Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LIMBA ROMÂNĂ
1. În cuvintele "cai", "căi", "câini"," bea", "doar", "sau", "hau", "chiar", sunt vocale:
a) a, ă, â b) i, e, o, u
c) a, i, â, e, o d) e, u, ă
10. Sunt corecte toate formele adjectivelor de genul feminin din seria:
a) anal
analogă
ogă,, pitor
pitoresc
escă,
ă, măia
măiastr
stre,
e, patri
patrioat
oatee b) anal
analogă
ogă,, pitore
pitoreasc
ască,
ă, măie
măiestr
stre,
e, patri
patriote
ote
c) analoagă
analoagă,, pitorea
pitorească,
scă, măiestre,
măiestre, patriote
patriote d) analogă,
analogă, pitorescă,
pitorescă, măiestre,
măiestre, patriote
patriote
15. După "unei, acestei, altei, frumoasei, celei de-a doua, acestei frumoase" sunt corecte formele
nearticulate:
a) păduri, poezi, famili, flori, foi, vi, câmpi, lecţi, zi
b) pădurii, poezii,
poezii, familii, florii, foi, vii, câmpii, lecţii, zile
c) pădurii, poezii, familii, florii, foii, vii, câmpii, lecţii, zii
d) păduri, poezii, familii, flori, foi, vii, câmpii, lecţii, zile
16. În exemplul
exemplul : "Sfârşitul
"Sfârşitul părţii ", este corectă forma:
a) întâi b) a întâia
c) întâia d) antâia
10. Sunt corecte toate formele adjectivelor de genul feminin din seria:
a) anal
analogă
ogă,, pitor
pitoresc
escă,
ă, măia
măiastr
stre,
e, patri
patrioat
oatee b) anal
analogă
ogă,, pitore
pitoreasc
ască,
ă, măie
măiestr
stre,
e, patri
patriote
ote
c) analoagă
analoagă,, pitorea
pitorească,
scă, măiestre,
măiestre, patriote
patriote d) analogă,
analogă, pitorescă,
pitorescă, măiestre,
măiestre, patriote
patriote
15. După "unei, acestei, altei, frumoasei, celei de-a doua, acestei frumoase" sunt corecte formele
nearticulate:
a) păduri, poezi, famili, flori, foi, vi, câmpi, lecţi, zi
b) pădurii, poezii,
poezii, familii, florii, foi, vii, câmpii, lecţii, zile
c) pădurii, poezii, familii, florii, foii, vii, câmpii, lecţii, zii
d) păduri, poezii, familii, flori, foi, vii, câmpii, lecţii, zile
16. În exemplul
exemplul : "Sfârşitul
"Sfârşitul părţii ", este corectă forma:
a) întâi b) a întâia
c) întâia d) antâia
27. Verbul "a lua" are, la indicativ prezent I şi a II-a plural, formele din seria:
a) luom, luaţi b) lom, loaţi
c) luam, luaţi d) loam, loaţi
45. Conţine numai substantive colective formate exclusiv prin derivare seria:
a) turmă, făget, mărăciniş b) pietriş, rămuriş, stol
c) muncitorime, frunziş, brădet d) studenţime, herghelie, roi
51. Precizaţi care dintre cele patru perechi de cuvinte nu sunt antonime:
a) onest – necinstit b) lizibil - neciteţ
c) copt – necopt d) tot – netot
57. Dintre cele patru cuvinte sinonime, face parte din fondul vechi al limbii:
a) trist b) deprimat c) descurajat d) mâhnit
62. Verbul sinonim pentru locuţiunea verbală "a se face de râs" este:
a) a se compromite b) a batjocori c) a se ruşina d) a ironiza
a) compuse b) derivate
c) colective d) epicene
68. Identificaţi seria cuprinzând numai cuvinte formate prin abreviere:
a) băietan, copilaş, brădet, B.C.R.
b) prim-plan, blănărie, untdelemn, Făt-Frumos
c) O.N.U, N.A.T.O., A.S.I.R.O.M, B.D.R.
d) T.V.R., redactor-şef, tehnico-ştiinţific, miazănoapte
74. În propoziţiile: "Pantofii sunt ai lui Catrinel" şi "I-a dat dreptate lui Ion", cuvintele "lui" sunt:
a) pronume personale în genitiv b) pronume personale în dativ
c) pronume posesive în genitiv d) articole hotărâte
75. În propoziţiile: "Aştept un răspuns mai lămurit" şi "Vorbeşte-i copilului mai lămurit", cuvintele
"mai lămurit" sunt:
a) ambele - adverbe
b) primul - adjectiv; al doilea - adverb
c) primul - adverb; al doilea - adjectiv
d) ambele adjective
76. În propoziţiile: "Aşa e firea lui", "Aşa oameni îmi plac" şi "Aşa să spui", cuvintele "aşa" sunt:
a) adjective
b) adverbe
c) 1, 3 - adverbe; 2 - adjectiv
9
d) 1, 2 - adjective; 3 – adverb
77. În exemplele: "Ei sunt gata de drum" şi "Era gata să cadă", cuvintele "gata" sunt:
a) adverbe
b) adjective
c) 1 - adverb; 2 - adjectiv
d) 1 - adjectiv; 2 – adverb
79. În propoziţia: "Toţi ne gândin la concedii frumoase, la bucurii familiale şi la anii de odinioară",
cuvintele articulate sunt:
a) concedii, bucurii,
b) anii
c) nici unul nu e articulat
d) concedii, bucurii, anii
80. În propoziţiile: "A vândut totul pe nimic", "Nu mă interesează nimic" şi "Pentru mine e un nimic",
cuvintele "pe nimic", "nimic" şi "un nimic" sunt:
a) substantive
b) 1 - locuţiune adverbială; 2 - pronume; 3 - substantiv
c) pronume
d) 1 - locuţiune adverbială; 2, 3 – pronume
83. În exemplele:
"Nici o fată nu a venit"
"Nici fata aceasta nu ştie"
"Nici unul, nici altul nu se interesează", există:
a) pronume negative
b) adjective negative
c) adverbe negative fără funcţie sintactică
d) adjectiv pronominal negativ în exemplul 1; adverb în exemplul 2; pronume nehotărât în exemplul 3
10
84. În exemplul: "Pe frunza unui nufăr, o broscuţă se bucură şi ea de frumuseţea şi răcoarea nopţii"
(E.Gârleanu), cuvântul "unui" este:
a) adjectiv nehotărât
b) pronume nehotărât
c) articol nehotărât
d) numeral
c) locuţiune substantivală
d) locuţiune prepozitională
93. În exemplul: "Nu l-a văzut pe nici unul dintre ei", cuvântul "nici unul" este:
a) adverb + pronume nehotărât
b) conjuncţie coordonatoare + numeral cardinal
c) pronume negativ
d) adverb + numeral cardinal
94. În exemplul: "Drumul era tot mai greu", cuvântul "tot" este:
a) substantiv
b) adverb
c) pronume nehotărât
d) adjectiv
96. În exemplul: "Din vreme în vreme trece pe la mine", expresia "Din vreme în vreme" este:
a) locuţiune adverbială
b) locuţiune conjuncţională
c) locuţiune prepoziţională
d) substantiv + prepoziţie
97. Conţine numai pronume care îşi pot schimba valoarea devenind adjective pronominale, seria:
a) fiecare, altul, nici unul b) ce, ai mei, eu
c) sie, însuşi, tot d) unul, oricine, noi
100. În exemplul: "Mi-aduc bine aminte ce copii au participat la concurs.", cuvântul "ce" este:
a) adjectiv pronominal relativ
b) adjectiv pronominal interogativ
c) pronume relativ
d) pronume interogativ
106. Cuvântul "careva" din exemplul: "Urmăreşte pe careva dintre dânşii" este:
a) substantiv
b) pronume demonstrativ
c) pronume nehotărât compus
d) adjectiv nehotărât compus
109. În exemplul: "Uite ce ai făcut !", cuvântul "uite" are valoare de:
a) interjecţie
b) verb la indicativ
c) verb la imperativ
d) adverb
d) interjecţie
111. În exemplul "L-am întrebat care este problema.", cuvântul "care" este:
a) pronume relativ
b) adjectiv pronominal relativ
c) pronume interogativ
d) adjectiv pronominal interogativ
112. Termenul "pe neaşteptate" din propoziţia: "Venirea pe neaşteptate mă deranjează", are valoare
morfologică de:
a) locuţiune adverbială
b) adverb de mod
c) adjectiv
d) locuţiune adjectival
113. În exemplul: "A fost să ispăşească el pentru toţi, verbul "a fi" are valoare de:
a) verb copulativ
b) verb auxiliar
c) verb predicativ şi personal
d) verb predicativ şi impersonal
114. În enunţul: "Ce ispravă ai făcut ?", "ce" are valoare de:
a) pronume interogativ
b) adjectiv pronominal interogativ
c) pronume relativ
d) adjectiv pronominal relative
115. În enunţul "Are şi el un ce profit", cuvântul "ce" are valoare morfologică de:
a) substantiv b) pronume relativ
c) pronume nehotărât d) adjectiv pronominal nehotărât
116. Identifică enunţul care conţine verb impersonal:
a) Îi ajung banii. b) Nu se mai ajunge cu banii.
