Sunteți pe pagina 1din 30

Ioan Rus a proiectat \ntre Bra[ov [i Bor[ autostrada \mbog`]irii cu dou` benzi: PSD [i UDMR

Anul XIV nr. 22 (651) 1-7 iunie 2004 32 de pagini 15.000 lei

Tor]ionarul de cerbi

Priboi \mpu[c` [i elanul finlandez

s ` p t ` m \ n a l

d e

m o r a v u r i

g r e l e

Ei c\[tig` \mpreun`, bucure[tenii pierd separat

Geoan` a pus pe goan` 110 milioane de euro


P
entru c` duminic` trebuie s` v` mi[ca]i fundurile p\n` la sec]ia de votare, ]inem s` v` amintim c`, la prim`rie, exist` [i un Consiliu. Despre ce a reu[it s` fac` din Bucure[ti o band` de consilieri PSD, condu[i de c`petenia lor suprem`, Dan Ioan Popescu, pute]i afla \n ancheta de la pagina 3. {i ve]i mai descoperi c` Mircea Geoan` nu minte c\nd spune c` se pricepe la credite externe. Minte c\nd spune c` le aduce: \n 2003, Mircea Geoan` a refuzat bucure[tenilor un credit de 110 milioane de euro.
T

Pagina 3

rietenii du[manului meu s\nt [i du[manii mei, \[i d` seama ursul carpatin. Or, singurul du[man natural mai important al lui Mo[ Martin la ora actual` nu este omul, ci Adrianul. Adrianul are mul]i prieteni, dar cel de care trebuie s` se team` ursul nostru este Priboiul, un prieten al lui N`stase de care le era fric` [i oamenilor, \n perioada revoltelor muncitore[ti de la Bra[ov. Priboiul are \ns` chef s` v\neze anul acesta ni[te elani din Finlanda. Ce treab` are ursul atunci? Citi]i \n

Pagina 9

Vis\nd s` redevin` for]a politic` conduc`toare a \ntregii societ`]i, partidul-stat \ndeamn` aleg`torii de la ora[e [i sate:

S~ FACEM VOTUL, TOVAR~{I!


Dragi tovar`[i [i pretini, v` felicit pentru realiz`rili voastre! Avem prespective minunate pentru recolta de voturi la ectar \n jude]ili Costan]a, Bac`u, Vrancea, Dolji, Olt [i Gorji. Costat c` iezist` totu[ unili lipsuri \n ceace prive[te jude]ili Cluji [i muncipiu Bucure[ti. P`i, se poate, toar[u Geoan`, toar[u Rus? Ce-a p`zit toar[u Cozm\c` de la Organizatoric c\nd i-a trimis \n teritoru f`r` iesperen]` \n lupta cu dujmanu de clas`? |n \nchiere, v` urez, tovar`[i, s` ob]ine] primu loc frunta[ \n \ntrecerea electoral` [i, dac` se poate, chiar locu \ntii! (aplauze, urale, se scandeaz` Ceau[escu, PCR! Bun venit \n PSD!)

Secven]e de la plenara l`rgit` a tovar`[ului Nicolae Ceau[escu cu activul de partid [i de stat PSD pentru dep`[irea exemplar` a planului pe ramur` la Consiliile Populare Municipale, Jude]ene [i Ioropene

Pag. 16

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE Sta]i


lini[tit, domnu N`stase! C\[tig`m Vrancea la sigur! P`i, dac` pe mine m` voteaz` chiar [i numa prietenii [i colaboratorii care i-am dat \n g\t, [i tot ies din primul tur cu 85%. Ca domnu Iliescu.

S` nu vorbe[ti de funciare \n casa sp\nzuratului


Pe scurt: mai mul]i cet`]eni ai ]`rii au c`p`tat teren \n noul rai al imobiliarelor, Vama Veche. B\rfologia func]ioneaz` cic` unii au primit p`m\nt dup` ureche. E ar`tat` cu degetul [i secretara prim`riei, Petrina Boi]`, care a [i v\ndut terenul. Scump. Noi am lansat ni[te \ntreb`ri, ca s` test`m pia]a zvonurilor. Ei ne-au vizitat la redac]ie: primarul Urdea plus secretara. Cine a turnat? Secretara: Totul e legal, dar o s` cer Consiliului Local s` anuleze hot`r\rea. N-am \n]eles de ce. Dup` alte c\teva zile, [edin]a consiliului: vorbe grele. Cic` s-a b`gat deja procuratura (?!). Cineva a rugat-o pe doamna Boi]` s` vorbeasc` mai \ncet, c` se aude de afar`. Se pare c` avea dreptate: s`pt`m\na viitoare v` vom povesti a[a, ca divertisment ce se \nt\mpl` la o [edin]` de-asta.

Brfe, [menuri, [u[anele


na trecut`, prilej minuNNNSummit-ul de s`pt`mnat pentru pre[edintele Iliescu s` danseze samba la Mamaia \n aplauzele pre[edin]ilor invita]i, a cerut [i unele mici sacrificii. Pentru a asigura tihna demnitarilor str`ini, Hotelulul Majestic din Mamaia [i-a expediat la hotelul frate (Majestic) din Olimp, toate g[tele din ograd`. Erau, s`rmanele, ni[te g[te decorative, care prezentau riscul major s` produc` ggituri. Explozia ga-ga s-a produs, \n schimb, la Neptun, unde deportatele [i-au disputat cazarea cu rezidentele, spre bucuria vilegiaturi[tilor din hotel. Evenimentul ni-l apropie pe pre[edintele Iliescu de pre[edintele Ceau[escu, pe vremea c`ruia Direc]ia 5 de Securitate [i gard` executase to]i coco[ii din satul Snagov pentru c` refuzau s`-[i ]in` pliscul. A[a a devenit Snagovul satul cu cele mai nefericite g`ini din Romnia. La 1 martie, la CNSAS a fost depus` o cerere prin care se solicita identificarea materialelor informative furnizate de Marian Opri[an Securit`]ii \n anii 1988-1989. |ntr-un mod normal de surprinz`tor, CNSAS-ul nu a ob]inut de la SRI, \n 3 luni, nici un r`spuns cu privire la calitatea de turn`tor a respectabilului Opri[an. Ce-i drept, nici nu-i va fi u[or s` produc` un document din care s` rezulte c` baronul PSD din Vrancea nu ar fi fost colaborator, odat` ce solicitarea a fost depus` personal de fostul c`pitan de contraspionaj Lungu Dorin, fix cel la care turna Marian Opri[an. Singura reac]ie a celor de la SRI a fost s` pun` sub urm`rire telefonul fostului lor coleg, cel care \l deranjeaz` pe protejatul patronilor lor, Mitrea [i Priboi. De[i suflul exploziei de la Mih`ile[ti trebuia s` bat` pn` la izmenele mini[trilor Mitrea [i Oprea, s-a v`zut limpede c` acestora li se cam flfie de la sine, a[a c` singurul sacrificat va fi (\n urm`toarele zile) Mihai Ba[ulescu, [eful Agen]iei Na]ionale a Drumurilor. Ca s` se zguduie [i scaunele celor doi mini[tri, se pare c` e nevoie ca Dumnezeu s` ne dea norocul unui meteorit. O circular` PSD de interior care reglementeaz` activitatea filialelor la alegerile de duminic` spune c`, \n localit`]ile mici, unde observatorii mai pot fi fenta]i c-o ]uic` [i-o ra]`, membrii partidului trebuie s` aduc` personal lumea la vot [i s` dea un raport al performan]elor pn` cel trziu la ora 14,00. PSD nu [i-a mai propus s` scoat` at]ia ]`rani din case \ntr-o singur` zi de la colectivizare. Cu ocazia vizitei de vineri a lui N`stase la

NN

Vezica imobiliar`

A[ez`m\ntul cultural

NN

Marian Opri[an, [eful provinciei europene Vrancea, o ilustrare perfect` a principiului PSD Au turnat [i i-a adunat
Constan]a, Inspectoratul {colar a ordonat c`tre {coala General` 28 Dan Barbilian s` scoat` dou` clase de a IV-a [i dou` TIR-uri cu flori \n \ntmpinarea celui mai important t`tic pe care l-a dat aceast` ]ar`, dup` Ceau[escu [i Iliescu. Doar revolta ctorva p`rin]i a reu[it s` anuleze ordinul slugoilor de la Inspectorat. Dar tare ne temem c`, dac` se sup`r` Maz`re, mine-poimine copiii {colii Generale 28 vor trebui s` vin` cu p`rin]ii tun[i. Unul dintre cei mai vero[i arabi de pe p`mnt, Omar Hayssam, care datoreaz` o mie de miliarde de lei la bugetul de stat, [i \l \nso]e[te pe Iliescu \n turneele preziden]iale, a pus mna pe cele mai bune pie]e ale Capitalei, Amzei [i 1 Mai. F`c`tura asta cu aere de sarazin, conduit` de Ali Baba [i adept al marelui filozof medieval Benladenus percepe chirii

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI)


R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Secretar general de redac]ie: Mar us BOR}EA Mariius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA Alexandru C~UTI{, Reporteri: Alexandru C~UTI{, Gabr e DROGEANU Dan e GOACE Gabriiell DROGEANU,, Daniiell GOACE,, C`t` n MATE A exandru V~RZARU C`t`lliin MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

NNN

NNN

NNN

de 4.500 de euro pe lun`, pentru un spa]iu de 12 metri p`tra]i, \n Amzei. Succesul lui Hayssam se datoreaz` complicit`]ii penale a slujba[ilor pesedi[ti din administra]ia public`. Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

Bula demnitarului
CATEGORIA

EMIL BOBU
Ilie Boto[ (procuror general): Gre[eala const` \n faptul c` nu s-au extins cercet`rile p\n` la maximum. Eugen Constantinescu (senator PRM): L-au molestat pe Gogean p\n` [i-a pierdut con[tiin]a. Mircea Geoan` (candidat la Prim`ria Capitalei): Eu v` spun c` p\n` \n 2008 veniturile [i nivelul de trai al bucure[tenilor se vor dubla.
CATEGORIA

Lumea nu vrea s` ne mai regrete \nc` o dat`. }ine]i minte ce se zicea despre noi pe vremea Conven]iei: ~ ilal]i furau, da m`car f`ceau treab`. V` da]i seama ce [ans` nu trebuie s` rat`m anul `sta? P`i, dup` ce intr`m \n UE, nici m`car nu mai trebuie s` facem treab`.

Delia DR~GU{IN Promotion Manager: Delia DR~GU{IN delia@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Traffic Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro 2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu sales manager 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro Raluca Mohora Raluca Mohora senior sales

LIMBA DULCE MULT ADUCE


Adrian N`stase (prim-ministru): |l v`d [i l-am v`zut \ntotdeauna foarte bine pe domnul Iliescu la partid, inclusiv ca pre[edinte.
CATEGORIA

DA EU CU CE VORBESC?
Grigore Zanc (senator PSD): E o lips`, ar trebui s` am megafon.
CATEGORIA

manager DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Te 021 205 72 00 Tell..:: 021..205..72..00;; Fax 021 223 21 00 Fax:: 021..223..21..00 Abonamente pr n Rod pet S A Abonamente priin Rodiipet S..A.. Nr de cata og 2002 sau d rect Nr.. de catallog 2002 sau diirect lla Academia Ca]avencu a

Alexandru Athanasiu, v\nz`torul ambulant de bilete la Interna]ionala Socialist`, Adrian N`stase membru, [i Octav Cozmnc` lupt`tor utecist \n Rezisten]a Comunist`
ca partid, ca cel mai important partid, s` CATEGORIA ACESTE rat`m pre[edin]ia.

VOTARE CU PREMEDITARE

ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 2, Bucure[ti Sector 2, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`
Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

Octav Cozmnc` (pre[edinte executiv PSD): Noi nu ne putem permite CATEGORIA

CUVINTE NE DOARE

CATEGORIA

Ionel Bl`nculescu (ministrul Controlului): At\ta timp c\t exist` fiin]a Marian Opri[an (pre[edintele Conuman`, cum exist` l`comie, gelozie, ur`, siliului Jude]ean Vrancea): |n urm`torii 4 ani, ]ara va fi condus` de Adrian Dan Ioan Popescu (pre[edinte PSD va exista [i corup]ie. N`stase pre[edinte, [i Miron Mitrea Bucure[ti): Ac]iunea aceasta este o prim-ministru. fraud` \n sine. |ntunericitul

LUCRUL |N SINE {I LUCR~TURA |N FINE

MULT E DULCE {I FRUMOASE LIMBILE CE LE DAU

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro


academia@catavencu.ro marius.bortea@catavencu.ro

Doamnelor [i doamnelor! A ap`rut noul num`r , cea mai curajoas` revist` pentru femei! Luna iunie v` aduce temperaturi \nalte [i un sumar fierbinte: Pictorial Mihaela R`dulescu Cleopatra gravid` cu Elan; Mod`: Janine, din nou manechin; Pictorial Virgil Ian]u: R`sf`]atul femeilor; Reportaj: Femei celebre \n politic`; Tema dosar: Drumul spre succes e pavat cu sex?; Interviu cu Robert Turcescu, despre trupul lui! Cite[te , revista care \i dezbrac` pe b`rba]i de secrete. Vei afla c` tr`ie[ti \ntr-o lume a b`rba]ilor. Condus` de femei.

tabu

tabu

unora le place jaful

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004 St`p\ne, am convocat pe tutti capi de la famigliile pe care le conduci \n Capital` de-at\ta vreme. A venit [i Don Corupzzini [i Don Comissioni [i Don Licitazzio, numai oameni de onoare de-a noastr`, ce mai! Dar se tot \nghesuie un ]ig`nu[ mic, Don Vanghelini, zice c` are [i el invita]ie. Da pentru c` n-a \nv`]at \nc` toate literele, c` e cam la \nceput cu [coala, nu [tie dac` invita]ia e de venire sau de S` nu faci plecare de la noi.

Conspira]ia \mpotriva Bucure[tiului


sau m`re]ele realiz`ri ale Consiliului General al Municipiului Bucure[ti
Guvernarea N`stase a \nceput cu dreptul
Destul de timpuriu, partidul [i-a dat seama c` principalul pericol care \l amenin]` este s` se lase ademenit de farmecele corup]iei. Drept care, \nc` din primul an, a promovat Legea accesului la informa]iile de interes public [i a promovat un tn`r imaculat \n postul de [ef al Corpului de Control al prim-ministrului, recte pe Victor Ponta. Imaculatul a [i declan[at una dintre cele mai autentice investiga]ii la nivelul Consiliului General al Municipiului Bucure[ti (CGMB). Motivele investiga]iei au fost semnalele din pres` privind conflictul de interese \n care se aflau mul]i dintre consilieri. Controlul s-a derulat \n perioada octombrie-noiembrie 2001. Ce vremi! Mai mult, concluziile depuse de \nc` imaculatul Ponta pe biroul premierului nu au fost \nghi]ite de uitare [i nici nu au fost urmate de obi[nuitele obr`znicii publice ale lui N`stase, ci de necrezut s-au soldat cu o decizie fantastic`: prima Hot`rre de guvern din 2002 (HG nr. 1) a demis, la pachet, \ntregul CGMB. Curat anticorup]ie, nenicule! Din p`cate, aici visul cel frumos se termin`; trezirea la realitate a \nsemnat o contestare a Hot`rrii guvernului \n instan]` (culmea, f`cut` de doi consilieri ]`r`ni[ti Stoica [i Cimpoieru, dou` scule triste ale pesedi[tilor). Practic, din momentul HG, consiliul trebuia s` se autodizolve. |n fapt, s-au autosuspendat numai consilierii PD [i PNL. Consilierii PSD [i cele dou`-trei gunoaie ]`r`niste [i ufediste [i-au declan[at activitatea \n regim de Consiliu-pirat. oane de euro (componentele \nsemnau: contorizarea vnz`rii de c`ldur` [i ap` cald`, parcajul subteran la Gara de Nord, modernizarea tramvaielor, reabilitarea drumurilor [i pasaj suprateran Basarab). 7 decembrie 2000: Guvernul aprob` [i el fiecare dintre cele 5 componente. Dup` care se declan[eaz` procedurile legale [i contractuale \n care sunt organizate licita]ii pentru proiectare [i execu]ie pentru componente; pentru fiecare pas, BEI comunic` no objection; lucrurile evolueaz`, a[adar, normal chiar [i dup` ce primarul a r`mas cu un consiliu exclusiv pesedist [i cvasi-ilegal (ianuarie 2002). Asta pn` \n momentul \n care le-a venit pira]ilor mintea la cap.

ce face Popa
Candidatul PSD, Doru Popa, la Prim`ria Aradului este pastor baptist [i ar trebui, prin perspectiva acestei denomina]iuni neoprotestante, s` fie foarte cinstit [i cast. Numai c`, de o vreme, tot Aradul [tie c` primarul Popa calc` strmb fa]` de so]ia sa [i se vorbe[te c` ar avea o amant`. P`i, dac` e a[a, or fi adev`rate [i vorbele care spuneau despre el c` fur`!

Cum a \nceput PSD s`-[i taie organul


Proverbul sun` a[a: mai bine-mi tai p* dect s`-]i dau ]ie ceva. |n luna mai 2002 s-a declan[at procesul de automutilare pesedist`. Atunci s-a descoperit c` dac` normalitatea continu`, a) B`sescu va termina mandatul cu cteva succese [i b) banii pentru proiecte risc` s` fie distribui]i prin licita]ii, adic` s` scape de trompele avide ale zecilor de firme pesediste. Nu s-a luat deloc \n calcul c`, dac` proiectul continu`, Bucure[tiul risc` s` devin` ceva mai civilizat. Or, \n mai, proiectul ajunsese \n etapa \n care urma s` fie ratificat ca lege de Parlament. {i, de fapt, a [i fost ratificat. Cu o minuscul` modificare: \n loc de Municipalitate (ca beneficiar al \mprumutului [i, respectiv, ca executor al proiectului) a ap`rut Consiliul General. Modificarea substituia persoanei juridice a Prim`riei, reprezentat` de primar, o entitate lipsit` de identitate juridic`; o analogie posibil` ar fi cea a unei lovituri de stat \n care Parlamentul preia atribu]iile guvernului. Imediat dup` ce genialul transplant a fost comis, CGMB a refuzat s` actualizeze indicatorii tehnologici pentru 3 dintre cele 5 componente. Planul pesedel era subtil ca o bt`. Obiectivul nr. 1 = banii trebuie s` ajung` la firmele lor. Pentru asta, proiectul trebuia s` fie restructurat, iar banii redirija]i c`tre repara]ii de str`zi. Str`zile lor.

Vizavi de pu[c`rie
Un s`pt`mnal din Timi[oara f`cea, mai deun`zi, un tur acas` pe la candida]ii la prim`rie. Cel mai bine plasat imobiliar s-a dovedit a fi candidatul PRM, Petre Petri[or, care [i-a construit o vil` baban` taman vizavi de pu[c`rie, pe str. Popa {apc`. Mo[tenire, i-a spus el reporterului inocent, de la mama. Cei mai tari cu memoria [i amintesc ns` c` prin 1996, cnd era pre[edintele Tribunalului Timi[ [i frate de cruce (m` rog, de semilun`) cu Iskandarani [i Mujea Marcelini (caza]i mai mul]i ani vizavi, la pu[c`rie), Petre Petri[or a cerut locuin]e pentru magistra]i [i [i-a tras o a[a numit` magazie n centru, cu teren mare pe Popa {apc`!. C`, apoi, a trecut-o pe maic`-sa [i apoi a mo[tenit-o, astea s\nt broderii. Cum tot broderii penale s\nt [i favorizarea infractorului, abuzul \n serviciu, traficul de influen]`, trecerea pe diverse nume a mai multor ma[ini de lux, case de vacan]` etc. |n 2001, cnd a venit PSD la crm`, Petre Petri[or a fost sp`lat de pete. Ceea ce arat` trei lucruri: unu, c` PRM Timi[ este frate cu PSD Timi[, doi, c` Petre Petri[or vrea prim`ria pentru a des`vr[i broderia [i trei, c` poate nu degeaba [i-a f`cut vil` vizavi de pu[c`rie.

