Viermii Pamantului - C Ardeleanu PDF

C..
A R LEA
0.1[04,17;
V ERMII
PAMÄNTULUI
ROMAN
EDITURA A D EV ERU L" S. A., BUCUREVI
www.dacoromanica.ro
DE ACELAS AUTOR:
Rusia Revolutionarei (nuvele), Edit. LibrAria
Romaneascil" I. V. Ionescu Iasi.
Pe sträzile laplui (nuvele), Cartea RomA-
neascr, Bucuresti.
Rochia albéi (nuvele), Casa coalelor, Bucu-
resti.
In Regatul noptii (nuvele), Casa coalelor,
Bucuresti.
Casa Vechiturilor (teatru), Casa coalelor,

Bucuresti.
Ultimul Capitol (teatru).
Diplomatul, Tetbeicarul §i Actrita (roman),

Cartea Româneascr, Bucuresti.
Am ucis pe Dumnezeu, (roman), Cartea Ro-
maneascr, Bucuresti.
Casa cu fete (roman), Cugetarea" Bucuresti.
Viermii pameadului (roman), Edit. Adevoul.
B.M.B.
Patrimonill
www.dacoromanica.ro
VIERMII PAMANTULUI
www.dacoromanica.ro
Toate drepturite rezervate.
www.dacoromanica.ro
Trenul abea de se mi§c5, frAngAndu-se In
legAturile dintre vagoane, ca un §arpe uria§
ce se Indoaie §.1 se thrie lene § la soare, prin-
tre pietrele rupte ale muntilor.
Orizontul se strAnge §i se apropie 'Ana face
zid, ridiandu-se la cer, a§a ca sa nu se mai
vadd cleat peretii vagoanelor gata s'ä se stri-
veascä sub apAsarea stancilor.
Un fluerat lung §i trenul se Inclin4 Inteo
parte, In curbA, aproape s'ä cada In pfäpa-
stie... se Indreaptà §i Intr'un ritm de respira-
tie obositä intrà pe o gurä de tunel, Invaluit
de Intuneric, fum §i miros de càrbune...
Puf..." puf..." puf...".
Locomotiva 1§i numarà pulsatiile pftna la
§aizeci, §aptezeci, opt...
In fata ferestrelor bezna Incepe sa albi-
ceasca §i In mai putin de o clipä, toed gama
revArsatului de zori se Ineac5 In lumina albil
a zilei.
Ma§ina svAcne§te §i pufae...
Inaintea ei, §inele negre, a§ezate pe tra-
verse ca pe treptele unei sciiri culcate, cote-
§te In stanga §i In dreapta, ocolind adâncimi,
www.dacoromanica.ro
8 C. ARDELEANU
ca &A se caare printre sanci si sa se reteze

inteo poarta deschisa de intunerec.
Alt tunel...
*i. trenul, cu sgomotul infundat de uzina
indepärtata, 11 patrunde cat te-ai sterge la
ochi, ca sa iasà deasupra unei adancimi de
prapastie cu fundul abia banuit, peste care
mani mestere, aruncase puntea unui viaduct
In arcade nenumärate; viaduct, sprijinit pe
picioare lungi ce se pierdeau in adanc ca
ciucuri ai unei horbote ce incinsese braul
muntilor.
In fundul prapastiei, un drumeag de care,
larg cat o poteca, se necfij ea indoindu-se child
Inteo parte cand in alta, sa ling toväräsie
unui paraias abia inteles, subtire cat o suvitä
de apa varsaa dinteun ulcior.
Muntii se aplecau unii peste altii, se desfa-
surau si se inaltau, incalecandu-se, sh-si arate,
care mai de care, crestele.
0 casuta cu cäramida aparena, un felinar,
o lavita, o inscriptie pe o tabla de lemn si un
om, spuneau ca trenul se oprise inteo halta
zece minute"...
Zece minute, atát a durat viata; si sgomo-
tul de fierarie al vagoanelor negre cu pufai-
tul masinei, au plecat ca sä revina a doua zi,
la aceiasi vreme, sa gäseasca acelasi felinar,
aceiasi inscriptie si acelasi om pentru o nota
viata de alte zece minute".
www.dacoromanica.ro
VIERMII PAMANTULUI 9
Trenul se incovoia, mereu §erpuind, M'a sa

grabeasca.
Muntii se desfl§urau departandu-se §i adu-
nandu-se, unii langa altii, ca flacaii in hora.
Pe un faga§ de mu§chi verzi, lat de-o pal-
ma §opotea o apa limpede ce venea din cre-
§tetul inaltimilor sa sporeasca garla varsatä
din ulcior...
In fereastra vagonului, un calator, om ca
la patruzeci de ani, cu fata rotunda, rasa,
ochii alba§tri §i parul mare, incaruntit pe
ranga tample, ciufulit din cauza vantului,
fuma. Scutura scrumul unei tigari de foi §i
obosit de cat statuse in picioare, sa cuprinda
cu ochii muntii pe o intindere mai mare, se
retrase din geam sa §adà pe canapeaua ro§ie
de catifea. Incepuse sa cante §i putin a lipsit
sa nu vorbeasca singur, cu gandurile lui. Il
plictisea golul incaperii in care se gasea §i 11
obosise inaltimile... Facu oclíii mari, surprins
parca inteo fapta urita.
In fata lui, un linar cu doua geamantane
In plasa, deasupra bancei, cu bratele incru-
ci§ate pe piept §i tremurul nervos al buzelor,
se uita piezi§ la el §i afara pe fereastra la
priveli§tea ce se departa §i se apropia de par-
ca natura toata ar fi voit sa-i intre in suflet.
Picior peste picior, se mica neastamparat
ca unul ce calatorea pentru intaia oara pe li-
nia aceia, plictisit in acela§i timp de inceti-
neala cu care se mica trenul, intarziindu-1
www.dacoromanica.ro
10 C. ARDELEANU
de-a ajunge mai repede la destinalie, acolo

unde 11 a§tepta o viala tot a§a de nouä ca §i
locurile pe cari le sträbätea In drum.
Tot timpul cht omul din fereastra vagonu-
lui fumase, privind väile §i. inällimile, el se
apropia de geam sä scoath capul afarà §i sä
se dea Inapoi, infiorat de adâncurile ce se
deschideau la picioarele sale ca §.1 de cerul
de care se apropia §i apäsa asupra lui ca un
plafon de odae joasà.
Gälätorul cu ligara f§i tot Vätea capul, ne-
dumerit, cum de nu-1 vazuse pe cel din fatä
incä dela Oravila, unde schimbase trenul §i
unde, desigur, odatä cu el se urcase §i tova-
rä§ul de drum.
Cum de a putut sä se creada singur?...
Nu giindise la nimic de seamä ce ar fi pu-
tut s4-1 fure realitälilor... privise afara, ca tot-
deauna, cäutänd acelea§i puncte de reper pe
call §i le insemnase in minte, de ani, de
cAnd fusese angaj at la minele de carbuni din
Anina.
0 piatrà chilomtricä, spartd pe jumätate,
langa un capät de pod...
Un värf de munte asemuitor unui potcapiu
cillugäresc...
Un pom träsnit...
I§i pipäi fruntea sä vada dacA nu cumva 11

doare capul, ca §i cum gestul acesta 1-ar fi 14-
www.dacoromanica.ro
murit mai bine... SäHA umerii, se uitä la fa-

när, la geamantane, la vagon...
Vagonul era acelasi cu care pleca si ve-
ilea de cAte ori avea de cäTätorit spre Timi-
soara sau numai la Oravita... Un vagon de
clasa II-a care altä data fusese de III-a. 0
IncApere In curmezijul eäreia, asezate spate
In spate, erau bäncile de lemn pe cari se as-
ternuse niste perini umplute cu cfilti si dro-
turi, Mild ce despärteau vagonul In trei
compartimente deschise.
Amändoi cälätori se gäseau In cele data
extremitäti ale vagonului si se priveau pe
deasupra bäncilor ce-i despärteau.
Prin fata ferestrelor fugeau pomii, piatra
rupta de dinamita ce croise cale trenului, spi-
närile muntilor Impäduriti s'i plesurile de
gresie, straturi-straturi, ca teancuri de cärti
räsfoite, cu colturile Intoarse, fäcute varza.
Rotile vagoanelor se frecau de sinele curba-
te si härj 'Mau flueränd mai sgomotos (lee&
fluerul masinei ce gärdia meren, ca o bestie
obosità, trägänd dupä ea douä vagoane de
clasà s'i zece vagoane de marrä goale cari a-
veau sà se lncarce cu cfirbuni...
Munti, präpastii, tuneluri si viaducte...
Trenul obosit 'Area c'd orbäcde, ca un om
In Intuneric, urcand In spiralà, marginele
Inalte ale unei gropi imense In formä de-
palnie.
Cfilatorul ce! tânfir, Isi mica buzele, voia
www.dacoromanica.ro
12 C. ARDELEANU
sä rupa tacerea, voia sa vorbeasca §tiind

mai e cineva langa el... Incepuse sa-i fie frica
sa nu se näruie piatra sub linie i sa cadá cu
toata uzina ce-1 purta, In prapastie... Voia sa
schimbe un cuvant, child privta insh la
necunoscut, atitudinea gravä a acestuia Il o-
prea. I§i stränse Male de ciudä, scra§ni din-
tii §i intoarse brusc capul, sa priveascä afarä,
ca §i mai inainte, piatra, pomii, §i singurata-
tea care incepuse sa-1 supere ca o migrena.
GAndul de a-i vorbi stärui Insa Oda ce in-
treba :
Mai este mult pana la Anina?...
CaMorn' din fata se trezi ca din somn, In-
toarse numai decat capul sa priveascà afara
ca pentru a se orienta, apoi se uita In ochii
tanarului, parca n'ar fi inteles intrebarea §i
facand socoteli In gänd, inchizand din pleoa-
pe ca §i cum ar fi privit In zari, spuse
ganat, cu o voce ragu§ita de boala:
Nu... nu mai e departe... de-acum trenul
coboara... va merge ceva mai repede, prea
repede Insa nu... 11 Impiedeca curbele...
mici...
Se uitä la ceas i continua:
Mai e o ora... La §apte §i jumatate aj un-
gem... La cine va duceti in Anina, daca imi
dati voe sa và intreb?... i a§teptand sa i se
räspundä, cälätorul cu glasul rägu§it, II cer-
cetä atent:
Ochii negri neastAmparati, parul mare, dat
www.dacoromanica.ro
VIERMII PA MANTULUI 13
peste cap, bärbia rasfrAntä, buzele cärnoase

si obrazul alb ca de fatä.
Tänärul se sculase dela locul lui si apro-
piându-se, se prezintä Cu o mândrie specifica
tuturor titratilor la inceputul carierei:
Inginer Alexe Constantin... sunt numit
la minele de cärbuni din Anina...
Inginer Lorenz... *i. eu sunt la mine...
Sunt seful putului la care vii dumneata... Ni
se comunicase din partea administratiei, dela
Bucuresti, cä vei sosi, cum era hotärit, Inch'
de säpfämäna trecutä...
Alexe, auzind numele si calitatea pe care
cAlAtorul o avea la mink se fäcu mic si Cu
ochii mari cAscati de surprindere la Inceput,
sfärsi prin a zAmbi asa cum altadatä zAmbea
profesorilor pe cari ii cunostea.
Se simtea mai aproape de capatul dru-
mului.
Deodat6 insä fata li cApätä expresia unei
seriozitäti temätoare. I se spusese ea' a fost
asteptat.
Sub imperiul gändului, Alexe träi lute°
clipä stäri sufletesti deosebit de complexe.
Nici nu apucase sä intre In serviciu si räu-
vise sä nemultumeascä pe cei mari cari II as-
teptau Inca de s5ptämana trecutà".
Sfios Incereä sil se desvinoväteascä:
N'am putut, domnule Inginer, sä sosesc
la timp, pentruck..
N'ai pierdut nimic.. dacä ai fi venit ieri
www.dacoromanica.ro
14 C. ARDELEANU
III1=
sau vii azi, la mina nu se schimba nimic...
Oda si vremea sta pe loe, abia numai and
esim la suprafata vedem ca soarele numai
este la rasarit ci la apus...
Zambi si facu un gest cu mana explicand
-cuvantul:
Nimic...
Lui Alexe ii flutra din nou zambetul pe
buze. I se stersese de pe fata umbra oboselei
pe care o asternuse douazeci si patru de ore
de drum, lasand loe bucuriei si curiozitatii
ce-i luminau ochii de a sti, cu un ceas mai de
vreme, ce anume va avea de facut in serviciul
ce i se va incredinta. Nelinistea de mai Ina-
inte se schimbase. Voia sa stie cat mai mult
despre mina', Oda' la amanunt. mima ii batea
cu putere, numai lug seama la incetineala cu
care mergea trenul iar inaltimile sau prapa-
stifle treceau acum prin fata ferestrei ca stal-
pii de telegraf si lanurile de grau pe drumul
Baräganului. Se gasea in buna dispozitie pe
care o da tovarasia cunostintei si totusi, in
toata clipa, isi aducea aminte ca omul din
fata era seful putului " si omul acesta
prindea proportii de mare superioritate pen-
tru el, care abia terminase politechnica si
cunostea mina dupa o macheta redusa pe
care o cercetase, ca pe o ciudatenie, de cate
ori avusese prilej sa intre in muzeul scoalei.
Aceasta 11 Meuse, sa-si domoleasca, pe ne-
imtite, entusiasmul ce-1 furase. In urechi
www.dacoromanica.ro
ii suna vorba rägusità, gravA, a sträinului:

sunt seful lar el, un biet ingine-
ras plecat de douà luni depe bAncile scoalei,
abia räsärit ca firul ierbei...
Sezu pe canapea, in aceias despärtiturä a
vagonului, privind cu admiratie la inginer,
färä sä spung un cuvânt.
Lorenz se uita pe fereastra !Ira sä vadä
altceva decAt chipul tänärului plin de viatä,
asemeni cAruia se vedea pe el cu paisprezece
ani in urrnä... Clätinä capul i fära sä se mi-
ste din poza In care se gäsea, intrebä:
Unde ai invälat, la Timisoara?...
Nu... La Bucuresti.
Eu am fácut trei ani le Berlin... A ve-
nit fázbolul i apoi, am terminat la Timi-
soara... and ti-ai luat Diploma?
Acum douä luni...
Ca si mine, spuse Lorenz mai mult pen-
tru el, mereu gindind cu ani In urmä... Cläti-
nä capul 'fleet i repetà de douä-trei ori, abia
miscAndu-si buzele:
Ca si mine... ca si... Tot la douà luni
dupä ce am terminat scoala am fost angajat
eu. De atunci...
Tficu. Inchise ochii i rfimase sä priveascil
undeva in vremile trecute.
Eram tânàr, gnätos, nu fusesem la Som-
merfrisch..."
Deschise ochii si se ultà la inginerul de
acum inchipuindu-1 inteun viitor de cAtiva
www.dacoromanica.ro
16 C. ARDELEANU
ani, sau poate mai de vreme chiar, r'águ§it

sau tu§ind uscat, ca mai toti minerii, ca toti
of tico§ii.
Trenul a trecut printr'un tunel scurt.
Unde ai fácut practica?... Intrebä Lo-
renz.
La sondele dela Moreni *i la Uzinele
metalurgice Hunedoara.
La mina n'ai fost?
Nu.
Eu am facut practica la mina', gandi Lo-
renz.
Da, da... spuse tare ca §i cum tânärul
i-ar fi auzit gândul, eu am facut la Ruhr...
Zi... vei intra pentru prima °all inteo mink
la noi.
Da.
In chiar clipa In care Alexe a spus cuvAn-
tul da, 1§i dddu seama cá a fácut fäu. Tre-
buia Si räspundà ea' a fost... Se prosti In Wand,
O. a famas mut cu ochii In ochii §efului de
put, MI% sä" clipeaseá... Gre§ise, vedea bine,
dar...
Culoarea fetei i se schim.ba chnd In ro§u,
cand In galben de parca' ar fi fost bolnav de
friguri. Cand §i cAnd, simtea nsávala sangelui
c'a ii umf15 vinele dela tAmple, sa le sparga.
Trecu o clipà, dou5, trei...
In capul lui Alexe, Ondurile n6§teau §i
mureau ca sä" nasc5 iar Intr'o IncOceara ne-
www.dacoromanica.ro
VIERAIII VeiMANTULUI 17
moms
stapanita din care se lämurea teama, teama
de a nu fi respins ca nepriceput Inteo mese-
rie ce se intemeiaza pe cunoa§terea practica
a realitatilor.
Se mustra In cuget ea spusese adevArul fara
sa se fi gandit la urm'äri... Ar fi trebuit sa
mintä...
i pentruca Lorenz tacea mereu, se hotari
sä indrepte gre§eala pe care o facuse.
Domnule Inginer, e drept, n'am fäcut
practica' la carbuni, dar va asigur, cunosc
meseria... Pentru mine nu InseamnA nici o
greutate, adica vreau sä spun, voi §ti tot a§a
de bine ca §i unul care a mai fost In mina...
Am terminat studiiIe clasificat intaiul...
Cred, cred...
Lorenz nu acela§i gest de mai Inainte, re-
petand:
N'ai pierdut nimic.
Pentru mine, urma Alexe, ingineria mi-
nera' a fost o pasiune.
Pasiune?!...
Am iubit meseria aceasta ca pe o fe-
meie...
Ca pe o femeie!... Ha, ha, ha... si rase §e-
fu/ ca sa continue apoi serios:
Nu trebue sä faci aceasta... Femeia in-
salà... Dumneata nu sti, (mai cu seam6 la mi-
neri) femeia...
Suspin5 lung ca si cum si-ar fi adus amin-
2
www.dacoromanica.ro
18 C. ARDELEANU
amilmas=mao
te din trecut de una sau de mai multe pe cari
le iubise.
Aprinse o tigard si continua:
Esti bogat?
Nu
Ai familie?
Mama.
Pe care trebue sa o intretii, nu-i asa?
Da.
Asa eram i eu acum paisprezece ani,
child m'arn insurat... Acum numai am pe ni-
meni... Mama a murit iar nevosta s'a dus...
Nevestele de minen i se plictisesc grozav in
crisnicie, ele nu stiu ce e munca la dirbune,
cht e de grea... Ele vor sd fie desmierdate,
dar vezi dumneata, omului nu-i mai arde de
nimic când ese din adânc...
Te-am ntrebat dach ai avere pentrucd

atunci, cand femeia te insalà, îi trebuesc
bani ca sa o poti uita. Ei, dar eu vorbesc pen-
tru mine, nu pentru dumneata. E bine insä
stii si sä nu te minunezi, sau sà râzi vreodatà,
väzänd la allii ceeace ti se poate inthmpla
tie. Sh nu te surprinzh faptul eh femeile
uità bärbatul chiar atunci child vorbesc Cu
el... Mina e mai rea dealt femeia. Femeia te
insealä, te minte si se duce; mina te omoara.
Nici una nici alta, dupà mine, nu merith
ceiace i se da. Nici iubire, nici A-
sta-i !...
www.dacoromanica.ro
seammisorama,
intorcandu-se cu spatele spre Alexe,
privi pe fereastra vagonului.
Uite ce priveliste frumoasa... Dumneata
pentru intaia ()aril strabati locurile acestea.
Doua stanci uriase, esite In afara de unía
dreapta a muntelui, stateau gata sa se närue
In prdpastia In fundul careia se pierduse un
sir de plopi pitici, un tare si o casa cat o cu-
tie de chibrituri.
De paisprezece ani astept sà vad cà stan-
cile acestea au cazut... i una si alta, abia de
se mai tin in cate un colt. Le bate ploaia, le
Ingreuiaza zapada si tot neclintite raman.
Trenul parea cá se descatusase din zidu-
rile stransorii. Curbele largi, panta repede
vagoanele goale, goneau lasant sa se stearga
In fereastra, tot alte i alte privelisti. In lun-
gul drumului, locomotiva s'a mai oprit, din
and In cand, cate zece minute,mereu In fata
aceleiasi statii cu altà inscriptie i alt om.
Calatorii n'au stiut nimic, sau n'au Unlit
seama.
Deodata in fata lor, Inteo albie de dealuri,
se ridica cateva cosuri de In clipa ur-
matoare, valea se impestrita de albul caselor
raväsite pe munte si sub munte, cate trei, pa-
tru, la un loc.
Locomotiva pufae tot mai rar si mai greoi,
Incetinindu-si mersul...
A trecut pe langa zidurile Inane ale unei
www.dacoromanica.ro
20 C. ARDELEANU
musomemmaimimamminam
clildiri si pe sub tin pod, ca o scehlärie de

fier, deasupra cäruia, vagonetele impinse de
oameni, goneau pe creasta unui deal de ciir-
bune sil-1 crease:A, desertilnd alti cArbuni.
Pe cloud cabluri aeriene, alte douà vagone-
te, distantate Mire ele, alunecau ca niste ju-
cdrii de copii trase pe o sfoarà.
Anina...
www.dacoromanica.ro
A doua zi era 'Duminicd.
Alexe, cu toatä oboseala drumului, se sculd
de dimineatd, deschise fereastra i °data cu
aerul rece pe care-1 respira, se uità sd cuprin-
dd, cu o singurd aruncAturd de ochi, intrea-
ga colonie coron" Cu a§ezärile de case,
cu co§urile fabricelor i drumurile ce se in-
cdlceau, ncruci§indu-se, unele cu altele, in-
teo odilind de ciltiva pa§i, ca sà coboare apoi,
sau sd urce mai departe dealurile, s'A' se piar-
a in munti.
Ochii i se luminau de bucurie §i setos ca un
avar de bogdlii, gäsea in fiecare pom §i in fie-
care pise, tot alte §i alte frumuseti decat cele
cunoscutc.
Un stejar inaIt cu coroana bogatid §i larg
räsfiratd in cre§tet, pdrea o umbreld deschisd
ce aplird de soare o stanch imbrdcatd in mu§-
chiu. O scobiturd de piatrd, un perete de
gresii in mijlocul impddurit al muntilor, prd-
pastiile repezi ca i cdderea apelor, liniile ce
desemnau marginea cocoa§elor pämantului
despárfindu-le de albastrul
www.dacoromanica.ro
22 C. ARDELEANU
bate, toate ii pareau ca ale lui stint si pentru

ele venise.
De bucurie, ii lacrimau ochii ca unui pro-
prietar de mosie intinsa si isi fagadui, ca in
liceare zi, cand va fi liber, sil cerceteze cat
mai mult Willa comoara aceasta de frumuseti
crude, sa le stie, sa le cunoasca asa cum isi
Lunoaste casa de la Bucuresti din Drumul la
Ter.
Casa dela Bucuresti...
Inchise ochii si prin sita genelor tremurate,
Alexe privea undeva departe...
Inteun colt al odali, patul; in mijloc, masa
rotunda, sprijinitä inteun picior despärtit in
patru capete de lebada; canapeaua, in care
isi läsa urma trupului lungit, pentru odihna,
de cate ori venea (lela scoala, canapeaua
avea un brat rupt. Prosopul de dupd usä, du-
lapul cu carti, fereastra si in fata ferestrei
maica-sa cctind o gazeta, impletin ciorapi
carpind rufele, sau numai asa sd priveasca a-
fara saleamii prafuiti din marginea ulucilor
sau rondurile de betunii si busuioc, din mijlo-
cul curtii.
Mama..."
Se intoarse Cu fath dela fereastra si privi
incaperea mare si luminoasa cu päretii inflo-
HO si chenarui ti, in care a dormit prima
noapte in coron", in colonia carbunelui...
Suspina si imediat isi Melt in gaud socoteli,
ca de cum se va aseza mai bine, sa impli-
www.dacoromanica.ro
neasca golul odaii cu mobile frumoase; o eta-

jerä pentru cärti, o sofa pe care sa trandä-
veasca in ceasurile de odihnä, cateva velinte
basarabene i tablouri...
Ochii i se luminarä i fata i se Insenina la
gandul ea va avea odata un interior asa cum
visase de mult, sa se simta bine, ca om cu
stare...
Respira adanc i simti cum li cresc
manii...
Se uita iar pe fereastra deschisa...
Un tren mic, incarcat cu lemne, scäpat din
pfidure, fluerand i lasand In mina o scamä
de fum negru, cobora din munte aratandu-se
prin perdeaua pomilor rariti din marginea
caei, ca printeo retea destramata.
palaria
Nurnara treptele scarii Oda' jos: douazeci
cinci"...
In drum, au trecut doi oameni i amândoi
si-au scos sepcile dandu-i: noroc bun" !...
Buda ziva !... a raspuns Alexe.
Oamenii au intors capul, l-au privit si au
plecat mai departe.
De sus, din spre munte, curgea ca o casca-
da, trepide largi a sapte ;cali ce legan trei
drumuri II-Are ele, drumuri asezate pe coasta,
unul deasupra celuilalt, ca politele inteun
raft. Toate duceau la minä.
Fluerase de sase i lucratorii schimbati,
plecau sa se cu/ce.
www.dacoromanica.ro
24 C. ARDELEANU
Alexe le-a iesit in cale si se uita cu drag la

ei cautand sa retina figurile unora pe cari,
a doua zi poatc, li va intalni la munca, avan-
du-i sub .ordine.
Toti eran Nu vorbeau... Cate u-
nul tuca la un capat al palcului, ca dela ce-
hilan capat sa raspunda altul si altul...
Erau slabi i mergeau cu capul in pamant
ca o turma.
Unul i-a spus: noroc bun"... un altul 1-a
privit, altul 1-a ocolit asa ca pe o stancä
turma, indoita de genunchi, a trecut inainte
läsand in urma sgomotul bocancilor i tusea
imprästiata ce se lovea de cer.
Pe acoperisul unei zidiri, ca de cetate, de-a-
supra uncí schelarii de fier, douà roate de di-
mensiuni mari, se invarteau in sens contrar.
De ce se invartesc roatele acestea ? a in-
trebat Alexe pe un tanar de vreo saptespre-
zece ani, ramas in urma muncitorilor.
Coboara lucrätorii In mina ca s'a iasa
altii... Colivia". Ascensorul...
Oamenii s'au dus si Alexe a ramas in loc sa
priveasca rotile ce se invarteau.
Linistea se intindea ca o panza, din munte
in munte.
Deasupra intrarei, pe t'atada de piatra a
minei, seria: Noroc bun". Jos, la nivelul
primei trepte din cele sapte scari, o casa mare
cat o cazarma, un fel de fabrica cu zidurile
afumate i negre de praful carbunelui, fára
www.dacoromanica.ro
VIERMII PAMANTULUI
nici o infloritura arhitectonica, cu ferestrele

toate ca una, adapostea sub marginele acope-
ri§ului deschis in unghiu, un ceas §i dedesubt:
Directiunea'.
ase §i cinci, spuse Alexe destul de tare
ca §i cum ar fi vorbit cu altul...
Se uita la ferestrele multe oprindu-se la
fiecare in parte, sa se intrebe
La care fereastra va fi lucrand Lorenz?...
Atata om §tia In Anina §i la el se gandea.
Ii parea ca se cunosc de mult, cà sunt prie-
teni...
toate ferestrele erau oarbe.
Se rasuci pe calcae, se uita jur imprejur, la
casele din colonie, bate la fel ca §i ferestrele
Directiunei", cautand par'cil, s'a afle care va
fi a lui Lorenz ?...
Uniformitatea aceluia§i tip de locuinta, II o-
bosise. Unele mai sus, altele mai jos, unele in
spatele putului, acolo unde se invarteau ro-
tile iar altele aproape ascunse in padure, se
aratau risipite ca o mana de porumb.
Pete de alb §i ro § strpoite de un zugrav ur-
cat pe o scara nevazuta.
Trei vile, aruncate la intamplare, i§i riCli-
cau tuguiurile de tablii lucitoare, rasarind ca
maci Inv°ltiepe fondul cenu§iu-verde al mun-
telui.
Sus, pe linia ce inchide zarca, in dosul
une biserici mohorIte, o cruce mare infipta
In stanca, cu bratele deschise, faiatà In panza
www.dacoromanica.ro
26 C. ARDELEANU
cerului, se ruga Celui din slavd pentru su-

fletele chinuite ale rainerilor...
In gara, o locomotiva, umbla hai-hui pe li-
niile multe ale statiei, tragand dupä ea cand
un vagon, cand patru, &and mai multe, cand
niciunul. Fluera, bufnea si aluneca pe rolile
grele, de colo panä colo, ca un cane ametit
de foame.
Toate vagoanele erau pline de aurul negru
al carbunclui.
In preajma minei, era uzina de cocs. Nici
la uzina de cocs nu se simtea viata cum nu
se simtea nicairi. Un nour de fum firav, se
intindea din cosul inalt sa faca legatura intre
cer si piimant.
Aproape de cocs" isi infipsese cosul In al-
bastru, fabrica de cherestea unde, pe langa
lemnaria de tot felul ce se punea in comert,
se fasonau stalpii si grinzile ce serveau 'filth"-
riturilor si politului galeriilor subpamantene
ale minei.
Gärute incarcate, femei cu boccele la spi-
nare, tarani si copii, incepura sa curga pe
bate drumurile spre räspantia cea mare din
fata garii.
Plata.
Boccelele s'au deslegat, cärutelv s'au oprit si
maghernitele de scanduri, una langa alta si
una cate una, In cari erau brutariile, macela-
riile si zarzavaturile, au inceput sa-si deschida
www.dacoromanica.ro
mweimmismaimmosimor
usile muncitorilor ce se aprovizionau, cu de

ale mancärii, pentru zilele
Alexe se simfea strain de toatä gloata aceia
Cu preocupäri mdrunte. Intoarse spatele
poni pe un drum singuratec ce täia unja fe-
ratä ca sá ducä pänä sub munte i de-acolo
sä urce, sà se piardä printre pomi i stânci.
Nu se mai vedea piata §i nu se mai auzeau
vorbele oamenilor.
Se opri si privind din nou locurile i asezä-
rile de case ce implineau coronul in care de
aci incolo trebuia sa ducä o viará nou5, i se
päru cA reträ'este momente stiute.
Ciudat !...
Locurile, casele si mina chiar, nedefinite
In minte, Ii pdreau cunoscute de par'ca le mai
väzuse chndva, de mult, asa ca sà nu se pre-
clzeze decat inteo revenire asupra fiecgrui
punct In parte.
i totusi, niciodatà n'am fost inteo regi-
une asemuitoare acesteia...
Deasupra a tot ce vedea, in afarà de munti,
ca o catedralá uriasà, domina scheläria de
fier a ascensorului, inältändu-se maj estos pe-
ste cosurile uzinelor dela cocs", cherestea"
si negrul dealului de cärbune cu vagonetele
intepenite pe linie, asengeni celor spänzurate
de cablurile groase ale funicularului.
A privit Alexe, a privit Oda' ce i s'a ince-
tosat in fata ochilor. Nu mai avea nimic de
väzut.. Ar fi voit sä intoarcä caleidoscopul,
www.dacoromanica.ro
28 C. ARDELEANU
muntii sa se narue sau sa se dea la o parte,

sa se deschidä loc larg in fatd-i, sa vadd de-.
parte, departe...
Prea 11 strangea zarca §i prea se lovea de ea
la tot pasul, ca un faun de paretii incaperii.
Cerul i*i coborise tavanul sprijinidu-se pe
crestele muntilor in care brazii §i fagii se in-
fipsese ca piroane de legatura cu tdria.
Vremea era lini§tita §i lini§te era pe pa-
mant §i In cer...
Nu adia pic de vant, nu mica frunza §i nu
se vedea nour sa se distrame.
Alexe incremenise asemeni naturei, ase-
meni pietrei.
Si muntii nu se dadeau la oparte §i nici nu
se närueau sa deschida cale noua.
Se gasea inteo groapa imensa cu ärana ri-
dicata In margini §i arana va aluneca incet,
incet, sa-1 acopere, sa-1 ingroape.
Anina.
I§i aduse aminte de bucuria pe care a avu-
t-o, cateva zile mai inainte, atunci child a
§tiut ca venind ad i§i va ca§tiga viata.
4i aduse aminte de visurile anilor de stu-
dii...
Singur...
Se vedea inchis ca inteun lazaret de le-
pro0 din care ar fi voit &A fuga, sä se in-
toarca inapoi, acasa, in marginea Bucure§tiu-
lui unde cerul se topete in unja albastra a
zarilor fugare. Ar fi vrut sa alerge °data' cu
www.dacoromanica.ro
VIERMII PANIANTULUI .9
soarele ce se ridica de la un capat al Oman-

tului ca sa ajunga la celalt capat, trecand
peste campii neingradite §i intinderi de ape
necuprinse.
Aci, numai crucea din spatele biscricei, cu
bratele deschise, imbrati§a nemarginirea...
Toatä voia Mina de mai inainte se §terse.
Capul i se pleca greoi pe umeri §i privind in
pämant, ca muncitorii cei multi pe cari i-a
vilzut eind din mina, in turma, asemeni lor,
intoarse calea pornind spre casa in care o-
dihnise intaia noapte a visurilor implinite.
Urea scarile, intra §i inchizand ferestrele,
se culca sa doarma, a§a imbracat cum era.
Ostenit dc priveli§tea obsedanta a ace1uia0
decor §i de navala gandurilor, se simtea pra-
padit.
www.dacoromanica.ro
De zece zile, intra regulat in minä. A vä-
zut oamenii de-asupra pämäntului, a väzut
pämäntul de-asupra oamenilor si a väzut su-
fletele chinuite ale celor multi si buni, la
cari Dante, in trecerea lui prin Infern" n'a
cutezat sd se uite. Zece zile in cari, la inceput
In tofäräsia lui Lorenz iar mai apoi singur,
n'a schimbat nimic din ceeace fäcuse in pri-
ma zi de cäldtorie si invät in adanc".
Sus, la gura putului, inteo salà mare po-
ditä cu pläci de otel pe cari sinele vagonete-
lor, multe si incAlcite, inchipuiau o viatà de
om dezordonat, sub scheläria de fier pe care
se invarteau cloud roti ale coliviei, lucrätorii,
pe douä ränduri, cu lampile de mind in
mani sau aninate de incheutoarea hainei,
räspundeau la apelul pe care il fäcea berg-
maestrul" Kudak, in fata unei icoane uriase
ce acoperea un perete intreg, icoanä a Sfin-
tei Varvara, patroana minerilor.
Toatd lumea se descopera... Cineva spune
Tatäl nostru" si fiecare repeth in gänd, cu-
vintele rugäciunei.
Cu capetele plecate, cucernici, cu ochii
www.dacoromanica.ro
isimmrismimme.
pierduti undeva in necunoscut sau la icoana
mântuitoare, asemeni celor cloud chipuri in-
genunchiate pe cari mana mesterului zugrav
le asternuse la picioarele Sfintei, minerii stau
nemiscati.
Amin..."
Fac semnul crucii, odatà, de douä, de trei
ori...
Colivia neagrà, udil de al-A i murdarä de
praful cArbunelui, tiliatà pe din douà de un
lant gros de fier de care atArnd làmpile sau
se tin cu mânile, se umple. Patru de o parte,
patru de alta. Coboarà cât tine un stat de om
si deasupra celor dintâi, in al doilea cat, in-
tr5 tot atati muncitori.
Trei bàtdi in bara de fier a ascensorului,
semnal de plecare si colivia coboard cu iu-
teala unui bulgáre de piatrà scApat pe gura
putului din care cineva a scos, mai inainte,
apä cu o donilA spartil i apa cade in put
inapoi, pe colivie, oameni i ghizduri ca s'a
se prelingii 'Ada' la fund".
Urechile title si umezeala face ca respira-
tia s'd fie tot mai grea. Cei ce vorbesc intre
ei, isi aud hàuitul cuvântului in cerul gurei
ca in pieptul unei vioare. In urechi, pare cA
un flutre de noapte 10 bate aripele fine de
timpan.
Lumina slabà a làmpilor ce spAnzurä de
lant, face sA strAluceascd piatra i cdramida
www.dacoromanica.ro
32 C. ARDELEANU
ghizdului ce inchide putul in cerc ca smoala

topita.
Din loc in loe, la o suta sau cloud de metri,
apare cate un sambure de lumina, bec elec-
tric, ce inseamna inceputul soselelor subpä-
mantene cdrora minen i le zic orizonturi".
Colivia cade mereu si orizonturile se nu-
milra dupil becurile electrice, unul, doi, trei,
patru. S'a oprit o clipa, atat cat a trebuit ca
doi minen i sil coboare si sa se identifice lu-
minilor slabe ale lampilor ce se leganad in
intuneric ca sa disparil imediat inghilite de
negura sa sa fie ascunse de vre-o cotitura a
galeriei.
Din nou batai in toaca de fier a ascensoru-
lui si colivia scapd in adanc, afundandu-se
In bezna, sa intampine un alt orizont §i un al-
tul, pana la orizontul sapte, ultimul, unde ex-
ploatarea e mai bogatä.
La ce adancime suntem aci ? i-ntrebil
Alexe.
La opt sute cincizeci de metri, raspunse
Lorenz.
S'a ridicat lantul ce linea loe de usa as-
censorului, s'a deschis o portita mica' de fier
a putului §i oamenii, In lumina becului ce
lumina deasupra capetelor, au pornit pe ori-
zont ca numai dui-A cativa pasi sii se transfor-
me in licariri de lumina, leganate in dreapta
si stanga Oda ce s'au pierdut in ritmul pasu-
lui ce lovea cu bocancii in piatra galeriei.
www.dacoromanica.ro
/ VIERMII PXMANTULUI
Alexe, cu mersul nesigur, cAlca aliituri de

33
Lorenz inteo hrubA joasä, cu pAreli rupti de

dinamitA, hrub6 ce se adfincea inaintca lor
odatA cu intunericul de smoald in care lAm-
pile de miner abia cutezau sA deschidA calea
cercuind-o la un pas.
In urma-lor se auzea sgomotul picAturilor
mari de apA ce cadeau pe acoperisul coliviei
si de-acolo mai jos, in fundul putului, ca o
ploaie torentiald.
Apleacd capul sA nu te lovesti, spuse
Lorenz... IvatA-te s'A umbli mereu adus de
spate ca si cum mereu ai avea o povarà de
purtat in spinare... Fiecare dintre noui, mi-
nerii, e un Atlas care tine pAmAntul pe u-
meri.... Fii atent
Alexe plecA capul.
Deasupra crestetului, bArne mari, groase,
depártate la douà palme una de alta, ca tra-
verse sub unja drumului de fier, sprijineau
pAmAntul. Calea e lung6 si pe mijlocul ei,
dota linii, decauville, apropiate, ingreuiazA
umbletul.
Orizonturile se intretae si cotesc serpuind
ca rAgasele pe urma minor de care.
Un sir de vagonete impiedecA inaintarea
inginerilor, fortAndu4 s'A se opreascd &A
desfacA vagonet de vagonet si s'A le impin-
gA inainte sau inapoi, spre gura putului, s'Ali
poatA face loe, aplecAndu-se pe vine, sA se
3
www.dacoromanica.ro
34 C. ARDELEANU
AllifiMMIWICERIIIMMOSEMOIME111
strecoare unul duprt altul, pe langä rotile va-

gonetelor i peretele caei.
Mai departe, o locomotivri pitica, fära cos,
fara fum si färd aburi, cu trei cilindri supra-
pusi,incarcati cu aer comprimat, trage dupa
ea o incarcatura de carbuni spre esire.
Pe jos, lapovita i noroi.
Inteun colt, o pompa in functiune, cufun-
data aproape toata inteo balta de apa, facea
un sgomot asurzitor. Lorenz se opri, o cercetä
la lumina lampii i observa ca e stricata, ea
nu soarbe i apa era mare de implinea gale-
ria ca un canal revarsat.
S'a mancat garnitura.
Scoase un carnetel din buzunar i inscmna.
Au plecat inainte, prin apa, läsand in urma
sgomotul pompei ce gafaia grabitä, bolboro-
sind la locul unde se gasea innecata.
Alexe privea intunericul i cercul de lumi-
na' ce se legana pe fata baltii murdare pe care
o rascolea cu picioarele si se intreba nedume-
rit daca toatä mina este numai gauri de sobol.
O groapa 11 fäcu sri se afunde in apá pana la
genuchi... Incepuse plictiseascä drumul
acesta, se vedea asemeni curatitorilor de ca-
nale din Bucuresti atat cà Ii lipseau cismele
mari de cauciuc.
Dar carbunii? intreba nerabdator de
a sti cu o clipá mai de vreme, carbunii de
unde se scot?...
www.dacoromanica.ro
Lorenz se uitä la el riizand si nu-i räs-

rdspunse.
Cercul de lumind al lämpii se clätina me-
reu pe fata apei pe care o lua in picioare o-
data cu noroiul.
ADA pompii, alt sgomot de infern si linistea
intreruptd de horediala asurzitoare a sorbu-
lui, se lovea de prelii de gresie ai tunelului...
Nu te-ai uitat la pompä, spuse Alexe.
Lucreazä bine... suge.. asta o vei cunoa-
ste mai tärziu si dumneata, dupä ureche.
Intunericul mergea inainte drept sau cotit,
asa cum isi fAcuse cale printre stâncile veci-
ne straturilor de cArbuni. S'au oprit o clipd
In loc läsänd orizontul sä meargA mai depar-
te si au cotit la dreapta pe o 'Artie lateralä,
ingusta cht un vagonet.
Asta se cheamä traviesà" spuse Lorenz,
de-ad i ddm inteo deschizAturà ca de bond...
Priveste... aci e mai inalt... armAtura de lem-
närie mai puternicA...
Frontul".
In dreapta si in stänga, chte trei oameni,
In pielea goalà, negri si uzi de nklusalà de
pared' ar fi fost muiati inteo butie de smoalà,
dädeau cu tarnAcoapele in päretele de cär-
bune care strAlucea in lumina slabä a lrunpi-
lor, ca paetele pe rochiile cucoanelor infun-
date in lojile unei säli de spectacol, in timpul
reprezentaliei, cand numai scena este aprinsii.
Noroc bun! spuse Lorenz.
www.dacoromanica.ro
36 C. ARDELEANU
Noroc bun domnule inginer, si oamenii

lasard pentru o clipa tarnacoapele la pi-
cioare.
Cugt merge?...
N'astepta insa sa i-se raspundä. Ca si cum
cine stie ce mare suparare se Meuse, ridicä
glasul asa de puternic incat Alexe se sperie
crezandu-se in preajma unei nenorociri.
Ce-ati facut?... Cum e carbunele?...
Oamenii goi, fail de rusine, aratandu-si
organele genitale murdare, ca niste copii spe-
riati, abia raspunsera:
Tare domnule inginer... tare...
Unul dintre minen i se aplecä si ridicand
un bulgarasi de carbune 11 intinse sefului care
incerca sa-1 faramiteze intre degete.
Nu e tare... e moale... puteti lucra foarte
bine. Cel putin sapte rape trebuie sa dati.
*i golul Muhl mult Oda sa räspunda copiii
sfiosi:
Poate sase.
Nici o vorba! *apte!...
Lila tarnäcopul din mana unuia si incepu
sä loveascä in malul de cärbune:
Uite cum se name.
Acolo sus da, dar aci e greu domnule in-
giner, spuse unul dintre ei care, culcat cu
spatele pe carbuni, sapa la temelia malului,
ca apoi, facand miscari greoaie, sä easa din
ascunzatoare, sa continue:
Fuge in sist domnule inginer. Pentru
www.dacoromanica.ro
noi e bine sa' facem CM de mult, dar dacA nu

se poate, nu se poate.
Se poate, se poate... sapte ra§ne. Voi nu
intelegeti eh' fiecare echipà trebue sä dea nu-
mdrul de vagonete de mai inainte fixat?...
Unde vreti altfel sä ajungem?... §i. Lorenz
16s6 coada thrnkopului sä-i cadii ca SA se
§tearO cu amandouà mânile de fundul pan-
talonilor.
Ne-am inteles!...
PAL. §i. oamenii clAtinara capul cu in-
doiala.
A§a... Se mai uitil peste tot, gata de ple-
care cdtid din nou incepu a räcni:
Dar ce e asta?... minen i sunteti voi sau
cismari?... cum de scoateti cärbunele §i lAsati
tavanul Mil de apilrätoare?... vreti sd v5 o-
moare, s6 se ralrue peste voi?... Imediat sd in-
tAriti. Puneti §treipi". Aveti lemne?...
Avem... tocmai ne Ondeam.
Sil nu VA Onditi, sd puneti... §i scotand
carnetul din bi,munar insemna din nou.
A fost maestru de mina pe-aici?
A fost domnul steigher" Oand.
Si?...
A spus sa ineárim.
Imediat s6 puneti lemne, de unde nu
v'ii dau afard... Trebuie s'A se tirai ornul dupä
voi la tot pasul.
Apoi incetinind vorba, urmA prietenos:
VA inteleg destul de bine... cArbunele se
www.dacoromanica.ro
38 C. ARDELEANU
pläteste, intaritura nu, dar vedeti voi, daca

slabeste prea mult tavanul, se närue, va o-
moara si ce ati fäcut?...
Oamenii se uitau rara' s'a' spuna nimic nu-
mai Lorenz isi &atina capul oftand in locul
minerilor ca apoi, rusinat, parca', inainte de a
pleca, s'a le spuna
Noroc bun...
Noroc bun domnule inginer si lucratorii
se intoarserä cu fata la malul strdlucitor al
carbunelui, punand fiecare mana pe tarda-
cop: doi s'A sape mai departe, sa faca loe
stalpilor de intarituri si al treilea sa traga
dupa el, barnele de pe galerii.
In fata lui Alexe se deschise in pamant, o
gaura stramfa, pe care abia de se putea stre-
cura un om. Lorenz isi varl picioarele pe ea,
intrand ca pe o gura' de canal, dupa el, Alexe.
Fii atent... vino dupa mine, incet insii, s'a'
nu-mi cazi in cap... ea seama, gaura e dreap-
ta, aproape verticala... tine-te cu mana cat
poti de conducta de aer si cauta sä te sprijini
cu picioarele in paretii rostogolului".
Dupa Alexe curgea näduseala de parca era
In bae. *i. &Amasa si haina erau apà ca rufa
din albie.
Asemeni râmelor ce-si fac loe dupa ploaie,
s'a' iasa la fata pamantulai si s'a se ascundä
din nou in pamant, asemeni lor, amandoi in-
ginerii, culcati pe spate, unul dupä altul, fie-
care ferindu-si capul, s'au lasat s'A alunece
www.dacoromanica.ro
\ IERMII PAMANTULUI 39
imiesamemassisar
drept in jos, frecilndu-se cu pieptul §i spina-

rea de pAretii rostogolului, oprindu-se and
§i cand, Cu picioarele in cArbunii ce se ru-
peau fächndu-i sil cadA ate doi, trei metri
In gol...
Stai!... strigil Lorenz §i ridic6 lampa
pang In dreptul ochilor.
Ce-i?...
Gaz...
Gaz!... §i Alexe facu sforpri s4 ridice
capul cht ii da voe Inckperea gaurei sa pH-
veascA pe linia pieptului In jos, spre picioare,
la lumina albdstrie, ce cre§tea In mânile to-
varg§ului. Simlea c6 se innu§e, In aceia§i
clipà un sloi de ghiatà aluneca In sus §i In
jos pe §ira spidärei... Din nou 11 Inabu§a al-
dura, i se oprise cateva cupe respiratia de
spaimg, sudoarea curgea rhuri simtind cum li
cad picuri de pe frunte pe bàrbie §i pe hain5.
Cu ochii mari deschi§i, fära sà clipeascä
privea mereu In jos lumina moarta a ldmpii.
11 näpädi toate gAndurile rele: explozie, as-
fixie, ani de studiu, mAic6-sa, setea de viatà
§i de mai bine; gaz, explozie, explozie, ex...
Deodatà simti un fel de ametealA; flcu sfor-
täri sä-§i revinä... ar fi voit s'd se inapoeze pe
aceia§i gaurà in sus. Incereä §i nu i-a fost cu
putintn", a cilzut Inapoi.
Stai, ca-mi dai cu picioarele In cap, stri-
gä Lorenz.
NAdu§ala curgea mereu §iroaie pe fatä §i
www.dacoromanica.ro
C. ARDELEANU
isims
40
4111141=11=
pe trup iar pe spinare, mereu sloiul de ghiatà

aluneca cu aceia§i regularitate fàcându-1 sä se
Infioare de frig. Mirosul gazului il avea in nas
§i pe buze, dulceag §i gretos. Lorenz injura
mormAia singur, vorbind cu lampa. De trei ori
i se stinsese §i incerca flrà de folos sd o a-
prindà.
DA-mi lampa d-tale §i intinse mAna de-
asupra capului sä o prindä. Dà-i drumul...
0 duse la buze, suflà in ea, se uità la lu-
mina care incepu sà albAstreasa mai suflà
de dou5-trei ori §i pornira s6 coboare mai
j os...
SUE .!... strig6 Lorenz.
Alexe care trecuse cupe de groazà, abia li-
n4tit o fdrâmA, se inspAimAntà din nou... greu
mai putu sä" intrebe:
S'a stins ?
Nu... pune piciorul aci, In dreapta §i cc_
lalt de desubt... Ii luà piciorul sh"-1 punä pe
un sprijin.
Fii atent... A§a...
Alti oameni: goi, negri de praful cArbune-
lui §i unsuro§i de nklu§ea15, ca §i cei de sus.
Sgomot de infern ca la pompe.
Unul lucra cu ciocanul de abataj", un fel
de daltà care scobea aurul negru, inteun tre-
mur nervos, actionat de aerul comprimat din
tubul de cauciuc de care era legat. Ceilalti
doi, cu picioarele inteo groapä plinä cu apä
www.dacoromanica.ro
neagra ca cerneala, asudand, se necaj eau sa

loveasca cu tarnacopul.
Stai !... Opre§te aerul cà nu se mai aude
nimic striga Lorenz, punand mana pe umerii
celui cu ciocanul.
Cum merge ?
Greu domnule inginer, greu de tot, par-
ed' e piatra nu aitaceva.
Cate vagonete dati ?
Ra§ne ? Daca vom da cinci, bine ar fi
dar nu cred... iJite d-ta, tot ji numai praf, nici
un graunte mai mare...
Poate §ase...
Nu cred... Pe a§a front Ili rupi oasele de
geaba...
Alexe se §tergea pe fata de sudoare. Cal-
dura era tot mai mare, cre§tea cu fiecare
front de lucru cu cat se adanceau mai mult...
Parea ca se gaseste In fata unui cuptor de
brutarie.
Aveti gaz, spuse Lorenz, dati drumul la
ventilatoare. Cánd ati a§ezat tuburile de ae-
risire ?...
Cei de dinaintea noastra au dat de el.
Se mai simte §i acum dar mai putin.
Mi s'a stins lampa pe rostogol.
Nu se face prea bine aerisirea pe ori-
zont, de aceia va fi ramas gazul pe ,§ut", adi-
neori se inchisese u§ile de la traviesa a treia
pe galerie... A fost gaz mult la frontul cinci.
www.dacoromanica.ro
42 C. ARDELEANU
A-ci s'a pierdut... §i minerul care vorbea ri-

died lampa sus. Abea de albastrea lumina.
Da, da, sa dati insa drumul ventilatoa-
relor §i sa se a§eze o pompä, voi nu vedeti ea
va inecati?
Nu vine tare domnule inginer, de child
am intrat pe front tot atata apä a fost, nu-
mai ea o främintam in picioare, nu vrea sa
se duca, nu o lasa §istul de jos... piaträ deasa
parca e cremena.
Domnule inginer, daca e§ti dumneata
bun, ja sa te uiti aci, eu cred ca nu mai scoa-
tem nici o ril§na, fuge carbunele.
Lorenz se apropie §i la lumina lampii ii
explica lui Alexe de cum s'a rupt falia §i a
scoborit carbunele aproape la doi metri, apoi
vorbind lucratorului, li zise:
Da, lag coltul acesta §i dupa ce ispra-
viti patul" de sus, trecefi dincolo, pe frontul
lui Varnav, tot nu lucreaza nimeni acolo §i
scota-nd carnetul din buzunar insemna, apoi
uitandu-se de jurimprejur sa vada dad]." to-
tul e in ordine pe frontul de lucru, intäritu-
rile §i lemnaria ce trebuia sa se &eased
acolo pentru inaintare, mai aduse aminte oa-
menilor sil dea drumul la ventilator §i. dupa
ce termina cu scosul carbunelui de sus, sa
schimbe frontul, plea
Noroc bun.
Noroc bun, räspunsera minerii.
www.dacoromanica.ro
VIERMII PAMANTULLI 43
simemerieminswo dtiszsemsirma
Sri nu aruncati nimic pe sut" panA ce

nu bat de cloud ori in teava de aer.
Am inteles, numai sà luati seama eh' de
eri piln6 azi, au plesnit vre-o dotiä grinzi pe
podul rostogolului. Sä nu vh* sgArie.
De cc nu lea-ti schimbat?
Spunea domnul prim porion", dom-
nul bergmaestru Kurac cà dach isprävim
frontul azi sau maine, punem cruce.
Nu se poate... mai sunt cArbuni... Sa pu-
neti grinzi.
Din nou intrati pe gaura de rilme, Lorenz
inainte i Alexe dupd el, se afundarä In pà-
mánt...
. . . . . .
Pune piciorul pe vagonet...
oameni, la fel ca si ceilalti, de pareä
pretutindeni dupà ei, s'au inaintea lor, ar fi
coborit aceiasi; räscoleau c5rbune1e cu mhni-
le inteun vagonet, ca si cum ar fi cäutat
cine stie ce bogAtie avut5 i pierdutà.
Noroc bun L..
Noroc bun...
Pretutindeni si pe pAinânt si sub pAmânt
noroc bun" se schimba in loe de buna ziva,
intre minen.
Noroc bun" era cuvântul muncitorului, al
inginerului si al tuturor din adanc.
Ce faceli aci ? intrekä Alexe pe cel mai
apropiat, v5zand cil toti stau de vorlid.
CAut5m eárbunele de sist"..
www.dacoromanica.ro
44 C. ARDELEANU
Trebuia sä vedeti mai inainte de a-1 a-