c) Ajunge cât ai alergat ! d) A ajuns devreme acasă.
117. Identifică seria de prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale care se folosesc cu cazul dativ:
a) pe deasupra, graţie, în afară de, pe lângă b) potrivit, aidoma, asemenea, contrar
c) în centrul, conform, de pe lângă, conform cu d) împotriva, împrejurul, înaintea, în faţa
118. Identifică verbul care poate fi, în funcţie de context: tranzitiv, copulativ, personal şi predicativ:
a) a fi b) a merge c) a spune d) a ajunge
120. În enunţul: "Un geamăt din totul inimii pornit se auzi în camera de alături", termenul "totul" este:
a) adverb
b) pronume nehotărât
c) substantiv
d) adjectiv pronominal nehotărât
122. Identificaţi verbul care poate fi: auxiliar, copulativ, predicativ, impersonal:
a) a fi b) a vrea c) a avea d) a ajunge
123. Identifică varianta corectă a formei de indicativ preyent, persoana a III-a singular, pentru verbele :
a. crează; cheltuieli; se îmbarcă; rânduie; îşi aroghează; agrează;
b. creează; cheltuieşte; se îmbarcă;rânduieşte; îşi arogă; agreează
c. creează; cheltuie; se îmbarchează; rânduie; îşi arogă; agreiază
125. Identificaţi varianta conţinând formele corecte de condiţional - optativ prezent, persoana a III-a
singular, forma inversă:
a) vedea-l-ar, scrie-l-ar, veni-i-ar, închina-s-ar, lua-şi-ar
b) vedea-l-ar, scrie-lar, veni-ar, închinas-ar, luaşi-ar
c) vede-al-ar, scrie-lar, venii-ar, închina-ar, lua-şi-ar
d) vede-l-ar, scriel-ar, venii-ar, închina-ar, lua-şi-ar
126. Enunţul: "Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi
ingrădit.", aparţine stilului:
a) beletristic
b) ştiinţific
c) publicistic
d) administrative
127. Fraza: "Rusia şi-a asigurat raţia de petrol din Golf într-un moment în care administraţia Clinton ar
fi putut miza măcar pe sprijinul populaţiei, revoltate de modul în care liderul de la Bagdad tratează
Statele Unite.", este scrisă în stil:
a) publicistic
b) ştiinţific
c) administrativ
d) belletristic
128. În enunţul: "Patronul firmei sau secretara lui se vor ocupa de organizarea recentului consiliu.":
a) nu există nici o greşeală
b) există o greşeală
c) există două greşeli
d) există mai multe greşeli
129. În fraza: "Profesorul dă note bune cui merită.", cuvântul "cui" este:
a) subiect în dativ
b) subiect în nominativ
15
132. În propoziţia "Mersul în trăsură e mai romantic decât cel în maşină", cuvintele "în trăsură" şi "în
maşină" sunt:
a) complemente indirecte
b) complemente circumstanţiale de mod
c) complemente circumstanţiale de loc
d) atribute substantivale prepoziţionale
133. În propoziţia: "De jur - împrejur erau flori.", complementul circumstanţial de loc este exprimat
prin:
a) locuţiune adverbială
b) locuţiune substantivală
c) substantiv compus
d) substantiv precedat de locuţiune prepoziţională
134. În propoziţiile : "Vorbim de examen". "Ne pregătim de examen.", cuvintele "de examen" sunt:
a) ambele - complemente circumstanţiale de mod
b) ambele - complemente circumstanţiale de scop
c) ambele - complemente indirecte
d) (vorbim) de examen - complement indirect; (ne pregătim) de examen - complement circumstanţial
de scop
137. În propoziţia "De prea mult citit s-a îmbolnăvit", cuvântul "de ..... citit" este:
a) complement indirect
16
138. În propoziţia "Neînvăţând, nu vei avea şansă de reuşită.", cuvântul "Neînvăţând" este:
a) complement circumstanţial de mod
b) complement circumstanţial de timp
c) complement circumstanţial de cauză
d) complement circumstanţial de scop
139. În fraza: "Fugim, căci e totuna de stai pe loc", propozitia "de stai pe loc" este:
a) subiectivă
b) predicativă
c) completivă directă
d) circumstanţială de loc
140. În frazele: "E bine cum lucrează. Procedează cum poate.", propozitiile "cum lucrează" şi "cum
poate" sunt:
a) amândouă - circumstanţiale de mod;
b) prima - completivă directă; a doua - circumstanţială de mod
c) prima - subiectivă; a doua - circumstanţială de mod
d) amândouă - completive directe
141. În fraza: "Primesc cu placere pe oricare prieten care mă vizitează", propoziţia subordonată este
introdusă prin:
a) pronume relativ
b) adjectiv pronominal nehotărât
c) pronume nehotărât
d) adverb relativ
142. În frazele: "Nu-i place cum lucrează. Nu se ştie cum lucrează. Nu ştie cum lucrează.", propoziţiile
introduse prin "cum" sunt:
a) toate trei - subiective
b) toate trei - circumstanţiale de mod
c) toate trei - completive directe
d) primele două - subiective, a treia - completivă directă
144. În frazele: "El pare că nu înţelege" şi "Pare că nu înţelegi", propoziţiile introduse prin "că" sunt:
a) amândouă - predicative
b) amândouă - circumstanţiale de mod
c) prima - predicativă; a doua - subiectivă
d) amândouă - subiective
17
145. În fraza: "O să-i pară rău ca n-a venit", propoziţia subordonată este:
a) subiectivă
b) completivă indirectă
c) completivă directă
d) circumstanţială de cauză
146. În fraza "Când ai mâncat atâta, sigur că ţi-a fost rău.", propoziţia "Cănd ai mâncat atâta" este:
a) subiectivă
b) circumstanţială de cauză
c) circumstanţială condiţională
d) circumstaţtială de timp
148. În frazele:
1) "Să-l văd venind / Aş mai trăi o viaţă";
2) "M-aş mira să-l văd venind", subordonatele sunt:
a) completive indirecte
b) 1) - circumstanţială de scop; 2) - completivă indirectă
c) circumstanţiale condiţionale
d) 1) - circumstanţială condiţională; 2) completivă indirectă
149. "Spune-i, dom' ne, să mă lase în pace, că nu-mi văd capul de treabă!"
