Almanah Academia Catavencu, 2006

B`tì \n dialog
Pricini de g\lceav` la romni

Almanah
Academia Ca]avencu
2006
Privit` de la \n`l]imea potrivit`, harta pa[nic` pe care trìm arat` ca un c\mp de
lupt`. Dou`zeci de milioane de solda]i romni se bat zilnic \ntre ei, f`r` imagina]ie,
f`r` o idee clar` asupra victoriei [i f`r` s` dea semne de oboseal`. O armat` \n
debandad`, grupat` spontan \n regimente sau risipit` \n indivizi, [arjeaz` orbe[te,
cu nervii la p`m\nt, spre pieptul aproapelui. O b`t`lie f`r` mor]i, dar cu mul]i r`ni]i
\n orgoliu, se porne[te la fiecare r`s`rit de soare. Pro[ti contra de[tep]i, pitici contra
\nal]i, bucure[teni contra provinciali, fum`tori contra nefum`tori, filologi contra
ingineri, s`raci contra boga]i, femei contra b`rba]i. Trìm \ntr-un paradis al
r`zboiului de mas`, \n care Sun Tz\ sau Clausewitz [i-ar fi dat o m\n` ca s` poat`
filozofa. Nimeni nu se pl\nge, nimeni nu g\f\ie: toat` lumea respir` normal conflic-
tul generalizat. Na]ia \ntreag` poart` \mbr\nceala \n codul genetic. E at\ta con-
fruntare surd` \ntre romni, \nc\t te [i miri c` am reu[it s` ne \nmul]im. Ra]iunea
nu a stabilit \nc` de unde vine acest chef general de lupt`. Din b`tìle elementare ale
neoliticului? Din uneltirile Fanarului? Din vechile frustr`ri ale unui popor fug`rit?
Din marile rat`ri istorice? Din diversitatea antropologic` a unui neam cu origini
vagi? Sociologii nu ne explic`, fiind ocupa]i s` se lupte cu istoricii. Psihiatrii nu ne
diagnosticheaz` cauzele urii, fiind ocupa]i s`-i dispre]uiasc` pe psihologi. Inginerii
s\nt absorbi]i s` fac` blocuri str\mte pentru filologii adver[i. Tinerii sap` b`tr\nilor
gropi etice [i profesionale. |nal]ii pozeaz` \n arieni suficien]i, iar piticii \n genii con-
centrate. Iubitorii de c\ini \i ur`sc pe iubitorii de pisici. Metropolitanii s\nt irita]i de
provinciali. Bùtorii nu dau doi bani pe abstinen]i, iar fum`torii idealizeaz`
lin[ajul militan]ilor antitabac. Fiecare dintre noi face parte din panorama b`t`liei.
Nu e romn care s` nu trag` zilnic sabia \ntr-o vrajb` personal` cu r`d`cini miste-
rioase.
R`fuiala inter-ego are o vigoare cotidian` demn` de o cauz` mai rentabil`.
Almanahul Academiei Ca]avencu v` invit` \n acest parc na]ional de distrac]ii.
Traumele na]iunii se reg`sesc integral \n micul nostru grup de b`tù[i t`cu]i. A[a c`
redactorii [i colaboratorii no[tri [i-au asumat r`zboaiele romnilor [i s-au aruncat
\n \nv`lm`[eal`. Ve]i citi, a[adar, elogii [i \njur`turi consacrate unor altare
absurde, \ncìer`ri sincere \ntre oameni cu aparen]e normale. E un exerci]iu de sin-
ceritate, exorcism [i umor care vrea s` \ncurajeze mugurii p`cii. P\n` la pace \ns`,
preg`ti]i-v` de r`zboi!
R`zboaiele romnilor
s\nt tratate cu pace
Doru BU{CU
Ardealul se spune c` \i fruntea. Pì, dac` ne uit`m la hart`,
iar Ardealul ar fi fruntea, picioarele Romniei ar fi sc`ldate
de Marea Neagr`. Nu vre]i, domnilor din Ardeal, ca m`car
timp de vreo 10 ani s` lua]i locul Dobrogei? Nu de alta, dar
parc` nu \i vedem pe unguri sp`l\ndu-v` pe cap, mai ales c`
Balatonul e departe.
a r d e l e n i
v s .
r e g ` ] e n i
|mi iau inima-n din]i [i risc o m`rturisire grozav`: nu sunt micro-
bist. Ba, cred c` ar trebui s` fiu mai necru]`tor cu soarta imaginii
mele \n ochii vo[tri: nu m` intereseaz` fotbalul. Poate c` asta
explic` de ce timp de foarte mul]i ani am fost ferit de tenta]ia de a
reduce rela]iile dintre oameni la rela]ii de partid`, \n care tu joci
contra celuilalt. Ba a[ putea agrava aceast` confesiune sinuciga[`:
adolescen]a mi-a fost sc`ldat` \n edulcorata reverie c` to]i oamenii
de pe p`mnt sunt ardeleni. Mai precis, clujeni. V` imagina]i \n ce
hal eram cnd am fost para[utat la Bucure[ti? Ca ardelean? Un miel
legat de toate picioarele, atrnat \n crligul miticilor, asta am fost.
{i asta \n ciuda studiilor de antro-
pologie cultural` cu care m` \mb`-
tasem \n facultate. OK, sunt de acord
c` `sta nu-i un argument, pentru c`
nimeni nu confund` via]a cu bibliote-
ca. Dar am avut ocazia ca, pe lng`
inutilizabilele teorii [tiin]ifice, s`
ascult, ici-colo, impresiile unor clu-
jeni mai experimenta]i oameni care
reveniser` vii de Dincolo despre
mitici. Nici un efect. Am re]inut cu
titlu pur anecdotic mici povestioare
suprarealiste despre ni[te dih`nii
care nu puteau fi reale. S` v` explic.
Omul (ardeleanul) este o fiin]` dem-
n` [i ra]ional`. El r`mne biped chiar
dac` nu se mai ]ine pe picioare de ct
a bùt; r`mne \n picioare orict i-ai
plimba feromoni de fluturoaic` \n
c`lduri pe sub n`ri; [i r`mne \n
picioare \n fa]a unei sponsoriz`ri de
talie considerabil`, chiar dac` r`mne
\n picioarele goale. Iar pentru a se
\mp`ca cu toate aceste frustr`ri, el \[i
p`streaz` un special sim] al umoru-
lui: autoironia. V` invit s` nu trece]i
cu u[urin]` de mitici peste acest
detaliu. Asta, pentru c` el vorbe[te
despre inutilitatea oric`rei alte specii de
humanoizi: omul (clujeanul) este superior,
nu are nevoie de nimeni ca s`-l critice, pen-
tru c` se poate critica foarte bine de unul
singur.
{i iat`-m`-s, clujean, \n capital`. Mai bine
m` expediau direct \n jungla iadului. Am
\ntlnit primul bìat. Mi-a vorbit vreo
jum`tate de or`, prietenos. Dup` dou` zile
am \n]eles c` toate propozi]iile fuseser` la
6-7
B`tì \n dialog (pricini de g\lceav` la romni)
Ardeleni [i mitici
Mircea TOMA
mi[to. Paradigma rela]iei era s` fii mai [mecher. O competi]ie \n
care viteza de reac]ie era esen]ial`, deci m` elimina din start. {i
cam a[a am r`mas, eliminat, pn` ast`zi. |n schimb, am fost mai
activ \n rela]iile cu studentele la discotec`: am luat b`taie, \n Club
A, de la o fat`.
Femeia de Bucure[ti. Povestea din Club A. (Nu v` pot l`sa
a[a, nedumeri]i, reg`]eni de c`cat ce sunte]i.) Eram cu un prieten
(corect, din Cluj), ascultam muzici, roteam ochi, ne uitam la
bucure[teni, deci ne sim]eam ca la gr`dina zoologic`. |n fa]a mea,
la mas`, se a[eaz` o tn`r` cu o personalitate bine definit`, care,
din cauza celor doi clujeni holba]i [i mu]i din preajm`, a trìt, pro-
babil, o senza]ie de gol de aer. A \ncearcat s`-l umple cu cuvinte:
mi-a trntit vreo dou` \ntreb`ri idioate, de bucure[teanc` istea]`.
Am \n]eles c` fiin]a vrea s` comunice [i i-am propus standardul de
Cluj: exerci]iul autoironiei. Dup` ce [i-a epuizat a 3-a tentativ` de a
intra \n vorb`, am ridicat ochii spre ea [i am \ntrebat-o sec: Auzi,
de fapt, dumneata drept cine m` iei?. Am privit-o \n pupil`, indig-
nat ca orice fecioar` h`r]uit` sexual. Surpriz`: a intrat \n joc! Pentru
cteva minute am interpretat, inversnd rolurile, sceneta fetei agre-
sate de mitocan. Eu fata, [i ea mitocanul. S-a ridicat, apoi, [i a
plecat rznd ca o ardeleanc`. Ce eroare! Dup` nici o jum`tate de
or`, cnd am \ntlnit-o din nou, pe treptele de la ie[ire, am \ntre-
bat-o semn c` eu, mironosi]a, abandonasem lupta ct \mi ofer`
s` accept, totu[i, compania ei. Mi-a trntit o geant`-n mecl` de nu
m-am v`zut. Nu observasem c`, \ntre timp, lng` partenera mea de
joac` ardeleneasc` ap`ruse un bucure[tean. Unul fa]` de care ea
nu-[i mai permitea s` fac` glume de-alea greu de explicat. De unde
am dedus c` reg`]encele pot fi recuperate, dar sunt salvate repede
de bucure[teni.
B`rbatul de Bucure[ti. Exemplu de salvare a bucure[te-
nilor de ardeleni. M` deplasez cu un indigen (de Titan) pe
Magheru, pe la ora 12. Este o or` la care, dac` nu e[ti la [coal` sau
la serviciu, e[ti pe strad` cu o treab` foarte important`: s` o freci!
Ei bine, Bucure[tiul la ora 12 ziua! era aglomerat. (|n Cluj, la
aceea[i or`, nu vezi dect c]iva trec`tori care se strecoar` pe sub
zidurile medievale, privind jena]i \n asfaltul lor latin.) Pe Magheru
erau foarte multe fete. Multe erau plictisite de frecat [i \[i cùtau
un tovar`[ c`ruia s`-i comunice cele 3 adev`ruri eterne [i univer-
sale: c` sunt dr`gu]e \n trei feluri. |n ce m` prive[te, era evident c`
nu eram omul potrivit: mi se citea pe figur` c` singura ofert` de
care eram \n stare era o partid` de lectur` la BCU (Biblioteca
Central` Universitar`) sau o analiz` pasional` a unei celebre par-
tide de bridge. (Noi, clujenii, suntem mai emancipa]i.) Amicul din
Titan a optat pentru cteva abord`ri \n regim single. Adic` m-a
rugat s` r`mn c]iva pa[i \n urma lui, s`-l
las pe el s` vorbeasc` cu fetele. Pe la a 5-a
abordare am auzit [i eu ce le povestea: Nu
v` sup`ra]i, domni[oar`, c` \ndr`znesc. Dar
e o problem` uman`. |l vede]i pe bìe]a[ul
din spatele meu? Nuuu, nu v` \ntoarce]i
imediat, v` rog! Este, vede]i bine, un bìat
simplu, o rud`. |ndep`rtat`. E ardelean!
Dac` v` pute]i imagina, nu a avut niciodat`
curaj s` fac` dragoste, desigur, cu o fat`.
Are o problem` de contact. |n Ardeal, se
pare c` femeile sunt extrem de dure. Are
nevoie de pu]in` c`ldur`, de pu]in` \n]e-
legere. Crede]i c` l-am putea ajuta?. Iar eu,
cu mecla mea, f`r` s` fac vreun efort [i
mai ales f`r` s` [tiu, devenisem o momea-
l` perfect`. Amicul meu, care era matemati-
cian (\[i d`dea doctoratul la Foia[, dac-o
mai [ti cineva de acest Nadia Com`neci al
matematicii), a calculat [i o statistic` a suc-
cesului acestui algoritm: 3 fete din 5 au
r`spuns pozitiv. Evident, singurul benefi-
ciar a fost, de fiecare dat`, el \nsu[i. Era din
Titan. Eu eram prost. Atunci am \nceput s`
\n]eleg de ce, de[i eram ciuca mi[tourilor,
r`m`sesem foarte popular pentru bucure[-
teni. Au fost mul]i cei care mi-au rezolvat
problemele de comunicare. Ceea ce, \n-
tr-un fel, mi-a asigurat supravie]uirea.
Epilog. Dup` cum se poate constata din
exemplele de mai sus, diferen]a dintre
reg`]eni [i ardeleni sau, mai specific, din-
tre mitici [i clujeni este net \n favoarea
noastr`, a ardelenilor: cnd bucure[tenii se
vor fi epuizat sexual, noi vom fi preg`ti]i s`
r`spundem b`rb`te[te bucure[tencelor vio-
lente.
Almanahul Academiei Ca]avencu 2006
Io s ardelean din tat`-n fiu. Numai c` fiul meu, de[i este produs,
integral, de p`rin]i ardeleni, se consider` bucure[tean: da, s-a
n`scut n Bucure[ti. A[a c` nu pot ataca foarte tare miticii, c` am [i
eu unul n cas`. Dar o paralel` tot pot face. Pot s` demonstrez ce
am f`cut noi, ardelenii, pentru el, bucure[teanul: l-am crescut, l-am
mbr`cat, l-am dat la [coal`, l-am mbr`cat din nou, cnd i-au r`mas
hainele mici, l-am plimbat prin excursii, i-am dat bani de buzunar.
{i, evident, l-am g`zduit.
A[a sntem noi, ardelenii, am f`cut multe pentru bucure[teni.
Pentru munteni, mai pe larg. Nu vreau s` jignesc pe nimeni, voi
continua doar cu analogia fa]` de situa]ia din familia mea: noi,
ardelenii, v-am dat la [coal` pe voi, bucure[tenii. C` Universitatea
din Bucure[ti o fost fondat` de un ardelean, Gheorghe Laz`r, din
Avrig. Ei, [ti]i ceva, socrul meu o fost din Avrig, no. {i un v`r primar
de-al so]iei mele i primar n Avrig. Deci nu m` laud, nu ne d`m
mari, dar noi, ardelenii, chiar v-am f`cut [coal`, nene! Ca s` v`
pute]i ntlni la Universitate, ca s` pute]i face sta]ie de metrou [i
chiar Revolu]ie, noi, ardelenii, am pus baza (v` rog
s` nu face]i bancul `la c` voi a]i pus acidul, c` nu
]ine!). Deci, v-am dat [coal`, v-am dat [i imn. C`
doar imnul `sta de acum nu zice De[teapt`-te,
mitic`! [i, n vreme ce voi v-a]i luptat s` v` mitici]i,
noi, ardelenii, ne-am luptat s` r`mnem romni.
{i dac` tot v-am f`cut [coal`, v-am dat [i ceva lite-
ratur`, s` nu v` plictisi]i: Slavici, Rebreanu, Co[buc,
Agrbiceanu. S` ave]i ce da elevilor la romn` la
Bac!
Iar b`t`lia a fost pe toate planurile. Pentru c`
dragostea, chiar [i cea de ]ar`, trece prin stomac,
noi ne-am luptat cu paprica[ul [i cu gula[ul, n
vreme ce voi o d`dea]i cu [aormele [i cu, pardon de
expresie, rahatul (n sensul pl`cut, de lokum)
turcesc.
Dac` [ed [i m` gndesc mai bine, poate c`
merit`m s` face]i mi[to de noi. C` sntem mai
nce]i, n general [i mai rari la vorb`, n special.
Chiar merit`m s` ne lua]i peste picior [i s` ne lipi]i
eticheta de fraieri. Sntem fraieri de tot. {i cel mai
tare moment cnd am fost fraieri e `la cu Marea
Unire. Ne-am unit cu voi, n loc s` facem Republica
Ardealului Independent` (prescurtez pen-
tru voi, `[tia mai iu]i de minte: RAI). Noi
aveam rnduial`, aveam curent, aveam
ghez`[ (tren, n romna voastr`), aveam [i
ie[ire la Balaton. St`team lini[ti]i, poate c`
aveam capitala la Viena, poate la Budapesta,
[i nu trebuia s` mai trecem mun]ii ca s`
venim la Bucure[ti. n plus, f`ceam Caritas-
ul numai pentru noi [i ne bucuram de via]`
cump`rnd bun`t`]i de la METRO-ul din
Szeged!
P.S. Bunicul meu, Ioan Morar, din comu-
na Apateu, jude]ul Arad, o mers pe jos,
mpreun` cu un cons`tean, pn` la Blaj, n
1918. {i o zis c` vrea Unire. N-am dreptul s`
m` plng, nu?!
8-9
Ardelenii se puteau na[te n RAI
Ioan T. MORAR
|n primul [i \n primul r\nd, toate r\urile ajung prin v`rsare la noi
\n Regat. |n al doilea r\nd, e mai bine la noi \n Regat dec\t la ei \n
Imperiu pentru c` n-am auzit spun\ndu-se Dau un imperiu pe un
cal. Deci Regatul e moned` de schimb, pe c\nd Imperiul nu prea
e. Apoi, eu, ca bucure[tean, s\nt m\ndru de eticheta mitic. Pe la
mine, prin Miticia, trece D\mbovi]a cea frumos curg`toare, \n care
ardelenii care au ceva de comentat se pot arunca oric\nd doresc
d\n[ii, leg\ndu-[i de g\t sau un bolovan, sau un alt ardelean.
Diferen]ele s\nt nesemnificative. Ardelenii spun c` Miticia e plin`
de manele, dar, v` m`rturisesc, mai multe manele ca \n Ardeal nu
am auzit nici \n palatele de l\ng` Sibiu. Sibiul este un ora[ foarte
drag mie, [i de aceea a[ vrea s` nu-l socotesc parte din Ardeal.
Sibiul este, din punctul meu de vedere, \n Miticia. Atunci c\nd
Miticia se va extinde p\n` acolo unde \i e locul, adic` p\n` la nivelul
de cea mai mare metropl` a lumii, Sibiul va fi un cartier al ei. Va fi
ultimul cartier al Miticiei. Pentru c` Miticia va refuza s` se extind`
mai departe, de team` ca nu cumva, f`r` s` bage de seam`, s`-[i
treac` \n lista cartierelor [i Clujul, Doamne
feri! Miticia va deveni primul regat din lume
organizat \n cartiere [i nu va avea nici un
motiv s` se fac` imperiu. Dimpotriv`, va
ocoli acest pericol. De ce \i spun pericol?
Pentru c` Miticia va fi vecin` la Nord cu o
regiune care, cum apare un imperiu, cum
se las` cucerit` de el. O regiune care [i-a
f`cut un titlu de noble]e din faptul c` a fost
mai tot timpul sub o ocupa]ie sau, din
contr`, sub alta. Vom r`m\ne, a[adar, regat,
Regatul Miticia. {i atunci le vom putea
spune lini[ti]i ungurilor s` nu ne mai
oboseasc` cu Ardealul lor. Le vom spune:
bì, ungurilor, mai scuti]i-ne, nu ne mai
cere]i at\ta Ardealul `la, noi s\ntem Regatul
Miticia [i nu ne intereseaz`! Cere]i-l de la
moldoveni, e al lor, nu al nostru!
Cam at\ta ar fi de zis despre Miticia [i
Ardeal. De fapt, cam at\tea ar fi de zis
despre Ardeal, c` de Miticia am mai putea
vorbi [i lùda, dar ne vom opri aici, pentru
c` e o lupt` nedreapt`: ardelenii oricum nu
pot ]ine pasul cu ritmul ame]itor al argu-
mentelor noastre. O singur` chestiune mai
trebuie l`murit`, [i n-o s-o l`s`m nel`mu-
rit`. {ti]i de ce nu s-a umplut Bucure[tiul,
viitorul Regat Miticia, [i de ardeleni, ci doar
de moldoveni? Pentru c` moldovenii au
fost uni]i [i s-au aten]ionat reciproc strig\n-
du-[i S\rm```, b`!. Ardelenii nu s-au
aten]ionat, ba chiar s-au bucurat c\nd era
dobor\t c\te unul de pe tren, de s\rm`. S-au
sabotat unul pe altul; astfel c`, la sf\r[itul
c`l`toriei, pe trenul care intra \n Gara de
Nord nu se g`sea dec\t un singur ardelean.
Din fericire pentru noi, reg`]enii, este
vorba de Mircea Toma.
O ]ar` numit` Miticia
Marius BOR}EA
Patria mea este Bucure[tiul. Iar Parisul e doar Bucure[tiul cel
mare. Dar, spre deosebire de Ora[ul Luminilor, ora[ul meu e mai
miraculos. Cel mai mare sat al Romniei, \nconjurat de cele mai
ur\te blocuri din lume, invadat de cele mai barbare triburi [i cotro-
pit de cei mai rì c\ini reu[e[te, \nc`, s` schimbe destinul fiec`rui
locuitor, nativ sau de \mprumut, [i reu[e[te s`-[i perpetueze
semin]ia.
|n urm` cu dou`zeci de ani, asistam neputincios la invazia arde-
lenilor. ~[tia erau cei mai rì, c` veneau cu nasul pe sus [i ocupau
g`rile, po[ta [i telecomunica]iile. |naintea lor, trecuse valul
moldovenesc. Numai c` `sta fusese unul umil, secerat, la intrare,
de celebra s\rm`, astfel \nc\t supravie]uitorii lor s-au ascuns la peri-
ferie [i, dac` n-or fi murit, mai trìesc [i azi, sereni [i ferici]i. Iar
urma[ii lor \nc` se \ncurc` prin b`l`riile c\mpului cu care se
m`rginesc. Nu, valul, [arja, invazia ardeleneasc` au fost dure, carni-
vore [i f`r` mil`. Primele vorbe pe care le
rosteau, invariabil Am venit s` v`
radem, reg`]eni nenoroci]i! , p`reau
\nv`]ate. Erau un fel de parol` cu care se
recuno[teau [i se propulsau \n func]ii, \[i
acordau facilit`]i, case, pozi]ii sociale.
Ocupau Bucure[tiul sistematic, str\mb\nd
din nas [i ]in\ndu-se de el. Pentru c`
urmau repro[urile. Biet ora[ de c\mpie:
haotic, dezordonat, murdar, necivilizat,
\mpr`[tiat, neserios. Da, da, de trei ori da!
Ora[ul lui Mitic`! Puah! {i, amintindu-[i de
Clujul ordonat [i imperial, l`crimau amar-
nic. Urma ca ei, ardelenii, s` ne \nve]e s`
trìm, s` ne civilizeze, s` readuc` morali-
tatea pe uli]a noastr`. Eu, unul, \nghi]eam
\n sec. Pentru mine, toate defectele at\t de
precis [i drastic enumerate fuseser` cali-
t`]i: bucuria, lenea, vorb`raia, aglomera]ia,
modernitatea t\rzie. Pl`cerea de a trì, pl`-
cerea de a petrece f`r` cu]itul \nfipt \n
mas`, ca avertisment, pl`cerea de a con-
templa [i a pierde timpul deveneau, \n
ochii ocupantului gomos, tot at\tea cì ale
pierzaniei. Arhitectura aerisit` era de c`cat.
Fetele cu lumini]e vii \n priviri erau curve.
Intelectualii erau neserio[i. Locuitorii erau
ni[te \nlocuitori. Localurile erau balcanice.
Iar trenul (din Gara de Nord) nu era ]ug!
|nghi]eam \n sec. Defectele astfel revelate
nu m` \mpiedicau s`-l iubesc cu disperare.
{i nu voiam s` v`d cresc\ndu-i din ruine
zidurile aspre ale stilului egoist ardelenesc.
Dar nu \n]elegeam de ce se \nc`p`]\nau
s` soseasc` an de an, cu acelea[i vorbe \n
v\rful buzelor: Am venit s` v` radem,
reg`]eni nenoroci]i!. P\n` c\nd am aflat
secretul. Tot noi, bucure[tenii, eram de
vin`, pentru c`, \n ipocrizia [i perfidia
10-11
Ardelenescu
Florin IARU
noastr`, fixasem abuziv capitala \ntre sm\rcurile lui Bucur. Dac`
n-am fi fost noi, acum toate for]ele neamului ar fi fost reunite la
Cluj (Napoca) sau, hai s` zicem, la Bra[ov! Ce nedreptate istoric`!
Ce ora[ de c`cat! S` fii nevoit s` ba]i at\ta drum pentru c` ni[te
dobitoci au hot`r\t, acum un secol, de unde s` r`sar` soarele!
Veneau pentru c` marele destin ce le fusese h`r`zit \n leag`n deci-
sese ca ei s` se afirme, s` sufere [i s` triumfe \n Bucure[ti. Alt loc
pe lume nu era, din p`cate. Ei, cu acest din p`cate pronun]at cam
prin al treilea an de [edere, se termina [i dormitul din c`mine, [i
masa de la cantin`.
Trecuser` anii. Ardelenii mei se \ncurcau (corpul cere) cu fete
din C\mpia B`r`ganului, \[i luau cas` la bloc, se a[ezau. Func]ia
b`tea organul. De[i dispre]ul pentru traiul nostru [mecheresc le
lumina orice discu]ie \n contradictoriu, deveneau, f`r` s` bage de
seam`, ap`r`torii stilului de via]` bucure[tean. C`l`toriile spre
magica lume de acas` se r`reau, pe mese ap`reau musacalele,
tochiturile, micii, ciorbele de burt` Accentul se \nmuia, aspri-
mea de regiment f`cea loc fandoselilor metafizice, iar dulcea lene
oriental` \i cotropea pas cu pas.
Dup` dou`zeci de ani, s\nt ardeleni numai cu vorba. Dar, \n rest,
s-au schimbat la fel ca romnii de pretutindeni. Au devenit de-ai
casei. |n inima lor se recl`desc bisericile distruse, se surp` blocurile
muncitore[ti confort doi, trei [i patru (dac` poate exista a[a ceva),
casele boiere[ti se redecoreaz`, Lipscanii forfotesc, Cotrocenii se
umplu de frunze, gr`dinile de var` de
roman]e [i lùtari. {i a[a mai departe. C\nd
prind c\te un june venetic, \ncep a[a: Aici,
la noi sau Noi, bucure[tenii. Nici
nu-[i dau seama c` leg`tura de s\nge care
i-a m\nat prin secoli, m\ndria celei de-a
patra na]iuni a Imperiului s-au dus dracului.
Bucure[tiul i-a \nvins, de fapt, i-a domesti-
cit, a[a cum micul prin] a domesticit vulpea
s`lbatic`.
Ei, asta-i poezie. Ardelenii nu s\nt nici
vulpi, nici vulpi]e. Dar, aleg\nd cu \nc`p`-
]\nare destinul de bucure[tean, au p`]it
aidoma tuturor strìnilor care au \nt\rziat
prin p`r]ile acestea. {i-au pierdut min]ile.
Iar noi, bucure[tenii get-beget, \i privim
cu ironie [i resemnare. Pentru c` obiectul
pasiunii noastre nu se schimb`. Acela[i ora[
de c\mpie, haotic, murdar, aglomerat, r`sfi-
rat, sufocant, de str\nsur`. Dar eu vorbesc?
Ce dac` m-am n`scut aici? P`rin]ii mei se
stabileau prin p`r]ile astea acum o jum`tate
de veac.
Doamna Roza, n`scut` Knobloch [i m`riatat` Popescu, se
\mbrac` tacticos \n dormitor, \n fa]a unei oglinzi uria[e, fixat` \n
ram` de bronz aurit, sprijinit` pe parchet pe patru picioare \n
form` de labe de urs, care abia dac` mai face fa]` volumului ei
impozant [i n`valnic. {i-a tras ciorapii de m`tase neagr` [i acum \i
fixeaz` \n clemele portjartierului [i dup` o clip` de ezitare renun]`
s`-[i mai pun` chilo]ii pe ea, pe care-i arunc` pe pat, dup` ce [i-a
desf`cut larg picioarele [i [i-a [ters cu ei secre]iile vaginale. Cnd
degetele \i ating fofeaza ca din \ntmplare, geme de pl`cere, se las`
moale pe un taburet [i, cu picioarele tot
mai l`rgite, \[i mngie iedera rebel` de
culoarea ro[ie-acaj a toamnelor trzii,
c`]`rat` pn` sub buric, apoi mna coboar`
tremurat` spre sfrleaz`, prin intimitatea
frunzelor [i torpoarea vrejurilor, pe care o
treze[te la realitate [i ea nu st` mult pe gn-
duri, o]`rndu-[i mugura[ul mai rotunjor ca
aluna [i mai umed ca boticul de c`prioar`,
Doamna Roza, n`scut` Knobloch
[i m`ritat` Popescu
Cornel IVANCIUC
pentru a sim]i pl`cerea pe propria lui spinare, complet exhibat [i
nedus la biseric` ce prsnel pervers [i doamna Roza [i-a plecat
capul pe spate, cu ochii \ntredeschi[i, ca s`-[i petreac` buricele
degetelor prin gur`, s` le sug` [i s` le \nmoaie \n saliv`, pentru a le
\ntoarce la locul faptei o dat`, ah [i \nc` de dou` ori, oooh.
Azi e ziua Tuturor Sfin]ilor, zis` [i a Lumina]iei, [i doamna Roza,
care s-a n`scut catolic`, \n familia func]ionarului de banc` Erwin
Knobloch, se preg`te[te s` plece la cimitirul ortodox, ca s` aprind`
lumn`ri la mormntul soacr`-sii, Maia Popescu, care era din
Regat, s`raca. Maia Popescu a emigrat \n Maramure[ prin anii 30,
[i a murit de b`trne]e \n urm` cu [ase ani, [i odihne[te al`turi de
fiul ei, cumnatul doamnei Roza [i fratele so]ului ei, Cincinat
Popescu, inginer tehnolog la fabrica de [uruburi din Sighetul
Marma]ei, iar Fl`vi[or a disp`rut prematur la vrsta de opt ani[ori,
r`pus de pneumonie:
|n veci nu te vom uita, \ngera[ul nostru, zice doamna Roza.
Flavius l-a l`sat pe Cincinat unicul mo[tenitor al unei averi
destul de consistente, care al`tur` mai multe p`duri [i p`mnturi
\n ]inutul lor de ba[tin`, care este Cmpia Dun`rii, unor p`duri [i
p`mnturi \n ]inutul care i-a adoptat, care este Maramure[ul: Vezi,
de ce n-o s` te uit`m niciodat`, uuuh, Flaviuhuhuuus?, zice doam-
na Roza [i \[i [terge o l`crimu]` ct un briliant de rou`, care i s-a
prelins ho]e[te, printre pleoape.
Dezbr`cat`, doamna Roza n-are
nici cea mai vag` leg`tur` cu
huiduma rev`rsat` \n z`ri, [i
carnea ei de ivoriu a sleit pe buci
rotunjimea a doi dovleci mai
\nvrto[a]i ca piatra, [i ]]ele nu
numai c` nu-i atrn`, dar \i sunt
\ntr-att de \nf`lo[ate, \nct [i-au
]uguiat sfrcurile \n sus ca
t`rt`cu]ele, pentru a disp`rea ime-
diat dup` aceea \n temni]a unui
sutien negru, pe care minile ei \l
z`brelesc cu tact, pl`cere [i \n-
delung` r`bdare.
Un sfrc se \nc`p`]neaz` s` tot
umble creanga [i cornul lui de
culoarea smochinei, pe care lumi-
na plafonierei a desenat reflexe
zmeurii, se las` apucat \n cele din
urm` de ar`t`torul drept [i trt
energic \nùntru:
Obr`znic`tur` mic`, \l alint` doamna.
Doamna Roza \[i trage apoi furoul [i
jupa, de aceea[i culoare neagr`, dup` care
rochia ei din ca[mir vi[iniu, \ncununat` cu
trandafiri roz [i cu frunzi[oare verzi-aurii, \i
va ascunde trupul pn` mai sus de glezne.
|n camer` e nemilos de cald [i doamna
Roza se las` str`puns` de vocea Mari[cì,
fata din cas`, care o smulge din mrejele
pl`cerii, de undeva din spatele u[ii:
Doamn` Roza, a sosit domnul Popescu
[i v` roag` mult s`-i spune]i repede dac`
v-a]i tras ghetele [i sunte]i gata de plecare,
c` el v` a[teapt` \n hol, deja ferchezuit [i cu
p`l`ria pus` pe cap. Ce s`-i spun?
Da, Mari[c`, r`spunde-i domnului c`
m-am g`tit [i cobor acumaaah. Uuh, unde
mi-am pus pardesiul [i p`l`riaaah?
Strada Drago[ Vod` pare o strmtoare ce
d` peste ghizduri de mul]imea care se
prelinge spre cimitir, [i la orizont, nimbul
Lumina]iei a \mpurpurat roata cerului.
Peste cripta familiei Popescu s-a arcuit
12-13
Cornel Ivanciuc, un Macho Pichu cu fa]a acoperit` de Peru
coroana unei tise mature [i \ngera[ul din marmur` alb`, coco]at pe
mormntul micu]ului Flavius, flfie vesel din aripi, ca un aeroplan
care \nva]` s` zboare. Doamna Roza \[i aranjeaz` gulera[ul de mar-
durin` de la palton [i \[i trece degetele prin penele de stru] de la
p`l`rie, \nainte de a scoate lumn`rile din po[et` [i a le aprinde
una dup` alta, de la chibritul \ntins de domnul Popescu, [i de a le
potrivi pe laturile unui p`trat, pe fiecare dintre cele dou` lespezi.
Cnd ultimele moglde]e au p`r`sit cimitirul, domnul Popescu
\i d` poalele peste cap [i o \mpinge u[or spre \nger, iar ea \i apuc`
aripile cu n`dejde [i \[i propte[te pntecele \n cre[tetul lui buc`lat,
ca \ntr-un cuib obi[nuit cu asemenea maniere de pas`re nedus` la
biseric`:
Ah, Cinci, nu m` cru]a [i fii fiar` cu mine!
Timp de mai bine de cinci minute, cripta va fi zguduit` de [arjele
domnului Popescu, atacnd pe la spate, iar bucile doamnei Roza
vor tres`lta frenetic \n lumina ireal` a
lumn`rilor, acum mai pu]ine cu una, care
dispare \ntre degetele domnului Popescu,
culeas` din zbor de pe mormntul Maiei
Popescu, din care \i pic` ceara pe noad`, iar
pe carnea ei voluptatea sfrie ca desfrna-
ta, desennd liniile dante[ti ale unei frunze
de scaiul popii.
Ct de cumin]i ]i-au fost aripile [i de
data asta, Flavius, [i lumnarea va disp`rea
\ntre picioarele doamnei Roza, ap`sat` u[or
cu mna domnului Popescu, apoi scoas` [i
\mpins` de mai multe ori la rnd.
Fie-]i ]`rna u[oar`, mam`, c` doar [tii
bine ct de mult` e nevast`-mea! zice
domnul Popescu din Regat, \n timp
ce se apleac` pe vine [i iedera doam-
nei Roza, n`scut` Knobloch, \i linge
\nfrigurat` roua ultimelor cuvinte.
Iart`-m`, soacr`, c`ci n-am [tiut
ce fac, geme doamna Roza.
Fii serioas`, Roz`, c` nu ne-a
auzit, o asigur` domnul Popescu.
{i dac` ne-a auzit, totu[i?
Nu ne-a auzit, crede-m`, pe
cuvnt, c` [i ct a trìt, a fost o surd`
notorie.
|mi garantezi tu c` nu ne-a auzit?
Pe onoarea mea de inginer, \[i
asigur` nevasta domnul Popescu [i \i
s`rut`, ap`sat [i scurt, gulera[ul de
mardurin`.
Ce cùta maramure[eanul Ivanciuc \n de[ert? C`milele [tiu r`spunsul.
{ti]i gluma aia cu b`rbatul care vine acas` beat [i v`z\nd-o
pe nevast` cu o m`tur` \n m\n`, o \ntreab`: Faci curat sau
ai de g\nd s` zbori undeva?. Aceea[i replic` ar putea s` o
dea [i nevestele: Ai venit acas` sau ai trecut doar ca s` te
culci p\n` m\ine?.
b e ] i v i
v s .
n e v e s t e
Domnule, deci nu s\nt nevast`, dar c\nd am auzit c` e r`zboi
\ntre ele [i be]ivi am hot`r\t s`-mi pun, la modul simbolic, bigudi-
urile [i tradi]ionalul capot cu flori, s` \n[fac cu hot`r\re cu o m\n`
f`c`le]ul [i cu cealalt` oala aia mare pentru sarmale [i s` pornesc la
lupt`. Pentru c` [i din acest moment m` voi adresa direct lor,
be]ivilor bì, nene, bì, bìe]i, a[a nu se mai poate, ne-a]i adus la
cap`tul r`bd`rii pe noi, nevestele. Nu ne mai intereseaz` dac`
s\nte]i din categoria timizi care, odat` alcooliza]i, cap`t` curaj,
din grupa bl\nzi care, \n stare de ebrietate, pun m\na pe topor,
din segmentul depresivi care, dup` 10 beri, devin Doru Octavian
Dumitru, din regimentul duri care, dup` o navet`, devin pl\ng`-
cio[i sau din batalionul introverti]i care, dac`-i \mbe]i, spun [i ce
au supt de la m`-sa. Nu ne mai intereseaz` nici motivele pentru
care v` \mb`ta]i. Mersi, copil`rii nefericite am avut [i noi, [i via]a
noastr` e de rahat, [i noi am fi preferat s` ne facem femei de afa-
ceri \n loc de neveste de be]ivi, [i [efii no[tri s\nt ni[te idio]i, [i noi
am vrea s` mergem la pia]` cu
Maserati, [i noi am vrea s` fim
Nicoleta Luciu [.a.m.d. A[adar,
ne enerva]i [i, \n visele noastre
cele mai secrete, vis`m c`
v-am \mpu[cat \n cap, dup`
care am trìt fericite, p\n` la
ad\nci b`tr\ne]i, mai \nt\i cu
vecinul de la 3 [i, dup` aia, cu
fostul nostru iubit din liceu
care ne ducea la cofet`rie [i ne
plimba de m\n` prin parc. Din
nefericire, \ns`, c\nd ne tre-
zim, trebuie s` ne ]inem de
pere]i \n drumul c`tre tubul
de Emetiral, singurul care ne
mai poate salva de duhoarea
infernal` cauzat` de respira]ia
voastr` infect` de be]ivi. De
fapt, ne este chiar interzis s`
cr`p`m. E musai s` r`m\nem
\n via]` pentru c` avem foarte mult` treab`.
Trebuie s` v` ascult`m r`bd`toare vìc`reli-
le [i gemetele insuportabile [i s` v` c`r`m la
pat tone de remedii pentru mahmureal`.
Trebuie s` uit`m c`, azi-noapte, t\rziu,
c\nd a]i venit (iar!) pe [apte c`r`ri, avea]i
impresia c` s\nte]i sexy [i irezistibili [i ne-a]i
alergat prin cas` chem\nd-o cu limba
\mpleticit` pe Angelina Jolie la \ndeplinirea
urgent` a angajamentelor conjugale. Tre-
buie s` uit`m c`, dup` ce a]i constatat c`,
oricum, nu s\nte]i \n stare s-o face]i fericit`
pe Angelina Jolie, ne-a]i povestit pentru a
miliarda oar` via]a voastr` trist` care nu ne
intereseaz`, printre altele, [i pentru c` o
[tim pe de rost. Trebuie s` ne prefacem,
16-17
Grupul nevestelor care beau doar ap`
de la chiuvet` salut` be]ivii cu sat\rul!
Simona TACHE
Pe Simona Tache nu o deranjeaz` s` se urce pe be]ivi, cu tractorul
sur\z`toare, c` n-a]i f`cut pipi \n farfuria c\inelui [i nu a]i pl\ns, \n
genunchi, \n fa]a televizorului \nchis pentru c` v-a]i amintit c` a
luat b`taie Steaua acum dou` s`pt`m\ni. Aaa, bine\n]eles c` \n
atribu]iile noastre de neveste de be]ivi intr` [i aceea de a-i explica
vecinei de la etajul inferior de ce i-a]i sunat azi-noapte (iar!) la u[`
[i de ce, dup` ce femeia v-a rugat politicos s` mai urca]i un nivel,
i-a]i bor\t pe pre[ \n semn de protest. {i tot noi, fire[te, trebuie s`
le convingem pe mamele voastre care v-au f`cut [i v-au crescut
cum v-au crescut c` nu s\nte]i disponibili pentru o convorbire tele-
fonic` deoarece a]i f`cut multe ore suplimentare \n ultima vreme,
deci s\nte]i realmente rup]i de oboseal`, deci dormi]i.
Ce s` mai discut`m, adev`rul adev`rat,
bì, nenoroci]ilor, e c` v` dorim moartea.
Pentru c` nici m`car prostia aia cu in vino
veritas nu e valabil`. Ce dracu, dup` ce c`
ne face]i existen]a mizerabil`, ne mai lua]i [i
de proaste! Parc` noi nu ne-am prins c`,
dac-ar fi valabil` chestia aia, ne-ar chema
[i-n buletine Angelina Jolie... Huoo! Jos
be]ivii! Nevast` p\n` la moarte! Campi-oaaa-
nelee, campi-oaaa-nelee!
Omagiu doamnei Agopian
Alin IONESCU
Nu s\nt nici so]ie, nici de bùt nu beau, dar am ales s` fiu de
partea doamnei Agopian, so]ia scriitorului {tefan Agopian. Acum,
pentru cei care n-au auzit de el (pu]ini la num`r, ar zice d\nsul),
{tefan Agopian este un om m`run]el, care umbl` mai tot timpul
sictirit [i cu musta]a pus`. St` u[or aplecat
de umeri ca [i cum \n`l]imea l-ar incomoda
s` treac` lejer pe sub tocul unei u[i. Pare tot
timpul ]\fnos [i limba i se dezghea]` ca
r\urile prim`vara doar atunci c\nd aroma
unui vini[or ro[u sau m`car a unui Jidvei
alb \i adie prin cerul gurii. Altfel, domnul
Agopian e un om de toat` isprava [i dac` la
o prim` privire furi[` [i neatent` poate
p`rea ceva mai prost dispus, este pentru c`
\n ziua aia ceva i-a mers prost. Adic` un
m`run]i[, o nimica toat`. O m`tu[` care l-a
sunat s`-l \ntrebe c\nd e ziua lui, un ziarist
de la o revist` cultural` care i-a solicitat un
interviu, un vecin care a sunat la u[` s`-l
\ntrebe c\t e ceasul, toate aceste m`run]i-
[uri au darul de a-i strica dlui Agopian buna
dispozi]ie [i de a-l aduce \n situa]ia s` simt`
nevoia de a bea ceva ca s` se binedispun` la
loc. Principalele pl`ceri ale domnului
Agopian pe lumea asta s\nt cititul, scrisul,
bùtul [i vorbitul. Ordinea se poate schim-
ba, dar asta e mai pu]in important acum.
Esen]ial este c` la un moment dat, dup`
at\ta \nchidere \n sine, domnul Agopian simte nevoia s` ias` din
cas` pentru a sta de vorb` cu diverse persoane agreabile, printre
care m` num`r [i eu, despre cele citite, scrise, g\ndite. |n astfel de
ipostaze chipul domnului Agopian devine mult mai destins [i,
parc`, mai cald. De regul`, ziua asta de pomin` \n care dl Agopian
catadicse[te s`-[i scoat` trupul din vizuin` pentru a se pune la dis-
pozi]ia lumii e joia. Invariabil, dup` [edin]a de redac]ie a
publica]iei unde lucreaz`, dl Agopian se a[eaz` pe scaunul sù din
c\rciumioara Red Lion, al`turi de subsemnatul [i de colegul [i
amicul Viorel Mo]oc. {i-ncep palavrele. Se vorbe[te despre orice,
se trece de la una la alta aiurea [i f`r` nici un avertisment prealabil,
iar discu]ia se scurge lent \n ritmul sticlelor de Jidvei [i al celor de
ap` mineral`. Uneori, atunci c\nd atmosfera atinge punctul maxim
de fierbere intelectual` [i, din diverse motive, opiniile difer`, dl
Agopian devine din ce \n ce mai vorb`re], astfel \nc\t la un moment
dat ajunge \n situa]ia de a sporovì \ncontinuu, f`r` g\ndul c` cei
doi amici ar mai putea fi interesa]i \n vreun fel de spusele lui.
Practic, acesta este [i farmecul domnului Agopian. Dar, \n acele
momente, g\ndul meu se \ndreapt` c`tre
doamna Agopian, cea la care domnul Ago-
pian se \ntoarce seara dup` ce Bachus i-a
dezlegat limba de orice inhibi]ii. Iar a-l avea
\n preajm` pe acest om joi seara mi se pare
un act de eroism. Nu-mi pot imagina chinul
la care poate fi supus` aceast` femeie a-
tunci c\nd dl Agopian nu se mai poate
ab]ine de la a \ntreba tot ceea ce-i trece prin
cap \ntr-un ritm de arm` automat`. Tocmai
de aceea am \ncercat s`-i aduc aici, \n acest
text minor, a[ zice, dar plin de o empatie
profund`, omagiul meu celei care suport`
consecin]ele unei combina]ii absolut halu-
cinante: alcoolul [i gura lui Agopian. M` mir
c` exista]i, doamn` Agopian.
18-19
De ce beat clopotele, Mitic`?
Alexandru DU}U
|n disputa dintre be]ivi [i neveste disperate p`rerea mea
cele din urm` pleac`, din capu locului, cu [ansa a doua. Ca s` nu
mai spun c`, pe la 7 diminea]a, unele mai [uc`rite pleac` direct
acas`, cu tot cu [ansa asta a doua, cu primul troleu sau cu ultimul
taxi, [i te las` dracului de t\mpit. De ce e a[a? Pì, lumea spune c`
nu are rost s` te cer]i cu un om beat. Iar, \n genere, cine o face nu
d` dovad` de prea mult` inteligen]`. Dac` vrei musai s` te ames-
teci \n polemic`, po]i, eventual, s` \ncerci s` despar]i doi machitori
mai agresivi. Sau s` ascunzi cheile de la ma[in` vreunuia dintre ei,
[i cam asta e toat` gloria la care po]i spera. Pì, crede]i c` degeaba
reclama aia la bere nem]easc` spune r`spicat: Cheia e la tine!? Se
adreseaz` gagicilor care-[i r\d \n barb`: Cheia de la ma[in` e la
mine, p`pu[`!. Duduile mai zavragioaice ar trebui s` [tie c` un
litigiu sau o ciocnire cu un b`rbat afumat dureaz` de obicei foarte
mult; de altfel, acesta nu este singurul fel de ciocnire \ntre o femeie
[i un b`rbat afumat care ]ine foarte mult. |n astfel de partide
alcoolul d` masculului for]a de a-[i men]ine dreapt` o parte a
caracterului sù, b`rb`]ia. {i chiar dac` partenera \i mai bag` ceva
contre, pl`cute de altfel, el dovede[te o rezisten]` neb`nuit`, care
o poate uneori surprinde pl`cut chiar [i pe
ea. |n timp ce el las` impresia c` nu va ter-
mina niciodat`. Ba mai mult, se poate \n-
t\mpla ca el chiar s` nu termine deloc.
Faptul c` el se repet` din ce \n ce mai des,
\n vorbe, g\f\ieli [i mai ales \n mi[c`ri, nu
este chiar at\t de plictisitor pe c\t ar p`rea.
Spre deosebire de [pri]angii, suratele noas-
tre nu se pot lùda cu un Dumnezeu al
so]iilor. Dar \n momente precum cel
descris mai sus, ele \ncep s` vad` c` nu au
suferit degeaba [i c` exist` un soi de justi]ie
divin`, \mp`r]it` generos de Cel de Sus sau
de cel de deasupra lor. |[i pot spune, deci:
tot rùl spre bine; sau spre mine, m` rog.
C\t despre Dumnezeul be]ivilor, pot
s` v` spun, cu o m\n` pe inim`, cu una pe
gard [i cu ambele m\ini ale unui prieten
sus]in\ndu-mi fruntea, c` oamenii ace[tia
s\nt foarte credincio[i. |mi amintesc de p`]ania unui cunoscut de-al
meu, manechin consacrat la Vinalcool SA. |n seara de |nviere, dup`
ce abia venise de luase lumin`, omul se chinuia s` protejeze focul
sacru, cl`tin\ndu-se cu o sticl` de vin \n cealalt` m\n`. La ceas de
mare praznic robul lui Dumnezeu Bogdan M. a gl`suit asemeni
unui Hyperion: |ntr-o m\n` ]in lumina [i ridic` u[or lum\narea
, iar \n cealalt` |ntunericul [i \nchin` c`tre enoria[i butelca.
Trebuie s` recunoa[te]i c` asemenea hierofanii anuleaz` distan]ele
\ntre lumea sacrului [i cea a profanului. A[a cum, c\teva ore mai
t\rziu, colegul meu \[i anulase toate leg`turile cu lumea real`.
S` revenim \ns` la conflicul fondator, cel \ntre fanii lui Johann
Sebastian Bachus `sta [i consoartele mnealor. Cred c` aceasta este
o problem` fals` sau, mai bine zis, una contraf`cut`. {i nu doar
fiindc` a \nceput s` m` cam doar` capul. Pì, [tim cu to]ii c`, pe la
8 diminea]a, atunci c\nd depresia post-alcool \ncepe s`-[i arate
r\njetul, bronfagii au obiceiul s`-[i sune fostele. Ce poate denota
mai mult` grij` dec\t s`-]i \ncepi ziua cu un astfel de telefon? E
drept, aici e vorba de foste, dar tot un fel de
neveste s\nt [i ele p\n` la urm`.
|ns` peste toate efectele negative,
alcoolului \i r`m\ne totu[i un mare merit. El
este un fel de psihanaliz` a s`racului. La
be]ie sco]i cumva afar` tot ce-i mai rù \n
tine. Dai la boboci tot ce ai pe suflet sau \n
stomac. In vino veritas. Or poate tocmai
asta le deranjeaz` pe femei, despre care
[tim bine ce vor: Minte-m`, iubitule! Min-
te-m` frumos!. Iar noi ne trezim diminea]a
implor\nd: Minte-m`, ur\to!.
Acum, asta nu trebuie luat` ca o invita]ie
la a v` bea min]ile. Dar dac` tot vre]i s` o
face]i, m`car \nainte m\nca]i-v` bine min-
]ile. Este recomandat mai ales pentru cei cu
ulcer.
Sau de ce trebuie s` bei ca un porc
Drago[ MU{AT
Se dedic` lui IT
La \nceput, moartea nu exista.
Oamenii munceau, f`ceau dragoste [i apoi disp`reau. De altfel,
nimeni nu era sup`rat pentru asta.
Primul om care a murit fu Sveon Hooplaankg, lene[ul satului
din Laponia. El avertizase: Vede]i c` peste dou` s`pt`m\ni voi
muri!. Nimeni nu l-a luat \n serios, astfel c`, timp de dou`
s`pt`m\ni, oamenii din Laponia continuar` s` munceasc`, s` fac`
dragoste [i, \n final, s` dispar`.
|n preziua mor]ii, tinerii satului din Laponia se adunar` la casa
lui Sveon Hooplaankg. Sveon, [i zi-ne acuma, m\ine ai s` mori, a[a
cum ai promis? \l luar` \n batjocur` tinerii din sat. Da, da, nu
r\de]i, m\ine voi muri! spuse Sveon Hooplaankg, dup` care
\nchise poarta. Diminea]`, oamenii merser` ca \ntotdeauna la
muncile lor, care la v\n`toare, care la cusut de piei pentru regele
vikingilor, care la f`cut dragoste. Mai mult, \ntre timp, al]i doi
b`tr\ni disp`rur` f`r` s` \i par` rù cuiva din sat.
Seara, \n fa]a casei lui Sveon se adun` toat` suflarea satului. {i
sus]ii c` vei muri? Da! |n seara asta? |n
seara asta spuse Sveon Hooplaankg se-
nin, [i \ncepu s` c\nte la un acordeon. {i
Sveon Hooplaankg c\nt`. La orele 11 ale
nop]ii, Sveon Hooplaankg \nc` mai c\nta la
acordeon o melodie. Obosi]i de munca de
dup` zi, primii plecar` b`tr\nii. S` ne po-
vesti]i [i nou` m\ine cum a murit Sveon!
le spuser` \n]elep]ii satului, care \[i luar`
c\inii [i merser` la nevestele lor ur\te ca s`
fac` dragoste [i s` se culce, ca s` fie \n for-
m` pentru a doua zi de munc`. La 11 [i
jum`tate, plecar` [i femeile. Am mai v`zut
noi din `[tia care mor! E plin` lumea de ei!
ziser` cu n`duf fetele, care \[i ridicar`
pieile pe care se \ntinseser` sub poarta
casei lui Sveon Hooplaankg [i o luar` \ncet
\nspre cas`. Pe la 12 f`r` un sfert, mai
r`m`seser` vreo doi-trei care nu aveau
somn [i care oricum abia a[teptau dimi-
nea]a, ca s` mearg` la lucru.
Apoi, Sveon Hooplaankg \[i ]inu
promisiunea [i, la 12 fix, muri.
Cei doi-trei care mai r`m`seser`
puser` m\inile pe g\tul lui Sveon [i con-
statar`: \ntr-adev`r, Sveon Hooplaankg
murise, a[a cum promisese.
Diminea]`, la \mp`r]irea muncilor,
b`tr\nii fur` primii care \ntrebar`: {i
zice]i, m`, chiar a murit Sveon nebunul?.
Cei doi-trei care asistaser` la moartea lui
Sveon confirmar`, cu fe]ele palide, c`,
\ntr-adev`r, Sveon Hooplaankg murise,
a[a cum promisese \ntregului sat. Ei, a
murit Se d` [i el mare! Sigur o s` apa-
r` de undeva m\ine, cu c\inii! se \ncu-
rajar` laponii [i apoi merser` la lucru ca
de obicei.
Seara, la casa \n]eleptului satului se adunar` cam to]i b`rba]ii
din sat, [i femeile. Nimeni nu \n]elegea ce se \nt\mplase, \ns` era
clar c` ceva lipsea. St`tur` cam o or` f`r` ca nimeni s` zic` nimic,
dup` care vrur` s` se \mpr`[tie fiecare pe la casa lui. {i se
\mpr`[tiar`, \n final, \ns` \n seara aceea nimeni din sat nu f`cu
dragoste cu femeia lui. Nu puteau. Parc` lipsea ceva. |n nici un caz
Sveon, pentru c` nimeni nu credea c` murise. Aceasta fu prima
noapte c\nd \n Laponia nu fu conceput nici un copil. Diminea]`, ca
de obicei, to]i se adunar` pentru \mp`r]irea muncilor. Veseli sau
serio[i, to]i se bucurau de ce le d`dea Natura: ghea]` [i pe[te, iar
care era mai norocos mai prindea c\te un pinguin pentru ciorb`.
|n a doua zi de c\nd muri Sveon Hooplaankg, oamenii se
adunar` din nou la \n]eleptul satului. Da dac` chiar a murit
Sveon? \ndr`znir` c\]iva mai tineri s` ridice vocea, dar fur`
repede redu[i la t`cere de privirile dezaprobatoare ale celor mai
b`tr\ni. |n a treia zi, deja lucrurile luaser` o turnur` ciudat`. Nimeni
nu mai avea chef de vorb` [i, mai mult, nimeni nu st`tea s`
asculte vechile bancuri proaste cu vikingi. C\teva neveste chiar o
luar` pe cocoa[` pentru c` ceruser` bl`nuri mai multe pentru c\inii
care le \nso]eau. |n]elep]ii satului de-abia reu[eau s` ]in` mul]imea
\n fr\u. Deja \ncepur` s` se aud` primele voci care \ntrebau
cutez`tor: Spune]i-ne, Sveon Hooplaankg chiar a murit? \ns`
aceia fur` privi]i cu cea mai mare dezaprobare de c`tre mai-marii
satului, care nu mai [tiau nici ei ce s` r`spund`, dar se bazau pe
reputa]ia lor.
Trecu cam o s`pt`m\n` de la moartea
lui Sveon, \ns` nimeni nu primi nici un r`s-
puns conving`tor despre moartea lene[ului
satului. Oricum, era cel mai lene[ dintre
noi! Oricum, era cel mai nefolositor dintre
noi to]i! \ncercau \n]elep]ii satului s` le
explice oamenilor, dar se vedea clar c` oa-
menii, [i \n special tinerii, nu erau mul]u-
mi]i de acest r`psuns. S` ne bucur`m de
ce ne d` natura: ghea]`, frig [i pe[te!
sunau toate predicile \n]elep]ilor din satul
lui Sveon, dar se vedea clar c` nimeni nu \i
mai credea. Dar nici unul nu \ndr`znea s`
se revolte, pentru c` nu [tiau \mpotriva cui
s` ia pozi]ie: a mor]ii? a lui Sveon? a \n]elep-
]ilor satului? Ar fi fost omor\]i, a[a c` cei mai
mul]i \[i p`strau \ntreb`rile pentru ei.
Apoi, \ntr-o sear`, fu Balul Laponilor.
Laponii dansau cu femeile lor, apoi cu
femeile celorlal]i, apoi cu b`rba]ii femeilor
femeilor b`rba]ilor lor, apoi \ntre ei. At-
mosfera era aceea[i \ntotdeauna: tinerii
dansau, b`tr\nii \[i priveau femeile cum
dansau, tinerii \[i \mp`r]eau femeile pe care
tocmai le cuceriser` cu prietenii lor, c\nd,
de nicìeri, [i de nicic\nd, ap`ru un ]igan.
20-21
Nimeni nu [tia de unde era acest ]igan, \ns` fur` to]i fermeca]i de
c\ntecul lui, care povestea despre moartea lui Sveon Hooplaankg.
Adev`rul e c` nim`nui nu-i trecuse prin cap s` fac` un c\ntec cu
Sveon Hooplaankg, pentru c` Sveon Hooplaankg, pentru ei, \nc`
nu murise. Apoi, ]iganul scoase un burduf din care \ncepu s`
\mpart` la to]i o licoare ciudat`. La \nceput, tuturor le p`ru acr`.
Mai mult, c\]iva \[i v`rsar` ma]ele pe l\ng` Balul Laponilor, \ns` nici
m`car acestora nu li se p`ru suficient. Drept pentru care \i mai
cerur`, dar ]iganul le zise: Aminti]i-v` de Sveon Hooplaankg!, dar
nimeni, dintre cei lovi]i de ciud`]enia licorii ]iganului, nu mai [tia
cine este Sveon Hooplaankg. {i nici nu se bucurar`, [i nici nu se
\ntristar` dar to]i mai vrur` din licoarea ]iganului. Iote-te c` nu
mai este! zise ]iganul [mecher, dup` care le spuse: Peste dou`
zile este ziua de na[tere a pe[telui meu, un ton pe nume M. Am s`
dau o petrecere \n cinstea lui! Dac` mai vre]i din licoarea aceasta
minunat`, l`sa]i-v` nevestele acas` [i veni]i dup` 12 noaptea \n fa]a
casei lui Sveon Hooplaankg!, dup` care \[i \mpachet` sculele [i se
f`cu nev`zut. Trecu o zi, trecu [i a doua. Ne\ncrez`tori, laponii se
adunar` \n fa]a casei lui Sveon [i-l a[teptar` pe ]igan, dar pentru c`
nu [tiau sau nu se g\ndeau, \nc`lcar` sfatul
]iganului [i venir` cu nevestele lor, machia-
te cu ulei de ren [i parfumate la subra] cu
parfum de sardele. La 12 noaptea, ]iganul
\[i f`cu apari]ia, cu dou` care de licoare [i
\nc` doi ]ig`nu[i cu acordeoane. V-am zis
s` nu v` lua]i nevestele! le spuse ]iganul,
dup` care \ncepu s` le toarne mesenilor din
licoarea acr` pe care o c`ra cu el \n dou`
butoaie mari. Iar laponii \ncepur` s` bea: o
vadr`, dou` vedre, un butoi, un car. Apoi,
laponii \ncepur` s`-[i aduc` aminte: c` ne-
vasta lui cutare dansase cu t\n`rul nu [tiu
care, c` t\n`rul nu [tiu care \i pusese m\na
sub bl`nuri femeii lui cutare, dup` care
\ncepur` s` se ia la har]`. Cei mai v\njo[i
dintre ei chiar \[i luar` vecinul la lupt`
dreapt`. Laponii scoaser` cu]itele. C\]iva
dintre cei mai tineri fur` h`cui]i scurt pe
sub mese. Astfel \ncepur` s` dispar` primii
dintre laponii tineri. }iganul se uita la ei,
c\nta \n continuare [i le tot spunea, pe c\nd
cei mai b`tr\ni \i h`cuiau pe cei mai tineri:
V-am spus s` v` l`sa]i nevestele acas`! {i
v-am spus, laponi t\mpi]i se t\nguia
]iganul. Dup` ce to]i tinerii din Laponia fur`
omor\]i, cei mai \n v\rst` \i spuser` ]iganului
s` le mai toarne din licoarea cea blestemat`,
dar at\t de bun`. Iar ]iganul continua s`
c\nte: Sveoooon, Sveon Hooplaankg
Apoi mesenii care r`m`seser` \n via]` \[i
aduser` brusc aminte c` vor muri. Ca Sveon
Hooplaankg. Nu mai era nici o \ndoial`:
moartea exista, iar Sveon Hooplaankg fuse-
se primul dintre ei care murise cu adev`rat!
{i, deodat`, \i apuc` o melancolie ie[it` din
comun: \[i aduser` atunci aminte de Sveon,
de ta]ii lor, de fra]ii lor care disp`ruser`, de
nevestele lor care dansaser` cu to]i ceilal]i
[i se \mbujoraser`, iar ei nu observaser`
asta p\n` acum, de c\inii lor care muriser`
pentru ei \nghe]\nd ca s` \i acopere cu
c`ldura corpului lor \n zilele geroase de
var`, de pe[tii pe care \i m\ncaser` ca s`
supravie]uiasc` milioane de pe[ti! , de mamele lor care
disp`ruser`, de prietenii care n-apucaser` s` le zic` Mul]umesc!,
de soarele care nu ap`rea dec\t o dat` pe an Dar ei nu [tiau s`
spun` astea cu cuvintele lor. {i \l rugar` pe ]igan. Iar ]iganul le c\nt`
povestea [i triste]ea vie]ii lor, le umplu iar`[i paharele de licoarea
aceea ciudat`, [i c\nt`. O dat`. De dou` ori, de parc` \i [tia fiec`ruia
povestea [i mama. {i a treia oar`. Apoi \[i puse sculele \ntr-un
recipient. Dar laponii \l rugar` s` mai stea. M`car o melodie. A mia
melodie. Dar ]iganul le zise c` trebuie s` plece, pentru c` e t\rziu.