Dan Ioan Popescu, un nume care se pronun]` din ce \n ce mai des Don Ioan Popescu
altor finan]`ri, \n condi]iile \n care sabotajul a fost continuu. Dar nu noi l-am f`cut erou, ci MLPAT (Mitrea), inspec]ia \n Construc]ii (Sechelariu) [i Curtea de Conturi care au h`r]uit continuu firmele care executau lucr`ri; contoarele au fost blocate \n vam`; drugi de beton au fost arunca]i (la Ca[in) pe [inele pe care trebuia s` treac` o drezin` care inaugura noua linie 41 [i alte asemenea. baza c`ruia s` solicite un alt credit. Ei bine, acest nou studiu a fost realizat de Prim`rie [i supus aprob`rii CGMB. N-o s` crede]i, Consiliul l-a respins. Valoarea bugetului era de 480 de milioane de euro. De[i acest refuz pare la fel de aberant ca [i respingerea creditului BEI, el are o logic`. Primarii de sectoare apucaser` s` toarne haiduce[te asfalt electoral peste unele str`zi. Or, studiul de fezabilitate risca s` aduc` \n discu]ie o analiz` privind fondurile care au fost folosite de sectoare pentru str`zi. Nimeni nu [tie care sunt b`ncile care au finan]at lucr`rile [i nici \n ce condi]ii au fost luate creditele. A[a c` era logic c` studiul trebuia ref`cut pornind de la situa]ia nou creat`. Cine a sacrificat bucure[tenii ca s` moar` capra lui B`sescu? Principalele opera]iuni au fost conduse de c`petenia consilierilor-pira]i, Dan Ioan Popescu, \n calitatea lui de pre[edinte al filialei municipale a PSD. Aici a fost centrul de strategii. Cei mai zelo[i consilieri au fost Giugula, Stan, Diaconescu [i Goncea. Unii dintre ei au interese \n firme de construc]ii (care aduc un autobuz de muncitori din Ciorogrla, cump`r` ni[te asfalt, \nchiriaz` un picamer [i doi saci de ciment [i tarifeaz` ct pentru o autostrad`); pioni importan]i au fost ministrul T`n`sescu, care a blocat cu perseveren]` accesul la bani, prefectul Oprea, care a validat deciziile CGMB, [i parlamentarii PSD. Dar nimic n-ar fi fost posibil dac` deciziile luate la nivelul guvernului n-ar fi fost semnate de cei care au refuzat bucure[tenilor accesul la 137 de milioane de dolari: Adrian N`stase [i specialistul \n respins credite externe, Mircea Geoan`. Mircea TOMA * ula ** uie

Istoria re[ap`rii Bucure[tiului


pe bani europeni a \nceput h`t, \n 1993. Atunci a fost semnat, \ntre statele membre ale Uniunii Europene (atunci Comunitatea European`), Acordul European o form` de asociere \n vederea asist`rii Romniei; a fost consolidat \n 1997 printr-un alt acord Acordul Cadru; toate au condus la decizia din 28 martie 2000, cnd Consiliul Guvernatorilor B`ncii Europene de Investi]ii (BEI) a autorizat acordarea de \mprumuturi pentru proiecte de investi]ii \n Romnia. Gata, nu v` mai plictisim cu detalii ale birocra]iei diplomatice, le-am men]ionat numai pentru a semnala c` antecedentele asisten]ei financiare a Romniei [i, \n particular, a Bucure[tiului au implicat, practic, toate guvern`rile care s-au compromis la crma ]`rii. Adic` a fost o performan]` mai degrab` apolitic`, \n ideea general` c` dac` vor oamenii s` ne dea ni[te bani, hai s` nu-i descuraj`m prea tare.

Politicienii de grot` ai PSD


au \nceput s` se trezeasc` \n momentul (ianuarie 2003) \n care BEI le-a dat o elegant` m**: BEI nu recunoa[te calitatea de partener a CGMB, ci pe cea a Municipalit`]ii, deci pe primarul general, semnatarul contractului. Acesta este momentul \n care Dan Ioan Popescu a \ncercat s` cad` la pace cu B`sescu, transmi]ndu-i proiectul s`u pentru Bucure[ti: hai s` facem fifty-fifty. Cum nici asta nu era realist, [i s` fi vrut B`sescu, pesedurii au \nceput, treptat, s` bat` \n retragere: \n aprilie 2003 a fost re\nfiin]at` Administra]ia str`zilor. S-a semnat chiar un act adi]ional pentru ca B`sescu s` poat` folosi primii bani. A[a au \nceput \n luna mai lucr`rile pentru un proiect de reabilitare a str`zilor care ar fi trebuit s` fie terminat \n septembrie.

Gangsterii s-au pus pe s`pat tunelul spre b`net


25 iulie 2002: CGMB decide realocarea sumelor din proiect. N-au avut nici o problem` s` voteze \ntre ei modificarea unui proiect negociat timp de c]iva ani, realocnd 137 de milioane de euro dup` cum a vrut mu[chiul din capetele lor. Totodat`, s-a decis ca primarii de sector s` \nceap` studiile de fezabilitate. Studiu care, \n cazul Vanghelie, a \nsemnat, simplu, frecarea minilor. B`sescu atac` \n contencios decizia CGMB [i, \n 15 august ob]ine o decizie favorabil`. Asta nu-l \mpiedic` pe prefectul Oprea s` valideze abera]ia dup` cteva luni. Mai mult, pirateria se dezl`n]uie [i, \n 24 octombrie, Consiliul desfiin]eaz` Administra]ia str`zilor, care se transmite sectoarelor. Din acest moment, orice activitate de interven]ie asupra carosabilului este blocat`: timp de 7 luni, nici o lucrare n-a fost posibil`, administra]ia fiind aruncat` practic \n neantul unei totale dezorganiz`ri. Dup` \nc` o lun`, Consiliul \[i aminte[te c`, hopa, mai e cineva care trebuie s` \[i dea acordul: un c`cat de Banc` European`. Drept care decide cu na]ional` demnitate s` cear` BEI realocarea a 137,1 milioane de euro, de la cele 3 componente de care CGMB nu avea chef, [i s` le repartizeze de urgen]` str`zilor.

Ucule, pas`re surd`


Pe ministrul Ioan Rus, candidatul PSD la prim`ria Clujului nu-l sus]in doar prietenii de la Bucure[ti, ci [i amicii locali. Bun`oar` Mirela Peev, fosta so]ie a traficantului Vladimir Peev, face un efort sus]inut de a-l \mb`rb`ta pe domnu Ucu. Prezen]a ei ampl` \n paginile Clujeanului, unde faptele-i de c`m`t`rie \i fac s` ro[easc` pe ai lu Duduianu, Pian, Studentu [i Sadoveanu, \l ajut` pe ministru s`-[i priveasc` procentele cu un microscop din ce \n ce mai performant. Madam Peev, cocoan` din anturajul mai vechi al lui Rus, e dat` \n g\t cu cifre, m`rturii [i date de calendar, suficiente ca un ministru de Interne adev`rat s`-i dea o op]iune serioas` pentru bul`u. E de mirare \ns` absen]a din material a lui Ioan Rus, mai ales c` un am`nunt de importan]a asta nu putea sc`pa Clujeanului. Cineva trebuie s`-i fi speriat pe b`ie]ii `[tia!

Nici proiectele de reabilitare urban`


a Capitalei nu au cum s` fie ale unei singure echipe politice. {i asta pentru c` au ciclul mai lung dect cel al mandatelor de 4 ani pentru care muncim noi la urne. Master plan-ul JICA, realizat de japonezi pentru dezvoltarea transportului urban \n Capital` \n anul 2000, este gndit s` fie realizat \n 15 ani [i ar costa 2,175 miliarde de dolari. E limpede c` pentru a ajunge s` folose[ti banii europeni, continuitatea proiectelor este esen]ial`. Continuitate pe care trebuia s` o asigure, \n anul de gra]ie 2001, echipa B`sescu \n colaborare cu consilierii-pira]i ai PSD.

Romnia campioan` mondial` la stupiditate


|n martie 2003, \n fa]a refuzului BEI de a realoca fondurile din creditul de 110 milioane, Guvernul Romniei emite Ordonan]a nr. 13, prin care cere BEI s` retrag` finan]area pentru componentele pe care PSD-ul nu le-a dorit. Acele componente pe care le-a stabilit studiul japonez ca fiind prioritare. Asta, \n condi]iile \n care Banca European` a \ncurajat partea romn` s` elaboreze un alt studiu pentru str`zi, \n

Intrarea boxerilor

Rela]ia dintre CGMB [i Municipalitate a debutat \n condi]ii de normalitate. 30 noiembrie 2000: CG aprob` indi- B`sescu a f`cut ceva Sun` penibil s` te referi laudativ la un catorii tehnico-economici pentru 5 componente ale planului JICA, pentru care BEI primar care a reu[it s` \ncheie cteva urma s` acorde un \mprumut de 110 mili- lucr`ri care fuseser` demarate \n baza

f i n c`

Platon [i Aristotel nscennd ceva tembel

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

TRAIAN B~SESCU: S\nt un amestec de fonduri PHARE [i trecutul meu de pe vapor


{i a venit [i vremea lui B`sescu. E primarul Bucure[tilor, opozantul opozan]ilor, acuzat de furat de nave [i dat cu subsemnatul la Securitate, dar \n acela[i timp un tip nu prea frumu[el, purt`tor al unei chelii cu franjuri [i al unei simpatii populare \n valuri. Cum dracu se \nt\mpl` asta?

B`sescu, un ur\t
Reporter: S\nte]i, \n primul r\nd, un b`rbat ur\t. Traian B`sescu: Da, nu-s frumos. Rep.: Mereu mi-am zis: cum pute]i merge cu fa]a asta prin Bucure[ti? T.B.: E, am farmec! Rep.: De ce dracu v` p`stra]i [uvi]ele alea \n cap s` fluture? T.B.: Nu [tiu, \mi poart` noroc. De la c\t p`r a r`mas viu. Rep.: De ce nu renun]a]i la el? T.B.: Din ce e al meu, nu dau nimic. Rep.: E chestie de mahala... T.B.: S\nt un amestec de fonduri PHARE [i trecutul meu de pe vapor. Rep.: Mai s\nte]i [i sa[iu. T.B.: Da, din na[tere. Rep.: M` vede]i dublu? T.B.: Nu, te v`d bine! Rep.: Totu[i, a]i furat vapoarele alea! Nu iese fum f`r` foc. T.B.: Nu se \nt\mpl` nimic, nu am furat nimic. Navele nu s-au v\ndut de mine, eu plecasem din minister atunci. Se bate toba din 93 pe chestia asta. {i de atunci, categoric, niciodat` nu am fost un tip comod.

Nemernicii: Oprea [i Mitrea


Rep.: De ce v` b`ga]i \n jocul `sta politic, `sta cu prim`ria? T.B.: P`i, de ce s` nu m` bag? Chiar nu crede]i c` ar trebui s` fie pu]in` opozi]ie la PSD, de ce crede]i c` ar trebui s` fie doar ei peste tot? A fost obliga]ia mea s` fac opozi]ie la PSD. Rep.: |n]eleg, dar m` \ntreb dac` ave]i ceva de spus \n plus fa]` de ce spun pesedi[tii. M` \ntreb dac` ave]i cu ce s`-i prinde]i. T.B.: Chiar crede]i c` ei au ceva de spus? Chiar pute]i avea \ncredere \n faptele lor? Nu e treaba mea s` le num`r

miliardele din China, casele lui N`stase, ho]iile lui Dan Ioan Popescu. Crede]i c` asta este treaba mea? Nu cred c` este. Crede]i c` e treaba mea s`-i v`d pe doi mini[tri, unul al Transporturilor [i unul al Administra]iei Publice, care ac]ioneaz` ca ni[te nemernici, care ordon` astuparea craterului de pe urma exploziei din Buz`u cu cadavre de oameni, cu m\ini de oameni, cu capetele? Oamenilor acestora ce s` le spui? Ai nevoie s` intri \n concuren]` cu ei \n vreun fel? Ai nevoie s`-i prinzi? Acest gest i-a definit ca oameni. Rep.: Dincolo de toate astea, nici unul din marile adev`ruri spuse de dumneavoastr` nu a ajutat la nimic. Se poate spune c` nu ave]i o arm` teribil`! T.B.: Ei nu vor putea s` acopere nici o urm`. Ei au deocamdat` toate institu]iile \n subordine, toate tremur` \n fa]a lor, datorit` lichelismului conducerii acestor institu]ii. Procuratura, Poli]ia, Garda Financiar`, toate s\nt dependente de un Ion Iliescu, de un N`stase. Rep.: {i, cu toate astea, aceste descrieri nu duc niciunde, nu \i doboar`, nu \i mi[c`. T.B.: Pe ei po]i s`-i define[ti ca pe un grup gata s` fac` cu toat` ]ara ceea ce au f`cut la Buz`u, dac` interesele lor personale o cer. Oameni care \ngroap` o ]ar` pentru interesele lor. Rep.: Ei zic: trebuie intrat \n UE, punem ]ara la munc`. T.B.: La munc` pentru cine? Pentru Iacubov, pentru Maz`re, pentru Opri[an, pentru Mischie, pentru adun`tura PSDului. Numai c` to]i muncim pentru o clic` de \navu]i]i ce nu are nimic \n comun cu ]ara asta.

Domnu Istodor, `sta e un pitic de gr`din` bucure[tean [i a trecut prin toate suferin]ele aleg`torilor. |l am de c\nd eram vecin cu N`stase [i cu V`c`roiu. L-am luat \n cas`, mititelu, ca s`-l scap. N`stase \l lega noaptea la ochi s` nu vad` unde-[i \ngroap` el sacii `ia, iar spre diminea]` ap`rea [i nea Nicu \n patru labe [i, s` m` scuze cititorii dvs., se u[ura pe el, cic` s` mai creasc`.

Traian B`sescu explic\nd, cu un exemplu practic, filosofia PSD aplicat` aleg`torilor: }ine-i \n \ntuneric [i pi[`-te pe ei!
Rep.: Dincolo de melodia cu blocarea activit`]ii prim`riei din cauza Consiliului [i a imnului cu sabotajul primarilor de sector, ce ne mai pute]i c\nta? T.B.: Dar melodiile astea s\nt adev`rate. S\nt [eful unei administra]ii care deruleaz` 567 de milioane de euro din 2000 p\n` acum, ce s-au dus \n moderniz`ri de linii, \n reparat 104 str`zi. Rep.: De ce dracu tot gropi s\nt acolo? T.B.: Dac` g`si]i o singur` groap` \n pavajul f`cut de mine, eu stau \n groapa aia. Rep.: B`sescu voteaz` cu B`sescu. T.B.: Sigur, Bucure[tiul e mai bine dec\t \n 2000. Rep.: {i cu asta tr`im ca-n 2000. T.B.: Uite, s` [tii, dar totu[i una e s`r`cia la Bucure[ti [i alta la Vaslui. Rep.: Ce cerc de interese ave]i \n spate? T.B.: Nu s\nt \n nici un grup [i nu am acceptat s` fac parte dintr-un asemenea grup. Nu pentru c` m-a n`scut mama sf\nt, ci pentru c` \mi place s` fiu liber, s` spun ce vreau, s` spun ce cred. Campania asta e dovada vie a acestui lucru. Noi nu vom cheltui nici jum`tate din banii care ni-i permite legea, pentru c` pur [i simplu nu-i avem. Rep.: Cum reu[i]i, de fapt, s` ne Rep.: De ce r\de]i, de fapt, mai mereu p`c`li]i? a[a, ca prostu? T.B.: Nici nu \ncerc. T.B.: Ca s` te ui]i tu la mine, ca Rep.: E dubiul `sta, e haios, dar prostu! Ha, ha, haha, ha! parc` nu po]i merge cu el p\n` la cap`t. T.B.: Nu merge]i voi, eu merg. Eugen ISTODOR

T.B.: Domnule, eu am avut bani, slav` Domnului, ca lup de mare, am avut bani [i \nainte de Revolu]ie c\t am lucrat \n Belgia, deci, eu am venit \n politic` cu Audi 80. S` limpezim lucrurile. N`stase a venit \n politic` \n Trabant. Pe bune, uite, N`stase a intrat \n politic` cu Trabantul [i `la, din orgoliu nem`surat, l-a vopsit \n negru s` par` Ceaik`. |n ziua Revolu]iei eu aveam Audi 80, el un Trabant. Apoi, afacerile mele au fost chestii mici, se vorbe[te de \nghe]at`, \n ea s-a specializat frate-meu, ce e al meu e un atelier de reparat nave. Mici venituri ca s` nu tr`iesc din salariu. Ce ar fi trebuit s` fac? Atelier de arhitectur`. Nu m` pricep. Rep.: E ur\t Bucure[tiul lui B`sescu dup` B`sescu. T.B.: E pu]in mai frumos dec\t Bucure[tiul lui Lis, dar insuficient pentru orgoliul meu de administrator, insufiRep.: Dumneavoastr` vorbi]i, un cient pentru cei patru ani ce au trecut. De aceea trebuie s` mai stau patru. \navu]it?

A r\de ca prostu

Trabantul lui N`stase

Pentru monumentul unei femei monumentale


Motto: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea Elisabeta Rizea

\mpotriva comunismului sau un exemplu de verticalitate pentru to]i ziari[tii care trec pe lng` el, ci [i o satisfac]ie profund uman` c`, cel pu]in o dat` \ntr-o sut` de ani, se face un pic de dreptate. Liviu MIHAIU Au mai semnat din Elve]ia-mam` pentru: Puiu Ganea, Ion Arge[ Ganea, Mircea Encioiu, Sofia Dumitru, Dan Niculescu, {erban Mironescu, Cornel Mare[, Ion R`[canu, Raluca R`[canu, Adrian Diaconu, Mih`lcescu, Oana R`[canu, Ngib, Catelu]a Gollnow, Dolly Andone, Nicolae David, Auric` Cristescu, Ion Lecca, Angy Iovi]`, Mihai Ciubotea, Aurel Prvu, Mihai Cicotti, Constantin H`l`ucescu, Modesta M`icu]a, Eugenia B`rbulescu.

Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monument


N`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[, stra[nica femeie care-[i f`cea cruce cu limba \n cerul gurii \n timpul anchetei a fost arestat` prima dat` \n 1949 [i anchetat` de Securitate pentru c` a sprijinit activ banda terorist` ArsenescuArn`u]oiu. Grupul de partizani, de fapt eroi ai rezisten]ei anticomuniste, supranumit Haiducii Muscelului, ajuta]i de Elisabeta Rizea, so]ul ei Gheorghe [i fiica sa, ct [i de c`tre majoritatea s`tenilor din Nuc[oara (familiile Arn`u]oiu, Jubleanu [i Chirca au fost familii care s-au sacrificat aproape \n \ntregime), a fost fondat de un fost colonel al Armatei Regale, Gheorghe Arsenescu, \mpreun` cu locotenentul Toma Arn`u]oiu, [i a activat \ntre anii 1949-1958 pe versantul sudic al Mun]ilor F`g`ra[, Iezer [i Leaota. To]i lupt`torii, inclusiv comandan]ii acestora, au fost uci[i \n lupte, s-au sinucis sau au fost executa]i de Securitate, ultimii \n anul 1962. Elisabeta Rizea [i so]ul ei au fost aresta]i prima dat` \n 1949, ancheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat` \n 1956, a continuat s`-i ajute pe partizani. Dup` doi ani a fost din nou arestat` [i condamnat` la moarte, pedeaps` comutat` la 25 de ani de munc` silnic`. A fost eliberat` \n 1964 [i a murit \n 2003, dup` ce a fost vizitat` de c`tre Regele Mihai I [i pre[edintele Constantinescu. Urm`ri]i de vorbele sale: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea, \ncerc`m s`-i onor`m aceast` ultim` dorin]`, dar [i pe acele femei care au luptat um`r la um`r cu b`rba]ii lor, uneori cu arma-n mn`, murind \n \nchisoare sau \n mun]i: Arn`u]oiu Lauren]ia, Plop Maria, Chirca Elena, Maria Jubleanu, Tomeci Elisabeta. Monumentul propus s` ia locul statuii lui Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu numai o simpl` statuie a unei femei-simbol al luptei populare

DONA}I AICI!
A[ez`mntul cultural Academia Ca]avencu va aduna [i administra fondurile necesare [i va ini]ia toate demersurile pentru construc]ia monumentului Elisabetei Rizea, simbol al rezisten]ei \mpotriva comunismului. S-a ob]inut acordul primarului general al Capitalei. Se va organiza un concurs na]ional pentru proiectul acestui monument, ce va fi ales de c`tre un juriu alc`tuit, deocamdat`, din: Andrei Ple[u, Mihai Oroveanu, Radu Varia, Aurora Liiceanu. Cei care doresc s` contribuie financiar la realizarea acestui proiect sunt ruga]i s` doneze \n conturile:

ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MNTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU.

