JURNALUL DE BORD

AL LUI

JEAN BART

EDITIA II ADAOGIT4

www.dacoromanica.ro
 VERONA
...Idutarii ceintd limbile se desleagei..

I.

Salina, 1 August.

In sfarit mult ateptatul ordin de plecare sosise.

Itinerariul calatoriei II tiam de mull; cate zile nu pierdu.-
sem, noi ofiteri tineri, cu hartile dinainte urmarind cu dege-
tut conturul coastelor Asiei-Mici.
De dou luni navigam tot prin aceleai locuri Invartindu-
ne lntre Constanta i gurile Dunarei ; ardeam de dorul altor
locuri In departan necunoscute.

www.dacoromanica.ro
 Manevrele de pAnze, evolutiile In largul mdrii, tirul, exer-
citiile de bArci i intregul serviciu riguros al b'ordului ince-
puse sd ma sature In nerAbdarea ateptdrii celei dintAi cd-
lAtprii mai lungi.
Visele mi se Implineau.... ace/e vise care imi mAngAiaserd
viata tristd de coald... o viatd -de copil chinuit, Ingropat in-
tre zidurile coalelor militare, uncle vremea se tara aa de
greu Intre orele de instructie, cand imi ingheta mAna pe pa-
tul armei, i intre orele de meditatie, seara, cand capul cd-
dea incet pe cartea deschisd pe pupitrul vechiu i ros de
coatele atAtor generatii.
Dar le uitasem ca prin farmec toate acele mici mizerii
zilnice cari imi chinuise copildria: uitasem pAnd i patul de
la Inchisoare... patul acela tare, de lemn acoperit cu o ro-
gojind, pe care In atAtea nopti mi-am odihnit trupul zdrobi_
de osteneala zilei, cu mantaua fAcutd ghem drept cApAtAi.
Ah !... de cAte ori, Mainte de a md prinde somnul, zdcAnd
aa toropeald pacinicd i dulce, Intre vis i viald, Ina-
ripata Inchipuire i lua sborul i InflAcArAnd simtirea ind
purta pin locuri nevdzute dar aa de frumoase i atAt de
mult visate.
De cate-ori nu md 'ntrebasem cu prietenul ce dorinea la
cap cu mine : tu pe unde te afli acum? eu mei?... a eu
stint departe ... pe valurile Mediteranei, spre Italia... pe coas-
tele Calabriei.
Ce bine le cunoteam aceste locuri din atlasul geografic,
bine-Inteles.
RendscAnd In aerul curat i binefAcAtor al mdrii, Inteo
noud viald, trecutul mi apArea aa de departe, ca Inteo
ceatd fumurie i nedesluitd, glin care se desprindea uneori
par'cd o altd fiintd In locul meu, o altd fiintd ()shad, care
trdise de demult cAndva acele vremuri de copildrie tristA.
O soartA fericitA md aruncase pe bordul lui Mircea ; In

www.dacoromanica.ro
 III

cercul binevoitor de ofiteri vechi de diferite grade, ne aflam

i cdtiva noi. 'veniti, abia scdpati de pe bancile coalei,
prieteni buni din timpurile copildriei petrecute In aceini ma-
hala Intr'un ora din fundul Moldovei.
Dupd atta vreme scursd ne IntdIneam jai-4i acum In pra-
gul unei noi i grele meserii, meniti a ImpArtdi aceini
soartd In lupta pentru a. ne deschide un drum in turne.
Ziva cand trebuia s pArdsim tara sosise : In ordinul de
plecare, scris de comandant, In jurnalul de bord, zicea Id-
murit : la ora opt totul va fi gata de plecare, provizia tru-
pei i-a ofiterilor pentru zece zile de mare va fi adusd la
bord ; la noud ore brikul Mircea va pArdsi portul Sulina,
eind In larg va lua drumul spre Kersoneza.

E seard, totul e gata, n'ateptdm deat ora plecdrii.

O geand rod-aurie mai sclipete pe cer in fund spre as-
fintit, iar din spre miazd-noapte o pata cenuie ca o manta
sdrentuita s'apropie plutind prin Indltime ; e-un nour ce vine
mnat de suflarea vntului de Nord.
PATn la vremea plearii toti ofiterii trecem pe cheu In
fata vaporului printre lumea adunatA acolo.
Noi ne strngem In jurul unei mese din fata cafenelei,
lAutarii cntd, limbile se desleagd, curg vorbele de spirit 1
glutnele &Arate cu cAt se golesc i se relnoiesc mereu halbele.
lar Mircea, bdtrdnul Mircea, Incd tot frumos i mAndru,
gata de drum i de lupta valurilor, ne ateapta ancorat
Ingd cheul pe care lumea se strnge mereu privind la jo-
cul marinarilor de pe punte.
Fiind In repaus, ca sa-i uite grijele, luandu-i ramas bun
dela tara pe care o pi-Asean, se Incinsese o hora de ge-
mea puntea vaporului sub talpile lor goalema rog, ca ro-
mnul cnd vrea sd Inele grijile, sd-i stingd focul neca-
zurilor.

www.dacoromanica.ro
IV

Numai cati-va printre ei, recruti ce nu mai fusesera Im-

barcati niciodata, retrai mai deoparte, tacuti, triti, stau
rezemati pe coate de balustrada, catand cu jale, cand spre
largul marii, cand Inapoi spre port, luandu-i cu privirile In-
duioate par'ca ramas bun de la ai lor, cari de pe unde sunt
In departari nevazute ; citesc In ochii lor fiorii groazei de
necunoscut.
Un pilot de la Comisiunea Europeana s'apropie de masa
noastra. He !... domnule capitan, nu cred sa mai plecati In
seara asta, uite semne de furtuna".
Toti ne ridicam ochii spre cer; norii negri se strang In-
valuind tot cuprinsul Inteo panza neagra i umedd.
Un \rant rece 1 sarat din spre largul marii se'ntarete
mereu, i mereu crete sgomotul valurilor ce se isbesc de
cheu, spargandu-se Inteun muget salbatic perdut departe In
intunericul pustiu al marii.
CAte-va umbre negre se desprind din departare i cresc
gonind spre port: sant corabii cu panzele umflate ce infr
la adapost Intampinate de furtuna care se apropie vazand
Cu ochii.
Dar se dase ordin sa parasim portul i trebuia sa plecam.
Ne luarn ramas bun de la prietenii strani In fata vaporu-
lui i intram pe bord in uralele multimii de pe cheu.
Echipaj la posturile de plecare" rasuna vocea efului de
echipaj, urmata de sunetele sifliilor de pe punte ; fiecare
trece la postul salt
Mircea, desfacut din legaturile de la uscat, se mica In-
cet traganduli pe nail cu un zanganit fioros lantul ancorei
ce se desprinde de pe fund.
Ancora sus la postul ei ; i alunecam incet facand rondoul
in fata cheului care rasuna de sgomotul multimii 1 a mu-
zicii, pe and palariile i batistele &Aura Incd In bataia van-
tului In semn de adio !...

www.dacoromanica.ro
 V

Mircea tot mai Insufletit despica apa, eind din gura Du-
narei, par'ca trece pragul marii, care se deschide inaintea
noastra imensa, neagra, pustie.
Pamantul tarii ramane In urma.
In picioare, la postul meu din prova, Inca data Imi arunc
privirea Inapoi: pamntul ca o pata neagra se perde In In-
tunericul noptii pe cand In auz Imi 'Acura cilmpeie de arii,
note frnte de mugetul fioros al vntului.
Si din tot haosul Intunecat se desprinde numai ochiul ro
obosit al farului, care veghiaza urmarind neclintit vasul In
goana lui nebuna de pasare de noapte, ce Inteo leganare
sbuciumata Ii moaie par'ca varful aripelor desfacute In ne-
grul apei i al pustiului Intins, fall margini.

www.dacoromanica.ro
 -

VERONA
...sunt cordbii cu pdnzele umflate

II.

Pe mare, 2 August.

Vantul se IntArete mereu.

Dupd miezul noptii o furtund cumplitd ki deslAntue furia
urland lloros in jurul nostru ; cateodatd suflarea i se lnmoae
i atunci par'cd geme Inteo desperare rutacioasd indbuin-
du-i furia, pentru a isbucni iardi In mugete mai neinfranate,
mai pline de groazd.
Mircea o jucdrie minunatd se rostogolete sbuciumat
pe intinderea asta neagrd 1 zgomotoasd care se agit, se
framantd din toate pdrtile, formandu-se In dealuri negre cu
crestele albe de spurnd, in N/di adanci, adanci, fdra fund,
mutate In acelni timp de la un loc la altul intr'o goand
fard sfarit, inteun joc ametitor, nebun, fArd astampAr.
Incepe o ploae rece, mdruntd; simt rdceala picdturilor ca
nite sfircuri de biciu plesnindu-mi obrajii.

www.dacoromanica.ro
VIII

Pe bord nu doarme nimeni.

Comandantul nostru n'a inchis ochii toata noaptea, std pe
comandd Ingd ofiterul de quart, invelit In mantaua de ploaie,
controleazd cercetator busola i harta privind mereu In sus
spre catarge.
Oamenii suiti In arboradd lucreazd grAbiti, cu ochii aproape
Inchii, biciuiti de ploae, cu poalele mantalelor fAlfaind in
vnt; par nite umbre negre ce se clatind atknate la rnd
de vergile pe care se micd cu o iuteald neregulatd un a-
mestec de degete incletate ce strng pAnzele infdurndu-le.
Sunetele argintii ale sifliilor de pe punte cari Indeamnd la
lucru, comenzile repetate, vorbele desperechiate, paptele ne-
desluite care vin de sus din arboradd, se aud intrerupte de mu-
getul asurzitor al vntului, ce trece fluernd ascutit prin ma-
caralele prinse In coltul pAnzelor scuturate.
Un amestec nedesluit de sunete diferite, ca o muzica
sinistrd ce imprdtie fiori de groaza.
Prin Intunericul de nepAtruns al noptii, prin haosul acesta
negru i pustiu, cteva plpAituri luminoase scapArd pe cer
aprinzAnd o clipd coltul unui nour ; i in urmd o brazda de
foc tae drum unui fulger orbitor ; un irag de boabe scli-
pitoare spintecd vAzduhul luminnd In flacdri varfurile ca-
targelor.
lar bubuitul tunetelor zguduind cuprinsul se sparge In depAr-
tdri nevazute, stingandu-se in fundul pierdut al pustiului plin
de intuneric.
Cu mainile prinse In balustradd, cu genunchii Indoiti, Imi
tin echilibrul mlacliindu-mi trupul dupd micdrile vasului.
O clipd ametitoare, un vdrtej pare-ca Imi painjinete ochii
Ii deschid mari, cdtnd s despic intunericul dinainte
simt o gddildturd In furca pieptului i un nod care se ridica
InfigAndu-se In gllej, fdcndu-md sd Inghit in sec... al
cunosc : e Inceputul rdului de mare aceastd veche i ciudata

www.dacoromanica.ro
 IX

boala pentru care nu s'a &Asa alt leac cleat deprinderea

pentru unii, iar pentru altii nimic.
i ploua, ploua mereu ; minutele se scurg aa de Incet,
chinuitor de greu.
Inteo gandire inceata i greoaie imi analizez simturile,
catand sa-mi dau seama de ce simt eu i cei din jurul meu :
toate aceste suflete stranse la un loc In scoica asta zbuciu-
man de valuri, care scartie din toate Incheieturile, in izbituri
neregulate vibrand ca un instrument muzical.
Hotarat, nu.... nici o umbra de teama nu poti intalni pe
chipul vre-unuia, nici o papta de desnadejde nu poli auzi,
nici un fior de groaza nu poti surprinde In toata multimea
asta care se mica tacuta, facndu-i serviciile tiute, fiecare
la postul sail In cea mai desavarita linite ori poate ruinea
pe unii ii stapanete atAt de mult tergandu-le once umbra
de teama.
Zaresc In prora cativa, culcati pe punte cu capetele razamate
pe colacii de franghie catranita: sunt gabierii scoborati din ca-
targe ; istoviti de oboseala, cu puterile sleite, se odihnesc
stranganduli picioarele goale sub poalele mantalelor ude de
apa sarata.
Ploaia a incetat.
Omul de sus din gabie striga cu glas puternic :
Se vede o lumin albei In tribord".
E farul dela Caliakra",optete ofiterul de quart potri-
vindu-i binoclul In dreptul ochilor.
In fund, In departarea tearsa, un punct mic galben lica-
rete palpaind slab prin Intuneric.
Noaptea Incepe a se risipi : Intunericul se desface din ce
In ce mai mult, iar In fundul zarii, la orizont, o pata gal-
bend ca de ceara aa de trist rasare ridicandu-se dintre
crestele albe ale valurilor rasaritul soarelui dupa furtuna.
Departe de tot pe intinderea asta micatoare, neastamparata,

www.dacoromanica.ro
X

un punct negru se desprinde. Incet punctul acela se Malta

i se coboard crescand din ce In ce mai mare.
Toti privesc spre dansul... se apropie... trei catarge se deo-
sebesc bine; ca trei suliti inaltate par'ca anume sa sparga
norii ce se tdrasc aa de jos, aproape de fata apei
Le cunosc bine dupd gbii ; sunt catargele Elisabetei,
vad pe cativa care privesc cercetatori spre larg.
Cruciatorul Elisabeta" avusese ordin sa piece in aceiai
zi din Constanta i sa ja drumul tot spre Kersonez.
Elisabeta e aproape, se cunoate bine coul alb intre ca-
targe, corpul ei negru cu formele fine In taieturi frumoase, cu
tunurile ei mari infipte in coaste.
Ea alunecd incet inainte, pravalindu-se pe o parte i pe
alta, ametita par'ca de loviturile valurilor care navalesc is-
bindu-se de ea.
lar in urma-i fumul sapa pe gura coplui In inele negre,
ca un arpe uria ce se svarcolete gonit, invins, In luptd
cu vantuI turbat.
Si noi catarn tinta spre ea urmarind Cu patima acel joc
nebun, ametitor sunt cupe de o infiorare muta, cupe ce
par aa de lungi In cat un end de groazd are vreme sa-ti
scapere prin minte ; timp In care bataile inimii se grabesc,
ochii se deschid mari Wand a reline cu vederea corpul
acela negru care dispare inghitit de valuri ca intr'o prapas-
tie adanca i ateptam, tinandu-ne rdsuflarea stapanita,
sa-1 vedem rasarind iar culcat pe o coasta in muchea unui
alt val.
Simt mirosul greu, inecacios, de unt-de-lemn ars, raspandit
de jos dela maina care-i grabete mereu batalie sacadate.
Maina fiind prea slaba, nu poate birui valurile ; e peste
outinta a mai continua drumul inainte cu vantul din fatd.
De cloud ore de cand ne framantarn In loc, ne zapacete

www.dacoromanica.ro
 XI

zbuciumarea asta a valurilor, cari se izbesc spArgAndu-se cu

sguduituri groaznice.
Comandantul se hotrdte sd ne abatem din drum, schim-
bAnd directia, i s intrAm la adApost In golful Kavarna,
pAnd and s'o mai liniti marea i-o cddea vAntul.
Sifliile incep sd sune pe punte, oamenii grdbiti se strAng
la posturi In dreptul manevrelor, pilotul ii incleteazd ma-
nile In roata armei, gata sd soarbd comenzile cari rdsund
dare i prelungite :
Gata de volta'n vant" ; o clipd de ateptare un sgo-
mot asurzitor de farfurii sparte, de obiecte rAsturnate ; i
Mircea de-odatd se cula inteo parte aa cd apa nAvAlete
Induntru pe punte ; am schimbat drumul spre Kaliakra
IntrAm In Kavarna cu vAntul de travers.
Elisabeta imitd manevra noastrd ajungAndu-ne din urmd.
Ne apropiem de uscat : coasta inaltd, roieticA, dintr'un
irag de stAnci colturate care oprete vntul ce se isbete
de ele sufland cu furie.
Ancordm aproape de Elisabeta care nici nu se clintete,
linititd i mAndrd.
Oamenii In repaus, rupti de osteneala din timpul noptii,
adorm dui cu gAndurile duse la ai lor rdmai in urmd i
atAta de departe.
O barcd se desprinde de lAngd crucidtor i s'apropie de
noi; e un ofiter care aduce un plic pentru comandantul
nostru : ne strAngem In jurul lui i el ne istorisete cele In,
tamplate la ei pe bord.
Elisabeta, vas mai nou i puternic, putea sd-i continue
drumul; vdzAndu-ne insd pe noi cA schimbdm directia, co-
mandantul, stAtuse la indoiald dacd sd-i urmeze drumul sau
sd vie dupd noi, banuind c avem vre o stricAciune la maind.
In urmd s'a hotarAt sd ne imiteze manevra, pentru a ne
veni In ajutor in caz de nevoe. Inainte de a md scoborl In

www.dacoromanica.ro
XII

cabina sa ma odihnesc, imi arunc Inca odata privirea spre

coasta de care ne apropiasem.
Departe se zaresc albind In lumina diminetii casele tupi-
late, ascunse la adapost prin crapaturi de stanci arse, ro-
ietice e un sat perdut, uitat de cine tie cand, pe-o coasta
stancoasa i pustie.

VOINESCU

www.dacoromanica.ro
 Pe mare, 4 August.

Sase ore 1 jumatate dimineata. Barca No. 1 se Intoarce

la bord cu provizii din Kavarna. Toata lumea-i la postu-
rile de plecare ; la ora 7 viram ancora.
Lantul ancorei trosnete la cabestan In smuncituri caden-
tate la unele vase cu panze, acolo unde puterea aburului
n'a Inlocuit munca omeneasca, se mai poate vedea cat de
chinuitoare este viata omului de mare cu muchii Incor-
dati, sprijinind picioarele goale In puntea uda, oamenii I'm-
ping cu pieptul In manelele cabestanului care Invartindu-se
prinde zalele lantului scranind la fiecare salt.
Ancora sus i alunecam lin pe apa moarta a golfului.
Cum trecem farul de la Kaliakra, incepe Mircea sa prinda
viata i pleaca leganat pe valuri scurte i rapezi ce undu-
leaza fata goala, nemarginita, a marii.
Vreme' Inchisa ; cerul Influrat ; i 'n aerul diminetii se
simt fiori reci de boare umeda pe care-i aduce de la larg
un suflu uor de briza. Coasta pustie 1 stancoasa ramane
perduta In urma, pe cand noi cu panzele Intinse ne afundam
In go lul departarii.
Ofiterul de quart, de pe comanda, striga capul la compas
ce trebue urmat : Sud 74 Est aceleai cuvinte le repeta

www.dacoromanica.ro
XIV

dela arma bdtrAnul Micheli pilotul, rAguit, cu ochii tinta

pe sticla busolei ca sd prindd numArul scris In dreptul /iniei
de credintcl.
Departe, la orizont, se ivete albind 'o pata ; toti privesc
cercetAnd In zare ; au 1 inceput ali da paren i and te
afli pe Intinsul pustiu al mArii, un lucru de nimic te pasio-
neazA la culme. Se recunonte o corabie frumoasd ce trece
prin babordul nostru.
Tocmai tArziu strdbate 1 soarele printre norii rupti in
pale, anume par'cd sd deschidd drum sAgetilor de aur ce
se frdng reci de crestele valurilor, poleind o pata de pe
fata mdrii In locul acela spre rdsdrit.
MAnati de adierea vantului ce ne bombeazd pdnzele, Inain-
tdm mereu pe o mare luminatd de jocul scAnteierilor orbitoare.
Nicderi mai mult ca In largul mArii nu te uimete InfAti-
area rninunatelor fenomene ale naturii.
Cine ar putea ti din cAte se petrec Induntru, In lumea
sdnului mArii, numai acolo sub pata aceia aurie de la su-
prafatd In ploaia calda a razelor !...
Mintile omeneti pururea cercetAtoare n'au izbutit Incd
a lua In stdpAnire intreaga lume a fundului mcirii, cu ne-
sfAritele bogdlii ce zac In netire, cu miriadele de vietAti
locuitoare, popoare ce nasc, trdesc luptAnd i mor In abisul
nepdtruns al fundului.
Pe cAnd peimlintul, mut i neclintit, de veacuri intregi des-
tdinuete lumindnd ascunsul minunilor naturii, Ineldtoarea
mare, venic neastAmpAratd i vorbitoare, pdstreazd Incd
tainele ascunse ale firii In noaptea sdnului ei vietuitor.
Un iubitor al mdrii, Gustave de La Landelle, aratd in
cAte chipuri se rdspunde la intrebarea : ce este marea?
O enciclopedie vietuitoare, rdspund Invdtatii. Nu-i de cAt
o picAturd de apd In infinit, sustin filosofii. Naturalitii spun
ca nu-i de cdt un amestec imens de apA sdratd.

www.dacoromanica.ro
 XV

Gramaticii o definesc numai ca simpla apd care inconjoard

continentele. Chimitii sustin c nu-i de cat un volum enorm
de protoxid de hidrogen tinand In disolutie chlorura de so-
diu. Matematicii decldrd cd este un corp cdruia nu-i pot
calcula suprafata. Fisicienii ii vad numai fenomenele de mare,
vanturile, echilibrul i curentii. Poetii clasici o vdd locuitd
de multimea zeilor i zeitelor ; poetii romantici o fac
radd i sd planga; poetii realiti Ii descriu ororile ; poetii
fr adjectiv, Cana imensitatea i binefacerile sale. lar pen-
tru voiajor i negusto.r, nu-i decal un larg drum. Pentru o-
mul de Stat i diplomati este o chestiune. Pentru regi este
un imperiu. Pentru popoare, un camp de bdtdlie. Pentru pic-
tor nu-i decal un fond de tablou.
Istoricul sustine cd marea este arena unde s'au dezlegat
cele mai mari conflicte ale timpurilor vechi i moderne. Ma-
rea amintete vecinic de acele calAtorii pentru rdzboae,
pentru cuceriri, pentru descoperiri, dela fabuloasa expeditie
Argonautd Wand la acele ale polurilor Nord i Sud. Marea
este Salamina, Rdzboaiele Punice, Actium, Cruciadele, A-
bukir, Trafalgar, Navarin, Roma, Cartagena, Venetia,
Genua, Spania lui Carol Quintul, Holanda, Franta lui Lud-
wig al XIV i Colbert, ea este Puterea Britanicd.
Marea a fdcut pe Cristofor Columb 1 toate marile des-
coperiri ale lumii.
Marea pentru romancieri este acel gigantic teatru unde se
agitd toate pasiunile omeneti modificate prin o existenta
exceptionald. lar pentru marinad, este o carierd, o profesiu-
ne, un meteug... ea mai este i un asil, o mama care hrd-
nete, o a doua patrie, un obiceiu, o pasiune... i ate odata
hick ea este scldvia, exilul, Inchisoarea, moartea L."

www.dacoromanica.ro
 IV.

Pe mare, 5 August.

Dupa pranz soarele Incepe a ne chinui, vantul cade, i

panzele, pana acum bombate i Insufletite, cad i ele Intinse,
albe i moarte, pe cad bricul plutete leganandu-se a lene.
Plinzele nu mai prind vtint, zice cu necaz ofiterul de
quart privind In sus spre arborada.
Se suna la posturile de manevre ; toata lumea-i afara pe
punte impartita la locurile tiute, gata, cu urechea atintita ; se
ateapta comanda nespus de frumoasa e privelitea unei
manevre bine executate sus gabierii" rasuna vocea ofi-
terului, i o clipa nu vezi de cat o Invalmaeala de trupuri
omeneti, mani 1 picioare goale care se agata de treptele
de franghie ale sarturilor ce tremur indoite de greutate,
pana se desprind cei dintaiu gabieri. Sprinteni, In salturi de
pisica ajung sus, raspandindu-se de-alungul vergilor cu In-
credere In sine i cu indemanarea deprinderii.
Se ridica panzele, infaurandu-le pe rand, i randa Intinsa
Inegrita de fum, ca o aripa ranita se strange i cade la
locul ei.
Si in amestecul sgomotului de oapte Intretaiate, de res-
piran i scurte, deasupra scartaitului macaralelor vibreaza mai
tare sunetul argintiu al sifliei lui Mastela.
2

www.dacoromanica.ro
 XVIII

Minunat ef de echipaj mai e i vechiul Andrei Mastela.

Om Malt i bine legat, oache, cu mustata groasd i ridi-
catd, smolit la fatd dar cu ochii vii i plini de veselie.
Putem spune chiar cd-i chipe Mastela and apare g pe
punte cu galoanele de aghiotant la mdnicele spenterului,
purtnd pe dupd gt Tntotdeauna nurul alb de care-i le-
gata siflia. Greu i foarte cu anevoe ar fi de rdscolit addn-
cul vremurilor trecute pentru a da de urma poreclei sale,
caci i in foaia matricold i In livretul individual, Il gdsiai
trecut cu mime romnesc avand i un escu la coadd ca ori-
ce romdn curat.
Noi Insa aa 1-am pomenit; aa I-au cunoscu. t i cei di-
nainte i cei dupd noi; i-i cam multd vreme 1 multe ge-
neratii au trecut pe sub mdna lui. Pe a:1i nu i-a primit el
de copii, i-a Invatat meseria, i dupd ani de zile, unii au
ajuns bine, ofiteri de bord pe vase de comert, pe and el
a ramas acela, pururea la postul sdu, vechiu i neclintit
ef de echipagiu al lui Mircea.
Altminteri nu era el om rdu, chiar bldnd putem zice, doar
aa ate ()data de-ajungea cu sfArcul salamastrei pe vre-unul
mai moale, 1 asta numai ca sa-1 iuteascd la lucru, cum e
datoria unui ef de echipagiu, aci de aceia se chiamd cd-i
sufletul bordului.
Ceia-ce facea puterea i pretul slujbei lui era numai me-
teugul ce avea de a-i cunoate oatnenii i de a-i boteza
pe fie-care prin o porecld anume, bine aleasa. Dovadd e
pilda cu Moraru, care a ajuns frunta de unde era cel mai
prost soldat, i asta numai pentru a nu-1 cherna alt-fel de
at Moraru cel iute.
i Moraru, leneul Cu ochii mici i adormiti, care trecuse
prin toate specialittile bordului ; fochist, tunar, ordonantd,
bucdtar, timonierajunsese cel mai bun gabier. $i'n mers pe
vremuri grele, and marea era mai demontatd, and toti

www.dacoromanica.ro
 XIX

zAceau intini de rdul de mare, Moraru, la ori-ce manevrd

s'arunca cel d'intai cu sub-bdrbia bonetului pe dupd urechi
i cutitul de gabier legat cu o sfoard pe dupd gdt, sus la
rndunica In varful catargului, se'ncingea inimos la luptd cu
vdntul turbat : ca sd stApdneascd coltul panzei ce se sbAtea
In sufldrile mugitoare ale vijeliei....
Si din Indltimea crucetei de unde se afla, aa, de porun-
ciald, gata ar fi fost i'n foc sd s'arunce, nu numai In apd,
and printre fluerdturile rdutdcioase ale vdntului strAbAteau
pand sus la ansul tremurAturile sunetului metalic ale sifliei
lui Mastela care-I indemna strigdndu-i de jos de pe punte :
acum, Moraru cel iute L.. Ca mult face o vorbd care-i merge
la inimd romdnului ; i sa-1 fi vdzut pe Moraru cd de la o
vreme incepuse a se sili i la scoala de carte, i toatd ziva,
la ori-ce exercitiu, II vedeai cu abecedarul vdrdt In &h..
Une-ori tdrziu de tot, and portul Intreg dormea trudit In
linitea somnului de dupd miezul noptii, II gdseai pe Moraru,
fiind In divizionul de quart, ghemuit in ate un colt i, la lumina
slabd roieticd a felinarului de punte, silindu-se a imita slo-
vele pe placa dela timonierie.
Si munca nu i-a fost de geaba, o Intdmplare minunatd l-a
ajutat.
Era tocmai line duminicd inspectie generald.
Mircea, mdndru de-i scdnteiau aldmurile In bdtaia soarelui,
lustruit i curat cum li oglinda, avea de dimineatA pe Ami-
ralul la bord.
Oamenii erau Imbrdcati curat, cu moturile roii la bonete,
cu tricourile vdrgate Intinse pe piept, iar gulerele albastre
ale cdmdilor de marina le strAluceau pe spate. Dupd pri-
mirea i toate onorurile obicinuite la o asemenea zi, se exe-
cutard diferitele exercitii ; dela arme la tunuri, dela postu-
rile de luptd la cele de incendiu, acum la urmd se dase i.

www.dacoromanica.ro
XX

la posturile de manevrdaci e partea gabierilor i Moraru

cel iute intra In rol.
Se comandase tocmai descruciprea Kindunicilor ; amiralul
i toti dimprejur ateptau cu ochii tinta sus la arboradd
cand un fonet uor se aude, i de acolo de sus, de la
indltimea catargului din provd, un obiect cade In mare...
Dus aa de vant, pArea o pasare, cAzand cu o aril:4 des-
f AcutA.
lar vre-un bonet a cAzut la apd, optete un filer.
Ba nu, e o carte care plutete, uite i s'au desfdcut
foile, rdspunde un altul.
Ji abecedarul lui Moraru, i-a cdzut din san, adaugd su-
rizand un sergent.
S'a facut mult haz de asta, 1 dacd Moraru i-a perdut
abecedarul cA doar nu era sd se lase barca la apd tocmai
atunci, pentru a-i pesCui hartoagele lui rdspandite apoi peste
o sAptAmand tot echipagiul s'a minunat de el, cat de mandru
a eit la apelul permisionerilor pe punte, cdci mergea in
ora sa-i ude galoanele cele de land galbend cari strdluceau
aa de frumos deacumerziul manecilor flanelei de serviciu.
Aa a fost Inaintat frunta Moraru cel iute.
$i asta numai pentru c'a tiut Mustela cum sa-1 la, cad
vezi multe tie el, i mai multe Inca frumos le spune cd-i
om umblat i dacd Indurd omul nevoi i primejdii In lun-
gul mdrilor, apoi i mult i-e dat sA vadd I sd cunoasca ;
luminandu-i mintea ajunge sd Inteleagd din rostul lumii i
din ascunsul firii omeneti.
Mereu sd-ti tot fi povestit din cele cate a fost vazut prin
locurile umblate prin Rusia, Anatolia, Spania In voiagiul din
1892 i la serbdrile din Genua ; In voiagiul dela 95 cand a
mers toata coasta Europei pand la Kiel, unde lumea nu mai
bea apd ci numai bere nemteascd; sd spuie el de chefurile
cu marinarii rui, englezi, francezi, ba 1 japonezi Intalniti la

www.dacoromanica.ro
 XXI

Constantinopol ; de cate dragoste incepute i neterminate,

dar de peripetiile cand cu furtuna din voiajul dela 88, de
credeau toti in tara cd s'a inecat Mircea !... Cum au ajuns
in Bosfor cu proviziile sfarite, flAmanzi, i bdtranul Mircea
zdrobit, cu bompresul i vergile rupte, i... cate nu tie i
n'a apucat el de cand 1i fdcea viata in aceiai incdpere
stramtd i intunecatd, In mirosul de catran din prova lui Mircea.
Cu sigurantd, el constitue volumul cel mai complect din
istoricul vasului.
Dar adevdratele lui succese, cdci a avut multe i frumoase
succese, erau regatele: la aceste intreceri de bard cari se
fac In toti anii, se vede mdestria artei sale.
Dar ca sd-1 intelegi bine trebue sd te tii de el, sd nu-1
sin eti o clipd ; numai urmArindu-1 cateva nopti inainte de
ziva solemnA, a-i putea sd-i prinzi din mijloacele intrebuin-
tate. Are operatii pe cari le face incet i pe tdcute ; unge
carena bArcii cu seu pentru ca barca sd lunece uor, Ii
Indreaptd ramele, alege oamenii pe sprinceand, ii potrivete
greutAtile la pupd ca sd se ridice prova i astfel barca sd
taie mai uor apa ; i... cate alte mici secrete profesionale..
NiciodatA nu uitA sd-i ja In barcA i lopeti de rezervA,
pentru a schimba pe cele ce s'ar rupe In drum. Un vechiu
obiceiu al bordului era de a se da vin soldatului . care ar
\rash cu atata putere In cat sd rupd o lopatA In apd.
Unii camarazi rdutdcioi 11 acuzau pe Moraru cel iute cum
cd el ar avea meteugul de a rupe o lopatd numai printr'o
smunciturd i nu prin puterea vaslitului.
Dovezi indestulAtoare n'au fost pentru a se adeveri faptul
e drept Insd cd el avea pe suflet cam multe lopeti rupte,
pentru care Ii primise rdsplata dupd obiceiul bordului.
Mastela a fAcut sd se rdspandeascA faima bArcii No. 1
a lui Mircea, pand azi Inca neIntrecutd prin partea locului,

www.dacoromanica.ro
XXII

de vreo altA barcA a marinei de rAsboiu engleze, ruse sau

romdne.
Atunci, in ziva aceia a anului cand cheiul i vasele din
port gem negre de furnicarul omenesc, atunci and se aflA
fall: amiralul, generalii, ofiterii, cucoane, tivili, pescari, lu-
mea toatd a mahalalelor venit sA priveascA la curse, atunci
trebue sA-I priveti deaproape pe Mastela. De cum rAsund
cuprinsul de bubuitul tunului dela alupa de politie, semnal
de plecare, el nu se mai potolete : acum sus... lung la
apd... nu te da... 'Inca odatei maL..
Cei zece oameni ametiti trag In disperare, cu ochii Inchii
i capetele goale, cu trupurile ghemuite, stApanindu-i respi-
rArile pentru a-i grAmddi toatd puterea In bratele ce tros-
nesc din lncheieturi. Si pe cand bratele lor rApezite In
invartituri de maniveld taie apa dinainte, el, cu mana Incle-
tatd pe carmd Ii indeamnd aplecandu-i trupuI la fiecare lo-
viturd, pentru a da avAnt bArcii care zboard ca o sAgeatd
pe luciul de oglindd al mArii.
Cu cat bArcile se apropie, cu atat crete mai tare haosul
strigAtelor i aplauselor multimii atatate de aceastd intrecere
de cheltuiald a puterilor omeneti.
Cea Intdi barcd ce strAbate din InvAlmAagul celorlalte
ajungand la semn cu ramele sus, se tie In totdeauna cd-i
barca No. I a lui Mircea.
Si omul care se ridicd In ea, mandru, cu o mand pe carmd
1 alta la apcd, lucindu-i irurile de galoane pe maned i
cele doud decoratii pe piept, II cunoateti cu totii... e Andrei
vechiul ef de echipaj al bricului Mircea..

oss14,

www.dacoromanica.ro
 V.