{i pentru c`, oricum, Sveon Hooplaankg murise. Atunci, laponii \l
implorar` s` le mai c\nte despre moartea lene[ului satului: de ce
murise, de ce tocmai Sveon Hooplaankg, de ce. }iganul le mai
c\nt` o dat`, apoi se \ntoarse cu spatele, semn c` avea s` plece de
data asta.
}iganul fu din nou rugat s` mai r`m\n`. Pentru c` nimeni nu
[tia mai bine s` le spun` povestea lor. Pentru c` nimeni nu [tia s`
pl\ng` cu adev`rat. Pentru c` nimeni nu [tia c` va muri. Pentru c`
tocmai atunci, c\nd ]iganul le d`du din licoarea miraculoas` care
se numea vin, dup` cum \[i amintesc ast`zi str`-str`-str`-nepo]ii
laponilor , to]i \[i aduser` aminte c` vor
muri. Ca [i Sveon Hooplaankg. Dup` ce le
mai c\nt` povestea vie]ii lor de trei ori,
]iganul se \nfurie [i se preg`ti de plecare:
ceru carul sù [i vioara.
Apoi ]iganul, f`r` ca nimeni s` vad` de
unde veni cu]itul, fu omor\t. El le explicase
oamenilor c` moartea, pe care to]i o [tiu,
chiar exist`. }iganul fu al doilea mort din
Laponia. Dup` moartea ]iganului, Sveon
Hooplaankg fu numit sf\nt \ns` \n anul
urm`tor nici un copil nu se n`scu \n zodia
Scorpionului. |n luna aceea din anul prece-
dent, nimeni nu f`cuse dragoste, ci se g\n-
diser` to]i doar la moarte. Apoi licoarea
]iganului, care se numea vin, fu interzis`
pentru vecie, pentru ca nimeni s` nu-[i mai
aduc` aminte de moarte. Sveon Hoop-
laankg trìe[te [i azi, \n Laponia.
22-23
Be]ivii vechi [i noi
sau
A[chia nu sare departe de trunchi
{tefan AGOPIAN
N-am avut eu norocul `sta, dar nici departe n-am fost. S` m`
nasc \ntr-o c\rcium`, vreau s` zic. {i nu l-am avut fiindc` maic`-mii
nu-i pl`cea c\rciuma, dar \i pl`ceau be]ivii. Taic`-meu se \ncadra
perfect la categoria asta, a[a c` viitoarea mea mam` aproape s-a
\ndr`gostit de el, cu toate c` era cu vreo optsprezece ani mai
t\n`r`. |i pl`ceau be]ivii pentru simplul motiv c` atunci c\nd el
st`tea \n c\rcium`, la Odobescu sau la Mihalache, c\rciumi vechi
pe care le na]ionalizaser` comuni[tii [i le numiser` pur [i simplu
restaurant, dar toat` lumea le zicea dup` numele patronului care,
dac` nu era \n pu[c`rie, era angajat pe post de chelner \n fosta lui
c\rcium`, cum spuneam, la Odobescu sau la Mihalache, \n tim-
pul `sta c\nd el bea [i tr`nc`nea cu prietenii, fie pe armene[te, fie
pe turce[te, fie pe grece[te, dar [i pe romne[te, dup` cum se
nimereau prietenii s` fie \n seara aia, armeni, turco-armeni, greci
sau romni, \n timpul `sta ea \[i putea face
de cap. Chestie care n-a \mpiedicat-o pe
maic`-mea, cum spuneam, s` se \ndr`gos-
teasc` de taic`-meu, nu pentru mult`
vreme desigur, dar destul` c\t s` aib` timp
s` r`m\n` bor]oas` cu mine [i apoi s` se
laude la toat` lumea c` a r`mas bor]oas` cu
Ar[ag, armeanul `la frumu[el, chiar dac`
mai b`tr\n, dar plin de bani [i cu g\ndul
numai la petreceri [i la curve. Numai c`
uite, una din curvele astea care umpleau
Bucure[tiul \l p`c`lise. El se va opri o zi,
dou` din be]ii [i crail\c [i se va \nsura cu ea
la biseric`, a[a cum face orice b`rbat c\nd \i
cade cu tronc o muiere. A[a visa maic`-mea, numai c` tipul,
taic`-meu vreau s` zic, n-avea nici un chef de biseric` [i popii \l
enervau mai abitir dec\t chelnerii indolen]i. A[a a fost s` fie. S` nu
m` nasc \ntr-o c\rcium`. Cu toate c` nu e loc mai frumos pentru a
veni pe lumea asta dec\t o c\rcium`. Acolo po]i s` bei un ]ap cu
bere [i s` m`n\nci ]\ri (eu) [i s` ascul]i pove[ti \nfrico[`toare
despre ce au f`cut b`rba]ii pe frontul romno-sovietic [i cum au
dezertat dup` aia, c\nd s-au \ntors lucrurile. Sau ce-au f`cut ru[ii
c\nd au intrat \n Bucure[ti. Tot felul de chestii, care de care mai
interesante: despre Crucea de Piatr`, de exemplu.
Maic`-mea, cum spuneam, nu a reu[it s`-i pun` pirostriile pe
cap, dar n-a disperat. Era t\n`r` \nc` [i, \n definitiv, mai fusese
m`ritat` de dou` ori. Prima oar` o d`duse bunic`-mea dup` un ciz-
mar din Craiova, c\nd nu \mplinise \nc` [aptesprezece ani [i, din
c\nd \n c\nd, dup` mai bine de [aizeci de ani de la \nt\mplare, o mai
admir \nc` pe maic`-mea \n poza \n care, mireas` fiind, m` prive[te
u[or nedumerit`, a[ezat` ]eap`n` al`turi de un b`rbat oarecare, ce
n-a apucat s`-mi fie tat`. Pentru simplul motiv c` viitoarea mea
mam` l-a l`sat balt` \n apele lui [i a fugit la Bucure[ti ca s` se anga-
jeze v\nz`toare la Magazinele La Fayette, pe Calea Victoriei. |n timp
ce f`cea pe v\nz`toarea s-a \ncurcat tot cu un cizmar, un Boris, [i a
f`cut un copil (bìat) cu el. ~la n-a luat-o de nevast` nici la biseric`,
nici la Prim`rie, copilul a murit [i a \nceput r`zboiul. Atunci l-a
cunoscut pe taic`-meu, al treilea cizmar din via]a ei. Pesemne o
excita mirosul de piele, talp`, me[in` [i pap
care \i \nv`luia pe cizmari.
Cum spuneam, n-am avut norocul s` m`
nasc \ntr-o c\rcium`, dar am avut norocul s`
cresc \ntr-o c\rcium`. Asta din cauz` c`
maic`-mea, \ntr-o binecuv\ntat` zi de
aprilie, a hot`r\t c` trei cizmari reprezint`
prea mult pentru o singur` via]` de femeie
[i, dup` ce a \nc`rcat toate lucrurile \ntr-o
c`ru]`, a pornit, m\ndr` [i ne\nduplecat`,
spre o alt` via]`. Eu am privit c`ru]a care
zdr`ng`nea pe pietrele cu care era pavat`
Calea Mo[ilor, mi-am f`cut c\teva cruci cu
limba (eram totu[i pionier [i nu se cuvenea
s` amestec crucile cu cravata ro[ie care-mi
at\rna la g\t) [i imediat m-am g\ndit c` \n Rai
nu exist` mame. {i pe urm` mi-am \nchi-
puit Raiul ca pe o c\rcium` nesf\r[it`, unde
mirosul mititeilor se amestec` cu mirosul
mujdeiului, cel al fleicilor \n s\nge cu miro-
sul \mb`t`tor al ciorbei de burt`, al tusla-
malei [i al rinichilor fragezi, abia perpeli]i
pe gr`tar. Madam Nusenbaum, o evreic`
]\]oas`, nevasta dentistului Nusenbaum [i
mama copilului Benedict, care tocmai se
\ntorcea de la cump`r`turi, a privit [i ea
c`ru]a [i a zis cu o urm` de invidie \n glas:
Femeia asta are pe dracu \n ea!, ceea ce
nu era departe de adev`r, deoarece mai-
c`-mea, \n afar` de faptul c` f`cea pe croi-
toreasa jumulindu-[i clientele, cea mai
mare parte a timpului [i-o petrecea f`c\nd
vr`ji. Vr`ji care aveau, \n mare, un singur
scop: s`-l fac` pe taic`-meu a[a cum visa ea
c` trebuie s` fie un b`rbat adev`rat: pros-
t`lù c\t s` nu se vad` ceea ce vedea toat`
lumea, muncitor [i supus ca un rob, s`
\nghit` pe ner`suflate toate pove[tile pe
care le inventa ea [i s` ocoleasc` c\rciumile
cum ocole[te dracu bisericile. Dar nici
broa[tele r\ioase, nici argintul viu n-au
reu[it mare lucru cu bunul meu tat`, care a
r`mas toat` via]a acela[i client fidel al c\rciu-
milor de cartier, [i nu numai.
Ohohooo, `sta e un subiect \n care omul nu prea are ce s`
caute. Dac` e s` ne raport`m la o scal` galactic`, pe Terra,
\n anul 2006, omul e ca o furnic`, strivit de Dumnezeu [i
tras \n jos de Diavol. Deci nu prea ai multe op]iuni, dec\t
s` te duci \n Iad.
d u m n e z e u
v s .
d i a v o l
Nu [tiu de ce o fi crezut lumea c` eu a[ fi \n stare s`-i ]in partea
lui Dumnezeu, da asta e acum, o s` \ncerc. Mai \nt\i a[ vrea s` spun
c` Dumnezeu ar fi trebuit s` se ocupe singur de problem`, s` scrie
El \nsu[i un text pentru Almanah, ba chiar un text cu har, fiindc`
de-aia s-a f`cut Dumnezeu [i nu Ion Cristoiu. A[ mai vrea apoi s`
spun c` nu-i deloc frumos s` scrii de bine despre diavol [i nici s`
faci poante despre Dumnezeu. A[ mai vrea [i s`-i denun] pe cei
care au scris Biblia hazlie: \ntre a face cu u[urin]` poante despre
Dumnezeu [i a te ab]ine, e mult mai greu s-o faci pe a doua.
De ce e mai bine cu Dumnezeu dec\t cu diavolul? Mi se pare
foarte simplu. |n primul r\nd, pentru c` e mai prudent s` ]ii cu
\nving`torul. |n al doilea r\nd, pentru c` despre
Dumnezeu nu exist` bancuri ca acela cu pauza s-a
terminat, capul la fund!. |n al treilea r\nd, pentru
c` e ca la fotbal: trebuie s` ]inem cu ai no[tri,
indiferent c` ne intereseaz` sau nu fenomenul. |n al
patrulea r\nd, pentru c`, \n compara]ie cu Dum-
nezeu, diavolul n-are nici un haz. S` lu`m un exem-
plu de poant` f`cut` de Dumnezeu: femeia. A
f`cut-o auster, dintr-o singur` coast`, [i apoi i-a
inventat tot felul de farduri, creme [i coafuri, ca s`
arate [i ea c\t de c\t. Alt exemplu: girafa. Trebuie s`
ai mult haz ca s` creezi un animal at\t de caraghios
[i nici s` nu-i dai apoi, a[a cum i-ai dat femeii, [ansa
s` mai \ndrepte lucrurile. Dup` p`rerea mea, girafa
este un fel de \mbun`t`]ire a poantei cu femeia, de
care Dumnezeu n-o fi fost foarte mul]umit. A f`cut
poanta cu femeia, a v`zut c` sfin]ii au r\s, dar nu
foarte tare, [i, din ambi]ie, a f`cut dup` aia poanta
cu girafa, ca s`-i dea gata. Alt exemplu: p`m\ntul
rotund. El a f`cut de la \nceput p`m\ntul rotund,
dar le-a zis oamenilor c` e plat. Omul a trebuit s`-l
trimit` pe Columb la mama dracului, \n timp ce
Dumnezeu st`tea relaxat \n ceruri [i paria cu ai lui:
Ce zici, sfinte Toma, ajunge sau nu ajunge? Alt
exemplu: teoria relativit`]ii. El o [tie, dar nu ne-o
spune [i nou`. A \nceput s` i-o spun` lui Einstein,
\ns` numai pe jum`tate, c\t s`-l oftice. Acum
vin [i v` \ntreb, dragi colegi atei/simpati-
zan]i ai dracului: [tie dracul teoria relati-
vit`]ii?; dar Darwin, Darwin o [tia?; ca s` nu
mai \ntreb c\te girafe a f`cut Darwin, c`
atunci chiar v-am \ncuiat.
{i, la urma urmei, mi se pare plictisitor
s` fii ateu pentru simplul motiv c`, dac`
te-apuc` dorul s`-]i faci o cruce, n-ai ce s`
zici mai mult de |n numele Cesiului, [i-al
Potasiului, [i-al Propil-Benzenului, Acetil!.
26-27
|n numele Cesiului, [i-al Potasiului,
[i-al Propil-Benzenului, Acetil!
Marius BOR}EA
Ion Caftanat este un stilist din Ive[ti. Stili[tii sau staroverii sunt
ortodoc[ii care ]in calendarul iulian decalat cu 13 zile fa]` de cel
gregorian, iar Ive[ti sunt o comun` g`l`]ean` situat` pe rul Brlad,
afluent al Siretului. Stili[tii din lunca Siretului sunt romni sadea,
cu obiceiuri neao[ ruse[ti: poart` b`rbi venerabile, \nnodate pn`
sub buric, rub`[ti peste care se \ncing cu un bru de ln` \n dou`
culori, alb [i ro[u, cizme \nalte de cavalerist [i beau de sting de
diminea]` pn` seara. |n rest, nu \nceteaz` s`-l laude pe Dumnezeu
[i s`-i \nchine Lui vie]ile lor nevolnice. |n timpul celui de-al doilea
r`zboi mondial, Ion Caftanat a fost capturat de c`petenia beat` a
unui pluton de ru[i, pe nume Ihor Galcenko, [i pn` atunci
numele acesta nu cunoscuse \nc` \nfrn-
gerea. |nainte de a se face soldat pentru o
cauz` pe care o considera mai mult obliga-
torie dect nobil`, Caftanat [i-a cump`rat
[ase umbre de pruni [i amintirile a opt
mucenici, de la un arenda[ aflat pe un pat
de moarte plin de scuipa]i de ]igani, din
Brìla. Pentru c` nu mai avea nimic de pier-
dut, [tiind c` de-acum \l a[teapt` calea cea
lung` a gulagului siberian, Caftanat s-a apu-
cat s`-i pomeneasc` pe to]i staroverii, ce au
r`posat fiecare cu moartea lui de martir \n
zilele de vineri [i smb`t`, \n numele
dreptei credin]e [i acuma [ed la loc de
verdea]` [i r`coare, \n ne\nc`p`torul sn al
lui Avraam: pe protopopul Avvakum Petrov,
cel mai \nsemnat frunta[ al cre[tinilor de rit
vechi din veacul al XVII-lea, adormit la anul
1682; pe boieroaica Evdokia Morozova, de
sfaturile c`reia a ]inut cont ]arul Rusiei pn`
la o vreme [i care mai apoi a fost supus` de
acela[i ]ar, cnd i-a \ntunecat Dumnezeu
min]ile, la mari cazne [i persecu]ii [i
priva]iuni [i pierderi de avere, [i a \nchis
superbii ei ochi[ori alba[tri la anul 1675. Pe
diaconul Aleksandr din Kerjene], a c`rui
minte binecuvntat` de El a n`scocit una
dintre cele mai nepre]uite opere polemice
ale credin]ei staroverilor \ncercate \n foc [i
l`murite \n lan]uri, prin care nu \ncet`m a-I
lùda Numele, R`spunsurile diaconului
Aleksandr din Kerjene], ceaslov pe care
Ion Caftanat n-a izbutit s`-l duc` dect pn`
la pagina 6, \ntruct i l-a smuls vntul din
mini [i i l-a azvrlit \n apele murate ale
Siretului, care nu i l-au mai \napoiat, c`
Siretul este un mare colec]ionar de lite-
Stili[tii lui Dumnezeu
[i stilul preferat al diavolului
Cornel IVANCIUC
ratur` religioas` [i poart` \ngropate \n pnte-
cele lui biblioteci \ntregi, mort ca martir la
Anul Domnului 1720.
Ciudat este c`, de[i Ion Caftanat f`cea
pomenile \n cea mai neao[` limb` ruseasc`,
nici unul dintre interlocutorii lui nu se gr`bea
s`-l \n]eleag`, de be]i [i de atei ce erau, c`ci
be]ia [i ateismul merg mn` \n mn`. Ca s`
sensibilizeze o ]r` sufletele \mpietrite ale
bol[evicilor care-l capturaser`, [i care nu pri-
cepeau o iot` \n limba mumei lor, Caftanat s-a
apucat s`-l pomeneasc` pe Herodot:
Pomene[te-l, Doamne, [i pe robul Tù
Herodot, care a zis att de mi[c`tor \n cartea
a patra a Istoriilor sale Melpomene c`
de-a lungul Niprului se afl` p`[uni frumoase
cu iarb` uimitor de \nalt` [i c` apa lui este
foarte dulce la gust [i curge limpede pe lng`
ape mloase, [i la gura lui sarea se alege de la
sine \n gr`mezi uria[e de bulg`ri, [i pe Arsenii
{ve]ov, episcop, teolog starover, autor a zeci
de opuri \nchinate ap`r`rii calendarului iulian
[i b`rbilor venerabile care lungesc slava b`rbii
Tale, Doamne, mort la anul una mie nou`
sute opt.
Pe bol[evicul din dreapta lui Caftanat \l chema Vassilii
Hodakievsky [i era din stepa calmuc` [i \n ]inuturile lui diavolul
arase nisipurile de[ertului cu un plug de sticl`, nisipuri care
scoteau ni[te sunete \nspìmnt`toare cnd le s`ruta vntul.
Hodakievsky avea obrajii att de scoflci]i [i de palizi, \nct p`rea
c` vampirii i-au supt sngele sute de nop]i de-a rndul.
Pomene[te-l, Doamne, pe Osip Semionovici Goncear, ador-
mit la anul una mie opt sute [aptezeci [i [ase, ataman al cazacilor
nekrasovi]i din Dobrogea, pn` la 1864, anul trecerii \n nefiin]` a
celei care ne-a fost organiza]ia c`z`ceasc`, de c`tre sultan, s` n-aib`
parte p`gnul de odihna cea dreapt` [i dracul s`-i afume femurele
la nesfr[it, deasupra unui cazan de smoal` topit`. Pe Ilarion
Gheorghievici Kabanov zis Ksenos, renumit teolog starover \ntre
cei mai renumi]i [i autor al unei cirezi \ntregi de opere de apolo-
getic` [i istorie bisericeasc`, mort la anul una mie opt sute optzeci
[i doi.
Pe bol[evicul Hodakievsky \l puse dracul pe \njurat, [i p`rea un
animal pndit de jigodie, cu ochii \ncol]i]i de team`, cnd auzea
numele Mntuitorului.
Pomene[te-l, Doamne, pe episcopul
de Kolomna, Pavel, primul opozant pe fa]`
al reformelor nikoniene, mort la anul 1656.
Hodakievsky era \nsurat cu o muiere
n`r`va[` c`reia i se zicea Ascu]itoarea, pen-
tru c` strunjise cu fofoloanca ei, dat` naibii,
creioanele tuturor b`rba]ilor poten]i din
]inuturile dintre Nipru [i Don, Anatema o
chema pe numele-i adev`rat, care era dat
de un tat` starover [i de o mam` vr`jitoare.
Pomene[te-l, Doamne, pe Andrei
Denisov, nobil [i ctitor al m`n`stirii de pe
rul Vg din nordul Rusiei, n apropierea
actualei grani]e cu Finlanda, ]ar` \n care
vie]uie[te la Rovaniemi Mo[ Cr`ciun, un
alter ego al Tù, Doamne, las`, las`, c` [tiu
eu foarte bine care este adev`rul adev`rat,
orict m-ai contrazice [i ai \ncerca s`-mi
spui c` nu este a[a, [i \n care trìe[te un
popor cu p`rul transparent [i sngele roz [i
28-29
a c`rui limb` seam`n` cu suspinele ursului alb, cu oftatul morselor
[i cu murmurul renilor, a[ez`mnt c`rtur`resc de cea mai mare
nsemn`tate pentru staroveri \n veacul al optsprezecelea, autor al
celei mai cunoscute opere polemice din acele nemaipomenite vre-
muri, R`spunsurile din Pomorie, din care n-am priceput o iot`, c`
nu m-a ajutat gleava, c` sunt s`rac cu duhul, vai de p`catele mele,
repausat la anul una mie [apte sute [i parc` treizeci [i ceva.
Anatema era inadecvat` pentru a putea comunica exact cum
\i era numele [i mut` de uimire \n fa]a f`lo[iei b`rbatului a[a
cum \i ar`tau porecla [i faptele , care o hipnotiza pur [i simplu.
Pomene[te-l, Doamne, pe Simeon Denisov, fratele lui Andrei
Denisov [i urma[ul lui la st`re]ia m`n`stirii Vg, pisar, gr`m`tic,
dragoman [i autor al unor opere f`r` seam`n pentru literatura reli-
gioas` rus` din veacul al optsprezecelea, mort la anul una mie
[apte sute patruzeci [i unu, dac` nu m` \n[eal` ]inerea de minte.
La anul 1900 a pus Hodakievsky friele pe limba t`t`reasc`,
pentru a sc`pa de supliciul unei c`snicii care nu i-a adus absolut
nici o bucurie, [i nu le-a sl`bit pn` ce nu avea s-o struneasc`
temeinic, jurndu-[i s` nu se opreasc` din drumul sù de soldat
dect la cap`t, oricare va fi fost cap`tul.
Pomene[te-l, Doamne, pe Ignat Nekrasov, c`petenie temut`
a r`scoalei lui Bulavin dintre anii una mie [apte sute [apte [i una
mie [apte sute opt, [i ataman al cazacilor de rit vechi [i tot mai
vechi [i fondator al comunit`]ilor surghiunite mai apoi n acea
Dobroge ve[nic primitoare, ncepnd cu anul una mie [apte sute
patruzeci fix, mort la anul una mie [apte sute treizeci [i [apte fix.
Pe contele Matvei Ivanovici Platov, general de cavalerie, ataman al
cazacilor de pe Don, doctor honoris causa al Universit`]ii din
Oxford, mort la anul una mie opt sute optsprezece.
T`t`reasca se potrivea cu firea aspr`, de arm`sar s`lbatic, a lui
Hodakievsky tot att de bine cum se potrive[te biciu[ca cu botul
boului [i pintenii cu burta calului.
Pomene[te-mi-l, Doamne, dac` nu-}i cer prea mult, [i pe
Feodor Evfimovici Melnikov, care n-a murit \nc` [i s-a n`scut la
1874, Tu s`-l ]ii \n via]` cu s`n`tate [i \mbel[ugare \n bra]ele Tale
de Dumnezeu de n`dejde, de atlet \ntre atle]i [i de soldat
ne\nfricat \ntre voinici, care L-ai biruit cu
o[tile Tale de arhangheli pe diavol [i L-ai
slobozit pentru o vreme \n lume pentru a-[i
face lucrarea, teolog starover [i autor a
numeroase opere dedicate ap`r`rii dreptei
credin]e. Pe Innokentii Usov, care n-a mier-
lit-o nici el, s`r`cu]ul, auzi-m`, Doamne, [i
iart`-m` c`-mi poate trece prin cap o
asemenea prostie, c` are abia 49 de leat [i
este episcop \n floare, apologet de toat`
isprava [i curajos lupt`tor mpotriva ateis-
mului, prezent aici de fa]`, prin reprezen-
tan]ii sì cei mai plin de rvn`, caporalul
Vassilii Hodakievsky, da, da, tovar`[e capo-
ral, degeaba te ui]i la mine cu privirea aia
tmp` de melc ame]it, c` la dumneata m`
refer, c` [tim noi doi bine c` `sta este
adev`rul gol-golu], care e bol[evic sadea, pe
care rogu-Te s`-l \n]elegi c` e beat pra[tie [i
nu [tie ce face, [i care a zis mai adineauri c`
religia e opiul popoarelor. Pe Savva Moro-
zov, mort la 1860, unul din cei mai de vaz`
industria[i ru[i staroveri, proprietarul unei
adev`rate legiuni de fabrici, de uzine, de
ateliere de reparat locomotive [i de b`nci
doldora de b`nu]i, din care [i-a hr`nit pre-
cum hultanul puii, biserica Ta [i pe slujitorii
ei, Doaaamne. Pomene[te-m`, Doamne, [i
pe mine, robul Tù, Ion ini]iala tat`lui
Gheorghe Caftanat, la dreapta Judecat`
de Apoi [i ap`r`-m` [i izb`ve[te-m` de
bol[evicii `[tia un pic mai sp`la]i ca mine,
care mi-au pus gnd rù, [i ascunde-m`,
Tat`, \n r`coarea siberian` a b`rbii Tale,
pn` va trece primejdia, acum [i-n vecii
vecilor, amin.
Tata m` suspecta c` ajunsesem s` cred \n Dumnezeu din
interes. M` \ntreba: Ai mai spune Crezul \n biseric`, dac` preotul
nu ]i-ar mai da nici un ban?. Nu aveam mai mult de 9 ani [i [tiam
la perfec]ie liturghia de duminic`, nu ratam nici una din aceste sluj-
be. C\nd preotul rostea cuv\ntul u[ile, inima \ncepea s`-mi bat`
mai tare, m` desprindeam din locul unde m` aflam, m` apropiam
de altar, \ngenuncheam [i spuneam, cu voce tare, Crezul. Tata avea
dreptate: m-ar fi deranjat dac` preotul nu mi-ar mai fi dat, la
sf\r[itul rug`ciunii, h\rtia aceea de 10 lei. Dup` o vreme, str\nsesem
c\teva sute bune din Crezul pe care-l rosteam, \n fiecare duminic`,
cu emo]ie [i intona]ie.
Bombonel era un tip mic [i sfrijit, la vreo 40 de ani, cu o droaie
de copii acas`, un fel de semi-pseudo-
dasc`l, f`r` [coal`, dar cu o voce sub]ire [i
pi]igìat`. Era un semi-alfabetizat talentat.
C\nta \n stran`, al`turi de dasc`lul oficial al
preotului [i de al]i amatori \ntr-ale fredo-
n`rii ortodoxismului, printre care m`
num`ram [i eu. Bombonel nu m` privea cu
ochi buni. Eram un bìat de 8-9 ani, dar sfri-
jitul cu voce pi]igìat` [i p`l`rie neagr`,
ponosit`, vedea \n mine un concurent
serios la h\rtia aceea de 10 lei cu care preo-
tul \l miluia pe cel care spunea Crezul. La
auzul cuv\ntului u[ile, Bombonel tres`-
rea, \l vedeam bine, dar jena \l oprea s` se
repead` \n fa]a altarului, pentru a spune el
Crezul. M` l`sa pe mine, c`ci eram un copil.
Tata avea dreptate: rivalitatea dintre mine [i
Bombonel era una hilar`. |n timp ce st`-
team \n genunchi, spun\nd Crezul cu
g\ndul la h\rtia de 10 lei, sim]eam de multe
ori \n ceaf` r`suflarea pi]igìat` a lui
Bombonel. |ntr-o zi, sfrijitul `sta a l`sat la o
parte jena, s-a repezit \n fa]a altarului [i a
\nceput s` spun` Crezul. M-a deranjat,
recunosc, dar, de[i nu aveam mai mult de 9
ani, l-am \n]eles: Bombonel era un am`r\t,
\n timp ce tata era unul din cei mai gospo-
dari oameni din sat, cu o situa]ie material`
mult peste medie.
De[i r`mas f`r` sf\nta surs` de bani, am
continuat, totu[i, s` cred \n Dumnezeu,
[tiam pe dinafar` tot felul de psalmi [i alte
rug`ciuni, pe care le g`sisem \n diverse
c`r]i de-ale mamei, o religioas` convins`.
Dup` ce am mai crescut [i m-am \nt\lnit,
ca mai tot adolescentul, cu Cioran,
30-31
Nu mai cred \n Biseric`.
Acum cred [i-at\t
Iulian T~NASE
Dostoievski [i Nietzsche, credin]a mea \n Dumnezeu, \n
Dumnezeul acela care \mi b`ga \n buzunar c\te 10 lei pe s`pt`m\n`,
a disp`rut. Ajutat \n primul r\nd de Nietzsche, dar [i de al]i autori
pe care \i frecventam, am ajuns s` cred c` preo]ii s\nt ni[te [arla-
tani. Nu mai mergeam la biseric`, nu mai credeam \n Dumnezeu,
mi-era jen` c` s\nt cre[tin [i m` feream ca de dracul s`-mi fie mil`
de cineva. Singura iubire fa]` de aproapele pe care o practicam era
aceea fa]` de fetele care se apropiau prea mult de mine. Era o tru-
fie, desigur, din partea mea, s` m` cert cu Dumnezeu, personal,
s`-i spun de la obraz c` a f`cut multe erori, c` propov`duie[te
smerenia [i iubirea, dar tolereaz` trufia [i ura. Nu devenisem ateu,
c`ci ateii nu se pot certa cu cineva care nu exist`, \ns` sigur
devenisem un fel de antiteu. La 24 de ani nu mai credeam \n
Dumnezeu [i sim]eam c` nici Dumnezeu nu mai crede \n mine.
Atunci l-am f`cut pe Dumnezeu, pentru prima [i ultima oar`, prost.
Sim]eam \ns` c`, f`r` credin]`, nu po]i s` faci prea multe \n via]`.
Am \nceput atunci s` cred \n mine, g\ndindu-m` c`, dac` exist`,
Dumnezeu nu poate exista \n afara mea. |n fond, eram un nenoro-
cit ca to]i ceilal]i [i, a[a cum 1 con]ine toate cifrele din lume, a[a
cum plec\nd de la un fir nisip po]i reconstitui anatomia unui \ntreg
ocean, la fel [i eu puteam avea acces la arhetipuri, incon[tient
colectiv [i alte groz`vii reprezentative pentru to]i oamenii. Treptat,
am re\nceput s` cred \n for]a aceea care ordoneaz` lucrurile, \n
transcenden]a care d` fragmentelor o coe-
ren]` [i \ntregului un sens. Am re\nceput s`
cred \n Dumnezeu, p`str\ndu-mi aver-
siunea fa]` de popi [i biseric`. |n definitiv,
de ce ar fi Dumnezeul cre[tin mai mi[to
dec\t cel islamist, de ce ar fi hinduismul mai
atr`g`tor dec\t confucianismul, [i budismul
mai cool dec\t daoismul? |n fond, religiile
s\nt f`cute de oameni, dup` cum i-a tìat
capul [i i-a tr`snit revela]ia. Religiile au o
predispozi]ie evilsceral` c`tre extremisme,
pe c\nd credin]a pur`, care nu ]ine de vreo
religie anume, are o textur` agresivital`, nu
agresiv`. |ncercam s`-mi g`sesc argumente
\n favoarea unei credin]e rupte complet de
popi [i tot felul de al]i ideologi, ceea ce, \n
cele din urm`, s-a [i \nt\mplat. S\nt un cre-
dincios care, acum, se simte bine al`turi de
Dumnezeul intern, [i nu, nu mi-e deloc dor
de vremurile c\nd tata m` suspecta c`
mergeam la biseric` din interes. Pesemne
c` tata avea dreptate.
Triste]ea \ngerilor ce-au c`zut
(text care \ncepe u[uratic, se face serios [i se termin` cu r\s)
Nic SRBU
M-am \ntrebat mereu ce dracu face (el \nsu[i, Prin]ul |ntune-
ricului), \n timpul lui liber C` eternitatea e destul de lung`, [i
sigur exist` [i timpi mor]i: oric\t de rì ar fi oamenii, nu cred c` se
lucreaz` \n flux continuu nici acolo, jos. Mai ies [i demonii la c\te
o ]igar` (c` doar oameni s\nt [i ei), m`car \ntre marile conflagra]ii
mondiale. Iar avoca]ii sigur nu mor nici `[tia c\te unul pe
secund`
Nu cred c` Lucifer ia o pauz` de la \ncins cazane, scoate bloc-
notes-ul din buzunar, ia creionul chimic de dup` ureche, \l
umeze[te pu]in pe v\rful limbii [i continu` s` fac` planuri de
cucerire a cerurilor. Sau \[i arunc` un ochi asupra clauzelor con-
tractuale concepute de departamentul
achizi]ii (de suflete disperate). Nu. Nu-i
dracu chiar at\t de negru. Mai degrab` mi-l
\nchipui a[ez\ndu-se obosit pe o piatr`
(cum ziceam, eternitatea e destul de
lung`), cam ca G\nditorul lui Rodin, sau
poate `la din Hamangia, doar c` prive[te \n
sus, c`tre al nou`lea cer. {tie c` acolo
\ngerii se adun` diminea]a [i seara s`
formeze corurile celeste. |nc` \i sun` \n cap
lini[tea acordurilor divine, \ncearc` s` le
fredoneze \ncet, pentru el, dar nu aude
nimic. T`cerea \i sf\[ie urechile, precum trebuie s`-l fi durut [i pe
Beethoven, privind corul simfoniei a noua la premier`, inhal\nd
extazul spectatorilor. {i atunci diavolul pl\nge. E singura parte din
el primit` \n rai. Pentru c`, \n \n`l]area lor, lacrimile se opresc la
noi, cei din every-mans-land, noi le sorbim [i le ducem dincolo de
nori, de unde au plecat.
Este Golgota lui, asumat` c\nd s-a r`zvr`tit. |nainte ca Prometeu
s` pl`teasc` pentru micul dar al focului furat de pe Olimp,
Luceaf`rul serii a c`zut, tr`g\nd dup` el o treime din stelele ceru-
lui, [i ne-a adus ceva infinit mai pre]ios: liberul arbitru. {i poate sin-
gura lui mul]umire este s` ne vad` folosind darul pe care l-a visat
\ntotdeauna [i niciodat` nu l-a avut. A [tiut c` trebuie s` cad`, pen-
tru ca noi s` vrem s` ne \n`l]`m. La fel cum Iisus a [tiut c` trebuie
s` moar`, pentru ca noi s` PUTEM s` ne \n`l]`m. Spre deosebire de
Prometeu, \ns`, care l-a avut pe Heracles s`-i rup` lan]urile, por]ile
raiului s-au \nchis definitiv \n urma celui care va s` devin` diavolul.
Am citit undeva c` singura justificare a unei revolte este victo-
ria. Poate faptul c` Lucifer a pier-
dut ne face s`-l demoniz`m at\t. Nu
ne plac loser-ii. Sigur, \ntotdeauna
s\ntem de partea celui mai slab,
\ns` odat` c`zut, \l uit`m [i ne
\ntoarcem f`]arnici s`-l felicit`m pe
\nving`tor. {i mai ales uit`m c` el a
fost primul rebel, \ntr-adev`r f`r`
cauz`, a c`rui r`zvr`tire [i \nfr\n-
gere dau sens tuturor micilor noas-
tre victorii. C\]i [tiu acum c` Lucifer
\nseamn` purt`torul luminii?
P\n` la urm`, este exemplul LUI
care este urmat de to]i marii crea-
tori, de to]i cei \ndeajuns de bravi
pentru a ridica pumnul \mpotriva
statu quo-ului, pentru a schimba
paradigmele. De la Giordano
Bruno p\n` la Einstein, de la pic-
torii Altamirei p\n` la Chagall, prin
Michelangelo, Darwin, Beethoven,
to]i cei care prin crea]ia lor ne
bucur` sufletul \i datoreaz` o p`rti-
cic` din nemurirea lor. To]i avem
un pact cu diavolul. Dar exist` [i un
fineprint. O prieten` mi-a spus odat` c` ne
displac la ceilal]i atributele propriilor noas-
tre defecte. Singura problem` pe care o are
Lucifer este cu vanitatea oamenilor. Cum ar
zice chiar el, mai degrab` st`p\ne[ti \n iad
dec\t s` sluje[ti \n rai. Deci cred c` exist` \n
contractele noastre o clauz`, mic` [i
obscur`, de n-o [tiu nici cei din junior
management-ul iadului, [i care spune a[a:
\n eventualitatea \n care BENEFICIARUL
(your name here) distribuie cu succes mai
sus men]ionatele lacrimi ale FURNIZORU-
LUI (eu, Lucifer) c`tre ter]e p`r]i (de ex.
omenire [i/sau corul \ngerilor), toate pre-
vederile prezentului contract devin nule [i
neavenite.
Liberul arbitru. Curiozitatea. (S` nu
uit`m c` dup` ce Dumnezeu i-a pl`m`dit,
32-33
diavolul i-a f`cut oameni pe Adam [i Eva.) {i mai e ceva. Am primit
z\mbetul din ceruri. R\sul ne-a venit dinspre subsol.
Am eu o teorie mai veche, privind originea umorului. E \ncurca-
t` tare, are de-a face cu binele [i rùl, [i presupune o mic` paran-
tez`. (C\nd eram mai fraged, am citit o proz` scurt` SF. Pe o pla-
net` oarecare, un virus distrusese aproape toat` popula]ia mas-
culin`. Paradisul care a urmat practic, islamic, cu c\te [aptezeci
de virgine pe cap erect de locuitor i-a
plictisit repede pe supravie]uitori. Au
inventat o ma[ina pentru crearea de univer-
suri paralele. Majoritatea [i-au creat para-
disuri \nc` [i mai luxuriante, [i au murit
\ncet de suprasaturare. Unul singur [i-a
creat un iad hibernal, cu o scorpie de
muiere, cu fiare s`lbatice [i cu pericolul real
de a da de dracu. Concluzia fireasc` [i
comun` de-acum era c` nu po]i aprecia
paradisul dac` n-ai gustat din infern. Mi-a
pl`cut enorm.) Revin la r\s: de ani de zile
caut o excep]ie de la regula c` r\dem c\nd
cuiva i se \nt\mpl` ceva rù. Roadrunner \l
omoar` pe Willy E. Coyote de trei ori pe
episod. Stan arunc` o banan`, Bran alunec`
pe ea. Regele animalelor nu [tie c` ariciul \i
aduce un morcov. R\dem pentru c` nu ni se
\nt\mpl` nou`, r\dem pentru c` se poate [i
mai rù. {i n-ar fi fost posibil f`r` diavol.
S`-l l`s`m, a[adar, pe Lucifer s` pl\ng`.
{i, r\z\nd, s`-i ducem lacrimile c`tre arhan-
gheli.
Gata. Am scris destul. {i m` cheam` un
drac de fat`, ceva cu ni[te fructe. Dar
\nainte de a pune punct,
Rug`ciune la Tetelu: Doamne, m-o
pus dracu [i m-am b`gat avocatul diavolu-
lui. Aj vrea ca Dom {ef (adic` tata) s` nu
dea tare. {i aj mai vrea ca Iulian T`nase s`
nu m` penalizeze cu 1 milion pentru
\nt\rziere, c` banu-i ochiul dracului.
Femei contra b`rba]i. Sexul tare versus sexul frumos.
Practic, nu e o lupt` clasic`. Adic` avem nevoie unii de al]ii
ca s` facem alte sexuri tari [i alte sexuri frumoase. {i tot
a[a. Mai bine ne tragem deoparte, `[tia cu sexul tare [i astea
cu sexul frumos, [i l`s`m ca lupta s` se dea \ntre sexul moale
[i sexul ur\t. Adic`, practic, o m\n` de b`rba]i care se ceart`
\ntre ei.
f e m e i
v s .
b ` r b a ] i
|nc` din cele mai vechi timpuri oamenii au fost preocupa]i de
femei; sau istoria femeilor se pierde \n negura vremurilor. Cam
`sta era, invariabil, preludiul scolastic al oric`rei discipline de ma-
nual din tinere]ea mea studioas`. Preludiu..., cam st\ngaci; o tar`
de care se resimte \n orice abordare ca de la b`rbat la femeie. Nu
[tim exact c\nd au ap`rut primele femei. Poate c` \n China antic`
sau \n Grecia protoistoriei arheologii vor fi consemnat ni[te dis-
pozitive incipiente [i instala]ii rudimentare care s` fi stat mai t\rziu
la baza invent`rii femeii. Poate c` primul om de [tiin]` care a des-
coperit femeia cu ardere intern` a fost un b`rbat. Ardere intern` nu
\nseamn` neap`rat c` se arde \nùntru. Misoginii ar spune c`
primul inventator care a pus la punct o femeie... \n toate detaliile,
a fost, evident un b`rbat, sau poate chiar
c` prima femeie a fost un b`rbat. Ei, spre
clamoarea `stora din urm`, trebuie s` v`
reamintesc c` mai \nt\i se pare c` au fost
femeile. {i nu at\t \n ordine cronologic`,
ci structural`. Eu nu v` cunosc p`rin]ii,
dar la prima \nt\lnire mai romantic` tat`l
matale, \nv`luit \ntr-o melancolie violet`,
s-a prezentat cu un trandafir ciordit din
jardinierele aflate \ntre liniile de tramvai,
o semicursier` ruseasc` second-hand de
\mprumut, entuziasm, o umfl`tur` \n
br`cinari, un [pri] \n nas [i 23 de cromo-
zomi. Nu vom p`trunde cu bocancii \n
intimitatea porumbeilor [i vom ignora
primele 22 de perechi de cromozomi care
s\nt absolut identice la ambele sexe.
Mama dumneavoastr`, de[i de familie
bun`, nu avea atunci, \n a 23-a pereche,
dec\t doi cromozomi X. {i cam cu `[tia a
r`mas toat` via]a, de[i nu era ur\t` deloc,
dar n-a avut noroc, ce s`-i faci! X-ul `sta e
un cromozom mare, ca un fund de
v`dan`, [i este responsabil de multe alte
sarcini \n afar` de fixarea caracterelor se-
xuale. De pild`, capacitatea de a distinge
ro[ul de verde. De-asta e probabil ca
[oferi]ele s` fie mai des \njurate de mam` [i
nu de tat`. Dac` v` mai aminti]i, pe X `sta vi
l-a strecurat, cu o c`ldur` m`t`soas`,
s`rmana mìcu]` \n identitate. Tata a dat
vinul, serviciul de cafea de la m`-sa, s-a
f`cut c-a pl`tit lùtarii [i a depus \nc` un
l`n]ic de-`sta de gene. Dac` tata a pus un X,
atunci iese fat` (XX), nu meci egal cum cre-
deam eu, mai ales c` el a jucat \n deplasare.
Iar dac` tata a venit c-un Y, s` [ti]i c` nu e
musai s` face]i armata. Ideea este c`
\mb\rlig`tura asta genetic` (XX sau XY)
36-37
Femeile, o etern` surs` de pizm`
Alexandru DU}U
imprim` oric`rui embrion tendin]a funciar` de a evolua \n mod
natural, firesc s` zicem, spre stadiul de femeie. {i numai dac` ceva
intervine [i disturb` cumva acest proces ac]iunea vreunui Y mic
lucrurile iau o turnur` diferit`. Dac` Y-ul `la mic, cople[it de cole-
gul Goliath X, exist`, dar nu se manifest`, vom avea de-a face cu o
femeie, care genetic este b`rbat. Fiziologul Jared Diamond, de la
UCLA, descrie acesat` situa]ie cam a[a: Feminitatea poate fi privit`
ca stadiul natural al umanit`]ii, \n contextul c`reia b`rba]ii s\nt doar
o abera]ie patologic` ce trebuie tolerat`, din p`cate, ca pre] pentru
producerea mai multor femei. Iar endocrinologul Alfred Jost
spune: A deveni b`rbat este un proces de lung` durat`, dificil [i
riscant; este un fel de lupt` \mpotriv` tendin]elor inerente c`tre
feminitate. Unii vor merge mai departe [i vor caracteriza procesul
de devenire a unui b`rbat ca un act de eroism, iar postura de
femeie ca ocupare comod` a unei pozi]ii inferioare, pe canapea, cu
fondantele \n m\n`. Paremiologia traduce adev`rul geneticii
spun\nd c` un b`rbat trebuie s` fac` ceva ca s` devin` b`rbat, \n
timp ce femeia este pur [i simplu femeie. O femeie poate s` nu fie
moral`, de[teapt`, frumoas`, fermec`toare, bogat`, sau a ta, dar
r`m\ne femeie. Un b`rbat risc` s` nu fie
b`rbat, \n via]` ca [i-n genetic`. |n alchimia
lui XY, pe parcursul irumperii b`rbatului
din femeie, ambiguit`]ile de identitate s\nt,
de fapt, b`rba]i neispr`vi]i. Deci b`rba]ii
rata]i r`m\n femei; sau mai jos de femeie nu
pot s` cad`. Po]i c`dea frecvent la rigol`, \n
dimine]ile r`coroase impregnate de aburii
alcoolului. Dar \n aceste momente femini-
tatea care e cu tine func]ioneaz` ca o plas`
de siguran]`, te culege [i te duce acas`. Sau
dac` reu[e[ti s` te mobilizezi [i s` mergi pe
propriii genunchi, fosta feminitate va fi \n-
tr-adev`r ultimul liman care s`-]i aline con-
tactul cu realitatea crud` [i dubl`. Oric\t de
jignitoare ar p`rea o asemenea manipulare
a datelor [tiin]ifice, mitologiile (care zugr`-
viser` acest peisaj de nunt` cu mii de ani
\naintea [tiin]ei) ofer` interpret`ri mult mai
mature.
Recunoa[tem \ndeob[te c` femeile nu
au un apetit debordant pentru g\ndirea dis-
cursiv`. Cine mai are \nc` \ncredere \n pu-
terea logicii nu a stat de vorb` cu o femeie
se spune. Dar tocmai exersarea nes`buit`
a inteligen]ei bareaz` de multe ori accesul
spre o anume de[tept`ciune sau \n]elepciu-
ne. De obicei, cele mai tari calit`]i ale cuiva
pun \n lumin` [i cele mai mari defecte ale
sale. Cam a[a stau lucrurile cu inteligen]a
sublim` de tip masculin, care \n absen]a
unui reglaj dinùntru (de tipul unui termo-
stat pe baz` de feed-back), se autosti-
muleaz` [i se tureaz` p\n`-i plesne[te chiu-
lasa [i cade pe partea cealalt` a calului, din
sublim \n ridicol. Gloria omului este ra]iu-
nea, dar gloria ra]iunii este c` [tie s`-[i cir-
cumscrie singur` limitele. Or, \n lumea de
azi, intelectul, acest viclean copil de cas`
bìat bun, de altfel, da anturajul [i banii l-au
stricat comite impenitent [i cu non[alan-
]` bìe]easc` tot soiul de abuzuri [i prostii.
Iar acest incontinent intelect, cu alur` de
enfant terrible, are sinapsele m\njite p\n` la
cot de testosteron, iar \n ochi sclipiri de rachete ghidate prin laser,
bombe cu fuziune nuclear` sau avioane invizibile. Andabatul scan-
dalagiu, cu faim` de Erostrat, mahmur de propria-i luciditate,
se-nv\rte ca un testicoi \ntr-o c`ldare. Din p`cate, contraponderea
feminin` a[teptat`, a cump`t`rii [i modera]iei, pare din ce \n ce
mai anemic` [i chiar masculinizat`, dac` m` uit la manechinele
aseptice din ziua de azi. Dac` gagicile ar fi pus m\n` de la m\n`, iar
ciocnirea de azi dintre civiliza]ii ar fi fost negociat` la o cafea de
americance [i ar`boaice ca-ntre fete, [i mai ales ca-ntre mame,
poate nu se l`sa cu at\ta bor[ pe nas.
Dar c\nd colo, ce crede]i c`-mi fac feministele din State?
Americanii, corec]i politic, au cooptat \n trupele de comando cele
mai hard femei. Dup` doi ani de r`zboi \n Irak, unit`]ile care lupt`
\n cele mai dure [i riscante condi]ii de r`zboi, un fel de linia 0 a
frontului, au raportat c` procentul femeilor care au murit este
cov\r[itor mai mare dec\t al b`rba]ilor. Yankeii misogini au retras
domni[oarele, hot`r\nd c` o astfel moarte e o chestiune care ]ine
exclusiv de competen]a [li]ului. ONGistele au luat foc. Bine c` nu
au propus o discriminare pozitiv`: pentru a se recupera decalajul
istoric care a dus la incapacitatea de azi, pentru un timp se vor
\ncorpora mai multe dudui. Eu credeam c` sminteala agresiv` este
apanajul domnilor.
{i dac` tot am ajuns la capitolul Ei vs. Ele, trebuie s`-mi
exprim nemul]umirea fa]` de proasta croire a lumii `steia. |n rela]ia
dintre sexe, b`rba]ii s\nt victima unei nedrept`]i organice. {i
anume: dac` un nene \ncearc`, prin diverse mijloace, s` fac` sex cu
o tanti [i este refuzat, totul este aproape OK. Dar imagina]i-v` o
femeie care se hot`r`[te, dup` \ndelungi ezit`ri [i deliber`ri, s` se
d`ruiasc` unui b`rbat care, pus \n fa]a realit`]ii nude ca [i femeia,
zice pas. {tim cu to]ii c` \n acel moment [i-a dat foc la valiz` [i [i-a
c\[tigat un du[man de moarte. De[i nu are erec]ie, putem spune c`
a cam belit-o. Etern-Femininul ne / Trage \n sus, cum spunea
Goethe*, dar o parte esen]ial` din noi prive[te la bocanci, adic` se
cam scoal`-n jos, [i nu trage deloc \n sus, de parc` i s-ar fi turnat
plumb \n picioare, cum spun comentatorii de fotbal ai lu neam]u
`la abia citat. Refuzul dumnealui atrage aproape \ntotdeauna dup`
sine dec`derea drastic` din postura de b`rbat. |n timp ce, \n mod
cu totul asimetric, \n aceea[i situa]ie,
femeia r`m\ne bine merci instalat` \n postu-
ra care a consacrat-o. Ca [i cum b`rba]ilor
nu li s-ar recunoa[te c\tu[i de pu]in dreptul
de a alege. |n adolescen]` mi se p`rea al
naibii de greu s`-mi ticluiesc cuvintele care
s` fac` o femeie s`-mi cedeze. Mai t\rziu am
\nv`]at c` infinit mai greu este s`-]i g`se[ti
cuvintele care trebuie s` evite, nu s` pro-
voace o acuplare; s` vezi cum sco]i c`ma[a
atunci c\nd, de fapt, vrei s-o p`strezi pe
tine. Aceast` discriminare ontologic` \mi
creeaz` frustr`ri de moarte, [i trebuie s`
recunosc c` reprezint` un imens avantaj
pentru care le pizmuiesc pe cucoane.
|n rest, ce-a[ mai putea spune: c` ele fac
copii. Dar n-am spus-o de la \nceput fiindc`
a[a nu ar mai fi avut rost toat` discu]ia.
Pentru c` \n fa]a acestui mic detaliu
teluric [i ira]ional se duce dracului de r\p`
toat` superioritatea masculinit`]ii, depozi-
tar` a spiritului [i a ra]iunii. Sper`m totu[i la
c\t mai pu]ine americance de-alea. S` ni se
conserve m`car privilegiul de a m\nca
b`taie [i de a muri \n r`zboaie pentru c\te o
femeie, a[a cum ne place nou` de mii de
ani.
* (Chorus Mysticus) Alles Vergngliche / Ist nur
ein Gleichnis; ... ... ... Das Ewig-Weibliche / Zieht uns
hinan, Goethe, Faust 2, act V, 12.104-12.105;
12.110-12.111. (trad. {tefan Aug. Doina[); am deve-
nit cu bun` [tiin]` prolix ca s` vede]i [i matale c`, \n
astfel de situa]ii, oric\t` logoree \n german`, latin`
sau trigonometrie din poe]ii romantici ai avea, dac`
nu percutezi/marchezi/punctezi decisiv nu face doi
bani.
38-39
Suspectez c` am ales tema asta mai mult din cauza [uturilor \n
cur primite, \n trecut, de la diverse domni[oare pe care am f`cut
gre[eala s` le plac mai mult dec\t era dezirabil. Pentru ele. Bìat
finu], am crezut c` nu le \n]eleg suficient pentru a merita s` fim
\mpreun`. De-a lungul tuturor acestor tribula]ii romantice, m-am
\ntrebat mereu un lucru: ce vre]i voi, femeile? R`spunsul imediat ar
fi c` nici voi nu [ti]i. Dar hai s` abord`m problema pu]in mai
[tiin]ific. Conform unui studiu
1
pe care l-am citit eu, pentru majori-
tatea femeilor b`rbatul ideal este, aparent, cam a[a: 1) le trateaz`
frumos, 2) le face s` se simt` confortabil cu ele \nsele, 3) \i pas` de
fericirea [i bun`starea lor, 4) este atent [i generos, 5) este dispus
s` se angajeze \ntr-o rela]ie serioas`, 6) e cinstit [i de \ncredere, 7)
este dispus s` coopereze, s` ajung` la compromisuri [i s` comu-
nice, 8) este capabil s` exprime [i s` accepte afec]iunea, 9) le
respect` independen]a, dar [i vulnerabili-
tatea [i 10) le sus]ine \n loc s` intre \n com-
peti]ie cu ele.
B``ì, mincinoaselor! Hai s` traduc [i
pentru bìe]ii mai naivi: 1) are bani, 2) are
bani, 3) are bani, 4) are bani, 5) este de
acord s`-i cheltuie doar cu ele, 6) pe bune!
7) le d` dreptate, 8) prefer` s` vad` Out of
Africa \n loc de finala UEFA, 9) e de acord
ca ele s` plece cu fetele la disco, dar nu le
las` singure pentru un poker cu prietenii [i
10) le d` |NTOTDEAUNA dreptate. |ntr-un
cuv\nt, ipocrizie. De la machiaj p\n` la simu-
larea orgasmului. {i asta nu se opre[te aici.
C\te palme (morale sau propriu-zise) a]i dat
iubitului pentru c` a \ntors capul dup` o
tip` pe strad`? {i doar e normal s` te pleci
\n fa]a frumuse]ilor naturii, nu? Pe c\nd
dac` voi v` uita]i dup` fundul unui b`rbat
(da, bìe]i, chiar dac` nu a]i remarcat, se
\nt\mpl`, le plac tipii cu personalitate),
nici m`car nu mai [tim dac` nu v` uita]i
cumva la m`rimea portofelului. C\t despre
palme, morale sau nu, nici nu poate fi
vorba, c` intr`m la violen]` conjugal`.
Dar sta]i a[a, c` tocmai mi-am adus
aminte: ce satisfac]ie pervers` ob]ine]i din a
ne repro[a, la fiecare m`runt` gre[eal`, [i
faza aia de acum doi ani de zile, c\nd am
\nt\rziat o or` fiindc` aveam pan` pe spate
[i a]i intrat singure la Sp`rg`torul de nuci?
V` sun` familiar non bis in idem
2
? Normal
c` nu prea, la ora de latin` era]i prea ocu-
pate s` v` reface]i machiajul, c` se uita tipul
din col], `la cu Kawasaki-ul nou parcat pe
locul directorului liceului.
De rerum naturae feminae
(sau cherchez linfame)
Nic SRBU
40-41
Pe de alt` parte, hai s` presupunem c` ce
spune]i voi acolo e adev`rat. {ti]i unde g`si]i toate
calit`]ile de mai sus? La b`rba]ii ìa care ajung nu
\n patul vostru, ci \n sufragerie. A[a-zi[ii nice guys.
S\nt sufletele alea pierdute care trebuie s` v`
asculte lament`rile, de fiecare dat` c\nd motoci-
clistul cu care v` culca]i \n s`pt`m\na respectiv`
v-a dat papucii. {i de c\te ori tipii de treab`
\ncearc` ceva mai mult, le repro[a]i c` nu se
g\ndesc dec\t la sex. A[a [i este. Pentru c` singura
chestie care se \nt\mpl` \ntr-o rela]ie de cuplu [i
nu se \nt\mpl` \ntr-o prietenie, singura diferen]`
esen]ial` \ntre genul de rela]ie pe care voi spune]i
c` o cùta]i [i rela]iile de prietenie cu tipii de
treab` este sexul. {tiu, pentru c` am trecut [i eu
prin asta.
Fi]i sincere: de c\te ori nu s-a \nt\mplat s`
interac]iona]i cu un tip, s` ajung` s` v` plac`, s` v`
spun` asta [i s` \i servi]i celebrele cuvinte N-a[
vrea s` stric prietenia dintre noi? Fetelor, s` v`
spun un secret, pe care ar trebui s`-l [ti]i deja, c`
toate v-a]i uitat la When Harry Met Sally (ee, hai-
hai, c` unele l-a]i v`zut de c\teva ori, \l [ti]i sigur,
`la cu Meg Ryan, din care a]i \nv`]at cum se
simuleaz` orgasmul \n restaurante): dac` petre-
cem ceva timp cu voi, este dintr-un singur motiv, [i anume sexul.
{i s` n-aud c` am o gr`mad` de prieteni care nu vor s` se culce cu
mine. N-ave]i. Cu excep]ia a dou` cazuri: 1) tipul are o iubit` mai
fain` (asta e, nu pute]i fi toate Cathy Zeta-Jones) sau 2) e homose-
xual. Nu m` crede]i? Face]i proba. Lua]i-l pe prietenul `la, care nu
respect` criteriile de mai sus, duce]i-l acas` [i ie[i]i goale din baie,
cer\ndu-i o noapte de sex. |l [i aud: Scuze, honey, dar nu vreau s`
afectez frumoasa rela]ie dintre noi cu aceste complica]ii sexuale.
S-a \n]eles, fetele? Deci, mai u[urel cu prietenia, da? Pentru c`
nu sim]im pornirea s` ne aplec`m prietenii peste masa din buc`t`-
rie [i s` \i regul`m p\n` la loc comanda...
Iar \n \ncheiere, c\teva reguli care s` v` fac` [i vou`, dar mai ales
nou`, via]a mai u[oar`:
Nu mai interpreta]i tot ce spunem, cùt\nd \n]elesuri ascunse.
Noi nu facem din astea. {i e enervant la culme.
Renun]a]i la sadismul de a ne face s` a[tept`m pentru c` nu
v-a]i terminat machiajul. La 7 \nseamn` la 7. Nu 7,15, nu 7,30 [i,
cu siguran]`, nu 8.
Dac` vre]i sinceritate, nu mai \ntreba]i crezi c` este mai fru-
moas` ca mine?. Unele s\nt. Noi nu
\ntreb`m crezi c` o are mai mare?. C`
doar nu s\ntem pro[ti.
Nu mai proba]i zece rochii \nainte de o
\nt\lnire. Chiar nu ne pas`. Dac` ie[im \m-
preun`, \nseamn` deja c` singura chestie
care ne intereseaz` la rochia respectiv` este
cum se scoate.
Aa, [i era s` uit: Take me to bed or lose
me forever
3
, bitch
4
!
1. Dac` v` intereseaz`, trimite]i un e-mail la
nic.sarbu@catavencu.ro [i m` ofer s` v` ofer detalii
la o cafea.
2. Principiu juridic, stipuleaz` faptul c` o
gre[eal` se pedepse[te numai o singur` dat`.
3. Meg Ryan c`tre Goose \n Top Gun.
4. De la to]i tipii de treab` c`tre toate femeile
care au folosit vreodat` sintagma doar prieteni.
Ce simplu ar fi dac` tot ceea ce a[ avea de spus despre mine s-ar
putea rezuma la c\teva lucruri exterioare, de o subiectivitate per-
fect obiectiv`! A[ face, \n acest caz, o impecabil` teorie (nici
m`car!) a formelor f`r` fond, din care nu ar lipsi, totu[i, fondul de
ten pe care nu m-a[ sfii, la o adic`, s` \l folosesc ca ultim argument.
Eu s\nt femeie, recunosc, [i asta nu e pu]in lucru. Dac` a[
spune c` am 32 de ani [i o \n`l]ime de 1,81 m (lucruri perfect
adev`rate!), ar \nsemna, oare, c` vorbesc despre mine? Bine\n]eles!
Ar \nsemna, \ns`, c` vorbesc numai despre mine? Nicidecum, de[i
m` \ndoiesc c` toate femeile de peste 1,80 m, c\te or fi ele, v`d
lumea la fel.
C\nd eram mic` \mi pl`cea s` dorm pe burt`. |mi \ntindeam
m\na dreapt` pe l\ng` [old, cu st\nga f`ceam un L exemplar, pe
care \l a[ezam pe pern` al`turi de mine, [i
visam ni[te lucruri pe care mi-era [i fric` s`
le povestesc. Apoi am \nceput s` cresc, au
\nceput s` \mi creasc` s\nii ei s\nt motivul
pentru care de vreo 15 ani nu mai pot s`
dorm dec\t \ntins` pe spate sau, \n cel mai
fericit caz, \ntins` pe o parte (dreapta).
Acum [i visele s\nt altele.
Recunosc: nu pot dormi dec\t singur`.
Recunosc: nu pot visa dec\t singur` [i
neatins` de nimeni. |ntr-o vreme mi se
\nt\mpla de multe ori ca diminea]a, dup` ce
m` trezeam, s` \ncep deodat` s` pl\ng.
N-aveam nici un motiv s` fac asta, [i tocmai
de aceea m` speriau dimine]ile c\nd, f`r`
motiv, \ncepeam deodat` s` pl\ng. Apoi,
brusc, am uitat cum e s` pl\ngi.
S` v` spun ceva: c\nd ascult Kate Bush
sau Laurie Anderson simt nevoia s` fumez.
Dansul este [i el tot o nevoie din acea zon`
care m` \mpinge s` \mi aprind o ]igar`.
Feministele m` plictisesc asta nu are nici
o leg`tur` cu fumatul [i nici cu dansul!
Pe vremea c\nd eram o debutant` \n-
tr-ale menstrua]iei, \mi era team` c` mi se
va scurge tot s\ngele din mine. |mi era
ciud` c` s\ngele menstrual nu iese afar`
prin venele u[or \ntredeschise ale ante-
bra]ului meu st\ng. Mi-a[ fi dorit mult s` am
un bra] menstrual, s` fiu singura femeie din
lume care, o dat` pe lun`, s` umble prin
lume cu bra]ul st\ng bandajat.
