Almanah Catavencu 2007

Flori, fete sau bìe]i DC
Almanahul Academiei Ca]avencu pe 2007
Flori, fete sau bìe]i
DC
Urgen]ele trecute ale iubirilor de azi

vem propozi]ia Petre Roman [i-a p`r`sit so]ia pentru o t\n`r` manelist`, a c`rei ac]iune se desf`[oar`, iat`, chiar \n momentul lecturii. Reformulat` folcloric, fapta poate fi \ncadrat` la categoria iubirea n-are v\rst`. Asta din punctul de vedere al lui Petre. Fiindc`, din punctul de vedere al Mioarei, pare c`, dimpotriv`, are. Da, iubirea are v\rst`, iar v\rsta ei de aur, este copil`ria. O copil`rie global`, dus` \n prelungiri, a c`rei ultim` precocitate e uneori divor]ul. V\rsta primelor tulbur`ri cu puritate \ncorporat` scap` m`sur`torilor [tiin]ei; \n schimb, e u[or de povestit. Este Dac` m` \ntrebi, nu [tiu, dar dac` nu m` \ntrebi, [tiu ul amorului ini]ial. Flori, fete sau bìe]i spune cam la fel de mult ca prima erec]ie [i mult mai mult ca bazele carteziene ale dragostei. Colegii mei au preg`tit \n paginile almanahului o colec]ie de emo]ii \n premier`. Catalogul personal al fiorilor trecu]i con]ine pove[ti elementare despre anii inocen]ei, amintiri despre timpul c\nd prostia individual`, draga de ea, lucra \n folosul maturiz`rii. Experimentele care azi par stupide, comice sau perverse s\nt de fapt actele fundamentale ale evolu]iei. Gesturile reprimate [i exploziile cu hormoni, micile crime [i jalnicele tr`d`ri, secretele freudiene [i patetismele \n pantaloni scur]i toate aceste stafii distractive reviziteaz` neobosit comportamentul nostru adult. Eliberarea lor pe h\rtie nu-i un act expiator, ci o petrecere \n toat` regula, la care e invitat` toat` lumea. Nu vor lipsi, sper, nici Petre, nici Mioara. Doru Bu[cu
DC
{tefan Agopian
Un evreu nec`jit
DC
Broscaru i-a r`mas numele. Cum v` spuneam, tipu `la care ne preda matematica l-a b`tut pe Gic` al meu, iar mie nu mi-a r`mas ca s` m` r`zbun dec\t s` rezolv c`catu `la de problem` cu care \[i dorea s` ne umileasc`. Am rezolvato, l-am umilit eu pe el, dar chestia asta m-a pus \n situa]ia privilegiat` de a fi invitat, cum spuneam, s`-l c`lc`m \n picioare pe elevul Marcovici Andrei. Nu m` alegeau, dar diriginta noastr`, Marcela Sara[, care ajunsese s` predea romn` (ea era profesoar` de francez`) unor am`r\]i de copii din gura Oborului, deci Marcela Sara[, o mare doamn` care mirosea de departe a interbelic, aceast` doamn` m` iubea. {i v`z\nd ea c` am luat zece [i la matematic`, nu numai la romn`, m-a scos \n fa]a careului de
Un evreu nec`jit
Se dedic` lui Alin Ionescu, c`ruia i-a pl`cut subiectul ac` n-a[ fi luat singurul 10 din clas` la teza de matematic`, probabil c` n-a[ fi fost chemat niciodat` s`-l c`lc`m \n picioare pe Marcovici Andrei. Eram \n clasa a cincea, era prim`var`, a[a c` \ncepuse bini[or anul 1959. Nenorocitul `la de zece \l luasem din \nt\mplare, \nt\mplare care f`cea c` \l uram pe profesor. Dup` ce ne-a dat subiectele a zis c` pune pariu cu noi c` un subiect, g\ndit de el \n mod special, nu-l va rezolva nimeni. |n timp ce vorbea, r\njea la noi. Am r\njit [i eu \n g\nd, amintindu-mi cum l-a b`tut pe Gic` Broscaru, bodyguardul meu pl`tit cu un leu pe zi s` m` apere de colegii mai n`b`dìo[i, mul]i veni]i din Colentina. Gic` Broscaru era copilul din flori al unei ]ig`nci serioase care, ca s`-l scape de handicapul c` este crescut f`r` tat`, i-a spus c` tac-su e un italian care a fost obligat de comuni[ti s` plece din ]ar`. El a luat-o \n serios [i noi la fel. Dar cum toat` lumea [tia c` italienii m`n\nc` broa[te,
Marcovici Andrei
eu
Mera Georgelu
6-7
Almanahul Academiei Ca]avencu

elevi-pionieri [i am fost lùdat de-mi venea s` intru \n ciment de ru[ine. |n careul `la nu erau lùda]i dec\t f`t`lìi [i f`t`loaicele mioape [i f`r` ]\]e. Nu de alta, dar Paula, noua mea coleg` de banc`, avea ni[te ]\]e c\t casa [i cineva \mi sufla la ureche c` niciodat` o ]\]` serioas` nu va iubi o problem` de matematic`. Habar n-am pe ce m\ini au ajuns ]\]ele Paulei, dar eu, din cauza careului `luia nenorocit, am fost ales s`-l calc \n picioare pe Marcovici Andrei, colegul meu de clas` [i prieten \nc` de la gr`dini]`, unde am\ndoi o curtam pe Tatiana, o feti]` care \nc` de la [ase ani d`dea dovezi clare c` va deveni o adev`rat` femeie rup`toare de suflete, dac` numai la v\rsta aia reu[ise s` fac` asta cu cel pu]in doi c`c`cio[i. Adev`rul e c` nu eram deloc c`c`cio[i [i ne-am b`tut pe m\na ei ca doi gentleman-i, c\[tig de cauz` av\nd eu \n final, din cauza unei umbrele. O umbrel` de-aia neagr`, b`tr\nicioas`, r`mas` \n casa noastr` de la cine [tie ce maiorescian care descoperise c` formele f`r` fond se numesc umbrele. A[adar, ploua \n prim`vara lui 53, imediat dup` moartea lui Stalin, iar eu am fost trimis la gr`dini]` cu umbrela dup` mine. A fost ideea maic`-mii,
2007
care pe vremea aia mai st`tea cu noi, [i n-a fost cea mai rea idee. C\nd am terminat-o cu b`lm`jeala numit` gr`dini]`, dup` ce mi-am pus pantoful drept \n laba st\ng` [i invers, am \nh`]at minunata umbrel` care era c\t mine de lung` [i mam proptit fericit \n fa]a u[ii. Afar` ploua pe m`sura umbrelei mele. Adic` imens. |n fine, nici eu nu eram cine [tie ce de mare, ba chiar s-ar putea spune c` din contra, dar ce mai conteaz` asta c\nd te sprijini cu m\na [i cu b`rbia pe cea mai uria[` [i minunat` umbrel` din lume? St`team care va s` zic` a[a [i colegii mei, copiii cartierului Obor, ie[eau \n ploaie, erau \nghi]i]i de ea. Tatiana a ap`rut sfioas` \n pragul u[ii, a privit ploaia, a atins-o cu un deget, a lipìt pic`tura care o atinsese, s-a \ntors spre mine, m-a privit cu ochii ei minuna]i, de pisic` lene[`, [i m-a \ntrebat: Mergem?. Am deschis umbrela deasupra capetelor noastre [i am p`[it prin fuioarele ploii. Nu aveam de f`cut dec\t vreo dou` sute de metri, apoi ne desp`r]eam. Am mers \ncet, aten]i, ferici]i c` plou`, ferici]i c` avem o umbrel`, ferici]i c` drumul p`rea nesf\r[it. |n apropierea cur]ii ei am crezut c` totul s-a terminat. M-a tras de m\nec` [i m-a dus p\n` \n fa]a u[ii, unde totul urma s` se termine. |n urma noastr`, juc\ndu-se prin b`ltoace, l-am v`zut pe Andrei. P`rea s` nu-i pese de ploaie, p`rea s` nu-i pese de nimic. Tatiana a privit undeva peste cre[tetul meu [i a spus un delicat mul]umesc. Habar n-am ce-am b`lm`jit eu. Am \nchis umbrela [i, t\r\nd-o prin noroi, m-am dus spre Andrei. M-am oprit \n fa]a lui, ploaia curgea de pe capetele noastre pe obrajii no[tri. P`rea c` pl\ngem am\ndoi [i na[ b`ga m\na \n foc c` nu pl\ngea el. Sa uitat la mine [i a spus: {tii, eu o s` plec \n cur\nd din ]ara asta!. L-am privit, dar am\ndoi ar`tam la fel, cu ploaia \n cap, nesf\r[it`. Au trecut ceva ani p\n` c\nd Marcovici Andrei, elev la {coala nr.
DC
iama \n cele mai coapte fructe. Georgel mi-a urm`rit privirea, dar n-a v`zut nici pisica, nici graurii. A v`zut cire[ele. Imediat dup` el le-am v`zut [i eu, am poftit s` le simt carnea dulce \n gur`, cu toate c` \nainte de a hot`r\ s` ne facem negustori, tocmai asta f`cusem: ne umpluser`m bur]ile cu cire[e. Dup` ce ne-am desprins ochii de la cire[, Georgel a dus degetul la buze, \n semn de t`cere [i m-a tras dup` el. Printr-o sp`rtur` numai de noi [tiut` am \ntrat \ntr-un garaj p`r`sit plin cu tot felul de boarfe. Prin ]iglele sparte ale garajului lumina se scurgea \n fuioare sub]iri, lumin\nd p\nzele vesele de pìanjen. Peste numai un an, doi evrei de[tep]i au \nchiriat garajul de la p`rin]ii lui Georgel [i au f`cut \n el prima fabric` socialist` de nasturi din br\nz`*. F`r` s`-i pese de viitorii afaceri[ti [i de nasturii din br\nz`, Georgel mi-a ar`tat un cuf`r de r`chit`. Apoi, \n lini[tea acelei dup`-amiezi [i sub privirea binevoitoare a unui castan imens, care mai e [i azi acolo, am cules cire[ul. |n definitiv, era greu de crezut c` un armean, un evreu, un grec [i un romn n-ar fi fost \n stare s` culeag` un cire[. Era o vreme stahanovist`, dar, din fericire, noi nu aflaser`m \nc` de ea. Dup` cum v` da]i bine seama, \ncercarea noastr` de a reaprinde focul economiei de pia]` cu ajutorul c\torva kilograme de cire[e a fost sortit` e[ecului. Eu, unul, am r`mas cu un gust amar \n gur`, ca [i cum a[ fi bùt ceai de anghinare. Habar n-am cu ce gust a r`mas Georgel, fiindc` n-am mai vorbit niciodat` despre asta. |n vara lui 59, ai lui au primit aprobarea s` plece definitiv din ]ar`. Era var`, ca [i atunci c\nd culeseser`m cire[ul [i tot dupàmiaz`, o dup`-amiaz` la fel de adormit`. Ai lui erau pleca]i cu treburi prin ora[ [i noi ne-am strecurat \n r`coarea casei cu storurile la ferestre trase. |n penumbra aceea pl`cut` ne-am dezbr`cat \n pielea goal`, ne-am v\r\t \n
50, o [coal` care exista \nc` dinainte de primul r`zboi mondial, pe strada Ion Maiorescu col] cu Aliman (munte \n F`g`ra[), s` plece din ]ar`. Cum spuneam, eram \n 1959 [i ajunsesem unul dintre cei mai buni elevi din clasa mea. O uitasem pe Tatiana [i, cu un an \nainte, \n clasa a patra, c\nd am devenit [coal` mixt`, m` \ndr`gostisem de Meli, cea mai grozav` fat` pe care o v`zusem p\n` atunci. Avea un frate handicapat, hidrocefal, [i numai mutra lui de broscoi, un broscoi plimbat \ntr-un c`ru] din cele numite landou, \mi mai tempera pu]in din imensa dragoste pe care i-o purtam. Chestia e c` n-o iubeam numai eu, to]i bìe]ii din [coal` se \ndr`gostiser` de brune]ica vioaie, \n care mirosiser` probabil viitoarea curv` de la Athne Palace. Eu nu mirosisem \nc` nimic [i eram \n limb` dup` ea. {i, culmea, dintre to]i golanii de pe Calea Mo[ilor care nu \mpliniser` \nc` doi[pe ani, ea a pus ochii pe mine. Terminasem clasa a patra, d`dusem examen pentru a intra \n a cincea [i pusesem pe picioare o afacere bunicic` cu timbre. Asta \nc` dintr-a treia. M` pricepeam la afaceri fiindc` \nc` de la [ase ani concepusem una \mpreun` cu Georgel Mera, prietenul meu cel mai bun de pe vremea aceea. Locuiam pe C`lu[ei, o strad` pavat` cu pietre de r\u [i cu le[uri de c\ini [i pisici. |n curtea lui Georgel cre[tea un cire[ frumu[el, era var`, era dup`-amiaz` [i dup`-amiaza, vara, \n 1953, toat` lumea dormea pe strada C`lu[ei. Ei, nu chiar toat` lumea, eu [i cu Georgel Mera st`team \n curtea lui imens`, tol`ni]i pe o banc` cum numai \n Ci[migiu mai puteai vedea, la umbra celui mai frumos castan din Bucure[ti, care tot \n curtea lui cre[tea, [i puneam ]ara la cale. Hot`r\sem, cu toate c` comuni[tii nu \nghi]eau deloc chestia asta dar ce ne p`sa nou` de comuni[ti? s` ne facem negustori. Am \ntors ideea pe toate fe]ele [i p\n` la urm` am ajuns la concluzia c` nar fi deloc o idee t\mpit` s` deschidem un Aprozar. La c\]iva pa[i de noi era un mic magazin \nchis [i din c\te auzisem fusese acolo un Aprozar. Aveam deci locul, vadul p`rea bun, ne mai trebuia marfa. Am uitat s` v` spun c` tat`l lui Georgel era grec, iar mama o evreic` n`soas` cu ]\]e mari; nici eu nu st`team tocmai prost genetic, a[a c` ideea de a ne face negustori nu ni s-a p`rut deloc de ne\nchipuit. |n definitiv, era var` [i toat` lumea dormea. Numai noi ne chinuiam min]ile s` punem o afacere pe picioare, ceea ce nu era de natur` s` ne descurajeze \n vara [i \n dup`-amiaza aia. Aveau s-o fac` comuni[tii c\nd vom intra la [coal`, dar p\n` atunci mai era. Tocmai c\nd era s-o l`s`m balt`, am v`zut pisica m`tu[`-mii Vica \ncerc\nd s` se ca]ere \n cire[, unde c\]iva grauri d`deau
8-9

patul p`rin]ilor lui [i am \nceput s` ne frec`m pu]ele g\ndindu-ne la Lidia, o fat` cu un an mai mare dec\t noi, care va pleca \n Israel \n 1963. Lidia locuia \n aceea[i curte [i ani de zile ne jucaser`m cu p`s`rica ei, ea fiind pacient`, noi doctori. St`team \ntr-un pat imens din lemn de trandafir, pat care ne \mbia la cumin]enia labei. |n jurul nostru, ca un halou, era un amestec halucinant de mirosuri: mirosul mamei lui Georgel, Moni, un miros de transpira]ie amestecat` cu parfum; mirosul lui Georgic`, tat`l lui Georgel, grecul frumos [i prost ca un smochin c`ruia nu i se termin` niciodat` roadele. Peste c\teva zile Georgel a plecat cu vaporul \n Brazilia [i n-am mai [tiut nimic despre el p\n` \n 88, c\nd m`tu[`-mea, Vica, ce r`m`sese \ntr-o vag` leg`tur` cu ei, mi-a spus c` Georgel s-a sinucis. N-am aflat niciodat` motivul. Avea 41 de ani. APPENDIX: |ntr-o joi, pe la sf\r[itul anului trecut, 2006 vreau s` spun, eram cu c\]iva prieteni la pi]`ria Red Lion, aia de pe Academiei, vizavi de coloane. De fapt, \n fiecare joi s\ntem acolo, dup` ce [edin]a de sumar a Academiei Ca]avencu se termin`. {edin]a nu \ncepe niciodat` la aceea[i or` [i se termin` c\nd vrea ea, dup` cum pofta noastr` de a tr`nc`ni e mai lung` sau mai scurt`. A[a c` pot spune c` era \ntr-o joi, dar nu pot spune ora. Hai s` spunem c` era ora trei dup`-amiaz`, c` bùsem prima bere [i c` vorbeam despre comunism. Afar` burni]a c`ldu], berea era mai rece dec\t media de temperatur` a lui decembrie [i dup` ce mi-am muiat musta]a \n a doua halb` cu bere, nu [tiu ce mi-a venit [i m-am apucat s` le povestesc prietenilor mei despre o demascare comunist` din anii 50. Spre sf\r[itul anilor 50, de fapt. Eram \n clasa a cincea [i Marcovici, un bìat dr`gu], cu care eram prieten \nc` de la gr`dini]`, urma s` plece \n Israel.
2007
A[a hot`r\ser` p`rin]ii lui, s`tui probabil de binefacerile socialismului. Am fost str\n[i, cei mai grozavi pionieri, \ntr-o sal` de clas`, Marcovici a fost adus pl\ng\nd \n fa]a noastr` [i a fost demascat ca tr`d`tor al idealurilor clasei muncitoare. Pl\ng\nd [i curg\ndu-i mucii, pe care tot \ncerca s` [i-i [tearg` cu o batist` mototolit` \n pumni, s-a ap`rat spun\nd c` el n-ar fi plecat niciodat`, dar a[a au hot`r\t ai lui. A fost \ntrebat de ce nu a venit la organiza]ia de pionieri s` povesteasc` tot, organiza]ie care l-ar fi ajutat s`-[i conving` p`rin]ii c` e o prostie s` pleci \ntr-o ]ar` capitalist` p`r`sind cea mai bun` dintre lumi. {i-a tras mucii, s-a oprit din pl\ns [i a spus: Pì, mi-a zis tata c` dac` spun ceva m` omoar`!. |n fine, el a plecat, eu am r`mas.
* Principala protein` din lapte este cazeina, o fosfoproteid`. Prin precipitarea (br\nzirea) cazeinei se ob]ine br\nza. Care dac` este tratat` cu aldehid` formic` se transform` \n galalit, o mas` plastic` din care pe vremuri se f`ceau nasturi.
DC
Marius Bor]ea
Fra]ii G\sc` Indienii din via]a mea
DC
Fra]ii G\sc`
oi scrie un scurt text de o calitate \ndoielnic` despre ni[te filme de mare senza]ie. Filmele copil`riei. Mai \nt\i, Stan [i Bran. Stan [i Bran au ap`rut nu doar la televizor, duminic`, ci [i \ntr-o zi din toamna lui 85, parc`, la Cinema Cultural. Biletul costa 5 lei (f`r` loc), sala era plin` cu juma de or` \nainte s` \nceap` filmul sau, m` rog, montajul de filme scurte cu Stan [i Bran, re\nc`lzite de la Album duminical. Fra]ii G\sc` erau s`raci, pas`mite din neam de moldoveni adu[i pe calea s\rmei, [i n-aveau niciodat` bani s` intre la film. Li se dusese faima \n cartier c` intr` la film \n baza unui talent ce ]ine loc de bilet. Pe scurt, ca s` nu ne mai re]inem unii pe ceilal]i voi ave]i treab`, eu trebuie s` \nchei acest text [i s`-l trimit lui Iulian T`nase pe mail, p\n` la 12 noaptea, deci ne \ncurc`m reciproc, da asta e a[adar, fra]ii G\sc` intrau la film pe baza talentului de se b`[i \n cascad` sau c` poate ne cite[te [i domnul Vanghelie de a se flatula la foc continuu. Pe bìatul care rupea biletele \l distra treaba asta at\t de tare \nc\t \i l`sa [i pe fra]ii G\sc` \n sal`, f`r` bilet, dup` ce \l distrau vreme de vreo 15-20 de p\r]uri de c`ciul` chiar acolo, la intrare, sub ochii marelui public cinefil. Acolo i-am v`zut [i auzit ([i, din p`cate, lista sim]urilor nu se \ncheie aici) pe faimo[ii fra]i G\sc` intr\nd la Stan [i Bran f`r` bani. Cam a[a a fost filmul cu Stan [i Bran, o comedie din vremea c\nd p\r]urile se mutaser` din sal` [i pe marele ecran. S` continu`m. Al doilea mare film [i, din c\te \mi dau seama acum, ultimul este cine m` poate contrazice? Bruce Lee. To]i trebuie s` ne amintim acele afi[e cu Bruce Lee zg\riat de o ghear` pe tot pieptul, imagine ce \n scurt timp de la apari]ia filmului a luat locul lui Dobrin pe tricourile de ag`]at ale vremii. Din p`cate, prea multe nu \mi amintesc din acest film, dar mi-e proasp`t` \n cap discu]ia cu prietenii de dup` film. Sau cum aveau s` numeasc` gagicile acest gen de discu]ie ani mai t\rziu, c\nd ne-am f`cut [i noi prietene,
ca s` nu ne mai inspir`m de pe cutiile Adesgo comentariul pe marginea psihologiei filmului. Pe scurt c` nu mai e mult p\n` la ora 12, ba a[ zice c` au mai r`mas doar 3 minute nu \n]elegea nici unul dintre noi cum de un caftangiu at\t de tare, de care probabil c` nu se luase nimeni \n [coal`, niciodat`, s` moar` din cauz` c` i s-a spart o celul` \n cap c\nd se concentra. A[a ceva mi se pare chiar [i ast`zi greu de imaginat. Acestea s\nt, din c\te \mi amintesc, singurele filme bune pe care le-am v`zut. Dup` ele au ap`rut acelea comerciale.
12-13
2007
Indienii din via]a mea

n indian este un indian sau un cowboy din plastic, uneori cu cal, alteori f`r` un ochi sau f`r` o m\n`, semn al vitejiei lui \n vremurile de demult, c\nd calul din Marlboro nici nu g\ndea c` poate lua locul \n inimile, apoi \n pl`m\nii no[tri calului de la Tezaur folcloric. Luptele dintre indieni din camerele copil`riei noastre dep`[eau \n imagina]ie [i deseori \n pagube scenele din Cei 7 magnifici [i st\rneau at\ta pasiune \nc\t o[tirile de care dispunea fiecare nu se m`surau \n figurine, ci \n pungi de 1 leu pline cu astfel de figurine. Winnetou, cartea [i filmul, era cartea [i respectiv filmul de c`p`t\i pentru toate luptele desf`[urate pe covor. Confruntarea dintre o[tirile a doi copii consta nu \n b`t`lia propriu-zis`, ci \n desf`[urarea for]elor: cine avea cei mai mul]i, mai c`l`ri [i mai [mecheri indieni, `la era mai cu mo]. |n opinia mea, de[i nu solicit` nici un neuron, jocul cu indienii va r`m\ne peste secole cel mai interesant joc de strategie din istorie, \.C. [i d.C. (\nainte [i dup` Calculator). Cum am f`cut rost de primii indieni din via]a mea nici nu mai ]in minte, dar v` pot spune c` se \nt\mpla \n era \n care figurinele din jocul Dacii [i romanii \ncepeau s` se infiltreze [i ele pe c\mpul de lupt`. B`rbo[ii lui Decebal [i sl`b`nogii lui Traian (dac` mai ]ine]i minte, romanii erau ceva mai sl`bu]i ca dacii) \[i c\[tigaser` un loc de baz` \n front, \n cea mai mare parte datorit` abunden]ei lor \n comer]ul comunist. Ba \mi amintesc c` unul dintre amicii mei f`cuse rost, nu se [tie de unde, [i de un sold`]el neam] din plastic. {i nu rare au fost cazurile, \n jocul cu indieni, de lupt` corp la corp \ntre vreun tarabostes [i mitraliera din plastic a sold`]elului german. Bine\n]eles c` dacul nostru verde cu tricolor c\[tiga de fiecare dat`, gra]ie domnului Sergiu Nicolaescu [i lui Pistruiatul, care, prin filmele lor frumoase, ne \nv`]aser` c` nu exist` nimeni mai viteaz ca dacul [i mai prost ca neam]ul. Chestie cu care \nc` mai s\nt de acord. Ultima amintire cu indieni dateaz` din clasa a patra. Eram \n tab`r` la Bu[teni cu colegii [i vechii tovar`[i de joac` cu indieni, Adi, Vali [i Marian. |ntre locul unde eram caza]i [i cel \n care ne duceau s` m\nc`m, am descoperit \nc` din prima zi de tab`r` un chio[c plin cu indieni,
modele de care nu aveam. Imediat, \ntre mine [i Adi a \nceput o curs` de economisire a banilor cu care p`rin]ii ne trimiseser` acolo, cu scopul acumul`rii de for]e noi pentru batalioanele de lupt`tori ce ne a[teptau acas`. Adi devenise \ntr-at\t de obsedat \nc\t visa indieni [i \ntr-o noapte a devenit de-a dreptul somnambul s-a ridicat \n fund dormind [i a \nceput s` urle: Bì, Winnetou, ai grij` pe unde mergi c` m` calci cu calul pe piept!. De cealalt` parte, Vali [i Marian prezentau [i ei semne c` o iau razna, dar \n sensul opus: nu d`deau deloc aten]ie indienilor de la chio[c [i i-am b`nuit de astenie p\n` \n momentul \n care i-am v`zut b`t\ndu-se pentru gra]iile unei colege. Trecuser`, \n secret, la alt nivel. Devenise deci limpede c`, dac` vreodat` vreunul dintre noi va conduce un r`zboi de cucerire a lumii pun\nd \n aceea[i tab`r` indienii, cowboy-ii, dacii, romanii [i hitleri[tii, acela voi fi eu sau va fi Adi, ceilal]i doi dovedind talente \n domenii, s` le spun a[a, mai umaniste. Timpul urma s` decid` cine dintre mine [i Adi va fi alesul. Ast`zi, Vali conduce un TIR prin toat` lumea, Marian nu [tiu dac` a fost eliberat din pu[c`rie, Adi s-a sinucis, iar eu m` duc s` m` culc.
DC
Drago[ Bucurenci Bcu
DC Bcu
olimpice. Pesemne c` vizam neputincios performan]a academic` la o vrst` la care alt gen de performan]e era necuviincios s` fie concepute. Pentru c` Celiei nu-i pl`cea de mine (un caz clasic [i trist de discriminare mpotriva persoanelor cu pilozit`]i semielipsoidale), sim]`mntul meu copil`ros s-a transformat ntr-o pasiune bolnav`. Am iubit-o pe Celia, cu pauze, cu sughi]uri [i cu intermiten]e, pn` printr-a zecea. Pot data cu destul` exactitate ntruct am r`mas colegi [i la liceu. Cred c` v-a]i prins, la vrsta aia nu debordam de prea mult` inteligen]` emo]ional`, a[a c` mi s-a p`rut firesc s` dau admitere la acela[i liceu cu ea. Am totu[i o scuz`. Nici ea nu fusese mai breaz`. S` m` explic. De printr-a [aptea l cunoscuse la Olimpiada de matematic` pe un tip cu vreun an sau doi mai mare dect ea, pe numele lui Bcu. Nu mai [tiu acum dac` asta era porecla sau numele lui de familie, dar asta conteaz` prea pu]in. Bcu `sta a devenit angoasa mea n anii care au urmat. De dragul Celiei am comis o pierdere de timp pe care nu mi-o iert nici n ziua de azi. Nu, nu e vorba c` mi-am cump`rat [i-am ascultat toate albumele lui Bon Jovi, plus vreo dou` cu Roxette. E vorba de aten]ia pe care i-am acordat-o unui individ pe care nu l-am cunoscut niciodat` altfel dect prin intermediar, dar care mi-a hot`rt vremelnic, f`r` s-o [tie, destinul. Ar fi trebuit s` dau la Liceul Creang` sau {incai, aproape de cas`. Nu exista nici o ra]iune s` bat jum`tate din Bucure[ti ca s` ajung la Liceul de Informatic`. Dar B\cu era n Info. A[a c` Celia, de[i Bcu nu p`rea s-o mai bage n seam`, d`dea admiterea la Info. {i
u-]i po]i nchipui ce frez` aveam ntr-a [asea. Un clop de p`r cobornd egal [i concentric din cre[tetul capului nspre urechi, nas [i ceaf`. Geometric vorbind, un semielipsoid. L`snd geometria deoparte, p`rul meu avea forma trist` a unei m`turi plouate, ndesat` peste mutra depresiv` a pre-adolescentului care eram. n locul n care m`tura acoperea ochii, foarfeca priceput` a frizerului operase o fant`, prin care m`turam, la rndul meu, lumea cu privirea. N-am eu mare talent la desen, dar o idee tot ai s`-]i po]i face. Cam despre asta era vorba:
Nu e aici locul [i nici momentul s`-i numesc pe cei care se fac vinova]i de punerea n m`tur` a acestei desfigur`ri. S` mai adaug doar c` nefericita frizur` nu se datora vreunui canon aflat sub vremi (trecuse, pare-mi-se, moda tunsorii bros). Dimpotriv`. Era att de personal` nct [i ast`zi fo[tii colegi [i-o amintesc ca pe semnul meu distinctiv din acea perioad`. Se lipise de mine, vorba cntecului, ca marca de scrisoare. Printr-a [asea nu-mi mai pl`cea de Simona, ncepuse s`-mi plac` de Celia. Ambele erau genul de [col`ri]` comme il faut. Ambele olimpice. Ambele la matematic`. Ambele aveau un scris le[inat de caligrafic, pe care-l a[terneau monoton pe caietele cu coperte lucioase [i hrtie de calitate superioar`, Herlitz. Ambele pictau n acuarel` fosforescent`, de import, scene neo-bucolice cu Sandybelle [i Fe]i-Frumo[i surprin[i n scene neconcludente, de factur` romantic`. De altfel, cred c` la ziua Simonei mi-am dat seama ce mult ncepuse s`-mi plac` de Celia. n [coal` am avut mereu o sl`biciune pentru
16-17

Raluca [i Oriana, prietenele noastre comune, se luau dup` Celia. Nu-mi r`mnea alt` solu]ie dect s` le urmez. n liceu cu Bcu. Pn` [i eu vedeam, prin fanta frizurii, c` situa]ia nu urma s` se mbun`t`]easc`. {i am avut dreptate. Dac` [coala general` fusese purgatoriul pasiunii mele pentru Celia, primii ani de liceu au fost, cu ajutorul lui Bcu, infernul pe P`mnt. Bcu era un fel de Lucifer adjunct al liceului. Olimpic interna]ional la matematic`, blondu], sportiv, cu poten]ial mediatic. ntre excesele pe care a trebuit s` le suport din partea lui, s-a num`rat apari]ia unui interviu n revista Salut, traficat` ulterior ca obiect de cult n cercul de prieteni al Celiei. Ipochimenului i se ceruse s` numeasc` o carte preferat`. Viitorul matematician se afla n perioada dostoievskian` [i a ales Crim` [i pedeaps`. Prilej pentru Celia s` caute nfrigurat` la Kretzulescu exegez` contemporan` la tem` pentru c`, deh, nu se [tie niciodat` cnd vine vorba n conversa]ie [i nu se poate, m`-n]elegi, s` pa]i a[a o ru[ine. Raskolnikov-ul de sub frizura mea a trìt atunci un moment crncen. L-a[ fi luat de guler pe impostor ca s`-i explic c`, totu[i, Crim` [i pedeaps` e o referin]` cultural` nepotrivit` pentru un bìat finu] ca el. Adic`, s-avem pardon, ce putea s` [tie un produs de succes al educa]iei publice despre neputin]`, resentiment [i remu[care? Dar, desigur, nu-mi d`dea mna. Am nghi]it-o [i pe asta. Oricum, nu ne-a f`cut nimeni cuno[tin]` niciodat`. De cnd i-am auzit prima dat` numele, am avut cu el aceea[i rela]ie pe care o am cu {tefan B`nic` Jr. Cu diferen]a c` pe Bcu nu-l [tiu de la televizor. ntr-a un[pea m-am c`rat definitiv din Info [i bine am f`cut. Dar de Bcu n-am sc`pat cu totul. A reap`rut n via]a mea cnd aici, cnd acolo, mai mereu n momente nepotrivite. Ultima dat` era la New York. {i fosta mea iubit`, care tocmai mi d`duse papucii, pleca s` le serveasc` americanilor fudge ntr-un program de work&travel. ntre altele, avea nevoie s` doarm` o noapte
2007
la New York, ntre dou` avioane, a[a c` a activat re]elele de prieteni n cùtarea unei cuno[tin]e care s-o primeasc`. A dat de Bcu. n noaptea aia (cred c` la noi era zi) am bùt o sticl` de vodc` de unul singur n Vama Veche. {i m-am ntrebat dac` Bcu `sta exist` cu adev`rat sau e doar o crea]ie a min]ii mele bolnave. Pentru c` scena final` de la New York po]i s` juri c` nu e altceva dect literatur`. Bcu, dac` cite[ti textul `sta, stai lini[tit, [tiu c` e[ti o persoan` real`. {i [tiu, nu-i nevoie s`-mi spui, c` n-ai nici o vin` c` lucrurile s-au ntmplat a[a. Dar n]elege-m` [i pe mine: ce-a fost a fost, nu mai pot da timpul napoi. A[a c` nici vorb` nu poate fi s` te iert. O s` te evit ca [i pn` acum. E bine c` e[ti pe alt continent. ncearc` [i tu s` nu dai ochii cu mine. Sau, dac` o faci, ncearc` m`car s` nu plezne[ti de s`n`tate. {i nu ncerca s` m` recuno[ti dup` schi]a pe care am desenat-o. Am nv`]at s`-mi tund p`rul scurt. Dac` totu[i o s` ne ntlnim, sper, spre binele tù, c` m`car te-ai ngr`[at
DC
Alexandru Cùti[
Floarea porcului {coala de aga]ament din Mangalia
DC
Floarea porcului
ntr-o zi luminoas` de var`, cu un cer at\t de senin c`, dac` te uitai mai atent prin perdeaua lui albastr`, puteai s`-l z`re[ti pe Dumnezeu treb`luind la cele ve[nice, ei bine, \ntr-o astfel de zi minunat`, mi-a venit s-o iau la b`taie pe soacr`-mea. S-a \nt\mplat a[a: Tocmai venisem acas` \mb`tat de frumuse]ea acelei zile de var`. Intru \n curte [i privirea \mi fuge, din obi[nuin]`, \nspre petecul de iarb` verde din gr`din`, reduta mea de rezisten]` \n fa]a inamicului gri de beton, care a pus st`p\nire pe ora[. Iarba e la locul ei, de-un optimism mai verde ca niciodat`. Dar, dezastru!!! Nu mai e pic din infinitele flori galbene care r`s`riser` cu dou` s`pt`m\ni \nainte [i pe care le mai privisem o dat` cu \nc\ntare, de diminea]`, la plecare. O \ntreb pe soacr`mea, \ngrozit de priveli[tea devastat`, unde-s florile. {i-mi r`spunde cu o hot`r\re de pr`[itor convins c` a f`cut ce trebuie: Le-am smuls pe toate, r-ar ale naibii, c` erau B`[ina porcului!, Stop! V` rog, nu g\ndi]i nimic. R`m\ne]i pentru moment \ntr-o total` relaxare a min]ii, ca s` pute]i \n]elege c\t de interzis am r`mas la aceast` declara]ie. Floricelele galbene, n`stura[ii aurii care \mbobociser` ca un miracol, spre bucuria dimine]ilor mele de om banal care se treze[te la ora 8 ca s` plece la serviciu, fuseser` rupte cu un motiv precis: fiindc` se numesc B`[ina porcului. Care-i neispr`vitul care le-a n`scocit aceast` denumire? Ce popor insensibil a putut s` asocieze o m`scar` de be]ivan unei flori care are \n ea mai mult` poezie dec\t un raft \ntreg de volume de poe]i anonimi? {i mai ales, ce automatism irezistibil a f`cut-o pe suava de soacr`-mea s` rad` tot ce a fost gentile]e galben`, doar pe seama unui nefericit nume folcloric? Aceste \ntreb`ri [i multe alte zeci asemenea mi-au scurtcircuitat mintea, mi-au blocat respira]ia [i mi-au oprit b`tìle inimii pentru c\teva clipe. O mare nedreptate m` izbea din plin. S` nu m` \n]elege]i gre[it, nu s\nt obsedat de B`[ina porcului, nu am f`cut o fixa]ie pentru o floare, ci, pur [i simplu, \ncerc s` fiu un om just. M` fac avocatul B`[inii porcului, fiindc`, pe bun` dreptate, aceast` floare merit` enorm mai mult dec\t o porecl` de batjocur`. Poate c` nu v` vine acum \n minte aspectul ei deosebit [i de aia o s` \mi permit s` v` re\mprosp`tez un pic memoria \n
ceea ce o prive[te. (M`car memoria poate fi re\mprosp`tat` cu B`[ina porcului.) Este o floare cu dou` ipostaze, una mai atr`g`toare ca alta. La \nceput este un g`lbenu[ rotund, care apare destul de brusc, printre ierburi. Mie mi s-a umplut curtea de g`lbenu[uri \ntr-o singur` noapte, de parc` Clo[ca cu pui a slobozit sute de ou` dintre nori, care au c`zut [i s-au spart toate la mine-n ograd`. G`lbenu[urile erau mai aurii ca aurul. Chiar cred c` ar trebui redefinite nuan]ele, ref`cute criteriile dup` care numim o culoare. Nu e cinstit s` spunem c` B`[ina porcului e aurie, ci, mai degrab`, aurul e b`[ino-porculiu. S` dea numele culorii materia care o reprezint` cel mai intens. A durat trei s`pt`m\ni bel[ugul galben din gr`din`. Dup`
20-21

care, \ntr-o alt` noapte, B`[ina porcului s-a preschimbat brusc. S-a f`cut un globule] de puf argintiu. {i iar zic, ar trebui ref`cute criteriile dup` care numim o culoare. Nu B`[ina porcului e argintie, ci mai degrab` argintul e b`[ino-porculiu [i el. Ce se \nt\mplase? Se sp`rsese luna \n zeci de cioburi rotunde, care c`zuser` toate la minen ograd`? Botanice[te, B`[ina porcului ajunsese la maturitate [i f`cuse o aureol` de semin]e, gata s` dea via]` unor b`[inici mici. Cu condi]ia ca un copil s` vin` [i s` sufle \n ele, iar semin]ele pufoase [i plutitoare s` se r`sp\ndeasc` \n cele patru v\nturi (scuza]i sinonimia). Fiindc`, din cele mai vechi timpuri, B`[ina porcului, ajuns` \n ipostaza asta, este prin excelen]` cea mai ieftin` juc`rie, imagina]ia colectiv` s-a \ndurat [i i-a dat un al doilea nume. I s-a zis P`p`die. Nici `sta nu-i un nume prea generos, dac` ne g\ndim c` alt` floare, mai pu]in spectaculoas` [i cu func]ionalitate mai redus` ca juc`rie, poart` totu[i un nume cu mult mai impun`tor: gura-leului. Omenirea s-a dovedit \nc` o dat` nedreapt`. Poate doar dac` s-ar impune ca pentru 100 de ani toate buchetele miliardelor de mirese din \ntreaga lume s` fie
2007
f`cute numai din B`[ina porcului, poate doar dac`, de acum \ncolo, ar fi obligatoriu ca toate coroni]ele tuturor premian]ilor s` fie \mpletite din B`[ina porcului, poate dac` la recep]iile de high-class s-ar orna mesele numai cu vaze pline de B`[ina porcului sau poate doar dac` to]i \ndr`gosti]ii de pe globul terestru, \ntr-o zi, ar m\ng\ia, \n preludiu, trupul gol al iubitei cu c\te o B`[ina porcului, s` mai fim absolvi]i de vina de a fi numit o floare extraordinar` \ntr-un mod at\t de ordinar. De[i nu cred c` ar fi de ajuns nici at\t. Fiind o vin` at\t de profund` [i de impardonabil`, am decis s` o iert pe soacr`-mea.
DC
{coala de aga]ament din Mangalia

M-am \nscris la capitolul Aga]amente (eufemistic numit Fete) din acest Almanah, nu at\t ca s` v` povestesc despre propriile mele reu[ite, ci mai ales ca s` v` prezint redutabila {coala de Aga]amente din Mangalia, ora[ \n care m-am n`scut [i am \nv`]at [i eu, ca tot omul, s` ag`]. S` nu crede]i c` dac` am zis [coal`, \nseamn` c` exist` \ntr-adev`r o institu]ie \n care se pred`, la Mangalia, aga]amentul de la A la G. De[i, personal, cred c` s-ar impune o astfel de form` de \nv`]`m\nt. Pentru simplul motiv c` tinerii chiar s-ar for]a s` \nve]e, \n speran]a c` vor intra la {coala de Aga]ament. Unde \nve]i lucruri care chiar \]i folosesc \n via]`. La {coala de Aga]ament din Mangalia \nv`]`tura se pred` pe cale oral`, de la o genera]ie la alta. ~ia mari \i \nva]` pe aia mai mici. Spre exemplu, \n ga[ca mea eram [apte bìe]i, cu v\rste \ntre 16 [i 18 ani. B`team vara sta]iunile, care d`deau pe-afar` de gagici venite \n vacan]`, dar nu prea aveam succes. P\n` ne-au \nv`]at unii cu vreo 4 ani mai mari dec\t noi cum s` facem. Iat` cele mai importante dou` \nv`]`turi ale {colii de Aga]ament din Mangalia, pentru prima oar` \n lume tip`rite. Nu dau mai multe, c` s\nt secretul zonei. 1. Niciodat` s` nu spui c` e[ti din Mangalia. Studiile experimentale f`cute de savan]ii aga]atologi de la mine din ora[ au ar`tat, f`r` putin]` de t`gad`, c` dac` \i spui unei fete venite \n vacan]` pe litoral c` e[ti b`[tina[ se fere[te de tine. Nu fiindc` au ceva bìe]ii mangalieni, dar e[ti luat drept un [mecher care cu asta se ocup` toat` vara, cu \n[irat fete pe a]`. Ceea ce nu e neap`rat fals. Fetele vor aventuri, dar cu cineva similar lor, s` fie aventura verii pentru am\ndoi, vor romantism. 2. S` pari foarte descurc`re]. Adic` arat` c` [tii bine litoralul, chiar dac` e[ti din Bra[ov, Bucure[ti, Timi[oara, m` rog, de unde inventezi tu c` e[ti. E un avantaj major faptul c` e[ti b`[tina[ [i trebuie s` te folose[ti de el: [tii unde-i cea mai tare discotec`, [tii unde-i cel mai bun [i ieftin vin, \i cuno[ti pe bìe]ii de la iahturi, de la herghelie, ai pile la bazine, pe la hoteluri, [tii \n ce col] alnu-[tiu-c`rui dig nu bate briza [i [tii exact unde e un stabilopod plat ca un pat. Pref`-te c` e[ti bìat descurc`re], c` \n dou` zile ai aflat o groaz` de lucruri
22-23

utile, ]i-ai f`cut prieteni unde trebuie. D` extraordinar de bine! Cum ziceam, noi eram [apte bìe]i \n ga[c`. Seara plecam din Mangalia pe plaj` [i mergeam a[a [i p\n`-n Olimp, dac` era nevoie. Adic` dac` nu ap`rea nimic interesant pe traseu. Nu st`team to]i la un loc, ne r`sfiram ca hienele la v\n`toare. Nu po]i s` ag`]i \n grup mai mare de trei. Dac` ne re\nt\lneam apoi, fiecare cu c\te o toart`, prima grij` era s` ne avertiz`m: Fii atent, eu s\nt din Bra[ov [i i-am zis c` s\nt student la Arte Plastice. Tipa e din Suceava. OK, eu s\nt din Timi[oara, s\nt student la Academia Militar`. Zicem c` ne-am cunoscut \n Bucure[ti, la c`min. A mea e din Oradea.
2007
}inea figura, ne [i distram pe seama identit`]ilor false pe care ni le cream. Partea mi[to e c` la un moment dat am aflat c` [i fetele din Mangalia \[i d`deau alt` identitate, cu acela[i scop [i din acela[i motiv. Ne-a zis sora unui prieten c` nici ea nu a zis niciodat` vreunui gagiu de turist ag`]at c`-i din zon`. Nu era posibil ca un bìat din Mangalia, care se d`dea, s` zicem, din Ploie[ti, s` se cupleze cu o tip` tot din Mangalia, care zicea c`-i din Ia[i. Ce naiba, at\ta lucru [tiam [i noi, s` ne recunoa[tem mangalian cu mangalian`.
DC
Radu Cosa[u
Trei fete, \n nici un caz de \mp`rat
DC
Trei fete, \n nici un caz de \mp`rat

n vara anului 1948, trei fete, \n nici un caz de \mp`rat, poate doar de \mp`nat o biografie, mi-au marcat cel mai important moment al adolescen]ei. Toate trei f`r` s` se cunoasc` nu m-au l`sat s` m` duc \n Brezoianu ca s` dau oralul la concursul organizat de Sportul popular, dup` ce trecusem de teza care avea ca subiect Comenta]i meciul Romnia-Albania, 0-1. Din 150 de candida]i, r`m`seser`m 10 [i eram convins c` nu voi avea probleme s` devin ziarist sportiv, cum visam de mic A[adar. Fata unui consul mi-o spusese \n Parcul Carol, la grotele acelea uria[e \n care se \ngr`m`diser` ni[te statui enorme ale lui Paciurea. Ne-am dus \ntr-o sear` acolo [i, \nconjura]i de acele dih`nii pietrificate, ea \mi d`duse s`-i miros palmele parfumate cu patchouli, dup` care mi le propti foarte decis` \n piept, s` nu m` apropii mai mult de ea, argument\nd c` orice contact fizic \i provoac` tahicardie. Habar nu aveam ce-i aia. Eram un bìat s`n`tos care avea un chef aprig s-o str\ng` \n bra]e, s`-i desfac` un nasture, doi ai bluzei. Ea \mi promisese c`-mi va explica din ce vine o tahicardie, dac` renun] la gazet`ria sportiv` pentru a m` consacra unei cariere diplomatice \n care tat`l ei m` putea ajuta; i-am s`rutat fiecare deget al palmelor care se g`seau chiar sub b`rbia mea \ncepusem s` m` rad la dou` zile o dat` [i am sim]it c`, \nfiorate de buzele mele, degetele ei \mi mototoleau c`ma[a pe care mama mi-o sp`la din greu, dup` dispari]ia tat`lui meu, c\nd nu ne mai puteam permite servante \n cas`. Eram un bìat care, totu[i, nu \n]elegea s`-[i sacrifice o c`ma[` bun` pentru a \nfr\nge rezisten]a unei fete, dar o carier` diplomatic` era [i ea excitant`; \nc\t, dup` ce mi-a explicat ce e o tahicardie [i mi-a luat fruntea pun\nd-o \n dreptul inimii ei, s-o aud cum bate, am fost biruit de gest [i i-am jurat c` nu m` duc la oral, \n Brezoianu. Fata ministrului bumbacului \mi l`s` cu limb` (la propriu) de plecare din Capital` s` nu care cumva s` m` prind` c` scriu cronici sportive, c`
Nu am avut putere [i timp s` aud toat` fraza fiindc` vorbele le rostea exact pe buzele mele, ame]indu-m` fata- [i totalmente. A doua zi urma s` plece \ntr-o lung` c`l`torie cu tat`l ei prin ]`rile de democra]ie popular` [i desp`r]irea noastr`, dac` nu foarte volubil`, avea, oricum, o limbu]ie necunoscut` de mine, p\n` atunci, la o asemenea intensitate. Primind-o cu \nc\ntare \n palatul meu bucal, desigur c` nu mi-am putut rosti jur`m\ntul (c` nu voi scrie cronici sportive), dar l-am formulat \n g\nd [i e sigur c` l-a auzit; altfel nu se explic` for]a cu care, ne\ntrerup\ndu-[i limbu]ia, mi-a luat m\na dreapt` [i mi-a prins-o ferm \ntre genunchii ei, interzic\ndu-mi s` merg mai departe. Carmen a lui Mociorni]` (echipa mea favorit`, cu Valentin
26-27

St`nescu \n poart` [i Farka[-Marian pe aripa dreapt`) numi d`duse niciodat` o asemenea ame]eal`; merita s`-i jur pe frumuse]ea lumii, cum st`tea scris \n poemul Demonul de Lermontov (Editura Cartea Rus`, \n traducerea lui Alexandru Philippide). Fata cea mai inteligent` mai mare dec\t mine cu trei ani \mi demonstr`, b`t\nd ora[ul o diminea]` \ntreag` \n cùtarea unor pantofi de lac pentru o recep]ie la Radio, unde lucra la emisiunile culturale, c` sportul e curat` prostie, c\nd nu atinge barbaria, ca boxul; \i lipse[te gravitatea, \l p\nde[te mediocritatea, stilistic nu parvine la nici o dimensiune*. Era [i mai \nalt` dec\t mine, cu un pas energic, g\ndirea [i totodat` fizicul ei \mi erau inaccesibile, \ns`, probabil, dintre toate trei, pe ea o r\vneam, de ce s` fiu ipocrit? Nu ajunsesem s` i-o spun, avea rochii bogat clo[ate, p\n` a o atinge m`car cu cotul trebuia s` str`bat vocabularul ei de luxurian]a unei p`duri virgine de pe Amazon, ceea ce m` excita mai mult dec\t era normal. M` temeam s`-i vorbesc mult, s` nu-i par prea dezinvolt, a-i fi povestit cum de la 8 ani \mi transmiteam, singur, meciurile de fotbal, av\ndu-l ca model pe crainicul Radu Vasilescu (ginerele lui Liviu Rebreanu), \mi ap`rea ca o indecen]` sau, mai rù, ca o copil`rie; nu [tiam de unde-i veneau frazele acelea de o paralizant` cultur`, cert este c`-mi provocau o a]\]are p\n` la irespirabil; \n noaptea de dinaintea oralului, am visat-o \nc`l]\ndu-[i c`r]i pe labele mari ale picioarelor ei [i \ncerc\ndu-le, precum f`cuse cu ni[te pantofi de lac la magazinul Nelu Mihìlescu de pe Calea Victoriei, vizavi de Telefoane; diminea]a, ]in minte precis, mi-am pus pijamaua str\ns` pachet \n ghiozdan, s-o arunc \n D\mbovi]a, pe drumul spre liceul meu, Matei Basarab. Am aruncat-o, fericit c` m-am eliberat de sub povara unei op]iuni, am chiulit
2007
de la ultimele dou` ore [i, \n loc s` m` duc pe Brezoianu, la Sportul popular, m-am gr`bit spre Revista elevilor (pe {tirbei Vod`, col] cu Luigi Cazzavillan ani de zile, sub comuni[ti, acolo a fost o cofet`rie) , unde mi-am luat o delega]ie pentru R\mnicu-S`rat, trimis special la o expozi]ie a gazetelor de perete din [colile acelui ora[. Cred c` a fost primul acces de megalomanie al seriozit`]ii mele detestabile. * Scriu acest text enervat cresc\nd de o fraz` a dlui Teodor Baconsky, dintr-un articol publicat \n Dilema veche, \n care-i atr`gea cumva aten]ia lui Traian Ungureanu s` nu-[i mai uzeze talentul pe cronici dedicate unui sport generator de ur` \nùntrul [i \n afara stadioanelor.
DC
Gabi Drogeanu
Tehnici de ag`]at pofta-n cui Istoria florilor, de la Imperiul Roman p\n` \n ora[ul Medgidia S` \nv`]`m s` fluier`m frumos, cu degetu-n gur` E[ti o floare, e[ti un crin B`, e[ti porcul cel mai fin! Cum mi-am f`cut eu o minge adidas cu pixul [i compasul
DC
Tehnici de ag`]at pofta-n cui

` scriem, deci, la capitolul Fete, bìe]i, amintiri, tehnici de ag`]at & stuff. Cred c` `sta-i subiectul, cel pu]in a[a am \n]eles eu de la coordonatorul almanahului, care mi-a trimis un inspirat SMS cu tema, termenul de predare [i cuantumul penaliz`rii. La a[a tem`, bibicule, s` tot cro[etezi. A[a c` preg`ti]i-v`, cititori dumneavoastr`, pentru aventuri pasionale, cuceriri mirobolante [i cuvenitele laude de[`n]ate. |mi dau leg`tura, \nt\i, la Costine[ti. Fiind din Medgidia, deci de la intrarea \n Constan]a, nu puteam rata dulcea gol`neal` de trei-patru nop]i [i restul zile ce se \nt\mpl` la mare \n jurul s`rb`torii de 1 Mai muncitoresc. Trenurile ce veneau dinspre Bucure[ti opreau la noi la Medgidia [i apoi g\f\iau spre litoral, ticsite fiind de oameni, pline de sticle goale, vom` [i come alcoolice, cu
veceurile \nfundate, astfel c` noi, `[tia care urcam ultimii, ocupam locurile dintre vagoane, unii \n cur, al]ii pe vine [i ceilal]i \n levita]ie. Urma desc`lecarea \n sta]iuni, apoi cazarea fie pat, fie canapea, vorba lui Tamango , iar la final, bibliotecile fiind \nchise, discoteca. Iat`-m`, deci, \n discoteca Ring. Un adev`rat eveniment. Cred c` s-a-nt\mplat mai des ca un om s` mu[te un c\ine, apoi s` se-mbete cot la cot cu el [i spre diminea]` s` aterizeze \mpreun` la curve, dec\t ca eu s` merg la discotec`. Pe vremea mea, era pe val trupa Snap, aveam Rednex cu Cotton Eye Joe, cred c` era la mod` [i una cu Living in a straaaange situatiooon, too much taaalking, no commuuuunicatioooon Bine m`car c` lipseau manelele. Dup` vreo zece de-astea agitate, b`gau [i c\te dou`-trei bluzuri sau, cum le spuneam noi, melodii de f`cut cuno[tin]`. (Apropo, am auzit c` azi nu se mai spune Dansezi?, ci Prizezi?.) Fiind \nc` de pe atunci cel mai \nalt om din lume [i av\nd, deci, vedere panoramic`, ochesc pe direc]ia sud-est, la vreo zece metri, una bucat` brunet` dr`gu]`, cu p`rul cre], scurt, vizibil plictisit` de c\rdul de coco[i ce se umflau \n pene-n jurul ei. F`r` \ndoial`, tipa era mai mare dec\t mine. De fapt, cam toate femeile erau atunci mai mari dec\t mine, un pu]oi de liceu, cred c`-ntr-a zecea, de[irat, plecat la mare cu aloca]ia pe dou` luni, cu breton [i cu un tricou care, din cauza blestematelor de neoane, devenise fosforescent. (A se re]ine, \ns`, c` nu aveam co[uri.) Totu[i, nu [tiu cum se face c` \ncepe [i ea s` se uite spre mine. Sau o deranjeaz` vreun stroboscop rebel, sc`pat de sub control pe undeva prin
30-31

spatele meu? Ba nu, se uit` chiar la mine. |n momentele astea, e ca la [ah (sau ca la table, na, c` s\ntem la mare): trebuie s` fac o mutare. Dar dac` mi se pare? I-o ar`t amicului C`tù pe a c`rui judecat` de viitor avocat m` bazam \nc` de atunci iar verdictul lui este irefutabil: B`, e mi[to [i se uit` la tine! E clar, bag`-te!. A[tept o pies` de f`cut cuno[tin]` [i pornesc. Mutarea mea e corect`, iar minunile se ]in lan]: bruneta danseaz` cu mine. Viorile vibreaz`, chitarele pl\ng, basul [i cu toba mare \[i fac datoria, m\inile mele prind curaj, lucru care pe ea n-o deranjeaz` deloc, doar gura r`m\ne \ncle[tat`. Te rog, gur`, spune ceva, orice Gura, nimic. Gur`, tu n-auzi? Zi ceva! Era s-o iau la b`taie, nu alta! Pe gur`, nu pe brunet`. Nimic n-a zis! {i unde cuvinte nu e, nimic nu e. Ce s` mai M-am blocat. S-a terminat piesa, n-am zis nimic, kaput, la revedere. Se spune de obicei c` vorbe[te gura f`r` tine, iat` c` acum a t`cut gura f`r` mine. Dup` o jum`tate de or` s\nt eu mut, dar s\nt perseverent detectez o blond` pe flancul st\ng [i decid s` atac din nou. Nu-i cine [tie ce valoare, e cam la 67,8% din capacitatea brunetei, dar [i eu s\nt sl`bit. Declan[ez atacul, dar, dup` doi pa[i, o m\n` zdrav`n`, pus`-n piept, m` catapulteaz` trei metri \napoi, mai rù ca-n luptele de la Vidin. E o tip` care mi se pare vag cunoscut` [i care, dup` ce c` eram deja \n semi-agonie, \mi arde [i dou` cro[ee pe cale oral`: Bì, figurantule, eu s\nt Cut`rica; ia zi, m`, ce-ai tu at\t de special, [i cine naiba e[ti tu de nu m` bagi \n seam`, [i-mi spune lumea c` nu-s de nasu tù?. Citatul nu este exact, dar mesajul, cu siguran]`, `sta a fost. Prins \n ambuscad`, am r`mas [i f`r` blond`, pe care mul]imea a \nghi]it-o pe nemestecate: 0-2, end of the game. Acum, dac` tot am ajuns aici, sta]i s` l`murim [i legenda Cut`ricì. Cut`rica era o domni[oar` din liceu, cu un an mai mare dec\t mine, care cic` avea bucurii la mine. |n consecin]` c` tot vorbim de metode de ag`]at , \mi l`sa bile]ele \n banc`, \n laboratorul de biologie, [i-mi tot d`dea telefoane acas`. Repet, ac]iunea se petrece \n mileniul trecut, cu mult \nainte de Messenger, de web-cam [i de [lag`rul Nu-mi r`spunzi la esemes / Eu \]i scriu at\t de des, deci e vorba de telefonia fix`, unde nu [tii niciodat` nici cine te sun`, dar nici cine-]i r`spunde. Iar \ntr-o zi i-a r`spuns fratele meu, care, nu-[ ce i-a venit, s-a dat drept mine [i a fixat o \nt\lnire cu ea, \nt\lnire la care eu, adev`ratul Gabi, nu m-am dus, pentru c` el, falsul Gabi, a uitat s` m` anun]e. Cine \i spusese Cut`ricì (sau Cut`ricii?) c` nu-i de nasul M`riei mele, p-asta n-am de
2007
unde s-o [tiu. Cert e doar c` faza cu \nt\lnirea ratat` i-a pus capac. {i uite-a[a, deci, am ratat-o [i eu pe blonda din Costine[ti, dup` ce o ratasem cu poarta goal`! pe brunet`. Iat` c` a ap`rut [i fratele meu \n acest autodenun], a[a c` sta]i pu]in [i nu m\na]i, c` am una [i cu el. {i cu o ratare, logic. Derul`m c\]iva ani \nainte [i ajungem la facultate, \n Bucure[ti. Locuiesc cu el \n camer`, \n c`min, \n Regie. |ntre timp, am \nv`]at [i eu c\teva mut`ri c\[tig`toare, a[a c` iat`-m` ie[ind, de c\teva ori, cu o coleg`. Azi a[a, m\ine pe dincolo, \mi face, \n sf\r[it, o vizit`. Camera de c`min, pentru cei ce nu [tiu, e mic`, dar destul de c`lduroas`, astfel c` ne facem lejeri, apoi tragem draperia, tragem [i hainele de pe noi, iar c\nd s` trag [i un prezervativ din dulap, se-aude un tunet: cele 0,1 tone ale fratelui meu se las` pe clan]`, \n \ncercarea de a deschide u[a. U[a era \ncuiat`, am negociat scurt s` plece, c` am ceva treab`. Fiind mai mare dec\t mine, deci trecut prin multe (\n]elege]i ce vre]i), s-a prins repede, \n cinci secunde. Doar c`-n astea cinci secunde colegu]a mea se-mbr`case la loc. {i-a luat apoi po[eta pe um`r [i picioarele \n spinare [i dus` a fost. N-am trecut-o la mari pagube, mai ales c` era fum`toare, dar dup` asta chiar a trebuit s`-mi fac prieten`. Gata, eu m` opresc aici, ca s` le las ceva spa]iu [i colegilor mei care s-au mi[cat mai cu talent, mai ales c`, din c\te am \n]eles, `sta este, totu[i, un almanah de amor [i mai ales de umor. V` mul]umesc pentru aten]ie [i pentru \ncuraj`ri!
DC
Istoria florilor, de la Imperiul Roman p\n` \n ora[ul Medgidia

cum dou`-trei mii de ani, egiptenii, iranienii, mezii sau per[ii cultivau pe l\ng` case, vile sau blocuri topora[i, maci, trandafiri, crini, zambile, lalele. Plus arbu[ti ornamentali, precum mirt, iasomie, liliac. Chinezii [i japonezii preferau crizantemele, crinul, bujorul, azaleea, st\njenelul. Gr`dinile grecilor erau pline de bujori, trandafiri, garoafe, mixandre, gura-leului, gladiole, pansele. Romanii au practicat cultura for]at`, cultiv\nd \n timpul iernii, sub geam, trandafiri [i alte plante ornamentale. Romnii au, bine\n]eles, o tradi]ie veche \n cultura acestor plante (v-a]i prins, am citit toate astea \ntr-o carte: Floricultura, de A. Mili]iu [i M. Badea, Editura Agro-Silvic`, 1963). De[i putea oric\nd s` ridice p\n-la cer m\ndre com-
binate produc`toare de flori, poporul nostru a preferat s` cultive plantele mai mult pe l\ng` cas`, printre berze, viezuri, m\nji, m`m`lig`, sarmale, semin]e [i cartofi pr`ji]i. V` invit, \n cele ce urmeaz`, la o scurt` c`l`torie \n ecosistemul de pe l\ng` casa mea din comuna Medgidia, ora[ poreclit, \n actele oficiale, municipiu. Am crescut \nconjurat de flori, de pomi, de alte plante anonime sau pe care, cu toat` p`rerea de rù, nu mai ]in
32-33

minte cum le chema. Ghiocei, zambile, narcise, lalele, bujori, trandafiri, crini regali [i crini imperiali, gura-leului. Primii ap`reau, dup` cum am \nv`]at la gr`dini]`, ghioceii denumirea [tiin]ific`: vestitoris primaveris. Glumesc, nu [tiu cum le zice. Cert e c` \n ultimii zececincisprezece ani, de c\nd cu schimb`rile climatice, au \nceput s` apar` tot mai devreme, de ajunseser` s` vesteasc` Revelionul, nicidecum prim`vara. Dup` ghiocei, din c\te-mi aduc aminte, scoteau capul zambilele, numite \n buletin Hyacinthus l. Imediat veneau la r\nd lalelele (Tulipa l.) [i narcisele (Narcissus l.). Ele s\nt plante decorative vivace cu bulbi. De Sfin]ii Constantin [i Elena \nfloreau bujorii. C\nd se termina anul [colar, erau \n floarea v\rstei crinii. Am fost furnizor oficial de crini pentru profesoarele [colii din cartier. Din cele 200 de specii [i 15.000 de soiuri de trandafir (rosa), s-au lipit la mine \n curte trandafirii albi, galbeni [i ro[ii. Bag [i liliacul [i m`linul la flori, de[i a[ spune c` s\nt ni[te flori care cresc \n copaci. Profit de moment ca s` trec, a[adar, la inventarul copacilor. P`rul \n p`r aveam un leag`n din sfoar`. M-am dat \n el p\n` a trebuit s` fac` loc (p`rul, adic`) unei construc]ii. Vi[inii s\nt [i azi \n picioare, ba chiar s-au \nmul]it. Vi[inele s\nt ni[te cire[e acre, bune pentru compot [i viermi. Corcodu[ul cred c` s-a dus [i el. Corcodu[ul e un fel de prun cu fructe mai mici [i mai rotunde. Pe l\ng` fructe, corcodu[ul d` omului un clei lipicios, transparent, care \nlocuie[te, la nevoie, lipiciurile ieftine. Adic` nu-i d-`la care te face una cu tavanul, dar nici nu te las` la greu c\nd vrei s` trimi]i un plic cu o scrisoare. Sau un e-mail cu ata[ament, ha, ha, ha, ce glum` modern`! Caisul `l b`tr\n s-a dus de mult, dar i-a luat locul, cu succes, unul t\n`r, care produce materie prim` pentru c\teva compoturi [i borcane cu dulcea]`. C\nd se coc, caisele s\nt galben-ro[cate, eventual cu ni[te pete maronii, seam`n` cu pielea ars` c\teva s`pt`m\ni, \n Vama Veche, la foc potrivit; fac precizarea pentru or`[enii care s\nt convin[i c` scuze caisele s\nt chestiile alea verzi [i acre care se culeg prim`vara. Gutuii gutuii au murit, s`racii, de b`tr\ne]e. Gutuile s\nt fructele alea cu puf care-]i fac gura pung` [i se opresc \n g\t, dar nu po]i s` le la[i din m\n`. Viermii se simt \n p\ntecul lor ca la ei acas`. Se consum` proaspete sau \n borcane cu gem. |ntre gardul cur]ii [i gutui era mereu c`rare se pare c` gutuile s\nt mai gustoase c\nd s\nt dob\ndite \n sistem autoservire, ca s` nu spun de-a dreptul furate. Iarna, gutuile r`mase pe jos deveneau, \n combina]ie cu un adaos de z`pad`, obuze perfecte. Pe l\ng` curte au trìt p\n` la ad\nci b`tr\ne]i [i
2007
doi duzi. Unul alb [i unul negru. Duzii erau plini de omizi [i de copii. Dudele m\njesc pielea [i provoac` scaune nea[teptate, rezolvate de vecinii mei, \n general, pe loc. L\ng` duzi au locuit doi plopi. Plopii, se [tie, s\nt \nal]i, foarte \nal]i, mult mai \nal]i dec\t mine. |ntr-un plop mi-am f`cut eu cuib. Mi l-am f`cut un pic sub nori [i vedeam din el jum`tate de ora[. Pe mine nu m` vedea nimeni, lucru care nu m` deranja absolut deloc, pentru c` acolo mai citeam c\te o carte, iar acest gest se putea interpreta gre[it, mai ales c` era vacan]`. |ntr-o var`, ne-am trezit \n fa]a casei cu o nuielu[` stranie, care a ie[it din p`m\nt, s-a uitat un pic \n jur, i-am zis c` nu ne deranjeaz` [i a \nceput s` creasc`. Acum e copac \n toat` regula, cu nepo]i \n jur. V`z\nd c` \n el cresc alune, i-am spus, simplu, alun. A, s` nu uit de parcelele cu c`p[une, victime, [i ele, ale trec`torilor pofticio[i. Nu voi uita nici tufele de zmeur`, care nici m`car nu mai [tiu cum au disp`rut. Ce-mi pare rù e c`, de[i am avut zmeur`, n-am avut niciodat` ur[i. Dar am avut c\ini, am avut r\me \ntre degetele de la picioare, porumbei \n pod [i fluturi \n cap.
DC
S` \nv`]`m s` fluier`m frumos, cu degetu-n gur`

