Catavencu 07 27 2004

Anul XIV nr. 30 (659) 27 iulie 2 august 2004 24 de pagini 15.
000 lei
Senza]ional! Dup` 500 de ani, Academia Ca]avencu vine cu bomba!
Dosarul de cadre al domnului {tefan Celmare

s ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e
Pe Canalul B\stroe se interpreteaz` la t\rn`cop
C\ntecul de leb`d`, de pelican cre] [i de cormoran pitic al Deltei A
m putea zice: s` moar` capra vecinului ucrainean, dac` el vrea; n-are dec\t s`-[i distrug` Delta. S`-i moar` pelicanii sau s` \i plece la noi, dac` nu [tie s` le asigure confortul. Din p`cate, nu-i a[a de simplu. Delta e un \ntreg: \mpiedici un pe[te s` depun` icre la ucraineni, moare un pelican de foame la noi [i te pomene[ti c` iese \n strad` s` \]i dea \n cap. Citi]i despre consecin]ele dezastruoase ale amenaj`rii canalului B\stroe pentru fauna din Delt`!
Pagina 8
...{apte... opt... nou` sute... un miliard! Ce zici, Adriane, la suma asta te retragi? Sau mai vrei s` \ncasezi?
u mare la stat (\ns` ceva mai mare ca Adrian Minune), dar degrab` v`rs`toriu de s\nge nevinovat (chiar mai degrab` ca doctorul Ciomu), {tefan cel Mare a l`sat o amintire \n c`r]ile noastre de istorie, un obiectiv \n programul electoral al lui Ion Iliescu [i c\te-o gaur` cam c\t de-o sabie prin bur]ile femeilor care r`m`seser` gravide prin Brìla pe vremea domniei lui. E timpul s` afl`m, acum, cine-a fost {tefan cel Mare, ce-a f`cut el \n afar` de biserici, c\]i copii a produs [i cu fonduri de unde.
Pagina 3
Chiar dac` a pierdut num`r`toarea, N`stase r`m\ne
|NVING~TOR LA PUNG~
Plecat peste Ocean \n cùtarea Centurii de Aur cu multe diamante, Adrian N`stase descoper` c` nu-i chiar at\t de u[or s`-i ia locul lui Mo[u [i-i cere echipei sale de tehnicieni s` arunce IRSOPu'
academia CA}AVENCU
Nr. 30, 27 iulie 2 august 2004
Refuz pe bune
Luni, Clubul Romn de Pres` a str\ns presa local` \ntr-o sal` [i a anun]at-o c`, \ncep\nd de s`pt`m\na asta, se va ocupa [i de problemele ei. Un lucru, sincer vorbind, lùdabil, chiar dac` foarte \nt\rziat [i chiar inutil pentru unele zone \n care presa local` nu mai e c\ine de paz` al democra]iei, ci doar un mì, animal de companie pentru Putere. Intrarea s-a f`cut pe baz` de acreditare, a[a cum i se mai zice la invita]ie \n limbaj diplomatic, c\nd nu vrei s`-i jigne[ti pe cei neinvita]i. Bine\n]eles, Agen]ia de Monitorizare a Presei Academia Ca]avencu nu a fost invitat`, prin urmare, n-a fost nici acreditat`. Totu[i, dou` reprezentante ale Agen]iei au \ncercat s` asiste la eveniment lucru socotit prea \ndr`zne] de dl George Ene, directorul executiv al CRP, care, v`z\ndu-le a[a, pline de entuziasm, le-a trimis la plimbare. Telefoanele de rechemare primite ulterior s-au dovedit inutile, semn c` nu chiar oricine \[i permite luxul s` trimit` dou` fete la plimbare [i apoi s` se r`zg\ndeasc`.
Brfe, [menuri, [u[anele

La PNL au ca la orice partid \n febra NNghiorìturile\nceput, ciolanului, intestine ale puterii. Cum Stolojan are cele mai mari [anse pentru pre[edin]ia ]`rii (conform sondajului comandat de \nsu[i Ion Iliescu), a r`mas, a[adar, pre[edin]ia partidului, unde dau la foale [i la gioale, de zor, doi b`rba]i grizona]i ai partidului, C`lin Popescu T`riceanu [i Valeriu (S)Toica, doi fo[ti mini[tri c`rora guvernarea CDR le poate lesne repro[a cte ceva. {i c` tot veni vorba de a[a-zisa posibil` viitoare guvernare DAist`, liberalii nu prea au la aceast` or` o solu]ie onorabil` pentru postul de prim-ministru. Dup` spusele lui Stolojan, nici unul dintre fo[tii mini[tri ai guvern`rii 96-2000 nu va fi ales prim-ministru, ceea ce pare o solu]ie curat` [i, mai ales, \ndr`znea]`. Grindina a f`cut pagube de 225 de miliarde de lei, numai la serele Pope[ti-Leordeni. Armata, al c`rei comandant suprem este Iliescu [i al c`rei cap politic este mna lui dreapt`, Ioan Mircea Pa[cu, a f`cut pagube bugetare de peste 6 milioane de dolari pentru implementarea rachetei antigrindin`. De c]iva ani de zile, Institutul de Cercetare-Dezvoltare al Armatei de la Clinceni cere milioane peste milioane de parai pentru a lupta \mpotriva grindinei. |n tot acest timp, ministrul Pa[cu \[i vede lini[tit de treab`, cu vn`torile lui de ur[i din Maramure[, iar grindina, r`mas` nesupravegheat` acas`, \[i face de cap devastnd ]ara mai ceva ca armatele de odinioar` ale lui Hant`tar. Mihail Ian`[ a fost angajat ca director la Regal Petroleum. Ct` vreme a fost pre[edintele Agen]iei Na]ionale pentru Resurse Minerale, cu rang de secretar de stat, Ian`[ a dat dovada unui comportament extrem de suspect, atunci cnd i-a concesionat fostului deputat PD Adriean Videanu, patronul societ`]ii Marmosim, cel mai mare [i valoros z`c`mnt de marmur` din ]ar`, cel de la Ru[chi]a, [i i-a alungat pe investitorii italieni din Verona din spa]iu. Italieni care au \n zona Valpantena, din nordul Veronei, cea mai performant` industrie de prelucrare a marmurelor din lume. |nainte de a o tunde la Regal Petroleum, Ian`[ a apucat s` concesioneze patru procente din subsolul teritoriului romnesc unor clien]i ale[i pe sprncean`. Cea mai elevat` voce masculin` a muzicii populare romne[ti are probleme atat de mari de s`n`tate, \nct posesorul ei, Grigore Le[e, a trebuit s` fie arestat la propriu, de Poli]ia Maramure[, pentru a fi internat \ntr-o clinic` de specialitate [i diagnosticat medical. V`znd c` n-are \ncotro, Le[e a fost nevoit s` accepte tratamentul Internelor [i, apoi, pe cel al S`n`-
C`line, eu te sus]in! Tu chiar meri]i s` fii pre[edintele partidului nostru! Pì, cine ai vrea? Stolojan, cu cravatele lui mediocre de contabil anost? Stoica, aoleo, cu costumele lui de avocat pr`fuit? Sau Mona Musc`, cu parfumurile ei ieftine de intelectual` care ultimii bani [i-i d` pe c`r]i ca t\mpita? Nici m`car o Toyota \n leasing n-are, fraiera!... Nu, \]i zic io, doar d-alde noi putem constitui adev`rata alternativ` la PSD. C` doar noi ne mai compar`m cu ei la vile, limuzine [i conturi babane!
DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE
NNN
A[ez`m\ntul cultural
NNN
C`lin Popescu-T`riceanu [i Viorel Cataram`-SAFIceanu, reprezentan]ii unei frac]iuni nu prea mari, dar destul de influente din Opozi]ie: PNL-Aripa |mbog`]it`
t`]ii. Jude]ul Satu Mare pare c` n-are de gnd s`-[i revin` din coma politic` \n care a intrat, de mai bine de o jum`tate de an. Dup` ce Puterea central` l-a sacrificat pe prefectul Ciocan, l`sndu-l ca interimar pe subprefectul Riedl, s`pt`mna trecut` l-a numit pe controversatul Marian Valer \n cea mai \nalt` func]ie executiv` a jude]ului. Posesor al unui club de fotbal [i controlor al ziarelor locale, Valer \l are \n spate pe Ioan Mircea Pa[cu, care i-a supravegheat atent pa[ii \n tot acest timp, de cnd PSD piloteaz` ca un jandarm \ntreaga ]ar`. Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton
(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI) R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Marius BOR}EA Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Secretar general de redac]ie: Gabr e DROGEANU Gabriiell DROGEANU Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA Alexandru C~UTI{, Alexandru Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru DU}U Dan e GOACE C`t` n DU}U,, Daniiell GOACE,, C`t`lliin MATE A exandru V~RZARU MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.
NNN
NNN
Bula demnitarului
CATEGORIA
Sorin AXINTE Marketing Director: Sorin AXINTE axu@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Traffic Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro Cristian Coordonator distribu]ie: Cristian DOMN }EANU DOMNII}EANU cristi@catavencu.ro
2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~
Ioan Opri[ (secretar de stat, Ministerul Culturii [i Cultelor): De fiecare dat` ne sesiz`m c\nd crap` ceva. Radu F. Alexandru (senator PNL): Lia Roberts (candidat la pre[edinE clar c` ne afl`m ori \n fa]a unui mi- ]ia Romniei): Vre]i s` m` comite]i s` tocan, ori a unui mizerabil. vorbesc despre lucruri pe care am s` le fac dac` voi fi aleas`, iar asta ]ine excluCATEGORIA siv de campania electoral`. Eu nu vreau FUNC}IILE MEANDRELOR s` m` calific \nainte de a m` descalifica.
A FI SAU A NU FIR-AR AL
Deci, fii atent`, p`pu[a: s-au se scrie cu liniu]a despreunat c\nd scrii, de ecsemplu, s-au dus. {i f`r` liniu]` c\nd scrii, s` zicem, \mpreunat eu sau tu. {tii cine m-a-nv`]at [mecheria asta? Dan! Dan Pavel, profesorul [i analistul politic, consilierul meu M` rog, m-a costat dou`j de mii de coco, da m`car m-am ales cu ceva. Pì, ce naiba f`ceam cu banii `[tia? |i d`deam lu Sechelariu pe un mar], la table
CONCRETULUI
Neculai On]anu (primarul secto- CATEGORIA rului 2): Primul-ministru este cet`]ean EMMYL BOBBY al Bucure[tiului [i, ca pre[edinte de parGeorge W. Bush (pre[edintele Statid, va ]ine cont de dorin]ele [i solicit`rile telor Unite): Voi c\[tiga alegerile prezicet`]enilor. den]iale [i premierul N`stase mi-a spus c` [i el va c\[tiga \n Romnia.
CATEGORIA
Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu sales manager 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro Raluca Mohora Raluca Mohora senior sales DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 3, Bucure[ti Sector 3, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`
Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit
manager
Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro

marius.bortea@catavencu.ro
Traian B`sescu (primarul Capi- LIMBI LUNGI talei): Adrian N`stase nu \n]elege c`, PE ULTRA-SCURTE pentru a c\[tiga \n toamn`, trebuie s` aib` Drago[ {euleanu (pre[edintele Sosus]inerea romnilor, nu a liderului de la ciet`]ii Romne de Radiodifuziune): Casa Alb`. V` mul]umesc foarte mult c` v` afla]i aici. Este o onoare [i momentul realiz`rii CATEGORIA unui vis. Domnule prim-ministru, v` mulPROCENTUL ETAPEI ]umesc foarte mult c` v` afla]i aici. Adrian N`stase (prim-ministru): Adrian N`stase (prim-ministru): S\nt preg`tit 95 la sut` s` particip la Apreciez eforturile f`cute de Drago[ {ealegeri. uleanu, pre[edintele SRR, care a insuflat Gigi Becali, un intelectual ini]iat \n cultura cre[terii energie echipei. Pe unii \i cunosc numai ovinelor, care, l`murindu-se c` Machiavelli nu antreneaz` CATEGORIA dup` voce. Poate ar trebui s` acord`m o EMIL BOBU mai bine dec\t Pi]urc`, ar \ncerca mai degrab` cu Ravanelli importan]` mai mare Radioului. [i Altobelli Ioan Rus (pre[edinte PSD Cluj): {ansele realiste s` c\[tig`m alegerile CATEGORIA CATEGORIA Revolu]ia din 1989 a \nceput la Scors\nt de 60 la sut`, dac` vom avea o pres- ACEEA{I PRIM~RIE INTRAREA CU ALT~ P~L~RIE nice[ti \n frunte cu mine, \mpreun` cu ta]ie corespunz`toare. bolnavii mei. Tudor Mohora (deputat PSD): C\nd Traian B`sescu (pre[edinte PD): |N PARANORMALITATE cineva m` critic`, trebuie s`-i aduc amin- Electoratul nu a mai vrut s` voteze priConstantin Mudava (candidat la te ce a f`cut, dac` vrea s` revin` la guver- mari care st`teau \n borcanul din pri- pre[edin]ia Romniei): Aduc un cald |ntunericitul salut fenomenal tuturor! nare. m`rii.
DIN VOTUL G|NDIRII
CATEGORIA
unora le place jaful
academia CA}AVENCU
Dosarul de cadre al domnului {tefan Celmare

Anno Domini 1438 sau 1439; locul: probabil Borze[ti, jude]ul Bacù, localitate suburban` a municipiului One[ti, botezat pn` la revolu]ie Gheorghe Gheorghiu-Dej, dictator, fost muncitor feroviar. One[tii au ap`rut \n 1956, prin unificarea satelor Borze[ti, One[ti [i Slobozia. Borze[tii de odinioar` p`streaz` ctitoria lui {tefan. Masa altarului s-a \n`l]at pe trunchiul stejarului (Quercus sp.), \ntre cr`cile c`ruia se juca de-a t`tarii [i moldovenii {tefan Celmare, cnd era mic. One[tiul este condus de primarul Emil Lemnaru (PSD), reales cu o majoritate (zdrobitoare) \n iunie 2004 (locale). Nume p`rin]i: tat`l: Bogdan II, bastard incert al lui Alexandru cel Bun sau al fratelui acestuia, jupnul Bogdan; profesie tat`: voievod; loc exercitare mandat: Moldova; final mandat: 15 octombrie 1451; de ce: eliminare; cum: asasinat; cine: Petru Aron, bastard; motiv: preten]ie tron; unde: sat Reu[eni; circumstan]e: nunt`, etilism acut; mod: decapitare; autori: 200 solda]i; martor ocular: {tefan Celmare vrst` 13 ani; mam` {tefan: Maria Oltea; origine mam`: s`n`toas`, Muntenia; profesie mam`: casnic`; fra]i {tefan: Ioachim, Ion, Crstea; surori: Sora [i Maria; educa]ie: \ngrijit`; institu]ie \nv`]`mnt absolvit`: Curte Borze[ti; limbi vorbite: slavona; limbi neb`nuite: romna. Anul \nceperii mandatului: 1457; modul \n care a pus mna pe putere: lovitur` de stat \mpotriva lui Petru Aron; sprijin extern: trupe mercenari Vlad }epe[, v`rul sù. snge cu Kievul [i Moscova; {tefan Celmare n-a reu[it s` descopere \n 66 de ani de via]` c` muntenii [i moldovenii vorbesc aceea[i limb`; sau, dac` a aflat, s-a r`zbunat pe munteni, din cauza deselor conflicte \ntre]inute cu voievozii }`rii Romne[ti. |n interven]iile militare din Muntenia a f`cut dovada unui comportament de vampir, ca [i v`rul sù, Vlad }epe[. |ntr-o lupt` a ucis toat` popula]ia civil` munteneasc`, tr`gnd-o \n ]eap` prin buric. Crime de genocid \mpotriva umanit`]ii: Brìla, februarie 1470; surs`: Cronica moldo-german`: A trimis {tefan Vod` asupra Brìlei, \n }ara Munteneasc`, [i a v`rsat mult snge [i a ars trgul cu totul [i a poruncit s` nu r`mn` copil \n pntecele mamei sale [i a spintecat snii mamei [i a spnzurat pe copii de ei. Motivul excesului de zel porne[te de la o scrisoare a boierilor munteni, care nu voiau ca {tefan s`-l pun` pe tronul }`rii Romne[ti pe pretendentul Mircea, pe care-l fac fiu de curv`, odrasla C`l]unei, cu care s-au culcat to]i pescarii Brìlei: De spui c` Mircea ]i-este fiu, pe mum`-sa ia-]i-o [i p`streaz-o s`-]i fie doamn`, \[i \ncheie epistola boierii, \n stilul Romniei Mari, neb`nuind ce-i pa[te. Drept urmare, {tefan se r`zbun` pe popula]ia civil` a Brìlei, necru]nd nici m`car femeile gravide pe care le scap` de urma[i, spintecndu-le bur]ile. Implic`ri \n scandaluri interna]ionale [i cafteli \n care a dat: Baia, Trgul de Floci, Vaslui, R`zboieni, Codrii Cosminului; cafteli \n care a luat-o: Valea Alb`. Ultimul act de vitejie al lui {tefan s-a consumat la 15 septembrie 1485, cnd, de bun`voie [i nesilit de nimeni, a purces la Domiciliul stabil: Kolomea, Republica Ucraina, \nso]it de o cetatea de scaun a Sucevei, str. Ce- [leaht` de boieri, unde s-a prosternat \n t`]ii, Suceava, jude]ul Suceava. Cod per- fa]a craiului polon Cazimir, c`ruia i-a s`sonal: Io {tefan Voevod i Gospodar Zemle rutat sabia [i i-a f`g`duit credin]` ve[nic`. Moldovskoe. Starea civil`: c`s`torit de trei ori cu neveste decedate de tinere [i Sabia lui {tefan: \ncurcat cu sute de muieri longevive, cu o droaie de urma[i legitimi, majoritatea nu e sabie, ci spad`. Fost` arm` alb`, mor]i prematur, [i de bastarzi incer]i, ast`zi neagr` oxidat`, format` lam` care au supravie]uit tuturor epidemiilor. lung` o]el damaschinat, fixat` mner Moldovenii de ast`zi pretind c` se trag cu bronz, descoperire \ntmpl`toare dup` to]ii din osul sù domnesc. Cel mai spe- revolu]ie 89 \n Muzeul Top Kap\, Istancific urma[ al osului sù este Mitic` bul, fost Constantinopol. Adrian N`stase Sechelariu, fostul cneaz al Bacùlui, a comandat o copie a sabiei, pe care a c`zut \n b`t`lia de la Bacù, dintre 6-20 me[terit-o bijutierul turc de neam armeiunie 2004. Neveste duse la altar: Evdo- nesc Kirkor Buyuktasciyan, la porunca chia de Kiev: rusoaic` sau ucraineanc` ministerului turc al Culturii, care l-a sau lituanianc`; Maria de Mangop: bizan- pl`tit cu 3.000 de parai. |n luna mai 2004, tin`; Maria Voichi]a: munteanc` minor`, N`stase a luat copia din mna ba[tanufost` amant`; copii cu acte \n regul`: cu lui Recep Tayyip Erdogan, premierul TurEvdochia: Petru, mort la 14 ani; Alexan- ciei, [i a s`rutat-o ca pe un vjgalù, \n dru, mort la 32 de ani; Elena, m`ritat` cu v`zul ]`rii. Pulimea n-a zis nimica. Intecneazul Moscovei, Ivan Ivanovici, r`ma- lighen]ia a zis c` capul plecat sabia nu-l s` v`duv` de tn`r` [i \nchis` \n turnul taie. Sabia lui Damocles a zis c` \nc` n-a Moscovei \mpreun` cu fiul ei, pn` la sosit ceasul. Iliescu a zis c` s-a \mplinit moarte; cu Maria de Mangop: Ilia[, mort vremea, c` se fac cinci veacuri de ani de la un an; Bogdan, mort la [apte ani; cu la prohodul lui {tefan [i i-a zis trlanuMaria Voichi]a: Bogdan Vlad, \nscùnat lui de R`zvan Theodorescu \n compasub numele Bogdan III, zis Orbul, zis ra]ie cu care bourul de pe stema MoldoChiorul; Ana [i Cneajna, moarte amn- vei este filozof, iar zimbrul vnat de dou` de tinere; neveste duse \n tufi[ [i Drago[ Vod` este un adev`rat Socrate amante sigure: Maru[ca [i Maria R`re- s` pun` de-un parastas na]ional, de un [oaia; bastarzi cer]i: Petru Rare[, domn an de zile. Prostimea s-a \nghesuit la de dou` ori. Putna pe 2 iulie 2004, s` strng` \n bra]e mormntul lui {tefan, dar Puterea n-a l`sat-o s` intre \nùntru [i a ]inut-o afar` Date antropometrice: cu ochii \n soare. Vl`dica Pimen s-a zbrmic la stat, fa]` oval`, musta]` r`su- lit foarte rù [i a afurisit Puterea, despre cit` \n sus; personalitate: mare la sfat, care a zis c` l-a furat pe {tefan [i c` e degrab` v`rs`toriu de snge, accentuat`, mai comunist` dect satrapul Ceau[escu. violent`, r`zbun`toare, coleric`, paranoic`; politica extern` spre nord, vest [i sud: Cum a ajuns sabia xenofob`, antiotoman`, antit`t`reasc`, lui {tefan la Istanbul: antimaghiar`, antipolon`, antiroma) a pierdut-o din teac`, \n timp ce o neasc`; politica extern` spre est: armonioas`: filorus, filoucrainean; alian]e de c`l`rea pe R`re[oaia pe cal [i umbla la
Data na[terii:
Privatiz`ri care se-nv\rt \n CEC

Constantin Teculescu, pre[edintele CEC, zis [i Tedy, a mai f`cut o ultim` inginerie salarial` (am numit inginerie salarial` corespondentul ingineriei financiare \n cazul persoanelor care n-au habar de finan]e): acum o s`pt`m\n` i-a convocat pe to]i liderii sindicali de la sucursalele jude]ene ale CEC [i i-a pus s`-i voteze r`m\nerea \n func]ie. Sindicali[tii au votat dup` cum le-a cerut Tedy, anima]i de g\ndul c` acesta va am\na c\t poate de mult procesul de privatizare a institu]iei [i, prin urmare, concedierile. Astfel, Tedy [i-a p`strat scaunul de pre[edinte, dar din p`cate numai la [ezut, nu [i la cap.
Opri[an \ncepe alfabetul cu litera A8

Binecredin-ciosul (vezi icoana) {tefan cel Mare, voievodul care, dac` trìa pe timpul PSD-ului, ar fi r`mas un simplu baron local moldovean, obligat s` ridice biserici cu bani de la buget [i s` duc` 47 de b`t`lii electorale cu fonduri deturnate de la PHARE
ailant` teac`, de unde a scos o s`bioar` sau un caras sau un ]ipar sau o alt` spi]` de pe[te f`r` pic de ru[ine; \n aceste circumstan]e, {tefan poate fi acuzat de abuz de putere: ce cùta un b`rbat c`lare pe o femeie, pe un singur cal putere?; b) a sc`pat-o din mn`, \n timpul r`zboiului cu turcii, cnd se lupta cu Maria de Mangop, care era frigid`; aici, {tefan poate fi acuzat de neglijen]` \n serviciu: de ce s-a \ncurcat cu o bizantin` rece?; c) a predat-o Turcului, de bun`voie [i nesilit dect de Maria Voichi]a, care era minor` [i voia mai mult` aten]ie din partea so]ului ei, cu testosteronul \mb`trnit \n r`zboaie de uzur`; \n atari \mprejur`ri, {tefan poate fi acuzat de \nalt` tr`dare, corupere de minori [i \nstrìnare de obiecte de patrimoniu; de ce s-a predat pe minile unei gerontofile, \n loc s` cad` pe cmpul de lupt`?; d) a fost f`cut` plocon |naltei Por]i de Ilia[ Vod`, un fiu al lui Petru Rare[, fratele Doamnei Chiajna [i nepotul lui {tefan Celmare, care \mbr`]i[eaz` dreapta credin]` a Profetului, sub \nsu[i numele lui, Mohamet, dup` ce ajunge pa[` de Silistra, \nainte de a fi surghiunit la Bursa [i otr`vit ca un cine \n Alep, la anul 1562; numele lui Ilia[ Vod` a fost ras de pe proscomidia bisericii domne[ti din Trgu Frumos [i din Evangheliarul de la Vorone]. ceaiuri: \nainte de cele trei mese principale; durat` tratament: 42 ani; medici curan]i: Ieronimo di Cesena, Matteo Muriano, Isac beg, b`rbier chirurg Buda; medic familie: Johann Klingensporn; evolu]ie posttraumatic`: febr` delirant`, gre]uri; complica]ii patologice: ulcer varicos, fistule osoase; evolu]ie patologic`: osteomielit` acut` cronicizat`; observa]ii: {tefan purtat 42 de ani glon] articula]ie f`r` evolu]ie gangren` [i f`r` finalizat amputare membru inferior; starea pacientului a fost mobilizat` de anticorpi nespecifici; alte afec]iuni pacient: artritism sau podagr` sau gut`; etiologie artritism: depunere s`ruri urice la articula]ii membre superioare [i inferioare; de ce depus s`ruri: alimenta]ie copioas` mult` carne; tip carne: vnat; tip vnat: cu p`r [i pene; evolu]ie artritism: imobilizare membre, senza]ie durere acut` cald-rece, invaliditate grad I, II, III [i IV; alte afec]iuni: diabet, acidoz`; etiologie diabet: regim alimentar (incorect) bazat carne (\n exces), vin (Gras` Cotnari), glucide (miere); patologie: diabet favorizat septicemie plag` \mpu[cat` (vezi supra maladii profesionale), agravare lips` know-how m`suri asepsie [i antisepsie, lips` total` antibiotice, tratament exclusiv ambulatoriu. La parastasul de 500 de ani de zile de la decesul lui {tefan, Puterea a tocat cteva zeci de miliarde de lei; la Borze[ti, de 1 iulie 2004, au benchetuit: boul b`l]ii, R`zvan Theodorescu, Mitropolitul Daniel al Moldovei, Vicarul Ioachim B`cùanul, primarul Lemnaru al One[tilor; s-a jucat piesa Apus de soare; a cntat: Dumitru Furdui Iancu; s-au consumat: 30.000 sarmale; s-a \nc`lecat pe-o [a [i s-a spus poveste-a[a; a consemnat: Cornel IVANCIUC civanciuc@yahoo.com
Pentru c` din Nissan-ul de la serviciu era din ce \n ce mai greu s` evite pensionarele ce trec str`zile din Foc[ani, Marian Opri[an s-a g\ndit s` fac` o achizi]ie care s` asigure integritatea b`tr\nelelor care l-au votat [i [i-a luat un Audi A8 de peste 50.000 de euro. O ma[in` ceva mai stabil`, pe care baronul de Vrancea umbl` zilele astea s-o \nmatriculeze. S` vedem dac-o va \nregistra [i pe asta tot pe numele mamei, a[a cum a f`cut [i cu restul averii. Se vede treaba c` politica poate schimba destine aproape peste noapte. Bunòar`, iat` cazul Opri[an: copil de turn`tori, \nainte, copil de bani gata, dup`.
La Cluj, studen]ii-s trata]i ca sluj

|n Cluj-Napoca trìesc, \nva]` [i, dac` au noroc, se iubesc aproximativ 80.000 de studen]i. Tot \n Cluj-Napoca exist` [i o Cas` de Cultur` a Studen]ilor, care are un centru de pres` studen]esc. Centrul de pres` studen]esc scoate, din c\nd \n c\nd, dac` are bani, un ziar numit Ziarul studen]esc. Ziarul acesta studen]esc este o publica]ie normal` pentru Romnia de azi [i u[or dùn`toare pentru Romnia de m\ine. Fiindc`, precum orice ziar cu probleme financiare, nici el nu a sc`pat de pesedizare. Editorialele nu prididesc \n a felicita studen]ii transilv`neni c` sprijin` proiectele locale ale PSD-ului unul dintre acestea fiind construirea autostr`zii Bra[ov-Bor[. Sprijinul studen]ilor a constat, \n cazul autostr`zii, \n str\ngerea de semn`turi pe strad`, ac]iune la care au participat 10-15 studen]i trimi[i pe strad` de [eful Casei de Cultur`, [i el pesedist p\n`-n m`duva oaselor, dac` nu chiar p\n`-n m`duva ciolanului.
Decesul lui {tefan:

survenit 2 iulie 1504; vrst` persoan` decedat`: semper incertus, 64 sau 66 ani; cauz` deces: maladie profesional`: plag` \mpu[cat` proiectil localizare articula]ie membru inferior, probabil cu fractur` cominutiv` oase metatarsiene; tip proiectil: bombard`; loc accident: cetatea Chilia, Republica Ucraina, asediu an 1462; autor accident: necunoscut; tratament local: cauterizare fier ro[u \n ambulatoriu f`r` terapie intensiv` sau interven]ie chirurgical` bloc operator; tratament pe cale oral`: ceaiuri medicinale; posologie
f i n c`
Platon [i Aristotel d\nd cu biciul c`tinel
academia CA}AVENCU
Cuget, deci subzist
Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice
OVIDIU BR|NZAN: |n S`n`tate, ca [i la fotbal, tot poporul se pricepe

