Anul XIV nr. 32 (661) 10-16 august 2004 32 de pagini 15.

000 lei

Poezie [i masaj

Adrian P`unescu \[i fezandeaz` [uncile

s ` p t ` m \ n a l

d e

m o r a v u r i

g r e l e

Un fleac. Au ciuruit bugetul cinematografiei

Comisarul Miclovan a trecut de partea bandi]ilor

R
omnia este cunoscut` \n lume prin film. Iar \n ultimii ani a fost chiar foarte vizibil` datorit` unei genera]ii noi de cinea[ti care au \mpu[cat c\teva premii dintre cele mai tari. Deci filmul este un subiect periculos pentru Romnia, pentru c` exist` riscul ca lumea chiar s` cunoasc` realit`]i dureroase. Modul \n care grupul celor mai de succes cinea[ti romni a fost executat la ultima sesiune de concurs pentru finan]area proiectelor cinematografice din motivul de mai sus [i nu numai \l ve]i descoperi \n

oet de factur` ampl`, versificator la metru, talent uria[, totu[i, Adrian P`unescu d` greutate literaturii romne[ti contemporane. Ca s` nu mai vorbim de poezia de mare angajament de pe vremea lui Ceau[escu, c\nd P`unescu a dat tot ce-a fost mai bun, de la prinosul de recuno[tin]` (cu zecile de kile) la limba cu m`sline (re]et` proprie, cu mult sos). Acum, c\nd lirismul a luat-o pe alte c`i, mult mai suple din punct de vedere ideologic, maestrul simte nevoia s` se trateze. Masajul la domiciliu face parte din terapia de integrare [i eliminare a surplusului de poezie indigest`. P`i, cum s` intri \n literatura european` sub sloganul Nici [unc` f`r` p\ine, nici p\ine f`r` [unc`?

Pagina 3

Pagina 18

|n c`utarea tat`lui lui Schroeder [i \n r`zboiul mocnit cu Adrian N`stase,

ILIESCU TACE {I SAP~

Domnule cancelar, garda funerar` constituit` cu prilejul vizitei dumneavoastr` la Ceanu Mare v` prezint` omorul tat`lui dumneavoastr`.

Actul istoric de la 12 august 2004: Ion Iliescu \ntoarce armele de partea vizitatorului german doar pentru a dezlega cele trei mistere ale mandatelor sale: Cine a tras la Revolu]ie?, Cine l-a \mpu[cat pe Kennedy? [i acuma, colac peste pup`z`, [i Cine l-a \ngropat pe tata cancelarului Schroeder [i unde?

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE

V` spun io, domle, c` nu e nici o diferen]` \ntre agricultura socialist` [i aiureala asta capitalist` pe loturi mici! Totul ]ine de felul cum raportezi. Vrea Brucselu recolte mari la ectar? Raport`m recolte mari! Vrea altu fel? Raport`m altu fel, c` nu ne doare pixu!

n aten]ia ziari[tilor din Bucure[ti:

Agen]ia de Monitorizare a Presei v` invit` s` participa]i la seminarul PROBLEME ECONOMICE ALE PRESEI. Vineri, 13 august, Hotelul Howard Johnson, Sala Florida (ora 15,00). Teme: Ghidul drepturilor salariatului pentru ziari[ti, contractul colectiv de munc` la nivelul ramurii mass-media. Lector: Mihaela Enache, avocat, expert al Uniunii Na]ionale a Federa]iilor Sindicale din MassMedia. Contact: Liana Ganea: 0723.306.308, 315.23.13, liana@mma.ro. Proiect finan]at prin Programul PHARE Societate Civil`.

Brfe, [menuri, [u[anele

Fundeni au s` se cu ocazia NNLa tulbure apele\nceputspialegerilor pentru direc]ia talului. Altfel spus, omul ministerului, profesorul c`l`tor Tulbure, ca orice [ef sub mandatul lui Iliescu, [i-ar mai dori un mandat, \ncercnd s` organizeze astfel totul \nct ceilal]i profesori din opozi]ie, Irinel Popescu [i Mihai Voiculescu, s` nu prea conteze. {i, ca orice om de putere, nu se va sfii s` cheltuiasc` mult pentru asta (pe lng` ce-a cheltuit pn` acum). Legea braconajului piscicol a fost redactat` la Direc]ia de Piscicultur` [i Acvacultur` din Ministerul Agriculturii [i a fost contrasemnat` ca primarul la pachet cu alte [apte legi cu porumb [i animale \n vederea pachetului necesar integr`rii europene. |n urma campaniei din pres`, legea va fi modificat` [i va intra spre revotare la \nceputul lui septembrie, cnd parlamentarii adormi]i vor veni [i bronza]i din vacan]`. Ini]iatorul ocult al modific`rii criminale a Legii Fondului Piscicol nu a fost \nc` depistat, dar este dat \n urm`rire general` (suspect: un deputat PSD). Un Congres interna]ional al proprietarilor de p`duri, care a \nceput la Paris, pe 6 august, a umplut din nou de c`c`reze imaginea Romniei \n lume. Asta pentru c` \n locul proprietarilor au venit cadri[tii Romsilva, regie care nu face altceva dect s` prelungeasc` controlul statului asupra propriet`]ii. Spre oroarea francezilor, la Paris s-au deplasat directorul tehnic al Romsilva, Mihai Daia, fost consilier general al PSD pe Bucure[ti, [i Ion Machedon, [ef Serviciu strategie [i, pn` \n 89, unul dintre adjunc]ii lui Nicu Ceau[escu pe probleme UTC, ct [i [efele lor de cabinet, aceste mume ale p`durii care umbl` creanga prin Europa pe banii no[tri. M`celul cinegetic din Maramure[ este \n plin sezon. Frigiderul [efului AVPS Bor[a, Marian Timi[, zis H`u, este burdu[it cu carne de urs [i capr` neagr`. De[i Vasile Pop, [eful poli]iei locale, de]ine dovezi c` H`u este principalul vinovat pentru exterminarea caprei negre, n-a \ntreprins nimic pentru a-i trage un glon] \n picior [i a-i expune scalpul la gazeta de perete. Dintr-un total de 600 de exemplare, masivul Rodnei mai de]ine doar 6 capre negre. Complicele lui H`u este generalul Pavel Abraham, [eful Agen]iei Antidrog, care are o stn` de 500 de oi la Bor[a. H`u a cump`rat cabana geologilor de la Fntna Stanchii, din rezerva]ia Ciungii B`l`snii, din Mun]ii Maramure[ului, unde braconeaz` la urs, \mpreun` cu aceast` caricatur` a poli]iei care este Abraham. Ioan Talpe[ s-a mutat de la Cotroceni \n Palatul Victoria, cu tot cu [efa lui de cabinet, Georgeta Blaj. Pe Georgeta, care este ofi]er acoperit, i-a l`sat-o mo[tenire Dorin Marian,

NNN

NNN

A[ez`m\ntul cultural

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI)

R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Marius BOR}EA Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Secretar general de redac]ie: Gabr e DROGEANU Gabriiell DROGEANU Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA Alexandru C~UTI{, Alexandru Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru DU}U Dan e GOACE C`t` n DU}U,, Daniiell GOACE,, C`t`lliin MATE A exandru V~RZARU MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

Petre Daea, finul tat`lui Danei N`stase, un [tiulete record ales \n fruntea Agriculturii de c`tre fiul socrului Danei N`stase
c`ruia i-a f`cut-o cadou Vasile Ionel. Marea ei calitate este c` vorbe[te ne\ntrebat`. O dat` s-a l`udat c` [tie cte persoane fac obiectul urm`ririi informative a Direc]iei de protec]ie [i supraveghere militar`. Organiza]ia PSD Satu Mare este \ntre ciocan [i nicoval`. Pe Ciocan \l cheam` Gheorghe [i este fostul prefect al jude]ului, ast`zi vicepre[edintele Consiliului Jude]ean, iar nicovala este electoratul care a sanc]ionat PSD-ul la alegeri, din cauza lui Gheorghe Ciocan. |n ciuda naivit`]ii pe care [i-o joac` perfect, fostul prefect Ciocan este un [mechera[ tipic al zilelor noastre. El este \n stare s`-]i promit` [i un elicopter, dar cnd s`-]i dea ce a promis, \]i arat` o libelul` [i zice c` e elicopter. Asta \n cel mai fericit caz, pentru c`, de obicei, cnd e s`-[i respecte cuvntul, Ciocan se d` la fund cu lunile [i nu mai r`spunde la telefon, chiar dac` se pr`bu[e[te cerul peste ]ar`. Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

NNN

NNN

NNN

Bula demnitarului
CATEGORIA

Sorin AXINTE Marketing Director: Sorin AXINTE axu@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Promotion Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro Ioana Ingrid WEINERICH Traffic: Ioana Ingrid WEINERICH ioana@catavencu.ro Cristian Coordonator distribu]ie: Cristian DOMN }EANU DOMNII}EANU cristi@catavencu.ro 2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu sales manager 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro Raluca Mohora Raluca Mohora senior sales DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 3, Bucure[ti Sector 3, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`
Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

EMIL BOBU
Marian Opri[an (pre[edinte CJ Vrancea): Dac` Antonie Iorgovan este p`rintele Constitu]iei \n ]ara asta, atunci p`rintele votului preliminar e Marian Opri[an. Ilie Pl`tic` Vidovici (senator PSD): Programul meu const` \n a face azi mai bine dec\t ieri [i a face m\ine mai bine dec\t ast`zi. Cornel B`doiu (deputat PSD): Voi spune cum se rezolv` problemele cu care se confrunt` popula]ia, cum este cea a s`r`ciei.

CATEGORIA

ACESTE CUVINTE NE DOARE

Petre Daea (ministrul Agriculturii): Eu vorbesc cu plantele [i cu stropii de ploaie. Imediat cum le v`d, le \ntreb c\t a plouat, pe unde [i dac` a f`cut bine sau r`u.
CATEGORIA

TAUTOLOGIA STRIC~ OMENIA

Despina Neagoe (purt`tor de cuv\nt al guvernului): Un plus de eficientizare \nseamn` un plus de eficientizare.
CATEGORIA

CATEGORIA

Petric`, ]ie pot s`-]i spun, c` doar am fost \mpreun` la furat... Revolu]ia. Nu [tiu dac` fi-miu `sta cu drogurile e s\nge din s\ngele meu. C` de g\ndit e clar c` nu g\ndim la fel. Adic` ca s` faci bani de ce trebuie neap`rat s` vinzi ceva, fie [i cocain`? Asta mi se pare deja munc`!

PALATUL TVICTORIA
Theodor Stolojan (pre[edinte PNL): Adrian N`stase ocup` televiziunea public` de diminea]a pn` seara, ori ca premier, ori ca [ef de partid. Cnd nu-i sare pe[tele n barc`, face un clip electoral cu Bush.
CATEGORIA

CU DU{-|NTORS
Adrian N`stase (prim-ministru): Du[ul acesta rece al alegerilor locale, \ntr-o perioad` fierbinte de var`, a fost chiar util. Nu vreau s` spun c` a fost util.
CATEGORIA

manager

TON}I, OAMENII PRE{EDINTELUI

GNDITUL DE-A BUSHELEA

Dan Iosif, un b`iat urcat de jos spre balcoanele cu blugii pu[i la uscat din Floreasca. {i Petre Roman, un b`iat cobor\t de sus, din mansardele cu petreceri de alt`dat` cu salam de Sibiu [i Pepsi din Prim`verii.

Dan Iosif (consilier preziGeorge W. Bush (pre[edinden]ial): Un fost bi[ni]ar \ntr-o tele SUA): Terori[tii caut` noi economie de pia]` nu se plicti- metode de a distruge America, se[te. dar [i noi facem la fel. |ntunericitul

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro

marius.bortea@catavencu.ro

unora le place jaful

Centrul Na]ional al Cinematografiei sau

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

De ce n-are Ursul de Aur coad`

Doamnelor [i domnilor, stima]i spectatori, bun` seara! Pe durata acestui film documentat, de anima]ie extrem` [i mult` animozitate, v` rug`m s` nu v` \nchide]i telefoanele mobile [i, \n schimb, s` deschide]i bine ochii. V` mul]umim. |n leg`tur` cu fondurile de finan]are [i modul de repartizare a acestora la concursul de selec]ie a proiectelor cinematografice din luna iunie 2004, concurs organizat de CNC, ar fi mai multe scene penibile de vizionat.

Scena 3: Comisia + criteriile = love

P\n` anul trecut inclusiv, proiectele cinematografice trebuiau s` treac` de un filtru numit Colegiul Consultativ al CNC, a c`rui componen]` era suficient s` o lecturezi pentru a-]i l`sa un gust amar, de pop-corn expirat. Componen]a acestui colegiu era urm`toarea: Andrei Blaier, F`nu[ Neagu, Sergiu Nicolaescu, D.R. Popescu, Petre S`lcudeanu, Ecaterina Oproiu, Geo Saizescu [i Ioan C`rm`zan. |n urma concursului de anul trecut, c\nd cinci proiecte apar]in\nd membrilor Colegiului au ie[it c\[tig`toare, a ie[it mare scandal [i Colegiul a fost nevoit s`-[i dea ob[tescul happy-end. Pentru sesiunea de anul acesta, CNC a emis un regulament care zice c`, de data aceasta, selec]ia proiectelor cinematografice se realizeaz` de c`tre o comisie format` din 5 membri. La stabilirea componen]ei nominale a comisiei de selec]ie zice alin. 3 al Art. 11 din Regulament se vor avea \n vedere urm`toarele criterii: Fiecare din uniunile [i asocia]iile prev`zute la alin. 2 (adic` primele trei organiza]ii de cinea[ti [i primele dou` organiza]ii ale produc`torilor [i distribuitorilor, \n func]ie de num`rul total al membrilor cotizan]i) va avea c\te un reprezentant \n comisie; Dintre membrii comisiei, cel pu]in 2 trebuie s` fie profesioni[ti (scenari[ti, regizori) care au participat la realizarea unui proiect cinematografic de succes \n ultimii ani (s. n.); Din cadrul comisiei de selec]ie vor face parte profesioni[ti care au realiz`ri notabile \n domeniul filmelor de lung [i scurtmetraj (s. n.); Nici un membru al comisiei nu poate participa, \n nici o calitate, la un proiect cinematografic \nscris \n sesiunea respectiv` de concurs (cum s-a tot \nt\mplat \n anii trecu]i!).

E[ti VOT cu mine, s\nt OM cu tine

M-am hot`r\t s`-mi schimb viziunea cinematografic`. |i sparg pe Tarantino, Luc Besson [i Lars von Trier. Vreau acum s` fac un film modern despre {tefan cel Mare, cu Mihai Viteazul \n rolul lui Sergiu Nicolaescu!
{eful Inspectoratului Teritorial de Munc` Bistri]a-N`s`ud, Grigore Rusu, a fost reactivat de celula de propagand` a PSD-ului local. Cel care, n scurta perioad` cnd fusese numit de N`stase la crma jude]ului, [i-a c[tigat repede numele de prefectul ce p mea! a reu[it s` se remarce imediat prin interzicerea unui spectacol al actri]ei Ada Milea, decizie luat` cu sticla de whisky ntr-o m\n` [i kentanul n alta. Mai nou, principala misiune a spurcatului la gur` este de a g`zdui n crciuma Liliacul, pe care o p`store[te, diverse evenimente culturale precum Miss Piranda 2004. Miza afacerii o reprezint` miile de voturi pe care rromii lui Nicolae P`un, [eful Partidei, le vor da PSD n toamn` pentru bur]ile de vin [i mncare adunate.

Scena 1: Avem o sut` de miliarde, cum proced`m?

|ntr-o not`, din 21 mai 2004, a directorului general al CNC, Decebal Mitulescu, se spuneau urm`toarele: Av\nd \n vedere bugetul de venituri [i cheltuieli al Fondului cinematografic pentru anul \n curs, rezult` c` la actuala sesiune de concurs pot fi acordate credite financiare rambursabile \n valoare total` de cca 100 de miliarde lei (observa]i, v` rug`m, acest pervers cca! n.n.). Conform Regulamentului de concurs [i \n func]ie de fondurile existente, suma total` de cca 100 de miliarde de lei va fi repartizat` astfel: pentru categoria filmelor de lungmetraj de fic]iune de debut regizoral: o sum` total` de minimum 18 miliarde de lei; pentru categoria filmelor de scurtmetraj de fic]iune: o sum` total` de minimum 15 miliarde de lei; pentru categoria filmelor de lungmetraj de fic]iune: o sum` total` de minimum 67 de miliarde de lei. Ca urmare a aloc`rii fondurilor \n baza criteriilor stabilite prin Regulamentul de concurs rezult` c` vor putea beneficia de credite financiare 8 proiecte de filme de lungmetraj de fic]iune, din care 2 proiecte vor fi la categoria debut regizoral, precum [i 8 proiecte de filme de scurtmetraj. Ce crede]i c` s-a \nt\mplat p\n` la urm`?

Sergiu Nicolaescu, un regizor foarte cunoscut pe care Revolu]ia l-a transformat \ntr-un senator foarte oarecare
s` num`r`m: 1.052 spectatori, difuzare extern` ioc, premii ioc, difuzare la TV ioc. (Spre compara]ie: Filantropica lui Nae Caranfil a avut, \n Romnia, 113.302 spectatori, a fost difuzat \n Fran]a [i a luat o c`ru]` de premii interna]ionale; filmul lui Cristian Mungiu, Occident, debut, 2002, a avut 53.157 spectatori, a fost selec]ionat la Quinzaine des Ralisateurs, Cannes, 2002, [i a luat o c`ru]` [i mai mare de premii.) Despre Damen Tango al lui Dinu T`nase nu ar fi prea multe de zis [i nici despre Radu F. Alexandru, un scenarist mai cur\nd mediocru. premii, inclusiv \n Romnia. Ei, [i? Proiectul de lungmetraj al lui Cristi Puiu, depus la CNC, pentru sesiunea din iunie (despre care Mircea Toma spune c` este genial!), a fost respins. C`rm`zan tocmai el i-a dat lui Puiu nota 4 pe linie (la 1) Interesul [i impactul asupra publicului; 2) Originalitatea subiectului; 3) Calitatea scriiturii [i a redact`rii; 4) Elemente vizuale posibilitatea transpunerii cinematografice; 5) Poten]ialul de reprezentare pe plan interna]ional; 6) Poten]ialul comercial); de la Bogdan Dumitrescu, Puiu a luat 6 de 5; de la Florin Mih`ilescu, 6 de 6; de la Radu F. Alexandru, 6 de 8, iar de la Dinu T`nase 2 de 9 [i 4 de 10. Nici Hanno Hffer, un specialist al scurtmetrajului, n-a avut prea mari [anse \n fa]a juriului. Lui Hanno nu i-a folosit la nimic c` Ajutoare umanitare (2002) a b`tut festivalurile \n lung [i-n lat [i a ob]inut Premiul Canal+ (Clermont Ferrand) [i Marele Premiu al Filmului de Scurtmetraj (Cottbus) dac` juriul lu Pe[te a zis nu, nu a r`mas. Regizorul Thomas Ciulei n-a f`cut nici el excep]ie de la aceast` regul` str\mb`, de[i ultimul s`u scurtmetraj, Asta e, a petrecut mult timp pe la festivaluri, \n str`in`tate, a fost difuzat pe Yle Finlandia, ZDF [i Arte, a luat premii (Marele Premiu la Floren]a Cinema dei Popoli, 2002, Rembrandt de Argint la Amsterdam [i altele), dar dac` juriul n-a fost de acord cu toate acestea, n-a fost [i gata. nesc. La fel se \nt\mplase [i \n 2001. A fost nevoie ca Mediapro Pictures s` produc` Garcea [i oltenii pentru ca, \n 2002, acest film s` se l`f`ie \n top, cu 246.698 de spectatori, urmat la oarece distan]` de Omul p`ianjen [i St`p\nul inelelor (Fr`]ia inelului). La noi, foarte vizionat` este, an de an, fr`]ia [menului.

Mult mai mult ca prefectul

Fostul prefect al jude]ului Bihor, Aurel T`r`u, cunoscut mai mult pentru paternitatea fiului s`u, Adi T`r`u, cel poreclit de ziari[ti Prin]i[orul contrabandei cu petrol, consider` c` a stat destul pe tu[`. A[a cum declara recent n cadrul unei conferin]e de pres` la umbr`, la o bodeg` din ora[, T`r`u crede c` [i-a isp`[it cu vrf [i ndesat pedeapsa. Pe bune ([i nu glumim), o p`s`ric` ne-a [optit chiar c` Aurel T`r`u ar fi spus cu lacrimi n ochi: Visul meu cel mai mare este s` l aduc napoi pe Adi n ]ar` [i s` l fac prefect!. Lucru deloc imposibil dac` ]inem cont c` pe numele lui Adi, autoexilat n State, poli]ia nu a emis nici m`car un mandat de urm`rire interna]ional`.

}ara te vrea prost

Avem \n fa]` o decizie bolnav`. Dar ce anume boal` e, nu e la fel de limpede. Anul trecut, dup` ce un grup de cinea[ti a reclamat caracterul vicios al func]ion`rii sistemului aloc`rii banilor pentru film, CNC a dat curs criticilor [i a modificat regulamentul. |n bine, rezultatul fiind dramatic. Exager`m? Ce, n-au apucat [i tinerii la tort? (Asta a fost una dintre criticile de anul trecut.) Ba da, [i chiar pe deasupra. Ce, nu s\nt criterii transparente? Ba bine c` nu: at\t criteriile c\t [i notele acordate s\nt accesibile concuren]ilor. P`i, [i-atunci, care-i problema? Cine poate s` pun` \n lumin` un criteriu al vicierii rezultatelor? Ei bine, s-a g`sit: nici unul dintre cinea[tii care au organizat protestul de anul trecut nu a fost iertat dac` a avut filme remarcate interna]ional. 4 dintre cei mai premia]i regizori sau scenari[ti s\nt elimina]i \n ciuda eviden]ei strig`toare la cer. Pentru a rotunji criteriul, este \mbr`cat \n aur (sume mult mai mari dec\t prevedea regulamentul) gurul g`[tii, Sergiu Nicolaescu. Care, chiar dac` are un palmares respectabil p\n` \n 1990, de atunci a produs doar g`uri negre. Mesajul este limpede: ciocu mic, b`ie]i; dac` vre]i s` ciuguli]i, trebuie s` v` \nchina]i la senior. Valoarea este du[manul, c\[tig`toare e obedien]a. Paradigma cinematografiei dinozaurului Nicolaescu este identic` cu cea a Romniei pesediste. {i ajunge s` cit`m cazul Justi]iei, unde s\nt h`r]ui]i fix cei care s-au ridicat \mpotriva sfin]ilor: Budu[an, Lele, Ciuc`, Florea. Biroul de Investiga]ii

Scena 5: C\[tig`torii din 2004

Unul dintre ei se nume[te, oarecum previzibil, Sergiu Nicolaescu. Acest baron nu local, ci na]ional al cinematografiei romne[ti, p`rintele Matrix-ului c`lare pe cal, a ie[it c\[tig`tor [i anul acesta, ca [i \n 2003, cu dou` proiecte: lungmetrajul 15, scenariul: D.R. Popescu [i Sergiu Nicolaescu, regia: Sergiu Nicolaescu, produc`tor: Cine TV Film, firma aceluia[i Sergiu; [i scurtmetrajul Medalion Amza Pellea, scenariul: Sergiu Nicolaescu, regia: Ionu] Giurgiuc`, produc`tor: aceea[i Cine TV Film. Un alt c\[tig`tor \ndoielnic este Cristina Nichitu[ (scenariul [i regia), cu lungmetrajul {i totul era nimic. Doamna Nichitu[ este decan al Facult`]ii de Film [i Televiziune din UNATC [i filmele sale precedente (\n num`r de trei) s\nt greu de v`zut. Radu Gabrea, al c`rui ultim lungmetraj, Noro (2002), nu a str\ns mai mult de 7.300 [i ceva de spectatori, a c\[tigat, \mpreun` cu Copel Moscu, regia proiectului C`l`toria lui Gruber, al c`rui scenariu este scris de Eugen Uricaru, pre[edinte al Uniunii Scriitorilor [i secretar de stat \n MAE.

Cine e antiradar e mpotriva noastr`!

Poli]ia ar trebui s` se autosesizeze, s` se autoaresteze [i s` se autoconfi[te. Asta dac` ne lu`m dup` ac]iunile recente ale agen]ilor de circula]ie. Dac` ave]i un detector de radar, mai bine zis dac` avea]i un detector de radar, [ti]i despre ce vorbim. Ultima mare ac]iune a poli]ailor de drumul mare este s` te opreasc` nu dac` ai dep`[it viteza, ci dac` ai fost detectat cu un detector de radar. n loc s` se bucure c` respec]i limita de vitez`, b`ie]ii te someaz` s` le dai scula cu pricina pentru c` nu e legal s` [tii unde e radarul: dar, stima]i poli]i[ti, voi de ce scrie]i pe [osele Aten]ie, radar!? {i de ce purt`torii de cuvnt dau zi de zi locurile unde s\nt parcate radarele pe la toate posturile de radio? Pentru ca s` reducem viteza, fapt realizabil [i pe banii no[tri, cu detectoare de radar care, dac` nu [tia]i, domnilor poli]i[ti, se vnd legal! Poate c` cineva de la Circula]ie ar trebui amendat pentru port ilegal de creier, c` doar ideea cu confiscarea antiradarelor nu n creier s-a n`scut!

Scena 2: Primele ilegalit`]i & deturn`ri de fonduri

|n realitate, \n aceast` realitate \ndoielnic`, comisia de selec]ie a CNC a aprobat 4 filme de lungmetraj de fic]iune (\n loc de 6), 6 debuturi \n lungmetraj (\n loc de 2) [i 11 scurtmetraje (\n loc de 8). Astfel, regulamentul de concurs a fost, desigur, \nc`lcat. Debuturile \n lungmetraj nu mai primesc c\te 9 miliarde, ci numai 3 miliarde. |n schimb, celelalte 4 lungmetraje (altele dec\t cele de la categoria debut) beneficiaz` de un buget uria[, de 16,75 miliarde de lei fiecare. Regulamentul este \nc`lcat [i \n ceea ce prive[te scurtmetrajele, din moment ce legea prevede o cot` de minimum 20 la sut` din totalul sumelor alocate, iar \n Nota CNC este prev`zut` o cot` de doar 15 la sut`. Asta \n condi]iile \n care comisia a aprobat 11 proiecte \n loc de 8.

Scena 4: Comisia nume [i prenume, mai pu]in renume

|n atari condi]ii, comisia de selec]ie a avut urm`toarea componen]`: Florin Mih`ilescu (UCIN), Ioan C`rm`zan (Uniunea Autorilor [i Realizatorilor de Film), Dinu T`nase (Uniunea Produc`torilor de Film [i din Audiovizualul romnesc), Radu F. Alexandru (Uniunea Realizatorilor [i Creatorilor de Film [i Audiovizual) [i Bogdan Dumitrescu (Asocia]ia Cinea[tilor, nou \nfiin]at`). Conform preciz`rilor din regulament, s-ar putea \n]elege c` regizorul Ioan C`rm`zan, de pild`, ar fi participat, \n ultimii ani, la realizarea vreunui proiect cinematografic de succes, de succes fiind acel film care aduce spectatori [i \ncas`ri mari \n compara]ie cu altele, inclusiv prezen]e [i premii la festivaluri din str`in`tate. S` lu`m filmul lui C`rm`zan, Raport despre starea na]iunii (2004), [i

Scena 7: |n loc de epilog

|n anul 2000, \n Romnia nu s-a produs nici un lungmetraj de fic]iune sut` la sut` romnesc, doar 11 coproduc]ii, [i acelea minoritare. Situa]ia a \nceput s` se schimbe un an mai t\rziu: 6 produc]ii autohtone \n 2001, 8 \n 2002, 7 \n 2003. |n timp ce, \n afara cinematografelor, scandalurile legate de finan]`rile CNC se ]ineau lan], pe ecrane, filmele romne[ti erau v`zute de doar 5 la sut` din num`rul total de spectatori romni (\n 2001), de 11,8 la sut` \n 2002 [i de numai 3,9 la sut` \n 2003. Anul trecut, printre primele 20 de filme (\n func]ie de num`rul de spectatori realizat) nu figura nici un film rom-

Scena 6: Nedrept`]i]ii concursului CNC

Cu scurtmetrajul Un cartu[ de Kent [i un pachet de cafea, Cristi Puiu a c\[tigat, anul acesta, Ursul de Aur la Berlin. Ei, [i? Cu Marfa [i banii (lungmetraj, debut, 2001), Cristi Puiu a luat o gr`mad` de

f i n c`
Platon [i Aristotel antiradariznd cu zel

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

TOCACI [i GHI}IU, oamenii lui Gigi

Cuplul Tocaci-Ghi]iu se poate numi cel mai avantajos transfer de juc`tori pentru nea Gigi, acest Becali al politicii romne[ti. Partidul Noua Genera]ie a re[apat doi fo[ti parlamentari, doi fo[ti politicieni [i merge tot \nainte pe drumul neab`tut trasat de Dan Pavel, cel mai bine pl`tit om de imagine mic` din politica mijlocie.

Pre]ul lui Tocaci Reporter: C\t? Emil Tocaci: Absolut nici un leu. Nu am primit nici un leu. Rep.: Urmeaz` s` trece]i pe la casierie, pe la avans [i lichidare? E.T.: Nu e \n discu]ie chestia asta. Rep.: Dar de ce a]i venit? E.T.: |l aveam aici pe prietenul meu Paul Ghi]iu, care mi-a prezentat \n a[a fel lucrurile, \nc\t eu, neav\nd nici un fel de activitate timp de trei ani [i jum`tate [i av\nd dorin]a s` m` pot exprima \ntr-o ambian]` de partid politic [i, totodat`, constat\nd c` aici nu se poate vorbi de gesturi ilegale, pentru c` eu am plecat din via]a politic` pentru c` am fost sc\rbit de o serie \ntreag` de ilegalit`]i [i nu a[a am \n]eles via]a politic`, m-am \ndreptat spre acest loc, neg\ndind la o alt` eventualitate. Acum vreau s` fiu clar [i nu vreau s` fiu taxat ca un ipocrit eu nu spun c` nu a[ vrea s` fiu un om bogat, a[ vrea, dar nu vreau Rep.: Cred c` a]i fost un fraier la domnul Gigi E.T.: Nu vreau s` fac politic` contra cost. Rep.: {i-a cump`rat partid [i func]ie de pre[edinte. E.T.: Nu a cump`rat, domle, nimic, partidul a fost preluat! A[ vrea s` m` \n]elege]i c` am avut trei mandate succesive, din mai 90 p\n` \n decembrie 2000, [i a[ fi putut s` fac [i eu ceea ce au f`cut mul]i colegi de-ai mei, dar nu am putut suflete[te s` profit de pozi]ia mea. Dac` a[ fi f`cut-o, nu mai puteam ataca pe nimeni. Costurile pentru Ghi]iu Rep.: C\t cost` un Ghi]iu? Paul Ghi]iu: Nu [tiu asta, dar dac` am nevoie de bani, apelez la el ca la un prieten, nu ca la un [ef

de partid sau la un om care pl`te[te. Nu am cerut nimic! Dac` ave]i timp s` v` uita]i pe ceea ce am scris eu \n ultimul timp, ve]i vedea c` m-am axat pe o dimensiune cre[tin`, na]ional` eu cu un grup am realizat un studiu sociologic pentru Gigi Becali [i partidul dumnealui, dup` care m-a chemat la Marriott [i mi-a propus s` intru \n partid. Astfel am ajuns \n PNG. Nu am cerut nici un ban, este adev`rat c` el s-a oferit s` m` remunereze, datorit` faptului c` avea nevoie s` stau permanent la partid, iar eu mi-am l`sat deoparte alte lucruri. Dac` am nevoie, pot s` m` duc [i s` cer 100.000, pe care prietene[te mi-i d`, pe care pot sau nu s`-i dau \napoi, sau pot s` nu-i cer nimic. Nu e o rela]ie contractual`. Nici eu, nici Emil nu am ie[it din Parlament cu bani sau cu firme cred c` ni se poate acorda o \ng`duin]` de credibilitate. Becali, extrem, dar extrem de inteligent Rep.: Cum e s` faci imaginea unui prostovan, domniile voastre care v-a]i caracterizat cum v-a]i caracterizat. P.G.: Cunosc\ndu-l \ndeaproape, [tiu c` s\nt diferen]e de structur`, diferen]e de cultur`, s\nt multe diferen]e, dar sincer, Gigi Becali nu e un prostovan, e un personaj extrem de inteligent. Este \ns` o apari]ie mai deosebit` \n politic`, fiindc` el vine [i spune tot ce g\nde[te. {i eu [i al]ii \i repro[`m asta, iar el spune: Ce s` fac? S` mint?. Nu, dar nu e bine s` spui tot ce g\nde[ti s-ar putea ca ideea de azi s` nu mai fie bun` m\ine. Rep.: S\nte]i d`un`tori fiindc` \i strica]i mintea! P.G.: Nu, noi nu-i pervertim mintea mintea e o chestie destul de complicat`. Gigi Becali a tr`-

Am aderat imediat, idealist, la doctrina domnului Gigi. Am aflat c` vrea oameni devota]i [i atunci i-am dat un bip. D\nsul ne-a sunat \napoi [i ne-a zis c` e la meci, pe Ghencea. C\t e scorul?, l-am \ntrebat. Cam c\t a]i vrea voi, fomi[tilor?, ne-a \ntrebat [i dumnealui. I-am zis, a fost de acord cu pre]ul [i uite-ne aici, ap`r\nd ni[te idei generoase.