Pe mare, 6 August.

ToatA noaptea am avut o mare potolitd. M'a chinuit doar

luna plind ce se linea de noi plutind pe Indltimea albastrd,
iar geana-i argintie cAdea de oboseald pe un ochiu rotund de
geam drept In cabina mea.
In faptul diminetei eram la post pe punte. Serviciul obici-
nuit de quart : se pune pe hartd punctul Insemnnd locul
unde ne aflarn la ora anumitd.
O dimineatd rdcoroasd; coprinsul tot e plin de fiorii reci
ai unei brize ware, nehordrAte, care se joacd prin roto-
coalele fumului de la co, aruncOndu-ne praf de cArbuni in
ceaiul pe care-1 sorbim cu poftd.
Se sund de spcilarea puntii. Inteo clipd vaporul intreg e
inundat; pompele toate lucreazd cu zor i apa din gheor-
dele, ce cade aruncatd, isbete puntea udd In lovituri ca de
ciocan. Iar pdsdrile In cuca din fund, de sub comandd, se

www.dacoromanica.ro
XXIV

strAng Inspdimantate, Cu penele sbdrlite, i'nchid ochii cu

groazd de alta apdrie.
Pe bord, micare generala ; sprinteni, vioi, aleargd mari-
narii cu mAnecile suflecate pAnd la cot, cu picioarele goale
pana la genunchi, In apa rece i sdratd a mdrii ce inro-
ete pielea; grdbiti muncesc de-a valma.
Eind din aerul ImbAcsit dinduntru, la lumind, In aerul des-
chis, ce vecinic schimbdtor e plin de sdndtate, in rdceala
apei aa de bogatA'n viatd e par'cd o renatere indeplinita
In snul larg al naturii, in mdreata sdlbdtdcie a mdrii.
... Si nu tiu cum adesea md duce gAndu'n urma, de-
parte, la pdmAntul cu ornele lui mari, la furnicarele ome-
neti, prin mahalalele infundate, acolo unde zac aa de in-
ghesuiti atAtia sclavi moderni omul-uneltd indbuit In ate-
lierul plin de fum, omul-maind-de-scris incdtuat de biroul
plin de pral i de cerneald numai aci simti cdt de tristd-i
soarta acelor victime ale mizeriei mult ldudatei civilizatii.
Se simte Incet cum crete suflarea unui vdnt de West.
Coman dantul dd ordin a se desfdura sbureitorit, randa i
vela-straiului.
. . i navigdm astfel mnati de vAnt, cu panzele Intinse, me
.

reu In golul nesfdrit ce ne'mpresoard mereu cdtre Sud-Est,

spre cercul albastru strdlucitor la orizont : Inteacolo este
coasta Anatoliei ; la noapte vom ancora In Trebizonda.
Tot echipagiul trece la exercitii pe specialiki ti. i pe cdnd
vasul Ii urmeazd calea legdnat din val In val, oamenii toti
stau la posturile rAnduite; ici un grup In jurul unui tun, din-
coace altul In jurul busolei ; unii executd semnele, alfil la
manevre stau In jurul catargului din provd.
Aci pe puntea asta, sub bolta nesfdritd a cerului, pe a-
ceste cdteva scAnduri cari te tin deasupra abisului nepdtruns
al fundului, ad unde sunt strAnse atAtea vieti la un loc, ca
Inteun cuib rdslet, se nimicete once vointd, nimeni nu mai

www.dacoromanica.ro
 XXV

trdete pentru sine ci pentru rolul pe care-1 are de Implinit ;

e un fel de contopire totald pentru a forma un singur suflet
care sd dea viatd acestui corp inaripat, In luptd cu natura,
acestei minunate Injghebdri de lemne i fer, de panze i
frOnghii, pe care mintea omeneascd a ndscocit-o i-a pre-
fAcut-o In lunga scurgere a veacurilor.
0 legAturd foarte curioasd strOnge pe aceti oameni dife-
riti, adunati care din cotro, ImpArtdind aceia soartd In
leagdnul acesta cu aripi care plutete rdtdcitor Intre cer i
apd, aa departe de restul lumii.
... Pe la prAnz vOntul ti schimbd suflarea; marea e
peste tot demontatA.
Se sund semnalul de masd; ne scoborOm In careu.
Masa e aezatd ca pentru posturile de mare : deasupra,
In gduri mici, sunt puse betipare cari Impresoard farfuriile
pentru a nu fi rdsturnate de aplecdrile vasului.
Ciudatd e InfAtiarea unei mese luatd pe timp rdu. Acolo
altddatd rdsund zgomot, rOs i veselie, acum nu se aude de
at foarte rar ate o glumd aruncata vre unuia ce n'are
poftd de mOncare ; adesea bucatele nu sunt bune, sau se
aduc prea tOrziu; In totdeauna se servete prea incet. Unii
abia gusta, altii Inghit In sec, iar altii se ridied plecAnd grd-
bili ... i toti doresc a termina mai curand i aceastd dato-
rie ce au de Implinit.
VOntul se intdrete vdzand cu ochii, i din spre Nord so-
sete o bull de ploae rece i deasd.
Ofiterul de quart se oprete necdjit din plimbarea lui o-
bicinuitd, 1i Imbracd mantaua de ploae i strigd rdspicat i
puternic pentru a birui glasul urldtor al vOntului.
A strdnge zburdtorul mic ... atentiune ... streingefi ! ...
Un seal-tilt chinuitor de macarale, tin tropot cadentat de pi-
cioare goale pe puntea udd, un amestec de rdsufldri aclAnci

www.dacoromanica.ro
XXVI

IntretAiate de Indemndri vira . . . lunga . vira .

totul se sfarete In fluerdturile ascutite ale sifliilor...
Numai divizionul de serviciu e pe punte; toti sunt ImbrA-
cati In hainele de ploaie, facute din panzA groasa ceruitd.
MA scobor Incet, aplecat, pe scara din cazarma, sa intru
la mine In cabind. Jos, ma opresc pentru a recdpata respi-
ratia o clipd curmata de mirosul acru Inecacios care in-
cinge tot coprinsul mohorat intunecat.
Ce Infatiare stranie are spatiul acesta aa de stramt,
abia Inroit de lumina slabd a unui felinar legAnat; printre
obiectele de tot felul ingrAmddite acolo stau atatea fiinti
Inteo caldura. nabuitoare, In miroSul greu de catran care
umple aerul Inchis i stricat.
Dintr'un bord In altul hamacele prinse In tavan, umflate
ca nite saci plini atarnand in jos, se ating intre ele lega-
nand sbuciumat trupurile ghemuite ale acelor cari dorm obo-
siti sau zac In amortire.
Intru In cabind i ma' sui In patul meu stramt ca o cutie,
ce are o muche mai Malta pentru a-mi opri rostogolirea in
aplecdrile vasului. In aceti ativa metri cubi de aer In chis
locuim patru ini ; paturile aezate cate deasupra
altuia. Dimineata e frumos cand ne 'mbrdcdm pe rand nu-
mai cate unul !...
Cum stau intins cu fata In sus, cu un brat lipit dealungul
peretelui umed, simt lovitura fiecdrui Val care se sparge de
coastele vasului ; pare ca ar voi sd doboare peretele ce
oprete ivoiul de a strabate Induntru. Mircea tresare i
geme la fiecare noud isbiturd.
Atipisem coprins de-o toropealA visatoare In care pluteam
perdut, and vasul se culcd pe o coasta intr'o bandl aa
de puternica 'Meat toate obiectele de pe o politd deasupra
capului, carti, perii, sticle, oglindd, cad peste mine.
Intunericul, aerul dinnauntru mA InAbuA. MA urc pe punte.

www.dacoromanica.ro
 XXVII

AfarA, o noapte neagra de nepAtruns. Vntul mugete in

tremurAturi fioroase i uneori din negrul vAzduhului ca o su-
flare de ghiata se repede cu-atAta furie de par'ca sfAie In
bucAti pAnzele incordate ce tipA in legaturi.
Patru bAtAi scurte de clopot, vibrAnd aa de trist, ne spune
ora borduluie miezul noptii.
Bun quart tnainte L.. bun quart tnapoi !... bun quart
peste tot L.. i vorb ele tAiate de ascutiul vAntului se pierd
gonite In haosul ce ne InconjoarA.
Factionarii uzi, amortiti de frig, nemicati la posturi, par
nite umbre tintuite In loc. Numai ofiterul de sus cu pai
greoi mAsoard in lung comanda.
Si Mircea batrAnul ce atAtea a infruntat abia innain-
teazd luptAnd la fiecare pas cu valuri din pofrivA ce cad pe
puntea udA ca lovituri seci de ciocan. Intreaga suprafatA de
apd In jurul nostru pare cA fumegd fierbAnd In clocot, i un
fel de umbrA neagra se Intinde pe deasupra gonind In
urma noastrA.
MA duc in provd; ctiva marinad alipiti de peretele bucA-
tAriei 1i usucA hainele lar udede ad se vede bine fiecare
val ce ajunge i ca o stAncA se prAvale isbind in coastele
vasului ce cade cu pliscul in jos ca lute() groapd neagra i
adAnc deschisd inainte.
Pachete mari de apA nAvAlesc inAuntru acoperind puntea,
i se intind plimbAndu-se dintr'un bord In altul, adesea stri-
cAnd somnul celor ce picotesc lungiti In jurul cabestanului
avAnd colacii de franghie i lanturi drept cdpAtAi.
Se vede o lumina' albd tnainte", strigd omul de sus din
gabie.
0 micare deosebitA se face pe bord. Cornandantul e
anuntat.
Farul turnant cu eclat, dela Trebizonda", se optete
pe puntea de comandA. Si toti sunt afarA cu ochii mari

www.dacoromanica.ro
XXVIII

deschii catand sa princla cu vederea acea steluta tainica

ce s'aprinde 1 se stinge abia licarind la orizont.
Ce putere fall seaman are lumina farului asupra firii ome-
neti. Lumina aceasta slaba, ce abia se zarete clipind ca
un ochiu obosit de veghere, te alauzete i te sustine, i'n
taina te Indeamna optindu-ti: inainte !... tot tnainte !... Parca
te simti Imbarbatat, puterile ti se Indoesc, caci nu mai eti
singur, 'Islet ratacitor pe Intinsul pustiului de ape. In nop-
tile negre i furtunoase e candela sfantei ce arde la mar-
ginea marii, in I ocul de scapare a fiintelor slabe ce In lupta
cu natura cer mana de ajutor.
Si una langa alta, incet, pe nesimtite, rasar lumini departe
Intocmai ca stelute ce-i tremura sclipirea pe fundul negru
In zare.
Luminile din port... ajungem... e Trebizonda...", ki spun
unii altora, i pare a o suflare de viata animeaza intreaga
multime. In vederea portului nimeni nu mai sufera ; ca prin
farmec tot Mul se uita inteo clipa.
Ne apropiam. Luminile apar Inteun joc curios Inmultindu-
se 1 crescand mereu. Dar nimic lamurit nu se poate deo-
sebi din haosul spre care Inaintam.
Se pun sondele27 metri L. fund nisip", striga timonerul
din prova ; 'i navigam incet, numai cu maina, In vederea
portului, sa recunoatem intrarea.
Cateva umbre negre se desprind InAltandu-se In fata
noastra; uriai, In forme fantastice, par'ca anume ni se opun
In cale. Toate privirile sunt Incordate, ochii atintiti se silesc
a despica intunericul dinainte... sunt trei corabii mari anco-
rate in rada ; aa cum stau perdute in negura noptii par
nite montri ciudati cari se sbat chinuiti intre valurile fu-
rioase ce-i isbesc In coaste.
Banda tribor!... tribo-o-or banda", repeta raguit pilotul
care Invartete grabit roata carmei intr'o parte ; un zanganit

www.dacoromanica.ro
 XXIX

repetat de smunciturile lantului dela carma i Mircea abate

pe loc Intorcandu-se greoi pe o lature. Cautam pe Elisabeta
care trebuie sa fi sosit cu doua zile inaintea noastra.
Din jocul luminilor ce licaresc raspandite, cateva felinare
albe 1 roii se aprind i se sting pe rand.
Elisabeta ne semnaleazd cu Meritens". Ne-a cunoscut
dup cele doua lumini albe ridicate la pic, semnalul de in-
trare In port a unui bastiment de rasboi.
Foarte Incet ne apropiem de Elisabeta trecand prin ba-
bordul ei: mai tnainte... 4a... stop..; acolo ancorati"e
vocea secundului dela cruciptor.
Atentiune la ancord... gata", se rAspunde din prova, i
toti ateapta comanda savaritoare.
Fundar un sgomot de rostogolire a unui corp greu ce
cade in mare Improcand stropii de apa 1 un prelung zan-
ganit de lanturi.... e ancora simbolul sperantei.

www.dacoromanica.ro
 VERONA
Vedere din Trebizonaa

VI.

Trebizonda, 7 August.

O mana ma scutura uor.

MA detept tresarind; e timonierul de serviciu inamicul
ofiterilor pe bord.care-mi optete scurt peste cinci mi-
nute urmali a lua de quart.
Ah!... 1 ce somn dulce i binefacator ma stapanete.
Cu ochii Inca impainieniti mA imbrac, i, pipaind scarile,
ma suiu pe punte.

www.dacoromanica.ro
XXXII

Dupd o noapte alba, serviciul acesta dela orele patru la

opt dimineata e neinchipuit de greu.
Vantul s'a potolit ; marea Insd tot ki mai clatind valurile
ei mari, greoae, culcandu-1 pe Mireea pe coastd, aa ca
abia se mai poate ridica la loc o clipd bdtranul vas pentru
a cddea obosit pe cealaltd parte. Si cum se smuncete el
zangdnind intre lanturile celor cloud ancore care- cautd sd-1
stApaneascd In loc !
Deschid ochii mari i sorb, rapit de uimire, privelitea
nespus de frumoasd ce se .desfdoard in fata mea.
Trebizonda, imens amfiteatru, se Inaltd pe coasta unui
munte verde, in care vezi infipte casele albe, cu nenumAra-
tele lor fereti ferecate, cu cerdace largi, unele deasupra al-.
tora; i sutele de minarete ale moscheelor, toate inteo ne-
oranduiald ciudatd, totul in forme curioase i bizare, In cu-
lori vii i diferite, pdtate numai de umbra cea de un verde
inchis a chiparoilor i platanilor.
Spre apus se ridied un munte Malt i pietros : Sui-Dangi.
Sus de tot pe creasta lui pleuva sta mandrd de paza. In
fata oraplui, ca imagind a isalmismului, o moschee veche,
cu zidurile mari, cu o cupola inegrita de vremuri, cu varful
minaretului ascutit despicand norii, Idsati aa de jos de pare
cd Ii razdmA marginile lor deslanate pe coama muntilor.
Spre rdsdrit o limbd de piatrd se prelungete In mare; iar
In cal:At, pe un colt de stand, e aezat farul. In spatele
oraplui, pe Indltimi stancoase, se zdresc aezate la rand
movile de pdmant, urme de fortificatii ale bateriilor de
artilerie.
In fund, departe, albesc in zare movile de pietre, dArd-
maturi, grAmezi de ziduri ndruite; e vechea cetate Trapezus.
Si totul e intr'o linite desavaritd, nu poti surprinde nici
o micare : Intreg oraul doarme somnul greoiu i potolit in
care zac adancite toate aceste orae asiatice.

www.dacoromanica.ro
 XXXIII

De jos de la port se desprind cAte-va puncte care ine-

gresc crestele valurilor ; tn micdri zbuciumate se Indreaptd
In spre noi : sunt bArcile cu interpreti i furnisori, adevdrate
pasen i de pradd, ce se Intrec care sd ajungd mai curAnd la
vapoarele strdine sosite In port.
Din cea dintdiu bared ce ajunge acostAnd la scard, un om
svelt i ager, cu fesul pe ceafd, li cere voie, Intr'o frantu-
zeascd perfectd, ca sd-1 primim.
Inainte de a-i rdspunde, el e pe punte i Incepe recoman-
datiile : Signor Giovani, interpret i furnisor al tuturor va-
selor de rdsboiu ce vin in port, gata pentru once informatii
i servicii de care avem nevoe.
In rada asta deschisd, fdrd addpost, Mircea nu se mai
potolete : par'cd-i ametit, aa se leagAnd fArd astAmpAr pe-o
mare Inca agitatd de huid puternicd.
Ce curioasd e aceastd micare de undulatie pe care o
pdstreazd Incd apa mdrii In urma unei furtuni.
Nici o adiere de vant nu se simte InfiorAnd fata apei 1
totui marea neastAmparatd li trimite necurmat valurile aceste
lungi, greoaie, fail spume i WA sgomot, care te Malta i te
scoboard Incet i lin InfiorAndu-te prin linitea lor plind de
Inteles. 0 fi ecoul aproape stins al unei furtuni trectite, sau
prevestirea unei furtuni apropiate ?...
Pe punte nu-i nici o micare ; dorm dui In somnul dulce
i Intdritor de dimineatd. Timonierul de quart !Acura rdzAmat
de catargul din pupa.
Legdnarea asta ametitoare simt cd md biruie, totui md lupt
deschizAnd mari ochii : ca Inteun decor de teatru se desfA-
pail splendida panorama a Trebizondei.

Si'n toropeala asta neinchipuit de dulce, uor, pe nesim-

tite, md furd gandurile 'n urmd, i prind a se inchega ima-
gini aa de mult uitate...
3

www.dacoromanica.ro
XXXIV

Tarziu ma regasesc departe In urmA, in scursul vremurilor

copilAriei mele.
Din toate, un gand mai ales imi chinuete mintea : tabloul,
pe care 1-am acum in fata, 11 cunosc, 1-am mai vAzut cand-va ;
privelitea acestui ora asiatic o regAsesc In amintirea mea.
De unde i cum ?
Curios fenomen sufletesc:. o scend, o imagine, pe care o
vezi intAia oara i totui sa o gaseti, fail sa tii de unde,
ascurisd in fundul mintii tale ...
Imaginea e ramasa poate de demult, de prin cArtile vechi
i roase, cu chipuri minunate, la care priveam cu aprinderea
unei inchipuiri copilareti.
ifirul gandurilor mA poarta In urma, spre tara mea rd-
masa atata de departe, spre un colt tacut 1 plin de farmec
din fundul Moldovei.

Par'cA ma vAd acum : purtand cartile subtioarA plecam de

acasa, copil neastamparat, cu mintea aprinsa de visuri nebune,
vecinic manat de dorul de a vedea locuri noi, neumblate.
Ca sA ajung la coalJ, colindam strAzile cele mai Inde-
pArtate, i ma pierdeam uitand de casA i de coald; oco-
lind oraul, In naivitatea mea copilareascA credeam cA lu-
mea intreaga o cutreer.
1mi aduc aminte bine... era o zi frumoasd de primavarA,
o zi din acele In care par'ca natura intreagA e prinsa de
un ras voios, nebunatic, copilaresc. Toate erau scaldate In
ploaea caldd a razelor soarelui de amiaza.
MA duceam la coalA avand cartea facutA sul In buzu-
narul hainei patate de cerneala. Departe In fundul unei md-
hAlAli, o droae de copii se tinea dupd un om...
Un harap, un harap", strigau cu totii Imbrancindu-se ca
sA-1 poata vedea de aproape.

www.dacoromanica.ro
 Era un biet negrif; de cine stie unde, soarta i nevoile
11 aruncase prin partea locului.
Ca sa scape de ceata de copii care 11 urmareau, negrut
intrase bite carciuma; noi stransi gramada In dreptul usej
11 priveam cu ochii cercetatori. Unii sustineau ca-i dat cu
funingina, altii ca parul lui cret trebue sa fie de land; lar
cativa mai Indrazneti se furisau pe langa el si '11 atingeau
chiar pe haine croind-o Insa 1napoi la fuga In spre usa.
Negrul cateva vorbe romanesti ; am 1nteles bine and
i-a spus carciumarului a vine din Asia, dela Trebizonda.
Nu stiu ce am gasit eu In acest nume, auzit atunci Intaia
oara; dar nu mi-a putut esi nici ()data din minte.
Cand am ajuns la scoala, m'am repezit la atlasul geogra-
fic, i multa vreme am ramas cu ochii tinta la numele acela
scris cu litere marunte.
uneori, pe and profesorul Inalbea tabla cu siraguri
lungi de cifre chinuitoare, 1mi lasam capul rezemat pe mana,
sburand cu gandul departe peste tali si mail, In drum spre
Trebizonda.

dupa atata amar de vreme ma regasesc In fata acestui

oras, tablou In care par'ca surprind aruncaturi de penel cu-
noscute, trasaturi stiute de multa vreme.
Raman asa, pierdut cu ochii In vag, In fata 1ncantatoarei
vederi.
Privirile, ratacite o clip, mi se atintesc In zarea Inde-
partata, la niste puncte, care deslipite din ceata, albesc
dunga serpuitoare de pe Inaltimea lui Sui-Dagni: e o cara-
vana ce soseste cu marfuri dela Teheran sau Erzerum.
Cu incetul, vederea o cuprinde toata, deslusind contururi
tot mai lamurite din acea multime care se mica Incet si
traganat In lungul drumului pierdut In neguri.

www.dacoromanica.ro
 Se vdd bine acu,rn arabii inveliti in burnuzuri largi i lu-
minate, albe ca zapacia, cdmilele ostenite, incArcate cumplit,
cdicand rar, domol, cu genunchii indoiti, cu gturile intinse
inainte...

VERONA

www.dacoromanica.ro
 -

VOINESCU

VII.

Trebizonda, 8 August

La cte-va sute de metri e ancorat un vas rusesc de

rdsb oiu.
Abia se poate descifra numele ; e scris cu litere sla-
y one : Kubanetz".
E o canonierd trimisd pentru protectia cretinilor din Ana-
tolia, In urma mdcelului armenilor de curnd Intmplat.
Dupd regulamentele marinei, comandantul rus era dator
sd faca vizitd comandantului diviziunei noastre, Indatd ce-am
sosit In port; ceia-ce rusul n'a %cut.
De aci rdceald Intre noi i ofiterii rui.
Dupd ameazd pardsim bordul pentru a vizita oraul.
Un barcagiu turc, cu fesul pe ceafd, cu gtul gol i ars
de soare, ne debarcd la mal.
Pe cheiul vechiu, sfArdmat de blocurile urine de plata
desfAcute de isbiturile valurilor, multimea stA adunatd pri-
vindu-ne curioasd; unii ne arat cu degetul explicAnd vecl-
nilor cd suntem : Vlalzica".

www.dacoromanica.ro
XXXVIII

Trecem pe strazi stramte, lntortochiate si murdare. Zidu-

rile mari, Inegrite si macinate de vreme, ascund case cu
nenumarate feresti ferecate cu zabrele de fer si astupate cu
perdele groase.
In centru miscarea e foarte mare ; printre sirurile de pra-
OM care se tin lant, ne miscam Incet oprindu-ne sa. privim
la panzarii bogate, la pieile de bison, la magazii care gem
pline cu galeti de toate form ele, un fel de papuci inalti,
cu tocul si talpa de lemn. Ne minuneaza maestria si fineta
cu care sunt lucrate obiectele In filigrane de aur si argint,
estras din minele din apropiere, de la Goumane-Kane".
0 caldura molesitoare ; ne 'Mend mirosul nesuferit care
se riclica din birturile turcesti unde sant scoase In strada
frigarile cu carne de berbec, ce-si sfarae grasimea deasupra
carbunilor. Gramezi de leg-ume si fructe zac pe pamant In
bataia soarelui.
Si'n stramtoarea acestor strazi murdare ne Invartim cu greu
prin furnicarul omenesc.
Turcii tacuti, nepasatori, 10 mana catarii ce pasesc tristi ;
arabii Cu chipuri frumoase, bronzate de arsita soarelui, Im-
bracati in haine largi si albe merg ?net pe langa camilele
blande grecii limbuti ne asurzesc laudandu-si marfa;
armenii palizi si sprancenati ne privesc tacuti cu ochii lor
adanci si negri ; persanii, cu ochii sireti si lacomi, ne arata
mandreta covoarelor moi si pline.
La vre-un colt de strada ne ese in cale cate o cadana
strecurandu-se usor, ca o umbra, pe langa zidurile inalte. Si
noi ramanem Impietriti In loc, cu ochii tinta sa surprindem
din invelisul acela de stofil visinie, care o ascunde din crestet
pana In talpi, vre-o minune de piciorus In papucul cusut
cu fir si margele, sau vre-o mana alba si mica Impodobita
cu inele de aur.
...Une-ori ne Infioara sclipiri scanteietoare de ochi negri,

www.dacoromanica.ro
 XXXIX

adnci i patimai, ce ard In pard sub broboada cari-i pd-

zete umbrindu-i.
0 micare deosebitd se face prin multime ; toti se dau In
ldturi fdcnd loc alaiului care trece In goana cailor : e paa
cu escorta lui. El se duce sd dea vizitd comandantuIui di-
viziunei noastre.
Doi achiri aldri, cu armele Invelite In bland de oae i
prinse la spinare, cu iataganele la coapse, merg Inainte In
galop deschizand drumul.
Dupd ei un turc scurt i gras Imbrdcat militdrete, cu
turban ro, vine pe un cal frumos rotat : e prefectul de politie.
In urmd e o cdruld Mil arcuri trasd de doi cai albi; rd-
zdmat pe un =War de covoare std paa gray, posomorat,
cu fesul rou aprins, cu gherocul negru, cu peptul plin de
stele i cusuturi In fir de aur.
Dui:a cdrutd, un rnd de achiri saltnd In galop, Ii bat
tecile iataganelor de coastele cailor Inspumati, de sub co-
pitele cdrora scapdrd scantei din pietrele caldarmului sundtor.
Inaintea meselor inirate In stradd, cti-va zarafi turci stau
adnciti In linitea lor visatoare, perduti cu ochii'n vag, In-
conjurati de nourali albatrii ai fumului ce se'ncoldcete le-
ne Indltndu-se din narghilele aprinse.
Figurele lor incadrate de barbe mari, Imi aduc aminte de
tipurile semite ale zarafilor pe cari ii vedeam In copildria
mea pe stradele Iaului.
Ne oprim cu totii sd ne schimbdm banii In monede tur-
ceti, cad In voiaj ni se platete solda in aur. Multimea de
copii care urma droae dupd noi, acum ne inconjoard urmd-
rind cu priviri lacome strdlucirea aurului.
CAti-va mai indrAzneti intrd In vorbd i ne servesc de
talmaci ; cAci unii tiu putind frantuzeascd Invdtatd In coalele
celebrilor frres jsuites" care au prins radacini i pe aici.
In ora stApnete o linite indbuita ; nu-i deck o lund

www.dacoromanica.ro
XL,

dela cumplitul mdcel al Armenilor. La fiecare pas Intalnim

patrule de soldati, cu cartuierile Incruciate pe piept, cu
armele Incarcate, strdbatnd mahalalele.
lar pe la colturile stradelor vedem cete de copilai sdren-
tuiti i murdari, cu chipurile brune, slabe i ofilite, IntinzAnd
mnele spre a cer1 mila trecdtorilor.
Aceti micuti fldmnzi i goi sunt victimele nelegiuitei
cruzimi a turcilor; ei sunt orfanii ai cdror pdrinti au fost
ucii In timpul mAcelului.
Se bat sarmanii Ingrdmddindu-se ca sd prindd banii ce le
dam sd-i cumpere
O batrdnd armeancd ce vinde ciorapi de Mid, ne istori-
sete pe optite, lute frantuzeasca stricatd, toate grozdviile
Intamplate.
Cum s'au strns turcii de prin toate satele vecine i au
navalit cu cutitele prin casele Kristianilor", cum ii In-
junghiau In pragurile caselor i pe scarile bisericilor, i
cum Ii bateau joc de trupurile neinsufletite scotandu-le In
stradd. Numai acela care s'au refugiat pe vasele strdine, ce
erau In port, au putut scAp. Pe copii Insd ii crutau ; zice au
turcii ca: acutia vor serv't mai tlirziu pe Alah cu credingi
supunere".
...Si bdtrdnei li se Ineacd glasul povestindu-ne ; abi 1i
mai stdpdnete plAnsul oftdnd dureros ; ti Verge cu mdneca
hainei, boabele de lacrimi ce se scurg printre sbArciturile
obrazului pdnd in bArbia-i ascutitd.
Md uit i cat cu ochii cercetdtori, sd pot surprinde vre-o
umbrd de cruzime pe chipurile atat de cuminti i linitite ale
acestor turci, ce stau aa de potoliti, aa de nepdsatori, In
uile pravaliilor.
Nici n'ai crede cd aceti oameni sunt In stare sd sdvdr-
eascd asemenea nelegiuiri.
Ce adncuri nepdtrunse se ascund In sufletul acstui fa-
natic neam de oameni !
www.dacoromanica.ro
 XLI

Ne intoarcem spre port. Raman In urmd privind la cifrele

turceti Insemnate pe cadranul unui ceasornic, aezat sus la
intrarea unei case mari.
Un bdtran aezat turcete In ua unei cafenele, md pof-
tete sd stdin de vorbit" i imi explicd cum se numArd
ceasurile la ei, dela rdsdritul soarelui, 1 care e diferenta intre
ceasul a la turca" i ceasul a la franca".
li multumesc cu un : Evala Efendi" respectuos i md
scobor In port.
In zarea IndepArtatd apar vasele ancorate In ma, ca nite
jucdrii minunate imprdtiate pe fata calmd a mdrii.
Dupd ora bordului e aproape de apusul soarelui, cdci
Elisabeta, mandrA, 1i fluturd In adierea serei flamura albastrA
prinsd in varful catargului, semnal de atentiune pentru Idsarea
pavalionului.
Cand se implinete ora anumitd, In clipa cand flamura
cade ca un fulg uor i bubuitul descArcdturei sgudue vdz-
duhul, toti ii descopdr capetele ; iar cornitii incep a suna
onorul" ce se dd tricolorului roman, care se lasd dela pupd
in cet, alunecand In jos data cu cel rusesc.
Globul rou Insangerat al soarelui alunecd uor dupd
creasta inclinatd a muntelui, ce despicd albastrul cerului
senin... Dupd cateva cupe nu mai rdmane deck o geand
roieticd ce licArete In asfintit tivind in auriu o margine a
cupolei i poleiete cald varful unui minaret al moscheei de
pe bdtranul munte : Sui-Dagni".
...Si acum, in pacea sfantd a serii, nu se simt decal fiorii
dulci, imprdtiati de notele muzicei vapordui rus, ce Mend
o rugAciune aa de tristA ca ecoul slab al unui plans
indepArtat...

www.dacoromanica.ro
 VIII.

['Zutana, 8 August.