Ovidiu Br\nzan este ministrul S`n`t`]ii. Adic` a fost p`c`lit de protocolul de la spitalul de nebuni de la Poiana Mare [i a uitat de ni[te fonduri anticorup]ie ale Ambasadei Americii. Bine, dumnealui a avut [i vremuri mai bune. O carier` de parlamentar, o c`s`torie cu Dana R`zboiu, prezentatoarea [tirilor de la TVR. Cam `sta e [i parcursul interviului, doar c` acesta e \nt\mpl`tor pres`rat cu sunete [i coinciden]e. Reporter: N-am prea \n]eles ce vre]i dumneavoastr` s` face]i \n via]`. Ovidiu Br\nzan: Mai concret! Rep.: Nu [tiu ce S`n`tate e asta unde un doctor \i taie unuia penisul de trei ori? (Ovidiu Br\nzan este sunat pe mobil. I se cer detalii despre licita]iile electronice. |ncheie cu cuvintele: Bine te sun eu mai \ncolo, nu pot vorbi acum.) Rep.: Ce S`n`tate e asta unde un medic taie \n trei penisul unui pacient? O.B.: La fel ca \n societatea mare, [i \n societatea medical` mai exist` [i oameni care se \mboln`vesc. Unii se \mboln`vesc [i cu nervii. Se pare c` aici avem un asemenea caz. Oricum, concluziile le va prezenta ancheta Parchetului. Rep.: Pentru nervii celor ce au sc`pat cu penisul netìat nu dureaz` prea mult? O.B.: Nu, c\nd am ales \n 1990 democra]ia, am ales [i s` ne supunem statului de drept, iar asta \nseamn` ca Justi]ia s`-[i urmeze cursul, uneori poate mai greoi. Rep.: Vorbe goale O.B.: Nu s\nt vorbe goale. Doctorul respectiv a fost suspendat din primul moment, nu mai are nici un contact cu bolnavii. Rep.: Dumneavoastr`, ca ministru, a]i fi putut p`]i a[a ceva? O.B.: Este categoric c` s-a \nt\mplat o tragedie [i cei care au fost vinova]i vor pl`ti. O.B.: Eu cred c` s-au tran[at acolo lucrurile Rep.: Adic`, Guest a vorbit de nebun O.B.: Chiar nu am f`cut afirma]ia asta. Dumnealui avea multe idei utile Rep.: Dar s`-[i ]in` banii acas`! O.B.: Acum, cu banii fiecare s`-[i vad` de priorit`]ile lui. Noi am avut ni[te priorit`]i, le-am transmis exact. |n primul r\nd, lupta anticorup]ie este o prezen]` real`, chiar [i \n practica medical` Rep.: Dar 300.000 de dolari e prea pu]in. O.B.: Era mult pentru alte proiecte care s-ar fi putut realiza cu banii aceia. Rep.: 300.000 e [paga la licita]iile astea O.B.: Acum nu mai este. Acum este licita]ia \n format electronic. (Pe u[a ministrului intr` un tip cu un borcan de icre ro[ii. Apetisante. I le ofer` ministrului: De la mine, de la Gala]i!. Ministrul spune mul]umesc. Apoi, mi se adreseaz`: Nu m`n\nc. Le dori]i dumneavoastr`?. Pofticios, spun: Nu. Ministrul le ia [i le bag` \n dulap.) Rep.: S\nte]i \nc` naiv. O.B.: S\nt realist. Dac` faci un sistem bun, el func]ioneaz` cum func]ioneaz` [i \n alte ]`ri. Sistemul nu trebuie s` mai depind` de oameni [i de voin]a lor. Noi ne l`s`m la imagina]ia unor oameni. Or, noi, la S`n`tate, nu mai depindem de aceast` imagina]ie. Banii americani Rep.: Dumneavoastr` n-a]i Rep.: {i cu ambasadorul Ame- prea comunicat cu Guest. ricii cine pl`te[te? O.B.: Ne-am \nt\lnit de trei ori [i nu am reu[it s` finaliz`m proiectul respectiv. Rep.: N-a]i \n]eles limba. O.B.: Nu am \n]eles faptul c` d\nsul era s`tul de lucrurile ce le spusese at\tor mini[tri ai S`n`t`]ii \n ultima vreme Nu e vina mea c` s\nt al patrulea pe parcurs de un an. A avut senza]ia c` nu e luat \n serios. Noi am \ncercat s` rezolv`m din punctele discutate cu el. De exemplu, declara]iile de interese la cei ce particip` la comisiile de licita]ie. Se f`ceau declara]ii la func]ionari, mini[tri, deputa]i. Eu s\nt deputat. Nu am v`zut ban public niciodat`. Nici nu [tiu cum arat`. |n schimb, cei de la licita]ii nu f`ceau asemenea declara]ii. Vreau s` extindem acest sistem de declara]ii \n S`n`tate.
V` b`g`m de 200.000 sau v` facem plinul?
|n S`n`tate la ce se pricepe un ministru?

Rep.: Nu v` crede nimeni. O.B.: Fiindc` S`n`tatea \n toate ]`rile din lume e bolnav`. Am vorbit cu colegii mei, mini[tri ai S`n`t`]ii din ]`rile europene mini[trii de acolo au cea mai sc`zut` speran]` de via]` ca membri ai guvernului. A[a e acolo, a[a e [i aici. Aici sistemul e cu mult mai discreditat fiindc` nu a avut un drum credibil. Oamenii [i-au pierdut \ncrederea \n drumul S`n`t`]ii romne[ti. Eu cred c` m`car un mesaj am transmis: m`car avem un drum. Sper s` avem [i puterea [i \n]elepciunea s`-l ducem p\n` la cap`t. Rep.: V` mai aminti]i cum v-au p`c`lit medicii la Poiana Mare? V-a]i dus \n control [i medicii de acolo v-au ar`tat zonele de protocol [i dumneavoastr` i-a]i crezut. O.B.: {ti]i c` nu a fost a[a? La vremea respectiv` se f`cuse o afirma]ie foarte grav` \n pres`, c` e genocid. Era vorba de imaginea ]`rii. Scopul vizitei mele e drept, anun]at` cu o zi \nainte Nu am fost p`c`lit nu erau lucrurile
Ovidiu Br\nzan, ajuns de t\n`r s` umble prin spitale cu diagnosticul Ministru \n urma unor repetate abuzuri cu medicamente
acelea apocaliptice din articolul scris. Erau deficien]e foarte serioase, care nu se pot cosmetiza peste noapte. Le-am constatat [i am \nceput s` le remediem. Rep.: |n S`n`tate la ce v` pricepe]i? O.B.: E un r`spuns foarte dificil, fiindc` \n S`n`tate, ca [i la fotbal, tot poporul se pricepe. Eu m` pricep (Sun` mobilul reporterului. |ndelung. Reporterul nu r`spunde.) O.B.: cred c` am reu[it s` \n]eleg (Sun` orologiul din cabinetul ministrului. Lung, intens, vibrant. De 18 ori.) O.B.: care este cel mai important lucru \n S`n`tatea romneasc` [i cel mai important lucru e o strategie, lucru care trebuie s` ne duc` acolo unde trebuie s` ajungem. Aceast` strategie am realizat-o sub patronajul B`ncii Mondiale. Ea indic` ce trebuie f`cut \n urm`torii 10 ani. Chiar dac` nu va fi respectat` de urm`torii mini[tri, ea ofer` o pozi]ie privilegiat` fa]` de mine, c\nd am devenit ministru. Rep.: Nu tot PSD-ul a dat ultimii mini[tri? |nseamn` c` acest partid nu a fost \n stare s` dea un ministru ca lumea. O.B.: Nu. A fost o conjunctur` nefericit` care Rep.: Conjunctur` interna]ional` r`zboiul din Irak? O.B.: Nu. S-au schimbat trei mini[tri \ntr-un interval foarte scurt. Rep.: Ce vrea PSD-ul de la S`n`tate? Comisioane. O.B.: PSD a reu[it s` stabileasc` faptul c` S`n`tatea este una dintre priorit`]ile na]ionale azi. pe medici dup` munca depus` [i dup` preg`tirea lor ei fac totu[i [ase ani de facultate, \ntre cinci [i [apte de specialitate [i apoi \nc` cinci ani de primariat. Doctorii merit` s` fie pl`ti]i mai bine, c\nd o s` reu[im s`-i pl`tim mai bine, o s` putem s` le cerem mai multe lucruri. Condamn categoric condi]ionatul \n acest fel al actului medical. Omul d` bani fiindc` e mul]umit [i c` [tie c` doctorul e mai s`rac ca pacientul, de multe ori. Rep.: Ha-ha-ha! Cum a[a? Logica e corect`, dar gre[it`, domnule ministru! Nimeni nu se g\nde[te la salariul medicului, vrea un tratament mai bun. Iar [paga se d` \nainte, ca s` nu existe surprize! O.B.: Singura solu]ie este ca medicii s` fie pl`ti]i mai bine. Rep.: Altfel ce mai face Dana R`zboiu? O.B.: Cu televiziunea. Rep.: {i cu copilul. O.B.: Are cele dou` mari ocupa]ii, cele dou` mari iubiri. Eu sper c` s\nt a treia. Eugen ISTODOR
Hit etern: [paga

Rep.: {ti]i ce ar fi trebuit s` face]i dumneavoastr`? S` face]i s` scad` [paga medicilor. O.B.: Asta \ncerc`m s` facem. Vrem s`-i pl`tim pe medici cum trebuie. Salariul din S`n`tate e mai mic cu un milion dec\t salariul din |nv`]`m\nt [i cu trei fa]` de cel al func]ionarilor publici. \i vom pl`ti
Pentru monumentul unei femei monumentale

Motto: Trei zile dac` mai trìesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea Elisabeta Rizea
\mpotriva comunismului sau un exemplu de verticalitate pentru to]i ziari[tii care trec pe lng` el, ci [i o satisfac]ie profund uman` c`, cel pu]in o dat` \ntr-o sut` de ani, se face un pic de dreptate. Liviu MIHAIU Au mai semnat din Elve]ia-mam` pentru: Puiu Ganea, Ion Arge[ Ganea, Mircea Encioiu, Sofia Dumitru, Dan Niculescu, {erban Mironescu, Cornel Mare[, Ion R`[canu, Raluca R`[canu, Adrian Diaconu, Mih`lcescu, Oana R`[canu, Ngib, Catelu]a Gollnow, Dolly Andone, Nicolae David, Auric` Cristescu, Ion Lecca, Angy Iovi]`, Mihai Ciubotea, Aurel Prvu, Mihai Cicotti, Constantin H`lùcescu, Modesta Mìcu]a, Eugenia B`rbulescu.
Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monument

N`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[, stra[nica femeie care-[i f`cea cruce cu limba \n cerul gurii \n timpul anchetei a fost arestat` prima dat` \n 1949 [i anchetat` de Securitate pentru c` a sprijinit activ banda terorist` ArsenescuArnù]oiu. Grupul de partizani, de fapt eroi ai rezisten]ei anticomuniste, supranumit Haiducii Muscelului, ajuta]i de Elisabeta Rizea, so]ul ei Gheorghe [i fiica sa, ct [i de c`tre majoritatea s`tenilor din Nuc[oara (familiile Arnù]oiu, Jubleanu [i Chirca au fost familii care s-au sacrificat aproape \n \ntregime), a fost fondat de un fost colonel al Armatei Regale, Gheorghe Arsenescu, \mpreun` cu locotenentul Toma Arnù]oiu, [i a activat \ntre anii 1949-1958 pe versantul sudic al Mun]ilor F`g`ra[, Iezer [i Leaota. To]i lupt`torii, inclusiv comandan]ii acestora, au fost uci[i \n lupte, s-au sinucis sau au fost executa]i de Securitate, ultimii \n anul 1962. Elisabeta Rizea [i so]ul ei au fost aresta]i prima dat` \n 1949, ancheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat` \n 1956, a continuat s`-i ajute pe partizani. Dup` doi ani a fost din nou arestat` [i condamnat` la moarte, pedeaps` comutat` la 25 de ani de munc` silnic`. A fost eliberat` \n 1964 [i a murit \n 2003, dup` ce a fost vizitat` de c`tre Regele Mihai I [i pre[edintele Constantinescu. Urm`ri]i de vorbele sale: Trei zile dac` mai trìesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea, \ncerc`m s`-i onor`m aceast` ultim` dorin]`, dar [i pe acele femei care au luptat um`r la um`r cu b`rba]ii lor, uneori cu arma-n mn`, murind \n \nchisoare sau \n mun]i: Arnù]oiu Lauren]ia, Plop Maria, Chirca Elena, Maria Jubleanu, Tomeci Elisabeta. Monumentul propus s` ia locul statuii lui Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu numai o simpl` statuie a unei femei-simbol al luptei populare
DONA}I AICI!
A[ez`mntul cultural Academia Ca]avencu va aduna [i administra fondurile necesare [i va ini]ia toate demersurile pentru construc]ia monumentului Elisabetei Rizea, simbol al rezisten]ei \mpotriva comunismului. S-a ob]inut acordul primarului general al Capitalei. Se va organiza un concurs na]ional pentru proiectul acestui monument, ce va fi ales de c`tre un juriu alc`tuit, deocamdat`, din: Andrei Ple[u, Mihai Oroveanu, Radu Varia, Aurora Liiceanu. Cei care doresc s` contribuie financiar la realizarea acestui proiect sunt ruga]i s` doneze \n conturile:
ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MNTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU.
teoria constipa]iei
academia CA}AVENCU
cuv\ntul care
canalul
ziarisc`
q n timp ce agen]iile de turism se chinuie s` ne ofere ori o Mare Mediteran`, ori o Egee [i chiar o Mare Neagr`, agen]ia de terorism Al-Qaeda i amenin]`, din p`cate, pe italieni, polonezi [i bulgari cu o mare de snge. Luni, Jurnalul Na]ional, gndindu-se c` terori[tii vor ataca obiective simbolice ale acestor ]`ri, se ntreab` cum ar ar`ta Italia f`r` Turnul din Pisa. Dup` ct se chinuie italienii s`-l ]in` n picioare, e posibil ca arabii s` se fi gndit s` trimit` o duzin` de porumbei terori[ti care s` se gìn`]eze to]i o dat` pe partea nclinat`. Iar n privin]a Bulgariei, chiar nu-mi dau seama ce obiective ar putea viza terori[tii. Poate cteva fabrici de castrave]i, monumente istorice, de pe vremea lui Hristo Botev. Pe perioada vacan]ei, pentru cei care n-au chef de politic` [i terorism, Jurnalul Na]ional se poate ntoarce invers [i, ca-n reclama aia n care s`ri n piscin` printr-o cutie, te treze[ti direct printre [tiri sub]irele, de var`, din care afli, de exemplu, c` Lucian Viziru umbl` ca un vampir alcoolic prin baruri [i plnge dup` Catrinel Sandu sau c` la barul nudi[tilor din Vam` vin oameni mbr`ca]i. Hm, exagera]i, bìe]i! Ce, acum nseamn` ca la Buddha Bar s` intre numai budi[ti [i n restaurantele ar`be[ti s` fie obligatoriul v`lul pentru gagici? q n acela[i trend estival, Evenimentul zilei de mar]i ne ofer` un interviu cu membrii trupei Activ, care spun c` p`rin]ii le-au dat bani s`-[i fac` [i ei un hit. ns`, dup` ce l-au f`cut, au fost acuza]i c` au copiat imnul echipei de fotbal a Malaieziei. Ce fraieri! Nu erau attea alte echipe de care n-a auzit nimeni? Dac` s-ar fi inspirat din imnul na]ionalei de popice a Sudanului sau din cntecul de lupt` al na]ionalei de [ah a Coastei de Filde[, crede]i c` i-ar fi acuzat cineva vreodat`? Nici dracu! q S` mai p`r`sim pu]in plaja de frivolitate a subiectelor verii [i s` trecem la pagina de cultur` a Adev`rului de miercuri, care reproduce fragmente din discursul dlui Cristian Tudor Popescu cu ocazia intr`rii n posesie a premiului Flac`ra sec]iunea ziari[ti. Hai, v` rog, fi]i serio[i [i nu mai rde]i acolo n spate, c` v` dau afar`! C-aici e vorba de profesia de ziarist care n Romnia, n ziua de azi, este ceva ntre gunoier, poli]ist, pompier [i serviciul de pompe funebre (cioclu n.m.). S` fii gazetar n-
mass-midia n`vodari
q La Arad, schimbarea puterii locale s-a f`cut pe principiul La oameni noi, cum ne scoatem [i noi acum?. Astfel c` la Consiliul Jude]ean s-a organizat o licita]ie pentru publicitatea institu]iei \n pres`, iar noua Putere a venit cu tema f`cut` pe caiet. Pe caietul de sarcini al licita]iei, mai exact, redactat cu dedica]ie, a[a \nc\t s` nu poat` concura dec\t o publica]ie: Adev`rul de Arad, care-l are coproprietar pe liberalul Gavril Popescu, noul vicepre[edinte al Consiliului Jude]ean. q O p`s`ric` ne [opte[te \n casc` cum c` profesorul de fizic` de la Sava, Iosif Georgescu, ar umbla pe la pilele din pres` \n vederea unor articole despre meritele lui [tiin]ifice, menite s`-i mai \ndrepte coloana vertebral` avariat` de liceenii pe care-i trateaz` ca pe ni[te nevertebrate. Poate face o oprire [i prin redac]ia noastr`, s`-i \nm\n`m ultimele pl\ngeri venite de la elevi.
seamn` s` stai cu nasul n dejec]iile acestei ]`ri, n fiecare zi, de diminea]a pn` seara. O meserie care te face de multe ori s` fii violent, dur, c`ci tot umblnd prin noroiul `sta, ri[ti s` sar` pe tine. Are dreptate dl Popescu. A[a e. n ]ara asta care se flatuleaz` ncontinuu n nasul nostru, al ziari[tilor, care-[i exhib` purulent toate mizeriile ei subepidermice, toate dejec]iile [i miasmele putreziciunii ei interioare, care-[i gjie flegma din fundul grumazului ei insalubru (v` place, nu?), ei bine, n ]ara asta, ca ziarist, nu ai cum s` nu
nnebune[ti, s`-]i cad` p`rul de nervi, s` ]i se fixeze privirea-n gol asemeni unuia care nu-[i mai poate reveni s` priveasc` normal dup` ce a stat cu ochii bulbuca]i n lunet` n cùtarea unei tigve. q {i totu[i exist` o speran]`. Joi, Ziua, c`lc\nd pe urmele interviului lui Eugen Istodor din Academia Ca]avencu, propune un material pe toat` pagina 3 despre revolta copiilor de la Sf. Sava mpotriva umilin]elor la care au fost supu[i de c`tre dirigentele Georgescu, dndu-ne sentimentul c`, uneori, ziari[tii
au un rost pe lumea asta. Iat` cteva din vorbele spuse la absolvire de Roxana Iosif, o fat` mai adev`rat` dect mul]i colegi de-ai ei care fac probabil pe durii cnd [i bag` porc`rii n ven`, dar tac ca melcii cnd e vorba de curaj adev`rat: Cred c` nemaiascunznd metehnele acestui sistem, nemaipref`cndu-ne c` ele nu exist`, am putea schimba ceva. Auzind-o, Guest a zis: Acest act de curaj mi-a redat ncrederea n viitorul acestei ]`ri. {i nou`. Deci se poate, dle Popescu. Alin IONESCU
Ze]arul Ivan
academia CA}AVENCU
mama natur` tat`l alcoolic
Romnia. Mici fragmente de neant. Auto-denun]

Vreau s`-mi cer scuze fa]` de sutele de [oferi care, s\mb`t` diminea]`, pe la 8 [i ceva, poate chiar 9 f`r`, mergeau de la Bucure[ti c`tre Constan]a [i au fost nevoi]i s` stea aiurea \n localitatea Dor M`runt sau s` circule bar` la bar` o mare parte a drumului. Nu, sta]i, c` nu s\nt Mitrea, B`sescu, Boagiu sau cine s-a mai ocupat de infrastructur` pe la noi. Nu, chiar s\nt unu de la Academia Ca]avencu [i am trìt un sentiment ciudat: ore bune am fost aproape singur pe sensul c`tre redac]ie, deci c`tre munc`, \n timp ce pe sensul c`tre distrac]ie se st`tea pe kilometri \ntregi sau se rula, cum spuneam, bar` la bar`. Deci: eu s\nt `la care v` f`cea semne cu farurile s` v` feri]i de radar!
reportaj cu ]ara de g\t
Cu ce alifii de bronzat s\nt un[i micii Titule[ti

E
cosy este Organiza]ia de Tineret a Partidului Socialist European, din care face parte, normal, [i Tineretul Social-Democrat din Romnia. TSD a organizat zilele trecute Tab`ra de Var` Ecosy, la N`vodari. |n acest scop, a \nchiriat zeci de imobile din tab`ra de la N`vodari [i le-a pus un gard de tabl` \n jur. Acces interzis scria pe tine dac` nu aveai la m\n` o curelu[` colorat`. |n josul paginii ve]i afla ce-a p`]it un cet`]ean c\nd a vrut s` intre cu copilul la spitalul care, f`r` voia lui, s-a trezit \n interiorul gardului de tabl`. Aici ve]i afla cam cum este \n spa]iul `la interzis al lui Ecosy, ce se m`n\nc` la Ecosy, ce se bea, cu ce se circul`, ce c`r]i se joac` [i cui i-au disp`rut cearc`nele. Am intrat destul de lejer \n zona \ngr`dit`, rezervat` laboratorului cu tineri sociali[ti. Am vrut s` m`n\nc o ciorb` mic` [i scump` la terasa din campus. }in s` men]ionez c` am spus Bun` ziua! la intrare. Urm`torul gest a fost unul brusc: m-am ferit din calea ma[inii de serviciu a Dacianei Pon ```, Srbu, fiica tat`lui sù. {oferul domni]ei a trecut \n mare vitez`: Mi-a zis Daciana c` Victor are nevoie de ma[in`. Badigardul Ramirez, de la TSD (brunet, solid, avea tricou cu Staff), nu a vrut \n ruptul capului s`-i dea voie \ntr-un mic spa]iu interzis aflat la r\ndul sù \n marele spa]iu interzis. Dar numele lu [efa [i a lu [efu au c\nt`rit mai mult dec\t regulile. Ca s` [ti]i [i dumneavoastr` pe ce arunca]i banii c\nd pl`ti]i impozitele: ma[ina asta era ma[in` de la guvern, cu benzin` pe banii no[tri, folosit` la o ac]iune a partidului. Vorba ceea: partidul nostru e mai [mecher dec\t impozitele lor. Banal. Hai, c` m-am luat cu vorba [i am uitat de ciorb`. La teras`, v`taful chelnerilor s-a mirat foarte tare c` am reu[it s` p`trund \n raiul social-democrat \n care se zbenguiau a zis [optit vreo 2.500 de tineri din toat` Europa. Care aveau la dispozi]ie plaj` \ngr`dit`, terenuri de sport, hotel, s`li de spectacol, Internet caf, conference room, radio station, post office, bank office, o revist` \n englez`, ni[te muncitori care jucau lab-tenis cu ochii dup` [efu, b`!, ni[te muncitori care citeau ni[te popa prostu, un ghid turistic nou din 2002, un cort LesBiGay, the most important Romanian drinks company, European Drinks, joins TSD to offer the cheapest prices at the reception, spaghete cu 180.000 de lei. L\ng` panoul imens cu PSD [i TSD era tr\ntit la p`m\nt un panou mic [i-al dracului, un intrus ce-l \nf`]i[a pe candidatul PD la prim`ria N`vodari. A, r`m`sesem la ciorb`! C\nd s` m`n\nc din ciorb`, a intrat \n campus o cohort` de ma[ini de-alea cu num`r cu WST. Alea care asigur` paza pe l\ng` coloanele oficiale sau pe l\ng` casa omului de la marile institu]ii ale statului. Deci, chermez` de partid cu ma[ina de la stat. Banal, deja. Victor plecase p\n` la Bucure[ti, cu atelajul Dacianei. Daciana s-a \ntors. Avea teni[i mi[to, portocalii, m-a rugat un coleg s-o \ntreb de unde i-a luat. De unde i-a]i luat? Avea [i ochelari de soare, de[i era cam umbr`. Un coleg a asigurat-o c` arat` mai bine ca ieri, c` i-au trecut cearc`nele. Nu m-am b`gat, c` n-o v`zusem ieri. Mi-am f`cut o idee v`z\nd poza asta din revista campusului. A \ntrebat-o dac` a plecat Victor. Victor a vrut s` plece p\n la Bucure[ti cu elicopterul, dar n-a reu[it, a plecat cu ma[ina. Seara era a[teptat [i Adrian N`stase, tot cu elicopterul. Nu mai insist cu elicopterele astea, c` iar sar
Febr` caftoas`
Am trecut zilele trecute prin ora[ul Medgidia (un coleg pretinde c`-i municipiu!). Pe o str`du]`, o ]ig`ncu[` era alungat` de c`tre familie cu pietre. Zburau cataroaiele pe strad` cam ca la Posada. C`tre ie[irea din localitate, dou` [arete pline cu f\n [i cu romi se fug`reau fix pe mijlocul str`zii. Fiecare conduc`tor de atelaj urla, blestema [i se str`duia s`-l plesneasc` pe cel`lalt cu biciul peste mecl`. Vede]i? S` nu se mai spun` c` ]\ganii dau \n cap la lume pe strad`! E adev`rat c` dau, dar \[i dau \ntre ei, iar dac` asi[ti ai [anse s` ie[i \n c\[tig: vezi un spectacol de folclor autentic [i, \n caz c` rico[eaz` ceva, biletul e pl`tit de Asigur`rile de S`n`t`te.
Daciana Srbu (cu ochelari de soare, \ncruntat`), nervoas` c` nici m`car \n Tab`ra de Var` a Social-Democra]ilor n-a sc`pat de Ponta aia veche cu pasta de din]i de pe clan]a ma[inii
bìe]ii de la Alian]a D.A. la g\tul pesedi[tilor (poate v` aminti]i cum comb`tea Boc la Tuc` pe aceast` tem`), pe tema Cine a pl`tit elicopterul pentru depla- apucat s` v` povestesc aici. sarea \n interes de partid?. De[i, sincer, ar merita s` sar`, c` prea Gabriel DROGEANU era mic` ciorba aia de care n-am
{i caise-mpu[c`, nu-i a[a?