Eu, Ionu], Costel, Niculae, Silviu (zis Buric), Gheorghe (care mai t\rziu, c\nd a descoperit femeia, s-a recomandat, brusc, George), Mirel, Marius, \nc` un Marius, Dani [i Romeo Br\nz` (fra]i), Dorin Br\nz` (v`rul fra]ilor Br\nz`), P`cal` (despre care am aflat recent c`-l cheam` Vali), Schilo (alt Marius), Claudiu (fratele fra]ilor Ciuc`, semi-campioni la lupte, spaima jum`t`]ii nordice a ora[ului Medgidia). Pro[tii lumii. Nici unul dintre noi nu [tia s` fluiere ca lumea. St`p\neam doar fluieratul `la m`runt, simplu, cam primitiv [i penibil, din buze, care nu-]i folose[te la nimic. Fluieratul adev`rat este, s` ne-n]elegem, `la cu degetele-n gur`. Dac` nu fluieri tare, s` se aud` \n tot cartierul, pe tot stadionul, s` r`sune biblioteca [i sala de cinema sau s` vibreze c\rciuma, mai bine stai acas`, \nve]i pentru lucrarea de control de la geografie [i te ui]i la desenele cu Sandy Belle. Sau joci elasticul cu fetele. P\n` la urm`, \ns`, minunea s-a \nt\mplat. Era o vacan]` de var`. Mai precis, era dup`-amiaz`, cu soare plictisit [i c`ldur` searb`d` de Dobrogea; b`team mingea, de[i ea, s`raca, nu avea nici o vin`; l-am v`zut cum a ap`rut \n cap`tul str`zii, cap`tul dinspre gar`, a l`sat saco[a pe asfalt, a b`gat patru degete \n gur`, dou` de la st\nga [i dou` de la dreapta, [i a fluierat. Un ffffiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuuuuu!!!!!! lung, ostentativ, poate chiar arogant, ne-a r`scolit timpanele [i sufletul. Au t`cut [i locomotivele. Era la vreo sut` [i cincizeci de metri distan]`, dar ditai distan]a asta sa \nclinat \n fa]a lui, \nvins`. Ffffiiiiiiiiiiiiiiuuuuuu!!! Nu mai era cale de \ntors: Ionu] \nv`]ase s` fluiere. A stat c\teva s`pt`m\ni la ]ar`, deja \l cam scoseser`m din memorie, iar acum, c\nd s-a \ntors, era deja superior. Pur [i simplu, n-am avut de ales: am \nghi]it \n sec, am ascuns m\ndria r`nit` [i l-am rugat s` ne \nve]e [i pe noi. Bì, ce simplu era Am implementat, cum spuneam, procedeul cu patru degete, ar`t`toarele plus degetele mari. Se iau cu grij`, eventual se spal`, apoi se introduc \n gur` (foto 1), unde alea mari se \nt\lnesc [i se ]in a[a, lipite. Se propte[te v\rful limbii \n ele, \n a[a fel \nc\t orificiul bucal s` fie aproape etan[eizat, [i se sufl` din tot sufletul. Aten]ie, am zis aproape etan[eizat: e logic c` se las` [i o gaur`, pe buza de jos, prin care s` [uiere aerul expirat, c` p\n` la urm` asta e ideea. E simplu, dar mie mi-a luat c\teva zile, mai aveam pu]in [i m` apuca toamna nefluierat. Drept e c`
34-35

imediat dup` ce am prins principiul, am trecut rapid la \mbun`t`]irea [i diversificarea metodei. Se pot utiliza [i alte degete, se pot face combina]ii de 1+1, 2+1 (adic` dou` de la m\na dreapt` [i unul de la m\na st\ng`, la alegere). Se poate fluiera chiar [i cu un singur deget (foto 2), dar sunetul e mai gros, nu e a[a fin era s` zic delicat precum \n celelalte cazuri. Odat` instructajul f`cut, am decis s` d`m fluieratului [i o \ntrebuin]are, iar c\t de cur\nd ne-am creat un minilimbaj acustic. Unul din ga[c` fluiera un semnal, adic` o melodie numai de noi [tiut` asta era \ntrebarea Hai, b`, ie[im pe strad`?. Cine avea chef s` ias` r`spundea (r`spunsul era aceea[i melodie) asta se nume[te, acum, confirmare. |n c\teva minute eram to]i \n strad`. Copiii de azi nu cred c` m-ar \n]elege, pe ei nu-i mai mi[c` dec\t un buzz pe Mess sau un SMS, iar jocul Somata a fost
2007
botezat, din c\te am auzit, CounterStrike. Vreau s` adaug c` ultima dat` am fluierat cu degetele la concertul Duran Duran, de la Sala Palatului, [i tare bine a fost. A, s` nu uit semnalul nostru era o melodioar` stupid`, pe care o ]in minte [i acum. Nu-i mai [tiu cuvintele, habar n-am ce voia s` spun` [i de unde a ap`rut, dar [tiu c` ne-a b`gat-o \n cap un gagiu de Bucure[ti care venea vara la rudele lui [i pe care l-am descoperit zilele trecute \ntr-un pictorial din revista Tabu.
E[ti o floare, e[ti un crin B`, e[ti porcul cel mai fin!
u trebuie s` v` mira]i a[a, c`ci porcii [i crinii s\nt [i ei oameni, deci au tot dreptul s` apar`, din c\nd \n c\nd, \n almanahul Academiei Ca]avencu. Iar dac` v` \ntreba]i ce-i une[te pe porci [i pe crini, foarte bine face]i, \nseamn` c` a]i nimerit exact unde trebuie: vine imediat [i r`spunsul, dar dup` c\teva momente vesele [i triste de istorie, zoologie, floricultur` [i ceva comer] cu am`nuntul. Istorie, deci: eu am crescut la cas`, ceea ce v` doresc [i vou`, \n ora[ul Medgidia, un municipiu cu aspect, pe alocuri, de sat pr`fuit. C\nd stai la cas` [i ai o curte c\t zece apartamente obosite din cartierul Titan, aproape c` e p`cat la Dumnezeu s` nu cre[ti [i tu o gìn`, pentru ou` [i gìna], un porumbel, pentru relaxare [i gìna], un c\ine, pentru paz` [i protec]ie, sau un purcel, pentru carne [i b`taie de cap.
(V` rog s` m` scuza]i dou` minute, m` duc s`-i omor un pic pe vecinii mei de la 10, care au probleme cu mersul biped, deci tropìe ca o turm` de elefan]i, iar acum s-au apucat s` asculte Pas`rea Colibri la maximum.) Bun, gata, revin la elogiul traiului de-acas`. Pe l\ng` animale, am avut \n curte [i o colonie de crini. Erau ca o marc` \nregistrat`, toat` lumea din vecini [tia de ei, iar strìnii se opreau, din c\nd \n c\nd, s`-i priveasc`. {i s`-i scuipe, se-n]elege, scuipatul fiind consacrat ca solu]ie universal` antideochi. Ce s` mai discut`m, eu am \nscris crinii \n Hall of Fame-ul florilor. Fac minuni, nu alta. Un crin bine
DC
geniale de marketing, ci doar un calendar bisericesc. Booon A]i observat, desigur, c` vorbesc despre crinii mei la timpul trecut. |ntr-adev`r, s-au dus. N-a fost tsunami, n-a fost accident de avion, nu i-a dobor\t nici m`car explozia de la Cernob\l. Doar porcii au fost \n stare s`-i termine. Porcii aveau cote]ul undeva \n spatele cur]ii. Unul dintre ei, mai exact una dintre ei, prinsese prostul obicei de a s`ri peste u[`, printr-o gaur`, sau cam a[a ceva. V`z\nd-o at\t de pasionat` de s`rituri, i-am zis Daniela Siliva[, dup` (re)numele unei foste mari gimnaste. Dup` ce p`r`sea incinta, r\ma strict prin jur, nu ajungea prea departe, pentru c` trebuia s` mai treac` de un gard de s\rm`, era [i o bolt` de vi]`-de-vie, plus alte c\teva r\nduri de struguri din ìa cu bobul mare, parfumat, care se cur`]` de pieli]` [i se topesc \n gur`. Ei, dar \ntr-o bun` zi vorba vine , prin nu [tiu ce minune, scroafa a \ndr`znit mai mult. L-a luat cu ea [i pe porcu[orul anonim al`turi de care \mp`r]ea (dis)confortul cote]ului [i au ajuns \n fa]a casei, unde a descoperit crinii. Ce le-or fi inspirat bie]ii crini, habar n-am. Cert e doar c` nu s-au l`sat p\n` n-au halit to]i bulbii din p`m\nt. A fost delir la r\tul lor. I-am g`sit s`tui [i veseli, zburdau prin curte, aproape c` pluteau, poate c` erau [i un pic ame]i]i [ti]i, presupun, c` nu e bine s` dormi \ntr-o camer` cu crini, pentru c` provoac` deranj puternic la etajele superioare. Ei, asta era leg`tura dintre crini [i porci, asta e povestea mor]ii crinilor mei. O moarte care n-a folosit nim`nui, cu at\t mai pu]in porcilor, care tot ni[te bestii \mpu]ite au r`mas.
plasat poate deschide, de exemplu, ni[te u[i aparent inaccesibile, precum cea de la circa financiar`, de la spital sau de la vecina de la doi, c\nd e so]ul \n delega]ie. Crinii de la flor`rii, am observat, au uneori tenul boln`vicios [i bobocul flasc, se vede c`-s crescu]i cu pistolul la t\mpl` [i cu cronometrul ticìnd al`turi. Ai mei erau relaxa]i, jucau fazan cu alunul, flirtau cu albinele, tr`geau o cafelu]` cu liliacul [i apoi \nfloreau, \ntotdeauna la termen, \n iunie, exact c\nd se termina [coala. Iar m`micile din cartier f`ceau coad` la noi, c` a luat `la micu men]iune, doamna/domnu Drogeanu, [i nu se poate s` mergi cu m\na-n cur la serbarea de sf\r[it de an, nu? Nu, bine\n]eles c` nu se poate. Iar ce r`m\nea \n urma premian]ilor, pac! la pia]`. Da, la pia]`. Florile se v\nd [i-n pia]a din Medgidia, s` [ti]i, nu doar la Pia]a Universit`]ii, [i chiar se v\nd bine. Nu m`-ntreba]i cum am f`cut primul milion, c` nu mai [tiu; dac` m`-ntreba]i, \n schimb, cum mi-am luat primii blugi Diesel, r`spunsul e floare la ureche: i-am c\[tigat \n patru ore, dintr-un snop de bujori. A[tia ca s` fi]i la curent, \n caz c` intra]i \n business \nfloresc de ziua Sfin]ilor Constantin [i Elena; e foarte simplu, nu-]i trebuie cine [tie ce planuri
36-37
2007
Cum mi-am f`cut eu o minge adidas cu pixul [i compasul

Sta]i a[a, nu v` pripi]i precum atacan]ii din Divizia A \n fa]a prompteristelor de la televizor! V-a]i g\ndit, s\nt sigur, c` e simplu: faci un cerc cu compasul, pe h\rtie, apoi apuci pixul, dai cu ascu]itul [i gata, ]i-ai f`cut mingea. Nu. Urm`ri]i-m`. Este vorba de o minge \n carne, oase [i cauciuc. Ast`zi le g`sim, sute de m`rci, mii de modele cu milioane de desene, la orice col] de tarab` sau de mall. |nainte, cele de calitate erau cam ce e azi Almanahul Academiei Ca]avencu: unul pe an, dar bun. Am vrut [i eu una de calitate. {i mi-am f`cut-o. |n cas`! Voi \ncepe povestea mea cu istoria mingii de 35. Am crescut cu ea, cu ea am spart primele geamuri, cu ea am f`cut gùri \n gard. Era din cauciuc. Dac` [tiai meserie [i aveai r`bdare s` alegi, g`seai una oarecum sferic`, nici prea grea, nici prea slab`, nici prea umflat`, nici prea bleag`. Au fost preferatele mele. Dar [i ale lui nea Petric`, un vecin deosebit de pontos. {i lui \i pl`ceau mingile. Era pl`cerea lui s` le taie, diminea]a, la pr\nz sau seara. Iar \ntre terenul nostru [i gr`dina lui era doar un biet gard [i c\teva pase executate gre[it Pe l\ng` mingea de 35 se g`sea, ]ine]i minte, mingea de 18, o prostie u[oar`, transparent`, inventat` de regimul comunist, cred, din considerente de economie. Peste mingea de 35 mai era doar mingea de trei foi, aceea f`cut` din piele, alb` cu petice negre. Precizare pentru pu[tii de azi 18, 35 [i trei foi se traduc astfel: 18 lei, 35 de lei, respectiv 300 de lei, adic` trei h\rtii albastre de 100 de lei, cu B`lcescu pe ele. Ba, \ntr-un timp, mingea de trei foi s-a f`cut 450 de lei. Observa]i pr`pastia dintre 35 [i 300 [i ve]i \n]elege de ce alea de trei foi erau precum apa plat` cu l`m\ie \n de[ert. Eu eram legitimat la un club de fotbal [i m` antrenam cu mingi de 35! Pe-alea de piele le-am v`zut t\rziu de tot, iar c\nd am dat prima dat` \ntr-una mi-au pl\ns degetele trei zile. Booon Via]a de semi-fotbalist curgea f`r` dureri de cap, f`r` dureri de picior, p\n` c\nd, \ntr-o zi, un coleg de la echip` a ap`rut la antrenament cu un balon adidas Tango (foto 1). ~sta a fost, ca s` zic a[a [i nu altfel, urm`torul nivel \n materie de mingi. Era mult peste cea cu petice negre (foto 2). A fost mingea oficial` a Campionatului Mondial de Fotbal din Argentina, din 78. {ti]i c` fiecare campionat are una oficial`. La Coppa del Mondo, Italia 90, a fost Etrusco Unico. La Fran]a 98 a fost
DC
Tricolore, care deja era alt` m\ncare de icre negre [i br\nz` mucegìt` cu [ampanie. Ideea e c` au disp`rut peticele, au ap`rut cercurile. 12 cercuri. |n ochii mei, asta era perfec]iunea. C\nd am cunoscut-o, avea deja aproape zece ani, dar pentru noi, care vedeam a[a ceva doar la televizor, \nt\lnirea cu ea a fost cam ca primul joint pentru tineretul din ziua de azi. Iar tipul `la o avea acas`! Adus` de la Sevilla, de o rud`, [ef de c\rcium` de [tabi [i fotbali[ti pe la Slobozia, care avusese privilegiul de a merge la finala Cupei Campionilor, Steaua-Barcelona (2-0, dup` lovituri de la 11 metri). Am \nceput s-o visez. Am vrut [i eu una. Iar de la vis la realitate n-au mai fost dec\t o minge 35, ceva cuno[tin]e de geometrie, un compas, r`bdare, talent deosebit la desen [i o past` de pix! Metoda nu era deloc simpl`. Trebuia s` ias` pe minge, v-am spus, 12 cercuri egale (foto 1). Am stabilit grosimea dungilor, am calculat diametrul optim al cercurilor, am deschis compasul [i am trecut la treab`. Imagina]i-v` c` mingea e Terra. Terra st` \nfipt` \ntr-un ax, axul \n jurul c`ruia face mi[carea de rota]ie (aia de revolu]ie e \n jurul Soarelui, dup` cum am \nv`]at la [coal` da, s` [ti]i c` nu f`ceam doar fotbal [i mingi Tango,
\n timpul liber luam [i premiul I, an de an). Am \nfipt acul compasului \ntr-un punct, s` zicem Polul Nord, [i am schi]at primul cerc. Un fel de calot` polar`. Am f`cut [i cercul din sud, calota sudic`. |ntre ele, \nc` 10 cercuri. Toate egale. |n mijlocul fiec`rui cerc, un pentagon fostul petic negru de pe mingea de trei foi (foto 2). Fiecare pentagon era \nconjurat de cinci hexagoane. A[adar, sfera de cauciuc trebuia \mp`r]it` \n 12 pentagoane [i restul hexagoane, toate cu laturi egale. Nu mai [tiu c\te hexagoane, [i nici nu stau s` calculez, c` \ntre timp m-am l`sat de [coal`. Fiec`rui pentagon \i corespundea, v-a]i prins, un cerc colorat \n negru. Sau albastru, c\nd nu aveam past` neagr`. Dup` c\teva ore de lucru, era gata. Scriam frumos adidas, pictam logo-ul la milimetru [i apoi caligrafiam Tango, a[a cum v`zusem pe mingea colegului. Gata, acum puteam ie[i s` joc fotbal cu vecinii. Le pl`cea [i lor, n-am nici o \ndoial`, dar nu m-au \n]eles niciodat`. Mai ales c` pasta se [tergea
38-39

destul de repede. Dar contururile rezistau, a[a c` o pictam din nou. O dat` am f`cut-o cu vopsea, \ns` vopseaua anihila orice tentativ` de fine]e. Talentul meu de desenator nu se-mp`ca prea bine cu consisten]a v\scoas` a vopselei. Plus c` era vopsea de tabl`, care s-a uscat, pe cauciuc, \ntr-o s`pt`m\n`. Gata. Cam asta e istoria mingii adidas de cas`. Era o opera]iune riscant`, dar necesar`. Imaginea conta [i atunci. Via]a mingii depindea de un v\rf de compas. O gre[eal` o trimitea la co[ul de gunoi, iar alta nou` nu
2007
vedeam dec\t peste c\teva luni. De fapt, sta]i a[a, s` v` mai spun un secret. Mingea spart` nu se arunc`. Se umple cu pietre [i se a[az` aiurea, s` par` c` a]i uitat de ea. Trec`torii de treab` vor \ncerca mereu s-o trimit` c\t mai aproape de voi. {i nu vor rezista, v` garantez, f`r` s` arate cum se [uteaz` corect!
DC
Alexandru Du]u
Flori, feti]e, filme sau bìe]i Cum mi-am petrecut sf\r[itul lumii civilizate
DC
Flori, feti]e, filme sau bìe]i

rm`toarea poveste de dragoste cu prezervativ s-a consumat \ntr-un bordel. Nu dau numele bordelului pentru c` o fi av\nd [i el, bordelul, o nevast`, familie [i socri. {i, pentru c` asta s-a petrecut \ntr-un lupanar soios, pudoarea m-ar putea \ndemna s` nu recunosc c` eu \nsumi am fost personajul acestui scenariu. A[ putea spune (etern artificiu [i eschiv` mereu la \ndem\n`): i s-a \nt\mplat unui prieten de la care am auzit-o pe urm` povestit`. Ei bine, s` [ti]i c` este chiar a[a. I s-a \nt\mplat unui prieten. Un prieten cu care obi[nuiam s` merg la curve, [i care m-a \nso]it [i pe parcursul acestei aventuri. {i uite-a[a, trecem noi pragul stabilimentului, \ntr-o frumoas` dup`-amiaz` de prim`var`. Nu la fel de fru-
moase ca dup`-amiaza erau [i fetele. Dar erau mult mai promi]`toare. Adic` promiteau tot, cel pu]in p\n` s` descaleci \n hogeac, c` doar nu le durea gura. Abia p-orm` \ncepeau s` se pl\ng` c` le doare gura. Ambian]` sordid`. Din bube, mucegaiuri [i noroi, iscat-am frumuse]i [i pre]uri noi. Pre]urile erau \ntr-adev`r noi, fiindc` \n perioada aceea infla]ia galopa mai tare ca hormonii no[tri. C\t despre bubele din care urmau s` r`sar` frumuse]i noi, \n cazul acesta ra]ionamentul, sau rela]ia cauzal`, era un pic pe invers. |n sensul c` de la frumuse]ile alea puteau s`-]i apar` ni[te bube. Ne-am mai \mprietenit noi cu pe[tele, c` doar nu puteai a[a, tam-nesam, s` te arunci cu capul neprotejat \nainte, \ntr-o rela]ie de un scurt durat`. Ne-am cunoscut, am v`zut c` ne potrivim [i c` \mp`rt`[im chiar pasiuni comune: pasiunea pentru banii mei, la care ]ineam at\t el, c\t mai ales eu foarte tare. A[a c` el mi-a cerut banii [i eu i-am cerut m\na fetei. M` rog, eu i-am cerut, de fapt, cu totul alt` parte anatomic` a prin]esei. Ca s` purcedem \n cabinet trebuia s` travers`m living-ul. Aici, o priveli[te grandios-idilic`. Vreo treizeci de ]igani, \n majoritate femei balercoase cu recuzita specific` etniei [i puradei, r`[chira]i pe jos \n semicerc, priveau cu o concentrare posac` la un televizor. |n lini[tea compact` se auzea doar vocea unei feti[cane de vreo 12-13 ani care citea cu glas tare pentru \ntreg auditoriul subtitrarea telenovelei. Imagina]i-v` c` a trebuit s` p`[esc echilibristic printre magraonii analfabe]i, \ntin[i pe jos, ca s` str`bat
42-43

camera, destul de \nc`p`toare de altfel, de la o extremitate la alta. M` a[teptam s` aud replicile care se arunc` \n astfel de situa]ii telespectatorilor \nt\rzia]i, care-[i caut` loc \n sala de cinema dup` \nceperea filmului: Hai, bì nene, acuma se vine la film!?. Dar oamenii erau at\t de \ncorda]i s` aud` traducerea \nc\t, de[i nervo[i, nu-[i permiteau s` m` apostrofeze. Dup` aceast` c`l`torie ini]iatic` [i chinuitoare, aflu c` dormitorul este ocupat momentan. Hopaaaa!? Asta \nseamn` c` a trebuit s` \mi g`sesc un loc \n sala de spectacol [i s` a[tept stingher. A[a am avut ocazia s` v`d c` traduc`toarea, semianalfabet` la r\ndul ei, abia silabisea, [i nu reu[ea defel s` termine dec\t un r\nd din subtitr`rile care ap`reau pe ecran sub fiecare scen`. M` sim]eam cumva ca la Cinematec`. La r`stimpuri, c\nd incapacitatea traduc`toarei de a ]ine ritmul f`cea s` se acumuleze suficiente lacune de informa]ie, iar incoeren]a scenariului devenea deranjant`, se mai trezea c\te un telespectator s` cear` l`muriri suplimentare. Efortul hermeneutic era reprimat din fa[` de ceilal]i telespectatori care \l reduceau rapid la t`cere. Pe undeva, era clar pentru mul]i c` fata cu carte nu prea st`p\ne[te slova chiar at\t de bine \nc\t s` le poat` deschide lumea plin` de sensuri a imaginilor care se succedau pe televizor. Sim]eau ei, ]iganii, c` s\nt fura]i la cuvinte, dar p`reau resemna]i cu situa]ia. Un moment mi-a trecut prin cap
2007
c` ar fi amabil din partea mea s` m` ofer s` o fac pe [picherul. Eventual, puteam cere o reducere la tarife, la barter cu faptul c` le citeam. Pì, dac` scriitorii fac bani din scris, de ce nu a[ face [i eu bani din citit? Dar nu [tiu cum a[ fi f`cut fa]` interpel`rilor de genul: B`, da ea \l iubea p-`sta sau pe [ofer? C` nu mai \n]eleg nimic! Important este c`, f`r` s` vreau, am reu[it performan]a de a fi elegant [i de a o scoate la un film, \nainte de..., pe aleasa pe bani a inimii mele. Jum`tate de or` mai t\rziu reintram \n atmosfera s`lii de cinema. Dup` consumarea tranzac]iei, \n momentul \n care am ie[it din dormitor \n living, am dat, \n mod reflex, s`-mi aprind o ]igar`. Dar mi-a sunat deodat` \n urechi refrenul acela nazal pe care p`r`seam, \nainte de 89, s`lile cinematografelor: Dragi spectatori, v` rug`m s` nu aprinde]i ]ig`rile \nainte de p`r`sirea s`lii de spectacol! V` mul]umim!.
DC
Cum mi-am petrecut sf\r[itul lumii civilizate
i, sta]i a[a [i nu m\na]i, adic` nu v` m\nia]i, c` nu e chiar sf\r[itul lumii civilizate. A[a cum nu ne-a fost dat s` trìm sf\r[itul istoriei numai pentru c` s-a apucat unul ca Fukuyama s` scrie Sf\r[itul istoriei [i ultimul om. Ce-i aia Sf\r[itul istoriei [i ultimul om? Poate s` fie sf\r[itul orelor de program [i s` fii ultimul client. Iar osp`tarul sau badigardul s` se comporte ca ultimul om [i s` te invite afar` din c\rcium`. Dar, chiar [i atunci, este suficient s` descaleci pe trotuar, s` sim]i cum soarele acela puternic de opt diminea]a \]i trage haina pe umeri [i-]i scutur` scamele de pe pantaloni, ca s` faci uitate pe loc melodrame de genul acesta. P\n` la urm`, vorba aceea, [i m\ine e o zi. De fapt, \n cazul unui episod semideprimant tip sf\r[itul istoriei [i ultimul chelner, sloganul se modific` ni]el: {i azi e deja o zi, fiindc`, a[a cum spuneam, depresiile astea intervin la primele ore ale dimine]ii. {i acum s` revenim la sf\r[itul lumii civilizate, care, dup` unii, ar fi picat \n secolul acesta, pe 11 septembrie 2001. Al]ii, mai optimi[ti, au spus c` `sta e doar \nceputul sf\r[itului, adic`, cum ar veni, la 11 septembrie nu s-a \nchis de tot, ci doar s-a luat ultima comand`. Nu [tiu s` v` spun dac` chiar s-a luat ultima comand`, dar pot s` v` spun c` eu am primit \n zilele acelea o gr`mad` de comenzi, pentru simplul fapt c` m` aflam \n armat`. ({tiu ce-o s` spune]i: Iar, frate, povestiri din armat`!. Nu m` num`r printre cei care cred c` armata te face musai b`rbat. Dar uneori armata te poate face b`rbat-frunta[, b`rbatmajor sau chiar b`rbat-adjutant [ef. |ns` atunci, \n septembrie 2001, deja nu mai era vorba de armat`. Aici era vorba de r`zboi. R`zboiul \mpotriva terorismului. Un r`zboi \n care Romnia a intrat cu toat` responsabilitatea de viitoare ]ar` NATO, cu o m\n` de sergen]i [i c`prari.) {i unde m-a prins pe mine acest moment de ruptur` al istoriei? Ca \ntotdeauna \n via]`, \n fa]a marilor r`scruci ale destinului te afli singur. Acest adev`r existen]ial se confirma [i de data aceasta: eu eram pe bud`, deci destul de singur \n fa]a destinului [i \n spatele
u[ii de PAL m\zg`lit. |n mijlocul r`zboiului dintre lumi, eu duceam r`zboiul meu cu un colon r`zvr`tit, de-a dreptul terorist, care d`dea semne de constipare. Am terminat. Am ie[it pe culoar. |n aer plutea un iz nedeslu[it, o tensiune ap`s`toare. Aveam o presim]ire nasoal`. Mi-am \ntins n`rile ca o mangust` care adulmec` pericolul. Totul devenea clar. Mi-am zis \n sinea mea: Hooopaaa!!! Ce-i asta, fra]ilor?! Simt o inversare a raporturilor de for]e din geopolitica mondial`. Simt c` paradigma multipolarismului \n strategiile de securitate global`, promovat` timid \n deceniul trecut de OSCE (Organiza]ia pentru Securitate [i Cooperare \n Europa), \n special prin parteneriate strategice, este serios amenin]at` de prevalen]a riscurilor asimetrice asupra celor clasice. M-a luat un vertij a[a deodat`, [i-am sim]it, uite-aci \n co[u pieptului, c` nu-i a bun` cu dependen]a energetic` a Europei de resursele Orientului Mijlociu. Mai c`-mi venea s` m` duc s`-l \ntreb pe dom caporal cam a[a: Ce facem, dom caporal, c` simt o muta]ie la nivelul procesului mai amplu de redistribu]ie a puterii [i legitimit`]ii la nivel regional [i global dup` sf\r[itul R`zboiului Rece. Am crezut c` m` \n[al` mirosul [i c`, de fapt, ar trebui s` pun tot acest disconfort spontan pe seama celor trei plutoane de militari asuda]i care tocmai a[teptau s` intre la du[uri. Dar lucrurile erau clare. Anali[tii aveau dreptate: dup` 11 septembrie lumea nu va mai fi la fel. Eu intrasem s`-mi de[ert boa[ele \ntr-o
44-45

lume [i ie[eam de la WC \ntr-o ordine mondial` radical schimbat`. Timpul nu mai avusese r`bdare [i m` prinsese cu br`cinarii \n vine. Iar asta am v`zut-o pe pielea noastr` \n noaptea care a urmat atentatelor. Dup` alarm` am fost aduna]i pe platoul unit`]ii. Comandantul nostru, \ngrijorat, exoftalmic, bran[at la importan]a menirii pe care istoria ne-o rezervase, a grìt din ad\ncul sufletului c`tre noi, o[tenii (pe toat` durata stagiului militar nu l-am auzit folosind termenul soldat, militar sau m`car osta[; termenul consacrat de adresare era arhaicul o[tean). |nt\i ne-a spus c` tocmai am trecut de pe galben pe portocaliu, culori care desemneaz` nivelul de alert` terorist` [i nu numai. At\ta vreme c\t eram \n unitate, faptul c` trecusem pe portocaliu ne \ngrijora mai pu]in. Pentru noi, ca o[teni st`tu]i, important era s` nu pic`m pe ro[u \n cele dou` zile de permisie. Apoi a plonjat abrupt \n subiect: O[teni, civiliza]ia este atacat`. Lumea civilizat` este atacat`. Partenerii no[tri s\nt ataca]i (de[i pe vremea aceea Romnia nu era membr` NATO), deci noi s\ntem ataca]i!; Na, belea!, ne-am spus noi. Au urmat zece minute \n care s-au repetat vorbe la fel de mari ca astea. De fapt, s-au repetat cam acelea[i vorbe. Dac` mai dura pu]in \ncepeam deja s` m` cred pu[ca[ marin american, care are \n spate un produs intern brut de zeci de mii de parai pe cap de locuitor. Cert este c` au urmat vreo trei s`pt`m\ni \n care via]a [i lumea noastr` nu au mai fost ca \nainte. Se organizau alarme peste alarme \n care aflam c` indicativul noului Plan Na]ional de Lupt` \mpotriva inamicului nu mai este scorpionul brun, ci viezurele galben. Dar \ntotdeauna indicativul planului se constituia dintr-o g\nganie sau un mamifer mic, plus o culoare. C\t \i derutau pe terori[tii arabi schimb`rile astea bru[te, nu [tiu s` v` spun, dar b`nuiesc c`, cel pu]in psihic, erau termina]i. Cum la fel eram [i noi, cei implica]i \n ap`rarea civiliza]iei. Dialogurile dintre solda]i [i cadre sunau cam a[a: soldatul \ntreba: Domnu c`pitan, p\n` vin marmitele cu m\ncare, d`m [i noi o fug` s` aducem ni[te sucuri?, iar ofi]erul r`spundea: Ce, m`, a]i \nnebunit, nu vede]i c` civiliza]ia este atacat`? Nu se poate. R`m\ne]i la locurile voastre s` ap`ra]i lumea civilizat`!. Auzeam motiva]ia asta cu civiliza]ia este atacat` pentru orice fleac. Evident c` cei mai mul]i ofi]eri o foloseau la mi[to, dar crede]i-m` c` erau [i unii care chiar credeau \n ea. Dup` comandant care credea, probabil, c` poate intra \n NATO [i separat, numai cu unitatea lui, \n cazul \n care Romnia nu ar fi \ndepli-
2007
nit \n ansamblu criteriile de aderare cel mai tare credea \n rolul sù civilizator un sublocotenent al c`rui nume nu-l mai re]in. T\n`rul nostru ofi]er \[i purta cu stoicism con[tiin]a propriei superiorit`]i. Temeiul exclusiv al acestei aristocra]ii cu pana[, pe care bìatul o emana prin to]i porii, era de g`sit \n buletinul sù de identitate: el era bucure[tean. Iar deta[area lui \ntr-o unitate din provincie echivala cu surghiunul unui Napoleon printre ni[te papua[i. Prin contactul zilnic cu mujicii de recru]i, omul nostru trìa, \n mic, drama ciocnirii \ntre civiliza]ii, pe care tocmai o v`zuse pe viu o lume \ntreag` la 11 septembrie. Poate asta \l [i c\[tigase at\t de tare de partea ap`r`rii civiliza]iei. A[a se face c` atunci c\nd a g`sit asupra unui soldat \n termen un ziar, mai exact Dilema, nu putea pierde prilejul s` pun` la lucru distinc]ia fundamental` cu care opera \n toate situa]iile: bucure[tenii intelectuali vs. provincialii cretini. De data aceasta arogan]a lui s-a rev`rsat cam a[a: Ce dracu de ziar mai citi]i [i voi, m`, pro[tilor? Cuuum? Cum \i zice? Dilema? Ce mai e [i asta? Vreo panaram` de ziar de-aici, dup` la voi, din ora[ul `sta de rahat. Dar, m` rog. Important este c` \n acele zile fierbin]i de septembrie ace[ti oameni, de care nici Bin Laden [i nici Bush nu auziser`, au reu[it s` apere civiliza]ia.
DC
Daniel Goace
Mare e gr`dini]a ta, domle! Cum n-am futut eu prima gagic` Salva]i de l`c`]el |njurte, m`rg`ritare!
DC
Mare e gr`dini]a ta, domle!
rima gagic` pe care am ag`]at-o eu a fost... Ba nu! De fapt, prima gagic` pe care m-a ag`]at ea pe mine... Se \nt\mpla prin 1981-1982. Eu eram la gr`dini]`, \n grupa mic` sau mijlocie. |mi aduc aminte [i acum: pe ea o aducea bunica ei la gh`di, c` egha u[ogh gh\gh\it`. O chema Andgheea... `staaa, pardon, Andreea o chema, c` eu nu eram r\r\it. Pe vremea aia, eu eram doar pu]in cretin din punct de vedere social. Adic` nu m` jucam cu nimeni. St`team \ntr-un col] [i m\r\iam la cei care se apropiau de juc`riile mele. |nc` nu ap`ruser` conceptele de networking [i socialising. P`rin]ii te basculau diminea]a \n curtea gr`dini]ei, apoi te str\ngeai \n sala de mese pentru a lua infimul dejun. N-am s` uit niciodat` gustul de can` de tabl` cu ap` fiart` pe post de ceai [i
ceva marmelad` pe o felie de p\ine uns` sau nu cu margarin`. Dup` aia treceai la loc \n clas`, unde a[teptai momentul deschiderii l`zilor cu juc`rii. Dac` era cald afar`, evenimentul respectiv avea loc \n curte, la soare. Care era mai [mecher se repezea la juc`riile cele mai pu]in proaste din cutii: ni[te ma[inu]e, o betonier`, ceva piese de lego romnesc sau bulg`resc, de `la din plastic prost finisat, de abia reu[eai s` \nfigi p`r]ile una-ntr-alta, iar odat` \nfipte, acolo r`m\neau p\n` c\nd le desf`ceau ìa de la grupa mare. Ei bine, \n contextul acesta geopolitic, o feti]` \ncepe s` se ]in` dup` mine. La \nceput a venit [i mi-a zis ceva, nu mai [tiu ce. Probabil c` s` m` joc [i cu ea, habar n-am... Eu, normal, ca orice bìat civilizat din cartierul Titan, crescut singur la p`rin]i, am m\r\it ceva [i m-am \ntors cu spatele la ea, v`z\ndu-mi de treab` \n continuare. Adic` \ncerc\nd s` dizloc dou` piese de lego, s` nu crede]i c` m` preg`team pentru concursul destinat [oimilor patriei Ce pot face dou` m\ini dibace, faza pe sector. Ea, \n loc s` zic` mersi c` a sc`pat f`r` nici un [ut \n fund, a insistat s` nu mai [tiu ce. De-atunci, s`raca feti]` de-altfel foarte dr`gu]` la fa]`, c` ce altceva po]i evalua la o pu[toaic` de grup` mijlocie a trecut cu mine prin toate metodele de ag`]at. A \nceput prin a se ]ine dup` mine prin clas`. Degeaba i-am cerut, pe diferite tonuri, s` m` lase naibii \n pace, ea nu [i nu: Vleau s` m` dzoc cu tine!... La un moment dat au venit de m\n` bunic`-sa [i cu educatoarea [i \mpreun` au insistat s` o bag [i pe Andreea \n seam`. Sau s`-mi cer scuze, nu mai [tiu exact, pentru c` \ntre timp,
48-49

scos din ]\]\ni, poate \i arsesem vreo scatoalc`... Dup` c\teva s`pt`m\ni, poate chiar luni de zile, am sc`pat. Uuf! |mi scosese peri albi... Deja ajunsesem de r\sul tuturor: eu [i pu[toaica aia care se ]inea peste tot dup` mine ca scaiul. Cred c` s-a l`sat p`guba[` sau, pur [i simplu, s-a mutat la alt` grup`, nici asta nu \mi mai amintesc. Cert este c` sc`pasem de ea. O vreme am mai v`zut-o plimb\ndu-se cu bunic`-sa prin cartier [i apoi, gata, n-am mai v`zut-o deloc. Poate v` va suna perfect previzibil, dar asta e: pe Andreea am rev`zut-o peste vreo zece-doi[pe ani. Cred c` de data asta eram prin liceu. Se f`cuse, dac` mi-aduc eu bine aminte expresia, o superbun`ciune sau superbucat`. De data asta nu mai era cu bunic`-sa [i nici nu se mai ]inea dup` mine. De fapt, nici nu se uita la mine, nici nu m` saluta. E adev`rat c` [i eu \n perioada gr`dini]ei ar`tam supermi[to... Dup` aia, prin [coal` [i liceu, m-am mai na[parlit... |n fine, ideea e c` o vreme
2007
ne-am tot uitat dup` ea degeaba prin curtea [colii, eu \mpreun` cu un prieten. Cum naiba s` ag`] \n liceu o gagic` pe care o refuzasem \n gr`dini]`?! Pì, zice]i [i voi, unde e demnitatea mea, orgoliul meu masculin? C\teva zile mai t\rziu, se \ndreapt` direct spre mine [i, \n timp ce mie \mi b`tea inima ca la fasole, \mi d` un bilet. Era pentru prietenul meu. Andreea voia s` se joace cu el.
Cum n-am futut eu prima gagic`

` tot fi avut eu vreo 14-15 ani c\nd m-au luat bunicii cu ei la bì, pe perioada verii. Sta]i, nu r\de]i, c` nu e ceea ce crede]i! E drept, era vorba de sta]iunea balneo-climateric` Amara, iar biletul era din `la de 18 zile, de odihn` [i tratament pentru pensionari. |ns`, pentru mine, 18 zile cu bunic`-mea [i bunicu-miu \nsemnau tot at\tea zile f`r` maic`-mea [i taic`-meu, ceea ce conta mult pe vremea aia. Maia [i tataia erau ni[te oameni foarte de treab`. Se trezeau dis-de-diminea]` [i se duceau la complexul balnear s`-[i fac` mofetele [i bìle galvanice pentru reumatism. Eu m` trezeam de voie, m` sp`lam, m\ncam un m`r, un biscuit cu gem sau ce g`seam l`sat pe mas`, [i apoi a[teptam s` se fac` doi[pe-unu, c\nd m` duceam s` m` \nt\lnesc cu ei [i s` mergem la mas`, la cantina hotelului. Se servea frumos masa de pr\nz, apoi bunicu-miu se ducea \n camer` s`-[i fac` siesta, iar bunic`-mea mergea cu mine la [trand. La Amara, [trand \nsemna lacul acela puturos din care se extr`gea n`mol pentru tratament. Dac`-mi aduc bine aminte, intrarea costa 3 lei. Erau vreo dou`-trei sc`ri metalice care coborau \n ap`, vreo patru ]evi ruginite ie[ite din p`m\nt constituiau du[urile, iar zece
metri p`tra]i pe care se v`rsase nisip cu basculanta \n urm` cu 20 de ani reprezentau plaja. Pe plaj` st`team doar noi, [mecherii veni]i, sanchi, de unii singuri la [trand. Pentru c` bunicile noastre st`teau pe iarb`, la umbr`, printre copaci, cro[et\nd [osete de l\n` pentru iarn`. Aici am ag`]at-o pe Vichi. Blond`, sub]iric`, ochi c`prui, s\ni obraznici. Nu mai [tiu de la ce venea Vichi. La 14 ani copiii nu se recomand` cu numele \ntreg. Ce naiba era s` zic... M` numesc Daniel Beniamin Goace [i am terminat clasa a 8-a C de la {coala general` 196 din Capital`? C\teva zile au durat taton`rile romantice, adic` \n sensul c` eu s`ream \n ap` \n stilul bomb`, chiar l\ng` capul ei, sau o stropeam c\nd st`tea \ntins` la soare pe cear[af. }in minte clar c` era mai mare dec\t mine cu cel pu]in doi ani. {i c` ea nu era cu bunicii. De fapt, Vichi nu era cu nimeni. Locuia chiar
DC
Nu v` uita]i c` [chioap`t` grav la rim` [i ritm! Era trupa Albatros, melodiile lor se ascultau \n orice butic de cartier, erau pe culmea succesului. Nimeni nu se mai uita c` nu rimeaz` coate cu liberare sau c` primul vers are 12 silabe \n timp ce versul doi are 14. A[aa... Deci, eu zic c` e forma]ia Albatros, ea zice alt nume, nu mai ]in minte care, o prostie. Tot eu stabilesc [i miza... Dac` c\[tig pariul \]i fac ce vreau eu. Ea st`, se g\nde[te un pic, apoi accept`. Tan-ta-naaaa! |mi frec m\inile fericit... Ajungem pe mal, verific`m r`spunsul corect la ni[te prieteni comuni [i se hot`r`[te c` am avut dreptate: Albatros e r`spunsul corect. A[adar pot s`-i fac chestia aia pe care o vreau eu. Acuma r`m\ne de stabilit la care anume chestie v-a]i g\ndit voi. Eu, mai timid din fire la vremea respectiv`, m` g\ndisem la s`rutat. M` rog, `la complicatu, cu limba... Ea, bag de seam`, se g\ndise la cu totul [i cu totul altceva, pentru c` seara, la ad`postul unor bosche]i dintr-un parc, m-a \ntrebat exact ca \n reclama aia la Pepsi f`r` zah`r: Are you sure?. Adic` E[ti sigur c` vrei s` o facem?. Eu: ~``... da, normal!, am r`spuns buimac, dup` care am s`rutat-o cum b`nuiam eu c` se face. A fost extrem de surprins`, dar am pus-o pe seama gestului meu u[or st\ngaci. Nu [tiu pe unde o umbla acum Vichi a mea, dar eu unul s\nt gata s` repar mica ne\n]elegere de acum 15 ani...
acolo, \n satul Amara, [i era destul de dezghe]at` pentru o fat` de la ]ar`. Dup` ce ne-am \mprietenit, distrac]ia noastr` consta \n ie[itul cu salteaua mea gonflabil` \n larg (lacul era destul de m`ri[or), prilej pentru ca eu s` \i pun m\na pe picioare [i pe s\ni, pe sub ap`, iar ea s` chicoteasc`, chipurile, ru[inat`. La un moment dat, nu [tiu ce naiba pariu punem noi... O prostie... Ceva gen Cine c\nt` melodia Stau \n unitate?, care se auzea \n draci la megafoanele [trandului. Pentru nostalgici, ]in s` reamintesc aici c\teva versuri: Strofa 1: Nu [tiu ce s-a \nt\mplaaat, s-a m`rit armaaata Bani nu \mi trimit de-acas```, nici maaama, nici tata. Refren: Staaau \n unitate, faaac t\r\[ pe coate Fac sectoare [i plantoane, p\n la libeerare.
50-51
2007
Salva]i de l`c`]el
rin 1994, s` fi tot fost prin clasa a XI-a, c\nd m-a ini]iat cineva \n meseria de sp`rg`tor. Nu, t`ticu, nu sp`rg`tor de site-uri! Pe vremea aia nici nu [tiam ce-i aia Internet... M` refer la meseria de sp`rg`tor de lac`te. Vorbesc foarte serios... N-ave]i idee c\t de u[or se deschide un lac`t. V` trebuie un ac \ndoit la v\rf [i mult` r`bdare. Abilitatea se dezvolt` dup` multe ore de antrenament [i, mai ales, dup` ce exersezi cu mai multe tipuri de lac`te. Eu \mi confec]ionasem o scul` ultraperformant` dintr-un ac de sering` din trusa de la spital a maic`-mii, cu v\rful \ndoit la menghina de pe balcon a lu taic`-meu. Instrumentul avea avantajul c` era din o]el, deci se \ndoia/rupea mai greu, [i c` avea un mic m\ner din plastic. Era suuuper! Mi-aduc aminte c` \ntr-un sfert de or` deschisesem toate cutiile de scrisori, care erau protejate cu l`c`]ele, de la parterul blocului. Apoi am cobor\t la subsol, pentru a-mi testa cuno[tin]ele dob\ndite pe lac`tele mai serioase de la boxele vecinilor. Spre deosebire de parterul blocului, subsolul era mediul perfect, ca un fel de poligon de spargeri: lac`te multe [i felurite, \ntuneric, lini[te, puteai s` lucrezi f`r` a fi deranjat. Am deschis cel pu]in [apte boxe \n mai pu]in de o or`. Atunci am \n]eles satisfac]ia pe care ]i-o d` nu at\t p`trunderea \ntr-o incint` care nu-]i apar]ine... adic` [i asta... Dar mai mult pl`cerea de a dep`[i un sistem de protec]ie cum e lac`tul. Adic` ni[te chinezi se chinuiser` s` creeze un mecanism din metal, cu chei]`, iar tu le desfiin]ai opera \n mai pu]in de cinci minute cu o s\rm` \ndoit` la cap`t. Du[manul era [i el \mp`r]it pe categorii. De regul`, lac`tele cele mai lucioase [i alea cele mai ar`toase se desf`ceau cel mai u[or. B`gai acul p\n` la cap`t, scobeai cu el st\nga-dreapta-st\nga-dreapta \ncerc\nd s` ag`]i p\rghia care bloca zaua de metal. Momentul de climax era atunci c\nd se auzea clinc!. Clinc! f`ceau cele chineze[ti... TriCircle, parc`... sau cele Diamond. Pentru c` alea ruse[ti f`ceau zang!. Cel mai mare lac`t pe care l-am desf`cut era unul rusesc [i cred c` avea pe pu]in jum`tate de kilogram. Singura emo]ie pe care mi-a dat-o c\nd l-am deschis a fost s` nu-mi cad` naibii pe picior. Altfel, nu mi-a rezistat mai mult de trei minute.
Ce f`ceam cu ele odat` desf`cute? Pe alea mai ciudate le confiscam pentru antrenament. Pe cele normale, care nu-mi puseser` mari dificult`]i, le l`sam acolo unde le g`seam, \ns` deschise. V` imagina]i surprinderea vecinilor mei din blocul F3 din cartierul Titan c\nd, \ntr-o zi, [i-au g`sit toate boxele descuiate [i nimic furat dinùntru. Nici nu puteau reclama la Poli]ie, c` r\deau ìa de ei. Ce s` spui? Domle, mi-au spart boxa! Bun, [i ce v` lipse[te?, \ntreba poli]istul. Absolut nimic! Ho]ii mi-au l`sat [i lac`tul \n inelul din u[`. Inutil s` v` mai spun c` lucram cu m`nu[i, ca s` nu las amprente. Citisem de mic toate c`r]ile din bibliotec` din Colec]ia Enigma. Raymond Chandler [i Agatha Christie erau la degetul meu mic. C\t despre Haralamb Zinc` [i Chiril Tricolici nu mai vorbesc... |n cazul meu, c`pitanul Apostolescu nu avea la ce s` intervin`. Cu lac`tele confiscate m` antrenam c\t s` le prind [pilul, apoi le g`seam diverse \ntrebuin]`ri, chiar [i f`r` cheie. M-or fi \njurat multe v\nz`toare de la chio[curile RATB din cartier c\nd au \ncercat seara, la sf\r[itul programului, s` p`r`seasc` ghereta, cu un lac`t strìn plasat pe dinafar`. |n perioada aceea, femeile de serviciu de la noi din Liceul Matei Basarab au stat mai mult blocate pe dinùntru, \n c`m`ru]a lor, dec\t la [motru pe holurile liceului. Cel mai tare era s` mi-o iau c\nd i-am b`gat un lac`t colegului Brih`cel Nicu[or prin toate butonierele de la geaca aflat` \n cuier. Pe sear`, dup` sf\r[itul orelor, afar` \ncepuse s` viscoleasc`, iar nefericitul a trebuit s` mearg` acas` cu jum`tate de hain` mototolit` sub un lac`t, pe care acas` [i l-a tìat cu bomfaierul.
DC
|njurte, m`rg`ritare!
Aten]ie! Acest text poate con]ine cuvinte obscene cenzurate! m fost odat` ca niciodat`, c` de n-a[ fi nu v-a[ mai povesti, eu, mic copil prin cartierul Titan. {i, cum m` jucam eu cu to]i golanii prin spatele blocului, ce-mi auzeau urechile? Numai \njur`turi, bine\n]eles... C` doar ce dracu s` vorbeasc` o ga[c` de derbedei \ntr-o mahala de la marginea dinspre porumb a sectorului 3, prin anii 80? |mi aduc aminte c` cei mai tari erau Cristi, zis Crista[u, [i Lucian, zis Lucic`, zis Luca, zis Luceasu. Subiectul preferat al \njur`turilor marca Crista[u [i Luceasu erau mor]ii. Aveau zeci de posibile varia]iuni pe tema rudelor decedate ale celui care fie nu-i l`sa s` joace diri-diri, fie nu-i urma la dat spargere la corcodu[e, fie nu d`dea pas` la fotbal. Nu [tiu ce or mai face cei doi, Crista[u [i Luceasu, ultima oar` (prin 95) auzisem c` ar fi plecat s` lucreze pe-afar`... Ceea ce [tiu sigur este c`, undeva pe la o banc` din Zrich sau Geneva, exist` negre[it un angajat onorabil c`ruia \n copil`rie noi \i spuneam Liviu Nebunu. Pentru el, \njur`tura favorit` trebuia s` con]in` denumirea organului genital b`rb`tesc, domeniu \n care Liviu Nebunu, \mi amintesc de la sesiunile de m`surat penisurile din ghena de gunoi, era foarte supradotat. Dac` nu con]inea organul sus-amintit, \njur`tura trebuia s` con]in` musai m`car un act sexual, indiferent c` era de tip hetero, homo, popo, zoo, porno etc. Acestei elite de \njur`tori profesioni[ti i se adùga o list` lung` de amatori, a c`ror plaj` de \njurat acoperea mai mult zona dintre Du-te, b`, dracu! [i T\mpitule!, cum ar fi: Doru de la 1, M`lin de la F4, Sandu, Titi, {u[u, Serga, Toni, Manole etc... {i cred c` ar fi nedrept s` le omit [i pe fete. Spre exemplu, era de preferat s` nu intri \n gura lu Florina de la etajul 5 sau a Emilu]ei, vecina [i prietena ei bun`. Copiii `[tia de care v` zic aveau \ntre 11 [i 15 ani [i-o b`gau [i [i-o scoteau \ntr-o multitudine de situa]ii, nu neap`rat c\nd se enervau. Din momentul \n care intrai \n raza vizual` a lui Liviu Nebunu erai \nt\mpinat, \ndeob[te, cu
Ce... beep... mea faci, m`?, pe post de salut. Dialogul urma, mai mult sau mai pu]in, \n forma: Sco]i [i tu \n... beep... mea mingea aia afar`?. Ceea ce vreau s` spun este c`, pe-atunci, s`-mi bag... beep... dac` m` sup`ram! ~sta era limbajul [i nu se oftica nimeni... M` rog, se mai \nfoiau ei ìa mai mari: Ce, b`, m-ai \njurat de mama?!. Adic`, chipurile, mai merge cu S`-mi sugi... s` ]i-o bag... s`-]i dreg..., dar totul p\n` la mame. Ceea ce \mi aduc clar aminte e c` eu unul nu m-am sup`rat niciodat`. Pe de-o parte pentru c`, fiind [i ceva mai mic dec\t ceilal]i, nici nu prea \n]elegeam despre ce e vorba \n unele \njur`turi. {i tot pe de-aceea[i
52-53

parte, oricum nu aveam ce s` le fac. Pe de alt` parte, mi se p`rea imposibil ca cineva s` \ntre]in` rela]ii sexuale ce naiba o \nsemna aia?! cu ni[te oameni care au trecut \n nefiin]`. |n plus, luam \njur`turile ca pe ceva inofensiv, pentru c` \n 100% dintre cazuri nimic din ceea ce se promitea nu se punea \n practic`. Spre exemplu, chiar dac` s-a enun]at de sute de mii de ori, nimeni nu lua liftul p\n` la etajul la care locuia mama lu Titi ca s` aplice ceea ce i se promitea lu fiu-su de zece ori pe zi. Erai \njurat \n spatele blocului din orice. Dac` ar fi fost s` aib` cea mai mic` leg`tur` cu realitatea, mamele noastre ar mai fi sughi]at [i-n ziua de azi, la c\te referiri la persoana lor s-au f`cut \n copil`rie.
2007
De-aia zic, nici nu [tiu c\nd s-a \nt\mplat schimbarea... Ast`zi, dac` vreun retardat apuc` s`-mi arunce un Te-n... beep... m`-tii!, la nervi, \ntr-o intersec]ie, pentru c` i-am tìat pu]in fa]a, \mi vine s` m` dau jos la el cu levierul. |n urm` cu vreo 20 de ani, \ntr-o situa]ie asem`n`toare, treceam mai departe cu bicicletele, nep`s`tori, sau, cel mult, ne a[ezam am\ndoi cu fundul pe bordur` [i \ncepeam s` dep`n`m fantezii sexuale despre rudele noastre de gradul 1 [i 2.
DC
Florin Iaru
Lumini]a, mon vrai amour!
DC
Lumini]a, mon vrai amour!