Emil Tocaci (ex-PNL) [i Paul Ghi]iu (ex-UFD), dou` transferuri de senza]ie care l-au costat pe Gigi Becali mult mai pu]in dec\t achizi]ionarea lui P`dure] de la Sportul Studen]esc [i a lui Aliu]` de la {ahtior Done]k
it altfel de via]`. El nu a tr`it niciodat` \ntr-o structur`. El a func]ionat p\n` \n 90 la o turm` nici o problem`, asta poveste[te el: p`[team, mulgeam oile, seara f`ceam un du[ [i m` d`deam cu parfum [i plecam la disco asta este s-a trezit cu bani \n 90, are bani, asta e. Nici partidul nu l-a cump`rat. A venit partidul la bani. A [i sc`pat de mul]i care veniser` numai pentru bani, \ns` g\ndi]i-v` la fondurile [i oamenii care vor construi un partid, o alternativ` real`. Cam 90% din cei \nscri[i acum \n PNG nu au mai f`cut politic`. Eu am fost surprins cum Becali a reu[it s` atrag` astfel de oameni \ntr-un an \n care lumea nu vine la vot. Rep.: Nea Gigi cu banul atrage! P.G.: E toat` plaja [i pentru bani, [i pentru a-i lua banii, [i pentru buna lui credin]`, dar unde nu exist` toat` plaja? {mecherii [i inocentul Rep.: Cum e s` mergi la Gigi la ordine? E.T.: Nu mi se dau ordine! Iar eu nu le-a[ primi! Se discut` ce se discut` [i hot`r`[te Gigi Becali. Dar eu vreau s` fiu sincer p\n` la cap`t. Rep.: P\n` unde poate merge sinceritatea? E.T.: P\n` unde vre]i. Rep.: P\n` la moarte! E.T.: Poate s` mearg`! Nu am nimic de pierdut! Rep.: Totu[i, ce c`uta]i aici? E.T.: Domle, noi cu cine am vorbit aici? Nu \n]elegi nimic! Rep.: Con[tiin]a asta a dumneavoastr` nu zice: b`, Emile, cum stai, bre, cu oierul, tu, politician cu stagii vechi? E.T.: Con[tiin]a mea, domle nu vreau s` fiu indiscret [i r`u cu unii politicieni sau cu ziari[tii, dar de ce nu m-a]i \ntrebat c\nd eram \n Parlament: cum stai, domle, al`turi de X care [tiu to]i c\t a furat? Nu-l ap`r pe Becali acum. Rep.: Deci, cu con[tiin]a, nici o problem`! E.T.: Sta]i pu]in, eu credeam c` v-am r`spuns Rep.: Nu po]i da \ntr-unii ca s`-l scuzi pe altul! E.T.: Avem unele dificult`]i de comunicare. Unde crede]i c` e locul unui politician onest ca mine? Al`turi de ni[te escroci sau al`turi de un naiv, insuficient instruit? Rep.: Dar trecerea dumneavoastr` din partid \n partid nu e lipsit` de imoralitate? E.T.: Eu am trecut prin partide aflate pe aceea[i parte a e[ichierului politic, mai mult, toate s-au dizolvat acum \n PNL. Idei Rep.: De la hermeneutica cu Vosganian la oieritica lui Gigi E.T.: Eu cred c` trebuie s` fiu acolo unde e nevoie de mine! PNG-ul are nevoie de noi, de ce? Noi \i s\ntem utili PNG-ului prin experien]a noastr`. Iar legat de cine d` ordine \n partid i-am spus: Gigi, democra]ia este pentru societate, pentru partid e nevoie de un set de principii pe care s` le aplic`m [i \n func]ie de care s` ne judec`m. |n rest, e asumarea responsabilit`]ii. Noi \i spunem ce credem, iar Gigi ia decizia. C` s\ntem de acord sau nu, asta e. La Vosganian sau la Gigi, la fel. Rep.: A]i sim]it c` Gigi a preluat vreo idee de la dumneavoastr`? P.G.: Noi doi st`m [i g\ndim ie[irile \n pres`. Uite, noi facem ce vrem \n chestia asta. Gigi nici nu [tie ce am spus noi la ultima conferin]` de pres`. Eugen ISTODOR

Pentru monumentul unei femei monumentale

Motto: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea Elisabeta Rizea

pu]in o dat` \ntr-o sut` de ani, se face un pic de dreptate. Liviu MIHAIU

Dare de seam` asupra chetei na]ionale

Dragi cititori, dragi finan]atori, dup` atta amar de vreme \n care s-au f`cut liste de sus]in`tori intelectuali [i politici, reportaje [i emisiuni la TVR 1, toc[ouri la Antena 1, [tiri la PRO TV, apeluri \n presa de provincie [i central`, discu]ii cu administra]ia local` [i central`, ba chiar mitinguri oficiale cu primarul genearal al Capitalei [i cu prim-ministrul, \n contul A[ez`mntului Cultural s-a aciuat pentru construc]ia monumentului Elisabeta Rizea suma de 366 de milioane de lei (11.000 $). Asta \n timp ce pentru s`rb`torirea mor]ii domnitorului degrab` v`rs`toriu de snge nevinovat, {tefan Cel Mare, statul nostru a cheltuit peste 100 de miliarde de lei. Din ace[ti bani strn[i din batistele donatorilor no[tri s-au deturnat 150 de milioane de lei pentru renovarea monumentului Haiducii Muscelului (banda anticomunist` din Mun]ii F`g`ra[, Iezer, Leoata pe care Elisabeta Rizea a ajutat-o), bani pe care A[ez`mntul i-a donat spre cuvioas` folosin]` Asocia]iei Fo[tilor De]inu]i Politici din Cmpulung Muscel prin OP 102/11.05.2004. V` informez c` nu ne vom l`sa, chiar dac` va trebui s` a[tept`m schimbarea regimului. Mul]umim tuturor celor care cred c`, cel pu]in o dat` la o sut` de ani, se face un pic de dreptate.

Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monument

N`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[, stra[nica femeie care-[i f`cea cruce cu limba \n cerul gurii \n timpul anchetei a fost arestat` prima dat` \n 1949 [i anchetat` de Securitate pentru c` a sprijinit activ banda terorist` ArsenescuArn`u]oiu. Grupul de partizani, de fapt eroi ai rezisten]ei anticomuniste, supranumit Haiducii Muscelului, ajuta]i de Elisabeta Rizea, so]ul ei Gheorghe [i fiica sa, ct [i de c`tre majoritatea s`tenilor din Nuc[oara (familiile Arn`u]oiu, Jubleanu [i Chirca au fost familii care s-au sacrificat aproape \n \ntregime), a fost fondat de un fost colonel al Armatei Regale, Gheorghe Arsenescu, \mpreun` cu locotenentul Toma Arn`u]oiu, [i a activat \ntre anii 1949-1958 pe versantul sudic al Mun]ilor F`g`ra[, Iezer [i Leaota. To]i lupt`torii, inclusiv comandan]ii acestora, au fost uci[i \n lupte, s-au sinucis sau au fost executa]i de Securitate, ultimii \n anul 1962. Elisabeta Rizea [i so]ul ei au fost aresta]i prima dat` \n 1949, ancheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat` \n 1956, a continuat s`-i ajute pe partizani. Dup` doi ani a fost din nou arestat` [i condamnat` la moarte, pedeaps` comutat` la 25 de ani de munc` silnic`. A fost eliberat` \n 1964 [i a murit \n 2003, dup` ce a fost vizitat` de c`tre Regele Mihai I [i pre[edintele Constantinescu. Urm`ri]i de vorbele sale: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea, \ncerc`m s`-i onor`m aceast` ultim` dorin]`, dar [i pe acele femei care au luptat um`r la um`r cu b`rba]ii lor, uneori cu arma-n mn`, murind \n \nchisoare sau \n mun]i: Arn`u]oiu Lauren]ia, Plop Maria, Chirca Elena, Maria Jubleanu, Tomeci Elisabeta. Monumentul propus s` ia locul statuii lui Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu numai o simpl` statuie a unei femei-simbol al luptei populare \mpotriva comunismului sau un exemplu de verticalitate pentru to]i ziari[tii care trec pe lng` el, ci [i o satisfac]ie profund uman` c`, cel

ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MNTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU.

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

cuv\ntul care

d` m\na cu Castro
Libertatea, cnd n-are ce face, se afl` \n treab` prin pres`. |n num`rul de mar]i, Marina Dohi \i face un portret pe gratis, f`r` P-ul publicitar, lui Petru Daea, sinistrul Agriculturii. Zice Daea c` a fost nec`jit, stropitor, supus, c` e ]`ran sadea [i c` discut` singur prin lanul de porumb cu [tiule]ii: Eu vorbesc cu plantele [i cu stropii de ploaie. Imediat cum le v`d, le \ntreb ct a plouat, pe unde [i dac` a f`cut bine sau r`u. Un aseme-

nea ciudat n-are, fire[te, prieteni [i nu [i-a vizitat niciodat` vecinii, pe Radu Timofte, Dan Nica [i Alexandru Athanasiu. El vorbe[te, \n schimb, cu [tiule]ii, ca la microfon. |ntr-o zi, o plant` [mecher` o s`-i r`spund` c` e grav ce i se \ntmpl` [i o s`-l trimit` la farmacie, dup` luminal [i haloperidol. Ietete! Libertatea, cnd are ce face, uit` tot ce-a zis cu o zi \nainte [i sare la g]ii PSD-ului. |n editorialul Capitala mamei lor, Adrian

Semnal`m cu satisfac]ie o transformare s`n`toas` a presei din Romnia. Dispare un gen care a fost, pn` acum vreo 2-3 ani, foarte popular \n ciuda unui gust \ndoielnic [i a faptului c` era compromi]`tor pentru dimensiunea moral` a jurnalistului: critica guvernan]ilor. O ]ar` civilizat` nu-[i stric` imaginea cu tot felul de dezv`luiri despre cei care o jefuiesc. Au mai r`mas doar 2-3 publica]ii care mai practic` acest obicei retrograd, iar printre ele, una total rebel` este Evenimentul zilei. Un ziar care \mpinge tupeul pn` la a anun]a cum a f`cut la sfr[itul s`pt`mnii trecute c` va publica dezv`luiri despre afacerile Danei Barb, sora palid` a distinsului nostru premier. Noroc c`, pentru a sp`la p`catele jurnalismului de hazna, \n Romnia lui N`stase s-a n`scut un gen publicistic nou, absolut original pe plan mondial: contradezv`luirea. |n Libertatea de luni, Dana Barb personal este invitat` s` demonteze punct cu punct con]inutul anchetei care urma s` apar` abia a doua zi \n Evenimentul zilei. Asta \n condi]iile \n care cele dou` cotidiene poart` acela[i nume de familie, Ringier, un grup care s-a adaptat excelent la dinamica pie]ei romne[ti. Sp`larea victimelor Evenimentului cu buretele surioarei Libertatea nu se petrece prima dat` au mai fost lustrui]i tn`rul Ponta [i \nst`ritul Bittner, respectiv basca [i portofelul lui N`stase. freeex@yahoogroups.com

Halpert acuz` minciuna gogonat` [i aparatul de zgomote al partidului, care a avut grij` s` transmit` (...) decizia lui B`sescu de a interzice traficul greu \n Capital` pe timpul zilei [i ar bloca programul guvernamental de distribuire a rechizitelor gratuite pentru elevi. Bravo, Halpert, deci se poate! Mai ales atunci cnd surprinzi, foarte corect, c` Guvernul are tot interesul s`-[i transporte m`rfurile lui deocheate la lumina nop]ii. Na]ionalul de joi ne asigur` c` Andreea Marin lucreaz` f`r` \ncetare. Nici nu e de mirare, de vreme ce pe tricoul ei apare, \n toate pozele publicate \n pres`, }iriac Travel. Ea se \ntoarce din Cuba, unde a discutat cu Castro timp de o or`, de ziua na]ional` a insulei. Care, \n capul ei de zn` ne[tiutoare, cade pe 26 iulie. |ntr-o zi ca asta, Castro a atacat cazarma Moncada din Santiago de Cuba, a e[uat, a fost judecat [i condamnat la moarte [i apoi exilat. S`rb`toarea na]ional` a Cubei este pe 1 ianuarie. S-au \mplinit 45 de ani de la triumful revolu]iei lui Castro \mpotriva unei dictaturi, pe care a \nlocuit-o cu dictatura lui personal`. Cuba secret` se nume[te filmul de aventuri al Andreei. |n care ne va dezv`lui c` Fidel a supravie]uit celor 500 de atentate, c` turismul sexual nu este mai agresiv dect \n alte zone ale lumii [i c` toat` mascarada asta a fost pus` la cale de administra]ia Bush, pentru a compromite Cuba. Filmul se anun]`, \nc` de pe acum, unul

canalul

mass-midia n`vodari
q Rotirea cadrelor la Antena 1, fenomen care s-a soldat cu dislocarea lui Sorin Oancea de la un canal pus pe picioare la altul care, deocamdat`, exist` doar pe hrtie, s-a petrecut ntr-un stil pur comunist, cu iz utecist. Cum a plecat directorul Oancea n vacan]`, s-a f`cut anun]ul cu delegarea competen]ei c`tre fiica patronului, anun] avnd forma destul de cunoscut` a unui cu]it n spate aplicat exact pe nea[teptate. Se spune c` tr`g`torul de sfori din acest joc de societate (pe ac]iuni) ar fi un ilustru destul de necunoscut, Sorin Enache, omul care i-a ]u]`rit pe rnd, la PRO TV, mai nti, pe Andrei Boncea, c`ruia i-a cam luat locul, iar apoi pe Adrian Srbu, pe care doar l-a tr`dat, pentru c` nu avea cum s`-i ia locul, limuzinele [i look-ul. Acest tip [ters, despre ale c`rui calit`]i nu se prea [tie mare lucru pesemne c` or fi extrem de discrete , va avea un viitor consistent la postul din B`neasa pentru c` [tie s` se bage foarte bine pe sub pielea oamenilor. Iar fata lui Voiculescu e [i ea om!

de propagand` de[`n]at`. De[i ziarist`, Andreea habar n-are \n ce ]ar` a c`l`torit, unde pu[c`riile colc`ie de ziari[ti [i disiden]i. La care s-au mai ad`ugat \nc` 75 de personalit`]i, arestate \n urm` cu doi ani, judecate sumar [i condamnate la un total de 1.454 de ani de pu[c`rie. Secretul Cubei \n care a c`l`torit Andreea e c` a dat mna cu criminalul Castro. Ajuns` la o anumit` experien]`, pentru Andreea, dictatorii au \nceput s` capete \nf`]i[area unor b`trnei simpatici, cu musta]` sau barb`, [i binevoitori ca Mo[ Geril`. Cornel IVANCIUC

Dup` cum spune dl Cristian T. Popescu \n Adev`rul de luni, jeep-ul e un instrument auto deosebit de feroce, menit s` urm`reasc`, s` atace [i s` avarieze grav pe [osele ma[inile cu gabarit redus, \n special Daciile noastre str`mo[e[ti. Cl`dit cu premeditare ca o fort`rea]` din o]el, insensibil` la coliziuni cu alte autoturisme, armat cu drugi de fier [i c`ptu[it cu airbag-uri, jeep-ul pare un crenel inexpugnabil practic, refugiul ideal pentru conduc`torul auto. De[i subtil`, \nv`]`tura lu dom' Popescu r`sare limpede din editorial: s` ne lu`m cu to]ii jeep-uri, fiindc` doar ele ne pot ap`ra de jeep-urile care ne v\neaz`.

Ze]arul Ivan

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

mama natur` tat`l alcoolic

Romnia. Mici fragmente de neant.

1 kil de cruce, v` rog!
La Alimentara de la col]. Coad` la raionul legume-fructe. O bab` \[i face loc cu coatele, se bag` \n sf\r[it \n fa]`, \i d` peste m\n` v\nz`toarei [i-[i pune \n aplicare planul diabolic: scoate o cruciuli]` [i o pune pe c\ntarul electronic. Dup` ce afl` cantitatea de cruce, pleac` bomb`nind [i \njur\nd v\nz`toarea [i lumea. S`-i fi b`gat cineva ceva \n cruce, bile de rulment, ap` sau aracet sfin]it?

reportaj cu ]ara de g\t

De ce pl\ng secretarele? Le-au r`nit alegerile!

Od` \n taximetru antic

A]i auzit de noul concept de taximetrie denumit Taxi-Maxi? Eu n-auzisem, da mi l-a \mp`rt`[it un [ofer de la compania Speed Taxi: \n timp ce m` ducea pe mine a oprit s` mai ia pe cineva care mergea tot dinspre Universitate spre Titan. Cic` asta e Taxi-Maxi. Mare noroc c` a luat-o pe C`l`ra[i. Dac` trecea prin Pia]a Rosetti, taximetristul probabil c` s-ar fi b`tut cu [oferul de pe troleul 92 pentru clien]ii din sta]ia autobuzului 311.

rimii care sufer` schimbarea puterii dup` alegerile locale s\nt primarii. Ei \ns` pot s` \[i fac` o situa]ie. Mai mult sufer` secretarele. Ca secretar`, ai [i tu mandatul t`u [i trebuie s` te rogi permanent ca st`p\nul din biroul de dincolo s` o mai duc`. Uneori, st`p\nii cad. Ce se \nt\mpl` atunci?

La Piatra Neam],
Rotaru, primarul PSD al ora[ului, a l`sat n urm` dou` secretare. Una a fost p`strat` pe post, una a fost ndep`rtat`. Pe locul celei plecate, Pinalti a adus-o pe Georgiana, o secretar` care mai fusese pe acest post [i acum 3 ani, pe vremea lui Rotaru. Rotaru ns` a fost mare gagicar, [tie toat` lumea. Despre Alina Rotaru, nevast`-sa, care era [i [efa de sindicat din Prim`ria Piatra Neam], se spune c` a insistat pe l\ng` Rotaru s` o ndep`rteze. Georgiana arat` bine. Pinalti: Da, era o secretar` care nu era pe post de secretar`. A fost dus` la locul ei. A doua a r`mas. {i am mai adus \nc` o fat` nou`, care a mai fost secretar`, `sta era postul ei. Dac` e frumoas`? Aici, la frumuse]e, nu m` bag. Eu zic c` cea mai frumoas` e nevast`-mea.

Alina, nevasta fostului primar PSD din Piatra Neam], care le-a for]at pe secretarele frumoase ale so]ului s` treac` \n opozi]ie

Cornelia Giread`, ex-secretara lui Sechelariu, realiz\nd c` exist` o via]` mai bun` dup` moartea PSD-ului \n Bac`u

Colonelul \n rezerv` Pavel P`leanu, ex-secretara lui Funar

pentru c` clujenii i-au votat pe clujeni, nu pe cei din Bucure[ti. Eu nu admit chestia asta. {i am plecat. Alexandru V~RZARU
alexvarzaru@yahoo.com

Bucure[ti
La sectorul 1 din Bucure[ti, doamna Lucica este pe post din 1986. A apucat 8 sau 9 primari. nainte de a pleca \n concediu, dumneaei a mai apucat s` ne spun`: Am fost n`scut` s` fiu secretar`. M` modelez dup` fiecare. Dac` e un om civilizat, m` n]eleg [i cu el.

apoi [i-a dat demisia [i a plecat la PRM-ul din Cluj, unde [i are biroul lui la care vine zilnic [i cite[te ziarul. P`leanu: A venit Boc la mine acum vreo lun` [i mi-a spus c` trebuie s` plec. Mi-a

zis a[a, c` stilul lui de munc` nu se ncadreaz` cu cel care a fost. Mi-a zis s` plec n concediu. {ti]i ceva? Mi-a zis c` noua lui echip` va fi [i cu oameni din Bucure[ti. Ceea ce nu mi se pare corect,

Papagal la oi m-a[ duce

|ntr-o diminea]`, m-a trezit un ]ip`t care venea de pe balcon [i nu eram eu. M-am apropiat tiptil [i am observat pe un borcan \nalt [i gol de mur`turi un papagal verde, de maximum 18 centimetri, care urla. Cu aceast` ocazie vreau s`-i transmit adev`ratului proprietar regretele mele, dar nu exist` nici un cuv\nt \n vocabularul limbii romne cu care s` chemi un papagal [i, \n consecin]`, a zburat \n alt balcon. Totu[i, a[ vrea s` [tiu dac` poate cineva s` m` ajute s` ob]in un fond Phare pentru includerea \n limba romn` a expresiilor Ciucuciucu [i }i-}i-}i, care s` fie folosite la strigarea sau gonirea oric`rui animal exotic necunoscut [i mic. Ajunge cu Pis! [i Mar[! Pentru propuneri sau dona]ii, scrie]i la matei@catavencu.ro.

Calule, ma[in` mic`!

|mi place s` merg cu trenul pe l\ng` [osele, s` v`d cum se for]eaz` [oferii s` bage material [i s` nu r`m\n` \n urm`. Mai ales `ia care au o gagic` \n ma[in`, `ia s\nt cei mai activi. Zilele trecute am v`zut un fl`c`u care s-a luat dup` tren cu calul. A rezistat ceva, mai ales c` era un Intercity cu mers de personal, dar p\n` la urm` a r`mas [i el, normal, de c`ru]`.

Ethos, Porthos [i Aramis

La sectorul 6, o alt` secretar` matusalemic` a r`zbit peste toate regimurile politice. Doamna Cati. Primarul Potera[ spune: M` intereseaz` n mod special profesionalismul. Le-am [i zis celor din prim`rie: m`, face]i-v` treaba cum a]i f`cut [i nainte, doar s` fie cum trebuie. Doar consilierii personali ai domnului Darabont au plecat, [i-au dat demisia. n ce La Bac`u o prive[te pe doamna Cati, care e Secretarele snt o pies` im- aici de 30 de ani [i ceva, dac` nu portant` n acest jude]. {i asta s-a a schimbat-o nici un primar, ar fi v`zut la Sechelariu. Prima lui se- fost culmea s` o schimb eu. cretar`, Rodica P`dureanu, a La sectorul 4, situa]ia e inajuns departe. Se [i spune c` Seche a fost fascinat de ea mult` cert`. Mihalache avea o secretar` vreme. ntre 1993 [i 95, a fost a lui, pe doamna Liliana Consecretar` la Selena, firma lui stantinescu, n vrst` de aproape Sechelariu. ntre 95 [i 96, ori ea 50 de ani. Inim`roiu a adus o sea pretins mai mult, ori Seche a cretar` tn`r`, de 26 de ani, pe vrut s` o promoveze [i s` i ofere Cornelia Marin. Doamna Conun statut, cert e c` Rodica a de- stantinescu e momentan n spivenit purt`toare de cuvnt la Se- tal, [i-a luat concediu medical o lena. n a doilea mandat de pri- lun` [i urmeaz` s` se rentoarc` mar, a fost purt`toare de cuvnt la la serviciu n septembrie. Oaprim`rie, [ef de cabinet [i, apo- menii zic c` nimeni nu vrea s` o geul, directoare la Direc]ia pentru elimine. Dar cine poate [ti ce o s` persoanele cu handicap, din se \nt\mple? cadrul prim`riei. La sectorul 3, doamna Maria A doua mare secretar` a lui Seche a fost Cornelia Giread`, so- Stoenescu, secretara lui Ple[ca, ]ia antrenorului secund de la nu mai poate fi g`sit`, lumea ei F.C.M. Bac`u, Marius Giread`. s-a pr`bu[it la alegerile din iunie. Patru ani de zile, [i poate chiar {i-a dat demisia [i parc` a intrat dinainte, Cornelia s-a impregnat n p`mnt. Nu avea prieteni, nide spiritul epocii Sechelariu. Cnd meni din prim`rie nu are teleRomeo Stavarache a c[tigat fonul ei. Bac`ul, Cornelia [i-a dat seama c` nu [i are locul ntr-o schem` Secretara din Cluj cu un primar care nu are stadion pe numele lui. {i a trecut la ConE un secretar. B`trnul domn siliul Jude]ean, unde este direc- colonel n retragere P`leanu, setoare de program pentru fondu- cretarul lui Funar, a trebuit s` rile SAPARD. plece. Boc nu l-a mai vrut. Mai nti [i-a luat concediu o lun`,

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

Marea urnire
za]ia Save delfinii din Marea Neagr` cu site-ul aferent [i o s` se fac` un concert de 80.000 de persoane peste o s`pt`mn`. Dect s` plng dup` aia cnd v`d delfinii plutind cu burta n sus, inligen]i, c` vorbi]i cu ]\p`turile a- toxica]i de ct` urin` au b`ut din lea ale voastre, cu Iiic, iiic! Ce Iiic, mare, mai bine zic acuma NU. iiic, c` acuma a]i prins ceva p`m\nt sub picioare [i, gata, a]i dat Gabriel DROGEANU de dracu. Eee, mai e Iiic, iiic? |n |n locul lor mi-a[ lua valiza [i ap` v` lua]i la \ntrecere cu hidro- m-a[ c`ra c\t mai departe. Altfel bicicleta mea medicinal`. Nu mai mi-e c` or s` ajung`, cur\nd, s`-i s\nte]i a[a [mecheri pe p`m\nt, aga]e to]i parveni]ii pe post de ha? }i-ai naibii de guvizi cu cioc! breloc la oglinda [alupei. Iar Ce, vre]i s` v` poza]i cu lumea ca nevestele acestora or s` ias` cu maimu]ele, ha? Nu v` face]i ilu- delfinii la teatru, ca s` le explice zii: maimu]ele s\nt peste voi, b`! despre ce este vorba. Sau, DoamUita]i-v` c` eu [i cu ele st`m la ne fere[te, la reprezenta]iile cu bloc, relaxa]i, [i voi sta]i \n ciorb`, }ociu [i Palade. |n plus, ca s` fiu gr`mad`. |n concluzie, o]i fi voi sincer, nu prea cred c` s-au apromai inteligen]i dec\t mine, da piat ei de coasta romneasc`. Am degeaba, c` nu prea v-a]i adaptat impresia c` s-a erodat plaja prea pentru miu]`. tare [i s-a apropiat marea de noi, cu tot cu delfini. Drago[ MU{AT Da, este bine c` au ap`rut Viorel MO}OC delfinii \n Marea Neagr`: ciorb` Mie \mi plac delfinii foarte de delfin, tochitur` dobrogean` mult. Delfinii s\nt ni[te fiin]e inde delfin, caltabo[ de delfin, sar- teligente, dr`gu]e [i simpatice. male de delfin \n foi de vi]`, ardei Am aflat din pove[ti c` pot fi chiar umplut cu delfin, somon de del- mai buni dec\t mul]i oameni. De fin, delfin la pro]ap, delfin de aceea, eu cred c` delfinii nu au ce Buz`u, delfin ardelenesc cu sm\n- c`uta pe litoralul turistic romt\n`, delfin ca la mama acas`, del- nesc. Acolo s\nt multe balene fin ]ig`nesc, delfin de porc, salam nesim]ite [i so]ii lor, ca[alo]ii de delfin, ciocolat` cu alune de burto[i; sirene \n tanga, p`zite de delfin, br\nz` de delfin, cozonac pe[tii cu gura mare [i lan] gros de de delfin, \nghe]at` de delfin, aur; multe ma[inoaie [i viloaie frutti fresh de delfin, [orici de \n form` de cazemat`, st`p\nite delfin, colac secuiesc de delfin, de diver[i rechini. Aceast` faun` delfin de ]ar`, delfin de balen`, de migratori sezonieri se hr`ne[grisine de delfin, [aorma de del- te cu mititei, bere, bancuri grosofin, delfin cu cartofi pr`ji]i [i mu- lane [i manele Deci, cum v` zic` u[oar`. Poft` bun`! spuneam, dragi copii: delfinii, ni[te mamifere superioare, mi se par amenin]a]i \n preajma at\tor vie]uitoare nevertebrate [i decerebrate! Alexandru V~RZARU Cred c` e o gre[eal` s` se [tie c` vin delfinii n Marea Neagr`. {tefan AGOPIAN Cred c` e o gre[eal` c` vot`m Nu, nu e deloc bine! Delfinii, acum. n 3 zile o s` afle toat` lu- care snt de[tep]i foc, n loc s`-[i mea, n 5 or s` n`v`leasc` to]i s` vad` de treburile lor, precum mii vad`, o s` se nfiin]eze organi- diile, stavrizii [i guvizii, stau [i casc` gura la oameni. Mine-poimine o s` ne trezim cu delfinii care fumeaz`, beau bere, m`nnc` mici [i ascult` manele. {i se uit` la ]\]ele doamnelor delfin care se pr`jesc la soare cu o a]` n cur. Meduzele, care snt mai proaste, deja au luat-o pe drumul `sta [i agonizeaz` printre mucuri de ]ig`ri, sticle goale de cola, n mirosul bestial al gr`tarelor ncinse. Visnd la o ciorb` de burt`.

Delfinii no[tri, mai inteligen]i dec\t ai lor

senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu
Iat` c`, dup` ce at\ta amar de vreme am exportat inteligen]`, a venit timpul s` primim [i noi ceva asem`n`tor. Nu, nu care cumva s` crede]i c` savan]ii lumii imigreaz` la noi \n ]ar`. Singurele inteligen]e care, p\n` mai ieri-alalt`ieri, ne veneau \n ]ar` n-au fost cenu[ii, ci tuciurii, [i n-au imigrat, ci s-au repatriat for]at. De ieri-alalt`ieri \ns` lucrurile s-au mai schimbat: pe litoralul M`rii Negre au ap`rut primele semne de inteligen]`. {i acestea n-au venit dinspre c\mpie, cu trenul sau cu ma[ina. Au venit dinspre mare, cu valul. E vorba de dragii [i simpaticii delfini, care, din motive greu de explicat, s-au apropiat de ]`rmul nostru, probabil cu g\ndul de a ne frustra turi[tii cu intelectul lor vestit. P\n` nu-i vedem r`spunz\nd la Vrei s` fii miliardar? sau, mai r`u, polemiz\nd la Minutul 91 cu Cornel Dinu, ne-am g\ndit s` rezolv`m prin vot dilema: e bine c` delfinii s-au apropiat de ]`rm sau nu e bine?

AB}INERI
Eugen ISTODOR Cum a[ scrie, \n actualul context geostrategic [i na]ional, delfinii ies prost. Dac` scriu c` s\nt inteligen]i, atunci \nseamn` c` s\nt atra[i de inteligen]a vie a poporului de pe malul M`rii Negre. Dar aici iese prost poporul: cum s` compari un pe[te cu un popor care fur` la locul de munc` [i [mechere[te orice str`in? Dac` spun c` s\nt pro[ti delfinii c` nu [tiu spre ce ]`rm de h`mesi]i [i mahalagii vin, iese prost poporul, c` adic` de asta e democra]ie, ca s` ias` \n articol poporul a[a cum este? Atunci mai bine m` ab]in [i spun c` delfinii s\nt naivi [i nu [tiu pe ce lume s\nt. Ioan T. MORAR S\nt sf[iat ntre dou` r`spunsuri ca Ion Vod` cel Cumplit ntre patru c`mile. C` mil` mi e [i de delfini, s`racii, nu se mai simt n largul lor n larg. Dar mi-e mil` [i de noi, fiin]e la fel de inteligente ca ei, c` nu putem sta de vorb` cu aceste animale foarte inteligente [i c`, vorba unui dicton, nu avem prea multe pove[ti ad usum delphini. Hai c` [tim [i noi carte, `[tia de vot`m la Academia Ca]avencu. Acum, c` litoralul nostru e plin, o s` ajungem s` ne aducem aminte de vremurile apuse [i o s` facem coad` la delfini!

\ndep`rteze prea mult de geamandur`, fiindc` e periculos [i salvamarii ar putea s` aib` proDan STANCIU S-ar putea s` mai avem o bleme la serviciu. [ans`, dac` vin delfinii \ncoace. E posibil ca aceste fiin]e superioa- Marius BOR}EA re, despre care se spune c` ar fi A[a cum mi-a declarat [i Bogextrem de inteligente, s` fi de- dan Mu[at (fratele lui Drago[ tectat vreun z`c`m\nt de inteli- Mu[at, care, fiind mai pu]in cugen]` \n mun]ii no[tri de prostie. noscut, nu-mi poate da declara]ii {i dac` ne vom purta frumos cu dec\t mie, c\nd vine s`-mi cear` ele, oferindu-le p\ine [i sare (plus ]ig`ri), da, e bine c` delfinii s-au tradi]ionala ospitalitate rom- apropiat de ]`rm. |n general, e neasc`), poate c` ne vor ajuta s` bine ca delfinii s` se apropie de descoperim unde zace un mine- ceva. S\nt categoric pentru aproreu at\t de rar. Iar apoi, dup` ce-l pierea dintre delfini [i orice. Chiar vom scoate la suprafa]`, nu ne va [i de ]`rmul M`rii Negre. De[i, la r`m\ne dec\t s` ne g\ndim ce vom c\t de inteligen]i se spune c` s\nt, face din el: brelocuri sau bricege? mi-e c-or s` profite de neaten]ia turi[tilor [i-or s` le rezolve rebusurile l`sate neglijent l\ng` proDaniel GOACE |n fond, de ce s` nu fie bine? sop. Totul e ca familiile de delfini s` se \mpace cu restul faunei de la ma- Alin IONESCU lul M`rii Negre: clanurile de reDa, deoarece delfinii se aprochini din Constan]a cu bancurile pie de ]`rm pentru c` snt foarte de guvizi mioritici veni]i cu so]i- inteligen]i [i au n]eles c` se-nile pe litoral [i cu pe[tii ie[i]i la c`lze[te clima, marea se m`re[te produs \mpreun` cu p`s`rile de [i vine glacia]iunea. Atunci o s` noapte. locuim n ocean ca omul din Atlantida. Eu de-abia a[tept, pentru c` nu suport cinii [i mi-a[ lua un Iulian T~NASE Delfinii e bine c` s-au apropi- delfin dalma]ian de companie cu at de ]`rm, c`ci delfinii ne dau care s` ies n les`, seara, la plimnou` icre, pulpe, carne, ou`, sara- bare. Nu las` p`r, iar dac` face mur` [i pui vii, c`ci delfinii s\nt pipi n mare nici nu se simte, c`ci [i ei oameni, adic` mamifere, de [i pipi-ul delfinului [i marea snt aceea e bine ca delfinii s` nu se tot s`rate. A[ trage [uturi n gur`

DA

rechinilor care ar l`tra la el printre blocurile de corali, l-a[ duce la expozi]ia delfin` [i i-a[ lua cr`n]`nele de balen` cu arom` de plancton. El se va gudura pe lng` mine [i apoi ar zbughi-o s` alerge ni[te pisici de mare printre epave. Alexandru DU}U Pe[ti cu spad` aveam destui pe litoral; adic` pe[ti cu s`bii ninja. Balene sinuciga[e e[uate pe plaj` aveam destule. Adic` \]i vine s` te sinucizi privind sirenele din jur [i balena de pe cear[aful t`u. Deci e foarte bine c` au ap`rut [i delfini. |nseamn` c` de c\nd am intrat \n NATO s\ntem o ]ar` sigur`, iar cadrul legislativ este unul stimulant pentru delfini. Dup` revigorarea Delfinariului, datorit` lui Maz`re, \n scurt timp la malul m`rii vor ap`rea din nou [i stelele, ca s` reintroducem [i Planetariul \n circuitul turistic. Marius DR~GHICI Da, este foarte bine. Este un semn de normalitate politic`: rechinii au \nceput s` mai fac` ciocu mic, delfinii zburd` [i ei pe unde pot. Cred c` [i Marea Neagr` a intrat \n campanie electoral`. C`t`lin MATEI Da, e bine. Voi, delfinii, prea v` da]i [mecheri c` s\nte]i inte-

NU

poli]ia presei Na]ionalul se scald` \n Atlantic, la Nisa

|n num`rul de joi al Na]ionalului, Patricia Ene scrie despre aventurile actorului Drago[ Bucur la Nisa. Ni se dezv`luie c` Drago[ a filmat de pe un scooter condus de o fran]uzoaic` [i nu a pierdut ocazia s` se b`l`ceasc` \n Oceanul Atlantic, pe Coasta de Azur. |n tot acest timp, Nisa a r`mas acas` la locul ei, pe Coasta de Azur, care este la Marea Mediteran` [i nu la Oceanul Atlantic. Atlanticul scald` pesemne creierul mare al Patriciei Ene [i o \neac` la mal, ori de cte ori se \ncumet` s`-[i publice perlele \n Na]ional.