teoria constipa]iei

reclamizeaz`
nainte ca via]a s` mearg` mai departe, urmnd firul sinuos al [oselelelor asfaltate de Umbr`rescu, voi trage un minut de reculegere pe dreapta [i voi adresa condolean]ele noastre colegilor ziari[ti de la Antena 1 [i Jurnalul Na]ional, familiilor pompierilor [i ale celorlal]i mor]i de la Mih`ile[ti. Acum, s` reintr`m n campanie, c` asta ne arde cel mai tare. Tonele de hrtie cu fe]e de politicieni care se l`f`ie pe stlpi [i prin paginile ziarelor au atras indignarea miilor de copaci omor]i cu snge rece pentru o cauz` din ce n ce mai vag`. Iar pentru c` fo[netul lor ecologic este o voce de nen]eles pentru urechile acelea retu[ate din poze, iat`, citi]i n premier` na]ional` ce cred copacii uci[i despre afi[ele [i articolele n care au fost imortaliza]i de c`tre politicieni. q C]iva supravie]uitori ai unei p`duri de fagi ne scriu n leg`tur` cu afi[ele [i articolele despre Mircea Geoan` pentru care au fost sacrifica]i mul]i dintre fra]ii lor. Majoritatea consider` c`, n unele din afi[ele sale, Geoan` minte deoarece are ni[te cearc`ne imense [i, asemeni inelelor la copaci, ele ar indica o vrst` de aproximativ 280 de ani, nu 58 cum scrie n C.V. Totodat`, ochii ro[ii indic` o stare de beatitudine, de relaxare dubioas`, improprie unui candidat care s` ofere ncredere. C]iva fagi mai b`trni, cu experien]`, au afirmat c` zmbetul lui Geoan`, din celebrul afi[ Bucure[ti, c[tigi cu Geoan`!, sugereaz` o dantur` cu origine s`n`toas`, iar buzele sub]iri, senzuale, trimit la o copil`rie fericit`, f`r` griji materiale, n care nu a existat nici urm` de salam cu soia. Plus c`, pe stlpii de luni, mar]i [i miercuri, zic fagii, bustul lui Geoan` d` dovad` de o mare duplicitate. Acolo apare n c`ma[`, f`r` cravat`, e popular, vorba aia, iar n articolele publicitare f`r` P, din ziarul Na]ional, apare n costum de cteva mii de euroi, cu cravat` de firm`. q ncepnd de joi, lucrurile ncep s` se schimbe. n Adev`rul, ultima pagin`, apare cravata [i dispar cearc`nele, semn c` oamenii de la Departamentul Afi[e [i flutura[i al PSD ncep s` se trezeasc`, ad`ugnd un efect suav de blur. Vineri, lucrurile se confirm`, astfel c`, n pagina 7 din Libertatea, Mircea Geoan` ne zmbe[te din nou, din semiprofil, f`r` cearc`ne, f`r` riduri, cu un ten fin, fin ca

cuv\ntul care

...{i academia CA}AVENCU dou` sute alune, c` s\nt foarte nervos! A[aaa, [i a[a cum v` spuneam, domnu Nr. 22, 1-7 iunie 2004 Egipteanu, [i la mine \n dosul biroului s-a f`cut o piramid` frumoas` de tot \n anii `[tia de c\nd beau la guvernare. Problema e c` nu [tiu c\t va rezista vecesitudinilor canalul timpului, c` dac` m` prinde \ntr-o diminea]` venind la serviciu mut ca Sfinxul [i ud ca Nilul, ia drumul centrului de sticle goale c\t ar fi ea de monument istoric!

mass-midia n`vodari
q Presa clujean` este pe cale s`-[i piard` de tot virginitatea. Organizat` de 15 publica]ii, radiouri [i televiziuni publice [i private, edi]ia 1 a Galei Presei Clujene a decernat 13 premii de excelen]` unor personalit`]i academice [i culturale clujene. Spre stupoarea publicului, Ioan Rus, ministrul de Interne, candidatul PSD la ocuparea Clujului, a fost distins cu premiul de excelen]` european`. |n condi]iile n care cei care l-au mutilat pe jurnalistul Ino Ardelean nu au fost nc` identifica]i de acela[i ministru! Fain` solidaritate de breasl` n r\ndul presarilor clujeni! Evident, gala a fost transmis` \n direct de TVR 2, pentru a face campanie pe bani publici europeanului Rus. {i, tot evident, gala a fost deschis` de machiavelicul Vasile Dncu, cu cteva glumi]e despre... libertatea presei! q Spre deosebire de alte televiziuni [i mai arondate Puterii, PRO TV-ul a refuzat s` dea [tirea despre documentul scos s`pt`mna trecut` de c`tre Ciuvic` \ntr-o conferin]` de pres` extraordinar`, prin care se pretinde c` Traian B`sescu a fost informator al Securit`]ii, cu toate c` asta l-ar fi ajutat \n campanie pe na[ul lui Adrian Srbu, Mircea Geoan`.

|nt\lnire la nivel potroacolar \ntre Hosni Mubarak, Valer Tolomak [i Nea Nicu Udpecrak
poponelul unui bebelu[ proasp`t intrat ntr-un shooting la pamper[i. Aici, fagii no[tri suspecteaz` un aranjament cu afi[ele [i posterele Monic`i Tatoiu, care [i-ar fi b`gat cremele [i alifiile prin laboratoarele de imagine ale lui Mircea. q {i dac` tot veni vorba de fe]e r`sf`]ate n cearceafuri de hrtie publicitar`, atunci afla]i c` s`pt`mna asta chipurile lui Hosni Mubarak, Ion Iliescu [i Abdulah al II-lea cu so]ia s-au l`f`it pe multe pagini color prin cteva ziare, cum ar fi Ziua de mar]i [i Ziua de miercuri. Care a fost sensul acestor pagini? Ei bine, sensul a fost s` afl`m [i noi, consumatorii autohtoni de orez, zah`r [i Toyote, c` dac` Atifco International ureaz` bun venit n Romnia excelen]ei sale Hosni Mubarak, atunci nseamn` c` patronii de la Atifco s\nt egipteni. {i cei de la Pharco Impex la fel. {i `ia de la Toyota Motor Center. Ba chiar [i cei de la Titan Ma[ini Grele S.A. q Iar ca povestea asta cu Welcome to Romania! s` se termine frumos [i romantic, atunci afla]i c`, n Adev`rul de mar]i, Taher Investments ureaz` toate cele bune, pe dou` pagini, lui Abdulah al II-lea, suveranul Iordaniei. Noi, cei de la Academia Ca]avencu, de la care nici un egiptean sau iordanian n-a cump`rat vreo pagin` ca s` se gudure pe lng` vreun suveran, ne permitem, gratis, s`-i ur`m so]iei suveranului ha[emit mult` s`n`tate [i via]` fericit`. S\nte]i frumoas`, doamn`, ne-a]i atras aten]ia, dar din p`cate s\nte]i c`s`torit`. Alin IONESCU

Ze]arul Ivan

Revista de stele verzi pe perete a PSD


Pe l\ng` cele 5-6 cotidiene pe care [i le-au arvunit cu articole f`r` (P), pesedi[tii [i-au f`cut la Bucure[ti, de restul miliardelor r`mase, un s`pt`m\nal de campanie pe o h\rtie at\t de lucioas` \nc\t, uit\ndu-se \n ea, s` se poat` \ntreba lini[ti]i: Fi]uic` electoral`, cine-i cel mai frumos din ]ar`?. La aceast` \ntrebare, r`spunsul a fost: Geoan`, domnu N`stase, [i v` rog s` nu v` sup`ra]i pe mine [i s` nu m` deturna]i spre alte scopuri, c` a[a o fric` \mi este de \ntuneric \nc\t nici \ntunericul genialului dumneavoastr` posterior nu-l pot suporta!. Dar s` l`s`m aceste mici ne\n]elegeri deoparte [i s` vedem ce citim \n primul num`r. Evident, o biografie roman]at` a lui Mircea Geoan`, din care am re]inut dou` episoade. Primul, c` Mircic` a fost un elev eminent, pe scurt \nv`]a bine de[i nu a trecut niciodat` drept un tocilar. Al doilea, c`, dup` ce a \nv`]at ani la r\nd bine, f`r` a trece drept un tocilar, Mircic` a absolvit Politehnica [i a lucrat pe [antier. Dar episodul nu se \ncheie aici, ar fi fost prea banal. Dup` orele de lucru pe [antier, cum crezi c` se relaxa Mircic`? Nu se uita la video, la filme, fiindc` nu rezista s` le vad` p\n` la cap`t, spre dezam`girea so]iei [i a prietenilor, din cauza oboselii acumulate dup` o zi de munc` pe [antier. {i-atunci, cum se relaxa totu[i acest om? Simplu: A preferat s` fac` sport ca s` se relaxeze [i, la un moment dat, s-a \nscris la ni[te cursuri de arbitri pentru divizia Onoare. Mergea duminica [i arbitra meciuri \n localit`]i din jurul Bucure[tiului [i s-a ales astfel cu o nou` experien]` intersant`. Dac` cumva domnii Porumboiu, Corpodean [i Alexa se \ntreab` despre ce experien]` este vorba, ne gr`bim s`-i l`murim, cer\ndu-le \n schimb s` citeasc` ce urmeaz` cu maxim` aten]ie: La fel ca [i \n munca de pe [antier, aici era vorba de lucrul direct cu oamenii. Chestie cu care s\ntem [i nu s\ntem de acord, \ntruc\t pe [antier lucrul direct cu oamenii implic`, totu[i, un alt tip de \njur`turi, parc` mai pacifiste. {i, \n plus, \n compara]ie cu tribunele de la ]ar`, macaragiul de la ora[ \]i scuip` \n cap un num`r mult mai mic de coji de semin]e pr`jite. Din acela[i s`pt`m\nal de campanie ne-au mai

atras aten]ia bancurile cu B`sescu de pe ultima pagin`. C` oamenii `[tia nu au pic de haz, nu ne mai surprinde de mult de ani de zile nu ne mai distr`m la jafurile lor. |n timp ce dumneavoastr` ve]i citi bancurile pesediste cu B`sescu din facsimil, o s` \ncerc`m [i noi unul, dac` permite]i: De c\]i pesedi[ti e nevoie pentru a nu schimba nici m`car un bec \n Bucure[ti timp de 4 ani? De 5, plus independentul Vanghelie, care a furat becul. Bile de papagal

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

mama natur` tat`l alcoolic

Romnia. Mici fragmente de neant. Un adidas nu vine niciodat` singur


Nu [tiam de [mecheria cu mirositul pantofilor ca s` \]i dai seama dac` e piele adev`rat`. Am \nv`]at-o de la un cer[etor b`tr\n, care s-a oprit la ni[te ]igani ce v\nd adida[i \n fa]a redac]iei [i lea luat v\nz`rile la mirosit. M-am prins mai t\rziu de ce f`cea chestia asta. Ini]ial am crezut c` \i era at\t de foame \nc\t voia s`-i m`n\nce. Am trecut mai repede pe l\ng` el pentru c` ai mei erau [i din piele, [i proaspe]i, [i calzi.

reportaj cu ]ara de g\t

Primarul Mahalache
Vasile Mihalache s-a n`scut n 26 Mai 1939 n comuna Izvoarele, jude]ul Olt, ntr-un sat de cmpie. Urmeaz` cursurile [colii generale n satul natal, Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza, apoi absolv` Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucure[ti Facultatea de Muzeologie. Este repartizat profesor de desen la {coala General` nr. 1 Fundeni, dup` care este transferat la {coala General` nr. 189, din cartierul Berceni, sectorul 4. Din 1968 [i pn` n prezent, a fost director la {colile Generale nr. 189 [i 194, ambele aflate n sectorul 4. Consilier P.D.S.R. la Prim`ria Sectorului 4 din anul 1992, pn` n luna iunie 2000. Din luna iunie 2000 a fost ales Primar al Sectorului 4 Bucure[ti. C`s`torit, are un copil: Iulia Mihaela Mihalache, absolvent` a Facult`]ii de Filologie Sec]ia de Limba German`, actualmente profesoar` de limba german` la {coala General` nr. 194 Marin Sorescu, din sectorul 4 Bucure[ti. A]i citit biografia oficial` a primarului Mihalache, un soi de list` de cum ar trebui s` ne min]im \n via]` pe noi [i, dac` e posibil, [i pe cei din jurul nostru. Care e sloganul acestul Vasile? Faptele conteaz`. Sigur, dar ce-ar fi s` rezum`m via]a lui: [eful de PCR \n [coal` a ajuns director [i [i- a angajat fata la [coala sa. O banalitate. Cu to]ii asigur`m un viitor mai bun prietenilor, rudelor, fiicelor. Dar ceea ce ne arat` ce trebuie citit \n biografie s-a \nt\mplat pe 26 mai 2004, la exact 65 de ani de la na[terea marelui Mihalache. Hanul Haiducilor e o cr\[m` ascuns` printre blocurile din Pridvorului [i b`l`riile de trei co]i din parcul din spatele Palatului Copiilor din Bucure[ti. Cum s` v` explic mai pe scurt: nici picior de oficialitate de la prim`rie, ADP, ApaNova, REBU n-a venit pe aici dec\t \n calitate de consumator [i [p`gar. E, printr-un miracol, Hanul nostru a fost aprins brusc de o abnega]ie neobi[nuit`. Pe 26 mai, nea Vasile [i-a serbat ziua de na[tere. Tortule], b`n`nuc`, kiwi[or, fripturic`, creiera[, beric`, [ampanic`, frig`ruic`, aberic` de discu]ie. Astea chiar nu import`. Cum nu import` nici prezen]a Mercedesurilor SLK, vreo [ase-[apte, trei Opelu]e, m` rog, m`rci care conteaz` la v\rsta asta [i la parteneriatele public-private dezvoltate de primar. Ceea ce \ns` chiar arat` cum se minte singur un om c` este [ef e felul cum i s-a f`cut cur`]enie domnului primar de jur \mprejurul Hanului. Iat` cum: la ora zece au descins vreo cincizeci de lucr`tori ADP. Au fost tunse b`l`riile la exact dou` palme de la trotuar, \ntre strada de acces [i Han, au fost b`tute patru cuie \n b`ncu]a c`zut`, din drumul primarului spre ziua sa de na[tere, au fost t`iate trei crengi din drumul prea s`lb`ticit al omului spre b`tr\ne]ea cinstit` consfin]it` la Han, au fost cotonogi]i doi c\ini ce nu voiau s`-[i mute boa[ele mai \ncolo. Apoi, func]ionarii de la t`iat iarba \n zadar au plecat. Cum poate un primar s` se simt` primar, cum poate s` spun` el c` faptele conteaz`? Adev`rul e c` noi s\ntem defec]i, chiar faptele conteaz`. Eugen ISTODOR

Cum adic`, doamn`, de ce mi-am serbat ziua pe gratis la Hanul Haiducilor? P`i, am fost \n control. Aveam o informa]ie mai veche, din clasa a patra, c` nenoroci]ii `[tia de haiduci lua de la boga]i [i d`dea la s`raci. Adic` ce crede ei, c` s-a-ntors lumea cu curu-n sus?

Steaua Bookarest
La Universitate, \n spatele unei tarabe pline pe jum`tate cu volume Humanitas, doi v\nz`tori discut` aprins despre viitorul copiilor. Ba se alarmeaz` c` pu[tanilor nu le mai arde de carte, ba c` profesionala aia ar fi mai bun` ca ailalt`, sau c` liceul cutare ar fi mai nimerit. La un moment dat, unul conchide pe un ton senten]ios [i imperativ, referindu-se la propria odrasl`: Ce s` mai? E clar! S`-[i bage min]ile-n cap [i s` se ]in` acolo serios de fotbal, s` nu m` mai supere at\t!. {i c\nd m` g\ndesc c` taic`-meu m-a retras de la fotbal din cauza olimpiadei de matematic`; dac` ne-am b`ut mingea, a[a ne trebuie.

Vasile Mihalache, un primar pesedist de sector care, aidoma colegilor lui, [i-ar dori s` fie reales pentru a continua ceea ce a f`cut, adic` nimic, pe bani buni

Punk [i de la cap`t
Reiau apelul pe care l-am mai f`cut acum c\teva numere: punkerii fioro[i cu creast` din autobuzul 311, cu care vin eu acas` de la serviciu, v` rog, nu v` mai face]i cruce c\nd trece]i pe l\ng` o biseric`, c` \nnebunesc! Ce fel de punkeri s\nt `ia care din 500 \n 500 de metri \[i fac cruce ca bunic`-mea? La dracu, \n Romnia, [i punkerii s\nt romni: \n loc s` d`r\me autobuzul, `[tia protesteaz` la adresa societ`]ii f`c\ndu-i cruce lui Teoctist ca babele de la Patriarhie! Ru[ine, Sex Pistols!

Pe[tera lui Ali Baba (2)


N
u [tiu c\]i dintre voi v` aminti]i un reportaj despre un magazin ciudat, pe care l-am scris \n data de 29 martie. Un magazin cu circuit \nchis, f`r` firm`, imposibil de identificat, plin de bun`t`]i, \n care, dac` \ncercai s` intri, rico[ai imediat afar` din pieptul unui gras. Cu tot cu legitima]ie de pres`, nu au fost \n stare s` \mi spun` cine s\nt [i ce vindeau. |n fa]a acestui mister total, pe bun` dreptate, am scris \n reportaj c` ar fi putut fi magazinul extratere[trilor, care, [tie o lume \ntreag`, s\nt printre noi. de o firm` numit` Gastrom International. Le-am g`sit site-ul pe Internet, am pus m\na pe telefon [i uite a[a am dat de [eful Boiceanu, un t\n`r durduliu, cu care m-am [i \nt\lnit la sediul central al firmei din Institutul Bancar Romn. Ce nostim a fost, ce ne-am distrat c\nd am citit, ce regrete pe noi c` am fost a[a de secreto[i! Chiar nu trebuia s` proced`m a[a, mi-au spus domnul Boiceanu [i unul din partenerii s`i, cu care m-am \nt\lnit. Gastromul se ocup` cu m\ncarea g`tit`, face catering. E[ti firm` [i vrei s` le dai de m\ncare angaja]ilor t`i Gastromul le aduce p`pica gata f`cut`, aburind`. Gastromul are clien]i mari, imen[i, mi-a dest`inuit domnul Boiceanu. Clien]ii no[tri au posibilit`]i, e vorba de b`nci importante, avem contracte cu ei prin care le oferim aceast` facilitate, s` ia [i produse, \n schimbul bonurilor de mas`. Magazinul acela era un depozit, veneau oamenii de la aceste firme [i luau, totul era \n regul`. L-am \nchis pentru c` (u[or jenat) coborau pensionarii din bloc, dup` articol, [i se uitau printre z`brele. |i deranja pe angaja]i! Discu]ia era pe terminate. Mai deschide]i un magazin?, i-am \ntrebat. Da, avem de g\nd, bine\n]eles. M` anun]a]i [i pe mine c\nd deschide]i? S\nt curios., le-am spus, amintindu-mi cum unul dintre angaja]ii lor, care m` d`duse afar` data trecut`, \mi spusese curio[ii mor repede. Da, bine\n]eles, te sun`m [i te anun]`m. Nu [tiam, la acea dat`, c` oamenii deschiseser` deja un alt punct de lucru. Au f`cut o \n]elegere cu cei de la Selgros B`neasa, unde casa num`rul 20 este a Gastromului. V\nz`toarele de la Selgros s\nt avertizate s` nu spun` nim`nui despre aceast` opera]iune pentru c` cine are de luat, [tie unde s` se duc`. Crede]i c` m-au mai sunat? Ce-am mai aflat? Cei care vin s` ia de la Gastrom fac parte din personalul turnurilor de control de la Aeroportul B`neasa. Aproximativ 500 de oameni. Pentru c` asta e avia]ia, ei trebuie s` m`n\nce foarte bine pentru a fi aten]i la tot ce \nseamn` dirijarea avioanelor \n aer [i aducerea lor la sol. Controlorii de trafic au, de aceea, bonuri de meniu \n valoare uneori [i de 18 milioane de lei pe lun`. Al]ii mai pu]in. ~sta e tot secretul. Nu s\nt bonuri de mas`, ci bonuri de meniu [i de aceea se feresc. Salaria]ii de acolo ajung s` cumpere multe din Selgros, inclusiv tampoane. Cum justific` Gastromul asta \n acte (pentru c`

Pomme de guerre
n timp ce m` deplasam lini[tit cu autoturismul proprietate personal` [i fluieram o melodie relaxant`, de pace, un [ofer al unei companii de distribu]ie a chipsurilor care ajung staruri m-a bruscat [i m-a scuipat prin parbrizul deschis al ma[inii mele. i anun] pe aceast` cale pe oamenii care fac acele chipsuri c` voi renun]a la acest obicei prost de a ron]`i chestiile alea pline de E-uri [i m` voi ngr`[a de-acum ncolo cu ceva mai ecologic. V` mul]umesc.