Portul e aproape gol : o corabie mare cu trei catarge, an-

coratd aproape de noi, Intins toate pAnzele sd le usuce
la soare ; o canonierd turceasc, neagrd i murdard, tsi joacd
Incet pavilionul rosu cu semiluna albd la mijloc; alAturi,
Elisabeta" mAndrd i lucitoare, i fluturd nebunatic flamura
ei In trei culori In jurul unuia din catarge.
Ce dimineatd frumoasd!
De-oparte coasta ?nafta, muntii Inverziti cu pAduri dese si
bogate; de alta parte marea calma si Intinsd cu luciul unei
imense plAci de otel sub albastrul limpede al cerului de
orient.
Abia mi-am sfArsit serviciul de quart si trebue sd plec la
mal pentru observatie astronomica Impreund cu ceilalli ca-
marazi.
Ludm sextantele i cronometrul si ne suim In barcd aldturi
de cdpitanul secund al bastimentului.
Ajunsi la mal, ne gdsim loc potrivit la marginea unei pd-
duri i Incepem observatia.
Pe cAnd ne chinuiam sA prindem soarele reflectat In o-
glinda sextantului, auzim soapte In urma noastrd ; e o droae
de turci adunati spre a ne pAndi sd vadd ce facem.

www.dacoromanica.ro
XLIV

Se opresc mai la o parte i ne privesc speriati; cei mari

tin linitea stdpAnind pe copii cei mai Indrdzneti ce vor sd
se apropie.
Mai tdrziu un turc bdtrAn se desprinde din multime i se
apropie In vdrful degetelor. Dupd un : salabairulsum i o
timinea respectuoasd ne Intreabd ce facem.
li explicAm totul prin cAteva vorbe turceti pe care le
tiam i noi, i el pleacd multumit pentru a explica acelei
multimi care-1 ateptd cu nerdbdare.
Ne Intoarcem la bord ca sd facem calculele. Dupd amiazd
cAtiva ofiteri i cu medicul bordului plearn in ora.
La mal ne Intampind un ofiter turc de infanterie i ne con-
duce aratAndu-ne oraul acesta atAt de ciudat.
Pe doud coline sunt aezate cloud ordele : unul turcesc
i altul cretin, care se privesc fatd In MO.
Fiecare din ele cu obiceiuri, cu legi i credinte deosebite :
doud lumi diferite, vrAjmae, care se dumdnesc de moarte
dei sunt unite sub aceai soartd. AmAndoud cu aceai
InfAtiare sdrAcAcioasd i tdcutd, ca mai toate oraele din
orient : aceleai Ingramddiri de ziduri, cdsute tupilate lincAl-
cite printre vitele stufoase, ascunse In umbra smochinilor
Inverziti i a platanilor bdtrAni.
Deosebirea e numai cd pe una din coline strdlucesc crucile
poleite de pe turnurile bisericilor ; In timp ce, de pe cealaltd
colind, rasar lucind semilunile de pe minaretele giamiilor,
cloud credinti ocrotite de aceleai raze ale soarelui, de aceai
boltd a cerului pururea albastru.
Inalecati pe catAri, pornim sd vizitdm imprejurimile : apu-
cdm la deal pe ulicioare Intortochiate i aa de stramte cd
abia pot trece cdmilele IncArcate.
Dupd putin timp, suntem afard la marginea mahalalei, de
unde vederea copriiide Intreaga imprejurime.

www.dacoromanica.ro
 XLV

Si catrii se fac ghem sub noi urcnd greu la deal i

pipdind locul, ii Infik copitele in bolovanii drumului.
Ce aer de jalnicd resemnare au animalele aceste de po-
vard, i ce blAndetd rdsfrng ochii lor mari, negri, umbriti
de gene lungi.
De o parte i de alta a stradei, nuinai livezi de mdslini
i straturi de tutun ; casele mici cu zidurile goale fr nici
o infrumusetare.
Nu uimete M'Ata sdrAcie ; o mizerie a de neagrd In
mijlocul unei naturi aa de bogate, sub un cer a de lim-
pede i de frumos !
Ne indreptdm spre o bisericd frumoasd : Sf. Constantin",
ziditd In coasta unei indltimi. Clopotnita alba i crucea
poleitd rdsar sclipind prin cutele perdelei verzi a frunzelor
de mdslin. Un cAlugar bdtrn ne indeamnd s mergem mai
departe, pana la vechea mAndstire ziditd de Belizariu.
Inaintdm incet, pe o potecd strmtd, dealungul unei rApi
stncoase, strecurAndu-ne pe sub garnituri gigantice ame-
nintatoare, prinse In stnci urine In forme ciudate, ca nite
montri impietriti de veacuri.
MAndstirea pare o fortreatd in ruind, peretii Ii sunt ruinati
i mdcinati de vreme ; o parte a zidirei e rezematd de pere-
tele unei stand striate in pdturi de granit vndt i rou ca
sAngele.
O linite de moarte InvAluie coltul acesta stAncos.
Biserica, pustiita i'n paragind, e lucratd In stil bizantin ;
peretii de marmurd In mozaic bogat, In sculpturi mdestrit
ciselate, totul In desemnuri vechi festonate In broderii bizare
i mistice.
Induntru, pe peretii colturati i pe boltile surpate, Inca se
mai vdd pete colorate : umbrele sfintilor zugrAviti cu atta
amar de vreme in urmd.
O singurd candela, aprinsd de cAlugdrii greci, mai ve-

www.dacoromanica.ro
XLVI

ghiazd Cu o licArire bolnavd ca de-asupra unui mormant,

luminand aa de trist goliciunea inconostasului despoiat i
ndruit.
Aceastd IngrAmAdire uriaA de ddrAmAturi, alt-datA po-
doabd a mAretiei stilului bizantin, martord a patru-spre-zece
secole, tot ne mai amintete Incd legenda tristd a neferici-
tului ei fondator i ne aratd cat de vremelnicd e cumpdna
mAririlor lumeti.
Belizariu, mandrul general al lui Justinian, dupdce Infrange
pe Peri, zidete aceastd bisericd pe malurile Pontului-Euxin,
apoi cade In disgratie i ajunge orb i sArac, purtat de fica
sa cerindu-i painea pe stradele Bizanfiului.
...Si cum stau ascultand pe cdlugdrul bAtran, care ne po-
vestete despre nelegiuirile nAvAlitorilor cari au jefuit biserica
prAdand din odoarele sfinte, din evanghelii i pergamente
vechi, mi se pare cd zAresc Incd pe mozaicul capritios al
zidurilor stropi de sange Inchegat rdmAitele cruzimii din
vremurile trecute.
De aci, de pe InAltimea pe care ne aflArn, privim In urmA
departe, In zarea tearsA a depArtArii, unde se pierd varfu-
rile bAtranilor munti ai Anatoliei, ale cdror coame albite de
zApadd scanteiazd sub razele soarelui.
La picioarele noastre, pe cele cloud coline pand In mare,
se desfdoard Platana.
O varietate de culori nelnchipuit de frumoasA: casele albe
i mici ca nite jucdrii apar In umbra de un verde-Inchis a
livezilor de maslini, semAndturile de tutun, colturile pleuve
ale stancilor de granit rou, smochinii stufoi, lespezile albe
din cimitirul umbrit de chiparoii jalnici, cari cresc pand In
marginea oglinzii strdvezii a mdrii... un amestec curios, ca
nite trAsAturi de penel aruncate la Intamplare, Intr'un joc
capricios de culori vii tremurand In lumina miezului de zi.
Ne scoboram prin mahalaua cretind.

www.dacoromanica.ro
 XLVII

Vestea cd un doctor, un echim" e In ora, se rdspan-

dete ca fulgerul. La fiecare pas ne oprim tntampinati de
oameni i femei aducand in brate copii. Si doctorul, om
bun 1 milos, cerceteazd cu drag pe toti, Invdtandu-i ce tre-
bue sd facd.
Une-ori rdmanem In loc fermecati de frumusetea rApitoare a
femeilor grece i circasiene, care ne eiau In cale cu mersul
lor molatic, cu figurile lor bronzate, cu buzele roii, umede,
cu pdrul negru i inelat cdzut pe umeri; sub sprancenele
lor arcuite ele au nite ochi de foc, patimai, adanci ca
marea i negri ca pAcatul dragostei.
Un bdtran roagd pe doctorul nostru sd vie pand la el
acasd sd vadd pe ficd-sa care sufere de piept.
IntrAm intr'o livadd bogatd : bolnava std culcatd la umbrd,
fata e palidd i ochii negri, visAtori, catd aiuriti spre cuibu-
rile albastre de lumina ce joacd printre frunzele maslinilor.
Noi IL ldsdm pe doctor in urmd i ne ducem mai departe
sub un smochin IncArcat, unde fratele fetei ne cantd din
mandolind o veche arie orientald.
... Ce duios i ginga picurd notele dulci ale mandolinei
in linitea singurdtatii acesteia, In aerul parfumat al livezii
pline de fructe In care arde par'cd aroma de esente Imbd-
tAtoare !
Tarziu, pe and ne Intorceam la bord, un hogea suit in
varful unui minaret, cu bratele intinse, cantd chemand credin-
cioii la rugAciune ; glasul lui tanguitor se pierde in dangAtul
prelung ce vine de la cealaltd colind a oraplui de la clo-
potele unei biserici.
...Si WA sd vreau, sub farmecul sfant al chemdrii cre-
dincioilor la rugdciune, compar credinta profetului aa de
reald i pdmanteascA, rostit de glasul preotului din minaret,
cu chemarea ideald i misticd a clopotului, care inaltd inchi-

www.dacoromanica.ro
XLVIII

puirea cdtre cel mai frumos I amdgitor vis ce s'a ardtat

vre-odatd ochilor mintii omeneti, visul rApitor, sublimul vis
pentru care a luptat In viatd 1 a murit pe cruce blAndul
fiu al dulgherului losif din Nazaret.

www.dacoromanica.ro
 VERONA

...oclatcl mai apcIr In curmez4u1 cdrrei ae lumina"

IX.

Vona, 11 August.

Se lumina de ziud and am ancorat In portul acesta,

adica, la drept vorbind, nici nu se did port ad ; In fundul
bdei largi i minunat pdzite de vnturile din spre larg, e un
ordel oriental, ascuns In poala unui munte imbrAcat In ver-
dele pddurilor de dafin.
De-ti rAtAceti cumva privirea In urrna departe, poti numdr
de-a randu In zare sate i capuri, ce lant se inird dela
leros prin Keoreli, Tereboli, Zefiros i Kerasunda ; intreaga
coastd a Anatoliei, Malta i colturoasd, apare scAldata de
valurile mdrii, in lumina trandafirie a diminetei. Te minu-
neazd frumusetea coastei aa de variata ca o danteld mdiastrA
lucrata de o rand dibace.
La ateva mile spre Vest se prelungete In mare, umbrit
de un buchet de arbori, capul de stancd rupta ce poartd
numele de lason.
Din vremuri aci se povestete a a ancorat Argos, mndra
corabie pierdutd in cdutarea Id nei de aur, i aci a debarcat

www.dacoromanica.ro 4
 L

Iason, viteazul capitan al Argonaufilor din expedifia aa de

mult cantata de poefii anticitafii elene.

Oraelul acesta de veacuri doarmq acela somn greoiu 1

trandav In care vegeteaza mai toata populafia visatoare a O-
rientului Natura bogata a lenevit firea omeneasca Impe-
dicnd'o a mai adaoga ceva.
O barca ne lasa pe farm la un mic debarcader putred,
inegrit. Un turc ne Intampina salutndu-ne militarete ; dupa
Imbracaminte pare a fi un vardist.
Plaja care se prelungete In mare, spalata de spuma va-
lurilor, e formata din nisip feruginos, negru, fin i greu
dovada ca In vecinatate se gasesc gisimente de fer. In munfi,
numai la 15 kilometri departare, se afla mine de argint ;
totui, ferul, argintul, ca i celelalte produse se aduc din
porturile ruseti.
Strabatem oraul In lung i'n lat. Aceea Ingramadire de
case fati nici un stil pronunfat, aceleai geamii albe ii 'Malta
minaratele fuguiate. Ulicioarele stramte, murdare i cotite se
Infunda prin ruinele zidirilor vechi sau se Inchid baricadate
prin maldare de foi de tutun puse la uscat.
Ne oprim In marginea oraului. Numai ad gasim apa
dulce : un prau limpede se furieaza prin crapatura muntelui;
i undele clare i-se preling pe lespezi de piatra sticloasa.
In colful acesta umbrit i racoros se strang locuitorii ca
sa-i adape vitele. Sub maslinii Incarcafi i dafinii mirositori
ce cresc la Intamplare Imbatrnind In voia naturei, o suma
de oameni se afla adunafi la umbra. Vre-o doi batrani aezafi
turcete cu picioarele Incruciate se odihnesc nepasatori ;
nici unul nu scoate o singura vorba macar, tofi tac i fu-
meaza, cu ochii pironifi In gol pare ca urmaresc un punct
anume vazut de fiecare 'n parte.
Alfii 1i adapa camilele i catarii ; unii sunt oameni tineri

www.dacoromanica.ro
 LI

i bine legati ; au picioarele goale pana la genunchi, i pe

corp o singurd cdm.ad ; figurile au culoarea bronzului, i
-trupurile ceva din Infatiprea statuelor antice.
Privim In duiosati la 1M grup de cAmile ce-i leagand upr-
gAturile lungi, intinse Inainte ; acestor animale urate i diforme
natura le-a concentrat singura frumusete in ochii lr dulci,
.cuminti, In care se resfrange melancolia i resemnarea tristei
lor soarte.
Pe cand ne Intrebam cap metri de grosime sd aibd pla-
tanul uria ce-1 admiram, ni se rdspunde dinteun grup de
Turci : cinci metri, Inteo romaneascd perfecta. Era vardistul
ece-1 Intalnisem la mal 1 pe care-1 observasem cd ne urma
la distantd, pare cd ar fi avut sd ne spue ceva.
Surprini, Il lintrebdin de unde tie romanete ;. i el, rop
la fatd, schimbat, ne rdspunde cd a fost cati-va ani prin
Romania.
Ne intoarcem prin cealaltd parte a oraplui oprindu-ne la
casa guvernatorului, un bdtran Miralaia.
Trecem Intr'o livadd splendidd ce Ii destapara bogAtia
.solului pe o pana dulce pAnd 'n mare. Departe, se pierde
prpuind un drum rdtdcitor tdiat In coasta unei stand. La
umbrd, pe-o banca de lemn, In balsamul jalnicilor chiparoi,
doi bdtrani cetesc o carte. Unul dintre ei se ridicA : e std-
panul casei ce ne Intampind cu o temenea respectuoasd
poftindu-ne sA ludm loc. Dupd vre-o doud vorbe schimbate,
se aduce obicinuita cafea 1 siropul rAcoritor ; bdtranul Ii
netezete barba-i albd-afumatA i ne zice surdzand : ioc $arap
Efendi voind sd ne spue cd legea nu-i permite sA bea
vin. Vizitdm grddina i casa ; o clddire veche cu zidurile
mdcinate de vreme, cu ferestre mici ferecate cu gratii
inchise cu jalusele verzi. Singurdtatea i linitea ce-o impre-
soard ti dau o mAretie nespus de tristd. Ciudatd construc-
lie In randul de jos e grajdul ; bdtranul 1i tine Inca a

www.dacoromanica.ro
frumusete de cal, sange arab. Cand am trecut pragul, un cal
mic, alb ca zapada, i-a tutors Out Incordat micand nervos
urechile ciulite, 1 ne-a privit cu nite ochi vii i blanzi cari
ardeau sub motul de par stufos cazut de pe frunte pana pe
narile mari i roii
Batranul ne spune ca. de mult nu-1 mai Incaleca, dar it
tine aa sa moara langa el, ca multa vreme 1-a slujit cre-
dincios In timpuri grele i de primejdie.
Se Inserase cand ne-am Cuat llamas bun Intorcandu-ne
la bord.
Pe la ora apte toate pravaliile sunt Inchise, de and cu
macelul Armenilor; mai tarziu de ora aceasta nimeni n'are
voie sa mai circule pe strade i nici o barca nu poate sa
piece dela tarm.
-Seara, dupa terminarea serviciului, e ora repausului pe
bord ; clipele dulci i fericite cand fiecare traete pentru sine
insni retras In fundul sufletului sau.
In cuprinsul acestor cati-va metri e imaginea intregei
omeniri ; -In mic o lume ce s'agita, traiete Impartita In
trepte sociale, cu ganduri, duren i i multumiri deosebite.
In tribord la pupa se plimba comandantul, fluerand Incet ;
In dreptul careului un grup de ofiteri tineri vorbesc i rad ;
in prova fie' .te oga e toata multimea adunata.
Se Istrang In grupe oameni tot din acelai sat 1 povestesc
sat!, canta aa cum ei simtesc i inima-f Indeamna.
...i nu-i un cantec singur ca sa-1 auzi In cor, sau sa
rasbata..numai un glas deosebit, ci sunt crampeie frante
de-atatea voci In .parte, i fiecare 'i canta Incet i pentru
sine, de jale, de dor sau de iubirea cantece vechi de cine
tie cand aduse cu danii din vatra parinteasca, ori altele
Invatate pe urmil In armata.
Amestecul acesta de glasuri diferite formeaza o armonie
de murmur vag, un fel de tanguire duioasa i unita Intr'o

www.dacoromanica.ro
 LIII

melancolie dulce i adesea dureroasd, ce tremurd in aer

pdnd ce se stAnge In mare.
De-oparte ii strAns un grup, In mijloc vdd i pe vardistul
turc ce-1 IntAlnisem In ora.
Intreb mirat, i aflu tot misterul :
Era un romdn, fost soldat pe Elisabeta i dezertor de
vre-o ase ani, de cdnd bastimentele romAne mai vizitaserd
aceste porturi ciudat lucru... un taran romAn vardist In
Anatolia.
Vaporul i culorile romAneti i-au deteptat dorul de tara;
nu 1-a rdbdat inima i a venit odatA sd mai vadd pe ai
lui gdsise vre-o doi oameni tot din acelai sat cu el.
i In clipele acestea trdia o viata IntreagA la sAnul cald
al OM, In mijlocul multimei de oameni frati cu (Mitsui
cari cAntau spunandu-i de satul lui, de casd i pdrinti, de
frati i de pdmAntul ldsat aa departe la care de atdtea ori
visase rdsletul uitat printre strdini.
La spatele 1ui unul lungit, pe punte a lene, cu un malddr
de frAnghie avand drept cdpdtdi cntd perdut a jale cu ochii
tinta in cer :
Trandafirul rAu tanjeste
Da0-1 smulgi de unde creste
Tot asa tnjesc si eu
Dup sAtuletul meu...

Tace putin, i iardi se pornete din ce In e mai tare

zicAnd tot mai cu foc :
Rdmanetif cu toti in pace
0-o-f !... mA duc, cA n'am ce face !...

Md uit la ei : vardistul i oathenii aceia ce stau pe lAngd

el, nu antd, nici nu rAd ; vorbesc Incet, aa ca In spovedanie.
El std jos tinAnd capul In piept i numai rar scoate vre-o
vorbd i Intreabd de ceva, apoi ofteazd addnc i clatind din

www.dacoromanica.ro
LIV

cap incet, abia se mica firele motului prins In varful fesului

rou.
Ce-o fi vorbind oare ?... i cate s'o fi petrecand In fundul
ascuns al inimei sale !...
Cand i-a ridicat capul am vazut bine cum Ii jucau In
lacrimi ochii lui tulburi.
Si-a luat ramas bun caci se suna apelul 1 oamenii toti
treceau la front pe borduri.
Pe and unul, cu glas tare spunea rugaciunea de seara,
toti ceilalti, pe punte In ran dud, cu capetele goale, Ii Mum"
semnul crucei, iar notele metalice vibrau pierdute'n aer.
Barca, In care el plecase,- era departe and am zarif o
potolinduli mersuI ; i s'a oprit dand drumul lopetilor In voe.
Abia se distingea o umbra stand pe loc In ceata tears.
a serei par'ca nu se'ndura sa piece de ce s'o fi oprit ?...

Spre asfintit de mult disparuse globul soarelui Inecat In

adancul marei. Zgomotul, viala bordului, incetase odata cu
cea diu urma tremurare a notelor sfintei rugaciuni de seara.
Pe punte nu se mica nimeni, In cabina comandantului u-
mina era stinsa ; afara, vre-o doi oameni in prova de
serviciu, i noi gramada strni In jurul batranului Marcheti,
mecanicul bordului.
La toti ni-era drag omul acesta pentru bunatatea inimei
i farmecul povestirilor sale. Ne spunea tocmai din peripetiile
unui naufragiu ce-1 suferise In Marea-Roie, apoi amintiri din
batalia navala de la Lissa, unde luase parte In tinereta .sa.
De mult terminase batranul, dar noi taceam cu totii, sta-
panili de Intelesul povestirei spuse 'kite romaneasca aa...
de stricata i puna de glume i Invalaturi de-ale meseriei,
dep rinse o viata Intreaga In aspra coala a marii.
Era tarziu, nici unul nici altul nu se Indura sa piece fru-
musetea noptilor pe mare da un farmec nespus de dulce

www.dacoromanica.ro
 LV

grelei vieti de bord micati de linistea ce ne Inconjura,

fail sd stim, ne tintuise In loe un fel de tearnd par'cd de
a nu turbura sfintenia linistei ce stApAnea natura intreagd.
O noapte dumnezeeascd !... frumoasd ca In basme: cerul
curat, niel o miscare nu se simtea, nici o adiere nu infiora
calmul apei moarte. lar sus, in peretele negru al tarmului,
o licArire albAstrie Incep sd resfire frunzele copacilor inalti,
si coltul lunei noi se ivi lucid ca muchea unei seceri de
argint infiptd In vArful unui dafin bdtrn.
Furati de gAnduri pe nesimtite, se coborAse fiecare In
adAncul tainic al sufletului, uitAnd fiinta celor din prejur.
Un sunet vag ajunse pAnd la noi, o tresdrire abia simtitd
ca un fior slab atinse pacea noptii.
Ne-am ridicat cu totii ca sd vedem ce este.
Cu ochii deschii, cu auzul atintit, asteptam... pe luciul
negru al apei abia aluneca o umbra In zare.
Er o barcd ce se'ndrepta spre noi ; nici un zgomot nu
s'auzea, doar se simtea usor miscarea lopetilor lind, regulatd,
fdrd a scoate pana afard din apd.
Sol $titi cei-i un contrabandist de tutun" spune unul
dintre noi.
Barca se apropiase ; cAnd a venit alAturi, In loe sd acos-
teze In bordul In care ne aflam, a ocolit prin pupa vasului
1 s'a oprit pe furis la scara din bordul opus. Am inteles
Indatd : in bordul din spre tArm ii era teamd sd nu fie zdrit
la lumina felinarelor de punte.
Ba....nu, e vardistul turc care a fost azi aci".
Aduce un rdvas, o legAtura cu lucruri pentru un soldat
ce o sd i-le ducA la pdrinti In satul lui, i niste tutun pe
care ne roagd sA-1 primim, cd-i foarte bun, de Baffra.
Sta si ne istoriceste ciudatul roman al vietei lui si chipul
cum trdieste prin locurile acestea. Ne multumeste apoi din
toatA inima si pleacd Incet, strecurAndu-se prin Intuneric.

www.dacoromanica.ro
LV1

Noi am ramas privind la dunga de lumini lasata In luciul

apei, ca urma unui diamant ce taie o sticla Intinsa.
O pierdusem cu toti din vedere, odata mai aparu In cur-
meziul cararei de lumina ce o agernuse luna de sus,
incremenita anume ca o semi-luna deasupra unui minaret.
In clipa aceea un glas puternic s'auzi din spre tarm.
Santinela de pe mal zarise barca In lumina.
Acela strigat rasuna repetat de ate-va ori ; 1 un fulger
scurt licari Inroind c'o pata luminoasa negrul tarmului In
zare, iar bubuitul unei puti Infiora coprinsul tot, spargAnd
linitea noptei... o clipa numai, caci ecoul se risipi departe
pierdut In pustiul Intunecat al madi...

www.dacoromanica.ro
 VERONA
...cliiparoii tri,sti jcilesc...

X.

Samsun, 6 August.

Inainte de prAnz primim o vizitA neateptatd.

Un domn Willi, corect ImbrAcat, se urcd pe punte i
ne salutd respecuos ; Inteo mAnd Ii tine apca lui ruseascA
i in alta o cravad de trestie de mare.
E un colonel rus de cavalerie in retragere.
11 poftim In careu. Incepe a ne spune, bite frantuzeascd
stricatA, cdtd simpatie are pentru RomAni : a fdcut campania
din 77, ne cunoate foarte bine tara i obiceiurile, ne tiuse
i limba, dar a uitat'o ; i-a mai rdmas numai doud cuvinte
pe care le repetd inteuna, cu deliciu : yin Tragapni!... ah!...
yin Tragapni!...

www.dacoromanica.ro
LVIII

Atunci schimbAm berea, cu care 11 tratasein, pe vin... f

limba musafirului nostru se desleagd ; exploziile de simpatie
devin din ce In ce mai dese i mai puternice.
Ca sd ne arate cdtd dragoste are pentru Romdni ne spune
o dovadd pentru a ne bucura pe toti ; pe moiile sale din
Caucaz nu are decAt RomAni noi ascultdm mirati da,
i-a stabilit o colonie intreagd, vre-o cdteva sate romdneti
din Basarabia. i multi proprietari bogati au adus oameni
tot deacolo.
Guvernul rusesc, continua el, ii are pe toti In grija ; iata
puteti vedea : soldatilor care pleacd din Basarabia trimii la
trupele din Siberia, departe pdnd la hotarele Chinei, le dd
pAmAnturi acolo ; ei nu se mai Intorc, i familiile lor, duse
de guvern pe cheltuiala sa, sunt stabilite spre Manciuria,
unde le dd pAmAnturi Intinse i bogate... i are pe toti In,
grijd guvernul rusesc !...
Paharele se golesc, discutia se IncAlzete, fr sA tim
alunecdm In chestiuni nationale i de politicd strAind.
El ne asigurd mereu cd tare mult ne iubete, dar sA nu
ne supdrAm sincer, el vorbete drept, aa-i e felul sAu
nu-i place de loc cum ne purtdm, dupd atdtea binefaceri
din patea Rusiei... nu, nu std. frumos, zdu cd nu... oricum, tot
cretini ortodoci ca i ei... nu, nu sta frumos.
La Inceput noi voiam sd-i explicAm, vdzdndu-1 1nsd aa
de sincer i Incredintat 1-am lAsat multumindu-ne a-1 asculta
interesati. Nu-i vorbd cd mai interesati II priveam cum rddica
uor paharul, cdta lung In zare la limpezimea vinului, i
dinteo data 11 rdsturna pe gAt, apoi i sugea buzele subti-
tate i clipea nervos din ochii lui mici, albatri-tulburi care-i
luceau printre gene.
ldsdni -tot timpul sA-i stingd focul care-1 ardea In
chestiunile politicei Inalte ; i noi 11 ascultdm In linite sd-1

www.dacoromanica.ro
 LIX

IntrerupeTh limn nu std frumos... e In casa noastra, 'apoi

vinul, dei uor la baut, e Ansa bun i vechiu.
Soarele ca focul ardea In miezul zilei cand am debarcat
pe mal In port.
Dupd cati-va pai am putut observa ca rapt acesta are
o infatiare ceva mai europeneasca. Ne oprim In rascrucea
a doua strdzi largi, pavate cu lespezi mari de piatrd. In
dreapta se Inird un rand imens de bolti e un bazar oriental..
Curioasd impresie Iti produce aceastLt con fuza ingrdmadire
de marfuri felurite Intre ziduriIe vechi, umede i inegrite de
vremuri.
Un muzeu uria, fr nici o randuiald. Cum ai pait sub
coperiul de piatrd taiatd In bolti enorme i negre-afumate,
te prind fiori In aerul rece i umed ; ca intr'o peterd te
ineacd mirosul greu de mucegaiu.
Abia lumina zilei mai poate sd rasbata, i cate-o raza
calda se furipan taina de'ncearcd s usuce dungi albe
Inirate din picaturi de apa ce se preling cu'ncetul pe ziduri
In unghere. Si'n hausul acesta, te ametete un zgomot vag
de mii de voci Inteuna, care se agitd In clocot sub bolti
inabuite, isbindu-se Intre ziduri c'un nesfarit eco u.
'Trecuram pe langd o prdvalie cu arme. Ce curioasa adu-
natura de vechituri : puti lungi, un fel de uanele cu paturi
mici sculptate i Incrustate in sidef, pistoale mari turceti,
pumnale fine, artistic lucrate, sail de Damasc i iatagane
cu lamele curbate.
Ne oprim la o prdvalie de stofe i mdtdsarii. Negustorii
sunt nite Greci ; cu ochii lor negri, vii, ne prind invaluindu-
ne Intr'o privire ireata i cercetatoare. Adanci cunascutori
de oameni. Dintr'o ciipd te a patruns, i cu o sigurantd
uimitoare, te tie ce eti, de unde vii i ce voieti.
Intreaga prdvalie i-o rastoarna grabiti numai ca s ne

www.dacoromanica.ro
LX

arate marfa ; nu cere sa i cumpArdm nimic, dar gura nu le

tace ; i laude, ademeniri 1 politete curg din belug cu cat
se strang mai multi In jurul nostru.
In cateva minute coprinsul tot e inundat In valuri colorate
de panzeturi i stofe o belie de culori vii Impletite Inteun
chip bizar In desemnuri fantastice; dupd capritii nespus de
ciudate.
AlAturi e un fel de cofetdrie turceascd.
Stdpanul un turc, stA In fundul prdvdliei pe un scdunel i
fumeazd ateptand linitit sd-i vie muterii; nici nu clipete
mdcar din ochi.
li cer apd i dulceatd. El se ridicd incet i cu micdri
rndsurate Imi aduce un borcan mare, o lingurd i un pahar,
apoi se apazd iar la locul obicinuit. Dupd ce-mi potolesc
setea, voi sd-i pldtesc ; turcul se uitd nedumerit la mine.
Eu md mir dece nu vrea sd ja banii, i el se mira de
ce-i plAtesc cand n'am gustat decal data. N'a fost chip sd
ne intelegem. La urmd Imi spune hotdrator dacd-ti place,
mAnancd ; dacd nu, atata pagubd. Turcul voia sd mAnanc
tot borcanul, i nu pricepea cum sA-mi iea platd numai pen-
tru cd gustasem.
Eim din bazar i apucdm la deal pe drumul care duce
spre cimitirul oraului. StrdbAteam un cartier sdrAcAcios ;
casele mici i simple apar prin verdeata platanilor stufoi.
Oamenii acetia nu pun niciun interes pentru a-i infru-
museta casete prin care locuesc, pentru cd nu stau decal
foarte putin In ele. Tot timpul sunt afard In aerul cald i
dulce, In sanul naturii aa de frumoase, sub un cer limpede,
la umbra unei vegetatii bogate. Pe and la Nord, in frig 1
umezeald, sub cerul acoperit de ceatd, casa e singurul cuib
plAcut i cald In care omul Ii gdsete odihnd i multumire
clupd o muncd chinuitoare In luptd cu aspra naturd ce i7se
Imp otrivete.

www.dacoromanica.ro
 LXT

In drum ne minundm privind la cAtiva turci bAtrAni ce-

stau la umbra i Impletesc ciorapi. Ciudat neam de oameni.
FArd sA vreau, cdtand la chipurile aceste tAcute i blajine,
imi vine In minte cruzimile savArite In mdcelurile Armenilor
i groaznica faimd ce aceti fanatici i-au cAtigat de vea-
Curi.., aceeai mAnd ce poartA andreaua de impletit ciorapi,
mAnuete i iataganul de rdtezat capetele ghiaurilor nelegiuiti_
Unde apa e mai lind acolo-i i mai adncd !
IntrAm in cimitir. O grAdind frumoasd pe o coastA Incli-
natA uor spre mare.
CAf ochii pot coprinde nu vezi deck multimea de lespezi
mari de piatrd, cioplite primitiv, i In neorAnduiald infipte
In pdmAnt.
CArdrile Inguste ce erpuesc In zare se perd printre mor-
minte, i pacea sfAntA a mortei domnete pretutindeni, iar
chiparoii triti jAlesc de cine tie cad mormintele inchise,
de multa vreme poate cAzute In uitare...
Pe locurile unde se vAd coloane rupte i lespezi mari
trunchiate, aratd cd pdmAntul acolo tine Inchisd cenua celor
cari au fost rApiti de lume In floarea tineretei.
StrAbatem tot cimitirul in lung i ne oprim la ua unei
giamii, cdci tocmai este ora de rugAciunea serii. i In mij-
locul acestei tAceri desavArite Incepe sd rAsune chemarea
repetata a unui muezin de sus din minaret. Nu Inteleg ce
spune, ti vAd cu bratele Intinse cum chiamA credicioii, cu
glasul plAngAtor i plin de pietate.
Urcdm c'ele cAteva scAri de piatrA ; la uA ne IdsAm bas-
toanele i intrAm Induntru. In momentul In care pAesc
gul un fior scurt Imi fulgerd prin trup : Induntru e rece, td-
cere adAna i aproape intuneric. Cu o singurd privire co-
prind tot golul tainic al acestui loca de rugAciune.
Vre-o cloud raze slabe pdtrund prin geamuri mici i poliesc

www.dacoromanica.ro
LXII

o parte din zidul afumat ; zugrAveala peretilor e tearsA,

abia se mai cunoate o urmd coloratA de linii ce se tae In
felurite i mistice desemnuri. Inscriptii Inalcite rdmase Intre-
rupte de mozaicul cdzut din locul unde fusese Infipt odatA
cu rand dibAcie de o mdnA omeneascA.
La glasul chemArii dela templu s'adund credincioii, 1 pe
mAsurd ce ajung Ii lasA papucii in rand la ud i Incet pd-
esc tAcuti, cu ochii In pdmnt, cu picioarele goale pe dalele
de piatra rece. Trec pe langA noi fArd sA ne priveascd, se-
nini, linititi Ii iau locul obicinuit. O linite desdvAritd, nici
o oaptd nu atinge sfintenia tAcerei dinnduntru i toti In-
tori cu fata In spre Meca, stau cu ochii pe jumAtate Inchii,
perduti ca Intr'un vis ; un fel de meditare pioasd, ideald.
Figurile nu spun nimic ; nimic nu se rdsfrnge din tot ce
se petrece In lumea sufletului lor. TArziu incepe vag un mur-
mur de oapte neIntelese i ei se prosternA cu fata la pd-
mdnt, Indoiti de mijloc se leagAnd asemenea micdrei ce o
are un om In mersul cAlare pe cdmild.
Aceleai intonatii s'aud Inteun amestec de glasuri stApd-
nite cu totii reciteazd verseturi din Coran frenetic repetate
In limba lui Alah ; i coardele endirei nu mai vibreazd In
crieri, li se topete mintea In frumusetea 1 bogAtia frazei
a de arzAtoare a poeziei sfinte i In betia de vorbe 1
imagini le ard ochii In extaz i buzele In tremur repetd poezia
profetului-poet.