Al-Qaeda \[i pune \n Romnia bomba pe coliv`

Bai, eurobeni, bai: noi, de la Al Coaieda, bus bomba la voi daca nu chemat agaza zoldat de la bam\nt ahrab. Voi vagut bum, zarit aer ji zburat ca bazarica, azgultat la mine, bai! Cam a[a ar suna ultimele mesaje de amenin]are trimise europenilor de terori[tii lui Ossama Bin Laden. Bine\n]eles, unii reprezentan]i ai mass-media s-au \ntrecut s` exagereze, speriind [i mai mult cet`]enii. Noi s\ntem \n m`sur` s` mai lini[tim popula]ia, deoarece tocmai am interceptat un alt mesaj, trimis c`tre organiza]ia central` de c`tre un membru al unei celule teroriste aflate \n ]ara noastr`: Zaludam cu rezbect, jefu. Aderizat la Romania gu bomba la valiza azguns bine; dregut fara broblem gondrol aerobort, fiindga mai gazit un g`gat bagaje, berdut drum. Bazdrat dolar amerigan blezdemat gonzdruit aigea bomba noua; dat jumadate la daxi, jumadate vurat gonloguidor buzunar. |nd\lnit frate Ahmed, badron magazin, ajudat la mine. Dizgutat gu el la gafenea blan bomba, gonzumat egler broazbat, indoxigat zalmonel, noi ajuns zbidal, glient romn durut la gur. Jefu, gu bomba braf antrax noi putut facut bula la Romania, deci \ngergat blan bomba gu bum-bum! Mutat abardament frate Ahmed, adus mult vrumos aminde ]ara mia, fara aba la robinet. Urmarit emiziuni egblozia gamion azotat, vagut vriga la mine. Inderesat bilodat avion lovit gladire la romn; vazut delevizor abarat zbor MiG brabujit zingur ogor ]aran, blus romn zdrigat zingur gladire, adormit beat ]igara abrinsa, \mbadat ji daiat jivonieru gu doboru. Draga jefu, gineva vurat la mine geas bazdrat bentru bus la bomba, iar azeara, g\nd ie[it gumbarat baglava, exblodat budelie la barder. Zberiat, zguibat la z\n, ma \ndorg agaza! Salmonel Zorab

Cornel IVANCIUC

Buliba[a mizeaz` totul pe o singur` carne

O veste proast` pentru caii buliba[ei Gagarin St`nescu, din comuna Grajduri. Nu ne referim la caii din sufragerie, tol`ni]i pe canapea [i cr`p\nd \n ei fondante \n timp ce privesc la talk-show-uri pe Animal Planet sau \nva]` s` c\nt` la harf` \n fran]uze[te. Ci la caii-putere de sub capota Mercedesurilor, hr`ni]i cu f\n f`r` plumb. Familia buliba[ei c\nt`re[te per total 7,5 tone (peste 100 kg/cap furajat). Copii, nepo]i [i neveste f`r` bijuterii, stilouri ninja sau ur[ii alchimi[ti. {i acum, ca exerci]iu, g`si]i echivalentul celor 7,9 t (c\t am scris eu, b`ie]ii au luat masa) \n urm`toarele unit`]i de m`sur`: portofele disp`rute \n 368, ani de condamn`ri, prime pl`tite de firme nem]e[ti de asigur`ri pentru ma[ini disp`rute, kilograme de s`pun, f`in` de oase [i nasturi.

Lupta erotic` a PNA cu corup]ia

|ntr-unul din birourile PNA Mure[ odihnesc, pe l\ng` func]ionari [i dosare, dou` cutii metalice. Pe una scrie Black Onyx Female Erotics eau de parfum, pe cealalt` scrie Black Onyx Male Erotics. Interesant, nu? Sta]i a[a, c` nu este vorba de cutiile \n care se pune [paga, Doamne fere[te, ci de cutiile \n care se ]in zah`rul [i, respectiv, cafeaua. S\ntem curio[i pe unde or fi ascunse c`tu[ele, biciul, num`rul de la Serviciul de Protec]ie Civil`, tubul cu fri[c` [i, mai ales, pachetul `la de M`r`[e[ti King Size }igara de dup`. Arborele ginecologic Richard Onyxon

Paragini Aurii

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

bursa [p`gilor
P\rjol prin portofelele pompierilor la angajare
De cur\nd, am luat la ocazie, din Constan]a, un tn`r student la pompieristic`. Din discu]ia aprins` pe care am avut-o cu el pn` n Bucure[ti m-am convins c` pompierii au o meserie de mare sacrificiu. S` vedem prin ce trecuse deja omul meu. Mai nti a pierdut 1.000 de euro la admiterea n [coala de subofi]eri de la Bolde[tiSc`ieni. Examenul e tip gril` [i cine cump`r` rezultatele trece toate probele de foc. Cine nu, e fript, mai cu seam` la proba fizic`, care nu-i niciodat` tip gril`. Au urmat 150 de euro, la sfr[itul anului, ca s` fie trecut n perioada de practic` la o unitate dintr-un ora[ mare, ca Ploie[tiul. Condi]iile din unit`]i se pl`tesc, pare-se, ca [i luxul din hoteluri. Plus c` e o [ans` mare s` fie angajat la finele [colii chiar n unitatea n care a f`cut practica. La angajare va mai arde 2-3.000 de euro, n func]ie de postul pe care-l cump`r`. n total, vreo 3.500. Dup` attea pierderi, s` vorbim [i de c[tiguri, ca s` hot`r]i singuri dac` merit` s` v` face]i pompieri. Tinerii studen]i nu mai fac armata. Fac, gratuit, [coala de [oferi. Salariile-s destul de mari, de la 9.000.000 de lei n sus. Dac` lucreaz` n administra]ia unit`]ilor, serviciul este u[or. De aici [i pot trage lejer motorin`, benzin` [i alimente, dup` cum visa n gura mare c`l`torul din ma[ina mea. {i apoi, vorba lui, dac` e prins de poli]i[ti c` fur`, d` [i el, acolo, maximum 500 de euro [i scap`. C` doar [i poli]i[tii snt tot oameni, [tiu [i ei ce \nseamn` s` furi benzin` din ma[inile aflate \n dotare. Foi[orul de [oc

\ntre subiect [i predicat; atunci scoate de la chimir un catastif cu amenzi: Amenda minim` prev`zut` este de x lei, maximul este de y lei; ce facem: are sens s` continuu controlul sau m` las p`guba[ [i plec de aici cu un 10% din x?. Ce crede]i c` r`spund comercian]ii? Eu, unul, m-a[ sim]i aici tot ca Dinamo. Doar c` \n fa]a mea ar fi, de data asta, Manchester United. Legea lui Plicu

Poli]ia c`lare ramura c`lare pe osp`t`ri]e

Nicu Dumitric`, fostul comandant al Poli]iei de Frontier` Bechet, a r`mas, dup` o retrogradare disciplinar`, un simplu [i \nst`rit locotenent-colonel. Alunecarea \n func]ie nu i-a afectat totu[i nici notorietatea [i nici virilitatea. |ntr-o sear` parfumat`, dup` orele de program, ma[ina lui, o Skoda Octavia nou-nou]` parcat` pe un mal \nalt al Dun`rii, se b`l`ng`nea ritmic [i \ncepuse s` alunece la vale. |n vehicul, Dumitric` se str`duia s` ob]in` orgasme multiple de la o chelneri]` frumoas`, angajat` a unit`]ii. Noroc c` un subofi]er care-[i f`cea rondul a v`zut ma[ina gata s` cad` \n r\p` [i a strigat s`-i vin` \n ajutor c\]iva colegi care s` fac` din um`r fr\n`. Salvatorul era chiar so]ul frumoasei [i abia dup` ce s-a minunat de vigoarea colonelului s-a \ntristat p\n` la divor].

Garda jos [i plicul sus

|n general, Garda Financiar` nu anun]` vizita [i nici nu vine cu flori, curcan sau un whisky, cum e c\nd mergi la na[u. Aici se cheam`, mai degrab` (\n cazul \n care nu aplic` corect legea), c` vine na[u la fin [i \[i ia singur c\te o sticl` sau un pachet de copane din frigider. La plecare, dac` e de treab`, \ntocme[te un proces-verbal plin de gre[eli, pe care controlatul \l contest` \n instan]` [i c\[tig` sigur, ca Dinamo cu Zilina. O alt` variant` de ocolire a unui control la s\nge este aplicarea legii lui 10%, nepublicat`. Legea lui 10% este simpl`. Cam a[a: vine comisarul, se a[az` cu burta pe actele firmei [i, aproape inevitabil, g`se[te o factur` contra naturii, o sticl` de ap` chioar` b`gat` \n gestiune ca hain` de blan` (ori invers, \n func]ie de c\t de mult ]ine patronul la nevast`) sau o virgul`

Nuda[pag`: o agresiune \mpotriva normalit`]ii

Campania anti[pag` declan[at` de un grup de organiza]ii* s`pt`mna trecut` vine ca o prelungire fireasc` a epidemiei de sinucideri din aceast` var`. Cum po]i s` agresezi un popor \n ceea ce crede dnsul mai abitir? 7 milioane dintre cona]ionalii no[tri consider` c` nu se poate tr`i \n Romnia dac` nu dai [pag`. Mai mult, procentul celor care sus]in c` [paga a devenit un instrument social necesar este \n cre[tere: acum 2 ani, aceast` p`rere era sus]inut` doar de un sfert din popula]ie. P`i, ce facem acum? Ne punem mintea cu o treime din popor \ndemnndu-l la excludere social`? Poate doar dac` \nfiin]`m megasanatorii pentru bolnavi-muritori-de-foame-[omeri care s-au cramponat de un principiu att de str`in valorii na]ionale [i s-au de-

cis s` nu mai achite dreptul. Ei bine, uite c` ne raliem la aceast` absurd` campanie [i \ncuraj`m [i noi tinerii s` bage la cap c` [paga e ho]ie. Drept care v` recomand`m s` vizita]i www.nudaspaga.ro [i link-ul la www.anchete.ro . Manualul de [pag` publicat aici v` ofer` satisfac]ia de a \mp`rt`[i din minunatele prilejuri pe care le-a]i avut de a v` fi l`sat fura]i prin dulcea metod` a [p`gii de c`tre lucr`tori din armat`, poli]ie, s`n`tate, justi]ie, administra]ie,

transporturi, biseric`; mai mult, cu ajutorul vostru ini]iatorii sunt preg`ti]i s` realizeze [i o hart` a Romniei micilor corup]i. De `ia mari ne ocup`m \n continuare noi.
* Funda]ia Concept, Transparency International Romnia, Teatrul pentru copii [i tineret Ariel, Asocia]ia de Comunica]ii prin Cablu, Asocia]ia Editorilor de Pres` Online [i OOPS Media. Program finan]at prin fondurile PHARE ale UE.

Skoda bucuriei

{ti]i cum zic braconierii c\nd termin` treaba \n Delt`? B`, ultimu care pleac` stinge curentu!

10

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

tunul De catodic ce s\nt arestat? Doar pentru

Anacronica TV
Fete cu K1 la cap
Prietena mea nu suport` s` vad` b`rba]i care \[i sparg fe]ele la turneele de K1. A[a c`, \n func]ie de c\t de atent` e ea la televizor, eu urm`resc cafturile lui Iftimoaie combinate ba cu |mperecherea la stru]i pe Animal Planet, ba cu Cucerirea spa]iului pe Discovery. Vineri sear` \ns` am dat peste ceva finu] la care ne-am uitat, \n sf\r[it, am\ndoi: imediat dup` Chei uan, PRO TV a transmis de la Neptun un fel de Chei de g\t Oana, adic` b`taie \ntre dou` pu[toaice de 15 ani. La v\rsta inocent` la care alte fete stau cumin]i acas`, la calculator, pe saituri porno [i se las` cu greu invitate la cinema dac` n-ai prezervative la tine, cele dou` \[i serveau cu rigurozitate picioare \n gur` de ziceai c` nici b`taie n-au m\ncat, nici gura nu le miroase. Partea proast` e c` prietena mea a re]inut o spectaculoas` lovitur` de picior din \ntoarcere pe care [i-o exerseaz` \n nop]ile \n care ajung acas` spre diminea]`.

trampa [i ecranul

c` am func]ionat ca o institu]ie financiar` s`n`toas` care, spre deosebire de Bancorex, [i-a recuperat toate creditele, dob\nzile, dob\nzile la dob\nzi, ma[inile, mobila [i ghiulurile debitorilor cu tot cu deget?

5 Duminic` dup`-amiaz`, la emisiunea Cafeneaua literar` de pe TVRM, trei in[i pe nume Leu, Lungu [i Fruntelat` discutau, \mpreun` cu autorul, despre volumul Insula {erpilor de P`durean Dominu]. C\nd s` p`trund` d\n[ii mai ad\nc \n miezul dezbaterii, a ap`rut \n cadru (ba chiar a avut parte de un primplan generos) un chelner, venit s`-i plaseze o cafea lui P`durean Dominu]. Am z`bovit \nc` un pic pe-acolo ca s` aud ce p`rere are omul cu tava despre chestiunea pus` \n discu]ie, dar nimeni nu i-a dat cuv\ntul. P`cat. Sper \ns` c` \[i va fi exprimat punctul de vedere \n nota de plat`. 5 Am vrut s` scriu s`pt`m\na trecut` despre clipul \n care o p`pu[` trage flatula]ii \n cad`, f`c\nd reclam` la centrale termice de apartament. Deci aia e c`ldura pe care o face centrala lor? Mersi, c`ldur` din asta fac [i eu, dar prietenei mele nu \i place, c` zgomotul o treze[te din Carte Kid somn. 5 Am v`zut emisiunea de la Antena Violen]a duce g`leata 1 \n care oamenii o primesc pe prezentatoare \n cas`, iar ea le r`scole[te prin \n gunoi Sub cea mai indulgent` bulin` ro[ie lucruri ca s` le ri[te ei la concurs. Am [i de pe ecran scrie: Acest program eu o rug`minte, doamn`: dac` veni]i la este interzis minorilor sub 12 ani mine, r`scoli]i c\t vre]i, da nu uita]i s` deoarece con]ine scene de violen]` \nchide]i apa, gazele [i calculatorul, c` fizic` [i verbal`. Eu, la 4 ani, am fost s\nt scumpe. {i dac` face]i du[, folosi]i dus la directoarea gr`dini]ei pentru c` prosopul `la roz, c` `la bleu e al c\inelui strigam cuv\ntul Pu]a pe hol, iar di- [i v` umple]i de p`r la sub]iori. rectoarea m-a min]it c` o s` m` ia cu 5 La emisiunea Monica v`d \n ultiduba. Duba nu [tiam ce \nseamn`. ma vreme numai oameni de la ]ar`. La 5 ani m-am ag`]at \ntr-un gard ru- Domle, unde a ajuns Romnia! Pe vreginit fur\nd caise [i mi-am sf\[iat carmuri, ]`ranii puneau m\na pe furc` [i pe nea piciorului. La 6 ani am spart catopor [i-[i rezolvau problemele, nu vepul unui coleg cu o piatr` \n curtea neau la ora[ s` stea de vorb` cu psiho[colii. Dup` care m-a b`tut \nv`]`toa- logul atunci c\nd le d` voie publicitatea. rea [i m-a f`cut asasin. La 7 ani aud 5 Nu \n]eleg de ce atunci c\nd Gacuv\ntul pizda. La 8 mi-am spart briela Vr\nceanu Firea st` de vorb` cu din]ii \n capul unui coleg, Vr\nceanu Adelin Petri[or din Irak, se uit` la mine Valentin. La 9 ani m-a b`tut tata c` [i d` din cap. Oi fi ar`t\nd eu beton, da fumam [i am v`zut primele gagici dac` ne prinde b`rbat-su eu nu m` risc: goale \n colec]ia mea de timbre cu schimb repede pe PRO TV. tablouri. La 10 ani m-am b`tut cu ve5 Nu]u C`m`taru a tot ap`rut pe la cinul Dan Cova[` c` m-a stropit cu [tiri cu un tricou pe care scria c` este ap`. El zice c` el m-a b`tut. La 11 ani rege. A[tept s` apar` [i poli]i[tii [i prom-am ars cu smoal` [i m-a atacat un curorii da]i \n g\t de el cu tricouri pe care c\ine. La 12 ani aflu alte detalii despre s` scrie c` ei s\nt bufonii. pizda de la un b`iat, dar nu \l cred. 5 Cunoa[te]i [i dumneavoastr`, deCum ar veni, \ntre bulina de 12 [i cea sigur, cum e structurat un jurnal de [tiri: de 18 e un spa]iu de 6 ani dedicat asi- un personaj f\[ne] [i cu priz` la public st` mil`rii violen]ei, dup` care se trece \n studio, cite[te de pe prompter \ncedirect la sex. P`rerea mea e c` dac` putul fiec`rui material, apoi d` leg`tura nu \ncepi mai devreme cu violen]a, coresponden]ilor teritoriali. De ce d` el n-o s` fii preg`tit mai t\rziu pentru leg`tura coresponden]ilor teritoriali? Fisex. indc` asta ne spun de fiecare dat` C`t`lin MATEI prezentatorii! ei [tiu mai multe. Iat` un

Nu]u C`m`taru, ajuns dup` gratii din cauza unor clien]i care au crezut p\n` \n ultima clip` c` au primit ni[te credite nerambursabile, Dumnezeu s`-i ierte
exemplu: Mai multe despre t\lh`rie [tie Viorel etc. De unde [tie Viorel mai multe? Nu ar fi sunat mai bine Mai multe despre t\lh`rie [tie Nu]u? 5 L-am v`zut la televizor pe filosoful Becali vorbind ceva. N-am putut s` fim aten]i la ce vorbea filosoful Becali, de[i p`rea important: privirea ne-a fost atras` de unul dintre microfoanele \ndreptate spre gura filosofului Becali. Era un microfon cu buretele ferfeni]`, rupt [i pu]in jegos. Pe m\ner scria OTV. Probabil era buretele cu care se spal` vasele \n studioul 2 al OTV, adic` \n buc`t`ria garsonierei de unde se emite. 5 Ploile i-au prins din nou nepreg`ti]i pe romni, iar autorit`]ile au dovedit c` din nou se pricep de minune s` se plimbe prin n`mol ca motanul \nc`l]at cu cizme electorale din cauciuc, a[a cum a f`cut la Focus [i premierul N`stase prin c\teva localit`]i afectate din jude]ul Suceava. {i, \n timp ce priveam la Prima TV acelea[i imagini cu inunda]iile din jude]ul Suceava, ne-am mai \ntrebat oare de ce, conform celor scrise \n col]ul din dreapta, sus, al micului ecran, t\n`ra duduie reporter transmitea din Boto[ani. S` fi luat viitura toat` Suceava pe sus [i s-o fi dus tocmai la Boto[ani? Bine c` n-a adus-o la Bucure[ti, parc`-i [i vedeam pe sinistra]i c`l`rind pe casele luate de valuri [i strig\nd S\rm``, b```!. 5 De la Observator am aflat c` o petard` militar` de exerci]iu a fost detonat` de cineva \ntr-o cutie po[tal` din scara unui bloc bra[ovean. Cu aceast` ocazie ni s-a mai spus [i c` este vorba de o glum` proast`, la prima vedere. Asta ne face pe noi s` credem c`, la a doua vedere, s-ar putea s` se considere c` gluma a fost, totu[i, una bun`, care s` merite chiar a fi inclus` \n emisiunile de divertisment. 5 Gabriela Vr\nceanu Firea ne-a oferit din nou o mostr` de logic` fin`, zic\ndu-ne c` un alt Mih`ile[ti era s` se produc` la Suceava. De aici \n]elegem c` ar fi posibil, de ce nu, ca un H\rl`u s` se produc` la Dorohoi [i o alt` Br`ila s` aib` loc la Tecuci. 5 Tot la Antena 1 ne-a fost prezentat` interven]ia unor agen]i de paz` care au capturat un ho] din magazine; n-am \n]eles cum de cameramanul \i filma pe agen]i fugind exact spre el: cameramanul ajunsese la locul faptei \n acela[i timp cu infractorul, sau cum? 5 La Observator am v`zut acum vreo patru-cinci zile o cucoan` \ntre c\teva v\rste, care b`tea cu non[alan]` [i cu pumnii \ntr-o poart` [i r`cnea: Ie[i, ho]ule, porcule! Ie[i afar`! etc. Pe micul ecran, spusele doamnei erau subtitrate, dar multe litere fuseser` \nlocuite cu mici [i vesele simboluri (b`nuim c` erau fonturi din Wingdings, poate colegul Daniel Goace [tie mai multe). S\ntem tare curio[i s` [tim ce a vrut s` spun`, de fapt, femeia prin F cap de mort bomb` cu fitil aprins sticl` nor din care ies fulgere fulgere f`r` nor etc. m`-tii, ho]ule!. 5 Acum c\teva zile ni s-a ar`tat la televizor cum func]ioneaz` cutia neagr` aflat` la bordul avioanelor. Cu acest prilej, ni s-a spus de mai multe ori c`, \n caz de accident, cutia aia neagr` (care, de fapt, \ntre noi fie vorba, e mai degrab` portocalie dec\t neagr`) este singura care r`m\ne intact`. A[adar, ne-am pus [i noi, inevitabil, o \ntrebare de bun-sim]: oare din ce material se face cutia aia at\t de rezistent`? Oare de ce nu se poate construi tot avionul din materialul `la, ca s` nu mai p`]easc` nimic? 5 {i, fiindc` tot veni vorba de \ntreb`ri: oare vaca aia, s`raca, de la emisiunea Vino, mam`, s` m` vezi!, pe care o trag de sf\rcuri vedetele patriei, este aceea[i, la fiecare edi]ie? Vai de ea, \n cazul `sta! S`raca, \n cur\nd o s` ajung` vedeta cu cei mai mari s\ni din showbiz-ul romnesc. 5 Pe PRO TV, duminic`, la ora 17, s-a dat un film cu Kramer. De data asta l chema Fejos [i juca n comedia Transylvania, nu n Seinfeld. Ei bine, n Transylvania se citea Transylvania Times, pe primar l chema Lepescu, inspectorul de poli]ie era Percek, iar pe buc`tar \l chema Radu. Au gre[it o chestie americanii, c`ci pe so]ia buc`tarului o chema Lupi, nu Busu, ca n realitate, iar mncarea tradi]ional` servit` la masa de protocol era un grapefruit t`iat n dou` [i nu o sut` de parizer cu mu[tar.

ministerul p`rerii na]ionale

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

11

tupeu 2004 Porcul de Control al PSD-ului

Iubita mea, s` ne-arunc`m \n Dacii, S` le lovim cu jeep-ul, ne\nfr\nt, {i s` le d`m, dac` dore[ti, la var`, Trei s`pt`m\ni concediu sub p`m\nt.

Adrian P`unescu, un poet de partide [i de stat care [i-a f`cut o lozinc` din porunca S` nu-]i faci jeep cioplit \n Dacie
S`pt`m\na asta servim porc. Se spunea c\nd o zbura porcul, ne[tiindu-se c`, \ntr-o zi, porcul va c\nta cu fi-su, va scrie poezii, se va b`l`ci \n rahat \n Parlament [i va servi virgine. C\nd s` uit`m de el p\n` la Cr`ciun, porcul a intrat iar \n ring, adic` \n cocin`. {i s-a purtat \n consecin]`: ca porcul. |n loc s` tac` \n p`pu[oi, P. s-a apucat s` scrie poezii despre mor]ii pe care i-a f`cut nev`stuica lui cu ma[ina pe strad`. Oare c\te kile de poezie va mai scrie porcul cu aceast` ocazie? {i nici nu [tii cum s` iei poezia despre moarte a lui P`unescu: feliat` sau la bucat`? S` trecem deci la cei cu tupeul cel mai gros s`pt`m\na aceasta: Mega-tupeu 2004 (3 puncte): Adrian P`unescu. Dup` ce le-a f`cut o manea mor]ilor de la Craiova, Adrian P`unescu a venit cu o explica]ie dement`: nevasta senatorului PSD gonea cu 140 la or` pe contrasens pentru c` se gr`bea s` duc` r`spunsurile la peti]iile cet`]enilor din Dolj! S` sper`m totu[i c` ultima peti]ie pe care o va mai avea de rezolvat panglicarul pesedist va fi pl\ngerea \n batist` pe care o va depune la conducerea PSD dup` nerealegerea lui pe listele electorale ale partidului. Tupeu 2004 (2 puncte): Partidul Na]ional Liberal. PNL-ul n-a \n]eles nimic din PSD, astfel c` Teodor Mele[canu a fost pus primul pe listele de la Prahova. A fost nevoie de o revolu]ie pentru ca PNL-ul s` renasc` pu]in, dar iat` c`, \n 2004, \n loc de urma[ii Br`tienilor, ne trezim c` trebuie s` vot`m iar ApR-ul \n toamn`. Mul]umim PNL-ului, pentru c` \n locul bastonului de boier al lui B`l`ceanu-Stolnici vom avea parte din nou de rastelul plin cu mitraliere liberale al Securit`]ii. Cu ce s-a ales societatea civil` din Romnia dup` patru ani de opozi]ie penelist`? Cu Legea Frustra]iei, mon[er. Ordona]i, s` tr`i]i, am \n]eles, permite]i s` raportez: s` v` vota]i voi singuri, b`! Mega-tupeu absolut normal (1 punct): Statul romn. Statul romn, obraznicul `la rupt \n fund, dar care ne strope[te la intersec]ie cu Mercedesul cu girofar, a creditat cu 1,4 miliarde de euro firmele care nu [i-au achitat datoriile c`tre stat, numai investitorul strategic Ovidiu Tender bucur\ndu-se de 175 de milioane de euro de la Romnia. Acuma, nu \n]elegem cum de-l primesc str`inii la conferin]e interna]ionale pe ho]ul `sta de Stat romn, pentru c` nenorocitul ar fi \n stare s` plece cu sacoul Americii ca din gre[eal`, s` [uteasc` de pe mas` mobilul Angliei, s`-[i bage \n diplomat toate copanele unsuroase de pui, ca s` le m`n\nce el \n camera de hotel, de unde ar pleca cu s`punurile gratuite [i prosoapele [i, de ce nu, s`-i ridice fusta Belgiei, s` vad` dac` n-ar fi ceva nou de furat! Bursucul drastic

Justi]ia clujean` joac` \n serialul Caracati]a \n s\nge propriu

por]ia a III-a
A[adar, Justi]ia de cumetrie a ajuns la desertul promis s`pt`m\na trecut`. Dup` ce am vizitat, pe r\nd, familiile de magistra]i construite \n Curtea de Apel Cluj, \n Tribunalul Cluj [i mai ales \n jurul altarului, trecem acum la Judec`toria Cluj. Absolut \nt\mpl`tor (facem precizarea asta ca nu cumva \mpricina]ii s` croiasc` iar fel de fel de scenarii, precum la celelalte dou` episoade), \ncepem cu judec`torul Alina Neam]u, jum`tate din familia avocatului Neam]u. Na[ul acestui cuplu este un ofi]er SRI, H\ncu altul dec\t cutremurologul omonim, sper`m. O alt` familie mixt`, adic` domnul avocat-doamna judec`tor, este familia Bulieris. Se spune c` avocatul Bulieris a fost un mare admirator al pre[edin]ilor americani care apar pe bancnotele din State [i bun prieten cu fostul [ef al Cur]ii de Apel Cluj, Gigi Buta, cu care \mp`rt`[ea pasiunea pentru [efi de stat. Judec`toarea Rodina este veri[oar` cu Oana Teoc de la Parchet. La Curtea de Apel lucreaz` o alt` Rodina, Ileana Alina, dar aici nu s-a stabilit \nc` indicele de cumetrie. Cuplul magistrat-avocat Budi[an a func]ionat ca uns p\n` ce so]ului avocat i s-au aprins c`lc\iele dup` o coleg`. Situa]ie care ne face s` \ncheiem istoria noastr` cu Justi]ia de cumetrie \n acordurile unui c\ntec vechi, `la cu Vecina mea / Ciocanu vrea. Declar`m [edin]a \nchis`, v` mul]umim pentru aten]ie, la revesdere, v` iubim! |nalta Curte de Justi]ie [i Castra]ie

12

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

LIBERTE, Egalite, infrac]ionalite

Zbor deasupra unui cuib de Crouch

Noul ambasador american, Jack Dyer Crouch II, l-a vizitat la Senat pe Nicolae V`c`roiu. Surse importante din anturajul imediat al lui V`c`roiu ne-au v`rsat c\teva informa]ii despre convorbirea celor doi demnitari, o adev`rat` be]ie de cuvinte. Hell... hm-hm... hello, mist`r Jack Daniels! But not al doilea, because io la ora asta Ive already ajuns la jumatea sticlei..., l-a salutat cu t`rie [eful Senatului pe ambasadorul SUA. What do you drink... `staa, what do you think a b`ut... hm... about Romania?, [i-a continuat V`c`roiu discursul \n limba \mpleticit`. Cei doi s-au desp`r]it cu greu abia dup` ce Jack Dyer Crouch II a reu[it s`-l conving` pe pre[edintele Senatului c` nu e nici rud` cu Dyer Hunter [i nici cu celebrul Dry Muscat.

mili]ia spiritual`

n afar`-i vopsit gardu, n`untru-i Hildegard

Nu v` speria]i, Hildegard Puwak, de[i e ie[it` din joc, nu se va da b`tut`, a[a c` ne vom trezi cu ea, cine [tie cnd, pe scena politic`, de parc` nici fonduri PHARE n-a mncat, nici gura nu-i miroase a corup]ie. Oricum, fosta ministr` are un stomac tare [i va g`si resursele s` revin` n joc, mimnd virginitatea politic`. I s-a mai ntmplat, ncepnd cu comunismul romnesc, perioad` n care min]ea cu tupeul specific epocii. Tovar`[a Puwak servea partidul ca angajat la Institutul de Economie Socialist`. Dup` 89, cu tupeu, n CV-ul afi[at pe site-ul Camerei Deputa]ilor, de unde ia o leaf` baban`, scrie c` a lucrat la Institutul de Economie Na]ional`, cuvntul socialist sunnd prost pentru o reprezentant` a social-democra]iei! Buuun, ia s` vedem ce scria tovar`[a Hildegard (era s` scriem HildeGRAD) n Revista economic` din 3 august 1984: Cre[terea puternic` a bun`st`rii oamenilor muncii n anii socialismului, marile succese ob]inute n acest cadru, muta]iile profunde petrecute n nivelul de trai [i civiliza]ie al poporului demonstreaz`, cu puterea de net`g`duit a faptelor, c` n concep]ia partidului nostru, a secretarului s`u general, tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, ]elul suprem al politicii partidului, |n]elege]i-m`, pur [i al tuturor ac]isimplu nu aveam cum s` fiu unilor [i eforministrul Integr`rii Europene pe turilor \ntrevremea comuni[tilor! Din motive indeprinse l rependente de voin]a mea, domnul prezint` ridicarea contiCeau[escu chiar nu a mai avut nu` a nivelului timp s`-mi \nfiin]eze de trai material [i postul... spiritual al celor ce muncesc. Amplele nf`ptuiri n domeniul bun`st`rii au la baz` progresele de seam` ob]inute n dezvoltarea for]elor de produc]ie, a industriei, agriculturii, a tuturor sectoarelor de activitate. E doar un fragment dintr-un text gre]os n care viitoarea ministr` a Integr`rii Europene l pup`-n fund pe Ceau[escu, aplaudnd realiz`rili [i, ntr-un fel, devenind complice la s`r`cirea [i ndobitocirea care au dus la Revolu]ia din decembrie. O Revolu]ie n urma c`reia tovar`[a Puwak a devenit ministr`! Ho]ii [i hildegardi[tii

Jack [i sevrajul de fasole

O zi din via]a unui comisar al G`rzii Financiare

O veste bun` pentru evazioni[tii fiscali vine de pe prima pagin` a ziarului Adev`rul: \n Bucure[ti, 50 de comisari se bat pe o singur` Dacie [i, dup` ce iau b`taie, majoritatea pleac` \n controale cu RATB-ul. O alt` veste bun`, tot pentru evazioni[ti, este c` gardi[tii au arme, dar n-au cartu[e. S` ne \nchipuim, a[adar, cum arat` o zi de lucru obi[nuit` pentru un comisar al G`rzii Financiare. S`-l lu`m ca exemplu pe comisarul Evazin St`nescu. |n diminea]a aceasta s-a trezit greu, toat` noaptea s-a chinuit cu un vis \n care se b`tea cu colegii pe singurul Ferrari din parcul auto al G`rzii Financiare. C\nd era c\t pe ce s` se urce la volan, un coleg a scos pistolul [i l-a \mpu[cat \n spate. Din fericire, Evazin avea pe el vesta antiglon] de cas`, tricotat` de so]ie. Reu[ind s` se urce \n Ferrari, Evazin a demarat \n tromb`. La primul semafor, Ferrari-ul institu]iei s-a transformat \ntr-o Dacie, iar la urm`toarea intersec]ie Evazin se afla deja \n picioare, \ntr-un autobuz aglomerat. La prima sta]ie, s-au urcat cinci controlori care i-au cerut biletul sau abonamentul. N-avea a[a ceva, a[a c` Evazin a scos pistolul [i i-a \mpu[cat cu s\nge rece pe controlori. V`z\nd c` nu se pot \n]elege cu Evazin, controlorii n-au mai insistat [i au cobor\t la prima, la bra] cu Nicolae V`c`roiu, prins [i el f`r` bilet. Visul l-a tulburat at\t de mult pe Evazin St`nescu \nc\t, odat` ajuns la serviciu, [i-a scris demisia, a pus-o pe biroul [efului, s-a urcat \n Mercedes-ul nevestei [i s-a \ntors lini[tit acas`.

