In curand: Underground Tattoo Competition la Sfantu Gheorghe

Tatuajele in Greci antica si in Roma Tatuajele Tracilor

Majoritatea pozelor au fost preluate de pe pagina oficiala a revistei: www.romanian-tattoos.ro, iar celalate poze au fost trimisi de cititori. Asteptam in continuare pozele voastre la adresa de e-mail a redactiei: romaniantattoos@gmail.com

CUPRINS: Tatuajele din grecia si roma antica Tatuajele tracilor Am preluat cele mai reusite lucrari de pe pagina noastra oficiala: www.romaniantattoos.ro

Romanian Tattoo News Este facut public la peste 30.000 personae din Romania, din care sunt aproximativ 2.000 tatuatori, si la peste 5.000 personae straine, din Ungaria, Italia, USA, China, Franta, UK, Holanda, si altele dintre care sunt aproximativ 1000 tatuatori...
Oferim spatiu publicitar, sau spatiu pentru anunturi, in orice limba doriti voi. Revista are target tineretul nu numai cei implicati in arta tatuajelor!

ECHIPA ROMANIAN TATTOO NEWS: ATTILA , CSABA, ABIE,.

Adresa de e-mail a redactiei: romaniantattoos@gmail.com

Tatuaje realizate de OTTO

DARK ART TATTOO

BY: BIMBI

DARK ART TATTOO BIMBI

In curand!!!
Primele 3 locuri vor primii premii in valoare totala de 1000 ron

Tattoo & Music Fest Iasi 2010

P=cat de cei care s-au r=zgndit s= mai participe, dar avnd \n vedere motivele aiurite pe care le-au invocat unii dintre ei, mai bine c= n-au venit. Apoi, trebuie s= v= spunem c= ospitalitatea romneasc= n-a pierit. {i nici nu s-a dus la cules de c=p [uni prin alte ]=ri. Cred c= s-a ascuns \n Ia[i, acolo unde tatuatorii au gustat-o din plin. Gazdele s-au \ntrecut pe sine din punctul de vedere al caz=rii [i au asigurat masa tutror participan]ilor. Arti[tii au avut oportunitatea de a se \ntlni cu colegii de breasl=, s= fac= schimb de experien]=, de modele [i s= \nve]e multe lucruri noi.

Prima edi]ie a festivalului Tattoo & Music Fest de la Ia[i nu ne-a impresionat prin num=rul mare de participan]i, ci prin calitatea acestora. Evenimentul a avut loc la Casa de cultur= a studen]ilor din Ia[i. Pentru trei zile, \ntre 8 [i 10 octombrie, gazde ne-au fost Gelu [i Castor, doi moldoveni cu sim] de r=spundere care au pus la punct unul dintre festivalurile ce vor r=mne mult timp \n sufletul nostru. Iat= [i de ce: |n ciuda renun]=rii la participare a multor arti[ti tatuatori invita]i, atmosfera a fost cald= [i prietenoas=. Ba chiar b=ie]ii au reu[it s= fac= pe toat= lumea s= se simt= ca acas=, acolo unde e[ti \nconjurat de oameni pe care-i cuno[ti de ani de zile.

Unul dintre aspectele pe care le-a scos \n eviden]= festivalul de la Ia [i a fost interesul tot mai crescut fa]= de tatuaje.

Clien]ii s-au \ngr=m=dit s= se dea pe mna celor mai buni tatuatori, iar unii [i-au sacrificat timpul cu seriozitate prefernd s= a[tepte chiar [i patru-cinci ore ca s= fie tatua]i la fest. Nimeni nu a dus lips= de distrac] ie. Atmosfera cald=, unde s-au legat prietenii, a fost animat=, \n serile evenimentului, de c=tre Parazi]ii, God [i {uie, trupe care nu s-au dezmin]it nici de aceast= dat= pe scen=. Participan]ii nu au plecat cu mna goal=. Cele mai bune tatuaje au fost premiate iar cei mai profesioni[ti invita]i au plecat acas= cu bagajele doldora de diplome, trofee [i surprize. A[a s-a \ntmplat la Ia[i, iar micul Paris al Moldovei a devenit un nou centru important pe harta ora[elor unde arta tatuajelor se dezvolt= cu rapiditate. Documentat de Atti [i redactat de Abie

