Sunteți pe pagina 1din 192

Flori, fete sau b`ie]i DC

Almanahul Academiei Ca]avencu pe 2007

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Urgen]ele trecute ale iubirilor de azi


vem propozi]ia Petre Roman [i-a p`r`sit so]ia pentru o t\n`r` manelist`, a c`rei ac]iune se desf`[oar`, iat`, chiar \n momentul lecturii. Reformulat` folcloric, fapta poate fi \ncadrat` la categoria iubirea n-are v\rst`. Asta din punctul de vedere al lui Petre. Fiindc`, din punctul de vedere al Mioarei, pare c`, dimpotriv`, are. Da, iubirea are v\rst`, iar v\rsta ei de aur, este copil`ria. O copil`rie global`, dus` \n prelungiri, a c`rei ultim` precocitate e uneori divor]ul. V\rsta primelor tulbur`ri cu puritate \ncorporat` scap` m`sur`torilor [tiin]ei; \n schimb, e u[or de povestit. Este Dac` m` \ntrebi, nu [tiu, dar dac` nu m` \ntrebi, [tiu ul amorului ini]ial. Flori, fete sau b`ie]i spune cam la fel de mult ca prima erec]ie [i mult mai mult ca bazele carteziene ale dragostei. Colegii mei au preg`tit \n paginile almanahului o colec]ie de emo]ii \n premier`. Catalogul personal al fiorilor trecu]i con]ine pove[ti elementare despre anii inocen]ei, amintiri despre timpul c\nd prostia individual`, draga de ea, lucra \n folosul maturiz`rii. Experimentele care azi par stupide, comice sau perverse s\nt de fapt actele fundamentale ale evolu]iei. Gesturile reprimate [i exploziile cu hormoni, micile crime [i jalnicele tr`d`ri, secretele freudiene [i patetismele \n pantaloni scur]i toate aceste stafii distractive reviziteaz` neobosit comportamentul nostru adult. Eliberarea lor pe h\rtie nu-i un act expiator, ci o petrecere \n toat` regula, la care e invitat` toat` lumea. Nu vor lipsi, sper, nici Petre, nici Mioara. Doru Bu[cu

Flori, fete sau b`ie]i

DC

{tefan Agopian
Un evreu nec`jit

Flori, fete sau b`ie]i

DC
Broscaru i-a r`mas numele. Cum v` spuneam, tipu `la care ne preda matematica l-a b`tut pe Gic` al meu, iar mie nu mi-a r`mas ca s` m` r`zbun dec\t s` rezolv c`catu `la de problem` cu care \[i dorea s` ne umileasc`. Am rezolvato, l-am umilit eu pe el, dar chestia asta m-a pus \n situa]ia privilegiat` de a fi invitat, cum spuneam, s`-l c`lc`m \n picioare pe elevul Marcovici Andrei. Nu m` alegeau, dar diriginta noastr`, Marcela Sara[, care ajunsese s` predea romn` (ea era profesoar` de francez`) unor am`r\]i de copii din gura Oborului, deci Marcela Sara[, o mare doamn` care mirosea de departe a interbelic, aceast` doamn` m` iubea. {i v`z\nd ea c` am luat zece [i la matematic`, nu numai la romn`, m-a scos \n fa]a careului de

Un evreu nec`jit
Se dedic` lui Alin Ionescu, c`ruia i-a pl`cut subiectul ac` n-a[ fi luat singurul 10 din clas` la teza de matematic`, probabil c` n-a[ fi fost chemat niciodat` s`-l c`lc`m \n picioare pe Marcovici Andrei. Eram \n clasa a cincea, era prim`var`, a[a c` \ncepuse bini[or anul 1959. Nenorocitul `la de zece \l luasem din \nt\mplare, \nt\mplare care f`cea c` \l uram pe profesor. Dup` ce ne-a dat subiectele a zis c` pune pariu cu noi c` un subiect, g\ndit de el \n mod special, nu-l va rezolva nimeni. |n timp ce vorbea, r\njea la noi. Am r\njit [i eu \n g\nd, amintindu-mi cum l-a b`tut pe Gic` Broscaru, bodyguardul meu pl`tit cu un leu pe zi s` m` apere de colegii mai n`b`d`io[i, mul]i veni]i din Colentina. Gic` Broscaru era copilul din flori al unei ]ig`nci serioase care, ca s`-l scape de handicapul c` este crescut f`r` tat`, i-a spus c` tac-su e un italian care a fost obligat de comuni[ti s` plece din ]ar`. El a luat-o \n serios [i noi la fel. Dar cum toat` lumea [tia c` italienii m`n\nc` broa[te,

Marcovici Andrei

eu
Mera Georgelu

6-7

Almanahul Academiei Ca]avencu


elevi-pionieri [i am fost l`udat de-mi venea s` intru \n ciment de ru[ine. |n careul `la nu erau l`uda]i dec\t f`t`l`ii [i f`t`loaicele mioape [i f`r` ]\]e. Nu de alta, dar Paula, noua mea coleg` de banc`, avea ni[te ]\]e c\t casa [i cineva \mi sufla la ureche c` niciodat` o ]\]` serioas` nu va iubi o problem` de matematic`. Habar n-am pe ce m\ini au ajuns ]\]ele Paulei, dar eu, din cauza careului `luia nenorocit, am fost ales s`-l calc \n picioare pe Marcovici Andrei, colegul meu de clas` [i prieten \nc` de la gr`dini]`, unde am\ndoi o curtam pe Tatiana, o feti]` care \nc` de la [ase ani d`dea dovezi clare c` va deveni o adev`rat` femeie rup`toare de suflete, dac` numai la v\rsta aia reu[ise s` fac` asta cu cel pu]in doi c`c`cio[i. Adev`rul e c` nu eram deloc c`c`cio[i [i ne-am b`tut pe m\na ei ca doi gentleman-i, c\[tig de cauz` av\nd eu \n final, din cauza unei umbrele. O umbrel` de-aia neagr`, b`tr\nicioas`, r`mas` \n casa noastr` de la cine [tie ce maiorescian care descoperise c` formele f`r` fond se numesc umbrele. A[adar, ploua \n prim`vara lui 53, imediat dup` moartea lui Stalin, iar eu am fost trimis la gr`dini]` cu umbrela dup` mine. A fost ideea maic`-mii,

2007
care pe vremea aia mai st`tea cu noi, [i n-a fost cea mai rea idee. C\nd am terminat-o cu b`lm`jeala numit` gr`dini]`, dup` ce mi-am pus pantoful drept \n laba st\ng` [i invers, am \nh`]at minunata umbrel` care era c\t mine de lung` [i mam proptit fericit \n fa]a u[ii. Afar` ploua pe m`sura umbrelei mele. Adic` imens. |n fine, nici eu nu eram cine [tie ce de mare, ba chiar s-ar putea spune c` din contra, dar ce mai conteaz` asta c\nd te sprijini cu m\na [i cu b`rbia pe cea mai uria[` [i minunat` umbrel` din lume? St`team care va s` zic` a[a [i colegii mei, copiii cartierului Obor, ie[eau \n ploaie, erau \nghi]i]i de ea. Tatiana a ap`rut sfioas` \n pragul u[ii, a privit ploaia, a atins-o cu un deget, a lip`it pic`tura care o atinsese, s-a \ntors spre mine, m-a privit cu ochii ei minuna]i, de pisic` lene[`, [i m-a \ntrebat: Mergem?. Am deschis umbrela deasupra capetelor noastre [i am p`[it prin fuioarele ploii. Nu aveam de f`cut dec\t vreo dou` sute de metri, apoi ne desp`r]eam. Am mers \ncet, aten]i, ferici]i c` plou`, ferici]i c` avem o umbrel`, ferici]i c` drumul p`rea nesf\r[it. |n apropierea cur]ii ei am crezut c` totul s-a terminat. M-a tras de m\nec` [i m-a dus p\n` \n fa]a u[ii, unde totul urma s` se termine. |n urma noastr`, juc\ndu-se prin b`ltoace, l-am v`zut pe Andrei. P`rea s` nu-i pese de ploaie, p`rea s` nu-i pese de nimic. Tatiana a privit undeva peste cre[tetul meu [i a spus un delicat mul]umesc. Habar n-am ce-am b`lm`jit eu. Am \nchis umbrela [i, t\r\nd-o prin noroi, m-am dus spre Andrei. M-am oprit \n fa]a lui, ploaia curgea de pe capetele noastre pe obrajii no[tri. P`rea c` pl\ngem am\ndoi [i na[ b`ga m\na \n foc c` nu pl\ngea el. Sa uitat la mine [i a spus: {tii, eu o s` plec \n cur\nd din ]ara asta!. L-am privit, dar am\ndoi ar`tam la fel, cu ploaia \n cap, nesf\r[it`. Au trecut ceva ani p\n` c\nd Marcovici Andrei, elev la {coala nr.

Flori, fete sau b`ie]i

DC
iama \n cele mai coapte fructe. Georgel mi-a urm`rit privirea, dar n-a v`zut nici pisica, nici graurii. A v`zut cire[ele. Imediat dup` el le-am v`zut [i eu, am poftit s` le simt carnea dulce \n gur`, cu toate c` \nainte de a hot`r\ s` ne facem negustori, tocmai asta f`cusem: ne umpluser`m bur]ile cu cire[e. Dup` ce ne-am desprins ochii de la cire[, Georgel a dus degetul la buze, \n semn de t`cere [i m-a tras dup` el. Printr-o sp`rtur` numai de noi [tiut` am \ntrat \ntr-un garaj p`r`sit plin cu tot felul de boarfe. Prin ]iglele sparte ale garajului lumina se scurgea \n fuioare sub]iri, lumin\nd p\nzele vesele de p`ianjen. Peste numai un an, doi evrei de[tep]i au \nchiriat garajul de la p`rin]ii lui Georgel [i au f`cut \n el prima fabric` socialist` de nasturi din br\nz`*. F`r` s`-i pese de viitorii afaceri[ti [i de nasturii din br\nz`, Georgel mi-a ar`tat un cuf`r de r`chit`. Apoi, \n lini[tea acelei dup`-amiezi [i sub privirea binevoitoare a unui castan imens, care mai e [i azi acolo, am cules cire[ul. |n definitiv, era greu de crezut c` un armean, un evreu, un grec [i un romn n-ar fi fost \n stare s` culeag` un cire[. Era o vreme stahanovist`, dar, din fericire, noi nu aflaser`m \nc` de ea. Dup` cum v` da]i bine seama, \ncercarea noastr` de a reaprinde focul economiei de pia]` cu ajutorul c\torva kilograme de cire[e a fost sortit` e[ecului. Eu, unul, am r`mas cu un gust amar \n gur`, ca [i cum a[ fi b`ut ceai de anghinare. Habar n-am cu ce gust a r`mas Georgel, fiindc` n-am mai vorbit niciodat` despre asta. |n vara lui 59, ai lui au primit aprobarea s` plece definitiv din ]ar`. Era var`, ca [i atunci c\nd culeseser`m cire[ul [i tot dup`amiaz`, o dup`-amiaz` la fel de adormit`. Ai lui erau pleca]i cu treburi prin ora[ [i noi ne-am strecurat \n r`coarea casei cu storurile la ferestre trase. |n penumbra aceea pl`cut` ne-am dezbr`cat \n pielea goal`, ne-am v\r\t \n

50, o [coal` care exista \nc` dinainte de primul r`zboi mondial, pe strada Ion Maiorescu col] cu Aliman (munte \n F`g`ra[), s` plece din ]ar`. Cum spuneam, eram \n 1959 [i ajunsesem unul dintre cei mai buni elevi din clasa mea. O uitasem pe Tatiana [i, cu un an \nainte, \n clasa a patra, c\nd am devenit [coal` mixt`, m` \ndr`gostisem de Meli, cea mai grozav` fat` pe care o v`zusem p\n` atunci. Avea un frate handicapat, hidrocefal, [i numai mutra lui de broscoi, un broscoi plimbat \ntr-un c`ru] din cele numite landou, \mi mai tempera pu]in din imensa dragoste pe care i-o purtam. Chestia e c` n-o iubeam numai eu, to]i b`ie]ii din [coal` se \ndr`gostiser` de brune]ica vioaie, \n care mirosiser` probabil viitoarea curv` de la Athne Palace. Eu nu mirosisem \nc` nimic [i eram \n limb` dup` ea. {i, culmea, dintre to]i golanii de pe Calea Mo[ilor care nu \mpliniser` \nc` doi[pe ani, ea a pus ochii pe mine. Terminasem clasa a patra, d`dusem examen pentru a intra \n a cincea [i pusesem pe picioare o afacere bunicic` cu timbre. Asta \nc` dintr-a treia. M` pricepeam la afaceri fiindc` \nc` de la [ase ani concepusem una \mpreun` cu Georgel Mera, prietenul meu cel mai bun de pe vremea aceea. Locuiam pe C`lu[ei, o strad` pavat` cu pietre de r\u [i cu le[uri de c\ini [i pisici. |n curtea lui Georgel cre[tea un cire[ frumu[el, era var`, era dup`-amiaz` [i dup`-amiaza, vara, \n 1953, toat` lumea dormea pe strada C`lu[ei. Ei, nu chiar toat` lumea, eu [i cu Georgel Mera st`team \n curtea lui imens`, tol`ni]i pe o banc` cum numai \n Ci[migiu mai puteai vedea, la umbra celui mai frumos castan din Bucure[ti, care tot \n curtea lui cre[tea, [i puneam ]ara la cale. Hot`r\sem, cu toate c` comuni[tii nu \nghi]eau deloc chestia asta dar ce ne p`sa nou` de comuni[ti? s` ne facem negustori. Am \ntors ideea pe toate fe]ele [i p\n` la urm` am ajuns la concluzia c` nar fi deloc o idee t\mpit` s` deschidem un Aprozar. La c\]iva pa[i de noi era un mic magazin \nchis [i din c\te auzisem fusese acolo un Aprozar. Aveam deci locul, vadul p`rea bun, ne mai trebuia marfa. Am uitat s` v` spun c` tat`l lui Georgel era grec, iar mama o evreic` n`soas` cu ]\]e mari; nici eu nu st`team tocmai prost genetic, a[a c` ideea de a ne face negustori nu ni s-a p`rut deloc de ne\nchipuit. |n definitiv, era var` [i toat` lumea dormea. Numai noi ne chinuiam min]ile s` punem o afacere pe picioare, ceea ce nu era de natur` s` ne descurajeze \n vara [i \n dup`-amiaza aia. Aveau s-o fac` comuni[tii c\nd vom intra la [coal`, dar p\n` atunci mai era. Tocmai c\nd era s-o l`s`m balt`, am v`zut pisica m`tu[`-mii Vica \ncerc\nd s` se ca]ere \n cire[, unde c\]iva grauri d`deau

8-9

Almanahul Academiei Ca]avencu


patul p`rin]ilor lui [i am \nceput s` ne frec`m pu]ele g\ndindu-ne la Lidia, o fat` cu un an mai mare dec\t noi, care va pleca \n Israel \n 1963. Lidia locuia \n aceea[i curte [i ani de zile ne jucaser`m cu p`s`rica ei, ea fiind pacient`, noi doctori. St`team \ntr-un pat imens din lemn de trandafir, pat care ne \mbia la cumin]enia labei. |n jurul nostru, ca un halou, era un amestec halucinant de mirosuri: mirosul mamei lui Georgel, Moni, un miros de transpira]ie amestecat` cu parfum; mirosul lui Georgic`, tat`l lui Georgel, grecul frumos [i prost ca un smochin c`ruia nu i se termin` niciodat` roadele. Peste c\teva zile Georgel a plecat cu vaporul \n Brazilia [i n-am mai [tiut nimic despre el p\n` \n 88, c\nd m`tu[`-mea, Vica, ce r`m`sese \ntr-o vag` leg`tur` cu ei, mi-a spus c` Georgel s-a sinucis. N-am aflat niciodat` motivul. Avea 41 de ani. APPENDIX: |ntr-o joi, pe la sf\r[itul anului trecut, 2006 vreau s` spun, eram cu c\]iva prieteni la pi]`ria Red Lion, aia de pe Academiei, vizavi de coloane. De fapt, \n fiecare joi s\ntem acolo, dup` ce [edin]a de sumar a Academiei Ca]avencu se termin`. {edin]a nu \ncepe niciodat` la aceea[i or` [i se termin` c\nd vrea ea, dup` cum pofta noastr` de a tr`nc`ni e mai lung` sau mai scurt`. A[a c` pot spune c` era \ntr-o joi, dar nu pot spune ora. Hai s` spunem c` era ora trei dup`-amiaz`, c` b`usem prima bere [i c` vorbeam despre comunism. Afar` burni]a c`ldu], berea era mai rece dec\t media de temperatur` a lui decembrie [i dup` ce mi-am muiat musta]a \n a doua halb` cu bere, nu [tiu ce mi-a venit [i m-am apucat s` le povestesc prietenilor mei despre o demascare comunist` din anii 50. Spre sf\r[itul anilor 50, de fapt. Eram \n clasa a cincea [i Marcovici, un b`iat dr`gu], cu care eram prieten \nc` de la gr`dini]`, urma s` plece \n Israel.

2007
A[a hot`r\ser` p`rin]ii lui, s`tui probabil de binefacerile socialismului. Am fost str\n[i, cei mai grozavi pionieri, \ntr-o sal` de clas`, Marcovici a fost adus pl\ng\nd \n fa]a noastr` [i a fost demascat ca tr`d`tor al idealurilor clasei muncitoare. Pl\ng\nd [i curg\ndu-i mucii, pe care tot \ncerca s` [i-i [tearg` cu o batist` mototolit` \n pumni, s-a ap`rat spun\nd c` el n-ar fi plecat niciodat`, dar a[a au hot`r\t ai lui. A fost \ntrebat de ce nu a venit la organiza]ia de pionieri s` povesteasc` tot, organiza]ie care l-ar fi ajutat s`-[i conving` p`rin]ii c` e o prostie s` pleci \ntr-o ]ar` capitalist` p`r`sind cea mai bun` dintre lumi. {i-a tras mucii, s-a oprit din pl\ns [i a spus: P`i, mi-a zis tata c` dac` spun ceva m` omoar`!. |n fine, el a plecat, eu am r`mas.
* Principala protein` din lapte este cazeina, o fosfoproteid`. Prin precipitarea (br\nzirea) cazeinei se ob]ine br\nza. Care dac` este tratat` cu aldehid` formic` se transform` \n galalit, o mas` plastic` din care pe vremuri se f`ceau nasturi.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Marius Bor]ea
Fra]ii G\sc` Indienii din via]a mea

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Fra]ii G\sc`
oi scrie un scurt text de o calitate \ndoielnic` despre ni[te filme de mare senza]ie. Filmele copil`riei. Mai \nt\i, Stan [i Bran. Stan [i Bran au ap`rut nu doar la televizor, duminic`, ci [i \ntr-o zi din toamna lui 85, parc`, la Cinema Cultural. Biletul costa 5 lei (f`r` loc), sala era plin` cu juma de or` \nainte s` \nceap` filmul sau, m` rog, montajul de filme scurte cu Stan [i Bran, re\nc`lzite de la Album duminical. Fra]ii G\sc` erau s`raci, pas`mite din neam de moldoveni adu[i pe calea s\rmei, [i n-aveau niciodat` bani s` intre la film. Li se dusese faima \n cartier c` intr` la film \n baza unui talent ce ]ine loc de bilet. Pe scurt, ca s` nu ne mai re]inem unii pe ceilal]i voi ave]i treab`, eu trebuie s` \nchei acest text [i s`-l trimit lui Iulian T`nase pe mail, p\n` la 12 noaptea, deci ne \ncurc`m reciproc, da asta e a[adar, fra]ii G\sc` intrau la film pe baza talentului de se b`[i \n cascad` sau c` poate ne cite[te [i domnul Vanghelie de a se flatula la foc continuu. Pe b`iatul care rupea biletele \l distra treaba asta at\t de tare \nc\t \i l`sa [i pe fra]ii G\sc` \n sal`, f`r` bilet, dup` ce \l distrau vreme de vreo 15-20 de p\r]uri de c`ciul` chiar acolo, la intrare, sub ochii marelui public cinefil. Acolo i-am v`zut [i auzit ([i, din p`cate, lista sim]urilor nu se \ncheie aici) pe faimo[ii fra]i G\sc` intr\nd la Stan [i Bran f`r` bani. Cam a[a a fost filmul cu Stan [i Bran, o comedie din vremea c\nd p\r]urile se mutaser` din sal` [i pe marele ecran. S` continu`m. Al doilea mare film [i, din c\te \mi dau seama acum, ultimul este cine m` poate contrazice? Bruce Lee. To]i trebuie s` ne amintim acele afi[e cu Bruce Lee zg\riat de o ghear` pe tot pieptul, imagine ce \n scurt timp de la apari]ia filmului a luat locul lui Dobrin pe tricourile de ag`]at ale vremii. Din p`cate, prea multe nu \mi amintesc din acest film, dar mi-e proasp`t` \n cap discu]ia cu prietenii de dup` film. Sau cum aveau s` numeasc` gagicile acest gen de discu]ie ani mai t\rziu, c\nd ne-am f`cut [i noi prietene,

ca s` nu ne mai inspir`m de pe cutiile Adesgo comentariul pe marginea psihologiei filmului. Pe scurt c` nu mai e mult p\n` la ora 12, ba a[ zice c` au mai r`mas doar 3 minute nu \n]elegea nici unul dintre noi cum de un caftangiu at\t de tare, de care probabil c` nu se luase nimeni \n [coal`, niciodat`, s` moar` din cauz` c` i s-a spart o celul` \n cap c\nd se concentra. A[a ceva mi se pare chiar [i ast`zi greu de imaginat. Acestea s\nt, din c\te \mi amintesc, singurele filme bune pe care le-am v`zut. Dup` ele au ap`rut acelea comerciale.

12-13

Almanahul Academiei Ca]avencu

2007

Indienii din via]a mea


n indian este un indian sau un cowboy din plastic, uneori cu cal, alteori f`r` un ochi sau f`r` o m\n`, semn al vitejiei lui \n vremurile de demult, c\nd calul din Marlboro nici nu g\ndea c` poate lua locul \n inimile, apoi \n pl`m\nii no[tri calului de la Tezaur folcloric. Luptele dintre indieni din camerele copil`riei noastre dep`[eau \n imagina]ie [i deseori \n pagube scenele din Cei 7 magnifici [i st\rneau at\ta pasiune \nc\t o[tirile de care dispunea fiecare nu se m`surau \n figurine, ci \n pungi de 1 leu pline cu astfel de figurine. Winnetou, cartea [i filmul, era cartea [i respectiv filmul de c`p`t\i pentru toate luptele desf`[urate pe covor. Confruntarea dintre o[tirile a doi copii consta nu \n b`t`lia propriu-zis`, ci \n desf`[urarea for]elor: cine avea cei mai mul]i, mai c`l`ri [i mai [mecheri indieni, `la era mai cu mo]. |n opinia mea, de[i nu solicit` nici un neuron, jocul cu indienii va r`m\ne peste secole cel mai interesant joc de strategie din istorie, \.C. [i d.C. (\nainte [i dup` Calculator). Cum am f`cut rost de primii indieni din via]a mea nici nu mai ]in minte, dar v` pot spune c` se \nt\mpla \n era \n care figurinele din jocul Dacii [i romanii \ncepeau s` se infiltreze [i ele pe c\mpul de lupt`. B`rbo[ii lui Decebal [i sl`b`nogii lui Traian (dac` mai ]ine]i minte, romanii erau ceva mai sl`bu]i ca dacii) \[i c\[tigaser` un loc de baz` \n front, \n cea mai mare parte datorit` abunden]ei lor \n comer]ul comunist. Ba \mi amintesc c` unul dintre amicii mei f`cuse rost, nu se [tie de unde, [i de un sold`]el neam] din plastic. {i nu rare au fost cazurile, \n jocul cu indieni, de lupt` corp la corp \ntre vreun tarabostes [i mitraliera din plastic a sold`]elului german. Bine\n]eles c` dacul nostru verde cu tricolor c\[tiga de fiecare dat`, gra]ie domnului Sergiu Nicolaescu [i lui Pistruiatul, care, prin filmele lor frumoase, ne \nv`]aser` c` nu exist` nimeni mai viteaz ca dacul [i mai prost ca neam]ul. Chestie cu care \nc` mai s\nt de acord. Ultima amintire cu indieni dateaz` din clasa a patra. Eram \n tab`r` la Bu[teni cu colegii [i vechii tovar`[i de joac` cu indieni, Adi, Vali [i Marian. |ntre locul unde eram caza]i [i cel \n care ne duceau s` m\nc`m, am descoperit \nc` din prima zi de tab`r` un chio[c plin cu indieni,

modele de care nu aveam. Imediat, \ntre mine [i Adi a \nceput o curs` de economisire a banilor cu care p`rin]ii ne trimiseser` acolo, cu scopul acumul`rii de for]e noi pentru batalioanele de lupt`tori ce ne a[teptau acas`. Adi devenise \ntr-at\t de obsedat \nc\t visa indieni [i \ntr-o noapte a devenit de-a dreptul somnambul s-a ridicat \n fund dormind [i a \nceput s` urle: B`i, Winnetou, ai grij` pe unde mergi c` m` calci cu calul pe piept!. De cealalt` parte, Vali [i Marian prezentau [i ei semne c` o iau razna, dar \n sensul opus: nu d`deau deloc aten]ie indienilor de la chio[c [i i-am b`nuit de astenie p\n` \n momentul \n care i-am v`zut b`t\ndu-se pentru gra]iile unei colege. Trecuser`, \n secret, la alt nivel. Devenise deci limpede c`, dac` vreodat` vreunul dintre noi va conduce un r`zboi de cucerire a lumii pun\nd \n aceea[i tab`r` indienii, cowboy-ii, dacii, romanii [i hitleri[tii, acela voi fi eu sau va fi Adi, ceilal]i doi dovedind talente \n domenii, s` le spun a[a, mai umaniste. Timpul urma s` decid` cine dintre mine [i Adi va fi alesul. Ast`zi, Vali conduce un TIR prin toat` lumea, Marian nu [tiu dac` a fost eliberat din pu[c`rie, Adi s-a sinucis, iar eu m` duc s` m` culc.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Drago[ Bucurenci Bcu

Flori, fete sau b`ie]i

DC Bcu
olimpice. Pesemne c` vizam neputincios performan]a academic` la o vrst` la care alt gen de performan]e era necuviincios s` fie concepute. Pentru c` Celiei nu-i pl`cea de mine (un caz clasic [i trist de discriminare mpotriva persoanelor cu pilozit`]i semielipsoidale), sim]`mntul meu copil`ros s-a transformat ntr-o pasiune bolnav`. Am iubit-o pe Celia, cu pauze, cu sughi]uri [i cu intermiten]e, pn` printr-a zecea. Pot data cu destul` exactitate ntruct am r`mas colegi [i la liceu. Cred c` v-a]i prins, la vrsta aia nu debordam de prea mult` inteligen]` emo]ional`, a[a c` mi s-a p`rut firesc s` dau admitere la acela[i liceu cu ea. Am totu[i o scuz`. Nici ea nu fusese mai breaz`. S` m` explic. De printr-a [aptea l cunoscuse la Olimpiada de matematic` pe un tip cu vreun an sau doi mai mare dect ea, pe numele lui Bcu. Nu mai [tiu acum dac` asta era porecla sau numele lui de familie, dar asta conteaz` prea pu]in. Bcu `sta a devenit angoasa mea n anii care au urmat. De dragul Celiei am comis o pierdere de timp pe care nu mi-o iert nici n ziua de azi. Nu, nu e vorba c` mi-am cump`rat [i-am ascultat toate albumele lui Bon Jovi, plus vreo dou` cu Roxette. E vorba de aten]ia pe care i-am acordat-o unui individ pe care nu l-am cunoscut niciodat` altfel dect prin intermediar, dar care mi-a hot`rt vremelnic, f`r` s-o [tie, destinul. Ar fi trebuit s` dau la Liceul Creang` sau {incai, aproape de cas`. Nu exista nici o ra]iune s` bat jum`tate din Bucure[ti ca s` ajung la Liceul de Informatic`. Dar B\cu era n Info. A[a c` Celia, de[i Bcu nu p`rea s-o mai bage n seam`, d`dea admiterea la Info. {i

u-]i po]i nchipui ce frez` aveam ntr-a [asea. Un clop de p`r cobornd egal [i concentric din cre[tetul capului nspre urechi, nas [i ceaf`. Geometric vorbind, un semielipsoid. L`snd geometria deoparte, p`rul meu avea forma trist` a unei m`turi plouate, ndesat` peste mutra depresiv` a pre-adolescentului care eram. n locul n care m`tura acoperea ochii, foarfeca priceput` a frizerului operase o fant`, prin care m`turam, la rndul meu, lumea cu privirea. N-am eu mare talent la desen, dar o idee tot ai s`-]i po]i face. Cam despre asta era vorba:

Nu e aici locul [i nici momentul s`-i numesc pe cei care se fac vinova]i de punerea n m`tur` a acestei desfigur`ri. S` mai adaug doar c` nefericita frizur` nu se datora vreunui canon aflat sub vremi (trecuse, pare-mi-se, moda tunsorii bros). Dimpotriv`. Era att de personal` nct [i ast`zi fo[tii colegi [i-o amintesc ca pe semnul meu distinctiv din acea perioad`. Se lipise de mine, vorba cntecului, ca marca de scrisoare. Printr-a [asea nu-mi mai pl`cea de Simona, ncepuse s`-mi plac` de Celia. Ambele erau genul de [col`ri]` comme il faut. Ambele olimpice. Ambele la matematic`. Ambele aveau un scris le[inat de caligrafic, pe care-l a[terneau monoton pe caietele cu coperte lucioase [i hrtie de calitate superioar`, Herlitz. Ambele pictau n acuarel` fosforescent`, de import, scene neo-bucolice cu Sandybelle [i Fe]i-Frumo[i surprin[i n scene neconcludente, de factur` romantic`. De altfel, cred c` la ziua Simonei mi-am dat seama ce mult ncepuse s`-mi plac` de Celia. n [coal` am avut mereu o sl`biciune pentru

16-17

Almanahul Academiei Ca]avencu


Raluca [i Oriana, prietenele noastre comune, se luau dup` Celia. Nu-mi r`mnea alt` solu]ie dect s` le urmez. n liceu cu Bcu. Pn` [i eu vedeam, prin fanta frizurii, c` situa]ia nu urma s` se mbun`t`]easc`. {i am avut dreptate. Dac` [coala general` fusese purgatoriul pasiunii mele pentru Celia, primii ani de liceu au fost, cu ajutorul lui Bcu, infernul pe P`mnt. Bcu era un fel de Lucifer adjunct al liceului. Olimpic interna]ional la matematic`, blondu], sportiv, cu poten]ial mediatic. ntre excesele pe care a trebuit s` le suport din partea lui, s-a num`rat apari]ia unui interviu n revista Salut, traficat` ulterior ca obiect de cult n cercul de prieteni al Celiei. Ipochimenului i se ceruse s` numeasc` o carte preferat`. Viitorul matematician se afla n perioada dostoievskian` [i a ales Crim` [i pedeaps`. Prilej pentru Celia s` caute nfrigurat` la Kretzulescu exegez` contemporan` la tem` pentru c`, deh, nu se [tie niciodat` cnd vine vorba n conversa]ie [i nu se poate, m`-n]elegi, s` pa]i a[a o ru[ine. Raskolnikov-ul de sub frizura mea a tr`it atunci un moment crncen. L-a[ fi luat de guler pe impostor ca s`-i explic c`, totu[i, Crim` [i pedeaps` e o referin]` cultural` nepotrivit` pentru un b`iat finu] ca el. Adic`, s-avem pardon, ce putea s` [tie un produs de succes al educa]iei publice despre neputin]`, resentiment [i remu[care? Dar, desigur, nu-mi d`dea mna. Am nghi]it-o [i pe asta. Oricum, nu ne-a f`cut nimeni cuno[tin]` niciodat`. De cnd i-am auzit prima dat` numele, am avut cu el aceea[i rela]ie pe care o am cu {tefan B`nic` Jr. Cu diferen]a c` pe Bcu nu-l [tiu de la televizor. ntr-a un[pea m-am c`rat definitiv din Info [i bine am f`cut. Dar de Bcu n-am sc`pat cu totul. A reap`rut n via]a mea cnd aici, cnd acolo, mai mereu n momente nepotrivite. Ultima dat` era la New York. {i fosta mea iubit`, care tocmai mi d`duse papucii, pleca s` le serveasc` americanilor fudge ntr-un program de work&travel. ntre altele, avea nevoie s` doarm` o noapte

2007
la New York, ntre dou` avioane, a[a c` a activat re]elele de prieteni n c`utarea unei cuno[tin]e care s-o primeasc`. A dat de Bcu. n noaptea aia (cred c` la noi era zi) am b`ut o sticl` de vodc` de unul singur n Vama Veche. {i m-am ntrebat dac` Bcu `sta exist` cu adev`rat sau e doar o crea]ie a min]ii mele bolnave. Pentru c` scena final` de la New York po]i s` juri c` nu e altceva dect literatur`. Bcu, dac` cite[ti textul `sta, stai lini[tit, [tiu c` e[ti o persoan` real`. {i [tiu, nu-i nevoie s`-mi spui, c` n-ai nici o vin` c` lucrurile s-au ntmplat a[a. Dar n]elege-m` [i pe mine: ce-a fost a fost, nu mai pot da timpul napoi. A[a c` nici vorb` nu poate fi s` te iert. O s` te evit ca [i pn` acum. E bine c` e[ti pe alt continent. ncearc` [i tu s` nu dai ochii cu mine. Sau, dac` o faci, ncearc` m`car s` nu plezne[ti de s`n`tate. {i nu ncerca s` m` recuno[ti dup` schi]a pe care am desenat-o. Am nv`]at s`-mi tund p`rul scurt. Dac` totu[i o s` ne ntlnim, sper, spre binele t`u, c` m`car te-ai ngr`[at

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Alexandru C`uti[
Floarea porcului {coala de aga]ament din Mangalia

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Floarea porcului
ntr-o zi luminoas` de var`, cu un cer at\t de senin c`, dac` te uitai mai atent prin perdeaua lui albastr`, puteai s`-l z`re[ti pe Dumnezeu treb`luind la cele ve[nice, ei bine, \ntr-o astfel de zi minunat`, mi-a venit s-o iau la b`taie pe soacr`-mea. S-a \nt\mplat a[a: Tocmai venisem acas` \mb`tat de frumuse]ea acelei zile de var`. Intru \n curte [i privirea \mi fuge, din obi[nuin]`, \nspre petecul de iarb` verde din gr`din`, reduta mea de rezisten]` \n fa]a inamicului gri de beton, care a pus st`p\nire pe ora[. Iarba e la locul ei, de-un optimism mai verde ca niciodat`. Dar, dezastru!!! Nu mai e pic din infinitele flori galbene care r`s`riser` cu dou` s`pt`m\ni \nainte [i pe care le mai privisem o dat` cu \nc\ntare, de diminea]`, la plecare. O \ntreb pe soacr`mea, \ngrozit de priveli[tea devastat`, unde-s florile. {i-mi r`spunde cu o hot`r\re de pr`[itor convins c` a f`cut ce trebuie: Le-am smuls pe toate, r-ar ale naibii, c` erau B`[ina porcului!, Stop! V` rog, nu g\ndi]i nimic. R`m\ne]i pentru moment \ntr-o total` relaxare a min]ii, ca s` pute]i \n]elege c\t de interzis am r`mas la aceast` declara]ie. Floricelele galbene, n`stura[ii aurii care \mbobociser` ca un miracol, spre bucuria dimine]ilor mele de om banal care se treze[te la ora 8 ca s` plece la serviciu, fuseser` rupte cu un motiv precis: fiindc` se numesc B`[ina porcului. Care-i neispr`vitul care le-a n`scocit aceast` denumire? Ce popor insensibil a putut s` asocieze o m`scar` de be]ivan unei flori care are \n ea mai mult` poezie dec\t un raft \ntreg de volume de poe]i anonimi? {i mai ales, ce automatism irezistibil a f`cut-o pe suava de soacr`-mea s` rad` tot ce a fost gentile]e galben`, doar pe seama unui nefericit nume folcloric? Aceste \ntreb`ri [i multe alte zeci asemenea mi-au scurtcircuitat mintea, mi-au blocat respira]ia [i mi-au oprit b`t`ile inimii pentru c\teva clipe. O mare nedreptate m` izbea din plin. S` nu m` \n]elege]i gre[it, nu s\nt obsedat de B`[ina porcului, nu am f`cut o fixa]ie pentru o floare, ci, pur [i simplu, \ncerc s` fiu un om just. M` fac avocatul B`[inii porcului, fiindc`, pe bun` dreptate, aceast` floare merit` enorm mai mult dec\t o porecl` de batjocur`. Poate c` nu v` vine acum \n minte aspectul ei deosebit [i de aia o s` \mi permit s` v` re\mprosp`tez un pic memoria \n

ceea ce o prive[te. (M`car memoria poate fi re\mprosp`tat` cu B`[ina porcului.) Este o floare cu dou` ipostaze, una mai atr`g`toare ca alta. La \nceput este un g`lbenu[ rotund, care apare destul de brusc, printre ierburi. Mie mi s-a umplut curtea de g`lbenu[uri \ntr-o singur` noapte, de parc` Clo[ca cu pui a slobozit sute de ou` dintre nori, care au c`zut [i s-au spart toate la mine-n ograd`. G`lbenu[urile erau mai aurii ca aurul. Chiar cred c` ar trebui redefinite nuan]ele, ref`cute criteriile dup` care numim o culoare. Nu e cinstit s` spunem c` B`[ina porcului e aurie, ci, mai degrab`, aurul e b`[ino-porculiu. S` dea numele culorii materia care o reprezint` cel mai intens. A durat trei s`pt`m\ni bel[ugul galben din gr`din`. Dup`

20-21

Almanahul Academiei Ca]avencu


care, \ntr-o alt` noapte, B`[ina porcului s-a preschimbat brusc. S-a f`cut un globule] de puf argintiu. {i iar zic, ar trebui ref`cute criteriile dup` care numim o culoare. Nu B`[ina porcului e argintie, ci mai degrab` argintul e b`[ino-porculiu [i el. Ce se \nt\mplase? Se sp`rsese luna \n zeci de cioburi rotunde, care c`zuser` toate la minen ograd`? Botanice[te, B`[ina porcului ajunsese la maturitate [i f`cuse o aureol` de semin]e, gata s` dea via]` unor b`[inici mici. Cu condi]ia ca un copil s` vin` [i s` sufle \n ele, iar semin]ele pufoase [i plutitoare s` se r`sp\ndeasc` \n cele patru v\nturi (scuza]i sinonimia). Fiindc`, din cele mai vechi timpuri, B`[ina porcului, ajuns` \n ipostaza asta, este prin excelen]` cea mai ieftin` juc`rie, imagina]ia colectiv` s-a \ndurat [i i-a dat un al doilea nume. I s-a zis P`p`die. Nici `sta nu-i un nume prea generos, dac` ne g\ndim c` alt` floare, mai pu]in spectaculoas` [i cu func]ionalitate mai redus` ca juc`rie, poart` totu[i un nume cu mult mai impun`tor: gura-leului. Omenirea s-a dovedit \nc` o dat` nedreapt`. Poate doar dac` s-ar impune ca pentru 100 de ani toate buchetele miliardelor de mirese din \ntreaga lume s` fie

2007
f`cute numai din B`[ina porcului, poate doar dac`, de acum \ncolo, ar fi obligatoriu ca toate coroni]ele tuturor premian]ilor s` fie \mpletite din B`[ina porcului, poate dac` la recep]iile de high-class s-ar orna mesele numai cu vaze pline de B`[ina porcului sau poate doar dac` to]i \ndr`gosti]ii de pe globul terestru, \ntr-o zi, ar m\ng\ia, \n preludiu, trupul gol al iubitei cu c\te o B`[ina porcului, s` mai fim absolvi]i de vina de a fi numit o floare extraordinar` \ntr-un mod at\t de ordinar. De[i nu cred c` ar fi de ajuns nici at\t. Fiind o vin` at\t de profund` [i de impardonabil`, am decis s` o iert pe soacr`-mea.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

{coala de aga]ament din Mangalia


M-am \nscris la capitolul Aga]amente (eufemistic numit Fete) din acest Almanah, nu at\t ca s` v` povestesc despre propriile mele reu[ite, ci mai ales ca s` v` prezint redutabila {coala de Aga]amente din Mangalia, ora[ \n care m-am n`scut [i am \nv`]at [i eu, ca tot omul, s` ag`]. S` nu crede]i c` dac` am zis [coal`, \nseamn` c` exist` \ntr-adev`r o institu]ie \n care se pred`, la Mangalia, aga]amentul de la A la G. De[i, personal, cred c` s-ar impune o astfel de form` de \nv`]`m\nt. Pentru simplul motiv c` tinerii chiar s-ar for]a s` \nve]e, \n speran]a c` vor intra la {coala de Aga]ament. Unde \nve]i lucruri care chiar \]i folosesc \n via]`. La {coala de Aga]ament din Mangalia \nv`]`tura se pred` pe cale oral`, de la o genera]ie la alta. ~ia mari \i \nva]` pe aia mai mici. Spre exemplu, \n ga[ca mea eram [apte b`ie]i, cu v\rste \ntre 16 [i 18 ani. B`team vara sta]iunile, care d`deau pe-afar` de gagici venite \n vacan]`, dar nu prea aveam succes. P\n` ne-au \nv`]at unii cu vreo 4 ani mai mari dec\t noi cum s` facem. Iat` cele mai importante dou` \nv`]`turi ale {colii de Aga]ament din Mangalia, pentru prima oar` \n lume tip`rite. Nu dau mai multe, c` s\nt secretul zonei. 1. Niciodat` s` nu spui c` e[ti din Mangalia. Studiile experimentale f`cute de savan]ii aga]atologi de la mine din ora[ au ar`tat, f`r` putin]` de t`gad`, c` dac` \i spui unei fete venite \n vacan]` pe litoral c` e[ti b`[tina[ se fere[te de tine. Nu fiindc` au ceva b`ie]ii mangalieni, dar e[ti luat drept un [mecher care cu asta se ocup` toat` vara, cu \n[irat fete pe a]`. Ceea ce nu e neap`rat fals. Fetele vor aventuri, dar cu cineva similar lor, s` fie aventura verii pentru am\ndoi, vor romantism. 2. S` pari foarte descurc`re]. Adic` arat` c` [tii bine litoralul, chiar dac` e[ti din Bra[ov, Bucure[ti, Timi[oara, m` rog, de unde inventezi tu c` e[ti. E un avantaj major faptul c` e[ti b`[tina[ [i trebuie s` te folose[ti de el: [tii unde-i cea mai tare discotec`, [tii unde-i cel mai bun [i ieftin vin, \i cuno[ti pe b`ie]ii de la iahturi, de la herghelie, ai pile la bazine, pe la hoteluri, [tii \n ce col] alnu-[tiu-c`rui dig nu bate briza [i [tii exact unde e un stabilopod plat ca un pat. Pref`-te c` e[ti b`iat descurc`re], c` \n dou` zile ai aflat o groaz` de lucruri

22-23

Almanahul Academiei Ca]avencu


utile, ]i-ai f`cut prieteni unde trebuie. D` extraordinar de bine! Cum ziceam, noi eram [apte b`ie]i \n ga[c`. Seara plecam din Mangalia pe plaj` [i mergeam a[a [i p\n`-n Olimp, dac` era nevoie. Adic` dac` nu ap`rea nimic interesant pe traseu. Nu st`team to]i la un loc, ne r`sfiram ca hienele la v\n`toare. Nu po]i s` ag`]i \n grup mai mare de trei. Dac` ne re\nt\lneam apoi, fiecare cu c\te o toart`, prima grij` era s` ne avertiz`m: Fii atent, eu s\nt din Bra[ov [i i-am zis c` s\nt student la Arte Plastice. Tipa e din Suceava. OK, eu s\nt din Timi[oara, s\nt student la Academia Militar`. Zicem c` ne-am cunoscut \n Bucure[ti, la c`min. A mea e din Oradea.

2007
}inea figura, ne [i distram pe seama identit`]ilor false pe care ni le cream. Partea mi[to e c` la un moment dat am aflat c` [i fetele din Mangalia \[i d`deau alt` identitate, cu acela[i scop [i din acela[i motiv. Ne-a zis sora unui prieten c` nici ea nu a zis niciodat` vreunui gagiu de turist ag`]at c`-i din zon`. Nu era posibil ca un b`iat din Mangalia, care se d`dea, s` zicem, din Ploie[ti, s` se cupleze cu o tip` tot din Mangalia, care zicea c`-i din Ia[i. Ce naiba, at\ta lucru [tiam [i noi, s` ne recunoa[tem mangalian cu mangalian`.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Radu Cosa[u
Trei fete, \n nici un caz de \mp`rat

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Trei fete, \n nici un caz de \mp`rat


n vara anului 1948, trei fete, \n nici un caz de \mp`rat, poate doar de \mp`nat o biografie, mi-au marcat cel mai important moment al adolescen]ei. Toate trei f`r` s` se cunoasc` nu m-au l`sat s` m` duc \n Brezoianu ca s` dau oralul la concursul organizat de Sportul popular, dup` ce trecusem de teza care avea ca subiect Comenta]i meciul Romnia-Albania, 0-1. Din 150 de candida]i, r`m`seser`m 10 [i eram convins c` nu voi avea probleme s` devin ziarist sportiv, cum visam de mic A[adar. Fata unui consul mi-o spusese \n Parcul Carol, la grotele acelea uria[e \n care se \ngr`m`diser` ni[te statui enorme ale lui Paciurea. Ne-am dus \ntr-o sear` acolo [i, \nconjura]i de acele dih`nii pietrificate, ea \mi d`duse s`-i miros palmele parfumate cu patchouli, dup` care mi le propti foarte decis` \n piept, s` nu m` apropii mai mult de ea, argument\nd c` orice contact fizic \i provoac` tahicardie. Habar nu aveam ce-i aia. Eram un b`iat s`n`tos care avea un chef aprig s-o str\ng` \n bra]e, s`-i desfac` un nasture, doi ai bluzei. Ea \mi promisese c`-mi va explica din ce vine o tahicardie, dac` renun] la gazet`ria sportiv` pentru a m` consacra unei cariere diplomatice \n care tat`l ei m` putea ajuta; i-am s`rutat fiecare deget al palmelor care se g`seau chiar sub b`rbia mea \ncepusem s` m` rad la dou` zile o dat` [i am sim]it c`, \nfiorate de buzele mele, degetele ei \mi mototoleau c`ma[a pe care mama mi-o sp`la din greu, dup` dispari]ia tat`lui meu, c\nd nu ne mai puteam permite servante \n cas`. Eram un b`iat care, totu[i, nu \n]elegea s`-[i sacrifice o c`ma[` bun` pentru a \nfr\nge rezisten]a unei fete, dar o carier` diplomatic` era [i ea excitant`; \nc\t, dup` ce mi-a explicat ce e o tahicardie [i mi-a luat fruntea pun\nd-o \n dreptul inimii ei, s-o aud cum bate, am fost biruit de gest [i i-am jurat c` nu m` duc la oral, \n Brezoianu. Fata ministrului bumbacului \mi l`s` cu limb` (la propriu) de plecare din Capital` s` nu care cumva s` m` prind` c` scriu cronici sportive, c`

Nu am avut putere [i timp s` aud toat` fraza fiindc` vorbele le rostea exact pe buzele mele, ame]indu-m` fata- [i totalmente. A doua zi urma s` plece \ntr-o lung` c`l`torie cu tat`l ei prin ]`rile de democra]ie popular` [i desp`r]irea noastr`, dac` nu foarte volubil`, avea, oricum, o limbu]ie necunoscut` de mine, p\n` atunci, la o asemenea intensitate. Primind-o cu \nc\ntare \n palatul meu bucal, desigur c` nu mi-am putut rosti jur`m\ntul (c` nu voi scrie cronici sportive), dar l-am formulat \n g\nd [i e sigur c` l-a auzit; altfel nu se explic` for]a cu care, ne\ntrerup\ndu-[i limbu]ia, mi-a luat m\na dreapt` [i mi-a prins-o ferm \ntre genunchii ei, interzic\ndu-mi s` merg mai departe. Carmen a lui Mociorni]` (echipa mea favorit`, cu Valentin

26-27

Almanahul Academiei Ca]avencu


St`nescu \n poart` [i Farka[-Marian pe aripa dreapt`) numi d`duse niciodat` o asemenea ame]eal`; merita s`-i jur pe frumuse]ea lumii, cum st`tea scris \n poemul Demonul de Lermontov (Editura Cartea Rus`, \n traducerea lui Alexandru Philippide). Fata cea mai inteligent` mai mare dec\t mine cu trei ani \mi demonstr`, b`t\nd ora[ul o diminea]` \ntreag` \n c`utarea unor pantofi de lac pentru o recep]ie la Radio, unde lucra la emisiunile culturale, c` sportul e curat` prostie, c\nd nu atinge barbaria, ca boxul; \i lipse[te gravitatea, \l p\nde[te mediocritatea, stilistic nu parvine la nici o dimensiune*. Era [i mai \nalt` dec\t mine, cu un pas energic, g\ndirea [i totodat` fizicul ei \mi erau inaccesibile, \ns`, probabil, dintre toate trei, pe ea o r\vneam, de ce s` fiu ipocrit? Nu ajunsesem s` i-o spun, avea rochii bogat clo[ate, p\n` a o atinge m`car cu cotul trebuia s` str`bat vocabularul ei de luxurian]a unei p`duri virgine de pe Amazon, ceea ce m` excita mai mult dec\t era normal. M` temeam s`-i vorbesc mult, s` nu-i par prea dezinvolt, a-i fi povestit cum de la 8 ani \mi transmiteam, singur, meciurile de fotbal, av\ndu-l ca model pe crainicul Radu Vasilescu (ginerele lui Liviu Rebreanu), \mi ap`rea ca o indecen]` sau, mai r`u, ca o copil`rie; nu [tiam de unde-i veneau frazele acelea de o paralizant` cultur`, cert este c`-mi provocau o a]\]are p\n` la irespirabil; \n noaptea de dinaintea oralului, am visat-o \nc`l]\ndu-[i c`r]i pe labele mari ale picioarelor ei [i \ncerc\ndu-le, precum f`cuse cu ni[te pantofi de lac la magazinul Nelu Mih`ilescu de pe Calea Victoriei, vizavi de Telefoane; diminea]a, ]in minte precis, mi-am pus pijamaua str\ns` pachet \n ghiozdan, s-o arunc \n D\mbovi]a, pe drumul spre liceul meu, Matei Basarab. Am aruncat-o, fericit c` m-am eliberat de sub povara unei op]iuni, am chiulit

2007
de la ultimele dou` ore [i, \n loc s` m` duc pe Brezoianu, la Sportul popular, m-am gr`bit spre Revista elevilor (pe {tirbei Vod`, col] cu Luigi Cazzavillan ani de zile, sub comuni[ti, acolo a fost o cofet`rie) , unde mi-am luat o delega]ie pentru R\mnicu-S`rat, trimis special la o expozi]ie a gazetelor de perete din [colile acelui ora[. Cred c` a fost primul acces de megalomanie al seriozit`]ii mele detestabile. * Scriu acest text enervat cresc\nd de o fraz` a dlui Teodor Baconsky, dintr-un articol publicat \n Dilema veche, \n care-i atr`gea cumva aten]ia lui Traian Ungureanu s` nu-[i mai uzeze talentul pe cronici dedicate unui sport generator de ur` \n`untrul [i \n afara stadioanelor.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Gabi Drogeanu
Tehnici de ag`]at pofta-n cui Istoria florilor, de la Imperiul Roman p\n` \n ora[ul Medgidia S` \nv`]`m s` fluier`m frumos, cu degetu-n gur` E[ti o floare, e[ti un crin B`, e[ti porcul cel mai fin! Cum mi-am f`cut eu o minge adidas cu pixul [i compasul

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Tehnici de ag`]at pofta-n cui


` scriem, deci, la capitolul Fete, b`ie]i, amintiri, tehnici de ag`]at & stuff. Cred c` `sta-i subiectul, cel pu]in a[a am \n]eles eu de la coordonatorul almanahului, care mi-a trimis un inspirat SMS cu tema, termenul de predare [i cuantumul penaliz`rii. La a[a tem`, bibicule, s` tot cro[etezi. A[a c` preg`ti]i-v`, cititori dumneavoastr`, pentru aventuri pasionale, cuceriri mirobolante [i cuvenitele laude de[`n]ate. |mi dau leg`tura, \nt\i, la Costine[ti. Fiind din Medgidia, deci de la intrarea \n Constan]a, nu puteam rata dulcea gol`neal` de trei-patru nop]i [i restul zile ce se \nt\mpl` la mare \n jurul s`rb`torii de 1 Mai muncitoresc. Trenurile ce veneau dinspre Bucure[ti opreau la noi la Medgidia [i apoi g\f\iau spre litoral, ticsite fiind de oameni, pline de sticle goale, vom` [i come alcoolice, cu

veceurile \nfundate, astfel c` noi, `[tia care urcam ultimii, ocupam locurile dintre vagoane, unii \n cur, al]ii pe vine [i ceilal]i \n levita]ie. Urma desc`lecarea \n sta]iuni, apoi cazarea fie pat, fie canapea, vorba lui Tamango , iar la final, bibliotecile fiind \nchise, discoteca. Iat`-m`, deci, \n discoteca Ring. Un adev`rat eveniment. Cred c` s-a-nt\mplat mai des ca un om s` mu[te un c\ine, apoi s` se-mbete cot la cot cu el [i spre diminea]` s` aterizeze \mpreun` la curve, dec\t ca eu s` merg la discotec`. Pe vremea mea, era pe val trupa Snap, aveam Rednex cu Cotton Eye Joe, cred c` era la mod` [i una cu Living in a straaaange situatiooon, too much taaalking, no commuuuunicatioooon Bine m`car c` lipseau manelele. Dup` vreo zece de-astea agitate, b`gau [i c\te dou`-trei bluzuri sau, cum le spuneam noi, melodii de f`cut cuno[tin]`. (Apropo, am auzit c` azi nu se mai spune Dansezi?, ci Prizezi?.) Fiind \nc` de pe atunci cel mai \nalt om din lume [i av\nd, deci, vedere panoramic`, ochesc pe direc]ia sud-est, la vreo zece metri, una bucat` brunet` dr`gu]`, cu p`rul cre], scurt, vizibil plictisit` de c\rdul de coco[i ce se umflau \n pene-n jurul ei. F`r` \ndoial`, tipa era mai mare dec\t mine. De fapt, cam toate femeile erau atunci mai mari dec\t mine, un pu]oi de liceu, cred c`-ntr-a zecea, de[irat, plecat la mare cu aloca]ia pe dou` luni, cu breton [i cu un tricou care, din cauza blestematelor de neoane, devenise fosforescent. (A se re]ine, \ns`, c` nu aveam co[uri.) Totu[i, nu [tiu cum se face c` \ncepe [i ea s` se uite spre mine. Sau o deranjeaz` vreun stroboscop rebel, sc`pat de sub control pe undeva prin

30-31

Almanahul Academiei Ca]avencu


spatele meu? Ba nu, se uit` chiar la mine. |n momentele astea, e ca la [ah (sau ca la table, na, c` s\ntem la mare): trebuie s` fac o mutare. Dar dac` mi se pare? I-o ar`t amicului C`t`u pe a c`rui judecat` de viitor avocat m` bazam \nc` de atunci iar verdictul lui este irefutabil: B`, e mi[to [i se uit` la tine! E clar, bag`-te!. A[tept o pies` de f`cut cuno[tin]` [i pornesc. Mutarea mea e corect`, iar minunile se ]in lan]: bruneta danseaz` cu mine. Viorile vibreaz`, chitarele pl\ng, basul [i cu toba mare \[i fac datoria, m\inile mele prind curaj, lucru care pe ea n-o deranjeaz` deloc, doar gura r`m\ne \ncle[tat`. Te rog, gur`, spune ceva, orice Gura, nimic. Gur`, tu n-auzi? Zi ceva! Era s-o iau la b`taie, nu alta! Pe gur`, nu pe brunet`. Nimic n-a zis! {i unde cuvinte nu e, nimic nu e. Ce s` mai M-am blocat. S-a terminat piesa, n-am zis nimic, kaput, la revedere. Se spune de obicei c` vorbe[te gura f`r` tine, iat` c` acum a t`cut gura f`r` mine. Dup` o jum`tate de or` s\nt eu mut, dar s\nt perseverent detectez o blond` pe flancul st\ng [i decid s` atac din nou. Nu-i cine [tie ce valoare, e cam la 67,8% din capacitatea brunetei, dar [i eu s\nt sl`bit. Declan[ez atacul, dar, dup` doi pa[i, o m\n` zdrav`n`, pus`-n piept, m` catapulteaz` trei metri \napoi, mai r`u ca-n luptele de la Vidin. E o tip` care mi se pare vag cunoscut` [i care, dup` ce c` eram deja \n semi-agonie, \mi arde [i dou` cro[ee pe cale oral`: B`i, figurantule, eu s\nt Cut`rica; ia zi, m`, ce-ai tu at\t de special, [i cine naiba e[ti tu de nu m` bagi \n seam`, [i-mi spune lumea c` nu-s de nasu t`u?. Citatul nu este exact, dar mesajul, cu siguran]`, `sta a fost. Prins \n ambuscad`, am r`mas [i f`r` blond`, pe care mul]imea a \nghi]it-o pe nemestecate: 0-2, end of the game. Acum, dac` tot am ajuns aici, sta]i s` l`murim [i legenda Cut`ric`i. Cut`rica era o domni[oar` din liceu, cu un an mai mare dec\t mine, care cic` avea bucurii la mine. |n consecin]` c` tot vorbim de metode de ag`]at , \mi l`sa bile]ele \n banc`, \n laboratorul de biologie, [i-mi tot d`dea telefoane acas`. Repet, ac]iunea se petrece \n mileniul trecut, cu mult \nainte de Messenger, de web-cam [i de [lag`rul Nu-mi r`spunzi la esemes / Eu \]i scriu at\t de des, deci e vorba de telefonia fix`, unde nu [tii niciodat` nici cine te sun`, dar nici cine-]i r`spunde. Iar \ntr-o zi i-a r`spuns fratele meu, care, nu-[ ce i-a venit, s-a dat drept mine [i a fixat o \nt\lnire cu ea, \nt\lnire la care eu, adev`ratul Gabi, nu m-am dus, pentru c` el, falsul Gabi, a uitat s` m` anun]e. Cine \i spusese Cut`ric`i (sau Cut`ricii?) c` nu-i de nasul M`riei mele, p-asta n-am de

2007
unde s-o [tiu. Cert e doar c` faza cu \nt\lnirea ratat` i-a pus capac. {i uite-a[a, deci, am ratat-o [i eu pe blonda din Costine[ti, dup` ce o ratasem cu poarta goal`! pe brunet`. Iat` c` a ap`rut [i fratele meu \n acest autodenun], a[a c` sta]i pu]in [i nu m\na]i, c` am una [i cu el. {i cu o ratare, logic. Derul`m c\]iva ani \nainte [i ajungem la facultate, \n Bucure[ti. Locuiesc cu el \n camer`, \n c`min, \n Regie. |ntre timp, am \nv`]at [i eu c\teva mut`ri c\[tig`toare, a[a c` iat`-m` ie[ind, de c\teva ori, cu o coleg`. Azi a[a, m\ine pe dincolo, \mi face, \n sf\r[it, o vizit`. Camera de c`min, pentru cei ce nu [tiu, e mic`, dar destul de c`lduroas`, astfel c` ne facem lejeri, apoi tragem draperia, tragem [i hainele de pe noi, iar c\nd s` trag [i un prezervativ din dulap, se-aude un tunet: cele 0,1 tone ale fratelui meu se las` pe clan]`, \n \ncercarea de a deschide u[a. U[a era \ncuiat`, am negociat scurt s` plece, c` am ceva treab`. Fiind mai mare dec\t mine, deci trecut prin multe (\n]elege]i ce vre]i), s-a prins repede, \n cinci secunde. Doar c`-n astea cinci secunde colegu]a mea se-mbr`case la loc. {i-a luat apoi po[eta pe um`r [i picioarele \n spinare [i dus` a fost. N-am trecut-o la mari pagube, mai ales c` era fum`toare, dar dup` asta chiar a trebuit s`-mi fac prieten`. Gata, eu m` opresc aici, ca s` le las ceva spa]iu [i colegilor mei care s-au mi[cat mai cu talent, mai ales c`, din c\te am \n]eles, `sta este, totu[i, un almanah de amor [i mai ales de umor. V` mul]umesc pentru aten]ie [i pentru \ncuraj`ri!