Partea a doua
Reportajul a ap`rut \nainte de Pa[te. Dup` s`rb`tori am aflat c` magazinul a disp`rut. Se u[chiser` dup` apari]ia articolului! Wow, ceva era chiar putred la ei acolo! {i a[a, m-am re\ntors la locul faptei ca s` aflu, de data asta serios, cine s\nt, [i ce [i cum vindeau ei acolo. Nu vreau s` m` lungesc, ci doar s` spun c`, la firma care le \nchiriase spa]iul, Concordia SA, tipul care se ocupase de afacere, Doroban]u, [i secretara lor m-au p`c`lit ini]ial spun\nd c` habar nu au cine a fost acolo. Noroc c` cei de la magazinele din preajm` [i-au amintit un nume. Gastrom. Apoi, cineva de la Concordia mi-a spus clar c` era vorba

Ethos, Porthos [i Aramis

nu are voie s` dea angaja]ilor tampoane Libresse \n loc de ciorb` de porc), nu [tiu. Cum ajung s` transforme \n acte tampoanele \n ciorbe [i pilafuri? Habar nu am. Important e c` s\nt necinsti]i [i e treaba lor s` se descurce cu asta. Cum, pro-

babil, s-au descurcat [i p\n` acum. Cine e \n spate [i cine \i acoper`? Poate e cineva mare. Un ministru? Care? Alexandru V~RZARU
alexvarazaru@yahoo.com

Paragini Aurii

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

bursa [p`gilor
Pro TVA e tot ce vrei [i ce nu vrei
Nu [tiu al]i colegi de-ai mei cum s\nt, dar eu, unul, simt c` rubrica Bursa [p`gilor \ncepe s` fie din ce \n ce mai greu de f`cut. S` nu \n]elege]i cumva c` mi-e greu s` scriu la rubrica asta! Nu, nici vorb` de a[a ceva, mie \mi place chiar foarte mult s` scriu despre [p`gi (de primit m-am l`sat din ziua c\nd am renun]at s` mai fiu medic, aleg\nd s` dau admitere la ASE). Problema este \ns` c` majoritatea cunoscu]ilor & prietenilor & surselor mele au renun]at s` mai dea [pag`, habar nu am ce le-o fi venit a[a, dintr-o dat`. {i atunci, ce s` fac? S` m` apuc s` dau eu [p`gi \n st\nga [i \n dreapta doar ca s` am ce scrie la revist`?! (|mi pare r`u, domnule redactor-[ef, dar a[a ceva nu fac, mai ales c` nici nu mi-a]i cerut s` fac asta!) Dincolo de aceste considera]ii t\mpite [i foarte adev`rate, am avut noroc, se pare, din moment ce, zilele trecute, o fat` dr`gu]` mi-a povestit o chestie intim` despre tat`l ei. Care are o firm`. {i care a primit de la Administra]ia Financiar` o h\rtie. |n care se zicea c` trebuie s` pl`teasc` ni[te TVA pentru nu [tiu ce. {i pentrunu-[tiu-ce-ul `sta nu se pl`tea, de fapt, TVA. {i care tat`, ca s` scape de problema asta, a trebuit s` se prezinte la Administra]ia Financiar`. Cu o aten]ie de 2 milioane de lei, administratorii financiari l-au l`sat pe tata \n pace cu TVAul. Mai exact, pe tat`l fetei aceleia dr`gu]e l-au l`sat \n pace cu TVAul. (Vede]i acum c\t de greu e s` scrii la Bursa [p`gilor?) Ursa [p`gilor

Cum a pupat Buc` fundul Rodic`i

La Neam], poli]ia aresteaz` multe fripturi


Hi-hi-hi! Ha-ha-ha! Hai, c` am auzit una bun` cu poli]i[ti [i vrem s` v-o spunem [i vou`! Ideea e c` atunci c\nd Ministerul de Interne vrea s` organizeze un stagiu de preg`tire pentru ofi]eri, s\nt alese, de obicei, dou` jude]e: Bra[ovul [i Piatra Neam]ul. Deh, aer curat, p`duri de conifere, poli]i[ti care te primesc cu p\ine [i cu sare, ]uic`, slan`, fripturic` [i alte alea. |n ultima lun`, IJP Neam] a organizat 3 chestii: 1) la Dur`u cu [efii serviciilor de ordine public` din toat` ]ara; 2) la Piatra Neam] cu purt`torii de cuv\nt din toat` ]ara; [i tot aici 3) un schimb de experien]` cu Compania Republican` de Poli]ie din Fran]a. Ce te faci tu, atunci, ca IJP Neam], c\nd te pomene[ti cu zeci, dac` nu sute de ofi]eri din toat` ]ara, care vin s` se simt` [i ei bine, iar tu, IJP, trebuie s` le asiguri binele? Iar tu e[ti plin de datorii la Romtelecom [i Electrica, poli]i[tii t`i nu au haine, nu au bani de benzin`, iar pe deasupra ministerul nu asigur` nimic? Ce te faci? Te faci! Comisarul-[ef Aurel Munteanu \l cheam` atunci pe comisarul Ioan P\nzariu, [eful poli]iei economice, c`ruia \i spune s` se fac` luntre [i punte [i s` aduc` de-ale gurii. Apoi urmeaz` [i alte [edin]e [i \nt\lniri prietene[ti \n care [i al]i [efi de servicii din cadrul IJP s\nt l`muri]i c` trebuie s` ias` bine [i c` ministerul nu trebuie dezam`git. {i, \n acest spirit tov`r`[esc, toat` liota de cadre \ncepe s` fac` vizite la agen]ii economici din jude], s` dea [i ei. {i afaceri[tii dau, [i \njur`, dar se [i bucur` dup` aia fiindc` nu le mai vine nici un control pe cap, c` s-ar strica echilibrul. {i apoi vin [i ofi]erii din toat` ]ara, care m`n\nc` [i zic: ia uite-i, domle, pe `[tia din Piatra Neam], ce bine o duc [i ce de m\ncare au. Iar ofi]erii din IJP, care s-au cam s`turat s` alerge dup` merinde din tat` \n fiu, r\d str\mb [i zic \n g\nd: fir-a]i voi ai dreacu, dac` s-ar organiza stagiile astea la voi \n jude]e, s` vede]i ce bine a]i duce-o [i voi!. Comisar-chef

C\nd un faraon corupt c`dea de la putere \n Egiptul Antic, urm`torul faraon corupt \i [tergea numele de pe toate t`bli]ele [i zidurile. Noi nu avem aceea[i preten]ie \n leg`tur` cu Rodica St`noiu, ba dimpotriv`, chiar am vrea s` \i vedem numele \n tot felul de acte, ca de exemplu pe vreo decizie judec`toreasc` prin care e obligat` s` restituie statului m`car trei sferturi din banii pe care i-a luat pe casa de la Filia[i v\ndut` Petromului. Dar asta e alt` poveste, iar ceea ce vede]i \n imagine este placa pe care Buc`, pre[edintele Tribunalului Olt, a pus-o pe cl`dire anul trecut ca s` se simt` Rodica etern`, c\nd vine la inaugurare. De[i,

v` imagina]i, Rodica nu a dat nici un ban din buzunarul ei plin de cel pu]in 100.000 de dolari, ci l-a l`sat tot pe domnul Stat Romn s` o fac`. Pe deasupra, cl`direa fusese \nceput` pe vremea administra]iei CDR [i piatra de temelie o pusese Valeriu Stoica, fostul minstru al Justi]iei. Sper`m, de aceea, c` ne \mp`rt`[i]i sentimentul de grea]` la vederea pomelnicului de titluri ale fetei. Tocmai aceast` lingu[eal` f`r` m`sur` ne-a dat o idee: dac` tipa nu e etern`, placa asta comemorativ` plin` de nesim]ire de ce ar fi? Nu crede]i c` ar trebui s` cad`?

Alege [i ordine

Geoan` face bancuri cu p`rin]i ingineri


|ntr-un interviu mai vechi din revista Cariere, Mircea Geoan`, fiul generalului Geoan`, a afirmat c` tat`l lui este inginer. Adic` nu general, nu militar, nu cu grade [i responsabilit`]i \n ap`rarea ordinii militar-socialiste ci simplu inginer. Dup` logica asta, nici Priboi n-a fost securist ci simplu jurist. Iar de Hitler nici nu mai e cazul s` pomenim ce dictator, ce criminal? E limpede ca lumina zilei c` omul n-a fost dec\t un banal zugrav.

Institutul Mirciurin

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

Marea urnire
mos. Mie mi se par la fel de na- d-astea. Cel mult, eu nu a[ putea soi am\ndoi. spune cine e mai sexy dintre Mitzura Arghezi [i Rodica St`noiu. C\t depre sex-appeal-ul lui Iulian T~NASE Iliescu are burt`. N`stase are N`stase, mai bine-l \ntreb`m pe [i el burt`. Iliescu are gu[`. N`s- Mircea Zar` de la MTV. Iar detase are [i ea gu[`. Iliescu e spre c\t de frumos e Iliescu \n genul de femeie b`tr\n` care compara]ie cu, de exemplu, Stavoteaz` cu N`stase. N`stase e lin sau Lavrenti Beria, propun s` genul feminin de b`rbat care vorbeasc`, mult mai avizat, Ana voteaz` cu Iliescu. Iliescu are Pauker, dac`-i convinge]i pe cei pardon! fundul l`sat, N`stase de la Revista fenomenelor paraare de ce nu? s\nii l`sa]i. normale s`-i ia un interviu ful(L`sa]i, c` [tim noi!) Iliescu e ger. s`rac` [i cinstit`, N`stase e bogat` [i grizonat` la cap. Am\n- Dan STANCIU dou` s\nt frumoase cu spume. Ce poate fi mai frumos pe luMorala: Nu exist` politicieni me (pe lumea asta romneasc`) ur\]i, doar aleg`tori care n-au dec\t un Ion Iliescu? Un Adrian b`ut destul. N`stase. {i dec\t un Adrian N`stase? Un Ion Iliescu. O frumuse]e bicefal`, cele dou` chipuri ale aceleia[i hidre h\de. Compara]i [i cump`ra]i! Vota]i [i voMarius BOR}EA Prefer s` fiu prudent c\nd fac ma]i! Pentru mine, frumuse]ea e astfel de alegeri. |n primul r\nd, \n alt` parte, departe de ei [i de aleg\ndu-l pe unul \l jigne[ti pe ai lor. Dac`-i vorba de aceste cel`lalt. Iar dac`-i refuzi pe a- dou` personaje, cu adev`rat frum\ndoi, lumea \ncepe s` te b`- moas` e grea]a. nuiasc` de obiceiuri normale. Colegii m-ar b`nui c` s\nt heteroliberal. A[a c` aleg s` spun: nu Iliescu-i ur\t [i nici N`stase nu-i Daniel GOACE nasol adev`rul este c` demoHai s` fim serio[i, domle! |n cra]ia-i prea pu]in`. Condi]ie \n ziua de azi cine se mai uit` la care m` tem c` nici o pern` pe un b`rbat dac` e frumos sau nu? fa]` sau pe spate (dup` caz) nu Dac` are pe el banu gros, nu mai poate ajuta. mai conteaz` c` are \n pantaloni ditai burdihanu sau c` f`lcile \i at\rn` peste gu[a aia de porcin` Drago[ VASILE Domnilor, eu s\nt b`rbat \n- \ndesat`. surat, nu m` lua]i cu chestii

Concursul Compromiss Romnia 2004


senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu
Aflat n vizit` la General Turbo, o ntreprindere desprins` din IMGB, N`stase s-a trezit atacat de damele cu halate mai r`u ca Roman, odinioar`, de fetele de la APACA. E frumos r`u, e feble]ea mea! , Nu ne mai sp`l`m pe fa]` pn` dup` alegerile de pre[edinte. Arat` mai bine ca la televizor!, i dau [i o mie de voturi, c` e frumos! [i E mai frumos ca domnul Iliescu!, au declarat, ude la sub]iori de excita]ie, muncitoarele. Iat`-ne pu[i a[adar \n fa]a unei noi dileme. Tocmai noi, care i-am urm`rit \ndeaproape pe primii doi oameni \n stat ori de c\te ori [i-au ridicat fustele (toate 7), ne-am propus abia acum s` lu`m o hot`r\re: cine-i mai frumos, Iliescu sau N`stase?

N~STASE
Alin IONESCU Pentru c` nu m` pot pronun]a asupra frumuse]ii b`rba]ilor, eu fiind b`rbat heterosexual, [i deoarece trebuie totu[i s` votez, am la dispozi]ie dou` variante: ori mi imaginez c` s\nt eu femeie, iar varianta asta cade, ori mi imaginez c` s\nt ei femei, varianta corect`, [i aleg. Buun, deci cine e mai frumoas`, Ioana Iliescu sau Adriana N`stase? Eu, unul, a[a alege-o pe Adriana. De ce? Pentru c` e mai plinu]`, ai [i tu pe ce s` pui mna, are p`r n cap, nu-mi plac chelioasele ca Ioana, [i, cel mai important, e putred de bogat`. Marius DR~GHICI Cine este mai frumos, N`stase sau Iliescu?! Cnd \l privesc pe N`stase v`d imaginea unei domni[oare neo-liberale, cu obr`jorii \nro[i]i de m`rimea contului [i minile tremurndu-i dup`

pl`cerea unei ma[ini plinu]e cu cai-putere. Iliescu parc`-i reprezentarea criogenat` a unui trecut permanentizat. R`spunsul meu este, \n consecin]`, f`r` echivoc: Da, N`stase e mai frumos! {tefan AGOPIAN Am`rtele alea de femei au [i ele dreptate: [i dracu e mai frumos dect Iliescu.

ILIESCU
Alexandru DU}U {i f`r` s` fiu b`ut, Iliescu mi se pare mai frumos dec\t N`stase. Pe de alt` parte, ca s` fiu corect, a[ zice c` Nelu se ]ine mai bine ca N`stase, chiar mai \n v\rst` fiind, [i pentru c` n-a avut copii. Bombonel, la fel ca orice reprezentant al sexului slab, [tie foarte bine c` femeile se trec mai repede dec\t b`rba]ii, mai ales dac` au [i f`cut doi copii.

N`stase [i s`-l tr\nteasc` la podea? {i \l vede]i pe Micky {pag` strig\nd de pe margine: Adi! Arde-l pe bo[orog! [i pe Dan Iosif url\nd la Iliescu: Domnu Nelu, domnu Nelu, p\rli]i-l pe umflat!? Doamne, [i ce Rege frumos aveam, dac` nu venea tata lui Iliescu cu tancul ca s`-i pun` conduc`tori pe ur\]ii de Dej, Ceau[escu [i, cu voia dumneavoastr`, Alexandru V~RZARU Eu cred c` N`stase e mai fru- ultimul pe list`, Ion Iliescu! mos dect Iliescu doar pentru c` e mai tn`r. Ar trebui s` compa- Ioan T. MORAR r`m un Iliescu tn`r cu un N`sHai s` reformul`m datele [i tase tn`r. Cred c` atunci am ob- luatele problemei. Nu [tiu dac` serva c` premierul e cam osnzos, Iliescu e mai frumos dect N`sc` nu are fundul bombat, ci doar tase, dar, dup` p`rerea mea, N`sfoarte mult` gr`sime. Pe de alt` tase e mai urt dect Iliescu! parte, Iliescu e mai bine propor]ionat, nu are burt`, [i asta e o Viorel MO}OC mare realizare, chiar [i la vrsta Personal ([tiu to]i colegii de lui. Trupul plin de sl`nin` al lui redac]ie), eu le prefer pe alea mai N`stase st` pe ni[te picioare sub- cu forme [i cu s\nii mari. Deci, ]iri, ceea ce e gre]os. Eu voi fi de ar trebui s`-l aleg pe dl N`stase. aceea pentru Iliescu. Dar dl N`stase este mare b`rbat de stat cu multe ou`. Pe de alt` parte (iar asta e bine s` nu [tie chiar toate colegele), \mi plac cele mai coapte [i mai pu]in fi]oaDrago[ MU{AT Mie nu-mi place nici unul. se. Deci, ar trebui s` optez penA[a c` eu propun s` se bat`, [i tru dl Ion Iliescu. Dar dl Iliescu care bate `la s` fie ales cel mai este, parc`, totu[i, un b`tr\nel frumos dintre Iliescu [i N`stase. prea modest \n s`r`cia cinstei |l vede]i pe N`stase tr`g\ndu-i dumnealui. A[a c` le las pe doamun pumn \n bot lui Iliescu, iar nele de la Generalturbonu[tiuIliescu s`-l apuce de testicule pe cum s` decid` care o fi mai fru-

AB}INERI

NU CONTEAZ~

NU {TIU

baronul oval

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

Senza]ional! Securi[tii ursari \[i recap`t` elanul! Tor]ionarul de cerbi oche[te din nou

Ristea Priboi va chinui suflete [i \n Finlanda. Acum, ca simplu v\n`tor!


Exist`, \n ]ara asta l`sat` de Dumnezeu pe p`m\nt pentru amuzamentul securi[tilor, \n dauna animalelor la fel de inteligente ca ei (scuze pentru jignire animalelor care ne citesc), o specie pe cale de \nmul]ire necontrolat` ce tr`ie[te pe l\ng` casele omului N`stase [i are ca pasiuni v\n`toarea [i furatul. Dar nu v\n`toarea [i furatul sportiv, aceste nobile \ndeletniciri de veacuri ale regilor de pretutindeni (\n cazul v\n`torii) ori din Sibiu (\n cel`lalt caz). Ei nu pot face nimic la modul sportiv, totul trebuie trecut prin sabia meschinului, prin lancea [menului [i prin pontoarca Securit`]ii. Ave]i mai jos povestea fericit` a unui elan finlandez care abia a[teapt` s` fie \mpu[cat de Ristea Priboi, pe suma de 20 de euro.

Michael Guest a fost dus la cimitir cu c`ru]a


Grigore Lu]ai, parohul ortodox al S`pn]ei, a avut ambi]ia s` fac` cea mai \nalt` biseric` de lemn din lume. Cu turla ei de 75 de metri [i crucea poleit` cu 4 kile [i jum`tate de aur, biserica M`n`stirii S`pn]a nu numai c` a dep`[it recordul norvegian \n materie, dar se vede [i de la vreo 30 de kilometri din afara ]`rii. Mai bine zis din Ucraina, c`ci este a[ezat` aproape de frontier`. Apoi, parohul Lu]ai a avut ideea s`-i invite \n S`pn]a pe Michael Guest, ambasadorul Statelor Unite la Bucure[ti, \mpreun` cu p`rin]ii s`i, [i pe guvernatorul general al BNR, Mugur Is`rescu. Oaspe]ii au fost a[tepta]i la intrarea \n sat, duminic`, 9 mai a.c., de 12 c`l`re]i [i o c`ru]` cu cai, amenajat` cu b`nci acoperite cu covoare. Guest [i Is`rescu s-au dat jos din ma[ini [i au aburcat \n c`ru]a cu care au ajuns la Cimitirul Vesel. Aici \i a[teptau cam 1.000 de s`pn]eni [i invita]i, printre care a fost z`rit inclusiv generalul Pavel Abraham. Guest era \ntr-al nou`lea cer de fericire [i a declarat c` poate se va retrage la pensie \n S`pn]a. Musafirii n-au venit cu mna goal`: Guest a ajutat la asfaltarea drumului spre M`n`stirea S`pn]a, iar Is`rescu a donat, \n nume personal, 100 de milioane de lei pentru restaurarea Cimitirului Vesel [i a mai confec]ionat medalii din aur [i argint, reprezentnd S`pn]a. Nici Guest, nici Is`rescu nu au r`mas de c`ru]`, de[i au l`sat mer]anul pentru c`ru]`.