Tattoo & Music Fest Iasi 2010

www.worldtattooevents.com

Cioaca 313

Cioca 313

Ban Marcel

Arculetz

Arculetz Cioaca 313

Bully

Victor Tattoo

Lurch

Sever

Sever

Tatuajele \n Grecia Antic= [i Imperiul Roman

Tatuarea sclavilor [i criminalilor \n Imperiul Roman |n tipul Imperiului Roman, sclavii exporta]i c=tre Asia aveau tatuat pe ei \n principal cuvintele Taxele pl=tite. Dar, \n func]ie de gusturile artistice ale st=pnilor, pe sclavi [i prizonieri se reg=seau [i acronime, propozi]ii [i poezii burle[ti erau inscrip]ionate pe trupurile lor, toate ca semne de identificare dar [i de disgra]ie. O fraz= comun= gravat= pe frun]ile sclavilor romani era Opre[te-m=, sunt un fugar. Totu[i, tatuajele au crescut ca valoare simbolic=, \n lumea roman=. Dac=, ini]ial, ele au fost adoptate \n armata imperial=, format= \n cea mai mare parte din mercenari, pentru ca ace[tia s= poat= fi identifica]i dac= dezertau, cu timpul legiunile romane [i fiecare armat= a adoptat anumite simboluri pe care [i le-au tatuat, tot pentru identificare, cei mai mul]i dintre solda]i.

Dac= pn= acum v-am povestit despre civiliza]iile \n care tatuajele erau considerate semne ale noble]ii, ale divinit=] ilor sau ale rangului social, de data aceasta vom avea \n fa]= o lume la fel de veche dar \n care tatuajele au c=p=tat semnifica]ii negative. Grecia [i Roma antic= au s=dit r=d=cinile unei noi conota]ii pentru aceste semne.
|n vremurile timpurii ale Greciei [i Romei antice, tatuajele erau asociate numai barbarilor. Grecii au \nv=]at tatuarea de la persani, dar au considerat-o \njositoare pentru c= au considerat-o o modalitate prin care corpul, expresia perfec]iunii umane, era png=rit. A[a c=, treptat, tatuarea a fost folosit= pentru marcarea scalvilor [i a criminalilor. Ace[tia erau astfel \nsemna]i pe via]= ca s= poat= fi identifica]i \n cazul \n care vroiau s= scape. Cu acela[i rol concret, aceast= practic= a \nsemn=rii corpului pentru identificare a fost preluat= de c=tre romani, \n timp, de la greci.

Conota]ii etice Numero[i autori greci [i latini au men] ionat, \n scrierile lor, tatuarea ca pe un fel de pedeaps=. Platon (Grecia) credea c= indivizii vinova]i de profanare ar fi trebuit tatua]i [i alunga]i din republic=. Suetoniu, celebru istoric roman, relateaz= c= degeneratul [i sadicul \mp=rat roman Caligula se amuza prin a ordona, din capriciu, ca membrii cur]ii sale s= fie tatua]i. Potrivit altui istoric, \mp=rtul grec Teophilus s-a r=zbunat pe doi c=lug=ri l-au criticat public poruncind s= li se tatueze pe frun]i 11 versuri obscene \n pentametru iambic. Cu toate acestea, exist= [i excep]ii \n ceea ce prive[te conota]ia social= a tatuajelor.