La Brìla, patronii de frigidere cu \nghe]at` nu se pot ab]ine [i m`n\nc` pe [est din \nghe]ate, apoi pun staniolul la loc, mai \ndreapt` h\rtia pe ici, pe colo [i o pun la loc la v\nzare. C\nd am avut de ales \ntre dou` sortimente cu c`p[uni sau cu caise patronul, galant [i corect cu clien]ii, mi-a zis, totu[i, dup` ce o alesesem pe cea cu c`p[uni: {efu, ia-o pe-ast`lant`, c`-i mai plin`!.
La N`vodari, Ponta se poart` ca N`stase la Putna

ntrebare: Ce este Ecosy? R`spunsul \l ave]i \n textul de mai sus. ntrebare: Cine este C`t`lin Pop? R`spuns: C`t`lin Pop este un domn din Cluj, care a stat o zi n N`vodari cu familia, a f`cut plaj` [i are un copil care s-a sim]it rù de la soare. Atunci [i-a dat seama c` pe lume exist` TSD. ntrebare: Cum a[a? R`spuns: Simplu. Pentru a prentmpina eventualele atacuri ale copiilor care vin n tab`ra de la N`vodari sau amestecul turi[tilor, TSD-ul a nconjurat o suprafa]` uria[` cu garduri de fier. Gardurile intr` pn` n ap`, pe plaj`. O alt` m`sur` de siguran]` o reprezint` bra]ele [i piep]ii zecilor de jandarmi [i bodiguarzi care vegheaz` ca tinerii sociali[ti s` nu fie agresa]i de poporeni. ntrebare: Revenim la domnul C`t`lin Pop. Care a fost problema lui cu TSD-ul? R`spuns: Problema a fost c` spitalul din N`vodari e n zona nconjurat` de gardul de fier al socialismului european [i de paznicii de care vorbeam. Cnd a vrut s` mearg` cu copilul la spital, domnul Pop nu a fost l`sat s` intre. Cnd domnul Pop le-a zis c` spitalul e acolo [i a ntrebat ce s` fac`, un bodiguard i-a spus textual: Duce]i-v` n ora[ul vecin, pe aici nu e voie!. Cu alte cuvinte, p\n` la urm` tinerii pesedi[ti repet` [i ei ce-au v`zut n cas`, la p`rin]ii lor politici. Tineretul Social-Demodat
{ase din 79
V` mai aduce]i aminte textele cu [oferii RATB: unul care s-a dat jos din autobuz s` repare un Oltcit [i cel`lalt care a l`sat troleul 79 la stop [i s-a a[ezat la coad` la gogo[i? Ei bine, se pare c` s-a angajat la RATB [i prietenul lor. Zilele trecute, la stopul de la Baba Novac, [oferul de pe 79 a cobor\t pe trotuar [i s-a holbat c\teva minute la zeppelinul cu BMW care survola cartierul Dude[ti \n eventualitatea c` vreun ]igan din zon` [i-ar lega c\inele la ceva mai performant.
Ethos, Portos [i Aramis
Paragini Aurii
academia CA}AVENCU
bursa [p`gilor
la vile. A[a ajung s` urce pe scara ierarhiei [i indivizi care \nc` nu s-au c`]`rat suficient pe scara evolu]iei, de nici cinii poli]i[ti nu prea au ce discuta cu ei. Ritualul avans`rilor \n Poli]ie Bulan-Pa[a s-a schimbat de ceva vreme. Consecin]ele sunt pe m`sur`. A]i v`zut la televizor cum le[inau absolven]ii de la Academia de Poli]ie \n timp ce premierul, ministrul de Interne [i al]i generali umpleau microfonul cu metafore? S` nu-i crede]i pe meAm scris, acum dou` s`pt`dici, care spun c` tinerii poli]i[ti m\ni, despre popa Mihai Dinc` le[inau de c`ldur`! Mai bine s`-i de la biserica Postelnicu Firu [i ascult`m pe tinerii absolven]i despre obiceiurile lui laice, \nabia \ncadra]i \n Poli]ie, care au deosebi acela de a arunca \n alt` explica]ie. Dup` ce au ter- st\nga [i-n dreapta bancno]ele minat un an, doi de activitate cu de una sutana mie lei. |ntre Excep]ional, a[teapt` cu ne- timp, am aflat [i sursa prosper`bdare s` fie avansa]i ofi]eri. rit`]ii p`rintelui. Lovelele nu-i Numai c` acest ritual al avans`- pic` din ceruri, fiindc` se pare rilor a fost modificat. Nici o c` la ~l de Sus contabilitatea avansare nu se face f`r` avizul dubl` func]ioneaz` mult mai lui Toma Zaharia, secretarul de bine dec\t pe p`m\nt. Popa stat personal al lui N`stase. Iar Dinc` este profesor [i diriginte avans`rile se fac, de cele mai de clas` la seminarul teologic de multe ori, prin intermediari. Ei la Mofleni, unde studen]ii reuau atribu]ia de a testa terenul [i [esc s` evite examenele de de a face apele. Dup` acest toamn` contribuind la bun`stastudiu de pia]` intern, tinerilor rea de iarn` a p`rintelui. Monepoli]i[ti li se spune c` umbl` da de circula]ie la examene este vorba de vreo 5.000 de euro, dar suta de dolari sau, pentru cine c` nu e sigur. Poate fi mai mult nu are a[a ceva, porcul. Astfel cre[te nici unul. Se poate astfel slujb` de r\t porcin. sau mai pu]in, \n func]ie de ce c` popa ajunge s` taie de Cr`- zice c`, la serviciul de la semili s-a mai stricat superiorilor pe ciun o gr`mad` de porci, de[i nu nar, popa de rit bizantin face o Popa Na-m
descopery
Ct e avansul la ofi]erii de poli]ie?
Slujb` incredibil` \mpotriva reedit`rii potopului

Romnia p`streaz` attea eresuri la \nceputul mileniului III, \nct ai putea alc`tui cu ele o enciclopedie. |ns` cel mai neverosimil, mai atemporal [i mai [ocant dintre ele este, de departe, unul consumat \n Bor[a, Maramure[, \n intervalul cuprins \ntre Pa[ti [i Snziene. Cnd, \n fiecare zi de joi a acestei perioade, preo]ii de la cele cinci parohii ale Bor[ei fac o slujb` cu totul [i cu totul special`, pentru \mblnzirea apelor Iezerului de sub Pietrosul Rodnei, ca ele s` nu se reverse peste ora[ [i s`-i \nece pe p`mnteni. Bor[enii, al c`ror ora[ se \ntinde la o altitudine \ntre 700-850 m, sunt convin[i c` Iezerul, aflat la o \n`l]ime de 1.826 m, comunic` pe sub p`mnt cu Marea Neagr`, care se poate enerva rù de tot, umfla urt [i refula ireparabil, inundnd Maramure[ul mai sinistru ca la potopul lui Noe. |n credin]a lor, Iezerul, care este un banal lac glaciar, cu o suprafa]` de cteva sute de metri p`tra]i [i o cu adncime maxim` de 2,8 m, n-a avut niciodat` fund. Tocmai de aceea, mai toate tùrile [i mla[tinile din Maramure[ poart` numele generic de ochiuri de mare. Oamenii cu capul pe umeri [i glagorea intact` nu lucreaz` cu pietre sau pe cmp, \n nici o zi de joi a anului, de fric` s` nu se urneasc` diluviul peste capetele lor. Cei care au mai v`zut o ]r` lumea [i Bor[a are circa o treime din locuitori care lucreaz` \n Italia, Spania [i Australia [i-au revizuit \ntre timp obsesia [i au dat u[or \nd`r`t, recalculnd adncimea Iezerului, de la minus infinit la 40 m. Asta nu-i \mpiedic` \ns` s` respecte obiceiul locului, de a nu lucra \n nici o zi de joi din an pe cmp [i de a participa con[tiincio[i la slujbele de \mbunare a stihiilor potopului. Nu se [tie de cnd dateaz` tradi]ia, \ns` legendele locului sus]in c` in illo tempore s-a urnit o mare stnc` de sub Pietrosul Rodnei, care a c`zut \n Iezer, fapt care a deranjat Marea Neagr`, ce s-a umflat att de tare prin gaura aceea sinistr` care se casc` pe sub lac, \nct a desfiin]at omenirea de pe suprafa]a Bor[ei.
Un pop` care crede \n godac
Arca lui Goe
academia CA}AVENCU
CLO{CACU PUII DE [aur
Tribunalul din Bacù e \mpodobit cu o pictura fural`

De vreo cinci ani de zile, \n Bacù este p`strat la mare secret, mai ceva ca salariul Andreei Esca, modul \n care se \nal]` sediul noului Tribunal. De fapt, nu cl`direa \n sine, ci felul \n care s\nt toca]i m`runt banii publici, despre care nici cei mari din justi]ie, nici am`r`[teanul de r\nd care calc` \n sediul cel proasp`t nu trebuie s` afle pe ce ape s-au dus. E de ajuns, totu[i, s` spunem cine este antreprenorul general al investi]iei [i ne d`m seama cam \n ce [ampanii se scald` afacerea: este vorba de Conimpuls, firma fostului secretar de stat Sergiu Sechelariu, fratele fostului primar; c\t despre proiectant, el se nume[te Vaneli Exim SRL, firm` care apar]ine arhitectului Constantin Am`rie, prieten la cataram` cu antreprenorul. M`gòaia ar fi trebuit finalizat` la un an de la data \ncheierii contractului, adic` \n 1999, [i ar fi trebuit s`-l coste pe contribuabil 13 miliarde de lei. Sum` cu ghinion, pare-se, din moment ce s\ntem \n anul 2004, pr`v`lia nu s-a terminat, iar decontul bate deja spre suta de miliarde. Nec`ji]ii care vor face ture prin sala pa[ilor pierdu]i vor fi alina]i, spiritual, \nc` de la intrare, de o imens` fresc`, o adev`rat` oper` de art` pentru care au pl`tit, f`r` s` [tie, 1,3 miliarde de lei. U[ile care-i vor ascunde pe de]inu]i au f`cut juma de miliard. Conimpuls a fost iertat` de obliga]ia de a cump`ra mobilier, adic` vreo 13 miliarde, sum` ce a trecut tot \n sarcina tribunalului. Mai s\nt pe acolo [i sisteme antiefrac]ie, antifoc, instala]ii de supraveghere de sute de milioane. Gestionarii afacerii au comandat unei firme din Capital`, Seltea SRL, decorarea unei suprafe]e de 64 de metri p`tra]i, prin tehnica picturii murale, \n s`lile de [edin]` [i prin birouri. Ca s` ajung` \n Bacù, probabil c` materialele s-au plimbat \nt\i \n jurul lumii, pe cheltuiala bugetului, din moment ce constructorii au \ncasat de la tribunal peste 3 miliarde de lei, plus \nc` 2 pentru decora]iuni interioare. Cei care au v`zut minunea sus]in, ai naibii incul]i, c` pictura mural` nu-i dec\t un autocolant pus \ntr-o ram` preten]ioas`. La sumele astea, e clar c` cei ce s-au \ngrijit de lucr`ri au fost grijulii cu sim]ul estetic al ho]ilor de gìni [i al controlorilor prin[i de PNA (nici o aluzie la mama antreprenorului!), c` la al]i inculpa]i oricum nu ne a[tept`m.
cu m\inile curat murdare Ucraina ne trimite pelicanii la Canal

de vapor, dar numai dac` poate s` \l asculte la c`[ti audio Sony. Dac` nu, \i vine s` vomite tot pe[tele pe care l-a prins cu o sear` \nainte. G\sca cu g\t ro[u, care \[i face cuibul \n apele lini[tite din tuf`ri[uri, e \nc\ntat` c\nd valurile produse de cargouri \i spal` cuibul [i-l las` curat, f`r` ou`. Vulturul codalb se distreaz` cel mai tare pentru c` \i place s` se fereasc` de sticlele goale de vodc` pe care le arunc` marinarii ucraineni c\nd \l v`d \n vreo salcie, pe mal. Cu alte cuvinte, mai serioase, aceste specii s\nt intolerante la activit`]ile industriale; nu le place munca, \n special a omului. C\nd aud c` e de lucru, se car` \n delte cu oameni mai puturo[i [i lini[ti]i. P`cat c` nu e toat` Delta a noastr`, fiindc` noi, romnii, corespundem perfect acestui profil. Raportul INCDDD arat` ca s\nt amenin]ate zonele de protec]ie integral` Letea (2.825 ha), Ro[ca-Buhaiova (9.625 ha), ostroavele renaturate Babina [i Cernovca. Colonia de pelicani de la Hrecisca-Buhaiova va intra \n procese de revendicare a locuin]elor cu statul romn, iar egretele, lop`tarii, [i ]ig`nu[ii \[i vor depune dosarele la CEDO.
Sergiu Schelariu
Ce fac ucrainenii cu canalul B\stroe e ca [i cum ar pune acolo o autostrad`, cu un complex de mall-uri, cu discotec` de manele [i sp`l`torie de autobuze. Nici c` se putea mai rù pentru Delt`. C\t de bine se simt vulturul Organiza]ia Salva]i Dun`rea codalb, pelicanul [i sturionul l\ng` civiliza]ia [i Delta Academia Ca]avencu ucrainean`, ve]i vedea \n cele ce urmeaz`. Marea bomb` a s`pt`m\nii trecute a fost raportul unei organiza]ii ecologiste slovene care ar`ta deja c` mii de ou` de r\ndunic` de mare nu au mai eclozat din cauz` c` p`rin]ii s-au c`rat de la zgomotul f`cut de echipamentele firmei germane Moebius. Iat` c` Academia Ca]avencu a intrat \n posesia unui raport de la Institutul Na]ional de Cercetare Auzi, [i Dezvoltare Delta Dun`rii (INCDDD) care Eusebiule, N`stase arat` efectele pe termen lung: \ndiguirea `sta chiar nu \n]elege c` pomalurilor [i ad\ncirea albiei vor avea ca relitica dement` de braconaj a zultat un pruncucid \n mas` pentru speciile care \[i depun icrele \n zon`, respectiv sturi- PSD-ului ne amenin]` cu dispari]ia. B`, ca s`-l convingem, hai s`-l onul [i scrumbia. Directorul general al INinvit`m s` ne numere CDDD, inginerul Romulus {tiuc`, apreciaz` c` cinci kilometri \n jurul canalului vor fi afecou`le! ta]i de poluare. Cormoranul pitic din Delt` se simte \n apa cu reziduuri petroliere ca pe[tele Cea mai mare colonie de pelicani a planetei, amenin]at` \n vodc`. Prefer` ori s` moar`, ori s` plece. cu extinc]ia din cauza guvern`rii iresponsabile a unor Pelicanul cre], specie din care exist` vreo 200 p`s`ri de prad` de perechi \n Delt`, ador` uruitul motorului
|n Nuc[oara rezisten]ei anticomuniste,
N`stase omoar` capra neagr`