C\nd vine un b`rbat la mine [i \ncepe s`
\mi spun` tot felul de t\mpenii pe care el [i
le \nchipuie drept complimente, \mi vin \n
cap cele mai nea[teptate re]ete. |n aceste
momente, g`sesc de cuviin]` s` r`spund cu
E greu s` i femeie atunci c\nd e[ti b`rbat
(elogiu femeii care m` anima, \n interior)
Iuliana T~NASE
fraze de genul: Uleiul de cui[oare, care
este extras din muguri, din frunze [i din
tulpin`, este foarte folositor, fiind un pu-
ternic antiseptic [i conservant. Sau: In-
gredientele pentru aluat se fr`m\nt` [i se
las` la odihnit o or`. Se ung roti]ele [i se
unesc c\te dou` cu crem`. Sau, preferata
mea: Se cur`]` carnea de pieli]e [i ten-
doane, se spal` bine, apoi se taie \n buc`]i
potrivite [i se pr`je[te \n ulei circa zece
minute, [i a[a mai departe. Re]etele astea,
v` asigur, le taie neaveni]ilor orice poft`.
Eu, una, m`rturisesc c` m-a[ \ndr`gosti
f`r` ezitare de b`rbatul care ar veni la
mine [i ar \ncepe s` \mi vorbeasc` \ntr-o
limb` absolut necunoscut`, cum ar fi
limba bine sau chiar limba borbro. S\nt
excentric`? M`car de-ar fi vorba despre
asta!
Cu oglinzile am o rela]ie tensionat`.
Am \nt\lnit o singur` oglind` \n care m-am
recunoscut, era ca un fel de dublu al meu,
mi-era greu s` \n]eleg de care parte m`
aflu.
|ntins` pe spate, am visat de multe ori c` m` transform \n
b`rbat [i mi-a pl`cut atunci c\nd am citit undeva c` femeia care se
viseaz` b`rbat este unul din rafinamentele specializ`rii profesio-
nale. Mi-a pl`cut, fiindc` nu o dat` m-am g\ndit c` a fi femeie (sau
b`rbat) este, de fapt, o profesie. De mai bine de 10 ani eu s\nt
femeie, o femeie \nalt` (dac` bine s-a re]inut) [i \mi pare rù c`
b`rba]ii de 1,60 m \mi pot fi cel mult prieteni, poate chiar prieteni
de familie, iar cei de 1,70 m doar amici.
P\n` la 30 de ani, v\rst` pe care \nc` o am, m-am culcat cu nou`
b`rba]i. N-a fost dragoste, a fost atrac]ie [i at\t. Eu nu [tiu s` fiu sen-
timental`, doar pasional`, de aceea [i s\nt singur`. Am multe stra-
turi de piele [i nici unul din b`rba]ii aceia cu care m-am culcat nu
a trecut de primul strat. Pe EL nu l-am \nt\lnit, de[i \l cunosc foarte
bine.
B`rba]ii s\nt ni[te idio]i dac` \[i \nchipuie c` ceea ce au ei \ntre
picioare, \ntre picioarele acelea nici m`car gra]ioase, este ceva cu
care po]i da gata o femeie. De c\nd a avea dou` m\ini sau dou`
picioare sau doi ochi reprezint` un atu pentru un b`rbat sau o
femeie?
P\n` s` \l cunosc pe el [i mult` vreme dup`, singur`tatea mi-a
fost o foarte bun` prieten`. C\nd st`team
mai mult timp singur`, mi se \nt\mpla ade-
sea s` m` port ca un b`rbat, s` m` port ca
\n visele \n care eram b`rbat. B`rbatul din
mine st`tea de vorb` cu femeia care eram,
era foarte curtenitor [i dr`gu], m` sim]eam
bine l\ng` un asemenea b`rbat care eram
chiar eu. Nu o dat` mi-am dorit s` m`
c`s`toresc cu b`rbatul care \mi ap`rea \n
fa]a ochilor, atunci c\nd contemplam sin-
gur`, \n oglind` (alt` oglind`!), femeia din
mine.
Recunosc: m-a[ \ndr`gosti f`r` ezitare
de b`rbatul care, povestindu-i un vis de-al
meu cu el, mi-ar spune doar at\t: |]i
mul]umesc c` m-ai visat!. Pu]ine femei ar
putea \n]elege asta, cele mai multe sigur ar
exclama: Vai, dar pentru a[a ceva nu se
mul]ume[te!.
Recunosc: \mi pl`cea de b`rbatul cu
42-43
care vorbeam \n vremea aceea, dar nu l-am l`sat s` m` ating`. Eram
acas` la el, vorbeam, \l sim]eam contorsionat [i chinuit, privirea lui
m` str`pungea de parc` ne-am fi aflat \ntr-o carte po[tal` pe care o
[tiam eu. E-adev`rat, m` mi[cam greu cu toate acele cu]ite \n mine,
dar nu l-am l`sat s` m` ating`. I-am d`ruit, \n schimb, o poveste
adev`rat`, mi-a fost recunosc`tor [i l-am pre]uit pentru asta.
|mi place s` trìesc la suprafa]a lucrurilor, pentru mine ad\ncul
este o pat` de culoarea pielii, ad\ncul este dincoace de suprafa]`,
ca un parfum. Eu s\nt indiferent` fa]` de via]`, nici nu [tiu, de pild`,
de c\nd nu am mai pl\ns. Totul a \nceput atunci c\nd, deodat`, nu
am mai [tiut s` pl\ng, uitasem ceea ce, c\nd m-am n`scut, [tiam
foarte bine. Pl\nsul acela inexistent a f`cut ca, \ntr-o bun` zi, pielea
mea s` \nfloreasc`. Pe suprafa]a ei s-au format mici noduli pe care
medicii i-au g`sit plini cu lacrimi. Asta e povestea pe care, c\]iva
ani mai t\rziu, am g`sit-o scris` \ntr-o carte.
|n loc s` v` spun toate aceste lucruri
care, tocmai pentru c` s\nt adev`rate, s\nt
greu de crezut, ar fi fost mult mai bine dac`
m` descriam ceva mai impersonal, poate
chiar la persoana a treia, a[a cum se
obi[nuie[te la casele mari, de la nr. 5: I.T.
este o bucure[teanc` de 32 de ani, care se
consider` \nc` t\n`r`. Are 1,81 m \n`l]ime [i
dimensiunile 92-60-90. Ador` c`l`toriile,
dansul [i psihologia, dorindu-[i, totodat`,
s` realizeze fotografii din ce \n ce mai
interesante [i s` viziteze cele mai exotice
locuri din Asia, Europa [i America, mai ales
cea de Sud.
A[a \i enerv`m pe to]i de moarte
Simona TACHE
|n caz c` nu v-a]i dat deja seama, dup` semn`tur`, vreau s`
\ncep prin a v` aduce la cuno[tin]` faptul c` s\nt femeie [i am ales
s` iau partea b`rba]ilor \n r`zboiul dintre ei [i sexul c`ruia \i
apar]in. Apoi, a[ vrea s` men]ionez c` nu am must`]i, nu s\nt
cheal`, nu am 420 de kile, nu m` apropii de v\rsta pension`rii,
de]in ambele picioare, am doar -0,25 la ochelari, \i port strict oca-
zional (cam de dou`, hai, trei ori pe an), iar din]ii \i am, to]i, la locul
lor. La fel [i luciditatea, cu ajutorul c`reia (de[i greu!) am reu[it s`
con[tientizez cam ce \i enerveaz` pe ei, b`rba]ii, la noi, cam ce ne
face at\t de diferite [i, c\teodat`, insuportabile. Citi]i mai jos o list`
a motivelor care le fac lor via]a mai plin`, mai alert` [i mai grea.
Lacrimile. Pentru c` par dr`g`la[e, interesante [i incitante
oric`rui b`rbat aflat la \nceputul vie]ii amoroase, dar \i
enerveaz` cumplit pe cei care au asistat deja la v`rsarea a mai
mult de zece g`le]i. Pentru c`, de[i universul se apropie cu pa[i
mari de disolu]ie, ei n-au reu[it \nc` s` \nve]e cum s`
reac]ioneze atunci c\nd noi pl\ngem. Cum s` \nve]e, s`racii, din
moment ce, dac` \ncearc` schema cu luatul \n bra]e, vom
pl\nge [i mai tare pentru urm`toarele dou` ore, iar dac` aleg
datul cu basca de p`m\nt [i bocancii \n mobil`, vom pl\nge mai
\ncet ca intensitate, dar p\n` diminea]`?
Zodiile. Pentru c` s-au s`turat s`-[i
sune mama, la \nceputul fiec`rei noi
rela]ii, ca s-o \ntrebe a nu [tiu c\ta oar` la
ce or` s-au n`scut pe motiv c` noua
iubit` ]ine musai s` le calculeze ascen-
dentul. E drept, l-ar putea ]ine [i ei minte
de la o rela]ie la alta, dar le e [i-a[a destul
de greu s`-[i memoreze zodia.
Pisiceala. Pentru c` apare \n cele
mai nepotrivite momente ale vie]ii lor.
Exemplu:
Ea (8/11/2005 2:30:49 PM): BUZZ!! ce
faci, gindacel, muncesti? :-P
Ea (8/11/2005 2:30:49 PM): BUZZ!
Ea (8/11/2005 2:30:55 PM): BUZZ!! pi-
siii, de ceee nu r`spuuuunzi?:((
El (8/11/2005 2:31:17 PM): treaba si tre
sa intru-n sedinta, vb mai tirziu
Ea (8/11/2005 2:31:33 PM): nuuu, acuum, un piic :x
Ea (8/11/2005 2:31:39 PM): hai, ma, puiut, ca ma alint si eu
nitel. spune-mi ceva frumos si te las :-S
Ea (8/11/2005 2:31:49 PM): BUZZ!! de ce nu ma bagi in seama?
nu ma mai iubeeesti? :((
El (8/11/2005 2:31:56 PM): bai, intelege ca nu pot
Ea (8/11/2005 2:32:00 PM): bineee :(
Ea (8/11/2005 2:32:21 PM): pa, chiar m-ai enervat, sa stii
}inutul \n bra]e. Pentru c` dac`, \ntr-o noapte, s\nt foarte
obosi]i [i uit` s` doarm` cu noi \n bra]e, a doua zi diminea]`
avem bot.
Declara]iile de dragoste. Pentru c` trebuie s` r`spund`
de minimum zece ori pe zi la \ntreb`rile M` iube[ti? [i C\t de
mult?, iar dac` de la a opta oar`-ncolo r`spund plictisit, e
nasol.
Complimentele. Pentru c`, dac` nu
observ` c` ne-am schimbat rujul, c` am fost
la coafor sau c` avem o rochi]` nou` [i nu
verbalizeaz` observa]ia prin ni[te cuvinte
dr`gu]e ([i originale!), iar e nasol.
Micile crizuli]e. Pentru c` punem bot
din senin [i ne enerv`m dac` ei nu observ`.
Iar dac` observ` [i ne \ntreab` ce am p`]it,
nu vrem s` r`spundem. Iar dac` insist`,
pl\ngem.
Capriciile. Pentru c` ne apuc` pofta de
biscui]i cu crem` la 1,36 noaptea. Pentru c`
ne d`m cu fundul de p`m\nt c\te o s`pt`-
m\n` s` ne duc` la munte, iar cu o or`
\nainte de plecare nu mai vrem s` mergem
nicìeri fiindc` ne doare burta [i avem o
depresie.
|ntreb`rile. Pentru c` vrem s` [tim la ce
se g\ndesc exact c\nd ei n-au chef s` vor-
beasc` cu nimeni.
Fi]ele. Pentru c` vrem s` ne umple pre[ul
de la u[` cu flori, iar dac` se \nt\mpl`,
facem figuri [i mai mari. Pentru c`
plec`m la mama doar ca s` se roage de
noi s` r`m\nem [i, dac` n-o fac, s\ntem de
p`rere c` ne-au umilit.
Absurdul. Pentru c` uneori \i iubim
doar dac` ne arat` c` nu-i interes`m, iar
dac` se poart` prea frumos [i curtenitor,
\i consider`m blegi. Pentru c` dac` ne
\n[al` s\nt ni[te m`gari, iar dac` n-o fac
ni se par cam papagali.
Dramele amoroase ale altora.
Pentru c` prietena noastr` cea mai bun`
sun` exact atunci c\nd ei au chef de
joac`, iar noi alegem s` pl\ngem \mpre-
44-45
un` cu ea c` a p`r`sit-o porcul \n loc s` ne g\dil`m cu ei [i s`
ne batem cu perne.
Dezorientarea \n spa]iu. Pentru c`, dup` 30 de minute de
explica]ii, tot n-am \n]eles cum se ajunge \ntr-un loc \n care am
mai fost m`car de dou` ori.
|nt\rzierile. Pentru c`, dac` ei \nt\rzie patru minute, s\nt
nesim]i]i [i nu ne respect`, iar dac` noi \nt\rziem 30 s\ntem
prin]ese.
Curele de sl`bire. Pentru c` \i plictisim cu ale noastre, iar
dac` se \nt\mpl` s` ia [i ei un kil \n plus, \n frigider nu se va mai
g`si dec\t iaurt.
Mama. Pentru c` ne apuc` migrenele de c\te ori trebuie s`
bif`m o vizit` la a lor, dar \i trimitem s-o ajute pe-a noastr` s`
care saco[ele cu gogonele de la pia]`.
Baia. Pentru c` le oferim mereu o baie supraaglomerat` de
cosmeticale de-ale noastre pe care n-au voie s-o ude c\nd fac du[.
Hainele. Pentru c` oric\t s-ar str`dui
s` se \mbrace civilizat [i \ngrijit, noi tot
mai g`sim ceva de comentat.
Telefonul. Pentru c` dac` ne sun`
doar de dou` ori pe zi, tragem concluzia
c` nu ne iubesc suficient, iar dac` ne
sun` de trei ori se cheam` c` ne bat la
cap.
Dispre]ul fa]` de fostele lor iubite.
Pentru c`, de[i nu le-am v`zut niciodat`,
ni le imagin`m curve, proaste, inculte,
analfabete, pitice [i buboase.
Vreau asta [i o vreau acum! Pen-
tru c`, dac` le cerem un CD rar pe care ei
s\nt nevoi]i s`-l comande unui prieten din
America, ni se pare c` nu s\nt \n stare s`
ne \ndeplineasc` imediat o dorin]`, deci
nu-i interes`m, deci nu mai vrem nici un
CD.
Transferul de vinov`]ie. Pentru c`,
de[i nu le-o spunem explicit, reu[im \ntot-
deauna s`-i facem s` se simt` vinova]i de
faptul c` noi am bu[it ma[ina, \ntr-un
moment \n care ei erau pleca]i din ]ar`.
Logoreea. Pentru c` ne ia 20 de
minute s` le comunic`m o informa]ie
care, \n mod normal, ar putea fi trans-
mis` \n maximum 10 secunde. Uita]i-v`
la mine, am reu[it, f`r` mari eforturi, s`
scriu un text dublu \n raport cu dimen-
siunea permis` de layout-ul acestui al-
manah. Iar dac` o s` m` pun` cineva
s`-l scurtez, o s` pl\ng p\n` r`m\ne exact
cum \l vreau eu.
Hannah Pakula a numit-o ultima romantic`. Contele de Saint-
Aulaire a \mpr`[tiat vorba prin toat` Europa c` Romnia avea un
singur b`rbat, adic` pe ea. Pentru noi, a r`mas \n istorie drept
Regina Maria. Pentru Nando, b`rbatsu, adic` Ferdinand de
Romnia, a r`mas drept Missy. Despre ea \ns`[i, Missy scria c` este
o fiin]` electric`: n fiecare ceas al zilei sim]eam n mine via]a, ca
o for]` aproape electric`. Acestea le [tia so]ul meu. A[a s-a confe-
sat regina \n povestea vie]ii ei, reeditat` la Bucure[ti, la Editura
Eminescu, \n 1991.
S` fi fost Nando singura persoan` care [tia am`nuntele astea
despre regin`? Dar prin]ul Barbu {tirbei de ce nu le-ar fi [tiut? Dar
colonelul Joseph Boyle, zis Joe? {tia, de asemenea, c` felul meu de
a discuta era decis [i ne[ovìelnic, c` eram totdeauna gata de
lupt`. Adic` Nando [tia. Astfel, luase ncetul cu ncetul obiceiul s`
se ntoarc` spre mine cnd era nedumerit. Adic` Nando luase obi-
ceiul `sta. C` Nando era din ce \n ce mai nedumerit. C` Missy era
tot mai electric`. C` avea adic` exces de foliculin`. C` era decis`
s`-i spun` [i prin]ului {tirbei chestia asta. C` era ne[ovìelnic` [i
gata s`-i cad` cu tronc lui Joe Boyle. C` lui {tirbei \ncepuse s` i se
cam flfie de sarcina electrostatic` a reginei.
Regele Ferdinand avea o
fire sfioas`; nu-i pl`cea s` se
impun` [i ar`ta o oarecare
ncetineal` cnd trebuia s` ia o
hot`rre. A[a scria Missy. Cea
mai mare \ncetineal` o resim]i
cnd trebuie s` te coco]i \n
patul conjugal, cu sentimentul
c` te-ai r`t`cit \ntr-o gar` de
provincie, cnd tu, de fapt,
cùtai toaleta.
Nando era neam] [i legea
salic` nu-i permitea s` recu-
noasc` \n public calit`]ile fe-
meilor. Asta se poate transfor-
ma \ntr-un avantaj de negrìt,
atunci cnd nevasta \]i pune o
instala]ie din coarne de cerb de
toat` frumuse]ea, a[a cum i le-a
pus Missy, cnd s-a combinat cu alde {tirbei
sau Boyle. Onoarea prusac` l-a obligat pe
Nando s` nu recunoasc` ceea ce vedea un
popor \ntreg. De unde [i vorba lui Missy din
confesiuni: Avea ncredere n mine: eram o
tovar`[` plin` de veselie, uneori cam nesu-
pus`, care ns` niciodat` nu-l dezam`gea.
Frumos, nu?
|nainte de a deveni regina Romniei, la
16 ani, Maria Alexandra Victoria a fost
principes` de Marea Britanie [i Irlanda.
Pn` s` ajung` \n Romnia, unde a devenit
amantul reginei, aventurierul Joe Boyle a
cùtat aur \n Klondike, \n nordul Canadei.
Pn` s` urce pe tron, n 1914, Missy a
n`scut o ciurd` de copii, dintre care trei vor
ajunge regi [i regine: pe Carol, viitorul rege
al Romniei, pe Elisabeta, viitoarea regin` a
Greciei, pe M`rioara, viitoarea regin` a
Iugoslaviei, pe Nicolae, viitor regent al
46-47
Missy +
j
oe = friky-friky
Cornel IVANCIUC
Romniei, [i pe Ileana [i Mircea. Pare-se c` Ileana era f`cut` cu {tir-
bei, iar Maria cu o tn`r` uniform` militar`, cu trese de locotenent.
Dar nu conteaz`, c` n-a stat nimeni s` stabileasc` paternitatea
odraslelor cu probleme, c` ADN-ul nu se inventase \nc`, iar
zvonurile rùt`cioase cu privire la aventurile reginei [i la progeni-
turile ei par s` fi fost r`spndite de du[mancele de moarte ale lui
Missy, Zoe Sturdza [i Martha Bibescu.
Joe era cam bolnav [i b`trior cnd i-a c`zut cu tronc reginei,
care era [i ea cam s`rit` deja de o juma de secol. La 19 iunie, dup`
un zbor \n Basarabia, Boyle simte \mpuns`turile unei crize cardiace
[i va fi internat \ntr-un spital din Chi[inù, iar mai apoi, regina l-a
instalat discret \ntr-o caban` de lng` Bicaz.
M` fascinezi. |i mul]umesc providen]ei c` mi te-a scos \n cale,
i-a susurat Missy \ntr-o scrisoare.
Prim-ministrul Marghiloman era de cu totul alt` p`rere, [i ar fi
preferat ca soarta s` nu i-l scoat` niciodat` \n drum pe Boyle, pe
care \l detest` [i \l ponegre[te \n toate mediile.
N-am s` te p`r`sesc niciodat`, Missy, regina inimii mele, a
asigurat-o Joe.
Strngerea ta de mn` este ca o promisiune c` nici un om sau
zeu nu te vor face s` m` abandonezi, atta timp ct eu [i ]ara mea
avem nevoie de tine, i-a [optit regina \ntr-o alt` scrisoare.
I love you. |]i sunt recunosc`tor pentru sentimentele pe care
mi le por]i [i te ador enorm. Dar prefer, crede-m` pe onoarea mea,
s` te [tiu al`turi de Nando [i Carol. Instruie[te-l cu grij`, \nva]`-l s`
fie b`rbat [i om. Suport`-l pe Nando \mpotriva tuturor lichelelor
care mi[un` la palat, i-a r`spuns Joe.
Pe licheaua de serviciu o chema Marghiloman. Iar complet
sc`pat de sub control, prin]ul Carol o [terge la \nceputul lui sep-
tembrie, cu un pa[aport fals, \mpreun` cu ordonan]a lui, locote-
nentul Henry Serdici, din regimentul de vn`tori de munte de la
Trgu-Neam], unde \l ostracizase regele, la Odessa, unde se c`s`-
tore[te \n cel mai teribil secret cu Ioana Maria Valentina Lambrino.
Casa regal` este disperat`, Missy s-a pr`bu[it r`pus` de migrene
pe o sofa [i prin]esa Ileana \i apas` tmplele cu vat` \mbibat` \n
camfor, iar Nando se plimb` ca leul \n cu[c`
prin iatac, [i pn` la urm` sor]ii decid ca
Boyle s`-l bat` la cap pe prin]ul Carol s`
desfac` mariajul, [i el \l va convinge s`
renun]e m`car vremelnic la Zizi.
Cnd comenteaz` \ntr-o scrisoare
ultimele \ntmpl`ri, regina Maria amestec`
o englez` naiv` cu o francez` arhaic`,
ambele pres`rate cu grosolane gre[eli gra-
maticale, scriind c` Boyle este iubit la palat,
dar c` o anumit` parte a presei \i poart`
smbetele: Boyle is tremendously bien
vue by George and the whole english royal
family, but there is a set who give him une
mauvaise presse; for me it is lucky heis
liked in the Palace. Missy respir` greoi \n
englez`, viseaz` poticnit \n francez` [i scrie
mai liber ca o ]`ranc` din Carpa]i.
Zvonurile despre iubirea dintre regin` [i
Boyle zburd` acum \n libertate.
Presiunile asupra casei regale pentru
eliminarea lui devin tot mai insistente [i
perechea regal` accept` s` fac` jocul lui
Br`tianu. De Snzienele anului 1920, Missy
\l implor` s` p`r`seasc` ]ara cu prima
ocazie, [i el se va conforma, ca s` dea col]ul
\n Anglia, pe 14 aprilie 1923, unde a fost
\ngropat la Hampton Hill. |n acela[i an
Missy i-a vizitat mormntul, lng` care a
s`dit o cruce veche de piatr` de rit ortodox,
la picioarele c`reia se mai \ntrez`re[te con-
turul \nverzit de mu[chi [i licheni al literei
M. Pe 29 iunie 1983, Boyle va fi re\nhumat
\n p`mntul Canadei, cu tot cu crucea lui
Missy, care \i ]ine de urt.
Exist` o vorb` cum c` din armat` te \ntorci b`rbat. Practic,
conflictul `sta de idei se d` \ntre oamenii care s\nt b`rba]i
pentru c` s-au \ntors b`rba]i [i oamenii care s\nt b`rba]i,
de[i nu au plecat niciodat`. Partea proast` este c`, din cauza
expresiei `steia, armata pare un mare cabinet de chirurgie
plastic` \n care totul e decorat stil camuflaj.
c u a r m a t `
v s .
f ` r ` a r m a t `
Am picat la facultate [i de-aici a \nceput totul. To]i prietenii mei
[i-au g`sit care o rud` la comisariat, care o hepatit` nedescoperit`
dinainte, care un \nceput de platfus, numai eu a trebuit s` ajung s`
simt mirosul unei caz`rmi de cinci stele, unde ordinea [i disciplina
f`ceau parte din por]ia zilnic` de t\mpenie care era, [i cred c` mai
e \nc`, armata romn` de pufani. Timp de un an [i patru luni am
p`]it tot ce se poate numi nasol pe lumea asta. Atunci c\nd ai 18
ani, nu te-ai b`rbierit niciodat` [i ai ochelari c\t sifonul tra[i peste
o fa]` de fost licean care inspir` arogan]` de tocilar, cel mai \mpu]it
ghinion posibil e s` nimere[ti pufan \ntr-o unitate de gagii pe care
nu i-a dus capul s` absolve mai mult dec\t o
am`r\t` de [coal` profesional` de l`c`tu[i-
mecanici. Fiindc` nici apevi[tii ìa care se ocu-
pau de \ncorpor`ri nu erau t\mpi]i [i lipsi]i de
frustr`rile clasei muncitoare, a[a c` ne puneau
\n caz`rmi ca pe sandvi[uri: ciclul unu cu liceul
la baz`, ciclul doi cu [coala profesional`; un
strat de muncitori, unul de intelectuali, astfel
\nc\t ura de clas` se \nv\rtea de la sine, la ne-
sf\r[it, ca un perpetuum mobile stupid \n care
bunicii cu profesionala din ciclul doi b`teau ca
dracii la pufanii ciclului unu de liceeni [i tot a[a
p\n` suna apa-n cap tututor genera]iilor de fo[ti
militari \n termen. {i totu[i, dincolo de toat`
nasoleala asta, armata are delicii pe care nu le
po]i reg`[i niciunde pe lumea asta, pl`ceri
interzise muritorilor de r\nd care n-au s`rit \n
via]a lor gardul unei unit`]i militare \n cùtarea
unei sticle de bere [i a unui mic \nfulecat \n
vitez` cu scobitoarea de pe un carton m\njit cu
mu[tar apos [i acru ca pi[atul. O s`-ncep cu cea
mai mare dintre toate pl`cerile lumii: somnul
din armat`. Timpul c\t dormi acolo, printre
zecile de picioare nesp`late [i miile de b`[ini de
toate soiurile, face din trupul tù care sforìe
ghemuit un cet`]ean al celei mai s`n`toase
democra]ii biologice. Nu ai co[maruri, nu ai
vise amare, nici un g\nd nu-]i tulbur`
mintea \nainte s` adormi ca o vit` \ntr-un
staul originar. A a]ipi \n armat` e ca [i cum
ai intra pe furi[ \n trupul lui Seneca tocmai
c\nd s\ngele i se scurgea din vene \nro[ind
apa cald` a termei, iar sufletul i se bucura
de senin`tatea unei mor]i venite ca o adiere
de aripi de albin`. Acolo, \n paturile alea de
metal care alung` orice intimitate, devii
doar trupul tù care adoarme. Dup` cinci-
50-51
Armata, somnul,
fasolea [i b`[ina
Alin IONESCU
sprezece ani \nc` n-am mai sim]it vreodat` somnul acela ca o carne
crud` m\ncat` \n lumina focului pe[terii primordiale. Acum adorm
\n fiecare sear` chinuit de g\nduri [i planuri pestri]e. Pe locul doi a
stat fasolea. Iahnie sau ciorb`, nu conta, fasolea la cazan era f`cut`
[i pus` \n farfurii de tabl` cu polonicul lui Dumnezeu. Ca s` nu mai
vorbesc de aromele trupe[ti ale celor cincizeci de oameni din dor-
mitorul comun care se transforma prin vot unanim \ntr-o oaz` de
libertate. Conven]ia asta ipocrit` antiflatula]ie, care ne va distruge
\ntr-o sut` de ani m`runtaiele, cade acolo ca o cortin` de cabaret.
Dup` o mas` cu fasole, tol`ni]i \n paturi, cu bur]ile pline [i min]ile
golite de orice urm` de interes pentru vreo idee c\t de t\mpit`, asta
devine reversul banchetului socratic. Poate o form` de purga]ie a
spiritului printr-un hedonism elementar, \n
care \]i con[tientizezi instinctele ca pe niste
mecanisme perfecte de supravie]uire.
Dup` ce-am p`r`sit cazarma, nu m-am mai
b`[it niciodat` cu at\ta libertate. |n civilie
trupul ascult` de rigori, nu de sine. Instinc-
tele se filtreaz` social [i fasolea \[i pierde
gustul. M\ncarea revine \n farfurii de
por]elan [i flatula]ia se transform` \n tabu.
Pentru somnul, fasolea [i b`[inile din
cazarm` a[ mai face armata \nc` o dat`.
Servici umilitar obligatoriu
Viorel MO}OC
Armata e bun`, b`! Te-nva]` s` fii ho], par[iv [i mincinos!,
zicea Ioan Costin, comandantul nostru de companie. S-a eliberat [i
el, la un an de zile dup` noi, c\nd a expirat contractul semnat cu
Ministerul Ap`r`rii, la \nceputul [colii militare. Cred c` i-a prins
bine plecarea \n civilie, \ntruc\t cel pu]in pe vremea noastr`
omul d`dea semne evidente de inadaptare. C\nd se enerva,
azv\rlea cu scaune [i b`ncu]e p\n`-n mijlocul dormitorului, iar la
controalele inopinate mai sp`rgea c\te o valiz` unde descoperea
efecte civile, flanele sau izmene chineze[ti aduse de acas`.
Bine\n]eles c` respectivele corpuri delicte erau imediat c`lcate \n
picioare [i riguros sf\[iate, cu un fel de voluptate sadic`. O dat`
ne-a alergat vreo dou` ore \n baza sportiv`, ne-a dat t\r\[uri [i cul-
caturi prin noroi, cu masca pe figur` Altfel, comandantul nostru
nu era un om rù. Ba chiar a[ zice c`, \n felul lui mai abrupt, era un
om bun. Dup` cum bìat bun era [i nepotul lui, caporalul Jenic`
Ioni]`, adus \n unitate de la Regimentul de Gard`, ca s` ne instru-
iasc` pe noi, bibanii de la T.R. M-a umilit [i m-a futizat c\teva luni (i
se pusese pata pe mine, la muncile agricole) p\n` c\nd i-a venit [i
lui sorocul s` se lase la vatr`. Ne-am desp`r]it f`r` resentimente.
De fapt, fusesem [i eu cam obraznic atunci, pe c\mp, c\nd el mi-a
ordonat de c\teva ori Culcat! T\r\[! Drep]i! Culcat! Salt \nainte!, iar
eu imediat l-am \njurat de mam`. C\t despre comandantul de plu-
ton, pe atunci locotententul-major Ilie, nu prea am ce s` povestesc.
Era mai pu]in spectaculos \n rigurozitatea
lui cazon` [i \l re]in mai ales prin ordinul pe
care mi l-a dat pe c\mpul de instruc]ie din
Ghencea: Explozie atomic` din direc]ia
pu[c`ria de femei!. Acum ar trebui s` fie
cel pu]in colonel. Nu mai [tiu prea bine ce
s-a \nt\mplat cu un alt ofi]er, supranumit
Mubarak. |n tab`ra de preg`tire de la mun-
te, c\nd simulam o ambuscad`, [i-a \ndru-
mat plutonul \ntr-o direc]ie complet opus`
[i, mult prea t\rziu, c\nd i-a picat fisa, le-a
ordonat bìe]ilor Fuga, \napoi!, 270 de
pa[i pe minut, prin p`dure, pe o culme
abrupt`, cu treij de kile \n spinare. La sf\r-
[itul exerci]iului, g\f\ind asudat, camaradul
meu Liviu Uleia zicea cu g\ndul la Mubarak:
Dac` eram pe front, \l \mpu[cam!. Ca
zvon, am auzit c` bravul ofi]er ar fi fost r`nit
sau chiar ucis la Revolu]ie, dar sper s` nu se
fi \nt\mplat a[a ceva. Totu[i, [tiu cu certitu-
dine c` la Revolu]ie au c`zut c\]iva ofi]eri
din batalionul nostru. C`pitanul Larger a
sc`pat doar cu ni[te r`ni \n tot corpul, pu]in
ciuruit de o rafal` tras` de militarii care ap`rau Comitetul Central
de terori[ti. C\nd a reu[it s` ias` din TAB, s-a t\r\t s\nger\nd p\n` la
comandantul plutonului de tr`g`tori, i-a pus pistolul la t\mpl`, i-a
zis parola [i a[a a sc`pat cu via]`. Pap Larger venise la noi de la un
deta[ament de munc`, diribau, unde apucase s`-i prind` pe ni[te
grada]i care au cusut cu s\rm` buzele unui recrut prea vorb`re]. Era
un tip chiar simpatic, aducea cumva cu actorul Pierre Richard f`r`
p`r sau chiar cu acuma m` g\ndesc un B`sescu \n mizerie. Spre
deosebire de el, al]ii nu erau chiar at\t de haio[i. Asum\ndu-mi
riscul de a denigra glorioasa institu]ie a Armatei, pot afirma c`, \n
r\ndul a[a-numitelor cadre, ofi]eri [i subofi]eri, am \nt\lnit o larg`
concentrare de be]ivi, obseda]i sexual, mitocani, [p`gari, sadici,
isterici sau pur [i simplu pro[ti. To]i oamenii `[tia trebuiau s` fac`
din noi cum se zice b`rba]i. Dac` a fi b`rbat \nseamn` s`
execu]i ni[te ordine stupide [i s`
\nduri ni[te priva]iuni f`r` sens,
atunci, da, [i-au f`cut bine treaba.
Nu-s pu]ini ìa care mai cred [i
acum c` ordinele superiorilor nu
se discut`, se execut`, func]ia bate
gradul [i, \n general, e bine s` ai o
func]ie c\t mai mare, ca s`-]i [tie de
fric` subordona]ii: te-au futut pe
tine c\nd erai biban, fu]i [i tu c\nd
e[ti veteran. Dar ca s` afli toate
astea nu-i nevoie s` pierzi complet
aiurea ni[te luni bune din via]`, la
cea mai frumoas` v\rst`. Te prinzi [i
singur, un pic mai t\rziu, c\]i dintre
semenii no[tri consider` c` via]a
civil` e un fel de armat` \n variant`
soft, chiar dac` un pic mai extins`
ca durat`. Sigur c`, pesemne, \ntre
timp lucrurile s-or mai fi schimbat
[i-n armat`. Totu[i, pentru un t\n`r
care se g\nde[te c` armata te face
b`rbat, r`spunsul meu va r`m\ne
acela[i: nu-i nevoie, se poate [i alt-
fel. C\nd s-a \ntors acas` \n vara lui
87, pu[tanul aiurit care se \nrolase
\n septembrie \[i pierduse valiza de
lemn, c\teva m`sele din gur` [i
ni[te iluzii de adolescen]`. Mi-a tre-
buit ceva timp p\n` s` le recap`t,
iar din]ii mi i-am pus [i mai t\rziu. De[i-s
frumo[i, de por]elan, chiar ai mei nu mai
s\nt. Dup` o lung` iarn` petrecut` la 2-3
grade \n dormitor [i -15 \n postul de gard`,
acum m` cam dor genunchii. {i nici nu mai
]in minte ce anume am f`cut toat` vara,
c\nd m-am \ntors din armat`. |mi amintesc
doar c` eram foarte bronzat, ca un ]igan,
dup` o lun` de dat la sap` \n gospod`ria
unit`]ii. A[a c` nici n-a mai fost nevoie s`
m` duc la mare.
52-53
De ce s` nu faci armata? Uite, eu, spre exemplu, pentru c` am
ulcer duodenal. |ns` am prieteni care nu au f`cut-o pentru c` au avut
fie platfus, fie o familie de \ntre]inut, cursurile la o a doua facultate,
la o a treia, la o a patra, certificat de nebun de la Spitalul 9 sau un v`r
la comisariatul militar.
Ce este armata? Este a doua p\rghie important` prin care sis-
temul mai are o [ans` de a-l supune (eufemism pentru \ndobitoci)
pe individul \nc` neformat, \n cazul \n care l-a ratat o dat` prin inter-
mediul [colii. E [utul \n fund dat acelora dintre tineri care \[i fac iluzii
c` ei s\nt altfel dec\t restul. Armata este doza de umilin]` pe care
t\n`rul trebuie s` o \ngurgiteze \nainte de a s`ri gardul \n via]a care-l
a[teapt` de-acum \ncolo cu poarta \ncuiat` oricum. Armata e atunci
c\nd e[ti obligat s`-]i serve[ti ]ara la momentul la care tu nu mai [tii
cum s` fugi dracului mai repede din ea.
Ce mai este armata? Este bocancul cu dou` numere mai mare sau
cu un num`r mai mic care-]i revine la magazia de efecte al`turi de
tunica rupt` \n fund [i ciorapii f`r` nasturi. Este musca moart` din
ciorba de fasole cu pietricele de la popot`. Este pu[ca din primul
r`zboi mondial cu care trebuie s` execu]i programul de instruc]ie [i,
dac` se poate, s` \i supravie]uie[ti muni]iei expirate care, din cauz`
c` percutorul e stricat, nu e exclus s`-]i treac` ceva prin cap \n
momentul \n care tragi. Armata este WC-ul unit`]ii frecat cu periu]a
(personal`) de din]i. Este adunatul apei a
dou` g`le]i, v`rsate special pe jos \n dormi-
tor, cu [iretul. Este trenule]ul pe care \l faci
cu colegii pifani, merg\nd de-a bu[ilea prin
fa]a geamului unit`]ii [i ]in\nd fiecare \n
m\n` c\te o creang`, astfel \nc\t s` le creezi
senza]ia bibanilor dinùntru c` s\nt \ntr-un
tren aflat \n mers. Sau metroul, atunci c\nd
tu e[ti locomotiva [i valizele vagoanele pe
care tu trebuie s` le \mpingi t\r\[, pe burt`,
pe sub toate paturile din dormitor. Armata
mai e mirosul de ciorapi nesp`la]i de trei
s`pt`m\ni ai m\rlanilor cu care e[ti obligat s`
fii coleg de camer`. Armata e concursul de
b`[ini de la miezul nop]ii care mai ies [i cu
stropi, c` nu pu]ea destul numai a transpi-
ra]ie \n salon. E laba f`cut` noaptea pe sub
p`tur`, atunci c\nd la televizor se d` un film
\n care apar femei goale, iar \n dormitor nu
exist` nici un televizor.
Tot armat` e [i atunci c\nd un cretin cu
patru clase primare ajunge s` aib` la che-
remul sù un deta[ament de studen]i la
filosofie sau matematic`. {i c\nd moldovea-
nul ajunge s`-l aib` la m\n` pe ungur sau
romnul pe ]igan. {i invers. De asemenea,
armat` e atunci c\nd vreun frustrat care n-a
avut animale \n copil`rie ajunge caporal sau
sergent [i poate s` culcat/sculat [i \nainte,
mar[ o unitate \ntreag` de bipezi. Armata e
condi]ia necesar` pentru a putea ajunge
\ntr-un post c`ldu] dac` tat`l lucreaz` \n
vreun serviciu de informa]ii sau mama pe la
Garda Financiar`. Armata e atunci c\nd toat`
lumea se \mparte \n civili [i cadre militare.
Armata mai e o gr`mad` de alte lucruri
ur\te, din cauz` c`rora eu, unul, \mi cer
scuze, da prefer s`-mi servesc ]ara la alt`
mas`.
S` cre[ti AMR [i voinic!
Daniel GOACE
Singurul personaj din familie care f`cuse r`zboiul era bunicul.
St`team [i-l ascultam ca tmpitul ore \n [ir, \n timp ce-mi povestea
c` a f`cut armata la vn`torii de munte [i a ajuns ordonan]a gene-
ralului de divizie Leonard Mociulski, [eful Diviziei 3 vn`tori, a
Corpului de munte. Toate amintirile lui, [i singurele de pe p`mnt,
erau legate de armat`. De cum a fost el \n aplica]ie la Piatra Neam]
[i a traversat creasta Carpa]ilor pe jos ca un apucat, din Mun]ii
Rodnei pn` \n Mun]ii Ceahlù; de ce om nemaipomenit era gene-
ralul; de cum au m`r[`luit \n mun]i trei luni \ncheiate, \n care au
f`cut tot felul de n`zbtii; de cum au locuit ei \n corturi [i nu s-au
desc`l]at niciodat`, pn` la destina]ie, unde la marea aplica]ie a
participat [i regele Carol II; de cum [i-a desf`cut moletierele [i a
v`zut c` erau lipite de picior, [i a[a
p`]iser` to]i solda]ii; de cum [i le-au
dezlipit cu ap` fiart`, [i [i-au scos
bocancii din picioare cu tot cu piele [i
carne [i au pu]it z`rile o zi [i o noapte, [i
s-au ofilit florile de duhoare [i au c`zut
frunzele din copaci r`puse de miasme.
Bunicul meu se ocupa, de fapt, de calul
lui Mociulski, pe care \l chema Anton, [i-i
zicea Tony. |i d`dea de mncare ov`z, \l
ducea la p`scut, \l ]es`la, \l peria, \l
\n[eua, \l de[eua, \i piept`na coama [i i-o
tundea scurt, ca la solda]i, \l \njura de
mam`, \l suduia de tat`, \l lùda, \l scuipa
\n bot, \i cnta \n strun`, \l leg`na, \i
spunea pove[ti cu calul n`zdr`van al lui
F`t-Frumos [i \l adormea cu capul pe
um`r [i apoi, a doua zi, o lua iar`[i de la
cap`t, c` mai aveau ceva distan]` pn` \n
Piatra Neam].
Nu l-au mobilizat pe bunicu, \ntruct
avea acas` o ciread` de copii. |n r`zboi,
Corpul vn`torilor a fost preluat de cel
de-al III-lea Reich, care l-a numit coman-
dant pe generalul de corp de armat` Hugo
Schwab, \n decembrie 1943. |n Crimeea era
o iarn` a dracului de grea [i trupele
romno-germane au fost \ncercuite [i luate
ca din oal` de cele sovietice \n istmul
Perekop, \n noiembrie 1943. A[a a fost
numit Schwab la comanda corpului o lun`
mai apoi, [i Mociulski i-a devenit subaltern,
cu tot cu hahalera aia de cal de care avusese
grij` bunicul.
Participarea bunicii mele la ma[ina de
r`zboi a fost urm`toarea: \ntr-o bun` zi a
54-55
Calul Tony
[i r`zboiul bunicului meu
Cornel IVANCIUC
unui an neprecizat din timpul celui de-al doilea r`zboi mondial, un
cal de artilerie a fost atins de un glonte r`t`cit lng` gar` [i a dece-
dat pe loc. L-a tìat \n buc`]i, l-a adus acas`, a f`cut din el chiftele
[i le-a vndut Armatei Ro[ii, c` era dup` marea tr`dare de la 23
august 1944, iar Armata Ro[ie a mai vrut [i a mai cerut, dar s-a ter-
minat calul, c` nu era chiar un cal uria[ [i inepuizabil, a[a cum ar
putea crede din neb`gare de seam` domniile voastre.
Calul Tony a dat col]ul \n eternitate la sfr[itul frumoasei veri a
anului 1944, la Storojine], \n apropiere de Cernù]i, dup` ce arma-
ta romn` \i tr`dase pe nem]i [i pactizase cu bol[evicii. Era o
diminea]` rece [i v`l`tucii de cea]` se ridicau din toate cotloanele
mun]ilor. Trmbele de abur care ie[eau din n`rile cailor erau att
de groase, \nct aveai senza]ia c` te po]i c`]`ra pe ele pn` la soare.
Caii au [arjat ca la comand` [i de sub bur]ile lor au ][nit pe dreap-
ta s`bii sclipitoare, strnse \n pumnii aproape degera]i de frig.
Calul Tony, care tr`dase [i el, a fost r`nit de un obuz, care i-a despi-
cat crupa \n dou`. A \nceput s` plng` cu lacrimi de om, a cabrat
ca o statuie ecvestr` c`l`rit` de un erou beat, s-a mototolit pe
genunchi sprijinit pe enormitatea lui de
m`dular de culoarea gresiei, [i-a f`cut o
cruce larg` cu copita dreapt`, dup` care a
recitat extrem de mi[c`tor primele versuri
din Moartea poetului a lui Lermontov [i,
\n timp ce murea, din m`dularul lui \nspì-
mnt`tor de mult [i de gros s-au prelins
literele de snge ale cuvntului kone], dup`
care [i-a dat duhul, \ntr-un nechezat dra-
matic, \n timp ce o invoca pe Fecioar`, c`
Tony, am uitat s` v` spun, era de confe-
siune catolic`: Ave Maria, gratia plena,
Dominus tecum, benedicta tu in muli-
eribus, et benedictus fructus ventris tui
Iesus. Sancta Maria Mater Dei, ora pro
nobis peccatoribus, nunc, et in hora mor-
tis nostrae. Amen.
Am cunoscut un tip care zicea c` provincia ar trebui ras` de
pe fa]a p`m\ntului. Am cunoscut alt tip care spunea invers,
c` Bucure[tiul trebuie exilat \n alt` ]ar`. P\n` la urm`, e
bine s` ne \n]elegem cu to]ii ca fra]ii. C` dac` stai s` te
g\nde[ti bine, [i Bucure[tiul tot \n provincie e.
c a p i t a l `
v s .
p r o v i n c i e
Capitala e o curv` pu]in trecut` de 40, \n]olit` ca nevasta
burghezo-mo[ierimii \n filmele lui Sergiu, cu forme expirate, dar
bine ambalate \n cute [i franjuri, o cocot` sclifosit` care \]i spune
cu buzele ]uguiate pui[or, te ia de b`rbie [i-]i sufl` \n ochi fumul
aluziv din port]igaret. Pentru boboci, cotoroan]a are farmec. {tiin]a
clipitului cu sub\n]eles, oftatul intim, miorlìelile care aproximeaz`
orgasmul, atingerile calculate care par \nt\mpl`toare, decolteul-
amfiteatru [i p`tura groas` de parfum cu raza de cinci metri aprind
imagina]ia provincialului t\n`r. Care, orbit de luminile ora[ului, se
d` jos din tren \n Gara de Nord [i, ca s` nu rateze prima ]eap`, ia
un pie]ar. Dac` asta e mama, s`-i
c\nt`rim pu]in pe copii. Bucure[tenii
s\nt m\ndri to]i de descenden]a lor
urban`. Psihologic, aceast` mul]umire
de sine e \nregistrat` ca o ascensiune
personal` \n raport cu valorile jude-
]ene. Cei c\]iva centimetri de avans
tehnologic, adu[i de ultimul model de
troleibuz, de exclusivitatea metroului,
de mall-uri sau de prezen]a coloanelor
oficiale pe str`zi, le m`soar` lungimea
zilnic` a vanit`]ii.
|nainte de moartea lui Ceau[escu,
aerele de superioritate ale bucure[tea-
nului erau ceva mai sonore dec\t azi [i
miroseau ca ale unui c`prar deranjat la
burt`. Cele dou`zeci de statui \n plus
fa]` de ora[ul Mizil, silueta monstruoas`
a Na]ionalului [i bulevardul stalinist
preg`tit pentru Comitetul Central
f`ceau din buletinul de Bucure[ti o
legitima]ie de [mecher. Aceast` [me-
cherie era distribuit` \n geografia
social` dup` clopotul lui Gauss: mai
mult \n centru [i mai pu]in la periferii.
Bunul-sim], prezent \n cantit`]i farma-
ceutice, era ostracizat, culmea, \n mahalale.
Snobismul [i suficien]a bucure[teanu-
lui, bazate, cum ziceam, pe fantomele unei
urbanit`]i \nchipuite, au z`cut [i mai zac
\nc` \ntr-un recipient periculos cu otr`vuri.
Licoarea [i-a mai pierdut din coroziune,
dar, c\nd [i c\nd, bucure[teanul dependent
simte nevoia s` mai trag` c\te o du[c`.
Exist` a[adar un sevraj, o nevoie ca iluzia s`
fie prelungit`. O cere s\ngele sub]iat prin
58-59
Capitala e o curv`
ajuns` la v\rsta a doua
Doru BU{CU
\ncruci[`ri de familie, elaborate \n perimetrul concen-
tra]ionar al Bucure[tiului. Degenerarea biologic` a
fiilor Capitalei, trì]i \n praf [i poluare, enclaviza]i \n
snobism [i \ncremeni]i \n suficien]`, se cere acoperit`
cu pardesiul arogan]ei. Agresivitatea lor social`
\ndreptat` contra provinciei imit` gesturi aristocratice
goale, executate cu st\ng`cia parvenitului. Prostia cu
fireturi are str`mo[i \n mahala [i se revars` asupra
triburilor calme, sosite din provincie. Dac` numim
Bucure[tiul, prin abuz de limbaj, metropol`, voi
spune c` provincia e \n deplin`tatea farmecului ei
c\nd se afl` suficient de departe de metropol`. La o
distan]` sigur`, \n afara zonei de contaminare urban`,
trìe[te o lume pictat` \n alte culori umane, cu o alt`
geografie mintal` [i o meteorologie sentimental`
complet diferit`. Provincia are mari rezerve de bun-
sim], e un depozit nesf\r[it de frumuse]e brut` [i o
neobosit` furnizoare de recru]i pentru metropol`
celebra carne de metrou. Dac` r`m\nem \n metafora
curvei, provincia e un cioban v\nos, timid [i naiv care
vine la ora[ s-o reguleze pe doamna [i s`-[i ia blugi.
S`m\n]a vl`jganului neatent se risipe[te
periodic \n pliurile [i volanele Capitalei cu
generozitate [i dezinteres. Din ea se na[te
speran]a reabilit`rii speciei urbane, \n ea
zac energiile relans`rii. Ea poart` germenii
vitali ai prospe]imii, ai inteligen]ei care
respir` aer curat, ai umorului hr`nit [i ai
bunului-sim] natural. F`r` violul consim]it
al provinciei, metropola e infertil`. Lichide-
le coclite din burta Capitalei produc urma[i
gata pierdu]i. F`r` mi[carea provincial` de
[ale, ni[te [ale spirituale, desigur, mo[teni-
rea genetic` a bucure[teanului ar fi doar
[mecherie [i ar]ag.
Bucure[tiul se masturbeaz` \njur\nd
provincia, dar \[i dore[te ca acest futai s` nu
se termine niciodat`.
Sunt zile cnd nu v` mai suport. Cu regionalismele voastre. Cu
saco[ele voastre de plastic trntite pe peronul g`rii. Cu pove[tile
voastre de-acas`. Cu mncarea voastr` de-acas`. Cu po[irca aia din
sticle de Borsec aduse de-acas`. Cu patriotismul vostru local. Cu
sarmalele voastre locale. Cu fi]ele voastre de provinciali. M-am
s`turaaaaaat! E momentul s` iau atitudine. Ani de zile m-a]i \ntre-
bat, ca s`-mi face]i un compliment, de unde sunt. {i v-am r`spuns,
u[or ru[inat, c` sunt n`scut [i crescut aici, \n Bucure[ti. Ciudat, nu
pari, mi-a]i zis cu voce mieroas`. Dar p`rin]ii [i bunicii, ei de unde
vin? Aici mai scoteam [i eu c`ma[a: ei vin de peste tot. {i din
Oltenia, [i din Ardeal, [i din Moldova. N-am eu un pedigree foarte
curat, dar m`car nu sunt bucure[tean de mai mult de-o genera]ie.
{i gata, cu asta rezolvam problema originii mele. Ca dup` aia s` v`
apuca]i s`-mi povesti]i cum sunt
bucure[tenii \n compara]ie cu oltenii,
cu ardelenii, cu b`n`]enii, cu moldove-
nii M` rog, pn` la moldoveni. Pe
asta cu moldovenii n-am \nghi]it-o
niciodat`. Mi-am pierdut ore impor-
tante din via]` aflnd pentru a nu [tiu
cta oar` cum [tiu ardelenii s` se
poarte, ce vinuri au b`n`]enii, ce lube-
ni]e au oltenii, cum [tiu moldovencele
s` fut`, ce parastase [tiu s` fac` olten-
cele, ce mare au const`n]enii, cum [tiu
s` se bronzeze la piscin` ar`denii, ce
mucenici gusto[i fac ie[enii, ce frumos
vorbesc sibienii, ce club de club au
timi[orenii, ce pogrom au f`cut or`de-
nii, \n fine, ce super-discotec` au le-
re[tenii. Destul!
Achtung, bì provincialilor! V`
vorbe[te un bucure[tean! (Observa]i,
v` rog, pronun]ia curat`, f`r` accent.)
Am crescut \ntr-un ora[ care are mai
multe biblioteci dect num`rul de
c`mine culturale de la voi din jude]. {i
mai multe perspective profesionale
dect ofer` vederea panoramic` de pe
dealul Feleacului sau de pe oricare dintre
colinele Ia[iului. N-are rost s` nega]i chestia
asta, de-aia a]i venit puhoi la Bucure[ti, c`
doar nu v-au dat perspectivele afar` din
locul de ba[tin`. Doar c` v` e greu s` accep-
ta]i c`, \n ciuda pozi]ion`rii pe hart`,
Bucure[tiul e cel mai vestic loc din Ro-
mnia. M-am s`turat s` aud c` Occidentul
\nseamn` cur`]enie [i polite]e. Londra nu e
curat`. {i parizienii nu sunt politico[i.
Capitalele sunt murdare [i agresive pentru
c` se dezvolt` cel mai rapid, ora[ele mici
60-61
Sunt c]iva mor]i \n ora[, iubito
Drago[ BUCURENCI
sunt curate [i politicoase [i plicticoase. De-acolo veni]i voi. Dar
n-a]i \nv`]at, cu toat` polite]ea voastr` proverbial`, c` nu se face s`
intri \n casa omului [i s` te plngi de praful de pe de mobil`, de
[or]urile servitorilor [i de lipsa de gust a bucatelor. De fiecare dat`
cnd v` vizitez \n provincie, v` laud taximetri[tii, v` admir cl`dirile,
v` ridic \n sl`vi mnc`rurile [i vinurile [i v` ascult vechile istorii
despre cum sunt bucure[tenii. Pe voi, \n schimb, nu v-am auzit nici
m`car o singur` dat` vorbind de bine Bucure[tiul. Achtung! N-ave]i
ochi? Nu v-a]i plimbat niciodat` pe Kisseleff noaptea? N-a]i mncat
nici m`car o dat` pe malul Her`strùlui?
N-a]i ascultat niciodat` un concert la
Ateneu? A[, ]i-ai g`sit cu cine s` vorbe[ti. O
]ine]i una [i bun`: ora[ul vostru, jude]ul
vostru, c`minul vostru. Sunte]i \ntr-a[a un
hal de provinciali c` n-ave]i inim` s` iubi]i
un ora[ mare [i frumos. Achtung! Cel mai
nesuferit lucru \n Bucure[ti sunte]i voi!
Perspectivele voastre meschine [i cul-
tura voastr` minor` au ajuns s` dea tonul \n
Capital`. Cine sunt bìe]ii de bìe]i care
paraziteaz` cu ma[inile lor de prost-gust
intr`rile \n cafenele smb`t` sear`? Beiza-
delele baronilor locali. Cine sunt panara-
mele care fac cluburile de nefrecventat cu
gen]ile lor Bucci [i parfumul Dihor? Odras-
lele de moravuri u[oare ale [tabilor din
provincie. Repet: sunt zile cnd nu v` mai
suport. Cu provincialismele voastre ieftine
[i nostalgiile voastre de neam prost. Sunt
zile cnd mi-a[ face catrafusele [i m-a[ c`ra
la Paris. Dar m` enerveaz` numai gndul la
Cartierul Latin, unde-a locuit un mare
provincial de-al nostru, un tip a c`rui
retoric` plng`cioas` a reu[it s` arate c`,
nici la Paris, provincia nu se dezminte. De
fiecare dat` cnd mi-l imaginez pe Cioran
plimbndu-se prin Jardin du Luxembourg [i
repetnd obsesiv quoi bon avoir quitt
Coasta Boacii? quoi bon avoir quitt
Coasta Boacii?, \mi vine s`-l iau la palme [i
s`-i spun de la obraz: Vraiment, ma\tre,
quoi bon?
Cum spunea un nene la televizor: {i ce dac` nea Cutare a
fumat toat` via]a [i a trìt 100 de ani? Dac` nu fuma, trìa
150. Este interesant cum to]i oamenii care ar trì 150 de ani
se apuc` brusc de fumat c\nd s\nt tineri, ca s` nu treac` de
sut`. Se pare c` via]a e, \ntr-adev`r, plictiseala dintre dou`
]ig`ri.
f u m ` t o r i
v s .
n e f u m ` t o r i
Ca s` intr`m mai bine \n atmosfer` plin` de fum de ]igar`, evi-
dent v` propun o [tire din 2004, care, de[i pare a fi una de la pa-
gina 5, a ap`rut \ntr-un ziar extrem de serios, nu conteaz` cum \i
spune, nu insista]i:
O maimu]` din China s-a apucat de fumat
O maimu]` de la o gr`din` zoologic` din China s-a apucat
de fumat. Feili, o femel` cimpanzeu de 13 ani, cer[e[te ]ig`ri de
la vizitatorii gr`dinii zoologice din Zhengzhou, provincia
Henan, [i \i scuip` pe cei care o refuz`.
Norvegia. Vreme ploioas`. Valerenga-Steaua. Romnii s\nt
condu[i cu 3-0. Coafura rezist`. Ovidiu Ioani]oaia nu mai rezist`: \[i
aprinde o ]igar`. Un steward vine [i \i spune c` \l \n]elege, dar tre-
buie s` sting` ]igara.
Romnia. Vremuri de rahat. |n
]ar` curge (sau curg?) lapte [i scru-
miere. Bìe]ii \[i aprind ]ig`rile.
Dragi colegi, v` rog, stinge]i
]ig`rile. Vre]i s` m` sup`r pe voi?
Unii ru[ina]i, unii surprin[i de fap-
tul c` fumau care mi-ai dat, b`,
]igara asta nenorocit`?! , al]ii de-a
dreptul sc\rbi]i, bìe]ii le strivesc
sub bocanci. S\nt \nduio[at. Ba
chiar \mi pare rù c` am putut fi
at\t de crud. Nu meritau. Hai, m`,
c` am glumit, nu trebuie s` m`
lua]i \n serios. Serios, n-am vrut,
nu [tiu ce mi-a venit De fapt,
mie \mi place s` miros a fum de
]igar`, vreau s` m` ung pe corp [i
pe pl`m\ni cu fum de ]igar`, ca s`
fiu galben-maroniu, precum
t\mpl`ria asta alb` de PVC din
birou la care am frecat asear` cu o
ton` de Pronto; dup` ce po[te[te cu voi
c\teva milioane de ]ig`ri pe zi, p`rul meu
luce[te [i e gras, deci s`n`tos; abia a[tept
s`-mi \nec privirea \n apa cea opac` [i diz-
gra]ios curg`toare [i neagr` ca un fund de
sob` care iese din hainele alea \mpu]ite cu
care plec de la serviciu. }ine]i-o tot a[a,
bìe]i! Hai, c` n-am vrut s` v` sup`r, eu zic
s` ne a[ez`m [i s` fum`m \mpreun` pipa
p`cii.
P\n` la urm`, cine s\ntem noi, nefu-
m`torii, s` protest`m? Sus ]igara, jos mafia!
Ce-o s` facem, o s` cerem universit`]i pen-
tru nefum`tori, locuri \n Parlament, auto-
nomie teritorial`, prefect nefum`tor, emi-
siune \n limba nefum`torilor?
64-65
S` v` fum!
Gabriel DROGEANU
Uite, am observat c` fumatul s-ar putea s` fie chiar o form` de
respect pentru cei din jur: eu c\nd n-am ap` acas`, ca s` fac un du[,
cobor s`-mi cump`r la fel procedeaz` [i colegii mei: c\nd r`m\n
f`r` ]ig`ri, coboar` s`-[i cumpere. Corect?
Singurul lucru care m` \ngrijoreaz` este c` tot apar ni[te
cercet`tori, binecunoscu]ii cercet`tori americani sau britanici,
care, periodic, descoper` roata: cic` fumatul este, probabil, pe
primul loc \n topul activit`]ilor care nu aduc nici un beneficiu. Ba
dimpotriv`: am auzit c` dac` avansezi \n cariera asta de fum`tor
ri[ti ca la un moment dat ]igara de dup` s` devin`, simplu,
]igara.
Hai, nu v` speria]i. Uite, ca s` \nchei pe un ton pozitiv, v` pro-
pun o alt` [tire, probabil la fel de inventat` ca aia de la \nceput, dar
care mie mi-a demonstrat c` se poate. Deci, se poate:
O maimu]` s-a l`sat de fumat
dup` 16 ani
Un cimpanzeu femel` din China a
reu[it, dup` 16 ani, ceea ce pentru mul]i
oameni este doar un vis: s` renun]e la
tutun. AiAi, n vrst` de 23 de ani () a
fumat [i mai multe ]ig`ri pe zi. ngrijitorii
de la Qinling-Safaripark din provincia
Shaanxi [i-au dat seama c` este timpul s`
ia m`suri [i au supus-o pe fum`toarea
mp`timit` la o cur` intens` de dezintoxi-
care, cu plimb`ri regulate, terapie cu
muzic` [i exerci]ii de sport. De[i la
nceput a fost destul de dificil, maimu]ica
a nceput u[or-u[or s` nu mai duc` dorul
]ig`rilor.
Sta]i a[a, s`-mi aprind o ]igar`.
Mi-am aprins o ]igar`, am deschis o pagin` de web [i am tas-
tat \n fereastra de Google: 9 mituri despre ]ig`ri. Hmm. Ia s`
vedem dac` anti-miturile s\nt adev`rate.
Mitul 1: S` renun]i la fumat poate fi dificil pentru al]i oameni,
dar eu pot s` fac asta oric\nd.
Anti-mitul 1: De fapt, 35 de milioane de oameni \ncearc` s` se
lase de fumat \n fiecare an, dar numai 7% reu[esc \ntr-adev`r.
Anti-anti-mitul 1: Am un prieten care are un prieten care are
o metod` infailibil` de a te l`sa de fumat. Fumezi timp de o lun`,
iar toate mucurile de ]ig`ri ]i le depozitezi \ntr-un borcan cu ap`.