a [ase ani visam s` fiu pui de leu. Pentru c` numai a[a m` puteam t`v`li pe divanul nostru vechi, ro[u, desc`rnat, cu Lumini]a. Tot \mpreun` cu ea puteam s`ri de pe [ifonier pe acela[i divan, de[el\ndu-l [i mai tare. Desigur, mai erau [i al]i bìe]ei care \ncercau cu succes s` schimbe joaca, \ntr-una mai b`rb`teasc`, dar eu numai pentru ea eram leul r`nit care caut` alinare [i aduce dragoste. Locuiam pe Doamna Oltea, la un demisol lung [i \ntunecos, \n gazd` la generalul (r) {oarec. De figura
ple[uv` a bunului general se leag` primele mele versuri dar asta e alt` poveste. Organizarea copil`riei mele era a[a: peste gard, Marian, \n curtea cea mai mare, Bobo, \n cap`t, pe st\nga, spre stadionul Dinamo, Irinel, iar \napoi, vizavi de casa noastr`, st`teau Lumini]a cu fratele ei, Sorin. Lumini]a era (spun acum, cu ochii neiert`tori ai maturit`]ii) o schiload` negricioas`, plin` de julituri. Se umplea de bube la genunchi tronc`nind trotineta mea, apoi pe-a lui Irinel [i abia la sf\r[it pe a ei, pentru c`, dup` nenum`rate c`z`turi, vehiculelor iubirii noastre li se tociser` lag`rele, le s`riser` piuli]ele [i li se \ndoiser` ro]ile. Lumini]a era singura fat` din grupul nostru, pentru c` era singura de v\rsta noastr`. ~sta era paradoxul Doamnei Oltea. Alte fete \ntre 5 [i 7 ani nu mai crescuser` pe acolo. Dar, pe Lumini]a, asta n-o f`cea mai prin]es`, de vreme ce era a[a cum era: usc`]iv`, negricioas` (bronz oltenesc) [i b`tìoas`. Ce conteaz`? Ochii pasiunii s\nt daltoni[ti. {tiam, \ns`, c` e fat`. De unde [tiam e mai greu de spus. Poate pentru c` purta fusti]` Da ce, eu nu purtasem fusti]` sinilie la gr`dini]`? To]i bìe]ii aveau [or]ule]e. Pe care le uram! Sau pentru c` \[i f`cea bucle. Dar [i bunic`-mea, c\nd sosea, rar, pe la noi, \mi f`cea un soi de bucl` cu tocul Enervant, \njositor! Eu cred c` era ceva \n aer, din aer aflasem c` fetele se deosebesc fundamental [i \ntunecos de bìe]i. {tiam c` Lumini]a e diferit`, c` are ceva, c` n-are altceva, dar ce, de ce, cum [i unde nu [tiam. De aceea eram un
56-57

vajnic pui de leu, str`b`t\nd savanele, de[ertul, dunele, stepa [i taigaua (`sta da, cuv\nt tare!) [i adulmec\nd-o pe Lumini]a. Dar dup`-amiezele, de cum sc`pam din blestemata de gr`dini]`, ie[eam la joac`. Iarna, cazemate, vara, s`p`turi \n curte, prim`vara, meciuri de fotbal pe maidan, iar toamna Povestea mea \ncepe toamna, cu un drum \ntre demisolul nostru [i o gropi]` cu nisip. Duceam \n bra]e un borcan mare aveam de construit \n curte un bazin pentru cor`bioarele de h\rtie. S`pam cu lop`]ica, turnam ap` cu furtunul [i transportam nisipul cu borcanul. Irinel [i Lumini]a m` sprijineau din r`sputeri. Ea f`cea cor`bioarele de h\rtie, iar Irinel s`rea ca o capr` \n jurul gropii, ]ip\nd c\t \l ]ineau bojocii [i sufl\nd \n ambarca]iuni. Ei, exact c\nd b`gam gonet`, am c`zut ca o pl`cint`, borcanul s-a spart, mi-au intrat cioburi \n um`r, s\ngele a ]\[nit, iar prietenii mei au fugit ca din pu[c`. M-am pus pe urlat, cum era [i firesc, iar b`tr\nul [i bunul general m-a pansat. Bag seam` c` fusese mai mult strateg [i nu
2007
prea le avea cu arta chirurgiei, fiindc` am r`mas cu un semn ur\t, pe via]`, spre disperarea mamei. Odorul ei era de-acum \nsemnat. Da, dar pe odorul ei semnul r`scr`c`rat de pe um`rul drept urma s`-l duc` pe culmi. De-a doua zi, cu pansamentul mare \n jurul bra]ului, aveam de ce s` m` umflu \n pene. Mai ales \n fa]a celor doi martori. La[i. La[itatea lor \mi d`dea fiori de pl`cere, puteam s`-i privesc \n ochi [i s`-mi simt` dispre]ul. La[itatea Lumini]ei avea ceva duios, a lui Irinel era impardonabil`. Dar nu m` miram. Irinel era bìatul mamei. {i, mai ales c` fugiser` am\ndoi, puteam s` povestesc cu lux de am`nunte cum am z`cut \n s\nge, lupt\ndu-m` cu moartea, strig\ndu-mi prietenii care z`ceau r`pu[i pe st\nci. {i din toat` aventura mai r`m`sese un pansament alb. Dac` \l s`ltam pu]in, puteam s` le ar`t tìetura! Dar n-aveam s` le-o ar`t! Numai c`, dup`-amiaz`, m` trezesc c` Lumini]a vine decis`, c`lare pe trotinet`: Vreau s-o v`d. Dac` n-o s-o v`d, o s`-]i par` rù! M-am f\st\cit. Am tras u[or de marginile bandajului. M-a durut [i asta m-a \ntors din drum. Au! M` doare! Curiozitatea fierbea. Dac` m` la[i s` v`d, \]i ar`t [i eu ceva. Ce? Gùrica de la cercel, \nc` e ro[ie! Bun` [i gùrica de la cercel, mi-a dat curaj. Am \n[f`cat voinice[te marginea pansamentului. Am s`ltat pu]in. O pat` de s\nge c\t o unghie a str`b`tut tifonul. Lumini]a a r`mas cu gura c`scat`. Imediat [i-a scos [i ea cercelul [i mi-a ar`tat. M-am apropiat de urechea ei s` v`d [i am atins-o cu genele. M` g\dili! Nu eram foarte interesat de cica-
DC
tricea din lobul urechii, \ns` \mi era dat s` m` apropii de ea altfel [i mi-era, brusc, foarte cald. Zuluful de l\ng` ureche mi-a intrat \n nas. Am pufnit. Pe c\nd pufneam, clap, clap, ca v\ntul [i ca g\ndul, Lumini]a [i-a desf`cut [i [i-a \nchis bluzi]a. N-am v`zut nimic, dar am fost foarte impresionat. A[a am intrat \n cas`, precipita]i am\ndoi, r\z\nd [i tulbura]i. Ne-am dus \n camera din mijloc, cea cu divanul de[elat, dar nu cu chef de ]opìal`. {tiam am\ndoi ce aveam de f`cut. Lumini]a [i-a dat jos chilo]eii \ntr-o clip`, eu, la fel. Bang! Zdrang! Nu mai v`zusem niciodat`. Fetele astea aveau aveau ceva era de ne\n]eles [i, totu[i, at\t de uman. Ca doi pumni[ori ascun[i \n burt`, ca dou` v`lurele de carne, ca un obraz \ncre]it de r\s Lumini]a era mult mai uimit` dec\t mine. Mi-a zis: La Sorin nu face a[a. {tiu c` e de necrezut, dar aveam erec]ie. M` speria, \mi pl`cea. Totul m` tr`gea spre fat`, altfel dec\t pe puiul de leu r`t`cit. Era de ne\n]eles, dar implacabil. Ne-am uitat cu aten]ie la sexele potrivnice. Pe t`cute [i cu [tiin]a s`lb`ticiunii, am intrat u[urel \n ea. Am stat a[a c\teva minute, respir\nd sacadat, f`r` s` mi[c`m, f`r` s` facem vreun alt gest, privindu-ne-n ochi. Asta era tot. |]i place? Dar ]ie \]i place? |mi place! {i mie \mi place. Dup` un r`stimp, ne-am descle[tat. Aveam sentimente groaznic de confuze. Fusese mai frumos ca-n vis, cel mai minunat lucru din lume, dar [tiam c` nu e de spus la nimeni, c` `sta va fi secretul nostru. Lumini]a mi-a dus degetul la buze. Am dat din cap. S-a auzit glasul mamei, apoi i-am v`zut gleznele la fereastr`, trec\nd spre intrare. C\nd a intrat, ne-a g`sit l\ng` o c`rticic` de colorat. Eram stingher pe dinùntru, dar [tiam [i nu [tiam de ce. Lumini]a s-a ridicat brusc: M` duc s` m` dau cu trotineta! Din ziua aia, c\nd era absolut sigur c` nu va fi nimeni acas`, Lumini]a venea [i reluam ritualul dezbr`c`rii, cu aceea[i pl`cere \nfipt` \n v\rful capului. Nu ne mi[cam niciodat` ca oamenii maturi, dar descoperisem animalul
cu dou` spin`ri. Nop]ile care au urmat au fost pline de mon[tri, de [erpi [i de z b o r. I a r p a s i u n e a m e a c r e [ t e a . Descoperirea c` mosorelul pentru pipi [tie s` fac` [i altceva \mi \nfl`c`rase imagina]ia. C\nd eram sigur c` va reveni iubirea vie]ii mele, m` schimbam. Mi-era bine \n avans. {i ea venea. Ca \ntre aman]ii h\r[i]i, ritualul despuierii era deja formalizat. Uneori, pe c\nd st`team pe ea, puneam ceasul cu secundar. M`suram pl`cerea, uimindu-ne, de fiecare dat`, de intensitatea [i durata ei! A[a m-a luat Lumini]a pe nepreg`tite: C\t m` iube[ti? Am stat o clip` pe g\nduri (c` doar la o astfel de \ntrebare trebuie s` r`spunzi bine, serios [i total) [i i-am zis: Te iubesc de un catralion infinit de infinite de ori!
58-59

Cred c` am r`spuns bine. Ei, chiar atunci, s-a auzit un oftat. |n concentrarea aceea, a fost ca un tunet. Am \ntors capul instantaneu. Acolo, \n cadrul u[ii, era cineva! Generalul [i-a dus degetul ar`t`tor la gur` [i a f`cut {[[t!, apoi, cu ochii holba]i la noi, a mers de-a-ndoaselea, p\n` a ie[it din camer`, cu spatele [i a \nchis u[a. Am r`mas am\ndoi paraliza]i de fric`. Pl`cerea zburase, ne b`teau inimile ca la dou` p`s`rele. Ne-am \mbr`cat repede. Am ie[it p\[-p\[. Nimeni. De-acum, nimic nu mai era sigur. Prin cap \mi zburau dou` cuvinte [i dou` imagini: mama, tata Lumini]a a \nc`lecat pe trotinet` [i a
2007
zbughit-o. Am \ncercat s` ies din curticic` demn [i nep`s`tor. Dar nu m-am putut st`p\ni. Am \ntors capul. La etaj, de dup` perdea, umbra generalului a fluturat din degete. Din clipa aceea, nimic n-a mai putut-o convinge pe Lumini]a s` se mai dezbrace pentru mine, niciodat`. Ce-i drept, la \nceputul prim`verii urm`toare, m` mutasem deja pe bulevardul 1 Mai. Alt` via]`!
DC
Alin Ionescu
Monica, Ana, Florentina: nume pe z`pad` Izguri]chi is`l]a, lec` no[ de]a, lec` no[ de]a Masturbare inumanum est Filmul primei b`tì nu se uit` niciodat`
DC
Monica, Ana, Florentina: nume pe z`pad`

n iarna aceea z`pada se pusese \nc` de la \nceputul lui noiembrie [i era at\t de mare \nc\t oamenii tìaser` c`r`ri de la u[ile caselor p\n` \n strad` ca s` poat` merge la lucru. Prin [an]urile alea noi ne \nghesuiam spre [coal` ca ni[te pui de eschimo[i \n[ira]i pe o banchiz`. Dani era cel mai slab coleg, un fel de os sub]ire \mbr`cat \n piele. C\nd intra \n clas` [i \ncepea s` se dezbrace, se sub]ia neverosimil; parc` eram la circ [i vedeam cum un elefant \[i d` jos pielea [i carnea [i se transform` \ntr-o giraf`. Cu toate astea, Dani m\nca de rupea. Dou` p\ini f`cute sandvi[uri \nc`peau \n el \ntr-o singur` pauz`. M\nca cu o foame care te contamina [i indiferent ce-ar fi b`gat \n el te f`cea s` pofte[ti. Odat` a m\ncat o p\ine mare, rotund` [i rece; mu[ca din ea cu
determinarea cu care un rechin devoreaz` cadavrul plutitor al unei balene. Chiar [i atunci c\nd tenacitatea aia nu se potrivea deloc cu roata de p\ine crud` din miezul c`reia nu se sim]ea nici o arom` c\t de c\t \mbietoare, da, chiar [i atunci, Dani \]i f`cea foame. Pe-atunci, via]a alimentar` era \nc` una tihnit`, c`ci taic`sù era chelner la restaurantul Victoria [i, cel pu]in din punctul `sta de vedere, era un copil fericit. Mai t\rziu, peste ani, c\nd foamea a-nceput s` road` din sufletul nostru, probabil c` nici Dani n-a mai fost at\t de s`tul, dar a[a cum \mbuibarea nu l`sa urme pe trupul lui, a[a nici lipsurile nu p`reau s`-l modifice \n vreun fel. Acela[i schelet prelung peste care Dumnezeu tr`sese o prelat` din piele de om. |ns` atunci, c\nd foamea nu venise \nc`, ceea ce aducea umbr` \n sufletul lui Dani era, fire[te, iubirea ne\mp`rt`[it`. O brunet` sub]iric` \i b\ntuia visele [i at\t de tare i se lipise de inim` \nc\t parc` nici stomacul nu-i mai mergea ca \nainte. Pentru prima dat` \n via]a lui, Ana trecuse \naintea halelii. Cum o vedea, Dani scotea dumicatul din gur` sau \nghi]ea uimitor de repede \mbuc`tura, se [tergea cu dosul m\necii [i z\mbea p\n` i se vedeau firimiturile r`mase \ntre din]i. |ns` Ana nu-l observa, iar el, resemnat, \[i \nchidea z\mbetul la loc [i \ncepea s` mestece agale. Iubirea \ns` nu se mul]umea s`-l chinuiasc` doar pe el, ci se cuib`rise, [ireat`, \n alte dou` suflete mici. Ciuli, un blond gr`suliu cu un nas wagnerian, era \namorat de Florentina cea ro[cat`, iar eu de bruneta Monica, o fat` care st`tea la dou` b`nci mai \n spate, pe r\ndul din dreapta [i la care
62-63

tr`geam cu coada ochiului p\n` sim]eam c`-mi crap` privirea [i-mi dau lacrimile. Umblam to]i trei prin frig, lupt\ndu-ne cu z`pada af\nat` a parcului [i ne evocam iubirile. Eu, Dani [i Ciuli, ca ni[te sclavi goni]i din b`t`tura st`p\nelor noastre, hot`r\]i s` facem ceva. Aveam unsprezece ani [i ne imaginam c` acum e momentul optim s` le pup`m pe gagici. Dar pentru asta aveam nevoie de un plan, de o [edin]` \n care s` discut`m ce [i cum. Era clar: pupatul unei fete nu e o chestie care se face la \nt\mplare. |]i trebuie ceva timp [i o anume preg`tire ca s`-]i ias` ca lumea. A fost primul simpozion despre s`rut la care am participat [i din care, mi-am dat seama mai t\rziu, nu m-am ales cu nimic. Fiecare [i-a dat cu p`rerea despre ce e `la amor. S-au f`cut cele mai t\mpite specula]ii despre ce se \nt\mpl` atunci c\nd p`rin]ii se furi[eaz` seara \n dormitor. Oricum, sexul era doar un abur fin, o percep]ie vag`, un orizont povestit, dar nev`zut p\n` atunci de nici unul. Se f`cuse frig, umezeala intrase prin \nc`l]`ri [i o sim]eam deja \n picioare ca pe un c\ine care mu[case [i r`m`sese ag`]at cu din]ii de carnea noastr`. Ne-am hot`r\t s` \ntrerupem lucr`rile primului congres despre sex & s`rut [i s` mergem acas`. Dar \nainte de asta am f`cut un leg`m\nt: a doua zi,
2007
fiecare dintre noi se va repezi asupra pr`zii [i o va s`ruta pe gur`. Imediat dup` asta, \n relaxarea care survine unui asemenea pact, Dani a-nceput s` se descheie la pantaloni cu g\nd s` se u[ureze. {i poate frigul \ndurat sau, cine [tie, talentul lui contaminativ m-a f`cut [i pe mine s`-ncep s`-mi deschid nasturii. A urmat Ciuli. {i ca \ntr-un puseu artistic, ca-ntr-o form` suprem` de delir pu[t`nesc, am \nceput s` topesc z`pada proasp`t` cu jetul c`ldu], scriind cu penisul, precum cu un condei moale, Monica. Apoi Ciuli a \nceput s` r\d` [i m-a urmat. Numele g`lbui al Florentinei a \nceput s` se ghiceasc` \n n`me]i. Ana a \nceput [i ea s` sclipeasc` din z`pad`. Am r\s cu to]ii [i \nainte de a pleca, cu ultimele pic`turi, fiecare [i-a cizelat meticulos numele feti[canei dorite, ca ni[te c`]elandri care-[i delimitau teritoriul primei iubiri.
Izguri]chi is`l]a, lec` no[ de]a, lec` no[ de]a

-am sim]it foarte bine \n copil`rie. Ca tot omul sau, \n orice caz, ca majoritatea adul]ilor. Pu[t`nia e ca un loc al unei crime. Faci ce faci prin via]` [i, din c\nd \n c\nd, tragi o tur` prin timpurile cele mai bune s` vezi ce mai face fericitul cadavru al eului tù, care zace acum ascuns sub un munte de griji [i probleme t\mpite. A[a c` m-am g\ndit s` profit pu]in de almanahul acesta [i s` purced la un remember scurt. Ca orice copil f`r` ureche muzical` [i talent la limbi (romne[ti [i strìne), dar cu mare dragoste de fredonat c\ntece, am maimu]`rit ani la r\nd o gr`mad` de refrene [i fragmente smulse din melodii celebre pe care
le ciupeam de la radio sau de la televizor. Cei aviza]i mai ]in minte probabil c`, diminea]a, de la opt la nou`, din radioul Albatros din buc`t`rie se auzeau melodiile unor C.C. Catch sau Al Bano [i Romina Power, al`turi de vocile unor Karel Gott [i Vasili Naidenov. Iat`, de exemplu, ce reu[ea s` perceap` creierul meu mic din blues-ul siropos al bulg`roiului: I r`sbir`ste ubice`m te, n` p\rv` ni ` dem, n` p\rv` ni ` den, pubice`m
DC
indian` a \nfigerii cu]itului \n copaci. {i la fiecare reu[it` \ncepeam s` url`m ca dracii: Ia mu, chi ba ra, c\li, c\li... ta chi taaa na. Mai t\rziu, pe la zece ani, un coleg de clas` mi-a dat o \nregistrare cu muzic` strìn` pe o caset` ORWO. Am b`gat-o \n casetofonul Elektronica 306, o gioars` sovietic` primit` de ziua mea, [i din difuzorul `la chinuit a \nceput s` se aud` Oto com la ji chiu, a i e nai chiu, oto com la ji chiu me i te, i e na i... A[a auzeam eu pe-atunci ceea ce urla o forma]ie de rock din China \n urechile mele semivirgine. P\n` de cur\nd am cùtat pe Internet s` le dau de urm` rocker-ilor chinezi de acum aproape treizeci de ani, dar n-am g`sit nimic care s` semene. Din genericul desenelor animate difuzate de Balgarskaia Televizia am r`mas cu sechela unor ursule]i care c\ntau Izguri]chi is`l]a, lec` no[ de]a, lec` no[ de]a pentru a ne manipula pe noi, copiii lu tov. Ceau[escu s` ne uit`m la desenele animate ale copiilor lu tov. Jivkov. Probabil c` cei care au trìt comunismul la grani]a cu televiziunea ungar` sau s\rb` au alte resturi de amintiri muzicale r`mase prin cap, dar exist` totu[i ceva care ne leag`, care ]ine de muzica unei copil`rii pe care n-a mai trìt-o nimeni de atunci. S` nu-mi spune]i c` n-a]i auzit de cimitirul Bellu! A]i auzit, normal, doar trece]i s`pt`m\nal pe-acolo s` vede]i ce mai fac Eminescu [i Nichita. Eee, pu[tan fiind, [i stelist \nfocat, despre cimitirul Bellu nu [tiam dec\t un c\ntecel pe care \l fredonam ca pe un strig`t de b`t`lie: C\nd vine seara \n cimitirul Bellu, vine Dinamo s` fac` apelu, iar pentru Balaci [i pentru Augustin, nu mai s\nt locuri nici \n cimitir. Imediat, ca un ecou, micii dinamovi[ti din scara blocului A4 urlau [i ei: Stan [i Bran, Zoro [i Tarzan, au venit cu macaraua s` ia pro[tii de la Steaua.
te, r`sbir`ste. E clar, mi se zg\riase rù de tot placa cu porc`riile astea, dar ce vre]i, dac` a[ fi fost copil \n 2007, probabil c` a[ fi re]inut buc`]i din Britney Spears sau din Kylie Minogue. Unora le re]ineam st\lcit [i numele. T\rziu de tot am renun]at la Adrian Ocelentano [i la Jeni F`ra[. Oricum, frate-miu a fost la fel de prost ca [i mine. Pe la 14 ani ai lui mi-a trimis o scrisoare \n armat` [i printre altele, ca s` m` epateze, fire[te \mi zicea \n ea c` cel mai bun actor i se p`rea Burlan Caster. Apropo, mult timp, \nainte s` \nv`] s` citesc sau s` am curajul s` \ntreb, am crezut c` cel care vorbea din televizor la emisiunea Drumuri europene se numea Aristi de Buhoiu. Nu mai zic de La donai mobile, cuando malventi, der piu serendi, per verita, fiindc` probabil unii \nc` mai cred [i acum c` transcrierea fragmentului de mai sus n-are nici un cusur. Mult` vreme mi-a r`mas ag`]at` de creier, ca o scam` muzical`, melodia din filmul indian Lan]ul aminitirilor pe care l-am v`zut cu copiii de la bloc \ntr-o var`. Dup` aia am decis c` a venit momentul s` ne apuc`m s` \nv`]`m arta
64-65
2007
Masturbare inumanum est

omnul, adic` eu, venise acolo cu o trimitere de la un alt domn, doctor mai precis, \n care se recomanda efectuarea unei spermograme. Spermograma e o analiz` ca toate analizele, cu singura diferen]` c`, \n cazul ei, \]i recoltezi singur probele care urmeaz` s` fie supuse studiului de laborator. S\ngele ]i-l scot din ven` asistente mai mult sau mai pu]in pricepute, pe c\nd sperma trebuie s-o ob]ii singur, de[i, mi-e destul de evident, asistentele, fiind cadre medicale, s-ar pricepe mai bine s-o fac`. |n fine. Domnul, adic` eu, intr` \n holul celebrei clinici private situat` \ntr-un cartier central, bine pitit` pe o str`du]` cu vechi case boiere[ti renovate cu dichis. De-afar`, vili[oara te \mbia s` intri. Nu se compara cu spitalele alea de tip cazemat`, hale industriale ticsite cu bolnavi, \n care numai mirosul ar fi fost suficient s`-]i taie din minte orice pl`cere, dar`mite s` te mai \mbie s`-]i donezi sperma pentru teste. Clinica, \n schimb, ar`ta ca un loc de tihn`, tapetat cu o ieder` umbroas` [i r`coritoare. P`rea locul ideal \n care s` faci cea mai reu[it` spermogram` din via]a ta de adult. A[adar, domnul, adic` eu, intr` [i se adres` direct unei domni[oare brunete cu picioare lungi, feline, care se iveau dramatic dintr-o fust` mini perfect adecvat` func]iei de asistent` r`spunz`toare de spermograme: Bun` ziua! Am venit pentru o spermogram`. Da, lua]i loc, s` vedem dac` e cineva la laborator. Domnul, adic` eu, se a[az`, \[i pune un pahar cu ap` [i \ncepe s` caute din priviri o revist` de specialitate. Din p`cate, c\t vedeai cu ochii erau numai pliante ne\mbietoare. Domnului, adic` mie, \ncepuse s` i se fac` fric`: trebuia s` se bazeze pe imagina]ia proprie [i, cu toate c` dispunea de una cu oare[ce capacit`]i, de data asta condi]iile \l \mpiedicau s` se concentreze [i s` fac` apel la ea. Imagina]ia, avea impresia, e o facultate foarte gra]ioas`. Are nevoie de c`ldur`, de lini[te, de un mediu pl`cut pentru a se manifesta [i nu prea \i place s` lucreze \n condi]ii de stres. Iar domnul, adic` eu, era foarte stresat. Pe l\ng` emo]ia rezultatului, mai era [i atmosfera, care dintr-o dat` \ncepuse s` par` ap`s`toare. |n fine, lini[tea [i calmul rezolv` orice. Poate chiar [i conflictul arabo-israelian, dar`mite o banal` analiz` \n care, p\n` la urm`, recoltarea probelor ar trebui s` fie o bucurie a sim]urilor. Domni[oara apare [i domnul, adic` eu, cum v-am mai spus, se ridic` [i vine z\mbind c`tre pupitrul
recep]iei de sub care o m\n` delicat` scoate un borc`na[ de plastic. A doua la st\nga, dup` aia, cum ie[i]i, u[a din fa]` e laboratorul! L`sa]i aici face o pauz` [i v` spune doamna doctor c\nd s` veni]i dup` rezultate. Domnul ia borc`na[ul, se uit` la el \n lumin` [i \ntreab` pe un ton optimist: E o camer` special`, nu?. Bruneta se uit` mirat`: Adic`?. Adic`, b`nuiesc c` exist`, acolo unde m` trimite]i, materiale care s` m` stimuleze \n recoltarea probelor. |n sf\r[it, bruneta z\mbe[te [i apoi r`spunde, z\mbind cu incon[tien]`: A, nu, e baia!. Domnul simte c` se pr`bu[e[te cerul pe el, adic` pe mine. Imagina]ia domnului protesteaz` ca un cal ne\nv`]at cu sunetul gloan]elor [i obuzelor [i care acum e \mpins s` intre \n focul b`t`liei. Pleac` cu borc`na[ul \n m\n`, intr`, \ncuie u[a [i \[i concentreaz` toat` energia pentru a \nvinge \nd`r`tnicia unei fantezii inerte. |n timpul acesta, diver[i pacien]i veni]i cu tot soiul de alte bete[uguri cioc`neau insistent la u[a toaletei som\ndu-l pe domn s` ias` afar`. Domnul spunea Ocupat [i continua s` invoce cu ochii \nchi[i o fantasm`, s` contureze \n imaginar trupul vag al unei doamne generice, s` caute s` ating` b\jb\ind prin catacombele umbrite de timp ale memoriei amintirea unui s\n gol sau nostalgia unei fese. Finalul a fost ca o victorie f`r` pic de glorie. Un succes ob]inut cu efort [i un borc`na[ pe jum`tate plin erau o prad` de r`zboi mult prea mic`. Totu[i, dup` o s`pt`m\n`, domnul avea s` revin` pentru a afla c` totul e-n regul`. Biologic vorbind, are toate [ansele s` fie tat`. Dar, oricum, e bine s` \ncerce s` bea mai pu]in` cafea. Cafeaua dùneaz` grav motilit`]ii.
DC
Filmul primei b`tì nu se uit` niciodat`

ele dou` cinematografe din ora[ erau ca dou` pe[teri \n care elevii fugi]i de la ore se ascundeau [i p\ndeau cu privirea, ca ni[te lilieci ascun[i \n \ntuneric, viet`]ile de pe ecranul de p\nz` pr`fuit`. Fiecare dintre ele era ridicat, ca din \nt\mplare, \n vecin`tatea unei [coli [i, dup` chiuluri repetate, elevii ajunseser` s` se ata[eze de s`lile uria[e ca de ni[te stadioane \n care ei \[i aveau peluzele favorite. |i [tiau ascunz`torile, intr`rile dosnice, mirosurile acre [i \n]ep`toare, de loc \n care aerul p`trundea adus doar \n buzunarele cinefililor de ocazie. Cel mai bun loc era balconul \n care te puteai strecura printr-o u[` mic` de lemn, \nghesuit` \n spatele unui zid m`runt, [i-n care odat` coco]at \i puteai privi de sus pe to]i ceilal]i [i-]i puteai \ntinde picioarele pe balustrad`, ca un nabab. Unii mai [i scuipau \n capul celor de jos, dar de c\nd un tip c\t un dulap \l prinsese pe unul, Guri]`, [i \i smulsese un sfert de ureche nu prea se mai risca nimeni. Cinematograful Lumina, `la la care mergeau Grasu [i Chempes, fusese pe vremuri, \nainte de comuni[ti, al unuia, Manolache, care avea [i silozul din port, un bog`tan care ar fi fost \ndr`gostit de Greta Garbo [i care se g\ndise s` fac` cinematograf \n ora[ ca s-o venereze, dar [i ca s` c\[tige de pe urma ei. |ntr-o noapte, la vreun an dup` na]ionalizare, Manolache ar fi fost g`sit sp\nzurat \n podul cinematografului. |n fine, naiba [tie cum fusese de-adev`ratelea, dar a[a zicea nea Fane, fost m`celar care-[i tìase o m\n` cu sat\rul [i acum ajunsese s` rup` bilete [i s` m`ture seara cojile de semin]e dintre r\nduri. |ntr-o zi, chiar \nainte de ni[te ore de matematic` prost puse, imediat dup` sport, Grasu agitase \n clas` pe toat` lumea cu povestea unei faze nemaipomenite: Uite-a[a un cu]it avea, bì, [i c\nd a s`rit tigrul a s`rit [i el [i s` vezi cum a tre-
cut pe sub burta lui, uaffff, l-a spintecat din zbor... Min]i, Grasule, s`rise Toni la el. N-are cum! Du-te, m`, c` a[a e! Sandokan a spintecat tigrul din aer, am v`zut eu! Discu]ia asta s-ar fi lungit mult [i bine dac` bìe]ii nu s-ar fi hot`r\t pe loc s` mearg` s` vad` filmul. Numai c` \ntre timp el nu mai rula la Cinema Lumina, \n fieful lor, ci se mutase la Cinema Bucure[ti, \n garnizoana celor de la
66-67

[coala de l\ng` Po[t`, acolo unde dac` ar fi \ndr`znit s` pun` piciorul ar fi ie[it cu sc\ntei. Acum s` te v`d, Toni, dac` ai curaj. C` poate ne-nt\lnim cu ìa de la {coala Po[tei [i, dac` e, ne batem, zisese Grasu cu poft`. Acum s` nu v` imagina]i c` b`taia dintre g`[ti era cine [tie ce r`zboi civil. |n general, \nsemna c\teva \mbr\nceli, dou`-trei scatoalce [i multe \njur`turi destul de simplu]e, majoritatea con]in\nd cuvintele cur [i dracu. |nc` nu venise vremea pulilor [i nici cea a pizdelor mamelor lor. Era o dup` amiaz` de toamn` ro[iatic` [i Grasu, Toni, Chempes, Marinic` [i Burcil`, cinci tineri din clasa a IV-a, \[i petreceau o frumoas` or` de geometrie \n spa]iul \ntunecat al cinematografului Bucure[ti, a[tept\nd cu ner`bdare scena \n care Sandokan, haiduc malaezian de tot kitsch-ul, s` spintece \n aer burta unui tigru cu un hanger c\t toate zilele. {i c\nd veni, Grasu \ncepu s` strige
2007
cu entuziasm: Ai v`zut, m`? Uite cum i-o spintec` \n aer! Na, acum m` crezi? Te cred, m`, [opti Toni, dar nu mai ]ipa, c` s\nt aici unii dintr-a opta de la {coala Po[tei. Uite, acolo \n spate! Se uit` la noi, boule! O s` ne batem, continu` Grasu, [i se r`suci \n scaun cu curul spre ecran ca s` se uite la ìa. Lumina se aprinse [i vraja se sf\r[i. Trei tipi dintr-a opta a[teptau l\ng` draperiile plu[ate de la intrare. B`taia veni dintr-o dat`, ca un r`zboi mondial. A fost prima b`taie adev`rat`. O \mbr\nceal`, un cot, apoi un pumn \n gur` [i Grasu c`zu ca o meduz` pe covorul de coji de semin]e din hol. Toni pl\ngea, \n timp ce Marinic` \ncerca s` scape din m\na altuia. Chempes fugise deja [i ]ipa la un domn pipernicit, cu fa]` de [obolan pitic, s` vin` s`-i scape de ìa. Burcil` era singurul care lovea, pe cine nimerea, cu m\inile [i cu picioarele. Taic`-sù era [ofer pe basculant` [i se vedea c` era \nv`]at s` \ncaseze f`r` s` c\rteasc`. Dup` dou` minute, to]i erau \n via]` [i fugeau spre [coal` url\nd ca ni[te r`zboinici \ncin[i de c`ldura b`t`liei. Din nasul Grasului mucii curgeau amesteca]i cu s\nge, dar el r\dea [i repeta ca bezmeticul: Ai v`zut, m`, Toni, c-am avut dreptate cu Sandokan: l-a spintecat din aer... J\\\\uaaaaaahhhh.
DC
Cornel Ivanciuc
Pomul cunoa[terii binelui [i rùlui G`sitorului bun` recompens` Oamenii de departe |ntmpl`ri banale dintr-o sal` de cinema de cartier Cnd tata era pu]oi Umbra uciga[` a lui Petre Pu] Amintiri despre migra]ia ciorilor \n Scandinavia sau \n Arctica Amintiri din vremea Beatles-ilor
DC
Pomul cunoa[terii binelui [i rùlui

ena Or`[anu a fost cea mai fabuloas` vecin` pe care am avut-o \n copil`rie. Era att de inventiv` [i de htr`, \nct o dat`, ca s-o sperii, mi-am pictat fa]a cu acuarele, \n ro[u [i negru ca indienii s`lbatici, [i ea s-a speriat de mine att de tare, creznd c`-l vede pe dracu gol, \nct a c`zut \n fund [i [i-a julit noada, [i a ]inut-o cu fierbin]eal` [i n`du[eli, pre] de o s`pt`mn` [i \nc` dou`. Lena era minion` [i mai p`stra nealterate, din frumuse]ea ei de odinioar`, ochii coda]i [i veseli, de un c`prui aproape smaragdin, cu dou` rnduri de cercule]e vi[inii \n jurul irisului, obrazul alb cu pielea \ntins` [i gra]ia minilor ca de copil`. Mnc`rurile ei preferate erau pomana porcului, laptele de pas`re [i dovleacul copt \n cuptor. |i pl`cea s` brfeasc` cu mama ceasuri \n [ir, \n dup`-amiezele de iarn` \n care soarele apune cnd nici nu te a[tep]i. |ntr-o noapte am visat c` ea a f`cut cerul [i p`mntul, iar a doua zi, Lena m-a \nchiriat de la mama mea, ca pe un sclav domestic, pentru zece lei, ca s`-i fac cump`r`turile de prim`var`. Pe strada mea, eu eram cel mai potrivit vi]el de povar`, pentru asemenea \ndeletniciri nu lipsite de un farmec insolit, care m` ajutau s` \nv`] o mul]ime de lucruri despre natura uman`. Mi-a pus \n crc` o rani]` albastr` de mu[ama, care pu]ea \ngrozitor a hoit de mo[ dintr-un azil de b`trni, [i am plecat \mpreun` la b`c`nie eu ]opìnd ca un vr`bioi \n fa]a ei [i ea leg`nndu-se ca o ra]` \n spatele meu , unde vnz`tor era un ungur rù [i peltic, cu musta]a zbrlit` ca de jder p`s`rar [i cu ochii ascun[i \nd`r`tul unor ochelari cu rame groase de baga, cu lentile cilindrice, care nu [tia o boab` romne[te [i r`spundea fastidios la tot ce-l \ntrebai nem tudom, [i m` fixa cu privirea lui fl`mnd`, a[teptnd s`-mi sar` parc` \n spinare, dintr-o clip`-ntr-alta. Ca s`-i faci comanda, trebuia s`-]i lipe[ti de[tul pe l`zile cu alimente [i s`-i zici cukor, adic` zah`r, s`-i fluturi pe dinaintea ochilor lui pofticio[i cele zece degete de la o mn`, dac` le aveai pe toate la tine, ceea ce
\nsemna c` vrei zece kile, dar mult mai complicat era cnd cereai, a[a cum f`ceam de obicei, cnd m` trimitea maman la cump`r`turi, cte o jum`tate sau un sfert de kil`. Am c`rat, aproape o zi \ntreag`, dou`zeci [i opt de sticle de jum`tate de litru de ulei de floarea-soarelui, cincisprezece kile de zah`r, nou`sprezece de fìn` [i zece de m`lai, adic` de trei ori ct greutatea propriului meu corp, [i Lena a stivuit frumos proviziile \n c`mara
70-71

de alimente, ca s` aib` ce stinge b`rbatul ei Luca Or`[anu, care era be]iv [i zugrav, [i pe care \l interesa mai mult pileala dect potolul. Curtea Lenei sem`na cu gr`dina raiului, era \n]esat` de cele mai nevisate flori de pe p`mnt, unde cre[tea pasiflora sau floarea-lui-Iisus, care seam`n` cu cununa de spini pus` pe capul Mntuitorului [i ale c`rei flori de un albastru ultramarin au pistilul \n form` de ciocan, iar staminele \n form` de cuie, cu care El a fost ]intuit pe lemnul crucii, al`turi de un aloe uria[ [i de un p`r allora, [i \n mijlocul ei trona, de-a lungul verii, Pomul cunoa[terii binelui [i rùlui, care era un smochin adus \n tinere]e de Luca din Grecia, cnd a fost marinar. Toamn` de toamn` smochinul era scos din p`mnt, transvazat \ntr-o oal` mare de tuci [i arestat ca pu[c`ria[ii \ntr-o pivni]` umed`, muced` [i \ntunecoas` pe r`stimpul iernii. Lena m-a dus de mn` \n gr`dina raiului, mi-a ar`tat to]i pomii [i mi-a zis a[a: Din to]i pomii din rai po]i s` m`nnci, iar din Pomul cunoa[terii binelui [i rùlui, care este smochinul meu aici de fa]`, s` nu m`nnci, c`ci, \n ziua \n care vei mnca din el, vei cunoa[te adev`rul [i vei fi nefericit peste poate. Cuvintele ei era \nfrico[ate [i privirea Lenei a luat \n c`tare un nor negru de ploaie, ce plutea pe deasupra capetelor noastre, cnd mi-a spus toate acestea. Era pe la sfr[itul lunii mai [i \n aer plutea un puf str`veziu, iar mie nu-mi trecea nimic altceva prin cap \n clipele acelea dect cum s` apuc s` m`nnc din smochin ct mai repede, ca s` cunosc ce este adev`rul. Cred, totu[i, c` e mult spus c` Luca, b`rbatul Lenei, care a adus smochinul din Grecia, a fost marinar, dar odat` ce s-a \mbarcat ca zugrav [i vopsitor pe o nav`, \nseamn` c` el fusese vaporean adev`rat. Ct` vreme naviga cu cor`bioara lui \ncoace [i-ncolo ca Ulise, de-a lungul [i de-a latul M`rii-noastre-cea-din-mijlocul-lumii, pentru a se \mb`ta mai apoi ca un purcel ordinar \n crciumile porturilor pe unde-l mnau \ndeletnicirile, \n Istanbul, Smirna, Pireu [i Alexandria, c` mai departe de Egipt n-a pus piciorul \n via]a vie]i[oarelor lui, Lena \l a[tepta ca Penelopa \n c`minul lor din Colentina, cu gardul lui \mpresurat de mna Maicii Domnului [i de vrejuri de clematis, c` \nainte de r`zboi au locuit \n Bucure[ti, [i-i g`tea ciorbe cu bor[ ca \n Regat, cu patru leg`turi de m`rar [i p`trunjel tocat [i cinci p`strnaci gro[i ct o glezn` de vac` la o por]ie, [i sporovìa din cerdac cu cucoanele din cartier, c` st`teau Lena [i Luca la cas` cu curte, apoi dup` r`zboi s-au mutat \napoi \n Maramure[, c` Lena era din Iapa, aflat` la dou` mile mai la vest de Sighet, iar Luca,
2007
din Ocna Slatinii, la o mil` spre nord. Toat` iarna nu visam dect ca Lena s` scoat` smochinul din pivni]`, iar dup` ce-l r`s`dea \n p`mnt, \mi num`ram zilele dup` cum pomului i se umflau boccelu]ele acelea de fructi[oare, ca ni[te lindicu]uri de domni[oar`, ce cre[teau cop`cel de la o zi la alta, dar abia dup` ce le polenizau temeinic albinele [i viespile, pe care le ajutam s` le fecundeze cu minile mele. Le prindeam atent de aripi, ca s` nu m` \n]epe cu cele lor [irete, le b`gam cu de-a sila \n gòzu]ul lor cu peri[ori verde-transparen]i [i le ]ineam acolo pre] de cin[pe secunde, nu mai mult de atta, pn` ce se s`turau de t`v`lit florile b`rb`te[ti [i femeie[ti [i se cereau afar`, bzind \ntr-un fel anume, pe care nu-l pricepeam dect eu. Apoi venea vacan]a [i \ncepeau ploile din iunie, [i cerul stropea de-a proasta ca la potop [i se f`ceau mn`t`rcile ct p`l`ria rabinului, iar eu h`l`duiam cu Lena pe dealul Coelazului, r`scolind sutele de l`stari de stej`ri[ pe sub care hribii se pitulau ca potrnichile. Pe la jum`tatea lui iulie, cnd ploile se mai r`reau oleac` [i l`sau s` se \ntrevad` o felie de portocal` de soare printre namilele de nori vine]ii, urcam la cules de flori de sovrf, prin locurile ce \mprejmuiesc Valea Ungureasc`, printre Purc`re] [i Hìneasa. Lena folosea florile de sovrv la remedii cu bì fitoterapeutice, \n prevenirea cancerului uterin sau mamar sau ovarian sau pentru tratamentul nodulilor la snul stng sau la snul drept. Dac` n-avea chef s` fac` bì, Lena m`cina sovrvul cu r[ni]a de piper, \mpreun` cu o mn` de n`valnic, dou` de trei-fra]i-p`ta]i, trei de g`lbenele [i patru de coada-[oricelului, din care prepara un ceai pe care-l bea [i \n somn, [i care poate \nc`lzi corpul pn` la o sut` de grade, temperatur` la care \]i fierbe sngele \n vine [i elimini toxinele ca b`[icile, f`r` s` le sim]i sau auzi cnd se
DC
Acas`, \n buc`t`ria Lenei, st`teau scrise pe un perete toate instruc]iunile pentru utilizarea corect` a sovrvului: Este folosit pentru provocarea flatulen]elor, adic` a pr]urilor mici, a eructa]iilor, adic` a rgielilor, ct [i \n gargare simple [i gargariseli \ndelungate. Este expectorant unu, antiinflamatoriu doi [i antiseptic trei, al tuturor cìlor respiratohohoorii. |naintea apari]iei maladiilor \n cauz`, pricinuite de felurite procese infec]ioase, ca unu r`celile, doi bron[itele [i trei faringitele, sovrvul elimin` mucii garantat, dezumfl` bronhiile ca la carte [i ajut` la eliminarea germenilor de tot felul. Germenii sunt mici [i rì, ca ni[te viermi[ori de cirea[`. |n aceste tratamente se iau pn` la cinci, hai s` zic cel mult [ase linguri]e de esen]` pe zi. Este un remediu u[or \mpotriva durerilor de menstrua]ie, ajutnd la lep`darea nedureroas` a cheagurilor de snge din mitra muierii, pe r`stimpul rnduielilor ei lunare, dac` \i mai vine rnduiala, c` mie-mi mai vine cteodat`, dup` care voi lua o pauz` lung` [i voi intra pe calea f`r` \ntoarcere a menopauzei. Sovrvul este una dintre cele mai antioxidante buruieni europene din Europa [i din lume [i nu numai, fiind foarte bogat \n acid rosmarinic. Aceste propriet`]i des`vr[ite pot fi foarte utile \n tratamentul maladiei cancerului sau racului, cum \i mai spune din cnd \n cnd prostimea. |n aceste \mprejur`ri, se ia o linguri]` de infuzie de ceai de sovrv \ntr-o cea[c` de ap`, cte trei stacane pe zi, pre] de cte s`pt`mni mai po]i s-o duci singur pe picioare, iar cnd nu mai po]i so duci, n-o mai duci deloc [i a[tep]i o minune. Iar cnd vine, \n sfr[it, minunea este \mbr`cat` \n negru ca o bab` [i poart` \n mn` o coas` ascu]it` brici. |n folosin]a extern`, sovrvul are \nsemn`tate antiseptic` unu, fungicid` doi, analgezic` trei [i cicatrizant` patru, care alin` durerile [i \nchide r`nile ca [i
sparg ca baloanele de 1 Mai, pe care scrie Trìasc` Partidul Muncitoresc Rom\n!. Cnd se plictisea [i se plictisea repede, c` Lena, care era o muiere foarte inteligent` [i se emancipase la Bucure[ti, [i era acum o duduie adev`rat` , \ncepea s` vorbeasc` fran]uze[te cu mine, cu vocea ei de sopran` devastat`, printre tufele ei de sovrv violet, [i o f`cea a[a cum auzise la cuconetul ei din Colentina: Lulutz, coupe-toi sil te plat cettes herbes daici[a, vienne aici, cnd \]i zic, pentru numele lui mon Dieu! Oc, madame!, \i r`spundeam eu, cu sprncenele \ncruntate, ca [i cum a[ fi mimat sup`rarea, dar pe ea n-aveam cum s` m` sup`r niciodat`, c` era zei]a mea. |n ziua aceea, m-am \ntors acas` c`lare pe un c`prior, cu fa]a acoperit` de o masc` de faun, iar leg`turile de sovrv le-am \nc`rcat pe spinarea unei c`prioare pe nume Liz, care era amanta c`priorului pe care-l chema Jorj, [i era cel mai bun prieten al meu din p`dure.
72-73

cum n-ar fi existat niciodat`. |n doftoricirea leziunilor externe se aplic` trei pic`turi de ulei de sovrv pe partea de piele v`t`mat`, pe o compres` rece, dac` se face vorbire despre pielea v`t`mat`. Iar dac` nu se face vorbire despre dnsa, este un bun remediu \mpotriva durerilor [i inflama]iilor \ncheieturilor minilor [i picioarelor, pricinuite de maladiile reumatice, numite popular m`trici. Rezultatele cele mai potrivite sunt ob]inute printr-o baie cu apa op`rit`, ct s` nu ]i se desprind` carnea de pe oase cnd intri \n cad`, la care se adaug` o foaie de dafin, [ase boabe de ghimber [i cinci de piper, o ceap` [i trei c`]ei de usturoi, un pahar de o]et [i o caraf` de riesling de Lechin]a, \mpreun` cu doi litri de infuzie de flori uscate de sovrv, pe care le-am cules \mpreun` cu sclavul meu domestic, Margine Lulu, \n vara anului 1965, ziua 6, luna iulie, \n Locu-Unde-Leag`-Roata, eu Or`[anu Lena, so]ia credincioas` [i casnic`, cu noduli la amndoi snii, a lui Or`[anu Luca, zugrav de pere]i de cas` din Sighet, Maramure[, Kog`lniceanu Mihail strada, 48 num`rul, gata, Leno, la treab`. Pn` ce reu[eam s` citesc [i s` \n]eleg toate instruc]iunile, \ncepeau s` se coac` [i smochinele. |ntr-o noapte am visat c` m-a \nv`luit o dr` de miros ca de pe alt` lume, lung` ca un [arpe. Aroma lui puternic` de t`mie [i grozam`, cu o adiere slab` de rodie [i chitr`, m-a trezit din vis \ntr-un alt vis, \n care se f`cea c` m-am ridicat ca un somnambul, \ntr-un zbor u[or pe deasupra patului, apoi am plutit tiptil pe solzii drei ca pe un perete, am str`b`tut-o tr[ ca pe o coam` de acoperi[, m-am prelins de pe ea ca de pe cas`, m-am scurs pe deasupra ei ca peste un gard viu [i mirozna m-a purtat neoprit` pn` \n dreptul unui fruct purpuriu, cu puncti[oare roz [i ciclam, ca obrazul plin de pojar al unui copil n`tng,
2007
ce sem`na cu o smochin` coapt`, \ngropat` pe jum`tate \n gura unui [arpe. A doua zi, am intrat \nfrigurat \n gr`dina raiului [i am g`sit smochina din vis, gata prguit` [i pitit` \n coroana adumbrit` de mister a Pomului cunoa[terii binelui [i rùlui. Am \nchis ochii emo]ionat, am \ntins mna dup` ea ca un lunatic printre frunzele \nmiresmate [i poama, care era pufoas` ca un pisoi, n-a opus nici un pic de rezisten]`, s-a desprins molatic [i mi-a c`zut lin \n mn`. Degetele mi-au tremurat ca o frunz` \n vnt \n timp ce am mu[cat din ea \ncet, [i mirozna ei puternic` de t`mie [i grozam`, cu o adiere slab` de rodie [i chitr`, m-a trezit la realitate [i atunci am v`zut-o pe Lena s`pnd \n gr`din`. M-am apropiat de ea tiptil, m-am l`sat pe vine, mi-am ridicat privirea printre picioarele ei larg desf`cute [i \n clipa aceea am v`zut adev`rul pur, iar adev`rul adev`rat era c` Lena n-avea nimic pe dedesubt. La cinci minute dup` ce am mncat din Pomul cunoa[terii binelui [i rùlui [i am cunoscut adev`rul, am devenit gnditor [i, \n tot restul zilei aceleia de care s-a ales praful [i pulberea, m-a \ncercat o stare de nefericire profund`, pe care n-o mai cunoscusem niciodat` pn` atunci.
DC
priu: s-a \mb`tat foarte rù, s-a dezechilibrat [i a c`zut \n z`pad`, unde a [i adormit [i a degerat, iar cnd s-a trezit a doua zi, nu mai putea s` se mi[te, c` era congelat complet, ca Hibernatus. Alexandru, fiul cel mare al lui Pricop, a ie[it [i el din scen`, \n felul sù [i mai propriu: a plecat s` lucreze \n Libia, unde din cauza c`ldurii, a \nceput s` se stafideasc`, \ncetul cu \ncetul. |ntr-o zi, din Alexandru Pricop n-a mai r`mas dect o mumie, ct o p`pu[` de tutun. Ultima dat`, mumia lui a fost v`zut` \n iarmarocul din Bujurgù, [i o vindea popa Man, iar cump`r`torul a fost un domn foarte important din Regat, cu ni[te aripi enorme [i fosforescente, care dup` ce-a cump`rat-o, s-a f`cut nev`zut cu ea \n \naltul cerului [i dus a fost cu ea pn` \n ziua de ast`zi.
G`sitorului bun` recompens`

nd eram mic eram cel mai vestit g`sitor de obiecte pierdute din cartierul meu. Odat` am g`sit, dup` un an de zile, verigheta pierdut` a doamnei Duda[, pe care o sc`pase fiul ei Flore \n noroi, \n mijlocul str`zii, c` a[a ar`ta strada Kog`lniceanu pe-atunci, ca un [leau noroios. Alt` dat`, am g`sit \n z`pad` cheia de la patinele domni[oarei Laura, din Ia[i, care venise \n vacan]` la bunicul ei, Pricop, zis Belgianul. De bucurie c` i-am g`sit cheia, Laura m-a l`sat s` o s`rut [i eu m-am ridicat pe vrfurile picioarelor ca s-o s`rut pe gur`, c` era mai \nalt` cu un cap dect mine, dar am alunecat pe ghea]` [i am c`zut cu cracii-n sus ca un tolomac [i ea a rs ca o stricat` [i s-a s`rutat cu du[manul meu, care era un ungur [mecher, Lo]i \l chema, c`ruia Laura i-a spus geniul meu [mecher. Pricop, bunicu-sù, locuise ani de zile \n Valonia, dup` primul r`zboi mondial, cnd popula]ia masculin` a Belgiei fusese gazat` de nem]i, [i b`rba]ii de prin p`r]ile acelea erau mai rari ca \ngerii, [i minele belgiene din Ardeni aveau nevoie stringent` de mn` de lucru, [i au f`cut strigare \n toat` lumea dup` ajutor, prin Liga Na]iunilor. De pe strada Grigorescu au plecat, \n Belgia, Pricop [i Bacinschi, care s-au \ntors acas` \nainte de cel de-al doilea r`zboi mondial, [i le-a p`rut rù c` s-au \ntors, [i \n 47, Bacinschi, care era vame[, a \ncercat s` fug` \n America prin URSS c` a zis c` dac` tot e grani]a \n spatele casei lui, [i dac` tot se \nvecineaz` URSS cu America \n Strmtoarea Bering, atunci de ce n-ar simplifica lucrurile [i n-ar trece frontiera prin Sighet , dar l-au prins sovieticii [i l-au ]inut \n lag`r c]iva ani buni de zile, [i cnd a ie[it abia dac` mai [tia cum \l cheam`, c`-i scoseser` sovieticii toate ideile din cap, inclusiv aceea de a fugi \n America prin URSS. Cum m` cheam`? m` \ntreba Bacinschi. Bacinschi, \i aduceam eu aminte numele lui. {i cine e `la? m` \ntreba el curios. Dumneavoastr`, \i r`spundeam [i el se uita ne\ncrez`tor la mine [i rdea \n hohote [i-mi zicea c` el nu e Bacinschi, ci e cal de curse. Bacinschi a ie[it din scen` \n felul lui pro-
74-75
2007
Oamenii de departe
amenii pe care i-am cunoscut [i care au ajuns cel mai departe au fost urm`torii: {tefan Ujhely, care a fost vopsitor pe o nav` [i a ajuns pn` la Salonic, Smirna, Pireu [i la Alexandria. Din Grecia [i-a adus smochinul care mi-a \nnebunit copil`ria cu aromele [i misterele lui de consisten]a [i aspectul unei p`s`rici de fat`. Arba a ajuns \n timpul r`zboiului pn` \n Caucaz, cu armata Reich-ului, [i a urcat pe vrful Elbrus, \mpreun` cu un locotenent neam], [i cnd a cobort era s`-l \njunghie o femeie gruzin` cu cosorul \n burt`, c` i-a zis c` este un cotropitor nenorocit, care a venit s`-i fure ]ara, [i avea dreptate muierea, c` el tocmai asta voia, s`-i fure ]ara \mpreun` cu Hitler. De la el [tiu ce este kandraua. A fost primul cuvnt caucazian pe care l-am \nv`]at. De fapt, nici nu mai sunt att de sigur c` este un cuvnt gruzin. Kandraua este un fel de cosor, foarte curbat, pe care muierile gruzinilor \l bag` \n burta cotropitorilor, \l r`sucesc de dou` ori \n ma]e, ca [i cum ar \nchide u[a casei cu cheia, ca s` fie sigure c` au atins tot ce trebuie s` ating`, stomacul, ficatul, fierea, pancreasul [i splina, [i c` au \nchis u[a vie]ii pe vecie, dup` care \l scot, \l [terg de fuste [i-l \ndeas` la loc \n sn, l`sndu-l pe du[man s`-[i verse sngele [i ma]ele \n mijlocul uli]ei. Arba mi-a zis c` asta era cea mai mare distrac]ie a poporului gruzin. B`rba]ii gruzinelor, georgienii, verii [i nepo]ii lui Stalin, nu au timp de astfel de distrac]ii, deoarece sunt pleca]i la r`zboi [i lupt` de sus din mun]i ca partizani, \mpotriva inamicului, c`ruia \i r`stoarn` stnci [i copaci \n cap, \i blocheaz` drumurile [i potecile [i \l atac` \n a[ternut, cnd i-e visarea mai dulce, ca s` se retrag` \n zori pe culmile Caucazului, de unde-l ]in pe inamic sub o supraveghere atent`, de vultur. |n Caucaz, vulturul este o pas`re foarte important`, \ntruct i-a ciuguit ficatul lui Prometeu, care le-a furat focul zeilor, [i ei l-au pedepsit legndu-l de o stnc`, unde un vultur venea \n fiecare zi [i \i ciugulea ficatul care nu se mai termina, \ntruct ficatul lui Prometeu nu se termina niciodat`, deoarece era infinit. Cnd am absolvit liceul mai [tiam \nc` cincisprezece cuvinte gruzine de la Arba, care respira tot mai greu, avea o p`l`rie maro pe cap, o nevast` cam s`rac` cu duhul, fa]a ro[ie [i era bolnav de astm. Am s` v` \nv`] cum se
zice La mul]i ani! \n gruzin`: Mravaljamier! Cam greu, nu? De aia am renun]at [i eu la gruzin`, cu excep]ia alfabetului, pe care-l mai [tiu \n mare [i ast`zi, [i din care \mi f`ceam copiu]ele la francez`. Cu literele alfabetului gruzin [i armean [i arab. Pe cel arab l-am \nv`]at de pe timbrele din Emirate. Din Dubai, Ash Shariqah, Khawr Fakkan, Abu Dhabi, Al-Fujairah, Ras AlKhaymah [i Umm Al-Qaywayn, din Yemen, Egipt, Algeria, Maroc [i Mauritania. Cnd profesoara mea Magda s-a prins c` scriu cu litere armene[ti [i mi-a zis c` taic`-sù este armean get-beget, Jeremias \l chema, am renun]at la el [i mi-am inventat un alfabet propriu, derivat din aramaic`, pe care-l schimbam din lun` \n lun`. M`car am \nv`]at [i franceza, copiindu-i toat` ziua cuvintele. Magda era o dulcea]` de profesoar`, dar n-o s` v` povestesc acum despre ea [i despre ct de mult am iubit-o, ca un disperat a[ putea zice [i [tiu bine ce zic cnd deschid gura, c` nu mi-o r`cesc de poman`, c` s-a m`ritat de trei ori, a doua oar` cu un [mecher din Bucure[ti, care i-a f`cut capul mare cu vr`jelile lui de doi lei, iar ultima dat`, [i definitiv, cu un palestinian cu ochelari de intelectual [i mers de terorist, cu care s-a mutat \n Danemarca, ]ar` plat` [i ploioas`, pe care Magda o str`bate cu cizmele ei de cauciuc galbene [i pelerina ei galben` [i p`l`ria ei de ploaie de plastic portocalie, la cump`r`turi, ca s`-i g`teasc` berbantului ei ceva cald, c` pe el a[a l-a obi[nuit m`-sa, palestinianca, cu trei mese calde pe zi, acolo \ntre nisipurile lui lucind ca m`tasea [i de care nu mai are nevoie, \ntruct acum \noat` pn` la bru prin ploile nesfr[ite ale Danemarcei. Magda, ce dulcea]` de femeie.
DC
|ntmpl`ri banale dintr-o sal`

de cinema de cartier
ilmul {antaj mai rula undeva \ntr-un cartier m`rgina[. Am hot`rt s`-l v`d \mpreun` cu Vali, dup` ce valurile de proteste din presa de scandal, ale personajelor care s-au recunoscut \n film, au \nceput s` se mai sting`. Vali este ultima mea amant`, o elev` \ntr-a XII-a la Caragiale, o gagic` cu cracii lungi, c`reia \i place oralul. Filmul este o frec]ie de doi lei. Povestea lui este att de banal`, \nct nici nu mai conteaz` c` s-a inspirat copios din realitate. Pe un gagiu pe nume Manea
Petrici, om de afaceri, puterea s-a str`duit ani de zile s`-l cumpere. Puterea e partidul. Restul e iluzie. Liberalii au dreptul s` existe doar pentru c` puterea le-a dat voie s` existe. St`m \n ultimul rnd [i-i bag mna \ntre picioare [i \i mngi u[or pubisul. Apoi \i strng degetul mic [i-i fac semn s` se lase pe genunchi. Ea se execut` moale [i-mi desface prohabul cu \ncetinitorul. Cuplul de lng` noi [i-o trage deja, de cinci minute. Ea \l c`l`re[te cu picioarele desf`cute [i el o trage cu putere la piept [i o ridic` ritmic, ca \n [a. Liberalii sunt una dintre fa]etele puterii. Un fel de look, cu care iese \n Europa, cnd trebuie s` dea mna cu vreun demnitar de la Consiliu sau Uniune [i s` zic`: da, da, sigur c` D.A., o s` facem [i-o s` dregem, chestii la care n-o \ntrece nimeni. Ceilal]i nici nu intr` m`car la socoteal`. Petrici [i-a f`cut o \ntreag` re]ea de magazine de articole sportive \n mai toate ora[ele mari din ]ar` [i a ajuns cel mai mare dealer autorizat de vodc` ruseasc` din Romnia. A dansat cu liberalii [i l-a pl`tit din buzunar pe [eful V`milor, Mimi Spum`, recrutat de Bob Costea, omul puterii. A vrut s` se extind` tot mai mult [i s-a asociat cu beizadeaua preziden]ial`, Dragu Constantin, fiul fostului pre[edinte Andrei Constantin, care \i ap`ra spatele. L-a atacat cu toate armele din dotare pe omul de afaceri Ion Pup`z`, patronul magazinelor din Gara de Nord, cu scopul de a-i lua locul. Vali [i-a \nceput deja lucrarea. Oftez [i-mi vine s` gem. |mi \ndes pumnul \n gur` [i bat ritmic din piciorul drept.
76-77