|n Nuc[oara Elisabetei Rizea, mureau de plictiseal` capra neagr`, ursul [i mistre]ul. Atunci, Marian Bucur, n`scut \n T`rt`[e[ti, mare rud` cu N`stase [i reconstructor de Cap[a din Bucure[ti, s-a g\ndit s` concesioneze pe 49 de ani fondul de v\n`toare numit Col]ul Bulii. Acest decor de basm a fost \n primul r\nd \ngr`dit, astfel \nc\t elementele lui de baz` s` nu fie t\mpite la cap de ciobani [i ]`rani cu oi [i pove[ti despre rezisten]a str`mo[ilor \n mun]i. P`durea foie[te pe mii de hectare, cerul \[i alearg` norii, soarele \[i freac` razele de c`ldur`, animalele se scarpin` cu copitele \n nas. Pe acolo pe unde, prin anii cincizeci, oamenii Securit`]ii \i alergau pe ]`r`ni[ti [i pe liberali, ast`zi, N`stase, Mitrea, Srbu [i al]ii cu mari pasiuni joac` b\za cu v\natul. {i, ca s`-[i aminteasc` de cum au fost \mpu[ca]i anticomuni[tii patriei, pe locul unde pornea alt`dat` Elisabeta Rizea cu dem\ncarea la partizani Bucur [i-a tras un viloi de 21 de camere (foto 1), fiecare cu toaleta ei. C\nd guvernan]ii s\nt ocupa]i cu trebile la Bucure[ti, Bucur trage folos de pe urma spaniolilor, nem]ilor, italienilor cu gust de s\nge [i bani \n te[cherea. Tot pe aceste meleaguri, dar cu trei poteci mai jos (foto 2), combate anticomunismul de zor \nsu[i V`c`roiu, [eful Senatului [i senator de Arge[. {efii PSD locali, Constantin Nicolescu, senator, dar [i noul [ef al Consiliului Jude]ean Arge[ [i Nelu Iv`nescu, strigat pe nume de baron Nenea, \l \nfund` pe Nicu V`c`roiu cu gr`tare [i \l desfund` cu whisky, Campari [i Martini p\n` zice senatorul: Gata!. Am aflat ce nevoi au localnicii! Uite ce face anticomunismul din oameni, uite cum se rezolv` dosarele Securit`]ii! Cu glon] pe ]eav`, cu r`bdare, cu a[tept`ri nenum`rate \n tufi[uri, cu un pic de ]uic` s` fii b`rbat, cu gonaci, dac` ur[ii s\nt t\mpi]i [i nu ies \n tr`gaci. Ce bine e s` fii anticomunist! La mistre]i, capre negre, ur[i, la [pri]. Eugen ISTODOR
2
10
academia CA}AVENCU
tunul catodic
Anacronica TV
Gigi Becali [i Garda de Oier
5 Cu c\teva dimine]i \n urm`, la Realitatea TV mai exact, \n cadrul unei emisiuni care se cheam` Club VIP sau cam a[a ceva am prins o secven]` de c\teva clipe; pu]ine, dar agreabile! Doi cet`]eni care o apucaser` de m\ini [i de picioare pe Naty Badea au balansat-o ce au balansat-o, apoi au aruncat-o \n ap`. Din nefericire, respectivii cet`]eni nu [tiau c`, \n prealabil, se leag` [i un bolovan de picioare. Tot din nefericire, nici cei care au realizat emisiunea n-au [tiut c` nu se scrie Watter Park, ci cu un singur t, de la t`nt`lù, ca la Water Closet. 5 |n vreme ce urm`ream un spot publicitar la ni[te produse cosmetice Garnier ni s-a pus \ntrebarea: P`rul tù e cu moralul la p`m\nt?. Am stat [i ne-am g\ndit dac` da sau ba; p\n` la Potul pentru ]ar` urm`, l-am \ntrebat chiar pe el, pe p`rul nostru: ne-a r`spuns c` st` bine cu moralul, dar \l doare burta [i \l sup`r` ni]el reumatismul. Unul dintre marile c\[tiguri ale emi5 Edi]ia din acest an a tradisiunii Buc`t`ria lui Radu este reabi]ionalului T\rg de Fete de pe Muntele Gìna a fost una de mare suclitarea lui Busu. Din bìatul care ne ces, iar la televizor ni s-a ar`tat prezenta vremea [i care \mpiedica c` de cea mai mare cùtare s-au ascensiunea dragei noastre P`s`rin, bucurat fetele dolofane, care au Busu a devenit invitatul lui Radu la tras mai greu la c\ntarul pe care mas`. Nu oricine poate. Bunòar`, Romica Jurc`, cu merite mult mai au fost a[ezate. Ceva ne face s` mari \n previzion`rile meteo, \nc` credem c`, din pricina nivelului mai g`te[te singur`, acas`. Pe c\nd de trai, cump`r`torii au achizilui Busu i-au fost suficiente c\teva ]ionat fete nu \n scopul \ntemeaverse [i desc`rc`ri electrice bine ierii de familii, ci \n scopul \nteneinspirate ca s` ajung` s`-nv\rt` la meierii de provizii la borcan, penacela[i ceaun cu cel mai simpatic tru la iarn`. B`nuim c` dup` c\buc`tar b`rbat. Ce frumos trebuie s` teva luni, c\nd socrii vor veni \n fie s` mergi la serviciu ca s` m`n\nci vizit` acas` la gineric` [i-l vor ce g`te[ti \mpreun` cu Radu Anton \ntreba: Da unde-i fata noastr`, Roman! {i ce bine i-ar fi prins lui s-o \mbr`]i[`m cu drag?, li se Busu s` mai aib` c\teva emisiuni ca va r`spunde: Pì, lipse[te pu]in, asta, la care s` fie invitat permanent. e \n pod [i \n pivni]`. Dup` Buc`t`ria lui Radu, trecea pe la 5 La PRO TV, care ne-a prezentat un scurt material pe tema Inunda]iile lui C`t`lin Radu T`nase, s` se spele pe m\ini, apoi pe la Buda tendin]elor estivale, ni s-a spus mai \nt\i c` Slipul bunicii revine lui Tab`r`, iar mai pe sear` d`dea \n for]`. Prima informa]ie ne-a pe la Du[ul lui Luciu [i p-orm` se bulversat completamente [i ne-a lungea la Dormitorul lui Brucan, de nu-l mai trezeai p\n` la De[tept`torul f`cut s` ne punem o problem`: \n cazul nudistelor, unde slipul lui Srbu. Nici nu mai era cazul s`-i bunicii n-are cum s` mai revin`, dea salariu. George W. Busu la ce trebuie s` ne a[tept`m: la o revenire \n for]` a vechilor frizuri c\rlion]ate?
Dup` ce Dan Pavel, cu o sear` \nainte, venise, la Realitatea TV, s` ne fac` o prefa]`, a urmat [oul lui Gigi Becali. Moderatorul: B`sescu e corupt? Becali, hot`r\t: Da. Apoi: Stolojan e corupt? Da. Hrebenciuc e corupt? Pauz` r\s complice: Nu pot s` zic; e prietenul meu. Urmeaz` o alt` \ntrebare incomod` pentru Gigi. Se concentreaz`, se c`zne[te [i r`spunde hot`r\t: Poate s` m` dea \n judecat` dac` zic? Mai la vale afl`m din nou despre strategia de comunicare a politicianului : Eu v-am zis a[a c` nu pot s` mint, dar dac` zice cineva ceva o dau la-ntors, zic c` n-am zis sau c` nu i-am dat bani. Uite a[a! Apoi, gazda \ncearc` s` \ntoarc` pu]in cu]itul \n adeziunea sa la legionarism. Becali r`spunde clar: Pì, eu nu [tiu chestiile astea, c` v-a[ spune! Eu nu s\nt prieten cu Becali, ca s` am re]ineri \n a v` povesti tot circul `sta, dar parc` m-a[ \ntreba: Poa s` m` dea \n judecat` ? Zic [i eu c` n-am scris eu. Uite-a[a.
trampa [i ecranul
5 |n acela[i material de pe PRO TV ni s-a mai spus [i c` Nu investi]i prea mul]i bani \n culorile verii: toamna aduce noi tendin]e!. Adic` s` nu ne mai cump`r`m acum costum de baie, ci s` a[tept`m p\n` \n toamn`, s` mergem la mare \n octombrie? Dar de ce s` ne cump`r`m \n toamn`, c` poate se schimb` din nou trendul? Cel mai bine ar fi s` achizi]ion`m \nc` de pe acum costume de baie de iarn`, eventual \mbl`nite, cu glug` [i cu un singur deget. 5 Un cet`]ean de la TVR 1 ne-a zis c` prin unele sta]iuni montane lapovi]a [i ninsoarea au f`cut deliciul turi[tilor. G\ndindu-ne la c\t de minunate s\nt, la munte, zilele cu lapovi]`, ne-am \nchipuit c` respectivii turi[ti or fi fost membri ai cercului Micii sado-masochi[ti; b`nuim c`, \n cur\nd, vom auzi c` alunec`rile de p`m\nt, desele cutremure, invaziile de l`custe [i grindina atrag an de an tot mai mul]i vizitatori [i c` Ministerul Turismului pune la dispozi]ie onor publicului Trenurile Viscolului, Trenurile Alunec`rilor de p`m\nt, Trenurile Inunda]iilor [i chiar personalul de H\rlù. 5 La Prima TV ni s-a spus [i ni s-a repetat c` o ursoaic` s`lbatic` a atacat un t\n`r [i c` mai mul]i ur[i \nfometa]i b\ntuie prin Valea Prahovei \n scopul consum`rii de gunoi menajer. M` mir c` din reportaj a lipsit tocmai inspectorul Piedone, care ar fi putut s` mearg` [i el la fa]a locului [i s` r`stoarne tomberoanele cu gunoi pe motiv c`-i expirat. 5 Fiindc` de Sf\ntul Ilie a fost [i Ziua Avia]iei Romne, la televizor ni s-a vorbit poate mai mult ca de obicei despre meritele inventatorilor romni, pionieri \n domeniu. Desigur, despre Henri Coand` se pomene[te deseori [i la Discovery, dar la un moment dat, t\n`ra Ioana Moldovan de la Observator ne-a spus despre ai no[tri cum c` ar fi conceput [i primul avion invizibil din lume. P`cat c` aparatul cu pricina a fost a[a de bun [i, mai ales, a[a de invizibil, \nc\t cei care l-au conceput, din cauz` c` s-au cherchelit
Foto- [i videodocument care arat` diferen]ele dintre Vest [i Est: \n timp ce televiziunile noastre s-au chinuit inutil f`c\ndu-i propagand` timp de 4 ani, televiziunile de peste Ocean l-au scos pe Adrian N`stase pre[edinte dintr-o singur` apari]ie
de bucurie [i au uitat unde l-au pus, nu l-au mai v`zut dup` aia [i nu l-au mai g`sit, a[adar nu l-au putut prezenta. 5 Cic`, la Timi[oara, comunit`]ile evreie[ti au cerut s` nu se mai interpreteze lucr`ri de Wagner \n sala pus` la dispozi]ia Societ`]ii Filarmonice Banatul, pe motiv c` marele compozitor a fost \ndr`git de Hitler. Eu, unul, \ncep\nd de azi n-am s` mai ascult Wagner. Ba n-am s` mai port nici pantaloni, fiindc` am auzit c` [i Hitler purta. 5 |ntr-una din zilele s`pt`m\nii trecute, la Monica era s` se lase cu mardeal`, dup` cum am v`zut noi \n cele c\teva secven]e urm`rite. C\nd ne bucuram noi c` se mai \nvioreaz` atmosfera, duduia invitat` \n platou, care a deschis u[a [i l-a v`zut acolo pe duduiul ei cu fa]` amenin]`toare, s-a dovedit a fi mai iute de picior [i a accelerat brusc, a[a c` respectivul n-a prins-o, fiind \mpiedicat [i de agen]ii de paz`. Am urm`rit [i la [tirile de sear`, alea cu s\nge, [i n-am v`zut nimic, semn c` femeia s-a ascuns bine. 5 La rubrica Parlamentarii [i pasiunile lor de pe Realitatea TV l-am v`zut pe domnul Bogdan Niculescu-Duv`z. Pasiunea sa este aceea[i ca a [efului sù de partid N`stase, adic` v\n`toarea, motiv pentru care tocmai se afla \n perioada de dresaj al celor doi c\ini. C\teva clipe mai t\rziu am aflat c` a cam exagerat [i c`, de fapt, respectivii c\ini s\nt ni[te bi[oni, motiv pentru care ne \ntreb`m dac` domnul Duv`z \[i dreseaz` patrupedele s` fac` aport la ]\n]ari sau s` dea din codi]` c\nd s\nt folosite la pescuit, pe post de momeal`. 5 Ni s-a spus zilele trecute, la [tirile de pe Realitatea TV, c` tot mai mul]i liceeni din Romnia se viseaz` politicieni. Am stat [i ne-am g\ndit, apoi ne-am dat seama c` asta este, de fapt, o veste proast`: e semn c` tot mai multor [colari din Romnia nu le place munca. 5 Pe Acas` TV se d` Rosalinda n reluare. ~la cu Thalia. La un moment dat, el descoper` c` m`tu[a iubitei lui e, de fapt, mama ei care a ie[it acum din pu[c`rie, unde intrase pentru c`-l omorse pe taic`-su. Clar? Cum i repro[eaz` el posibilei lui soacre c` l-a omort pe taic`-su? Cam a[a: Dumneavoastr` a]i f`cut un lucru att de reprobabil cnd l-a]i omort pe tat`l meu!. Asta da polite]e. Ce, dac` ]i-a omort cineva tat`l, asta te mpiedic` s`-i vorbe[ti cu dumneavoastr`? 5 Pe Tele 7 abc se ntrerupe pauza publicitar` [i pe ecran apare urm`torul text: Salaria]ii postului Tele 7 abc protesteaz` fa]` de neplata salariilor timp de dou` luni. Adic`, pur [i simplu, oamenii au profitat de un moment de neaten]ie al patronului [i au blocat studioul 4 al tele[aptelui, dup` care [i-au b`gat protestul pe post. Am mai trecut apoi cu telecomanda pe-acolo [i n-am mai v`zut nimic deosebit. Probabil c` mica lor revolu]ie e[uase [i noi, telespectatorii, ne puteam uita n continuare lini[ti]i la reluarea filmului `la SF de la 1900, cu ac]iune \n 1987. 5 Am v`zut pe TVR 1 un minireportaj despre Festivalul Cl`titelor de la Moneasa. Da, da, de cl`tite. Nu [tiu pe ce hart` turistic` snt promovate evenimentele astea supermi[to, dar a[ dori s` fac aici o cerere oficial` c`tre toate agen]iile de turism din ]ara noastr`. V` rog s` trimite]i [i la noi la redac]ie ni[te comunicate de pres`, ceva, pentru urm`toarele festivaluri: al papana[ilor, al fursecurilor [i cornule]elor cu rahat, al torturilor, al pl`cintei cu brnz` [i stafide, al musacalei [i, neap`rat, al ciocolatei. V` mul]umesc.
Buc`t`ria lui Radu, farfuria lui Busu
ministerul p`rerii na]ionale
academia CA}AVENCU
Cine e [i Cioroianu `sta care se vrea pe liste? {i ce-a realizat t\n`rul `sta f`r` experien]` p\n` acum? Andreea Marin? Vax! A, dac` ar fi fost cu Luciu, da, jos p`l`ria! Mam`, ce buc`]ic` Nicoleta! Nr. 30, 27 iulie 2 august 2004
11
tupeu 2004
C\nd vine vorba de alegeri,
p rotec]ia presei
Nu da pumnul din gur` pe pulanul de pe gardian
Ce plictisitor trebuie s` fie s` ai meseria de gardian public \ntr-un ora[ ca Sighetul Marma]iei! Se pune praful de c\te-un de[t pe pulanu-]i \ntre dou` manifesta]ii. Abia a[tep]i s` se mai dea vreo ]eap` la un SAFI, un FNI [i s` mai ias` 20-30 de bo[orogi la proteste; nu iese cine [tie ce cafteal`, da c-o saco[` de proteze tot te \ntorci acas`. |n rest \ns`, cum ziceam, plictiseal` mare. {i mai c` ]i-ar veni s`-]i at\rni bocancii, combinezonul [i dramul de intelect \n cui dac`, din c\nd \n c\nd, n-ar mai ap`rea c\te-un ziarist cu din]ii-ntregi [i spinarea dubios de dreapt`. A[a s-a scos din plictiseal` [i gardianul D`ncu[ Dinu Dorin, care l-a amenin]at cu moartea pe ziaristul Teofil Ivanciuc de la Gazeta de Maramure[, dup` ce acesta i-a fotografiat un coleg care, \mpreun` cu un func]ionar al prim`riei, \mp`r]ea ilegal amenzi ma[inilor parcate prin ora[. Prim`ria i-a sanc]ionat pe cei doi cu 10% din salariu, motiv foarte bun pentru gardianul D`ncu[ s`-l amenin]e pe ziarist cu moartea [i chiar s` \ncerce s` aplice promisiunea, strig\nd \n gura mare c`tre asisten]`: S\nt nepot de general! Las` c`-i ar`t eu! [i \n gura mic` c`tre victim` Ai belit p...a! Ai ncurcat-o! Nu amu, da las c` dau de tine! Oricum, nu scapi de mine, ai belit-o!. Aceste frumoase [i ad\nci vorbe au fost strigate pe holurile Memorialului Sighet, unde ziaristul se refugiase pentru a sc`pa de pumnul mare c\t un creier [i de creierul mare c\t un pumn cu care amenin]a gardianul.
PNL umbl` cu Cioroianu vopsit

Degeaba pleac` jeep-ul \n vacan]`, tupeul aici r`m\ne. N`stase joac` cu Bush la deschidere. Al-Qaeda une[te pe Bush cu N`stase, pe Saddam cu Amnesty International, pe Turnurile Gemene cu siamezele Lina [i Gherghina, pe sp`rg`torii de conducte PETROM cu austriecii cu cravate de la OMV. PNL-ul e c\nd la guvernare cu PSD [i c\nd \n opozi]ie cu PD-ul. Numai crupiera UDMR care st` la mas` cu sp`rg`torii de la putere adun` [i cu ìa, [i cu ìa. Toat` lumea vrea p`duri, regii, ma[ini, numai aleg`torul st` ca prostul [i adun` impresii politice [i civice cu colegii de gr`tar: Ne calific`m sau nu ne calific`m. Cehii [i olandejii e favori]i. Jos actualii [i urm`torii! Tupeu: Mega-tupeu 2004 (3 puncte): PNL. Boiera[ul de pictorial Adrian Cioroianu nu a fost pus pe listele partidului. Dup` ce presa [i societatea civil` l-au sus]inut \n numele unei cauze mai bune [i dup` ce s-a v`zut cu cracii \n c`ru]`, PNL-ul s-a \ntors la practicile de dinainte de Revolu]ie, ca s` zicem a[a: t\n`rul Adrian Cioroianu s-a ales, da f`r` loc, adic` neeligibil. |n timp ce bo[orogii de tip baron PNL au r`mas pe pozi]ii eligibile, ba[ca mai [i strig\nd: S`-l ]in` Stolojan \n bra]e, c` el l-a adus!. S` v` fie ru[ine, de-aia [i-a stricat societatea civil` vacan]a de var`, ca s` v` sus]in` manierele voastre pesediste \n alegeri: ma[ini strìne, tupeu de baron [i bo[orogi ave]i, Guvern v` mai trebuie! M`g`rie 2004 (2 puncte): Parlamentul Romniei. F`r`delegislativul romn a aprobat o lege anti-caras: pescuitul cu plas`, dinamit` sau curent electric nu mai constituie infrac]iuni. Braconierii nu mai risc` dec\t amenda sau s` fie ale[i deputa]i, senatori sau premieri. B`, l`sa]i pe[tele la locul lui, c` nu de-aia au murit at\tea icre \nainte [i dup` Revolu]ie \n
Dup` nealegerea tinerei speran]e Adrian Cioroianu pe listele eligibile ale partidului, conducerea PNL \[i face o poz` de familie cu noua sa orientare politic`: spre pensie
portbagajele [tabilor de la Bucure[ti, s` \mbuiba]i voi popula]ia din Delta Dun`rii cu curent electric alternativ la putere! {menù 2004 (1 punct): Guvernul Romniei. Casa Na]ional` a Asigur`rilor de S`n`tate a a anun]at c` Guvernul va finan]a, din august p\n` \n decembrie, 90 la sut` din medicamentele compensate pentru pensionari. Brusc, Guvernul [i-a adus aminte de m`-sa [i de taic`-su, care s\nt ni[te b`tr\ni s`raci dintr-un sat romnesc [i care se hr`nesc numai cu Furazolidon, Piramidon [i Iart`-m`! [i voteaz` doar cu Iliescu. A[a, fra]ilor, cump`ra]i-ne. Domnu N`stase, frate-miu are pojar nu-i pl`ti]i [i lui medicamentele ca s` v` voteze prietena mea care are scarlatin` pre[edintele Romniei? {i acum, s` vedem ce s-a \nt\mplat \n topul general Tupeu 2004:
1. Ion Iliescu
31 puncte
2. Adrian N`stase 15 puncte 3. PSD 13 puncte
www.mma.ro
12
academia CA}AVENCU
MANGLA CUM LAUDE
academia CA}AVENCU
E simplu jocul, domnule Nicolaescu. Deci, cum vede]i un revolu]ionar care se plimb` pe ecran, pac, ape[i pe tasta # [i \l omori! E, [i cu c\t omori mai mul]i revolu]ionari, cu at\t aduni la score mai multe c`su]e [i terenuri! Pe urm` treci la nivelul doi, [i aduni: ma[ini, b`rci de vitez` [i conace! Plus c`-]i mai iei dou` vie]i [i po]i s` mai mori de dou` ori la Revolu]ie.
13
Liviu Mihaiu v` prezint` [tirile de la ora canci

|n Ministerul Agriculturii avem ni[te ucraineni ce [i-au f`cut f`r`delege \n limba romn`: noua lege a fondului braconiscicol; la Academia Romn`, Eugen Simion [i Adrian Pùnescu se iubesc pe tunuri [i pe bani; \n Maramure[, Vasilic` SRL a cump`rat moc`ni]a de pe Vaser cu ajutorul mitoc`ni]ilor de la Bucure[ti.
dosarele chi
celor mai grave fapte de braconaj piscicol, suspendnd nu numai dreptul de control al Poli]iei, G`rzii de Mediu, G`rzii Financiare [i ARBDD-ului, ci [i cele 400 de dosare penale pe care Procuratura Tulcea le are de solu]ionat \n cazurile de braconaj aflate pe rol, trecnd exclusiv rolul de controlor unic la minister Inspec]iei Piscicole, organism eminamente birocratic ce nu dispune nici de personal [i nici de logistica necesar` unui fenomen att de bine organizat. C` se car` icre negre ob]inute prin braconaj cu elicopterele patriei, asta se [tie de mult [i se tolereaz` de pu]in, dar de aceast` dat`, \n loc s` se \nt`reasc` m`surile de protec]ie a Fondului Piscicol, prin legea 298/2004 se institu]ionalizeaz` jaful piscicol la rezerva]ia mare, rezerva]ie pe care altfel o ap`r`m cu tam-tam interna]ional \n fa]a dùn`torilor ucraineni. Cerem demiterea celor care au promovat aceast` lege [i ure-
x
A
cherea celor care au semnat-o ca tuturor academicienilor [i memprimarii care au pierdut alegerile. brilor coresponden]i ai Academiei, din oficiu, f`r` ca ace[tia s`-[i depun` dosarele, \ns` \ntreb\ndu-i dac` vor indemniza]ia, nu cumva s`-i nenoroceasc` p\n` la sf\r[itul vie]ii cu ploconul de 8,4 milioane de lei lunar. Astfel, 211 academicieni [i membri tunci c\nd nu-[i arunc` scau- coresponden]i ai Academiei au ne-n cap, membrii Academiei primit indemniza]ia de merit, Romne arunc` unii \n ceilal]i cu de[i ei mai aveau o indemniza]ie indemniza]ii. La ultima rund` de lunar` de 11, respectiv 9 mi\mp`r]it bani la poporul posesor lioane. Printre membrii cu greude m\n` cultivat`, ar fi trebuit s` tate ai Comisiei s-a num`rat [i se atribuie indemniza]ii de merit Adrian Pùnescu, care, de la \n`l(8,4 milioane lei/lun` pe via]`) ]imea greut`]ii sale, a dat indempersonalit`]ilor care-au \mplinit niza]ii la to]i tovar`[ii lui de 60 de ani [i care trec de furcile ograd`, \n speran]a c` ace[tia-l comisiei evaluatoare. Evident, vor face, drept r`splat`, membru p\n` la urm`, de indemniza]ii corespondent. Situa]ie \n care s-au bucurat nu m\inile cultivate, ]inem s`-i reamintim ce se-nt\mci acelea aplaudace, mult dragi pl` cu membrul celor din stirpea pre[edintelui Academiei. Eugen sa, atunci c\nd se apropie c`lSimion, care-a fost [i pre[edin- durile. tele Comisiei Na]ionale de Acordare a Indemniza]iilor de Merit, a f`cut aceast` bucurie pecuniar`
dosarele chi
xXL
Lui Alexandru V`rzaru i se pare c` avem o ]ar` vesel`:

Revolu]ionarii lui Codrin {tef`nescu [i Bebe Ivanovici s-au apucat de trafic cu droguri; un proces al judec`toarei Ciuc` \mpotriva lui Radu Timofte, clar ca luna sf\nt` de pe cer, a fost plimbat \ntre instan]e p\n` s-a zaharisit; iar un senator care a \ncasat TVA ilegal miliarde de lei a amenin]at c` le ia carnetul [i slujba tuturor poli]i[tilor care au \ncercat s` \i opreasc` bolidul \n week-end. Veselie mare!
Unde se duc banii Academiei c\nd se duc pe pile
Puiu Pa[cu a pus mna pe Valea Vaserului

parent, proprietarul majoritar al Vìi Vaserului este Vasile Coman, zis V`rzaru. Fost sudor, apoi tehnician, Coman pleac` la lucru \n Elve]ia, unde st` [ase luni [i de unde se \ntoarce cu o avere imens`, fiind \n stare s`-[i cumpere cu ea aproape jum`tate din suprafa]a forestier` a Vaserului, care este de 37 de mii de hectare. Tot \n Elve]ia a fost, dac` v` mai aminti]i bine, [i sediul unei c`su]e po[tale cu care s-a f`cut Columna Bank. Firma lui Coman se nume[te Vasilic` SRL. O dat` cu p`durea, Coman a cump`rat [i moc`ni]a de pe Vaser, cu tot cu g`ri [i cale ferat`, \n lungime de 65 km. Toate mediile informate din Maramure[ sus]in c` \n spatele lui Coman st`, de fapt, ministrul Ioan Mircea Pa[cu, originar, dup` mam`, din Vi[eul de Jos [i cu interese mai mult dect transparente \n zon`. Pa[cu a sus]inut [i lansat candidatura la prim`ria ora[ului Vi[eul de Sus a lui Adrian Filip, fiul fostului deputat PSD de Maramure[, Niculae Filip, \n legislatura 92-96, decedat \ntr-un accident rutier. Coman a finan]at cu 12 miliarde de lei candidatura acestui candidat, implicat \n mai multe accidente de ma[in`. Dup` ce Filip a pierdut \n favoarea lui Ciolpan, V`rzaru spoliaz` acum muncitorii, c`rora le re]ine din salariu prleala de 12 miliarde. Pe mo[ia lui Coman lucreaz` circa 5.000 de muncitori, majoritatea f`r` carte de munc`. Pentru c` sunt amenin]a]i cu desfacerea contractului individual, ei accept` condi]iile impuse de patron. Printre altele, Coman este persoana care a sponsorizat \n \ntregime costurile de protocol ale vizitei lui Iliescu \n Maramure[, din 2001.
Salva]i Delta Dun`rii Academia Ca]avencu protesteaz` \n scris. Deocamdat`.
Braconierii cu girofar din Ministerul Agriculturii au f`cut-o de ploaie

` infractorii se descurc` cu \nmuiatul [i \nc`lcatul legii \n Romnia, asta nu mai mir` pe nimeni \n epoca St`noiu a Justi]iei. Dar acum, prin modificarea legii Fondului Piscicol (Legea 192/2001), ei au ajuns s` [i promoveze modific`ri fundamentale \n folosul infrac]iunii prin Ordonan]` de Urgen]`. Cum \n Delta
Dun`rii, rezerva]ie din care Romnia \[i ia peste 50% din pe[tele de pe pia]a intern`, braconajul este practicat inclusiv de c`tre unii concesionari social-democra]i c`rora le place negrul de pe spatele sturionilor [i negrul banilor f`r` factur`, cineva a dat iama \n Direc]ia de Pescuit [i Piscicultur` [i a anulat incriminarea
codrul bunelor maniere

