut la cine să ceară lecțiile, a rămas înurmă cu
materia.
Din cauza accidentului și a faptului că nu a avut cui să ceară lecțiile, a rămas în urmă cu materia.
14. Ne mai văzându-l pe Vlad înstare să marce al doilea gol i-a rugat pe arbitri să amâne puțin
executarea lovituri de la unsprezece metrii.
Nemaivăzându-l pe Vlad în stare să marcheze al doilea gol, i-a rugat pe arbitri să amâne
executarea loviturii de la unsprezece metri.
15. Lui Oana, când șia dat seama că nu este cea mai rea obțiune, ia trecut prin minte să mențină în
continuare același proiect.
Oanei, când și-a dat seama că nu este cea mai rea opțiune, i-a trecut prin minte să mențină acelasi
proiect.
16. Am aflat că plecasei alaltăieri supărândute că nu-ți iau în serios toate propunerile în timp ce eu
am crezut că am colaborat foarte bine împreună.
37

Am aflat că plecaseși alaltăieri, supărându-te că nu-ți iau în serios toate propunerile, în timp ce eu
am crezut că am colaborat foarte bine.
17. Realizează acordul dintre subiect și predicat: Îmi (a plăcea) PLAC foarte mult filmul și teatrul. Îl
(a durea) DOR capul și gâtul. Unul din cinci copii (a sta) STĂ prea multe ore la calculator.
18. I-am spus lui Jeni că va fii continu în ochii noștrii acelaș om care te poți baza pe el.
I-am spus lui Jeni că va fi continuu în ochii noștri același om pe care te poți baza.
19. Cine e curajos, nu-i pasă de greutăți. Tu, care ai greșit, nu ți se cade să-i critici pe alții.
Cui e curajos nu-i pasă de greutăți. Tu, care ai greșit, nu se cade să-i critici pe alții.
20. Colegul meu dacă l-ai ajuta să-și curățească bicicleta sa iar prinde bine.
Pe colegul meu, dacă l-ai ajuta să-și curățe bicicleta, i-ar prinde bine.
21. A vrut ca să plece dar șia adus aminte de veșnicele sfaturi ale mamei.
A vrut să plece, dar și-a adus aminte de veșnicele sfaturi ale mamei.
22. Ca și prieten al Ilenei, vreau decât să ți cont de părerea mea, întru cât ar fi spre binele tuturor.
Ca prieten al Ilenei, vreau doar să ții cont de părerea mea, întrucât ar fi spre binele tuturor.
23. Maistrul Ștefănescu, un virtuos al pianului, era șceptic în ceia ce privesc succesurile viitoarelor
sa-le concerte programate în turneiele din țară.
Maestrul Ștefănescu, un virtuoz al pianului, era sceptic în ceea ce privește succesele viitoarelor
sale concerte programate în turneele din țară.
24. A revenit iar în orașul natal. Amintirea bunicului va dăinui permanent în sufletele noastre. Toți
membrii echipei și-au adus aportul la realizarea proiectului. Acest produs este de cea mai
superioară calitate.
A revenit în orașul natal. Amintirea bunicului va dăinui în sufletele noastre. Toți membrii echipei
au aportul la realizarea proiectului. Acest produs este de calitate.
25. Avionul când a survolat pe deasupra orașului i sa defectat motorul său din dreapt-a.
Avionului, când a survolat, i s-a defectat motorul său din dreapta.
26. După ce cobori jos din avion chiamă un taxiu sau i-a autobusul nu ai altă alternativă că nu
egzistă stație de metro la aeroport.
După ce cobori din avion, cheamă un taxi sau ia autobuzul, nu ai o alternativă pentru că nu există
stație de metrou la aeroport.
38

Exerciții pentru rezolvarea itemului 6 sub. I A

1. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură a textului dramatic identificată în fragmentul dat
prin valorificarea cu o secvență potrivită.
O trăsătură a textului dramatic prezentă în fragmentul de mai sus o constituie indicațiile
scenice: ,,Profesorul: treizeci, treizeci și doi de ani. Îmbrăcat curat, chiar îngrijit, dar modest.’’. De
asemenea, ele evidențiază și atitudinea personajului: ,,(cordial)’’
2. Precizează, în câte un enunț, două elemente de versificație identificate în fragmentul dat prin
valorificarea cu o secvență potrivită.
Două elemente de versificație identificate în fragmentul dat sunt: rima este împerecheată, iar
măsura este de 14 silabe.
3. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură a textului epic identificată în fragmentul dat prin
valorificarea cu o secvență potrivită.
O trăsătură a textului epic identificată în fragmentul dat o constituie prezența personajelor, care
participă la acțiune. Acestea sunt: Vulpe Nicoleta, Crăciun Anamaria, Duță Corina și Căpățână
Liliana.
4. Extrage, din strofele următoare, două figuri de stil diferite și numește-le.
Două figuri de stil diferite din strofele de mai sus sunt: personificarea: ,,noaptea tremură subt
lună’’ și epitetul ,,strălucitoarea dimineață’’.
5. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură a personajului Gena din fragmentul următor,
menționând mijlocul de caracterizare prin referire la o secvență semnificativă.
O trăsătură a personajului Gena o constituie faptul că este politicoasă. Mijlocul de caracterizare
este indirect și reiese din gestul ei evidențiat în indicația scenică. O secvență semnificativă o
reprezintă: ,,Cu un gest de cochetărie modestă își scoate șorțul’’.
6. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură a textului liric identificată în fragmentul dat prin
valorificarea cu o secvență potrivită.
O trăsătură a textului liric o constituie prezența limbajului expresiv, care este evidențiat printr-o
serie de figuri de stil. Astfel, la nivelul textului, se remarcă: epitetul ,,vas necunoscut’’;
personificarea ,,Valul vine cu urgie’’ și comparația: ,,vine cu urgie.../Ca un dușman’’.
7. Precizează, în două-trei enunțuri, un rol pe care indicațiile autorului (didascaliile) le au în
fragmentul următor prin valorificarea unei secvențe potrivite.
39