Hildegard Puwak, cea care a trebuit s` fie mul]i ani o devotat` t\n`r` comunist` ca s` poat` ajunge abia acum o b`tr\n` [mecher` pesedist`

culta noastr` cea de toate zilele

Parohia e rupt` din parai

n Romnia snt aproximativ 13.000 de parohii [i vreo 20 [i ceva de mii de preo]i. n majoritatea bisericilor slujesc de obicei doi preo]i, iar anual, seminariile teologice [i facult`]ile de teologie produc n jur de 1.500-2.000 de al]i noi slujitori ai Domnului. A[adar, chiar dac` num`rul eparhiilor (episcopii) a ajuns la 30 (n 89 erau 15) [i chiar dac` ritmul construc]iei de biserici a fost alert, totu[i Biserica se confrunt` cu o imens` criz` de noi locuri de munc`. Pe lng` asta, parohiile, dup` ce c` snt din ce n ce mai pu]ine, a[adar din ce n ce mai rvnite, difer` [i ca poten]ial economic. Una e s` fii pop` n buricul Bucure[tiului, la Biserica Kretzulescu, unde se cunun` alde Bobby P`unescu sau e na[ dl N`stase, [i alta e s` fii pop` la Cucuie]ii din Deal, unde te sco]i doar din ou`, g`ini, parastase [i calendare. Una e s`-]i moar` cineva c`ruia s`-i faci slujba la Bellu [i care se l`f`ie n sicriu de 4.000 de euro, alta e s`-]i moar` cu ]\rita ultima genera]ie de CAP-i[ti, de unde mai mult de cteva sute de mii la o poman` n-ai s` sco]i. n fine, dac` e[ti t\n`r absolvent de Teologie [i ai gnd de hirotoniseal`, g`se[ti o fat`, te-nsori, dar pe urm`-]i trebuie o parohie. Te interesezi, ]i se mai spune, te descurci. Pui ochii pe una mai sp`lat` n Bucure[tii Noi sau ]i se ofer` ceva ntr-o comun` mai pe-aproape de Bucure[ti. }i se spune c` e mai greu. Insi[ti [i afli c` s-ar putea s` ai [i un coleg cu care va trebui s` mpar]i botezurile. La mor]i, fiecare e cu treaba lui: cum are noroc. Apoi afli cu cine trebuie s` vorbe[ti, unde s` suni. Sus sau mai jos un pic. {i-aici pre]urile difer`. Una bun`, ntre 10 [i 15.000 de euro, una proast`, cteva sute. La aia bun` ]i sco]i m`laiul napoi ntr-un an, la aia proast` cam tot pe-acolo. Oricum, deocamdat` se m`nnc` o pinic` bun` din cununie, moarte [i botez. Mai r`u o s` fie cnd o s` intr`m n UE, c` `[tia tr`iesc [i mult, fac [i copii pu]ini, ca s` nu mai vorbim de rata divor]urilor. Popacabana

Cin se aseam`n` la grade se adun`

Cnd prind pu]in timp liber, unii se duc n Vam`, al]ii se duc la munte. Secretarul de stat Toma Zaharia are [i el fixurile lui: o dat` la 2 luni se duce la mn`stirea Bistri]a, unde popose[te la un vechi prieten, stare]ul Ciprian Zaharia, un om cu reputa]ie destul de proast` n zon`, despre el [optindu-se c` ar fi fost securist. Ori de c\nd vine Toma, ori de c\nd e stare] Zaharia, Dumnezeu pare s` \[i fi luat m\na protectoare de pe m\n`stire, probabil din cauza lucrurilor necurate care se \nt\mpl` pe acolo. Dumnezeu plec\nd, secretarul de stat a intervenit pentru ca stare]ul Ciprian s` aib` permanent de paz` doi jandarmi, fiind cam singurul c`lug`r din ]ar` cu bodiguarzi. {i totu[i, oare ce se \nt\mpl` acolo? Se \nt\mpl` c` la m\n`stire vin s` \i pupe m\na lui Zaharia diferi]i prieteni de-o via]`. Unul ar fi comisarul-[ef Aurel Munteanu, [eful IJP Neam], despre care aceia[i nem]eni \[i aduc aminte c` a fost avansat la excep]ional imediat dup` ce [i-a paradit Opelul, fiind \n stare de ebrietate. Al]ii ar fi diferi]i ofi]eri care viseaz` la acelea[i promov`ri la excep]ional, despre care vom vorbi \n num`rul viitor. S` fie locul sf\nt de vin` sau aerul curat de la munte, cert e c` \n Neam] promov`rile la excep]ional s-ar da mai ieftin dec\t \n restul ]`rii, unde-s 5.000 de euro. Aici, doar 2.000 de dolari. Aleluia! F`r` Zaharia

Scrisoare lui Nea Iancu Caragiale

Bibicule, Boborul e treaz, dar te deranjez s` zici ce [pag` vrei ca s` schimbi comedia aia a matale, Conu Leonida fa]` cu Reac]iunea. Nu mai merge, acolo Galibardi al matale, marele revolu]ionar italian, a trimis Revolu]iei de o zi, de la Ploie[ti, patru vorbe sim]ite: Bravos na]iune! Halal s`-]i fie! S` tr`iasc` republica! Vivat prin]ipatele unite!. Uite buba, nea Iancule, Galibardi s-a f`cut str`mo[i, iar nepo]elele lui tr`iesc acum \n Romnia [i, nea Iancule, iau cinstire de erou de la pesedi[tii din Bran. Galibardi, eroul revolu]iei de unificare a Italiei, e numit la noi Gariboldi, din pricina unui notar beat. Familia lui a c\[tigat dup` 14 ani terenul de drept de la BranBra[ov. 4.128 de metri frumo[i \n zona Sohodol. D`-i [i lupt`, nenicule, lupt`! Cu PSD-ul aici e mai a dracului lupta dec\t cu regii [i cu Papa de la Roma. Cu sentin]` definitiv` [i titlu executoriu, rudele lui Galibardi tot nu intr` \n posesie. Aici, nene Iancule, vreau s` bagi din talent, c` e mult r\s! Nu se d` titlu de proprietate la Galibardieni din cauza a dou` principii morale: pesedistul Benga [i-a construit turism agrar pe jum`tate de teren, or el e [i consilier local, iar primarul Hermeneanu Gheorghe nu cedeaz`, fiindc` el nu pl`te[te nimic, pl`te[te doar statul, un milion de lei pe zi p\n` la punerea \n posesie. P\n` azi s-au adunat 236 de milioane. Nene Iancule, d` un SMS [i spune-ne c\nd vii s` refaci comedia asta! Numai tu po]i s` faci dreptate galibardienilor! Bag`-i dracului pe pesedi[ti \n fic]iunea mamelor lor, s` mai r\dem [i noi! Eugen ISTODOR

Barda Financiar`

14

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

hahalera 45

Haz de nechez maritim

cu m\inile curat murdare

P\n` la Dumnezeu, pe Ceahl`u \l m`n\nc` sfin]ii p`rin]i
plat, e pe jum`tate iertat, mitropolia a angajat deja constructori [i a nchiriat de la armat` dou` elicoptere care au nceput s` transporte de lunea trecut` zeci de tone de materiale de construc]ie pe vrful Ceahl`ului. Cele cteva specii de plante [i animale protejate din acel areal au f`cut o peti]ie [i au trimis-o la Agen]ia pentru Protec]ia Mediului Neam], ai c`rei func]ionari au constatat c` habar nu aveau c` mitropolia nal]` ceva pe munte. Dac` a[a ar fi, Agen]ia ar fi trebuit s` primeasc` o cerere, pe care s` o aprobe sau nu, binen]eles n urma efectu`rii unui studiu de impact asupra speciilor respective. Se pare ns` c` Biserica nu a f`cut efortul `sta, ntruct are ncredere c` Dumnezeu va primi viet`]ile [i plantele ntr-o lume mai bun`. Ecologic` Contra

Caii de mare sunt potcovi]i de lipoveni, pentru design

Pe data de 20 iulie a.c., cet`]eanul suedez Alexander Doxa, domiciliat \n Stockholm, se plictisea \nfior`tor. |n fa]` marea, \n stnga marea, la dreapta marea, iar \n spate, pr`foas` [i uscat` ca o turt` de floareasoarelui t`v`lit` \n pesmetul ]`rnei, Dobrogea. Atunci, mi-am zis s` fac o plimbare, mi-a zis Doxa. Am ie[it din vila de la Neptun, unde eram cazat, [i am luat-o pe jos, spre Olimp. Am ie[it din Olimp [i am apucat-o pe faleza \nalt`, \nspre Costine[ti. Am ajuns \ntr-un loc s`lbatic, cu plaj` pentru nudi[ti, pres`rat cu cazemate de beton, pe lng` care trece calea ferat` dintre Constan]a [i Mangalia, despre care am aflat c` se nume[te 23 August. |n fa]` mare, \n stnga mare, la dreapta mare, iar \n spate, un lac cu ap` dulce, numit Tatlageac, [i un restaurant pesc`resc, ascuns \n stuf`ri[, \n care nu era nici ]ipenie. Am ciulit mai atent urechea [i am auzit doi tipi vorbind \ncet lipovene[te, a[eza]i pe o buturug` de salcie, ascuns` \n stuf`ri[. I-am salutat [i ei mi-au r`spuns, dup` care au amu]it. Am tot a[teptat s` vorbeasc`, dar ei \[i \nghi]iser` parc` limba. Din ei curgea o lini[te foarte adnc` [i larg`, care se prelingea printre cer [i mare. Eu st`team la zece metri de ei [i dup` o or` m-am ridicat \n picioare [i m-am apropiat de lipoveni. |n fa]a lor se uscau la soare, pe ni[te pagini bo]ite din Academia Ca]avencu, ca la vreo sut` de c`lu]i de mare. Aici i-a]i prins? i-am \ntrebat. Aici, mi-au r`spuns. Dar de ce i-a]i prins? i-am \ntrebat. Pentru design, mi-au r`spuns. Apoi a venit rndul meu s` tac, ca la vreo jum`tate de or`, nevenindu-mi s` cred c` acest cuvnt, cu o raz` de acoperire att de larg`, se poate referi inclusiv la ni[te c`lu]i de mare, bracona]i pentru a fi vndu]i [i e[ua]i trist pe paginile Academiei Ca]avencu.

|n Ceahl`u, dup` fiecare b`t`lie c\[tigat` \mpotriva naturii, Biserica Ortodox` mai \nal]` o cl`dire
Cele mai de ncredere dou` institu]ii din stat, biserica [i armata, s-au aliat de o s`pt`mn` mpotriva unei entit`]i pe care nu o mai pre]uie[te nimeni: natura. Nefiind clar, n ultima vreme, dac` Dumnezeu mai exist` ca s` ia atitudine, Mitropolia Moldovei [i Bucovinei a pus gnd r`u masivului Ceahl`u, unde inten]ioneaz` s` extind` suprafa]a construit` din jurul bisericii de pe v\rf. n spatele cabanei Dochia, ntr-o s`lbatic` splendoare, unde exist` un platou, mitropolia vrea s` ridice o mare cl`dire pentru chilii [i un paraclis. Proiectul mitropoliei e divin: cei c]iva c`lug`ri din zon` se vor \nmul]i ca lemingii, iar biserica o s` devin` centrul unei mari tabere de antrenament spiritual pentru c`lug`ri. Din p`cate pentru interesele bisericii, zona dintre cabana Dochia [i vrful Toaca este, Doamne iart`-ne, arie strict protejat`. Masivul Ceahl`u, n sine [i mai ales n ntregul lui, este declarat rezerva]ie natural` [i aceast` sintagm` nseamn`, mai ales, c` nu ai voie s` construie[ti nimic n`untru. Pe principiul faptul, odat` ntm-

Profesorul Petre Roman intervine!

n num`rul trecut, am scris c`, din cauza lucr`rilor de adncire a canalului Bstroe, o parte din apa de pe canalele Sfntu Gheorghe [i Sulina va alege curentul majoritar de pe Chilia. n timp ce ucrainenii continu` s` zgrie Dun`rea la fund, ntreb`rile r`mn. Va curge sau nu mai mult` ap` pe bra]ul Chilia? Va seca restul Deltei? Va r`mne balta f`r` pe[te? Am vrut s` afl`m o opinie de specialist [i ne-am gndit c` ne trebuie un specialist n ape. Iat` ce ne-a declarat domnul profesor Petre Roman: Orice [enalizare presupune o cre[tere a vitezei [i, prin urmare, o cre[tere a debitului. Fie c` malurile snt cur`]ate, fie se adnce[te fundul, scade rezisten]a la mal. Debitul este egal cu viteza medie nmul]it` cu aria sec]iunii. Avem, a[adar, Q = v x A (Q este debitul, v viteza, A aria sec]iunii). Dac` se opereaz` lucr`ri asupra albiei, cre[te aria sec]iunii (A). Viteza va cre[te datorit` rezisten]ei mici la naintare. n mod clar, va cre[te debitul, cum v-am spus. Dac` prin 1% se modific` volumul, avem deja o problem` grav`. Mai clar nici c` se poate. Oameni buni, de la anul preg`ti]i-v` s` cump`ra]i p`mnt n Delt`. Va fi pentru toat` lumea. Pelican-canuri

Cornel IVANCIUC

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

15

Loc de retrocedat cu capul Pe un imobil se poate face o plaj` mare de ilegalit`]i

Tuturor celor care s-au n`pustit pe litoral \n aceast` perioad` le demonstr`m c` nu e neap`rat nevoie s` mergi vara la mare ca s` te bronzezi. Un caz concret, familia B\rzescu din Cluj, care merge de 10 ani la Constan]a, indiferent de anotimp, [i se \ntorc cu to]ii fie negri, fie \nro[i]i, \n func]ie de caracterul fiec`ruia. Prin martie 1996, s-au \ntors de la Constan]a negri. De sup`rare. |n casa lor din strada Jupiter nr. 3, confiscat` de comuni[ti [i revendicat` la prim`rie, tocmai se instalase un nou chiria[, familia Dumitrache, de[i legea 112/95 intrase deja \n vigoare [i interzicea \nchirierea de c`tre stat a imobilelor na]ionalizate abuziv. |n decembrie 1996, tot de la mare, de la Constan]a, familia B\rzescu s-a \ntors ro[ie foc. De m\nie. Imobilul \nchiriat fusese v\ndut de c`tre Regia Autonom` de Exploatare a Domeniului Public [i Privat (RAEDPP) aceleia[i familii Dumitrache, de[i legea interzice \nstr`inarea unui imobil aflat \n litigiu. De atunci p\n` acum, proprietarii B\rze[ti s-au perpelit \ncontinuu v`z\nd cum dosarul lor zace \n Arhivele Pri-

descopery
De ce joac` oin` c`pc`unii f`r` s` [tie lingvi[tii
Scos de Institutul de Lingvistic` Iorgu Iordan al Academiei Romne, de un colectiv de salaria]i condus de academicianul Ion Coteanu [i ajuns la edi]ia a II-a, ap`rut` \n 1996, Dic]ionarul Explicativ (DEX) al limbii romne te [ocheaz` prin etimologiile lui fanteziste. Cnd ace[ti bugetari nu cunosc originea unui etimon, \l rezolv` pe loc, punnd \n coada cuvntului et. nec., adic` etimologie necunoscut`. Un reputat lingvist, Sorin Paliga, studentul lui Gheorghe Mu[u, a avut curiozitatea s` calculeze num`rul de cuvinte f`r` etimologie din DEX [i a ajuns la concluzia c` sunt 5.000! Este o cifr`-record pentru o limb` indo-european` [i num`rul de inventar al e[ecului [colii romne[ti de lingvistic`, \n care nu exist` speciali[ti \n limbile baltice, uralo-altaice, celtice [i nici un cunosc`tor de euskar` (basc`) sau armean`. Bun`oar`, \n timp ce unii istorici sus]in cu \nver[unare c` oina este sportul na]ional romnesc, DEX pretinde c` oin` este, bine\n]eles, un cuvnt cu origine necunoscut`. Pe cnd \n toate limbile altaice vechi (trk), oyna \nseamn` a juca (\n sport, dans, percu]ie) [i are leg`tur` cu acel sport asiatic despre care noi ]inem cu din]ii c` este romnesc. Ceva mai la deal, DEX zice c` etimonul c`pc`un este compus din cuvintele cap + cine dup` kinokfalos din limba neogreac`. |n aceast` ecua]ie, nimeni n-a avut bunulsim] s`-l \ntrebe [i pe c`pc`un dac` este de acord cu aberanta teorie despre originea sa. Domnilor academicieni, un coleg de la Academia Ca]avencu v` implor` ca m`car \n edi]ia a III-a a DEX s` pune]i kapkan \n loc de cap + cine, la etimologia c`pc`unului. La avari, trib de origine turanic`, \nrudit cu oguzii, pecenegii [i cumanii, kapkan \nsemna c`petenie. Deci kapkanii, care sunt ba[tanii avarilor, jucau oin`, pentru c` oina este avar`, peceneg`, oguz` [i cuman`, \n timp ce adev`ra]ii c`pc`uni sunte]i dumneavoastr`, lingvi[tii, care ne-a]i mncat fica]ii cu attea abera]ii.

Casa pentru care familia B\rzescu a fost dus` cu pre[ul (altul dec\t cel din imagine)
m`riei Constan]a [i au ie[it cu pielea t`b`cit` dintr-un lung [ir de procese judec`tore[ti. P\n` la urm`, s`tui de tratamentul oferit pe litoralul romnesc, ace[tia se vor duce cu siguran]` b`[ica]i n`tate, pe cheltuiala statului ros`-[i verse focul la Strasbourg. mn, vinovat. Altfel spus, programul guvernaAlexandru C~UTI{ mental Litoralul pentru to]i dealexandrucautis@ poseda]ii se va \ncheia \n str`icatavencu.ro

Cucuvae victis

16

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCU

17

Marius Dr`ghici v` prezint`

bilan]ul inunda]iilor: la PNL au \ntrat pe liste mai mul]i bu[teni g`uno[i; la concursul interna]ional de poezie rutier` cu varz` cu carne a participat \nsu[i mai-marele Adrian P`unescu; stafia lui V`c`roiu se plimb` prin lume cu trupul viceguvernatorului Ghizari; poli]i[tii doljeni combat inunda]iile cu mult vin.

dosarele chi
gescu, care a strnit marele scandal de la Voluntari, soldat cu ruperea \n [ai[pe a organiza]iei, pare desantat de o for]` str`in` de interven]ie pe lista liberalilor ilfoveni. De doi ani de zile, de cnd s-au \nfiin]at Delega]ia reprezentan]ilor na]ionali [i Comisiile de specialitate din cadrul Alian]ei, liberalii au atras o mul]ime de oameni de valoare. Ce-or c`uta aceste r`pitoare lipsite de scrupule \n filarmonica liberal`, numai robocapul lui Stolojan o [tie. S` vedem ce-o ie[i mai \ncolo [i, mai ales, s` vedem dac` Stolojan \[i va respecta m`car promisiunea de a forma viitorul Executiv din cei care au muncit pe brnci \n cadrul Comisiilor de specialitate. Biroul de Investiga]ii

x
\nainte de Cr`ciun. Ningea. Lupii d`deau trcoale satelor. Oile erau coborte de la munte [i beh`iau stins, \n ]arcurile gospodarilor. {u[oteau \ntre ele \n romna veche, se rugau [optit. Ce f`cea P`unescu? Umbla creanga cu Plugu[orul, cu cenaclul, [i gui]a nu [tiu ce despre iubire, \n romna de partid, c` doctrina oficial` \nlocuise cuvntul colind` cu capra sau plugu[orul. A ajuns \n Sighet. S-a cazat la hotelul Marma]ia. Era spre sear`. Potolul se terminase. A comandat barz`, viezure, pup`z`, mnz. N-avem, s-a terminat, i s-a spus. Mai avem porc, maz`re, varz`. N-a vrut scroafa porc. L-a chemat pe [eful unit`]ii, la ordine. A dat telefon cu copita, a groh`it la municipala de partid. L-a dat afar` pe [ef, cu rtul, \n t`ria serii. S-a f`cut Ajunul Cr`ciunului. A plecat la S`pn]a. Cu fiu-su, Andrei. ~la care ]ine chitara \n bra]e ca pe o lopat`. A intrat triumfal \n casa unui ]`ran. Familia se preg`tea de s`rb`toare. T`iase porcul de Ignat. G`tea de-ale gurii, f`cea crna]i, umplea sarmale, cocea cozonaci. Porcul din Brca a vrut un cojoc, pentru godacul Andrei. |n seara de

Speran]a de via]` a PNL, dincolo de moartea lui Cataram`

n corul liberalilor care au ob]inut locuri eligibile pentru Parlament s-au strecurat [i ni[te r`pitoare care fluier` \n biseric`. Un erete n`r`vit \n afaceri la limita compromisurilor cu PSD, precum Dan Mihai Ru[anu, pus cap de list` la Hunedoara, nu este cea mai inspirat` op]iune pentru a s`lta partidul, \ntr-un ora[ cu inima ro[ie [i ma]ele negre de foame. O gaie precum Valeriu Gheorghe, ]intuit \n capul listei deputa]ilor de Bac`u, acuzat de Sechelariu c` noaptea jucau \mpreun` poker, iar ziua \l scuipa din

toate pozi]iile, inclusiv din ]ukahara, ar trebui s` piuie la masa lui Hrebenciuc. Un hoitar precum Nini S`punaru, care timp de o sesiune legislativ` n-a scos nici un crit inteligibil, dar \n schimb s-a cuib`rit \n permanen]` \n trena dirijorului Bobic [i a ]inut isonul mafiei ho]ilor de ma[ini din Bor[a, ar trebui c`utat acas` de vulturii ple[uvi de la PNA. Un vinderel precum Radu Stroe, sforarul care a contribuit la schisma organiza]iei jude]ene a PNL Maramure[, dar n-a avut mai nici o ini]iativ` legislativ`, ar trebui mutat mai degrab` \n colivia de for]` a PRM. Un huhurez precum Ion Vrnceanu de la Vaslui, care are \mp`r]eli de prad` cu Iacubov, ar fi meritat s` cear` de mult azil politic la Jilava. O buh` de talia lui George Geor-

{ Viciile vicelui Ghizari U

n vice avea un viciu. Vicele se nume[te Emil Iota Ghizari [i este, de fapt, un prim-vice: primviceguvernator al B`ncii Na]ionale a Romniei. Viciul prim-vicelui \l constituie bancnotele de 500.000 de lei, pe care vicele le-a semnat ca [i cum nu ar fi fost prim-vice, ci de-a dreptul guvernator. |ns` [i viciul vicelui are un vice. Vicele viciului prim-vicelui \l constituie c`l`toriile. |n primii 10 (sau poate chiar 14) ani la BNR, prim-vicele Ghizari a stat peste hotare, \n interes de viciu, nu mai pu]in de 735 de zile. Cu alte cuvinte, \n zece ani de mandate, prim-vicele a stat \n str`in`tate exact doi ani. }`rile vizitate [i viciate de prim-vice nu s\nt pu]ine la num`r, dimpotriv`. Austria, Anglia, Australia, Armenia, Africa de Sud, Brazilia, Belgia, Bulgaria, China, Chile, Canada, Cehia, Danemarca, Elve]ia, Ecuador, Emiratele Arabe, Fran]a, Federa]ia Rus`, Finlanda, Germania, Grecia, Hong Kong, Italia, Israel, India, Indonezia, Japonia, Liban, Lituania, Libia, Moldova, Mongolia, Maroc, Malta, Olanda, Portugalia, Polonia, Pakistan, Spania, Siria, Slovacia, SUA, Thailanda, Turcia, Vietnam cam acestea ar fi, \n mare, ]`rile unde prim-vicele [i-a petrecut doi ani de zile din timpul pe care trebuia s` [i-l petreac` la serviciu. Suma cheltuit` de prim-vice pe c`l`torii este mare, de ordinul a c\teva sute de mii de dolari, [i trebuie s` fie

Cr`ciun. Nu i-a tres`rit [oricul. Gospodarul a trebuit s` lase totul din mn` ca s`-i fac` lui Andrei cojoc. C` a[a a vrut scroafa de porcu de tac-su. I l-a terminat pe la un[pe seara. A ratat gospodarul slujba, [i-a irosit Cr`ciunul, i l-a mncat porcul din Brca. ~la care groh`ie [i gui]` acum pentru Romnia [i ne-a ]inut predici de istorie, sear` de sear`, la Realitatea TV, pn` ce l-a scos CNA-ul pe f`ra[. Cornel IVANCIUC

tare interesant raportul f`cut de Ghizari asupra deplas`rii \n Brazilia, de exemplu, unde se [tie infla]ia de dansatoare de samba este mult mai mare dec\t dob\nda pe care o percep maseuzele din Thailanda. Biroul de Investiga]ii

M`i, voi, arti[tii de comedie, s\nte]i previzibili: cu umorul vostru face]i s` r\d` doar o sal`. Pe c\nd eu, cu glumele mele proaste \n care scumpesc curentul [i gazele, fac s` pl\ng` o ]ar` \ntreag`.

dosarele chi

xXL
Un procuror acuz`

Nr. 32, 10-16 august 2004

Alexandru V`rzaru fluier` de uimire cnd vede ce scrie mai jos:

retehnologizarea Por]ilor de Fier II l-a adus pe ministrul Dan Ioan Popescu n situa]ia de a-[i mbr`ca por]ile vilelor lui 1, 2, 3 [i c\te mai s\nt ele n aur; iar judec`toarea Andreea Ciuc` a fost anchetat` de un procuror care ar trebui [i el ntrebat despre cum avanseaz` rudele lui extrem de apropiate n ierarhia procuraturii.

La Ia[i, Justi]ia doarme \n bra]e de caracati]`

Poli]i[tii doljeni dau chefuri f`r` fruntarii

eful Inspectoratului poli]iei de frontier` al jude]ului Dolj, colonelul Costel Tulitu, fost ofi]er de Securitate la uzina Steagul Ro[u Bra[ov, e un suflet de artist pedepsit s` se sufoce \ntr-un trup burtos de militar. Scenariul s`u artistic este mereu acela[i: la petreceri, Tulitu se a[az` la mas` [i-[i burdu[e[te ma]ul cu haleal` [i g\l-g\l. Tulitu \ncepe s` bat` din pantof pe sub mas`. Tulitu aspir` suplimentar c\teva stacane s`-[i \nc`lzeasc` mai bine vocea, apoi \n[fac` un microfon [i d` comand` tarafului s`-i ]in` isonul. A[a a f`cut [i de ziua poli]iei de frontier`, c\nd, dup` ce l-a premiat pentru merite deosebite pe ultimul [ef al Securit`]ii ora[ului Calafat, {tefan Voinea, a \ncins o c\ntare care a desn`cl`it urechile celor de fa]`. Concertul comis \ntr-un spa]iu legal i-a dat \ns` satisfac]ii cu mult mai anemice dec\t atunci c\nd, pofticios de senza]ii tari, a chemat Ansamblul Maria T`nase s` c\nte \mpreun` cu el pe f\[ia grani]ei de la Bechet, \n spa]iul interzis accesului oric`rui civil. Atunci, bulgarii s-au \ngrozit v`z\nd zaiafetul [i era c\t pe-aci s` se ajung` la un incident cu t`mb`l`u. Dar Tulitu a avut grij` s`-[i asigure din vreme de partea lui bun`voin]a providen]ei. Din gologanii lui de vame[ a \n`l]at \n Bechet Biserica Sfin]ii Petru [i Pavel. {i ca s` nu-i r`m\n` investi]ia spiritual` neamortizat`, l\ng` chipurile distin[ilor domni apostoli aminti]i a a[ezat propria lui mutr`, \ntru aleas` [i repetat` pomenire. Biroul de Investiga]ii

Povestea Porcului (I)

Cr`ciun f`r` Ignat, cu porcul din Brca

` v` zic ce-a f`cut P`unescu, pe vremea cnd umbla cu Antena prin ]ar`. Prin Maramure[. Prin optzeci [i ceva. |nc` nu-i martirizase pe cei cinci copii pe stadionul Petrolul din Ploie[ti. Era

Stela [i Ar[inel, doi mae[tri ai scenei, [i Dan Ioan Popescu, un as al culiselor

Dan Ioan Popescu: lec]ia de negociere

entru guvern`rile din ultimii 8 ani, Por]ile de Fier I [i II au fost Felu 1 [i Felu 2. Felu 1 s-a \mp`r]it \ntre echipa T`riceanuBerceanu [i Dan Ioan Popescu, Felu 2 a r`mas meniul principal al actualului ministru. S` ne strecur`m \n intimitatea buc`t`riei acestui maestru al preparatelor din euro [i franci elve]ieni. Compania VA Tech a fost invitat` s` prezinte o ofert` pentru PF 2 \n anul 2001. De[i scriem de ani de zile despre megaescrocheria Por]ile de Fier, abia acum ne-a parvenit un document care ne face s` c`ut`m o unitate de m`sur` care s` dep`[easc` prefixul mega. Este vorba despre oferta financiar` a grupului VA Tech pentru Por]ile de Fier II. Suma cu care grupul austriac a intrat \n buc`t`ria jupnului Dan Ioan Popescu a fost de 97,817 milioane de euro. O sum` cu care te

codrul bunelor maniere

Indiferent de grad, s\ntem gard \n gard
Un vechi obicei medieval a ap`rut la Curtea de Arge[, ciudat, o dat` cu intrarea \n era capitalismului. Au ap`rut str`zi \mp`r]ite pe bresle. |n imaginea al`turat` pute]i admira a[adar o splendid` strad` a poli]i[tilor. Denumirea i-a fost dat` chiar de localnici pentru c` de-a lungul ei se desf`[oar` casa comandantului Poli]iei din Curtea de Arge[, Vasile {tefan, casa adjunctului s`u, Mihai Ion, casa comandantului Serviciului Circula]ie, Gheorghe Mohanu, cea a [efului Serviciului Criminalistic din urbe, Petre Ispir, casa comandantului Poli]iei C\mpulung, Du]u Leonard. O s` spune]i poate c` o astfel de denumire de strad` e cam ciudat`, pentru c` meseria de poli]ist nu era trecut` \n nomenclatorul oficial al breslelor din Evul Mediu. Dar, pe de alt` parte, trebuie luat \n considerare faptul c` datorit` ei se poate fura \n Romnia mai ceva ca-n comuna primitiv`, deci se justific` abaterea de la catastifele medievale.

Biroul de Investiga]ii

duci la o negociere este ca o g`in` pe care o prezin]i buc`tarului cu tot cu penele care vor fi, normal, jumulite. Putem presupune c` austriecii erau preg`ti]i s` ia vreo 75 de milioane. Ei bine, g`ina n-a ie[it f`r` pene, ci cu blan`: contractul pe care l-a aprobat guvernul Romniei, dup` negociere, avea valoarea de 122,150 milioane de euro. Deci mai mare cu 25 de milioane. Din banii no[tri, s` nu uit`m. Hei, sta]i a[a, nu v` enerva]i: nici n-ar fi fost r`u ca Dan Ioan Popescu s` se l`comeasc` doar la att. Dar buc`tarii de euro sunt gurmanzi. Dup` ce preparatul semnat de premierul N`stase a aterizat aburind pe biroul lui DIP, s-a trecut la faza a doua: gogo[ile. Hai s` vedem, cam ct crede]i c` [i-a mai \nc`rcat? Hai, domle, licita]i [i voi, c` e contribu]ia voastr`! |nc` 10-15 milioane? Halal! Avem \n fa]` un al doilea document: E[alonarea investi]iei pentru Por]ile de Fier II [i Gogo[u

(Gogo[u este o central` mic`, de dou` grupuri, pe unul dintre bra]ele Dun`rii). G`ina ini]ial` plus gogoa[a cu Gogo[u (despre care n-a fost vorba \n Hot`rrea de Guvern) au ridicat totalul afacerii la 280 de milioane de euro, b`ie]i. Foame maree! Iar foamea se cere s` fie astmp`rat` prompt: e[alonarea pl`]ilor \mpinge ultima rat` pn` \n 2013. Rate a c`ror grij` va fi integral a noastr` [i a facturilor noastre de curent. Pentru c` grija lui Dan Ioan Popescu [i a lui Adi N`stase nu va fi s` pl`teasc`, ci s` le cheltuiasc` pe ale lor pe plajele din Tahiti. Banii pe care credem noi c` [i i-au tras ei pentru exoticele lor b`trne]i au plecat din ]ar` primii. Avansurile pentru contractul cu VA Tech au fost pl`tite \nc` din 2003: 63 de milioane de euro.

fost nevoie ca o judec`toare s` treac` printr-un flagrant \nscenat [i apoi prin ceva zile de arest pentru ca noi to]i s` putem afla, chiar din`untru, ce se ascunde sub roba Justi]iei din Romnia. Sub regimul st`noilor [i joi]elor, judec`toarea Andreea Ciuc` a fost luat` la puricat bovin de sluga lui Amarie, numit` {uhan, cu sim] de r`spundere stalinist. R`spunz\nd la ordine, {uhan mai prime[te [i c\te un oscior. De exemplu, fiic`-sa e avansat` procuror la Parchetul de pe l\ng` Tribunalul Ia[i dup` un concurs pentru un post la Vaslui. Dep`rta]i-v` un pic [i privi]i tabloul in integrum: pentru postul fiicei lui {uhan a trebuit s` fie de acord procurorul Dan B`d`r`u, de la Parchetul Cur]ii de Apel Ia[i, care e fix na[ul de cununie al lui Amarie, care e (tot fix) [eful direct al lui {uhan. Mai da]i-v` un pic \napoi [i privi]i [i peretele pe care se afl` acest tablou: pentru postul din Ia[i al fiicei lui {uhan mai voiau [i al]ii s` concureze, dar li s-a spus c` nu e loc. Printre ei, procurorul Emilian Eva, fost prim-procuror la Parchetul de pe l\ng` Judec`toria Ia[i, demisionar din aceast` func]ie \n 2001. Ei bine, acum ie[i]i [i privi]i toat` hardughia: c\nd s-a \nfiin]at PNA, \n c`r]i pentru sec]ia Ia[i era procurorul Eva. Chestionat un pic la arta compromisului, a picat cu brio. |n locul lui, {uhan a luat un av\nt de neoprit dec\t de bra]ele paterne ale lui Amarie. R`mas simplu procuror, Eva a avut neobr`zatul tupeu s` \i scrie procurorului general al Romniei, \n toamna lui 2003, despre curv`s`riile de sub roba Justi]iei de la Ia[i (oficial, memoriu). La aproape nou` luni dup` asta, ceva s-a \nt\mplat: a fost demis [eful direct al lui Eva, prim-procurorul Daniel }ic`u, la ordinul lui Ilie Boto[ (fos-

tul adjunct al lui Amarie la PNA). Aici voiam s` ajungem. Are cuv\ntul procurorul Emilian Eva. Despre demitere: }ic`u e o victim` a demersului meu. A fost demis pentru c` mi-a facilitat accesul la fi[a de apreciere a fostei mele colege, Lumini]a Meri[escu, fi[` ce a fost cosmetizat` pentru avansare, pe criteriul unei anumite simpatii pe care i-o poart` Dan B`d`r`u. Eu am cerut fi[a tocmai \n ideea de a-mi fundamenta memoriul adresat lui Boto[. Despre concuren]a la primirea posturilor: C\nd a avansat Meri[escu, am cerut s` particip [i eu la concursul de avansare [i mi s-a spus c` nu s\nt locuri. Iar peste o s`pt`m\n` s-a g`sit loc pentru Meri[escu. Iar Diana Burlacu, fiica lui {uhan, a fost avansat` la Parchetul de pe l\ng` Tribunalul Vaslui, dar s-a eliberat imediat un loc pentru ea la Ia[i. Despre dosare: Profesorul universitar Rusalim Petri[, coleg cu so]ul procurorului general al Parchetului Cur]ii de Apel, a primit o amend` administrativ` pentru falsificarea unei teze de licen]`. De ce a preluat Parchetul Cur]ii de Apel cauza, c\nd era de competen]a Parchetului Judec`toriei Ia[i? Nu B`d`r`u [i Pohoa]` conduceau Parchetul c\nd au ars dosare la Miroslava (n.r. comun` la marginea Ia[iului)? Dar \n 1999, c\nd am g`sit zeci de dosare aruncate? A r`spuns cineva pentru asta? Despre memoriu: Am adus la cuno[tin]a procurorului general aspecte pe care le-am considerat ilegale [i care

mi-au zdruncinat \ncrederea \n solu]iile date de conducerea Parchetului Cur]ii de Apel. Inspectorul de la Parchetul General care mi-a verificat sesizarea m-a \ntrebat de ce am semnat memoriul [i nu am trimis [i eu o anonim`, a[a cum se procedeaz`. Dup` ce am trimis eu memoriul, semnat, au venit dup` patru luni s`-mi fac` verificarea. Iar c\nd s-a f`cut anonima \mpotriva mea, au venit s` m` verifice dup` dou` s`pt`m\ni. Despre Boto[: Pe mine, personal, m-a dezam`git. M` a[teptam s` reformeze sistemul. {i nu a f`cut-o. Reforma, \n opinia mea, nu \nseamn` s` pocne[ti saci de azotat prin poligoane sau s` arunci, sub privirile camerelor de luat vederi, manechine de la etaj. E un circ pe banul public. Despre urm`ri: E aberant s` iei atitudine [i s` fii considerat delator, dar anonimele s` fie luate \n calcul. Mi s-a pus pumnul \n gur`. Mi-e sil`. M` g\ndesc serios [i la varianta demisiei. Despre sistem: Procurorul general Maria Pohoa]` [i [eful sec]iei urm`rire penal`, Dan B`d`r`u, nu \n]eleg s` renun]e la politica u[ii din dos [i percep orice opinie contrar` ca vedetism [i frond`. Nu po]i sus]ine, ca principiu, c` apartamentul \n care locuie[ti e curat, dac` pe casa sc`rii s\nt c`ca]i. Ajungi s` miro[i [i tu a c`cat. Biroul de Investiga]ii

Adriene, fiule, \]i \n]eleg durerea. Sondajele institutelor atee, f`r` credin]` de Pesedeu, gr`iesc c` vom pierde alegerile. Dar nu \ntrista. Ne a[teapt` o via]` aproape ve[nic` [i r`splata paradisului fiscal. Pe chestia asta mai dai [i tu un r\nd de beri ca s` ne dregem!