Un interviu cam prea bilingv cu o purt`toare de cuv\nt mult prea so]ie
Intri pe site-ul Ministerului Culturii [i Cultelor [i imediat e[ti invitat s` \]i alegi limba: romna, engleza, franceza, germana, italiana sau spaniola. Wenn Sie sind Deutsch, Italien oder Spanisch, l`sa]i-o balt`, c`ci limbile dumneavoastr` native nu s\nt suficient de culte [i de culturale pentru un minister at\t de cult [i de cheltural! Te \ntorci acas`, home adic`, [i alegi s` zicem limba romn`. Dai click pe Presa [i g`se[ti aici doar o poz` a purt`toarei de cuv\nt Carmen Pintilie, so]ia ministrului R`zvan Theodorescu. Timp de un an (martie 2003 martie 2004), a fost postat \n acest spa]iu un articol u[or penibil al dnei Pintilie, publicat \n prealabil \n Cronica Romn`. Articolul a fost [ters de pe fa]a site-ului dup` ce minunea a fost semnalat` \n Academia Ca]avencu. Acum te \ntorci din nou acas` [i alegi why not? limba englez`. Dai click pe Press [i g`se[ti surprize-surprize un interviu cu dna Carmen Pintilie preluat din aceea[i Cronica Romn` (30-31 martie 2002). Interviul cu so]ia-purt`toare de cuv\nt este, desigur, \n limba englez`. Dac` \ns` sim]i]i nevoia s` graseia]i precum so]ul so]iei lui R`zvan Theodorescu, pute]i citi interviul \n limba francez`, dup` ce, \n prealabil, a]i f`cut click pe drapelul fran]uzesc. Parcurg\nd acest interviu \ntr-o diagonal` convenabil`, ve]i afla multe, multe lucruri minunate, inclusiv faptul c`, \n materie de parfumuri, dna Pintilie prefer` dar mai bine s` o l`s`m pe dumneaei s` ne spun`: I like very much Jdor of Dior, Paloma Picasso, of course, depending on the occasion. S` ne mai mir`m, oare, c` \n mintea so]ului R`zvan interviul cu so]ia Carmen este cel mai cultural lucru care s-a \nt\mplat \n presa romneasc` \n ultimii doi ani [i ceva? Jamais [i never!
|nalta Curte de Casa]ie, dup` noua denumire, a dispus ne\nceperea urm`ririi penale \mpotriva lui Radu Timofte. Ciupi]i-v` \nainte de a citi, ca s` v` convinge]i c` nu dormi]i! Motivul invocat: De la data la care a]i aflat numele persoanei care v-a calomniat [i pn` la data prezent` au trecut mai mult de 60 de zile, deci plngerea este tardiv`. Cu aceast` m`sur`, Andreea Ciuc` va ob]ine la Strasbourg o nou` condamnare a Romniei, \n locul celei a lui Radu Timofte. Pl`ti]i ferici]i impozite. Iat` ce fac st`noii pe banii vo[tri. Biroul de Investiga]ii
Codrin {tef`nescu, liderul Asocia]iei R`ni]ilor [i Urma[ilor R`ni]ilor Mult Dup` Revolu]ie
Dac` ai certificat de revolu]ionar, nu pl`te[ti taxe pe corup]ie
So]ii [i avangardi[tii Biroul de Investiga]ii
mil Cuteanu, secretarul de stat pentru problemele revolu]ionarilor, \[i simte via]a amenin]at` de cnd a anun]at c` va lua la puricat toate dosarele revolu]ionarilor. Conform unor surse din Palatul Cotroceni, din preajma consilierului preziden]ial Dan Iosif, unul dintre revolu]ionarii cu musca pe c`ciul` este deputatul PSD, ales pe listele PRM, Codrin {tef`nescu. |n acest moment, {tef`nescu are cel mai mare num`r de consilieri din istoria parlamentar` postdecembrist`: 30. Unul dintre cei pe care i-a angajat personal este Ioan Iulian Potoroc, ginerele lui Bebe Ivanovici, \mprumutat deputatului PSD Viorel
Gheorghiu, cercetat penal pentru \n[el`ciune, fals [i uz de fals. Potoroc a fost arestat pe Aeroportul Otopeni, \n timp ce-[i a[tepta cele [apte kile de cocain`, aduse de un curier din Venezuela. Dac` exist` suspiciuni acute cu privire la participarea la revolu]ie a lui Potoroc, c`ruia socrul Bebe Ivanovici, zis Certificat, i-ar fi putut furniza o patalama de revolu]ionar, \n cazul lui Codrin {tef`nescu nel`muririle sunt de-a dreptul cronice. Pe de o parte, martori de la revolu]ie, din cl`direa fostului sediu al CC al PCR, sus]in c` {tef`nescu a ap`rut \n loca]ie la cteva zile dup` fuga lui Ceau[escu. Iar pe de alta, n-a ap`rut singur, ci cu m`-sa [i cu escroaca Starcz, care scoteau cu trna obiectele din biroul 1, al lui Nicolae Ceau[escu, strnse de revolu]ionari. Poate a[a se explic` [i provenien]a unor rarit`]i bibliofile din uria[a colec]ie a deputatului
Codrin {tef`nescu, cu care acesta a \nceput s` se f`leasc` tot mai lipsit de precau]ie, \n ultima vreme, \n direct [i la o or` de maxim` audien]`.
Justi]ia, un timoft
este cazul judec`toarei Ciuc` se a[terne o lini[te suspect`. Afla]i c` procurorii PNA merg cu zel spre cele mai \nalte culmi ale anchetelor care se vor \ntoarce \mpotriva lor. Atitudine care a contaminat [i instan]a suprem`, transformat` \n parcul de dinozauri ai pre[edintelui Iliescu. Andreea Ciuc` i-a deschis un proces fain lui Radu Timofte, directorul SRI, cu scopul ca acesta s` dovedeasc` leg`turile ei cu mafia italian`, a[a cum a declarat prin ziare, sau s` pl`teasc` pentru calomnie. Rnd pe rnd, cu maximum de obedien]` [i de sfidare a legii,
toate Parchetele au concurat la punerea de be]e \n roate. |n august 2003, Parchetul de pe lng` Curtea Suprem` de Justi]ie i-a r`spuns lui Ciuc` c` [i-a adresat gre[it plngerea penal`. |n octombrie, judec`toarea Ciuc` a depus plngerea la Tribunalul Mure[. |ns` este \n[tiin]at` c` Timofte a depus cerere de str`mutare a cauzei, iar Curtea Suprem` de Justi]ie a trimis dosarul la Judec`toria Trgu Secuiesc. |n martie 2004, cnd trebuia s` \nceap` dosarul, Timofte d` cu flit Judec`toriei, pe motiv c` nu e competent` s` judece un caz a[a gras ca persoana lui. Surprinz`tor, Judec`toria Trgu Secuiesc zice da, sunt incompetent`, [i retrimite plngerea lui Ciuc` la Parchetul de pe lng` Curtea Suprem` de Justi]ie, de unde \i fusese respins` prima dat`. Unde, cu maxim tupeu, Parchetul de pe lng`
Un parlamentar pe care legile \l las` Rece
cest text se va \ncheia cu o referire la un pesedist penal, dar p\n` s` ajungem la el va trebui s` ne punem centura de siguran]` [i un filtru pentru \njur`turi de mahala, s` sfid`m un filtru al Poli]iei [i s` ignor`m interdic]ia de la o trecere la nivel cu calea ferat`. Este week-end [i ne afl`m \n Tulcea, la intrarea (rutier`) dinspre Gala]i. Fiind \n misiune, \n loc s` fie liber [i s` mearg` la iarb` verde, un om al legii face semn c`tre un vehicul, ca s` opreasc`. Vehiculului nu-i cade bine semnul agentului [i merge mai departe. O ma[in` cu angaja]i DPIR merge [i ea mai departe, p\n` reu[e[te s`-l blocheze. Din vehicul coboar` un cet`]ean care de[art` asupra organelor un h\rdù cu \njur`turi, amenin]`ri [i alte chesiuni de tip
B`, io-s parlamentar, tu cine pizda m`-tii e[ti, s` m` opre[ti pe mine?. Istoria ajunge, prin telefon, la un superior care-[i aminte[te brusc de o alt` \nt\mplare din aceea[i zi: \n timp ce a[tepta cu ma[ina la o barier` CFR de pe DN Tulcea-Constan]a, un vehicul dep`[e[te coloana [i trece peste calea ferat`, f`r` s`-i pese de avertiz`rile sonore ce anun]au apropierea unui tren [i, implicit, de Codul Rutier sau m`car de propria-i piele. O patrul` de Poli]ie afl` de \nt\mplare (de la ofi]erul din coloan`) [i opre[te vehiculul n`r`va[. Din nou, texte de tip S\nt parlamentar, care-i problema? Acuma-l sun pe cutare!. Omul care tot cobora din lighioan` cu aere de rebel coclit [i \njura ca la grajdul birjarilor se lùda c` e parlamentar [i c`-l cheam` Traian Rece, b`, ce m`-ta-n cur vrei de la mine? Pentru cei care nu-l [tiu, pentru c` exist` [i ale[i care n-au f`cut \n cariera lor absolut nici o br\nz` folositoare, ci doar dosare penale, domnul Rece este un revolu]ionar care a ajuns apoi senator f`r` imunitate, cu halte prelungite pe la diferite organe de cercetare penal` (pe 13 septembrie va fi judecat la |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, fiind acuzat c` a \ncasat ilegal TVA de 3,6 miliarde de lei). Dar, la urma urmei, oricine poate s` spun` c`-i Traian Rece, a[a cum [i eu pot s` semnez aici Ion Iliescu, Adev`ratul Tetelu, Zeno Bundea sau, simplu, Gabriel DROGEANU
Onorat` instan]`, desigur, m` ridic \n picioare cu cea mai mare pl`cere pentru anun]area sentin]ei! Cum, numai 5 ani cu suspendarea pedepsei? Protestez! {i ca s` vede]i c` vorbesc serios, acum v` voi obliga s` m` mai ]ine]i \nc` zece ani \n pu[c`rie: domnule judec`tor, so]ia dvs. este curv`! {i m`-ta, boule! Nu-[ ce am, da nu mi-e foarte bine! De o lun` \ncoace nu-mi mai g`sesc rostul: majoritatea din Consiliul General m` sus]ine orbe[te, primarii de sector ascult` de mine ca de tata, p\n` [i N`stase, c\nd ne-am v`zut s` discut`m proiectele mele, era numai z\mbete \n obr`jorii lui buc`la]i... Ce s` m` fac? Dac` merge tot a[a, mi-e c` nu mai am cu cine s` m` cert [i-mi pierd dracu tot electoratul! C`pitanul Traian B`sescu, un comandant care, dup` modelul din Marin`, [i-a f`cut aleg`torii [efi de sectoare. Mai \nt\i sectorul din fa]a blocului.
Toar[u Kucima, s\nt foarte hot`r\t \n ceea ce prive[te Canalul B\stroe. {tiu c` nu se mai poate, ca \n trecut, s`-l s`p`m cu intelectuali. Dar v` asigur c` g`sim destui reac]ionari din `[tia care saboteaz` voin]a poporului sovietic de a modifica natura doar de dragul unor pelicani am`r\]i. ...C` eu am mai avut probleme cu verzii `[tia ecologi[ti, mama lor de legionari! Ion Iliescu explic\ndu-i lui Leonid Kucima c` am\ndoi provin din aceea[i mare familie anti-european`: tata ceferist [i Maica Rusie
Domnule pre[edinte, am v\ndut tot ce era de v\ndut, inclusiv Petromu. Singura mare institu]ie de stat neprivatizat` de noi, PSD-ul, a]i r`mas dumneavoastr`. V-a]i g\ndit la un pre]?
Ion Iliescu, cel care a v\ndut pe nimic sfintele idealuri ale socialismului pentru ca fo[tii privilegia]i ai comunismului s` poat` deveni capitali[ti cu acte \n regul`
Convins` c`, odat` eliberat` din pu[c`rie, o a[teapt` pedeapsa, Ioana Maria Vlas face tot posibilul s`-[i prelungeasc` libertatea la bulù
14
academia CA}AVENCU
MONDENII VECHI {I NOI

din dreapta al limuzinei lui Columbeanu. Poate fiindc` i se f`cuse poft` s` mearg` cu antemerg`tor. Un BMW cu num`rul VBL [i girofar nervos l-a escortat declara]iile, poate [i pentru sim- pe Columbeanu cei dou` sute de plul motiv c`, cel mai adesea, i se metri de la Aro p\n` la hotel, iar cereau, la sf\r[itul anului, cele de noi am r`suflat u[ura]i v`z\nd c` marele b`rbat a ajuns \n siguvenit. ran]` la culcu[ul \n care i se ascunseser` contra cost trei doamne semidezbr`cate. \n sf\r[it, un prilej de-a se v\r\ \n seam`, ca-n vremurile bune. Domni[oara Cristina s-a \nc`p`]\nat [i ea [i, la o discu]ie inutil` despre reduceri de bugete, a propus s` se renun]e la un asemenea proiect costisitor. Ba, mai mult, a ob]inut [i aprobarea pre[edintelui. Marina Alm`[an s-a pus de-a latul, a \ntocmit memorii, a trimis mail-uri [i, din cernoziom, din iarb` verde, a scos ni[te promisiuni de reclam` ca s` demonstreze c` proiectul n-o s` coste mai mult dec\t cafeaua dudui]elor care \nm\neaz` flori pe scen`. P\n` la urm`, revista s-a f`cut. Dar pentru c` cineva trebuia s` fie sacrificat, de pe schema cu cheltuieli de transport [i diurn` a fost m\zg`lit cu pix ro[u Andrei Parto[, singurul din echipa propus` capabil s` aplice \n scris ni[te comentarii muzicale. (A r`mas, \n schimb, neclintit` din redac]ie fiica cea mare a Marinei, devenit` brusc jurnalist`.) Veninul [i c\nepa
Romnia,
]ar` de p`cat
muzeul figuran]ilor de cear`

Gesta]ie de distrac]ie
Mihai Vasilescu, beizadeaua lui Adrian Vasilescu de la BNR, junele avid de popularitate care la edi]ia de anul trecut a Cerbului o \mb\rliga p\n` la gesta]ie pe directoarea festivalului, [i-a f`cut din nou apari]ia la Bra[ov. |ntre timp, c\t partenera lui de aventur` fusese gravid` [i \n primele luni cu sughi]uri [i colici ale fiului sù proasp`t n`scut, se d`duse lovit de-o independen]` pultacee care l-a \mpiedicat s`-[i asume vreo responsabilitate patern`. De \ndat` ce Irina Radu a revenit \n centrul aten]iei [i sub lumina hulpav`, dar dulce a blitzurilor, Mihai Vasilescu s-a postat din nou de-a dreapta ei [i s-a hlizit, fericit, la fotografi.
indexul evenimentelor mondene
Playback in the future

Aura Urziceanu a declarat: C\[tig mai mult din reclame dec\t din jazz. OK. C\nd nu e ocupat` s` fac` playback la Cerbul de Aur, poate vorbe[te Aura cu Orchestra Radio condus` de Ionel Tudor, ca s` c\nte la Sala Palatului \ntr-o reclam` la detergen]i.
Chirurgie pleonastic`
Sorana de la A.S.I.A. [i-a deschis o clinic` medical`. O fi vreo clinic` din aia de fi]e, unde-o s` se poat` reangaja m`celarul Ciomu, \n caz c` vreo vedet` dintr-o trup` de bìe]ei vrea s`-[i fac` schimbare de sex.
Trec ]iganii,-o frec!

Andreea Antonescu s-a apucat de c\ntat melodii ]ig`ne[ti. Poate vrea s` se reprofileze pe nun]i, ca s`-i arunce ]iganii cu discuri de aur pe scen`.
Viagra semper bona est

|n cea de-a doua sear` de la barul Aro, chiar la masa la care-[i sorbeau sucule]ele hostessele pl`tite din banii festivalului, \ntre opt perechi de craci lunguie]i [i
Zina cea de tain`

Zina Dumitrescu pleac` de la Casa de Mod` Venus. Se vede treaba c` nimeni nu mai are nevoie de ea [i toate manechinele de la Venus au plecat pe la casele lor, de m\n` cu ni[te miliardari din genera]ia Zinei.
opt de movili]e pietroase cu mamelon, s-a a[ezat, sfios, Irinel Columbeanu. I s-a ur\t cu binele, a spus o jurnalist` bine dotat` cu informa]ii, trec\nd pe l\ng` masa lor [i apoi s-a \ntors s`-i povesteasc` companionului sù cum Irinel Columbeanu a ajuns la spital cu accident vascular, dup` o La Bra[ov, [mecherii au venit orgie la care [i-a \ndesat pe eso- la ag`]at \n vehiculele lor cele mai fag un pumn de Viagra. pricopsite. Garcea [i-a scos din subsolul vilei splendoarea de LamCnd s-a i]it proiectul apari]iei borghini [i-a gui]at-o p\n` la Bra- unei reviste a festivalului, cealalt` [ov. Dup` ce a extras din dulapul publica]ie cu circuit intern, Info Iritat` de comentariile ap`rute Annei Lesko o rochi]` bleu cu TVR, s-a creponat de invidie. Di\n pres` pe seama scundei sale broderie, pe care a \mbr`cat-o pe rectoarea de comunicare a Telec`snicii cu Doru Octavian Du- post de tricou ah, \i ie[ea prin viziunii [i mama revistei aminmitru, concurenta Angelica Ga- decolteu cosi]a pectoral` alb` [i tite, Cristina Constantinescu, a nea, p`pu[ica Barbie a festivalu- zulufat`... Irinel Columbeanu mijit ochii [i a dat din cap a refuz, lui, a decretat cu voce a]oas` c` s-a \nfipt la volanul Rolls-ului \n timp ce Marina Alm`[an-Sonu mai d` dec\t declara]ii referi- care-i red` vigoarea mental`. M-a caciu, care fusese totalmente extoare la cariera ei muzical`. enervat groaznic Chi[u. Avea [i el clus` din aranjamentele festivaNe-am amintit de mutri[oara ei Mer]anul \n parcare, dar nu s-a liere, a s`rit \n jos de pe scaun de a[ezat` c\[ pe afi[ele [u[elor putut ab]ine [i s-a c`]`rat pe locul bucurie, mul]umit` c` [i-a g`sit, itinerante de pe litoralul M`rii Negre, \n verile \n care iubitul, apoi so]ul ei \[i negocia propriile Aproape scandalos! Perfect explicabil! apari]ii la pachet cu apari]iile ei. Pe vremea c\nd Angelica avea nevoie de-o pil` ca s` fie primit` s` c\nte \n gr`dina de var` de la Eforie nu era la fel de strict` cu
La curb` ma[inele trosnesc
Hasta la revista, baby!
C`pu[a Barbie
De ce Modern Talking e Milli Vanilli [i de ce Nino s\nt doi

C\t pe-aci s` v` dau o [tire de semi-senza]ie: anume c` Nino dAngelo a c\ntat de dou` ori pe scena festivalului de la Bra[ov, \n dou` seri diferite, sub dou` titulaturi distincte, \n dou` limbi de circula]ie mondial`, fiind pl`tit din banii no[tri, doamn` Irina Radu, de dou` ori. {i c` din cauza lui am plecat eu de la concert s` beau \n lini[te dup` doar dou` piese \n a doua sear`, la Cerb, [i \n a treia, m` scuza]i c` deranjez, domnule Valentin Nicolau. Dar, ca [i \n muzic`, a[tept`rile mi-au fost crunt \n[elate. {i nu de oricine, ci tocmai de o liter` (vocal`), un apostrof (mic) [i o nem]oaic` blond`, cunosc`toare a muzicii disco (Angelika Hellemann). S` v` povestesc. n urm` cu c\teva s`pt`m\ni a ap`rut \n celebra publica]ie de limb` german` Bild un articol intitulat, pu]in cam scandalos, Eu s\nt adev`rata voce de la Modern Talking. El pica destul de prost, dup` o anchet` a GVL (o asocia]ie a compozitorilor din Germania), care a investigat, a[a, c` i-a venit ei, ale cui s\nt vocile care s\nt ale lui Dieter Bohlen, respectiv Thomas Anders (Modern Talking). Schepsisul anchetei (\n care au fost audia]i mai mul]i soli[ti de limba [i, dup` caz, literatura german`) e c`-n ar fi devenit cunoscut, Thomas Anders [i Dieter Bohlen ar fi ar`tat rù de tot. Deci, pe scurt, omul vrea s` spun` c` vocea lui Thomas, a[a cum era ea, avea nevoie de o mic` ajustare din calculator, ca s` sune corespunz`tor. Aici intervenea la microfon [i butoane omul nostru, Nino de Angelo. Care, oric\t de ciudat vi s-ar p`rea, nu-i totuna cu Nino dAngelo, manelistul `la napolitan din Pia]a Sfatului. Diferen]a e, precum vede]i, insesizabil`: DE Angelo s-a n`scut \n Karlsruhe, c\nd era mic [i necunoscut \n Germania \l chema Domenico Gerhard Gorgoglione, a fost maestru de karate, a \nceput prin a c\nta [lag`rele lui Elvis [i are un singur hit, intitulat sugestiv Jenseits von Eden. Ceea ce nu se poate spune despre Nino DAngelo varianta de var`, sport, senza giaca e cravata. Dar cum r`m\ne cu Thomas Anders, solistul acela simpatic care mi-a umplut copil`ria cu Youre My Heart, Youre My Soul sau Cheri, Cheri Lady? Pì, cum s` r`m\n`? Playback, mo[ule, nu juc`rie! Ce, a]i v`zut voi s\mb`t` seara, la Cerb, vreun neam] sp`l`cit, pitulat sub scen`, cu-n microfon la gur` [i zece degete pe mixerul de voci?
Fire, cook with me!

Jurnalul na]ional a aflat c` sora Tan]ei de la PRO TV e \nghi]itoare de fl`c`ri la circ. Ar fi tocmai bun` la emisiunea lui Teo, s` \nghit` ni[te cotlete flambate \n direct [i s`-i pr`jeasc` Tan]ei ni[te mici sufl\nd peste gr`tar.
Columbeanule, nu fi bulangiu: \mi \mprumu]i [i mie un pic Rolls-ul ca s-o ag`] pe prietena mea? C` cic` a chemat-o Chi[u la el \n mer]an s`-i arate colec]ia lui de CD-uri!
Nu s-au luat, i s-a dat

Ion }iriac a precizat: Nu m-am logodit cu Andreea Marin \n Thailanda. Mi se pare normal: la c\]i bani l-a costat excursia Andreei \n Thailanda, }iriac ar fi trebuit s` sar` peste logodn` [i s` treac` direct la noaptea nun]ii.
Lamborghinionul lui!
VIP a observat c` noua gagic` blond` a lui Garcea e o dansatoare \n trupa Deliei (Matache). De c\nd [i-a luat Lamborghini cu dou` locuri, afemeiatul de Mugur a constatat c`-n ma[in` \ncape o singur` artist`, [i nu trei balerine la tufi[, cum proceda pe vremuri, c\nd avea Dacie.
Ctrl-Alt-Bordel
Peter Imre [i Irinel Columbeanu, doi iub`re]i care \nc` n-au reu[it s`-[i ia o ma[in` suficient de scump` \nc\t s` \ntreac` \n performan]e sticla de cola pe care le-o d` Marian Ionescu gagicilor lor
jocul vocilor s\nt ni[te milioane de m`rci & euro, pe care i-au p`pat `[tia de la MT, c\nd ar fi trebuit, dup` cum se arat` \n articolul doamnei Hellemann, s` hr`neasc` [i alte guri fl`m\nde de guri[ti. Bref: unul dintre bìe]ii `[tia din umbra studioului se nume[te Nino de Angelo, are 40 de ani [i a binevoit s` declare: Thomas Anders venea de regul` doar n prima zi la studio, c\nta pu]in [i apoi disp`rea. Restul trebii l f`ceam eu [i inginerii de sunet. () Thomas Anders este un solist simpatic, dar posibilit`]ile sale vocale s\nt limitate. Pentru prelucrarea melodiilor [i sound-ul tipic Modern Talking, Dieter Bohlen avea nevoie de vocea mea. Abia dup` aceea putea fi ascultat` muzica. {i, pu]in` aten]ie, dragi colegi de la TVR: C` Dieter nu prea [tie s` c\nte, [tie toat` ]ara. Dar faptul c` era necesar ca eu s` ameliorez [i vocea lui Thomas Anders ar fi zg\riat foarte tare imaginea lui. Dac` acest lucru
Modern Shoking
Localul b`lan
Cum m-au belit la Bellini
Vizavi de Biserica Rus` s-a deschis la \nceputul verii un restaurant cu teras` [i cu dublu specific italienesc, la meniuri, romnesc, la comportamentul osp`tarilor: Restaurantul Bellini, cod fiscal R14332751 pentru amatorii de detalii cu cifre de la OPC. M` uit acum \n bonul fiscal nr. 0007 emis de restaurant duminica trecut` [i aflu c` am fost servit de Mihaela [i am consumat: 2 x penne pomodori secchi (paste cu ni[te ro[ii uscate, dac` e s` traduc), 1 x Suco di pomodoro (adic` suc de ro[ii cu [uvi]e din p`rul Mihaelei, dac` e s-o traduc [i pe asta), 1 x stella f. alc. 500 ml [i 1 x Gosser 330 ml (adic` o bere f`r` alcool [i una cu). Despre m\ncare n-ar fi prea multe de spus: buc`tarul a avut bunul sim] s` nu-[i taie unghiile \n pastele mele, \n schimb Mi-
haela a fost mai pu]in atent` la detalii [i m-a f`cut s` \n]eleg, din m\ncarea pe care mi-a adus-o, c` n`p\rle[te cam mult pentru v\rsta ei; sucul de ro[ii pare s` fi fost \n regul`, la fel ca [i vopseaua din p`rul Mihaelei dar la fel de adev`rat e c` nici eu n-am consumat bolul p\n` la fund, acolo unde se g`se[te, de regul`, stratul de mormoloci. De asemenea, berea f`r` alcool mi s-a p`rut corect g`tit` [i, dup` gust, a[ fi aproape gata s` pariez c` osp`t`ri]ele nu au folosit \nainte sticla \n scopuri intime. Tot ce-am avut de reclamat a fost faptul c` cealalt` sticl` de bere,
cea cu alcool, era expirat` de o lun`. Mihaela, osp`t`ri]a cu p`rul cam instabil, a fost foarte amuzat` c\nd i-am spus ce m` deranjeaz` la berea cu alcool (bere pe care, din neaten]ie [i bun` credin]`, o [i consumasem): Ha-ha! O bere expirat`! Ha! Ha-ha-ha!!!, a mai apucat s` spun` Mihaela, dup` care dus` a fost, cu tot cu sticl` [i cu tot cu nota \n care apucasem s` pun banii. Degeaba am cùtat-o prin culisele restaurantului, vedeta zilei mele de duminic` era de neg`sit. Am presupus c` plecase s` se r\d` cu celelalte sticle de bere expirat` de prin de-
pozit. S`raca de ea, ce s-o mai fi r\s de navetele alea expirate din spate, \n timp ce eu, \n fa]`, o a[teptam s` o las [i f`r` partea de p`r care nu-i c`zuse \n m\ncarea mea. M` g\ndesc acum la bìatul `la, la Seinfeld, ce idiot, [i-a spart capul s` fac` un serial ca s` se r\d` lumea, [i c\nd colo ia uite ce simplu era: \[i deschidea o teras` cu bere expirat` \n Bucure[ti [i ne r\deam cu to]ii p\n` c`deam sub mas`, otr`vi]i. Bursucul gastric
LEGEND~:
DDDD DDD
DD D
ca la mama acas`; ca la tata acas`; ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.
ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.
po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?
frumoasa [i chestia
academia CA}AVENCU
15
dosarele hardcore
Vremea amorului la TVR
99% desp`r]ire, 1% ruptur`
Albertina Ionescu [i {tefan Lungu prezint` desc`rc`ri erotice

Dup` ce, s`pt`m\na trecut`, l-a]i putut viziona la rubrica Vremea pe Marius Dr`ghici (cu tricoul pe el [i cu dou` foste manechine bine \mbr`cate deci total inofensiv), poate v-a]i \ntrebat ce cùta colegul nostru de la investiga]ii \n poza aceea. Ei bine, acum, dup` o temeinic` anchet` desf`[urat` la Bra[ov, s\ntem \n m`sur` s` v` spunem exact ce nu cùta el: anume, pe Albertina Ionescu (pu[toaica din st\nga), pu[toaica asta [atenu]`, decorativ`, hi, hi, hi, cu p`rul lung care, al`turi de Malvina, prezint` vremea la TVR 1. {i asta pentru c`, dimpotriv`, pe Albertina o caut` prin televiziune [i o duce acas` cu ma[ina un t\n`r s`-i zicem jurnalist pe nume {tefan Lungu (domnul din dreapta). Despre care am aflat ([i este suficient) c` prezint` vremea la TVR 2! O asemenea poveste de amor cu intensific`ri ale v\ntului este, s` recunoa[tem, mai greu de \nt\lnit pe alocuri. Potriveala e total`, lipeala este predestinat` unui cer senin. n plus, disputele casnice pe teme profesionale s\nt total excluse, de vreme ce INMH trimite acelea[i faxuri [i la TVR 1, [i la TVR 2. Ea: Vai, drag`, ce desc`rc`ri electrice am avut azi... El: Da, pisi, te \n]eleg perfect! Nici nu-]i povestesc c\t m-am muncit azi cu temperaturile de la sta]ia Filaret, s\nt absolut d`r\mat. Ea: F` un du[, ursule] mic, o s`-]i revii. Te a[tept cu prognoza de m\ine. El: O s` plou`. Tu e[ti femeia vie]ii mele!. Meteo Peter
Robert Turcescu [i Daciana Srbu: compromisul frumos s-a terminat

Vestea a c`zut ca un foc de artificii pe cerul nop]ilor albe de la Cerbul de Aur. Dup` numai o lun` de amor discret, misterios [i inefabil ca o emisiune cu Ana Blandiana, Robert Turcescu [i Daciana Srbu s-au desp`r]it. Ca de obicei, l-am sunat pe \mpricinat [i l-am g`sit, de ce s` n-o recunosc, u[or ab`tut. Poate din cauza meciului pierdut at\t de dureros de Doroftei sau poate a[a, \n general, cum \i [ade bine unui b`rbat oache[ la 30 de ani, cu multe belele [i invita]i pe cap. S-a terminat. Pur [i simplu. Unele lucruri s\nt f`cute s` nu mearg`. Ce s` zic, nu ne-am certat, nu ne-am scos ochii, a fost foarte civilizat. Dac` e iremediabil? B`nuiesc c` e iremediabil. Da, e iremediabil. Deci nu m` repet, dar b`nuiesc c` nu mai e nimic de f`cut cu Daciana (dup` cum s\nt de p`rere c\]iva dintre confra]ii mei ziari[ti). De acum, amicul Turcescu e \n sf\r[it liber s` plece singur \n concediu (2-16 august), f`r` grija nop]ii de m\ine. Urmeaz` o baie de soare cu meduze la Eforie Nord, al`turi de p`rin]ii lui [i aia mic`, Ioana Taisia, apoi c\teva zile de somn [i [aorme la Bodrum, plus [apteopt kile de [alù \n Delt`. ntre timp, noi, \ndr`gosti]ii care-am r`mas la redac]ie, vom \ncerca s` ne l`murim dac` povestea asta cu Daciana a fost un foc de paie [i coceni pentru gr`tarul din curtea Dacianei. Sau un foc de artificii care s` abat` aten]ia doamnei Ponta de la adev`ratele probleme ale lui Victor Ponta.
Semi-surpriz`: Malvina Popa nu e chiar u[` de biseric`!