Amestecul bizar de Insuiri contrarii e In toata firea a-

cestui neam de oameni. AlAturea de cinste, rAbdare i bln-
detd, gdseti cruzimea oarbd, tembeli i bravi ; din linitea
senind trec numai life clipd la furie aprinsA.
Moartea nut este nimic pentrucd nu existd, zic ei, i
gata sunt oricand cu drag sa-i verse sdngele and legea,
patria sau padiahul cere.

www.dacoromanica.ro
 LXIII

Fanatig i erou, acest popor ()data a minunat i ingrozit

o omenire intreagd-; dar azi... In decadentA, o soarta tristd
II mnA spre peire e soarta ce pururi au avut-o popoa-
..rele imbAtranite...

www.dacoromanica.ro
 VERONA

XI.

Synope, 26 August.

Cea mai bund rada depe toata coasta, este de sigur adi
la Synope.
In locul acesta s'a dat vestita bAtAlie navald dintre turci
i rui, In care flota turceascd a fost sdrobitd i Innecatd
In mare.
i azi, cnd ancora se smulge trndu-se pe fund, adese
ori gdsim In pdmantul lipit de ghiarele ei, monede, lucruri
mici, urmele unei lumi ce doarme In adncimea Intanecata
a fundului,
O peninsuld Inainteazd In mare, un istm ingust o leagd
cu uscatul, pe uvita aceasta de pdmnt, sus pe eaua dea-
lului a fost ziditd mAndra cetate din Synope. Zidurile de
centurd stau de atdtea veacur In picioare Inca; tari, crene-
late, mai poartd i azi In coaste urmele obuzelor ruseti.
Des-dimineatd a Inceput sd ante o muzica In ora: erd
zi de sArbatoare, onomastica Sultanului ; aceleai i iar ace-
leai note lungi, chinuitoare, ale unei melodii orientale, le-am

5
www.dacoromanica.ro
LXVI

auzit repetate din zori pOna In noapte. Toti ofiterii, In tinutd

de ceremonie, mergem In vizita oficiald la guvernator.
La mal ne Intmpina mai multi ofiteri turci din marina i
infanterie; cand trecem pe sub bolta , portii, un soldat de
santineld ne prezinta arma izbind'o cu patul In pamOnt.
IntrAm intr'o said mare; In mijloc o masd, dealungul pe-
retilor sofale 1 jIlturi vechi imbracate In postav rou.
pupa obicinuitele prezentari i ceremonii, paa ne ureazA
bundvenire, comandantul diviziunei noastre li raspunde mul-
tumind, i convorbirea se angajeaza Intre cei mari.
Paa om foarte placut i detept, vorbete cu drag despre
tara noastrd; pare a fi un om cu totul europenizat din
pricin cA luase aspre mdsuri pentru a impiedica macelul
armenilor i se zicea de turci; In batjocurA, Ghiaur-Pagl.
Dupd prOnz mergem Inteo escursie prin Imprejurimile ora-
ului. Paa ne pusese la indemana opt cai arabi ce ne a-
teptau la mal gata, Inelati cu harnaamente orientale, roii
sau verzi, impodobite cu cusaturi de fir. .
Eim din cetate calauziti de patru achiri cdlari i in-
armati; ne indreptam la deal abia putOnd sd stapOnim caii
mici, iuti i nervoi ce se framOnta. Inteun joc fard astmpar;
tocmai tOrziu s'atern la drum in trap intins.
Ajungem pe innaltimea din capul peninsulei.
In departare se zaresc albe zidurile cetatii; i In urma lor
se intinde un deert de nisip rou. In transparenta de aer
i lumina 'aprinde un joc de licariri ciudate pe aceastd mare
Intinsa de nisipuri arzatoare.
Jos, la picioarele noastre, Inainte, in dreapta i In stAnga
se intinde marea calma, adormita inteo strdlucire orbitoare ;
in linitea miezului de zi nimic nu poti surprinde in tot
pustiul acesta de apa argintie.
Ne oprim i descdlicarn pe marginea unei prapastii; ad

www.dacoromanica.ro
 LXV11

se 'Malta ruinele vechiului templu zidit de: regle Pontutui,

Mitridate Eupator.
Tacuti, ca'n fata unui mormant, privim gramada de data-
maturi ratnaita falnicului monument, ce-a stralucit cu 100
de ani Inainte de Christ, traete Inca pastrand in sfanta
singuratate taina veche a lumei asiatice.
Blocurile aceste de granit cioplit cu atata maestrie au viata
Inca pentru a ne dovedi blestemata morala a timpurilor tre-
cute. Cata munca omeneasca cheltuita pentru nebuna fan-
tazie a unui singur om... cata sudoare i ate lacrimi s'o fi
sdurs pe luciul acestor pietre... podoaba operei atator mii
de necunoscuti cari lucran pentru glorificarea oarbei vanitati
a unui potentat tiran,
Ne intoardgm lnapoi pe un drum mai scurt ce trece prin-
tr'o padure batrana de maslini. In vale. lasam caii plini
spume achirilor ce ne Insoteau, i intram pe jo S In ora.
Auzisem ca Iti aceasta lOcalitate guvernul tureesc trimitea
In exil pe multi dintre osandili politici. E drept ca'acest loe
este foarte potrivit ; asigurat de trei parti, eaci e Impresurat
Cu apa, numai o parte e legata Cu restul Orel, i acolo sunt
zidurile cetatii, tari Inca i bine pazite Se zicea ca i un
ofiter din artileria turca ar fi &inns aci ca pedeapsa pentru
c luase parte la o revolta din Stambul.
Eram foarte curios sa-1 vac'.
Cum mergeam singur prin port, zaresc la masa unei
cafenele, In mijlocul unui grup de turci, un ofiter roman
era camaradul meu de bord, prietenut IVieu lohnson, cum li
ziceam noi din cauza taeturei englezeti a favoritilor sai.
Ma apropii de masa la care sunt poftit i fac cunotinta
celor ce se aflau de fata.
Erau doi batrani respectabili, Imbracati europenete, purfau
insa tot fesurile obicinuite ; al treilea, un tanar imbracat
rnilitarele, Malt, frumos, cu-o figura aproape copilareasca,

www.dacoromanica.ro
LXVIII

i luminata de un zAmbet fin ; musteata abea-i mijea; In

ochii lui mari i dulci avea o strAlucire pAtrunzAtoare.
Acesta er ofiterul exilat.
Toti trei tiau foarte bine limba francezd ; oameni culti,
Incepurd sd ne vorbeascA despre tara noastrA de care aveau
cunotinti Intinse.
In cAteva rAnduri am Incercat ai face sa vorbeascA i
despre TI-A'nii eram foarte curios sA aflu de ce fusesera
exilati n'am isbutit cAci. selereau sA aminteascA ceva din
trecutul lor.
Intr'un tArziu unul dintre bAtrAni mi-a spus oftAnd din
adAncul inimei : Ah L. dacA ai ti D-ta ce simt cAnd Imi
amintesc din viata mea, ai intelege de ce nu vorbesc de
trecut... de ce nu vreau sa ma uit In urmA... i nici inainte
nu pot sl mA uit !...
Atka durere InAbuitA tremura In vorbele aceste cu inteles
ascuns, cA n'am IndrAsnit a-1 mai Intreba nimic. Si toti tAceam
respectAnd Intristarea bAtrAnului ce-i netezea barba-i cA-
runtd; iar ochii lui sticleau printre genele stufoas2, i InotAnd
In lacrimi li atinti departe la fumul unui vapor perdut pe
lucid apei. Acolo In zare un noura alb plutea pe marea
albastrd a terului, ca o insulA din altA lume... Si multd vreme
a rAmas bAtrAnul aa, cu ochii tintA la fumul ce seinaltA a
lene inegrind par'ca tarmul acelei insule cereti.
TAnArul mi-a spus in cAteva cuvinte toatd istoria vietii sale.
Erh din o veche farnilie nobilA; fiul unui paa din lanina,
fcuse coala militar din Stambul. Pe cAnd er In coala
de aplicatie, ca ofiter de artilerie, pe lAngA studiile militare
se adapase 1 din izvorul binefAcAtor al InvAtAturilor din
Apus ; el, ca 1 toti camarazii sAi de clash*, de i fAnAr Ina,
vedea In adevArata lumina starea Ingrozitoare In care se
sbAtea patria sa.

www.dacoromanica.ro
 LXIX

Cu totii intraserd In legAturi cu partidul revoIutionar al

junilor turcL
Guvernul a surprins toata micarea lor; i-a Inchis i a
desfiintat coala. Pe cei mai multi i-a osandit la moarte
Inecandu-i In Bosfor ; pe unii, cari erau din familii nobile,
i-a crutat trimetandu-i In exil prin diferite locuri in Asia.
El fusese condatnnat cu sd serveasca 7 ani ca soldat In
regimentul de artilerie din Synope.
Nu avea voie sd citeascd de cat numai carp turceti.
Cdpatase pe ascuns operile lui Volney i le tradusese In
bimba turcd, in timpul celor trei ani de and Ii facea pe-
cleapsa.
Ca sa puteti judeca tara noastra, ne spune tandrul,_
trebue sd o Impartiti In cloud : poporul intreg deoparte, mul-
timea aceea rabdAtoare i cinstitd care lucreaza numai pentru
o mica paturd conduatoare, pentru acei trantori cari in
atingere cu civilizatia europeand au ajuns mai rdi i mai
talhari ca inainte ; acetia au perdut natura lor primitivd,
i-au schimbat i fondul prim bun care-1 aveau.
Ah L.. dacd am avea i noi o micd parte numai din li-
bertAtile de care le aveti In tara D-voastra.
Stiti care e diferenta dintre romani i turci ...... dar,
nu vd suparati ?... ne spune unul dintre bdtrani. Romanii,
totdeauna mandri, zic : suntem civilizati. Turcii, totdeauna
Inapatinati, zic : nuvrem sa ne civilizdm, ramanem aa cum
suntem.
Si ce credeti despre viitorul Turciei, Intreb eu.
Tandrul tace, bdtranul Ii ridica ochii la cer, ofteazA
adanc, soptind rar : nimic, nu mai putem atepta nimic !..."
Cand ne-am despartit, bdtranul m'a apucat de brat i,
privindu-md In annul ochilor, mi-a spus cu glasul inecat:
D-ta nu poli sa intelegi ce'nseamud a &di WA sd atepti
niinic !..."

www.dacoromanica.ro
LXX

A dolua zi, seara, se dd pe bordul Elisabetei o serbare

la care iau parte autoritdtile civile i militare ale oraplui.
La pug,. pe dunetl, toate erau impodobite cu mult gust;
pavilioanele tuturor natiunilor fluturau uor In vAnt ardtAndu
i feluritele culori; pe roata cArmei ce rdsfAta, rou cu semi-
tuna albd la mijloc, pavilionul Turciei.
LAmpile mici, electrice, strdluceau inirate dealungul bor-
dului; lumina lor se resfrAngea tremurAnd In oglinda apei
limpezi.
Cele doud proectoare electrice de pe comandd, de cu
vreme incepurd a trimite snopuri de raze luminoase spre
mal, In dreptul debarcaderului, pentru a lumina calea bArcilor
ce aduceau invitatii la bord.
Pe la 9 ore a sosit paa impreund Cu ofiterii de diferite
arme 1 grade.
Erau i. cAti-va strAini cad veniserd insotiti de familiile
for : un inginer italian, un doctor german i mai multi greci.
Din toatd multirnea, cloud persoane atraserd privirile noastrd :
sotia doctorului, un ti p de frumusete, mai cu seamA ochii
ei blAnzi, albatri, aveatt acel farmec visAtor al femeilor
germane; i un maior de artilerie, ,negra cu dintii albi ce-i
sticleau printre buzele groase ; avea pArul des i cret : tip
de .mulatra.
Convorbirea o intretineam mai mult cu strdinii, cAci turcii
stau Infipti pe scaune mestecAnd linititi i- Cu sfintenie prd-
jiturile cu care fuseserd tratati.
Sotia rloctorului, foarte ineAntatd, n mijlocul unui grup
de ofiteri esclama suspinAnd :
Ah !... ce rAti imi pare cd o sd pledati a curAnd ; In
sAlbAticia asta Wide trAesc, cAnd voiu avea feritirea s mai
schimb vre-o vorbA cu astfel de oameni". Eu intru In vorbd
,cu malorul negru ; dar md Inteleg foarte greu cdci abea tie

www.dacoromanica.ro
 LXXI

vre-o doud cuvinte franceze pe care le repeta mereu: Je

compr mousi... je compr...
II indemn la un pdhdrut de piperment ; ,i1 ja In mnd i,
cu 'n zAmbef fin Imi spune cd legea nu-i dd voie : i in-
toarce apoi ochii spre pad, care tocmai atunci privea In
altd parte, i dintr'odatd rdstoarnd pe gt bdutura opritd,
clipete apoi iret i iar zmbete multumit.
Intreb despre ofiterul exilat care se afld sub comanda
sa. Imi spune cd mai are Inca patru ani de pedeapsd dar s'a
fdcut raport la Stambul pentru gratiarea lui, cdci se poartd
bine ; e om cum se cade, dar a vorbit mai mult deck se
cuvine, imi spune negrul duand degetul la buze cu'n gest
plin de inteles. La noi e foarte rdu dacd spui mai mult
de cAt este voe..."
Deodatd convorbirea de pe punte Inceteazd, toti ne atintim
auzul... abea ajung Wand la noi ateva note tremurdtoare
ale unei melodii dulci, de departe din spre mare. Toatd
lumea se ridicd pentru a privi intr'acolo. In lumina argintie
a lunei o barcd aluneca Incet ; i notele s'apropiau din ce
In ce mai dare, mai duioase In farmecul linktei de noapte.
Era prietenul Johnson care anta Steitz/a".
Paa fi cel dintAi care bdta din palme, dupd el Incepurd
aplauze zgomotoase.
Dupd scurt timp antecul Inceteazd ; petrecerea continua:
se fac diferite exercitii, jocuri obicinuite pe bord In asemenea
ocazii.
Comandantul Elisabetei tine un cuvnt de laudd i mul-
tumire pentru modul bine voitor i cdlduros cu care am
fost primiti In porturile turceti. Paa, foarte micat, rdspunde
ardtnd simpatiile ce le-a avut totdeauna pentru romni.
Din multime md simt apucat de o mand e lohnson,
care-mi optete la ureche : el e jos, ne ateaptd". De cu
ziud vorbisem cu ofiterul exilat ca sd. vie In timpul noptei

www.dacoromanica.ro
LXX11

pentru a-i da nite carp., Ne suim Inteo barcd IndepArtandu-

ne de Elisabeta ; din zarea Intunecoasd ce ne'nconjoard se
furipazd Incet o umbra. Nu poate fi el ; in barca ce se
apropie e un singur om, pare a fi un barcagiu turc ce se
lasd uor tnainte la fiecare micare a lopetilor.
Bdrcile stint aldturi... eu, eu sunt... m'am Imbrdcat aa
ca sd nu fiu cunoscut".
Plecdm Incet toti trei spre Mircea. Legdm bdrcele de
scard i ne suim pe punte ; timonierul de quart se uita lung
In urma turcului ce se coboara cu noi In careu.
In cateva minute adundm toate agile franceze ce le avem
prin cabine ; la fiecare noud carte ce i-o dam, cate o
exclamatie de multumire e in culmea bucuriei cand vede
Minciunile Conventionale de Max Nordau, auzise mult
despre aceasta carte le ia pe rand, le pipde, citete titlu-
rile dintr'o aruncAturd de ochi i, cu sangele In obraz,
Imbujorat de emotie i bucurie, abea poate sd mai lege
cateva cuvinte : cum sa vd multumesc... cand sl vd mai
Intalnesc oare"...
Cu pachetele subtioard ne scoboram In barcd ; cum ne
IndepArtdm tAcuti, prin Intuneric, deodatd ne cade'n fatd o
lumina de foc ; scAldati intr'o strdlucire albd rdmanem obriti
cateva cupe numai, cad pata luminoasd alunecd pe sub
bolta cerului Idsand o dungd sclipitoare ca i coadd unei
comete imense.
Era proectorul electric ce-i intorsese fdia luminoasd
asupra tArmului, pentru a lumina calea bdrcilor ; lumea pleca
de la Elisabeta.
Am asteptat privind din umbra pand s'a scurs intreg con-
voiul ; In bdrcile pline cari alunecau lin pe oglinda strAvezie
a mdrii, multime de capete i brate pdreau cd se micA
Inteun joc fantastic sub ploaia razelor albe ale conului de
lumind.

www.dacoromanica.ro
 LXXIII

Cand ne-am *despArtit, el .mi-a spus micat, cu glasul

stans : numai cate-o pagind pe zi o sd cetesc, ca sa-mi
ajungd pe toatd vremea cat voi sta ad..." i ochii lui blanzi
ardeau licdrind in lacrimi.

A doua zi and se lumina de ziud, i Mircea 1i Intindea

panzele plecand In spre larg, am vAzut bine o formd otne-
neascd, departe langd far, cum flutura o batistd albd In
suflarea vntului.
vantul diminetii, cu adierea-i dulce venind dela tdrm,
parea cd ne-aduce uor dintr'acolo suspinul pdrerii de rdu
al unui suflet nefericit...

'..0.,ve, it, ,E]

40#411
VOINESCU

www.dacoromanica.ro
 VERONA
Constanta... ajtmgem.

XII.
Pe mare, 29 August.

.-

De trei zile suntem pe drum, spre tara.

De mult a disparut coasta Asiei-Mici ramasa In urrna
dormind Infaurata In ceata deasa a toamnei.
NavigAm numai cu pnzele. O briza racoroasa se furieaza
pana In fundul cabinelor; 1 Mircea aplecat pe o coasta,
cu panzele bombate, se duce ca sageata pe Iuciul marii
calme sub cerul ciar, albastru. Un card de marsuini se Intrec
In mers cu noi, i'll jocuri nebunatice se dau afund ca iarai
sa apara ca scuturi argintii lucind pe fata apei.

www.dacoromanica.ro
LXXVI

Pe punte, toti oameni sunt veseli ajungem azi In port...

i maini e sarbatoare..,

Sd vede uscatul In prova", striga cu glas tare omul din gabie.

Constan fa.. Constan fa... ajungem, optesc catand cu toti
sa prinda In zare o liniuta neagra ce joaca tremurAnd In
aerul straveziu la orizont.
Ne apropiem de coasta.
E Inteamurg ; spre as. fintit ceru-i aprins, i in lnmina de
purpura a sarii se poliesc pe bolla norii de par lespezi de
aur ca trepte Inaltate. lar soarele apune uitndu-se Inapoi
spre portul ce ramane mai lucitor i mndru sub razele din
mina aA cum II visam s'ajunga In viitor.
Din largul marii Mircea, batrAn dar mndru Inca, se'n-
dreapta spre uscat i sboara cu panzele intinse dorind
s'ajunga In port.
Pe sus plutete lin, cu aripele obosite, o pasare grabita :
sa intoarce spre tarm la cuib ca sa se culce.
Suntem aproape. Pe cheiu se vede lu mea sosia sa n e-
atepte : batistele se mica In aer urandu-ne butui-venire
Lar flamura lui Mircea, din vArf de la catarg, raspundb
fluturndu-i culorile In vnt, i In jocul ei prin aer se
apleaca i se'inalta .de pare ca saluta pamntul tarii noastre...
August 1896.

www.dacoromanica.ro
SCHITE MARINE

www.dacoromanica.ro
 MOARTEA PILOTULUI

Era o zi de Iulie,
cAldur inAbuitoare.
Vre-p dou vapoare
de marf, acostate la
cheIul
vechiu
41+:

VOINESCU

www.dacoromanica.ro
4

de piatrd, Ii prdjeau la soare trupurile uriae Imbrdcate in

table negre de fer.
Pe la amiazd pavilionul de la cdpitdnia portului, Idsat jos,
ardta cd e ora repaosului.
Hamalii Incetaserd lucrul i, lungiti pe movilele de car-
buni, dormeau truditi.
Courile de IncArcat se odihneau i ele, goale, rdsturnate
aldturi.
In irul de cafenele, ce se tin lant una de alta in lungul
cheiului, lumea sta la umbrd In jurul meselor.
Unii 1i deertau paharele de sirop rAcoritor, iar altii ii
sorbeau filosofic cafelele.
La cafeneaua pilotilor, In fata debarcaderuluii Barba-Spiro,
cel mal bdtrAn pilot din port, sta la umbra tinAnd In coltul
gurei tigareta lui, fdcutd dintr'un ciolan, 1 urrndrea a-lene,
cu ochii pe jumdtate inchii, fumul ce scdpa In rotocoale
albAtrii..
ErA foarte bdtrn Barba-Spiro ; tinea minte de mult, din
'nainte de a fi oraul zidit.
De pe cAnd erau numai nite colibe de stuf, in toatd
Intinderea ostrovului i a mIdtinilor de o parte i de alta
a gurei Dundrei pAnd in mare. Multe povestea moneakul,
dar nu pe toate,
Se zice de unii cd In locul unde este acum portul Sulina,
nu cu multd vreme In urmd, era cuib de pirati, care jefuiau
vasele ce se apropiau de gurila Dundrei.
i multi numai astfel ii explicau inceputul averilor unor
bdtrAni din port,
Lui Barba-Spiro Insd ii pldcuse sd trdiascd bine, i nu
avea bani strAni.
De doui ani er la pensie : il sfAtuise doctorii sd-i ter--
mine meseria. ErA i vremea; suferea de inimd,
Viata sbuciumatd a pilotilor, grija ce o au In conducerea

www.dacoromanica.ro
 5

vaselor Inarcate, atentia vecinic Incordatd, emotiile dese i

reumatismul fac pe cei mai multi &Ali termine meseria
sdruncinati i bolnavi de inimd.
De i primea regulat pensia, bdtranul nu se pute desvdta
de viata lui obicinuita din vremea tineretei.
Din faptul dimenetei, de cum prindea a se detepta viata
In port, el el-A In picioare. Si o lu incet dealungul cheiului,
cu spinarea Incovoiatd, cu genunchii Indoiti, cu tigareta In
coltul gurei.
Se opria la fiecare vapor, se uita lung, cercetdtor, i
plec lnainte urmAndu-i inspectia.
Nu se petrecea nici o micare In port ca sA n'o afle el.
Cum sta uneori la masa cafenelei, se scula in picioare,
ii punea mAnd straind la ochi i cdta lung i tinta spre
iargul mArii.
De cum prindea sd rdsard ate-un punct negru pe fundul
albicios al zArei, nu-i mai lu ochii pand ce punctul acela
nu se desprindea bine In larg, luAnd forme regulate, rdsdrind
catargele i coul.
Fluerul ascutit i repetat al vre-unui vapor, ce avea sd
facd manevrA in port, II fAcea sd tresard.
Se scula Incet de la locul lui, mergea la marginea cheiului,
i cu aerul unui examinator sever, observa manevra vasului
In cele mai mici amAnunte.
CAteodata se enerva, ii ducea mAna la coaste sd-i poto-
leascd bAtAile repezi ale inimei: i-se pArea cd nu-i bine;
Ii strangea pumnii i mormAia InAbuit ate o injurdturd.
CAnd li pldcea manevra, fata i se lumina i zicea In gura
mare : Bravo apitane, bravo !..."
Trdia din vieata portului, lua parte cu tot focul inimei la
micarea lui.
PArea a i mersul vaselor i isbirea cadentatd a valurilor,

6
www.dacoromanica.ro
6

1 intreaga micare din port mergeau In acelai tact cu

batdlie inimei lui.
i tocmai tdrziu, sub seal-A, and prindea a se polei Val--
furile trestiilor i soarele, rou aprins, se stingea Ineandu-se
In adncul apei, bAtrnul pleca domol, cu pai mdsurati,
spre casa.
i uneori, in linitea miezului de noapte, and tot portul
dormea obosit 1 nu se auzea de at pleoscditul cadentat
al valurilor lovite de cheiu, bdtrnul o lua Incet-Incet dea-
lungul digai vechie de piatrd, ce ca un earpe uria se
tArdte In mare, avdnd in cap ochiul ro al farului.
De vre-o cloud zile Barba-Spiro se simtea slab de tot ;
o tusd seaa il Innua.
Asta nu-1 impedeca de a fi vecinic la postul sdu.
Tdcut, ca lngd un prieten vechiu i drag cu care se
'ntelegea de minune, sta pe mal vrajit de glasul valurilor pe
care II asculta Inteuna de atat amar de ani.
Cu drag urmdrea valurile, cari alunecau In bdtaia soarelui,
pdnd departe, lasAnd o dungd albicioasa In nemdrginirea
albastrd a mdrei.
0 adiere dulce de vnt rdcoritor Incepuse sa sufle din
spre larg ; bdtrdnul 1i ridicd incet apca, atintinduli .ochii
spre fundul indepartat al zdrei.
0 patd albd se deprinsese la orizont i cretea In lumina
soarelui, din ce in ce mai mare.
Era o corabie cu panzele intinse, ce se apropia de port.
Bdtrnul 4i trecil incet mnd prin pdrul lui alb, In care
vntul se juca nebunatic.
A, ... ce cunotinta veche li era vdntul acesta, ce bine Ii
tia el nebuniile lui Ineldtoare !
De ate-ori nu-1 atepta ca pe un prieten bun, de ajutor,
and ii umfla pAnzele Insufletindu-i corabia, ce despica
valurile aluneand ca o pasdre in sbor cu aripele intinse.

www.dacoromanica.ro
 Si de cAte-ori nu-I blestemase, cAnd Ii cerca puterile cu
dAnsul, deslAntuindu-i furia asuprd-i.
Corabia se apropiase de tot : intra In apa linititd a ca-
-nalului.
Era o corabie mare, frumoasd, cu trei catarge.
BdtrAnul o privea cu drag cum se apropia, mAndrd, ctx
toate pAnzele umflate, tdind uor apa ce aluneca pleoscandu-i
cadentat coastele ei rotunde.
Trei fluerdturi ascutite 11 facurd pe moneag sd tresard
ii intoarse capul Inapoi : er-un remorchier.
In acela timp o fluerAturd puternica rAsund hing, i trupul
uria al unei probele IncArcate ce venea In jos cu toate
viteza, se ivi de dupd cotul canalului.
BdtrAnul se ridicd de la locul sdu, apropiindu-se de mal.
Problema cu greu 1i putea micora viteza, trebuia
fereascd fAcnd loc remorcherului i cordbiei care lnainta,
mereu Cu pAnzele intinse : avea sd priveascd la o manevrd
grea, asta 11 interesa cu patimd.
Remorcherul repetd lardi trei fluerdturi ascutite ; probela,
ferindu-se ca s i facd loc, veni drept In %fa cordbiei.
O fluerdturd puternicd, desperatd rdsund atunci
Multimea grAmadd pe cheiu ata cu groazd; totiochii
erau atintiti la cele doud vase, care trebuia sd se ciocneascd
neavAnd vreme sd mai abatd.
BdtrAnul, ce urmdrea de pe cheiu toate micArile, scrAni
nervos din dinti i un : pasto diavolo" ii scdpd printre
-buze : pilotul de la probeld greise manevra.
Si el, cu ochii eiti din orbite, cAta tinta, mucAndu-i
buzele, pe cAnd cu mana Ii potolia bAtAile grAbite ale.
inimei : atepta...
CAnd Inteo clipd, ca pi-in farmec, toate pAnzele furd Idsate
ise auzi rdsunAnd comenzile desperate- iar vasele ajunse
amul In fata altuia, bdtrAnului, cum sta Inmdrmurit, tinAndu-i

www.dacoromanica.ro
8

rAsuflarea, i-se painjinird ochii, genunchii i se muiard ; el

intinse deodatA mAna sl caute un sprijin, dar se impletici
i caza mototol fArA simtire...
i vasele nu s'au ciocnit ; lin trecurd, la o palmA unul pe
lAngd altul, MA a se atinge.
Lumea se fAcuse roatA In jurul trupului gArbovit i uscat
care zAceA pe cheiu, nelnsufletit.
lar vAntul din spre largul mdrei, se 'ngrAmadea i el,
...
facAndu-i loc prin multime, i ca un vechiu i bun prieten,
adiind uor, ii mAngaia fruntea rasfirAndu-i pletele i barba
lui alba...

www.dacoromanica.ro
 RAT'Ac ur

Erd pe la amiazd ; o linite adAncd stApAned satul tdcut

i uitat printre mlatinile acoperite de stuf auriu. Colibele
sArdcAcioase ale pescarilor, inirate la rdnd, acoperiau limba
de pdmAnt prelungitd de la gura Sf. Gheorghe pAnd departe
spre larg, unde se perded dunga albicioasd a Dundrii In
nemArginirea albastrA a mArei.
Departe, tocmai in coada satului, el-A coliba lui Mo. Simion;
topilatd sub coperiu-i luguiat de papurd, mai pustie acum
de cdt In totdeauna.
De o sAptdmAnd i mai bine, de cdnd moneagul ii in-
gropase singurul fecior pe care-1 avusese, ua colibei n'a
mai fost deschisd. Tot timpul umblase bdtrAnul aa rdtdcit
prin vecini 1 pe la cdrciume, ca sA-i mai inece amdrAciunea
care-i umpled inima i sd uite jalea ce-i chinuid mintea.
Mereu repet desnAddjduit: la ce bun rdm4ita asta de
zile care mi-a Idsat-o Dumnezeu !
Grecul, care aved pescarla in arena, l-a ertat cAteva zile,
pe urmd i-a cerut sd-i urmeze meseria cd altfel nu-i mai
dd fAind. BdtrAnul s'a intors iar la barca lui rdmasd pdrAsitd.
pe mal in bAtAtura colibei.