Aoleooo, ce m` doare capu! Capu m` doare, t`icu]ule! Ca s` fiu mai precis, dom doctor, emisfera st\ng`. Cre c` m-am \mboln`vit de filosemitism de la ni[te consilieri de-ai mei jidani. Da m` vindec, nu-i a[a?

Georgic`, e groas`! Am umplut Uniunea asta a Patronatelor numai cu firmele tale luate de AVAB [i cu firmele mele fantom` cu sedii prin c`su]e po[tale. E musai s` atragem ni[te membri dintre fraierii `[tia care se chinuie \n economia real`, c` altfel, crede-m`, n-are cine se ne pl`teasc` cotiza]ia!

Voi nu [ti]i, stima]i colegi, c\t a trebuit s` \ndur p\n` c\nd am ajuns la etatea necesar` pentru a putea s` distrug [i eu partidul m`car o dat`.

Teodosie Tomitanul, fost` Snagoveanul, prinz\ndu-se de aripa lui N`stase un \nger buc`lat, c`zut din sondaje

Corneliu Vadim Tudor, un urm`rit al fostei Securit`]i. Urm`rit cu mare admira]ie.

Fratele P`unescu [i Fratele Tender, nimeri]i \n aceea[i banc` la examenul de rapacitate, doi afaceri[ti c`rora nu le place s`-i \ntrebi cum ne-au f`cut de primul milion

Gheorghe Ciuhandu [i Ion Caramitru, l`sa]i de presta]ia lui Victor Ciorbea s` se joace de-a partidul \ntr-o sal` goal` [i-un casetofon cu aplauze

18

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

MONDENII VECHI {I NOI

Adrian P`unescu: Arta poetic` a masajului (vol. 200 kg)

Romnia,

]ar` de p`cat
Ton]i K1!

muzeul figuran]ilor de cear`

Marca pe valuri
Citir`m cu to]ii \n X Magazin cum c` fotomodela Anne Marie Paraschivescu, insistent popularizat` de fotograful Gabriel Hennessey ca iubit` proprietate personal`, ar fi fost beneficiara unui orgasm marca Wesley Snipes. Trecem peste faptul c` indivizii care stau tot timpul cu negrul cel frumos \[i dau z`ul c` n-au v`zut, n-au mirosit diminea]a, la cafeaua de dup`, vreo asemenea blond` prin preajma starului. {i trecem [i peste g\ndul rebel c` unele distinse blonde \[i fac publicitate invent\nd sau deconspir\nd presei, vai, din neaten]ie, \mb\rlig`turi cu staruri mai mici sau mai barosane. Dar tare mi-e team` c` Ana Maria asta sau cum o cheam` o fi fraternizat cu vreun bodyguard negru al vedetei, care a vrut s` fac` [i el o glum` [i s-a \mbr`cat \n costumul de v\n`tor de vampiri al lui Wesley Snipes. n definitiv, [ti]i ce se spune despre negri: c`, pe \ntuneric, seam`n` \ntre ei [i c` aproape to]i s\nt la fel de mari.

indexul evenimentelor mondene

Ionu] Iftimoaie, campion de K1, va juca \ntr-un serial poli]ist produs de Media Pro Pictures. O s` fie nevoie de cinci poli]i[ti care s`-i citeasc` pe litere scenariul [i de \nc` cinci care s` ia b`taie de la el.

Senza]ional!

Medal of Horror
Diana Munteanu a ob]inut un rol principal \n thriller-ul romnoamerican Necropolis Return of the Leaving Dead. Se pare c` e un rol de blond` sexy [i naiv`, care scoal` mor]ii [i-i duce la discoteca din cimitir, p\n` la after-hours, c\nd scoate sufletul din ei.

Photoshop-ul a intrat \n partid cu de-a sigla

De c\nd l-au l`sat Dumnezeu [i electoratul pe fa]a p`m\ntului, Consiliul Jude]ean Constan]a se ocup`, pe l\ng` chestiuni serioase, [i de Festivalul de Muzici U[oare, uneori mai u[oare ca aerul, de la Mamaia. De anul acesta a venit r\ndul PSD-ului s` Durex lex, sed sex Andrada de la Candy (17 ani) a de- ocupe jil]ul de pre[edinte al CJ, dup` ani de zile \n care scaunul clarat pentru Star: Nu mi-am \nceput via]a sexual` [i nici nu cred respectiv se f`cuse una cu dosul lui Stelian Du]u de la PUR, de la c-o s-o fac \n cur\nd. n sf\r[it, o PD, de la PCR sau de la cine se t\n`r` c\nt`rea]` care recunoa[te mai nimerea s` lase lumina c` nu a g`sit \nc` nici cel mai aprins` \n sediu. {i, ca s` vezi scump vibrator potrivit, nici milionarul \n parai ideal.

potriveal`, cei ce acceseaz` siteul CJ g`sesc, dup` cum spune [i mica imagine de mai sus, sigla Mamaiei: evident, \n format special, de colec]ie .psd! Tr`iasc` .psd-ul, stima]i tovar`[i, tr`iasc` ochelari[tii `ia care au inventat cele trei particule magice ce alc`tuiesc denumirea sf\ntului PhotoShop Document! {i spor la treab`, b`i, tocilarilor, pune]i m\na [i crea]i programe noi, \nt\mpina]i alegerile generale din Romnia! Crez\nd c` se poate, nu se [tie ce programe or s` v` comande, \n cazul victoriei, `ia de la PNL-Br`tianu Cartof, Partidul Pensionarilor [i Protec]iei Sociale sau `sta-i ceva mai complex Partidul Social-Democrat, aripa Constantin Titel Petrescu!

Nota]i, don[oar`: camer` de 4.000 de Diva metri p`tra]i, baie cu piscin`, iar m\ncarea, la revolucin! chiar dac` e romneasc`, n-o servesc dec\t g`tit` de Cu ocazia expedi]iei din buc`tarul meu eschimos. Aaa... s` nu uit: dup` fiecare Cuba, Andreea Marin i-a mas` vreau un digestiv blond, 90-60-90, vechi de p\n`-n luat un interviu lui Fidel 18 ani, care s` [tie despre mine c` eu s\nt Castro. n stilul ei incisiv, [mecherul `la din Albii nu [tiu s` sar`. Cum Andreea l-a \ntrebat pe Fidel de c\nd nu l-a mai v`zut pe Che care s\nt eu din `ia doi?
Guevara, dac` \i e un dor nebun de el [i dac` are nevoie de o batist` atunci c\nd d` fr\u liber amintirilor despre revolu]ie.

Planeta Moldova: trance, the last frontier

Joi sear`, ne-am dus la Observatorul Astronomic s` vedem Planeta Moldova. Dar degeaba ne-am turtit pupila de telescop, c` n-am g`sit-o pe cer nici \n ruptul imagina]iei. |n schimb, b`ie]ii cu Alimentara, Mito[ [i Florin pe numele lor neao[e, cei care au inventat pove[tile adev`rate despre nebunia, tragedia [i gol`nia de a fi n`scut \n Moldova (o ]ar` la fel de trist`, dar plin` de umor), erau aici, printre noi. {i, echipa]i \n costume de cosmonaut, lansau primul lor album spa]ial (cu acela[i nume, dar cu influen]e drumnbass, rock, hardcore [i trance). A vorbit despre nebunie, umor moldovenesc [i alte aspecte ale problemei, cu entuziasmul sub care-[i pitulase admira]ia, Andrei Gheorghe (cu piciorul \n gips [i contractul cu Antena rupt, dac` tot veni vorba). Pe cerul de deasupra observatorului stelele str`luceau optimist, ca-n SF-urile demente ale lui Mel Brooks. Curaj, prieteni! Nu s\ntem singuri \n Univers! Pe Planeta Moldova oamenii s\nt veseli, r\d, c\nt` [i, deocamdat`, s\nt prieteno[i cu extratere[trii de la Casa de discuri

Young [i Ayang
Mihaela R`dulescu a n`scut un b`ie]el pe care o s`-l cheme Ayan. {i c`ruia, \nc` de la gr`dini]`, i se anun]` un viitor luminos: taic`-su, Schwartzenberg, o s`-l \nve]e cum s` v\nd` biscui]i copiilor romni, iar m`-sa, R`duleasca, o s`-i arate cum s`-[i fac` prietene cu bani, ca s` nu pl`teasc` el c\nd merge la McDonalds.

Cel pe care-l vede]i \ntins, ca o odalisc` din Shrek 2, pe canapeaua cu ciucura[i este un mare poet. E drept, un poet care dicteaz` poezii patriotice la telefon, dar, totu[i, un mare spirit \n viu, un versificator delicios, cu o oper` grea, viguroas`, burdu[it` de metafor`. Cel care pune s\ngele poetului \n circula]ia valorilor universale este un maseur din Craiova, un mare artist al articula]iilor, care-l frecventeaz` pe maestru ori de c\te ori sc\r]\ie ceva sau g\lg\ie vreun ]esut adipos. Abordarea este simpl`, tehnica este irepro[abil`: mai \nt\i, se iau dou` por]ii de pulp` de porc cu mere [i ceap` (800 gr. pulp`, 400 gr. ceap`, 300 gr. mere acri[oare, 1 lingur` margarin`, 150 ml. vin alb, sare, piper dup` gust), se las` la fezandat dou`-trei zile, apoi se fr`m\nt` bine, prelung, p\n` spre zona lombar`. Apoi pauz` de mas`, recuperare, sal` de mese. n continuare, se bate ritmic, cu karata, zona de sc`ricic` [i cotlet (por]ii duble la Doi coco[i), timp \n care maestrul mai g`se[te 257 de rime \ncruci[ate la masaj [i alte 142 la circula]ie sanguin`, totu[i iubirea [i Doamne, ocrote[te-i pe romni. n final, maseurul spune, ceremonios: S` v` fie de bine, maestre, iar Adrian P`unescu zice: Bravo, pu[tiule, ai ceva v\n`!, apoi cere nota [i dicteaz` asistentei zece poezii de dragoste (la un kil jumate bucata).

{unca cu cartea Roton, care vor s` scoat` [i bani cover, din piesa Sexy [i rea, c\ndin chestia asta. tat` de dou` ori ca s` se termine rotund concertul, [i \nc` o pies`. E drept, nu au f`cut playback, ci au ]ipat peste vocile originale, dar pentru toat` aceast` presta]ie, de un sfert de or`-dou`j de minute, Festivalul Berii de la Mamaia fetele au luat 700 de euro. Ca o avea nevoie de vedete care s` compara]ie, Direc]ia 5 a luat aproac\nte \n aer liber. Nu [tim dac` pe 1.500, de[i s-a zis c` nu merile-a]i v`zut, dar fetele de la Sexxy tau. Dar, m` rog, poate nu erau la au fost printre ele. Ei bine, dac` fel de Sexxy. v-a]i fi uitat mai aten]i [i f`r` s` be]i bere, a]i fi v`zut c` presta]ia Veninul [i c\nepa celor dou` a fost alc`tuit` dintr-un

Divor]ul forever (III)

Lua]i de val, Adriana Bahmu]eanu [i Silviu Prigoan` au mai divor]at o dat`: a treia oar`! Cred c`, de fapt, Prigoan` s-a \ndr`gostit de avocata Adrianei [i nu are curaj s-o invite direct la biseric`.

Sexxy [i grea la buzunar

Arthur Thriller

Wesley Snipes, un star falit \n America, pe care \ns` blondele din Romnia \l consider` un superbarosan dup` ce-i v`d buzunarul de sub pafta doldora din na[tere

Localul b`lan
La Butoaie e rupt` din r`i
S` zicem c` te afli cu trebi prin cartierul Titan, chiar \n buric, la sta]ia de metrou, [i brusc te love[te foamea. Ce faci? Dac` te-ar fi lovit o ceap` stricat`, un damf de aurolac sau acordurile unei manele, \]i spun, te-ai mai fi a[teptat... P`i, recomandarea noastr` este s` ocupi frumu[el un scaun mai la soare, l\ng` geam, \n autobuzul 311 [i s` vii \n centru unde, cu pu]in noroc, se mai poate m\nca ceva decent. Dac` nu mai g`se[ti loc \n 311, iar controlorii nu par a se mi[ca s`-]i ia comanda, atunci te dai m`t`lu]` frumos jos din autobuz [i traversezi strada c`tre terasarestaurant La Butoaie (situat` \ntre po[t` [i magazinul Titan), fratele mai mare [i mai cu preten]ii al lui Pinoccio, aflat dup` col]. Cu un aer chicios dat de trunchiurile de brazi [i mesteceni c`zu]i la datorie pe gardurile [i st\lpii de sus]inere ai localului [i clien]ii ur[i care \n decursul vremii [i-au ag`]at blana \n cuiele de pe pere]i, La Butoaie s-ar putea ridica la nivelul de restaurant cu specific romnesc numai \n ochii oblici ai ]elor ]inspe-saispe ]et`]eni chinedzi care au iesit cu garsoniera s` ia masa \n ora[. Din punc-

tul de vedere al servirii, denumirea potrivit` ar fi fost mai degrab` La B`taie. M` refer la fe]ele chelnerilor, care ar fi fost mult mai credibili dac` \n loc de Cu ce v` putem servi? ar fi rostit un Mo[ule, scoate repede tot ce ai prin buzunare c` acu \]i fac butoniere direct pe g\t cu [uriu!. Cine a v`zut Seinfeld, episodul Nazi Soup, are imaginea corect` a procesului de servire de La Butoaie. Cel pu]in \n cazul meu, c\nd l-am v`zut pe b`iatul cu fa]` de bull-terrier care a venit s` ne ia comanda, primul gest a fost s` v`d pe ce aterizez dac` va trebui s` esca-

ladez gardul din imediata apropiere. Altfel, m\ncarea nu e rea, atunci c\nd mai ajunge [i pe la mas`, iar pre]urile nu s\nt foarte crescute, cam la fel de prost crescute ca [i personalul unit`]ii. Bursucul gastric Buc`t`rie: D D; pre]: ; WC: .

LEGEND~:
DD D D DDD

DD D

ca la mama acas`; ca la tata acas`; ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.

ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.

po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

frumoasa [i chestia
v\n`toreasc` despre echipa de judo a lui Putin [i cum merge Marius Vizer, pre[edintele Uniunii Europene de Judo, la v\n`toare de c`prioare cu Putin (VladiSf\r[it de idil`, \nceput de biznis mir). Cert este c` zilele trecute, la un restaurant din Her`str`u (nu spui unde, patroane importante), Marius Vizer, om matur, puternic, la locul lui bine [tiut \n PSD, despre care aveam o p`rere pu]in timorat`, \i \ntindea papi]oaicei un covor de trandafiri (ro[ii!) p\n` la mas`, ca un adolescent de bani gata de la Jean MonSt`teau unul l\ng` altul la Cerbul de net! M`-n]elegi, cin` romantic`, tot Aur, ca doi papi]oi de plu[ \n vitrina de la tac\mul (100 de parai [pag` la chelner!). recamier, [i chiar s-au aventurat s` Gestul nu e gratuit, c` doar nu pe ochi b\ntuie vizibil prin c\teva c\rciumi frumo[i a f`cut Vizer milioane de dolari bra[ovene. Dar adev`rul (care nu ne inprin juma de Europ`: s-a g`tat, fata e adtereseaz`) este c` Irina Nicolae de la judecat`. Combina]ia cu Florin era, cum A.S.I.A. nu mai este iubita lui Florin ar spune intelectualii de la Pink Floyd, Ionescu, oricine ar fi el (iat`-i pe am\ndoi superflu` (bullshit). Cei apropia]i zonei \n poz`, ca s` [tim totu[i despre cine st`m Perfect Media, \n care se \nv\rtesc de vorb`). {i nici Florin Ionescu, chelioFlorin [i Irina, au primit ordin s` tac` sul, nu mai d` mul]i bani, nici la propriu m\lc. {i s` nu povesteasc` mai departe [i nici la figurat, pe brune]ica tupeist` faptul c`, diminea]a, Florin [i Irina vin la din Ploie[ti. Anul acesta s-ar cam fi ore care n-au nici o leg`tur` una cu alta, \mplinit [ase ani de c\nd debutanta Irina ca [i domiciliile personale, [i se salut` la d`dea lovitura \nh`]\nd inima imprebirou cu ochi c\rpi]i de indiferen]`. Mai sarului ([i ascunz\nd-o \n bagaje, pe undeparte, are grij` tata Vizer de toate alea. deva), pe vremea aceea el fiind mai Am auzit c` omul posed` [i un elicopter cunoscut ca fost so] al Laurei Stoica dec\t cu care face dese incursiuni \n mediul ca actual tobo[ar. Chestie care iar`[i nu afaceristic din Ungaria. M` g\ndesc c`, pe ne prive[te, noi fiind, \n general, adep]ii viitor, o s` i-l \mprumute pu]in [i Irinei, unei muzici mai vechi [i mult mai bune. spre Mercedes. Fiind primii care am scris, acum vreo c\nd o s` i se defecteze TIR-ul de mers la Dar iat` c`, anul acesta, Irina l-a cunoscut pe afaceristul or`dean Marius Vizer, lun` [i ceva, despre acest love story Carrefour. [i abia de aici lucrurile devin interesante, metodic (adic` metoda clasic` Janine: \n sensul `la interesant \n care Pink Floyd make money, not love) nu ne mai reAnother chick in the wall c\nta despre bani, iar Janis Joplin de- pet`m. Nu v` mai zicem nici povestea aia

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

19

dosarele hardcore

Care fran]uzoaic` s`-i tr`iasc` lui Virinel Columbeanu

Irina de la A.S.I.A. intr` \n Europa lui Marius Vizer

e lung p`m\ntul, ba-i destr`b`lat!

Faultamos a la plaja!
Cea de-a patra edi]ie a Cupei VIP la fotbal pe plaj` a fost, a[a cum indicase calculul h\rtiei, un trofeu aprig disputat, pe care l-au c\[tigat cei care [i-au dorit mai mult victoria [i au crezut \n [ansa lor p\n` la cap`t. Dup` o evolu]ie conving`toare, cupa a fost adjudecat`, s\mb`t`, pe plaja hotelului Central din Mamaia, de echipa Partidului Tinerilor (PDT, care l-a transferat, \n prim`var`, pe Adrian Enache), condus` din teren de c`pitanul Raj Tunaru. A c`rui evolu]ie a fost \ncurajatoare, din perspectiva \nt\lnirilor oficiale din toamn`: PDT Noua Genera]ie, PDT PN}-CD [i, derby-ul din subsolul clasamentului, PDT Partidul Pensionarilor. (Ho-]ii, ho-]ii!) Cealalt` finalist`, echipa C\inilor ro[ii, nu [i-a reg`sit caden]a [i acuz\nd, e drept, unele probleme de arbitraj a evoluat [ters, deziluzionant. (De-mi-si-a, de-misi-a!) Dintre cele 19 echipe \nscrise \n competi]ie (vedete, ziari[ti, suporteri) s-au eviden]iat cele conduse de Ric` R`ducanu (notat cu 9,9 de Gazzetta dello Sport [i cu 9,8 de revista Buc`t`ria pentru to]i), Adrian Minune (eficient \n defensiv`, a dat tot ce-a putut \n jocul de cap la firul ierbii), divele de la Queens (travesti]ii cu un joc temporizat, defensiv, pe linia de fund), Aurelian Temi[an (artizanul paselor cu cioc, \n ad\ncime) sau C`t`lin Arabu (care a \nfipt pumnalul ninja \n p\ntecele multor echipe dezorientate). Per total, a fost un spectacol agreabil, o bun` propagand` pentru fotbalul pe plaj` [i galeriile cu un comportament civilizat, topless (...ue, Rapid!!!). Plaj Tunaru

l [ti]i voi: gagiul `la mititel [i grizonat, care se \mbrac` cu tricouri lungi, trei-sferturi, are Bentley, Rolls, jacuzzi \n sufragerie (dac` nu m` crede]i, \ntreba]i-i pe reporterii speciali de la Observator) [i a avut-o pe Anna Lesko (pictori]`, fost` dansatoare \ntr-un club de noapte din Constan]a) p\n` n-a mai putut. Cunoa[te]i: dup` ce [i-a f`cut plinul [i l-a stors pe Sabin B`la[a de ultima medita]ie pl`tit` de Columbeanu, domni[oara Lesko s-a dus s` c\nte pu]in Ia stra[n\ie liubliu tibia \n studioul de \nregistr`ri al lui Marian Ionescu. Hai c-a]i auzit de el, e tipul `la brunet [i sictirit de la Direc]ia 5, despre care umbl` vorba c` n-are nevoie de Rolls Royce ca s` aga]e p`s`ret din show-biz, fiind foarte bine motorizat de la natur`. Buuuun... R`mas oarecum singur \n jacuzzi, r`]oiul mic [i pervers de Columbeanu s-a repliat mintena[, afi[\ndu-se al`turi de o p`s`ric` cu penaj de firm`, cam \n genul Annei. Dar care ciripe[te [i c\nt` mult, mult mai pu]in dec\t predecesoarea ei de la Atomic TV. Martorii oculari, v`z\nd-o pe mititic` a[a t`cut` [i f`r` [vung, au suspectat-o imediat de o timiditate intelectual` excesiv`. Dar, surpriz`: noua protejat` a lui Columbeanu (care r`spunde, u[or r\r\it, la apelativul Blanche) nu [tie dec\t limba francez` [i, cam interesant, e una dintre apropiatele lui Janine (ex-Srbu) de la Paris. Care Janine le-a [i f`cut lipeala, ca s` fim \n]ele[i, ceea ce poate spune multe milioane despre planurile de viitor ale micu]ei Blanche. Dar s` nu anticip`m. Vom reveni. Fii tare, Columbeanule!

Rock & Rolls Royce

Dup` ce a dat p\ine [i circ electoral poporului,

Adrian N`stase ne-a pus s`-i num`r`m scobitorile [i s`-i admir`m micii
S\mb`t` diminea]a, s`pt`m\na trecut`, la Mangalia, pe plaj`, la o teras` relaxat`, popular`, \ntr-un decor sindicalist, umil, estival, s-a petrecut, Doamne, pupa-]i-a[ t`lpile, o minune! Adrian N`stase, premierul tuturor baronilor dreptcredincio[i, m\ntuitorul tuturor [p`gilor pesediste, cel dint\i m`rturisitor de promisiuni electorale, a cobor\t din cerurile tupeului absolut [i s-a \nfruptat, cu poft` proletar`, din micul [i p\inea cea ce toate zilele a electoratului. Micul eveniment gastronomic (organizat cu prilejul simpozionului Romnii de pretutindeni, inclus \n manifest`rile culturalartistice de la Festivalul Callatis 2004) a fost binecuv\ntat din capul mesei de \nsu[i arhiepiscopul Tomisului, PS Teodosie Doamne, binecuv\nteaz` aceste bucate, s-ave]i poft`, doamne N`stase! n ceruri, Preacuratei Sf\nta Maria (N`sc`toarea de Dumnezeu, \n postul c`reia ne afl`m [i acum) i s-a f`cut r`u de la stomac c\nd a v`zut festinul sindicalist de dulce al p`c`to[ilor de la Mangalia. Dar nici un fulger justi]iar nu ne-a izb`vit pe to]i de problem`. Am r`mas, a[adar, masc`, v`z\ndu-l pe N`stase cum \nmul]e[te micii [i las` un milion de parai [pag` la osp`tar (exagerez pu]in). Oricum, nu cred c` erau mici-mici, d-`[tia, de-ai no[tri, pentru oameni normali. Cred mai degrab` c` erau ni[te mici-mari, f`cu]i din carne de scroaf` de mistre] gestant`, cu toc`tur` de pui de c`prioar` din rezerva]ia natural` Prundu Mare [i (ca s` se lege) zeam` din labe de urs grizzly, de la Gr`dina Zoologic`. C\t despre scobitorile alea mici din mici, pun pariu c` erau din rezerva de protocol, din lemn de santal parfumat, f`cute pe comand` la Paris, \n stil Ludovic XIX. Iar despre halbele de bere s\nt aproape sigur c` erau din cristal de Murano (colec]ie privat`). D-alea luate pe [pag` la ultima licita]ie a Casei Christies de c`tre Nicolae V`c`roiu, ca s` aib` \n ce s`-[i toarne trei sute de Scandic c\nd se treze[te diminea]a, pe plaj` la Mangalia, [i nu \n]elege de ce e at\t de umed sub el.

Jojo, suporter` \nfocat`, \n trei ipostaze care nu mai au nevoie de nici o prezentare: cu fa]a la galerie, cu semi-profilul la galerie [i cu spatele la galeria sculat` \n picioare.

Adrian Enache, mazeta din atacul PDT-ului, ar`t\nd galeriei cum fac politic` tinerii din ziua de azi: cu intr`ri criminale la suspensor [i c`lc\nd pe cadavrele ap`r`torilor adver[i.

Scen` de fotbal total \n fa]a por]ii lui Ric` R`ducanu. Lipsesc doar sticlele de vin, mingea [i l`utarii lui Nelu Ploie[teanu, care s` le ridice pu]in moralul.

Adrian Minune alerg\nd o minge mult mai mare dec\t alea cu care e el obi[nuit: pilulele de Diclofenac [i bilu]ele alea colorate din jocurile chineze[ti.

Ceau[escu [i Popoul

20

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-17 august 2004

interne]e f`r` b`tr\ne]e

Dac` voi nu m` WWW eu v` www

Toarn` popa www pe piept?

PSSSSST... Vrei servicii funerare de calitate? Vino la Eternity Memorial! ACUM! Nu este nici o glum`. Este banner-ul electronic al unui cimitir. Pentru c` \ntotdeauna mi-am dorit servicii funerare de calitate, am dat click [i am venit ACUM! la www.cimitirul.ro, adresa electronic` a primului cimitir din Romnia cu site pe Internet. Autopromovarea de larg` inspira]ie continu` [i aici: Pentru toate \ntreb`rile tale exist` un singur r`spuns: Cimitirul Municipal Constan]a! Bun, acum c` am aflat [i r`spunsul la toate \ntreb`rile mele, pot r`sufla u[urat [i merge mai departe. Dincolo de micile gre[eli gramaticale (cuv\ntul Administra]ie au reu[it s`-l scrie abia a treia oar`, dup` e[ecurile consecutive Adminitra]ie [i Admnistra]ie), site-ul este destul de atent realizat: ave]i sec]iunea Contact (cu adres`, telefon, fax, plus hart` pentru o localizare exact`), o list` de Servicii, o pagin` \n con-

struc]ie ilustrat` sugestiv cu un me[ter care introduce ni[te cuie \ntr-un capac de sicriu [i, ceea ce mi s-a p`rut cel mai haios, capitolul Album Foto. Nu, nu s`ri]i a[a, c` nu e vorba aici de poze cu abona]ii cimitirului, ci de instantanee dr`gu]e luate direct de la fa]a locului cu verdea]`: Banci, Cladire adminitratie, Intrare Administratie, Intrare Cimitir 1, Model Cripta, Parcare dreapta, Parcare stinga, Picture 009.jpg, Picture 011.jpg, respectiv Poarta cimitir 1, 2 [i 3. Din p`cate, \n numele cititorilor no[tri din Constan]a, s\ntem obliga]i s`

ur`m \ntreprinz`torilor de la s {ti]i c` v-am spus de multe ori c` am cte o prieten`. Ei bine, nu Eternity Memorial o afacere am. Totul a fost \n imagina]ia mea. Nu am avut prieten` meteorolog, c\t mai pu]in prosper`, clien]i nu am avut prieten` asistent` sexy, nu am avut nimic niciodat`. Docc\t mai pu]ini, cifr` de afaceri torul care m` trateaz` spune c` fac progrese dac` \mi recunosc promic`. C\t despre site: odih- blemele. Bine, tot el \mi spune c` [ocurile electrice sunt bune pentru neasc`-se-n WinAce, \n numele s`n`t`tea mea [i c` ar trebui s` \mi caut un azil. L-am ascultat [i am HTML-ului, al File-ului [i-al g`sit unele foarte frumoase [i lini[tite la www.abandonedasyPrint-ului dus, admin! lum.com. Hacker, poli]ist texan s Acum, nu spun un lucru nou cnd spun c` nu \n]eleg femeile. Nu
danielgoace@catavencu.ro

\n]eleg ce spun, ce fac, ce gndesc, ce simt, ce vor, ce poart`. Mai ales ce poart`. Poart` ni[te chestii complet lipsite de logic`. Sunt topite dup` ni[te haine care sfideaz` ra]ionalul. Pot sta extaziate \n fa]a unei bluze roz care pentru b`rba]i e doar o bluz` roz. Pot ucide pentru ni[te pantofi. Pantofi care uneori pot ar`ta ca ni[te instrumente de tortur`, a[a cum sunt cei de la www.punitiveshoes.com. s Eu am ajuns la concluzia c` toat` presa [i mass-media mint, mai pu]in Academia Ca]avencu [i Cartoon Network. Asta e, mint, n-am ce face, interesul na]ional sau comercial o cere [i trebuie s` accept`m. Dar ce m` deranjeaz` la faza asta este c` ne mint urt [i nu ne mint frumos. S` ne mint`, domle, frumos, a[a cum fac oamenii de la http://watleyreview.com, care inventeaz` ni[te [tiri de ]i-e mai mare dragul s` le cite[ti, cum ar fi c` s-a descoperit ultima zecimal` din num`rul Pi sau c` Toyota a prezentat un prototip care \ncalc` Constitu]ia japonez`. s Beijingul va g`zdui Jocurile Olimpice din 2008. Dar Beijingul nu are stadion olimpic. Deci trebuie construit un stadion olimpic. Fiindc` e la Beijing, stadionul olimpic se va numi Stadion Na]ional, probabil vor \nc`pea 345.000 de spectatori [i va ar`ta ca o nav` spa]ial`. Sau cel pu]in a[a se \n]elege din proiectele postate pe site-ul comisiei de urbanism din Beijing, la www.bjghw.gov.cn/forNationalStadium/indexeng.asp.