Din surse c`lduroase, demne de \ncredere, am mai aflat un lucru mic, dar interesant: c` pe colega Albertinei Ionescu de la Meteo, Malvina Popa, o cheam`, de fapt, Malvina Ciuciulete. Un nume c\t se poate de sugestiv, dac` e s` ne \ntreba]i pe noi, care ne pricepem la ploaie. Ca atare, nu \n]elegem de ce fetei \i e cam ru[ine de el, de vreme ce [i-a luat un alt nume de scen`. Ciuciulete, de[i pu]in cam radical, merge la fix c\nd prezin]i temperaturi caniculare, iar ]`ranii care se uit` la vremea cu Malvina [i le plou`-n gur` viseaz` ploi \n averse, ca s` le creasc` mari [tiule]ii.
Biroul de moravuri u[oare
Paparazzi la botul cerbului
Dan Chi[u, moartea c`prioarei

Cu triste]e [i o und` de invidie v\n`toreasc`-n glas trebuie s` v` spun c` Cerbul de Aur de anul `sta a adus cu el [i capre negre, ro[cate [i mai ales blonde. Ni[te ciute neajutorate, cu boticul umed, amu[in\nd orice urm` de c`prior cu copita aurit`. S` tot pui flinta pe ele, dup` dou`-trei sticle de [ampanie fran]uzeasc` [i un safari cu Rolls-ul p\n` \n Poian`. Cum s` apreciez, erau a[a, la vreo cin[pe buc`]i aciuate prin culisele festivalului, la solicitarea organizatorilor, care aveau nevoie de ni[te pupeze pictate pe piele (body painting, mai pu]in bl`ni]`), \n culorile ]`rilor participante la festival. {i, nu \n ultimul r\nd, de ni[te trofee cu piciorul lung [i zv`pìat, ca s` le expun` \n barul Aro, \n v`zul negustoresc al amatorilor de expozi]ii cu v\nzare. Pe scurt, manechinele proveneau, s` recunoa[tem, de la Agen]ia Transilvania Fashion din Cluj, condus` de Matei Miko, cunoscut cititorilor no[tri datorit` diverselor sale parteneriate cu mogulul modeling-ului de discotec` [i al divertismentului \n deplin` obscuritate, Nicu Ghear`. Dar s` nu insist. Destul s` precizez c` fetele lui Miko se remarcaser` \nc` de vineri seara, \n barul Aro, la nop]ile albe ale festivalului, dans\nd din buric (la f`cut atmosfer`, m`-n]elegi) pe ritmuri de bossanova, cu pu]in` decen]`, fufelor! Aura Urziceanu la voce, Horia Moculescu la pian [i o orchestr` de super-muzicieni pe spate (Flavius & Eurosound Band). Dac` nu s\nte]i ascult`tori de jazz, ca s` v` deranjeze pu]in chestia asta, o s` trec repede mai departe, men]ion\nd c` mistre]ul Irinel Columbeanu (ascult`tor de Anna Lesko) patrona seme] o mas` de opt iep[oare pur-s\nge, mustind de sex-appeal. A[a cum era de a[teptat, Dan Chi[u nu putea pierde un asemenea prilej v\n`toresc. Iat`-l surprins dup` o noapte cam alb`, \ntr-o diminea]` de dup`, al`turi de una dintre manechinele jucù[e de la Transilvania Fashion. Dup` cum se vede din grupajul realizat de cel mai bun prieten al ziaristului, nenea paparazzi, cei doi iepura[i au de \mp`r]it ni[te bagaje. Sper`m c`, dup` chestia asta, domnul Chi[u n-o s`-[i lase prada-n drum, cu gen]ile \n vreo parcare. Chi[u FM
P.S. Afl`m pe ultima sut` c` Dan Chi[u a fost numit recent Brand Ambasador Chivas. Suficient c\t s`-i mai pice vreo cin[pe manechine, a[ zice red label, dar mai ales blonde label.
Un hal de festival!
Despre Cerbul de Aur din primii sì ani, Dumitru Moro[anu spunea, cu dreptate: Era cel mai bun festival din Est. Ca-n Vest. Documentarul difuzat duminic` pe TVR 2, despre primele edi]ii ale Cerbului, a aplicat un [ut groaznic \n fundul nepriceput al organizatorilor ultimelor edi]ii. {i s-ar cuveni s` se fi l`sat cu ni[te sanc]iuni pentru cei care au transformat spectacolul de anul acesta de la Bra[ov \ntr-un b\lci cu aspect ieftin [i buget obez (un milion de coco). Pentru c` postul de regizor al spectacolelor trebuia s` fie ocupat de cineva ca s` nu se iroseasc` ditamai cocolo[ul de euroi, \n func]ia cu pricina a fost numit de data aceasta Dan Manoliu. Bulversat de o asemenea plea[c`, regizorul a uitat c` spectacolul trebuia s` aib` un desf`[ur`tor coerent [i texte de prezentare luminate la cap, redactate din timp. |n ultima sear`, \n timp ce Ioana Moldovan [i Cove debitau simultan gogom`nii, Manoliu \[i \nc\lcea creierii g\ndindu-se dac` a mai sc`pat din vedere vreun jurnalist c`ruia nu i-a prezentat-o pe fii-sa, Sabina Manoliu. {i-n timpul `sta spectacolele prost prezentate curgeau cu cocoloa[e [i tr`sneau a improviza]ie. Argentinianca \mpropriet`rit` surprinz`tor cu locul al treilea nici m`car nu era suficient de dr`gu]` c\t s` justifice o asemenea desf`[urare de pile. Pe care, vai, le-a \n[irat cu glas pitic chiar \n microfon. {i pe deasupra mai era [i m`ritat`. Recitalul lui Thomas Anders, Jum`tate-de-Modern Talkingc`lare-pe-jum`tate-de-repertoriu[chiop, venit dup` cel al lui Nino dAngelo, regele cumetriilor napolitane, [i dup` intermezzo-ul playback al prea mult a[teptatei Aura Urziceanu, a fost \ncununarea catastrofei. {i totu[i, la sf\r[it, Irina Radu nu pl\ngea \n hohote, iar pixul pe care-l \nv\rtea \ntre de[te nu era preg`tit ca s`-[i scrie demisia, ci pentru eventualele cereri de autografe. Cerberul de Aur
A[adar, doamnelor [i domnilor, Cerbul de Aur a fost c\[tigat de o concurent` din Malta. Nu [tiu precis dac` din Malta Alb` sau din Malta Brìlei, nu [tiu, nu mi s-a spus. Sau poate din Yalta, unde ne-au v\ndut turcii la comuni[ti... Aplauze pentru concurenta din Halta!... S` fie Halta Chitila sau Bucure[ti-Triaj?... Oricum, v` a[tept`m cu drag la edi]ia de anul viitor, Bacù 2007.
Secven]` de la o edi]ie special` de colec]ie a Festivalului Ciorbul de Aur 2004
16
academia CA}AVENCU
interne]e f`r` b`tr\ne]e

Dac` voi nu m` WWW eu v` www
Lord of the File Sharings 3

\n aten]ia domnului Sorin Vulpe, general manager Domnule director, Subsemnatul Daniel Goace, reporter la Academia Ca]avencu, posesor al PC cu num`rul de \nmatriculare IP 192.168.1.146, de culoare alb`, parcat pe r\ndul din dreapta de la fereastr`, rog a mi se aproba cererea de eliberare a portului 6881 sau 4662, cel prin care se conecteaz` la Internet programele de file sharing gen Kazaa, DC++, E-Mule, etc. [i pe care l-a]i blocat din server \n urm` cu patru luni din cauz` c` se ocup` prea mult` band` cu trasul filmelor. Declar pe propria r`spundere c` nu voi efectua download la filme, jocuri, muzic`, softuri sau orice altceva se mai g`se[te bun pe Internet [i la care a[ vrea s` fac eu download. Nu vreau dec\t s` testez (evident, \n vederea document`rii pentru un articol) programul Bitorrent, www. suprnova.com, un P2P (peer to peer) din ce \n ce mai utilizat [i la noi \n ]ar`, a[a cum am v`zut \n diverse ocazii pe calculatoarele din alte firme. Precizez c`, la fel ca toate celelalte programe de tip P2P, Bitorrent nu \ncalc` nici o lege a drepturilor de autor, a[a c` nu v` pute]i trezi niciodat` cu BSA pe cap. Adic` \n cazul \n care n-a]i reu[it s` m` urm`ri]i p\n`
patibil cu toate sistemele de operare (de la Win 95 la XP, Mac OS X ori Linux) [i nu necesit` dec\t o simpl` \nregistrare plus aici chiar dac` noul album al, s` zic, desc`rcarea unui progr`mel (circa 2 MB). Nanei Mouskouri sau al lui Demis Rous- |n a[teptarea unui r`spuns favorabil, Cu deosebit` considera]iune, sos, pe care dumneavoastr` \l desc`rca]i prin Bitorrent este original sau nu, nimeni danielgoace@catavencu.ro nu are de ce s` v` cear` socoteal` pentru provenien]a sa. {i asta pentru c` l-a]i luat P.S. La \nchiderea edi]iei am auzit de la alt user al re]elei Bitorrent un posi- zvonul cum c`, \ncep\nd cu week-end-ul bil prieten care poate face ce vrea cu mu- acesta, Bitorrent ar func]iona numai conzica sa pe care a dat bani sau, poate m` tra unei taxe. Din p`cate, p\n` nu mi se repet, nu. De asemenea, vreau s` subli - elibereaz` accesul, nu pot verifica inforniez aici c` Bitorrent nu con]ine spyware, ma]ia. adware, popups or advertising, este com-
s Sunt un bun protestatar [i opozant. M` opun din principiu. M-am opus r`zboiului din Irak mutnd CNN pe canalul 39, m-am opus introducerii TVA, m-am opus schimb`rii prefixelor, m-a[ fi opus Revolu]iei franceze, m-a[ fi opus coloniz`rii Africii, dar nu eram n`scut, m-a[ fi opus cursei \narm`rii, dar sunt fascinat de arme, m` opun salv`rii speciilor rare de filodendron, m` opun mai din r`sputeri marilor corpora]ii care polueaz`. Dar totu[i sunt mic copil pe lng` cei care protesteaz` \mpotriva folosirii benzinei drept combustibil mergnd goi pe biciclet`, a[a cum se vede la http://worldnakedbikeride.org. s Din celebra serie diferen]e \ntre SUA [i Romnia, v` prezint azi cazul gumei de mestecat mestecate [i lipite prin cele mai ciudate locuri. Deci, \n Romnia, guma de mestecat se mestec` [i se lipe[te pe b`nci, sub b`nci, sub mese, pe tocul u[ii, pe butonul de la lift, pe interfon [i pe oriunde mai vrem s` l`s`m dovada de necontestat a prezen]ei noastre. |n schimb, \n SUA, guma se lipe[te pe placaj sub form` de blond` apetisant`, se vopse[te corespunz`tor, dup` care se fotografiaz` [i se prezint` pe Internet sub form` de art` la
www.gumblondes.com.
s Cea mai bun` pagin` de Internet din Univers exist`! Ei bine, da, din cele 10.000.000.000 de pagini din ciberspa]iu una se remarc` prin excelenta ei valoare, prin incontestabila superioritate a calit`]ii ei, prin nemaiv`zuta, nemaiauzita [i nemaicitita ei splendoare artistic`. Coinciden]a face s` fie [i una dintre cele mai urte [i antipatizate pagini din lume. O g`si]i la http://maddox.xmission.com (nu-mi mul]umi]i pentru link, doar \mi fac meseria). s Totul exist` pe Internet. Absolut totul. A[ putea chiar spune c`, dac` ceva nu exist` pe Internet, acel ceva nu exist`. Exist` site-uri cu ma[ini, cu muzic`, cu relicve, cu nebuni (foarte multe), cu femei goale (foarte cùtate [i mereu la mod`), cu natur`, cu poze, cu covoare, cu sticle goale, cu saco[e pline. De aceea nu trebuie s` ne mir`m c` exist` [i un site cu sfaturi ortodoxe, la www.sfaturiortodoxe.ro, unde afl`m despre pericolul pe care \l prezint` horoscopul, Ozzy Osbourne sau Mihaela Tatu.
Net plus ultra
hahalera 45
academia CA}AVENCU
17
cronic` de Vama Veche Cum a bùt-o lupul de mare pe Stufi]a Ro[ie

{i a mai trecut o s`pt`m\n` de Vam`. Asta ar fi fost cam a opta. Dup` calculele noastre, ar mai fi \nc` o dat` pe at\t p\n` \n septembrie, c\nd nudi[tii or s` \nceap` s` mai pun` o hain` pe ei, Club A o s` treac` [i el la vestimenta]ia de iarn`, pe strada Bl`nari, Jack o s`-[i dea foc la acoperi[, lui Expirat o sì treac` termenul de valabilitate, Boboc o s`-[i retrag` hamacele pe balcon, pentru cartofi, Mitocanii or s` pun` muzica pe Pause [i apoi or s`-i dea Eject, La spital or s` intre \n carantin`, s`tenii or s` trag` o linie din ce a mai r`mas prin camere [i apoi or s` socoteasc` profitul, iar noi o s` mai adùg`m o cut` la carnea de pe ceaf` de at\ta vecin`tate cu bulgarii. q S\mb`t` diminea]`, pe la 22,30, ora c\nd to]i rockerii se scoal` ca s` apuce s` prind` [i ei r`s`ritul mang`, la Club A a fost concert Zdob [i Zdub. Asta a r`pit o bun` parte din clientela obi[nuit` de la Stuf, care a l`sat balt` queen.wav, red_hot_chili_ pepper.cda [i radiohead.mp3 de pe CD, pentru a asculta ni[te moldoveni c\nt\nd live. Ma[ina Salv`rii a intervenit \n dou` cazuri diferite: o dat` pentru un vamaiot intrat \n com` de la vodc` [i a doua oar` pentru altul de la rom. q Apropo de balt` [i de vodc`, nu putem s` trecem cu vederea furtuna infernal` de s\mb`t` dup`-amiaz` care a spulberat jum`tate din corturi [i a murat acoperi[urile tuturor teraselor de pe plaj`. {ocat de c\t de mult alcool s-a putut consuma numai \n c\teva zile, Doamne-Doamne a turnat ap` c\t s` fac` [pri] pentru dou` s`pt`m\ni. q Apa m`rii a fost deosebit de cal... Hai, salut, [[[t!... S\ntem un grup de prietene ale bìe]ilor de la Academia Ca]avencu [i am delete c\teva r\nduri neimportante pentru a insera acest anun]: |n aten]ia celor doi jandarmi brune]i bine f`cu]i care patruleaz` plaja \n tura de diminea]`! S\ntem noi, cele dou` blonde care f`ceam topless pe un prosop ro[u \n dreptul cazematei! S` [ti]i c` fraierii ìa doi de l\ng` noi erau ni[te veri \ndep`rta]i de la ]ar` [i nu prietenii no[tri! Ne \ntoarcem vinerea viitoare. Acum [i f`r` chilo]i! V` pup`m, ciao!. q |n final avem [i o p\r` pentru brigada Salva]i Vama Veche. Nenea Toma si tanti Velele, s`
g r`tar 2004
Nashpa Turism prezint` noi aventuri \n Romnia pitoreasc`:
Azi, opera]iunea
Romni, distruge]i Vadu!
AVERTISMENT: Aten]ie! Acest text se adreseaz` snobilor. Orice asem`nare cu oameni sau animale este absolut ne\nt\mpl`toare. |N ACEST TEXT NICI UN ANIMAL NU A FOST R~NIT SAU OMOR|T, pentru c` m-am trezit t\rziu. Dori]i pie[tie, domnu? Vitalii e amabil cu turi[tii. Adic` cu turistul. Adic` cu mine. Cel`lalt turist e la 1 km de mine. |n fa]`, marea. Nici un rahat, nici un ambalaj de eugenia, nici un chilot care s` pluteasc` deamp. pe toat` \ntinderea m`rii. Nici o minge de plastic care s`-]i vin` \n cap. Nici un rom cu kurtos colaj. Nici un Manu Chao care s` se ia la \ntrecere cu Leonard Cohen care url` mai mi[to pe plaj`. C\nd m-am trezit dup` cele 400 de Alexandrion, m-am culcat, c` era noapte. Ni[te t\mpi]i din Mamaia aruncau la 20 de kilometri cu artificii, iar eu f`ceam pipi. Nu se uita nici dracu. Nici nu [tiam ce s` mai fac de at\ta libertate. A[a c` m-am apucat s` fac nudism noaptea. Dup` ce am \nghe]at acolo, m-am \nvelit cu cortul [i m-am \ntins pe plaj` s` meditez profund. Dup` 10 minute \n care am meditat la Dumnezeu m`-sii a lu aia care m-a refuzat \ntr-a cincea c\nd n-a vrut s` mearg` cu mine la film, m-am mai culcat o dat`. Am mai bùt o sticl` de vin [i m-am culcat iar. Diminea]a, c\nd m-am trezit, m-am culcat la loc. M` durea capul. Era bine. Numai doi cowboy cu 4x4 au insistat s` intre cu jeep-ul pe plaja pustie. Unul cu o Skoda Superb s-a \mpotmolit la 2 km de mine. L-am ajutat s` ias` din nisip [i \n secundele alea, gagica lui m` dorea pe mine, pentru c` eram cool, aveam pisic`. Pe urm`, timp de 1 minut am \n`l]at un zmeu chinezesc care n-avea a]a prins` de cotor [i care s-a ridicat la ceruri [i dus a fost. Chinezii m`-tii! Am f`cut baie [i pe urm` m-am culcat cu pisica sub o mas` pesc`reasc` de tìat pe[te cu drujba. Ce am vrut s` zic: am fost la Vadu. Asta e o plaj` pustie, dincolo de N`vodari. Treci de Mamaia, \i dai 30.000 lui Maz`re s` fac` telegondol` la cocalari, treci [i de campingurile cu plat` de la N`vodari, o iei spre Histria, [i cum treci de Corbu, prima la dreapta, [i tira, o ]ii pe drumul asfaltat p\n` la plaj`. Dac` s\nte]i [mecheri, v` \mprieteni]i cu Vitalii, care, dac` nu v` trezi]i ca porcii, v` vinde pe[te [i bor[ de pe[te la mica \n]elegere. Dar trebuie s` ave]i pisic`, cort, ap` de bùt, coneac ieftin de la mall-ul din satul Corbu [i s` nu v` plac` Leonard Cohen.
Brav combatant al trupelor de berill` din Vama Veche, condamnat la Stuf [i ulterior \mpu[cat \n cap pentru tentativ` de evadare din realitate. Hai noroc, frate!
sti]i c` iar au venit pe plaz` bìe- \n ]eava de esapament si o s` ]ii ìa rìi care se dau cu sky-zet- fa]em colec]ie de dopuri de la ul pe ap` si ne bag` nou` pete de vestele lor de salvare. motorin` \n g`letuse. Spune]i-le s` se duc` s` se zoa]e la blocu Pepe [i Bibi lor, c` altfel o s` le b`g`m dopuri
Salubrizarea din Vama Veche: infec]ie la un picior de lemn

A]i v`zut vreodat` fa]a nev`zut` a localit`]ii Vama Veche? A]i auzit vreodat` de noul concept de nesquick? A[a i se spune vidanjei care soarbe din fosele septice c`scate [i c`cate \n Vam`. Instrumentul `sta \mpu]it url` din c\nd \n c\nd prin localitate, precum indivizii ìa bronza]i care se t\nguie dup` un kil de fier vechi pe sub balconul meu din cartierul Titan, adun` \n burt` ceea ce are de adunat [i apoi se car`, f`r` ca prea mult` lume s` se \ntrebe: unde se duce nesquickul c\nd se duce? Ei bine, zilele trecute am v`zut unde se duce. Ca s` v` face]i o idee, imagina]i-v` c` sta]i suspendat deasupra satului, cu fa]a spre sud: \n st\nga e marea, apoi vine plaja, nebunia cu c`su]e, extinderea de locuin]` a lui Ciuciu, terase, bazar, oameni la ia-m`, nene!. La mijloc este [oseaua care vine de la Mangalia-2 Mai [i duce c`tre bulgari, deci c`tre Europa. |n dreapta s\nt case, o discotec`, nimic deosebit, p\n` c\nd ajungem \n c\mp [i, din spatele unui zid de b`l`rii, ne izbe[te direct \n creier culmea culmilor \n materie de duhoare. Acolo se duce vidanja c\nd se duce. |n preajm`, ca ni[te vite ce s\nt, pasc vreo dou` vaci [i c\]iva boi. Mai g`sim resturi de scaun de closet spart, sticle, cutii, pet-uri, h\rtii, mu[te. Gunoaiele s\nt aliniate frumos, ordonat, pe marginea drumului de p`m\nt b`t`torit. Am l`sat ma[ina deschis` c\teva minute [i s-a umplut cu mu[te. Nu mai [tiau pe unde s` fug` apoi, cred c` m` ur`sc [i acum pentru faptul c` eram sp`lat [i parfumat, bleah, fugi]i, vrem la rahatul nostru, mama lui de parfum \mpu]it, cine l-o fi inventat [i pe `sta! C\t am stat s` trag ni[te fotografii, a ap`rut, vesel, zglobiu, s`tul, tras de un tractor, un nesquick pe care tocmai \l tìase treaba mare. C\nd a v`zut c` nu e singur, ba chiar un aparat de fotografiat fream`t` de ner`bdare s` imortalizeze momentul defeca]iei, s-a prins c` nu-i a bun`. A[a c` s-a ]inut [i a mers mai departe, m\ndru nevoie mare, cu nasul pe sus, dar cu chilo]ii \n vine. Ecologic` Contra
C`pitanul Nema
WC trag clopotele, Pesedic`?

Dup` cum observa]i, PSD a pus sandala [i \n Satul de Vacan]` din sta]iunea Mamaia, unul din ultimele sate pe care nu le cucerise \n Romnia. |n plus, amintirile (uneori nepl`cute, c` vara te strici mai des la stomac) unora dintre const`n]eni, [i nu numai, spun c` \n locul respectiv, dac` nu cumva chiar \n aceea[i incint`, a fost c\ndva o toalet` public`. Adic` unii dintre cei care pl`teau \nainte o simpl` tax` intr` acum acolo doar dac` achit` cotiza]ia lunar`. Oricum, avantajul unui sediu de partid \ntr-o fost` toalet` public` este evident: rezerva de rahat este asigurat`, \]i trebuie doar ni[te oameni care s` o m`n\nce \ntr-un cadru organizat.
Washington WC
18
academia CA}AVENCU
oficina cea de tain`

CONCURS pentru jurnali[tii de investiga]ie
Centrul Romn pentru Jurnalism de Investiga]ie, Transparency International Romnia [i Agen]ia de Monitorizare a Presei Academia Ca]avencu anun]` lansarea primei edi]ii a Concursului Na]ional de Jurnalism de Investiga]ie Romnia, primul concurs na]ional al acestui gen jurnalistic, care se va desf`[ura anual. Juriul acestui concurs va fi format exclusiv din jurnali[ti de investiga]ie experimenta]i, din afara Romniei. Pentru detalii privind criteriile de participare [i modul de desf`[urare a concursului, vizita]i site-ul www.crji.org sau www. mma.ro. Proiect finan]at prin Programul PHARE Societate Civil`. intim` a fetelor de companie, [i ele \ntr-o propor]ie tot mai alarmant`. {i pentru c` tot vorbeam de fete, ele au nevoie, fire[te, de pia]` liber`, pentru a-[i putea scoate animalele de cas` la aer. Cum pia]a este tot mai \nchis` din cauza nemiloasei concuren]e, ele au g`sit \n ultimul timp o nesperat` bre[`, \n incinta parohiei num`rul 1, a popii Danciu, zis Babucea. Fetele \i sunt aduse popii de nepotul acestuia, Adrian, pentru care pe[tele prime[te cte 500 de mii de lei de bucat`. |ntr-o bun` zi, s` tot fi fost cam pe la jum`tatea prim`verii, \n sfe[tocul popii au \nceput s` zburde ni[te anim`lu]e foarte mirate, care n-au mai vrut s` plece de acolo, \n ciuda protestelor lui tot mai disperate, dect dup` ce sfe[tocul a fost tuns, ras, frezat [i pudrat din bel[ug cu prafuri de exilat gndacii de Colorado. Cuvio[ii Gonoreu [i Blenorageu
Romane, v` ordon, trece]i print-ul!