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Istoria florilor, de la Imperiul Roman p\n` \n ora[ul Medgidia


cum dou`-trei mii de ani, egiptenii, iranienii, mezii sau per[ii cultivau pe l\ng` case, vile sau blocuri topora[i, maci, trandafiri, crini, zambile, lalele. Plus arbu[ti ornamentali, precum mirt, iasomie, liliac. Chinezii [i japonezii preferau crizantemele, crinul, bujorul, azaleea, st\njenelul. Gr`dinile grecilor erau pline de bujori, trandafiri, garoafe, mixandre, gura-leului, gladiole, pansele. Romanii au practicat cultura for]at`, cultiv\nd \n timpul iernii, sub geam, trandafiri [i alte plante ornamentale. Romnii au, bine\n]eles, o tradi]ie veche \n cultura acestor plante (v-a]i prins, am citit toate astea \ntr-o carte: Floricultura, de A. Mili]iu [i M. Badea, Editura Agro-Silvic`, 1963). De[i putea oric\nd s` ridice p\n-la cer m\ndre com-

binate produc`toare de flori, poporul nostru a preferat s` cultive plantele mai mult pe l\ng` cas`, printre berze, viezuri, m\nji, m`m`lig`, sarmale, semin]e [i cartofi pr`ji]i. V` invit, \n cele ce urmeaz`, la o scurt` c`l`torie \n ecosistemul de pe l\ng` casa mea din comuna Medgidia, ora[ poreclit, \n actele oficiale, municipiu. Am crescut \nconjurat de flori, de pomi, de alte plante anonime sau pe care, cu toat` p`rerea de r`u, nu mai ]in

32-33

Almanahul Academiei Ca]avencu


minte cum le chema. Ghiocei, zambile, narcise, lalele, bujori, trandafiri, crini regali [i crini imperiali, gura-leului. Primii ap`reau, dup` cum am \nv`]at la gr`dini]`, ghioceii denumirea [tiin]ific`: vestitoris primaveris. Glumesc, nu [tiu cum le zice. Cert e c` \n ultimii zececincisprezece ani, de c\nd cu schimb`rile climatice, au \nceput s` apar` tot mai devreme, de ajunseser` s` vesteasc` Revelionul, nicidecum prim`vara. Dup` ghiocei, din c\te-mi aduc aminte, scoteau capul zambilele, numite \n buletin Hyacinthus l. Imediat veneau la r\nd lalelele (Tulipa l.) [i narcisele (Narcissus l.). Ele s\nt plante decorative vivace cu bulbi. De Sfin]ii Constantin [i Elena \nfloreau bujorii. C\nd se termina anul [colar, erau \n floarea v\rstei crinii. Am fost furnizor oficial de crini pentru profesoarele [colii din cartier. Din cele 200 de specii [i 15.000 de soiuri de trandafir (rosa), s-au lipit la mine \n curte trandafirii albi, galbeni [i ro[ii. Bag [i liliacul [i m`linul la flori, de[i a[ spune c` s\nt ni[te flori care cresc \n copaci. Profit de moment ca s` trec, a[adar, la inventarul copacilor. P`rul \n p`r aveam un leag`n din sfoar`. M-am dat \n el p\n` a trebuit s` fac` loc (p`rul, adic`) unei construc]ii. Vi[inii s\nt [i azi \n picioare, ba chiar s-au \nmul]it. Vi[inele s\nt ni[te cire[e acre, bune pentru compot [i viermi. Corcodu[ul cred c` s-a dus [i el. Corcodu[ul e un fel de prun cu fructe mai mici [i mai rotunde. Pe l\ng` fructe, corcodu[ul d` omului un clei lipicios, transparent, care \nlocuie[te, la nevoie, lipiciurile ieftine. Adic` nu-i d-`la care te face una cu tavanul, dar nici nu te las` la greu c\nd vrei s` trimi]i un plic cu o scrisoare. Sau un e-mail cu ata[ament, ha, ha, ha, ce glum` modern`! Caisul `l b`tr\n s-a dus de mult, dar i-a luat locul, cu succes, unul t\n`r, care produce materie prim` pentru c\teva compoturi [i borcane cu dulcea]`. C\nd se coc, caisele s\nt galben-ro[cate, eventual cu ni[te pete maronii, seam`n` cu pielea ars` c\teva s`pt`m\ni, \n Vama Veche, la foc potrivit; fac precizarea pentru or`[enii care s\nt convin[i c` scuze caisele s\nt chestiile alea verzi [i acre care se culeg prim`vara. Gutuii gutuii au murit, s`racii, de b`tr\ne]e. Gutuile s\nt fructele alea cu puf care-]i fac gura pung` [i se opresc \n g\t, dar nu po]i s` le la[i din m\n`. Viermii se simt \n p\ntecul lor ca la ei acas`. Se consum` proaspete sau \n borcane cu gem. |ntre gardul cur]ii [i gutui era mereu c`rare se pare c` gutuile s\nt mai gustoase c\nd s\nt dob\ndite \n sistem autoservire, ca s` nu spun de-a dreptul furate. Iarna, gutuile r`mase pe jos deveneau, \n combina]ie cu un adaos de z`pad`, obuze perfecte. Pe l\ng` curte au tr`it p\n` la ad\nci b`tr\ne]i [i

2007
doi duzi. Unul alb [i unul negru. Duzii erau plini de omizi [i de copii. Dudele m\njesc pielea [i provoac` scaune nea[teptate, rezolvate de vecinii mei, \n general, pe loc. L\ng` duzi au locuit doi plopi. Plopii, se [tie, s\nt \nal]i, foarte \nal]i, mult mai \nal]i dec\t mine. |ntr-un plop mi-am f`cut eu cuib. Mi l-am f`cut un pic sub nori [i vedeam din el jum`tate de ora[. Pe mine nu m` vedea nimeni, lucru care nu m` deranja absolut deloc, pentru c` acolo mai citeam c\te o carte, iar acest gest se putea interpreta gre[it, mai ales c` era vacan]`. |ntr-o var`, ne-am trezit \n fa]a casei cu o nuielu[` stranie, care a ie[it din p`m\nt, s-a uitat un pic \n jur, i-am zis c` nu ne deranjeaz` [i a \nceput s` creasc`. Acum e copac \n toat` regula, cu nepo]i \n jur. V`z\nd c` \n el cresc alune, i-am spus, simplu, alun. A, s` nu uit de parcelele cu c`p[une, victime, [i ele, ale trec`torilor pofticio[i. Nu voi uita nici tufele de zmeur`, care nici m`car nu mai [tiu cum au disp`rut. Ce-mi pare r`u e c`, de[i am avut zmeur`, n-am avut niciodat` ur[i. Dar am avut c\ini, am avut r\me \ntre degetele de la picioare, porumbei \n pod [i fluturi \n cap.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

S` \nv`]`m s` fluier`m frumos, cu degetu-n gur`


Eu, Ionu], Costel, Niculae, Silviu (zis Buric), Gheorghe (care mai t\rziu, c\nd a descoperit femeia, s-a recomandat, brusc, George), Mirel, Marius, \nc` un Marius, Dani [i Romeo Br\nz` (fra]i), Dorin Br\nz` (v`rul fra]ilor Br\nz`), P`cal` (despre care am aflat recent c`-l cheam` Vali), Schilo (alt Marius), Claudiu (fratele fra]ilor Ciuc`, semi-campioni la lupte, spaima jum`t`]ii nordice a ora[ului Medgidia). Pro[tii lumii. Nici unul dintre noi nu [tia s` fluiere ca lumea. St`p\neam doar fluieratul `la m`runt, simplu, cam primitiv [i penibil, din buze, care nu-]i folose[te la nimic. Fluieratul adev`rat este, s` ne-n]elegem, `la cu degetele-n gur`. Dac` nu fluieri tare, s` se aud` \n tot cartierul, pe tot stadionul, s` r`sune biblioteca [i sala de cinema sau s` vibreze c\rciuma, mai bine stai acas`, \nve]i pentru lucrarea de control de la geografie [i te ui]i la desenele cu Sandy Belle. Sau joci elasticul cu fetele. P\n` la urm`, \ns`, minunea s-a \nt\mplat. Era o vacan]` de var`. Mai precis, era dup`-amiaz`, cu soare plictisit [i c`ldur` searb`d` de Dobrogea; b`team mingea, de[i ea, s`raca, nu avea nici o vin`; l-am v`zut cum a ap`rut \n cap`tul str`zii, cap`tul dinspre gar`, a l`sat saco[a pe asfalt, a b`gat patru degete \n gur`, dou` de la st\nga [i dou` de la dreapta, [i a fluierat. Un ffffiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuuuuu!!!!!! lung, ostentativ, poate chiar arogant, ne-a r`scolit timpanele [i sufletul. Au t`cut [i locomotivele. Era la vreo sut` [i cincizeci de metri distan]`, dar ditai distan]a asta sa \nclinat \n fa]a lui, \nvins`. Ffffiiiiiiiiiiiiiiuuuuuu!!! Nu mai era cale de \ntors: Ionu] \nv`]ase s` fluiere. A stat c\teva s`pt`m\ni la ]ar`, deja \l cam scoseser`m din memorie, iar acum, c\nd s-a \ntors, era deja superior. Pur [i simplu, n-am avut de ales: am \nghi]it \n sec, am ascuns m\ndria r`nit` [i l-am rugat s` ne \nve]e [i pe noi. B`i, ce simplu era Am implementat, cum spuneam, procedeul cu patru degete, ar`t`toarele plus degetele mari. Se iau cu grij`, eventual se spal`, apoi se introduc \n gur` (foto 1), unde alea mari se \nt\lnesc [i se ]in a[a, lipite. Se propte[te v\rful limbii \n ele, \n a[a fel \nc\t orificiul bucal s` fie aproape etan[eizat, [i se sufl` din tot sufletul. Aten]ie, am zis aproape etan[eizat: e logic c` se las` [i o gaur`, pe buza de jos, prin care s` [uiere aerul expirat, c` p\n` la urm` asta e ideea. E simplu, dar mie mi-a luat c\teva zile, mai aveam pu]in [i m` apuca toamna nefluierat. Drept e c`

34-35

Almanahul Academiei Ca]avencu


imediat dup` ce am prins principiul, am trecut rapid la \mbun`t`]irea [i diversificarea metodei. Se pot utiliza [i alte degete, se pot face combina]ii de 1+1, 2+1 (adic` dou` de la m\na dreapt` [i unul de la m\na st\ng`, la alegere). Se poate fluiera chiar [i cu un singur deget (foto 2), dar sunetul e mai gros, nu e a[a fin era s` zic delicat precum \n celelalte cazuri. Odat` instructajul f`cut, am decis s` d`m fluieratului [i o \ntrebuin]are, iar c\t de cur\nd ne-am creat un minilimbaj acustic. Unul din ga[c` fluiera un semnal, adic` o melodie numai de noi [tiut` asta era \ntrebarea Hai, b`, ie[im pe strad`?. Cine avea chef s` ias` r`spundea (r`spunsul era aceea[i melodie) asta se nume[te, acum, confirmare. |n c\teva minute eram to]i \n strad`. Copiii de azi nu cred c` m-ar \n]elege, pe ei nu-i mai mi[c` dec\t un buzz pe Mess sau un SMS, iar jocul Somata a fost

2007
botezat, din c\te am auzit, CounterStrike. Vreau s` adaug c` ultima dat` am fluierat cu degetele la concertul Duran Duran, de la Sala Palatului, [i tare bine a fost. A, s` nu uit semnalul nostru era o melodioar` stupid`, pe care o ]in minte [i acum. Nu-i mai [tiu cuvintele, habar n-am ce voia s` spun` [i de unde a ap`rut, dar [tiu c` ne-a b`gat-o \n cap un gagiu de Bucure[ti care venea vara la rudele lui [i pe care l-am descoperit zilele trecute \ntr-un pictorial din revista Tabu.

E[ti o floare, e[ti un crin B`, e[ti porcul cel mai fin!

u trebuie s` v` mira]i a[a, c`ci porcii [i crinii s\nt [i ei oameni, deci au tot dreptul s` apar`, din c\nd \n c\nd, \n almanahul Academiei Ca]avencu. Iar dac` v` \ntreba]i ce-i une[te pe porci [i pe crini, foarte bine face]i, \nseamn` c` a]i nimerit exact unde trebuie: vine imediat [i r`spunsul, dar dup` c\teva momente vesele [i triste de istorie, zoologie, floricultur` [i ceva comer] cu am`nuntul. Istorie, deci: eu am crescut la cas`, ceea ce v` doresc [i vou`, \n ora[ul Medgidia, un municipiu cu aspect, pe alocuri, de sat pr`fuit. C\nd stai la cas` [i ai o curte c\t zece apartamente obosite din cartierul Titan, aproape c` e p`cat la Dumnezeu s` nu cre[ti [i tu o g`in`, pentru ou` [i g`ina], un porumbel, pentru relaxare [i g`ina], un c\ine, pentru paz` [i protec]ie, sau un purcel, pentru carne [i b`taie de cap.

(V` rog s` m` scuza]i dou` minute, m` duc s`-i omor un pic pe vecinii mei de la 10, care au probleme cu mersul biped, deci trop`ie ca o turm` de elefan]i, iar acum s-au apucat s` asculte Pas`rea Colibri la maximum.) Bun, gata, revin la elogiul traiului de-acas`. Pe l\ng` animale, am avut \n curte [i o colonie de crini. Erau ca o marc` \nregistrat`, toat` lumea din vecini [tia de ei, iar str`inii se opreau, din c\nd \n c\nd, s`-i priveasc`. {i s`-i scuipe, se-n]elege, scuipatul fiind consacrat ca solu]ie universal` antideochi. Ce s` mai discut`m, eu am \nscris crinii \n Hall of Fame-ul florilor. Fac minuni, nu alta. Un crin bine

Flori, fete sau b`ie]i

DC
geniale de marketing, ci doar un calendar bisericesc. Booon A]i observat, desigur, c` vorbesc despre crinii mei la timpul trecut. |ntr-adev`r, s-au dus. N-a fost tsunami, n-a fost accident de avion, nu i-a dobor\t nici m`car explozia de la Cernob\l. Doar porcii au fost \n stare s`-i termine. Porcii aveau cote]ul undeva \n spatele cur]ii. Unul dintre ei, mai exact una dintre ei, prinsese prostul obicei de a s`ri peste u[`, printr-o gaur`, sau cam a[a ceva. V`z\nd-o at\t de pasionat` de s`rituri, i-am zis Daniela Siliva[, dup` (re)numele unei foste mari gimnaste. Dup` ce p`r`sea incinta, r\ma strict prin jur, nu ajungea prea departe, pentru c` trebuia s` mai treac` de un gard de s\rm`, era [i o bolt` de vi]`-de-vie, plus alte c\teva r\nduri de struguri din `ia cu bobul mare, parfumat, care se cur`]` de pieli]` [i se topesc \n gur`. Ei, dar \ntr-o bun` zi vorba vine , prin nu [tiu ce minune, scroafa a \ndr`znit mai mult. L-a luat cu ea [i pe porcu[orul anonim al`turi de care \mp`r]ea (dis)confortul cote]ului [i au ajuns \n fa]a casei, unde a descoperit crinii. Ce le-or fi inspirat bie]ii crini, habar n-am. Cert e doar c` nu s-au l`sat p\n` n-au halit to]i bulbii din p`m\nt. A fost delir la r\tul lor. I-am g`sit s`tui [i veseli, zburdau prin curte, aproape c` pluteau, poate c` erau [i un pic ame]i]i [ti]i, presupun, c` nu e bine s` dormi \ntr-o camer` cu crini, pentru c` provoac` deranj puternic la etajele superioare. Ei, asta era leg`tura dintre crini [i porci, asta e povestea mor]ii crinilor mei. O moarte care n-a folosit nim`nui, cu at\t mai pu]in porcilor, care tot ni[te bestii \mpu]ite au r`mas.

plasat poate deschide, de exemplu, ni[te u[i aparent inaccesibile, precum cea de la circa financiar`, de la spital sau de la vecina de la doi, c\nd e so]ul \n delega]ie. Crinii de la flor`rii, am observat, au uneori tenul boln`vicios [i bobocul flasc, se vede c`-s crescu]i cu pistolul la t\mpl` [i cu cronometrul tic`ind al`turi. Ai mei erau relaxa]i, jucau fazan cu alunul, flirtau cu albinele, tr`geau o cafelu]` cu liliacul [i apoi \nfloreau, \ntotdeauna la termen, \n iunie, exact c\nd se termina [coala. Iar m`micile din cartier f`ceau coad` la noi, c` a luat `la micu men]iune, doamna/domnu Drogeanu, [i nu se poate s` mergi cu m\na-n cur la serbarea de sf\r[it de an, nu? Nu, bine\n]eles c` nu se poate. Iar ce r`m\nea \n urma premian]ilor, pac! la pia]`. Da, la pia]`. Florile se v\nd [i-n pia]a din Medgidia, s` [ti]i, nu doar la Pia]a Universit`]ii, [i chiar se v\nd bine. Nu m`-ntreba]i cum am f`cut primul milion, c` nu mai [tiu; dac` m`-ntreba]i, \n schimb, cum mi-am luat primii blugi Diesel, r`spunsul e floare la ureche: i-am c\[tigat \n patru ore, dintr-un snop de bujori. A[tia ca s` fi]i la curent, \n caz c` intra]i \n business \nfloresc de ziua Sfin]ilor Constantin [i Elena; e foarte simplu, nu-]i trebuie cine [tie ce planuri

36-37

Almanahul Academiei Ca]avencu

2007

Cum mi-am f`cut eu o minge adidas cu pixul [i compasul


Sta]i a[a, nu v` pripi]i precum atacan]ii din Divizia A \n fa]a prompteristelor de la televizor! V-a]i g\ndit, s\nt sigur, c` e simplu: faci un cerc cu compasul, pe h\rtie, apoi apuci pixul, dai cu ascu]itul [i gata, ]i-ai f`cut mingea. Nu. Urm`ri]i-m`. Este vorba de o minge \n carne, oase [i cauciuc. Ast`zi le g`sim, sute de m`rci, mii de modele cu milioane de desene, la orice col] de tarab` sau de mall. |nainte, cele de calitate erau cam ce e azi Almanahul Academiei Ca]avencu: unul pe an, dar bun. Am vrut [i eu una de calitate. {i mi-am f`cut-o. |n cas`! Voi \ncepe povestea mea cu istoria mingii de 35. Am crescut cu ea, cu ea am spart primele geamuri, cu ea am f`cut g`uri \n gard. Era din cauciuc. Dac` [tiai meserie [i aveai r`bdare s` alegi, g`seai una oarecum sferic`, nici prea grea, nici prea slab`, nici prea umflat`, nici prea bleag`. Au fost preferatele mele. Dar [i ale lui nea Petric`, un vecin deosebit de pontos. {i lui \i pl`ceau mingile. Era pl`cerea lui s` le taie, diminea]a, la pr\nz sau seara. Iar \ntre terenul nostru [i gr`dina lui era doar un biet gard [i c\teva pase executate gre[it Pe l\ng` mingea de 35 se g`sea, ]ine]i minte, mingea de 18, o prostie u[oar`, transparent`, inventat` de regimul comunist, cred, din considerente de economie. Peste mingea de 35 mai era doar mingea de trei foi, aceea f`cut` din piele, alb` cu petice negre. Precizare pentru pu[tii de azi 18, 35 [i trei foi se traduc astfel: 18 lei, 35 de lei, respectiv 300 de lei, adic` trei h\rtii albastre de 100 de lei, cu B`lcescu pe ele. Ba, \ntr-un timp, mingea de trei foi s-a f`cut 450 de lei. Observa]i pr`pastia dintre 35 [i 300 [i ve]i \n]elege de ce alea de trei foi erau precum apa plat` cu l`m\ie \n de[ert. Eu eram legitimat la un club de fotbal [i m` antrenam cu mingi de 35! Pe-alea de piele le-am v`zut t\rziu de tot, iar c\nd am dat prima dat` \ntr-una mi-au pl\ns degetele trei zile. Booon Via]a de semi-fotbalist curgea f`r` dureri de cap, f`r` dureri de picior, p\n` c\nd, \ntr-o zi, un coleg de la echip` a ap`rut la antrenament cu un balon adidas Tango (foto 1). ~sta a fost, ca s` zic a[a [i nu altfel, urm`torul nivel \n materie de mingi. Era mult peste cea cu petice negre (foto 2). A fost mingea oficial` a Campionatului Mondial de Fotbal din Argentina, din 78. {ti]i c` fiecare campionat are una oficial`. La Coppa del Mondo, Italia 90, a fost Etrusco Unico. La Fran]a 98 a fost

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Tricolore, care deja era alt` m\ncare de icre negre [i br\nz` muceg`it` cu [ampanie. Ideea e c` au disp`rut peticele, au ap`rut cercurile. 12 cercuri. |n ochii mei, asta era perfec]iunea. C\nd am cunoscut-o, avea deja aproape zece ani, dar pentru noi, care vedeam a[a ceva doar la televizor, \nt\lnirea cu ea a fost cam ca primul joint pentru tineretul din ziua de azi. Iar tipul `la o avea acas`! Adus` de la Sevilla, de o rud`, [ef de c\rcium` de [tabi [i fotbali[ti pe la Slobozia, care avusese privilegiul de a merge la finala Cupei Campionilor, Steaua-Barcelona (2-0, dup` lovituri de la 11 metri). Am \nceput s-o visez. Am vrut [i eu una. Iar de la vis la realitate n-au mai fost dec\t o minge 35, ceva cuno[tin]e de geometrie, un compas, r`bdare, talent deosebit la desen [i o past` de pix! Metoda nu era deloc simpl`. Trebuia s` ias` pe minge, v-am spus, 12 cercuri egale (foto 1). Am stabilit grosimea dungilor, am calculat diametrul optim al cercurilor, am deschis compasul [i am trecut la treab`. Imagina]i-v` c` mingea e Terra. Terra st` \nfipt` \ntr-un ax, axul \n jurul c`ruia face mi[carea de rota]ie (aia de revolu]ie e \n jurul Soarelui, dup` cum am \nv`]at la [coal` da, s` [ti]i c` nu f`ceam doar fotbal [i mingi Tango,

\n timpul liber luam [i premiul I, an de an). Am \nfipt acul compasului \ntr-un punct, s` zicem Polul Nord, [i am schi]at primul cerc. Un fel de calot` polar`. Am f`cut [i cercul din sud, calota sudic`. |ntre ele, \nc` 10 cercuri. Toate egale. |n mijlocul fiec`rui cerc, un pentagon fostul petic negru de pe mingea de trei foi (foto 2). Fiecare pentagon era \nconjurat de cinci hexagoane. A[adar, sfera de cauciuc trebuia \mp`r]it` \n 12 pentagoane [i restul hexagoane, toate cu laturi egale. Nu mai [tiu c\te hexagoane, [i nici nu stau s` calculez, c` \ntre timp m-am l`sat de [coal`. Fiec`rui pentagon \i corespundea, v-a]i prins, un cerc colorat \n negru. Sau albastru, c\nd nu aveam past` neagr`. Dup` c\teva ore de lucru, era gata. Scriam frumos adidas, pictam logo-ul la milimetru [i apoi caligrafiam Tango, a[a cum v`zusem pe mingea colegului. Gata, acum puteam ie[i s` joc fotbal cu vecinii. Le pl`cea [i lor, n-am nici o \ndoial`, dar nu m-au \n]eles niciodat`. Mai ales c` pasta se [tergea

38-39

Almanahul Academiei Ca]avencu


destul de repede. Dar contururile rezistau, a[a c` o pictam din nou. O dat` am f`cut-o cu vopsea, \ns` vopseaua anihila orice tentativ` de fine]e. Talentul meu de desenator nu se-mp`ca prea bine cu consisten]a v\scoas` a vopselei. Plus c` era vopsea de tabl`, care s-a uscat, pe cauciuc, \ntr-o s`pt`m\n`. Gata. Cam asta e istoria mingii adidas de cas`. Era o opera]iune riscant`, dar necesar`. Imaginea conta [i atunci. Via]a mingii depindea de un v\rf de compas. O gre[eal` o trimitea la co[ul de gunoi, iar alta nou` nu

2007
vedeam dec\t peste c\teva luni. De fapt, sta]i a[a, s` v` mai spun un secret. Mingea spart` nu se arunc`. Se umple cu pietre [i se a[az` aiurea, s` par` c` a]i uitat de ea. Trec`torii de treab` vor \ncerca mereu s-o trimit` c\t mai aproape de voi. {i nu vor rezista, v` garantez, f`r` s` arate cum se [uteaz` corect!

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Alexandru Du]u
Flori, feti]e, filme sau b`ie]i Cum mi-am petrecut sf\r[itul lumii civilizate

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Flori, feti]e, filme sau b`ie]i


rm`toarea poveste de dragoste cu prezervativ s-a consumat \ntr-un bordel. Nu dau numele bordelului pentru c` o fi av\nd [i el, bordelul, o nevast`, familie [i socri. {i, pentru c` asta s-a petrecut \ntr-un lupanar soios, pudoarea m-ar putea \ndemna s` nu recunosc c` eu \nsumi am fost personajul acestui scenariu. A[ putea spune (etern artificiu [i eschiv` mereu la \ndem\n`): i s-a \nt\mplat unui prieten de la care am auzit-o pe urm` povestit`. Ei bine, s` [ti]i c` este chiar a[a. I s-a \nt\mplat unui prieten. Un prieten cu care obi[nuiam s` merg la curve, [i care m-a \nso]it [i pe parcursul acestei aventuri. {i uite-a[a, trecem noi pragul stabilimentului, \ntr-o frumoas` dup`-amiaz` de prim`var`. Nu la fel de fru-

moase ca dup`-amiaza erau [i fetele. Dar erau mult mai promi]`toare. Adic` promiteau tot, cel pu]in p\n` s` descaleci \n hogeac, c` doar nu le durea gura. Abia p-orm` \ncepeau s` se pl\ng` c` le doare gura. Ambian]` sordid`. Din bube, mucegaiuri [i noroi, iscat-am frumuse]i [i pre]uri noi. Pre]urile erau \ntr-adev`r noi, fiindc` \n perioada aceea infla]ia galopa mai tare ca hormonii no[tri. C\t despre bubele din care urmau s` r`sar` frumuse]i noi, \n cazul acesta ra]ionamentul, sau rela]ia cauzal`, era un pic pe invers. |n sensul c` de la frumuse]ile alea puteau s`-]i apar` ni[te bube. Ne-am mai \mprietenit noi cu pe[tele, c` doar nu puteai a[a, tam-nesam, s` te arunci cu capul neprotejat \nainte, \ntr-o rela]ie de un scurt durat`. Ne-am cunoscut, am v`zut c` ne potrivim [i c` \mp`rt`[im chiar pasiuni comune: pasiunea pentru banii mei, la care ]ineam at\t el, c\t mai ales eu foarte tare. A[a c` el mi-a cerut banii [i eu i-am cerut m\na fetei. M` rog, eu i-am cerut, de fapt, cu totul alt` parte anatomic` a prin]esei. Ca s` purcedem \n cabinet trebuia s` travers`m living-ul. Aici, o priveli[te grandios-idilic`. Vreo treizeci de ]igani, \n majoritate femei balercoase cu recuzita specific` etniei [i puradei, r`[chira]i pe jos \n semicerc, priveau cu o concentrare posac` la un televizor. |n lini[tea compact` se auzea doar vocea unei feti[cane de vreo 12-13 ani care citea cu glas tare pentru \ntreg auditoriul subtitrarea telenovelei. Imagina]i-v` c` a trebuit s` p`[esc echilibristic printre magraonii analfabe]i, \ntin[i pe jos, ca s` str`bat

42-43

Almanahul Academiei Ca]avencu


camera, destul de \nc`p`toare de altfel, de la o extremitate la alta. M` a[teptam s` aud replicile care se arunc` \n astfel de situa]ii telespectatorilor \nt\rzia]i, care-[i caut` loc \n sala de cinema dup` \nceperea filmului: Hai, b`i nene, acuma se vine la film!?. Dar oamenii erau at\t de \ncorda]i s` aud` traducerea \nc\t, de[i nervo[i, nu-[i permiteau s` m` apostrofeze. Dup` aceast` c`l`torie ini]iatic` [i chinuitoare, aflu c` dormitorul este ocupat momentan. Hopaaaa!? Asta \nseamn` c` a trebuit s` \mi g`sesc un loc \n sala de spectacol [i s` a[tept stingher. A[a am avut ocazia s` v`d c` traduc`toarea, semianalfabet` la r\ndul ei, abia silabisea, [i nu reu[ea defel s` termine dec\t un r\nd din subtitr`rile care ap`reau pe ecran sub fiecare scen`. M` sim]eam cumva ca la Cinematec`. La r`stimpuri, c\nd incapacitatea traduc`toarei de a ]ine ritmul f`cea s` se acumuleze suficiente lacune de informa]ie, iar incoeren]a scenariului devenea deranjant`, se mai trezea c\te un telespectator s` cear` l`muriri suplimentare. Efortul hermeneutic era reprimat din fa[` de ceilal]i telespectatori care \l reduceau rapid la t`cere. Pe undeva, era clar pentru mul]i c` fata cu carte nu prea st`p\ne[te slova chiar at\t de bine \nc\t s` le poat` deschide lumea plin` de sensuri a imaginilor care se succedau pe televizor. Sim]eau ei, ]iganii, c` s\nt fura]i la cuvinte, dar p`reau resemna]i cu situa]ia. Un moment mi-a trecut prin cap

2007
c` ar fi amabil din partea mea s` m` ofer s` o fac pe [picherul. Eventual, puteam cere o reducere la tarife, la barter cu faptul c` le citeam. P`i, dac` scriitorii fac bani din scris, de ce nu a[ face [i eu bani din citit? Dar nu [tiu cum a[ fi f`cut fa]` interpel`rilor de genul: B`, da ea \l iubea p-`sta sau pe [ofer? C` nu mai \n]eleg nimic! Important este c`, f`r` s` vreau, am reu[it performan]a de a fi elegant [i de a o scoate la un film, \nainte de..., pe aleasa pe bani a inimii mele. Jum`tate de or` mai t\rziu reintram \n atmosfera s`lii de cinema. Dup` consumarea tranzac]iei, \n momentul \n care am ie[it din dormitor \n living, am dat, \n mod reflex, s`-mi aprind o ]igar`. Dar mi-a sunat deodat` \n urechi refrenul acela nazal pe care p`r`seam, \nainte de 89, s`lile cinematografelor: Dragi spectatori, v` rug`m s` nu aprinde]i ]ig`rile \nainte de p`r`sirea s`lii de spectacol! V` mul]umim!.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Cum mi-am petrecut sf\r[itul lumii civilizate

i, sta]i a[a [i nu m\na]i, adic` nu v` m\nia]i, c` nu e chiar sf\r[itul lumii civilizate. A[a cum nu ne-a fost dat s` tr`im sf\r[itul istoriei numai pentru c` s-a apucat unul ca Fukuyama s` scrie Sf\r[itul istoriei [i ultimul om. Ce-i aia Sf\r[itul istoriei [i ultimul om? Poate s` fie sf\r[itul orelor de program [i s` fii ultimul client. Iar osp`tarul sau badigardul s` se comporte ca ultimul om [i s` te invite afar` din c\rcium`. Dar, chiar [i atunci, este suficient s` descaleci pe trotuar, s` sim]i cum soarele acela puternic de opt diminea]a \]i trage haina pe umeri [i-]i scutur` scamele de pe pantaloni, ca s` faci uitate pe loc melodrame de genul acesta. P\n` la urm`, vorba aceea, [i m\ine e o zi. De fapt, \n cazul unui episod semideprimant tip sf\r[itul istoriei [i ultimul chelner, sloganul se modific` ni]el: {i azi e deja o zi, fiindc`, a[a cum spuneam, depresiile astea intervin la primele ore ale dimine]ii. {i acum s` revenim la sf\r[itul lumii civilizate, care, dup` unii, ar fi picat \n secolul acesta, pe 11 septembrie 2001. Al]ii, mai optimi[ti, au spus c` `sta e doar \nceputul sf\r[itului, adic`, cum ar veni, la 11 septembrie nu s-a \nchis de tot, ci doar s-a luat ultima comand`. Nu [tiu s` v` spun dac` chiar s-a luat ultima comand`, dar pot s` v` spun c` eu am primit \n zilele acelea o gr`mad` de comenzi, pentru simplul fapt c` m` aflam \n armat`. ({tiu ce-o s` spune]i: Iar, frate, povestiri din armat`!. Nu m` num`r printre cei care cred c` armata te face musai b`rbat. Dar uneori armata te poate face b`rbat-frunta[, b`rbatmajor sau chiar b`rbat-adjutant [ef. |ns` atunci, \n septembrie 2001, deja nu mai era vorba de armat`. Aici era vorba de r`zboi. R`zboiul \mpotriva terorismului. Un r`zboi \n care Romnia a intrat cu toat` responsabilitatea de viitoare ]ar` NATO, cu o m\n` de sergen]i [i c`prari.) {i unde m-a prins pe mine acest moment de ruptur` al istoriei? Ca \ntotdeauna \n via]`, \n fa]a marilor r`scruci ale destinului te afli singur. Acest adev`r existen]ial se confirma [i de data aceasta: eu eram pe bud`, deci destul de singur \n fa]a destinului [i \n spatele

u[ii de PAL m\zg`lit. |n mijlocul r`zboiului dintre lumi, eu duceam r`zboiul meu cu un colon r`zvr`tit, de-a dreptul terorist, care d`dea semne de constipare. Am terminat. Am ie[it pe culoar. |n aer plutea un iz nedeslu[it, o tensiune ap`s`toare. Aveam o presim]ire nasoal`. Mi-am \ntins n`rile ca o mangust` care adulmec` pericolul. Totul devenea clar. Mi-am zis \n sinea mea: Hooopaaa!!! Ce-i asta, fra]ilor?! Simt o inversare a raporturilor de for]e din geopolitica mondial`. Simt c` paradigma multipolarismului \n strategiile de securitate global`, promovat` timid \n deceniul trecut de OSCE (Organiza]ia pentru Securitate [i Cooperare \n Europa), \n special prin parteneriate strategice, este serios amenin]at` de prevalen]a riscurilor asimetrice asupra celor clasice. M-a luat un vertij a[a deodat`, [i-am sim]it, uite-aci \n co[u pieptului, c` nu-i a bun` cu dependen]a energetic` a Europei de resursele Orientului Mijlociu. Mai c`-mi venea s` m` duc s`-l \ntreb pe dom caporal cam a[a: Ce facem, dom caporal, c` simt o muta]ie la nivelul procesului mai amplu de redistribu]ie a puterii [i legitimit`]ii la nivel regional [i global dup` sf\r[itul R`zboiului Rece. Am crezut c` m` \n[al` mirosul [i c`, de fapt, ar trebui s` pun tot acest disconfort spontan pe seama celor trei plutoane de militari asuda]i care tocmai a[teptau s` intre la du[uri. Dar lucrurile erau clare. Anali[tii aveau dreptate: dup` 11 septembrie lumea nu va mai fi la fel. Eu intrasem s`-mi de[ert boa[ele \ntr-o

44-45

Almanahul Academiei Ca]avencu


lume [i ie[eam de la WC \ntr-o ordine mondial` radical schimbat`. Timpul nu mai avusese r`bdare [i m` prinsese cu br`cinarii \n vine. Iar asta am v`zut-o pe pielea noastr` \n noaptea care a urmat atentatelor. Dup` alarm` am fost aduna]i pe platoul unit`]ii. Comandantul nostru, \ngrijorat, exoftalmic, bran[at la importan]a menirii pe care istoria ne-o rezervase, a gr`it din ad\ncul sufletului c`tre noi, o[tenii (pe toat` durata stagiului militar nu l-am auzit folosind termenul soldat, militar sau m`car osta[; termenul consacrat de adresare era arhaicul o[tean). |nt\i ne-a spus c` tocmai am trecut de pe galben pe portocaliu, culori care desemneaz` nivelul de alert` terorist` [i nu numai. At\ta vreme c\t eram \n unitate, faptul c` trecusem pe portocaliu ne \ngrijora mai pu]in. Pentru noi, ca o[teni st`tu]i, important era s` nu pic`m pe ro[u \n cele dou` zile de permisie. Apoi a plonjat abrupt \n subiect: O[teni, civiliza]ia este atacat`. Lumea civilizat` este atacat`. Partenerii no[tri s\nt ataca]i (de[i pe vremea aceea Romnia nu era membr` NATO), deci noi s\ntem ataca]i!; Na, belea!, ne-am spus noi. Au urmat zece minute \n care s-au repetat vorbe la fel de mari ca astea. De fapt, s-au repetat cam acelea[i vorbe. Dac` mai dura pu]in \ncepeam deja s` m` cred pu[ca[ marin american, care are \n spate un produs intern brut de zeci de mii de parai pe cap de locuitor. Cert este c` au urmat vreo trei s`pt`m\ni \n care via]a [i lumea noastr` nu au mai fost ca \nainte. Se organizau alarme peste alarme \n care aflam c` indicativul noului Plan Na]ional de Lupt` \mpotriva inamicului nu mai este scorpionul brun, ci viezurele galben. Dar \ntotdeauna indicativul planului se constituia dintr-o g\nganie sau un mamifer mic, plus o culoare. C\t \i derutau pe terori[tii arabi schimb`rile astea bru[te, nu [tiu s` v` spun, dar b`nuiesc c`, cel pu]in psihic, erau termina]i. Cum la fel eram [i noi, cei implica]i \n ap`rarea civiliza]iei. Dialogurile dintre solda]i [i cadre sunau cam a[a: soldatul \ntreba: Domnu c`pitan, p\n` vin marmitele cu m\ncare, d`m [i noi o fug` s` aducem ni[te sucuri?, iar ofi]erul r`spundea: Ce, m`, a]i \nnebunit, nu vede]i c` civiliza]ia este atacat`? Nu se poate. R`m\ne]i la locurile voastre s` ap`ra]i lumea civilizat`!. Auzeam motiva]ia asta cu civiliza]ia este atacat` pentru orice fleac. Evident c` cei mai mul]i ofi]eri o foloseau la mi[to, dar crede]i-m` c` erau [i unii care chiar credeau \n ea. Dup` comandant care credea, probabil, c` poate intra \n NATO [i separat, numai cu unitatea lui, \n cazul \n care Romnia nu ar fi \ndepli-

2007
nit \n ansamblu criteriile de aderare cel mai tare credea \n rolul s`u civilizator un sublocotenent al c`rui nume nu-l mai re]in. T\n`rul nostru ofi]er \[i purta cu stoicism con[tiin]a propriei superiorit`]i. Temeiul exclusiv al acestei aristocra]ii cu pana[, pe care b`iatul o emana prin to]i porii, era de g`sit \n buletinul s`u de identitate: el era bucure[tean. Iar deta[area lui \ntr-o unitate din provincie echivala cu surghiunul unui Napoleon printre ni[te papua[i. Prin contactul zilnic cu mujicii de recru]i, omul nostru tr`ia, \n mic, drama ciocnirii \ntre civiliza]ii, pe care tocmai o v`zuse pe viu o lume \ntreag` la 11 septembrie. Poate asta \l [i c\[tigase at\t de tare de partea ap`r`rii civiliza]iei. A[a se face c` atunci c\nd a g`sit asupra unui soldat \n termen un ziar, mai exact Dilema, nu putea pierde prilejul s` pun` la lucru distinc]ia fundamental` cu care opera \n toate situa]iile: bucure[tenii intelectuali vs. provincialii cretini. De data aceasta arogan]a lui s-a rev`rsat cam a[a: Ce dracu de ziar mai citi]i [i voi, m`, pro[tilor? Cuuum? Cum \i zice? Dilema? Ce mai e [i asta? Vreo panaram` de ziar de-aici, dup` la voi, din ora[ul `sta de rahat. Dar, m` rog. Important este c` \n acele zile fierbin]i de septembrie ace[ti oameni, de care nici Bin Laden [i nici Bush nu auziser`, au reu[it s` apere civiliza]ia.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Daniel Goace
Mare e gr`dini]a ta, domle! Cum n-am futut eu prima gagic` Salva]i de l`c`]el |njurte, m`rg`ritare!

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Mare e gr`dini]a ta, domle!

rima gagic` pe care am ag`]at-o eu a fost... Ba nu! De fapt, prima gagic` pe care m-a ag`]at ea pe mine... Se \nt\mpla prin 1981-1982. Eu eram la gr`dini]`, \n grupa mic` sau mijlocie. |mi aduc aminte [i acum: pe ea o aducea bunica ei la gh`di, c` egha u[ogh gh\gh\it`. O chema Andgheea... `staaa, pardon, Andreea o chema, c` eu nu eram r\r\it. Pe vremea aia, eu eram doar pu]in cretin din punct de vedere social. Adic` nu m` jucam cu nimeni. St`team \ntr-un col] [i m\r\iam la cei care se apropiau de juc`riile mele. |nc` nu ap`ruser` conceptele de networking [i socialising. P`rin]ii te basculau diminea]a \n curtea gr`dini]ei, apoi te str\ngeai \n sala de mese pentru a lua infimul dejun. N-am s` uit niciodat` gustul de can` de tabl` cu ap` fiart` pe post de ceai [i

ceva marmelad` pe o felie de p\ine uns` sau nu cu margarin`. Dup` aia treceai la loc \n clas`, unde a[teptai momentul deschiderii l`zilor cu juc`rii. Dac` era cald afar`, evenimentul respectiv avea loc \n curte, la soare. Care era mai [mecher se repezea la juc`riile cele mai pu]in proaste din cutii: ni[te ma[inu]e, o betonier`, ceva piese de lego romnesc sau bulg`resc, de `la din plastic prost finisat, de abia reu[eai s` \nfigi p`r]ile una-ntr-alta, iar odat` \nfipte, acolo r`m\neau p\n` c\nd le desf`ceau `ia de la grupa mare. Ei bine, \n contextul acesta geopolitic, o feti]` \ncepe s` se ]in` dup` mine. La \nceput a venit [i mi-a zis ceva, nu mai [tiu ce. Probabil c` s` m` joc [i cu ea, habar n-am... Eu, normal, ca orice b`iat civilizat din cartierul Titan, crescut singur la p`rin]i, am m\r\it ceva [i m-am \ntors cu spatele la ea, v`z\ndu-mi de treab` \n continuare. Adic` \ncerc\nd s` dizloc dou` piese de lego, s` nu crede]i c` m` preg`team pentru concursul destinat [oimilor patriei Ce pot face dou` m\ini dibace, faza pe sector. Ea, \n loc s` zic` mersi c` a sc`pat f`r` nici un [ut \n fund, a insistat s` nu mai [tiu ce. De-atunci, s`raca feti]` de-altfel foarte dr`gu]` la fa]`, c` ce altceva po]i evalua la o pu[toaic` de grup` mijlocie a trecut cu mine prin toate metodele de ag`]at. A \nceput prin a se ]ine dup` mine prin clas`. Degeaba i-am cerut, pe diferite tonuri, s` m` lase naibii \n pace, ea nu [i nu: Vleau s` m` dzoc cu tine!... La un moment dat au venit de m\n` bunic`-sa [i cu educatoarea [i \mpreun` au insistat s` o bag [i pe Andreea \n seam`. Sau s`-mi cer scuze, nu mai [tiu exact, pentru c` \ntre timp,

48-49

Almanahul Academiei Ca]avencu


scos din ]\]\ni, poate \i arsesem vreo scatoalc`... Dup` c\teva s`pt`m\ni, poate chiar luni de zile, am sc`pat. Uuf! |mi scosese peri albi... Deja ajunsesem de r\sul tuturor: eu [i pu[toaica aia care se ]inea peste tot dup` mine ca scaiul. Cred c` s-a l`sat p`guba[` sau, pur [i simplu, s-a mutat la alt` grup`, nici asta nu \mi mai amintesc. Cert este c` sc`pasem de ea. O vreme am mai v`zut-o plimb\ndu-se cu bunic`-sa prin cartier [i apoi, gata, n-am mai v`zut-o deloc. Poate v` va suna perfect previzibil, dar asta e: pe Andreea am rev`zut-o peste vreo zece-doi[pe ani. Cred c` de data asta eram prin liceu. Se f`cuse, dac` mi-aduc eu bine aminte expresia, o superbun`ciune sau superbucat`. De data asta nu mai era cu bunic`-sa [i nici nu se mai ]inea dup` mine. De fapt, nici nu se uita la mine, nici nu m` saluta. E adev`rat c` [i eu \n perioada gr`dini]ei ar`tam supermi[to... Dup` aia, prin [coal` [i liceu, m-am mai na[parlit... |n fine, ideea e c` o vreme

2007
ne-am tot uitat dup` ea degeaba prin curtea [colii, eu \mpreun` cu un prieten. Cum naiba s` ag`] \n liceu o gagic` pe care o refuzasem \n gr`dini]`?! P`i, zice]i [i voi, unde e demnitatea mea, orgoliul meu masculin? C\teva zile mai t\rziu, se \ndreapt` direct spre mine [i, \n timp ce mie \mi b`tea inima ca la fasole, \mi d` un bilet. Era pentru prietenul meu. Andreea voia s` se joace cu el.

Cum n-am futut eu prima gagic`


` tot fi avut eu vreo 14-15 ani c\nd m-au luat bunicii cu ei la b`i, pe perioada verii. Sta]i, nu r\de]i, c` nu e ceea ce crede]i! E drept, era vorba de sta]iunea balneo-climateric` Amara, iar biletul era din `la de 18 zile, de odihn` [i tratament pentru pensionari. |ns`, pentru mine, 18 zile cu bunic`-mea [i bunicu-miu \nsemnau tot at\tea zile f`r` maic`-mea [i taic`-meu, ceea ce conta mult pe vremea aia. Maia [i tataia erau ni[te oameni foarte de treab`. Se trezeau dis-de-diminea]` [i se duceau la complexul balnear s`-[i fac` mofetele [i b`ile galvanice pentru reumatism. Eu m` trezeam de voie, m` sp`lam, m\ncam un m`r, un biscuit cu gem sau ce g`seam l`sat pe mas`, [i apoi a[teptam s` se fac` doi[pe-unu, c\nd m` duceam s` m` \nt\lnesc cu ei [i s` mergem la mas`, la cantina hotelului. Se servea frumos masa de pr\nz, apoi bunicu-miu se ducea \n camer` s`-[i fac` siesta, iar bunic`-mea mergea cu mine la [trand. La Amara, [trand \nsemna lacul acela puturos din care se extr`gea n`mol pentru tratament. Dac`-mi aduc bine aminte, intrarea costa 3 lei. Erau vreo dou`-trei sc`ri metalice care coborau \n ap`, vreo patru ]evi ruginite ie[ite din p`m\nt constituiau du[urile, iar zece

metri p`tra]i pe care se v`rsase nisip cu basculanta \n urm` cu 20 de ani reprezentau plaja. Pe plaj` st`team doar noi, [mecherii veni]i, sanchi, de unii singuri la [trand. Pentru c` bunicile noastre st`teau pe iarb`, la umbr`, printre copaci, cro[et\nd [osete de l\n` pentru iarn`. Aici am ag`]at-o pe Vichi. Blond`, sub]iric`, ochi c`prui, s\ni obraznici. Nu mai [tiu de la ce venea Vichi. La 14 ani copiii nu se recomand` cu numele \ntreg. Ce naiba era s` zic... M` numesc Daniel Beniamin Goace [i am terminat clasa a 8-a C de la {coala general` 196 din Capital`? C\teva zile au durat taton`rile romantice, adic` \n sensul c` eu s`ream \n ap` \n stilul bomb`, chiar l\ng` capul ei, sau o stropeam c\nd st`tea \ntins` la soare pe cear[af. }in minte clar c` era mai mare dec\t mine cu cel pu]in doi ani. {i c` ea nu era cu bunicii. De fapt, Vichi nu era cu nimeni. Locuia chiar

Flori, fete sau b`ie]i

DC
Nu v` uita]i c` [chioap`t` grav la rim` [i ritm! Era trupa Albatros, melodiile lor se ascultau \n orice butic de cartier, erau pe culmea succesului. Nimeni nu se mai uita c` nu rimeaz` coate cu liberare sau c` primul vers are 12 silabe \n timp ce versul doi are 14. A[aa... Deci, eu zic c` e forma]ia Albatros, ea zice alt nume, nu mai ]in minte care, o prostie. Tot eu stabilesc [i miza... Dac` c\[tig pariul \]i fac ce vreau eu. Ea st`, se g\nde[te un pic, apoi accept`. Tan-ta-naaaa! |mi frec m\inile fericit... Ajungem pe mal, verific`m r`spunsul corect la ni[te prieteni comuni [i se hot`r`[te c` am avut dreptate: Albatros e r`spunsul corect. A[adar pot s`-i fac chestia aia pe care o vreau eu. Acuma r`m\ne de stabilit la care anume chestie v-a]i g\ndit voi. Eu, mai timid din fire la vremea respectiv`, m` g\ndisem la s`rutat. M` rog, `la complicatu, cu limba... Ea, bag de seam`, se g\ndise la cu totul [i cu totul altceva, pentru c` seara, la ad`postul unor bosche]i dintr-un parc, m-a \ntrebat exact ca \n reclama aia la Pepsi f`r` zah`r: Are you sure?. Adic` E[ti sigur c` vrei s` o facem?. Eu: ~``... da, normal!, am r`spuns buimac, dup` care am s`rutat-o cum b`nuiam eu c` se face. A fost extrem de surprins`, dar am pus-o pe seama gestului meu u[or st\ngaci. Nu [tiu pe unde o umbla acum Vichi a mea, dar eu unul s\nt gata s` repar mica ne\n]elegere de acum 15 ani...

acolo, \n satul Amara, [i era destul de dezghe]at` pentru o fat` de la ]ar`. Dup` ce ne-am \mprietenit, distrac]ia noastr` consta \n ie[itul cu salteaua mea gonflabil` \n larg (lacul era destul de m`ri[or), prilej pentru ca eu s` \i pun m\na pe picioare [i pe s\ni, pe sub ap`, iar ea s` chicoteasc`, chipurile, ru[inat`. La un moment dat, nu [tiu ce naiba pariu punem noi... O prostie... Ceva gen Cine c\nt` melodia Stau \n unitate?, care se auzea \n draci la megafoanele [trandului. Pentru nostalgici, ]in s` reamintesc aici c\teva versuri: Strofa 1: Nu [tiu ce s-a \nt\mplaaat, s-a m`rit armaaata Bani nu \mi trimit de-acas```, nici maaama, nici tata. Refren: Staaau \n unitate, faaac t\r\[ pe coate Fac sectoare [i plantoane, p\n la libeerare.

50-51

Almanahul Academiei Ca]avencu

2007

Salva]i de l`c`]el
rin 1994, s` fi tot fost prin clasa a XI-a, c\nd m-a ini]iat cineva \n meseria de sp`rg`tor. Nu, t`ticu, nu sp`rg`tor de site-uri! Pe vremea aia nici nu [tiam ce-i aia Internet... M` refer la meseria de sp`rg`tor de lac`te. Vorbesc foarte serios... N-ave]i idee c\t de u[or se deschide un lac`t. V` trebuie un ac \ndoit la v\rf [i mult` r`bdare. Abilitatea se dezvolt` dup` multe ore de antrenament [i, mai ales, dup` ce exersezi cu mai multe tipuri de lac`te. Eu \mi confec]ionasem o scul` ultraperformant` dintr-un ac de sering` din trusa de la spital a maic`-mii, cu v\rful \ndoit la menghina de pe balcon a lu taic`-meu. Instrumentul avea avantajul c` era din o]el, deci se \ndoia/rupea mai greu, [i c` avea un mic m\ner din plastic. Era suuuper! Mi-aduc aminte c` \ntr-un sfert de or` deschisesem toate cutiile de scrisori, care erau protejate cu l`c`]ele, de la parterul blocului. Apoi am cobor\t la subsol, pentru a-mi testa cuno[tin]ele dob\ndite pe lac`tele mai serioase de la boxele vecinilor. Spre deosebire de parterul blocului, subsolul era mediul perfect, ca un fel de poligon de spargeri: lac`te multe [i felurite, \ntuneric, lini[te, puteai s` lucrezi f`r` a fi deranjat. Am deschis cel pu]in [apte boxe \n mai pu]in de o or`. Atunci am \n]eles satisfac]ia pe care ]i-o d` nu at\t p`trunderea \ntr-o incint` care nu-]i apar]ine... adic` [i asta... Dar mai mult pl`cerea de a dep`[i un sistem de protec]ie cum e lac`tul. Adic` ni[te chinezi se chinuiser` s` creeze un mecanism din metal, cu chei]`, iar tu le desfiin]ai opera \n mai pu]in de cinci minute cu o s\rm` \ndoit` la cap`t. Du[manul era [i el \mp`r]it pe categorii. De regul`, lac`tele cele mai lucioase [i alea cele mai ar`toase se desf`ceau cel mai u[or. B`gai acul p\n` la cap`t, scobeai cu el st\nga-dreapta-st\nga-dreapta \ncerc\nd s` ag`]i p\rghia care bloca zaua de metal. Momentul de climax era atunci c\nd se auzea clinc!. Clinc! f`ceau cele chineze[ti... TriCircle, parc`... sau cele Diamond. Pentru c` alea ruse[ti f`ceau zang!. Cel mai mare lac`t pe care l-am desf`cut era unul rusesc [i cred c` avea pe pu]in jum`tate de kilogram. Singura emo]ie pe care mi-a dat-o c\nd l-am deschis a fost s` nu-mi cad` naibii pe picior. Altfel, nu mi-a rezistat mai mult de trei minute.

Ce f`ceam cu ele odat` desf`cute? Pe alea mai ciudate le confiscam pentru antrenament. Pe cele normale, care nu-mi puseser` mari dificult`]i, le l`sam acolo unde le g`seam, \ns` deschise. V` imagina]i surprinderea vecinilor mei din blocul F3 din cartierul Titan c\nd, \ntr-o zi, [i-au g`sit toate boxele descuiate [i nimic furat din`untru. Nici nu puteau reclama la Poli]ie, c` r\deau `ia de ei. Ce s` spui? Domle, mi-au spart boxa! Bun, [i ce v` lipse[te?, \ntreba poli]istul. Absolut nimic! Ho]ii mi-au l`sat [i lac`tul \n inelul din u[`. Inutil s` v` mai spun c` lucram cu m`nu[i, ca s` nu las amprente. Citisem de mic toate c`r]ile din bibliotec` din Colec]ia Enigma. Raymond Chandler [i Agatha Christie erau la degetul meu mic. C\t despre Haralamb Zinc` [i Chiril Tricolici nu mai vorbesc... |n cazul meu, c`pitanul Apostolescu nu avea la ce s` intervin`. Cu lac`tele confiscate m` antrenam c\t s` le prind [pilul, apoi le g`seam diverse \ntrebuin]`ri, chiar [i f`r` cheie. M-or fi \njurat multe v\nz`toare de la chio[curile RATB din cartier c\nd au \ncercat seara, la sf\r[itul programului, s` p`r`seasc` ghereta, cu un lac`t str`in plasat pe dinafar`. |n perioada aceea, femeile de serviciu de la noi din Liceul Matei Basarab au stat mai mult blocate pe din`untru, \n c`m`ru]a lor, dec\t la [motru pe holurile liceului. Cel mai tare era s` mi-o iau c\nd i-am b`gat un lac`t colegului Brih`cel Nicu[or prin toate butonierele de la geaca aflat` \n cuier. Pe sear`, dup` sf\r[itul orelor, afar` \ncepuse s` viscoleasc`, iar nefericitul a trebuit s` mearg` acas` cu jum`tate de hain` mototolit` sub un lac`t, pe care acas` [i l-a t`iat cu bomfaierul.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

|njurte, m`rg`ritare!
Aten]ie! Acest text poate con]ine cuvinte obscene cenzurate! m fost odat` ca niciodat`, c` de n-a[ fi nu v-a[ mai povesti, eu, mic copil prin cartierul Titan. {i, cum m` jucam eu cu to]i golanii prin spatele blocului, ce-mi auzeau urechile? Numai \njur`turi, bine\n]eles... C` doar ce dracu s` vorbeasc` o ga[c` de derbedei \ntr-o mahala de la marginea dinspre porumb a sectorului 3, prin anii 80? |mi aduc aminte c` cei mai tari erau Cristi, zis Crista[u, [i Lucian, zis Lucic`, zis Luca, zis Luceasu. Subiectul preferat al \njur`turilor marca Crista[u [i Luceasu erau mor]ii. Aveau zeci de posibile varia]iuni pe tema rudelor decedate ale celui care fie nu-i l`sa s` joace diri-diri, fie nu-i urma la dat spargere la corcodu[e, fie nu d`dea pas` la fotbal. Nu [tiu ce or mai face cei doi, Crista[u [i Luceasu, ultima oar` (prin 95) auzisem c` ar fi plecat s` lucreze pe-afar`... Ceea ce [tiu sigur este c`, undeva pe la o banc` din Zrich sau Geneva, exist` negre[it un angajat onorabil c`ruia \n copil`rie noi \i spuneam Liviu Nebunu. Pentru el, \njur`tura favorit` trebuia s` con]in` denumirea organului genital b`rb`tesc, domeniu \n care Liviu Nebunu, \mi amintesc de la sesiunile de m`surat penisurile din ghena de gunoi, era foarte supradotat. Dac` nu con]inea organul sus-amintit, \njur`tura trebuia s` con]in` musai m`car un act sexual, indiferent c` era de tip hetero, homo, popo, zoo, porno etc. Acestei elite de \njur`tori profesioni[ti i se ad`uga o list` lung` de amatori, a c`ror plaj` de \njurat acoperea mai mult zona dintre Du-te, b`, dracu! [i T\mpitule!, cum ar fi: Doru de la 1, M`lin de la F4, Sandu, Titi, {u[u, Serga, Toni, Manole etc... {i cred c` ar fi nedrept s` le omit [i pe fete. Spre exemplu, era de preferat s` nu intri \n gura lu Florina de la etajul 5 sau a Emilu]ei, vecina [i prietena ei bun`. Copiii `[tia de care v` zic aveau \ntre 11 [i 15 ani [i-o b`gau [i [i-o scoteau \ntr-o multitudine de situa]ii, nu neap`rat c\nd se enervau. Din momentul \n care intrai \n raza vizual` a lui Liviu Nebunu erai \nt\mpinat, \ndeob[te, cu

Ce... beep... mea faci, m`?, pe post de salut. Dialogul urma, mai mult sau mai pu]in, \n forma: Sco]i [i tu \n... beep... mea mingea aia afar`?. Ceea ce vreau s` spun este c`, pe-atunci, s`-mi bag... beep... dac` m` sup`ram! ~sta era limbajul [i nu se oftica nimeni... M` rog, se mai \nfoiau ei `ia mai mari: Ce, b`, m-ai \njurat de mama?!. Adic`, chipurile, mai merge cu S`-mi sugi... s` ]i-o bag... s`-]i dreg..., dar totul p\n` la mame. Ceea ce \mi aduc clar aminte e c` eu unul nu m-am sup`rat niciodat`. Pe de-o parte pentru c`, fiind [i ceva mai mic dec\t ceilal]i, nici nu prea \n]elegeam despre ce e vorba \n unele \njur`turi. {i tot pe de-aceea[i

52-53

Almanahul Academiei Ca]avencu


parte, oricum nu aveam ce s` le fac. Pe de alt` parte, mi se p`rea imposibil ca cineva s` \ntre]in` rela]ii sexuale ce naiba o \nsemna aia?! cu ni[te oameni care au trecut \n nefiin]`. |n plus, luam \njur`turile ca pe ceva inofensiv, pentru c` \n 100% dintre cazuri nimic din ceea ce se promitea nu se punea \n practic`. Spre exemplu, chiar dac` s-a enun]at de sute de mii de ori, nimeni nu lua liftul p\n` la etajul la care locuia mama lu Titi ca s` aplice ceea ce i se promitea lu fiu-su de zece ori pe zi. Erai \njurat \n spatele blocului din orice. Dac` ar fi fost s` aib` cea mai mic` leg`tur` cu realitatea, mamele noastre ar mai fi sughi]at [i-n ziua de azi, la c\te referiri la persoana lor s-au f`cut \n copil`rie.

2007
De-aia zic, nici nu [tiu c\nd s-a \nt\mplat schimbarea... Ast`zi, dac` vreun retardat apuc` s`-mi arunce un Te-n... beep... m`-tii!, la nervi, \ntr-o intersec]ie, pentru c` i-am t`iat pu]in fa]a, \mi vine s` m` dau jos la el cu levierul. |n urm` cu vreo 20 de ani, \ntr-o situa]ie asem`n`toare, treceam mai departe cu bicicletele, nep`s`tori, sau, cel mult, ne a[ezam am\ndoi cu fundul pe bordur` [i \ncepeam s` dep`n`m fantezii sexuale despre rudele noastre de gradul 1 [i 2.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Florin Iaru
Lumini]a, mon vrai amour!