Net plus ultra

interne]e f`r` b`tr\ne]e

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

21

single player \mpotriva tuturor:

Doom 3 sau Unde se duce Dracu c\nd se duce dracu?
...El ar vrea pe P`m\nt pentru c`, spune legenda jocului, acum ceva timp, c\nd nu exista nici m\nz, nici barz`, nici cu[m` [i nici Gyuri, hoardele Satanei se distrau n discotecile de pe la noi de prin ograd` [i tare le mai pl`cea. At\t de mult le-a pl`cut, nc\t s-au chinuit mii de ani s` ajung` napoi dup` ce au fost izgoni]i de for]ele de ordine cu aripi [i bulan. {i, dac` ar fi s` d`m crezare celor ce se nt\mpl` n jocul de fa]`, s\nt pe cale s` reu[easc` o triumfal` ntoarcere. Dar cum drumul p\n` pe P`m\nt este lung, anevoios [i plin de gropi, Dracu s-a oprit mai nt\i la stop pe Marte. {i una, dou` [i-a deschis c\teva guri de Iad, de-ajuns c\t s` invadeze baza terestr` mar]ian` [i s` admire de la distan]` miliardele de suflete p`m\ntene, numai bune de posedat. Noi ns` putem sta deocamdat` lini[ti]i, pentru c` aceast` Apocalips` este programat` pentru anul 2000 [i ceva, a[a c` nu o s` ne ia dracu, ci probabil o s` murim de b`tr\ne]e, pensie prea mic`, taxe prea mari sau hovercraftu vreunui ales al neamului care a intrat pe contrasens cu 140 km/h. Jocul care ne propune apocalipticul scenariu poart` numele de Doom 3 (da, a ap`rut!), cunoscut printre cei care schimb` pl`cile grafice ca pe ciorapi [i citesc LEVEL n timpul orelor ca dum trei sau pur [i simplu jocu `la pe care-l a[tept de patru ani [i nu e HalfLife 2 :((. Acum, c` am stabilit c\t de important e jocul, s` revenim la baza noastr` de pe Marte, unde tu ajungi cu arma-n m\n`, soldat fiind, gata de ac]iune, \n laboratoarele unora care au terminat cu brio Politehnica. Lini[tea dureaz` pu]in, pentru c` n cur\nd te vei num`ra printre cei 10% dintre locuitorii bazei care nu au fost nc` m`cel`ri]i de monstruozit`]ile venite n vizit` de lucru, ur\t`nii grote[ti dintre care ]in s` amintesc scheletele cu AG-uri

sau, preferatul meu, m\ndria Iadului [i angajatul lunii de la panoul de oroare, bebelu[ul-musc` (oribil nu pentru c` ar fi [i bebelu[ [i musc`, ci pentru b\z\itul sadic pe care-l produce). Jocul merit` cump`rat (Best Distribution, manual n limba romn`, 1.518.142 lei), cel pu]in pentru nume [i pentru prima jum`tate, dup` care, \n cazul \n care sc`pa]i f`r` c\teva fire albe, v` recomand s` consulta]i un medic psihiatru. Dac` v-a fost vreodat` fric` de ntuneric, dac` v` e team` c\nd se ia lumina pe scar` [i nu ave]i o brichet` la voi sau dac` v-a speriat noaptea vreo nenorocit` de pisic`, atunci preg`ti]i-v` s` v` sim]i]i inconfortabil de speria]i chiar n propria voas- Nu [tiu ce a avut \n cap publisher-ul Activision atunci c\nd [i-a ales doi protr` cas`, cu c`[tile pe urechi [i o- duc`tori diferi]i pentru Spider-Man 2. Vara asta, versiunea pentru consol` chii ]intui]i n monitor. (realizat` de studioul Treyarch) a ie[it premiant` cu coroni]`, numai note

hard de ner`bdare

Plas` a-nt\ia cu Omul P`ianjen 2

Mihai SFRIJAN
mitza@level.ro

de 9 [i 10 la olimpiadele interna]ionale, pe c\nd varianta pentru PC (Fizz Factor) e cu totul [i cu totul altceva abia trece clasa cu media 5. A[a c`, dac` vor s` joace totu[i SM 2 \n condi]ii decente de c`]`rat pe zg\rie-nori [i de dat pumni \n gur`, posesorii de PC ar trebui s`-[i \ntind` plasele \n magazine dup` un PS2, Xbox sau Game Cube.

Fall-iment Out 3
Mare veste mare pentru fanii seriei Fall Out care tot a[teapt` o continuare. Se pare c` \ntreprinz`torul Interplay, autorul primelor dou` episoade, va ajunge foarte cur\nd la sap` de lemn, adic` \n postura de Sold Out 1. A[a c` s-a decis s`-[i v\nd` drepturile de Fall Out 3 c`tre Bethesda Softworks, ni[te speciali[ti \n RPG-uri, vezi The Elder Scrolls 3, numit Game Of The Year \n 2002. Fall Out e acum pe m\ini bune, b`ie]ii de la Bethesda fiind speciali[ti \n jocuri terminate \n cifra 3.

Kreed [i nu cerceta!
Cine zicea c` cu ru[ii nu te joci? Uite c` te joci: anul trecut ei au scos un FPS numit Kreed (www.kreed3d.com). Problema a ap`rut anul acesta, c\nd jocul a ajuns \n State [i gamerii (forumul Quake3World) au descoperit c` mon[trii sem`nau leit cu cei din versiunea alpha de Doom 3 [i artwork-urile erau decupate cu nesim]ire din Quake 3. Un fel de l`sa]i copy/paste-ul s` vin` la mine!. Din motive care ne scap`, scandalul a fost evacuat de cur\nd cu levierul at\t de pe forumul Quake3World c\t [i de pe \ntreg netul. Na zdarovaia!

Ani de liceu, cu emo]ii la m\na cu care dai [paga la profesori

Uite-acu[ mai trec dou`-trei ploi [i [apte viituri cu cin[pe babe plutitoare dup` ele, [i elevii de la Sf\ntul Sava se vor \ntoarce de la ]ar` odihni]i [i cu moralul ridicat, dornici s` se mai pun` un an cu burta pe carte [i cu portofelul pe proful lor de fizic`, Iosif Georgescu. Despre cum a trecut acesta peste [ocul demasc`rii f`cute la sf\r[itul anului [colar de una dintre elevele sale ne vorbe[te un alt elev de-al domnului profesor, r`mas peste var` acas`, c` banii de mare i-a dat pe medita]ii: Nu i-a p`sat! Probabil va r`m\ne \n continuare cadru didactic \n aceast` institu]ie de \nv`]`m\nt \n ciuda v\rstei (de pensionare) pe care o are. Va r`m\ne \n continuare s` tortureze elevi care vor ie[i din acest liceu frustra]i, complexa]i [i cu teama de a ac]iona. Aici, dac` dai bani, ai note mari. {i uite-a[a trec frumo[ii ani de liceu, \n teroare, fric` [i cu speran]a c` \ntr-o zi totul se va termina. Nu contest calit`]ile profesionale ale domnului Iosif Georgescu, dat fiind c` a reu[it s` ob]in` ni[te rezultate onorabile. Problema const` \n faptul c` aceste calit`]i profesionale le s\nt \mp`rt`[ite doar elevilor genero[i, care \l sus]in din punct de vedere financiar cu medita]ii. Costurile unei [edin]e de medita]ii cu domnul Sever Iosif Georgescu se ridic` la 800.000 lei, iar acesta face \n a[a fel \nc\t \ntr-o s`pt`m\n` s` se desf`[oare dou` [edin]e. Acesta este sistemul: d` subiecte de olimpiad` la toate lucr`rile, probleme nerezolvabile de c`tre un elev obi[nuit. Dup` c\teva lucr`ri la care nu ob]ine note de trecere, elevul se vede obligat s` apeleze la orele particulare ale domnului Iosif Georgescu pentru a nu r`m\ne corigent. Brusc, dup` c\teva [edin]e de medita]ii, atitudinea acestuia \n ceea ce-l prive[te pe elev se schimb`, iar elevul \ncepe s` ob]in` note pe o scar` de la 8 la 10. Ceilal]i elevi care nu fac medita]ii cu domnul profesor (foarte pu]ini, de altfel) suport` represaliile [i se chinuie s` treac` \n clasa urm`toare. |n ziarul Romnia liber` (13 iulie 2004) a ap`rut un articol \n care se vorbe[te despre garajul minune al domnului Iosif Georgescu. |n acest garaj, profesorul [i-a amenajat un laborator de fizic`, ob]inut cu banii din umilul s`u salariu. Garajul respectiv se afl` la parterul vilei ce apar]ine domnului Iosif Georgescu. Se pare c` acei profesori care organizeaz` \n mod repetat greve, dorind un salariu mai mare, s\nt nebuni! Altfel, cum [i-ar putea permite acest profesor s` aib` o vil` imens` \ntr-una din localit`]ile limitrofe ale Capitalei [i s` \[i schimbe recent ma[ina dintr-un Volvo \ntr-un Ford Fiesta? |ntr-un interviu dat televiziunii TVR 2, una dintre elevele participante la concursul Primul pas spre Premiul Nobel \n fizic`, Anca Irina Iovi]`, spunea c` \[i petrece pauzele [i chiar r`m\ne dup` ore \n laboratorul de fizic`. Despre ce laborator vorbea??? Laboratorul de fizic` al Colegiului Na]ional ,,Sf. Sava este \n renov`ri de la \nceputul anului 2002 [i nu este accesibil nim`nui! Oare eleva domnului Iosif Georgescu vorbea, de fapt, despre laboratorul personal al acestuia, improvizat \n garajul minune? Colegiul Sf\ntul Sclava

Game ovar

a big bullshift
B`ncile romne[ti au cash la gur`
Acum mai bine de un an, o mare banc` comercial` [i chiar privat` din Romnia a cump`rat un sistem informatic dintr-o ]ar` african`. A dat pe el c\teva milioane de dolari. Nu multe, vreo 80. De ce s-a cump`rat produsul dintr-o ]ar` african` e greu de spus, mai ales c`, din c\te [tim noi, \n multe dintre ]`rile africane lianele dintre copaci, at\t de necesare vehicul`rii informa]iilor cu tot cu omul care le poart`, n-au fost \nc` \nlocuite cu cabluri de Internet. Bine\n]eles c` la mijloc a fost un aranjament al structurilor securiste ale b`ncii, greu de \nlocuit dup` privatizare, [i bine\n]eles c` sistemul cump`rat de la africani avea \ntre ]-[pe [i y-[pe incompatibilit`]i, pe pu]in. Ce-i frumos e c` sistemul se folose[te \n banc` [i \n ziua de azi, \n ideea c`, dac` tot ne-am luat ghimpe cu el, atunci s` ne recuper`m banii da]i pe ghimpe de la clien]i. Care clien]i au cam \nceput s` dea delete [i s-o [tearg` \n alte p`r]i. Greu la ctrl-del cu boii din b`ncile noastre.

Venezuela, pe chilot automat

Te iau de layer
Nu [tiu dac` a]i auzit de Interactive Advertising Bureau. Este un fel de birou prin care c\]iva indivizi plimb` o ]eav` de Internet [i din c\nd \n c\nd, cu prec`dere c\nd li se termin` cafeaua [i nu mai au ce face, se apuc` s` mai reglementeze c\te ceva. De cur\nd, ei au m`rit de la 7 la 15 secunde perioada \n care se poate expune un overlayer publicitar. Dac`-mi ar`ta]i pe cineva \n Romnia care respect` reglementarea asta, eu vi-l m`n\nc, da v-a[ ruga s` aib` s\nii mari, merci.

Cel mai tare din parc-software

Ministerul Dezvolt`rii [i Prognozei [i-a propus, \n 2002, s` cheltuiasc` p\n` \n 2005 vreo 583 de miliarde de lei pentru sprijinirea realiz`rii de parcuri industriale [i parcuri soft. Agen]iile de Dezvoltare Regional` au fost luate ca partener pentru implementarea programului, [i cea mai activ` dintre ele a fost, p\n` acum, cea din zona Gala]i, de unde se trage ministrul Nica, cu tot cu biznisurile lui de calculatorist. La Gala]i, \n timp ce la parcul soft se t`iau panglici la fiecare vizit` electoral`, la cel industrial se t`ia frunza la c\ini. Acum nici asta nu se mai taie, pentru c` [i c\inii s-au c`rat de c\nd muncitorii n-au ce s` le mai arunce \n afar` de c\te-un pet de Polar gol.

Acest afi[ a ap`rut de cur\nd \n Venezuela [i el cheam` poporul la referendum pentru a decide dac` sexul p\n` \n 18 ani va fi scos din ilegalitate sau va r`m\ne [i pe mai departe \n interiorul lanurilor de porumb, la ad`post de bra]ul lung [i deloc tandru al legii. |n ce-i prive[te pe tineri, presupunem c` votul va fi exprimat prin simpla ridicare a m\inii. Din buzunar.

Mariana PUR de fier

Giga Pistol

22

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

capitalul fra]ilor marx

Din nou

la cass`
Lichidare humanum [est
Acum c\teva s`pt`m\ni, se povestea \n revista preferat` a b`ie]ilor de la Academia Ca]avencu despre o firm`, Euroconsult SRL, specializat` \n funeralii de pia]` [i alte falimente de via]`, care a p`pat lichidare dup` lichidare, \n total vreo 80 de por]ii. Iat` c\teva detalii suplimentare! P\n` \n 2000, Euroconsult SRL [i-a avut sediul la Oradea, figur\nd sub un alt nume [i av\nd un alt obiect de activitate. |n anul 2000 s-a mutat la Arad, \ncep\ndu-[i totodat` activitatea \n domeniul reorganiz`rilor [i lichid`rilor judiciare. Cu totul conex, Euroconsult mai avea preocup`ri intelectuale [i \n domeniul consultan]ei \n afaceri, management, contabilitate, evalu`ri de patrimoniu, expertize, intermedieri [i tot neamul lor. |n faza ar`dean`, Euroconsult a primit dosare grele de lichidare \n Arad (SC Carne SA, Vitivinicola Bara]ca SA, SC Industrializarea Laptelui SA etc.), \n timp ce celorlal]i lichidatori le l`sa gura ap`. Director [i ac]ionar unic era [i este dl Isai Ioan, inginer, care patroneaz` [i filialele din Oradea, Cluj [i Deva. Dl Isai are un talent deosebit \n a-[i recruta juri[ti dup` alte criterii dec\t profesionalismul. Cazul Cionca Andrei, fiul judec`toarei Cionca Suzana, pre[edintele sec]iei comerciale a Tribunalului Arad, nu este singular. |n octombrie 2003, t\n`rul jurist Oprean Tudor, fiul lui Oprean Horia, pre[edintele Tribunalului Arad, a fost recrutat [i el \n echipa de lichidatori ai Euroconsult. |n vara lui 2003, Euroconsult avea circa dou` treimi din totalul dosarelor de lichidare aflate pe rol la Tribunalul Arad, \n timp ce celelalte firme concurente, cum ar veni se b`teau pentru restul resturilor. O alt` explica]ie a acestei st`ri de fapt ([i, mai pu]in, de drept) ar putea fi g`sit` [i \n vizita pe care i-a f`cut-o [eful Isai lui Ionel Bl`nculescu, la Bucure[ti, pe vremea c\nd Bl`nculescu era [eful AVAB. Oare ce-or fi discutat? {i de ce?

AGVPS-i[tii lui N`stase dau cu b\ta-n balt` [i cu amenin]area \n ziari[ti

Ana Pauker [i cu Dej bag` spaima \n burgheji
Domle, am \n]eles \n sf\r[it de ce vor s`-mi ia `[tia balta! M-a pus naiba s` m` \ntreb [i io, ca omu: Dac` pre[edintele AGVPS-ului, domnul Adrian N`stase, \mpu[c` un cerb \n coaie, \nseamn` c` o s`-l pun` dup` aia ministru al Agriculturii?.

Lacul T`taru a fost paradisul marelui patriot romn Ion Gheorghe Maurer. El iubea a[a de tare fauna [i pe[tii de aici \nct proletariatul era ]inut departe, s` nu ia din gre[eal` o alic` \n fese ori un crlig \n bot. Pretin de tain` [i tovar`[ de tolb` cu Maurer la T`taru era Nea Nicu, sau viceversa. Dar nu a[a, \n dev`lm`[ie, ci organizat. De organizare s-a ocupat pn` \n 1989 Ion Cazacu, pre[edintele executiv al AGVPS [i unchiul actualei directoare economice Rodica St`nciulescu. Nimic nu se pierde, totul se transform`. Dup` revolu]ie, institu]ia c`reia \i mn`re[te economicul doamna Rodica l-a instalat \n frunte pe Neculai {elaru. Peste el doar Dumnezeu, adic` Adrian N`stase, onorificul. Printr-o \ntmplare neverosimil` \n Romnia, agevepeseii au pierdut controlul aPetrecerea s-a cam am\nat supra lacului T`taru, acesta inV` povesteam \ntr-una din d`]ile trecute c` pe 1 august 2004 se va \mpli- trnd \n patrimoniul Prim`riei ni un an s-a [i \mplinit de c\nd biroul de pres` al Pre[edin]iei nu mi-a Capitalei [i de aici, prin Administra]ia Lacurilor, \n folosin]a firr`spuns la o am`r\t` de cerere de informa]ii. V` spuneam atunci c`, \n cinstea acestui eveniment-monument al ecoului necunoscut, Yasser va da mei Romimpex SRL. Capitalism, o petrecere. Am glumit, n-a fost nici o petrecere, [i le cer scuze celor care capitalism, dar s` [tim [i noi!
au luat \n serios invita]ia. Unul dintre ace[ti entuzia[ti se nume[te Habar Nam [i iat` scrisoarea pe care i-a trimis-o lui Yasser: Lun` de lun` cedez cu obstina]ie cam jum`tate din salariul meu de om al muncii de la ora[, sub form` de d`ri la stat, [i acumulez profunde frustr`ri pe aceast` tem`. Ca urmare, a[ vrea s` [tiu ce se aude cu [ez`toarea de ascu]it s`bii \n cinstea cadrelor care m`n\nc` o p\ine la stat [i se fac c` nu ne cunosc c\nd \i mai deranj`m cu vreo peti]ie, cerere sau l`cr`ma]ie. Mi-ar pl`cea s` ne bucur`m \mpreun` cu ocazia \mplinirii, la 1 august, a unui an de lupt` a func]ionarilor preziden]iali cu somnul.

Florin Dumitrescu, patronul b`l]ii T`taru, h`ituit de dul`ii AGVPSD-ului

form martorilor oculari, Ilie Marian a gdilat pieptul unui paznic cu pistolul de semnalizare din dotare. Slab de deget, Ilie i-a b`gat \n alveole racheta de semnalizare s`rmanului om [i s-ar fi v`zut pn` \n Calea Victoriei [i Parchet, dac` nu era cea]`. Debarcarea Aliena]ilor AGVPS a avut \n prima linie trupele speciale de la Secrom Security. M`re]ia Zilei Z a fost \ns` umbrit` de prezen]a gunoaielor de ziari[ti. Nu s-au mai dat [uturi \n gur`, bulane pe crc` [i mor]i de mam`. Au fost doar amenin]`ri, alterca]ii verbale, demne de cel mult o telenovel`, nu de un film de ac]iune. La T`taru se preg`te[te \ns` un mic Sarajevo. {elaru nu se las`. Vrea spitaliz`ri prelungite. Debarcarea s-a \ncheiat numai dup` ce a intervenit Poli]ia, moment \n care brusc s-a constatat c` h`ita[ii au \nc`lcat ilegal proprietatea Prim`riei Capitalei. Pentru \mp`carea spiritelor, chiar [i pu[ca[ii marini de la Secrom Security au recunoscut c` au fost indu[i \n eroare de acte false. slugi de la AGVPS, {elaru vrea T`taru cu orice pre]. Aici pohtesc boierii de ast`zi s` vneze [i s` pescuiasc` \n tihn`. |ncercatul administrator al acestui lac, Florin Dumitrescu, ne arat` un gard de srm` ghimpat`, la doi pa[i de locul unde vine lumea la pescuit [i odihn`. Este un poligon particular, unde vn`torii exerseaz` tirul cu arma. Patronul acestui poligon Pompiliu Creiveanu este (a]i ghicit!) asociat AGVPS [i se laud` c` este prieten cu premierul N`stase. Lac, p`dure, poligon. V\n`toare, nene, nu glum`, [i dac` nu mai este faun`, merge [i popula]ia riveran`, cu talerele \n mn`. Cornu vn`torilor

Rodica, Delta Force [i gunoaiele de ziari[ti

C` nepoata \l consider` pe Cazacu un om nemaipomenit, este un lucru natural. Dar c` ziari[tii sunt ni[te gunoaie \n compara]ie cu tov. Cazacu, asta nu mai ]ine. Dup` ce s-a mndrit pe fa]` cu mo[tenirea cazacist`, Rodica St`nciulescu a trecut la isterii, asistat` de Ilie Marian, juristul de serviciu. Descindere \n for]`, adic`, pe malul lacului T`taru, cu tot tacmul. Nu este prima dat` cnd h`ita[ii de la AGVPS fac asta. Anul trecut, con-

Nomenclatura poart` arme

Pentru a \n]elege mai bine, trebuie s` v` spunem c` miza este mare. S` nu crede]i c` e vorba despre lupta AGVPS-ului pentru drepturile pu]inilor membri cotizan]i care i-au mai r`mas. Nu. Lacul T`taru [i p`durea de aici reprezint` un domeniu de vn`toare cu mare poten]ial. Pentru a continua tradi]ia protocolului nomenclaturist cu

Tunul din reciPisa

Yasser a aflat denumirea ingineriei financiare prin care a fost falimentat` Banca Turco-Romn`. Ea se nume[te programul de emitere a recipiselor de depozit global. Recipisele astea s\nt ni[te certificate negociabile emise de o banc` american` (Bank of New York, \n cazul BTR) pentru ac]iunile emise de o corpora]ie str`in`. Avantajul ingineriei acesteia este acela c` ac]ionarii corpora]iei str`ine se pot ascunde bine-mersi \n spatele unui reprezentant al b`ncii americane, exact cum au f`cut ac]ionarii de la BTR. Yasser a auzit c` aceast` inginerie \nc` mai b\ntuie prin min]ile unor bancheri romni, lucru firesc, altfel.

Yasser ArAPAPS

Romnia, ]ar` banier`

A-nceput de ieri s` cad` c\te-o banc`. Acum a stat. Banii vin gr`mad` doar pe [tat. La BCR iar s-au pi[at. Pe Apus. Nu mai e Soare, dar e de bine. {i pe [trase-i numai fum. Bag` ]`ranii \n Mer]ane numai Premium. Pe V\ntu l-au mai lini[tit acum. Dar n`valnic vuiet vine din Parchet, de peste drum. S\nt copii. Cu multe doze. Din Office vin ]ip\nd. {i se-mping de mi ]i-i salt` r\z\nd. Prin z`pad` fac m`t`nii vr\nd-nevr\nd. Colo-n col] acum r`sare un copil, al nu [tiu cui. Larg de-un cot e brandul lui. Tac-so-i }iri, de la banc`. Iar el mic, c`ci la sevraj parc` nu-i. Vine-o bab`-ncet la miting, \n cojocul rupt \n trei. S-a cam fript la FNI. St` pe loc acum s` vad` cum fac `ia curu mare. Din banii ei. Prin pensie i-au dat cu jula. Ce mai poate face-acum, credula? S`-[i bage p. m`car din punct de vedere al `ia la Harvard: s`-]i deschizi aurului de pe g\t [i m\ini, cam singur` u[a. Te [i miri de ce s-a mai obosit t`ticu s`-i pun` u[i tot aia e. cu senzori peste tot.

Romnul s-a n`scut prolet

Texte lacrimogene despre L`cr`mioara

Zilele trecute a avut loc un alt eveniment frumos, dac` nu splendid, \n familia Is`rescu: L`cr`mioara Is`rescu, fiica, a terminat Harvard-ul. Prilej deosebit pentru presa financiar` s` laude [i pe altcineva din familia guvernatorului: Mul]i dintre prietenii guvernatorului s\nt [i prietenii ei. U[ile la care bate se deschid imediat. O realitate ce contrasteaz` cu firea ei, cu convingerile ei, cu ideile ei despre profesie, despre carier`. Dorin]a de a r`zbi singur` a devenit tot mai puternic`. {i a ales Harvard... A ales un v\rf. Un v\rf \nalt, at\t de \nalt \nc\t p\n` acolo nu ajung nici suspiciunile, nici ne\ncrederea celor ce nu-[i pot imagina c` guvernatorul n-a pus el o vorb` bun`. Uite, a[adar, ce te \nva]`

Tedy, f`cut [ah-diplomat

Teculescu C., zis Tedy, un om dintr-o bucat`, dac` e s` ne referim aici [i la amanta lui de la CEC, a fost dat jos din scaun (era [i cazul, numai eu am consumat vreo 3 pixuri [i doi giga scriind despre el). Ocazie cu care [i amant`-sa a fost dat` jos de pe biroul lui. Dac` v` \ntreba]i ce va face de-acum \ncolo Tedy, o s` v` d`m o veste bun`: nu va mai face nimic [i nu va mai \ncurca pe nimeni. El va fi trimis ambasador peste m`ri [i ]`ri, departe de iubita extraconjugal`, care va r`m\ne frem`t\nd` [i neconsolat`, suav` [i fierbinte, pe scurt, [i f`r` ciupeala de fund de la birou, [i cu banii lua]i. Top Ban

Cu b\ta-n Baltazar
Bogdan Baltazar e pe picior mare [i de plecare de la BRD. Lui i se termin` contractul luna asta [i francezii nu vor s`-l mai se ocupa de ma[ini nu lucra \n band`. Lucra pe band`, la Dacia. {i re]in` din treburi. Cic` Baltazar va face o conferin]` de pres` \n f`cea ceea ce, peste foarte mul]i care va anun]a nu c` francezii ani, peste foarte multe \mbun`t`]iri [i peste [i mai multe facilit`]i nu-i re\nnoiesc contractul, ci c` pleac` el, spre locuri mai calde, fiscale, avea s` devin` Dacia unde nu-]i \nghea]` picioarele Logan. Stolul de Dacii 1100 din imagine st` m`rturie c` romnul a de la o v\rst` \ncolo. Mai exact, va anun]a c` se face freelancer trecut prin istorie muncind, [i nu pe consultan]` bancar`, adic`, c`r\nd o ]eav` de e[apament. pentru cititorii neobi[nui]i cu Sfin]ii muncinici limbajul `sta, c` va sta acas`.

Au fost vremuri c\nd romnul avea alt` atitudine la apropierea de ma[ini. C\nd, dac` se apropia de o ma[in`, \i punea o oglind`, o capot`, un eleron, ceva. Pe scurt, \i ad`uga plusvaloare. Nu ca acum, c\nd, \n loc s` pun`, ia. C\te-un casetofon, c\te-un capac de pe roat`, c\te-un num`r de \nmatriculare sau toat` ma[ina, produc\nd minusvaloare \n garajul proprietarului. Vremuri c\nd romnul care

Cea mai mare problem` pe care-o vor avea francezii de la BRD e nu pe cine pun \n biroul lui Baltazar la banc`, ci pe cine trimit s` ]in` paharul cu ap` \n locul lui pe la agape.

Anii n-au miros

Pe 1 august, guvernatorul Mugur Is`rescu a \mplinit frumoasa, dac` nu splendida v\rst` de 55 de ani. Cu o sear` \nainte, el a dat acas` o petrecere intim`. La care n-a chemat l`utari, dar a chemat \n schimb bancherii apropia]i, ceea ce,

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

23

protec]ia presei
Lege [i ordine ministeriale ilegale
Atunci c\nd li se cer informa]ii \n scris, poli]i[tii se lovesc de dou` probleme: o dat` cu scrisul, de cele mai multe ori mai complicat chiar [i dec\t alfabetul; a doua oar`, cu moralitatea, care-i [i asta cel pu]in la fel de grea ca alfabetul. S` lu`m un exemplu. Poli]ia a fost solicitat` de c`tre Ziua de Vest s` comunice datele de cadre ([ti]i, biografie, func]ii de]inute, rotiri \n func]ie) ale lui Costic` Bulgaru, [eful IJP Cara[-Severin. Acesta tocmai ce intervenise pe l\ng` un poli]ist s` scape de amend` un pu[ti cordit de 15 ani care, av\nd o pil` prin tacso, \l sunase pe comisarul-[ef pe telefonul mobil chiar \n clipele \n care agentul f`cea munca de constatare. Vr\nd s` afle cum e posibil ca ditamai comisarul s` fie influen]at de un pu[ti de 15 ani, Ziua de Vest a cerut datele amintite mai sus IJP Cara[-Severin. R`spunsul i-a dezorientat pe ziari[ti cum n-ar fi reu[it nici toate pulanele Inspectoratului dac-ar fi venit s` l`mureasc` personal toat` redac]ia: datele solicitate nu s\nt de interes public, fiindc` un ordin al ministrului de Interne spune c` toate informa]iile din dosarele de personal ale poli]i[tilor s\nt secrete. Ca urmare, ziarul a dat \n judecat` IJP Cara[-Severin, IGP [i MAI [i a [i c\[tigat procesul la Tribunalul Timi[, care a stabilit c` secretul invocat de Poli]ie este \n afara legii. P`cat c` Legea accesului la informa]iile publice nu stabile[te sanc]iuni ceva mai aspre, poate a[a am fi v`zut c\]iva poli]i[ti trec\nd de partea cealalt` a gratiilor.

drumul spre \nalta societate civil`

Satele Unite ale Americii
Pentru elevii din M`cin, Live[ti, Carcaliu, Luncavi]a, Umbr`re[ti, Cerna, Greci sau Ive[ti, comune din jude]ele Gala]i [i Tulcea, faptul c` li se aducea un ziar, o revist` [i nu se d`deau dict`ri din ele a constituit un eveniment de bucurie. Astfel a nceput proiectul News to Know {tiri s` [tii, organizat de Liga Tinerilor Romni de Pretutindeni cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucure[ti. Scopul acestei ini]iative, desf`[urat` pe parcursul lunilor aprilie, mai [i iunie, a fost apropierea elevilor de mass-media, de valorile oferite de libertatea de exprimare. Au fost alese \nadins [colile din mediul rural, unde accesul la informa]ie este foarte limitat, iar elevii nu cunosc foarte bine ce rol are mass-media n societate, \n afar` de acela de cornet pentru semin]e sau dop de h\rtie pentru sticlele de r`chie. n timpul vacan]ei de var`, LTRP organizeaz` n taberele [colare [i la Bucure[ti o alt` etap` a proiectului News to Know, prin care [i propune s`-i ncurajeze pe cei mai buni elevi s` fie ni[te cititori critici ai presei libere din Romnia, SUA [i Europa, s` participe activ la ntrunirile organizate n tabere ntre jurnali[ti [i elevi [i s` devin` ei n[i[i ziari[ti. Mai mul]i jurnali[ti au promis c` vor trata cu elevii selecta]i problemele legate de libertatea de exprimare [i educa]ie prin intermediul presei n Romnia: Gabriela Avram, Adrian Cioroianu, Gianina Corondan, Radu G`in`, Dorin Matei, Alina Mihu], Victor Roncea, Mircea Toma (care crede c` rolul presei e s`-[i predea el textele cu \nt\rziere) etc. Informa]ii suplimentare: Eugen TOMAC/liga_tinerilor@europe.com |n aten]ia cititorilor: Dac` dori]i mediatizarea programelor, anun]urilor destinate dezvolt`rii mass-media, tineret, minorit`]i, ac]iuni civice, Academia Ca]avencu ofer` spa]iu publicistic. Semnala]i la: Ramona Lupu 315.23.13; ramona@mma.ro.

Poli]ia const`n]ean`, \ntre camerele de luat vederi [i camorra de luat vederea

V` mai aminti]i de reporterii TVR care, acum c\teva s`pt`m\ni, au v`zut cu ochii lor \nvine]i]i c` George Bos\nceanu, patron de hotel \n Mamaia, nu pune nim`nui pumnul \n gur`, prefer\nd arcada? Dac`, atunci, jandarmeria s-a sc`rpinat cu pulanu-n cre[tet \ncerc\nd s`-[i aminteasc` \n favoarea cui trebuie s` intervin`, ulterior, poli]ia s-a comportat la fel de profesionist [i nu a solicitat expertiza tehnic` pentru camerele video distruse \n \ncle[tarea dintre intelectul lui Bos\nceanu [i grumazurile reporterilor. Mai mult, din cauza proastei instrument`ri, numai dou` din cele patru pl\ngeri formulate de jurnali[ti au ajuns la Parchet, celelalte dou` dosare fiind returnate poli]i[tilor s` se [tearg` cu ele care la fund, care la frunte, func]ie de organul cu care judec` fiecare dintre ei.

Ce-apas` pe umerii presei: un cu]it c-un infractor \n prelungire

Aflat \n fa]a Prim`riei Pa[cani, Georgel Hu]u, un individ cu o condamnare pentru port de sabie ninja pe l\ng` bereg`]ile cet`]enilor, s-a g\ndit c`-i cazul s`-[i fac` o teac` pentru cu]itul din dotare. Cum materiale conven]ionale nu erau de g`sit prin zon`, el [i-a f`cut o teac` din um`rul jurnalistului Sorin Ursan de la Ziarul de Ia[i, \n care [i-a \nfipt cu]itul de mai multe ori, s`

fie sigur c` se potrive[te. |n acest demers, el a fost ajutat de ga[ca de golani care-l ajut` s` se r`zbune pe ziari[tii ce-au scris despre faptele lui de cap` [i spad` ninja \nainte de condamnare. Nu lipsit de importan]` e faptul c` infractorul a fost eliberat condi]ionat. Dar, probabil, cu Justi]ia s-a purtat mai frumos: nu i-a t`iat um`rul cu o arm` alb`, ci cel mult i-a spart capul cu un obiect mai pu]in contondent \n form` de plic. www.freeex.org

www.mma.ro

Ce c`uta Romnia \n lume?