runca pe rostogol, spuse Lorenz... Uite, asta e
piatrg, asta e piaträ, asta e piatrà...
Ne-am uitat domnule inginer dar tot a
mai scäpat... Ati vazut dumneavoastra ce e
sus...
Am vàzut, am Vázut...
Si punând mâna pe vagonet se uitä la el de
par'cä 1-ar fi mAsurat.
Din cloud faci una... ce fel de r4n4 mai
e?
Se poate, cum spuneti dumneavoastra,
dar...
Treaba voastr5, eu nu le iau in primire
ci Kudac...
Pe galeri, pe liniile inguste, trenul jucArie,
M.A. foc 0 färd aburi, cara un lant de vago-
nete spre put.
Scäpati de strAmtoarea rostogolului 0 de
cäldura de cuptor, inginerii, abia e§iti mai
larg, pe orizontul principal, simtird cum ii tac
un vânt puternic.
Lui Alexe ii inghetà cAma§a in spate.
Dar ce-i asta ?... unde suntem ?... De un-
de curentul acesta a§a de grozav intreb6 ne-
0iind cum s6 se infa§oare mai bine in haina
ce-i imbràca trupul ud de traspiratie.
Turbina dela putul trei trage aerul dela
putul nostru 0 11 trimite prin toate gäurile
acelea pe unde am coborit pânà acum, pe
www.dacoromanica.ro
minkag
fronturile de lucru, altfel s'ar sufoca toata lu-

mea §i de gaze §i de lipsä de aer.
Pe jos lapovita, noroi §i acela§ intuneric
pretutindeni ce se clatina ca pa in pahar,
dupa cum se mi§cau cele cloud lampi ale in-
ginerilor.
De nu a§ raci", gandea Alexe, steal-10nd
mereu haina in jurul trupului, ridicand gule-
rul sa se apere cat mai bine, calcand inapoia
lui Lorenz, care, nepäsator, primea in fata
curentul taindu-1 In douil.
www.dacoromanica.ro
De trei ori a intrat Lorenz cu Alexe in mi-
nan5, s5-1 Inv* drumul regiunei ce i se a-
duse in searnd si sd stie ce trebue sd facd.
Intai productia si al doilea sh pdzeascä via-
la minerilor, cercetAnd armaturile de lemn
dac6 sunt bine asezate si dacä aerisirea se
apropie de normal, asa ca sA nu se sufoce oa-
menii pe canaluri, fie din lipsd de aer, fie
din cauza gazelor care isi fac mereu loe prin
csárbune.
Dar mai Cu seamil extractia spusese dom-
nul Zoltan, inspeeltorul general al minei, asta
intereseaz5 mai mult ca once, pentru aceasta
esti dumneata angaj at intai si abea apoi, sA
ei seama celorlalte arnAnunte. Productia zil-
nicä este de noudzeci vagoane de cale feratà,
o extractie sub aceastd cold nu e admisibil5...
Orientarea cea mai bund a dumitale, este ca
fiecare echipà de trei, de pe fiecare front, sä
dea cel putin sapte rasne pe schimb.
Extractia si viata oamenilor, spuse A-
lexe.
Extractia si intäriturile galerlilor, asa
ca s5 nu se surpe. Nu e vorba de miner; o ga-
www.dacoromanica.ro
lene surpatd costd enorm §i impiedicd explo-

atarea...
Am inteles domnule inspector.
Incet, incet, ai sd te deprinzi dumneata
§i ai sd intelegi interesele noastre, pentru un
moment, ca once sträin, vei vedea cari sunt
nevoile lor, insä nu acestea trebue sä te pre-
ocupe.
A§a i-a vorbit domnul inspector lui Alexe
dupd ce mirase de cilteva ori in mind, ca sim-
plu vizitator.
De-acum §tia tot ce trebue sd §tie un miner
adevdrat. I§i cerceta lampa, inainte de a co-
hort la adânc, iar acolo, sub pdmänt, dacd ga-
zul e mult sau numai infiltratii ware. Pentru
aceasta a cdutat nu Math' chiar locul pe
undc gazul se strecura säsaind in mijlocul
unui grdunte de cdrbuqe albit lute() spumä
de scuipat.
Inspecta Alexe, ca §i Lorenz, intreaga regi-
une pe unde il dusese acesta in primele zile.
Insemnase in carnet, asemeni lui, tot ce tre-
buie sil se §tie la raport. Tipase ca §i el, oame-
nilor desbrdcati §i frânti de oboseald, färd sd
§tie de ce, numai a§a ca sd fie la fel cu toti
ceilalti ingineri, steigheri", ober§teigher" §i
,,bergmaestru", toti insdrcinati cu supraveghe-
rea minei §i a cärbunarilor.
I se spusese ea trebue sd fie energic, alt-
fel..." §i. Alexe a inteles destul de bine in ne-
www.dacoromanica.ro
48 C. ARDELEANU
complectarea frazei, ca acest alder era li-

centierea lui.
Negru de praful cArbunelui si leoarcä de
n'adusald, sdrobit de trecerile prin rostogol,
orbit de intuneric si subt de umezeald si cu-
rentii de pe galerii, sezu pe o grAmadä de
cärbuni, In front, s'a se odibneascä.
Abia de isi mai sinytea picioarele.
Doi oameni se necàj eau sä ridice streai-
purr de lemn, stMpi de brad ce aveau sà Iinà
plafonul Cu grinzi, sa nu se natue.
Goi, negri si unsurosi cum erau, privind la
ei, lui Alexe i se pAru c'd citeste o pagin6 de
apocalips In care spiritele cele rele chinuiau
sufletele necrdeinciosilor, incordându-le mus-
chii, indoindu4 de sale si impingAndu-i, cu
milni nevAzute, inteo gurd de balaur...
Oamenii se trAgeau inapoi, fácand sfortAri
sil se desprindà si ckleau inainte, rupti de
mijloc, ca iar sd se dea inapoi si iar s'd se
apiece inainte, lovind cu thrnäcoape si cio-
cane, in gura neagrà ce sta sà-i inghità... Mis-
carea se repeta aceeasi cu sforpri si teama
s'd nu cadil in smoala topitil in care se imb6-
iase si din care abea au putut sA iasä...
Manile nevAzute ii impingeau de spate, me-
reu inainte, mereu....
mânile nev5zute erau ale lui...
Asa ii vedea Alexe, In linda unei biserici de
tarà, unde milna mestera si imaginatia de
www.dacoromanica.ro
schimnic a zugravului primitiv, infäli§ase

iadul.
Numai ochii le erau albi i numai ochii
strAluceau de viatà la lumina lAmpilor, in
groapa de intuneric.
Singuri, in fundul pämântului, flrä chef
de vorb5, fàrà sà aibà nici unul nimic a-vi
spune, tárh sà gandeaseä, oamenii facuse in-
täriturile i acum se frgmantau, sdrobinduli
carnea trupului sà arame cht mai mult car-
bune, sà ch§tige vremea pierdutà, ca apoi
traga cu casmaua, sà adune praful i bulgarii
negri, sà-i arunce pe rostogol, jos, in vagone-
tele de pe traviesä sau in pragul unui alt
front de lucru. Nouri de pral umplea golul
praful le intra in plàmâni pe gurä §i pe
nas.
Lui Alexe i se fAcu milà de ei i milä i se
facu de el.
A pierdut nopti in ir, cetind §.1 istovindu-se
sfi Inv*, sh termine politechnica, a§a cum a
terminat-o, e§ind intAiul. Ii fusese draga me-
seria de miner pentru &A nu o cunoscuse de-
cat din carte, acum insä, acum...
PlecA capul, II clatin5 cu desnAdej de *i ui-
tandu-se mereu la oameni, deodata simti cum
ti cresc puterile, se inaltà, se inaltà a§a ca sà
nu-1 mai incapä locul... Ar fi vrut sä scoatä
oamenii afarä, trägAndu-i de mâna i impre-
unA cu toti minerii, inteun lant cu verigele de
viatä, sit* fug5 in lume...
4
www.dacoromanica.ro
50 C. ARDELEANU
Poate ea atipise, poate ca nu... Se vazu o-

dihnind pe gramada de carbuni. Suspina, isi
trecu mana peste frunte si intunerec i se facu
In minte de n'a mai putut gandi la nimic.
TO munceau pentru o pane.
Cali copii ai Vätasel ?
Trei, domnul inginer si toti de nevoie...
Cel mic e de patru ani, cel mare de opt si mij-
lociul de cinci. Pentru ei muncesc, nurnai de
asi fi sanatos incaltea, dar...
Dumneata?..., intreba Alexe pe celalt.
Eu n'am nici unul, raspunse Ispas, si
poate ca e mai bine. Abia de pot scoate ark
carbune CAM' paine ¡mi trebue mie, dar s'a
mai dau si altora.
Eu am avut doi, vorbi Gheorghe neintre-
bat, si amandoi mi-au murit asta primavara...
Amandoi trite° saptamana"... de-ar fi trait, asi
fi lucrat cu ei. Sease luni, atat au intrat in mi-
na, s'au imbolnavit de oftieä si s'au dus. Unul
de saptesprezece ani, celalt de optsprezece...
Au murit la Sommerfrisch...
Unde ?
La Sanatoriu... Dumneata esti nou, nu
sti... Pe-aci oftica e la tot pasul si in mina si
gall din mina'. Cei de sus spun ea' o aducem
noi din fundul pamantului... N'ati fost la Som-
merfrisch ?
Nu.
0 sa Ira duceti... Ce frumos e acolo.., ce
aer... dar, ce folos, ne otravim o viati Intrea-
www.dacoromanica.ro
ga cu gaze §1 aer inchis, iar child 11 respirAm

§i noi, atunci e prea thrziu.
*i. Gheorghe 1§i frecA mânile, prinse coada
tarnAcopului §i incepu sà loveasc6 in cärbu-
ne. Ceilalli doi a§ezau bArnele pe plafon. A-
lexe se sculà sit' piece, 11 apucase o ameteara
de parch Muse.
Noroc bun !...
Noroc bun, domnule inginer.
Alexe 1§i MO amândouà picioarele in gau-
ra ce-i sta deschisä in fatä §i cobori pe rosto-
gol, inghitit de pämânt....
De trealiá om inginerul.
E nou... SA mai treaca...
www.dacoromanica.ro
Vremea pranzului.
In cotlonul cel mai adancit al orizontului
§apte, pe ultimul front, minerii scobeau in
stanca neagra, ca viermi in frunct, hrana
de-o zi.
Cu hainele a§ternute sub ei, pe blocurile de
carbuni, §edeau cu picioarele intine, avand
In fata cate o legaturica desfacuta in care a-
veau, painea, o bucata de slaninä §i ceapa,
iar intre ei, bidonul de apa.
Cu capdtele plecate, färamitand hrana cu
manile inegrite de 'Acura, Inghiteau cu fie-
care Imbucatura, praful de carbune ce le
scra§nea in dinti ca nisipul.
La inceput, nici unul nu avea chef de vorbA,
taceau §i mestecau ca vitele ce rumegA In zi-
lele de ar§itá, la umbra carului. La picioarele
lor, unul dupa altul, aparura ca soldati In §ir,
trei §obolani mari, cat puii de pisica. Priete-
no§i, se ridicarà pe picioarele de dindarlt, i§i
mi§cau must5tile, intindeau botul §.1 nervo§i,
cand §1 cand, se frecau peste nas cu labutele
din fala, panä ce cadea o bucalica de pane sau
coaja de släninä pe care o ront5eau.
www.dacoromanica.ro
Mash' comuna.
Na mancali i voi spuse Ispas aruncand
cateva bueätele de pane, numai sa §titi ea de
va voi mai prinde la legaturica, al vostru e
dracul... Mi-a mancat mai jumfitate din sla-
nina.
Apoi, numai porcul acela trebuie sa fi
facut isprava, spuse Gheorghe, arätand un
§oarece mare §i gras de abea putea sa se ri-
dice pe picioarele de dindarat. Asta trebue sil
fie bunicul celorlalli. A inceput sa i se fa-
reasca blana de parch* de viu 11 mananza mo-
Iiile. Chiar ca un pore... Numai bun de taiat.
Fugi potae... i ridica mana ameninländu-1...
Numai tu sa mananci, bata-te pustia... i aple-
candu-se spre el 11 cereeta mai deaproape ca
pe un om :
Ce fel de pärinte eti tu?...
Pleaca... i lovi in p'almi sä-1 alunge.
Numai tu sa mananci, pore batran...
,oarecelui nu-i prea pasa mult de spusele
lui Gheorghe.§i. cum era mai departe, de nu-1
putea ajunge, nici nu se clinti din loc, se ri-
died' i facu sluji... cerea mereu de mancare ca
un caine nesatul...
Ja a§a sunt §i unii parinti, baga In ei de
erapa i cei de acasä rabda.
Radu, spuse Vata§el.
Chiar a§a.
Radu era un luerator mai mult batran de
cat tank., avea trei copii i nevastä. De cum
www.dacoromanica.ro
54 C. ARDELEANU
e§ea din mina, se oprea In cra§ma sa bea, sa

manance §i iar sa bea, pe &Lid, de cei de a-
cash', numai Dumnezeu le avea de grijä §i ve-
cinii.
Si seamäna cu Radu, daca te uiti bine la
el... ja uite, se leagana de gras ce e.... Ptiu ba-
ta-te sfantul, §i oamenii Incepurä sa radä.
Pe rostogol se auzea frecaturi §i cärbuni ea-
zfind.
Vine cine-va.
Cei de la frontul §ase... ori fi uitat sa ea
apa.
Pe gura rostogolului aparura unul cate unul
Stefan, Iosif §i Marcu.
Aicea sunteti?... Intreba unul din cei so-
si ti §i. Intinse lampa In sus, Inaintea ochilor,
cautand sä vada In Intuneric.
D'apoi, unde?
Care sunteti?... A tu Vata§el, Gheorghe,
Ispas...
In urma lui Stefan, ceilalti doi, cu bratele
lasate In jos, leganand lampile, se apropiara
sa §ada pe aceia§i gramadä, sau pe vine.
Sus la noi a Inceput sa miroase a gaz.
A ramas cineva?
Raparul cela tanàr care abea a intrat In
mina; feciorul lui Soare...
Mihai...
Aveti tevile de aerisire?...
Nu, nu e nimic... Am Incercat lampa, abea
de albästre*te... cre§te cat unghea §1 se co-
www.dacoromanica.ro
boara iar... Am cäutat tot patul carbunelui §i

n'am vazut nicairi sa bolboroseascd... §i uitan-
du-se la §oareci, lug un cärbune §i arunca In
ce! gras.
Lighioana dracului, de trei zile de cand
numai da pe la noi...
Aveti o gura de apa? §.1 M.A. sa a§tepte sa i
se raspunda, ridica bidonul, ball §i 11 trecu
celorlalti.
SA nu ne lasati fara apa...
Nu §tiu cum de se facu de o bauram toatil,
pe-a noastra... Si aci e cald, dar la noi e pra-
pad parch' ne-am apropiat de focul Oman-
tului... §i Marcu I§i trecu 'liana peste frunte a-
dunand broboanele de sudoare, sa le arunce.
A fost steigherul pe la voi? Intreba Iosif
farämitind o bucatica de carbune intre degete,
ca §i cum ar fi voit sa vada cat li de tare.
A fost.
La voi e moale carbunele.
Sus e tare?
$ist, nu alta... §i frontul mic, abea de ne
putem Invarti. Mai mult cu ciocanul de abataj
lucram. Nu cred sä dam nici cinci rape.
$i muncitori odihneau §i vorbeau flea sa
1
aiba mai nimic a-§i spune, In§irati unul langa

altul.
Nadu§eala curgea ca ploaia.
Au plecat §oarecii §i dupa ei Stefan, Marcu
§i Iosif, leganând lampile, se catarara In sus,
www.dacoromanica.ro
56 C. ARDELEANU
PC rostogol, tinandu-se Cu manile, de conducta

de aer.
Lucrul incepu din nou.
Dati-i mài cu armatura mai repede spuse
Gheorghe. Apropiati grinzile cá ne ingropam
ad... E moale carbuncle, sa nu ne pomenim
cu el in cap.
Numai sapa... pune mana colo, la capat...
a§a... impinge, eu pun popul"...
cate trei se opinteau sa ridice i sá a§eze
lemnele, unele langa altele, pe tavanul fron-
tului, inchipuind un bordei peste care, in loc
de pamant, sticlea piatra neagra a §istului
carbunele.
www.dacoromanica.ro
Sfarsit de Septembrie.
Dumineca. Zi frumoasa, zi de Uniste, zi de
odihna si petrecere pentru minen.
Toti muncitorii erau voiosi si toti aveau ceva
de miíretie, de constiintà a valoarii lor. Nu-
mai erau oamenii de toate zilele, numai erau
truditii din adâncul pamantului, trogloditii
gol, cari spre deosebire de cei din caverne, as-
cultiitori si supusi, munceau sà-si castige
'Anea cu pretul skiäTätii si al vietii. Gálcau
drept, priveau cerul si soarele, soarele la
care, In celelalte zile, abea cutezau sa se uite
si. de multe ori, ciiutându-1, sä nu-1 afle nici
la intrare, nici la esirea din mina.
In gradilla casinoului, la o masil Intre ghi-
vece cu flori si ciubere cu Olendrii albi si rosi,
erau ingineri cei in subordine lui Lorenz.
La alta masa, sta domnul Kurz, directorul
minelor, lmpreuna cu inspectorul general Zol-
tan si Eleonora, sotia acestuia din urma, cu o
nepoata, Lizeta eleva in clasa VII-a, venitä de
la Timisoara in vacanta.
Mai departe, la celelalte mese, cate doi, trei
si mai multi la un loc, se adunase minerii, in
www.dacoromanica.ro
58 C. ARDELEANU
fata paharelor cu bere, sh povesteasa sii radä

si sh simth clipa de odihnä si buna dispozitie,
a shrbätoarei. Ingineri s'i muncitori, din obis-
nuinth s'au +Ain respect, unul fath de celhlalt,
vorbeau incet ca si chnd dincolo de verdeata
inconjuratoare, ar fi fost urec,hi si ochii ce-i
spionau In intimitate.
Vorbeau pe rAnd ca la o Intrunire. In timp
ce spunea unul ceva, ceilalti 11 ascultau sau
radeau, ca apoi s'a continue un altul si un al-
tul, In aceias Wing, In aceiasi ordine de parch
fiecare Isi ImpHula o misiune. Rar chnd In-
trerupea vreunul. Fiecare se simlea obligat Ish
respecte si pe cei dela masa la care erau si pe
cei de la mesele celelalte. Minerii pe inginerii,
acestia pe inspector si director si toti la un loc
unul pe altul, ca si cum fiecare ar fi fost pur-
thtor de blazon ce impune respect.
Uneori, cuvintele se Incrucisau de la o mash
la alta, inä cu aceeasi restrangere.
Lui Alexe li placuse comunitatea aceasta de
familie pe care o aflase in lumea minerilor,
ghsind pe acelasi loe si pe cei mari si pe cei
mici, aproape deopotrivh: nu-i plhcea Irish re-
zerva ce se impunea, ceruth sau nu, de felul
cum toti Intelegeau sh petreach atunci child
sunt in afara de minh
Pe de o parte coborArea aceasta voila, a e-
rarhiei sociale, iar pe de altä parte, rigiditatea
ce o simtea, 11 strhngea ca un ochi de gheatä,
11 falsifica, 11 fácea altul.
www.dacoromanica.ro
VIERMII PAMANTULUI 59-
Prea erau mecanizati... Prea erau unelte....

De ce?...
N'a mieles Alexe felul acesta de a se com-
porta In societate.
O familie artificializatä de munca din
min5.
Pe ferestrele deschise ale casinoului, ce dä-
deau In gradinä, veneau acorduri de pian §i
sunete de vioarà. In acela§i timp, coruri bAr-
bäte§ti, stinse de pared se auzeau dinteo bi-
sericä Indepktatà, cu iu§ile deschise, unde or-
ga linea hangul cântäretilor ce Inältau imnuri
de slavA, nu A Tot Puternicului, ci vietii.
Cântece de bucurie, cantece de lume...
Era juihAtatea cealaltà a coronului, fete §i-
bgeti cari nu cuno§teau Inch' munca csárbu-
nelui, Indeosebi fetele i femeile cari cre§teau
§1 träiau In preajma minei fArà sà §tie nici-
odatä ce se petrece acolo.
Fac repetitie, spuse Lorenz. Dupà mas5 la
patru, e mare serbare a minerilor la Som-
merfrisch...
Dinteo camerà Inchis5, se auzeau Indbu§ite
sunetele metalice ale unei fanfare, punctate la
intervale de timp de bufniturile oprite ale
tobei.
Cum ?... Au *i fanfarà ? Inrtebh Alexe.
i inch' foarte bunà, räspunse Ionescu, un
inginer tanàr venit cu doi ani mai Inainte
care Meuse politechnica la Timi§oara.
Peste patruzeci de instrumenti§ti, com-
www.dacoromanica.ro
60 C. ARDELEANU
pieta Lorenz. Seful lor e un fost capitan de

muzica din armata austriaca, pensionar as-
tazi... Vei vedea dupa masa... Trebuie sa
mergi... Toti minerii vin. Si domnul inspector,
uneori, la serbarile acestea asista si domnul
director.
Bine dar acolo, am auzit ca sunt bolnavi..
E un sanatoriu...
Sunt trei pavilioane, nu unul, sunt mi-
neril bolnavi, sotiile lor si copii, incolo prea
putini straini... Aci la noi, toate drumurile duc
spre douä puncte: Sommerfisch si mina.
E un pare foarte frumos completa Io-
nescu.
Si aer cum nu e nici la Davos, adaoga
Lorenz. Minerului nu-i lipseste nimic, loath'
viata, de cat lumina si aerul si pentru cà ii
lipsesc aceste elemente, numai el stie sa le
pretuiasca asa cum se avine...
Tuberculosi, Ingaima cu sfiala Alexe.
Da... Eu am fost acolo sase saptamani...
Am fost bolnav de gat, am racit in mina...
transpiratia, curentul depe orizont... Numai
puteam vorbi. Slabisem si nu aveam pofta de
mancare. Ei bine, dupa ,doufi saptamâni am
castigat trei chilograme greutate, raguseala
dispäruse si aveam o path* de mancare ca
niciodata. CAnd am esit, aveam paisprezece
chilograme mai mult de cAt atunci cand in-
trasem... iaca, sunt sanatos, numai am nimic...
iar daca ma voi imbolnavi din nou, ti-am spus:
www.dacoromanica.ro
drumul de aci duce la Sommerfrisch §i de a-

colo la mina... Ei... ea se mai poate intampla
sä te opre§ti §i pe la cimitirul din Stejerdorf,
care e pus la jumätatea drumului, asta este
alteeva... La Sommerfrisch, ai sa treci §i
dumneata astazi cu noi §i mane poate tot cu
noi sau poate §i singur...
Lorenz spunea toate acestea cu atata seni-
natate de pared ar fi vorbit despre cel mai o-
bi§nuit lucru sau fapt ce se poate petrece in
fiecare zi §i oricui.
Alexe se infrico§5 gandindu-se la ce-1 poale
a§tepta .0 se scuturd Cu groaza...
Ce te scuturi?... Nu-ti place berea?
Ba da.
S'a trezit... sa mai aduca un rand...
Facu semn cu mana unui baiat de serviciu
§i arata paharele fara sa spuna nimic
Paharele se umplura. Fiecare 11 ridica, 11
lovi cu fundul de mash' §i mai Inainte de a-I
bea, Lorenz incepu sä rada, i§i adusese a-
minte de vremea cand fusese student la Berlin.
Cand faceam practica., eram in anul al
treilea, aveam un coleg, §eful clasei §i §eful Sa-
lamandrei... Era inalt §i voinic ca un atlet, 11
ebema Bauer. Era In stare .sa bea un butoi cu
bere. Odata a intrat in beeärie, era singur, a
cerut chelnarului sä-i aduca un butoi, cu bere
§i un corn. Ei bine, in mai putin de douà cea-
suri, butoiul a fost gol §i cornul era abia pe
jumàtate. Daca' te-ai facut miner, trebuie sa
www.dacoromanica.ro
62 C. ARDELEANU
mffaisommismir
sti sa bei... s'd nu te mai scuturi altddatil eh'
am sd cer, pentru dumneata, un butoi cu bere
si un corn...
Lorenz incepu sä rAda ca un copil de o
glum6 flcutä.
De la masa directorului, Lizeta nepoata in-
spectorului, isbucni inteun hohot de rAs M-
eat Zoltan o armed' de brat certând-o de atAta
libertate, uitându-se rusinat spre celelalte
mese.
De ce razi asa tare? Nu e frumos; sil nu
creadd oamenii cA vorbim si radem de ei.
La celelalte mese, minerii sporAvoiau tot in
tainil, se spuneau glume, se bea si se rAdea cu
mânile la gurà de parch' ar fi fost in biseric6.
Uní plecau, alti veneau, paharele se goleau
si se umpleau ca iar sà se goleasc6...
La pian, se cânta rapsodia lui List.
Toatä lumea tacu.
Fiecare se uita in fundul paharului, la in-
ceput, iar mai apoi, In mAsuril ce muzica se
intetea inteo fug6 de note ca imediat sä se li-
nisteaseä in acorduri stinse sau sà revinii la
aceiasi fug6 de furtunà deslantuitii; intorsi pe
scaune, privind ferestrele deschise, ascultau.
Cine cânta?... intrela Alexe inteo clipà
de tacere.
Margareta Bozovici, iar la vioarä, adi-
-neaori, a fost Tonel, bàiatul lui Oanä suprave-
ghetorul, obersteigherul, sau prim porion... Iti
spun denumirile acestea pentru ca dumneata
www.dacoromanica.ro
1
nu ai de unde sà le stii, dar o sa le inveti In

mina pentru &A au sà-ti vorbeascA oamenii...
Un fost muncitor care acum este mai mult de-
cat steigherul sau porionul, e mai mare, supra-
vegheazA si el fronturile de lucru, Imparte e-
chipele, in sfarsit, are anumite atributiuni...
E, baiatul lui a cfintat la vioarfi... iar domni-
soara...
E student?...
Nu... Meat de minä sau rAsnar nu stiu
bine, abia are optsprezece ani... mise pare rfis-
nar, incarcä si impinge vagonetele Cu cfir-
buni... Vagonetul, In termenii nostri se nu-
meste rAsnä, de-aci rfisnar...
Alexe tacu, rAmasese surprins de executia
bucätilor de muzica si indeosebi, de cine le
executa.
Domnisoara Margareta, e fiica lui Bozo-
vici, maestrul de mink cel cu apelul si rugfi-
ciunea oamenilor la intrarea In minA si mai
cu seama omul cu o practica de douàzeci de
ani in min5, care dacd nu stie mai mult ca noi,
dar cel putin tot atAta stie si el...
Alexe se uita mereu la ferestrele deschise,
asteptand ca din nou sà audà sunetele pianu-
lui.
Ai sä vezi dupà masA, urmi Lorenz ce
organizatie avem noi, minerii... Ar putea sä fie
si mai bunk avem elemente de mare valoare,
dar, nu putem face nimic... Sindicatele mun- 1
citoresti, sunt totdeauna bänuite de comunism.
www.dacoromanica.ro
64 C. ARDELEANU
Once strain care vine In coron pana la proba

contrarie, este un instigator... Once evadare a
tineretului, din coron, spre Oravita, Timi§oara
sau ori§iunde In afara de regiune, inseamna
cam tot ce spusei, §i tot a§a este foarte greu sa
ne Nina elemente noi ce ar putea sh prepare
sau sä invete pe ai no§tri. De aceea ne mul-
lumim cu ce avem, fära sa ne mai complicam
viata...
Lorenz elatinh capul uithndu-se la pahar pe
care 11 apuca clatinandu-I in acela§i ritm, ca
sà adune spuma dupa margine, apoi il lovi cu
fundul de masd. Ceilalti- facura la fel §i. a-
proape In aceia§i clipa, ca la comanda, baura.
Patru, cap erau la mash', Rua de ganduri,
sau fie care cu ghndurile lui, altele de chi ale
tovara§ilor, cu ochii pierduti In gol, pareau eh
i
numara clipele timpului care trece.
Frumoasa viatá au muncitorii in afara de
mina, spuse Alexe.
Asta e fatada, asta se vede... avem §i
strand, avem §i teren de tenis... dar ce n'avem.
Trebuie sä §tii ca In consiliul de administratie,
avem oameni, oameni de§tepti... Fo§ti mi-
nistri.
Thrziu, Ionescu, care fusese Insarcinat de
cateva zile cu explodarea noului orizont, gäsi
prilej sa intrebe:
Ce fac mane, tot cu dinamita?...
Tot... e§ti artilerist...
Rupem mai departe...
www.dacoromanica.ro
Daca 'Jana acum nu avem nici un alt

ordin... Totu§i, eu mentin parerea mea. Este
cea mai mare gre§eala, ca &A nu zic prostie,
ce se face. Nu era nevoie de adancirea orizon-
tului...Exploatarea hici n'a lajuns pand acolo...
-- Am dat de apä.
Stiu, §i vei vedea ca are sa ne dea de lu.,
cru mult acolo... Ei, dar nici nu vreau sa mai
aud, §i facia un gest cu mana ca §i cum s'ar fi
aparat de mute... Suntem la carciuma... Ges-
tul se repeta din nou ca pentru a alunga odatä
cu gandul §i imagina sapaturilor pe cari le a-
vea in fata ochilor, aevea parca.
Dela masa vecina, intors pe scaun privind
spre inginer, inspectorul Zoltan, cu fata
luminata de un zambet nevinovat, intreha pe
Alexe:
Cum Ili place?...
Berea? raspunse razand Lorenz... Berea
e buna...
Nu herea... Viata, Anina, mina...
Imi place domnule inspector...
Dupä mash' 11 ducem la Sommerfrisch,
spusera inginerii in cor.
Da, da... bine faceti...
Si Zoltan se intoarse din nou spre ai lui, sa
raspunda doarnnei care II intrebase Meet, in
§oapta aproape:
Cine este tanarul?...
Un inginer non.
Nu mi-ai spus nimic...
5
www.dacoromanica.ro
66 C. ARDELEANU
Venit dé cate-va zile...

li mai spuse ceva si se adresd spre masa
celor patru, vorbind lui Alexe:
Poftim!... 0 secunda... Nevasta vrea sa te
cunoasca.
Alexe se scula dupa scaun si oprindu-se In
fata sefilor si a doamnei, se inclina salutand.
Raspunse la cateva intrebari conventionale si
vru sa se Inapoieze. Ochii doamnei Zoltan II
ficsau insd cu atata dragoste, de veche cu-
nostiinta, in cat &maul], inginer simti deodatd
cum i se aprind obrajii.
Zoltan si Kurtz vorbeau intre ei Para' s,I
dea nici o importanla deosebitä nouei cu.
nostinte.
Alexe sdrutà mana doamnei si a domni-
soarei, se inclinä' din nou si trecu la masa prie-
tenilor de unde se ridicase.
La noi totul este o familie, spuse direc-
torul general, privind peste umar, fdra sa vadd
pe tanar. Suntern una. Trebuie sa ne cunosti
si sa' te cunoastem.
La cea dintai ocazie, vei fi invitatul nos-
tru spuse doamna Zoltan zambind si privind
drept In ochi pe omul de la masa din fatd. A-
lexe multumi de invitatia promisa ridicandu-
se dupa scaun, nelinandu-se In fata doamnei.
0 domnisoara de vre-o nouasprezece ani,
blondä, cu ochii albastri, cu o racheta de tenis
In mana, inibracata In alb de sus Odd jos,
intra in grading, särind In pasi de polcii, apro-
www.dacoromanica.ro
piindu-se de masa vecidä. Se sdrutä cu ne-

poata inspectorului si dete mana cu doamna
si domnii.
Tu ai cantat.
Da, si acum mi-e sete. Am venit sä vad
daca nu cum-va e tata pe aci sa-i cer un pa-
har cu bere.
Cu ochii roti in clipa aceia intreaga gradina
cautandu-l...
Privirea i se opri o clipa mai mult la masa
inginerilor si ochii lor se intalnira, toti o pri-
veau.
E fata lui Bozovici... Domnisoara Marga-
reta, aceea care a cantat la pian, spuse Lo-
renz... Frumoasa... Nu?...
Uite un pahar liber, n'a baut nimeni si
Kurz intinse paharul pe care Margareta il goli
clintr'o inghititura...
Mi-a fost sete... sete de bere, nu de apa...
Multurnesc...
Fata maestrului de minal... si Alexe rä-
mase nedumirit Mira sa mai spunä nimic.
E frumoasa... Poate ca iti place chiar... S'a
stii un lucru; domnisoara Margareta e o fatä
foarte cuminte.
Fata se uitil din nou la masa prietenilor,
dupä ce mai inainte se uitase cu aceiasi ochi
cercetatori sa caute pe tata-sau... Zambi si dete
din cap salutand pe Lorenz, Ionescu si Buf-
nea. A raspuns si Alexe. Domnisoara a repetat
din nou miscarea salutului. In clipa aceia Lo-
www.dacoromanica.ro
68 C. ARDELEANU
rez se ridica in picioare, intinzand mâna spre

tänär, fäcând prezentärile:,
Domni§oard Margareto, avem un coleg
nou, domnul Inginer Costantin Alexe.
Alexe se iculà, prinse mAna care i se intin-
sese de departe 0 o särutä ca sä revinä a-
proape imediat la scaunul de mai inainte. In-
spectorul Zoltan cu Doamna, au fämas sä dis-
cute mai departe cu Margareta...
E o fatà foarte cumsecade, mai repet'à
Lorenz Meet, in urechea lui Alexe... Sä §tii...
In grädind intrd un bäiat cam de aceia
värstä, cu pärul negru, mare, dat peste cap, cu
fata bronzatd §i o mustdcioard mic6 ce abea
umbrea buza de sus. Era imbrAcat ca 0 Mar-
gareta in costum de tenis. Inteo mänä linea
racheta i in cealaltä trei mingi.
Dete noroc bun" celor depe la mese 0 fäcu
chti-va pa0 sä se apropie de aceia a domnu-
lui director, unde Margareta sta In picioare.
Aceasta 11 vAzu i apucând paharul cu here
pe care I avea n fatä Il goli.
VA duceti la tenis, intrebd Lizeta.
Merg §i eu 0 se uitä la mätu§ä-sa...

Bine.
Amándou5, se duser5 spre tänärul ce le a,5-
tepta, ocolind mesele, tinându-se de mänä.
Ionel, strigä Oanä din fundul grädinei,
&Aire fiu säu, sä nu te obose0i prea mult...
www.dacoromanica.ro
lomammmoiommiri
dupà masil ai cor... trebuie sä ffi la Sommer-
frisch, iar la noapte intri in mind...
Bine, bine §,i Men un gest plictisit ca si
cum ar fi räspuns, lasà-ma in pace...
Lorenz chemä la socotealä, pläti impreuna,
fräte§te, berea si cornurile consumate, salu-
tarà toti masa superiorilor cari se pregäteau
§i ei sd se ridice §i. e§iiii.
In poarta grädinei se intAlnira cu Bozovici
pe care Lorenz il opri strängändu-i mäna ca
sä-i spunä:
Domnule Bozovici, a cântat Margareta
a§a de frumos... Uite, Domnul Alexe, inginerul
cel nou...
L'am väzut, spuse maestrul de ming... Zi-
lele acestea ati intrat mereu impreunh...
Da, räspunse Alexe §i intinzandu-i mAna,
la rändul ski, ii spuse cuvinte de laudä la a-
dresa domni§oarei care chntase a§a de bine §i
care este atat de frumoasä si tänärä...
SA-ti &Mash' domnule Bozovici... am as-
cultat-o §i am rämas profund impresionat, este
o pianistä mare, mare... strAnge-i te rog mäna
din partea mea...
Da, da... §i. Bozovici clAtina capul mä-
gulit, fära sa dea insä prea mare importantä
spuselor inginerului intränd in grädinä cu fata
luminatà de un zambet.
www.dacoromanica.ro
Palcuri, palcuri; femei, fete §i barbati, se
revarsau pe cele dottä drumuri de munte ce
legau Anina si Stejerdorf-ul, de Sommerfriserh.
Unul ca o linie dreaptä iar cellalt, capricios
ca jocul unui copil, trecea peste munti si rape
ca sä ajunga in marginea padurei si de acolo
mai departe, cotind la dreapta si la stanga, de
unde privind in jos, ca In albia unui fati, se
vedeau casele locuite de minen, cosul inalt de
fabrica' si zidurile de piatra cu intreaga sche-
lärie de fier ce sustinea rotile ascensorului de
la putul trei, de aerisire.
Alexe in mijlocul unui grup de vre-o sapte,
printre cari Lorenz si Ionescu, sprijiniti in
bastoane de dadej de, urcau §i scoborau, ase-
meni drumului tinand marginea dinspre a-
dancul vaei.
Pe ranga' ei a trecut un biciclist si un noroc
bun" furat de vant.
A mai trecut un altul §i inca altul si inca
multi...
Top, se duceau la Sommerfrisch.
Pe partea cealalta a vaei, pe coastele verzi
ca o paji§te, se desfii§ura al doilea drum ce
www.dacoromanica.ro
dissausimmiest
täia Stejerdorful pe din cloud, drum drept ca

o viatà de om sàtul, färä nici un accident, fard
nici o cotiturä. O linie ce coboarà In jos sa
treacä printre asezdrile de case ale coronului,
pe längil un cimitir i sil se piardà dupd un
deal, phnil deasupra unui pare de proportii re-
duse, In mijlocu cäruia patru vile cochete a-
minteau eleganta a patru gratii Intr'un dans
de pavand la o curte feudalä.
Pomi, alei, i flori...
Sommerfrisch.
Pe un drum läturalnic, dincolo de plasa de
särmil ce inchidea grädina, automobile, trd-
suri, biciclete i copii.
Sub terasa largd a uneia din vuele Indante-
late sub acoperisul cäreia scria: Restaurant
Bereirie, ca sub un clopot de sticlä, oameni Im-
bräcati In negru, cu franjuri pe umeri si chi-
piuri militàrcti, grämäditi In grup, pilreau
blocuri de cArbuni.
Era fanfara minerilor cu uniforma de lulu-
nerec, spede la cingdtoare iar pe mänecile tu-
nicilor i deasupra cozorocului, pe chipiu,
douii ciocane incrucisate tesute In fir de aur.
Cânta un mars militar.
De jur Imprejur lume adunatà, iar pe te-
rasil, mesele una längil alta si un amestec de
culori vii, variate, pe care 11 fäceau rochiile de
mdtase ale fetelor i femeilor.
Pe aleele inguste ale parcului, pe prundisul
galben, nebätätorit, pe uncle nu se revärsase
www.dacoromanica.ro
C. ARDELEANU
lumea celor ce venise sà petreacA, bolnavii pe

dhaise-longues-uri, unul lângà altul, cate trei
patru la un loc, imbräcati ca de promenadli,
odihneau capul pe perine.
Pe toti Ii infratise boala si semanau intre ei
de para ar fi fost copiii aceluiasi pArinte.
Ochii mari, luminoi, afundati in orbite, l'ata
albä, mânile fine i pielea strdvezie pe sub
care se impletea, ca arniciul, vinisoarele sub-
tiri.
Degetele lungi, trase, se miscau de parcil fie-
care dintre bolnavi, acompania la pian mu-
zica r5sunAtoare a mar§ului.
Toti fredonau i curand, toti si-au piiräsit
locurile de odihnA. Cu bastonase subtiri, in-
vArtindu-le in mâni, se plimbau pe aceleasi
alei, prin l'ata scaunelor goale pe cari stAtuse
mai inainte.
O clipà de uitare, de buril-1 dispozitie si vi-
suri pentru viitor.
Era aráta viatà...
O domnisoarä de vre-o douà zeci de ani, fru-
moasà, cu nasul drept si fin, amintind ceva din
chipul Venerei de Milo, cu obrajii impurpu-
rail si zAmbetul pe buze, gratioasà ca o ma-
zurcà de Chopin, invartea in mâni un betisor
de abanos de capAtul cAreia, drept mâner, era
legatà o fundil de pamblicä rosie, se plimba pe
alee privind petrecerea de departe, luAnd insä
parte la ea, cu toatà fiinta ei.
www.dacoromanica.ro
iniminaisms.
Se simtea sAnatoasà, se simtea bine, simtea
viata...
A fäcut fanfara si minerii stransi in cerc,
vre-o treizeci la numdr, intre optsprezece si
patruzeci de ani, la un semn al conducàtoru-
lui au inceput s'à cante Cantecul Minerului".
Toatä lumea asculta *in picioare de parcil se
canta Imnul Regal si ascultAtorii au inceput sil
chnte si ei, la inceput fredonand, apoi mai
tare, mai tare, p-an'd ce furati de frumusetea
versului si a muzicei, se asociara de-a-binele
corului, iar chnd, in incheere, cantecul ter-
min5 cu refrenul: Gluk auf, gluk auf, mul-
timea cu bratele ridicate incepu sil se agite ca
cei primejduiti pe mdri cand v6d scdparea in
vasul ce se apropie.
Ochii tuturor se indltarà la cer si parcul ra-
suda' cu atilta puterc in cat pomii Incepurà a
frerdata.
A urmat un ropot de aplauze...
Fiecare bätea in pälmi...
Se repetà finalul cantecului, tumuldos ca o
rupere de nouri: Gluk auf, gluk auf...
In pavilionul orhestrei, trei viori, un tambal

si un contrabas, incepurä s'A cante un Fox-
trot".
Peredhi, perechi, fete si Meti, se prinserà in
joc.
Pe alei, bolnavii fredonau, se plimbau Th-
când pasii in ritmul muzicei, si poate dansau
www.dacoromanica.ro
74 C. ARDELEANU
chiar, in gand, cu luni sau ani in urma, pe

cand erau sanato§i.
Domni§oara cea fina §i gratioasa ca o ma-
zurca' de Chopin, mereu cu zambetul pe buze,
deschise bratele de parca ar fi voit s'a' cuprinda
loará l'anea hile° imbrati§are calda.
Era fericitii. O marturiseau ochii.
Se simtea a§a de bine... a§a de bine...
S'a intins pe chaise-longue-ul ei de mai ina-
inte sa priveasca viala in fata §i sil o aspire,
odata cu aerul ce o implinea, prin toti poni.
Cu degetele manii invârtea, in marginea
scaunului, beti§orul de abanos...
A inchis ochii sa viseze, treazil fiind, zilele
minunate ale viitorului...
Se simlea a§a de bine...
Deodata insa, mani neväzute o strang de
gat... simte ca se inabu§5... vrea sä se apere, sa
strige.., se ridica pe jumätate §i... Un val de
sange cald ii napadi gura...
Cand au vena bolnavii ceilalti s'a' o ajute, o-
chii ei mari §i alba§trii se impanzisera §i in-
feo clipa, viata se stinse intr'o respiratie
lunga ce se pulveriza peste cuprinsul parcului
cu pomi, alei §i oameni adunati in sarbatoare.
Fanfara minerilor canta o mazurca' de
Chopin.
La spatele vilelor, dincolo de drumul ce in-
conjoara parcul, sträjuia padurea de brazi li
muntii batrani ca vecinicia.
www.dacoromanica.ro
Alexe era cel mai tilniir §i cel mai farti de
experientil printre ceilalti ai minei cari obositi
Inainte de vreme, pdreau sä fi renuntat la
once ideal ce-1 vor fi avut in primele zile ale
inceputului de carierd.
Främäntat de aceia§i preocupare pe care in
trecut o avusese ca elev, sd fie iubit de profe-
soH, se ostenea acum sd fie pretuit de colegi,
de directiune §i. chiar de muncitori, cu atht
mai mult cu cdt fiind sdrac, visa ca pe urma
muncei stdruitoare, sa facä carieril §1 sà poatà
duce un trai mai bun §i el §i maied-sa, cu care
împàrea leafa pe care o lua, aceasta pänd in
ziu &And o va aduce §i pe ea la mind, in coron,
sd fie impreund.
Pe cand era in §coala politechnia prin ul-
timul an, abea astepta sd termine studiile,
depund proectele, sd se simfd liber, sd dea a-
salt lumii pe care si-o voia cucerità. De multe
ori, pe-atunci, cu colegii impreund, in orele
libere sau in zilele de vacantä, la umbra sal-
câmului din curte, pe o bancd in Cismigiu sau
la o masd de berdrie, fáceau planuri de viitor.
www.dacoromanica.ro
76 C. ARDELEANU
MISMit
Toti, inteun &and colectiv, dadeau viatii a-

celora§i iluzii.
Sd se vadii ingineri diplomatim Cu oclii
mintii, in clipa aceia, vedeau cum societàtile
industriale, minele de aur sau de Cárbuni, son-
dele, Odurea de sonde de la Campina §i Mo-
reni, infati§ate In chipuri omenesti, alergau
sil-i ademeneascil pentru §tiinta lor, cu aur
mult, cu zecile de mii de lei pe lurid, institu-
indu-i directorii sau conduCátorii de exploa-
tare, membrii in consiliile de administratie §i
chiar pre§edinti ai acestor consilii, pe ei, in-
ginerii speciali§ti in a rAscoli pilmhntul, ge-
neratie valoroasà" dupà cum le spusese un
b'atran profesor de geologie.
Si acum...
Toatà stdruinta, toatä munca pe care o de-
punea, era aceea de a-§i mentine postui mai
departe, post pe care 11 cApätase datorità re-
comandarei oficiale a §coalei, In timp ce multi
dintre colegii cu cari visase minunea, erau §i
azi fiirà de nici un rost, bAtilnd u§ile pretu-
tindeni sa gilseasc4 loc.
Sdràcia mare §i neincrederea generalii din
ultimul timp, Meuse ca exploatArile sa se re-
duc6 pretutindeni. La sonde, la mine, in in-
dustrie... In toate pärtile se concediau oame-
nii. Razboiul rästurnase toatà viata de muncd,
pulverizand-o pentru decenii. Zece dintre fo§ti
colegi, au plecat In Mesopotamia angajati la
sonde, altii vi-au schimbat cariera, iar altii
www.dacoromanica.ro
VIERMII PAMiiNTULUI 77
IWO
s'au plasat ca functionari de biurouri, datorita,

cunostintelor pe cari le aveau in lumea po-
litica.
De cate ori gandea Alexe la toti acestia cu
cari pornise odatil la drum, cu si mai mare
vrasmasie pe el, cel de altadatii, se pedepsea
muncind cat mai mult ca nimeni sa nu-i spuna
vre-o vorba de dojana si nimic sa nu-i ramank
strain din tainele meserii.
A cunoscut mina si a cunoscut minerii asa
cum nu se cunoscuse niciodata pe el. Cobora
sub coaja piimantului primul si esea ultimul.
Carnetul de insemnari zilnice, rapoartele pe
cari le facea catre inspector si directiune, cum
si mdsurile pe cari le propunea pentru o ex-
tractie cat mai rationala si mai mare a carbu-
nelui, facura ca directorul Kurz sa-i aduca de
multe ori multumiri. Pentru aceasta, ceilalti
ingineri, la inceput il priveau cu oarecare in-
vidie, mai tarziu insa l'au iubit si l'au dojenit
pentru straduinta sa prea mare ,spuindu-i ea:
afara de vorbe, directiunea nu te va rasplati
cu nimic, chiar de ai mai sta, de aci inainte.
Inca zece ani..."
Drumurile la avansare sunt inchise pen-
tru multä vreme asa ea' ori care ar fi energia
pe care o desfasori tot nimic nu-li aduce.
Alexe intelegea ea trebuie sa-si implineascä
indatoririle serviciului cu toatä constiinta.
Sc abonase la diferite reviste de specialitate,
germane si engleze, si el, care era la minä nu-
www.dacoromanica.ro
78 C. ARDELEANU
mai de cäte-va luni, limp in care nu se Intam-

plase nici un incediu, la adAnc, intr'o zi pe
child säpau niste muncitori pe un front nou,
deschis spre niste galerii päräsite, tot orizontul
de jos, traviesele i rostogolurile, se umplurà
de fum, oamenii fugeau strigänd pretutindeni
sà easä lumea afarà.
Foc, foc!...
Era in sectorul lui Alexe.
Inteo clipd toti lucrdtorii de pe fronturile
celelalte erau adunati la un loc... Fiecare mi-
rosea în \rant dacil nu cumva au isbucnit
gaze.
Tuburile de ventilatie se asezarä lungin-
du-se panä in spre frontul pärdsit. Alexe sin-
gur, cu masca pe ochi, se duse pänd aprnape
de filcu ultima legäturd a tuburilor, punând
In acelas timp ventilatorul in functiune,
chise cu un pärete de scanduri gura intrarei
pe front, astupä i celelalte &id de comuni-
catie cu rostogolul i lute° clipa, burlanele
largi aruncau ca pe cosul fabricei, fumul ne-
gru ineckios pe orizont de unde 11 sugea tur-
bina dela putul trei, din Stejerdorf.
Când au venit echipele de pompieri, ceilalti
ingineri i inspectorul Zoltan, toate
de sigurantd erau deja luate... Fumul gonit,
imediat s'a inceput la diguirea focului prin ri-
dicAri de bataluri, päreti dubli de scAndurà ce
se inilltau deopotrivä, din toate pärtile, se
turnä pämänt galben intre päreti, spulung, Sc
www.dacoromanica.ro
bAtdtorea i in acelasi timp, in afara ingril-

direi de scAnduri groase, se tidied zidul de be-
ton ce al. ea sEi inchia pe vccie focul nestins
din inima
Zeci de luerätori att sciipat de moarte prin
asfixie...
Intrebat de inspector de unde a stiut ce mA-
suri sil ea, a rdspuns:
Am cetit o revistä englez6 unde se relata
felul cum a fost stins cel mai mare incediu di
minele dela Cardif...
Din non a fost felicitat Alexe si de cei mici
si de cei mari.
Meren staruitor, pe zi ce trecea, devenca tot
mai folositor administratiei, ca unul dintre cci
mai priceputi exploatatori, iar pentru eei
pentru viermii pàmântului" cum
plAcea directorului sä" numeascd pe minen,
Alexe deveni un fel de idol. La buniltatea pe
care o avea fatà de muncitori, se adiloga de-
acum i curajul si grijea pe care o avea pen-
tru ei.
Pentru un miner conducàtor, cum era di-
rectorul Kurz, lucrätorii, oamenii accia dis-
puiati, uniformi, negrii de praful dirbunelui
lustruiti de nàdusealà, nu insemnau nimic
mai mult de eat viermi, viermi ce foiesc in
pantecul p6milntului ca in pilntecul hoitultd,
sä-si afle 'hrana de toate zilele".
Aceasta este piirerea lui, spuse Lorenz,
asa cà once am crede noi altcum despre ei,
www.dacoromanica.ro
80 C. ARDELEANU
n'are nici o importantd. De aceia, de zece ani

de cand sunt aci, trebuie sa vdd cum admi-
nistratia ii furd si ce e mai trist, trebue sd tac,
sau de nu, sd plec... Unde sd plec? si-apoi nu-i
acelais lucru pretutindeni?... Si astfel suntem
pärtasi, tdinuitori ai unei hotii care se face
pentru cä asa e tradiita, asa cer interesele...
Interesele cui?...
Ascultä... Despre noi, inginerii, cei mari
au o idee ceva mai build, pretuindu-ne ca
unelte In indnile nevdzute ale capitalistilor
constituiti in societate anonimd, cari ne im-
ping in tainitele adâncului sd aruncdm oame-
nii cAnd inteo cloaca', când in alta, acolo unde
cdrbunele este mai mult, ca scormonindu-I,
aurul anonimilor din societate sd creased, sd
creased ca plante uriase de serd, hränite prin
transfuzii cu sange de om.
Toll trebuie sd fim asa, acesta este cu-
vAntul de ordine. In vederea acestui scop sun-
tem angajati, are grijd directorul nostru sd
ne-o spund in fiecare an, la 1 Ianuarie, cand
suntem invitatii sill.
Obisnuili-vd de a nu-i vedea ca oameni,
tipati la ei cht puteti, cuvintele sil cadä grele,
ca ciocanul pe nicovald, asa ca fierul sd se in-
doaie in toate chipurile, sau sd se rupd. Cu-
) vantul sd fie ordin si ordinul tipät asa ca sd
Indbusd sgomotul de infern pe care il fac ven-
tilatoarele, ciocanul de abataj, burghiul auto-
mat, sau vaiedrelile lor..."
www.dacoromanica.ro
La inceput i-a venit greu lui Alexe, mai cu

seama cand sus, la lumina zilei a vazut, asa
cum eran, fetele lucratorilor la cari strigase.
Toti eran mai in varsta decat el. Oameni cu
familii de ntretinut, asa cum avea el pe mai-
za-sa, oamenii cu copii mari, de aceiasi varsta
cu el poate, oamenii cu oasele rupte de munca,
oamenii cu obrajii vestejiti, imbatraniti ina-
inte de vreme, rosi de ofticii i paralizati de
reumatisme...
La ei am tipat azi... i voi tipa mane si...
Ca sa-si rascumpere din vina de toate zilele,
Alexe îsi scoase palaria salutand el, cel intai,
umilit, pe minen, privind adanc in ochii fie-
caruia ca pentru a-si cere ertare.
Oamenii l'au inteles, au clatinat capul
au uitat.
Isi apara panea, ca i nor, spuneau ei.
In mina nu vedea nimic, era intuneric i toti
erau la fel ca i zilele, aceleasi.
S'au deprins lucratorii cu el cum se deprind
cu o unealta noud de care aveau nevoie,
pentruca acolo, in fundul pamantului, totul
era una, Alexe a inceput &A se indoaie daca
inteadevar oamenii sunt oameni i daca el in-
susi e om.
Cartite, rame sau mai de graba viermi"
asa dupa cum spunea directorul, viermi ce
rascolesc maruntaele unui hoit".
Minerii...
DacA altcineva de cAt Lorenz, care träla 7i
6
www.dacoromanica.ro
82 C. ARDELEANU
de zi in tovardsia lui Alexe, l'ar li vazut cit

cateva luni mai inainte, in ziva in care venise
senin, ca un cuceritor de isbanzi, cu visuri in-
chegate sub bolta fruntii, n'ar fi recunoscut
pe tanärul de azi, cu fata vestedii, odhii fara
de expresie si seriozitatea prea timpurie im-
primatä pe fata, ca urme de arsuri... Nu, nu
l'ar fi cunoscut, nici n'ar fi banuit macar pe
copi/u1 cu fat albii, ochii senini si capul ri-
dicat cu semetie.
Era obosit, era asemeni tuturor muncitori-
lor, cu mersul greoi, nemai avand spre cc
grabi.
Cu capul intre umeri, privind in jos, umbll
ca un vinovat nepedepsit.
Se simtea nevrednic de a ridica milli sa vada
lumina in stralucirea soarelui, lumina care
era dara' numai tancilor si femeilor...
Cateva luni de mina, omorise omul ca si
facd din el o scula, mai firma sau mai rea, da:
scula.
Nu vedea cerul, vedea insa cablul funicu-
larului de care aninau vagonetele negre, in-
vartindu-se rnereu in acela§ cerb inchis, sa
poarte dinteun loc in altul, carbuncle stropit
de naduseala si scuipat de sangele celor ce
l'au scos din fundul piimantului, sa-1 facä dar
cuptoarele ce vor topi alte vieti, odata cu fie-
rul sau aurul, si. va incalzi in vreme de lama.
trupul bukait de trandavie al celui bogat care
nu va sti niciodata cat sange si cate vieli a
cumparat in tona de carbuni...
www.dacoromanica.ro
O ploaie deasä li märuntä, umezea cerul
§i risipea fumul de uzinä, intinzänd zdbranic
negru din munte in munte, peste satul de mi-
neri.
Aj uns acasä, a scris maicä-sei o scrisoare in
care ii spunea a este sänätos, ca o duce bine
§i. eä a§teaptä primiivara...
Ce frumos este primAvaral..."
A.0 fi vrut sd-ti scriu mai mult dar nu .5tiu
ce... M'am desobi§nuit nu numai de a vorbi,
dar chiar §i de a gändi... Mi se pare c'd
toate gändurile, din fiecare zi, se reduc la u-
nul §i acela§...
Ochii mi-s grei, mil chearnä odihna sä
dorm, sä dorm...
Usa se deschise §i Lorenz inträ.