Cu timpul, Orfeu a \nceput s= evite femeile [i [i-a \ntors aten]iile amoroase c=tre b=rba]ii tineri, pe care \i hipnotiza [i \i seducea cu muzica lui. |ns= logodnicele [i nevestele trace ale acestora s-au r=zbunat t=indu-l pe Orfeu \n buc=]i cu o remarcabil= varietate de instrumente, care includeau de la s=bii, coase, lance, topoare cu dou= t=i[uri pn= la frig=rui, pistile [i pietre. Potrivit mitului, femeile trace s-au tatuat \ntru comemorarea victoriei asupra lui Orfeu [i s-a speculat c= aceste tatuaje serveau, de asemenea, pentru a le reaminti so]ilor ce soart= \i a [teapt= dac= se dovedesc necredincio [i lor. Tatuajele militare Solda]ii romani ai lui Hadrian aveau tatuaje militare. Este un fapt pu]in cunoscut, totu[i, se pare c= to]i legionarii [i unii dintre ata[a]ii trupelor lui Hadrian ar fi avut cte un tatuaj. Faptul fost dat publicit=]ii de c=tre Lindsay Allason-Jones, director al muzeului de Arheologie [i expert \n cultura roman= din cadrul Muzeului de Antichit=]i a Universit=]ii Newcastle.

Orfeu [i tatuajele Dac= vi se pare ciudat= o asemenea conexiune, ei bine, iat= c= tatuajele au r=mas \n legendele grecilor. Peste 40 de vase datnd din Grecia secolul al patrulea, descoperite \n anii trecu]i, ar=tau uciderea lui Orfeu, care, potrivit miturilor, nu se putea consola dup= moartea so]iei sale, Eurydice.

El este cel care a studiat tatuarea [i a mers pn= la a identifica modalit=] ile de tatuare, compozi]ia cernelurilor folosite de solda]ii romani [i chiar \ndep=rtarea tatuajelor. Aetius a scris despre tatuaje: Stigmele (vezi Stigmele caseta) sunt semne f=cute pe fa]= sau pe alte p=r]i ale corpului. Mai vedem astfel de semne [i pe minile solda]ilor.

Dovada ei provine de la scriitorul roman Vegetius, a c=rui Epitom= a {tiin] ei Militare, scris= \n jurul secolului al patrulea, a r=mas singura m=rturie intact= asupra practicilor militare romane. Vegetius a relatat c= tinerii armatei romane nu ar trebui s= fie \nsemna]i prin \n]ep=turi cu simbolurile oficiale imediat ce au fost recruta]i. P=rerea lui era c= \nainte ei ar fi trebuit testa]i cu minu]iozitate [i abia dup= ce treceau probele pentru o astfel de slujjb= ar fi meritat s= primeasc= \nsemnele armatei. Cu toate acestea, Vegetius nu arat= [i care sunt aceste semne. Cercet=torii consider= c=, probabil, ar fi fost vorba despre un vultur ori alt simbol al legiunii sau unit=]ii de care apar]inea fiecare soldat. Lindsay are [i alte dovezi concrete c= legionarii ar fi suportat tatuajul pe mini. Cea mai veche descriere cunoscut= a tehnicilor de tatuare \mpreun= cu formula tu[ului pentru tatuat se reg=se[te \n Medicae artis principes, din secolul al [aselea, scriere a doctorului roman Aetius.

Pentru a face aceste semne, ei folosesc tu[ul fabricat dup= aceast= formul=: lemn de accacia, \ndeosebi scoar]a - 453 g, bronz corodat - 56g, 56g de fiere [i vitriol - 28 g, amestecate bine [i cernute. Bronzul corodat este pisat cu o]et [i amestecat cu celelalte ingrediente pentru a face o pudr=. Pudra este \mbibat= cu dou= p=r]i ap= [i o parte cu zeam= de praz, amestecate bine. Doctorul arat=, apoi, modalitatea de tatuare. Aetius descrie c=, \nti, por]iunea care urma s= fie tatuat= era sp=lat= cu zeam= de praz, cunoscut= pentru propriet=]ile antiseptice.