[tiri din presa str`in` de la ei
Potrivit prezic`torilor de la UE, cita]i de Deutsche Welle, odat` cu intrarea noastr` \n Uniune, se vor duce dracu banii de vacan]e [i bere ai nem]ilor. Asta deoarece \n timp ce romnii vor aduce la punga european` \n jur de 2,5 miliarde de euro \ntre 2007 [i 2010, vor pleca de la aceea[i casierie cu 11 miliarde. Se pare c` asta-i schema, dau pe noi o c\rc` de bani, ca pe Mutu, [i dup` aceea ne ]in pe banc`. |n metrou, cu acordeonul pe umeri. Star Bulletin de Honolulu, dar [i alte publica]ii au scris despre domnul Gyenge Lajos, un romn de la noi din ]ar`, care \n lipsa unui creier [i-a mobilat sufrageria cu un frumos exemplar de vac`, rasa st\rv cu arome naturale, din al c`rei trup, intrat bini[or \n putrefac]ie, se \nfrupt` zilnic. Partea mai pu]in vesel` a pove[tii e c` poli]ia a fost chemat` de vecinii \nnebuni]i nu de emana]iile hoitului, ci de mirosul gr`tarelor pe care le f`cea zilnic Gyenge bacsi. S`pt`m\na trecut`, Banca Na]ional` a sc`zut dob\nzile \ntr-un asemenea hal, \nc\t The Washington Times s-a sim]it dator, \n lips` de subiecte, s` anun]e [tirea conform c`reia 0,75 dintr-un procent au fost t`iate din coada leului supraponderal pe motive de diabet financiar pe baz` infla]ionist`. Domnu Is`rescu, nu-l mai faci bine pe `sta, domle, ascult`-m` pe mine. P`i, dac` era ceva de capul lui, auzeam [i noi c` averea domnului N`stase este de 70.000.000.000.000 de lei, nu de dou` miliarde de dolari. Doamnele din Romnia trecute de 60 de ani nu mai au voie s` se bronzeze public [i uniform pe ]\]e din cauza num`rului mare de turi[ti reclamagii oripila]i de imaginile sutienelor goale aruncate l\ng` p`tur`, scrie Daily Record. Personal, consider aceast` m`sur` a fi injust` [i discriminatorie, at\ta timp c\t legea \mpotriva at\rn`rii nu se aplic` [i b`rba]ilor. Echipa de fotbal Crystal Palace, din prima lig` englez` de fotbal, a dat de necaz odat` cu primirea noilor tricouri pentru sezonul competi]ional ce st` s` \nceap`. Amintitele tricouri, fabricate la un atelier me[te[ug`resc din Romnia, au numele echipei inscrip]ionat gre[it. Astfel, zice Daily Express, Crystal Palace a devenit Chrystal Palace gra]ie priceperii [i aten]iei deosebite a fabricantului. Startul campionatului fiind foarte aproape, englezii au renun]at s` schimbe tricourile, dar au cerut p`r]ii romne s` le inscrip]ioneze pe piept, \n locul sponsorului, textul Fabricat in Rhomania. Andreea Rompresca

24

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

Foamea culpa

r`spunsuri la scrisori
Ciprian {iulea (Bra[ov): R`mne cum am vorbit! Aurel Celea (Bucure[ti): Nu v` place Trampa [i ecranul [i v-a enervat un text despre Wagner care a fost un antisemit notoriu [i de aceea nu este agreat de comunit`]ile evreie[ti din toat` lumea. Ei, nu chiar de toate. Dvs., ca [i mul]i al]ii, pune]i semnul egal ntre estetic` [i ideologie. Este adev`rat ns` c` de multe ori ideologia poate contamina o parte din oper`. Repet, o parte, [i de cele mai multe ori acea parte este neglijabil`. Este cazul, mai aproape de noi, lui Eminescu. Pentru cele cteva articole antisemite care, e drept, i deranjeaz` [i ast`zi pe evrei, ar trebui s`-l scoatem din circuitul na]ional? Mi se pare firesc ca Wagner s` nu fie cntat n Israel, dar n restul lumii geniul acestui compozitor a nvins antisemitismul lui conjunctural. De altfel, mul]i intelectuali evrei [i-au exprimat dezacordul fa]` de respectiva cerere a Comunit`]ii evreie[ti. Florin Manolescu (Foc[ani): De data asta ai exagerat. Nu cantitatea ne impresioneaz`, ci calitatea. Cerchez Abdula-Cetin (Istria): Scrii: Am 20 de ani de [coal` [i n-am lovele... Dup` cum [tie toat` lumea, [coala d`uneaz` grav la lovele. Viorel Mo]oc, care mi-a dat scrisoarea ta, zice c` ai talent. A[a zic [i eu. Din p`cate, nu putem s` te angaj`m pe motiv c` nu mai avem nici un loc liber n redac]ie. A[a c` scrie acas` [i trimite cte un text care s` se potriveasc` cu ce facem noi. NASHA (Ploie[ti): Zici c` ai fentat Caritas, SAFI, FNI..., dar te-ai p`c`lit, f`cndu-]i analizele (ieftin, doar 400.000 de lei) cu aparatul QX. Eu, care mi-am prlit banii la SAFI, m` feresc ca de dracu de orice aparat, mai ales de alea care combin` bio-rezonan]a cu biofeed-back-ul. Dup` aceast` experien]` snt sigur c` ai un bio-feedback excelent. Don]u Cristian Mihai (Bucure[ti): Imun Pro 300 este un test sanguin care descoper` alimentele fa]` de care exist` intoleran]` alimentar`, ai aflat dintr-o bro[ur` intitulat` Mncarea s`n`toas` ne poate mboln`vi. {i te ntrebi, pe bun` dreptate, ce nevoie au romnii de un asemenea test, cnd ei n-au bani s`-[i cumpere nici m`car mncare nes`n`toas`. P`i, zic eu, `sta e avantajul pe care ni-l ofer` guvernarea PSD: romnii nu trebuie s` se enerveze c` n-au bani s`-[i fac` respectivul test, fiindc` n-au nevoie de el. {i, [tii bine, foamea combinat` cu stresul duce la ulcer. Asta ne mai trebuia!

Ve[nicia s-a n`scut la pet

N-a]i crezut s` ajunge]i s` vede]i a[a ceva vreodat`! Nici noi! {i totu[i, acest monument funerar exist`, pe strada Bre[tei din Craiova. Soarta omului este trist`. Dar, n ziua de azi, poate c` ma[ina de Coca-Cola a fost un sfr[it mai demn dec\t altele. Nu chiar ca un deces dintr-o coliziune cu vreo c`ru]` plin` cu varz` natural`, de la ]`ran, dar mult mai bine dec\t s` te calce autotrenul fra]ilor Micula, plin cu o ton` de sucuri din E-uri naturale. {i de preferat unei dube cu lapte care nu a v`zut n via]a lui o vac`. Sau unui vapor cu ro[ii de Turcia, tari ca o minge de tenis. Sper`m doar c` firma respectiv` se \ngrije[te de cele cuvenite [i mai trimite pe cineva s` stropeasc` florile de pe morm\nt cu c\te o Fanta din fructe de p`dure.

Lumea Sprite-lor

coasa lux
un mort nem]esc, bine lucrat, ]inea de trei ori c\t unul romnesc; te ]inea toat` via]a; te-ngropa cu el. Mai nou, am \nceput s` ne aliniem [i calitativ la standardele unei mor]i civilizate. Nu, nu le-am montat catalizatoare, ci, datorit` concentra]iilor mari de conservan]i (E-urile) din alimentele de proast` calitate, cadavrele nu mai putrezesc ca-n vremurile

Industria de mor]i din Romnia era p\n` acum doar cantitativ superioar` industriilor similare din Europa (datorit` centralismului produceam pe stoc, cred, de[i comenzi ferme au existat mereu). Calitatea, \ns`, l`sa de dorit: mortul se defecta repede, nu avea garan]ie, iar perioada de via]` a produsului era scurt` datorit` unei {tefan AGOPIAN fiabilit`]i reduse. Spre exemplu,

bune, c\nd moartea era la \nceputurile ei ca industrie. Fenomenul mumific`rii era \nt\lnit \n Occident mai de mult, \ns` la noi a ap`rut dup` 90, ca semn al s`r`ciei, declar` pentru Libertatea preotul Dumitru Radu, directorul Administra]iei Cimitirelor [i Crematoriilor din Bucure[ti, [i G. Mencinicopschi, directorul Institutului de Chimie Alimentar` Bucure[ti. {i uite-a[a, cu E-urile astea (pentru corecta dumneavoastr`

informare, savan]ii de la Coasa lux au g`sit formula misteriosului E [i v` pot spune c` E = mc2 sau E = UE - U) s-a adeverit cuv\ntul Scripturii, care zice c` cei care au tr`it [i m\ncat prost \n via]a de aici vor avea o soart` mai bun` dup` moarte, iar moartea de apoi le va fi pu]in mai ve[nic`. {tirile de la ora chici

cornu de umbr`

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

25

R`zboi naval \n Vama Veche

B`! s-a adresat, cu elegan]a castei lui de nouveaux riches, un burtos doldora de \nsemnele vestimentare [i morale ale [mecherului de tranzi]ie uite-aici la ghiulu meu Bvlgari de 5.000 de parai! Ce, b`, nu supor]i c` unii-s mai boga]i? Fragmentul de dialog este extras din conversa]ia pe care un activist al mi[c`rii Salva]i Vama Veche a \ncasat-o vineri, pe plaj`, \n Vam`, de la Ionel din Timi[oara. Cet`]eanul cu Bvlgari era totodat` posesorul unei elegante [alupe (barc` alb`, nr. 054 TM) cu care se f]ia pe rezerva]ia marin` 2 Mai Vama Veche. Nu era singurul: alte 34 [alupe [i tot attea ski-jeturi poluaser` din min]i vamaio]ii cu damf de benzin` [i pr]ielile motoarelor lor purt`toare de simboluri str`ine locului. Se \nc`lca flagrant mediul marin aflat sub protec]ia unei legi speciale [i mediul cultural al b`[tina[ilor vamaio]i. Litoralul ofer` generos cteva zeci de kilometri de liber` exprimare pentru speciile cu ghiul, a[a c` interzicerea exerci]iilor de arogan]` pe cele cteva sute de metri de plaj` de la ie[irea din Romnia este perfect justificat`. Membrii asocia]iei care [i-a asumat protec]ia bio-cultural` a zonei au sesizat Poli]ia de mediu [i Poli]ia de frontier`. Cei din urm` au ac]ionat mai \nti [i au amendat toat` flota cu sume de ordinul unui milion de lei. Pentru un purt`tor de ghiul de 5 mii de parai, efectul unei amenzi de 30 de dolari poate fi anticipat: dup` numai cteva minute, ambarca]iunile erau \napoi la treab`, patinnd pe frezele nudi[tilor care se hazardau s` \noate. Alterca]ia de mai sus s-a iscat cnd unul dintre vamaio]i a \ncercat s` fotografieze [alupa a mai dichisit` (vezi foto): Ce, b`, vrei s` te

g r`tar 2004
Nashpa Turism prezint` noi aventuri \n Romnia pitoreasc`:

Azi, Opera]iunea

Romni, deplasa]i gr`tarul \n Insula Mare a Br`ilei

|n care autorul merge \n Insula Mare |n care autorul merge \n Insula Mare a Br`ilei. {i se \ntoarce. a Br`ilei. {i se \ntoarce.
Nici n-a]i apucat s` respira]i [i eu, ca zv\rluga, am ajuns acuma \n partea cealalt` a ]`rii. N-am venit de la Or[ova, nici cu pluta pe Dun`re, [i nici cu biscuitele pe conduct`, ci m-am dus direct acolo unde \]i dau `ia din Br`ila cu vaporu-n cap la table: la Br`ila, normal. Am ales unul din cele dou` trasee: din ora[, cu bacul. Treci Dun`rea [i-o ]ii langa c\t te ]ine drumul: adic` vreo 100 de metri. |]i iei inima-n din]i, \l \njuri un pic pe B`sescu c` n-a asfaltat [i-o iei voinice[te printre lanurile stufoase de porumb, rapi]`, soia, floareasoarelui. Peisajul, cum se zice la Br`ila, e mi[to. {i-i dai b`taie: ferma Filipoiu, Gemenele [i nici nu sim]i cum ai ajuns la Blasova. Asta e o fost` sta]iune a doctorilor care-[i f`cuser` Vama Veche la Br`ila. Dac` v` ]ine, se poate face [i surfing, \ns` eu zic c` un gr`tar cu so]ia nevestei [i-o plimbare cu barca pe lacul Blasova e `l mai fain sf\r[it de s`pt`m\n`. Dac` v` arde, arunca]i [i-o undi]`, \i mai arzi [i-o pastram` cu p`linc` [i po]i s` te culci \n tab`ra de la Blasova lini[tit, c` s\nt c`su]e de \nchiriat la mica \n]elegere. Pe urm`, c\nd vine diminea]a, \]i iei turma de prieteni [i te aburci spre dig, ca s` dai ochii [i cu Dun`rea. {i vin a[a: ferma Dr`ganu, {erbanu, Albatros [i, \ntr-un final, te-nfigi lini[tit \n mal, la Maicanu-i zice. Mal c\t cuprinde, Mall mai pu]in, c` e s`lbatic, f`r` ]oape, Mer]ane [i Fizz: lini[te, Dun`rea veche \ntr-o s`lbatic` splendoare, p`durea de plop, [tiuca, somnul [i carasu. Mai ales somnul, `la de zece ore, [i \n special carasu, c` asta e cam tot ce se mai prinde \n Dun`re. Mai cu cortul, mai pe l\ng` cort, uite-a[a mai p`c`le[ti o noapte minunat` \n Balta Br`ilei. Dac` s\nte]i extraordinar de [mecher \ns`, merge]i la M`ra[u, \n coada insulei: acolo s\nt legiunile de lotri care noaptea dau omorul la gr\u [i porumb. Asta e Br`ila, tat`! Ca s` \ncheia]i mega-fantastic, mai merge]i pu]in de la Maicanu la bacul din apropiere, trece]i \n Dobrogea [i-o lua]i frumu[el spre Br`ila pe l\ng` Dun`re, p\n` la bacul de la Sm\rdan. V` a[tept`m cu drag \n Insula Mare a Br`ilei: gr`t`ri]i, fra]ilor!

umplu de fermoare pe piept?. noi din ea. Deci nu v` l`sa]i s` Ministrul Mediului ne-a promis v` fac` al]ii. ajutorul, r`mne s` vedem cu ce eficien]`. Pn` atunci, \ns`, nu Mircea TOMA uita]i: Vama este ceea ce facem

cronic` de Vama Veche

Costine[ti, nu Costine[ti, vremea bun` trece
q S\mb`t` a plouat r`u de tot \n Vam`. S-au mai sp`lat ghiulurile [i lan]urile de vapor at\rnate la grumaz de unii dintre b`ie]a[ii desc`leca]i recent, cu [alupa, prin zon`. A mai ie[it [i ceva negru de sub unghie. Pe de alt` parte, s-a f`cut [i noroi, mult noroi, un strat gros, astfel c` mul]i dintre cei mai bine dota]i au fost nevoi]i s`-[i trag` slipul pe ei. q Dac` tot a plouat \n Vam`, eu zic s` mai mergem [i pe alte coclauri, cum ar fi Costine[ti. |n holul hotelului Forum, \n ghereta de sticl` pe care scrie Art Gallery, se g`se[te o expozi]ie de haine de blan`. Pe c`ldura asta, z`u c` nu \n]eleg ce se petrece cu ele, cum rezist` ele acolo f`r` s` transpire. Or fi date cu parfum la subsuori? Oricum, dac` vine OPC-ul \n control \naintea lui Fizz, tare ne temem c` o s`-i oblige s` le pun` \n l`zi frigorifice sau m`car s` le asigure doi litri de ap` mineral` pe zi. q Tot Costine[ti. Este acolo o teras` numit` Terasa Radio Vacan]a, dup` postul `la la care mai auzeam [i noi un Modern Talking sau un The Shorts pe vremea lui Cea[c`. Am trecut \ntr-o noapte pe l\ng` ea: urlau manelele de b`teau lejer un Queen live pe Wembley Stadium [i s`ltau buricele melomanilor mai abitir ca dansatorii de la Bal[oi Teatr. |ntr-un t\rziu am priceput [i de ce c\ntau manele la Terasa Radio Vacan]a, \n locul unui disc cu, s` zicem, Beatles: cred c` interpre]ii s\nt \ntr-o vacan]` continu`, de c\nd se [tiu! q P\n` s` ne \ntoarcem \n Vam`, g`sim la o tarab` un articol numit Nimic. Culmea e c` un nimic, de[i este un nimic, cost` 15.000 de lei. Fiind nimic, nu prea se \nghesuia lumea. Asta de[i pe afi[ scria: Aprobat [i recomandat de PDSR. Cred c` e o manevr`. V` da]i seama ce capital electoral or s` c\[tige `[tia dac` acum, cu numele schimbat \n PSD, or s` vin` cu c\teva televiziuni [i or s` ieftineasc` nimicul \n direct, la Mihaela Tatu sau la Teo? q Revenim \n Vama Veche [i constat`m cum, chiar [i \n noroi, vreo trei vamaio]i tradi]ionali[ti nu au ezitat s` haleasc` \n natur`. Un c\ine st`tea [i \i urm`rea cum gestioneaz` bolul alimentar. P`rea s` jinduiasc` [i el dup` o \mbuc`tur`. Cineva i-a \ntrebat de ce nu-i ofer` [i patrupedului din bucata lor de p\ine. ~sta-i mai hr`nit ca noi!, au r`spuns cei trei \n cor. E clar: de fapt, c\inele le d`duse s` m`n\nce ni[te resturi de la el. Pepe [i Bibi

Gabriel DROGEANU

Fntni populate cu puiet de somn

Realesul Maz`re a pus [i n aceast` var` o turm` de oameni s` vegheze, chipurile, la bunul mers al sta]iunii Mamaia. Dup` fiecare lun` de frecat menta, vine vremea ca b`ie]ii `[tia s` frece [i ceva leu]i \ntre degete: fiecare prime[te cam 5 milioane de lei. Ar fi Protec]ia cet`]eanului, paznicii palmierilor, paznicii de la bariere, paznicii \n general. Hobby-uri: meciuri ncinse de fotbal [i volei, statul cu burta la soare sau aga]amentul puicu]elor. |l ave]i in imagine, surprins \n plin` activitate, pe paznicul f\nt\nii arteziene de l\ng` complexul Perla, omul care are grij` \n timp ce st` cu burta la lun`, evident ca turi[tii s` nu se scalde sau s` arunce gunoaie \n ap`. Dup` cum vede]i, este clar c` singur nu poate face fa]`: ar trebui angajat \nc` un gardian, care s` se asigure c` nu exist` pericolul ca turi[tii s`-i arunce \n f\nt\n` chiar pe paznici.

A[a s` ne ajute Allah!

Datorit` caniculei [i apropierii alegerilor generale, partidele au intrat n fierbere. Cele din Parlament, cele neparlamentare, dar [i grup`ri de care n-a auzit nimeni ncearc`, dup` buget, coane F`nic`, s` atrag` electoratul. n ultima categorie intr` [i Partidul Rena[terii Romniei, de a c`rui glorioas` existen]` n-am avut [tiin]` pn` n-am auzit de m`cel`ria musulman` din imagine. A[adar, \n Constan]a, filiala acestui partid de larg` respira]ie romneasc` (cu usturoi [i ceap`) are drept sediu un loc ct se poate de insolit evident, l\ng` o m`cel`rie musulman`. Sigla partidului l reprezint` pe Sfntul Gheorghe c`lare pe cal, mpl\nt\nd suli]a n balaurul ce simbolizeaz` corup]ia. Se-n]elege c`, la nevoie, arma ar putea fi nlocuit` cu sat\rul m`celarului-[ef (ce poate fi pre[edintele filialei), iar balaurul cu un berbec c`piat. n orice caz, avnd n vedere haitele de maidanezi [i de pensionari ce se ncaier` pe la u[` dup` oase, putem spune c` la PRR deja s-a declan[at ciolaniada. Ba[k`nu]`, om sucit

Despre sor]i, numai de bine

Zilele trecute, \ntr-o bun` dup`-amiaz`, poporul \nfometat s-a \nghesuit s` asiste la faza final` a unui concurs organizat la Mamaia de Radio Vacan]a. Urma deci o tragere la sor]i, de la care trei participan]i urmau s` plece pe picioarele a trei Matizuri. A ap`rut pe scen` celebrul Titus Andrei [i a anun]at, senin, c` ma[inile s-au tras deja din urn`, astfel c` au r`mas \n joc ni[te r\[ni]e, ni[te usc`toare de p`r. Nimeni din public nu d`dea semne c` ar [ti c\nd, unde [i mai ales de ce se petrecuse deja, \n mare tain`, momentul cel fierbinte. Haios e c` cei trei c\[tig`tori de Matiz (dac` nu cumva Matizurile astea au fost doar momeal` pentru gugu[tiuci) erau, de fapt, trei c\[tig`toare, [i toate turiste din Constan]a, iar una era exact so]ia unui angajat de la Radio Vacan]a. C\t despre usc`torul de p`r, care le-ar fi folosit \ntr-adev`r la ceva, el a ajuns norocul e orb \n posesia unui chelios! Coteria Romn`

Mo[ Maz`rene pe la gene

reclame de ras

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

27

flagrant deliciu

v-am print, vr`jitoarelor!

Cu cordul pe plaj` la Vama Veche
Lund probabil exemplul reginei Maria, a c`rei inim` se odihne[te la Balcic de zeci de ani, farmaciile Helpnet [i-au propus cic` s` ne trimit` inimile n vacan]`. Oferta pare mai mult dect mbietoare, chiar dac`, dup` cum b`nui]i, inimile vor primi doar bilet pentru dus. Pentru mai mult` atractivitate ns`, promo]ia s-ar putea cupla cu un alt eveniment medicaloestival: primele zece inimi plecate n vacan]` se pot ntlni cu un alt organ intrat n concediu de odihn` [i care, cu ajutorul lui Ciomu, deja a t`iat-o spre trei destina]ii diferite. Vrful Ciomu

Cu firma-n cap [i logo-ul \n fund

Cine a inventat calculatorul s-a folosit de sistemul binar. De aceea, calculatorului \i este dificil s` se prind` c\nd un romn vine la el cu jula. Fiindc`, dac` aude 6, b`, s` nu te prind`!, el trebuie mai \nt\t s` transforme aceast` fraz` \n 011, b`, s` nu te prind`!, [i abia apoi se poate ap`ra. Romnii, care lucreaz` numai \n sistemul miliardar, au c`p`tat astfel \n fa]a calculatorului un avantaj pe care nici cel mai de[tept poli]ist din lume, care [tie sistemul binar pentru c` de cifra 1 n-a reu[it s` treac` la [coal`, nu l-ar putea compensa. ~sta-i motivul pentru care romnii au ajuns s` fie mai rapizi dec\t calculatorul nu la socoteli, ci [i la m\n`. De pe Internet se poate ciordi aproape orice, iar s` ciorde[ti un banal logo pare ast`zi o copil`rie. Ceea ce nu-i o problem`. Cine-a aruncat c\nd era mic pisica pe covoarele de pe balcon va arunca [i la maturitate mouse-ul pe logourile de pe site-urile str`ine. Autoritatea Na]ional` pentru Ctrl

comunicare pe care
Nu da]i [pag`! Lua]i!

Poli]i[tii clujeni au \n dotare motociclete Kawasanchi

Dup` cum se vede, motocicleta standard de patrulare a Poli]iei clujene este deosebit de performant`. |n primul r\nd, fiind de patrulare are nu dou`, ci patru ro]i. Care ro]i, de[i s\nt \ntoarse \n fotografie, se poate vedea c` s\nt foarte bune pentru poli]i[tii afla]i \n misiune: tip m`su]` [i scaun \ntr-un picior, numai bune de \ncins pe ele partide de table. Greta Gabor

flagrant delicious
Publicitatea \n str`in`tate [i peste hotare

Ai lor, ca brejii
Cine sus]ine c` furtul a fost inventat de romni uit` c` alte popoare s\nt cele care-au descoperit \naintea noastr` \mbulzeala [i mijlocul de transport \n comun. |n timp ce noi ne b`team cu turcii \n scopuri legale, ei se \nghesuiau \n fa]a marilor catedrale [i puneau ochii pe oglinzile papamobilului. |n timp ce noi legam primul felinar la c`ru]`, ei deja coborau \n fug` din tramvaiul tras de cai. P\n` [i \n publicitate au descoperit furtul mult \naintea noastr`, [i de asta v` pute]i convinge la http://mapage.noos.fr/joelapompe/. Publicitarii no[tri pot sta de-acum lini[ti]i: [i publicitarii str`ini tot dou` m\ini au. Una cu care se scarpin`-n cre[tet s` le vin` idei, alta cu care grebleaz` prin campaniile altora, \n caz c` nu le vine. Copy-paste-le cailor

abera]ia de libertate
Mer]-ul trenurilor
Acest exemplu este tipic pentru mentalitatea romneasc`. Dec\t o cas`, mai bine un Mercedes. |n care po]i s` [i locuie[ti. De-aia Romnia nu are parcuri de rulote ca \n America. Noi avem parcuri de Mercedesuri. Mai ales c` la astea nu conteaz` num`rul de camere, ci num`rul de u[i [i cilindreea. Spre exemplu, doar vrea omul s` se mute de la 2 u[i la 4, cu \nchidere centralizat`, alarm`. C` \ntr-un fel dormi chircit \ntr-un 1.8 [i altfel po]i s`-]i \ntinzi picioarele \ntr-un V10 de 4.000 de centimetri cubi. Ilie Mercedes

O [ti]i pe doamna aceea care plnge ca o inunda]ie la televizor, bu[it` de plns ca de viitur`? Cic` de la un frigider. Dac` i s-ar mai fi ntmplat [i nainte, din cauza altor produse electrocasnice care te fac de plngi efectiv ca proasta, ]i spun, fat`, poate ar fi fost de crezut. i spuneam [i ei: re.interneaz`.te! {i era simplu. Dar a[a, zice clar n reclam`: \]i pare r`u c` ai luat o decizie proast`? A[a pare. {i ce decizie proast` puteai s` iei? S` alegi alt frigider? l vinzi [i-]i iei altul, f`r` bocit. Dar dac` ai ales s` nu dai [paga necesar` pentru a c[tiga banii cu care s` iei frigiderul, atunci e clar c` ai intrat n Europa [i dus` e[ti. {i e foarte posibil ca [i voi s` fi]i lovi]i la un moment dat cu bta de baseball a principiilor cvasi-morale [i s` hot`r]i s` nu v` mai adapta]i la mediu. S` ie[i]i s` nota]i pe pre[ul din fa]a acvariului. Ce pl`cere, ce scame bune de ciugulit, ce fire de p`r lungi, din care te hr`ne[ti o via]`, ce praf de camuflaj se a[terne pe solzii vo[tri, alt`dat` lucio[i, [i v` ajut` s` v` calce to]i n picioare, ca [i cum n-a]i fi acolo. Nu [i dac` ave]i o mic` aten]ie sub not`toare, o zacusc`, un ghidon, o cafelu]`, un milion de dolari ce cadreaz`. Uneori, diverse campanii sociale ne ndeamn` s` ne purt`m ca oamenii care nu exist` nc`. {i e amuzant s` observi cum un sistem cu apuc`turi sadice ne educ` s` fim masochi[ti [i s`-i oferim, cu demnitate, OHOHO, trufandaua dosului. F`r` nici o leg`tur` cu femeia plns`, o campanie destul de discret` ne ndeamn` pe noi, cet`]enii balcanici, s` lupt`m cu micu]a corup]ie din administra]ie, nv`]`mnt, s`n`tate [i s` nu mai d`m [pag`, nici dac` ni se cere. S` ar`t`m c` nu vrem s` ni se rezolve problemele. S` plngem nu numai dup` frigidere, ci [i dup` via]a noastr`, feliat` de un Ciomu nestimulat cum trebuie. S` rezolv`m moral o problem` social`. S` l`sam Statul s` stea dracului lini[tit. E clar c` marea corup]ie nu e aici, ci in Elve]ia s` depun` monetarul. ntre timp putem s` mu[c`m la nimereal` [i s` ne amuz`m cu [tiri zguduitoare despre func]ionari, secretare [i medici care uneori supravie]uiesc din [paga noastr`. Totul e f`cut ca s` te sim]i pedepsit c` tr`ie[ti n Romnia, ca s` n]elegi c` totul e din cauza ta [i nu a lor. C` vrei s` tr`ie[ti ntr-un sistem care te corupe s` fii un bun corupt [i c` prea ]i vine s` dai [pag`, cu lacrimi de bucurie n ochi, implornd. Mai potoli]i-v`, b`i, fra]i romni, ce v-a apucat cu [paga asta? Dac` nu o s` v` opri]i din dat, nu o s` ajunge]i niciodat` ni[te oameni care doar iau [pag`!

R`zvan EXARHU

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

29

s`pt`m\na str`inilor
q n China, un c\nt`re] n v\rst` de 26 de ani, autoproclamat ca fiind omul cel mai p`ros din lume, a trebuit s` [i taie p`rul din urechi. Opera]ia, c`ci tuns nu poate fi numit, a fost f`cut` la un centru special de tratament cu laser. De[i la nceput omul nu a fost \n totalitate de acord, interven]ia a fost necesar` deoarece el ncepea s` aib` deja probleme cu auzul [i cu creierul! {i n Romnia avem un recordman de-`sta! E, poate, cel mai arogant om din lume. Dar, chiar la insisten]ele colegilor de partid, nu vrea s` mai taie din arogan]`, de[i [tie foarte bine c` d`uneaz` imaginii. {i c` din cauza ei nu mai aude bine de fapt, aude doar ce-i convine. q Un partid politic din Olanda vrea s` scoat` n afara legii linsul degetelor de la picioare nesolicitat. P`i, dac` se d` o lege din asta [i n Romnia, mpotriva linsului [i a ling`ilor, se pr`bu[e[te via]a politic` [i social`. Dar nu cred c` parlamentarii no[tri ar fi \n stare s` interzic` nici m`car pupatul \n cur nesolicitat. q O firm` de articole sportive a inventat un adidas care cre[te o dat` cu copilul. De ce nu inventeaz` oare [i Audi sau Ferarri, de pild`, o ma[in` care s` creasc` o dat` cu copilul de bani gata, de la fiu de milionar la fiu de miliardar? q n India, o [coal` de fete a fost nchis` dup` ce mai multe

Meteo
|n sf\r[it, a venit [i Vremea noastr`!
V-am spus c` s\ntem cei mai tari? V-am spus! V-am prevenit! Dragi prieteni [i fani ai rubricii Meteo din Academia Ca]avencu, dup` cum vede]i, ne-am preg`tit cum trebuie: celebrul paparazzo Alexandru C`uti[ s-a \nt\lnit cu domnul Adrian N`stase (\n dreapta, cu c`ma[` alb`) [i [i-a f`cut datoria fa]` de rubric`. Stima]i compatrio]i, \n aceste momente importante pentru ]ar`,

ALEXANDRU C~UTI{ V~ PREZINT~ VREMEA

eleve au nceput s` se poarte ca pisicile. Dup` o serie de le[in`turi, aproximativ [apte fete s-au purtat ntocmai ca felinele, m\r\ind [i zg\riind. Tinerele s\nt acum puse s` recite n hindu [i s` treac` prin ritualuri ale focului. Se pare c`, din motive ne-

cunoscute, un spirit r`u a intrat n ele [i le-a manipulat. Acest spirit r`u, se pare, se nume[te uneori, n unele societ`]i, tulbur`ri grave de comportament. AgenCIA de pres`

Ploaia este cel mai important fenomen al naturii, cu excep]ia soarelui. Din Mangalia, v` ur`m un litoral fericit!

Politica pe C\mpuri-Vrancea
Pene]istul M\nea intr` \n prim`ria C\mpuri-Vrancea \n calitate de inspector al G`rzii de Mediu. E dup` mas`. Dumitru Vl`descu tocmai nu m\ncase \n calitate de primar pesedist. M\nea venise s`-i spun` lui Vl`descu s` fac` fosele septice ca \n Uniunea European`. M\nea s-a s`turat de vorbe, scoate un reportofon s` \nregistreze declara]iile antieuropene ale primarului din C\mpuri. Vl`descu ia scula de pe mas` [i fuge cu ea. M\nea sare de la mas`, \l alearg` p\n` la gardul institu]iei de stat, \l prinde, \i rupe c`ma[a, \i d` pumni [i-i spune: Europa o fi a ta, reportofonul e proprietatea mea!. Primarul nu spune nimic. Domnule reporter, \n calitate de primar, de func]ionar public, nu puteam s` reac]ionez, m` vedea dracului satul, dar dac` eu eram om \n momentul acela \l rupeam cu b`taia. Sar oamenii din C\mpuri s`-[i scoat` alesul din ghearele func]ionarului de la Foc[ani. Pene]istul ]ip`: Bre, de ce l-a]i ales pe `sta, nimic nu a f`cut, eu am venit aici s` pun legea european` a mediului \n aplicare! De ce nu m` l`sa]i s`-i ar`t Europa p\n` la cap`t?. Dar voin]a popular` de la C\mpuri e lege! Poli]ia apare, procurorul din Foc[ani vine! Pene]istul M\nea, inspectorul G`rzii de Mediu, a fost deputat al Romniei \ntre 1996-2000 [i e luat la anchet`. |n acest timp, pesedistul Vl`descu se reface. |ntr-o camer` de protocol, v\nturat` de ventilator, se preg`tesc o br\nzic`, ni[te g\sculi]e, o ceap` spart`, un mujdei de usturoi, trei pepeni, trei kile de vin de Vrancea, patru sifoane, [ase sute de grame de cafea, dou`zeci [i patru de scobitori. Anchetarea lui M\nea s-a \ncheiat. Poli]i[tii, procurorul [i organele de anchet` s\nt ambetate. E greu de pus adev`rul la mijloc. Un protocol de dezbateri ar clarifica min]ile. A[a c` PSD-ul se odihne[te cu organele la mas`. Pene]istul M\nea se spal` pe m\ini pe aproape [i descoper` protocolul. Din prag, url`: Bre, poli]i[tilor Bernovici [i Gherghi]`, bre, procurorule Ciolan, Europa voastr` de corup]i!. M\ncare era pentru toate culorile politice! Nu, eu, M\nea, m-am luptat cu Ticu, acel securist nenorocit, cu Ciorbea, securist [i mai mare, eu cred numai \n Ciuhandu, nu m`n\nc cu unii ca voi! |n acest timp, \n C\mpuri a venit inunda]ia. Iar inunda]ia a umflat fosele. C`catul a n`v`lit pe uli]ele din C\mpuri. Eugen ISTODOR

O noapte din ziua de lucru a ministrului Agriculturii la serviciu

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a l`udat c` vine la serviciu cu dou` ore \nainte \n fiecare zi, adic` la 6 [i jum`tate. Se pune acum \ntrebarea: ce dracu poate s` fac` ministrul Agriculturii dac` vine cu dou` ore \nainte la serviciu? P`i, probabil c` urm`toarele: intr` \n birou, sparge repede o ceap` \ntre fe]ele laptop-ului primit de la Guvern, \ntinde pe biroul ministerial un Evenimentul zilei pe care arunc` o m`m`lig` cu sare, mai trage un p\r], c`-i vin ni[te r\g\ieli pe g\t de la \ngr`[`mintele chimice pe care le-a servit cu o zi \nainte din polite]e de la ni[te investitori str`ini, se scarpin` pu]in \n ureche cu ar`t`torul cu care o s`-i arate lui Iliescu pe hart` situa]ia la gr\u [i la porumb c\nd va veni pre[edintele \n vizit` televizat` de lucru, mai ia un Orbit cu gust de usturoi s`-i treac` mirosul de ceap` din gur`, cite[te presa de specialitate, adic` rubrica Meteo din Libertatea, s` vad` dac` plou` sau nu, \[i scuip` ]`r`ne[te \n palmele b`tucite ca s` \nceap` un Tetris cu c`r`mizi, mai trage un p\r] [i uite-a[a se face opt [i jum`tate. C\nd \[i trage un pernoi c\t toate zilele pe birou, d` drumul la o caset` video cu \nregistrarea de la emisiunea Ferma [i-i arde un somn la umbr` de nu se vede calul [i c`l`re]ul din lanul de porumb! Asta p\n` la 6 [i jumate, c\nd trebuie s` se scoale, cic` s` mai stea dou` ore peste program, c` \ncepe Monica, [i se ceart`, m`i, unii, mai ceva ca Iliescu [i N`stase, mama ei de agricultur`!