Dup` o lun`, bei. Dup` ce bei, vomi]i instantaneu tot [i dup` ce
creierul tù trece prin trauma aia, cic` n-o s` te mai apropii nicio-
dat` de ]igar`. Dar nu v` imagina]i c` metoda asta va fi trecut` vre-
odat` pe vreun afi[ dintr-o farmacie. Mai bine \]i scot ochii cu
fumatul.
Mitul 2: Fumatul nu dùneaz` nim`nui
altcuiva dec\t mie.
Anti-mitul 2: Fumatul pasiv omoar` de
la 35.000 la 65.000 de oameni \n fiecare an.
Anti-anti-mitul 2: Fumatul real omoa-
r` milioane. ~[tia 35.000 s\nt victime cola-
terale.
Mitul 3: Fumatul mic[oreaz` tensiunea
arterial`.
Anti-mitul 3: Nu e adev`rat. Dimpotri-
v`, \]i cre[te presiunea arterial`.
Anti-anti-mitul 3: {i atunci c\nd pierd
autobuzul \mi cre[te presiunea arterial`. Ce
mai conteaz` dac` \mi aprind o ]igar` p\n`
la urm`torul autobuz? Mai prelungesc un
pic tensiunea arterial`. Ce, sexul nu se
Demitizarea anti-miturilor
despre fumat
C`t`lin MATEI
bazeaz` pe aceea[i idee?
Mitul 4: Fumatul \]i \mbun`t`]e[te starea de spirit.
Anti-mitul 4: Un studiu a demonstrat c` adolescen]ii care fu-
meaz` s\nt de patru ori mai susceptibili la depresii dec\t cei care nu
fumeaz`.
Anti-anti-mitul 4: Adolescen]ii care fumeaz` s\nt de patru ori
mai susceptibili pentru c` au de patru ori mai multe motive: nu au
bani de ]ig`ri, nu fumeaz` niciodat` dup` sex pentru c` nu fac sex,
\i mai sup`r` diriga c\nd \i prinde fum\nd [i ]ig`rile se scumpesc de
la o zi la alta, via]a fiind tot mai scump` \n Romnia.
Mitul 5: Dac` fumez numai c\teva ]ig`ri pe zi, e OK.
Anti-mitul 5: Nu e OK. Fiecare ]igar` con]ine 1 p\n` la 2
miligrame de nicotin`, care ajung la creier \n 10 secunde dup` ce
inhalezi.
Anti-anti-mitul 5: Hai, c` am \nceput s` m` enervez. Dar ce
s\nt eu, euglen` verde, s` \mi fac probleme pentru 1 sau 2
miligrame de nicotin`?
Mitul 6: Cancerul de pl`m\ni este
singura afec]iune de care pot suferi.
Anti-mitul 6: Fumatul poate cauza
mult mai multe afec]iuni, cancer la pan-
creas, rinichi, vezic`, boli de inim` etc.
Anti-anti-mitul 6: Cam nesigur`
afirma]ia. Poate cauza. Adic` nu e
nimic sigur. Poate s` nu cauzeze, de ce
s` nu vedem paharul plin? A[adar, pro-
pun s` fim optimi[ti [i s` scriem pe
pachete: Fumatul poate s` nu cauzeze
cancerul. Oricum, nefum`torii nu le
citesc. De ce s` nu facem o bucurie fu-
m`torilor? E prea mult? Pe avioane de ce
nu scrie Acest avion poate c`dea?
Mitul 7: Dac` fumez numai ]ig`ri cu
filtru sau mentolate, o s` fiu \n sigu-
ran]`.
Anti-mitul 7: Fum`torii de ]ig`ri cu
filtru au tendin]a s` exagereze [i s`
fumeze mai mult. |n ciuda filtrului,
nicotina [i alte substan]e ajung totu[i \n
pl`m\n.
Anti-anti-mitul 7: Pì, normal c`
ajung. Asta e [i ideea. Dac` nu ajungeau,
sugeam aer printr-un pai. Mam`, dar greu
v` mai prinde]i. Oricum, m` simt mai bine
acum, c` am aflat c` am discutat p\n` aici
despre ]ig`ri f`r` filtru. Pfuu, mi s-a luat o
piatr` de pe pl`m\n.
Mitul 8: Fumatul m` face s` ar`t cool [i
sexy.
Anti-mitul 8: Fumatul \]i \ng`lbene[te
din]ii, \]i face riduri [i face gùri \n hainele
tale. |ntr-un sondaj recent, 86% dintre ado-
lescen]i au afirmat c` mai degrab` s-ar
\nt\lni cu un nefum`tor dec\t cu un
fum`tor.
Anti-anti-mitul 8: |n primul r\nd, s\nt
convins c` dac` sondajul era realizat \n
r\ndul adolescen]ilor care fumeaz`, 86%
66-67
dintre ei s-ar fi \nt\lnit mai degrab` cu un fum`tor. |n al doilea r\nd,
din]ii nu mai conteaz` dac` ai o limb` mi[to. |n al treilea r\nd,
ridurile s\nt sexy. {i \n al patrulea r\nd, e o mare diferen]` de verti-
calitate \ntre a ag`]a o gagic` cu textul: E[ti frumoas` ca un m`r
[i a o ag`]a cu Ai cumva un foc?.
Mitul 9: Fumez de ani de zile, a[a c` nu are sens s` m` opresc
acum.
Anti-mitul 9: Dac` fumezi, \]i tai ani din via]`. Un om de 35 de
ani va trì cu 5 ani mai mult dac` se va l`sa de fumat.
Anti-anti-mitul 9: Mda. Aici nu am de comentat. Am zis clar
c` m` las de fumat c\nd trec ]ig`rile de 50.000 de lei/pachetul.
Altminteri, nu o s` mai am bani s` trìesc
\nc` 5 ani. Oricum, [tiu cu siguran]` c`
Nostradamus a zis c` un arab sau un chinez,
nu mai ]in minte, o s` fie st`p\nul lumii c\nd
eu o s` mai am 5 ani de trìt. {i la c\t` shaor-
ma [i pui cu ananas bag \n mine acum, chiar
nu o s` mai merite s` trìesc \nc` 5 ani. S`
trìesc \nc` 5 ani doar pentru un porc cu
ciuperci urechi de lemn, mai bun? Naa.
Toat` lumea [tie gluma aia etern` cu inginerii care nu [tiu
s` comunice, dar au privirea inteligent`. Dac` e s` dis-
cut`m [i despre arti[ti, din acela[i punct de vedere, putem
spune c` arti[tii s\nt cam la fel. Nu [tiu s` comunice dec\t
prin art`, dar au ni[te crea]ii inteligente.
i n g i n e r i
v s .
a r t i [ t i
|n 212 \.e.n., dup` asediul Siracuzei, o sabie roman` a perforat
pl`m\nul st\ng al celui mai cunoscut inginer din toate timpurile.
Arhimede s-a ar`tat prea absorbit de precizia cercurilor sale din
nisip, insult\ndu-l astfel, prin apatie, pe centurion. Corpul \n ago-
nie al \nv`]atului s-a pr`bu[it peste bisectoare [i tangente, a deran-
jat definitiv simetriile desenate pe p`m\nt [i a acoperit o problem`
de geometrie a c`rei solu]ie ne f`cea poate s` trìm ast`zi mai
comod. Pus` fa]` \n fa]` cu matematica, ignoran]a soldatului a avut
nevoie de pu]in` gimnastic` de pedepsire. Aceast` interven]ie
ostil` \ntr-o chestiune a min]ii, care \ncepe s` defineasc` tipul
recuno[tin]ei publice fa]` de savan]ii-tehnicieni, este o sugestie
\narmat` pentru ceea ce vor p`]i inginerii peste dou` mii de ani.
Polivalentul Arhimede e prototipul istoric [i intens mediatizat al
inginerului care, pentru a-[i pune opera \n func]iune, pentru a-[i
face mecanismele s` mearg`, pentru a ridica P`m\ntul cu un singur
punct de sprijin, a str`b`tut marile \ntinderi
ale [tiin]elor exacte. Adierea legendei ne
ofer`, peste milenii, un Arhimede genial [i
predispus la anecdote, cu toate c`, aproape
sigur, c\]iva poe]i contemporani \l priveau
de sus pentru finalitatea practic` a g\ndirii
lui [tiin]ifice. Trei mii de ani \naintea cele-
brei \njunghieri, inginerii au fost trata]i cu
simpatia tipic` a epocii. C\nd [i c\nd, ei erau
\ngropa]i la temelia edificiului sau decapi-
ta]i ceremonial la inaugurarea unei ma[ini
de r`zboi, dar nimeni n-a v`zut \n asta pre-
meditare sau consens. Ba dimpotriv`, exe-
cu]iile de rutin`, \ntemeietoare, la care au
fost supu[i inginerii antici se \ncadrau mai
degrab` \n stilul momentului, erau practi-
cate cu sinceritate [i nu aveau c\tu[i de
pu]in germenii persecu]iei culturale de azi.
Prigoana organizat` asupra inginerului a
\nceput dou` milenii mai t\rziu, \n vremuri
c\nd ea era baza politicii de stat, a unui stat
care administra frustr`rile [i la[it`]ile de
popor mic, est-european, cu reparti]ie bal-
canic`. Aici, miori]a stalinist` a explodat
\ntr-o mul]ime de comportamente [i
patologii sociale cu un grad ridicat de cas-
trare public`. Prin imita]ie [i prin complex-
ul tiraniei r`sturnate, o parte a mediului
universitar romnesc [i o parte a pro-
duselor sale din anii 70-90 s-au n`pustit
asupra politehnicii cu o ironie rea. Fire[te
c`, statistic, inginerimea exprima, \n acea
perioad`, un exces, dar un exces al politicii,
nu al profesiei. Contextul, \ns`, n-a contat.
Procuratura universitar`, adic` studen]imea
cu studii ne-inginere[ti, a intentat procese
de insuficien]` cultural` unui inculpat
c`ruia, totu[i, i se datora \mbl\nzirea zilnic`
a materiei [i formula palpabil` a lumii
|n ap`rarea inginerului romn
Doru BU{CU
70-71
domestice. Dou` decenii [i ceva, centurionii locali au \nfipt cu]itul
batjocurii \n spinarea unui Arhimede romn supranumerar, dis-
creditat de ambi]iile tehnologice ale socialismului [i de ridicolul
unor elanuri care nu erau ale lui.
S`-i examin`m \ns` pe prigonitori. Ei s\nt, \n primul r\nd, copiii
sclifosi]i ai [colii umaniste, trecu]i prin facult`]i f`r` cifre, studen]ii
alunga]i de matematici \n bra]ele nuvelei, filfizoni cu profesii
bazate pe ortografie [i lecturi. Nu doar fugi]i din calea culegerilor
de fizic` [i nu doar izgoni]i de legea Boyle-Mariotte, ci \ngrozi]i de
tot ce \nseamn` logic` [i rigoare, de tot ce presupune un rezultat
exact. Spaima de verdictele categorice, exprimate \n litere grece[ti
sau \n propozi]ii ireductibile, i-a f`cut refugia]i \n teritoriile vagului,
\n f\[ia Gaza a frazei literare, \n teritoriile ocupate deja de toleran]a
semenilor refugia]i [i ei. Aici, \n ]ara f`g`duin]ei poetice, unde
orice dobitoc scoate un volum de versuri f`r` s` se pr`bu[easc` un
pod, aici unde ecua]iile sofisticate ale lui Maxwell nu ridiculizeaz`
lentoarea de g\ndire a nici unui scriitor, aici unde prostia se
nuan]eaz` prin metafora de breasl`, aici unde, \n absen]a
numerelor, impostura e joc de societate, aici unde, f`r` paza mili-
tar` a [tiin]elor naturii, frustrarea [i insuficien]a logic` se v\nd ca
produse culturale, aici e cartierul general al prigoanei inginerului.
Zidurile de protec]ie s\nt ridicate la comun, din amintiri de gimna-
ziu [i liceu. Spaimele min]ii din \nv`]`m\n-
tul secundar, c\nd Pitagora [i Newton erau
mun]i de netrecut, compun contraforturile
[i zid`ria acestei cazemate ipocrite. |n-
frico[at de ecua]ii, urechiat de Gheba [i
Olivotto, cotonogit de trigonometrie, po-
porul fricii s-a repliat \n cetatea f`r` de cri-
terii. La ad`postul toleran]ei reciproce,
vìc`reala devine ideologie [i imn, iar
sl`biciunea ajunge un soi de vinul casei.
Be]ia de grup devine agresiv` [i se apuc`,
fire[te, s`-i \njure pe cei ce pot. Pe ingineri.
A[a c`, atunci c\nd, instalat \n confortul
obiectelor fermecate care \]i u[ureaz` exis-
ten]a, \]i vine s` ironizezi un inginer, g\n-
de[te-te, drag` filologule, c` din v\rful aces-
tor piramide casnice te privesc cinci milenii
de inginerie. F`r` ele, scriai poezii pe pe-
re]ii unor pe[teri, te [tergeai la cur cu
pietre [i te ironizai cu ursul brun.
Apocalipsa merge [i a[a
Drago[ BUCURENCI
Cnd vezi o mutr` uimit` privind piramidele [i \ntrebndu-se
cum au reu[it egiptenii s` care toate pietroaiele alea, e bine s` te
fere[ti pentru c` tocmai a deschis gura un inginer. Dac`-l provoci,
e \n stare s`-]i spun` pe loc num`rul de ore de munc` pe care ar
trebui s` le presteze o sut` de echipaje de constructori pentru a
termina lucrarea. Totul \n valori medii, cu o eroare ignorabil`, pe
care n-au dect s-o calculeze statisticienii, care a \nv`]at [i ei carte.
Inginerul n-are gust pentru nuan]e, a[a cum n-are \n]elegere pen-
tru simboluri: beneficiarul a cerut un mormnt neconven]ional,
P+24, interior piatr`, scar` exterioar` pe toate laturile [i acces prin
subteran, inginerii vremii au pus la punct cteva inova]ii tehnolo-
gice [i lucrarea s-a f`cut. Pe inginer nu-l nelini[te[te ritualul fune-
rar al regilor-zei, cel mult \l contrariaz` risipa: domle, `sta era un
conduc`tor iresponsabil, pì f`ceam cteva mii de locuin]e
egiptene confort II cu materia prim` de pe
[antierul `sta. Pe inginer nu-l intereseaz`
ct de poetic locuie[te faraonul, e cel mult
curios s` afle cum locuie[te el acolo f`r`
bideu. Cnd nu e bntuit de platitudini
absolute, inginerul e fr`mntat de curio-
zit`]i meschine.
Dar inginerul nu trebuie condamnat
pentru stupizeniile pe care le debiteaz`,
pentru c` meseria lui ingrat` e s` lucreze cu
tot felul de prostii. Gndi]i-v` c` vorbim de
un individ care nu poate admite failibilis-
mul [tiin]ei dect cu riscul de a-[i pierde
slujba. Pe m`sur` ce construie[te noi [i noi aplica]ii pentru teorii
de mult fumate \n rndul oamenilor de [tiin]`, inginerul \l
fug`re[te pe bietul savant pe culoarele academiei, \l trage de redin-
got` [i se laud`: ia uite, domle, ce idee mi-a mai venit! Iar savantul
\i \ng`duie verbozitatea academic` \n lazareturi special amenajate,
numite universit`]i politehnice, pentru ca nu cumva tinerii cu IQ
peste medie s` le confunde cu adev`ratele academii.
|ntr-o civiliza]ie dezvoltat` armonios, inginerii \[i cunosc foarte
bine locul, dar cultura romneasc` a ajuns \ntr-un hal de minorat
deplorabil, \n care clasa intelectualilor e compus`, faute de mieux,
din doctori, avoca]i [i ingineri. Adic` din tot felul de me[te[ugari,
oameni c`rora, prin natura profesiei lor, le este interzis accesul la
idee. |ntr-o ]ar` \n care doctorii sunt \nvesti]i cu sacerdo]iul, iar
avoca]ii devin izvoare de drept, era fatal ca inginerii s` ocupe locul
rezervat filosofului-rege. Timp de 50 de ani, inginerii au alc`tuit o
masonerie proletar`, lucrnd la propriu cu echerul [i compasul
\ntru gloria marelui arhitect al comunismului neao[. |n ultimii 15
ani s-au repliat \ntr-o fals` adormire [i
au continuat s`-[i exercite influen]a pe
toate nivelurile, m`surnd politica cu
[ublerul [i dreptatea cu firul de plumb.
Pericolul legionar, gol`nia activi[tilor
civici, moftul propriet`]ii au fost
mostre necenzurate de gndire ingine-
reasc` [i nu anacronisme kaghebiste,
cum le-a pl`cut multora s` cread`.
Cnd a scris Republica, Platon a
comis un artificiu poetic [i a vorbit
despre sufletul omului ca despre o
cetate, a comparat pasiunile cu poe]ii
[i le-a izgonit din alc`tuirea sa teore-
tic`. Oameni obi[nui]i s` citeasc`
dic]ionare, manuale [i ghiduri, ingine-
rii l-au conspectat pe Platon mai mult
pe s`rite [i nu s-au sfiit s` le cear`
poe]ilor s` ias` la munc`, nu la-ntins
mna. |ntr-o cetate ideal`, oamenii de
[tiin]` le-ar fi s`rit \n ajutor exila]ilor,
pentru c` dispre]ul fa]` de metafora
artistic` e un simptom al suficien]ei
mentale. Cel obi[nuit s` desconsidere
o pictur` abstract` cu exclama]ia
domle, a[a ceva nu exist` nu se va sfii s`
se manifeste la fel de necioplit [i \n fa]a
balivernelor unei noi teorii [tiin]ifice. Dar \n
]ara me[terului Manole, oamenii de [tiin]`
zapeaz` mai frecvent pe canalul Discovery
dect pe Arte, a[a c` inginerii au fost l`sa]i
s` scoat` poe]ii la produs [i s`-i disciplineze
cu bta cnd au avut tupeul s` ias` \n
strad`. Cnd inginerii \[i vor \ncheia tura de
lucru pe [antierul numit Romnia, ne vom
trezi cu o ]ar` proiectat` \n \ntregime de
politehni[ti: balamalele [i teoriile noastre
vor scr]i, iar din ]evile [i din poeziile
noastre se va scurge un lichid greu, urt
mirositor.
72-73
|n istoria antic` a Indiei, regele Asoka, nepotul lui
Chandragupta, a impus o figur` de neuitat. Supranumit calcula-
torul viu, Asoka p`rea mai degrab` artist dect inginer, de[i era
capabil s` numere toate frunzele dintr-un copac din goana calului.
Nu o dat` f`cea pariuri cu curtenii c` eroarea de calcul nu va dep`[i
cifra de zece frunze, \n plus sau \n minus. Dar nici o eroare nu
poate desfrunzi mintea mai eficient ca istoria. Dup` ce regele tre-
cea ca vijelia pe lng` copac, solda]ii \i rupeau frunzele [i \ncepeau
s` le numere pe \ndelete cotoarele. F`r` excep]ie, Asoka a c[tigat
toate pariurile. Detractorii au scos la iveal` urm`torul detaliu:
regele \[i alege copaci din familia platanului
sau a pipalului, care au frunze mari, num`-
rate scrupulos cu o sear` \nainte, de o ar-
mat` de sclave cu mult` dexteritate \n
recoltarea ceaiului, [i prin aceasta s-a v`dit
c` mintea lui de inginer o \ntrecea pe cea
artistului. Asoka n-a negat acuza]iile, dar a
cerut s` fie dus \ntr-o p`dure de deodari,
cu cetina dezvoltat` luxuriant, care sunt
cedrii mun]ilor de sub Himalaya [i difer`
vizibil de pipali, [i acolo a repetat opera]ia,
uimindu-[i \nc` o dat` asisten]a cnd a
\nregistrat o eroare de numai dou` cifre.
Nimeni n-a reu[it s` clarifice taina
abilit`]ii regelui. Ilustrul matematician ame-
rican de origine rus` George Gamow, care
a transformat matematicile \n art`, a \n-
dr`znit s` afirme, printre pu]inii, c` Asoka
num`ra doar frunzele unor copaci sime-
trici, ceea ce dup` teoria probabilit`]ilor
u[ureaz` nesperat efortul calculului. Psiho-
logii moderni au atacat o alt` pist`: gndi-
rea hindusului difer` radical de cea a euro-
peanului, [i este una eminamente abstrac-
t`, adic` de tip ingineresc, care utilizeaz`
zona cerebral` ce guverneaz` sediul opera-
]iunilor logice. Ei n-au putut s-o [i demon-
streze, dar au argumentat c` jum`tate din
personalul NASA este de origine indian` [i
c` hindu[ii exprim`, \n chip str`lucit, forma
cea mai rafinat` pe care o cunoa[te prelun-
girea min]ii umane \n computer.
|n 1992, hindusul Swami Harikesa din
Kutub se convertea la Islam, sub numele Ali
ibn Yaqub ibn Ghazni, scrbit de jertfele
pe care trebuia s` le aduc` unor zei pe
Sfr[itul biocalculatorului
din Kutub
Cornel IVANCIUC
de-a-ntregul mor]i [i total neconvins de
tribula]iile conduitei cre[tine. Localitatea
Kutub, de lng` New Delhi, este celebr` prin
coloana ei de fier, pe trupul c`reia n-au
\nflorit mugurii ruginii de mai bine de dou`
milenii. La scara timpului, o mie de ani
\nseamn` niciodat`, iar dou` mii, o ve[nicie.
Ali ibn Yaqub ibn Ghazni a sus]inut c` Asoka
era, de fapt, autist [i c` mai toate calcula-
toarele vii, capabile s` uimeasc` prin rapidi-
tatea cu care fac din minte opera]ii matema-
tice complexe, acuz` probleme psihice, fie
c` se refer` la sechele ale meningoence-
falitei, fie la diverse forme de epilepsie. Ali
ibn Yaqub ibn Ghazni era un admirator sin-
cer al lui Asoka, dar a deplns limitele min]ii
umane [i ale calculatorului viu, supus unui
sever proces de degenerescen]`.
Ibn Yaqub este considerat, \ndeob[te,
descoperitorul biosiliciului, un izotop com-
plet necunoscut al acestui element chimic,
biodegradabil \n timp. Maestrul sù spiritual,
Abul Baraqa ibn Baraqa ben Baraqa, l-a des-
cusut dac` descoperirea poate s` fie pus` \n
slujba Organiza]iei. Orice inven]ie apar]ine
Organiza]iei, i-a r`spuns sobru Ibn Ghazni, [i a continuat zm-
bind: Dac` mintea are limitele ei biologice, fiind pndit` de nebu-
nie [i e biodegradabil`, [i computerul le va avea de acum \nainte.
O s` facem o arm` teribil`, prin care Organiza]ia va distruge civi-
liza]ia informa]ional` din temelii, a[a cum n-a f`cut-o nici un virus.
Cel mai nevisat proiect al omenirii a primit numele de opera]iunea
Anti-Silicon Valley, iar planurile lui au fost ad`postite \ntr-o
pe[ter` de pe \ntinderile ]inutului Paktia-Paktika, din ]ara Aryana.
Implementarea planului consta \n fabricarea, de acum \nainte, a
unor cipuri din biosiliciu, extras din paie de graminee, care vor
duce la distrugerea progresiv` a tuturor calculatoarelor de pe
p`mnt. Ele vor fi realizate \n Malagamba, ]ar` islamic` cu mn` de
lucru ieftin`, [i unul dintre cei mai importan]i parteneri ai Statelor
Crucii \n produc]ia de microelectronic`.
|ntr-o bun` zi, a unui an neprecizat din viitor, a izbucnit un con-
flict intertribal \n regiune [i, dintr-o regretabil` eroare, planul Anti-
Silicon Valley a nimerit \n minile du[manilor lui Ali ibn Yakub ibn
Ghazni. La scurt` vreme, teribilele p`s`ri de
foc ale crucia]ilor au bombardat zile \n [ir
Aryana, [i trupele speciale ale mai multor
state ale Crucii au des`vr[it cur`]enia,
nel`snd viu nici un membru al Organiza-
]iei. Corpul sf[iat de o grenad` al lui Ali ibn
Yaqub ibn Ghazni, n`scut Swami Harikesa,
a putut fi v`zut, zile \n [ir, expus \ntr-una
din pie]ele ora[ului Kabura, pe o stiv` de
hoituri de studen]i rebeli, din care se
\nfruptau vulturii. Un martor ocular sus]ine
c` din ]easta cr`pat` a lui ibn Ghazni s-a
scurs, \nc` de la primele ceasuri ale insta-
l`rii mor]ii, un lichid biodegradabil, ce
aducea aminte de ceea ce fusese cndva un
creier de hindus, sedus de o himer`.
74-75
Alt subiect care a st\rnit valuri de discu]ii \n [edin]a de pre-
elaborare a almanahului. Nici noi nu [tim de ce a st\rnit
valuri de discu]ii pentru c` deocamdat` s\ntem to]i hetero-
sexuali. Dar se pare c` nu e deloc greu s` te pui \n locul unui
homosexual. Nu trebuie dec\t s` te \mbraci bine. Sau nici
m`car at\t. Oricum, ai numai colegi hetero care n-ar
\n]elege efortul.
h e t e r o
v s .
g a y
Personaje
Rudolpho, tat` [i gay, aproximativ 50 de ani
Cerasela, mam` [i lesbian`, aproximativ 45 de ani
Mario, fiu [i gay, aproximativ 25 de ani
Consuela, fiic` [i lesbian`, aproximativ 20 de ani
Stephano, iubitul lui Rudolpho, 45 de ani
Ingrid, iubita Ceraselei, 35 de ani
Costi, iubitul lui Mario, 30 de ani
Carmen, iubita Consuelei, 25 de ani
Un interior foarte luxos. Pe pere]i at\rn` tablouri originale de
Dal, Picasso, Goya, Vermeer, Rembrandt, Van Gogh, Nicolae
Grigorescu. Camera, care arat` ca o \nc`pere de muzeu, este
\mp\nzit` de statui [i statuete, de Rodin, Michelangelo, Paciurea,
Brncu[i. O muzic` rafinat`, poate clasic`, poate preroman-
tic`, poate jazz, se va auzi \n surdin`. Peste tot s\nt \mpr`[tiate
c`r]i de filozofie, beletristic`, psihanaliz`, gr`din`rit. |n prim-
plan, dou` fotolii de epoc`, cu tapi]erie opulent`. |n st\nga o
canapea de epoc`, \n dreapta o canapea de epoc`, identic`.
Peretele din fundal este o oglind` imens`, care va multiplica
imaginile, personajele, gesturile [i cuvintele acestora. Toate per-
sonajele s\nt \mbr`cate \n smoking, b`rba]ii, [i \n rochii de
sear`, femeile. De preferat ar fi ca toate femeile s` fie \mbr`cate
\n rochii identice.
Actul I
Pe canapeaua din st\nga, Rudolpho [i Stephano se ]in de
m\n`, se m\ng\ie, se s`rut`. Rudolpho [i Stephano pot s` stea, pe
r\nd, unul \n bra]ele celuilalt. Pe canapeaua din dreapta,
Cerasela [i Ingrid se ]in de m\n`, se m\ng\ie, se s`rut`. Cerasela
[i Ingrid pot s` stea, pe r\nd, una \n bra]ele celeilalte. Din c\nd
\n c\nd, cuplurile \[i arunc` priviri [i \[i fac cu m\na. Tandre]u-
rile pot dura 2-3 minute.
|n \nc`pere intr`, din dreapta, Mario [i Costi, ]in\ndu-se de
m\n`. Dau cu ochii de Rudolpho [i Stephano.
Mario (pu]in st\njenit, c`tre Rudol-
pho): Scuze, tat`, n-am [tiut c` s\nte]i aici.
Costi: Ne scuza]i, n-am [tiut c` s\nte]i
aici.
Rudolpho (c`tre Mario): Nu face nimic,
fiule. Pute]i s` r`m\ne]i, dac` vre]i. Ne
cunoa[tem doar.
Mario: Nu, nu vrem s` deranj`m.
Costi: Nu, nu vrem s` deranj`m.
Rudolpho: Nu deranja]i. Rudolpho \l
s`rut` pe Stephano. C`tre Costi: Ar`]i
foarte bine, Costi.
Costi: Mul]umesc, Rudolpho, [i tu ar`]i
foarte bine.
Stephano (c`tre Rudolpho): Nici Mario
nu arat` deloc rù.
Mario: Mul]umesc, Stephano, [i tu pari
a fi \ntr-o excelent` form`.
Mario [i Costi ies prin st\nga, nu
\nainte de a se s`ruta. Cei doi tineri nu le
v`d pe Cerasela [i Ingrid, care \n tot acest
timp \[i v`d de tandre]urile lor. |n
\nc`pere intr`, prin st\nga, Consuela [i
Carmen, ]in\ndu-se de m\n`. Dau cu ochii
de Cerasela [i Ingrid.
Consuela (pu]in \ncurcat`, c`tre Cera-
sela): Scuze, mam`, n-am [tiut c` s\nte]i
aici.
Carmen: Ne scuza]i, n-am [tiut c` s\nte]i
aici.
Cerasela (c`tre Consuela): Nu face
nimic, draga mea. Pute]i s` r`m\ne]i, dac`
vre]i. Ne cunoa[tem doar.
Consuela: Nu, nu vrem s` deranj`m.
Carmen: Nu, nu vrem s` deranj`m.
Totul e invers
(homocomedie tragisexual`, \n trei acte [i patru cadavre)
Iulian T~NASE
78-79
Cerasela: Nu deranja]i. Cerasela o s`rut` pe Ingrid. C`tre
Carmen. Ar`]i splendid, Carmen.
Carmen: Mul]umesc, Cerasela, [i tu ar`]i minunat.
Ingrid (c`tre Cerasela): Nici Consuela nu arat` mai pu]in mi-
nunat.
Consuela: Mul]umesc, Ingrid, [i tu pari a fi \ntr-o excelent`
form`.
Consuela [i Carmen ies prin dreapta, nu \nainte de a se
s`ruta. Cele dou` tinere nu \i v`d pe Rudolpho [i Stephano, care
\n tot acest timp \[i v`d de tandre]urile lor.
Actul II
Acela[i interior. |n fotoliul din st\nga, Rudolpho \mplete[te un
pulov`r. |n fotoliul din dreapta, Cerasela repar` un pick-up
vechi.
Rudolpho: S\nt foarte fericit, am \nt\lnit, \n sf\r[it, b`rbatul vie]ii
mele, Stephano este o feti]` foarte ascult`-
toare, ne \n]elegem foarte bine, vrem s`
facem un copil \mpreun`.
Cerasela: {i eu s\nt fericit`, am \nt\lnit,
\n sf\r[it, femeia vie]ii mele, Ingrid este
foarte b`rbat. A[ putea s` spun chiar c` este
mult mai b`rbat dec\t tine.
Rudolpho: }i-am f`cut, totu[i, doi copii
minuna]i. Nu [tiu ce alt gay ar mai fi f`cut
una ca asta.
Cerasela: Am fost o proast`, de[i \mi
iubesc foarte mult copiii.
Rudolpho: La \nceput nu i-ai iubit.
Cerasela: M-am sim]it \n[elat`. C\nd
ne-am \nt\lnit atunci, \n acel bar, p`reai cea
mai frumoas` femeie din lume, aveai o
rochie str`lucitoare, roz cu buline verzi,
\nc` mai visez noaptea acea rochie.
Rudolpho: {i tu p`reai cel mai dr`gu]
b`rbat din lume, aveai un costum foarte [ic,
galben cu dungi mov. {i must`cioara aceea
la Dal, erai irezistibil. Nici nu mi-am
dat seama c` e[ti femeie.
Cerasela: Nici nu mi-am dat seama c`
e[ti b`rbat. Mi-am dat seama abia dup`
nou` luni, c\nd l-am n`scut pe Mario.
Rudolpho: Dup` 5 ani ne-am \nt\lnit din
nou, \n alt bar.
Cerasela: Dup` 9 luni de la a doua
\nt\lnire am n`scut-o pe Consuela.
Rudolpho: Iubitul meu de atunci, Carl
Gustav, un elve]ian de 1,99 metri, sensibil
ca o c`lug`ri]` abstinent`, era c\t pe ce s`
\nnebuneasc` de durere c\nd i-am spus c`
am doi copii. Mi-au trebuit c\teva ore ca s`-l
lini[tesc.
Cerasela: Iubita mea de atunci, Mizuko,
o japonez` foarte viril`, virgin` shintoist`
din Nagasaki, c\nd a v`zut c` \mi cre[te
burta, m-a jignit foarte tare, m-a f`cut c`]ea
heterosexual`. Apoi m-a p`r`sit. N-a[ putea
spune c` nu am suferit. |mi pl`cea s` v`d
galben \n fa]a ochilor.
Rudolpho: A[a cum am v`zut eu c\nd
ne-am \nt\lnit prima oar`.
Cerasela: N-ai ce spune, purtam un costum b`rb`tesc foarte fru-
mos. Gianni Versace m-a sunat timp de doi ani de zile, \n fiecare
sear`, ca s` i-l v\nd. I l-am v\ndut p\n` la urm`, mi-a oferit 1 milion
de dolari. Tu mai ai rochia aceea roz cu buline verzi?
Rudolpho: Nu, i-am v\ndut-o lui Naomi Campbell, m-am trezit
cu ea la u[`, o adusese un iubit de-al meu, un critic de fashion din
New York, Naomi mi-a dat 500.000 de dolari pe rochie.
Cerasela: Numai at\t?! O zg\rcit`!
Rudolpho: S-a pus \n genunchi \n fa]a mea, a pl\ns, a \nceput s`
m` s`rute pe jean[i, era transpirat` toat`, mirosea a femeie, i-am
dat rochia, am luat banii [i am poftit-o afar`, ca s` nu-mi \mput`
casa cu feromonii ei ciocolatii.
Cerasela: Trebuia s` \i dai num`rul meu de telefon.
Rudolpho: Naomi e prea hetero, nu e genul tù.
Cerasela: O plicticoas`!
Rudolpho: Nu e fat` rea.
Cerasela: O arogant`!
Rudolpho: Jose Mourinho e mai arogant dec\t ea.
Cerasela: Nu [tiu cine e Mourinho. E cel care a scris
Alchimistul?
Rudolpho: Nu, `la e Coelho.
Cerasela: Mereu \i \ncurc.
|n \nc`pere intr` Stephano, iubitul lui Rudolpho.
Cerasela: Stephano, ce pl`cere s` te rev`d.
Stephano (\ntiz\ndu-i m\na Ceraselei, care i-o s`rut`): Bun`
seara, Cerasela, ce pl`cere!
Stephano se duce la Rudolpho, \l s`rut` pe gur`, se a[az` \n
bra]ele lui.
Rudolpho (lui Stephano): Ce faci, pisoi? }i-a fost dor de mine?
Stephano: Sigur c` mi-a fost, prostu]ule, ce \ntrebare e asta?!
|n \nc`pere intr` Ingrid, iubita Ceraselei.
Ingrid: Bun`, fetelor! Bun`, iubito!
Rudolpho (\ntinz\ndu-i m\na lui Ingrid, care i-o s`rut`):
Bun`, scumpo!
Stephano (\ntinz\ndu-i m\na lui Ingrid, care i-o s`rut`):
Bun`, fato!
Ingrid se a[az` \n bra]ele Ceraselei, o
s`rut` pe gur`.
Ingrid (Ceraselei): Ce faci, m`mic` ne-
bunatic`, ]i-a fost dor de mine?
Cerasela (d\ndu-i lui Ingrid o palm`
peste fund): Sigur c` mi-a fost, b`rb`]el cati-
felat, ce \ntrebare e asta?!
Actul III
Acela[i interior. |n fotoliul din st\nga,
Mario. Are o fa]` r`v`[it`, descompus`.
Este disperat. |n fotoliul din st\nga, Con-
suela. Are o fa]` r`v`[it`, descompus`.
Este disperat`. |n surdin`, se aude un
requiem.
Mario: Totul s-a sf\r[it.
Consuela: Nu-mi vine s` cred c` poate fi
adev`rat.
Mario: Dac` am putea da timpul
\napoi
Consuela: M`car ziua de ieri s` o putem
da \napoi.
Mario: Ast`zi s` fie ieri, ieri s` fie m\ine
[i poim\ine s` fie alaltìeri.
Consuela: Din p`cate, nu este posibil.
L-am sunat pe Stephen Hawking, l-am rugat
s` ne ajute s` d`m timpul \napoi, mi-a cerut
zece milioane de dolari. De unde s`
str\ngem at\]ia bani?
Mario: E clar, totul este invers, totul ne
este \mpotriv`.
Consuela: Ce-ai f`cut cu cadavrele?
Mario: N-am f`cut nimic, le-am l`sat sus,
\n dormitor. Tu ce-ai f`cut cu cadavrele
tale?
Consuela: Nimic, le-am l`sat \n dormi-
torul de al`turi.
Mario: Nu pot s` cred c` tata [i Costi au
putut s`-mi fac` una ca asta. |nainte de a-i
\mpu[ca, i-am \ntrebat, se iubeau de un an,
n-am [tiut nimic.
80-81
Consuela: Nici mie nu-mi vine s` cred c` mama a putut s`-mi
fac` tocmai mie a[a ceva. S` \mi fure iubita, pe Carmen a mea,
incredibil. |nainte de a le \mpu[ca, le-am \ntrebat, de doi ani se
\nt\lneau pe ascuns, nici prin cap nu mi-ar fi trecut una ca asta.
Se aude, o dat`, soneria. Mario [i Consuela se ridic` speria]i.
Mario: Cine o fi?
Consuela: A sunat o singur` dat`.
Mario: Po[ta[ul sun` \ntotdeauna de dou` ori.
Consuela: Nu e po[ta[ul.
Se mai aude, o dat`, soneria. Mario [i Consuela r`sufl`
u[ura]i.
Mario: A sunat de dou` ori, e po[ta[ul, s\ntem salva]i.
Consuela: M` duc s`-i deschid.
|n \nc`pere intr` Stephano, iubitul lui Rudolpho, \n smoking,
are m`nu[i negre, din piele, [i caschet` de poli]ist. Este \nso]it de
Ingrid, iubita Ceraselei, \n rochie, are m`nu[i negre, din piele, [i
caschet` de poli]ist.
Mario (mirat): Stephano?!
Consuela (mirat`): Ingrid?!
Stephano (lui Mario): |n numele
dragostei, al legii [i-al sf\ntului trup, e[ti
arestat. |i pune c`tu[e.
Ingrid (Consuelei): |n numele
dragostei, al legii [i-al sf\ntului trup, e[ti
arestat`. |i pune c`tu[e.
Stephano \l ia pe Mario de bra], \l trage
dup` el, \l culc` pe canapeaua din st\nga
[i \ncepe s`-l s`rute, s`-l m\ng\ie. Mario
este \n extaz. Ingrid o ia pe Consuela de
bra], o trage dup` ea, o culc` pe cana-
peaua din dreapta [i \ncepe s` o s`rute,
s` o m\ng\ie. Consuela este \n extaz.
Requiemul de la \nceputul actului se
transform` \ntr-o muzic` triumfal`, opti-
mist`.
Cortina
Homo non-sapiens
vs. Homo Sexualus
Nic SRBU
Am participat, \n San Francisco, la o orgie homosexual` inter-
na]ional`. (Poate nu [ti]i, Frisco e capitala tuturor celor pe care
plictico[ii care nu [tiu dec\t pozi]ia misionarului \i numesc
devian]i sexuali.)
De fapt, \mi trebuia o introducere impetuoas` (la textul `sta,
obseda]ilor! Numai la prostii v` g\ndi]i! Da uite c` v-am captat
aten]ia), a[a c` am exagerat pu]in. Nu era \n San Francisco, ci pe-a-
proape. {i n-a fost chiar o orgie homosexual`. Doar interna]ional`.
{i nici m`car nu a fost o orgie. Hai s` v` explic: jucam un joc infan-
til, dac` v` spun c` era derivat din sitcom-ul Prietenii tì o s` r\de]i
de mine. Deci nu v` spun. Eram patru bìe]i [i patru fete, [i chiar
eram de peste tot: Europa, Americi, Iran, ba chiar [i Thailanda. Se
juca pe echipe (ele vs. noi), iar pedeapsa perdan]ilor era ca mem-
brii/membrele (ho! neru[ina]ilor, la fete m`
refer) s` se s`rute, pe gur`, cu implicare
activ` a limbii. Bine, dac` nu eram noi sufi-
cient de torpila]i, nu ne b`gam, c` le [tiam
de [mechere, dar perspectiva combin`rilor
de patru luate c\te dou` = [ase french kiss-
uri \ntre tipe era mult prea tentant`.
Evident, ele au tri[at, [i a trebuit s` ne exe-
cut`m. Dup` c\te [ase shot-uri de tequila
(pentru curaj [i uitare), ne-am preg`tit
]ig`rile de dup`, [i am trecut la treab`.
Precum vede]i, faza cu uitarea n-a ]inut, dar
n-a fost nevoie. Nu ne-a c`zut p`rul de pe
piept, nu am \nceput s` purt`m haine \ncurcu-
belate, ba mai mult, pentru efectul artistic,
unul dintre noi l-am dat pe spate pe altul, ca \n
filme. {i am r`mas la fel de afemeia]i (aveam
to]i b`rbi, c` altfel cine [tie). Povestea asta
real`, adev`rat` [i autentic` este pentru
{efu, care a \ntrebat, la alegerea subiectelor,
dac` am s`rutat vreodat` un b`rbat. Nu unul,
ci patru. E bine, dom Mihaiu?
Iar acum s` intr`m \n subiect (z\mbete \n
sal`. Bì, s\nte]i incorigibili!). De ce \i ap`r pe
homosexuali? Foarte simplu: 1) am destui pri-
eteni gay de ambele sexe [i \mi ap`r \ntotdeau-
na prietenii, [i be) am o real` problem` cu dic-
tatura majorit`]ii [i cu aplicarea principiului
chimi[tilor `lora de Le Chatelier [i Brown \n
sociologie. Hai, c` abia mai \nv`]a]i [i voi. E `la
cu reac]iunea sistemului spre minimizarea
abaterilor de la echilibru. Care s\nt trase \napoi
\n front de plictico[ii `[tia de mediocri. Uneori
cu parul.
De fapt, m` adresez mai mult b`rba]ilor
homofobi. Care, \n machismul vostru, s\nte]i,
poate, [i motivul pentru care femeile par mai
\n]eleg`toare cu \nclina]iile homosexuale ale
prietenelor lor. Pì, normal! O femeie [tie cum vrea s` fie atins` [i
\ncins`, iar tot ce [ti]i voi e pe la spate, pe la spate, c-a[a vor fetele
toate. Am auzit de en[pe mii de ori de la `[tia ca voi c` dac` un
homosexual v-ar face avansuri, a]i m`tura barul cu el. Ce ]`rani! Ar
trebui s` zice]i mersi, omul v` face, \n esen]`, un compliment!
Ciudat \ns`, nu p`re]i a avea aceea[i aversiune pentru cuplurile de
lesbiene. V` imagina]i \ntre ele, \n cea mai banal` fantezie mas-
culin`, nu? Dac`, \ns`, doi b`rba]i se s`rut` sau se ]in de m\n` pe
strad`, imediat s`ri]i \n sus. V` oripileaz` poate ipostaza de partici-
pant activ (sau pasiv)? Da ce, v-a \mpins cineva \ntre ei? Sau poate
v` deranjeaz` doar afec]iunea, c` de marinari, de pu[c`ria[i, de
c`lug`ri sau de preo]ii catolici nu pomeni]i niciodat`. La b`rba]ii
`[tia adev`ra]i homo-sexul e mai u[or de \nghi]it (no pun
intended), datorit` condi]iilor de izolare? (Bine, la clerici e grav,
dar aici religia e di vin`, iar \nainte de a ajunge sfin]i s\ntem
oameni, [i tropìe hormonu-n noi.)
Aaa, nu e natural? Dar pe delfini, r`]oi sau c\ini, pinguini,
gorile [i somoni (c\teva din aproape cinci sute de specii cu com-
portament homosexual documentat) i-a]i \ntrebat? La oameni este
cu at\t mai natural, cu c\t s\ntem cam sin-
gurii pentru care pl`cerea sexual` a devenit
scop \n sine, [i nu doar un stimulent pentru
perpetuarea speciei. {i atunci, ce e mai
firesc dec\t pl`cerea provocat` de cineva
care-]i face pl`cere? Fie el [i de acela[i sex?
Poate v-a]i b`ga mai pu]in picioarele \n
coastele lor de homosexuali, dac` a]i \ncer-
ca s` vi le b`ga]i \n pantofii lor. {i lua]i-o
personal, c` \n grup to]i s\nte]i tari. Dac`
vine cel mai bun prieten, sau fratele, [i v`
zice c` e gay, refuza]i s`-i mai str\nge]i
m\na? Nu v` fie fric`, nu e molipsitor. {i
r`m\ne exact acela[i om. Oricum, ce se \n-
t\mpl` \n dormitorul lui (sau sufragerie, sau
pe masa de buc`t`rie) nu e treaba voastr`.
El nu vine s` v` stigmatizeze pentru cele
trei minute de misionariat oferite partene-
rei (sau mai degrab` vou`). Cum e cu
82-83
proverbul `la, cu prostul care moare de grija altuia?
Hai s` v` dau o list`, lung` dar distins`. Pe devian]ii `[tia nu-i
mai pute]i lua la b`taie (au cam murit, dar s\nt mai vii ca voi):
Socrate, Platon, Alexandru Macedon, Virgiliu, Traian, Sf. Anselm,
Donatello, Mahomed al II-lea, Leonardo da Vinci, Michelangelo,
Cellini, Montaigne, Marlowe, Shakespeare, Humboldt, Byron,
Gogol, Whitman, Ceaikovski, Henry James, Rimbaud, Wilde, Gide,
Proust, Diaghilev, Mann, Maynard Keynes, T.E. Lawrence,
Wittgenstein, Cocteau, Garca Lorca, Eisenstein, Sir John Gielgud,
Visconti, Tennessee Williams, Bernstein, Truman Capote,
Foucault, Warhol, Ginsberg, Nureyev Ei nu v-ar cere s`-i iubi]i,
doar s`-i l`sa]i pe ei s` se iubeasc`.
Am p`strat pentru final argumentul
suprem care ar trebui s` v` fac`, dac` nu
mai \n]eleg`tori, m`car mai toleran]i. B``ì
\ncuia]ilor, fiecare cuplu de homosexuali
\nseamn` \nc` dou` femei disponibile pe
care s` le plictisi]i [i stresa]i voi \n baruri cu
textele voastre r`suflate [i cu apropourile
voastre f`r` perdea, [i care, din lips` de
op]iuni mai bune (sau a banilor), poate v`
scot din monotonia labei `leia triste cu
Hustler-ul \n fa]`, deschis la pictorialul cu
lesbiene.
Petrecut \n anul de pomin` 1683 [i condus de marele vizir Kara
Mustafa, asediul Vienei a al`turat o oaste de dou` mii de
moldoveni, a domnitorului Gheorghe Duca, la alte patru mii de
munteni ai lui {erban Cantacuzino. Printre solda]i erau, a[a cum se
\ntmpl` la oaste, oameni b`rba]i [i oameni femeie. Aleksa
Tarangul, un rus de origine t`t`reasc` cu snge de moldovean,
n`scut \n Moghilo [i ajuns mai trziu sfetnic de tain` al principelui
Dimitrie Cantemir, comanda o trup` de geni[ti \ns`rcinat` cu con-
struc]ia unui pod care n-a mai fost terminat niciodat`, ca mai toate
proiectele ambi]ioase ale Evului Mediu romnesc, \ncremenit [i el
\n proiect. |n]ele[i cu austriecii, prin ambasadorul Germaniei \n
Constantinopol prin care ]ineau leg`tura, romnii i-au abandonat
pe turci cnd le-a fost lumea mai drag`: n-au luptat nici de partea
lor, dar nici n-au avut curajul s`-i refuze, prefernd s` prind` ultimii
fluturi ai toamnei, ce \nro[eau h`]i[urile de dracil` crescute ca o
barb` de imam pe malul drept al Dun`rii. Cantemir nu avea
\ncredere \n romni [i se bizuia, \n cele mai sensibile afaceri, exclu-
siv pe cre[tinii de origine t`t`reasc` de care s-a \nconjurat mai toat`
via]a, ca \ntre faldurile unui halat de m`tase brodat cu siluete de
cacodemoni [i stimfalide.
Pe la \nceputul lui septembrie 1683, zidurile Vienei \nc` rezis-
tau eroic, de[i artileria turceasc` f`cuse pe
alocuri ni[te gùri att de vizibile \n
creneluri, \nct puteai trece lini[tit prin ele
c`lare pe o c`mil` \nc`rcat`. Cum osmanlii
r`m`seser` f`r` muni]ie, au \nceput s`
recupereze noaptea ghiulelele pe care le
tr`geau ziua [i care nu se \nfigeau \n ziduri.
R`zboiul acela ciudat \ncepuse s` semene
deja cu ni[te tentative de viol e[uate. |n
clipele acelea de grea cump`n`, \mp`ratul
Germaniei, Karl de Lorena, se g`sea pe
malul stng al Dun`rii \mpreun` cu regele
Jan Sobieski al Poloniei [i cineva trebuia s`-l
anun]e, indiferent cum, c` Viena are nevoie
grabnic` de ajutorul lui.
Un srb muieratic, care umpluse lumea
de copii din flori, pe nume Kolschitzky,
angajatul unei companii de m`rfuri colo-
niale din Levant [i care vorbea perfect tur-
ce[te, [i-a oferit serviciile pentru a-l \n[tiin]a
pe \mp`rat c` foamea prjole[te ochii
Cafeaua a fost descoperit` de un fustangiu,
la asediul Vienei, \n cortul unui sodomizat
Cornel IVANCIUC
vienezilor de mai bine de dou` s`pt`mni. Deghizat \n straie de
l`ncier oriental, el a traversat tab`ra turceasc`, pentru a se l`sa
atras \ntr-un cort, din care adia o muzic` mieunat` de oud, de
mna moale a unui locotenent sodomizat, ce i-a \ntins mieros o
cea[c` de cafea de por]elan pictat` cu sori [i luceferi aurii pe fond
alb`strui, complet ame]it de cntecul lui de filomel`, cu care
Kolschitzky \[i croise drum printre primejdii.
M` cheam` Amad Al-Tani, i-a zis locotenentul, [i sunt sirian
din Palmyra. Mi-am f`cut p`gubosul obicei de a gndi logic, doar
sub cerul \nstelat. Asta m-a costat pre]ul unui picior, pe care aveam
s`-l pierd \ntr-o b`t`lie purtat` sub bolta unei zile \nnorate, \nainte
de a calcula consecin]ele nes`buite ale unui atac pornit cu totul
nelatimpul lui. R`mas singur pe cmpul de b`t`lie, piciorul m-a
chemat \napoi cu lacrimi \n ochi [i schel`lìturi \n glas o bun`
bucat` de vreme, ca un cine credincios, care [i-a urmat pn`
atunci pretutindeni st`pnul, \ns` nu mai aveam urechi s`-l aud [i
ochi s`-l v`d, c`ci se l`s` noaptea [i gndii a[a
sub valtrapurile cerului pe care scr]ia oi[tea
luminoas` a Carului Mare: un cine [chiop este
mai bun dect un leu mort. Azi, \mi ]ine loc de
picior un trunchi de pin de Alep. Fii iubitul
meu.
Capul lui Amad Al-Tani p`rea \nf`[urat \n
turbanul unui surs resemnat, iar pe degetul
dragostei purta un inel mare de argint, acoperit
cu lespezi groase de onix, ca ]iglele unui turn
\ntunecat de cetate. Avea ochii de culoarea unei
r`ni deschise [i capul lui mic [i ascu]it nu
sem`na cu al nici unei rase umane.
Kolschitzky [i-a sorbit con]inutul ce[tii ca [i
cum [i-ar fi s`rutat ibovnica, apoi s-a aruncat \n
Dun`re cu hainele pe el, furi[ndu-se printre
obuzele camarazilor care-l luar` drept inamic [i,
ajuns prin dreptul satului Nudorf, linia lui de
\not`tor greoi [i noptatic aducea deja cu cea a
unui strigoi \nghe]at. S-a pr`bu[it stors de vlag`
\n fa]a \mp`ratului [i i-a transmis cu o voce de
\necat mesajul celor din cetatea \mpresurat`,
din care o ureche atent` [i o minte pe m`sur`
ar fi deslu[it o seam` de cuvinte pline de \n-
dr`zneal`, dup` care a le[inat exemplar pentru
\ntia oar` \n vie]i[oara lui plin` de mirosuri de
muiere [i lipsit` pn` atunci de orice fel de
evenimente faste, pentru a se trezi \ntr-un alt
timp [i \ntr-un cu totul alt destin. |mp`ratul
i-a ordonat lui Sobieski s`-i salveze pe
vienezi [i victoria lui fulger`toare i-a ajutat
pe turci s`-[i abandoneze toate proviziile \n
corturi, pentru a-[i sc`pa sufletele. Drumul
regelui polon nu avea s` se mai opreasc`
dect \n iatacul lui Gheorghe Duca, princi-
pele Moldovei, pe care l-a smuls dintr-un
somn lene[ de putoare levantin`, \n care se
visa c`l`rind pe de[elate iapa sultanului
printr-o sem`n`tur` de linte, ca s`-l desc`-
p`]neze dou` s`pt`mni mai trziu \n
Lvov, pentru atac cu mna armat` \mpotri-
va cre[tin`t`]ii.
Timp de [apte zile [i [apte nop]i vie-
nezii [i-au r`zbunat foamea, desf`tndu-se
84-85
cu cele mai alese mnc`ruri din buc`t`ria lui Allah. Pe Kolschitzky
\l umplur` de bani [i de onoruri, l`sndu-l s` practice absolut orice
meserie i-ar fi fost pe placul inimii. El a g`sit o mul]ime de saci plini
de ni[te misterioase grùn]e cafenii, cu miros de menstrua]ie de
fecioar` fr[erot`, pe care le-a luat drept mncare pentru c`mile.
Abia cnd le-a amu[inat cu luare aminte [i-a dat seama c` din ele se
prepar` licoarea aceea \mb`t`toare, cu care \i ame]ise n`rile locote-
nentul turc sodomizat, [i care \l f`cu s` viseze la o c`l`torie pe
m`rile Sudului. Legenda spune c` cine viseaz` a[a ceva, ziua \n
amiaza mare [i f`r` absolut nici o leg`tur` cu realitatea, [i f`r` s`
aib` mirosul s`rat al valurilor m`rii prin
preajm`, se va \mbog`]i peste noapte. Pe 27
februarie 1684, pe Domgasse, la num`rul 6,
a deschis prima cafenea din Viena, botezat`
spre anul 1700 La butelca albastr`. Cnd
aburii cafenelei te luau \n primire cu nu-
mele `sta, Kolschitzky era deja mort [i
\ngropat de zece ani \n l`cri]a str`mo[ilor
sì, care plutea ca o sticl` trist` de naufra-
giat pe oceanul \nnegurat al mor]ii.
M-a \ntrebat cineva recent dac` vreau s` \mi d`ruiasc` o
iguan`. Ce s` fac eu cu o iguan`? am \ntrebat. Nu am
destule probleme cu c\inele? Dac` o s` \nceap` iguana s`
latre pe hol? Dac` o s` \nceap` s` se scarpine [i s` bat` cu
piciorul \n p`m\nt? Sau dac` o s` intre \n c`lduri [i o s`
vrea s` c`l`reasc` cu penisul ei mic [i verde maidanezele
din cartier? Nuu, frate, nu m` risc la iguane.
p i s i c a r i
v s .
c \ i n a r i
De-a lungul vremii (care mai mult pleac` dec\t vine), au locuit
\mpreun` cu mine, pe r\nd la rù [i la bine al`turi st\nd , felu-
rite feline. Nu pot spune exact ([i n-a[ vrea s` m` fac de ru[ine) de
unde se iveau (din ce zone cumva strìne), pentru ce \mi erau tri-
mise ([i cu ce g\nd) sau de c`tre cine. Erau menite, poate, a recl`di
ceva din ruine ori a-mi reda cur\nd pierduta (de-at\tea ori)
culoare a unei v\rste senine, f`r` de nori. Aruncate, cel mai adesea,
de m\ini haine, de muncitori (din blocurile vecine), \n voia unei
soarte meschine (de-]i venea s`-i omori, \n chinuri [i suspine, pe
autori), toate erau [i au r`mas mereu regine. (Fie ele masculi
cu aere leonine [i pasul greu sau femele divine cu pa[ii u[ori,
cuv\ntul regine li se cuvine, cred eu, ca unor f`pturi st`p\ne peste
vaste comori.) {i toate aveau pe retine aur, smaralde [i rubine, iar
\n priviri str`lucirea aceea (pe care-o are un zeu) a unei alte
lumine. (De-ar pre]ui-o cum ar trebui adic` de n-ar da-o pe un
leu [i de-ar avea orbiri mai pu]ine, lumea s-ar opri din mersul ei,
de rabl`, pe vechile-i [ine \n dosul aceleia[i cortine de tabl`
[i-ar trece apoi de la sferele goale c`tre sferele pline.)
|n pas vioi, l`s\ndu-mi pe obraz lacrimi [uvoi [i un puhoi de
regrete, unele au plecat de tim-
puriu dintre noi, spre alte (mai de
soi) planete. Au fost [i unele (ce-i
drept, rare) care ne-au dat mie [i
celei ce \mi e so]ie prilejul de-a
ne socoti eroi [i privilegiul
de-a-mp`r]i cu ele, am\ndoi, sc\n-
dura tare sau a[ternuturi moi, un
timp mai \ndelungat. Dar (\n-
deob[te, \ntr-un anotimp cu ploi),
c\nd ceasul le-a sunat, [i astea s-au
supus vreunei legi de-a lor [i du-
se-au fost. {i ne-au l`sat f`r` odor,
cu ochii goi, t\njind amar [i neafl\n-
du-ne un rost, p\n` c\nd ap`rea
dintr-un neant, de undeva, ase-
meni unui dar un nou pisoi.
Acum (fiindc` \ntotdeauna un
acumne poart` [i ne l`s`m purta]i
de el), conlocuim cu Tase, un
motan rebel, un tigru c\t o p`l`rie
(nu mai mare), dar fioros de zici c`-l are
chiar pe dracu-n oase [i o [tie. |n felul sù
de a dormi se vede (dac` te pricepi s` vezi)
adev`rata-i mìestrie. C`ci doarme ([i une-
ori \]i pare c` visezi c\nd el viseaz`) a[a cum
doarme, vara, un m`r pe o tipsie cu-ntrea-
ga lui fiin]` adormit`, dar cu r`suflarea
treaz` (auzi, \n fiece clipit`, cum \i palpit`
nara). Doarme \ncovrigat (ca [arpele
Ouroboros care-[i \nghite coada), pe pat
sau pe o foaie de h\rtie, alb` ca z`pada. Pe
un ziar de ieri (pe care l-a citit atent cu
gheara) sau pe dulap, unde c\nd toarce
parc` [i-ar acorda ghitara. Iar c\nd se-n-
toarce pe o parte [i te prive[te (de acolo,
dintre vise) cu ochiul lui cel clar, sim]i cum
cite[te-n tine ca-ntr-o carte un abecedar,
cu toate tainele deschise.
Tase
Dan STANCIU
Tase (pentru care, c\ndva, lumina aruncase polen),
aici (pe a sa canapea) \ntr-o atitudine Zen
88-89
Pe pisica mea o cheam` Herta [i, \n timp ce eu scriu aceste
r\nduri, Herta st` \n bra]ele mele [i se uit` la ceea ce scriu eu aici.
|n vederile ei largi care, cu totul, \nsumeaz` 280 de grade mai
intru [i eu uneori. Dar, din motive numai de ea [tiute, brusc m`
v`d expulzat din generosul ei unghi de vedere, [i atunci Herta \[i
vede de-ale ei [i eu \mi v`d de-ale mele [i continuu s` scriu despre
ea [i despre altele, continuu s` scriu despre aceast` umanitate
pisiceasc`, numit` pisicitate. Herta este nefum`toare, lucru
obi[nuit pentru pisicile de v\rsta ei. Ori de c\te ori \mi aprind o
]igar`, Herta m` dezaprob` vehement [i devine foarte serioas`.
|ns` oric\t de mult mi-a[ iubi pisica, nu m` pot l`sa de fumat. Prefer
s`-i pl`tesc Hertei desp`gubiri pentru fiecare ]igar` fumat`, prefer
s`-i dublez ra]ia de pe[te dec\t s` renun] la ]ig`ri. Herta pare s`
accepte acest schimb, de[i cum \mi aprind o ]igar`, cum fuge din
bra]ele mele. Herta \mi tolereaz` fumatul, [i asta pentru c` m`
iube[te. Dup` ce sting ]igara, Herta se \ntoarce \n bra]ele mele. |i
s\nt recunosc`tor c` m` accept` cu toate defectele [i viciile mele.