. Apoi era desenat pe piele modelul, dup= forma c=ruia locul era \n]epat pn= la snge. Dup= care tu[ul era frecat pe rana rezultat= din \n]ep=turi. CASETA: Stigma Cuvntul latin pentru tatuaj era stigma, \n]elesul s=u original fiind reflectat \n dic]ionarele moderne. Printre defini]iile cuvntului stigma se afl= o ran= efectuat= cu un instrument \n]ep=tor, un semn distinctiv t=iat \n carnea unui sclav sau a unui criminal [i un semn al c=derii \n disgra]ie. |ndep=rtarea tatuajelor Din cauza disgra]iei asociat= cu tauajele, ine\n]eles c= att \n Grecia ct [i \n Imperiul Roman doctorii au dezvoltat adev=rate afaceri prin scoaterea tatuajelor. Tot Aetius este cel care a l=sat [i \n acest sens re]ete \n urma experimentelor sale. Iat= ce a scris medicul: Dac= vrem s= \ndep=rt=m tatuajele, trebuie s= facem mai multe preg=tiri.

Este o metod= care implic= l=mia, ipsosul [i carbonatul de sodiu. Dar mai este o metod= \n care se folose[te piper, virnant (n. r. - plant= medicinal= cu propriet=]i antiinflamatorii, fototoxice [i antispastie) [i miere. Pentru aplicare, \nti trebuie cur=] at tatuajul cu azotat de potasiu, se unge cu r=[in= de stejar [i se bandajeaz= pentru cinci zile. |n cea de-a [asea zi, se \n] eap= tatuajul cu un ac, se [terge sngele cu un burete [i se presar= pu]in= sare pe \n]ep=turi. Apoi, la un timp, se aplic= cele men]ionate mai sus [i se leag= cu un bandaj de cnep=. Se las= bandajul timp de cinci zile, iar \n cea de-a [asea se aplic= alifia cu o pan=. Tatuajele sunt \ndep=rtate astfel \n 20 de zile, f=r= irita] ii [i f=r= cicatrice. Mul]i medici greci [i romani aveau [i alte formule speciale pe care le foloseau. De exemplu excremente de porumbel amestecate cu o]et [i aplicate ca o cataplasm= pentru timp foarte lung. Uitate prin istorie Pe cnd cre[tinismul se r=spndea prin Imperiul Roman, tatuarea sclavilor [i a criminalilor era, treptat, abandonat=. |mp=ratul roman Constantin, care a declarat cre[tinismul religia oficial= a imperiului, \n anul 325 DC, a decretat c= un condamnat s= lupte ca gladiator sau s= munceasc= \n mine ar trebui tatuat pe picioare sau pe mini, dar nu pe fa]= care a fost format= \n imaginea frumuse]ii divine, a[a c= ar trebui png=rit= ct de pu]in posibil. |n anul 787 DC, Papa Hadrian I a interzis tatuarea de orice fel, iar papii care i-au urmat au continuat aceast= tradi]ie. Acesta este motivul pentru care tatuarea a r=mas, practic necunoscut= \n lumea cre[tin= pn= \n secolul al XIX-lea. Documentat si redactat de ABIE

Adrian ZahiuBucuresti

Tzapubacau

Tzapubacau

Ianole Florin _flesh Art Brasov

MITIDIS TATTOO

PETRARU MIHAI

Monart Tattoo &

Piercing Piercing HUNGARY

Pick Tattoo

Pick TAttoo Pick Tattoo

Attila Bizzzart tattoo

Bully Ban Marcel

Dark Art Tattoo Studio

Bimbi: Reghin, jud.Mures Bd. Unirii, bl.14, ap.11, Telefon: 0740.707.908 (orange) e-mail:bimbi_schrail@yahoo.com

DanielARTPOINT

DanielARTPOINT

Pablokopak

INEDIT/ Tatuajele tracilor Re\ntoarcerea la totemurile... autohtone Da, este adev=rat, eram precursorii acestei arte, iar pentru str=mo[ii no[trii, cei care au tr=t \n spa]iile pe care le locuim noi ast=zi, tatuajele aveau \nc=r=ctura celor nobile simboluri. Zeci de descoperiri arheologice au scos la iveal=, \n zeci de ani, existen]a tatuajului complex pe teritoriul tracilor \n urm= cu mai multe mii de ani. Dovezile dateaz= din epocile neolitic=, a bronzului [i fierului. Vechimea lor ne face s= abord=m din noub tema emblemelor totemice, de data acesta exact \n spa]iul str=mo [ilor no[tri.