Adunarea general` a Consiliului Interna]ional al V\n`torii, ale c`rei lucr`ri s-au \nchis festiv pe 30 aprilie a.c. la Palatul Parlamentului, \n prezen]a premierului Adrian N`stase, a permis maestrului de ceremonii, Ristea Priboi, s` fac` dovada tradi]ionalei ospitalit`]i romne[ti, cea care, al`turi de vitejie, bl\nde]e, d\rzenie, m`m`ligu]` [i mititei, a f`cut din poporul romn ceea ce este ast`zi pe plan interna]ional. La tombola v\n`toreasc` organizat` mai cu seam` pentru oaspe]ii str`ini (la care, \ntr-o ]ar` normal`, organizatorul n-ar fi participat), cu un singur bilet cost\nd 20 de euro, premiul cel mare v\narea unui urs brun

absolut protejat a revenit, n-o s` crede]i, lui Ristea Priboi. Ne\nt\rziat, printr-un gest de o generozitate regeasc`, acesta a oferit favoarea uciderii mo[martinului reprezentantului Finlandei care, bucuros, a acceptat darul. Delega]ii din sal` au aplaudat entuzia[ti [i ferici]i. Gurile rele, sincere [i neb`tute spun c` totul a fost aranjat. V\n`torii adev`ra]i [tiu \ns` c` norocul e orb, c` la v\n`toare to]i s\nt egali [i c` acest lucru putea s` se \nt\mple oric`ruia dintre ei. Ei [tiu de asemenea c`, de[i Ristea Priboi e cine a fost, de[i e membru \n Consiliul AGVPS, unde [ade de-a dreapta pre[edintelui N`stase, ai c`rui prunci i-a botezat, el este v\n`-

tor cu cotiza]ia la zi [i are dreptul, ca oricare, la un astfel de trofeu. C` l-a d`ruit, ]ine de firea sa de om bun. Tot gurile rele [i sincere, dar neb`tute spun c` Ristea Priboi \[i dorea de mult` vreme o v\n`toare de elan \n Finlanda. Dar nu una a[a cum fac prin]ii, con]ii [i al]i occidentali anonimi care-[i pl`tesc totul cas`, mas`, transport [i v\nat la fa]a locului, ci una mai pe de-a moaca. A[adar, el va v\na elanul finlandez, la schimb cu ursul de 15.000 de euroi, cump`rat, cum spuneam, doar cu 20. Re]eta acestui turism cinegetic este accesibil` oric`rui membru AGVPS, care \n schimbul unei cotiza]ii de 6 milioane pe an cam 150 de euro \mpu[c` vesel, la plan, ciori [i c\ini hoinari. |n unanimitate, v\n`torii romni s\nt de p`rere c`, totu[i, dob\ndirea elanului ar fi fost mai necesar` ministrului Ilie Srbu, care, se [tie, tot cu ocazia unei v\n`tori, [i l-a cam pierdut. Nicolae R. D~R~MU{

Europa de Guest

spitalul de campanie
L`sa]i copiii s` le[ine la mine

Acest fotodocument, realizat extrem de recent, \n zilele de campanie ale lui Adrian N`stase, ilustreaz` un copil cu flori care iese dintr-o Salvare. S`-l analiz`m. |n ciuda [epcii pe care scrie New York, simpaticul b`ie]el este, a[a cum zice [i num`rul Salv`rii, din Boto[ani. El a fost chemat s` participe la ziua vizitei lui Adrian N`stase, ceea ce

explic` buchetul de flori. Singurul lucru inexplicabil este ce caut` copilul \n Salvare. Ei bine, \n ciuda aparen]elor, tat`l s`u nu lucreaz` la Spitalul Jude]ean ca s` \l aduc` cu ma[ina institu]iei la manifestare. Adev`rul este c` acest copil l-a a[teptat ce l-a a[teptat pe premier, dup` care a le[inat. Salvarea a venit, i-a administrat calciu, dup` care l-a

trimis acas`. Poza ilustreaz` exact momentul \n care copilul pleac` acas`, lucru care explic` z\mbetul inexplicabil de pe fa]a lui. Gata cu explica]iile. |n concluzie: nu v` trimite]i copiii la \nt\lniri cu Adrian N`stase dec\t dac` i-a]i preg`tit bine \nainte cu flori, calciu [i vitamine. {oimii pariei

Vara, ne iau Foculescu motoarele


Iar am ie[it pe balcon. Dac` acum c\teva s`pt`m\ni v-am transmis \n direct de la mine, de la 6, despre manifesta]ia electoral` a unei coloane de Dacii care sus]ineau PMR [i ziua de 1 Mai, acum, la c\teva s`pt`m\ni, am din nou ceva interesant s` v` povestesc. Tocmai am fost martorul coloanei oficiale de campanie a candidatului Foculescu, cel care ne spune s` nu ne fie fric`, marinarul/trandafirul pic`. Coloana lui Foculescu era format` din: 2 motociclete vechi, ruse[ti, cu ata[, una neagr` [i una verde fosforescent, 2 motociclete Ij vechi, f`r` ata[, ro[ii-ruginite, o dub` cu afi[e, o Mobra Hoinar, un Damas cu afi[e din care ie[ea un imn de campanie prost [i, la final, un Harley (?) argintiu, fie r`t`cit de ceilal]i b`rbo[i, fie cump`rat de Foculescu s`-i arate nevestei pe ce a dat banii de campanie, \n cazul \n care nu c\[tig` alegerile. Foculescu de tab`r`

10

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

Anacronica TV
Cu masc`, f`r` mas`
5 Miercurea trecut`, la emisiunea Alege [i voteaz` de pe TVR 2, patru candida]i d`deau din gur` [i spuneau ce vor face [i ce vor drege dac` \i vom alege. Spre final, moderatoarea a gr`it cam a[a: dup` at\tea promisiuni electorale, probabil c` telespectatorii no[tri se \ntreab` Eu cu cine votez?, cum se \ntreba [i Caragiale, acum c\teva sute de ani. Cred c` aici s-a strecurat o eroare: acum c\teva sute de ani, nu Caragiale \[i punea acea \ntrebare, ci {tefan cel Mare, c\nd turcii erau la hotare [i el trebuia s` aleag` \ntre izolare [i integrare. 5 Am prins Na]ional TV c` a difuzat acela[i film erotic [i vineri noaptea, [i s\mb`t` noaptea, \n reluare. Probabil c` au mai fost telespectatori care nu au \n]eles din prima cine st`tea deasupra \n pozi]ia misionarului cu care a debutat filmul. 5 A[ vrea s` \i mul]umesc echipei McLaren Mercedes pentru c` m-a ajutat [i \n acest weekend s`-mi scriu trampele la timp, de duminic`. Este a patra oar` c\nd idolului meu, Raikonnen, i-a explodat motorul dup` c\teva ture, determin\ndu-m` s` C`t`lin MATEI m` apuc de scris [i s` nu mai stau cu ochii \n televizor. Dac` se mai \nt\mpl` de multe ori chestia asta, ori \mi arunc televizorul pe geam, ori m` reprofilez La PRO TV, ntr-un decor de zgrienori [i [osele de carton, la emisiunea pe fotbal [i devin rapidist, ceea ce Angaj`m primar, nea Mitic` a-nceput e cam acela[i lucru. circul. Timp de vreo cinci minute a 5 Emisiunea de mobilier [i dat din gur` la ralenti, s` se-nc`ldecora]iuni interioare de pe TVR zeasc` limba-n ea, apoi d`-i vitez` 2 m-a anun]at c` \[i suspend` acmaxim`, vericule! D`ruia minute de tivitatea pe perioada verii pentru vorbit Tatoaicei, lua de la B`sescu, c` voi, telespectatorii, o s` plenegocia cu Tab`r`, scotea strig`te ca]i \n vacan]`. P`i, normal! Ani scurte, ]ipa la operator s`-i dea prim- de zile am plecat de la televizor \n plan la un ziar, i lua Monicii ce-i vacan]` [i nu i-am anun]at [i pe d`duse, se mai gudura pu]in pe lng` realizatorii de la TVR 2, s` nu-[i ea, mai-mai s-o scoat` la un suc. mai bat` capul cu film`rile degeaApoi urla la Geoan` c` e criminal. ba. {i mai luau [i salariu pentru L-am studiat cu aten]ie [i am impreasta, s`racii. sia c` schema aia cu ochii care se 5 Nu pot s` v` zic cine cobulbucau instantaneu la camer` e lu- menta ciclism duminic`, pe la 17, crat` acas` n fa]a oglinzii. pe Eurosport, dar pot s` v` zic ce spunea despre micile avioane Alin IONESCU
|ntre emisiunile de fashion-lifestyle [i cele de buc`t`rie s\nt multe asem`n`ri. Se vor lupta ast`zi pentru suprema]ie: Buc`t`ria lui Radu Anton Roman [i emisiunea de m`[ti de frumuse]e a Danei Sota de la Prima TV. Avantaj Radu: \n timp ce m\ncarea lui Radu r`m\ne pe barb`, m\ncarea Danei Sota trebuie aplicat` cu mi[c`ri largi pe fa]` [i g\t. Inestetic. Avantaj Dana: m\ncarea lui Radu te scap` de riduri \ngr`[\ndu-te, \n timp ce a Danei nici nu ajunge \n stomac. Riscant. Avantaj Radu: ambii folosesc multe ou` [i castrave]i. Combina]ia lui Radu Anton se m`n\nc` separat, s` te bucuri de gust. Cea a Danei Sota se aplic` gata mestecat`, felul \nt\i + desert la un loc. Plictisitor. Avantaj Dana: timpul de preparare. Poate fi servit` rece. Rapid. Avantaj Radu: m`[tile Danei se folosesc o dat` [i nu mai pot fi \nc`lzite a doua zi. Ineficient. Avantaj Dana: m\nc`rurile grele ale lui Radu Anton nu pot fi \ntinse pe piele dec\t dac` femeile au mu[chii lui Busu. Uscarea unui bulz ardelenesc pe frunte necesit` mult` r`bdare [i efort. Titanic. Avantaj Radu: |nc` nu exist` re]ete tradi]ionale romne[ti de m`[ti pentru fa]`. Sper.

trampa [i ecranul
care br`zdau cerul ora[ului Milano: Mare aten]ie cu aceste avioane. Multe dintre ele s-au zdrobit de sediul unor firme din Milano. Ele s\nt folosite fie de oamenii de afaceri, fie de ni[te simpli demen]i care vor s` \[i pun` cap`t zilelor. 5 De la prezentatorii jurnalului Brigada mobil` am aflat c`, dup` c`p[unari, spaniolii mai au nevoie [i de ciobani romni cu vast` experien]` \n domeniu (eventual, [i cu masterat \n transhuman]`). B`nuim c` exper]ii no[tri vor fi nevoi]i, printre altele, s` \nve]e la tilinc` melodii p`store[ti hispanice, fiindc` nu credem c` oile lor vor reac]iona la doine. Plus c` [i o bun` cunoa[tere a limbii spaniole va constitui un avantaj, deoarece clasica expresie B\r, oi]`, b\r! va trebui \nlocuit` cu Ol, oveja, ol!. Interesant este de urm`rit dac` nu cumva oile spaniole vor \nv`]a mai repede limba romn`, cu tot bagajul s`u de pitore[ti \njur`turi tradi]ionale; ar fi \n avantajul ciob`na[ului romn, care ar \n]elege astfel c\nd b\rsana favorit` \l va avertiza c` baciul irakian [i cu cel afgan vor s` mi-l cam zboare la apus de soare, cu tot cu tren. 5 La rubrica de [tiri externe a jurnalului Focus am prins acum c\teva seri un material despre adunarea iubitorilor de tequila, care a avut loc \n ora[ul mexican Guadalajara. Cel mai tare [i mai tare ne-a s`rit nou` \n ochi aglomera]ia iubitorilor de tequila \n fa]a badoalcelor pline, \mbulzeal` care ne-a amintit de acele vremuri de trist` amintire \n care romnii se veseleau [i ziceau vecinilor c` pleac` \n concediu la Coada-la-Hala. 5 De ceva vreme \ncoace, noapte de noapte, imediat dup` ora 0,00, la PRO TV se difuzeaz` mici filmule]e care ne prezint` candidatele la Miss Playboy Romnia. Din c\t am v`zut noi, prima candidat` s-a l`sat cu ]\]ele goale [i s-a t`v`lit cu fundul \ntr-o c`ru]` cu paie, iar a

La firma mea suedez` de multi-level marketing, adic` v\nz`ri cu traista din u[` \n u[`, am creat mii de directori de bronz, de aur [i chiar de platin`. Dac` vorbesc cu Amway, Avon [i HerbaLife, am putea transforma Capitala \ntr-un ora[ numai de barosani. Evident, dac` to]i ar recomanda \n provincie, m`car la rude, ultima gam` de produse de \ngrijire [i sl`bire din oferta noastr` de prim`var`.

tunul catodic

Mitica n]elegere

Monica Tatoiu, un candidat care de]ine re]eta sigur` de reabilitare a centrului istoric al Capitalei: un lifting facial
doua t\n`r` prezentat` a f`cut exerci]ii fizice la aparat, ar`t\ndu-ne c` \n urm`torii ani necesarul de silicon pe cap [i m\n` de locuitor ne este asigurat. Cea de-a treia duduie s-a despuiat pe o motociclet` BMW, din alea cum are poli]ia. Aceast` imagine, cu o fat` dezbr`cat` [i cu recuzit` poli]ieneasc`, ne face s` credem c` PRO TV bag` \n programele de noapte [i ce mai pic` la montaj la {tirile de la ora 5. 5 Fiindc` tot veni vorba de Miss Playboy: nu ne-am prins care este rostul lui Pepe acolo. Acesta apare de fiecare dat` \n imaginile de \nceput, se d` ni]el [mecher latin prin cadru, \ncearc` o nostimad`-dou`, nu-[i d` seama c` nu-l ]in bateriile la a[a ceva, dup` care iese din schem` p\n` \n noaptea urm`toare. O fi juc\nd rolul b`iatului care aduce pizza [i pleac` repede, \n timpul preludiului, cu hainele [i bijuteriile clientelei. 5 Zilele trecute am aflat de la televizorul lui Adrian N`stase c` viticultorii din jude]ul Prahova pot s` r`sufle [i s` voteze u[ura]i, deoarece la ei a fost inaugurat sistemul de ap`rare pe baz` de rachete antigrindin`. Probabil de acum \ncolo va c`dea peste recolta oamenilor mai pu]in` grindin` [i mai mult MIG. 5 Huidu [i G`inu[` ncep s` se cread` p`rin]ii umorului romnesc. Asta nu e nici o problem`, e treaba lor. Dar recent, crescnd n ei t`r]a autoam`girii, au acuzat grupul Divertis c` ar fi ciupit din produc]ia lor. Ho] care strig` ho]ii am mai v`zut noi! A[a c`, s` nu le fie cu sup`rare, le cerem crcota[ilor s` fac` poante m`car dou` luni f`r` s` citeasc` s`pt`mnal Academia Ca]avencu! P`rerea mea! 5 De v`zut, eu l v`d pe Brucan luni diminea]a, n reluare, pe la 6,30. S`pt`mna trecut`, mo[ Silviu era sup`rat r`u c` negociatorii romni au gre[it cnd au negociat cu UE cotele de produc]ie pentru carne. C` cic` noi nu producem dect vreo 1.500 de tone din nu-[ ce carne, iar `ia au negociat 9.000 de tone. S`pt`mna asta, n schimb, negociatorii erau l`uda]i c` ce de[tep]i au fost cnd au negociat cota aia de 9.000 de tone, pentru c`, chiar dac` porcii no[tri fac acum doar 1.500 de tone, mai ncolo or s` fac` mult mai mult` carne, pe care o s-o d`m de mncare la europeni. Bre, nea Brucane, te hot`r`[ti odat` cu analizele dumitale? C` i-ai derutat complet pe \ntreprinz`tori. Dac` stau a[a dup` matale, ba c` a[a, ba c` invers, eu cnd dracu mai tai porcul `la de-l ]in pe balcon? i dai matale de mncare pn` intr`m n UE? 5 Tot n reluare m-am uitat [i la Crcota[i [i vreau s` v` zic, stima]i telespectatori, c` nu de Lenu]a Scr]ea m-am deranjat. Care Lenu]` venise c-o bt` ca s` glumeasc` cu b`ie]ii dup` ce se luaser` de ea din cauza unei ie[iri n decor la D.3xf.m.i., de[i putea s` vin` foarte bine [i c-o piscin` ca s` aib` [i ea la ce folosi bta aia. Altul este obiectul acestei trampe: dup` ce lor, la Kiss FM, CNA-ul le-a dat numai o licen]`, iar `lora de pe la ProFM [i Na]ional FM mai multe, Crcota[ii s-au enervat [i au zis de televiziunea lui Srbu ceva gen de partid [i de stat. Bravo, m`i independen]ilor, echidistan]ilor, curajo[ii lu tata, a[a mi place de voi cnd lupta]i pentru cre[terea manivelului de obedien]` 5 Cristina }opescu citea [tirile despre Mih`ile[ti [i, la un moment dat, o aud zicnd c` cei r`ni]i au suferit arsuri de gradul doi virgul` trei [i patru. S` fi fost scris pe prompter arsuri de gradul 2, 3 [i 4? Nu cred. Mai degrab` e vorba de precizia la care au ajuns `[tia cu m`suratul arsurilor. Acum stau [i m`-ntreb de ce grad o fi fost arsura aia pe care mi-a f`cut-o o pic`tur` de ulei cnd pr`jeam ou`: de 0,135(4) sau de 0,13676898? Sau undeva la mijloc? 5 St`team [i eu, ca omul, cu telecomanda n mn` [i m` uitam pe PRO TV la UniversitateaSteaua. Minutul 90, scor 1-1. n timpul `sta, comentatorul Mironic` sau Pescaru (mi pare r`u, dar n-am ajuns s` le deosebesc vocile, eu p\n` [i pe Cristian [i Cristina }opescu \i mai \ncurc) zice: A[adar, Universitatea nvinge pe Steaua cu 2 la 1.... M`, `[tia s-au uitat la alt meci sau ce? mi derulez rapid n minte partida [i-mi dau seama c` nu m`-n[el, fusese 1-1 (n litere unu la unu). Clar 1-1. Ce poate fi a[a de greu s` ]ii minte un scor de 1-1? Dac` era 12.435.567 la 12.434.329, mai n]elegeam s` se-ncurce-n cifre, c` p\n` aici doar Zidane [i Ronaldo [tiu s` numere \n lumea fotbalului. 5 Luni diminea]`, la Radio 21, Daniel Buzdugan a zis ceva despre o reclam` la Nescaf, cu un slogan cretin: Prizonierii bunei dispozi]ii. Buzdugan a avut ghinion, se pare, din moment ce poanta pe care dat-o Eu aleg s` fiu prost dispus, dar liber. o citisem deja, identic`, \n ultimul num`r din Dilema veche.

Bomba cu neuroni
Scenet` TV
La o zi-dou` dup` ce Academia Ca]avencu a ar`tat ct de bine (pl`tit) p`ze[te TVR secretele institu]iei de intruziunea presei, se anun]` brusc, ntr-o dup`-amiaz`, pe la orele 18, alarm` cu bomb` n TVR. Spionii no[tri infiltra]i n stra[nic p`zita institu]ie au nregistrat cu acea ocazie un dialog savuros \ntre doi angaja]i ai televiziunii publice: Hai, b`, s` plec`m, auzi c`-i amenin]are cu bomb`... Ce s` plec`m, nu-l vezi pe Nicolau ce lini[tit puf`ie din ]igar`? Dac` ar fi fost ceva, pleca primul. Le trebuie justificare pentru milioanele cheltuite pe jandarmi, g`rzi, camere de supraveghere. Mai d`-i \n m`-sa dac` ei cred c` s\ntem tmpi]i. S` ne speriem de o sperietur` cu bomb`! N-am fugit noi la Revolu]ie, c\nd p`rea mai real, [i-o s` fugim acum?

Adio, alarme!

ministerul p`rerii na]ionale

tupeu 2004
Romnia cel mai mare exportator de Securitate
B`rb`tu[ul parfumat Mircea Geoan` se umfl` \n costume pe la emisiuni despre termofic`ri [i propune solu]ii pentru calorifere. Pup` copii \n bot ca Ceau[escu [i ca Hitler, de[i coloanele lui oficiale stropesc [i calc` femeile cu copii \n bra]e de pe str`zi cu Salv`rile cu girofarele pornite. Pup` muncitori, pup` muncitoare, de[i p\n` acum s-ar fi sp`lat cu spirt numai dac` ar fi stat la mai pu]in de 1 metru de clasa muncitoare. |ntr-un cuv\nt, acest partid de ho]i ne vrea brusc binele, cu toate c` [i p\n` acum s-ar fi putut opri din furat m`car 10 minute ca s` asculte ]ara care moare de foame [i-n afar` de o me pe stadion nu are cui s` strige de bine. |l vede]i voi pe Geoan` c` nu mai poate s` doarm` noaptea din cauza debran[a]ilor de la IMGB? Hai sictir, pref`cu]ilor, de c\te ori v-a]i sp`lat pe m\ini dup` ce v-a]i atins de nesp`la]ii care v` aplaudau la IMGB speria]i s` nu fie concedia]i pentru dezinteres fa]` de PSD [i s` nu-[i piard` salariul de 3 milioane de lei? Mega-tupeu 2004 (3 puncte): Statul securist din Romnia. Dup` ce n-a l`sat puterea din m\ini \n 89 de dragul unui rahat de democra]ie, Securitatea nu se las` \n veci dezv`luit` [i, ori de c\te ori se produce o defec]iune \n sistem cum ar fi cazul candidatului Geoan`, f`cut de un tat` militar cu Securitatea , b`ie]ii se regrupeaz` la comand`. {i, aidoma unui g\ndac cu carapace, \ncep s` emane [i o substan]` otr`vitoare pentru democra]ie arunc\ndu-[i \n lupt` [i arsenalul tactic: ziari[ti cump`ra]i, guri[ti [i pupincuri[ti. Faptul c` fa]a unui securist a fost \ncurcat` cu a altui securist este, de fapt, consecin]a unui singur lucru: statul securist nu [i-a tr`dat niciodat` copiii de dragul societ`]ii civile [i d` vina pe pres` pentru c` nu [tie cu exactitate gradul generalului Geoan`, mut\nd [mechere[te discu]ia \n alt plan. Cum ar veni, \n Romnia, Mircea Geoan`, care a dat presa \n judecat`, va putea s` c\[tige procesul doar pentru c` tat`l s`u a fost general-maior [i

academia CA}AVENCU De care primar zici c` vor s` te fac` `[tia, Nr. 22, 1-7 iunie 2004 Mircic`? General? P`i, ca s-ajungi general ai trei condi]ii: s` fii barosan \n partid, ca mine [i e[ti, s` te pricepi la chestii subterane, ca mine [i te pricepi, [i s` fii ofi]er, cum eram eu [i aici sper c` nu m-ai f`cut de r\s. A[a c`, ia zi, c\nd te face? De ziua Armatei Subsemnatul Ioan T. Morar, doresc sau de 23 August?

11

Autodenun]

s` aduc la cuno[tin]a Oficiului pentru sp`larea banilor urm`toarele: n anul 2003, ntr-o diminea]` de februarie, so]ia mi-a spus s`-mi scot tot ce am din buzunarele pantalonilor [i s`-i dau la sp`lat. Dintr-o neaten]ie regretabil` am l`sat n buzunarul de la spate al blugilor o bancnot` de 50.000 de lei care a ajuns n ma[ina de sp`lat. Dup` aceast` opera]ie, bancnota era ferfeni]`, a[a c` nu a mai putut intra n circuit. Aceasta este singura opera]iune de sp`lare [i cl`tire a banilor la care am luat parte n via]a mea.