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Lumini]a, mon vrai amour!


a [ase ani visam s` fiu pui de leu. Pentru c` numai a[a m` puteam t`v`li pe divanul nostru vechi, ro[u, desc`rnat, cu Lumini]a. Tot \mpreun` cu ea puteam s`ri de pe [ifonier pe acela[i divan, de[el\ndu-l [i mai tare. Desigur, mai erau [i al]i b`ie]ei care \ncercau cu succes s` schimbe joaca, \ntr-una mai b`rb`teasc`, dar eu numai pentru ea eram leul r`nit care caut` alinare [i aduce dragoste. Locuiam pe Doamna Oltea, la un demisol lung [i \ntunecos, \n gazd` la generalul (r) {oarec. De figura

ple[uv` a bunului general se leag` primele mele versuri dar asta e alt` poveste. Organizarea copil`riei mele era a[a: peste gard, Marian, \n curtea cea mai mare, Bobo, \n cap`t, pe st\nga, spre stadionul Dinamo, Irinel, iar \napoi, vizavi de casa noastr`, st`teau Lumini]a cu fratele ei, Sorin. Lumini]a era (spun acum, cu ochii neiert`tori ai maturit`]ii) o schiload` negricioas`, plin` de julituri. Se umplea de bube la genunchi tronc`nind trotineta mea, apoi pe-a lui Irinel [i abia la sf\r[it pe a ei, pentru c`, dup` nenum`rate c`z`turi, vehiculelor iubirii noastre li se tociser` lag`rele, le s`riser` piuli]ele [i li se \ndoiser` ro]ile. Lumini]a era singura fat` din grupul nostru, pentru c` era singura de v\rsta noastr`. ~sta era paradoxul Doamnei Oltea. Alte fete \ntre 5 [i 7 ani nu mai crescuser` pe acolo. Dar, pe Lumini]a, asta n-o f`cea mai prin]es`, de vreme ce era a[a cum era: usc`]iv`, negricioas` (bronz oltenesc) [i b`t`ioas`. Ce conteaz`? Ochii pasiunii s\nt daltoni[ti. {tiam, \ns`, c` e fat`. De unde [tiam e mai greu de spus. Poate pentru c` purta fusti]` Da ce, eu nu purtasem fusti]` sinilie la gr`dini]`? To]i b`ie]ii aveau [or]ule]e. Pe care le uram! Sau pentru c` \[i f`cea bucle. Dar [i bunic`-mea, c\nd sosea, rar, pe la noi, \mi f`cea un soi de bucl` cu tocul Enervant, \njositor! Eu cred c` era ceva \n aer, din aer aflasem c` fetele se deosebesc fundamental [i \ntunecos de b`ie]i. {tiam c` Lumini]a e diferit`, c` are ceva, c` n-are altceva, dar ce, de ce, cum [i unde nu [tiam. De aceea eram un

56-57

Almanahul Academiei Ca]avencu


vajnic pui de leu, str`b`t\nd savanele, de[ertul, dunele, stepa [i taigaua (`sta da, cuv\nt tare!) [i adulmec\nd-o pe Lumini]a. Dar dup`-amiezele, de cum sc`pam din blestemata de gr`dini]`, ie[eam la joac`. Iarna, cazemate, vara, s`p`turi \n curte, prim`vara, meciuri de fotbal pe maidan, iar toamna Povestea mea \ncepe toamna, cu un drum \ntre demisolul nostru [i o gropi]` cu nisip. Duceam \n bra]e un borcan mare aveam de construit \n curte un bazin pentru cor`bioarele de h\rtie. S`pam cu lop`]ica, turnam ap` cu furtunul [i transportam nisipul cu borcanul. Irinel [i Lumini]a m` sprijineau din r`sputeri. Ea f`cea cor`bioarele de h\rtie, iar Irinel s`rea ca o capr` \n jurul gropii, ]ip\nd c\t \l ]ineau bojocii [i sufl\nd \n ambarca]iuni. Ei, exact c\nd b`gam gonet`, am c`zut ca o pl`cint`, borcanul s-a spart, mi-au intrat cioburi \n um`r, s\ngele a ]\[nit, iar prietenii mei au fugit ca din pu[c`. M-am pus pe urlat, cum era [i firesc, iar b`tr\nul [i bunul general m-a pansat. Bag seam` c` fusese mai mult strateg [i nu

2007
prea le avea cu arta chirurgiei, fiindc` am r`mas cu un semn ur\t, pe via]`, spre disperarea mamei. Odorul ei era de-acum \nsemnat. Da, dar pe odorul ei semnul r`scr`c`rat de pe um`rul drept urma s`-l duc` pe culmi. De-a doua zi, cu pansamentul mare \n jurul bra]ului, aveam de ce s` m` umflu \n pene. Mai ales \n fa]a celor doi martori. La[i. La[itatea lor \mi d`dea fiori de pl`cere, puteam s`-i privesc \n ochi [i s`-mi simt` dispre]ul. La[itatea Lumini]ei avea ceva duios, a lui Irinel era impardonabil`. Dar nu m` miram. Irinel era b`iatul mamei. {i, mai ales c` fugiser` am\ndoi, puteam s` povestesc cu lux de am`nunte cum am z`cut \n s\nge, lupt\ndu-m` cu moartea, strig\ndu-mi prietenii care z`ceau r`pu[i pe st\nci. {i din toat` aventura mai r`m`sese un pansament alb. Dac` \l s`ltam pu]in, puteam s` le ar`t t`ietura! Dar n-aveam s` le-o ar`t! Numai c`, dup`-amiaz`, m` trezesc c` Lumini]a vine decis`, c`lare pe trotinet`: Vreau s-o v`d. Dac` n-o s-o v`d, o s`-]i par` r`u! M-am f\st\cit. Am tras u[or de marginile bandajului. M-a durut [i asta m-a \ntors din drum. Au! M` doare! Curiozitatea fierbea. Dac` m` la[i s` v`d, \]i ar`t [i eu ceva. Ce? G`urica de la cercel, \nc` e ro[ie! Bun` [i g`urica de la cercel, mi-a dat curaj. Am \n[f`cat voinice[te marginea pansamentului. Am s`ltat pu]in. O pat` de s\nge c\t o unghie a str`b`tut tifonul. Lumini]a a r`mas cu gura c`scat`. Imediat [i-a scos [i ea cercelul [i mi-a ar`tat. M-am apropiat de urechea ei s` v`d [i am atins-o cu genele. M` g\dili! Nu eram foarte interesat de cica-

Flori, fete sau b`ie]i

DC

tricea din lobul urechii, \ns` \mi era dat s` m` apropii de ea altfel [i mi-era, brusc, foarte cald. Zuluful de l\ng` ureche mi-a intrat \n nas. Am pufnit. Pe c\nd pufneam, clap, clap, ca v\ntul [i ca g\ndul, Lumini]a [i-a desf`cut [i [i-a \nchis bluzi]a. N-am v`zut nimic, dar am fost foarte impresionat. A[a am intrat \n cas`, precipita]i am\ndoi, r\z\nd [i tulbura]i. Ne-am dus \n camera din mijloc, cea cu divanul de[elat, dar nu cu chef de ]op`ial`. {tiam am\ndoi ce aveam de f`cut. Lumini]a [i-a dat jos chilo]eii \ntr-o clip`, eu, la fel. Bang! Zdrang! Nu mai v`zusem niciodat`. Fetele astea aveau aveau ceva era de ne\n]eles [i, totu[i, at\t de uman. Ca doi pumni[ori ascun[i \n burt`, ca dou` v`lurele de carne, ca un obraz \ncre]it de r\s Lumini]a era mult mai uimit` dec\t mine. Mi-a zis: La Sorin nu face a[a. {tiu c` e de necrezut, dar aveam erec]ie. M` speria, \mi pl`cea. Totul m` tr`gea spre fat`, altfel dec\t pe puiul de leu r`t`cit. Era de ne\n]eles, dar implacabil. Ne-am uitat cu aten]ie la sexele potrivnice. Pe t`cute [i cu [tiin]a s`lb`ticiunii, am intrat u[urel \n ea. Am stat a[a c\teva minute, respir\nd sacadat, f`r` s` mi[c`m, f`r` s` facem vreun alt gest, privindu-ne-n ochi. Asta era tot. |]i place? Dar ]ie \]i place? |mi place! {i mie \mi place. Dup` un r`stimp, ne-am descle[tat. Aveam sentimente groaznic de confuze. Fusese mai frumos ca-n vis, cel mai minunat lucru din lume, dar [tiam c` nu e de spus la nimeni, c` `sta va fi secretul nostru. Lumini]a mi-a dus degetul la buze. Am dat din cap. S-a auzit glasul mamei, apoi i-am v`zut gleznele la fereastr`, trec\nd spre intrare. C\nd a intrat, ne-a g`sit l\ng` o c`rticic` de colorat. Eram stingher pe din`untru, dar [tiam [i nu [tiam de ce. Lumini]a s-a ridicat brusc: M` duc s` m` dau cu trotineta! Din ziua aia, c\nd era absolut sigur c` nu va fi nimeni acas`, Lumini]a venea [i reluam ritualul dezbr`c`rii, cu aceea[i pl`cere \nfipt` \n v\rful capului. Nu ne mi[cam niciodat` ca oamenii maturi, dar descoperisem animalul

cu dou` spin`ri. Nop]ile care au urmat au fost pline de mon[tri, de [erpi [i de z b o r. I a r p a s i u n e a m e a c r e [ t e a . Descoperirea c` mosorelul pentru pipi [tie s` fac` [i altceva \mi \nfl`c`rase imagina]ia. C\nd eram sigur c` va reveni iubirea vie]ii mele, m` schimbam. Mi-era bine \n avans. {i ea venea. Ca \ntre aman]ii h\r[i]i, ritualul despuierii era deja formalizat. Uneori, pe c\nd st`team pe ea, puneam ceasul cu secundar. M`suram pl`cerea, uimindu-ne, de fiecare dat`, de intensitatea [i durata ei! A[a m-a luat Lumini]a pe nepreg`tite: C\t m` iube[ti? Am stat o clip` pe g\nduri (c` doar la o astfel de \ntrebare trebuie s` r`spunzi bine, serios [i total) [i i-am zis: Te iubesc de un catralion infinit de infinite de ori!

58-59

Almanahul Academiei Ca]avencu


Cred c` am r`spuns bine. Ei, chiar atunci, s-a auzit un oftat. |n concentrarea aceea, a fost ca un tunet. Am \ntors capul instantaneu. Acolo, \n cadrul u[ii, era cineva! Generalul [i-a dus degetul ar`t`tor la gur` [i a f`cut {[[t!, apoi, cu ochii holba]i la noi, a mers de-a-ndoaselea, p\n` a ie[it din camer`, cu spatele [i a \nchis u[a. Am r`mas am\ndoi paraliza]i de fric`. Pl`cerea zburase, ne b`teau inimile ca la dou` p`s`rele. Ne-am \mbr`cat repede. Am ie[it p\[-p\[. Nimeni. De-acum, nimic nu mai era sigur. Prin cap \mi zburau dou` cuvinte [i dou` imagini: mama, tata Lumini]a a \nc`lecat pe trotinet` [i a

2007
zbughit-o. Am \ncercat s` ies din curticic` demn [i nep`s`tor. Dar nu m-am putut st`p\ni. Am \ntors capul. La etaj, de dup` perdea, umbra generalului a fluturat din degete. Din clipa aceea, nimic n-a mai putut-o convinge pe Lumini]a s` se mai dezbrace pentru mine, niciodat`. Ce-i drept, la \nceputul prim`verii urm`toare, m` mutasem deja pe bulevardul 1 Mai. Alt` via]`!

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Alin Ionescu
Monica, Ana, Florentina: nume pe z`pad` Izguri]chi is`l]a, lec` no[ de]a, lec` no[ de]a Masturbare inumanum est Filmul primei b`t`i nu se uit` niciodat`

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Monica, Ana, Florentina: nume pe z`pad`


n iarna aceea z`pada se pusese \nc` de la \nceputul lui noiembrie [i era at\t de mare \nc\t oamenii t`iaser` c`r`ri de la u[ile caselor p\n` \n strad` ca s` poat` merge la lucru. Prin [an]urile alea noi ne \nghesuiam spre [coal` ca ni[te pui de eschimo[i \n[ira]i pe o banchiz`. Dani era cel mai slab coleg, un fel de os sub]ire \mbr`cat \n piele. C\nd intra \n clas` [i \ncepea s` se dezbrace, se sub]ia neverosimil; parc` eram la circ [i vedeam cum un elefant \[i d` jos pielea [i carnea [i se transform` \ntr-o giraf`. Cu toate astea, Dani m\nca de rupea. Dou` p\ini f`cute sandvi[uri \nc`peau \n el \ntr-o singur` pauz`. M\nca cu o foame care te contamina [i indiferent ce-ar fi b`gat \n el te f`cea s` pofte[ti. Odat` a m\ncat o p\ine mare, rotund` [i rece; mu[ca din ea cu

determinarea cu care un rechin devoreaz` cadavrul plutitor al unei balene. Chiar [i atunci c\nd tenacitatea aia nu se potrivea deloc cu roata de p\ine crud` din miezul c`reia nu se sim]ea nici o arom` c\t de c\t \mbietoare, da, chiar [i atunci, Dani \]i f`cea foame. Pe-atunci, via]a alimentar` era \nc` una tihnit`, c`ci taic`s`u era chelner la restaurantul Victoria [i, cel pu]in din punctul `sta de vedere, era un copil fericit. Mai t\rziu, peste ani, c\nd foamea a-nceput s` road` din sufletul nostru, probabil c` nici Dani n-a mai fost at\t de s`tul, dar a[a cum \mbuibarea nu l`sa urme pe trupul lui, a[a nici lipsurile nu p`reau s`-l modifice \n vreun fel. Acela[i schelet prelung peste care Dumnezeu tr`sese o prelat` din piele de om. |ns` atunci, c\nd foamea nu venise \nc`, ceea ce aducea umbr` \n sufletul lui Dani era, fire[te, iubirea ne\mp`rt`[it`. O brunet` sub]iric` \i b\ntuia visele [i at\t de tare i se lipise de inim` \nc\t parc` nici stomacul nu-i mai mergea ca \nainte. Pentru prima dat` \n via]a lui, Ana trecuse \naintea halelii. Cum o vedea, Dani scotea dumicatul din gur` sau \nghi]ea uimitor de repede \mbuc`tura, se [tergea cu dosul m\necii [i z\mbea p\n` i se vedeau firimiturile r`mase \ntre din]i. |ns` Ana nu-l observa, iar el, resemnat, \[i \nchidea z\mbetul la loc [i \ncepea s` mestece agale. Iubirea \ns` nu se mul]umea s`-l chinuiasc` doar pe el, ci se cuib`rise, [ireat`, \n alte dou` suflete mici. Ciuli, un blond gr`suliu cu un nas wagnerian, era \namorat de Florentina cea ro[cat`, iar eu de bruneta Monica, o fat` care st`tea la dou` b`nci mai \n spate, pe r\ndul din dreapta [i la care

62-63

Almanahul Academiei Ca]avencu


tr`geam cu coada ochiului p\n` sim]eam c`-mi crap` privirea [i-mi dau lacrimile. Umblam to]i trei prin frig, lupt\ndu-ne cu z`pada af\nat` a parcului [i ne evocam iubirile. Eu, Dani [i Ciuli, ca ni[te sclavi goni]i din b`t`tura st`p\nelor noastre, hot`r\]i s` facem ceva. Aveam unsprezece ani [i ne imaginam c` acum e momentul optim s` le pup`m pe gagici. Dar pentru asta aveam nevoie de un plan, de o [edin]` \n care s` discut`m ce [i cum. Era clar: pupatul unei fete nu e o chestie care se face la \nt\mplare. |]i trebuie ceva timp [i o anume preg`tire ca s`-]i ias` ca lumea. A fost primul simpozion despre s`rut la care am participat [i din care, mi-am dat seama mai t\rziu, nu m-am ales cu nimic. Fiecare [i-a dat cu p`rerea despre ce e `la amor. S-au f`cut cele mai t\mpite specula]ii despre ce se \nt\mpl` atunci c\nd p`rin]ii se furi[eaz` seara \n dormitor. Oricum, sexul era doar un abur fin, o percep]ie vag`, un orizont povestit, dar nev`zut p\n` atunci de nici unul. Se f`cuse frig, umezeala intrase prin \nc`l]`ri [i o sim]eam deja \n picioare ca pe un c\ine care mu[case [i r`m`sese ag`]at cu din]ii de carnea noastr`. Ne-am hot`r\t s` \ntrerupem lucr`rile primului congres despre sex & s`rut [i s` mergem acas`. Dar \nainte de asta am f`cut un leg`m\nt: a doua zi,

2007
fiecare dintre noi se va repezi asupra pr`zii [i o va s`ruta pe gur`. Imediat dup` asta, \n relaxarea care survine unui asemenea pact, Dani a-nceput s` se descheie la pantaloni cu g\nd s` se u[ureze. {i poate frigul \ndurat sau, cine [tie, talentul lui contaminativ m-a f`cut [i pe mine s`-ncep s`-mi deschid nasturii. A urmat Ciuli. {i ca \ntr-un puseu artistic, ca-ntr-o form` suprem` de delir pu[t`nesc, am \nceput s` topesc z`pada proasp`t` cu jetul c`ldu], scriind cu penisul, precum cu un condei moale, Monica. Apoi Ciuli a \nceput s` r\d` [i m-a urmat. Numele g`lbui al Florentinei a \nceput s` se ghiceasc` \n n`me]i. Ana a \nceput [i ea s` sclipeasc` din z`pad`. Am r\s cu to]ii [i \nainte de a pleca, cu ultimele pic`turi, fiecare [i-a cizelat meticulos numele feti[canei dorite, ca ni[te c`]elandri care-[i delimitau teritoriul primei iubiri.

Izguri]chi is`l]a, lec` no[ de]a, lec` no[ de]a


-am sim]it foarte bine \n copil`rie. Ca tot omul sau, \n orice caz, ca majoritatea adul]ilor. Pu[t`nia e ca un loc al unei crime. Faci ce faci prin via]` [i, din c\nd \n c\nd, tragi o tur` prin timpurile cele mai bune s` vezi ce mai face fericitul cadavru al eului t`u, care zace acum ascuns sub un munte de griji [i probleme t\mpite. A[a c` m-am g\ndit s` profit pu]in de almanahul acesta [i s` purced la un remember scurt. Ca orice copil f`r` ureche muzical` [i talent la limbi (romne[ti [i str`ine), dar cu mare dragoste de fredonat c\ntece, am maimu]`rit ani la r\nd o gr`mad` de refrene [i fragmente smulse din melodii celebre pe care

le ciupeam de la radio sau de la televizor. Cei aviza]i mai ]in minte probabil c`, diminea]a, de la opt la nou`, din radioul Albatros din buc`t`rie se auzeau melodiile unor C.C. Catch sau Al Bano [i Romina Power, al`turi de vocile unor Karel Gott [i Vasili Naidenov. Iat`, de exemplu, ce reu[ea s` perceap` creierul meu mic din blues-ul siropos al bulg`roiului: I r`sbir`ste ubice`m te, n` p\rv` ni ` dem, n` p\rv` ni ` den, pubice`m

Flori, fete sau b`ie]i

DC
indian` a \nfigerii cu]itului \n copaci. {i la fiecare reu[it` \ncepeam s` url`m ca dracii: Ia mu, chi ba ra, c\li, c\li... ta chi taaa na. Mai t\rziu, pe la zece ani, un coleg de clas` mi-a dat o \nregistrare cu muzic` str`in` pe o caset` ORWO. Am b`gat-o \n casetofonul Elektronica 306, o gioars` sovietic` primit` de ziua mea, [i din difuzorul `la chinuit a \nceput s` se aud` Oto com la ji chiu, a i e nai chiu, oto com la ji chiu me i te, i e na i... A[a auzeam eu pe-atunci ceea ce urla o forma]ie de rock din China \n urechile mele semivirgine. P\n` de cur\nd am c`utat pe Internet s` le dau de urm` rocker-ilor chinezi de acum aproape treizeci de ani, dar n-am g`sit nimic care s` semene. Din genericul desenelor animate difuzate de Balgarskaia Televizia am r`mas cu sechela unor ursule]i care c\ntau Izguri]chi is`l]a, lec` no[ de]a, lec` no[ de]a pentru a ne manipula pe noi, copiii lu tov. Ceau[escu s` ne uit`m la desenele animate ale copiilor lu tov. Jivkov. Probabil c` cei care au tr`it comunismul la grani]a cu televiziunea ungar` sau s\rb` au alte resturi de amintiri muzicale r`mase prin cap, dar exist` totu[i ceva care ne leag`, care ]ine de muzica unei copil`rii pe care n-a mai tr`it-o nimeni de atunci. S` nu-mi spune]i c` n-a]i auzit de cimitirul Bellu! A]i auzit, normal, doar trece]i s`pt`m\nal pe-acolo s` vede]i ce mai fac Eminescu [i Nichita. Eee, pu[tan fiind, [i stelist \nfocat, despre cimitirul Bellu nu [tiam dec\t un c\ntecel pe care \l fredonam ca pe un strig`t de b`t`lie: C\nd vine seara \n cimitirul Bellu, vine Dinamo s` fac` apelu, iar pentru Balaci [i pentru Augustin, nu mai s\nt locuri nici \n cimitir. Imediat, ca un ecou, micii dinamovi[ti din scara blocului A4 urlau [i ei: Stan [i Bran, Zoro [i Tarzan, au venit cu macaraua s` ia pro[tii de la Steaua.

te, r`sbir`ste. E clar, mi se zg\riase r`u de tot placa cu porc`riile astea, dar ce vre]i, dac` a[ fi fost copil \n 2007, probabil c` a[ fi re]inut buc`]i din Britney Spears sau din Kylie Minogue. Unora le re]ineam st\lcit [i numele. T\rziu de tot am renun]at la Adrian Ocelentano [i la Jeni F`ra[. Oricum, frate-miu a fost la fel de prost ca [i mine. Pe la 14 ani ai lui mi-a trimis o scrisoare \n armat` [i printre altele, ca s` m` epateze, fire[te \mi zicea \n ea c` cel mai bun actor i se p`rea Burlan Caster. Apropo, mult timp, \nainte s` \nv`] s` citesc sau s` am curajul s` \ntreb, am crezut c` cel care vorbea din televizor la emisiunea Drumuri europene se numea Aristi de Buhoiu. Nu mai zic de La donai mobile, cuando malventi, der piu serendi, per verita, fiindc` probabil unii \nc` mai cred [i acum c` transcrierea fragmentului de mai sus n-are nici un cusur. Mult` vreme mi-a r`mas ag`]at` de creier, ca o scam` muzical`, melodia din filmul indian Lan]ul aminitirilor pe care l-am v`zut cu copiii de la bloc \ntr-o var`. Dup` aia am decis c` a venit momentul s` ne apuc`m s` \nv`]`m arta

64-65

Almanahul Academiei Ca]avencu

2007

Masturbare inumanum est


omnul, adic` eu, venise acolo cu o trimitere de la un alt domn, doctor mai precis, \n care se recomanda efectuarea unei spermograme. Spermograma e o analiz` ca toate analizele, cu singura diferen]` c`, \n cazul ei, \]i recoltezi singur probele care urmeaz` s` fie supuse studiului de laborator. S\ngele ]i-l scot din ven` asistente mai mult sau mai pu]in pricepute, pe c\nd sperma trebuie s-o ob]ii singur, de[i, mi-e destul de evident, asistentele, fiind cadre medicale, s-ar pricepe mai bine s-o fac`. |n fine. Domnul, adic` eu, intr` \n holul celebrei clinici private situat` \ntr-un cartier central, bine pitit` pe o str`du]` cu vechi case boiere[ti renovate cu dichis. De-afar`, vili[oara te \mbia s` intri. Nu se compara cu spitalele alea de tip cazemat`, hale industriale ticsite cu bolnavi, \n care numai mirosul ar fi fost suficient s`-]i taie din minte orice pl`cere, dar`mite s` te mai \mbie s`-]i donezi sperma pentru teste. Clinica, \n schimb, ar`ta ca un loc de tihn`, tapetat cu o ieder` umbroas` [i r`coritoare. P`rea locul ideal \n care s` faci cea mai reu[it` spermogram` din via]a ta de adult. A[adar, domnul, adic` eu, intr` [i se adres` direct unei domni[oare brunete cu picioare lungi, feline, care se iveau dramatic dintr-o fust` mini perfect adecvat` func]iei de asistent` r`spunz`toare de spermograme: Bun` ziua! Am venit pentru o spermogram`. Da, lua]i loc, s` vedem dac` e cineva la laborator. Domnul, adic` eu, se a[az`, \[i pune un pahar cu ap` [i \ncepe s` caute din priviri o revist` de specialitate. Din p`cate, c\t vedeai cu ochii erau numai pliante ne\mbietoare. Domnului, adic` mie, \ncepuse s` i se fac` fric`: trebuia s` se bazeze pe imagina]ia proprie [i, cu toate c` dispunea de una cu oare[ce capacit`]i, de data asta condi]iile \l \mpiedicau s` se concentreze [i s` fac` apel la ea. Imagina]ia, avea impresia, e o facultate foarte gra]ioas`. Are nevoie de c`ldur`, de lini[te, de un mediu pl`cut pentru a se manifesta [i nu prea \i place s` lucreze \n condi]ii de stres. Iar domnul, adic` eu, era foarte stresat. Pe l\ng` emo]ia rezultatului, mai era [i atmosfera, care dintr-o dat` \ncepuse s` par` ap`s`toare. |n fine, lini[tea [i calmul rezolv` orice. Poate chiar [i conflictul arabo-israelian, dar`mite o banal` analiz` \n care, p\n` la urm`, recoltarea probelor ar trebui s` fie o bucurie a sim]urilor. Domni[oara apare [i domnul, adic` eu, cum v-am mai spus, se ridic` [i vine z\mbind c`tre pupitrul

recep]iei de sub care o m\n` delicat` scoate un borc`na[ de plastic. A doua la st\nga, dup` aia, cum ie[i]i, u[a din fa]` e laboratorul! L`sa]i aici face o pauz` [i v` spune doamna doctor c\nd s` veni]i dup` rezultate. Domnul ia borc`na[ul, se uit` la el \n lumin` [i \ntreab` pe un ton optimist: E o camer` special`, nu?. Bruneta se uit` mirat`: Adic`?. Adic`, b`nuiesc c` exist`, acolo unde m` trimite]i, materiale care s` m` stimuleze \n recoltarea probelor. |n sf\r[it, bruneta z\mbe[te [i apoi r`spunde, z\mbind cu incon[tien]`: A, nu, e baia!. Domnul simte c` se pr`bu[e[te cerul pe el, adic` pe mine. Imagina]ia domnului protesteaz` ca un cal ne\nv`]at cu sunetul gloan]elor [i obuzelor [i care acum e \mpins s` intre \n focul b`t`liei. Pleac` cu borc`na[ul \n m\n`, intr`, \ncuie u[a [i \[i concentreaz` toat` energia pentru a \nvinge \nd`r`tnicia unei fantezii inerte. |n timpul acesta, diver[i pacien]i veni]i cu tot soiul de alte bete[uguri cioc`neau insistent la u[a toaletei som\ndu-l pe domn s` ias` afar`. Domnul spunea Ocupat [i continua s` invoce cu ochii \nchi[i o fantasm`, s` contureze \n imaginar trupul vag al unei doamne generice, s` caute s` ating` b\jb\ind prin catacombele umbrite de timp ale memoriei amintirea unui s\n gol sau nostalgia unei fese. Finalul a fost ca o victorie f`r` pic de glorie. Un succes ob]inut cu efort [i un borc`na[ pe jum`tate plin erau o prad` de r`zboi mult prea mic`. Totu[i, dup` o s`pt`m\n`, domnul avea s` revin` pentru a afla c` totul e-n regul`. Biologic vorbind, are toate [ansele s` fie tat`. Dar, oricum, e bine s` \ncerce s` bea mai pu]in` cafea. Cafeaua d`uneaz` grav motilit`]ii.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Filmul primei b`t`i nu se uit` niciodat`


ele dou` cinematografe din ora[ erau ca dou` pe[teri \n care elevii fugi]i de la ore se ascundeau [i p\ndeau cu privirea, ca ni[te lilieci ascun[i \n \ntuneric, viet`]ile de pe ecranul de p\nz` pr`fuit`. Fiecare dintre ele era ridicat, ca din \nt\mplare, \n vecin`tatea unei [coli [i, dup` chiuluri repetate, elevii ajunseser` s` se ata[eze de s`lile uria[e ca de ni[te stadioane \n care ei \[i aveau peluzele favorite. |i [tiau ascunz`torile, intr`rile dosnice, mirosurile acre [i \n]ep`toare, de loc \n care aerul p`trundea adus doar \n buzunarele cinefililor de ocazie. Cel mai bun loc era balconul \n care te puteai strecura printr-o u[` mic` de lemn, \nghesuit` \n spatele unui zid m`runt, [i-n care odat` coco]at \i puteai privi de sus pe to]i ceilal]i [i-]i puteai \ntinde picioarele pe balustrad`, ca un nabab. Unii mai [i scuipau \n capul celor de jos, dar de c\nd un tip c\t un dulap \l prinsese pe unul, Guri]`, [i \i smulsese un sfert de ureche nu prea se mai risca nimeni. Cinematograful Lumina, `la la care mergeau Grasu [i Chempes, fusese pe vremuri, \nainte de comuni[ti, al unuia, Manolache, care avea [i silozul din port, un bog`tan care ar fi fost \ndr`gostit de Greta Garbo [i care se g\ndise s` fac` cinematograf \n ora[ ca s-o venereze, dar [i ca s` c\[tige de pe urma ei. |ntr-o noapte, la vreun an dup` na]ionalizare, Manolache ar fi fost g`sit sp\nzurat \n podul cinematografului. |n fine, naiba [tie cum fusese de-adev`ratelea, dar a[a zicea nea Fane, fost m`celar care-[i t`iase o m\n` cu sat\rul [i acum ajunsese s` rup` bilete [i s` m`ture seara cojile de semin]e dintre r\nduri. |ntr-o zi, chiar \nainte de ni[te ore de matematic` prost puse, imediat dup` sport, Grasu agitase \n clas` pe toat` lumea cu povestea unei faze nemaipomenite: Uite-a[a un cu]it avea, b`i, [i c\nd a s`rit tigrul a s`rit [i el [i s` vezi cum a tre-

cut pe sub burta lui, uaffff, l-a spintecat din zbor... Min]i, Grasule, s`rise Toni la el. N-are cum! Du-te, m`, c` a[a e! Sandokan a spintecat tigrul din aer, am v`zut eu! Discu]ia asta s-ar fi lungit mult [i bine dac` b`ie]ii nu s-ar fi hot`r\t pe loc s` mearg` s` vad` filmul. Numai c` \ntre timp el nu mai rula la Cinema Lumina, \n fieful lor, ci se mutase la Cinema Bucure[ti, \n garnizoana celor de la

66-67

Almanahul Academiei Ca]avencu


[coala de l\ng` Po[t`, acolo unde dac` ar fi \ndr`znit s` pun` piciorul ar fi ie[it cu sc\ntei. Acum s` te v`d, Toni, dac` ai curaj. C` poate ne-nt\lnim cu `ia de la {coala Po[tei [i, dac` e, ne batem, zisese Grasu cu poft`. Acum s` nu v` imagina]i c` b`taia dintre g`[ti era cine [tie ce r`zboi civil. |n general, \nsemna c\teva \mbr\nceli, dou`-trei scatoalce [i multe \njur`turi destul de simplu]e, majoritatea con]in\nd cuvintele cur [i dracu. |nc` nu venise vremea pulilor [i nici cea a pizdelor mamelor lor. Era o dup` amiaz` de toamn` ro[iatic` [i Grasu, Toni, Chempes, Marinic` [i Burcil`, cinci tineri din clasa a IV-a, \[i petreceau o frumoas` or` de geometrie \n spa]iul \ntunecat al cinematografului Bucure[ti, a[tept\nd cu ner`bdare scena \n care Sandokan, haiduc malaezian de tot kitsch-ul, s` spintece \n aer burta unui tigru cu un hanger c\t toate zilele. {i c\nd veni, Grasu \ncepu s` strige

2007
cu entuziasm: Ai v`zut, m`? Uite cum i-o spintec` \n aer! Na, acum m` crezi? Te cred, m`, [opti Toni, dar nu mai ]ipa, c` s\nt aici unii dintr-a opta de la {coala Po[tei. Uite, acolo \n spate! Se uit` la noi, boule! O s` ne batem, continu` Grasu, [i se r`suci \n scaun cu curul spre ecran ca s` se uite la `ia. Lumina se aprinse [i vraja se sf\r[i. Trei tipi dintr-a opta a[teptau l\ng` draperiile plu[ate de la intrare. B`taia veni dintr-o dat`, ca un r`zboi mondial. A fost prima b`taie adev`rat`. O \mbr\nceal`, un cot, apoi un pumn \n gur` [i Grasu c`zu ca o meduz` pe covorul de coji de semin]e din hol. Toni pl\ngea, \n timp ce Marinic` \ncerca s` scape din m\na altuia. Chempes fugise deja [i ]ipa la un domn pipernicit, cu fa]` de [obolan pitic, s` vin` s`-i scape de `ia. Burcil` era singurul care lovea, pe cine nimerea, cu m\inile [i cu picioarele. Taic`-s`u era [ofer pe basculant` [i se vedea c` era \nv`]at s` \ncaseze f`r` s` c\rteasc`. Dup` dou` minute, to]i erau \n via]` [i fugeau spre [coal` url\nd ca ni[te r`zboinici \ncin[i de c`ldura b`t`liei. Din nasul Grasului mucii curgeau amesteca]i cu s\nge, dar el r\dea [i repeta ca bezmeticul: Ai v`zut, m`, Toni, c-am avut dreptate cu Sandokan: l-a spintecat din aer... J\\\\uaaaaaahhhh.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Cornel Ivanciuc
Pomul cunoa[terii binelui [i r`ului G`sitorului bun` recompens` Oamenii de departe |ntmpl`ri banale dintr-o sal` de cinema de cartier Cnd tata era pu]oi Umbra uciga[` a lui Petre Pu] Amintiri despre migra]ia ciorilor \n Scandinavia sau \n Arctica Amintiri din vremea Beatles-ilor

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Pomul cunoa[terii binelui [i r`ului


ena Or`[anu a fost cea mai fabuloas` vecin` pe care am avut-o \n copil`rie. Era att de inventiv` [i de htr`, \nct o dat`, ca s-o sperii, mi-am pictat fa]a cu acuarele, \n ro[u [i negru ca indienii s`lbatici, [i ea s-a speriat de mine att de tare, creznd c`-l vede pe dracu gol, \nct a c`zut \n fund [i [i-a julit noada, [i a ]inut-o cu fierbin]eal` [i n`du[eli, pre] de o s`pt`mn` [i \nc` dou`. Lena era minion` [i mai p`stra nealterate, din frumuse]ea ei de odinioar`, ochii coda]i [i veseli, de un c`prui aproape smaragdin, cu dou` rnduri de cercule]e vi[inii \n jurul irisului, obrazul alb cu pielea \ntins` [i gra]ia minilor ca de copil`. Mnc`rurile ei preferate erau pomana porcului, laptele de pas`re [i dovleacul copt \n cuptor. |i pl`cea s` brfeasc` cu mama ceasuri \n [ir, \n dup`-amiezele de iarn` \n care soarele apune cnd nici nu te a[tep]i. |ntr-o noapte am visat c` ea a f`cut cerul [i p`mntul, iar a doua zi, Lena m-a \nchiriat de la mama mea, ca pe un sclav domestic, pentru zece lei, ca s`-i fac cump`r`turile de prim`var`. Pe strada mea, eu eram cel mai potrivit vi]el de povar`, pentru asemenea \ndeletniciri nu lipsite de un farmec insolit, care m` ajutau s` \nv`] o mul]ime de lucruri despre natura uman`. Mi-a pus \n crc` o rani]` albastr` de mu[ama, care pu]ea \ngrozitor a hoit de mo[ dintr-un azil de b`trni, [i am plecat \mpreun` la b`c`nie eu ]op`ind ca un vr`bioi \n fa]a ei [i ea leg`nndu-se ca o ra]` \n spatele meu , unde vnz`tor era un ungur r`u [i peltic, cu musta]a zbrlit` ca de jder p`s`rar [i cu ochii ascun[i \nd`r`tul unor ochelari cu rame groase de baga, cu lentile cilindrice, care nu [tia o boab` romne[te [i r`spundea fastidios la tot ce-l \ntrebai nem tudom, [i m` fixa cu privirea lui fl`mnd`, a[teptnd s`-mi sar` parc` \n spinare, dintr-o clip`-ntr-alta. Ca s`-i faci comanda, trebuia s`-]i lipe[ti de[tul pe l`zile cu alimente [i s`-i zici cukor, adic` zah`r, s`-i fluturi pe dinaintea ochilor lui pofticio[i cele zece degete de la o mn`, dac` le aveai pe toate la tine, ceea ce

\nsemna c` vrei zece kile, dar mult mai complicat era cnd cereai, a[a cum f`ceam de obicei, cnd m` trimitea maman la cump`r`turi, cte o jum`tate sau un sfert de kil`. Am c`rat, aproape o zi \ntreag`, dou`zeci [i opt de sticle de jum`tate de litru de ulei de floarea-soarelui, cincisprezece kile de zah`r, nou`sprezece de f`in` [i zece de m`lai, adic` de trei ori ct greutatea propriului meu corp, [i Lena a stivuit frumos proviziile \n c`mara

70-71

Almanahul Academiei Ca]avencu


de alimente, ca s` aib` ce stinge b`rbatul ei Luca Or`[anu, care era be]iv [i zugrav, [i pe care \l interesa mai mult pileala dect potolul. Curtea Lenei sem`na cu gr`dina raiului, era \n]esat` de cele mai nevisate flori de pe p`mnt, unde cre[tea pasiflora sau floarea-lui-Iisus, care seam`n` cu cununa de spini pus` pe capul Mntuitorului [i ale c`rei flori de un albastru ultramarin au pistilul \n form` de ciocan, iar staminele \n form` de cuie, cu care El a fost ]intuit pe lemnul crucii, al`turi de un aloe uria[ [i de un p`r allora, [i \n mijlocul ei trona, de-a lungul verii, Pomul cunoa[terii binelui [i r`ului, care era un smochin adus \n tinere]e de Luca din Grecia, cnd a fost marinar. Toamn` de toamn` smochinul era scos din p`mnt, transvazat \ntr-o oal` mare de tuci [i arestat ca pu[c`ria[ii \ntr-o pivni]` umed`, muced` [i \ntunecoas` pe r`stimpul iernii. Lena m-a dus de mn` \n gr`dina raiului, mi-a ar`tat to]i pomii [i mi-a zis a[a: Din to]i pomii din rai po]i s` m`nnci, iar din Pomul cunoa[terii binelui [i r`ului, care este smochinul meu aici de fa]`, s` nu m`nnci, c`ci, \n ziua \n care vei mnca din el, vei cunoa[te adev`rul [i vei fi nefericit peste poate. Cuvintele ei era \nfrico[ate [i privirea Lenei a luat \n c`tare un nor negru de ploaie, ce plutea pe deasupra capetelor noastre, cnd mi-a spus toate acestea. Era pe la sfr[itul lunii mai [i \n aer plutea un puf str`veziu, iar mie nu-mi trecea nimic altceva prin cap \n clipele acelea dect cum s` apuc s` m`nnc din smochin ct mai repede, ca s` cunosc ce este adev`rul. Cred, totu[i, c` e mult spus c` Luca, b`rbatul Lenei, care a adus smochinul din Grecia, a fost marinar, dar odat` ce s-a \mbarcat ca zugrav [i vopsitor pe o nav`, \nseamn` c` el fusese vaporean adev`rat. Ct` vreme naviga cu cor`bioara lui \ncoace [i-ncolo ca Ulise, de-a lungul [i de-a latul M`rii-noastre-cea-din-mijlocul-lumii, pentru a se \mb`ta mai apoi ca un purcel ordinar \n crciumile porturilor pe unde-l mnau \ndeletnicirile, \n Istanbul, Smirna, Pireu [i Alexandria, c` mai departe de Egipt n-a pus piciorul \n via]a vie]i[oarelor lui, Lena \l a[tepta ca Penelopa \n c`minul lor din Colentina, cu gardul lui \mpresurat de mna Maicii Domnului [i de vrejuri de clematis, c` \nainte de r`zboi au locuit \n Bucure[ti, [i-i g`tea ciorbe cu bor[ ca \n Regat, cu patru leg`turi de m`rar [i p`trunjel tocat [i cinci p`strnaci gro[i ct o glezn` de vac` la o por]ie, [i sporov`ia din cerdac cu cucoanele din cartier, c` st`teau Lena [i Luca la cas` cu curte, apoi dup` r`zboi s-au mutat \napoi \n Maramure[, c` Lena era din Iapa, aflat` la dou` mile mai la vest de Sighet, iar Luca,

2007
din Ocna Slatinii, la o mil` spre nord. Toat` iarna nu visam dect ca Lena s` scoat` smochinul din pivni]`, iar dup` ce-l r`s`dea \n p`mnt, \mi num`ram zilele dup` cum pomului i se umflau boccelu]ele acelea de fructi[oare, ca ni[te lindicu]uri de domni[oar`, ce cre[teau cop`cel de la o zi la alta, dar abia dup` ce le polenizau temeinic albinele [i viespile, pe care le ajutam s` le fecundeze cu minile mele. Le prindeam atent de aripi, ca s` nu m` \n]epe cu cele lor [irete, le b`gam cu de-a sila \n g`ozu]ul lor cu peri[ori verde-transparen]i [i le ]ineam acolo pre] de cin[pe secunde, nu mai mult de atta, pn` ce se s`turau de t`v`lit florile b`rb`te[ti [i femeie[ti [i se cereau afar`, bzind \ntr-un fel anume, pe care nu-l pricepeam dect eu. Apoi venea vacan]a [i \ncepeau ploile din iunie, [i cerul stropea de-a proasta ca la potop [i se f`ceau mn`t`rcile ct p`l`ria rabinului, iar eu h`l`duiam cu Lena pe dealul Coelazului, r`scolind sutele de l`stari de stej`ri[ pe sub care hribii se pitulau ca potrnichile. Pe la jum`tatea lui iulie, cnd ploile se mai r`reau oleac` [i l`sau s` se \ntrevad` o felie de portocal` de soare printre namilele de nori vine]ii, urcam la cules de flori de sovrf, prin locurile ce \mprejmuiesc Valea Ungureasc`, printre Purc`re] [i H`ineasa. Lena folosea florile de sovrv la remedii cu b`i fitoterapeutice, \n prevenirea cancerului uterin sau mamar sau ovarian sau pentru tratamentul nodulilor la snul stng sau la snul drept. Dac` n-avea chef s` fac` b`i, Lena m`cina sovrvul cu r[ni]a de piper, \mpreun` cu o mn` de n`valnic, dou` de trei-fra]i-p`ta]i, trei de g`lbenele [i patru de coada-[oricelului, din care prepara un ceai pe care-l bea [i \n somn, [i care poate \nc`lzi corpul pn` la o sut` de grade, temperatur` la care \]i fierbe sngele \n vine [i elimini toxinele ca b`[icile, f`r` s` le sim]i sau auzi cnd se

Flori, fete sau b`ie]i

DC
Acas`, \n buc`t`ria Lenei, st`teau scrise pe un perete toate instruc]iunile pentru utilizarea corect` a sovrvului: Este folosit pentru provocarea flatulen]elor, adic` a pr]urilor mici, a eructa]iilor, adic` a rgielilor, ct [i \n gargare simple [i gargariseli \ndelungate. Este expectorant unu, antiinflamatoriu doi [i antiseptic trei, al tuturor c`ilor respiratohohoorii. |naintea apari]iei maladiilor \n cauz`, pricinuite de felurite procese infec]ioase, ca unu r`celile, doi bron[itele [i trei faringitele, sovrvul elimin` mucii garantat, dezumfl` bronhiile ca la carte [i ajut` la eliminarea germenilor de tot felul. Germenii sunt mici [i r`i, ca ni[te viermi[ori de cirea[`. |n aceste tratamente se iau pn` la cinci, hai s` zic cel mult [ase linguri]e de esen]` pe zi. Este un remediu u[or \mpotriva durerilor de menstrua]ie, ajutnd la lep`darea nedureroas` a cheagurilor de snge din mitra muierii, pe r`stimpul rnduielilor ei lunare, dac` \i mai vine rnduiala, c` mie-mi mai vine cteodat`, dup` care voi lua o pauz` lung` [i voi intra pe calea f`r` \ntoarcere a menopauzei. Sovrvul este una dintre cele mai antioxidante buruieni europene din Europa [i din lume [i nu numai, fiind foarte bogat \n acid rosmarinic. Aceste propriet`]i des`vr[ite pot fi foarte utile \n tratamentul maladiei cancerului sau racului, cum \i mai spune din cnd \n cnd prostimea. |n aceste \mprejur`ri, se ia o linguri]` de infuzie de ceai de sovrv \ntr-o cea[c` de ap`, cte trei stacane pe zi, pre] de cte s`pt`mni mai po]i s-o duci singur pe picioare, iar cnd nu mai po]i so duci, n-o mai duci deloc [i a[tep]i o minune. Iar cnd vine, \n sfr[it, minunea este \mbr`cat` \n negru ca o bab` [i poart` \n mn` o coas` ascu]it` brici. |n folosin]a extern`, sovrvul are \nsemn`tate antiseptic` unu, fungicid` doi, analgezic` trei [i cicatrizant` patru, care alin` durerile [i \nchide r`nile ca [i

sparg ca baloanele de 1 Mai, pe care scrie Tr`iasc` Partidul Muncitoresc Rom\n!. Cnd se plictisea [i se plictisea repede, c` Lena, care era o muiere foarte inteligent` [i se emancipase la Bucure[ti, [i era acum o duduie adev`rat` , \ncepea s` vorbeasc` fran]uze[te cu mine, cu vocea ei de sopran` devastat`, printre tufele ei de sovrv violet, [i o f`cea a[a cum auzise la cuconetul ei din Colentina: Lulutz, coupe-toi sil te plat cettes herbes daici[a, vienne aici, cnd \]i zic, pentru numele lui mon Dieu! Oc, madame!, \i r`spundeam eu, cu sprncenele \ncruntate, ca [i cum a[ fi mimat sup`rarea, dar pe ea n-aveam cum s` m` sup`r niciodat`, c` era zei]a mea. |n ziua aceea, m-am \ntors acas` c`lare pe un c`prior, cu fa]a acoperit` de o masc` de faun, iar leg`turile de sovrv le-am \nc`rcat pe spinarea unei c`prioare pe nume Liz, care era amanta c`priorului pe care-l chema Jorj, [i era cel mai bun prieten al meu din p`dure.

72-73

Almanahul Academiei Ca]avencu


cum n-ar fi existat niciodat`. |n doftoricirea leziunilor externe se aplic` trei pic`turi de ulei de sovrv pe partea de piele v`t`mat`, pe o compres` rece, dac` se face vorbire despre pielea v`t`mat`. Iar dac` nu se face vorbire despre dnsa, este un bun remediu \mpotriva durerilor [i inflama]iilor \ncheieturilor minilor [i picioarelor, pricinuite de maladiile reumatice, numite popular m`trici. Rezultatele cele mai potrivite sunt ob]inute printr-o baie cu apa op`rit`, ct s` nu ]i se desprind` carnea de pe oase cnd intri \n cad`, la care se adaug` o foaie de dafin, [ase boabe de ghimber [i cinci de piper, o ceap` [i trei c`]ei de usturoi, un pahar de o]et [i o caraf` de riesling de Lechin]a, \mpreun` cu doi litri de infuzie de flori uscate de sovrv, pe care le-am cules \mpreun` cu sclavul meu domestic, Margine Lulu, \n vara anului 1965, ziua 6, luna iulie, \n Locu-Unde-Leag`-Roata, eu Or`[anu Lena, so]ia credincioas` [i casnic`, cu noduli la amndoi snii, a lui Or`[anu Luca, zugrav de pere]i de cas` din Sighet, Maramure[, Kog`lniceanu Mihail strada, 48 num`rul, gata, Leno, la treab`. Pn` ce reu[eam s` citesc [i s` \n]eleg toate instruc]iunile, \ncepeau s` se coac` [i smochinele. |ntr-o noapte am visat c` m-a \nv`luit o dr` de miros ca de pe alt` lume, lung` ca un [arpe. Aroma lui puternic` de t`mie [i grozam`, cu o adiere slab` de rodie [i chitr`, m-a trezit din vis \ntr-un alt vis, \n care se f`cea c` m-am ridicat ca un somnambul, \ntr-un zbor u[or pe deasupra patului, apoi am plutit tiptil pe solzii drei ca pe un perete, am str`b`tut-o tr[ ca pe o coam` de acoperi[, m-am prelins de pe ea ca de pe cas`, m-am scurs pe deasupra ei ca peste un gard viu [i mirozna m-a purtat neoprit` pn` \n dreptul unui fruct purpuriu, cu puncti[oare roz [i ciclam, ca obrazul plin de pojar al unui copil n`tng,

2007
ce sem`na cu o smochin` coapt`, \ngropat` pe jum`tate \n gura unui [arpe. A doua zi, am intrat \nfrigurat \n gr`dina raiului [i am g`sit smochina din vis, gata prguit` [i pitit` \n coroana adumbrit` de mister a Pomului cunoa[terii binelui [i r`ului. Am \nchis ochii emo]ionat, am \ntins mna dup` ea ca un lunatic printre frunzele \nmiresmate [i poama, care era pufoas` ca un pisoi, n-a opus nici un pic de rezisten]`, s-a desprins molatic [i mi-a c`zut lin \n mn`. Degetele mi-au tremurat ca o frunz` \n vnt \n timp ce am mu[cat din ea \ncet, [i mirozna ei puternic` de t`mie [i grozam`, cu o adiere slab` de rodie [i chitr`, m-a trezit la realitate [i atunci am v`zut-o pe Lena s`pnd \n gr`din`. M-am apropiat de ea tiptil, m-am l`sat pe vine, mi-am ridicat privirea printre picioarele ei larg desf`cute [i \n clipa aceea am v`zut adev`rul pur, iar adev`rul adev`rat era c` Lena n-avea nimic pe dedesubt. La cinci minute dup` ce am mncat din Pomul cunoa[terii binelui [i r`ului [i am cunoscut adev`rul, am devenit gnditor [i, \n tot restul zilei aceleia de care s-a ales praful [i pulberea, m-a \ncercat o stare de nefericire profund`, pe care n-o mai cunoscusem niciodat` pn` atunci.

Flori, fete sau b`ie]i

DC
priu: s-a \mb`tat foarte r`u, s-a dezechilibrat [i a c`zut \n z`pad`, unde a [i adormit [i a degerat, iar cnd s-a trezit a doua zi, nu mai putea s` se mi[te, c` era congelat complet, ca Hibernatus. Alexandru, fiul cel mare al lui Pricop, a ie[it [i el din scen`, \n felul s`u [i mai propriu: a plecat s` lucreze \n Libia, unde din cauza c`ldurii, a \nceput s` se stafideasc`, \ncetul cu \ncetul. |ntr-o zi, din Alexandru Pricop n-a mai r`mas dect o mumie, ct o p`pu[` de tutun. Ultima dat`, mumia lui a fost v`zut` \n iarmarocul din Bujurg`u, [i o vindea popa Man, iar cump`r`torul a fost un domn foarte important din Regat, cu ni[te aripi enorme [i fosforescente, care dup` ce-a cump`rat-o, s-a f`cut nev`zut cu ea \n \naltul cerului [i dus a fost cu ea pn` \n ziua de ast`zi.

G`sitorului bun` recompens`


nd eram mic eram cel mai vestit g`sitor de obiecte pierdute din cartierul meu. Odat` am g`sit, dup` un an de zile, verigheta pierdut` a doamnei Duda[, pe care o sc`pase fiul ei Flore \n noroi, \n mijlocul str`zii, c` a[a ar`ta strada Kog`lniceanu pe-atunci, ca un [leau noroios. Alt` dat`, am g`sit \n z`pad` cheia de la patinele domni[oarei Laura, din Ia[i, care venise \n vacan]` la bunicul ei, Pricop, zis Belgianul. De bucurie c` i-am g`sit cheia, Laura m-a l`sat s` o s`rut [i eu m-am ridicat pe vrfurile picioarelor ca s-o s`rut pe gur`, c` era mai \nalt` cu un cap dect mine, dar am alunecat pe ghea]` [i am c`zut cu cracii-n sus ca un tolomac [i ea a rs ca o stricat` [i s-a s`rutat cu du[manul meu, care era un ungur [mecher, Lo]i \l chema, c`ruia Laura i-a spus geniul meu [mecher. Pricop, bunicu-s`u, locuise ani de zile \n Valonia, dup` primul r`zboi mondial, cnd popula]ia masculin` a Belgiei fusese gazat` de nem]i, [i b`rba]ii de prin p`r]ile acelea erau mai rari ca \ngerii, [i minele belgiene din Ardeni aveau nevoie stringent` de mn` de lucru, [i au f`cut strigare \n toat` lumea dup` ajutor, prin Liga Na]iunilor. De pe strada Grigorescu au plecat, \n Belgia, Pricop [i Bacinschi, care s-au \ntors acas` \nainte de cel de-al doilea r`zboi mondial, [i le-a p`rut r`u c` s-au \ntors, [i \n 47, Bacinschi, care era vame[, a \ncercat s` fug` \n America prin URSS c` a zis c` dac` tot e grani]a \n spatele casei lui, [i dac` tot se \nvecineaz` URSS cu America \n Strmtoarea Bering, atunci de ce n-ar simplifica lucrurile [i n-ar trece frontiera prin Sighet , dar l-au prins sovieticii [i l-au ]inut \n lag`r c]iva ani buni de zile, [i cnd a ie[it abia dac` mai [tia cum \l cheam`, c`-i scoseser` sovieticii toate ideile din cap, inclusiv aceea de a fugi \n America prin URSS. Cum m` cheam`? m` \ntreba Bacinschi. Bacinschi, \i aduceam eu aminte numele lui. {i cine e `la? m` \ntreba el curios. Dumneavoastr`, \i r`spundeam [i el se uita ne\ncrez`tor la mine [i rdea \n hohote [i-mi zicea c` el nu e Bacinschi, ci e cal de curse. Bacinschi a ie[it din scen` \n felul lui pro-

74-75

Almanahul Academiei Ca]avencu

2007

Oamenii de departe
amenii pe care i-am cunoscut [i care au ajuns cel mai departe au fost urm`torii: {tefan Ujhely, care a fost vopsitor pe o nav` [i a ajuns pn` la Salonic, Smirna, Pireu [i la Alexandria. Din Grecia [i-a adus smochinul care mi-a \nnebunit copil`ria cu aromele [i misterele lui de consisten]a [i aspectul unei p`s`rici de fat`. Arba a ajuns \n timpul r`zboiului pn` \n Caucaz, cu armata Reich-ului, [i a urcat pe vrful Elbrus, \mpreun` cu un locotenent neam], [i cnd a cobort era s`-l \njunghie o femeie gruzin` cu cosorul \n burt`, c` i-a zis c` este un cotropitor nenorocit, care a venit s`-i fure ]ara, [i avea dreptate muierea, c` el tocmai asta voia, s`-i fure ]ara \mpreun` cu Hitler. De la el [tiu ce este kandraua. A fost primul cuvnt caucazian pe care l-am \nv`]at. De fapt, nici nu mai sunt att de sigur c` este un cuvnt gruzin. Kandraua este un fel de cosor, foarte curbat, pe care muierile gruzinilor \l bag` \n burta cotropitorilor, \l r`sucesc de dou` ori \n ma]e, ca [i cum ar \nchide u[a casei cu cheia, ca s` fie sigure c` au atins tot ce trebuie s` ating`, stomacul, ficatul, fierea, pancreasul [i splina, [i c` au \nchis u[a vie]ii pe vecie, dup` care \l scot, \l [terg de fuste [i-l \ndeas` la loc \n sn, l`sndu-l pe du[man s`-[i verse sngele [i ma]ele \n mijlocul uli]ei. Arba mi-a zis c` asta era cea mai mare distrac]ie a poporului gruzin. B`rba]ii gruzinelor, georgienii, verii [i nepo]ii lui Stalin, nu au timp de astfel de distrac]ii, deoarece sunt pleca]i la r`zboi [i lupt` de sus din mun]i ca partizani, \mpotriva inamicului, c`ruia \i r`stoarn` stnci [i copaci \n cap, \i blocheaz` drumurile [i potecile [i \l atac` \n a[ternut, cnd i-e visarea mai dulce, ca s` se retrag` \n zori pe culmile Caucazului, de unde-l ]in pe inamic sub o supraveghere atent`, de vultur. |n Caucaz, vulturul este o pas`re foarte important`, \ntruct i-a ciuguit ficatul lui Prometeu, care le-a furat focul zeilor, [i ei l-au pedepsit legndu-l de o stnc`, unde un vultur venea \n fiecare zi [i \i ciugulea ficatul care nu se mai termina, \ntruct ficatul lui Prometeu nu se termina niciodat`, deoarece era infinit. Cnd am absolvit liceul mai [tiam \nc` cincisprezece cuvinte gruzine de la Arba, care respira tot mai greu, avea o p`l`rie maro pe cap, o nevast` cam s`rac` cu duhul, fa]a ro[ie [i era bolnav de astm. Am s` v` \nv`] cum se

zice La mul]i ani! \n gruzin`: Mravaljamier! Cam greu, nu? De aia am renun]at [i eu la gruzin`, cu excep]ia alfabetului, pe care-l mai [tiu \n mare [i ast`zi, [i din care \mi f`ceam copiu]ele la francez`. Cu literele alfabetului gruzin [i armean [i arab. Pe cel arab l-am \nv`]at de pe timbrele din Emirate. Din Dubai, Ash Shariqah, Khawr Fakkan, Abu Dhabi, Al-Fujairah, Ras AlKhaymah [i Umm Al-Qaywayn, din Yemen, Egipt, Algeria, Maroc [i Mauritania. Cnd profesoara mea Magda s-a prins c` scriu cu litere armene[ti [i mi-a zis c` taic`-s`u este armean get-beget, Jeremias \l chema, am renun]at la el [i mi-am inventat un alfabet propriu, derivat din aramaic`, pe care-l schimbam din lun` \n lun`. M`car am \nv`]at [i franceza, copiindu-i toat` ziua cuvintele. Magda era o dulcea]` de profesoar`, dar n-o s` v` povestesc acum despre ea [i despre ct de mult am iubit-o, ca un disperat a[ putea zice [i [tiu bine ce zic cnd deschid gura, c` nu mi-o r`cesc de poman`, c` s-a m`ritat de trei ori, a doua oar` cu un [mecher din Bucure[ti, care i-a f`cut capul mare cu vr`jelile lui de doi lei, iar ultima dat`, [i definitiv, cu un palestinian cu ochelari de intelectual [i mers de terorist, cu care s-a mutat \n Danemarca, ]ar` plat` [i ploioas`, pe care Magda o str`bate cu cizmele ei de cauciuc galbene [i pelerina ei galben` [i p`l`ria ei de ploaie de plastic portocalie, la cump`r`turi, ca s`-i g`teasc` berbantului ei ceva cald, c` pe el a[a l-a obi[nuit m`-sa, palestinianca, cu trei mese calde pe zi, acolo \ntre nisipurile lui lucind ca m`tasea [i de care nu mai are nevoie, \ntruct acum \noat` pn` la bru prin ploile nesfr[ite ale Danemarcei. Magda, ce dulcea]` de femeie.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

|ntmpl`ri banale dintr-o sal`


de cinema de cartier
ilmul {antaj mai rula undeva \ntr-un cartier m`rgina[. Am hot`rt s`-l v`d \mpreun` cu Vali, dup` ce valurile de proteste din presa de scandal, ale personajelor care s-au recunoscut \n film, au \nceput s` se mai sting`. Vali este ultima mea amant`, o elev` \ntr-a XII-a la Caragiale, o gagic` cu cracii lungi, c`reia \i place oralul. Filmul este o frec]ie de doi lei. Povestea lui este att de banal`, \nct nici nu mai conteaz` c` s-a inspirat copios din realitate. Pe un gagiu pe nume Manea

Petrici, om de afaceri, puterea s-a str`duit ani de zile s`-l cumpere. Puterea e partidul. Restul e iluzie. Liberalii au dreptul s` existe doar pentru c` puterea le-a dat voie s` existe. St`m \n ultimul rnd [i-i bag mna \ntre picioare [i \i mngi u[or pubisul. Apoi \i strng degetul mic [i-i fac semn s` se lase pe genunchi. Ea se execut` moale [i-mi desface prohabul cu \ncetinitorul. Cuplul de lng` noi [i-o trage deja, de cinci minute. Ea \l c`l`re[te cu picioarele desf`cute [i el o trage cu putere la piept [i o ridic` ritmic, ca \n [a. Liberalii sunt una dintre fa]etele puterii. Un fel de look, cu care iese \n Europa, cnd trebuie s` dea mna cu vreun demnitar de la Consiliu sau Uniune [i s` zic`: da, da, sigur c` D.A., o s` facem [i-o s` dregem, chestii la care n-o \ntrece nimeni. Ceilal]i nici nu intr` m`car la socoteal`. Petrici [i-a f`cut o \ntreag` re]ea de magazine de articole sportive \n mai toate ora[ele mari din ]ar` [i a ajuns cel mai mare dealer autorizat de vodc` ruseasc` din Romnia. A dansat cu liberalii [i l-a pl`tit din buzunar pe [eful V`milor, Mimi Spum`, recrutat de Bob Costea, omul puterii. A vrut s` se extind` tot mai mult [i s-a asociat cu beizadeaua preziden]ial`, Dragu Constantin, fiul fostului pre[edinte Andrei Constantin, care \i ap`ra spatele. L-a atacat cu toate armele din dotare pe omul de afaceri Ion Pup`z`, patronul magazinelor din Gara de Nord, cu scopul de a-i lua locul. Vali [i-a \nceput deja lucrarea. Oftez [i-mi vine s` gem. |mi \ndes pumnul \n gur` [i bat ritmic din piciorul drept.