{i, totu[i, de ce iubim pisicile? Eu le iubesc pentru c` s\nt mai
feminine chiar dec\t \nse[i femeile, femei pe care, uneori, le iubim
doar pentru c` s\nt aproape la fel de feminine [i de senzuale ca [i
pisicile \nse[i. Iubesc pisicile pentru c` au
un schelet miraculos; pentru c` \ntotdeau-
na cad \n picioare; pentru c` au nou` vie]i;
pentru c` v\neaz` cu mult` gra]ie, pentru c`
v\neaz` f`r` s` se foloseasc` de arme; pen-
tru c` s\nt subtile [i fertile; pentru c` o
pisic` poate na[te, \n cele nou` vie]i ale ei,
28 de pui, [i acest num`r se suprapune
peste durata ciclului selenar; pentru c` s\nt
un exemplu de independen]`; pentru c`
s\nt fiin]e libere; pentru c` se pot dresa
doar \n m`sura \n care un tigru poate fi
dresat; pentru c` detest` sclavia, \n care
c\inii se complac, vai, at\t de mult; pentru c`
pisicile l-au \nv`]at pe om s` priveasc` din-
colo de ceea ce poate fi v`zut; pentru c`
pisica a fost primul animal divinizat de
egipteni; pentru c`, \n antichitate, pisicile
au fost purt`toarele mesajului divin [i,
poate, \nc` mai s\nt; pentru c` pisica i-a sal-
vat via]a, \n de[ert, profetului Mahomed;
pentru c`, pentru pisic`, \ntunericul nu
exist`; pentru c` Gellu Naum iubea pisicile;
pentru c` e foarte adev`rat ce spunea Gellu
Naum despre diferen]a dintre pisici [i c\ini,
citat aproximativ: Una e s` fii st`p\nul unei
fiin]e libere [i alta e s` fii st`p\nul unui
sclav; pentru c`, scormonind \n blana
pisicii, oamenii \[i g`sesc lini[tea; pentru c`
Eugne Ionesco iubea pisicile; pentru c`
pisicile s\nt poe]i, \n timp ce c\inii s\nt cel
mult esei[ti; pentru c`, \n timp ce murea,
regele Brenger, din Regele moare, [i-a
amintit de pisica lui iubit`, [i povestea este
una foarte frumoas`, trebuie s` o [ti]i:
Aveam o pisicu]` ro[cat`. O poreclisem
Ovreicu]a. O g`sisesem pe c\mp, fusese
furat` de la maic`-sa, se s`lb`ticise de-a
binelea. Avea cincisprezece zile, poate ceva
De ce iubim pisicile
Iulian T~NASE
mai mult. {tia s` zg\r\ie [i s` mu[te. Era ca o fiar`. I-am dat de
m\ncare, am dezmierdat-o, am luat-o cu mine. A devenit pisica cea
mai bl\nd`. O dat`, s-a ascuns \n m\neca hainei unei musafire. Era
f`ptura cea mai politicoas`, o polite]e fireasc`, o prin]es`, nu altce-
va. Venea s` ne salute, cu ochii c\rpi]i de somn, c\nd ne \ntorceam
la miezul nop]ii. Se ducea iar s` se culce, buimac`. Diminea]a ne
trezea ca s` se culce \n patul nostru. |ntr-o zi a g`sit u[a \nchis`. A
\ncercat s-o deschid`, o \mpingea cu spatele, s-a sup`rat foc [i a
f`cut un t`r`boi nemaipomenit; o s`pt`m\n` a stat bosumflat`. |i
era groaz` de aspirator, era o pisic` fricoas`, lipsit` de ap`rare, o
pisic`-poet. I s-a cump`rat un [oricel mecanic. A \nceput s`-l
miroas`, cam speriat`. C\nd am \ntors cheia [i [oarecele a pornit-o
din loc, a \nceput s` scuipe [i a dat fuga s` se ascund` sub dulap.
C\nd s-a f`cut mare, alte pisici se tot foiau pe l\ng` cas`, \i f`ceau
curte, o chemau. Asta o f`cea s`-[i piard` cump`tul, nici nu se mai
clintea din loc. Am vrut s-o fac s` cunoasc` lumea. Am pus-o pe tro-
tuar, l\ng` fereastr`. Era ab`tut`. |n jurul ei zburau porumbeii; \i era
fric` de porumbei. M-a chemat disperat`, gem\nd, lipit` de perete.
Animalele, ca [i celelalte pisici, erau pentru ea fiin]e stranii, \n care
n-avea \ncredere, sau du[mani de care se
temea. Nu se sim]ea bine dec\t cu noi. Noi
eram familia ei. De oameni nu-i era fric`. Le
s`rea pe um`r pe nea[teptate, \i lingea pe
p`r. Credea c` noi s\ntem pisici [i c` pisicile
s\nt altceva. |ntr-o bun` zi, totu[i, [i-a zis c`
trebuie s` ias` [i ea \n lume. A fost omor\t`
de dulùl vecinilor. Era ca o pisic`-juc`rie, o
pisic` ce g\f\ie, cu ochiul scos, cu o lab`
rupt`, da, ca o p`pu[` stricat` de-un copil
sadic. Ce rù mi-a p`rut dup` ea! Era bun`,
era frumoas`, era cuminte, toate calit`]ile.
{i m` iubea, m` iubea. S`rmana mea pisic`,
singura mea pisic`!.
Pentru toate aceste motive [i pentru
multe alte motive, care acum nu se las`
transcrise, iubesc eu pisicile, [i bravo
miaaaaaau, pardon, bravo mie!
Pisici exotice [i cini molosoizi
terorizeaz` ]inuturile romne[ti
Cornel IVANCIUC
Ghepardul este o pisic` cu ghearele neretractile, foarte ata[at`
de om, care a putut fi v`zut` sporadic \n Carpa]i, pn` la \nceputul
secolului trecut. Principele Gheorghe Rkczy I, unul dintre cei
mai respectabili vn`tori ai vremii sale, folosea pentru vn`toare
inclusiv ghepardul persan, pe care transilv`nenii \l confundau, de
pro[ti ce erau, cu pantera. Ghepardul a fost descris \n scrisoarea lui
Francesco Massaro, secretarul oratoriului Vene]iei la Buda, c`tre
Zuan Batista Ramusio, secretarul dogelui Antonio Grimani, din 1
florar 1520, ca un animal care avea p`rul, aspectul [i r`getul ca de
leu, de nuan]` alb` cu pete mai \ntunecate pe sub pntece, cu
coada scurt` [i vrful negru [i cu smocuri lungi [i negre de floci pe
sfrcurile urechilor [i cu c`c`rezele compacte de culoarea curcu-
beului. Ramusio a citit scrisoarea oratoriului c`lare pe servanta lui,
Irene, o sicilianc` cu must`]i ct fuioarele de cnep`, cu ]]ele ct
dou` t`rt`cu]e [i cu bucile ct o desag`, pe care o poseda pe la
spate, gfind ca un cine, transpirat ca o trifoi[te, [i cu mna
dreapt` petrecut` lene[ pe dup` umerii
unui pocal de argint b`tut, din care d`dea
pe gt cte o du[c` mic` de Chianti o dat`
la un sfert de ceas, nu mai mult de atta.
|n acest timp, pe partea oriental` a
Carpa]ilor, moldovenii utilizau \n total`
cuno[tin]` de cauz` ciob`nescul romnesc,
care a fost inventat de str`mo[ii romnilor,
printre care se num`r` [i agatr[ii, de[i
potìle agatr[ilor nu sunt relevante pentru
evolu]ia molosoizilor, adic` a raselor
na]ionale, reprezentate de ciob`ne[ti. Pe
molosoizii romne[ti \i durea \n toh`s de
problemele Evului Mediu [i de r`cirea
climei.
Indiciile despre ghepardul persan,
90-91
importat din Persia [i folosit pentru vn`toarea regal`, apar \n
Transilvania pn` \n 1550 [i dispar pentru aproape o jum`tate de
mileniu, ca s` \nfloreasc` \n toat` speldoarea lor \n insula Ada
Kaleh, la Anul Domnului 1906 [i 1284 de la Fuga Profetului. La
Congresul de la Berlin, din 1878, participan]ii uit` s` dezbat` [i
situa]ia insulei Ada Kaleh, astfel c` \n 1906, teritoriul apar]inea de
jure Imperiului Otoman, dar de facto, Romniei. Insula va intra \n
componen]a Regatului Romniei \n urma referendumului din
1920. Un c`l`tor austriac, pe nume Alois Povlevsky, consemneaz`
la 1906 c` ostrovul era o adev`rat` arc` a lui Noe, \n care erau cres-
cute maimu]e, cameleoni, papagali, pitoni, varani, ichneumoni, un
ghepard pe nume Re[id [i o himer` botezat` Iblis. Leul Melhisadik,
\n etate de aproape trei decenii, decedase la anul 1904, [i duhul lui
se al`turase sufletelor zbuciumate ale str`mo[ilor sì, \n Raiul
leilor, care \[i are s`la[ul \n constela]ia cu acela[i nume [i care
seam`n` \n chip izbitor cu Abisinia, [i fusese ultimul leu de
\mb`rb`tare de pe ostrov.
Ada Kaleh era singurul loc de pe \ntinderile Imperiului Otoman
care mai p`strase acest str`vechi obicei, cnd \ntr-o anumit` zi,
numit` a |mb`rb`t`rii, era purtat \n les` un leu, de jur \mprejurul
zidurilor cet`]ii, de [apte ori la rnd, [i \n care se crede c` for]a ani-
malului se r`sfrnge asupra pietrelor, insuflndu-le curaj [i
\mb`rb`tndu-le \n timpul asediului. Dac` se \ntmpla ca leul s` se
pi[e pe vreo umbr` de piatr` de la temelia
zidului, gestul era interpretat ca semn al
unei izbnzi sigure.
Ghepardul Re[id fusese cump`rat ca
pui \n Assmara, liman la Marea Ro[ie, \n
urm` cu 15 ani, de marinarul Refik
Nureddin, [i crescut de atta amar de
vreme printre oameni, devenise mai blnd
ca o m]` [i mai spìmos ca un iepure, mai
cu seam` c` era [i jug`nit, iar \n balegile lui
de culoarea curcubeului, vr`jitoarele
ghiceau ursitul fetelor de m`ritat. |n timpul
zilei, umbla ca nùc, de-a lungul [i de-a latul
ostrovului, oprindu-se adesea \n fa]a tarabe-
lor cofetarilor, pe care-i privea cu o cùt`-
tur` plictisit`, \ntr-un fel aproape omenesc,
dup` care se c`ca curcubee, iar noaptea
dormita \ntr-o volier` din lemn de salcm.
St`pnul sù Refik \l hr`nea cu m`runtaie
de oaie [i cu ciolane de bou, [i se \ntrecea
pe sine ca s`-i dea bojocul [i prapurul cel
mai ar`tos.
Cnd Refik Nureddin \l cump`r` din
Assmara, Re[id mai [tia \nc` Tat`l nostru \n
geez, limba sfnt` a cre[tinilor etiopieni. Se
oprea \n coad` [i \ncepea s` latre [i s`
csie rug`ciunea, din mormìeli, miorlìeli
[i schel`lìturi muzicale, a[a cum \i auzise,
poate, pe c`lug`rii cop]i din Axum [i
Lalibella: Abuna za ba samajat. Jet qad-
das semeka temsa mangeschteka. Wa-
jekun faqadeka bakama basamaj
kamahu bameder. Sisajana zalala elate-
na habana jom. Hedeg lana abbasana
wagegajana kama nehnani nehdeg laza
abbasa lana. Itabeana egzio westa man-
sut alla adhenana wabalehana emkwellu
ekuj, Amen. Ca s`-l treac` la Islam pe
ghepard, Refik l-a \nfometat pn` ce-a uitat
Tat`l nostru [i i-a dat de mncare abia cnd
Re[id a \nv`]at chemarea la rug`ciune a
muezinului, c` acuma, de cnd \l cump`-
rase, considera c` dihania trebuie s` treac`
la dreapta credin]` a Profetului: Allaaahu
Natur` vie cu un motan cu blan` ]in\nd \n bra]e un ziarist cu barb`
Akbar! Allaaahu Akbar! Allaaahu Akbar!
Allaaahu Akbar! Ashhadu an la ilaha illa
Llahu wahdahu la sharikalahu wa ashhadu
anna Muhammadun Rasulu Llah!, a[a \l
puteai auzi pe ghepard zicnd dimine]ile.
|n acest timp, pe partea oriental` a
Carpa]ilor, moldovenii utilizau \n total`
cuno[tin]` de cauz` ciob`nescul romnesc,
printre care se num`r` [i agatr[ii, de[i potìle
agatr[ilor nu sunt relevante pentru evolu]ia
molosoizilor, adic` a raselor na]ionale, repre-
zentate de ciob`ne[ti. Pe molosoizii romne[ti
\i durea \n toh`s de problemele Congresului de
la Berlin [i de tulbur`rile de erec]ie ale ghepar-
dului Re[id din Ada Kaleh.
|ntr-o zi, pe insula Ada Kaleh s-a comis o
crim` de mutilare f`r` autor, [i vina c`zu pe umerii bietului ghe-
pard, pe care lumea voia acum s`-l lapideze. Ca s`-l scape de umi-
litoarea moarte, st`pnul sù Rekif hot`r\ s`-l exileze \n tain` \n
Romnia. Ajuns la m`n`stirea Topolni]a, ghepardul fu \ncredin]at
apocrisiarului Galaction, [i acolo Re[id auzi pentru prima dat` \n
via]a ei slujbe cre[tine[ti \n grai romnesc, din glasul c`rora \l recu-
noscu pe Mesia [i ochii-i l`crimar` de fericire cnd \i deslu[i
Numele.
{irul \ntmpl`rilor care s-au precipitat \n ultimele luni ale anu-
lui 1906 este de un absurd grotesc. Un raport al trupelor de
gr`niceri austrieci, cantonate \n punctul strategic Domogled, de pe
frontiera cu Romnia, aminte[te c` oltenii posed` cini ciob`ne[ti,
de talia [i aspectul unei pantere. |n acest timp, pe partea oriental`
a Carpa]ilor, moldovenii utilizau \n total` cuno[tin]` de cauz`
ciob`nescul romnesc, care a fost inventat de str`mo[ii romnilor,
printre care se num`r` [i agatr[ii, de[i potìle agatr[ilor nu sunt
relevante pentru evolu]ia molosoizilor, adic` a raselor na]ionale,
reprezentate de ciob`ne[ti. Pe molosoizii romne[ti \i durea \n
toh`s de problemele Imperiului Austro-Ungar [i de crizele de
hernie ale \mp`ratului.
Raportul gr`nicerilor a fost pus la p`strare \ntr-un fond al
arhivei secrete a Ministerului de R`zboi de la Viena, care consem-
neaz` evenimentele de pe frontiera militar` a imperiului, [i scos
pentru a fi dat publicit`]ii \ntr-un mod v`dit distorsionat [i \ntr-un
context cu att mai nefericit, cu ct va fi tip`rit abia \n anii 60, \n
plin r`zboi rece. Karl Popper, autorul articolului publicat \n sub-
solul ultimei pagini a lui Kurier Wien, n-a v`zut documentul origi-
nal, mul]umindu-se cu relatarea oral` a
unui arhivar costeliv, cocrjat [i resenti-
mentar, pe care a redat-o ad litteram,
\ntr-un text lapidar [i stupid, intitulat
Reportaj de nicìeri: Comuni[tii din Est
au r`mas, dup` mii de ani, acelea[i popoare
s`lbatice, aducndu-[i cu ei din Asia, din
timpuri imemoriale, obiceiurile stranii pe
care le p`streaz` [i ast`zi cu sfin]enie, [i nu
ne face nici o pl`cere s` ne referim aici la
crdurile de pantere dresate, care le p`zesc
oile. Senza]ia de jen` [i stupoare pe care o
\ncerci cnd le str`ba]i ]inuturile este c` te
afli \n Afganistan sau \n Ka[mir.
|n acest timp, pe partea oriental` a Car-
pa]ilor, moldovenii utilizau \n total` cu-
no[tin]` de cauz` ciob`nescul romnesc,
printre care se num`r` [i agatr[ii, de[i
potìle agatr[ilor nu sunt relevante pentru
evolu]ia molosoizilor, adic` a raselor
na]ionale, reprezentate de ciob`ne[ti. Pe
molosoizii romne[ti \i durea \n toh`s de
tribula]iile r`zboiului rece [i de \nc`lzirea
global` a climei.
92-93
Dulùl Ilie veghind la lini[tea [i bun`starea pisicilor Corinei M\]`
E clar, eu fac parte din categoria iubitorilor de viet`]i. Deci, prin
ghearele mele au trecut urm`toarele animale.
C\inele Scaunus, maidanez cu acte, \mprumutat de la un coleg
de [coal` general`. Scaunus avea cap de lup [i corp de vulpe gri,
dar \mi pl`cea de el c` m` urm`rea. A stat la mine la bloc cam
jum`tate de zi, dup` care a disp`rut cu totul din lumea asta.
Complet misterios [i f`r` urm`.
Un pìanjen cu cruce de care eram \ngrozit. |l ]ineam \ntr-o
cutie transparent`. Mi-l prinsese un bìat de la bloc. Mi-a fost at\t
de fric` de el, chiar [i \n cutie, \nc\t l-am aruncat p\n` la urm`.
Pisicile Costic` [i \nc` una al c`rei nume nu \l mai re]in. Costic`
a fost prima mea pisic` alb-negru. Cealalt` era gri, dar nu conta.
Vizite foarte scurte pe la mine prin cas`. Pasagere uitate de istorie.
Un gup (pe[te mic [i ieftin, paria acvariilor) primit de la alt
coleg de [coal` general`, c` lui \i n`scuse gupoaica [i avea cam
800.000 de gupi minusculi. Gupul meu a stat \ntr-un borcan o
vreme. De revelion, pentru c` m` plictiseam, m-am uitat la el, mi
s-a p`rut apa cam rece [i am pus borcanul
pe calorifer. {i l-am uitat acolo pentru c` se
d`dea ceva mai interesant la revelion.
Gupul a fiert p\n` a doua zi, c\nd l-am arun-
cat [i am m\ncat cozonac.
Doi pui de gìn`. Erau un coco[el por-
tocaliu [i o gìnu[` alb`. Gìnu[a alb` am
c`lcat-o eu de i-au ie[it ma]ele pe fund c\nd
am cobor\t de pe balcon. Coco[elul a trìt
destul de mult, \mi prindea g\ndacii de
buc`t`rie noaptea, c\nd aprindeam lumina.
|l chema Grigore. |l puneam pe nas [i el se
uita \n ochii mei. |ntr-o zi a disp`rut [i `sta.
Motiva]ia a fost c` cic` a m\ncat detergent.
Eu am m\ncat pui, de[i la vremea respectiv`
nu am f`cut leg`tura.
Un vierme de m`tase. Nu avea nume.
C\nd am fost cu forma]ia Valurile Dun`rii
din Brìla, unde interpretam orice fel de
muzic` la chitar` [i mandolin`, la un
moment dat am avut un concurs de inter-
pretare la Ciocile. |ntre forma]ii, eu am
ajuns \ntr-o hal` \n apropiere de C`minul
Cultural din Ciocile, unde erau mul]i viermi
de m`tase care o frecau. Am luat unul, mare
[i alb, [i l-am dus acas`. L-am ar`tat la
[coal`, am fost zeu printre colegi. P\n`
m-am \ntors acas` de la [coal`, viermele
deja \ncepuse s` \[i construiasc` un cocon.
L-am luat din cocon [i l-am b`gat \n borca-
nul unde fiersese gupul. Dup` o vreme, din
coconul `la gri-maroniu \nchis a ie[it un flu-
ture gri-maron \nchis, foarte transpirat, care
a stat o vreme a[a, cu aripile ude, dup` care
a tìat-o undeva prin cartierul Hipodrom
din Brìla, unde trìe[te [i azi.
O broasc` ]estoas`. Am fost la un con-
curs de [ah la Clubul Pionierilor [i am pier-
dut toate meciurile. C\nd am plecat, \ntr-o
Animalele din via]a mea
C`t`lin MATEI
Dup` cum se vede [i din expresia fe]ei, Jazz (c\inele lui Matei)
nu era de acord cu set`rile de luminozitate ale aparatului foto,
dar nu a putut s` zic` nimic.
lad` era o broasc` ]estoas`, iar cei de acolo mi-au
spus c` trebuia s` i se fac` diferite sec]iuni de
c`tre micii biologi. Speriat de moartea broa[tei,
am luat-o \n geac` [i am dus-o la [coal`. Am fost
zeu din nou. Seara, a venit tat`l colegului de la
care \l luasem pe Scaunus [i a dus-o la Gr`dina
Zoologic`.
Pisica Mi[u. Dup` cum se vede, de mic aveam
probleme cu identificarea sexului. |i ziceam Mi[u,
era portocalie, o strecuram \n fiecare diminea]` \n
cas` s` \i dau jum`tate din laptele meu praf cu
cacao. I-l puneam \ntr-o scrumier` pe care nici \n
ziua de azi nu \n]eleg cum nu uitam s` o sp`l.
Vorbea foarte mult pisica asta. |ntr-o zi, a r`mas
\ns`rcinat` cu un motan f`r` coad`, care mirosea
foarte ur\t. Pot s` jur c` am v`zut-o noaptea sub
motan, st\nd am\ndoi \n pozi]ia misionarului. Mi
s-a p`rut incredibil c` pisica st`tea cu fa]a \n sus
sub motan, dar nu conteaz`. Ceea ce conteaz`
este c` a r`mas bor]oas` [i a luat-o o vecin` la ]ar`,
unde m-a min]it c` a murit n`sc\nd, de am pl\ns
aleg\nd fasole.
Papagalul Tom. Era verde. A avut [i partener`: Betty. Betty a
fost o ]eap` albastr`, \n sensul c` era s`lbatic` [i b`tr\n`. Nu numai
c` se d`dea cu capul de to]i pere]ii dac` \i d`deam drumul, dar a [i
mierlit-o la scurt timp dup` ce am luat-o. Tomi]` a trìt mult [i
bine, p\n` a r`cit la mine \n buzunar, c` \l tot duceam iarna la veci-
nul Gabi, s` \l vad` [i el. De-asta, ori de b`tr\ne]e, ori de frig, a
murit. M-am trezit \ntr-o diminea]` [i, \n timp ce \mi beam cafeaua
cu lapte f`r` Mi[u, am observat c` a disp`rut din cu[c` papagalul.
Am \ntrebat: Unde e Tomi]`?. Taic`-miu mi-a r`spuns: A zburat
la cer. Am \nceput s` pl\ng [i, cobor\nd privirea, l-am v`zut pe
Tomi]` \n g`leata de gunoi, sub ni[te coji de cartofi.
O alt` pisic`, f`r` nume, pe care a luat-o maic`-mea de la o prie-
ten` ca s` ne scape de un [oarece. Pisica asta avea epilepsie, \n sen-
sul c` mergea c\t mergea [i brusc c`dea lat` undeva, [i era perfect
]eap`n`. C\nd era s` o duc la gunoi, crez\nd c` e moart`, se trezea
[i pleca, leg`n\ndu-se. Dup` care iar \n]epenea. {i tot a[a. A[a ne-a
p`c`lit [i a ajuns afar`, \ntr-un copac de unde nu a mai cobor\t
niciodat`.
{oarecele pe care trebuia s` \l prind` pisica epileptic` m-a chi-
nuit multe nop]i pentru c` venea la mine \n spatele patului [i rodea
patul. Eu tocmai v`zusem primele dou` filme de groaz` din via]a
mea [i credeam c` erau fie extratere[tri, fie un pìanjen gigant care
zg\ria cu piciorul o ma[inu]` de fier forjat.
Dup` aia a urmat Mi]a, care este cea mai
tare pisic` din lume [i care trìe[te [i azi.
Nimeni nu mai [tie c\]i ani are, arat` ca o
par` pentru c` am sterilizat-o dup` 6 gene-
ra]ii de pisoi care mi-au epuizat toate
numele care \ncep cu M din memorie.
Opa. Iat` \nc` unul: Memory. Hmm. E
prea t\rziu.
Dup` aia a fost un cocker destul de tre-
cut, de care voia s` scape st`p\na [i pe care
l-am dus \napoi dup` o or` pentru c` deja
distrusese dou` perechi de papuci [i voia s`
m` omoare pentru c` nu \i d`deam de
m\ncare.
Acum este basset-ul Jazz, care dac` ar fi
femeie, l-a[ lua m\ine de nevast`. A[a nu
putem dec\t s` fim fra]i. Nu putem s` ne
d`m cu p`rerea despre problema pisicilor
pentru c` el nu a v`zut a[a ceva dec\t la ve-
terinar. El nu le \n]elege, iar eu \ncerc s` le
uit.
94-95
S` zicem c` pisicile sunt mai inteligente dect noi, cum le tot
place pisicarilor s` sus]in`. |n cele ce urmeaz`, am \ncercat s`-mi
\nchipui ce-ar fi f`cut pisicile dac` ar fi ajuns \n fruntea speciilor.
Sunte]i liberi s` privi]i textul meu ca pe o simpl` ipotez`. El a fost
\ns` scris ca un \ndemn la revolt`.
Dar mai \nti s` arunc`m o privire spre realiz`rile noastre ca
specie-conduc`toare. De jde sute de mii de ani muncim ca dis-
pera]ii pentru c` ne \nmul]im ca iepurii. Iar strategia noastr` de
lupt` \mpotriva muncii a fost gre[it` de la bun \nceput. Ce-am f`cut
pn` acum ca s` sc`p`m de ea? Am automatizat uneltele [i i-am
convertit pe vechii muncitori cu sapa [i ciocanul \n muncitori cu
butonul [i maneta. Adic` i-am l`sat a[a cum i-am g`sit: muncind.
Ast`zi sper`m s` cre`m inteligen]` artificial`, pentru ca industria
automatizat` s` lucreze singur`. Cum spuneam, o strategie de
cacao. Ne chinuim s` gref`m inteligen]` regnului mineral. Am uitat
complet c` cea mai mare realizare \n epoca primitiv` a fost domes-
ticirea animalelor, adic` a unor fiin]e inteligente. |n loc s` le
folosim ca pe ni[te unelte vii, pe care s` le \nv`]`m s` munceasc`
inteligent \n locul nostru, am preferat s` confec]ion`m unelte din
piatr`, fier [i siliciu. S` m` pupe Henri
Bergson undeva, dar omul va mai crea \nc`
zece mii de ani unelte de creat unelte [i tot
nu cred c`-i va plezni prin minte prototipul
uneltei de creat timp liber. Unealta care s`
m` lase naibii s` m` odihnesc. Pentru c`
omul e att de prost \nct s` spere c` siliciul
va munci \ntr-o zi de unul singur.
Acum, ce cred eu c` au f`cut \n locul
nostru pisicile, dac` ne-au dep`[it cu
adev`rat \n inteligen]`? Dup` ce-au domes-
ticit maimu]ele, adic` pe noi, [i ne-au
\nv`]at s` le prindem pe[te, s-au prins c` ele
pot s` toarc` lini[tite \n timp ce noi ne
chinuim s` le asigur`m hrana. Dac` s-ar fi
oprit aici, le-am fi prins pe[ti [i \n zilele
noastre, \n timp ce ele s-ar fi chinuit s`
ating` culmi neb`nuite ale progresului
cibernetic. Dar pisicile au fost mai
inteligente dect noi. Probabil c` s-au prins
[i ele c` diviziunea muncii e porti]a de
ie[ire din era primitiv`. Dar au v`zut [i nea-
junsurile care vin odat` cu deschiderea
porti]ei inegalitatea social`, orele peste
program, con[tiin]a de clas` [i cafeaua
decofeinizat`. A[a c` au scos castanele din
foc cu minile (pe atunci labele) noastre.
Ne-au l`sat pe noi s` ne dezvolt`m [i s` s`
domesticim animale mai proaste ca noi, pe
care s` le folosim f`r` prea mult` imagi-
na]ie. Pisicile au continuat s` toarc` \n timp
ce noi ne-am apucat de f`cut unelte [i
unelte de creat unelte. Nu s-au oprit din
tors nici m`car cnd am inventat motorul
cu aburi, pentru c`, de[i lor nu le folosea la
nimic, nou` ne mai d`dea ct de ct o
ocupa]ie. |n tot timpul `sta, ele au continu-
at s` trìasc` pe lng` a[ez`rile noastre, iar
Planeta pisicilor
Drago[ BUCURENCI
noi le-am \ndestulat nevoile de hran`, ad`post [i securitate. A]i
v`zut vreo pisic` mul]umind pentru hrana care i se ofer`, cum fac,
de exemplu, cinii cnd dau din coad`? Nici n-o s` vede]i. A[a cum
n-o s` vede]i vreo ]`ranc` mul]umind vacii pentru c` i-a dat lapte.
E o simpl` chestiune de a[ezare \n lan]ul trofic. Vaca e sub noi. Noi
suntem sub pisici.
Bun, dar dac` suntem, cu adev`rat, domina]i de aceast` specie,
cum se face c` noi nu suntem con[tien]i de lucrul `sta? De ce nu
ne informeaz` pisicile, ca pe Moise: Noi suntem zeii vo[tri? De ce
nu primim ordine de la pisici? Cum de suport` s` le c`lc`m uneori
cu ma[inile? Cum de permit progeniturilor noastre s` le trag` de
coad` pe progeniturile lor? Ei bine, lucrurile nu au fost dintotdeau-
na a[a. Exist` dovezi c` omul venera pisicile \nc` din neoliticul tim-
puriu. Iar un basorelief din mileniul IV \.Chr. ne arat` pedepsirea
oamenilor de c`tre feline. |ntre timp, \ns`, pisicile au ales s` se
retrag` \ntr-o domina]ie t`cut`. E posibil s` fi aflat, \n marea lor
\n]elepciune, c` nu le folose[te la nimic ca
noi s` [tim cine ne conduce, pentru c` asta
nu poate duce dect la revolt`. Oamenii
liberi muncesc mai bine [i mai eficient
dect sclavii. A[a c` pisicile ne-au redat
liberul arbitru [i ne-au l`sat s` credem c`
muncim pentru noi. Ne d`m de ceasul
mor]ii s` facem rost de mncare, de cas`,
de ma[in`, de credit la banc`, de ]oale [i de
educa]ie pentru copii [i, \n timpul `sta,
primim o pisic` \n cas`, \i d`m s` m`nnce,
\i cur`]`m con[tiincio[i excre]iile, o sc`rpi-
n`m cnd are chef [i nu a[tept`m \n schimb
din partea ei nici m`car un Miau!. Din
perspectiva evolutiv` a pisicilor, am ajuns
ni[te vite cu multiple extra-op]iuni. Am
ajuns unealta perfect`.
C\inar p\n` la moarte
Alexandru C~UTI{
S\nt c\inar cam din clasa a treia, c\nd am auzit o poveste de la
tovar`[a \nv`]`toare, cu un c\ine ciob`nesc care s-a proptit cu
labele pe st`p\nu-sù [i nu l-a l`sat s` intre \n colib`. Ciobanul s-a
enervat, a vrut s`-i dea cu b\ta-n cap c\inelui, dar nu a apucat, c`ci
s-a st\rnit un cutremur. De la cutremur, o st\nc` s-a pr`v`lit peste
colib` [i a f`cut-o ]`nd`ri. Atunci a \n]eles ciobanul ce c\ine sofisti-
cat are, c\ine seismograf. Fiindc` nu am auzit la acea v\rst` pove[ti
cu pisici care presimt cutremure [i \[i mut` puii din locurile pericu-
loase, cu gìni care \ncep s` cotcod`ceasc` cu cinci minute \nainte
s` se zguduie p`m\ntul, nu am devenit pisicar convins, nici gìnar
(m` rog, cu mici excep]ii), ci m-am f`cut c\inar convins. {tiu toate
rasele de c\ini, dup` blan`, \n`l]ime, culoare, pot s` spun zona
geografic` de origine, depistez \ncruci[`rile dintre rase [i toate
astea nu-mi folosesc la nimic.
Mi-am \nc`rcat memoria cu un lucru inutil, din dragoste pentru
c\ini. Contrar \nt\mpl`rii din desenul animat 101 dalma]ieni, eu nu
am ag`]at niciodat` vreo fat` cu c\inii mei [i cu cuno[tin]ele mele
despre c\ini. Am avut \ns` un coleg care a z`p`cit o gagic` cu
cuno[tin]ele lui despre viermii de m`tase. Ai lui cre[teau viermi [i
bìatul a \nv`]at f`r` s` vrea tot felul de lucruri despre ei, care i-au
folosit la cucerirea singurei fete de 15 ani
de pe glob, dintr-o discotec`, pasionat` de
viermi de m`tase. O dat` \n via]`, deci, pot
spune c` am regretat c` nu m-am f`cut [i eu
viermar-m`t`sar.
Bun, revin la c\ini. Ce foloase aduce
omului un c\ine? Nu ou`, nu br\nz`, nu l\n`,
nu lapte, uneori carne. Principalele foloase
aduse de c\ine s\nt l`tratul [i mu[catul. S\nt
l`tr`turi [i mu[c`turi de calitate [i s\nt
unele mai de doi lei (vechi). Depinde de
ras`. A[a cum o vac` din rasa Hollstein d`
mai mult lapte, la fel [i un c\ine din rasa Pit-
bull d` mai mult` mu[c`tur`, iar unul din
rasa Mioritic, s` zic, d` mai mult l`trat. Fiind
ahtiat dup` l`trat [i mu[cat de calitate,
mi-am luat numai c\ini care promiteau re-
zultate bune. Am ales ciob`ne[tii carpatini,
nu d-a[tia cu pedigree, \ndosaria]i, standar-
diza]i, f`cu]i la indigo. Ci carpatini cu istorie
96-97
\n spate, cu vitejia-n s\nge, cu p`rin]i care-au mu[cat din urs, lup,
porc mistre], c\ini f`cu]i la st\n`, dup` criterii naturale, nu cu
inten]ii de show-dog. Or fi fost c\inii mei lei]i la caracter cu p`rin]ii
lor, dar odat` adu[i \n ora[, deda]i la joac`, obi[nui]i s` alerge
mingiuca, [i nu vreo n`luc` din p`dure, s` mu[te a prietenie m\na
celui care-i m\ng\ie [i le face o poz` [i nicidecum s` sf\[ie, bravii
mei c\ini ciob`ne[ti au c`p`tat aptitudini de c\ini de circ. Le-au
r`mas \nfior`toare doar alura [i l`tratul gros, ca tunetul \ntr-un
butoi. Cine-i vede [i aude pe ursulini se sperie, se crispeaz`, sare-n
l`turi, iar c\inii mei iau asta drept tonul de
\nceput de joac` [i \ncep s` se gudure,
uria[ii. C\inii mei par rì [i fioro[i o singur`
secund`, la primul contact cu un om de pe
strad`, \n rest s\nt de plu[. Pe aceast` cale \i
invit pe to]i ho]ii din lume la mine acas`.
Pot intra lejer, pot lua ce vor ei, c\inii mei \i
vor privi emo]iona]i, cu ochii umezi. N-or s`
zic` nici p\s. Veni]i, dragi ho]i, v` primesc
cu c\ine [i sare! A, am uitat s` zic un am`-
nunt, neimportant, cred. C\inii mei s\nt
ghidu[i cu oricine doar dac` s\nt [i eu de
fa]`. C` altfel, la orice intrus apare \n lipsa
mea, uria[ii mei de plu[ \[i amintesc brusc
cine s\nt, din ce neam de s`lb`ticiuni vin [i
rup lan]ul, pap` ho]ul cu totul, de ru[ine,
cred, fa]` de bunicii [i p`rin]ii lor, care a[a
i-au \nv`]at pe la st\ni s` se poarte [i le-au
zis s` nu se gol`neasc` la ora[ [i s` devin`
bol\nzi ca ni[te pisici castrate. La c\ini, cei
[apte ani de-acas`, m` rog, cele dou` luni
de-acas`, \nseamn` invers dec\t la oameni:
s` se poarte c\t mai ur\t. Un c\ine bun e un
c\ine care e rù.
C\inele e angelic, iar pisica e feminist`
Alin IONESCU
{ti]i cum \[i \ncep antisemi]ii discursurile despre poporul ales
spun\nd c` n-au nimic cu evreii, dar... A[a [i eu cu pisicile! N-am
nimic cu ele, dar le consider o ras` enervant`. Nu, p`rerea asta
n-are nici o conota]ie fascist` [i nu vreau s` crede]i c` fac din pisic`
cauza dec`derii economiei mondiale [i a \nmuierii moravurilor
c`]eilor. Nu, dar pur [i simplu pisica \mi face rù. Am alergie la ea
[i atunci c\nd o v`d simt un ghemotoc de p`r imaginar, c\t o claie
de f\n, care mi se pune \n g\t. {i de-aia am fost nevoit cumva s` dez-
volt [i o teorie antipisicist` cu care s`-mi justific bete[ugul. A[adar,
de ce prefer c`]elul [i m` feresc de pisic`? Pì, \n primul r\nd,
c`]elul e un animal compatibil cu rasa noastr`, pare s` fi fost creat
ca s` dea din coad` printre oameni. Oric\t ar fi de prost, po]i s` ai
cu el o comunicare, \n]elege de vorb` din prima, ascult` de st`p\n
[i, cel mai important, are o fire transparent`. Te ui]i \n ochii lui [i
\n]elegi ce are. |n schimb, pisica e o fiin]`
metafizic`, un animal care trìe[te \ntr-o
lume paralel` cu a noastr`. Ea e sinonimul
animal al femeii sau chiar al extraterestru-
lui. Pare s` n-aib` nici o treab` cu noi,
oamenii, [i cel mai adesea trìe[te \n lumea
ei, ermetic`, autist`, mereu \nconjurat` de
o aur` de deta[are care frizeaz` dezintere-
sul. E, cum ar veni, un animal monad` pen-
tru care diferen]a dintre un picior de mas`
[i unul de om este neglijabil`. Afec]iunea
este un sentiment pe care pisica [i-l ia din
mediul \nconjur`tor atunci c\nd are ea chef.
Pare s` n-aib` nevoie de st`p\n, care e un fel
Alexandru Cùti[, un ziarist cu c\ine la cap
de supus al ei, un personaj decorativ \n via]a-i de suveran` r`sf`]at`
[i plin` de ifose. Din c\nd \n c\nd o apuc` plictisul [i se coboar` pe
lumea asta ca s` m`n\nce sau s` miorlìe isteric, f`r` ca nici ea s`
[tie prea bine de ce. Vede]i, pisica seam`n` prea mult cu un anu-
mit gen de femei pe care nu prea le agreez: pisicitele. |ntre pisici [i
pisicite nu e prea mare diferen]`, poate doar c` femeile din specia
asta nu las` at\ta p`r, precum surorile lor cele feline. {i mai e o
chestie pe care trebuie s-o spunem pe [leau: c\inii se dreseaz`, iar
pisicile ba. Iar eu ca fiin]` suveran`, ca st`p\n consacrat al lumii ani-
malelor, ca specie cu verv` comunicativ`, am nevoie de supu[i
credincio[i [i inteligen]i, c`rora s` le ofer oase, cr`n]`nele,
afec]iune [i mai ales vorbe. {i vreau ca animalele s`-mi r`spund` la
r\ndul lor cu aceea[i moned`. S` \n]eleag` un {ezi!, un Aport!,
un Ho]u! [i s` m-ajute \n via]` la ceva. De-aia omul s-a apucat \n
paleolitic sau mezolitic, nu mai [tiu exact, s` dreseze c\ini [i nu pi-
sici. Ce s-ar fi f`cut ciobanii ancestrali cu o droaie de pisici la st\n`?
V` imagina]i ni[te persane puturoase, care
nu se scoal` c\t e ziua de lung` de pe
calorifer, s`rind la g\tul ursului [i risc\ndu-[i
via]a? H`, h`, s` fi]i voi s`n`to[i! Ca s` nu
mai zic de povestea aia din copil`rie cu sol-
datul care moare [i c\inele lui se a[eaz` pe
marginea morm\ntului, r`m\n\nd acolo
fl`m\nd [i \nsetat p\n` la cap`t. O pisic` n-ar
sta l\ng` tine nici cinci minute \ntr-o astfel
de situa]ie. Ar face st\nga \mprejur [i s-ar
aciua la prima farfurie de lapte \nt\lnit` \n
cale. De-aia zic, c`]elul e o \ntrupare ange-
lic`, pe c\nd pisica e chipul femeii \n regnul
animal. Hai, z\t de-aici cu cozile voastre las-
cive [i insidioase, c`-mi umple]i textul cu
fire de p`r!
De ce nu iubesc c`]elele
Daniel GOACE (Hot DG)
Bun` ziua, domnilor [i, respectiv, v` ling m\na, doamnelor! Eu
s\nt pisica vecinei lui Daniel Goace. C\teodat`, c\nd st`p\na mea
las` geamul deschis la balcon, mai traversez parapetul [i m` duc s`
m` mai joc cu mouse-ul de la calculatorul lui. ...Mam`, ce m` mai
enerveaz` c` [i-a luat mouse optic! Mou[ii optici n-au nici un
farmec. Cine naiba o fi venit cu ideea s` \nlocuie[ti o bil` dr`gu]`
de cauciuc pe care po]i s-o rostogole[ti pe mas` cu o lumin` ro[ie
care nu fuge nicìeri? |n fine, altceva voiam s` v` spun. |ntr-o zi am
v`zut c` se apucase s` scrie un text \n leg`tur` cu c\inii, a[a c` am
a[teptat s`-i sune telefonul [i, c\t timp s-a dus s` vorbeasc`, am tas-
tat eu cu l`bu]ele chestia asta [i apoi am dat Send pe mail la
office@catavencu.ro. Dup` p`rerea mea de pisic`, iubitorii de
c\ini (vorbesc de cei maidanezi) se \mpart \n mai multe categorii:
1) |n primul r\nd s\nt ìa din specia Vorbe[te cu ei,
mam`, c` nu-]i face nimic!
Cum s-or sim]i oamenii atunci c\nd vin obosi]i de la servici [i \i
\nt\mpin` o ditai javr` \n fa]a blocului, care latr` de mama focului?
Acu, fie vorba-ntre noi, dobitocul nu latr` a rùtate, c` eu mai
\n]eleg c\te o boab`, deoarece maic`-mea a stat la curte cu c\ini. De
cele mai multe ori, c\inele zice Mrrr... omule, tu intri acum \n cas`
la c`ldur`, da io o s` r`m\n aici la -15 grade,
te-n cap p` m`-ta! N-ai o bucat` de salam?
Ham-ham!. A[a, [i \n timp ce tu dai s` te
aperi de c\ine cu saco[a [i nu [tii cum s` te
mai faci c` apuci de pe jos s` dai dup` el,
apare o tanti care \]i zice s` vorbe[ti cu
c\inele. Pì, s` nu-i dai cu c\inele \n cap?
2) |n al doilea r\nd s\nt fal[ii
iubitori de c\ini.
~ia care trebuie s` se \mprieteneasc` cu
javrele din parcare ca s` poat` s` se urce
diminea]a \n ma[inile personale, respectiv
s` nu doarm` seara pe bancheta din spate,
din cauz` c` maidanezii din parcare s\nt
h`mesi]i. Pe `[tia \i vezi cobor\nd din bloc
cu felii zemoase de jambon din `la de
164.000 de lei rupt din senvi[u pentru la
[coal` al lu `la micu. Sau cu cutii mari de
Chappy [i Pedigree cump`rate special, de
r\d c\inii de ei [i cu fundu.
98-99
3) Dup` aia mai s\nt iubitorii de c\ini care nu i-ar omor\.
Adic`, nu le-ar da m\ncare, nu ar vorbi cu ei dec\t la nevoie [i
nici nu i-ar lua acas`, nu mai zic de m\ng\iat pe sub bot... |ns`, c\nd
se pune problema s` vin` hingherii s`-i ridice de sub balcoane din
cauz` c` s-au \nmul]it peste m`sur`, se opun cu vehemen]`: Hai,
domle, c` s\nt ni[te suflete [i ei l`sate de la Dumnezeu! Nu e vina
lor c` s-au n`scut. Ia pune-te [i mata \n locul lui! Dac` ar veni cine-
va [i te-ar b`ga \ntr-o cu[c`? H``?!. Adic` cu ce a gre[it omul `la s`
trebuiasc` s` se pun` \n locul c\inelui? Sau s` trebuiasc` s` vor-
beasc` cu el?
4) |n al patrulea r\nd s\nt iubitorii
de pui de c\ini.
Doamne, ce mici [i ce dr`gu]i s\nt! Uite
cum dau din c`pu]! Pisi, nu lu`m [i noi unul
acas`? unde Pisi nu s\nt eu, s` fie clar. Ci
t`l\mbul de so] care se uit` \nspìm\ntat
cum mama dr`gu]ilor de puiu]i \i fer-
feni]eaz` tivul pantalonului \n timp ce so]ia
sa m\ng\ie c\inu]ii pe burtic`.
5) S` nu-i uit pe chinezi, unii dintre
cei mai mari [i mai mul]i amatori de
c\ini.
~[tia nu-mi plac pentru c` eu am avut [i
ni[te experien]e nepl`cute cu ei. Ni[te pri-
etene cu care mai organizam bairrrrame
\ntr-un pod de pe M\ntuleasa au ajuns
\ntr-o sear` \n meniu la restaurantul chine-
zesc. De-atunci nu-mi mai plac nici resturile
de m\ncare chinezeasc`.
6) Ar mai fi [i iubitorii de c\ini pe
bani.
Adic` `[tia de pe la asocia]iile pentru
protec]ia animalelor at\ta vreme c\t exist`
fonduri de-afar` alocate \n acest scop. ...Din
p`cate, trebuie s-o tulesc \napoi pe balcon,
c` se-ntoarce omul la calculator. {i-a[a v`d
c` zice de vreo jum`tate de or` numai
Bine, mami! Bine, hai c`... Da, da, bine, las
c` mai vorbim noi... Aha, bine... Am ce s`
m`n\nc, da! E plin frigiderul! Nu trebuie
s`-mi aduci nimic... Bine... Mai vorbim...
Aha....
Dragoste versus sex. S` faci dragoste versus s` faci sex. O
disput` etern`. Totu[i, dac` e s` iei ad litteram aceste dou`
expresii, nici una dintre ele nu are sens. Dragostea nu se
face, se \nt\mpl`. C\t despre sex, nu po]i s` faci, efectiv, sex.
Po]i doar s` faci sexul s` se simt` bine. Sau s` faci sexul opus
s` te simt` bine. Dac` ai noroc.
d r a g o s t e
v s .
s e x
Draga mea,
}i-am mai zis: dup` cercet`ri \ndelungate [i laborioase, ni[te
savan]i occidentali, angaja]i \ntr-un colectiv de studii multi-pluri-
disciplinare, au ajuns la o concluzie c\t se poate de interesant`.
Dragostea, sus]in ei, reprezint` cel mai patologic moment din exis-
ten]a fiin]ei umane. Nu presupune morbiditate [i nici boal`.
|nseamn` doar folosesc cuvintele lor pierdere de sine. Or, \n
societatea contemporan`, unde individualismul [i performan]a
personal` s\nt valori foarte importante, se poate spune c` exist`
mul]i b`rba]i [i foarte multe femei care n-au cunoscut niciodat`
acest sentiment. M` rog, tu niciodat` nu ]ii minte ce-]i povestesc
eu Dar fii sigur` c` altfel m-a[ \n]elege cu copilul nostru (orice,
numai bìat s` fie!), \nc` de c\nd s-ar na[te. L-a[ zg\l]\i zdrav`n \n
leag`n [i i-a[ striga: |ndr`goste[te-te, fiule, \ndr`goste[te-te! Pe
urm`, c\nd ar cre[te mare ce mai, ditamai fl`cùl! a[ \ncerca s`-l
conving de utilitatea acestui, ca s`-i zic a[a,
sentiment. (Apropo, tu ai observat cum s\nt
pu[tii din ziua de azi? Tot timpul \ntreab`: Da
chestia asta la ce-mi folose[te?.) Ne-am duce,
deci, \n buc`t`rie, ca s` nu te deranj`m, ne-am
turna c\te un p`h`rel [i am porni o discu]ie
serioas`, ca \ntre b`rba]i. A[ \ncepe \n primul
r\nd prin a-i spune c` dragostea, \n sine, nu
folose[te la nimic. Lucru care mi se pare super-
cool, marf` de marf`. Dar, a[a cum o fi ea,
dragostea prezint` o serie de avantaje. Nu
neap`rat \n opozi]ie cu sexul, care [i el e bun,
ba chiar, uneori, bun-bun de tot. Totu[i, s` fim
sinceri, cam c\t dureaz` cea mai tare partid` de
sex? O or`, dou`, trei, hai, o noapte [i \nc-o zi
dup-aia, cu inevitabile pauze. |n schimb, c\nd
e[ti \ndr`gostit, iube[ti tot timpul. S-au v`zut
cazuri c\nd o dragoste adev`rat` a durat o via]`
\ntreag`. Ar fi, deci, problema duratei. {i, ca s`
fiu un pic m`gar, mi-a[ \ncheia expunerea la
acest capitol, zic\nd verde, tot ca \ntre b`rba]i:
Partea mi[to cu dragostea, fiule, este c` nu
termini niciodat` prea devreme. M-a[ dedica
apoi explic`rii aspectelor de ordin sanitar [i
medical. Dragostea, a[a, patologic`, cum
zic cercet`torii ìa c-ar fi, folose[te din plin
s`n`t`]ii. Se [tie doar c\te boli se transmit
pe cale sexual`. Or, ce naiba po]i p`]i din-
tr-o dragoste curat`? Cel mult s` te alegi
dulce suferin]` cu o grip` zdrav`n`, dup`
o plimbare pe ploaie sau ninsoare. Aici,
pesemne, copilul nostru va replica [i m` va
informa c`, de decenii bune, s-a inventat
prezervativul. Va fi un bun prilej pentru
mine s` trec, subtil, la lec]ia urm`toare. |n
miezul problemei. |i voi mai turna [i lui un
pahar [i-i voi zice: Pì, vezi c` nu te-ai
prins, bì fraiere?! C\nd te \ndr`goste[ti
de-adev`ratelea, te \ndr`goste[ti neprote-
Dragostea
Viorel MO}OC
102-103
jat!. A accepta dragostea \nseamn` un gest de suprem curaj. N-ai
de unde s` [tii ce ]i se poate \nt\mpla [i, cu toate astea, accep]i
pierderea de sine. Dragostea zicea mai de mult un prieten de-al
meu este singura iluzie acceptabil`. Cel care iube[te [i/sau este
iubit mi se pare cel mai mare [mecher. La o adic`, aproape oricine
poate pl`ti pentru sex. Pe c\nd dragostea este gratuit`, prin \ns`[i
natura ei, [i tocmai de aceea n-are pre]. Cu acest ultim argument
de factur` economic` (cred c` ai observat [i tu c\t de aten]i s\nt la
bani `[tia micii) mi-a[ \ncheia \nv`]`turile c`tre fiul nostru
nen`scut.
El ar zbughi-o iute \n ora[, cu bìe]ii, eu a[ mai r`m\ne o vreme
\n buc`t`rie, p\n` c\nd te-a[ auzi c` m`
chemi iar`[i la tine, iubita mea mereu ima-
ginar`. Stai s` termin ]igara [i-]i voi spune
c` te iubesc la fel ca-n prima zi, [i chiar mai
mult, de c\nd m-am convins care-i treaba cu
dragostea: \n fond, n-ai nimic de pierdut. {i
chiar dac` e s` te g\nde[ti la cel mai rù
lucru care ]i se poate \nt\mpla, glumesc,
descoperi c` nu-i mai rù dec\t \n sex.
R`m\ne doar, cel mult, triste]ea de dup`.
Dragostea e mai tare ca sexul
Alexandru C~UTI{
Aten]ionare
Acest text nu v` face s` v` \ndr`gosti]i brusc, nu d` metode
de \ndr`gostire pentru \ncep`tori, nu ofer` teste de dragoste pen-
tru avansa]i, nu d` topul celor mai \ndr`gosti]i oameni din
lume [i nu \ngra[`. Dac` apar reac]ii adverse, adresa]i-v`
medicului, farmacistului sau amantei (amantului).
Autorul articolului men]ioneaz` de la bun \nceput c` infor-
ma]iile pe care le ve]i afla \n continuare nu au fost verificate
cum cere deontologia jurnalistic`, prin \ndr`gostirea de trei
surse. Orice asem`nare cu realitatea trebuie
luat` ca o simpl` coinciden]`.
Dragostea este posibil` [i este permis` la
orice v\rst`.
Nu e deplasat [i nici periculos dac` un copil sau
un puriu se \ndr`gostesc. Pe c\nd sexul e complet
aiurea, s` zicem, la 3 ani [i devine aproape imposi-
bil de la o anumit` v\rst`. Pentru cine mai e totu[i
\n stare de un zv\c sexual [i la 70 de ani, apare o
alt` problem`: sexul poate fi fatal, c`ci sculatul de
diminea]` dùneaz` grav s`n`t`]ii, \n special car-
diacilor [i hipertensivilor.
|ndr`gostitul cap`t` o for]` fantastic`, se
spune c` poate muta [i mun]ii din loc.
Pe c\nd sexistul, \n afar` de muntele lui Venus,
pe care-l zg\l]\ie doar, nu e \n stare de
lucruri ie[ite din comun. (Apropo, tuturor
bìe]ilor le place s` se laude cu mun]ii de
fete \n care [i-au \nfipt ei alpen[tocul. E la...
\ndem\n`, ca s` n-o zic p-aia dreapt`, care
uneori poate fi [i un pic str\mb`, s` faci sex
cu multe partenere \n via]`. Nici nu cost`
mult \n Romnia. Se practic` din totdeauna,
mare scofal`! Dar e, cum s` spun, o com-
peti]ie stupid`, fiindc` to]i ader` la ea. Ca [i cum pe lume ar exista
un singur sport, caiac-canoe, [i toat` lumea, indiferent de epoc`,
numai asta ar practica [i nu [i-ar dori altceva dec\t s` dea la rame.
Mult mai interesant` mi se pare o competi]ie nou`, de iubire. Se
poate juca pe echipe sau individual. Pe echipe: se iau dou` cupluri
[i se las` s` se \ndr`gosteasc` \n paralel. Se apreciaz` viteza cu care
s-au \ndr`gostit. Se d` proba de rezisten]` \n care se vede care
cuplu e \n stare s` se iubeasc` mai mult timp. Se bag` [i cursa de
obstacole ap`rute \n via]`. Individual: se pun doi concuren]i s`
iubeasc` aceea[i persoan` [i se m`soar` performan]ele de iubire
dup` un criteriu simplu: iese c\[tig`tor concurentul care reu[e[te
s` iubeasc` mai intens, mai mult timp persoana respectiv`, aten]ie,
\n condi]iile \n care ea \l respinge [i-l prefer` pe cel`lalt. M` rog,
probe de iubire se pot inventa multe, mai multe chiar dec\t
pozi]iile de f`cut sex [i ar fi mult mai originale dec\t de-to]i-practi-
catul tu c\te-ai avut, m`?)
|n dragoste, ca [i la sex, num`rul conteaz`.
|n continuarea celor de mai sus, performan]a \n iubire, ca [i \n
sex, se num`r` pe degete, cu abacul, cu calculatorul, cum vre]i. Dar
e o num`r`toare diferit`. |n sex, cu c\t ajungi la un num`r mai mare
de partenere (parteneri), cu at\t e[ti mai tare, deci recordul r`m\ne
deschis tot timpul. |n dragoste, performan]a maxim` e cifra 1.
Recordul e stabilit pentru totdeauna.
Iube[ti [i e suficient.
Nu ai nevoie s`-]i faci opera]ie de m`rire
a dragostei, s`-]i bagi silicoane \n dragoste,
ca s-o faci mai tare. (E drept, cei tr`da]i \n
dragoste simt uneori nevoia s`-[i mic[oreze
profund iubirea fa]` de tri[or, ca s` le fie
u[or s` se rup` de el. Dar [i aceasta consti-
tuie o diferen]` fa]` de sex, unde nu prea se
solicit` opera]ii de mic[orare.)
P.S. E o tactic` a bìe]ilor s` aga]e fete
vr`jindu-le cu texte de iubire, cu ce bun`-i
dragostea [i cum mai [tiu ei s` iubeasc` de
profund. Spre lini[tirea so]iei mele, dragi
cititoare frumoase, v` avertizez c` nu ]in s`
v` cunosc. Accept totu[i [i so]ia mea \mi
d` voie s` primesc din partea voastr` pe
mail felicit`rile pentru text, cu num`rul dvs.
de telefon, ca s` v` pot suna [i, bine\n]eles,
mul]umi pentru felicit`ri.
j
os iubirea, sus Sexul!
Alex. Leo {ERBAN
Poetul englez W.H. Auden a spus odat` (v` place cum ncep,
nu?) c` po]i zice te iubesc a[a, la modul general [i absolut, dar c`
e mult mai greu s` afirmi ceva simplu [i concret, gen: te iubesc
mine diminea]` la ora 8...
M` rog, probabil c` nu se referea la sex. Pentru c` oricine [tie
c` e foarte u[or s-o faci: sexul de diminea]` pune zmbetul pe fa]`.
O pui, ]i-l pune. Nu mai e nevoie de gimnastic` matinal`; de fapt,
chiar e gimnastica matinal`! ncepi ziua re-montat. Iar dac` o mai
[i termini a[a, te culci [i mai re-montat.
Exist`, ns`, un du[man definitiv al sexului, [i acela este iubirea.
Din cte mi-am dat seama, exist` un singur beneficiu imediat al
acestei activit`]i: sl`be[ti. Cnd e[ti ndr`gostit pn` peste cap de
unde se vede c` ndr`gostirea dep`[e[te puterea de n]elegere a
unui om [i se duce n sus, probabil n nori
, ncepi s` suferi din orice: c` nu trece mai
repede timpul ntre dou` ntlniri, c` v-a]i
v`zut, dar timpul a trecut prea repede, c`
v-a]i v`zut, dar n-ai avut timp s`-i spui tot
ce-ai fi vrut, c` suni, dar nu r`spunde ca s`-i
spui tot ce-ai uitat, c` nu te sun`, [i n-ai nici
un r`spuns la chestia asta dect c` nu te mai
iube[te, c` nu-]i r`spunde la sms, de[i tu-i
scrii att de des, c` parc` ]i-a vorbit a[a, mai
nu [tiu cum, de[i tu i-ai vorbit la fel ca-ntot-
deauna, c` parc` te-a privit ntr-un anume
fel, iar tu ]i-ai dat seama c` nu era-n acela[i
104-105
fel, c` sim]i c` nu mai e la fel ca la-nceput, c` ce bine era atunci, la
nceput, c` totul s-a sfr[it, dar de ce, de ce s-a sfr[it, DE CE A TRE-
BUIT S~ SE SFR{EASC~... De la marii clasici la O-Zone, literatura
pe acest subiect este nesfr[it`: toat` lumea sufer` din dragoste
sufer` att de mult [i de lung, 24/24, c` te [i ntrebi cnd mai au
timp s` fac` [i chestia ailalt`. Dar o fac, c`ci amorul platonic nu mai
e la mod` [i e mai bine s` suferi nainte sau dup` dect n loc de.
Unii s-au sinucis din amor (vezi Werther), de unde se mai vede
c` ndeletnicirea asta are nc` o calitate: restabile[te echilibrul
demografic. n general ns`, iubirea este ceva care se consum`
repede, ca un fast food; nu prea exist` veterani ai amorului adic`
indivizi ncremeni]i ntr-o adora]ie perpetu`, cu nasu-n aceea[i
sup`, care iubesc cu intensitate egal` din momentul 1 [i pn` la
moarte. Ace[tia se numesc misionari sau sfin]i [i, dup` cum se [tie,
snt pu]ini. Dac` vorbim ns` de oamenii obi[nui]i, ace[tia con-
sum` de regul` amorul nainte sau dup` pat. Bunicii no[tri se-ndr`-
gosteau pn-ajungeau n pat; noi la pat; cnd deja se trece de pat,
se cheam` c`snicie [i asta rimeaz` cu silnicie. Iubirea de partener
devine o form` de m`mo[enie, dovad`
chestiile gen Mami, unde mi-ai pus pa-
pucii? sau Nu mai avem unt, pui!. Aici
intervin [i diminutivele (iubi]el, pisoia[,
pufule] etc.), care snt primii copii ai
cuplurilor. Cu ct un cuplu avanseaz` cu
rela]ia nspre deplina maturizare, cu-att
coeficientul latent de infantilizare este mai
mare. Iubirea adult`, aceea n care se
contopesc trupul [i sufletul [i se distribuie
responsabilit`]ile cuplului, nu este dect o
gr`dini]` cu program prelungit n care co-
piii au nv`]at s` fac` o contabilitate ca la
carte; din cnd n cnd, n zile [i la ore fixe,
copiii consum` [i sexul, pentru c` este
inclus n meniu. Dar nu este dect un me-
niu, c`ci sexul la carte este rezervat li-
bertinilor. Sau se consum` n afara c`s`to-
riei.
S` revenim. Problema cu amorul (`la
f`r` sex, sau cu sex mult la-nceput [i tot mai
pu]in dup`) este c` n-are un orar fix. Or, n
lumea tot mai haotic` n care trìm, chestia
asta pune capac! Care va s` zic` tu te ndr`-
goste[ti, OK, exist` [i catastrofe mai mari;
ntrebarea este cum procedezi mai departe.
Toate manualele, toate sfaturile practice
snt ni[te mari bullshit-uri: e ca [i cum ]i s-ar
recomanda s` fii punctual cnd ejaculezi...
Regula este, tocmai, c` nu exist` nici o
regul`. Totul e varz`. Inima n-are ceas.
Numai mintea (de pe urm`) are ceas de[-
tept`tor: te anun]` c` ai intrat n prelungiri
[i c` partida e pe terminate. Iar acest
moment trebuie salutat ca lucrul cel mai
de[tept care ]i se poate ntmpla dup` ce
n-ai fost de[tept atta amar de timp. Dup`
ce ai considerat c` merit` s` sacrifici orice
pentru I*U*B*I*R*E: dac` e[ti cu capul pe
umeri, [tii c` nu merit`; dac`-]i revine capul
la locul lui, afli c` nu merit`; iar dac`, dup`
ce ndr`gosteala te-a aruncat n afara
creierului (de unde rezult` c` iubirea e-un
fel de tumb` peste urechi), nc` mai e[ti
amator de sporturi extreme cu capul propriu, ]i meri]i soarta. n
acest din urm` caz, vei repeta acelea[i gre[eli over & over. Vei fi
servit cu aceea[i varz` f`r` program fix. Vei fi o ve[nic` pagub`
colateral` a acestui instrument de tortur` numit inim`. Reclama ar
putea suna cam a[a: Vrei s` nu mai dormi, s` nu mai m`nnci,
s` nu mai po]i lucra, s` pierzi vremea visnd la ce-a fost, la ce
(nu mai) e, la ce-ar fi putut s` fie? ncearc` LOVE minus! ]i ia
capul cu mna.
Da, [tiu ce-o s` spune]i: c` Omul nu poate trì f`r` Iubire! C`
e-un sentiment sublim [i n`l]`tor, n vreme ce sexul e o activitate
riscant` [i degradant`... Iar eu o s` v` spun c` nu [tiu de unde v`
lua]i informa]iile astea, da-s varz`, frate!
n primul rnd, a[a o sta treaba cu Omul nu [tiu, nu l-am
cunoscut , dar n ce-i prive[te pe oameni, `[tia nu prea zic pas la
sex [i, de cte ori s-au ndr`gostit ca urmare a acestei activit`]i
(riscante, vezi mai sus), s-au cam fript, iar acum sufl` [i-n iaurt.