În textul de mai sus există:
a. patru semne de punctuaţie
b. cinci semne de punctuaţie; (dialogul, virgula, virgula, virgula, semnul exclamării)
c. şase semne de punctuaţie;
d. şapte semne de punctuaţie;
150. Virgula din textul : " Era o tăcere adâncă, ca în biserică" este întrebuinţată pentru:
a. coordonarea a două părţi de propoziţie;
b. coordonarea a două părţi de vorbire;
c. evitarea unei cacofonii;
d. enumerarea unor părţi de propozitie de acelaşi fel;
151. În perioada 2 septembrie-7 septembrie, pe tronsonul de cale ferată Feteşti-Cernavodă, din sud-
estul ţării, SNCFR-ul anunţă restricţii de viteză în circulaţia trenurilor.
În textul de mai sus, cratima este:
a. numai semn de ortografie;
b. numai semn de punctuaţie;
c. o dată semn de ortografie şi de trei ori semn de punctuaţie;
d. de două ori semn de ortografie şi de două ori semn de punctuaţie; (punctuţie: primele două;
ortografie: ultimele două)
18
152. "Absolvenţii Academiei de poliţie Promoţia 2000 au hotărât să se re-întâlnească în anul 2010, la
Timişul-de-Sus."
În textul de mai sus există:
a. trei greşeli de scriere;
b. patru greşeli de scriere;
c. cinci greşeli de scriere;
d. şase greşeli de scriere;
155. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect despărţite în silabe:
a. ac-ru, ast-ma-tic, a-tlet, ling-vist, paş-opt-ist;
b. ac-ru, ast-ma-tic, at-let, ling-vist, pa-şop-tist;
c. a-cru, as-tma-tic, a-tlet, ling-vist, paş-opt-ist;
d. a-cru, ast-ma-tic, a-tlet, lin-gvist, paş-opt-ist;
157. Identifică seria în care fiecare cuvânt conţine cel puţin un diftong:
a. alee, cereale, fuior, nuia; b. articulaţie, cereale, fuior, roi;
c. cooperaţie, iarbă, roi, soare; d. fuior, iarbă, nuia, soare;
160. Identifică seria care conţine numai sinonime ale următoarelor expresii/ locuţiuni:
a. a se da pe brazdă - a se cuminţi; a-şi pune pofta în cui - a pofti; coadă de topor - băţ; întors pe dos -
supărat;
19
b. a se da pe brazdă - a se cuminţi; a-si pune pofta în cui - a renunţa; coadă de topor - trădător; întors
pe dos - supărăt;
c. a se da pe brazdă - a se cuminţi; a-şi pune pofta în cui - a renunţa; coadă de topor - trădător; întors pe
dos - boţit;
d. a se da pe brazdă - a se cuminţi; a-si pune pofta în cui - a renunţa; coadă de topor - băţ; întors pe dos
- inversat;
162. Identifică seria în care toate cuvintele/ expresiile sunt scrise corect:
a. fair-play, i-mail, etetera, curriculum vitae;
b. fair play, e-mail, etcetera, curriculum vitae;
c. fair-play, e-mail, etcetera, curriculum vitae;
d. fair-play, e-mail, etcetera, curiculum vitae;
169. Identifică seria care conţine numai derivate ale cuvântului iniţial:
a. a alerga - alerg, alergare, alergător;
b. cal - călăreţ, căluţ, căluţi;
c. a fi - fiinţă, fiu, nefiinţă;
d. a vedea - nevăzător, nevăzut, a prevedea;
172. În textul : " Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint/ Vezi izvoare zdrumicate...", prepoziţia
"prin" intră în relaţie cu:
a. al pădurii;
b. întuneric;
c. mândrul.
173. În textul : " Mi-ai amintit de întâmplările aşa de plăcute ale vacanţei de vară.", cuvintele "aşa
plăcute" sunt la:
a. comparativ de superioritate;
b. superlativ absolut;
c. superlativ relativ.
174. Cuvintele evidenţiate din textul :" <<Iar>> prietenul meu mă roagă <<iar>> să-l însoţesc în
excursie." sunt, în ordine:
a. adverb şi adverb;
b. adverb şi conjuncţie;
c. conjuncţie şi adverb;
d. conjuncţie şi conjuncţie.
175. În propoziţia : "A fost odată un împărat", verbul "a fost" este:
a. auxiliar;
b. copulativ;
c. predicativ.
176. În propoziţia : " În spatele casei cresc mai mulţi copaci", cuvintele "în spatele" formează:
a. o locuţiune adverbială;
b. o locuţiune prepoziţională;
21
c. o propoziţie compusă.
178. În fraza : " Priveşte ce frumos este norul acesta luminat de razele soarelui care abia a răsărit",
există:
a. un pronume;
b. două pronume;
c. trei pronume.
179. Cuvântul "lui" din propoziţia : " Cartea lui Mihai se află pe masă", este:
a. articol hotărât;
b. pronume personal;
c. pronume posesiv.
180. În fraza : "Stăpâne, ca să mă cunoşti cine sunt eu şi cât pot, ascultă-mă şi du-te la boier de-i spune
cum te-am învăţat", există:
a. numai subiecte neexprimate incluse;
b. numai subiecte neexprimate subînţelese;
c. numai subiecte incluse şi subiecte subînţelese;
d. numai subiecte exprimate şi subiecte incluse.
184. În propoziţia : "Amicul Mihai mi-a adus vestea cea bună", cuvântul "Mihai" este:
a. apoziţie;
b. complement;
c. subiect.
187. În propoziţia : "În acea zi, Mihai plecase dis-de-dimineaţă la antrenament", există:
a. un atribut şi două complemente; b. două atribute şi un complement.
c. două atribute şi două complemente; d. un atribut şi trei complemente;
188. Cuvântul "ei" din propoziţia : "Pantofii ei eleganţi au fost mult admiraţi" este:
a. atribut adjectival;
b. atribut pronominal;
c. fără funcţie sintactică.
189. În propoziţia : "Lui Andrei i s-a cerut o legitimaţie la intrarea în şcoală", există:
a. o parte de vorbire fără funcţie sintactică;
b. două părţi de vorbire fără funcţie sintactică;
c. trei părţi de vorbire fără funcţie sintactică;
d. patru părţi de vorbire fără funcţie sintactică;
190. În fraza : " În loc să-ţi dai osteneala ca să afli până şi gândul oamenilor, tu nu ştii nici măcar ceea
ce vorbesc ei", există:
a. trei propoziţii;
b. patru propoziţii;
c. cinci propoziţii.
191. Propoziţiile din fraza : "Nu era chip să te apropii de dânsul, că aşa tremura de tare, de parcă-l
zghihuia dracul" sunt, în ordine:
a. principală, circumstanţială de cauză, subiectivă, consecutivă;
b. principală, subiectivă, consecutivă, circumstanţială de cauză;
c. principală, subiectivă, circumstanţială de cauză, consecutivă.
192. Primele două propoziţii din fraza : "Ce fel de împrejurări au fost alea care au putut sili
privighetoarea să ajungă să cânte aşa?" sunt:
a. principală şi atributivă;
b. principală şi subiectivă;
c. subiectivă şi atributivă.
193. Ultima propoziţie din fraza : "Nu-i totdeauna cum se chiteşte, ce-i şi cum se nimereşte" este:
a. circumstanţială de mod;
b. predicativă;
c. principală;
d. subiectivă
194. Prin contragerea primei propoziţii subordonate din fraza : "Ca să nu mai rămână repetent şi anul
acesta, mam'mare, mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 Mai", se
obţine:
a. un complement circumstanţial de cauză;
b. un complement circumstanţial de scop;
c. un complement circumstanţial de mod.
23
195. În fraza : "Te-ai antrenat bine pentru meciul de mâine, însă aşteaptă mai întâi sfârşitul partidei, fii
pregătit pentru orice situaţie şi nu-ţi subaprecia adversarii", raporturile dintre propozitii sunt, în ordine:
a. coordonare adversativă, coordonare prin juxtapunere, coordonare conclusivă.
b. coordonare adversativă, coordonare prin juxtapunere, coordonare copulativă;
196. În fraza : "V-am spus, cum mi se pare, de nu îţi fi uitat, că lupul se-ntâmplase s-ajungă împărat",
există:
a. trei propoziţii;
b. patru propoziţii;
c. cinci propoziţii.