76-77

Almanahul Academiei Ca]avencu


Cuplul de lng` mine s-a enervat. Ea \mi zice: Domnu, nu mai trop`i]i ca un cal, c` ne deranja]i, ce pana mea!. Scuza]i, \i zic eu [i fac ciocu mic. |n fa]a noastr`, un domn a adormit cu capul pe spate [i sfor`ie ca un porc. Filmul ruleaz` mai departe ca nesim]itu. Petrici a folosit-o ca vrf de lance, \n asaltul \mpotriva lui Pup`z`, pe ziarista Yvonne Dona. A recompensat-o generos, cu [p`gi grele, de cteva mii de dolari, a trimis-o s`-[i fac` revelionul \n insula Antigua, din Caraibe. Unul dintre momentele \n care Yvonne a luat plicul, din mna lui Petrici, \n biroul lui de lng` Hotelul Lido a fost filmat de b`ie]ii de la Trei [-un sfert. Generalul Popnd`u, care o vneaz` de ani de zile pe Yvonne, pentru a o [antaja ulterior, n-a fost mul]umit de calitatea \nregistr`rii \ntruct nu se [tie clar dac` plicul con]inea mango]i, ceai de mu[e]el, poze, extraveral sau documente. Oricum, operatorul care a realizat \nregistrarea de peste drum, dintr-o camer` a Hotelului Ambasador, a fost trecut urgent \n rezerv`, f`r` dreptul de a se mai re\nscrie vreodat` \ntr-un serviciu de informa]ii. Vali lucreaz`, cuplul transpir` [i el, domnul din fa]` sfor`ie ca o dihanie [i mie \mi trece prin cap c`, teoretic, un ziarist care ia [pag` [i nu este prins \n flagrant este

2007
un ziarist cinstit. Practic, nimeni nu vrea s` \nregistreze un flagrant cu ziari[ti care iau mit`. A \ncerca s` [antajezi mai apoi un ziarist cu o caset` filmat` de b`ie]ii de meserie este un act tmpit, o poli]` politic`. P`rerea mea este c` un articlier care nu ia [pag` este ori oligofren irecuperabil aaah, Vali, ce bine e, a[a, a[aaa! ori un lene[ iremediabil, a[aaa. Puterea \ncurajeaz` din r`sputeri [paga. Pe de o parte, a creat \n ziari[ti complexul vinov`]iei, pe care \l exploateaz` mai trziu mult mai eficient prin tot felul de apropouri mai mult sau mai pu]in transparente, \n care subiectul cu musca pe c`ciul` ajunge s` joace pe partitura puterii, pentru c` se [tie vinovat. Iar pe de alt` parte, ziari[tii trebuie recompensa]i cu bani negri, pentru meritele lor de net`g`duit. F`r` ei, puterea n-ar exista. Fii fiar` cu mine, Vali, [i nu m` cru]aaa. A[aaa! {paga este virtutea oamenilor activi, plini de ini]iative. F`r` ziari[ti, puterea s-ar manifesta anapoda, ar lua-o razna, i s-ar urca la cap. Europa ne vrea [i pe unii, [i pe al]ii, \ntr-un mediu care ne aduce aminte de via]a de pe fundul m`rii. Dac` n-ar exista pe[ti fitofagi, s-ar sufoca iarba de mare. F`r` iarb`, pe[tii ar da o lovitur` de ecosistem [i ar dezechilibra marea. Cuplul de lng` mine [i-a schimbat pozi]ia. El o pune cu genunchii pe scaun [i o ia pe la spate. Sfor`il` din fa]` [i-a schimbat [i el pozi]ia, deoarece i-a c`zut capul \n poal`. Vali vrea o cuniling` mic` [i schimb`m [i noi pozi]ia, b`gndu-m` \ntre picioarele ei de p`ianjen. Filmul curge pe mai departe. |l aud, c`ci de v`zut nu mai v`d nimic. Un actor cu voce gjit` zice: B`, bul`, avem un insectar care con]ine mu[te de diverse m`rimi, de pe c`ciula ziari[tilor. Cea mai mare musc` din media romneasc` o are Pap, urmat de Mm [i de Boni-Bon. Ultimii doi ba[tani tocmai s-au procopsit cu terenuri la Snagov, primite de la

Flori, fete sau b`ie]i

DC
Scenariul filmului este scris de mine. Gogu Durere, scenarist, \mi pare bine. V` povestesc ce n-o s` vede]i niciodat` \n film. Enorma afacere M`mulari figureaz` sub numele minii drepte a lui Petrici, Ghi]` Pisoi. Dac` s-ar sc`pa vreodat` pe cine ascunde de fapt sub numele lui, Pisoi ar exploda, ar disp`rea \n neant. Nu e cazul, pentru c`, pe de o parte, Pisoi este un om extrem de onest, iar pe alta, este mult prea con[tient de faptul c` Petrici a cump`rat presa de la stnga la dreapta, cu reclama M`mulari, i-a astupat gura cu contracte de publicitate pe termen nelimitat, Rulez deci exist, un clip publicitar superb, pe un hit al forma]iei M & M, realizat cu costuri enorme, \n Groenlanda. Hai, m`, acas`, \mi zice Vali, c` `sta-i dintr-un alt film. Domnul din fa]` m-a f`cut curios. |i fac semn s` continue [i o lini[tesc pe Vali, care-[i trage \ncet chilo]ii. Cuplul de lng` noi s-a oprit, ea are chilo]ii pe vine [i-l ascult` pe domn cu gura c`scat`. El continu` imperturbabil: Un contract de publicitate este ca un acord de pace. Ct` vreme un ziar \i d` publicitate lui Popescu, nu are voie s` se ia de Popescu, ci doar de Ionescu sau Georgescu. Acordul de pace al lui Petrici semnat cu presa, ultimul Popescu de serviciu al patriei, cea de a patra putoare \n stat, ha, ha, haaa, ce glumi]` nostim`, este ve[nic. Filmul se termin` pe acordurile unui mar[ funerar. Petrici a fost asasinat de presa de scandal, a f`cut infarct [i acum este condus pe ultimul drum spre cimitir. Vede]i?, spune domnul din fa]`. Vede]i c-am avut dreptate? Hai acas`, c` nu mai rezist, \mi zice Vali, [i o urmez ca un c`]el \n noaptea umed`.

omul de afaceri Picioroang`, crea]ia puterii, pe care au mimat c`-l mu[c`, ani de zile. Pricepi, b`?. |mi schimb din nou pozi]ia [i o pun pe Vali \n poal`, cu fa]a la ecran. O iau lent pe la spate [i m` chinui s` v`d [i filmul. |i dau p`rul la o parte, \n care fac o fereastr`, [i o lucrez ritmic [i v`d [i filmul \n acela[i timp. Succesul afacerilor lui Petrici nu se datoreaz` puterii sau liberalilor, ci rela]iilor mo[tenite de la tat`l s`u, care a fost [eful biroului economic al ambasadei Romniei ceau[iste \n fosta URSS. {i noi suntem, dac` vre]i, tot clonele lui Ceau[escu, zice Petrici. |n rolul lui joac` un actor tn`r, al c`rui nume \mi scap`, c` are f`]`ul antipatic, parc` Vasilescu \l cheam`. Clone cu geometrie variabil` [i aspect conjunctural, zice Somnoril` din fa]a mea, care s-a trezit brusc [i s-a apucat s` recite din memorie replicile, ceea ce-mi d` de gndit c` a v`zut filmul de zece ori. Ne numim euroclone, zice Petrici, [i Somnoril` din fa]a mea zice \mpreun` cu Petrici: Am b`tut mna cu clonele lui Hitler din Germania [i cu cele ale lui Mussolini din Italia, [i voiam s` ne integr`m \ntr-o Europ` prosper`, a tuturor euroclonelor civilizate, bogate [i educate. B`i, Vali, \i zic lu Vali, uite la `sta din fa]a noastr`. ~sta [tie filmu pe de rost. Aaah, zice Vali, ia-m`, nu m` l`sa singur`, oooh, a[a, tigrule! Ziaristul Iliu]` Oianu a declan[at un atac la baionet` \mpotriva lui Manea Petrici. Rezultatul? Petrici i-a pl`tit lui Oianu costurile de editare ale unui roman autobiografic, dup` care l-a trimis \ntr-o excursie de pl`cere \n Samoa [i Tonga, \n Pacific. Mama voastr` de [p`gari, huooo!, url` Somnoril` din fa]a mea [i amenin]` presa cu pumnul strns. Filmul curge mai departe [i eu am cam r`mas \n urma lui Vali. Ceva mai trziu, dup` alegerile din 2000, Petrici s-a l`sat abandonat \n barca puterii, s`tul de-atta [icane [i belele inutile. Pe Petrici, care este milionar \n dolari, n-o s`-l g`si]i \n topul celor trei sute de oameni boga]i din Romnia, publicat de revista Capitoliul. Azi, Petrici lucreaz` mn` \n mn` cu demnitarul M`tase, care ia peste trei sute de mii de dolari necontabiliza]i pe an, de la societatea M`mulari, cea mai mare produc`toare de rulmen]i din ]ar`. Nu-l c`uta]i pe Petrici \n schema de ac]ionariat a societ`]ii M`mulari, de la Registru, pentru c` n-o s`-l g`si]i \n vecii vecilor, \mi zice domnul din fa]`, \ntrorcndu-se brusc cu fa]a la mine, [i continu` enigmatic: Petrici exist`. L-am cunoscut personal. El mi-a inspirat personajul.

78-79

Almanahul Academiei Ca]avencu

2007

Cnd tata era pu]oi


nd tata era pu]oi visa s`-[i fac` avion. A croit elicea din tabl` [i a me[terit un soi de motor, cu angrenajele f`cute din ro]i de ebonit`. Ro]ile miroseau a flori de ylang-ylang [i jojoba. A fixat ro]ile \ntr-o lad` de lemn, de forma [i m`rimea unei curse de prins [obolani. Gura [obolanilor bunicii mele, Maria Margine, mirosea a parfum de patchouli, iar c`c`rezele lor a orhidee. Tata a renun]at la proiect, pentru c` i s-au terminat ro]ile, [ase la num`r, [i ideile, una [i fix`. Mori[ca lui de zburat a z`cut vreme de dou` decenii, azvrlit` \n podul cote]ului porcului din ograda bunicii, pn` cnd m-am n`scut eu, dup` care am plecat la [coal`. Seara ]ineam mori[ca \n bra]e, iar v`ru-mio Puiu rotea elicea, [i ro]ile se \nvrteau att de conving`tor, \nct credeam c` sunt pas`rea paradisului. Cel`lalt v`r al meu, Viorel, rdea de noi [i se ]inea cu minile de burt`, [i de-atta hlizeal` i-au c`zut izmenele pe vine. M-am plictisit repede de elice [i mi-am zis c` mai bine \mi fac avionul meu cu reac]ie. Prietenul meu Pastor a zis c` cel mai bun reactor merge cu spirt medicinal. Am t`iat o gaur` ct o nuc` \n mijlocul unei conserve de maz`re, am golit boabele [i am b`gat spirtul \n`untru. Motorul duduia, dar conserva st`tea pe loc [i pn` la urm` s-a topit ca brnza. Atunci Pastor a zis c` ne trebuie o camer` de ardere din wolfram, c` a[a-i la reactoare. Am spart toate becurile din [coal` [i le-am ciugulit filamentele. Wolfram, adu-mi wolfram, \mi cerea Pastor \ntruna. Ne trebuie o ton`. Am golit aparatul de radio al bunicilor de toate l`mpile electronice [i le-am tuns filamentele. Am asudat, am horc`it, am f`cut convulsii, dar n-am reu[it niciodat` s` topesc gr`m`joara de wolfram, strns` cu atta trud`. Mai trziu, am aflat c`, \n suedez`, wolfram \nseamn` spuma lupului. C` de aia f`ceam spume la gur`, cnd

alergam c`piat dup` wolfram. Pastor s-a enervat [i mai r`u [i a zis c` mai bine tope[te el spirtul. L-a b`ut prin pine [i a zis c` are senza]ia c` zboar`. Pn` la urm` i-au zburat trei degete, cnd i-a explodat o bomb` \n mn`. A f`cut-o dintr-o cutie de crem` Nivea, pe care a umplut-o cu clorat de potasiu, sulf [i c`rbune. Fitilul era scurt, prost [i pervers. Cnd eram \ntr-a [asea, ca tata care visa s`-[i fac` avion, era iarn`. Bunica avea un porc de doi ani, gras, alb [i [mecher, care groh`ia vesel \n cote]. Am auzit un zbrnit cunoscut [i, cnd m-am uitat pe fereastr`, porcul zbura cu elicea lui tata, pe care [i-o legase de spate cu sfoar` de Manila. A f`cut dou` ture pe deasupra cur]ii, dup` care a aterizat lin \n cote] [i a groh`it mul]umit. A doua zi de diminea]`, unchiul Haiu, care era m`celar, a t`iat porcul. Mi-a p`rut bine, c` pn` s` crape spintecat, porcul apucase s` dea o rait` cu elicea lui tata, pe deasupra cur]ii. De cnd a zburat porcul, mi-a ie[it definitiv din cap ideea de a-mi mai face avion. Puiu a ajuns cel mai temut vn`tor de dihori din Maramure[, Viorel s-a f`cut profesor universitar la Cluj, Pastor s-a dizolvat \ntr-o balt` de alcool, numai eu am aterizat \n clasa a [aptea.

Flori, fete sau b`ie]i

DC
scai dup` Petre Pu], c`ruia nu-i pl`cea ploaia, \i pl`cea s` stea la bustul gol pe vnt [i fuma cte trei pachete de M`r`[e[ti f`r` filtru pe zi. |ntr-o sear` cu lun` plin` ct un pntece de muiere, c`zu m`re umbra peste Petre Pu], pleosc, de-l l`s` n`uc [i cu limba lipit` de ceriul gurii [i numai cu o sfor]are dumnezeiasc` izbuti nefericitul de el s` se salte din colb, ca Steaua cinelui din nouri, [i s`-[i vaz` de drum, mai mult \mpleticit [i cu apa din ochi uscat` de spaim`. O vreme \l l`s` umbra \n plata Domnului, pe r`stimpul ct se sub]ie luna, pn` se f`cu ct un corn de noatin`, dar parc` tot \i mai c`uta pricin`. Acuma, dac` \i pusese gnd r`u

Umbra uciga[` a lui Petre Pu]


etre Pu] a fost sclav dac luat de romani la Once[ti, unde este o cetate dacic`, sus pe deal [i-i zice Cet`]uia. |n tinere]e, Petre Pu] a fost gladiator, a luptat cu leii \n arena de la Porolissum, de lng` Zal`u, i-a omort pe to]i [i le-a pus pielea pe b`]. Apoi, v`znd c` nu-l pot r`pune \n nici un fel, l-au b`gat romanii \n minele de plumb de la Baia Mare, care pe vremea romanilor se numea Rivulus Dominarum, adic` Rul Doamnelor. Plumbul este un metal r`u, pervers, greu, cenu[iu, umed [i du[m`nos. Nu se [tie cnd [i dac` au ajuns romanii la Baia Mare, dar cnd au ajuns, dac` au ajuns, au g`sit ni[te domni]e care c`utau aur \n prundul S`sarului. Ca s` le-ajute s` g`seasc` ct mai mult aur, le-au luat de neveste [i l-au pus pe Petre Pu] la treab`, s` caute aur \n locul domni]elor, dar el a g`sit plumb. Aici, Petre Pu] s-a \mboln`vit de silicoz` [i saturnism, care este boala intoxica]iei cu plumb. Singura mn` de ajutor pe care i-au \ntins-o romanii lui Petre Pu] a fost castanul comestibil, pe care l-au adus cu ei din Italia [i din care se face un piureu foarte bun, ni[te castane pr`jite pe gr`tar sau fierte \n oale, cu cincizeci de bani cornetul, [i o s`rb`toare de toamn`, S`rb`toarea castanilor. Dac` o s` m` \ntreba]i care este leg`tura dintre Petre Pu] [i castani, eu o s` v` r`spund: lemnul de castan comestibil este foarte rezistent [i elastic [i, din cauza asta, era folosit pentru armarea galeriilor de min` \n care lucra Petre Pu], care era [i el un gladiator foarte rezistent [i elastic. Petre Pu] era ro[covan, avea mu[chi uria[i, [i cnd l-am cunoscut, \n copil`ria mea, lucra la drumuri ca sclav, unde b`tea pietrele de ru cu maiul [i sem`na cu Spartacus, din filmul Spartacus, cu Kirk Douglas. Cnd s-a \mboln`vit de silicoz` [i saturnism, s-a procopsit cu o umbr` grea [i lipicioas`. Umbra ba \i punea piedic` [i se pr`bu[ea Petre Pu] ct era de lat printre pietrele lui de caldarm, ba \l ciupea mi[ele[te de spate, ba \i [optea fel [i fel de m`sc`ri \n urechi, de nu [tia bietul Petre Pu] pe unde s`-[i scoat` c`ma[a. Bietul Petre Pu]. Iar umbra era p`c`toas` nevoie mare [i nu cuno[tea \ntrecut de mult` carte, c` se ]inea

80-81

Almanahul Academiei Ca]avencu


umbra, umbla Petre Pu] cu ochii-n patru, ca s` nu-l g`seasc` vr`jma[a f`r` gard`. Cnd \l prindea oboseala pe Petre Pu], care avea un cine ciob`nesc alb [i r`u, o nevast` pitic` [i gras`, Petra Pu]oaie, [i un b`iat, Petric` Pu]oi, slab ca un ]r, care era dansator \ntr-un ansamblu de muzic` popular` din Sighet [i cu care m-am \mprietenit mai trziu, [i mai avea [i un frate, Dumitru Pu], care era [ofer pe Salvare [i s-a \nsurat cu Livia Pu], care era vnz`toare la magazinul de articole de menaj din centru, a[a, cnd \l prindea oboseala pe Petre Pu], c` avea toate motivele s` oboseasc` [i \nc` r`u de tot, c` tocmai terminase de pietruit propria lui strad`, Nicolae Grigorescu, pe care strada mea, Mihail Kog`lniceanu, cade perpendicular, a[a, \n fine, cnd obosea Petre Pu] care va s` zic`, st`tea de [ase cu ciomagul \n mn` ca s` nu-l atace umbra pe la spate. Odat`, sfr[it de osteneal`, c` era tot mai bolnav de silicoz` [i saturnism [i abia dac` mai respira, [i r`suflarea lui se transformase \ntr-un horc`it tot

2007
mai perceptibil, ce sem`na cu [opoteala unui izvor, s-a pus Petre Pu] pe umbr` cu ciomagul, [i mi-o snopi, vericule, \n b`taie, de-i s`ri umbrei colbul, dar nu se mul]umi numai cu atta, [i mi-o b`tuci cu maiul, cu care el b`tucea pietrele de ru cu care f`cea drumurile. Dar se vede treaba c` umbra avea oarece vlag` \n vintre, c`ci r`mase oarecum \ntreag` [i oabl`, pn` trecu primejdia [i se mai potoli Petre Pu], [i se duse acas`, unde b`u un cioc`nel de palinc` [i \nc` [ai[pe, dup` care mnc` o m`m`lig` cu lapte [i \nc` o m`m`lig` cu brnz` [i apoi se culc` mul]umit, sub ochii Petrei Pu]oaie, nevast`-sa, [i ai lui fii-su, Petric` Pu]oi. Pe prietenul lui Petre Pu] \l chema Hole Bade. Pe Hole Bade nu l-am cunoscut sub un alt nume. A[a c` i l-am dat pe `sta, \mpreun` cu sor-mea, M`riuca. Hole Bade n-avea nici o leg`tur` cu Hole Bade [i cu nimic din ceea ce f`cea Hole Bade, cnd \[i tra picioarele, cnd venea sau pleca de acas`. O alt` calitate foarte important` a lui Hole Bade a fost aceea c` era vecin cu Ni]a Drodului. |n graiul maramure[ean, drod \nseamn` srm`, [i asta era Ni]a Drodului, \n afara faptului c` era veri[oar` cu bunic`-mea Floarea, o srm` ghimpat`. C` nu te puteai lua de ea, dar ea se lua de toat` lumea, c` nu-i era fric` de nimeni. Nici de Hole Bade. Lui Hole Bade \i curgea nasul de doi ani. Ca s` nu piar` de sete, Hole Bade era silit s` bea ap` \ntruna, precum curcubeul. Dar nu de la asta i s-a tras sfr[itul, ci de la tr[itul picioarelor, care i s-au tocit, \ncetul cu \ncetul, pn` n-a mai r`mas din Hole Bade dect un cap. S`racul Hole Bade. Moartea Ni]ei Drodului a fost cumplit`. Pn` s` moar`, Ni]a Drodului a f`cut urm`toarele fapte de vitejie: s-a b`tut cu Mili]ia, cnd a venit Securitatea s`-i confi[te p`mntul, la colectivizare, [i de-atunci nu s-a mai atins nimeni de p`mntul ei; a distrus cu un topor ro]ile

Flori, fete sau b`ie]i

DC
mijloc, lumea a \nceput s`-i zic` [i ei Curdeser. |n Maramure[, la fier se zice ser [i toate cuvintele care \ncep cu silaba fi sau fe, se pronun]` si sau se. De aceea, noi nu zicem a fierbe, ci a serbe, sere \n loc de fiere, [i sire \n loc de fire. Maramure[ana e mai grea ca romna, a[a c` pentru mine limba literar` a fost un fleac, [i maramure[ana \nc` o mai \nv`] [i ast`zi, c` de aia m` mai consider \nc` maramure[an. Recapitulare: Petre Pu] avea o umbr` lipicioas` [i un prieten, pe Hole Bade. Hole Bade avea o vecin`, Ni]a Drodului. Ni]a Drodului era veri[oara bunicii mele. Pe Ni]a Drodului a omort-o fie-sa, lleana. |ntr-o zi, umbra grea [i lipicioas` a c`zut peste Petre Pu] att de r`u, \nct Petre Pu] nu s-a mai trezit niciodat` de atunci din somnul lui de dac, luat sclav de romani. A[a l-am ]inut minte pe Petre Pu], [i atta [tiu despre el, [i ct am [tiut, atta v-am povestit [i domniilor voastre, la revedere [i s` nu v` mai prind \n povestea mea pn` la urm`toarea pagin`.

unei macarale, care pusese un stlp de iluminat electric lng` gr`dina ei, care era vizavi de gr`dina mea, [i pe care i-a vndut-o mai trziu lui Ciorba, c`petenia clanului Grigorenilor, care era gr`dinar [i mai era [i tat`l lui Grigoriu, proful meu de naturale. Am fost martor la m`cel`rirea cauciucurilor macaralei, care s-a \nclinat pe o parte [i era gata s` se pr`bu[esc` peste casa mea. Pe Ni]a Drodului a omort-o fie-sa, Ilean`. S-au certat \ntr-o zi de var`, \n gr`din`. Ilean` a lovit-o cu parul de fier cu care se fac g`uri pentru aracii de fasole. Era vremea ruditului fasolei. A[a se nume[te \n Maramure[ aceast` opera]iune: ruditul fasolei. Numele ei vine de la rud`, care este cuvtul maramure[ean pentru aracul de fasole. A izbit-o Ilean` pe Ni]a Drodului cu parul de rudit [i i-a rupt coastele. Apoi, i-a \nfipt parul \n gur` [i i-a zdrobit cerul gurii. Apoi a ie[it Ilean` \n strad` [i a \nceput s` urle, c` cineva a omort-o pe m`muc`-sa. Au chemat vecinii Salvarea, [i Ni]a Drodului, care era cea mai puternic` femeie din lume, c` era veri[oara bunicii mele, a mai avut puterea s` se ridice \n picioare, s`-i dea pe brancardieri la o parte, s` urce singur` \n Salvare [i s` moar` \ntr-un hohot de rs, a[a cum fac dacii cnd mor de rs, \n drum spre spital. Ilean` a primit dou`zeci de ani de pu[c`rie, din care a f`cut zece. Ct tr`ia, Ni]a Drodului umbla \ndoit` de mijloc de atta h`m`leal`, [i din cauza asta lumea \i mai zicea [i Curdeser. Dup` ce Ilean` a ie[it din pu[c`rie, \ndoit` de

82-83

Almanahul Academiei Ca]avencu

2007

Amintiri despre migra]ia ciorilor \n Scandinavia sau \n Arctica

oamna, pe la sfr[itul lui octombrie, \ncepea migra]ia ciorilor, care ]inea o s`pt`mn`, [i cine vede a[a ceva zice c` n-a v`zut nimic pn` atunci. Priveli[tea migra]iei ciorilor nu seam`n` cu nici un spectacol cunoscut. Imagina]i-v` un crd de p`s`ri cronc`nind \ntruna, o s`pt`mn` de zile [i nop]i, \ntunecnd cerul, de la r`s`rit la apus. |nchipui]i-v` c` toate zbur`toarele ]in aceea[i direc]ie, mai pu]in ciorile-poli]ist, [i respect` acelea[i porunci, care sunt date de o c`petenie suprem`, care transmite poruncile unor comandan]i mai mici, care se asigur` c` hot`rrile [efului absolut, care se afl` la cteva zile de zbor \n fa]`, sunt respectate \ntocmai [i la timp. Imagina]i-v` c` ciorile care sunt la prima lor migra]ie n-au voie nici \n ruptul capului s` ias` din plutonul lor, c`ci

dac` \[i p`r`sesc forma]iunea se pierd, se volatilizeaz`, mor dracului [i li se [terge pentru totdeauna numele din pomelnicul \mp`r`]iei v`zduhului, [i pentru a le z`d`rnci r`t`cirea sunt ciupite f`r` mil` de arip` de ciorile-monitor, care vegheaz` \ntruna la buna desf`[urare a migra]iei, obligndu-le s` intre \n rndul lumii. Ciorile de ordine zboar` \napoia forma]iei, tocmai pentru a se asigura c` migra]ia se desf`[oar` f`r` nici un incident nedorit [i c` novicii nu-[i fac de cap, ba tr`gndu-[i p`rin]ii de coad`, ba \mpiedicdu-i s`-[i duc` la bun sfr[it treburile de ob[te, ba f`cnd tot felul de m`sc`ri [i tulbur`ri de traseu. Disciplina este cea care p`streaz` zborul ordonat. Capul [i coada coloanei sunt cele mai spectaculoase. Comandantul suprem al ciorilor, care are o vrst` de peste 200 de ani [i gradul de generalissim, este \nconjurat de o escadril` de ciori-balerine, care \i fac \ntruna temenele [i i se \nchin` ca unui zeu. Temenelele constau din ni[te rotocoale [i spirale, care privite de jos, de pe p`mnt, se v`d ca un [arpe uria[, care se \nvrte \n jurul propriei lui cozi, \n timp ce se deplaseaz` \nainte sau, [i mai nemaipomenit, extraordinar, senza]ional, \napoi, doamnelor [i domnilor. Balerinele zboar` \n dung`, \ntr-o arip` adic`, [i ele se antreneaz` pentru aceast` performan]` cel pu]in dou`zeci de ani, \n academii ale ciorilor-balerine,

Flori, fete sau b`ie]i

DC
arunci \ntr-un stol cu o piatr`, [i vei vedea cum se vor scutura de fiori, apoi vor ][ni ntr-un zbor razant, r`sturnndu-se cnd pe-o parte, cnd pe alta, pn` ce se vor destr`ma n zare. Nimeni nu [tie unde migreaz` ciorile [i de ce toate ciorile din sudul [i estul Europei zboar` peste Sighet. Unele min]i mai \nfierbntate sus]in, f`r` nici o prob`, c` ciorile se duc \n Scandinavia sau [i mai departe, \n Arctica, pentru a se hr`ni iarna cu somon [i hering. C` de la carnea de somoni [i heringi, care con]ine fosfolipide, ar fi ciorile att de \n]elepte, c` fosfolipidele con]in gr`un]ele de[tept`ciunii, care sunt att de mici, \nct r`mn invizibile chiar dac` sunt puse la microscopul electronic.

care se afl` \n cteva locuri din Europa, printre care [i \n Malta. Spirala se \n[urub` [i se de[urub` \nainte [i \napoi [i \n sus [i-n jos, \n spatele cioroiului suprem, \n chip de tren` sau de aur`. |n urma armatei cere[ti a ciorilor zboar` mama tuturor ciorilor, care este str`str`bunica comandantului suprem, care are o vrst` de peste 700 de ani. Iar \n spatele cioroaicei absolute danseaz` ansamblul de acroba]i aerieni al regatului v`zduhului, format din [apte sute [aptezeci [i [apte de ciori-acrobat, care fac ni[te giumbu[lucuri \ntructva asem`n`toare cu cele ale ciorilor-balerine din fa]a coloanei, dar mi[c`rile lor sunt mult mai complicate [i elaborate, \n sensul c` spirala acroba]ilor poate cobor\ \n picaj, pn` aproape de p`mnt, dup` care se onduleaz` cnd pe-o parte, cnd pe alta, urcnd vertiginos ca un zmeu, \n slava cerului. Privite de la distan]a de un kilometru, mi[c`rile codei care \ncheie coloana de o s`pt`mn` a ciorilor seam`n` leit cu evolu]iile unui dragon chinezesc. Ciorile sunt zbur`toare perfecte [i, dac` vrei s`-]i dai seama ct sunt de virtuoase, este suficient s` \ncerci s`

Amintiri din vremea Beatles-ilor


osti Cojocaru a fost cel mai avangardist sighetean pe care l-am cunoscut vreodat`, c`ci de al]ii nici nu mai am [tire s` fi vie]uit prin p`r]ile noastre. Dup` ce v`zuse moda \n filme, el a introdus \n moda local` a[a: blugii, cizmele cu toc \nalt, geaca de piele neagr`, mulat` pe corp, cu ]inte sau f`r` ]inte, p`rul lung cu musta]` pe oal`, p`rul [i mai lung f`r` musta]`, pantalonul trapez, c`ma[a \nflorat` descheiat` pn` la buric, s` i se vad` p`rul de pe piept, dac` are p`r, iar dac` n-are, nu era nici o problem`, zorzoanele de argint, atrnndu-i lene[ pe \ncheieturile minilor, inelele de cositor emailat cu gablonzuri ct o gogoa[`, la toate degetele, de toate culorile curcubeului, [i medalioanele uria[e, din alam`, plastic sau lemn, spnzurate \ntr-un lan] gros, ca de cine, reprezentnd semnul p`cii, semnul victoriei, semnul prieteniei, semnul Americii, semnul lui David sau semnul lui Hristos. Pentru c` era profet [i rebel, Costi Cojocaru era

vnat de mili]ie ca ho]ii de cai, umflat \n dub` ziua \n amiaza mare, tuns chilug [i umilit, prin ar`tarea cu degetul la tot ora[ul, de c`tre sectorist, care-l ]inea de \ncheieturi legat cu un juv`] [i-l d`dea ca exemplu negativ [i \nv`]`tur` de minte tuturor pu]oilor de pe strad`: s` nu face]i ca el. Dup` ce-l tundeau chilug \n b`taie de joc, cu foarfecele de oi, \i puneau chipul la gazeta de strad` a mili]iei, un insectar trist [i resemnat, \n care puteai s`-l vezi pletos, cum ar`ta \nainte, [i chelbos, cum ar`ta acum. Sub prima poz` scria: a[a nu, Cojocaru Costel, muncitor, 24 de ani, iar sub a doua, a[a da, Cojocaru Costel, muncitor, 24 de ani, strada Nicolae Grigorescu num`rul 2.

84-85

Almanahul Academiei Ca]avencu


Cel mai prost ie[ea Costi atunci cnd \i t`iau blugii cu lama, \i crestau geaca de piele cu cu]itul, \n f[ii sub]iri, de-a lungul spin`rii, pn` ce-o f`ceau franjuri, \i smulgeau zorzoanele de la \ncheieturi [i inelele de pe degete, pe care le sf`rmau cu ciocanul sau \i rupeau lan]urile de la gt verig` cu verig`, f`r` a-i l`sa [ansa s` le mai lipeasc` sau \ntregeasc` vreodat`. Cu o resemnare demn` de un adev`rat martir, animat de cea mai eroic` sete de exprimare [i \nsufle]it de sim]`mintele cele mai \n`l]`toare ale libert`]ii, Costi ren`[tea ca pas`rea Phoenix [i o lua de fiecare dat` de la cap`t. |l admiram \n secret, ca pe un semizeu. Geamurile casei lui erau ve[nic \ntredeschise, [i de dincolo de ferestre se rev`rsa \n strad` cea mai frumoas` muzic` din lume, care vorbea despre libertate, soare, p`s`ri [i flori. Era vremea Beatles-ilor, am copil`rit cu ei, i-am auzit suspinndu-[i baladele [i urlndu-[i rockul din fundul bojocilor, din casa cea f`r` seam`n a celui mai nepereche revolu]ionar pa[nic al tuturor timpurilor, Costi Cojocaru. Familia lui Costi a fost mnat` de foame din Basarabia, purtat` peste mun]i [i v`i, prin z`pezi de un cot, [i abandonat` \n Maramure[, laolalt` cu o oaste de dezmo[teni]i ai sor]ii. Mama lui Costi sem`na cu \ns`[i marea foamete din 1946. Era \nalt` ca un stlp de telegraf [i avea o fa]` alb` ca varul, plin` de riduri adnci, gura vn`t` [i ochii ro[ii, din care scnteia o triste]e de moarte. Era un zombi

2007
adev`rat, cu care lumea se obi[nuise s` convie]uiasc`, \ntruct nu f`cea nimic r`u [i nu ne mnca fica]ii. Privea f`r` ]int`, undeva \n zare, de parc` ar fi v`zut un strigoi \nghe]at, [i se rostogolea pe str`zi cu tri[ul melcului, oftnd \ntruna. Avea picioarele umflate ct o bani]`, cu varicele sparte, pe care nu i le-a v`zut nimeni descoperite, \ntruct [i le \nfofolea [i vara [i iarna, \n zece perechi de ciorapi gro[i, care s`-i ]in` de cald. Marea foamete, adic` Zomb`reasa, adic` mama lui Costi Cojocaru, se [ocase de frig, la traversarea pe jos [i f`r` \nc`l]`ri a Carpa]ilor, pe gerul Bobotezii. De atunci, din picioarele ei n-a mai r`mas dect o amintire, [i aceea purulent` [i sngernd`, vorbind despre vremurile acelea de obid`, \n care oamenii mncau \n loc de friptur` ciori coapte pe j`ratic, [i \n loc de piure de cartofi felii de sfecl` \nghe]at` bocn`, care dup` ce era op`rit` se transforma \ntr-o past` apoas` [i urt mirositoare.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

C`t`lin Matei
Analize cu sticl` la schimb Dintre pentru dinte Faptele antisociale ale lui Matei jr. De ce \mi place Spiderman [i nu p`ianjenii

Flori, fete sau b`ie]i

DC
pre]ioasa comoar` care \mi valida s`n`tatea. Nu puteam s` o pun a[a \n geant`, deci am r`scolit c\teva sertare din buc`t`rie \n c`utarea unui dop. P\n` la urm` am g`sit un dop din cauciuc negru, o minune a tehnicii care inspira siguran]` [i confort. A[ fi \nchis [i o viper` \n sticla aia cu un asemenea dop. Am pus sticla \n geant`, atent s` \[i p`streze pozi]ia vertical`, [i am plecat la [coal`. Ajuns \n sala de curs, eram m\ndru c` de data aia memoria nu m-a p`r`sit. F`cusem singur ceea ce mi se ceruse, f`r` ajutor adult. Eram preg`tit s` fac impresie bun`. Au trecut c\teva ore de curs, [i \nv`]`toarea a spus: A]i adus analizele de acas`?. Colegii mei au \nceput pe r\nd s` scoat` fiecare din ghiozdan micile recipiente pe care le preg`tiser` la fel ca [i mine, a[ez\ndu-le pe pupitru. Dac`

Analize cu sticl` la schimb


ram mic. Ce mai, eram at\t de mic \nc\t credeam c` copiii se fac prin frecarea dintre epiderma tat`lui [i cea a mamei. {i mergeam la [coal`. Nu [tiu la alte [coli cum e, dar la mine la [coal` erau mereu epidemii de hepatit`. Epidemiile de hepatit` erau ceva absolut firesc. Hepatita era un fel de du[man invizibil, dar ap`rea at\t de des \nc\t ajunsese un fel de prieten. Din cauza asta ni se cereau regulat analize de urin`. Probabil c`, \n vremea aia [i nu numai, analizele de urin` erau modalitatea cea mai simpl` de a determina dac` un elev avea sau nu avea hepatit`. Cred c` nici nu erau microscoape pe vremea aia la noi \n laborator. Era doar o m\n` de oameni care se uitau \n sticle sau borcane, le agitau un pic [i ghiceau dup` consisten]` sau culoare. Chestie pe care am \nv`]at-o mai t\rziu la anatomie. Ei bine, nu se [tie exact cum, dar \ntr-o bun` zi am fost l`sat complet nesupravegheat \ntr-un moment \n care trebuia s` aducem a doua zi proba de urin`. Teoretic, era ceva foarte simplu. Ceva ce orice copil ar fi putut face. Adic` s` ia un recipient [i diminea]a, pe stomacul gol, s` \l umple cu materialul necesar asistentelor medicale. Ca un om con[tiincios care s\nt, m-am conformat \ntocmai. |n diminea]a aceea m-am trezit [i, \n timp ce abia \mi st`p\neam nevoia, m-am dus \n c`mar` [i am c`utat un recipient. Nu puteam lua un borcan sau o caserol`, sticle foarte mici nu aveam, a[a c` singura chestie care p`rea a-[i \ndeplini oribila menire era o sticl` de Pepsi, care acum are 250 ml, atunci avea tot 250 de mililitri, dar pe vremea lui Ceau[escu p`rea mult mai mare. Am sp`lat-o de praf, am verificat cu aten]ie s` nu fie murdar` sau lipicioas` pentru a nu-mi contamina materialul cu cine [tie ce impurit`]i care ar fi sem`nat cu hepatita [i mar fi obligat s` fac ani de tratamente medicamentoase. Cu ea bine sp`lat` m-am \ntors \n baie [i, cu mare grij` s` nu fac deranj, am purces la umplerea ei. Nu mai [tiu dac` a mai r`mas ceva [i \n copilul din mine, \ns` ceea ce e cert e c`, \n maximum 3 minute, aveam o sticl` cald` de Pepsi plin` aproape ochi cu

88-89

Almanahul Academiei Ca]avencu


mai ]ine]i minte, b`ncile din s`lile de clas` comuniste aveau o zon` rotund` ad\ncit` special pentru ca predecesorii no[tri s` \[i pun` cerneala sau tu[ul. Ei bine, fiecare copil se folosea de gaura aia pentru a-[i asigura echilibrul sticlu]ei lui. |ns` am observat un fenomen care mi s-a p`rut de ne\n]eles la momentul respectiv. Majoritatea colegilor aveau sticlu]e foarte mici, de medicament, fumurii, iar unele fete le aveau \mbr`cate \n h\rtie. |n compara]ie cu sticlu]ele lor, sticla mea de Pepsi p`rea un gigant. Nici m`car nu putea sta \n echilibru pe pupitru. A trebuit s` o ]in cu m\na, st\rnind \n acela[i timp mirarea celorlal]i. Doar dopul sticlei mele de Pepsi era c\t jum`tate din sticlele lor. Dar eu aveam con[tiin]a \mp`cat` [i \nc\ntarea lucrului f`cut cu maturitate. M` sim]eam ca \n prima zi \n care m-am \ntors singur acas` de la gr`dini]`. Chiar dac` sticla mea era mai \nalt` dec\t capul elevului din fa]`, nimeni nu a protestat [i nimeni nu a r\s de mine. A venit [i momentul \n care \nv`]`toarea nea trimis la asistenta medical`, s` ducem analizele. B`iat \nalt, sportiv, m-am luat la \ntrecere cu colegii pe hol. Am

2007
ajuns primul, g\f\ind, la u[a cabinetului medical. Asistenta deschise u[a, m` privi, privi sticla, apoi se uit` la mine [i spuse urm`toarele cuvinte, pe care nu le voi uita niciodat`: Ce-ai f`cut, m`? Ai agitat-o ca p` [ampanie?. Nu cred c` mai e nevoie s` explic motivul [i felul \n care ar`ta sticla transparent` pe care o mi[casem \n sus [i \n jos, \n ritmul fugii mele, pre] de dou` etaje. Am z\mbit, asistenta \mi lu` sticla din m\n`, v`rs` nici un deget \ntr-o eprubet`, restul \l goli \ntr-un fel de chiuvet` ruginit`, dup` care \mi d`du sticla \napoi. Am fugit \napoi \n sala de curs, fericit c` eram singurul dintre colegii mei care putea refolosi sticla. Iar p`rin]ii mei nici nu aveau s` observe c` le folosisem dopul de cauciuc negru pe care \l puneau ei la sticlele din frigider.

Dintre pentru dinte

i-am pierdut to]i din]ii \n fa]a unei singure tovar`[e \nv`]`toare. De fapt, nu doar eu. |ntreaga clas` format` din zeci de elevi, de la Neac[u C`t`lin la Matei Doru, de la repetentul clasei la cea mai eminent` elev`, R\[noveanu Roxana, care mi se pare c` lucreaz` azi \n domeniul juridic, nu ca mine, zeci de genera]ii de elevi au plecat cu din]ii \n batist` din cauz` inocen]ei [i a imposibilit`]ii de a min]i. Unora o s` li se par` o barbarie, altora doar un moft, iar al]ii se vor reg`si \n cele ce urmeaz`. Cert este c` nici un incisivu] din clasa I A a {colii Generale nr. 14 din Br`ila nu a r`mas prea mult \n gura de lapte a tinerilor [oimi ai patriei. Lucrurile se desf`[urau \n felul urm`tor. Tovar`[a \nv`]`toare st`tea la catedr` [i scotea c\te un elev la tabl`. Sau pur [i simplu \l chema la catedr`. Elevul povestea celorlal]i ceva sau recita sau dracu mai [tie. Dup` ce tov`r`[icul termina de povestit sau de recitat, tovar`[a

\nv`]`toare \i punea \ntrebarea-capcan`: Ia zi, ]i se clatin` vreun dinte?. Elevul nu avea ce s` zic`. Era imposibil \n vremurile alea s` nu ]i se clatine. Mai ales c` experien]a \nv`]`toarei \i spunea cu o precizie de c\teva zile c\nd este perioada c\nd o iau razna incisivii sau c\nd a venit vremea caninilor s` se b`l`ng`ne ca un grup de nem]i \ntr-o cr\[m` cu b`ncu]e. Nu puteai s` min]i. {i chiar dac` ai fi min]it, verificarea ar fi survenit oricum. Dinte cu dinte era prins \ntre dou` degete [i mi[cat. Dac` se mi[ca prea tare, era o chestiune de secunde s` te pomene[ti cu el \n m\nu]`. Pe m`sur` ce \mi amintesc lucrurile astea, \mi dau seama c` nu aveam nici o garan]ie a igienei. Adic` tovar`[a ar fi putut face

Flori, fete sau b`ie]i

DC
trezeai ame]it [i cu obrajii arz\nd, [i cu o vag` nevoie de pl\ns \n g\t, creat` mai degrab` de temperatura fe]ei dec\t de violen]a loviturilor. Cum ziceam, Bedros Vlad, elev silitor din prima banc`, se afla l\ng` catedr`, privind prin dioptriile sale c`tre tovar`[a. Tovar`[a \i scoase ochelarii cu grij`, \i puse pe catedr`, urm` valul de palme [i ciupituri, rapid [i isteric ca o b`taie \ntre doi motani cheli, dup` care \i a[ez` la loc ochelarii pe nas. Bedros nici nu apuc` s` plece spre banca sa c` urm` replica: }i se clatin` vreun dinte?. Bedros o privi printre lacrimi [i ur`: Nu!. Ia vino s` vedem. Tovar`[a cotrob`i \n gura lui Bedros pre] de un minut. Mda, treci la loc. Tensiunea se risipi. Bedros se a[ez` la locul lui, ro[u [i verificat. Iar noi ne-am \ntors la bastona[ele noastre, f`r` ca alt incident s` ne tulbure dantura \n acea zi. Nu am s` uit niciodat` momentele astea. Chiar [i \n ziua de azi retr`iesc senza]ia pregnant` de s\nge \n gur`, golul stupid r`mas \n cavitatea bucal`, sentimentul oribil al gingiei v`duvite prin care m` jucam cu limba ore \n [ir. Pe de o parte, apreciez c` nu am experimentat metodele barbare cu firul legat de clan]` sau cine [tie ce. Dar totu[i, \mi pare sincer r`u c` s-a \nt\mplat a[a, f`r` anestezic, f`r` halate albe, f`r` lumin` artificial`. A fost ca o dezvirginare brutal` a gurii mele. {i cel mai tare m` frustreaz` faptul c` mi-am pierdut to]i incisivii cu o singur` femeie. De-abia la molari [i premolari mi-am scos p\rleala.

orice cu m\inile alea care \mi vandalizau mie dantura. Nu ie[ea din clas` pentru a se sp`la pe m\ini, nu avea [erve]ele parfumate sau spirt, [i nici m`car [irurile de execu]ii nu \i trezeau vreo nevoie de a-[i cl`ti palmele pline de saliv` t\n`r`. Alteori, aceste opera]ii \n direct se desf`[urau \n situa]ii dintre cele mai absurde. Bedros Vlad parc`, de[i nu s\nt sigur, un ochelarist foarte simpatic, a fost chemat, pentru prima [i singura dat`, la catedr` pentru a-[i lua por]ia de palme. Tovar`[a avea un stil unic de a aplica pedepse corporale. |]i ciupea foarte tare f`lcile, le pleznea, [i totul se desf`[ura foarte rapid. |n 10 secunde te

90-91

Almanahul Academiei Ca]avencu

2007

Faptele antisociale ale lui Matei jr.

rebuie s` recunosc c` nu am fost un copil foarte cuminte. Iar acum, c` am crescut, privesc \n urm` cu mirare [i m` simt foarte prost pentru c` am deranjat ni[te oameni. Chiar simt nevoia s` profit de acest canal de comunicare [i s` \mi cer scuze pentru toate prostiile pe care le-am f`cut atunci c\nd eram mic. {i m-am dedat la urm`toarele fapte antisociale. Tulburarea lini[tii publice asta am f`cut-o la gr`dini]`, stimulat de un coleg care se apucase s` \[i studieze p`r]ile intime \n timp ce tovar`[a lucra. La pauz`, normal c` ne-am sim]it \ncuraja]i mai mul]i copii s` facem chestia asta, ba chiar s` \i speriem pe ceilal]i cu chestiile pe care le descopeream \n spatele pantalona[ilor. Eu aveam o

problem` cu un coleg pe care \l chema Faur [i atunci \l speriam pe Faur ar`t\ndu-i ceea ce nu mul]i oameni ar fi trebuit s` vad` (scuze, Faur, acum nu mai fac a[a). Evident c` din cauza regimului comunist din acele timpuri am fost dus la directoare. Directoarea st`tea la ea la birou, se uita la mine, iar eu st`team \n picioare \n fa]a ei. {i \mi dau seama ast`zi, la mai bine de 22 de ani, c` directoarea aceea s-a distrat pe seama mea. Mi-a spus s` \mi fac bagajele, c` o s` vin` duba [i o s` m` ia (eu nici nu [tiam ce \nseamn` dub`, dar mi se p`rea ceva \ngrozitor, un fel de camion macara, o ma[in` infernal`). {i cic` s` preg`tesc [i s` \mi pun \n bagaje [i chilo]i, [i tot ce o s` mai fie nevoie, pentru c` odat` ce o s` m` ia duba, o s` stau mult acolo. Nu \mi mai aduc aminte dac` am pl\ns sau nu, cert este c` am fost foarte trist [i \ngrozit de perspectiva dubei. Apropo, drag` M`z`rescu Valentin de la scara 4. {tiu c` acum ai via]a ta al`turi de so]ia [i copiii t`i. Totu[i, simt nevoia s` \mi cer scuze pentru momentul \n care ]i-am dat cu piciorul \n cap [i ]i-a curs un pic de s\nge. Trebuie s` \n]elegi c` era o perioad` \n care tr`iam exclusiv sub influen]a filmelor cu Van Damme, care, acum [tim cu to]ii, era un impostor al figurilor de karate. A doua mare infrac]iune pe care am comis-o pe vremea c\nd mergeam la gr`dini]` a fost s` fur bani de la actualul primar al Br`ilei, domnul Cibu. Domnul Cibu st`tea cu un etaj mai sus dec\t mine [i era, normal, printre pu]inii care aveau ma[in` mi[to prin preajma revolu]iei.

Flori, fete sau b`ie]i

DC
s` \mi \ndes dulciurile str`lucitoare \n marsupiul vi[iniu. Cred c` furasem pe pu]in 30 de bomboane de diferite culori [i forme. Ne-am mai jucat un pic [i, venind ora plec`rii spre cas`, m-am dus pe hol s` m` \ncal]. Din p`cate, zecile de cubaneze, fiind la fel de fo[g`itoare [i alunec`cioase ca [i salopeta mea, \ncepuser` s` \[i fac` drum c`tre p`m\nt. Cobor\ser` pe burt` [i apoi pe crac \n jos. Una c\te una, c`deau zgomotos pe sol. La fiecare pas \ns`m\n]am c\te o bomboan` verde sau galben` pe gresia din hol. {i asta sub privirile p`rin]ilor mei [i ale gazdelor, care m-au iertat [i apoi mi-au dat o bomboan` din zecile pe care le furasem. O bomboan`? Dumnezeule, dac` aveam izmene nu a]i fi [tiut niciodat` cine a fost...

Ford Scorpio, ca s` fiu mai exact. Nu pot s` fiu la fel de exact \n privin]a modului \n care am ajuns \n ma[ina respectiv`, \ns` ceea ce am observat erau ni[te monezi de 500 de lei sau poate mai pu]in r`sp\ndite prin ma[in`, pe care am considerat c` ar fi bine s` le iau. Evident, cineva s-a prins c` aveam m\nu]a plin` de metal [i atunci m-a deturnat de la scopurile mele. Dac` a[ fi reu[it, nu mi-ar fi p`rut r`u. |n afar` de Harry Potter, nimeni nu a mai f`cut \nchisoare pentru m`run]i[uri. Nu [tiu dac` [i \n[el`ciunea [i furtul calificat de bomboane merit` \ncadrate \n acest capitol, dar asta am f`cut eu \ntr-o vizit`. Am m\ncat vreo dou`-trei bomboane cubaneze \mpreun` cu b`iatul gazdei, dup` care ne-am b`tut cu seringi pline cu scuipat. Dup` aceste momente fabuloase, am reu[it s` \l conving s` \mi arate unde are [i restul de bomboane. Le avea fix \n dormitorul p`rin]ilor, \ntr-o pung` gigantic`. Nu v`zusem \n via]a mea at\tea cubaneze. Norocul meu era c` puteam s` fur milioane de bomboane pentru c` salopeta vi[inie de f\[ pe care o aveam pe mine p`rea construit` pentru asta. Am \nceput

De ce \mi place Spiderman [i nu p`ianjenii


u cred c` primele filme pe care le vezi \n via]` r`m\n cu tine mereu. La fel ca primele albume pe care le ascul]i [i ca primele ora[e pe care le vezi. Eu, c\nd eram mic-mic, am v`zut urm`toarele filme care m-au marcat. Majoritatea mi-au dat puterea s` continui [i m-au inspirat \n aceast` c`l`torie care este via]a. Unele dimpotriv`. Doamna [i vagabondul l-am v`zut la un cinematograf din Br`ila (pe vremea aia erau multe cinematografe \n Br`ila, de[i eu nu aveam de unde s` [tiu) de multe ori. Prima oar` l-am v`zut cu t`ic`-miu, a doua oar` cu Homoriceanu Ana Maria de la mine de pe scar`, care era plin` de ciupituri de ]\n]ari pe picioare, dar mie \mi pl`cea de ea [i m` sim]eam ca vagabondul. Ai fi zis c`, dup` asemenea vizion`ri, deveneam [i eu mai sensibil sentimental. Din p`cate, singurul lucru cu care am r`mas dup` vizionare a fost o poft` imposibil de ostoit de macaroane

(pe vremea aia nu [tiam nici ce s\nt penne, fussili, spaghetti, tortellini) [i, prin extensie, t`i]ei. Sinbad nu-mi mai aduc aminte mare lucru din el, doar c` era o faz` \n care Sinbad se b`tea cu un monstru \ntr-o aren` [i monstrul era invizibil, doar c` se vedeau urmele pa[ilor \n nisip. Genial` abordare. Am povestit-o la [coal` \n fa]a \ntregii clase. {i nu mai [tiu dac` tot din filmul `sta era faza antologic` \n care ie[ea un [arpe cosmic dintr-o planet`. Tare mult a[ vrea s` \mi aduc aminte. Spiderman din p`cate, Spiderman `la din anii 80 mi-a r`mas mult mai viu \ntip`rit \n minte dec\t `sta nou. |n

92-93

Almanahul Academiei Ca]avencu


primul r\nd, \mi amintesc momentele \n care s-a stins lumina \n sala de cinematograf fix atunci c\nd Spiderman se suia pe cl`dire. Cred c` atunci a \nceput revolu]ia la Br`ila. Al doilea lucru pe care mi-l amintesc era z\mbetul fascinant de str`lucitor al unei asiatice care juca \n film. Piedone \nainte s` intru \n sala de cinematograf cu taic`-miu, a ]inut neap`rat s` \mi povesteasc` despre Piedone, cum bate el pe to]i. Era fix episodul Piedone \n Egipt [i, \ntr-adev`r, Piedone i-a b`tut pe to]i. |mi imaginam c` Piedone era mai mult pe genul Sinbad. Din p`cate, era un gras transpirat, foarte asem`n`tor cu Piedone din zilele noastre. Silver Bullet [i filmul cu p`ianjenii primele filme de groaz` din via]a mea. De fapt, pot s` spun c` pe Silver Bullet l-am v`zut de dou` ori. Prima oar` la ni[te prieteni de familie care au rulat \ntr-o sear` dou` filme de groaz` din cauza c`rora nu am dormit jum`tate din copil`rie. Unul era cu p`ianjeni sau, mai bine zis, cu o cas` care avea un pod \n care erau p`ianjeni. S` fiu sincer, singura scen` pe care mi-o amintesc din acel film era momentul \n care unei fete care dormea cu gura deschis` \i cobora un p`ianjen \n gur`. Alt moment era cel \n care din podeaua \ntunecat` a unei camere ie[eau sc\ntei, dup` care sc\ndurile se d`deau la o parte [i ie[ea un drac. Ei bine, din cauza acestui film nu am putut niciodat` s` dorm cu fa]a \n sus, ci doar pe partea dreapt`, orientat cu fa]a spre geamul de la mine din camer`. Eram terorizat de ideea de a avea un p`ianjen \n gur` [i nici nu puteam sta cu spatele la podea, de fric` s` nu ias` dracul `la. |n consecin]`, cum \n anii de formare a fizionomiei mele am stat, noapte de noapte,

2007
doar pe partea dreapt`, acum am urechea dreapt` mai apropiat` de craniu, pentru c` am dormit doar pe ea. {i ur`sc p`ianjenii. Al doilea film de de groaz`, `la cu Silver Bullet, l-am v`zut par]ial \n seara aia, dar [i \n alt` ocazie, la o videotec` despre care nu mai \mi amintesc nimic. Habar n-am cum ajunsesem acolo, cert este c` se fuma, iar oamenii au rulat fix filmul `la cu extratere[tri. Era oribil. Scena memorabil` era atunci c\nd ni[te oameni normali st`teau \ntr-o dub` [i, deodat`, pe parbrizul lor se lipea o scoic` din care ie[ea un vierme, [i viermele `la f`cea un zgomot oribil, [i oamenii `ia ]ipau, dup` care cineva \ncepea s` for]eze u[a ca s` intre \n ma[in`, probabil ca s` le dea tot cu viermele \n cap. Ceva \ngrozitor, nici \n zilele noastre nu m` pot g\ndi la asta pentru c` mi se face fric`. |n plus, \mi cer scuze doamnei Margareta Nistor, dar timbrul vocal care dubla filmele astea mergea la fix cu groaza care mi se \ntip`rea \n suflet. Dup` aia au urmat Alien, The Thing [i alte chestii cu bale. Alien e ca sexul. Prima oar` e mai greu, dup` aia ajungi s` nu te mai saturi de el, iar dup` o perioad` nu te mai intereseaz` deloc [i te \ntrebi de ce.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Mito[ Micleu[anu
Metoda lui Tron Cum n-am apucat s` devin om...

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Metoda lui Tron


un thriller sovietic
up` ce se ntuneca, ne adunam cu b`ie]ii [i fetele, la un borcan de vin [i o chitar`, pe o banc` n spatele blocului sau n parcul pentru copii. Acolo ncepea distrac]ia noastr` minimalist`, impresionarea fetelor, cntecele milit`re[ti, abera]iile [i, n func]ie de be]ie, timpul [i spa]iul disp`reau. Pove[ti erau o gr`mad`, tot felul de ntmpl`ri care mai de care, n special cu tent` horror sau thriller... Oricum thriller-ul sovietic a fost [i este diferit de thriller-ul occidental ca s` zic a[a, este mai neverosimil, mai crud [i paroxistic. Bntuiau tot felul de pove[ti macabre, bazate n mare parte pe realitate, dar unele cred c` erau prelucrate de imagina]ie, fiindc` sfidau limitele r`ului-sim]. De exemplu, circula o poveste despre Iapa Neagr`, o agent` bizar` care ucidea b`rba]ii cu vaginul. Ea scotea cuie din perete cu vaginul, a[adar, era un fel de menghin` sexual`... Dac` te prindea, ]i aplica un penis captivus de co[mar [i ]i smulgea pur [i simplu m`dularul. Brrrrrr. Totu[i, m` voi opri momentan la o alt` istorie, [i anume povestea lui Fima Tron. Am auzit-o ntr-o noapte de la Sa[a, un prieten rusofon, mare specialist al detaliului. Ce s` zic... mai bine v` povestesc ce am auzit de la el. Fima Tron era un b`rbat la vreo 38 de ani, usc`]iv [i taciturn, care lucra pentru Dima Botkin, liderul forma]iunii Petlia (La]ul) din Kuciurgan. Acest grup se ocupa de cele mai cumplite asasinate la comand`, executarea unor familii ntregi (incluznd femei [i copii), de regul` ale mafio]ilor prosperi sau ale liderilor politici din fosta URSS [i nu numai. Nimeni din forma]iune nu-l cuno[tea personal pe lider, dar existau zvonuri despre actele sale din adolescen]`, cnd [i-a nenorocit p`rin]ii, punndu-le (pentru nceput) a[chii din sticl` n mncare, pentru ca apoi s` le zdrobeasc` ]estele cu bustul lui Stalin din colec]ia tat`lui s`u. Se mai spune c` unul dintre uciga[ii din organiza]ie a ncercat odat` s`-l p`c`leasc` pe lider, nscennd un omor la

comand` foarte important, f`r` s`-l ndeplineasc`. Uciga[ul a ncercat apoi s` p`r`seasc` organiza]ia, dar peste cteva s`pt`mni, buc`]i din corpul acestuia au fost g`site n patru localit`]i obscure din Ucraina. Fima Tron, ns`, datorit` calmului s`u [i muncii de excep]ie n domeniul rela]iilor, a devenit mna dreapt` a lui Botkin. Totu[i, n data de 24 octombrie 19**, Fima Tron trebuia s` ofere ni[te detalii importante n leg`tur` cu un asasinat important de la Moscova. Pentru a mai testa o dat` loialitatea [i seriozitatea lui Tron, Dima Botkin i-a dat ordin s`-i mpu[te pe cei trei copii ai temutului

96-97

Almanahul Academiei Ca]avencu


mafiot rival Vanea Volkodav. Fima Tron a refuzat. Echipa special` de investiga]ie de la CBD Kuciurgan a reu[it s` nregistreze cteva convorbiri, cel mai probabil dintre Fima Tron [i Dima Botkin. V` oferim una dintre ele: bun, cu alte cuvinte, te dai la o parte Nu-i vorba c` m` dau, dar... Nici un dar, gata! n principiu, m` a[teptam la un refuz, crede-m`. De aia ]i-am dat o ns`rcinare ca asta. S` [tii, totu[i, c` nu sunt dezam`git M` bucur! Te bucuri? Fii atent, nu m` lua peste pul`. Crede-m`, nu-i cazul! Poftim? Ascult`-m` pn` la cap`t [i nu m` ntrerupe. Ce spuneam, aha Pu]ini sunt capabili s` fac` o treab` serioas`, e clar, dar nu asta m` doare. M` doare faptul c` nu voi mai avea ocazia s` m` conving de loialitatea ta. Numai dac` Stai pu]in Gura, futu-]i mor]ii t`i de cadavru dezmembrat ce e[ti! Putreziciune cu domiciliu n [an]! Gura! M`-ntrerupi pe mine? mi spui s` stau pu]in? Tu o s` stai pu]in n amintirea semenilor, pul` schiload` ce e[ti! Coaie smulse, vise stinse! Ascult`-m` pn` la cap`t! Dac` mi aduci zece kile de aur, mai discut`m, ne mai distr`m... Dac` nu, ]i promit, n amintirea afacerilor noastre reu[ite, mnca-mi-ai pula, te voi mpu[ca n cap, f`r` s` te torturez! Ai cuvntul meu de onoare! Ai n]eles? Da. Foarte bine, minunat! Ai la dispozi]ie dou` s`pt`mni. A[tept un telefon de la tine, pe data de 12. Baft`! De fiecare dat`, convorbirile erau sub timpul de localizare, iar n afar` de asta nu se [tia dac` Botkin vorbea personal sau avea un intermediar. Aflndu-se ntr-o situa]ie-limit` [i cunoscnd faptul c` nimeni nu-i poate sc`pa lui Botkin, Fima Tron a pus la cale o strategie ingenioas` pentru a face rost de zece kilograme de aur. n primele [apte zile, el [i-a vizitat toate rudele, prietenii, cuno[tin]ele, fo[tii colegi de [coal`, de facultate, profesorii, profesoarele, ca s`-i anun]e [i s`-i invite la o mare petrecere, nainte de a pleca (dup` spusele lui) pe lumea cealalt`... Fima [tia c`, dac` avea s` anun]e nunta sa, un botez sau un alt eveniment fericit, n-ar fi venit mult` lume, a[a c` a spus tuturor c` are o tumoare la creier, n metastaz` [i vrea s`-[i ia r`mas-bun de la to]i. Sensibilizat` la maximum, lumea a promis c` va veni.