Modul \n care a evoluat tatuajul \n spa] iul ocupat de daci arat= existen]a unui sistem de totemuri foarte bine \nr=d=cinate \n spiritul locuitorilor locului. Acestea au evoluat \n timp. Din toate indicaiile antice reiese c tatuajul se aplic pe fa]= [i pe corp, \nti ca semn de neam (gint= sau trib), apoi ca semn de ales )categorie social=, c=petenie etc) [i, cu timpul, rar ca podoab=. Trecerea de la tatuajul emblematic de tip totemic la tatuajul genealogic (de cast= sau categorie social) [i de la acesta la tatuajul ornamental se face treptat.

De la tatuaj la m=[ti Romulus Vulc=nescu este etnologul [i scriitorul romn care a ar=tat modul \n care tatuajul reprezint= amprenta unei civiliza]ii complexe, a unei culturi care avea la baz= un sistem foarte bine dezvoltat de simboluri.

|n studiul s=u M=[tile populare el B=rbaii \[i tatuau a schi]at \n linii mari caracterul to\ntregul corp, mai des temic al tatuajului folosit \n delimifa]a. Tatuajul feminin tarea spa]iului protector, dara [i \n era \n esen]a lui de orabord=rile militare [i civile. Istoridin sexual; \n substan] cul preciza: ,,Omul primitiv se taa lui interveneau [i tua, integral sau par]ial, pentru ca elemente de ordin ars= se deghizeze magic, ca s=-[i tistic. \nsemne corpul cu embleme gentilico-tribale [i ca s= se B=rba]ii se tatuau mai ales pentru \mpodobeasc= din orgoliu practicarea magiei medicale [i r=zboinice. |n aceste ultime cazuri, tatuajul era att de \nc=rcat, \nct f=cea s= dispar= sub arabescurile lui tr=s=turile fizionomice. Romulus Vulc=nescu mai arat= c= uneori, tatuajul se realiza prin inciziuni adnci \n pielea fe]ei [i a corpului, \ncepnd din copil=rie [i durnd pn= la maturitate.

sexual. Deghizarea lui prin tatuare se facea \n special din perioada ini]ierii pn= la maturitate. Scriitorul mai spune c=, spre deosebire de b=rba]i, care \[i tatuau \ntregul corp, femeile \[i tatuau numai p=r] ile care le scoteau \n eviden]= gracilitatea: pieptul, snii, pubisul, fesele, coapsele [i pulpele.

Aceast repetare an de an a tatu=rii se termina printr-un fel de sculptur= \n piele. Fiecare nsemn tatuat purta un nume [i \ndeplinea, \n economia ornamental= a tatuajului, un anume rol ideogramic. . Cine cuno[tea semnifica]ia deosebit= a motivelor astfel tatuate

putea citi titlurile gentilico-tribale ale posesorilor, geneologia lor totemic= [i preferin]ele personale. Tatuajul, ca procedeu de deghizare integral= a corpului sau numai facial, a fost transmis mai apoi \n alc=tuirea m=[tilor-costume, a m=[tilor de cap [i a m=[tilor de fa]= prin decalchierea (n.r. - copierea) striaturii, scarific=rilor [i inciziunilor pielii. Dovezile concrete sunt resturile

de tatuaj facial gravate pe cnemidele (jambierele de metal folosite de solda]ii greci) de argint descoprite la Agighiol, \n Constan]a. De la triburile primitive la neam |n perioada de \nceput a neamului dacic, \n timpurile primitive, tatuajul era un semn pe piele prin care se diferen]iau clanurile, triburile, straturile sociale incipiente [i originile neamului respectiv. |n acest ultim semns, ele erau realizate \n cadrul unor ceremonii de ini]iere (sexual=, marital=, r=zboinic=), pentru protec]ia totemic= \n special.