Un rol pe care indicațiile autorului (didascaliile) îl au este de a reda starea de spirit a

personajului: ,,parcă puțin neliniștit’’ și ,,dojenitor’’. Acestea orientează mult mai bine personajul
în reprezentarea scenică.
40

PREGĂTIRE PENTRU EVALUARE NAȚIONALĂ

1.Alcătuiește un enunț interogativ în care adverbul ,,toamna’’ să aibă funcția sintactică de
circumstanțial de timp și un enunț exclamativ în care adverbul ”bine,, să îndeplinească funcția
sintactică de nume predicativ.
Am mers toamna la școală? El este bine!
2.Scrie două enunțuri pentru a demonstra polisemia cuvântului ,,casă’’.
Casă de piatră să aveți. Merg la mine la casă.
3.Transcrie din fragmentul de mai jos trei verbe predicative la moduri diferite, pe care le vei
preciza: ”- Închipuiește-ți, zice mama emoționată. Să-l persecute pe băiat!
Înhipuiește-imperativ; zice-indicativ; să persecute-conjunctiv.
4.Transcrie propoziția subordonată din fraza următoare și precizează felul ei: ”Tabloul poate fi
legat de o scrisoare pe care artistul i-a scris-o fratelui său în septembrie,,
,,pe care artistul i-a scris-o fratelui său în septembrie’’-atributivă.
5.Încercuiește diftongul din cuvintele ,”avea,, și ”tulburătoare,,.
ea; oa-diftongi
6.Rescrie enunțul următor, eliminând pleonasmele:,”Simona Halep a ținut o scurtă alocuțiune
după cel mai extraordinar joc al ei,,.
Simona Halep a ținut o alocuțiune după extraordinarul joc al ei.
7.Transcrie din fragmentul de mai jos trei substantive cu funcții sintactice diferite, pe care le vei
preciza:
”Închise ochii și încercă să suspende în el orice gând, ca în acea tulburătoare senzație de plutire,
de zbor, de cădere. Ce era de neimaginat, de neregăsit,era tăcerea adâncă ce se făcea în el în acel
moment,,.
Ochii-complement direct; de plutire-atribut substantival prepozițional; în moment-circumstanțial
de timp
8.Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul ,,zăpadă,, să aibă funcție sintactică de atribut
substantival genitival și un enunț interogativ în care pronumele interogativ ,”ce,, să aibă funcția
sintactică de complement direct.
41

Culoarea zăpezii era inedită. Tu ce ai făcut azi?

9.Încercuiește semivocalele din cuvintele ”urmează,, și ,”aleargă,,.
E, e-semivocale
10.Alcătuiește un enunț asertiv în care numeralul cardinal ”zece,, să aibă funcția sintactică de
subiect și un enunț exclamativ în care pronumele nehotărât ,”toți,, să îndeplinească funcția
sintactică de complement indirect.
Zece au venit. Le-am dat tuturor câte un cadou!
11.Alcătuiește un enunț imperativ în care substantivul ”vară,, să îndeplinească funcția sintactică
de atribut substantival prepozițional și un enunț interogativ în care pronumele nehotărât
”altceva,, să aibă funcția sintactică de nume predicativ.
Schimbă culoarea pentru vară! Produsul este altceva?
12.Transcrie din fragmentul de mai jos trei adverbe diferite, precizând felul lor.
,,Așa cum altădată încet s-a așternut/ Când odihneam aicea sub albul așternut.,,.
Așa-adverb de mod; altădată-adverb de timp; aicea-adverb de loc.
13.Încercuiește silaba accentuată din cuvintele ”melodie,, și ”pușca,,.
(meloDIe); (PUȘca)
14.Transcrie din fragmentul de mai jos trei conjuncții, precizând felul lor: ”Sultanul Dănuț era așa
de înspăimântător, încât Dănuț deschise ochii și se răsuci pe-o coastă(ceea ce ne spune că el nu
dormea, pentru ca toate aceste să fi fost un vis ,ci avea fantezii cu el însuși,ca mare erou...),,.
Încât-conjuncție subordonatoare; și-conjuncție coordonatoare copulativă; să-conjuncție
subordonatoare.
15.Transcrie din fragmentul de mai jos trei adjective diferite ,precizând felul lor.
,,În amintirile mele, timpul acela se desfășoară,în plin soare ,între Dunăre și dealurile cărămizii
calcinate, pe care creșteau măceși și flori mărunte ,cu petale palide, uscate...’’.
Mele-adjectiv pronominal posesiv; acela-adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare;
cărămizii-adjectiv propriu –zis, uscate-adjectiv provenit din verb la participiu
16.Alcătuiește un enunț interogativ în care numeralul cardinal ”doi,, să aibă valoare substantivală
și un enunț asertiv în care numeralul ordinal ,,a doua’’ să aibă valoare pronominală.
Stau în sectorul doi. A doua a dispărut.
42