2007
Petrecerea a fost organizat` ntr-o poian`, n p`durea Filin, nu departe de localitatea Voronka. Acolo a fost instalat un cort uria[, iar Fima a avut grij` s` aduc` invita]ii n cteva autobuze. Au venit vreo dou` sute cincizeci de oameni. n poian` se preg`tea deja un osp`] impresionant, mese interminabile pline cu mncare [i b`utur`. Muzic`, vodc`, gr`tare [i ruguri. La nceputul petrecerii, Fima a ]inut un discurs impresionant, dup` care i-a ndemnat pe to]i s` ciocneasc` cte un pahar de vin; Pentru Eternitate, Za Vetchnoe s-a exprimat el [i toat` lumea a repetat ndemnul metafizic. Fima a mers printre rnduri nl`crimat, [i-a cerut iertare de la to]i, [i-a luat r`mas-bun [i a ciocnit paharul cu cei peste dou` sute de invita]i... N-a acceptat refuzul nim`nui, nici al copiilor, nici al [oferilor, nici al diabeticilor... Toat` lumea a b`ut vin, a mncat, a nceput s` danseze [i s`-l s`rute pe Fima n semn de mp`care [i dragoste. C`ci foarte curios [i crud s-a exprimat cineva cnd a spus c` omul a[teapt` nenorocirea altuia ca s`-i poat` fi mai aproape. Peste dou` ore, lumea a nceput s` moar`... Mureau cte cinci, cte zece, unii dup` al]ii. C`deau vine]i la fa]`, tremurau n convulsii [i [i d`deau duhul horc`ind. Peste nc` zece minute, toat` lumea, plus [oferii [i muzican]ii, era pe jos [i doar unii, mai rezisten]i, au ntins-o cteva minute n plus, contorsiona]i din cauza efectului devastator al substan]ei N-Fen3 pe baz` de Fentanil, pe care Fima a strecurat-o n canistrele cu vin de cas`. El a folosit antidotul. Dup` ce s-a asigurat c` toat` lumea a n]epenit, Fima a nceput s` adune de la to]i bijuteriile din aur, inelele, cerceii etc. Dup` aceasta, narmat cu un cle[te [i o dalt`, Fima s-a apucat de scos din]i... Numai de la un muzicant mai nst`rit, Fima a scos paisprezece din]i din aur, ca s` nu mai spun

Flori, fete sau b`ie]i

DC
a mai surprins o convorbire, probabil dintre Fima Tron [i Dima Botkin, dup` cteva zile de la ntmplarea sinistr` de la Filin. V` oferim nregistrarea: Sunt eu... Aha, m` bucur s` te aud. E[ti punctual ca de obicei. }innd cont de incendiul [i cadavrele carbonizate de la Filin, dac` nu m` n[eal` logica b`trneasc`, vrei s`-]i cumperi zile n plus...? Da. S` [tii c` nu vreau carii sau buc`]i de oase! Am topit materialul. Minunat. Oamenii mei te vor vizita mine. {tiu unde e[ti, s` fii pe loc. {i nc` ceva... Nu pot n]elege, doar era mai simplu, copiii lui Volkodav [i gata... Trei copii! Ce-a fost Auschwitz-ul `la? Ai avut un scurtcircuit? De ce ]i-ai ngreunat situa]ia? Nu [tiu, am clacat... M-am sensibilizat prea tare, cred... Da, ntr-adev`r, sensibiliz`rile aduc mare pagub` uneori. Oricum, te-ai redresat spectaculos... Am [tiut c` te vei descurca, doar eu te-am educat... Ei bine, mai vorbim. Preg`te[te materialul pentru mine. Clar? Da. Cadavrul decapitat al lui Dima Botkin a fost g`sit nu departe de grajdurile kolhozului Zvezda, peste dou` s`pt`mni de la convorbirea nregistrat`. Apoi, peste nc` o s`pt`mn`, un p`durar din Lvov a f`cut o descoperire [i mai ciudat`. Un cap de om sculptat din aur masiv, la vreo zece kilograme, nvelit n piele de om. Mai mult, nici o urm`, nici o convorbire [i nici o mi[care folositoare pentru echipele speciale de la CBD Kuciurgan. Doar zvonuri despre Fima Tron, ascunzndu-se sub alt` identitate, undeva la Nrnberg...

de alte trofee, cum ar fi zece ghiuluri, numai de la fo[tii colegi de [coal`. Ct prive[te p`rin]ii lui, Lidia [i Nikolai, Fima a extras de la ei [ase din]i de aur n total, inelele de logodn` [i cerceii. De la cei patru fra]i ai s`i, Arcadie, Mi[a, Stepan [i Kiril, Fima a scos nou`sprezece din]i [i dou` ghiuluri. De la copiii acestora, feti]ele Da[a, Gla[a [i Nina, Fima s-a ales doar cu trei perechi de cercei. Cel mai serios trofeu l-a ob]inut de la unchiul s`u, Leon Gromov, un mare afacerist, chemat de urgen]` tocmai din Odessa. Un ceas din aur, dou` br`]`ri, un medalion uria[ cu chipul lui Napoleon, zece din]i, un cu]it mexican [i un port]igaret din aur masiv. Ca s` nu mai vorbim de ceilal]i, dou` sute de invita]i... n final, Fima a adunat o geant` de vreo zece kilograme de aur. A scos din portbagajul ma[inii sale patru canistre cu benzin`, a mai scos benzin` de la autobuze [i ma[ini, a stropit cu grij` toate cadavrele, autobuzele, corturile, mesele, ma[inile [i a dat foc la totul... Apoi a urcat n ma[in` [i s-a f`cut nev`zut. Era noapte, iar incendiul a cuprins o bucat` din p`durea Filin. Echipa special` de investiga]ie de la CBD Kuciurgan

98-99

Almanahul Academiei Ca]avencu

2007

Cum n-am apucat s` devin om...


fragmente
1. ...Dup` un pumn n stomac [i doi n gur`, tata s-a pr`bu[it! A scos un icnet scurt, dup` care mi-a rnjit pe nea[teptate cu gingiile pline de snge [i mi-a spus printre spume purpurii: n sfr[it, mnca-]i-a[! n sfr[it ai devenit [i tu b`rbat!. (...a se scoate un ochi de bufni]` moart`, a se nveli ntr-o frunz` de brusture culeas` de lng` o fntn` secat`, a se pune la uscat frunza [i ochiul ntr-o pungu]` din piele de viper`, a se atrna la soare n prima zi de var`, a se extrage n prima zi de toamn`, a se m`cina cu aten]ie. A se turna praful ntr-un pahar cu vin ro[u pe care l va bea f`r` s` [tie cel atins de meteahna b`uturii.) 2. Nebunia s-a declan[at cu mult` vreme n urm`, mi amintesc n special o noapte de var`, cnd mama asculta printre lacrimi Janis Joplin, iar eu [i sor`-mea eram pe a]ipite. Tata a dat buzna n cas`, plin de noroi, era trei sau patru diminea]a, mirosea a cine mort stropit cu o]et, avea n mn` o band` de magnetofon unsuroas`, a intrat [i a pocnit-o pe mama cu banda direct n cap, dup` care a urlat de s-au aprins luminile n blocul de peste drum: Scoate n pizda m`-tii c`catul `sta de muzic`, bag` [i tu ni[te modertoki c` te omor, mnca-mi-ai jegu de bagaboand` [i curv` ce e[ti!. (...a se ngropa un fluture alb lng` un cire[ uscat, a se scrijeli pe cire[ numele celui atins de meteahna b`uturii, a se lua un melc [i a se lipi de numele scrijelit, dac` melcul se ]ine, a se dezgropa fluturele [i a se nghi]i, dac` melcul nu se ]ine, a se face o crest`tur` sub numele scrijelit [i a se g`si o rm` cu semn de ruptur`. A se t`ia rma n 12 p`r]i [i a se nghi]i prima [i ultima parte. Peste trei zile [i trei nop]i, a se scuipa n paharul cu vin ro[u al celui atins de meteahna b`uturii.) 3. De regul`, izbucneam n plns cu to]ii. Mama de suferin]`, sor`-mea de fric`, iar eu de neputin]`. Eram ntr-a patra, sau ntr-a cincea... nu prea aveam cum... Mama o ncasa prima, eu m` b`gam, dar m` cam mpr`[tia prin cas`, noroc c` aveam tapet ro[u peste tot, pentru neamuri [i oaspe]i. Sor`-mea se ascundea sub pat... (...a se g`si o scrn`vie alb` de cine, a se l`sa la uscat n podul casei pn` mpietre[te, a se m`cina pn` iese un praf ca f`ina, a se picura n praf dou`[pe pic`turi de snge de veveri]`, a se amesteca cu o pan` de corb pn` se face o past` rozalie. A se unge cu pasta fundul paharului n care apoi se va turna vinul pentru cel lovit de meteahna b`uturii.) 4. Un vecin, m`celar vnjos, s-a b`gat odat` pentru noi... S-a ales cu o fractur` [i c]iva din]i sco[i, dup` care tata a locuit la el o vreme, ncercnd s`-l mbuneze. Se uitau mpreun` la filme porno, `la avea ni[te casete veha[es r`p`noase cu nem]oaice transpirate la treab`. Uneori, tata mai venea s` m`nnce, o l`buia pe mama, ea chicotea, niciodat` n-am n]eles rela]ia lor... (...a se g`si trei m`sele de m`gar mort, a se pune la fiert dou`[pe ore, a se scoate m`selele [i a se ascunde n perna celui lovit de meteahna b`uturii, a se turna fiertura de m`sele ntr-o sticl`, a se ngropa sticla lng` mormntul unui preot. Peste trei zile [i trei

Flori, fete sau b`ie]i

DC

nop]i a se arunca perna cu m`sele, apoi a se dezgropa sticla [i a se picura trei pic`turi n paharul celui lovit de meteahna b`uturii.) 5. Pe sor`-mea o iubea mai mult, clar... O dezmierda, i aducea cadouri, ea nflorea de fericire, o nvrtea pe lng` tavan, vara, afar`, o arunca la doi-trei metri n sus, ea ]ipa de fericire. Dac` m` ntristam, a[teptnd ceva de la el, primeam cte un bobrnac peste nas de-mi d`dea sngele, apoi dementul rdea [i-mi spunea c` sngele nescos se mpute. (...a se lua pantoful unui [chiop [i trei nasturi de la un orb. Un nasture a se nghi]i, al doilea a se arunca ntr-o fntn`, iar al treilea a se ascunde n pantoful [chiopului. A se pune pantoful n cu[ca unui cine. Dac` va scoate pantoful din cu[c` f`r` s` cad` nasturele, a se nveli nasturele ntr-o scrisoare de dragoste [i a se ascunde ntr-o scorbur`, dac` va scoate pantoful f`r` nasture, a se lovi cinele peste bot cu o urzic` ve[ted`. Dac` va chel`l`i, a se ascunde urzica sub butoiul de unde bea cel lovit de meteahna b`uturii.) 6. Scriam mult, n penumbr`, poezii macabre cu lebede spnzurate prin castele f`r` podele. Iluminismul mi-a dat o vreme trcoale, am tot studiat inutilit`]i necesare, dar m-am l`sat. Cnd am ales sportul, tata s-a cam ofticat, am sim]it asta. Pip`ind viitorul n imagina]ia lui murat`, mi-a spus: F`r` box. {i f`r` haltere. Bag` [i tu ceva acolo, mai u[urel Ni[te fotbal, tenis, trambulin`, [ah Am pufnit f`r` s` vreau, dup` care l-am ntrebat: Poate ni[te balet sau bowling?. {tiam c` o s`-mi iau un pumn n fa]`, dar nu m-am ab]inut. Era prea fricos, ca toate brutele... Mi-a mai zburat un dinte, apoi, binen]eles, m-a ngrijit [i mi-a dat sfaturi de supravie]uire prin subordonare. (...a se smulge trei fire de p`r de la trei femei care au cte un fecior de trei ani. A se face cte un nod pe fiecare fir de p`r [i a se b`ga firele ntr-un ulcior cu lapte de c`]ea. A se l`sa laptele la nchegat, apoi a se turna n ulcior un pahar cu snge de liliac. A se amesteca bine, apoi a se unge cu acest amestec trei dintre picioarele scaunului pe care se a[eaz` cel atins de

meteahna b`uturii. Al patrulea picior a se b`ga n paharul din care va bea peste trei ore cel atins de meteahna b`uturii.)

7. Cariera mea de subordonat a murit odat` cu intrarea n sala de box. Cnd m-au v`zut, au pufnit n rs cu solidaritate, am sim]it asta, mai ales din partea viitorului meu antrenor, care mi-a spus: Ce cau]i, tataie, acilea, nu cump`r`m nimic!. Am vrut s` ies, dar m-a strns de mn`, nu m-a l`sat, ]in minte cum i str`luceau ochii, ceilal]i s-au ntors la treab` t`cu]i. (...a se prinde un [oricel viu, a se b`ga ntr-o can` ruginit` cu menstr`. A se acoperi cana cu o oglind` cu dou` fe]e. A se pune cana la fiert pn` totul se face o spum` cu cocolo[i. A se aduna spuma [i a se picura zece pic`turi n paharul cu vin al celui atins de meteahna b`uturii.)

100-101

Almanahul Academiei Ca]avencu


8. A devenit cel mai bun prieten, cu toat` diferen]a de ani, mi-a dest`inuit ni[te amintiri crude, m-am relaxat n scurt timp, dar nu m-a protejat. Avea o vorb`: Dect la prnaie, mai bine la nea Nae!. A[a l chema. A murit de cancer doi ani mai trziu. N-am plns atunci, m-a apucat peste o s`pt`mn`. (...a se lua o potcoav` pierdut` [i a se scrijeli pe ea numele celui atins de meteahna b`uturii. A se arunca potcoava ntr-un stejar pn` se va opri ntr-o creang`. A se lua un m`r alb [i a se arunca ntr-un arm`sar negru. Dac` arm`sarul se va speria, se va culege potcoava din stejar [i i se va prinde pe copita cea mai roas`. Dac` va sta cuminte, se va l`sa potcoava n copac, dar se va lua m`rul alb [i se va n]epa cu un ac ]ig`nesc. Dac` n]ep`tura se va ntuneca, m`rul se va da la un purcel de trei s`pt`mni. Dac` nu, se va nmuia m`rul n balega arm`sarului negru [i apoi se vor stoarce cteva pic`turi din m`r n paharul celui atins de meteahna b`uturii.) 9. Tata cam scr[nea, nu s-a calmat deloc. Luam cte un pumn regulat, mama nu se mai b`ga, i tr`gea cu p`h`relu de diminea]a... Dac` dormea acas`. M-am l`sat de [coal` ntr-o zi, cnd sor`-mea [i-a adunat ni[te h`inu]e, mi-a [optit adio [i s-a strecurat afar` tiptil, pe lng` tata care dormea lng` u[a larg deschis`. Nu [tiu de ce n-am fugit dup` ea, oricum nu regret... M-am uitat pe geam. Am v`zut o Volg` demarnd. Att.

2007
(...a se a[tepta s` adoarm` strns cel atins de meteahna b`uturii [i a se ndesa n inima lui o andrea nro[it` pe foc pn` [i va da duhul. A se ngropa scrisorile celui lovit de meteahna b`uturii, a se ngropa hainele celui atins de meteahna b`uturii, a se ngropa nc`l]`rile celui atins de meteahna b`uturii, a se ngropa fotografiile celui atins de meteahna b`uturii, a se pleca [i a nu se mai ntoarce.) 10. Mama s-a aruncat peste balcon dup` dou` s`pt`mni. S-a ntmplat cu juma de or` nainte s` m` ntorc de la antrenament. Era plin de lume. Salvarea, Poli]ia cu m`sur`torile... Tata plngea. Cnd m-a v`zut, s-a ntunecat la fa]`, a nceput s` urle: Tu! Tu! Din cauza ta, animal blestemat f`r` suflet [i f`r` mil`! Tu e[ti de vin`, numai tu!. Venea spre mine, lumea a nm`rmurit. Poli]ia, culmea, nu s-a b`gat... Pe moment. Dup` un pumn n stomac [i doi n gur`, tata s-a pr`bu[it! A scos un icnet scurt, dup` care mi-a rnjit cu gingiile pline de snge [i mi-a spus printre spume purpurii: n sfr[it, mnca-]i-a[! n sfr[it, ai devenit [i tu b`rbat!. Nu inventez, a[a s-a ntmplat. Atunci am devenit b`rbat, dar om n-am mai apucat s` devin.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Viorel MO}OC
Anul trecut la Hermannstadt

Flori, fete sau b`ie]i

DC
Nu era chiar ca la premiile Academiei Americane de Film, dar trebuie s` recunoa[te]i aveam ni[te criterii \nc` din liceu! Primul film a fost unul bun Anna Pavlova al lui Emil Loteanu. I-am dat 8,30. A urmat imediat, pe 14.02, catastrofal, Cire[arii. Film romnesc, 3.60. Pe 15 am fost la Alerg`torul, produc]ie americ`neasc` cu Michael Douglas, parc`: Secven]e interesante, dar s-au v`zut multe t`ieturi [i finalul a cam fost tras de p`r nota 7,80. Peste fix o s`pt`m\n`, m` duceam la Undeva, c\ndva, blockbuster american 7,30, f`r` comentarii pentru ca, a doua zi, s` urm`resc la televizor Urm`rirea, tot american. Notam: Varianta prescurtat` a unui bun film poli]ist pe care l-am v`zut mai de mult, tot la TV, sub alt titlu () elocvent pentru genul s`u de lucru modul cum a prezentat-o televiziunea. De altfel, ca s` anticipez pu]in \n trecut, criticul de film care eram nu ocolea comentariile mai acide la adresa Televi-

Anul trecut la Hermannstadt

pune]i-mi Bil. M-au botezat a[a p`rin]ii mei, dup` ce s-au \ntors de la film. M-au prins cu o minciun` [i mi-au zis M`, p`i tu chiar e[ti Billy. Billy Mincinosul!. Da, acel Billy, curiosul erou al furiosului film britanic. Toat` copil`ria mea, a[ m` strigau \n familie: Billy, Biliboi, Biliboac`, Bilu]`, Bilache. P\n`-n ziua de azi, c\nd prietenii apropia]i a[a au ajuns s` m` [tie. De Bil, cu un singur l. Cred c` de prin armat` am \nceput s` m` recomand astfel, de capul meu, f`r` s` m` pun` nimeni. Dar atunci, \n iarna lui 85, eram Billy doar la R\mnicuV\lcea. La Sibiu, unde f`ceam liceul (nu exista sec]ie de filo la noi \n ora[), mi se zicea, simplu, Viorel. {i \nc` nu v`zusem Billy Mincinosul. Adolescent n`uc, r`t`ceam programatic pe stradelele burgului, plimb\ndu-mi cu melancolic` voluptate singur`tatea, \n seri cu ger bezmetic [i n`me]i c\t gardul. Pentru cei care nu-[i amintesc sau nici m`car nu erau n`scu]i pe vremea aceea: iarna 84-85 a fost una cumplit`. A nins cu toptanul, nu ca acum. Bun prilej pentru adoptarea unor noi m`suri de, cic`, ra]ionalizare. La consumul de gaze, ap` cald` [i rece, curent electric, carburan]i. De zile bune, aveau voie s` circule numai autobuzele, troleele, tramvaiele, camioanele \ntreprinderilor [i ma[inile oficiale, cele cu num`r galben. Pentru a nu suprasolicita sistemul energetic na]ional, f`ceam [coal` duminica [i aveam liber` ziua de joi. Deci, prin directiv` de Partid, la noi, \n jude]ul Sibiu, duminic` era joi. Iar eu tocmai atunci inauguram un caie]el unde \mi propuneam s` consemnez toate filmele pe care le vedeam. Dar nu oricum. Scriam a[a: |ncep ast`zi 13 II 1985 acest caiet \n care voi nota filmele v`zute. Notele vor fi acordate la: scenariu, regie, imagine, interpretare, muzic`, impresie general`. |n cazuri speciale se poate acorda not` la costume, efecte speciale etc. |n m`sura posibilit`]ilor, voi men]iona [i impresiile mele privitoare la filmul respectiv!

104-105

Almanahul Academiei Ca]avencu


ziunii Romne, unicul post na]ional. F`r` a fi f`]i[ contestatare, comentariile mele con]ineau totu[i o mic` doz` de subversivitate. De exemplu, la: Drumul spre adev`r Unul din rarele filme bune de la TV cu Alain Delon [i Simone Signoret, prezentat, evident, t`iat, dar bine c` m`car l-am v`zut. 7,80 Fiica adoptiv` Film american la TV, desigur cu alt titlu dec\t cel original, y compris t`ieturile. Lumea circului, spectacol, happy-end, totul dup` re]eta lamricaine a gumei de mestecat. 6,60 (Galicizam intens, deoarece de[i \l idolatrizam pe Hemingway [i devoram literatura rus` m` preg`team pentru admiterea la romn`francez`.) De dragul lui Lindy Tot american, tot la TV, tot t`iat [i tot cu titlu schimabat. 4,70. Justi]iarul De fapt Zorro \n variant` TVR. Ast`zi ajung s`-mi explic. Dac` nici m`car Zorro nu mai era Zorro pe singurul post de televiziune, ce era s` fac? C\nd nu citeam, m` duceam s` v`d filme la cinema. Se f`cuse, \n sf\r[it, prim`var`. Pe 26.03, m` r`v`[ea un film sovietic. Se numea Amintirea unei mari iubiri. S` fi fost de vin` anotimpul? S` fi fost din cauza faptului c`, la v\rsta aceea, nu prea aveam ce s`-mi amintesc? |mi amintesc

2007
doar c` era un film frumos, tare sentimental. Se termin` cu ea c`r\ndu-l \n spinare c`tre pu[c`rie, apoi cu am\ndoi pr`bu[i]i spate-n spate prin troiene, [i cu el c\nt\nd disperat la acordeon \n fa]a penitenciarului. Ba nu, `sta-i alt film rusesc. Amintirea unei mari iubiri se termin` \n zori, \ntr-un ora[ pustiu, cu un mili]ian c`lare [i cu el izbind cu picioarele \n ni[te burlane din care se pr`vale, cu huruit asurzitor, ghea]a. Mi-ar pl`cea s`-l rev`d [i acum. Atunci i-am dat 8,90 [i emo]ia mi-a ajuns pentru aproape dou` s`pt`m\ni. C\nd am revenit \n sal`, pe 8,04, la Galax, romnesc, n-am suportat o mare traum`, a[a cum ar fi fost, poate, cazul. 4,60, scurt, f`r` nici un comentariu. {tiu c` nim`nui nu-i place s` afle, de la mijloc, sf\r[itul filmului. Dar nu m` pot ab]ine. La cap`tul unui an de zile, \ntocmeam un clasament al celor mai proaste filme. Un fel de Zmeura de aur, rebotezat` de mine, dup` modelul sportiv, Lingura de lemn. Al`turi de sus-pomenitul bullshit De dragul lui Lindy, \n Top 5 figurau exlusiv produc]ii romne[ti: Aripi de z`pad` (4,90), Galax (4,60), Cantonul p`r`sit (4,00) [i Cire[arii (3,60). Pesemne c` din epoca aceea mi se trage pasiunea masochist` de a urm`ri filme proaste romne[ti. A[ fi totu[i un mincinos mai mare dec\t Billy, cel din film, dac` n-a[ recunoa[te c` urm`ream cu pl`cere produc]iunile autohtone. Pe 29.04, Dreptate \n lan]uri al lui Dan Pi]a \mi smulgea o not` foarte mare: 8,50. Iar \n ianuarie, anul urm`tor, Pas \n doi al aceluia[i regizor mi-a prilejuit comentarii entuziaste: Am v`zut de dou` ori acest foarte bun film care mi se pare poate cea mai inspirat` realizare a cinematografiei romne[ti din ultimii ani. Firescul, naturale]ea replicilor, suflul de via]` autentic` fac din acest film o produc]ie de calitate ce merit` rev`zut` [i a treia oar`. {i \nc` o not` de excep]ie 8,60.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

|n schimb, Declara]ie de dragoste, primul din seria cu liceeni, a fost \nt\mpinat cu suficient` rezerv` la mine \n caiet: Un film despre care am auzit [i am citit destul de multe. Ecoul cred c` se datoreaz` [i \n r\ndurile criticii [i ale publicului faptului c` produc]ia este singular` \n cadrul cinematografiei noastre, pu]ine fiind filmele care s` abordeze, m`car cu o vag` und` de naturale]e, problemele tinerilor. |n ansamblu, scenariul r`m\ne conven]ional. Doar 7,40. Pentru mine, Sergiu (\mi permiteam s`-i zic a[a, doar ne [tiam de at\ta vreme) \nc` r`m\nea regizorul exemplar [i exponen]ial, model de h`rnicie [i profesionalism, monstru sacru al filmului de aventuri romne[ti. |n anul acela, i-am v`zut sau rev`zut: Nemuritorii (7,90), Zile fierbin]i (7,00), Ciuleandra (8,40), Capcana mercenarilor (7,10) [i Cu m\inile curate (7,70). La jurizare, dup` un an de vizion`ri, i-am acordat, ex-aequo cu Dan Pi]a, o Diplom` Special`. Cu motiva]ia: pentru felul \n care simte filmul [i ridic`, \n toate produc]iile sale, profesionalismul la rang de art`. ~sta eram. Pe atunci, poate c` nu divagam chiar a[a de mult. A[a c` m` gr`besc [i eu, cel de acum, s` revin \n momentul ac]iunii, deja mai 1985. A fost o lun` de r`zboi al doilea, mondial: Ziua Z (7,00), Hiroshima, dragostea mea (7,10), Expresul colonelului von Ryan (7,10), La noapte va muri ora[ul (6,80). Din fericire, noi, la Sibiu, tr`iam \n pace, \n cea mai bun` [i mai dreapt` dintre toate lumile posibile. Coroanele grele ale copacilor aruncau umbre groase peste cre[tetele \mpietrite ale tribunilor din Parcul Astra, d\ndu-mi semn c` totul se \ndreapt` inevitabil spre var`, odihn`, nep`sare, adic` spre vacan]`. Am plecat a[adar \n vacan]`, la R\mnicu-V\lcea, unde m-am ]inut riguros de program. M` trezeam pe la pr\nz, ciuguleam ceva [i pe urm`, ]u[ti, la [trand sau la piscin`. Ha-ha-ha, hi-hi-hi, lugu-lugu, b\ld\b\c pe la 5-6 dup`amiaz` m` t\ram c`tre cas`. |nfulecam h`mesit ce se g`sea, m` sp`lam, m` schimbam, m` piept`nam [i valea, o t`iam \n ora[. Ne reuneam ga[ca ori la motel, la Capela, ori \n Z`voi, la Brotacu. Ne mai \nt\lneam [i pe terasa unui bar, zis, nu [tiu de ce, Tokyo sau \n centru, la Union. La Alutus mergeam destul de rar, cred c` era [i mai scump. De regul`, la ora aia nu se mai g`sea bere. A[a c` puneam banii la gr`mad`, care c\t aveam, [i luam o baterie, dou`, trei, nou` de Dr`g`[ani la kil (50

de lei, cu bac[i[) sau, c\nd n-aveau, de Riesling Jidvei la fiol` de 750 ml (70 de lei, f`r` bac[i[). C\nd eram mai str\mtorat, \mi luam singur o vodc` polonez` sau ruseasc` 16 lei/suta. Era un chelner de treab`, unu Petric`. Ne mai d`dea [i pe datorie. St`team ce st`team, consumam ce consumam, p\n` se \ntuneca de-a binelea [i se f`cea ora de mers la film. La Gr`dina de Var` Modern. N-a mai r`mas nimic din ea. Uneori \mi luam bilet. Alteori, dac` eram ga[c` mai mare, \i d`deam un 10 lei \ncasatorului [i ne buluceam to]i pe gradene. Se f`ceau poante mi[to din public. Partea ceva mai nasoal` era c` unii [tiau filmul pe de rost [i \ncepeau s` h`h`ie sau s` aplaude cu c\teva secunde bune \nainte de apari]ia fazei pe ecran. Whatever, era tare pl`cut la gr`din`. Acolo am v`zut Capcana mercenarilor (7,10), Ghe]uri pe \n`l]imi (7,20), Piedone \n Egipt (6,90), Masca de argint

106-107

Almanahul Academiei Ca]avencu


(7,10), Burlacul c`s`torit (7,70). Consult\ndu-mi caie]elul, constat c` n-am v`zut totu[i prea multe filme \n vacan]a dintre a un[pea [i a dou`[pea. Pesemne c`, la ora proiec]iei, preferam s` z`bovesc cu prietenii pe teras`, la mas`. A[a a venit toamna [i m-am \ntors la Sibiu. Neau trimis la munci agricole, la cules cartofi, undeva, pe l\ng` Biertan. Nu ne prea omoram cu munca. Plecam \n zori cu un tren-moc`ni]` [i ajungeam pe c\mp la ora c\nd aburii deja se ridicaser` bini[or \nspre dealurile din apropiere. C\nd se mai \nc`lzea un pic, ne opream din lucru, ne scoteam din gentu]e senvi[urile, sticlu]ele de cafea cu \nlocuitori [i \ncepeam s` ascult`m. Era la mod`, ]in minte, o melodie care se numea Comanchero. Mai pot [i acum s-o fredonez, cu vocea mea de afon, bine\n]eles. De Modern Talking m` cam desp`r]isem, prea erau comerciali. Mai era la mod` Suzanna, aia \mi pl`cea. De[i vremea continua s` fie \nsorit`, era parc` tot mai frig [i zilele tot mai scurte [i se f`cea noiembrie, aproape pe nesim]ite. Iar eu, \n dou` luni de zile, n-am

2007
v`zut dec\t trei filme, dintre care doar unul singur la cinema: Timpul dorin]elor, sovietic, m-a impresionat (7,90). Nu-mi amintesc nimic despre el. {i nu-i singurul. |n acela[i caie]el am mai notat [i alte filme pe care le-am uitat completamente: Sosesc p`s`rile c`l`toare (R.S.R.; 6,60), C`pitanul r`zbun`rii (S.U.A.; 6,30), Cina \ntre prieteni (Bulgaria; 7,50), Un marinar r`m\ne pe ]`rm (U.R.S.S.; 7,00), Alice (?; 7,40) sau La r`sp\ntie (RDG; 6,10). Dintr-un film care m` mi[ca puternic {i via]`, [i lacrimi, [i dragoste, sovietic, 8,40 n-a mai r`mas nici m`car o secven]` \nregistrat` pe pelicula memoriei mele. Ciudat, pentru c` \n perioada aia m` \ndr`gostisem cumva. Nu mergeam la film. H`l`duiam ]in\ndu-m` de m\n` cu fata, s`rut\ndu-ne p`tima[ prin parcurile devastate de brum`, proptind-o de ziduri vechi [i scorojite, c`ut\ndu-i \nfrigurat s\nii pe sub geac`, pulover, bluz` [i maieu, ho]e[te, tremur\nd \nco]openi]i pe b`nci ferite [i iar s`rut\ndu-ne lung la desp`r]ire, st`tea pe undeva, vizavi de {coala Ursulinelor, p\n` c\nd m` smulgeam cu greu [i porneam c`tre cas`, sim]ind \n sf\r[it frigul, singur printre felinarele-n cea]`, la cap`tul unor lungi plimb`ri romantice. Nu exist` ora[ mai romantic dec\t Sibiul, toamna, \n 1985. Povestea, m` rog, n-a durat prea mult. La cererea publicului a mai avut o continuare \n var`, chiar \n timpul examenului de bacalaureat. |n noiembrie, \ns`, nu [tiu ce-o fi fost \n mintea mea. M-am \ntors \n sal`. M`rturisesc c` n-am prea multe amintiri cu gagici la film. |n general, prefer s` merg singur, ca s` m` pot concentra. A[a am v`zut atunci catastrofa anului Cantonul p`r`sit (4,00), [i o revela]ie, Glissando (8,00). {i alte filme romne[ti: Puterea [i adev`rul (7,60) [i Promisiuni (8,20), alt` produc]ie care mi-a ie[it complet din memorie. Luna decembrie aducea \n Sibiu un regal

Flori, fete sau b`ie]i

DC

cinematografic: Dup` repeti]ie (8,60), Cerul spart (7,60) [i Becket (8,60). Am mers la P`ltini[, ga[c` mare de b`ie]i [i fete. St`team la cantonul forestier. Pe drum, prin fa]a casei, trecea un b`tr\nel \n palton ponosit, cu ni[te pungi de plastic petrecute peste galo[i, s` nu alunece pe ghea]`. |l sus]inea deferent de bra] un tip mai t\n`r, robust, cu barb` de pictor sau tenor. Unul din colegi a strigat: B`, mo[u `sta-i filosoful Constantin Noica! Hai s` facem o poz` cu el!. Am \ncercat s`-l potolim, dar Sorin nu s-a l`sat. C\nd peripateticul cuplu s-a mai \ndep`rtat, ne-a aliniat pe to]i la [osea [i ne-a prins \n c\teva cadre, cu Noica [i Ple[u \n plan secund. A[a s-a produs \nt\lnirea mea cu Noica. La \ntoarcere, doamna Borcoman, gazda mea din Sibiu, m-a \ntrebat: M`, Viorele, tu mai vrei s` dai la facultate?. Sigur c` voiam. Am plecat deci \n vacan]a de iarn`, am v`zut c\teva filme, m-am \ntors, am mai v`zut alte filme, p\n`-n ziua c\nd am scris: Ast`zi, 13.II.1986, se \mpline[te un an de la inaugurarea acestui caiet. Este, a[adar, locul unui bilan]. |n aceast` perioad` s-au vizionat 68 de filme, dintre care ponderea o de]in filmele romne[ti (21), americane (11) [i sovietice (10). Clasamentul filmelor de valoare se prezint` astfel: 1. Amintirea unei mari iubiri 8,90 URSS 2. Pas \n doi RSR 8,60 8,60 3. Dup` repeti]ie Suedia 4. Becket Anglia 8,60 5. Ceaikovski URSS 8,50. ~sta era Top Five. La fel ca CNC-ul, azi, promovam [i eu o politic` consecvent` de stimulare a produc]iilor autohtone. Chiar scriam: Plasarea filmului Pas \n doi pe treapta secund` a podiumului are \n vedere aceea[i optic` de \ncurajare a filmului romnesc. Nu mai zic c` am acordat premii [i pe sec]iuni. Motiva]iile juriului chiar nu le mai reproduc, [i-a[a am s`rit din bugetul de spa]iu. Iat` palmaresul: Cel mai bun film Amintirea unei mari iubiri Scenariu tot Amintirea unei mari iubiri Imagine Anna Pavlova Interpretare Peter OToole & Richard Burton \n Becket

Muzic` ex-aequo Ceaikovski & Anna Pavlova Marele Premiu al filmului romnesc Pas \n doi Premiul comediei Inamicul public nr. 1 Men]iune special` a melodramei exaequo C\nt` pentru mine [i Vraciul Acestea erau op]iunile mele, un cinefil de 16 spre 18 ani, din Sibiu [i R\mnicu-V\lcea, Republica Socialist` Romnia. Nu retractez nimic, juriul nu admite nici o contesta]ie. Regret numai c` m` \nt\lnesc tot mai rar cu pu[tiul `la entuziast [i retractil, mi[tocar [i melancolic, tupeist [i timid, stupid [i sclipitor. Mi-ar pl`cea s`-l iau cu mine la film. N-am mai continuat caietul. Aveam de \nv`]at pentru admiterea la facultate. |n prim`var` murea doamna Borcoman, de cancer la pl`m\n, odihneasc`-se \n pace. C\nd am venit eu \n gazd` la Sibiu, \n cas` locuiau trei b`tr\ne. C\nd am plecat, nu mai era nici una. Mama

108-109

Almanahul Academiei Ca]avencu


doamnei Borcoman, la cei 90 de ani ai ei, era o ardeleanc` aprig` [i iscoditoare. Doamna Jenny, nem`ritat` niciodat`, fusese pianist` [i era de-o via]` \ntreag` chiaria[a familiei. Locuia cuib`rit` pe o canapea, pe holi[orul dintre u[a de la intrare [i buc`t`rie. Mai p`strez jurnalul ei din 1919. Dar astea-s deja din alt film. Parc-ar fi rulat anul trecut. |n noiembrie 85 a murit bunicul. La trei zile de la \nmorm\ntare, eu m` duceam la film R`m\i, fericire, sovietic, 7,90. Prima mea amintire legat` de un film este cu bunicul, tot la Modern, \n R\mnicu-V\lcea. Cred c` rula Cu m\inile curate. |n deschidere, \n spa]iul alocat acum promo]iilor [i spoturilor publicitare, se d`deau atunci jurnale de actualit`]i, un fel de S`pt`m\na politic`. Profesor de limba romn`, apreciat \n tot t\rgul, bunicul prezenta premierele cinematografice din ora[. Se \mprietenise cu proiec]ionistul, domnul Chichinete sau Puchinete, cu care juca [ah \n cabin`. De acolo mi-a r`mas \n n`ri mirosul greu de fum [i, mai subtil, cel de coniac. Mai aud f\[\itul rolei \n aparat [i mai v`d fasciculul de lumin` ce spinteca bezna s`lii, ca o sabie de cavaler Jedi, adit\nd umbre colorate pe p\nza ecranului. Mul]umit` abonamen-

2007
tului gratuit al bunicului, am v`zut din copil`rie o gr`mad` de filme. Mam`, ce omor de lume a fost la Cel alb, cel negru, cel galben [i cel ro[u, la Sandokan, tigrul Malayeziei sau la Aurul lui Mackenna! S` descriu [iragul de coji de semin]e r`mase pe sc`ri \n urma proiec]iilor, dansul din buric al spectatorilor de la Vandana sau Lan]ul amintirilor? Ar \nsemna s` m` lungesc peste m`sur`. Numai bunicul \[i permitea a[a ceva: \ncepea de la calendele grece[ti [i se tot \ntindea cu povestea. |i spuneam Hemmy. Hemmy de la Hemingway. Era neb`rbierit de o s`pt`m\n`, [edea lungit \n pat dezleg\nd un rebus, c\nd aude la u[`, ]\r-]\r soneria, las` rebusul, se ridic`, deschide, [i |n memoria lui am scris aceste r\nduri. To be continued

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Drago[ Mu[at
Un r`zboi care ar fi putut s` aduc` Pacea Stelelor [i Imperiul nu mai contraatac` Diavolul de \mbrac` de la Varna I]ili-Bi]ili

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Un r`zboi care ar fi putut s` aduc` Pacea Stelelor [i Imperiul nu mai contraatac`


ntruc\t florile nu m` intereseaz`, iar fetele, nici at\t, o s` scriu despre filme. Deci, filmul cel mai important pentru mine s\nt mai multe: R`zboiul Stelelor partea I, R`zboiul Stelelor partea a II-a [i R`zboiul Stelelor \n general. |n general, cred c` cei care nu au v`zut R`zboiul Stelelor ar trebui \mpu[ca]i. Mi se pare o declara]ie de r`zboi s`-mi spui \n fa]` c` nu ai v`zut R`zboiul Stelelor [i, mai mult, c` nu ai vrea s` vezi R`zboiul Stelelor! Pentru c`, s` presupunem, prin abscons, c` nu ai v`zut R`zboiul Stelelor. Nimeni nu e perfect. Asta \nseamn` c`, \ntr-o zi, ai putea vedea R`zboiul Stelelor, ceea ce ar putea echivala cu o recunoa[tere a vinov`]iei, o poc`in]`, un respect fa]` de ideea de Civiliza]ie cu c mic mare, o [ans` acordat` chiar [i unui incurabil. Nu ai v`zut R`zboiul Stelelor, dar, cel pu]in, ai putea s` admi]i c` \l vei vedea. E o [ans` acordat` p`cii, o \n]elepciune care s` rezolve problemele majore ale umanit`]ii. Dac` nu ai v`zut R`zboiul Stelelor [i po]i admite c`, de dragul meu, ai putea s`-l downloadezi [i s`-l vezi, e o [ans` acordat` p`cii. Un suprem gest de umanitate, de \n]elegere, de inteligen]`. Ce ar fi Omul f`r` R`zboiul Stelelor? Probabil, nimic, o specie extraterestr`, ca oricare specie extraterestr` de care n-a auzit nimeni. A accepta c` vei vedea R`zboiul Stelelor te transform` \n Om. Un om care accept` de dragul altui om c` va vedea R`zboiul Stelelor este de dou` ori Om. Plus c`, \n gentile]ea lui, \ncarc` acest P`m\nt de altfel, banal f`r` R`zboiul Stelelor de Umanitate. Accept c` nu \mi place R`zboiul Stelelor, dar, de dragul t`u, Om [i vecin al acestei planete mici, o voi face: voi vedea R`zboiul Stelelor, f`r` resentimente, f`r` pasiuni, f`r` ur`, f`r` r`zbunare. Este un gest de noble]e uman`, ne\nt\lnit` la celelalte specii animale. Care mamifer de pe P`m\nt, altul dec\t Omul, ar putea avea aceast` \n]elepciune, aproape dumnezeiasc`, de a se sacri-

fica pentru cel`lalt [i de a urm`ri, chiar contrar voin]ei proprii, R`zboiul Stelelor?! Ei bine, nimeni! Crede]i c` un elefant din jungla african` va urm`ri vreodat` R`zboiul Stelelor, doar ca s` \[i satisfac` partenera, crede]i c` un sconcs se va cobor\ din copac, de la \n`l]imea micimii lui intelectuale, ca s` urm`reasc`, de dragul semenului s`u sconcs, R`zboiul Stelelor?! Niciodat` [i, probabil, asta ne

112-113

Almanahul Academiei Ca]avencu


diferen]iaz` de celelalte specii subdezvoltate. S\ntem Oameni, \n m`sura \n care, \n puterea noastr` de a rezolva conflicte, putem vedea R`zboiul Stelelor chiar dac` nu ne place. Un superb gest de umanitate s` urm`resc R`zboiul Stelelor, chiar dac` nu m` intereseaz` soarta lui Obi Wan Kenobi sau a lui Jar Jar Binks. S\nt superior, s\nt uman, s\nt superb pentru c`, \n frumuse]ea naturii mele umane, am puterea de a urm`ri, \mpotriva voin]ei mele, R`zboiul Stelelor. Ce poate fi mai frumos? Nici m`car r`s`ritul \n Groenlanda, nici m`car orgasmul unei cioc`nitori din aur, nimic nu poate egala puterea Omului de a urm`ri R`zboiul Stelelor! Mii de spitale, sute de campanii sociale, miliarde de dolari cheltui]i pe filantropie nu vor putea egala gestul at\t de uman, at\t de sincer, at\t de profund interesat de a urm`ri R`zboiul Stelelor doar de dragul semenului meu care \l ador`. De aceea s\ntem specia cea mai elaborat` din Universul cunoscut pentru c`, \n superbe]ea noastr`, ca frumuse]ea unei crupe de purs\nge arab, PUTEM AM PUTEA URM~RI R`zboiul Stelelor contra dorin]ei de a nu-l urm`ri. De aici [i con-

2007
flictul s\nt milioane de oameni care, teoretic, nu ar vrea s` vad` filmul R`zboiul Stelelor [i care se \mpotrivesc nenatural imaginii de Om, refuz\nd s` vad` de dragul semenului lor cea mai mare capodoper`, cea mai esen]ial` provocare a umanit`]ii: a vedea sau a nu vedea R`zboiul Stelelor? Cele mai \nalte spirite, cele mai elaborate con[tiin]e, \n fa]a pericolului destr`m`rii lumii din cauza unui orgoliu prostesc de a NU vedea R`zboiul Stelelor, se vor coaliza [i vor face ceea ce trebuie f`cut, ceea ce trebuia f`cut de mii de ani, ceea ce trebuia pus \n practic` de c\nd aceast` planet` mic`, dar penibil`, s-a populat cu aceast` specie dotat` cu sentimente: s` vad` R`zboiul Stelelor. Poate chiar \mpreun`. |ntr-un orgasm social suprem, o planet` \ntreag` urm`rind, \n acela[i timp, acela[i lucru, aceea[i crea]ie universal`, poate la fel de universal` ca dorin]a de m\ntuire: R`zboiul Stelelor. Poate c` oamenii nu s-ar mai ur\ at\t de mult, at\]ia copii nevinova]i n-ar mai fi sf\rteca]i de bombe criminale, at\tea femei n-ar mai fi \njosite, violate [i bestializate, dac`, \ntr-un suprem efort uman semi-dumnezeiesc, am urm`ri cu to]ii, \mpotriva voin]ei noastre, acea minunat` crea]ie at\t de discutabil`, R`zboiul Stelelor. Lumea nu va mai fi la fel c\nd to]i vom accepta c` [i cel`lalt poate avea dreptate [i c` nu trebuie omor\t doar pentru c` are alt` opinie: c\nd to]i oamenii vor vedea R`zboiul Stelelor, \mpreun`, \ntr-o pace suprem` [i superioar`. |n acea zi a supremei \n]elegeri, Omul va \nceta s` fie Om [i va deveni Dumnezeu. Men]ionez c` eu am v`zut R`zboiul Stelelor la cinema Unirea, Popular [i Pesc`ru[. Ce poate fi mai sublim?

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Diavolul de \mbrac` de la Varna


ntruc\t b`ie]ii nu m` intereseaz`, iar fetele nici nu se pune problema, am s` v` povestesc despre bulgari. |n 86, \n cel mai frumos an al muzicii, care a dat Ole, ole, ole, oleeee, THE NAME OF THE GAME, footballl!! [i Viva la discoteca, plus Seorita (Seorita, pam-pam! dac` [ti]i), eu am fost \n tab`r` la bulgari, ceea ce ar echivala ast`zi cu a ap`rea la OTV de Revelion, probabil, n-am alt` compara]ie mai bun` de fapt, am una, dar am uitat-o, a[a c`, pe tot parcursul acestui text, o vom folosi pe aceasta). |nc` din prima zi a taberei [tiam c` trebuie s` v\nd tot ce luasem special pentru bi[ni]` (eram \ntr-a [asea), pentru c` [tiam o chestie: |N ACEAST~ TAB~R~ EU TREBUIE S~ |MI CUMP~R ADIDA{I ROMIKA!!! ~[tia erau cei mai tari adida[i \n partea de est a ]`rii, \ntruc\t Puma sau adidas original nu aveau dec\t cei care aveau rude \n str`in`tate sau, prin mare noroc, fuseser` \n Ungaria, care aveau un v`r \n Germania care le adusese p\n` \n Budapesta o pereche de adida[i special pentru ei. |n fine, pentru cititorii care s-au n`scut dup` ce mie mi-a ap`rut p`rul pubian, trebuie s` explic c` A AVEA O PERECHE DE ADIDA{I ORIGINALI echivala cu absolutul. Mi-a[ fi tr`dat ]ara, familia, prietenii, sora, de[i nu am, pentru o pereche de adida[i cu \nsemnele unei firme. Poate a[ fi apelat chiar [i la crim`, nu [tiu, poate c` a[ fi \mpl\ntat un cu]it de buc`t`rie \n inima unei feti]e de a [asea \n WC-ul din spatele [colii dac` a[ fi fost sigur c`, dup` ce m` voi fi sp`lat pe m\ni de s\ngele nevinovat al copilei, pe banca mea m-ar fi a[teptat o pereche de pume sau adidas original, `la cu floare, nu cu trei dungi, netermina]ilor. Numai c`, pentru noi, esticii Romniei, existau ROMIKA. Ni[te adida[i bulg`re[ti foarte mi[to pentru c` imitau la perfec]ie adida[ii PUMA [i nu al]ii, precizez, pentru c` culmea cool-ului nu erau Adidas sau Nike ci Puma. ~[tia din Bulgaria costau 2.000 de lei, ceva mai pu]in

dec\t un salariu de profesor. A[a c`, atunci c\nd am ajuns \n Bulgaria, [tiam c`: trebuie s` beau Jveps [i s`-mi iau ROMIKA. A[a c` \nc` din prima zi am v\ndut cam tot ce luasem pentru bi[ni]`: mingi de ping-pong, ness (`sta era cel mai scump era 25 leva la bulgari \n magazine, puteai lua 11 leva dac` erai priceput, sau 9, dac` erai prostul clasei [i stricai pre]ul la colegi), mingi de tenis de c\mp etc. Dup` ce am v\ndut tot ce cump`rasem special am \nceput s` v\nd din: tricouri, [osete, maiouri, cam tot ce primisem s` m` \mbrac acolo. Nu conta

114-115

Almanahul Academiei Ca]avencu


\ns`, dac` a[ fi mers \n aia goal`, dar cu ROMICII \n picioare a[ fi mers [i la Revelion a[a. Bon trebuie s` precizez c` \n tot acest timp nu m\ncam nimic din bun`t`]ile pe care le vedeam pe tejghele, ca al]i colegi nes`bui]i de-ai mei. Eu aveam un obiectiv, a[a cum Copernic avea, Da Vinci sau Einstein aveau: s` ajung` la absolut s`-mi cump`r adida[i ROMIKA, de 2.000 de lei, adic` 200 de leva. A[adar, am r`bdat vreo [ase zile, nu mi-am luat nici m`car o \nghe]at`, un suc, m\ncam numai la cantina taberei, vis\nd or` de or` la adida[ii mei, pe care scria parc` cu litere de aur: ROMIKA. {i am adunat. Cu ce mai primisem \nainte s` plec, cu banii schimba]i la grani]` ca diurn` [colar`, cu to]i chilo]ii v\ndu]i, f`r` [osete aproape [i cu burta goal`, visam ziua c\nd vom pleca la Varna: ora[ul de unde puteam s`-mi cump`r ROMICII. A sosit [i ziua respectiv`. Inima \mi b`tea nebune[te. M` sim]eam ca primul om pe lume deosebit de emo]ionat. Pluteam \n timp ce urcam sc`rile autocarului, pluteam \n timp ce rulam spre Varna (cred c` aveam o vitez` mai mare dec\t a autocarului, \ns` m` \nfr\nam brusc ori de c\te ori imagina]ia o lua prea tare din loc), totul cu un singur scop: s` p`[esc \n Varna, \n

2007
magazin, s` scot cei 200 de leva pe care \i economisisem [i s`-i cer v\nz`toarei, \n bulgara pe care deja o \nv`]asem: Adin ROMIKA. |n sf\r[it, am ajuns. Deja mergeam mai \ncet, voiam s`-mi calmez tr`irile intense. Aveam de voie c\teva ore, p\n` la vreo 5, c\nd trebuia s` ne revedem la autocar. P`[eam \ncet. Apoi am intrat \n primul magazin de pantofi. I-am v`zut!! Erau acolo!!!! Visul meu era la numai 2 vorbe [i 1 metru jumate \n fa]`! Puteam s` fiu un om realizat, un Bertolucci, un Stradivarius al adida[ilor. |ns`, ca un tigru pervers cu prada lui, nu m-am gr`bit. Doar am \nceput s` adulmec. Am cerut v\nz`toarei s`-mi arate o pereche. {i, \n loc s` m` arunc ca un nebun [i s`-mi cump`r ce visasem de at\]ia ani, am \nceput s` m` mi[c lent. M-am uitat la ei, ca un motan la un [oricel, DAR nu am cump`rat. Am \nceput s`-i probez, dar nu am cump`rat. Era prea neverosimil: aveam ce \mi dorisem, mi se p`rea prea banal s` \i [i cump`r, a[a cum fac to]i oamenii care \[i cump`r` pantofi. Pentru mine era un rafinament al terorii: eram \n fa]a adida[ilor viselor mele, dar nu m` gr`beam. Nu mi-i cump`ram. Erau prea \n fa]a mea, prea ar fi fost banal. Astfel c`, culmea tupeului, am [i ie[it din magazin. N`rile \mi palpitau |MI PERMISESEM S~ NU |MI CUMP~R ADIDA{II VIE}II MELE. Voiam s` mai suf`r. A[a c`, cu banii \n buzunar [i chilo]ii \n fund, am decis s` mai caut la un alt magazin, s` \nt\rzii pl`cerea infinit` de a-mi cump`ra primii mei adida[i-simbol. Astfel c` am mai intrat \n c\teva magazine, unde, ca acela[i tigru de mai sus, \nt\rziam asupra deciziei de a prelua prada. Tot \nt\rziam pl`cerea acestui orgasm cu [ireturi. Am mai vizitat vreo 4 magazine, cu acela[i ritual: luam acele incredibile obiecte ale dorin]ei, le miroseam, f`ceam dragoste nelimitat` [i absolut` cu ele \n mintea mea, \i

Flori, fete sau b`ie]i

DC
mai important. {tiam c`, mai devreme sau mai t\rziu, \i voi avea. A[a c`, \n Varna absolutului meu, \nt\rziam s`-mi cump`r cea mai frumoas` realizare a Omului dup` cucerirea Lunii: adida[ii ROMIKA. Apoi, pe la vreo 5 seara, am pierdut banii pe jos tot aplec\ndu-m` [i tot ce mi-am luat din Varna a fost un borcan de gem. Nu am mai vorbit cu nimeni dou` zile. Nu o s` m` mai duc \n Bulgaria niciodat`.

probam f`c\ndu-mi carnea s` urle de durere, apoi |I RETURNAM v\nz`toarei, mul]umind emo]ionat. Aproape c` nu mai aveam saliv` de c\te ori \nghi]isem \n sec sau mul]umisem v\nz`toarei, de[i \mi venea de fiecare dat` s` urlu: LUA}I BANII, DA}I-MI CEEA CE AM VISAT |N VIS {I |N REALITATE, {I |N ST|NGA {I |N DREAPTA, {I |N SUS {I |N JOS, ABSOLUTUL DA}IMI-L, DOAMN~: DA}I-MI ACE{TI ADIDA{I ROMIKA PE CARE |I }IN |N M|N~ {I L~SA}I-M~ S~ M~ RIDIC LA CER CU EI!. Dar nu, eu \nt\rziam aceast` ejaculare ca un erou al rezisten]ei solitare \mpotriva dorin]elor carnale. Eram un zeu. {tiam c` \i voi avea [i asta era cel

I]ili-Bi]ili

]ili-Bi]ili. NU-l [ti]i pe I]ili-Bi]ili? N-a]i avut [i voi I]ili-Bi]ili-ul vostru? Pentru c`, la noi, toat` lumea avea un I]ili-Bi]ili. ~sta era un fel de Dumnezeu de noapte. De fapt, era singurul Mo[ Geril` care venea c\nd voiai tu, nu numai de Cr`ciun, ca la al]i copii. Pe strad`, toat` lumea era mul]umit`: I]ili-Bi]ili le \ndeplinise cam tuturor din cartier dorin]ele. Tot ce aveai de f`cut era s`-l chemi. Asta se putea numai la 12 noaptea fix. |n plus, mai aveai nevoie [i de o oglind` mare. Textul era simplu: I]ili-Bi]ili, hai la lupt`! I]ili-Bi]ili, hai la lupt`! I]iliBi]ili, hai la lupt`!. Tipul era probabil destul de plicitisit, dac` ap`rea de fiecare dat` asta dac` e s` te iei dup` inciden]a de I]ili-Bi]ili de pe strad`, unde cam toat` lumea primise ce vroia de la maimu]oiul care noaptea nu avea altceva mai bun de f`cut dec\t s` apar` \n oglinzi. Bon. Deci dup` ce \l invocai, duhul `sta destul de prost te provoca el la lupt`. Cel pu]in a[a povesteau cei care se b`tuser` cu I]ili-Bi]ili. {mecheria era ca, p\n` venea I]iliBi]ili din oglind` la tine, tu s` apuci s` scuipi de trei ori \n s\n [i, surpriz`, I]ili-Bi]ili era \nvins!! Dup` care \]i oferea tot ce voiai tu: p`pu[i, ma[inu]e, trenule]e, gum`, surprize cu ma[ini, eugenii, cam tot ce \]i doreai sau, cel pu]in, ce \mi aduc aminte c` mai ceruser` [i primiser` copiii de pe strada mea. Cel mai ciudat \ns` era faptul c` to]i copiii aproape mai pu]in eu, care aveam oglinda mare \n camera p`rin]ilor [i ar fi trebuit s`-i dau afar` din camera lor la 12 noaptea ca s` m` v`d eu cu I]ili-Bi]ili, motiv pentru care probabil c` a[ fi luat una \n cap de l-a[

fi v`zut instantaneu pe I]ili-Bi]ili a[adar, cam to]i copiii avuseser` norocul s` se vad` cu I]ili-Bi]ili. Nasol. Eu eram printre cei mai frustra]i, \ntruc\t povestirile lor erau a[a de fabuloase [i, \n plus, I]ili-Bi]ili p`rea at\t de u[or de b`tut! \nc\t aproape c` hot`r\sem o revolu]ie prin care s` mut oglinda din camera p`rin]ilor oriunde a[ fi putut eu s` fiu la ora 12 noaptea \n pat, unde dracu s` fiu la zece ani? Ce este fantastic \ns` s\nt minciunile fantastice ale tuturor copiiilor: spumegam de invidie c\nd, de exemplu, prietenul meu A. (c`ruia i se \nt\mplase cam totul p\n` la v\rsta de 11 ani inclusiv mergea noaptea pe pere]i ca Omulp`ianjen ori tr`ia \n pat cu un p`ianjencu-cruce) avea o variant` absolut fantastic` la I]ili-Bi]ili: lui i s-a ar`tat din oglind` I]ili-Bi]ili, dar nu oricum: c\nd s-a f`cut 12 noaptea fix, oglinda a luat foc [i din ea a ie[it acest I]ili-Bi]ili, pe care, cu trei scuipa]i \n s\n, A. l-a \nvins, oblig\ndu-l s`-i dea ce-i ceruse el: o pereche de ochelari de ap`. Bine\n]eles c` nu putea s` mi-i arate, \ntruc\t erau ascun[i \ntr-un loc secret, s` nu afle p`rin]ii lui.

116-117

Almanahul Academiei Ca]avencu


{i astfel am tr`it zeci de ani cu frustrarea c` lui A. [i tuturor copiilor de la bloc le-a venit I]ili-Bi]ili-ul lor [i le-a adus tot ce voiau [i numai mie nu, \ntruc\t oglinda mare era \n camera gre[it`. De fapt, nici ast`zi nu [tiu exact dac` prietenul meu A. nu avea dreptate, iar I]ili-Bi]ili chiar exist`. Un impuls frenetic m` face s`-mi doresc s` m` scol la noapte, la cei 30 de ani ai mei, [i s` verific dar DAC~ EXIST~? Dac` nu apuc s` scuip de trei ori \n s\n, iar eu o s` devin sclavul lui I]ili-Bi]ili?! Brrrr, nu am curaj

2007
[i n-o s` am probabil curaj niciodat` s` aflu: dac` I]ili-Bi]ili chiar exist` [i apare numai noaptea? Voi muri probabil f`r` s` aflu acest lucru banal: dac` exist` sau nu exist`. {i [ti]i de ce? Pentru c`, [i acum, ca [i atunci, MI-E FRIC~! Mi-e fric` s` verific: dac` I]ili-Bi]ili chiar EXIST~, iar ochelarii de ap` ai lui A. chiar s\nt ascun[i undeva, sub vreun pat?

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Falemi Ngassam Nana


Nu s\nt eu, e fratele meu geam`n

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Nu s\nt eu, e fratele meu geam`n


a urmare a asem`n`rii izbitoare dintre mine [i fratele meu geam`n, Nomi, rezult` tot felul de situa]ii comice. De[i, \n general, el este confundat cu mine, se \nt\mpl` [i invers. De exemplu, colegii lui de facultate m` opreau pe strad` s` m` \ntrebe dac` am fost la vreun curs \n ziua respectiv`. Fire[te, mul]i se a[teapt` ca cele mai picante confuzii s` fie legate de fete, dar nu e deloc a[a. O singur` dat` ne-a \ncurcat o tip`, foarte dr`gu]` de altfel, care a venit la mine [i m-a luat cu Nomi. Mi-a p`rut r`u c` nu m-am dat drept el, dar \ntre timp apucasem s` m` prezint cu numele meu adev`rat. Prima dat` c\nd am f`cut schimb de personalit`]i a fost \n timpul liceului. Noi am terminat liceul Laz`r, Gheorghe Laz`r. Liceu cu faim` [i tradi]ie. Liceu renumit pentru carte, baschet [i mintea deschis` a elevilor (a se \n]elege, evident, deschidere la distrac]ii). Baschetul era de departe cel mai popular sport \n liceu. |n unele momente era chiar cea mai popular` ocupa]ie,

iar cele mai multe dintre absen]e i se datorau. Situa]ie ce a determinat-o pe directoarea liceului, Cruella, cum era numit` atunci (o femeie, de altfel, admirabil`, lucru pe care l-am realizat, din p`cate, dup` ce am terminat liceul, pe atunci dumneaei fiind Inamicul), s` ia toate cataloagele la r\nd [i s` trag` linie ro[ie sub ultimele absen]e ale baschetbali[tilor. Fratele meu, care era [i el \n situa]ia asta cu linia ro[ie, tocmai lipsea la ora de englez`; juca baschet, chiar sub ferestrele clasei, \n curtea interioar`. Profesoara a intrat \n clas` [i a f`cut prezen]a. |n mod automat, m-am strigat pe mine \nsumi absent, apoi m-am recomandat Nomi, \n timp ce colegii mei de-abia se ab]ineau s` izbucneasc` \n r\s.

120-121

Almanahul Academiei Ca]avencu


Era, repet, prima oar` c\nd abuzam de asem`narea dintre noi. Nomi avea nevoie de not` pentru a-[i \ncheia situa]ia, a[a c` \n momentul \n care a fost invitat la tabl`, m-am autosesizat din oficiu! Dialogul a decurs perfect, caietul cu lec]iile era \n ordine, totul se \ndrepta c`tre un 10 clar, dar v`z\ndu-l de la tabl` (aflat` pe un podium) cum fenteaz` cu mingea de baschet, am fentat [i eu c\teva r`spunsuri [i am terminat cu 8, \n aplauzele clasei! Dup` examinare, profesoara a r`mas pl`cut impresionat` c` un elev care a absentat destul de mult s-a descurcat a[a bine. Nomi, \n schimb, nu prea a fost impresionat: s-a sup`rat pe mine c` nu am luat 10! A trebuit s` \i explic c` pentru 10 se cere prezen]a obligatorie, nu prin intermediar. Mai t\rziu, pe unde am jucat fotbal, confuziile s-au ]inut lan], c`ci frate-miu mai vine s` m` vad` la antrenamente [i la meciuri. Pe c\nd eram la Steaua, D`nciulescu, Ciocoiu, Miu [i cu mine am avut ideea s`-i facem o fars` domnului Pi]urc`, antrenorul nostru de atunci. |nain-

2007
tea unui antrenament, cei trei i-au spus c` s\nt sup`rat, c` nu mai vreau s` ies pe teren [i c` vreau s` plec acas`. Vr\nd s` vad` despre ce e vorba, a mers s` vorbeasc` cu mine, dar a dat nas \n nas cu fratele meu, care m` a[tepta la vestiare \mbr`cat de strad`. Dup` un moment \n care domnul Pi]urc` a \ncercat s` afle ce se \nt\mpl`, am ie[it de unde st`team ascuns [i am dat totul pe fa]`, \ntr-un r\s general. Antrenorul nu s-a exteriorizat ca noi, dar a apreciat momentul! Odat`, dup` un meci, Nomi m` a[tepta la vestiare. L-a v`zut Ne[u, dac` nu m` \n[el, [i l-a \ntrebat, contrariat, c\nd naiba s-a schimbat a[a repede el m` v`zuse, v` da]i seama, cu c\teva clipe \n urm`, la du[uri! |ntr-o zi de ianuarie, colegul D`nciulescu a dat peste frate-miu undeva \n ora[. Ca tot cre[tinul, l-a \mbr`]i[at, l-a pupat [i i-a urat La mul]i ani! [i toate cele bune. C\nd ne-am v`zut la stadion, de fa]` cu to]i colegii, l-am rugat s` ne explice ce a dat ca s` primeasc` viza medical`, c`ci cu ochii `ia nesiguri nu ar fi putut trece cu bine la controlul medical. Doar nu a putut s` fac` diferen]a de la lungimea nasului!