Cuplul de lng` mine s-a enervat. Ea \mi zice: Domnu, nu mai tropì]i ca un cal, c` ne deranja]i, ce pana mea!. Scuza]i, \i zic eu [i fac ciocu mic. |n fa]a noastr`, un domn a adormit cu capul pe spate [i sforìe ca un porc. Filmul ruleaz` mai departe ca nesim]itu. Petrici a folosit-o ca vrf de lance, \n asaltul \mpotriva lui Pup`z`, pe ziarista Yvonne Dona. A recompensat-o generos, cu [p`gi grele, de cteva mii de dolari, a trimis-o s`-[i fac` revelionul \n insula Antigua, din Caraibe. Unul dintre momentele \n care Yvonne a luat plicul, din mna lui Petrici, \n biroul lui de lng` Hotelul Lido a fost filmat de bìe]ii de la Trei [-un sfert. Generalul Popndù, care o vneaz` de ani de zile pe Yvonne, pentru a o [antaja ulterior, n-a fost mul]umit de calitatea \nregistr`rii \ntruct nu se [tie clar dac` plicul con]inea mango]i, ceai de mu[e]el, poze, extraveral sau documente. Oricum, operatorul care a realizat \nregistrarea de peste drum, dintr-o camer` a Hotelului Ambasador, a fost trecut urgent \n rezerv`, f`r` dreptul de a se mai re\nscrie vreodat` \ntr-un serviciu de informa]ii. Vali lucreaz`, cuplul transpir` [i el, domnul din fa]` sforìe ca o dihanie [i mie \mi trece prin cap c`, teoretic, un ziarist care ia [pag` [i nu este prins \n flagrant este
2007
un ziarist cinstit. Practic, nimeni nu vrea s` \nregistreze un flagrant cu ziari[ti care iau mit`. A \ncerca s` [antajezi mai apoi un ziarist cu o caset` filmat` de bìe]ii de meserie este un act tmpit, o poli]` politic`. P`rerea mea este c` un articlier care nu ia [pag` este ori oligofren irecuperabil aaah, Vali, ce bine e, a[a, a[aaa! ori un lene[ iremediabil, a[aaa. Puterea \ncurajeaz` din r`sputeri [paga. Pe de o parte, a creat \n ziari[ti complexul vinov`]iei, pe care \l exploateaz` mai trziu mult mai eficient prin tot felul de apropouri mai mult sau mai pu]in transparente, \n care subiectul cu musca pe c`ciul` ajunge s` joace pe partitura puterii, pentru c` se [tie vinovat. Iar pe de alt` parte, ziari[tii trebuie recompensa]i cu bani negri, pentru meritele lor de net`g`duit. F`r` ei, puterea n-ar exista. Fii fiar` cu mine, Vali, [i nu m` cru]aaa. A[aaa! {paga este virtutea oamenilor activi, plini de ini]iative. F`r` ziari[ti, puterea s-ar manifesta anapoda, ar lua-o razna, i s-ar urca la cap. Europa ne vrea [i pe unii, [i pe al]ii, \ntr-un mediu care ne aduce aminte de via]a de pe fundul m`rii. Dac` n-ar exista pe[ti fitofagi, s-ar sufoca iarba de mare. F`r` iarb`, pe[tii ar da o lovitur` de ecosistem [i ar dezechilibra marea. Cuplul de lng` mine [i-a schimbat pozi]ia. El o pune cu genunchii pe scaun [i o ia pe la spate. Sforìl` din fa]` [i-a schimbat [i el pozi]ia, deoarece i-a c`zut capul \n poal`. Vali vrea o cuniling` mic` [i schimb`m [i noi pozi]ia, b`gndu-m` \ntre picioarele ei de pìanjen. Filmul curge pe mai departe. |l aud, c`ci de v`zut nu mai v`d nimic. Un actor cu voce gjit` zice: B`, bul`, avem un insectar care con]ine mu[te de diverse m`rimi, de pe c`ciula ziari[tilor. Cea mai mare musc` din media romneasc` o are Pap, urmat de Mm [i de Boni-Bon. Ultimii doi ba[tani tocmai s-au procopsit cu terenuri la Snagov, primite de la
DC
Scenariul filmului este scris de mine. Gogu Durere, scenarist, \mi pare bine. V` povestesc ce n-o s` vede]i niciodat` \n film. Enorma afacere M`mulari figureaz` sub numele minii drepte a lui Petrici, Ghi]` Pisoi. Dac` s-ar sc`pa vreodat` pe cine ascunde de fapt sub numele lui, Pisoi ar exploda, ar disp`rea \n neant. Nu e cazul, pentru c`, pe de o parte, Pisoi este un om extrem de onest, iar pe alta, este mult prea con[tient de faptul c` Petrici a cump`rat presa de la stnga la dreapta, cu reclama M`mulari, i-a astupat gura cu contracte de publicitate pe termen nelimitat, Rulez deci exist, un clip publicitar superb, pe un hit al forma]iei M & M, realizat cu costuri enorme, \n Groenlanda. Hai, m`, acas`, \mi zice Vali, c` `sta-i dintr-un alt film. Domnul din fa]` m-a f`cut curios. |i fac semn s` continue [i o lini[tesc pe Vali, care-[i trage \ncet chilo]ii. Cuplul de lng` noi s-a oprit, ea are chilo]ii pe vine [i-l ascult` pe domn cu gura c`scat`. El continu` imperturbabil: Un contract de publicitate este ca un acord de pace. Ct` vreme un ziar \i d` publicitate lui Popescu, nu are voie s` se ia de Popescu, ci doar de Ionescu sau Georgescu. Acordul de pace al lui Petrici semnat cu presa, ultimul Popescu de serviciu al patriei, cea de a patra putoare \n stat, ha, ha, haaa, ce glumi]` nostim`, este ve[nic. Filmul se termin` pe acordurile unui mar[ funerar. Petrici a fost asasinat de presa de scandal, a f`cut infarct [i acum este condus pe ultimul drum spre cimitir. Vede]i?, spune domnul din fa]`. Vede]i c-am avut dreptate? Hai acas`, c` nu mai rezist, \mi zice Vali, [i o urmez ca un c`]el \n noaptea umed`.
omul de afaceri Picioroang`, crea]ia puterii, pe care au mimat c`-l mu[c`, ani de zile. Pricepi, b`?. |mi schimb din nou pozi]ia [i o pun pe Vali \n poal`, cu fa]a la ecran. O iau lent pe la spate [i m` chinui s` v`d [i filmul. |i dau p`rul la o parte, \n care fac o fereastr`, [i o lucrez ritmic [i v`d [i filmul \n acela[i timp. Succesul afacerilor lui Petrici nu se datoreaz` puterii sau liberalilor, ci rela]iilor mo[tenite de la tat`l sù, care a fost [eful biroului economic al ambasadei Romniei ceau[iste \n fosta URSS. {i noi suntem, dac` vre]i, tot clonele lui Ceau[escu, zice Petrici. |n rolul lui joac` un actor tn`r, al c`rui nume \mi scap`, c` are f`]ùl antipatic, parc` Vasilescu \l cheam`. Clone cu geometrie variabil` [i aspect conjunctural, zice Somnoril` din fa]a mea, care s-a trezit brusc [i s-a apucat s` recite din memorie replicile, ceea ce-mi d` de gndit c` a v`zut filmul de zece ori. Ne numim euroclone, zice Petrici, [i Somnoril` din fa]a mea zice \mpreun` cu Petrici: Am b`tut mna cu clonele lui Hitler din Germania [i cu cele ale lui Mussolini din Italia, [i voiam s` ne integr`m \ntr-o Europ` prosper`, a tuturor euroclonelor civilizate, bogate [i educate. Bì, Vali, \i zic lu Vali, uite la `sta din fa]a noastr`. ~sta [tie filmu pe de rost. Aaah, zice Vali, ia-m`, nu m` l`sa singur`, oooh, a[a, tigrule! Ziaristul Iliu]` Oianu a declan[at un atac la baionet` \mpotriva lui Manea Petrici. Rezultatul? Petrici i-a pl`tit lui Oianu costurile de editare ale unui roman autobiografic, dup` care l-a trimis \ntr-o excursie de pl`cere \n Samoa [i Tonga, \n Pacific. Mama voastr` de [p`gari, huooo!, url` Somnoril` din fa]a mea [i amenin]` presa cu pumnul strns. Filmul curge mai departe [i eu am cam r`mas \n urma lui Vali. Ceva mai trziu, dup` alegerile din 2000, Petrici s-a l`sat abandonat \n barca puterii, s`tul de-atta [icane [i belele inutile. Pe Petrici, care este milionar \n dolari, n-o s`-l g`si]i \n topul celor trei sute de oameni boga]i din Romnia, publicat de revista Capitoliul. Azi, Petrici lucreaz` mn` \n mn` cu demnitarul M`tase, care ia peste trei sute de mii de dolari necontabiliza]i pe an, de la societatea M`mulari, cea mai mare produc`toare de rulmen]i din ]ar`. Nu-l cùta]i pe Petrici \n schema de ac]ionariat a societ`]ii M`mulari, de la Registru, pentru c` n-o s`-l g`si]i \n vecii vecilor, \mi zice domnul din fa]`, \ntrorcndu-se brusc cu fa]a la mine, [i continu` enigmatic: Petrici exist`. L-am cunoscut personal. El mi-a inspirat personajul.
78-79
2007
Cnd tata era pu]oi

nd tata era pu]oi visa s`-[i fac` avion. A croit elicea din tabl` [i a me[terit un soi de motor, cu angrenajele f`cute din ro]i de ebonit`. Ro]ile miroseau a flori de ylang-ylang [i jojoba. A fixat ro]ile \ntr-o lad` de lemn, de forma [i m`rimea unei curse de prins [obolani. Gura [obolanilor bunicii mele, Maria Margine, mirosea a parfum de patchouli, iar c`c`rezele lor a orhidee. Tata a renun]at la proiect, pentru c` i s-au terminat ro]ile, [ase la num`r, [i ideile, una [i fix`. Mori[ca lui de zburat a z`cut vreme de dou` decenii, azvrlit` \n podul cote]ului porcului din ograda bunicii, pn` cnd m-am n`scut eu, dup` care am plecat la [coal`. Seara ]ineam mori[ca \n bra]e, iar v`ru-mio Puiu rotea elicea, [i ro]ile se \nvrteau att de conving`tor, \nct credeam c` sunt pas`rea paradisului. Cel`lalt v`r al meu, Viorel, rdea de noi [i se ]inea cu minile de burt`, [i de-atta hlizeal` i-au c`zut izmenele pe vine. M-am plictisit repede de elice [i mi-am zis c` mai bine \mi fac avionul meu cu reac]ie. Prietenul meu Pastor a zis c` cel mai bun reactor merge cu spirt medicinal. Am tìat o gaur` ct o nuc` \n mijlocul unei conserve de maz`re, am golit boabele [i am b`gat spirtul \nùntru. Motorul duduia, dar conserva st`tea pe loc [i pn` la urm` s-a topit ca brnza. Atunci Pastor a zis c` ne trebuie o camer` de ardere din wolfram, c` a[a-i la reactoare. Am spart toate becurile din [coal` [i le-am ciugulit filamentele. Wolfram, adu-mi wolfram, \mi cerea Pastor \ntruna. Ne trebuie o ton`. Am golit aparatul de radio al bunicilor de toate l`mpile electronice [i le-am tuns filamentele. Am asudat, am horcìt, am f`cut convulsii, dar n-am reu[it niciodat` s` topesc gr`m`joara de wolfram, strns` cu atta trud`. Mai trziu, am aflat c`, \n suedez`, wolfram \nseamn` spuma lupului. C` de aia f`ceam spume la gur`, cnd
alergam c`piat dup` wolfram. Pastor s-a enervat [i mai rù [i a zis c` mai bine tope[te el spirtul. L-a bùt prin pine [i a zis c` are senza]ia c` zboar`. Pn` la urm` i-au zburat trei degete, cnd i-a explodat o bomb` \n mn`. A f`cut-o dintr-o cutie de crem` Nivea, pe care a umplut-o cu clorat de potasiu, sulf [i c`rbune. Fitilul era scurt, prost [i pervers. Cnd eram \ntr-a [asea, ca tata care visa s`-[i fac` avion, era iarn`. Bunica avea un porc de doi ani, gras, alb [i [mecher, care grohìa vesel \n cote]. Am auzit un zbrnit cunoscut [i, cnd m-am uitat pe fereastr`, porcul zbura cu elicea lui tata, pe care [i-o legase de spate cu sfoar` de Manila. A f`cut dou` ture pe deasupra cur]ii, dup` care a aterizat lin \n cote] [i a grohìt mul]umit. A doua zi de diminea]`, unchiul Haiu, care era m`celar, a tìat porcul. Mi-a p`rut bine, c` pn` s` crape spintecat, porcul apucase s` dea o rait` cu elicea lui tata, pe deasupra cur]ii. De cnd a zburat porcul, mi-a ie[it definitiv din cap ideea de a-mi mai face avion. Puiu a ajuns cel mai temut vn`tor de dihori din Maramure[, Viorel s-a f`cut profesor universitar la Cluj, Pastor s-a dizolvat \ntr-o balt` de alcool, numai eu am aterizat \n clasa a [aptea.
DC
scai dup` Petre Pu], c`ruia nu-i pl`cea ploaia, \i pl`cea s` stea la bustul gol pe vnt [i fuma cte trei pachete de M`r`[e[ti f`r` filtru pe zi. |ntr-o sear` cu lun` plin` ct un pntece de muiere, c`zu m`re umbra peste Petre Pu], pleosc, de-l l`s` nùc [i cu limba lipit` de ceriul gurii [i numai cu o sfor]are dumnezeiasc` izbuti nefericitul de el s` se salte din colb, ca Steaua cinelui din nouri, [i s`-[i vaz` de drum, mai mult \mpleticit [i cu apa din ochi uscat` de spaim`. O vreme \l l`s` umbra \n plata Domnului, pe r`stimpul ct se sub]ie luna, pn` se f`cu ct un corn de noatin`, dar parc` tot \i mai cùta pricin`. Acuma, dac` \i pusese gnd rù
Umbra uciga[` a lui Petre Pu]

etre Pu] a fost sclav dac luat de romani la Once[ti, unde este o cetate dacic`, sus pe deal [i-i zice Cet`]uia. |n tinere]e, Petre Pu] a fost gladiator, a luptat cu leii \n arena de la Porolissum, de lng` Zalù, i-a omort pe to]i [i le-a pus pielea pe b`]. Apoi, v`znd c` nu-l pot r`pune \n nici un fel, l-au b`gat romanii \n minele de plumb de la Baia Mare, care pe vremea romanilor se numea Rivulus Dominarum, adic` Rul Doamnelor. Plumbul este un metal rù, pervers, greu, cenu[iu, umed [i du[m`nos. Nu se [tie cnd [i dac` au ajuns romanii la Baia Mare, dar cnd au ajuns, dac` au ajuns, au g`sit ni[te domni]e care cùtau aur \n prundul S`sarului. Ca s` le-ajute s` g`seasc` ct mai mult aur, le-au luat de neveste [i l-au pus pe Petre Pu] la treab`, s` caute aur \n locul domni]elor, dar el a g`sit plumb. Aici, Petre Pu] s-a \mboln`vit de silicoz` [i saturnism, care este boala intoxica]iei cu plumb. Singura mn` de ajutor pe care i-au \ntins-o romanii lui Petre Pu] a fost castanul comestibil, pe care l-au adus cu ei din Italia [i din care se face un piureu foarte bun, ni[te castane pr`jite pe gr`tar sau fierte \n oale, cu cincizeci de bani cornetul, [i o s`rb`toare de toamn`, S`rb`toarea castanilor. Dac` o s` m` \ntreba]i care este leg`tura dintre Petre Pu] [i castani, eu o s` v` r`spund: lemnul de castan comestibil este foarte rezistent [i elastic [i, din cauza asta, era folosit pentru armarea galeriilor de min` \n care lucra Petre Pu], care era [i el un gladiator foarte rezistent [i elastic. Petre Pu] era ro[covan, avea mu[chi uria[i, [i cnd l-am cunoscut, \n copil`ria mea, lucra la drumuri ca sclav, unde b`tea pietrele de ru cu maiul [i sem`na cu Spartacus, din filmul Spartacus, cu Kirk Douglas. Cnd s-a \mboln`vit de silicoz` [i saturnism, s-a procopsit cu o umbr` grea [i lipicioas`. Umbra ba \i punea piedic` [i se pr`bu[ea Petre Pu] ct era de lat printre pietrele lui de caldarm, ba \l ciupea mi[ele[te de spate, ba \i [optea fel [i fel de m`sc`ri \n urechi, de nu [tia bietul Petre Pu] pe unde s`-[i scoat` c`ma[a. Bietul Petre Pu]. Iar umbra era p`c`toas` nevoie mare [i nu cuno[tea \ntrecut de mult` carte, c` se ]inea
80-81

umbra, umbla Petre Pu] cu ochii-n patru, ca s` nu-l g`seasc` vr`jma[a f`r` gard`. Cnd \l prindea oboseala pe Petre Pu], care avea un cine ciob`nesc alb [i rù, o nevast` pitic` [i gras`, Petra Pu]oaie, [i un bìat, Petric` Pu]oi, slab ca un ]r, care era dansator \ntr-un ansamblu de muzic` popular` din Sighet [i cu care m-am \mprietenit mai trziu, [i mai avea [i un frate, Dumitru Pu], care era [ofer pe Salvare [i s-a \nsurat cu Livia Pu], care era vnz`toare la magazinul de articole de menaj din centru, a[a, cnd \l prindea oboseala pe Petre Pu], c` avea toate motivele s` oboseasc` [i \nc` rù de tot, c` tocmai terminase de pietruit propria lui strad`, Nicolae Grigorescu, pe care strada mea, Mihail Kog`lniceanu, cade perpendicular, a[a, \n fine, cnd obosea Petre Pu] care va s` zic`, st`tea de [ase cu ciomagul \n mn` ca s` nu-l atace umbra pe la spate. Odat`, sfr[it de osteneal`, c` era tot mai bolnav de silicoz` [i saturnism [i abia dac` mai respira, [i r`suflarea lui se transformase \ntr-un horcìt tot
2007
mai perceptibil, ce sem`na cu [opoteala unui izvor, s-a pus Petre Pu] pe umbr` cu ciomagul, [i mi-o snopi, vericule, \n b`taie, de-i s`ri umbrei colbul, dar nu se mul]umi numai cu atta, [i mi-o b`tuci cu maiul, cu care el b`tucea pietrele de ru cu care f`cea drumurile. Dar se vede treaba c` umbra avea oarece vlag` \n vintre, c`ci r`mase oarecum \ntreag` [i oabl`, pn` trecu primejdia [i se mai potoli Petre Pu], [i se duse acas`, unde bù un cioc`nel de palinc` [i \nc` [ai[pe, dup` care mnc` o m`m`lig` cu lapte [i \nc` o m`m`lig` cu brnz` [i apoi se culc` mul]umit, sub ochii Petrei Pu]oaie, nevast`-sa, [i ai lui fii-su, Petric` Pu]oi. Pe prietenul lui Petre Pu] \l chema Hole Bade. Pe Hole Bade nu l-am cunoscut sub un alt nume. A[a c` i l-am dat pe `sta, \mpreun` cu sor-mea, M`riuca. Hole Bade n-avea nici o leg`tur` cu Hole Bade [i cu nimic din ceea ce f`cea Hole Bade, cnd \[i tra picioarele, cnd venea sau pleca de acas`. O alt` calitate foarte important` a lui Hole Bade a fost aceea c` era vecin cu Ni]a Drodului. |n graiul maramure[ean, drod \nseamn` srm`, [i asta era Ni]a Drodului, \n afara faptului c` era veri[oar` cu bunic`-mea Floarea, o srm` ghimpat`. C` nu te puteai lua de ea, dar ea se lua de toat` lumea, c` nu-i era fric` de nimeni. Nici de Hole Bade. Lui Hole Bade \i curgea nasul de doi ani. Ca s` nu piar` de sete, Hole Bade era silit s` bea ap` \ntruna, precum curcubeul. Dar nu de la asta i s-a tras sfr[itul, ci de la tr[itul picioarelor, care i s-au tocit, \ncetul cu \ncetul, pn` n-a mai r`mas din Hole Bade dect un cap. S`racul Hole Bade. Moartea Ni]ei Drodului a fost cumplit`. Pn` s` moar`, Ni]a Drodului a f`cut urm`toarele fapte de vitejie: s-a b`tut cu Mili]ia, cnd a venit Securitatea s`-i confi[te p`mntul, la colectivizare, [i de-atunci nu s-a mai atins nimeni de p`mntul ei; a distrus cu un topor ro]ile
DC
mijloc, lumea a \nceput s`-i zic` [i ei Curdeser. |n Maramure[, la fier se zice ser [i toate cuvintele care \ncep cu silaba fi sau fe, se pronun]` si sau se. De aceea, noi nu zicem a fierbe, ci a serbe, sere \n loc de fiere, [i sire \n loc de fire. Maramure[ana e mai grea ca romna, a[a c` pentru mine limba literar` a fost un fleac, [i maramure[ana \nc` o mai \nv`] [i ast`zi, c` de aia m` mai consider \nc` maramure[an. Recapitulare: Petre Pu] avea o umbr` lipicioas` [i un prieten, pe Hole Bade. Hole Bade avea o vecin`, Ni]a Drodului. Ni]a Drodului era veri[oara bunicii mele. Pe Ni]a Drodului a omort-o fie-sa, lleana. |ntr-o zi, umbra grea [i lipicioas` a c`zut peste Petre Pu] att de rù, \nct Petre Pu] nu s-a mai trezit niciodat` de atunci din somnul lui de dac, luat sclav de romani. A[a l-am ]inut minte pe Petre Pu], [i atta [tiu despre el, [i ct am [tiut, atta v-am povestit [i domniilor voastre, la revedere [i s` nu v` mai prind \n povestea mea pn` la urm`toarea pagin`.
unei macarale, care pusese un stlp de iluminat electric lng` gr`dina ei, care era vizavi de gr`dina mea, [i pe care i-a vndut-o mai trziu lui Ciorba, c`petenia clanului Grigorenilor, care era gr`dinar [i mai era [i tat`l lui Grigoriu, proful meu de naturale. Am fost martor la m`cel`rirea cauciucurilor macaralei, care s-a \nclinat pe o parte [i era gata s` se pr`bu[esc` peste casa mea. Pe Ni]a Drodului a omort-o fie-sa, Ilean`. S-au certat \ntr-o zi de var`, \n gr`din`. Ilean` a lovit-o cu parul de fier cu care se fac gùri pentru aracii de fasole. Era vremea ruditului fasolei. A[a se nume[te \n Maramure[ aceast` opera]iune: ruditul fasolei. Numele ei vine de la rud`, care este cuvtul maramure[ean pentru aracul de fasole. A izbit-o Ilean` pe Ni]a Drodului cu parul de rudit [i i-a rupt coastele. Apoi, i-a \nfipt parul \n gur` [i i-a zdrobit cerul gurii. Apoi a ie[it Ilean` \n strad` [i a \nceput s` urle, c` cineva a omort-o pe m`muc`-sa. Au chemat vecinii Salvarea, [i Ni]a Drodului, care era cea mai puternic` femeie din lume, c` era veri[oara bunicii mele, a mai avut puterea s` se ridice \n picioare, s`-i dea pe brancardieri la o parte, s` urce singur` \n Salvare [i s` moar` \ntr-un hohot de rs, a[a cum fac dacii cnd mor de rs, \n drum spre spital. Ilean` a primit dou`zeci de ani de pu[c`rie, din care a f`cut zece. Ct trìa, Ni]a Drodului umbla \ndoit` de mijloc de atta h`m`leal`, [i din cauza asta lumea \i mai zicea [i Curdeser. Dup` ce Ilean` a ie[it din pu[c`rie, \ndoit` de
82-83
2007
Amintiri despre migra]ia ciorilor \n Scandinavia sau \n Arctica
oamna, pe la sfr[itul lui octombrie, \ncepea migra]ia ciorilor, care ]inea o s`pt`mn`, [i cine vede a[a ceva zice c` n-a v`zut nimic pn` atunci. Priveli[tea migra]iei ciorilor nu seam`n` cu nici un spectacol cunoscut. Imagina]i-v` un crd de p`s`ri cronc`nind \ntruna, o s`pt`mn` de zile [i nop]i, \ntunecnd cerul, de la r`s`rit la apus. |nchipui]i-v` c` toate zbur`toarele ]in aceea[i direc]ie, mai pu]in ciorile-poli]ist, [i respect` acelea[i porunci, care sunt date de o c`petenie suprem`, care transmite poruncile unor comandan]i mai mici, care se asigur` c` hot`rrile [efului absolut, care se afl` la cteva zile de zbor \n fa]`, sunt respectate \ntocmai [i la timp. Imagina]i-v` c` ciorile care sunt la prima lor migra]ie n-au voie nici \n ruptul capului s` ias` din plutonul lor, c`ci
dac` \[i p`r`sesc forma]iunea se pierd, se volatilizeaz`, mor dracului [i li se [terge pentru totdeauna numele din pomelnicul \mp`r`]iei v`zduhului, [i pentru a le z`d`rnci r`t`cirea sunt ciupite f`r` mil` de arip` de ciorile-monitor, care vegheaz` \ntruna la buna desf`[urare a migra]iei, obligndu-le s` intre \n rndul lumii. Ciorile de ordine zboar` \napoia forma]iei, tocmai pentru a se asigura c` migra]ia se desf`[oar` f`r` nici un incident nedorit [i c` novicii nu-[i fac de cap, ba tr`gndu-[i p`rin]ii de coad`, ba \mpiedicdu-i s`-[i duc` la bun sfr[it treburile de ob[te, ba f`cnd tot felul de m`sc`ri [i tulbur`ri de traseu. Disciplina este cea care p`streaz` zborul ordonat. Capul [i coada coloanei sunt cele mai spectaculoase. Comandantul suprem al ciorilor, care are o vrst` de peste 200 de ani [i gradul de generalissim, este \nconjurat de o escadril` de ciori-balerine, care \i fac \ntruna temenele [i i se \nchin` ca unui zeu. Temenelele constau din ni[te rotocoale [i spirale, care privite de jos, de pe p`mnt, se v`d ca un [arpe uria[, care se \nvrte \n jurul propriei lui cozi, \n timp ce se deplaseaz` \nainte sau, [i mai nemaipomenit, extraordinar, senza]ional, \napoi, doamnelor [i domnilor. Balerinele zboar` \n dung`, \ntr-o arip` adic`, [i ele se antreneaz` pentru aceast` performan]` cel pu]in dou`zeci de ani, \n academii ale ciorilor-balerine,
DC
arunci \ntr-un stol cu o piatr`, [i vei vedea cum se vor scutura de fiori, apoi vor ][ni ntr-un zbor razant, r`sturnndu-se cnd pe-o parte, cnd pe alta, pn` ce se vor destr`ma n zare. Nimeni nu [tie unde migreaz` ciorile [i de ce toate ciorile din sudul [i estul Europei zboar` peste Sighet. Unele min]i mai \nfierbntate sus]in, f`r` nici o prob`, c` ciorile se duc \n Scandinavia sau [i mai departe, \n Arctica, pentru a se hr`ni iarna cu somon [i hering. C` de la carnea de somoni [i heringi, care con]ine fosfolipide, ar fi ciorile att de \n]elepte, c` fosfolipidele con]in grùn]ele de[tept`ciunii, care sunt att de mici, \nct r`mn invizibile chiar dac` sunt puse la microscopul electronic.
care se afl` \n cteva locuri din Europa, printre care [i \n Malta. Spirala se \n[urub` [i se de[urub` \nainte [i \napoi [i \n sus [i-n jos, \n spatele cioroiului suprem, \n chip de tren` sau de aur`. |n urma armatei cere[ti a ciorilor zboar` mama tuturor ciorilor, care este str`str`bunica comandantului suprem, care are o vrst` de peste 700 de ani. Iar \n spatele cioroaicei absolute danseaz` ansamblul de acroba]i aerieni al regatului v`zduhului, format din [apte sute [aptezeci [i [apte de ciori-acrobat, care fac ni[te giumbu[lucuri \ntructva asem`n`toare cu cele ale ciorilor-balerine din fa]a coloanei, dar mi[c`rile lor sunt mult mai complicate [i elaborate, \n sensul c` spirala acroba]ilor poate cobor\ \n picaj, pn` aproape de p`mnt, dup` care se onduleaz` cnd pe-o parte, cnd pe alta, urcnd vertiginos ca un zmeu, \n slava cerului. Privite de la distan]a de un kilometru, mi[c`rile codei care \ncheie coloana de o s`pt`mn` a ciorilor seam`n` leit cu evolu]iile unui dragon chinezesc. Ciorile sunt zbur`toare perfecte [i, dac` vrei s`-]i dai seama ct sunt de virtuoase, este suficient s` \ncerci s`
Amintiri din vremea Beatles-ilor

osti Cojocaru a fost cel mai avangardist sighetean pe care l-am cunoscut vreodat`, c`ci de al]ii nici nu mai am [tire s` fi vie]uit prin p`r]ile noastre. Dup` ce v`zuse moda \n filme, el a introdus \n moda local` a[a: blugii, cizmele cu toc \nalt, geaca de piele neagr`, mulat` pe corp, cu ]inte sau f`r` ]inte, p`rul lung cu musta]` pe oal`, p`rul [i mai lung f`r` musta]`, pantalonul trapez, c`ma[a \nflorat` descheiat` pn` la buric, s` i se vad` p`rul de pe piept, dac` are p`r, iar dac` n-are, nu era nici o problem`, zorzoanele de argint, atrnndu-i lene[ pe \ncheieturile minilor, inelele de cositor emailat cu gablonzuri ct o gogoa[`, la toate degetele, de toate culorile curcubeului, [i medalioanele uria[e, din alam`, plastic sau lemn, spnzurate \ntr-un lan] gros, ca de cine, reprezentnd semnul p`cii, semnul victoriei, semnul prieteniei, semnul Americii, semnul lui David sau semnul lui Hristos. Pentru c` era profet [i rebel, Costi Cojocaru era
vnat de mili]ie ca ho]ii de cai, umflat \n dub` ziua \n amiaza mare, tuns chilug [i umilit, prin ar`tarea cu degetul la tot ora[ul, de c`tre sectorist, care-l ]inea de \ncheieturi legat cu un juv`] [i-l d`dea ca exemplu negativ [i \nv`]`tur` de minte tuturor pu]oilor de pe strad`: s` nu face]i ca el. Dup` ce-l tundeau chilug \n b`taie de joc, cu foarfecele de oi, \i puneau chipul la gazeta de strad` a mili]iei, un insectar trist [i resemnat, \n care puteai s`-l vezi pletos, cum ar`ta \nainte, [i chelbos, cum ar`ta acum. Sub prima poz` scria: a[a nu, Cojocaru Costel, muncitor, 24 de ani, iar sub a doua, a[a da, Cojocaru Costel, muncitor, 24 de ani, strada Nicolae Grigorescu num`rul 2.
84-85

Cel mai prost ie[ea Costi atunci cnd \i tìau blugii cu lama, \i crestau geaca de piele cu cu]itul, \n f[ii sub]iri, de-a lungul spin`rii, pn` ce-o f`ceau franjuri, \i smulgeau zorzoanele de la \ncheieturi [i inelele de pe degete, pe care le sf`rmau cu ciocanul sau \i rupeau lan]urile de la gt verig` cu verig`, f`r` a-i l`sa [ansa s` le mai lipeasc` sau \ntregeasc` vreodat`. Cu o resemnare demn` de un adev`rat martir, animat de cea mai eroic` sete de exprimare [i \nsufle]it de sim]`mintele cele mai \n`l]`toare ale libert`]ii, Costi ren`[tea ca pas`rea Phoenix [i o lua de fiecare dat` de la cap`t. |l admiram \n secret, ca pe un semizeu. Geamurile casei lui erau ve[nic \ntredeschise, [i de dincolo de ferestre se rev`rsa \n strad` cea mai frumoas` muzic` din lume, care vorbea despre libertate, soare, p`s`ri [i flori. Era vremea Beatles-ilor, am copil`rit cu ei, i-am auzit suspinndu-[i baladele [i urlndu-[i rockul din fundul bojocilor, din casa cea f`r` seam`n a celui mai nepereche revolu]ionar pa[nic al tuturor timpurilor, Costi Cojocaru. Familia lui Costi a fost mnat` de foame din Basarabia, purtat` peste mun]i [i vì, prin z`pezi de un cot, [i abandonat` \n Maramure[, laolalt` cu o oaste de dezmo[teni]i ai sor]ii. Mama lui Costi sem`na cu \ns`[i marea foamete din 1946. Era \nalt` ca un stlp de telegraf [i avea o fa]` alb` ca varul, plin` de riduri adnci, gura vn`t` [i ochii ro[ii, din care scnteia o triste]e de moarte. Era un zombi
2007
adev`rat, cu care lumea se obi[nuise s` convie]uiasc`, \ntruct nu f`cea nimic rù [i nu ne mnca fica]ii. Privea f`r` ]int`, undeva \n zare, de parc` ar fi v`zut un strigoi \nghe]at, [i se rostogolea pe str`zi cu tri[ul melcului, oftnd \ntruna. Avea picioarele umflate ct o bani]`, cu varicele sparte, pe care nu i le-a v`zut nimeni descoperite, \ntruct [i le \nfofolea [i vara [i iarna, \n zece perechi de ciorapi gro[i, care s`-i ]in` de cald. Marea foamete, adic` Zomb`reasa, adic` mama lui Costi Cojocaru, se [ocase de frig, la traversarea pe jos [i f`r` \nc`l]`ri a Carpa]ilor, pe gerul Bobotezii. De atunci, din picioarele ei n-a mai r`mas dect o amintire, [i aceea purulent` [i sngernd`, vorbind despre vremurile acelea de obid`, \n care oamenii mncau \n loc de friptur` ciori coapte pe j`ratic, [i \n loc de piure de cartofi felii de sfecl` \nghe]at` bocn`, care dup` ce era op`rit` se transforma \ntr-o past` apoas` [i urt mirositoare.
DC
C`t`lin Matei
Analize cu sticl` la schimb Dintre pentru dinte Faptele antisociale ale lui Matei jr. De ce \mi place Spiderman [i nu pìanjenii
DC
pre]ioasa comoar` care \mi valida s`n`tatea. Nu puteam s` o pun a[a \n geant`, deci am r`scolit c\teva sertare din buc`t`rie \n cùtarea unui dop. P\n` la urm` am g`sit un dop din cauciuc negru, o minune a tehnicii care inspira siguran]` [i confort. A[ fi \nchis [i o viper` \n sticla aia cu un asemenea dop. Am pus sticla \n geant`, atent s` \[i p`streze pozi]ia vertical`, [i am plecat la [coal`. Ajuns \n sala de curs, eram m\ndru c` de data aia memoria nu m-a p`r`sit. F`cusem singur ceea ce mi se ceruse, f`r` ajutor adult. Eram preg`tit s` fac impresie bun`. Au trecut c\teva ore de curs, [i \nv`]`toarea a spus: A]i adus analizele de acas`?. Colegii mei au \nceput pe r\nd s` scoat` fiecare din ghiozdan micile recipiente pe care le preg`tiser` la fel ca [i mine, a[ez\ndu-le pe pupitru. Dac`
Analize cu sticl` la schimb

ram mic. Ce mai, eram at\t de mic \nc\t credeam c` copiii se fac prin frecarea dintre epiderma tat`lui [i cea a mamei. {i mergeam la [coal`. Nu [tiu la alte [coli cum e, dar la mine la [coal` erau mereu epidemii de hepatit`. Epidemiile de hepatit` erau ceva absolut firesc. Hepatita era un fel de du[man invizibil, dar ap`rea at\t de des \nc\t ajunsese un fel de prieten. Din cauza asta ni se cereau regulat analize de urin`. Probabil c`, \n vremea aia [i nu numai, analizele de urin` erau modalitatea cea mai simpl` de a determina dac` un elev avea sau nu avea hepatit`. Cred c` nici nu erau microscoape pe vremea aia la noi \n laborator. Era doar o m\n` de oameni care se uitau \n sticle sau borcane, le agitau un pic [i ghiceau dup` consisten]` sau culoare. Chestie pe care am \nv`]at-o mai t\rziu la anatomie. Ei bine, nu se [tie exact cum, dar \ntr-o bun` zi am fost l`sat complet nesupravegheat \ntr-un moment \n care trebuia s` aducem a doua zi proba de urin`. Teoretic, era ceva foarte simplu. Ceva ce orice copil ar fi putut face. Adic` s` ia un recipient [i diminea]a, pe stomacul gol, s` \l umple cu materialul necesar asistentelor medicale. Ca un om con[tiincios care s\nt, m-am conformat \ntocmai. |n diminea]a aceea m-am trezit [i, \n timp ce abia \mi st`p\neam nevoia, m-am dus \n c`mar` [i am cùtat un recipient. Nu puteam lua un borcan sau o caserol`, sticle foarte mici nu aveam, a[a c` singura chestie care p`rea a-[i \ndeplini oribila menire era o sticl` de Pepsi, care acum are 250 ml, atunci avea tot 250 de mililitri, dar pe vremea lui Ceau[escu p`rea mult mai mare. Am sp`lat-o de praf, am verificat cu aten]ie s` nu fie murdar` sau lipicioas` pentru a nu-mi contamina materialul cu cine [tie ce impurit`]i care ar fi sem`nat cu hepatita [i mar fi obligat s` fac ani de tratamente medicamentoase. Cu ea bine sp`lat` m-am \ntors \n baie [i, cu mare grij` s` nu fac deranj, am purces la umplerea ei. Nu mai [tiu dac` a mai r`mas ceva [i \n copilul din mine, \ns` ceea ce e cert e c`, \n maximum 3 minute, aveam o sticl` cald` de Pepsi plin` aproape ochi cu
88-89

mai ]ine]i minte, b`ncile din s`lile de clas` comuniste aveau o zon` rotund` ad\ncit` special pentru ca predecesorii no[tri s` \[i pun` cerneala sau tu[ul. Ei bine, fiecare copil se folosea de gaura aia pentru a-[i asigura echilibrul sticlu]ei lui. |ns` am observat un fenomen care mi s-a p`rut de ne\n]eles la momentul respectiv. Majoritatea colegilor aveau sticlu]e foarte mici, de medicament, fumurii, iar unele fete le aveau \mbr`cate \n h\rtie. |n compara]ie cu sticlu]ele lor, sticla mea de Pepsi p`rea un gigant. Nici m`car nu putea sta \n echilibru pe pupitru. A trebuit s` o ]in cu m\na, st\rnind \n acela[i timp mirarea celorlal]i. Doar dopul sticlei mele de Pepsi era c\t jum`tate din sticlele lor. Dar eu aveam con[tiin]a \mp`cat` [i \nc\ntarea lucrului f`cut cu maturitate. M` sim]eam ca \n prima zi \n care m-am \ntors singur acas` de la gr`dini]`. Chiar dac` sticla mea era mai \nalt` dec\t capul elevului din fa]`, nimeni nu a protestat [i nimeni nu a r\s de mine. A venit [i momentul \n care \nv`]`toarea nea trimis la asistenta medical`, s` ducem analizele. Bìat \nalt, sportiv, m-am luat la \ntrecere cu colegii pe hol. Am
2007
ajuns primul, g\f\ind, la u[a cabinetului medical. Asistenta deschise u[a, m` privi, privi sticla, apoi se uit` la mine [i spuse urm`toarele cuvinte, pe care nu le voi uita niciodat`: Ce-ai f`cut, m`? Ai agitat-o ca p` [ampanie?. Nu cred c` mai e nevoie s` explic motivul [i felul \n care ar`ta sticla transparent` pe care o mi[casem \n sus [i \n jos, \n ritmul fugii mele, pre] de dou` etaje. Am z\mbit, asistenta \mi lu` sticla din m\n`, v`rs` nici un deget \ntr-o eprubet`, restul \l goli \ntr-un fel de chiuvet` ruginit`, dup` care \mi d`du sticla \napoi. Am fugit \napoi \n sala de curs, fericit c` eram singurul dintre colegii mei care putea refolosi sticla. Iar p`rin]ii mei nici nu aveau s` observe c` le folosisem dopul de cauciuc negru pe care \l puneau ei la sticlele din frigider.
Dintre pentru dinte
i-am pierdut to]i din]ii \n fa]a unei singure tovar`[e \nv`]`toare. De fapt, nu doar eu. |ntreaga clas` format` din zeci de elevi, de la Neac[u C`t`lin la Matei Doru, de la repetentul clasei la cea mai eminent` elev`, R\[noveanu Roxana, care mi se pare c` lucreaz` azi \n domeniul juridic, nu ca mine, zeci de genera]ii de elevi au plecat cu din]ii \n batist` din cauz` inocen]ei [i a imposibilit`]ii de a min]i. Unora o s` li se par` o barbarie, altora doar un moft, iar al]ii se vor reg`si \n cele ce urmeaz`. Cert este c` nici un incisivu] din clasa I A a {colii Generale nr. 14 din Brìla nu a r`mas prea mult \n gura de lapte a tinerilor [oimi ai patriei. Lucrurile se desf`[urau \n felul urm`tor. Tovar`[a \nv`]`toare st`tea la catedr` [i scotea c\te un elev la tabl`. Sau pur [i simplu \l chema la catedr`. Elevul povestea celorlal]i ceva sau recita sau dracu mai [tie. Dup` ce tov`r`[icul termina de povestit sau de recitat, tovar`[a
\nv`]`toare \i punea \ntrebarea-capcan`: Ia zi, ]i se clatin` vreun dinte?. Elevul nu avea ce s` zic`. Era imposibil \n vremurile alea s` nu ]i se clatine. Mai ales c` experien]a \nv`]`toarei \i spunea cu o precizie de c\teva zile c\nd este perioada c\nd o iau razna incisivii sau c\nd a venit vremea caninilor s` se b`l`ng`ne ca un grup de nem]i \ntr-o cr\[m` cu b`ncu]e. Nu puteai s` min]i. {i chiar dac` ai fi min]it, verificarea ar fi survenit oricum. Dinte cu dinte era prins \ntre dou` degete [i mi[cat. Dac` se mi[ca prea tare, era o chestiune de secunde s` te pomene[ti cu el \n m\nu]`. Pe m`sur` ce \mi amintesc lucrurile astea, \mi dau seama c` nu aveam nici o garan]ie a igienei. Adic` tovar`[a ar fi putut face
DC
trezeai ame]it [i cu obrajii arz\nd, [i cu o vag` nevoie de pl\ns \n g\t, creat` mai degrab` de temperatura fe]ei dec\t de violen]a loviturilor. Cum ziceam, Bedros Vlad, elev silitor din prima banc`, se afla l\ng` catedr`, privind prin dioptriile sale c`tre tovar`[a. Tovar`[a \i scoase ochelarii cu grij`, \i puse pe catedr`, urm` valul de palme [i ciupituri, rapid [i isteric ca o b`taie \ntre doi motani cheli, dup` care \i a[ez` la loc ochelarii pe nas. Bedros nici nu apuc` s` plece spre banca sa c` urm` replica: }i se clatin` vreun dinte?. Bedros o privi printre lacrimi [i ur`: Nu!. Ia vino s` vedem. Tovar`[a cotrobì \n gura lui Bedros pre] de un minut. Mda, treci la loc. Tensiunea se risipi. Bedros se a[ez` la locul lui, ro[u [i verificat. Iar noi ne-am \ntors la bastona[ele noastre, f`r` ca alt incident s` ne tulbure dantura \n acea zi. Nu am s` uit niciodat` momentele astea. Chiar [i \n ziua de azi retrìesc senza]ia pregnant` de s\nge \n gur`, golul stupid r`mas \n cavitatea bucal`, sentimentul oribil al gingiei v`duvite prin care m` jucam cu limba ore \n [ir. Pe de o parte, apreciez c` nu am experimentat metodele barbare cu firul legat de clan]` sau cine [tie ce. Dar totu[i, \mi pare sincer rù c` s-a \nt\mplat a[a, f`r` anestezic, f`r` halate albe, f`r` lumin` artificial`. A fost ca o dezvirginare brutal` a gurii mele. {i cel mai tare m` frustreaz` faptul c` mi-am pierdut to]i incisivii cu o singur` femeie. De-abia la molari [i premolari mi-am scos p\rleala.
orice cu m\inile alea care \mi vandalizau mie dantura. Nu ie[ea din clas` pentru a se sp`la pe m\ini, nu avea [erve]ele parfumate sau spirt, [i nici m`car [irurile de execu]ii nu \i trezeau vreo nevoie de a-[i cl`ti palmele pline de saliv` t\n`r`. Alteori, aceste opera]ii \n direct se desf`[urau \n situa]ii dintre cele mai absurde. Bedros Vlad parc`, de[i nu s\nt sigur, un ochelarist foarte simpatic, a fost chemat, pentru prima [i singura dat`, la catedr` pentru a-[i lua por]ia de palme. Tovar`[a avea un stil unic de a aplica pedepse corporale. |]i ciupea foarte tare f`lcile, le pleznea, [i totul se desf`[ura foarte rapid. |n 10 secunde te
90-91
2007
Faptele antisociale ale lui Matei jr.
rebuie s` recunosc c` nu am fost un copil foarte cuminte. Iar acum, c` am crescut, privesc \n urm` cu mirare [i m` simt foarte prost pentru c` am deranjat ni[te oameni. Chiar simt nevoia s` profit de acest canal de comunicare [i s` \mi cer scuze pentru toate prostiile pe care le-am f`cut atunci c\nd eram mic. {i m-am dedat la urm`toarele fapte antisociale. Tulburarea lini[tii publice asta am f`cut-o la gr`dini]`, stimulat de un coleg care se apucase s` \[i studieze p`r]ile intime \n timp ce tovar`[a lucra. La pauz`, normal c` ne-am sim]it \ncuraja]i mai mul]i copii s` facem chestia asta, ba chiar s` \i speriem pe ceilal]i cu chestiile pe care le descopeream \n spatele pantalona[ilor. Eu aveam o
problem` cu un coleg pe care \l chema Faur [i atunci \l speriam pe Faur ar`t\ndu-i ceea ce nu mul]i oameni ar fi trebuit s` vad` (scuze, Faur, acum nu mai fac a[a). Evident c` din cauza regimului comunist din acele timpuri am fost dus la directoare. Directoarea st`tea la ea la birou, se uita la mine, iar eu st`team \n picioare \n fa]a ei. {i \mi dau seama ast`zi, la mai bine de 22 de ani, c` directoarea aceea s-a distrat pe seama mea. Mi-a spus s` \mi fac bagajele, c` o s` vin` duba [i o s` m` ia (eu nici nu [tiam ce \nseamn` dub`, dar mi se p`rea ceva \ngrozitor, un fel de camion macara, o ma[in` infernal`). {i cic` s` preg`tesc [i s` \mi pun \n bagaje [i chilo]i, [i tot ce o s` mai fie nevoie, pentru c` odat` ce o s` m` ia duba, o s` stau mult acolo. Nu \mi mai aduc aminte dac` am pl\ns sau nu, cert este c` am fost foarte trist [i \ngrozit de perspectiva dubei. Apropo, drag` M`z`rescu Valentin de la scara 4. {tiu c` acum ai via]a ta al`turi de so]ia [i copiii tì. Totu[i, simt nevoia s` \mi cer scuze pentru momentul \n care ]i-am dat cu piciorul \n cap [i ]i-a curs un pic de s\nge. Trebuie s` \n]elegi c` era o perioad` \n care trìam exclusiv sub influen]a filmelor cu Van Damme, care, acum [tim cu to]ii, era un impostor al figurilor de karate. A doua mare infrac]iune pe care am comis-o pe vremea c\nd mergeam la gr`dini]` a fost s` fur bani de la actualul primar al Brìlei, domnul Cibu. Domnul Cibu st`tea cu un etaj mai sus dec\t mine [i era, normal, printre pu]inii care aveau ma[in` mi[to prin preajma revolu]iei.
DC
s` \mi \ndes dulciurile str`lucitoare \n marsupiul vi[iniu. Cred c` furasem pe pu]in 30 de bomboane de diferite culori [i forme. Ne-am mai jucat un pic [i, venind ora plec`rii spre cas`, m-am dus pe hol s` m` \ncal]. Din p`cate, zecile de cubaneze, fiind la fel de fo[gìtoare [i alunec`cioase ca [i salopeta mea, \ncepuser` s` \[i fac` drum c`tre p`m\nt. Cobor\ser` pe burt` [i apoi pe crac \n jos. Una c\te una, c`deau zgomotos pe sol. La fiecare pas \ns`m\n]am c\te o bomboan` verde sau galben` pe gresia din hol. {i asta sub privirile p`rin]ilor mei [i ale gazdelor, care m-au iertat [i apoi mi-au dat o bomboan` din zecile pe care le furasem. O bomboan`? Dumnezeule, dac` aveam izmene nu a]i fi [tiut niciodat` cine a fost...
Ford Scorpio, ca s` fiu mai exact. Nu pot s` fiu la fel de exact \n privin]a modului \n care am ajuns \n ma[ina respectiv`, \ns` ceea ce am observat erau ni[te monezi de 500 de lei sau poate mai pu]in r`sp\ndite prin ma[in`, pe care am considerat c` ar fi bine s` le iau. Evident, cineva s-a prins c` aveam m\nu]a plin` de metal [i atunci m-a deturnat de la scopurile mele. Dac` a[ fi reu[it, nu mi-ar fi p`rut rù. |n afar` de Harry Potter, nimeni nu a mai f`cut \nchisoare pentru m`run]i[uri. Nu [tiu dac` [i \n[el`ciunea [i furtul calificat de bomboane merit` \ncadrate \n acest capitol, dar asta am f`cut eu \ntr-o vizit`. Am m\ncat vreo dou`-trei bomboane cubaneze \mpreun` cu bìatul gazdei, dup` care ne-am b`tut cu seringi pline cu scuipat. Dup` aceste momente fabuloase, am reu[it s` \l conving s` \mi arate unde are [i restul de bomboane. Le avea fix \n dormitorul p`rin]ilor, \ntr-o pung` gigantic`. Nu v`zusem \n via]a mea at\tea cubaneze. Norocul meu era c` puteam s` fur milioane de bomboane pentru c` salopeta vi[inie de f\[ pe care o aveam pe mine p`rea construit` pentru asta. Am \nceput
De ce \mi place Spiderman [i nu pìanjenii

u cred c` primele filme pe care le vezi \n via]` r`m\n cu tine mereu. La fel ca primele albume pe care le ascul]i [i ca primele ora[e pe care le vezi. Eu, c\nd eram mic-mic, am v`zut urm`toarele filme care m-au marcat. Majoritatea mi-au dat puterea s` continui [i m-au inspirat \n aceast` c`l`torie care este via]a. Unele dimpotriv`. Doamna [i vagabondul l-am v`zut la un cinematograf din Brìla (pe vremea aia erau multe cinematografe \n Brìla, de[i eu nu aveam de unde s` [tiu) de multe ori. Prima oar` l-am v`zut cu tìc`-miu, a doua oar` cu Homoriceanu Ana Maria de la mine de pe scar`, care era plin` de ciupituri de ]\n]ari pe picioare, dar mie \mi pl`cea de ea [i m` sim]eam ca vagabondul. Ai fi zis c`, dup` asemenea vizion`ri, deveneam [i eu mai sensibil sentimental. Din p`cate, singurul lucru cu care am r`mas dup` vizionare a fost o poft` imposibil de ostoit de macaroane
(pe vremea aia nu [tiam nici ce s\nt penne, fussili, spaghetti, tortellini) [i, prin extensie, tì]ei. Sinbad nu-mi mai aduc aminte mare lucru din el, doar c` era o faz` \n care Sinbad se b`tea cu un monstru \ntr-o aren` [i monstrul era invizibil, doar c` se vedeau urmele pa[ilor \n nisip. Genial` abordare. Am povestit-o la [coal` \n fa]a \ntregii clase. {i nu mai [tiu dac` tot din filmul `sta era faza antologic` \n care ie[ea un [arpe cosmic dintr-o planet`. Tare mult a[ vrea s` \mi aduc aminte. Spiderman din p`cate, Spiderman `la din anii 80 mi-a r`mas mult mai viu \ntip`rit \n minte dec\t `sta nou. |n
92-93

primul r\nd, \mi amintesc momentele \n care s-a stins lumina \n sala de cinematograf fix atunci c\nd Spiderman se suia pe cl`dire. Cred c` atunci a \nceput revolu]ia la Brìla. Al doilea lucru pe care mi-l amintesc era z\mbetul fascinant de str`lucitor al unei asiatice care juca \n film. Piedone \nainte s` intru \n sala de cinematograf cu taic`-miu, a ]inut neap`rat s` \mi povesteasc` despre Piedone, cum bate el pe to]i. Era fix episodul Piedone \n Egipt [i, \ntr-adev`r, Piedone i-a b`tut pe to]i. |mi imaginam c` Piedone era mai mult pe genul Sinbad. Din p`cate, era un gras transpirat, foarte asem`n`tor cu Piedone din zilele noastre. Silver Bullet [i filmul cu pìanjenii primele filme de groaz` din via]a mea. De fapt, pot s` spun c` pe Silver Bullet l-am v`zut de dou` ori. Prima oar` la ni[te prieteni de familie care au rulat \ntr-o sear` dou` filme de groaz` din cauza c`rora nu am dormit jum`tate din copil`rie. Unul era cu pìanjeni sau, mai bine zis, cu o cas` care avea un pod \n care erau pìanjeni. S` fiu sincer, singura scen` pe care mi-o amintesc din acel film era momentul \n care unei fete care dormea cu gura deschis` \i cobora un pìanjen \n gur`. Alt moment era cel \n care din podeaua \ntunecat` a unei camere ie[eau sc\ntei, dup` care sc\ndurile se d`deau la o parte [i ie[ea un drac. Ei bine, din cauza acestui film nu am putut niciodat` s` dorm cu fa]a \n sus, ci doar pe partea dreapt`, orientat cu fa]a spre geamul de la mine din camer`. Eram terorizat de ideea de a avea un pìanjen \n gur` [i nici nu puteam sta cu spatele la podea, de fric` s` nu ias` dracul `la. |n consecin]`, cum \n anii de formare a fizionomiei mele am stat, noapte de noapte,
2007
doar pe partea dreapt`, acum am urechea dreapt` mai apropiat` de craniu, pentru c` am dormit doar pe ea. {i ur`sc pìanjenii. Al doilea film de de groaz`, `la cu Silver Bullet, l-am v`zut par]ial \n seara aia, dar [i \n alt` ocazie, la o videotec` despre care nu mai \mi amintesc nimic. Habar n-am cum ajunsesem acolo, cert este c` se fuma, iar oamenii au rulat fix filmul `la cu extratere[tri. Era oribil. Scena memorabil` era atunci c\nd ni[te oameni normali st`teau \ntr-o dub` [i, deodat`, pe parbrizul lor se lipea o scoic` din care ie[ea un vierme, [i viermele `la f`cea un zgomot oribil, [i oamenii ìa ]ipau, dup` care cineva \ncepea s` for]eze u[a ca s` intre \n ma[in`, probabil ca s` le dea tot cu viermele \n cap. Ceva \ngrozitor, nici \n zilele noastre nu m` pot g\ndi la asta pentru c` mi se face fric`. |n plus, \mi cer scuze doamnei Margareta Nistor, dar timbrul vocal care dubla filmele astea mergea la fix cu groaza care mi se \ntip`rea \n suflet. Dup` aia au urmat Alien, The Thing [i alte chestii cu bale. Alien e ca sexul. Prima oar` e mai greu, dup` aia ajungi s` nu te mai saturi de el, iar dup` o perioad` nu te mai intereseaz` deloc [i te \ntrebi de ce.
DC
Mito[ Micleu[anu
Metoda lui Tron Cum n-am apucat s` devin om...
DC
Metoda lui Tron

un thriller sovietic
up` ce se ntuneca, ne adunam cu bìe]ii [i fetele, la un borcan de vin [i o chitar`, pe o banc` n spatele blocului sau n parcul pentru copii. Acolo ncepea distrac]ia noastr` minimalist`, impresionarea fetelor, cntecele milit`re[ti, abera]iile [i, n func]ie de be]ie, timpul [i spa]iul disp`reau. Pove[ti erau o gr`mad`, tot felul de ntmpl`ri care mai de care, n special cu tent` horror sau thriller... Oricum thriller-ul sovietic a fost [i este diferit de thriller-ul occidental ca s` zic a[a, este mai neverosimil, mai crud [i paroxistic. Bntuiau tot felul de pove[ti macabre, bazate n mare parte pe realitate, dar unele cred c` erau prelucrate de imagina]ie, fiindc` sfidau limitele rùlui-sim]. De exemplu, circula o poveste despre Iapa Neagr`, o agent` bizar` care ucidea b`rba]ii cu vaginul. Ea scotea cuie din perete cu vaginul, a[adar, era un fel de menghin` sexual`... Dac` te prindea, ]i aplica un penis captivus de co[mar [i ]i smulgea pur [i simplu m`dularul. Brrrrrr. Totu[i, m` voi opri momentan la o alt` istorie, [i anume povestea lui Fima Tron. Am auzit-o ntr-o noapte de la Sa[a, un prieten rusofon, mare specialist al detaliului. Ce s` zic... mai bine v` povestesc ce am auzit de la el. Fima Tron era un b`rbat la vreo 38 de ani, usc`]iv [i taciturn, care lucra pentru Dima Botkin, liderul forma]iunii Petlia (La]ul) din Kuciurgan. Acest grup se ocupa de cele mai cumplite asasinate la comand`, executarea unor familii ntregi (incluznd femei [i copii), de regul` ale mafio]ilor prosperi sau ale liderilor politici din fosta URSS [i nu numai. Nimeni din forma]iune nu-l cuno[tea personal pe lider, dar existau zvonuri despre actele sale din adolescen]`, cnd [i-a nenorocit p`rin]ii, punndu-le (pentru nceput) a[chii din sticl` n mncare, pentru ca apoi s` le zdrobeasc` ]estele cu bustul lui Stalin din colec]ia tat`lui sù. Se mai spune c` unul dintre uciga[ii din organiza]ie a ncercat odat` s`-l p`c`leasc` pe lider, nscennd un omor la
comand` foarte important, f`r` s`-l ndeplineasc`. Uciga[ul a ncercat apoi s` p`r`seasc` organiza]ia, dar peste cteva s`pt`mni, buc`]i din corpul acestuia au fost g`site n patru localit`]i obscure din Ucraina. Fima Tron, ns`, datorit` calmului sù [i muncii de excep]ie n domeniul rela]iilor, a devenit mna dreapt` a lui Botkin. Totu[i, n data de 24 octombrie 19**, Fima Tron trebuia s` ofere ni[te detalii importante n leg`tur` cu un asasinat important de la Moscova. Pentru a mai testa o dat` loialitatea [i seriozitatea lui Tron, Dima Botkin i-a dat ordin s`-i mpu[te pe cei trei copii ai temutului
96-97

mafiot rival Vanea Volkodav. Fima Tron a refuzat. Echipa special` de investiga]ie de la CBD Kuciurgan a reu[it s` nregistreze cteva convorbiri, cel mai probabil dintre Fima Tron [i Dima Botkin. V` oferim una dintre ele: bun, cu alte cuvinte, te dai la o parte Nu-i vorba c` m` dau, dar... Nici un dar, gata! n principiu, m` a[teptam la un refuz, crede-m`. De aia ]i-am dat o ns`rcinare ca asta. S` [tii, totu[i, c` nu sunt dezam`git M` bucur! Te bucuri? Fii atent, nu m` lua peste pul`. Crede-m`, nu-i cazul! Poftim? Ascult`-m` pn` la cap`t [i nu m` ntrerupe. Ce spuneam, aha Pu]ini sunt capabili s` fac` o treab` serioas`, e clar, dar nu asta m` doare. M` doare faptul c` nu voi mai avea ocazia s` m` conving de loialitatea ta. Numai dac` Stai pu]in Gura, futu-]i mor]ii tì de cadavru dezmembrat ce e[ti! Putreziciune cu domiciliu n [an]! Gura! M`-ntrerupi pe mine? mi spui s` stau pu]in? Tu o s` stai pu]in n amintirea semenilor, pul` schiload` ce e[ti! Coaie smulse, vise stinse! Ascult`-m` pn` la cap`t! Dac` mi aduci zece kile de aur, mai discut`m, ne mai distr`m... Dac` nu, ]i promit, n amintirea afacerilor noastre reu[ite, mnca-mi-ai pula, te voi mpu[ca n cap, f`r` s` te torturez! Ai cuvntul meu de onoare! Ai n]eles? Da. Foarte bine, minunat! Ai la dispozi]ie dou` s`pt`mni. A[tept un telefon de la tine, pe data de 12. Baft`! De fiecare dat`, convorbirile erau sub timpul de localizare, iar n afar` de asta nu se [tia dac` Botkin vorbea personal sau avea un intermediar. Aflndu-se ntr-o situa]ie-limit` [i cunoscnd faptul c` nimeni nu-i poate sc`pa lui Botkin, Fima Tron a pus la cale o strategie ingenioas` pentru a face rost de zece kilograme de aur. n primele [apte zile, el [i-a vizitat toate rudele, prietenii, cuno[tin]ele, fo[tii colegi de [coal`, de facultate, profesorii, profesoarele, ca s`-i anun]e [i s`-i invite la o mare petrecere, nainte de a pleca (dup` spusele lui) pe lumea cealalt`... Fima [tia c`, dac` avea s` anun]e nunta sa, un botez sau un alt eveniment fericit, n-ar fi venit mult` lume, a[a c` a spus tuturor c` are o tumoare la creier, n metastaz` [i vrea s`-[i ia r`mas-bun de la to]i. Sensibilizat` la maximum, lumea a promis c` va veni.
2007
Petrecerea a fost organizat` ntr-o poian`, n p`durea Filin, nu departe de localitatea Voronka. Acolo a fost instalat un cort uria[, iar Fima a avut grij` s` aduc` invita]ii n cteva autobuze. Au venit vreo dou` sute cincizeci de oameni. n poian` se preg`tea deja un osp`] impresionant, mese interminabile pline cu mncare [i bùtur`. Muzic`, vodc`, gr`tare [i ruguri. La nceputul petrecerii, Fima a ]inut un discurs impresionant, dup` care i-a ndemnat pe to]i s` ciocneasc` cte un pahar de vin; Pentru Eternitate, Za Vetchnoe s-a exprimat el [i toat` lumea a repetat ndemnul metafizic. Fima a mers printre rnduri nl`crimat, [i-a cerut iertare de la to]i, [i-a luat r`mas-bun [i a ciocnit paharul cu cei peste dou` sute de invita]i... N-a acceptat refuzul nim`nui, nici al copiilor, nici al [oferilor, nici al diabeticilor... Toat` lumea a bùt vin, a mncat, a nceput s` danseze [i s`-l s`rute pe Fima n semn de mp`care [i dragoste. C`ci foarte curios [i crud s-a exprimat cineva cnd a spus c` omul a[teapt` nenorocirea altuia ca s`-i poat` fi mai aproape. Peste dou` ore, lumea a nceput s` moar`... Mureau cte cinci, cte zece, unii dup` al]ii. C`deau vine]i la fa]`, tremurau n convulsii [i [i d`deau duhul horcìnd. Peste nc` zece minute, toat` lumea, plus [oferii [i muzican]ii, era pe jos [i doar unii, mai rezisten]i, au ntins-o cteva minute n plus, contorsiona]i din cauza efectului devastator al substan]ei N-Fen3 pe baz` de Fentanil, pe care Fima a strecurat-o n canistrele cu vin de cas`. El a folosit antidotul. Dup` ce s-a asigurat c` toat` lumea a n]epenit, Fima a nceput s` adune de la to]i bijuteriile din aur, inelele, cerceii etc. Dup` aceasta, narmat cu un cle[te [i o dalt`, Fima s-a apucat de scos din]i... Numai de la un muzicant mai nst`rit, Fima a scos paisprezece din]i din aur, ca s` nu mai spun
DC
a mai surprins o convorbire, probabil dintre Fima Tron [i Dima Botkin, dup` cteva zile de la ntmplarea sinistr` de la Filin. V` oferim nregistrarea: Sunt eu... Aha, m` bucur s` te aud. E[ti punctual ca de obicei. }innd cont de incendiul [i cadavrele carbonizate de la Filin, dac` nu m` n[eal` logica b`trneasc`, vrei s`-]i cumperi zile n plus...? Da. S` [tii c` nu vreau carii sau buc`]i de oase! Am topit materialul. Minunat. Oamenii mei te vor vizita mine. {tiu unde e[ti, s` fii pe loc. {i nc` ceva... Nu pot n]elege, doar era mai simplu, copiii lui Volkodav [i gata... Trei copii! Ce-a fost Auschwitz-ul `la? Ai avut un scurtcircuit? De ce ]i-ai ngreunat situa]ia? Nu [tiu, am clacat... M-am sensibilizat prea tare, cred... Da, ntr-adev`r, sensibiliz`rile aduc mare pagub` uneori. Oricum, te-ai redresat spectaculos... Am [tiut c` te vei descurca, doar eu te-am educat... Ei bine, mai vorbim. Preg`te[te materialul pentru mine. Clar? Da. Cadavrul decapitat al lui Dima Botkin a fost g`sit nu departe de grajdurile kolhozului Zvezda, peste dou` s`pt`mni de la convorbirea nregistrat`. Apoi, peste nc` o s`pt`mn`, un p`durar din Lvov a f`cut o descoperire [i mai ciudat`. Un cap de om sculptat din aur masiv, la vreo zece kilograme, nvelit n piele de om. Mai mult, nici o urm`, nici o convorbire [i nici o mi[care folositoare pentru echipele speciale de la CBD Kuciurgan. Doar zvonuri despre Fima Tron, ascunzndu-se sub alt` identitate, undeva la Nrnberg...
de alte trofee, cum ar fi zece ghiuluri, numai de la fo[tii colegi de [coal`. Ct prive[te p`rin]ii lui, Lidia [i Nikolai, Fima a extras de la ei [ase din]i de aur n total, inelele de logodn` [i cerceii. De la cei patru fra]i ai sì, Arcadie, Mi[a, Stepan [i Kiril, Fima a scos nou`sprezece din]i [i dou` ghiuluri. De la copiii acestora, feti]ele Da[a, Gla[a [i Nina, Fima s-a ales doar cu trei perechi de cercei. Cel mai serios trofeu l-a ob]inut de la unchiul sù, Leon Gromov, un mare afacerist, chemat de urgen]` tocmai din Odessa. Un ceas din aur, dou` br`]`ri, un medalion uria[ cu chipul lui Napoleon, zece din]i, un cu]it mexican [i un port]igaret din aur masiv. Ca s` nu mai vorbim de ceilal]i, dou` sute de invita]i... n final, Fima a adunat o geant` de vreo zece kilograme de aur. A scos din portbagajul ma[inii sale patru canistre cu benzin`, a mai scos benzin` de la autobuze [i ma[ini, a stropit cu grij` toate cadavrele, autobuzele, corturile, mesele, ma[inile [i a dat foc la totul... Apoi a urcat n ma[in` [i s-a f`cut nev`zut. Era noapte, iar incendiul a cuprins o bucat` din p`durea Filin. Echipa special` de investiga]ie de la CBD Kuciurgan
98-99
2007
Cum n-am apucat s` devin om...