Ministerul de Interne a anun]at c` va organiza un concurs de romane poli]iste ale c`ror ac]iuni s` fie inspirate din realit`]ile de dup` 89. Dup` cum au mers lucrurile prin Poli]ia Romn` \n anii post-revolu]ionari, se pare c` cea mai de succes va fi continuarea seriei de aventuri ale c`pitanului Apostolescu, opera binecunoscutului scriitor Horia Tecuceanu. Dac` ar fi s` \n[iruim titlurile \n ordine cronologic`, noua serie de romane poli]iste va ar`ta cam a[a: C`pitanul Apostolescu intervine, Ancheta c`pitanului Apostolescu, Telefonul primit de c`pitanul Apostolescu, Salariul mic al c`pitanului Apostolescu, C`pitanul Apostolescu se-ntoarce [i se face c` nu vede, C`pitanul Apostolescu este invitat la vila ministrului, Avansarea c`pitanului Apostolescu [i, ultima carte, Chestorul Apostolescu s-A Potolescu.
culta noastr` cea de toate zilele

crimi de motorin`, benzin` f`r` plumb sau GPL, dar adev`rul e c` zvonul era fals: este vorba de Vadim Patriciu. V` da]i seama ce ie[ea dac` zvonul zicea doar de un proiect al lui Vadim: d`deau fuga preo]ii s`-[i cumpere S-au consumat cu celebra halate albe [i cruci ro[ii. Catedral` a M\ntuirii Neamului Mr Hyde Park din Parcul Carol at\tea bastoane \n cap, oc`ri televizate [i busuioace peste ochi c` a [i uitat lumea de sora ei mai mic` de la Constan]a. Catedrala neamului dobrogean, cum ar veni. Ca [i cel din Bucure[ti, edificiul `sta va hali [i el o felie consistent` dintr-un parc imens, [i anume T`b`c`rie, probabil ultimul spa]iu verde din ora[ \n care m\na Bog`]ia Bor[ei, ora[ s`rac vreunei biserici (sau benzin`- din estul Maramure[ului, jude] rii) nu pusese \nc` piciorul. defavorizat, cu o tot mai consisLucru deja banal, de altfel, pen- tent` colec]ie de milionari \n tru administra]ia Maz`re fea- dolari, const` \n num`rul record turing Teodosie. |n aceste zile de ho]i de ma[ini din Italia, care tocmai s-a pus prima piatr` de fac ravagii \n special \n zona temelie, stropit` cum se cu- Milano. |n afar` de ma[ini[ti, vine, dup` gusturi [i puteri, cu cum li se zice \n argoul local pup`turi de m\ini, [pri]ane sfin- italienilor, adic` celor care \[i ]ite sau suc de la dozator. Faza petrec tranzi]ia \n peninsul`, cu haioas` e c` lumea s-a cutremu- ochii dup` parc`rile superficial rat de uimire c\nd a auzit c` pro- p`zite, \ntre care se remarc` iectul catedralei va fi unul mar- figura de distins lotru a lui U]u ca Patriciu: se g\ndea deja la Fonta, care a reu[it s` paseze Dinu Patriciu, celebrul arhitect, inclusiv prim`riei autoturisme consacrat \ns` ca petrolist libe- furate, Bor[a mai de]ine [i un ral. Un liberal pe mo[ia pese- efectiv uria[ de gonococi [i l`]ei, di[tilor Teo [i Maz`re? Deja ne animale de cas` de mici dimenimaginam icoane v`rs\nd la- siuni, care trìesc \n preajma
Parcul T`b`c`rie, ultima afrontier`
Unde se mai aghesmuiesc cele mai vechi meseria[e din lume
N`stase [i Biroul Ovar

Adrian N`stase s-a \nt\lnit s`pt`m\na trecut` cu George Bush \n Biroul Oval. Probabil c` N`stase a preferat acest loc de \nt\lnire sper\nd c` a mai r`mas pe-acolo cineva de pe vremea lui Clinton care s`-i numere ou`le. Monica Leon
Iarna pe Pullitzer
reclame de ras
academia CA}AVENCU
19
flagrant deliciu
Cum e trucul [i Pistolul
condica de sugestii [i reclame

Cine se simte f`r` de P s` arunce primul piatra
comunicare pe care
Numerele mari se scriu cu cifre
Ziarul local Milcovul a descoperit cum arat` politicianul ideal \n ochii aleg`torilor: \ntre dou` v\rste, \nalt, frumos, f`r` burt` [i \mbr`cat elegant. Adic`, spune ziarul, exact ca Miron Mitrea, care pe deasupra mai e [i atlet. Rezultatele acestui a[a-zis studiu cu nuan]e de p`rere au fost publicate \ntr-un articol din care lipse[te P-ul. Nu e limpede din ce
motiv lipse[te, dar e de b`nuit c` au uitat cei de la PSD s`-l dicteze la telefon. A[a cum au uitat s` dicteze c` politicianul ideal mai are [i alte tr`s`turi, ca: poart` musta]`, nu \ncurc` niciodat` fr\na cu accelera]ia (habar n-ave]i ce important e) [i poate b`ga mar[arier la Raba din prima (habar n-ave]i ce complicat e). Raba lui Dumnezeu
V` mai aminti]i de Gina Pistol, \n spotul publicitar pentru Belmans? |n barul unui hotel, un tip bine, genul bog`tan, se duce croit la ea [i-i las` pe mas` cheile de la camera lui, ca o invita]ie pe care cu greu o vedet` Playboy o poate refuza. Gina \ns`, amintindu-[i probabil c` nu-i dec\t o scen` dintr-un spot, \l refuz`. Ba mai mult, plaseaz` cheile unui negru, portarul hotelului, astfel aranj\ndu-i acestuia o \nt\lnire surpriz` cu pretendentul ei. C\nd l-am v`zut prima oar`, spotul ni s-a p`rut foarte original, mai ales c` nu ne a[teptam din partea Ginei la o asemenea fars`, av\nd \n vedere statutul ei de
vedet` a sexului frumos dezbr`cat. Apoi am v`zut c` e truc vechi, jucat [i \n alte ]`ri, \n alt spot, cu alte personaje, pentru marca Daniel Leather. Aici, o brunet` plaseaz` unui babal\c cheile l`sate ei de un tip macho, h`r`zindu-le astfel o \nt\lnire surpriz`. De aceast` imita]ie se face vinovat` agen]ia Propaganda Advertising, care, dac` nu s-ar fi dizolvat, ar fi inventat poate [i alte personaje copiate: iepura[ul Playboy care \nvele[te ciocolata \n staniol, doamna castor cu s\nii a[a de albi sau pisicu]a Risk ass. Mister Prompter
NASA-I romnul cnd se-mboln`ve[te
abera]ia de libertate
Bìatul bun la toate pune damele pe coate Din lac \n stru]
Pe l\ng` faptul c` pot c`ra c\te trei saco[e \n fiecare m\n` plus \nc` dou` pe cap [i una pe [ti]i voi, mai pot ]ine \n acela[i timp loc de cuier [i de asemenea pot s` fac poze doamnelor neajutorate juc\nd [i rolul de fotograf [i pe cel de maimu]`. T\n`r polivalent, pentru toate doamnele, nu rata]i ocazia. |ntreprind [i striptiz la domiciliu, m` dezbrac lasciv la bar` sau la coada cazmalei, pentru doamnele care au nevoie de ajutor \n gospod`rie. Pot s` aduc coresponden]a de la cutia po[tal` de la parter p\n` la u[a apartamentului pentru doamnele care au fantezii cu po[ta[i sau nu mai au nici o fantezie, dar sufer` de astm. Deci, nu rata]i ocazia, s\nt eu, Gigi de pe 313, `la care pipìe cucoanele pe fund c\nd le ajut` la cobor\re. Casa Nova nu-i acas`
Maricica, Vetu]a [i Oswaldo formau un cuplu de stru]i perfect. El se purta ca un mascul adev`rat: o zi \i aducea flori Maricicì [i-o b`tea pe Vetu]a, o zi \i aducea flori Vetu]ei [i-o b`tea pe Maricica. Dup` un timp, el a \nceput s-o neglijeze pe Vetu]a [i s-o bat` doar pe Maricica. Dar de c\nd nevast`-mea a chemat caravana Din dragoste, lucrurile pare c-au intrat \n normal. Nu [tiu ce le-o fi spus domnul Mircea Radu, n-am auzit, fiindc` nevast`-mea urla ca disperata din cauz` c` tocmai o b`team cu furtunul, de nervi c` mi i-a adus pe ìa acas`. Nenorocita a [i fugit cu ma[inistul [i cu macheuza [i mi i-a l`sat mie pe-`[tia trei pe cap. C\t s\nt la serviciu, \i las singuri acas`, iar c\nd m` \ntorc \l g`sesc pe bietul Oswaldo sleit de puteri. Cred c` Maricica [i Vetu]a \l pun s` fac` surmenaj trois, ca s`-l sleiasc` [i s` nu le mai poat` b`tea p-orm`. Sau invers? Poate c`-l pun s` le bat` pe-am\ndou` deodat` p\n`-l epuizeaz`, ca s` nu le mai oboseasc` p-orm` cu sentimentele lui curate. Emu Nicholson
Dac` te doare capul, mergi la un doctor de capete care ]i d` un medicament ale c`rui efecte secundare te trimit la un doctor de ficat care te trimite la unul de stomac [i tot a[a. n general, traseele astea ]i le po]i permite ca om obi[nuit [i, mult mai bine, ca pensionar. Dac` e[ti ns` cosmonaut [i pleci diminea]a cu treab` pe orbit`, e musai s` [tii din timp despre orice bete[ug care ar putea s`-]i compromit` misiunea. Tocmai de aceea NASA s-a gndit
la un aparat naturist-ecologic [i complex la care, o dat` conectat, afli totul despre tine: ai ulcer sau e[ti prost de bubui, e[ti compatibil cu berbecul sau intolerant la musaca, ]i-e fric` s` umbli singur noaptea prin Univers ori trebuie s`-]i repari din]ii, palpita]iile snt de la Geta de la parter sau doar de la cafea, nimic mai simplu, dai trei sute de mii [i afli. Acum [i n Romnia! EKGheorghe
Numele mari se scriu cu Litere, spre deosebire de numele mijlocii, care s-ar putea scrie, n consecin]`, cu Politehnic`, Petrol [i Gaze, Medicin` [.a.m.d. Mai sunt [i gradele, care se scriu cu Drept, Acad. Mil., Pol., SRI, Pomp., Stop. Pe urm`, sunt numele mici [i foarte mici, care se scriu cu pixul, al`turi de nr. tel. [i perv. pref., se scrijelesc pe copaci, pietre [i monumente istorice WITH LOVE, se spray-eaz` sau se mnjesc de-a dreptul pe unde te prinde nevoia de scris. Dar s` revenim la numele mari, care fac parte dintr-o campanie eroic` pentru Facultatea de Litere a Universit`]ii Bucure[ti. E emo]ionant s` vezi c` o [coal` att de ndep`rtat` de acest mnca-]i-a[ omniprezent, rostit de cei care abia pot s`-[i scrie numele cu litere mari, se comport` ca un inamic al detergentului obi[nuit. A[a cum gospodinele f`r` identitate academic` [i legitimeaz` reu[itele pe plan textil cu un detergent neobi[nuit, ni[te nume cunoscute realizeaz` un testimonial despre importan]a Literelor n via]a lor. Asta ar trebui s`-i fac` pe to]i ochelari[tii acneici [i pe toate fetele gr`su]e [i romantice s` bage dosarul la Universitate, pentru ca numele lor s` se scrie cu litere la fel de mari ca [i cel al poetului Vr\nceanu Firea. {i a[a se va fi [i ntmplat deja: o propor]ie ngrijor`tor de mare de tineri [i ndreapt` blugii cu talia joas` spre acest templu al reu[itei lizibile, tocmai pentru a nv`]a s`-[i scrie numele cu litere [i mari, [i mici. Nu to]i reu[esc s` nve]e s` [i-l scrie corect, dup` cum nu sunt n stare nici s` vorbe[te corect, a[a cum vor proceda [i viitorii lor elevi. Mai nici unul dintre colegii mei de genera]ie care aveau ce cùta n aceast` [coal` nu-[i putea argumenta f. serios prezen]a acolo. Nimeni nu se duce la Facultatea de Istorie ca s` se fac` {tefan cel Mare. De aceea, sun` strident metafora numelor mari cnd, lunar, n Romnia, literele astea se m`soar` f. trist n cifre mici. nainte s` se abat` democra]ia, cifrele nu puteau conta mult [i Literele numeau un anumit spirit. Din fericire, pe atunci, nimeni n afar` de Mircea C`rt`rescu nu-[i dorea s` ajung` Mircea C`rt`rescu. Acum, ni[te neferici]i sunt ndemna]i s` ncerce, n timp ce profesorii sunt trata]i ca ni[te instalatori de cuvinte, iar iste]ii n]eleg c` acum numele mari se scriu cu cifre mari. Dar cnd cifrele vor putea fi pl`cut traduse n litere, probabil c` numele mari nu se vor mai scrie n limbi strìne [i mult mai pu]ine prostii se vor scrie cu litere, literalmente, efectiv.
R`zvan EXARHU
20
academia CA}AVENCU
Foamea culpa
r`spunsuri la scrisori
N.V. (Ia[i): Caricatura ta, cu Ion Iliescu [i Moartea, care vine n locul Alian]ei D.A. la consult`ri cu pre[edintele ]`rii, n-are, dup` gustul meu, nici un haz. Nu moartea lui Ion Iliescu trebuie s-o dorim, ci moartea mentalit`]ilor noastre provinciale (era s` scriu moldovene[ti) care de paisprezece ani snt mai puternice dect ceea ce dorim de fapt: o democra]ie autentic`. Liviu Lukoil (Bucure[ti): O s`-i dau scrisoarea dvs. lui Liviu Mihaiu, care e specialist n PETROM. Nu [tiu dac` o s`-i foloseasc` la ceva, deoarece ntre timp domni[oara PETROM s-a c`s`torit bini[or. {i aud c` a fost luat` de la p`rin]ii ei drept fat` mare. Acum, dac` [i mai ridic` poalele n cap, nu e treaba noastr`, e treaba so]ului. D`nu] Paul (Baia Mare): Felicit`ri! S` monitorizezi 100 de numere consecutive [i apoi s` ntocme[ti un top, nu e de colea. A[adar, Agen]ia Ta de Monitorizare a Academiei Ca]avencu crede c` la top-rubric` lucrurile stau a[a: 1. Jurnalul lu Tetelu; 2. Senza]ionalele voturi; Trampa [i ecranul; 3. Romnia, mici fragmente de neant [i Abera]ia de libertate; 4. Coasa lux [i Romnia, ]ar` de p`cat; 5. Reportaj cu ]ara de gt; Avem o ]ar`, cum proced`m? Din p`cate, spa]iul numi permite s` transcriu tot top-ul tù. O s`-i spun lui Vergilic` s` bea n cinstea ta. Te asigur c` o s` bea beton. Nu pot, din p`cate, s`-]i spun cine scrie Tetelu. Pot s`-]i spun c` e tn`r [i haios, a terminat Dreptul, a f`cut armata la cererea lui, conduce o motociclet` [i iube[te pisicile. Nu pare nsurat, dar nu bag mna-n foc c` nu e. O s`-l ntreb.
Cezanne, deschide-te!
Dou` Cezanne-uri, un Sisley [i o statuet` de Camille Claudel, la vreo 3 milioane de euro, din colec]ia unui parizian, au devenit subit art` impresionist` abstract`. Concret: ele nu mai existau, omul r`m\n\nd doar cu impresia c` le-a avut. Ele au fost g`site de poli]ie \ntr-un cort al unor romni de la marginea Parisului. Le-or fi furat cu pisica de pe s\rm`, c\nd le l`sase Cezanne la uscat. Dar ce, lingurarii [i ursarii cubi[ti sau impresionarii [i cubarii n-au dreptul la un cort mai artistic, de sticl`? Cu o statuie pe teras` sau o pictur` \n liftul exterior al cortului? Cu o Mona Lisa la bricheta c`ru]ei [i-o Capel` Sixtin` pictat` pe interiorul coviltirului? Sau o floarea-soarelui [i ceva bostan a lu nebunu `la de i-au tìat urechea recuperatorii? Rrombrandt
Vasile Urzic` (Dumbrava Ro[ie, jud. Neam]): M` bucur c` Statistic, cauza num`rul unu a]i fost [i a]i r`mas disident. a mor]ilor \n lume o constituie Din p`cate, nici m`car disiden- accidentele rutiere; vezi [i [ofer]ilor nu le public`m poeziile. ul bulgar de camion decapitat recent de irakieni. La fel au p`]it Florin Lucian Mamolescu [i ni[te pietoni cehi care traver(Foc[ani): Textele tale s\nt corec- sau pe ro[u. Poli]istul a v`zut sete, dar cam at\t. Cu mai mult haz maforul [i i s-a f`cut ro[u \n fa]a e textul intitulat Brichetele dù- ochilor. I-a somat, cu un foc de neaz` grav s`n`t`]ii. Semn`tu- avertisment, dup` care, v`z\nd rile au umor, dar, din p`cate, nu- c` ace[tia nu se opresc, le-a aplimai ele. Mai trimite! cat o jumate din minim \n 48 de
coasa lux
ore, adic` i-a \mpu[cat pur [i simplu. Vorba aceea: treci strada [i nu [tii ce ]i se poate \nt\mpla. Bine c` n-a dat vreo ma[in` peste ei [i bine c` agentul i-a \mpu[cat la timp, c` iresponsabilii `[tia erau \n stare, Doamne fere[te, s`-ncurce [i circula]ia. Vede]i ce-nseamn` un poli]ist care aplic` legea la s\nge? S\ngele pietonilor. Pì, dac` `sta m` prinde c` nu port centur` c\nd merg
cu bicicleta, e \n stare s`-i \mpu[te pe to]i ocupan]ii autovehiculului plus rudele acestora p\n` la gradul doi; sau dac` m` ia radarul prin Cehia, \mi trimite \n plic fotografia plus niscaiva gloan]e. Chit c` \nt\mplarea asta ne-nva]` c` niciodat` nu po]i fi \ndeajuns de prudent, noi ne facem datoria [i v` reamintim c\teva norme de siguran]` \n trafic: pune]i-v` \ntotdeauna prezervativul atunci c\nd [ofa]i; tot pentru un plus de protec]ie, doamnele care conduc cu vitez` pot re-
curge la al doilea ABSorbant; evita]i gr`simile animale, sosurile [i dulciurile care pot crea, \n timp, probleme cardiace; dup` dou` sticle de whisky, nu exagera]i cu cafeaua sau cu ]ig`rile \nainte de a v` urca la volan (mai ales hipertensivii); iar dac` v-a]i \ncins cu o sticl` de vodc` [i conduce]i, s` nu be]i ap` rece ca s` nu face]i aprindere la pl`m\ni. Giro far niente
popoarele denigratoare
academia CA}AVENCU
21
s`pt`m\na strìnilor
q |n Japonia, \nghe]ata are nevoie de popularitate. De aceea, pentru a atrage mai mul]i clien]i, Societatea Japonez` de \nghe]at` a pus pe pia]` un nou gust, [i anume carne de cal. Se pare c` faptul c` s\nt pe locul 17 \n clasamentul mondial la consum a condus la arome noi [i ciudate, create de niponi. Din aceea[i gam` mai s\nt [i cele cu gust de cactus. Nu cunosc pe ce loc s\ntem noi, romnii, dar s` [ti]i c` mie nu mi-ar strica ni[te \nge]at` cu gust de lichid de fr\n` sau chiar cu gust de Domestos. q Recent, oamenii de [tiin]` americani au creat un dispozitiv care elimin` 99,99% din bacteriile aflate \n orice lichid. Astfel, solda]ii americani pot s` savureze m\ncarea deshidratat`, folosind propria urin`. Pì, la noi se [tia de mult chestia cu pipi care e bun de m\ncat. Bivolaru ac]iona \nc` de pe vremea lui Ceau[escu, [i nici nu avea nevoie de aparate speciale foarte costisitoare. M` \ntreb dac` pe vremea aia servea doar pipi cu soia. q |n ora[ul italian Monza s-a scos \n afara legii ]inerea \n acvarii ovale a pe[tilor aurii, deoarece ace[tia au o vedere distorsionat` asupra vie]ii. De asemenea, se presupune c` \n urma acestei distorsion`ri pe[tii au tulbur`ri grave de personalitate. Cic` \n loc de aurii se cre-
Meteo
|n sf\r[it, a venit [i Vremea noastr`!
E bine? Mai vre]i, da? Corpuri de intelectuali pr`jindu-se la soare, minuni ale naturii cu dou` picioare, perfec]iuni umane neatinse dec\t de oamenii de la Aici Meteo Academia Ca]avencu! F`r` plasticuri, f`r` silicoane, f`r` casetofoane. F`r` motociclete, f`r` paiete, f`r` piscina lui nu-[tiu-cui, f`r` revistele preferate din WC-ul lui nu-[tiu-care. Veni]i de lua]i lumin`! Veni]i de lua]i contre-jour [i noapte american` de la tata! Senza]ional! Doamnelor [i doamnelor, a[a cum nu i-a]i v`zut niciodat` de c\nd scriu \n revistele dumneavoastr` preferate: 4... 3... 2... 1... {i! Cannes la noi, la nimenea!
ALEX. LEO {ERBAN [i IULIAN T~NASE V~ PREZINT~ VREMEA

Noi de la ploaie folosim: apa, grindina, inunda]ia [i torentul. Pentru c` la noi \n ]ar` plou` mai frumos dec\t la munte. Trìasc` vremea din Romnia, pentru c` la noi plou` [i cu broa[te! Noi de la broasc` folosim numai picioarele, yala [i Volkswagenul!
deau c`c`nii. q |n parlamentul Croa]iei unul dintre ale[ii poporului a fost descoperit uit\ndu-se la un film interzis minorilor pe laptop-ul personal. Acesta a vizionat timp de 5 minute filmul,
de[i ar fi trebuit s` dezbat` un articol de lege despre siguran]a [oselelor. Bine\n]eles, el dorea s` aprofundeze studiul de caz al cior`peilor de cauciuc. AgenCIA de pres`
22
academia CA}AVENCU
coana mi]a beletrista
Jurnalul lui
Tetelu
Nu murim dec\t o dat`. Ne re\ncarn`m cu fiecare gagic`. Via]a de dup` moarte exist` cel pu]in p\n` murim. Bun acum s` ne [i r\dem, oricum muri]i cu to]ii. Lectur` pl.!
munca cu cartea Spovedania unui convins

Dup` mai pu]in de un secol de la ncarnarea leninist` a comunismului n Rusia, marxist-lenini[tii au ajuns s` par` doar ni[te curiozit`]i antropologice, asem`n`tori cumva aborigenilor australieni, iar arealurile lor s` semene cu ni[te mici rezerva]ii de sclavi ce-[i a[teapt` nfometa]i sfr[itul, cntnd voio[i osanale, cu pistolul la ceaf`, pentru t`tuca Fidel Castro sau m`muca Kim Jong-Il. Cu siguran]`, odat` cu moartea acestor ultimi stalini[ti exotici vor disp`rea [i enclavele fericirii for]ate instaurate de ei. Acum, la crepuscul, sc`pa]i de reiterarea insipid` a dogmei marxiste, e fascinant s` pricepem resorturile profunde ale celor care [i-au pus via]a n slujba revolu]iei [i s` reconstituim fantasma fericirii [i bun`st`rii egalitare care le-a bntuit min]ile. Unii reu[esc s` ni se spovedeasc` mai mult dect conving`tor. Joshua Muravchik este unul dintre ei. Evreu n`scut n America dintr-o familie de emigran]i ucraineni, adep]i militan]i ai socialismului, Muravchik a crezut n raiul proletar [i a fost un soldat care [i-a l`sat tinere]ile pe frontul anticapitalist, n tran[eele firavei mi[c`ri comuniste americane. Sc`pat din mrejele iluziei, Muravchik reconstituie istoria ideilor socialiste* de la Babeuf [i Fourier pn` la triada Clinton-Blair-Schrder [i diluarea contemporan` a social-democra]iei cu toate temele clasice ale dreptei, oferind sentimentul demont`rii propriei biografii intelectuale. Iar dincolo de acurate]ea arheologic` a decopert`rii straturilor de idei, impresionant` este verva cu care este regizat acest teatru de umbre. Marx [i Engels, Bernstein [i Kautsky, Mussolini [i Lenin snt personaje proaspete, vii, carnale, f`r` nimic din aura de vedete mistic-revolu]ionare din hagiografia oficial` sau din nostalgiile lui nea Nelu. C`ci, trebuie s-o spunem, Engels n-avea nici o crispare ideologic` atunci cnd mngia cu stnga curul proletar al lui Mary Burns, iar cu dreapta ducea la gur` paharul cu Bordeaux. {i Marx putea lua lejer premiul Nobel pentru cer[etorie, dup` ce a dus-o toat` via]a ca un burghez infatuat, exclusiv din banii altora. Ultimul capitol, despre apari]ia, avntul [i dec`derea chibu]ului Ginosar, un fel de C.A.P. sionist multilateral dezvoltat, este cea mai scurt` [i sugestiv` istorie a comunismului real pe care am citit-o vreodat`. O istorie a unei religii egalitare [i milenariste n care anticorpii egoismului natural au halit ncet, dar sigur, to]i viru[ii produ[i n laboratorul min]ilor bolnav-revolu]ionare ale secolului XIX. A[a c`, dragi proletari din toate ]`rile, vede]i-v` fiecare de treaba voastr`!
tare [i \ntr-o parte, [i \n cealalt`. Oare de ce? Situat la polul opus al \n]elegerii, bulgarul Rassim \ncearc` s` fac` din propria-i via]` o oper` de art`. Bulgarul \[i aplic` ni[te corec]ii la s\nge. Din propria circumcizie, Rassim face o \ntreag` poveste, pe care o filmeaz` [i o picteaz`. Romnul Ciprian Mure[an joac` \ntr-o fotografie mai veche, Leap into the void, din 1960, a lui Yves Klein. Trei secunde s\nt suficiente pentru ca o fotografie \n v\rst` de 44 de ani s` se transforme spectaculos de previzibil. Portughezul Miguel Soares prefer` gravita]ia [i printurile digitale \n care se vede cum Terra este amenin]at` de obiecte inexistente. Bulg`romnca Mihaela Kavdanska doarme pe unde apuc`. Printurile ei, cu perne [i pilote a[ezate pe strad`, l\ng` gurile de canal, sau pe cl`diri \nalte, poart` titlul Bednature. Finlandeza Tellervo Kalleinen a c`l`torit, \n ultimii trei ani, \n diferite ]`ri, public\nd \n ziarele locale
urm`torul anun]: G\ndi]i-v` la un scurt film care s` se desf`[oare \n casa dumneavoastr` [i l`sa]i o fat` din Finlanda s` joace \n el. Ea a filmat \n 60 de case din Hamburg, Sankt Petersburg, Tallin, Islanda [i Los Angeles \n cùtarea fantasmelor celor ce locuiesc \n ele. Rezultatul: un proiect video intitulat In the middle of the movie. (|ntre noi fie vorba, cele mai multe dintre filmele astea scurte s\nt mai degrab` puerile dec\t scurte; \ntr-o camer`, un tip se lupt` cu dou` tipe, b`t`lia se \ncheie incert, concluzia exprimat` fiind aceea c` [i femeile pot fi la fel de puternice ca b`rbatul!) Romnul Cristian Pog`cean e un artist care crede. Video Cross este o proiec]ie cosmic` a Universului pe un ecran \n form` de cruce. Video Cross mi-a pl`cut cel mai mult, iar Pog`cean poate fi trecut la categoria Mari cosmici ai ecranului. Vlad PAVEL
autodenun] Scrisoare deschis` c`tre Procurorul General al Romniei

lucru perfect valabil [i pentru Antichristul. |n romne[te, lucrarea aceasta a lui F.N. a ap`rut prima oar` \n 1920, la Libr St`nciulescu, o edi]ie cu multe gre[eli tipografice, de[i traducerea lui George B. Rare[ nu era rea. Edi]ia din 1920 a fost reluat`, \n 1991, cu gre[eli cu tot, de Editura Eta din Cluj. Personal, de]in la domiciliu Antichristul din 1996, ap`rut \n Biblioteca Apostrof \n traducerea lui Vasile Musc`. Lucrarea mi-am achizi]ionat-o \n 1997, pe 15 ianuarie, de ziua lui Eminescu Mihai, [i am citit-o c\]iva ani mai t\rziu. Cartea e mi[to, v-o \mprumut cu o singur` condi]ie: s` ave]i mandat de perchezi]ie c\nd ve]i veni s` o lua]i. Cu stim`, Iulian T~NASE
cronica pe l\ng` teatre Shake-ul viitorului