17.Alcătuiește un enunț asertiv în care adjectivul propriu-zis ”blândă,, să îndeplinească funcția

sintactică de nume predicativ și un enunț interogativ în care pronumele interogativ ”care,, să
îndeplinească funcția sintactică de complement prepozițional.
Ea este blândă cu noi. Despre care ai vorbit?
18.Încercuiește silaba accentuată din cuvintele ”planetă,, și ”constelație,,.
plaNEtă; consteLAție.
19.Alcătuiește un enunț exclamativ în care substantivul ”stea,, să fie în cazul genitiv și un enunț
asertiv în care adjectivul ”trist,, să fie în cazul nominativ.
Frumusețea stelei m-a fascinat. Copilul trist m-a copleșit.
20.Alcătuiește un enunț interogativ în care pronumele interogativ ”ce,, să aibă funcție sintactică
de nume predicativ și un enunț asertiv în care pronumele demonstrativ ”ceilalți,, să aibă funcția de
atribut pronominal prepozițional.
Ce a devenit? Discuția despre ceilalți m-a fascinat.
21.Rescrie enunțul ,,Caută în buzunărelul de sus al șorțului și scoate un petec de stofă.,, ,înlocuind
un verb și un adverb cu antonimele lor.
Caută în buzunărelul de jos al șorțului și bagă un petec de stofă...
22.Precizează funcția sintactică a cuvântului ”fragede,, din versul ,,cu degetele sale fragede de
ram,, ,apoi realizează expansiunea acestui cuvânt în propoziție corespunzătoare.
Fragede-atribut adjectival;
Cu degetele sale care sunt fragede de ram-ATRIBUTIVĂ
43

Caracterizare de personaj-MODEL
Citește cu atenție textul următor, iar apoi rezolvă cerințele:
„Prietenul meu Marcu e înalt, uscat, cu ochii mari şi bulbucaţi, părul creţ, mâinile lungi, picioarele
lungi. Stă în banca din fund şi citeşte romane franţuzeşti. Vine în fiecare dimineaţă cu romanul în
ghiozdan şi-l citeşte liniştit, în fund. Dacă e zgomot, se încruntă şi citeşte. Dacă băieţii sar pe bănci,
îşi îndeasă degetele în urechi şi citeşte. Dacă luptele se dau chiar în banca lui, se mută în altă
bancă şi citeşte. Citeşte romanul. Citeşte şi când profesorii se găsesc în clasă. Atunci îşi reazemă
cartea de spinarea colegului din faţă. (...)
Profesorii îl cred neghiob şi incult. Când iese la tablă, se înroşeşte şi spune banalităţi sau se
bâlbâie, sau nu spune nimic. Lucrul acesta i-a silit pe băieţi să-l clasifice drept un iremediabil prost.
Unii, mai cu scrupule1 în clasificări, se întreabă cum, după atâta lectură, nu poate Marcu scoate
ceva mai mult la lecţie decât bâlbâială lui ignorantă sau tăcerea şi mai ignorantă. (...)
Știu că Marcu, când nu mai e silit să-şi spună lecţia, vorbeşte foarte frumos şi foarte original.
Ne-am făcut prieteni când ne-am întors într-o seară de la liceu împreună. Eu osândeam romanul
lui Margueritte2 ,,La garconne”, iar el îi luă apărarea. Îl ştiam până atunci cum îl ştiau şi ceilalţi. Dar
mi-am dat repede seama că mă înşelasem. Am început să ne împrumutăm cărţi. El era
entuziasmat de Balzac3 şi m-a convertit şi pe mine. Citeam numai Balzac, tot ce ne cădea în mână.
Ajunseserăm erudiţi în ,,Comedia umană” şi ne întreceam unul pe altul în cunoaşterea
personajelor, amănuntelor şi curiozităţilor balzaciene. Când epuizam stocul, porneam prin librării
şi prin anticariate să ni-l împrospătăm.
Am răspândit amândoi pe Balzac în clasă. Unul dintre primii adepţi a fost Robert. Îl chinuiam
dându-i să citească cele mai proaste romane, și Robert le găsea admirabile.”
(Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop)
1.scrupul- sentiment dezvoltat al cinstei, al onoarei, al datoriei;
2.Victor Margueritte-scriitor francez, autor al romanului ,,La garconne”;
3. Honoré de Balzac-scriitor francez, autor al ,,Comediei umane”, ciclu în a cărui componență intră
95 de lucrări terminate (nuvele, romane și eseuri) și 48 lucrări neterminate.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să-l caracterizezi pe Marcu, personajul din
textul lui Mircea Eliade.
În redactarea caracterizării, vei avea în vedere:
44