fragmente
1. ...Dup` un pumn n stomac [i doi n gur`, tata s-a pr`bu[it! A scos un icnet scurt, dup` care mi-a rnjit pe nea[teptate cu gingiile pline de snge [i mi-a spus printre spume purpurii: n sfr[it, mnca-]i-a[! n sfr[it ai devenit [i tu b`rbat!. (...a se scoate un ochi de bufni]` moart`, a se nveli ntr-o frunz` de brusture culeas` de lng` o fntn` secat`, a se pune la uscat frunza [i ochiul ntr-o pungu]` din piele de viper`, a se atrna la soare n prima zi de var`, a se extrage n prima zi de toamn`, a se m`cina cu aten]ie. A se turna praful ntr-un pahar cu vin ro[u pe care l va bea f`r` s` [tie cel atins de meteahna bùturii.) 2. Nebunia s-a declan[at cu mult` vreme n urm`, mi amintesc n special o noapte de var`, cnd mama asculta printre lacrimi Janis Joplin, iar eu [i sor`-mea eram pe a]ipite. Tata a dat buzna n cas`, plin de noroi, era trei sau patru diminea]a, mirosea a cine mort stropit cu o]et, avea n mn` o band` de magnetofon unsuroas`, a intrat [i a pocnit-o pe mama cu banda direct n cap, dup` care a urlat de s-au aprins luminile n blocul de peste drum: Scoate n pizda m`-tii c`catul `sta de muzic`, bag` [i tu ni[te modertoki c` te omor, mnca-mi-ai jegu de bagaboand` [i curv` ce e[ti!. (...a se ngropa un fluture alb lng` un cire[ uscat, a se scrijeli pe cire[ numele celui atins de meteahna bùturii, a se lua un melc [i a se lipi de numele scrijelit, dac` melcul se ]ine, a se dezgropa fluturele [i a se nghi]i, dac` melcul nu se ]ine, a se face o crest`tur` sub numele scrijelit [i a se g`si o rm` cu semn de ruptur`. A se tìa rma n 12 p`r]i [i a se nghi]i prima [i ultima parte. Peste trei zile [i trei nop]i, a se scuipa n paharul cu vin ro[u al celui atins de meteahna bùturii.) 3. De regul`, izbucneam n plns cu to]ii. Mama de suferin]`, sor`-mea de fric`, iar eu de neputin]`. Eram ntr-a patra, sau ntr-a cincea... nu prea aveam cum... Mama o ncasa prima, eu m` b`gam, dar m` cam mpr`[tia prin cas`, noroc c` aveam tapet ro[u peste tot, pentru neamuri [i oaspe]i. Sor`-mea se ascundea sub pat... (...a se g`si o scrn`vie alb` de cine, a se l`sa la uscat n podul casei pn` mpietre[te, a se m`cina pn` iese un praf ca fìna, a se picura n praf dou`[pe pic`turi de snge de veveri]`, a se amesteca cu o pan` de corb pn` se face o past` rozalie. A se unge cu pasta fundul paharului n care apoi se va turna vinul pentru cel lovit de meteahna bùturii.) 4. Un vecin, m`celar vnjos, s-a b`gat odat` pentru noi... S-a ales cu o fractur` [i c]iva din]i sco[i, dup` care tata a locuit la el o vreme, ncercnd s`-l mbuneze. Se uitau mpreun` la filme porno, `la avea ni[te casete veha[es r`p`noase cu nem]oaice transpirate la treab`. Uneori, tata mai venea s` m`nnce, o l`buia pe mama, ea chicotea, niciodat` n-am n]eles rela]ia lor... (...a se g`si trei m`sele de m`gar mort, a se pune la fiert dou`[pe ore, a se scoate m`selele [i a se ascunde n perna celui lovit de meteahna bùturii, a se turna fiertura de m`sele ntr-o sticl`, a se ngropa sticla lng` mormntul unui preot. Peste trei zile [i trei
DC
nop]i a se arunca perna cu m`sele, apoi a se dezgropa sticla [i a se picura trei pic`turi n paharul celui lovit de meteahna bùturii.) 5. Pe sor`-mea o iubea mai mult, clar... O dezmierda, i aducea cadouri, ea nflorea de fericire, o nvrtea pe lng` tavan, vara, afar`, o arunca la doi-trei metri n sus, ea ]ipa de fericire. Dac` m` ntristam, a[teptnd ceva de la el, primeam cte un bobrnac peste nas de-mi d`dea sngele, apoi dementul rdea [i-mi spunea c` sngele nescos se mpute. (...a se lua pantoful unui [chiop [i trei nasturi de la un orb. Un nasture a se nghi]i, al doilea a se arunca ntr-o fntn`, iar al treilea a se ascunde n pantoful [chiopului. A se pune pantoful n cu[ca unui cine. Dac` va scoate pantoful din cu[c` f`r` s` cad` nasturele, a se nveli nasturele ntr-o scrisoare de dragoste [i a se ascunde ntr-o scorbur`, dac` va scoate pantoful f`r` nasture, a se lovi cinele peste bot cu o urzic` ve[ted`. Dac` va chel`lì, a se ascunde urzica sub butoiul de unde bea cel lovit de meteahna bùturii.) 6. Scriam mult, n penumbr`, poezii macabre cu lebede spnzurate prin castele f`r` podele. Iluminismul mi-a dat o vreme trcoale, am tot studiat inutilit`]i necesare, dar m-am l`sat. Cnd am ales sportul, tata s-a cam ofticat, am sim]it asta. Pipìnd viitorul n imagina]ia lui murat`, mi-a spus: F`r` box. {i f`r` haltere. Bag` [i tu ceva acolo, mai u[urel Ni[te fotbal, tenis, trambulin`, [ah Am pufnit f`r` s` vreau, dup` care l-am ntrebat: Poate ni[te balet sau bowling?. {tiam c` o s`-mi iau un pumn n fa]`, dar nu m-am ab]inut. Era prea fricos, ca toate brutele... Mi-a mai zburat un dinte, apoi, binen]eles, m-a ngrijit [i mi-a dat sfaturi de supravie]uire prin subordonare. (...a se smulge trei fire de p`r de la trei femei care au cte un fecior de trei ani. A se face cte un nod pe fiecare fir de p`r [i a se b`ga firele ntr-un ulcior cu lapte de c`]ea. A se l`sa laptele la nchegat, apoi a se turna n ulcior un pahar cu snge de liliac. A se amesteca bine, apoi a se unge cu acest amestec trei dintre picioarele scaunului pe care se a[eaz` cel atins de
meteahna bùturii. Al patrulea picior a se b`ga n paharul din care va bea peste trei ore cel atins de meteahna bùturii.)
7. Cariera mea de subordonat a murit odat` cu intrarea n sala de box. Cnd m-au v`zut, au pufnit n rs cu solidaritate, am sim]it asta, mai ales din partea viitorului meu antrenor, care mi-a spus: Ce cau]i, tataie, acilea, nu cump`r`m nimic!. Am vrut s` ies, dar m-a strns de mn`, nu m-a l`sat, ]in minte cum i str`luceau ochii, ceilal]i s-au ntors la treab` t`cu]i. (...a se prinde un [oricel viu, a se b`ga ntr-o can` ruginit` cu menstr`. A se acoperi cana cu o oglind` cu dou` fe]e. A se pune cana la fiert pn` totul se face o spum` cu cocolo[i. A se aduna spuma [i a se picura zece pic`turi n paharul cu vin al celui atins de meteahna bùturii.)
100-101

8. A devenit cel mai bun prieten, cu toat` diferen]a de ani, mi-a destìnuit ni[te amintiri crude, m-am relaxat n scurt timp, dar nu m-a protejat. Avea o vorb`: Dect la prnaie, mai bine la nea Nae!. A[a l chema. A murit de cancer doi ani mai trziu. N-am plns atunci, m-a apucat peste o s`pt`mn`. (...a se lua o potcoav` pierdut` [i a se scrijeli pe ea numele celui atins de meteahna bùturii. A se arunca potcoava ntr-un stejar pn` se va opri ntr-o creang`. A se lua un m`r alb [i a se arunca ntr-un arm`sar negru. Dac` arm`sarul se va speria, se va culege potcoava din stejar [i i se va prinde pe copita cea mai roas`. Dac` va sta cuminte, se va l`sa potcoava n copac, dar se va lua m`rul alb [i se va n]epa cu un ac ]ig`nesc. Dac` n]ep`tura se va ntuneca, m`rul se va da la un purcel de trei s`pt`mni. Dac` nu, se va nmuia m`rul n balega arm`sarului negru [i apoi se vor stoarce cteva pic`turi din m`r n paharul celui atins de meteahna bùturii.) 9. Tata cam scr[nea, nu s-a calmat deloc. Luam cte un pumn regulat, mama nu se mai b`ga, i tr`gea cu p`h`relu de diminea]a... Dac` dormea acas`. M-am l`sat de [coal` ntr-o zi, cnd sor`-mea [i-a adunat ni[te hìnu]e, mi-a [optit adio [i s-a strecurat afar` tiptil, pe lng` tata care dormea lng` u[a larg deschis`. Nu [tiu de ce n-am fugit dup` ea, oricum nu regret... M-am uitat pe geam. Am v`zut o Volg` demarnd. Att.
2007
(...a se a[tepta s` adoarm` strns cel atins de meteahna bùturii [i a se ndesa n inima lui o andrea nro[it` pe foc pn` [i va da duhul. A se ngropa scrisorile celui lovit de meteahna bùturii, a se ngropa hainele celui atins de meteahna bùturii, a se ngropa nc`l]`rile celui atins de meteahna bùturii, a se ngropa fotografiile celui atins de meteahna bùturii, a se pleca [i a nu se mai ntoarce.) 10. Mama s-a aruncat peste balcon dup` dou` s`pt`mni. S-a ntmplat cu juma de or` nainte s` m` ntorc de la antrenament. Era plin de lume. Salvarea, Poli]ia cu m`sur`torile... Tata plngea. Cnd m-a v`zut, s-a ntunecat la fa]`, a nceput s` urle: Tu! Tu! Din cauza ta, animal blestemat f`r` suflet [i f`r` mil`! Tu e[ti de vin`, numai tu!. Venea spre mine, lumea a nm`rmurit. Poli]ia, culmea, nu s-a b`gat... Pe moment. Dup` un pumn n stomac [i doi n gur`, tata s-a pr`bu[it! A scos un icnet scurt, dup` care mi-a rnjit cu gingiile pline de snge [i mi-a spus printre spume purpurii: n sfr[it, mnca-]i-a[! n sfr[it, ai devenit [i tu b`rbat!. Nu inventez, a[a s-a ntmplat. Atunci am devenit b`rbat, dar om n-am mai apucat s` devin.
DC
Viorel MO}OC
Anul trecut la Hermannstadt
DC
Nu era chiar ca la premiile Academiei Americane de Film, dar trebuie s` recunoa[te]i aveam ni[te criterii \nc` din liceu! Primul film a fost unul bun Anna Pavlova al lui Emil Loteanu. I-am dat 8,30. A urmat imediat, pe 14.02, catastrofal, Cire[arii. Film romnesc, 3.60. Pe 15 am fost la Alerg`torul, produc]ie americ`neasc` cu Michael Douglas, parc`: Secven]e interesante, dar s-au v`zut multe tìeturi [i finalul a cam fost tras de p`r nota 7,80. Peste fix o s`pt`m\n`, m` duceam la Undeva, c\ndva, blockbuster american 7,30, f`r` comentarii pentru ca, a doua zi, s` urm`resc la televizor Urm`rirea, tot american. Notam: Varianta prescurtat` a unui bun film poli]ist pe care l-am v`zut mai de mult, tot la TV, sub alt titlu () elocvent pentru genul sù de lucru modul cum a prezentat-o televiziunea. De altfel, ca s` anticipez pu]in \n trecut, criticul de film care eram nu ocolea comentariile mai acide la adresa Televi-
Anul trecut la Hermannstadt
pune]i-mi Bil. M-au botezat a[a p`rin]ii mei, dup` ce s-au \ntors de la film. M-au prins cu o minciun` [i mi-au zis M`, pì tu chiar e[ti Billy. Billy Mincinosul!. Da, acel Billy, curiosul erou al furiosului film britanic. Toat` copil`ria mea, a[ m` strigau \n familie: Billy, Biliboi, Biliboac`, Bilu]`, Bilache. P\n`-n ziua de azi, c\nd prietenii apropia]i a[a au ajuns s` m` [tie. De Bil, cu un singur l. Cred c` de prin armat` am \nceput s` m` recomand astfel, de capul meu, f`r` s` m` pun` nimeni. Dar atunci, \n iarna lui 85, eram Billy doar la R\mnicuV\lcea. La Sibiu, unde f`ceam liceul (nu exista sec]ie de filo la noi \n ora[), mi se zicea, simplu, Viorel. {i \nc` nu v`zusem Billy Mincinosul. Adolescent nùc, r`t`ceam programatic pe stradelele burgului, plimb\ndu-mi cu melancolic` voluptate singur`tatea, \n seri cu ger bezmetic [i n`me]i c\t gardul. Pentru cei care nu-[i amintesc sau nici m`car nu erau n`scu]i pe vremea aceea: iarna 84-85 a fost una cumplit`. A nins cu toptanul, nu ca acum. Bun prilej pentru adoptarea unor noi m`suri de, cic`, ra]ionalizare. La consumul de gaze, ap` cald` [i rece, curent electric, carburan]i. De zile bune, aveau voie s` circule numai autobuzele, troleele, tramvaiele, camioanele \ntreprinderilor [i ma[inile oficiale, cele cu num`r galben. Pentru a nu suprasolicita sistemul energetic na]ional, f`ceam [coal` duminica [i aveam liber` ziua de joi. Deci, prin directiv` de Partid, la noi, \n jude]ul Sibiu, duminic` era joi. Iar eu tocmai atunci inauguram un caie]el unde \mi propuneam s` consemnez toate filmele pe care le vedeam. Dar nu oricum. Scriam a[a: |ncep ast`zi 13 II 1985 acest caiet \n care voi nota filmele v`zute. Notele vor fi acordate la: scenariu, regie, imagine, interpretare, muzic`, impresie general`. |n cazuri speciale se poate acorda not` la costume, efecte speciale etc. |n m`sura posibilit`]ilor, voi men]iona [i impresiile mele privitoare la filmul respectiv!
104-105

ziunii Romne, unicul post na]ional. F`r` a fi f`]i[ contestatare, comentariile mele con]ineau totu[i o mic` doz` de subversivitate. De exemplu, la: Drumul spre adev`r Unul din rarele filme bune de la TV cu Alain Delon [i Simone Signoret, prezentat, evident, tìat, dar bine c` m`car l-am v`zut. 7,80 Fiica adoptiv` Film american la TV, desigur cu alt titlu dec\t cel original, y compris tìeturile. Lumea circului, spectacol, happy-end, totul dup` re]eta lamricaine a gumei de mestecat. 6,60 (Galicizam intens, deoarece de[i \l idolatrizam pe Hemingway [i devoram literatura rus` m` preg`team pentru admiterea la romn`francez`.) De dragul lui Lindy Tot american, tot la TV, tot tìat [i tot cu titlu schimabat. 4,70. Justi]iarul De fapt Zorro \n variant` TVR. Ast`zi ajung s`-mi explic. Dac` nici m`car Zorro nu mai era Zorro pe singurul post de televiziune, ce era s` fac? C\nd nu citeam, m` duceam s` v`d filme la cinema. Se f`cuse, \n sf\r[it, prim`var`. Pe 26.03, m` r`v`[ea un film sovietic. Se numea Amintirea unei mari iubiri. S` fi fost de vin` anotimpul? S` fi fost din cauza faptului c`, la v\rsta aceea, nu prea aveam ce s`-mi amintesc? |mi amintesc
2007
doar c` era un film frumos, tare sentimental. Se termin` cu ea c`r\ndu-l \n spinare c`tre pu[c`rie, apoi cu am\ndoi pr`bu[i]i spate-n spate prin troiene, [i cu el c\nt\nd disperat la acordeon \n fa]a penitenciarului. Ba nu, `sta-i alt film rusesc. Amintirea unei mari iubiri se termin` \n zori, \ntr-un ora[ pustiu, cu un mili]ian c`lare [i cu el izbind cu picioarele \n ni[te burlane din care se pr`vale, cu huruit asurzitor, ghea]a. Mi-ar pl`cea s`-l rev`d [i acum. Atunci i-am dat 8,90 [i emo]ia mi-a ajuns pentru aproape dou` s`pt`m\ni. C\nd am revenit \n sal`, pe 8,04, la Galax, romnesc, n-am suportat o mare traum`, a[a cum ar fi fost, poate, cazul. 4,60, scurt, f`r` nici un comentariu. {tiu c` nim`nui nu-i place s` afle, de la mijloc, sf\r[itul filmului. Dar nu m` pot ab]ine. La cap`tul unui an de zile, \ntocmeam un clasament al celor mai proaste filme. Un fel de Zmeura de aur, rebotezat` de mine, dup` modelul sportiv, Lingura de lemn. Al`turi de sus-pomenitul bullshit De dragul lui Lindy, \n Top 5 figurau exlusiv produc]ii romne[ti: Aripi de z`pad` (4,90), Galax (4,60), Cantonul p`r`sit (4,00) [i Cire[arii (3,60). Pesemne c` din epoca aceea mi se trage pasiunea masochist` de a urm`ri filme proaste romne[ti. A[ fi totu[i un mincinos mai mare dec\t Billy, cel din film, dac` n-a[ recunoa[te c` urm`ream cu pl`cere produc]iunile autohtone. Pe 29.04, Dreptate \n lan]uri al lui Dan Pi]a \mi smulgea o not` foarte mare: 8,50. Iar \n ianuarie, anul urm`tor, Pas \n doi al aceluia[i regizor mi-a prilejuit comentarii entuziaste: Am v`zut de dou` ori acest foarte bun film care mi se pare poate cea mai inspirat` realizare a cinematografiei romne[ti din ultimii ani. Firescul, naturale]ea replicilor, suflul de via]` autentic` fac din acest film o produc]ie de calitate ce merit` rev`zut` [i a treia oar`. {i \nc` o not` de excep]ie 8,60.
DC
|n schimb, Declara]ie de dragoste, primul din seria cu liceeni, a fost \nt\mpinat cu suficient` rezerv` la mine \n caiet: Un film despre care am auzit [i am citit destul de multe. Ecoul cred c` se datoreaz` [i \n r\ndurile criticii [i ale publicului faptului c` produc]ia este singular` \n cadrul cinematografiei noastre, pu]ine fiind filmele care s` abordeze, m`car cu o vag` und` de naturale]e, problemele tinerilor. |n ansamblu, scenariul r`m\ne conven]ional. Doar 7,40. Pentru mine, Sergiu (\mi permiteam s`-i zic a[a, doar ne [tiam de at\ta vreme) \nc` r`m\nea regizorul exemplar [i exponen]ial, model de h`rnicie [i profesionalism, monstru sacru al filmului de aventuri romne[ti. |n anul acela, i-am v`zut sau rev`zut: Nemuritorii (7,90), Zile fierbin]i (7,00), Ciuleandra (8,40), Capcana mercenarilor (7,10) [i Cu m\inile curate (7,70). La jurizare, dup` un an de vizion`ri, i-am acordat, ex-aequo cu Dan Pi]a, o Diplom` Special`. Cu motiva]ia: pentru felul \n care simte filmul [i ridic`, \n toate produc]iile sale, profesionalismul la rang de art`. ~sta eram. Pe atunci, poate c` nu divagam chiar a[a de mult. A[a c` m` gr`besc [i eu, cel de acum, s` revin \n momentul ac]iunii, deja mai 1985. A fost o lun` de r`zboi al doilea, mondial: Ziua Z (7,00), Hiroshima, dragostea mea (7,10), Expresul colonelului von Ryan (7,10), La noapte va muri ora[ul (6,80). Din fericire, noi, la Sibiu, trìam \n pace, \n cea mai bun` [i mai dreapt` dintre toate lumile posibile. Coroanele grele ale copacilor aruncau umbre groase peste cre[tetele \mpietrite ale tribunilor din Parcul Astra, d\ndu-mi semn c` totul se \ndreapt` inevitabil spre var`, odihn`, nep`sare, adic` spre vacan]`. Am plecat a[adar \n vacan]`, la R\mnicu-V\lcea, unde m-am ]inut riguros de program. M` trezeam pe la pr\nz, ciuguleam ceva [i pe urm`, ]u[ti, la [trand sau la piscin`. Ha-ha-ha, hi-hi-hi, lugu-lugu, b\ld\b\c pe la 5-6 dupàmiaz` m` t\ram c`tre cas`. |nfulecam h`mesit ce se g`sea, m` sp`lam, m` schimbam, m` piept`nam [i valea, o tìam \n ora[. Ne reuneam ga[ca ori la motel, la Capela, ori \n Z`voi, la Brotacu. Ne mai \nt\lneam [i pe terasa unui bar, zis, nu [tiu de ce, Tokyo sau \n centru, la Union. La Alutus mergeam destul de rar, cred c` era [i mai scump. De regul`, la ora aia nu se mai g`sea bere. A[a c` puneam banii la gr`mad`, care c\t aveam, [i luam o baterie, dou`, trei, nou` de Dr`g`[ani la kil (50
de lei, cu bac[i[) sau, c\nd n-aveau, de Riesling Jidvei la fiol` de 750 ml (70 de lei, f`r` bac[i[). C\nd eram mai str\mtorat, \mi luam singur o vodc` polonez` sau ruseasc` 16 lei/suta. Era un chelner de treab`, unu Petric`. Ne mai d`dea [i pe datorie. St`team ce st`team, consumam ce consumam, p\n` se \ntuneca de-a binelea [i se f`cea ora de mers la film. La Gr`dina de Var` Modern. N-a mai r`mas nimic din ea. Uneori \mi luam bilet. Alteori, dac` eram ga[c` mai mare, \i d`deam un 10 lei \ncasatorului [i ne buluceam to]i pe gradene. Se f`ceau poante mi[to din public. Partea ceva mai nasoal` era c` unii [tiau filmul pe de rost [i \ncepeau s` h`hìe sau s` aplaude cu c\teva secunde bune \nainte de apari]ia fazei pe ecran. Whatever, era tare pl`cut la gr`din`. Acolo am v`zut Capcana mercenarilor (7,10), Ghe]uri pe \n`l]imi (7,20), Piedone \n Egipt (6,90), Masca de argint
106-107

(7,10), Burlacul c`s`torit (7,70). Consult\ndu-mi caie]elul, constat c` n-am v`zut totu[i prea multe filme \n vacan]a dintre a un[pea [i a dou`[pea. Pesemne c`, la ora proiec]iei, preferam s` z`bovesc cu prietenii pe teras`, la mas`. A[a a venit toamna [i m-am \ntors la Sibiu. Neau trimis la munci agricole, la cules cartofi, undeva, pe l\ng` Biertan. Nu ne prea omoram cu munca. Plecam \n zori cu un tren-moc`ni]` [i ajungeam pe c\mp la ora c\nd aburii deja se ridicaser` bini[or \nspre dealurile din apropiere. C\nd se mai \nc`lzea un pic, ne opream din lucru, ne scoteam din gentu]e senvi[urile, sticlu]ele de cafea cu \nlocuitori [i \ncepeam s` ascult`m. Era la mod`, ]in minte, o melodie care se numea Comanchero. Mai pot [i acum s-o fredonez, cu vocea mea de afon, bine\n]eles. De Modern Talking m` cam desp`r]isem, prea erau comerciali. Mai era la mod` Suzanna, aia \mi pl`cea. De[i vremea continua s` fie \nsorit`, era parc` tot mai frig [i zilele tot mai scurte [i se f`cea noiembrie, aproape pe nesim]ite. Iar eu, \n dou` luni de zile, n-am
2007
v`zut dec\t trei filme, dintre care doar unul singur la cinema: Timpul dorin]elor, sovietic, m-a impresionat (7,90). Nu-mi amintesc nimic despre el. {i nu-i singurul. |n acela[i caie]el am mai notat [i alte filme pe care le-am uitat completamente: Sosesc p`s`rile c`l`toare (R.S.R.; 6,60), C`pitanul r`zbun`rii (S.U.A.; 6,30), Cina \ntre prieteni (Bulgaria; 7,50), Un marinar r`m\ne pe ]`rm (U.R.S.S.; 7,00), Alice (?; 7,40) sau La r`sp\ntie (RDG; 6,10). Dintr-un film care m` mi[ca puternic {i via]`, [i lacrimi, [i dragoste, sovietic, 8,40 n-a mai r`mas nici m`car o secven]` \nregistrat` pe pelicula memoriei mele. Ciudat, pentru c` \n perioada aia m` \ndr`gostisem cumva. Nu mergeam la film. H`l`duiam ]in\ndu-m` de m\n` cu fata, s`rut\ndu-ne p`tima[ prin parcurile devastate de brum`, proptind-o de ziduri vechi [i scorojite, cùt\ndu-i \nfrigurat s\nii pe sub geac`, pulover, bluz` [i maieu, ho]e[te, tremur\nd \nco]openi]i pe b`nci ferite [i iar s`rut\ndu-ne lung la desp`r]ire, st`tea pe undeva, vizavi de {coala Ursulinelor, p\n` c\nd m` smulgeam cu greu [i porneam c`tre cas`, sim]ind \n sf\r[it frigul, singur printre felinarele-n cea]`, la cap`tul unor lungi plimb`ri romantice. Nu exist` ora[ mai romantic dec\t Sibiul, toamna, \n 1985. Povestea, m` rog, n-a durat prea mult. La cererea publicului a mai avut o continuare \n var`, chiar \n timpul examenului de bacalaureat. |n noiembrie, \ns`, nu [tiu ce-o fi fost \n mintea mea. M-am \ntors \n sal`. M`rturisesc c` n-am prea multe amintiri cu gagici la film. |n general, prefer s` merg singur, ca s` m` pot concentra. A[a am v`zut atunci catastrofa anului Cantonul p`r`sit (4,00), [i o revela]ie, Glissando (8,00). {i alte filme romne[ti: Puterea [i adev`rul (7,60) [i Promisiuni (8,20), alt` produc]ie care mi-a ie[it complet din memorie. Luna decembrie aducea \n Sibiu un regal
DC
cinematografic: Dup` repeti]ie (8,60), Cerul spart (7,60) [i Becket (8,60). Am mers la P`ltini[, ga[c` mare de bìe]i [i fete. St`team la cantonul forestier. Pe drum, prin fa]a casei, trecea un b`tr\nel \n palton ponosit, cu ni[te pungi de plastic petrecute peste galo[i, s` nu alunece pe ghea]`. |l sus]inea deferent de bra] un tip mai t\n`r, robust, cu barb` de pictor sau tenor. Unul din colegi a strigat: B`, mo[u `sta-i filosoful Constantin Noica! Hai s` facem o poz` cu el!. Am \ncercat s`-l potolim, dar Sorin nu s-a l`sat. C\nd peripateticul cuplu s-a mai \ndep`rtat, ne-a aliniat pe to]i la [osea [i ne-a prins \n c\teva cadre, cu Noica [i Ple[u \n plan secund. A[a s-a produs \nt\lnirea mea cu Noica. La \ntoarcere, doamna Borcoman, gazda mea din Sibiu, m-a \ntrebat: M`, Viorele, tu mai vrei s` dai la facultate?. Sigur c` voiam. Am plecat deci \n vacan]a de iarn`, am v`zut c\teva filme, m-am \ntors, am mai v`zut alte filme, p\n`-n ziua c\nd am scris: Ast`zi, 13.II.1986, se \mpline[te un an de la inaugurarea acestui caiet. Este, a[adar, locul unui bilan]. |n aceast` perioad` s-au vizionat 68 de filme, dintre care ponderea o de]in filmele romne[ti (21), americane (11) [i sovietice (10). Clasamentul filmelor de valoare se prezint` astfel: 1. Amintirea unei mari iubiri 8,90 URSS 2. Pas \n doi RSR 8,60 8,60 3. Dup` repeti]ie Suedia 4. Becket Anglia 8,60 5. Ceaikovski URSS 8,50. ~sta era Top Five. La fel ca CNC-ul, azi, promovam [i eu o politic` consecvent` de stimulare a produc]iilor autohtone. Chiar scriam: Plasarea filmului Pas \n doi pe treapta secund` a podiumului are \n vedere aceea[i optic` de \ncurajare a filmului romnesc. Nu mai zic c` am acordat premii [i pe sec]iuni. Motiva]iile juriului chiar nu le mai reproduc, [i-a[a am s`rit din bugetul de spa]iu. Iat` palmaresul: Cel mai bun film Amintirea unei mari iubiri Scenariu tot Amintirea unei mari iubiri Imagine Anna Pavlova Interpretare Peter OToole & Richard Burton \n Becket
Muzic` ex-aequo Ceaikovski & Anna Pavlova Marele Premiu al filmului romnesc Pas \n doi Premiul comediei Inamicul public nr. 1 Men]iune special` a melodramei exaequo C\nt` pentru mine [i Vraciul Acestea erau op]iunile mele, un cinefil de 16 spre 18 ani, din Sibiu [i R\mnicu-V\lcea, Republica Socialist` Romnia. Nu retractez nimic, juriul nu admite nici o contesta]ie. Regret numai c` m` \nt\lnesc tot mai rar cu pu[tiul `la entuziast [i retractil, mi[tocar [i melancolic, tupeist [i timid, stupid [i sclipitor. Mi-ar pl`cea s`-l iau cu mine la film. N-am mai continuat caietul. Aveam de \nv`]at pentru admiterea la facultate. |n prim`var` murea doamna Borcoman, de cancer la pl`m\n, odihneasc`-se \n pace. C\nd am venit eu \n gazd` la Sibiu, \n cas` locuiau trei b`tr\ne. C\nd am plecat, nu mai era nici una. Mama
108-109

doamnei Borcoman, la cei 90 de ani ai ei, era o ardeleanc` aprig` [i iscoditoare. Doamna Jenny, nem`ritat` niciodat`, fusese pianist` [i era de-o via]` \ntreag` chiaria[a familiei. Locuia cuib`rit` pe o canapea, pe holi[orul dintre u[a de la intrare [i buc`t`rie. Mai p`strez jurnalul ei din 1919. Dar astea-s deja din alt film. Parc-ar fi rulat anul trecut. |n noiembrie 85 a murit bunicul. La trei zile de la \nmorm\ntare, eu m` duceam la film R`m\i, fericire, sovietic, 7,90. Prima mea amintire legat` de un film este cu bunicul, tot la Modern, \n R\mnicu-V\lcea. Cred c` rula Cu m\inile curate. |n deschidere, \n spa]iul alocat acum promo]iilor [i spoturilor publicitare, se d`deau atunci jurnale de actualit`]i, un fel de S`pt`m\na politic`. Profesor de limba romn`, apreciat \n tot t\rgul, bunicul prezenta premierele cinematografice din ora[. Se \mprietenise cu proiec]ionistul, domnul Chichinete sau Puchinete, cu care juca [ah \n cabin`. De acolo mi-a r`mas \n n`ri mirosul greu de fum [i, mai subtil, cel de coniac. Mai aud f\[\itul rolei \n aparat [i mai v`d fasciculul de lumin` ce spinteca bezna s`lii, ca o sabie de cavaler Jedi, adit\nd umbre colorate pe p\nza ecranului. Mul]umit` abonamen-
2007
tului gratuit al bunicului, am v`zut din copil`rie o gr`mad` de filme. Mam`, ce omor de lume a fost la Cel alb, cel negru, cel galben [i cel ro[u, la Sandokan, tigrul Malayeziei sau la Aurul lui Mackenna! S` descriu [iragul de coji de semin]e r`mase pe sc`ri \n urma proiec]iilor, dansul din buric al spectatorilor de la Vandana sau Lan]ul amintirilor? Ar \nsemna s` m` lungesc peste m`sur`. Numai bunicul \[i permitea a[a ceva: \ncepea de la calendele grece[ti [i se tot \ntindea cu povestea. |i spuneam Hemmy. Hemmy de la Hemingway. Era neb`rbierit de o s`pt`m\n`, [edea lungit \n pat dezleg\nd un rebus, c\nd aude la u[`, ]\r-]\r soneria, las` rebusul, se ridic`, deschide, [i |n memoria lui am scris aceste r\nduri. To be continued
DC
Drago[ Mu[at
Un r`zboi care ar fi putut s` aduc` Pacea Stelelor [i Imperiul nu mai contraatac` Diavolul de \mbrac` de la Varna I]ili-Bi]ili
DC
Un r`zboi care ar fi putut s` aduc` Pacea Stelelor [i Imperiul nu mai contraatac`

ntruc\t florile nu m` intereseaz`, iar fetele, nici at\t, o s` scriu despre filme. Deci, filmul cel mai important pentru mine s\nt mai multe: R`zboiul Stelelor partea I, R`zboiul Stelelor partea a II-a [i R`zboiul Stelelor \n general. |n general, cred c` cei care nu au v`zut R`zboiul Stelelor ar trebui \mpu[ca]i. Mi se pare o declara]ie de r`zboi s`-mi spui \n fa]` c` nu ai v`zut R`zboiul Stelelor [i, mai mult, c` nu ai vrea s` vezi R`zboiul Stelelor! Pentru c`, s` presupunem, prin abscons, c` nu ai v`zut R`zboiul Stelelor. Nimeni nu e perfect. Asta \nseamn` c`, \ntr-o zi, ai putea vedea R`zboiul Stelelor, ceea ce ar putea echivala cu o recunoa[tere a vinov`]iei, o pocìn]`, un respect fa]` de ideea de Civiliza]ie cu c mic mare, o [ans` acordat` chiar [i unui incurabil. Nu ai v`zut R`zboiul Stelelor, dar, cel pu]in, ai putea s` admi]i c` \l vei vedea. E o [ans` acordat` p`cii, o \n]elepciune care s` rezolve problemele majore ale umanit`]ii. Dac` nu ai v`zut R`zboiul Stelelor [i po]i admite c`, de dragul meu, ai putea s`-l downloadezi [i s`-l vezi, e o [ans` acordat` p`cii. Un suprem gest de umanitate, de \n]elegere, de inteligen]`. Ce ar fi Omul f`r` R`zboiul Stelelor? Probabil, nimic, o specie extraterestr`, ca oricare specie extraterestr` de care n-a auzit nimeni. A accepta c` vei vedea R`zboiul Stelelor te transform` \n Om. Un om care accept` de dragul altui om c` va vedea R`zboiul Stelelor este de dou` ori Om. Plus c`, \n gentile]ea lui, \ncarc` acest P`m\nt de altfel, banal f`r` R`zboiul Stelelor de Umanitate. Accept c` nu \mi place R`zboiul Stelelor, dar, de dragul tù, Om [i vecin al acestei planete mici, o voi face: voi vedea R`zboiul Stelelor, f`r` resentimente, f`r` pasiuni, f`r` ur`, f`r` r`zbunare. Este un gest de noble]e uman`, ne\nt\lnit` la celelalte specii animale. Care mamifer de pe P`m\nt, altul dec\t Omul, ar putea avea aceast` \n]elepciune, aproape dumnezeiasc`, de a se sacri-
fica pentru cel`lalt [i de a urm`ri, chiar contrar voin]ei proprii, R`zboiul Stelelor?! Ei bine, nimeni! Crede]i c` un elefant din jungla african` va urm`ri vreodat` R`zboiul Stelelor, doar ca s` \[i satisfac` partenera, crede]i c` un sconcs se va cobor\ din copac, de la \n`l]imea micimii lui intelectuale, ca s` urm`reasc`, de dragul semenului sù sconcs, R`zboiul Stelelor?! Niciodat` [i, probabil, asta ne
112-113

diferen]iaz` de celelalte specii subdezvoltate. S\ntem Oameni, \n m`sura \n care, \n puterea noastr` de a rezolva conflicte, putem vedea R`zboiul Stelelor chiar dac` nu ne place. Un superb gest de umanitate s` urm`resc R`zboiul Stelelor, chiar dac` nu m` intereseaz` soarta lui Obi Wan Kenobi sau a lui Jar Jar Binks. S\nt superior, s\nt uman, s\nt superb pentru c`, \n frumuse]ea naturii mele umane, am puterea de a urm`ri, \mpotriva voin]ei mele, R`zboiul Stelelor. Ce poate fi mai frumos? Nici m`car r`s`ritul \n Groenlanda, nici m`car orgasmul unei cioc`nitori din aur, nimic nu poate egala puterea Omului de a urm`ri R`zboiul Stelelor! Mii de spitale, sute de campanii sociale, miliarde de dolari cheltui]i pe filantropie nu vor putea egala gestul at\t de uman, at\t de sincer, at\t de profund interesat de a urm`ri R`zboiul Stelelor doar de dragul semenului meu care \l ador`. De aceea s\ntem specia cea mai elaborat` din Universul cunoscut pentru c`, \n superbe]ea noastr`, ca frumuse]ea unei crupe de purs\nge arab, PUTEM AM PUTEA URM~RI R`zboiul Stelelor contra dorin]ei de a nu-l urm`ri. De aici [i con-
2007
flictul s\nt milioane de oameni care, teoretic, nu ar vrea s` vad` filmul R`zboiul Stelelor [i care se \mpotrivesc nenatural imaginii de Om, refuz\nd s` vad` de dragul semenului lor cea mai mare capodoper`, cea mai esen]ial` provocare a umanit`]ii: a vedea sau a nu vedea R`zboiul Stelelor? Cele mai \nalte spirite, cele mai elaborate con[tiin]e, \n fa]a pericolului destr`m`rii lumii din cauza unui orgoliu prostesc de a NU vedea R`zboiul Stelelor, se vor coaliza [i vor face ceea ce trebuie f`cut, ceea ce trebuia f`cut de mii de ani, ceea ce trebuia pus \n practic` de c\nd aceast` planet` mic`, dar penibil`, s-a populat cu aceast` specie dotat` cu sentimente: s` vad` R`zboiul Stelelor. Poate chiar \mpreun`. |ntr-un orgasm social suprem, o planet` \ntreag` urm`rind, \n acela[i timp, acela[i lucru, aceea[i crea]ie universal`, poate la fel de universal` ca dorin]a de m\ntuire: R`zboiul Stelelor. Poate c` oamenii nu s-ar mai ur\ at\t de mult, at\]ia copii nevinova]i n-ar mai fi sf\rteca]i de bombe criminale, at\tea femei n-ar mai fi \njosite, violate [i bestializate, dac`, \ntr-un suprem efort uman semi-dumnezeiesc, am urm`ri cu to]ii, \mpotriva voin]ei noastre, acea minunat` crea]ie at\t de discutabil`, R`zboiul Stelelor. Lumea nu va mai fi la fel c\nd to]i vom accepta c` [i cel`lalt poate avea dreptate [i c` nu trebuie omor\t doar pentru c` are alt` opinie: c\nd to]i oamenii vor vedea R`zboiul Stelelor, \mpreun`, \ntr-o pace suprem` [i superioar`. |n acea zi a supremei \n]elegeri, Omul va \nceta s` fie Om [i va deveni Dumnezeu. Men]ionez c` eu am v`zut R`zboiul Stelelor la cinema Unirea, Popular [i Pesc`ru[. Ce poate fi mai sublim?
DC
Diavolul de \mbrac` de la Varna

ntruc\t bìe]ii nu m` intereseaz`, iar fetele nici nu se pune problema, am s` v` povestesc despre bulgari. |n 86, \n cel mai frumos an al muzicii, care a dat Ole, ole, ole, oleeee, THE NAME OF THE GAME, footballl!! [i Viva la discoteca, plus Seorita (Seorita, pam-pam! dac` [ti]i), eu am fost \n tab`r` la bulgari, ceea ce ar echivala ast`zi cu a ap`rea la OTV de Revelion, probabil, n-am alt` compara]ie mai bun` de fapt, am una, dar am uitat-o, a[a c`, pe tot parcursul acestui text, o vom folosi pe aceasta). |nc` din prima zi a taberei [tiam c` trebuie s` v\nd tot ce luasem special pentru bi[ni]` (eram \ntr-a [asea), pentru c` [tiam o chestie: |N ACEAST~ TAB~R~ EU TREBUIE S~ |MI CUMP~R ADIDA{I ROMIKA!!! ~[tia erau cei mai tari adida[i \n partea de est a ]`rii, \ntruc\t Puma sau adidas original nu aveau dec\t cei care aveau rude \n strìn`tate sau, prin mare noroc, fuseser` \n Ungaria, care aveau un v`r \n Germania care le adusese p\n` \n Budapesta o pereche de adida[i special pentru ei. |n fine, pentru cititorii care s-au n`scut dup` ce mie mi-a ap`rut p`rul pubian, trebuie s` explic c` A AVEA O PERECHE DE ADIDA{I ORIGINALI echivala cu absolutul. Mi-a[ fi tr`dat ]ara, familia, prietenii, sora, de[i nu am, pentru o pereche de adida[i cu \nsemnele unei firme. Poate a[ fi apelat chiar [i la crim`, nu [tiu, poate c` a[ fi \mpl\ntat un cu]it de buc`t`rie \n inima unei feti]e de a [asea \n WC-ul din spatele [colii dac` a[ fi fost sigur c`, dup` ce m` voi fi sp`lat pe m\ni de s\ngele nevinovat al copilei, pe banca mea m-ar fi a[teptat o pereche de pume sau adidas original, `la cu floare, nu cu trei dungi, netermina]ilor. Numai c`, pentru noi, esticii Romniei, existau ROMIKA. Ni[te adida[i bulg`re[ti foarte mi[to pentru c` imitau la perfec]ie adida[ii PUMA [i nu al]ii, precizez, pentru c` culmea cool-ului nu erau Adidas sau Nike ci Puma. ~[tia din Bulgaria costau 2.000 de lei, ceva mai pu]in
dec\t un salariu de profesor. A[a c`, atunci c\nd am ajuns \n Bulgaria, [tiam c`: trebuie s` beau Jveps [i s`-mi iau ROMIKA. A[a c` \nc` din prima zi am v\ndut cam tot ce luasem pentru bi[ni]`: mingi de ping-pong, ness (`sta era cel mai scump era 25 leva la bulgari \n magazine, puteai lua 11 leva dac` erai priceput, sau 9, dac` erai prostul clasei [i stricai pre]ul la colegi), mingi de tenis de c\mp etc. Dup` ce am v\ndut tot ce cump`rasem special am \nceput s` v\nd din: tricouri, [osete, maiouri, cam tot ce primisem s` m` \mbrac acolo. Nu conta
114-115

\ns`, dac` a[ fi mers \n aia goal`, dar cu ROMICII \n picioare a[ fi mers [i la Revelion a[a. Bon trebuie s` precizez c` \n tot acest timp nu m\ncam nimic din bun`t`]ile pe care le vedeam pe tejghele, ca al]i colegi nes`bui]i de-ai mei. Eu aveam un obiectiv, a[a cum Copernic avea, Da Vinci sau Einstein aveau: s` ajung` la absolut s`-mi cump`r adida[i ROMIKA, de 2.000 de lei, adic` 200 de leva. A[adar, am r`bdat vreo [ase zile, nu mi-am luat nici m`car o \nghe]at`, un suc, m\ncam numai la cantina taberei, vis\nd or` de or` la adida[ii mei, pe care scria parc` cu litere de aur: ROMIKA. {i am adunat. Cu ce mai primisem \nainte s` plec, cu banii schimba]i la grani]` ca diurn` [colar`, cu to]i chilo]ii v\ndu]i, f`r` [osete aproape [i cu burta goal`, visam ziua c\nd vom pleca la Varna: ora[ul de unde puteam s`-mi cump`r ROMICII. A sosit [i ziua respectiv`. Inima \mi b`tea nebune[te. M` sim]eam ca primul om pe lume deosebit de emo]ionat. Pluteam \n timp ce urcam sc`rile autocarului, pluteam \n timp ce rulam spre Varna (cred c` aveam o vitez` mai mare dec\t a autocarului, \ns` m` \nfr\nam brusc ori de c\te ori imagina]ia o lua prea tare din loc), totul cu un singur scop: s` p`[esc \n Varna, \n
2007
magazin, s` scot cei 200 de leva pe care \i economisisem [i s`-i cer v\nz`toarei, \n bulgara pe care deja o \nv`]asem: Adin ROMIKA. |n sf\r[it, am ajuns. Deja mergeam mai \ncet, voiam s`-mi calmez trìrile intense. Aveam de voie c\teva ore, p\n` la vreo 5, c\nd trebuia s` ne revedem la autocar. P`[eam \ncet. Apoi am intrat \n primul magazin de pantofi. I-am v`zut!! Erau acolo!!!! Visul meu era la numai 2 vorbe [i 1 metru jumate \n fa]`! Puteam s` fiu un om realizat, un Bertolucci, un Stradivarius al adida[ilor. |ns`, ca un tigru pervers cu prada lui, nu m-am gr`bit. Doar am \nceput s` adulmec. Am cerut v\nz`toarei s`-mi arate o pereche. {i, \n loc s` m` arunc ca un nebun [i s`-mi cump`r ce visasem de at\]ia ani, am \nceput s` m` mi[c lent. M-am uitat la ei, ca un motan la un [oricel, DAR nu am cump`rat. Am \nceput s`-i probez, dar nu am cump`rat. Era prea neverosimil: aveam ce \mi dorisem, mi se p`rea prea banal s` \i [i cump`r, a[a cum fac to]i oamenii care \[i cump`r` pantofi. Pentru mine era un rafinament al terorii: eram \n fa]a adida[ilor viselor mele, dar nu m` gr`beam. Nu mi-i cump`ram. Erau prea \n fa]a mea, prea ar fi fost banal. Astfel c`, culmea tupeului, am [i ie[it din magazin. N`rile \mi palpitau |MI PERMISESEM S~ NU |MI CUMP~R ADIDA{II VIE}II MELE. Voiam s` mai suf`r. A[a c`, cu banii \n buzunar [i chilo]ii \n fund, am decis s` mai caut la un alt magazin, s` \nt\rzii pl`cerea infinit` de a-mi cump`ra primii mei adida[i-simbol. Astfel c` am mai intrat \n c\teva magazine, unde, ca acela[i tigru de mai sus, \nt\rziam asupra deciziei de a prelua prada. Tot \nt\rziam pl`cerea acestui orgasm cu [ireturi. Am mai vizitat vreo 4 magazine, cu acela[i ritual: luam acele incredibile obiecte ale dorin]ei, le miroseam, f`ceam dragoste nelimitat` [i absolut` cu ele \n mintea mea, \i
DC
mai important. {tiam c`, mai devreme sau mai t\rziu, \i voi avea. A[a c`, \n Varna absolutului meu, \nt\rziam s`-mi cump`r cea mai frumoas` realizare a Omului dup` cucerirea Lunii: adida[ii ROMIKA. Apoi, pe la vreo 5 seara, am pierdut banii pe jos tot aplec\ndu-m` [i tot ce mi-am luat din Varna a fost un borcan de gem. Nu am mai vorbit cu nimeni dou` zile. Nu o s` m` mai duc \n Bulgaria niciodat`.
probam f`c\ndu-mi carnea s` urle de durere, apoi |I RETURNAM v\nz`toarei, mul]umind emo]ionat. Aproape c` nu mai aveam saliv` de c\te ori \nghi]isem \n sec sau mul]umisem v\nz`toarei, de[i \mi venea de fiecare dat` s` urlu: LUA}I BANII, DA}I-MI CEEA CE AM VISAT |N VIS {I |N REALITATE, {I |N ST|NGA {I |N DREAPTA, {I |N SUS {I |N JOS, ABSOLUTUL DA}IMI-L, DOAMN~: DA}I-MI ACE{TI ADIDA{I ROMIKA PE CARE |I }IN |N M|N~ {I L~SA}I-M~ S~ M~ RIDIC LA CER CU EI!. Dar nu, eu \nt\rziam aceast` ejaculare ca un erou al rezisten]ei solitare \mpotriva dorin]elor carnale. Eram un zeu. {tiam c` \i voi avea [i asta era cel
I]ili-Bi]ili
]ili-Bi]ili. NU-l [ti]i pe I]ili-Bi]ili? N-a]i avut [i voi I]ili-Bi]ili-ul vostru? Pentru c`, la noi, toat` lumea avea un I]ili-Bi]ili. ~sta era un fel de Dumnezeu de noapte. De fapt, era singurul Mo[ Geril` care venea c\nd voiai tu, nu numai de Cr`ciun, ca la al]i copii. Pe strad`, toat` lumea era mul]umit`: I]ili-Bi]ili le \ndeplinise cam tuturor din cartier dorin]ele. Tot ce aveai de f`cut era s`-l chemi. Asta se putea numai la 12 noaptea fix. |n plus, mai aveai nevoie [i de o oglind` mare. Textul era simplu: I]ili-Bi]ili, hai la lupt`! I]ili-Bi]ili, hai la lupt`! I]iliBi]ili, hai la lupt`!. Tipul era probabil destul de plicitisit, dac` ap`rea de fiecare dat` asta dac` e s` te iei dup` inciden]a de I]ili-Bi]ili de pe strad`, unde cam toat` lumea primise ce vroia de la maimu]oiul care noaptea nu avea altceva mai bun de f`cut dec\t s` apar` \n oglinzi. Bon. Deci dup` ce \l invocai, duhul `sta destul de prost te provoca el la lupt`. Cel pu]in a[a povesteau cei care se b`tuser` cu I]ili-Bi]ili. {mecheria era ca, p\n` venea I]iliBi]ili din oglind` la tine, tu s` apuci s` scuipi de trei ori \n s\n [i, surpriz`, I]ili-Bi]ili era \nvins!! Dup` care \]i oferea tot ce voiai tu: p`pu[i, ma[inu]e, trenule]e, gum`, surprize cu ma[ini, eugenii, cam tot ce \]i doreai sau, cel pu]in, ce \mi aduc aminte c` mai ceruser` [i primiser` copiii de pe strada mea. Cel mai ciudat \ns` era faptul c` to]i copiii aproape mai pu]in eu, care aveam oglinda mare \n camera p`rin]ilor [i ar fi trebuit s`-i dau afar` din camera lor la 12 noaptea ca s` m` v`d eu cu I]ili-Bi]ili, motiv pentru care probabil c` a[ fi luat una \n cap de l-a[
fi v`zut instantaneu pe I]ili-Bi]ili a[adar, cam to]i copiii avuseser` norocul s` se vad` cu I]ili-Bi]ili. Nasol. Eu eram printre cei mai frustra]i, \ntruc\t povestirile lor erau a[a de fabuloase [i, \n plus, I]ili-Bi]ili p`rea at\t de u[or de b`tut! \nc\t aproape c` hot`r\sem o revolu]ie prin care s` mut oglinda din camera p`rin]ilor oriunde a[ fi putut eu s` fiu la ora 12 noaptea \n pat, unde dracu s` fiu la zece ani? Ce este fantastic \ns` s\nt minciunile fantastice ale tuturor copiiilor: spumegam de invidie c\nd, de exemplu, prietenul meu A. (c`ruia i se \nt\mplase cam totul p\n` la v\rsta de 11 ani inclusiv mergea noaptea pe pere]i ca Omulpìanjen ori trìa \n pat cu un pìanjencu-cruce) avea o variant` absolut fantastic` la I]ili-Bi]ili: lui i s-a ar`tat din oglind` I]ili-Bi]ili, dar nu oricum: c\nd s-a f`cut 12 noaptea fix, oglinda a luat foc [i din ea a ie[it acest I]ili-Bi]ili, pe care, cu trei scuipa]i \n s\n, A. l-a \nvins, oblig\ndu-l s`-i dea ce-i ceruse el: o pereche de ochelari de ap`. Bine\n]eles c` nu putea s` mi-i arate, \ntruc\t erau ascun[i \ntr-un loc secret, s` nu afle p`rin]ii lui.
116-117

{i astfel am trìt zeci de ani cu frustrarea c` lui A. [i tuturor copiilor de la bloc le-a venit I]ili-Bi]ili-ul lor [i le-a adus tot ce voiau [i numai mie nu, \ntruc\t oglinda mare era \n camera gre[it`. De fapt, nici ast`zi nu [tiu exact dac` prietenul meu A. nu avea dreptate, iar I]ili-Bi]ili chiar exist`. Un impuls frenetic m` face s`-mi doresc s` m` scol la noapte, la cei 30 de ani ai mei, [i s` verific dar DAC~ EXIST~? Dac` nu apuc s` scuip de trei ori \n s\n, iar eu o s` devin sclavul lui I]ili-Bi]ili?! Brrrr, nu am curaj
2007
[i n-o s` am probabil curaj niciodat` s` aflu: dac` I]ili-Bi]ili chiar exist` [i apare numai noaptea? Voi muri probabil f`r` s` aflu acest lucru banal: dac` exist` sau nu exist`. {i [ti]i de ce? Pentru c`, [i acum, ca [i atunci, MI-E FRIC~! Mi-e fric` s` verific: dac` I]ili-Bi]ili chiar EXIST~, iar ochelarii de ap` ai lui A. chiar s\nt ascun[i undeva, sub vreun pat?
DC
Falemi Ngassam Nana

Nu s\nt eu, e fratele meu geam`n
DC
Nu s\nt eu, e fratele meu geam`n

a urmare a asem`n`rii izbitoare dintre mine [i fratele meu geam`n, Nomi, rezult` tot felul de situa]ii comice. De[i, \n general, el este confundat cu mine, se \nt\mpl` [i invers. De exemplu, colegii lui de facultate m` opreau pe strad` s` m` \ntrebe dac` am fost la vreun curs \n ziua respectiv`. Fire[te, mul]i se a[teapt` ca cele mai picante confuzii s` fie legate de fete, dar nu e deloc a[a. O singur` dat` ne-a \ncurcat o tip`, foarte dr`gu]` de altfel, care a venit la mine [i m-a luat cu Nomi. Mi-a p`rut rù c` nu m-am dat drept el, dar \ntre timp apucasem s` m` prezint cu numele meu adev`rat. Prima dat` c\nd am f`cut schimb de personalit`]i a fost \n timpul liceului. Noi am terminat liceul Laz`r, Gheorghe Laz`r. Liceu cu faim` [i tradi]ie. Liceu renumit pentru carte, baschet [i mintea deschis` a elevilor (a se \n]elege, evident, deschidere la distrac]ii). Baschetul era de departe cel mai popular sport \n liceu. |n unele momente era chiar cea mai popular` ocupa]ie,
iar cele mai multe dintre absen]e i se datorau. Situa]ie ce a determinat-o pe directoarea liceului, Cruella, cum era numit` atunci (o femeie, de altfel, admirabil`, lucru pe care l-am realizat, din p`cate, dup` ce am terminat liceul, pe atunci dumneaei fiind Inamicul), s` ia toate cataloagele la r\nd [i s` trag` linie ro[ie sub ultimele absen]e ale baschetbali[tilor. Fratele meu, care era [i el \n situa]ia asta cu linia ro[ie, tocmai lipsea la ora de englez`; juca baschet, chiar sub ferestrele clasei, \n curtea interioar`. Profesoara a intrat \n clas` [i a f`cut prezen]a. |n mod automat, m-am strigat pe mine \nsumi absent, apoi m-am recomandat Nomi, \n timp ce colegii mei de-abia se ab]ineau s` izbucneasc` \n r\s.
120-121