Ca [i la triburile autohtone amerindiene, tatuajul reprezenta, n majoritatea cazurilor, att semnul concret al totemului ct [i semnul tolemului sacralizat. Cu timpul, tatuajul a c=p=tat rolul de simbol al integr=rii [i identific=rii cu tribul sau clanul \n care era f=cut. Prin scrierea criptic=, adic= ideogramele de pe piele, individul devenea parte a grupului social cu sentimentul de apartenen]= la acea anumit= celul=. Totu[i, aceste semne [i-au p=strat pentru mult timp [i rolul protector, sacru. Unele simboluri aveau semnifica]ia de protec]ie \mpotriva duhurilor rele, cazuri \n care grafia tatuajelor reda stilizat scene sau personaje mitologice sau magice cu un anumit rang, privilegiu sau putere sacr=.

Tipuri de tatuaje |n general, b=rba]ii \[i tatuau blazoane [i simboluri sacre de protec] ie, totemice. Tatuajul femeilor era mai mult sexual [i artistic, acoperind p=r]i ale corpului care trebuiau, oarecum, ascunse de v=zul b=rba] ilor. Chiar [i tehnicile de realizare erau diferite. Tatuajele \n puncte [i bumburi erau preferate de femei, cele \n cus=tur=, \n curele [i sculptat erau preferate de b=rba]i. Cele mai multe tatuaje erau motive geometrice care permiteau redarea stilizat= a unor simboluri sacre totemice, \n Dacia preistoric=. Primii locuitori ai Daciei redau, prin aceste desene, elemente esen]iale, din care [i-au format, cu timpul, complexitatea mitologic=. |n esen]a lui, tatuajul totemic predac a fost unul simplu, pictat sau incizat \n piele, prin t=ieturi

adnci [i complexe, umplute cu diverse culori. Re]eaua de t=ieturi reprezenta, criptic, emblemele totemice. Exemple sunt tatuajele realizate din motive geometrice a[ezate simetric pe umeri (cercuri concentrice), pe corp (zig zag-uri neregulate), spiralele concentrice de pe abdomen sau triunghiurile isoscele de pe coapse [i pulpe, care subliniau silueta sau trimiteau la simbolul ramurii de brad. Toate aceste erau reprezentate [i pe stauetele predacilor. Cele mai clare \n acest sens sunt figurinele antropomorfe din lut descoperite prin s=p=turile arheologice de la Cucuteni, Gumelni]a sau Vinca (jude]ul Cara[Severin). Unele dintre aceste figurine aveau tatuaje geometrice, liniare, pe frunte, ar=tnd c= oamenii din acea perioad= aveau obiceiul de a-[i orna fruntea cu astfel de simboluri. Istoricii [i arheologii au acceptat \n unanimitate faptul c= figurinele din perioada predacic= redau mai degrab= tatuajele locuitorilor dect anumite accesorii de pe \mbr=c=minte. Mai mult, printre simbolurile descoperite de arheologi, se reg=sesc [i cele de pe pece]ile de lut ars, numite pintadere, folosite ca embleme de tatuat.

Un alt aspect scos la iveal= prin figurinele de la Gumelni]a este sublinierea gurii cu g=urele \n sculpturile miniaturale g=site acolo. Dincolo de timpuri Potrivit istoricilor, practica tatuajului a durat destul de mult pe teritoriul ]=rii noastre, fiind practicat chiar pn= \n epoca Daciei trzii. Dovada cea mai cunoscut= o constituie jambierele metalice ale unui principe trac numit Cotys, din secolul IV \.e.n., descoperite \n mormntul acestuia din Agighiol, Dobrogea. Pe partea care acoperea genunchiul, una dintre jambiere reda chipul unui tn=r lupt=tor tatuat. |n esen]= tatuajul era geometric, realizat din dungi aurite sau date cu bronz, cu tenta fierului oxidat \n negru.