− precizarea a două date de identificare a personajului (nume, vârstă, ocupație, origine, portret
fizic etc.); (6p)
− numirea a două trăsături morale ale personajului; (6p)
− ilustrarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată; (6p)
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului. (3p)
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 22 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului
– 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct;
claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație –
1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă
doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Personajul literar, ,,ființă de hârtie specifică lumii ficțiunii"(Roland Barthes) este rotița, care pune
în funcțiune întreg mecanismul narativ, el constituind o modalitate de evidențiere a viziunii despre
lume a autorului.
Personajul Marcu ocupă locul central în fragmentul selectat din opera literară ,,Romanul
adolescentului miop’’, de Mircea Eliade, având în vedere faptul că este prezent pe tot parcursul
acțiunii.
Marcu este personaj principal, individual, surprins într-un moment reprezentativ-în momentul în
care citește enorm atât la clasă, cât și în timpul liber. Portretul său este realizat prin îmbinarea
mijloacelor de caracterizare directă, conturat de narator, cu mijloacele de caracterizare indirectă
prin fapte, prin limbaj și prin atitudinea față de ceilalți.
Încă de la începutul fragmentului, naratorul subiectiv îi precizează statutul social-elev- și alte
informații despre el, prietenul naratorului-personaj.
Portretul fizic este realizat, în mod direct, de către narator și se constituie din câteva detalii
semnificative: ,,e înalt, uscat, cu ochii mari și bulbucați, părul creț, mâinile lungi, picioarele lungi’’.
Naratorul folosește epitete de caracterizare pentru a realiza un portret autentic și impresionant.
De asemenea, băiatul nu excelează la capitolul ,,frumusețea fizică’’, însă acesta este un aspect des
întâlnit în cazul adolescenților, care oscilează între două etape ale vieții (copilăria și perioada
adultă). Tot portretul fizic prevestește și natura nonconformistă a personajului, care se diferenția
radical de ceilalți băieți de vârsta lui.
45

Este caracterizat direct de către profesorii, care îl văd ,,neghiob și incult’’, iar unii băieți îl
clasifică ,,drept un iremediabil prost’’, încât băiatul nu face o impresie bună celor din jurul lui, însă
naratorul-personaj are încredere în potențialul lui: ,,vorbește foarte frumos și foarte original’’,
detalii ce-i captează atenția și-l determină să fie prieten cu el.
Portretul moral este complex, fiind realizat mai ales prin mijloace indirecte. Astfel, din faptele sale
reiese că este o persoană interesată de lectură: ,,vine în fiecare dimineață cu romanul în ghiozdan
și-l citește liniștit’’, dar și capabil de a-I ignora pe cei care-l deranjează: ,,dacă băieții sar pe bănci,
își îndeasă degetele în urechi și citește’’. În plus, este prietenos și reușește să se apropie de
naratorul-personaj cu care întemeiază o amiciție aparte: ,,ne-am făcut prieteni când ne-am întors
într-o seară de la liceu împreună’’, iar lectura este punctul lor comun și îi apropie enorm unul de
celălalt. Cu entuziasm, cu ambiție și cu dragoste de carte, el se ia la întrecere cu naratorul-
personaj și atunci când epuizează stocul, încep să umble pe la librării și pe la anticariate pentru a-și
procura noi cărți.
Trăsătura sa dominantă de caracter este dragostea de lectură, idee susținută de secvența:,,stă în
banca din fund și citește romane franțuzești (…) citește și când profesorii se găsesc în clasă.’’.
Dintre trăsăturile evidențiate de către autor în conturarea personajului Marcu, admir seriozitatea
de care dă dovadă în ceea ce privește interesul pentru lectură, valoare morală cu care mă identific,
cu care rezonez și pe care o consider esențială și în devenirea mea ca om. La rându-mi, citesc cât
de multe cărți îmi permite timpul pentru a mă dezvolta intelectual.
Așadar, personajul Marcu, din fragmentul narativ ,,Romanul adolescentului miop’’, de Mircea
Eliade, este semnificativ pentru tipologia pe care o întruchipează, cea a elevului serios și devotat
lecturii.
46