Era, repet, prima oar` c\nd abuzam de asem`narea dintre noi. Nomi avea nevoie de not` pentru a-[i \ncheia situa]ia, a[a c` \n momentul \n care a fost invitat la tabl`, m-am autosesizat din oficiu! Dialogul a decurs perfect, caietul cu lec]iile era \n ordine, totul se \ndrepta c`tre un 10 clar, dar v`z\ndu-l de la tabl` (aflat` pe un podium) cum fenteaz` cu mingea de baschet, am fentat [i eu c\teva r`spunsuri [i am terminat cu 8, \n aplauzele clasei! Dup` examinare, profesoara a r`mas pl`cut impresionat` c` un elev care a absentat destul de mult s-a descurcat a[a bine. Nomi, \n schimb, nu prea a fost impresionat: s-a sup`rat pe mine c` nu am luat 10! A trebuit s` \i explic c` pentru 10 se cere prezen]a obligatorie, nu prin intermediar. Mai t\rziu, pe unde am jucat fotbal, confuziile s-au ]inut lan], c`ci frate-miu mai vine s` m` vad` la antrenamente [i la meciuri. Pe c\nd eram la Steaua, D`nciulescu, Ciocoiu, Miu [i cu mine am avut ideea s`-i facem o fars` domnului Pi]urc`, antrenorul nostru de atunci. |nain-
2007
tea unui antrenament, cei trei i-au spus c` s\nt sup`rat, c` nu mai vreau s` ies pe teren [i c` vreau s` plec acas`. Vr\nd s` vad` despre ce e vorba, a mers s` vorbeasc` cu mine, dar a dat nas \n nas cu fratele meu, care m` a[tepta la vestiare \mbr`cat de strad`. Dup` un moment \n care domnul Pi]urc` a \ncercat s` afle ce se \nt\mpl`, am ie[it de unde st`team ascuns [i am dat totul pe fa]`, \ntr-un r\s general. Antrenorul nu s-a exteriorizat ca noi, dar a apreciat momentul! Odat`, dup` un meci, Nomi m` a[tepta la vestiare. L-a v`zut Ne[u, dac` nu m` \n[el, [i l-a \ntrebat, contrariat, c\nd naiba s-a schimbat a[a repede el m` v`zuse, v` da]i seama, cu c\teva clipe \n urm`, la du[uri! |ntr-o zi de ianuarie, colegul D`nciulescu a dat peste frate-miu undeva \n ora[. Ca tot cre[tinul, l-a \mbr`]i[at, l-a pupat [i i-a urat La mul]i ani! [i toate cele bune. C\nd ne-am v`zut la stadion, de fa]` cu to]i colegii, l-am rugat s` ne explice ce a dat ca s` primeasc` viza medical`, c`ci cu ochii ìa nesiguri nu ar fi putut trece cu bine la controlul medical. Doar nu a putut s` fac` diferen]a de la lungimea nasului!
DC
C`t`lin Prisacariu
Am scufia mea, s\nt piticonier! Una din minunatele vie]i ale lui Suki
DC
Am scufia mea, s\nt piticonier!
ovar`[a era \n picioare, undeva \ntre catedr` [i tabla proasp`t [tears` [i ud`. Mai \nt\i, difuzorul de deasupra u[ii a p`c`nit scurt [i un ]iuit ni s-a \nfipt \n urechi, ca un ton de telefon. Apoi a amu]it brusc, c\t s`-i dea r`gaz tovar`[ei s`-[i \nfig` tocurile \n parchet [i s` ia o min` grav`, la \n`l]imea momentului. Dup` cam un minut de ve[nicie mut`, un alt p`c`nit. Parc` ceva mai bolborosit dec\t primul, dar mai lung. De sub p\nza pr`fuit` a difuzorului ]\[nea direct \nspre noi. Se proptea \n pelicula \ntins` la maximum pe care o formau toate cele 64 de timpane din clas`. Apoi, ca din arc, plesnea \n hol, prin u[a deschis`, unde se \nt\lnea cu celelalte ghiulele identice care sc`paser` prin u[ile deschise ale claselor vecine de pe culoar. La impactul dintre ele, ]iuituri bru[te, de intensit`]i diferite, f`ceau carcasa de plastic galben a difuzorului s` tremure. Tovar`[a d`dea semne de \ngrijorare. Nu i se mai \nt\mplase s` a[tepte at\t pentru cuv\ntarea Tovar`[ului, \n picioare. De obicei, totul nu dura mai mult de dou`-trei minute, apoi copiii aplaudau, eventual c\ntau un c\ntecel cretin, dar patriotic, dup` care totul reintra \n normal. {i sunetele astea idioate care-i rodeau stomacul, t\mpi]ii dracului, \i f`ceau rù, [i a[a nu apucase s` m`n\nce nimic de diminea]`. |ncerc` s`-[i st`p\neasc` grimasa [i se \ndrept` spre u[`. Tovar`[a Enea de la clasa a doua de al`turi trebuia s` [tie dac` e vreo problem`, ea \ntotdeauna [tia. F`cu un pas, ridic` piciorul st\ng s`-l fac` pe al doilea, dar r`mase cu el \n aer. Dragi tovar`[i [\ pretini!, tun` difuzorul, \nghe]\nd particulele de praf care pluteau peste b`nci [i capete. Tovar`[a se contorsion` ca \ntoars` cu cheia [i, dintr-o singur` mi[care, se afla deja \n locul din care plecase, pro]`pit` l\ng` catedr`. Alo, alo, sta]i lini[ti]i la locurili voastri!, url` difuzorul, din to]i tranzistorii. Un g\lg\it de r\s usc` tabla dintr-o dat`. Nu se mai termina. Iar c\nd \ncepu s` scad` \n intensitate fu dublat de un h\r[\it care se auzea din ce \n ce mai aproape. V-a]i speriat?, reveni difuzorul, cu o voce mieroas`. Azi e o zi mare pentru voi, continu` cutia galben` de deasupra u[ii, ve]i deveni piticonieri!. Tovar`[a \[i sprijini [oldul drept de catedr`, \nghi]i \n sec [i r`mase o clip` cu gura deschis`, de parc`
voia s` absoarb` direct \n stomac h\r[\iturile care se apropiau de dreptunghiul deschis al u[ii. Nu mai avu vreme s` inspire, buza de jos se opri r`sfr\nt` din mi[carea care ar fi trebuit s` o lipeasc` de cea de sus [i c`sc` ochii \nspre ie[irea din clas`. |n jos, de unde lipsea tocul u[ii. {i unde r\njea o ar`tare lucioas` de nici jum`tate de metru, crescut` direct din podea. O scufie ro[ie, pe o ureche, spr\ncene stufoase, obraji umfla]i, rubiconzi, o b`rbu]` rar`, e[arf` verde, un c`me[oi cadrilat \n culori terne peste care, \ncheiat` la to]i nasturii, o vest` liliachie, bufan]i alba[tri termina]i sub genunchi, glezne \ncopciate \n ciorapi mov [i bocanci ro[i, dar zdraveni, cu car\mbi \n care ar fi \nc`put lejer un piolet de min`. Ar`tarea z\mbea. Sau, cel pu]in, cam a[a putea fi aproximat` grimasa de lut vopsit \n ulei dintre b`rbu]a rar` [i nasul umflat ca o p`tl`gea p\rguit`. Din difuzor porni un c\ntecel f`r` cuvinte, s`ltat [i zglobiu, c\t s` bruieze scr\[netul de caolin pe parchet pe care jum`tatea de metru \l f`cea \n drumul spre catedr`. Printre ding-dong-urile cristaline de pe refren, tovar`[a scotea c\te o scufie identic` celei de pe capul omule]ului (dintr-o traist` pe care piticul de gr`din` o avea ag`]at` pe um`r), apoi o punea peste codi]ele [i ciufurile fetelor [i peste tunsorile bìe]e[ti. La finalul ceremoniei, clasa era toat` colorat` \n treizeci [i una de scufii ro[ii, dispuse \n trei r\nduri paralele de zeceun[pe-zece. Eu am avut-o pe a mea p\n` acum c\]iva ani, c\nd a disp`rut inexplicabil. Tovar`[a mai are ulcer [i acum [i nu suport` culoarea ro[u.
124-125
2007
Una din minunatele vie]i ale lui Suki
uki avea abia dou` s`pt`m\ni, c\teva zeci de pureci [i un num`r par de gheare cu care, dintr-o pung` de plastic mototolit`, ajunsese p\n` \n decolteul generos al blondei care mi-a tuflit-o \n bra]e. La r`d`cina pistruiat` a s\nilor de blond`, grafologii au citit o semn`tur` de Chartreux sau chiar de albastr` de Rusia. Japonica lui Gellu Naum, \ns`, nu a citit dec\t Suki, care putea foarte bine s` fi fost [i Suji, dar [i mai bine Fuji, privit printr-o p\cl` deas` de smog tipic japonez cutremurat, \nainte de semnarea protocolului de la Kyoto. Odat` devenit` Suki, pisica s-a luptat mult` vreme cu Tita. La r\ndul ei, Tita se luptase cu Titi, un motan c\t un c\ine de dou` luni care a]inea aleile din Boulevard Jourdan, mai la vale de Parc Montsouris, fasafas cu Cit Universitaire. Principala preocupare a lui Titi (cu accent pe ultima silab`) era s` se lase m\ng\iat de fran]uzoaice cu din]i de cal, tocuri ]`c`nitoare [i r\njet de camembert cu pere, dar [i de americance trecute de treij de ani sau de japonezi [i indieni care g`teau to]i \n aceea[i buc`t`rie care nu avea fereastr`, dar, dac` ar fi avut, ar fi dat drept spre pista de biciclete marcat` de o band` lat` de zece centimetri de vopsea alb` \n relief direct pe trotoir. Printre mirosurile infecte de m\ncare indian` din buc`t`ria asta, Tita, care nu a v`zut niciodat` Parc Montsouris, a fost numit` ras` comun` \n carnetul ei personal de s`n`tate de c`tre un veterinar cu fa]` de lupt`tor de K1 din Moldova de peste Prut. R`nit` \n orgoliu, s-a retras. Bine\n]eles, locul i-a fost luat, natural, de Suki, care p\ndise tot timpul, cu privirea fix`, mi[carea fatal` a dublurii ei. Mai t\rziu, am aflat c` Suki este [i numele unei m`rci de t\mpl`rie de aluminiu, PVC etc. [i geam termopan. Ceea ce, desigur, nu o ajut` prea tare pe colega Simona M`d`lina Tache care, de[i a avut o pisic`, a avut [i mari probleme cu geamurile termopan (poveste pe care, poate, v` va spune-o odat`). Cum nu cred c`-l va ajuta nici pe {tefan Agopian, care nu numai c` a avut mai multe pisici, dar are [i \n acest moment [i, pe c\t e de sigur c` m\]ele au nou` vie]i, va mai avea cel pu]in o duzin` de miorlìturi de catifea, m`car pentru fiecare jum`tate de pagin` de roman pe care o va mai scrie \n via]a asta sau \ntr-una viitoare, \n stilul fric--frac f`r` papillon. |n timpul vie]ii ei \n via]a mea, Suki mi-a povestit despre sf\ntul Bruno (s`rb`torit pe 6 octombrie), \ntemeietorul ordinului de Chartreux, \ns` a fost foarte
zg\rcit` cu povestea necenzurat` a ]arilor ru[i, de[i pedigree-ul ei fantastic o recomanda ca pe o albastr` de Rusia veritabil`, m`car \ntr-una din vie]ile \n care c`zuse \n picioare de la fereastra neluminat` a c`lug`rului Rasputin. |n timpul aceleia[i vie]i a ei din via]a mea, Suki a v\nat un porumbel deja mort, cu penajul v\lvoi, de un gri mai intens dec\t cercurile de pe coada ei, care sem`na cu un ou Faberg camuflat \ntr-un pui de porumbel c`l`tor legat de picior [i g\ngurind speriat de moarte, ochi \n ochi cu dihorul duhnitor a p`m\nt [i a spaima gìnilor. |nainte de porumbel, Suki a v\nat un breloc ieftin [i flocos, care aducea foarte bine cu un hamster de la Antipa sau chiar cu un porcu[or de Guineea nehr`nit de trei zile. De departe, \ns`, cele mai promi]`toare v\n`tori ale lui Suki au fost cele \n care sparring partner \i era un fluture cu corpul c\t a treia parte din coada lui la v\rsta de o lun`, total negru, dar cu aripi cu intarsii stacojii capabile s`-]i fluture genele cu aproape aceea[i vitez` ca a aripilor unui colibri. |n reprize de mii de secunde, fluturele murea [i \nvia [i apoi o lua de la cap`t, p\n` c\nd re\ncarn`rile lui demne de o samsara interminabil` [i ghidate de o karm` proast` s-au sf\r[it odat` cu moartea lui Suki \n via]a mea. Bine\n]eles, c\nd a ajuns la mine [i nu era \nc` Tita, nici Suki, avea un ochi \nchis tot timpul, apos [i chior ca al unui coco[at c`ruia numai at\t \i mai lipse[te ca s` fie ars pe rug pentru slug`rnicie la h\dele indexate \n Maleum maleficarum [i arse pe rug ca eretice. |ntre timp, Suki [i-a m\ncat un r\nd de pui, a f`tat un altul, iar blonda se pare c` a ajuns culeg`toare de perle \n Singapore pentru Alice din }ara de Scor]i[oar`.
DC
Costi Rogozanu
Aga]amente, filme, fete sau bìe]i
DC
Aga]amente, filme, fete sau bìe]i
ìe]ii alc`tuiesc, mai ales la vrste fragede, societ`]i incredbil de plicticoase. Se organizeaz` n mici cete isterice pentru fotbal, tenis de picior, de mas`, mici prostioare sau b`tì pentru stabilirea unui mascul alfa interimar. Fetele, n schimb, erau purt`toarele secretului satisfac]iei sociale. Flori, fete sau bìe]i... nu se putea organiza f`r` aportul serios al fetelor. Acest joc a avut dintotdeauna o profunzime feminin` la care am avut acces trunchiat cu un singur nv`]`mnt important: e o iluzie c` po]i alege, c` po]i ag`]a; aproape f`r` excep]ie ele au f`cut alegerea cu mult nainte s` organizeze oficial un joc semi-inocent de aga]ament. Fetele dezbat [i aleg cu mult nainte ca bìe]ii s` ncerce primul pas m`car. Bìe]ii se consum` penibil n idio]enii precum texte. Fetele nu vor mar[a niciodat` (vorbesc de fetele alea care-mi plac mie) dac` nu au hot`rt deja c` un anumit mascul merit` o conversa]ie m`car. n rest, din lec]ia flori, fete sau bìe]i n-am mai prins nimic. Dect, poate, mai trziu, n liceu, cnd am constatat c` foarte rar gusturile, alegerile muzicale sau cinematografice se mpart n dou`: cele pentru aga]ament [i cele pentru propria pl`cere. De multe ori, cele dou` snt incompatibile.
Apreciez femeile care le dau cu florile n cap n astfel de cazuri n felul acesta avem de-a face cu o emasculare clasic` [i nu cu o autocastrare tipic b`rb`teasc`. Florile snt maligne. S\nt mai mult arme albe dect arme de seduc]ie.
Am f`cut parte din categoria celor sedu[i complet de film. Nu-mi puteam nchipui utilitatea flirtului ntr-un cadru oricum seduc`tor. Am avut prima ntlnire la film cu o fat` la 11 ani. Eu eram mort dup` ea, ea m` trata cu o dragoste non[alant`, pu]in prea u[uratic` pentru
Filme
Nu prea le-am dat flori iubitelor. {i asta nu pentru c` a[ fi vreun nou misogin proasp`t angajat la Academia Ca]avencu, ci pentru c` le-am dat, probabil, prea multe flori nv`]`toarelor [i profesoarelor din gimnaziu. n liceu am rupt cont(r)actul cu vegetalele nc`rcate de sentiment. Am primit, n schimb, de dou` ori flori, la via]a mea, de la o prieten` [i de la o iubit`. Ceea ce mi s-a p`rut cool, n afar` de situa]ia destul de penibil` pe care a creat-o prima dintre ele. n orice caz, joaca de-a florile pentru iubit` merge ntotdeauna, spun exper]ii. Mie nimic nu mi se pare mai trist dect un b`rbat muci de beat cu un bra] de gladiole care-[i cere scuze pentru propria condi]ie, pentru propria decizie de a se mb`ta rù.
Flori
128-129

o obsesie a[a de grea cum era cea din capul meu. M` rog, dup` multe taton`ri, am stabilit s` mergem ntr-o smb`t` la film. Era o tip` blond`, mai nalt` dect mine atunci, cu picioarele lungi [i scheletice, cu un rs insuportabil de curajos [i de matur. Eu eram un tip bondoc, pe care absolut nici o ]oal` nu venea ca lumea, cu o frez` insuportabil` aproape tot timpul un coleg gelos mi-a spus c` ea m` iube[te doar pentru c` snt de[tept ([i am decis c`, dac` creierul poate ajuta la seduc]ie, merit` s`-l antrenezi n fiecare zi). A venit ziua cu pricina [i nenorocirea s-a ntmplat. Maic`-mea mi-a comunicat ferm c` dac` mi arde de film smb`ta l iau [i pe frate-miu cu mine. Am comentat de poman`. M-am ndreptat resemnat c`tre cinema tr`gnd dup` mine un ]nc de 7 ani. n fa]a casei de bilete m` a[tepta ea, cu p`rul desf`cut [i ntr-o rochie alb`-alb`. Mie nu mi-a pl`cut chestia cu p`rul desf`cut, a[a cum nici acum nu m` omor dup` cosi]e fluturnd n vnt. Ei i-a cam c`zut fa]a cnd a v`zut c` tr`geam dup` mine un copil (sem`nam [i insuportabil de mult cu fratemiu). Dar a rs foarte frumos [i mi l-a prezentat pe fratele ei, cu trei ani mai mic, care tocmai se ntorcea cu dou` nghe]ate la cornet. {i ei sem`nau incredibil... La film am stat totu[i unul lng` altul, flanca]i de clonele noastre, [i am rs de aventurile jandarmului.
2007 Bìe]i
Nu am fost niciodat` amator de confesiuni masculine. Mndria, orgoliile, joaca de-a principiile fac din b`rba]i, de prea multe ori, insuportabili ipocri]i. Devin buni vorbitori doar cnd snt pasiona]i de un lucru. De la c`r]i, la fotbal. {i cnd renun]` la imaginea pe care ar avea-o de ap`rat. La jocurile din fa]a blocului, bìe]ii erau ntotdeauna cei dispu[i s` fac` pa[i gre[i]i, s` strice violent o joac` feminin`. Nu ntmpl`tor, fetele de vrsta noastr` erau ndr`gostite de bìe]i mai mari.
Pe la 10-11 ani, cnd jocul sus-amintit are o deosebit` frecven]` (m` rog, avea, acum se joac` pe messenger pn` la vrste mult mai naintate chat-ul ne infantilizeaz` pe to]i), fetele snt monstruos de mature, iar bìe]ii insuportabil de cretini. Fetele au deja n spate, n general, o ntreag` istorie secret` sexual`, bìe]ii abia dac` ncep s` se autodescopere. Ele deja dezvolt` un ntreg limbaj al aluziilor, al fine]urilor de salon, ei snt nc` b`tu]i n cap, f`r` subtilit`]i, doar agita]i la infinit de propria necunoa[tere. Dar fetele snt cele care te ajut` cu adev`rat s` cucere[ti alte fete la vrsta aceea. Dac` nu ai o fat` aliat ]i va fi mult mai greu s` r`zba]i. Cei mai de succes bìe]i, de exemplu, mi p`reau cei care aveau o sor` mai mare care de obicei nu-i b`ga n seam`, dar de la care ei nv`]au enorm. Fetele snt cele generoase, care te pot ajuta n comunicarea cu o tip` la care ai visat un semestru ntreg. Mari seduc`tori precum Don Juan sau Casanova nu au avut avantajul vreunei masculinit`]i feroce, ci incredibilul atu de a fi nv`]at de timpuriu limbajul [i fine]ea feminin`.
Fete
Aici, cum spuneam, oamenii se mpart clar: exist` fanaticii, a[a cum am nceput eu s` fiu pe la 13 ani, [i exist` cei care folosesc muzica drept fundal pentru alte activit`]i. Nu ascultam pn` la disperarea p`rin]ilor Nirvana sau Pearl Jam doar ca s` mi fac un playlist erotic. Noi, obseda]ii, eram enervan]ii ìa care stricau petrecerile pentru simplul fapt c` dup` cteva pahare ne venea chef de muzica noastr` [i numai a noastr`. Cine are nevoie de hituri n-are nevoie de muzic`, or, asta e chiar o chestie inadmisibil`. Muzica adev`rat` are o leg`tur` aparte cu dragostea, foarte special`. Nu e doar coloana sonor` a unei partide de sex. Dac` n-a]i avut r`bdare s` citi]i sau a]i s`rit rnduri, rezum aici: jocul flori, fete sau bìe]i... este un bun antrenament pentru seduc]ie din care, n copil`rie, n-am nv`]at mai nimic.
Muzic` sau cnt`re]i
DC
Nic Srbu
Cum am fost destinat de mic s` ajung o vedet` de film
DC
Cum am fost destinat de mic s` ajung o vedet` de film

Curriculum Vitae
ra firesc s` ajung aici. Aici, pe covorul ro[u din fa]a Teatrului Chinezesc din Hollywood. |mi z\mbesc to]i, unii fac cu m\na, bli]urile explodeaz` \n jurul meu. Am \nt\rziat pu]in, iar prietena m` prive[te dojenitor. |mi aranjez c`ma[a [i sur\d superior. Am o scuz` pentru \nt\rziere: am fost re]inut de ni[te autografe. Erau \n vitrina unui anticariat [i m` holbasem la ele dou`jde minute. Cum spuneam, era firesc s` ajung la Teatrul Chinezesc. Normal, dac` o iei pe cea mai mare strad` din Tinseltown [i mergi pu]in cu ochii \n stele (\n stelele cu numele starurilor, de pe trotuar), mai devreme sau mai t\rziu ajungi [i la 6925 Hollywood Boulevard, la Graumans Chinese Theater. M` uit la pic`turile gloriei efemere a celuloidului, \mpietrite \n firmamentul de sub t`lpile mele [i \mi apare brusc \n minte o dal` de pavaj din Parcul Libert`]ii, din drumul meu de patru ani de zile spre {coala de Aplica]ie a Liceului Pedagogic. Am prins asfaltul proasp`t, \ntr-o diminea]` maronie de toamn` cu miros de gutui, [i am zg\riat, pe furi[, cu un be]i[or, EU. Se \nt\mpla prin clasa a doua, pu]in dup` ziua \n care a trebuit s` port pentru prima dat` ochelari (pe care, evident, i-am uitat acas` [i am fost silit s` m` \ntorc de la jum`tatea drumului) [i pu]in \nainte de o alt` diminea]` foarte special` pentru mine. Dar despre asta, mai t\rziu. Acum, pe covorul ro[u (bine, doar \l ating cu v\rful piciorului, c` e prin zon` un badigard mare [i ur\t care sugereaz` din priviri faptul c` m`-sa a sp`lat carpeta la m\n`, cu peria, [i c` el ]ine foarte mult la prospe]imea culorii), \mi dau seama c` aici e locul meu. Nu numai pentru c` n-am cum s` m` mi[c, oric\t a[ vrea, din cauza mul]imii, ci pentru c` o via]` \ntreag` m-a condus spre asta: s` devin cel mai complet actor de metod` din istorie. Poate nu [tia]i, dar `[tia se bazeaz` pe amintirea unor sentimente reale pentru a
juca anumite st`ri. |n spa]iu nu m` pot deplasa, dar am tot timpul de pe lume. Iar cum viitorul mi-e deja clar, aleg s` derulez [i mai mult filmul vie]ii mele, p\n` la primele cadre. Light! (Mi-am aprins o ]igar`.) Camera! (E preg`tit`, a[tept vedetele.) Inaction! (muzic` de scufundare \n trecut, imaginea tremur` ca suprafa]a unei b`ltoace c\nd \ncepe ploaia, sau, dac` vreau, ca screensaver-ul meu de Mac)
Actul I: Vertigo
Primele mele dou` amintiri stau sub semnul suspense-ului. De fapt, prima nu-i a mea propriu-zis, am adoptat-o de la to]i cei din jurul meu, care at\t au povestit-o [i r`spovestit-o \nc\t deja mi-o asum. Oricum, se \nt\mpla pe c\nd aveam un an [i jum`tate. Era var`, eram \n Bucovina, la ai mei, ei erau la c\mp.
132-133

M` rog, pe un ogor micu] din spatele casei, ogor m`rginit de un hele[teu (`sta-i un fel de iaz, dac` nu [ti]i cuv\ntul). Un hele[teu care m-a fascinat, aparent, \nc` de atunci. (Am aflat mai t\rziu c` ap`ruse pe locul unei f\nt\ni, bunica \mi povestea ceva despre comori \ngropate pe-acolo. Evident.) Nu [tiu precis cum, cert e c` rubedeniile m-au sc`pat din ochi [i am luat-o, de-a bu[ilea, c\]iva metri p\n` la mal. A urmat un pas mic pentru om, o alunecare uria[` pentru mine [i am fost lansat la ap`. Norocul meu c` eram cam rotund, ba chiar gr`su] bine (\n ciuda aparen]elor din prezent), a[a c` am \nceput s` plutesc \n deriv` c`tre mijlocul l`cu[orului. Salvarea a venit, pu]in ru[inos a[a am crezut toat` copil`ria \n persoana bunicii mele, care m-a tras la mal cu ce avea la \ndem\n`. Respectiv o grebl`. Bine, recunosc, sf\r[itul e, mai degrab`, de comdie. Dar \n domeniul asta, dup` cum ve]i vedea mai la vale, am atins excelen]a nu cu mult mai t\rziu. A doua amintire de care pomeneam este, de fapt, prima. |n sensul c` s\nt foarte sigur c` e a mea, proprie [i personal`, ba chiar, dup` cum ve]i vedea, accelerat`. Aveam doi ani [i jum`tate, [i \n mod normal n-ar trebui s`-mi amintesc nimic de atunci, ocupat fiind cu alte agerimi specifice v\rstei, cum ar fi suptul degetului [i f`cutul pe mine. Dar seara aia se \nt\mpla s` fie cea de 4 martie 1977. Pe la 9,20 (sta]i lini[ti]i, data [i ora le-am aflat mult mai recent), mama, gravid` (frate-miu mai avea trei luni p\n` s`-mi fure din luminile rampei), vorbea la telefon. Eu m` jucam \n fa]a vitrinei cu bibelouri (hai, c` le [ti]i: balerina, contesa, calul, amora[ii f`c\nd pi[u), bunic`-mea se \nv\rtea prin baie [i tata prin buc`t`rie. Atunci mi-a fugit p`m\ntul de sub picioare [i m\ini: \nainte de a [ti cuv\ntul, experimentam unul dintre cele mai puternice cutremure din Romnia. Acum eram \n patru labe, o secund` mai t\rziu d`deam cu barba de parchet. Reac]ia mea a fost surprinz`toare, dar corect`: am fugit sub p`tu]ul meu de metal (ì mai b`tr\ni le ]ine]i minte...) sub care aveam toate juc`riile. {i, f`r` s`-mi dau seama, aveam [i o oarecare siguran]` acolo. Orice film trebuie s` aib` [i un erou, [i `sta a fost taic`-miu: imediat ce primele zguduiri s-au terminat, m-a tras cu for]a de sub pat, a luat-o [i pe mama (cu frate-miu cu tot) pe sus [i ne-a c`rat afar`, practic instantaneu. Dup` care s-a \ntors [i a procedat la fel [i cu bunica. Mai departe s-a cam \nnegrit pelicula, dar sentimentul `la ciudat de teroare calm` (pentru c` habar n-aveam de ce s` fiu speriat, dar nu-i exclus ca o parte din greutatea c`rat` de
2007
taic`-miu afar` s` fi fost dat`, mai \nt\i, afar` de c`tre mine ;)), ei, sentimentul `la nu-l voi uita niciodat`. Iar pentru un actor cu metod`, trìrile reale s\nt esen]iale, \ntreba]i-l pe Peter OToole!
Actul II: Sporturi s\ngeroase

Dac` suspense-ul mi-a fost familiar din fraged` pruncie, violen]a a intrat \n via]a mea abia pe la patru ani. ~[tia micii n-au habar, dar pe vremuri, \n prima grup` de c`min, trebuia s` purt`m to]i o rochi]` cretin` [i albastr` cu o fund` ro[ie uria[` ([i la fel de cretin`) la g\t. Mic, dar cu o personalitate c\t China, am refuzat cu urlete [i tropìturi aceast` umilin]`. Rochi]`, ce naiba? Deja f`ceam pi[u de-ampicioarelea! La oli]`, dar ori[ic\t Drept urmare, ai mei n-au avut ce face [i m-au \nscris direct la grupa mare. ~[tia erau [mecheri: pantaloni (nu fuste!!) alba[tri, c`ma[` portocalie, cravat`, [apc` albastr`, {oimii Patriei, ce mai! E drept, n-aveam calific`rile necesare pentru a purta cravata ro[ie cu tricolor, dar nu era bai, toat` lumea era a mea! Asta, pentru primele trei minute, dup` care un tip gigantic (putea atinge masa cu fruntea, dac` se ridica pe v\rfuri) a venit [i m-a luat la [uturi, pe motiv c` s\nt mai mic, deci se poate. Vreo dou`trei zile n-am zis nimic alor mei, mi-era ru[ine c` m\ncam b`taie [i la micul dejun, [i la pr\nz, [i dup` somnul de la ora dou`. La un moment dat \ns`, nu [tiu cum s-a \nt\mplat, dar tata a aflat. |n seara respectiv`, \nainte de culcare, am avut prima discu]ie ca \ntre b`rba]i cu {efu [i am primit prima lec]ie de autoap`rare. Extrem de simpl`, cum de nu m` g\ndisem? {ut la fluierul picioru[ului, genunchi la ou[oare, pumni[or \n burtic`, c`pu[or \n guri]` [i gata! Astfel \ncurajat de tata, am ignorat faptul c` huiduma m-ar fi putut face ar[ice doar cu o m\n`, c\t timp cu cealalt` [i-ar fi m\ncat
DC
am \nceput o b`taie ca-n filmele cu Jackie Chan: capete \n u[`, m\ini sucite, t`v`leal`, picioare-n burt`, m` rog, toate mi[c`rile, p\n` c\nd ne-am sim]it suspenda]i de c\te o ureche [i ne-am trezit cu primele men]iuni (cu ro[u) \n carnetele de elevi. Crede]i c` m-am potolit? Neee, t`ticu! Eram suficient de pro[ti noi, cei mai mici, \nc\t s` ne l`s`m convin[i cu u[urin]` de ìa mai mari de la bloc s` ne batem ca t\mpi]ii, cu figuri v`zute prin filmele cu Brusli, pentru a le c\[tiga admira]ia. |n fiecare sear` de var`, \n r\setele pl`vanilor `lora mai mari, plecam [chip`t\nd, s\nger\nd, cu buzele sparte, \ns` m\ndri [i \mpùn\ndu-ne ca ni[te coco[i, fie pentru c` nu cr\cneam la c\te o lovitur` care ne tìa r`suflarea, fie c` ne-am umplut adversarul de s\nge. Preferabil al lui. {i acum \mi pare rù c` m-am mutat de acolo taman c\nd ajunsesem [i eu printre cei mari n-am avut niciodat` ocazia s` fiu Lord of the Boxing Rings.
lini[tit gri[ul cu lapte [i dulcea]` de vi[ine. A doua zi la prima or` (cred c` nici n-am sc`pat bine din palton) am s`rit la el [i i-am f`cut tot ce-a zis tata. S`racul a fost at\t de surprins de tupeul meu, c` a \nceput s` pl\ng` [i a r`mas f`r` ripost` toat` ziua. Partea cea mai nasoal` a fost la plecare, c\nd, coco]at pe o b`ncu]`, \i povesteam lu taic`-miu, care se chinuia s` m` \mbrace, cum l-am altoit pe colegul meu mai mare cu doi ani. |n spatele meu era respectivul coleg (\nc` pl\ngea, \mi place s` sper) al c`rui tat` ascultase, la r\ndul lui, toat` lùd`ro[enia mea, inclusiv partea cu a[a cum mi-ai spus tu s` fac. Era, aparent, un prieten vechi de-al p`rin]ilor mei. Suspectez c` doar p\n` la acel moment. Oricum, g`liganul [i-o meritase cu v\rf [i \ndesat, n-am regretat nici o clip` aceast` prim` gol`nie. Poate c` atunci mi s-a trezit pofta de s\nge, pentru c` am recidivat. |n clasa a II-a, trebuia s` aducem ni[te pl`ntu]e la [coal`. Cineva a ales s` se dea mare cu un cactus, [i to]i ne-am str\ns \n jurul ghiveciului, curio[i s` sim]im acele \n podul palmei. Un prieten bun nu s-a putut ab]ine [i taman c\nd atingeam u[urel planta mi-a fript una de-ar fi trebuit s`-mi treac` acele prin palm`. Am profitat de provocare (\mp`rt`[eam cu respectivul o pasiune mai mult sau mai pu]in secret` pentru o coleg` de clas` enervant de dr`gu]`, dar mai ales \nfior`tor de bun` la a ne ignora pe am\ndoi) [i p\n` s` vin` \nv`]`toarea (era \nainte de opt [i a[teptam cu to]ii s` se deschid` clasa)
Actul trei: Easy Rider

Dou` cuvinte: bicicleta Pegas. OK, ca s` fiu sincer, [i de cascadorii m-am apucat \nainte de apari]ia celebrelor Pegasuri, a[a c`, fie, patru cuvinte: bicicletele cu ro]i ajut`toare. Am primit una prin clasa I, dar se vede c` aveam trac. La prima tentativ` de utilizare, \ntorc\ndu-m` c`tre camera foto sovietic` m\nuit` cu mare m\ndrie (tot) de taic`-miu, am luat un viraj mult prea str\ns [i, pe cale de consecin]`, am c`p`tat o cicatrice \n form` de semilun` (pe care o am [i azi) de la singurul ciob de sticl` r`t`cit atunci pe strada mea. (Altfel se f`cea salubrizarea pe vremuri, domle) Am \nv`]at multe \n urm`torii ani. Cel mai frecvent, motivat de durere. Astfel c`, atunci c\nd am intrat \n posesia mult-visatului Pegas de copii mari, \ncrederea mea \n propriile for]e era suprem`. {i complet nejustificat`, ]in\nd
134-135

cont de puterea sporit` [i gabaritul mai mare al noului meu bolid. Dup` nenum`rate julituri, s\nger`ri, v\n`tì minore, murd`riri infernale cu ulei, am reu[it, \ntr-o bun` zi, s`-mi [i cobor juc`ria cele dou` etaje p\n` \n curtea blocului. A fost o zi bun`, \ntr-adev`r. Am aflat [i c` ]\n]arii s\nt un pic acri[ori [i c` a face viraje f`r` a ]ine m\inile pe ghidon are, \n via]a de zi cu zi, una din dou` consecin]e: un cap spart sau, cum a fost cazul meu, un cap spart [i o roat` distrus`. Pentru c` \i este foarte dificil unei biciclete s` aleag` traiectoria de evitare a unui zid care se hot`r`[te, brusc, s` te inoportuneze cu prezen]a lui tocmai c\nd nu [tii ce s` faci mai \nt\i: s` fr\nezi p\n` sub viteza sunetului, s` \nghi]i/scuipi o musc` sau s` \ncerci modificarea legilor fizicii prin autosugestie, cu ochii str\ns \nchi[i. Momentul \n care mi-am dat seama, \ns`, c` a[ putea totu[i reu[i \n meseria de cascador a venit printr-a [asea, \ntr-o zi care nu prevestea nimic rù. Dar un maior de Mili]ie care-mi era, de altfel, vecin de scar` , \ntr-o Dacie galben`, probabil c` nu aflase de prevestirile curente [i nici nu se mai putea concentra, la volan, asupra unor detalii minore cum ar fi privitul prin parbriz. Drept care i-am gùrit un cauciuc cu pinionul meu de pe roata din fa]`. N-a fost u[or: a trebuit s` m` las (sur)prins \ntre Dacie [i bordur`, chestie care mi-a convins bicicleta s` se opreasc` brusc [i s` se dea peste cap. Pentru mine asta n-a fost la fel de conving`tor, deci mi-am continuat traiectoria c\]iva metri buni, p\n` \n prima tuf` de trandafiri
2007
ap`rut` pe parabol`. Surprinz`tor, \n afar` de posteriorul care ar`ta ca un arici [i orgoliul complet dezumflat (erau [i c\]iva martori), toate celelalte p`r]i ale corpului \mi erau func]ionale. A[a am \nv`]at c` o aterizare bun` e una din care pleci pe propriile picioare. C` pe biciclet`, nici nu mai putea fi vorba! C\t despre maior, nu mai avea nimeni ce s`-i fac`: bùse \n ziua aia fiindc` tocmai fusese dat afar` din Mili]ie dup` ce d`duse, bùt fiind, peste un alt biciclist. Trauma mi-a r`mas: prefer, [i azi, lalelele.
Actul IV: Masters of the Universe

Poate nu [ti]i asta, dar, la baz`, s\nt fizician. Astrofizician, mai precis. Mai mult chiar, m` pot lùda c` am conceput singurul sistem cosmologic egocentric din lume, la [apte ani. Asta de la circ mi s-a tras: am v`zut ni[te ur[i merg\nd pe butoaie [i am f`cut extrapolarea (n-a[ fi [tiut atunci s` scriu cuv\ntul, dar`mite ce \nseamn`), \n diminea]a aia special` de toamn` despre care vorbeam la \nceput. De asta este, de fapt, at\t de special`: cum mergeam lini[tit spre [coal` (nu voi recunoa[te niciodat` c`, \n realitate, ]opìam \n pasul [trengarului, ni]el penibil. N-ave]i nici un martor!), deodat` mi-a venit IDEEA! Dac`, de fapt, eu NU merg pe P`m\nt, ci \l rotesc pe acesta sub picioare, la fiecare pas pe care \l fac, aduc\ndu-mi destina]ia tot mai aproape? Superb` teorie, iupiii, s\nt buricul Universului! Rezultatele experimentale mi-au invalidat teoria, nici trei minute mai t\rziu: un adult venea, hot`r\t, din sens contrar. D`dea pe undeva senza]ia c` era mult mai eficient la \nv\rtitul P`m\ntului \n cealalt` parte. Ceea ce ar fi dus, logic, la \ndep`rtarea mea de [coal`. N-am pl\ns, nu m-am lamentat, mi-am acceptat eroarea [i am continuat dificila munc` de cercetare. Cum tocmai
DC
vant de alba[tri [i care reu[ise, din clasa a II-a chiar, s`-mi zdrobeasc` inima pentru prima dat`. Mai \mi pl`cuse mie de c\te cineva prin gr`dini]`, \ns` alea erau aventuri f`r` consecin]`, nici m`car nu ajunsesem s` \mp`r]im celofanul de bomboane, `la negru (cu c`p[uni) sau galben (cu cire[e) pe care-l sugeam to]i p\n` la transparen]` dac` n-aveam lipici Pelicanol, care era sensibil mai gustos. Dup` ea, dup` blonda \nalt` cu ochii enervant de alba[tri, au mai urmat c\teva iubiri, care nici n-a[teptau s` se \nchid` bine r`nile vechi, c`-mi f`ceau altele noi. Ceea ce, de ne\n]eles, nu m` potolea, ba chiar din contra. Dar fata asta a fost prima. Mi-a luat inima cam pe c\nd ne-au f`cut pionieri, la casa lui Enescu de la Tescani (apropo, e pe l\ng` c`minul colegului Iulian T`nase* din redac]ie), a[a, deci mi-a luat inima, a aruncat-o pe jos [i a c`lcat-o cu pantofii ei negri de proasp`t pionier. Asta, \n \ntoarcerea pe c`lc\ie care a precedat o dup`-amiaz` \ntreag` de h\rjoneal` cu concuren]a, un i-a[ zice acum bìe]a[ de cartier de pe l\ng` ea, ]ig`nos, cam \ncetu], dar care n-avea ochelari. {i, OK, ar`ta considerabil mai bine, ceea ce nu era deloc greu. (V-am zis c` aveam ochelari, dar am uitat s` precizez c` ochelarii mei au f`cut, toat` copil`ria, parte dintr-un complot de-al maic`-mii cu scopul de a nu m` fura nimeni de l\ng` ea. De[i dac` m` vede]i azi v-ar fi greu s-o crede]i, s\nt, totu[i, sensibil \mbun`t`]it. Plus c` am mai crescut \n \n`l]ime.) {i cum nici o nenorocire nu vine vreodat` singur`, pe c\nd m-am prins eu clar c`-mi cam place blonda cu ochii enervant de alba[tri, s-au prins [i ai mei c` dantura mea ar putea profita de ni[te maxilare mai late. Drept pentru care m-am trezit, peste noapte, cu at\tea s\rmuli]e-n gur`, de m` mir [i-acum de ce nu prindeam Vocea Americii cu
citeam o c`r]ulic` de popularizare numit` V` place fizica?, \n care se povestea [i despre orbitele planetelor, [i despre cele ale electronilor \n jurul nucleului, mi-am g`sit propria imagine a infinitului (p\n` atunci \i aflasem doar sinonimul pe ecranul calculatorului Texas Instruments, cu leduri ro[ii, al tatei: ERROR). Ideea era simpl`: dac` planetele din jurul Soarelui s\nt ni[te electroni dintr-un atom al unui EU mult mai mare, care st` pe o planet` mult mai mare, \n jurul unui Soare mult mai? Iar eu s\nt populat, de fapt, de mici sori cu mici planete cu mici EU? {i tot a[a, p\n` la loc comanda? Acum, dup` dou`zeci [i cinci de ani, \mi dau seama c` prima teorie nu era complet desprins` de realitate, iar a doua avea ceva-ceva de capul ei: aduce]i-v` aminte de cadrul final din Men in Black Oricum, cele de mai sus se constituie \ntr-un argument care s` dovedeasc`, dac` mai era nevoie, c` am capacitatea de a interpreta roluri solide \n cele mai diverse SF-uri. Asta, [i poate [i faptul c` pot s` spun at\t nucleosintez` primordial` c\t [i adenozintrifosfat f`r` prompter, f`r` a m` b\lb\i. F`r` s`-mi fie \nc` foarte clar cu ce se m`n\nc`.
Actul V: Love story

Ti-da-da-da-daaam (se fredoneaz` pe melodia de generic a filmului, deci haide]i, altogether now: Ti-da-da-dadaaam/ta-da-da-di-da-dada-dada-da-dadaaam continua]i voi pe fundal, [i nu m`-ntrerupe]i, c` am de povestit.) Cum spui povestea unei fete de zece ani care-a fugit? Totul s-a sf\r[it \ntr-o var`. Terminam clasa a patra [i ai mei hot`r\ser` s` m` mute, pentru gimnaziu, la {coala 18. Era mai aproape, avea profe multe, m\ndre [i t`cute, [i profi mai b`rba]i, m` rog, v-a]i prins. Aha, ca parantez` absolut irelevant` \n context, c\nd am ajuns acolo, \l avea \n clasa a [asea De, pare-mi-se, [i pe colegul Iulian T`nase din redac]ie. Da mai interesante erau fetele din a [asea Be. {i oricum nu despre ele vreau s` v` povestesc acum. Cred. Oricum, la \nceputul verii lui 1985, cam pe c\nd Tom Cruise se preg`tea, absolut gratuit, s` devin` mare [mecher cu filmul de recrutare Top Gun, eu m` preg`team, absolut sictirit, s`-mi p`r`sesc colegii de I-IV definitiv. Dar nu asta era problema. Adic` nu colegii. {i nici m`car colegele, cel pu]in nu toate. Era \ns` printre ele o zv\rlug`, tre s` fiu sincer [i s` recunosc acum, un pic mai \nalt` ca mine, blond`, cu p`rul prins tot timpul \ntr-o coad` care-o \n`l]a [i mai mult, cu ochi ener-
136-137

aparatul `la dentar. Tragic` zi, c\nd, la prima or`, i-a venit \nv`]`torului s` m` asculte, ]in [i acum minte, la lec]ia Furtuna. {i m-a certat c` de ce m`n\nc bomboane \n or`. Nu eram numai r`nit, acum mai trebuia s` fiu [i insultat! N-am mai rezistat (adic` eu a[ fi rezistat, da glandele lacrimale m-au tr`dat atunci) [i, ro[u de ru[ine, am fugit la baie. Credeam c`-mi c`zuse ceru-n cap, nu-mi imaginam c` ar putea fi ceva mai rù. Gre[eam. P\n` s` m` \ntorc, colega mea de banc` [i comandant` de deta[ament (eu eram de grup`, ca [i ochii enervant de alba[tri) le-a explicat tuturor c` nu m\ncam bomboane. C\nd am reintrat \n clas` eram, deja, S\rmuli]` sau, mai finu], S\rmu. V-a]i prins, nu? Srbu S\rmu, mergea la fix. Am cùtat ochii alba[tri [i am v`zut c` aveau lacrimi. De r\s, presupun. (Acum, ca o parantez`, ar trebui s` clarific: Ramona, colega mea de banc`, n-a f`cut-o cu rùtate. Din contra, le [optise ochilor enervant de alba[tri c` vrea s` se m`rite cu mine c\nd cre[tem mari. Ramona era prietena ei cea mai bun` [i m` pl`cea. Drept pentru care am ignorat-o mereu, p\n`-n clasa a noua c\nd am nimerit \n aceea[i banc` din nou. Doar c` ea avea s` devin` Miss Boboc, finc` ne-a luat respira]ia tuturor, iar eu aveam ultimul r`cnet \n materie de autoap`rare \n fa]a afec]iunii: cei mai antipatici ochelari pe care i-am avut vreodat`, cu ram` groas` [i neagr` [i demoralizant de b`tr\neasc`. {i o falc` umflat`, pentru c` pe 14 septembrie am r`mas f`r` un molar. Asta e, istoria se repet` iar femeile s\nt toate la fel) Dup` faza cu s\rmuli]a, timp de doi ani, am \ncercat orice: \i d`ruiam lucr`rile mele de pirogravur` [i traforaj (printre cele mai cool din clas`, \mi desenam singur modelele cu h\rtie de indigo dup` Povestiri istorice de Dumitru Alma[), \i d`deam temele, \i ofeream fesul meu pentru a str\nge castanele din planul de plante medicinale Se \nv`]ase cu aten]iile astea, iar eu nu m` alegeam nici cu un z\mbet. {i ultima zi de [coal` se apropia amenin]`tor Atunci am hot`r\t: plecam, deci n-aveam ce pierde. Am pl`nuit totul \n detaliu, mi-am ales foarte bine momentul [i, c\nd nimeni nu se a[tepta (r`m`sesem de serviciu dup` ore), i-am furat poza de la panoul clasei. Eram mic, dar obsedat: avusesem ore la r\nd c\nd tot ce f`ceam era s` m` holbez la poza ei de pe panou. |nc\t \nv`]`torul credea, probabil, c` s\nt narcisist: poza mea era [i ea acolo, l\ng` ochi-enervant-de-alba[tri, [i aveam [i un u[or strabism. Un singur lucru nu am luat \n calcul: faptul c` bìe]a[ul de cartier, Nemesisul meu, era sufi-
2007
cient de fraier \nc\t s`-[i uite ceva, cheile presupun, \n banc`. Drept pentru care m-a prins coco]at pe scaun, l\ng` panou, cu poza fetei \n m\n`. A urmat o t`cere pe care am cump`rat-o scump, pentru c` argumentele mele legate de iubirea ne\mp`rt`[it`, de plecatul meu spre alte [coli, de r`m\nerea ei l\ng` el nu l-au l`sat deloc rece, ba chiar l-au \nc`lzit pu]in, \n interior. Dar nu l-au \mbunat. Nu mai ]in minte ce i-am dat atunci pentru a p`stra secretul, dar doi ani mai t\rziu ne-am \nt\lnit la un meci de fotbal [i nu mi-a fost deloc greu s`-l provoc [i s` ne lu`m la b`taie. Pentru c` la v\rsta aia nu uitam [i nu iertam nimic. Am mai crescut de-atunci. {i am \nceput s` uit, a[a c` nu mai apuc s` v`d dac-a[ ierta. Pe ochi-alba[tri am rev`zut-o de c\teva ori, dar n-am mai vorbit niciodat`. A[a c` n-am avut prilejul s`-i cer iertare. Dar \n fond [i la urma urmei, dragostea \nseamn` s` nu fii niciodat` nevoit s` spui \mi pare rù, nu?
Actul VI: Wall Street

Am [tiut mereu c` voi fi bogat. Ce-i drept, nici acum nu [tiu c\nd se va \nt\mpla asta, dar s\nt ferm convins c` se va \nt\mpla. C\nd eram mai mic, \n ciuda regimului comunist, am \ncercat o sumedenie de chestii pentru a face rost de bani. Uneori, chiar func]ionau. Departe de a m` demoraliza, e[ecurile (dar mai ales ]epele pe care mi le luam de la al]i tineri antreprenori hot`r\]i s` distrug` economia planificat`, de stat, din interior) n-au f`cut dec\t s`-mi a]\]e auri sacra fames (`sta era un titlu dintr-un almanah Lumea de pe vremuri). N-au fost e[ecurile, \ns`, cele care au l`sat urme \n sufletul meu. Le l`sam \n spate [i mergeam mai departe. A fost una dintre tentativele reu[ite care m-a marcat profund, mai ales din cauza rezultatului complet nea[teptat. Se apropia 1 iunie, Ziua copiilor, \n
DC
1985. Iar eu aveam o colec]ie de timbre impresionant` (au existat [i tentative de furt din partea vecinilor de bloc, tentative pedepsite exemplar cu aceea[i moned`, finc` eram [i destul de iute de m\n`). {i mai aveam un vecin de scar` cam t\mpi]el, dar care [tia, a[a cum to]i copiii [tiu, unde-[i ]ineau p`rin]ii lui h\rtiile alea albastre [i frumoase, cu B`lcescu, [i care \]i deschideau por]ile raiului, fie el \n forma unei cofet`rii sau a unui magazin de juc`rii. Ce avea vecinul `sta \n plus fa]` de al]i copii era tupeul de a fura din banii lu taic`-su. Probabil c` nu se vedea lipsa, omul era taman ofi]erul de mili]ie care mi-a deslu[it tainele zborului, pesemne pentru c` tocmai le aflase [i el c\nd zburase din Mili]ie. Ei, pe copilul lui l-am aburit atunci cu ni[te serii de timbre superbe, dar complet lipsite de valoare. Lucram \n echip` cu frate-miu mai mic, precum \n prezent. Eu l-am \nv`]at, de fapt, tot ce [tia. Nu precum \n prezent, c` l-am sc`pat o vreme din ochi [i a \nceput s` citeasc`, auzi tu, c`r]i! Oricum, cu o s`pt`m\n` \nainte de 1 iunie, eram ferici]ii posesori ai unei h\rtii de o sut` de lei, a c`rei ob]inere a durat aproape cinci minute. Normal c` am deschis por]ile raiului pomenit mai sus, respectiv magazinul de juc`rii Pungu]a cu doi bani, din centrul Bacùlui. Unde tocmai primiser` ni[te pu[ti-mitralier` de juc`rie, ruse[ti, din alea cu \nc`rc`tor circular. Dar nu modelul vechi, din tabl`, pe
care-l aveau to]i [oarecii, era o chestie nou`, toat` numai plastic, cu zgomote [i sc\ntei, ce mai, era perfect` pentru b`t`liile de-a nem]ii [i romnii care reconstituiau, cu mai mult` sau mai pu]in` exactitate, cel de-al doilea r`zboi mondial \n viziunea lui Sergiu Nicolaescu. N-am ezitat, am dat banii, am luat marfa [i ne-am oprit la cofet`ria Nuf`rul s` s`rb`torim achizi]ia. Al]i bani, alt` distrac]ie, [i acum simt gustul celor cinci ecleruri cu fistic, udate bine cu un Brifcor s`n`tos. Sau mai multe, nu mai re]in minte prea clar. Cert e c`, odat` ajun[i acas`, [i eu [i frate-miu aveam, pe undeva, con[tiin]a faptului c` am f`cut ceva rù, de[i nu ne prea d`deam noi seama ce. A[a c` pu[ca-mitralier` a fost pitit` atent \ntr-o c`mar`, acoperit` cu tot felul de chestii spre a \ngreuna descoperirea. {i \n fiecare zi inventam metode tot mai complicate de a scoate arma din cas` pentru a participa la WWII f`r` ca ai no[tri s` prind` de veste c`
138-139

purtam r`zboiul cu arme de contraband`. Chestie care a ]inut o vreme, dar n-avea cum s` reziste ve[nic. Am fost prin[i \n flagrant cu delictul \n m\n` [i b`ga]i la interogatoriu. Nevr\nd s`-l d`m \n g\t pe g`gù]` `la de vecin (convin[i c` astfel ne protej`m viitoarele profituri), am inventat o chestie at\t de aiuritoare c` nici noi n-o credeam. (A fost, de altfel, lec]ia care m-a \nv`]at c` minciuna trebuie s` te conving` pe tine mai \nt\i dac` vrei s` reu[e[ti \n via]`.) Oricum, ai no[tri au fost ferm convin[i c` luasem din banii lor. Ar fi trebuit s` se prind` c`, de[i [tiam tot ce mi[ca-n cas`, evident, nu eram at\t de t\mpi]i \nc\t s` o facem lat` chiar \n halul `sta. Ne[tiind cum s` reac]ioneze la furt, extrem de sup`ra]i, ne-au zis c` ne dau afar`. Frate-miu a \nceput s` pl\ng` cum [tia el mai bine, cu lacrimi uria[e c\t bobul de strugure, chestie care \i asigura mereu iertarea rapid` a p`catelor. Nu [i de data asta, \ns`. Tata era de o]el: N-am nevoie \n cas` de ho]i [i de golani! Afar`!. Drept care mi-am f`cut frumos ghiozdanul pentru a doua zi, mi-am pus [i un pulov`r [i un fes, pentru orice eventualitate, [i apoi l-am f`cut [i pe-al lui frate-miu, care continua s` pl\ng` (n-am \n]eles niciodat` de unde naiba g`sea at\ta lichid \n organism). I-am pus geanta \n spinare, am luat-o [i pe a mea [i am ie[it, calm, pe u[`. Era o cacealma nu complet lipsit` de acoperire: aveam 16 lei \n buzunar, sum` care era exact pre]ul a dou` bilete de personal p\n` la bunic`-mea. Dar nu m` a[teptam s` ajung p\n` acolo. {tiam c` oric\te m`g`rii am fi f`cut, afar` din cas` nu ne-ar fi dat niciodat` p`rin]ii no[tri. Am fost silit s`-l trag dup` mine pe frate-miu, mai pu]in convins, [i care acum pl\ngea \nceti[or, lini[tit, cu resemnare. Ne-au \ntors din drum c\nd eram pe la parter; tata, \n ciuda sup`r`rii, cu z\mbetul mijindu-i pe sub musta]a inexistent`. Ne preg`tiser`, pentru 1 iunie, un cadou pe care-l visam de mult` vreme: o ma[inu]` teleghidat` Alfetta Spider, galben`, mare, decapotabil`, cu un omule] care-[i mi[ca m\inile [i picioarele [i avea [i ni[te geamantane \n portbagaj. Vreo trei s`pt`m\ni ne-am uitat la ea saliv\nd, at\t de aproape, \ns` at\t de departe: eram pedepsi]i pentru spiritul nostru antreprenorial. De fapt, de pe atunci am tras concluzia corect`: nu ini]iativa merita pedepsit`, ci prostia de a nu fi min]it mai conving`tor. Ai mei nu [tiau, pe atunci, c` niciodat` nu trebuie s` te \ntrebe cum ai f`cut prima sut` de lei. {i nici acum nu ne cred, c\nd le spunem cum f`cusem, totu[i, rost de banii ìa S` le fi spus adev`rul? Neah, tot n-ar fi fost bine, dup` cum aveam s` aflu la al doilea astfel de conflict, cu ocazia finalei Argentina-
2007
Germania din 86. Pariasem zece lei pe Maradona, i-am c\[tigat, dar ai mei n-au fost de acord. {i asta mi-a confirmat: c\nd era vorba de bani produ[i prin orice altceva dec\t munc`, sinceritatea era p`guboas`. Dar acum, spune]i [i voi: puterea de persuasiune, intui]ia, norocul, astea de ce s` nu fie r`spl`tite [i ele? De pild`, acum lucrez \n chestii legate de pia]a de capital. Unde dincolo de puterea de munc`, o gr`mad` de alte calit`]i s\nt la mare pre], de multe ori mai mare ca acela al muncii. Pì, s`-i spun sau nu tatei? Mai bine-i zic c` s\nt pianist \ntr-un bordel Cu ceva tot m-am ales, ast`zi s\nt mult mai, hmm, conving`tor.
Actul VII: Its a mad, mad, mad, mad world

Despre comedie nu v` spun dec\t pe scurt: s\nt bun, domle! De c\nd eram mic de tot am fost fascinat de Stan [i Bran. At\t de fascinat, [i eu [i \ntreaga familie, \nc\t dup` o sear` de Cascadorii r\sului, c\nd ne-am \ntins to]i picioarele de pe patul din care ne holbam la TV, le-am \ntins direct \n apa de-o palm`, rev`rsat` \n toat` casa. Avizi de cunoa[tere, \nseta]i dup` tainele marilor comici, uitaser`m apa deschis` la cad`. Nu a fost inutil, \ns`: c\]iva ani mai t\rziu am reu[it, de unul singur, s` arunc \n aer [i-n hohote de r\s o sal` \ntreag`, la Casa de Cultur` din Bacù. Era un concert cu Baniciu, pu]in dup` ce ceilal]i Phoenic[i o tuliser` spre z`ri mai bune (chestie de care n-aveam habar, cum nu [tiam nici ce e Phoenix; nici pas`rea, nici trupa). Var`-mea [i cu o m`tu[` m-au dus [i pe mine la concert, mai mult finc` ele m` pescuiser` de la c`min [i nu aveau cu cine s` m` lase p\n` veneau ai mei acas`. Luaser` un buchet de flori pentru Baniciu dar, ru[inoase, m-au pus pe mine s` i-l duc. {i cum urcam eu pe sc`rile scenei, m\ndru-nevoie-mare \n
DC
|mi sim]i]i r`suflarea \n ceaf`? Nu? Ei, e, probabil, din cauz` c` tot ce am creat a fost \n cadrul unei cinematografii mici, \n care eu [i Sergiu Nicolaescu nu putem \nc`pea simultan. Iar cinematografia asta mic` [i neinspirat` l-a ales pe el, probabil pe motive de senioritate. Da cu globalizarea asta, vin tare din urm` |nclinat fiind de mic spre filme (dup` cum a]i v`zut deja), dar mai ales spre lene (dup` cum ar trebui s` fie evident), mi-a fost u[or s` aleg \n clasa a [asea. Un nenea de un metru [i ceva m`run]i[, cu o Mobr` mai mare dec\t el, a venit [i-n clasa noastr` de-a cerut ```, scuze, m-a luat fiorul liric, nu cerea p`m\nt [i ap`, ci doar c\]iva copii pentru cineclubul Casei Pionierilor. Oferta era tentant`: sc`pam de orele de atelier, urma s` nu \nv`]`m niciodat` ce e aia filier`, [pan [i cheie hexagonal`. |n plus, dup` cum s-a dovedit odat` ce-am ajuns acolo (eram vreo [ase curajo[i), la cineclub \n genere se freca menta, pentru c` produc]ia de film e lucru greu, cere timp, creier lini[tit [i mult` pelicul`, [i era penurie de ultimele dou`. Tot ce f`ceam era s` ne uit`m la filme vechi, gen Petrolul, aurul [i ardelenii, [i s` \nv`]`m despre diverse tipuri de cadre, de camere, de pelicule, cum s` develop`m un film [i alte alea. Bine, f`ceam prostii \ntr-o veselie: [tia]i c`, dac` \ntorci camera cu fundu-n sus [i filmezi, dup` care tai la montaj [i r`suce[ti pelicula, ob]ii efectul `la mi[to prin care un ou aruncat \n capul vreunui coleg mai pu]in suspicios pare c` i se adun` din p`r, se bag` frumos \n coaj` [i \]i sare \n m\n`? Ne-au trebuit c\teva duble, c\teva victime [i tot at\tea ou`, dar a meritat! F`cuser`m primii pa[i \n zona efectelor speciale Au urmat al]ii, care au [i dat prilejul unora dintre colegii mei chinui]i de-a [aptea art` s` fumeze prima ]igar`. Pì, cum altfel s` arunci cea]` peste castelul Bran (o poz` mare de-am g`sit-o pe
costumul meu de [oim, Fortuna a hot`r\t c` eram prea plin de mine [i i-am sup`rat pe zei. Drept pentru care a \ntins un deget spre pantalonii mei. Elasticul i-a ascultat chemarea, iar pantalonii au plecat unde pleac` ei c\nd elasticele se rup: spre glezne. Iar eu am r`mas frumos, \n c`ma[a portocalie de nylon, cu un buchet de flori \n m\ini [i cu o pereche de pantaloni alba[tri prin[i prea t\rziu, deja \n jurul genunchilor, \n v`zul \ntregii s`li [i al lui Baniciu. Mi-am tras pantalonii rapid, i-am \ntins demn florile [i am plecat cu viteza luminii s`-mi ascund ru[inea. De atunci nu vreau s` mai aud de Andrii Popa. De ce naiba nu l-au putut lua Phoenic[ii cu ei? A trebuit s` vin` el la Bacù s` m` fac` pe mine de comdie Iar c\nd o s`-mi aduc` el mie flori, voi fi preg`tit. {i am [i avantajul c` dac` p`]e[te la fel ca mine, ceea ce se va \nt\mpla, nu-i va mai fi totu[i a[a u[or s` [i-i ridice, hehe!
Actul VIII [i ultimul: Directors cut