L-a gäsit cu picptul cazut peste masit
Ce, dormi?... §i il scuturà de umeri.
A... da... da...
Alcxe stransc rcpede scrisoarea deasupra
cäreia i', ,i picase capul.
www.dacoromanica.ro
84 C. ARDELEANU
MIMIIMMIIIIM
I-am scris mamei...

Esti invitat pentru asta searä la Doamna
Zoltan...
Sunt obosit...
Trebuie sd mergi... E sambätii, mane e zi
de odihnii... Nu se poate sd refuzi... Mergem
impreunä.
www.dacoromanica.ro
De (loud sriptrtmani, in fiecare seard, berg-
matstrul Kudac intra in crtrciuma lui Tudose
sri spunil In cuvinte biblice, minerilor adunati
pe la mese in fata paharelor de rachiu:
Betii petreceti, acestea sunt zilele -voa-
sire cAci In curand vor veni cele neasteptate
si de neinlriturat...
Beh si vri inveseliti, in currmd douäzeci la
sutà dintre voi, vor fi concediati...
Muncitorii se uitau la el si nu intelegeau la
inceput, crezhnd c6 omul e beat, dar cuvintele
se repetau aceleasi in fiecare seara.
Ei, dar dottAzeci la sutrt nici nu este prea
mult, dacä asi fi In locul directorului, pe toti
v'asi da afard... Asi matura mina ca o odae de
primire si pe urmd... pe urmd...
Ce vorbeste bergmaestrul? intrebd Gheor-
ghe pe Ilies care se uita In ochii lui Kudac.
Vorbeste si el...
Nu pentrucd và ufdsc, continua Kudac,
dar pentrucä sunteti multi si prosti, apoi
cherna pe cine asi vrea eu, sà \Tina s'A lucre-
ze, Ei, dar ce insemnAtate are asta pentru
voi si ce và pasil de cc asi face eu...
www.dacoromanica.ro
86 C. ARDELEANU
E tare rachiull- domnule bergmaestru, i-a

poftim, i Gheorghe intinse paharul lui Ku-
dac.
Nu e beat, spuse unul de la masd. Nu e
beat, repeat' un altul i oamenii se scularà de
la locurile lor, apropiindu-se de el sil se con-
vingA fiecare dacA cel ce le vorbeste este in-
teadevär treaz.
Nu e beat pentruca de douil s'Aptdmilni
ne spune mereu acelasi lucru, de douà
De douAzeci de ani, nu de douil sàptä-
de douazeci de ani va spun ca sunteti
mAgari i voi nu vreti sà credeti. Si aci si in
Silezia si la Kardif, pretutindeni sunteti ace-
Pentru fiecare din voi, eu sunt un be-
tiv... da, sunt un betiv i luand o sticlil cu ra-
chiu de pe masä o duse la gurà sA o deserte,
aproape dinteo Inghititur5.
Läsati-1 ca e beat.
Ce ?... oare numai voi aveti dreptul aces-
ta ?... Douäzeci la suta mai putin In mind, va
face sä creased' veniturile societdtei, actionarii
ii vor rotunji si mai mult pântecul i fiecare
dintre voi va munci mai cu spor ca sA nu se
simtà lipsa celor plecati, altfel, salariile scad...
Trite° administratia ca aceasta, totul este aran-
jat ca ceasornicul.. O rotith se leaga de alta;
cAstigul vostru de extractie totalii a minei
nu dupà cum lucreaz6 fiecare... i Kudac, care
pand aci stätuse in picioare in pragul usei,
www.dacoromanica.ro
filcu cati-va pa0 Inäuntru, se a§ezO la o masä

cl&tinänd capul, ca 0 cum ar fi räspuns pro-
priilor lui cuvinte. Lovi cu pumnul in masä
uitAndu-se la oameni, continuä sà vorbeascd:
Viermi... viermi cari In mind scormoniti
ca rftmele pilmäntul dupä ploaie, i viermi
aci, sus, la luminA, cari vá täräti murdari
unsuro0, In vazul celorlalti oamenr, a0eptând
in toata clipa sà. fiti striviti de pantoful de lac
al actionarilor, de bocanca englez6 sau ger-
manO, sau de nu stiu ce nationalitate, a di-
rectorului... Douilzeci la Ptiu... §i Ku-
dac scuipa in mijlocul prOväliei, in fata oa-
menilor si e0. Litcratorii se uitarä pe urma
lui fdr5 sä* spunki nimic, un timp, apoi, unul
cate unul Incepurd sà vorbeascd, mai intäi
preocupati de starea in care se giise§te Kudac,
iar mai apoi de ce le spusese acesta...
Merge drept...
Nu e beat...
De dourt silptämäni ne spune mereu ace-
la§ lucru...
Este omul directorului.
Poate sä fie ceva...
Poate cá ne-a spus adevärul...
Si dadi inteadevar se va intämpla sà ne
concedieze....
S'a mai intamplat, s'a mai intämplat
asta...
Oamenii amulirà. Inteo clipà fetele lor de
hartie motolità, luminate o clipä de fiirO de
www.dacoromanica.ro
88 C. ARDELEANU
gandurile bauturei, se Intunecara. Fiecare pri-

vea in pämant, fiecare uitase de paharul din
fatä.
In carciuma se flat liniste... child si cand,
se auzeau paharele lovindu-se unul de altul,
aranj ate de mana negustorului pe path', sau
scartaitul lor, cand le spala aceiasi mana.
Linistea crestea mereu Oda ce pocni ca o
basica.
Se inapoiase Kudac.
Ei!... ati murit?... Taceti?... Nu räspun-
deti ?... Ha, ha, ha. Totdeauna aceiasi, tot-
deaua... Lucrul s'a mai petrecut... In ajunul
concedierilor se creeaza aceiasi atmosfera al
aer greu pe care o respira de o parte munci-
torii, asteptand sa se lilt:ample ceeace nu do-
resc si de alta parte, directiunea care traeste
cu o clipa mai de vreme rezultatul actiunei
sale.
Oamenii bolnavi, in ultimele cupe as-
teapta sä se insanatoseasch iar cei din jurul
lor asteaptd sa moarä cat mai repede, sa se
sfarseasca °data', parch' ei ar fi acei ce sufer
si nu bolnavii...
De maine incolo, nu vor mai mira in mina',
cutare, cutare" asa cetise, tot Kudac, cu
sase luni mai inainte, o lista de douazeci si
opt de minen.
Della zile, atunci, lumea muncitorilor a fost
tare suparata si cei ce plecau si cei ce rama-
neau. Productia pe intreaga mina sporise
www.dacoromanica.ro
Cu mai mult de trei sute de vagonete. In-

tamplarea cu concedierea fusese ca un fel
de stimulent. In a treia zi fruntile s'au mai
descretit. Cei räma§i In lucru, cei multi,
se fereau din calea celor ce plecau, In timp
ce ace§tia din urma, se cautau unii pe altii,
ca puii de coco§i (le curand claponiti. Ru
§inati, I§i dedeau mana §i rámaneau a§a stran
§i, unul ranga' altul, Mea' sa-§i vorbeasca, o ju
mätate de ceas, un ceas §i se despärteau, c
In aceia§ zi, s'a' se caute din nou, s'a' se uit
unul In ochii celuilalt, s'a' nu-§i spuna nimi
§i sa se desparta' din nou. Asta a mers a§
pana ce au fost sco§i din colonie, directiune
avea nevoe de locuintele lor s'a le tina incuia
te, cu ferestrele Inchise, ca päianjenii sa poa-
t'a 'ese In lini§te panza in care se vor prindt
ganganiile...
De atunci au mai plecat §i alti oameni, u-
nul cate unul, ca frunzele scuturate de vantul
toamnei, lasand locuri goale pe cracile negre...
Aci, o casa cu ferestrele inchise, prafuite,
dincolo alta, mai departe alta...
Toate faceau pete Mire zidirile multe ale
coronului.
Acum vor da afara douazeci la suta...
Nu, asta nu se poate striga Gheorghe. Tu
e§ti un ticalos, tu mili Kudac, intelegi,
mili!... Asta nu se poate. Nu se poate acum
in ajunul iernei... Unde sa se ducä?...
www.dacoromanica.ro
90 C. ARDELEANU
Bine!... Cand vei fi tu director sa-i go-

ne§ti dupä ce trece iarna.
E porcarie...
Se poate, raspunse Kudac.
Inteo clipa toatii carciuma se ridica in pi-
cioare §i apropiindu-se de masa lui Kudac 0
pc deasupra capului lui, incepura sa strige fie
care, asvarlind cuvintele ca bulgdrii de pa-
mant.
E o crima... nu se poate... minti ! Iti su-
cim gatul §i tie §i celui ce te-a trimis.. Suntem
o forta..
-- Cine a spus accasta? intreba Kudac.
Eu, i§i lovi pieptul cu pumnul, Ispas...
E§ti un prost...
Plead' daca vrei sii nu te bat... pleaca,
dar acum, numai &cat...
De cloud' saptamani de child ne fierbi...
Ati spus ca mint, daca mint inseamna Ca
voi ramaneti pe loc... de ce va suparati a-
tunci?... Dar nu, voi §titi ca eu spun adevarul
0-..-
E§i!...
Ticalosule!...
Vandut celor bogati... hot... talhar....
A§tept sa cada §i pietrele ca sa cred ea
inteadevar sunt Sft. Stefan.
- Ticalosule, te-ai hnbätat §i...
Bine, m'am imbatat, a§teptati insa sa
Ind trezesc §i atunci douazeci la surd' dintre
voi trebuie sa plece.
www.dacoromanica.ro
Unde e lista?...
Directorul nostru este un om foarte cum-
secade, el nu vrea s'a va aiba pe convtiintä,
và 'asa pe voi s'a alegeti care pleaca vi care
ramane, i tot pentru ca e un om foarte cum-
secade, a mai spus ea dupa aceia îi rezerva
vi el dreptul de a mai concedia unul, doi, trei...
trei,... Insfarvit, cati o vrea... treaba lui.
Lucratorii se uitau la el, ascultau i numai
spuncau nimic, de parca nici n'ar fi Inteles
despre ce e vorba.
Kudaç se clatina pe picioare, se uita la mi-
neri, radea, se incrunta, îi scravnea dintii,
inclesta pumnii si hotarit parca sa spuna alt-
ceva decat ceeace spuse, desfacu larg bratele
privind cerc la cei din jurul deschise gu-
ra vi... pleca capul In piept clatinandu-l. Bra-
tul ridicat cadea lene v vi din drept i hotarit
cum fusese in minuta de mai inainte, se coco-
va de mijloc. Parea ava de obosit incat Intinse
mana sil prinda scaunul, sà acra, sa nu cada.
Muncitorii taceau.
Kudac ii duse mana la ochi, îi terse la-
crimile ce-i umplura fata si, in aceiasi clipä,
incepu s'A rada In hohote.
Pentru voi sunt un ticalos iar pentru el,
pentru acela de acolo, intinse mana intr'o
directic ca si 'cum ar fi cautat pe cineva
pentru el, sunt... mai mult decat un liados si
mai putin decat un rob...
Apoi, uitandu-se la lucratori urma:
www.dacoromanica.ro
92 C. ARDELEANU
Sil §titi a am grält adevArul. El m'a tri-

mis... Aelegeti-vA... sau... Faceti ce vreti ...
DouAzeci la sutà... poate mai multi... Eu plec.
Credeli ce vreti despre mine, eu nu mä supdr..
Noroc bun...
Sil plece cei tineri, spuse cineva de la

o masà.
De ce? rdspunse unul de vre-o douli-
zeci de ani... De ce eu §i. nu tu ?...
Noi avem familii...
Si eu am...
...§i copii.
De ce i-ai fácut ?... noi sd murim de
foame ?...
Din toate colturile cfirciumii se ridicaril ti-
neri §i bdtrâni, fiecare apàrându-se, fiecare
socotind ea' mai u§or e pentru celMalt sa pie-
ce... Toti vorbeau deodat5 de nu se mai putea
intelege nimic, pä'rea ea' toata prdvália se cla-
tinä luata de valurile unei ape ce-i sApa te-
melia.
Eu n'am s6 plec...
Nici eu...
Nici eu...
De-ar trebui sd-mi apdr locul cu cutitul
de masA, strigd Gheorghe, n'am sa plec... §i
scotand din legAturica de cin6 ce o avea in-
nainte, un cutit cu mAnerul negru ca de clir-
bune, U trecu lama printre degete ca §i. cum ar
fi ,5ters-o de praf...
www.dacoromanica.ro
PAMANTULUI 93
lislommemsms
Da, cu cutitul... i Invarti mana pe dea-
supra capului facand sà sclipeasdi fierul...
Doi copii mi-a mancat mina si acum vor
sà mä goneascd ?... Ii astept.
La o masil, In fal.a paharului cu raehiu, era
mare fierbere intre oameni...
Ispas vorbea singur:
Acum cAnd am Inceput sà scuip arnici,
e prea tarziu sa mai pot pleca undeva... Tata
a murit In Minh' frati mei la Sommerfrisch,
bunicul, ologit de picioare, l'am purtat pe
drumuri, sà cerseasa pand ce am intrat
min'A, si acum, e randul meu... Fie! In loc de
carbune, voi säpa sare...
www.dacoromanica.ro
Inteuna din casele cele multe 5i uniforme,
locuite de minen, inteun interior curat .5i sa-
racacios in care singura mobild de pret era o
pianinä, la masa rotunda' din mijlocul Inca-
perii, langa trei tacamuri puse pentru cina
de searä, Margareta, fica minerului Bozovici,
impreuna cu maica-sa, a5tepta sa villa tatal
acasa.
Margareta cantase mai inainte la pian 5i a-
cum, sprijinindu-5i capul inteo mana, parea
ca viseaza sau continua muzica mai departe
In gand.
Adela Bozovici, o femee de vre-o patruzeci
de ani, cu parul incaruntit mai inainte de
vreme, asemuitoare in liniile fetei cu Marga-
reta, cetea Tunelul" lui Kelerman... Deodata,
ca 5i cum cineva o strigase pe nume, rasa car-
tea din mani 5i o puse deschisa pe 'msg.
E frumos mama ?... intreba Margareta
care se trezise din ganduri, la gestul pe care
11 fácuse mama-sa.
Da, e foarte frumos pana acum, dar alt-
ceva vream sa-ti spun, §i scotand ochelarii, li
puse semn cartii la hiele deschise.
www.dacoromanica.ro
Ceteam si te vedeam pe tine...

E vre-un personaj...
Nu... Te vedeam pe tine i 11 vedeam pe
el... Inteadevar, aci...
Am Inteles!... i Margareta elating capul
rosindu-se toata, ca dupa o clipa sa spuna Cu
tristele:
Nu te mai gandi si tu maicuta, ma On-
desc eu, astept
Tocmai de aceia.
Daca ar fi tacut tata si nu ne-ar fi spus
nimic, poate ca' ar fi fost mai bine sau poate
ar fi fost mai bine sa fi tacut el, sä nu-i spina'
tatei i sa nu stim nici noi...
Eu sunt de alta pärere.
Suntem saraci... si pe urma, ce sunt mai
mult decat o fata de miner, pe cand el...
Tu esti copila Marga, ceeace spui tu, nu
o piedica pentru cine iubeste... domnul Kurz
a avut de sotie pe fosta nevasta a lui Kudac,...
a spus-o odata el, de mull. $i ce a fost ea ?...
fata de miner, miner ca i tata-tau.
Da, mama, dar Alexe, atunci cand a fe-
licitat pe tata vorbind de mine, a facut-o
poate pentru ca Ii placuse muzica, ori muzica
era a lui Mozart si nu a mea... Eu... Ce am fa.-
cut eu ?... am executat o creatiune
Daeä m'ar fi placut, cum spui ea i-a placut lui
Kurz nevasta lui Kudac, atunci da. pe cat
timp eu mine e cu totul altceva *it nu inteleg
www.dacoromanica.ro
96 C. ARDELEANU
cum de ti-a intrat in cap astfel de gAnduri

cum de am putut sA le primesc eu...
Hei, fata mea, o mamA totdeauna vede
mai bine atunci cAnd nu e nimic.
Adineaori, am cAntat aceiasi bucatil si a-
cum sunt Sunt obositA pentru cà in
afaril de muzica s'a mai legat ceva... Imi vine
sà plAng, asi vrea sA mor, as vrea sà mà pierd,
sA mA risipesc ca fumul. Nu stiu ce as vrea...
Margareta isbucni in plans acoperindu-si
fata cu amAndouA mAinile, plecAndu-si capul
pe masá.
De ce plAngi ?... i mAna mamei netezi
fruntea fierbinte a fetei... Are sä-li facA rdu.
N'am s'A o mai cant niciodatà, spuse
printre sughituri Margareta.
Ai sà o cAnti.
Nu !...
DacA ar fi cAntat-o el, sau dacil o va cAn-
ta un altul ?...
Haide... vorbeste... fi iubit ?...

Eu... cu mine e altceva... l-asi fi iubit
toatA viata, chiar dacA nu l-asi fi vazut nici-
odatA... 1-asi fi iubit cum iubesc pe Beethoven,
pe ghopin, pe Mozart....
Margareta îi terse ochii, suspinil de cAte-
va ori intretAiat si rilmase cu ochii mari des-
chisi sà vorbeascd inteun colt al
Undeva departe se auzeau sgomote luau-
site, vorbe neintelese si lAtrat de cAine...
www.dacoromanica.ro
Essiognmer lemennai
Da, 1-asi fi iubit asa ca pe Beethoven. De
cate ori ma asez in fata pianului, masca din
pärete ma priveste tinta; abia dupä ce ma
uit mai.mult vad cá pleoapele ii sunt cazute
si buzele cari tremurau in coltul gurei nervos,
sunt sapate cu dalta...
M'am gandit si la el, la Alexe, i m'am
gandit asa de mult cá atunci cand m'am ridi-
cat depe scaun, m'am dat la oparte ferindu-
mä sa nu-1 lovesc.
Aveam impresia cá era langh mine...
Fara sa mai continue a vorbi, Margareta se
scula brusc de la masa si se duse sa se uite la
un tablou cu mare si corabii pe care Il avea
de ani de zile in parete si pe care Il vazuse
de nenumärate ori, cunoscandu-1 pana in cele
mai mici andanunte...
Prostii... ba nu, nebunie, vorbi singurä
Margareta trecand in camera de dincolo, ner-
voasa, ca sa se intoarca iar, s'a se opreasca a-
poi in fata maica-si:
Sa nu mai imi vorbesti niciodata nimic...
Ai sa-1 vezi astaseara la Eleonora.
Si am sa fug de el.
Nu Marga, sä nu fad asa, &A nu e fru-
mos...
Tot ce fac trebuie sa fie frumos ?...
Da... pe urma eu cred, eu sunt sigurä,
cu.. nu stiu cum sä-ti spun... te iubeste...
Daca ar fi tacut tata n'ai fi stiut nici
dumneata, nici eu i ar fi fost mai bine... nu-
7
www.dacoromanica.ro
98 C. ARDELEANU
numai cä n'ai fi spus sa nu fac asa, ca nu e

frumos dar nici nu ne-am fi stricat capul sh
gandim la ceeace nu se poate... Si-apoi, am a-
tâta mandrie in mine ca sä nu stie niciodata,
nici sä creadä cel putin cà mä gändesc la el...
Daca asi sti precis ca vine la Eleonra nu
m'asi mai duce. Se aseza din nou pe scaun in
fata mesei, tächnii de cateva ori cu furculita
In marginea farfuriei, stete o clipa färä de
gänduri, apoi îi prinse fruntea In amandouà
manile i inchise ochii.
Adela Bozovici si puse ochelarii pe nas
luand cartea sa citeascd mai departe. Dupa
teva randuri o lasä din nou insemnand ace-
iasi pagina ca ochelarii. Se uita la ceas si cu
palma manei netezi cateva cute ale fetei de
masa.
i tata-tau nu mai vine... Au esit de mult
din mina... Ar fi bine sä te imbraci... Nu este
frumos sä te duci prea tarziu.
Iar nu e frumos ?...
Dacä ar veni acum, am manca impreu-
dach vrei, dau numai tie_ Cine stie
cand soseste... e tarziu.
Adela privea la ceasul din pärete fàrà sh
she cat e.
Nu mananc nimic...
Se imbraca si dupa zece minute plecä sä
räspunda invitatiunei pe care i-o fäcuse Eleo-
nora Zoltan.
Adela Bozovici Ii aranja blana in jurul ga-
www.dacoromanica.ro
tului si o petrecu cu ochii 'Anil ce esi, spu-

nandu-i:
Incheete bine la gat sh nu racesti... sa vii
cu voe
&Ina mana...
Rämasa singura, madam Bozovici se duse
la bucatarie sa dea mâncarea la o parte de pe
masina, sa nu scada, s'a inapoiat, s'a dus la
fereastra i desi era intuneric, se uita pe geam
afara. Ar fi vrut sa-si vada copila. Clatina ca-
pul, îi dltii de cateva ori sprancenele fa's-
punzand in gand anumitor lucruri nemärtu-
risite, gandind la fich-sa si pentru cá vremea
trecea greu, fárà sa faca ceva, se asezil la ma-
sa, pe acelas scaun, sà citeasca mai departe.
Mai inainte insa de a intoarce foaia se uita la
ceasul din perete i spuse pentru ea, gandin-
du-se la Bozovici.
Inca' n'a venit...
Usa se deschise; sotia lui Iurim, o femee in-
voinich de tremura podelele sub apa-
sarea pasului ei, cam de aceiasi vrasta, cu pa-
rul negru i fata comuna ca a femeilor de
tara, intra cu o minil speriatil.
Adela intoarse capul privind pe deasupra
ochelarilor:
Dumneata erai ?...
Ai auzit ?... spuse femeia preocupatä de
vestea pe care avea sa o aduck uitand cu to-
tul ea de douà zile nu se vazuse intre ele fe-
meile, fiecare avand treburile gospodariei.
www.dacoromanica.ro
WO C. ARDELEANU
waresour
Ja loc pe scaun, §i madam Bozovici se
ridia se duse sá inchidá up pe care vecina
o lásase deschisá, apoi uitându-se in ochii ei
tulburati, o intrebá:
Ce sá aud ?
Cum !... nu §tii nimic ?...
Adela Bozovici simti cum i se taie picioa-
rele §i abea de putu sä intrebe, cu gândul la
vreo nenorocire ce i s'ar fi putut intampla so-
tului.
Ceva la miná ?...
Toti oamenii sunt la casino... Toti... Ku-
dac, din panca directorului, i-a strans sá le
comunice cà treizeci la sutá dintre ei, vor fi
dati afarä din lucru...
Adela i§i reveni din spaima prin care tre-
cuse §i ingrijoratá acum de vestea ap nea§-
teptatá, avu puterea &A intrebe miratá:
Cum!... Nu inteleg ce vrei sd spui?...
-- S'a oprit lucrul... economie...
Vorbea mai färä de nici un ir.
Nenorocire... Trei sute cincizeci sau §apte
sute, nu §tiu... Grevá.
Au spus bárbatii no§tri cä vor face grevä...
Nici nu Hi inchipui ce e acolo... Toatá lumea
vorbe§te... Toatá lumea e necájità... Cel pu-
tin dacá aceasta s'ar fi petrecut in primä-
vará...
Ori atunci ori acum, nenorocirea e ace-
ia§... Cu ce vom träi ?...
Grevfi"...
www.dacoromanica.ro
Nevasta lui Iurim sporavaia mereu; ce fac

oamenii, ce a zis Kudac ce vrea directorul...
Adela nu mai zicea nimic; buzele 1 se strAn-
sese si fata din impurpurata cum fusese o ch-
ild mai inainte, se facu galbena. Clatina ca-
pul vorbind ca pentru ea, repetand mereu
Ce nenorocire... ce nenorocire, ce neno-
rocire... apoi uitandu-se in ochii femeii ce-i
sta In fata, urma:
Cine stie chta vreme de aci inainte, tre-
bue sit ne amaram sufletul, sa räbdam de foa-
me si sa murim chiar, de frig si de lipsa...
Vine iarna... Doamne, numai de n'ar fi asa...
Daca" iti spun !!... Asa e !... Ce e acolo...
vai, val...
Si nevasta lui Iurim, cu vocea asprä si cer-
titttdinea adevarului pe care 11 spune, pe cat
era de mare si voinica, crestea tot mai mult
prin importanta pe care o da Imprilstiind
groaza cu o seninätate de inconstienta.
A mai fost cand-va o grevii... spuse A-
dela. A venit armata, a lmpuscat oamenii, au
ramas copii pe drumuri... nici numai stiu ce
s'a petrecut...
Ridich amandotta manile In sus ca si cum
de acolo ar fi asteptat scaparea si buzele ei
se miscara In oapta neinteleasa.
Suntem in iarna, urmil sa vorbeasca ne-
vasta lui Iurim... abia de am apucat sil plätim
datoriile...
-- Ce ne facern, ce ne facem!...
www.dacoromanica.ro
102 C. ARDELEANU
Mä duc sä spun si nevestei lui Gheor-

ghe si la a lui Vasile; Ind duc sä spun...
Si femeea esi gräbitä, asa cum venise, färä
sä mai inchidä usa, sà ducA vestea pe la alte
case, ca molima ce se inunde, sä fie cea din-
VAL..
In urna nevestei lui Iurim s'a mai deschis
usa casei Bozovici si au venit vecinele sà stea
de vorbä despre ce stiau sau ce auzise mai
inainte de la vestitoarea necazurilor. Unele
se tängAiau, altele amenintau c4 vor sparge
geamurile la directie i rosii de mânie, plecau
mai departe sa-si risipeasc6 necazul.
Adela a rämas singurà cu gändurile, cu
grijea fetei .care nu era acasà, a lui Bozo-
vici care trebuie sä fi fost la casino si a ne-
norocirile ce se abätusera deasupra coronu-
lui.
Se gändea la Mexe, la ce a spus acesta, la
Margareta si se trezi främäntându-si mintea
sä-si aducA aminte de ce anume mancare M-
euse In ziva aceia, la pränz si ce a mâncat In
ziva trecutä.
I se päru c4-1 vede pe Alexe, cA vine im-
preunä cu Bozovici... deschise usa, nu era ni-
meni, intuneric, frig si burnijä.
Färä nici o legAturä îi aduse aminte de
vremea märitisului ei... tärguelile filcute cu
o säptämänä in urmä, i abea acum îi da
seama c6 de dimineatä uitase sà cumpere ca-
fea de la Mania lui Conrad.
www.dacoromanica.ro
-- Numai la Conrad e cafeaua bunä, o a-

duce dela Timiwara.
Totul se amesteca färä de niciun inteles in
capul ei, in timp ce neastämpäratä, mânile i
se främäntau de incepuse sä o doard ca de
reumatism.
In urechi ii striga cineva mereu, monoton,
färä nici o varialiune:
Grevä, grevä, grevä...
Isbucni in plâns §i cAzu in genuchi in fala
icoanei Mântuitorului §i a Sfintei Varvara.
Doamne!... ai milá de noi; §i tu Sfäntä
Varvara, apärä pe boli minerii...
In fata icoanelor ardea candela li sufletul
Adelei care se ruga.
www.dacoromanica.ro
In pulberea fiat de ploaie ce umezea aerul
§i pämäntul, vita in care locuia inspectorul
Zoltan, luminath aa cum era, phrea in noap-
te ca un decor de teatru ce se proecta pe
fundul intunecat al pädurii.
Lorenz i Alexe, erau ultimii dintre invi-
tatii ce sosiserä la sindrofia d-nei Eleonora
Zoltan.
Domni§oara Bozovici, chnta la pian.
Eram foarte supäratà, ii intämpinh zAm-
bind stäpAna casei, care ii a§teptase cu nervi,
privind pänä atunci mereu la up holului in
pragul cdreia intärzia sä se arate silueta tine-
reascä a noului venit.
Credeam cA n'ai sä mai sose§ti... in-
tinzand mana cu gratiozitatea unei logodni-
ce, urmä repede, razAnd:
Am spus o minciund... 5tiam ca ai sii vii...
Eram sigurä §i nici nu se putea altcum... Nici
un barbat nu mi-a refuzat ce i-am cerut. Eu.
da, am refuzat... (aci d-na Zoltan, rostogoli o-
chii peste cap cu aceia§i ingenuitate pe care
femeia galantd §tie sii o manifeste cand vrea
st:i facA o nouä cucerire.)
www.dacoromanica.ro
L'am rugat pe Lorenz sä te aduc6 la noi.

Alexe, indoit de mijloc, särutând amtindouil
mani ale d-nei, nu vdzuse gestul acesteia insri
II simlise.
Era row la fatA.
In momentul acela se apropie si inspecto-
rul, razând sgomotos, strangiind i scuturAnd
mAna inginerului uluit de prù-nirea asa de
prietenoas6 ce i se arrita.
Se puteal... rAspunse cu timiditate Alexe.
Zoltan, cu f ata veselä i zilmbetul pe buze,
satisfAcut pAnA in cele mai mici fibre ale fiin-
tei lui, se adresil Eleonorei, ca si cum ar fi
urmat o discutie inceputa de mai inainte.
Ai vAzut ca te-ai
Te-ai inselat tu.
Nevast6-mea, urrnA Zoltan adresAndu-se
lui Alexe, spunea cà niciodatil... (se uitii in
ochii Eleonorci si o intrebà cu naivitatea u-
nui copil)... sà-i spun?... si Brä sà astepte rà-
spunsul, contintfä:
CAnd te-a väzut hit'Ma °aril la casino, a
zis ea' trebuie sil fii amorezat; trebuie sii fii
bun, milos... i ncepu sà ràdil cu atilta nein-
telegere inc'at Alexe numai stia ce sA creadil.
Pärea eh' triieste o clipä de viatii irealà, ch e
un altul, cà se gaseste lute° salà de spectacol
si el insusi este actorul care joacA.
Am spus ea' trebuie sà iubeasc6, corectit
Eleonora, nu cà este amorezat. Nu-i asa
iubesti, domnule Alexe.
www.dacoromanica.ro
106 C. ARDELEANU
Daaa... cí iubesti, lungi cuvantul Zoltan

razând mereu In fata noului venit, asteptand
vorba.
Anituri de sot, doamna îi oprise si ea res-
piratia. Nu clipea, sprâncenele se arcuiserd
efite-va creturi tàiau fruntea-i alba
du-se fon buclele ce-i inchideau fata pe tam-
ple. (Ar fi vrut sd nu iubeascd pe nimeni, ca
sil o poatà iubi pe ea).
Da... (ochii doamnei se inchiserà sub
pleoapele grele). Iubesc panä" acum, pe mai-
- Ha, ha, ha... isbucni inspectorul prinzilnd

cu dreapta pe dupà mijloc pe Alexe.
Esti copil.
De ce Vezi cA am avut dreptate?...
Tu te-ai gandit la altà iubire...
Cati ani ai domnule Alexe ?...
DouAzeci i patru.
Multumit5 de situatie, sotia inspectorului
suspinA lung... Nelinistea avutä o clipà mai
Inainte disp5ru i ca totul sil paril o glumh,
sau pentru o si mai asiguratà linistire a ei,
mereu cu zâmbetul pe buze, ridicil un deget
amenintätoare, asa ca si cum ar fi mustrat
un copil:
Nu minti?... Nu iubesti pe nimeni, pe ni-
meni?...
Pe toatä lumea.
Amândoi soli ii vorbeau din cloud pärti,
www.dacoromanica.ro
stäruind de cate douà trei ori asupra ace-

luiai
Alexe zambea, räspundea la 1ntrebari
privea la oamenii acestia färä sä inteleaga
bine ce vor de la el. Se cerceta, privindu-se
pe furis, de sus pana jos, sä vada cum e...
daca' nu cumva e descheiat la vreun nasture.
I se Om cä poate este luat drept un stall-
gaci care nu stie cum sa se poarte In so-
cietate i simti, in clipa aceia, cum fata i se
aprinde de cäldurä i fruntea Incepe sä i se
broboneze de sudoare. Nu stia ce atitudine
sil ia. Ar fi vrut sil se intoareä, sa plece; ar
fi vrut sa facä cativa pasi mai inainte, in
salon, In mijlocul celorlalti oameni... Prea in-
tärziase mult in fata usei si nici unul nici
altul, gazdele, nu se miscau. In acelasi timp,
vorbele i intrebärile ce i se pusese, lumina
multa a incäperilor, lumea, cantul, rasetele
gälägia 11 ametiserà.
Daca iubesti pe toti, (Eleonora com-
plectä cuvintele cu gestul manei inscriindu-se
inteun cerc, iar mai apoi netezindu-i obraji
ca unui copil) dovedeste cä odatä, vei sti sa
iubesti o singurä persoanä.
In vremea aceasta servitorul luase par-
desiile i pàlàriile mosafirilor, sä le clued un-
deva, inteo camera' vecinä.
Se miscarà din loe si Zoltan anuntä pe
jumätate proptocolar, pe jumatate glumind,
lumea invitatilor:
www.dacoromanica.ro
108 C. ARDELEANU
Domnul Costea Alexe si prietenul no-

stru Lorenz.
Chte-va minute fremátará oamenii in vor-
bä i strangeri de mani. Muzica incetase... se
auzea sgomotul picioarelor pe parchet si
scaunele impinse de la un loc in altul.
Lui Alexe Ii parea cá umblá cu picio-
roange pe sticlà... ii era teamd sá nu fach o
miscare gresitä, sh alunece, sá cadá, iar in
urechi fi sunau ca un refren, fárá sà tie de
ce, cunvintele inspectorului:
Domnul Costea Alexe i prietenul Lorenz.
Domnul Costea Alexe
In seara aceia a cunoscut intreaga socie-

tate din Anina, societate creiatá in jurul mi-
nei. (Dacä n'ar fi fost mina, Anina n'ar fi
exista t) .
Un cerc inchis de ingineri, cu familiile lor,
la care se ad-doga doctorul Bur, Popescuch-
pitanul de jandarmi farmacistul Nemeth si
linead, Lulu Cováceanu, deputat din Bo-
zovici, om de mijloc, pán tccos, mimen la
obraji, ras la fatá si in cap, care venea sil iu-
beascii anumite doamne din societate, boina-
ve de spleenul pe care 11 da viata monotorrá
pustie de familie, cu aceleasi chipuri cu-
noscute in casá i in d'ara de casá, pretu-
tindeni.
Doctorul era un om márunt, dei apropia
saizeci de ani, nu párea a fi mai in vársta de
www.dacoromanica.ro
patrucezi §i cinci; Cu pielea obrazului us-

card, ochii mid, färä de sprancene §i meren
cu o ligard de foi in gprä, pärea absent in
mijlocul oamenilor, preocupat mereu de
culoarea fumului pe care 11 arunca in roto-
coale. Cand i se adresa vre-un cuvant, docto-
rul ascutea parca ochii, ramanea surprins ca
In fala unui obiect insufletit, isi increlea
fruntea, ridica din umeri §i iamanea tacut ca
dupä o chi:0 85-0 reia mina obi§nuita a
sa priveasea in tavan fumul ligarei. In
schimb doamna Bur, era o femee de patru-
zeci de ani, foarte vorbareata §i foarte dor-
nica de cele lume§ti. Se simlea bine in socie-
tatea barbatilor §i totdeauna avea cate
cuvant de spus, in tainä, de celelalte cucoane.
Vorbea mult, radea mult, manca mult...
tot ce fricea parea sa fie cu
Capitanul a§tepta sà iasä la pensie, fusese
pe vremuri sergent major, cm de rand, cu
apucaturi grosolane, Ii pläcea bäutura §i sta-
tea la ordinele directorului Kurz, ca un
subaltern. Toatà lumea stia cä pe lângh leafa
lui de militar, directiunea minelor 11 trecuse
In stateie /unare ca ajutor contabil, färii
presteze nici un fel de serviciu de Cat acela
de a impgrti dreptatea pe picior, alAturi de
inspectorul muncei, dreptate care niciodatd
nu era a lucratorilor §i totdeauna a directo-
rului, totusi spunea el:
Dac5 sunt de cinsprezece ani aci si nu
www.dacoromanica.ro
110 C. ARDELEANU
m'a schimbat nimeni, este ca mi-am inde-

plinit i imi indeplinesc datoria cu impartia-
Cine Il auzea spunea ca asa este si totusi

ficare stia cä spune o minciuna.
Era autoritatea cea mai proeminenta in
Anina.
Farmacistul era un om detreaba, avea douà
fete, Victoria si Julia, cari apropian, una trei-
zeci de ani i cealaltä doudzeci si opt, pe
amandoud credea omul sa le marite, de cate
ori vr-un nou inginer sau amploiat intra in
serviciul minei, si asta dura de mult.
Dei nici una nu invatase farmacia, totusi,
amadoua stiau sa faca retete, daca se intam_
pla ca la vremea aceia farmacistul sh joace
sah la casino cu vreunul din cunoscuti.
Alexe, s'a oprit o clipa in fata domnisoarei
Bozovici i dupa o stangacie vadita de ca-
te-va clipe, incerca sa vorbeasca ceva despre
muzicä... A dat mana cu domnisoara Lizeta,
nepoata lui Zoltan, si-a simtit mana stransii
de aceia a directorului Kurz care, intepenit
pe picioarele raschirate, i-a asvarlit in ochii
un flour de fum din tigarea groasa de foi pe
care o morfolea intre buze.
I se vorbea deodata, din toate partile, din
fatil, din läturi si dela spate. Si-a simlit mana
stransa de doamne tinere si de doamne in
varsta, (in ochii acestora din urma, a inteles
ceeace nu se intelege la prima vizita). A
www.dacoromanica.ro
dansat cu domniware i a dansat fail de

odihna cu Eleonora care Il purta la piept ca
pe un pendentif. Pusese stapanire definitiva
pe el, in timp ce sotul, domnul inspector, ea
un arlechin atunci cumparat din pravalie, fa-
dea i batea din palme, bucuros de ce pereche
minunata face noul inginer cu sotia sa.
Lui Alexe Ii 'área cunoseuta femeea pe
care o tinea in brate.
Cunoscuta de unde?...".
O vazuse ?... Si-o inchipuise numai ?... Nu
§tia.
Gandind mereu sa-§i dea raspuns intre-
barn, mintea i se lumina. Ii aduse aminte
de un tablou al lui Henner pe care-I vazuse
candva, la pinacoteca.
O femce de vre-o treizeci de ani, frumoasa,
cu bratele albe, pieptul plin §i pant' de aur...
Da, îi zise Alexe privind in ochii al-
ba§tri ai femeii, ce portret minunat!...
Imi place nevinovatia dumitale, i-a
spus Eleonora.
Inginerul se tulbura *i se ro§i. Se simtea
vinovat, fusese surprins in ganduri.
Femeia Il strangea tot mai tare in bratele
sale, §i tot mai aproape de trupul ei, de parca
ar fi I-dent un tot, apoi deodata isbucni in-
tr'un ras sgomotos ce se comunicä tuturor din
sala §i lumea incepu sá rad'a fara sá tie de
ce. Alexe s'ar fi desprins din bratele ei §i ar
fi fugit rusinat, Eleonora insä 11 tinca.
www.dacoromanica.ro
112 C. ARDELEANU
Inspectorul Isi freca mAinile si hohotea de

bucurie.
De ce räde domnul inspector?.., de ce
ai räs dumneata?...
Nu stiu...
Vino.., vino sil te scap de ei.

L-a dus In camera vecinä unde, insirate
PC mese, farfurii si farfurioare IncArcate cu
tot ceeace trebuia sil se serveascä, asteptau
mosafirii.
O servitoare umplea paharele cu vim
Dute Ana !... Dute si adu sampanie,
spuse stäpäna linandu-si prada lipità de tru-
pul ei.
Dute Ana... Pleacä !... strigA Eleonora
nervoasà.
Abia esi servitoarea si bratele ei albe, ro-
tunzi si fierbinti, ii cuprinserä gAtul.
I-a särutat Eleonora ochii, obrajii, gâtul si
buzele...
A fost o frenezie a pasiunei.
Lui Alexe i se muiase picioarele... ii era
team5... tremura... vedea ros inaintea ochilor
si ar fi cAzut dacd aceleasi brate rotunde si
albe nu l'ar fi strans tot mai tare.
Doamnä... Doamnä.. Ingaimä Alexe.
Ha, ha, ha... Copil ce esti... Te-ai rosit,
tremuri... Nu-i asa di mä iubesti?... c4...
i buzele arse ale Indrägostitei särutau a-
päsat buzele mosafirului.
www.dacoromanica.ro
Doamn
Fàrà sA mai poatà face nici o opunere,
Alexe se 15s6 moale in mânile ce-1 chinuiau
lagropilndu-i capul In pieptii albi de cari
lipi gura.
Te iubesc... te iu-besc...
tiam, rilspunse femeia.
U§a se deschise pe jumAtate i servitoarea
incerca sà intre... luat seama... a intors
capul ca §i cum nimic n'ar fi vazut §.1 se
retrase fächnd sgomot, ca sä reintre din nou,
sa-i gAseascä pe amandoi, unul lângà altul,
descätu§iati, doamna Ii vorbea, iar el, cu
spatele spre intrare: privind la un tablou ce
spAnzura inteun colt al sofrageriei, i§i nete-
zea prtrul diindu-1 cu mfma peste cap.
In salon, inspectorul Zoltan, inginerul Sum
dela cocs, inginerul silvic Gärg§el, Lorenz §i
Ionescu, ascultau pe domnul Kurz care vor-
bea de economiile ce trebuia sà le fach"
cheltuelile de exploatare ale minei.
Càile fente, .cel mai bun client al no-
stru, càruia Ii furnizAm mai bine de trei
sferturi din 1ntreaga productie, vi-a redus
comanda la cinzeci de vagoane pe zi. O altd
mind' care produce c6rbune mai slab de cht
al nostru §i-a luat sarcina s'd Implineasca
restul, pe un pret mult mai scAzut, a§a
ceeace s'a angajat la noi, rämâne sä se li-
vreze intr'un timp determinat mai lung, re-
8
www.dacoromanica.ro
114 C. ARDELEANU
ducandu-se astfel proportia pe timpul de

predare.
A*a fiind, urma directorul, am luat ho-
tarirea s'a reduc, la randul meu, numarul
muncitorilor pu treisute cincizeci... Trebuie
sa-i concediez... Nu e proportia exacta, ar
trebui cel putin cinci sute sä plece, dar, *tiu
eu... De trei saptamni ma gandesc la aceasta
*i am fäcut in a*a fel ca toga lumea sa-mi
cunoasca gandul...
Numai a*a cred sä pot realiza economiile
impuse de Imprejurari... De sigur insä ca' pe
langa aceste concedieri, mai e ceva pentru
o realizare perfecta a economiilor, mai este
un sistem al meu pe care l'am aplicat in Si-
lezia *i pe care 11 aplic *i aci de aproape doi
ani *i care da rezultate foarte bune. Ceva
mai strans sistemul meu, *i in cel mult *ase
luni, voi reduce numärul lucratorilor la mai
putin de jumatate, iar extractia o voi face
sä se menina Cu zece sau cinsprezece la
suta sub ceeace se scoate azi cu numarul
total al minerilor.
Intai, cu sistema dumitale vei concedia
toata lumea nu *tiu care sistema' *i. apoi
abia dupa *ase luni vei realiza economia de
care vorbe§ti *i pe care trebuie sh o infäp-
tue*ti de-acum, spuse Suru.
Nici eu nu *tiu cum se va putea ajunge
la ce spuneti d-voas,tra, domnule director,
completa Lorenz, ridicand din umeri. Azi toa-
www.dacoromanica.ro
smoloormwow
tà lumea munce§te §i productia este de atAt....
-mAine va munci numai jumAtate dintre ei §i
productia va fi aproape aceia§i, sau tot athta
adicä iin nici un caz in proportia bratelor in-
trebuintate.
Ai dreptate... Desigur ea' nu poti inte-
lege, dar vezi, aci e marea tainii... Aci e me§-
teugul, fáspunse Kurz.
Poate, §i Lorenz Oltd din nou din
umeri, ru§inat de a nu intelege sistema di-
rectorului.
Acum chiar, omul meu se Ose§te prin-
tre muncitori §i le comunicä hotärirea. luatri.
Inginerii fäcurà ochii mari *i. se uitarà la
director mereu nedumiriti.
Dar noi nu §tim nimic, mai spuse Lo-
renz.
Ei, ate nu §tili dumneavoasträ, räs-
punse directorul clAtinand capul, and din
mâni ca sä" complecteze cu gestul cuvintele
mhrturisite, apoi, continuh:
Asta acum, la inceput, dupà treizeci de
zile va urma o altà serie de concedieri §i.
dupà alte treizeci de zile, alta, panii ce voi
reduce numarul total al oamenilor la mai
putin de jum6tate.
Si productia?
Productia va cre*te in raport invers cu
numärul oamenilor.
Nu cunosc procedeul ea' 1-a§i aplica §i
eu spuse Suru rAzand.
www.dacoromanica.ro
116 C. ARDELEANU
Nici eu, spuse Zoltan, dar pe mine nu

ma intereseazä. Mie sa mi se dea ordin sad
execut. Grij ea e a dumneavoasträ, domnule
director... Intr'adevar trebuie sa fie ceva ex-
traordinar...
Extraordinar... Da... apäsä" pe cuvinte
Kurz. Economia se va face din prima zi.
Dumneavoastra §titi cà pana acum, daca am
putut da dividendele pe cari le-am dat, ae-
tionarilor, cele mai mari cari s'au realizat
vre-odatä nu in mina noasträ, dar nicäeri,
este datorita sistemei mele pe care am apli-
cat-o lute° masura restransa; altfel cum cre-
deti cà a§i mai fi stat aci unde mà gäsesc...
Da, da...
Kudac, spuse Lorenz, mi se pare...
Da raspunse directorul, Intrerupand pe
inginer de a continua, ca §i 'cum ar fi §tiut ce
i se va spune, Kudac §i Inca cine-va m'au
ajutat, Insa In mod incon§tient, maine aman-
doi vor trebui sa fie con§tienti de ceeace vor
face.
Si care e patentul acestui sistem?... In-
trebd Suru.
Kurz, privi o clipä In pämänt netezinduli
barba 1-00e cu destula gravitate ca §i cum
ar fi luat o hotärire destul de importanta,
dacA trebuie sau nu trebuie sä le-o spunä.
Solia doctorului veni i II trase de mänä pe
Ionescu sa danseze.
www.dacoromanica.ro
VIERMII PA.MANTULUI 117
Suru si Lorenz asteptau ca directorul sä

vorbeasch iar Zoltan pilrea cä träeste in and
lume, cà nu auzise nimic pânà atunci din cele
ce se spusese. Cand i când se scula dela locul
lui, fAcea cativa pasi In dreapta sau in stânga,
se aseza din nou pe scaun ea din nou s6 se
ridice, sà vadä mai bine pe Eleonora care
dansa, sau sà recomande càpitanului de j an-
darmi, care nu se mica dela bufet din fata
paharelor cu vin, anumite gustäri i cdpitanul
se grdbea sä-1 asculte, sà infulice i sä" bea
spunând ea' curand, curand trebue sà plece,
cu tot regretul, avilnd de flcut inspectie com-
paniei iar dupä aceia sä se ducA inteun loc...
fAcu cu ochiul, incepand sà radà stiind cá
inspectorul intelesese ca e vorba de o cuce-
rire.
Uncle domnule Popescu?...
Secret...
Cu sistema mea, se hotArl Kurz sd vor-
beasch, am sc6pat o mind din Silezia din
pragul falimentului, bine inteles, nu Inteo zi,
In nouà luni, exact timpul unei gestatii ca sä
nascA o nouä
Sistema a reusit Odd azi inteo miisurä re-
dush i aci, färä sä* fi fost nevoie sh o aplic
In totul si va reusi cu atat mai mult cu cat
sunt obligat la aceasta.
Simplu.
PentrucA suntem numai intre noi, \TA pot
spune: 7
I
www.dacoromanica.ro
118 C. ARDELEANU
Din productia fiecarei echipe, sub diferite

pretexte, sa-i scad cantitatea, adicA; pAnä a-
cum din opt si nouA rape (vagonete) eat pro-
duceau, le socoteam sapte. Muncitorii n'au
stiut aceasta niciodata. Cum?... Foarte sim-
plu :
Vagonetul n'a fost destul de Incarcat, car-
bunele n'a fost curatat de piatra si... dar ce
vorbesc, In materia aceasta Kudac este cu a-
devärat specialist.
Lorenz l'As'A capul In jos si nu spuse nimic,
Ionescu care in clipa aceia Incheie dansul cu
d-na Bur si venise sA Oda companie directo-
rului, n'a Inteles nimic din cele ce se vorbea.
Zoltan se apropia de grupul inginerilor ra-
zAnd de bucurie ca sindrofia pe care o Meuse,
esise bine. ToatA lumea 'Area s'A fie multumi-
FA, i femeile i Varbatii, de aceia gazda rft-
dea i îi netezea pieptii cAmAsei ce i se In-
tindeau pe pAntec...
Dar asta e furt curat, numai e sistema,
spuse inginerul dela cocs.
Asta numai e patent spuse rAzAnd Ca-
rAsel, inginerul Silvic.
Dar daca Kudac va spune muncitorilor?
Incerca sa vorbeasCA Lorenz.
Kudac e omul meu, Kudac sunt eu... fac
ce vreau din el si m'ara mai gAndit la cineva...
Alexe e tAnAr, cred ca...
SA nu contezi pe el spuse Lorenz.
11 dau afarA.
www.dacoromanica.ro
Asta e altceva, dar sa stii ca In el n'ai

gdsit dublura lui Kudac sau a dumitale...
Cred ca ar fi mai bine...
Te rog... si Kurz ridica mana in sus o-
prindu-1 de a mai vorbi ceva. Eu n'am nevoie
de consilii, eu trebue sä Implinesc ce mi-am
pus in gand si asa se va face cum vreau eu.
Dar lucratorii concediati ce vor zice?
Nu i-am concediat eu.
Ati spus...
Am spus, dar n'am dat pe nimeni afara,
onoarea aceasta am läsat-o lor, adica ei Intre
ei sä hotarasca cine pleacä si cine ramane.
Asa am ¡lent in Silezia.
In Silezia ati facut, domnule director,
dar aci... Uite, ascult, lateleg si totusi nu-mi
intra In cap sa poti lua din munca altuia
spuse Bufnea.
Esti naiv domnule inginer.
Poate cd ai dreptate, interveni Lorenz
strangand pumnii fara sa stie dece.
Ei domnilor, o clipa numai daca v'ali
gandi serios, nu numai ea ati Intelege, dar
ati vedea eh' nu e nimic din ceeace credeti si
nu marturisiti... Da, fur dela fiecare munci-
tor o parte infima din munca lor... Ei sunt
multi, ceeace iau se aduna; pentru institutie
Inseamna enorrn, pentru ei ?... nimic. Si acum
va intreb pe dumneavoastra. Furt e acesta?
Eu cred ea da, spuse Lorenz.
www.dacoromanica.ro
120 C. ARDELEANU
Dar ce s'ar intAmpla dacg n'a§i face

a§a?...
?...
...sg vg spun eu: in loe de trei sute cinci-
zeci de oameni, ar trebui din prima zi, sg
dau afard o mie... Ce se vor face ace§tia?...
Uncle se vor duce?... .,i cum i-ai putea scoate
din coron ?... Ce ar mânca ?... Pe cand a§a,
cei multi vor ajuta pe cei putini §i. vor trgi cu
toti sau cel putin vor putea gäsi mai repede
In altd parte, once fel de muna altfel ar
muri de foame laolang, pe deoparte ei, pe de-
alta noi, cAci ar trebui sä inchidem gura pu-
tului, sd inceteze exploatarea §i averi de sute
de milioane, boggtia nationalg, sä se prgpà-
deascil dinteun capriciu al cinstei; nu mai
vorbesc de dumneavoastrii cari v'ati risipi
care incotro.
Eu, domnilor, sunt dator sg apdr intai, in-
situatia, apoi capitalul i mai apoi... apoi e o
lege a firii ca fiecare sg se ingrijeasch
de el. Mg apgr pe mine, pe dumneata, pe
dumnealui §i pe noi toti cari am fgcut studii
ca sg ajungem unde suntem.
Muncitori Intotdeauna se vor ggsi, ba chiar
rnai multi decgt trebuesc...
Cgpitanul de jandarmi Popescu se opri in
fata directorului, i§i batu pintenii §i. scuzgn-
du-se cg are diferite rapoarte de inaintat in-
spectoratului §i. prefecturei, I§i ceru vole sii
se retragg. - .1 .-.... I
www.dacoromanica.ro
Lorenz se sculh dela mash si plech inteun

colt al salonului sh fumeze i sà tach.
Domnisoara Margareta ch.nta.
Sgomot, vorbe, rasete si dans.
Din camerele vecine se auzeau clinchete de
paliare.
Pe lângii Lorenz a trecut Alexe, lipit de bra-
1111 Eleonorei... Amhndoi erau aprinsi la fath
ca oamenii bhuti, päreau asa de preocupati
de ei in cat se credeau singuri in mijlocul
multimei, singuri, ca doi indrägostiti plecati
afarh din colonie, pe chrhri inguste, prin de-
sisul phdurei, pe coamele muntilor, sä se a-
propie cat mai mult de cer...
S'au strecurat printre perechile de dansa-
tori, au trecut inteo altä inchpere i s'au in-
tors din nou cu aceiasi preocupare de a-si
spune chte ceva, mereu la brat si mereu zhm-
bind.
Ochii femeilor Ii priveau cu drag si invidie;
unele le aruncau o vorbh in treacht, altele o
atingeau cu fulgii evantaliului pe umeri, ni-
mic lush nu-i cherna la realitate, umblau pe
aceleasi drumuri de munte si de phdure, atin-
gandu-se de cetina brazilor, fära sh audä nici
sopotul apelor nici prAvfilirea pietrelor ce se
rostogoleau child i chnd, in adancuri de Nit.-
pastie.
Erau absenti.
In toath lumea aceia ce se agita crätinân-
du-se in inchperile casei, ca apa inteun vas,
www.dacoromanica.ro
122 C. ARDELEANU
mai era cineva tot asa de instrainatä, era

Margareta domnisoara Bozovici care
canta la pian aceiasi bucata de Mozart pe
care o cantase la casino.
In fala bufetului improvizat pe cateva me-
se, cu cearsafurile intinse, inspectorul Zoltan,
supraveghea ordinea si servitoarele, oferind
si indemnand musafirii sa se serveasca. La o
masa, Caräsel, juca cärti cu cele douä surori
Victoria si Julia. Pe o canapea d-na Bur, se
varise in sufletul deputatului de Bozovici
vorbindu-i mereu, in timp ce ochii acestuia
cautau prin multime silueta eleganta a E-
leonorei pe care o pierduse in bratele lui
Alexe.
Este o femeie rara suflet... eu i;easi fi
putut face niciodata una ca asta, sa stiu a
sunt iubita si s'a mä uit la un altul? Nu...
Eu sunt foarte statornica... Ei!... suspinä d-na
Bur, daca ai putea o clipa cel putin sa pri-
vesti in sufletul meu, abia atunci m'ai in-
telege...
Deputatul se scula de pe canapea, se duse
la masa de joc si asezandu-se intre cele douà
surori, ceru carte. Carasel, era salvat, venise
deputatul la timp, pierduse bate paralele.
Mie imi dati voe sä m'a ridic...
Te supära prezenta mea, intreba depu-
tatul de Bozovici.
Nu, din contra, dar tocmai voiam sá
vad pe domnul inspector.
www.dacoromanica.ro
In cazul acesta, nu am nimic de zis !