Texte literare studiate ,de folosit ptr ex A.9

1.Limba romana avea ochii albastri,de P.Stoicescu
Profesorul Tibica este foarte indragit de elevii sai,pentru ca le explica cu mult calm lectiile si
pentru ca are un comportament placut,chiar daca ei uneori nu stiu lectiile.Este imaginea unui
dascal ideal,care ii fascineaza pe elevi prin felul in care preda.
Valoare culturala-educatia oferita la scoala, educatia
2.Adela de G.Ibraileanu
Naratorul-personaj este ezitant in exprimarea sentimentelor sale fata de Adela,careia ii face un
portret deosebit,aratand pasiunea acesteia pentru flori si comportamentul copilaresc.Fata este
prezentata intr-un mediu primitor,care dezvaluie sensibilitatea ei si gingasia.
Valoare morala-iubirea, sensibilitatea
3.Batranul cel bun din strada Sperantei,de Ileana Vulpescu
Batranul Manoila,pensionar,simte ca totul a devenit plictisitor si ar vrea sa faca altceva,asa ca se
apuca sa-si aute vecinii,prin gesturi frumoase: duce copii la scoala,face focul,le face cumparaturi,in
parc si pe strada atrage atentia copiilor sa nu se loveasca.
Valoare morala -altruism,empatie,bunatate
4.Dosarul mascotelor Patata,de Ana Rotea
Un grup de copii exploreaza in vacanta diferite locuri,printre care si ferma domnului Patata,in
cautarea celui mai mic membru al grupului.Ei constata ca mascota dlui Patata a disparut si trebuie
sa o gaseasca.
Valoarea culturala-aventura,prietenia
5.Cronicile din Narnia,de C.J.Lewis
Trei frati descopera o intrare secreta printr-un dulap,catre o lume magica,unde vor ajuta pe Leu si
prietenii lui in lupta cu Craiasa de gheata.Vor descoperi personaje pozitive,dar si negative,pentru a
se maturiza,pentru a-si dezvolta personalitatea.
Valoare culturala-aventura,misterul,
6.Coraline,de Neil Gaiman
O fata descopera in casa in care traia alaturi de familia ei o cheie,catre o lume neobisnuita,in care
oamenii aveau ochii cusuti cu nasturi si este atrasa acolo,pentru ca I se pare ca parintii din lumea
reala o neglijeaza.Isi da seama ca este o iluzie,ca de fapt familia din lumea magica este falsa si rea.
47

Valoare morala-curiozitatea
Valoarea culturala-aventura,misterul,familia
7.Copilaria, de Maxim Gorki
Naratorul-personaj,Peskov,are o relatie dificila cu invatatorul sau,care este un om urat,atat din
punct de vedere fizic,cat si moral.Invatatorul il pedepseste si il sicaneaza mereu,desi elevul initial
nu-l deranjase cu nimic.Deranjat mereu de invatator,baiatul ii face farse si este aproape
exmatriculat.
Valoare morala-inocenta copilului
Valoare culturala-educatia oferita la scoala
8.Ochi de lup,de Daniel Pennac
Un baiat remarca intr-o cusca un lup fara un ochi si timp de cateva zile incearca sa inteleaga
comportamentul acestuia.Baiatul sta in fata custii si urmareste miscarile animalului,pana isi da
seama ca inchizand si el un ochi ,va castiga increderea lupului.
Valoare morala comuna-perseverenta, empatia,
Valoare culturala-relatia om-animal
9.Dansul ursului, de I.Sirbu
Trei frati se pregatesc intens pentru examenele de sfarsit de an si au un program de lucru foarte
intens.Chiar daca ei gasesc un pelican intr-un loc neobisnuit,nu-si pierd concentrarea si vor lua
note mari la examene.Silvia impresioneaza prin notele de zece si prin vastele cunostinte pe care le
are.
Valoare morala-perseverenta,
Valoare culturala-educatia oferita la scoala,
10.Vine vacanta cu trenul din Franta,de Adina Popescu
Trei fete se joaca in fata blocului elasticul,iar Alinuta se supara,pentru ca nu se pricepe.Bunica
ei,Tanti Hossu,le ofera copiilor fructe si apa,apoi o cheama in casa,ca sa nu mai planga.Copiii se
gandesc la un joc nou si cand apare Iancu cu o minge,vor juca Ratele si vanatorii,un grup mare de
20 de copii.
Valoare morala-inocenta copilariei
Valoare culturala-jocul,iubirea bunicii pentru nepoti
11.Panza Charlottei ,de C.B.White
48