Bush a dat c`rnile pe fa]`

Bush a declarat cadourile oficiale primite de la demnitarii str`ini, umpl\ndu-[i din nou, dac` mai era nevoie, frigiderul cu carne. Pentru c` pre[edintele argentinian i-a f`cut cadou 150 de kg de carne. Or fi fost doi terori[ti Al-Qaeda la 75 de kg bucata, sau o fi auzit argentinianul c` are nevoie \n Irak de carne de tun? N`stase ce i-o fi dus? P`unescu era numai bun, dar nu era dezosat. A[a c` premierul l-o fi cadorisit cu o statistic` optimist` a IMAS-ului, care zice c` Bush are 93% [i c` \n 2007 SUA vor intra \n UE. Parc`-l aud pe yankeu [optindu-i pe [est argentinianului: Ia cheile de aici [i mi le pui \n portbagaj. Vezi c` e tras` \n spate [i are un num`r galben, c` e de la \ntreprindere: Asfalt Force 1. Da ai grij` c` l-am mai trimis odat` pe unu, Nicolaie Cowboyu parc`, [i, dup` ce mi-a b`ut molanul de Bordeaux din portbagaj, a c`zut cu damigeana peste servieta cu butonul nuclear de a dat ni[te bombe pe Bagdad. {i uite, de-un an jumate m` chinui s` plec din Irak [i nu pot s`-ndrept gafa be]ivului. Ciao, dar!

Teorema lui Ferma

Lupte de goril` \ntre CNA [i SPP

S\mb`t` dup`-amiaz`, pe drumul spre Constan]a, doi geala]i de la SPP, serviciul aflat de obicei \n slujba demnitarilor, au reu[it performan]a de a cafti exact un secretar de stat. Mai exact, pe {erban Pretor, membru al Consiliului Na]ional al Audiovizualului. Mardeia[ii, Teodor Chiric` [i Daniel Mihalcea, s-ar fi aprins la vederea bolidului cu care \ndr`znea s` se deplaseze omul de la CNA, [i anume un opulent Trabant. Motivele clare le va dibui Parchetul Militar, ne \ntreb`m doar c\]i anonimi au c`zut sub pumnii [i picioarele meseria[ilor de la SPP [i nu s-a sesizat nimeni. Ar mai fi de spus c` la agresiune au asistat f`r` s` vrea [i fiicele de 9 [i 11 ani ale lui Pretor. B`nuim c`, dac` [tiau c` au de-a face cu un membru al CNA, SPP-i[tii ar fi fost mai grijulii: le-ar fi avertizat pe cele dou` minore s` nu se uite, pentru c` urmeaz` scene de violen]` [i limbaj vulgar.

Drei Wetter Caft

30

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

coana mi]a beletrista

Jurnalul lui

Tetelu

munca cu cartea
Fantom` la 14 ani
Eu, de exemplu, nu snt un mare feminist. Nici misogin nu snt, de[i am momentele mele proaste. Ei bine, din perspectiva acestor m`rturisiri, recunosc c` m-am apropiat cu o oarecare reticen]` de best-seller-ul* scris de Alice Sebold. Nu mai zic c` o ntreag` Americ` e nnebunit` dup` aceast` carte [i c` site-ul libr`riilor Barnes & Noble n-o coboar` nicicum din topul vnz`rilor de aproape doi ani de zile. {i totu[i, citind cartea, reticen]a mi s-a nmuiat, apoi s-a topit ntr-o emo]ie natural` [i m-am retras n sinele meu cald, uman, n acel eu f`r` sex, f`r` prejudec`]i, locuit de specia aia stranie de solidaritate rar`, prin care suferin]a [i durerea celorlal]i ajung s` se instaleze n propria-]i epiderm`. Povestit`, cartea pare s` fie ncarnarea unei scheme narative care a f`cut deja ocolul p`mntului. Violul [i uciderea lui Susie Salmon, o feti]` de paisprezece ani aflat` la prima dragoste [i primul s`rut, care se mut` dup` moarte ntr-un fel de purgatoriu personalizat, de unde urm`re[te destinul familiei, cursul anchetei [i de unde se implic` fantomatic n vie]ile celor r`ma[i aici. Dar nu neap`rat cursul narativ m-a fermecat n lectur`, ci anima]ia personajelor pove[tii. Nimeni nu este outsider n aceast` carte: tat`l l caut` nnebunit pe vinovat [i ncearc` s` sus]in` familia, de[i e cople[it de durere, mama, alienat`, fuge de familie dup` un adulter inutil, sora mai mic`, genial`, obtur\ndu-[i canalele suferin]ei, ncearc` s` pun` z`gazuri dezastrului familiei, fratele cel mic, ignorat de explozia generalizat` a durerii, se nstr`ineaz`. Nici unul dintre celelalte personaje prinse n ]es`tura narativ` nu este de prisos. Iar moartea, spus` uneori cu un umor extrem de suav, se retrage discret n fundal [i devine pretext [i motiv pentru desf`[urarea celorlalte vie]i. A[a c`, dragi misogini, pot s` v` garantez c` nici una din crisp`rile [i fanfaronadele ideologice ale feminismului militant nu face obiectul acestei c`r]i, dar ce vre]i? sntem n vacan]`, facem plaj` [i, la urma urmei, asta e America. La final [i mai d` ni]el [i-n petic. Alin IONESCU
* Alice Sebold, Minunatele oase, Editura Polirom, 2004.

Sf\r[itul lumii? Explozia soarelui? Explozie-bomb` la o fabric` de eugenii? Nu. Urmeaz` alte porc`rii de la Tetelu. Mai bine nu le citi]i.

e o lucrare de filozofia istoriei care a smuls din m\inile celor mai cusurgii nemuritori din lume Premiul Academiei Franceze. Ini]ial lucrare de doctorat, manuscrisul a fost ad`ugit [i [lefuit dou`zeci de ani p\n` s` capete consisten]a [i notorietatea de azi. Principalul element de seducere este, dup` mine, formula Djuvara un amestec unic de spirit, verv` epic`, enciclopedie [i rigoare. Savantul povestitor se plimb` printre civiliza]iile planetei cu u[urin]a [i firescul unui schior expert. Niciodat` conven]ional, niciodat` obosit, mereu cople[indu-te cu am`nunte [i dezv`luiri, autorul te pofte[te s` degu[ti sinteze, cifre, ipoteze [i concluzii \ntr-un ritm \n care te descoperi imediat gurmand. Popoare care dorm [i se trezesc,

civiliza]ii care tr`iesc dup` un ceas universal, culturi care absorb culturi, popoare care nu exist` \n istorie, tipare care unific` civiliza]ii sau marginali care \i cotropesc pe centrali alc`tuiesc meniul irezistibil al lecturii. O carte vie [i mult diferit` de plictiselile \n materie, rev`rsate pe mii de pagini. Un manual incitant de cultur` general`, folositor universitarului, dar necesar [i accesibil chiar romnului de r\nd. Mai ales c` exemplul ipotetic al etruscilor ne las` [i nou`, romnilor, mul]umirea c`, poate, peste c\teva milenii, vom r`bufni [i noi pe undeva. Doru BU{CU
* Neagu Djuvara, Civiliza]ii [i tipare istorice. Un studiu comparat al civiliza]iilor, Editura Humanitas, 2004.

cinem-a p\r\t
Bau-bauling for Columbine
Nu cred c` am v`zut \n ultimii 5 ani un film* care s` accidenteze mai tare imaginea americanilor [i (pentru c` nu putem trece cu vederea contextul politic) \n special pe cea a republicanilor. Mie unuia cel mai r`u mi-a p`rut de actorul Charlton Heston. Se retr`sese [i omul dup` o lung` carier` \ntr-un modest ranch cu piscin` [i teren de golf, mai c\rpind la pensie cu un lobby, dou`, pentru National Rifle Association (NRA) [i vine un gr`san l`l\u \n blugi [i cu [apc` de baseball s`-l chestioneze despre abuzul de arme de foc [i cum se simte d\nsul ca reprezentant al NRA. M`garul e neobr`zat, da n-ai ce-i face. Pentru c` ]ine \n m\n` poza feti]ei \mpu[cate de un coleg de clas` \n v\rst` de 6 ani, \ntr-o [coal` din Littleton, Colorado. Sau ce s` zic` directorul re]elei de magazine Wall-Mart c\nd acela[i Michael Moore vine [i-i cere s` opreasc` v\nzarea gloan]elor? Poate s` spun` nu? St\ngistul `la de Moore are \n spate un adolescent paralizat pe via]`, care la r\ndul s`u are \n spate trei proiectile de pu[c` semiautomat` r`mase acolo de la masacrul din Columbine. |n 1999, doi pu[ti de la liceul Columbine au chiulit de la cursul de bowling, au f`cut rost de arme [i au \njum`t`]it efectivul de elevi care serveau lini[ti]i pr\nzul la cantin`. Trei ani mai t\rziu, Michael Moore \[i pron 1946, a plecat din ]ar` n 1966 [i este cet`]ean american. A scris, numai n engleze[te, poezie, proz`, eseuri [i n momentul de fa]` este considerat unul din scriitorii importan]i ai Statelor Unite. La popularitatea lui a contribuit [i emisiunea pe care o ]ine zilnic pe postul na]ional de radio din SUA. ntr-un interviu acordat revistei Cultura, nr. 17, ntrebat fiind Cum se vede, de peste Ocean, literatura romn`?, Andrei Codrescu a r`spuns c` nu prea se vede, c` impresia despre noi este una de exotism, dar [i c` ...i facem pe oameni s` se jeneze din cauza v`ic`relilor unui megaloman mediocru numit Norman Manea. Cum Andrei Codrescu este evreu [i are un succes peste medie, nu poate fi b`nuit nici de antisemitism, nici de invidie. q M` bucur c` prietena mea, prozatoarea Adriana Bittel, a trecut peste reticen]ele pe care le are fa]` de cuvintele ur\te, cum ar fi [i a descoperit-o pe Ioana Bradea, al c`rei debut, cu pune s` r`spund` la urm`toarea \ntrebare: cine este vinovat pentru nivelul ridicat al criminalit`]ii \n America? Nu s`r`cia, nici istoria zbuciumat` a americanilor, nici accesul la arme [i nici jocurile pe calculator. Marilyn Manson: Vinovat` este mass-media din Statele Unite. Violen]a se vinde cel mai bine [i, \n afar` de asta, starea de team` stimuleaz` consumul. Al doilea r`spuns: Vinovat este guvernul SUA, care \[i rezolv` problemele bombard\nd lumea \n st\nga [i-n dreapta. Pentru sus]inerea acestor argumente, Michael Moore se deplaseaz` \n Canada, ]ara vecin` [i prieten`, unde \ncearc` aleator c\teva clan]e. Surprinz`tor! Spre deosebire de stresa]ii `ia de americani, canadienii pur [i simplu nu-[i \ncuie niciodat` u[ile de la case! |n plus, de partea cealalt` a u[ii, \n locul unui Winchester de 9 mm a]intit spre nasul t`u, se aude cel mult un sincer Whats up?. Dincolo de problemele grave pe care le ridic`, Bowling for Columbine r`m\ne totu[i genul de film despre care po]i s` spui lejer c` te ui]i [i r\zi, te ui]i. Daniel GOACE
* Bowling for Columbine (SUA, 2002), documentar. Regia: Michael Moore. Cu: Michael Moore, Charlton Heston, George W. Bush, Dick Cheney, Bill Clinton, Marilyn Manson.

Noi \n anul patru mii

S` lu`m un exemplu care mie mi-a pl`cut mult: etruscii, un popor pre-indo-european, \[i vedeau de treaba lor \n peninsula italic` f`r` s`-[i deranjeze prea mult vecinii. Aveau tot ce le trebuie: limba lor, credin]a lor, moravurile lor, ba chiar alc`tuiau o etnie bine definit`, u[or de deosebit \ntre gin]ile latine dimprejur. Numai c` traiul lor lini[tit s-a dus pe apa Tibrului odat` cu apari]ia cotropitorilor romani. Agresiunea militar` a legiunilor a l`sat urme ad\nci nu at\t \n corpul fizic al etruscului, c\t \n psihicul s`u colectiv. Cople[it de cucerire, poporul s-a retras \n sine, s-a l`sat asimilat de civiliza]ia disciplinat` a Romei, s-a abandonat unei apatii generale [i, pe la \nceputul secolului V dup` Cristos, a disp`rut cu totul, absorbit complet de ghiveciul etnic [i cultural al Italiei. Numai c` [i aici intervine ipoteza sprin]ar` a lui Neagu Djuvara* de fapt, etruscii n-au murit chiar de tot. Ei n-au f`cut dec\t s` trag` un pui de somn timp de vreo opt secole. C\nd Imperiul Roman de R`s`rit intra \n descompunere, poporul din Etruria \[i oferea pl`cerile hibern`rii. Aceast` odihn` dilatat` i-a permis s`-[i adune energiile nefolosite, ambi]iile istorice \nfr\nate, frustr`rile acumulate sub romani [i s` ias` la ramp` \n al treilea sfert al secolului XIII, taman c\nd Rena[terea italian` explodeaz` \n Toscana. Dar, sta]i s` vede]i: o alt` agerime la Djuvara subliniaz` concentrarea aproape exclusiv` \n Toscana a geniilor renascentiste. Prin urmare, cum Toscana se suprapune cu teritoriul de somnolen]` al vechilor etrusci, iat` cum au \n]eles disp`ru]ii s` revin` \n prim plan! Povestea am g`sit-o \n cartea lui Neagu Djuvara, al`turi de altele [i mai [i. Civiliza]ii [i tipare istorice

show biz da cul]i Manea persecu]iei

q Cnd a plecat definitiv din ]ar`, n 1986, pentru a se stabili n Statele Unite, prozatorul Norman Manea avea o cot` bun` la bursa literar`, dar nu excep]ional`. I se recuno[tea experimentalismul ndr`zne], dar [i cei mai binevoitori critici i repro[au scrisul sincopat, eliptic, chiar abstrus, favoriznd obscuritatea nu doar a limbajului, dar [i a semnifica]iilor (Mariana Vartic n Dic]ionarul esen]ial al scriitorilor romni). n ]ar` nu a fost ceea ce se chema un disident, singurul conflict major cu autorit`]ile comuniste s-a consumat cnd acestea au refuzat s`-i valideze un premiu al Uniunii Scriitorilor. Ajuns n Occident, i s-au tradus c`r]ile [i a fost prezentat ca un oponent al regimului. Succesul, att ct a fost, dar real, a fost sprijinit [i de faptul c` n perioada 19411945 a fost deportat, la v\rsta de cinci ani, mpreun` cu familia, ntr-un lag`r de concentrare din Transnistria. q Fire b`nuitoare, dispus` s` descopere la tot pasul comploturi antisemite, Norman Manea a considerat c` proasta reflectare a succeselor sale n presa cultural` din ]ar` (lucru nereal, de altfel) se datoreaz` antisemitismului funciar romnesc. A[a c` a descoperit antisemi]i exact acolo unde nu existau (la Romnia literar`, de exemplu) [i n scurt timp s-a certat sau s-a r`cit cu o mare parte a scriitorilor romni, mul]i dintre ei prieteni buni. Din p`cate, situa]ia n momentul de fa]` a nghe]at a[a. q Andrei Codrescu, n`scut la Sibiu

romanul B`g`u, este \ntr-adev`r excep]ional. Scrie Adriana Bittel (\n Romnia literar` de s`pt`m\na trecut`): Cel mai bine a reu[it p\n` acum s` se men]in` pe muchia sub]ire [i alunecoas` dintre pornografie [i art` Ioana Bradea Au \ncercat [i Marius Ianu[, [i Alexandru Vakulovski, cu Pizde] [i Letopise] (corect Letopizde], n.n.), [i Ioana Baetica (), dar ei s\nt \nc` \ntr-o faz` diletant` a [oc`rii de dragul subversiunii Debutul Ioanei Bradea este, n-am nici o \ndoial`, excep]ional. q Un singur repro[ am a-i aduce tinerei prozatoare din Bistri]a, c` nu a p`strat primul titlu al romanului, A[kie, [i a preferat cuv\ntul b`g`u, care n-are nici o leg`tur` cu romanul. B`g`u nu vine de la a b`ga, cum am fi tenta]i s` credem, ci din ungurescul bag care \nseamn`, ca [i \n romne[te, tutunul r`mas \n fundul lulelei P`cat. ({t. A.)

cartona[ul ro[u cu tricolor

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

31

mazeta sporturilor

La firul derby
meritat`. A fost o bun` propagand` \n favoarea sportului cu balonul rotund. |n etapa viitoare, r`m\ne de v`zut ce surprize ne va rezerva unul din derby-urile de tradi]ie ale provinciei. Va str`luci Farul pe Arge[??? Dincolo de aceste at\t de familiare locuri comune (ah, c\t de mult le iubim!), a r`mas cum am stabilit: Rapid-Steaua, primul derby al sezonului, a fost un meci frumu[el. S-a jucat fotbal, mai ales \n prima repriz`. Am v`zut de toate goluri, faze, rat`ri, un un[pe metri, o eliminare. Bun [i arbitrajul. Tribunele pline, colorate [i pitore[ti. Dac` ne-am urnit cronica \ntr-un stil \n]esat de cli[ee ante-decembriste [i asezonat cu poncife mai recente, fra]ilor, totu[i n-am f`cut-o \nt\mpl`tor. Cam p-acolea s\ntem cu fotbalul nostru. Dup` o bucl` de un deceniu [i ceva, timp \n care ne-am dat mari [i tari [i am umblat cu tot soiul de maimu]`reli, iac`t`, ne-am trezit chiar un pic mai jos dec\t de unde am pornit. S\ntem pe undeva, pe la \nceputul anilor 80. Sigur, fa]` de edi]iile precedente, campionatul e mai curat, arbitrajele s\nt pe bune, iar oamenii din interiorul fenomenului par ceva mai preocupa]i s`-[i fac`

Rapidi[tii [i-au dorit mai mult victoria [i au ob]inut-o. |n prima repriz`, pe teren s-au aflat dou` echipe scurte. Dar s-a v`zut c` 2-0 este cel mai periculos scor. Steli[tii au redus din handicap printr-o ghiulea expediat` de Dic` din afara careului de 16 m. Partida p`rea relansat` \n repriza secund`, mai ales \n urma elimin`rii giule[teanului Marius Constantin, la singura faz` de verticalizare consistent` realizat` de elevii antrenorului Walter Zenga. Din p`cate pentru ei, ro[alba[trii n-au reu[it s` concretizeze superioritatea numeric`, \n ciuda numeroaselor atacuri sterile [i a unor tentative neizbutite de a desface jocul pe band`. Astfel \nc\t, la cap`tul a 90 de minute de joc viu disputat, echipa de sub Podul Grant a ob]inut o victorie muncit`, dar pe deplin

fiecare treaba lui. Dar acuma ar mai urma: s` treac` ni[te echipe romne[ti de primele tururi ale Cupelor, s` vin` un antrenor nou la Na]ional` [i s` ajungem iar`[i la turnee finale de Europene sau Mondiale. Peste c\t` vreme se vor mai petrece toate minunile astea, z`u, habar n-avem. Deocamdat` [tim sigur c`, \n turul III preliminar al Champions League, Dinamo Bucure[ti joac` cu Manchester United. Papagali am fi s` zicem c` diferen]a de valoare dintre cele dou` echipe nu-i enorm`. Cam ca aia de PIB [i maniere dintre Romnia [i Marea Britanie. Da ne enerveaz` s`-i consider`m pe dinamovi[ti \nvin[i \nc` din start. Str`mo[ii lui Fl. Petre., I. D`nciulescu [i Cl. Niculescu, dalde Mul]escu}`lnarOrac, nu g\ndeau a[a pe vremea c\nd d`deau peste ditamai SV Hamburgu. Intrau pe teren \n v\n`, la ce-o fi o fi. Sentimentul `sta amestec de m\ndrie, ambi]ie [i tupeu trebuie redob\ndit de fotbalistul romn. Restul, \n afar` de talent, nu \nseamn` dec\t munc`, rigoare tactic` [i infrastructur`. {i \nc` n-am apucat s` scriem c` \ncepe Olimpiada, unde particip`m [i noi. Important e s` c\[tig`m! Viorel MO}OC

Hai, b`, p` englezoi, p` ei, p` mama lor! Hai, b`, c` `[tia n-o fi Faru. P-`[tia putem s`-i batem!

pozi]ie der f moftsaid b\ e din sport

q |nnebunir` oltenii de la CraiovaFarul din cauza unei blonde din tribun`. Cic` v`zur` ei multe la via]a lor, dar pe ea n-o mai v`zur` pe acolo. P\n` la urm`, cum spune [i Gazeta Sporturilor, s-a aflat c` era numita Mihaela Luca, logodnica lui George Curc`, portarul oaspe]ilor. Dintr-un cotidian const`n]ean pe nume Litoral (17-18 iulie) afl`m c` nu este doar viitoarea nevast` a lui Curc`, ci este [i pre[edintele onorific al sec]iei de fotbal feminin al CS SNC ({antierul Naval Constan]a), unde se va ocupa de partea financiar` a problemei. |n acela[i timp, este impresar de fotbaliste. Partea cu impresariatul a \nv`]at-o probabil de la fostul boyfriend, un francez din breasl`. q Cic` \naintea derby-ului RapidSteaua (2-1, spre bucuria dinamovistului din redac]ie), unul dintre b`tr\nii lui Gigi Becali, fost neam], s-a pl\ns la Victor Pi]urc`, antrenorul proasp`t demisionar, c` echipa e sub]ire r`u, mai ales \n ap`rare. Vorbi]i cu Gigi!, i-ar fi [optit Pi]i lui Munti. Ce a ie[it s-a v`zut, prima \nfr\ngere dup` vreo 14 meciuri mai de Doamne-ajut`. Probabil c` b`ie]ii au vorbit cu Gigi, iar Gigi a vorbit cu oile, ca-n Miori]a, c` prea resemna]i erau juc`torii de la Steaua \n fa]a rapidi[tilor. Fix ca ciob`na[ul din balad` \n fa]a mor]ii.

Cristi Borcea de la Dinamo, un manager de fotbal cu diplom` MBA: manele, blaturi, aranjamente

Eva Hen]igova

32

academia CA}AVENCU
Nr. 32, 10-16 august 2004

dubios democra]ia trecea

Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
indexul altor evenimente

De la Nistru p\n la pista

O curs` aerian` nu a mai plecat din San Francisco din cauz` c` 5 romni care se aflau la bord prezentau un comportament ciudat. Probabil c` aveau bilete [i nu se ascunseser` la bagaje, altfel nu v`d ce ar putea \nsemna comportament ciudat \n cazul `sta.

contraeditorial SPPaima [oselelor

De nou` luni snt [ofer [i posesor de Trabant capitalist, de Matiz, adic`. De dou` ori era s-o p`]esc. O dat`, pe Vitan, un tip cu un jeep ro[u s-a dat jos la mine s` m` cafteasc` pentru c` n-am accelerat mai mult de 59, iar asta probabil c` i-ar fi ntrziat orgasmul cu cteva minute, ceea ce, acum mi dau seama, ar fi fost extrem de grav. Un altul, cu un Opel, s-a dat jos [i m-a scuipat prin geam pe motiv c` am fr\nat [i n-am vrut s`-l las s` calce o femeie cu un copil ntr-un c`rucior pe Giule[ti. n acest moment, mi dau seama c` omul avea dreptate. Poate gagica era o proast` care st`tea ca vaca pe canapea n concediu de maternitate [i se uita la Jose Armando cu gnduri adulterine. Alt` dat`, pe V`c`re[ti, ni[te sepepi[ti erau s`-mi sparg` oglinda, dar m-am ferit [i ei probabil c` se gr`beau, c`ci n-au tras pe dreapta s`-mi sparg` ochelarii. Nu m-a[ fi opus pentru c` [tiu c` orice b`taie pe care a[ lua-o de la un caftangiu angajat de stat este perfect legal`. Chiar benefic`, a[ spune. La urma urmei, el m-ar bate pentru binele meu. n]eleg asta prea bine. Ap`rnd un parlamentar sau un ministru, el m-ar ap`ra, de fapt, pe mine de mine nsumi, ca nu cumva s`-mi

Pe-al nostru steag st` scris Dat \n urm`rire

A fost furat steagul Romniei de pe Consulatul din Szeged. Sper`m c` ne-au l`sat m`car gaura.

fac singur r`u apropiindu-m` periculos de mult de un ales de-al meu. C`ci, crede]i-m`, dac` eu m-a[ apropia de un deputat, a[a, s`-i cer un foc pe plaj`, de exemplu, [i nu m-ar sim]i sepepi[tii, m-a[ lua apoi singur la pumni ca s` m` pedepsesc. Mi-a[ sparge fa]a, mi-a[ scoate din]ii din gur`, m-a[ da cu capul de asfalt, mi-a[ trage [uturi n cur [i mi-a[ repeta: Na, b`, ia de-aici! Mureai s` fumezi ca s` pui ]ara n pericol! Smb`t`, dl Pretor mergea c`tre mare, cnd o pereche de sepepi[ti l-au atacat ca s`-i demonstreze c`-n ]ara asta nu se plimb` care cum vrea mu[chiul lui cu 70 pe or` ca s` ne \ntrzie naintarea c`tre Europa. Sigur, Pretor era demnitar, dar, b` pro[tilor, dac` demni-

tarii merg n Trabant f`r` girofar, de unde s` [tie b`ie]ii s` nu-i ia la omor? Plus c`, a]i v`zut [i voi, avea o fa]` care pur [i simplu cerea pumni. So]ia urla ca nebuna, copilele alea se agitau isteric [i, normal, asta i-a inervat [i mai tare pe sepepei. Dac` mine N`stase s-ar duce prin trg ca Cuza, deghizat n trabantist cu barb` [i s-ar caza a[a, de pamplezir, la Eforie ca s` verifice condi]iile de cazare, masca]ii ar putea s` intre peste el n camer`. Unul o s`-i smulg` pijamalele, altul o s`-i dea \n gur` un pumn, altul o s-o imobilizeze pe Dana n baie cu un c`lu[ n gur`, zbier\nd la ea s` nu mai b\z\ie, iar [eful, colonelul, o s`-i aplice primministrului o lovitur` n p`r]ile

intime pn` \i va c`dea barba fals` [i vor putea [i ei s`-[i cear` scuze. {i domnu `la, Pretor, sau cum l mai cheam`, s` zic` mersi c` b`ie]ii erau doar n perioada de preg`tire [i doar s-au antrenat pe el, c` dac` era s` fie angaja]i cu carte de munc` nu le-ajungea la doctorii `ia din Medgidia nici un TIR cu mosoare ca s`-l coas` la loc. Hai sictir [i Semper fidelis!

Alin IONESCU
P.S. Dac` SPP-ul are nevoie de ochelarii mei ca s`-i sparg` pentru binele ]`rii, promit c` i trimit luna viitoare dup` ce mi-i schimb cu al]ii noi.

Lovitur` peste vot

Fostul primar din Fini[, Bihor, \l acuz` pe contracandidatul s`u, actual primar, c` din cauza lui a pierdut alegerile [i \i cere la judec`torie salariul de primar pentru un mandat de 4 ani. S-ar putea ca instan]a s`-l condamne pe actualul primar la locul de munc` [i s`-l pun` s` nu fac` nimic \n locul fostului primar.

S`pt`m\na romnilor
U[or cu gipanul pe sc`ri
Romnii [i-au \nceput s`pt`m\na normal, cu excep]ia situa]iilor c\nd au avut de traversat vreo strad`. Cel pu]in \n jude]ul \n care au acoperire ma[inile de familie ale senatorului Adrian P`unescu, toat` lumea umbl` cu c`ciul` \n plin august. Cic` \nainte de a trece o strad` aparent necirculat`, oltenii arunc` mai \nt\i c`ciula p\n` pe trotuarul de vizavi [i, dac` n-apare nici un bolid cu 140 km/h de pe contrasens, \nseamn` c` pot s` traverseze lini[ti]i. Daniela Gyrfi chiar sus]ine c` a fost martor ocular al accidentului \n care so]ia lui Adrian P`unescu a spulberat o Dacie omor\nd trei persoane. E clar, doamna P`unescu s-a scos: dac` \n preajm` s-a aflat celebra vedet` de muzic` pup, poli]ia nu mai are nici o [ans`. Restul martorilor oculari vor scrie \n declara]ii c` au auzit o bu[itur` mare, apoi brusc a ap`rut o blond` conduc\nd ni[te ]\]e imense care circulau ilegal, adic` \mpotriva b`rba]ilor, dup` care ]\]ele s-au f`cut din ce \n ce mai mici... [i uite

Codul bunelor m\n`rii

Viitorii deputa]i vor \nv`]a manierele politice de la ni[te exper]i francezi. Nu [tim ce ar putea s`-i \nve]e ni[te francezi pe deputa]ii no[tri, poate cum se zice corect Voulez-vous coucher avec moi? c\nd \[i \ntind oasele \n Parlament.

Integrarea \n provincia european`

M`d`lin Voicu va candida la Camera Deputa]ilor pe listele PSD Vrancea. Dac` e cum am auzit noi, c` Opri[an vrea s` fure alegerile, l-am sf`tui s` fie atent la detalii, fiindc`, iat`, a ap`rut concuren]a.

Talpa ]`rii vs palma american`

{ase ]`rani din Chiribi[ nu vor s`-[i \nchirieze p`m\nturile americanilor care vor face autostrada Bor[-Bra[ov. Se pare c` ei \i mai a[teapt` pe americani s` vin` cu [enilele dar pe `ia cu tancurile, nu pe cei cu buldozerele.

[i Dacia aia f`cut` praf pe carosabil! Uite c` se poate, domnule! V`mile dinspre Ungaria... ce s` mai... v`mile dinspre UE au fost luate cu asalt de c`tre cet`]eni veni]i s`-[i fac` concediul \n Romnia. Dup` ce au muncit jum`tate de an la sem`nat paprika [i cules de gula[. Vame[ii s\nt mira]i ce romn` perfect` cunosc turi[tii: Domnule ofi]er, vede]i c` v-a]i uitat la mine \n pa[aport o h\rtie de 10 euro! sau Hai, fr`]ie, mai sub]ire cu controlul! P`i, tu [tii cine-i na[u meu?. Apropo de concedii, agen]iile de turism au anun]at supra-aglomerare la Mamaia: hotelurile \nchiriaz` turi[tilor p\n` [i oficiile cameristelor. |nc` nu s-a stabilit bine dac` cu cameristele \n`untru sau nu. PSD-ul are probleme \n alc`tuirea Consiliului pentru Integritate Moral`. Cristian Diaconescu, \ns`rcinat de N`stase Const`n]eanul Traian B`sescu, un primar care vrea s` fac` cu alc`tuirea acestui consiliu, nu din Micul {vai]er Paris un Mare Br\nz` Ruc`r [tie pe cine s` bage. Dac` ar fi fost vorba de un Consiliu pentru Integritate Penal` am fi [ti- ut s` d`m omului o m\n` de aju- izoleaz` nimic pentru c` n-au uni pe parcursul unei zile \ntor. Guvernul a hot`r\t c` ro- apartament [i locuiesc cu chirie tregi. Traficul \n prefectur` a mnii care \[i monteaz` gea- la dracu-n praznic \ntreab` dac`, fost blocat pe ambele sensuri. muri termopan, \[i \nlocuiesc \n schimb, pot primi scutirea de Mai \nt\i a ie[it din birou burta lui Grecea, apoi Grecea \nsu[i, caloriferele, construiesc un acope- la impozit \n bani. ri[ sau izoleaz` pere]ii benefici Ovidiu Grecea a fost \nlo- ceafa lui Grecea [i abia dup` az` de scutire de la impozitul pe cuit de Dan Darabont, fostul pri- aceea a intrat Darabont. venit. Romnii care nu pun ter- mar de la sectorul 6. |nlocuirea Cronic` mopan, nu fac acoperi[uri [i nu s-a desf`[urat \n bune condi]ia lu {tefan a Petrei

...{i `sta nu e dec\t primul pas, domnule! Din prim`var` vreau s` interzic definitiv circula]ia autoturismelor, apoi a motocicletelor, pentru ca \n final s` r`m\n` pe str`zi doar pietonii, rollerii [i cioc`nitorile. Se vor pl\nge un timp bucure[tenii c` \i dor picioarele de at\ta mers, \ns` vor g\f\i \ntr-un aer nepoluat de munte.

Ve[ti bune

Deserviciul de Protec]ie [i Loaz`

Trabant a \nvins statul, sau, m` rog, s` sper`m c`-l va b`ga pu]in la p\rnaie. {erban Pretor, membru CNA cu rang de secretar de stat, a fost b`tut de doi [mecheri cu ghivent de la SPP, care s-au enervat pe Trabantul care mergea prea \ncet \nspre mare. Cei doi borfa[i care se afl` \n subordinea lui Ion Iliescu s\nt oarecum cerceta]i \n prezent chiar dac` demnitarul avea Trabant , ceea ce le ur`m [i \n continuare, p\n` la solu]ia final`: s` fie sui]i \ntr-un Trabant pe un ring de K1 [i s` intre \n scen` Bestia, Akebono [i cu fratemiu, care s`-i c`p`ceasc` p\n` transform` Trabantul \n Golf decapotabil. Sper`m c` poli]ia se va sesiza [i \n cazul \n care victima nu va fi un demnitar cu Trabant, ci, s` zicem, chiar [i un simplu profesor de latin` cu Lamborghini. Pentru c` o garsonier` a ajuns la cote inimaginabile, iar acolo au sc`zut pre]urile, tot mai mul]i romni au \nceput s`-[i ia p`m\nt pe Lun`. Normal cine al]ii [i-ar fi luat dracului un p`m\nt pe care s` nu-l munceasc` deloc? Str`buna Vestire

Cronicarul Grigore dup` Ureche