Pe canapea längä sosia doctorului, se wzä
batränul farmacist.
Nimeni, din cAli fremätau in cash', nu as-
culta muzica.
Margareta, eantä un tango, spuse Lizica
§i Margareta se executä.
In räsete §i. in vorbe, casa intrea0 plinä de
luminä §i voie bunä, incepu sä se legene in
ritmul muzicei.
Pendula din peretele sofrageriei, bAtu cea-
sul in dou6sprezece sunete de clopot ce se
pierdurà in vAlm4agul de budä dispoziSie a
Al U 1 timii...
Numai Kurz auzise §i scolând ceasul din
buzunar 11 controlà Cu bàtäile pendulului.
Douäsprezece O. Kudac... Kudac hied* n'a
venit.
Il a§tepli? intreb5 inginerul dela cocs.
Da... Trebuia sa fie aci sà-mi adueä fa's-
punsul lucrAtorilor. La dreptul vorbind nu a*--
tept nici un räspuns, cum am hotärit a§a tre-
buie sä fie, dar... vreau sä §tiu ce impresie a
fäcut, cum au primit vestea. Faptul eá i-am
läsat pe ei sä aleaga pe cei ce pleaeä, trebuie
sä-i onoreze.
N'au §tiut pänä acum nimic?
Nu...
Nici n'au bAnuit?
Nu mä intereseazà... Kudac le-a spus de
mai multe ori, ei insä n'au crezut... Kudae
www.dacoromanica.ro
124 C. ARDELEANU
este un om foarte inteligent. Child se ja ase-

menea mäsuri radicale, nu se trâmbiteazd de
mai inainte, totusi trebue sä faci In asa fel
ca orisicând sä poti spune: ati fost averti-
zati...
In asemenea imprejuräri se foloseste omul
si de diplomatie, altfel nu s'ar putea face ni-
mic... DacA ar fi preveniti formal si nu asa
cum am procedat, intelegi, fiind multi, nu
stiu ce s'ar fi putut intämpla. Au si ei pute-
rea lor...
Nu esti psiholog debe domnule Suru. Si
Kurtz, clätinä capul cu neincredere In valoa-
rea inginerilor, pe cari li avea.
Lorenz, din coltul In care se gäsea, privea
lumea färä sä vadà nimic.
Isi aduse aminte de cum era altädatà In
minä, de viata pe care o apucase child si-a in-
ceput cariera si care a durat pänä la venirea
lui Kurz de cänd, mereu sub presiunea or-
dinelor acestuia, a trebuit sa se brutalizeze
Odd' In a uita cà fiecare miner e un om si
mereu auzind cuvintele directorului, In pre-
tuirea pe care o fäcea vorbind de muncitori,
asa cum vorbea, ea nu au dreptul la nici o
OVA stimä decht aceia care se dà necesitätilor
irnperioase fiziologice incepuse sa creadh si el
ea asa e.
Sub imperiul acestor ordine si pretuiri se
pierduse o clipd pe el, sa se regäseascd in di-
rector, iar child a revenit la ceeace era, eel
www.dacoromanica.ro
de altd datà, cel de totdeauna, pierdut

simpatia omului ro§u. Nicio inaintare, nici
un spor de leaf5, ha In douà rânduri, putin a
lipsit sa fie concediat, dupd ce mai inainte i
se luase de mai multe ori leafa, drept amenzi.
Din §apte vagonete, unul sau douh, soco-
tite mai putin, sà* implineascA mancurile..."
Mancuri".
Abea acum intelegea Lorenz cä inteadevAr
sistema" era introdus5 deja de mult, in a§a
fel, di chiar dacA i-ar fi spus cineva lucräto-
rului eh este furat, n'ar fi crezut. Fiecare §tia
ca este obligat sà implineasc5 aceste mancuri.
ClMina' capul suspinând. Il durea in suflet.
Se uità la director care st5tea in coltul cel
mai indepàrtat al salonului. (Era in clipa in
care acesta 4i controla ceasul cu b5t5ile pen-
dulului).
Deodat5, färä de veste, i se p5ru cA afara
plouà, c5 bate furtuna i freamAtà pAdurea,
un moment §i muzica acopen i totul.
La pias, Zoltan cinta Rapsodia lui List in-
teo avalan0 de sunete puternice, gaffe in-
tr'un ritm sälbatec de cearda§..
Nu s'a potolit muzica i huetul de afar6
din nou Ii lovi urechea alternând cu muzica
sgomotul din casà...
Strig5tul unei multimi §i. urlete de nAvalà
acopen i petrecerea dinäuntru.
A tAcut pianul §i a rácut casa de parch' pu-
www.dacoromanica.ro
126 C. ARDELEANU
stie ar fi fost, fiecare dintre invitati se uitau

unul la altul färä spuna nimic, nedu-
meriti de ce se poate petrece In noapte, ca
mediat, cuprin§i de panicä, gändindu-se la
incendiu, sa se repeadà la ferestre, sá pri-
veascA, sä vadil ce este dincolo de lumina be-
curilor electrice In Intuneric.
Tipetele §.1 huiduelile spärgeau Anina.
O mare de oameni tälAzuia in curte. Erau
lucrätorii fásculati... era lumea celor necäjiti
§i alungati...
Nimeni nu §tia nirnic afara de Kurz §i de
cei cativa ingineri cu cari discutase mai Ina-
in te.
Pämäntul tot pärea eä se rästurnase §i se
prävale In adanc.
O piatrd sparse un geam §i se rostogoli pe
parchet... alte pietre §i cArbuni urmara sä
(IA ca o grindinä.
Nu mai era nimeni la ferestre...
Ce este?...
Ce s'a Intämplat?...
5i intrebärilor speriate ale musafirilor nu
rdspundea nimeni.
Femeile au inceput sa tremure fiecare cdu-
tänd sa se Indepärteze de locul unde se gä-
semi.
Stingeti luminile!... stingeti luminile
strigil Kurz.
Strigtäul se repetä din om in om §i toath
casa urla ca In jugld, pe toate tonurile.
www.dacoromanica.ro
Luminile L.. Luminile L..

S'au stins becurile i intunericul de gat% a
cazut oclatà cu o grindin'd de chrbuni prin
geamurile sparte, r'dmase ca ochiuri oarbe,
§terse de luminà.
Nu mai cânta pianul, nu mai dansau pere-
chile infirbtintatenu se mai bea 0 nu se mai
discuta... Murise sdrbiltoarea.
De afarg se auzea ciar, ca o singurà voce,
glasul multimii:
Jos directorul !...
Jos hotul muncei noastre L..
Jos asasinul !...
Sunt comuni0i, spuse directorul ca peu-
tru el.
StrigAtele i frdmiintarea celor de-afarrt
cre0ea de par di toti îi puseserà in gAnd s'd
närue casa.
In mijlocul minerilor, purtat de ace0ia pe
umeri, bergmaestrul Kudak, vorbea muncito-
rilor indemuändu-i la räsbunare.
In casà, frAmantarea invitatilor era aceia0.
Aceasta e sistema d-lui director general,
strig:d indignat inginerul dela cocs...
Mark portile de fier ale vilei au fost (16-
râmate §i multirnea incepu sá umple curtea.
Inspectorul Zoltan tremura i plângea ca un
copil.
1j0le !... strigd cineva din intu-
neric, cu gravitatea unui preot in fata alta-
rului.
www.dacoromanica.ro
128 C. ARDELEANU
wommaismass
Intr'o clipa u§ile au fost zavorite §i in drep-
tul lor se gramadi pianul §i toate mobilele
grele, a§a ca sa nu poata patrunde nimeni.
Directorul a anuntat la telefon compania de
j andarmi.
Femeile incepura sa planga, iar inginerii,
cu fetele palide de groaza, tremurau, fiecare
ferindu-se
,
de a se recunoa§te cu un altul, sa
nu-i vorbeasca... Le era ru§ine de la§itatea lor.
Alexe !... striga Lorenz.
Aei !...
Sa e§im afara, sa...
Nu, nu, nu... Nu se poate, strigara deo-
data toti...
Domni§oara Bozovici a cazut depe scaun
le§matä. Domnul Kurz o acuza §i pe ea de ne-
trebnicia muncitorilor §i indeosebi de a tata-
lui ei care n'a venit Cu un ceas mai deyreme
sa-i anunte intentiile lor.
Am sh-1 ucid, striga domnul Kurz, pe el
§i pe Kudac. In chiar clipa aceia de afara se
auzeau strigatele:
Bozovici !... Bozovici, Kudac L..
Auzi, striga Kurz... §i daca in momentu/
accla nu s'ar fi apropiat Alexe sa o ea in bra-
le, sa o a§eze pe canapea. Kurz ar fi lovit-o
Cu piciorul.
Nimeni nu s'a ingrij it de incidentul acesta
afara de Lorenz, toti ceilalli erau preocupati
de ei §i de nimeni. Nu §tiau ce sa faca §i cum
sa scape.
www.dacoromanica.ro
111111111111=111111111111111MIL
Si pentruca toti se varIsera unul in altul, ca

oile In ar§ita soarelui pe camp, simteau cum
se Inabu§a de caldura...
nu mai vin jandarmii... ticalosul de
Popescu, In loc &A fie la datorie...
Mara, Kudak le vorbea lucratorilor:
Voi nu sunteli vite, voi sunteti minen i §i
viata voastra, este a copiilor vo§tri... Cu mun-
ca voastra §i a parintilor vo§tri s'au ridicat
zidurile acestea...
Vrem sa lucram... Vrem pane...
t-- SA-1 ucidem
Ne-a furat...
5i iar glasul lui Kudak, acoperea pe cel al
multimii:
Voi care munciti in adancul pämantului
cot la cot cu moartea trebue sà fiti hotärIti,
sä...
Jos Directorul!...
Ori toti ori nici unul...
Josss...
In mijlocul zapacelei ce cuprinsese min-
tile §i celor de afara §i celor dinauntru, a stri-
gätelor ce se Incruci§au ca o ploaie de sägeti,
pfitrundea in urechile invitatiilor, °data cu
vuetul nebuniei \desläntuite, cuvinte §i fraze
neispravite...
Jandarmii!...
vin jandarmii...
Ochii lui Kurz se luminara de o bucurie
www.dacoromanica.ro o
130 C. ARDELEANU
draceascä, nu era Irish nimeni sa priveasca

In ei...
Sä-i Impute pe toti...
Se auzi o goarnä militara... i imediat ordi-
ne taioase scurte i tropote de bocanci...
Multimea incepu sà huiduie... ordinele ofi-
terului nu se mai auzeau... din nou goarna
incepu sa sune i multimea sa
0 salva de foc fäcu sà cutremure cioburile
sparte din ferestre, pocnetul rabufnind
untru ca un curent de aer...
Risipiti-v6 se "auzi comanda capitanu-
Trag in plin...
Murim...
ImpuF6-1 pe Kurz...
Houu!!...
Din nou se auzi o comanda scurta a ofite-
rului §,i curentul de aer rabufni pe ferestre
inecând incaperea intr'o salva de foc ca line-
diat sa se audà tipetele multimii care alerga
pierzandu-se tot mai departe, tot mai departe,
potolindu-se ca o a§ezare de ape tulburi du-
pa inecuri...
Capitanul Popescu, fostul mosafir al casei,

îifacuse datoria.
Un tunet puternic i cerul crapa Oda in
pämant dincolo de munti, luminand pentru
o clipa, ca o faclie uriasa, muntii, padurile,
casele, oamenii risipiti, i§ase trupuri gaurite
de gloante, aruncate cu fata in sus sit' pri-
www.dacoromanica.ro
veasca ferestrele vilei §i petecul de tärie intu-

necata.
0 raphiala de ploaie veni sa spele sangele
celor cazuti.
Aceasta este sistema d-lui Kurz, striga

din nou in intunericul incdperei aceias voce
a inginerului dela cocs, sisternä datorita eh-
reja...
0 voi aplica mai departe, räspunse din
partea opusa a salonului Kurz. 0 voi aplica
cu atat mai mult.. In loc de treisute cincizeci
voi da afara sapte sute si sa nu uite bestiile
ca acum e momentul sa inlocuesc definitiv
si tarnacopul cu ciocanul de abataj. Toti vor
pleca, ton... Suntem in colonia minei... Mane
chiar voi face uz de aceasta putere a mea.
Voi goni din coron pe toti cei ce nu se vor
supune... la nevoie, voi avea grij a si de dum-
neata si de allii...
Nu-1 asculta nimeni.
Toata lumea era atenta la ploaia de afara
care ii impiedica de a mai auzi ce se petrece
dincolo de ziduri.
Sgomotul minerilor l'a inlocuit rapaitul si
vorba soldatilor.
Sunt sase morti domnule capitan.
-- Morti ?...
Da, toti... Nici un rfinit...
Ploaia curgea pe burlane si batea in tinte
tabla din fata ferestrelor iar pe geamurile
www.dacoromanica.ro
132 C. ARDELEANU
sparte intra in salon lAcdrind pe parchetul

lustruit de picioarele perechilor ce dansase
mai Inainte.
Thrziu in casa Inspectorului Zoltan si a so-
liei sale Eleonora, care mai pAstra in ochi
clipa unei bucurii a cArnii, se aprinsese cate-
va lumini sfioase.
Mosafirii fArà" sà-si ja seara bunA se furi-
sau prin Intuneric si ploaie sà" ajungd mai re-
pede la casele lor.
www.dacoromanica.ro
A doua zi fluerul sirenelor dela mink' si fa-
brica de cocs, n'a mai chemat lucrAtorii la
muncA, fumul nu se mai ridica pe cosurile
inane, s'A imp'anzeascii cerul. Rotile ascenso-
rului dela pu t nu se mai invArteau sA coboare
colivia in fundul p6mAntului.
Oamenii, palcuri, pAlcuri, prin fata earciu-
melor, pe la intretAerile drumurilor, in fa-
ta casinoului si pe Corso", o bucatic'A de
drum, lungd de vreo optzeci de metri, palnta-
VA cu salcAmi piperniciti, pe care se plimbau
minerii in zilele de sArbAtoare, In picioare
sau pe bAncile de scanduri ingropate In pA-
mAnt, vorbeau despre cele petrecute, ce au
fAcut si ce vor mai face s'A poatà infra in
drepturile lor socotite egale pentru fiecare
La sase case z'Abranicul negru flutura In
poartA iar induntru lacrimi si vaier.
In ajun, seara, cAnd Kudac le adusese ves-

tea concedierelor de oameni, de data aceasta
cu seriozitate si cu destuld pärere de rat!, nu
ca In trcut cilnd le vorbea cu inteles si filrä
de inteles spunAndu-le ea ei singuri trebue sii
www.dacoromanica.ro
134 C. ARDELEANU
hotärascä de soarta a trei sute cincizeci de

camarazi, a fost un moment de lini§te, o amu-
tire generalà, ca in fata unei nenorociri co-
mune ce nu dà rägaz nici de a suspina.
Nimeni n'a putut scoate o vorbä, se uitau
unii la altii s,i in ochii fiecäruia strälucea
spaima.
Ei ce ziceti, lntreba Kudac. Care este
räspunsul vostru?... Haide, fiti oarneni!... Ho-
Eu n'am nici o villa._ Voi sunteti
stäpäni... de räspunsul pe care 11 dal", se lea-
gà soarta voastra...
Kudac se asez4 la mash §i plecd capul spri-
jinindu-§i fruntea in mâni. Muncitorii cari
phnä atunci 1§i trecuse prin fata mintii toate
grijile i nevoile unei vieti, se trezirà la cu-
vintele acestuia i inteo clipà, ochii lor se a-
prinserà de urd contra omului care le vorbise
isbucnirà, ca unul singur, Intr'un hui-
de-o L.."
Ru§ine sà-ti fie, om plätit din sudoarea
noastrii, ticälos care ai venit sà arunci Intai
sämänta vrajbei i apoi a nenorocirei...
Om de nimic!...
Huide000!...
Tichlosule!
Afarä trä.datorul L.. afaral...
Inteo clipä toatà multimea aceia de oameni
care mai inainte pärea impietritä, 1ncepu a
fremäta si a se mica inteun sgomot asurzi-
tor...
www.dacoromanica.ro
Toti vorbeau, toti strigau, toll simteau cum

se apropie de fiecare din ei nenorocirea.
'Dank obersteigherul care nu se gandise
numai la el ci la toti ceilalti pe fetele carora
citea necazul nenorocirei ce-i paste, cuprins
de furie contra bergmaestrului care a putut
sa primeasca o asemenea insarcinare de Ode
al muncitorimii, ridica mana si cum era a-
proape, 11 lovi peste ochi...
Cane 1... deschide ochii?... ce ai facut?...
Inteo secunda minerii se grämädirä, fieca-
re &A loveasca, si l'ar fi omoraa daca aceias
mana a lui Oana nu i-ar fi impiedicat.
Mara' canalie!... Tu nu mai faci parte
din familia noastra.
Afaral...
Bratele muncitorimii se agitau arneninta-
toare.
Lasati-ma sa vorbesc spuse Kudac.
Mara tradatorul.
N'am tradat pe nimeni...
Nu mai ai ce vorbi, ai vorbit destul, des-
tul... Ne-ai omorat pe toti.
Sunt nevinovat... lasati-ma... vreau...
SA iasä!... Mara... Tradätorul... Sluga di-
rectiei... Spionul...
Din toate partile strigatele curgeau ca
ploaia.
Kudac incepu sa planga rugandu-se sa-1 la-
se sa le spuna cateva cuvinte. '
www.dacoromanica.ro
136 C. ARDELEANU
Errirs,-
OmorAti-mä apoi, dacä voiti dar ingildu-
iti-mi...
Minen! strigA Oand, bergmaestrul vrea
s'ä se desvinoväleascA, sunt de Orere... Ier-
tarea noastrà s4 o stii Kudac, cà nu vei avea.
Un tovaràs de munc6, unul ca tine care a im-
b6tranit ini ming, trebuea SA.' se gandeascsá
mai mult la ce face... Nu sä fii tu acela care
sa primesti, sä vii, sä ne spui ceeace el sin-
gur, m'ágarul de director, n'a avut curaj.
Apoi intorcându-se cAtre cei multi, urnfà
pe un ton poruncitor:
Liniste!... Fäceti uniste ca &A auzim cu
toti...
Apoi se uità la fostul prieten si camarad.
Vorbeste!
Kudac se urck pe o masà.
Ai putea sa stai si jos strigä Iurim... te
cunoastem...
Aveti dreptate... sunt o canalie... Sunt o
canalie pentrucà am promis sil viu aci, pen-
trucä...
Destul!... stim eh' esti o canalie... Alt-
ceva...
_ Afarà!...
Sä tacA!...
Din toate p6rtile sälei, sburau cuvintele
grele ca pietroaiele. Unul l-a injurat, un altul
i-a aruncat in fatä restul de bere dinteun pa-
liar...
Inc6 ai curajul sil märturisesti...
www.dacoromanica.ro
Lasati-1 interveni din nou Oanä, in timp

ce Kudac i§i §tergea fata, vorbind:
Bine ati fhcut de m'ati primit a§a, bine
faceti... dach m'ati omori mai bine ar fi. Ati
dovedit ceeace de mult §tie lumea eh minerii
sunt mai presus de toti ceilalti muncitori...
Da, sunteli clinteo bucath, sunteti oameni §i
§tili ce vreti chiar atunci child acolo, in fundul
phmântului vá a§teapth moartea mai inainte
de vreme. M'a lovit Oanh peste ochi §i ochii
mei s'au deschis sä vadh ceeace de doudzeci
de ani n'au väzut, nici pe galerie, nici afarä,
nici in familie §i nici in societate. Am orbo-
cáit in intuneric ca sobolul, iar chnd am in-
cercat sh vhd mi-a fost ru§ine de mine, am
inchis ochii §i m'am dephrtat sh nu vdd lu-
mina...
Am avut o femee...
Nu vrem pove§ti.
Nu §tiu ce spun... nu §tiu dach mà in-
telegeti dar... §i Kudac Incepu sá plAngä, ca
sä continue apoi in cuvinte rupte de suspine,
ca un copil bätut.
Dach voi... ati hothrht sphnzurhtoarea...
pentru director... in numele chruia, adineaori,
m'am aflat aci... sunt gata... sunt gata eu, ce!
'MUM_ care sä-i leg §treangul...
Omul acesta a distrus viata in mine, omul
acesta mi-a furat femeea, m'a fäcut robul lui,
iar acum, §tiind ch supärarea voasträ nu va
cunoa§te margini, m'a dat ei, a§a cum arunci
www.dacoromanica.ro
138 C. ARDELEANU
o bucata de carne in gura leilor

Omul acesta a §tiut cà odata cu concedierea
voastra, voi pläti Cu capul poruncile lui.
Minen, voi care va scuipati plàmânii, °data
cu pral ul de carbune i cari uitati amarul
vielei acestea de chile, atAt eat tine puterea
alcoolului din pahar, voi cari tràili trei parti
din viata in noapte i numai o parte din ea
In lumina zilei, voi cari nu cunoa§teli strä-
lucirea soarelui i cari nu stiti cAnd se im-
braca natura in verde i nici cand se usucä,
asemeni trupurilor voastre, va cer ertare de
päcatul pe care ram facut venind aci, eu cel
mai necajit intre toti, sa va amarhsc ca ni-
meni.
Am vrut sa vä trezesc... i v'am trezit... Nu
v'am spus deodata i v'am spus de mai multe
ori... Nu và puteam vorbi deschis pentru ea'
atunci n'a§i mai fi fost aci.
Daca vreunul dintre voi nu-mi va da erta-
rea pe care o cer, voi ispa§i pacatul pe care
l'am fäcut, aci in fata ochilor vo§tri, dar, daca
inteadevar iubirea de oameni, iubirea care
ne infrateste pe toti laolaltä, iubirea pe care
a propoväduit-o Isus.. Nu rOdeti!... faceti-
va-ti cruce...
A inebunit, spuse cineva din multime.
Mi-e mila de el tata, Ii opti lui Oanä,
fiu-sau... De ce l'ai bätut?...
Oanä i§i framanta mânile Oana tremura
nemai puttind sa se stapâneasca.
www.dacoromanica.ro
VIERMII RAMAN TULUI 139
De ce 1-ai batut tata?... saracul...

Si Oana striga cu ochii plini de lacrami:
Iara-ma Kudac... am fost nebun, n'am
§tiut ce fac... iarta-ma...
Cineva din u§a arciumei spuse pentru cei
mai apropiati:
A baut... s'a Imbatat...
Minerii se Intristara ca In fata unei nenoro-
ciri, nu-i mai ura nimeni, 11 iertase toti, afarä
de cati-va care erau mai Impovarati de greu-
tan §i care se a§teptau sa fie sco§i din lucru:
Pedeapsa lui Dumnezeu...
Nici n'am Inebunit, nici n'am bäut, iar
daca am baut n'a fost nici vin, nici rachiu ci
a fost otrava care...
Saracul...
Nu §tiu sà vorbesc, dar priviti la mine
intelegeti voi ceeace nu pot sä spun...
Am fost umilit §i am fost batjocorit de el,
marele meu prieteni de §i mai marele vo-
stru vrajma§, Kurz...
Sa.-1 ucidem...
...m.a orbit pe mine §i va furat pe voi...

De ani de zile vä ra§nele pe cari le (M-
clean drept lipsuri, erau furate... ma linea
strans §i ma Meuse unealta zicea el: La
toate minele, pretutindeni se face la fe!...
iista este ca§tigul..." lar cand mi-a dat lectii,
de cum am sa VA' anunt concedierea, din cele
§apte rape spunea cà va mai trage
www.dacoromanica.ro
140 C. ARDELEANU
11111MINMEIMIIMMINOMi
Jos ca el...
Jos hotul muncitorimii...
spänzurAm...
Si toatä lumea din carciumä incepu sa se
miste ca valul. Amenintärile si cuvintele de
ocarà se loveau de päreti si se intorceau
cada din nou in multimea care le urla pe usi,
pe ferestre, afarà, sà audä Anina toatà...
Soare i Ilie vorbeau intre ei, unul dArz,
celälalt cu desnAdej de, cel dântäi avea cinci
copii, al doilea avea trei si Cate troj bolnavi
la Sonmerfrisch.
De ce sA ne goneascä?...
De ce?...
De la clipà la chi* sala cäpäta tot alte in-
fhtisäri. and gälägioasä ca in preajma unei
revolutii, child linititá i resemnatà, temä-
toare de cele ce se vor petrece, ca din nou sä
fiarhä in strigäte:
Jos...
Nimeni nu intra in
Nimeni...
Sá ni se dea ce ni s'a furat...
SA-1 bAgrun In Omani..
Ori murim, ori...
Bravo Kudac!...
Bravo...
A strigat unul apoi altul i altul pânà ce
www.dacoromanica.ro
NIERMII PAMANTULUI 141
toatA sala a inceput sa proslaveasca pe Ku-

dac...
SA traiascA bergrnaestrul...
Moarte directorului...
Kudac... daca ai spus adevarul e§ti su-
fletul nostru...
AdevAr am spus...
Nu se mai putea auzi nimic, zadarnic a
incercat Oana sa vorbeasca nu s'a putut.
Toata lumea se mica spre u§i...
SA mergem...
SA' mergem sa-1 prindem... este la
Zoltan...
La inspector...
Petrece...
Sa mergem...
CAt ai numAra pAna la o sutA, se goli sala.
Muncitorii incorporati ca soldaiii inteun mar
de paradA, inteun §ir nesfAr§it, se pierdura
In noapte spre casa in care se petrecea, se
cAnta se dansa.
Timpul se apropia de cAntatul coco§ilor.
Se abAtuse furtuna asupra pamAntului sa
curete locul de gunoaie, sä le duca departe,
sa le piarda...
Moarte lui Kurtz...
TraiascA Kudac...
TrAiascA domnul bergmaestru...
In fruntea intregei legiuni muncitore§ti,
biatA de alcool §i necaz, Kudac calca mai
drept ca totdeauna, cu pieptul in afarA, capul
www.dacoromanica.ro
142 C. ARDELEANU
w.
sus si pasul apasat, asa cum nu calcase nici-

°data panä atunci in viata.
Kudac!...
Kudac...
Träiasca Kudac...
Jos...
www.dacoromanica.ro
Cand a ajuns acasä, Alexe era ud pänd la
piele. Ploaia nu incetase o clipà sà cadä ca
varsatä dinteo butie uriasä, facând räuri ce
veneau din munte, inspumate i gäldgioase,
serpuind, sä läcäreasca prin gropi i sä se
piardà In Intuneric In suvoaie.
Vântul sufla cu putere, lua apa si o lovea
In sflrcuri de biciu, de tot ce-i esea in cale:
de pomi, de case, de munti si de oamenii rari,
ascunsi In nopate, ce cäutau sä-si afle scäpa-
rea pe la case.
Printre acestia, tänärul inginer cu capul
plecat in jos, cu mänile leg6nate pe längh
trup, de parch' umbla pe galerii, gräbea si nu
gräbea sà ajungä.
*irurile de aph ce se prelingeau pe bor-
durile päläriei Ii udase fata si cum privea me-
reu In jos sà ghiceasca, mai mult, locul unde
calcä, nu avu vreme sä se uite inapoi,
vadä pe ceilalti invitati cari, ca si el, se stre-
curau prin ploaie.
Toatà lumea se reducea la doi pasi in j u-
rul lui din cauza intunericului si a pänzei de
apà ce se desfäsura ca dinteo tramba.
www.dacoromanica.ro
1 44 C. ARDELEANU
deassmommemmm.
Urcand scärile se scuturd ca un Caine ud,
deschise u*a 0 intrand in camerä, liish urme
pe parchet ca o umbrelä.
Se desbräcà pAn5 la piele, se schimbA, puse
hainele In cuer, in said, iar sub ele un lighean
In care avea sà se scurga apa in picAturi me-
talice, toatà noaptea.
Se culcA.
Ar fi vrut sä gandeascA la cele petrecute...
N'a fost chip... In capul lui se invarteau, in-
tr'un amestec de neinteles, odatà cu momen-
tele de dragoste 0 petrecere, urletele mun-
citorilor, geamurile sparte, bolovanii de pie-
tre ce veneau pe ferestre, spaima celor din
casà, Intunericul brusc de la lumina orbi-
toare In care se invartise pana atunci 0 tot
complexul acesta de viald nebun6 ce-1 im-
piedeca sä \ vadd §i s6-0 explice ce se in-
tfimplase...
-- Ce femeie!... Dar de ce toate acestea?...
de ce?... 0 tocmai asearà cand...
Nu §tia nimic, nimic nu aflase in casa cu
mosafiri din care plecase ca un hot tAinuit de
intuneric...
Femeile plangeau... Margareta a le0-
nat... Cineva a vorbit de sistema de la mi-
nele din Silezia... a rgspuns un altul... Ce a
rAspuns?... ce a räspuns?...
Nu-0 mai aducea aminte.
Cum sta intins in pat 'Area o scAndurà
mi§catà de valuri... Muzick dans vorbe, vin...
www.dacoromanica.ro
Si totusi nu inteleg ce femeie este Eleo-

nora... Prea,ma, iubit, prea mi-a dat tot...
prea am fost al ei asa ca un bastona§ de
rouge" sau un pufulet de pudrierà...
Il cuprinse frigul, incepu sil tremure... Stin-
se lumina depe noptierà si se inveli cu pla-
puma ca in toiul iernei.
Afarà, in said, cildeau picaturile rare de
apà din hainele ude, lovind tinicheaua in ca-
denta lenes5 a unui cântec monoton.
Nu putea s'A doarm6...
Child si cand cerul se spinteca in fulgere,
luminând pentru o clipsá inc6perea, ca apoi
s'á se facA si mai negru intunericul...
Isi aduse aminte de tabloul lui Henner, de
sdrutArile Eleonorei si simti caldura piepti-
lor ei in care se sufoca...
A fulgerat... s'a aprins incäperea pentru o
clipd... Intre capul femeii si al lui, se inteti
negrul orb al nopti cu tunetele ce i se spAr-
geau in urechi.
La moarte I... Talharul...".
Ii ardeau buzele, särutul femeii perzista
inch.... Se gAndi la ea, se gtindi la celelalte si
stins, indepärtat pärea &A aude inch' acordu-
rile pianului...
Ciudat... In seara aceasta am fost aman-
tul tuturor... Toate m'au iubit, bate mi-au
strâns mana, toate mi-au zAmbit si fiecAreia
10
www.dacoromanica.ro
146 C. ARDELEANCT
',8111111M
i-am simtit respiratia calda a buzelor odata

cu mirosul carnei si parfumul pArului... War-
batii vedeau, intelegeau si nici unul nu mi-a
spus nimic...
Mara ploua mereu...
Jandarmii...!" Kudac"... Kudac...".
somnul 1-a furat purtandu-1 in vis, pe
ape nesfârsite, plutind pe o coap de nuca,
cu capul plecat la pieptul domnisoarei Mar-
gareta Bozovici care canta la pian...
Valurile apei neastamparate, 11 udase tot,
ca pe o chrpà...
www.dacoromanica.ro
De dimineatà s'a dus la mida' si la miná n'a
gdsit pe nimeni. Portile inchise si in fata lor,
ca in l'ata unei cazArmi, patrulau jandarmii.
Prin sat, la fel. Pretutindeni se vedeau sol-
datii atunci adusi de la Oravita.
Sunau goarnele in Anina cà sil le raspundà
cele din Stejerdorf.
Manevrà...
Muncitorii, toti imbrkati in haine de siir-
bAtoare, strAzile linitite, iar pfavaliile in-
chise ca in zi de Pasti.
Alexe se indreptà spre Lorenz...
Ar fi vrut sà vorbeasch de cele petrecute
In ajuns, de femeiile de aacolo, de tot ce sim-
tise, de geamurile sparte i intunericul ce a
urmat sArbatoarei...
Fàrà sà-si dea seama, buzele lui rostirà nu-
mele aceleia ce-1 stkVanea inc6:
Eleonora...
S'a oprit in loc, a stat asa, fárà sà ghn-
deasc6 la nimic, privind in gol o serie de
litere de foc ce se apropiau i cresteau s'A
serie luminos:
Eleonora..."
www.dacoromanica.ro
148 C. ARDELEANU
OEM. 41111111101211EIMI.
Nu l'a gilsit .acasà pe Lorenz.

A trecut pe la casino cu acela§i gaud §i
n'a intrat.
Minerii a§ezati pe la mese sau in picioare,
pe Ifingà ziduri, umpleau sala pilnii la ultimul
loc a§a &A nu ar mai fi putut intra unul peste
ceilalti...
Kudac era pe scen6 O. vorbea:
Tot Kudac... i§i zise Alexe §i. plecd sii
respire in voe... Il obseda femeia cu pdrul de
aur.
La chrciuma lui Precup alti minen, tot
a§a de multi, cari ascultau pe ober§teigheruI
Gana, urcat pe douà mese sà le vorbeascà.
La Tudose, la fe!. Vorbea Gheorghe. Numele
lui Kudac se pronunta pretutindeni §i de toti.
Se mica printre oameni in fel .,i chipuri, ca
un diavol. Kudac a spus..." Kudac pe
care..." ,Kudac vrea...".
De pe drumuri, din toate partile, veneau
minen i s'á ingroa§e rándurile celor multi, sd
implineascii grAdina casinoului §i locul din
fata celor cloud cArciumi care nu väzuserà
atata lume in bäaitur5, de cánd se §tia om
In Anina.
Si lucrAtorii veneau, veneau sä umple mai-
danul inchis anume, pentru jocurile sportive
uncle tineretul muncitor, asemeni pärintilor,
se inflAcarau tinând discursuri...
De cum plecase de acasil, Alexe auzise cu-
vântul grev6" de sute de ori, de mii de ori,
www.dacoromanica.ro
era pe buzele tuturor, era in aer, era in cer,

pe pknant... L'a auzit, la pronuntat si el si
nu i-a luteles insemnàtatea, n'a stiut ce se
Intamplase... Umbla pe drum ca un lunatec,
uitase de Lorenz §i uitase de seara din ajun
când, deodatà se lovi piept In piept, cu
obersteigherul Oanä inconjurat de zeci de
minen i printre cari l'a vdzut pe Bozovici, Tu-
rim, Iráfäsel, Soare... Pe toti Ii stia pe nume,
erau oamenii lui de toate zilele cu cari se In-
talnea pe fronturile de lucru.
Domnule Inginer, dumneata esti tan6r...
trebuie s'fi fi cu noi, grevisti... Cu noi e drep-
tatea si nu cu mAgarii de-acolo... si cu mâna
ridicata arätä amenintátor sprc zidirea mare
cu etaj pe frontonul cAreia scria cu hiere
negre, mari: Diretiunea".
Cu voi sunt, riíspunse Alexe, gandind
la munca de toate zilele unde se &eau la
olaltil... Cu voi!...
In clipa aceia, pe osea trecea domnisoara
Bozovici... Alexe Isi scoase pMaria s6 salute
când toatil multimea lucr6torilor strig5 in-
tr'un singur glas:
TrAiasch domnul inginer Alexe!...
TrAiaseä greval...
Tràiaseä ingineriii!...
Traiascä domnul Alexe, strig6 domni-
§oara Margareta fluturând o batistä...
Trälascä
aproape eh' se InspAimantase. Oa-
minenAlexe,
www.dacoromanica.ro
150 C. ARDELEANU
menii se repezira la el ridicard pe brate

purtandu-1 asa ca pe un conducator. Ahi mi-
neri se adunará i palcul incepu a creste sgo-
motos... S'au ivit jandarmii i muncitorii au
trebuit sa se desfaca din gramada cate patru,
patru... Unii nu voiau sa plece, soldolii insh
cu arma la mana i crunti ca in razboiu, inte-
pau cu varful baionetei pieptul celor slabi
multi.
A vorbit Alexe cu comandantul lor, a vorbit
muncitorilor i liniste s'a neut...
Palcul de oameni s'a adunat din nou i a
plecat &A se intruneasca cu ceilalti...
Sosesc i eu, a strigat Alexe i oamenii
au raspuns:
Uraa...
Simlise ca o inviorare in tot trupul, isi
dadea seama ea' este cine-va... Uitase ca e
tanär, eä e proaspat venit in mina, ca are o-
bligatiuni fata de maieä-sa i uitase de pareä
niciodata nu strituse la aceiasi mash' cu direc-
torul. Era un altul...
Inteun colt de minte ii strafulgera imagi-
nea stearsà a unei gravuri, vazuta in copila-
rie, care reprezenta pe Valter 1116reicineana
implantand steagul biruintei pe reduta...
Ji incorda muschii... puterile Ii cresteau...
era fier...
Si el, omul visator de altadata, fäptura sla-
ba de cu cateva cupe mai inainte, cu forte
www.dacoromanica.ro
nebdnuite, se vedea In fata unei armate, de

muncitori...
Se despartise de cei multi si Ii parea
ca nu s'a dus cu ei. Isi fägaduise lui i raga-
duise lor ca se va inapoia sa-i urmeze. Le-a
spus ca are treaba acasa si acasa n'avea ni-
mic de facut, totusi *ea' sa ajunga mai re-
pede si tot asa de repede sa se intoarcd.
Urea scarile, deschise i intrà. Roti ochii
de jurImprejur In odae, aprinse o ligara,
trase cate-va fumuri si o arunca, sezu pe
scan si asteptä sà treaca vreme de cate-va
rituri ale minotarului.
Era nervos, tremura i ticaitul ceasului 'A-
rea cà amutise.
De ce Intarzai?...
Se sculä, se duse la fereastra i privi a-
fara...
Usa se deschise i intra Lorenz Impreuna cu
Ionescu i imediat duph ei aproape toti cei-
lalti ingineri de la putul central.
Traiasca greva, striga Lorenz si scotand
sapca o svarli In tavan... Traiasca muncitorii
sa ne traesti tu, Alexe!... Casa putin
capatoare pe care o locuia, goala de mobile,
suna ca o lada la strigätele inginerilor...
Avem o greva care putea sà lipseasca,
spuse Lorenz si scuipand In aer, îi stramba
fata cu dispret, ca imediat sa continue:
Dar daca o avem, o vom tine pana ce
se va face dreptate oamenilor, nu noi am
www.dacoromanica.ro
152 C. ARDELEANU
voit-o i domnul director... PorcArie... dupä

ce H. Toti oarnenii puteau sa rämând
pe loc... TicMosul... Nu e nici un pAcat dacA
l'ar impusca cineva, ca pe un caine... Eu...
Hm... Bravo Alexe,
Lorenz amesteca ideile i cuvintele, tre-
cAnd de la unele la altele fArà nici un *ir,
nu-si putea stApAni revolta.
Trebuia sä facd sdptamâna de lucru de
sase zile sau chiar de cinci, dar nu sa dai oa_
menii afard din lucru In preajma iernei, dui-A
ce, ani de zile, i-ai furat munca... Ptiu!...
din nou scuipà Lorenz, aprins la fatà ca apoi
obosit sh stea pe scaun atAt cht\,i-a trebuit
sh. respire °darn', sà. sal-h. in sus de trei ori,
strigAnd:
Trdiasei greva!
intr'un moment de expansiune rara, cu
ochii plini de lacrimi cuprinse cu amandouà
mâni de gilt pe Alexe i Il särutà:
Te-am vtizut i 1ml pare bine cà ai fost
dumneata acela care cu curajul tineretei
apdrarea muncitorilor... Eu sunt slab... nu am
putere, dadi m'asi avanta cred eh' asi muri...
Sommerfrisch-ul ma fikut bun numai pentru
minà, nu si pentru Uite, doar ce am
strigat nitel mai tare si glaslu mi se stinge...
Alcxe era neräbator s6 plece.
Te grilbesti?...
?
Vreau vorbesc... tu nu stii ce s'a
www.dacoromanica.ro
anammommemr
discutat aseará de Cátre director... Sunt lu-
cruri pe cari trebuie s6 le stii... Eu nu le-asi fi
crezut niciodatá cu putintà... Ascultà!...
Lorenz povesti tot ce auzise dela Kurz, pe
child Alexe rosea In obraji la pornirile sen-
zuale pe cari j le da Eleonora.
Trebuie ca cineva s6 fie nebun numai
la gándul cri poate fura munca cuiva i cl a
fäcut-o i el hofärase ca ()data cu concedie-
rile, celor rtimasi sh le máreascti cota de
manc", fure mai departe si pentru cei ce
plecau, iar pentru indeplinirea acestei mon-
strozifdli a crezut ea' îi va gtisi omul in tine.
In Alexe?... intrebti inginerii ceilalti.
Da.
Nu si-a g6sit omul.
Spunea el ca ori cc inginer tântir si In
deosebi cel mai nou venit in mind, ca sA fie
pe placul administratiei, ca sà ctistige stima
directiei i sá-si asigure locul pentru viitor,
face tot ce i se cere... i ie ti-ar fi cerut s5
furi, asa cum lui Kudac i-a cerut, acum in
urmd, s6 invriljbeasch.
S'a inselat, ráspunse greoi Alexe, s'a in-
selat. Dacá s'ar fi gandit la aceasta n prima
zi a venirei mele aci, poale ca asi fi fácut-o.
asi fi ilcut-o crezand c5 imi indeplinesc un
serviciu care nu däuneazti pe nimeni, bine-
inteles dacii totul ar fi fost asa de bine aran-
jat ca nici odatá sti gándesc sau sä* inteleg
ceeace fac e o josnicie, acum insà, acum &Lid
www.dacoromanica.ro
154 C. ARDELEANU
cunosc toate amilnuntele si ale muncei §i ale

intentiilor lui si a tot ce a fäcut panä acum.
nu, niciodatà... Stiu pretul pänei pe care eu
insumi o castig ca i cei multi...
Mai de grab5... Imi tai mainile. Am In-
välat sá mà uit la ware, iar când lumina lui
Imi lipseste, la adânc, mà IncAlzesc In suflet
cu fiecare licärire de lampa si fiecare bro-
boanä de sudoare ce alunecä' pe trupul Incor-
dat al cAutiltorului de cdrbune.
Am Invätat sä renunt la viatà din prima
zi a venirei mele aci când am stiut cà rotile
putului se Invartesc sà coboare colivia cu
oameni la adäric si din clipa In care am
fost la Sommerfrisch, In dumineaca aceia de
petrecere, cAnd am privit umbrele diafane ale
vietei, päsind pe prundisul aleilor printre.
chaislongues"-uri, ca foi galbene ce pluteau
PC fata linistità a unei ape ce o Incretea sbo-
rul Acum, uitându-md la dum-
neata, cu salti ochii de cat aceia cu care te-am
väzut In tren, stiu ce mil asteapth Innainte de
jumätatea vielei...
Pentru cele peste cinci mii de suflete ce
träim In ocrotirea acestor munti, am Invätat
sä fiu om...
Apoi, deodatà, hotärit ca si cum pierduse
vreme Indelungatk Isi aduse aminte cà tre-
bide sà plece.
Má duc... ne asteaptä... Cine vrea sä
Dumneata stiu cä' mà Insotesti, Ii spuse
www.dacoromanica.ro
lui Lorenz si luandu-I de brat se Indreptä

spre 110.
Inginerii camarazi, cari tot timpul tacuse
ca mobilele incàperei, au tàcut mai departe.
Cand au ajuns In drum se auzea de de-
parte strig6tele muncitorilor:
Trdiasca greva L.
Greva...
www.dacoromanica.ro
Sala casinoului unde duminicile i shrhhto-
rile se adunau minerii sà uite necazurile vie-
tii, ascultánd concertele usoare de vioarh
pian sau corurile alchtuite din ai lor, sala ca-
zinoului unde de multe ori, la un pahar cu bh-
uturii si-au spus pásurile tovaräsii de echipe,
sau unde toti, adunati, tremurau stiind ch pe
deasupra capetelor lor, fluturá o nouà mhsu-
rd de restrictie, fie schzándu-se salariile, fie
sclizand zilele de lucru, sala primitoare ca un
ehmin al celor multi, era ticsith de lume ca
stup inainte de a roii.
Asemeni alhinelor ce sbarnaie din aripi in
usa stupului, muncitorii se miscau, esind
respire aerul curat de afarh, sau intrând
asculte vorbitorii cari se perindau pe aceiasi
scenh, de unde althdath le venea incântarea
de o chi-A, °data* cu sunetele vioarei sau ale
pianului care, acum odihnea cu capacul ridi-
cat i coardele prhfuite, aruncat deoparte ca
o mobild scoash din uz.
and a intrat Alexe, s'a uitat in urma lui
s'a vaca cine mai vine si din cati plecase de
acasá, numai era decat unul singur; Lorenz.
www.dacoromanica.ro
VIERMII PI,MANTULUI 157
am=
Oamenii le-au fAcut loc uitandu-se la ei ne-
pAsAtori ca si cum s'ar fi intrebat: ce cautä
märimile administratiei, printre noi ?"
Alexe inainta greu sA ajungh in fatA.
In momentul acela, minerul care vorbise,
isi incheia cuvAntarea in strigAtele multimei:
TrAiascA greva !...
ateva cupe tropäira picioarele pe scAn-
duri, se bätea in palme si lumea se agita cu-
prinsä de nebunie. Din toate pArtile saki stri-
gAtele se adunau sä" spargA plafonul... nu se
mai cunostea om pe om, toti erau unul.
Un alt miner se apropie de rampa scenei
cu o lampA in mAMA si fAcAnd ochii mari, a-
plecAndu-se de mijloc, de par'cil s'ar fi gash
pe frontul de lucru, se uita cercetAtor In salii.
ca alt'AdatA Diogene.
Caut un om... Ne trebue un om... Cap si
suflet...
Si cel de pe scenä, cu lampa IntinsA Main-
tea lui, sd-i lumineze calea, adAncea sala cu
ochii.
Unde ne sunt inginerii ?...
Nu ne trebuiesc... Avem pe Kudac...
Kudac!...
Pe OanA, Pandrea, Vlaicu din Bozovicif
avem destui...
Avem pe-ai nostri...
DA-te jos Iurim, aci nu suntem la adAnc sä.
umbli cu lampa, suntem sus... e lumin5...
www.dacoromanica.ro
158 C. ARDELEANU
Alexe 1 strigA OanA, Alexe e cu noi... e

ad.. vine... TrAiaseil Alexe
La o parte, la o parte... faceti loc...
Sá träiascli domnul inginer...
Alexe abea se putea mica frecandu-se de
cei multi cari cu ochii luminati de bucuria u-
nei noui sperante ii strigau in urechi:
E cu noi!...
Sá trde§ti...
E miner....
E al nostru...
Faceti loc... loc...
Ajuns In fata scenei, un grup de muncitori
au pus milna, l-au ridicat pe brate, §i mai Ina-
inte de-al pune pe scend, l-au arAtat multi-
mii ca pe un bulgare de aur.
Acesta e...
Din nou multimea Incepu sA strige, s'A' a-
plaude 17i. sä batà din picioare facand sá tre-
mure toatri indiperea, ca sgáltilità de diavoli.
M'Al-lile se agitau, se aruncau pàlàriile In
sus de bucurie, iar femeile, sotiile minerilor,
1§i deslegau barisurile depe cap, sil le fluture
-strigAnd §i ele:
Bine ai venit !
Bine ai venit! striga sala toatà...
Bine ai venit, apàrátorule I...
Dupd Alexe, ca umbra ce Sc tine de om,
Inainta greu, sufland de oboseala, Lorenz.
TraiascA domnul inginer Lorenz.
www.dacoromanica.ro
Lorenz!...
Bravo!...
TrAiasca inginerii...
Manile se agitau mereu 0, strig6tele numai
conteneau.
Jos Directorul!...
Mall cainele!...
Asasinul...
Bravo Alexe!... Bravo Lorenz, voi sun-
teli oamenii care ne trebuiti...
Ural...
Lini.,te!... strigä glasul lu Kudae.