O fetita,pe nume Fern,il roaga pe tatal ei sa nu sacrifice purcelusul nascut beteag,promitand ca-l
va ingriji ea.Fata motiveaza ca nu e corect ceea ce tatal vrea sa faca,ptr ca ar trebui sa ii dea o
sansa la viata,asa cum fiecare fiinta trebuie sa aiba.Tatal e impresionat si cruta purcelusul.
Valoare morala-empatia,bunatatea,mila,
Valoare culturala-relatia om-animal,protectia
12.Bunica Safta,de I.Agarbiceanu
Bunica Safta este o femeie harnica si foarte apropiata de familie,iar acum,cand este batrana,are
grija de nepotii ei,dar si de alti copii ai vecinilor din sat.Oamenii ii lasa copii in grija,pentru ca merg
la serviciu si pentru ca stiu ca sunt in siguranta,desi bunica Safta uneori candle verifica traistutele
cu mancare ii mai incurca.
Valoare morala-iubirea pentru nepoti
13.Hachiko,de L.Newman
Relatia dintre un catel si stapanul lui este surprinsa prin aceasta poveste frumoasa,din care aflam
ca dupa ce stapanul pleaca la munca,cu trenul,cainele il asteapta in gara pantru a merge impreuna
catre casa.Cand stapanul moare,cainele nu intelege de ce din gara nu mai iese stapanul lui si il
asteapta zile intregi.luni de zile,fiind compatimit de trecatori.
Valoare culturala-loialitatea,relatia om-animal
Valoare morala-iubirea dintre caine si stapan
14.Fram,ursul polar,de Cezar Petrescu
Povestea ursului care ajunge la circ si desfasoara spectacole,pana cand este cuprins de o stare de
tristete,de dor de casa.In timpul unui spectacol,ursul nu mai vrea sa sustina spectacolul,iar un
baiat,pasionat de expeditii si calatorii,intelege ce se intampla cand bunicul ii explica.Ursul va fi dus
inapoi la Polul Nord.
Valoare morala -empatia oamenilor
15.Take,Ianke si Cadar,de V.I.Popa
Trei prieteni ce se stiu de o viata si se inteleg si se ajuta,in ciuda faptului ca au etnii diferite.Cadar
este negustorul care nu are copii si ii va sprijini pe Ana si Ionel,copii celor doi,sa isi intemeieze o
familie si sa porneasca o afacere,intelegand prin ce trec tinerii.
Valoare culturala-familia,iubirea,prietenia
49

Emoțiile pe care ți le poate provoca venirea primăverii-text descriptiv, cu raportare la

opera ,,Oaspeții primăverii'', de Vasile Alecsandri.
Primăvara constituie anotimpul fermecător, care trezește sufletele tuturor la viață și aduce o
explozie de culoare și de bucurie în peisajul obișnuit. În mijlocul acestei transformări
spectaculoase, emoțiile mele se împletesc într-un dans al fericirii și al reînnoirii.
Când soarele timid își face apariția pe cerul albastru și de la răsărit zăresc câte un cocostârc,
constat că inima mea se umple de speranță și îmi deschid brațele pentru a primi noul început.
Aerul proaspăt și parfumat al florilor abia înflorie îmi inundă plămânii și-mi trezește simțurile
adormite de lunga iarnă.
Privind în jur, natura se trezește din hibernare și devine veselă atunci când se întâlnește
cu ,,dulcele iubit prevestitor''. În aer, ciocârlia, rândunelele și nagâții vestesc sosirea celui mai
frumos anotimp într-o explozie de glasuri și de bucurie. Primăvara îi îmbracă pe veselii copaci în
robele lor verzi și înfloresc cu petale delicate, în timp ce păsările cântă pe fundal o simfonie fericită
pentru a marca renașterea.
Emoțiile mele nu pot fi exprimate în cuvinte când mă plimb prin grădinile înflorite, prin lumea
bucuroasă și împlinită și devin extaziat în momentul în care ,,cerul și pământul preschimbă
sărutări/Prin raze aurite și vesele cântări!''. Este o bucurie pură, o ușurare din suflet și o încântare
de a trăi în această lume mirobolantă.
În primăvară, sentimentele de încântare și de speranță se împletesc cu emoția reîntâlnirii cu
natura și cu începuturile noi. Îmi amintesc că viața este o călătorie constantă, iar primăvara este
precum o alarmă, ce îmi accentuează mereu că există posibilitatea de a crește, de a înflori și de a
zbura în înălțimi nebănuite.
Primăvara este un cadou prețios al naturii, iar eu îl primesc cu inima deschisă și cu sufletul plin de
recunoștință. În această lume renăscută, mă simt viu, însuflețit și inspirat să visez în culori și să
îmbrățișez toate minunile vieții.
50