Amorul e sublim? O fi, dar ce-i lipse[te (cu des`vr[ire) este
m`sura; dac` ]i-ar spune cineva Ia fii atent(`) aicea: te-ndr`-
goste[ti pe 11 aprilie la ora 18,21 [i te dezndr`goste[ti pe 4
noiembrie la ora 21,08, snt convins c` doritorii
de amor ar sta la coad`... (Adic`, totu[i [i face [i
omu ni[te planuri, nu? ) [i-apoi, sublim` e [i
Venus din Milo, dar n-am auzit s` se fi ndr`gostit
cineva de ea. (Admit c` bra]ele pot fi o problem`.)
n`l]`tor? Da, mersi! Pn` peste cap. Toat`
lumea [tie c` cine umbl` cu capu-n nori d` n
gropi. Sau mai rù d` o ma[in` peste tine, na[pa
rù de tot. Po]i cunoa[te ora, minutul, secunda
precis` cnd pam! te treze[ti din ndr`gosteal`
pe trecerea de pietoni, pe culoarea ro[ie a
semaforului, nainte s` fie prea trziu? Nu! Stai
acolo strivit sub ro]i, ca un cine, [i nimeni n-o s`
[tie c-ai murit din dragoste (De parc-ar mai
conta)
n ce m` prive[te, chiar n-am nici o dilem`.
Sexul bate de departe ndr`gostelile. Nu zic, au
fost bune [i astea, c` acum [tiu cu ce se m`nnc` [i
vorbesc n cuno[tin]` de cauz`. {i ce nu te omoar`
te face mai puternic, blabla. Am r`mas prieten cu
fostele iubiri am dat focul mai mic, acu merge
a-ntia! Dar n-a[ mai trece nici mort prin chinurile
iubirii (noroc c-au fost pu]ine), [i cred c` cei
care-[i doresc a[a ceva snt pu]in masochi[ti. Sau,
nu [tiu, au inima prea mare un exces de
ventricul sau de auricul, parc` a[a le zice.
Un sfat: ori apela]i la chirurgie, ori ncerca]i
[i pozi]ia cealalt`. V` spun eu, e mai s`n`-
toas`. Masoch sucks, [i to]i cei care ne-au
b`gat pe gt amorul ca re]et` a fericirii au
fost ni]el scrnti]i, p`rerea mea. Nu, n-are
nici un sens s` iube[ti pentru ca apoi s`
suferi. {i n-are nici un rost s` suferi pentru
c` nu iube[ti sau nu e[ti iubit(`). Exist`
destule chestii care s` te fac` s` suferi
(Boala, Moartea etc.), e total aiurea s` mai
suferi [i din dragoste Dac`-]i place cine-
va, pune-o. Pam-pam! Dar cnd sim]i c`
devine o chestie serioas`, arde-o la goan`:
e-un semn c` nea Masoch a venit n vizit`.
{i, cum spunea [i biata Lady Di, trei e cam
aglomerat, ntr-o rela]ie.
Dar e num`rul ideal pentru a ncepe un
sex.
106-107
Personaje:
Domnul Pu (f`r` v\rst`)
Doamna Pi (f`r` v\rst`, so]ia domnului Pu)
Actul I [i ultimul
Non-ac]iunea se petrece \n dormitor. Domnul Pu cite[te
ziarul, \ntins \n pat. Doamna Pi cro[eteaz`, \ntins` \n pat.
Am\ndoi s\nt pe jum`tate goi, transpira]i, g\f\ie de parc` tocmai
ar fi \ncheiat o partid` de sex. Poart` ochelari de soare. |n dor-
mitor este aproape \ntuneric.
Domnul Pu: Nu am mai f`cut de mult sex. M` \ntreb de ce.
Doamna Pi: Da, am l`sat-o cam moale cu sexul \n ultimii ani. M`
\ntreb [i eu de ce.
Domnul Pu: {i p\n` c\nd?
Doamna Pi: {i cum e posibil a[a ceva?
Domnul Pu: {i de ce ni se \nt\mpl` tocmai nou`, care ne iubim
de c\nd ne [tim, [i chiar \nainte de asta?
Doamna Pi: Chiar a[a: noi de c\nd ne [tim?
Domnul Pu: Pì, s` tot fie vreo 237 de ani.
Doamna Pi: Numai at\]ia? Eu credeam c` ne iubim de-o
ve[nicie.
Domnul Pu: A[a credeam [i eu, \ns` nu s\nt dec\t 237 de ani de
c\nd ne cunoa[tem [i cel mult 235 de c\nd ne iubim la nebunie.
Doamna Pi: Timpul trece greu c\nd iube[ti.
Domnul Pu: Eu a[ fi zis exact contrariul: timpul trece u[or c\nd
nu mai faci sex.
Doamna Pi: Tot aia e.
Domnul Pu: A[a zic [i eu.
Doamna Pi: M` bucur c` ne \n]elegem at\t de bine \n pat.
Domnul Pu: Ne ajut` [i patul, avem un pat foarte comod.
Doamna Pi: P`cat c` nu \l mai folosim dec\t pentru dormit.
Domnul Pu: Nu mai s\ntem nici noi tineri.
Doamna Pi: Am fost vreodat` tineri?
Domnul Pu: Nu cred.
Doamna Pi: A[a zic [i eu.
Domnul Pu: M` bucur c` ne \n]elegem
\n pat. Avem un pat foarte \n]eleg`tor.
Suport` totul cu mult stoicism.
Doamna Pi: Patul nostru este abstinent
de mai bine de 114 ani.
Domnul Pu: Nu mai este nici el t\n`r.
Doamna Pi: A fost vreodat` t\n`r?
Domnul Pu: Nu cred.
Doamna Pi: A[a zic [i eu. |]i mai amin-
te[ti c\nd am g`sit patul peste canapea?
Domnul Pu: Da, patul nostru a iubit
mult la via]a lui. C\nd a murit canapeaua, a
suferit enorm, i-au s`rit mu[tarul, patru
arcuri [i trei nasturi.
Doamna Pi: Nu e u[or s` fii pat \n ziua
de azi.
Domnul Pu: Trebuie s` supor]i tot felul
de lucruri. |n pat se \nt\mpl` lucruri
cumplite. Lumea este condus` din pat. {i
este condus` din ce \n ce mai prost.
Doamna Pi: Crezi c` patul nostru este
mai fericit acum?
Domnul Pu: Nu [tiu.
Doamna Pi: A[a zic [i eu.
Domnul Pu: M` bucur c` ne \n]elegem,
\ns` nu mi-a fost deloc u[or c\nd a trebuit
s`-l castr`m. Un pat castrat este un pat
m\ntuit.
Doamna Pi: De c\nd l-am castrat, patul
nostru nu mai umbl` pe str`zi, nu mai intr`
\n casele vecinilor, nu mai sparge maga-
zinele cu mobil` fin`. Crezi c` aude ce vor-
bim acum?
Domnul Pu: Sigur c` aude, doar nu e
surd.
Doamna Pi: {i nu se simte prost c` vor-
bim despre el \n prezen]a noastr`?
Triumful sexului
(anti-comedie \ntr-un singur act static)
Iulian T~NASE
Domnul Pu: Nu cred.
Doamna Pi: A[a zic [i eu, m` bucur c` ne \n]e-
legem \n pat. P`cat c` nu \l mai folosim dec\t pentru
dormit.
Domnul Pu: Ne iubim prea mult.
Doamna Pi: Dragostea ne ocup` tot timpul, nu mai
avem timp s` facem sex. Ce p`cat!
Domnul Pu: Ce fericire!
Doamna Pi: A[a zic [i eu, ce bine ne \n]elegem la
pat!
Domnul Pu: Ne \n]elegem at\t de bine la pat, \nc\t
nici nu mai merit` efortul.
Doamna Pi: Nu mai merit` deloc efortul s` facem
sex.
Domnul Pu: {i-apoi de ce s` mai facem sex, c\nd
deja avem c\te unul?
Doamna Pi: Eu am un sex.
Domnul Pu: {i eu am tot un sex.
Doamna Pi: |n total, avem dou` sexuri.
Domnul Pu: Diferite.
Doamna Pi: De[i sem`n`m foarte mult.
Domnul Pu: Am [i petrecut ni[te ani \mpreun`.
Doamna Pi: 237 de ani reprezint` o via]` de om, a[a cum a fost
ea.
Domnul Pu: Timpul trece repede c\nd faci sex [i dragoste \n
acela[i timp.
Doamna Pi: Acum nu mai facem dragoste, nu mai facem sex, nu
mai facem cump`r`turi, nu mai facem reclama]ii la Avocatul
Poporului, acum ne iubim [i-at\t.
Domnul Pu: S\ntem foarte ferici]i.
Doamna Pi: Avem o v\rst`, ne permitem s` fim foarte ferici]i.
Domnul Pu: Ne [i \n]elegem foarte bine.
Doamna Pi: Din priviri.
Domnul Pu: S\ntem orbi.
Doamna Pi: Am orbit am\ndoi \n aceea[i zi.
Domnul Pu: Parc` [i v`d ziua aceea: diminea]a am luat micul
dejun, la pr\nz am luat masa de pr\nz, seara am luat masa de sear`,
apoi am orbit, nu \nainte \ns` de a face sex [i dragoste, \n acela[i
timp.
Doamna Pi: Dragostea e oarb`, iar noi ne-am iubit prea mult.
Domnul Pu: Am f`cut sex, am f`cut excursii \n strìn`tate.
Doamna Pi: Am v`zut lumea [i apoi am orbit.
Domnul Pu: Nu mai aveam ce vedea.
Doamna Pi: {i eu zic la fel.
Domnul Pu: C\nd f`ceam dragoste, ce
preferai s` facem: dragoste sau sex?
Doamna Pi: Sex.
Domnul Pu: {i eu zic la fel.
Domnul Pu: {i eu zic la fel.
Domnul Pu: C\nd faci sex, nu suferi.
Doamna Pi: C\nd faci dragoste, ri[ti
foarte mult.
Domnul Pu: C\nd iube[ti, timpul trece
greu.
Doamna Pi: C\nd nu faci sex, timpul
trece foarte repede.
Domnul Pu: {i eu zic la fel. Ce bine ne
\n]elegem noi \n pat!
Doamna Pi: P`cat c` nu \l mai folosim
dec\t pentru dormit.
Domnul Pu: Noapte bun`!
Cortina
108-109
Taic`-meu a fost un fustangiu sinistru. Ion Margine. Un cordaci
f`r` scrupule. A \n[elat-o p` maic`-mea ct trìa, cu sorsa, varsa [i
nepoat`-sa. Asta, \n zilele lui bune. |n alea rele, s-a \ncurcat cu cine
s-a nimerit. Cu flor`reasa nebun`, Bzsy Varga, care cump`ra
garoafe doar de la Grigoreni. Lua un bra], smbetele [i duminicile,
[i le vindea \n restaurante. Se oprea pe un maidan [i le cur`]a de
bobocii de la baza tulpinei.
Apoi Taic`-meu a prins-o \n mreje pe Mari[ca, zis` Rogneanca,
o v`duv` de o jum`tate de secol, \ntre picioarele c`reia pìanjenii
\[i f`cuser` pnze de treizeci [i ceva de ani, c` n-o mai \ntreba
nimeni dac` are chef de b`rbat. C` Mari[ca era cea mai a naibii
femeie din univers. Cu Mari[ca nu te puteai pune. Era o v`duv` de
o]el. O femeie b`rbat. Construise la via]a ei [ase case. Toate din
c`r`mid`. F`cut` de ]igani, \n cuptoarele lor ca \n India.
Mari[ca i-a cedat lui Taic`-meu, \ntr-o sear` umed` de septem-
brie. Apa ploilor, care nu mai conteneau, i-a distrus cuptorul de
c`r`mid`. S-a prelins prin acoperi[ul lui de
carton asfaltat. S-a strecurat printre rn-
durile de sus, pn` la vatra \n care se perpe-
leau bl`nile de lemn de fag, lungi de un
metru [i ceva. A sfrit apa, ca ceapa pr`jit`
pe vatr`. A bolborosit \nfundat, ca varul pus
la stins, \ntr-o lad` mare de lemn. A distrus
c`r`mida, a compromis-o iremediabil, a
f`cut-o una cu p`mntul. Mari[ca s-a \nco-
voiat de plns. S-a luat cu minile de cap
cnd a v`zut paguba. A c`zut f`r` sim]ire la
p`mnt. S-a trezit cu mna lui Taic`-meu
mngindu-i p`rul, pe sub batic. Mna lui
s-a plimbat \n voia ei pe obraji. I-a [ters
lacrimile. A cobort la vale [i s-a \ntlnit cu
un sn adormit. Eu urm`ream scena ascuns
\ntr-o glug` de p`pu[oi, f`cut` \nainte de
vremea tìerii porumbului.
Mna lui Taic`-meu era extraordinar de
priceput`. I-a desf`cut nasturii unul cte
unul. Uneori se oprea \n pauze lungi, de
cteva zeci de secunde [i se f`cea c` ascult`
cntecul panicat [i aduc`tor de nenorociri
al unei cucuvele prip`[ite \ntr-un pod din
preajm`. C`ma[a Mari[cì s-a desf`cut \n
dou`, ca o u[` batant` de magazin de lac-
tate. I-a luat sfrcul \ntre degete. I l-a masat
u[or, ca pe un uger de capr`, cnd \l speli
cu ap` rece \nainte de muls. I l-a luat \n gur`
[i l-a supt \n vr`jm`[ie. Eu am avut senza]ia
c` beau lapte cov`sit. Mama era moart` de
trei ani. Am scuipat din reflex, ca atunci
cnd bagi \n gur` un pumn de vi[ine \nc`
necoapte [i le azvrli cu limba f`cut` cata-
pult`. Plpitul fl`c`rilor cuptorului, atta
ct mai r`m`sese din ele, desena vag spa-
tele lui taic`-meu, \n timp ce o fr`gezea pe
Mari[ca. Asta a fost mi[carea unu a lui
Taic`-meu. La mi[carea doi, degetele lui i
Iubita mea [i curvele lui Tata
Cornel IVANCIUC
|ntr-o via]` anterioar`,
Cornel Ivanciuc sus]ine c` a avut un tat` negru.
s-au strecurat pe sub fust`. Mari[ca a icnit. Eu mi-am dus mna la
prohab. Aveam treisprezece ani. Mna lui Taic`-meu i-a ridicat
fustele. Mari[ca a r`mas pe jum`tate goal`. Avea o pitulice ro[ie
\ntunecat`, cu penele ca m`tasea porumbului, pus` la uscat sub
strea[ina casei, ca s` faci din ea un ceai bun pentru toate
bole[ni]ele din lume. Eu mi-am desf`cut prohabul. Cnd a murit,
mama avea cancer la sn. La mi[carea trei, trupul Mari[cì a fost
acoperit de spatele lui Taic`-meu, care a \ngenunchiat peste ea, ca
pe mormntul bunicii mele, de ziua Tuturor Sfin]ilor, cnd \i
aprindea lumn`ri, plngea din to]i r`runchii [i o bocea a[a:
Mam````, cui m-ai l`sat?!. Pi]igoiul mi s-a zb`tut neputincios \ntre
degete. Mari[ca se sprijinea cu piciorul drept de cuptor, iar cu stn-
gul \i ara [i gr`pa spinarea Tat`lui meu, cu degetele r`[chirate. Am
terminat \nainte de Tata. Am nechezat ca un mnz \n]epat de un
tùne. La mi[carea patru, Tata mai era \nc` ocupat. La mi[carea
cinci, Mari[ca i-a zis s`-[i schimbe pozi]ia.
Mari[ca s-a \ntors \n patru picioare ca o
c`]ea, iar Taic`-meu a \nc`lecat pe ea ca pe
o biciclet`. Cnd s-a ridicat, pitulicea ei
ro[ie \ntunecat`, ca un [omoiog de m`tasea
porumbului, a sc`p`rat ap`sat [i a aprins
pentru o clipit` \ntunericul nop]ii. Mari[ca
gui]a [i Tata a prins s` grohìe ca un porc
\njunghiat. La un moment dat, a scos un
r`get att de puternic, \nct m-am speriat [i
am luat-o la fug` \n patru genunchi prin
gluga de coceni, am ie[it pe partea cealalt`
[i m-am oprit cu fruntea \ntr-un gard umed.
Mai avem timp s` facem dragoste
din cauza sexului?
Iulian T~NASE & www.sicktir.org
Aceasta este o mas` rotund` sicktirit`. Pe mas` se afl` dou`
farfurii p`trate, una albastr` [i una roz. |n farfuria albastr` st`
dragostea \n suc propriu. |n cea roz se afl` sexul, tot \n suc pro-
priu. |n jurul mesei, \n picioare, care \mbr`ca]i, care
dezbr`ca]i, se afl` doamne, domni, domni[oare, fete [i bìe]i.
Cineva \ntreab`: ce-a fost mai \nt\i, oul sau dragostea, sexul sau
gìna? Ceilal]i r`spund, care cum le vine la socoteal`.
DOMNUL SICK: Eu cred c` sexul a ap`rut atunci c\nd unul din
ei s-a g\ndit mai \nt\i la m\ncare. A dansa la o nunt`, obligat [i
st\ngaci cu asta pot compara eu sexul acum.
FANTOMA LUI URMUZ: Poate c` n-ar fi rù dac` la nun]i s-ar
fura doar sexul miresei, c` doar `la conteaz`, nu? Ce zici,
domni[oar` V?
DOMNI{OARA V: C\nd faci dragoste, s`ru]i fiecare milimetru de
piele, fiecare aluni]`, fiindc` le iube[ti, fiindc` fac parte din per-
soana iubit`, trìe[ti fiecare moment al`turi de ea, sim]i c` te
tope[ti \n bra]ele ei, \n c`ldura ei Sexul, \n schimb, e ceva
mecanic [i foarte practicabil \n ziua de ast`zi.
DOMNUL GRIM: Am avut [i eu o perioad` \n care credeam \n
diferen]e de genul `sta Probabil, [i pen-
tru c` pe atunci nu aveam prea mult` expe-
rien]`. De aceea, combinat cu faptul c` nu
\mi p`sase de persoanele cu care fusesem
p\n` atunci, \mi creasem iluzia c` f`cusem
sex [i c`, \n momentul \n care o s` fac
dragoste, o s` fie mult mai bine. Concluzia
dup` x ani de atunci? Nu exist` a face sex [i
a face dragoste, exist` diferite tipuri de sex,
[i aici clasifica]i cum vre]i: bun sau prost,
tandru sau mai dur, \ncet sau mai repede
etc., depinde de potrivirea dintre cei doi
(sau mai mul]i dac` vre]i) sau, mai bine
spus, de cum se adapteaz` [i se citesc
unul pe cel`lalt.
DOMNUL ILCHE: Cred c` astfel de anti-
nomii, sex-dragoste, ascund ad\nci frustr`ri.
Avem nevoie de filozofie c\nd ne lipse[te
via]a. |n fond, chestiunea devine comic`
dac` realizezi c`, a[a cum se \nt\mpl` ade-
110-111
sea, totul se reduce la disputa lexical`, despre semantic`. A]i fi sur-
prin[i c\te r`zboaie, divor]uri [i avorturi au fost declan[ate din
cauza problemelor de interpretare.
FANTOMA LUI TERENTE: Sexul e tare, dragostea te mole[e[te.
Hai, Brìla!
DOMNUL ILCHE: A face sex sau a face dragoste? Grea dilem`.
Acum, sfatul meu este s` o face]i oricum. S` nu se ghideze via]a
dup` semantica vorbelor, ci acestea din urm` s` \ncerce, pe c\t
posibil, s` urmeze via]a. Elibera]i-v` de cli[ee lexicale [i trì]i [i,
uneori, mai [i fute]i-v`.
DOMNI{OARA OVER: Eu a[ spune c` majoritatea face sex e
f`r` obliga]ii, responsabilit`]i [i alte b`tì de cap. Trìm \ntr-o lume
\n care oamenilor le este fric` s` mai iubeasc`. S` fie din cauza cos-
turilor?! Am senza]ia c` majoritatea are preten]ia c` a g`sit per-
soana potrivit` c\t trece p\n` \[i d` seama c` s-a \n[elat?!
Foaaaaarte pu]in, luni, chiar s`pt`m\ni, [i cùtarea \ncepe din nou.
DOMNI{OARA NE: Cred c` ast`zi facem mai mult sex dec\t
dragoste, e OK, ne sim]im bine [i apoi plec`m fiecare \n alt`
direc]ie. Sim]i atingerea, dar nu m\ng\ierea. Nu mai sim]im acel
tremur, acea uitare de sine, care apare numai c\nd facem dragoste.
DOMNI{OARA ARKA: Eu am timp s` fac sex. Primesc \ntre 5 [i
7, pe-nserat.
DOMNI{OARA GOGO: |n perioada
interbelic`, unde mi-am petrecut cei mai
mul]i ani din via]`, nimeni nu zicea nimic
despre sex. Toat` lumea se iubea. Deh, o
chestiune de lexic, de bun-sim] [i respect
mai degrab`. Azi, mai rar. Azi s\ntem pro[ti.
DOMNUL MICRO: Creierul decide [i d`
drumul la hormon!
DOMNUL SLEDGI: Nu [tiu de unde
g`si]i voi curajul s` folosi]i asemenea
cuvinte Sexul nu este rezultatul unui
izvor de dezinformare, al unei anomalii
genetice, o muta]ie nou`, people enjoy
fucking, mereu a fost a[a, [i chiar am
convingerea c` \n zilele noastre oamenii
s\nt mai liberi s` iubeasc` dec\t \nainte.
Sexul este o dorin]` ad\nc \nfipt` \n creierul
nostru [i nu e corelat` cu dragostea. Dar,
combinat` cu dragostea, are, e drept, alt
feeling, mult mai intens. Dar nu po]i s`
m`n\nci mereu budinc`. Dragostea [i sexul
s\nt dou` nevoi diferite. Dar, cum dragoste
exist` [i f`r` sex, [i sexul poate exista f`r`
dragoste.
DOMNUL UAT: Facem dragoste, iar dac`
nu se mai g`se[te, facem noi rost cumva! C`
doar s\ntem romni, nu etiopieni.
DOMNUL JEAN: Ideal e \nt\i s` o fu]i pe
una [i, pe urm`, s` faci dragoste cu ea
DOMNUL ILCHE: Eu a[ reformula: mai
avem nu timp, ci mai avem LOC s` facem
dragoste din cauza sexului? Apropo, am
auzit ultima b\rf` \n ora[, cic` s-a \ndr`gos-
tit dragostea de sex. Cu c\t da]i kilu de
dragoste, domnu?
FANTOMUL ELENEI LUPESCU: Dra-
gostea e un num`r cu so], sexul e f`r` so].
DOAMNA Z~: Bì deprimatule, las c` te
\nsori tu [i probabil vei face [i dragoste.
DOMNI{OARA Z|: Trebuie s` fii c`s`torit
ca s` faci dragoste?
DOMNUL OI}A ROZ: Eu fac jumate sex,
jumate dragoste, dar nu m` pune]i s` spun
cu care \ncep!
DOMNUL NOL: Dragostea este un fel de sex cu perversiuni.
DOMNI{OARA GOGO: making love [i having sex Cred
\n continuare c` e o chestiune de lexic.
DOMNUL ILCHE: Ce rost are s` mai fac sex c\nd am unul deja?
DOMNI{OARA QUER: Sexul f`r` dragoste este ca [i cum ai
m\nca o pr`jitur` stricat` \n final, provoac` grea]`. Dragostea f`r`
sex este ca [i cum ai m\nca prea multe pr`jituri \n final, ajungi tot
la grea]`.
DOMNUL ILCHE: |ntotdeuana am poftit dup` metaforele
culinare \n domeniul sexului Oricum, eu
cred c` sexul mai trebuie rumegat.
|n acest moment, sexul sare din far-
furia roz \n farfuria albastr`, lu\nd
dragostea [i \ntreaga asisten]` prin sur-
prindere. Aplauze, \mbr`]i[`ri, muzic`.
Str`-str`bunicul meu avea harem
Cornel IVANCIUC
M` numesc Alin Avram. Din partea mamei am snge turcesc. Pe
str`-str`bunicul meu l-a chemat mer Abibulla, era poreclit
Salamalekum [i a fost aga sangeacului Novi Pazarului. Era un ins
cu pielea g`lbuie, must`]i ct veveri]a [i nesfr[it de \nalt, umbla
\mbr`cat \n haine nem]e[ti [i nu obi[nuia s` poarte fesul dect \n
geamie [i de s`rb`tori, c\nd simpla lui prezen]` umplea inima
muierilor de o team` nedeslu[it`, care este, de regul`, fie \nceputul
respectului, fie al unei nel`murite dorin]e trupe[ti, ce le jil`vea
p`s`relele. Avea un mers alegoric, [i picioarele lui de lungan vor-
beau despre atrocit`]i, despre r`ni dobndite \n r`zboaie, [i nicio-
dat` \nchise pe de-a-ntregul, ct [i despre amintirea unui c`l`rit din
vremuri imemoriale, c` asta p`straser` picioarele lui r`[chirate,
amintirea acelei spin`ri arhetipale de cal, care-l cr`c`nase cu totul
[i de pe care p`rea c` se d`duse jos cu o clip` \nainte, dup` sute
de ani de galop de-a proasta, prin pustiurile Asiei.
Lui Salamalekum \i era foarte greu s` se \mpart` \ntre sex [i
dragoste. Pe cea mai b`trn` [i iubit` dintre nevestele lui o chema
Nadire, zis` Tamarisca mea \n floare. Salamalekum, care era
aproape surd [i s`rit h`t bine de 60 de ani, mai ]inea \nc` dou`
neveste, pe Bb\ [i pe Blbl. Cu Tamarisca mea \n floare, o bab`
p`trat` [i must`cioas`, ai c`rei sni o luaser` la vale ca puhoaiele,
se consulta \n treburile casei; cu Bb\, care era o muiere de nici 30
de ani, poreclit` Um`rul pe care plng smb`t` seara, \[i amintea
c` e b`rbat, o dat` la cel mult dou` luni, cnd \[i \nmuia stamina lui
stafidit` \n pistilul ei \necat \n uleiuri durdulii [i b`lane, [i f`cea ca
o mr]oag` care mai necheaz`, pentru ultima oar`, \nainte de a-[i
da duhul; iar cu Blbl, zis` Ciocrlie sau
privighetoare?, o codan` de aproape 17
ani, cu ochii migdala]i [i ]]ele ]uguiate, [i
care nu cunoscuse \nc` b`rbatul, se
giugiulea pe sub corlatele cu p`pu[i de
tutun negru, puse la uscat printre migdalii
[i cai[ii din livad`.
Pesemne c` port \n snge haremul
str`bunului meu, de[i o ador pe Pupy, ne-
vast`-mea. La 32 de ani, pe care abia i-a \m-
plinit, Pupy se consider` deja o bab`. Cum
mai mult ca sigur c` b`trne]ea este \nce-
putul ve[niciei, bag sam` c` [i prostia are
partea ei de eternitate. Mai mult dect de
moarte, lui Pupy \i este cel mai fric` de
prostie [i ar da orict de pe lume s` nu \m-
b`trneasc`, [i pentru asta \[i stinge
umbrele spaimei \n tinctur` de dre]e.
Cnd era mic`, Pupy credea c` m`riti[ul
este ceva dureros. |n ultima vreme o doare
doar cnd n-o mai pic cu cear` [i nu-i biciu-
iesc fesele cu r`bdarea unui gde. Dup` ce
\i fac carnea zdren]e, Pupy umbl` la bor-
canele de alifii, \[i \nmoaie degetul \n poma-
da de odolean [i se plimb` cu el \n lungul
[i-n latul feselor, \nfiorndu-se de pl`cere.
112-113
Suferin]ele lui Pupy sunt ceva mult prea complicat de descris \n
cuvinte, deoarece \ncep ca o senza]ie dureroas` [i se termin` ca o
pl`cere cu mai multe grade de intensitate. E ca scara de la beci
obi[nuiesc s` zic adesea care are zece trepte. Cea mai intens`
este ultima, de pe care am \ntotdeauna impresia c` m` ca]`r direct
\n pat, printre picioarele lui Pupy.
Afar` ciripesc vr`biile [i ai zice c` bate vntul, dar nu este dect
o iluzie, deoarece vecinul Mi[u Pogonat \[i bate covorul [i apoi ne-
vasta, c` a g`sit tot felul de pretexte pentru a nu bate ea \ns`[i co-
vorul. Ilonka, fata \n cas`, se spal` \n baie [i crede c` trupul ei este
un m`r, pentru care nu s-a g`sit \nc` gura care s`-l mu[te cu sete.
Carnea profesoarei de englez` a lui Pupy, Caroll Aldrin, o ameri-
canc` lung` ca o pr`jin`, este un m`r cu
attea urme de guri pe el, \nct \]i vine s`-l
arunci scrbit la gunoi. Pupy are attea
feluri de carne pe trupul ei, \nct ar fi putut
\ndestula cele mai \nfometate guri de pe
p`mnt. Se zice c` cele mai nepotolite sunt
gurile solda]ilor, urmate \ndeaproape de
cele ale matelo]ilor [i abia pe urm` de cele
ale intelectualilor. Eu am amintiri de c`tan`,
gur` de marinar st`tut [i pofte de [oarece
de bibliotec`. Cnd \mi \nfig minile \n
carnea lui Pupy, nechez ca o c`tan`, asud ca
un matroz [i gfi ca un universitar. |n
biografia mea intim` \[i flfie aripile de
gaie hr`p`rea]` anumite zile, cnd cele trei
personaje se suprapun \n poftele mele
\ntreite [i cnd fiecare \n parte, att solda-
tul, ct [i matelotul [i cu att mai mult in-
telectualul, \[i cere violent dreptul la exis-
ten]`.
Pentru c` o ador pe Pupy, alaltìeri
m-am destr`b`lat pn` la ziu` cu ea, \mpre-
un` cu profesoara Caroll [i cu servanta
Ilonka. Coco[ismul meu ascunde o pl`m`-
deal` destul de slab`, un caracter uneori de
la[ [i o sumedenie de complexe, unul mai
p`gubos dect cel`lalt, dar de mine este
numai spurcata asta de gur`, care-mi turuie
\ntruna. Avantajul e c` [tiu s` [terg, pe par-
cursul unei partide de sex \n grup, toate
diferen]ele culturale dintre o americanc`, o
unguroaic` [i o romnc`, dar nimeni nu-mi
d` nici o medalie pentru atari performan]e,
care \n diploma]ie ar fi r`spl`tite cu \ns`r-
cin`ri de ambasador extraordinar [i pleni-
poten]iar.
Diferen]a dintre scunzi [i \nal]i nu e o mare chestie, p\n`
la urm`. Totul se rezum` la un punct de vedere. La oamenii
\nal]i, punctul de vedere este mai sus, la cei scunzi este mai
jos. Totu[i, exist` [i excep]ii. Cunosc oameni scunzi care au
un punct de vedere foarte sus, dar [i oameni \nal]i care, \n
ciuda faptului c` au un punct de vedere foarte jos, nu au g`sit
niciodat` mai mult de 1.000 de lei pe jos. Chestie de noroc,
[i \n`l]imea asta.
s c u n z i
v s .
\ n a l ] i
Motto: Big is normal / Small is beautiful / Beauty is evil
|nal]ii. Hmm... Dintotdeauna m-a enervat standardul `sta holly-
woodian de frizerie de lux: dark, tall and handsome. Pentru un
singur motiv, unul singur: Eu. Eu sunt blond, small and interest-
ing. E clar?! Adic` s` fii nu numai tall, dar [i dark pe deasupra!?! Cu
brune]ii n-am avut emo]ii niciodat`: impresia de virilitate a celor
care au avut bunici negri. Nici nu-]i trebuie prea mult antijoc \n
cazul latinoizilor. Brune]ii nu reu[esc s` m` complexeze, a[a cum
[obolanii albi, prefera]ii savan]ilor, nu s-au sinchisit prea tare, \n
confruntarea de laborator, de [obolanii gri. |n plus de asta, F`t-
Frumos, Alexandru Macedon, John F. Kennedy [i Brad Pitt sunt
blonzi. Blonde is rare, dark is ordinary.
|n schimb, asta cu \nal]ii m` cam
scie. {i ca s` v` demonstrez c` nu v`
mint: de foarte multe ori, cnd m`-ntl-
nesc cu oameni pe strad`, m`-ntmpin`
urm`toarea replic`: Domnu Mihaiu,
am crezut c` sunte]i mai \nalt dup`
cum ar`ta]i la televizor! Cum s` nu te
enervezi?! Sau, mai rù, cnd frumoasa
de nevast`-mea, vorba aia, sufletul pe-
reche, r`mne gravid` [i-mi spune
generic, dar delicat: Sper ca `sta micu
s` fie \nalt! \]i vine s` ie[i \n strad`, s`
dai o lovitur` de stat \n lume [i s` faci un
holocaust cu `[tia \nal]i.
Ah, gata, i-am desfiin]at! {ti]i care-i
cel mai \nalt om din lume? Yeti! {ti]i
care-i cel mai celebru \nalt al Holly-
wood-ului? Tarzan! {ti]i care-i cel mai
\nalt membru al redac]iei Academia
Ca]avencu? Un subaltern! Sau, ca s` fie
pe via]` [i pe moarte: [ti]i care sunt cei
mai longevivi dintre \n`ltu]i [i `[tia mai
mici? A]i ghicit! ~[tia micii! Cic` noi sun-
tem mai inimo[i dect \n`ltu]ii pe motiv
c` sngele circul` mai des \n scunzi
dect ajunge s` urce, \n ciclu complet,
\n \nal]i. Ca s` nu mai spunem c` sunt mai
mul]i oameni mari mici dect oameni foarte
mari mari. Eminescu [i Napoleon au fost
ni[te pitici insuportabili, ca s` v` dau dou`
exemple de oameni mici care au f`cut ]`rile
mari. E adev`rat, de[ira]ii aga]` mai bine,
mai cu u[urin]` dect noi (s` recunoa[tem,
ei au inventat femeile minione), dar, nu-i
a[a, sunt destule organe, organisme, scule
[i divaisuri pentru a cuceri o femeie [i f`r`
s` ai 1,85 metri. Ce mai, am rezolvat dispu-
ta [i mi-am umilit complexul: lunganii sunt
efemeri, mai pro[ti [i mor mai repede.
Alice \n }ara Piticilor
Liviu MIHAIU
116-117
Poftim?? Zi mai tare, c` de acolo, de jos, nu se aude!! A, s` scriu
un text despre Bine, scriu, de ce s` nu scriu? Uite, m` a[ez pe
scaun, \n fa]a calculatorului, [i m` apuc de scris. Asta \n timp ce
unii, \n loc s` se a[eze, trebuie nu? s` se urce pe scaun.
Ca s` fie limpede pe ce pozi]ii ne afl`m, ]in s` fac \nc` de aici,
din al nou`lea cer, o precizare: avantajul nostru fundamental \n fa]a
scunzilor este acela c` noi putem fi [i \nal]i [i scunzi, pe c\nd scun-
zii pot fi doar scunzi. De aceea, pe unii dintre ei \i \n]eleg. Se [tiu
ei. Cum ar veni, noi, \nal]ii, s\ntem un fel de doi \n unu. M-am
g\ndit s` l`muresc problema asta pentru c` am fost \ntrebat, ade-
sea, dac` m-am trezit, brusc, cu 196 de centimetri pe cap. Mai mult
de-at\t nu cred s` fi avut vreodat`, dar mai
pu]in, da.
Uite, o iau a[a, ordonat, matematic, [i
povestesc vreo dou`-trei etape din cariera
mea de \nalt.
Din prima etap`, \n care am jucat pe
gazon propriu, la maternitatea din
Medgidia, nu mai ]in minte mare lucru.
Presupun \ns` c` eram cel mai \nalt dintre
(super)bebelu[ii lansa]i de barz` \ntr-o fru-
moas` zi sau noapte de la sf\r[itul unui
septembrie s`n`tos, copt [i ro[u \n obraji ca
strugurii ìa de la Murfatlar (cunoscu]i [i \n
strìn`tate). Nu conteaz` anul maxirecoltei
mele, istoriei \i va fi de ajuns s` re]in` c` a
fost un an bun.
Etapele au trecut, centimetrii s-au
adunat, am crescut \ntr-un an c\t al]ii \n
vreo cinci [i, \n scurt timp, \n`l]imea mea a
devenit aproape o certitudine. Conform
directivelor din epoc`, am dep`[it planul,
dar nu la hectar (ha), ci la \n`l]ime (h).
Confirmarea a sosit [i pot s` pun pariu pe
vreo 5 centimetri c` nu v-a]i fi a[teptat la
a[a ceva cu autobuzul. Autobuzul cu care
mergeam la liceu (da, existau autobuze \n
Medgidia!) era un 3 barat pe care-l
prindeam \ntotdeauna la limit`, c\t s` intru
la or` la un minut dup` profesorul de
matematic`. Uria[` coinciden]`, profesorul
Ga]achiu era poreclit pe alocuri, pentru
stilul sù de roac`r sup`rat [i pontos,
Ga]avencu*.
Ei bine, \n momentul \n care n-am mai
\nc`put \n autobuz am \n]eles c` lumea nu
mai poate ]ine pasul cu mine. Am plecat \n
lumea larg`. Am v`zut multe blocuri \nalte
[i multe decolteuri ad\nci, dar [i mult`
m`trea]`. Academia Ca]avencu era la eta-
|n`l]imea mea, G`bi]`
Gabriel DROGEANU
C\nd va cre[te mare (acum n-are dec\t 1,96 metri),
Gabriel Drogeanu va putea privi girafele \n ochi
jul 6, a[a c` ne-am \n]eles destul de bine.
Cur\nd, mi-a fost dat s` aud [i poante bune
despre \nal]i. Exemplu: Bine, m`, c` e[ti
tu \nalt!. Totu[i, punctul culminant al
carierei, echivalentul cadrului \n care Bruce
Willis mai salveaz` un avion de la moarte, a
fost \n perioada \n care am constatat c` a[ fi
putut s`-i las fratelui meu mai mare hainele
care-mi r`m\neau mie mici.
Observa]i, v` rog, c`, \n afar` de micile
rùt`]i de la \nceput, nu m-am apucat s` dis-
cut aici despre semenii mei care au ales s`
nu fie at\t de \nal]i, de[i titlul almanahului
este oarecum instigator. Despre scunzii
complexa]i a[ putea umple un almanah, dar
nu `sta este scopul pentru care ne-am
adunat aici.
De aceea, voi da un exemplu de scund
de treab`. La fel ca [i colegul Matei care
mai are pu]in [i m` \ntrece am trecut \n
fa]a necunoscu]ilor, mai ales a celor strìni,
drept american, englez, rus, s\rb, t`tar [i a[a
mai departe, v\rful graficului fiind \n dreptul op]iunii german.
Unde vreau s` ajung: \ntr-un lift din UE, unde un pensionar ger-
man cu schnaps-ul \n nas se mir` r\z\nd c` mai am pu]in [i dau cu
capul de tavan. R\d [i eu, e simpatic nazistul `sta cu pensia ceva mai
mare dec\t salariul meu. M` \ntreab` dac` s\nt baschetbalist; nu,
dar am fost fotbalist. H`, h`, [i vedeai mingea? H`, h`, bun`,
am r\s \mpreun`.
Dar v`d c` mi-a ie[it un text cam \nalt, a[a c` mai bine \nchei.
|nainte, \ns`, da]i-mi voie s` observ c` omul a avut \ntotdeauna o
\nclina]ie dac` pot spune a[a c`tre \n`l]imi. |n`l]imea l-a fasci-
nat. De-aia se [i spune Cea mai \nalt` treapt` a podiumului,
|nt\lnire la nivel \nalt, De \nalt` precizie, De \nalt` fidelitate
sau |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie. De aceea s-au str`duit
oamenii s` cucereasc` cele mai \nalte v\rfuri din mun]i. {i tot de
aceea n-au spus niciodat` Citius, Scundius, Fortius.
* Iat` [i un exemplu din Ga]avencu, reme-
morat zilele trecute \mpreun` cu domnul avo-
cat C`t`lin T\rziu (are 1,75 m, dar mi-a zis s`
scriu 1,76 m), fostul meu coleg de banc` din
liceu:
Mar]i, la ora de matematic`, profesorul
Ga]avencu g`se[te pe jos, \n clas`, o moned`;
se uit` la ea, \ntreab` a cui e, nu zice nimeni
nimic, o bag` \n buzunar. Miercuri, \n[ir`m mai
multe monede \ntre u[` [i catedr`; le vede, le
adun` [i \ntreab`: Ale cui s\nt astea?. Noi doi,
[mecheri: Ale Statului!. El: Statul s\nt eu!. {i
le bag` [i pe astea \n buzunar. (Precizare: dup`
fiecare din cele dou` ore, monedele au r`mas
pe catedr`.)
118-119
Da, s\nt \nalt [i e bine. Adic` e bine [i foarte rar nu e bine. Dar
\n general \mi place s` fiu \nalt. |mi place mult. E una din chestiile
la care m` \ntreb mereu: Ce am f`cut ca s` merit asta? Sigur am
f`cut o fapt` bun` pe la 15 ani, c` m-am n`scut \nalt.
Filozofia mea despre \n`l]ime cunoa[te multe aspecte. S` m`
explic. |n ciuda sentimentelor de negare prin care trec oamenii
scunzi, chiar este mai bine s` fii \nalt. S` nu ne mai am`gim. S`
punem punct acestei [arade. Exist`, totu[i, o industrie de film care
trìe[te din a face actori mici s` par` \nal]i. |n rest, e Pixar. Succesul
televiziunii se datoreaz` \n mare parte tocmai lipsei de referin]`.
Nimeni nu s-ar mai uita la Mircea Radu dac` ar [ti c` are 1,60. C\t
despre via]a de zi cu zi, exist` ceva unic [i magic \n \nt\lnirea dintre
doi oameni \nal]i. Oamenii \nal]i s\nt show-
man-ii trec`torilor. Nimic nu e banal la 1,90.
B`rbat cu b`rbat, femeie cu b`rbat, mo[ cu
bab` sau tat` cu fiu, \n`l]imea face aceast`
experien]` a cunoa[terii sau a re\nt\lnirii
mult mai intim`. S` m` explic. C\nd doi
oameni \nal]i se \nt\lnesc, din start exist`
\ntre ei quelque chose, o comunicare non-
verbal` a centimetrilor lor. E ca [i cum s-ar
\n]elege din priviri: Aha, deci [i tu e[ti
\nalt. Cool. Uite, avem ceva \n comun. Sigur
vom fi prieteni. Cu at\t mai mult \n cazul
femeilor. S` treci pe l\ng` o femeie \nalt` la
metrou, \n pasajul de la Unirii, \nalt fiind,
\nseamn` c` ai cu 89% mai multe [anse s`
se uite la tine [i s` z\mbeasc` dec\t altui
b`rbat sub 1,80. Po]i s` fii [i descul], ochii
se opresc la nivelul lor. E o chestie din
priviri. Uite un tip mai \nalt ca mine. El
chiar ar putea s` m` protejeze. Chiar dac`
n-ar putea. O s` zice]i c` femeile \nalte se
pot da, la fel de u[or, [i piticilor cu bani.
Posibil. |ns` ele or s` iubeasc` \ntotdeauna
\n secret un tip \nalt [i s`rac, care nu le-a
dezvirginat, dar le-a s`rutat [i le-a pipìt \n
parc cu m\na lui cea mare. |nt\lnirile
trec`toare dintre doi oameni \nal]i s\nt
asem`n`toare cu \nt\lnirile dintre posesorii
de VW broasc`. De[i nu se cunosc, se fla[u-
reaz` cu farurile, se apreciaz` reciproc [i se
reg`sesc unul \n cel`lalt. E o experien]`
\n`l]`toare.
{i ca s` \nchei \ntr-o not` optimist`, ]in
s` spun doar at\t. Chiar [i atunci c\nd voi
muri, iar convoiul meu funerar se va \nt\lni
cu convoiul funerar al unui om scund, iar
eu voi fi c`rat \n ARO cu platform`, iar el \n
Mercedes cu perdelu]e, sicriul meu tot va fi
cu 30 de centimetri mai lung. Na.
De ce e \n`l]`tor s` fii \nalt
C`t`lin MATEI
Ghi]` Mure[an [i-a dorit s` fie la fel de \nalt
ca Gabriel Drogeanu [i C`t`lin Matei la un loc. {i a reu[it!
De obicei, se spune c`, \ntr-un stat ideal [i echilibrat, st\nga
ar trebui s` coexiste armonios cu dreapta, iar doctrinele
opuse s` se corecteze reciproc. Totu[i, trìm \ntr-o ]ar`
care a inventat expresia Nu [tie st\nga ce face dreapta. Ar
fi [i `sta un caz ideal. Din p`cate, st\nga [tie ce face dreap-
ta: joac` fripta cu st\nga [i cam at\t.
s t \ n g a
v s .
d r e a p t a
Nu e bine s` fii de dreapta [i nici de stnga \n ]ara noastr`.
Nemaipunnd la socoteal` c` starea de a fi orice \n Romnia, sus
sau jos, inginer sau poet, prost sau de[tept, ru sau ram, bogat sau
s`rac nu e prea confortabil`. Nu [tiu dac` po]i auzi vreo categorie,
vreun regn sau vreo falie afirmnd: eu sunt vatmani]` blond` [i
nicìeri nu e mai bine pentru blondele care s-au f`cut vatmani]e ca
\n Romnia. Poate m\rlanii s` fac` excep]ie.
Dac` e[ti de stnga pesemne c` e[ti ori vreun muncitor c`ruia
]i-a dat StatulMam`[iTat` cas`, serviciu [i metrou [i uneori ]i-a f`cut
rost chiar [i de nevast` (tovar`[e Costel, a[ vrea s` ]i-o prezint pe
tovar`[a Lenutza! E destoinic`, s` [tii!), ori vreun intelectual cu
ascenden]` \n regimul comunist, ori vreun colabora]ionist \mbo-
g`]it peste noapte cu principii, ori vreun pensionar nostalgic
ce-[i va admira necondi]ionat tinere]ea, ori \n ce hal va fi fost ea.
Adic`, ori e[ti neo, cripto, gauche-caviar sau pur [i simplu o fosil`
comunist`, e[ti, de fapt, un sinistru (din latinescul sinister, stnga).
Pentru natul nostru traumatizat de comunism nu este un mare
ghe[eft s` fii nici de dreapta, a[a cum, nici h`t \n Fran]a Monicì
Lovinescu (citi]i-i, v` rog, Jurnalul), dect s` fii un fascist de
dreapta, ai fi dat mult mai bine dac` erai un porc de stnga ca
Jean-Paul Sartre, care se-mb`ta cu conducerea CC al PCUS. Chiar
dac` \n epoca interbelic` intelectualitatea romn` a fost preponde-
rent de dreapta, chiar dac` marele }u]ea spunea c` e bine s` fii de
stnga pn` la 30 de ani, dar dac` o ]ii tot a[a [i dup` e[ti un
idiot, stigmatul dictaturilor de dreapta interbelice [i al mi[c`rii
mistico-legionare inhib` chiar [i ast`zi orice chef de a te declara un
om de dreapta. A fi de stnga a ap`rut mai \nti ca o rela]ie spa]ial`
\n St`rile Generale franceze din 1789, unde, mai \nti, oamenii din
popor st`teau \n stnga regelui, pentru c` nobilii de]ineau pozi]ia
de onoare, \n dreapta lui, pentru ca mai apoi, \n timpul Revolu]iei
franceze, s` devin` un obicei ca radicalii [i egalitari[tii s` se a[eze
\n partea stng` a s`lii, fa]` de locul pre[edintelui. Care va s` zic`
unde exist` onoarea este dreapta, unde exist` sl`biciunea (mna
stng` este, \n mod normal, mai slab` dintre cele dou`) este stn-
ga. {i \n cel`lalt stat, cel religios, \n Biseric`, b`rba]ii (sexul tare)
stau pe dreapta, femeile (sexul slab) pe stnga, Iisus, Mntuitorul
nostru, st` la dreapta Tat`lui, iar Sfntul Duh la stnga Sa. Pn` [i
tlharul r`stignit odat` cu Mntuitorul [i
de-a dreapta Sa era mult mai de treab`
dect cel r`stignit la stnga Sa.
|n ordinea principiilor politice, a fi de
stnga include urm`toarele orient`ri: egali-
tarism, sprijin pentru clasa muncitoare
(organizat`), sprijin pentru na]ionalizarea
industriei, ostilitate fa]` de \nsemnele ierar-
hiei, opozi]ie fa]` de politica extern`, ap`-
rare na]ionalist`. Simplificnd abrupt, a fi
de stnga \nseamn` s` fii de partea celor
slabi [i mul]i, a fi de dreapta \nseamn` s` fii
de partea celor puternici, ale[i [i de
Cine st` la dreapta Tat`lui
nu st` niciodat` la stnga Lui
Liviu MIHAIU
122-123
onoare. Voi, oportuni[tii mei cititori, cam pe unde vre]i s` fi]i \n
aceast` \mp`r]eal` universal`? S` nu veni]i s`-mi spune]i c` sunte]i
de centru, c` nu sunte]i nici de stnga, nici de dreapta, c` s` fii om
conteaz` cel mai mult!
Eu, unul, m-am hot`rt de ceva vreme: sunt de dreapta.
Suntem pu]ini, de-a dreptul minoritari, \n fine, \ntotdeauna vor fi
mai multe femei sau c`r]i urte dect frumoase [i mai mul]i pro[ti
dect de[tep]i.
De cele mai multe ori, f`r` s` dezavu`m for]a unei colectivit`]i,
a unei na]iuni, individul, de oriunde ar fi el, a dominat masele, a
f`cut istorie [i progres influen]ndu-le.
Mozart f`r` orchestr` ar r`mne poate un
geniu neascultat, dar ce-ar fi orchestra f`r`
Mozart? Ronaldinho, de exemplu, joac`
\ntr-o echip`, \n fa]a tribunelor, a sute de
milioane de oameni, dar, cum ar zice
marele om de gioale [i dude Cornel Dinu,
el face diferen]a pe teren.
Acum te-ai hot`rt cu cine votezi?
Nu [tiu al]ii cum s\nt, dar eu nici frumos p\n` la 20 de ani nu am
fost, nici de st\nga p\n` la treizeci de ani (c-am trìt \n Romnia),
nici de dreapta dup` 30 (c` nu am \mplinit \nc`) n-am fost, [i cred
c` nici bogat p\n` la 40 nu voi fi. Dar tare mi-e c` nici n-o s` m` dea
s`r`cia afar` din vile [i ma[ini. Vilele altora, \n care intri doar
noaptea, de te alearg` c\te-un Iovan cu pu[cociul. Dar mai s`rac cu
duhul [i mai indecis ca anul acesta, ca anul trecut, [i ca de c\nd
[i c\t de bogat m` [tiu, parc` n-am fost niciodat`. Habar nu am,
ca extrem` ascuns`, pe ce parte a politicii joc. Apropo, dac` politi-
ca este o curv`, cu cine ar fi mai bine s` te destr`b`lezi: cu o t\rf`
de st\nga sau cu una de dreapta? A[a cum uneori mai mult \nseam-
n` mai pu]in, tot a[a mai la st\nga poate \nsemna, de fapt, mai la
dreapta, sau invers. Curat` criz` de identitate, coane F`nic`! B\ntui
deci \n zona unde extremele se \nt\lnesc [i anuleaz` \ns`[i proble-
ma: s\nt un extremist de st\nga [i de dreapta, dar mod cert un
extremist. Poate, dac` m` mai maturizez, voi reu[i s` evoluez spre
extremismul de centru. Dar, de dragul conven]iilor rutiere, voi
merge pe dreapta p\n` m` provoac` vreunul la dep`[iri \n tromb`,
sau la derapaje teribiliste. Plus c` iner]ia mea decizional` e tulbu-
rat` de semnale nu tocmai m`gulitoare. Nevast`-mea mi-a zis: Fii [i
tu, mì mototolule, mai de dreapta, ce dracu! Uite [i tu la `la de la
3 ce g`leat` de gunoi de dreapta [i-a luat. Prietenii mei, oameni
proactivi, dinamici, \ntreprinz`tori, st`p\ni pe propriul destin,
mi-au aruncat-o de la obraz: Ce naiba, nene, ai [i tu o v\rst`! A[a c`
m-am hot`r\t. M` bag la `[tia.
Privind la ciracii dreptei, am observat c`,
paradoxal, cel mai mare du[man al omului
de dreapta este tot omul de dreapta [i nu
cel de st\nga, a[a cum mi se p`rea mie dup`
spumele de la gura inamicilor socialismului.
Pì, g\ndi]i-v` c` pre[edintele lui General
Motors, s` zicem, ar fi pus s` aleag` cam
a[a: prefera]i s` nu mai existe \ntreg sindi-
catul tr\ntorilor `lora scandalagii [i bol[evici
din industria auto sau v-a]i dori ca m\ine s`
dispar` de pe fa]a p`m\ntului firma con-
curent` Ford sau Chrysler, reprezentat` de
o m\n` de oameni de dreapta ca matale?
S\nt convins c` ar alege f`r` ezitare a doua
variant`, fiindc` cele mai multe insomnii i le
provoac` respira]ia din ceaf` a concuren]ei.
Las`, nene, c` m`-n]eleg eu cumva cu sindi-
catul `sta, o dregem noi, c`-i prostesc mai
u[or p-`[tia dec\t pe banditul `la! Deci,
dup` ura pe care o resimt uneori fa]` de cei
mai mul]i oameni de dreapta \nt\lni]i, a[
spune ca s\nt foarte de dreapta. Admir afa-
ceri[tii adapta]i, dar asta la o cafea [i-un
[pri] ideologic, pentru c` nu mi-ar conveni
\n ruptul capului s`-i am parteneri de
Cum am intrat, cu st\nga,
\n r\ndul celor drep]i
Alexandru DU}U
negocieri. Prefer \ns` o mas` amorf`, cu
mai pu]in` con[tiin]` b`noas` de sine, de
st\ngi[ti ideali[ti cu o priz` mai moale la
bani, ca atitudine, [i cu o apeten]` dimi-
nuat` pentru ca[caval.
Pe urm`, m` simt de dreapta fiindc`
\mi place profitul. {i \mi place at\t de tare,
\nc\t de dragul lui a[ fi \n stare s` fiu [i de
st\nga. Dac` a[ avea o firm` de propa-
gand` (acum \i zice PR), de dragul
bilan]urilor c\t mai pozitive, nu m-a[ da \n
l`turi de la a promova cea mai de[`n]at`
ideologie tro]kist`. Totul cu factur`,
t`ticu, legal, civilizat, cu plata impozite-
lor! Ba, mai mult, a[ pune um`rul la insta-
larea unor guverne de st\nga, dac` asta
s-ar traduce \n c\[tiguri consistente pen-
tru mine. Dac` a[ lucra cu statul, a[ vota
oric\nd pentru o politic` de solidaritate
social` care m`re[te impozitele, pentru
c` numai a[a vor dospi mai bine fondurile
publice din care m` hr`nesc. Cineva \mi
[opte[te c` \n cazul acesta a[ deveni, \n
realitate, un pilon al st\ngii. Dar eu m`
consider de dreapta, din moment ce pro-
fitul este catehismul meu. Problema e c`
cifrele nu au culoare sau ideologie [i pot glisa u[or dintr-o extrem`
\n alta.
S\nt de dreapta fa]` de to]i cei mai s`raci dec\t mine, fiindc` nu
a[ vrea s`-mi \mpart averea cu ei [i m-a[ desconsidera compar\n-
du-m` cu ei. Dar s\nt nevoit s` fiu de st\nga \n raport cu cei mai
boga]i ca mine, pentru c` mi-ar prinde bine s` se redistribuie,
par]ial-exclusiv c`tre mine, o parte din averile lor. {i mai am [i un
motiv de echilibru interior sau de amor propriu, nu doar cel al efi-
cien]ei. S\nt mai vanitos din fire, asta pentru c` am \ncredere \n
for]ele mele [i \n valoarea mea. Cred c` fiecare prime[te ceea ce
merit`. Deci, dac` eu a[ avea o ma[in` de 25.000 de euro s`
zicem a[ avea toate motivele s`-mi alimentez orgoliul, fiind con-
vins c` s\nt de 5 ori mai valoros dec\t unul cu o ma[in` de 5.000.
Dac`-i prost [i lene[, ce s`-i fac eu?! Cum?! Ce spune]i? C` s\nt unii
care au ma[ini de milioane de euro? Deci, dac` accept aceast`
logic`, trebuie s` accept c` eu, de fapt, s\nt de sute de ori mai fraier
ca ìa? C`, practic, de la \n`l]imea miliardelor `lora, s\nt un vierme
ca [i `sta cu Dacie sau Tico? Nu e, domle! ~ia au furat, d`-i naibii
de arogan]i. Societatea nu e just`. Nu exist`
dreptate social`. Unii muncesc [i al]ii fac
bani. HUUUOOO! Respectul pentru om,
Umanitatea, solidaritatea, sistemul de va-
lori, principiile, cultura. Asta-]i d` valoare,
nu banii, d`-i dracului de bani! Cum? Ce
spune]i? C\te c`r]i am citit? C\te principii
am? Pì, ce s` faci, nene, cu principiile sau
cu ceasloavele matale? Pì, degeaba cite[te
ei p` latine[te sau p` elve]iana aia a lor.
Dac` nu face bani, degeaba are cultur` [i
principii. Acu \n capitalism, e[ti de[tept,
faci bani, nu, la revedere, r`m\i aurolac, cu
tot cu morala [i cultura ta. Dup` cum obser-
va]i, exersez o versatilitate care [i pe mine
m` uime[te, \i spune adaptabilitate. Parez
metodic [i abil arogan]a celor de deasupra
mea cu gargar` st\ngist`. |n timp ce cu cei
124-125
de sub mine aplic programatic o fatuitate de serviciu, dar, mai ales,
de timp liber. |ntruc\tva chestia asta m` indispune, sincer. Sper s`
ajung \ntr-o bun` zi st`p\nul tuturor bog`]iilor de pe planet`, pen-
tru c` atunci, urm\nd aceast` logic`, \mi voi permite luxul s` fiu
doar de dreapta, a[a cum \mi place mie.
Ce m-a mai adus la `[tia. S\nt mai conservator, tat`, de felul
meu, c` fizicu [i mentalu nu mi-au permis s` joc v\rf \mpins sau
mijloca[ ofensiv. {i mai s\nt cu religia. {i cu familia. Bunicu,
Dumnezeu s`-l ierte, pe care Securitatea \l b`rbierea cu cle[tele [i
\i f`cea pedichiura cu patentul periodic, ca erou de r`zboi [i ca fost
t\n`r legionar, p`stra mereu, ca pe o icoan`, o... icoan`; pe care o
purtase \n buzunarul de la inim` pe toat` perioada frontului, de la
Cotul Donului, unde-[i dezlipea carnea de pe t`lpi fiind \ncercuit
de ger, de foame [i de ru[i, p\n`-n Mun]ii Tatra. Icoana avea \n ea
gaura unui glon] care n-a mai reu[it s`-[i s`v\r[easc` menirea
uciga[`. Tocmai de-asta el a avut [ansa s`-mi povesteasc` primul
despre acele lucruri pe care, laolalt` cu periu]a de din]i [i trusa de
b`rbierit, trebuie s` le iei cu tine peste tot: libertatea, democra]ia,
proprietatea privat`, vot liber, libera exprimare, capitalism (el chiar
le-a luat cu el \n morm\nt) [i, mai presus de toate, americanii, pe
care i-a a[teptat p\n`-n ultima lui clip`. Lumea spunea c` a fost
boier sau industria[ v\ndut [i de-asta e c\rcota[. |mi pare rù c` nu
mai trìa c\nd, \n sf\r[it au venit yankeii, dar eu fac afaceri cu ei
acum \n memoria lui. Ei, proasp`t desc`leca]i, [i cu mine, facem
afaceri, mai nou, cu cine al]ii dec\t cu alde Ristea Priboi. Pe motiv
c` biznismanul patriot e eficient [i produce bani av\nd rela]ii
(connections, le spun ei) \n teritoriu. I-am spus asta la morm\nt lu
tataie. Era gagiul la un tabinet cu alde soldatul Ryan, [i p`l`vr`geau
tot de-ale lor din armat`, cu libertate, dreapta, tra-la-la-uri. Schimb
de experien]` \ntre cele dou` r`zboaie mondiale. |i [ti]i c`-s cam
senili oleac`, da simpatici foc. B`tr\nei, ce s` le faci? Elisabeta Rizea
le aducea c\te-un pahar de ap` [i-o dulcea]` pe furi[, noaptea, s`
n-o vad` Dej. C\nd a auzit Ryan de Ristea `sta s-a schimbat un pic
la fa]`, dar p-orm` a z\mbit, semn c` \n]elesese gluma. Pune m\na
pe telefon [i-l sun` pe un nepot de-al lui de cuscru vitreg, mare
executiv pe la o multina]ional` \n extindere: Ce f`cu[i, m`?! Iote
ce-mi spune un prieten tovar`[ de-al meu de-aicea Pì, m` faci
de r\s la oamenii `[tia? A[a te-am educat eu?. ~la de la cap`tul fi-
rului \ncepe s` zbiere la mo[ulic`: Dar ce vrei, domle? Ce-ai cu
Priboi `sta? Face bani, se descurc`, are viziune [i proiecte? Parc-a]i
\nnebunit cu securi[tii vo[tri! (acu-l imit`, sc`l\mbìndu-se [i vor-
bind pe nas) V-am str\ns de[tele la u[`, am luptat cu totalitarismul
comunist niiiee-niiiie, niiiee-niiiee. Ce, te-am trimis io s` debarci
acolo-n Europa? Se extindea cancerul
st\ngii \n lume?! Eeee, ce s` spun, c` dac`
nu era]i voi...?! {i-a[a n-a]i f`cut vreo br\nz`,
c` tot s-a extins. (acu pe ton ridicat) Ce, ai
ceva cu oamenii care fac bani? Voi s\nte]i
comuni[tii! Huuuooo! Hai, c` m-ai albit cu
Procesul Comunismului. Nu ]i-am zis de-
at\tea ori c` s-a f`cut un market research [i
acum nu ar fi rentabil? Nu e momentul,
cum zicea [i-un pre[edinte de la ei. Dai tu
banii, pentru caii verzi pe pere]i [i din capul
tù?? Ta-ta-ie (accentueaz` sugestiv-didac-
tic fiecare silab`), ascult`-m` cu aten]ie tu
[i to]i ramoli]ii tì de dreapta, chipurile,
care habar n-ave]i s` deschide]i un mail:
Lumea se mi[c`, frate!. Pì, v`d, zice Ryan,
c` [i noi ne cam r`sucim \n morm\nt. Nu
cred c` l-a mai auzit, fiindc` managerul
tr\ntise deja telefonul. Urmeaz` un schimb
de priviri descump`nite \ntre Ryan, Rizea [i
bunicu-meu. Mai harcana, pe prispa unei
bodegi d`r`p`nate, Lenin, care auzise tot,
pr`p`dindu-se de r\s, le spune: V-am zis io,
m` fraierilor, cu americanii vo[tri! Hai
\nùntru s` v` dau o cafea [i-un trabuc
cubanez. {i nu mai pune]i la inim`. Hai,
veni]i, c` peste o or` m` v`d cu cretinul `la
de Ceau[escu. S` vezi ce-o s` r\d` c\nd o s`-
i povestesc de Priboi, care le e mai drag
capitali[tilor dec\t voi, apostolii dreptei.