Ioan T. MORAR

Amenin]are de nerefuzat
Presupusul general Ioan Geoan`, de la subterane, cel care-i poate ar`ta fiului s`u toate dedesubturile Bucure[tiului, [i Mircea Geoan`, candidat la Prim`ria de Externe a Capitalei
nu general-locotenent, cum a insinuat cu r`utate proasta aia de pres` ]inut` \n \ntuneric de statul securistic al lui Ristea Priboi [i finu-s`u Adrian N`stase! T\mpeu 2004 (2 puncte): Ion Iliescu. Pre[edintele a declarat la BBC, referindu-se la Irak, c` democra]ia nu poate fi impus` din afar`. {tiam asta, domnule Iliescu \nc` de c\nd l-a]i b`tut pe fratele meu cu minerii \n Pia]a Universit`]ii ca {i acum, s` vedem ce s-a s`-i impune]i democra]ia \n cap, \nt\mplat \n topul general de c\nd a]i impus democra]ia din Tupeu 2004: interior cu un glon] \n burta lui Frumu[anu [i Cr`iniceanu \n 1. Ion Iliescu 24 puncte 91, [i \nc` de c\nd a]i impus democra]ia din interior cu tan- 2. Adrian N`stase 12 puncte curile [i kala[nikovul, din 22 p\n` 3. PSD 11 puncte \n 25 decembrie, peste tinerii care au crezut c` vor sc`pa de comuni[ti [i n-au sc`pat nici azi de Iiliescu.
Grea e, domle, via]a de ministru! Uite, s`pt`m\na trecut` domnul Bl`nculescu zice c` a fost amenin]at cu 600.000 de dolari... Pe care s`-i ia, normal, c` doar nu era s`-i dea... de unde s` aib` un ministru cinstit at\]ia bani? Tot d\nsul mai spune c`, dac` ar fi acceptat deal-ul, trebuia s` dea un anun] \n Adev`rul: Caut partener pentru expedi]ii polare. V` \ntreba]i cum trebuia s` procedeze domnul Bl`nculescu dac` voia s` cear` mai mult? P`i, uite a[a: Am partener pentru expedi]ii polare. A[ mai avea nevoie doar de ni[te poli.

Fram, ursul olar

12

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

hahalera 45

Codul brunelor maniere


Mai mul]i membri ai Asocia]iei non-guvernamentale Help au colindat zilele trecute prin jude]ul Ia[i pentru a-i \nv`]a pe rromii din c\teva localit`]i de la Mironeasa p\n`-n Pa[cani, trec\nd prin H\rl`u [i T\rgu Frumos codul manierelor elegante, \n lumina unui program finan]at de Uniunea European`. Pe l\ng` normele de comportare \ntr-o societate aleas`, conlocuitorilor no[tri li s-au mai ]inut cursuri de igien` [i de educa]ie pentru via]a de acas`. Din c\te am aflat, publicul a fost numeros [i hentuziast, iar cei care au asistat au plecat acas` l`muri]i. Prin urmare, de-acum \ncolo, fo[tii cursan]i vor spune Dragi reprezenta]i masca]i ai for]elor de ordine, v` rug`m s` ave]i amabilitatea de a ne permite s` v` \nt\mpin`m dup` datina noastr` str`bun`, cu puradei [i jeturi de lapte proasp`t!.

Dialogurile lui Blaton


Bekalides [i Parvenide, nso]i]i de Mhemesis Stoicul, Pitzis Cinicul [i Falemides, s-au dus n vechea pe[ter`, unde Blaton a improvizat un kinematograf, pentru a privi mpreun` teatrul de umbre al Iliadei, proiectat pe un perete de stnc`. S-au delectat a[adar cu vitejiile lui Ahile [i fiecare a avut cte ceva de nv`]at. BEKALIDES (c`tre Pitzis Cinicul): B`, ia d`-i jos lu Falemides lan]urile d` la picioare [i trimite-l pn-afar` s` aduc` dracu ceva s` ron]`im, c` mai e ni]el [i-ncepe. PITZIS CINICUL: Ce s` ia, [efu? BEKALIDES: Ni[te semin]e d` spart. FALEMIDES: {i de b`ut? BEKALIDES: O amfor` d-aia cu Spirite, da vezi, zi-i s` fie acidulate, nu pi[oarc`. {i hai mai repede, c` se face bezn`! Falemides iese alergnd din pe[tera inundat` de bezn`. BEKALIDES (c`tre cel din fa]`): B`, las`-te-n pizda m`tii mai jos, c` nu v`d scrisu! Ai dreacu intelectuali, a venit s`-mi strice chefu! Tor]ele se sting [i pe peretele din fa]a lor ncep s` danseze fel de fel de umbre. La nceput apare umbra Afroditei. BEKALIDES (fluier`): Mam`, nene, ce gagic`! S` n-am parte, Parvenide, da Hermafrodita asta e bun` r`u, b`, e tragedie curat`! Da cred c` e-o curv`, mam`-mam`! PARVENIDE: Cam e, [efu, dar stai s-o vezi pe Elena. Are ni[te craci Apare umbra Elenei [i, imediat, umbra lui Paris, care se repede la ea, o n[fac` [i o duce n Troia. BEKALIDES: Auzi, Parvenide, Paris `sta are copii cu gagica asta, Elena? C-am io o rud`, tot cioban, care duce oili la ap` p` Dmbovi]a [i cic` ar fi p-acolo o cetate a lu `la micu a lu Paris? PARVENIDE: Posibil, [efu. Da fii atent c-a ap`rut Ahile! BEKALIDES: {i ce mama dracului, Falemides `la p` unde umbl`, c` mi s-a uscat gtu d` la femeile astea? Pitzis, vezi ce face nenorocitul `la! PITZIS CINICUL: {efu, ce zici, Ahile ar fi bun s`-l lu`m p` banda dreapt`, c` fuge ca turbatu. BEKALIDES: Hmm, ar fi o treab`, da numai dac` s` tunde, c-a[a, cu p`ru `la-n cap, d` p`duchi la toat` echipa. Nu e-a[a, Mhemesis? MHEMESIS STOICUL: Da, [efu, da s` vedem nti ct cere Ho]omer `sta pe el, c` dac` zice c` vrea zece mii de drahme, i bag una-n figur` de-l las chior pe via]`. PARVENIDE: E deja orb. BEKALIDES: {i ce, dac` e orb, nu poate s` r`mn` [i chior? Da unde e broasca aia a lu Ahile, c` io p` broasc` vreau s-o v`d PARVENIDE: De data asta nu mai apare broasca, [efu, ci calul, calul troian. Uite, grecii se strecoar` n calul `la f`cut din lemn [i pe urm` a[teapt` ca troienii s`-l bage n cetate. E o strategie. BEKALIDES: P`i, ce s` fac`, m`, c-un cal a[a d` urt? Uit`-te [i tu ce fa]` are! PARVENIDE: Nu conteaz` fa]a, [efu, conteaz` c` e plin de greci care or s`-i c`s`peasc` pe troieni, cnd or s`-l bage n`untru. BEKALIDES: B`, io nu s\nt de-acord. Nu e bine c` e cal, c` calu bate la ochi. Trebuie s` fie un m`gar, c`, una la mn`, m`garu e mai nc`p`tor n burt`, c` m`nnc` mai mult d` nes`tul ce e [i, doi la mn`, are a[a o fa]` d` prost [i ]i se face o mil` d` el, c`-]i vine s`-l bagi n cetate s`-i dai ni[te iarb`. PARVENIDE: Eu [tiu ce s` zic, [efu? BEKALIDES: Ce s` mai zici, zi c-am dreptate, c` io m` pricep la chestii d-astea, nu ca Ahile care n-a v`zut m`gar n via]a lui. PARVENIDE: Fii atent, c-acu l omoar` pe Patrocle!

Luigi Puradello

21 de ani o via]` de spermatozoid


Cic` \n Anglia a fost fertilizat` o femeie cu un spermatozoid vechi de 21 de ani. V` imagina]i c` p\n` la 21 de ani, spermatozoidul `la se s`turase deja de at\tea femei [i \ncepuse s` se uite dup` al]i spermatozoizi.

Spermatozoe Petre

BEKALIDES: B`, da la ce mama dracu film m-ai adus, b` Parvenide? Numai cu animale? {i ce are troienii `[tia cu s`racu Patrocle, c` e [i el un am`rt d` [oricar, vai de capu lui. Acu, parc` v`d c-o bele[te [i p` Lizuca, r-a]i ai dreacu d` sadici, ptiu! Apare Falemides, bjbind prin bezn` ca un somnambul, cu bra]ele nc`rcate cu amfore pline ochi cu Spirite. Se mpiedic` [i cade peste Bekalides, murd`rindu-l din cap pn`-n picioare. BEKALIDES (lovindu-l peste ceaf`): B`, boule, nu e[ti n stare s` ]ii ni[te amfore! Te vnd, gata, te dau la galere, s` vezi tu acolo ce-nseamn` sclavie.

F`cliile se aprind [i umbrele dispar de pe pere]ii kinematografului. Bekalides se ridic`, iar Parvenide ncepe s`-i cure]e toga de resturi. BEKALIDES: B`, Parvenide, m-ai dezam`git cu filmu `sta. Data viitoare cnd om mai veni la kinematograf, vreau s` v`d un film porno cu zei. S`-nceap` cu b`iatu care sun` la u[a Olimpului cu o pizza cu ambrozie [i, p` urm`, s` bage, nene, pozi]ii cu Zmeus, Hera [i cu Hermafrodita pn` m` ia cu le[in. (Va urma) Filosofia Vicoveanca

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

13

mili]ia spiritual` Cornel Codi]`, de la kakiul apevist la verdele ecologist


Pentru cei care au deschis televizoarele mai trziu, adic` dup` 89, figura analistului militar & civil Cornel Codi]` poate p`rea interesant`. Mai ales c` s-a spus despre el c`, nainte de a intra n rezerv`, a fost cel mai tn`r general al armatei romne. O armat` n care s-a avansat pe timp de pace ca la al]ii pe timp de r`zboi. Singurele b`t`lii purtate de osta[ii romni erau cele pe fronturile culesului de porumb [i de alte produse agricole. Da, armata nu ducea lupte, dar Cornel Codi]` se nfrunta mereu cu inamicii. Adic` cu to]i cei care, n opacitatea lor, nu n]elegeau opera teoretic` [i practic` a tovar`[ului Nicolae Ceau[escu. Iar Codi]`, aliat de n`dejde al generalului Ilie Ceau[escu, n echipa c`ruia lupta, le explica pe larg cititorilor de ziare [i c`r]i ct de genial este comandantul suprem. V` oferim un mic exemplu ap`rut n Era socialist` din 10 mai 1987: Problemele dezarm`rii [i p`cii ocup`, constant, n gndirea teoretic` [i n activitatea practic` ale secretarului general al Partidului Comunist Romn, tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, un loc de cea mai mare nsemn`tate, personalitatea politic` proeminent` a conduc`torului partidului [i statului nostru afirm\ndu-se, [i pe acest t`rm, prin noutatea [i pertinen]a abord`rilor, prin amploarea orizontului ideatic, prin analiza riguros [tiin]ific` a realit`]ilor lumii contemporane, prin viabilitatea solu]iilor propuse, prin fermitatea [i consecven]a cu care militeaz` pentru crearea, n sistemul rela]iilor interna]ionale,

poli]ia presei
{terge]i varul de pe liniu]`!

a tuturor condi]iilor de natur` s` contribuie la realizarea unei lumi mai bune [i mai drepte, n care dezarmarea [i pacea s` fie, nainte de toate, realit`]i concret istorice, izvorte firesc dintr-o nou` arhitectur` a raporturilor dintre state. Cum spuneam, un mic exemplu, o singur` lovitur` strategic` a lui Cornel Codi]` n care i se v`d toate calit`]ile de pe epole]i! Nu v` mai indic`m [i c`r]ile scrise de acela[i autor (una dintre

ele prefa]at` de Vasile Sec`re[) n care militarul romn spal` pe jos cu capitalismul contemporan [i d` la gioale marilor puteri. Probabil c`, v`znd cte gunoaie ideologice a produs n cariera sa, Cornel Codi]` s-a convertit la ecologie, drept pentru care candideaz` la prim`ria Capitalei din partea PER, fiind recomandat de lupta cu natura. Cu natura sa uman` de oportunist. Dans, c`pitan de plai

Domnu, director i-o nu mam jucat pe saitu proSport \n timpu programului ci \n pauza de m`sa deci nu ave-]i de ce s`m-i da-]i penalti adic` penalizare. I-o folosesc saitu duar \n scopuri ieducative adic` de aici m-ai \nv`] [i i-o cum s` scriu corect da tre s` recunosc c` m` [i dixtrez \n aceela[i timp. P`i unde m-ai po-]i s` dai [apte goluri ca \n

curtea [coliii s` te dixtrez-i, [i s` \-]i [i mul]umeasc` miniclip `jtia c` ia-i dixtrat, ai? I-o una \s de-accord cu domnu }opescu care zice \n editorial c` drumul pare lung dar este posibil s` d-ai zece goluri \nt-ro singur` pauz` de m`sa. S` ve-zi atuncia mul]umi-ri nenic`!

Roxana BODEA

Unde-i capot`, vai de parlamentare


Ma[inile parlamentarilor de Buz`u au fost surprinse n campanie electoral` cu megafoane instalate pe capot`. E un progres: \naintea campaniei erau prinse nu cu megafoane, ci cu pensionari pe capot`.

Diurna de vot

14

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

LIBERTE, Egalite, infrac]ionalite

cu m\inile curat murdare


Primarii PSD nu str\ng gunoaiele muzicale
Du[maniiiiii-mi poart` pic`````, c` n-au valoareaaaaa meaaaa!!!! etc., etc., etc. Dar una e s` cite[ti [i alta e s` auzi noaptea acest vers inteligent, urlat din ni[te ditamai boxele mari c\t un buliba[` cu burt`, \n floarea v\rstei. Iar tu s` stai \ntr-un bloc al`turi, cu bebelu[ul \ndoctrinat cu manele \nc` de pe c\nd era \n burtica nevestei [i care url` nu se [tie din ce cauz`. Ori c` e rocker [i protesteaz`, ori c` e manelist [i ar vrea s` coboare, s` vad` fetele cum dau din buric. Noapte de noapte, anul trecut, \n zona terasei Rustic din parcul IOR, locatarii blocurilor din jur a[a [i-au petrecut timpul. De ajunseser`, Doamne iart`-i, s` se \ntrebe ce-i cu hipercorectitudinea din al doilea vers, pentru c` mai normal era ca n-are valoarea mea. Dai [i \n perversiuni lingvistice din astea dup` ce milioarde de decibeli cu manele ]i-au scuturat varul de pe pere]i. Muzica vine din ni[te boxe c\t un stat de om [i este produs`, variabil, ori de forma]ia de maneli[ti a terasei, ori de sidiurile [i casetele cu manele ale patronului. Terasa a ap`rut \n 1996 [i de atunci nu a mai plecat, ci s-a [i extins ilegal pe spa]iul public, de unde au trebuit s` plece, \n schimb, copacii. Dup` at\]ia ani de zile, \[i pun problema s` se care [i locatarii din blocul de peste drum, de care vorbeam mai \nainte. |ntr-o ]ar` civilizat`, presiunea opiniei publice ar putea determina \nchiderea unei terase cu manele. Locatarii `[tia chiar au \ncercat s` fac` din Romnia o astfel de ]ar` [i s-au pl\ns \n nenum`rate r\nduri la autorit`]i. Autorit`]ile, sub forma primarului PSD al sectorului 3 din Bucure[ti, Eugen Ple[ca, au venit prompt de mai multe ori \n inspec]ie [i au luat pr\nzul la Rustic, lucru pe care sutele de b`bu]e ale zonei sper s` \l ]in` minte ca s` [tie pe cine s` nu voteze. Eh, da, am atins, iat`, [i o problem` sensibil`: alegerile locale. Ca s` vede]i t`r`[enie, pentru c` e perioad` electoral` [i Ple[ca are nevoie de lini[te, \n ultima vreme maneli[tii au l`sat-o mai moale, dar nu se pot ab]ine s` se opreasc` abia pe la 12 noaptea, c\nd \n sf\r[it bebelu[ii pot s` adoarm`, iar b`ie]ii ca mine s` viseze la arme [i trandafiri. Adic` la GunsNRoses, ce credea]i voi?!

Aten]ie, cad drumuri!


Domnule Miron Mitrea, domnule Gabriel Oprea, ]inem s` v` felicit`m [i pe aceast` cale pentru viteza cu care a]i reu[it s` astupa]i groapa de la Mih`ile[ti. Adev`rul este c`, la preg`tirea [i puterea dumneavoastr` de munc`, a]i putea astupa \n 10-15 minute [i Groapa Marianelor [i probabil c` a]i [i face acest lucru dac` Prima TV ar avea [i ea capacitatea s` v` transmit` isprava \n direct. Desigur, din \naltul competen]ei dumneavoastr` v` este uneori dificil s` v` manifesta]i vitejia [i \n cazurile mai m`runte, acolo unde suspinul aleg`torului majoritar, f`r` ma[in` mic`, \[i pierde sensibil din intensitate. Ne referim, bine\n]eles, la craterul din imaginea pe care v-o prezent`m al`turat. Nu, dumneavoastr` nu [ti]i cum s-a produs, fiindc` nu le ave]i cu drumurile dec\t dac` acestea v` pot aduce un c\[tig electoral pentru PSD ori un c\[tig pecuniar pentru drumarul Umbr`rescu (felicit`ri OLAF [i Evenimentului zilei pentru hot`r\rea cu care s-au legat zilele trecute de filiera asfaltier` Mitrea-Sechelariu-Umbr`rescu). Un pic de r`bdare v` mai solicit`m, c\t s` v` explic`m despre ce-i vorba. G`uroiul acela zace pe DN7, spre R\mnicu V\lcea, la intrarea \n localitatea Milcoiu.

Ecologic` Contra

S` [ti]i c` el s-a c`scat nu de la viitur` a[a cum \ncearc` proiectantul s` se explice ci chiar de la proasta lui proiectare, a[a cum am \ncerca noi s` v` explic`m dac` am avea convingerea c` a]i \n]elege. S` mai [ti]i c` aici nu a murit nici un om, de[i putea foarte bine s` moar`. Poate c` acesta este [i motivul pentru care nu v-a]i prezentat la fa]a locului. {i cu siguran]` acesta este motivul

pentru care g`uroiul a a[teptat DN7, au ap`rut c\teva fisuri des` i se \nceap` astuparea ceva spre care drumarii cred c` se vor l`sa \n scurt timp cu un g`uroi mai mult de o lun`. la fel de mare, dac` nu [i mai {tim c` \n ad\ncul sufletelor [i. Poate c` de data asta o s` dumneavoastr` v` pare acum ave]i noroc [i moare cineva \n foarte r`u c` nu v-a]i pus ciz- el, ar fi un bun prilej s` v` ar`mele alea de cauciuc din piele ta]i la televizor, c` [tirile de la de crocodil [i nu v-a]i dus acolo, ora 5 r`m`seser` singurele pe a[a cum a]i procedat \n cazul care PSD-ul n-avea monopol. nenorocirii de la Mih`ile[ti. S` [ti]i \ns` c` mai ave]i o [ans`: la Ariel {opron 2-3 kilometri distan]`, tot pe

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

15

Analiz` final`

Pe Arge[ n jos, Darabont are castel frumos


le-au dat la pro[ti s` \ngroape... ni[te alea, ni[te plastice. Vergilic`: Eu zic c` oamenii din Buz`u ar fi trebuit s` deschid` co[ciugele, c` la c\t de bine au lucrat b`ie]ii no[tri din poli]ie cred c` le-au pus ni[te mort`ciuni de pulpe americane [i ni[te prezervative folosite. Maria: Ha, ha, ha, c` m` f`cu[i s` r\d! Vergilic`: Bre, s\ntem popor ales, bre, Mario, bre, popor ales, c` de unde nu e nici Dumnezeu nu cere. ~[tia ai no[tri s\nt viteji, dar s` nu te pune dracu s` arzi cu totul, c` zic: bre, dar tu de ce nu ne-ai anun]at cu 245 de ore \nainte, c` ne-am uitat instruc]iunile acas`. Salut, Virgil!