Rezumat-Vrem să vă dăruim câte o fereastră, de Matei Vișniec

Scena 1
Radu, Eliza și Doinița intră în scenă citind, apoi lasă cărțile din mână. Cei trei se hotărăsc să le
povestească spectatorilor cum începe totul. Ei se află în fața noii biblioteci și se întorc de la școală.
Doinița le propune prietenilor ei să meargă la cinema, însă Eliza dorește să viziteze parcul. Ploaia
începe, iar cei trei se adăpostesc în fața unei biblioteci. Intră și rămân impresionați de cărțile pe
care le văd. Aceasta nu avea ferestre. Doiniței îi place plafonul, însă Elizei i se pare totul ciudat.
Lumina scade, iar copiii se simt ca-ntr-un vis.
Scena 2
Lumina se aprinde. Radu comunică publicului faptul că Doinița este deșteapta clasei și că este
pasionată de o serie de arte. Ea se supără pe Radu, îi atrage atenția că nu este frumos și-i
accentuează că scrie pentru ea însăși. Băiatul își cere scuze, iar fata i le acceptă.
Copiii relatează aceste întâmplări pentru ca spectatorii să înțeleagă mai bine cum s-au rătăcit prin
bibliotecă. Ei umblă dintr-o încăpere în alta. Doresc să își facă un selfie, dar nu au semnal. Se
îndreaptă spre ieșire; încep să alerge pe loc, se opresc gâfâind și își dau seama că prin acel loc au
mai trecut. Radu se panichează și începe să strige după ajutor.
Scena 3
Copiii se prezintă în speranța că vor primi ajutor și că vor scăpa de-acolo, dar Doinița accentuează
că nimeni nu se pierde într-o bibliotecă, fiind un moment de revelație. Radu și Eliza sunt mândri de
prietena lor.
Scena 4
Cei trei urcă pe scenă. Doinița le propune acestora să deschidă câte o carte. Ei se apropie de
rafturi și observă cărți din diferite domenii. Copiii au în mână opere cu titluri diferite. Le deschid,
încep să le citească și își dau seama că biblioteca are ferestre, întrucât se așază fiecare în cadrul
uneia. Ei se îndreaptă spre ieșire citind.
În final, cei trei se apropie de public și doresc să le dăruiască acele cărți, pentru că sunt prieteni
adevărați și câte o fereastră, iar opțional, cântecul cu versurile Doiniței.
Textul dramatic-demonstrație-Vrem să dăruim câte o fereastră-Matei Vișniec
Textul dramatic cuprinde totalitatea operelor literare destinate reprezentării teatrale, organizate
în acte și în scene, în care personajele comunică, în mod direct, iar intervenția autorului se
realizează sub forma indicațiilor scenice.
51

Opera literară ,,Vrem să vă dăruim câte o fereastră’’, de Matei Vișniec, aparține textului dramatic,
întrucât prezintă, la nivel formal și de conținut, caracteristicile acestuia.
O primă caracteristică o reprezintă structura aparte și așezarea în pagină specifice: Piesa are un
act și patru scene. O formă grafică specifică operei dramatice este menționarea numelui
personajului înaintea replicilor: ,,Radu’’, ,,Doinița’’ și ,,Eliza’’. În spectacolul teatral, conținutul de
idei este evidențiat prin jocul actorilor. Textul are ca subiect discuția dintre Radu, Doinița și Eliza.
Cei trei intră în scenă și povestesc cum s-au rătăcit într-o bibliotecă și cum încearcă să ceară
ajutor. Doinița accentuează că nimeni nu se pierde într-o bibliotecă, fiind un moment de revelație.
Într-un final, aceștia deschid câte o carte și doresc să le dăruiască celor din public, pentru că-i
consideră prieteni adevărați și câte o fereastră, iar opțional, cântecul cu versurile Doiniței.
De asemenea, intervențiile autorului sunt marcate prin intermediul indicațiilor scenice. Acestea
oferă detalii despre decor ,,Lumina se aprinde, muzica încetează’’ și despre gestul
personajelor ,,jucând momentul’’, ,,către spectatori’’.
Opera dramatică impune anumite limite spațiale ,,pe scenă’’, fiind destinată publicului.
Modul predominant de expunere este dialogul dramatic, o mască a narațiunii și o modalitate de
caracterizare a personajelor: ,,Radu este nepoliticos: ,,Ați înțeles...Și uneori visează cu ochii
deschiși’’, dar și conștient de faptul că a greșit, încercând să-i ceară scuze Doiniței: ,,Atunci, te rog
să mă scuzi...’’ Doinița se supără ușor pe gestul lui Radu și-l jignește: ,,Nu fi măgar!’’, este discretă
cu pasiunile sale: ,,Nu le scriu pentru mine’’, dar și o bună prietenă, deoarece îl iartă pe
Radu: ,,O.k., te scuz.’’
Nu în ultimul rând, este prezent conflictul dramatic exterior, superficial dintre Radu și Doinița,
deoarece acesta nu este discret și-i dezvăluie pasiunile în fața publicului, întrucât fata se supără.
În concluzie, deoarece are o structură specifică, prezintă un conflict, iar intervențiile autorului se
realizează prin intermediul indicațiilor scenice, opera ,,Vrem să vă dăruim câte o fereastră’’, de
Matei Vișniec, aparține textului dramatic.
52

PREGĂTIRE PENTRU EVALUARE NAȚIONALĂ

1.Alcătuiește un enunț interogativ în care adverbul ,,toamna’’ să aibă funcția sintactică de
circumstanțial de timp și un enunț exclamativ în care adverbul ”bine,, să îndeplinească funcția
sintactică de nume predicativ.