www.dacoromanica.ro
10

Ce era de fAcut ! Trebui sA se hrAneascA cal mai ave

de trait..
Dupa ce i-a cercetat barca, a dat-o la apA, i-a potrivit
catargul i apucAnd amAndou lopetile a plecat oftand din
adAncul inimei de mult timp numai plecase bAtrAnul aa
singur la pescuit...
O adiere dulce de vAnt, care veneA din spre largul mArei,
-rAcore fruntea pescarului i se juca nebunatic printre vitele
lui de pAr cArunt. i suflarea acea uoarA de vAnt, Infior
fata strdvezie a mArei tAiatA de urmele bArcilor mici i negre,
cu pAnzele umflate, ca nite pAsAri cu aripile Intinse, cari
sburau la larg departe spre locul de pescuire, cale de opt
mile de la mal.
IntrecAndu-se IngoanA, tot cAte doi pescan i In fiecare buck
treceau unii pe lAngd altii vorbind i cAntAnd In gura mare;
lar vAntul, le culegea sunetele giasurilor ducAndu-le Inainte,
pAnA le perdeA. frAnte In golul nesfArit al depArtArii.
Greu, greu de tot singur, Mo Simioane, ii strigA unul
din fundul bArcii, noroc bun!
Sci dea Dumnezeu, Ii rAspunse cu jumAtate glas bAtranul
care st perdut pe gAnduri strAngnd cu amAndou mAinile
lopata care o tineA drept cArrnA.
Ajunsese aproape de locul unde erau Inirate cArligele pentru
nisetri 1 moruni, cAnd a prins el de veste cA din spre asfintit
se InAltase un noura alburiu, arcuit pe bolta limpede al-
bastrA a cerului.
VAntul 1i schimbase repede directia i sun acum din spre
coastA din ce In ce mai Insufletit.
Cunoteh el semnele acele ; era un grAunte de furtunA
care se apropia vAzAnd cu ochii. Celelalte bArci se depAr-
taserA de mult gonind spre tArm.
BAtrAnul, vAzAnd bine ca numai este chip sd meargA drept

www.dacoromanica.ro
 11

in potriva vantului, care se intdrea mereu sufland din spre

uscat, treca uor coltul panzei In celalt bord al bdrcei.
Si panza se umfld sbdtandu-se ca insufletitd sub loviturile
vantului, pe cand barca aplecatd pe o coastd zbura ca sAgeatd.
Pe sus, venea tot mereu norul acela; mai aproape, tot mai
aproape, panA se sparse cu ropot Inteo ploaie repede 1
deasA. Picdturile mari i reci, dupd ce-1 orbeau biciuindu-i
fata, se scurgeau In barba Incdlcitd a moneagului.
Marea, resvrAtitd repede, ti incepuse jocul ei neastampdrat.
Si barca micd, ward ca o bucatd de plutd, aci se ridica
In sus pe creasta albd de spumd a unui val, aci alunecd In
jos, afundandu-se ca intr'o prdpastie.
Bdtranul, sta linitit, cu manele Incletate pe lopata cu care
tine carma, guvernnd la val cu ochii tinta Inainte, Intam-
pinand valurile i potrivind mersul zbuciumat al bdrcei.
Panza se zbdtea prinsd de catargul lndoit sub vant, nu
s'auzi de cat o trosniturd seacd; i catargul se franse In cloud.
Panza ne mai tinandu-se, cdza In jos tremurand prdvAlind
barca pe o coastd. O InjurAturd scdpd printre dintii bdtranului
Inteo clipd Ii smulse cutitul de la brau i tdie sfoara care
tinea coltul panzei. Panza rdmase liberd, o i zmucl vantul
repezind-o In goana lui nebund, barca se Indreptd iard la loc.
Atunci, el apuc. arnandoud lopetile i Incepa sA tragd cu
toatd puterea ; dar ti era zadarnicA Incercarea, cdci nu putea
Inainth Inpotriva vantului care-1 tara Inapoi spre larg.
Scranind, turbat de necaz se lupt Incdpdtanat moneagul,
trAgand din rdsputeri, i Incordanduli bratele lui noduroase
1i lasa pe lopeti toatd greutatea trupului sdu garbovit.
In ferbinteala luptei un gand durerosli scdpArd prin minte :
unde-i fecioru-sdu acum, sd-i dea ajutor cu bratele lui
vanjoase !...
...Si In lupta asta aa de nepotrivitd, marea par'cd anume

www.dacoromanica.ro
12

batandu-i joc de slabicunea lui II ameted aruncndu-i In

obraz stropii valurilor care ferbeau clocotind In juru-i.
Capul bdtranului ardea In flacari. Ca sa-si mai racoreascd
fruntea acoperita de sudoare, Ii trase caciula pe ceafil, dar
vantul care sufld manios i-o smulse Inteo clipd aruncand'o
In jocul valurilor.
Zapacit de ropotul vijeliei, catnd numai Inainte pentru a
se strecura printre stancele acele spumegatoare, pierduse din
vedere tarmul catre care trebuia sa tnearga.
acum, cu puterile sleite, se prise desperat In loc ; cu
capul gol, cu parul In vant, cAt cu groazd in juru-i sd poatd
zari In vre-o parte dunga tarmului Inegrind orizontul.
Dar, niinic... nimic pe toata Intinderea pustie a apei al-
bastre-sinilii patata numai de umbra norilor cari alergau nebuni
pe bolta sura a cerului. Numai puted ti Incotro era uscatul.
Ce era de facut ?... Ramas jucaria valurilor, la voia Intam-
iamplarii, privea aiurit departe, tocmai In fundul nedesluit
al zarii, acolo unde bolta cereasca se sprijind par'ca pe
vdrfurile albe ale valurilor.
Vantul 1i Inmuise suflarea se mai liniti Incalzit de speranta
c vre-un vapor care ar trece pe aproape 1-ar putea zari.
1i scoase haina Incet i-o prinse ca semnal de catargul pe
jumatate rupt.
Istovit de oboseala se lasa In fundul barcii, moale ca
ceara, i chinuit amar de lupta gandurilor ce se Incinsese
In mintea lui turburata.
Un card de goelanzi, plutind prin spatiu se rotea tiindu-se
mereu de-asupra barcii ratacitoare.
Ce nesufe-rite sunt aceste pasari de pradd cand arunca In
singuratatea marii tipetele lor salbatice ca nite rdsete inflo-
rdtor de batjocoritoare.
Si batrdnul, Cu ochii tinta, urmarindu-le sborul, 1i Increfea
fruntea vrdnd sa-i alunge din fata o imagina urt, ramasa

www.dacoromanica.ro
 13

de demult in mintea lui. Dar, nu putea s scape, imagina

11 chinuia rdsdrindu-i din ce In ce mai limpede i mai vie.
De atata vreme, i ce bine 1i aduce aminte de cadavrul
pe care l'a Intalnit plutind printre valuri, staiat de galanzii
cari se sbdteau In jurul lui cu aripele Intinse, cu ciocurile
deschise amenintAtoare... Daca ar pieri de sete i de foame,
ar ajunge i et tot aa... i bdtranul se Intiord tresdrind ca
dintr'un vis urat.
Umbrele serei incepuse a impanzi orizontul cernit, vantul
cdzuse cu totul ; numai valurile mari, greoae, se mai legdnau
Incd in linitea largului mArii.
1i simtea limba uscatd in gura i buzele Ii ardeau ca focul,
incepuse setea sd-1 chinuiascd. Se culcd pe pantece muindu-i
buzele In apa de ploaie stransd In coltul bArcii ; dar se ri-
dicA Indatd tergandu-se repede cu mAneca de la cdmae ;
apa de ploaie era amestecatd cu stropii de apA sAratd a
valurilor.
Se lungi pe fundul bArcii, cu fata In sus, cu pumnii sub
cap, cercand sa-i potoleascd gandurile.
Inteun tarziu, inchise ochii voind sd adoarmd, dar deasupra
capului i se parea sA plutesc desfdurandu-se veden i felurite
i im gand de moarte Ii frdmanta mintea. Ne mai putand
suferi, deschise ochii mari cdtand infiorat In jurul sdu.
Bolta cerului se limpezise peste tot, i in cretetul ei luce
luna incremenitd, aa de galbend i de plind, despicand cu
o dar. de Minina nerndrginirea neagrd a apei.
Nu putu atapi nici o clipd, st detept ; stApanindu-i rd-
sufllerea, Ii asculta cu frica bdtdile inimei, iar gandurile ca
Inteun haos intunecos i se incruciau cu o iuteald ametitoare.
Toatd viata-i tristd, monotond i se desfur pe dinaintea.
lntiul gand i se opri la fiu-sdu ingropat de cateva zile ; i
se parea cd vede smulsd i aruncatd In lAturi crucea albd
de lemn, lucrad de el, i movila aceea de nisip amestecat

www.dacoromanica.ro
14

cu sfArdmaturi de scoici colorate, era rdscolit... Incet i In

lumind i se ardta satul, coliba aceea tupilatd In care s'a
trezit... sArAcia, necnzurile i multumirile pe cari le avusese...
malul acela sterp i nisipos unde era cimitirul satului, i
par'cd 1i vedea femeia cu o m'Ana straind la ochi i cu
cealaltA facAndu-i semn sd vie la ea... i toate, toate i se
Inirau Inteo jale mutA chinuitoare.
Ce noapte groasnicd pAnd a prins a miji zorile.
Si cum stA cu ochii pironiti In fundul zdrii unde se Intin-
dea mereu o pata rod-aurie poliind fata apei ; acelai gAnd
de moarte ti Inghet simtirea : ce va face toata ziva... i
mAine... i poimAine...
GAtlejul uscat de sete, pAntecele care tip de foame, 1
tArmul tot nu se zdrete, i nici o panzd nu albege la ori-
zont, nici o urrnd de fum dela vreun vapor nu se poate
strAvede pe toatd intinderea goald a madi.
Ca sAii mai Inele foamea, Incepfi sd mestice tutunul pe
care-I avea la el. Se lungi apoi iar cu trupul scAldat In ploaia
caldd a razelor de soare, i rAmase aa cu ochii Inchii, cu
buzele arse In friguri, pierzAndu-se Inteo gAndire tot mai
Inceatd, mai nedesluitA, pAnd i se topird simtirile 'hile
amorteald greoae : cAzuse Intr'un somn adAnc.
...Si cum stA el, cu chi ul stins, dormind cu fata In sus,
intins pe fundul bdrcii aceleia mici i negre, pAreA culcat
Intr'un sicriu care pluteA la IntAmplare, rAtAcit pe luciul pustiu
al apei intinse, Mil margini.
*
* *

CAnd i-a venit bdtranul In fire, era pe nite saci de pe

puntea unui vapor englez de comert, care-I luase IntAlnindu-1
In drumul spre Sulina.
Trecuse departe de Sf. Gheorghe cd abea se mai zdria
turnul farului ca un punct negru, perdut la orizont.

www.dacoromanica.ro
 15

Acolo era satul lui ; pe malul acela sterp i nisipos, acolo

se stinseser toti ai lui, i cl de singur 1 amAtt acum la
vreme de bdtrnete.
...Si o Indoiald dureroasa se inchegA prin mintea bAtrnului
pe cnd buzele-i uscate opteau In netire : la ce ',brin rci-
m4ifa asta de zile ce nzi-a lcisat'o Dumnezeu !...

www.dacoromanica.ro
 OIMUL

Cdpitanul ti cumpdrase oimul dela un turc din Bender-

Eraclia, un ordel de pe coasta Anatoliei. Merged cu el
adesea la vAnat. Rand sAlta prepelita, il linea legat cu o
sfoard de picior ; and veded vdnatul, ii da drumul.
oimul plea. In sbor despicAnd aerul ca o sdgestd, 1i
Infingea ghiarele In pdsdrica de pradd, care se sbAted des-
peratd pAnd cAdeau rostogolindu-se Impreund In iarbd.
Atunci i se scoted dintre ghiare prada, care de multe oil
se gsed Ina vie ; cu penele sbArlite, cu ochii mari i
ciocul deschis.
Pe bord ii linea inteo colivie.
Ce trist era nefericitul prizonier, and pdrseam vre-un
port.
CAnd ne perdeam In largul mArei, cand nu se mai auzeau
ciripirile pAsdrilor de uscat, and pAmAntul, cu viata lui plind
i bogatd rAmAned departe In urmd ca un punct negru,
atunci Inceped grozavul chin al bietului prizonier din colivie.
Ne depArtam In ziva aceea de frumoasele coaste ale
Asiei-Mici.
De patru zile eram in largul mArei ; bolta cerului, de un
albastru iers, era pAtatA de non i albi ca nite grAmezi de

www.dacoromanica.ro
 18

fulgi, ce-i muiau marginile In apa albastrie a marei clatinata

de valuri greoae i lenee.
oimul trist abatut, parea ca doarme.
Zacea cu ochii Inchii, cu o ghiara rezemata in gratiile
coliviei linea capul ascuns In penele lui sure i sburlite de
stropii valurilor.
Era miezul zilei. Caldura chinuitoare, vederea aceleini i
iar aceleai nemarginiri pustii de ape, sfarete prin a-ti
nate o plictiseala fara seaman : acel satiu obositor care-I
produce drumul mai multor zile de mare.
Toti dormiau, afara de oamenii din bordul de serviciu.
Un soldat se apropiase de colivie :
Era un baiat mic, oache, cu bonetul aezat pe ceafa, Cu
gatul gol, cu obrajii ari de soare i de vant.
Rezemat de manivela unui tun, privea Induioat la oimul
care se scutura de praful de carbuni ce eea In vartejul
fumului pe gura coului.
Un alt soldat mai sdravan, bine legat, cu mustata rasarita,
se apropiase ; erau amndoi din acela sat.
Y,
Tanjete saracul ! dar ce te gandeti bre;
li dor de locul lui. Ce ar mai sbura el, mama! sa se vada
iar slobod...
Tacura amandoi ; aceleai ganduri Ii munceau.
Intori cu fata la asfintit, priveau cu jale, alud parca
ceva scump, Intr'acolo, peste pustiul nemarginit de apa.
Mai Nita, u-1'11i 11 SInta-Maria, hramul bisericii din sat
-dela noi. Aa-i, bre ? i noi pe ce parte a lumei santem ..?
1-lei! aa te poarta armata, mai, i mai cu seama cAnd cazi
In flotila"...
Tacuil iarai. Ramai pe ganduri, 1i urm u fiecare In
tacere firul amintirilor.
Cel mai lnalt se departa Incet, rasucind Intre degete o
bita de ligara.

www.dacoromanica.ro
 19

Celalt rArnase pe punte langd colivie, singur, cu ochii pi-

roniti pe luciul valurilor ce, In goana lor nebuna, se pier
deau departe In largul pustiu al marei.
La ce visa el oare ?
Departe, departe de tot, In spre apus, pe fundul albAstriu
al cerului, o pata lucitoare flutura In bdtaia soarelui. Si pata
aceea cretea tot mai mare, tot mai aproape, urmatd de
umbra ei ce alerga tremurand pe fata mrei.
Era un stol de randunele ; o caravand zburatoare, In dru-
mul lung spre Wile vecinic sadate de soare cu cerul pu-
rurea albastru i Mil non.
Perdut Intr'o visare tainicd i dulce, soldatul urmarea cu
privirea stolul acela de randunele, care venea din spre apus ;
pard atepta sa-i aducA o veste din tara lui.
Si ce departe era tara lui, ce dor 11 prinsese de OA de
vatra satului de care se deslipise de trei ani de zile !
Dar ce ai rOmas aa cu ochii la cer mAi Nita ?" Il Intreba
un soldat ce abia eise pe punte.
Vine toamna, rnA camarade, de s'au pornit aa randu-
nelele la drum" raspunse el ca trezit din somn.
Soimul In colivie se deteptase; Insufletit Ii scutura capul
semet i atintea ochii mari, strAbOtand cu privirea lui agera
Inaltimile.
Cu o lAcomie nespusA el pandea stolul acela de randunele,
care plutea legAnat.
Cu ghiarete Incletate abatic In gratiile coliviei, cu plis-
cul deschis gata sA sfaie, oimul se sbatea turbat Intl's:3
parte i alta cautand sapare.
11 deteptase dorul de vialA, II chinui avntul spre MAI-
limea norilor.
Cativa soldati, strani in jurul coliviei, priveau cu mila la
cl cum se zbdtea intre gratii. Oare nu erau i danii pArtaii
aceleiai soarte ? Si cu dorul In initra se uitau cand la oim,

www.dacoromanica.ro
20

and la pata aceea neagrd care pluted pe cer fluturAnd tot

mai mica, mai departe, tot mai departe, pAnd se piern
InnecatA In lumind pe fundul albastru strAveziu al cerului de
miazd-zi.
Soimul nu se mai potoled; cu ciocul plin de sAnge, cu o
ghiard desprinsd, se zbAted Inteo frAmAntare nebund.
Nu trecuse mai mult de o ord and un soldat veni sd-mi
spuie a oimul murise.
Il trimisei sd raporteze cApitanului.
In jurul coliviei soldatii se adunaserd grAmadd.
Unii rAdeau, fAcAnd glume ; altora le el-A mild de pasdrea
care zAced cu ciocul sAngerat, fArd suflare, Cu ochii mari
tinta la orizont.
S'a omorAt singurel de inima rea. Dar ce te gAndeti, sa-
racul !cAnd s'a vdzut a nu-i chip de sapare..." zice s'ol-
datul acela mic i oache, cu gAtul gol i cu obrajii ari
de soare.
Si printre buze Id scApd un oftat, care il i culese vAntul
ce treced nebun fluerAnd prin macaralele din coltul pAnzelor
umflate care mAnau vasul Intr'o legdnare leneA, greoae..
Pe mare, 1898

www.dacoromanica.ro
 SINGURA

Era vecinic tAcut satul acela de pescad pierdut, departe

pe malul marei ; dar mai pustiu i jalnic pArea, acum spre
toamnA, and se gAteau i berzele sA piece In lunga lor cAlAtorie.
Nourii alergau nebuni pe bolta surA a cerului i pete negre
se formau sub ei, pe marea albastrd sinilie care se frAmant
isbindu-se In clocot de malul nisipos i sterp.
Doi plopi singurii in tot satul din dreptul bisericutei
vApsita In verde, se vAitau indoiti spre pArnant de vantul ce
mugea turbat din spre largul mArei.
In bAtAtura caselor tupilate sub coperiple de stuf, ateva
femei cu manele strainA la ochi cAtau lung, cercetAtor,
departe In zare.
Pe intinderea nernarginit a mArei cateva puncte negre se
iveau ridicandu-se pe crestele albe ale valurilor i apoi se
pierdeau iar coborand In golul ce-1 fAceau valurile In jocul
lor nebun 1 zbuciumat.
Erau bArcile mici i negre ale pescarilor ce se duceau la
plasele i carligele aezate departe in mare.
Ce dimineatA urata era In ziva aceea!
Falfaituri dese de aripi se auzeau din and In and : berzele
Ii pArAseau cuiburile de stuf, pregAtindu-se de drum.

www.dacoromanica.ro
22

Dupd ce s'au strans toate Indltandu-se grAmadd, una cate

una i-au luat locul la rand In irul lung ce s'a pornit In
mers Intins, plutind prin Indltime.
Numai una, o singurd barzd mare, bAtrand, rAmase jos cu
gatul Intins Inainte, micand mereu ciocul deschis.
Sta locului, privind cu ochii mari, tinta, la irul care se
perded In depArtare, plutind uor ca o panglicd neagrd, In-
tinsa In spatiu, sub bolta cerului Inourat.
SArmanal... avea o aripd tdiatd.
Mai fAca o ultima sfortare desperatd ; ki desfAcit singura
aripA ce o aved : un falfait grAbit, Intrerupt, i se Indita o
clipd, cdzand apoi Tuteo coast pe coperiul bisericei.
Tinandu-i aripa Incd Intinsd, rdmase acolo cu pliscul In
sus, zAcand aa singurd, stingherd, cdtand cu jale la cei ce
o lAsau...

Copiii, adunati la jocuri nebunatice In bdtAtura bisericei

din sat, adesea o lila la tinta lovind cu pietricele sal-mana pa-
sere care zAcea pArdsitd cu ciocul ascuns sub singura-i aripd ;
i uneori cand pe deasupra trecea in sbor spre mare vreun
card de alAtori, ea se detept i, ridicandu-i, capul, cata
cu gatul intins Inainte, spre orizont departe, pana ce nu se
desluea liniuta aceea neagrd care se perdea tremurand uor
prin zarea plumburie din spre miazdzi...
In dalle'', 1898.

01.
elP

www.dacoromanica.ro
 DUPA FURTUNA

Sus la lar, se leagana Inca molatic In aer, semnalul care

arata ca e timp rau pe mare.
Fusese furtuna; de patru zile nici un vapor nu intrase In
port; valurile Inca nu se potolisera.
Pe cheul vechiu de piatra, unde alta data clocote zgo-
motul i micarea, azi e linite de cimitir, o tristete muta
stapanete tot cuprinsul cheului.
Ad, un grup de hamali, fara lucru, triti, zdrenturoi, stau
a lene cu pipele Intre dinti, privind cu jale prin rotocoalele
albastrii ale fumului In largul departat al marei ; dincoace,
grupuri de negustori, agenti din port, privesc cu grija spre
fundul plumburiu al zarei.
Femei, pe fetele carora se vede spaima i grija, tinand
copii de mana, se plimba nerabdatoare cu ochii plini de la-
crimi ; sunt sotiile marinarilor ateptati.
Toti se mica In tacere ; nici un zgomot omenesc nu tur-
burl sfintenia acestei jale mute, ce par'ca plutete deasupra
limbei de piatra care Inainteaza In mare.
lar marea nebuna, parca anume batanduli joc de slAbi-
ciunea omeneasca, In hohot clocotitor 10 isbete valurire
sgomotoase de cheul batran, spalandu-i In rastimpuri mulchiul
prins pe lespedea de piatra Inegrita de vremuri.

www.dacoromanica.ro
24

O micare se face prin multime, toti sunt in picioare

ochii tinta la orizont.
Se vede !... se vede ....e un vapor!...
Departe, departe de tot, in fund acolo unde mdrginile
zdrentuite ale norilor se impreund cu varfurile inspumate ale
valurilor, acolo unde par'cd se sprijind bolta cereascd, se
ivete un punct mic, negru, perdut In zare.
Nerdbddtoare se mica lumea pe cheu, aa In netire,
intrebandu-se unii pe altii fail a afla nimic. Fetele tuturora
incep a se lumina, femeile Ii terg ochii de lacrimii, pentru
a vede mai bine punctul acela negru, care crete coprins
In zare din ce In ce mai mult.
Turcii de la cordbiile din port, suiti in catarge, privesc.
spre largul mArei.
E un vapor dar care?
Fie-care, se simte Inazit de speranta cd e acel pe care-
11 ateaptd.
Mereu se face mai mare punctul acela rdslet. Un pilot
care privete cu ocheanu, strigd In gura mare :
Are cowl alb... e Principesa.
Vine ! Principesa !... se aude din toate pdrtile.
O femee imbroboditd cu un al vechiu, tinand un copila
de mand, 1i terse grAbit ochii de lacrimi i cu mana
apasd pieptul sd-i potoleascd bdtdile rdpezi ale inimei.
Uite... vezi c vine tata i ridicd In brate copi-
laul, care cu manutele Intinse cdtd netiutor, gangdvind drd-
gdla: ta-ta.
Punctul se preface intr'o patd neagrd desprinsd din zare,
se vede tot mai bine, mai aproape, tot mai aproape, cum
Inainteazd acea jucdrie minunatd.
Ad /ndltandu-se pe varful Inspumat al unui talaz, ad prd-
buindu-se ca Inteo prdpastie In golul ce-1 fac valurile In
jocul lor nebun.

www.dacoromanica.ro
 25

Principesa aluneca incet, lovind-se la fiecare pas de va-

lurile care navalesc pe rand culcand-o pe o parte i pe alta;
iar In urma-i, se tarate ca un arpe prins de varful"coplui,
fumul ce In rotocoale negre gonite de vant se perde de-
parte, in largul pustiu al marei.
lata, acum se vad bine oamenii care se mica pe punte,
se pregatesc pentru sosire.
Capitanul e la postul sau cu ochii tinta inainte, timonierul
e la roata carmei, bucatarul, cu ortul alb d'inainte i cu
scufia In cap, a eit 1 el In ua bucatariei sa vada portul.
Multimea pe cheu incepe a flutur palAriile i batistele
In aer.
Femeea ii lasase copilul jos, i desfacuse alul scutu-
randu-I In bataia vantului o vazuse un marinar ce sta
In prova, cu capul gol, cu pipa Intre dinti, cu o mana titian-
du-se de ancora, cu cealalta Ii ridicase apca fluturand-o
In aer.
Cum a intrat in apa calmd a portului, ca prin farmec,
Principesa i-a potolit mersul; linitita, mandra, aluneca
acum Mind incet apa ce se prelinge pe coastele ei, inde-
partandu-se in curbe largi cari plioscaesc in cadenta cheiul
vechiu de piatra.
Funda ! rasuna vocea capitanului. Si ancora se rosto-
golete c'un zanganit salbatic, tarand lantul dupa dansa in
lundul apei, care clocotete in locul acela Improcand cu
stropi pana departe.
Lumea nerabdatoare se ingramadete la debarcader.
Unii, privesc ingroziti la co, pe care se vad pete : ur-
mele lasate de stropii valurilor.
Principesa e acostata langa cheiul care clocotete, ca i
alta-data, de sgomot i micare.
Portul reInvie insufletit de o lume care roete In sus i In
jos ; sgomotul asurzitor al mainei de descarcat, strigatele

www.dacoromanica.ro
26

hamalilor ce card marfa, toata micarea i hdrnicia asta re-

aduce portul la viata-i obicinuitd, plind i bogatd.
i 'n multimea asta care se frAmantA grAbit, se mica ma-
nata de nevoile vietei, femeea Imbrobodita cu alul vechiu,
zambete printre lacrimi cAtand cu drag la sotul ei, un ma-
rinar tartar ce strange In brate copilmul drAgut care On-
gdvete Cu atata gingdie : ta-ta.
Era sei nu-t mai veid drag-4A ScuturAndu-i pipa de-
scrum, un marinar batran, spunea la cati-va oameni ce se-
oprise catand Induioati.
De doui ani Is luati sdrmanii... bietul copila era sd
rdmaie fAr tatd... e hei !... pe multi tali i-a inghitit marea
i cap orfani i Cate lacrimi n'a ldsat pe lume I
lar marea nebund, par'cd anume batandu-i joc de sldbi-
ciunea omeneascd, cu acela hohot clocotitor, Ii isbea va-
lurile sgomotoase de cheiul bdtran, spAlandu-i In rdstimpuri
muchiul prins de lespedele de piatrd Inegrite de vremuri.....
Constanta, 1898.

www.dacoromanica.ro
 ...cdtnd cu sfinteqie spre mcdul qisipos

CIMITIRUL MARITIM

Cand soarele scapata in amurg i ca o ghiulea Inroita

se stange innecandu-se In mare, tot mai vezi cate un pescar
Intarziat ce-i mana barca graba spre gura Dunarei.
Dar, oricat de graba ar fi, i oricat de tarzie ar fi vremea,
Intotdeauna, cand ajunge In dreptul malului, da drumul lo-
petilor lasandu-i barca s'alunece leganata de valuri i
face semnul crucei Intorcandu-se cu fata spre tarm, catand
cu sfintenie spr malul nisipos unde albesc In zare lespezi
de piatra. Printre stropii albi, ridicati de valuri, licarete po-
leiala crucilor Inirate la rand.
E cimitirul maritim.
Pe-un mal pustiu i nisipos sunt randuite movile de pa-
mant, blocuri de piatra, cruci de fier i numeroase cruci de
lemn scrijilate cu inscriptii felurite.
Nici-un sgomot, nici o urma de viata. In zadar cauti do-

www.dacoromanica.ro
28

ritor, cu ochii lacomi, un singur fir de farbd sA-1 vezi mld-

diindu-se la adierea vAntului.
Nimic In tot acest coprins deck nisipul auriu pdtat cu
sfdrAmdturi de scoici colorate.
Ce jale mutd iti stApAnete fiinta, cum asculti Infiorat !A-
nne grAbite ale inimei simlindu-te tu, singura viatd in mijlo-
cul acestei naturi pustii i moarte !
i sfAnta linite a mortii uneori este turburatd de mugetul
mdrei infuriate a cdrei talazuri se lovesc sfdrAmAndu-se de
Wm.
i-atunci marea spald nisipul distrugAnd mormintele. Parcd
ar vrea sd rdpeascd rdmditele ce zac In sAnul acestui pd-
mAnt sterp i sa le atragd In sAnul ei larg, clocotitor.
Toti innecatii care se gdsesc, toate cadavrele aduse de
valuri, mortii de holerd dela carantind, precum i toti ma-
rinarii ce-i afld sfAritul ad, sunt ingropati In acest cimitir.
Cea mai mare parte din morminte sunt MA nici un nume,
necunoscute ; altele au inscriptii In toate limbile :
Luigi Reget" 1852, Messina... Moris Dufez" 1860,
Marsilia... aldturi un neamt : lohan Kriger" 1864, Hamburg...;
Capitano Dionisio Stavros" 1870, Hios... lAngd el un turc,
i tot aA se intinde irul de morminte at vezi cu ochii.
SArmanii Instrdinati, de locurile lor, de tot ce aveau drag
i scump, despicAnd mdrile IndepArtate, mAnati de grija pAinei
de mAini, nefericitii marinan i au cAzut in greaua luptd pentru
trai, lipsiti de mAngdierea de a fi lAngd ai lor, cari poate li
ateaptd Ina
De multe ori rAtAceam prin aceasta parte neintAlnind decat
foarte rar pescarii ce-i intindeau cArligele pentru plasd.
Inteuna din seri Insd, fui mirat zdrind In fund de tot un
om rdzemat de-o cruce, chiar lAngd malul mArei. Dupd
infdtiare i imbrdcdminte se vedea a fi un italian, bdtrAn

www.dacoromanica.ro
 29

marinar. Ajuns in dreptul su ma intampina Cu un bona

sera signore", zis cu un accent dalmatian.
Dela Intala vedere ma simtii indurerat de Infatiarea acestui
batran cu ochii inroiti de lacrami, Cu genunchii indoiti ;
parea dobork sub greutate unei duren i chinuitoare.
Am intrat In vorba cu el.
Ce jalnica Ii era povestea vielei sale !
Era de loc dintr'un sat de pescan i de pe malul marei,
aproape de Triest. De bunicul sAu abia 1i aducea aminte :
11 lu adesea cu el la pescuit ; el i puse Intaia oar lopata
In mAna i-I invatase sa ridice plasa.
Ca prin vis ii reamintete ca Intr'o noapte cand marea
era furioasa i in rada portului se auzea vaitndu-se desperat
fluerul dela un vapor, bunicul i tata! sAu eise In mare cu
toti oamenii din sat.
A doua-zi 11 vazuse numai pe tata-sau ; toti din casa
plngeau. Auzise el bine pe maica-sa cnd a spus lcra-
mnd : aa s'a sfkit i tata-meu, sarmanul".
Pe urma, pArintele sAu intrase la o corabie care aduce
pamnt dela Sontorino... Corabia, veche i Incarcata peste
masura, In una din cdlatorii se cufundase : toti oamenii s'au
innecat.
El era pe-atunci tnar ; 1i parasi satul i infra ca lucrator
In port, la Triest. O greva a lucratorilor de aici 11 fac s
se imbarce pe un vapor englez.
Peste Cati-va ani se Insura la Messina ; aici, ca lucrator,
duse o viata chinuita i vecinic In lupta cu sal-Ada.
Din toti copii Ii ramasese un singur Mat, Antonio. In el
ave toata nadejdea crescuse mare, se angajase la un
vapor de pasageri.
lar dnsul, de i batrtm, tot se simtia in putere ; mAnat
de saracie i se pare ca tot mai wail e viata pe apa de
at pe pamAnt., Se Imbarcase pe o probel care facea tran-
sporturi de cereale.

www.dacoromanica.ro
30

Intr'o seard, pe-o mare rea, and pArAsed portul, la gura

strmtd a canalului, drept cdnd sd iasd In largul mArei, s'a
intalnit cu vaporul de pasageri.
In zadar acesta ridicase trei lumini roii, semnal cd are
stricAciuni la maind i cd nu poate manevr.
Probela inaint mereu ; printro manevra greitd, in loc de
a-i schimba directia veni din potrivd cu prova In mijlocul
vaporului de pasageri.
II izbi : 0 panicd ingrozitoare se rdspdndi pe bord ; pdnd
sd lase bdrcile de scApare la apA, vaporul se duse la fund.
Unii au putut fi scdpati ; cea mai mare parte InsA se Inecard.
Bdtrdnul se opri din spus, Il podidise lacrimile... da !...
da !... sunt foarte sigur, addugd el, 1-am cunoscut bine ; din
acele sute de tipete desperate 1-am cunoscut pe al lui... pe
el, nu, nu I-am vAzut ; dar 1-am auzit bine, uite, cum md
auzi pe mine"
Se opri, Ii atinti privirea In gol, ii scuturd capul i md
apucA de brat: n'auzi i acum IncA ? auzi cum imi sparg
urechea? i imi tiue In creen i tipetele acelea... a, le cunosc
bine ; cdci, vezi, eu, eu sunt cel vinovat. Da, eu tineam a-
tunci cdrma ; dar nu fiam ce fac, cd eram ametit : Ind Im-
bdtasem In port, inainte de plecare".
Cu maneca soioasd a flanelei II terse lacrimile, i, ca
i cum i-ar vorbl insui, zise duios : 0 povero ! povero
Antonio"...
A dot..ia-zi, printre cadavrele aduse de valuri la ma/, l'am
gAsit, l'am Ingropat aici."
Se intoarse cdtre mine i md privi tinta in ochi, cu o cAu-
tAturA indureratd i fioroasd: aa-i cd e grozav ? Spune, nu
md crut; eu snt vinovatul ? eu 1-am ucis ? Aa-i cd e in-
grozitor ? nu mai puta urrnd, isbucni Intrun plans sfdietor,
se tranti la pAmnt cu fata In tdrnd.
O caro mio... caro mio figlio !" murmurd intretAiat i
printre lacrimi.

www.dacoromanica.ro
 31

Se ridica, Ii terse ochii 1 catand ratacit spre mare, in-

cepu sa suspine: uite ! o vezi ? cand Ii furioasa Ii trimite
valurile pana aici, A! o tiu foarte bine, o cunosc cat este-
de rautacioasa. Vrea sa-1 desgroape i de aici, sa-1 Inghita iar.
Tacu, Incletandu-i pumnii, Ii atinti privirea Incruntat.
spre largul mal-ej.
lar marea, nebuna mare, leganandu-i molatic valurile, i
le izbea par'ca inadins de mal cu un hohot batiocoritor.
Numai luna, de sus din InAltime, blanda ca In tot-d'a-una,
Induioata i ea, se vede, Ii arata, din coltul poleit al unui.
nour fumuriu, fata galbena ca ceara de cele ce vazuse...