Lini§te...
Ssst!... ssss... SSS...
5i sala se potoli de parcA goalil ar fi fost.
Fratilor!... Incepu Alexe, n'am venit In
mijlocul vostru nici sa và inr5esc, nici sh vä
inbunez, am venit sà ne sfAtuim impreunA...
am venit la ai mei.
N'am venit In numele nimAnui, nici de aci
din salà, nici. din afarä, ci am venit in nu-
mele pärintilor §i. copiilor vWri, sutelor .5i.
miilor de minen de la cari ati InvAtat sa
triiiti aceia§i viatà fiírà de noroc, muncind
pentru altii...
Ural...
____ Asa este...
Bravo!...
Si lumea biltea in pAlmi cat putea.
... s'a spus despre noi, minerii, ea' sun-
www.dacoromanica.ro
160 C. ARDELEANU
tem viermii pamantului", ei bine, de viermll

peimdrztului f i de paseírile cerului poarta
Dumnezeu grija... Viermele are dreptul la
viata s't dreptul acesta este al vostru, dreptul
acesta vrea sa vi-1 fure azi, asa dupä cum va
furat munca de pana acum.
Bravo!...
Jos directorul!...
Sh-1 ucidem...
El este acela care cel dintai ar fi trebuit
sa plece urechea la fiecare cuvant al vostru,
cad fara de voi, niel el si nici unul dintre a-
cei ce alcatuesc administratia acestei mine,
n'ar fi putut sa traiasca.
Asa este!...
Bine vorbeste...
Jos...
Deasupra capetelor voastre sta ridicata,
a§a ca sa va striveasca, bocanca directorului,
cu toata puterea pe care o reprezinta boga-
tia...
Capitalul...
Jos Capitalismul...
Capitalul, dupa cum bine spuneti voi,
urma Alexe... SA nu se uite insa un singur lu-
cru, daca bäncile constituesc un capital ce se
poate inchide Inteo ladä de fier, sa fie cat
mai bine pazit, capitalul vostru este Inmiit
de mare, netainuit si reprezinta insasi viata
pe care fiecare dintre voi, atunci cand scobo-
\ Ali in mina, o puneti contributie, fie scuipan-
www.dacoromanica.ro
du-va prämtinii, fie otràvindu-v6 sufletul Cu

gaze sau cand ieiti afara cu In§elAtoarea ilu-
zie a unei puteri pe care o dà bautura... Ca-
pitalul vostru este viata Insil§i pe care vor
o Inchidà cei nesAtui nu ca pe aur, In casele
de bani, ci in inc6perea a patru scânduri.
A§a este.
Bravo...
Ura...
...iar dadi In societ54ile bancare, drep-
tul celui mai tare se dovede§te prin bog5tia
argintilor, atuncea bogätia voastrà este mina,
este munca §i acel capital care curge In vinele
voastre care se cheamd shnge §i care pus In
cumpAna atArn6 ceva mai greu deciit o ac-
tiune.
A Noasträ este mina *i voi trebuie s vil bu-
curati de sporul muncei, nu ei...
Träiascà... Ura... A§a este...
Ei au pus banii i voi ati pus viata...
Dac5 banii lor au sporit, viata voastra se
curma azi, tot a§a ca a pilrintilor vo§tri eri.
cum se va curma a copiilor vo§tri mâne, clad
fiecare, la randul lui va intra pe aceia gauril
de put, ca afarà de sudoarea fruntei, mdrga-
ritare nepretuite de cei ce v'au adunat aci,
sA le ramana suspinul care In toatä clipa le
va aduce aminte ea' sunt minen i sAngele
care Inro§e§te perna pe care se odihne§te ca-
pul i crucile InOrate In cimitirul din Stejer-
11
www.dacoromanica.ro
162 C. ARDELEANU
dorf, la jumatatea drumului intre mina §i

sanatoriu.
Aceasta este dobanda capitalului vostru
care se macina zi, de zi, Oda ce fiecare din-
tre voi ese din randuri, moneda §tearsà, cu
manile cruce pe piept, sau ca o al-Mare ce in-
fati§eaza, in umbra voastra, chipul tubercu-
lozei.
Azi, mai inainte de vreme, a vrut sil vA go-
neasca omul ro§u, cu sufletul inchis in registre
§i trupul muiat in aur. Pentru el, fiecare din-
tre voi sunteti aceia care scoateli cärbunele
la suprafata pamantului §i pentruca nu va
poate vinde; cand nu-i mai trebuiti, ca pe u-
n cite stricate va arunca in lume sa cre§teti
furdalul mizeriei, ca §istul ce a fäcut pat car-
bunelui.
A§a e!...
... vor veni oamenii legii §i vor veni in
, chipul lor, ca duhul sfant in chipul porumbe-
lului, toti cei ce v'au furat *i v'au batjocorit,
, In deosebi el, sa VA punä sä alegeti intre voi
pe cei ce trebuie sa moara de foame, ca §i
cum voi n'ati fi unul... Vor veni corbii cron-
canitori sa sfa.§ie prada, sa fie cat mai bogat
ospatul §i. pentru aceasta VA vor minti pe
unii, iar pe alti, va vor amägi cu sunetul ar-
gintilor, dar de viermii piimeintului §i peisd-
rile cerului are Dumnezeu grijii, spune Sf-ta
Seriptura §i cel intai care nu va putea lmplini
poruncile intereselor bane§ti ale administra-
www.dacoromanica.ro
tiei, va fi directorul §i el va trebui sh plece

gonit, ca astfel sà ispà§eascil, 'hitAi vina lui
§i-apoi a acelora ce 1-au Inscaunat.
Deoparte o mAra de oameni, ei; de alta un
popor de robi, voi. A§a a fost dela Inceputul
Inceputului, o alcAtuire proasta a societatii...
Mereu s'au petrecut ceeace se petrece azi...
Totdeaua, Ong acum, contra tuturor princi-
piilor de drept din lume, puterea a fost de
partea celor putini iar cei mullí au trebuit sh
se umileascil, folosind cu munca lor, bogAtia
mereu crescandà §i trândävia celor nes"átui.
Ei v'au lovit, ei v'au torturat, ei và ucid...
A§a e...
... a venit vremea ca astAzi sa se tre-
zeascä In voi toti cati au pätimit, pArintii vo-
§tri, voi §i copiii vo§tri. Yoi n'ali fi flcut nici-
odatà pasul acesta; grij a zilei de mâne va
impiedecat i ceeace n'ati facut voi de burl.
yós v'au Indemnat ei...
Fiti buni!... fill errátori...
Nu... nu... nu...
5i toatà sala Incepu sa fream6te ca prinsA
de clocotul rasbunarei. Fiecare avea câte ceva
de spus, fiecare avea sa-§i tipe adevärul pe
care phdä, atunci 11 fáinuise, sà-1 afle lumea
Alexe a Incercat sa vorbeasca mai departe,

sA reja §irul cuvintelor intrerupte §i n'a fost
chip... Multirnea era InfAità i nu voia sa as-
culte de nici un fel de iertare.
www.dacoromanica.ro
164 C. ARDELEANU
Lorenz care tot timpul Cat vorbise Alexe,

stätuse inapoia lui, si aprobase cu gestul
spusele tänärului inginer, îi tergea fruntea
de sudoare i fäcea semn oamenilor sä tacä
dar nu-1 vedea nimeni. Fluturà o batistà dea-
supra capului, asa ca sà atragä atentia lucra-
torilor í imediat, cu glasul stins, Mead efor-
turi peste puterile lui, spuse:
Daeä voi stiti sä ascultati de cuvântul
nostru, in gäurile de sub pämänt... ascultati
aci... In mind poate sà moarä o sutà, douä...
aci insä murim cu toti... Ascultati... eu nu pot
vorbi... Ascultati pe Alexe...
AscultAm dar nu iertäm pe nimeni.
TAcere!...
TAcere...
cuvântul trecea din om in om
sala.
Cu graba nejudecatä a voastrd,
un muncitor, yeti strica...
Alexe senin, cu mänile incrucisate pe piept,

privea multimea agitatà ce se potolea incet,
incet, ca vremea depe furtunä. Se fiicu atata
liniste de nu se mai auzea nimic, afarà de
respiratia grea, sufocantil, a lui Lorenz, in
colo liniste...
O femeie a suspinat.. cineva s'a rezimat de
usä si usa a schrtäit.
www.dacoromanica.ro
VIERMII PXMANTULLI 16
M'ati ascultat cata vreme am vorbit de

necazurile noastre de eri §i de fiecare zi *i
a-li coborit in sufletele voastre ca sa retraiti
pentru a cine §tie catea oara, amaraciunile
cari nu se uitä, lar acum, cand vreau sa vor-
besc de bucuriile de maine, nu ma lasati...
V'am spus: am intrat in randurile voastre
fara sa fiu chemat de nimeni §i in randurile
voastre vreau sa räman pentrucä sunt al vo-
stru.
Sa ramai dar...
Cine a vorbit?... striga Oanä.
Eu, Vlaicu din Bozovici.
're indoe§ti tu? Il intreba Oana.
Nu ma indoesc de nimeni de aci, din mij-
locul nostru, nu vreau Irma sa iertam pe vino-
vati, oricine ar fi ei...
Jos Directorul!...
Jos criminalul... Jos... strigara muncito-
rii, deodata, din mai multe parti ale &Oh...
Toata lumea vorbea, nu se mai putea lute-
lege nimic. In clipa aceia se lipi de Alexe.
Kudac, cu amandouä manile ridicate in sus
agitandu-le ca pentru a potoli multirnea.
Nici o vorbal... Ali tacut?... Am sä-1 u-
cid eu...
Traiasca Kudac!...
Am sa-1 ucid...
Kudac a ramas cu amandouà manile ridi-
cate In sus ca si cum ar fi jurat in fata mul-
limii.
www.dacoromanica.ro
166 C. ARDELEANU
Am s'A-1 ucid... §i acum, ascultati-1 pe

el... pe domnul inginer...
Alexe privea deasupra capetelor celor
multi ca §i cum ar fi vrut sii-§i adune gandu-
rile, iar child multimea se potoli, incepu:
Voi cari ati InvMat s'A suferiti, trebuie sA
stiti s'A §i iertati.
Nu se plätesc necazurile unui popor de
muncitori, cu moartea unuia sau a doi sau
chiar a o surd... Voi nu sunteti ucigasi... voi
sunteli albinele cari ati adunat aurul pe care
vi l'a luat o mAn'A de oameni nesAtui §i care
cer Ina tot mai mult, tot mai mult §i chnd
nu mai aveli ce le da, v:A furil si cand nu mai
au ce v'ä fura, v'A sugrum6...
Mina este a voastr5, asa cum este haina de
pe voi pe care o purtati si in zile de lucru si
In zile de sàrbàtoare... Mina este a voastrA
cum sunt mormintele celor peste cari a cres-
cut §i s'a uscat iarba... i pentru cA in locul
celor ce v'au avut In arena, ca pe vite de
muneä, se va instAri poporul muncitorimii,
nu le faceti lor, cei putini, umiliti §i mâncati
de patimi, ceeace ei au fAcut vou'A...
lertati-i §i iertarea va fi mai cumplitA de
cAt pedeapsa, pentru cA va veni de la cei ce
au suferit.
Casa voastrA sa rAm'AnA deschisd §i pentru
cei buni §i pentru cei r`ái, fiecAruia grisindu-i
loc la aceia§i masA dupil care sä nu lipseaseä
pAinea...
www.dacoromanica.ro
VIERM/I PAMANTULUI 167
Orbilor sä le .dali lumina i railor zile de

ispasire".
Maine, nu va mai fi nici asupritori, nici a-
supriti, maine nu va mai fi nici consilii de
administratie, nid directori cari vor pune la
cale cum s'A vä fure munea; maine va fi im-
parteala dreapth a ceeace toti au facut lao-
Mina este a voastra asa cum VA sunt
parintii...
Al vostru este capitalul caci sufletul minei
voi sunteti i zilele cate le aveti este viata.
Nu spalati ~le voastre de praful carbu-
nelui, In sangele calailor de pana Nu
va murdäriti... de azi, purcede viata dinteun
Inceput.
Nu rasturnarea situatiilor i topirea lor in-
intr'una singura.
laca de ce am cereat s'AA iertati, nu pentru
ei, ci pentru voi, ca linistea sà stapaneasca
constiinta care nu poate fi mintita.
Alexe terminand, se dete la o parte. Pe

frunte ii curgea naduseala.
Foarte bine ai vorbit, dar noi, tot vom...
va astamparati!... strigarä. femeile.
Bravo...
Are dreptate dornnul inginer, se auzi
din nou glasul nevestelor... Are dreptate...
Traiasca...
Bravo!...
www.dacoromanica.ro
168 C. ARDELEANU
ansase
DeafarA, lumea se imbulzea sa intre, iar
din'Auntru, strigAtele si neastämpärul multi-
mii iesea pe usile si ferestrele sAlii s'A se lo-
veascA de piatra muntilor, de pAduri si de
oamenii nestiutori...
Din munte in munte si din om in om, sä
stie lumea toatA cá de azi viata purcede din-
tfun inceput.
www.dacoromanica.ro
Se implinise zece zile de child mina era pu-
stie, satul ocupat militäre§te iar muncitorii
dädeau vialä drumurilor, umbländ de colo
pänd colo, fail de nici un rost.
Casinoul i carciuma lui Tudose, in per-
manentä erau pline de oameni...
La inceput, in fiecare zi se tineau discur-
suri i fiecare dintre lucrätori se simtea da-
tor sà-§i spuna pdrerile asupra grevei i asu-
pra nevoilor fäcute pänä atunci, socotind
a venit timpul sa se implineasca, cerandu-le.
Unii vorbeau mai bine, altii mai putin bi-
ne, insä fiecare dintre ei spuneau adevärul.
Tovar4ii Ii ascultau, clatinau capul sau ri-
dicau manile in sus a§a ca sä fie väzuti, stri-
gänd:
A§a este!...
Trälascä...
Jos cu el...
Dar oamenii invälati cu munca §i nu cu
vorba, obosirà repede i pentruca nici unul
dintre ei nu avea nimic nou de impärtä§it ce-
lorlalti, iar administratia minelor i directiu-
nea päreau cA ar don i s'a se lungeascii eat mai
www.dacoromanica.ro
summs. C. ARDELEANU
170
mult zilele de nelucru, minerii odihneau ca

vitele de povara, impreuna cu pamantul ale
cärui maruntae numai avea cine sa le rasco-
leasca.
Veneau lucratorii ea §i mai inainte, la locu-
rile de adunäri, se plimbau pe drumuri, ne
avand ce face, §i. respirau aerul lipsit de fu-
mul co§urilor inalte, ca bolnavii la Sommer-
frisch.
Autoritatea decora coronul cu uniformele.
pu§tile §i. goarnele soldatilor ce chemau tru-
pa la masa de pranz §i. seara.
Mina in care altadata mi§unau oamenii ne-
gri de carbune, se transforma' inteun canto-
nament in care soldatii liberi, jucau capra,
fumau tigari .,i dormeau pe bancile §i mesele
din cancelarii, bucuroi de libertatea pe care
le-a dat-o carbunarii, scotandu-i din cazarmi.
www.dacoromanica.ro
Desi vremea Sc imbunase in ultimele zile
soarele strAlucea inalzind pàmântul jilav
de ploile ce-1 udase, lumea era ingrijatá stiind
cá se apropie iarna.
Indurea de fagi îi ingillbenise de mult
frunza si se scutura incet, bolnàvicios, sa se
risipeascA peste sat ca o ploaie de aur si a-
ram5.
and nu se auzea sunetul goarnei, mAnui-
rea armelor sau tropotul bocancilor In mar,
sau vorba ingrijorätoare a muncitorilor,
nistea i tristetea, erau ucigatoare.
Alexe cu capul greu de Onduri, se plimba
in lungul i latul od6ei numilrhnd scândurile
mici ale parchetului ce se incheeau inteun
unghi drept cu varful in jos si varful in sus,
sá tae in zigzac inc6perea. Numära pasii pe
cari îi Meca si etind i cand, oprindu-se In
mijlocul camerei, privind in sus, numära
trandafirii rosii i albastri din tapetul unei
frize depe 'garete...
Avea obsesia
DacA vor fi Cu sot, cei rosii, iar cei alba-
stri Mea' de sot, atunci administratia va inte-
www.dacoromanica.ro
172 C. ARDELEANU
lege cá dreptatea este a noastra si nu a direc_

torului... Lucrul se va Incepe In mina si ni-
meni dintre noi nu va fi lasat pe din afara,
nici chiar eu, si viata isi va urma cursul o-
bisnuit curgand mai departe pe calle stipate
de cand lumea §i pamantul... De nu, vom
schiinba drumurile, vom schimba viala... vom
schiinba totul, totul...
Dar cum?
...Unul, doi, trei...
Trandafirii rosii erau rara de sot, iar cei
albastri Cu sot, contrariu de cum 1§i pusese
In gand...
Privi afara pe fereastra...
Ii paru o copilarie s'a lege soarta grevei de
numaratoarea trandafirilor.
Cerul era !Ira de nour...
O frunza galbenä Ipurtatä de vant se lipi de
geam. .
ara sa stie de ce se gandi la cei dela Som-
merfrisch...
Greva".... grevä"... grevä"... §i ramase
pe ganduri...
Da, greva... discursuri, vorbe... Fiecare
are necazurile lui, fiecare vrea o soartá mai
huna si toti, dar toti, uitam ca suntem legati
unul de altul, nu numai Intre noi dar §i cu ei...
Munca §i capital...
Greva... lipsä de pane, lipsä de bani... tru-
pul se molese§te In lenevie, ridici bratele la
www.dacoromanica.ro
VIERMII PÀMANTULUI 173
cer si din cer nu coboarA nici un ajutor... Ne-

voile si-au ajuns sfArsitul, dupa ani de sufe-
Huta, dupà secoli de aspiratie aire mai bine,
se rup pentru o clipA legáturile odgoanelor.
Libertatea pare strillucitoare ca insà-si liz-
bAnda, bucuria cres,te, creste si se revars6 ca
spuma laptelui peste toatil firea...
S'Arbátoarea muncii; biruinta...
Entre zidurile de piatrà, inchisi ca moliile in
blAnuri, stäpAnii isi num'ArA banii, impart di-
videntele actionarilor, si asteaptä, shtui, sil
audà scum crapa de foame robii pAm'antului
viermii...
Slabi ca sfintii, nemAncati de sAptAmiini de
asteptare, trec palcurile de muncitori lega-
nAndu-se in cAntece triste, abea intelese, cAn-
iece cu cari se insealA pe ei pentru o nouh
rezistentii de cateva zile...
Carl Marx, Enghels, Jauri;s, Bakunin §i. toti

ceilalti, au uitat cA greva se face cand omul
este in cea mai grea strAnsoare ci nu atunci
cAnd are si pentru ca sil isbAndeascA o cerere
dreaptA, a celor multi, trebue sA treacA vre-
me si nici unul dintre apostolii acestia, nu
s'a gAndit ca vremea macinA pAinea...
Cineva insil are dreptate...
Cine a spus s'A nu ridici viata altuia?"
Am spus-o si eu...
GrevA..."
www.dacoromanica.ro
174 C. ARDELEANU
immorasisp
Se wed la masä i serse pentru a dotta
oarà in ziva aceia,
Draga maicufg,
Sunt bine, nu trebuie sä te ingrije*ti de

mine. Ziarele ti-au adus vestea §i tie, ca tutu-
ror din tara, CA mina se odihne§te i oantenii
se framânta In frigurile grevei.
Aa e viata màicuà, viata muncitorilor cari
numai in asemenea imprejurAri atrage asu-
prä-le, privirea speriatà a condueätorilor.
In scrisorile de 0115 acum ti-am spus tot
ce trebuia sá tii, ea sà nu te neliniste§ti, as-
täzi insä am cetit numele meu in gazetele din
Bucure§ti in cari mä aratà ca un instigator
Tu §tii eä nu e adevärat... copilul tau nu
poate fi vanzator de neam sau tulburätor de
pace i tu §tii eä numai mila de oameni m'a
apropiat de cei multi cari îi cer drepturile
lor... De ei mä simt legat prin insasi existenta
pe care o due in de-avalma...
Nu eu, dar nici unul dintre muncitori n'a
räscolit patirnele, ci ei, cei chemati sä ne o-
croteasek a§a ca un pdrinte copiii cu cari i-a
däruit Dumnezeu.
La inceput a fost fierbere mare, iar acum
lini§tea e prea lini§te ca SA nu se schimbe in...
nu §tiu ce, dar de scbimbat trebuie sà se
schimbe...
www.dacoromanica.ro
Iartk-nak ck nu ti-am trimis pAnä acum

bani, banii de care ai at'ata nevoie sk-ti Iii zi-
lele si sä platesti arile cAsutei.
Leaf a trebuia sk o lam de acum cAteva
zile, Irish' suntem In grevà. E greu sk mk mai
pot gandi la asa ceva.
Trkim toti ca unul si ne ajutkm cum pu-.
tem...
Inginerul Lorenz, despre care ti-am scris,
din zi in zi se dovedeste tot mai mult, a fi
un om de o bunktate rark, (pacat eh' nu e sä-
nktos). Stransese, In cinsprezece ani, de cAnd
e inginer, chteva zeci de mii de lei pe cari a-
cum le Imparte cu noi...
Ca el mai sunt si alli minen... (oameni de
rAnd).
Din ce am cApatat dela el si dela ceilalti.
Iti trimit cinci sute de lei pe care ii vei impkrti
asa cum stii, sk poti rähda mai departe zilele
ce vor veni...
Ina. °data', fii linistitii, nu te Ingriji de noi.
Tu esti una, noi suntem câteva mii...
Te skrut, Alexe.
P. S. In rugäciunile tale, roga-te mamk lui

Dumnezeu pentru toti minerii, asa cum se
roag6 preotul In fata altarului, pentru cei
plecati pe ape.
A.
www.dacoromanica.ro
176 C. ARDELEANU
Se duse din nou la fereastra i privi afara

aceiasi padure i aceiasi munti...
Inchise ochii...
muniii s'au dat la oparte i padurea s'a
rarit de crengi si de copaci, cum s'a rarit de
frunze, lashnd loc unei sparturi de cer pe
sub care se vede 'Ana departe, departe....
campul intins in zarca caruia alerga, odata
cu gandul, trenul negru cu sgomotul aburi-
lor i huetul de uzina asezata pe roate...
A trecut prin statie ca o sageatä...
S'a dus... s'a dus sà goneasca mereu peste
camp si peste ape, hurduchind pe podurile
de fier de parch' o ceatil de mesteri fauri, zo-
reau incheerea unor cazane...
Si tumid alerga räscolind in urma-i praful,
indoind pomii din marginea liniei panii ce
atingeau cu varfurile, pamantul. A fluerat
lung... a intrat in gara...
Puf, puf puf".
Bucuresti.
Toate drumurile, toate... unele drepte, al-
tele cotite iar altele rupte in petece de apa
de ploaie, duceau in marginea orasului, la
casa lui, in poartà careia, maicula cu o mânil
strasina la ochii, 11 asteapta sa villa dela
scoala...
Sarut mana
Ai venit mama?... Ti-e foame?... Esti
obosit?... Of, Doamne ea nu se mai sfarseste
odata i cu scoala asta, &A esi inginer, sà fii
www.dacoromanica.ro
;
om mare, sa avem bani si s'a nu mai alergi

asa sa te ostenesti.
Om mare...".
Si amândoi, tinându-se de brat s'au oprit
sub salchmul din curte, la masa pe care ii
asteptau panea cea de toate zilele... numai
panea...
. .
Se scutura... era sa cada, deschise ochii.
Un bäeat de mina trecu pe sub fereasträ *i
striga:
Noroc bun domnule inginer...
Noroc bun Stefane... si aducandu-si a-
minte de scrisoarea de pe mash' pe care o
Meuse maicutei, striga dupa baeat:
Asculta... staàil... si aruneand scrisoarea
pe fereastra li spuse:
Da pe la posta si las'o la cutie...
Era tot la fereastra, plecase baiatul cu
scrisoarea, pe drum nu era nimeni, nimeid
sau numai i se paruse, in fata casei väzu ca
se opresete o servitoare. 0 recunoscu... era
aceiasi care 11 surprinsese pe child Eleonora
il imbrätisa.
Domdule inginer...
Ferneia se uita In dreapta, se uita in stAn-
ga (sa nu fie vazuta de cineva, sau auzita)
apoi spuse incet, cu inteles, lasand sa se ghi-
ceasca ca e partasa unei taine:
Conita... va roaga...
Mereu temätoare de a nu fi surprinsä, se
12
www.dacoromanica.ro
178 C. ARDELEANU
uith in amAndouà pilrjile ale drumului iar

cu nfanile, pentru eh nu avea ce face cu ele,
isi motolea coljul sorjului... Stete o cliph pe
gAnduri apoi luhnd o hothrhre eroich, urch
schrile Intr'un suflet si intrAnd In camel%
ii dete un plic, spuindu-i in cuvinte thiate de
respirajia gräbith:
Conija... vh roagä... sh veniji... vä asteap-
th... e singurh... a spus sh n'aveli nici o gri¡ä...
ar fi vrut sh villa dumneaei, dar... Vil
asteapth...
Duph ce vorbi de parch ar fi Insirat mhr-
gele, esi tot asa cum venise, coborAnd schrile
chte dou5, cloud trepte...
Alexe era inch la fereastrà. Chnd privi in
jos, pe drum, numai era nimeni...
Se uith la plic fhrh sh-1 desfadi, bätu cu
el in palmh de chteva ori, ghndind In altil
parte si-1 arunch pe mash färà sh-1 citeascä.
Isi aduse aminte de seara aceia... Uitase
dach se mai gändise sau nu la ea. Servitoarea
i-a amintit-o, ca titlul unei chili de o paginh
cetith. Literele se asezau unele l'angh altele.
formau cuvinte, cuvintel randuri si rAndu-
rile...
0 vedea tot asa de frumoash ca si atunci...
Aráturi de ea, aphrea §i. disphrea, ca lu-
mina unui far, chipul feciorelnic al Marga-
retei.
Buzele ii. ardeau. Se simfea strans In braje.
In brajele albe pe pieptul fierbinte...
www.dacoromanica.ro
VIERMII P.kMANTULUI 179
AMMENIUME MIEMINEMOS
Ca §i atunci s'a ru§inat simlind imboldul

patimei.
Mina capul, se incheie la baina ca §i cum
atunci s'ar fi imbracat §i cu manile in buzu-
narele pantalonilor incepu sa se plirnbe prin
camera.
Imaginea Eleonorei se pierdu adancindu-se
inteo perdea de ceala a§a ca sa nu se mai
vada.
Si-a adus aminte de toate femeile, alte fe-
mei pe cari le avuses §i. pe cari le uitase a§a
curn uiti numàrul batistelor intrebuintate.
Prea fusese brusca manifestarea nestapanitä
a dragostei flea' de pudoare pe care femeia
i-o oferise, flea sa se fi a§teptat, cu aviditatea
unei colectionare de bibelouri, de papu§i sau
a§a ceva ce se cumpara din magazine ca sa
placa o zi §i sa fie uitate o viata, pentru al-
tele.
Scutura capul inteo mi§care nervoasa, se
opri in mijlocul incaperii §1 trecandu-§i ma-
na cu degetele rasfirate prin par, dandu-1
peste cap, ii paru ca are in fala silueta tine-
reasca *.i. chipul nevinovat al domni§oarei
Margareta Bozovici care cântase la pian pana
ce la vazut, ca apoi sa se ridice In picioare.
sa zambeasca §i sä-i intinda mana ca unei
cuno§tinte, mana pe care el a sarutat-o.
0 vedea ca §i atunci...
Muzica, dans...
In zare, in coltul odaci unde se pierduse
www.dacoromanica.ro
180 C. ARDELEANU
In ceatä, chipul Eleonorei se desfäcea de in-

tuneric...
I§i simfea mâna stränsä... camera vecinä...
servitoarea... masa cu farfurii §i. farfurioare...
paharele... vin, §ampanie...
TrAi pentru a doua oarà aceia0 searra. a ne-
buniei la care nu se gändise.
O clipà, douä, trei...
In urechi i se deslu§i, inthi ca o uruiala,
apoi mai limpede ca o apà de munte ce
rostogole§te bolovani de piaträ, sgomotul oa-
menilor de afarä, strigäte: träiascA greva...in
numele legei... Kudac... Kudac...
Ca trezit din somn, färä sà-0 dea seama,
Alexe incepu sä' strige tare:
Kudac!... Kudac!... Ku...
www.dacoromanica.ro
Toamnä...
0 dimineaa cu cerul curat, Cu scare cald
si liniste de särbätoare.
Grevistii cari nu stiau nimic din ce le va
aduce ceasul de mäine, trälau inteo vecinicä
enervare.
La inceput bätäiosi, sfarsirà prin a se 'Asa
invinsi de plictiseala inactiviatii. Le era urAt
si ca sä omoare vremea, unii dormeau, altii
ceteau romane, iar altii, putini la numär, stu-
diau Manifestul lui Karl Marx si Enghels, pe
care un sträin, pripasit printre ci In primele
zile ale grevei, 11 imprumutase in chteva
exemplare...
In fiecare zi, la ceasurile zece, se adunau
lucrAtorii la casino in jurul cäruia, dela de-
clararea grevei, se mutase viata din minä.
*i viata era tristà si monotonä, mai trisa
de eat aceia din adânc".
Zi frumoasä, zi limpede ca roua primä-
verei, ultima ce deschidea portile väzduhului.
iernei care avea sä villa cu acorduri din
Quartetul Harpelor de Beethoven.
Alexe si Lorenz, pe Inältirnile muntilor.
www.dacoromanica.ro
182 C. ARDELEANU
Anamanatimaandi
printre copacii pklurei fárd de frunze, On-

ditori, p5§eau unul rraiga altul, implinind o
singurà idee.
De acolo, de sus, cuprindeau cu o singuiii
rotire de ochii, mina, muncitorimea, i casa
cu decorul de teatru In care Eleonora Zoltan
chemase lurnea la festinul neronian al lui
Kurz. Amismdoi prietenii au avut aceia§i vi-
ziune clarä: de o parte multimea
murdarà de praful càrbunelui §i unsuroasrt
de nAdu§eani, färä sà* se spele, a§a cum ie§ise
din minà, iar de altà parte, directorul ro§u, cu
sufletul adus de pe alte locuri sà simta b*5.-
täile inimii celor legati de comoara pdman-
tului.
Langà el, carnea allià a Eleonorei cu pri-
viri ispititoare §i l'Ang`á ea Zoltan, apoi un al-
tul, o alta §i iar un altul, se In§irau In haine
de sArliàtoare.
Toti cei chemati In seara cea de pominh...
IzbAnda trebuie sa fie a noastril, a mi-
nerilor, rupse tkerea Alexe ca §i cum pand
atunci vorbise de ,actiunea pornità care pàrea
c6 Incepuse sä" Iâncezease6, muncitorimea
ne§tiind care va fi rezultatul.
Da... spuse Lorenz sältilnd din umeri cu
neincredere... trebuie!... Dar dacà nu va fi
a noastrà,
Va fi!... Nici nu vreau sä" mà gandesc
alte posibilith4i... Nu, nu se poate!... Tu nu
www.dacoromanica.ro
intelegi?... Ce se va face lumea aceasta... Ce

va deveni tot ce vezi cu ochi?...
Alxe Intinse mâna peste valea cu casele
uniforme, privind frill sa clipeascä, schelilria
de fier a putului, §i. muntele de cArbune ce
crescuse, mai s'd acopere zidurile d piatrà ce
Insemnau comoara de aur a cArbunelui.
Si dacg totu§i...
Voi da foc la tot ce vezi... Voi dinamita
mina pe toate galeriile;voi aprinde pàdurea
§i casele, chte le vezi, se vor transforma In
candele luminoase...
De sus din cer, cobora lini§tea peste cape-
tele lor. Din munte de undeva s'a desprins o
piatrd §i. s'a pràvAlit la vale...
Alexe, Alexe... Te prefuesc tot mai
mult, am pentru ce ai spus §i nu vei face nici
odatil...
Voi face!...
...ci pentru revolta pe care o cetesc In
ochii UAL Te invidiez pentru sdniltatea ta *i.
pentru tinerelea pe care am pierdut-o.
Clätina capul §i. respirà greu, obosit...
Se opri In loc... Incepu sA tu§eascA...
Te vei face bine...
Vei intra In sanatoriu.
In sanatoriu... I§i duse batista la guril
§i aratând-o plina de sange, repetii filed' de
nAdej de cuvântul:
Sanatoriu...
www.dacoromanica.ro
184 C. ARDELEANU
1111101MIIIP
Amandoi taceau.
Dupà un timp, bolnavul, ca si cum nimic
nu-1 retinuse din ganduri, continua sirul dis-
cutiunei cu revoltä crescanda, raspunzand mai
mult celor banuite i Intelese de el.
Pe deoparte concediaza lumea säraca a
muncitorilor, iar pe de alta parte organizeaza
petrecerea la amanta lui i a tuturor, amauta
care trebuia sa te cucereasca si pe tine In in-
teresul cauzei lui.
Aelexe se uita cu neIntelegere In ochii prie-
tenului.
Da, Eleonora, curtezana care pentru fru-
musetea i decaderea ei, inchipuie Inteo ma-
sura apropiatä pe celebra Popee a lui Nerone,
trebuia sa te cucereasca In asa fel ca sa poata
face din tine tot ce vrea, nu ea, ci el, Kurz...
Daca asi fi stiut atunci, ce va urma serei a-
celeia, n'asi fi venit nici sa te iau si nu te-asi
fi lasat nici &A te duci...
Eleonora curtezana... Alexe pleca capul
rusinat.
Ori credeai alteum?...
Ha, ha... ha... si Lorenz rase ca imediat

sä. Intrebe cu toga seriozitatea unui frate mai
mare:
Cum te-ai simtit langa ea?... rang fru-
musetea aceia rara cu inima de noroiu?...
N'asi fi crezut niciodatä... In seara aceia
am iubit-o cu adevarat si am urat-o In acelas
www.dacoromanica.ro
VIERMII PIMANTULUI 185
timp... N'am stiut niciodatii i n'am b5nuit

ca inteo °fa se poate trece prin atatea stari
sufletesti deosebite.
Am iubit-o si am urat-o... Pusese stapanire
pe mine...
Daca n'ar fi fost greva, cine stie... Cine
stie Ce s'ar fi Intamplat.
Nimic.
Lorenz se uita in ochii prietenului i repeta
din nou hotärit:
Nimicl... Nu s'ar fi petrecut Toti
cati au trecut prin Anina si au placut-o sau
au placut ei, au trecut prin mangaerile
femeii.
Dupa tine ar fi venit un altul, dupa acela
altul i asa mai departe... Ti-aduci aminte?...
li-am spus In tren, In ziva In care veneai aci.
cà toate femeile minerilor Inseala. Toate...
Am uitat Insa atunci sa complectez ca ale
minerilor de felul nostru, nu ale minerilor de
rand, muncitori. Ele n'au vreme de gandit de
eat la necazurile de fiecare zi.
-- Zoltan?...
Zoltan e sot... Un copil care iubeste
iarta de teama sa nu fie pedepsit, sa ramana
fara de jucarie... Un copil mare cu trup de
miner.
Ceeace stia toata lumea trebuia sa
tu, eu n'am putut sa vorbesc pentru ca...
li-aduci aminte?... °data tiam vorbit si de
mine..
www.dacoromanica.ro
1S6 C. ARDELEANU
M'a chemat...
and?...
Acum, de curând...
Si?...
Nu m'am dus.
Lorez Incepu din nou s6 tuseascà. Se
opri In loc, ca i adineaori i dupä câteva
cupe, îi terse fata congestionatil, de su-
doare, cu aceiasi batistd p5tatil de sange, apoi
spuse:
Sà mergem, oameni asteapt5... dar, ai
sA te duci singur... Sunt obosit... N'ai obser-
vat?... pared am fägusit mai tare si asta nu-
mai acum, de cand am plecat sà. vedem Inet
groapa In care tr5im... Poate am r5cit...
poate am vorbit...
Din nou tusea opri In loc. Alexe 11 linea
de brat.
Amadoi coborau acelasi drum si aceleasi
poteci singuratece pe cari umblase, avAnd
mereu In fatä, privelistea de toamnä sfArsith
a coronului...
Si unul si altul se uitau la casele uniforme
ale lucratorilor, ca i cei ce le locuiau. La mi-
na, la casa directorului si la vila inspectoru-
lui In care, ea Inteo lumin5 de scantee, adu-
cerea aminte a lui Alexe, 1.1 purt5 prin toate
camerile la bratul ei.
Pe drumurile ce se inodau, ca plasa unui
nävod, luceätorii se duceau spre casino unde
Incepuse sa se strang5, grupe grupe, astep-
www.dacoromanica.ro
VIERMII PÀMANTULUI 187
thud noutätile zilei, aceleasi azi ca si eri, cu-

prinse in cuvântul:
Rezistentä!".
0 sutä sau dota sute de pasi fAcuti in WI-
cere, umbländ amändoi ca unul, prietenii tä-
ceau, Alexe sä nu-1 facA sä vorbeascd, ca din
nou sd-1 mece tusea, lar Lorenz sä nu dea
prilej nou, prietenului, de a vedea si mai te-
meinic zädärnicia miscärei. Ochii lor se in-
tälneau, se priveau si in acelasi timp se uitau
sa vada acelasi si acelasi decor al coloniei.
Cum te simti?...
Bine...
Pentrucil Alexe rupse tdcerea, Lorenz
care se uitase pe el, incepu sil vorbeaseà a-
mestecând cele ale grevi cu sfaturi pritenesti.
apropiate de multe ori In felul cum le spu-
nea de porunci ce trebuiau implinite, pen-
tru a cästiga cat mai mult in fata celor multi:
Vei face!... Va trebui!... Nu vei Elsa... Cu
once pret...".
Nu pentru tine vorbesc, ci pentru ei
Ili spun toate acestea. Numai asa te vor as-
culta, dacä te iubesc... Iubirea lor trebuie sil
o pästrezi.
Pomenii incä de numele Eleonorei, de
grevä, de Kurz, de Kudac, Oanä, Vlaicu din
Bozovici si când rosti numele acestui din
urma, se opri in loe si privind in ochii tova-
räsului de drum, cu fata luminata de cea mai
curatä simtire, urmä:
www.dacoromanica.ro
188 C. ARDELEANU
Fata lui Bozovici... Domn4oara Marga-

reta, e un suflet rar... Intelegi?... SA tii minte
ce ti-am spus: Un suflet rar... S6 te gAndeti
la ea cat mai mult...
E o artistà...
*i va fi o femee a§a cum ti-ar trebui tie.
Lorenz Incepu din nou sA amestece In cu-

vinte, gAndurile a§a cum ii veneau, unele
depe altele:
Greva... Kurz... Sanatoriu...
Avea febrà...
www.dacoromanica.ro
Usa se deschise si In fata lui Alexe ap`áru
Kudac.
Ce-i?...
Nimic
M'ai vazut pe fereastrà i credeai cä
n'am sä vin?...
Nu.
Atunci de ce m'ai strigat?...
Nu ite-am väzut, räspunse Alexe...
nici nu te-am strigat...
Nu se poate.
Nu te-am vazut... mi-am adus Ins6 a-
minte de seara aceia i m'am gandit la dum-
neata, la numele dumitale... Imi pdrea 66-1
aud strigat ca i atunci din toate
Te-ai &Ida i m'ai chemat...
AmAndoi au rämas fat-6. In fatä, privindu-se
chteva momente, unul pe altul, fàrá sà-si
spund nimic. Se bilnuiau fiecare de nesince-
ritate.
S'au asezat In acelas timp la masà, privin-
du-se mereu, panä. ce Kudac Incepu sA vor-
beaseä :
www.dacoromanica.ro
190 C. ARDELEANU
Eram In cash' §i mi s'a parut ea ma

cheamä cineva §i. acel cineva eral dumneata...
Am e§it, m'am uitat, nu era nimeni... An tre-
cut drumul §i din nou am auzit cum ma
chemai §i am venit... De ce am venit?... nu
§tiu. Nu §tiu de ce am venit...
Nici unul, nici altul, nu clipeau.
Mara a Inceput sa ninga. Cadeau primii
fulgi de zapada...
S'au sculat de la masa §i s'au dus la ferea-
stra, In acela§i timp, sa vadd cum ninge...
A venit iarna...
Eri era Inca frumos...
Cine ar fi crezut...
Prea de vreme...
Prea de vreme... Alexe vorbea §i cioca-
nea cu degetele In geam.
Zapada cadea bogata In fulgi mari...
Inginerul isi bergmaestrul, nu se mai pri-
veau de cat piezi§, ca din Intamplare, ne§tiind
niel unul nici celälalt ce sa creada'. Kudac In-
cepu sa se simta strain In cash, ar fi vrut sa
plece, mani nevazute Insa parea cl 11 lin pe
loc... Trebuia sa vorbeasca... Se Intorsese cu
gandul la mi§carea lor.
Si acum ce facem?...
A§teptam...
A§teptam, repeta Kudac, leganandu-se
pe picioare, a§teptam...
Ce putem face altceva... Cred ca diree-
torul...
www.dacoromanica.ro
Directorul a trimis de trei ori dupä

mine, in ascuns, sa ma duc sà-1 vAd... A fAcut
apel la vechea noastrà prietenie, mi-a fägh-
duit bani... mi-a...
Prietenie intre dumneavoastrà!? intreb5.
mirat Alexe... El director iar dumneata...
Prietenie, da... prietenie, repetä Kudac
cu convingere. Prietenie...
MA lung privind inteo parte ca dupà Ca-
teva cupe sä vorbeascA singur ca pentru el
de pared isi pierduse mintea:
Prietenie, prietenie... Apoi scuturändu-1
de brat pe inginer, se apropie de el oglindin-
du-se in pupilele ochilor lui linistiti.
Dumneata nu sti ce m'a legat de omul
acesta... si nu stie nimeni, nimeni...
Oft6... täsà capul in jos ca un vinovat si
täeu.
Pe fatà i se cetea amàfäciunea. Toate cu-
tele obrazului se adâncirà mai mult, de parcä
omul ar fi fost de härtie motolitä. Sprânce-
nile i se arcuirà si in coltul gurei, in dreapta.
tremura ceva nefäzut...
Dunmeata nu sti ce räu mi-a fäcut cai-
nele acesta, si nu sti cà räul acesta m'a im-
prietenit si m'a legat de el asa ca sä nu mä
mai pot desface niciodatä.
Capul bergmaestrului din nou se aplecä
sub ap6sarea unei greutilti, apoi, deodatä se
indreptil, lovi cu mana n masa si incepu sil
se plimbe agitat prin eamerà, oprindu-se
www.dacoromanica.ro
192 C. ARDELEANU
cAnd si chnd in loc, sil priveasca in gol, sau

s'A se uite pe parchet, mereu frecAndu-se cu
mAna peste fruntea pe care broboane mari
de sudoare incepuse sA roureze. PArea cà vrea
s'A-si depArteze gAndurile.
Alexe se uita la el si nu intelegea prea
mult din atitudinea omului, afarA de un gAnd
care se furisase in mintea lui, in.trebAndu-se
dacii nu cum-va frAmAntärile acestea, ale lui
Kudac, erau preludiul unei mArturisiri de
slàbiciune sau de trAdare a cauzei pentru
care luptase cAteva zile... Cu ochii mari On-
titi la el, ii urmArea neastampArul.
ti ce domnule inginer, am s'A-Ii. spun...
si Kudac se opri privind in oehii tAnärului
fdrä sä clipeaseä...
,am sA-Ii. spun... Poate cA de aceia
am si venit aci... Trebuie s'A mai stie si un
altul ceeace phnh azi n'a stiut de cht el si
Cu mine... Am sä-li spun numai asa ca o des-
ciltusare a mea... Nu astept mid un fel de
mAngAiere, nici curaj, nici indemn de a fa-
da mai departe rusinea care MA acoperii...
Nu!... Am sh-li spun, ca urechile mele s'A audA
nenorocirea si ochii mei sA vadà unde am
ajun.s si dach omul din mine a murit, sau
mai trAeste.
Vino... 11 apucA de mAnA si-1 trase, sA"
sadà impreuna la aceiasi masA. Cu amAn-

douil bratele räzemate de spetezele a douii
scaune ce-1 ocoleau, lungindu-se ca un rA-
www.dacoromanica.ro
VIEFIMII PAMANTULUI 193
stihnit, privind in ochii lui Alexe, bregmae-

strul incepu:
Amandoi am fost la aceia§i mina in Sile-
zia, dupä ce mai nainte fusesem colegi panil
in ultimul an, la politechrnica din Berlin. El
a trecut peste mine, §i-a dat examenele §i. a
e§it inginer, eu n'am putut termina. N'am
putut din cauza mea...
Viata de student te fura....
Daca nu poti resista, te pierzi... Noptile le
faceam zi §i zilele nopti, nu ca sa invat, ci
ca sa petrec... (tineretea totdeauna e grabita)
§i am petrecut pana ce inteo zi am vazut ca
tree pe länga mine intai: elevii din anul al
patrulea, apoi cei din anul al treilea §i in
sfär*it, am ajuns sa vad ca §i cei din anul
intai au trecut inaintea mea, a§a ca pe un
drum lung, fall sa se mai uite nimeni in
urna...
Am ramas pe loe eu, profesorii pe cari ii
aveam, zidurile §coalei, uniforma §i. servito-
rul clasei care inteo zi m'a f acut atent sä
deschid ochii, spuindu-mi:
Hei, domnule Kudac, numai inoi doi
am mai ramas dintre cei vechi... Grozav ma
supara väzänd ea astazi, cei tineri nici nu
te respecta cel putin... Dumneata puteai sa
Ili de mull inginer. Te bat pe umeri, te in-
ghiontesc toti... Pe mine ma doare, nu numai
ca iti spun pe nume, dar te §i tutuesc §i uite,
13
www.dacoromanica.ro
164 C. ARDELEANU
vezi, pe onoarea mea ti-o spun, i-am auzit si

inj urându-te...".
Si cu mânile inclestate ca pentru rugii-
ciune, Fritz, servitorul, se uita la mine cu
milä ca la un om cäruia nu-i mai poli fi de
nici un folos.. apoi completh:
Sä numai bei cu ei... dad.), vrei, vom
merge impreunä... Eu nici odatä n'am sil uit
ea m'ai cinstit in nenumärate rânduri si pe
urmä, ori cht de prieteni am fi, eu n'am sä
pot face ceeace fac copiii acestia cu dum-
neata...".
Din ziva aceia n'am mai dat pe la scoalä.
m'am läsat de bauturä si pentrucil nu aveam
nimic de fäcut mai bun si trebuia sä-mi ch-
stig pEnea, am plecat sä muncesc la minele
din Silezia, acolo unde altädatil imi fäcusem
practica.
Kurz era inginer si lucra in mina de patru
ani. Datorità lui am fost primit, fiind plait
ca pentru lunile de practicä, cum Insä prac-
tica aceasta trebuia sä-mi fie meseria ce nu
se va termina inteun timp dat, duph sase
luni, am intrat in rändul muncitorilor cu tit-
lul de bergmaestru, ceeace sunt si aci, mae-
stru de minä... Dupà alte sase luni, m'am in-
surat cu cea mai frumoasä fatd din localitate,
fata unui obersteigher si am träit trei ani,
viatii pe care nici nu cutezasem sä o visez.
Eram fericit...
In tot acest timp, Kurz s'a dovedit a fi in-
www.dacoromanica.ro
VIERMII PAMINTULUI 195
teadevär un prieten bun, de aceia, la rândul

meu, nu stiam cum sä-i arät mai bine drago-
stea fräteascä ce o aveam pentru el, Imi
däduse doar phine.
Eram nedespärtiti unul de altul... Casa mea
era casa lui, necazurile lui, erau ale mele; In-
tr'un cuvânit, ne stiam unul altuia si cele mai
täinuite gAnduri... Duceam aproape o viald
comunä, ca doi frali pe un pämänt sträin.
Kudac oftä lung, clätinä capul si dui:a eh-
teva clipe de tiicere In care se pierduse In tre-
cut, urmA ca pentru el:
Ce femeie frumoasil am avut!... Ce fe-
meie...
ScrAsni dintii. Fata i se Intunec4 si conti-
nuà :
Prietenia noastrà a durat exact atAt, cat
i-a trebuit sä mi-o fure...
Venea In fiecare zi la mine si eu mä du-
ceam la el... Nu m'am gändit niciodatà la a-
ceasta... Pe ea o imbearn prea mult si pe el II.
credeam prea mu.
Stäteam la masil Impreun5, cAte trei, asa
cum stäm acum noi doi.
Eu aci, ea längd mine si el, asa cum stai
dumneata acum... Da, asa stäteam... pAnä ce
Inteo zi, Inteo zi In care si ea si el imi erau
mai dragi ca totdeauna, Kurz mi-a spus:
Kudac, nu stiu dad' te iubesc pe tine
pentru tine, sau te iubesc pentru di esti bar-
batul Hildei.
www.dacoromanica.ro
196 C. ARDELEANU
Ochii lui se luminara ca doua fare pe gale-

ru i privira in ochii nevestei.
Am ras si am täcut. Prietenul, mi-am zis
eu, ne iubeste pe amandoi deopotrivä..
Mi-a mai spus aceasta, pe urma, incä de
cateva ori i eu tot n'arn inteles...
Inteleg acum...
Cand iubesti pe cineva te pierzi pe tine ca
afli pe el...
Eram toata ziva la mina, faceam Cale douà
schimburi, imi facuse el ca sa' pot castiga
mai mult, ram pretuit pentru gestul acesta,
In schimb Kurz se bucura de libertate, 11 fa-
cuse inspector peste mai multe puturi si tot-
deauna avea grija, ca in lipsa mea, sa vina
sà-itina de urit Hildei, sa-i vorbeasca frumos,
sa ceteasca romane, sa o plimbe prin oras
sà joace carti linpreuna, la aceiasi masa, as-
teptandu-ma sa vin dela lucru... Alte ori, eu
singur 11 rugam sa se clued cu ea la casino, la
concert, eu fiind prea obosit. Asta a mers asa
vreme, pana ce ()data, venind acasa...
Kudac ii freca fruntea i facu o sfortare
ca si cum cineva l'ar fi sugrumat... Intinse
gatul inainte, îi duse mana la guler i trase
de el sa se largeasca... Se simtea
Dupä cate-va momente de odihna, urma :
Am venit acasa i n'am gasit pe nimeni...
Se mai intamplase i altadatä, nu m'am
dit la nimic rau... Irni era foame, am scos
www.dacoromanica.ro
mancarea din cuptorul masinei si m'am ase-

zat la masa sa mananc...
Langa farfurii un bilet... mi-arunc ochii si
cetesc:
Nu te supeira tu efti bun fi ai sei mei erii...