Flori, fete sau b`ie]i

DC

C`t`lin Prisacariu
Am scufia mea, s\nt piticonier! Una din minunatele vie]i ale lui Suki

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Am scufia mea, s\nt piticonier!

ovar`[a era \n picioare, undeva \ntre catedr` [i tabla proasp`t [tears` [i ud`. Mai \nt\i, difuzorul de deasupra u[ii a p`c`nit scurt [i un ]iuit ni s-a \nfipt \n urechi, ca un ton de telefon. Apoi a amu]it brusc, c\t s`-i dea r`gaz tovar`[ei s`-[i \nfig` tocurile \n parchet [i s` ia o min` grav`, la \n`l]imea momentului. Dup` cam un minut de ve[nicie mut`, un alt p`c`nit. Parc` ceva mai bolborosit dec\t primul, dar mai lung. De sub p\nza pr`fuit` a difuzorului ]\[nea direct \nspre noi. Se proptea \n pelicula \ntins` la maximum pe care o formau toate cele 64 de timpane din clas`. Apoi, ca din arc, plesnea \n hol, prin u[a deschis`, unde se \nt\lnea cu celelalte ghiulele identice care sc`paser` prin u[ile deschise ale claselor vecine de pe culoar. La impactul dintre ele, ]iuituri bru[te, de intensit`]i diferite, f`ceau carcasa de plastic galben a difuzorului s` tremure. Tovar`[a d`dea semne de \ngrijorare. Nu i se mai \nt\mplase s` a[tepte at\t pentru cuv\ntarea Tovar`[ului, \n picioare. De obicei, totul nu dura mai mult de dou`-trei minute, apoi copiii aplaudau, eventual c\ntau un c\ntecel cretin, dar patriotic, dup` care totul reintra \n normal. {i sunetele astea idioate care-i rodeau stomacul, t\mpi]ii dracului, \i f`ceau r`u, [i a[a nu apucase s` m`n\nce nimic de diminea]`. |ncerc` s`-[i st`p\neasc` grimasa [i se \ndrept` spre u[`. Tovar`[a Enea de la clasa a doua de al`turi trebuia s` [tie dac` e vreo problem`, ea \ntotdeauna [tia. F`cu un pas, ridic` piciorul st\ng s`-l fac` pe al doilea, dar r`mase cu el \n aer. Dragi tovar`[i [\ pretini!, tun` difuzorul, \nghe]\nd particulele de praf care pluteau peste b`nci [i capete. Tovar`[a se contorsion` ca \ntoars` cu cheia [i, dintr-o singur` mi[care, se afla deja \n locul din care plecase, pro]`pit` l\ng` catedr`. Alo, alo, sta]i lini[ti]i la locurili voastri!, url` difuzorul, din to]i tranzistorii. Un g\lg\it de r\s usc` tabla dintr-o dat`. Nu se mai termina. Iar c\nd \ncepu s` scad` \n intensitate fu dublat de un h\r[\it care se auzea din ce \n ce mai aproape. V-a]i speriat?, reveni difuzorul, cu o voce mieroas`. Azi e o zi mare pentru voi, continu` cutia galben` de deasupra u[ii, ve]i deveni piticonieri!. Tovar`[a \[i sprijini [oldul drept de catedr`, \nghi]i \n sec [i r`mase o clip` cu gura deschis`, de parc`

voia s` absoarb` direct \n stomac h\r[\iturile care se apropiau de dreptunghiul deschis al u[ii. Nu mai avu vreme s` inspire, buza de jos se opri r`sfr\nt` din mi[carea care ar fi trebuit s` o lipeasc` de cea de sus [i c`sc` ochii \nspre ie[irea din clas`. |n jos, de unde lipsea tocul u[ii. {i unde r\njea o ar`tare lucioas` de nici jum`tate de metru, crescut` direct din podea. O scufie ro[ie, pe o ureche, spr\ncene stufoase, obraji umfla]i, rubiconzi, o b`rbu]` rar`, e[arf` verde, un c`me[oi cadrilat \n culori terne peste care, \ncheiat` la to]i nasturii, o vest` liliachie, bufan]i alba[tri termina]i sub genunchi, glezne \ncopciate \n ciorapi mov [i bocanci ro[i, dar zdraveni, cu car\mbi \n care ar fi \nc`put lejer un piolet de min`. Ar`tarea z\mbea. Sau, cel pu]in, cam a[a putea fi aproximat` grimasa de lut vopsit \n ulei dintre b`rbu]a rar` [i nasul umflat ca o p`tl`gea p\rguit`. Din difuzor porni un c\ntecel f`r` cuvinte, s`ltat [i zglobiu, c\t s` bruieze scr\[netul de caolin pe parchet pe care jum`tatea de metru \l f`cea \n drumul spre catedr`. Printre ding-dong-urile cristaline de pe refren, tovar`[a scotea c\te o scufie identic` celei de pe capul omule]ului (dintr-o traist` pe care piticul de gr`din` o avea ag`]at` pe um`r), apoi o punea peste codi]ele [i ciufurile fetelor [i peste tunsorile b`ie]e[ti. La finalul ceremoniei, clasa era toat` colorat` \n treizeci [i una de scufii ro[ii, dispuse \n trei r\nduri paralele de zeceun[pe-zece. Eu am avut-o pe a mea p\n` acum c\]iva ani, c\nd a disp`rut inexplicabil. Tovar`[a mai are ulcer [i acum [i nu suport` culoarea ro[u.

124-125

Almanahul Academiei Ca]avencu

2007

Una din minunatele vie]i ale lui Suki

uki avea abia dou` s`pt`m\ni, c\teva zeci de pureci [i un num`r par de gheare cu care, dintr-o pung` de plastic mototolit`, ajunsese p\n` \n decolteul generos al blondei care mi-a tuflit-o \n bra]e. La r`d`cina pistruiat` a s\nilor de blond`, grafologii au citit o semn`tur` de Chartreux sau chiar de albastr` de Rusia. Japonica lui Gellu Naum, \ns`, nu a citit dec\t Suki, care putea foarte bine s` fi fost [i Suji, dar [i mai bine Fuji, privit printr-o p\cl` deas` de smog tipic japonez cutremurat, \nainte de semnarea protocolului de la Kyoto. Odat` devenit` Suki, pisica s-a luptat mult` vreme cu Tita. La r\ndul ei, Tita se luptase cu Titi, un motan c\t un c\ine de dou` luni care a]inea aleile din Boulevard Jourdan, mai la vale de Parc Montsouris, fasafas cu Cit Universitaire. Principala preocupare a lui Titi (cu accent pe ultima silab`) era s` se lase m\ng\iat de fran]uzoaice cu din]i de cal, tocuri ]`c`nitoare [i r\njet de camembert cu pere, dar [i de americance trecute de treij de ani sau de japonezi [i indieni care g`teau to]i \n aceea[i buc`t`rie care nu avea fereastr`, dar, dac` ar fi avut, ar fi dat drept spre pista de biciclete marcat` de o band` lat` de zece centimetri de vopsea alb` \n relief direct pe trotoir. Printre mirosurile infecte de m\ncare indian` din buc`t`ria asta, Tita, care nu a v`zut niciodat` Parc Montsouris, a fost numit` ras` comun` \n carnetul ei personal de s`n`tate de c`tre un veterinar cu fa]` de lupt`tor de K1 din Moldova de peste Prut. R`nit` \n orgoliu, s-a retras. Bine\n]eles, locul i-a fost luat, natural, de Suki, care p\ndise tot timpul, cu privirea fix`, mi[carea fatal` a dublurii ei. Mai t\rziu, am aflat c` Suki este [i numele unei m`rci de t\mpl`rie de aluminiu, PVC etc. [i geam termopan. Ceea ce, desigur, nu o ajut` prea tare pe colega Simona M`d`lina Tache care, de[i a avut o pisic`, a avut [i mari probleme cu geamurile termopan (poveste pe care, poate, v` va spune-o odat`). Cum nu cred c`-l va ajuta nici pe {tefan Agopian, care nu numai c` a avut mai multe pisici, dar are [i \n acest moment [i, pe c\t e de sigur c` m\]ele au nou` vie]i, va mai avea cel pu]in o duzin` de miorl`ituri de catifea, m`car pentru fiecare jum`tate de pagin` de roman pe care o va mai scrie \n via]a asta sau \ntr-una viitoare, \n stilul fric--frac f`r` papillon. |n timpul vie]ii ei \n via]a mea, Suki mi-a povestit despre sf\ntul Bruno (s`rb`torit pe 6 octombrie), \ntemeietorul ordinului de Chartreux, \ns` a fost foarte

zg\rcit` cu povestea necenzurat` a ]arilor ru[i, de[i pedigree-ul ei fantastic o recomanda ca pe o albastr` de Rusia veritabil`, m`car \ntr-una din vie]ile \n care c`zuse \n picioare de la fereastra neluminat` a c`lug`rului Rasputin. |n timpul aceleia[i vie]i a ei din via]a mea, Suki a v\nat un porumbel deja mort, cu penajul v\lvoi, de un gri mai intens dec\t cercurile de pe coada ei, care sem`na cu un ou Faberg camuflat \ntr-un pui de porumbel c`l`tor legat de picior [i g\ngurind speriat de moarte, ochi \n ochi cu dihorul duhnitor a p`m\nt [i a spaima g`inilor. |nainte de porumbel, Suki a v\nat un breloc ieftin [i flocos, care aducea foarte bine cu un hamster de la Antipa sau chiar cu un porcu[or de Guineea nehr`nit de trei zile. De departe, \ns`, cele mai promi]`toare v\n`tori ale lui Suki au fost cele \n care sparring partner \i era un fluture cu corpul c\t a treia parte din coada lui la v\rsta de o lun`, total negru, dar cu aripi cu intarsii stacojii capabile s`-]i fluture genele cu aproape aceea[i vitez` ca a aripilor unui colibri. |n reprize de mii de secunde, fluturele murea [i \nvia [i apoi o lua de la cap`t, p\n` c\nd re\ncarn`rile lui demne de o samsara interminabil` [i ghidate de o karm` proast` s-au sf\r[it odat` cu moartea lui Suki \n via]a mea. Bine\n]eles, c\nd a ajuns la mine [i nu era \nc` Tita, nici Suki, avea un ochi \nchis tot timpul, apos [i chior ca al unui coco[at c`ruia numai at\t \i mai lipse[te ca s` fie ars pe rug pentru slug`rnicie la h\dele indexate \n Maleum maleficarum [i arse pe rug ca eretice. |ntre timp, Suki [i-a m\ncat un r\nd de pui, a f`tat un altul, iar blonda se pare c` a ajuns culeg`toare de perle \n Singapore pentru Alice din }ara de Scor]i[oar`.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Costi Rogozanu
Aga]amente, filme, fete sau b`ie]i

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Aga]amente, filme, fete sau b`ie]i

`ie]ii alc`tuiesc, mai ales la vrste fragede, societ`]i incredbil de plicticoase. Se organizeaz` n mici cete isterice pentru fotbal, tenis de picior, de mas`, mici prostioare sau b`t`i pentru stabilirea unui mascul alfa interimar. Fetele, n schimb, erau purt`toarele secretului satisfac]iei sociale. Flori, fete sau b`ie]i... nu se putea organiza f`r` aportul serios al fetelor. Acest joc a avut dintotdeauna o profunzime feminin` la care am avut acces trunchiat cu un singur nv`]`mnt important: e o iluzie c` po]i alege, c` po]i ag`]a; aproape f`r` excep]ie ele au f`cut alegerea cu mult nainte s` organizeze oficial un joc semi-inocent de aga]ament. Fetele dezbat [i aleg cu mult nainte ca b`ie]ii s` ncerce primul pas m`car. B`ie]ii se consum` penibil n idio]enii precum texte. Fetele nu vor mar[a niciodat` (vorbesc de fetele alea care-mi plac mie) dac` nu au hot`rt deja c` un anumit mascul merit` o conversa]ie m`car. n rest, din lec]ia flori, fete sau b`ie]i n-am mai prins nimic. Dect, poate, mai trziu, n liceu, cnd am constatat c` foarte rar gusturile, alegerile muzicale sau cinematografice se mpart n dou`: cele pentru aga]ament [i cele pentru propria pl`cere. De multe ori, cele dou` snt incompatibile.

Apreciez femeile care le dau cu florile n cap n astfel de cazuri n felul acesta avem de-a face cu o emasculare clasic` [i nu cu o autocastrare tipic b`rb`teasc`. Florile snt maligne. S\nt mai mult arme albe dect arme de seduc]ie.

Am f`cut parte din categoria celor sedu[i complet de film. Nu-mi puteam nchipui utilitatea flirtului ntr-un cadru oricum seduc`tor. Am avut prima ntlnire la film cu o fat` la 11 ani. Eu eram mort dup` ea, ea m` trata cu o dragoste non[alant`, pu]in prea u[uratic` pentru

Filme

Nu prea le-am dat flori iubitelor. {i asta nu pentru c` a[ fi vreun nou misogin proasp`t angajat la Academia Ca]avencu, ci pentru c` le-am dat, probabil, prea multe flori nv`]`toarelor [i profesoarelor din gimnaziu. n liceu am rupt cont(r)actul cu vegetalele nc`rcate de sentiment. Am primit, n schimb, de dou` ori flori, la via]a mea, de la o prieten` [i de la o iubit`. Ceea ce mi s-a p`rut cool, n afar` de situa]ia destul de penibil` pe care a creat-o prima dintre ele. n orice caz, joaca de-a florile pentru iubit` merge ntotdeauna, spun exper]ii. Mie nimic nu mi se pare mai trist dect un b`rbat muci de beat cu un bra] de gladiole care-[i cere scuze pentru propria condi]ie, pentru propria decizie de a se mb`ta r`u.

Flori

128-129

Almanahul Academiei Ca]avencu


o obsesie a[a de grea cum era cea din capul meu. M` rog, dup` multe taton`ri, am stabilit s` mergem ntr-o smb`t` la film. Era o tip` blond`, mai nalt` dect mine atunci, cu picioarele lungi [i scheletice, cu un rs insuportabil de curajos [i de matur. Eu eram un tip bondoc, pe care absolut nici o ]oal` nu venea ca lumea, cu o frez` insuportabil` aproape tot timpul un coleg gelos mi-a spus c` ea m` iube[te doar pentru c` snt de[tept ([i am decis c`, dac` creierul poate ajuta la seduc]ie, merit` s`-l antrenezi n fiecare zi). A venit ziua cu pricina [i nenorocirea s-a ntmplat. Maic`-mea mi-a comunicat ferm c` dac` mi arde de film smb`ta l iau [i pe frate-miu cu mine. Am comentat de poman`. M-am ndreptat resemnat c`tre cinema tr`gnd dup` mine un ]nc de 7 ani. n fa]a casei de bilete m` a[tepta ea, cu p`rul desf`cut [i ntr-o rochie alb`-alb`. Mie nu mi-a pl`cut chestia cu p`rul desf`cut, a[a cum nici acum nu m` omor dup` cosi]e fluturnd n vnt. Ei i-a cam c`zut fa]a cnd a v`zut c` tr`geam dup` mine un copil (sem`nam [i insuportabil de mult cu fratemiu). Dar a rs foarte frumos [i mi l-a prezentat pe fratele ei, cu trei ani mai mic, care tocmai se ntorcea cu dou` nghe]ate la cornet. {i ei sem`nau incredibil... La film am stat totu[i unul lng` altul, flanca]i de clonele noastre, [i am rs de aventurile jandarmului.

2007 B`ie]i
Nu am fost niciodat` amator de confesiuni masculine. Mndria, orgoliile, joaca de-a principiile fac din b`rba]i, de prea multe ori, insuportabili ipocri]i. Devin buni vorbitori doar cnd snt pasiona]i de un lucru. De la c`r]i, la fotbal. {i cnd renun]` la imaginea pe care ar avea-o de ap`rat. La jocurile din fa]a blocului, b`ie]ii erau ntotdeauna cei dispu[i s` fac` pa[i gre[i]i, s` strice violent o joac` feminin`. Nu ntmpl`tor, fetele de vrsta noastr` erau ndr`gostite de b`ie]i mai mari.

Pe la 10-11 ani, cnd jocul sus-amintit are o deosebit` frecven]` (m` rog, avea, acum se joac` pe messenger pn` la vrste mult mai naintate chat-ul ne infantilizeaz` pe to]i), fetele snt monstruos de mature, iar b`ie]ii insuportabil de cretini. Fetele au deja n spate, n general, o ntreag` istorie secret` sexual`, b`ie]ii abia dac` ncep s` se autodescopere. Ele deja dezvolt` un ntreg limbaj al aluziilor, al fine]urilor de salon, ei snt nc` b`tu]i n cap, f`r` subtilit`]i, doar agita]i la infinit de propria necunoa[tere. Dar fetele snt cele care te ajut` cu adev`rat s` cucere[ti alte fete la vrsta aceea. Dac` nu ai o fat` aliat ]i va fi mult mai greu s` r`zba]i. Cei mai de succes b`ie]i, de exemplu, mi p`reau cei care aveau o sor` mai mare care de obicei nu-i b`ga n seam`, dar de la care ei nv`]au enorm. Fetele snt cele generoase, care te pot ajuta n comunicarea cu o tip` la care ai visat un semestru ntreg. Mari seduc`tori precum Don Juan sau Casanova nu au avut avantajul vreunei masculinit`]i feroce, ci incredibilul atu de a fi nv`]at de timpuriu limbajul [i fine]ea feminin`.

Fete

Aici, cum spuneam, oamenii se mpart clar: exist` fanaticii, a[a cum am nceput eu s` fiu pe la 13 ani, [i exist` cei care folosesc muzica drept fundal pentru alte activit`]i. Nu ascultam pn` la disperarea p`rin]ilor Nirvana sau Pearl Jam doar ca s` mi fac un playlist erotic. Noi, obseda]ii, eram enervan]ii `ia care stricau petrecerile pentru simplul fapt c` dup` cteva pahare ne venea chef de muzica noastr` [i numai a noastr`. Cine are nevoie de hituri n-are nevoie de muzic`, or, asta e chiar o chestie inadmisibil`. Muzica adev`rat` are o leg`tur` aparte cu dragostea, foarte special`. Nu e doar coloana sonor` a unei partide de sex. Dac` n-a]i avut r`bdare s` citi]i sau a]i s`rit rnduri, rezum aici: jocul flori, fete sau b`ie]i... este un bun antrenament pentru seduc]ie din care, n copil`rie, n-am nv`]at mai nimic.

Muzic` sau cnt`re]i

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Nic Srbu
Cum am fost destinat de mic s` ajung o vedet` de film

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Cum am fost destinat de mic s` ajung o vedet` de film


Curriculum Vitae

ra firesc s` ajung aici. Aici, pe covorul ro[u din fa]a Teatrului Chinezesc din Hollywood. |mi z\mbesc to]i, unii fac cu m\na, bli]urile explodeaz` \n jurul meu. Am \nt\rziat pu]in, iar prietena m` prive[te dojenitor. |mi aranjez c`ma[a [i sur\d superior. Am o scuz` pentru \nt\rziere: am fost re]inut de ni[te autografe. Erau \n vitrina unui anticariat [i m` holbasem la ele dou`jde minute. Cum spuneam, era firesc s` ajung la Teatrul Chinezesc. Normal, dac` o iei pe cea mai mare strad` din Tinseltown [i mergi pu]in cu ochii \n stele (\n stelele cu numele starurilor, de pe trotuar), mai devreme sau mai t\rziu ajungi [i la 6925 Hollywood Boulevard, la Graumans Chinese Theater. M` uit la pic`turile gloriei efemere a celuloidului, \mpietrite \n firmamentul de sub t`lpile mele [i \mi apare brusc \n minte o dal` de pavaj din Parcul Libert`]ii, din drumul meu de patru ani de zile spre {coala de Aplica]ie a Liceului Pedagogic. Am prins asfaltul proasp`t, \ntr-o diminea]` maronie de toamn` cu miros de gutui, [i am zg\riat, pe furi[, cu un be]i[or, EU. Se \nt\mpla prin clasa a doua, pu]in dup` ziua \n care a trebuit s` port pentru prima dat` ochelari (pe care, evident, i-am uitat acas` [i am fost silit s` m` \ntorc de la jum`tatea drumului) [i pu]in \nainte de o alt` diminea]` foarte special` pentru mine. Dar despre asta, mai t\rziu. Acum, pe covorul ro[u (bine, doar \l ating cu v\rful piciorului, c` e prin zon` un badigard mare [i ur\t care sugereaz` din priviri faptul c` m`-sa a sp`lat carpeta la m\n`, cu peria, [i c` el ]ine foarte mult la prospe]imea culorii), \mi dau seama c` aici e locul meu. Nu numai pentru c` n-am cum s` m` mi[c, oric\t a[ vrea, din cauza mul]imii, ci pentru c` o via]` \ntreag` m-a condus spre asta: s` devin cel mai complet actor de metod` din istorie. Poate nu [tia]i, dar `[tia se bazeaz` pe amintirea unor sentimente reale pentru a

juca anumite st`ri. |n spa]iu nu m` pot deplasa, dar am tot timpul de pe lume. Iar cum viitorul mi-e deja clar, aleg s` derulez [i mai mult filmul vie]ii mele, p\n` la primele cadre. Light! (Mi-am aprins o ]igar`.) Camera! (E preg`tit`, a[tept vedetele.) Inaction! (muzic` de scufundare \n trecut, imaginea tremur` ca suprafa]a unei b`ltoace c\nd \ncepe ploaia, sau, dac` vreau, ca screensaver-ul meu de Mac)

Actul I: Vertigo
Primele mele dou` amintiri stau sub semnul suspense-ului. De fapt, prima nu-i a mea propriu-zis, am adoptat-o de la to]i cei din jurul meu, care at\t au povestit-o [i r`spovestit-o \nc\t deja mi-o asum. Oricum, se \nt\mpla pe c\nd aveam un an [i jum`tate. Era var`, eram \n Bucovina, la ai mei, ei erau la c\mp.

132-133

Almanahul Academiei Ca]avencu


M` rog, pe un ogor micu] din spatele casei, ogor m`rginit de un hele[teu (`sta-i un fel de iaz, dac` nu [ti]i cuv\ntul). Un hele[teu care m-a fascinat, aparent, \nc` de atunci. (Am aflat mai t\rziu c` ap`ruse pe locul unei f\nt\ni, bunica \mi povestea ceva despre comori \ngropate pe-acolo. Evident.) Nu [tiu precis cum, cert e c` rubedeniile m-au sc`pat din ochi [i am luat-o, de-a bu[ilea, c\]iva metri p\n` la mal. A urmat un pas mic pentru om, o alunecare uria[` pentru mine [i am fost lansat la ap`. Norocul meu c` eram cam rotund, ba chiar gr`su] bine (\n ciuda aparen]elor din prezent), a[a c` am \nceput s` plutesc \n deriv` c`tre mijlocul l`cu[orului. Salvarea a venit, pu]in ru[inos a[a am crezut toat` copil`ria \n persoana bunicii mele, care m-a tras la mal cu ce avea la \ndem\n`. Respectiv o grebl`. Bine, recunosc, sf\r[itul e, mai degrab`, de comdie. Dar \n domeniul asta, dup` cum ve]i vedea mai la vale, am atins excelen]a nu cu mult mai t\rziu. A doua amintire de care pomeneam este, de fapt, prima. |n sensul c` s\nt foarte sigur c` e a mea, proprie [i personal`, ba chiar, dup` cum ve]i vedea, accelerat`. Aveam doi ani [i jum`tate, [i \n mod normal n-ar trebui s`-mi amintesc nimic de atunci, ocupat fiind cu alte agerimi specifice v\rstei, cum ar fi suptul degetului [i f`cutul pe mine. Dar seara aia se \nt\mpla s` fie cea de 4 martie 1977. Pe la 9,20 (sta]i lini[ti]i, data [i ora le-am aflat mult mai recent), mama, gravid` (frate-miu mai avea trei luni p\n` s`-mi fure din luminile rampei), vorbea la telefon. Eu m` jucam \n fa]a vitrinei cu bibelouri (hai, c` le [ti]i: balerina, contesa, calul, amora[ii f`c\nd pi[u), bunic`-mea se \nv\rtea prin baie [i tata prin buc`t`rie. Atunci mi-a fugit p`m\ntul de sub picioare [i m\ini: \nainte de a [ti cuv\ntul, experimentam unul dintre cele mai puternice cutremure din Romnia. Acum eram \n patru labe, o secund` mai t\rziu d`deam cu barba de parchet. Reac]ia mea a fost surprinz`toare, dar corect`: am fugit sub p`tu]ul meu de metal (`i mai b`tr\ni le ]ine]i minte...) sub care aveam toate juc`riile. {i, f`r` s`-mi dau seama, aveam [i o oarecare siguran]` acolo. Orice film trebuie s` aib` [i un erou, [i `sta a fost taic`-miu: imediat ce primele zguduiri s-au terminat, m-a tras cu for]a de sub pat, a luat-o [i pe mama (cu frate-miu cu tot) pe sus [i ne-a c`rat afar`, practic instantaneu. Dup` care s-a \ntors [i a procedat la fel [i cu bunica. Mai departe s-a cam \nnegrit pelicula, dar sentimentul `la ciudat de teroare calm` (pentru c` habar n-aveam de ce s` fiu speriat, dar nu-i exclus ca o parte din greutatea c`rat` de

2007
taic`-miu afar` s` fi fost dat`, mai \nt\i, afar` de c`tre mine ;)), ei, sentimentul `la nu-l voi uita niciodat`. Iar pentru un actor cu metod`, tr`irile reale s\nt esen]iale, \ntreba]i-l pe Peter OToole!

Actul II: Sporturi s\ngeroase


Dac` suspense-ul mi-a fost familiar din fraged` pruncie, violen]a a intrat \n via]a mea abia pe la patru ani. ~[tia micii n-au habar, dar pe vremuri, \n prima grup` de c`min, trebuia s` purt`m to]i o rochi]` cretin` [i albastr` cu o fund` ro[ie uria[` ([i la fel de cretin`) la g\t. Mic, dar cu o personalitate c\t China, am refuzat cu urlete [i trop`ituri aceast` umilin]`. Rochi]`, ce naiba? Deja f`ceam pi[u de-ampicioarelea! La oli]`, dar ori[ic\t Drept urmare, ai mei n-au avut ce face [i m-au \nscris direct la grupa mare. ~[tia erau [mecheri: pantaloni (nu fuste!!) alba[tri, c`ma[` portocalie, cravat`, [apc` albastr`, {oimii Patriei, ce mai! E drept, n-aveam calific`rile necesare pentru a purta cravata ro[ie cu tricolor, dar nu era bai, toat` lumea era a mea! Asta, pentru primele trei minute, dup` care un tip gigantic (putea atinge masa cu fruntea, dac` se ridica pe v\rfuri) a venit [i m-a luat la [uturi, pe motiv c` s\nt mai mic, deci se poate. Vreo dou`trei zile n-am zis nimic alor mei, mi-era ru[ine c` m\ncam b`taie [i la micul dejun, [i la pr\nz, [i dup` somnul de la ora dou`. La un moment dat \ns`, nu [tiu cum s-a \nt\mplat, dar tata a aflat. |n seara respectiv`, \nainte de culcare, am avut prima discu]ie ca \ntre b`rba]i cu {efu [i am primit prima lec]ie de autoap`rare. Extrem de simpl`, cum de nu m` g\ndisem? {ut la fluierul picioru[ului, genunchi la ou[oare, pumni[or \n burtic`, c`pu[or \n guri]` [i gata! Astfel \ncurajat de tata, am ignorat faptul c` huiduma m-ar fi putut face ar[ice doar cu o m\n`, c\t timp cu cealalt` [i-ar fi m\ncat

Flori, fete sau b`ie]i

DC
am \nceput o b`taie ca-n filmele cu Jackie Chan: capete \n u[`, m\ini sucite, t`v`leal`, picioare-n burt`, m` rog, toate mi[c`rile, p\n` c\nd ne-am sim]it suspenda]i de c\te o ureche [i ne-am trezit cu primele men]iuni (cu ro[u) \n carnetele de elevi. Crede]i c` m-am potolit? Neee, t`ticu! Eram suficient de pro[ti noi, cei mai mici, \nc\t s` ne l`s`m convin[i cu u[urin]` de `ia mai mari de la bloc s` ne batem ca t\mpi]ii, cu figuri v`zute prin filmele cu Brusli, pentru a le c\[tiga admira]ia. |n fiecare sear` de var`, \n r\setele pl`vanilor `lora mai mari, plecam [chip`t\nd, s\nger\nd, cu buzele sparte, \ns` m\ndri [i \mp`un\ndu-ne ca ni[te coco[i, fie pentru c` nu cr\cneam la c\te o lovitur` care ne t`ia r`suflarea, fie c` ne-am umplut adversarul de s\nge. Preferabil al lui. {i acum \mi pare r`u c` m-am mutat de acolo taman c\nd ajunsesem [i eu printre cei mari n-am avut niciodat` ocazia s` fiu Lord of the Boxing Rings.

lini[tit gri[ul cu lapte [i dulcea]` de vi[ine. A doua zi la prima or` (cred c` nici n-am sc`pat bine din palton) am s`rit la el [i i-am f`cut tot ce-a zis tata. S`racul a fost at\t de surprins de tupeul meu, c` a \nceput s` pl\ng` [i a r`mas f`r` ripost` toat` ziua. Partea cea mai nasoal` a fost la plecare, c\nd, coco]at pe o b`ncu]`, \i povesteam lu taic`-miu, care se chinuia s` m` \mbrace, cum l-am altoit pe colegul meu mai mare cu doi ani. |n spatele meu era respectivul coleg (\nc` pl\ngea, \mi place s` sper) al c`rui tat` ascultase, la r\ndul lui, toat` l`ud`ro[enia mea, inclusiv partea cu a[a cum mi-ai spus tu s` fac. Era, aparent, un prieten vechi de-al p`rin]ilor mei. Suspectez c` doar p\n` la acel moment. Oricum, g`liganul [i-o meritase cu v\rf [i \ndesat, n-am regretat nici o clip` aceast` prim` gol`nie. Poate c` atunci mi s-a trezit pofta de s\nge, pentru c` am recidivat. |n clasa a II-a, trebuia s` aducem ni[te pl`ntu]e la [coal`. Cineva a ales s` se dea mare cu un cactus, [i to]i ne-am str\ns \n jurul ghiveciului, curio[i s` sim]im acele \n podul palmei. Un prieten bun nu s-a putut ab]ine [i taman c\nd atingeam u[urel planta mi-a fript una de-ar fi trebuit s`-mi treac` acele prin palm`. Am profitat de provocare (\mp`rt`[eam cu respectivul o pasiune mai mult sau mai pu]in secret` pentru o coleg` de clas` enervant de dr`gu]`, dar mai ales \nfior`tor de bun` la a ne ignora pe am\ndoi) [i p\n` s` vin` \nv`]`toarea (era \nainte de opt [i a[teptam cu to]ii s` se deschid` clasa)

Actul trei: Easy Rider


Dou` cuvinte: bicicleta Pegas. OK, ca s` fiu sincer, [i de cascadorii m-am apucat \nainte de apari]ia celebrelor Pegasuri, a[a c`, fie, patru cuvinte: bicicletele cu ro]i ajut`toare. Am primit una prin clasa I, dar se vede c` aveam trac. La prima tentativ` de utilizare, \ntorc\ndu-m` c`tre camera foto sovietic` m\nuit` cu mare m\ndrie (tot) de taic`-miu, am luat un viraj mult prea str\ns [i, pe cale de consecin]`, am c`p`tat o cicatrice \n form` de semilun` (pe care o am [i azi) de la singurul ciob de sticl` r`t`cit atunci pe strada mea. (Altfel se f`cea salubrizarea pe vremuri, domle) Am \nv`]at multe \n urm`torii ani. Cel mai frecvent, motivat de durere. Astfel c`, atunci c\nd am intrat \n posesia mult-visatului Pegas de copii mari, \ncrederea mea \n propriile for]e era suprem`. {i complet nejustificat`, ]in\nd

134-135

Almanahul Academiei Ca]avencu


cont de puterea sporit` [i gabaritul mai mare al noului meu bolid. Dup` nenum`rate julituri, s\nger`ri, v\n`t`i minore, murd`riri infernale cu ulei, am reu[it, \ntr-o bun` zi, s`-mi [i cobor juc`ria cele dou` etaje p\n` \n curtea blocului. A fost o zi bun`, \ntr-adev`r. Am aflat [i c` ]\n]arii s\nt un pic acri[ori [i c` a face viraje f`r` a ]ine m\inile pe ghidon are, \n via]a de zi cu zi, una din dou` consecin]e: un cap spart sau, cum a fost cazul meu, un cap spart [i o roat` distrus`. Pentru c` \i este foarte dificil unei biciclete s` aleag` traiectoria de evitare a unui zid care se hot`r`[te, brusc, s` te inoportuneze cu prezen]a lui tocmai c\nd nu [tii ce s` faci mai \nt\i: s` fr\nezi p\n` sub viteza sunetului, s` \nghi]i/scuipi o musc` sau s` \ncerci modificarea legilor fizicii prin autosugestie, cu ochii str\ns \nchi[i. Momentul \n care mi-am dat seama, \ns`, c` a[ putea totu[i reu[i \n meseria de cascador a venit printr-a [asea, \ntr-o zi care nu prevestea nimic r`u. Dar un maior de Mili]ie care-mi era, de altfel, vecin de scar` , \ntr-o Dacie galben`, probabil c` nu aflase de prevestirile curente [i nici nu se mai putea concentra, la volan, asupra unor detalii minore cum ar fi privitul prin parbriz. Drept care i-am g`urit un cauciuc cu pinionul meu de pe roata din fa]`. N-a fost u[or: a trebuit s` m` las (sur)prins \ntre Dacie [i bordur`, chestie care mi-a convins bicicleta s` se opreasc` brusc [i s` se dea peste cap. Pentru mine asta n-a fost la fel de conving`tor, deci mi-am continuat traiectoria c\]iva metri buni, p\n` \n prima tuf` de trandafiri

2007
ap`rut` pe parabol`. Surprinz`tor, \n afar` de posteriorul care ar`ta ca un arici [i orgoliul complet dezumflat (erau [i c\]iva martori), toate celelalte p`r]i ale corpului \mi erau func]ionale. A[a am \nv`]at c` o aterizare bun` e una din care pleci pe propriile picioare. C` pe biciclet`, nici nu mai putea fi vorba! C\t despre maior, nu mai avea nimeni ce s`-i fac`: b`use \n ziua aia fiindc` tocmai fusese dat afar` din Mili]ie dup` ce d`duse, b`ut fiind, peste un alt biciclist. Trauma mi-a r`mas: prefer, [i azi, lalelele.

Actul IV: Masters of the Universe


Poate nu [ti]i asta, dar, la baz`, s\nt fizician. Astrofizician, mai precis. Mai mult chiar, m` pot l`uda c` am conceput singurul sistem cosmologic egocentric din lume, la [apte ani. Asta de la circ mi s-a tras: am v`zut ni[te ur[i merg\nd pe butoaie [i am f`cut extrapolarea (n-a[ fi [tiut atunci s` scriu cuv\ntul, dar`mite ce \nseamn`), \n diminea]a aia special` de toamn` despre care vorbeam la \nceput. De asta este, de fapt, at\t de special`: cum mergeam lini[tit spre [coal` (nu voi recunoa[te niciodat` c`, \n realitate, ]op`iam \n pasul [trengarului, ni]el penibil. N-ave]i nici un martor!), deodat` mi-a venit IDEEA! Dac`, de fapt, eu NU merg pe P`m\nt, ci \l rotesc pe acesta sub picioare, la fiecare pas pe care \l fac, aduc\ndu-mi destina]ia tot mai aproape? Superb` teorie, iupiii, s\nt buricul Universului! Rezultatele experimentale mi-au invalidat teoria, nici trei minute mai t\rziu: un adult venea, hot`r\t, din sens contrar. D`dea pe undeva senza]ia c` era mult mai eficient la \nv\rtitul P`m\ntului \n cealalt` parte. Ceea ce ar fi dus, logic, la \ndep`rtarea mea de [coal`. N-am pl\ns, nu m-am lamentat, mi-am acceptat eroarea [i am continuat dificila munc` de cercetare. Cum tocmai

Flori, fete sau b`ie]i

DC
vant de alba[tri [i care reu[ise, din clasa a II-a chiar, s`-mi zdrobeasc` inima pentru prima dat`. Mai \mi pl`cuse mie de c\te cineva prin gr`dini]`, \ns` alea erau aventuri f`r` consecin]`, nici m`car nu ajunsesem s` \mp`r]im celofanul de bomboane, `la negru (cu c`p[uni) sau galben (cu cire[e) pe care-l sugeam to]i p\n` la transparen]` dac` n-aveam lipici Pelicanol, care era sensibil mai gustos. Dup` ea, dup` blonda \nalt` cu ochii enervant de alba[tri, au mai urmat c\teva iubiri, care nici n-a[teptau s` se \nchid` bine r`nile vechi, c`-mi f`ceau altele noi. Ceea ce, de ne\n]eles, nu m` potolea, ba chiar din contra. Dar fata asta a fost prima. Mi-a luat inima cam pe c\nd ne-au f`cut pionieri, la casa lui Enescu de la Tescani (apropo, e pe l\ng` c`minul colegului Iulian T`nase* din redac]ie), a[a, deci mi-a luat inima, a aruncat-o pe jos [i a c`lcat-o cu pantofii ei negri de proasp`t pionier. Asta, \n \ntoarcerea pe c`lc\ie care a precedat o dup`-amiaz` \ntreag` de h\rjoneal` cu concuren]a, un i-a[ zice acum b`ie]a[ de cartier de pe l\ng` ea, ]ig`nos, cam \ncetu], dar care n-avea ochelari. {i, OK, ar`ta considerabil mai bine, ceea ce nu era deloc greu. (V-am zis c` aveam ochelari, dar am uitat s` precizez c` ochelarii mei au f`cut, toat` copil`ria, parte dintr-un complot de-al maic`-mii cu scopul de a nu m` fura nimeni de l\ng` ea. De[i dac` m` vede]i azi v-ar fi greu s-o crede]i, s\nt, totu[i, sensibil \mbun`t`]it. Plus c` am mai crescut \n \n`l]ime.) {i cum nici o nenorocire nu vine vreodat` singur`, pe c\nd m-am prins eu clar c`-mi cam place blonda cu ochii enervant de alba[tri, s-au prins [i ai mei c` dantura mea ar putea profita de ni[te maxilare mai late. Drept pentru care m-am trezit, peste noapte, cu at\tea s\rmuli]e-n gur`, de m` mir [i-acum de ce nu prindeam Vocea Americii cu

citeam o c`r]ulic` de popularizare numit` V` place fizica?, \n care se povestea [i despre orbitele planetelor, [i despre cele ale electronilor \n jurul nucleului, mi-am g`sit propria imagine a infinitului (p\n` atunci \i aflasem doar sinonimul pe ecranul calculatorului Texas Instruments, cu leduri ro[ii, al tatei: ERROR). Ideea era simpl`: dac` planetele din jurul Soarelui s\nt ni[te electroni dintr-un atom al unui EU mult mai mare, care st` pe o planet` mult mai mare, \n jurul unui Soare mult mai? Iar eu s\nt populat, de fapt, de mici sori cu mici planete cu mici EU? {i tot a[a, p\n` la loc comanda? Acum, dup` dou`zeci [i cinci de ani, \mi dau seama c` prima teorie nu era complet desprins` de realitate, iar a doua avea ceva-ceva de capul ei: aduce]i-v` aminte de cadrul final din Men in Black Oricum, cele de mai sus se constituie \ntr-un argument care s` dovedeasc`, dac` mai era nevoie, c` am capacitatea de a interpreta roluri solide \n cele mai diverse SF-uri. Asta, [i poate [i faptul c` pot s` spun at\t nucleosintez` primordial` c\t [i adenozintrifosfat f`r` prompter, f`r` a m` b\lb\i. F`r` s`-mi fie \nc` foarte clar cu ce se m`n\nc`.

Actul V: Love story


Ti-da-da-da-daaam (se fredoneaz` pe melodia de generic a filmului, deci haide]i, altogether now: Ti-da-da-dadaaam/ta-da-da-di-da-dada-dada-da-dadaaam continua]i voi pe fundal, [i nu m`-ntrerupe]i, c` am de povestit.) Cum spui povestea unei fete de zece ani care-a fugit? Totul s-a sf\r[it \ntr-o var`. Terminam clasa a patra [i ai mei hot`r\ser` s` m` mute, pentru gimnaziu, la {coala 18. Era mai aproape, avea profe multe, m\ndre [i t`cute, [i profi mai b`rba]i, m` rog, v-a]i prins. Aha, ca parantez` absolut irelevant` \n context, c\nd am ajuns acolo, \l avea \n clasa a [asea De, pare-mi-se, [i pe colegul Iulian T`nase din redac]ie. Da mai interesante erau fetele din a [asea Be. {i oricum nu despre ele vreau s` v` povestesc acum. Cred. Oricum, la \nceputul verii lui 1985, cam pe c\nd Tom Cruise se preg`tea, absolut gratuit, s` devin` mare [mecher cu filmul de recrutare Top Gun, eu m` preg`team, absolut sictirit, s`-mi p`r`sesc colegii de I-IV definitiv. Dar nu asta era problema. Adic` nu colegii. {i nici m`car colegele, cel pu]in nu toate. Era \ns` printre ele o zv\rlug`, tre s` fiu sincer [i s` recunosc acum, un pic mai \nalt` ca mine, blond`, cu p`rul prins tot timpul \ntr-o coad` care-o \n`l]a [i mai mult, cu ochi ener-

136-137

Almanahul Academiei Ca]avencu


aparatul `la dentar. Tragic` zi, c\nd, la prima or`, i-a venit \nv`]`torului s` m` asculte, ]in [i acum minte, la lec]ia Furtuna. {i m-a certat c` de ce m`n\nc bomboane \n or`. Nu eram numai r`nit, acum mai trebuia s` fiu [i insultat! N-am mai rezistat (adic` eu a[ fi rezistat, da glandele lacrimale m-au tr`dat atunci) [i, ro[u de ru[ine, am fugit la baie. Credeam c`-mi c`zuse ceru-n cap, nu-mi imaginam c` ar putea fi ceva mai r`u. Gre[eam. P\n` s` m` \ntorc, colega mea de banc` [i comandant` de deta[ament (eu eram de grup`, ca [i ochii enervant de alba[tri) le-a explicat tuturor c` nu m\ncam bomboane. C\nd am reintrat \n clas` eram, deja, S\rmuli]` sau, mai finu], S\rmu. V-a]i prins, nu? Srbu S\rmu, mergea la fix. Am c`utat ochii alba[tri [i am v`zut c` aveau lacrimi. De r\s, presupun. (Acum, ca o parantez`, ar trebui s` clarific: Ramona, colega mea de banc`, n-a f`cut-o cu r`utate. Din contra, le [optise ochilor enervant de alba[tri c` vrea s` se m`rite cu mine c\nd cre[tem mari. Ramona era prietena ei cea mai bun` [i m` pl`cea. Drept pentru care am ignorat-o mereu, p\n`-n clasa a noua c\nd am nimerit \n aceea[i banc` din nou. Doar c` ea avea s` devin` Miss Boboc, finc` ne-a luat respira]ia tuturor, iar eu aveam ultimul r`cnet \n materie de autoap`rare \n fa]a afec]iunii: cei mai antipatici ochelari pe care i-am avut vreodat`, cu ram` groas` [i neagr` [i demoralizant de b`tr\neasc`. {i o falc` umflat`, pentru c` pe 14 septembrie am r`mas f`r` un molar. Asta e, istoria se repet` iar femeile s\nt toate la fel) Dup` faza cu s\rmuli]a, timp de doi ani, am \ncercat orice: \i d`ruiam lucr`rile mele de pirogravur` [i traforaj (printre cele mai cool din clas`, \mi desenam singur modelele cu h\rtie de indigo dup` Povestiri istorice de Dumitru Alma[), \i d`deam temele, \i ofeream fesul meu pentru a str\nge castanele din planul de plante medicinale Se \nv`]ase cu aten]iile astea, iar eu nu m` alegeam nici cu un z\mbet. {i ultima zi de [coal` se apropia amenin]`tor Atunci am hot`r\t: plecam, deci n-aveam ce pierde. Am pl`nuit totul \n detaliu, mi-am ales foarte bine momentul [i, c\nd nimeni nu se a[tepta (r`m`sesem de serviciu dup` ore), i-am furat poza de la panoul clasei. Eram mic, dar obsedat: avusesem ore la r\nd c\nd tot ce f`ceam era s` m` holbez la poza ei de pe panou. |nc\t \nv`]`torul credea, probabil, c` s\nt narcisist: poza mea era [i ea acolo, l\ng` ochi-enervant-de-alba[tri, [i aveam [i un u[or strabism. Un singur lucru nu am luat \n calcul: faptul c` b`ie]a[ul de cartier, Nemesisul meu, era sufi-

2007
cient de fraier \nc\t s`-[i uite ceva, cheile presupun, \n banc`. Drept pentru care m-a prins coco]at pe scaun, l\ng` panou, cu poza fetei \n m\n`. A urmat o t`cere pe care am cump`rat-o scump, pentru c` argumentele mele legate de iubirea ne\mp`rt`[it`, de plecatul meu spre alte [coli, de r`m\nerea ei l\ng` el nu l-au l`sat deloc rece, ba chiar l-au \nc`lzit pu]in, \n interior. Dar nu l-au \mbunat. Nu mai ]in minte ce i-am dat atunci pentru a p`stra secretul, dar doi ani mai t\rziu ne-am \nt\lnit la un meci de fotbal [i nu mi-a fost deloc greu s`-l provoc [i s` ne lu`m la b`taie. Pentru c` la v\rsta aia nu uitam [i nu iertam nimic. Am mai crescut de-atunci. {i am \nceput s` uit, a[a c` nu mai apuc s` v`d dac-a[ ierta. Pe ochi-alba[tri am rev`zut-o de c\teva ori, dar n-am mai vorbit niciodat`. A[a c` n-am avut prilejul s`-i cer iertare. Dar \n fond [i la urma urmei, dragostea \nseamn` s` nu fii niciodat` nevoit s` spui \mi pare r`u, nu?

Actul VI: Wall Street


Am [tiut mereu c` voi fi bogat. Ce-i drept, nici acum nu [tiu c\nd se va \nt\mpla asta, dar s\nt ferm convins c` se va \nt\mpla. C\nd eram mai mic, \n ciuda regimului comunist, am \ncercat o sumedenie de chestii pentru a face rost de bani. Uneori, chiar func]ionau. Departe de a m` demoraliza, e[ecurile (dar mai ales ]epele pe care mi le luam de la al]i tineri antreprenori hot`r\]i s` distrug` economia planificat`, de stat, din interior) n-au f`cut dec\t s`-mi a]\]e auri sacra fames (`sta era un titlu dintr-un almanah Lumea de pe vremuri). N-au fost e[ecurile, \ns`, cele care au l`sat urme \n sufletul meu. Le l`sam \n spate [i mergeam mai departe. A fost una dintre tentativele reu[ite care m-a marcat profund, mai ales din cauza rezultatului complet nea[teptat. Se apropia 1 iunie, Ziua copiilor, \n

Flori, fete sau b`ie]i

DC

1985. Iar eu aveam o colec]ie de timbre impresionant` (au existat [i tentative de furt din partea vecinilor de bloc, tentative pedepsite exemplar cu aceea[i moned`, finc` eram [i destul de iute de m\n`). {i mai aveam un vecin de scar` cam t\mpi]el, dar care [tia, a[a cum to]i copiii [tiu, unde-[i ]ineau p`rin]ii lui h\rtiile alea albastre [i frumoase, cu B`lcescu, [i care \]i deschideau por]ile raiului, fie el \n forma unei cofet`rii sau a unui magazin de juc`rii. Ce avea vecinul `sta \n plus fa]` de al]i copii era tupeul de a fura din banii lu taic`-su. Probabil c` nu se vedea lipsa, omul era taman ofi]erul de mili]ie care mi-a deslu[it tainele zborului, pesemne pentru c` tocmai le aflase [i el c\nd zburase din Mili]ie. Ei, pe copilul lui l-am aburit atunci cu ni[te serii de timbre superbe, dar complet lipsite de valoare. Lucram \n echip` cu frate-miu mai mic, precum \n prezent. Eu l-am \nv`]at, de fapt, tot ce [tia. Nu precum \n prezent, c` l-am sc`pat o vreme din ochi [i a \nceput s` citeasc`, auzi tu, c`r]i! Oricum, cu o s`pt`m\n` \nainte de 1 iunie, eram ferici]ii posesori ai unei h\rtii de o sut` de lei, a c`rei ob]inere a durat aproape cinci minute. Normal c` am deschis por]ile raiului pomenit mai sus, respectiv magazinul de juc`rii Pungu]a cu doi bani, din centrul Bac`ului. Unde tocmai primiser` ni[te pu[ti-mitralier` de juc`rie, ruse[ti, din alea cu \nc`rc`tor circular. Dar nu modelul vechi, din tabl`, pe

care-l aveau to]i [oarecii, era o chestie nou`, toat` numai plastic, cu zgomote [i sc\ntei, ce mai, era perfect` pentru b`t`liile de-a nem]ii [i romnii care reconstituiau, cu mai mult` sau mai pu]in` exactitate, cel de-al doilea r`zboi mondial \n viziunea lui Sergiu Nicolaescu. N-am ezitat, am dat banii, am luat marfa [i ne-am oprit la cofet`ria Nuf`rul s` s`rb`torim achizi]ia. Al]i bani, alt` distrac]ie, [i acum simt gustul celor cinci ecleruri cu fistic, udate bine cu un Brifcor s`n`tos. Sau mai multe, nu mai re]in minte prea clar. Cert e c`, odat` ajun[i acas`, [i eu [i frate-miu aveam, pe undeva, con[tiin]a faptului c` am f`cut ceva r`u, de[i nu ne prea d`deam noi seama ce. A[a c` pu[ca-mitralier` a fost pitit` atent \ntr-o c`mar`, acoperit` cu tot felul de chestii spre a \ngreuna descoperirea. {i \n fiecare zi inventam metode tot mai complicate de a scoate arma din cas` pentru a participa la WWII f`r` ca ai no[tri s` prind` de veste c`

138-139

Almanahul Academiei Ca]avencu


purtam r`zboiul cu arme de contraband`. Chestie care a ]inut o vreme, dar n-avea cum s` reziste ve[nic. Am fost prin[i \n flagrant cu delictul \n m\n` [i b`ga]i la interogatoriu. Nevr\nd s`-l d`m \n g\t pe g`g`u]` `la de vecin (convin[i c` astfel ne protej`m viitoarele profituri), am inventat o chestie at\t de aiuritoare c` nici noi n-o credeam. (A fost, de altfel, lec]ia care m-a \nv`]at c` minciuna trebuie s` te conving` pe tine mai \nt\i dac` vrei s` reu[e[ti \n via]`.) Oricum, ai no[tri au fost ferm convin[i c` luasem din banii lor. Ar fi trebuit s` se prind` c`, de[i [tiam tot ce mi[ca-n cas`, evident, nu eram at\t de t\mpi]i \nc\t s` o facem lat` chiar \n halul `sta. Ne[tiind cum s` reac]ioneze la furt, extrem de sup`ra]i, ne-au zis c` ne dau afar`. Frate-miu a \nceput s` pl\ng` cum [tia el mai bine, cu lacrimi uria[e c\t bobul de strugure, chestie care \i asigura mereu iertarea rapid` a p`catelor. Nu [i de data asta, \ns`. Tata era de o]el: N-am nevoie \n cas` de ho]i [i de golani! Afar`!. Drept care mi-am f`cut frumos ghiozdanul pentru a doua zi, mi-am pus [i un pulov`r [i un fes, pentru orice eventualitate, [i apoi l-am f`cut [i pe-al lui frate-miu, care continua s` pl\ng` (n-am \n]eles niciodat` de unde naiba g`sea at\ta lichid \n organism). I-am pus geanta \n spinare, am luat-o [i pe a mea [i am ie[it, calm, pe u[`. Era o cacealma nu complet lipsit` de acoperire: aveam 16 lei \n buzunar, sum` care era exact pre]ul a dou` bilete de personal p\n` la bunic`-mea. Dar nu m` a[teptam s` ajung p\n` acolo. {tiam c` oric\te m`g`rii am fi f`cut, afar` din cas` nu ne-ar fi dat niciodat` p`rin]ii no[tri. Am fost silit s`-l trag dup` mine pe frate-miu, mai pu]in convins, [i care acum pl\ngea \nceti[or, lini[tit, cu resemnare. Ne-au \ntors din drum c\nd eram pe la parter; tata, \n ciuda sup`r`rii, cu z\mbetul mijindu-i pe sub musta]a inexistent`. Ne preg`tiser`, pentru 1 iunie, un cadou pe care-l visam de mult` vreme: o ma[inu]` teleghidat` Alfetta Spider, galben`, mare, decapotabil`, cu un omule] care-[i mi[ca m\inile [i picioarele [i avea [i ni[te geamantane \n portbagaj. Vreo trei s`pt`m\ni ne-am uitat la ea saliv\nd, at\t de aproape, \ns` at\t de departe: eram pedepsi]i pentru spiritul nostru antreprenorial. De fapt, de pe atunci am tras concluzia corect`: nu ini]iativa merita pedepsit`, ci prostia de a nu fi min]it mai conving`tor. Ai mei nu [tiau, pe atunci, c` niciodat` nu trebuie s` te \ntrebe cum ai f`cut prima sut` de lei. {i nici acum nu ne cred, c\nd le spunem cum f`cusem, totu[i, rost de banii `ia S` le fi spus adev`rul? Neah, tot n-ar fi fost bine, dup` cum aveam s` aflu la al doilea astfel de conflict, cu ocazia finalei Argentina-

2007
Germania din 86. Pariasem zece lei pe Maradona, i-am c\[tigat, dar ai mei n-au fost de acord. {i asta mi-a confirmat: c\nd era vorba de bani produ[i prin orice altceva dec\t munc`, sinceritatea era p`guboas`. Dar acum, spune]i [i voi: puterea de persuasiune, intui]ia, norocul, astea de ce s` nu fie r`spl`tite [i ele? De pild`, acum lucrez \n chestii legate de pia]a de capital. Unde dincolo de puterea de munc`, o gr`mad` de alte calit`]i s\nt la mare pre], de multe ori mai mare ca acela al muncii. P`i, s`-i spun sau nu tatei? Mai bine-i zic c` s\nt pianist \ntr-un bordel Cu ceva tot m-am ales, ast`zi s\nt mult mai, hmm, conving`tor.

Actul VII: Its a mad, mad, mad, mad world


Despre comedie nu v` spun dec\t pe scurt: s\nt bun, domle! De c\nd eram mic de tot am fost fascinat de Stan [i Bran. At\t de fascinat, [i eu [i \ntreaga familie, \nc\t dup` o sear` de Cascadorii r\sului, c\nd ne-am \ntins to]i picioarele de pe patul din care ne holbam la TV, le-am \ntins direct \n apa de-o palm`, rev`rsat` \n toat` casa. Avizi de cunoa[tere, \nseta]i dup` tainele marilor comici, uitaser`m apa deschis` la cad`. Nu a fost inutil, \ns`: c\]iva ani mai t\rziu am reu[it, de unul singur, s` arunc \n aer [i-n hohote de r\s o sal` \ntreag`, la Casa de Cultur` din Bac`u. Era un concert cu Baniciu, pu]in dup` ce ceilal]i Phoenic[i o tuliser` spre z`ri mai bune (chestie de care n-aveam habar, cum nu [tiam nici ce e Phoenix; nici pas`rea, nici trupa). Var`-mea [i cu o m`tu[` m-au dus [i pe mine la concert, mai mult finc` ele m` pescuiser` de la c`min [i nu aveau cu cine s` m` lase p\n` veneau ai mei acas`. Luaser` un buchet de flori pentru Baniciu dar, ru[inoase, m-au pus pe mine s` i-l duc. {i cum urcam eu pe sc`rile scenei, m\ndru-nevoie-mare \n

Flori, fete sau b`ie]i

DC
|mi sim]i]i r`suflarea \n ceaf`? Nu? Ei, e, probabil, din cauz` c` tot ce am creat a fost \n cadrul unei cinematografii mici, \n care eu [i Sergiu Nicolaescu nu putem \nc`pea simultan. Iar cinematografia asta mic` [i neinspirat` l-a ales pe el, probabil pe motive de senioritate. Da cu globalizarea asta, vin tare din urm` |nclinat fiind de mic spre filme (dup` cum a]i v`zut deja), dar mai ales spre lene (dup` cum ar trebui s` fie evident), mi-a fost u[or s` aleg \n clasa a [asea. Un nenea de un metru [i ceva m`run]i[, cu o Mobr` mai mare dec\t el, a venit [i-n clasa noastr` de-a cerut ```, scuze, m-a luat fiorul liric, nu cerea p`m\nt [i ap`, ci doar c\]iva copii pentru cineclubul Casei Pionierilor. Oferta era tentant`: sc`pam de orele de atelier, urma s` nu \nv`]`m niciodat` ce e aia filier`, [pan [i cheie hexagonal`. |n plus, dup` cum s-a dovedit odat` ce-am ajuns acolo (eram vreo [ase curajo[i), la cineclub \n genere se freca menta, pentru c` produc]ia de film e lucru greu, cere timp, creier lini[tit [i mult` pelicul`, [i era penurie de ultimele dou`. Tot ce f`ceam era s` ne uit`m la filme vechi, gen Petrolul, aurul [i ardelenii, [i s` \nv`]`m despre diverse tipuri de cadre, de camere, de pelicule, cum s` develop`m un film [i alte alea. Bine, f`ceam prostii \ntr-o veselie: [tia]i c`, dac` \ntorci camera cu fundu-n sus [i filmezi, dup` care tai la montaj [i r`suce[ti pelicula, ob]ii efectul `la mi[to prin care un ou aruncat \n capul vreunui coleg mai pu]in suspicios pare c` i se adun` din p`r, se bag` frumos \n coaj` [i \]i sare \n m\n`? Ne-au trebuit c\teva duble, c\teva victime [i tot at\tea ou`, dar a meritat! F`cuser`m primii pa[i \n zona efectelor speciale Au urmat al]ii, care au [i dat prilejul unora dintre colegii mei chinui]i de-a [aptea art` s` fumeze prima ]igar`. P`i, cum altfel s` arunci cea]` peste castelul Bran (o poz` mare de-am g`sit-o pe

costumul meu de [oim, Fortuna a hot`r\t c` eram prea plin de mine [i i-am sup`rat pe zei. Drept pentru care a \ntins un deget spre pantalonii mei. Elasticul i-a ascultat chemarea, iar pantalonii au plecat unde pleac` ei c\nd elasticele se rup: spre glezne. Iar eu am r`mas frumos, \n c`ma[a portocalie de nylon, cu un buchet de flori \n m\ini [i cu o pereche de pantaloni alba[tri prin[i prea t\rziu, deja \n jurul genunchilor, \n v`zul \ntregii s`li [i al lui Baniciu. Mi-am tras pantalonii rapid, i-am \ntins demn florile [i am plecat cu viteza luminii s`-mi ascund ru[inea. De atunci nu vreau s` mai aud de Andrii Popa. De ce naiba nu l-au putut lua Phoenic[ii cu ei? A trebuit s` vin` el la Bac`u s` m` fac` pe mine de comdie Iar c\nd o s`-mi aduc` el mie flori, voi fi preg`tit. {i am [i avantajul c` dac` p`]e[te la fel ca mine, ceea ce se va \nt\mpla, nu-i va mai fi totu[i a[a u[or s` [i-i ridice, hehe!

Actul VIII [i ultimul: Directors cut


Spielberg, Kubrick, Lucas, Pasolini, Gilliam, la o parte!

140-141

Almanahul Academiei Ca]avencu


acolo)? C` doar f`ceam un film de groaz` [i era nevoie s` suger`m misterul [i suspense-ul! Cred c` era Castelul din Carpa]i, nu mai ]in minte, la c\te crea]ii mi-au ie[it din m\ini A[a am ajuns regizor. E drept, n-aveam scaun cu numele meu pe el sau portavocea aia stereotipic`, nici basc` de fi]e [i fular de m`tase, dar la primul film serios am luat dou` premii I na]ionale! Bine, nu era Oscar, ci C\ntarea Romniei, iar filmul nu rezista \n fa]a lui Citizen Kane, dar un premiu e premiu, nu? Iar al doilea ar`ta c` n-a fost o eroare de judecat`. Subiectul, banal: un elev bun este corupt de prietenul lui r`u, fac tot felul de prostii [i \ntr-un final tragic ajung s` r`neasc` ochiul unei colege, cu un cornet de h\rtie cu bold \n v\rf, lansat de o sarbacan` autohton`, adic` o ]eav` din alea de plastic cu care ne jucam to]i pe vremuri. Urma critica \n fa]a colectivului [i re\ntoarcerea la drumul drept, pionieresc, a b`iatului r`u, care vedea astfel, cu ajutorul deta[amentului, eroarea c`ilor sale diabolice. Cu at\t mai mult tre s` fi fost ceva de capul meu, nu-i pu]in lucru s` faci dintr-un astfel de rahat de scenariu un bici de dou` premii \nt\i pe ]ar`, zic eu. Acum, ce-i drept, e posibil ca tocmai subiectul s` fi adus premiile, [i regia s` nu fi contat neam, da mie-mi place prima variant`, [i r`m\n cu ea. Am \ncercat [i scenariu. Am muncit mult la el, \n multe direc]ii, ba chiar ajunsesem [i produc`tor executiv. De-abia v`zuser`m noi ceva filme cu explozii (ap`ruser` aparatele video [i toat` lumea vorbea despre Commando) [i ne-am hot`r\t s` ne b`g`m \n produc]ia de filme cu terori[ti. Sau lupt`tori pentru libertate, tot un drac. Oricum, am reu[it s` facem rost de ni[te arme de juc`rie, aveam ni[te ruine la dispozi]ie [i inventaser`m o poveste \ntreag` cu ni[te evada]i pe care-i fug`reau for]ele de ordine... A fost o zi de filmare superb`: reu[iser`m s` facem ni[te c`r`mizi s` sar` din perete ca [i cum ar fi fost \mpu[cate (prin utilizarea inteligent` a c\torva sfori [i a mult praf), colegii mei terori[ti se fug`reau cu cei mili]ieni, sp`rgeau geamurile cu armele cum v`zuser`m prin produc]iile altor grei ai cinematografiei, eu le d`deam indica]ii, tr`geam duble, revizuiam pe loc scenariul, aproape \mi atingeam viitorul de mare om de film cu v\rful degetelor Pe care mi le-am retras brusc la \ntoarcerea \n Casa Pionierilor, unde am suportat prima lec]ie despre cenzura comunist`: speriat de scenariul nostru insuficient de persuasiv povestit (este posibil s`-i fi spus atunci c` eram lupt`tori pentru libertate), proful de cineclub ne trimisese \n loca]ie f`r` film \n aparat!