Ve[tile nu s\nt dintre cele mai grozave: Gioconda a fost deja pictat`, Zabriskie Point a fost deja turnat, Kurosawa [i-a filmat deja c\teva vise, Yves Klein a fotografiat deja saltul \n gol, iar, din c\te se pare, Dumnezeu a creat deja lumea. |n aceste condi]ii, ce \]i mai r`m\ne de f`cut ca artist? Expozi]ia interna]ional` Shake the limits, de la Kalinderu MediaLab,
Stimate Procuror General, Alin IONESCU dup` cum probabil a]i aflat deja din pres`, s`pt`m\na trecut`, procurorii din Sibiu l-au trimis \n * Joshua Muravchik, Raiul pe judecat` pe Andrei Molnar, cet`p`mnt M`rirea [i dec`derea socialismului, Ed. Brumar, 2004. ]ean romno-francez, pentru propagand` na]ionalist-[ovin`. |n rechizitoriu s-a men]ionat, ca fapt incriminatoriu, [i c` la domiciliul lui Molnar s-a g`sit lucrarea Antichristul a lui Nietzsche. Fa]` de acest ultim aspect, subsemnatul ar putea fi un posibil r`spuns. Din Iulian T`nase, cu serviciu stabil p`cate, ea s-a \nchis scuze! la la Academia Ca]avencu, declar c` doar dou` zile dup` ce am ajuns [i eu, ca [i cet`]eanul Molnar, deeu la ea. ]in la domiciliul meu din sectorul Finlandezul Roi Vaara \[i 3, Bucure[ti, lucrarea Antichristul \nchipuie c` dilema artistului a lui Friedrich Nietzsche. De[i este atunci c\nd trebuie s` aleag` scris` \n 1888, c\nd Nietzsche se \ntre Via]` [i Art`. Nimic mai fals! afla \nc` \n via]`, lucrarea a fost Ajuns la o intersec]ie de drumuri, publicat` la un an dup` moartea Vaara nu se poate deloc hot`r\ autorului, mai exact \n 1901. Unii \ncotro s` o apuce: v\ntul sufl` se nasc postum, zicea Nietzsche, mi-am zis c` n-ar fi rù s` v`d cu ochii mei ce scrie la pag. 370 din Omul recent. {i, binen]eles, una vorbim [i alta fum`m, vorba poetului. ncepnd de la pagina 369, Patapievici trece n revist` argumentele folosite mpotriva democra]iei [i demonstreaz` c` datorit` acestor argumente democra]ia nu poate fi ap`rat` pozitiv. Citatul folosit de {iulea arat` n realitate a[a: Pe de alt` parte, acesta este [i motivul pentru care democra]ia este att de slab` n fa]a atacurilor care vin din direc]ia teist`. Argumentul este urm`torul: [i urmeaz` citatul pe care \[i bazeaz` {iulea atacul. Orice om cu un minim bun sim] [i d` seama c` Ciprian {iulea a procedat ca un m`gar, bazndu-se pe lenea noastr` [i, eventual, pe invidia care ar putea s` ne macine n fa]a succesului pe care Omul recent l-a avut. q Pentru a l`muri complet lucrurile, iat` ce scrie Patapievici la pagina 372 din cartea deja pome-
show biz da cul]i am \ncleiat citatul

Simt [i eu nevoia s` intervin n polemica dintre reac]ionari [i progresi[ti care a nvolburat recent cultura romn`, scrie Ciprian {iulea n Adev`rul literar [i artistic din 20 iulie a.c. Ciprian {iulea se situeaz` de partea progresi[tilor [i calul de b`taie vor fi reac]ionarii Ple[u, Liiceanu [i Patapievici. Spre sfr[itul articolului, intitulat frumos Despre dialog, autorul lanseaz` un atac care se vrea nimicitor la adresa lui Patapievici. Citez: n Omul recent scrie negru pe alb: dac` admitem c` Dumnezeu exist`, nu putem s` mai admitem, n acela[i timp, c` opinia trebuie n mod pozitiv s` prevaleze asupra Scripturii, a[a cum ar pretinde principiul democratic, potrivit c`ruia baza guvern`rii este opinia majoritar` (p. 370). Pe baza acestui citat din Omul recent, Ciprian {iulea trage urm`toarea concluzie: Este nsu[i crezul fundamentalismului: ca societatea s` fie condus` pe baza legii divine, nu a legilor alc`tuite de oameni. Adic` o concep]ie sinistr` [i aberant`. De altfel, doar o reciclare, la noi, a clasicului argument legionar c` democra]ia [i cre[tinismul snt incompatibile. Dndu-[i seama c` a s`rit cam tare peste cal, {iulea revine la sentimente mai bune: Totu[i, nu se poate spune c` H.-R. Patapievici este un fundamentalist..., asta dup` ce demonstrase negru pe alb ce idei reac]ionare se afl` n capul lui Patapievici. Cum citatul pare s` sus]in` foarte bine acuza]ia,
nit`: Dimpotriv`, dac` ne gndim la tot ceea ce i se poate substitui atunci cnd i neg`m principiul tiranie, dictatur`, despotism, totalitarism , democra]ia este singurul (s.a.) tip respirabil de societate. Dar, [i acest lucru este esen]ial pentru scrupulul nostru de probitate, justificarea ei nu poate fi dect negativ`. Numai confruntat` cu faptul c` tot ceea ce i se opune este inacceptabil, numai astfel [i recap`t` democra]ia adev`rata ei semnifica]ie de sistem politic inconturnabil. q S` nu-]i plac` H.-R. Patapievici e una, dar s` folose[ti n mod necinstit un citat fiindc` nu-]i place Patapievici, e cu totul altceva. mi pare rù, dar pentru mine Ciprian {iulea s-a descalificat ca intelectual. Nu am nimic cu omul {iulea, deoarece pot n]elege mizeria moral`, ura, invidia care i macin` pe mul]i dintre noi. ({t. A.)
cartona[ul ro[u cu tricolor
mazeta sporturilor
academia CA}AVENCU Domnu N`stase, eu am stat cinci minute \n ring [i am luat 500.000 Nr. 30, 27 iulie 2 august 2004 de parai. Asta \nseamn` 100.000 de coco pe minut. Dar dumneavoastr` o s`-mi spune]i c` se poate lua [i mai mult. Apropo, ia zi, mo[ule, de c\te minute zici c` rezi[ti \n func]ia de prim-ministru?
23
Dorofteiul lui Eminescu

c\[tigat` de cel din urm`, prin decizie la puncte, ni s-a p`rut, ca amatori, o bun` propagand` pentru boxul profesionist. S-au \mp`r]it pumni cu nemiluita, nici unul dintre combatan]i n-a refuzat lupta, iar \n final victoria b`tr\nului Leija (38 de ani) a fost, \n opinia noastr`, pe c\t de surprinz`toare, ei bine, pe at\t de meritat`. Merita s` r`m\nem treji. Inclusiv peisajul s`lii din Atlantic City (acest Las Vegas al East Coast) era, \n sine, un spectacol. Ca ni[te cinefili hr`ni]i cu pelicule \n domeniu de la Rocco [i fra]ii sì cu Alain Delon p\n` la Rocky Nu[tiuc\t cu Sylvester Stallone am savurat amplele cadre generale [i furtivele gros-planuri, \n care r`s`reau destule figuri cam dubioase, cum nu pu]ine foiesc \n jurul ringului. Ce mai, totul a fost foarte interesant. A, era s` uit`m, au mai fost [i ni[te comentatori de la fa]a umflat` a locului [i ziceau ceva cam de genul este meciul secolului pentru noi [i solda]ii americani vor avea ocazia s` vad` cum se bat romnii. I-am crezut. Numai c`, dup` prima rund`, am dat fuga
pozi]ie der f moftsaid b\ e din sport

{ti]i c` Gigi B. [i Mitic` D. s-au aprins rù de tot de la nenorocitele de drepturi de televizare a meciurilor din Divizia A. Pe scurt, pentru cei care au fost aten]i mai mult la box [i la oin`: reprezentan]ii echipelor Steaua, Dinamo [i Rapid (adic` Gigi B., Nicolae B. [i George C.) au zis c` nu li se pare corect ca pe drumul dintre camera de luat vederi [i buzunarul juc`torului Pompiliu Stoica, s` zicem, s` stea cu saco[a dou` entit`]i care s` ciuguleasc` comisioane: Liga lui Mitic` D. [i o firm` de intermediere a drepturilor TV. Adic` Liga Profesionist` negocia cu firma asta, firma asta negocia la r\ndul ei cu posturile curioase [i a[a se n`[teau cotele \ncasate de cluburi. Cei trei voiau ca, dup` modele occidentale, s`-[i negocieze singuri, ca ni[te oameni mari [i responsabili, sumele pe care s` le primeasc` de la televiziunile care le transmit meciurile. Booon. Dup` aceast` scurt` istorie, trecem un pic la legend`. Cic` \n cazul lui Gigi B. [i al echipei sale se discuta, \n cazul \n care ar fi negociat singur, de urm`torii saci cu bani: PRO TV oferea 1.000.000 de dolari, Prima TV d`dea 500.000. M` mir c` nu a s`rit [i OTV la cap: \l l`sa pe patronul din Ghencea singur, vreo patru nop]i, \i aducea trei sp`rg`tori de binefacere, vreo doi c`m`tari cinsti]i, un violator de treab` [i se scotea.
De mult nu s-au mai trezit romnii at\t de devreme. Sau, m` rog, nu s-au culcat at\t de t\rziu. Cam de prin 76, de la Montreal, c\nd \[i puneau ceasul s` sune \n viul nop]ii, ca s`-i vad` box\nd pe fra]ii Cu]ov. Astfel urca]i \n ring, ancora]i \n sinergia pumnilor, cu ochii \nvine]i]i doar de nesomn, putem zice c` am avut ce vedea [i de data asta. Chiar ca simpli microbi[ti de fotbal, care [tim c` pentru o direct` la figur` se acord` direct cartona[ul ro[u, zù, am apreciat [i genul acesta de spectacol sportiv. Bunòar`, partida dintre Francisco Panchito Bojado [i Jesse James Leija,
|nc` groggy dup` n`praznica lovitur` de dreapta \ncasat` de la electorat direct \n urn`, Adrian N`stase refuz` s` \nve]e de la Doroftei cum se cade cu demnitate
la buc`t`rie s` nu dea cafeaua-n foc [i, c\nd ne-am \ntors, gata, Gatti, se g`tase. Meciul secolului nostru n-a durat mai mult de 343 de secunde. Leonard Dorin Mo[u Doroftei z`cea r`pus ca Teiul lui Eminescu dobor\t de furtun`. Nu ne-am ofticat extrem de tare. Uneori se mai \nt\mpl`: te \nc`lze[ti o or` jumate pentru o partid` [i se termin` dup` numai cinci minute, abrupt din cale-afar`. M` rog, afar` [i zorile se deschideau ca arcada unui boxer surprins cu garda descoperit`, \ncepea deja o nou` zi, iar un lùtar din Ploie[ti \ng\na trist: Doroftei e cu onoare [i nu-i, Doamne, ca oricare. Vezi, Mo[ule, noi de-asta te iubim! Pentru c`, hai s-o zicem pe-a direct` de-a dreapta, mul]i romni se recunosc \n Doroftei. Ne lùd`m c` batem tot ce mi[c`-n lumea asta p\n` c\nd ne trezim buimaci pe podea. {i nu-[ de ce ne cam doare ficatul. Viorel MO}OC
Eva Hen]igova
24
academia CA}AVENCU
dubios democra]ia trecea
Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
indexul altor evenimente
Un roman rupt \n fund

Ministerul Administra]iei [i Internelor a anun]at un concurs de romane poli]iste a c`ror ac]iune s` fie inspirat` din realit`]ile de dup` 89. Cic` romanele vor fi scrise de echipaje formate din c\te doi poli]i[ti: unul care [tie s` scrie, altul care [tie s` trag` linii de dictando pentru manuscris.
contraeditorial Ambasadorii din Levant

Odat` cu venirea verii, ambasadorii cei mul]i ai Romniei au declan[at asupra Occidentului un atac organizat pe dou` direc]ii. Primul eveniment diplomatic a explodat acum dou` s`pt`m\ni \n inima Fran]ei, acolo unde ]iganii specializa]i \n portofele [i-au r`sfirat pirandele, puradeii [i pancartele pe str`zile unui Paris mut de uimire. Fioroas` \n num`r, r`scoala rromilor no[tri c`l`tori a fost categoric` \n cereri: stoparea persecu]iilor din patrie [i drept de munc` ltranger. Cum ar veni, pu]in` legitimitate pentru opera]iunile din metrou, din autobuz [i de pe bulevardele aglomerate. Al doilea mare elan romnesc, de departe mult mai consistent, s-a declan[at pe direc]ia sud-sud-vest. De ast` dat`, n`v`litorii erau pleca]i \n cùtarea odihnei [i huzurului, pe meleagul vecinilor no[tri levantini, grecul [i turcul. Cu propriile portofele pline, turi[tii clasei mijlocii au invadat coastele Antaliei [i Arhipelagul, fix\nd standarde complet nea[teptate pentru imaginea unui neam care [i-a cl`dit renumele prin rapoartele exasperate ale poli]iei germane.
C`zu]i \n limba romn` dup` Lia

Lia Roberts a fost la Izvoru Mure[ului, unde a fost aleas` Miss n 68, cnd era n tab`r`. C\nd ziari[tii au \ntrebat-o despre campania electoral`, Lia a evitat r`spunsurile, spun\nd: Eu nu vreau s` m` calific \nainte de a m` descalifica. Asta o fi strategia lui Dick Moris: s-o bage pe Lia \n turul II dup` ce iese din primul.
Acest val sudic de migratori pozitivi, rev`rsat peste insulele Eladei [i plajele |naltei Por]i, a trezit la via]` turismul u[or a]ipit \n cele dou` state NATO. C`ci, \ntre parcimonia turistului francez, temperamentul calculat al celui nordic [i cump`tarea sco]ian` a englezului, darea de m\n` a romnului str`luce[te ca o nestemat` \n ochii proprietarului de tavern` sau hotel. Romnul \n vacan]` e o specie dedicat` trup [i suflet hedonismului extrem. Consumul \n exces, larghe]ea unei pungi acumulate cu s\rg un an \ntreg, profunda \n]elegere a bac[i[ului de c\rcium` [i o aplecare special` spre cherchelirea nelimitat` descriu profilul turistului romn,
un client ideal la care viseaz` cu \nc\ntare mii de localuri din fosta Grecie antic`. Vacan]a \ns`[i e un moment al detentei totale, al relax`rii cu orice pre], c\nd surmenajul din patrie poate fi vindecat doar prin epuizarea economiilor. Coloanele clasei mijlocii care afluiesc spre paradisul grecoturc, printr-o Bulgarie pustie [i impecabil asfaltat`, s\nt pres`rate din bel[ug cu limuzinele ultimul r`cnet ale clasei bogate de-a binelea. Sute de BMW-uri scumpe [i Mercedes-uri din clasa lux, \narmate cu pl`cu]e de Bucure[ti, bat de departe nu numai parcul auto greco-turc, dar [i pe cel aflat \n proprietatea turi[tilor nem]i, francezi sau britanici, mai
pu]in fr`m\nta]i de ambi]ia epat`rii. Una peste alta, faima acestor romni simpatici [i cheltuitori, izgoni]i de aiurelile lui Agathon pe ]`rmuri strìne, e incredibil`. Chiar dac` s\nt u[or ridicoli \n ma[inile lor cump`rate prematur, chiar dac` mul]i reprezint` expresia c`znit` a unei bun`st`ri neverosimile, ambasadorii Romniei de pe ruta sud-sud-vest au reu[it s` c\[tige stima tavernelor de pe coastele M`rii Egee. E ceva, cu condi]ia s` nu le vin` rromilor ideea unei manifesta]ii la Atena sau Istanbul.
Doru BU{CU
S`pt`m\na romnilor
N`stase a vizitat V\rful ONU
Baleg`tori de seam`
Un maramure[ean din Culcea a reclamat la OPC c` vaca pe care a dat 17 milioane nu are un comportament adecvat [i c` e cam lene[` [i personalitatea ei las` de dorit. Inspectorii OPC veni]i la fa]a locului au mai constatat c` vaca mai are [i mu[te \n baleg`.
Ro[ie [i negru
Chirurgul Ciomu, tran[atorul de penis, a declarat n fa]a procurorilor c` n timpul opera]iei, timp de 20-30 de secunde, a v`zut negru n fa]a ochilor. Trebuia s` trimit` o asistent` s`-l excite pe pacient \nainte, astfel poate n-ar mai fi v`zut negru, ci alb.
Dama de caftelii
La Academia de Poli]ie s-au nghesuit anul `sta 26 de fete pe un loc. Unul dintre testele de la examen a fost: c\te poli]iste pot \n[uruba un bec? R`spunsul: toate, dac` n-au b`rbat acas` [i dac` becu-i u[or \nc`lzit.
La munc`, nu la-ntins m\na spre ceruri

n satul M`ci[eni, Gala]i, dup` ce majoritatea enoria[ilor au plecat la c`p[uni n Spania, preotul s-a dus [i el acolo, astfel c`, pentru cei pu]ini r`ma[i, slujba a nceput s` fie ]inut` de popa din comuna vecin`. Zilele trecute, \ns`, acesta [i-a anun]at noii enoria[i c` se car` [i el n Italia. Cic` popa cel din urm` va munci \n Italia ilegal, \ntruc\t n-are carte verde. De rug`ciuni.
Pe premierul Adrian N`stase s`pt`m\na trecut` a romnilor l-a prins \n Statele Unite, printre americani, unde a avut de \ntreprins o vizit` de lucru. Din p`cate, a[a cum se \nt\mpl` la noi c\nd decoleaz` vreo curs` cu destina]ia America, la bordul aeronavei s-au mai strecurat [i c\]iva c`l`tori clandestini, unul dintre ei fiind un anume A.N., pre[edinte al PSD. Delega]ia romneasc` odat` ajuns` \n State, fiecare [i-a v`zut, natural, de treburile sale. Premierul a cobor\t din avion [i a vizitat Biroul Oval, \n vreme ce pre[edintele PSD s-a dat jos din trenul de aterizare [i a cùtat o strategie pentru a contracara la viitoarele alegeri Alian]a DA: a prezidat o [edin]` a Consiliului de Securitate al Alian]ei O, NU. Premierul N`stase s-a \nt\lnit cu George Bush [i i-a d`ruit un curcubeu chinezesc din plastic care spune Jos Iliescu! [i se face tot ro[u, \n timp ce pre[edintele N`stase [i-a lansat candidatura to the presidency of Romania. You know Romania, mist`r Bush Romania from Budapest! A \ncetat din via]` la numai 35 de ani sau, mai precis, a tras pe dreapta pentru totdeauna undeva \ntre un st\lp de telegraf [i lada de guAdrian N`stase [i George Bush, doi candida]i la pre[edin]ie care, noi a istoriei cea care a fost Dacia berlin`. fiecare \n ]ara [i \n felul lui, au boal` mare pe democra]i {i asta din cauz` c` din spate \i tot d`dea faruri s` se dea la o parte una, Dacia Lo- [itul anului, medicamentele pentru pen- cu ap`, c`ci acesta este trucul meu!, o fi `lora. {oferii bucure[teni care i-au gan. Guvernul a dat campania electo- sionari vor fi sponsorizate de CNAS \n pro- spus Adrian N`stase, \n timp ce preschim- \njurat zilele trecute prin intersec]ii pe ral` pe fa]`: de la 1 august [i p\n` la sf\r- por]ie de 90%. Veni]i [i lua]i de \nghi]i]i ba c\teva sute de mii de pacien]i \n voturi pilo]ii MIG-urilor [i elicopterelor Socat [i bugetul de stat \n firimituri. Alt` care dep`[eau pe sus [i f`r` s` semnadum` marca PSD: potrivit unui document lizeze trebuie s` [tie c` a fost vorba de o strict secret, toat` publicitatea pl`tit` de parad` militar` de Ziua Avia]iei. P`cat c` c`tre institu]iile de stat trebuie s` fie nu mai era pe-aici [i zeppelinul `la umaprobat` de premierul Adrian N`stase. Nu flat, cu reclama la BMW ultima serie, c` cumva ca, din gre[eal`, ni[te mii de parai tare a[ mai fi urm`rit [i ni[te manevre s` se scurg` \n paginile vreunui ziar de de tragere aer-aer cu rachete Tomahawk. opozi]ie [i s` \ncurce biznisul oamenilor Cronic` a lu {tefan a Petrei
Adrian, my boy, stai lini[tit. Noi, texanii, avem o vorb`: dac` ai bani s` cumperi ]ara \ntreag`, atunci la ce bun s` te mai chinui s` c\[tigi alegerile?
Ve[ti bune
E[ti OMV cu mine, s\nt PETROM cu tine

Luni, c\nd s` facem gazeta dvs. preferat`, cineva a oprit lumina la Academia Ca]avencu. R`zbunarea PSD-ului? Nu [tim. Ce [tim este c` \n redac]ie s-a \ncins cel mai puternic turneu de table din istoria Olimpiadei de la Atena. |n concluzie, a fost un bun prilej ca s` ne cunoa[tem mai bine. Prin[i cu scrisul, nici nu [tiam c` unii dintre noi au prietene, scriu poezii, au hobby-uri, picteaz`, se plimb` prin parc cu bicicleta [i se uit` la meciuri de fotbal. Hai Steaua, Dinamo, Canalu Medgidia, Dacia Logan Brìla [i FC Stavarache Bacù! Cea mai mare societate romneasc` de consum, PETROM, a fost preluat` de austriecii de la OMV. Vestea bun` e c` austriecii au [i b`gat banii: 699 de milioane de euro, banul jos. Ultimii investitori care au preluat PETROM-ul au fost: Iulian T`nase (de dou` ori s\mb`t` de 200 de mii [i duminic` tot de 200 de mii, f`r` plumb, de la pompa verde) [i Beni Goace (de 500 de mii, f`r` plumb). T`nase a mai preluat PETROM de 28 de mii (un LM albastru, f`r` plumb) [i, de asemenea, [i Goace de 25 de mii (1 litru Cola). Str`buna Vestire
Grigore dup` Ureche

Catavencu 07 27 2004

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catavencu 07 27 2004

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anul XIV nr. 30 (659) 27 iulie 2 august 2004 24 de pagini 15.

Senza]ional! Dup` 500 de ani, Academia Ca]avencu vine cu bomba!

Dosarul de cadre al domnului {tefan Celmare

Pe Canalul B\stroe se interpreteaz` la t\rn`cop

C\ntecul de leb`d`, de pelican cre] [i de cormoran pitic al Deltei A

Chiar dac` a pierdut num`r`toarea, N`stase r`m\ne

Brfe, [menuri, [u[anele

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro

DIN VOTUL G|NDIRII

unora le place jaful

Dosarul de cadre al domnului {tefan Celmare

Privatiz`ri care se-nv\rt \n CEC

Opri[an \ncepe alfabetul cu litera A8

La Cluj, studen]ii-s trata]i ca sluj

Decesul lui {tefan:

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

OVIDIU BR|NZAN: |n S`n`tate, ca [i la fotbal, tot poporul se pricepe

V` b`g`m de 200.000 sau v` facem plinul?

|n S`n`tate la ce se pricepe un ministru?

Hit etern: [paga

Pentru monumentul unei femei monumentale

Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monument

mama natur` tat`l alcoolic

Romnia. Mici fragmente de neant. Auto-denun]

reportaj cu ]ara de g\t

Cu ce alifii de bronzat s\nt un[i micii Titule[ti

{i caise-mpu[c`, nu-i a[a?

La N`vodari, Ponta se poart` ca N`stase la Putna

Ethos, Portos [i Aramis

Ct e avansul la ofi]erii de poli]ie?

Slujb` incredibil` \mpotriva reedit`rii potopului

Un pop` care crede \n godac

Arca lui Goe

CLO{CACU PUII DE [aur

Tribunalul din Bac`u e \mpodobit cu o pictura fural`

cu m\inile curat murdare Ucraina ne trimite pelicanii la Canal

|n Nuc[oara rezisten]ei anticomuniste,

N`stase omoar` capra neagr`

Buc`t`ria lui Radu, farfuria lui Busu

ministerul p`rerii na]ionale

PNL umbl` cu Cioroianu vopsit

2. Adrian N`stase 15 puncte 3. PSD 13 puncte

MANGLA CUM LAUDE

Liviu Mihaiu v` prezint` [tirile de la ora canci

Nr. 30, 27 iulie 2 august 2004

Lui Alexandru V`rzaru i se pare c` avem o ]ar` vesel`:

Unde se duc banii Academiei c\nd se duc pe pile

Puiu Pa[cu a pus mna pe Valea Vaserului

Salva]i Delta Dun`rii Academia Ca]avencu protesteaz` \n scris. Deocamdat`.

Braconierii cu girofar din Ministerul Agriculturii au f`cut-o de ploaie

codrul bunelor maniere

Dac` ai certificat de revolu]ionar, nu pl`te[ti taxe pe corup]ie

So]ii [i avangardi[tii Biroul de Investiga]ii

Un parlamentar pe care legile \l las` Rece

MONDENII VECHI {I NOI

muzeul figuran]ilor de cear`

indexul evenimentelor mondene

Playback in the future

Trec ]iganii,-o frec!

Viagra semper bona est

Zina cea de tain`

La curb` ma[inele trosnesc