Figura tn=rului lupt=tor se pierde sub liniatura regulat= a \nsemnelor rituale ale tribului local, spun istoricii care au studiat aceste dovezi. Totu[i, se pare c= prin tatuaje arheologii au scos la iveal= [i dovada de apartenen]= spa]io-temporal= extrem de larg= a dacilor. {i asta pentru c= \ntre tatuajele de pe figurinele de la Gumelni]a (mileniul V \.e.n.) [i cele ale tn=rului lupt=tor figurat pe jambierele de la Agighiol exist= similitudini. |n ambele cazuri reg=sim incizii orizontale, iar direc] ia lor este aceea[i: pornesc de pe nas pe obraji. Acest= tehnic= de tatuare arat= o continuitate de ritualuri \n evolu]ia unor triburi carpatice, \nrudite de-a lungul timpului, prin simbolismul lor totemic. Tatuajul heraldic Tatuajele au fost interpretate de c=tre istorici, geografi [i literati ai Greciei antice [i scriitori latini, pentru popula]iile predace sau migratoare din Dacia preistoric. Ceea ce au descoperit arheologii este, astfel, completat de vechii istorici greci care vorbeau despre tataujele agatr [ilor (popor arab apropiat de traci), ge]ilor, tracilor, cele ale locuitorilor Istriei [i ale ilirilor. * De exemplu, Pompeius Mela sus] ine c= agatr[ii \[i tatueaz= fa]a [i m=dulrele \n func]ie de considera]ia de care se bucur= fiecare de pe urma str=mo[ilor s=i.

To[i au acelea[i semne [i ele sunt de a[a natur= \nct nu pot fi [terse prin sp=lare. * Artemidor din Daldis spune [i el c= la traci sunt tatua]i copiii nobili, iar la ge]i sclavii. * Herodot precizeaz= c= \n aceast= arie, tatuajul este semnul neamului ales, cel netatuat fiind om de rnd. * |n secolul IV-III \.e.n., filozoful grec Clearh din Soli poveste[te c= nevestele sci]ilor au tatuat spre pedepsire femeile trace. Astfel batjocorite, ele au [ters urma nenorocirii lor \ntr-un fel special, gravnd desene [i pe restul pielii, pentru ca semnul ru[inii [i insultei s= [tearg= ocara prin podoab=. * Strabon, un alt filozof grec a precizat [i el c= toate neamurile se tatueaz=. * Dion Chrysostomos, orator [i folozof grec al secolului I e.n., relateaz= c= \n Tracia femeile libere sunt pline de semne f=cute cu fierul ro[u [i, cu ct au mai multe semne [i mai variate, cu att se arat= a fi mai nobile. * Plutarh este un alt istoric care a men]ionat c= tracii pn= astast=zi \[i tatueaz= femeile, ca s=l r=zbune pe Orfeu. * Porfir (filozof grec din secolul II e.n.) poveste[te, citnd al]i istorici, c= Zalmoxis a c=zut \n minile ho]ilor [i a fost tatuat,

, cnd s-a f=cut r=scoala \mpotriva lui Pitagora, care a fugit [i [i-a legat fa]a din pricina tatuajului. Totu[i, exist= posibilitatea ca tatuajul lui Zalmoxis s= fi fost efectuat \ntr-o perioad= ini]iatic=, \n timpul consacr=rii \n [coala t=cerii, a lui Pitagora. * Aristofan, la rndul lui, relateaz= c= locuitorii de lng= Istru [i Dun=re se tatueaz= [i se \mbrac= \n ve[minte colorate. El mai spune c= femeile sunt cele care se tatueaz= cu motive ornamentale, socotite podoabe, iar tatuajele se realizeaz= cu ace. Acele erau \nro[ite \n foc, iar cnd se realizau \mpuns=turile, se ad=ugau [i diver[i coloran]i. B=rba]ii de rang \nalt erau cei care foloseau, mai cu seam=, tatuajele. Iar cnd unei persoane de rang mai mare i se spune cel alb, apelativul este ironic, ca [i cum ar avea fruntea curat= [i alb=, netatuat=. |n final... Tatuajul reprezenta un semn de noble]e, fiind practicat, mai ales \n ultima perioad=, mai mult de conduc=tori [i regi. La geto-daci se tatuau unii dintre oamenii de seam=, \n ultima perioad= a dacilor tatuajele fiind considerate att podoabe ct [i semne ale unei descenden]e din nobilime.

Decomentarea [i redactarea de Abie