197. În fraza : "Aşa e lumea asta şi, de-ai face ce-ai face, rămâne cum este ea; nu poti s-o întorci,
măcar să te pui în ruptul capului", există:
a. o propoziţie subordonată circumstanţială;
b. două propoziţii subordonate circumstanţiale;
c. trei propoziţii subordonate circumstanţiale.
198. Prin extensia părţii de propoziţie "pe luminăţia-sa", din textul ; "Aş ruga pe luminăţia-sa a ne
ospăta", se obţine:
a. o propoziţie completivă directă;
b. o propoziţie completivă indirectă;
c. o propoziţie subiectivă.
199. În fraza :Cum a ajuns pe plajă, s-a simţit minunat", prima propoziţie este:
a. circumstanţială de mod;
b. circumstanţială de timp;
c. circumstanţială de cauză.
201. În propoziţia “În faţa noastră se înălţau stânci înspăimântătoare.", cuvântul “noastră" este în
cazul :
a. nominativ
b. acuzativ
c. dativ
d. genitiv
203. Cuvântul “ude" din propoziţia “Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet." (M. Eminescu) are
valoarea morfologică de :
a. adjectiv
24
204. Cuvântul “o" din enunţul “Pe de o parte, îţi dau dreptate, pe de alta, trebuie să-ţi spun ca
exagerezi." este :
a. articol nehotărât
b. pronume nehotărât
c. adjectiv pronominal nehotărât
d. numeral cardinal
206. În enunţul “Contrar voinţei voastre, am venit aici", cuvântul “contrar" este în cazul :
a. acuzativ b. genitiv c. dativ d. vocativ
207. Verbul “a ajunge" este predicativ, personal, tranzitiv în enunţul :
a. S-a antrenat zilnic să ajungă cel mai bun.
b. Ajunge cât ai vorbit !
c. Va ajunge la timp
d. Te ajung eu mai târziu !
210. Se pot forma substantive de genul feminin, prin adăugarea desinenţei “a", la toate substantivele
din seria :
a. cal, nor, lup, foc, var
b. şcolar, elefant, băiat, elev
c. inginer, bunic, prieten, suedez
d. copil, urs, lup, stejar
211. Sunt corecte toate formele de plural ale substantivelor din seria :
a. accidente, căpşuni, plăji, hoteluri, sore
b. accidenţi, căpşune, plaje, hoteluri, surori
c. accidenţi, căpşune, plăji, hoteluri, surori
d. accidenţi, căpşune, plaje, hoteluri, sore
25
214. În enunţul “Plimbându-se prin parc, Ion te va fi văzut şi pe tine", verbul “va fi văzut" este la
diateza :
a. activă
b. reflexivă
c. pasivă
d. activă sau pasivă, contextul menţinând ambiguitatea
215. În textul : “În pacea iernii, codrul minunat dormita. După o tăcere lungă, ascultam duruitul scurt,
de darabană, al ciocănitorii celei mari." (M. Sadoveanu), există :
a. 5 articole
b. 6 articole
c. 7 articole
d. 8 articole
216. În enunţul : “Dar iată că intră un simplu cioban, un cioban ca atâţia alţii.", adjectivul “simplu"
înseamnă :
a. neevoluat
b. primitiv
c. numai, doar
d. rudimentar
217. În versurile : “Copilo, tu eşti gata de-a pururea să plângi/ Şi când eşti trează, Doino, tu inima ne-o
frângi." (G. Cosbuc), substantivele “copilo" şi "Doino" :
a. sunt subiecte
b. nu au funcţie sintactică
c. sunt atribute substantivale apoziţionale
d. primul are funcţie de subiect, iar al doilea nu are funcţie sintactică
218. În enunţul : “Dă-i bătaie, băiete !", pronumele personal în dativ “-i" :
a. nu are funcţie sintactică
b. este complement indirect
c. are funcţia sintactică de atribut pronominald. este complement direct
220. În propoziţia : “Dorinţa tuturor oamenilor din lume este de a trăi în pace.", cuvântul “tuturor"
este :
a. pronume nehotărât
b. adjectiv pronominal nehotărât
c. adjectiv propriu-zis
d. numeral colectiv
221. În propoziţia: “În casa noastră veţi fi bine primiţi totdeauna.", cuvântul “noastră" este în cazul:
a. nominativ
b. acuzativ
c. dativ
d. genitiv
223. În enunţul : “Pe faţa ta sunt urme de lacrimi.", sintagma “pe faţa" este :
a. substantiv cu prepoziţie
b. adverb precedat de o prepoziţie
c. locuţiune adverbială
d. locuţiune prepoziţională
224. Verbul “a pustii" la modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana I, numărul singular, are
forma :
a. pustiam b. pustiisem c. pustii d. pustiii
225. Sunt corecte toate formele de dativ-genitiv, singular, cu articol nehotărât din seria :
a. cinstii, lenei, onoarei, gardei
b. cinstii, lenii, onorii, gardei
c. cinstei, lenei, onoarei, gărzii
d. cinstei, lenii, onorii, gărzii
227. În propoziţia : “Mă doare capul.", substantivul “capul" are funcţia sintactică de :
a. subiect
b. complement direct
c. nume predicativ
d. atribut
228. În versurile : “Din sânul vecinicului ieri/ Trăieşte azi ce moare" (M. Eminescu), cuvântul “ieri"
este :
a. substantiv
27
b. adjectiv
c. adverb
d. nu se poate preciza valoarea gramaticală
230. În enunţul : “1 Decembrie este o dată importantă în istoria noastră.", “o dată" este :
a. numeral adverbial
b. numeral multiplicativ
c. locuţiune adverbială
d. substantiv precedat de articol nehotărât
232. În versul : “.şi somnul, vameş vieţii, nu vrea să-mi ieie vamă." (M. Eminescu), substantivul
“vieţii" are funcţia sintactică de :
a. complement indirect în dativ
b. atribut substantival în genitiv
c. atribut substantival în dativ
d. atribut substantival apoziţional
234. În fraza : “Atunci tu în întuneric te apropii surâzândă,/ Albă ca zăpada iernii, dulce ca o zi de
vară" (M. Eminescu), “surâzândă" este :
a. adverb de mod
b. verb la gerunziu acordat
c. adjectiv propriu-zis
d. verb la participiu
237. În enunţul : “Pentru aceea te-am chemat, ca să-mi dai răspunsul la propunerea făcută.", “pentru
aceea" este :
a. locuţiune pronominală
b. locuţiune adverbială de cauză
c. locuţiune adverbială de scop
d. pronume demonstrativ precedat de prepoziţie
238. În textul : “În colivie a pătruns lumina de lună plină a unor geamuri strălucite. Erau geamurile
unor cafenele boiereşti.", substantivele au, în ordine, următoarele funcţii sintactice ;