Spielberg, Kubrick, Lucas, Pasolini, Gilliam, la o parte!
140-141

acolo)? C` doar f`ceam un film de groaz` [i era nevoie s` suger`m misterul [i suspense-ul! Cred c` era Castelul din Carpa]i, nu mai ]in minte, la c\te crea]ii mi-au ie[it din m\ini A[a am ajuns regizor. E drept, n-aveam scaun cu numele meu pe el sau portavocea aia stereotipic`, nici basc` de fi]e [i fular de m`tase, dar la primul film serios am luat dou` premii I na]ionale! Bine, nu era Oscar, ci C\ntarea Romniei, iar filmul nu rezista \n fa]a lui Citizen Kane, dar un premiu e premiu, nu? Iar al doilea ar`ta c` n-a fost o eroare de judecat`. Subiectul, banal: un elev bun este corupt de prietenul lui rù, fac tot felul de prostii [i \ntr-un final tragic ajung s` r`neasc` ochiul unei colege, cu un cornet de h\rtie cu bold \n v\rf, lansat de o sarbacan` autohton`, adic` o ]eav` din alea de plastic cu care ne jucam to]i pe vremuri. Urma critica \n fa]a colectivului [i re\ntoarcerea la drumul drept, pionieresc, a bìatului rù, care vedea astfel, cu ajutorul deta[amentului, eroarea cìlor sale diabolice. Cu at\t mai mult tre s` fi fost ceva de capul meu, nu-i pu]in lucru s` faci dintr-un astfel de rahat de scenariu un bici de dou` premii \nt\i pe ]ar`, zic eu. Acum, ce-i drept, e posibil ca tocmai subiectul s` fi adus premiile, [i regia s` nu fi contat neam, da mie-mi place prima variant`, [i r`m\n cu ea. Am \ncercat [i scenariu. Am muncit mult la el, \n multe direc]ii, ba chiar ajunsesem [i produc`tor executiv. De-abia v`zuser`m noi ceva filme cu explozii (ap`ruser` aparatele video [i toat` lumea vorbea despre Commando) [i ne-am hot`r\t s` ne b`g`m \n produc]ia de filme cu terori[ti. Sau lupt`tori pentru libertate, tot un drac. Oricum, am reu[it s` facem rost de ni[te arme de juc`rie, aveam ni[te ruine la dispozi]ie [i inventaser`m o poveste \ntreag` cu ni[te evada]i pe care-i fug`reau for]ele de ordine... A fost o zi de filmare superb`: reu[iser`m s` facem ni[te c`r`mizi s` sar` din perete ca [i cum ar fi fost \mpu[cate (prin utilizarea inteligent` a c\torva sfori [i a mult praf), colegii mei terori[ti se fug`reau cu cei mili]ieni, sp`rgeau geamurile cu armele cum v`zuser`m prin produc]iile altor grei ai cinematografiei, eu le d`deam indica]ii, tr`geam duble, revizuiam pe loc scenariul, aproape \mi atingeam viitorul de mare om de film cu v\rful degetelor Pe care mi le-am retras brusc la \ntoarcerea \n Casa Pionierilor, unde am suportat prima lec]ie despre cenzura comunist`: speriat de scenariul nostru insuficient de persuasiv povestit (este posibil s`-i fi spus atunci c` eram lupt`tori pentru libertate), proful de cineclub ne trimisese \n loca]ie f`r` film \n aparat!
2007
Sor]ii s-au \ntors \n favoarea mea acum: proful are tot Mobra aia mai \nalt` ca el, dar eu am un mobil cu camer` digital` [i un calculator pentru scenarii. Tot ce-mi mai lipse[te este un subiect, talent, bani [i r`bdare. C` tutun am destul. |n \ncheiere, stima]i moguli de Hollywood, dac` nu v-am convins p\n` acum c` destinul meu e filmul, s` [ti]i c` mai am. Pentru Emmanuelle s\nt preg`tit de mic, inspirat de surprizele cu actori de la guma de mestecat [i de ambalajele celebrilor ciorapi Adesgo. Ce-i drept, a[ fi mai bun la monologuri. Requiem for a dream? Hehe, aveam o gr`din` plin` de maci \n copil`rie! Hair? Fotografia face mai mult dec\t o mie de cuvinte. C\t despre Shawshang Redemption, v` povestesc la urm`torul casting. P.S.: Mai nou, am lucrat [i cu Cristi Puiu. Pe bune! Cristi, nu te s\c\i acum, dar c\nd ai un rol care crezi c`-i f`cut pentru mine, have your people call my people! Ciao, am fugit, \l v`d pe Bono [i vreau s`-i propun s` joace \ntr-un scenariu cu Belfast sau Sarajevo, sau poate am\ndou` * Poate v` \ntreba]i ce am de-l tot pomenesc pe colegul IT din redac]ie. Ei, e responsabil de almanah [i iar mi-am trimis textul t\rziu, m` g\ndesc c` dac`-l imortalizez \n scris m` mai iart` de penaliz`ri
DC
Costinel Savu
Una dintre vecinele mele
DC
scurt firul [i se strecoar` u[or n cas`. Eram captiv n mod irecuperabil. Pe vremea aceea telefoanele mobile fiind la distan]` de dou`zeci de ani n viitor, m-am repezit ntr-un suflet la mine n cas` [i am format num`rul familiei la care locuia. M` numesc M., snt profesoar` de francez`, te invit la o cafea c`ci feti]a mea doarme pn` trziu. |n cteva zeci de secunde am aflat din guri]a ei c` pl`cerea de a fi vecini c\t`va vreme o datorez cutremurului din acel an care le pusese la p`mnt casa cu etaj aflat` n partea opus` a ora[ului. Mi-a m`rturisit c` o d`duser` gata ochii mei alba[tri cu reflexe verzui. Urmarea a fost fireasc`, chiar la a doua cafea, n ziua urm`toare. Au fost cteva luni de adev`rat` nebunie n care nu a[teptam dec\t s` apar` seara n cadrul ferestrei [i s`-mi fac` semnul convenit c` a doua zi ne putem ntlni, iar pn` atunci eu s` m` ngrijesc de hogeacul necesar. Era o roab` a sexului pe care l dorea ct mai lung, f`r` preludiu, plngndu-se doar c` ferestrele dintre orele de la [coal` snt prea scurte, iar cnd plecam n grab` s-o las la poarta [colii regreta c` s-a terminat att de repede. Du[ul cel rece a venit dup` c\teva luni de zile, cnd am realizat faptul c`, pe lng` ochi alba[tri, un cunoscut medic stomatolog din ora[ mai avea [i foloase colaterale precum cafeaua natural` care ncepuse s` dispar`, alimente [i bùturi scumpe, alte lucruri ce nu se g`seau n magazine, bijuterii [i destul` influen]`. Desp`r]irea iremediabil` s-a produs n momentul n care [i doctorul a aflat de existen]a menajului comun, neacceptnd partajul minunii ro[cate, de[i resursele ei erau departe de a fi epuizate. M-am prins, de altfel, f`cnd o retrospectiv` a momentelor de fericire, c` n
Una dintre vecinele mele

a doi ani dup` ce m` instalasem cu tn`ra mea familie ntr-un apartament nou, proprietate personal`, n peisajul mini-cartierului n care puteai num`ra boabele de orez din farfuria vecinului de vizavi, a ap`rut o noutate superb` pe care o nso]eam cu privirea de fiecare dat`, ignornd faptul c` la cap`tul minii ei stngi se afla n permanen]` mna dreapt` a partenerului sù. Dup` ctva timp am reu[it s` identific [i locuin]a, aflat` chiar sub ochii mei, peste drum, la sosirea verii f`cndu-[i apari]ia zi de zi n balcon. Cum n timpul sezonului cald era cam plictisitor s` m` duc mereu la serviciu, am nceput s`-mi fac de lucru la ma[in`, mutnd-o strategic, din parcare, exact sub balcona[ul cu pricina. Dup` dou`-trei zile de taton`ri furi[e din priviri, vine memorabila diminea]` n care-[i face apari]ia la c]iva metri deasupra mea, m` fixeaz` mai nti cu privirea, cu care m` nconjoar`, acompaniind-o cu un zmbet plin de n]elesuri care m-a paralizat. Zvcne[te apoi, ntinznd
144-145

ceasurile n care nu puteam s`-i dau de urm`, [tiind sigur c` nu este cu mine, nici la [coal` [i nici cu doctorul, era cu al]i ochi alba[tri c`rora le repeta gfind extaziat`: Ah! Iubitule! Mai vreau, mai vreau!. Fiind un tip cu mn` bun`, se pare c` i-am adus noroc, la fel ca [i n alte cazuri, tipa emigrnd n Germania nainte de 89. Din p`cate pentru ea, nu cred c` [i-a mai putut valorifica nurii dect, poate, cu emigran]i turci sau arabi, mai ales c`, interesndu-m`, am aflat c` a crescut enorm n gabarit [i c` vrsta [i-a spus n mod tragic cuvntul. Legat de culoarea ochilor, mi mai amintesc o ntmplare care confirm` faptul c` pentru unele femei doar aceasta conteaz`. Eram n pauza unei [edin]e cu participan]i din tot jude]ul pe teme profesionale, cum se obi[nuia pe vremuri. Stnd de vorb` cu nc` doi colegi, ne pomenim c` ntre noi se nfige
2007
o onorabil` doamn` coleg` dintr-o genera]ie cam cu 10-15 ani mai nainte, so]ia unui director cunoscut, care, cu ochii, zmbetul, glasul [i ce nu s-o fi mai v`zut muiate de pl`cere, ne zice: Mì bìe]i, cum v-a]i ntlnit to]i trei cu ochi a[a frumo[i, alba[tri?. La fel ca [i pe noi, se vede treaba c` pe doamn`, despre care am aflat c` n tinere]e a fost o mic` vivandier` a activi[tilor de partid din zona n care-[i ncepuse activitatea profesional`, nu prea o interesau problemele ardente ale economiei socialiste care se dezb`teau n sal`.
DC
Jean-Lorin Sterian
Romanian Psycho
DC
func]iune dup` un deceniu de nefolosin]`. Un idiot se d`dea cu capul de peretele pe care erau pictate st\ngaci capete de mort, fulgere [i cruci. O gr`sanc` purt\nd tricou cu Sebastian Bach d`dea din cap \ntr-un ungher. Nu era indicat s` stai l\ng` ea, p`rul ei pleznea pe oricine se apropia mai mult de un metru. Uneori era periculos s` vii \n rockotec`. Veneau ]iganii [i-i cafteau pe pleto[i. Sau se b`teau punkerii cu rockerii. Sau rockerii \ntre ei. Apoi, la un moment dat, dup` \nc`lzirea cu Slayer, Megadeth, Overkill sau Annihilator, venea orgasmul. DJ-ul (termen care avea alt sens \ntr-o rockotec` a anilor 90) punea Sepultura. Regii
Romanian psycho
e ardeleni, olteni [i moldoveni \i po]i recunoa[te dup` accent. Cu excep]ia a dou` cuvinte [i o expresie, dobrogenii vorbesc ca bucure[tenii. |n Constan]a, se spune malet` \n loc de helanc`, chindie \n loc de petrecere [i pogo e \nlocuit de a face furie. Am f`cut ceva furie \n rockotecile const`n]ene. Le-am colindat pe toate, \ncep\nd cu venerabila Jet House din Satul de Vacan]` [i p\n` la cea de pe bulevardul Tomis, l\ng` fostul cinematograf Tineretului, unde se afl` acum Deep and Dark. Cu excep]ia faptului c` ascultam muzic` rock [i nu m` \n]elegeam cu p`rin]ii, nu aveam nimic \n comun cu rockerii. Tovar`[ul meu, R`zvan, era la fel ca mine. Eram virgini, timizi [i aproape abstinen]i. Nu intraser`m \n nici o fr`]ie, nici a death`rilor, nici a hippio]ilor. Ne petreceam toat` noaptea cu 50 cl de vodc` puturoas` pe mas`, privind cum se bestializau cei din jur. A[ fi avut o adolescen]` mult mai fericit` dac` a[ fi fost capabil s` beau. Cu excep]ia momentelor c\nd se b`ga Metallica, st`team pe scaun, neinterac]ion\nd cu nimeni [i ne \njuram unul pe altul. Era felul prin care ne manifestam prietenia. |mi pl`cea atmosfera destroy, sim]eam c` apar]in locului, chiar dac` doar prin contemplare. Eram, dup` cum scria Kafka, un observator al spectatorilor. |n fundul localului, c\teva cupluri, formate \n seara respectiv`, se lingeau de parc` sf\r[itul lumii ar fi fost aproape. M-a oripilat \ntotdeauna acest verb argotic pentru s`rut, dar cred c` fusese inventat pentru ei. De[i am mers ani de zile \n rockotec`, n-am cunoscut niciodat` vreo tip`. |mi pl`ceau la nebunie pu[toaicele cu p`rul lung, purt\nd blugi mula]i, tricouri cu Slayer sau Testament, br`]`ri cu ]epi, machiate cu negru la ochi, cu degete lungi [i unghii vopsite morbid. M` atr`gea confuzia din ochii lor. M` excita s` le aud vorbind cu B`ga-mi-a[ pula. Mi-ar fi pl`cut la nebunie s` am o aventur` cu una dintre ele, oric\t de proast` ar fi fost. Pe mesele mizerabile de lemn, distru[i de bùtura ieftin`, dormeau \ntotdeauna c\]iva indivizi... Muzica se auzea \nfior`tor de prost. Ni[te g\j\ituri, f`r` ba[i, ca o drujb` pus` \n
148-149

brazilieni ai rock-ului. Samba-trash. Era la mare pre]uire albumul Arise. |ncepeau r`getele: Sacrifice Is Pleasure / When life ends in pain. Conceive the last mistake which belongs to all / Creation of insane rules / Desperate Cry. Am scris versurile astea din memorie. |n cadrul u[ii care lega ringul de camera unde se aflau mesele ap`rea un individ care urla extatic, ca [i cum i-ar fi vorbit Mesia: Sepuultura, b``!. Adormi]ii se ridicau de la mese, cuplurile se desferecau [i cu to]ii se repezeau s` fac` furie. Ringul se transforma \ntr-o mare de capete pletoase care se scuturau pe ritmurile chit`rii lui Andreas Kisser. |n acele momente, nu rezistam s` nu m` al`tur grupului, d\nd din g\t cu disperare \n timp ce \mi mi[cam m\inile ca [i cum a[ fi c\ntat la bas [i tobe \n acela[i timp. Era o defulare fantastic`, o exaltare mai puternic` dec\t orice drog. Dac` urma Metallica, eram \n paradis. |mpu[c`turile [i zgomotele de elicopter precedau One, hitul incontestabil al muzicii heavy din toate timpurile. N-am v`zut niciodat` oameni mai ferici]i datorit` muzicii. R`m\neam [i c\te o or` pe ring, mai ales dac` se continua cu alte piese de pe album. C\nd se b`ga ...And Justice for All, o pies` de 8 minute, se c\nta \n cor pe partitura de chitar`. Cel mai fericit m` f`cea Harvester of Sorrow. V`zusem o \nregistrare \ntr-un concert, \n care poli]i[tii \i b`teau pe spectatori. Hetfield era \mbr`cat \n negru [i, \nainte de ultimul refren, trage o flegm` \n care era adunat` toat` frustrarea adolescen]ilor din lume. Era brutal, ame]itor, adrenalinic [i magic. A doua zi aveam febr` muscular` la g\t. |n vara anului 2006, st\nd cu fundul pe podea, cu o sticl` de bere \n m\n`, admir dou` fete care danseaz` \n fa]a mea. Una dintre ele execut` un dans tribal \n jurul unei sticle, cu mi[c`ri fr\nte [i rapide, cum se dansa pe vremuri pe Prodigy. Cealalt`, evident aflat` \ntr-o lume a ei, schi]eaz` un fel de balet diafan, ridic\ndu-se pe v\rfuri. M\inile \i zboar` spre cerul pistruiat de stele. Terasa de la MNAC se gole[te, iar cei r`ma[i stau \mp`r]i]i \n grupuri de 3-4 persoane, p`l`vr`gind relaxa]i. Este un fel de comunitate electro-hippy, pa[nic`, ferchezuit` [i obsedat` de outfit. Pentru ei, o fotografie f`cut` cu telefonul valoreaz` mai mult dec\t o carte. Dac` Brett Easton Ellis ar fi fost romn, [i-ar fi plasat romanul care l-a f`cut celebru \n acest mediu. Trìm \n epoca imaginii [i a PR-ului de sine. Am devenit un brand alc`tuit dintr-o sum` de brand-uri. Metrosexualitate. Poate c` ace[ti oameni erau superficiali,
2007
dar erau frumo[i. Poate c` muzica electronic` era facil`, dar te f`cea s` te sim]i bine. Poate c` pastilele \]i distrugeau neuronii, dar \]i d`deau energie. Probabil c` nimeni nu avea s` apar` \n cadrul u[ii [i s` urle: Peaches, b``! sau Am vorbit cu DJ-ul s` bage Ladytron. |mpreun` cu un prieten am \nceput s` ne imagin`m care ar fi cele mai penibile lucruri pe care le-am putea face aici: EU: s` \]i aduci de m\ncare de acas` br\nz`, ro[ii, ceap`, parizer [i s` le m`n\nci pe teras`. Edi: s` invi]i o fat` la dans. Despina: s` \]i pui c`[tile [i s` dansezi pe muzica ta, \n extaz, cu ochii \nchi[i. Oana: s` cer[e[ti bani de tren. Mihaela: s`-l rogi pe DJ s`-]i \nregistreze o caset` cu albumul. Leti]ia: s`-]i suni p`rin]ii ca s`-i \ntrebi ce mai fac. Iulia: s` pl`te[ti iarba cu bonuri de mas`. M`d`lina: s` scuipi pe jos semin]e. Carmen: s` faci schimb de timbre. Pe terasa MNAC-ului, \mi pare c` mirosul de ora[ traumatizat de comunism a disp`rut pentru totdeauna.
DC
Maria Stoica
Flori, fete [i bìe]ii
DC
uite, am conversat vreo 2 s`pt`m\ni [i cam a treia s`pt`m\n` neam \nt\lnit neam v`zut neam cunoscut [i miaduc aminte c` mai iera pu]in p\n` la ziua lui Virgilic` [i ieu iam zis hai so serbezi la mine acas` [i a[a am [i f`cut mam dus acas` [i leam povestit p`rin]ilor mei, iar eu cu o falc`, \n cer [i cu una \n p`m\nt, \n gura mare le povesteam cum lam cunoscut, pe Virgilic` [i c` m\ine poim\ine e ziua lui de na[tere iar ieu iam zis s`[i serbeze ziua de na[tere la noi acas` mama, tata, de colo, mau \ntrebat dar cum arat` bìatul `sta iar ieu de colo. E o s`l vede]i c\nd va veni de ziua lui, tata m` luase la interogatoriu ca la poli]ie v` da]i seama c` iera [i poli]ist. Fic` de poli]ai nu glum`. Mama unguroaic`, tata romn ni[te oameni ce ierau de gospodari [i primitori. E mama de colo hai s` facem o preg`tire c` doar nu la[tept`m, pe bìatul `la cu masa goal`, [i sa apucat mama s` fac` s`rm`lu]e, friptur`, cozonaci, salat`, de bef, piftie, dar ce na mai f`cut, dar tata de colo ce faci femeie preg`tire de nunt`. Mama las c` [tiu ieu ce fac mia, duc aminte c` iera \ntro lun` de var` cam pe 10 iunie acum 26-27 ani. A venit [i ziua ce-a a[teptat` cu un buchet-de-flori-[i o sticl` de uischi e tata c\nd la v`zut a plecat imediat, din cas` pentru c` nu ia pl`cut de iel [i a mai venit dup` 4 ore. Tat`l meu a vrut s`-mi dea un poli]ist iar ieu nam-vrut pe atuncea \i spuneam c` nu e serios. {i uitea[a am r`mas cu Vergilic`. Dar cum, tata, nu la vrut la gonit iar ieu am fugit dup` iel. Tata m` cùta [i ma g`sit mia duc aminte c` mia tras vreo dou` bulane la fund [i ma adus acas`, iar ieu, n`zdr`van` cum, ieram lam p\ndit s`
Flori, fete [i bìe]ii
ii mi-a duc aminte de acum 26-27, de, ani, c\t de frumoas` ieram. |nalt` supl` cu un p`r lung m`t`sos, [i frumos, demi spunea lumea, ia uiteo parc` ar fi frumoasa Gioconda Monalisa. {i mam`-mam` ce se uitau bìe]ii dup` mine. E, pe-atunci, eram, t\n`r`, [i singur` [i am avut [i eu, un, prieten, student [i c\nta avea forma]ie de muzic` u[oar`, c\nta la chitar`, mia duc aminte c`-\l chema Red. E, dragi mei, de ce crede]i c` vam zis toate astea, c` de aici, \ncepe, via]a-mea, cu Vergilic` adic` so]ul meu. Pusesem, m\na, pe receptor s` dau un telefon fostului, meu prieten. {i c\nd, colo ce s` aud. O voce, strìn` la telefon, ce faci, ce faci, [ti c`-\mi place, vocea ta, dar [ti c` [i mie \mi place de vocea ta. E azi a[a m\ine a[a
152-153

plece la serviciu [i am fugit din nou la Vergilic`, [i uite a[a am stat c\nd la aimei acas` c\nd-cu-chirie, pentru c` tata nul vroia sub nici-o form`, mai dea ba[ca c` mia ascuns actele ca-s` nu m` cunun cu Vergilic`. Am stat a[a aproape un, an, [i dup` acea, mia venit, o nebuneal` la, cap [i am pl\ns iam amenin]at c` \mi pun cap`t zilelor [i gata. {i dup` vreo lun` de zile s-au hot`r\t s`mi fac` cununia civil`. {i uite a[a am r`mas cu Virgilic`. Dar ceam p`]it ieu dup` ce mam cununat cu Vergi. Mì fra]ilor iera \ntro dupàmiaz` c\nd a ie[it Vergic` de la serviciu iar ieu ie[isem s` fac ni[te cump`r`turi c\ndcolo-ce crezi de cine am dat, de Vergic` iera cu o tip` merg\nd cu ia de m\n` [i vorbind [i r\z\nd, ieu cum ieram de naiv` [i geloas` pe vremea aia mam apucat [i iam tras o saco[` \n cap [i iam luat [i po[eta din m\n` [i iam aruncato, c\t, colo. Vergi ce-ai femeie ie[ti nebun` c`-i o coleg` de servici am ie[it de la serviciu [i discutam deale vie]i venind spre cas` [i tu ca o nebun` ai t`b`r\t pe ia [i uite a[a au trecut zile anii [i am r`mas p\n` \n, zile, de, azi, \npreun`. E, acu urmeaz` peripe]iile copil`riei fericite, ieram elev` prin clasa V prinsesem un obicei, ca-\n-fiecare s`pt`m\n` adic` joia s` o chiulesc de la, ore, c\nd plecam de acas` \mi puneam \n serviet` un tricoa[ ro[u [i o fusti]` scurt` [i cipiceii [i m` duceam la casa de cultur` Modern Club, acolo iera \n fiecare joi Joia Tineretului.
2007
Ieu ieram [i \n grupul de dans benevol [i la teatru, tot, la fel, [i c\ntam, pe [cen` pe c\nd iera forma]ia Sincron condus` de Cornel, Fugaru, iera [i Anda C`lug`reanu Margareta, P\slaru aveam talent tineric` copil` cum vine vorba [i n`sdr`van`. E azi a[a m\ine a[a ma, urm`rit, tata [i ce crede]i ma g`sit \n Modern Club ieu ieram, \nconjurat` de-fete [i bìe]i [i dansam \n mijlocul ringului to]i \mi spuneau ia uiteo [i pe P\sl`ri]a de ce \mi ziceau a[a c`, m` piept`nam ca ia cu 2 codi]e cu breton, [i fundi]e roz ieram c\rnu]` ca ia. Ma luat tata frate [i c\nd, ma alergat prin toat` casa aia mare de cultur` de se mirau to]i oameni, mam`, am, s`rit gardul tata dup` mine [i alearg`, Mario p\n` acas`, acas` c\nd am ajuns vai de fundul meu mia, tras, fra]ilor, o mam`, de b`taie ca s` o ]in, minte, toat` via]a mea, [i pe lumea cealalt`. C` \mi zicea a[a mergi tu la [coal`. Hai s` v` mai zic o poant` cred c` aveam \n jur de 13-14 ani trebuia s` m` duc pe vremea, acea la o zi onomastic`
DC
a unei colege, tata o cuno[tea foarte, bine iera o, elev` exemplu, \n, clas`. Acu, iacu ce mia venit mie s`l mint pe tat`l meu tat` vezi, c` ieu s\nt invitat` la ziua colegei mele [i ]ine toat` noaptea petrecerea m` la[i [i pe, mine, s` m`, duc. Iel de colo dute dar s` fi cuminte. Bun, at\t mia trebuit s` aud c` ieu \mi, f`cusem ni[te, planuri cu colegi de [coal` s` facem o excursie la Snagov pe acolo unde veneau, fotbali[ti \n cantonament [i a[a am [i f`cut, am plecat cu vreo trei, ma[ini Doamne, Dumnezeule mia duc aminte cum-m` cùta tata c` a-aflat c` s\nt, la Snagov. {i a, venit nene la Snagov [i ma, cùtat peste, tot da nu ma g`sit, deloc c` ieu m` pitulisem, mi[to. E Doamne c\nd, am venit acas`, iar mia tras o mam`, de b`taie [i ma pedepsit rù, de, tot, naveam voie s` merg, de, c\t la [coal`, [i acas` asta cam timp de vreo 3 luni, de, zile, dar de data asta \i luasem frica rù, de, tot. Ehe, c\nd aveam, ora, ora de sport m` f`ceam c` nu [tiu c` nu pot c`, m`, doare capu de, ce? Aveam, un, profesor t\n`r [i frumos, de pica de, frumos, ce-era, ca s` mai facem, o, or` dou`, de, sport a[a de mult ce ne pl`cea la, toate, fetele, de iel. {i toate exerci]iile, le f`ceam de nota zece. Lucrasem, \n tinere]e, la o cofet`rie ca v\nz`toare, [i patroana mea era o femeie \nalt`, blond`, [i frumoas`, era, asociat` cu, un, patron, arab [i doi cofetari, printre care, unu, pe, nume, Abdul Azer. E Abdul `sta f`cea, ni[te pr`jituri, [i torturi, de ]i se topeau, \n gur`, bì, fra]ilor c\nd, mia, duc aminte. Iera, \ntr-o, vineri sa-u s\mb`t` primisem, o comand`, de, tort cu fri[c` e mam dus [i eu s`l ajut, la, laborator, \nainte, s` m`, apuc, de, treab`, am, dat, drumu, la, muzic`, mam`, [ii-iera o muzic` de d`deai \n gemb`, [i am \nceput, ieu s` dansez, de, mama, focului, d`dusem drumu [i la aparatul, de, f`cut, fri[c`, fri[ca, se \nv\rtea Maria dansa merg\nd aparatul de fri[c`, ca la, nebuni pe sus, fri[c`, pe, jos, fri[c`, Abdul de colo hù, Maria {itana, auzi, aud, ieu, de colo e, ce crede]i, venea, el, spre, mine, s`, opreasc` muzic` muzica, [i merg\nd iel, a[a poc, sa \npiedicat, [i a c`zut jos, l\ng` masa, cu fri[c` [i a c`zut malaxorul, cu ditamai fri[c` pe,
iel. {i sa sculat nene, dup` jos, [i-a venit, spre mine, a[a plin, de fri[c` [i ma luat \n bra]e special, ca s` m` umple de, fri[c`, ieu, de, colo Abdul, ai, \nebunit. Cum, m`, duc, ieu, acas`, uitea[a, cum, ai venit, a[a pleci. Okiei [i ce, era, s`, fac trebuia s`, plec, acas`, [i mam dus, nene a[a cum, eram, se uita lumea la mine ca la circ, dar, ieu miam v`zut, de drum, c` dela cofet`rie p\n` la mine acas` iera, zece, minute, de, mers, pe jos. Norocul, meu, c`, na fost nimeni acas`, c` se speriau de mine. Ieram, prin, clasa, a patra, a cincea cam a[a ceva mia duc aminte c` tata, [i mama [iau luat, concediu, de odihn`, [i am, plecat la mare \n sta]iunea Mamaia, c\nd amajuns acolo ne-am cazat la hotel, Perla, dup` aceia, am, servit masa [i am cobor\t la plaj` pe atuncea iera, un, concurs pentru copii la teatrul, de var` din Mamaia, ai mei p`rin]ii ierau pe plaj` la soare, se, bronzau ieu ce, am f`cut, am plecat, tiptil, tiptil, spre, teatrul de var`, de la Mamaia, ca s` v`d [i ieu despre, ce e vorba acolo cic` iera un concurs de, dans, [i muzic` st`tusem, [i ieu, pe atuncea de vorb`, cu elevi, la care iei mau sf`tuit s` stau, de vorb`, cu, un domn, profesor, care, f`cea preselec]ia.
154-155
2007
{i mia zis s` stau c` am de a[teptat, am, stat vreo, 2 ore, c\nd mia venit [i mie r\ndu mia, zis ia danseaz` un dans, [i c\nt` ceva s` vedem, dac` ai voce. {i mia zis bine Meri ai nota 9 ieu de bucurie, am [i uitat s` m` duc la, mama, [i la tata, da nu, v` mai zic ce, mau cùtat, prin toat` Mamaia, p\n` c\nd, au, ajuns, [i, la teatrul de var`, [i mau g`sit, mam`, nu, v` zic, tremuram, de, fric`, ieu, fugisem repede, la profesor [i iam, povestit, cum, am, plecat, pe, furi[ dup` plaj` [i am venit, aici, la teatru de, capul, meu [i am-\nceput, s` pl\ng [i lam rugat, frumos, s` stea de vorb`, cu mama [i tata s` le, explice de concurs, [i c` am, stat, [i ieu, s`-mi vin`, r\ndul, [i de aia nu mam, \ntors la iei, pe plaj`, vroiam [i ieu s` c\[tig un, premiu, Doamne, [i uite a[a, am, sc`pat, de, o mam`, de b`taie, sor` cu moartea, era, pe capul meu. {i p\n`, la, urm` sa ]inut, concursul, [i am c\[tigat premiul, 3 [i un co[ plin de ciocolat`.
DC
Alex. Leo {erban

V` mul]umesc pentru aten]ie!
DC
vedet` foarte faimoas` de la Hollywood. Doar c` a paralizat n urma unui accident de ma[in` [i, de atunci, n-a mai v`zut-o nimeni. St` numai n cas`, p`zit` bine de Baby Jane, care e un monstru: i face numai mizerii, n-o las` s` se vad` cu nimeni [i i pune un [obolan mort n farfurie! Sora celebr` ]ip`, se nvrte[te cu scaunul de paralitic` pn` ame]e[te [i vrea s` fug` ajutat` de menajer`, dar Baby Jane se prinde [i-o omoar` pe menajer` pentru c` e, v-am spus, un monstru. Am uitat s` v` spun c` mai apare la un moment dat un individ cam gr`san, angajat de Baby Jane s` o acompanieze la pian, pentru c` vrea s`-[i fac` (Baby Jane, adic`) comeback-ul n
V` mul]umesc pentru aten]ie!
-am scris niciodat` ntr-un oracol. O s` ncerc, a[adar, s` m` pun n mintea adolescentului care eram (n-ar fi foarte greu: unii spun c` nc` snt adolescent!) [i o s` scriu frumos n albumul tù, drag` Almanahule, ceea ce cred eu despre:
Flori. Floarea mea preferat` este Trandafirul. Obi[nuiesc s` merg n Parcul Circului, pentru c` este mai aproape de unde stau, [i s` fur trandafiri. Cnd se las` seara, pe furi[, cu un foarfece de gr`din` [i o saco[` mare de plastic. N-am fost prins niciodat`, fie pentru c` gardienii dorm, fie pentru c` snt foarte bun. Am o tehnic` de nota zece: m` fac c` m` plimb pe aleile parcului, ochesc o tuf` plin` de trandafiri, privesc de jur-mprejur ca s` m` asigur c` nu m` vede nimeni [i, zbang!, m` arunc la p`mnt... Scot foarfecele, tai la repezeal`, ]ac-]ac, tijele care m` intereseaz`, le bag n pung`, apoi m` ridic brusc [i-mi continui drumul ca [i cum nimic nu s-ar fi ntmplat. Mai merg. Iar ochesc o tuf` (alt` culoare de trandafiri), iar privesc n jur, iar m` arunc la p`mnt, ]ac-]ac... Fac chestia asta pn` se umple punga. Dup` care plec, demn, din parc, cu ditamai punga din care ies parfumuri. Florile snt att de frumoase c` nu m` las` inima s` le abandonez n parc. {tiu c` exist` [i oameni obtuzi, care consider` c` ceea ce fac eu este infrac]iune. O fi, nu zic nu, dar este o infrac]iune estetic`: doresc s` fiu nconjurat de frumos. Trandafirul este frumos, deci trebuie s`-l am. Frumosul este gratuit, dar trebuie s` ai curaj s` furi ceea ce este gratuit! Aceasta este filozofia mea de via]`. Filme. Filmul meu preferat este Ce s-a ntmplat cu Baby Jane? Este un film f`cut prin anii 60 de un regizor american, Robert Aldrich. Filmul este alb-negru [i n el joac` Bette Davis [i Joan Crawford. Snt dou` surori care se ur`sc de moarte. Baby Jane (Bette) a fost un copil minune care cnta n vodeviluri [i care devenise foarte cunoscut`. Dar pe urm` a crescut, ba chiar a mb`trnit, [i nu mai [tie nimeni de ea... Sora ei, n schimb, a ajuns o
158-159

lumea showbiz-ului, [i biata Baby Jane se cam ndr`goste[te de el, dar tipul, pe lng` c` e gras, e cam alunecos, st` cu maic`-sa [i nu pare interesat de femei... n fine. Ce e mi[to e c`, la un moment dat, Baby Jane cnt` cntecelul care a f`cut-o faimoas` cnd era copil, iar cntecelul zice a[a: Ive written a letter to Daddy, versul urm`tor e The address is heaven above [i aici Baby Jane arat` spre cer, adic` n]elegi c` taic`-su a mierlit-o [i a r`mas singur`-singuric`, e foarte nduio[`tor acest cntecel pentru c` ]i dai seama c` Baby Jane a r`mas cu o minte de feti]`, n-a mai ie[it din cntecelul `la [i trìe[te n continuare visul ei de copil r`sf`]at c`ruia i s-a promis o carier`, dar a venit sor`-sa [i i-a furat cariera, cum s` n-o n]elegi?... Adic`, ce vreau s` spun e c` eu m-am identificat cu Baby Jane, nu cu sor`-sa, o dat` pentru c` Baby Jane e jucat` de Bette Davis, care e o actri]` mai mare dec\t Joan Crawford, a doua oar` pentru c` sor`-sa sufer` [i e o victim`, [i nimeni nu vrea s` sufere sau s` fie o victim`. n plus, Baby Jane e ca Trandafirul din Parcul Circului, tìat, ]ac-]ac, [i uitat s` se ve[tejeasc` ntr-un apartament:
2007
ceva care a fost frumos [i acum nu mai e, [i lumea vrea mereu al]i trandafiri, dac` n]elege]i unde bat E un film foarte trist. Fete. Iubita mea preferat` este L. n liceu toat` lumea [tie c` snt ndr`gostit de L., [tie [i ea, fire[te, dar nu pot s`-i dau numele ntreg pentru c` acum L. este iubita lui T., care este un mare jurnalist [i nu [tiu dac` [tie c` snt ndr`gostit de L. L. este o fat` cu nasul pu]in coroiat [i cu pielea smead`, ceea ce mie mi se pare foarte sexy. Se vopse[te un blond sp`l`cit, uneori pu]in ro[cat (n func]ie de cum i iese culoarea), [i e foarte ciudat` (ciudat` n sensul bun, fire[te!). Adic`, mpreun` cu prietena ei nedesp`r]it`, N. (care, [i ea, este c`s`torit` [i divor]at`, [i-n plus cumnat` cu un foarte cunoscut showman, a[a c` nu pot s`-i dau nici ei numele ntreg), L. este una dintre cele mai ciudate fete din liceu, dac` nu chiar cea mai ciudat`. Inventeaz` pove[ti cu fantome, sau cu Leonard Cohen (cnt`re]ul ei preferat), sau cu David Bowie, [i poveste[te att de bine c` m` face s` cred c` ea chiar a v`zut fantome la ea n cartier (Mntuleasa) N. d` din cap c` da sau c` l-a cunoscut pe bune pe Leonard Cohen (care i s-a ar`tat n vis [i i-a f`cut chemare pe insula Hydra, unde locuie[te). n clas` mi trimite bile]ele (la toate orele, exclus cnd avem extemporal) despre tot felul de lucruri ciudate care i s-au ntmplat (ei i se ntmpl` numai lucruri ciudate) [i, cnd se termin` ziua, o conduc acas` (n Mntuleasa) [i-mi poveste[te n continuare Nu m` plictisesc niciodat`, pentru c` L. este ciudat`, cum spuneam, dar are [i umor de fapt, cred c` are umor nainte de a fi ciudat`, sau ciud`]enia ei este plin` de umor, sau umorul ei este ciudat, whatever , iar cnd tace e suficient s` m` uit la nasul ei u[or coroiat [i la pielea ei smead` ca s` nu mai fie nevoie
DC
s` spun nici eu nimic. (~sta e un cuvnt care i place [i ei, smead, de aia l folosesc!) Eu despre L. atta am avut s` v` povestesc, restul e secret. Bìe]i. Aici nu [tiu ce s` v` povestesc, pentru c` snt mai mul]i. Melodii, Cnt`re]i. Datorit` lui L., ascult numai Leonard Cohen: Suzanne, Bird on a Wire, Sisters of Mercy, Famous Blue Raincoat FBR este preferatul meu, poate pentru c` se termin` cu Sincerely, L. Cohen. Este un cntec care se ntmpl` devreme, its four in the morning, [i iarna, the end of December, de aia probabil cnt`re]ul abia ciupe[te cteva corzi de chitar` [i cnt` a[a, dus, adormit, probabil foarte trist (se explic` de ce) [i cu o voce ca de fantom` (de aia-i place [i lui L., probabil). E trist (foarte trist) pentru c`, de fapt, e o scrisoare pe care L. Cohen o scrie unui tip care i-a furat iubita, sau a[a ceva. (Am stat nu[tiuct, eu [i cu L., pe un vers care n-avea nici o noim`, ni se p`rea nou`; Cohen cnt` cum cnt` el, foarte ncet, [i zice acolo ceva gen You came home with your Lii-iii m`l``n, ce dracuo fi asta, Lii-iii m`l``n, ne-am ntrebat, [i dup` un timp neam dat seama c` zice Lili Marlene [i ne-am bucurat foarte mult pentru c` Marlene Dietrich, care cnta Lili Marlene, este alt` preferat` de-a noastr`, iar faptul c` pn` [i Leo cnt` despre ea arat` c` e de-al nostru) ntr-o zi, N. vine plns` la liceu [i ne spune c` a auzit, din surse foarte sigure, c` Leo a murit! Noi, pn` atunci, spuneam n dreapta [i-n stnga c` ne-am da un an din via]` numai s`-l cunoa[tem, eventual pe insula Hydra (dac` o invita pe L.), iar acum N. venea cu aceast` veste care nu, NU putea fi adev`rat`!! Nu [tiu cum am rezistat orelor din ziua aceea, la liceu, eram a[a de tri[ti [i de ab`tu]i c` unii profesori ne-au ntrebat dac` avem un deces n familie Cum puteam s` le spunem: Nu [tim nc`.!? A[a c` m-au ns`rcinat, L. [i cu N., s`-l sun pe cel mai atotcunosc`tor om din Romnia Florian Pitti[ [i s`-l ntreb, direct [i b`rb`te[te, dac` e adev`rat` cumplita veste. O coleg` de-a noastr`, care era combinat` cu un rocker, ne-a f`cut rost de num`rul de telefon [i seara, cnd am venit de la ore, am format, tremurnd, num`rul respectiv (tremuram [i de frica r`spunsului, [i pentru c` nu mai vorbisem la telefon cu o celebritate!). N-a r`spuns dl Florian Pitti[, a r`spuns cred mama dumisale, am ntre-
bat dac` pot s` vorbesc cu Dl Florian Pitti[ n persoan`, din fericire doamna nu m-a ntrebat cine snt, a l`sat receptorul [i am auzit-o strignd Mo]uuu...?, dup` un timp a r`spuns chiar Mo]u, cu vocea aceea a lui, [i eu i-am biguit pe ner`suflate: E-adev`rat-c`-a-muritLeonard-Cohen?, Cineee?, a ntrebat dl Pitti[. Leonard Cohen, am mai spus eu o dat` parc` sim]ind, pe m`sur` ce ncercam s` pronun] ct mai corect Len`rdcou`n (doar f`ceam liceu de englez`!), c` lucrul era chiar mai grav dect credeam uite, [i dl Pitti[ se fere[te s`-mi spun`-n fa]` cumplitul adev`r! Ah, Lionard Coen!, mi-a zis n fine dnsul, corectndu-m`. Nu, nu e adev`rat. Snte]i sigur?, am mai avut eu tupeul s`-l ntreb (era clar c` dnsul [tia mai multe despre Lionard dect [tiam eu despre Len`rd...). Categoric! Am sunat-o imediat pe L. s`-i spun bucuroasa veste, ea a sunat-o pe N., care a sunat-o pe colega-combinat`-cu-un-
160-161

rocker [i, a doua zi, tot liceul a aflat c` nu mai sntem tri[ti... Cnd ascult cntecul `sta, Famous Blue Raincoat, eu v`d ceva albastru (normal), nu v`d nici un raincoat, nici famous, nici ne (nu-n]eleg de ce), n schimb l v`d pe L. Cohen cu fa]a ct un zgrie-nori cntnd foarte trist, dar totu[i fericit c` nu a murit nainte de vreme, avnd timp s` ajung` c`lug`r budist la o m`n`stire Zen din California (Hydra a disp`rut de pe hart`) {i mai v`d New York-ul sub ninsoare, ca un glob din `la de plastic pe care, dac`-l zgl]\i, se strne[te o furtun` de fulgi, [i printre fulgii ìa ncerc s` v`d dar asta mi iese mai greu scena n care Baby Jane danseaz` fericit` pe plaj`, cu dou` nghe]ate luate gratis de la toneta alb-negru din filmul care se ntmpl` tot n California (= leg`tura cu Len`rd!). E var`, e soare, e ziua-n amiaza mare, dar fulgii tot nu se topesc, [i L. apare n film (n alb-negru) [i-mi
2007
spune: ]i mul]umesc, drag` Alex, pentru filmul recomandat, i l-am recomandat [i lui N., care [i ea ]i mul]ume[te, am devenit fane Bette Davis... Apoi o v`d pe Baby Jane scriindu-i o scrisoare lui Daddy, ar`tnd spre cer, de unde tot cad fulgi, care de fapt snt cornete de nghe]at`, care devin raincoats cu numele L. Cohen cusut cu fir auriu pe mneci, care mneci snt pline de trandafiri ro[ii, care cnd globul de plastic se tope[te f`r` sunet, la sfr[itul cntecului mpr`[tie un parfum de z`pad`. E ceea ce simt cnd ascult acest cntec. V` mul]umesc pentru aten]ie.
DC
Simona Tache
De ce b`rba]ii e ni[te copii Aten]ie, se sparg u[ile! Mic \ndreptar de ag`]at La r\ul Piedra am [ezut [i am pl\ns {i am pl\ns [i am pl\ns [i am pl\ns
DC
De ce b`rba]ii e ni[te copii
u [tiu dac` e bine sau rù, dar eu nu cred c` b`rba]ii e porci. Pe cuv\nt c` nu cred, cu toate c` m-au f`cut de destul de multe ori s` pl\ng [i cu toate c` s\nt convins` c` or s` m` mai fac`. Eu cred c` b`rba]ii s\nt (sau, m` rog, e) ni[te copii mari [i nu obosesc s` m` minunez privindu-i cum se copil`resc, de cele mai multe ori, f`r` s` fie con[tien]i de asta. Nu [tiu cum reu[esc alte doamne [i domni[oare s` r`m\n` sup`rate pe ei, mie nu-mi iese [i gata. Mie tot simpatici \mi s\nt, oric\t m-ar enerva, [i tot \mi trezesc sentimentul de ursule]*, oric\t mi-ar veni c\teodat` s`-i adun pe to]i \ntr-un loc [i s` dau cu bomba peste ei. S` v` explic de ce cred eu c` b`rba]ii s\nt ni[te copii (Doamne, fere[te-m` de succesul pe care l-a avut C`rt`rescu atunci c\nd a explicat de ce iube[te femeile! Nu l-a[ putea duce!): Pentru c` le place la ZOO [i s\nt oric\nd dispu[i s` \ndese pufule]i sau s` toarne suc \n trompa unui elefant, pentru c` pot vorbi ore \n [ir despre cum dirijeaz` gazele glon]ul prin ]eav` [i despre diferen]a dintre armele de mare precizie [i armele de nu [tiu mai care, pentru c`, exact ca pe ìa micii, po]i s`-i \nnebune[ti dac` le promi]i c` le spui un secret [i te r`zg\nde[ti dup` aia [i asta func]ioneaz` chiar dac` [tiu c` o faci inten]ionat, pentru c` s\nt le[ina]i dup` gadget-uri [i pot sta ore-n [ir cu ochii pe pagini de net specializate, pentru c` cheltuiesc o c`ru]` de bani ca s`-[i ia tot felul de juc`rele d-astea, pentru c` s\nt \n stare s` stea o zi l\ng` o undi]` numai ca s` se dea mari dup` aia cu ce-au prins, pentru c` joac` fotbal [i sparg geamuri la birou chiar [i la v\rste destul de \ndep`rtate de cea a adolescen]ei, pentru c`, dac` n-au acas` ni[te boxe capabile s` d`r\me blocul, \i doare burta, pentru c` s\nt haio[i atunci c\nd se preocup` de mod`, pentru c` li se pare amuzant s` se \ntreac` \n r\g\ieli, pentru c`, dac` s\nt r`ci]i, fie se r`sfa]`, fie fac pe eroii [i refuz` s` ia pastile, pentru c` uneori s\nt ipohondri [i \[i cump`r` ]ig`ri slims, fiindc` li s-a p`rut c` i-a \n]epat inima,
pentru c`, dac` se apuc` s` spele, amestec` coloratele cu albele [i iese o varz` total`, pentru c` nu le intr` m\na \n borcanul de castraveciori mura]i, dar tot se chinuie s-o bage, pentru c`, atunci c\nd danseaz`, pot fi foarte caraghio[i, pentru c` ]in regimuri de sl`bire f`r` s`-n]eleag` o iot` din principiile dup` care func]ioneaz` un asemenea regim [i, dac` le explici c` nu vor sl`bi niciodat` m\nc\nd pilaf cu p\ine, o ]in pe-a lor, pentru c`, dac`-i \ntrebi c\t au bùt, mint \ntotdeauna m`car cu dou` beri, pentru c` nu s\nt \n stare s` ]in` minte care-s cele dou`sprezece zodii, dar`mite perioada pe care-o acoper` fiecare, pentru
164-165

c` ori nu m`n\nc` dulciuri deloc ori s\nt mor]i dup` ele, pentru c`, dac` pl\ngi, ori se enerveaz`, ori te \ntreab` dac` nu vrei s`-]i cumpere ciocolat`, pentru c` nu ]in minte zilele de na[tere ale oamenilor apropia]i, pentru c`, dac` trebuie s` cumpere un cadou, intr` \n panic` [i nu le vine niciodat` nici o idee, pentru c` \nt\rzie la birou fiindc` au petrecut noaptea juc\ndu-se pe net cu pu[ti din gimnaziu [i s\nt m\ndri c` i-au f`cut \n s\nge, pentru c` vorbesc ur\t, dar, \n gura lor, cuvintele alea sun` cumva firesc, pentru c` dau cu pumnii \n mobil` c\nd s\nt furio[i, pentru c` fac mi[to de noi c` pl\ngem la filme, dar c\teodat` pl\ng [i ei, pentru c` le place muzica vesel` [i optimist`, nu le[in`turile, pentru c` fac ca to]i dracii dac` s\nt \njura]i de mam`, pentru c` se duc [i se \mbat` dac` au fost p`r`si]i, pentru c` mint prost, pentru c`, dac` le dai s` m`n\nce, po]i s` ob]ii multe de la ei, pentru c` nu [tiu s` spun` exact ce-i doare atunci c\nd le e rù, pentru c` s\nt, uneori, moroc`no[i sau bosumfla]i \ntr-un fel copil`resc, pentru c`, la 30 de ani, se pot distra \n grup de[ir\nd benzi de caset` [i arunc\ndu-le \n pomi, pentru c` s\nt mor]i dup` animale [i s\nt tri[ti dac` li se \mboln`ve[te c`]elul, pentru c` recunosc rareori c` s\nt deprima]i, pentru c` s\nt teribili[ti [i folosesc des fraza S` nu m` enerveze, c`-l bat de se cac` pe el!, pentru c`, dac` se adun` la o caterinc`, vorbesc to]i odat`, pentru c` se duc cu pisica la castrat [i au emo]ii pentru ea, pentru c` s\nt st\ngaci, dar ambi]io[i, c\nd se apuc` s`-]i repare o br`]ar` sau o zdr`ng`nea de pus la g\t, pentru c`, \n general, le place s` repare chestii, pentru c` se emo]ioneaz` ca la balamuc dac` \i surprinzi cu un La mul]i ani!, dar se str`duiesc din r`sputeri s` nu arate, pentru c` desfac computerele \n buc`]i [i le fac la loc, pentru c` \[i ]in banii vrai[te prin buzunare, pentru c` se duc la sal` ca s` fac` mu[chi, pentru c`, de multe ori, nu-[i cer iertare de fric` c` n-o s`-i ier]i, pentru c` observ` c` ]i-ai schimbat coafura doar dac`-]i faci p`rul verde, pentru c` se bag` imediat la c`rat dulapuri [i alte chestii grele, pentru c` conduc uneori agresiv, ca s`-]i arate c` s\nt jmekeri, pentru c` se laud` c` au f`cut ciorb`, pentru c` se apuc` s` fac` mobil` singuri, pentru c`, atunci c\nd e meci, se organizeaz` \n grupuri g`l`gioase, pentru c` se poart` uneori de parc-ar fi c`s`tori]i cu prietenul cel mai bun, pentru c`, dac-a luat-o Poli-n deplasare, s\nt oftica]i
2007
[i nu te mai po]i \n]elege cu ei, pentru c` am un prieten care, atunci c\nd \l pup pe obraz, \mi spune Mersi sau |h\, pentru c`, de[i \i enerveaz` m\]\ielile, le suport` politicos, pentru c` fac concurs de cine pune talpa mai sus pe perete, pentru c` m`n\nc` pe tastatur` [i nu-i deranjeaz` dup` aia dac` r`m\ne plin` de resturi, pentru c`, dac` le tai net-ul, i-ai nenorocit, pentru c` se bucur` dac` le duci o ciocolat` [i o m`n\nc` imediat, pentru c` nu au fasoane [i bag` botul \n sticl` atunci c\nd vor s` bea ap`, pentru c`, dac` le spui c` au f`cut burtic`, se oftic` \n secret [i pentru multe, multe altele. * Sentimentul de ursule] e un sentiment pufos. Formula \i apar]ine lui Orson Scott Card, a citit-o un coleg de-al meu \n SF-ul acestuia, Vorbitor \n numele mor]ilor, [i mi-a povestit-o [i mie, \ntr-o zi. Cic` sentimentul `sta de ursule] apare atunci c\nd dai de o specie mic` [i pufoas` (gen ìa micii din R`zboiul Stelelor, partea a VI-a, ewoks le spune, \mi sufl` tot un coleg, eu nici nu [tiam c` are trei p`r]i), chiar dac` mult mai evoluat`: \]i vine s`-i m\ng\i pe cap [i s` te joci cu ei, ceea ce face orice negociere serioas` complet imposibil`. E ca [i cum ai vorbi despre Bugatti Royale cu un bebelu[. A, Bugatti Royale e o ma[in`, \mi sufl` acela[i coleg
DC
Aten]ie, se sparg u[ile!
-a[ [ti s` v` spun foarte exact de c\te ori mi-am pus p`rin]ii \n situa]ia de a sparge u[a apartamentului, c\nd eram mic`, dar pot s` v` spun c` de vreo patru ori tot s-a ajuns la asta, dac` nu chiar de mai multe. Se \nt\mpla din cauz` c` mi-era foarte fric`, mi-era foarte fric` s` stau singuric`, iar ei ]ineau mor]i[ s` m` vindece de asta. Scenariul era, de fiecare dat`, acela[i. Mai \nt\i [i mai \nt\i mi se f`cea anun]ul dureros {tii, trebuie s` plec`m pentru maximum juma de or`, iar tu trebuie s` r`m\i acas`. Evident c` asta nu mi se p`rea niciodat` o idee constructiv` [i c` \ncepeam s` protestez c\t puteam eu de vehement [i s` le explic c` a[a ceva se va \nt\mpla, poate, doar peste cadavrul meu mic [i vioi, dar cu acordul meu deplin, niciodat`. Urma o meganegociere: O s` vezi c` nu-i nici o problem`, ne \ntoarcem repede-repede-repede, nici n-o s` apuci s` te dezmetice[ti [i vom fi deja \napoi, blablabla, Ba e o problem`, [i anume c` mi-e fric`, deci n-o s` v` \ntoarce]i repederepede-repede, fiindc` n-o s` pleca]i nicìeri dac` nu m`
lua]i [i pe mine cu voi, Nu putem s` te lu`m, fiindc` \n dormitor doarme sora ta, \n v\rst` de doar c\teva luni, [i trebuie s` r`m\n` cineva cu ea acas`, ca s` o supravegheze dac` se treze[te, Ba nu supraveghez nici o sor`, fiindc` [i-a[a nu [tiu ce s`-i fac dac` se treze[te [i \ncepe s` urle, deci nu v` duce]i nicìeri sau, fie, v` duce]i, dar cu tot cu mine!. La sf\r[itul ei (n-am \n]eles niciodat` cum reu[eau!), m` reg`seam \ngenuncheat`. Singura decizie l`sat` la latitudinea mea era \ncuiatul u[ii. M` l`sau s` aleg dac` o \nchid eu, pe dinùntru, sau le permit s` m` \ncuie ei pe dinafar`. De fiecare dat`, alegeam s` \ncui eu pe dinùntru, chipurile ca s` de]in controlul situa]iei. Apoi, cu lacrimi \n ochi [i cu speran]a secret` c` ele vor \nduio[a publicul spec-
166-167

tator [i \mi vor aduce, \n ultimul moment, victoria, \mpreun` cu o r`sturnare spectaculoas` a situa]iei, \i conduceam la u[`. Cum nu avea loc nici o r`sturnare spectaculoas`, m` trezeam imediat \n situa]ia de a m` baricada pe dinùntru, \ncuind ambele yale [i av\nd grij` s` las cheile \n u[`, r`sucite \n felul `la inteligent \n care se r`sucesc cheile ca s` nu se mai poat` descuia de afar`. M` baricadam [i m` puneam pe calculat AMR-ul: Mai s\nt 25 de minute [i se \ntorc, mai s\nt 24 de minute [i treizeci de secunde, mai s\nt 24 de minute [i 29 de secunde Pe la minutul 22, eram deja adormit`. C` adormeam cu capul pe masa din buc`t`rie, ghemuit` \n canapeaua din sufragerie, \n picioare, la geam sau pe WC n-avea importan]`, oriunde m-a[ fi aflat, adormeam. Acuma, problema e c`, pentru situa]iile astea dramatice, subcon[tientul meu avea preg`tit` o variant` de somn absolut ciudat`. Nu era somnul meu obi[nuit (care nu e nici iepuresc, dar nici d-`la de po]i s` tai lemne pe mine f`r` s` m` simt), era un somn incredibil de ad\nc, pe care nu l-am mai avut de-atunci \ncoace niciodat`. At\t de ad\nc era \nc\t, odat` cu \ntoarcerea p`rin]ilor, \ncepea un ditamai circul, de la strig`te [i b`tì \n u[` cu pumnii [i picioarele, la b`tì \n geam, cu coada m`turii, de la fereastra vecinilor. Sigur, n-am asistat niciodat` la
2007
t`mb`lù, doar mi-a fost povestit. {i n-am asistat pentru c` dormeam at\t de profund \nc\t n-a[ fi f`cut vreun pas spre trezie nici dac` venea Mihai Trìstariu s`-mi ]ipe la ureche. N-o auzeam nici m`car pe sor`-mea, care, speriat` de balamuc, urla de mai-mai s` se sufoce, d\ndu-le fiori pe [ira spin`rii vinova]ilor afla]i fix acolo unde meritau s` se afle: de partea cealalt` a u[ii. |n fine, dup` nenum`rate \ncerc`ri ratate de a p`trunde \n cas`, oamenii apelau la solu]ia suprem`: scoaterea u[ii din ]\]\ni, prin lovituri de picior sau de um`r. Ei, a[, crede]i c` m`car la faza asta m-am trezit vreodat`? Nu m-am trezit, domle, niciodat` p\n` n-au venit personal s` m` zg\l]\ie, s` m` ia \n bra]e [i s` m` \ntrebe dac` s\nt OK, dac` n-am p`]it vreo nenorocire [i a[a mai departe. Ce s` spun, a[a le trebuie, dac` mi-au for]at m\na. |n definitiv, s` zic` mersi c` n-am chemat ni[te bìe]i s` pun` [i ni[te dulapuri \n u[`, \nainte s` m` duc la nani.
Mic \ndreptar de ag`]at
a reprezentant` \n aceast` redac]ie a sexului slab de \nger, deci ag`]abil, m` simt obligat` s` aduc \n discu]ie un adev`r dureros: domnule, parc` nici ag`]atul nu mai e ce-a fost Au dreptate [i pensionarii ìa, care se duc cu flori \n Ghencea, la morm\ntul lui Ceau[escu |nainte era mai bine. |nainte, toat` lumea avea un servici (pentru \mp`timi]ii limbii romne, serviciu), avea o bucat` de ghear` de pui sau o [uvi]` de adidas de porc s-o pun` pe mas`, la copila[i, [i avea, parc`, ceva mai mult` inspira]ie la ag`]at. {i nu m` refer la celebrul Psst, psst, singuric`, singuric`?, `la dateaz` din timpuri imemoriale, e deja clasic, e un fel de Cuget, deci exist!, de Mens sana in corpore sano [i de Dac` dragoste nu e, nimic nu e, adunate la un loc. M` refer la dar mai bine nu m` mai refer la nimic, mai bine m` apuc s` fac ceva util societ`]ii. Mai bine v` explic, bìe]i,
de ce, de cele mai multe ori, nu ne l`s`m ag`]ate, \n ciuda faptului c` moaca voastr` promite, la o prim` vizionare, un suflet romantic [i o mare disponibilitate de a ]ine minte care e parfumul nostru preferat [i cum o cheam` pe m`tu[a noastr` de-a 14-a, care a murit acum 45 de ani, c`lcat` de ma[in`, pe trotuar. S` \ncepem cu o plimbare pe www.dexonline.ro, ca s` vedem ce se zice acolo despre verbul a ag`]a. Ia uite ce se zice: AG~} tranz. 1) (obiecte) A prinde n/sau de ceva, l`s\nd s` cad` liber n jos; a anina; a suspenda; a sp\nzura; a at\rna. 2) (obiecte de mbr`c`minte,
DC
2. Ag`]atul la supermarket. Nici la supermarket nu merg prea des, doar un pic mai des dec\t la bibliotec` [i doar pentru c`, printre altele, oamenii de-acolo nu-mi cer niciodat` s` aduc \napoi, la termen, obiectele cu care-am plecat. Unul dintre motivele pentru care rela]ia mea cu supermarketul e incoerent` [i haotic` e c` nu-mi place s` car saco[e grele. Cu toate astea, nu cred c` m-ar impresiona tradi]ionala ofert` Las`-m` s`-]i duc eu saco[ele, s\nt prea grele pentru tine. Mi-ar putea, \n schimb, trezi curiozitatea o replic` din categoria: Promite]i-mi c` detergentul de vase pe care l-a]i pus \n co[ va ajunge \n m\inile unei menajere. A[ \nnebuni dac` v-a]i pierde timpul cu o a[a ceva. Sau un Nu [tiu cum s-o conving pe doamna de la raionul de legume s`-mi aleag` ni[te ceap` mai frumoas`. S`-i spun c-o duc la cineva la spital?.
]es`turi etc.) A prinde nt\mpl`tor ntr-un obiect ascu]it, rup\nd sau gùrind; a anina; a prinde. 3) fig. fam. (persoane, de obicei, necunoscute, de obicei, de sex opus) A opri (n mod brutal) pentru a i se adresa; a acosta. /<lat. accaptiare. Hmm, va s` zic`, DEX-ul nu are un prea mare respect pentru aceast` activitate, pe care o consider` nici mai mult, nici mai pu]in dec\t brutal`. Nu s\nt chiar de aceea[i p`rere [i, dac-ar fi s` rescriu defini]ia, ea ar ar`ta cam a[a: A opri o persoan` de sex opus, pentru a i se adresa, \n majoritatea cazurilor, \ntr-un mod deloc surprinz`tor [i complet lipsit de creativitate. Ideea e [i [ti]i [i voi asta! c`, atunci c\nd \ncerca]i s` ne ag`]a]i, primele cuvinte s\nt esen]iale. De ele depinde dac` rezultatul va fi o privire dispre]uitoare, o po[et` peste ochi sau o conversa]ie. Mai ]ine]i minte scena din Asfalt tango, \n care Mircea Diaconu, \not\nd \n mare, \[i ag`]a viitoarea so]ie, care \nota [i ea, cu cuvintele Nu v` sup`ra]i, aici e Marea Neagr`?? Deci a[a se-aga]`, frate! Tre s`-]i surprinzi victima, tre s-o la[i cu gura c`scat`. Dac` nu-i paralizeaz`, de uimire, bra]ul cu po[eta, n-ai f`cut nimic. Dar mai bine nu mai insist cu teoria asta de doi lei. S` discut`m pe exemple [i loca]ii: 1. Ag`]atul la bibliotec`. N-am mai fost la bibliotec` din facultate, dar am pus-o prima pe list`, fiindc` a[teptam de mult un prilej s` m` dau intelectual`. Dac` a[ fi \ns` intelectual` de-adev`ratelea [i m-a[ duce, s\nt foarte convins` c` nu m-a[ l`sa ag`]at` cu texte de genul Nu te sup`ra, p`pu[a, vrei s`-]i ar`t c`r]ile mele?. Dar nici n-a[ ridica Istoria literaturii romne de la origini p\n` \n prezent s` lovesc, dac` un fost ochelarist, convertit la lentile de contact, m-ar deranja cu \ntrebarea Nu v` sup`ra]i, \mi lipse[te pagina 2349 din volumul Cre[terea [i educarea viermilor de m`tase cu handicap de gradul II. Nu cumva s-a r`t`cit prin c`r]ile dumneavoastr`?. C` veni vorba de c`r]i, mi-a povestit un amic cum a ag`]at o domni[oar` care citea \n autobuz. |ntr-un autobuz din Italia, aten]ie, ea fiind italianc`. Cic` s-a dus la ea [i a \ntrebat-o, pe romne[te, ar`t\nd cu capul c`tre carte: Ei, [i? P\n` la urm`, o fute sau n-o fute?. Tipa a \ntors capul, interesat` s` afle traducerea \ntreb`rii. Nu detaliez continuarea, v` spun doar c` \ncercarea a fost \ncununat` de supersucces.
168-169

3. Ag`]atul la film. Am fost la film ne\nso]it` o singur` dat`, [i tot pe vremea c\nd eram student`. De-abia se stinsese lumina, c` m-am [i trezit c-o m\n` pe-un picior. Cum n-aveam la mine o pu[c` cu lunet` (m` rog, din p`cate, [i dac-a[ fi avut, tot mi-ar fi fost greu s` nimeresc pe-ntuneric gura derbedeului), m-am ap`rat \n singurul mod la \ndem\n`: ridic\ndu-m` s`-mi caut un alt loc. Nu cred c` ar sim]i \ns` nici o femeie lipsa unei arme de mare precizie, \n fa]a unei glumi]e de genul Ave]i idee ce film ruleaz` [i dac` are traducere? (mai ales dac` filmul e romnesc), cu variantele {ti]i cumva ce emisiune urmeaz` dup` film? [i Aici se joac` piesa aia cu care-a luat Nicoleta Luciu Oscarul pentru cel mai bun rol secundar?. 4. Ag`]atul \n trafic. M` dau cu ma[ina de doar c\teva luni, a[a c` n-am apucat s` servesc dec\t ni[te hlizeli pe la semafor (aproape de fiecare dat`, a fost vorba de ma[ini pline cu mul]i bè]ei de cartier) [i o urm`rire cu jeepul p\n`-ntr-o benzin`rie (cu faruri [i tot tac\mul, dar, p\n` la urm`, destul de finu]`, fiindc`, \n momentul \n care am l`sat geamul [i am \ntrebat Care-i problema?, urm`ritorul s-a r\njit la mine ghidu[, mi-a comunicat c` nu-i nici o problem` [i s-a dus \n treaba lui). Am \ns` prietene care au fost nevoite s`-i conduc` pe glume]i p\n`-n fa]a sec]iei de poli]ie. Ceea ce n-ar fi f`cut, probabil, \n cazul \n care un domn dr`gu] le-ar fi uimit la semafor. Nu [tiu de ce, dar ceva \mi spune c` nu fac 1.000 de flash-uri \n ochi c\t un Nu v` sup`ra]i, [ti]i cumva care-i drumul spre Qubec?, un Pute]i s`mi \mprumuta]i [i mie handsfree-ul s` dau un telefon? sau un V-ar deranja s` \ndrepta]i pu]in oglinda din dreapta spre mine, ca s`-mi aranjez pu]in freza? Merg la o recep]ie [i cred c` s\nt cam ciufulit 5. Ag`]atul la serviciu. Nu e bun nici pentru patronat, c` e contraproductiv, [i nici pentru preopinen]i, c` se poate l`sa cu telenovele, dar se practic` la greu. Deci, dac` tot se practic`, e cu at\t mai important ca autorul s` fie creativ. Nu po]i s-o abordezi c-o replic` penibil` pe secretara de la II, c` te faci [i de r\s [i te [i expui riscului s` afle toat` compania c\t de papagal e[ti. Tre s` vii neap`rat cu ceva zguduitor, care s-o fac` s`-[i scape
2007
bibliorafturile din m\n` [i s`-i pun` [efului \n cafea dou` de lapte [i una de zah`r \n loc de dou` de zah`r [i una de lapte. Exclus s` aib` vreun efect Bun`, prin]eso, voiam de mult s` te cunosc, dar ar fi [anse destul de mari s` reac]ioneze la un {tii pe cineva de la IT care ar putea s` m-ajute s` g`sesc un mail pe care l-am trimis \n ianuarie 1967 [i nu-l mai g`sesc \n folderul Sent?.
DC
La r\ul Piedra am [ezut [i am pl\ns {i am pl\ns [i am pl\ns [i am pl\ns