VERONA

www.dacoromanica.ro
 DIN AL DOILEA

3URNAL DE BORD

www.dacoromanica.ro
 S.5urnd ca o pasre
ae noapte.

INTIALNIRI
IN FIRCHIPELAG

Ne Intorceam din
Egipet.
Vntul de Nord ni er impotrivg ; mereu cu aceiai putere
-i incpAtinare, ne suflA drept In fat. De doug zile nu mai
-vgzusem scarele.
Nu er ccat i nici nouri ncgri nu se fr'mntau pe cer.
Er un fel de pnz albd-vnt, ag de deas i uniformg,
'neat razele soarelui nu izbutcau s'o strbat, s'o sfaie, sd
poat insufleti natura mut i tristg. 0 perdea groas de ne-
ptruns se lsase anunte parc s inchidd vederii tainele boltii
-cereti.

www.dacoromanica.ro
 36

Eram liber in timpul zilei imi venea randul serviciului

de quart dela miezul noptii pana la rsritul soarelui i
cautam sd mA folosesc cat mai bine de orele de repaos. Lun-
git pe punte, cu fata In sus, tineam cartea In dreptul ochilor,
sprijinindu-m In coate dupd cltinrile vasului. Citeam
vile piratilor din Arhipelag, descrise de loan Ghica in Seri-
sorile sale, de pe cand era guvernator al insulei Samos.
Ce timpuri !... Prin locurile unde noi pluteam, cu atatia ani
mai innainte, bastimentele franceze i engleze din escadra
Livantului, Ii plimbau, leganandu-i, spanzurati de catarge,
piratii Greci, prini ca sa ingrozeasca populatia insulelor, care
se hrani numai din piraterie, pe vremea aceia.
Sunt numai vreo aptezeci de ani de-atunci. Cu ce vor
mai fi trind aceti insular sraci, cu care natura a fost a
de vitreg i stramoii lor atat de lacorni, ca, despoind mun-
tii i sacatuind pamantul, n'a mai ramas urmailor decat nite
blocuri uriae de piatr, cazute para din cer, la intamplare,
in albastrul straveziu al mrii Egee.
Se vede un vapor la trei quarturi babord" rsun pre-
lung, de .sus, din gabie, vocea marinarului de veghe. M.
ridic, s pot vedea in zare. De jos, de pe punte, nu vd
decat o (lard de fum cenqiu, care se resfir la orizont. Tar-
ziu apare un punct negru, care crete in larg din ce in ce
mai mare.
De pe puntea noastr toate privirile Ii urmareau micarea.
Era un vapor mare, care se indrept chiar spre noi. Se vedea
bine, dar nu-i puteam cunoate nationalitatea, caci nu avea
la pupa pavilionul national.
Cred a e un vas englez zise un ofiter, care ii po-
trivea luneta.
Fereasca Dumnezeu addoga un altul. M prind pe ce
voiti ca e grecesc. Chiar and e supus Englez sau Roman,
nu-1 rabdd inima pe Grec ca s nu-i puna i culorile patridei

www.dacoromanica.ro
 37

sale. la uitati-vA la cos... nu vedeti nimic ? In adevr,

atunci am putut deosebi pe cosul negru o band albd si o
cruce albastr.
Alb si albastru sunt colorile nationale grecesti.
S'a apropiat de noi, micsorAnd vileza. PArea cA voeste a
ne recunoasa. La deprtare de ateva sute de metri si-a
schimbat directia drumului, a mrit viteza si s'a deprtat,
pierzandu-se la orizont.
Unde s'o fi duand ? ce-o fi autAnd oare vaporul acesta ?
aci, desigur, aut pe cinevA.
and plutesti mai multd vreme In nesiguranta mArii, cand
golul acesta nemrginit te apas din toate prtile, un punct,
un singur punct, un sAmbure de viat, daca se aratd pe toat
intinderea pustie de ap, prinzi cu ochii lacomi, si dornic
'11

11 urmresti cu interesul pe care '11 gala un sentiment adAnc,

care leag uneori In tain fiintele omenesti.
Doi semeni, necunoscuti, care se IntAlnesc In singurtate
Intre ap si cer. Cine o fi ? Cum se numeste ? De unde vine ?
Unde se duce ? aceleasi intrebAri Isi fac amAndoi deodat,
aceleasi gAnduri 1i frAmnt, aceiasi soart ii leag. Cu toate
a niciodat poate unul nu va sti nimic despre cellalt, to-
tusi ei se privesc tu dor, se urmresc cu ochii dusi In zare
si simt impreun apAsarea prerilor de rAu, atunci and unul
dispare vederii celuilalt, pierdut In urm, la orizont departe.
Nici un vas n'am mai Intlnit In ziva aceia pan sub seard,
and iarsi s'a auzit, prelung si rspicat, glasul omului de
vegh e :
Se vede un vapor la cloud quarturi tribord".
Aceleasi priviri curioase au urmrit misarile vasului, care
crestea in zare. Cnd a ajuns aproape, am vzut uimiti, cg-i
tot acelas vapor grecesc, care In timpul zilei ne iesise Ina
odat In cale. IntAia oarA vene din stAnga, acuma ne iesea
din dreapta.

8
www.dacoromanica.ro
 Desigur, auta vieun alt vas, deaceia Incrucisa prin lo-
curile acelea.
Oricum, lucru ciudat. Nedumeriti, ne intrebam unii pe altii,
fr a avea putinta de a afla cev. Se fceau tot felul de
presupuneri, fiecare isi da ate o prere, dar nici una nu
putea s-i multumeasa pe toti. Apoi se uit i Intamplarea
aceasta. i nimeni, desigur, nu se mai gandea la ea, and
Incepir in tacerea monoton a mrii, rsunetul metalic al cor-
nului, care cherna pe punte marinarii la regularea serviciului
de noapte.
Tocmai trziu, In miezul noptii, and ma prinsese somnul,
am fost trezit aci imi venise randul.
Era asa de intuneric In noaptea aceia, Mat cerul si apa
erau tot una de negre ; nimic nu se deosebea mai departe
de peretii vasului.
Nu puteam sa-mi deprind ochii cu intunericul de-afarg,
zadarnic ma chinuiam ca s strpung perdeaua aceasta nea-
gr, care ma Invluia din toate partile.
Uneori inchideam ochii, parea de prisos ca sa mai privesc
innainte. Pluteam asa de orbeste In haosul acesta Intunecat,
In care nu se putea deslusi nici marele cerc inseltor, pe care
esti deprins ca vezi intotdeauna In juru-ti, crezandu-te
tu centrul su.
O singur lumina slaba licarea, Inrosind geamul busolei.
Decateori mA aplecam ca s privesc cercul gradat, care vibra
ca o vietate Inchisa in cutia aceia de sticl, mA Inneca mirosul
uleiului de rapit, care ardea, sfaraind, Inteun felinar unsuros.
Pe punte, jos, trantiti intre franghiile atranite dormitau
oamenii de serviciu. Nu se putea vedea nici unul, se simtea
numai miscarea si murmurul lor acolo prin intuneric, la pi-
ciorul catargului, care scartiea si el, gemand para de sbu-
cium si de osteneala.

www.dacoromanica.ro
 39

Intr'un tarziu, cand ne ateptam mai putin, isbucni MCA de

veste strigstul omului de sus : Se vad trei lumini la babord".
Marinarul de gabie, ochiul neadormit i 'cercetator al va-
sului, descoperise cel dintai, de departe, trei stelute care li-
careau, tremurAnd una sub alta, singure In tot cuprinsul
pustiu al marii.
Cautam s-mi dau seam de rostul acelor lumini neo-
binuite.
Ca sa Inlaturi ntlninile cu'n alt vas In timpul noptii,
judeci mersul dupa luminile de drum: un felinar alb sus,
unul ro la stanga i altul verde la dreapta.
Ce rost putea avea cele trei lumini albe, care stlipeau din
ce In ce mai tare, apropiindu-se de noi?
Trebue sa fie vre-o corabie cu toate .pnzele Intinse,,
care se Indreapt incoace se auzl un glas de pe punte.
O pat sura parea c.a. se desluete, desprinzAndu-se
intunericul noptii.
Abatem putin din drumul pe care Il urmam, ca s ne fe-
Tim de-o Intalnire. Dar vasul, care s'apr opia cu grabA,
schimba i el mersul, aa ca s ne cada mai mult In dru-
muI nostru.
Tii diavolo !... este nebun ala? n'are ochi ?... vrea
ne tae In doua ? tuna la spatele mele glasul raguit al lui
Barba Gheorghe, pilotul dela carm.
Comandantul, f trezit din somn. Sul intr'o rsuflare sa-
l-He pe puntea de comandA.
Banda tribord! striga el rAstit pilotului de la caring.
Si vasul dinteodata se culca pe-o coast, scArtaind din
incheeturi.
Ne Invarteam de 90 de grade, ferindu-ne din drumul a-
celei al-Atari mute, care se apropia, ameninttoare, intr'o
teala nebuna.

www.dacoromanica.ro
40

In acelai timp, comandantul apucd de manerul care des-

chide drumul vaporilor de fluer.
Si un urlet groaznic, ca vaetul desperat al unei fiare ra-
nite, isbucnl clocotind In orbirea noptii.
La glasul acesta de alarm, toatd lurnea fu afara pe punte.
O tcere stApanit tintuia pe fiecare la postul su. Niciun
murmur nu se mai auzi intre oameni ; numai lantut carmei,
smuncit de roat, scranea printre raiurile macaralelor.
Toti ochii se deschid,mai mari, 1 inimile svacnesc mai tare.
Ateptm.
Deodat, ca prin farmec, cele trei lumini necunoscute alit-
necar In jos, stangandu-se parca Innecate in adancul mrii.
Cateva vorbe, rAcnite Intr'o limb neinteleas', rsunard
desperechiate In faiitul prelung de ap, care se apropia de
noi. 5i, numai la cativa metri departe, o umbr neagr se
deslul, Invartindu-i panzele Intr'o voila agerA i sigur.
Sburand ca o pasre de noapte ca aripi urine, se Verse;
alunecand pe lang noi, pand se pierdft In negrul intuneric
al noptii.
Era upa din acele ware corbioare, brigantine, cari tae
luciul apei Ca o sgeata In sbor, manatii de u:i vant prielnic
i manevrata ca dibcie de ctr lupii Mrii Egee.
Primejdia trecuse, Pe punte toti erau In fierbere. Ce-a fost
aceasta ciudatA Intlnire ? Ce cautd oare vasul acesta ? 5i
dece nu avea luminile obinuite de drum ?
Ni se Intmplase de multeori ca sA intalnim in cale cor-
bii mici, srace, fr lumini de drum, lAsate In voia soartei-
fantome care te ingrozesc adesea, cand iti apar deodat, t-
indu-ti drumul, in nopti intunecoase.
Dar vasul acesta avea trei lumini ; era, de sigur, un semnal
de recunontere.
Nu se petrec lucruri curate prin prtile acestea. Pared ar
fi fost un vas de pirati zise ca sfiald un ofiter tanr.

www.dacoromanica.ro
 41

Toti ceilalti Incepura sA rada.

Comandan. tul adaoga, zambind cu bunavointa :
Daca pirateria s'a mturat demult din Archipelag, au
ramas Inca multe fapte de baraterie, care se petrec prin lo-
curile aceste.
Pe and noi stam de vorba strani In jurul hrtil Archi-
pelagului i povestiam Intamplri i fapte de inelciune ale
marinarilor Greci de prin insule, Barba Gheorghe, care la-
sase carma In manele altuia, se apropiase pentru a ne as-
culta 1 un zambet plin de Inteles Ii flutura pe buze, pe
sub mustatile carunte i tepoase, ca nite fire de sal-ma rasucit.
De 'mina seama, tiea el ceva mai mult deck cetisem noi
prin carti.
and toti ceilalti s'au dus sa se culce i am ramas iar
singur ca sA masor In lung puntea de comanda, m'am apropiat
de btranul care edea jos, cu ochii tinta la mare.
Nu te culci, Barba Gheorghe, cA ti-ai terminat serviciul ?
Nu vine somnul la mine, cand trec prin locurile astea.
Mi-a ramas la mima, adaog eu, corbioara ceia, care
manevra cu atata dibacie.
Ama !... Palicari din insule. Ai vazut cum randunica
sboara i se Invartete In \rant !...
Barba Gheorghe, dar ce crezi d-ta cA voia cordbioara
asta, de s'a apropiat aa de noi ?
He !.. saracii... este greu acuma de trait i pe apa ; numai
poti sa catigi o bucat de pane ca mai Inaintei un su-
ras amar increti fata lui neagr, arsa de soare i tabacit de
srtura mat-H.
Ai vazut vaporul cel mare, care ne-a ieit in timpul zilei
de doua ori In drum. El cauta pe corabie i corabia cauta
pe el.
Ei bine, dar pentruce ?
Apoi nu tii ca, decand au intrat dracii de Englezi la

www.dacoromanica.ro
42

Eghipet, nu te mai poti hrni ca Inainte vreme. Mai demult,

umpleai corabia cu hagig, car,e cregte frumos In insulele
noastre:rgi o descrcai la Alexandria ; iar negustorii Arabi
plateau numai in lire de aur. Acuma, Englezul a oprit s
mai intre hagigul In Eghipet. Cum prinde o corabie, arde
toat marfa i da amend stragnic pentru contrabanda de
hagig. Numai vapoarele mari pot s mai aduca pe ascuns ;
fi Ingala mai ugor, caci debarca mai multe feluri de marfa.
Vaporul gi corabia asta se vede ca au avut vorb s se In-
talneasc pe-aicea, de-aceia se cautau ei aga. Ca semnal de
recunoagtere, desigur, au avut trei lumini albe. Cand a vazut
corabia cA s'a Ingelat cu noi, a fugit repede la larg.
Btranui fncepuse ca sa-gi deslege limba.
De multeori 11 necjisem noi, spunandu-i c a fost pirat
In tinerete. In totdeauna se supra fac gi se jura ca' el, care
era copil de pe atunci cnd mai umblau piratii, nu face
nimic alta deck tinea frnghia la prova, ca sA lipseasc va-
sele, pe cand altii intrau cu cutitul la turc.
De data aceasta ins alunecase fara de veste, furat de a-
mintiri, In povestirea vitejiei Palicarilor din vremea marei re-
volutii grecegti. Incepa sa-mi ingire despre flota lui Ibrahim
Paga, care a venit la Kassos cu dou zeci de fregate, aga
de furios, c voea s ea gi pmantul insulei sa-1 imbarce
la bord; cum n'a fost chip s debarce trupele deck In urma
tr'darii unui pilot Grec din Rados.
In macelul groaznic, pe care 1-au fcut Turcii in insul, a
fost ucis gi bunicul ski, care avea toata corespondenta za-
verei, cad el fusese trimis cu scrisori la Iagi catr Ipsilante
din partea Patriarhului dela Constantinopole.
Si batrnul se opri din spus, fnecat din vijelia amintirilor
trecutului IndepArtat.
Oupa ce i scoase un saculet de panza groas' de vele,

www.dacoromanica.ro
 43

IndopA bine ciotul de lulea, ars pe jumAtate, i Incepa ia-

fAsi din ce In ce mai induiosat :
Ah !... dac ai fi cunoscut pe cApitanul Stavro, fra-
tele mamei. Ce om tare i inimos !... Ca el nu se mai pot
gsi azi oameni pe nicAeri. Fusese in flota lui Canaris, era
spaima Turcilor, si toti patriotii din insule se inchinau la
nmele lui. MA ceruse mamei ca s md iea cu el pe mare
i sA mA invete a md hrAni pe ap. Eram bAet mic de tot
cnd m'am imbarcat pe bombarda lui, care se chemA Olga.
Caul se vedeau arzAnd focuri la munte, pe varfurile Pa-
naghiei, stiam cA ne vesteste apropierea until vas turcesc.
Plecam din ascunzatorile insulei, ne strecuram printre col-
turile stncilor, care iesau ca niste dinti din apA, si sburam
la larg, ca pAnzele Intinse. Cum se aruncd uliul asupra pui-
lor de gAinA, asA cAdeA si el peste cor'Abiile turceti.
Dar vezi, a gresit el numai odatA, si dintr'aceia i s'a tras
si moartea.
A ata cat si a dat la fund un vas, ce duceA proviant la
Constantinopole pentru armata Englezului, care debarcase
acolo, ca sd porneascd pe urmd la Crimeia, cA Incepuse rAz-
boiul cu Rusul.
CAnd ne-au prins, er o noapte neagr ca acuma ; mer-
geam cu vAnt bun la Samos.
Din urmA veneA un vas mare. Dup form si iuteald bA-
nuiam noi cA-i o fregatd strAinA. Goneam din toate puterile,
dar la urmd tot ne-a ajuns.
Cine santeti voi?ne-a intrebat pe greceste. N'am rAs-
puns nimic intaia datA. Dupdce a strigat pe turceste sA spu-
nem numele vasului, cApitanul crezAnd Ca' are sd-i insele,
rAspunde : Medghidiehnumele corAbiei pe care o inecasem.
Medghidieh e la fund, si o s N/A duceti si voi dracului
dup dnsa... Focse auzi strigAnd pe vasul care se apro-
piase mult de noi.

www.dacoromanica.ro
44

Dupa cateva cupe, o lumina' roie scapr prin nouri, un

bubuit rasuna In urma noastr i auziram bine uerul unui
obus, care sburase pe deasupra capetelor.
Ne-am lungit cu burta pe punte, schimband carma intr'un
bord, ca sa fugim din drumul fregatei.
Al doilea obuz izbucni In arborad ; catargul din prov
trosni, prvalindu-se pe punte. Pnzele Intinse i bate frn-
ghiile incurcate, care czusera ump!And puntea, ne strngeau
dedesupt, fra a mai putea face vre-o miFare.
Ne sbteam ca mutele, prinse In reteaua paianjenului
cand ne-a cules Englezu.
Dupace ne-a tinut trei zile In fiare, In fundul magaziei cu
carbuni, ne-a dat drumul, debarcandu-ne la Somas : a oprit
numai pe cpitanul nostru.
Tocmai dupa vre-o zece zile am putut sa ma intorc la
Kassos. Mama ma plangea, crezAndu-ma mort demult.
Inteo dimineat, toat escadra Englez ancora In fata in-
sulei noastre. 0 lovitura de tun a strans tot poporul la mal
ca sa priveasca. *i, atunci, am putut vedea cu groaza cum,
la fregata cea mai mare, se legna sus, in bataia vantului,
un trup omenesc, spanzurat sus tocmai la babafinca.
Era capitanul Stavro acolo sus !... Plngeau tinerii i bd-
tranii, femeile i copii ; tot norodul plangea i blestema pe
Englez i pe toat Europa, a ei ne impinsese Impotriva Tur-
cului, i apoi tot ei ne gtuiau acuma.
A 1... ce om !... ce om a fost acel !...
Se spune ca, atunci, and a auzit ca-i osndit la moarte
prin spanzurAtoare, n'a suflat nici-o vorb i nici-o lacrima
nu i-a dat In ochi. lar cand a fost totul gata, a cerut un foc
ca sa-i aprind tigara, i el singur a dat semnalul ca sa traga
treangul, atunci cnd a sfrit de fumat, aruncandu-i mucul
tigarii In mare.
*i Barba Gheorghe sfri vorba, clatinnd cu amaraciune

www.dacoromanica.ro
 45

din cap, pe cand Ii lovea de tocul cismei luleaua, stans

de mult. Cazut pe gnduri, rmase tcut, privind la scrumul
care, scuturat, sbur, spulberndu-se in btaia vantului.
Se crapa de ziu, vantul se potolise ; numai o boare umeda
rnai sufl uor in rastimpuri. Vazduhul nu se limpezise bine
de negurile noptii, i ziva incepuse ca sa-i ridice incet, pe
furiate, genele aromite In zarea viorie la orizont, acolo unde
abi se banue dunga inelatoare a coastei gigantului Levant.
Pluteam !met, intrand pe nesimtite intre insulele acestei
mail, care ne atrgea din ce in ce in sanul ei, leganndu-ne
Inteo rsuflare domoal, in mare* linite din faptul diminetii.
In stnga, inteun fund albastru plumburiu, se Inira lantul
tntrerupt i nedefinit al Cicladelor.
In dreapta, pe msur ce se ridic in falduri perdeaua de
aburi aurii, se descopere verdeata lucitoare a smochinilor
din Rodos.
i, innaintea noastr, In deprtarea tears*, o liniut in-
cepe a tremura In jumtatea de lumina a zorilor e un cap
al tarmului, care innainteaza in mare, p'strand de veacuri
urma anticului Halicarnas.
*i. numai cnd te afli aici, plutind pe luciul marii oglinda
a infinitului intre cele dou continente, pe care le poti
prinde deodat cu vederea, tu, efemera vietate cugetatoare,
simti fermecat, eternul ritm, mreata armonie a naturii i
taina mirajului istoric al neamului omenesc.
Unde sfkete Europa i de unde incepe Asia ?
Natura n'a tras aici o linie desprtitoare intre un conti-
nent i altul. E ad o inlntuire intre uscat i apa. 0 tesa-
tura minunat de mare i pmnt.
Deoparte i de alta, golfuri adnci scobesc coastele intre-
tiate ; peninsule, capuri, cari se prelungesc departe in mare
i lanturi nesfrite de insule leag un continent de altul,
fr ca ochiul sa piard o clipa uscatul din vedere.

www.dacoromanica.ro
46

Pare CA natura a durat anume o punte de trecere dela

un trm la altul, ca sd inlesneasc drumul intre cele dou
lumi.
Pe puntea aceasta a trecut civilizatia din lumea veche in
cea nou, i tot deacolo, in urm, barbaria pe aceiai punte
s'a indrumat, ca s intunece lumina care incepuse abia _ a
strluci.
innapoi, pe acelai drum, lumina, azi, se intoarce, ca
alunge Intunericul lumii vechi. Si cine tie decateori, in nes-
farita scurgere a vremii, prefacerile celor dou lumi se vor
mai perinda Inc pe aceini punte, dela un continent la altul !...
Numai and navigi prin Archipelagul grecesc, prin acest
labirint de insule, care se oglindesc in albastru strveziu al
apei, intelegi pentruce mai intaiu prin aceste locuri geniul
uman s'a incercat s infrunte uriaa fort a mrii.
Desigur, prin locurile acestea, printre insulele care se vAcl
una pe alta, In dorinta de prad, invinganduli groaza de ne-
cunoscut, s'a deslipit de pmantul tare, pe care alca, ce!
dintAi Indrznet copil al omenirii din varsta primelor epoci,
ca s se avante In lupt cu marea, dibuind cu stangcie pe
trunchiul vreunui coiac grosolan cioplitsamburele minuna-
telor opere ale arhitecturii navale i primul pas al navigatiei
mondiale.
Dorinta de pradd a creeat navigatia, i, deaceia, pirateria
aceast spum a mrii este veche cai navigatia ; ea a
dat mult vreme avant propirii a cestei arte.
Argonautii, pe care i conducea Jason In autarea Inei de
aur, nu erau, la drept vorbind, decat nite pirati, ca i Ulysse,
Menelas i toti ceilalti eroi, pe care ii cantd i-i idializeaz
poetii antichittii,
Deaceia, un scriitor francez, cltorind prin locurile acestea
ca s cunoasc caracterul rasei i alctuirea statului grecesc
de azi, spune cd marina greac e veche ca1 poporul gre-

www.dacoromanica.ro
 4T

cesc, cci prima datd and aceasta natiune s'a fcut cunos-
cut lumii a fost atunci and a plecat, cu vasele pe care-
le ave, ca sa jefuiasc cetatea Troia.
Cu drept cuvnt s'a zis c' adevratul erou al Greciei
nu-i aprigul Achile, care nu fie deck sa iubeasa, s
urascd, sa planga i s lupte. Achile este un om de uscat,
crescut departe de mare ; Achile are cugetul curat, e un
suflet drept, el nu tie sA chibzuiasa nimic Cu iretenie
Achile n'a cstigatnimic prin rzboiul Troian, decat doar
moartea i nemurirea ; Achile este numai pe jumtate Grec!...
Grecia intreagi e incrnat In insularul Ulysse, care tie
s navigheze i s mint', care precupetete i iubirea i
nenorocirea, care, Innainte de a ucide pe petitori, sfatuete
pe sotia sa ca sd le cear daruri bogate. Ulysse este eroul.
marinar, negustor 1
1908 August.

ellte)1'

www.dacoromanica.ro
 Era' un vapor mare care se Indrepta spre no4

IN CRETA

De eri plutim incet, abia micndu-ne, pe o mare ca de-

untdelemn. Zdarnic ateptm din cotrova mcar o adiere
vnt r'coritor. E aa de cald, c marea doarme moleit,
fr s' mai respire para. Ne dor i ochii i capul de-atata
luminA orbitoare.
Razele soarelui de foc strpung testura panzei sub care-
voim s ne umbrim ; ard i moae smoala dintre scndurile-
puntli Infierbantate.
Fumul, scpat In rstimpuri din gura coului, se InnaltI
drept In sus i rgmne mult aa, atarnat In vAzduh, plutind
ca nite nourni alburii de spumA.
Vre-o ctiva marsuini ne urmresc, cerindu-ne mncarea ;
In salturi nebuneti, se afund i apar, fcand mereu la tum-
be, intocmai cum se iau copii de tigani In urma trsurilor
pe drum.
www.dacoromanica.ro
50

O pasare de mare, ce ne urmarei de mult In leganatul

-ei domol prin aer, se las obosita pe captul unei vergi,
filfaind uor aripele albe desfacute.
Uscatul trebue s fie pe aproape. Spre miazazi, printre
nourii albi ca nite grmezi de scam deslanata, Incepe a -sclipi
in bataea soareliii o pea cu strluciri de sidef.
Acolo, In zarea aceia, a crescut. tunatorul Zeus, adunAtorul
(le nouri, parintele zeilor i al oamenilor, care, torand des-
-tinele muritorilor, impartia tuturora i bunurile i relele.
E virful, venic albit de zapad, al muntelui Ida.
Parnintul Cretei Incepe a se zari.
Insula aceasta, cea mai mare din Archipelag, aezata aproape
la aceigi departare de Europa, Asia i Africa, forma punctul
'de legatura !titre cele trei continente i centrul lumii vechi.
Istoria Cretei este Inca necunoscut. Descoperile de mare
pret, care se fac acum In insula, la Festos i Knosos, dau
null de lucru archeologilor ; se gasesc aici urmele unei ci-
-vilizatii foarte vechi, de aproape patru mii de ani.
De curind s'au inceput lucrarile pentru descoperirile pala-
telor Inteleptului Minos, eroul Cretei, care a trait cu vre-o
citeva veacuri Innaintea rzboiului troian ; el este regele pri-
-mului stat grecesc, despre care amintete istoria antic.
Insula Creta, aezat In mijlocul Mediteranei, in calea ma-
rilor migratii, la Incruciarea largilor drumuri de ap, Intre
Egipet i Fenicia, cari i-au Inlesnit civilizatia, trebue socotit
ca primul leagan al Helenismului.
Tarmurile prapastioase, cu stInci dintate, incep a se des-
fAura inaintea noastra. Un lant de munti cu piscurile albite
-tae insula In lungime.
Prin limpezimea aerului se zaresc, pia In fundul vilor
adinci, livezile de maslini, ca nite pete verzi pe fundul ca-
feniu al pamintului pietros, sterp, ars de fierbinteala prea
mare a soarelui. La poale se vid, In felurite chipuri, gramezi

www.dacoromanica.ro
 51

de pietre roii, albe i vinete, sframaturile stancilor, ros-

fogolite de vremuri In mare.
Ne indrepttn incet in spre intrarea bei Suda.
Un port natural, sigur, aprat de vanturi i atat de larg,
CA ar putea adaposti o flota' uriaa In sanul sau.
Se mai recunosc i azi urmele puterii venetiane ; pe o mica
insul ca un bloc de piatr, desprins de coasta muntelui i
aruncat mai departe In ap, se vede ruina zidurilor crene-
late ale unui fort, care pazea intrarea in bae.
Printre daramaturi se mai deosebete Inca placa de piatr,
cu sculptura leului Innaripat al mandriei Venetii, care stapanea
data, ca regin a mrii, insulele intregului Levant.
In fundul golfului stralucesc cloud bastimente de rzboiu :
unul francez i altul italian. Ancoram lng cel francez, care
1i poarta numele scris la pupa cu litere aurite : Condor,
un mic cruciator.
De-acum cati-va ani, din timpul rzboiului greco-turc,
marile Puteri Europene au debarcat trupe, ocupnd insula,
vavand in totdeauna i cateva bastimente stationare In apele
cretane.
Marinarii se Inir la front pe punte, cornitii sun onorul,
ne schimbam saluturile, obinuite la intalnirea vaselor de
rk'zboiu, reprezentantele statelor a caror culori le poarta.
Vizitele de ceremonie se tin lant. Wardle cele mai frumoase,
balinierile albe, lustruite, sant lsate la apa ; marinarii cei
mai chipei, alei pe sprincean, lopteaza in cadent desd-
varita ; e intotdeauna, In asemene imprejurri, un prilej
de intrecere intre natiuni.
Comandantul francez, un batran hazliu, ne intreaba, sur-
zand, daca nu cumva am sosit i noi, ca s protejm pe
mandrii strnepoti ai vechilor Eleni, pentru a nu fi masacrati
de barbarii Otomani ? i, la plecare, roagA pe comandantul
nostru ca sa felicite pe profesorii de limba francez din Romania

www.dacoromanica.ro
 52

pentru modui strlucit cu care stiu s invete pe Romani sdi

vorbeascA frantuzeste.
Toti asteptm cu nerbdare ora de bae, ca sa ne rAcorim
In apa mdrii care, In golful acesta, e calm ca apa unui lac_
E atata limpezime, cd se "zareste fundul ca printr'o sticlA
albastrd-strvezie.
Abia ne arundm in apg, cativ innottori mai indrzneti
se indreapa in spre larg i deodat izbucnesc o multime de
strigne desperate pe vasele strine.
Ne zApaceste zgomotul, si nu putem pricepe ce s'a intam-
plat deodat. Simtim c' un pericol ne amenint, frA s stim
din care parte vine. Cuprinsi de groaz, cei care se gsesc-
in apA, se grabesc, innotand din rdsputeri sa ajungd la vas,
sA princl cu mana ceva, ctand astfel scparea.
lar cei rmasi la bord, crezand a se inneac vre-un om,
sar repede In brci, fr sA stie in care parte s alerge in,.
ajutor.
Guardate Pesce-cane Guarda L. Le requin L. Le.
tigre de mer strigtele acestea, repetate de-atatea glasuri,
se deosebesc din sgomotul care creste din ce in ce. Vre-o.
dou brci, manate la disperare, sboard ca s culeag din ap
pe cei rmasi In urm. O barcA a vasului francez ajunge
dintAi i ja vre-o trei de-ai nostri.
Un ofiter francez ne lmureste cA un requin, care se in-
fruptase cu carne omeneascd, inghitand un marinar englez
st de catev zile la pancl, asteptand vanatul ce trebuia
pice de la vre-unul din vasele ancorate in bae.
Ne descrie groaza i dusmnia ce o au marinarii francezi.
Impotriva acestei hrprete dih'nii de ap, care e asa de
puternicA, c numai cu o lovitur de coad poate omori
un om.
De cite ori apare requinul in rada unde se afl ancoratl

www.dacoromanica.ro
 53

o escadrd, se dd de tire la toate vasele i uneori se trage

ca alarmd un foc de tun.