a. Cl; Cd; As prep; Ci; S, Ci
b. Cl; Cd; Ci; S; As gen
c. Cl; S; Ci; Ci; NP; As gen
d. Cl;S; As prep; As gen; NP; As gen
241. Indicaţi funcţia interjecţiei din enunţul : “Lupul haţ ! l-a apucat pe ied de gât."
a. nu are funcţie sintactică
b. predicat verbal
c. predicat nominal
d. complement circumstanţial de mod
242. În versul : “Trecut-ai când ceru-i câmpie senină.", cuvântul “-i" este :
a. pronume personal
b. pronume posesiv
c. verb predicativ
d. verb copulativ
243. În enunţul : “I-a întins o pâine/ a cărei mireasmă a umplut casa.", cuvântul “a cărei"
determină :
a. substantivul “pâine"
b. substantivul “mireasmă"
c. verbul “a umplut"
d. propoziţia 1
245. În enunţul : “Adolescenţilor le plac melodiile vesele.", cuvântul “melodiile" are funcţia sintactică
de :
a. complement direct
b. complement indirect
c. subiect
d. atribut
246. În fraza : “E dovedit că au fost absenţi ieri.", predicatul “e dovedit" este exprimat prin :
a. verb la diateza activă
b. verb la diateza pasivă
c. expresie verbală impersonală
d. locuţiune verbală
249. În enunţul : “Traiul lumii alţii lese-l !" verbul este la modul :
a. conjunctiv
b. imperativ
c. indicativ
d. infinitiv
256. Substituie un nume fără să dea indicaţii precise despre obiecte pronumele :
a. posesiv
b. relativ
c. nehotărât
d. negativ
257. În enunţul : “De-a veni pe aici, spune-i să rămână.", verbul “a veni" este la :
a. modul infinitiv, timpul prezent
b. modul indicativ, timpul perfect compus
c. modul condiţional optativ, timpul prezent
d. modul indicativ, timpul viitor
258. În enunţul : “Cartea mea-i, fiule, o treaptă." (T. Arghezi), cuvântul “mea" este :
a. pronume posesiv în cazul genitiv
b. pronume posesiv în cazul nominativ
c. adjectiv pronominal posesiv în cazul nominativ
d. pronume posesiv în cazul acuzativ
d. pronume reflexi
259. În enunţul : “Atunci fata şi-a adus aminte şi de tatăl ei şi a început să plângă.", cuvântul “şi" are,
în ordinea apariţiei, următoarele valori :
a. conjunţtie coordonatoare copulativă; adverb de mod; pronume reflexiv
b. conjuncţie coordonatoare copulativă; adverb de mod; pronume reflexiv
c. pronume reflexiv; adverb de mod; conjuncţie coordonatoare copulativă
d. pronume reflexiv
260. În enunţul : “Am greşit, dar nu m-a certat.", cuvântul “dar" este :
31
a. adverb
b. conjuncţie
c. prepoziţie
d. substantiv
263. În enunţul : “Oamenii admirau marea pe ale cărei valuri pluteau vaporaşe albe", cuvântul “ale
cărei" este :
a. pronume interogativ
b. adjectiv interogativ
c. pronume relativ
d. adjectiv pronominal interogativ
264. Apoziţia se exprimă în limba română literară prin substantiv sau substitut al substantivului în
cazul :
a. nominativ
b. acuzativ
c. dativ
d. genitiv
268. “Cum" are valoare de conjuncţie subordonatoare şi nu îndeplineşte funcţie sintactică în enunţul :
32
273. În enunţul : “Nu era decât un băiat în cameră.", cuvântul “un" este :
a. numeral cardinal cu valoare adjectivală
b. numeral cardinal cu valoare substantivală
c. adjectiv pronominal nehotărât
d. articol nehotărât
274. În enunţul : “Păru-i de aur aluneca pe umeri.", cuvântul “-i" are funcţia sintactică de :
a. predicat nominal împreună cu numele predicativ “de aur"
b. complement indirect
c. atribut pronominal
d. atribut adjectival
275. În enunţul : “E o adevărată indiscreţie să asişti la această discuţie.", cuvântul “indiscreţie" este :
a. subiect
b. complement direct
c. atribut
d. nume predicativ
276. În enunţul : “O alee îngustă, mărginită de trandafiri roşii, duce spre casă", cuvintele “de
trandafiri" au funcţia sintactică de :
a. atribut substantival prepoziţional
b. complement circumstanţial de loc
c. complement indirect
33
d. complement de agent
279. În propoziţia “Scrisoarea celorlalţi a venit mai târziu.", cuvântul “celorlalţi" este :
a. complement indirect
b. atribut pronominal
c. atribut adjectival
d. complement direct
280. În enunţul : “E uşor a scrie versuri .. “ (M. Eminescu), verbul “a scrie" este :
a. subiect
b. complement direct
c. nume predicativ
d. predicat verbal
281. În enunţul : “Picturile sunt admirate de iubitorii de frumos.", cuvintele “sunt admirate" au funcţia
sintactică de :
a. predicat verbal şi complement direct
b. predicat verbal şi complement circumstanţial de mod
c. predicat verbal
d. predicat nominal
283. În enunţul : “În băncile din faţă erau câţiva elevi silitori.", cuvintele “din faţă" sunt :
a. atribut substantival prepoziţional
b. atribut adverbial
c. complement circumstanţial de loc
d. locuţiune prepoziţională fără funcţie sintactică
284. Cuvântul “al cui" din enunţul : “Al cui este acest caiet ?" , are funcţia sintactică de :
a. atribut pronominal
b. nume predicativ
c. atribut adjectival
d. complement indirect
34
290. În enunţul : "Cel harnic este felicitat de toata lumea.", subiectul este exprimat prin :
a. adjectiv
b. substantiv
c. adjectiv precedat de articol demonstrativ
d. adjectiv precedat de pronume demonstrativ
291. În enunţul : "Se gândeşte la bunicii lui.", cuvintele "la bunicii " au funcţia de :
a. complement direct
b. complement indirect
c. complement circumstanţial de loc
d. complement circumstanţial de scop
292. Precizează funcţia sintactică a pronumelui reflexiv "mă" din enunţul "Mă mândresc cu rezultatele
mele " :
a. complement direct
b. complement indirect
c. subiect
d. nu are funţie sintactică
35
293. În fraza "I-a ieşit înainte ca să-i dea ajutor la transportul bagajelor.", predicatele sunt exprimate
prin :
a. verbe predicative, personale
b. verbe predicative, impersonale
c. locuţiuni verbale
d. verbe copulative şi nume predicative
294. În fraza "Sigur că va fi ajutat cu lemne de vecini, dacă va fi ger în iarna aceasta.", există :
a. numai predicate verbale
b. numai predicate nominale
c. un predicat nominal şi două predicate verbale
d. un predicat verbal şi două predicate nominale
298. În enunţul : "Fetele sau băieţii sunt vinovaţi ?", elementele subiectului multiplu sunt în raport de
coordonare :
a. copulativă
b. adversativă
c. conclusivă
d. disjunctivă
299. În enunţul : "Poetul adevărat, cel care uimeşte lumea prin profunzimea simţirii sale, nu moare
niciodată.", cuvântul "cel" are funcţia sintactică de :
a. subiect b. atribut pronominal apoziţional c. atribut adjectival
d. nu are funcţie sintactică, deoarece este articol
300. Cuvintele din propoziţia : “Stropirea copiilor cu apa de către colegii lor a fost interzisă.", au, în
ordine, următoarele funcţii sintactice :
a. subiect, atribut, atribut, atribut, atribut, predicat verbal
b. subiect, atribut, complement indirect, atribut, atribut, predicat verbal
c. subiect, atribut, complement indirect, complement de agent, atribut, predicat verbal, complement de
mod
d. subiect, atribut, atribut, complement de agent, atribut, predicat nominal
36
302. În enunţul : "Nici o jucărie nu e mai frumoasă ca jucăria de vorbe." (T. Arghezi), există :
a. un atribut pronominal şi un atribut substantival
b. un atribut adjectival şi un atribut substantival
c. numai un atribut substantival
d. două atribute adjectivale
303. Complementul direct poate fi exprimat prin pronume personale, forme neaccentuate, în cazul :
a. nominativ
b. acuzativ
c. dativ
d. genitiv
304. În enunţul : "Pe carte am dat mulţi bani.", cuvântul "pe carte" este :
a. complement circumstanţial de loc
b. subiect
c. complement direct
d. complement indirect
305. Stabileşte felul coordonării dintre complementele circumstanţiale de mod din enunţul : "Acest
elev răspunde ori foarte bine, ori foarte slab."