Maria & Virgil Show


Vergilic` \ntreab`
iar dac` e s-o zicem pe-a bun`, [i pompierii, [i poli]i[tii tot ni[te gur`-casc` erau. Se beleau la foc. Maria: C` se zice c` nu e Dumnezeu la post... Vergilic`: Bre, femeie, Dumnezeu nu e nebun s` pun` \n pung` la lene[i [i pro[ti. Autorit`]iile rom\ne, a[a se cheam`, hai c` m` apuc` r\sul, pe cine ap`r` `[tia, bre, pe ei? Da, averile, prostia lor [i-o ap`r`! Fiindc` nu mai e, m`, nimic \n capul unora care vor numai [i numai s` se \mbog`]easc` ca Adrian N`stase. Maria: Bre, Vergilic`, dar comicii r\sului erau Oprea, Mitrea, Toma Zaharia, procurorul ]`rii. P`i, `[tia erau \n campanie electoral`. Facem, dregem, astup`m, \n 24 de ore nu mai e nici o urm`. Vergilic`: Bre, Mario, pe c\mpul `la vor ie[i din p`m\nt la toamn` rinichi, stomac de om, inim`, cap de om. Astea or s` ias` [i o s` mergem, o s` le culegem [i o s` le m\nc`m toat` iarna viitoare. Astea o s` m\nc`m, ofert` special` de la Guvernul Rom\niei, cum zic ei, program de cultivare realizat de c`tre Guvernul Romniei. Maria: Fugi de-aci, Vergilic`, chiar c` ai dreptate! Au b`gat \n asfalt oameni [i sub ar`tur`. Ce

aria a avut piciorul umflat toat` s`pt`m\na. Dar mai ales \n ziua exploziei de la Mih`ile[ti a sim]it c` nu mai e om. Piciorul o ridicase deasupra sup`r`rilor. A[a, deasupra a tot [i a toate, a sim]it cu piciorul \ntregul dezastru. Vergilic`: Salut, Virgil! Maria: Ai ajuns s` te salu]i singur! Vergilic`: Dac` nu te salut` nimeni, nu te respect` nimeni, atunci eu m` respect singur. Maria: Aici mare dreptate ai, c` [i oamenii `ia de la Mih`ile[ti a[a au f`cut. S-au respectat singuri [i s-au dus ca pro[tii la fa]a locului [i au s`rit \n aer. Vergilic`: Adic`, de ce s` n-o spunem c` erau mul]i gur`-casc`,

Maria r`spunde

Dan Darabont e un primar foarte destoinic. Att de bun este nct sectorul 6 nu-l mai \nc`pea [i [i-a extins activitatea [i n alte sectoare, mai exact n jude]ul Arge[, la vreo 150 de km de aerul \mpu]it al Capitalei. Declara]ia de avere a edilului este vorba de cea nou`, c`ci aia veche a disp`rut \n neant [i nu se poate executa o compara]ie este absolut n`ucitoare: \ntre 2001 [i 2003, furnicu]a pesedist` a adunat dou` apartamente, un teren intravilan de 1.500 de metri p`tra]i [i dou` ma[ini (second hand). |n conturi fream`t` aproape 35 de mii de cocari. Omul nu are ac]iuni la nici o firm`, nu are alte bunuri produc`toare de venituri nete care \nsumate dep`[esc echivalentul a 6.000 de euro pe an, deci

este extrem de lini[tit, poate s` se dedice total cet`]enilor. Sau construc]iei de tip bloc din imagine, care se ridic` la Curtea de Arge[ [i bine face, c`ci nu vedem nici un motiv s` nu se ridice. Dan Darabont este vecin acolo cu viceprimarul pesedist din localitate, un bun prieten al s`u cu care discut` probabil pe teme de cornier, faian]` [i doctrin`. Cum eforturile aparatului de fotografiat nu au fost de-ajuns pentru a prinde [i drumul ce duce la casa lui Dan Darabont, trebuie s` v` spunem c` acesta este neasfaltat [i plin de gropi. La urma urmei, trebuia s`-i aminteasc` ceva primarului de locul s`u de munc` din Bucure[ti.

Biroul de Investiga]ii

16

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCU

17

toarele la maximum cam de dou` ori pe s`ptmn` toat` suflarea Maaare iluzie, maaare! Maestrul romneasc`, dup` cum gfie pe Dncu transform` dolarii \n prola col]uri cei care trudesc. Asta ar cente-ame]itoare!; Rus se duce la Prim`ria Cluj ca s` face cam jum`tate de milion de dolari pe s`pt`mn`. |nmul]i]i asfalteze comisioane americane!; din nou cu patru [i ajunge]i la Geoan` iubea de mic Capitala [i vreo doooo` (!) milioane de parai aten]iile bucure[tenilor!. pe lun`. Cam `sta pare pre]ul pentru locale, dac` nu cumva c]i bani ar cheltui Metro Media domnu Dncu presteaz` gratis Transilvania pe sondajele pese- pentru partid. diste pe care le face? Dup` unele surse, firma lui Dncu num`r` 380 de puncte de e[antionare pe tot teritoriul Romniei. Suficient ct ]i bani cheltuie PSD-ul pe s` acopere cele 55 de ora[e mari, campania electoral` la lo- reprezentative sociologic, ora[ele cale? Ia, ghici]i, da]i \n bobi, con- medii [i satele. Buun. Calcula]i sulta]i o vr`jitoare sau num`ra]i acum ct cost`, s` zicem, un folian]a PSD-UDMR de ocupare afi[ele cu Geoan` & PSD. Nici cus-grup. Pre]urile cele mai mici, a prim`riei Clujului, avndu-l una dintre variante nu d` un pe pia]`, sunt \ntre 600-700 de ca protagonist pe ministrul Ioan rezultat valid, a[a c` v` recoman- dolari. S` se le facem o reducere Rus, nu are nimic politic. PSD ad`m urm`toarea introspec]ie: la pesedi[ti [i s` \nchidem ochii par]ine Interna]ionalei Socialiste, la 600 $ pe focus-grup. Metro Me- iar UDMR este afiliat la Partidul dia Transilvania sondeaz` cu mo- Popular European. Baza protoco-

Marius Dr`ghici cite[te pe afi[ele electorale:

dosarele chi

x
lului o constituie interesul economic comun, autostrada Bra[ovBor[. Nu este o coinciden]` c`, nainte de instalarea firmei Bechtel, concesionar`, f`r` licita]ie, a autostr`zii, cele dou` partide surori cu p`rin]i diferi]i aveau candida]i proprii: Vasile Soporan, prefectul de Cluj pentru PSD, respectiv avocatul Levente Mat pentru UDMR. Imediat dup` instalarea sediului central al firmei Bechtel la Cluj, PSD [i UDMR aveau s`-[i retrag` candida]ii [i s` cad` de acord asupra candidatului comun, barosanul Ioan Rus, singurul verificat deja pentru capacitatea sa de a face afaceri cu statul prin propriile firme sau prin interpu[i. Rus, ales primar, ar urma s` coordoneze subcontract`rile pe tot parcursul construirii autostr`zii, Bechtel urmnd s` se adapteze la realitatea romneasc`, dup` ce a ob]inut lucrarea f`r` licita]ie. De altfel, parteneriatul economic PSDUDMR a fost prev`zut [i n cazul construirii Dracula Park la Sighi[oara. Nu ntmpl`tor, cea care a condus campania SOS Sighi[oara, Smaranda Enache, pre[edinta Ligii Pro Europa, candidat` AP la prim`ria Clujului, este ast`zi ]inta atacurilor vrfurilor UDMR. Marko Bela a declarat recent, la Sfntu Gheorghe, c` a vota la Cluj cu Smaranda Enache nseamn` a vota cu Gheorghe Funar! Substratul l constituie panica PSD-UDMR c` societatea civil` ardelean` ar putea s` monitorizeze subcontract`rile [i lucr`rile autostr`zii Bra[ov-Bor[ [i, poate, cu sprijinul nnoit al prin]ului Charles, s` dea n vileag matrapazlcurile dlui Rus [i ale partidelor care-l sus]in, nrudite doar prin minile lungi.

Lui Geoan` i se zicea, \n copil`rie, Porcu[orul

B`i Ghi]`, c\t ai fost tu primar ce-ai f`cut? Ai umplut ora[ul de b`ncu]e tricolore. P`i eu, dac` vin primar, o s` umplu Clujul cu Mercedesuri! Da, nu r\de, c` nu vin numai io! Vin cu rudele [i cu colegii de partid.

dosarele chi

xXL

Nr. 22, 1-7 iunie 2004

G`bi]` Drogeanu s-a luat cu m\inile de cap


dup` ce a citit textele de mai jos, apoi le-a l`sat pe tastatur` ca s` v` invite s` le urm`ri]i cu mare aten]ie. Ve]i afla despre: IT, euro [i ardeleni; poteca [efului de la Romsilva c`tre punga suprem`; disputa lui Funar cu istoria, un semn c` nici prezentul nu \i este prea limpede primarului de la Cluj.

PSD st` bine \n sondaje de milioane de dolari

O autostrad` politic` cu dou` benzi: PSD [i UDMR

codrul bunelor maniere


Bucure[ti, c\[tigi cu soacra lui Geoan`!
Familia Geoan` este foarte modest` atunci cnd \[i prezint` agoniseala bugetar` de-o via]`. Mama-soacr` a ministrului de Externe, Margareta Costea, este proprietara acestor superbe case din Cartierul Prim`verii. La doi pa[i de unul dintre palatele lui Ceau[escu, casa nr. 1 are brazi, teras`, renov`ri ultimul r`cnet [i mai multe camere: la parter, la etajul unu [i la mansard`. Din motive de modestie social`, nici unul dintre membrii familiei Geoan` nu popose[te acolo. Casa a fost \nchiriat` unor str`ini, care ne-au spus c` doamna Costea este the owner. Alte aventuri imobiliare ale mamei lui Ionu] Costea, fratele Mihaelei Geoan`, so]ia de Externe a Romniei, s\nt chiar pe strada de al`turi. Vila nr. 2, p`zit` de pomi, ascunde domiciliul Margaretei Costea, imposibil de contactat la vreuna dintre vilele sale. Oare folose[te tunelele cuscrului Geoan` ca s` treac` dintr-o cas` \n alta? Chiria o fi subteran` sau la lumina zilei?
1 2

locuit \ntr-un bloc de nou` etaje, pe strada Alexandru Marcovici, numerele 5-7, care d` \n Ci[migiu, alocat cadrelor superioare ale MApN. Blocul este plasat strategic, lng` fostul sediu al Ministerului de R`zboi, din Pia]a Cpt. Valter M`r`cineanu, unde a func]ionat, pn` \n anii 80, Ministerul Ap`r`rii. Reparti]ia cadrelor \n bloc era dup` func]ii. A[a se face c` generalul Geoan` locuia la etajul patru, \n timp ce coloneii Nubert, Sibianu [i Gheorghe ocupau etajele superioare. La vrsta pre[colar`, viitorul ministru de Externe, azvrlit acum ca o carne de tun \n gura electoratului, era foarte gras. Probabil c` p`rin]ii lui \l \ndopau ca pe g[te, \[i aminte[te fiul colonelului Gheorghe, care se juca cu Mirciulic`. Noi \i ziceam Grasul sau Porcu[orul, pentru c` era rotund ca o minge. Cnd \l prindeam pe sc`ri, \i d`deam castane \n cap. Mircea ne amenin]a cu tat`l s`u, care era general. Sincer s` fiu, nu s-a ajuns niciodat` la un scandal \ntre cadre, din cauza castanelor pe care i le ardeam \n frez` lui Mircea Geoan`, [i-a dep`nat amintirile fiul colonelului Gheorghe. Prin anii 80, cnd sediul Ministerului s-a mutat \n Drumul Taberei, familia generalului Geoan` va primi o reparti]ie \n Domenii, \ntr-un imobil [i mai confortabil. |n locul majorit`]ii militarilor din Marcovici, se vor muta securi[tii [i activi[tii lui Ceau[escu, deoarece zona Ci[migiu a fost inclus` \n inelul de securitate al sediului Comitetului Central. Biroul de Investiga]ii

Gheorghe Funar, zis Ghi]` a lu Curnegru, [i Ioan la o \nt\lnire a candida]ilor cu poreclele

La Cluj, PSD [i Ioan Rus nvrt mori[ca electoral` ai ti

Casa Geoan`ralilor

Adriene, \mi spun serviciile secrete c` muncitoarele din \ntreprinderi \ncep s` te considere mai frumos dec\t mine. Ai grij`, m`i drag`, c` eu am mai avut un premier de genul `sta care se d`dea mare prin Apaca [i acum a r`mas cu un partidule] minuscul. Mie s`-mi zici clar ce vrei: s` faci carier` l\ng` mine sau s` str\ngi telefoane de la gagici?

in lips` de IT s-a ntlnit ministrul Comunica]iilor, Dan Nica, cu oameni de afaceri gata s` ocheasc` fonduri PHARE pentru un parc de nalt` tehnologie la Cluj. Ioan Rus urmeaz` s` se ocupe de nfiin]area unei societ`]i ce va administra proiectul n chestiune, proiect ce va beneficia de de vreo 10 miliarde de la Guvern. Consiliul Jude]ean Cluj va pune la b`taie un teren de 3.000 mp. La Cluj s-a mai proiectat un parc IT, care a devenit, n timp, parc industrial de tehnologii avansate [i poart` numele de Tetrarom. La nceput, japonezii de la Yazaki Corporation au decis s` investeasc` 20 de milioane de dolari aici. Ambasadorul Japoniei la Bucure[ti, Naotoshi Sugiuchi, a declarat, dup` ntre-

vederea cu prefectul PSD Vasile Soporan, c` mai multe firme japoneze vor s`-[i deschid` filiale n parcul industrial clujean. Dar ce [tiu niponii de IT-ul electoral? Pentru nc`lzire, lucr`rile de construc]ie au fost efectuate de o societate n care reg`sim tot capi ai PSD anume ai SC Construc]ii Napoca SA, ac]ionari fiind Ioan Rus [i {tefan Dimitriu. Ac]iunea f`cnd parte din programul de parcuri industriale al Ministerului Administra]iei [i Internelor, Tetrarom SA, care se ocup` de Parcul Industrial Cluj, a primit 26 de miliarde de lei din fonduri guvernamentale. S` ad`ug`m contribu]ia PSD-ului local (capii Consiliului Jude]ean), care a alocat pentru proiect peste 700.000 de euro, [i fonduri PHARE de 3,6 milioane de euro. Rezult` 5 milioane de euro. Evident, pn` n prezent, nu au fost cheltui]i dect o treime din banii ace[tia. Iar parcul, de[i ar trebui inaugurat n luna august, e departe de finali-

s`-[i dezvolte ulterior afacerile. La finele anului trecut, nu mai pu]in de 14 firme au achizi]ionat caiete de sarcini n vederea licita]iei. Normal, nu s-a mai prezentat nimeni la licita]ie! Totu[i, un investitor strategic s-a g`sit. Anume, Distrigaz, care a nchiriat n mod strategic o buc`]ic` dintr-o parcel`. Probabil, n a[teptarea japonezilor. Circa 85% din parc, vreo 17 hectare, l reprezint` terenul direct concesionabil, n rest pe 1,5 hectare se va amplasa un incubator de afaceri, [i tot cam pe aceea[i suprafa]` se va ridica un centru pentru servicii: restaurant, sedii de b`nci, firme de asigur`ri, vam` etc. n rest, nc`lcate fiind stipul`rile contractului de finan]are PHARE, prin vnzarea terenului, n-ar fi exclus ca Guvernul s` treT buiasc` s` returneze cele 3,6 milioane de euro. Iat`, deci, un nou succes cu care ncearc` PSD s` Rus, zis Ucu al lu Be[a, c[tige electorat. Propulsnd povestea investi]iei n IT, direct n campania alegerilor generale. zare. Dar avem alegeri [i mai la AMBRUS Bla toamn`... Pre[edintele Consiliului Jude]ean Cluj, {erban Gra]ian, anun]a n februarie un proiect de cooperare cu firma german` Ruwel A.G., rima preocupare a unui cancare [i-ar fi anun]at inten]ia de a didat la prim`rie este s`-[i cump`ra teren n Parcul Indus- dea m`sura competen]ei. |n plin` trial. Ruwel inten]iona s` cum- curs` electoral`, primarul \n funcpere 60.000 mp, la pre]ul de 5 ]ie, dl Gheorghe Funar, ne ofer` o euro/mp. De curnd, ns`, Tetra- mostr` de mu[chi [i creiera[. Parom a scos la licita]ie 7,4 hectare triotul reu[e[te \nc` o dat` s` nidin suprafa]a parcului. Singurul miceasc` un temut inamic: istocump`r`tor interesat fiind SC ria Clujului. Un bloc de 5 etaje a Ruwel Romnia SRL. Pentru c` fost \nfipt de urma[ul lui Avr`mu] n rest, potrivit contractului in- fix \n ficatul unui spa]iu protejat termediat chiar de Ministerul In- ca monument istoric. Zona vizat` tegr`rii Europene, Tetrarom SA de primar este strada Pasteur, mai trebuie s` concesioneze (nu s` precis, la nr. 22. Aici, f`r` s` sovnd`) terenul. Numai c` inves- licite opinia Comisiei Monumentitori, ioc! Proiectul prevedea ca telor Istorice, primarul a decis, cele 22 de parcele existente s` fie peste propria lege a PUG-ului, s` viabilizate, anume ca aici s` fie acorde un aviz de construc]ie de asigurate c`ile de acces, telefo- parc` ar fi primar \n Vama Veche, nia, electricitatea etc., urmnd ca iar nu la Cluj: un P+5, ca un monuapoi s` se identifice investitori ment al absolutismului miserustrategici care s` concesioneze pist. De fapt, avem de-a face cu o cu 2,4 euro/mp terenul pe care recidiv`: \n urm` cu c]iva ani, a-

cela[i hotentot a atacat istoria, demolnd un monument istoric ca s` fac` loc unei biserici. Atunci decizia primarului Funar a strnit aproape un r`zboi civil. De ce a fost nevoie ca o biseric` s` poarte \n crc` asasinatul istoric, nu e u[or s` \n]elegi. Azi devine aproape limpede c` Funar are nu un inamic, ci doi: legea [i trecutul Clujului. Alia]ii lui ar putea fi [paga [i prostia, dar nu avem curajul s` stabilim ordinea.

Cum se preg`te[te directorul Romsilva pentru alegerile locale

Funar recidiveaz` ca m`celar

u i-ar ajunge c` l-a uns N`stase director la Romsilva [i vicele filialei PSD pe Dmbovi]a. Nici c` l-ar chema Ion Dumitru, nume mai detestabil ca malaria [i mai irespirabil ca r`pciuga. Dar Dumitru se preg`te[te acum [i pentru alegerile locale. La care va candida pentru func]ia de pre[edinte al Consiliului Jude]ean Dmbovi]a. Cum [i cu ce fonduri candideaz`, v` l`s`m pe dumneavoastr` s` aprecia]i singuri. Bun`oar`, fondurile alocate regiei Romsilva pe anul 2004 sunt de 678 de miliarde de lei. Din care patruzeci de procente au \n[f`cat direc]iile Bucure[ti [i Trgovi[te, respectiv 29 de miliarde [i 33 de miliarde, plus centrala Romsilva, cu 205 miliarde, ceea ce face, \n total, 267 de miliarde. |n 2004, Direc]ia Trgovi[te a mai beneficiat [i de alte 198 de miliarde de lei din fonduri extrabugetare, pentru construirea de drumuri forestiere. Nu [tim ce \nseamn`

fonduri extrabugetare, dar [tim c` N`stase este dmbovi]ean, c` vneaz` la Bolovani, pe terenuri dmbovi]ene, [i c` ]ine pu[culi]a fondurilor speciale ale Guvernului. Practic, \n acest moment, Dmbovi]a beneficiaz` de cele mai astronomice investi]ii din ]ar`, cu care candidatul Dumitru cump`r` electoratul, a[a cum a]i putut citi \n paginile revistei noastre. |n prima faz`, cump`r` presa, a[a cum a]i putut constata din paginile cotidianului Adev`rul. Care cotidian, pe 17 mai a.c., denun]a mn`riile prin care Remus Truic`, [eful de cabinet al lui N`stase, punea mna pe p`durea Snagov, asta dup` ce, \n prealabil, Academia Ca]avencu pusese prima mna pe subiect. Pe 28 mai, Adev`rul se poc`ia subit, publicnd un interviu publicitar cu Ion Dumitru [i \n care Romsilva apare ca una dintre cele mai prospere institu]ii economice din ]ar`. C-a[a-i \n presa justi]iar`. |n faza a doua urmeaz` licita]iile, care se fac la modul urm`tor: drumul forestier R`chita[-{oimu, \n valoare de opt miliarde, a fost adjudecat prin fraud`, de societatea Crilory Panciu, \n spatele c`reia se afl` Marian Opri[an. Cu ce-i r`mne din enormele fonduri extrabugetare alocate drumurilor, Dumitru \[i neteze[te calea spre \nalta societate. Biroul de Investiga]ii

Bravo, b`i Oprea, ai asfaltat la fix dup` explozie! Cu at\ta pres` pe cap, muncitorii de la drumuri au f`cut treab` prima-nt\i! Te-ai g\ndit c\te bombe de-astea ne trebuie ca s` reasfalt`m ca lumea toat` Romnia?

Stima]i aleg`tori, normal c` atac`m \n primul r\nd actuala Opozi]ie. P`i, chiar [i \n ]`rile civilizate cine este principalul adversar al Opozi]iei? Puterea! Deci, cum s` v` explic eu mai bine?... E clar c` noi, cu doar 0,5% \n sondaje, s\ntem deja la putere!

Domnu Geoan`, ca lu copilu meu \]i spun... nu c` n-avem ap` \n prelungirea Ferentari [i c` vecinu meu rrom s` urc` cu mai mult de patru cai \n lift, c\t e voie, da v` rog din suflet, dac` ajungi primar general, s` rezolva]i problema arabo-israelian`, s` nu ne mai deranjeze cu atentatele lor de operet` la [tirile cu violuri serioase de la ora 5.

Ion Iliescu [i Adrian N`stase, doi frumo[i ur\]i de tot mai mult` lume

Miron Mitrea [i Gabriel Oprea discut\nd neregula de trei simpl`: c\te zeci trebuie s` moar` \n explozii ca s` nu mai moar` mii \n accidente?