and aripele noptii Incepurd a innegrl zarea, marinarii,

obinuiti a se culca devreme, Incepurd sd-i pregAteascd
culcuurile afard pe punte, sub cerul liber. Innduntru caldura
era chinuitoare.
0 noapte senind i cald'A se lasd din ce In ce, adormind
pe nesimtite golful acesta adinc i tdcut, cu apa lui lened,
umbritd In spre Arm Inteo culoare albastrd Inchisd, ca siniala.
In bruma argintie, ce cade cu Incetul peste pmant i apd,
nimic nu se mai mic ; la mal, se simte numai un opot
tremurAtor de unde: e jocul Ineldtoarei mdri, care mingle
i sdrutd luciul pietrei, rozand frd incetare tdrmul stincos i
prAbuit.
Departe, la intrare, se desemneazd pe cer conturul fortului
venetian ; cateva stele, sclipind rdslete, par nite candele
aprinse pe ruina zidirilor strvechi.
0 patd neagrd umbrete coasta surd a muntelui pleuv ;
e o pdure de maslini, care se intinde pAnd devale. i din-
teacolo vine pnd la noi o adiere slabd, un suflu de rdcoare,
ca alintarea balndd a unei mani ware, nevdzute.
In noaptea asta nu-i chip sa. adorm devreme. M'A plimb
singur pe punte. Aud vorbd la prord,
Un grup de marinad, culcati, Mil sd doarma, se all strani
In jurul lui Barba Gheorghe, bdtranul nostru pilot, ce pare
ca" Inifd o poveste frumoasd de demult. MA apropii, pe as-
cuns, i trag cu urechea sd prind i eu un capdt din firul
povestirii.
...i plangea i. se vita toatd lumea din Atena, cd lar ve-
nise randul ca sd plAteascd birul cdtrd regele din Creta.
In fiecare an, plec o corabie mare, regeascd, i ducea
,,acolo apte bdeti i .apte fete, tot ce era mai frumos In

www.dacoromanica.ro
9
54

Atena, i innapoi nu-i mai intorcea, CO. ii manca Minotaurul,

pe care regele din Creta 11 tinea inchis inteun palat i il
hrnea cu carne de om.
Atunci se ridicd Tezeu, cel frumos i viteaz, zicand ca el
,,are sd meargA sd ducd de data asta corabia la Creta. PA-
rintii lui plangeau i nu-1 lOsau sd plece. Dar el n'a vrut
sd-i asculte. Si, and a fost sd plece corabia regeasa, i-a
ridicat panzele negre, in semn a duce birul cel de moarte.
Dar regele cel bdtran, fatal lui Tezeu, a zis : Fiule, daca
,,vei izbutl s scapi i tu cu vial& sd ridici de departe pan-
zele cele albe, ca s tiu eu i tara mea intreag minunea
ce s'a intamplat.
Dup o sOptAman de drum, corabia a ancorat aici, la
Suda, unde ne aflgm noi. Tezeu, care era tot aa de voinic
pe uscat ca i pe apA, era i frumos ca un inger. Ce-a fdcut,
ce-a dres, cd Ariana, fata regelui din Creta, s'a amorezat
nebun de el. Era acolo un palat, care se chema Labirint,
cu mii i mii de dal; aa de incurcat era, cd cine apuca
sd intre se rtcea i innapoi nu mai putea sd iasd; soarele
7)nu-1 mai vedea i acolo ii putrezeau ciolanele. Dar Tezeu
nu s'a rAtAcit, cd Ariana i-a dat pe ascuns un ghem de ata ;
i cu cat el mergea i s'afunda In palat, tot desfcea firul
In urma lui, ca s tie pe unde sd se IntoarcA. C'o singurA
tetur de sabie a retezat capul Minotaurului, care era spaima
Atenei. Apoi s'a imbarcat in corabia lui i a reluat drumul
spre Atena. Si, de bucurie mare, el a uitat ce i-a vorbit
taicA-sau, ca sail ridice panzele albe la corabie. Si btranul
sta pe mal la Pireea i se uita in zare ; atepta mereu co-
rabia, care nu mai venea i el plangea i ziva i noaptea.
Numai iaca intr'o zi rdsare In larg o corabie frumoas.
Toatd lumea a cunoscut'o cd-i corabia regeasc, dar nimeni
nu indrazni sA zicd ceva de teamA ca se vedeau bine pan-
zele cele negre, umflate in vant. Si regele bdtran incepu si

www.dacoromanica.ro
 55

,se vaite ca i-a murit feciorul cel mai viteaz din toti.
,,durere i-a strans inima, c i-a facia seama i s'a aruncat
depe stnca In mare"....
A povestea Barbu Gheorghe legendele elenice, In nop-
tile cu lun, dud ne aflam ancorati In dreptul insulelor al
caror istoric It tia pe dinafara. Intreaga mitologie care Intl
chinuise tineretea celor mai frumoi ani de liceu cu tradu-
cerea Incurcatelor texte greceti, o auziam acum sub forma
unui basm naiv i plin de farmec, din gura acestui batran
corabier, care nu Invatase nici sa se isaleascA. O auzise i
el, la randul lui, din gura celor mai batrani, la casa Orin-
-teasca, sau pe puntea corAbiei, la piciorul catargului, In nopti
potolite i senine, .pe cand atepta vantul ca s sufle plaza,
A-1 (ha In drumul .lui pe ap, printre insulele locuite, data
ca niciodata, de zei i de zeite. Innainte de a sfar1 batrnul
povestirea, o parte dintre marinan i adormise. Ii furase pe ne-
simtite somnul, caci multora li se parea povestea, care-o
ascultasera acum, asemenea cu cele care le tiau din satul
lor, de-acas.
Nu se vorbea oare de acela Ft-Frumos, viteaz i minu-
nat, care se ducea sa ucida balaurul, Inchis Inteun palat de-
parte ?... Cand asculti legendele mitice, astfel povestite, poti
intelege mai bine ca oricand ce legatur stransa au cu bas-
mele, cari au legnat pretutindeni copilria nu numai a po-
poarelor de aceigi origina, ci a tuturor raselor omeneti.
-Cad toate au aceini radcin, i din unul 1 acela izvor
s'au adapat.
Explicarea naiva a fortelor oarbe ale naturii, plzmuirile
unor minti copila'reti, fapte Intamplate odat, propagate din
gur In gur, schimbandurse .i impodobindu-se Irr felurite
chipuri in lungA curgere a vremii, au trecut dela un trib la
altul, dela un popor la altul, dintr'o religie In alta.
Dincolo de istoria scrisa este istoria legendara ; In forma

www.dacoromanica.ro
56

primitiva, aceasta e adevrat Introducere in istoria pe care-

o Invdtam. Oricat de Incalcitd i-ar fi limba, trebue sd ajun-
gem a o Intelege. Cu drept cuvant s'a zis a senzul fieckei
legende este lnchis ca samburile In inima fructului.
Din acest grdunte pretios a Incoltit istoria, teologia, filo-
zofia i literatura.
Toate popoarele au istoria lor legendar ; dar nici-una nu
este mai bogatd i mai luminoas ca a Greciei. Fantazia
elenica a impletit cu o mdestrie magicd faptele omeneti,
eroice i divine, religia i patriotismul, zeii i oamenii Intr'a
't esatura, fermecator colorat, pe care nu o poli destrama ca
s-i prinzi captul firului de adevr dintru Inceput.
Poporul acesta, care a Invatat la vechea coala a orientu-
lui, a Imprumutat aproape totul ; chiar i religia a luat-o din
acela tezaur a lumii semite, de-acolo de unde s'au furnizat,
intotdeauna, religii, pentru cea mai mare parte a omenirii.
Se tie bine azi c'd blonda Afrodita, pe care Grecii o can-
tau, ndscutd din spuma madi Egee, a fost adusd de catrd
negustorii Fenicieni, odatd cu marfa pe care o crau cu bar-
cile lor negre, cdlfatuite. Grecii, coborandu-se din susul
Europei barbare In jos spre Asia, demult civilized, au avut
darul de a Imbrdca inteo forma neperitoare fondul Impru-
tat dela bdtranii lor vecini.
i, dacd Semitilor li se datorete ideea religionsa, Greci-
lor trebue sd le apartin ideea frumosului.

In zadar md Incercam s adorm.

Luna Imi batea drept In fata. .0 luna alba, palidd, rata-
cind de-asupra madi pustii. In nopti asemenea luminate, na-
tura se infatoeaza adesea In forme ciudate i plin de mis-
tere. In jocul de umbre i lumini, Intregul ir de oameni,
culcati aici pe punte, pare un rand de cadavre, Intinse cm
fata inspre luna; iar franghiile de canepd groasa, In pulbe-

www.dacoromanica.ro
 57

rea care scAntee ca In poveste, par impletite In sArmA de

argint.
Ai vrea sA vA'd ruinele palatelor lui Minos sub magica
luminA a lunei, ce d fiori i aprinde inchipuirea. Ce limn'
irebue sA-ti vorbeascA In taind acele sfArAmAturi de pietre,
-tAnduri rAmase ca mrturie Inca din splendoarea unei .lumi,
ce strAlucea acum atatea veacuri.
MA gandesc la o noapte In portul acesta acuma patru mii
.de ani In urmd.
Desigur, aceiai lund ca i azi, cu lumina ei rece i
imbrAtiA golful acesta tAcut ; aceiai apA clarA, albastrA, ce
roade cu rAbdare aceigi piatrA lucie a tArmului stAncos.
Muntele trebue sA fi fost putin mai verde, ca In vremea
-tineretii ; acum pe alocurea-i albit, sau e pleuv de tot. Si
-cerul, i muntele i apa aceini au rAmas ; dar cAte gene-
ratiii s'au perindat pe-aicea In scurgerea vremii de patruzeci
de veacuri.
Acela decor, pe-aceigi numai artitii s'au schim-
bat. Dar joacA aproape aceiai piesA... e Drama omenirii,
ce se repet mereu i pretutindeni, ca mici schimbAri In text.
Foarte tArziu am adormit, furat de vraja lunei. Si In somn
mi se preA cA aud, ca un ecou, crAmpeile de versuri ce-mi
(la ()data aripi Inchipuirii In anii tineretei :

,,Ne vom Intoarce In Creta mAndra cu Tezeu,

Vom mangaia pe Neobea.
,,Vom deslega pe Prometen"....

Adoua zi avem voe sA debaram pe insulA. Mergeam sA

vizitm portul Caneea.
La debarcader ne ateaptA o armat Intreag de agenti i
furnizori. Toate aceste pasen i de prad roiau de eri In jurul va-
sului nostru. Acum aveA s se Incing'd lupta decisiv intre

www.dacoromanica.ro
58

dnsii... din care acei iesiti victoriosi trebuiau sa ne apuce.

In ghiare.
Stria se injura, se Imbrancesc, ca sl ne arate actele i
recomandatiile dela celelalte vase de razboiu, pe care le-au.
servit.
Mosio f Amico I Caromio f Vieni!"...i lupta se-
mrgineste In urma la cloud tabere vrjmase : birjari de-o-
parte, stpanii mgarilor de inchiriat de cealalta parte.
Unii cutau s ne arate a este mai bine sa mergem ay
trsura, iar altii c-i mai plcut sd mergem pe mgari. Tabdra
birjarilor a iesit victorioasd. Dar lupia nu s'a terminat aici ;.
a continuat Inca In sanul acestei taberi, cad fiecare Isi luda,
trsura, 1 toti se concurau in preturi. Deodat, unul se ho-
tarste si, numai de ambitie, vrea sa ne ducd fard sd pri-
measca un ban. Acelas lucru il repet cu totii. Ne suim Intr'un.
landou imens, ca arca batranului Noe.
Cu toatd ambitia Insa, and am ajuris la Caneea, birjarui,
nu s'a multumit Cu cei opt lei pe care i-am dat.
0 osea lungd de cativa kilometri, acoperitd cu o saltea
groasd de pral, leag baia Suda cu portul Caneea. Trecem.
printre livezi de maslini palizi, cu frunzele albite de praf-
Gardurile sant Intocmite din cactosi pitici si teposi.
E o cAldurd nesuferitd. Iarba pe margini e parlitd ca dupd,
una unui foc. Barba Gheorghe, pe care 1-am luat cu noi ca
talmaciu, ne spune ca a suflat libasu va ntul ferbinte din,
Libia care arde tot In drumul su.
Livezile de maslini erau pe aicl mai dese, dar, cand s'a In-
ceput razboiul, Grecii au tiat maslinii din livezile Turcilor-
si Turcii au tiat maslinii Grecilor. Acuma si unii si allii suf era
la fel.
Ne oprim In centru. Case vechi de piatra si de lemn, mid,
si mari, de toatd msura, Ma ordine si stil ; un amestec de-
coperiuri turtite ; pe sus, cerdacuri largi turcesti, pentru us-

www.dacoromanica.ro
 59

catul rufelor la soare. Cateva strazi mai largi incadreaza portul

vechiu, Inclo ulicioare intortochiate, pietruite cu bolovani
colturoi, infierbantati de arita soarelui.
Acelai orient strlucitor i saracacios In murdria lui ne-
peritoare, sub azurul transparent al cerului totdeauna albastru
i luminos...
Decand Puterile Europene Au debarcat trupe in insula
culorile celor cinci steaguri, inirate pe zidurile cettuei, se
vad fluturand in aer, oraul e 'nteo sarbatoare continua, avand
Infatiarea unui balciu permanent. Toate s'au insufletit deodata:
prvliile, carciumele, cafenelele gem de lume, negustorii fac
afaceri bune ; bande de lutari, o capela de dame de Galitia,
o panoram', distractie americana, un mic circ i felurite alte
petreceri desfAteaza pe cele cate-va mii de soldati strini,
cari au soldele indoit de mari, ca In colonii, sau In timp de
campanie.
Sunt sigur cA innainte de rzboiul Greco-Turc viata aici
trebue s fi fost cu mult mai trist i monoton.
Venirea trupelor a fost ca o binefacere neateptatdcaderea
unei mane cereti in lnsuIa asta skac i amortit.
Armata aceasta combined a ocupat insula pentru a impe-
dica incaerarile dintre Turci i Greci. E drept c in insul
este o linite desavarit; incaerarile care se mai repeta zilnic,
au loc numai intre soldatii diferitelor nationalitti. Deaceia,
localurile de petreceri sunt impartite pe natiuni ; acolo unde
infra Italienii nu poate infra niciun Francez; de cate ori se
intlnesc in acela loc, se iau la bataie.
Invktindu-ne prin ora, dam de-o casa mai raskita, alb,
curata. E palatul printului Gheorghe, guvernatorul Cretei. De-
parte de-a avea infliare de palat, saman mai mult cu o
casa a unui arenda dela tara. E mai cured ins deck cele
din jurul ei ; pare varuita proaspt, ca inainte de sarbatori.
Un domn carunt, In haine cenuii, care ne pandete de ca-

www.dacoromanica.ro
60

teva minute, se Indreapta spre noi, cand se incredinteaza

vorbim romanete, ni se prezinta, scotandu-i cartea de vizia :
I. introducdtor la curtea A. S. Printului Gheorghe.
Nationalitate nedefinita, tipul Levantinului vorbete apte
limbi, tie romanete, caci a facut comert de grane pe Dunare.
Vizitdm palatul. Foarte simplu : camere mici, vruite, cu-
rate ; gospodarie de tara. Divanuri joase, orientale ; pe pareti
scoarte i portretele libertatii elene, inconjurate cu arme
vechi ; uanele lungi, iartagane turceti 1 pistoale incrustate
In sidef i argint.
Cand am ajuns in cea din urm camera, introducatorul a
btut trite u : Emal... Ema !... vino, a au sosit nite
domni din Romania".
O femee bruna, ca urme Inca de frumuset, apru. Prea
foarte micata la vederea noastra ; poate ca-i .redeteptase
amintiri duioase, cad repeta aceleai cuvinte, cu ochii inno-
tand In lacrimi : Romania !... Romania !... sraca Romania !...
ce viat !... ce viata !..."
Printul Gheorghe st mai mult In strinatate decat In insul.
In fata palatului e corpul de garda. La ieire, admirm un
grup din jandarmeria cretana, care este instruit de ofiterii
italieni in felul vestitilor carabinieri, spaima Italiei de Sud.
N'am vzut nicaeri o rasa de oameni mai frumoi caTin
muntii Cretei.
O inftiare mandrd, impuntoare ; oachei, bronzati i svelti
In costumul lor pitoresc.
Jandarmii au uniforma apropiat de portul national: un ilic
scurt, inflorit In custuri de arnicia i suta, cu nasturi m-
runti de metal, alvari scurti pang deasupra genunchilor goi,
jambiere de piele neagra. Peste mijloc se incing ca brau lat
i In loc de chipiu sau casca au o caciulit neagr, aplecat
pe urechea dreaptd. Dealtfel, costumul national, chiar fustanela

www.dacoromanica.ro
 61

pe care Grecii o canta atat de mult, este imprumutata dela

Albanezi i Turci.
Ne intoarcem iar pe strzile impestritate de furnicarul mul-
ticolor al uniformelor militare. Peste tot o viat vesela,
sgomotoas: sarbatoarea lat a marinarului pe uscat.
Prieteniile se leaga repede aici. Din mers, in timpul cnd
trecem pe langa o movila uria5 de pepeni, aud inteun cerc
(le marinan i italieni i romani: Haide... frateli, s mangeamo
uno pepene verde"....
Ne aezam la masa unei cafenele turceti. In mijlocul a-
cestui haus asurzitor, ativa Turci stau la umbra, tacuti i
gravi, tragand din cand In cand prin tuburile Incolcite fumul
rece al narghilelelor.
Intru In vorb cu un btran, care Imi spune cu parere de
Tau ca ceeace vede acum In insul nu-i place. Are de gaud
sa piece in Turcia. Dealtmintrelea, cea mai mare parte din
populatia otomana vinde pamantul i emigreaz in Asia mica.
Nu pot suferl Turcii sa se vad stapaniti de allii. E umi-
litor L.. Popor de razboinici, cuceritori, care in totdeauna au
fost deprini de a fi stpanitori...
El se retrag de bunavoe din toate trile pe care le pierd.
Imi aduc aminte de ceea ce-mi spunea unul din prefectii
iubiti, pe care i-a avut Dobrogea.
Pleca In judet cu pachete de cutii de tutun bectimis, ca
sa le dea Turcilor, cei mai buni cetateni ai Dobrogei. Cu
toate acestea, cea mai mare parte au vandut pamanturile pe
nimic i au plecat. Unii, care au i pana acum proprietti,
vin odat pe an In tara, IncaseazA arenda pmantului i se
intorc iara in Turcia.
Toate berariile i cafenelele sunt pline ; Grecii, daca' nu
joac, table, crti, sau domino, cetesc jurnale i vorbesc,
vorbesc fr sd mai sfareascd. De dimineat i 'Ana sear
stau toti la umbra, in jurul meselor, i discut politic gre-

www.dacoromanica.ro
62

ceascaaceasta hran zilnic le este servit pe un pret el fin

de catr gazetele ateniane, aduse cu vapoarele potale dela
Pireu.
Nu vezi pe nimeni muncind. Ce meserie vor fi avnd toti
aceti oameni, care se agit, vorbesc in gura mare, se ceart,
strig, se ameninta cu ochii tulburi de manie, cu buzele tre-
muratoare, apoi se potolesc sa inceap a douazi, la aceiai
cafenea, in jurul aceleigi mese, cu puteri noi, Cu aceiai a-
prindere, discutia Intrerupt Cu o zi mai inainte.
La fiecare pas intlneti trsaturile caracteristice ale acestei
rase de sud : vie, nervoasa, uscat, geloas, egoist, nedis-
ciplinat i explozibil ca o torpil de fulmicoton uscat.
Un ofiter francez, pe care 11 cunoscusem Cu o zi mai innainte
la vaporul nostru, ne conduce la o berarie mai Nina. Abia
ne aezam la umbra unui platan btran, i o banda de lautari
greci incepe s ne Incante cu Valurile Dunctrei ; ne cunoscuse
ca santem Romani.
Innuntru, pe un prete, vd portretul lui Byron, aezat
Intre Canaris i Miaulis.
Patronul, un grec vioiu i zvelt, cu o teribil pereche de
musteti carunte, rasucite in sus, imi lamurete Trite() romaneasca
stricat ca acesta a fost un mare erou palicar al independentii
elenice. Si, cand il intreb daca a fost Grec, imi rdspunde ca
Byron a venit dela Englitera, dar ca familia lui era originara
din Grecia stabilit de multa vreme la Londra, unde
i
facuse avere mare. Cand s'a inceput rzboiul, el a venit sd
lupte pentru patria stramoilor si.
Credinta asta o au foarte multi Greci
M gndesc la viata 'Ana de vijelii a nefericitului poet.
Bogat, nobil, dintr'o veche familie de pairi, descendenti
din Stuarzi, dupace uimete Europa cu puterea geniului sail
i scandalizeaz Anglia cu nebunia aventurilor sale, vine in

www.dacoromanica.ro
 63

Grecia, ca cucereasc i gloria de rzboinic, pe care

n'avea prilejul sa o poat gsl in patria lui.
Inarmeaz un vas de rzboiu pe cheltuiala sa i debarc
In mijlocul acelui viespar de intrigi i patimi omeneti, care
se deslntuiau !rare efii conducatori ai insurectiei greceti.
Moartea 1-a surprins prea curand, trick n'a avut vreme
descrie, dar ne putem uor Inchipul ce a simtit acest om,
care vzuse dela distant lupta eroilor eleni, prin prisma sa
poetic, din cellalt capat al Europei.
Cum s'o fi simtit oare acest nobil orgolios i rafinat In
mijlocul bandelor armate, care fceau piraterii i jafuri, Intre
oameni barbari, lacomi i cruzi, fAr ordine i disciplind, con-
dui de efi rivali i geloi, cari se mancau Intre ei !...
Ruinat, amgit, i desperat, moare la Missolonghi, bolnav
de friguri de balt.
In multe case din Grecia se gsete portretul su. Dom-
niparele de pension i azi 11 mai viseazA, desemnndu-i chipul
care era, se zice, de o frumusete rpitoare.
Dar... vremurile romantice au apus i, demult, s'a stins
rasa poetilor filoeleni, care se exaltau, cantand lupta eroica
a copiilor Heladei, sub ochii batranei Europe, electrizata o
clip numai... Lautarii greci, voind s ne fac plcere, incep
un cntec popular din Creta, In care se vorbete i despre
Romania! Barba Gheorghe se ncjete s mi-1 traduc, i
eu mA incerc s-1 notez. E vorba de vitejiile unui Cretan,
pe care II cheama Nauos, mai mult bandit deck haiduc :
Veniti, voinicii mei copii,
Veniti Cu mine, scumpi copii,
,,Ca sa vA dau i aur
*i haine stralucite.

,,Inimi de otel sa aveti In piept,

Ca fierul picioarele tari s va fie.
Cat altii merg o saptamana.

www.dacoromanica.ro
64

,,Voi inteo zi s'A faceti drumut

Fla la casa cea frumoasA
A lui Barba Nicola cel bogat.

,,Intrati fArA de teamA

,,*i nAvAliti deodatA,
CA abia acum s'a intors
Din tara Valahiei bogatA,
De unde-i carA banii
,Cei scumpi i sunAtori.

Argint i aur romAnesc,

StrAlucitor i greu,
,,Luati i sAnul vi-1 umpleti,
,Apoi In cinstea lui sA bem,
Voinicii mei copii...

Ofiterul francez de lang mine, aruia Ii traduc Intelesul

cantecului, Incepe s-mi descrie populatia insulei, caci el se
afla mai de mult aici i cunoate foarte bine chestia cretana.
Starea politicaIncepit el,--In care se gsete azi insula,
avand trupele straine debarcate, este singura stare fericita a
Cretei.
Insula asta nu poate trai formand singurd nn stat modern,
independent ; are nevoe de un epitrop, caci Ii lipsesc i banii
i mintea.
E o tara saraca, cu putin agricultura, de care Grecii au
fugit intotdeauna ; cu livezi de maslini i patina vie. O po-
pulatie, de felul ei lenea, ajuns din cauza framantrilor
Inteo stare de sracie i dezordine, Inca a pierdut ca totul
Insuirile necesare pentru a se hrani din propria sa munca.
Nimeni nu mai vrea s munceasa.
Comitetele i Grecii bogati, raspanditi prin toate porturile
lumii i aror nu li se poate nega sentimentul patriotic, se
ingrijesc de hrana Cretanilor.

www.dacoromanica.ro
 65-

Meseria de revolutionar grec este Ina destul de bun

i Indeajuns pltitA.
Grecii Intotdeauna au avut In cel mai innalt grad senti-
mentut liberttii i o nespusA oroare de ascultare i discip-
linA. Cu drept cuvant s'a spus cd pe fata globului nu se
gsete un popor mai nedisciplinat. Natiunea asta a fost
totdeauna despArtit In sttipare deosebite, care se certau
titre ele.
Muntii populati de banditi i marile de pirati.
Cu asemenea elemente este foarte greu a se constitul i
mentine azi un mic stat modern, independent.
Unirea cu Grecia nu i-ar face pe Cretani mai fericiti si
mai bogati.
Ar insemna numai ca i Cretanii s pue umArul, ca s
Inpingd carul statului grecesc, care se misa asa de Incet si
cu atata greutate. S'ar folosl de unire numai o pAturA mica
de politiciani de meserie, care si-ar Imprti slujbele, noi
creiate.
Unirea o cer toti acestia, pe cari II vezi aici In jurul me-
selor cafenelei i cari, enervati de atata ateptare, se cearta
la jocul de table i devoreaz zilnic jurnalele dela Atena.
Crede-m, de and sant aici, m'am convins a acestei po-
pulatii ii trebue numai decat un stpan.
Cretanii ar trebui sA-i Intrebe pe Malteji dece au pa'rAsit
lupta pentru unirea cu Italia, si cum s'a transformat 'kite()
grdin bogat acea insulA stancoas i stearp....
SingurA solutie bunA cea mai de spirit i cea mai ni-
merit a dat-o un scriitor francez, care a fcut o ancheta
In insul, dupA rzboiul greco-turc :
Printul Gheorghe, guvernatorul insulei, s se insoare cu
zestrea fetei unui miliardar american. Atunci s'ar .putea ex-
ploata resursele insulei, s'ar face bnci, credite, lucrAri de

www.dacoromanica.ro
C6

utilitate. ....Linitea, progresul i fericirea Cretanilor ar fi asi-

gurate, i aceast insul s'ar transforma cu timpul intern'
paradis terestru".
1908 August.

6/6
t

www.dacoromanica.ro
 Rados apare...

DELA RODOS LA KALIMNO.

Abia aruncasem ancora In fata ruinilor colosului din Ro-

.dos, and se zari jucand pe valuri o barca lucitoare, la pupa
.careia flutura steaguI ro cu semiluna alba la mijloc. Capi-
-tanul de port facea vizita cuvenit unui vapor de razboiu
pentru a ne saluta de 'mina venire.
Era un batran frumos, falnic, ras proaspt, cu mustatile
sure rasucite, In mare tinuta de ceremonie, cu fesul ro
_aprins.
Cand s'a apropiat, am putut deosebl mai bine amanuntele
imbracamintei : redingota de marina avea pieptii brodati cu
Inflorituri In fir de aur ; cateva decoratii, medjidii i osmanii,
Inirate In stanga In dreptul inimii ; epoleti bogati pe umeri ;
manecele cercuite de galoane late ; dar... fra cravatal...

www.dacoromanica.ro
68

Intotdeauna m'a minunat Infatosarea dureros de ridicol&

ce o dd unei tinute grave lipsa cravatei, a acestei bucAtele-
de carpd rdsucitd in felurite chipuri, pe care gustul modern
ne-o impune la gat pentru ascunderea nasturelui dela gu-
lerul cdmasei.
Nu stiu dacd turcul uitase din grabd sd-si pund cravat,
dacd o pierduse pe drum, sau gdsise cd-i de prisos acest
amnunt al imbrdcdmintei europene.
Mai vzusem altddat un filer turc In mare tinut, mu-
iat tot In fir de aur, dar incAltat cu papuci-imenii si in cio-
ra pi albi.
Dupdce turcul isi sfar1 din capul scdrii discursul pregAtift
intr'o frantuzeascd stalcit, ofiterul de quart li spuse cd ve-
nim din Alexandria.
La auzul acestui nume turcul se repezi Inspimantat In jos
pe scAri, stergandu-si mana cu poalele redingotei.
Pardon A.. pardon./... loc i se indepArtd pier-
zandu-se in scuze.
In zadar ne-au lost toate stdruintele ; guvernul turcesc
hotrase carantin de zece zile pentru toate vasele care veneau
din Egipet. E drept cA in Alexandria si Cairo erau pe atunci
dela zece la cincisprezece cazuri de cium pe zi. Dar boala
se incuibase mai mult .in populatia arabd si europenii triau
aproape frd fricd In mijlocul ciumei.
HotArat, trebuia sd facem carantind. N'aveam voe sA de-
baram pe insul. Once comunicatie cu pmantul era intre-
ruptd. Provizia de hrand ni se rasa pe scara vaporului, iar
banii li aruncam lute cutie de tabld cu acid fenic, care ni
se intindea prins In varful unei prjini lungi.
Depe puntea vasului nostru, privim insula aceasta care
pdstreazd incd urmele bogAtiei si frumusetei de altd dat.
Natura imbelsugatd a acestui pdmant binecuvantat n'a putut
fi MCA secdtuitd de Idcomia si nesocotinta omeneascd.

www.dacoromanica.ro
 69

In aerul curat i limpede care tremud In zare, sub cerul

senin i fArA pat, Rodos apare ca o grAdinA fermeator al-
catuit rAsArind ca prin minune din adAncul sdnului acestei
m'Ad care lucete venic Intr'un albastru ciar deschis i dulce.
Te farmecA bogAtia de culori Imbinate Intr'un imens am-
fiteatru, care se ridicA de jos de pe oglinda netedA a mArii
InnAltndu-se spre bolta cereascd cu vArful de piramidA, albit
i stAncos, al muntelui Ataleyrion. Casele albe lucesc In ver-
de* frunziplui, i In fiecare parte ochiul deosebete un
altfel de verde dup neamul copacilor sAditi, dela ver-
dele palid deschis al umilitilor mAslini pana la verdele viu
i tare al mAndrilor stejari. Bisericile cretine, prefAcute In
moschee musulmane, Ii ridicA vArfurile ascutite ale mina-
retelor printre chiparoii Innalti, Inirati In rAnduri. Prin vAi
adAnci umbresc platanii cu frunza lata i smochinii IncArcati
cu roade.
Pretutindenea buchete de mirt, rodii i portocale.
Insula aceastA bogatA, aezata inteo minunatA pozitie ma-
ritim i militar ajunsese odatA cheia Intregului Archipelag.
Locuitorii ei aveau faima celor mai iscusiti marinad ai lumii
elenice, sAmnase colonii pe toate coastele Mediteranei i
populase pe vremuri insulele Baleare.
Rodos aveA dou porturi minunate, coli vestite i un co-
mert Infloritor ; senatul insulei ajunsese a alcdtui legi de Drept
comercial i maritim.
Si azi se mai vd urmele vechei civilizatii, resturi de for-
tificatii i cheiul de piatrA In capul cdruia se cunonte sfr-
mdturile colosului din Rodos.
Vestitul Chares di Lindos a lucrat doisprezeci ani la sta-
tuia uria a lui Helios, zeul protector al insulei. Colosul
innalt de 32 metri, care se ridicA la intrarea portului, era
socotit ca una dintre cele apte minuni ale lumii.
ImpAratul Comod a pus s'A se schimbe capul colosului

10

www.dacoromanica.ro
 70

pentru a fi chipul ski in locul zeului Helios. Un cutremur

de pmant a rostogolit colosul, i sfrmAturile, vandute unui
evreu, se zice, ca au fost 'Mal-cate pentru a fi transportate
de ah-A o mie de cmile.
In ruinele zidirilor au rAmas Inca' sculpturi de cruci i
arme de pe vremea rtcitorilor cavaleri ai sfantului loan
din Ierusalim.
Alungati de urgia musulmana' din locurile sfinte, ei s'au
aezat aici In instila aceasta bogat, care era i cea mai apro-
piat prad a corsarilor musulmani.
Fortificatii minunate li aprau impotriva atacurilor nvlito-
rilor, dar dup un asedia groaznic de ase luni, sunt sdro-
biti de Suleman. i de-atunci, de cand cavalerii au fugit
aezandu-se In Malta, s'a ingropat sub drmturile cettii
i viitorul insulei Rodos.
Dup vegetatia orientar i Inftiarea solului, insula aceasta
apare ca o prelungire a Asiei, un post inaintat al vechiului
continent.
Cand priveti lanturile insulelor Ionice, inirate filtre cele
dou trmuri, recunoti ca nu pot fi decat o continuare a
coastelor, rmiti din uscat, vrfurile muntilor innecati ai
unui continent care se Intindea Intr'o epoca Indeprtatd intre
Grecia i Africa.
De aceia i legendele elenice amintesc despre prima po-
pulatie mitifica' a insulelor c s'ar fi pierdut innecat de revr-
sarea apelor i, pe urtn, Helios a creat alt neam de oameni
cu care a populat insulele inrii Egee.