a. copulativă
b. adversativă
c. disjunctivă
d. conclusivă
306. În enunţul : "Se uita la mine cu o privire deznădăjduită.", cuvântul "deznădăjduită" are funcţia
sintactica de :
a. atribut verbal
b. atribut adjectival
c. complement circumstanţial de mod
d. predicat verbal
307. Cuvintele "contra curentului" din enunţul "Înotatul contra curentului l-a epuiza.t" se analizează
astfel :
a. atribut substantival exprimat prin substantiv în cazul genitiv
b. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul genitiv
c. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul dativ
d. complement de mod exprimat prin substantiv precedat de adverb
308. În enunţul : "Cât ulei consumaţi pe lună ?", cuvântul "cât" are funcţia sintactică de :
a. complement circumstanţial de mod
b. atribut adverbial
c. atribut pronominal
d. atribut adjectival
37
309. În fraza: "Are să mănânce când are să-i fie foame.", există :
a. două predicate verbale
b. patru predicate verbale
c. două predicate nominale
d. un predicat verbal şi unul nominal
310. În fraza : "Poetul privea îngândurat sălciile (1)/ ale căror ramuri atingeau undele lacului (2)/
pronumele relativ determină :
a. propoziţia 1
b. substantivul "sălciile"
c. substantivul "ramuri"
d. atât propoziţia 1 cât şi substantivul "sălciile"
311. În propoziţia : "Ţi-a fost foame.", pronumele "ţi-" are funcţia sintactică de :
a. subiect
b. atribut pronominal
c. complement indirect
d. nu are funcţie sintactică
312. În fraza "N-a fost problemă, n-a fost situaţie, n-a fost moment politic pe care <<Cuvântul>> să
nu-l fi înţeles şi luminat sub unghiul de vedere al revoluţiei" (M. Sebastian), există :
a. 5 predicate nominale
b. 5 predicate verbale
c. 1 predicat verbal şi 3 predicate nominale
d. 1 predicat verbal şi 4 predicate nominale
314. În enunţul : "Oricărei fete îi place să se uite în oglindă.", cuvântul "oricărei" are funcţia sintactică
de :
a. subiect
b. complement indirect
c. atribut pronominal
d. atribut adjectival
315. În enunţul : "Dar el n-a prevăzut catastrofa din 1944-1945, care avea să paralizeze, încă o dată şi
pentru atâţia ani, creativitatea românească." (M. Eliade), numeralul cardinal are funcţia sintactică de :
a. complement circumstanţial de timp
b. atribut adjectival
c. atribut substantival
d. complement direct împreună cu substantivul "catastrofa"
317. În fraza : "Ce pot suferi mai puţin oamenii neizbutiţi e să vadă la altul ce ar fi fost ei, dacă ar fi
izbutit" (N. Iorga), sunt :
a. 3 predicate verbale, 1 predicat nominal incomplet, 1 predicat nominal
b. 3 predicate verbale, 2 predicate nominale incomplete
c. 3 predicate verbale, 2 predicate nominale incomplete, 1 predicat nominal
d. numai predicate verbale
320. În fraza : “Augustus a fost înştiinţat; se înfurie ca întotdeauna când i se părea că un fapt oarecare
era o înfruntare împotriva propriei sale persoane; îl exilă pe Silanus şi pe Postumus Agripa, care erau
printre invitaţi şi o dădu afară din Roma chiar pe Iulia" (Vintila Horia), există :
a. 5 predicate verbale şi 2 predicate nominale
b. 6 predicate verbale şi 1 predicat nominal
c. 4 predicate verbale şi 3 predicate nominale
d. 7 predicate
321. În fraza " Sus, în casele domneşti, al căror lat acoperiş de şindrilă se/ntindea de jur/împrejur cu
streşine lungi şi revărsate, stau cu o cucernică smerenie, împrejurul trupului împodobit al răposatului,
toate căpeteniile ţării." (Al. Odobescu), pe lângă alte feluri de atribute există :
a. 5 atribute adjectivale
b. 6 atribute adjectivale
c. 7 atribute adjectivale
d. 8 atribute adjectivale
322. În versurile : "În cetăţuia ta de ape/ Dorm cântecele noastre toate...." (O. Goga), cuvântul "ta"
este :
a. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul în cazul acuzativ
b. atribut pronominal exprimat prin pronume posesiv în cazul genitiv
c. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul genitiv
d. complement circumstanţial de loc
323. Cuvântul "unui" din enunţul : "Pe frunza unui nufăr, o broscuţă se bucură de frumuseţea nopţii"
(E. Gârleanu), este :
a. adjectiv nehotărât cu funcţia de atribut adjectival
b. pronume nehotărât cu funcţia de atribut pronominal
39
325. În propoziţia : "Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni îl încarcă...." (M. Eminescu), subiectul
este :
a. lacul b. nuferi c. subînţeles d. inclus
326. În fraza : "Am traversat un râu a cărui apă curgea lin.", propoziţia atributivă este introdusă prin :
a. pronume relativ cu funcţia sintactică de atribut pronominal
b. adjectiv relativ cu funcţia sintactică de atribut adjectival
c. pronume relativ cu funcţia de complement indirect
d. pronume interogativ cu funcţia de atribut pronominal
331. În fraza : "La Nicopole văzut-ai cât tabere s-au strâns/ Ca să steie înainte-mi ca şi zidul neînvins?"
(M. Eminescu), cuvintele "înainte-mi" au funcţia sintactică de :
a. complement circumstanţial de loc + complement indirect
b. complement circumstanţial de loc + atribut pronominal
c. complement circumstanţial de loc
d. nu au funcţie sintactică, "înainte" fiind prepoziţie iar "mi" un dativ etic
40
337. În fraza : "Dacă steaua cuiva este nefericită, atunci calităţile nu plac altora: curajul lui pare
sminteală, elocinţă-pălăvrăgeală, dărnicia-risipă, nobleţea-desfrâu, învăţătura-fleac" (Cugetări
personale), există :
a. numai predicate nominale
b. 1 predicat verbal şi 6 predicate nominale
c. 2 predicate verbale şi 1 predicat nominal
d. 1 predicat verbal şi 2 predicate nominale
338. În fraza : "După un scurt popas făcut la podul de la Timişeşti, de pe Moldova, pornim înainte spre
Moţca şi suim încet, încet codrul Paşcanilor." (I. Creangă), există :
a. 4 complemente circumstanţiale
b. 5 complemente circumstanţiale
c. 6 complemente circumstanţiale
d. 7 complemente circumstanţiale
339. În fraza : “Drumeţii spuneau că există la Cocorăşti un cimpoieş care are un fecior foarte învăţat ce
ştie toate limbile şi că l-au văzut chiar ei pe acel cimpoieş, care e un om scurt, gros, şchiop de piciorul
stâng, rotund la faţă şi zâmbesşte totdeauna când vorbeşti cu el" (I. Slavici), există :
a. 6 subiecte exprimate, 1 subiect subînţeles şi 1 subiect inclus în desinenţa verbului
b. 6 subiecte exprimate şi 2 subiecte subînţelese
c. 3 subiecte exprimate, 3 subînţelese şi 2 subiecte incluse
d. 1 subiect exprimat şi 7 subiecte neexprimate