Lenin nu se poate ab]ine [i-n treac`t \l mai
tachineaz` o dat` pe bunicu-meu imit\ndu-
l pe managerul `la: Ce vrei, domle, dac`
are viziune, are proiecte [i face bani?!.
Da las` c` am eu grij` s`-i fac hat\rul [i
anacronicului `stuia de bunic, c` mi-e drag
de el, chit c` n-a \n]eles idealurile dreptei.
Angajez o firm` specializat` de consultan]`
care, cu o campanie de promovare bun`, \i
trece prin urechile acului [i c`mila, [i crimi-
nalii comuni[ti, [i securi[tii.
Excelent` potrivire de cuvinte, care reflect` \ntocmai
situa]ia de zi cu zi. Munca la stat e ca atunci c\nd stai,
normal, pentru c` fiind o \ntreprindere pe stil vechi, nu te
supravegheaz` nimeni. La privat e mai greu s` g`se[i o
potrivire. Singura care \]i vine \n minte este c` e privat,
adic` ]i se asigur` un loc, un job, un autoturism doar al tù
\n care s` stai.
s t a t
v s .
p r i v a t
B`tì \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) B`tì \n dialog (pricini de g\lceav` la romni)
Statul este de departe cea mai neinspirat` inven]ie a omului.
Dec\t s` inventeze statul, omul mai bine ar mai fi inventat o dat`
roata. Ar fi avut la momentul respectiv dou` ro]i cu care ar fi putut
pune ceva \n mi[care pe c\nd cu statul n-a mi[cat niciodat` mai
nimic.
Teoretic [i practic, statul este cea mai p`guboas` inven]ie.
Statul a f`cut \n Romnia 80-90% din Top 300. Dar nu asta-i princi-
pala problem` a statului. Din cauza mi[c`rilor greoaie [i a lipsei de
eficien]`, statul a \nceput s` aib` concuren]i serio[i. Exist` \n ziua
de azi companii multina]ionale mai puternice dec\t statele. De alt-
fel, probabil c` \n scurt timp multina]ionalele vor prelua rolul [i
func]iile statelor. {i atunci s` vezi distrac]ie: Panasonic va invada
Adidas ca s`-i ia resursele de cash-flow, OMU (Organiza]ia
Multina]ionalelor Unite) se va autosesiza [i va trimite inspectori
prin birourile agresorului, iar Coca-Cola [i Bentley vor interveni
pentru a restabili ordinea [i pentru a
\nl`tura dictatura de la Panasonic. CEO-ul
dictator de la Panasonic va fi judecat de un
tribunal interna]ional, iar expertul contabil,
adev`ratul autor al agresiunii, va fugi s` se
ascund` prin mun]ii de bilan]uri contabile,
c`lare pe un m`gar. Fire[te, bìe]ii no[tri nu
se vor putea ab]ine, astfel c` Silcotub [i
Antibiotice Ia[i vor participa, al`turi de
Coca-Cola [i Bentley, la for]a de men]inere
a p`cii [i profiturilor din zona cu probleme
Panasonic.
De asta ]in \n acest moment cu statul,
pentru c` nu vreau s` fiu guvernat de multi-
na]ionale. Chiar nu am chef s` merg din 4
\n 4 ani s` votez CEO-ul, CA-ul [i brand-
managerul. Al doilea motiv pentru care ]in
cu statul: pentru c` m-am s`turat de cura-
jo[ii care \njur` statul din toate pozi]iile,
statul fiind, a[a cum se [tie, o proast` care
tace [i \ncaseaz` [i nici nu te spune familiei.
Al treilea motiv este c` trebuia s` ]in` cine-
va [i cu statul \n Almanahul `sta, [i nu prea
s-a \nghesuit nimeni. |n fine, ultimul motiv
pentru care ]in cu statul este c`, din cauza
\nt\rzierii la predare a acestui text, [`fu care
se ocup` de Almanah m-a amendat cu un
milion ROL. Statul m-ar fi iertat sau m`car
m-ar fi ree[alonat.
Statul e o inven]ie
Marius BOR}EA
128-129
S` aperi statul are o oarecare logic` doar dac` lucrezi sau ai
lucrat pentru el [i ai reu[it s` extragi c\teva avantaje minore din
treaba asta. Altfel, se [tie, statul e cel mai prost patron. {i asta
atunci c\nd nu e un mare ho]. Dar s` d`m cuv\ntul avocatului
ap`r`rii statului, angajat din oficiu \n treaba asta ingrat` \n care nu
s-ar fi angajat nimeni de bun`voie. A[adar, am lucrat patru ani ca
func]ionar public \n Ministerul Culturii, la Secretariatul de Stat pen-
tru Culte. Dup` ce am c\[tigat concursul [i mi-am luat \n primire
biroul, o bibliotec` plin` de c`r]i vechi, nu m-a mai \ntrebat nimeni
nimic timp de [ase luni. Veneam diminea]a la 8 [i jum`tate [i
intram \n birou. Apoi \ncepea o zi obi[nuit` de munc`. |mi f`ceam
cu meticulozitate o cafea la fierb`tor, apoi \ncepeam s` citesc
ziarele p\n` pe la ora 11. St`team tol`nit \ntr-un fotoliu vechi [i
frunz`ream presa \n timp ce [efii mei f`ceau acelea[i lucruri prin
birourile lor. Mai suna c\te cineva ca s` m` \ntrebe fel de fel de
lucruri plictisitoare [i \l expediam
trimi]\ndu-l cel mai adesea la texte de
lege care \i cereau s` completeze o
ton` de formulare [i apoi s` le depun`
la secretariat. |l asiguram c` se va
rezolva, asta bine\n]eles dac` \n dosare
se reg`sesc toate h\rtiile pe care le
cere legea. Normal c` nu erau. Pe la
11,30 \mi invitam colegii din alte
birouri la [uet` [i puneam de urm`-
toarea cafea. Sporovìam la ralanti
despre situa]ia politic`, ne \njuram
[efii, le b\rfeam resentimentar [oferii
[i secretarele. Pe la 13 mi se f`cea
foame [i ie[eam s`-mi cump`r c\te
una-alta. Reveneam pe la 14, c\nd m`
apucam s` citesc vreo carte, mai jucam
un joc pe calculator, mai vorbeam la
telefon cu un coleg din facultate [i uite
a[a se f`cea ora 16, c\nd d`deam s`
spargem poarta institu]iei. Se dusese
\nc` o zi de munc` f`r` s` fac nimic.
Regimul `sta de via]` a durat [ase luni,
\n care huzurul [i salariul au mers m\n`
\n m\n`, f`r` nici o treab`. |n final, au
\nceput [i ei s` se prind` c` nu am nimic de
f`cut [i, \n loc s` m` dea afar`, au \nceput
s`-mi dea de lucru chestii perfect inutile.
M-au pus s` pun \n ordine colec]iile de
ziare, apoi de c`r]i [i, \n final, s` fac baze de
date pe care nimeni nu s-ar fi \nvrednicit
vreodat` s` le consulte. Asta cu bazele de
date e o chestie pe care n-am \n]eles-o
niciodat`. A[a c`, dincolo de inconvenien-
tele pe care le ofer` munca la stat, pot s`
spun cu m\na pe inim` c` exist` [i avantaje
destul de mari. Avantajul cel mai mare este
acela de a fi pl`tit, chiar [i mizerabil, pentru
a citi ni[te c`r]i.
Am stat degeaba [i-am citit
Alin IONESCU
Cum se face c` a ajuns cuv\ntul ]`ran o injurie, nu o s`
\n]eleg niciodat`. }`ranii duc o via]` foarte s`n`toas`,
fumeaz`, m`n\nc` [i beau s`n`tos, respir` aer curat, stau de
vorb` cu animalele s`n`toase, trìesc o sut` de ani. Acum,
de c\nd cu conservele astea cu E-uri, sper`m [i noi,
or`[enii, s` mai reducem din handicap.
] ` r a n i
v s .
o r ` [ e n i
Timp de un deceniu, \ntre 1870 [i 1880, Romnia a fost o cloac`
imund` a emigran]ilor politici ru[i [i, \n loc s`-[i vad` de treburi [i
s` se dedice onorabilei \ndeletniciri de geamba[, ace[tia au prefe-
rat s` se consacre agita]iilor anarhiste. Liderul lor era Constantin
Dobrogeanu-Gherea, un ]`r`noi n`scut \n 1853 \n localitatea
Slaveanka, din gubernia Ekaterinoslav, care la 17 ani \[i \ncepe
activit`]ile subversive, sub acoperirea firmei unui atelier de pot-
cov`rie. Ct pe-aci s` fie \nh`]at de agen]ii Ohranei, se evapor` la
timp \n Crimeea, unde se pite[te o vreme \n snul comunit`]ii ger-
mane din Sevastopol, pe cnd mai to]i tovar`[ii lui de crez [i
ac]iuni vor fi ridica]i de poli]ie, judeca]i \n prip` [i atrna]i \n
[treang. Scap` cu fuga din nou \n Romnia, \n 1875, ascuns printre
boccelele puturoase ale unei cete de contrabandi[ti
de arme [i ]ig`ri, [i intr` ucenic la patronul unei
dughene de cizm`rie din Ia[i, apoi apare \n Berna,
unde marteleaz` decoruri de sc`ri forjate \ntr-un
atelier al unui maistor italian. |[i continu` periplul la
Geneva, unde ia contact cu cercul revolu]ionarilor
ru[i, ce-[i f`ceau veacul \n crciumile de pe Riviera,
iar peste doi ani revine iar`[i \n ]ar`, pentru a
supraveghea un transport clandestin de manifeste [i
bro[uri anarhiste destinate Rusiei [i contacteaz` cer-
curile intelighen]iei de la Ia[i.
|n toamn`, sosesc din Rusia fra]ii Arkade]ki [i
Ciubarov, doi periculo[i agitatori, da]i \n urm`rire pe
o suprafa]` de un milion de kilometri p`tra]i, dintre
care cel de-al doilea se va re\ntoarce \n lumea tulbu-
re a limanelor de la Marea Neagr`, pentru a activa la
Odessa sub numele conspirativ C`pitanul. Aici
este prins, \n sfr[it, condamnat definitiv [i ridicat \n
[treang, \n dosul cur]ii unei garnizoane militare,
lng` o latrin` desfundat` \n care se b`l`ceau man-
gali]ele. Gherea se mut` la Bucure[ti, unde conspir`
pe mai departe, sub firma unui atelier de l`c`tu[erie
[i, \mpreun` cu dr. Russel, un or`[ean ceva mai
sp`lat al emigra]iei ruse[ti, pune bazele cercului
socialist din capital`, pe care \l mut` la
Ploie[ti, \n mediul uvrierilor de la schelele
de extrac]ie a ]i]eiului. |n timpul r`zboiului
ruso-romno-turc \[i procur` un pa[aport
american fals, pe numele Robert Jenkes,
nume de vierme ce-[i pierduse banii [i via]a
la jocurile de baccara [i poker din tripourile
Bucure[tilor, \ntr-o \ncìerare cu crupierii
pe care i-a acuzat c`-l fur`.
Autoritatea militar` rus` din Bucure[ti
\nghite momeala cu pa[aportul [i \i acord`
lui Gherea concesiunea de a sp`la rufele
Ni[te ]`rani de pripas
[i ideile lor socialiste
Cornel IVANCIUC
132-133
Cornel Ivanciuc are de ce s` fie mul]umit:
anul acela a fost unul bun pentru p`trunjel.
spitalelor ruse[ti din Ploie[ti, Buzù [i Brìla. Cnd va comite \ns`
un [ir nedefinit de agita]ii \n spatele frontului ]arist [i va fi suspec-
tat de acte de spionaj [i propagand` revolu]ionar`, va fi invitat,
printr-o fals` telegram`, \n numele Crucii Ro[ii, la Constan]a, iar
cnd va fi scos de pe teritoriul Romniei, va fi \nh`]at de ru[i [i
deportat la \nchisoarea Petru [i Pavel din Petrograd. Dup` o jude-
cat` obiectiv` [i o sentin]` \nc` mult prea blnd`, soldat` cu un exil
pe via]` \n colonia Mezeni de lng` Arhanghelsk, pe ]`rmul M`rii
Albe, singurii sì interlocutori, pe care nu-i mai poate \ns` agita, c`
nu le [tie limba, sunt ur[ii albi, balenele albastre, morsele gestante
[i o iarn` tiranic`, dezumanizant`, f`r` mam` [i tat`, care dureaz`
pe pu]in trei sferturi din zilele unui an. Cu fondurile deturnate de
la Crucea Ro[ie rus`, Gherea a mituit paznicii [i a evadat din
Mezeni, \mpreun` cu deportatul Preferanski. O balenier` norve-
gian` \i va pescui de pe coastele Arcticii, \n dreptul taberei
Navolok, unde se refugiaser` dup` un mar[ de o s`pt`mn`,
\ntr-un ad`post de vn`tori, \n care au lins untura rnced` de foc`
[i au lipìt scoicile putrezite lep`date de valuri [i algele albastre ce
\mb`lo[au falezele de granit. Vasul \i va depune, aproape epuiza]i
[i cu gingiile roase de scorbut, \n portul Narvik, de unde Gherea se
va \ntoarce \n Romnia \n septembrie 1879,
pe care nu o va mai p`r`si de-atunci nicio-
dat`, iar Preferanski o va lua pe drumul
pierzaniei, spre temni]ele Belgiei, din care
nu va mai ie[i dect cu picioarele \nainte,
pentru atac cu mna armat` \mpotriva unui
ciopor de babe din Bruges, pe care le-a
jefuit de banii de co[ni]` [i de scufiile de
dantel`.
Ob]ine de la autorit`]i concesiunea
restaurantului g`rii din Ploie[ti, sub motivul
c` i-a ajutat pe emigran]ii moldoveni din
Basarabia, c` le-a f`cut rost de acte false, de
bani de buzunar [i de bilete de c`l`torie, de
culcu[uri prin magherni]e, poduri [i
demisoluri [i de locuri de munc` la cìle
ferate romne. Cu veniturile atrase finan-
]eaz` mi[carea revolu]ionar` din Rusia [i,
din ce-i r`mne, \[i continu` agita]ia socia-
list` \n Romnia. |n 1880, public`, sub pseu-
donimul Caius Grachus, Scrisoare des-
chis` c`tre I. Br`tianu, Ministru-pre[edin-
te, care este prima platform`-program a
mi[c`rii socialiste, iar \ntre 1882-1884
scoate Contimporanul. Lupta lui \mpotriva
intereselor romne[ti va fi omagiat` de
Leon Tro]ki, care nu uit` s`-l t`mieze [i pe
Hristo Racovschi, un alt ]`r`noi sinistru, ce
[i-a ortografiat mai apoi numele \n Cristian
Rakovski: Racovschi nu este romn, ci bul-
gar, din acea parte a Dobrogei care a fost
anexat` la Romnia dup` tratatul de la
Berlin din 1878. A vrut istoria ca Racovschi,
bulgar de origine, francez [i rus dup`
educa]ia sa politic`, cet`]ean romn dup`
pa[aport care a fost expulzat din Romnia
de mai multe ori pentru activitatea sa
intransigent` revolu]ionar` s` ajung` \n
fruntea guvernului sovietic din Ucraina, cu
care Romnia este vecin` apropiat` [i are
rela]ii neclare. Trebuie s`-]i cuno[ti vecinii,
mai ales pe aceia care sunt att de nesiguri
ca Romnia.
Tro]ki a vizitat Bucure[tii \n vara anului
1913 [i a r`mas profund mi[cat de aspectul occidental al capitalei
Romniei, despre care ru[ii aveau \nc` vii \n memorie \nsemn`rile
din jurnalul lui Tolstoi, consemnate cu aproape o jum`tate de veac
\n urm`, \n care acesta descrie un cap`t de lume pr`fuit [i puturos,
cu uli]ele desfundate [i femeile de pl`cere cotropite de mai toate
bolile venerice. Tro]ki l-a cùtat apoi pe Gherea la Ploie[ti, \mpre-
un` cu Rakovski, prilej cu care a comunicat cu fo[tii matelo]i de pe
vasul Potemkin, r`zvr`ti]i \n 1905, [i a participat la o \ntrunire a
g`zarilor de pe Valea Prahovei, care huiduiau pe str`zi interven]ia
Romniei \n r`zboiul balcanic. La finele lui august se deplaseaz` la
Constan]a, ca oaspete al lui Gherea, [i ceva mai trziu a scris c` la
gar` au fost \ntmpina]i de un potemkinist, Kozlenko, care servea
ca vizitiu la mo[ia unui prieten medic bulgar, cu care c`l`toream
\mpreun`. Dup` ce m-am sc`ldat \n mare [i am cump`rat pentru
drum ni[te fructe de la un albanez, am plecat pe \nserate \ntr-o
tr`sur` mic`, ce m-a zdruncinat teribil. Drumul este cam rusesc [i
pr`fuit, \ntocmai ca acela de lng` Kersonul nostru, [i chiar gìnile
se \mpr`[tie de sub copitele cailor \ntr-un mod aidoma rusesc, iar
\n jurul gtului cailor sunt legate m`rgele ruse[ti, iar umerii lui
Kozlenko tot ruse[ti sunt, a consemnat or`[eanul Tro]ki \n jur-
nalul sù.
Rakovski a f`cut liceul \n Bulgaria, fiind eliminat pentru propa-
gand` socialist`. |[i va p`r`si ]ara, iar mai apoi va urma cursuri uni-
versitare \n Fran]a [i Elve]ia. La Geneva s-a intersectat cu cercul
sociali[tilor ru[i, condus de Plehanov [i Vera Zasulici, [i a publicat
articole incendiare anti]ariste [i antiruse[ti, sub numele de \mpru-
mut H. Inzarov. Va fi expulzat din Berlin \n 1894, pentru leg`turi
primejdioase cu anarhi[tii ru[i. Dup` terminarea studiilor vine \n
Romnia, [i de aici pleac` \n Rusia, unde se amestec` direct \n
mi[c`rile subversive. Este expulzat din Petrograd, la 1900, ca s`
revin` \n capitala Rusiei pentru \nc` un an, dup` ce a corupt c]iva
func]ionari din poli]ie. Apoi se duce \n Fran]a, de unde revine \n
Romnia, \n 1903. Din ini]iativa lui Rakovski [i cu concursul perma-
nent al lui Gherea, mentorul care i-a supravegheat atent pa[ii, la 9
ianuarie 1905 \ncepe s` fac` agita]ie printre muncitorii din
Bucure[ti, care se \ntrunesc public pentru a exprima condolean]e
poporului rus oprimat, \n urma revolu]iei ruse[ti din ianuarie,
transformat` \ntr-o baie de snge. Amorseaz` greve printre munci-
torii din factoreriile de tutun [i chibrituri din Constan]a, unde au
loc mai multe manifesta]ii de strad`, dintre
care cel pu]in una a fost dublat` de o con-
tramanifesta]ie energic` a oamenilor de
bine, care au cerut ordine [i lege [i au
prosl`vit poli]ia [i guvernul.
Num`rul emigran]ilor ru[i spore[te cu
\nc` vreo cteva sute, dup` debarcarea
potemkini[tilor. |n iulie 1905, matelo]ii de
pe cuirasatul Potemkin \[i ucid coman-
dan]ii [i se refugiaz` cu vas cu tot \n portul
Constan]a, unde cer permisiunea s`
debarce \n ora[. La r`spunsul negativ al
C`pit`niei, amenin]` c` vor bombarda por-
tul [i, ca s` dea [i mai mult` greutate
inten]iilor lor, trag dou` salve de tun de
intimidare, aproape paralel cu ]`rmul. Pn`
la urm`, autorit`]ile accept` s` negocieze
dolean]ele matelo]ilor tocmai cu Rakovski.
El urc` la bordul cuirasatului [i \i asigur` pe
r`zvr`ti]i c` pot cobor\ lini[ti]i \n ora[, f`r`
riscul de a fi extr`da]i \n Rusia, dac` renun]`
la amenin]`ri. Romnia se treze[te cu o
plea[c` de 700 de criminali pe cap, pu[i pe
cele mai negndite rele. O parte dintre ei,
condu[i de matelotul Matu[enko, vor \ncer-
ca \n lunile urm`toare s` pun` bazele unei
celule comuniste \n Constan]a, dar proiec-
tul e[ueaz` \n clipa \n care Gherea [i
Rakovski \l momesc pe Matu[enko cu doc-
trina socialist`, pe care o \nghi]iser` deja
mai toate centrele proletariatului rom-
nesc. Ca mai to]i membrii echipajului de pe
Potemkin, [i mujicul Matu[enko era
membru al sectei scopi]ilor, dar nu renun-
]ase niciodat` la coaie, pe care [i le purta ca
pe o boccelu]` atrnat` la gt, la cap`tul
unui lan] gros de argint, laolalt` cu un cru-
cifix din lemn de chipru.
134-135
Pentru unul care a copil`rit la ]ar`, printre ]`rani de la coada
vacii, care m`turau \n fiecare diminea]` \n fa]a cur]ii sau care
adunau baleg` de cal de pe uli]` [i-o amestecau cu lut galben
ob]in\nd astfel o mastic` antiseptic` cu care \[i cur`]au podelele de
p`m\nt ale caselor, noul ]`ran de ora[ plin de bani e o provocare [i
o jignire. La urma urmei, mai to]i or`[enii `[tia de adop]ie s\ntem
descenden]i ai primei sau, cel mult, celei de-a doua genera]ii de
]`rani care [i-au c\[tigat p\inea din p`m\nt. Tocmai de aceea,
eticheta de ]`ran trebuie cur`]at` de arogan]a gonflat` a celor care
p\n` mai ieri [tergeau vaca la fund, iar acum nu suport` s`-[i spri-
jine m\inile dec\t pe un volan de piele. Asta e povestea lui
Gheorghe care, \ntr-un interval prea scurt pentru inteligen]a [i
obrazul lui, a ajuns s` se recomande George, sau mai pe engleze[te
Giorgi. Cine este, de fapt, Giorgi [i ce m` enerveaz` cel mai tare la
el? Pì, Giorgi m`n\nc` stridii, apoi \[i d` seama c` nu s-a s`turat [i
comand` ni[te sarmale. Lui Giorgi \i place s` umble \mbr`cat la
costum; asta i se pare culmea elegan]ei [i, mai mult, e convins c`
trebuie s`-[i asorteze singurul costum scump cu ciorapi albi,
impecabili. Asta ca s` arate c`-s cura]i, s` sublinieze c`, de c\nd a
plecat din sat, de la ai lui, e un dandy, se aranjeaz`, ]ine la imagine.
Plus c` Giorgi are grij` de rudele sale [i vrea tot timpul s` le arate
c` el, [i nimeni altul, e `la care are grij` de ei, care se ocup` s`-i
aranjeze, care cunoa[te oriunde pe cineva, care [tie s` se descurce
[i s` fac` rost. Totul e s`-i dai un bip pe mobil, c` te sun` el.
Giorgi trìe[te cu Gina. Gina a terminat un liceu veterinar, dar nu
i-a pl`cut s` stea la coada v`cu]ei, a[a c` a plecat la Bucure[ti [i s-a
descurcat. L-a \nt\lnit pe Giorgi la firma unde a venit s` se angajeze
secretar` [i, dup` o s`pt`m\n`, s-a culcat cu el. Se \n]eleg bine, mai
ales c` Giorgi e un domn, \i cump`r` inele de aur, o duce la super-
market, \i ia chilo]i scumpi, d-ìa la care face reclam` R`duleasca.
La \nceput a l`sat-o s` duc` ea facturile la banc`, dar acum Gina a
f`cut ni[te cursuri de marketing la o particular` [i are [i ma[in`, un
Opel, cu care conduce nebune[te. Intr` pe contrasens, se bag` [i
\njur` mai ceva ca atunci c\nd m\na vaca cu nuielu[a la ea \n sat. Ai
dracu ]`rani, se mi[c` ca mor]ii. Ea se
gr`be[te c`-nt\rzie la banc`. A[a e-n afaceri,
timpul \nseamn` bani. Au fost [i-n Grecia
anul `sta \n vacan]` [i a fost extraordinar.
Au cheltuit o gr`mad` de bani, dar a meri-
tat. Atunci Giorgi [i Gina [i-au dat seama c`
via]a pentru asta e f`cut`: s` c`l`tore[ti, s`
vezi lumea. C` o via]` are omu [i, p\n` la
urm`, d-aia stau ei de diminea]a p\n` seara
la firm`. M`car \n concediu s` ias` afar`. La
anul Gina vrea s` mearg` la Paris, s` se
plimbe [i ea pe {an]elize, s`-[i cumpere de
la Faiet ni[te fusti]e, c\teva bluzi]e mai
decoltate, c`, na, are ce s` arate. {i nu vor
s` plece doar ei doi. Vor s-o ia [i pe mama
Ginei s-o \mbrace de la Paris, de la bou-
tique. Acest cuplu pe care-l vedem zilnic
prin ora[ele patriei e un exemplu c` din
acel Gheorghe a lu Pizdoc al copil`riei
mele s-a ales praful. Gheorghe umbla \n
gumari toat` s`pt`m\na, iar duminic`
diminea]a, c\nd o lua pe nevast`-sa [i
mergea la biseric`, \[i punea pantofii.
Gheorghe \[i iubea vaca [i nu se ru[ina c`
p`rin]ii lui n-aveau dec\t patru clase, dar
munciser` toat` via]a p\n` s` vin` comu-
ni[tii s` le ia tot. Lui Gheorghe \i pl`cea s`
mearg` la femei [i d-aia lumea \l numise a
lu Pizdoc. Dar Gheorghe nu s-a smintit la
cap [i nu s-a g\ndit s` plece la ora[ [i s` se
fac` gigolo. A r`mas l\ng` nevasta lui [i a
continuat s` mulg` vaca din grajd. {i s`
iubeasc` femeile din sat.
Giorgi [i Gheorghe
Alin IONESCU
Hahaha. Tineri versus b`tr\ni. Pì, dac` s-ar duce o lupt`
corp la corp a tinerilor \mpotriva b`tr\nilor, ar c\[tiga
tinerii de departe. Singurul lucru pe care ar miza b`tr\nii ar
fi experien]a. Dar degeaba. Nu mai au v\rsta la care s` se
suie pe dealuri [i s` arunce cu buc`]i de st\nc` \n tinerii care
m`r[`luiesc prin trec`toare.
t i n e r i
v s .
b ` t r \ n i
Personaje
T\n`rul (\ndr`gostit)
T\n`ra (\ndr`gostit`)
B`tr\nul I (pensionar)
B`tr\nul II (pensionar)
Iulian T`nase (coordonator almanah)
B`tr\na I (maseuz`)
B`tr\na II (maseuz`)
Actul I
Un local, cu trei mese. La masa din dreapta stau doi tineri
\ndr`gosti]i. Vorbesc \n [oapt`, se ]in de m\n`, fumeaz`.
Celelalte dou` mese s\nt, deocamdat`, goale. O muzic` \n sur-
din`.
T\n`rul: A[ vrea s` \mb`tr\nesc \mpreun` cu tine.
T\n`ra: {i eu a[ vrea s` \mb`tr\nesc \mpreun` cu tine.
T\n`rul: |n ochii tì minuna]i v`d viitorul, m` v`d pe mine
b`tr\n, cu o saco[` \n m\n`, plin` ochi cu cartofi, ]elin`, leu[tean,
br\nz` [i bile]ele de dragoste pentru tine.
T\n`ra: Pe mine m` vezi \n ochii mei?
T\n`rul: Sigur c` da. |n ochii tì te v`d [i pe tine, e[ti o b`tr\nic`
dr`gu]`, stai \ntr-un fotoliu ponosit, ]ii \ntr-o m\n` un roman de
Kafka, \n cealalt` m\n` un roman de Coelho, iar la picioare ai mai
multe medicamente pentru inim`, minte, reumatism [i literatur`.
T\n`ra: {i tu ce faci? Tu unde e[ti?
T\n`rul: Eu m` uit la televizor, la un meci din UEFA Champions
League. Beau ceai [i citesc Academia Ca]avencu.
T\n`ra: Crezi c` o s` mai existe Academia Ca]avencu peste 50
de ani?
T\n`rul: Sigur c` o s` mai existe.
T\n`ra: De unde [tii?
T\n`rul: Pì, nu [tiu, s\nt convins.
T\n`ra: |mi place c` e[ti un b`rbat cu convingeri. |mi doresc
foarte mult s` \mb`tr\nim \mpreun`, de[i a[ prefera mai degrab` s`
\ntinerim \mpreun`.
T\n`rul: B`tr\ne]ea nu are v\rst`.
T\n`ra: Nici tinere]ea nu are v\rst`.
T\n`rul: Dac` ne iubim, dragostea nu
mai conteaz`.
T\n`ra: Dac` \mb`tr\nim \mpreun`,
tinere]ea nu mai are nici o importan]`.
T\n`rul: Dec\t o iubire nesigur`, mai
bine o b`tr\ne]e f`r` griji.
T\n`ra: Dec\t o dragoste necoapt`, mai
bine o v\rst` \naintat`.
T\n`rul: Pisi, vrei s` fii b`tr\na mea, p\n`
c\nd tinere]ea ne va desp`r]i?
T\n`ra: Da, pisi, da, vreau s` fii b`tr\nul
meu, p\n` c\nd via]a ne va desp`r]i, la bine
[i la greu.
Cei doi se s`rut` prelung. |n timp ce se
s`rut`, \n local intr`, \n v\rful picioa-
relor, B`tr\nul I, cu o saco[` \n m\n`. Se
apropie de masa tinerilor, se uit` la ei cu
dispre], face un gest a lehamite, d` o
b`[in` zgomotoas` [i iese gr`bit din local.
Tinerii continu` s` se s`rute. |n local
intr`, \n v\rful picioarelor, B`tr\nul II, cu
dou` saco[e \n m\ini, se apropie de masa
\ndr`gosti]ilor, se uit` la ei cu dispre],
face un gest a lehamite, d` o b`[in` zgo-
motoas` [i iese gr`bit din local. Tinerii
continu` s` se s`rute, ca [i cum nu s-ar fi
\nt\mplat [i nu ar fi auzit nimic.
Actul II
Acela[i local. Aceia[i \ndr`gosti]i, care
continu` s` se s`rute [i s` practice diverse
gesturi tandre. La masa din centru se afl`
B`tr\nii s\nt muritori
(para-comedie dramatic`, gerontofob`, \n dou` acte, unul mai scurt, altul mai lung)
Iulian T~NASE
138-139
Iulian T`nase, autorul acestei para-
comedii gerontofobe. Bea un pahar de vin [i
fumeaz`. Arunc` o privire \nspre st\nga,
c`tre masa \ndr`gosti]ilor, [i z\mbe[te. La
masa din dreapta se afl` cele dou` b`tr\ne
care discut`, la \nceput \n [oapt`. Iulian
T`nase se \ntoarce spre dreapta, le arunc`
o privire b`tr\nelor, face o grimas` [i \ncepe
s` vorbeasc`.
Iulian T`nase: B`tr\nii `[tia s\nt \n]elep]i,
e-adev`rat, dar \[i cam dau aere.
|n local intr`, \n v\rful picioarelor,
B`tr\nul I, cu o saco[` \n m\n`, se apropie
de masa \ndr`gosti]ilor, se uit` la ei cu dis-
pre], face un gest a lehamite, d` o b`[in`
zgomotoas` [i iese gr`bit din local.
Iulian T`nase: Babele astea din spate or fi
ele \n]elepte, dar s\nt insuportabile, Harms
avea dreptate c\nd spunea c` ar trebui prinse
cu arcanul. B`tr\nii prea au aerul c` le-au
v`zut [i auzit pe toate.
B`tr\nul II, cu dou` saco[e \n m\ini, se
apropie de masa \ndr`gosti]ilor, se uit` la ei
cu dispre], face un gest a lehamite, d` o
b`[in` zgomotoas` [i iese gr`bit din local.
Iulian T`nase: Am devenit gerontofob a[a cum Beckham a
devenit fotbalist. Sau a[a cum Michael Jackson a devenit megastar.
Pentru a ajunge gerontofob, ai nevoie de [ans`. Eu am avut [ansa
s` fiu violat de o b`tr\n` \ntr-un moment c\nd [ansa de a ajunge fot-
balist \mi sur\dea din ce \n ce mai mult. Eram t\n`r, nu \mplinisem
\nc` 121 de ani, c\nd s-a \nt\mplat povestea asta. |nc` mai am \n
n`ri mirosul de femeie b`tr\n` \n c`lduri. B`tr\nele \n c`lduri au un
miros strident de rexona, naftalin`, ceap`, busuioc, scor]i[oar`,
bergamot, banane, foi de dafin, ghimbir, mu[tar mentolat [i guani-
lat de sodiu. E un amestec foarte pl`cut, n-a[ dori nim`nui a[a ceva.
|n local intr`, \n v\rful picioarelor, B`tr\nul I, cu o saco[` \n
m\n`, se apropie de masa \ndr`gosti]ilor, se uit` la ei cu dispre],
face un gest a lehamite, d` o b`[in` zgomotoas` [i iese gr`bit din
local. B`tr\nele de la masa din spate se
uit` admirativ c`tre B`tr\nul I. Vorbesc
tare. Iulian T`nase le ascult` cu aten]ie [i
se enerveaz`.
B`tr\na I: Frumos t\n`rul cu saco[`, nu
p`rea s` aib` mai mult de 80 de ani.
B`tr\na II: Avea un aer foarte pl`cut. L-a[
cam fi luat acas`, s`-i fac o ciorbi]`, cum [tiu
eu.
B`tr\na I: Eu i-a[ fi f`cut [i un felul doi.
Poate chiar [i-un desert.
B`tr\na II: Eu i-a[ fi f`cut [i un masaj.
B`tr\na I: Eu i-a[ fi f`cut un masaj erotic.
B`tr\na II: Eu nu m-a[ fi sup`rat dac`
s-ar fi dat la mine.
B`tr\na I: Eu n-a[ fi a[teptat s` se dea el la mine. M-a[ fi dat eu
la el.
B`tr\na II: Eu i-a[ fi f`cut un strip-tease de relaxare, pe muzic`
lùt`reasc`.
B`tr\na I: P`rea un b`rbat foarte bine.
B`tr\na II: P`cat c` a p`r`sit localul at\t de repede.
B`tr\na I: Da, mare p`cat, iar o s` m` culc singur` [i ast`zi.
B`tr\na II: Da, foarte mare p`cat, iar o s` m` culc singur` [i
ast`zi.
|n local intr`, \n v\rful picioarelor, B`tr\nul II, cu dou`
saco[e \n m\ini, se apropie de masa \ndr`gosti]ilor, se uit` la ei
cu dispre], face un gest a lehamite, d` o b`[in` zgomotoas`,
arunc` o privire \nspre masa b`tr\nelor [i iese gr`bit din local.
Iulian T`nase continu` s` le asculte pe b`tr\ne [i devine din ce
\n ce mai iritat.
B`tr\na I: Ai v`zut?
B`tr\na II: Da.
B`tr\na I: Ce b`rbat minunat!
B`tr\na II: S-a uitat la noi.
B`tr\na I: P`cat c` nu a \ndr`znit.
B`tr\na II: Avea dou` saco[e pline.
B`tr\na I: Nu era fitecine.
B`tr\na II: Avea un aer foarte pl`cut. L-a[
cam fi luat acas`, s`-i fac o ciorbi]`, cum [tiu
eu.
B`tr\na I: Eu i-a[ fi f`cut [i un felul doi.
Poate chiar [i-un desert.
B`tr\na II: Eu i-a[ fi f`cut [i un masaj.
B`tr\na I: Eu i-a[ fi f`cut un masaj erotic.
B`tr\na II: Eu nu m-a[ fi sup`rat dac` s-ar
fi dat la mine.
B`tr\na I: Eu n-a[ fi a[teptat s` se dea el la
mine. M-a[ fi dat eu la el.
B`tr\na II: Eu i-a[ fi f`cut un strip-tease de
relaxare, pe muzic` lùt`reasc`.
B`tr\na I: P`rea un b`rbat foarte bine.
B`tr\na II: P`cat c` a p`r`sit localul at\t de
repede.
B`tr\na I: Da, mare p`cat, iar o s` m` culc
singur` [i ast`zi.
B`tr\na II: Da, foarte mare p`cat, iar o s`
m` culc singur` [i ast`zi.
Iulian T`nase trage din ]igar`, se
\ntoarce spre cele dou` b`tr\ne, le arunc`
o privire ur\t`.
Iulian T`nase: Gura sau v` omor!
B`tr\nele tresar.
Iulian T`nase: Da, a]i auzit bine: gura
sau v` omor!
B`tr\na I: Cum adic`, ne omori?
Iulian T`nase: Uite-a[a! V` omor [i gata.
Eu v-am f`cut, eu v` omor!
B`tr\na II: Cum adic` dumneata ne-ai
140-141
f`cut, dumneata ne omori?
B`tr\na I: Poate chem`m poli]ia
Iulian T`nase: |n piesa asta, nu exist` poli]ie.
B`tr\na II: Nu exist` poli]ie?
B`tr\na I: Nu exist` poli]ie?
Tinerii se opresc din s`rutat.
T\n`rul: Nu exist` poli]ie?
T\n`ra: Nu exist` poli]ie?
Iulian T`nase (c`tre \ndr`gosti]i): Nu, nu exist` poli]ie.
B`tr\na I: {i pe noi cine ne ap`r`? S\nt at\]ia violatori pe aici.
B`tr\na II: Iar o s` fim violate singure ast`zi.
Iulian T`nase (c`tre b`tr\ne): Am spus: gura sau v` omor! Ce
\nseamn` gura sau v` omor?
B`tr\na I: Gura sau v` omor \nseamn` c` am putea muri \n
orice clip`.
Iulian T`nase se ridic`, scoate un pis-
tol [i trage dou` focuri de arm`. B`tr\na I
cade. |n local intr`, \n v\rful picioarelor,
B`tr\nul I, cu o saco[` \n m\n`, se apropie
de masa b`tr\nelor, d` o b`[in` zgomo-
toas` [i \ncepe s` pl\ng`.
B`tr\nul I (\n genunchi, l\ng` B`tr\na I,
moart`): G\sca mea nepre]uit`, ai murit,
pensia mea nu mai are acum nici un sens.
B`tr\na II (aparte, privindu-l pe
B`tr\nul I): Ce b`rbat frumos, nu cred s`
aib` mai mult de 80 de ani.
T\n`rul (c`tre B`tr\nul I): Hai, tataie,
las` vr`jeala, c` n-a p`]it nimic.
Iulian T`nase (c`tre B`tr\nul I): Cine
nu exist` nu poate s` moar`.
T\n`ra (c`tre B`tr\nul I): Dup` ce c`
te-ai v\nturat pe aici [i ne-ai luat aerul, acum
vrei s` te credem
B`tr\nul I: O iubeam foarte mult, \mi
f`cea un strip-tease de te lingeai pe degete.
T\n`rul: Las`, tataie, c` exist` strip-tease
[i dincolo.
Iulian T`nase (c`tre B`tr\nul I): Dac`
te mai smiorcì, te omor!
B`tr\nul I (pl\ng\nd din ce \n ce mai
tare): Abia divor]asem de ea, dar \nc` ne
mai iubeam. Era cea mai experimentat`
maseuz` a Asocia]iei de locatari.
B`tr\na II (c`tre B`tr\nul I): Ba eu eram
cea mai experimentat`. Pre[edintele
Asocia]iei mi-a [i f`cut o reducere de 30 la
sut` la \ntre]inere dup` ce i-am f`cut un
body-masaj, pe muzica lui Pink Floyd.
Iulian T`nase (c`tre B`tr\na II):
|nseamn` c` ]i-ai trìt via]a. Trage dou`
focuri de arm` \n B`tr\na II, care cade
f`r` via]`.
B`tr\nul II, cu dou` saco[e \n m\ini, se
apropie de masa b`tr\nelor, d` o b`[in`
zgomotoas` [i \ncepe s` pl\ng`.
B`tr\nul II (\n genunchi, l\ng` B`tr\na II): Maseuza mea
nepre]uit`, privighetoarea mea cu p`r alb, ai murit, de ce ai murit,
nu puteai s`-]i ]ii gura, doar te-a avertizat domnul Iulian T`nase, nu
exist` poli]ie \n piesa asta, s\nt distrus, s\nt falit, mi-am dat to]i banii
pe ulei de masaj, dou` saco[e pline ochi, s\nt distrus. Scoate din
saco[e c\teva flacoane cu ulei de masaj, se dezbrac` p\n` la br\u
[i se unge cu ulei.
T\n`rul (c`tre B`tr\nul II): Hai, tataie, las` vr`jeala, c` mai
exist` [i alte priveghetori care fac masaj de relaxare, masaj erotic,
body-masaj [i ce mai vrei matale.
B`tr\nul I (c`tre B`tr\nul II): {i mie mi-a omor\t-o domnul
Iulian T`nase, [i doar o avertizase s`-[i ]in` gura. S\nt distrus.
B`tr\nul I [i B`tr\nul II (\n timp ce dau b`[ini): Dintre sute de
maseuze, care las` corpurile, c\te oare le vor sparge v\nturile, va-
lurile
Iulian T`nase (c`tre cei doi b`tr\ni): S\nte]i ni[te b`[ino[i
patetici!
B`tr\nul I [i B`tr\nul II (\n acela[i timp): Ala-baba-portocaba.
Jingle-bell cu p`rul cre] fur` apa din ocean. Ala-baba-portocaba,
pac, hop, ]op, zv\rrr, m\rrr, ah, oh, vai, au, miau, miorlau.
Iulian T`nase (c`tre cei doi b`tr\ni): Gura, c` v` omor!
T\n`rul: B`tr\nii s\nt ni[te tineri ceva mai \n v\rst`.
T\n`ra: B`tr\nii s\nt ni[te copii de v\rsta a treia, mult mai \n
v\rst` dec\t copiii din clasa a patra.
B`tr\nul I [i B`tr\nul II (\n acela[i timp): Ala-baba-portocaba.
Jingle-bell cu p`rul cre] fur` apa din ocean. Ala-baba-portocaba,
pac, hop, ]op, zv\rrr, m\rrr, ah, oh, vai, au, miau, miorlau.
Iulian T`nase (c`tre cei doi b`tr\ni):
Gata, am dep`[it de mult num`rul de
semne, trebuie s` v` omor. Trage un foc de
arm`, B`tr\nul I cade.
T\n`rul (se a[az` \n genunchi l\ng`
B`tr\nul I, pl\nge): Bunicule, de ce ai
murit, cine \mi mai face masaj de relaxare?!
B`tr\nul II (c`tre T\n`rul \ndurerat):
|]i fac eu.
Iulian T`nase (c`tre B`tr\nul II): M`
\ndoiesc. Trage un foc de arm`, B`tr\nul
II cade.
T\n`ra (se a[az` \n genunchi l\ng`
B`tr\nul II, pl\nge): Bunicule, de ce ai
murit, cine \mi mai face masaj erotic?
Iulian T`nase (c`tre cei doi tineri):
Trebuia s`-mi fi spus c` s\nt bunicii vo[tri,
poate \i l`sam \n via]`.
T\n`rul [i T\n`ra (\mbr`]i[\ndu-se,
pl\ng\nd): Nu ne-am dat seama dec\t \n
ultimul moment.
Iulian T`nase: Hai, gata, nu v` mai
smiorcì]i, c` am dep`[it de mult num`rul
de semne. Nu mai e spa]iu.
Cortina
142-143
Am fost crescut de surorile mai mici ale bunicii mele, Flavia [i
Aura Margine. Dou` fete b`trne, ciudate [i suspicioase. Dou`
teroriste \mpu]ite. Cu tabieturi din alte vremuri. Nu pune mna!,
asta \mi auzeau urechile de diminea]a pn` seara. Treci la col] [i
stai \ntr-un picior, pn` la loc comanda! era cel mai frumos com-
pliment de care aveam parte. Iar Stai cu genunchii pe boabe de
porumb, orfan nesuferit ce e[ti! devenise un fel de alint sau cn-
tec de leag`n. Ca [i S` nu-mi vii dup` opt seara acas`, c` jar
m`nnci. C`, dac` mai deschizi gura, Lulule, te trimit la [coala de
corec]ie. S` mor io. S` nu m` mai cheme pe
mine Flavia Margine, dac` nu m` ]in de
cuvnt. Parol, Lulule!. {i nici pe mine Aura
Margine, dac` te mai prind c` te masturbezi
pe sub p`tur`, Lulule.
Casa baborni]elor era o cazarm`. Educa-
]ia lor, o administra]ie militar`. Toat`
copil`ria am fost terorizat de b`b`ciuni.
Abia mai \ncolo, m-am prins c` diferen]a
dintre mine [i restul fraierilor se datoreaz`
milit`riei b`b`ciunilor. C` \n timp ce eu am
ajuns un domn adev`rat, c`lit [i discret,
colegii mei nu erau dect ni[te boi ieftini,
jug`ni]i [i tri[ti. Ni[te c`c`nari pro[ti. Ni[te
pu]oi oarecare.
Cnd am v`zut diferen]a, din clipa
aceea, m-am mndrit cu hoa[tele [i n-am
\ncetat s` le laud \n public. Le regret dis-
pari]ia [i acuma. Flavia a mierlit-o \n somn.
Gura i-a \mpietrit parc` tot \ntr-o comand`
militar`. Parc` papi]a ei de pe urm` ar fi zis
a[a: M`tur` casa, Lulule, executarea, c` te
sparg!. Aura a dat col]ul \n drum spre cas`.
Venind de la pia]`. C`rnd pl`[ile de gogo-
nele pentru mur`turi. S-a pr`v`lit \ntr-un
genunche [i a r`mas stan`, ca o statuie de
general turc, \nfrnt \n luptele de la Plevna.
Gogonelele au evadat din pl`[i. Au luat-o la
vale [i s-au oprit \ntr-o gur` de canal. A
dreacu [i cu b`b`ciunile astea, Flavia [i
Aura Margine. S` le fie ]`rna u[oar`.
Executarea, ]`rno!
Tn`r [i nelini[tit printre babe
Cornel IVANCIUC
Atunci c\nd e[ti nudist, nu prea mai ai multe de spus.
Corpul tù gol le spune despre tine. Adic` e clar, atunci c\nd
te ui]i la un om gol, cam ce vicii [i posibilit`]i are. {i chiar
dac` ar spune ceva, tot nu ai putea fi atent. Adic` oricine ar
prefera oric\nd s` se uite la un om gol, dec\t s`-l asculte.
De-aia nu exist` casete audio cu pornografie.
n u d i [ t i
v s .
t e x t i l i [ t i
Presocraticii, zeii greci [i \ngerii lui Michelangelo au fost
nudi[ti. Cardinalul Carafa, iacobinii [i jandarmul din Saint-Tropez
au fost ni[te textili[ti plictico[i. |n textilism, e[ti condamnat s`
crezi. |n nudism, e[ti liber s` cercetezi. Textilistul e robit modei
prt--porter [i cnd merge la plaj`: trei sferturi sau slip, deux-
pices sau bikini, tanga sau budigì. Nudismul, \n schimb, e singu-
rul catwalk pe care colec]ia haute-couture nu se schimb` nicio-
dat`. Textilistul d` bani ca s` semene cu al]i zeci de purt`tori de
slip de pe litoral, nudistul \[i permite s` arate original f`r` s`-l coste
un leu.
Textilismul e moartea pasiunii
Mie, de exemplu, \mi place mai mult pielea brun` dect
culoarea sp`l`cit` a rasei albe. Nimic nu mi se pare mai caraghios
dect o pereche de sni parc` trecu]i prin clor [i lipi]i de un corp
altfel bine bronzat. Ca s` nu mai vorbesc de triunghiul albicios care
semnalizeaz` circula]ia \n ambele sensuri din zona median`.
Trebuie s` ai mult tupeu ca s` te prezin]i nud` [i \nsemnat` ca pen-
tru pro[ti la ceasul copula]iei: iubi, aici am r`mas alb` pentru tine!
Nu trebuie dect s` urmezi linia punctat` pentru a ajunge la
maaaaaaaaareeeeleeeee premiu! (|n parantez` fie spus, cred c`
de-aia s-au inventat sutienele cu [nur \n fa]`, ca s` [tie limba care-i
mersu) Admit c` exist` metode pentru a ignora imperfec]iunile
corpului feminin: dar nu s-a inventat \nc` scandilicul care s` te lase
discromat pentru o noapte. A[a c` bietele textiliste sunt con-
damnate la oricare dintre urm`toarele dou` perversiuni: sex cu
perna pe sni [i cear[aful pe pubis sau sex cu lumina stins`, care e
cea mai trist` cucerire a contrarevolu]iei sexuale.
Nudismul e triumful metafizicii
Cnd iese din ap`, textilistul se scarpin` \ntre picioare, pentru
c` filosofia lui de via]` \l \ndeamn` s` nu cread` dect \n existen]ele
care se las` atinse cu mna. Eliberat de fantomele pozitiviste care-l
bntuie pe purt`torul de slip, nudistul se las` prad` reveriei.
Privirea lui scarpin` sensurile ultime ale transform`rii podoabei vi-
rile \n trompa microscopic` pe care o recunoa[te ca f`cnd, totu[i,
parte din alc`tuirea sa. Triste]ea nudistului la ie[irea din ap` are
aceea[i consisten]` cu mirarea din care se zice c` s-a n`scut
filosofia: contempla]ia nimicului. Cu fiecare
textilist care-[i trimite gheara \n cùtarea
integrit`]ii scrotului, pitorescul \[i \ngroa[`
obrazul. Cu fiecare nudist care-[i pune
\ntreb`rile ancestrale De unde venim?,
Unde m`-ta ai disp`rut?, Ce vin` am eu
pentru toate astea?, se na[te un poten]ial
metafizician. Sunt convins c`, atunci cnd
textili[tii vor triumfa [i nudi[tii vor disp`rea
cu totul, filosofia se va sc`rpina tacticoas`
\ntre picioare.
Textila ucide visele
Drago[ BUCURENCI
146-147
Drago[ Bucurenci
face nudism computerizat.
Ori de cte ori fac nudism la Cavarna, lng` Balcic, \mi aduc
aminte de povestea bunicului meu, petrecut` \n urm` cu mai bine
de 70 de ani, prin p`r]ile astea. Niciodat` aerul n-a frem`tat mai
magic ca \n acea zi, \mi povestea bunicul, [i nicìeri iarba nu
p`rea mai scnteietor de verde ca \n acel loc, [i nicicnd misterul
mai de nep`truns ca \n acele \mprejur`ri, cnd aveam s-o v`d pen-
tru prima dat` pe cea care avea s`-mi devin` so]ie, pe Ondine. {i
crede-m` c` ceea ce am s`-]i m`rturisesc n-am mai spus-o nim`nui,
dintr-un sentiment de jen` care nu m-a sl`bit o clip`, de cnd m`
tot \ncearc` [i m` roade f`r` mil`. |n acea zi de pomin`, cnd m`
plimbam aproape f`r` nici un rost pe malul
stng al Tisei, am asistat f`r` voia mea la un
spectacol unic, care mi-a marcat complet
existen]a. Ajuns cam \n dreptul gr`dinii lui
Mar]ole, venind pe marginea porumbi[tei,
crescut` deja prin iarba aceea de culoarea
smaragdului ca la un stat de copil, aud un
plescìt ciudat, asem`n`tor \ntructva cu
aruncatul unui n`vod \n ap`. Cnd m` aplec
imediat dup` aceea peste mal, v`d ceva
absolut cutremur`tor [i, cum asta m` face
s` cred c` asist f`r` de voie la o tain`
cumplit`, aproape un ritual p`gn, m`
arunc instantaneu la p`mnt, pndind \n
continuare priveli[tea aceea \ngrozitoare,
\ntins pe burt`. Plescìtul venea de la p`rul
Ondinei, care era pe vremea aceea o
copili]` ca la vreo 16 ani. Cei patru veri ai lui
Mar]ole o ]ineau pe Ondine de mini [i de
picioare, o ridicau ct puteau de sus, pe
deasupra capetelor, \i f`ceau vnt de mai
multe ori, dup` care ea \[i rotea brusc
capul, azvrlindu-[i pletele \n ap` [i abia \n
clipa aceea am realizat c` n`vodul era p`rul
ei, ce parc` nu se mai sfr[ea, \ntr-att era
de lung, de neobi[nuit de lung. Dup` patru
sau cinci minute de a[teptare, care mi s-au
p`rut anii ve[niciei, timp \n care Ondine nu
\nceta s` fie sprijinit` pe bra]ele haidama-
cilor, acum ceva mai sl`bite de efort, le
f`cea semn s` fie l`sat` la p`mnt [i ei o
coborau u[or, [i o a[terneau cu burta pe
iarb`, dup` care \i tr`geau podoaba din ap`,
dac` alc`tuirea aceea de alge, de m`tasea-
broa[tei [i de r`g`lii de tot felul mai putea fi
numit` p`r, din care scoteau, dup` lungi
Nud de mireas` la Cavarna,
lng` Balcic
Cornel IVANCIUC
cùt`ri cu latul palmei, \n care \i despicau [uvi]ele \nclcite \ntr-o
re]ea dens`, raci, cleni [i mrene. Au continuat s` trag` din ap` cei
aproape trei sau chiar patru metri de p`r ai Ondinei, care p`reau
s` nu se mai termine, [i cum nu m-am putut ab]ine, m-am ridicat
\n picioare [i i-am \ntrebat aproape r`stit dac` nu-mi vnd mie fata
aceea goal` pu[c`. Ei mi-au r`spuns c` trebuie s` discute mai \nti
cu Mar]ole, [i au f`cut-o de fa]` cu mine, iar Mar]ole mi-a cerut pe
ea patru galbeni. I-am zis c` m` \nvoiesc, dup` care i-am pus o
sumedenie de \ntreb`ri fire[ti, legate de originea fetei, de p`rin]i [i
rude [i a[a mai departe.
Tot mai \ncurcat, Mar]ole mi-a zis c` fata este rusalc`, [i ei a[a
au pescuit-o din apele Tisei, \n urm` cu dou` veri. |nota goal` pe
valuri [i cnta \ntr-o limb` necunoscut`, care i-a p`rut c` sem`na
\ntructva cu germana. Au momit-o [i au tras-o de limb` s` le
spun` cine l-a \necat pe un alt v`r de-al lui \n Tisa, \n urm` cu [ase
s`pt`mni. {i ea nu zicea nimic, \[i vedea pe mai departe de scald`,
f`r` s` \i bage \n seam`. |n timp ce Mar]ole o ]inea de vorb`, verii
lui s-au repezit acas`, au adus n`vodul [i au ridicat-o din valuri
\ntr-o clipit`, ca pe-o \ncre]itur` de val, \ntr-att era de u[oar`, [i ea
n-a zis nici ps, nu s-a zb`tut, n-a ]ipat [i nici n-a cùtat s` scape.
Mar]ole a scos-o cu dou` degete din n`vod, a a[ezat-o pe iarb` \n
picioare, iar rusalca s-a uitat la ei cu fa]a numai zmbet [i le-a dat
de \n]eles din gesturi [i priviri c` \n]elege s` fie pedepsit`, atta
doar c`, pentru a-[i putea duce cazna la bun sfr[it, trebuie s`
m`nnce [i s` doarm` \n ap`. Apoi au \ntrebat-o la ce se pricepe cel
mai bine, [i rusalca le-a f`cut semn c` la pescuit cu p`rul de pe
cap.
Bunicul [i-a cump`rat nevasta [i a adus-o acas` la ad`postul
unei cale[ti cu perdelele trase [i pe cì ocolite, pentru a o proteja
de orice indiscre]ie, c`ci avea fa]a albastr` [i p`rul verde. Din clipa
aceea s-a trezit \n mijlocul unei \ntmpl`ri care avea s`-l antreneze
\n activit`]i nea[teptate, \ncepnd cu menajul, cu \ngrijirea [i
educa]ia unei s`lb`ticiuni a naturii, c`reia i-a fost deopotriv` [i
mam` [i tat`, [i sor` [i frate, [i pe care a trebuit s-o \nve]e cele mai
elementare lucruri, ca de pild` vorbitul, ea vorbind [i cntnd pn`
atunci doar \n limba scalzilor, [i sfr[ind cu
schimbarea alimenta]iei, ea mncnd [i
bnd pn` atunci doar pe[te crud [i zeam`
de alge. Ceva mai \ncolo, s-au mutat \ntr-o
cas` de \n`l]imea, f`lo[enia, adncimea [i
misterul unei doctrine acvatice, iar maestru
le-a fost patul, mare ct o \mp`r`]ie, \n care
legea sim]urilor \[i f`cea mendrele, ca acas`
\n elizeul apelor, atta doar c` Ondine i-a
cerut s`-i pun` baldachinul vremurilor de
odinioar`, [i bunicul meu i l-a f`cut din
m`tasea-broa[tei, la st`ruin]a ei expres`.
|ncepnd de atunci, afar` de r`s`ritul
lunii, noaptea n-a mai pus nimic interesant
deoparte pentru ei. Nunta lor a fost o nebu-
nie mai m`rea]` dect orice \nchipuire, [i
au f`cut-o la Cavarna, lng` Balcic. Bunicul
meu era \mbr`cat \ntr-un costum de mire
luat de la Paris, iar Ondine era cnd goal`,
cnd \nve[mntat` \ntr-o rochie de mireas`
alc`tuit` din aripi de pesc`ru[ \n zbor. Ca
nunta[i, au avut un crd de [aizeci de nar-
vali veni]i anume din Oceanul Boreal, pen-
tru a le s`rb`tori fericirea. Supranumit
inorog de mare, narvalul era vnat pentru
col]ul lui r`sucit, lung de doi stnjeni, din
care regii Danemarcei \[i f`ceau stlpii bal-
dachinului nup]ial. Nunta[ii au petrecut
al`turi de \nsur`]ei, la c]iva pa[i de ]`rm,
trei zile [i trei nop]i \ntr-o baie de spum`
alb`, care le-a fost [ampania, dup` care s-au
\ntors acas` \n Nordul \ndep`rtat, \n Ultima
Thule.
148-149
Niciodat` n-am \n]eles nudismul la Vama Veche. Dup` mintea
mea, nudismul la Vama Veche se bate cap \n cap cu bùtul-p\n`-ne-
pi[`m-pe-noi la Vama Veche. |i \ntreb pe vamaio]i: cum v` mai
pi[a]i pe voi dac` face]i nudism? Asta nu pot s` \n]eleg: cum e posi-
bil ca Vama Veche s` fie plin` de nudi[ti [i de pi[a]i-pe-ei \n acela[i
timp?
Personal, n-am mai fost la nudi[ti de c\nd aveam 4 sau 5 ani (iar
la Vama Veche de vreo 4 ani, ceea ce \mi doresc \n continuare).
Ce-mi amintesc de atunci: un bo[orog onanist [i coco[at c`ruia \i
at\rnau diverse, printre care sexul [i restul pielii de pe corp; o gras`
cu fundul at\t de l`sat c` r`m\neau d\re pe nisip \n urma ei; alte
grase, alte grase, al]i onani[ti [i lista ar putea continua. Cum ar
veni, omenirea s-a chinuit at\tea veacuri s` fac` cruciade, catedrale,
ora[e-porturi [i geci FUBU (parc` a[ trece pe lista marilor realiz`ri
ale omenirii [i podul de M`r`cineni) pentru ca o m\n` (e vorba de
dreapta) de ochelari[ti [i de nerase s` ia acum cu asalt plajele, cu
poalele ridicate. Da alt` form` de \ntoarcere la natur` nu s-o mai
g`si? De ce s` te dai cu
sexul gol pe litoral, c\nd te
po]i \ntoarce la natur` la fel
de frumos b`t\nd p`durile
[i b`g\ndu-]i vreascuri prin
p`r]ile esen]iale, alea des-
coperite? Pì, de-aia am mu-
rit noi la revolu]ia industri-
al`, ca s` ne trezim c` ne
sperie copiii pe plaje ni[te
indivizi care arat` ca [i c\nd
tocmai au ie[it din prima
mare diviziune a muncii?
Nu [tiu dac` sesiza]i enor-
mitatea absurdului. Omeni-
rea a inventat electricitatea
[i becul, a trecut prin dou`
r`zboaie mondiale, a comis
circuitul integrat [i acum e
\n stare s` \nmagazineze biblioteci \ntregi
pe cip-uri de m`rimea unui bob de orez ([i,
mai mult, se aude c` pe undeva, prin
Japonia, se lucreaz` de zor la miniaturizarea
bobului de orez); \n plan politic, omenirea
a inventat ONU, americanii au f`cut NATO,
europenii au f`cut euro, iar romnii au
f`cut Turcia [i Germania. Ei bine, pe c\nd
cea mai mare parte a p`m\ntenilor au trecut
cu succes peste aceste hopuri, un p\lc de
acneici [i cr`c`nate \nc` mai bat litoralul
l`s\ndu-[i sexele s` r\d`-n soare argintii.