Dela sud apare In zarea luminoasd un vapor mare, alb,

strlucitor. Se apropie Incet, maestos, de port, tind lin apa
brAzdatd in linii lungi argintate. Totul se resfrange ca Inteo
oglindd de Venetia.
E un vapor militar sau un pachebot?

www.dacoromanica.ro
 71

Trece pe-aproape de noi. Se zaresc uniforme de marina'

pe punte.
Dup ce ancoreaza in port, aflm cA e iachtul lui Fjotschild,
n navigatia de plcere prin orient. FAcea o excursie pentru
vizitarea lucrarilor de desgropare a ruinilor dela Troia.
Ni s'a spus ca altdata, cand a fost prin insul, Rothschild
a druit 40 mii de lei pentru coreligionarii sraci.
In adev'r, in aceasta insul sant foarte multi evrei spa-
nioli. Imbrcati turcete, o parte din ei sant barcagii i
muncitori in port. Cu pArul i barba neagr, obrazul pal,
bronzat, ochiul mare de arab, evreul de ad pare cA Infati-
eazA adevaratul tip oriental. M gndesc la tipul evreului
polonez cu pArul i barba roie. Ce caractere de rasA mai
pot fi comune acesto.r doua tipuri a de mult deosebite ?...
totui li se spune semiti i unuia i altuia. Venica
-i incalcita chestiune a raselor de pe vremea zidirii turnului
Babel i pana azi Inca n'a putut fi deslegat...
In fundul portului e ancorat o corbioarA turceasca. De-
acolo se aude mereu un zgomot neintrerupt, un fel de Oa-
neal'a cadentat.
AflAm ca e o brigantin scapatA ca prin minune dela innec,
-in timpul unei furtuni dela larg.
Are vreo cateva coaste descheiate, i nenorocitii ei mad-
-nari trebue sA pompeze ziva i noaptea apa care se furipaza
printre incheieturi, cAci altfel scoica lor s'ar duce la fund in
cateva ore.
Tarziu de tot, and am ieit iarai pe punte, in linitea
noptii rcoroase, sub ochii stelelor care veghiau sclipind
de-asupra mrii adormite, se simtia o adiere blanda i par-
fumata care venia dinspre uscat. i dintr'acolo deabia ajun-
gea la noi, slab., ca un rest de ecou indepartat, o armonie
de cantare veche i sfanta. Intreaga insulA impietritA In som-
nul ei adanc, ,cu ramaitele monumentelor antice, cu sfr-

www.dacoromanica.ro
72

mAturile colosului dobort, cu armele cavalerilor crestini, cu

bogatele amintiri ale mketiei trecutului ingropat de veacuri,
preA un cimitir intins, deslipit de pmnt, de undeva, plu-
tind misterios In singurAtatea apelor pustii. lar luminile slabe
care mai licreau pe la case veghiau ca niste candele
aprinse de-asupra mormntului in umbra neagrd a boltilor
copacilor pletosi.
Prin ceata viorie care impAnzeste orizontul se desemneazA
in alb, ca o viziune a noptii, forma urias a iachtului Roth-
schild. Falnic, nemiscat se odihneste adormit pe luciul apei
moarte.
Un glob electric, plutind de-acolo, sus, in innltimea ca-
targelor, asterne tremurnd o dar de lumin pe fata mrei
pn in fundul portului, departe, unde luceste umila corabie
turceasa
Si In tcerea noptii se aud lita mereu aceleasi ciocnituri
metalice, cadentate, e munca chinuitoare i frd de rgaz,
e vesnica lupt a celor mici i slabi.

Plecasem pe vreme bun din Rodos. In tot timpul zilei

avusesem marea linistit i cerul curat.
Soarele asfintise innecat In apa patat de-un ros InsAngerat
In partea dinspre apus, sub un cer purpuriu deschis. Se
artau semne cari prevesteau vnt tare In noaptea aceia.
Pe puntea de comandd se plimb singur, tcut, un ofiter
tndr, cu barba si musttile rase. ErA unul dintre acei cari
inca din frageda lor tineret se chinuesc pentru schimb
firea dup tipicul ideal al marinarului englez.
Odat cu introducerea pipelor si a tutunului englezesc
Navy-cut pe bordul vasului nostru, se puseserA In circulatie
si o suma' de povestiri marinresti ca pilde de pstrrea
sngelui rece, una dintre cele mai innalte virtuti nautice..
Se zice cA pe nu stiu care bastiment englez, un amiral

www.dacoromanica.ro
 73

bAtran voind s incerce pe un ofiter tank ii arat nourul.

care se ridica la orizont :
Tinere, ja msurile cuvenite pentru a preintimpina fur-
tuna care se apropie.
Ofiterul, In loc de a se repezi la manevra vasului, se.
Indrept calm catra un marinar de serviciu
Mete, dute in cabina mea i adu-mi mantaua de ploae.
Bravo !... striga amiralul, ai mult sange rece i vei a-
junge un bun comandant.
Ce-a mai urmat povestirea nu spune, Ins pe vasul nostru
ormarea o cunoatem bine.
Pentruc nu s'au luat In pripA msurile repezi de manevr,
-am fost surprinsi de furtunA.
La Inceput nu se ardtase pe bolla curat a cerului decal
In spre nord o dung cenuie. Dunga se prefc Intr'un nour
arcuit, ca un balaur cu spinarea neagrA, care eia parch.' din
mare, Innltandu-se pe cer si apropiindu-se de noi . cu o re-
pegiune uimitoare, iar coada i se tar pe suprafata apei.
Era ceia ce numesc marinarii un grunie negru de furtung.
Pentru a descrucix sburiitorii A.. sus gabierii./...a i ma-
rinarii se aruncarA pe sal-He de franghie, agAtandu-se cu
-manele si cu picioarele goale ; ca niste paianjini iincepur a
depan In goana prin testura de panze si
Dar era prea tarziu. Furtuna se deslntuise cu aa npras-
nic iuteal, c ne-a surprins aproape cu toate panzele intinse
Nu tiam pe ce s punem mana mai intai.
In prima rafal.:, care ne ibl in fatd, urlnd furioas, se
zuzl o trosnitur seaca sus in catargul din prova : un sbureitor
se rupse In cloud i panza sfaiat, ca o aril:4 rnit, se zbte
nebun In suflarea vantului.
Ne aflam trite() stramtoare foarte primejdioasa.
DacA ne-ar fi prins furtuna in alt' pArte, fugeam la larg,
caci, dupd sfaturile marinarilor batrani, se stie cl intotdea-

www.dacoromanica.ro
74

una corabia zice corbierului : Ferete-mA de uscat ca eu,

sA te feresc de ap". Dar ne aflam angajati intr-un cane)
strAmt i intortochiat, mArginit de insule stAncoase, cari se
rAdicau ca nite umbre negre In jurul nostru, amenintan-
da-ne prin Intunecimea noptii. Vasul nostru, cu vitezA slabg,
nu puteA birui vantul din fatA, i In once moment eram In
pericol de a fi aruncati la coastA, unde vasul s'ar fi sfrmat
in bucAti.
SA ne intoarcem inapoi la Kos, ori sA schimbAm drumut
pentru a intra la adApostul insulei Kalimno ?
Dar trecerea prin stramtoarea stncilor c'un vas slab, ca
pAnze, erA foarte grea, cdci prin intuneric nu se vede in-
trarea.
Astronomia, harta i busola nu eran de nici-un ajutor.
ToatA nAdejdea ne erA in Barba Gheorghi, care incAlecat in-
prova de tot, de vArful bompresului, trebuia sA ne conduc-
la adApost sigur prin locurile aceste, pe unde el cutreerase
de atAtea ori In vremea tineretii.
In momentul cAnd ne-am intors pe loe, primind de-odatA
vAntul dintr'o coast, vasul s'a aplecat aa de tare, cA toate
s'au prAvAlit pe punte i clopotul bordului incepit s batg,
inteo dungg.
Haus asurzitor i intuneric ca in iad.
SuflArile vAntului, care treceau prin mdcrAli cu'n perat
ascutit, rAutcios, fAceau sA vibreze frAnghiile intinse ca nite
coarde sunAtoare.
i vasul nostru bAtrAn, slbit din incheeturi, gemeA greoi,
cutremurat la fiecare val ce se isbeA in coastele-i de lemn.
Uscatul In provA !... se vede aproape !..." Fu cateva clipe
de groaa Se auzi zbarnAind telegraful de la mainA. Stop !....
lnapoi toat viteza !..."
Nu-i nimic, nu-i nimic I " rsunA vocea groasA a lui
Barba Gheorghi. Carma putin babord i intrAm bine"

www.dacoromanica.ro
 75

addugd bAtrdnul, care cu ochii tinta innainte, strpunged in-

tunericul noptii recunoscdnd trmurile stramtorii.
Toatd lumea erd afard pe punte ; i pentrucd nu se veded
nimica In noaptea aceia neagrd care ne Impresurd, toti Ii
Incordau auzul spre prova de unde veneau comenzile lui
Barba Gheorghi.
De ateori se strigd babord sau tribord, toti repetau co-
manda din nevoia instinctiv de a ajuta fiecare cu ceva la
manevra vasului.
In jurul cdrmei erau mai multi decdt trebuiau, cdci cOrma
e inima vasului, mai cu sam In asemenea Imprejurri.
In depArtare, o lumina rod se zdred lickind jos pe fata apei.
Incet, pe dibuite, ne apropiem de ea. Dup un ceas de
drum, ne oprim aruncand ancora. SOntem la adApost.
Sufldrile vOntului se opresc In peretii stancoi ai insulei
Kalimno. Prin intuneric nu se desluete nimic In golful a-
cesta tdcut i aprat de naturd.
Forma trmului Malt abi apare ca o umbra cenuie, ridi-
cOndu-se din mare In spre cer, avnd smnat pe ea cateva
lumini roietice, care clipesc obosite pe la geamurile caselor
pe unde lumea nu s'a culcat Inca.

A doua zi-dimineata cAnd ne-am sculat, am avut In fata

noastrA una din acele priveliti pe care rare ori In viatd ai
prilejul de a le Intalnl.
De cu noapte vantul se potolise. Bolta cereasc se lim-
pezise, i In vibratia orbitoare a diminetii pred aptuit cu
o imensd pAnzd de mtas albastrd lucitoare.
Insula pred cretetul cdrunt al unei stnci uriw, care
eia din fundul mrii, oglindinduli trmurile In limpezimea
apei verzi, sticloase sub lumina aurie a soarelui.
Pdmant pietros, arid, rdscolit ; pretutindinea sf'drmAturi de
stdnci vinete i roii, arse, fulgerate, pdtate de rugind,

www.dacoromanica.ro
76

schelet pietrificat rAmase de alte vremuri. i totu furnica

omeneascA se IncAp'AtineazA In lupta ei pentru trai, cAutAn-
du-i hrana prin locurile aceste sterpe i secAtuite.
PutinA viatA ce a mai rAmas In insulA, s'a retras jos la
poalele muntelui, de-alungul mArii, de-oparte i de alta
a golfului.
Casele mici de piatrA se Inir ca nite pete albe pe malul
roietic. Printre ele cresc rari mAslini slabi, noduroi, abia
ducAnduli zilele In pAmAntul lor pietros, din care nu mai
pot suge ceva vietuitoare. TAnjesc Insetati ateptnd ploaia
care nu mai vine sA le reInvieze frunzele pAlite, albicioase.
Sus de tot se zAresc cateva capre agAtate pe peretele de
piatrA desgolitA.
Un sat sArAcAcios, uitat In baia asta goalA, In care oamenii
trAesc din comertul ce-1 fac cu pescuirea buretilor de mare.
Cinci luni pe an, din Iunie pAnA In Noembrie, bArbatii toti
sunt dui la pescuit, departe pela Cipru, Kalki, Siria 1 Tri-
poli; acasA rAmAn femeile, copiii i bAtrAnii care nu se mai
pot hrAni din munca grea pe mare.
E ziva de sfnta Maria i la bisericd se face slujbA fru-
moasA pentru cei care sunt diqi pe apA.
Grupuri de femei ImbrAcate In negru, ducAnduli copiii In
brate i de mAnA, In haine albe de sArbAtoare, se vAd pe
cArArile strAmte care se pierd erpuind printre stAnci.
De pe celAlalt tArm al golfului, bArci negre, upare, se vAd
alunecAnd pe luciul de oglindA al apei.
O barcA trece chiar pe lAngA vasul nostru. Cu mAna In-
tepenit pe cArmA. st un moneag garbovit, uscat, cu ochii
aproape Inchii. LAngA el, pe bAnci, cAte-va femei cernite i
o droaie de copii ghemuiti jos pe fundul bArcei. La lopeti
trag voinicete dou femei tinere ; piepturile li se umflA la
fiecare micare prin Incordarea bratelor. Loviturile lopetilor
grele Imping barca Innainte tindu-i drum, ce botul ei negru
sfftiind netezimea apei.

www.dacoromanica.ro
 77

Dela noi de pe punte Barba Gheorghi le strigA pe greceste:

Hei !... la biserica v duceti ?"
and se Intorc ai vostri dela pescuit ?"
Peste cloud luniurspunse o femee din barca.
Dacd o vrea cel de sus" adAugA o alta ridicandu-si o
-pereche de ochi negri, scanteetori, In spre albastrul senin al
vdzduhului.
Barba Gheorghi arta catr btranul care nu raspunse
nimic i nici nu dase vre-un semn de intelegere.
Vedeti, mosneagul acela e surd. Aici toti oamenii sant
.surzi."
Cum se poate asta? AdicA toti barbatii din insula asta
sant surzi ?"I1 IntrebA unul dintre noi.
Da, da, aga este !... Asta vine dela meseria lor. E foarte
grea meseria asta. In lege sta scris a nu este voe s se
pescuiasca bureti deck cu scafandru, dar negustorii nu se
tin de lege. Este mai eftin cu afundatori. Cari sant tari de
piept si Inottori meteri se lasa pana la adancime mare.
Dar nu se stie cati se mai intorc din cei care pleac' din
sat la pescuit. In fiecare an se pierd multi. Unii se Inneaca,
pe altii ii mananc rachinii, multi se Innabus, scuipa sange,
.dela o vreme mai toti surzesc, li se rup unghiile i li se
Inrosesc ochii. Cand nu mai pot s jasa In mare, raman in
sat si se sting Incet, viizand cu ochii, pier, uscandu-se De
picioare. Femeile umbl Imbrcate in negru, asa li-i portul
cinci luni de zile pe an, cat sant dusi brbatii. SA te faci
.aci and se Intorc pescarii O. vezi ce bocete se aud In tot
satul".
Cand eram gata de plecare, pe cand trgeam lantul ancorei,
la biserica ascunsa intre maslini, pe coasta muntelui pietros,
-incepu sa sune clopotele pentru leturghie. Cateva clipe ne-am
-oprit din lucru tresarind In vraja dangatelor cari Infiorau
linitea solemn a golfului. Sunete prelungi, jluitoare, se

www.dacoromanica.ro
78

loviau de peretii stncilor, care le rsfrangeau spre larg, unde

vibran pierdute In sigurtatea mrii, fr a fi auzite de acei
pentru care atatea suflete rugase cerul.
Intinzand pnzele, am plecat treand pe-aproape de iachtul
lui Rotschild, care venise de cu noapte, ancornd chiar la
intrarea In port.
Sub ploaia razelor de soare, vasul acesta mandru, alb
peste tot, tiat In forme fine, gratioase, prea o lebdd uria0
plutind lucitoare pe oglinda unui lac.
Sus, pe punte, se zrea un grup de privitori Inarmati cu
binocluri i ochiane lungi, admirnd privelitea insulei care
se desfura asemenea unui tablou vAzut printr'un ochiu de
panoram. ImbrAcmintea femeiasc, Inflorit In culori armo-
nizate, are un farmec deosebit, primvratic, pe puntea va-
poarelor In aerul liber, In lumina mrei.
*i cum stam catnd spre vaporul strnepotilor lui Mayer
Anse1m Rothschild, umilul bet de birou dinteo banc din
Hanovra, fail s vreau, o intrebare mi se incheg In minte :
Ce gnduri s'or fi Incrucind oare In cpuwarele cele
blonde, aa de drgla Invluite In gazul i muselina cari
fluturau In btaia vntului?
Ce vor fi gndind oare privind la convoiul acela de
umbre negre, care se strecurau tcute i cucernice pe CA-
rarea erpuit dela biserica din deal ?.,.
Slujba se sfrise i femeile cernite, ducandu-i copilaii
Imbrcati in alb, coborau la vale in sat, pe la casele lor
srgacioase.
1908 August.

Ail rg,

qiintOkr

www.dacoromanica.ro
 LA ACADEMIA MILITARA AMERICANA

Se lumina de ziu cand Robert Fulton" se deslipi forfo--

tdnd Sub presiunea aburului, de langa pontonul debarcaderuluf
Hudson River Line".
VaporuI acesta cu patru punti i trei couri e unul din-
acele tipuri de vase uriae, de o forma ciudata, care nu se-
pot vedea deck pe luciul flu viilor i lacurilor americane.
Impotriva curentului urcam fluviul ca repegiune, lasand In
urma noastra New-Yorkul Innabuit de fum, pierdut In haos,.
Innecat n ceata care apasa venic pe umerii oraplui gi-
gantic. Din deprtare nu se zaresc deck vrfuri sclipitoare-
de sgdrie-nori, singurile cad mai pot strapunge panza de-
negad joase ce Invalue orizontul.
Fluviul Hudson cu malurile lui Innalte, stncoase, nelucrate-
i abrupte, pe cari mai tresc unele bdtrane paduri de alta-
data, se aseamna mult cu Dunarea noastra la Portile de fier,
dei Americanilor le place ca sal numeasc : Hudson Ritzur
arnericanz
Intalnim cateva remorchere mici trgand convoiuri lungi
de lepuri inckcate cu grane sau carbuni.
Dup ce trecem de-alungul malului Palisadelor, un prete-
de coloane stancoase In cremene vandta i roa, vaporul,.

www.dacoromanica.ro
80

-scapat de marele curent, marindu-si din ce In ce viteza alu-

neca pe Intinderea de apa evarsata ca un lac.
Mai In sus albia se strange Intre maluri Innalte si paduroase.
Vaporul se opreste greoiu In cotitura scurta a fluviului. A-
costdm la debarcaderul pe care scrie : West Point.
Ne scoboram gramada pe mal si ne randuim In cele zece
brecuri militare care ne asteapt In fata pontonului. M asez
intre un inginer belgian i un locotenent de marina italiana.
Urcarn in pasul traganat al cailor, pe-o sose tiata In
coasta dealului acoperit de castani stufosi.
Sus ne oprim In fata scolii, pe piata de parada.
In capul scarii ne asteapta directorul si ofiterii profesori.
Suntem condusi in sala de onoare. Memorial Hall", sala
gloriilor si trofeelor. In tara asta noua, In tanra republica
de negustori, te minuneaza Indrumarea patriotic, cultul unui
-trecut asa de putin Indeprtat si a unei istorii nationale asa
de scurte.
Copiii din scolile primare, la intrarea si esirea din clase,
sant datori a saluta drapelul american, care falfaie In fiecare
zi deasupra scolii.
In Memorial Hall" sant pastrate steagurile si tunurile, sta-
tuiele eroilor, portretele marilor generali americani ; relicve
proaspete din rzboiul independentei sant pzite cu sfintenie
pe rnd de catre generatiile care se pregtesc In academia
militara.
Ma uit cu atentie la portretele generalilor americani. Ti-
purile aceste de militari facuti si nu de meserie, cu plariile
lor garibaldiene plecate pe-o ureche, stransi parca In tunicile
lor de Imprumut, generali numai la alegere si nu la vechime
dup anuar, te urmresc parca din cadrele lor aurite cu
niste ochi ageri, vioi, plini de Indrazneal si neclintiti In
vointa si hotararea lor.
Un capitan din artileria americana ne conduce prin toate

www.dacoromanica.ro
 81

salele de clas, laboratorii i halele de gimnastica ; ne d Id-

muriri asupra organizatiei acestei coli In care republica Ii fa-
soneaza dup sistemul ei uneltele de meserie pe care se spri-
jin alcatuirea apararii nationale.
West Point, caruia i se zice Gibraltarul Hudsonului, e un
punct strategic insemnat ; fortificatia lui stapanete navigatia
pe fluviu. Marele Waschington a ales anume acest loc pentru
Intemeeria unei academii militare.
Sant vre-o patru sute de elevi, !rare 17 i 22 ani. Nu se
da nici un concurs de intrare. Fiecare deputat are drept s.
bage In coala cate un elev din circumscriptia lui electorala.
Preedintele Republicei are drept la zece locuri.
Intreb dac sunt toti bursieri sau se primesc i elevi cu
plata. Capitanul imi faspunde zambind : ,,elevii nu pltesc
nimic, dimpotriva statul pltete pe langa toat intretinerea
i cate-o leara' de 500 dolari pe an fiecrui elev".
Ce impresie placut Iti face coala aceasta, departe de ha-
osul marilor orae, aezata sus, pe-o coasta verde, singuraticar
In mijlocul une. i naturi bogate, unde respiri In plin i libertate
aerul curat de apd i pdure. Incotro Iti arunci privirea nu.
Intalneti decat aceiai tineret sanatoasa i otelita, figuri fra-
gede, voioase, priviri agere, Indrznete, trupuri zvelte, umeri
lati, piepturi bombate, brate de lupttori cu muchi de critd.
Metoda noastr e simpl, ne spune cu modestie cpitanul
american. Gimnastica fizica o combinm cu gimnastica morald.
Pecat putem, Inlocuitn ideile abstracte prin simtul practic
ne incordam puterile de a cunoate realitatea, de a o manui
i de a o stapanl. Dei pe multi ne atrage educatia franceza
i germana, ne ferim Ins de a le copia. Nu se potrivesc cu
firea i mediul nostru.
C'utam sa producem just marfa de care democratia noastra
are nevoe. Toti nu pot s" ajunga savanti, dar trebue sa ias
toti de ad oameni intregi, hotArati i viguroi. Specializarea

www.dacoromanica.ro
 82

i selectiunea vine mai pe urm. Aci lucrrn s forjm ca-

ractere, trupuri i suflete sntoase, preglite pentru o- viata
de lupt.
Ceia ce numiti d-v. viata de cazarmA cu disciplina ei
,mecanick uniform i rigida, noi avem foarte putin.
Trei luni pe an elevii nu dorm pe paturi In case, stau
afar In corturi, duand viata grea de campanie. Cursurile
-teoretice se fac numai iarna In grupe de Cate zece elevi In
fiecare sal sub conducerea unui ofiter profesor instructor.
Peck putem, facem o educatie mai mult individual decat
colectiv.
Doctorii nu pot lecui bolnavii tratndu-i In bloc, trebue
s-i caute pe fiecare separat", adaug cpitanul surznd mul-
tumit. Pedepsele sunt foarte rari. Cele mai grave greeli sunt
minciuna i betia. Duminica repausul e obligator. Toti elevii
-trebuie s ia parte la serviciul religios, gall de cei cari de-
ciar In scris cd sunt liberi cugettori.
Eim In curtea colii. In fund pe un covor verde de iarba
tunsd se incinsese o luptd Inverunatd de foot-ball. Trecem
pe laugh' statuia lui Kosciusko, marele erou polonez care a
iubit mult locurile aceste unde se retrsese la btrnete.
Pe aleiele curate, cu nisip rou umed, sub umbra boltilor
de verdeat Intalnim grupe de elevi In uniformele lor bo-
gate, In tunici-fracuri albastre cu nasturi auriti, cu pantaloni
albi alcati pe dung. Tinerii acetia elegant, curtezani, se
plimbd Insotind domnioare gratioase In costume de culori
deschise, In toalete de primvar.
Locotenentul italian cu care m aflam mai In urm, Imi
optl trgndu-m de maned :
Nu-ti pare curios ce vezi ?
MA rog, ce-i ad : coal militar sau pension de domni-
pare ? Ori la aceia coald Invat i betii i fetele ?
Cine or fi oare persoanele astea ?

www.dacoromanica.ro
 83

Intram In bibliotec, o said imens cu o cupola minunat

lucrata.
Cativa elevi stingheri stau aplecati pe pupitre cu cartile-
dinnainte. Mai multe prechi, elevi i domnioare, stand pe
aceini banca alturi, citesc jurnale. Observ o blonda fra-
ged, o gingaa miss, subtiricA i vioae, ezand baetete pe
o mask ca picioarele razamate de speteaza unei banci ; in
fata ei, in picioare, un elev o servete intorcand foile unei
reviste ilustrate. Eim de ad i mai nedumeriti. In mintea
fiecarui dintre noi se framant aceini intrebare la care ne
ferim s cerem rspunsul cuvenit.
In sfarit italianul se hotrate, dar o ja mai pe departe.
Ma rog, la d-v. azi e srbtoare ?
Cdpitanul american rspunde scud :
Da !... e Joi. Duminica i Joia nu se invata ; azi e flirt !...
Cum adica ?... se oprete italianul intreband surazator.
Da, domnilor, raspunde serios capitanul american, la
noi in programul analitic al coalei e prevzut i acest curs.
Vi se pare curios sistemul nostru de educatie aa de natural ?
Aceste domnioare, care le vedeli ad, sunt din cele
mai bune familii venite in viligiatur.
Dup cum v'am spus, la noi intra elevi din toate colturile
trii i din toate paturile sociale ; ofiterimea nu reprezint
numai o anumita clas. Pentru a fasona toate aceste deo-
sebite elemente pentru acela fel de a se prezinta in lume,
am gsit ca cel mai bun sistem este influenta femenina. Sta-
tul a fcut aici In apropierea colii oteluri i vile, alcatuind
o frumoasa localitate de viligiatur. De cloud ori pe sapta-
mana humea ne viziteazd coala, la parte la seratele noastre,
asist la parzi 1 uneori la exercitii.
E frumos, dar, intreaba unul dintre noi, acesta nu
impiedica mersul colii ? Nu se intampl uneori ca s se
.stabileasca legaturi prea stranse ?

www.dacoromanica.ro
84

E adevarat ca multe prietenii cari se leag aici, mai'

tarziu cand elevii ajung ofiteri, se transforma in casnicii
si... credeti-m, ca sant dintre cele mai fericite, cAci tinerii.
au avut vreme de a se cunoaste indestul de bine.
Dup cum vedeti, aci avem aer curat i o pozitie in-
cantAtoare. S'o luAm pe aleja din dreapta s va art ce pri-
veliste splendid se deschide deasupra fluviului.
In captul aleii, pe o tablita prinsa in coaja argintie a
unui btran mesteacan, era scris ea litere marunte :
Flirtation Walk".
La fiecare pas intalnim plimbandu-se perechi vesele, sura-
zatoare. Ei ne salut scurt militreste cu mana la cascheta
purtata pe-o ureche. Ele ne intampina cu 'n morning gratios.
privindu-ne drept in fata.
Nici o umbra de sfiala nu poi surpinde in ochii lor al-
bastrii senini.
In drumul nostru, pe sub boltile de tei in floare, simtim
plutind parca in aerul Imbalsamat farmecul tinerelei pline de
sntate si voiosie. Cate o und de \rant racoritor, clAtinand
coperisul de frunze deasupra capetelor blonde, rsfir in aer
fluturand nebunatic suvite de par auriu ca spicul de grail,.
sau rosu inchis cum e arama. Pe malul abrupt, inteun pa-
vilion, lucrat cu indrzneal deasupra unei rapi stancoase,
pereche admira privelistea deschis In valea Hudsonului.
El o tine de mijloc sa nu cada; ea sglobie, in picioare
pe parapetul balconului, se apleaca pe marginea prapastiei
ca sa vada pand In fundul rapei, unde valurile frmantate in
spume scobesc piciorul stancii goale, cenusii.
Ca sa nu-1 tulburm, ne oprim mai departe de pavilon,
and ea isi intoarse capul si ne privi cu ochii albastri, umezi.
Poftiti, poftiti ! .. de ad i e o vedere splendidd... numai
sa va tineti bine. E ametitor de frumos ! Si razand zgomo-
tos se sprijinl de umerii tanarului pentru a cobori de pe
parapete inteo sritura strengdreasca.

www.dacoromanica.ro
 85

Jos, la picioareie noastre, apa curgea lin, Cu pete de-o cu-

loare bronzat. In adanc se oglindea tremurand stnca des-
picata i roas de umezeal. In deprtare vederea imbrtia
toat valea adanca a fluviului, careli mldi albia sclipind
sub razele soarelui. In zare tremura o pata luminoas. Era
oraul Albany, pe Hudson In sus, unde trebuia s ajungem
innainte de asfintitul soarelui.
William, add un binoclu sa poata vedea domnii mai
bine l
tanrul o la la fuga pe alee, grbit sa ne serveasca.
Am auzit ca plecati, miss Ellen ? o intreb capitanul
american.
Eu ? nu, mama se duce ca de obiceiu la Atlantic City
ca s-i Inceap baile de mare. Eu raman pana la terminarea
cursurilor academiei militare.
i pe urma ?
MA duc i eu la mare.
Singur ?
Nu, ma Insotete Wiliam.
$i pe iirma? continua cpitanul cu intrebarile ca sa o
necajeasca.
Pe urma? pe urma nu te mai privete pe dumneata,
domnule profesor i guvernor ; William iese filer i rolul
dumitale de a-1 ddaci inceteaza.
Un ras sglobiu acopen i ultimele cuvinte, pentru a ascunde
necazul cu care fusese spuse.
In capatul aleii, din frunzi se desprinse o forma.
Cu capul gol, svelta, eleganta, papa uor, saltaret ca o
pasdrica pe nisipul curat i umed.
Credeam jai* ca vre-o blonda miss cauta pe cineva prin
aleea flirtului. Numai cand ajunse aproape de pavilion yd.
zuram a ne-am trielat.
Urmara prezentrile :

11

www.dacoromanica.ro
86

Lady Moor, mama tui miss 211e:1.

Statura si tinuta erau de o potriva. Vzute dela spate ntI
puteai cunoaste care e mama si care e fata.
Aceias figura incadrat Ina in bucle argintii, buzele mai
subtiate si cloud dungi usoare li increteau in colturile gurii
obrazul Inca fraged.
Capitanul american ti lamurl rostul vizitei noastre si, ca sa
lege mai strans o convorbire, adauga suraand.
Domnii par foarte surprinsi de sistemul de educatie
din scoala noastra.
Atala fit deajuns ca Lady Moor .sa-si desfsoare. teoriile.
A Inceput prin pilde, ajungand din ce In ce la sentinte cari
erau date fard apel sau replica, pronuntate cu un aer gray,
hotarat, rigid.
GrAdinarul supraveghiaa plantele, fard Indoial, Insa
le lasa sa creasca dupa legile naturii...
Precum avem nevoe numai de o singura. religie, tot astfel
trebue sa avem una si aceiasi morala pentru barbati si pen-
tru femei.
Educatia ca s" fie sanatoasa trebue a aiba o baza natu-
rala. 0 educatie separata plaseaa elevul Intr.() lume factice
compusa din semeni si nu-1 prepara deaf teoretic la aso-
ciatia viitoare. Numai coeducatia, scoala mixta, chiama la viata
de familie. 5coala separata are tendinta de a dezvolta de-
fectele particulare la fiecare sex.
Zadarnic ne Incercam a face oarecare Intampinri. Unul
dintre noi, mai indraznet, atinse chestiunea delicata a incon-
venientelor ce pot avea loc prin apropierea sexelor la o
varsta de tranzitie.
0 privire Incruntata si o Incretitura de sprincene ne In-
frunt taindu-ne curajul de a mai. Intrerupe si, Lady Moor,
stpana pe cuvant, continua Inteun ton din ce In ce mai
sacadat :

www.dacoromanica.ro
 87

---! Prejudecati invechite 'rate lume imbatranit. coala

noastra, domnilor, nu-i propune ca a dumnevoastra sa formeze
numai oameni de-oparte i femei de altd parte, ea tinde mai
departe, trebue sa formeze i sd desvolte un tip comun de
umanitate cat mai ridicat posibil. Ideal care nu poate fi atins
deck cand barbatii i femeile de acord *ii vor uni manile
inteo actiune comund pentru perfectionarea rasei...
Dar glasul strident i asurzitor al sirenei vaporului, care
ne cherna fcand s clocoteasc vile, innabui ultimele cu-
vinte ale Ladyei Moor.
Pe cand coboram pe drum, in spre debarcader, ofiterul
italian tragand de mnec pe inginerul belgian ii opti surd-
zand sceptic ;
Ei, la D-voastra s'ar putea in cerca acest sistem de educatie ?
O! desigur ca nu, rspunse belgiannl razand cu pond.
La noi nici atata.
Chestie de rasa, de moravuri...
Chestie de temperament, adAug italianul ascunzandui
un zambet iret pe sub mustatile lui stufoase.
Ne imbarcaram din nou. Vaporul plin de fume se deprta
uor de mal.
Din coltul meu, de pe punte, am Minas mult cu ochii in
urma spre West Point, care se inneca in zare cu pdurea-i
inverzit, cu stanca-i cenuie, pe alocurea albit de fluturarea
batistelor ce samanau c'un stol de porumbei cu aripele in-
tinse rotind de-asupra apei.
Am ramas cu gandurile in urma la vremea cand imi fa-
ceam osanda vrastef in coalele din tara mea. Parcd simteam
rceala mormantului din coalele-cazdrmi in care ingropasem
cei mai frumoi ani din cursul unei vieti.
i Ma sd-mi dau seamd, o aripd de tristetd m atinse
dintr'o data i m simtii ranit i despartit cu totul de restul

www.dacoromanica.ro
M

multimei sgomotoase, ce In plin veselie se agit pe puntea

vaporului in mers.
Oglinda trecutului, neters fcuse s vibreze o und din
regretul pierdutei tineretii... aa de netrite.
lunie 1910 New-lork.

VIP

www.dacoromanica.ro