340. În fraza : "Copilul lor e (1)/ cum n-am mai văzut niciodată (2)", propoziţia P2 este :
a. completivă directă
41
b. atributivă
c. predicativă
d. circumstanţială de mod
341. În fraza : " Dacă învaţă (1)/ înseamnă (2)/ că va înţelege (3)/", propoziţiile subordonate sunt :
a. condiţională şi completivă directă
b. subiectivă şi predicativă
c. condiţională şi predicativă
d. cauzală şi completivă directă
342. În fraza : "Cum au plecat părinţii, (1)/ fuga la joacă. (2)/", propoziţia subordonată este :
a. condiţională
b. modală
c. caauzală
d. temporală
344. În fraza : "Contează (1)/ pe cine e cel mai bun (2)/", propoziţia subordonată este :
a. subiectivă
b. completivă directă
c. completivă indirectă
d. predicativă
345. În fraza : "Contează foarte mult (1)/ ce vei face în viaţă (2)/", propoziţia subordonată este :
a. subiectivă
b. completivă directă
c. completivă indirectă
d. atributivă
346. În fraza : "S-a ştiut (1)/ unde ai fost (2)", propoziţia 2 este :
a. subiectivă
b. completivă directă
c. completivă indirectă
d. circumstanţială de loc
347. În fraza : "Să mă fi anunţat la timp, (1)/ te-aş fi aşteptat.(2)", propoziţia 1 este :
a. principală . condiţională c. cauzală d. subiectivă
348. În fraza : "Că neantul este implicat în ideea de moarte, (1)/ o dovedeşte frica de moarte. (2)"
(Emil Cioran), propoziţia 1 este :
a. subiectivă
b. atributivă
c. completivă directă
d. cauzală
42
349. În fraza : “Ceea ce este uluitor în motivele pentru care Caron îi interzice fiului său să-l urmeze
este împrejurarea că, dacă l-ar fi găsit la fel de apt de libertate ca pe sine, i-ar fi permis să se omoare
alături de el" (H. R. Patapievici), există :
a. 1 propoziţie principală, 2 atributive, 2 completive direct, 1 conditională
b. 1 propoziţie principală, 1 subiectivă, 1 atributivă, 1 completivă directă,
2 completive indirecte, 1 cauzală
c. 1 propoziţie principală, 2 subiective, 1 atributivă, 1 predicativă, 1 completivăa directă, 1
condiţională
d. 1 propoziţie principală, 1 subiectivă, 2 atributive, 2 completive directe,
1 condiţională
350. În fraza : " Nu-ţi merge (1)/ să-l minţi pe acest profesor (2)", propoziţia 2 este :
a. subiectivă
b. completivă directă
c. completivă indirectă
d. circumstanţială de scop
351. În fraza : "Să-l fi gonit de acasă, şi tot nu ar fi zis nimic.", conjuncţia subordonatoare "să" s-ar
putea substitui cu următoarea locuţiune conjuncţională :
a. în caz că
b. chiar dacă
c. imediat ce
d. din cauză că
352. În fraza : " Cum îl vede, fuge către el.", propoziţia subordonată este :
a. circumstanţială de cauză
b. circumstanţială de mod
c. circumstanţială de loc
d. circumstanţială de timp
354. În fraza : "Arta este o minciună (1)/ care ne ajută (2)/ să înţelegem adevărul.(3)" (P. Picasso),
propoziţia 3 este :
a. completivă directă b. completivă indirectă
c. atributivă d. subiectivă
355. Verbul "a ajunge" poate fi termen regent :
a. numai pentru subiectivă
b. numai pentru predicativă
c. numai pentru completivă directă
d. pentru orice subordonată, cu excepţia atributivei
356. În fraza : "Costul casei este la cât l-ai apreciat tu.", subordonata este :
a. circumstanţială de mod
b. predicativă
c. completivă indirectă
d. atributivă
43
357. În fraza "Una e (1)/ să te plimbi (2)/ şi/ alta e (3)/ să munceşti. (4)", subordonatele sunt :
a. subiective
b. predicative
c. completive directe
d. atributive
358. În fraza : "Ce înseamnă (1)/ să pierzi un minut ? (2)", propoziţia 2 este :
a. principală
b. subiectivă
c. predicativă
d. completivă directă
359. În fraza : "Adevărul era că fusese la început sărac lipit şi ceea ce avea acum încă nu se cunoştea.",
există :
a. 1 principală: 2 predicative; 1 subiectivă
b. 2 principale; 2 predicative
c. 2 principale; 1 subiectivă; 1 predicativă
d. 2 principale; 2 suniective
360. Fraza : “Ţin (1)/ să subliniez (2)/ că (3)/ întrucât motivul vieţii şi al morţii este învăluit în mister,
(4)/ artistul este liber (3)/ să-l prelucreze (5)/ cum vrea. (6)", are urmatoarea structură :
a. 1.propoziţie principală; 2.completivă indirectă; 3.subiectivă; 4. consecutivă; 5.completivă directă; 6.
modală
b. 1.propozţtie principală; 2.completivă indirectă; 3.subiectivă; 4. cauzală; 5.completivă indirectă; 6.
modală
c. 1.propoziţie principală; 2.subiectivă; 3.cauzală; 4. cauzală; 5.finală;
6. predicativă
d. 1.propoziţie principală; 2.completivă directă; 3.completivă directă; 4. cauzală; 5.completivă
indirectă; 6. modală
362. Verbul "a şti" poate fi termen regent pentru toate subordonatele cu excepţia propoziţiilor :
a. subiectivă şi completivă directă
b. concesivă şi consecutivă
c. predicativă, atributivă şi completivă indirectă
d. condiţională şi modală
363. În fraza : " Ce-aţi văzut (1)/ c-aci făcut-am noi în Ţr Românească, (2)/ o veţi face voi acolo,
pentru legea creştinească ...." (Al. Davila), propoziţiile P1 şi P2 sunt :
a. subiective
b. completive directe
c. P1 este subiectivă şi P2 este completivă directă
d. P1 este completivă directă şi P 2 subiectivă
364. În fraza : "Iată (1)/ că mai sunt trei zile (2)/ până ce se împlineşte sorocul, (3)/ aşa că n-ar fi rău
(4)/ să încerci (5)/ să-mi faci socotelile". (6)" (Ion Creangă), sunt completive directe :
a. P2 şi P6
b. P5 şi P6
c. P2
d. P2, P5 şi P6
365. În fraza : "A plecat devreme de acasă, pentru ca nu cumva să scape trenul.", subordonata este :
a. finală
b. indirectă
c. cauzală
d. consecutivă
367. În fraza : "Supărarea lui e (1)/ fiindcă n-am rezolvat corect toate problemele. (2)", propoziţia 2este
a. subiectivă
b. predicativă
c. cauzală
d. completivă indirectă
368. În fraza : "Îmi pare rău (1)/ că am greşit. (2)", subordonata este :
a. subiectivă
b. completivă indirectă
c. cauzală
d. completivă directă
370. În versurile : "Aşa cântă de cu jele,/ Cât şi altele-n vâlcele/ Prind a vărsa lăcrimele." (Folclor),
propoziţia subordonată este :
a. consecutivă
b. concesivă
c. modală
d. cauzală
377. În fraza : " Striga cu turbare (1)/ şi/ se bătea cu pumnul în piept (2)/ şi / nu-i venea (3)/ să creadă
(4)/ că boieri mari de casa lui (5)/ pe care i-a miluit (6)/ vor (5)/ să-l dărâme (7)/ şi să-l piardă (8)." (M.
Sadoveanu), propoziţiile subordonate introduse prin "să" sunt :
a. completive directe
b. subiective
c. P4 este subiectivă, iar P7 şi P8 sunt completive directe
d. finale
378. În fraza : "Marinarilor noştri nu le place (1)/ să se amestece cu ei, (2)/ căci acest surâs îi umileşte.