La finalul acestui aberant articol, v` las
s` v` c`sca]i ochii (sau ochiul, \n cazul
nudi[tilor) la imaginea de mai jos. Colegii
mei au pus [i o s`geat`, nu cumva vreunul
dintre voi s` scape informa]ia. S` sper`m c`
s`geata are sensul corect.
un nud hot`r\t nudismului
Marius BOR}EA
Manele, primesc. Dar anti-manele? Ce s\nt alea anti-
manele? Nici nu exist`. Cum zicea un ilustru manelist, pe
nume Elvis, manelele s\nt un fenomen cum a fost Beatles
\n Anglia. {i dac` Elvis spune asta, trebuie s` \l credem.
|n plus, ar fi de ajuns ca un singur violonist din trupa lui
Bursuc s` se curenteze la mixer, c` manelele ar fi un
fenomen cum a fost AC/DC.
m a n e l e
v s .
a n t i - m a n e l e
1. Unde-s vremurile c\nd depe[arii luau ciomege de la rockeri?
Cu filfizonismul lor apretat, cu hainele lor de bun gust, sp`l`]ei [i
bine b`rbieri]i, cum s` nu-]i vin` s` le dai un cap \n gur`? Erau sno-
bii snobilor, erau ca sectan]ii lui Bivolaru, se pretindeau crema
iaurturilor doar pentru c` ascultau DM. Se d`deau to]i foarte inte-
ligen]i [i p`reau genul care, dac` ar fi emigrat \n America, \[i g`seau
imediat locul. Jum`tate din liceele bune din Bucure[ti pu]eau de
ei. {i admirau pe cine? Pe lunganul `la de Dave Gahan, cu aerele lui
de rebel de trei lei. Pe blonda de Martin Lee Gore, care f`cea pe
t`cutul misterios. Andrew Fletcher [i Alan Wilder vi-i mai amin-
ti]i? ~[tia erau ìa doi f`r` personalitate care st`teau ca ni[te blegi
prin spate [i nu ziceau nimic
Pe de alt` parte, nici cu rockerii nu mi-era ru[ine. Ce \mpu]i]i!
Ce jeg! Ce blugi negri de at\ta purtat! Boschetarii anilor 80-90. Cu
p`rul `la plin de m`trea]` [i soios, cu
hainele pe care nu [i le mai scoteau de pe
ei cu anii, scrise cu pixul (o inova]ie venit`
din s`r`cie, b`nuiesc c`, \n Vest, rockerii de
acolo nu se coborau la a[a ceva, cred c`
aveau bluze cu imprimeuri). Ca s` nu mai
zic de pantalonii de piele str\n[i pe cur [i
picioare. Asta era culmea penibilului: c\nd \i
vedeai pe strad` \n vreo ga[c` aveau un aer
de s`m\n]` de Mardi Gras b`gat` pe p`m\nt
romnesc, de noi s\ntem m\ndri poponari
cu to]ii, de-]i venea s` sco]i piatra din cal-
dar\m [i s` arunci dup` ei. Zù dac` nu-]i
venea s` simpatizezi cu ]iganii care, pe
unde mi-i prindeau, [tergeau cu ei pe jos, [i
le d`deau [i bor[ul pe nas. Iar \n licee era
jale. C\t` arheologie s-ar putea face dac` am
[ti pe unde zac vechile b`nci [i mese din
clase! Un om de[tept ar trebui s` fac` un
muzeu al inscrip]iilor scrijelite pe b`nci.
Toate semifilozofiile alea de trei parale cu
Killem all, All you need is love [i Sent
your daughter to the slaughter care prea-
m`reau forma]ii \n care clocotea c`catul:
Alice Cooper, Nirvana sau Judas Priest. Pe
Ozzy care m\nca pisici pe scen`, AC/DC
care cheliser`, Red Hot Chili Peppers care
erau cam satani[ti, Megadeth-ul cu solistul
lor mincinos care spunea c` versurile
melodiei A tout le monde de pe albumul
Youthanasia \i fuseser` dictate \ntr-un vis
de Kurt Cobain, care tocmai murise. {i cu
curul r\deai de rockerii `[tia. {i mai exista
printre ei subrasa aia, orcile alea de rockeri
care f`ceau trash sau thrash, care g\j\iau,
r\g\iau, se scremeau, tr`geau ni[te b`[ini pe
gur` [i ziceau c` asta-i muzic`. S` fie la voi
acolo, potlogarilor! Ciomege!
|n ultima vreme am crezut c` specia s-a
R`zboaiele civile ale muzicii
Alexandru V~RZARU
152-153
stins, c` b`tr\nii rockeri au murit, c` se sting pe undeva prin gar-
sonierele lor, cu frigiderul plin de sticle de bere goale, r`mase de
prin 1995. Totu[i, c\nd mai vine c\te o forma]ie de pe afar`, ie[it`
la pensie, se cam adun`. Ciudat!
Ooooooh! Era s` uit. Ciuma, buba neagr`, cancerul! Raperii.
Dac` a existat vreodat` ceva cu adev`rat penibil, ceva at\t de jos,
scursura muzicii, ceva ce numai oamenii f`r` creier [i care nu au
citit nici o carte puteau numi muzic`, asta era rap-ul. To]i ]iganii
ascultau rap. Rap-ul nu merit` nici `stea cinci r\nduri, care de nervi
s-ar putea transforma \n 10 pagini. Maneaua asta interna]ional`!
Fund`tura, calea gre[it` pe care au luat-o camioanele cu voci mi[to
ale negrilor. Mai bine m` opresc aici.
2. Antagonismul anilor `lora era \n floare. Nu puteai s` fii [i alb
[i negru. Nu aveai voie s` \]i plac` [i una [i alta. Plutea \n aer con-
flictul, [i T\rgu-Mure[ul ar fi fost mic copil pe l\ng` ce se putea isca
\n muzic`. Tot timpul auzeai: i-am prins pe
depe[ari [i le-am f`cut; erau ni[te rockeri,
am m`turat cu ei; ce picioare \n gur` ne-au
dat ]iganii ìa etc., etc., etc. Dar totul avea
s` se schimbe.
3. {i totu[i, un avertisment primisem.
|n liceu, \n ga[ca local` de rockeri de la real,
se distingea, prin albea]a pielii, o rockeri]`
cu aspect nordic. Nu genul de rockeri]`
puturoas`, pe care ]opìe p`duchii. Era o
rockeri]` mai cur`]ic`, blond`, cu pielea
foarte alb`, o ciud`]enie printre brunetele
mioritice uzuale. Genul mai unguroaic`. |n
momentul c\nd am terminat liceul, [tiu
sigur c` avea carnet de membru al acestei
adun`turi de rockeri. Dup` vreo doi-trei
ani, st\nd ag`]at de bar` \ntr-un autobuz
311, pe cine [i cu cine v`d eu jos \n sta]ie, la
Iancului? Pe rockeri]`! Pup\ndu-se de
mama focului cu un ]igan \mbr`cat cu pan-
taloni din ìa de stof`, negri, pe care \i
poart` oamenii care nu au auzit de blugi.
P`rea chiar \ndr`gostit`, dincolo de faptul
c`-l pupa. Tr`dase, c`]eaua! Tocmai ea!
Chintesen]a rock-ului de bun` calitate, ca
s` zic a[a, trecuse \n barca ailant`.
4. Azi. Am Internet acas`. Am progra-
mul DC++ instalat. Intru pe hubb-uri.
Hubb-urile, pentru cine \nc` nu [tie, s\nt
acele comunit`]i de useri care \[i pun lao-
lalt` c\te ceva din ce au pe computer. Un
mare magazin cu autoservire gratis, t\rgul [i
b\lciul Internetului. Mii [i mii de oameni
stau acolo cu calculatoarele deschise, iar tu
r`scole[ti printre vechituri [i mai alegi c\te
ceva. Uite un nene cu nume interesant:
Brabus. Ce are el pe-aici? Un album
Greenday, mult Placebo (ni[te cretini, fie
vorba \ntre noi), Nightwish, Nirvana, The
Cult [i Adi Minune cu Stana: D`-mi Inelul.
Cum se \mpac` una cu alta?
{i ce mai are? Are Puya&Blat, Jargon&
Nico&Silviu: S`-mi por]i numele c\ndva [i Nicolae Gu]` cu
Nicoleta Gu]`: At\t de aproape, dar [i Hooverphonic cu un album
\ntreg.
{i ca el s\nt mul]i. S\nt mii [i zeci de mii pe hubb-uri, cu gus-
turile completamente alandala. {i to]i au semnat pacea pentru vre-
murile alea de dulce antagonie din anii 90.
P\n` [i eu, dac` m` caut` cineva pe propria tarab`, am un Yello,
[i un Death in Vegas, [i o Aimee Mann care
stau m\ndre l\ng` ni[te ar`beasc` de petre-
cere [i un Rud`rel. Dac` a[ scrie titlurile
pieselor lui aici, ar lua foc tot almanahul de
ru[ine. S` scriu totu[i: Pentru zdrean]a
penal`, Am coaie de necherman. Ani 80,
ce s-a ales de voi?
Lumea versus manele? De ce? Pentru c` mi s-a \nt\mplat de prea
multe ori s` cunosc sau s` aud de oameni care, odat` ajun[i \n
strìn`tate, s` trìasc` o dram` a izol`rii at\t de puternic` \nc\t s`
aplece urechile la manele [i alte chestii. De pild`, Dor de cas`
este un post de radio care emite din Spania, fiind recep]ionat de
toat` planeta pe Internet. Dar este, evident, m\na p`tat` de roz a
c`p[unarilor. |n plus, mi-a c`zut \n gheare, la un moment dat, o
selec]ie muzical` realizat` special pentru ni[te studen]i de la o uni-
versitate american`, de prietenii lor din Romnia. Manele? Muzic`
greceasc` de petrecere? Of course. {i atunci, nu e firesc s` \]i pui
\ntrebarea: ce sens are maneaua \n strìn`tate? Se desface oare de
sensuri [i de propriet`]i? Este ca un chip al gagicii pe care nu o mai
vezi, ajung\nd s` \i ui]i toate defectele? S` analiz`m pe scurt tema-
tica.
S` moar` du[manii mei. |n strìn`tate nu ai timp s` \]i faci nici
prieteni, d-apì du[mani. {i de ce s` moar` ni[te oameni cum-
secade? Sau dac` e vorba de du[manii din Romnia, de ce s` moar`
dac` tot nu po]i s` le dansezi Vali Vijelie pe morm\nt?
Aten]ie, osp`tarii, \n seara asta cheltui banii. Pu]in probabil. O
sum` impresionant` de valut` intr` \n Romnia \n fiecare an de la
rudele care muncesc \n strìn`tate. Dac` nu s-ar str\nge la pung`
oamenii din Spania, asta nu s-ar mai \nt\mpla.
Pe la spate, vrea fetele toate. Caracteristicile psiho-erotice,
reflectate \n practic`, demonstreaz` c` exist` diferen]e mari de la
na]ie la na]ie. |n plus, dac` nu \n]elegi nimic din limb`, nici nu e
recomandat s` te ri[ti cu penisul.
Cine este namb`r oan, Adi [i Daniela. Anul trecut, la MTV
Music Video Awards, la categoria Best Dance Video, lupta s-a dat
\ntre Jennifer Lopez, Shakira, Destinys Child, Ciara [i a c\[tigat
Missy Elliott. Deci nu.
Tu e[ti femeia visurilor mele / C\nd s\nt
cu tine parc` simt pl`cere. De fapt, pl`-
cerea este rezultatul gener`rii unor endor-
fine de c`tre creier. Tot speciali[tii ameri-
cani au demonstrat c` acelea[i endorfine
s\nt produse de creier [i atunci c\nd joci
poker sau c\nd m\ng\i o pisic`. Deci versu-
rile manelei redau un adev`r general valabil
\ntr-un caz particular. Na[pa.
Tu e[ti iubirea vie]ii mele / Dar ce p`cat
c` e[ti femeie m`ritat`. Michael Jackson
are o pies` care e cam a[a: The lady in my
life. Versuri: Lay Back In My Tenderness /
Lets Make This A Night We Wont Forget /
Girl, I Need Your Sweet Caress / Reach Out
To A Fantasy. Care sun` mai bine? Hmm. E
greu de ales, sincer. Dar m`car Michael e
alb.
Poate c` intr-o noapte / C\nd va mai
c`dea o stea / Se va \mplini [i dorin]a mea.
Aiurea. Stele c`z`toare e un fals binecu-
noscut. S\nt, de fapt, meteori]i care se
aprind \n atmosfera P`m\ntului. Ce dorin]`
s`-]i \ndeplineasc` un meteorit? Meteori]ii
n-au f`cut dec\t belele de la Predator 1
\ncoace.
Manelelor din lumea-ntreag`
C`t`lin MATEI
154-155
Dac` ar fi s` am un prieten c\nt`re] de manele, el ar fi Liviu
Mititelu. Vorbesc serios. Am f`cut un research online \n r\ndul
celor mai tari c\nt`re]i de manele [i, dintre to]i, cel mai tare m-a
impresionat Liviu Mititelu. Dintre to]i. Poate s\nt unii mai
cunoscu]i, unii au show-uri pe la televizor, al]ii se bat \n ring. Dar
Liviu Mititelu e un caz special. Adic` niciodat` nu ajungi s`-l cuno[ti
pe Liviu Mititelu cu adev`rat, p\n` c\nd nu intri la el pe site. Are un
site simpatic, \ns` autobiografia este cea care ne intereseaz`. Adic`
ce poate fi mai lùntric pentru un om dec\t autobiografia? S`
\ncepem cu \nceputul. Totul a \nceput \n vara anului 1979, cind
mititelul Liviu a v`zut lumina zilei. {i a[a i-a
r`mas numele. Un pic mai t\rziu, Liviu
Mititelu a ajuns, a[a cum era [i normal, s`
c\nte manele [i s` urasc` minciuna [i
tr`darea. A ajuns s`-i plac` Steven Seagal,
Sharon Stone, Michael Jackson [i Elvis
Presley. Partenera lui ideal` ar fi fost
sufletist` [i \n]eleg`toare. |n zilele noastre,
Liviu are ca loc preferat de relaxare casa lui.
De ce zic toate astea? Pì, cum s` nu vrei ca
Liviu s` fie prietenul tù c\nd \[i trece \n CV,
la capitolul Cea mai penibil` amintire, fap-
tul c` a fost c`lcat de aceea[i ma[in` de trei
ori \n aceea[i zi? Pì, cum s` nu-l iube[ti?
Cine a mai p`]it a[a ceva? Cine mai
cunoa[te o vedet` care s` ias` \n ora[, s` fie
c`lcat` de o ma[in`, dup` care s` se ridice
de jos, s` mai fie c`lcat` o dat`, dup` care
s` ia [oferul la b`taie, s` plece de la locul
accidentului [i, \n timp ce pleac`, s` mai fie
c`lcat` o dat`? Mi se pare un om care chiar
[tie s` trìasc`. Iar \n final, o s` m` \ntreba]i:
Dar ce treab` are Liviu Mititelu cu subiec-
tul? Parc` discutam de manele versus restul
lumii. Pì, da, v` voi r`spunde, e sufi-
cient doar s` citi]i ce prefer` Liviu Mititelu
s` m`n\nce [i ce detest`. Liviu Mititelu pre-
fer` s` m`n\nce: m\ncare tradi]ional` rom-
neasc`, iar m\ncarea pe care o detest` este
panette gratinati con frutti di mari. Cu
alte cuvinte, ce e aia rafinament culinar, ce
dracu vrea lumea cu molu[tele alea,
Romnia rulz cu sarmalele ei. S` moar`
du[manii Mititeilor cu mu[tar!
Vocea manelistului na]ionale
C`t`lin MATEI
Acum e u[or s` fii pro-America sau anti-America dac` stai
\n Romnia. Adic` ai putea s` stai \n America [i s` ai o ati-
tudine, dar de aici, e u[or useless, cum zic americanii [i
Depeche Mode. Adic` ai putea s` crezi c` p`rerea ta are o
valoare dac` te-ai g\ndi c` locuie[ti \n buricul Europei, \ns`
doar atunci c\nd Europa st` pe o parte.
p r o - A m e r i c a
v s .
a n t i - A m e r i c a
~``, sta]i o secund`. That didnt come out right. S` mai \ncerc
o dat`: America? HELL, NO!. O s` m` explic printr-o poveste. De
trezit copiii. Din p`cate, e adev`rat`.
O s` v` spun ce am v`zut de c\nd, \n secolul trecut, pe \nserat,
am plecat [i eu, ca tot studentul romn care-a v`zut prea multe
filme made in Hollywood, c`tre t`r\mul f`g`duin]ei. Oricum,
n-aveam nimic de pierdut. Era pe c\nd, \n Romnia, se potcoveau
cei cin[pe mii de speciali[ti cu nou`jnou` de siviuri, [i s`reau p\n`
\n \naltul cerului de nu-i mai vedea nimeni, nici m`car \mp`ratul lor
(nu `la Ro[u, el oricum se uita numai c`tre R`s`rit), cunoscut \n
istorie mai ales ca |mp`ratul Albastru. De Pelikan. Sau Hero, mis-
terul n-a fost \nc` elucidat pe deplin, but nobody gives a shit any-
way. |n America, era la putere |mp`ratul Alb al XLII-lea. (Pentru
cititorii mei americani: dac` n-a]i plecat \nc` spre cel mai apropiat
McDonalds, XLII=42. Se cheam` cifre romane. Na, \n ce m-am
b`gat: acum tre s` explic ce e aia roman. Nevermind.) |mp`ratul
Alb al XLII-lea era pe buzele tuturor, pentru c` fusese \ntre buzele
unei slujnicu]e din palatul sù, Castelul Alb, [i ascunsese fapta.
Cred [i eu, era cam ur\]ic`. Fata, nu fapta. Timpul a trecut, iar pe
tron a ajuns, printr-o fraud` cum nici \n co[mar nu co[marezi, un
alt |mp`rat Alb. Desigur, al XLIII-lea. I se spune Tuf`, pre limba lor.
Finc` asta [i este. V-a]i prins deja, oricum, c` to]i \mp`ra]ii lor s\nt
albi. Necum negri sau galbeni. C\t despre \mp`r`tese, nici nu poate
fi vorba. A avut Pakistanul prim-ministres`, a avut Africa de Sud
pre[edinte negru, dar \n ]ara tuturor posibilit`]ilor, a[a ceva ar fi
fost, [i va mai fi pentru o vreme, o imposibilitate. (Au f`cut ei o
mic` \ncercare, prin 60, cu un \mp`rat care nu era protestant, ci
catolic. |ns` l-au rezolvat rapid, cu ni[te gloan]e magice, c` aveau
un Vietnam de invadat.)
Dar haide]i s` cobor\m pu]in \n istorie (m` rog, poate-i cam
mult spus): pe la \nceputuri, acum c\teva sute de ani (oricum nu
conteaz` c\te, de vreo zece ori mai pu]ine dec\t b`tr\na Europ`),
aveau [i ei (americanii) o republic`. Republica a crescut, s-a f`cut
c\t un continent. |nc` era bine, nu se b`gau \n ciorba nim`nui, \[i
vedeau frumos de cre[terea lor economic`, de holocaustul
apa[ilor, siuc[ilor [i a `lorlal]i de-i [ti]i din c`r]ile cu Winnetou, de
pus chinezi la construit cì ferate, de cules bumbac alb cu m\nu]e
negre, m` rog, de trebile ]`rii. Nu prea aveau du[mani, finc` nu
prea aveau vecini. Dar iat` c`, \n secolul trecut, pe la \nceput, [i-au
cerut [i ei voie afar`. {i de-atunci nimeni
nu-i mai poate prinde prin curtea planetar`
s`-i bage la loc. Republica a trecut de puber-
tate [i a ajuns un imperiu mare [i frumos,
dar cam prost-crescut. Le scuip`-n cap
bie]ilor bunici germani, francezi [i de
care-or mai fi, iar pe str`bunica Inglitera,
dup` ce c`-i pune piuneze pe scaun, o mai
[i t\r\ie dup` el pe la toate chefurile geo-
strategice (=petrol, tot pentru fanii mei
din America). |i ia la b`taie pe ìa mai mici
[i mai fraieri, iar c\nd e vorba de pl`tit gea-
murile sparte de tehnologia militar` cam
prea avansat`, arat` cu degetul tot c`tre
sus-pomeni]ii bunici. {i `[tia pl`tesc, pen-
tru c` a[a s\nt ei, mai inimo[i.
Acum, cred c` vreun sfetnic mai dez-
ghe]at al |mp`ra]ilor Albi a citit bro[uricile
alea dou` anticomuniste, Ferma anima-
lelor [i 1984, [i le-a confundat cu Princi-
pele, c` prea se \nt\mpl` totul ca la carte pe
acolo: avem dublu-g\ndit? Nuuu? S` facem,
dar s`-i spunem political correctness! {i cu
oamenii ce facem? (va fi \ntrebat unul din
\mp`ra]i) Domle, uite care-i treaba: to]i
s\ntem egali, desigur, dar albii anglo-saxoni
protestan]i s\nt un pic mai egali dec\t
ceilal]i, c` doar noi am fost primii aici, nu?
Iar pe ceilal]i, oricum, tot noi fie i-am adus,
fie i-am l`sat s` intre Cum e cu manifes-
tul `la, c` to]i au dreptul la cùtarea feri-
cirii? Hai s`-i ajut`m, c` doar de-aia s\ntem
Big Brother. Pì, se [tie c` ignorance is
bliss, nu? Deci s`-i ]inem ignoran]i, c` nu-i
greu. Le d`m m\ncare ieftin` [i circ prost
(huo, tot de la R\m se trage [i asta!), iar ei
devin comozi [i obezi. Atunci au nevoie de
ma[ini ca s` se deplaseze, nu? {i ne folosim
de mult-pomenitul spirit de competi]ie, ast-
America! FUCK, YEAH!
Nic SRBU
158-159
fel \nc\t \n loc s` omoare capra vecinului, \i facem s`-[i ia ei giraf`.
Dar la ce bani c\[tig`, pu]ini \[i permit, deci le d`m credite. Pe care
n-or s` le poat` pl`ti dec\t cu c\te dou` slujbe [i 16 ore de munc`
pe zi. C\nd ajung acas`, mor]i de obosi]i, tot ce mai pot face e s` se
uite la teveu (great invention, by the way), s` vad` mai multe
reclame, s` cumpere mai mult. Pe credit. Astfel, nici nu mai apuc`
s` pun` [i ei m\na pe o carte (dec\t tot de credit). Perfect circle,
no? Le d`m [i pu]in crea]ionism, dar [i cea mai mare fabric` de
pornografie din lume. {i ca s` nu observe milioanele de s`raci,
miile de droga]i, sutele de \mpu[c`turi din [colile care [i-a[a s\nt
proaste, facem rost de un inamic extern. Cum adic` nu mai exist`
Uniunea Sovietic`? Pì, noi cu cine ne batem? Irak!? De ce nu? C`
tot au ei petrol, [i noi avem nevoie! Iar
bunicilor g`sim noi ceva s` le spunem, nu
[tiu, weapons of mass distruction, preemp-
tive war, democra]ie, frec]ie Oricum,
ocupa]i cu jocul `la, de-a Europa Mare, ì
b`tr\ni au uitat deja de celelalte dictaturi \n
care nu ne b`g`m, c` ne s\nt bune a[a cum
s\nt!
|n realitate, problema acestui adoles-
cent precoce numit America nu este pu-
terea \n sine. Asta este problema celorlal]i.
|n fond, au mai fost imperii, [i mintea ne
duce c`tre negurile istoriei (acum vorbim
pe bune), tot la romani (pentru yankei: da,
ìa de mai sus, cu cifrele f`cute din litere).
Domle, `[tia c\nd plecau la cucerit,
spuneau cinstit c` o fac pentru c` pot, pen-
tru c` vor, pentru c` au nevoie de aur, m\n-
care, sclavi... {i oricum, pe unde distrugeau
cu r`zbelul, mai ridicau [i ei un pod, un
viaduct, un forum, ceva. Noua Rom`, pe de
alt` parte, e o ]ar` a contrastelor. |ntre ce
spune [i ce face. {i ne mai [i explic`, supe-
rior, cum devine chestia cu drepturile omu-
lui. C` asta a fost, de altfel, ultima pic`tura
\n cutia aia de Budweiser pe care mi-au
servit-o, noua g`selni]` a \mp`ratului Tuf`:
ap`rarea libert`]ilor supu[ilor prin restr\n-
gerea lor. {i a f`cut un MinAdev mai bun ca
originalul, {i i-a spus Homeland Security
Department. Genial, dar s-a mai dat. Prin
Estul S`lbatic al Europei. A[a c` mi-am
b`gat picioarele \n el de land of the free
(f`r` adida[i, c` m-au desc`l]at \n aeroport)
[i am venit s`-mi \ncerc [i eu norocul \n
Statele Unite ale Europei.
Ce frumos a fost \n America! P`cat c` s-a
schimbat.
|ntr-o zi veneam cu trenul de la Antwerpen la Rotterdam. Un
domn privea foarte atent [oseaua paralel` cu calea ferat`. Mi-am
imaginat c` se uit` la o ma[in`, care merge cu aceea[i vitez` ca a
trenului, [i c` \n ma[in` vede o femeie foarte frumoas`, de care s-a
\ndr`gostit brusc. M-am \ndr`gostit [i eu de femeia aceea imagi-
nar`, pe care am \ncercat s-o privesc cu ochii lui. Dup` ce am tre-
cut de Dordrecht, domnul acela continua s` priveasc` la fel de pre-
ocupat cmpia. Atunci, \mpins de curiozitate, m-am ridicat de pe
scaunul de pe partea stng` a trenului, unde aveam loc, [i m-am
uitat spre dreapta, unde privea el: cmpia era plin` de cai s`lbatici,
cu coama pn` la p`mnt, de o splendid` culoare galben`.
I-a]i v`zut? l-am \ntrebat \nfrigurat.
Ce?, mi-a r`spuns el plictisit. Caii i-am zis.
Care cai? Eu m` uitam la teren [i m` gn-
deam ce profit formidabil a[ ob]ine, dac` a[
cultiva pe el soia. Dan Mich, fermier din
Maine, \mi pare bine.
|nainte de c`l`toria \n Olanda, via]a mea
depindea mai pu]in de coinciden]e, [i mult
mai mult de planificare. Iar coinciden]ele nu
mi le pot planifica niciodat`. Coinciden]a
face s` m` fi n`scut european, un european
care nu-[i va planifica niciodat` s` emigreze
[i s` moar` \n America lui Dan Mich. Pentru
mine, America lui Dan Mich este un frigider
foarte mare, plin de lapte de soia [i de h`lci
de carne de vit`, dar c`ruia \i lipsesc aromele
de gutuie [i de par` pergamut` din c`mara
bunicii. De fapt, Americii \i lipse[te mitologia.
Deosebirile dintre mine [i un american
de rnd sunt de nuan]e [i percep]ii.
Bunòar`, nu sunt de acord ca to]i oamenii
s` vorbeasc` aceea[i limb` precum vacile [i
oile, a[a cum [i-ar dori-o ta]ii fermieri ai
savan]ilor americani. Limba este o chestie de
instinct cultural, care \i deosebe[te pe
oameni de vite. O Europ` unit` va fi prin
excelen]` [i una multicultural` [i multi-
lingvistic`. Ast`zi exist` o tendin]` tot mai
manifest` de re\nviere a unor limbi euro-
pene amenin]ate cu omorul, dar pe nici un
yankeu nu l-am auzit perpelindu-se de
\ngrijorare c`, odat` cu zecile de triburi
amerindiene decimate din diverse motive,
care invoc` de fiecare dat` un amenda-
ment, dispar implacabil tot attea limbi. |n
schimb, \n Olanda se desf`[oar` cu succes
European mediu, vnd loc de veci
America. A[tept provincie Asia.
Cornel IVANCIUC
160-161
un program de salvare a limbii friziene sau frizice. |n Sco]ia, tot mai
mul]i oameni \nva]` limba gedhelsh sau sco]iana, aproape
disp`rut`. Acela[i fenomen este \ntlnit [i \n }ara Galilor, unde
limba galez` sau kymric, amenin]at` cu dispari]ia, se \nva]` deja \n
[coal`, ca [i \n Irlanda, unde irlandeza sau gaelic a fost \nlocuit` de
englez`, de sute de ani. |n Catalunya, limba catalan` a ajuns a doua
limb` a Spaniei. A treia ca importan]` este limba basc` sau euskara,
din }ara Bascilor, iar a patra, limba galician` din provincia Galicia,
din nordul Portugaliei.
Limbile mari, vorbite pe mari suprafe]e cultivate cu soia, au
tendin]a natural` de a se diviza \n dialecte sau hibrizi, care cu tim-
pul vor deveni noi limbi. Din fericire, americana nu va ajunge nicio-
dat` o limb` universal`, atta vreme ct ea acuz` deja probleme
acute de identitate [i unitate. |n Statele Unite se formeaz`, \n zilele
noastre, dou` noi idiomuri, provenite din amestecul englezei
americane cu spaniola. Unul se nume[te spanglish, spaniola-
englez`, vorbit \n California, Arizona [i New Mexico, iar altul,
texmex, sau texana-mexican`, vorbit pe frontiera dintre Texas [i
Mexic, de o parte [i de alta a frontierei. A[a \nc\t ce limb` ameri-
can`, dintre cele trei pomenite mai sus, vor s` impun` yankeii ca
limb` unic` a viitorului globalizat?
|ncepnd de aici, nu mai v`d lucrurile nuan]at, ci \n alb [i
negru. Am un prieten futurolog, care sus]ine c` \n secolul XXI
lumea liber` se va \mp`r]i \n dou` mari superputeri: SUA [i SUE,
adic` Statele Unite Europene. |n SUE vor intra cu anasna toate
]`rile Europei, inclusiv Rusia, Ucraina,
Belarus, Armenia, Georgia, Azerbaidjan, ba
chiar [i Turcia, dar poate mai pu]in Elve]ia,
care tinde s`-[i p`streze v`duvia. SUE vor
dispune de propria lor for]` armat`, care va
divor]a, cu mare scandal, de NATO. Priete-
nul meu zice c` proiectul l`rgirii Uniunii
Europene va dep`[i fruntariile continentu-
lui [i va cuprinde inclusiv statele din bazinul
estic [i de sud al Mediteranei. Conform pre-
viziunilor sale, care \mi dau uneori fiori, \n
viitor se va produce o ruptur` grav` \ntre
SUA [i SUE, care va degenera \n sala de
lupte. Spre sfr[itul secolului XXI, o nou`
Americ`, u[or cretin` [i \n restul timpului
confuz`, condus` foarte diferit de cum e
condus` \n zilele noastre, va rupe rela]iile
cu }ara Sfnt`. Problema nu este dac` pot
sau nu pot fi de acord cu prietenul meu, ci
dac` mai merit` s`-mi bat capul, ca euro-
pean, cu proiectele americanilor, de culti-
vare a soiei pe mari suprafe]e, pe care se va
vorbi o singur` limb`: engleza american`,
spanglish sau texmex.
P`ro[i. Chelio[i. Cu to]ii s\ntem oameni. S\ntem la fel.
Nu exist` p`r \n vreo parte a corpului care s` fie lipsit` de
utilitate. De pild`, m` \ntrebam de ce avem p`r sub buric.
Am citit undeva c` nu las` transpira]ia s` ajung` la organele
sexuale. Pì, [i dac` transpiri direct la organele sexuale? Ei,
atunci este evident rolul p`rului de pe picioare, desigur.
p ` r o [ i
v s .
c h e l i o [ i
Pn` \n urm` cu zece ani citeam cel pu]in [ase titluri de lite-
ratur` SF pe an. |n c`r]ile astea abund` extratere[trii care au
r`spuns la orice \ntrebare [i farfuriile lor zbur`toare care te las`
masc`. Dileme: oare de ce majoritatea extratere[trilor sunt cheli,
zbanghii [i au picioarele \n form` de X? Despre c]i extratere[tri cu
plete a]i citit \n c`r]i sau c]i a]i v`zut \n realitate sau \n filme? Oare
de ce inteligen]a extraterestr` este cheal`, cu capul mare [i ochii
dep`rta]i [i sa[ii? Se nasc extratere[trii f`r` p`r sau le cade p`rul de
la o vrst` foarte fraged`, pentru c` peisajele de unde vin sunt
poluate la maximum cu gìna] de grip` aviar` [i c`c`reze de oaie
clonat`? Mai avem nevoie de p`r, reformulez: ct` vreme p`rul va
mai fi un criteriu de frumuse]e la femei, \n condi]iile \n care
inteligen]a este asociat` cu chelia, puterea de concentrare cu stra-
bismul [i imagina]ia cu rahitismul? Este B`sescu un extraterestru \n
adev`ratul sens al cuvntului [i dac` da, de
ce n-a vrut s`-[i taie nici picat cu cear`
[uvi]a [i s-a ag`]at de ea ca \necatul de pai,
pn` \n ultima clip`? A vrut s`-[i ascund`
originile extraterestre, dar s-au bunghit
stili[tii la timp [i l-au obligat s`-[i dea arama
pe fa]`? Exist` bi[ni]ari extratere[tri, care \n
tinere]e f`ceau trafic de carpete cu r`pirea
blugilor [i kentanelor din serai? Este Elena
Udrea o amant` cheal` de extraterestru, cu
peruc` blond` re[apat`?
Lumea seam`n` cu un avion care se
pr`bu[e[te o dat` pe lun`. Azi e vineri, ziua
mea norocoas`, [i o s` v` rog s` \nchide]i
u[a \n timp ce vorbesc eu, pentru c` s-ar
putea ca gndurile mele de p`ros s` se
aud` cu totul altcumva de pe cealalt` parte
a u[ii, unde trag cu urechea chelio[ii. S` v-o
zic pe aia dreapt`: nu cred \n dreptatea [i
adev`rul proferate de Alian]`. |n vechea
cultur` a politicii romne[ti, ni[te megie[i
p`ro[i voiau capul unor domni cu pro-
bleme de calvi]ie, iar acum e invers, de
cnd Cheliosul cel Barosan a pus mna pe
puterea p`ro[ilor. Acesta este motivul real
pentru care n-am vrut s` respir aerul fals
amical, am`gitor festivist [i profund viciat al
Pie]ei Universit`]ii, imediat dup` anun]area
scorului electoral din decembrie 2004, [i
am preferat s` fug la Paris, unde mi-am iubit
nevasta \ntr-un hotel de dou` stele din
Montmartre, timp de zece zile [i nop]i.
Ani de zile, mi-am reprimat sila de a-i
suporta pe cei pe care i-am c`rat \n spate [i
a trebuit s`-i votez, \n perioada lor de hedo-
nism cronic. Ast`zi, cei care \[i trau brul
Puterea p`ro[ilor,
\n dictatura chelio[ilor
Cornel IVANCIUC
164-165
Ce po]i s` ai, domle, cu chelio[ii? Nu e deloc elegant s` fii \n
r`sp`r cu oamenii ace[tia. {i nu doar pentru c`, dac` nu au p`r,
logic, este practic imposibil s` aib` [i r`sp`r. Ci pentru c` nu este
frumos s` r\zi de defectele fizice ale cuiva. Dac` omul mai este [i
chior, pe l\ng` c` e chel, cu at\t mai neelegant. Dar dac` peste toate
astea bìatul mai este [i pre[edinte, atunci \ncepi s` te enervezi
de-a dreptul. Prea multe defecte la un loc. Ei, vede]i, de-asta s\nt,
domnule, nu at\t \mpotriva chelio[ilor, c\t \mpotriva unui chelios
anume. {i, sincer, a \nceput s` mi se cam fac` p`rul m`ciuc`, de
c\te ori \i v`d sclipirile pe sticl`.
Nici nu mai [tiu de c\te ori n-a c\ntat coco[ul de la alegeri
\ncoace c` B`sescu, zis [i sp\nul inelelor, iar a s`rit la carotida PSD,
at\ta c\t mai este ea irigat` de o inim` cu cinci stenturi, proasp`t
frezat` \nainte de alegeri [i luat` pierdut rù de tot pe la spate la
ultimul congres. I-a pironit cu o ochead` metalic` pe obraznicii cla-
sei politice care acum, contrar obiceiului, stau \n sau sub b`ncile
din fa]` ale Parlamentului. Ne-am obi[nuit ca la r`stimpuri mari-
narul s` scoat` din dotare ochiul cel rù [i fosforic (zis [i ochiul
pentru corup]i, ochiul populist sau ochiul de curat), rezervat
puseurilor belicos-justi]iare. Cu ochiul cel`lalt (ochiul de ciorn`, de
r\s [i de dans) \l scaneaz` condescendent pe T`riceanu 24 din 24.
Acest ochi posed` [i capacitatea paranormal` de a vedea prin [eful
PNL. {i ce vede c\nd prive[te prin el sau dincolo de el? Pe Patriciu,
bine\n]eles, care are bani, c\t n-avem noi p`r \n cap. {i toate astea
\n timp ce m\na de pistolar trecut prin rele
se odihne[te cu un tremur abia perceptibil
pe tocul \n care se-nghesuie de-a valma ser-
viciile secrete [i un PD r`mas mai din vechi,
dar cu valoare sentimental` [i strategic`.
Antipesedistul Traian [tia bine un lucru.
Ochii care nu se scot se uit`. {i mai [tie c`
scurt`tura spre democra]ie [i bun`starea
Romniei trece musai prin spulberarea
PSD-ului. {i nu at\t a partidului PSD, c\t a
ceea ce reprezint` [i, mai ales, deserve[te
el, dimpreun` cu toat` m`trea]a sistemului
tic`lo[it. Acum, odat` ce matale, ca pre[e-
dinte [i ca om, zic, plonjezi direct pe paliere
de-asta mesianice, hop [i contradic]ia.
Chelie cu c`rare pe centru, pe dreapta sau
pe st\nga? Dilema \ncuietoare, [i veche de
c\nd unii oameni s-au trezit c` trebuie s`
fac` bine altora, sun` cam a[a: scopul spre
care duce scurt`tura de mai sus poate fi
scuzat [i de mijloace mai pu]in ortodoxe,
protestante, catolice [i democratice? V` da]i
seama c` p\n` [i preacuvioasa [i preacucer-
nica \ntr-ale drepturilor omului Macovei va
administra]ie, manageriatul conteaz` \n
propor]ie de 70 de procente. Asta, \n
condi]iile \n care chelii \mi repro[eaz` c`
nu m` preocup` binele ]`rii [i \mi scot
ochii c`, \n loc s` scriu [i s` tac, conspir la
o nou` ordine a lumii, lipsit` de calvi]ie.
Cum e mai bine pentru imaginea Rom-
niei? S` conspiri pentru salvarea ]`rii tale
de la o plag` necunoscut` sau s` te faci
frate cu chelul pn` ce treci puntea [i te
integrezi \n UE?
de ]u]eri obosi]i pe miri[te [i-au tras asistente [i aerul grav, preocu-
pat, de sofi[ti tehno, cu studiile f`cute la ni[te [coli ajut`toare de
filozofie pentru [oferii defavoriza]i. Ace[ti noi manageri, de care te
ciocne[ti la fiecare cotitur`, te asigur` c` se zbat pentru binele [i
prop`[irea ]`rii. Atta doar c` noii manageri, sunt c`li]i \n caceal-
male de cartofori [i surclasa]i de noianul de provoc`ri c`rora tre-
buie s` le fac` fa]`, [i de \ntreb`rile mele f`r` r`spuns, pentru care
au g`sit [i rezolvarea: cte un specialist pentru fiecare \ntrebare la
care n-au g`sit r`spunsul. Asta, \n condi]iile \n care veniturile mele
nu dep`[esc 50.000 de dolari pe lun`. Asta, \n condi]iile \n care
ple[uvii de la putere se bat cu c`r`mida \n piept c`, \n economie [i
Che(l)ia e la tine
Alexandru DU}U
fi adormit cel pu]in o dat` b\ntuit` de Corneli Zelea Codreni, ma-
gistra]i corup]i [i pistoale pe sc`rile tribunalelor. C\]i dintre noi,
privind jurnalele TV, nu am r`mas cu m\inile \ncle[tate pe pahare
\ncerc\nd s` ne amintim cum se asambleaz` un Kala[nikov? |n lite-
ratura totalitar` de specialitate, solu]ia inject`rii \n doz` de [oc a
democra]iei prezint` avantajul eficien]ei [i rapidit`]ii. Democra]ia
este cronofag`, mai ales una cu jiglerele [i carburatorul \nfundate
ca a noastr`.
Dar fund`tura logic` nu este doar a lui B`sescu, ci [i a noastr`.
C`-l mai \njur` pe N`stase, treac`-mearg`. Cu ocazia asta i se mai
zburle[te ni]el coama, m`car aia care i-a mai r`mas pe la ceaf`. Dar
ce facem, tat`, cu omul dac`, dup` doar un an de mandat, el se
zbor[e[te deja la pres` [i la societatea civil`? Pì, putea s` ne bage
[i el un preludiu, o m`slin`, un jeleu, [i abia prin al patrulea an de
mandat s` i se urce la cap [i s` ne gratuleze cu: Mì toanto, c` doar
mi-a zis mama s` nu te iau! E[ti [i tu ca
Bombo [i ca toate celelalte!. Uite c`
lupul de mare [i-a dat jos [uvi]a, dar
n`ravul, ba.
Nucleul dur de sus]in`tori ai solu]iei
incorecte, dar morale a B`sescului ar fi
vadimi[tii, care cu o mitralier` vor s` fac`
prim`var` [i cred c` adversarii trebuie
tun[i [i da]i cu DDT. Modera]ii s\nt cei
care cred c` omul asum` o duplicitate
bine gestionat`, eficace, care \n definitiv
]ine de strategia politic` [i nu poate per-
turba igiena psihic` a celui care o exer-
cit`. At\ta timp c\t un ochi se rote[te ca
s`-i ]in` spatele, iar ochiul de b`taie cau-
terizeaz` r`nile trecutului, numite pe
scurt PSD, totul e \n grafic. A[a cum
ne-am obi[nuit, un ochi se face c` pl\nge,
unul r\de. Separa]ia constitu]ional` a pu-
terilor \ntre ochi [i judicioasa lor folosin]`
va asigura deznod`m\ntul mult a[teptat.
Dar ce facem c\nd omul mai \ncurc` ochii
sau, [i mai rù, reu[e[te s`-i focalizeze pe
am\ndoi pe o direc]ie, f`r` s` mai disting`
\ntre obiective principale [i secundare?
Atunci problema se pune dincolo de bine
[i de PSD. Excesul de testosteron, care de
obicei duce la calvi]ie, se manifest` acum
f`r` discern`m\nt [i, din complex, mai
ales \mpotriva unuia mai boier, cum este
T`riceanu, (p`r)os domnesc.
Atunci c\nd z\mbea complice nu c\nd
r\dea despotul de ziua a [aptea f`r` [uvi]`
p`rea s` realizeze \nc` faptul c` mai nimeni
nu a ie[it \ntreg dup` ce s-a aruncat cu
]easta dezgolit` \nainte, \n v\ltoarea \ndr`-
gostirii de putere. C\nd \njura PSD-ul p`rea
s` spun`: |ntoarce]i-v` pu]in c\t \l fac eu
p-`sta. A[tepta]i-m` vreo cinci ani mai
\ncolo. Vede]i c` e o r`scruce a istoriei,
undeva pe dreapta!. La un astfel de paricid
terapeutic, ecua]ia miz`-risc-succes r`m\ne
aceea[i. Totul e ca B`sescu s` ne spun`,
celor care \l a[tept`m s` ias` cu scalpul
166-167
corup]ilor \n m\n`, cam a[a cum spun killerii din filmele cu Pacino
c\nd pleac` la o ac]iune \ntr-un apartament: Dac` \n cinci minute
nu ies de-acolo [i m-a luat de cap puterea, veni]i dup` mine [i m`
scoate]i de la guvernare!. Sau s`-[i poat` impune singur regula de
aur a marilor juc`tori la cazinouri. Joci \ntotdeauna maximum zece
minute. Dup` aceea, indiferent dac` ai pierdut sau ai c\[tigat o
avere, ie[i afar`, ca s` nu te prind` vertijul. Dac` ai chef, revii mult
mai \ncolo, dup` un mandat, eventual.
Morala ar fi c`, \n sine, lipsa de p`r nu
este chiar o solu]ie imoral`. At\ta timp c\t
bretonul poftei de putere nu-]i \ntunec`
privirea [i a[a sa[ie. Dar \ntr-o tranzi]ie [i
a[a stufoas`, p`roas` [i n`clìt` ca a
Romniei, uite c` nici chelia nu face cas`
bun` cu pre[edin]ia.
Din c\te am observat, oamenii care s-au n`scut la mare
iubesc muntele. Iar oamenii care s-au n`scut la munte iubesc
marea. Tragedia este c`, \n Romnia, o mare parte din
oameni s-au n`scut la [es. Nimeni nu are vreo fascina]ie
pentru peisajul de la [es. Cu o singur` excep]ie. Bucure[tiul.
Care face onoare [esului atr`g\nd un mare num`r de oameni
de la munte [i de la mare. Poate tocmai pentru c` este mai
mare dec\t un munte.
m a r e
v s .
m u n t e
Pentru c` exist`!, r`spund m\ndru b`rba]ii adev`ra]i, oamenii
crestelor \nz`pezite, c\nd \i \ntrebi de ce mama dracului se tot
cocoa]` pe mun]i, p\n`-n v\rf. Mi[to g`selni]`, nimic de zis. Ai
nevoie de o asemenea justificare sfid`toare, u[or nebuneasc`, pen-
tru a putea continua o activitate complet lipsit` de sens: s` tot urci
g\f\ind costi]ele abrupte, cu rucsacuri grele \n spinare [i alte acare-
turi dup` tine, la deal printre t\r[uri, leoarc` de sudoare, zg\riat
prin cr`ci [i julit de to]i bolovanii, ohoo, asta s` fie la ei! Pentru
mine, fra]ilor, vorba lui Vladimir V\so]ki, cei mai frumo[i mun]i
r`m\n aceia pe care nu \i vei urca niciodat`. Recunosc, nu-i rù nici
s` contempli culmile tol`nit la poale, \n curtea cabanei, cu lada de
bere susur\nd \n apele reci ale izvorului. Merge [i seara, la foc, cu
un gr`tar, o frig`ruie al`turi. {i cam at\t. Brr,
mun]ii c\t or fi ei de existen]i nu-s pen-
tru mine. Cu marea, \n schimb, e altceva.
Din dorin]a de a le da o replic` mun-
]arilor puri [i duri, voi \ncerca s` explic f.f.
scurt de ce-mi place marea, de ce merg la
mare: pentru c` marea nu exist`. Spre
deosebire de mun]i, \ncremeni]i \n poso-
moreala lor de uria[i bolovani r`s`ri]i pe
Terra \n urma succesivelor orogeneze, ei
da, marea marea! nu este niciodat`
aceea[i. Mai este [i, practic, nesf\r[it`: c\nd
zici c` se termin` o mare, \ncepe imediat
alta. La munte, ai ajuns \n v\rf [i, cu asta,
gata. Or, la mare, prive[ti orizontul, ajungi
p\n` acolo [i descoperi c` ]i se deschide un
alt orizont, [i altul, [i altul, tot numai ap`. |n
plus, fluid` prin \ns`[i natura ei, marea con-
serv` un principiu misterios, puternic [i
profund feminin: mereu schimb`toare,
capricioas`, evanescent`, uneori te m\ng\ie
cu undele ei calme, alteori se burzuluie[te
f`r` motiv. |nv`luitoare, te atrage necon-
tenit. Dac` nu e[ti atent, poate s`-]i ia [i
min]ile. Cert e c`, de plictisit, nu te plic-
tise[ti niciodat` cu ea. V` zic asta cu toat`
r`spunderea, \ncerc\nd s` fac [i eu un pic
pe filosofu.
Ca simplu turist de ast` dat`, [i nu ca
idealist sceptic, mai pot g`si [i alte argu-
mente \n favoarea m`rii. M` refer, desigur,
la m`rile calde, nu la Baltica sau la Oceanul
|nghe]at. Nu vorbesc nici m`car de mare pe
timpul iernii. Acum ni[te ani, am petrecut
un Revelion romantic pe Litoral. A fost
super, deprimant. M` g\ndesc, a[adar, doar
la mare \n sezonul c\nd \nc` se mai poate
sta pe plaj` [i intra \n ap`. {i n-am s`
Trìasc` Romnia la Mare!
Viorel MO}OC
170-171

F
o
t
o
b
i
n
e
prosl`vesc neap`rat bronzatul [i \notul (am f`cut vreo dou` bì \n
cin[pe zile, anu `sta), ci voi ar`ta doar avantajele colaterale ale
statului la mare. Ei da, am zis bine: statul! La mare chiar po]i s` stai.
Spre deosebire de munte, care vr\nd-nevr\nd te oblig` s` faci ceva,
marea \nseamn` spa]iul mirific al lenevelii [i de ce nu? al con-
templa]iei. Dac` [tii s` evi]i sta]iunile hiper-aglomerate [i ]`rmurile
complet pustii, \nc` mai po]i g`si locuri unde micile bucurii con-
sumeriste te vor convinge s` preferi marea \n locul muntelui. Ia
g\ndi]i-v`! |]i aduce cineva un gin-tonic la [ezlong \n Piatra-
Craiului? Po]i comanda o por]ie de guvizi [i un vin alb sec pe
Negoiu? E posibil s` te legeni ascult\nd Cohen la cinci diminea]a pe
Jepii Mari? C\]i practican]i ai nudismului a]i v`zut pe v\rful
Aconcagua? {i c\te fete frumoase, mai mult sau mai pu]in
dezbr`cate, pot fi \nt\lnite [i admirate pe Everest? Eheei, [i ar mai
fi at\tea de spus Dar \mi dau seama c`, oric\te a[ mai spune,
marea \i atrage pe to]i cei care o iubesc
printr-un farmec indefinibil, o tain` ad\nc`,
imposibil de exprimat \n cuvinte. {i tocmai
de aceea ea, marea (a]i observat c` la noi
cuv\ntul munte este masculin?), este at\t
de frumoas`, vara. |nv`luitoare, te farmec`,
te \nrobe[te, te livreaz` \n bra]ele unei st`ri
de dulce ame]eal` o plutire, o be]ie, un
vis. O stare de abandon etern, curmat
brusc, \nspre toamn`, c\nd se las` frigul.
Aveau dreptate bìe]ii ìa care c\nt` o
melodie la mod`: Wake me up when
September ends.
cire[`resc \nc` trei-patru colegi, [i ne-a
venit ideea: organiz`m o expedi]ie pio-
niereasc`! (Da, \nc` se purtau cravate ro[ii
cu tricolor, c\ntam imnul la \nceputul
fiec`rei zile de [coal` habar n-au `[tia
micii ce au pierdut.) Zis [i f`cut. Am ales un
munte care ne suna nou` mai interesant
Retezatul [i am \nceput s` facem planuri,
sa stringem materiale, s` distribuim func]ii
(aveam nevoie de c`pitan, jurnalist, biolog,
geolog, buc`tar, m` rog, tot tac\mul).
Ne-am \nscris la Expedi]iile Cutez`torii, [i
a \nceput una dintre cele mai cumplite
a[tept`ri din via]a noastr`. Num`ram nu
zilele, ci secundele p\n` la plecare. Timp de
vreo lun`. Dou` milioane cinci sute nou`-
zeci [i dou` de mii de secunde.
|n sf\r[it, \ntr-o bun` zi de var`, Vulturii
Afar` era prim`vara lui 1982. |nùntru era trimestrul al II-lea. Eu
eram \n clasa I A, la {coala de Aplica]ie a Liceului Pedagogic din
Bacù. Un coleg mi-a dat o carte, Cire[arii lui Constantin Chiri]`,
primul volum. |ntr-o s`pt`m\n`, le devorasem deja [i pe celelalte
patru. Bibliotecarei de la [coal` nu-i venea s` cread`, a[a c` m-a tes-
tat cu \ntreb`ri ca la tez`. }in minte c` m` ascundeam sub p`tur`
cu lanterna s` le citesc, mult dup` ora de culcare. Probabil c` de
acolo mi se trage miopia din prezent.
Fast-forward cinci ani de zile, p\n` \n iarna 86-87. Cinci ani \n
care am recitit cele cinci volume la \nceputul fiec`rei vacan]e de
iarn` [i de var`. |n total, de dou`sprezece ori. (De fapt, mint pu]in:
totalul e mai mare, le-am recitit p\n` \ntr-a zecea \n acela[i ritm [i,
recunosc, le-am mai citit o dat` [i \n State, \naintea unei vacan]e
pline de peripe]ii prin Mun]ii St\nco[i. A[a e, lista mea de lecturi ar
fi trebuit s` evolueze p\n` atunci, \ns` m` lovise nostalgia. Deci
total general: peste dou`zeci de ori. {tiu c`r]ile alea pe de rost. V`
provoc, lua]i-m` la \ntreb`ri.). Atunci am reu[it, gra]ie volumelor
pe care le primisem cadou \ntre timp, s` mai \ndoctrinez \n spirit
Hai-de]i, fra]ilor!
Vultu-rii Carpa]ilor!
Nic SRBU
Carpa]ilor (a[a am hot`r\t, orgolio[i, s` ne numim) au ajuns la
poalele Retezatului. Ne-am \nh`mat la rucsacurile mai grele dec\t
noi, ni[te [oareci \n, de-acum, a VII-a, [i am pornit plini de entu-
ziasm c`tre cabana Buta. Dou` ore mai t\rziu, \njuram (cu pu]inele
noastre posibilit`]i de atunci) tot ce mi[c`-n ]ara asta, r\ul, ramul,
dar mai ales codrul frate cu romnul [i mun]ii no[tri care aur
poart`. {i s-a mai pornit [i o ploaie ca la \nceputul lumii, \nc\t per-
spectiva unei nop]i \n corturile aproape milit`re[ti ajunsese, \n
min]ile noastre de pionieri, echivalent` cu a z`cea \n tran[eele de
la M`r`[e[ti, numai \n izmene [i c`m`[i. Trei zile mai t\rziu, \ns`,
c\nd am cucerit v\rful Peleaga (2.509 metri, al cincilea din ]ar`) [i
atingeam cu fruntea norii, am uitat [i de febra muscular` crunt`, [i
de fulgii de fasole cu gust de m\ncare second-hand, [i de ie[irile \n
natur` pe dup` vreun copac mai gros, cu riscul ca p`r]ile noastre
cele mai sensibile s` cunoasc` un pic prea bine c\te o urzic`
r`t`cit`. Cu ochii m`ri]i, cu gurile c`scate, \ncepuser`m s`
\n]elegem cum trebuie s` se fi sim]it zeii grecilor \n v\rful
Olimpului. Nu era doar peisajul dureros de frumos, nu era numai
senza]ia c` ne aflam deasupra lumii. Transpira]ia, [i chinurile
ascensiunii, [i v\ntul tìos care ne p`trundea p\n` la oase au dat
secundei `leia \n care am atins culmea propor]ii de eternitate.
{tiam c` meritam s` fim pe v\rf. Nimeni nu ni l-a d`ruit, l-am luat
singuri. Era al nostru. Mai t\rziu, ne-am l`sat c\te un strat de piele
pe grohoti[uri, urm`rind capre negre p\n` ne-am r`t`cit \n rezer-
va]ie (unde, aparent, se r`t`ciser` [i ni[te baze de rachete, pentru
c` am fost alunga]i de doi solda]i foarte nervo[i). Am l`sat c\teva
kilograme \n natur` din cauza unor ciuperci despre care [i acum
cred c` erau pu]in otr`vitoare. Ne-am mai l`sat un strat de piele [i
\n apele glaciale ale tùrilor suspendate \ntre creste. Dar mai ales
ne-am l`sat o parte din suflet acolo, \ntre p`m\nt [i cer.
|ntr-una dintre nop]i, \ntr-o poian` ca-n vis, un cioban ne-a
spus c` dac` bem din p\r\ul Pelegii ne vom \ntoarce pe munte
[apte ani mai t\rziu. Am z\mbit [i am plecat mai departe. |n vara
aceea am luat premiul Egreta de filde[ pentru cel mai bun jurnal
(avea [i o floare de col] protejat` de lege
pe undeva \ntre pagini). De atunci, \n
fiecare var`, dup` ce m` plictiseam cel mult
cinci zile prin bazarul litoralului (doar pen-
tru c` \mi trebuie [i marea), luam cortul,
rucsacul, ceva m\ncare [i \mi alegeam c\te
un v\rf. Am f`cut traseul de creast` al
F`g`ra[ilor \n z`pad` p\n` la genunchi.
M-am speriat de ur[i imaginari \n miez de
noapte \n inima Rodnei. M-am r`t`cit \n
pe[terile din Apuseni. Niciodat` la fel,
niciodat` u[or. Dar a meritat s` trec pe
acolo.
Dup` primul an de facultate, \n 1994, ne
chinuiam s` ridic`m corturile, s` facem
focul [i s` aducem ap` de la r\u, \n Poiana
Pelegii. Ni[te salvamonti[ti ne-au v`zut
chinuindu-ne s` tìem, \n juma de or`,
ni[te cop`cei pe care ei i-au dobor\t \n cinci
minute, evident, dup` ce s-au \mpr`[tiat de
r\s. Ne-au chemat la focul lor (al nostru se
dovedise foarte recalcitrant), ne-au ar`tat
unde ascund ei conserve sub pietrele r\ului,
la \nceputul verii, pentru a le folosi de c\te
ori urcau pe munte, [i [i-au \mp`r]it cu noi
p`linca, dep`n\nd pove[ti p\n` t\rziu \n
noapte. Abia atunci mi-am amintit ce ne-a
spus ciobanul acela. Trecuser` [apte ani.
{tiu ce-o s` fac la var`. Mai citesc o dat`
Cire[arii, \mi iau rucsacul [i cortul [i m`
\ntorc pe Retezat.
172-173
Reconcilierea,
reconcilierea,
reconcilierea na]ional`
\n ]ara asta centrifug` [i plin` de eu mor,
\mp`carea general`, aici, unde tiranul n-a avut du[man mai
aprig ca \mp`ciuitorismul, substantiv fastuos [i mortal pentru to]i
cei care \ncercau s` lichideze lupta de clas`, prieteni de-ai mei
lu\nd mul]i ani de [omaj fiindc` se plimbaser`, se jucaser` [i
c\ntaser` cu mine \n perioada \n care eram o javr` mic-burghez`
care inspir` prin felul ei de a fi o bl\nde]e dezgust`toare (citat
dintr-o gazet` de perete, 1958),
reconcilierea, c`derea dulce a unora
\n bra]ele altora, desigur f`r` a uita,
nu se poate rezuma la o slujb` enorm`
\n toate bisericile ]`rii, la trasul intens
al clopotelor, cu at\t mai pu]in [i mai
inadecvat la un sf\[ietor sunet al
sirenelor de pe blocuri [i locomotive,
nu, ar fi inefiecient de solemn,
nu,
la noi, printre codrii verzi de brad [i
\n pacea aerului mai poluat dec\t la Kioln,
mai s\nt de luat \n seam`:
1) un fastuos spirit ludic,
2) o presant` neseriozitate \n momente de gra]ie divin`,
3) un haz \n tragic imposibil de reprimat
|NC|T:
dup` slujbe [i s`rut`ri, colive, batiste,
multe sticle de vin, chef, roman]e,
ar trebui s` se lase peste toate ora[ele [i
satele ]`rii, din bloc \n bloc [i prisp`
peste
prisp`, un atotcuprinz`tor [i atoate-
iert`tor
joc de table, un cosmic zuruit de zaruri,
fo[tii, actualii [i viitorii p`c`to[i bucur\n-
du-se
de un mar] ca la carte, de o biat`
linie,
de o poart` \n cas`, to]i ur\ndu-le
celorlal]i
s` prind` o gherl`
[i c\nd, astfel, p\n` [i gherla plurise-
mantic`
va trece prin purgatoriul jocului,
atunci se va realiza acel fior sf\nt [i
na]ional,
acea \mp`care general`
de intensitatea unui gulfstream
[i frumuse]ea unui curcubeu.
Atunci, la ora unui [ase-[ase \n ultima
m\n`,
noi, cei c\]iva extremi[ti de centru,
vom \n]elege c` nu mai avem nici un
sens.
Proiect de reconciliere
Radu COSA{U
Dup` at\tea r`zboaie [i r`zboieli, dup` ce dragostea a lovit sexul sub centur`, iar heterosexualii [i homose-
xualii [i-au \ntors, reciproc, spatele, dup` ce reg`]enii le-au spus un no hot`r\t ardelenilor [i viceversa, dup`
aprige p`ruieli \ntre chelio[i [i p`ro[i, dup` at\tea priviri de sus ale \nal]ilor \ndreptate c`tre scunzi [i at\tea
priviri de jos ale scunzilor aruncate \nspre \nal]i, dup` ce avoca]ii b`rba]ilor [i cei ai femeilor au alergat prin
almanah mai ceva ca [oricarul [i pisica, dup` toate acestea a venit momentul s` intervin` cineva pentru a
pune caftul \n raft. Pesemne c` marele nuvelist Radu Cosa[u era cel mai \n m`sur` s` transforme aceste b`tì
almaniheiste \n str\ngeri de m\n` forte.
La tensionarea acestui almanah
au contribuit, \n ordinea intr`rii \n ring, urm`torii:
Mircea Toma, Ioan T. Morar, Marius Bor]ea, Florin Iaru, Cornel Ivanciuc,
Simona Tache, Alin Ionescu, Alexandru Du]u, Drago[ Mu[at, {tefan Agopian, Iulian T`nase,
Nic Srbu, Viorel Mo]oc, Daniel Goace, Doru Bu[cu, Drago[ Bucurenci,
Gabriel Drogeanu, C`t`lin Matei, Dan Stanciu, Alexandru Cùti[,
Alex. Leo {erban, Liviu Mihaiu, Alexandru V`rzaru, Radu Cosa[u.
Lovituri cauzatoare de carte: Iulian T`nase
Copert` categoria Mu[c`: Octav Mardale
Desene contondente: Ion Barbu, Octav Mardale
Arbitru de tu[: Dan Stanciu
Lay(knock)out: Florin Iaru
Tehnoredactare f`r` violen]`: Corina M\]`
Medaliat cu aur la publicitate: Mircea Ionescu
Impresar-manager general: Sorin Vulpe
Tipar executat la MEGA press

Almanah Academia Catavencu, 2006

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Almanah Academia Catavencu, 2006

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

B`t`i \n dialog

Pricini de g\lceav` la romni

S-ar putea să vă placă și