Adio".
Hilda
Am alergat imediat la el acasa...
Am gasit usa incuiata.
Ce era sa fac?...
M'am plimbat Meà de nici un rost, ceasuri
intregi prin fata casei lui... Plecam pentru
cinci minte ca sä ma' intorc &A ciocänesc din
nou in usa care mereu a ramas inchisa.
Nimeni, nimeni...
Oamenii din vecinatate se uitau la mine mi-
rati, unul m'a si intrebat:
Ti-e rau domnule bergmaestru?...
M'am uitat la el si nu i-am raspuns
Am plecat... Am intrat inteo carciuma si
am inceput sa beau...
A doua zi m'am dus la mina, l'am cäutat si
nu Pam aflat. A treia zi l'am vazut, am lace-
put sa tremur si lute() clipa ma hotarii sa-1
ucid, in aceiasi clipa 'ma simtii ca inghet de
frig si ma oprii din ganduri de pared cineva
mi-ar fi asvarlit in fa% o caldare cu apa de
munte... Am strans pumnii, mi-am taiat po-
dul palmei cu unghiile si am plecat fled sa'
fiu vazut, Innilit si vinovat...
www.dacoromanica.ro
198 C. A RDELEANU
Am intrat In minh...
Ca 0 la noi acum, se shpa un nou orizont.
In fiecare zi se exploda cu dinamith un ma-
siv de gresie pe care mi*,chrile phmantului il
rupsese in falii.
Am pus oamenii de au ghurit cu burgbiul
fundul, pentru inaintare 0 la chiva metri, la-
teral, alte ghurii, a§a ca 0 cum galeria urma
sh fie lhrgith. Am trimis oamenii pe alt front
0 singur am a§ezat in gäuri, cartu§ele cu di-
namith, legandu-le pe cele din fund cu cele
laterale, cu un fitil ascuns, iar la unul din
cartu§ele de Maintare, am lAsat sh atArne
bicforul".
M'am a.sezat pe o grhmadil de pietre färh-
mate 0 am a0eptat singur ceasuri Intregi
s,tiind cà va trebui sä vinh In inspectie, cand
_voi chuta sh-1 fac atent de cum s'au continuat
säphturile 0 In clipa aceia, sh dau foc fitilu-
lui a§a ca moartea sä ne gäseasea pe aman-
doi, pe acelas loc.
A venit...
Era pentru prima °al-6 child &idea ochii cu
mine. Inthi mh ocolise el, apoi ram ocolit eu
§i acum ne-am ghsit.
Toatä mina §tia de cele petrecute.
Gaud m'a vzut, am crezut ca nu va -avea
curajul sh se apropie 0 mà preghteam chiar
sh-1 strig, mai inainte de a se pierde In intu-
nericul depe drumurile 0. gäurile subphman-
tene, dar nu s'a Intâmplat a§a cum bilinuiam...
www.dacoromanica.ro
VIERAIII PAMANTULUI 199
A grabit pa0i, s'a apropiat de mine 0 cu

ochii luminati de nadejdea ertarei...
Kudac se opri de a mai povesti... Cu aman-
doua manile ii apasa mima...
Ce este?... Ce ai Intrebä Alexe.
Nimic... vorbesc... am... am aceia0 emo-
tie pe care...
...Doamne!... Nu a0 fi crezut niciodata...

a cazut In genunchi, pe piatra framantata
prinzandu-mi amandouà manile Intr' ale sale
a inceput sà planga, ceara ertare... Nu-
mai §tiu nimic...
Am plans Impreuna, am plans i eu... Lu-
mina slaba a lampilor ne Imbrati§ase la doi
pa0 de Intunerecul ce ne pandea.
Nu i-am spus nimic...
fa-mi ce vrei... n'am mai
putut trai fara de ea...
A isbucnit din nou In plans, m'a cuprins In
brate, m'a sarutat i l'am ertat i l'am sarutat
0 am plans Impreuna de parca ne pierdusem
a§a ca sä nu ne mai aflam niciodata.
Mi-a fost mila de el... l'am prins de brat, ca
\altadata, 0 am plecat Impreuna din locul un-
de ne gaseam, sa e0m la aer, pe orizont.
Uitasem de tot ce fäcusem pana atunci pre-
gatindu-i moartea.
In urma noastra maestrul artificier care

§tia cà trebuie sa explodeze dinamita, s'a dus
www.dacoromanica.ro
immesr
200 C. ARDELEANU
In fundul orizontului, a Want fitilul §i. fdra sä

mai a§tepte, sau sä intrebe pe cineva din cei
ce gaurise, a dat foc *i a fugit... In clipa aceia
insa, observä ca focul aleargä inaintea lui pe
peretii laterali ai galeriei... Era naucit... Ar fi
voit ca dinteo singurä saritura sa fie departe,
In intuneric... n'avu insä vreme sa-§i termine
gandul si din cloud parti, in bubuituri puter-
nice, se despica gresia in bulgari uria0, aco-
perindu-1...
Cand au venit oamenii, la lumina slabä a
lämpilor, de sub sfaramaturile pietrelor, au
väzut numai picioarele varite in bocanci, re-
stul trupului era sub stancile mari ce inchi-
dean calea.
A trebuit sa-1 adune, bucata cu bucata, car-
ne insangerata si ruptd ca trentele hainelor.
Nimeni n'a §tiut de crima aceasta pe care
o fäcusem omorand un om de treaba, ca sa
dau viata aceluia care mà omorise suflete§te.
Nimeni, nimeni n'a §tiut, poate nici el...
S'a uitat lung in ochii mei asa ca a trebuit
sa intorc fata sa privesc in pamant.
Nu mi-a spus nimic.
Din cilpa aceia uitasem tot necazul pe care
mi-1 Meuse, ca sa am alt necaz. Artificierul
imi sta inaintea ochilor...
De atunci, fara sa §tiu de ce, sau §ffind, fl-
ea sa-mi explic, ma tot tineam de vra§ma§ul
meu ca umbra, fall sa cuget la nimic ran.
Imi era fricä... Eram vinovat...
www.dacoromanica.ro
Nu mi-am marturisit niciodata crima, in

schimb m'ara umilit mereu in fata lui, chiar
atunci cand nu-mi cerea aceasta... Ochii mei
se rugau:
Nu ma denunta"...
niciodata nu mi-a vorbit de artificer...
S'a casatorit cu Hilda i am ramas prieteni
mai departe, prieteni In afara de casa, prie-
teni In mina i prieteni pretutindeni rinde In-
tamplätor ne intalneam i unde diferenta de
situatii sociale nu ne impiedica de la aceasta.
Casa lui n'ara cunoscut-o. N'ara incercat
niciodata sa-1 vad la el, a§a cum ma vedea el
pe mine, altadata, pe cand eram cu ea.
Nu m'a chemat niciodata la masa, nici la
un pahar cu vin j nici s'A stana de vorbä, sin-
guri, In gradinä, noaptea tarziu, cand a doua
zi aveam sarbatoare sau nu intram la adanc.
Au trecut doi ani, doi ani in care in fiecare
seal* inainte de a ma culca, oricat de obosit
a§i fi fost, ma gandeana la ea ca la o icoana
i ti sarutam fotografia...
Nu §tiam daca mai trebuia sau nu sa ma
fázbun, i daca uneori ma gandeam la aceas-
ta mai staruitor, imi aparea In fata mintii
fundul galeriei i chipul cuminte al artificie-
rului...
Niciodata n'am intrat acolo.
Imi era frica... Ani de zile am tremurat la
gandul cà odata §i °data, tot se va afla ca
am ucis.
www.dacoromanica.ro
202 C. ARDELEANU
Tacerea lui Kurz m'a scapat de temnitä,

de§i ar fi putut sa mà pârasca, cu atat mai
mult cu cat ar fi scapat de mine pentru tot-
deauna... De ce n'a fäcut-o, nu §tiu... poate
el nici nu se mai gandea la trecut, sou nici nu
banuia, doar eu, de cate ori priveam in ochii
sal, intai o vedeam pe ea, apoi cartwle de
dinamita §i... trupul zdrentuit al artificie-
rului.
Ce En'a§i fi dat sa m5. §liu scapat de intam-
plarea aceasta.
Pe ea am vazut-o tot mai rar, nu pentru ca
nu voiam, dar pentruca ma ocolea.
N'a§i fi crezut niciodata...
La inceput ma invrajbeam, mai apoi
m'a durut, m'a durut pentrucd... Eh!...
Ma certam de multe ori in Wand, de slabi-
ciune... Ma hotaram sa o caut, sa-i vorbesc,
fiu räu, sa-i spun cuvinte grele sa o doara
In acelea§i momente o iertam.
Ce fericit a*i fi fost dac'ä mi-ar fi cerut ce-
va, daca m'ar fi intrebat un cuvant, ceva fa-
ra de nici o importanta, o vorba sau cel putin
sa nu mä fi ocolit, sa-mi fi zambit sau nu, sa
ma fi privit mäcar de departe a..,a cum te uiti
la o plated, un pom sau la un stalp pe care
vrei sa-1 fere§ti...
Nu, niciodata, niciodata...
Mid m5. &earn aproape de el, eram ve-
sel, a§i fi vrut sa stau ceasuri intregi numai
a.5a, sa stau langa el, fie chiar sá fiu privit de
www.dacoromanica.ro
sus, sau sa rn6 batjocoreascA, n'a flcut

nicodatà aceasta ori cum, hni präcea si e-
ram mullumit cà era lásngA mine.
Poate, acasà, ii va vorbi, imi ziceam eu, ii
va spune a am fost hnpreunà...
Pentru mine era deajuns ca va fi auzit nu-
mele .pomenindu-mi-se.
In sufletul ei va fi rAmas ceva. *i. pen-
tru asta in6 uitam la omul din fatà cu drag.
cdci omul acesta se va duce SA' o desrnierde asa
cum alfädata o desmierdam eu... In urechi ii
va suna numele de Kudac si cine stie dac5
pentru o clipà nu se va naste in ea trecutul...
Pentru clipa aceia si pentru trecutul ace-
la m'am umilit...
Pentru farâma aceia de timp traiam in
preajma lui a doua oarä, viata pe care am
avut-o cu femeia pe care am iubito.
A trebuit sä. plec.
Datorità (nu stiu eäror imprejueäri, am fost
trimis de directie la o altd minA unde mi s'a
spus ea' voi fi de folos mai mare administra-
tiei, aceasta numai pentru o lilt A. Mi s'a dat
o learä buna si m'am dus, nu pentru bani, ci
pentrucà trebuia.
Opt luni am stat acolo si in fiecare lun6
mA amAgeam cu gAndul cä ma voi inapoia
de unde plecasem, Oda' ce, in urma stäruin-
lelor mele de a reveni, mi s'a facut cunoscut
cA sunt liber s5 pAr5sesc serviciul daa nu-mi
www.dacoromanica.ro
204 C. ARDELEANU
convine sa raman acolo unde am fost trimis.

Directiunea", spunea ordinul, are nevoie
de serviciile dumneavoastra, acolo unde va
gasiti".
Ce era sa fac?... am ramas.
In tot acest timp am cautat sa tin mai de-
parte legaturile cu el prin scrisori, dar nu
pentru el, o repet, ci tot pentru Hilda, me-
reu cu credinta ca scrisorile mele vor fi cetite
vi de ea, ca se va gândi la mine eel putin atat
cat i se va aduce corespondenta vi ca in felul
acesta ne vom regasi o clipa, aceiavi de alta-
data.
Niciodata Kurz, n'a pomenit de ea, niel in
treacat... sa fi scris un rând baremi, cate-va
cuvinte... am fost cu Hilda"... am vorbit cu
ea" sau Hilda e bolnava"... in sfárvit un cu-
vAnt...
Nimic...
Intre timp auzisem ea l-a facut subdirector,
nu vtiu cine mi-a comunicat... De atunci n'am
mai primit de la el.
Eu ii scriam regulat, credeam ca e bolnava
ea vi din pricina asta e suparat vi... dar cAte
n'am crezut...
La nici una din scrisorile mele n'a mai fa's-
,
puns.
Am inteles ca vi ultima legatura pe care o
mai puteam face, se rupsese.
Il uram, vream sa fug, sa mà due sa-I u-
dd...
www.dacoromanica.ro
In fiecare zi ma gändeam oaumai si numai

la aceasta, alta preocupare nu aveam, nici
In mina, niel and eseam din mina, nici and
ma culcam seara, obosit de munca si aprins
de bäutura... Am baut mult in vremea aceia...
Eram ca si in primele zile and imi luase fe-
meia.
Pentru a nu puteam sa-i fac nimic, inge-
nuchiam in fata icoanei plangeam si ma ru-
gam de nenorocirea lui...
Inteo zi venind acasa, de data asta Kurz,
nu eu, a gasit pe masa un bilet scris, asa
cum 11 gasisem eu, atunci and ma asezasem
sa mänanc. Era scris de mana ei, aceiasi
mana:
Adio"...
Hilda
Plecase...
Ce va fi facut el, nu stiu, doar ce ma pome-
nesc a hni deschide uva. Cel dantai gand 11
adusese la mine...
Era sa ma omoare... Ochii li erau injectali
de parcà lacrämt de sange varsase... Tremu-
ra asa cum tremurasem eu la vremea mea
fara sä ma fi vazut el...
In ziva aceia §i. noaptea care i-a urmat, am
stat si am plans impreuna. Ne infratise a-
ceiasi durere.
De data aceasta imi vorbea de ea, li pome-
www.dacoromanica.ro
206 C. ARDELEANU
nea numele si eu mä bucuram §i plângeam

de drag cä am cu cine sä schimb o vorbh des-
pre aceia care mi-a fost femeie §i ca omul a-
cesta este el §i el sunt eu...
De-atunci, mereu, de cate ori ne-am gäsit
1mpreunä, am bäut §i am povestit de ea, pa-
nä acum lnaintea grevei...
A cAutat-o pretutindeni, ca *i mine, 11'1.5 sá
o afle. A fost la Viena, la ni§te rude ale ei §i.
nu i-a dat de urmä. A plecat de acolo la Bres-
lau, la alte rude §i a plecat, nici numai *tiu
unde, si n'a gäsit-o... Piense ca fumul.
Imi pärea bine eh' nu o gäse§te, gandind
InsA mereu la ea, Il iertam pe el.
Vream sä o väd, sa o Vád ca pe o arätare.
pe drum, printeo fereasträ, ori §i unde, ori
cum, numai sä o väd...
Au trecut zece sau cincisprezece zile, Kurz
se Inapoie din alergäturile pe cari le fäcuse
sä-mi spunä ceeace *tiam:
N'am gäsit-o"...
Era atat de abätut, era a§a de plans Incat
de data asta mi se fäcu milà de el tot a§a cum
11 urasem atunci child li pregAtisem moartea.
A§i fi vrut sä o aikä §i niciodatä sä nu mai
§tiu nimic de ea.
Era mai slab de cat mine.
Cand s'a napoiat la minä, abia atunci a
väzut cä odatä cu disparitia ei plecase §i un
inginer tanär, venit din Anglia, dela Cardif.
www.dacoromanica.ro
VIERNIII PAMANTULUI 207
ca specialist pentru introducerea unui nou

sistem de exploatare.
A vrut sä se clued' dupä. el §i se gändea tot
mai temeinic la aceasta. Mi-a scris §i mi-a ce-
rut sfatul ce sä facä i dacA eu a§i vrea chiar
sà-1 insotesc.
I-am räspuns: da"... sä plecam impreunä...
Zilele treceau... Noi gänduri, noi planuri...
Ila§teptam... eram gata in toata clipa sà um-
blu in cäutarea ei.
Nu intrasenf de douä zile in minä, trimise-
sem vorlid cä sunt bolnav... stam la mash' cu
capul sprijinit in mâni, cu fotografia ei in
fatä... Cineva ciocäni §i. u§a se deschise... Era
factorul cu o telegramä.
Kudac se deschee la vestä i scoase dintr'un
buzunar ascuns, un portofel §i din el, hive-
lità in cloud hârtii sa nu se rupà, telegrama.
Ceti:
Numai pe tine te-am iubit... Am vrut sä
mä intorc acasa, cer iertare. A spus
mil va omori... Am vrut sà mä apropii de ti-
ne §i nu mi-a dat voie, la inceput erai prea
aproape §i. mai apoi prea departe. Iartä-mà
pentru tot räul care ti 1-am fAcut.
Hilda
In ace1a0 timp a primit §i el o telegramä.
Plec in America"...
Hilda
www.dacoromanica.ro
208 C. ARDELEANU
Amandoi am venit aci la mina... Sunt cinci

ani de atunci...
Kudac tacu, privi o chi:a In ochii lui Alexe
apoi lash' capul In jos §i a ramas a§a fära s'a
mai spuna nimic, numai mu§chii fetei erau
Intr'un vecinic neastampar de parch' omul, o-
bosit de amintirea trecutului, i§i continua po-
vestea In gand, numai pentru el.
Deodata se ridica depe scaun, incepu sa
gesticuleze, sprancenile i se arcuira, ca atunci
child intrase In casa §i tot ca atunci, se IVA-
manta plimbandu-se prin camera, strangand
pumnii §i scra§nind dintii; apoi, ca §i cum
§i-ar fi spus pentru el, repeta de cateva ori in
§ir.
Trebuie,!... ITrebuie!... §i se repezi sa
iasa.
Alexe 11 prinse de mana.
Unde te duci?...
La el...
Ce faci Kudac?...
A ramas...
Ochii blanzi, ochii inlacrimati de iubirea
pierduta, se Intuneeara, fata i se facu pa-
mantie §i buzele li tremurau farä sa §i le
poata stapani.
Incepuse sa plan&
Alexe clatinä capul §i se uità cu mill la cel
ce li sta In fata, la omul care povestind 1§i ri-
dicase o greutate depe suflet ca sa o lase sa
cada din nou, mai grea, sa-1 doara mai mult...
www.dacoromanica.ro
tz
Ar fi vrut sa-i dea curaj In nenorocirea in

care Il vedea i n'a fäcut-o, nu §tia ce sä-i
spunk cuvintele ar fi fost goale, de prisos...
A plecat i el capul §i a retrgit pentru o ;CA-
rAin'd de timp, pgrti fragmentate din cele po-
vestite de Kudac, Kudac ce! Mil de noroc,
care ani de zile s'a agitat, slab, fArà sà poatd
face altceva decAt sA plAngä i sà viseze In a-
§teptarea minunei care intarzia s'A vind In
chipul femeiei ce se va inapoia.
U§a se deschise i In pragul ei apäru Lo-
renz, grav de parcá se pregätea sà intre in
colivie, sä coboare In mina. Stete o clipà In
loc, uittindu-se la amandoi, apoi Inchise ta.
I§i scoase §apca §i o trânti pe scaun.
Ce este Intrebä Alexe, uittindu-se la noul
venit care §i el parea agitat... Ce s'a IntAm-
plat?...
N'ati auzit nimic?...
Wigarul de director a hotArlt s'a ne dis-

trugk daca nu pe toti, pentru un moment.
dar cel putin pe noi cati suntem ad, Impreu-
n6 cu destui alti intre cari Oana, Bozovici, Iu-
rim, Gheorghe i Vatà§el, cel cu trei copii tu-
berculo§i la Sommerfrisch care i-a cerut sAp-
tämânile trecute ajutorul de boald pentru
copii...
Acela de s'a certat...
A da, spuse Alexe, aducisinduli aminte,
www.dacoromanica.ro 14
210 C. ARDELEANU
se suparase directorul pentruca omul fusese

mai hobbit.
Da, pentruch sarmanul ceruse 'Ana
atunci de cate-va ori si nu i se daduse, ama-
nandu-1 mereu... Pentru aceastà necuvinta,
spune el, ca sa se razbune de ce n'a putut face
atunci, vrea sa-I dea afarà ca instigator dei
eu nu ram vazut dealt o singura data la ca-
sino, si atunci plangand ca-i moare baiatul
ce! mare... Mi-a cerut cateva sute de lei...
Afara incepuse sa viscoleasca ca In toiul
iernei.
Sá ne dea afara pe noi, striga Alexe...
Pe mine, dar pe el...
Asta nu se poate interveni Kudac... Nu te
va da gall nici pe dumneata, nici pe dum-
neata, spuse inginerilor, si nu va da afaril pe
nimeni, cu atat mai putin pe nenorocitul a-
cela...
Cine a adus vestea? Intreba Alexe.
Eu... Mi-a spus casierul. Lui i-a dictat
numele tuturor acelora care urmeaza sa pa-
räseasca mina, Stejerdorful i Anina... acum,
pe 'reme ca aceasta...
Zapada purtata de viscol se lipea de grea-
muri lntunecandu-le ca niste storuri lasate-
- In fruntea listei esti dumneata, Alexe;
apoi eu, Kudac i ceilalti... A da, uitasem,
printre cei de pe lista mai e bätranul de la
sist, reumaticul care impinge vagonetele
focarul de zi dela cazane.
www.dacoromanica.ro
caseammaciummessionenw
In odae se fäcu liniste. Ultimele cuvinte ale

lui Lorenz se stinserà inteo riigusealà sugru-
matil...
Alexe cu ochii pierduti In gol privea pe fe-
reastrà, undeva departe, poate acasd, In mar-
ginea Bucurestiului, poate In altà parte, poate
la fulgii de zApaa.
Kudac 1si mica nervos degetele mânii
strilngându-le si deschizilndu-le. Lorenz pe
scaun, In pauze ritmice ca o locomotivA trash'
pe linie moart5, gilfilia pe un scaun... Il obo-
sise vorba, 11 obosise sairile...
Mara viscolea.
Si va fi mai bine atunci?... Intrebà A-
lexe.
Lorenz, care isi mai adusese aminte de ce-
va de seam:;i, incepu sä" vorbeascA greoi, o-
prindu-se child si cilnd sh respire adânc.
Ordinele dela Bucuresti... au fost... sä nu
se concedieze nimeni...
Sà se reduch sdptamAna... de lucru, la cinci
zile i jumätate... 0_1 poftea pe Kurz, sä se
ducA la Bucuresti cu primul tren...
Tot contabilul... mi-a spus ea' In locul va-
goanelor suprimate, din comanda cAilor fe-
rate, s'a primit o altà comandà.., din partea
Serviciului Maritim care pana acum... se a-
proviziona cu eärbuni dela Cardif... Cum dir-
bunii englezesti numai pot fi livrati la Ga-
lati ca parià acum, se cerca... Maritimului, sa
receptioneze si sil ia in primire cArbunii ehiar
www.dacoromanica.ro
212 C. ARDF,LEANU
la Cardif... Cheltuelile de navlu... au facut

carbunii sa fie prea scumpi... Comanda de a-
colo a fost retrasa i trecuta noua, ceeace
seamna... &A mina n'ar fi simtit de loc lipsa
cailor ferate...
Ei bine, totuvi, directorul a gasit momen-

tul sa-vi mareasca veniturile cu eateva milioa-
ne, and lumea afara din lucru, fara preaviz
vi pe o vreme ca aceasta... vi.. acolo unde ti-
calovia lui Intrece once masura, e ea a cerut...
oamenilor... ca ei Intre ei sil se omoare, sà ho-
tarasca cine pleaca vi cine ramane...
Lorenz se opri din vorba; WO de cateva
ori i dupa o odihna de cateva momente, con-
tinua:
Acum, pentru la zece vi un sfert, a che-
mat o delegatie de minen, cari sa fie pur-
tätorii de cuvant.
Pe ViImu i Dudu... ca prin ei sa faca
noscut muncitorilor, ca maine va intra toata
lumea In mina, afara de cei trecuti pe lista
cari vor trebui sa paräseasea, de indata i lo-
calitatea, iar cei ce vor reintra In lucru, tot
maine... Inainte de a cohort colivia, sa sem-
neze o declaratie prin care nu au de facut
nici o obiectiune, In cazul &and directia va
gasi cu cale, fie pentru bunul mers al insti-
tutiei, fie pentru motive... de economie, sau
chiar de a pedepsi pe cei rài, la trei luni
dela semnarea actului, concedieze...
www.dacoromanica.ro
Din nou tusea, 11 lmpiedech pentru chte-va

clipe de a mai continua...
Abia thrziu, duph ce bäu putinh aph, cu
vocea tot mai stinsh urmh:
In afard de aceasta, fiecare miner este
obligat a semna o declaratie prin care... se
desolidarizeazà... de instigatorii grevei... cari
ii va arhta directiunea.
Lucrätorii stiu?
Nu toti, de aceia i-am convocat in adu-
nare la casino pentru ora unsprezece...
Da... si Alexe rhmase pe ghnduri.
Kudac care tot timpul ascultase si nu ascui-
tase, vorbind mai mult cu ghndurile lui, clà-
tinand capul si deschizhnd bratele ridichn-
du-le in slavh, de parch ar fi voit &A rhsbune
intreagh omenire, isi strnse pumnii si scrhs-
nii din dinti.
Ochii phreau ai unui halucinat iar pe frun-
te o vânh' i se umflà sh plesneasch.
Trebuie!...
Mh due Inainte.., nu zäboviti mult si ve-
niti... Tare mi-e greu... si Lorenz se sculä
depe scaun intinzAndu-si trupul.
De-acum se adunh si oamenii... Zapada
aceasta... si punAnd sapca pe cap, esi...
Kudac tremura ca Intr'un acces de epilep-
sie...
Kudac!... Kudac!... Linisteste-te... SOL.
Culchte... Bea putinh aph... aph... am sh....
www.dacoromanica.ro
21 4 C. ARDELEANU
111111111MMENEMOMMEMMIMa.
Ochii lui nu clipeau, rämäseserä holbati,

Buzele ii tremurau si väna din mijlocul frun-
tii se umfla §i se desumfla in ritmul pulsa-
liei... Isi acopen i fata cu amandouä manile
de parcà s'ar fi ferit sä fie väzut... Statu asa
cal ai numära pänä la cinci.
Ca si cum trecuse o crizä de inimä, se freca
In dreptul ei si spuse:
De-acum e gata... n'am nici o dorintä pe
care sil te rog sil mi-o implinesti pentru cil si
färä de aceasta, de-acum incolo...
Isbucni in pläns, intinse mana sä-si ea ziva
bunil, imediat insä bratele lui incolocirä ga-
tul inginerului si a rämas asa, aninat ca un
un copil de gâtul tatalui, pe un peron de
gara.
Il sä.rutà gräbit de eäteva ori, se desprinse
de el, isi sterse ochii si deschizänd usa fugi
cu capul gol...
Aerul rece de gall bufni in odae Infrigu-
rand incäperea.
Kudac alerga prin zäpada proaspät aster-
nutà, pe drumul minei...
Alexe a suspinat lung, si-a sters ochii de
lacrimi si fruntea de sudoare...
Se duse la fereasträ, deschise geamul si
uitändu-se pe urmele lui strig5.:
Kudaci... Kudac!...
Dar Kudac numai auzea... alerga, inotänd
In zäpadà, bätut de viscol, legànändu-se ca
un om beat, trecAnd portile de pier ale minei.
www.dacoromanica.ro
Eleonora a a§teptat loath' ziva §i a doua zi,
venirea lui Alexe.
A intrebat servitoarea de zeci de ori dacA
i-a dat scrisoarea, ce a spus, cum a privit-o
§i ce crede ea...
La inceput, servitoarea a asigurat-o, dupii
parerea" ei, cd va veni", ea' domnul ingi-
ner o iube§te", cä s'a uitat a§a frumos la
mine"...
*i crezi ea_
Sunt sigurii, doamnà, sigurii...
Ceasurile goneau §i Alexe tot nu venea...
Eleonora cu ochii pe fereastrà, sau la clan-
la u§ei, child aceasta se deschidea, a§tepta,
a§tepta mereu *i vremea trecea greu...
Chemil servitoarea §i din nou ii ceru amii-
nunte de felul cum l'a giisit.
Era imbrä'cat?...
Da...
Ce fAcea?...
Sfätea...
Bine....
A doua zi, IntrelArile Eleonorei se repetau,
www.dacoromanica.ro
216 C. ARDELEANU
dornicä sà inteleagä cat mai bine si mai mult

chiar de chi lì spunea femeia.
Vezi?... n'a venit...
N'a venit... i dupä un moment de On-
dire ca si cum ar fi voit sä adune in mänuchi
tot ceeace credea eä o poate interesa pe stä-
pana, sfärsi prin a ridica din umeri.
Stiu i eu, doamnä, dacA nu e bolnav
atttnci tot va veni...
Durnneavoastrà sunteti atät de frumoasä...
si pe urmit child te cheama o cucoanä mare,
asa cum sunteti dumneavoastrh...
Dacä War fi vorbit la intrunirea lucrätori-
lor, asi fi crezut c'à e bolnav, dar asa...
Servitoarea îì stränse buzele, sältà din
spráncene nedumerith i duph ce statu putin
pe gänduri asa ca si cum ar fi voit sä-si aducA
mai bine aminte de cum l-a gäsit, sà poatä
trilmäci situatia, spuse cu oarecare nehotä-
rare i ciudii In acelas timp de parcä ea ar
fi fost aceea care 11 astepta:
Drept sä spun, mi se pare di doamna
s'a inselat... 0, i eu m'arn Inselat de multe
ori... pe cine socoteam cà mri inbeste mat
mult tocmai acela... Asa sunt bärbatii, nici
nu mai stii in care sä te inc-rezi. Cand i-am
dat scrisoarea, s'a uitat lung la mine insä
parcä nu mä vedea, era asa... nu stiu cum...
cu ochii pierduti... de aceia am i crezut crt
poate sä fie bolnav... Mi-a fost rusine, am Irt-
www.dacoromanica.ro
r
sat ochii in pamânt *i am plecat... nu mai
*tiu cum era...
Eleonora i*i mu*ca buzele... o intrebase de
atätea ori sa-i spunä amanuntit tot ce a facut
la el in cask numai *i numai sa poata sin-
gurä sä inteleaga adevarata situatie, dar, cu-
vintele ei erau unele la inceput, *i altele la
sfär*it. Nu putea desprinde nimic din ele.
A facut-o idioata *i a gonit-o.
Fugi!... Nu e*ti bunä de nici o treaba...
De ce n'ai intrebat cAnd vine?...
Dobitoaco!...
Dupa ce *i-a gonit servitoarea, Eleonora
nuli gasea locul, se plimba agitatä, de colo
pänä colo. Totul o supdra. Nimic nu-i era pe
voe. Zoltan i*i läsase o hainä pe scaun, *i a-
ceasta dete prilej de adevarata furtunii cas-
Died... A spart o statueta mica de porcelan, de
pe etajera, a tot invärtit arcul unui ceas bra-
lark pana ce l-a rupt, motiv de noua supa-
rare *i noui nervi.
De unde in prima zi când a trimis scrisoa-
rea lui Alexe *i era in a*teptarea lui, nu *tia
cum sä fie mai dragastoasa fatil de barbat, a
doua zi l-a certat *i pe el ca *i pe servitoare.
L'a facut nesimlitor, bruta *i salaor al minei
care nu *tie nimic pe lume cleat sa vorbeasca
de calitatea carbunelui *i de exploatarea lui,
sau sfi repete mereu, ca *i cum ar invärti la o
manivela, acelea*i cuvinte de toate zilele.
www.dacoromanica.ro
218 C. ARDELEANU
Sunt obosit... lasä-rnä... vreau sä dorm..."

Azi esti enervatd Eleonora, spuse Zoltan
dulceag ca un bäiat de prävälie In fala clien-
telei... Ai dreptate... Greva asta te face sä su-
feri grozav... Mi-e fried si mie... Nu stiu ce
se poate intämpla... Eu, dacA imi dai voe si
dacä vrei sil mä asculli...
Ce sil ascult?
Zoltan isi freca milinile indoindu-se de spi-
nare in fata femeii...
Asi crede eä... ai face bine dacä ai vrea
sil te duci la Oravita si de-acolo la Timisoara...
sil rämäi acolo Odd ce se va termina come-
dia aceasta... N'ai vAzut?... putin a rämas ca
In seara aceia sä nu ne omoare cu pietre... A-
colo ai sa te distrezi, ai sà petreci o sä fie un
fel de revelatie a unei fericiri indepärtate pe
care eu nu li-o pot da aci la mina... Ce zici?...
Zoltan rämase un moment in asteptarea
räspunsului pe care i-1 va da nevasta, Eleo-
nora insh isi intoarse spatele. El trecu inain-
tea ei si repetil:
Acolo ai sà petreci, ai sä fii linistitii...
Asta panä ce va trece greva...
Eleonora tilcea... se uita la värful unghiilor
pe cari si le curata...
Zoltan continuà mereu sa se tinä dupä &in-
sa trecându-i mereu inainte.
Ce zici?... Te vei duce la cinematografe...
Acolo e viala si... Ah, Daamne, in seara aceia
www.dacoromanica.ro
VIERN1II PA MANTULUI 219
de n'ar fi venit jandarmii la timp, ar fi fost...

cine stic ce s'ar fi putut IntAmpla...
Femeia fácea, poate ea' nici nu auzea ce ii
spunea bàrbatu-säu. In capul ei si In fata o-
chilor, ca inteo imagine aevea, dela o unghie
de deget la alta, trecea chipul lui Alexe In
dif elite poze asa cum 11 cunoscuse si asa cum
11 dorise si cum II avusese...
Zoltan, vorbea si se plimba prin oaile cu
usile deschise, trecând dinteo camel-6 In alta,
oprindu-se sA priveasc6 cercetAtor la toate
nimicurile, toate bibelourile de pe etaj ere si
m5sute, In timp ce in urechile nevesti-si, 'A-
rea eà se infundase toatà vata unei farmacii
Intregi, asa ca sà nu mai audà nimic...
Nici nu stii cat de mult te iubesc... Aco-
lo te vei plimba, iar când te vei intoarce, to-
tul va fi sfdrsit...
Vorbea si se uita la un pisic de portelan
care putea fi si un breloc, parch' nu-1 và-
zuse niciodath pAnà atunci desi el 11 adusese
dinteo plimbare fäcutà la Bucuresti.
Asezil cateva eärti pe o policioaa ceti titlul
uneia, o puse la loc si tAcu o chi:a ca si cum
si-ar fi adus aminte de cuprinsul ei, era vorba
de o dragoste nefericità In care bàrbatul Isi
Insela nevasta.
Zoltan se scuturà, se depArt5 cu spaimA &A
stea Inteun fote/ larg, sä se gandeascii la el:
Eu nici odata..."
Se simtea arat de bine, eat de curat din
www.dacoromanica.ro
220 C. ARDELEANU
immesampromir
punctul acesta de vedere, ca nici un alt Vár-
bat pe lume. Se uità la Eleonora i in clipa
aceia färà sA-0 dea seama 1§i schimb6 glasul
mai micros de cum era, §.1 din mic, pe cat se
fAcuse, afunandu-se In catifeaua moale a
scaunului se strivi ca o boaba de strugure
sub cAlcai...
l'Acu un timp ghemuit acolo ca o paiatá de
màtase pus sa infrumuseteze un fund de
scaun, apoi, deodatA ca si cum l'ar fi sghltait
cineva, incepu sà vorbeasca singur:
Ai fi crezut tu vreodatA, c6 bàiatul acela
De cine vorbe§ti, intreb6 sotia uitându-

se la el fárä vadà.
De Alexe... El care a fost la noi In mo-
mentul de panic6, sa ajung6 un conduator
al mi§csárii celor multi...
Era aa de cuminte... spuse Eleonora
suspin'and... mi-e mil-A de el.
Zoltan era fericit räspunsese §i con-
tintfá:
Il iubeam...
Si eu..
Dac6 stau bine sh mà gAndesc, abia a-
cum Imi dau seama di el trebuie sà fi §tiut
ceva...
Vorbe§ti prostii, se rästi Eleonora. N'a
*tiut nimic...
Nu se poate...
N'a §tiut nimic intelege i Eleonora se
www.dacoromanica.ro
uità Cu ni§te ochi rotunjiti de ciudà ca ime-

diat s'ä urmeze cu oarecare dojang:
Tu totdeauna vezi ceeace nu este §1 nici-
odatà nu Intelegi lucrurile astea pe cari...
Eu cred...
Destul!... nu mai crede nimic, strig6 din
nou nevastà-sa... Ai s'a ma Inebune§ti cu ce
crezi tu... Nu §tia nimic 1 Ii Orea §i lui tot
a§a de fäu ca si mie, mai mult am §tiut eu.
dar n'am crezut cá vor ajunge lucrurile chiar
a§a.
Zoltan fäusise sà-Si supere nevasta.
Ar fi vrut sà o vada cà zâmbe§te. 64 e bucu-
roasA i nu §tia cum sà facà sa o impace ca
viata In cash' sà-§i urmeze cursul normal... Se
gandi la toate prietenele ei, la toate i a§tep-
ta ca u§a sa se desehidä sà ving careva...
S6 trimitem dupä Margareta... Vrei?...
De ce?...
A§a...
Hm... dar el?... Unde este el acum?...
Cine?...
Alexe...
A, da... Alexe, este aici, In Anina...
Imi pare bine de explicatii.
In fiecare zi, dimineata i seara, e la
casino... Tine discursuri...
E un om de§tept... un om energic, nu ca
tine... De ce nu-1 chemi sà-i vorbe§ti?... Chea-
mä-1 i spune-i uite, vezi...
Eleonora se apropiii dràgstoasil, zambind...
www.dacoromanica.ro
222 C. ARDELEANU
Dad' vine ad poate cii tu, poate c'd eu.

11 vom convinge sà... dar ce vorbesc... Dacil
Inteadevar m'ai fi iubit, m'ai fi ascultat si
din prima zi cand 1-am vàzut la casino, 1-ai
fi chemat, fie la un ceai, fie la o mask fie
numai asa, poate cil azi... si Eleonora sus-
pinsá umezindu-si ochii, ca sd vorbeascii mai
departe.
Mi-e mili de el... mi-e milä si...
ram gAndit eu la toate... m'asi duce eu
singur sa-1 caut, dar ce va zice directorul?
Directorul... Toatä viata ai fost un las,
un fricos, niciodatà n'ai fost In stare sa faci
ceva nil sà fi primit pentru asta ordine...
Bine, acum ins6 e târziu, once asi face,
soarta lui este hotärAtà... si el si Lorenz, vor
fi goniti...
Ti-a spus Kurz?...
Da... in fiecare zi: Alexe si Lorenz vor
fi destituiti.
Bine, atunci, am s'a vorbesc eu.
www.dacoromanica.ro
Kurz era la mina.
In fata unei cafele negre, furnand, cu ca-
pul rezemat intr'o mana, privea rotocoalele
de fum pe cari le asvarlea in tavan.
Cine l'ar fi vazut, ar fi crezut cà directorul
sandeste la cine stie ce lucru mare, realitatea
insa era alta, nu gandea la nimic, era inteo
-stare de odilina absoluta, infratita prostatiei.
Se obisnuise cu greva minerilor si nu el
era acela care sa o regrete.
Nu azi, maine, nu maine, poimaine
lucratorii vor sfarsi prin a veni singuri sä-si
ceara iertare, lipsa pe care o duc ti va forta,
atunci voiu primi pe cine vreau i voiu goni
Pe cine vreau"...
Fuma, bea cafea i urrnarea cercurile de
fum care se spargeau in plafonul incaperei
sau mai inainte chiar de a ajunge pawl a-
colo...
Asa se va sparge greva..."
Daduse ordin ca a doua zi muncitorii s'a in-
tre in mina, cu exceptia celor trecuti pe lista...
Isi trimisese vestitorii i linitit astepta intoar-
.cerea lor...
www.dacoromanica.ro
224 C. ARDELEANU
airsmssa ¡Emma Ea miaow
Greva?... Nu l-a tulburat debe, hotilrase

fla cum a vrut...
Cine nu se supune pleaca..."
Mina era pustie... nici un sgomot, nici un.
um prin curte, nici un om la fund..."
La postul de comanda, sus la colivie, ca un
capitan de nava, de unde in zilele obi§nuite
de lucru, urmarea cadranul celor douà cea-
soarnice §i semnul de pe cablu, ascultand su-
netele in toaca de fier ce ordona coborarea
sau ridicarea coliviei, Vornicul, la fel ca §i di-
rectorul, pe scaunul sat', Cu capul rezemat in-.
teo mana, privea In tavan, fara sä fumeze.
gandind la ce va aduce ziva de maine. In ma-
nile lui sta vietile celor ce se adanceau in
munca §i sufletul lui era cu ei...
Ramasese la.locul lui, intepenit pe scaunul
de fier cu manivelele de comandä' In dreapta.
la stanga §i sub picioare, nu pentru ca ar fi
fost contra grevi§tilor sau ar fi crezut altfel
decat ei, dar pentru ca a§a hotarase cei multi:
sa stea acolo ca, In tot momentul, cand munci-
torii ar fi vrut sa coboare in mink sä nu lip-
seasca §i. in afarä de aceasta, cei cativa cari
se mai &eau In preajma-i §i. cari coborau
ziva §i. noaptea sa inspecteze mina, sa-1 ga-
seasca acolo unde trebuie sa fie... -
De doua ori pe zi §i de doua ori pe noapte,

se pierdea cate unul dintre cei cativa pe gau-
ra putului, prin galerii, sa vada daca functio-
www.dacoromanica.ro
neaza pompele sau clack aerisirea se face in

conditiuni bune.
Nu se §tia nici ziva, nici ceasul cand oame-
nii vor cobori, ca i mai inainte, sa inceapa
lucrul.
Mecanicul §ef tinea cazanele sub presiune
ast-fel ca aburii sä poata folosi ascensorului.
Dincolo, la putul numarul trei, deasemeni
funciona cazanul cu vapori i turbina de ae-
risire, atat.
Directorul, obosit de lini§tea inconjura,
uitase de el §i uitase de ce intarzie i ce eau-
tii In cancelaria minei I se 'Area ca se ga-
se§te In noapte, tärziu, in camera de culcare
sculändu-se depe fotoliu i§i scuturä trupul
de toropealà...
Se intinse i cased lung de i se inlacrimarEi
°eh ii.
I§i lua §apca de pe biurou, o puse pe cap
vru sa iasa child u§arse deschise i aparu in
fala lui, galben, abia räsufländ, Varnav,
estrul de incendiu, §eful pompierilor i repe-
de. balbaindu-se, raporta:
La orizontul... la... orizontul §apte,
foc mare... gaze... Ce facem? cu cine in-
tru In mina?... Domnule director...
Si maestrul amuti cu ochii In ochii lui Kurz,
frilmantandu-se a§a cum se framantase doua-
zeci de ani de child stingea incendille din mi-
na; vazand ins'a cà directorul tace, incepu
din nou:
15
www.dacoromanica.ro
226 C. ARDELEANU
Pe orizontul §apte, gaze... sunt singur...

greva...
Cali oameni avem aci?... intreb6 Kurz
lini§tit ca§icum nimic nu se intamplase..
Nu §tiu...
CAP oameni avem?.. strig6 Kurz.
Varnav deschise ochii de pareä dormise
pan6 atunci i räspunse rar socotind in minte
pe toti cei cari îi tia ea' au cate o insàrcina-
re in min5, de eand cu greva.
Afar% de Vornicu, dela comanda coli-
viei...
Las-1 pe acela...
Focarul Moldoveanu, mecanicul §ef Io-
nitä dela aburi, Io§ca servitorul dela up
dumneavoastra... Dumneavoastra i eu... Afa-
rà de ace§tia nimeni.
Bine, cheamA pe toti afarà de cel dela
colivie. Pune mä'§tile, telefoneaza' la putul
trei sà porneasca mai tare turbina de aerisire
§i... A§a. Dute, vin i eu... Asta este opera voa-
tril, opera criminalà a grevei... GrevA v'a tre-
buit...
TrAnti cu §apca de birou i incepu sa strige
la Varnav care sta sà-1 asculte. chibzuind in a-
cela§ timp ce poate sà faca cinci oameni...
Haide!... e§i odatà!... Pleaeä!...
Ar fi vrut sä" mai spun6 ceva Kurz, dar nu
mai avea cui, fugise maestrul.
Kurz, care in tulburarea vestei ce i se adu-
scse incepuse ssá se plimbe prin biurou, se o-
www.dacoromanica.ro
pri brusc, 1§i puse §apca din nou pe cap in-

desand-o bine §i e§i injurand pe toll minerii,
pe Karl Marx pe Enghels, pe Lassalle §i. pe
toti nAscocitorii socialismului §i. ai grevei...
Nici pe Iisus nu L-a uitat.
Tot drumul ce duce dela biurou pAnh la
put, urcând cele cateva zeci de trepte ale
scàrii de fier, pan6 la colivie, gura nu i-a stat
o clipà...
Pe urma lui, la chtiva pa§i, grabea sä ajun-
g6 Kudac... grabea sà-i vorbeascä ne§tiind ni-
mic de cele ce se petrecea In vremea aceia
pe galeriile orizontului §apte.
Când Kurz se opri in capul sckii, in sala
In care icoana sfintei Varvara priveghea ta-
cerea, Kudac era l'ang6 el.
Ce cauti aci? 11 Intreb5 directorul, ui-
tându-se cu rdutate la omul care gràbise sà-1
ajung6.
Am venit...
Kudac privea in ochii prietenului de OM-
datà... Obosise alergAnd. npada se pusese
mare §i. vântul il biciuise panA atunci inro-
§indu-i obrajii.
Sunteti ni§te criminali!... E foc in mina
*i. nici un .om... nici unul... Ceatà de falhari §i
de banditi... In deosebi tu, tu canalie Cäruia
ti-am dat zile §i. te-am ajutat iar drept mul
tumire imi faci neajunsuri, trecând de par-
tea lor, de partea strsäinului acela de Alexe
www.dacoromanica.ro
228 C. ARDELEANU
pe care daca a§i fi vrut, puteam sa-1 dau afa-

rà a doua zi de la venirea lui in mina...
Tu, sa instigi la grevä, cand rolul tau era
altul, era acela de a fi langà mine, nu langa
ei... Ptiu!...
Kudac i§i §tergea ochii i fata uda de za-
pada ce se topise.
Maestrul de incendiu se apropie grabind
cu ceilalti cativa oameni dupä el, cu mastile
puse §i doua aparate de stins focul, sa coboa-
re in mina. Nimeni n'avea vreme de zabovit...
intrara in colivie cineva a batut semnalul de
plecare i colivia incepu sà cada vertiginos.
Cand a vrut Kurz sa se apropie de oameni,
sh puna piciorul pe platforma ascensorului
era tarziu. Bratul lui Kudac 11 tinuse pe loc.
Colivia plecase lasand deschisa gura intu-
necata a putului.
De ce ra'ai oprit?...
Fara sa a§tepte nici un raspuns, Kurz ri-
dica mana i 1§i lovi vrajma§ul peste ochi...
N'ana nimic de vorbit cu tine... Mar!...
Am de vorbit eu, raspunse bergmaestrul
frecandu-se cu mana acolo unde simtea fier-
binteala loviturei.
Nu vreau sä ascult nimic... Sà ie§i din
curtea minei Ie§i!...
Raman i trebue sa m'asculti, raspunse
Kudac, avem o rafuiala veche la care s'a a-
daogat aceasta noua.
Urma o clipa de tacere.
www.dacoromanica.ro
Kudac se uita la director rärà s'a* spuna ni-

mic in vreme ce acesta i§i mu§ca nervos,
mustätile pe cari mereu le tragea in gura....
Crätin6 capul §i. continuand o discutie in
gAnd, spuse tare, cu dispret §i urà in acela§i
timp:
Prietenul meu I-
Lui Kudac ii ardeau obrajii ca focul, ochii
ii erau injectati de sAnge §1 buzele-i invineti-
te tremurau fail sä §i. le poatä stäpani w cii
fácu o sfortare s6 poatà fdspunde:
Da... eu... prietenul fau pe care l'ai bat-
jocorit §i caruia i-ai aruncat ani de zile ru§i-
nea in fatà, odatà cu fumul ligarilor pe cari
le fumai... Tu, prietenul meu care vorbindu-
mi de ea, turnai otrava in sufletul meu, cu
fiecare cuvant màrturisit, fie ca era a§a, du-
pa cum spuneai, fie c6 nu... Si te-am ascultat
§i am bäut din paharul cu vin pe care mi-1
&deal, seara §i noaptea tArziu, Oda' ce a-
meteai de bkiturà, ca in toata clipa s'd On-
desc cum sri m6 razbun §i. daeä este sau nu
momentul potrivit... Totdeauna a fost cfite
ceva care sä m5i impiedice... momentele tre-
ceau in fiecare searà pentru ca mai tare de
cfit vointa mea era imaginea ei pe care o ve-
deam c6 se strecoar4 intre noi... In fiecare
searà te iertam ca sà-mi f6g6duesc ea' te voi
ucide a doua searà...
Serile treceau, serile se repetau... serile §i.
fägkluelile de cari nu mfi mai puteam tine...
www.dacoromanica.ro
230 C. ARDELEANU
assaismommminiesw
Ti-aduci aminte de moartea artificieru-
lui?... li-aduci aminte? Lucrurile acestea nu
se uitil asa de repede. Era la cateva zile dupa
ce imi luasesi pe Hilda...
Cum!... Tu...
Kurz se schimb6 la fatä dandu-se un pas
inapoi...
A murit in locul tau_
Tu!...
-- ...si serile se repetau... Veneam mereu si
mereu imi scäpai din cauza... din cauza fie-
rei mele, a slabiciunei... Radeai, vorbeai si tu
nu stiai si n'ai stiut niciodatà ce gandeam eu
si de ce te ascultam...
Veneai sä mä, omori...
Da, sa te omor...
Märturisindu-se, Kudac devenea tot mai

slab, tot mai nehotärat, ochii incepurà a-i 11-
crima, cuvantul nu mai avea nimic din repro-
sul omului care se desteptase, picioarele Ii
tremurau si cum sta asa, slab si färä putere,
umilit aproape, ca si cum ar fi voit sa-si cea-
rh iertare de gandurile rele ce i le nutrise.
Kurz 11 privi de sus parka jos ca si cum s'ar fi
Intrebat in Wand dacä omul acesta ar fi putut
vreodatä sä-i fach ceva si deodatá isbucni In-
tr'un hohot de ras:
Ha, ha, ha...
- Nu rade Kurz!...
Ha, ha, ha...
www.dacoromanica.ro
moms.,
*i. directorul radea a§a de sgomotos de par-
ch' nu de el ar fi fost vorba §i rAsul lui um-
plea sala mare §i rAsul lui Muia in gura des-
chisä a putului, ca o orgd stricatä...
Deodatà se opri brusc, i§i arcui sprâncenile
§i. dupa ce se uith adanc in ochii lui Kudak,
apropiindu-se pentru aceasta, cap in cap, il
intreba fästit:
*i. acum ce vrei?... De ce imi spui toate
acestea... sau ai venit sà...
Da, am venit pentru ce crezi... m'ai fä-
cut pärta§ul fdrä de legiuirilor tale, am pe-
depsit muncitorii pentru cá ai vrut, i-am fu-
rat pentrucà a§a era porunca ta §i. te-am as-
cultat pentru cà a§teptam clipa prielnich rds-
bunärei celei mari... A venit... Mina este a
muncitorilor... Dä drumul lucrului pentru toti
minerii §i flgAdue§te-mi ca le vei práti zilele
nelucrate, nu din vina lor, ci din vina ta... Ei
n'au voit greva, ei n'au §tiut ch"-i furi... Acum
o §tiu cu toti.... le-am spus-o eu... Filgadue-
§te-mi §i. te voi ierta §i de data aceasta. Mi-e
silà de tine... Eu nu voi sta... eu MA due mii
duc...
Kudac vorbise cu aceia§i umilintä a omulul
slab, sdrobit suflete§te, cu aceia§i renuntare
a celui ce nu mai are nimic bun pentru ce sa
mai tr6iascii.
Eu mfi duc...
Directorul se uità la prietenul de altklat5
cu urri. Il privi lung, gura i se strambil sil III-
www.dacoromanica.ro
232 C. ARDELEANU
&A, se stapAni, I§i Incruntä sprâncenile §i ime-

diat ii aruncA In fatä aroganta autoritatei pe
care o avea:
TicMosule!... Ie§i!... sa nu te mai fa'd In
fata ochilor, dacä n'a§i avea de lueru acum,
eu singur te-a§i asvArli afarà §i a§i da ordin
jandarmilor sa te aresteze... ie§i!...
MAnios, Kurtz fácu cfitiva pa§i sä se dep5r-
teze de put.
Nu plecal... avem Inca de vorb6 strig6
furios Kudac §i 11 prinse de brat... Nu vrei?
Nu L..
Kurtz se smuci, ridicA mAna §i. 11 lovi peste
fatà cu toafa' puterea. Kudac 11 prinse In bra-
te... din nou li sclipa IIIS6 din strAnsoare §i
pumnii directorului Incepurà sh cadà grei...
Cu multà anevoie bergmaestrul se Indreap-
M., inntandu-se §i Incepu sA loveasc6 adversa-
rul cu atata putere Incht acesta incepu s6 se
clatine pe picioare... Pumnii ckleau **1 dinteo
parte §i. dintealta... s'au prins In brale a-
mándoi §i au Inceput sii lupte, sä." se doboare
unul pe altul... Kurz I§i lipi gura de fruntea
bergmaestrului, In ranjet, mu§cAnd ca din-
tfun ink-, Instingerandu-i fata, dar Kudac nu
mai simlea durerea §i. porni sa rAdh §i. sh gâ-
Me ca un nebun, tinând strans la pieptul sAu
pe director. ll impingea Incet, Incet spre
gura putului... Kurz se fásuci s'a se de-
pArteze, ingrozit de gAndul care li fulgerä
prin minte .
www.dacoromanica.ro
Bratele de fier ale lui Kudac 11 readuse in-

sA din nou pe acela§i loe, opindindu-se in
el ca inteun mal... Kurz se Intepeni pe pi-
cioare §i incepu sit* strige §i strightelor lui nu
rdspundea decAt golul sàlii i acela§i Mull al
putului... I§i arunch ochii la icoana Sfintei
Varvara in fata cArei ardea candela §i se ru-
ga in gaud sA-1 ocroteascä, sà-1 scape...
VA iert... gemu Kurz simtind cum 11 Ora-
sesc puterile... Ochii Ii erau ie§iti din orbite
de spaimA... §.1 nu venea nimeni... §i nu era ni-
meni... Kudac nu fAspunse decAt cu gAfAelile
oboselei... Ina o sfortare §i Inca una...
Kudac...
.
In fundul sAlii, intre douà vagoanete moarte
pe linii, se ivirA Vlad §i Bozovici, cei doi lu-
crAtori ce aveau sà vorbeasc5 cu directorul
in delegatie...
Era prea tArziu.
Picioarele lui Kurz pierdurA pAmAntul §i
cat ai clipi din ochi amAndoi, imbrati§ati cum
erau, s'au dus pe gura putului...
Dupä zece minute, colivia plinä de sAnge.
aducea la suprafata pAmântului, pe acopezi-
§ul de fier §i Mime, trupurile sdrentuite,
strAnse in brate, strivite de parcä era unul...
Pe fruntea lui Kudac se vedeau urmele din-
tilor cari mu§case.
Ugolirto ci Rugieri.
www.dacoromanica.ro
La casino lume multa, mai multä ca tot-
deauna.
Toti §tiau de hotärArea directorului.
Numele celor sortiti sd OrAseaseä mina 5i.
coronul, trecea din om in om odatà cu frea-
màtul nemultumirei generale ce cre§tea ca o
fälsázuire de ape nestavilite.
and a venit Lorenz §i. Alexe, multimea
aceia de oameni neeäjiti, isbucni in urale si
aplauze ce nu mai sfarseau.
Zadarnic a incercat Alexe s'A lini§teasca
gloata muncitorilor ridicand manile in sus,
fäcandu-i s'A Inteleaga cuvântul ce se pierdea:
Lini§tel...
l'Ama eá nebunia le prinsese mintile. Stri-
&ele de bravo!"... trAiaseä greva!".., se
rupeau pentru o clipà in apostrofe §i. urlete a-
menintatoare la adresa directorului, ea lar s'A
se audd bravo!..." trälascA greva"...
Alexe se uita la ei Mea' s'A poatä rosti un
cuvá'nt...
Unul cetea tare lista cu numele celor ce
erau concediati, un altul, striga §i mai tare:
sà-1 ucidem!"...
www.dacoromanica.ro
Bratele ridicate i pumnii inclestati se agi-

tau inteo tensiune nervoasa generala...
Tarziu, abia de s'a potolit larma i Alexe a
putut sä se facä auzit:
Fratilor!... cunoasteti lista cu numele ce-
lor condamnati peirei...
Am auzit-o...
0 stim...
Ei bine, eu stint cel intai care sunt gata
sa ma dau la o parte din calea voastra...
In salä se facu liniste de parcà goala ar fi
fost...
...E iarna, continua Alexe, nevoile sunt
mari i poate cà cel ce deline soarta voastra
In manile sale se va multumi cu jertfirea
mea a lui Lorenz si poate a lui Kudak...
In numele nostru va vorbesc you'd.... E iar-
na, aveti familii, copii cari va cer mancare
noi nu va putem da nimic .
Ori toti, ori niciunul...
Din nou se rupse tacerea i aproape, fie-
care, cate unul sau In gloata, incepura din
nou sa strige i sa se agite...
Atunci refuzati sa intrati in mina, con-
tinua Alexe.
Refuzam...
Ori toti, ori niciunul striga acelasi de
adineaori.
Inca ()data, incepu sirul vorbirei Alexe,
eu nu vreau sa port pe constiinta suferintele
lipsurile ce le veti indura din cauza grevei...
www.dacoromanica.ro
236 C. ARDELEANU
Am venit In mijlocul vostru färä sh fi fost

chemat §i flea sh fiu gonit, sunt gata sà plà-
tesc cu capul meu mi§carea voastrà pentru
dreptate... Nu vreau sh fiu piedich pentru
izlAndirea cauzei voastre care de acum in-
colo este ch§tigath, chci Ord' de voi nimic nu
se va putea face §i sh §titi, dach, plechnd de
aci, hoinhrind nil de lucru sau muncind In
alth parte, de pretutindeni unde voi fi, nu
voiu inceta de a pune urechea la phmânt sh
ascult glasul ce va veni depe fronturile de
lucru, de pe orizonturi, glasul minerilor §i
daca va fi nevoie, voi striga §i In temnitä
fiind, panh ce se vor ghsi urechi sh audä §i
minti sh Inteleagh...
N'am 'lici o avere afara de o cash shrach
inteo margine de ora § unde mama, bAtrAng
§i sldbhnoagh, a§teapth sh-§i duch zilele vielii
mai departe din ch§tigul trudei mele...
De la ea am Invatat sh iubesc adevhrul §i
sh am milh de omul shrac §i de chine. Chinele
Bulum mi-a aphrat casa §i viata de rhirácä-
tori, era un buldug cu ochii de copil §i fata
de catifea neagrh... lar omul shrac, muncito-
rul, a venit nu ()data', ci de foarte multe ori
sä ne Inchlzeasch odaia cu un brat de lemne
§i sufletul cu un cuvânt de mângalere. Omul
acesta a venit cu One §i Cu sare §i a§a am
trhit din mila shracilor ca sä pot termina stu-
diile, sh vin aici, sii vh ghsesc pe voi tovara§i
www.dacoromanica.ro
VIERMII PXMANTULUI 237
de muned §i sà-I Osesc pe el" cel Borg de su-