2007
Sor]ii s-au \ntors \n favoarea mea acum: proful are tot Mobra aia mai \nalt` ca el, dar eu am un mobil cu camer` digital` [i un calculator pentru scenarii. Tot ce-mi mai lipse[te este un subiect, talent, bani [i r`bdare. C` tutun am destul. |n \ncheiere, stima]i moguli de Hollywood, dac` nu v-am convins p\n` acum c` destinul meu e filmul, s` [ti]i c` mai am. Pentru Emmanuelle s\nt preg`tit de mic, inspirat de surprizele cu actori de la guma de mestecat [i de ambalajele celebrilor ciorapi Adesgo. Ce-i drept, a[ fi mai bun la monologuri. Requiem for a dream? Hehe, aveam o gr`din` plin` de maci \n copil`rie! Hair? Fotografia face mai mult dec\t o mie de cuvinte. C\t despre Shawshang Redemption, v` povestesc la urm`torul casting. P.S.: Mai nou, am lucrat [i cu Cristi Puiu. Pe bune! Cristi, nu te s\c\i acum, dar c\nd ai un rol care crezi c`-i f`cut pentru mine, have your people call my people! Ciao, am fugit, \l v`d pe Bono [i vreau s`-i propun s` joace \ntr-un scenariu cu Belfast sau Sarajevo, sau poate am\ndou` * Poate v` \ntreba]i ce am de-l tot pomenesc pe colegul IT din redac]ie. Ei, e responsabil de almanah [i iar mi-am trimis textul t\rziu, m` g\ndesc c` dac`-l imortalizez \n scris m` mai iart` de penaliz`ri

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Costinel Savu
Una dintre vecinele mele

Flori, fete sau b`ie]i

DC
scurt firul [i se strecoar` u[or n cas`. Eram captiv n mod irecuperabil. Pe vremea aceea telefoanele mobile fiind la distan]` de dou`zeci de ani n viitor, m-am repezit ntr-un suflet la mine n cas` [i am format num`rul familiei la care locuia. M` numesc M., snt profesoar` de francez`, te invit la o cafea c`ci feti]a mea doarme pn` trziu. |n cteva zeci de secunde am aflat din guri]a ei c` pl`cerea de a fi vecini c\t`va vreme o datorez cutremurului din acel an care le pusese la p`mnt casa cu etaj aflat` n partea opus` a ora[ului. Mi-a m`rturisit c` o d`duser` gata ochii mei alba[tri cu reflexe verzui. Urmarea a fost fireasc`, chiar la a doua cafea, n ziua urm`toare. Au fost cteva luni de adev`rat` nebunie n care nu a[teptam dec\t s` apar` seara n cadrul ferestrei [i s`-mi fac` semnul convenit c` a doua zi ne putem ntlni, iar pn` atunci eu s` m` ngrijesc de hogeacul necesar. Era o roab` a sexului pe care l dorea ct mai lung, f`r` preludiu, plngndu-se doar c` ferestrele dintre orele de la [coal` snt prea scurte, iar cnd plecam n grab` s-o las la poarta [colii regreta c` s-a terminat att de repede. Du[ul cel rece a venit dup` c\teva luni de zile, cnd am realizat faptul c`, pe lng` ochi alba[tri, un cunoscut medic stomatolog din ora[ mai avea [i foloase colaterale precum cafeaua natural` care ncepuse s` dispar`, alimente [i b`uturi scumpe, alte lucruri ce nu se g`seau n magazine, bijuterii [i destul` influen]`. Desp`r]irea iremediabil` s-a produs n momentul n care [i doctorul a aflat de existen]a menajului comun, neacceptnd partajul minunii ro[cate, de[i resursele ei erau departe de a fi epuizate. M-am prins, de altfel, f`cnd o retrospectiv` a momentelor de fericire, c` n

Una dintre vecinele mele


a doi ani dup` ce m` instalasem cu tn`ra mea familie ntr-un apartament nou, proprietate personal`, n peisajul mini-cartierului n care puteai num`ra boabele de orez din farfuria vecinului de vizavi, a ap`rut o noutate superb` pe care o nso]eam cu privirea de fiecare dat`, ignornd faptul c` la cap`tul minii ei stngi se afla n permanen]` mna dreapt` a partenerului s`u. Dup` ctva timp am reu[it s` identific [i locuin]a, aflat` chiar sub ochii mei, peste drum, la sosirea verii f`cndu-[i apari]ia zi de zi n balcon. Cum n timpul sezonului cald era cam plictisitor s` m` duc mereu la serviciu, am nceput s`-mi fac de lucru la ma[in`, mutnd-o strategic, din parcare, exact sub balcona[ul cu pricina. Dup` dou`-trei zile de taton`ri furi[e din priviri, vine memorabila diminea]` n care-[i face apari]ia la c]iva metri deasupra mea, m` fixeaz` mai nti cu privirea, cu care m` nconjoar`, acompaniind-o cu un zmbet plin de n]elesuri care m-a paralizat. Zvcne[te apoi, ntinznd

144-145

Almanahul Academiei Ca]avencu


ceasurile n care nu puteam s`-i dau de urm`, [tiind sigur c` nu este cu mine, nici la [coal` [i nici cu doctorul, era cu al]i ochi alba[tri c`rora le repeta gfind extaziat`: Ah! Iubitule! Mai vreau, mai vreau!. Fiind un tip cu mn` bun`, se pare c` i-am adus noroc, la fel ca [i n alte cazuri, tipa emigrnd n Germania nainte de 89. Din p`cate pentru ea, nu cred c` [i-a mai putut valorifica nurii dect, poate, cu emigran]i turci sau arabi, mai ales c`, interesndu-m`, am aflat c` a crescut enorm n gabarit [i c` vrsta [i-a spus n mod tragic cuvntul. Legat de culoarea ochilor, mi mai amintesc o ntmplare care confirm` faptul c` pentru unele femei doar aceasta conteaz`. Eram n pauza unei [edin]e cu participan]i din tot jude]ul pe teme profesionale, cum se obi[nuia pe vremuri. Stnd de vorb` cu nc` doi colegi, ne pomenim c` ntre noi se nfige

2007
o onorabil` doamn` coleg` dintr-o genera]ie cam cu 10-15 ani mai nainte, so]ia unui director cunoscut, care, cu ochii, zmbetul, glasul [i ce nu s-o fi mai v`zut muiate de pl`cere, ne zice: M`i b`ie]i, cum v-a]i ntlnit to]i trei cu ochi a[a frumo[i, alba[tri?. La fel ca [i pe noi, se vede treaba c` pe doamn`, despre care am aflat c` n tinere]e a fost o mic` vivandier` a activi[tilor de partid din zona n care-[i ncepuse activitatea profesional`, nu prea o interesau problemele ardente ale economiei socialiste care se dezb`teau n sal`.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Jean-Lorin Sterian
Romanian Psycho

Flori, fete sau b`ie]i

DC
func]iune dup` un deceniu de nefolosin]`. Un idiot se d`dea cu capul de peretele pe care erau pictate st\ngaci capete de mort, fulgere [i cruci. O gr`sanc` purt\nd tricou cu Sebastian Bach d`dea din cap \ntr-un ungher. Nu era indicat s` stai l\ng` ea, p`rul ei pleznea pe oricine se apropia mai mult de un metru. Uneori era periculos s` vii \n rockotec`. Veneau ]iganii [i-i cafteau pe pleto[i. Sau se b`teau punkerii cu rockerii. Sau rockerii \ntre ei. Apoi, la un moment dat, dup` \nc`lzirea cu Slayer, Megadeth, Overkill sau Annihilator, venea orgasmul. DJ-ul (termen care avea alt sens \ntr-o rockotec` a anilor 90) punea Sepultura. Regii

Romanian psycho
e ardeleni, olteni [i moldoveni \i po]i recunoa[te dup` accent. Cu excep]ia a dou` cuvinte [i o expresie, dobrogenii vorbesc ca bucure[tenii. |n Constan]a, se spune malet` \n loc de helanc`, chindie \n loc de petrecere [i pogo e \nlocuit de a face furie. Am f`cut ceva furie \n rockotecile const`n]ene. Le-am colindat pe toate, \ncep\nd cu venerabila Jet House din Satul de Vacan]` [i p\n` la cea de pe bulevardul Tomis, l\ng` fostul cinematograf Tineretului, unde se afl` acum Deep and Dark. Cu excep]ia faptului c` ascultam muzic` rock [i nu m` \n]elegeam cu p`rin]ii, nu aveam nimic \n comun cu rockerii. Tovar`[ul meu, R`zvan, era la fel ca mine. Eram virgini, timizi [i aproape abstinen]i. Nu intraser`m \n nici o fr`]ie, nici a death`rilor, nici a hippio]ilor. Ne petreceam toat` noaptea cu 50 cl de vodc` puturoas` pe mas`, privind cum se bestializau cei din jur. A[ fi avut o adolescen]` mult mai fericit` dac` a[ fi fost capabil s` beau. Cu excep]ia momentelor c\nd se b`ga Metallica, st`team pe scaun, neinterac]ion\nd cu nimeni [i ne \njuram unul pe altul. Era felul prin care ne manifestam prietenia. |mi pl`cea atmosfera destroy, sim]eam c` apar]in locului, chiar dac` doar prin contemplare. Eram, dup` cum scria Kafka, un observator al spectatorilor. |n fundul localului, c\teva cupluri, formate \n seara respectiv`, se lingeau de parc` sf\r[itul lumii ar fi fost aproape. M-a oripilat \ntotdeauna acest verb argotic pentru s`rut, dar cred c` fusese inventat pentru ei. De[i am mers ani de zile \n rockotec`, n-am cunoscut niciodat` vreo tip`. |mi pl`ceau la nebunie pu[toaicele cu p`rul lung, purt\nd blugi mula]i, tricouri cu Slayer sau Testament, br`]`ri cu ]epi, machiate cu negru la ochi, cu degete lungi [i unghii vopsite morbid. M` atr`gea confuzia din ochii lor. M` excita s` le aud vorbind cu B`ga-mi-a[ pula. Mi-ar fi pl`cut la nebunie s` am o aventur` cu una dintre ele, oric\t de proast` ar fi fost. Pe mesele mizerabile de lemn, distru[i de b`utura ieftin`, dormeau \ntotdeauna c\]iva indivizi... Muzica se auzea \nfior`tor de prost. Ni[te g\j\ituri, f`r` ba[i, ca o drujb` pus` \n

148-149

Almanahul Academiei Ca]avencu


brazilieni ai rock-ului. Samba-trash. Era la mare pre]uire albumul Arise. |ncepeau r`getele: Sacrifice Is Pleasure / When life ends in pain. Conceive the last mistake which belongs to all / Creation of insane rules / Desperate Cry. Am scris versurile astea din memorie. |n cadrul u[ii care lega ringul de camera unde se aflau mesele ap`rea un individ care urla extatic, ca [i cum i-ar fi vorbit Mesia: Sepuultura, b``!. Adormi]ii se ridicau de la mese, cuplurile se desferecau [i cu to]ii se repezeau s` fac` furie. Ringul se transforma \ntr-o mare de capete pletoase care se scuturau pe ritmurile chit`rii lui Andreas Kisser. |n acele momente, nu rezistam s` nu m` al`tur grupului, d\nd din g\t cu disperare \n timp ce \mi mi[cam m\inile ca [i cum a[ fi c\ntat la bas [i tobe \n acela[i timp. Era o defulare fantastic`, o exaltare mai puternic` dec\t orice drog. Dac` urma Metallica, eram \n paradis. |mpu[c`turile [i zgomotele de elicopter precedau One, hitul incontestabil al muzicii heavy din toate timpurile. N-am v`zut niciodat` oameni mai ferici]i datorit` muzicii. R`m\neam [i c\te o or` pe ring, mai ales dac` se continua cu alte piese de pe album. C\nd se b`ga ...And Justice for All, o pies` de 8 minute, se c\nta \n cor pe partitura de chitar`. Cel mai fericit m` f`cea Harvester of Sorrow. V`zusem o \nregistrare \ntr-un concert, \n care poli]i[tii \i b`teau pe spectatori. Hetfield era \mbr`cat \n negru [i, \nainte de ultimul refren, trage o flegm` \n care era adunat` toat` frustrarea adolescen]ilor din lume. Era brutal, ame]itor, adrenalinic [i magic. A doua zi aveam febr` muscular` la g\t. |n vara anului 2006, st\nd cu fundul pe podea, cu o sticl` de bere \n m\n`, admir dou` fete care danseaz` \n fa]a mea. Una dintre ele execut` un dans tribal \n jurul unei sticle, cu mi[c`ri fr\nte [i rapide, cum se dansa pe vremuri pe Prodigy. Cealalt`, evident aflat` \ntr-o lume a ei, schi]eaz` un fel de balet diafan, ridic\ndu-se pe v\rfuri. M\inile \i zboar` spre cerul pistruiat de stele. Terasa de la MNAC se gole[te, iar cei r`ma[i stau \mp`r]i]i \n grupuri de 3-4 persoane, p`l`vr`gind relaxa]i. Este un fel de comunitate electro-hippy, pa[nic`, ferchezuit` [i obsedat` de outfit. Pentru ei, o fotografie f`cut` cu telefonul valoreaz` mai mult dec\t o carte. Dac` Brett Easton Ellis ar fi fost romn, [i-ar fi plasat romanul care l-a f`cut celebru \n acest mediu. Tr`im \n epoca imaginii [i a PR-ului de sine. Am devenit un brand alc`tuit dintr-o sum` de brand-uri. Metrosexualitate. Poate c` ace[ti oameni erau superficiali,

2007
dar erau frumo[i. Poate c` muzica electronic` era facil`, dar te f`cea s` te sim]i bine. Poate c` pastilele \]i distrugeau neuronii, dar \]i d`deau energie. Probabil c` nimeni nu avea s` apar` \n cadrul u[ii [i s` urle: Peaches, b``! sau Am vorbit cu DJ-ul s` bage Ladytron. |mpreun` cu un prieten am \nceput s` ne imagin`m care ar fi cele mai penibile lucruri pe care le-am putea face aici: EU: s` \]i aduci de m\ncare de acas` br\nz`, ro[ii, ceap`, parizer [i s` le m`n\nci pe teras`. Edi: s` invi]i o fat` la dans. Despina: s` \]i pui c`[tile [i s` dansezi pe muzica ta, \n extaz, cu ochii \nchi[i. Oana: s` cer[e[ti bani de tren. Mihaela: s`-l rogi pe DJ s`-]i \nregistreze o caset` cu albumul. Leti]ia: s`-]i suni p`rin]ii ca s`-i \ntrebi ce mai fac. Iulia: s` pl`te[ti iarba cu bonuri de mas`. M`d`lina: s` scuipi pe jos semin]e. Carmen: s` faci schimb de timbre. Pe terasa MNAC-ului, \mi pare c` mirosul de ora[ traumatizat de comunism a disp`rut pentru totdeauna.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Maria Stoica
Flori, fete [i b`ie]ii

Flori, fete sau b`ie]i

DC
uite, am conversat vreo 2 s`pt`m\ni [i cam a treia s`pt`m\n` neam \nt\lnit neam v`zut neam cunoscut [i miaduc aminte c` mai iera pu]in p\n` la ziua lui Virgilic` [i ieu iam zis hai so serbezi la mine acas` [i a[a am [i f`cut mam dus acas` [i leam povestit p`rin]ilor mei, iar eu cu o falc`, \n cer [i cu una \n p`m\nt, \n gura mare le povesteam cum lam cunoscut, pe Virgilic` [i c` m\ine poim\ine e ziua lui de na[tere iar ieu iam zis s`[i serbeze ziua de na[tere la noi acas` mama, tata, de colo, mau \ntrebat dar cum arat` b`iatul `sta iar ieu de colo. E o s`l vede]i c\nd va veni de ziua lui, tata m` luase la interogatoriu ca la poli]ie v` da]i seama c` iera [i poli]ist. Fic` de poli]ai nu glum`. Mama unguroaic`, tata romn ni[te oameni ce ierau de gospodari [i primitori. E mama de colo hai s` facem o preg`tire c` doar nu la[tept`m, pe b`iatul `la cu masa goal`, [i sa apucat mama s` fac` s`rm`lu]e, friptur`, cozonaci, salat`, de bef, piftie, dar ce na mai f`cut, dar tata de colo ce faci femeie preg`tire de nunt`. Mama las c` [tiu ieu ce fac mia, duc aminte c` iera \ntro lun` de var` cam pe 10 iunie acum 26-27 ani. A venit [i ziua ce-a a[teptat` cu un buchet-de-flori-[i o sticl` de uischi e tata c\nd la v`zut a plecat imediat, din cas` pentru c` nu ia pl`cut de iel [i a mai venit dup` 4 ore. Tat`l meu a vrut s`-mi dea un poli]ist iar ieu nam-vrut pe atuncea \i spuneam c` nu e serios. {i uitea[a am r`mas cu Vergilic`. Dar cum, tata, nu la vrut la gonit iar ieu am fugit dup` iel. Tata m` c`uta [i ma g`sit mia duc aminte c` mia tras vreo dou` bulane la fund [i ma adus acas`, iar ieu, n`zdr`van` cum, ieram lam p\ndit s`

Flori, fete [i b`ie]ii

ii mi-a duc aminte de acum 26-27, de, ani, c\t de frumoas` ieram. |nalt` supl` cu un p`r lung m`t`sos, [i frumos, demi spunea lumea, ia uiteo parc` ar fi frumoasa Gioconda Monalisa. {i mam`-mam` ce se uitau b`ie]ii dup` mine. E, pe-atunci, eram, t\n`r`, [i singur` [i am avut [i eu, un, prieten, student [i c\nta avea forma]ie de muzic` u[oar`, c\nta la chitar`, mia duc aminte c`-\l chema Red. E, dragi mei, de ce crede]i c` vam zis toate astea, c` de aici, \ncepe, via]a-mea, cu Vergilic` adic` so]ul meu. Pusesem, m\na, pe receptor s` dau un telefon fostului, meu prieten. {i c\nd, colo ce s` aud. O voce, str`in` la telefon, ce faci, ce faci, [ti c`-\mi place, vocea ta, dar [ti c` [i mie \mi place de vocea ta. E azi a[a m\ine a[a

152-153

Almanahul Academiei Ca]avencu


plece la serviciu [i am fugit din nou la Vergilic`, [i uite a[a am stat c\nd la aimei acas` c\nd-cu-chirie, pentru c` tata nul vroia sub nici-o form`, mai dea ba[ca c` mia ascuns actele ca-s` nu m` cunun cu Vergilic`. Am stat a[a aproape un, an, [i dup` acea, mia venit, o nebuneal` la, cap [i am pl\ns iam amenin]at c` \mi pun cap`t zilelor [i gata. {i dup` vreo lun` de zile s-au hot`r\t s`mi fac` cununia civil`. {i uite a[a am r`mas cu Virgilic`. Dar ceam p`]it ieu dup` ce mam cununat cu Vergi. M`i fra]ilor iera \ntro dup`amiaz` c\nd a ie[it Vergic` de la serviciu iar ieu ie[isem s` fac ni[te cump`r`turi c\ndcolo-ce crezi de cine am dat, de Vergic` iera cu o tip` merg\nd cu ia de m\n` [i vorbind [i r\z\nd, ieu cum ieram de naiv` [i geloas` pe vremea aia mam apucat [i iam tras o saco[` \n cap [i iam luat [i po[eta din m\n` [i iam aruncato, c\t, colo. Vergi ce-ai femeie ie[ti nebun` c`-i o coleg` de servici am ie[it de la serviciu [i discutam deale vie]i venind spre cas` [i tu ca o nebun` ai t`b`r\t pe ia [i uite a[a au trecut zile anii [i am r`mas p\n` \n, zile, de, azi, \npreun`. E, acu urmeaz` peripe]iile copil`riei fericite, ieram elev` prin clasa V prinsesem un obicei, ca-\n-fiecare s`pt`m\n` adic` joia s` o chiulesc de la, ore, c\nd plecam de acas` \mi puneam \n serviet` un tricoa[ ro[u [i o fusti]` scurt` [i cipiceii [i m` duceam la casa de cultur` Modern Club, acolo iera \n fiecare joi Joia Tineretului.

2007
Ieu ieram [i \n grupul de dans benevol [i la teatru, tot, la fel, [i c\ntam, pe [cen` pe c\nd iera forma]ia Sincron condus` de Cornel, Fugaru, iera [i Anda C`lug`reanu Margareta, P\slaru aveam talent tineric` copil` cum vine vorba [i n`sdr`van`. E azi a[a m\ine a[a ma, urm`rit, tata [i ce crede]i ma g`sit \n Modern Club ieu ieram, \nconjurat` de-fete [i b`ie]i [i dansam \n mijlocul ringului to]i \mi spuneau ia uiteo [i pe P\sl`ri]a de ce \mi ziceau a[a c`, m` piept`nam ca ia cu 2 codi]e cu breton, [i fundi]e roz ieram c\rnu]` ca ia. Ma luat tata frate [i c\nd, ma alergat prin toat` casa aia mare de cultur` de se mirau to]i oameni, mam`, am, s`rit gardul tata dup` mine [i alearg`, Mario p\n` acas`, acas` c\nd am ajuns vai de fundul meu mia, tras, fra]ilor, o mam`, de b`taie ca s` o ]in, minte, toat` via]a mea, [i pe lumea cealalt`. C` \mi zicea a[a mergi tu la [coal`. Hai s` v` mai zic o poant` cred c` aveam \n jur de 13-14 ani trebuia s` m` duc pe vremea, acea la o zi onomastic`

Flori, fete sau b`ie]i

DC

a unei colege, tata o cuno[tea foarte, bine iera o, elev` exemplu, \n, clas`. Acu, iacu ce mia venit mie s`l mint pe tat`l meu tat` vezi, c` ieu s\nt invitat` la ziua colegei mele [i ]ine toat` noaptea petrecerea m` la[i [i pe, mine, s` m`, duc. Iel de colo dute dar s` fi cuminte. Bun, at\t mia trebuit s` aud c` ieu \mi, f`cusem ni[te, planuri cu colegi de [coal` s` facem o excursie la Snagov pe acolo unde veneau, fotbali[ti \n cantonament [i a[a am [i f`cut, am plecat cu vreo trei, ma[ini Doamne, Dumnezeule mia duc aminte cum-m` c`uta tata c` a-aflat c` s\nt, la Snagov. {i a, venit nene la Snagov [i ma, c`utat peste, tot da nu ma g`sit, deloc c` ieu m` pitulisem, mi[to. E Doamne c\nd, am venit acas`, iar mia tras o mam`, de b`taie [i ma pedepsit r`u, de, tot, naveam voie s` merg, de, c\t la [coal`, [i acas` asta cam timp de vreo 3 luni, de, zile, dar de data asta \i luasem frica r`u, de, tot. Ehe, c\nd aveam, ora, ora de sport m` f`ceam c` nu [tiu c` nu pot c`, m`, doare capu de, ce? Aveam, un, profesor t\n`r [i frumos, de pica de, frumos, ce-era, ca s` mai facem, o, or` dou`, de, sport a[a de mult ce ne pl`cea la, toate, fetele, de iel. {i toate exerci]iile, le f`ceam de nota zece. Lucrasem, \n tinere]e, la o cofet`rie ca v\nz`toare, [i patroana mea era o femeie \nalt`, blond`, [i frumoas`, era, asociat` cu, un, patron, arab [i doi cofetari, printre care, unu, pe, nume, Abdul Azer. E Abdul `sta f`cea, ni[te pr`jituri, [i torturi, de ]i se topeau, \n gur`, b`i, fra]ilor c\nd, mia, duc aminte. Iera, \ntr-o, vineri sa-u s\mb`t` primisem, o comand`, de, tort cu fri[c` e mam dus [i eu s`l ajut, la, laborator, \nainte, s` m`, apuc, de, treab`, am, dat, drumu, la, muzic`, mam`, [ii-iera o muzic` de d`deai \n gemb`, [i am \nceput, ieu s` dansez, de, mama, focului, d`dusem drumu [i la aparatul, de, f`cut, fri[c`, fri[ca, se \nv\rtea Maria dansa merg\nd aparatul de fri[c`, ca la, nebuni pe sus, fri[c`, pe, jos, fri[c`, Abdul de colo h`u, Maria {itana, auzi, aud, ieu, de colo e, ce crede]i, venea, el, spre, mine, s`, opreasc` muzic` muzica, [i merg\nd iel, a[a poc, sa \npiedicat, [i a c`zut jos, l\ng` masa, cu fri[c` [i a c`zut malaxorul, cu ditamai fri[c` pe,

iel. {i sa sculat nene, dup` jos, [i-a venit, spre mine, a[a plin, de fri[c` [i ma luat \n bra]e special, ca s` m` umple de, fri[c`, ieu, de, colo Abdul, ai, \nebunit. Cum, m`, duc, ieu, acas`, uitea[a, cum, ai venit, a[a pleci. Okiei [i ce, era, s`, fac trebuia s`, plec, acas`, [i mam dus, nene a[a cum, eram, se uita lumea la mine ca la circ, dar, ieu miam v`zut, de drum, c` dela cofet`rie p\n` la mine acas` iera, zece, minute, de, mers, pe jos. Norocul, meu, c`, na fost nimeni acas`, c` se speriau de mine. Ieram, prin, clasa, a patra, a cincea cam a[a ceva mia duc aminte c` tata, [i mama [iau luat, concediu, de odihn`, [i am, plecat la mare \n sta]iunea Mamaia, c\nd amajuns acolo ne-am cazat la hotel, Perla, dup` aceia, am, servit masa [i am cobor\t la plaj` pe atuncea iera, un, concurs pentru copii la teatrul, de var` din Mamaia, ai mei p`rin]ii ierau pe plaj` la soare, se, bronzau ieu ce, am f`cut, am plecat, tiptil, tiptil, spre, teatrul de var`, de la Mamaia, ca s` v`d [i ieu despre, ce e vorba acolo cic` iera un concurs de, dans, [i muzic` st`tusem, [i ieu, pe atuncea de vorb`, cu elevi, la care iei mau sf`tuit s` stau, de vorb`, cu, un domn, profesor, care, f`cea preselec]ia.

154-155

Almanahul Academiei Ca]avencu

2007
{i mia zis s` stau c` am de a[teptat, am, stat vreo, 2 ore, c\nd mia venit [i mie r\ndu mia, zis ia danseaz` un dans, [i c\nt` ceva s` vedem, dac` ai voce. {i mia zis bine Meri ai nota 9 ieu de bucurie, am [i uitat s` m` duc la, mama, [i la tata, da nu, v` mai zic ce, mau c`utat, prin toat` Mamaia, p\n` c\nd, au, ajuns, [i, la teatrul de var`, [i mau g`sit, mam`, nu, v` zic, tremuram, de, fric`, ieu, fugisem repede, la profesor [i iam, povestit, cum, am, plecat, pe, furi[ dup` plaj` [i am venit, aici, la teatru de, capul, meu [i am-\nceput, s` pl\ng [i lam rugat, frumos, s` stea de vorb`, cu mama [i tata s` le, explice de concurs, [i c` am, stat, [i ieu, s`-mi vin`, r\ndul, [i de aia nu mam, \ntors la iei, pe plaj`, vroiam [i ieu s` c\[tig un, premiu, Doamne, [i uite a[a, am, sc`pat, de, o mam`, de b`taie, sor` cu moartea, era, pe capul meu. {i p\n`, la, urm` sa ]inut, concursul, [i am c\[tigat premiul, 3 [i un co[ plin de ciocolat`.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Alex. Leo {erban


V` mul]umesc pentru aten]ie!

Flori, fete sau b`ie]i

DC
vedet` foarte faimoas` de la Hollywood. Doar c` a paralizat n urma unui accident de ma[in` [i, de atunci, n-a mai v`zut-o nimeni. St` numai n cas`, p`zit` bine de Baby Jane, care e un monstru: i face numai mizerii, n-o las` s` se vad` cu nimeni [i i pune un [obolan mort n farfurie! Sora celebr` ]ip`, se nvrte[te cu scaunul de paralitic` pn` ame]e[te [i vrea s` fug` ajutat` de menajer`, dar Baby Jane se prinde [i-o omoar` pe menajer` pentru c` e, v-am spus, un monstru. Am uitat s` v` spun c` mai apare la un moment dat un individ cam gr`san, angajat de Baby Jane s` o acompanieze la pian, pentru c` vrea s`-[i fac` (Baby Jane, adic`) comeback-ul n

V` mul]umesc pentru aten]ie!

-am scris niciodat` ntr-un oracol. O s` ncerc, a[adar, s` m` pun n mintea adolescentului care eram (n-ar fi foarte greu: unii spun c` nc` snt adolescent!) [i o s` scriu frumos n albumul t`u, drag` Almanahule, ceea ce cred eu despre:

Flori. Floarea mea preferat` este Trandafirul. Obi[nuiesc s` merg n Parcul Circului, pentru c` este mai aproape de unde stau, [i s` fur trandafiri. Cnd se las` seara, pe furi[, cu un foarfece de gr`din` [i o saco[` mare de plastic. N-am fost prins niciodat`, fie pentru c` gardienii dorm, fie pentru c` snt foarte bun. Am o tehnic` de nota zece: m` fac c` m` plimb pe aleile parcului, ochesc o tuf` plin` de trandafiri, privesc de jur-mprejur ca s` m` asigur c` nu m` vede nimeni [i, zbang!, m` arunc la p`mnt... Scot foarfecele, tai la repezeal`, ]ac-]ac, tijele care m` intereseaz`, le bag n pung`, apoi m` ridic brusc [i-mi continui drumul ca [i cum nimic nu s-ar fi ntmplat. Mai merg. Iar ochesc o tuf` (alt` culoare de trandafiri), iar privesc n jur, iar m` arunc la p`mnt, ]ac-]ac... Fac chestia asta pn` se umple punga. Dup` care plec, demn, din parc, cu ditamai punga din care ies parfumuri. Florile snt att de frumoase c` nu m` las` inima s` le abandonez n parc. {tiu c` exist` [i oameni obtuzi, care consider` c` ceea ce fac eu este infrac]iune. O fi, nu zic nu, dar este o infrac]iune estetic`: doresc s` fiu nconjurat de frumos. Trandafirul este frumos, deci trebuie s`-l am. Frumosul este gratuit, dar trebuie s` ai curaj s` furi ceea ce este gratuit! Aceasta este filozofia mea de via]`. Filme. Filmul meu preferat este Ce s-a ntmplat cu Baby Jane? Este un film f`cut prin anii 60 de un regizor american, Robert Aldrich. Filmul este alb-negru [i n el joac` Bette Davis [i Joan Crawford. Snt dou` surori care se ur`sc de moarte. Baby Jane (Bette) a fost un copil minune care cnta n vodeviluri [i care devenise foarte cunoscut`. Dar pe urm` a crescut, ba chiar a mb`trnit, [i nu mai [tie nimeni de ea... Sora ei, n schimb, a ajuns o

158-159

Almanahul Academiei Ca]avencu


lumea showbiz-ului, [i biata Baby Jane se cam ndr`goste[te de el, dar tipul, pe lng` c` e gras, e cam alunecos, st` cu maic`-sa [i nu pare interesat de femei... n fine. Ce e mi[to e c`, la un moment dat, Baby Jane cnt` cntecelul care a f`cut-o faimoas` cnd era copil, iar cntecelul zice a[a: Ive written a letter to Daddy, versul urm`tor e The address is heaven above [i aici Baby Jane arat` spre cer, adic` n]elegi c` taic`-su a mierlit-o [i a r`mas singur`-singuric`, e foarte nduio[`tor acest cntecel pentru c` ]i dai seama c` Baby Jane a r`mas cu o minte de feti]`, n-a mai ie[it din cntecelul `la [i tr`ie[te n continuare visul ei de copil r`sf`]at c`ruia i s-a promis o carier`, dar a venit sor`-sa [i i-a furat cariera, cum s` n-o n]elegi?... Adic`, ce vreau s` spun e c` eu m-am identificat cu Baby Jane, nu cu sor`-sa, o dat` pentru c` Baby Jane e jucat` de Bette Davis, care e o actri]` mai mare dec\t Joan Crawford, a doua oar` pentru c` sor`-sa sufer` [i e o victim`, [i nimeni nu vrea s` sufere sau s` fie o victim`. n plus, Baby Jane e ca Trandafirul din Parcul Circului, t`iat, ]ac-]ac, [i uitat s` se ve[tejeasc` ntr-un apartament:

2007
ceva care a fost frumos [i acum nu mai e, [i lumea vrea mereu al]i trandafiri, dac` n]elege]i unde bat E un film foarte trist. Fete. Iubita mea preferat` este L. n liceu toat` lumea [tie c` snt ndr`gostit de L., [tie [i ea, fire[te, dar nu pot s`-i dau numele ntreg pentru c` acum L. este iubita lui T., care este un mare jurnalist [i nu [tiu dac` [tie c` snt ndr`gostit de L. L. este o fat` cu nasul pu]in coroiat [i cu pielea smead`, ceea ce mie mi se pare foarte sexy. Se vopse[te un blond sp`l`cit, uneori pu]in ro[cat (n func]ie de cum i iese culoarea), [i e foarte ciudat` (ciudat` n sensul bun, fire[te!). Adic`, mpreun` cu prietena ei nedesp`r]it`, N. (care, [i ea, este c`s`torit` [i divor]at`, [i-n plus cumnat` cu un foarte cunoscut showman, a[a c` nu pot s`-i dau nici ei numele ntreg), L. este una dintre cele mai ciudate fete din liceu, dac` nu chiar cea mai ciudat`. Inventeaz` pove[ti cu fantome, sau cu Leonard Cohen (cnt`re]ul ei preferat), sau cu David Bowie, [i poveste[te att de bine c` m` face s` cred c` ea chiar a v`zut fantome la ea n cartier (Mntuleasa) N. d` din cap c` da sau c` l-a cunoscut pe bune pe Leonard Cohen (care i s-a ar`tat n vis [i i-a f`cut chemare pe insula Hydra, unde locuie[te). n clas` mi trimite bile]ele (la toate orele, exclus cnd avem extemporal) despre tot felul de lucruri ciudate care i s-au ntmplat (ei i se ntmpl` numai lucruri ciudate) [i, cnd se termin` ziua, o conduc acas` (n Mntuleasa) [i-mi poveste[te n continuare Nu m` plictisesc niciodat`, pentru c` L. este ciudat`, cum spuneam, dar are [i umor de fapt, cred c` are umor nainte de a fi ciudat`, sau ciud`]enia ei este plin` de umor, sau umorul ei este ciudat, whatever , iar cnd tace e suficient s` m` uit la nasul ei u[or coroiat [i la pielea ei smead` ca s` nu mai fie nevoie

Flori, fete sau b`ie]i

DC

s` spun nici eu nimic. (~sta e un cuvnt care i place [i ei, smead, de aia l folosesc!) Eu despre L. atta am avut s` v` povestesc, restul e secret. B`ie]i. Aici nu [tiu ce s` v` povestesc, pentru c` snt mai mul]i. Melodii, Cnt`re]i. Datorit` lui L., ascult numai Leonard Cohen: Suzanne, Bird on a Wire, Sisters of Mercy, Famous Blue Raincoat FBR este preferatul meu, poate pentru c` se termin` cu Sincerely, L. Cohen. Este un cntec care se ntmpl` devreme, its four in the morning, [i iarna, the end of December, de aia probabil cnt`re]ul abia ciupe[te cteva corzi de chitar` [i cnt` a[a, dus, adormit, probabil foarte trist (se explic` de ce) [i cu o voce ca de fantom` (de aia-i place [i lui L., probabil). E trist (foarte trist) pentru c`, de fapt, e o scrisoare pe care L. Cohen o scrie unui tip care i-a furat iubita, sau a[a ceva. (Am stat nu[tiuct, eu [i cu L., pe un vers care n-avea nici o noim`, ni se p`rea nou`; Cohen cnt` cum cnt` el, foarte ncet, [i zice acolo ceva gen You came home with your Lii-iii m`l``n, ce dracuo fi asta, Lii-iii m`l``n, ne-am ntrebat, [i dup` un timp neam dat seama c` zice Lili Marlene [i ne-am bucurat foarte mult pentru c` Marlene Dietrich, care cnta Lili Marlene, este alt` preferat` de-a noastr`, iar faptul c` pn` [i Leo cnt` despre ea arat` c` e de-al nostru) ntr-o zi, N. vine plns` la liceu [i ne spune c` a auzit, din surse foarte sigure, c` Leo a murit! Noi, pn` atunci, spuneam n dreapta [i-n stnga c` ne-am da un an din via]` numai s`-l cunoa[tem, eventual pe insula Hydra (dac` o invita pe L.), iar acum N. venea cu aceast` veste care nu, NU putea fi adev`rat`!! Nu [tiu cum am rezistat orelor din ziua aceea, la liceu, eram a[a de tri[ti [i de ab`tu]i c` unii profesori ne-au ntrebat dac` avem un deces n familie Cum puteam s` le spunem: Nu [tim nc`.!? A[a c` m-au ns`rcinat, L. [i cu N., s`-l sun pe cel mai atotcunosc`tor om din Romnia Florian Pitti[ [i s`-l ntreb, direct [i b`rb`te[te, dac` e adev`rat` cumplita veste. O coleg` de-a noastr`, care era combinat` cu un rocker, ne-a f`cut rost de num`rul de telefon [i seara, cnd am venit de la ore, am format, tremurnd, num`rul respectiv (tremuram [i de frica r`spunsului, [i pentru c` nu mai vorbisem la telefon cu o celebritate!). N-a r`spuns dl Florian Pitti[, a r`spuns cred mama dumisale, am ntre-

bat dac` pot s` vorbesc cu Dl Florian Pitti[ n persoan`, din fericire doamna nu m-a ntrebat cine snt, a l`sat receptorul [i am auzit-o strignd Mo]uuu...?, dup` un timp a r`spuns chiar Mo]u, cu vocea aceea a lui, [i eu i-am biguit pe ner`suflate: E-adev`rat-c`-a-muritLeonard-Cohen?, Cineee?, a ntrebat dl Pitti[. Leonard Cohen, am mai spus eu o dat` parc` sim]ind, pe m`sur` ce ncercam s` pronun] ct mai corect Len`rdcou`n (doar f`ceam liceu de englez`!), c` lucrul era chiar mai grav dect credeam uite, [i dl Pitti[ se fere[te s`-mi spun`-n fa]` cumplitul adev`r! Ah, Lionard Coen!, mi-a zis n fine dnsul, corectndu-m`. Nu, nu e adev`rat. Snte]i sigur?, am mai avut eu tupeul s`-l ntreb (era clar c` dnsul [tia mai multe despre Lionard dect [tiam eu despre Len`rd...). Categoric! Am sunat-o imediat pe L. s`-i spun bucuroasa veste, ea a sunat-o pe N., care a sunat-o pe colega-combinat`-cu-un-

160-161

Almanahul Academiei Ca]avencu


rocker [i, a doua zi, tot liceul a aflat c` nu mai sntem tri[ti... Cnd ascult cntecul `sta, Famous Blue Raincoat, eu v`d ceva albastru (normal), nu v`d nici un raincoat, nici famous, nici ne (nu-n]eleg de ce), n schimb l v`d pe L. Cohen cu fa]a ct un zgrie-nori cntnd foarte trist, dar totu[i fericit c` nu a murit nainte de vreme, avnd timp s` ajung` c`lug`r budist la o m`n`stire Zen din California (Hydra a disp`rut de pe hart`) {i mai v`d New York-ul sub ninsoare, ca un glob din `la de plastic pe care, dac`-l zgl]\i, se strne[te o furtun` de fulgi, [i printre fulgii `ia ncerc s` v`d dar asta mi iese mai greu scena n care Baby Jane danseaz` fericit` pe plaj`, cu dou` nghe]ate luate gratis de la toneta alb-negru din filmul care se ntmpl` tot n California (= leg`tura cu Len`rd!). E var`, e soare, e ziua-n amiaza mare, dar fulgii tot nu se topesc, [i L. apare n film (n alb-negru) [i-mi

2007
spune: ]i mul]umesc, drag` Alex, pentru filmul recomandat, i l-am recomandat [i lui N., care [i ea ]i mul]ume[te, am devenit fane Bette Davis... Apoi o v`d pe Baby Jane scriindu-i o scrisoare lui Daddy, ar`tnd spre cer, de unde tot cad fulgi, care de fapt snt cornete de nghe]at`, care devin raincoats cu numele L. Cohen cusut cu fir auriu pe mneci, care mneci snt pline de trandafiri ro[ii, care cnd globul de plastic se tope[te f`r` sunet, la sfr[itul cntecului mpr`[tie un parfum de z`pad`. E ceea ce simt cnd ascult acest cntec. V` mul]umesc pentru aten]ie.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Simona Tache
De ce b`rba]ii e ni[te copii Aten]ie, se sparg u[ile! Mic \ndreptar de ag`]at La r\ul Piedra am [ezut [i am pl\ns {i am pl\ns [i am pl\ns [i am pl\ns

Flori, fete sau b`ie]i

DC

De ce b`rba]ii e ni[te copii

u [tiu dac` e bine sau r`u, dar eu nu cred c` b`rba]ii e porci. Pe cuv\nt c` nu cred, cu toate c` m-au f`cut de destul de multe ori s` pl\ng [i cu toate c` s\nt convins` c` or s` m` mai fac`. Eu cred c` b`rba]ii s\nt (sau, m` rog, e) ni[te copii mari [i nu obosesc s` m` minunez privindu-i cum se copil`resc, de cele mai multe ori, f`r` s` fie con[tien]i de asta. Nu [tiu cum reu[esc alte doamne [i domni[oare s` r`m\n` sup`rate pe ei, mie nu-mi iese [i gata. Mie tot simpatici \mi s\nt, oric\t m-ar enerva, [i tot \mi trezesc sentimentul de ursule]*, oric\t mi-ar veni c\teodat` s`-i adun pe to]i \ntr-un loc [i s` dau cu bomba peste ei. S` v` explic de ce cred eu c` b`rba]ii s\nt ni[te copii (Doamne, fere[te-m` de succesul pe care l-a avut C`rt`rescu atunci c\nd a explicat de ce iube[te femeile! Nu l-a[ putea duce!): Pentru c` le place la ZOO [i s\nt oric\nd dispu[i s` \ndese pufule]i sau s` toarne suc \n trompa unui elefant, pentru c` pot vorbi ore \n [ir despre cum dirijeaz` gazele glon]ul prin ]eav` [i despre diferen]a dintre armele de mare precizie [i armele de nu [tiu mai care, pentru c`, exact ca pe `ia micii, po]i s`-i \nnebune[ti dac` le promi]i c` le spui un secret [i te r`zg\nde[ti dup` aia [i asta func]ioneaz` chiar dac` [tiu c` o faci inten]ionat, pentru c` s\nt le[ina]i dup` gadget-uri [i pot sta ore-n [ir cu ochii pe pagini de net specializate, pentru c` cheltuiesc o c`ru]` de bani ca s`-[i ia tot felul de juc`rele d-astea, pentru c` s\nt \n stare s` stea o zi l\ng` o undi]` numai ca s` se dea mari dup` aia cu ce-au prins, pentru c` joac` fotbal [i sparg geamuri la birou chiar [i la v\rste destul de \ndep`rtate de cea a adolescen]ei, pentru c`, dac` n-au acas` ni[te boxe capabile s` d`r\me blocul, \i doare burta, pentru c` s\nt haio[i atunci c\nd se preocup` de mod`, pentru c` li se pare amuzant s` se \ntreac` \n r\g\ieli, pentru c`, dac` s\nt r`ci]i, fie se r`sfa]`, fie fac pe eroii [i refuz` s` ia pastile, pentru c` uneori s\nt ipohondri [i \[i cump`r` ]ig`ri slims, fiindc` li s-a p`rut c` i-a \n]epat inima,

pentru c`, dac` se apuc` s` spele, amestec` coloratele cu albele [i iese o varz` total`, pentru c` nu le intr` m\na \n borcanul de castraveciori mura]i, dar tot se chinuie s-o bage, pentru c`, atunci c\nd danseaz`, pot fi foarte caraghio[i, pentru c` ]in regimuri de sl`bire f`r` s`-n]eleag` o iot` din principiile dup` care func]ioneaz` un asemenea regim [i, dac` le explici c` nu vor sl`bi niciodat` m\nc\nd pilaf cu p\ine, o ]in pe-a lor, pentru c`, dac`-i \ntrebi c\t au b`ut, mint \ntotdeauna m`car cu dou` beri, pentru c` nu s\nt \n stare s` ]in` minte care-s cele dou`sprezece zodii, dar`mite perioada pe care-o acoper` fiecare, pentru

164-165

Almanahul Academiei Ca]avencu


c` ori nu m`n\nc` dulciuri deloc ori s\nt mor]i dup` ele, pentru c`, dac` pl\ngi, ori se enerveaz`, ori te \ntreab` dac` nu vrei s`-]i cumpere ciocolat`, pentru c` nu ]in minte zilele de na[tere ale oamenilor apropia]i, pentru c`, dac` trebuie s` cumpere un cadou, intr` \n panic` [i nu le vine niciodat` nici o idee, pentru c` \nt\rzie la birou fiindc` au petrecut noaptea juc\ndu-se pe net cu pu[ti din gimnaziu [i s\nt m\ndri c` i-au f`cut \n s\nge, pentru c` vorbesc ur\t, dar, \n gura lor, cuvintele alea sun` cumva firesc, pentru c` dau cu pumnii \n mobil` c\nd s\nt furio[i, pentru c` fac mi[to de noi c` pl\ngem la filme, dar c\teodat` pl\ng [i ei, pentru c` le place muzica vesel` [i optimist`, nu le[in`turile, pentru c` fac ca to]i dracii dac` s\nt \njura]i de mam`, pentru c` se duc [i se \mbat` dac` au fost p`r`si]i, pentru c` mint prost, pentru c`, dac` le dai s` m`n\nce, po]i s` ob]ii multe de la ei, pentru c` nu [tiu s` spun` exact ce-i doare atunci c\nd le e r`u, pentru c` s\nt, uneori, moroc`no[i sau bosumfla]i \ntr-un fel copil`resc, pentru c`, la 30 de ani, se pot distra \n grup de[ir\nd benzi de caset` [i arunc\ndu-le \n pomi, pentru c` s\nt mor]i dup` animale [i s\nt tri[ti dac` li se \mboln`ve[te c`]elul, pentru c` recunosc rareori c` s\nt deprima]i, pentru c` s\nt teribili[ti [i folosesc des fraza S` nu m` enerveze, c`-l bat de se cac` pe el!, pentru c`, dac` se adun` la o caterinc`, vorbesc to]i odat`, pentru c` se duc cu pisica la castrat [i au emo]ii pentru ea, pentru c` s\nt st\ngaci, dar ambi]io[i, c\nd se apuc` s`-]i repare o br`]ar` sau o zdr`ng`nea de pus la g\t, pentru c`, \n general, le place s` repare chestii, pentru c` se emo]ioneaz` ca la balamuc dac` \i surprinzi cu un La mul]i ani!, dar se str`duiesc din r`sputeri s` nu arate, pentru c` desfac computerele \n buc`]i [i le fac la loc, pentru c` \[i ]in banii vrai[te prin buzunare, pentru c` se duc la sal` ca s` fac` mu[chi, pentru c`, de multe ori, nu-[i cer iertare de fric` c` n-o s`-i ier]i, pentru c` observ` c` ]i-ai schimbat coafura doar dac`-]i faci p`rul verde, pentru c` se bag` imediat la c`rat dulapuri [i alte chestii grele, pentru c` conduc uneori agresiv, ca s`-]i arate c` s\nt jmekeri, pentru c` se laud` c` au f`cut ciorb`, pentru c` se apuc` s` fac` mobil` singuri, pentru c`, atunci c\nd e meci, se organizeaz` \n grupuri g`l`gioase, pentru c` se poart` uneori de parc-ar fi c`s`tori]i cu prietenul cel mai bun, pentru c`, dac-a luat-o Poli-n deplasare, s\nt oftica]i

2007
[i nu te mai po]i \n]elege cu ei, pentru c` am un prieten care, atunci c\nd \l pup pe obraz, \mi spune Mersi sau |h\, pentru c`, de[i \i enerveaz` m\]\ielile, le suport` politicos, pentru c` fac concurs de cine pune talpa mai sus pe perete, pentru c` m`n\nc` pe tastatur` [i nu-i deranjeaz` dup` aia dac` r`m\ne plin` de resturi, pentru c`, dac` le tai net-ul, i-ai nenorocit, pentru c` se bucur` dac` le duci o ciocolat` [i o m`n\nc` imediat, pentru c` nu au fasoane [i bag` botul \n sticl` atunci c\nd vor s` bea ap`, pentru c`, dac` le spui c` au f`cut burtic`, se oftic` \n secret [i pentru multe, multe altele. * Sentimentul de ursule] e un sentiment pufos. Formula \i apar]ine lui Orson Scott Card, a citit-o un coleg de-al meu \n SF-ul acestuia, Vorbitor \n numele mor]ilor, [i mi-a povestit-o [i mie, \ntr-o zi. Cic` sentimentul `sta de ursule] apare atunci c\nd dai de o specie mic` [i pufoas` (gen `ia micii din R`zboiul Stelelor, partea a VI-a, ewoks le spune, \mi sufl` tot un coleg, eu nici nu [tiam c` are trei p`r]i), chiar dac` mult mai evoluat`: \]i vine s`-i m\ng\i pe cap [i s` te joci cu ei, ceea ce face orice negociere serioas` complet imposibil`. E ca [i cum ai vorbi despre Bugatti Royale cu un bebelu[. A, Bugatti Royale e o ma[in`, \mi sufl` acela[i coleg

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Aten]ie, se sparg u[ile!

-a[ [ti s` v` spun foarte exact de c\te ori mi-am pus p`rin]ii \n situa]ia de a sparge u[a apartamentului, c\nd eram mic`, dar pot s` v` spun c` de vreo patru ori tot s-a ajuns la asta, dac` nu chiar de mai multe. Se \nt\mpla din cauz` c` mi-era foarte fric`, mi-era foarte fric` s` stau singuric`, iar ei ]ineau mor]i[ s` m` vindece de asta. Scenariul era, de fiecare dat`, acela[i. Mai \nt\i [i mai \nt\i mi se f`cea anun]ul dureros {tii, trebuie s` plec`m pentru maximum juma de or`, iar tu trebuie s` r`m\i acas`. Evident c` asta nu mi se p`rea niciodat` o idee constructiv` [i c` \ncepeam s` protestez c\t puteam eu de vehement [i s` le explic c` a[a ceva se va \nt\mpla, poate, doar peste cadavrul meu mic [i vioi, dar cu acordul meu deplin, niciodat`. Urma o meganegociere: O s` vezi c` nu-i nici o problem`, ne \ntoarcem repede-repede-repede, nici n-o s` apuci s` te dezmetice[ti [i vom fi deja \napoi, blablabla, Ba e o problem`, [i anume c` mi-e fric`, deci n-o s` v` \ntoarce]i repederepede-repede, fiindc` n-o s` pleca]i nic`ieri dac` nu m`

lua]i [i pe mine cu voi, Nu putem s` te lu`m, fiindc` \n dormitor doarme sora ta, \n v\rst` de doar c\teva luni, [i trebuie s` r`m\n` cineva cu ea acas`, ca s` o supravegheze dac` se treze[te, Ba nu supraveghez nici o sor`, fiindc` [i-a[a nu [tiu ce s`-i fac dac` se treze[te [i \ncepe s` urle, deci nu v` duce]i nic`ieri sau, fie, v` duce]i, dar cu tot cu mine!. La sf\r[itul ei (n-am \n]eles niciodat` cum reu[eau!), m` reg`seam \ngenuncheat`. Singura decizie l`sat` la latitudinea mea era \ncuiatul u[ii. M` l`sau s` aleg dac` o \nchid eu, pe din`untru, sau le permit s` m` \ncuie ei pe dinafar`. De fiecare dat`, alegeam s` \ncui eu pe din`untru, chipurile ca s` de]in controlul situa]iei. Apoi, cu lacrimi \n ochi [i cu speran]a secret` c` ele vor \nduio[a publicul spec-

166-167

Almanahul Academiei Ca]avencu


tator [i \mi vor aduce, \n ultimul moment, victoria, \mpreun` cu o r`sturnare spectaculoas` a situa]iei, \i conduceam la u[`. Cum nu avea loc nici o r`sturnare spectaculoas`, m` trezeam imediat \n situa]ia de a m` baricada pe din`untru, \ncuind ambele yale [i av\nd grij` s` las cheile \n u[`, r`sucite \n felul `la inteligent \n care se r`sucesc cheile ca s` nu se mai poat` descuia de afar`. M` baricadam [i m` puneam pe calculat AMR-ul: Mai s\nt 25 de minute [i se \ntorc, mai s\nt 24 de minute [i treizeci de secunde, mai s\nt 24 de minute [i 29 de secunde Pe la minutul 22, eram deja adormit`. C` adormeam cu capul pe masa din buc`t`rie, ghemuit` \n canapeaua din sufragerie, \n picioare, la geam sau pe WC n-avea importan]`, oriunde m-a[ fi aflat, adormeam. Acuma, problema e c`, pentru situa]iile astea dramatice, subcon[tientul meu avea preg`tit` o variant` de somn absolut ciudat`. Nu era somnul meu obi[nuit (care nu e nici iepuresc, dar nici d-`la de po]i s` tai lemne pe mine f`r` s` m` simt), era un somn incredibil de ad\nc, pe care nu l-am mai avut de-atunci \ncoace niciodat`. At\t de ad\nc era \nc\t, odat` cu \ntoarcerea p`rin]ilor, \ncepea un ditamai circul, de la strig`te [i b`t`i \n u[` cu pumnii [i picioarele, la b`t`i \n geam, cu coada m`turii, de la fereastra vecinilor. Sigur, n-am asistat niciodat` la

2007
t`mb`l`u, doar mi-a fost povestit. {i n-am asistat pentru c` dormeam at\t de profund \nc\t n-a[ fi f`cut vreun pas spre trezie nici dac` venea Mihai Tr`istariu s`-mi ]ipe la ureche. N-o auzeam nici m`car pe sor`-mea, care, speriat` de balamuc, urla de mai-mai s` se sufoce, d\ndu-le fiori pe [ira spin`rii vinova]ilor afla]i fix acolo unde meritau s` se afle: de partea cealalt` a u[ii. |n fine, dup` nenum`rate \ncerc`ri ratate de a p`trunde \n cas`, oamenii apelau la solu]ia suprem`: scoaterea u[ii din ]\]\ni, prin lovituri de picior sau de um`r. Ei, a[, crede]i c` m`car la faza asta m-am trezit vreodat`? Nu m-am trezit, domle, niciodat` p\n` n-au venit personal s` m` zg\l]\ie, s` m` ia \n bra]e [i s` m` \ntrebe dac` s\nt OK, dac` n-am p`]it vreo nenorocire [i a[a mai departe. Ce s` spun, a[a le trebuie, dac` mi-au for]at m\na. |n definitiv, s` zic` mersi c` n-am chemat ni[te b`ie]i s` pun` [i ni[te dulapuri \n u[`, \nainte s` m` duc la nani.

Mic \ndreptar de ag`]at

a reprezentant` \n aceast` redac]ie a sexului slab de \nger, deci ag`]abil, m` simt obligat` s` aduc \n discu]ie un adev`r dureros: domnule, parc` nici ag`]atul nu mai e ce-a fost Au dreptate [i pensionarii `ia, care se duc cu flori \n Ghencea, la morm\ntul lui Ceau[escu |nainte era mai bine. |nainte, toat` lumea avea un servici (pentru \mp`timi]ii limbii romne, serviciu), avea o bucat` de ghear` de pui sau o [uvi]` de adidas de porc s-o pun` pe mas`, la copila[i, [i avea, parc`, ceva mai mult` inspira]ie la ag`]at. {i nu m` refer la celebrul Psst, psst, singuric`, singuric`?, `la dateaz` din timpuri imemoriale, e deja clasic, e un fel de Cuget, deci exist!, de Mens sana in corpore sano [i de Dac` dragoste nu e, nimic nu e, adunate la un loc. M` refer la dar mai bine nu m` mai refer la nimic, mai bine m` apuc s` fac ceva util societ`]ii. Mai bine v` explic, b`ie]i,

de ce, de cele mai multe ori, nu ne l`s`m ag`]ate, \n ciuda faptului c` moaca voastr` promite, la o prim` vizionare, un suflet romantic [i o mare disponibilitate de a ]ine minte care e parfumul nostru preferat [i cum o cheam` pe m`tu[a noastr` de-a 14-a, care a murit acum 45 de ani, c`lcat` de ma[in`, pe trotuar. S` \ncepem cu o plimbare pe www.dexonline.ro, ca s` vedem ce se zice acolo despre verbul a ag`]a. Ia uite ce se zice: AG~} tranz. 1) (obiecte) A prinde n/sau de ceva, l`s\nd s` cad` liber n jos; a anina; a suspenda; a sp\nzura; a at\rna. 2) (obiecte de mbr`c`minte,

Flori, fete sau b`ie]i

DC
2. Ag`]atul la supermarket. Nici la supermarket nu merg prea des, doar un pic mai des dec\t la bibliotec` [i doar pentru c`, printre altele, oamenii de-acolo nu-mi cer niciodat` s` aduc \napoi, la termen, obiectele cu care-am plecat. Unul dintre motivele pentru care rela]ia mea cu supermarketul e incoerent` [i haotic` e c` nu-mi place s` car saco[e grele. Cu toate astea, nu cred c` m-ar impresiona tradi]ionala ofert` Las`-m` s`-]i duc eu saco[ele, s\nt prea grele pentru tine. Mi-ar putea, \n schimb, trezi curiozitatea o replic` din categoria: Promite]i-mi c` detergentul de vase pe care l-a]i pus \n co[ va ajunge \n m\inile unei menajere. A[ \nnebuni dac` v-a]i pierde timpul cu o a[a ceva. Sau un Nu [tiu cum s-o conving pe doamna de la raionul de legume s`-mi aleag` ni[te ceap` mai frumoas`. S`-i spun c-o duc la cineva la spital?.

]es`turi etc.) A prinde nt\mpl`tor ntr-un obiect ascu]it, rup\nd sau g`urind; a anina; a prinde. 3) fig. fam. (persoane, de obicei, necunoscute, de obicei, de sex opus) A opri (n mod brutal) pentru a i se adresa; a acosta. /<lat. accaptiare. Hmm, va s` zic`, DEX-ul nu are un prea mare respect pentru aceast` activitate, pe care o consider` nici mai mult, nici mai pu]in dec\t brutal`. Nu s\nt chiar de aceea[i p`rere [i, dac-ar fi s` rescriu defini]ia, ea ar ar`ta cam a[a: A opri o persoan` de sex opus, pentru a i se adresa, \n majoritatea cazurilor, \ntr-un mod deloc surprinz`tor [i complet lipsit de creativitate. Ideea e [i [ti]i [i voi asta! c`, atunci c\nd \ncerca]i s` ne ag`]a]i, primele cuvinte s\nt esen]iale. De ele depinde dac` rezultatul va fi o privire dispre]uitoare, o po[et` peste ochi sau o conversa]ie. Mai ]ine]i minte scena din Asfalt tango, \n care Mircea Diaconu, \not\nd \n mare, \[i ag`]a viitoarea so]ie, care \nota [i ea, cu cuvintele Nu v` sup`ra]i, aici e Marea Neagr`?? Deci a[a se-aga]`, frate! Tre s`-]i surprinzi victima, tre s-o la[i cu gura c`scat`. Dac` nu-i paralizeaz`, de uimire, bra]ul cu po[eta, n-ai f`cut nimic. Dar mai bine nu mai insist cu teoria asta de doi lei. S` discut`m pe exemple [i loca]ii: 1. Ag`]atul la bibliotec`. N-am mai fost la bibliotec` din facultate, dar am pus-o prima pe list`, fiindc` a[teptam de mult un prilej s` m` dau intelectual`. Dac` a[ fi \ns` intelectual` de-adev`ratelea [i m-a[ duce, s\nt foarte convins` c` nu m-a[ l`sa ag`]at` cu texte de genul Nu te sup`ra, p`pu[a, vrei s`-]i ar`t c`r]ile mele?. Dar nici n-a[ ridica Istoria literaturii romne de la origini p\n` \n prezent s` lovesc, dac` un fost ochelarist, convertit la lentile de contact, m-ar deranja cu \ntrebarea Nu v` sup`ra]i, \mi lipse[te pagina 2349 din volumul Cre[terea [i educarea viermilor de m`tase cu handicap de gradul II. Nu cumva s-a r`t`cit prin c`r]ile dumneavoastr`?. C` veni vorba de c`r]i, mi-a povestit un amic cum a ag`]at o domni[oar` care citea \n autobuz. |ntr-un autobuz din Italia, aten]ie, ea fiind italianc`. Cic` s-a dus la ea [i a \ntrebat-o, pe romne[te, ar`t\nd cu capul c`tre carte: Ei, [i? P\n` la urm`, o fute sau n-o fute?. Tipa a \ntors capul, interesat` s` afle traducerea \ntreb`rii. Nu detaliez continuarea, v` spun doar c` \ncercarea a fost \ncununat` de supersucces.