(3)" (Vintilă Horia), propoziţiile subordonate sunt, în ordinea apariţiei :
46
379. În fraza : " O povesteşte cu atâta convingere, încât nu îndrăznesc să-i amintesc de Hero şi Leandru
a căror poveste e aidoma." (V. Horia), prima subordonată necircumstanţială este :
a. completivă directă
b. consecutivă
c. modală
d. atributivă
380. În fraza : "Dacă vreun inconştient ar vrea (1)/ să folosească atomii pentru război, (2)/ pământul va
fi prefăcut într-un bulgăre de zgură." (Geo Bogza), propoziţia circumstanţială este :
a. completivă directă
b. temporală
c. concesivă
d. condiţională
381. În fraza : " Nu şi-a scris (1)/ pentru că nu şi-a notat tema pentru acasă. (2)", nu s-a pus virgulă
între cauzală şi regenta ei, deoarece :
a. cauzala nu se desparte de regentă prin virgulă
b. s-a făcut o greşeală
c. vorbitorul insistă asupra cauzalei, subliniind că este elementul esenţial care justifică acţiunea din
regentă
d. nu se insistă asupra cauzalei
382. În fraza : " Ceea ce am aflat, (1)/ n-o să-ţi spun.(2)", s-a pus virgulă între P1 şi P2, deoarece :
a. s-a făcut o greşeală
b. completivă directă aşezată înaintea regentei se desparte, de obicei, de aceasta prin virgulă
c. sunt două propoziţii de acelaşi fel în raport de coordonare prin juxtapunere
d. propoziţia 1 este reluată în regenta ei prin pronumele personal "o"
383. În fraza : “ Orice colţ sufletesc din noi are atâta rezonanţă pentru tot ce se petrece în noi, încât de
multe ori mi se pare că fiecare idee are o inimă care bate pentru ceva şi fiecare simţământ are un cap
care cugetă." (L. Blaga), există :
a. 1 principală, 2 subiective, 3 atributive, 1 consecutivă
b. 2 principale, 1 subiectivă, 4 atributive
c. 1 principală, 1 subiectivă, 2 completive directe, 1 atributivă, 1 consecutivă
d. 2 principale, 2 subiective, 2 atributive, 1 consecutivă
384. Citeşte cu atenţie fraza : “Cultul nostru pentru Eminescu, acela (1)/ care n-a avut înaintaşi (2)/ şi/
nu va putea (3)/ să aibă urmaşi ai geniului său, (4)/ pentru marele creator de vesnică poezie, (1)/ în care
se dovedeşte strălucit (5)/ că se pot îmbina armonic şi cele mai înalte preocupări morale, cel mai nobil
avânt naţional, cu cele mai frumoase realizări estetice, (6)/ e o adevarată garanţie pentru viitorul
acestei ţări." (N. Iorga) Stabileşte câte greşeli are structura sintactică propusă :
P1 - principală regentă pentru P2 si P3
P2 - atributivă subordonată la P1
P3 - atributivă subordonată la P1
P4 - subiectivă subordonată la P3
47
P5 - atributivă subordonată la P1
P6 - completivă directă subordonată la P5
a. o greşeală
b. două greşeli
c. mai multe greşeli
385. În fraza : “ Trebuie să fie cineva purtătorul unui mesaj personal, purtătorul unor experienţe
capabile să lumineze nu numai propria viaţă, ci şi viaţa celorlalţi, trebuie să trăiasca el însuşi o dramă
de idei sau de pasiuni, pentru ca glasul său să treacă dincolo de sine, către ceilalţi." (M. Sebastian),
există :
a. 2 principale, 3 subiective, 1 indirectă
b. 2 principale, 2 subiective, 1 indirectă, 1 finală
c. 2 principale, 2 subiective, 2 finale
d. 2 principale, 3 subiective, 2 indirecte, 1 finală (2 dintre propoziţii fiind eliptice de predicat)
386. În fraza : "De-ar veni mai repede vacanţa să mă joc !", prima propoziţie este :
a. condiţională
b. finală
c. concesivă
d. principală
388. În fraza : “De d. Alexandru Marghiloman, cu toate că se distinsese în Cameră prin eleganţa şi
claritatea cuvântărilor sale, nu se cădea să vorbim, fiindcă politiceşte se apropiase <<de junimişti>> şi
o lăudare a d-sale ar fi fost bănuită de parţialitate." (T. Maiorescu), există :
a. 1 principală, 1 subiectivă, 2 cauzale, 1 concesivă
b. 2 principale, 1 subiectivă, 1 cauzală, 1 consecutivă
c. 1 principală, 2 subiective, 1 cauzală, 1 modală
d. 2 principale, 2 subiective, 1 concesivă
389. În fraza : " Cu cine te-ai întâlnit (1)/ când ai fost la concert ? (2)", propoziţia 1 este :
a. principală
b. completivă directă
c. completivă indirectă
d. subiectivă
390. Verbul la infinitiv din enunţul : "Timpul veni, merele începură a se pârgui.", se poate dezvolta
într-o subordonată :
a. subiectivă
b. completivă directă
c. completivă indirectă
d. predicativă
48
391. În fraza : “Cine îşi dă osteneala să privească traiul de toate zilele al ţăranului român, acela va
ajunge la o concluzie cu totul deosebită : va vedea că ceea ce deosebeşte pe plugarul român de
neamurile vecine este o mare cumpătare în judecată şi o foarte delicată rezervă faţă de alţii." (Simion
Mehedinţi), se pot identifica, în ordine, urmatoarele locuţiuni :
a. verbală, adjectivală, adverbială, prepoziţională
b. adjectivală, adjectivală, pronominală, conjunctivală
c. verbală, adjectivală, adverbială, pronominală, conjuncţională
d. verbală, adverbială, adverbială, prepozţională
393. Se despart între ele prin virgulă propoziţiile de acelaşi fel în raport de coordonare ;
a. copulativă prin "şi"
b. disjunctivă prin "ori"
c. disjunctivă prin "sau"
d. prin juxtapunere
394. În fraza : “Ca să spui conştiinţei tale că este liberă este ca şi când ai asigura universul că este liber
să fie infinit." (I. Buga), există :
a. 1 principală, 1 predicativă, 3 completive directe, 1 finală
b. 1 principală, 1 predicativă, 2 subiective, 2 completive directe
c. 1 principală, 1 subiectivă, 1 predicativă, 1 completivă directă, 2 completive indirecte
d. 1 principală, 4 completive directe, 1 finală
395. În fraza : " Numai în grădina ursului, dac-a fi auzit de dânsa, se află salăţi de aceste. (I. Creangă),
propoziţia introdusă prin conjuncţia "dacă" este :
a. condiţională
b. concesivă
c. incidentă
d. cauzală
397. În fraza : " Nu e nebun cine e nebun, ci e nebun cine se pune cu nebunul." (Folclor), între
propoziţiile regente se stabileşte un raport de coordonare :
a. copulativă
b. adversativă
c. disjunctivă
d. conclusivă
399. În versurile : “De fapt eram Cenuşăreasa,/ eram cea care poartă viaţa şi cântă,/ eram aproape de
pământ şi frântă/ de marea mea putere ca un ram." (M. Isanos), verbul “a fi" (prezent în text sau
subînţeles) are valoare :
a. predicativă, completivă şi auxiliară
b. predicativă şi copulativă
c. predicativă şi auxiliară
d. copulativă şi auxiliară
417. Este construit corect din punctul de vedere al regulilor acordului următorul enunţ :
a. Cadrele didactice, profesori şi învăţători, au fost nemulţumiţi de hotărârea ministerului.
b. Oricare dintre liderii noştri de sindicat pot fi contestaţi.
c. Aici izolarea geografică şî politică a dus la izolarea lingvistică .
d. Băiatul ori fata vor merge să ridice pachetul.
418. Textul : "După fiecare gaz rar începe un nou strat electronic, care se ocupă succesiv cu electroni.",
aparţine stilului :
a. beletristic
b. ştiinţific
c. publicistic
d. administrativ
421. Expresia "a băga (pe cineva) de viu în mormânt", este sinonimă cu :
a. a băga (pe cineva) în răcori b. a o băga pe mânecă
c. a face (cuiva) zile fripte d. a lua (cuiva) capul
425. Sunt adverbe provenite prin derivare, din alte părţi de vorbire, toate cuvintele din seria :
a. omenesc, românesc, frăţesc
b. omeneşte, româneşte, frăţeşte
52
435. În enunţul: "Subiectul ales se circumscrie perimetrului tematicii îndrăgită de romanticii înseşi.".
există :
a. o greşală
b. două greşeli
c. trei greşeli
d. mai multe greşeli