flet...
Jos cu el...
... pentru fiecare dintre voi m'am apro-
piat de mi§care, iubindu-vä in aceia§i masurà
in care urAsc nedreptatea ce se face...
Ural...
Bravo!...
Bravo!
E§ti al nostru! strig6 Oanä.... nimeni nu
te va rupe din lumea aceasta, ne trebue un
steag §i steag te avem iar dac6 va fi nevoe...
-- Ural... ural...
SA te duci sä vorbe.,ti directorului, strigrt
cineva...
Nu!... §i Oanil ridicA mâna in sus din
mijlocul sàlei unde se gdsea.
Nuuuu... El e in stare s'6 se duei sa cea-
rà dreptatea numai pentru noi nu §i. pentru
el...
Awn...
Sà se ducà...
SA' plece altul...
S'a dus Vlad §i s'a dus Bozovici... ii a§-
tepfärn... trebue sa soseasc6... spuse Gheor-
ghe... s'au dus nu sa cer§easeá milil, ci sh
cearh dreptate pentru toli...
Au venit au venit strig6 cineva de lâng5
u§6...
Cine?...
Bozovici... Vlad...
www.dacoromanica.ro
238 C. ARDELEANU
Bozovici...
Bozovici... Bozovici...
aliva puserg maim pe el si-1 ridicarg in
brate, asa ca sg fie vgzut mai bine...
Ce veste ne aduci?...
Fratilor, Kudac...
In aceiasi clip, Mfg sà mai dea rggaz ves-
titorului, sg continue ce avea de spus, loath'
lumea Incepu sä se intrebe miratg si sg strige:
Unde este Kudac?... Ce este cu Kudac...
Kudac...
Ne-a vândut, poate, spuse unul si cuvAn-
tul 11 repetg altul...
Täceti!... bgtu Alexe cu pumnul in mask
nu pAnggriti pe unul din cei mai buni ai vos-
tri... Läsati-1 pe Bozovici sg termine ce are
de spus...
Tkere!...
Liniste!...
Spune Bozovici...
A murit Kudac...
Cuvintele acestea au cgzut ca un trgsnet in
mijlocul oamenilor. TO amutise...
A murit dar odatg cu el a murit si Kurz...
l'a aruncat pe gura putului, la adânc... si cum
erau prinsi unul de altul, s'au dus amândoi...
Carbunari!... Kudac, cel mai devotat
cauzei si-a jertifit viata pentru noi.... Stiam
eh* asa se va intampla...
Plecati-vg capul cu smerenie si unul dintre
www.dacoromanica.ro
voi s'a.' spunà rugkiunea pe care o stie once

miner si pe care o 11101.14i In fata Sfintei
Varvara, lnainte de a coborl colivia.
Din ochii lui Alexe curgeau douà siruri de
lacrami...
Minerii si-au plecat capul si dupà ce Vlad
a spus tare tatäl nostru, toará sala a cântat
antecul minerului, asa cum se cuvine celor
morli la datorie...
www.dacoromanica.ro
Odatä. cu vestea mortii lui Kudac §i a lui
Kurz, se fäspandi §i vestea incendiului din
mina.
Inteo clipà, muncitorii alergara chemati la
datorie... se duceau sà-§i apere bogatia In ca-
re s'au .näscut §i au träit säraci...
Au trecut pe la lämpärie de §i-au luat läm-
pile, mä§tile de incendiu §i, a§a ImbrAcati
cum erau färä sä se mai poatil schirnba, au
umplut colivia vopsità cu sangele celor doi
morti §i au coborat cate §aisprezece, §eaispre-
zece, In nenumärate randuri, ingrij ati de ce-
iace se petrece la adanc.
In prima colivie, °data cu steigherul °add',
Bozovici §i ceilalti minen, au coborIt Alexe
§i Lorenz.
S'au a§ezat ventilatoarele §i fumul negru §i
gazele oträvitoare, erau gonite departe, prin
burlanele prinse unul de altul, pana pe ori-
zont, de unde le fura curentul dela turbina
putului trei sä-1 verse afarà ca pe o guril de
horn...
and aerul se curäti §i fumul nu mai um-
plea frontul unde se ivise focul, muncitorii,
www.dacoromanica.ro
lmozommisanzaws
unul langa altul, ca dintii in feresträu, abia a-

vand loc sa se miste, pusi in linie, au inceput
ridicarea din douä parti, pe doua randuri, a
batalurilor de lemn, batand lut mire ele si
spulung", ca imediat ce se ridich digul de
un metru, sa treaca in urma acestuia, la zidi-
rea in beton a peretelui ce va izola pentru
totdeau.na focul cel vecinic al pamantului...
Abia dupa masa tarziu, dupa ce doctorul
Bur, impreuna cu comandantul Jandarmilor..
au facut ancheta si autopsia cadavrelor, Iu-
rim, Vlaicu si Gheorghe, si-au umplut cate
trei manile de sangele inchegat al prietenului
si vrajmasului lor, despartind trupurile a ca-
ror carne parea ca se infrätise pentru tot-
deauna.
In ziva aceea si toata noaptea, nici Alexe.
nici Lorenz si nici unul dintre cei ce lucrau
la zidirea focului, n'au iesit din mina Abia
a doua zi au avut vreme sa se intereseze de
bergmaestru cand toti lucratorii, Imbracati In
uniforma cernita a minerilor erau adunati in
biserica si in fata bisericei, Odd sus pe munte
la piciorul crucei pe care rastignit, incarcat
de z5.padä, veghia Mantuitorul...
Muntii, padurea, casele si carbunii, erau
albi...
Zapada multa ce cazuse ziva si noaptea, lu-
minase pamantul, numai palcul mare al mi-
nerilor veniti la inmormantare, era negru si
negru mai era trenul neastamparat care aler-
242 C. ARDELEANU
ga dinteun loc Intealtul, pe zece linii, sil lege

vagon de vagon...
Fanfara minerilor canta mar§ul funebru
al lui Beethoven 0 intre timp, cand incetau
instrumentele de alma', ca 0 nu se audà
plansul 0 nici suspinul coronului, canta co-
rul, cantecul lor de totdeauna cu acela0 re-
fren:
Wilk, auf... gliik auf"...
.4,
www.dacoromanica.ro
In urma celor petrecute la minA, un ins-
pector al Ministerului Muncii, si un delegat
al administratiei Societatei exploatArilor de
carbuni, ainandoi sositi dela Bucuresti, im-
preunA cu procurorul dela Tribunalul Timi-
§oara, au anchetat cazul".
Rezultatul a fost cd muncitorimea nu a fa-
cut altceva de CM sa-si cearà drepturile ei
Toll sa fie plAtiti pe zilele de grevà, care nu
din vina lor s'a produs, sä nu mai lie furati
pe viitor, si sti se respecte legea care prevede
c6 mai inainte de a se face concedierile lu-
crAtorilor in masil sau individual, s'a" li se dea
un preaviz de cincisprezece zile, restituindu-
se in acelasi timp retinerile fiicute pentru ca-
sa de ajutor cand acestia nu au anii sufi-
cienti pentru a li se plAti pensiile".
Concedierile s6 fie motivate si s'd se fac:i
incepand cu cei mai noi angajati si dintre a-
cestia cu cei cliff alte localifati si numai in
cazul unei imperioase necesifäli. Pentru cu-
noasterea acestei necesitati, directiunea s5
fie obligatà a afisa cu trei luni, sau in cel mai
rau caz, cu treizeci de zile mai Mainte, data
www.dacoromanica.ro
244 C. ARDELEANU
111011112:1111EMINEW
la care expira' livrarea unei comenzi con-

tractate, si de asemeni, directiunea sá afiseze
timp de cincisprezece zile, once noua co-
manda ca in tot momentul minerii sa cunoas-
cd situatia reala a exploatarei".
nimic mai mult.
Cum cererile muncitorilor erau drepte si
justificarea lor legata, anchetatorii au tre-
buit sh constate ca adevarul era de partea
celor multi, cà au fost furati i cri fostul di-
rector Meuse un act de autoritate nejustifi-
cata cand a hotarit concedierea celor trei
sute cincizeci, act de care numai el - singur
era vinovat, cu atat mai mult cu cat de ceea-
ce intentiona sri faca, nu anuntase consiliul
de administratie care In asemenea impreju-
rdri are cuvant hotarltor.
In afara de acestea nu s'a putut dovedi cu
nimic, amestecul cuiva in drama desfasurata
la gura putului, astfel ea dupa cinci zile de
ancheta cu cercetäri, interogäri i declaratii,
oamenii veniti sä faca lumina, n'au putut
descoperi nimic In sarcina celor multi.
In ceeace prive§te spiritul general de res-
vratire ce cuprinsese mintile tuturor, ancheta-
toril au fost de parere ca s'ar fi datorit in-
stigatiilor filcute de Kudac, toti muncitorii
insa, Oda la unul, In declaratiile lor au res-
pins aceastä 1nvinuire ce se aducea fostului
lor camarad.
Lucrurile termivate, alichetatorii au con-
www.dacoromanica.ro
sammiamaimism
vocat pe toti lucratorii In sala casinoullui
unde procurorul, In numele legei si a dreptu-
rilor omului, (pentru prima data când un.
procuror vorbeste bi numele acestor drep-
turi), a facut apel la sentimentele lor de ve-
chi carbunari, sa fie linistiti si sa intre In mina
de Indata, Intru cat nici unul nu va fi conce-
(Hat, dupa asigurarile reprezentantului socie-
tatei.
Celor ramasi pe urma mortilor din
noaptea cand s'a declarat greva, li se vor a-
corda pensiuni si ajutoare, iar In ceeace pri-
veste salarizarea pe timpul zilelor de greva,
aceasta se va hotarl de catre societate si mi-
nisterul muncei cari In comun vor vedea da-
ca se va putea face sau nu... Va mai Incuno-
stiintez ca In urma adresei ministerului de
interne, comandantul jandarmilor va fi mu-
tat din localitate...
Si oamenii au intrat In mina...
www.dacoromanica.ro
Armata, cu uniformele soldatilor ce inpes-
trilase In ultimul timp coronul i obi§nuise
lumea cu regularitatea de cazarma ce se
mi§di i traqte In sunetul goarnei, sculân-
du-i din somn sau chemandu-i la masa, in-
careata in tren, a plecat inapoi la Oravita.
La mina nu inlocuise nimeni pe Kurz, lu-
crarile de birou, administrative, se continuau
cu aceia0 regularitate ca 0 mai inainte 0 de
aceia0 functionari, iar exploatarea se facea
sub directa conducere a lui Alexe caruia Zol-
tan, fie din la0tate fie din respect pentru e-
nergia de care (Muse dovada in timpul mi*-
cdrei, sau tiind cà astfel se apropie lute°
masura mai mare de sufletul mu1imi, litre-
cuse atributele de §ef.
Munca In mina se facea In conditiuni su-
perioare de cum se facuse inainte, con0iinta
fie carui ins, fiind con0iinta multimii.
Once actiune intreprinsa, once masura
pentru buna oränduire a exploatarei, mai
inainte de a fi aplicata, era cercetatii de toli,
ca o nevoie In familie pe care o discutä pa-
rintii i copiii.
www.dacoromanica.ro
Fiecare avea cuvantul si cuvântul fiecäruia

era acela al lui Alexe care gandea cu ei Im-
preund.
FL-A sä strice nimic In ordinea erarhiei so-
ciale, Alexe recunostea In Zoltan autoritatea
superioard de om priceput In meserie, lipsit
Insd de curaj si initiativd, totusi Inaintea ori-
cdrei hotArlri ce urma sd fie luatä, o Impdr-
tdsea inspectorului care niciodatd nu avea
nimic de obiectat si radea ca si mai Inainte,
cu seninätatea unui copil, iubind cu adevdrat
oamenii pe cari tot cu adevdrat li urlse mai
Inainte.
Alexe numai era inginerul tândr venit de
curand la mind, ci era socotit de oameni ca
al locului, ca Insäsi ndzuinta lor care se In-
trupase In el.
Intreaga colonie 11 recunostea ca diriguitor.
Pand si bolnavii dela Sommerfrisch, oa-
meni cari nu-1 vdzuse niciodatd sau cari 11
väzuse numai Intämpldtor, vorbeau de el ca
de un frate Intelegator al necazurilor lor si
al vietei comune, viald noud pe care o crease
vräjitorul" acesta In ateva zile, punând su_
flet acolo uncle nu era si viatä acolo unde zi-
_
lele se nurndrau odatà cu pulsatia bolnavi-

lor.
A infiintat o cash' de ajutor, In afarà de a-
cea oficiald a ministerului muncei, casä In
care fiecare miner, sdratos sau bolnav, avea
www.dacoromanica.ro
248 C. ARD ELEANU
o parte din bunurile pe care omul trebuie

le recunoasca fratelui.
Munca furatà de fostul director, sub forma
de lipsuri la socotirea vagonetelor, a fost in-
laturatà i fiecare lucriltor isi primea un spor
de leafa pe care pana aci se obisnuise sa-1
creadà ea nu le apartine.
Cu sporul acesta, din primele zile s'au fa-
cut minuni, adunandu-se fondurile necesare
pentru ajutorarea celor mai lipsiti si mai
greu Impoviirati de familie cari au suferit
s'au indatorat pe tot timpul grevei.
Tot asa, s'au impartit ajutoare,bolnavilor
si s'a restituit o parte din banii agonisiti de
Lorenz, bani pe care acesta Ii pusese la In-
demana cclor mai nevoiasi pe timpul cat a
stat mina.
Tot in aceasta cash de ajutorare si-a gasit
sprijin trei reumatici imbiltraniti de munch'
boala, ca'rora hied de mult li se pusese in
vedere sà plece din coron neavand pe nimeni
care sil-i inlocuiasca la adanc...
Erau singuri batranii cad copiii lor se mu-
tase de mult intai la Sommerfrisch la
cimitirul din Stejerdorf...
Nici o numire noua nu se Ricuse de socie-
tate in locul lui Kurz, nu i se simtea lipsa ni-
nici la Anina nici la Bucuresti.
Alexe era numai suflet a trebuit
sri sacrifice mult din produsul muncei lui,
favoarea gloatei si a trebuit pentru buna o-
www.dacoromanica.ro
VIERMII PAMICsITULUI 249
szassemiummarr
randuire a lucrului sil renunte la ceasurile

de odihna muncind chte zece si douasprezece
ore In sir In mina' si afara din mina, pe care
o itibea deopotriva cu viata ce s'O framânta
IntrInsa.
Tapada cadea linistita...
lama era In toi si In sufletele oamenilor
reinviase primavara noua...
www.dacoromanica.ro
FramiintArile suflete§ti i neodihna din ul-
timul timp, rede§teptase i inraise boala a-
mortitil o chi-A In gâtul i plAmanii lui Lo-
renz ca trimeatil din nou la sanatoriu un-
de spunea el:
Voi avea timpul sà gAndesc la o nouä al-
cätuire sociala care trebuie sà vinà odatà cu
rilsdritul soarelui de primdvarà"...
Nici acum n'ar fi schimbat mina pentru
Sommerfrisch, dar din ziva In care a umblat
cu Alexe pe inaltimile muntilor, Imbräli§And
de acolo cu o singurà privire lumea care ii
era dragd, glasul i se stinsese aproape com-
plet numai In chteva zile. Afarà de aceasta,
aproape In fiecare zi, de o sAptamânä. Incoa,
avea puternice emoragii de sange.
La Inceput, child i-a spus Alexe sà para-
seascA lucrul i grijea micàrii, cadiinduli
de sàniitate, a ràspuns:
Sunt atAtea de fAcut §i sa te las acum
singur, ar insemna sà stric6m tot ce am Infilp-
tuit... Eu sunt mai vechi In mind, cunosc relele
mai bine ca oricare altul §i pe cele ce se vad,
§i pe cele ce nu se vad... Am schimbat cinci
www.dacoromanica.ro
directori §i tot atati inspectori... Trebuie sd

rdman... Boala a§teaptd... am patruzeci de
ani, pana la cincizeei mai este vreme... La
cincizeci de ani mor tuberculo§ii daca au
putut sa treaca de treizeci...
Fara sa pail de loe Ingrijat, sau perfect
convins cg ceeace trebuie sa villa nu se poa-
te inliitura, Lorenz 10 harjaia viaja odata
cu ragu§eala infundatg In gatlej, ca sa tu_
§eascd, sa se congestioneze la fata §i sa scuipe
sange.
Trebuie sa pleci imediat. Maine nu
vei mai intra In mina, daca Inteadevar tii
la noi, altfel voi fi nevoit sa plec eu, sa ma
due departe cad nu vreau ca dupa cele fa-
cute pana aci, bune sau rele, sa am convin-
gerea ca eu Insumi te-am ucis cu un ceas mai
de vreme... Voi spune muncitorilor, voi striga
In mind, voi striga pretutindeni §i vei trebui
sa asculti.
Amandoi stdteau afara, In up casinoului,
sd-i ningd zgpada.
In sala era cald, fum de tutun §i miros a-
cru de bere.
Lorenz lasa capul In jos... Respiratia i se
scurtase §i pieptul i se ridica grail ca al u-
nei papu*i de cearg, Inteun panopticum, pd-
pu§a ce vrea sa lnchipue ultimele clipe ale
muribunzilor.
Abia acum observase (el s'a gandit la pa-
www.dacoromanica.ro
'252 C. ARDELEANU
sersonormemommk
pusile de ceara din panopticum) §i. 1§i dildu

seama de raul In care se gase*te...
Clatina capul §i pentru Intaia data a lute-
les derrtaciunea vielei...
4i trecu prin minte, ani de cand se §tia...
si anii au fugit a§a repede... Departa aman-
(iota manile la un lat de palma, una de alta.
ca §i. cum ar fi limit Intre degete un fir de ata.
Ochii i se limpezirä §i i se paru ca vede
mai ciar ca niciodatä, §i cum se uita la A-
lexe, il gasi §i. pe acesta slabit si baga de sea-
ma ca tuse§te uscat ca §i el.
Nu, nu e departe sa ma ajunga", gandi
Lorenz, atat cà el e mai tânar..."
Ne-am inteles, intäri Alexe cuvantul.
-privind In ochii prietenului.
Da... ma voi odihni. Ai dreptate, altfel
.daca §i tu §i eu vom sta acolo, cine §tie ce se
mai poate Intampla.
Au tacut amändoi §i. au ramas unul In
rata celuilalt fail sa-0 mai spuna nimic.
Alexe gandea la ultimele cuvinte ale lui
Lorenz... §i tu §i eu sä stam"...
-- Da... poate di are dreptate... poate ca
sunt bolnav §i. nu §tiu"...
I s'a oprit gandul la maica-sa, apoi la el, pe
,cAnd era elev §i pe cand li era de ajuns ,sä
audd numai ea' cineva e bolnav de oftica, ca
sa-1 ocoleasca, sa NO cat mai departe §i zile
intregi sa träiasca sub groaza unei boli imagi-
nare, desinfectanduli manile §i gura...
www.dacoromanica.ro
In momentul acela se apropie de ei docto-

rul Bur, mestecand Intre dinti un capät de ti-
gara. de foi, sufland fum pe nas si pe gura.
Chelia Ii stralucea ca sucia, nu purta pan-
rie nici iarna, nici vara, ochii mici ca de vie-
zure clipeau des.
Ce mai puneti la cale revolutionarilor?...
Obisnuiti s'a rascoliti pamantul, ati rascolit
oamenii... apoi, adresandu-se lui Lorenz, du-
pa ce a ras de gluma facuta.
Ei, cand vii?...
Zilele acestea, raspunse abia inteles Lo-
renz, vadit tulburat in socotelile lui.
Zilele acestea... Nu zilele acestea, ci ma-
ne... acuma chiar...
Ce stai aci in fumul uzinelor si la ce mai
intri In mina?... Neapärat maine dimineata sa
vii la sanatoriu... Daca vrei, trec sa te iau
träsura... mergem impreuna...
eu i-am spus, interveni Alexe.
Dar dumneata cum te simti?...
Eu!?...
Da, dumneata...
De ce ma intrebi?...
Cum de ce te intreb!... nu vezi c'ä ai sla-
bit... tusesti i pe urma...
Dar n'am nimic...
Trebuie sa o ei de la inceput... uite cum
tu§esti...
In adevar, Alexe tusise... Nu bagase de sea-
ma nici odata pana atunci.
www.dacoromanica.ro
254 C. ARDELEANU
Imediat isi aduse aminte de cuvintele lui

Lorenz...
Din nou a tusit...
Simti ceva?
Nu stiu, n'am avut vreme sa ma On-
desc 'Ana acum la asta.
N'ai face rau daca...
Intai sa es eu si-apoi sa intre el, spuse
Lorenz incet.
Da, Lorenz, raspunse Alexe, asa ca sa
Norbeasca controlandu-si in acelasi timp res-
piratia, functiunea plamanilor, tusea...
Poate sa fie numai o raceala simpla... si
doctorul intinse mana inginerilor... Se uitil in
ochii lui Loren:z o clipa...
Ne-am inteles!... Maine dimineata...
Se departa, morfolind mereu capatul de ti-
garil !rare buze, mutandu-1 cand lute() parte
a gurii, cand in alta.
Din ceasul acela Alexe isi simtea puterile
mai slabite... mima ii batea mai repede si fa-
cea sfortari sa-si opreasca in gat, tusea care
11 sacaia mereu de pared cineva 11 Ocilla du-
pa omusor, in vreme ce pe piept in sus, sta-
ruia sa se ridice un nod care se reintorcea
de unde plecase, facand mereu, fara astam-
par, acelasi drum pe cosul pieptului.
Mi-e frig, spuse Lorenz... intru inauntru.
Dute... Vin si eu...
Alexe a ramas sa priveasca schimbul de
1ucr5tori cari treceau la munca sa coboare In
www.dacoromanica.ro
VIER/YIII PAMANTULUI 255
Aniamimmusernm
mina cu aceia0 obi§nuintä cu care intrau in
casä.' atunci cAnd se intorceau dela lucru.
Se uit5. dupii ei §i pentru prima data' cer-
cetà infdti§area lor din punct de vedere al
sanätätei...
Din trei, unul tura... toti erau slabi §i toti,
ca unul, pd§eau asemeni umbrelor ce nu att
nimic comun Cu cele pämânte§ti.
Nu se gAndeau nici la ei, nici la ai lor...
fiecare ducea viaja, a§a cum 1§i ducea haina
pe umeri, con§tienti de ce aveau de fäcut la
adanc §i. de ce ii a§teptau la capätul drumu-
lui care din zi in zi, se inadea, lungindu-se
a§a ca in cele din urmii, sà numai poatà a-
j unge...
Nepäsätori §i. con§tienti sinuciga§i cari in
locul toxinelor sau al §treangului, 1§i alesese
moartea cea mai agonicA: munca fortata sub
pkniint, cu variatiunea unor clipe de multu-
mire pe cari le da iluzia de viatà atunci and
scäpau de exploziile grizou-ului.
AtAt intelegeau viata.
Aceasta era adev.árata bucurie pentru ei.
Cu fiecare clipà de prelungire a agoniei ce
ducea la acela§i sfar§it, cApätau incredere In
ci §i puteri nebAnuite, flea sä aibA timp a
simti curentii de aer dupä galerii sau nAdu-
§eala care se rkea pe trupul lor cum nu sim-
leau nici umezeala pietrei prin care se fil-
trau apele, pietre de cari se fäzimau sau pe
cari odihneau...
www.dacoromanica.ro
2.6 C. ARDELEANU
inamansszigumw
Nu simleau nici lipsa de aer, nici praful de
cArbune ce le sgAria plamlmii §i le umplea gu-
ra, ci tràiau bucuria unei relnvieri ce se re-
peta la intervale timp neregulat.
Noroc bun, dom.nule inginer...
Noroc bun... rilspunse Alexe salutului
celor ce se duceau sá.' mire In sAnul pàmân-
tului.
www.dacoromanica.ro
Trecuse mai bine de o luna de &ad inceta-
se greva.
Munca In mina, se continua In lini§te cu a-
ceia§i resenmare §i aceia§i toropeala de färä
gaud, infratita turmei, ca §i cum nimic nu se
intamplase niciodata.
and §i cand, seara, prin carciumi In fata
paharelor cu rachiu, sau la casino, band be-
re, minerii 1§i aduceau aminte de Kudac §i o-
data cu amintirea lui, se ivea §i imaginea in-
tunecata a omului ro§u, a lui Kurz, iar de aci,
ca pe o sfoara cu noduri sau un §ir de mäta-
nii trecute printre degete, se oprea gandul
la evenimentul cel mai important, pentru ei,
care a fost greva, la intruniri, la ce a vorbit
fiecare dintre oratori, la Alexe §i la legaturile
temeinice cari se fäcusera intre lucratori §i
conducatori...
si iar, in välmä§agul, amintirilor, rasärea
aceia§i figurä uscata ca de hartie mototolita,
cu ochii vii, a bergmaestrului Kudac care,
dei traise mai multi ani In mina, fusese un
necunoscut pentru ei, pana in ziva chnd lu-
17
www.dacoromanica.ro
258 C. ARDELEANU
mea toatà a vAzut In moartea lui pe martirul

cauzei...
Dumnezeu sA-1 ierte... Kudac a fost un
om!...
Dar ce om!...
LucrAtorii 10 plecarà capetele, clAtinAndu-
le cu uimire 0 pArere de rdu de pardi. In fata
lor sta Inc6 masa de carne 0 sAnge ameste-
catA cu aceia a vr4ma§u1ui ucis...
,Dumnezeu s'A-1 ierte...
S'au taut paharele pAnä" la fund ca s'A le
trAnteasca de pämAnt, SA le sfArAme In tàn-
dari...
Au cerut alte pahare §i au bAut Inainte.
S'au colectat minerii lcu cu leu 0 cea din-
tAi grije le-a fost, dei In iarnA, sä-i fach mor-
mAntul cAt mai frumos.
Drept monument, au zidit din piatrà de
§ist, o stAnc6 colturoasA pe care au sApat sus,
In spre vArful ei, douà ciocane Incrucipte,
simbol al muncii la adAnc iar sub ele au
scris:
14 Noembrie"
Tovardfului de muncei Kudac care s'a jert-
fit pentru cauza minerilor".
Au imprejmuit locul Cu un gard de fier.
Douä sAlcii, deoparte 0 de alta, pazeau
morrnAntul In fata bisericei, In drumul celor
vii, s'A fämAnA ca o mArturie pentru cei de
www.dacoromanica.ro
azi §i. pentru cei de mAine, child se vor abate

la bisericä pentru inchinare.
Consiliul de administratie al exploardrei
cärbunilor, nu hotarise nimic inch, ce va fa-
ce la minà, dupà cele petrecute.
La chemarea lui Alexe, lucrAtorii au co-
borit §i, cateva zile in §ir au ostenit s6 ridice
intäriturile ce se slabiserà gata sä n5ruie ga-
leriile gi sa opreascA apele de a inunda mina
pdräsità.
Ca automate mAnate de acela§i mecanism,
oamenii au dus cu ei la adânc, viata molco-
m6 §i surdà pe care au imprumutat-o pà-
mantului.
Totul era in ordine, totul era in mi§care.
La fabrica de cocs la fel, feristraele cari
pAnä atunei de ani de zile daduse suflet co-
loniei de muncitori, hdrjdiau sgomotos in
pulsatia ritmicä a ceasului, scotand din iner-
tie, odata" cu vagonetele ce aninau de cablu-
rile funicularului, intreaga regiune.
Muntele de eárbune cre§tea de la zi la zi,
iar co§urile inalte impanzeau, ca totdeauna,
cerul cu scama neagrà a fumului.
Ceasul de pe frontunul Directiei" lucre-
menit o bucat6 de vreme, se porni in sàrituri
de secundà, odatä cu fluerul sirenelor ce
cherna la munch' §i trimitea acas5, schimbu-
rile de lueratori.
Trenurile cärau zilnic acela§i numär de
vagoane, ca §i. mai inainte, la destinatii deo-
sebite.
www.dacoromanica.ro
260 C. ARDELEANU
Totul era cum fusese, mai putin Kudac,

mai putin Kurz si mai putin furtul vagonete-
lor din productia fiecArei echipe de muncA.
Aproape in toate serile, muncitorii se in-
truneau acas6 la Alexe unde impreunä chib-
zuiau cht mai bine la orAnduirea muncii si
la implinirea organizatiei lor, in lipsurile pe
cari le dovedise greva.
S'au facut cooperative de unde fiecare mun-
citor se putea aproviziona cu tot ce ii trebuie,
panä la completarea unei a treia pärti din
salariu, plAtind din cincisprezece in cincispre-
zece zile targuelile fAcute, färà de nici un be-
neficiu de capitalizare.
Femeile si fetele minerilor fAceau cu schim-
bul oficiul de vAnzàtoare.
Ochiul, mintea si bratul lui Alexe, erau
pretutindeni.
Totul se fácea sub directa lui privighere,
la care era ajutat de cei multi si la cari se a-
diiogase inginerii, dintre cari n'a lipsit nici
inspectorul Zoltan.
Prisosul de salarii rezultat pe mma
mancurilor" de altdatà, cari nu mai erau,
oamenii primindu-si salariile pline asa cum
nu le avusese in trecut, incropea nevoile.
Administratia avea aceiasi cheltuiala ca si
inainte, aceasta a fost doveditä cu prilejul
verific6rei scriptelor când un expert conta-
bil venit dela Bucuresti a giisit douà rânduri
de registre, de platd si de extractie, pe cari
www.dacoromanica.ro
VIERMII PkMANTULUI 261
le tinuse Kurz, unul pentru muncitori si pen-

tru el In care o pätrime din produsul fiecä-
ruia era trecutä ca manc" si altul in care e-
rau trecute si aceste räsne pentru adminis-
tratie, diferenta de sumä treeand in buzuna-
rul säu si a contabilului care a trebuit sä
fugà a doua zi dui:4 moartea omului rosu,
flea sà stie nimeni de ce; abia mai tarziu s'a
aflat de ce fel de contabilitate tinuse.
Rapoarte säpfämAnale comunicau admini-
stratiei, activitatea minei... se indreptau tran-
sporturile de cärbuni la clientelä si se trimi-
teau conturile spre incasare centrului care pe
temei de borderouri, trimitea salariile munci-
torilor impreunä cu sumele necesare exploa-
färei si intretinerei.
Totul era hate° ordine cum nu fusese nici-
odatä.
Pentru buna oranduire a minei, consiliul
de administratie al exploatärei cärbunilor,
hotärlse inaintarea la gradul de inspector a
lui Alexe si Lorentz cari impreunä cu Zoltan
sà poarte grij ea si räspunderea exploatdrei
minelor din Anina, a fabricei de cocs §i a ce-
lei de cherestea.
Cand au stiut de aceasta lucrAtorii, in pri-
ma Dumb:Lich* ce a urmat instiintärei gene-
rale ce se afi§ase, stransi laolaltà, Cu muzica
In frunte, s'au dus la casa lui Alexe unde o
delegatie de alti muncitori 11 adusese pe Zol-
tan.
www.dacoromanica.ro
262 C. ARDELEANU
Toti s'au descoperit §i. au aclamat pe noui

conducatori, In deosebi pe Alexe, ca pe unul
de ai lor.
Pe drumul alb, de sub fereastra, a vorbit
Bozovici, a vorbit Oana §i a vorbit o vaduvii
de miner al carei barbat fusese limpu§cat In
prima seara a rasvratirei §i care acum, cu un
copil In brate, dupa ce a amintit de cei ca-
zuti In lupta de isba-vire, multumea Sfintei
Varvara care le-a trimis pe Alexe, omul lui
Dumnezeu, sa aila mirá de räscolitorii pa-
mantului ca §.1 de cei ce sunt bolnavi in sa-
natoriul dela Sommerfrisch, de väduve §i. de
orfani...
Sä trae§ti!... Dumnezeu sa te tie!... Noroc
bun!...
Noroc bun... s'A trae§ti... noroc bun...
S'a traqti...
Si multimea de muncitori §i. femei, striga
ametitä de bucurie, fluturând paläriile, ba-
tistele §i. legaturile de pe cap sau de la gat.
Muzica a cantat cantecul minerilor...
Lui Alexe, emotia ii umplu ochii de lacri-
mile bucuriei.
mima ii batea cu putere de parca ar fi
voit sa easa din el, iar pe cowl pieptului, se
ridica §i. cobora naduful... Fruntea li era
brobonata de sudoare... ii era cald de parca
statea In dogoarea focului, de*i pretutindeni
cat cuprindeai cu ochii, zapada inve§manta
muntii, padurea §i pamantul...
www.dacoromanica.ro
Mineri!.., a spus Alexe, fächnd sfortäri

st fie auzit eat mai departe, nu bucuria de a
fi conducätorul vostru ma face sä läcrimez,
ci 1ncrederea pe care am putut sä o capät su-
fletelor voastre si faptul ea' de acum incolo
sunt sigur si voi de asemeni, ea' banul pe care
11 agonisiti cu atäta trudà, In fundul pämän-
tului, nu va mai fi furat...
Ural...
..Vom da Cezarului ce este al Cezaru-
lui"... si. ascultänd de cuvantul Wantuitorului,
ne vom supune legilor" si vom apära bogä-
'Oa parnântului pe care Dumnezeu a haräzi-
t-o oamenilor...
Incheiând, vä rog pe toti ca In clipa celei
mai mari bucurii a noastre, sà plecAm cape-
tele inteun moment de reculegere pentru a-
mintirea alor nostri: Kudac, Gheorghe, Va-
sile, Ilarie si Burlan, morti pentru izbända
noasträ...
. .
Si acum, filcand cu toti semnul crucei.
sa ne rugam StapAnului lumi si patronei mi-
nerilor, pentru insrmAtosirea acelui care ne
vede ne aude si se bucurà de bucuria noastra
de pe patul lui de suferintä de la Sommer-
frisch...
Trälasca inginerul Lorenz... si ochii mul-
limii se ridicarä in slavä odatä cu mäna pen-
tru InchinAciune...
. . . .
www.dacoromanica.ro
In sanatoriul dela 4Sommerfrisch, Lorenz
bolea mereu...
El care vorbise cu atAt dispreti de tubercu-
lozà, intins pe pat, invelit cu pAtura asa in-
eat numai ochii i se mai vedeau, ochii ma-
riti, cAzuti in orbite cu cari privea afarà pe
fereastra deschisä, muntii, pomii si casele
de vatà.
Treizeci s"i cinci de zile de cand astepta sä
vadd eh' incepe sà-i treacA fáguseala, (acesta
fusese semnul de insànäjosire in trecut), ra-
guseala lug din zi in zi ii intuneca glasul in-
cat abia se mai auzea pe el.
Se simtea mai slab ca totdeauna, o obosea-
ià vecinica 11 lipise de pat asa ca sä" nu se mai
scoale.
In fiecare zi, perna albä pe care isi odihnea
capul, era p6tath de sAnge.
SAnge era in batista si sAnge in gull...
Tusea, tusea, tusea...
Bolnavii ceilalti, din sfert in sfert de mil,
imbrkali bine, sA nu fAceaseä, ieseau in pare
sä se plimbe pe aleele 'Arne-tile, asa cum se
www.dacoromanica.ro
VIERMII PilMANTULUI 265
plimbase alrádata, prim6vara, printre bosche-

tele de liliac inflorit.
Pavilionul muzicei, Väiat In hârtie alba, se
lipise pe cerul ill% de culoare vi.-1 bätea van-
tul tremurfindu-i un colt de stra§inà desfä-
cutä.
Pavilionul era pustiu...
Pavilionul era de hârtie...
La fiecare dousa zile, Alexe era la patul lui
Lorenz. Vorbeau despre ce se face in minà.
despre viata nouà §i. starea multumitoare a
lucratorilor, viata nouà pe care el lo dorise a-
tat de mult, care stfälucea inteun fund nu
prea departat, ca o lampà pe orizont...
*i. ochii bolnavului se luminau de bucuria
a,teptatà §i. Implinità, gAndind la buna stare
de lucruri ce multumea §i pe robii pämantu-
lui §i administratia minelor...
A mai intrebat Lorenz ce face domni§oara
Margareta?... Oana?... Iurim?... Gheorghe?...
De toti... dach Zoltan rAde mereu, a§a ca mai
inainte...
Voia sa aib6 ve§ti din coronul de care ii era
dor §i pe care par'cd nu-1 mai v6zuse de
ani...
Nici unul nici altul, n'au pomenit nhnic de
board. Lui Alexe ii era team6 §i. poate ca tea-
ma ii era §i. lui Lorenz, totu§i fled sà vrea, o-
datä, a spus Alexe, uitându-se in ochii bolna-
vului Cu min' pentru prieten §i. omul care su-
ferà atat, de mult:
www.dacoromanica.ro
266 C. ARDELEANIJ
Cum te simli?
Bolnavul p5rea ea nu auzise intrebarea.
Din nou 1-a intrebat:
Cum iti merge?...
Lorenz se uita pe fereastrà si fail sh intoar-
cA privirea de acolo unde si-o pironise, a fás-
puns:
Ce frumoas6 este iarnal... ce frumosi
sunt muntii!...
at de frumoassá este vialal...
Inchise ochii o clipà ca sà-i deschidd ime-
diat ca si cum ar fi vrut sà surprindà o 'Inis-
care, un gest, sau numai o i)rivire alta de cat
cea obisnuit5...
S'au oglindit o clipa, unul in ochii celui-
lalt, ca In cioburi de sticlà...
Pleacä... nu te supgra... Toatà noaptea
n'am putut s6 dorm.
Lorenz scoase de sub pAtura, mâna albä
subtiatà de 13oalA, ca a unui copil si o intinse
prietenului...
Nu te superi.., mi-e somn... sunt obosit ca
niciodata...
Alexe luà mâna ce i se intinse caldä de as-
ternut, ca unei fete... si o tinu intea sa, in-
tArziând.
Pe sub pide se vedeau incheeturile oase-
lor insirate in noduri... i-a dat drumul.
A plecat... din usa a intors capul, privind
inapoi la patul prietenului...
www.dacoromanica.ro
VlERMII PAMA.NTULUI 267
Aceia§i manà Ii flutura o salutare °data

cu zambetul trist.
Gaud a e§it afark Alexe §i-a §ters o lacri-
mà, a plecat capul §i ametit de mild §i ga'n-
duri, se impletici pana la sanie.
In urma lui §i a zurg6lAilor dela gatul cai-
lor, se ingropa in lini§te, sanatoriul...
Lorenz a ramas s'd priveasca ca §i mai in-
nainte fereastra §i pe fereastrà afarà peisa-
giul alb cu cocoa§e de z5pada.
A venit un servitor, i-a bagat mana sub pa-
lurk' §i pAtura sub picioare, fa'candu-1 pa-
chet...
Te-ai desvelit...
Bolnavii intrau §i ie§eau, vorbind §i razand,
fall de griji, ca cei porniti spre insanäto§ire
sa petreaca in escursii prin localitäti de alti-
tudine.
Se a§ezau pentru cateva secunde in a§ter-
nut, a§a imbracati cum erau, sau treceau pe
langa masa din mijlocul salonului, pe care
cutiile desfacute cu sardele, sau feliile cu unt
§i borcanarle cu miere, Ii imbiau la man-
care.
Altadatà era §i el asemeni lor, azi nu pu-
tea sà iasa, nu putea sA manance §i nu putea
sa doarma...
Cum te simti?... 1-a intrebat in diminea-
la aceia doctorul Bur.
De ce nu te scoli?.., ai mancat ceva?...
www.dacoromanica.ro
268 C. ARDELEANIJ
In clipa aceia, Lorenz 11 ura pe doctor ca pe

un dusman de moarte.
Ticalosul... rade de mine... ti bate joc"...
gAndi bolnavul si pentru ea li era greu sa in
toarca capul inchise ochii sa nu-1 vada...
Doctorul MO mana sub asternut, tatonan-
du-i pulsul...
De ce ma intrebi cum sunt?... cum ma
simt?...
Dumneata cum ma gasesti?

?Nu-i asa ca bine?...
Da, da...
Hm!... Altadata, pe cand eram asa cum
sunt toti bolnavii acestia din jurul meu, m'ai
certat, nu mai mi-a aduc aminte pentru ce si
mi-ai spus:
Dumneata esti bolnav rau si daca nu
vrei s'A asculti de ordinele mele si cuvantul
ingrijitorilor, vei muri"...
Atunci, mancarn, nu scuipam sange, tu-
seam mai putin, fumam chiar si in cateva zile
de sedere aci, crescusem in greutate Cu nu
stiu cate chilograme.. Azi, ma usuc de la ceas
la ceas si spui ca sunt bine...
Te-am mieles doctore... ceeace ma doare
insa e ca ma vindec inainte de vreme... Abia
In primavara implinesc patruzeci si doi de
ani... panfi la patruzeci si cinci, asi mai fi a-
_
www.dacoromanica.ro
vut 'Inca trei... Trei ani... Ce n'asi fi putut face

In acesti trei ani... Dar ce vorbesc eu.
Fiecare zi de sedere aci omoarà in mine si
naste In acelasi timp atätea minuni ce le-asi
Impunisi la cari nu m'am gändit nici odatä
cAt am fost sänätos.
Nu trebuie sä te gändesti la nimic... Lu-
mea merge si MI% interventia dumitale...
Ai dreptate...
Inteun colt al salonului, un tânär fecior
de miner, citea cu glas stins, altor bolna-vi,
versurile lui Cosbuc:
De rupi din codru o fämurea,

Ce-i pasä codrului de ea?...
Ce-i pasä unei lumi intregi
De moartea mea"...
Vream &A spun, sä nu te obosesti ca
fiu silit sä repet ceeace stii: esti bolnav
trebuie sä mä asculti dac4 la viatä"...
Prea Dacä spuneai ceeace ai
spus acum, mai de mult, mai inainte chiar de
a fi venit aci si tot tärziu ar fi fost...
www.dacoromanica.ro
Inteo searà, la casino, la aceia§i masà, A-
lexe i Bozovici au stat de vorbà §i au bàut
ca doi prieteni.
Niciodatà nu simtise lucrAtorul, o mandrie
mai mare ca atunci.
Intreg localul, cu lumea de pe la mesele
vecine, era màrturie a distinctiei ce i se a-
cordà.
Inginerul conducsátor al minei, Il cinstea pe
el, unul din miile de muncitori, care nu In-
semna nimic In exploatarea de toate zilele, a
minei.
O picAturà de ploaie dinteo spargere de
nouri ce inundà pAmântul, vierme neluat In
seam5.
Bozovici asculta i Bozovici gAndea...
Cuvintele cAphtau, pentru el, Insemnätatea
unor momente de cari 10 va aduce aminte,
totdeauna.
Mai vorbise inginerul i cu alii, cu niciunul
insà", nu satuse atAta timp la masä... Muse
chiar, invitat de ace§tia dar nu a§a cum bea
cu el...
In fiecare dintre oameni, Alexe vedea o
www.dacoromanica.ro
'Articled dinteun tot, copii ai aceleia§i fami-

lii, pe toll II iubea §i. Ii respecta, cu el lima
era mai mult de cat prieten...
Era fericit Bozovici...
Gaud s'a dus acasd, a spus nevestei *i a
spus Margaretei.
Am stat la mash' cu domnul Alexe... am
bdut, am vorbit O...
El vorbe§te cu toll... e un om foarte cum-
secade...
Da, dar cu mine ,a fost altfel de cat cu
ceilalti... a fost prieten. i era bucuros, de par-
cà inginerul ar fi fost un rege pe care oame-
nil s'au obi§nuit sd-1 cunoascd §i sä-1 iubeascd
dedeparte, ca pe o minune a lui Dumnezeu de
care nu e dat tuturor s'd se apropie de cat nu-
mai atunci cand vrea El.
Bozovici canta, Bozovici fluera §1 se plim-
ha prin cele cloud camere pe cari le ocupa,
cu o mandrie ce-1 fácea mai bun §i mai iubi-
tor de oameni...
Mamä. §i fled §i-au intalnit privirile lute()
clipd Intarziatd §1 filed saii spunä nimic nici
una nici alta, au läsat capul In jos ru§inate
.de a se fi surprins In acela§i gaud nenArtu-
risit.
A doua zi Bozovici s'a gäsit din nou cu A-
lexe, au vorbit ca §i In ajun §i s'a bucurat la
fel ca sd spund acasd cà iar au fost Im-
preund...
Oehii mamei §i ai fled s'au Intalnit pe a-
www.dacoromanica.ro
272 C. ARDELEANU
ceiasi linie, a aceluiasi gänd. De data aceasta

ark* nici o sfiiciune, pana ce a trebuit sä
deschidä usa unei vecine ce venise sä mph' le-
gälura Intre ele.
(Totdeauna ne plictisesc vecinele)...
A treia zi, lar s'au intalnit oamenii, de data
aceasta pe drumul ce ducea spre casa lui Bo-
zovici.
Au vorbit de minä, de mäsurile pe cari le
credeau c6 ar putea sà usureze i sä imbuna-
täteasc6 anumite stäri de lucruri in viata celor
sortiti sà träiascä opt ore din douäzeci si pa-
tru sub coaja pämäntului.
I-a cerut parerea dacä n'ar fi. bine cä ase-
meni pompelor, sä se instaleze din loe in loe
si 'tare fronturi, niste aparate cu oxigen cari,
In cazuri de isbucniri violente de gaz, s6 poa-
tä fi Intrebuintate de luceätori, pänä la insta-
larea ventilatoarelor.
Da... asta ar insemna cel mai mare bun
ce s'ar putea aduce lucratorilor.
M'am gändit de mult...
Amändoi, unul lang6 altul, se duceau pe
acelasi drum pe care in fiecare zi 11 fácea
Bozovici singur in calea de acasä la minii
dela minä acasä, pänä ce au ajuns In dreptul
porti.
S'au oprit... Discutia a fost intreruptä ca sä
se schimbe In banalitätile de fiece zi ale o-
mului.
www.dacoromanica.ro
Are sa se supere doamna, pentru intar-

ziere... Ne-a furat vorba...
Numai eu sunt de villa... bed, e a treia zi
de &And te fac sa pierzi ceasul mesei i ca
nu te certe, am sa intru pentru putin. timp.
Impreuna cu durnneata, sa te scuz... Nu vreau
ca din cauza mea...
vai de mine, cu cea mai mare placere...
e onoare...
In casa fiecarui om cinstit mà simt aca-
sa la mine... Suntem prieteni, suntem mun-
citori si In calitatea aceasta tree pragul ca-
sei dumitale...
Gaud au intrat, masa era pusa.
Adela cetea iar Margareta canta la pian.
and s'a deschis usa, amandouà surprinse,
s'au sculat dela locul lor Intampinand pe noii
veniti intr'un cuvant.
Noroc bun!...
Särut manile...
Noroc bun...
Femeile incremenira cu zambetul pe buze,
pareau ametite, o clipa numai i imediat, fie-
care, prietenoase, au Intins manile pe cari
noul venit le säruta si le scutura voiniceste,
asa cum se obisnueste In lumea muncitorilor.
Buna seara...
Huila seara... Ce pläcere, mai spuse ma-
dam Bozovici... ce surpriza...
Pierdute pe moment si mama si fiica, fie-
care se uita in dreapta i In stanga, nestiind
274 C. ARDELEANU
cum sh apropie scaunele i sh-I ajute sä-§i ia

dolmanul de piele...
Am venit sá vh cer iertare pentru inthr-
zierile ce le face, de chteva zile, in tovärkla
mea, domnul Bozovici...
Numai pentru atht ati venit? intrebh
Margareta.
Si am mai venit pentru ceva... Am venit
sh và rog i Alexe se inclinä in fata Margare-
tei in mod curtenitor, sh cantati la pian bu-
cata aceia care... sau ori ce bucath doriti
dumneavoastra.
Margareta täcu... I§i arunch fugar privirea
In ochii mamei, ca§i cum i-ar fi cerut sfatul,
aceasta insä n'avu vreme nici sh clipeaseä.
Si una i alta se simteau sub sthphnirea u-
nei tensiuni nervoase pe care o dà" implinirea
unor ghnduri nelhmurite Inch, ce se limpe-
zesc inteo stare de voio§ie.
In loc sh rhspundh privirii Margaretei, ma-
dam Bozovici se gäsi obligath sh-§i cearà er-
tare de cum se gäseau in cash:
La noi e särac, n'avem lucruri frumoa-
se... nu suntem preghtiti cu nimic, dar, dach
vreti sà ne faceti phicere, vä rughm sä stati
la mash"... mash de minen... suntem shraci...
Doamnä Bozovici, nici eu nu sunt bo-
gat... Fiecare trebuie sä muncim i cred eh a-
ceasta este singura boghtie de care trebuie
ne mAndrim. A§a cä vedeti dumneavoastrà,
suntem foarte bogati.
www.dacoromanica.ro
'MI
Luati masa cu noi? IntrebA Margareta

ca vi cum nici n'ar fi auzit ce se vorbise ODA
atunci.
Da... numai cu aceiavi rugAminte, s'A
cAnti bucata pe care am auzit-o la casino in
ziva, serliArei dela Sommerfrisch...
Nu vtiu care bucatA... nu-mi aduc a-
minte... vi Margareta rovi mintind.
Stiu eu, interveni doamna Bozovici.
Margareta se uità la mamá-sa.
Sill tu?... vi Intrebarea pArea a fi mai
mult un repro*.
Da... In ziva aceia mi-ai spus...
Mamá...
SA trecem la mash'. Poftim domnule in-
giner... vi Bozovici arät5 locul pe care Alexe
trebuia s'A-1 ocupe.
...n'am spus nimic, continua Margareta
sA vorbeasca cu Adela, poate cA te Town tu
sau poate cá m'A hive' eu... In tot cazul liltAi
s'A luAm masa.
Tot timpul cinei, fiecare vi-a adus aminte
de anumite momente ale grevei vi furati de
un trecut ava de apropiat, unul cAte unul a-
mAnunteau gestul, cuvAntul vi impresiile de
atunci.
Iti aduci aminte, domnule Alexe, cd vi
eu am fost alaturi de dumneata In ziva In
care muncitorii te-au ridicat pe brate... am
fluturat batista s'A mA vezi vi nu vtiu ce m'a
oprit s'A strig aláturi de ei, traiascil greval..."
www.dacoromanica.ro
276 C. ARDELEANU
chci doar de aceia am fhcut gestul, pentru

grevä i pentru dumneata...
Ai strigat spuse inginerul i poate eh In-
Wiz) mhsurh mai mare, dumneata ai fost aceia
care...
Alexe Inghimä vorba, se ro§ise la fatä
dupä c'ateva momente repeth ca §i cum ni-
mic alt n'ar fi avut de spus:
Da, ai strigat.
La fandul ei ro§i i Margareta, pentru a
doua oarä In seara aceia.
Fugi In camera vecinh de made se intoarse
aproape imediat a§a ca i cum ar fi fost che-
math de cineva sau ar fi avut de luat ceva.
Am strigat pentru dumneata i sunt fe-
ricith eh am putut astf el sh contribui i eu la
realizarea situaliei de azi.
Nu mi-ai spus niciodath aceasta phnä a-
cum interveni madam Bozovici.
Nù ti-am spus pentruch era ceva firesc,
era... era ca i cum deschizi ochii 'dimineata,
cand te scoli din somn... Am fost mi§cath...
M'a furat entusiasmul multimii... Sunt fath
de miner
Da, da... ai dreptate. Bine ai flcut, spuse
In acela§i timp Bozovici i Alexe.
Dupii mash Margareta a trecut la pian.
A chntat aceia§i bucath de Mozart.
In cash' nici o mi§care, nici un cuvânt.
Lini§te de parch toli incremeniserä, nu-
www.dacoromanica.ro
mai muzica umplea golul, muzica si On-

duffle...
Era tärziu child a plecat Alexe, condus de

Bozovici pänä la poartä.
Din usd, privea pe urma lor Adela si Mar-
gareta.
CAnd s'au depärtat din dreptul portii, a-
ceiasi mänä care a fluturat in aer indemnánd
la grevä, se agita si aceiasi voce argintie stri-
gä inginerului:
La revedere...
La revedere... la revedere...
Zece pasi fäcuti, Alexe se opri In umbra
unui felinar.
Domnule Bozovici am plecat din casä
dela dumneata fdrä sä spun ce ma fäcuse
sä intru, acum cä. ne gäsim numai noi doi,
In zäpadà si In noapte, te rog sä intrebi pe
domnisoara Margareta, daca... Uite vezi, de-ar
fi fost Lorenz sänätos, sau dacà cel putin,
n'ar fi fost la sanatoriu... ar fi vorbit el...
0 Intreb eu...
Dach vrea sä-mi fie sotie... si färä sä
astepte nici un räspuns din partea mineru-
lui, ii stranse mana.
Noroc bun... inträ in casä &A nu fácesti... e
frig... Noapte bunä!... si disp5ru.
Noroc bun... atät a putut s5 spunä Bozo
vici si a rämas pironit locului unde era.
www.dacoromanica.ro
278 C. ARDELEANU
Alexe era departe &And minerul i§i scuturà

gbetele de z5pada in tindà.
In casrt, panà dimineata a ars lampa §i ni-

m`änui nu i-a fost pic de S011111.
De cinci ori a intrebat Margareta:
Si... cum zici csá a vorbit ?... cum a
spus?...
Ei lasà-ma in pace, tu vrei sà" repet de
cincizeci de ori acela§i lucru... Iti face plà-
cere, §tiu...
Ha, ha, ha... §i Margareta cu o bucurie
copilAreascA imbr614h deodatä pe tatä §i pe
mam5, fAcand un bloc, Arutandu-se hn-
preunä...
www.dacoromanica.ro
Trecuse särbatorile Craciunului, trecuse §i
Anul Nou.
Alexe se ducea in fiecare seard, duminicile
§i sarbatorile, la Bozovici, In familie, unde
lua masa ca ai casei, sau plecau Impreuna
sä se plimbe prin munti, sa se dea cu skiurile
sau cu bobu-l", singurele petreceri pe cari
le aveau minerii In vreme de iarna.
Tot coronul §tia ca domnul inginer va lua
In casatorie pe domni§oara Margareta Bo-
zovici.
Pentru apropierea aceasta, Alexe crescu §i
mai mare in fala muncitorimii. Fiecare 11
privea cu drag; multumirea era comuna tu-
turor.
Ca §i mai Mainte, ginere *i socru, intrau
In mink se duceau la casino §i pretutindeni
unde 1§i In-tableau tovaf4ii de munca, erau
aceia§i ca *i mai 1nainte.
Nimic nu se schimbase In viata de toate
zilele, fiecare 10 Impärtea timpul de lucru
dupa nevoile §i indatoririle lor.
Alexe era pretutindeni unde 11 cautai. In
mina, In birou, la cocs §i la cherestea. bate°
www.dacoromanica.ro
280 C. ARDELEANU
mäsurä, Inchipuia pe latifundiarul capitalist

care se intereseazA de veniturile proprii.
In cancelarie, primea raporturile ingine-
rilor, In biroul de geodezie, urmärea datele
necesare exploatärei, fatä de arätärile celor
Insärcinati sa Oda' la curent harta straturi-
lor, a galeriilor §i §uturilor" sfredelite Intre
fronturile de lucru pe traviese"; depresiu-
nea pämäntului sau scoborärea faliilor, ca
apoi sà fie vAzut In birourile administratiei.
urmärind expedierea comenzilor sau a situa-
'lei reale a cheltuelilor zilnice, In raport cu
veniturile.
La cocs .5tia numärul vagoanelor de cär-
bune ce intra zihlic §i numärul vagoanelor
arse"... rafineriile de reziduri, creuzotul *i.
tot ce interesa cuptoarele, ca apoi sä treach
la fabrica de cherestea sä controleze efectua-
rea comenzilor necesare armäturilor de la
adânc" §i. a celor din afarà, pentru susti-
nerea pietei.
Nimic nu scäpa ochiului ager al celui ce
inteadevär purta grijä In aceia*i mäsurä. in-
stitutiei §i lucrätorilor, a§a cum nu Meuse
nici unul din Inainta§ii lui.
Pentru Kurz la vremea lui, ca sä*-0 hide-
plineasc6 Indatorirea de director, era destul
sà intrebe la telefon pe inginerul silvic sau
pe cel de la cuptoarele de ars, ce este pe-
acolo §i. rare ori, In cazul cel mai bun, sä se
clued dinteun birou In altul, cu *apca pe cap
www.dacoromanica.ro
si mAnile in buzunarele pantalonilor, sA fu-

meze si s'A se uite, cu ochii mari, la spinarile
cocosate ce se asterneau inaintea lui, de-asu-
pra biurourilor.
Inspectiile acestea le fAcea de douA-trei ori
PC lunä, restul timpului, multumindu-se cu
rapoartele ce i se dAdeau si pe cari le modi-
fica asa cum intelegea c'A cer interesele lui,
ridicAnd exploatarea zilnicA a cArbunelui sau
productia cherestelei, cAnd socotea c'd e bine
sA arate intensitatea actiunei, sau diminuAnd
aceleasi cote, reducAndu-le asa cum credea
cA ar interesa societatea. Toate acestea nu-
mai pe hArtia de corespondentà, realitatea
totdeauna fiind alta decAt aceea pe care o
arAta.
Altfel ii plAcea sA se plimbe pe domenii si
sA fie salutat pAna la pAmAnt ca un senior pe
feudele ce se intindeau pAnA spre Resita, de-
acolo spre Bozovici, iar In sus, cuprinzAnd
Oravita si junfátatea drumului spre Timi-
para.
Azi nimeni nu se mai gAndea la el, se
schimbase viata in coron, Alexe era pentru
muncitori camaradul ale cArui ordine erau
päreri exprimate. Nici o mAndrie, nici o sa-
trapie. Se amesteca in rAnd ea cei multi si
nu °data' a fost vAzut ajutAnd la greu, ca
once rAsnar sau miner, la ridicarea vagone-
telor pe linie sau la sustinerea grinzilor,
atunci child pe frontul de inspectie oamenii
www.dacoromanica.ro
282 VIERMII PAMANTULUI
munceau la lucrArile de consolidare, punând

streipuri".
La incendii totdeauna era in fruntea echi-
pelor. Nu era nici o deosebire intre el si
muncitorii pAlmasi, top erau de o potrivA as-
cultând unul de altul si de multe ori ingine-
rii, se supuneau experientei maestrului de
incendii Val-nay, sau bergmaestrului Oanä
care luase locul lui Kudac.
Seara, pentru o oil sau douA, °Heat de o-
bosit ar fi fost, se ducea sä asculte muzicd.
sA vorbeasc6 sau s6 citeaseä romane cu toti
ai casei lui Bozovici, iar la intoarcere acasà,
singur, la lumina becului de pe noptierii.
cerceta revistele de specialitate i càrtile de
studii asupra diferitelor sisteme de exploa-
tare a ciirbunelui in Europa si America.
Midi a doua zi era duminica, Alexe scria
acas6 tot ce se petrecuse mai de seam6 in
cursul sàptàmânei, fächnd-o, astfel, Ortas6
la viala intreprinderei si a coronului pe
maicA-sa.
www.dacoromanica.ro
Meíicufd,
Nu mi-ai scris daeä ti s'au ajuns banii pen-

tru cumpärAturile ce trebuia sä le faci... Chel-
tueste ori eat... nu te gändi la nicio economic
Dum.nezeu mi-a dat destul, de cAnd am fost
avansat, ca sa pot implini lipsurile de Oa
acum cari te-au amärät atät de mult.
In ultima ta scrisoare pari a fi ingrijatä
de sänatatea mea despre care nu ti-am scris
nimic de trei säptämäni, neavänd vreme sä
mä gändesc la ea.
Nu te prà.pàdi cu firea, poate CA datoritä
muncei sau nesocotintei ce i-am aratat-o, m'a
ocolit.
A fost o rficealä' usoarà... Imi dau seama
de aceasta abia aclun cand Ili scriu.
Prietenul meu, prietenul bun Lorenz, bo-
leste greu In sanatoriu.
Margareta e un inger de fatd... Fotografia
ta pe care o aveam, mi-a cerut-o si a pus-o,
pe pian ca sa te vadi mereu.
nunai fotografia ta e pe pian.
Cräciunul si sarliätoarea anului nou, le-am
www.dacoromanica.ro
284 C. ARDELEANU
petrecut impreunä ca de altfel, toate zilele.