168-169

Almanahul Academiei Ca]avencu


3. Ag`]atul la film. Am fost la film ne\nso]it` o singur` dat`, [i tot pe vremea c\nd eram student`. De-abia se stinsese lumina, c` m-am [i trezit c-o m\n` pe-un picior. Cum n-aveam la mine o pu[c` cu lunet` (m` rog, din p`cate, [i dac-a[ fi avut, tot mi-ar fi fost greu s` nimeresc pe-ntuneric gura derbedeului), m-am ap`rat \n singurul mod la \ndem\n`: ridic\ndu-m` s`-mi caut un alt loc. Nu cred c` ar sim]i \ns` nici o femeie lipsa unei arme de mare precizie, \n fa]a unei glumi]e de genul Ave]i idee ce film ruleaz` [i dac` are traducere? (mai ales dac` filmul e romnesc), cu variantele {ti]i cumva ce emisiune urmeaz` dup` film? [i Aici se joac` piesa aia cu care-a luat Nicoleta Luciu Oscarul pentru cel mai bun rol secundar?. 4. Ag`]atul \n trafic. M` dau cu ma[ina de doar c\teva luni, a[a c` n-am apucat s` servesc dec\t ni[te hlizeli pe la semafor (aproape de fiecare dat`, a fost vorba de ma[ini pline cu mul]i b`e]ei de cartier) [i o urm`rire cu jeepul p\n`-ntr-o benzin`rie (cu faruri [i tot tac\mul, dar, p\n` la urm`, destul de finu]`, fiindc`, \n momentul \n care am l`sat geamul [i am \ntrebat Care-i problema?, urm`ritorul s-a r\njit la mine ghidu[, mi-a comunicat c` nu-i nici o problem` [i s-a dus \n treaba lui). Am \ns` prietene care au fost nevoite s`-i conduc` pe glume]i p\n`-n fa]a sec]iei de poli]ie. Ceea ce n-ar fi f`cut, probabil, \n cazul \n care un domn dr`gu] le-ar fi uimit la semafor. Nu [tiu de ce, dar ceva \mi spune c` nu fac 1.000 de flash-uri \n ochi c\t un Nu v` sup`ra]i, [ti]i cumva care-i drumul spre Qubec?, un Pute]i s`mi \mprumuta]i [i mie handsfree-ul s` dau un telefon? sau un V-ar deranja s` \ndrepta]i pu]in oglinda din dreapta spre mine, ca s`-mi aranjez pu]in freza? Merg la o recep]ie [i cred c` s\nt cam ciufulit 5. Ag`]atul la serviciu. Nu e bun nici pentru patronat, c` e contraproductiv, [i nici pentru preopinen]i, c` se poate l`sa cu telenovele, dar se practic` la greu. Deci, dac` tot se practic`, e cu at\t mai important ca autorul s` fie creativ. Nu po]i s-o abordezi c-o replic` penibil` pe secretara de la II, c` te faci [i de r\s [i te [i expui riscului s` afle toat` compania c\t de papagal e[ti. Tre s` vii neap`rat cu ceva zguduitor, care s-o fac` s`-[i scape

2007

bibliorafturile din m\n` [i s`-i pun` [efului \n cafea dou` de lapte [i una de zah`r \n loc de dou` de zah`r [i una de lapte. Exclus s` aib` vreun efect Bun`, prin]eso, voiam de mult s` te cunosc, dar ar fi [anse destul de mari s` reac]ioneze la un {tii pe cineva de la IT care ar putea s` m-ajute s` g`sesc un mail pe care l-am trimis \n ianuarie 1967 [i nu-l mai g`sesc \n folderul Sent?.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

La r\ul Piedra am [ezut [i am pl\ns {i am pl\ns [i am pl\ns [i am pl\ns


Ce-ar putea s` scrie o fat` despre fete, \ntr-un almanah cu target mai mult masculin, dec\t un text despre pl\ns? Doar e manifestarea care marcheaz` cel mai bine diferen]a dintre sexe [i chestia pe care b`rba]ii o \n]eleg cel mai pu]in la noi. Bine, de ce dracu pl\ngem a[a des nici noi nu prea reu[im \ntotdeauna s` pricepem foarte exact, dup` cum nici motivele nu ne s\nt \ntotdeauna foarte clare, da de un lucru v` asigur: dup` ce trece tragedia, ni se pare [i nou` amuzant [i ne apuc` r\sul. M` rog, nu [tiu altele cum s\nt, dar mie a[a mi se \nt\mpl`. Iat` c\teva exemple de tragedii \nchipuite, fiecare cu pl\nsul ei. La unele a]i asistat cu siguran]`, la unele, nu, fiindc` au loc \n cercuri exclusiv feminine, la alea solitare n-a asistat nimeni \n afara protagonistei, da e bine s` afla]i despre ele, ca s` \n]elege]i c\t de complex` e natura feminin` [i c\t de sensibile s\ntem, b`i, `[tia care pl\nge]i [i voi un pic doar dac-a murit cineva! Na! Pl\nsul empatic. ~sta apare atunci c\nd prietena cea mai bun` \]i poveste[te ceva fie foarte frumos, fie foarte trist. De regul` e vorba de o poveste de dragoste sau, \n orice caz, de oameni, de emo]ii, de sentimente, de chestii d-astea care emo]ioneaz`. Dac` e frumos, te apuc` pl\nsul c` e prea frumos, dac` e trist, cu siguran]` are ea deja lacrimi \n ochi, a[a c` tu nu trebuie dec\t s` reac]ionezi. Pl\nsul empatic mai poate ap`rea c\nd e[ti tu \ns`]i foarte trist`. Se practic` \n solitudine [i se procedeaz` \n felul urm`tor: te jele[ti pe tine p\n` te plictise[ti, dup` care \ncepi s` \]i aduci aminte de nefericirile altora. Unuia i-a fugit pisica de-acas`? Perfect, d`-i [i vars` ni[te lacrimi [i pentru el. A iubit pisica aia, i-a suflat \n fund, a dus-o la doctor, i-a cump`rat cr`n]`nele, iar ea, c`]eaua naibii, ce-a f`cut? A fugit, a fugit pur [i simplu f`r` s` se uite \n urm`. Pe o coleg` a p`r`sit-o so]ul? Aoleo, ce nasol, s`raca, cum trebuie s` sufere, ce trebuie s` simt` c\nd \i vede c`m`[ile \n [ifonier [i ciorapii murdari \nc` \n co[ul de rufe, cum trebuie s-o doar` c\nd din televizor nu mai curg urlete de meci, ci lacrimi de telenovel`, brrr O jele[ti un pic [i pe ea, c` a[a e frumos [i colegial. Nu mai insist, imagina]i-v` \ns` c` grupul `sta nefericit, pe care \l putem uda cu lacrimi \ntr-o asemenea situa]ie, poate s` ajung` uneori [i p\n` la 10 oameni. Depinde doar de c\t timp avem la dispozi]ie. Pl\nsul \n grup. ~sta mi se pare cel mai amuzant, de[i, recunosc, nu l-am experimentat dec\t o dat`. Se practic` \ntre gagici, obligatoriu prietene bune, iar grupul trebuie s` fie de minimum trei. Se procedeaz` \n felul urm`tor: uneia \i dau lacrimile, a doua o ia \n bra]e, \ncep am\ndou` s` pl\ng`, mai \nt\i discret, apoi de-a dreptul \n hohote, cea de-a treia \ncepe, privindu-le, s` se foiasc`, se foie[te ce se foie[te, se emo]ioneaz` din ce \n ce mai tare, decreteaz` |mi vine [i mie s` pl\ng, dup` care se arunc` [i ea, \n lacrimi, peste gr`mada \mbr`]i[at`. De regul`, fiind \n mod flagrant ridicol chiar [i pentru doamnele implicate, pl\nsul \n grup sf\r[e[te \n hohote isterice de r\s. Pl\nsul complet inexplicabil. La `sta e neap`rat nevoie de un b`rbat prin preajm`, altfel nu are nici un farmec. Dac` te apuc` pl\nsul inexplicabil [i nu e l\ng` tine unul care s` te \ntrebe De ce pl\ngi, pisi?, Am f`cut eu ceva?, Te doare ceva?, |mi spui [i mie de ce pl\ngi?, Pisiiiiii, \mi spui [i mie de ce pl\ngi?, |mi spui, m`, femeie, odat` de ce pl\ngi?, B`i, \mi spui odat` ce dracu te-a apucat de pl\ngi sau vrei s` m` sco]i din s`rite?, deci dac` nu e unu care s`

170-171

Almanahul Academiei Ca]avencu


te \ntrebe toate chestiile astea [i pe care pl\nsul t`u inexplicabil s`-l tortureze \n mod evident (cu at\t mai mult cu c\t, cu trei secunde \nainte s` te apuce, p`reai foarte bine dispus`), nu ai f`cut nimic. Nu m` \ntreba]i, v` rog, care-i explica]ia, c` \mi scap` [i mie, habar n-am, o fi chimie, o fi lun` plin`, o fi configura]ia astral`, nu [tiu! Pl\nsul fiindc` e prea frumos. {i la `sta e nevoie de un b`rbat. Neap`rat. Fiindc` din cauza lui e prea frumos, din cauza lui, care te iube[te [i se poart` frumos [i te caut` \n coarne [i ar face orice pentru tine, s-ar duce la r`zboi, ar veni de la r`zboi, ar c\[tiga miliarde de euro sau ar m\nca din tomberoane, ]i-ar aduce [i luna de pe cer dac` i-ai cere-o, ba chiar ]i-ar aduce-o [i f`r` s` i-o ceri [i tot a[a. Cum adic` {i atunci de ce dracu pl\nge]i, s\nte]i nebune la cap, ce-ave]i?? Pl\ngem fiindc` s\ntem sensibile [i prea frumosul ne d` \ntotdeauna peste cap sau pl\ngem fiindc` ne speriem de at\ta prea frumos sau de team` c` prea frumosul `la o s` se transforme \ntr-o zi \n amintire. Nu-n]eleg ce-i a[a greu de priceput, mie mi se pare foarte limpede. Pl\nsul Las` c` [tiu eu c` nu m` mai iube[ti!. Ei, da, recunosc, `sta e incredibil de enervant. |ntr-o zi, pentru o t\mpenie de genul `sta, un b`rbat o s` se-arunce pe geam. Sau o s` o arunce pe ea. Pe ea care nici m`car nu-i spune c` de-aia pl\nge, care nici m`car nu-i d` [ansa s-o conving` de contrariu, care ]ine secret motivul pl\nsului ei absurd [i care tace, nu scoate o vorb`. Scoate doar ni[te suspine de-]i vine s`-i pui perna pe ochi [i \i scoate lui min]ile din cap, ca s` i le fac` pilaf. Pl\nsul lung, foarte lung sau extrem de lung. Ca s`-l \nfrun]i p-`sta, ca b`rbat, desigur, \]i trebuie o condi]ie fizico-psihic` de excep]ie, b`i, nene. Tre s` te duci la sal`, s` tragi de fiare, ca s` nu te doar` mu[chii de la at\ta ]inut \n bra]e, tre s`-]i antrenezi pielea, s` reziste la umezeal`, s` nu putrezeasc` [i tre s`-]i antrenezi nervii cu jocuri pe calculator. Cum, nu v-am zis? P`i, `sta poate s` dureze [i trei zile, nenicule, de-aia e nevoie de antrenament ca s`-i rezi[ti. Pl\nsul fulger. ~sta poate s` aib` loc [i s` nici nu te prinzi c-a avut loc. E a[a de discret c` poate trece lesne neobservat. O lacrim`-dou` se scurg pe la col]ul ochiului [i s\nt [terse cu m\neca \nainte de a fi apucat s` parcurg` jum`tate de obraz. |n cazul \n care, totu[i, l-ai observat, e bine s` te prefaci c` asta nu s-a \nt\mplat, ca s` nu ri[ti s` se prelungeasc`.

2007
Pl\nsul la [ef. Am zis la [ef, nu fiindc` a[a e corect s` zici, ci fiindc` pl\nsul la [ef` nu prea exist`. N-am auzit pe nimeni p\n` acum s` fi pl\ns \n fa]a [efei. Pur [i simplu, \n fa]a unei femei care ]i-e superioar` \n ierarhie nu are cum s`-]i vin` s` pl\ngi. Dac` \n fa]a ta st` \ns` un b`rbat, oh, da, atunci sim]i o nevoie irepresibil` de a face asta, o nevoie irepresibil` de a-i [ifona la modul simbolic cravata cu lacrimile tale. {efii de sex masculin ar trebui s` primeasc` un spor la salariu pentru situa]iile de genul asta, un fel de indemniza]ie de pl\ns. Pl\nsul \n spa]ii publice. Nici n-ave]i idee, b`ie]i, c\t de voluptuos poate fi pl\nsul \n aceast` variant`. N-ave]i idee cum e s` mergi despletit` [i aiurea pe str`zi, s` vezi oamenii printr-o perdea de ap` s`rat`, s` sim]i c` e[ti singura femeie din univers care tr`ie[te o dram` (nu ]i-ai g`sit cizme sau, [i mai r`u, le-ai g`sit, dup` ore [i ore de umblat, dar nu erau m`rimea ta) [i c` drama aia nu poate fi \n]eleas` de nimeni altcineva (nici m`car de vaca aia de coafez` care ]i-a f`cut breton, de[i i-ai zis clar s` nu-]i fac`). M` opresc. Nu fiindc` n-a[ mai putea s` continui, ci fiindc` b`nuiesc c`, \n mare, v-am l`murit c` s\ntem ni[te fiin]e ceva mai complicate [i mai speciale [i c`, de[i, de multe ori, ne-am dori s` fim muult mai simple, ne-o ia naturelul pe dinainte [i nu prea mai avem \ncotro. Ne cerem a[adar scuze dac`, uneori, comport\ndu-ne a[a, v` scoatem din min]i [i nutrim, totodat`, speran]a sincer` c`, pe de alt` parte, reu[im s` fim, \n multe ocazii, suficient de simpatice c\t s` ne recompens`m pentru torturile lacrimogene la care v` supunem f`r` s` vrem.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Iulian T`nase
De ce iubeam feti]ele Cum am ag`]at cea mai frumoas` femeie din lume 10 scenarii cretine de ag`]at o proast`-n parc

Flori, fete sau b`ie]i

DC
tatei), a ie[it \n curte, a v`zut ce-i f`ceam iubitei mele, a venit la noi, m-a apucat de perciuni [i a tras. Mi-au dat lacrimile de durere, dar eram prea fericit ca s` \mi pese. La v\rsta aceea fraged`, eu tr`iam deja experien]a unui s`rut de-a dreptul complicat: s`rutasem o feti]` de sim]eam c` \mi ard t\mplele. Nu am aflat niciodat` dac` Mihaela aceea m-a iubit [i ea, \ns` nu ar fi avut nici un motiv s` nu m` iubeasc`, c`ci \nv`]am bine, eram premiantul clasei, \nv`]`toarea era m`tu[a mea [i, pe deasupra, mai eram [i un b`iat frumu[el. |mi amintesc c` se cam emo]iona la fa]`, \nro[indu-se \n chip evident, atunci c\nd m` apropiam de ea, c\nd o prindeam de m\n` sau c\nd \mi striveam buzele de buzele ei. Erau s`ruturi \nchise, limbile noastre niciodat` nu s-au \nt\lnit, dar mie \mi produceau un extaz cu mult mai mare dec\t o not` de 10 la citire sau la aritmetic`. Pe Mihaela am p`r`sit-o c\nd am intrat \n clasa a cincea. |n clasa a cincea am schimbat [coala [i m-am \ndr`gostit foarte tare de noua mea coleg` Lidia. Era \nalt` [i avea ni[te buze foarte groase. C\nd m` uitam la gura ei, mi se f`cea, brusc, foame. Am iubit-o foarte tare pe Lidia. Fiecare zi de [coal` era o s`rb`toare, fiecare not` de 10 pe care o luam ([i luam multe note de 10) era o floare depus` la picioarele Lidiei. |nv`]a [i ea bine, [i asta m` motiva [i mai mult. Nu-mi f`ceam iluzii c` a[ putea s` o cuceresc cu note de 6, 7 sau 8. Notele astea erau ca ni[te s`bii tocite sau ca ni[te pu[ti ruginite, cu gloan]e anchilozate, pe c\nd notele de 9 [i 10 erau armele perfecte pentru a c\[tiga un r`zboi sentimental [i pe deplin inocent. Mai aveam [i atuul c` eram talentat la fotbal, jucam foarte bine. C\nd echipa clasei noastre juca fotbal cu

De ce iubeam feti]ele
a v\rsta de 5 ani eram deja un heterosexual convins. O iubeam pe Mihaela, ceea ce \mi crea oarece dificult`]i de raportare, fiindc` la gr`dini]a mea existau dou` Mihaele [i eu o iubeam, desigur, pe aia mai frumoas`, [i m` deranja foarte tare c\nd eram \ntrebat pe care dintre Mihaele o iubesc. Cum pe care? De[i aveam doar 5 ani, puteam s` disting foarte bine \ntre dou` Mihaele. Cu aceast` feti]` am avut o rela]ie de c\]iva ani buni. |n clasa a patra \nc` o iubeam [i abia a[teptam recrea]iile pentru a o s`ruta pe gur`. Fiindc` asta f`ceam: o s`rutam pe gur`, nu voiam deloc s` m` \ncurc cu obrajii, g\tu]ul sau alte zone din astea elevogene. Unul dintre aceste s`ruturi, \mi amintesc foarte bine, a fost extrem de dureros. Abia se sunase de recrea]ia mare [i eu m` [i g`seam \n curtea [colii (era o iarb` foarte frumoas`), c`lare pe Mihaela mea, o s`rutam cu toat` disperarea de care e \n stare un b`iat de 8-9 ani. Tovar`[a \nv`]`toare, care era m`tu[a mea (so]ia unui frate de-al

174-175

Almanahul Academiei Ca]avencu


echipele altor clase, [i Lidia se afla printre spectatori, sim]eam c` trebuie s` dau tot ce e mai bun din mine, fiecare [ut tras de mine la poart` era o s`geat` \ndreptat` \nspre inima Lidiei. |n cele din urm`, Lidia a cedat. Un an de zile ne-am iubit ca ni[te copii, buzele mele, de b`ie]el heterosexual convins, au f`cut cuno[tin]` cu buzele ei c`rnoase, [i mai mult de-at\t nici c` \mi puteam dori de la via]`. Apoi a venit [i ziua c\nd am fost cel mai fericit b`ie]el din lume: Lidia mi-a f`cut cadou o poz` cu ea, de la umeri \n sus. Zile \n [ir am privit pe ascuns poza aceea din care Lidia m` privea, cu buzele ei c`rnoase, \mbr`cat` \n uniform` de [col`ri]`. Eram foarte speriat c` p`rin]ii sau sora mea Simona ar putea da peste acea dovad` de dragoste. Nu prea [tiam ce s` fac cu acea poz`, unde s` o p`strez pentru a nu fi g`sit` de nimeni. |n cele din urm`, am ascuns-o sub covorul din dormitor [i nu b`nuiam c\tu[i de pu]in c`, nu peste mult timp, voi afla c` \ntre fericire [i suferin]` e aceea[i distan]` ca de acas` la [coal`. |ntr-o zi, mama s-a apucat s` scoat` covoarele din cas` [i a g`sit poza. M-am sim]it oribil, am suferit, nu voiam ca p`rin]ii mei s` afle despre situa]ia mea sentimental-[colar`, dar au aflat [i inima mea \ndr`gostit` a luat-o la galop [i acest galop m-a f`cut s` fug departe de ochii amuza]i ai mamei. Cum s` r\d` cineva de o mare dragoste pe care o tr`iam eu atunci?! De Lidia m-am

2007
desp`r]it odat` cu mutarea mea, \ncep\nd cu clasa a [asea, la o alt` [coal`. Aici m-am \ndr`gostit f`r` speran]` de Diana. Eu eram \n clasa a 6-a D, ea era la A. Trei ani am iubit-o, dar a fost o iubire ne\mp`rt`[it`. Locuiam \n aceea[i parte a ora[ului [i se \nt\mpla de multe ori ca, diminea]a, s` m` \nt\lnesc cu ea \n drum spre [coal`. C\nd o vedeam, m` emo]ionam teribil. Vreme de trei ani, o singur` dat` s-a \nt\mplat s` am curajul de a m` apropia de ea, \ns` nu [tiam ce s`-i spun, cum s` o ag`] \ntr-o discu]ie elevat`, ca-ntre elevi. Atunci, \n ziua aceea, c\nd inima mi-a b`tut foarte tare obrazul, spun\ndu-mi hai, nu fi prost, zi-i ceva!, tot ce am reu[it s`-i spun a fost: Nu te sup`ra, c\t e ceasul?. Nu \mi mai amintesc c\t era ceasul pe vremea aceea. Nu pot s` uit, \n schimb, ziua c\nd eram deja \n clasa a 8-a, de-acum Diana [i-a serbat ziua de na[tere. {tiam unde locuie[te, [tiam de la un coleg de-al ei c` va fi o petrecere la ea acas` [i, ca un \ndr`gostit nenorocit ce eram, mi-am petrecut ore \n [ir, \n strad`, privind, de la oarecare distan]`, blocul Dianei [i forfota de pe balconul acela de la etajul 4, plin cu copii veseli, care m\ncau pr`jituri [i beau Brifcor, poate chiar Pepsi. Era prim`vara anului 1988. Ironia sor]ii a f`cut ca, \n toamna aceluia[i an, s` m` g`sesc, deodat`, \n aceea[i \nc`pere cu Diana: intraser`m la acela[i liceu [i eram colegi de clas`. Dragostea mea pentru ea, vitriolat` de anii \n care \ncercasem, \n zadar, o apropiere, sl`bise \n intensitate, dar nu disp`ruse cu totul. {i, \n cele din urm`, s-a \nt\mplat [i minunea. |n ziua c\nd m-am s`rutat cu Diana [i nu a fost deloc un s`rut complezent! n-am mai avut nici un dubiu: la o mas` distan]` de Dumnezeul be]ivilor se afl` Dumnezeul \ndr`gosti]ilor, care \n nici un caz nu doarme cu capul pe fese.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Cum am ag`]at cea mai frumoas` femeie din lume

povesti, la persoana \nt\i, cum ai ag`]at o femeie care, la c\tva timp dup` ce te-ai culcat cu ea, a murit, este dificil. Persoana a treia suport` mai bine astfel de [ocuri, poate [i pentru c` persoana a treia pare a fi o cu totul alt` persoan`, c\nd, de fapt, ea este tot \nt\ia persoan` (\n nici un caz, prima sau ultima) care fie [i-a pierdut vocea, fie prefer` s` se mi[te prin poveste, \nf`[urat` \n haine str`ine, cu trei r\nduri de cus`turi, \n loc de unul. Voi povesti, totu[i, la persoana \nt\i, de[i mult mai simplu mi-ar fi fost s` povestesc la persoana a cincea sau a noua, singular. |n vremea aceea eram singur, de[i aveam o iubit`. Iubita mea era plecat` departe, foarte departe, [i, \n timp ce \mi scria mesaje frumoase, pe e-mail, c` eu s\nt singurul b`rbat pe care \l cunoa[te [i \l recunoa[te pe \ntinderea a dou` continente, m` \n[ela cu un peruan, de care se \ndr`gostise nebune[te. O \n[elam [i eu, dar f`r` s` m` \ndr`gostesc de fetele cu care m` culcam. Carnea mea de b`rbat care tocmai \[i satisf`cuse stagiul militar nu ajunsese la subtilit`]i prea mari \ntr-ale abstinen]ei. Practicam asceza sentimental`, nu [i pe cea carnal`. {i numai o ipocrizie eclatant` [i de[`n]at` mi-ar putea dicta cuvinte orbitoare, ale c`ror r\nduri m-ar str\nge ca \ntr-o menghin` [i m-ar \mpiedica s` recunosc adev`rul. {i adev`rul este c` putem foarte bine s` iubim pe cineva [i s` facem sex, chiar [i dragoste, cu altcineva. Dup` cum nu e deloc imposibil ca b`rbat, vorbesc, c`ci femeie nu am fost niciodat` s` iube[ti dou` femei \n acela[i timp. La \nceputul anului 2000, eram foarte \ndr`gostit de Adora. Ea m` iubea cu mult \nainte ca eu s` m` \ndr`gostesc. |n aprilie, Adora a plecat, cu o burs`, \n Peru, de unde a revenit \n Romnia, total schimbat` [i cu c\teva kilograme bune \n plus, \n ianuarie 2001. Distan]ele prelungite transform` oamenii, modific` sentimentele [i a[a mai departe. La scurt timp dup` ce Adora s-a \ntors din Peru, ne-am desp`r]it definitiv,

fiindc` altceva oricum nu ne mai r`m`sese de f`cut. Pe Iuliana am cunoscut-o la sf\r[itul lui noiembrie 2000, \n anul acela care m` transformase \ntr-un ceas a[tept`tor sau cam a[a ceva, num`r\nd zilele [i minutele p\n` c\nd Adora avea s` revin` din Lima. Am intrat \n Libr`ria Mihai Eminescu, de l\ng` Universitate, c`utam o carte sau, poate, ni[te c`r]i de colorat, nu mai [tiu exact, dar \mi amintesc foarte bine fusta neagr`, din tercot, care

176-177

Almanahul Academiei Ca]avencu


scotea \n eviden]` lucruri dintre cele mai frumoase, [i p`rul acela blond, c`zut, cum nu se putea mai bine, pe umeri. Femeia era \n fa]a unui raft cu c`r]i, o vedeam din spate, dar ceea ce vedeam era minunat. Un b`rbat normal la cap [i la corp nu putea s` nu-[i doreasc` s` fac` dragoste cu o asemenea femeie. M-am apropiat pu]in de ea, i-am z`rit profilul: era o femeie foarte frumoas`. Mi-am f`cut de lucru prin preajma ei, a[ fi vrut s`-i spun ceva sau altceva, s`-i atrag aten]ia \n vreun fel, \ns` nu am f`cut absolut nimic, m` sim]eam ca [i paralizat, curajul m` p`r`sise, plecase, poate, \n Peru, [i el, \n c`utarea Adorei, pe care o iubeam. Am ie[it din libr`rie cu coada-ntre picioare, mi-era foarte ciud` pe mine, \mi venea s`-mi trag un cap \n gur`, cu a[a o femeie nu o s` te mai \nt\lne[ti prea cur\nd, dobitoc fricos ce e[ti, exact asta e[ti, dar n-aveam dreptate. Redac]ia Academia Ca]avencu tocmai se mutase din Pache Protopopescu \n Pia]a Universit`]ii, la doi pa[i de Libr`ria Mihai Eminescu. Am ajuns \n redac]ie cu inima str\ns`, peste ochi mi se a[ternuse un fel de cortin` de cea]`, pe care era imprimat` imaginea acelei femei blonde, la care nu \ncetam s` m` g\ndesc. Alo, ce e cu tine, nene? Te-ai ]icnit la cap sau doar la corp? Probabil c` peste tot. Peste c\teva minute intram din nou \n Libr`ria Mihai Eminescu. Ea era acolo, am z`rit-o \nc` de la intrare, era l\ng` un copiator, multiplica ni[te foi, xeroxa ceva, cum se spune, [i asta f`ceam [i eu: m` uitam la ea ca un xerox pus s` copieze, de sute de ori, f`r` nici o secund` de r`gaz, aceea[i o foaie de h\rtie. M` rog, compara]ia este deplasat`, dar ea nu exprim` dec\t \ntr-o foarte mic` m`sur` exaltarea pe care o resim]eam rev`z\nd-o pe necunoscuta aceea superb`. Mi-am tot f`cut de lucru prin libr`rie, f`r` s`-mi dezlipesc ochii de pe xerox, [i m-am tot \nv\rtit \n jurul axei mele \n c`lduri, p\n` c\nd copiatorul a amu]it [i femeia (am v`zut-o) a ie[it din Mihai Eminescu. Am ie[it dup` ea. Mergeam la c\]iva metri \n spatele ei, o admiram foarte tare din spate, puteam s` jur c` o ador, n-aveam nici o \ndoial` c` era cea mai frumoas` femeie din lume, de[i exist` (am auzit) \n lume foarte multe cea mai frumoas` femeie din lume. Dar atunci, \n acele clipe, c\nd ea mergea vis`toare [i oarecum gr`bit` pe strada Academiei, c\nd cotea pe Edgar Quinet, l`s\nd Facultatea de Matematic` \n spate [i \n dreapta, c\nd ajungea la f\nt\na

2007
de la Arhitectur`, [i eu o urmam ca un obsedat sentimental ce eram, c\nd f\nt\na de la Arhitectur` r`m`sese mult \n urma noastr` [i ea se preg`tea s` traverseze bulevardul pe trecerea de pietoni care te duce la intrarea \n strada Bati[tei, EA era pentru mine cea mai frumoas` femeie din lume. Semaforul ar`ta ro[u pentru pietoni, ea s-a oprit, am ajuns-o din urm`, am ajuns chiar \n spatele ei, m` g\ndesc c` poate mi-o fi auzit inima b`t\nd (b`tea mai ceva ca Muhammad Ali), c`ci s-a \ntors brusc spre mine, tres`rind, a[a cum tresar oamenii care se sperie de ceva. M-am uitat \n ochii ei mari [i alba[tri [i, cu o privire fix`, dar galant`, i-am spus: V` ur-m`-ream!. Dup` c\teva clipe de uluial`, femeia a \nceput s` r\d`, am r\s [i eu, pe mine m` cheam` Iulian, pe mine Iuliana, \mi pare bine de cuno[tin]`, dar mie?! Mie \mi p`rea foarte bine de cuno[tin]`, at\t de bine, \nc\t a[ fi putut s`-mi pierd cuno[tin]a, nu altceva. Nu mi-am pierdut nici cuno[tin]a, nici altceva. Iuliana se ar`ta a fi o femeie foarte civilizat` [i amabil`, alta mi-ar fi tr\ntit, poate, o po[et` peste cap. |ns` nu ar`tam deloc ca unul care e obi[nuit s` ia po[ete peste cap. Aveam 27 de ani, barb`, emo]ii, c\teva sute de mii \n buzunar, eram \mbr`cat decent [i [tiam s` port o conversa]ie inteligent` cu o femeie frumoas`. Lipsa mea de modestie este nevoit` s` recunoasc`: \ntotdeauna am fost inspirat \n preajma femeilor frumoase. C\nd st`team de vorb` cu c\te o ur\]ic`, vorbeam de parc` a[ fi vrut s` fug c\t mai repede [i c\t mai departe. Cu femeile frumoase e mult mai u[or [i, totodat`, mult mai greu. E u[or, deoarece, \n preajma acestor fiin]e, cuvintele \nsele se afl` \ntr-o competi]ie direct` unele cu celelalte [i, de regul`, reu[esc s` ias` la suprafa]` doar acelea care fie au ceva de spus, fie s\nt mai rele de gur`.

Flori, fete sau b`ie]i

DC
zualitatea, la \n`l]imea Iulianei. Cine se teme de cuvintele mari ar face mai bine ori s` nu se apuce de scris, ori s` se lase c\t mai repede. {i, totu[i, relatat` la persoana a [aptea, singular, tonul folosit p\n` acum ar fi avut cu totul alte tonalit`]i. Din p`cate, \ns`, pe lume nu exist` dec\t trei persoane: persoana \nt\i, persoana a doua [i persoana a treia, toate la singular. Cum ne na[tem singuri [i murim singuri ([i chiar ne iubim singuri), pluralul e o iluzie gramatical`. Atunci, \n acea zi de noiembrie a anului 2000, cele trei persoane erau: Iuliana, Adora [i Iulian. Pe Adora o iubeam, pe Iuliana o doream. Iuliana era la un bra] distan]`, Adora se afla la c\teva mii de kilometri (de bra]e) dep`rtare. Departe de mine inten]ia de a face filozofie pronominal`, dar a[a \n]eleg acum aceast` poveste dintr-un trecut nu foarte \ndep`rtat. Am mers cu Iuliana \n L`pt`rie, am b`ut cafea, am fumat (eu), am vorbit, am aflat c` este medic urolog, avea 30 de ani, vorbeam aceea[i limb`, at\t noi, c\t [i privirile noastre. Mi-a relatat povestea vie]ii ei pe scurt, i-am f`cut [i eu un rezumat al vie]ii tr`ite de mine p\n` atunci. Mi-era bine cu ea, era mult firesc \n acea \nt\lnire a noastr`, dup` ce am plecat din L`pt`rie, am trecut pe la redac]ie, pentru a-mi lua rucsacul [i cheile de-acas`, Iuliana m-a \nso]it, \n lift (redac]ia e la etajul 6) ne-am s`rutat, nu m-a[ fi g\ndit c` e posibil [i am regretat c` redac]ia nu se afl` la etajul 700, \n fine Scriu aceast` poveste, \ntru totul adev`rat`, mai ales pentru finalul ei [i ceea ce i-a urmat finalului. Un final a c`rui continuare a fost pentru mine, [i \nc` este, de ne\n]eles. Iuliana a murit pe 16 noiembrie 2001, dar mai e p\n` atunci. Mai e aproape un an. Nu aveam nici o \ndoial` c` Iuliana e cea mai frumoas` femeie din lume [i, s`rut\nd-o, am sim]it c` lumea \ntreag` poate fi cucerit`, totul e s` crezi. |n timp

(Da, exist` [i cuvinte rele de gur`!) E u[or [i pentru c`, atunci c\nd simt o femeie frumoas` prin preajm`, alexandrumacedonul [i napoleonul (care zac \n aproape to]i b`rba]ii) se trezesc imediat din somnul de departe, \n care-i ad\ncir` barbarii de tirani, [i pornesc de-ndat` la (i)atac. Dar mai e [i greu. E greu, deoarece, de multe ori, instinctele dezl`n]uite \ntunec` nu doar privirea, ci [i vorbirea. Un fel de orbire a vorbirii. Dar mai bine s` trec peste aceste considera]ii oarecum teoretice [i s` revin pe trecerea de pietoni. Iuliana era superb`, puteam s` o privesc \n voie, vorbeam cu tot corpul, ea r\dea [i, c\nd o femeie r\de, asta poate \nsemna fie mai multe lucruri, fie unul singur, dar decisiv. Eu [i Iuliana eram, \n acele momente, doi oameni surprin[i (de via]`) pe trecerea de pietoni. Am invitat-o s` bem o cafea [i ea a acceptat, sporindu-mi [i mai mult mirarea. Am recitit ceea ce am scris p\n` \n acest punct [i, recunosc, nu cred c` am g`sit tonul adecvat pentru aceast` poveste. E drept c` \ntre dame bine [i drame bune exist` destule apropieri, de[i habar n-am dac` o Julieta sau o Ofelia s-ar fi ridicat, \n ceea ce prive[te feminitatea [i sen-

178-179

Almanahul Academiei Ca]avencu


ce o s`rutam, P`m\ntul se transforma (sim]eam) \ntr-o sfer` de sticl` colorat`, din acelea pe care le ascund copiii prin buzunare. Nu am vrut s` \mi for]ez norocul, de[i \mi st`tea pe limb` (\n lift, \n timp ce o s`rutam) s` o invit la mine [i s` facem dragoste chiar \n acea zi, \n acea zi peste care se l`sase deja seara. Recunosc: n-am avut curaj. Se \nt\mplaser` multe lucruri \n acea zi [i era foarte bine ce se \nt\mplase, puteam s` m` declar fericit. Pe Iuliana am rev`zut-o a doua zi, a venit la mine acas`, \n garsoniera mea de la etajul opt, era parc` [i mai frumoas`, m` sim]eam \ngrozitor de nelini[tit, inima \mi b`tea de se cl`tina blocul, s\ngele \mi blocase principalele artere [i vene, ce f`cusem eu \n via]` ca s` merit o asemenea femeie? Iuliana [tia de dragostea mea pentru Adora, \i povestisem, [i, \n timp ce f`ceam dragoste cu Iuliana, \n Bucure[ti, poate c` [i Adora f`cea exact acela[i lucru cu peruanul ei, \n Lima. N-am s` intru \n detalii, voi p`stra pentru mine amintirea acelui extaz pe care l-am tr`it atunci. De Adora m-am desp`r]it la pu]in timp dup` ce a revenit \n ]ar`, de[i eu nu mi-am dorit asta. O iubeam sau, cel pu]in, aveam certa iluzie c` o iubesc. Cu Iuliana vorbeam, noaptea, la telefon, era melancolic`, \mi spunea c` ea \[i dore[te mai mult, voia s` fim iubi]i, aman]i [i amante se g`sesc pe toate drumurile, avea dreptate, Iuliana m` \ntrista, [i eu \mi doream mai mult de la ea, dar nu puteam, o a[teptasem prea mult pe Adora [i mi-era greu s` accept c` str`ina din fa]a mea este chiar ea. Adev`rul e c` Adora se \ntorsese desp`r]it` gata.

2007
|n primele luni ale lui 2001, Iuliana m` c`uta la telefon aproape \n fiecare noapte. Apoi, am \nceput s` vorbim din ce \n ce mai rar. Iuliana era medic rezident la Spitalul Col]ea [i avea un program foarte \nc`rcat. Ne-am rev`zut, cu totul \nt\mpl`tor, pe la Universitate, p`rea tras` la fa]`, am schimbat c\teva vorbe doar, era \n mare grab`. Era prin noiembrie, cred, c\nd am sunat-o [i mi-a r`spuns mama ei. Mi-a spus c` Iuliana nu poate vorbi, era internat` la Spitalul Colentina, f`cuse o alergie, ceva, n-am \n]eles prea bine. Am revenit cu un telefon peste c\teva s`pt`m\ni, din nou mi-a r`spuns mama ei, s`rum\na, cu Iuliana, v` rog, cine s\nte]i dumneavoastr`, domnule, m-a \ntrebat, avea o voce stins`, foarte contrariat`, Iulian e numele meu, s\nt prieten cu Iuliana, a[ vrea s` vorbesc cu ea, Iuliana a murit, domnule, [i de aici \ncolo chiar nu mai e nimic de zis, poate doar faptul c` mi-a fost imposibil s` [terg din agend` num`rul de telefon al celei mai frumoase femei din (cealalt`) lume.

Flori, fete sau b`ie]i

DC

11 scenarii cretine de ag`]at o proast`-n parc


Motto: Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai un pachet de [erve]ele la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat [erve]elele. Ea zice: Nu-s ale mele. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Acuma, s\nt!. {i de aici se \nfirip` o rela]ie. Anonim, secolul XXI {i de aici se \nfirip` o rela]ie. Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai o p`s`ric` la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat p`s`rica. Ea zice: Nu e p`s`rica mea. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Acuma, este! {i de aici se \nfirip` o rela]ie.

Scenariul 4

Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai un pachet de burt` de vit` la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat burta. Ea zice: Nu e burta mea. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Acuma, este! {i de aici se \nfirip` o rela]ie.

Scenariul 1

Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai o pul` la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat pula. Ea zice: Nu e pula mea. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Acuma, este! {i de aici se \nfirip` o rela]ie.

Scenariul 2

Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai un picior de lemn la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat piciorul de lemn. Ea zice: Nu e piciorul meu. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Acuma, este!

Scenariul 3

180-181

Almanahul Academiei Ca]avencu


Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai un frigider la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat frigiderul. Ea zice: Nu e frigiderul meu. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Acuma, este! {i de aici se \nfirip` o rela]ie.

2007
pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai o coac`z` la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat coac`za. Ea zice: Nu e coac`za mea. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Acuma, este!. {i de aici se \nfirip` o rela]ie.

Scenariul 5

Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai un encefalograf la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat encefalograful. Ea zice: Nu e encefalograful meu. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Acuma, este! {i de aici se \nfirip` o rela]ie.

Scenariul 6

Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai un pe[te la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat pe[tele. Ea zice: Nu e pe[tele meu. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Acuma, este!. {i de aici se \nfirip` o rela]ie.

Scenariul 10

Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai o oli]` de noapte la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat oli]a de noapte. Ea zice: Nu e oli]a mea. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Acuma, este! {i de aici se \nfirip` o rela]ie.

Scenariul 7

Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai un milion de dolari la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat milionul `sta de dolari. Ea se uit` \n po[et` [i zice: Da, a[a e. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Poftim, ia-l. Tipa ia milionul de dolari [i de aici se \nfirip` o rela]ie.

Scenariul 8

Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai la tine un pechinez mort, trei b`[ini mov [i cheile de la un BMW X3) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat pechinezul `sta mort. Ea zice: Nu e pechinezul meu. Tu continui: Dar b`[inile astea mov? Ea se uit` \n po[et` [i zice: Nu s\nt ale mele, ale mele s\nt \n geant`, probabil c` s\nt ale altcuiva. Tu insi[ti: Dar cheile astea de BMW X3? Ea se uit` \n po[et` [i zice: Nu, nici astea nu s\nt ale mele. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): OK. {i de aici se \nfirip` o rela]ie.

Scenariul 11

Scenariul 9

Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Mircea Toma
Cum am r`mas b`iat mare

Flori, fete sau b`ie]i

DC

Cum am r`mas b`iat mare


N-a[ avea curajul s` povestesc o istorie de seduc]ie \n care rolul seduc`torului s`-mi apar]in` mie, pentru c` nu-mi place s` mint. Ca b`rbat, am o istorie foarte frustrant`: la vrsta la care b`ie]ii din genera]ia mea descopereau frenetic sexul [i asta nu singuri, ci \n compania fetelor eu nu eram perceput ca purt`tor de sex. Clar? Eram un papagal ridicol, un pu[ti care pierduse r`zboiul cu pubertatea. Momentele cele mai dramatice le-am tr`it la mare, unde calit`]ile mele intelectuale excep]ionale nu apucau s` fie percepute din cauza vitezei tranzac]iilor. {i aveam nu 14 ani, ci 20. Ca s` v` face]i o idee despre halul \n care ar`tam, imagina]i-v` c` am intrat, \mpreun` cu un coleg de clas` (a doi[pea!), \ntr-o crcium`, s` bem o bere (Bandi, colegul meu, se b`rbierea \nc` de printr-a noua); ei bine, nici n-am pus bine fundul pe scaune, c` un osp`tar s-a repezit la amicul meu [i i-a spus textual ia-]i, domle, copilul [i ie[i afar` c` aici nu servim minori. Timp de vreo doi ani de zile m-a urm`rit ca un co[mar ideea c` am fost considerat fiul unui coleg de liceu. Co[mar de care n-am sc`pat dect dup` vreo 2 ani, [i numai mul]umit` unui alt co[mar: co[marul estival. E vorba, evident, despre soarta unui n`prstoc imberb plecat s` descopere, pe litoral, mult sex. Ei bine, pute]i voi s` rde]i ct vre]i, \n anul 1972 am reu[it, pentru prima oar` de cnd mergeam pe litoral, s` ag`]! Am reu[it, mai precis, s` opresc, din deplasarea lor ostentativ indecis`, dou` cehoaice, \n dreptul meu. Cred c` am \nceput s` vorbesc nu numai \n malga[`, ci [i \n ceh`, din cauza surescit`rii. Fetele erau extrem de cooperante, fiind de max dou` ore \n Romnia. Era mi-am zis, perfect con[tient de situa]ie [ansa mea. Dar discursul meu nu putea dep`[i pragul comunic`rii puritane din simplul motiv c` nu am avut niciodat` prilejul s` \mping discu]ia c`tre ambiguit`]ile care s` deschid` pista. Pista aia. Drept care amicul cu care m` \ntov`r`[isem [i care tocmai \ncepuse s` regrete c` se \ncurcase cu un loser s-a oferit s` le ini]ieze \n natura rela]iei pentru care le acostasem. A f`cut-o destul de abrupt, avnd \n vedere c` vocabularul pe care, ca romn, \l \mp`rt`[ea

Seduc]ia cu minorul

cu cehoaicele era de cel mult 4 cuvinte [i pu]in mai multe gesturi. Singurul care a ro[it am fost eu; fetele, ha, s-au luminat de parc-ar fi primit cte-o \nghe]at` (zmrzlina). Prima [i singura lor nedumerire a fost cu privire la viitorii protagoni[ti ai iminentei lor premiere sexuale de pe litoralul romnesc. Cu maxim respect pentru drepturile celui care a ag`]at prada, amicul meu m-a indicat ca fiind unul dintre cei din care fetele ar urma s` se \nfrupte, dup` care, umil, sa autopropus ca poten]ial participant la experien]a multicultural` pe care le-o ofeream. Cehoaicele l-au cnt`rit mul]umite din priviri, dup` care s-au \ntors spre mine; m-au m`surat scurt, apoi s-au privit una pe cealalt` [i au protestat, \n cor, c` sunt mult prea mic

184-185

Almanahul Academiei Ca]avencu


(malicky), deci incompatibil cu sexul lor. Cum, \ntre timp, se formase o coad` de clujeni fl`mnzi de cehoaice, n-a fost o problem` ca pozi]ia vacant` s` fie ocupat` \n aproximativ 10 secunde.

2007
nu fusese interesat de Africa. Am acceptat, \ntr-o scrb` total` semn al unei obtuzit`]i culturale des`vr[ite combina]ia cu Marocul. Experien]a a fost, nu numai pentru epoca aceea, un regal: trei s`pt`mni, dintre care una \n Paris [i dou` \n ]ara aceea arab` despre care nu [tiam absolut nimic. Pentru mine hai s` nu ne mai ascundem dup` deget ]elul era total paralel experien]ei transculturale: eu urm`ream o experien]` mai simpl`, dar mult prea rar`, o experien]` sexual`. {i asta cu contribu]ia suprarealist` a Securit`]ii romne.

Lovitura ceh` m-a l`sat mut sexual pentru o lung` perioad` estival`. Dar nu definitiv. Dup` ce mi-am adunat oasele demnit`]ii virile din nisipul fin de pe litoral, m-am hot`rt s`-mi \ncerc norocul \n str`in`tate. Dup` cum bine [tiam atunci (din mitologia clujean`), Danemarca [i Suedia erau polii liberalismului sexual universal. Drept care am f`cut tot ce mi-a stat \n puteri s`-mi mut teritoriul de ag`]at \n nordul Europei. O ambi]ie important`, dac` v` gndi]i c` era formulat` \n plin` epoc` Ceau[escu. Adev`rul e c`, fa]` cu Vezuviul meu libidinal, cortina de fier \[i g`sea o just` menire. A[a c` m-am \nscris pentru o excursie BTT \n ]`rile din nordul Europei. (Ce \nseamn` BTT? Atunci \nsemna Biroul de Turism pentru Tineret; denumirea v` poate deveni mai familiar`, dac` v` gndi]i c` parte din elita politic` de azi [i-a f`cut training-ul \n managementul afacerilor \n turism la BTT; cred c` exemplul George Copos e suficient ca s` v` face]i o idee despre cine conducea atunci BTT-ul.) Am fost \nscris ca rezerva nr. 27 pentru unicul loc destinat tineretului clujean \ntr-o excursie de dou` s`pt`mni prin Danemarca-Norvegia-Suedia-Finlanda. Num`rul mare de rezerve era justificat de faptul c` pe atunci Securitatea nu-[i d`dea acordul pentru viza de ie[ire din lag`rul comunist dect \n mod cu totul excep]ional. Au urmat dou` surprize ca-n pove[ti, una bun` [i una proast`: aia bun` a fost c` am primit viza, cea proast` a fost c`, \n acel an, au primit-o, practic, to]i cei \nscri[i \n excursii. Cred c` anul cu pricina fusese declarat anul interna]ional al turismului, iar cum Ceau[escu (sau s` fi fost mna lui Nicu[or?) ]inea s` pozeze, pentru Occident, \n liberal, a ordonat s` se dea vize la tot cartierul. N-am spus c` a fost o veste proast` pentru c` m-ar fi \ntristat bucuria altora, ci doar pentru faptul c` r`m`sesem cu o viz` rar` \n bra]e, pentru un unic loc \n excursie, la care aveau prioritate al]i 26 de clujeni \naintea mea. A[a c` m-am prezentat, vn`t de sup`rare, la agen]ie, s`-mi retrag aconto-ul. V`zndu-mi suferin]a [i co[urile de pe figur`, func]ionarul BTTist m-a \ndemnat s`-mi valorific [ansa unic` a vizei pentru o alt` excursie. {i mi-a [i etalat vreo 3 libere: Paris Algeria, Paris Tunisia, Paris Maroc. Nici un clujean

Experien]e peste hotare

Ceea ce n-am f`cut tipic la Paris ]inea tot de libidou. |n condi]iile \n care to]i turi[tii romni alergau prin muzee [i magazine (cite[te viceversa), eu am fost [i la film. Am marcat trei buc`]i: Portocala mecanic` (Stanley Kubrick), Tot ce a]i dorit s` afla]i despre sex [i n-a]i \ndr`znit s` \ntreba]i (Woody Allen) [i proasp`t lansatul, cu mult scandal, Ultimul tango la Paris (Bernardo Bertolucci). Pentru mine, la Paris, adev`rata Notre Dame a fost Ultimul tango. |nc` nu e trziu s` vede]i filmul. Rezist` excelent [i ast`zi, dup` 35 de ani. Doar c`, \n halul \n care eram eu, violurile din Portocal`, oaia concupiscent` a lui Woody Allen [i cutremurul erotic c` n-aveam atunci ochi pentru nici o metafor` social` din Ultimul tango n-au \nsemnat dect paie pe focul frustr`rii mele. Cnd snii Mariei Schneider au spart ecranul, am avut prima traum` cultural` pozitiv` din via]a mea; apoi pe a doua, dup` ce Marlon Brando a devorat-o pe Maria prin toate cotloanele ei, \n timp real, pe ecran, iar ea, epuizat`, stoars`, terminat`, finished, kaput, s-a rostogolit pe parchetul gol \n a[a fel \nct ciclul de rostogolire i s-a terminat [i azi mi se taie respira]ia exact cnd expunea ceea ce \n ]ara mea era cea mai interzis` parte

Paris 1973

Flori, fete sau b`ie]i

DC
privit ca de pe Marte [i i-am trntit o chestie cu o logic` pe care s` n-o poat` uita: nu sunt minor, sunt romn. Drept care m-a l`sat \n plata Domnului sau, mai bine zis, a Dracului, c` nu cred c` Isus ar fi purtat prezervativele alea cu corni]e de Scarao]chi.

a trupului; da ce s` m` mai codesc, frate: s-a oprit cu pizda \n prim plan. Ct era ecranul de mare, era tot numai sexul Mariei Schneider. |n sal`, eram eu. Mult mai mic. {tiu c` v` e greu s` \n]elege]i dimensiunea surprizei pe care o tr`iam, dar imagina]i-v` c` pe atunci, \n Romnia noastr` puritan`, nu existau \nc` nici video, nici filme porno; max ce consumasem fuseser` ni[te fotografii dintr-o revist` de specialitate, circulat` [est, \n pauze, la liceu: Urinated lesbians. Asta e. V` pute]i, a[adar, imagina ce s-a \ntmplat cu clujeanul r`stignit \n fa]a unui pubis gigantic, stufos [i candid expus de un ecran parizian. Evident c` am avut un comportament de mutant postnuclear. De altfel, \n zilele urm`toare, am intrat \n colimatorul ghidului romn (de fapt, supraveghetorul oficial) pentru evolu]ia suspect` pe care o aveam \n fa]a vitrinelor marilor magazine: eram apatic, \n flagrant contrast cu febrilitatea cump`r`torilor romni din grup. Chiar el mi-a m`rturisit asta, mai \ncolo, la o be]ie, dup` ce s-a lini[tit v`zndu-m` \nviorat de sex-shop-urile din Place Pigalle. Alea au fost singurele magazine care r`spundeau strmb, ce-i drept, ca orice surogat infirmit`]ii mele. De[i nici aici n-am fost scutit de blestemul sans frontires care m` urm`rea; dup` ce c` f`cusem efortul de curaj s` intru \ntr-un asemenea templu al concupiscen]ei, \n loc s` fiu \ncurajat, m-am trezit interpelat de un personaj care supraveghea intrarea: Alo, tinere, minorii n-au acces aici. V` da]i seama c` nici n-am \ncercat s`-l contrazic cu privire la vrst`; m-am \ntors pur [i simplu spre el, l-am

Dac` ar fi s` am curajul unuia dintre foarte pu]inii demnitari comuni[ti care [i-au asumat vreo vinov`]ie nu-l mai ]ine]i minte, a[a c` vi-l numesc eu: tartorul comunist Tudor Postelnicu ar trebui s`-l citez literal [i s` declar: am fost un dobitoc. Chiar a[a, am fost un turist dobitoc. {i nu spun asta numai pentru c` am fost prizonierul unei situa]ii cultural-hormonale care m` metamorfozase \ntr-un periscop cu testicole. Ar fi trebuit c` doar eram absolventul liceului Emil Racovi]` din Cluj, adic` produsul unui incubator de genii s` fi citit m`car un prospect turistic, dac` nu m`car cteva paragrafe din Larousse despre Maroc. Iar Discovery nu se n`scuse \nc`. De exemplu: am cotizat o groaz` de dirhami (moneda marocan`) pentru o salb` de b`nu]i uimitor de vechi, de prin 1390. De unde s` [tiu, dac` nu am citit nimic, c` anul musulman 1390 \nsemna, la cre[tini, 1971? Ce-i drept, nici nu m-a durut prea tare ignoran]a pl`tisem cam de 30 de ori mai mult ct timp salba cu pricina nu fusese dect un rvnit prilej s`-mi amintesc de snii unei clujence, sni pe care urmau s` se hodineasc` b`nu]ii `ia, cu o vechime cuprins` \ntre 2 sau fucking 500 de ani. Dar hai s` nu v` mai chinui cu frustr`rile mele culturale care nici m`car nu existau atunci. Mai corect ar fi s` m`rturisesc c` \n acel periplu marocan m-am sim]it mai degrab` h`r]uit de nenum`ratele monumente, cimitire, fntni [i palate vizitate. La discotec` n-am fost dect o singur` dat`. {i

Safi, Maroc

186-187

Almanahul Academiei Ca]avencu


pn` [i acolo era s-o \ncurc, c` n-aveam cum s` nu le v`d pe cele trei marocance care p`reau mai vacante, a[a c` am riscat o invita]ie la dans; o invita]ie care uraaa a func]ionat! Ei bine, nici nu dep`[isem bine conversa]ia de control (aia cu me Jane, you Tarzan?) cu domni[oara, c` m-am pomenit c` ghidul local altfel un b`iat simpatic, sem`na cu Sammy Davis jr. sare [i-mi sufl` fata cu care tocmai avansasem primul meu flirt. Din fericire, ardelenii reac]ioneaz` cu celebrul lor delay: nu i-am plantat (bri[ca) \n plex pentru c` nu m` dumirisem dac` aveam sau nu vreo [ans` cu b`[tina[a. Or, ceea ce \ncerca s`rmanul meu protector marocan s`-mi comunice, prin interven]ia lui surpriz`, era c` fetele func]ionau dup` principiul tonomatului: fiecare pies` muzical` pe care o dansai cu ele costa. Iar el [tia c` eu nu aveam bani pentru mai mult de un dans. Despre sex n-am mai \ntrebat.

2007
c`zut fa]a. Cum vine asta, \n miezul Marocului, dou` fete de pronun]at` culoare african` s` poarte nume de unguroaice? {i asta s` mi se \ntmple tocmai mie, care, pe lng` c` eram oprimat hormonal, mai eram [i ardelean! Totu[i, am reu[it s`-mi ]in \n fru stupoarea [i s` continui explorarea. Fetele erau, \ntr-adev`r, fiicele unui acela[i ungur. Un ungur cum n-au avut romnii niciodat`: Arpad era un revolu]ionar budapestan \n 1956, evadat din Ungaria dup` \ngenuncherea Budapestei, care nu s-a oprit \n fuga lui pn` \n fundul Africii; s-a angajat mercenar \n Africa de Sud; dup` vreo 20 de ani de m`celuri, [i-a adunat min]ile [i banii [i s-a hot`rt s` se trag` la casa lui. Pentru Arpad asta a \nsemnat o berber` frumoas` foc, cu care n-a mai pu[cat dect copii. Adic` pe cele dou` perle explozive, Ildiko [i Marika. De altfel, dup` [edin]a de piscin`, unguroaicele ni l-au prezentat pe t`ticu. A]i v`zut vreodat` un autobuz lovit de tren? A[a ar`ta mecla dulapului de Arpad. Toat` istoria violent` a apartheid-ului era povestit` de cicatricile de pe fa]a lui; o fa]` coco]at` la peste 1,80 metri. Maghiarul a adulmecat rapid situa]ia, a schimbat cteva cuvinte cu singurul coetnic din grup, dar apoi [i-a \ncredin]at fiicele nu romnilor orbi]i de efluviile erotice ale fetelor, ci celui care, evident, nu purta semnele decaden]ei. Ca s` nu mai spun c`, \n momentul \n care l-am v`zut, omul mi-a [i retezat trei sferturi din b`rb`]ie. Simpla lui prezen]` te f`cea s`-]i ui]i/tai/\nnozi definitiv sexul. Practic, la Safi, \n 1972, s-a n`scut o specie sexual` cu totul nou`: eunucul de unguroaice. Adic` eu. Omul, dup` ce i-a ascultat cteva minute pe cona]ionalii mei, s-a \ntors hot`rt spre mine [i mi-a \ncredin]at, cu toat` \ncrederea, programul de sear` al fiicelor lui. Deci, a]i \n]eles: \n loc de sex, am fost la cofet`rie. Se pare c` de asta am fugit din Europa.

Momentul memorabil al amplului periplu turistic va r`mne pentru ve[nicie cel pe care l-am tr`it \ntr-o piscin` din Safi. Grupul de vreo 20 de romni cu care eram ocupa extremitatea nordic` a bazinului [i-[i petrecea timpul fumnd, berind [i h`ulind popular. La sud, se b`l`ceau dou` persoane, singurele care nu vorbeau romne[te. Erau dou` feti[cane foarte africane [i mai ales IREZISTIBILE. Nici nu v` pot povesti din ce erau alc`tuite pentru c` mi-e team` s` nu v` pierde]i \ncrederea \n propria voastr` imagina]ie. Confruntat cu trupurile mai mult goale ale celor dou` marocance, testosteronul romnesc a dat \n clocot. Iar atributul romnesc nu l-am pomenit gratuit, pentru c` ocuparea teritoriului inamic devenise clar o misiune de credin]` pentru to]i cei \narma]i cu sex de limb` romn`. Ordinul de lupt` s-a n`scut spontan: romni, trece]i piscina! |n situa]ii de criz`, cona]ionalii no[tri devin oameni de echip`: se organizeaz` rapid pentru a g`si un fraier s` le fac` treaba. Iar echipa a ales curajosul care urma s` traverseze bazinul [i s` \nfig` crligul de abordaj: a]i ghicit, pe cel mai inofensiv vorbitor de francez`, recte, pe mine. Ceea ce am [i f`cut, cu surprinz`tor succes. Am reu[it uimitor de u[or s` sparg zidul sonic al distan]ei culturale [i s` ob]in de la cele dou` mistrafulbrizante feti[cane nu zmbete dispre]uitoare, ci r`spunsuri deschiz`toare de incalculabile orizonturi. Normal, dup` primele schimburi de neutralit`]i turistice dar dublate de mesaje extreeeem de nonverbale , am cobort puntea identit`]ilor: cum v` cheam`, gazelelor? Iar gazelele au gngurit prompt: Marika. Ildiko. Mi-a

Marea captur` din piscin`

Flori, fete sau b`ie]i

DC
Cuprins:

{tefan Agopian Un evreu nec`jit / 7 Marius Bor]ea Fra]ii G\sc` / 13 Indienii din via]a mea / 14 Drago[ Bucurenci B\cu / 17 Alexandru C`uti[ Floarea porcului / 21 {coala de aga]ament din Mangalia / 23 Radu Cosa[u Trei fete, \n nici un caz de \mp`rat / 27 Gabriel Drogeanu Tehnici de ag`]at pofta-n cui / 31 Istoria florilor, de la Imperiul Roman p\n` \n ora[ul Medgidia / 33 S` \nv`]`m s` fluier`m frumos, cu degetu-n gur` / 35 E[ti o floare, e[ti un crin B`, e[ti porcul cel mai fin! / 36 Cum mi-am f`cut eu o minge adidas cu pixul [i compasul / 38 Alexandru Du]u Flori, feti]e, filme sau b`ie]i / 43 Cum mi-am petrecut sf\r[itul lumii civilizate / 45 Daniel Goace Mare e gr`dini]a ta, domle! / 49 Cum n-am futut eu prima gagic` / 50 Salva]i de l`c`]el / 52 |njurte, m`rg`ritare! / 53 Florin Iaru Lumini]a, mon vrai amour! / 57

Alin Ionescu Monica, Ana, Florentina: nume pe z`pad` / 63 Izguri]chi is`l]a, lec` no[ de]a, lec` no[ de]a / 64 Masturbare inumanum est / 66 Filmul primei b`t`i nu se uit` niciodat` /67 Cornel Ivanciuc Pomul cunoa[terii binelui [i r`ului / 71 G`sitorului bun` recompens` / 75 Oamenii de departe / 76 |nt\mpl`ri banale dintr-o sal` de cinema de cartier / 77 C\nd tata era pu]oi / 80 Umbra uciga[` a lui Petre Pu] / 81 Amintiri despre migra]ia ciorilor \n Scandinavia sau \n Arctica / 84 Amintiri din vremea Beatles-ilor / 85 C`t`lin Matei Analize cu sticl` la schimb / 89 Dintre pentru dinte / 90 Faptele antisociale ale lui Matei jr. / 92 De ce \mi place Spiderman [i nu p`ianjenii / 93 Mito[ Micleu[anu Metoda lui Tron / 97 Cum n-am apucat s` devin om / 100 Viorel Mo]oc Anul trecut la Hermannstadt / 105 Drago[ Mu[at Un r`zboi care ar fi putut s` aduc` Pacea stelelor [i Imperiul nu mai contraatac` / 113 Diavolul se \mbrac` de la Varna / 115 I]ili-Bi]ili / 117 Falemi Ngassam Nana Nu s\nt eu, e fratele meu geam`n / 121

188-189

Almanahul Academiei Ca]avencu


C`t`lin Prisacariu Am scufia mea, s\nt piticonier! / 125 Una din minunatele vie]i ale lui Suki / 126 Costi Rogozanu Aga]amente, filme, fete sau b`ie]i / 129 Nic Srbu Cum am fost destinat de mic s` ajung o vedet` de film / 133 Costinel Savu Una dintre vecinele mele / 145 Jean-Lorin Sterian Romanian Psycho / 149 Maria Stoica Flori, fete [i b`ie]ii / 153 Alex. Leo {erban V` mul]umesc pentru aten]ie / 159

2007

Simona Tache De ce b`rba]ii e ni[te copii / 165 Aten]ie, se sparg u[ile! / 167 Mic \ndreptar de ag`]at / 168 La r\ul Piedra am [ezut [i am pl\ns [i am pl\ns [i am pl\ns / 171 Iulian T`nase De ce iubeam feti]ele / 175 Cum am ag`]at cea mai frumoas` femeie din lume / 177 11 scenarii cretine de ag`]at o proast`-n parc / 181 Mircea Toma Cum am r`mas b`iat mare / 185

La realizarea acestui almanah, s-au copil`rit, pe l\ng` autorii textelor, urm`torii: Coordonator almanahe: Iulian T`nase Copert` Grupa mare: Octav Mardale Desene de rs pe asfalt: Ion Barbu, Octav Mardale Layout recreativ: Florin Iaru {coala de corec]ii texte: Dan Stanciu, Daniel Belfast Anghel Joaca de-a tehnoredactarea: Corina M\]` {ef deta[ament publicitate: Mircea Ionescu Educator-[ef Academie: Doru Bu[cu Director general grup [colar de pres`: Drago[ Stanca [i: Sorin Vulpe

Tiparul executat la MEGA press