Ce-ar putea s` scrie o fat` despre fete, \ntr-un almanah cu target mai mult masculin, dec\t un text despre pl\ns? Doar e manifestarea care marcheaz` cel mai bine diferen]a dintre sexe [i chestia pe care b`rba]ii o \n]eleg cel mai pu]in la noi. Bine, de ce dracu pl\ngem a[a des nici noi nu prea reu[im \ntotdeauna s` pricepem foarte exact, dup` cum nici motivele nu ne s\nt \ntotdeauna foarte clare, da de un lucru v` asigur: dup` ce trece tragedia, ni se pare [i nou` amuzant [i ne apuc` r\sul. M` rog, nu [tiu altele cum s\nt, dar mie a[a mi se \nt\mpl`. Iat` c\teva exemple de tragedii \nchipuite, fiecare cu pl\nsul ei. La unele a]i asistat cu siguran]`, la unele, nu, fiindc` au loc \n cercuri exclusiv feminine, la alea solitare n-a asistat nimeni \n afara protagonistei, da e bine s` afla]i despre ele, ca s` \n]elege]i c\t de complex` e natura feminin` [i c\t de sensibile s\ntem, bì, `[tia care pl\nge]i [i voi un pic doar dac-a murit cineva! Na! Pl\nsul empatic. ~sta apare atunci c\nd prietena cea mai bun` \]i poveste[te ceva fie foarte frumos, fie foarte trist. De regul` e vorba de o poveste de dragoste sau, \n orice caz, de oameni, de emo]ii, de sentimente, de chestii d-astea care emo]ioneaz`. Dac` e frumos, te apuc` pl\nsul c` e prea frumos, dac` e trist, cu siguran]` are ea deja lacrimi \n ochi, a[a c` tu nu trebuie dec\t s` reac]ionezi. Pl\nsul empatic mai poate ap`rea c\nd e[ti tu \ns`]i foarte trist`. Se practic` \n solitudine [i se procedeaz` \n felul urm`tor: te jele[ti pe tine p\n` te plictise[ti, dup` care \ncepi s` \]i aduci aminte de nefericirile altora. Unuia i-a fugit pisica de-acas`? Perfect, d`-i [i vars` ni[te lacrimi [i pentru el. A iubit pisica aia, i-a suflat \n fund, a dus-o la doctor, i-a cump`rat cr`n]`nele, iar ea, c`]eaua naibii, ce-a f`cut? A fugit, a fugit pur [i simplu f`r` s` se uite \n urm`. Pe o coleg` a p`r`sit-o so]ul? Aoleo, ce nasol, s`raca, cum trebuie s` sufere, ce trebuie s` simt` c\nd \i vede c`m`[ile \n [ifonier [i ciorapii murdari \nc` \n co[ul de rufe, cum trebuie s-o doar` c\nd din televizor nu mai curg urlete de meci, ci lacrimi de telenovel`, brrr O jele[ti un pic [i pe ea, c` a[a e frumos [i colegial. Nu mai insist, imagina]i-v` \ns` c` grupul `sta nefericit, pe care \l putem uda cu lacrimi \ntr-o asemenea situa]ie, poate s` ajung` uneori [i p\n` la 10 oameni. Depinde doar de c\t timp avem la dispozi]ie. Pl\nsul \n grup. ~sta mi se pare cel mai amuzant, de[i, recunosc, nu l-am experimentat dec\t o dat`. Se practic` \ntre gagici, obligatoriu prietene bune, iar grupul trebuie s` fie de minimum trei. Se procedeaz` \n felul urm`tor: uneia \i dau lacrimile, a doua o ia \n bra]e, \ncep am\ndou` s` pl\ng`, mai \nt\i discret, apoi de-a dreptul \n hohote, cea de-a treia \ncepe, privindu-le, s` se foiasc`, se foie[te ce se foie[te, se emo]ioneaz` din ce \n ce mai tare, decreteaz` |mi vine [i mie s` pl\ng, dup` care se arunc` [i ea, \n lacrimi, peste gr`mada \mbr`]i[at`. De regul`, fiind \n mod flagrant ridicol chiar [i pentru doamnele implicate, pl\nsul \n grup sf\r[e[te \n hohote isterice de r\s. Pl\nsul complet inexplicabil. La `sta e neap`rat nevoie de un b`rbat prin preajm`, altfel nu are nici un farmec. Dac` te apuc` pl\nsul inexplicabil [i nu e l\ng` tine unul care s` te \ntrebe De ce pl\ngi, pisi?, Am f`cut eu ceva?, Te doare ceva?, |mi spui [i mie de ce pl\ngi?, Pisiiiiii, \mi spui [i mie de ce pl\ngi?, |mi spui, m`, femeie, odat` de ce pl\ngi?, Bì, \mi spui odat` ce dracu te-a apucat de pl\ngi sau vrei s` m` sco]i din s`rite?, deci dac` nu e unu care s`
170-171

te \ntrebe toate chestiile astea [i pe care pl\nsul tù inexplicabil s`-l tortureze \n mod evident (cu at\t mai mult cu c\t, cu trei secunde \nainte s` te apuce, p`reai foarte bine dispus`), nu ai f`cut nimic. Nu m` \ntreba]i, v` rog, care-i explica]ia, c` \mi scap` [i mie, habar n-am, o fi chimie, o fi lun` plin`, o fi configura]ia astral`, nu [tiu! Pl\nsul fiindc` e prea frumos. {i la `sta e nevoie de un b`rbat. Neap`rat. Fiindc` din cauza lui e prea frumos, din cauza lui, care te iube[te [i se poart` frumos [i te caut` \n coarne [i ar face orice pentru tine, s-ar duce la r`zboi, ar veni de la r`zboi, ar c\[tiga miliarde de euro sau ar m\nca din tomberoane, ]i-ar aduce [i luna de pe cer dac` i-ai cere-o, ba chiar ]i-ar aduce-o [i f`r` s` i-o ceri [i tot a[a. Cum adic` {i atunci de ce dracu pl\nge]i, s\nte]i nebune la cap, ce-ave]i?? Pl\ngem fiindc` s\ntem sensibile [i prea frumosul ne d` \ntotdeauna peste cap sau pl\ngem fiindc` ne speriem de at\ta prea frumos sau de team` c` prea frumosul `la o s` se transforme \ntr-o zi \n amintire. Nu-n]eleg ce-i a[a greu de priceput, mie mi se pare foarte limpede. Pl\nsul Las` c` [tiu eu c` nu m` mai iube[ti!. Ei, da, recunosc, `sta e incredibil de enervant. |ntr-o zi, pentru o t\mpenie de genul `sta, un b`rbat o s` se-arunce pe geam. Sau o s` o arunce pe ea. Pe ea care nici m`car nu-i spune c` de-aia pl\nge, care nici m`car nu-i d` [ansa s-o conving` de contrariu, care ]ine secret motivul pl\nsului ei absurd [i care tace, nu scoate o vorb`. Scoate doar ni[te suspine de-]i vine s`-i pui perna pe ochi [i \i scoate lui min]ile din cap, ca s` i le fac` pilaf. Pl\nsul lung, foarte lung sau extrem de lung. Ca s`-l \nfrun]i p-`sta, ca b`rbat, desigur, \]i trebuie o condi]ie fizico-psihic` de excep]ie, bì, nene. Tre s` te duci la sal`, s` tragi de fiare, ca s` nu te doar` mu[chii de la at\ta ]inut \n bra]e, tre s`-]i antrenezi pielea, s` reziste la umezeal`, s` nu putrezeasc` [i tre s`-]i antrenezi nervii cu jocuri pe calculator. Cum, nu v-am zis? Pì, `sta poate s` dureze [i trei zile, nenicule, de-aia e nevoie de antrenament ca s`-i rezi[ti. Pl\nsul fulger. ~sta poate s` aib` loc [i s` nici nu te prinzi c-a avut loc. E a[a de discret c` poate trece lesne neobservat. O lacrim`-dou` se scurg pe la col]ul ochiului [i s\nt [terse cu m\neca \nainte de a fi apucat s` parcurg` jum`tate de obraz. |n cazul \n care, totu[i, l-ai observat, e bine s` te prefaci c` asta nu s-a \nt\mplat, ca s` nu ri[ti s` se prelungeasc`.
2007
Pl\nsul la [ef. Am zis la [ef, nu fiindc` a[a e corect s` zici, ci fiindc` pl\nsul la [ef` nu prea exist`. N-am auzit pe nimeni p\n` acum s` fi pl\ns \n fa]a [efei. Pur [i simplu, \n fa]a unei femei care ]i-e superioar` \n ierarhie nu are cum s`-]i vin` s` pl\ngi. Dac` \n fa]a ta st` \ns` un b`rbat, oh, da, atunci sim]i o nevoie irepresibil` de a face asta, o nevoie irepresibil` de a-i [ifona la modul simbolic cravata cu lacrimile tale. {efii de sex masculin ar trebui s` primeasc` un spor la salariu pentru situa]iile de genul asta, un fel de indemniza]ie de pl\ns. Pl\nsul \n spa]ii publice. Nici n-ave]i idee, bìe]i, c\t de voluptuos poate fi pl\nsul \n aceast` variant`. N-ave]i idee cum e s` mergi despletit` [i aiurea pe str`zi, s` vezi oamenii printr-o perdea de ap` s`rat`, s` sim]i c` e[ti singura femeie din univers care trìe[te o dram` (nu ]i-ai g`sit cizme sau, [i mai rù, le-ai g`sit, dup` ore [i ore de umblat, dar nu erau m`rimea ta) [i c` drama aia nu poate fi \n]eleas` de nimeni altcineva (nici m`car de vaca aia de coafez` care ]i-a f`cut breton, de[i i-ai zis clar s` nu-]i fac`). M` opresc. Nu fiindc` n-a[ mai putea s` continui, ci fiindc` b`nuiesc c`, \n mare, v-am l`murit c` s\ntem ni[te fiin]e ceva mai complicate [i mai speciale [i c`, de[i, de multe ori, ne-am dori s` fim muult mai simple, ne-o ia naturelul pe dinainte [i nu prea mai avem \ncotro. Ne cerem a[adar scuze dac`, uneori, comport\ndu-ne a[a, v` scoatem din min]i [i nutrim, totodat`, speran]a sincer` c`, pe de alt` parte, reu[im s` fim, \n multe ocazii, suficient de simpatice c\t s` ne recompens`m pentru torturile lacrimogene la care v` supunem f`r` s` vrem.
DC
Iulian T`nase
De ce iubeam feti]ele Cum am ag`]at cea mai frumoas` femeie din lume 10 scenarii cretine de ag`]at o proast`-n parc
DC
tatei), a ie[it \n curte, a v`zut ce-i f`ceam iubitei mele, a venit la noi, m-a apucat de perciuni [i a tras. Mi-au dat lacrimile de durere, dar eram prea fericit ca s` \mi pese. La v\rsta aceea fraged`, eu trìam deja experien]a unui s`rut de-a dreptul complicat: s`rutasem o feti]` de sim]eam c` \mi ard t\mplele. Nu am aflat niciodat` dac` Mihaela aceea m-a iubit [i ea, \ns` nu ar fi avut nici un motiv s` nu m` iubeasc`, c`ci \nv`]am bine, eram premiantul clasei, \nv`]`toarea era m`tu[a mea [i, pe deasupra, mai eram [i un bìat frumu[el. |mi amintesc c` se cam emo]iona la fa]`, \nro[indu-se \n chip evident, atunci c\nd m` apropiam de ea, c\nd o prindeam de m\n` sau c\nd \mi striveam buzele de buzele ei. Erau s`ruturi \nchise, limbile noastre niciodat` nu s-au \nt\lnit, dar mie \mi produceau un extaz cu mult mai mare dec\t o not` de 10 la citire sau la aritmetic`. Pe Mihaela am p`r`sit-o c\nd am intrat \n clasa a cincea. |n clasa a cincea am schimbat [coala [i m-am \ndr`gostit foarte tare de noua mea coleg` Lidia. Era \nalt` [i avea ni[te buze foarte groase. C\nd m` uitam la gura ei, mi se f`cea, brusc, foame. Am iubit-o foarte tare pe Lidia. Fiecare zi de [coal` era o s`rb`toare, fiecare not` de 10 pe care o luam ([i luam multe note de 10) era o floare depus` la picioarele Lidiei. |nv`]a [i ea bine, [i asta m` motiva [i mai mult. Nu-mi f`ceam iluzii c` a[ putea s` o cuceresc cu note de 6, 7 sau 8. Notele astea erau ca ni[te s`bii tocite sau ca ni[te pu[ti ruginite, cu gloan]e anchilozate, pe c\nd notele de 9 [i 10 erau armele perfecte pentru a c\[tiga un r`zboi sentimental [i pe deplin inocent. Mai aveam [i atuul c` eram talentat la fotbal, jucam foarte bine. C\nd echipa clasei noastre juca fotbal cu
De ce iubeam feti]ele
a v\rsta de 5 ani eram deja un heterosexual convins. O iubeam pe Mihaela, ceea ce \mi crea oarece dificult`]i de raportare, fiindc` la gr`dini]a mea existau dou` Mihaele [i eu o iubeam, desigur, pe aia mai frumoas`, [i m` deranja foarte tare c\nd eram \ntrebat pe care dintre Mihaele o iubesc. Cum pe care? De[i aveam doar 5 ani, puteam s` disting foarte bine \ntre dou` Mihaele. Cu aceast` feti]` am avut o rela]ie de c\]iva ani buni. |n clasa a patra \nc` o iubeam [i abia a[teptam recrea]iile pentru a o s`ruta pe gur`. Fiindc` asta f`ceam: o s`rutam pe gur`, nu voiam deloc s` m` \ncurc cu obrajii, g\tu]ul sau alte zone din astea elevogene. Unul dintre aceste s`ruturi, \mi amintesc foarte bine, a fost extrem de dureros. Abia se sunase de recrea]ia mare [i eu m` [i g`seam \n curtea [colii (era o iarb` foarte frumoas`), c`lare pe Mihaela mea, o s`rutam cu toat` disperarea de care e \n stare un bìat de 8-9 ani. Tovar`[a \nv`]`toare, care era m`tu[a mea (so]ia unui frate de-al
174-175

echipele altor clase, [i Lidia se afla printre spectatori, sim]eam c` trebuie s` dau tot ce e mai bun din mine, fiecare [ut tras de mine la poart` era o s`geat` \ndreptat` \nspre inima Lidiei. |n cele din urm`, Lidia a cedat. Un an de zile ne-am iubit ca ni[te copii, buzele mele, de bìe]el heterosexual convins, au f`cut cuno[tin]` cu buzele ei c`rnoase, [i mai mult de-at\t nici c` \mi puteam dori de la via]`. Apoi a venit [i ziua c\nd am fost cel mai fericit bìe]el din lume: Lidia mi-a f`cut cadou o poz` cu ea, de la umeri \n sus. Zile \n [ir am privit pe ascuns poza aceea din care Lidia m` privea, cu buzele ei c`rnoase, \mbr`cat` \n uniform` de [col`ri]`. Eram foarte speriat c` p`rin]ii sau sora mea Simona ar putea da peste acea dovad` de dragoste. Nu prea [tiam ce s` fac cu acea poz`, unde s` o p`strez pentru a nu fi g`sit` de nimeni. |n cele din urm`, am ascuns-o sub covorul din dormitor [i nu b`nuiam c\tu[i de pu]in c`, nu peste mult timp, voi afla c` \ntre fericire [i suferin]` e aceea[i distan]` ca de acas` la [coal`. |ntr-o zi, mama s-a apucat s` scoat` covoarele din cas` [i a g`sit poza. M-am sim]it oribil, am suferit, nu voiam ca p`rin]ii mei s` afle despre situa]ia mea sentimental-[colar`, dar au aflat [i inima mea \ndr`gostit` a luat-o la galop [i acest galop m-a f`cut s` fug departe de ochii amuza]i ai mamei. Cum s` r\d` cineva de o mare dragoste pe care o trìam eu atunci?! De Lidia m-am
2007
desp`r]it odat` cu mutarea mea, \ncep\nd cu clasa a [asea, la o alt` [coal`. Aici m-am \ndr`gostit f`r` speran]` de Diana. Eu eram \n clasa a 6-a D, ea era la A. Trei ani am iubit-o, dar a fost o iubire ne\mp`rt`[it`. Locuiam \n aceea[i parte a ora[ului [i se \nt\mpla de multe ori ca, diminea]a, s` m` \nt\lnesc cu ea \n drum spre [coal`. C\nd o vedeam, m` emo]ionam teribil. Vreme de trei ani, o singur` dat` s-a \nt\mplat s` am curajul de a m` apropia de ea, \ns` nu [tiam ce s`-i spun, cum s` o ag`] \ntr-o discu]ie elevat`, ca-ntre elevi. Atunci, \n ziua aceea, c\nd inima mi-a b`tut foarte tare obrazul, spun\ndu-mi hai, nu fi prost, zi-i ceva!, tot ce am reu[it s`-i spun a fost: Nu te sup`ra, c\t e ceasul?. Nu \mi mai amintesc c\t era ceasul pe vremea aceea. Nu pot s` uit, \n schimb, ziua c\nd eram deja \n clasa a 8-a, de-acum Diana [i-a serbat ziua de na[tere. {tiam unde locuie[te, [tiam de la un coleg de-al ei c` va fi o petrecere la ea acas` [i, ca un \ndr`gostit nenorocit ce eram, mi-am petrecut ore \n [ir, \n strad`, privind, de la oarecare distan]`, blocul Dianei [i forfota de pe balconul acela de la etajul 4, plin cu copii veseli, care m\ncau pr`jituri [i beau Brifcor, poate chiar Pepsi. Era prim`vara anului 1988. Ironia sor]ii a f`cut ca, \n toamna aceluia[i an, s` m` g`sesc, deodat`, \n aceea[i \nc`pere cu Diana: intraser`m la acela[i liceu [i eram colegi de clas`. Dragostea mea pentru ea, vitriolat` de anii \n care \ncercasem, \n zadar, o apropiere, sl`bise \n intensitate, dar nu disp`ruse cu totul. {i, \n cele din urm`, s-a \nt\mplat [i minunea. |n ziua c\nd m-am s`rutat cu Diana [i nu a fost deloc un s`rut complezent! n-am mai avut nici un dubiu: la o mas` distan]` de Dumnezeul be]ivilor se afl` Dumnezeul \ndr`gosti]ilor, care \n nici un caz nu doarme cu capul pe fese.
DC
Cum am ag`]at cea mai frumoas` femeie din lume
povesti, la persoana \nt\i, cum ai ag`]at o femeie care, la c\tva timp dup` ce te-ai culcat cu ea, a murit, este dificil. Persoana a treia suport` mai bine astfel de [ocuri, poate [i pentru c` persoana a treia pare a fi o cu totul alt` persoan`, c\nd, de fapt, ea este tot \nt\ia persoan` (\n nici un caz, prima sau ultima) care fie [i-a pierdut vocea, fie prefer` s` se mi[te prin poveste, \nf`[urat` \n haine strìne, cu trei r\nduri de cus`turi, \n loc de unul. Voi povesti, totu[i, la persoana \nt\i, de[i mult mai simplu mi-ar fi fost s` povestesc la persoana a cincea sau a noua, singular. |n vremea aceea eram singur, de[i aveam o iubit`. Iubita mea era plecat` departe, foarte departe, [i, \n timp ce \mi scria mesaje frumoase, pe e-mail, c` eu s\nt singurul b`rbat pe care \l cunoa[te [i \l recunoa[te pe \ntinderea a dou` continente, m` \n[ela cu un peruan, de care se \ndr`gostise nebune[te. O \n[elam [i eu, dar f`r` s` m` \ndr`gostesc de fetele cu care m` culcam. Carnea mea de b`rbat care tocmai \[i satisf`cuse stagiul militar nu ajunsese la subtilit`]i prea mari \ntr-ale abstinen]ei. Practicam asceza sentimental`, nu [i pe cea carnal`. {i numai o ipocrizie eclatant` [i de[`n]at` mi-ar putea dicta cuvinte orbitoare, ale c`ror r\nduri m-ar str\nge ca \ntr-o menghin` [i m-ar \mpiedica s` recunosc adev`rul. {i adev`rul este c` putem foarte bine s` iubim pe cineva [i s` facem sex, chiar [i dragoste, cu altcineva. Dup` cum nu e deloc imposibil ca b`rbat, vorbesc, c`ci femeie nu am fost niciodat` s` iube[ti dou` femei \n acela[i timp. La \nceputul anului 2000, eram foarte \ndr`gostit de Adora. Ea m` iubea cu mult \nainte ca eu s` m` \ndr`gostesc. |n aprilie, Adora a plecat, cu o burs`, \n Peru, de unde a revenit \n Romnia, total schimbat` [i cu c\teva kilograme bune \n plus, \n ianuarie 2001. Distan]ele prelungite transform` oamenii, modific` sentimentele [i a[a mai departe. La scurt timp dup` ce Adora s-a \ntors din Peru, ne-am desp`r]it definitiv,
fiindc` altceva oricum nu ne mai r`m`sese de f`cut. Pe Iuliana am cunoscut-o la sf\r[itul lui noiembrie 2000, \n anul acela care m` transformase \ntr-un ceas a[tept`tor sau cam a[a ceva, num`r\nd zilele [i minutele p\n` c\nd Adora avea s` revin` din Lima. Am intrat \n Libr`ria Mihai Eminescu, de l\ng` Universitate, cùtam o carte sau, poate, ni[te c`r]i de colorat, nu mai [tiu exact, dar \mi amintesc foarte bine fusta neagr`, din tercot, care
176-177

scotea \n eviden]` lucruri dintre cele mai frumoase, [i p`rul acela blond, c`zut, cum nu se putea mai bine, pe umeri. Femeia era \n fa]a unui raft cu c`r]i, o vedeam din spate, dar ceea ce vedeam era minunat. Un b`rbat normal la cap [i la corp nu putea s` nu-[i doreasc` s` fac` dragoste cu o asemenea femeie. M-am apropiat pu]in de ea, i-am z`rit profilul: era o femeie foarte frumoas`. Mi-am f`cut de lucru prin preajma ei, a[ fi vrut s`-i spun ceva sau altceva, s`-i atrag aten]ia \n vreun fel, \ns` nu am f`cut absolut nimic, m` sim]eam ca [i paralizat, curajul m` p`r`sise, plecase, poate, \n Peru, [i el, \n cùtarea Adorei, pe care o iubeam. Am ie[it din libr`rie cu coada-ntre picioare, mi-era foarte ciud` pe mine, \mi venea s`-mi trag un cap \n gur`, cu a[a o femeie nu o s` te mai \nt\lne[ti prea cur\nd, dobitoc fricos ce e[ti, exact asta e[ti, dar n-aveam dreptate. Redac]ia Academia Ca]avencu tocmai se mutase din Pache Protopopescu \n Pia]a Universit`]ii, la doi pa[i de Libr`ria Mihai Eminescu. Am ajuns \n redac]ie cu inima str\ns`, peste ochi mi se a[ternuse un fel de cortin` de cea]`, pe care era imprimat` imaginea acelei femei blonde, la care nu \ncetam s` m` g\ndesc. Alo, ce e cu tine, nene? Te-ai ]icnit la cap sau doar la corp? Probabil c` peste tot. Peste c\teva minute intram din nou \n Libr`ria Mihai Eminescu. Ea era acolo, am z`rit-o \nc` de la intrare, era l\ng` un copiator, multiplica ni[te foi, xeroxa ceva, cum se spune, [i asta f`ceam [i eu: m` uitam la ea ca un xerox pus s` copieze, de sute de ori, f`r` nici o secund` de r`gaz, aceea[i o foaie de h\rtie. M` rog, compara]ia este deplasat`, dar ea nu exprim` dec\t \ntr-o foarte mic` m`sur` exaltarea pe care o resim]eam rev`z\nd-o pe necunoscuta aceea superb`. Mi-am tot f`cut de lucru prin libr`rie, f`r` s`-mi dezlipesc ochii de pe xerox, [i m-am tot \nv\rtit \n jurul axei mele \n c`lduri, p\n` c\nd copiatorul a amu]it [i femeia (am v`zut-o) a ie[it din Mihai Eminescu. Am ie[it dup` ea. Mergeam la c\]iva metri \n spatele ei, o admiram foarte tare din spate, puteam s` jur c` o ador, n-aveam nici o \ndoial` c` era cea mai frumoas` femeie din lume, de[i exist` (am auzit) \n lume foarte multe cea mai frumoas` femeie din lume. Dar atunci, \n acele clipe, c\nd ea mergea vis`toare [i oarecum gr`bit` pe strada Academiei, c\nd cotea pe Edgar Quinet, l`s\nd Facultatea de Matematic` \n spate [i \n dreapta, c\nd ajungea la f\nt\na
2007
de la Arhitectur`, [i eu o urmam ca un obsedat sentimental ce eram, c\nd f\nt\na de la Arhitectur` r`m`sese mult \n urma noastr` [i ea se preg`tea s` traverseze bulevardul pe trecerea de pietoni care te duce la intrarea \n strada Bati[tei, EA era pentru mine cea mai frumoas` femeie din lume. Semaforul ar`ta ro[u pentru pietoni, ea s-a oprit, am ajuns-o din urm`, am ajuns chiar \n spatele ei, m` g\ndesc c` poate mi-o fi auzit inima b`t\nd (b`tea mai ceva ca Muhammad Ali), c`ci s-a \ntors brusc spre mine, tres`rind, a[a cum tresar oamenii care se sperie de ceva. M-am uitat \n ochii ei mari [i alba[tri [i, cu o privire fix`, dar galant`, i-am spus: V` ur-m`-ream!. Dup` c\teva clipe de uluial`, femeia a \nceput s` r\d`, am r\s [i eu, pe mine m` cheam` Iulian, pe mine Iuliana, \mi pare bine de cuno[tin]`, dar mie?! Mie \mi p`rea foarte bine de cuno[tin]`, at\t de bine, \nc\t a[ fi putut s`-mi pierd cuno[tin]a, nu altceva. Nu mi-am pierdut nici cuno[tin]a, nici altceva. Iuliana se ar`ta a fi o femeie foarte civilizat` [i amabil`, alta mi-ar fi tr\ntit, poate, o po[et` peste cap. |ns` nu ar`tam deloc ca unul care e obi[nuit s` ia po[ete peste cap. Aveam 27 de ani, barb`, emo]ii, c\teva sute de mii \n buzunar, eram \mbr`cat decent [i [tiam s` port o conversa]ie inteligent` cu o femeie frumoas`. Lipsa mea de modestie este nevoit` s` recunoasc`: \ntotdeauna am fost inspirat \n preajma femeilor frumoase. C\nd st`team de vorb` cu c\te o ur\]ic`, vorbeam de parc` a[ fi vrut s` fug c\t mai repede [i c\t mai departe. Cu femeile frumoase e mult mai u[or [i, totodat`, mult mai greu. E u[or, deoarece, \n preajma acestor fiin]e, cuvintele \nsele se afl` \ntr-o competi]ie direct` unele cu celelalte [i, de regul`, reu[esc s` ias` la suprafa]` doar acelea care fie au ceva de spus, fie s\nt mai rele de gur`.
DC
zualitatea, la \n`l]imea Iulianei. Cine se teme de cuvintele mari ar face mai bine ori s` nu se apuce de scris, ori s` se lase c\t mai repede. {i, totu[i, relatat` la persoana a [aptea, singular, tonul folosit p\n` acum ar fi avut cu totul alte tonalit`]i. Din p`cate, \ns`, pe lume nu exist` dec\t trei persoane: persoana \nt\i, persoana a doua [i persoana a treia, toate la singular. Cum ne na[tem singuri [i murim singuri ([i chiar ne iubim singuri), pluralul e o iluzie gramatical`. Atunci, \n acea zi de noiembrie a anului 2000, cele trei persoane erau: Iuliana, Adora [i Iulian. Pe Adora o iubeam, pe Iuliana o doream. Iuliana era la un bra] distan]`, Adora se afla la c\teva mii de kilometri (de bra]e) dep`rtare. Departe de mine inten]ia de a face filozofie pronominal`, dar a[a \n]eleg acum aceast` poveste dintr-un trecut nu foarte \ndep`rtat. Am mers cu Iuliana \n L`pt`rie, am bùt cafea, am fumat (eu), am vorbit, am aflat c` este medic urolog, avea 30 de ani, vorbeam aceea[i limb`, at\t noi, c\t [i privirile noastre. Mi-a relatat povestea vie]ii ei pe scurt, i-am f`cut [i eu un rezumat al vie]ii trìte de mine p\n` atunci. Mi-era bine cu ea, era mult firesc \n acea \nt\lnire a noastr`, dup` ce am plecat din L`pt`rie, am trecut pe la redac]ie, pentru a-mi lua rucsacul [i cheile de-acas`, Iuliana m-a \nso]it, \n lift (redac]ia e la etajul 6) ne-am s`rutat, nu m-a[ fi g\ndit c` e posibil [i am regretat c` redac]ia nu se afl` la etajul 700, \n fine Scriu aceast` poveste, \ntru totul adev`rat`, mai ales pentru finalul ei [i ceea ce i-a urmat finalului. Un final a c`rui continuare a fost pentru mine, [i \nc` este, de ne\n]eles. Iuliana a murit pe 16 noiembrie 2001, dar mai e p\n` atunci. Mai e aproape un an. Nu aveam nici o \ndoial` c` Iuliana e cea mai frumoas` femeie din lume [i, s`rut\nd-o, am sim]it c` lumea \ntreag` poate fi cucerit`, totul e s` crezi. |n timp
(Da, exist` [i cuvinte rele de gur`!) E u[or [i pentru c`, atunci c\nd simt o femeie frumoas` prin preajm`, alexandrumacedonul [i napoleonul (care zac \n aproape to]i b`rba]ii) se trezesc imediat din somnul de departe, \n care-i ad\ncir` barbarii de tirani, [i pornesc de-ndat` la (i)atac. Dar mai e [i greu. E greu, deoarece, de multe ori, instinctele dezl`n]uite \ntunec` nu doar privirea, ci [i vorbirea. Un fel de orbire a vorbirii. Dar mai bine s` trec peste aceste considera]ii oarecum teoretice [i s` revin pe trecerea de pietoni. Iuliana era superb`, puteam s` o privesc \n voie, vorbeam cu tot corpul, ea r\dea [i, c\nd o femeie r\de, asta poate \nsemna fie mai multe lucruri, fie unul singur, dar decisiv. Eu [i Iuliana eram, \n acele momente, doi oameni surprin[i (de via]`) pe trecerea de pietoni. Am invitat-o s` bem o cafea [i ea a acceptat, sporindu-mi [i mai mult mirarea. Am recitit ceea ce am scris p\n` \n acest punct [i, recunosc, nu cred c` am g`sit tonul adecvat pentru aceast` poveste. E drept c` \ntre dame bine [i drame bune exist` destule apropieri, de[i habar n-am dac` o Julieta sau o Ofelia s-ar fi ridicat, \n ceea ce prive[te feminitatea [i sen-
178-179

ce o s`rutam, P`m\ntul se transforma (sim]eam) \ntr-o sfer` de sticl` colorat`, din acelea pe care le ascund copiii prin buzunare. Nu am vrut s` \mi for]ez norocul, de[i \mi st`tea pe limb` (\n lift, \n timp ce o s`rutam) s` o invit la mine [i s` facem dragoste chiar \n acea zi, \n acea zi peste care se l`sase deja seara. Recunosc: n-am avut curaj. Se \nt\mplaser` multe lucruri \n acea zi [i era foarte bine ce se \nt\mplase, puteam s` m` declar fericit. Pe Iuliana am rev`zut-o a doua zi, a venit la mine acas`, \n garsoniera mea de la etajul opt, era parc` [i mai frumoas`, m` sim]eam \ngrozitor de nelini[tit, inima \mi b`tea de se cl`tina blocul, s\ngele \mi blocase principalele artere [i vene, ce f`cusem eu \n via]` ca s` merit o asemenea femeie? Iuliana [tia de dragostea mea pentru Adora, \i povestisem, [i, \n timp ce f`ceam dragoste cu Iuliana, \n Bucure[ti, poate c` [i Adora f`cea exact acela[i lucru cu peruanul ei, \n Lima. N-am s` intru \n detalii, voi p`stra pentru mine amintirea acelui extaz pe care l-am trìt atunci. De Adora m-am desp`r]it la pu]in timp dup` ce a revenit \n ]ar`, de[i eu nu mi-am dorit asta. O iubeam sau, cel pu]in, aveam certa iluzie c` o iubesc. Cu Iuliana vorbeam, noaptea, la telefon, era melancolic`, \mi spunea c` ea \[i dore[te mai mult, voia s` fim iubi]i, aman]i [i amante se g`sesc pe toate drumurile, avea dreptate, Iuliana m` \ntrista, [i eu \mi doream mai mult de la ea, dar nu puteam, o a[teptasem prea mult pe Adora [i mi-era greu s` accept c` strìna din fa]a mea este chiar ea. Adev`rul e c` Adora se \ntorsese desp`r]it` gata.
2007
|n primele luni ale lui 2001, Iuliana m` cùta la telefon aproape \n fiecare noapte. Apoi, am \nceput s` vorbim din ce \n ce mai rar. Iuliana era medic rezident la Spitalul Col]ea [i avea un program foarte \nc`rcat. Ne-am rev`zut, cu totul \nt\mpl`tor, pe la Universitate, p`rea tras` la fa]`, am schimbat c\teva vorbe doar, era \n mare grab`. Era prin noiembrie, cred, c\nd am sunat-o [i mi-a r`spuns mama ei. Mi-a spus c` Iuliana nu poate vorbi, era internat` la Spitalul Colentina, f`cuse o alergie, ceva, n-am \n]eles prea bine. Am revenit cu un telefon peste c\teva s`pt`m\ni, din nou mi-a r`spuns mama ei, s`rum\na, cu Iuliana, v` rog, cine s\nte]i dumneavoastr`, domnule, m-a \ntrebat, avea o voce stins`, foarte contrariat`, Iulian e numele meu, s\nt prieten cu Iuliana, a[ vrea s` vorbesc cu ea, Iuliana a murit, domnule, [i de aici \ncolo chiar nu mai e nimic de zis, poate doar faptul c` mi-a fost imposibil s` [terg din agend` num`rul de telefon al celei mai frumoase femei din (cealalt`) lume.
DC
11 scenarii cretine de ag`]at o proast`-n parc

Motto: Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai un pachet de [erve]ele la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat [erve]elele. Ea zice: Nu-s ale mele. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Acuma, s\nt!. {i de aici se \nfirip` o rela]ie. Anonim, secolul XXI {i de aici se \nfirip` o rela]ie. Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai o p`s`ric` la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat p`s`rica. Ea zice: Nu e p`s`rica mea. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Acuma, este! {i de aici se \nfirip` o rela]ie.
Scenariul 4
Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai un pachet de burt` de vit` la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat burta. Ea zice: Nu e burta mea. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Acuma, este! {i de aici se \nfirip` o rela]ie.
Scenariul 1
Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai o pul` la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat pula. Ea zice: Nu e pula mea. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Acuma, este! {i de aici se \nfirip` o rela]ie.
Scenariul 2
Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai un picior de lemn la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat piciorul de lemn. Ea zice: Nu e piciorul meu. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Acuma, este!
Scenariul 3
180-181

Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai un frigider la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat frigiderul. Ea zice: Nu e frigiderul meu. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Acuma, este! {i de aici se \nfirip` o rela]ie.
2007
pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai o coac`z` la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat coac`za. Ea zice: Nu e coac`za mea. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Acuma, este!. {i de aici se \nfirip` o rela]ie.
Scenariul 5
Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai un encefalograf la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat encefalograful. Ea zice: Nu e encefalograful meu. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Acuma, este! {i de aici se \nfirip` o rela]ie.
Scenariul 6
Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai un pe[te la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat pe[tele. Ea zice: Nu e pe[tele meu. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Acuma, este!. {i de aici se \nfirip` o rela]ie.
Scenariul 10
Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai o oli]` de noapte la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat oli]a de noapte. Ea zice: Nu e oli]a mea. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Acuma, este! {i de aici se \nfirip` o rela]ie.
Scenariul 7
Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai un milion de dolari la tine) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat milionul `sta de dolari. Ea se uit` \n po[et` [i zice: Da, a[a e. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): Poftim, ia-l. Tipa ia milionul de dolari [i de aici se \nfirip` o rela]ie.
Scenariul 8
Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi pe banc`, tipa pleac` [i (trebuie s` ai la tine un pechinez mort, trei b`[ini mov [i cheile de la un BMW X3) te duci dup` ea [i \i zici: Scuz`-m`, ]i-ai uitat pechinezul `sta mort. Ea zice: Nu e pechinezul meu. Tu continui: Dar b`[inile astea mov? Ea se uit` \n po[et` [i zice: Nu s\nt ale mele, ale mele s\nt \n geant`, probabil c` s\nt ale altcuiva. Tu insi[ti: Dar cheile astea de BMW X3? Ea se uit` \n po[et` [i zice: Nu, nici astea nu s\nt ale mele. Tu zici (cu un z\mbet cuceritor): OK. {i de aici se \nfirip` o rela]ie.
Scenariul 11
Scenariul 9
Vezi o tip` \n parc, singur` pe banc`, te duci [i te a[ezi
DC
Mircea Toma
Cum am r`mas bìat mare
DC
Cum am r`mas bìat mare

N-a[ avea curajul s` povestesc o istorie de seduc]ie \n care rolul seduc`torului s`-mi apar]in` mie, pentru c` nu-mi place s` mint. Ca b`rbat, am o istorie foarte frustrant`: la vrsta la care bìe]ii din genera]ia mea descopereau frenetic sexul [i asta nu singuri, ci \n compania fetelor eu nu eram perceput ca purt`tor de sex. Clar? Eram un papagal ridicol, un pu[ti care pierduse r`zboiul cu pubertatea. Momentele cele mai dramatice le-am trìt la mare, unde calit`]ile mele intelectuale excep]ionale nu apucau s` fie percepute din cauza vitezei tranzac]iilor. {i aveam nu 14 ani, ci 20. Ca s` v` face]i o idee despre halul \n care ar`tam, imagina]i-v` c` am intrat, \mpreun` cu un coleg de clas` (a doi[pea!), \ntr-o crcium`, s` bem o bere (Bandi, colegul meu, se b`rbierea \nc` de printr-a noua); ei bine, nici n-am pus bine fundul pe scaune, c` un osp`tar s-a repezit la amicul meu [i i-a spus textual ia-]i, domle, copilul [i ie[i afar` c` aici nu servim minori. Timp de vreo doi ani de zile m-a urm`rit ca un co[mar ideea c` am fost considerat fiul unui coleg de liceu. Co[mar de care n-am sc`pat dect dup` vreo 2 ani, [i numai mul]umit` unui alt co[mar: co[marul estival. E vorba, evident, despre soarta unui n`prstoc imberb plecat s` descopere, pe litoral, mult sex. Ei bine, pute]i voi s` rde]i ct vre]i, \n anul 1972 am reu[it, pentru prima oar` de cnd mergeam pe litoral, s` ag`]! Am reu[it, mai precis, s` opresc, din deplasarea lor ostentativ indecis`, dou` cehoaice, \n dreptul meu. Cred c` am \nceput s` vorbesc nu numai \n malga[`, ci [i \n ceh`, din cauza surescit`rii. Fetele erau extrem de cooperante, fiind de max dou` ore \n Romnia. Era mi-am zis, perfect con[tient de situa]ie [ansa mea. Dar discursul meu nu putea dep`[i pragul comunic`rii puritane din simplul motiv c` nu am avut niciodat` prilejul s` \mping discu]ia c`tre ambiguit`]ile care s` deschid` pista. Pista aia. Drept care amicul cu care m` \ntov`r`[isem [i care tocmai \ncepuse s` regrete c` se \ncurcase cu un loser s-a oferit s` le ini]ieze \n natura rela]iei pentru care le acostasem. A f`cut-o destul de abrupt, avnd \n vedere c` vocabularul pe care, ca romn, \l \mp`rt`[ea
Seduc]ia cu minorul
cu cehoaicele era de cel mult 4 cuvinte [i pu]in mai multe gesturi. Singurul care a ro[it am fost eu; fetele, ha, s-au luminat de parc-ar fi primit cte-o \nghe]at` (zmrzlina). Prima [i singura lor nedumerire a fost cu privire la viitorii protagoni[ti ai iminentei lor premiere sexuale de pe litoralul romnesc. Cu maxim respect pentru drepturile celui care a ag`]at prada, amicul meu m-a indicat ca fiind unul dintre cei din care fetele ar urma s` se \nfrupte, dup` care, umil, sa autopropus ca poten]ial participant la experien]a multicultural` pe care le-o ofeream. Cehoaicele l-au cnt`rit mul]umite din priviri, dup` care s-au \ntors spre mine; m-au m`surat scurt, apoi s-au privit una pe cealalt` [i au protestat, \n cor, c` sunt mult prea mic
184-185

(malicky), deci incompatibil cu sexul lor. Cum, \ntre timp, se formase o coad` de clujeni fl`mnzi de cehoaice, n-a fost o problem` ca pozi]ia vacant` s` fie ocupat` \n aproximativ 10 secunde.
2007
nu fusese interesat de Africa. Am acceptat, \ntr-o scrb` total` semn al unei obtuzit`]i culturale des`vr[ite combina]ia cu Marocul. Experien]a a fost, nu numai pentru epoca aceea, un regal: trei s`pt`mni, dintre care una \n Paris [i dou` \n ]ara aceea arab` despre care nu [tiam absolut nimic. Pentru mine hai s` nu ne mai ascundem dup` deget ]elul era total paralel experien]ei transculturale: eu urm`ream o experien]` mai simpl`, dar mult prea rar`, o experien]` sexual`. {i asta cu contribu]ia suprarealist` a Securit`]ii romne.
Lovitura ceh` m-a l`sat mut sexual pentru o lung` perioad` estival`. Dar nu definitiv. Dup` ce mi-am adunat oasele demnit`]ii virile din nisipul fin de pe litoral, m-am hot`rt s`-mi \ncerc norocul \n strìn`tate. Dup` cum bine [tiam atunci (din mitologia clujean`), Danemarca [i Suedia erau polii liberalismului sexual universal. Drept care am f`cut tot ce mi-a stat \n puteri s`-mi mut teritoriul de ag`]at \n nordul Europei. O ambi]ie important`, dac` v` gndi]i c` era formulat` \n plin` epoc` Ceau[escu. Adev`rul e c`, fa]` cu Vezuviul meu libidinal, cortina de fier \[i g`sea o just` menire. A[a c` m-am \nscris pentru o excursie BTT \n ]`rile din nordul Europei. (Ce \nseamn` BTT? Atunci \nsemna Biroul de Turism pentru Tineret; denumirea v` poate deveni mai familiar`, dac` v` gndi]i c` parte din elita politic` de azi [i-a f`cut training-ul \n managementul afacerilor \n turism la BTT; cred c` exemplul George Copos e suficient ca s` v` face]i o idee despre cine conducea atunci BTT-ul.) Am fost \nscris ca rezerva nr. 27 pentru unicul loc destinat tineretului clujean \ntr-o excursie de dou` s`pt`mni prin Danemarca-Norvegia-Suedia-Finlanda. Num`rul mare de rezerve era justificat de faptul c` pe atunci Securitatea nu-[i d`dea acordul pentru viza de ie[ire din lag`rul comunist dect \n mod cu totul excep]ional. Au urmat dou` surprize ca-n pove[ti, una bun` [i una proast`: aia bun` a fost c` am primit viza, cea proast` a fost c`, \n acel an, au primit-o, practic, to]i cei \nscri[i \n excursii. Cred c` anul cu pricina fusese declarat anul interna]ional al turismului, iar cum Ceau[escu (sau s` fi fost mna lui Nicu[or?) ]inea s` pozeze, pentru Occident, \n liberal, a ordonat s` se dea vize la tot cartierul. N-am spus c` a fost o veste proast` pentru c` m-ar fi \ntristat bucuria altora, ci doar pentru faptul c` r`m`sesem cu o viz` rar` \n bra]e, pentru un unic loc \n excursie, la care aveau prioritate al]i 26 de clujeni \naintea mea. A[a c` m-am prezentat, vn`t de sup`rare, la agen]ie, s`-mi retrag aconto-ul. V`zndu-mi suferin]a [i co[urile de pe figur`, func]ionarul BTTist m-a \ndemnat s`-mi valorific [ansa unic` a vizei pentru o alt` excursie. {i mi-a [i etalat vreo 3 libere: Paris Algeria, Paris Tunisia, Paris Maroc. Nici un clujean
Experien]e peste hotare
Ceea ce n-am f`cut tipic la Paris ]inea tot de libidou. |n condi]iile \n care to]i turi[tii romni alergau prin muzee [i magazine (cite[te viceversa), eu am fost [i la film. Am marcat trei buc`]i: Portocala mecanic` (Stanley Kubrick), Tot ce a]i dorit s` afla]i despre sex [i n-a]i \ndr`znit s` \ntreba]i (Woody Allen) [i proasp`t lansatul, cu mult scandal, Ultimul tango la Paris (Bernardo Bertolucci). Pentru mine, la Paris, adev`rata Notre Dame a fost Ultimul tango. |nc` nu e trziu s` vede]i filmul. Rezist` excelent [i ast`zi, dup` 35 de ani. Doar c`, \n halul \n care eram eu, violurile din Portocal`, oaia concupiscent` a lui Woody Allen [i cutremurul erotic c` n-aveam atunci ochi pentru nici o metafor` social` din Ultimul tango n-au \nsemnat dect paie pe focul frustr`rii mele. Cnd snii Mariei Schneider au spart ecranul, am avut prima traum` cultural` pozitiv` din via]a mea; apoi pe a doua, dup` ce Marlon Brando a devorat-o pe Maria prin toate cotloanele ei, \n timp real, pe ecran, iar ea, epuizat`, stoars`, terminat`, finished, kaput, s-a rostogolit pe parchetul gol \n a[a fel \nct ciclul de rostogolire i s-a terminat [i azi mi se taie respira]ia exact cnd expunea ceea ce \n ]ara mea era cea mai interzis` parte
Paris 1973
DC
privit ca de pe Marte [i i-am trntit o chestie cu o logic` pe care s` n-o poat` uita: nu sunt minor, sunt romn. Drept care m-a l`sat \n plata Domnului sau, mai bine zis, a Dracului, c` nu cred c` Isus ar fi purtat prezervativele alea cu corni]e de Scarao]chi.
a trupului; da ce s` m` mai codesc, frate: s-a oprit cu pizda \n prim plan. Ct era ecranul de mare, era tot numai sexul Mariei Schneider. |n sal`, eram eu. Mult mai mic. {tiu c` v` e greu s` \n]elege]i dimensiunea surprizei pe care o trìam, dar imagina]i-v` c` pe atunci, \n Romnia noastr` puritan`, nu existau \nc` nici video, nici filme porno; max ce consumasem fuseser` ni[te fotografii dintr-o revist` de specialitate, circulat` [est, \n pauze, la liceu: Urinated lesbians. Asta e. V` pute]i, a[adar, imagina ce s-a \ntmplat cu clujeanul r`stignit \n fa]a unui pubis gigantic, stufos [i candid expus de un ecran parizian. Evident c` am avut un comportament de mutant postnuclear. De altfel, \n zilele urm`toare, am intrat \n colimatorul ghidului romn (de fapt, supraveghetorul oficial) pentru evolu]ia suspect` pe care o aveam \n fa]a vitrinelor marilor magazine: eram apatic, \n flagrant contrast cu febrilitatea cump`r`torilor romni din grup. Chiar el mi-a m`rturisit asta, mai \ncolo, la o be]ie, dup` ce s-a lini[tit v`zndu-m` \nviorat de sex-shop-urile din Place Pigalle. Alea au fost singurele magazine care r`spundeau strmb, ce-i drept, ca orice surogat infirmit`]ii mele. De[i nici aici n-am fost scutit de blestemul sans frontires care m` urm`rea; dup` ce c` f`cusem efortul de curaj s` intru \ntr-un asemenea templu al concupiscen]ei, \n loc s` fiu \ncurajat, m-am trezit interpelat de un personaj care supraveghea intrarea: Alo, tinere, minorii n-au acces aici. V` da]i seama c` nici n-am \ncercat s`-l contrazic cu privire la vrst`; m-am \ntors pur [i simplu spre el, l-am
Dac` ar fi s` am curajul unuia dintre foarte pu]inii demnitari comuni[ti care [i-au asumat vreo vinov`]ie nu-l mai ]ine]i minte, a[a c` vi-l numesc eu: tartorul comunist Tudor Postelnicu ar trebui s`-l citez literal [i s` declar: am fost un dobitoc. Chiar a[a, am fost un turist dobitoc. {i nu spun asta numai pentru c` am fost prizonierul unei situa]ii cultural-hormonale care m` metamorfozase \ntr-un periscop cu testicole. Ar fi trebuit c` doar eram absolventul liceului Emil Racovi]` din Cluj, adic` produsul unui incubator de genii s` fi citit m`car un prospect turistic, dac` nu m`car cteva paragrafe din Larousse despre Maroc. Iar Discovery nu se n`scuse \nc`. De exemplu: am cotizat o groaz` de dirhami (moneda marocan`) pentru o salb` de b`nu]i uimitor de vechi, de prin 1390. De unde s` [tiu, dac` nu am citit nimic, c` anul musulman 1390 \nsemna, la cre[tini, 1971? Ce-i drept, nici nu m-a durut prea tare ignoran]a pl`tisem cam de 30 de ori mai mult ct timp salba cu pricina nu fusese dect un rvnit prilej s`-mi amintesc de snii unei clujence, sni pe care urmau s` se hodineasc` b`nu]ii ìa, cu o vechime cuprins` \ntre 2 sau fucking 500 de ani. Dar hai s` nu v` mai chinui cu frustr`rile mele culturale care nici m`car nu existau atunci. Mai corect ar fi s` m`rturisesc c` \n acel periplu marocan m-am sim]it mai degrab` h`r]uit de nenum`ratele monumente, cimitire, fntni [i palate vizitate. La discotec` n-am fost dect o singur` dat`. {i
Safi, Maroc
186-187

pn` [i acolo era s-o \ncurc, c` n-aveam cum s` nu le v`d pe cele trei marocance care p`reau mai vacante, a[a c` am riscat o invita]ie la dans; o invita]ie care uraaa a func]ionat! Ei bine, nici nu dep`[isem bine conversa]ia de control (aia cu me Jane, you Tarzan?) cu domni[oara, c` m-am pomenit c` ghidul local altfel un bìat simpatic, sem`na cu Sammy Davis jr. sare [i-mi sufl` fata cu care tocmai avansasem primul meu flirt. Din fericire, ardelenii reac]ioneaz` cu celebrul lor delay: nu i-am plantat (bri[ca) \n plex pentru c` nu m` dumirisem dac` aveam sau nu vreo [ans` cu b`[tina[a. Or, ceea ce \ncerca s`rmanul meu protector marocan s`-mi comunice, prin interven]ia lui surpriz`, era c` fetele func]ionau dup` principiul tonomatului: fiecare pies` muzical` pe care o dansai cu ele costa. Iar el [tia c` eu nu aveam bani pentru mai mult de un dans. Despre sex n-am mai \ntrebat.
2007
c`zut fa]a. Cum vine asta, \n miezul Marocului, dou` fete de pronun]at` culoare african` s` poarte nume de unguroaice? {i asta s` mi se \ntmple tocmai mie, care, pe lng` c` eram oprimat hormonal, mai eram [i ardelean! Totu[i, am reu[it s`-mi ]in \n fru stupoarea [i s` continui explorarea. Fetele erau, \ntr-adev`r, fiicele unui acela[i ungur. Un ungur cum n-au avut romnii niciodat`: Arpad era un revolu]ionar budapestan \n 1956, evadat din Ungaria dup` \ngenuncherea Budapestei, care nu s-a oprit \n fuga lui pn` \n fundul Africii; s-a angajat mercenar \n Africa de Sud; dup` vreo 20 de ani de m`celuri, [i-a adunat min]ile [i banii [i s-a hot`rt s` se trag` la casa lui. Pentru Arpad asta a \nsemnat o berber` frumoas` foc, cu care n-a mai pu[cat dect copii. Adic` pe cele dou` perle explozive, Ildiko [i Marika. De altfel, dup` [edin]a de piscin`, unguroaicele ni l-au prezentat pe t`ticu. A]i v`zut vreodat` un autobuz lovit de tren? A[a ar`ta mecla dulapului de Arpad. Toat` istoria violent` a apartheid-ului era povestit` de cicatricile de pe fa]a lui; o fa]` coco]at` la peste 1,80 metri. Maghiarul a adulmecat rapid situa]ia, a schimbat cteva cuvinte cu singurul coetnic din grup, dar apoi [i-a \ncredin]at fiicele nu romnilor orbi]i de efluviile erotice ale fetelor, ci celui care, evident, nu purta semnele decaden]ei. Ca s` nu mai spun c`, \n momentul \n care l-am v`zut, omul mi-a [i retezat trei sferturi din b`rb`]ie. Simpla lui prezen]` te f`cea s`-]i ui]i/tai/\nnozi definitiv sexul. Practic, la Safi, \n 1972, s-a n`scut o specie sexual` cu totul nou`: eunucul de unguroaice. Adic` eu. Omul, dup` ce i-a ascultat cteva minute pe cona]ionalii mei, s-a \ntors hot`rt spre mine [i mi-a \ncredin]at, cu toat` \ncrederea, programul de sear` al fiicelor lui. Deci, a]i \n]eles: \n loc de sex, am fost la cofet`rie. Se pare c` de asta am fugit din Europa.
Momentul memorabil al amplului periplu turistic va r`mne pentru ve[nicie cel pe care l-am trìt \ntr-o piscin` din Safi. Grupul de vreo 20 de romni cu care eram ocupa extremitatea nordic` a bazinului [i-[i petrecea timpul fumnd, berind [i hùlind popular. La sud, se b`l`ceau dou` persoane, singurele care nu vorbeau romne[te. Erau dou` feti[cane foarte africane [i mai ales IREZISTIBILE. Nici nu v` pot povesti din ce erau alc`tuite pentru c` mi-e team` s` nu v` pierde]i \ncrederea \n propria voastr` imagina]ie. Confruntat cu trupurile mai mult goale ale celor dou` marocance, testosteronul romnesc a dat \n clocot. Iar atributul romnesc nu l-am pomenit gratuit, pentru c` ocuparea teritoriului inamic devenise clar o misiune de credin]` pentru to]i cei \narma]i cu sex de limb` romn`. Ordinul de lupt` s-a n`scut spontan: romni, trece]i piscina! |n situa]ii de criz`, cona]ionalii no[tri devin oameni de echip`: se organizeaz` rapid pentru a g`si un fraier s` le fac` treaba. Iar echipa a ales curajosul care urma s` traverseze bazinul [i s` \nfig` crligul de abordaj: a]i ghicit, pe cel mai inofensiv vorbitor de francez`, recte, pe mine. Ceea ce am [i f`cut, cu surprinz`tor succes. Am reu[it uimitor de u[or s` sparg zidul sonic al distan]ei culturale [i s` ob]in de la cele dou` mistrafulbrizante feti[cane nu zmbete dispre]uitoare, ci r`spunsuri deschiz`toare de incalculabile orizonturi. Normal, dup` primele schimburi de neutralit`]i turistice dar dublate de mesaje extreeeem de nonverbale , am cobort puntea identit`]ilor: cum v` cheam`, gazelelor? Iar gazelele au gngurit prompt: Marika. Ildiko. Mi-a
Marea captur` din piscin`
DC
Cuprins:
{tefan Agopian Un evreu nec`jit / 7 Marius Bor]ea Fra]ii G\sc` / 13 Indienii din via]a mea / 14 Drago[ Bucurenci B\cu / 17 Alexandru Cùti[ Floarea porcului / 21 {coala de aga]ament din Mangalia / 23 Radu Cosa[u Trei fete, \n nici un caz de \mp`rat / 27 Gabriel Drogeanu Tehnici de ag`]at pofta-n cui / 31 Istoria florilor, de la Imperiul Roman p\n` \n ora[ul Medgidia / 33 S` \nv`]`m s` fluier`m frumos, cu degetu-n gur` / 35 E[ti o floare, e[ti un crin B`, e[ti porcul cel mai fin! / 36 Cum mi-am f`cut eu o minge adidas cu pixul [i compasul / 38 Alexandru Du]u Flori, feti]e, filme sau bìe]i / 43 Cum mi-am petrecut sf\r[itul lumii civilizate / 45 Daniel Goace Mare e gr`dini]a ta, domle! / 49 Cum n-am futut eu prima gagic` / 50 Salva]i de l`c`]el / 52 |njurte, m`rg`ritare! / 53 Florin Iaru Lumini]a, mon vrai amour! / 57
Alin Ionescu Monica, Ana, Florentina: nume pe z`pad` / 63 Izguri]chi is`l]a, lec` no[ de]a, lec` no[ de]a / 64 Masturbare inumanum est / 66 Filmul primei b`tì nu se uit` niciodat` /67 Cornel Ivanciuc Pomul cunoa[terii binelui [i rùlui / 71 G`sitorului bun` recompens` / 75 Oamenii de departe / 76 |nt\mpl`ri banale dintr-o sal` de cinema de cartier / 77 C\nd tata era pu]oi / 80 Umbra uciga[` a lui Petre Pu] / 81 Amintiri despre migra]ia ciorilor \n Scandinavia sau \n Arctica / 84 Amintiri din vremea Beatles-ilor / 85 C`t`lin Matei Analize cu sticl` la schimb / 89 Dintre pentru dinte / 90 Faptele antisociale ale lui Matei jr. / 92 De ce \mi place Spiderman [i nu pìanjenii / 93 Mito[ Micleu[anu Metoda lui Tron / 97 Cum n-am apucat s` devin om / 100 Viorel Mo]oc Anul trecut la Hermannstadt / 105 Drago[ Mu[at Un r`zboi care ar fi putut s` aduc` Pacea stelelor [i Imperiul nu mai contraatac` / 113 Diavolul se \mbrac` de la Varna / 115 I]ili-Bi]ili / 117 Falemi Ngassam Nana Nu s\nt eu, e fratele meu geam`n / 121
188-189

C`t`lin Prisacariu Am scufia mea, s\nt piticonier! / 125 Una din minunatele vie]i ale lui Suki / 126 Costi Rogozanu Aga]amente, filme, fete sau bìe]i / 129 Nic Srbu Cum am fost destinat de mic s` ajung o vedet` de film / 133 Costinel Savu Una dintre vecinele mele / 145 Jean-Lorin Sterian Romanian Psycho / 149 Maria Stoica Flori, fete [i bìe]ii / 153 Alex. Leo {erban V` mul]umesc pentru aten]ie / 159
2007
Simona Tache De ce b`rba]ii e ni[te copii / 165 Aten]ie, se sparg u[ile! / 167 Mic \ndreptar de ag`]at / 168 La r\ul Piedra am [ezut [i am pl\ns [i am pl\ns [i am pl\ns / 171 Iulian T`nase De ce iubeam feti]ele / 175 Cum am ag`]at cea mai frumoas` femeie din lume / 177 11 scenarii cretine de ag`]at o proast`-n parc / 181 Mircea Toma Cum am r`mas bìat mare / 185
La realizarea acestui almanah, s-au copil`rit, pe l\ng` autorii textelor, urm`torii: Coordonator almanahe: Iulian T`nase Copert` Grupa mare: Octav Mardale Desene de rs pe asfalt: Ion Barbu, Octav Mardale Layout recreativ: Florin Iaru {coala de corec]ii texte: Dan Stanciu, Daniel Belfast Anghel Joaca de-a tehnoredactarea: Corina M\]` {ef deta[ament publicitate: Mircea Ionescu Educator-[ef Academie: Doru Bu[cu Director general grup [colar de pres`: Drago[ Stanca [i: Sorin Vulpe
Tiparul executat la MEGA press

Almanah Catavencu 2007

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Almanah Catavencu 2007

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Flori, fete sau b`ie]i DC

Almanahul Academiei Ca]avencu pe 2007

Flori, fete sau b`ie]i

Urgen]ele trecute ale iubirilor de azi

Flori, fete sau b`ie]i

Flori, fete sau b`ie]i

Almanahul Academiei Ca]avencu

Flori, fete sau b`ie]i

Almanahul Academiei Ca]avencu

Flori, fete sau b`ie]i

Flori, fete sau b`ie]i

Almanahul Academiei Ca]avencu

Indienii din via]a mea

Flori, fete sau b`ie]i

Drago[ Bucurenci Bcu

Flori, fete sau b`ie]i

Almanahul Academiei Ca]avencu

Flori, fete sau b`ie]i

Flori, fete sau b`ie]i

Almanahul Academiei Ca]avencu

Flori, fete sau b`ie]i

{coala de aga]ament din Mangalia

Almanahul Academiei Ca]avencu

Flori, fete sau b`ie]i

Flori, fete sau b`ie]i

Trei fete, \n nici un caz de \mp`rat

Almanahul Academiei Ca]avencu

Flori, fete sau b`ie]i

Flori, fete sau b`ie]i

Tehnici de ag`]at pofta-n cui

Almanahul Academiei Ca]avencu

Flori, fete sau b`ie]i

Istoria florilor, de la Imperiul Roman p\n` \n ora[ul Medgidia

Almanahul Academiei Ca]avencu

Flori, fete sau b`ie]i

S` \nv`]`m s` fluier`m frumos, cu degetu-n gur`

Almanahul Academiei Ca]avencu

Flori, fete sau b`ie]i

Almanahul Academiei Ca]avencu

Cum mi-am f`cut eu o minge adidas cu pixul [i compasul

Flori, fete sau b`ie]i

Almanahul Academiei Ca]avencu

Flori, fete sau b`ie]i

Flori, fete sau b`ie]i

Flori, feti]e, filme sau b`ie]i

Almanahul Academiei Ca]avencu

Flori, fete sau b`ie]i

Cum mi-am petrecut sf\r[itul lumii civilizate

Almanahul Academiei Ca]avencu

Flori, fete sau b`ie]i

Flori, fete sau b`ie]i

Mare e gr`dini]a ta, domle!

Almanahul Academiei Ca]avencu

Cum n-am futut eu prima gagic`

Flori, fete sau b`ie]i

Almanahul Academiei Ca]avencu

Flori, fete sau b`ie]i

Almanahul Academiei Ca]avencu

Flori, fete sau b`ie]i

Flori, fete sau b`ie]i

Lumini]a, mon vrai amour!

Almanahul Academiei Ca]avencu

Flori, fete sau b`ie]i