La mas6 ai avut §i tu un tacam, Margareta
a pus in mijlocul farfuriei, portretul tau...
s'A fim impreun'A", spunea ea.
Acum m'A simt mai acasà... ceasurile libere
pe cari le am le impart cu ea §i. ai ei.
Mama llilargaretei e ca *i. tine, mai t'Angra
insa', iar tata', un om de ispravil.
Singurà tu imi lipse§ti ca s'A nu-mi impart
gandul §i sufletul in doul
Iti vorbesc mereu de ea §i uit &A poate a-
cela§i lucru ti 1-am mai scris pana.' acum de
douà trei ori...
Mine e Duminica, dupà ce m'A voi duce pe
la birou s'A cercetez corespondenta, voi ple-
ca inainte de masil, impreuna cu Margareta
la Sommerfrisch, s'A-1 vedem pe Lorenz. De
sigur, vom afla acolo cel putin douazeci de
minen.
L'au iubit oamenii prea mult §i 11 cerce-
teazà.
Ce suflete mari au muncitorii, m'Aicutà...
Pacat cá nu-i putem da zile din zilele
noastre.
Te srtrut, Alexe
P. S. Ti-a scris §i Margareta.
Cand s'a culcat era ceasul unu din noapte.
A doua zi Margareta n'a putut merge la
Sommerfrisch, in schimb Alexe a gdsit to-
vara§i de drum in Bozovici §i. Oadá.
www.dacoromanica.ro
Inaintea lor plecase Varnav, Iurim, Gheor-

ghe, Vlaicu si Inca altii, multi...
Lorenz era fericit.
Se sculase din pat si dadu-se roata salonu-
lui, oprindu-se pe la bolnavi sa le vorbeasca.
Simtea ca-si recäpatase puterile... tusea
mai putin si de cateva zile numai scuipa
sange.
and au intrat cei trei prieteni, Lorenz
se culcase, era In pat si sta cu ochii mari
deschisi sa vada, sa vada cat mai mult viata
ce se mica In jurul lui, in chipul bolnavi-
lor mai putini gravi si a muncitorilor ve-
niti mai inainte, cari se mutumeau sa-i u-
reze insanätosire, ca apoi, dupa cateva cupe
de sedere, sa iash unul dupä altul afara
Bali stearga ochii de lacrami.
Privelistea din fereastra deschisä la care
se uita bolnavul, ca la un tablou, 11 obosise.
Era unicul tablou ce-i sta In fag de dimi-
neata pana seara.
Noaptea desprindea cadra din rama si fe-
reastra ramanea goala si neagra ca o
groapa...
Nici ziva, niel noaptea nu-i mai placea sa
se uite intr'acolo, din pricina asta, a pus pe
alti doi bolnavi In putere, de i-a intors pa-
tul asa ca sa nurnai vada nici monotonia a-
celuia*i peisaj, nici groapa a card bezna
proaspat sapata se adancea tot mai mult.
Intunericul culca bolnavii In paturi si in
www.dacoromanica.ro
286 C. ARDELEANU
linistea in care viata sfärsea, paturile tuseau

tremurändu-si päturile mototolite.
Noroc bun!...
Noroc.
Cum merge?...
Bine... foarte bine... si ochii lui Lorenz
ii pätrunse ca douà cutite.
Zambea, era bucuros crezänd cä se va face
bine...
Am sä ma insänätosesc... Azi, m'am
sculat, am umblat prin salon färä sä simt
nici o obosealà... am mâncat cu poftä, ceeace
n'am fäcut de mult, am tusit foarte putin si
duph cum vedeti, räguseala aproape cá mi-a
trecut definitiv. Acesta este semnul ch mà
fac bine... In alte däti de Cate ori imi trecea
fäguseala, mä fIceam bine...
Dach nu mi-ar fi picioarele umflate asi fi
usor... ele mä fac SA obosesc... am sä le infä-
sor mereu in comprese si cred c6 au sä-mi
treacg... Trebuie sä fie reumatismul...
Da, ai sä te faci bine si Alexe abia de
isi mai putea stäpâni lacrämile sä nu curgä.
Oanä i-a vorbit de ce este la mink iar Bo-
_zoici i-a spus chteva glume fAcandu-1 sä
_rädä.
Sä te faci bine, sä vii la nuntà...
Da...
Era sä vinä si Margareta ing...
Nu... Nu, sä nu vina... E tänärä si aci e
un adevilrat focar de contagiune... Abia as-
www.dacoromanica.ro
tept sd ma fac bine sd plec... mi-e teamd

grozav... nu vreau sä beau apä dupd nimeni,
mi-aj unge mie chtà board' am, nu vreau sd
mai iau si pe a altora.
Aci totul e numai board:
Pernd, cearsaf, pat, pdreti, doctoriile
cred, chiar doctorul Bur... Nu stiu de ce dar
cum 11 vdd parch' mi se face mai rau...
Abia astept sà plec... Numai aerul e cu-
rat si atat numai cât intrd pe fereastrd ca
lute() clipd sd se incarce si el cu microbi...
Dacd md voi face ceva, ceva mai bine, am
sd incep sh es prin pare. Imi face mare phi-
cere sä vdd oamenii pe cari i-am avut to-
vard'si buni i in mind si afard din mind...
Altädatä poate eh' am fost i eu mai r'Au-
li-aduci aminte cum te invdtam s'A tipi la
oameni ?...
Ti-aduci aminte?...
Da...
Era mentalitatea lui Kurz... pentru el
muncitorii nu insemna nici cht grrtuntele de
arbune.
Vorbind mult nu te obosesti? Intrebd
Alexe.
Actuna nu, spusei, mà simt foarte bine...
cuprinzAnd dinteo privire pe Alexe si Bo-
zovici, spuse acestuia din urmd:
tii domnule Bozovici, eà lute° mdsurd
oarecare, am fost i eu acela care am con-
www.dacoromanica.ro
288 C. ARDELEANU
tioNirmwro
tribuit cu ceva la cAs6toria care se va face
intre el si domnisoara Margareta?
Da, spuse Alexe... In ziva aceia, pe
munte, cand coboram sä ne ducem la casino_
Domnule Bozovici... transmitei domni-
soarei urärile mele.., de... bine...
Deodath ochii bolnavului se intunecard si
buzele incepurd sa se miste inteo sfortare.
ca inthrziat sA poatà pune, 'Meet, ca pen-
tru el:
-- Cine stie dac5 voi mai esi de-aci... dac6...
Dar tu singur ai spus ea te simti bine.
Da, m'd simt si totusi... Läsati-mà, am
obosit... am obosit... simt cum o greutate
mare mi se lasà pe piept... Duceti-vä...
Un soare puternic si cald ptitrundea pe fe-
reasträ pAnA la patul bolnavului.
www.dacoromanica.ro
A murit Lorenz!...
Vestea a cazut In colonie ca o ploaie to-
rentiala pe vreme de seceta; o adusese docto-
rul Bur care se inapoiase de la Sommerfrisch.
Dei aproape toatä lumea se a§tepta la a-
cest desnodamant, totu§i surprinderea a fost
mare.
Nimeni n'a mai avut odihna. .
Muncitorii au e§it din mina, au arborat
steagul negru deasupra schelariei de fier a
putului, la directie, la casino, la cocs *i la
cherestea...
A murit Lorenz!..."
A murit inteo dupa amiaza calda de iar-
na imbatranita, cand soarele facea sa picure
strea§inele §i sa abureasca padurea.
Casinoul §i cArciumile se umplura de oa-
meni tri§ti, lucratorii de toate zilele, cari.
daca vorbeau, cuvantul era §oaptä sà nu tul-
bure durerea celuilalt. Umpleau paharele, le
goleau §i. iar le umpleau pe tacute.
Niel unul n'a cautat sa afle amanunte sau
19
www.dacoromanica.ro
290 C. ARDELEANU
sä gàseasca cuvinte de revoltà contra aceluia

ce numàrà zilele omului odatà cu rAsäritul
§i asfintitul soarelui. Obi§nuiti cu moartea,
ca *i Cu munca, tkeau...
Thceau §i beau...
Un automobil camion. Inckcat cu lucfkori,
§i.cosciugul de scânduri nerândeluite, a§a
cum putuse sä-1 inj ghebeze pe moment, a-
duceau mortul in coron, acasà.
Aráturi de ei, lute° altà ma§in5, doctorul
§i Bozovici ii insoteau.
In fata bisericei s'au scos prapurele §i. do-
potul vestea cerului, muntilor §i padurei,
moartea omului.
clopotele sunau.
Clopotele...
Muncitorii au plâns, au plAns femeile §i. au
plAns copii de durerea psárintilor.
Gaud au sosit, se Inserase. In fata bisericei.
la lumina becurilor §i a fächilor smolite,
cateva sute de oameni, descoperiti, au cântat
cu midi in pàmânt, acela§i imn al minerilor
ce se pierdea pAn'à departe, dincolo de z'Ari
cu refrenul:
Gliik auf, gliik auf...
Biserica a fost plina de lume toat& noap-
tea. Veneau prietenii, veneau muncitorii, ve-
neau femeile §i veneau cei ajutati de mort.
Alexe, Bozovici, Oanà, inginerul Ionescu §i.
www.dacoromanica.ro
Bufnea, s'au sfátuit Vaud tarziu, chibzuind

rostul Inmormantárei...
A doua zi coronul Intreg, páná §i copii, u-
nul cate unul, au trecut pe l'angá cosciug §i.
au lásat sä le cadá din mani chte o cetiná de
brad §i din ochii o lacrimá.
Biserica era verde §i mirosea a fa§iná de
parch se mutase pádurea in casa Domnului.
Mark fanfara minerilor canta mar§ul fu-
nebru al lui Chopin.
Pe cer, soarele strálucea ca In ajun §i pi-
curau stre§inele.
Patru minen i au sápat groapa In cimitir la
Stejerdorf §i i-au a§ezat pe fund cárbuni a-
du§i special de pe frontul cel mai adancit.
Alti lucratori Imbracau In covoare §i brad,
patul cu care avea sä-1 poarte pe brate §i u-
meri, cei c6rora le-a fost drag.
0 coroaná din flori albe de liliac §i alta
de ciclamee ro§ii din partea lui Alexe §i a
Margaretei, aduse de la Timi§oara, aminteau
celor multi, prietenia intre minen.
Cand a pornit convoiul, sirenele dela minsá,
fabrica de cocs §i cherestea, au inceput sa
fluere lung ráscolind Muffle muntilor, °data
cu tiinguirile clopotelor §i cântecul de jale al
mar§ului mortuar vestit de patruzeci de a-
lámuri.
In fruntea convoiului crucea, dupá cruce
preotul, apoi násálilie §i tot ceeace era viatá
de om in colonie.
www.dacoromanica.ro
29?, C. ARDELEANU
smermer
In cimitir, In fata groapei, dupd ce preotul
a cetit rugäciunile mortilor, pomenindu-i nu-
mele si ceränd Indurarea A Tot Puternicului,
pentru sufletul chinuit In lumea aceasta, dacä
a päcAtuit, Cu voie sau Mil vole, cu stiintä
sau färä stiintà", si mai inainte de a cânta
vecinica pomenire'5, Alexe, abea stäpanin-
du-si lacrämile tremuränd, a cetit:
Prietene scump, de-acum ochii nostri nu
te vor mai vedea... Cuvântul täu nu se va
mai auzi si miile de muncitori pe cari i-ai
iubit si In mijlocul cärora ai träit, nu vor
mai veni sä-li cearà sfatul si nici nu vor mai
avea cui sa-si plAngd necazurile cäci numai
este urechea care sä-i asculte.
Mina In adâncul careia ai coborAt zi de
zi, robindu-te, te-a furat dintre noi sä te as-
cundà In groapa aceasta de Intuneric, still-n-
th si umedà, sa odihnesti mereu, mereu, asa
cum nu te-ai odihnit In viata aceasta.
Mina ucide..." mi-ai spus In prima zi In
care ne-am väzut.
N'am tstiut atunci sä. dau Inteles cuvin-
telor tale, acum Insd stiu ca toti räscolitorii
päraantului, cäutätori de cärbuni ce au ve-
nit sä-si la rämas bun dela tine. In aminti-
rea lor vei träi cea de a doua viatii, alaturi
de Kudac, asemeni pärintior ce träesc In
copii lor, asa cum pärintil täi au trait in tine
pänä In clipa cea de pe urma.
www.dacoromanica.ro
alsorismur
PArintii... pär..."
Alexe isbucni In plâns färä sä mai poatà
scoate un cuvant. Oanä 11 prinse de mijloc
sá nu ma... Margareta era l'angA el 0 lang6
ea era mamà-sa.
Abia de 1-au putut duce cativa pa0 la o
parte, sà-0 revinA.
Cineva a continuat mai departe cuvantul
funerar... .
Preotul Inchee rugAciunea 0 cAnd minerii

liisau cu franghiile racla cu trupul fostului
§ef, pe eárlounii ce acoperise fundul groapei,
Bozovici plangand a aruncat laugh' el o lam-
ph' de miner...
E lampa cu care umblai In min6 sà-ti
lumineze calea... Pe sub pàmânt ai trält 0
sub pdmant e0i... la-o cu tine sä-ti lumineze
drumul In lumea pe care ai plecat...
Departe se auzeau fluerele sirenelor de la
minà, de la fabrica de cocs 0 cherestea...
Muncitorimea loath', ca lute() procesiune In
care rugäciunile oamenilor se topesc Inteuna,
cantau:
Gliik auf... gliik auf...
Lumea a Inceput sà se risipeasca... femeile

indeosebi 0 cei tineri, linând marginile dru-
mului pe dreapta 0 pe stanga, au räsat loc
liber prin mijloc, ritualului miner...
Salamandral..." a strigat un glas.
minen i cei mai bAtrâni, In frunte cu Bo-
www.dacoromanica.ro
294 C. ARDELEANU
zovici, au luat-o inainte inteun §ir de, unul

eke unul, ca un §arpe uria§, negru, ce se
täräe prin mijlocul §oselei, Inodändu-se in
cercuri ca sä se indrepte mai apoi §i iar sà
se incolAceaseä §i sd se indoae, inchipuind
inteo mäsurà oarecare, cäile sub p'ämäntene
ale cäutätorilor de carbuni.
La casino, au intrat tot a§a... Au ocolit de
trei ori masa mare Intinsà In mijlocul cäreia
erau a§ezate câteva butoaie de bere, iar de
jur imprejur, sute de pallare.
Aci, ii a§teptau Alexe, Zoltan §i ceilalli in-
gineri, plecati mai inainte.
Paharele s'au umpplut §i. fiecare 11 avea
pe al säu.
and totu a fost gata, Bozovici care era §e-
ful Salamdrei", dinteo aruncaturà de ochii
cuprinse pe toli ca inteun control. Privirile
tuturor era la el ca In aceia§i clipä §i in
aceia§i mäsurà sä prindà gestul pe care §eful
urma sä-1 facA, ca ei sà-1 repete. Toii erau in
picioare.
Din nou ochii lui Bozovici a ocolit cercul...
a luat paharul §i pentrucä totul era in or-
dine, lovi de trei ori cu fundul In mas'ä §i 11
dAdu pe gât pe nerAsuflate...
0 clipä de atente la gestul §efului §i in
acela§ moment, fiecare a trântit paharul de
pämänt sfällmändu-1 in rándäri...
Era ultimul salut ce se aducea mortului...
www.dacoromanica.ro
Asculta Zoltan traesc de a-U.4a ani in ce-
tatea carbunelui i n'am intrat niciodata in
mina... Vreau sa vad i eu ce faceti voi acplo...
Vreau sà vad... sà mä conving eu insu-mi
daca inteadevar oamenii acestia, adica voi
toti la un loe, sunteti altfel ca ceilalti cari nu
sal-A la carbune... cu ce e mai grea osteneala
voastra de cat a säpatorilor de pamant sau
de piatra, in munte... Munca e aceiasi si nu
inteleg de ce voi sunteti constituili Inteun
corp aparte, minen, i spuneti cuvantul ace-
sta cu atata mandrie i aveti at:Ma dispret
pentru celelalte munci?...
Hm...
Zoltan zambi i uitändu-se in ochii ne-
vestei, ii spuse incet, blajin, asa dupà cum
ii era firea.
Tu nu-ti dai seama Eleonora ea nu
poate fi nici vorba de o apropiere intre mun-
citorul obisnuit din bataturä sau depe dru-
muri i minen... De zece ani de cand suntem
impreuna, de child in fiecare zi ma auzi vor-
bind pe mine si pe altii de cate se intämplä
la adânc §i nu te-ai convins de situatia excep-
www.dacoromanica.ro
296 C. ARDELEANU
tionalà a celor ce träesc pe sub pàmânt

sap5 i sfredelesc ca viermi neadormiti?...
Da dar vezi tu, dea" meseria aceasta ar
fi aa de grea, nu inteleg cum de s'ar rnai
gàsi oameni cari sä o fac6.
Pânea, Eleonora,
PAnea o gAse§te pretutindei...
Da la toate brut5riile, raspunse Zoltan
raz5.nd.
Pretutindeni in schimbul muncei iar

ca sà munce§ti, trebuie sà gAse§ti unde
faci ceeace ti se cere... 5i-apoi mai este Inch'
ceva... Fiecare invatà sA facä ce a vAzut la
pärintii lui. Meseria este ceva care se mo§te-
ne§te tot a§a ca i caracterul, binoynteles in-
teo mAsurà mai mic6, dar...
Cu atAt mai mult, daca §tie cà meseria
de miner e grea, de ce nu face alta mai
u§oarà?
Pentruca ti-am spus, munca se mo§te-
ne§te ca o pereche de case, sau ca o tuber-
culoz6 osoasà, sau ca alcolismul, sau mai
§tiu j eu ca ce board sau defecte ereditare...
Pe urm6 tu uiti cà noi traim aci unde sin-
gura noastrà bogàtie i singura ratiune de
muncä a omenilor, este exploatarea c6rbu-
nelui.
5i &And se va isprsávi?
vor pleca mai departe sà-§i caute aiu-
www.dacoromanica.ro
rea bucata de pAne... Nimeni n'a emigrat de

drag ci de nevoie.
Ei bine, tocmai de aceia vreau s'ä intru
In minä.
Cum o sa intri?!... Acolo oamenii lucrea-
zA despuiati... e murdArie... praf de cArbune...
umezealA vi, in gall de aceasta, in toatà
clipa se poate intAmpla o nenorocire... Aci.
afarA, ai unde fugi, pop sc'Apa, dar acolo...
Vreau.
Explozii...
Vreau!... vreau s'A intru... un om inteli-
gent, ori unde ar fi poate s'A se fereasc6...
N'am auzit niciodatA ca inginerii sA moard
la ,fund" ci numai lucfAtorii... Chiar tu mi-ai
spus cA totdeauna ei fac prostii...
De ce nu vrei s6 inielegi cri...
Tu nu vrei s'A inielegi.
Femeile...
Am vAzut altele venind In vizitA numai,
prin Anina vi au intrat pe child eu care sunt
aci vi te am pe tine sä nu vtiu ce se petrece
acolo?...
Eleonora, minerii sunt superstitiovi... de
cAte ori au vtiut cA intrA o femee in minä, de
atAtea ori s'a intAmplat die o nenorocire,
fie &A s'a surpat vre-o galerie, fie ch, s'a dat
de focuri vecinice, fie &A au fost explozii...
Totdeauna a fost ceva.
Am s'A MA imbrac ca tine vi n'are sA mil
cunoascA nimeni., am sä-mi Mani ese fata vi...
www.dacoromanica.ro
298 C. ARDELEANU
Au sa te cunoasca. Noi minen ne cu-

noastem numai dupa umbra... toti suntem la
fe!... au sa te cunoasca si pe tine... Pe urma,
azi si mAine Alexe urmareste el singur, sa
vadä care este situatia zacämintelor de car-
buni Intru cat fundul a Inceput de mult sa
scada, de anii si vrea sa stie cat va mai
putea dura exploatarea la putul acesta...
Cu atat mai mult azi dupa masa, co-
borhn.
Zoltan a plecat capul ingrijat si n'a spus
niinic, a stat o clipä, doua, asa, apoi Inteun
gest de neintelegere clatina capul:
i de ce toate astea?...
La revedere...
lesi sa se duca la mina.
Eleonora nu l'a mai vazut pe Alexe din

seara aceia si desi i-a spus lui Zoltan sa-1
cheme, Zoltan nu l'a chemat, li fusese frica
de director... L-a chemat si ea si tot n'a ve-
nit. La Inmormantarea lui Lorenz, a fost la
Timisoara, a lipsit, iar la casino Inadins
pared, de ale ori se ducea ea, lipsea el... Nici
pe Margareta n'a vazut-o... De trei ori s'a dus
la ea §i. de trei ori n'a gash pe nimeni a-
casa... o servitoare mica iesea si spunea me-
reu aceleasi cuvinte:
Nu e nimeni acasä...
Dar unde s'au dus?...
www.dacoromanica.ro
Nu stiu.
Nu e nimeni, nimeni?...
Nimeni.
Singura cale care li mai eämäsese Eleo-
norei, sä-1 poat'ä intälni, era sä intre in minii
§ffind eà acolo nu va avea unde sä fugä.
In cele din urmä* vor da ochi Impreunk sä
poatä vorbi. Auzise tot ce se credea despre
ea, de cätre muncitori, cu ocazia grevei, eà
fusese tovaräsa tuturor relelor puse la cale
de Kurz si cä särbätoarea pe care o organi-
zase In seara aceia, era actul care sä o scoatä
de sub once bà'nuialä.
Si mai linea Eleonora vadà i sä-i
vorbeaseä, nu pentrueä l'ar fi iubit mai mult
pe el de eat pe ceilalti, dar pentrucä voia cu
once pret ingenunchie asa cum Ingenu-
chiase pe toti cei de mai inaintea lui.
Ajunsese la hotärirea pe care o luase
tremura. Ii era fried de minä.
De trei zile, In fiecare searä i dimineald,
se Inchina In fata icoanei ca cea mai curatil
nevinovatà femee, sä o fereascä Dumne-
zeu de vre-o nenorocire, sä nu i se intämple
nimic räu. Si s'a mai inchinat sd-1 gdseasca
In birouri, s'ä nu fie nevoità sà coboare.
Pentru aceasta intreba mereu pe Zoltan:
Dar voi n'aveti o orà anumità cAnd in-
trail in minä?...
Ba da...
Când coboräti la adânc?...
www.dacoromanica.ro
300 C. ARDELEANU
Da... nimic Insa nu ne opre§te sà cobo-

ram mai Inainte de ora daca nevoile o cer
sau mai tarziu cand deasemeni interesele
conducerei, ne opresc in fata planurilor sau
la conferinta".
De cand cu noua conducere Alexe hotarase
ca In fiecare dimineata, toti inginerii, mai
Inainte de a cobora, sa treaca prin biroul lui
sa vada daca nu sunt noi dispozitiuni de dat,
lar de obiei, seara, se intrunea cu muncito-
rii sh discute tot de nevoile minei.
Ce vrei?... greva a facut schimbari mari
In viata de toate zilele a oamenilor.
Tot timpul, 'Ana Cu cinci minute inainte
de a pleca la rnind, Eleonora n'a facut decat
sà tremure, sa se Inchine i sa gandeasca
daca trebuie sau nu &A se rnai clued.
Se Inchisese singura in odae. i facand
sgornot la pian, lovind clapele cu degetele,
a§a ca sa nu fie auzita, se intreba tare:
Sa ma duc... sa nu mà duc... sä ma-
Ei ce faci, striga Zoltan de la u§a, sgal-
taind clanta, mergi?... E tarziu...
Da aeum... un moment... §.1 din nou se
intreba:
SA mà duc... sä nu mä duc... sa mà due...
Da, sunt gata.
La bratu lui Zoltan vorbea §i. radea ca ni-
ciodata... Era a§a de dragostoasa back pen-
tru Intaia oara Zoltan se simtea cu adeva-
www.dacoromanica.ro
-Immilmomsamerazzimi
rat fericit iertand din toata inima gre§elile

de Oda' atunci ale femeii, gre§eli pe cari le
§tia §i pe cari nu i-le spuse niciodata.
Gaud au ajuns la mina, Alexe coborAse
deja.
Eleonora se strangea tot mai mult de bra-
tul lui Zoltan incle§tandu-se ca un naufragiat
de colacul de salvare.
Ti-e frica?...
Eleonora nu raspunse, se uita in ochii bar-
batului zAmbi §i. strangandu-1 mereu de brat
ca inteun cle§te, ochii ii straluceau de la-
crämi.
Ce zici?...
Intram.
Au urcat amandoi scarile de fier ce duceau
pe platforma de sus in sala cea mare a ascen-
sorului... deacolo au e§it ca sa coboare chte-va
trepte sä se duca la camera de schimb unde
urma sä se imbrace asemeni tuturor mine-
rilor.
Gaud Zoltan i-a cerut femeei de la bae un
costum de lucru pe l'anga hainele lui, aceasta
s'a uitat la Eleonora §i i-a spus aproape po-
runcitor:
Dumneata ce cauti ad?
Vreau sa intru mina...
Si ce-ai sa vezi?... aci nu e treaba pen-
tru femei...
Sunt curioasii... vreau...
Ce o sa vezi?... pe muncitori ii gase§ti §i.
www.dacoromanica.ro
302 C. ARDELEANIJ
1021alliNEMMENNOMir
prin coron, pe urmà ei lucreazà in pielea

goalà, despuiali... §i bàe§ita ii intoarse spatele
bombAnind §i. vorbind pentru ea, destul de
tare ca sà fie auzità.
N'au fost destule nenorociri in ultimul
timp... dupä grev5, trebuie sä mai aduci §i
altele...
Eleonora a intrat in camera chematà de
Zoltan sa se desbrace. S'a ceápat u§a §i mA-
na femeei de serviciu arunc6 inkintru o pe-
rechie de pantaloni, o carna§6 o hain6 si o
perechie de bocanci grei impreunä cu o pd-
ldrie soioasd, murdara de cArbuni.
Afarà, bàe§ita v6rbea cu un rAsnar ce
impingea vagonetele cu §ist la furdal.
Iar are &A se intAmple ceva... 1§i fácu
cruce *i continuA:
Cucoana domnului inspector Zoltan se
imbracä sà coboare in min6
Dar ce i-a venit?...
Uite, sà nu in6 bath' Dumnezeu, dar pe
semne &A nu e multumità cu greva ce ne-a
Risat nemâncati atata vreme §i vrea altceva.
Nebunä...
Cinci minute mai tArziu, Zoltan, impreunil
cu Eleonora, dupà ce au trecut pe la l'Ampà-
rie, brat la brat au reintrat in sala mare cu
podina de flex..
Pe peretele dinspre rasärit, Eleonora a
Vázut icoana uria0 a Sfintei Varvara in
dreptul cAreia ardea candela in mijlocul
www.dacoromanica.ro
VIERMII PXMANTULUI 303
amionamr
unei coroane maxi, pe care minen i o reinoiau
In fiecare an la ziva sfintei.
Eleonora îi mica cu greu picioarele §i de
emotie §i de greutatea bocancilor. Zoltan rA-
dea, uitandu-se la ea cum era Imbräcatà,
färà sà simta mAna care tremura §i strângea
bratul.
Tinete de lant...
Colivia se desprinse ca dinteun cArlig §i
cAzu sá ajung6 In fundul pAmântului...
Eleonorei i se Meuse frig... Pe cap, pe ume-
ri §i pe mâni, picura apa rece §i murdarà a
infiltratiilor.
Colivia cadea mereu, alunecând pe lângd
ochilll de luminä din capul primului
zont...
Alt ochi de lumin6 i altul...
Urechile Ii vajAiau, lash' lantul s6 strAngà
bratul barbatului... Se vArase in el aproape
sà facA un trup.
O cuprinse o ametealà... Simtea cum se
prau§e§te In gol...
Gaud s'a oprit colivia §i a e§it Zoltan, omul

din capul orizontului scos pàläria salu-
tând... a vAzut-o §i pe Eleonora...
O femee... §i cu o mi§care nesaipanitil.
se lovi peste obraji...
O nenorocire...
Eleonora n'auzise.
www.dacoromanica.ro
304 C. ARDELEANU
11~1~0~.
Zoltan intrebà daca domnul inginer Alexe
e in mina...
Da, pe frontul trei, la Gheorghe...
Ar mai fi vrut s'a' spuna ceva... sa-i spuna
s'Alase pe doamna sa urce inapoi, sa iasa,
dar buzele ii tremurau si n'a putut rosti un
cuvfint.
ati-va pasi si nouii veniti se pierdura
clätinând grama de luminà a candelei ce se
stinge, disparând In noapte. Cateva minute
In urma, rasnarii si toti lucratorii ce se
miscau pe galerii si fronturile de lucru,
stiau ca a intrat o femee si cà femeea e chiar
solia lui Zoltan.
Toda lumea era ingrij orará si ingrijorarea
se lipea dela unul la altul, ca praful de cal.-
bune... In mintea tuturor sta proaspata amin-
tirea trecutului:
Odata, tot asa a intrat o femeie in
mina si s'a intamplat o explozie in care a
murit trei oameni...".
Odata, a intrat o femeie in mina si s'a
surpat o galerie ingropand cinsprezece...".
Odata, a intrat o femee si a isbucnit
gazele cu Mata violenta in cht a asifixiat
muncitori depe cinci fronturi de lucru...".
Odata a intrat o femee...".
9 9 9 9 .
Fiecare povesteau adevaruri sau inchipuiri

imaginare pe cari le dadea superstitia...
www.dacoromanica.ro
'IIIIMEMM1111111.1.1
Alexe se gasea la punctul indicat de omul

dela gura orizontului.
Pe frontul de lucru erau trei lucrätori, de
parten cealalta a traviesei", la zece metri de-
parlare, se pusese cruce, semn cá exploatarea
se terminase. Crucea al-ata muncitorilor lo-
cul unde nu mai intra nimeni, ldsat in para-
sire sa se surpe si unde se poate arunca in
celasi timp sistul scos ce face Invelis carbune-
lui de pe celillalt front.
Oamenii lucrau... Alexe se uita cercetator
la intarituri... Una din barnele podisului de
sus plesnise sub greutatea sistului si inginerul
tocrnai sä pregatea sä spunä oamenilor sa
schimbh lemnul, sau s'A-1 sustina cu un pop.
Deodata se auzi un sgomot asemuitor ace-
luia calad se desumfla o camerä de automo-
bil s'i pe päretele de cärbune din fund, in-
cepu s'a bolboroseasca si s'a' fiarba o pat'ä de
spuma alba cat un scuipat. Sgomotul era pu-
ternic ceeace Insemna ca isbucnirea gazelor
era violenta. Tuteo clipa Alexe si oamenii fu-
gira...
Gaz...
Gaz... gaz...
Alergau toti sa dea alarma, sa fuga cei de
pe rostogol...
In chiar clipa aceia Zoltan cu Eleonora se
apropiara.
Fugiti!... fugili striga Alexe si dupä el
lucratorii...
306 C. ARDELEANU
Fugiti!...
0 explozie cutremurà galeria §i. o flacArA
mare luminä pentru o clipà tntunericul.
Galeria se däruise...
La lumina focului Alexe 10 recunoscu ca-
maradul...
Unul dintre minen ce lucrase pe front, fu-
gind, uitase lampa. Aerul era plin de pul-
bere fin6 a earbunelui care in amestec cu
gazul, a dat grizuul... lampa era defect6 .5i
astfel s'a produs nenorocirea.
-
Cu m6§tile pe fat& Alexe §i. cei trei luceá-

tori revenind lute° clipità, abea au putut
scoate pe orizont pe cei doi soti... Eleonora
le§inase... s'a crezut la un moment ea' nu e
nimic gray... Zoltan se lovise la genunchi; se
Impiedecase §i càzuse.
Abia la gura orizontului sub lumina becu-
lui electric, s'a vàzut ehipul ars de flaeärd, al
Eleonorei.
De ce ai adus-o in minsa?
A vrut &A.. a vrut sà te vadà, &A... vad5
mina...
-
S'au arzat ventilatoarele iar postul de
incendiu care coborase n'a avut nimic de
fkut...
Afarä de isbucnirea gazelor, explozia clà-
ramase o parte din plafonul frontului, n6-
ruind cArbunele *i. §istul tn a§a chip ch. nu
www.dacoromanica.ro
se mai putea patrunde inauntru, incolo,

nimic. Dupä dona ore de aerisire, deschi-
zandu-se usile largi ale orizontului principal,
aceiasi lucratorii i altii, impreuna cu Alexe.
lucrau la refacerea frontului i la intarirea
acoperisului ramas fara sustinätori...
Ventilatorul a functionat Wahl ziva...
Douà saptamani mai tarziu, Eleonora

oglinda in mana, îi privea frumusetea pier-
duta.
Arsura n'a fost prea puternica, läsase Insa
urme In asa fel ca jumatatea obrazului era
rosie de parca se oparise cu apa fiartä i asa
a ramas pentru totdeauna.
Zoltan era langa ea.
Daca nu era Alexe, ne prapadeam
amandoi, ne asifixiam...
Dacä nu era Alexe, ,poate c. i Eleo-
nora se apropie de barbatu-sau ca si in
ziva aceia In care a intrat in mina.
Ai sa mà iubesti §a cum sunt?
Da Eleonora, am sa te iubesc mai mult
chiar, pentru ca de-acum vei fi... numai... vei
fi tot a mea...
Zoltan o cuprinse in brate sarutandu-i
obrazul patat in timp ce Eleonora plAngea
frumUsetea pierduta.
www.dacoromanica.ro
Zapada se topise de mult... Muntii i ptidu-
rea s'au imbräcat in verde lar oamenii voiosi
ren5scuseril parch', la o nouà via0. Drumu-
rile erau animate si in aer, miros de srlrbil-
toare.
Noaptea invierei...
Clopotele dela biserica sunau vestind lu-
mil ingltarea la cer a Celui ce a suferit si
murit pentru oameni.
5i clopotele cântau i clopotele rAdeau In
sunete metalice, bucuria cea mare care de
douil mil de ani, in fiecare primàvarà dä-
rueste lumii credintà i iubire.
Rotile putului se invhrteau ridicand din
fundul pâmântului, sufletele ch'inuite ale mi-
nerilor, profilând pe cerul instelat, noi lu-
mini, luminile de licurici ale liimpilor, ase-
menii lumântirilor aprinse in mânile celor
ce stAteau in fata bisericei, nemai avAnd loe
inauntru, ca sà psculte chntecele de slav6
rugiiciunile inMtate Fiului Omultti...
www.dacoromanica.ro
Crucea de sus din munte, in spatele bise-

ricei, era chenäruità in luminile galbene Oh-
pande ale lumanàrilor ce elipeau asemeni
puzderiei de stele.
Noaptea era cala"...
Särb6toare era pe pgmânt, in cer §i in
suflet...
*i clopotele sunau... clopotele Cantau... do-
potele vesteau... Christos a inviat!...".
www.dacoromanica.ro
De &and intrase Alexe in casa lui Bozovicir
Margareta §i. maiea-sa numai avura odihna,
erau inteo vecinicä fierbere i grije,
dind la tot ce trebuiau sà faca in timpul cat
mai ramasese liber pana la nunta.
Si una §i cealalta, umblau cu cate un car-
netel in buzunar in care in tot momentul
imediat ce 1§i aduceau aminte de &Ate ceva,
insemnau sa nu uite, ca atun.ci cand vor avea
timp sa discute impreunà.
Nimic nu era fara importanta, totul eran
lucruri §i. fapte cari itrebuiau mai intai chib-
zuite. Totu§i, treceau de multe ori zile fara
sa se hotarasca asupra cutarui sau cutarui
amänunt insemnat ce nu trebuia sa se uite,
de aci §i. inutilitatea carnetelor.
De a-tata grije, mama numai avu vreme
mai ceteasca o pagina din roman, aproape
cà uitase §i. numele personagiilor i actiunea
Tunelului" iar Margareta, numai canta la
pian de cat numai child venea el".
De trei zile, amandoua se uitau pe un jur-
nal de mode §i alegeau rochia de mireasa §i
Inca nu se fixase asupra niciunui model.
www.dacoromanica.ro
diwimoszs
Asta e frumoash...
*i asta, dar parch mai frumoash este
Nu cred sh-ti villa bine.., tu nu esti
grasä...
Atunci asta cu clinuri pe solduri.
A nu, nu-mi place...
Of!... Doamne . nici nu m'ai stiu care
dintre ele sh o fac.
Luau alt jurnal, Il cercetau si pe acela, a-
poi altul i nici una nu se putea hotäri la
acelasi model.
Fath in fath, privindu-se in ochii fàrä sh
stie nici una nici alta ce sh fach plictisite,
aruncarh jurnalele pe mash ca irnediat sh-si
aduch aminte de vre-un model vhzut, sh le
reja i sä se uite din nou la desene.
EA, ce zici mamd, cum sä o fac?...
Asa cum vrea el, lash-mh In pace, numai
mh intreba nimic.
Alexe nu se pricepe.
Madam Bozovici plictisith se sculase depe
scaun si se preghtea sh intre In budithrie.
Hai... spune...
E thrziu... vom mai vedea mAine... Tre-
buie sh vinh si el si pune
masa.
Eu i-am spus ch asthsearh Ii voi ariita
modelul.
11 vei al-ata mhine...
www.dacoromanica.ro
312 C. ARDELEANU
De azi, Maine, de maine, poimaine... Ce

crezi ca mai e timp?...
Ti-am spus sa ma 1ai In pace, raspunse
Adela enervata, trebue sà yacl de bucatarie...
pune masa... acum ii vezi ca infra pe u§a.
N'apuca sa termine cuvintul i Alexe im-
preuna cu Bozovici intrara in cash'.
Ti-am spus Marga?... uite di au yenit
§i tu...
Dar ce s'a intamplat? Intreba Alexe
sarutand mana mamei i ficei.
De sigur, rochia, spuse razand Bozovici.
Am intrebat-o cum sa o fac?... ce model
sa aleg... §i. dumneaei imi spune sä pui masa.
Si tu te-ai suparat nu?
Alexe o saruta pe frunte netezindu-i parul
In mângaere.
Ja SA vad §i. eu... §i. luand jurnalul cu
modele spuse deodat5., fära prea multa cer-
cetare:
Uite a§a sa o faci sau daca null place,
ca ori care alta. Toate sunt de mireasa.
Da, dar eu vreau una sa.-ti placa i tie...
Uita-te bine §i spuue-mi care 1ti place?
Alexe Ma din nou jurnalul §i. dupä ce-1
privi cate-va momente puse degetul aratand
un desen:
Asta...
Si. eu tot pe aceia o alesesem...
Nu ati mai ispravit? Intreba. madam
Bozovici pe Margareta intrand din bucatarie.
www.dacoromanica.ro
imminemmenumetw
Am ales ,amandoi aceia§i rochie.
Bine ca a dat Dumnezeu... de trei zile
numai asta fac amandouh, spuse Bozovici,
dad(' nu te uitai §i tu, mai treceau Inca trei
zile fara sa §tie pe care &A o fac6, te miri
chiar dacä astäseara din cauza aceasta, vont
avea ce manca.
Margareta a§eza farfuriile §i tacamurile,
trase scaunele in dreptul fiecarui loc...
Poftim, dumneata care credeai ea nu o
sa mai mananci asfäseara din cauza
mele...
Ala au trecut zilele i serile in casa lui Bo-

zovici, pana in ziva nunlii, numarate §i de
mama' §i de flea:
Mai sunt §apte...
Mai sunt §ase...
Mai sunt trei...
Maine, maine...
In noaptea aceia §i mama §i fica, aproape
dare ziuà s'au culcat.
www.dacoromanica.ro
EPILOQ
www.dacoromanica.ro
Fluerul sirenelor cherna primul schimb de.
oameni la lucru.
Soarele se ridicase roatä de foc, pe dupli
munti, s'A' 'Trina pAdurea i sä Inro*eascà
schelaria de fier de deasupra minei in care
incepea o nou5 zi de viap si de muncä.
www.dacoromanica.ro
IN EDITURA ,ADEVERUL" S. A., AU MAI APARUT :
ROMANE T,ei
Destinul lordului Thomson of. Cardington de Mar-
tha Bibescu
Adela de G. Ibraileanu
.
. ..
.
Sunt studentà de Marta D. Mídulescu . . . .

80
80
50
Hegine Incorona le de Maria Regina a Romaniei, 2 vol. HA)
Locul unde nu s'a intamplat nimio de M. Sadoveanu 60
Camere mobilate de Damian Stanom . . 60
Europolis de Jean T3art 80
Cartea Nuniii de G Crilinescu SO
In preajma revolujiei (roman) de C. Stere, Vol. I 80
91 I/ 11 St Vol II SO
,, 13 t1 19 Vol. ITI 80
f1 9, 11 11 7/ VOI. nr
1/ 80
ItAscoala (roman) Vol. I Se miça tara de Liviu Re-
breanu 80
ItAscoala (roman) Vol. II Focurile de Liviu Rebreanu 80
3 si cn Rezeda 4 (roman) de Ion Minulescu . 50
TArani si targoveji de I St Ioarbimescu . 40
Ciocolata de Tarassoff Rodionoff . . 40
Evreul de H de Balzac . 60
Fund:aura Cimitirului No. 13 (roman) de T Teodo-
rescii-Branigte .50
Papucii lui Mahmud de Gala Galaction 50
Asfinjit de cement de T,udovic Dauç . 80
Ctililtoria unui romancier in jurul lumei de Blasco
Ibanez. trachicere de II Sanielevict 60
Kimonoul Instelat de Victor F,ftimiii . . 40
Intoarcerea de pe front de Erik Maria Remarque 60
Mi-e foame de Georg Fink 80
Eu am ucis pe Rasputin de printu/ Felix Jussupow .40
STUDII
Miscarea SocialistA de I. C. Atanasiu 80
Preludii: partidul nalional-prànesc 1 cazul Stere
de Const. Stere 60
Libertatea preset de Const. Graur (Ed. II-a) 10
Alte orizonturi de H Sanielevici 60
Plagiatul lui A. C. Cuza de Em. Socor 15
STUDII MEDICALE
OMNI
Medicul nostru, mare dictionar medical ap5,rut sub

fngruirea d-lui Dr. Ygrec . . 150
TEATRU
Titanic Vals, comedic in 3 acte de Tudor Muçatescu 50
I PRIVELISTI ROMANE$T1
mare album fotografic apärut sub Inroi7raa d-lui Al. 13Ada'ufá
Lei 400
www.dacoromanica.ro
SUB TIPAR :
PAMANT NOU de F. Gladkov, traducere de A. Toma.
AVENTURILE DIN STR. GRADINILOR de M. Sevastos.
CLOPOTELE DIN MANASTIREA NEAMTU de Gala
Galaction.
MEMORIILE AGATHEI BARSESCU.
ALEXANDRA FEODOROVNA de Maurice Paleologue, cu
o prefata de C. Stere.
IN CAUTAREA MEA de Demostene Bofe:.
NADIA de Olga Manta.
DESTAINUIRILE COL. MIHU de C. Manolacke.
FATMA de Perpessicius.
CARNE DIN CARNEA MEA de Hélène Grace Carlisle.
DICTIONAR LATIN-ROAIAN de 1. Ncidejde.
CARTI PENTRU COPII

BAMBI (povestea unei cbrioare) de Feliz Salten, trad. de
Zamfira Dimitrescu.
MARINAR!! FARA TEAMA de Rugard Kipling, trad. de
Victor Ion Popa.
PE UNDA FERMECATA de Titela Col. Ha que.
BIBLIOTECA DIMINEATA"
No. 16.3. POVESTI de Dimitrie Cantemir.
No. 166. BASTILIA.
www.dacoromanica.ro

Viermii Pamantului - C Ardeleanu PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Viermii Pamantului - C Ardeleanu PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C..

EDITURA A D EV ERU L" S. A., BUCUREVI

Casa Vechiturilor (teatru), Casa coalelor,

Diplomatul, Tetbeicarul §i Actrita (roman),

ca &A se caare printre sanci si sa se reteze

Trenul se incovoia, mereu §erpuind, M'a sa

de-a ajunge mai repede la destinalie, acolo

I§i pipäi fruntea sä vada dacA nu cumva 11

murit mai bine... SäHA umerii, se uitä la fa-

sä rupa tacerea, voia sa vorbeasca §tiind

peste cap, bärbia rasfrAntä, buzele cärnoase

ii suna vorba rägusità, gravA, a sträinului:

ani, sau poate mai de vreme chiar, r'águ§it

Te-am ntrebat dach ai avere pentrucd

clildiri si pe sub tin pod, ca o scehlärie de

bate, toate ii pareau ca ale lui stint si pentru

neasca golul odaii cu mobile frumoase; o eta-

Alexe le-a iesit in cale si se uita cu drag la

nici o infloritura arhitectonica, cu ferestrele

cerului, se ruga Celui din slavd pentru su-

usile muncitorilor ce se aprovizionau, cu de

muntii sa se narue sau sa se dea la o parte,

soarele ce se ridica de la un capat al Oman-

ghizdului ce inchide putul in cerc ca smoala

Alexe, cu mersul nesigur, cAlca aliituri de

Lorenz inteo hrubA joasä, cu pAreli rupti de

strecoare unul duprt altul, pe langä rotile va-

Lorenz se uitä la el riizand si nu-i räs-

Noroc bun domnule inginer, si oamenii

noi e bine sa' facem CM de mult, dar dacA nu

pläteste, intaritura nu, dar vedeti voi, daca

drept in jos, frecilndu-se cu pieptul §i spina-

pe trup iar pe spinare, mereu sloiul de ghiatà

neagra ca cerneala, asudand, se necaj eau sa

A-ci s'a pierdut... §i minerul care vorbea ri-

Sri nu aruncati nimic pe sut" panA ce

Trebuia sä vedeti mai inainte de a-1 a-

fronturile de lucru, altfel s'ar sufoca toata lu-

lene surpatd costd enorm §i impiedicd explo-

complectarea frazei, ca acest alder era li-

schimnic a zugravului primitiv, infäli§ase

Poate ea atipise, poate ca nu... Se vazu o-

ga cu gaze §1 aer inchis, iar child 11 respirAm

e§ea din mina, se oprea In cra§ma sa bea, sa

boara iar... Am cäutat tot patul carbunelui §i

aiba mai nimic a-§i spune, In§irati unul langa

PC rostogol, tinandu-se Cu manile, de conducta

fata paharelor cu bere, sh povesteasa sii radä

Prea erau mecanizati... Prea erau unelte....

pieta Lorenz. Seful lor e un fost capitan de

drumul de aci duce la Sommerfrisch §i de a-

nu ai de unde sà le stii, dar o sa le inveti In

Once strain care vine In coron pana la proba

Daca 'Jana acum nu avem nici un alt

Venit dé cate-va zile...

piindu-se de masa vecidä. Se sdrutä cu ne-

rez se ridica in picioare, intinzand mâna spre

Merg §i eu 0 se uitä la mätu§ä-sa...

täia Stejerdorful pe din cloud, drum drept ca

lumea celor ce venise sà petreacA, bolnavii pe

In pavilionul orhestrei, trei viori, un tambal

chiar, in gand, cu luni sau ani in urma, pe

Toti, inteun &and colectiv, dadeau viatii a-