2.Scrie două enunțuri pentru a demonstra polisemia cuvântului ,,casă’’.

.

3.Transcrie din fragmentul de mai jos trei verbe predicative la moduri diferite, pe care le vei
preciza: ”- Închipuiește-ți, zice mama emoționată. Să-l persecute pe băiat!
.

4.Transcrie propoziția subordonată din fraza următoare și precizează felul ei: ”Tabloul poate fi
legat de o scrisoare pe care artistul i-a scris-o fratelui său în septembrie,,
,,.

5.Încercuiește diftongul din cuvintele ,”avea,, și ”tulburătoare,,.

6.Rescrie enunțul următor, eliminând pleonasmele:,”Simona Halep a ținut o scurtă alocuțiune

după cel mai extraordinar joc al ei,,.
.
53

7.Transcrie din fragmentul de mai jos trei substantive cu funcții sintactice diferite, pe care le vei
preciza:
”Închise ochii și încercă să suspende în el orice gând, ca în acea tulburătoare senzație de plutire,
de zbor, de cădere. Ce era de neimaginat, de neregăsit,era tăcerea adâncă ce se făcea în el în acel
moment,,.

8.Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul ,,zăpadă,, să aibă funcție sintactică de atribut
substantival genitival și un enunț interogativ în care pronumele interogativ ,”ce,, să aibă funcția
sintactică de complement direct.

9.Încercuiește semivocalele din cuvintele ”urmează,, și ,”aleargă,,.

10.Alcătuiește un enunț asertiv în care numeralul cardinal ”zece,, să aibă funcția sintactică de
subiect și un enunț exclamativ în care pronumele nehotărât ,”toți,, să îndeplinească funcția
sintactică de complement indirect.

11.Alcătuiește un enunț imperativ în care substantivul ”vară,, să îndeplinească funcția sintactică

de atribut substantival prepozițional și un enunț interogativ în care pronumele nehotărât
”altceva,, să aibă funcția sintactică de nume predicativ.
54

12.Transcrie din fragmentul de mai jos trei adverbe diferite, precizând felul lor.
,,Așa cum altădată încet s-a așternut/ Când odihneam aicea sub albul așternut.,,.
.

13.Încercuiește silaba accentuată din cuvintele ”melodie,, și ”pușca,,.

14.Transcrie din fragmentul de mai jos trei conjuncții, precizând felul lor: ”Sultanul Dănuț era așa
de înspăimântător, încât Dănuț deschise ochii și se răsuci pe-o coastă(ceea ce ne spune că el nu
dormea, pentru ca toate aceste să fi fost un vis ,ci avea fantezii cu el însuși,ca mare erou...),,.
.

15.Transcrie din fragmentul de mai jos trei adjective diferite ,precizând felul lor.
,,În amintirile mele, timpul acela se desfășoară,în plin soare ,între Dunăre și dealurile cărămizii
calcinate, pe care creșteau măceși și flori mărunte ,cu petale palide, uscate...’’
.

16.Alcătuiește un enunț interogativ în care numeralul cardinal ”doi,, să aibă valoare substantivală
și un enunț asertiv în care numeralul ordinal ,,a doua’’ să aibă valoare pronominală.
55

17.Alcătuiește un enunț asertiv în care adjectivul propriu-zis ”blândă,, să îndeplinească funcția

sintactică de nume predicativ și un enunț interogativ în care pronumele interogativ ”care,, să
îndeplinească funcția sintactică de complement prepozițional.

18.Încercuiește silaba accentuată din cuvintele ”planetă,, și ”constelație,,.

.

19.Alcătuiește un enunț exclamativ în care substantivul ”stea,, să fie în cazul genitiv și un enunț
asertiv în care adjectivul ”trist,, să fie în cazul nominativ.

.
20.Alcătuiește un enunț interogativ în care pronumele interogativ ”ce,, să aibă funcție sintactică
de nume predicativ și un enunț asertiv în care pronumele demonstrativ ”ceilalți,, să aibă funcția de
atribut pronominal prepozițional.

.
21.Rescrie enunțul ,,Caută în buzunărelul de sus al șorțului și scoate un petec de stofă.,, ,înlocuind
un verb și un adverb cu antonimele lor.
Caută în buzunărelul de jos al șorțului și bagă un petec de stofă...
22.Precizează funcția sintactică a cuvântului ”fragede,, din versul ,,cu degetele sale fragede de
ram,, ,apoi realizează expansiunea acestui cuvânt în propoziție corespunzătoare.
Fragede-atribut adjectival;
Cu degetele sale care sunt fragede de ram-ATRIBUTIVĂ
56