Candidatul Mugur Ciuvic` \ncerc\nd s` ridice un partid mic: Frec]iunea Popular`

Externalizat de PSD la Prim`rie \n fa]a maselor de aleg`tori, fostul ministru de Externe a devenit un biet Mircea Goan`

18

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

MONDENII VECHI {I NOI


Ritmurile urbane \n lupt` cu spiritul de turm` al ]`rii

Romnia,

]ar` de p`cat

muzeul figuran]ilor de cear`


PSD are un nou imn electoral: Trei soli[ti cunosc pe lume
Referitor la problema aceea cu imnul, un cititor fidel [i revoltat ne-a trimis o scrisoare f`r` precedent. Iat` ce ne-a scris domnul {.I. din Bucure[ti (\i d`m doar ini]ialele din motive lesne de \n]eles pentru melomani): n num`rul 20 din s`pt`m\na 18-24 mai a.c. ave]i un articol referitor la un drept la replic` al lui Adrian Ple[ca (Artanu) la afirma]ia c` el ar compune pentru campania electoral` a lui Mircea Geoan`. Nu este adev`rat! Adev`rul e c` el compune pentru toat` campania electoral` a PSD Bucure[ti. Probabil, luni, dup` ce a fost \n redac]ie, a uitat ce-a spus [i s-a apucat de treab`. V` s\nt martor (ocular) la faptul c` luni, 17 mai, \n incinta [colii generale nr. 26 din strada Cobili]ei, sector 2, \mpreun` cu tot grupul Partizan, se str`duia s` compun` o melodie de sus]inere a primarului sectorului 2, Neculai On]anu. Ca meloman (sper c` nu m` exprim preten]ios), \mi place muzica fostului grup Timpuri Noi, dar ca om ]in s` fiu corect [i cinstit cu mine [i cu cei din jur. Ca melomani, [i nou` ne place muzica forma]iei Timpuri Noi (mai ales bucata cu B`, Geta-i sormea), ba chiar [i melodiile grupului contemporan Partizan din crea]ia c`ruia am ascultat recent, la recomandarea domnului Artanu, albumul Bucure[ti (cu frumoasele sale c\ntece muncitore[ti S`l`jan S`l`jan sau M-am n`scut \n Bucure[ti). Dar, ca ziari[ti, ]inem s` fim corec]i [i s` spunem adev`rul p\n` la cap`t, a[a cum a fost el c\ntat. Ei bine, adev`rul e c` trupa Partizan a participat, vinerea trecut`, la concertul din Colentina (Noa..., pardon Nada Florilor/Tei), organizat de celebrul Centru Cultural Mihai Eminescu din sect. 2, \n cinstea primarului On]anu [i a campaniei electorale PSD. La fel de just este c` Adrian Ple[ca (Artanu) ]ine s` transmit` pe aceast` cale organizatorilor un c`lduros Mul]umesc frumos, c` doar nu era fraier s` c\nte pentru bandi]ii `ia moca. tru echipa na]ional` de fotbal). Interpreteaz`: Gabriel Cotabi]`, Marcel Pavel [i Andra. Acum: toat` lumea [tie cine a fost Cotabi]` [i c\t a transpirat el pentru diverse cauze artistice, \nc` de pe vremea comuni[tilor. Deci, nu m` mir`. Mult mai interesant` este aceast` distribu]ie din punctul de vedere al melomanului Nicu, un jup\n de afaceri foarte controversat (ca s` fim finu]i), pe care partidul [i poli]ia l-au l`sat \ntotdeauna \n pace, s`-[i fac` legea lui. Mai ales atunci c\nd se zvonea c` este prietenar cu un alt iubitor de muzic` scump`, intitulat Micky {pag`. Or, solistul Marcel Pavel este exact finul acestui domn Nicu (Ghear`), vedeta nr. 1 de la Space Music. Iar despre talentata solist` Andra putem spune c` activeaz` la aceea[i cas` de discuri, al`turi de celebrele manechine de la Spicy. Cu care, la o adic`, s-ar fi putut face un imn mult mai tare, irezistibil chiar, cu dedica]ie pentru to]i mah`rii din PSD: Mi-e fric`, mi-e fric`, s` fur singuric` Space, the last rentier

indexul evenimentelor mondene

Andreea ia lec]ii de via]` \n particular


Andreea Marin a declarat: }iriac \mi d` zilnic o lec]ie de via]`. Corect. Mai ales c` ea tocmai e la v\rsta la care \nva]` cum se conduce Mer]anul \n sufragerie [i cum trebuie parcat avionul lui }iriac \n curte f`r` s` d`r\mi blocul.

Revolu]ia spiritual` continu`: pe ei, pe mama lor!

Geoan`, probleme cu disciplina, m`?


Revista VIP \i face campanie lui Geoan`. Despre elevul Mircic` afl`m c` A \nv`]at foarte bine, dar nu a fost niciodat` un tocilar. B\rfitorii spun c` la un moment dat a avut mici probleme cu disciplina. E clar, Geoan` a fost un nonconformist [i d`dea dovad` de un tupeu aproape gol`nesc de c\te ori \i cerea voie dirigintei s` candideze la func]ia de comandant de deta[ament.

Space Music, ultima frontier` PSD


Dar nu mai pu]in adev`rat este c` imnul electoral PSD-Bucure[ti, interpretat cu aceast` ocazie festiv`, nu este compus pe genunchi de Partizan, ci, foarte probabil, de veteranii de la VH2 (sau direct de compozitorul favorit al forma]iei, Mihai Pocorschi specializat \n melodii de dragoste [i imnuri pen-

Mutu cite[te Decarul lui Molire


Adi Mutu a donat 5.000 de euro unui centru de plasament din Pite[ti. Mare zg\rcit! La banii lui, putea s` dea m`car 500.000, ca s` aib` [i copiii `ia am`r\]i cu ce s`-[i cumpere uniforme [colare de la Dolce & Gabbana [i cornule]e cu somon de la Nababbo, iar de restul s`-[i ia celulare de platin`.

Falemi a refuzat convocarea la scrot


Gardianul ne informeaz` c`, invitat fiind de Laura Andre[an la o partid` de sex de 90 de minute, stelistul Nana Falemi a refuzat. El s-a obi[nuit s` intre numai 5 minute, pe final.

Ce se-nt\mpl`? Tii, uite-l p` Cotabi]`!... Maestre Gabi, hai, domle, [i pe la masa noastr`! P-aia cu P`s`ric`, mut`-]i cuibul o [tii?... Nu? Atunci bag-o p-ailalt` cu Am mucit [i nop]i, am mucit [i zile... Pardon, nici p-asta n-o [tie? B` frate, da de ce l-am angajat pe ratatul `sta? Ia s`-mi vin` Nelu Ploie[teanu s`-mi c\nte imnul electoral! P`rerea mea!

Ma[ina de f`cut sex Curvette


Jurnalul e de p`rere c` Andre[anca i-a v\ndut pe cei patru fotbali[ti cotidianului Atac pentru 30.000 de euro. Asta \nseamn` c`, la valoarea Laurei, ea a cerut 50 de euro pentru fiecare scurt [i restul de 28.000 pentru conversa]ia obositoare de dup`.

Laura Andre[ancru

Nea Nicu V`c`roiu zic\ndu-i l`utarului PSD Gabriel Cotabi]` s`-i c\nte una b`tr\neasc`, de vodcnroll
pare c` reamenajarea interioar` [i remobilarea s-au mai rafinat [i fac fa]` standardului de local cu clas`. Meniul e [i el diferit de anii 90, cnd am mai fost pe aici. Avem de-a face cu o selec]ie bine echilibrat`, dar ntr-o list` scurt`, a[a cum se practic`, acum, la marile restaurante din toat` lumea. Dou`-trei feluri la fiecare tip de carne, cu o insisten]` mai mare la preparatele din pe[te. Felurile de mncare s\nt descrise mai n detaliu, f`r` a l`sa dubii asupra a ceea ce comanzi. Dac` discut`m de pre]uri, ap`i tot cam ca la restaurantele din lumea civilizat` e, dar la alea medii. Adic`, aici ajunge un fel principal cam la [apte-opt euroi. Am comandat feliu]e din carne de vit` picant` cu ciuperci [i orez s`lbatic, iar unul din comeseni a optat pentru un platou al casei care a inclus chiar [i doi mici foarte gusto[i. Mncarea foarte gustoas`, serviciul atent, f`r` s` agaseze. Desertul e [i el bine echilibrat, cu eternele cl`tite, dar [i parfait-uri [i combina]ii de nghe]at` [i creme, chiar [i la acest capitol denumirea fiind inventiv`. Iat` un exemplu: izvor cald de ciocolat` n crust` cu nghe]at` de vanilie. Cartea de vinuri e [i ea bine garnisit`, cu soiuri fine romne[ti, dar [i cu vinuri fran]uze[ti sau italiene[ti.

{i-acum, o poveste ur\t`, pe ritm de drum & bass, cu pesedi[tii din underground-ul bra[ovean. ntr-adev`r: tupeul social-democrat nu cunoa[te limite [i nici genuri muzicale. S` \ncepem \n la minor (maestre, bag` mare!): \n zilele de 22 [i 23 mai a.c., PSD Bra[ov a organizat \n Pia]a Sfatului o serie de concerte electorale, pun\nd la b`taie \nsp`im\nt`toarea sum` de 2.000 de coco pentru a tocmi ni[te trupe. n prima zi (s\mb`t`), ele s-au numit Aria Urban` (de sub poalele T\mpei), {uie Paparude [i Partizan (din Bucure[ti). n acest scop, revista local` Sunete s-a ocupat de aducerea arti[tilor la locul faptei: o scen` frumos \mpodobit` cu bannere PSD (Continu`m \mpreun` [i alte vr`jeli de-astea). La vederea c`rora, normal, muzicienii au \nceput s` fac` g\t, de vreme ce m\rlanii de la Sunete nu-i informaser` c`, ooops, I did it again, e vorba despre un concert electoral. Cei mai oftica]i pe bun` dreptate s-au dovedit riveranii de la Aria Urban` (foto), care, odat` urca]i pe scen`, au dat cuv\ntul vocalului Toni: Cei care au scris acest slogan nu au spus tot adev`rul, ar fi trebuit s` scrie: Continu`m mpreun` s` ne batem joc de voi! () Cei care ne conduc ne sfideaz`! Mai putem continua mpreun` cu cei care ne sfideaz`?!. Firesc, la faza asta oficialii PSD din spatele scenei au s`rit ca ar[i cu fierul de c`lcat al lui Priboi. Vicepre[edintele local Vasile Kraila a ordonat suneti[tilor s` taie microfoanele, iar redactorul-[ef de la Sunete i-a informat pe b`ie]ii de la Aria Urban` (care, \ntre timp, b`gaser`, nu \nt\mpl`tor, bucata aia cu Preg`tim revolu]ia spiritual` / Cu deta[are fa]` de tr`irea normal`) c` mai au de c\ntat doar o singur` melodie, dup` care la revedere, drum bun, c` punem sepepi[tii p` voi! Lucru care s-a [i \nt\mplat, la final, c\nd un malac trimis de Kraila (bodyguard la sediul partidului, probabil, sau [ofer pe TIR-ul care aduce de la Bucure[ti banii de campanie electoral`) s-a \ndreptat amenin]`tor spre Toni, pentru a sta de vorb` cu el p\n la loc comanda. Moment \n care vreo 30 de fani ai trupei, b`ie]i de comitet, din public, au intervenit salvator, \nconjur\nd gorila PSD, pentru a o jena pu]in \n mi[c`ri. Urbanii au ajuns cu bine la ma[in`, sc`p\nd cu fa]a curat` [i, mai ales, nespart`, l`s\nd \n urm` ni[te pesedi[ti negri de sup`rare, care d`deau m`runt din buze: Las` c`-i g`sim noi [i le rupem capul!. Faz` la care, oric\t de spirituali am fi noi, ne cam piere dracului tot umorul [i nu putem \ncheia altfel dec\t la modul serios, cit\ndu-i pe colegii no[tri de la www.freeex.org: Toni se teme acum s`-[i parcheze ma[ina \n fa]a casei sale, s` se plimbe liber prin Bra[ov, ca nu cumva s`-l ajung` furia PSD. {i totul se petrece, spre uimirea [i revolta mea ([i nu numai), \ntr-un ora[ mare al unei Romnii democratice, 2004, NATO, Europa iar nu Uniunea Sovietic` sau Cortina de Fier. Drum & boss P.S. Spre ru[inea lor [i a noastr`, bucure[teni pa[nici [i anticomuni[ti, trupele {uie Paparude [i Partizan au c\ntat apoi bine mersi, f`r` comentarii.

Localul b`lan
Cas`, scump` Cas`
Casa Doina este, orict am ocoli-o din cauza aricilor care ne g`uresc buzunarele, un loc de referin]` al Capitalei. Dac` alte localuri se afl` n buricul trgului, prin amplasarea sa, Casa Doina e chiar n stomac. Construit` de arhitectul Mincu pentru o Expozi]ie Mondial`, cl`direa are un aer autohton de bun` calitate, e o cas` boiereasc` nconjurat` de o gr`din` foarte mare [i foarte de var`. Sper ca noile mi[c`ri pe plan[eta dorin]elor de construc]ie s` nu se opreasc`, cu un deget amenin]`tor, [i asupra acestui loc [i s` i trag` un zgnd`re-nori din beton chiar n curte. n acest caz, ne vom g`si suficien]i cet`]eni care s` ne mbr`c`m n [or]ule]ele mor]ii [i s` strig`m Salva]i Casa Doina! Bun, pentru c` am epuizat [i aceast` temere, s` revenim la local, la saloanele sale de lux. Fa]` de acum c]iva ani, se

{i o not` bun` pentru taraful de trei persoane care cnt` aici la mas`, nu la mese, f`r` amplificare, direct n urechile clientului. Numele [efului de orfestr` face to]i banii: Nicu Gigantu! La mai mare! Buc`tarie: DDDD ; pre]:

LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`;

DD D

ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.

; WC: .
Bursucul gastric

ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.

po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

frumoasa [i chestia

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

19

dosarele hardcore
Afaceristul Marius Vizer a repurtat \nc` o victorie r`sun`toare

VIP-u de la cablu
b\rfe din televiziune
q Aristocratica doamn` Dana, cresc`toarea de g`ini de la Cornu, s-a cam f\st\cit auzind \ntrebarea obraznic` a unui jurnalist pus pe fapte rele: Unde va]i operat aluni]a de pe obraz?. Madam N`stase s-a vernilit la fa]` pe sub fondul de ten, dar p\n` la urm` a reu[it s` rosteasc` limpede: Nu am operat-o, mi-a c`zut \n somn!. {i abia atunci am \n]eles de ce duduia prim-ministru are cearc`nele destul de cr`c`nate sub ochi. Pericolul e enorm. |ntr-o noapte \]i cade aluni]a. |n alta te pomene[ti f`r` obraz. {i-apoi, \ntr-o bun` diminea]`, te treze[ti cu tupeu din somn f`r` o bucat` de bun-sim] [i cu [apte-opt vile de la b`rbatu-t`u \n plus. q La solicitarea CNA, IMAS a realizat un sondaj de opinie privind modul \n care, printre altele, jurnalele de [tiri influen]eaz` convingerile intime ale electoratului. La capitolul \ncredere, cele mai influente emisiuni de [tiri s-au dovedit a fi, \n ordine, {tirile PRO TV, Observatorul [i jurnalele de la Realitatea TV. Surpriza vine de la locul 3 [i e un semn c` Realitatea pesedist` a lui Prigoan` + Bahmu]anca = 2 divor]uri certe avea mai pu]in` credibilitate dec\t are acum Realitatea lui Turcescu + Andreea Marin = 1 [tire incredibil`. q Trecem la adev`ratele probleme cu care se confrunt` ]ara [i, odat` cu ea, electoratul PSD format din pensionari [i t`ntici: \n emisiunea De 3 x femeie, Andreea Marin s-a jurat c` se uit` la T\n`r [i nelini[tit, dar habar na avut s`-i spun` apoi lui Teo cum o cheam` pe fata lui Sharon (\ntrebare la care mamaie ar fi r`spuns f`r` s` clipeasc`). Nu, nu m-am sup`rat, a spus mieros Andreea la ie[irea din emisiunea \n care Teo i-a demonstrat \n direct c` e, de felul s`u, cam mincinoas`. Dar a \ntors posterioru-i r\vnit [i a plecat ]`c`nind mincinos din tocuri.

Irina de la A.S.I.A. a fugit pe un tatami cu pre[edintele Uniunii Europene de Judo


S` ne-n]elegem: Marius Vizer e un mare jmeker. n Oradea, toat` lumea \l cunoa[te, \l, cum s` v` spun, respect` [i, dup` ce am vorbit cu c\]iva oameni (care, din motive explicabile, nu v` sup`ra]i, nu [tiau absolut nimic despre Vizer!), am c`zut pu]in pe g\nduri \nainte s` \ncep aceast` [tire \n definitiv inofensiv`. V` rog s` m` \n]elege]i: Marius Vizer este, printre multe altele, pre[edintele Uniunii Europene de Judo [i vicepre[edinte al Federa]iei Interna]ionale. Este prieten cu Putin (Vladimir!), el \nsu[i un practicant de judo [i un mare fan al tr\ntei pe tatami, cu care merge din c\nd \n c\nd la v\n`toare, \n Rusia. Deci c-un om de afaceri (cu biznisuri grase \n Austria, de pild`, [i \n nordul Europei, \n general nu intru \n detalii) care a f`cut judo [i st` la taclale cu Putin (ca \n poza al`turat`) nu e de joac`. nsu[i pre[edintele Iliescu \l, cum s` spun, simpatizeaz` pu]in mai mult. Marius Vizer este deci, ca s` m` exprim a[a, un tip complex, fascinant. Un model de trup`. Asta pentru c`, la A.S.I.A., ea e un fel de [ef`. Director de marketing sau cam a[a ceva, \n calitate de gagica lu Florin Ionescu, managerul trupei. Ei bine, avem o veste proast` pentru fanii trupei (care citesc \n acest moment Libertatea [i Popcorn): Irina a fugit pu]in din trup`! Timp de dou` s`pt`m\ni p\n` luni, s`pt`m\na trecut`, c\nd am v`zut-o cu to]ii la Teo a fost dat` disp`rut` (din ]ar`) [i adev`rul e c` n-a fugit de l\ng` Florin de la Bucure[ti a[a, de capul ei. Ci de m\nu]` cu Marius Vizer, afaceristul seduc`tor despre care v` povesteam, cu respect, c\t de tare este el \n Oradea [i peste hotare. n acest r`stimp, trupa de succes A.S.I.A. a stat, s-a uitat la contractele pe care nu le putea onora pentru c` nu ie[ea la num`r [i [i-a a[teptat fiica risipitoare de reu[it` c`ruia [i iat`-ne ajun[i la subiec- bani. Care, dup` toate probabilit`]ile, l-a tul delicat care ne intereseaz` o femeie \nso]it pu]in pe Vizer, prietenul lui Putin, la obi[nuit` cu succesul nu-i poate rezista. o v\n`toare de bl`nuri. Este, total \nt\mpl`tor, cazul Irinei Nicolae (foto). Poate a]i auzit de ea: e fata aia cu Mistre]ul codi]e de la A.S.I.A., care la televizor vorbe[te cu Colt de argint mult [i mai ales \n locul colegelor ei de

De 3 xyz femeie preg`tite. Deloc distrus`, Maria a pl\ns pu]in pe um`rul familiar al lui Bobby, profit\nd de plecarea Monic`i B\rl`deanu \n America. Acum dou` s`pt`m\ni a ap`rut la orizont o alternativ` de mare efect vizual, care are avantajul de a-i da o lovitur` de imagine direct \n mecl` fostei rivale, B\rl`deanca (cu care Chivu n-a catadicsit s` se cupleze, \n 2002, dup` ce i-a probat pu]in calit`]ile, din multiple pozi]ii). Lipeala cu Chivu i-a fost \nlesnit` de cuplul Ion Miri[ (ac]ionar la Office) Anca M`gureanu (fiica {arpelui cu ochelari de la SRI). Am`nunt interesant, \ntruc\t Anca obi[nuise s` fie cea mai bun` prieten` a Andreei Raicu, \n epoca ei de glorie cu Chivu Eh, dragii mo[ului, [i cu asta am \nc`lecat pe-o [a [i v-am spus povestea \mb\rligat` a Mariei Marinescu a[a, un love story generalizat care nu se termin`, v` garantez, aici. Ar fi prea simplu: pove[tile adev`rate se termin` ca aceea a Janinei (fost` Srbu), cu c\teva milioane de parai \n cont. Ossama b\r L`dean

Paradoxurile [ifonierului social-democrat:

Ion Iliescu poart` bretele burgheze la pantaloni de proletar

Povestea Mariei Marinescu, z\na cea bun` la cump`r`turi


Ehei, dragii mo[ului, [i a[a aflar`m noi din Gazeta Sporturilor cine este noua iubit` a lui Cristi Chivu, eroina unor pove[ti pline de erotism [i parai, pe care le-am dep`nat \mpreun`, la Dosarele hardcore. A]i recunoscut-o: t\n`ra domni]` Maria Marinescu, fosta logodnic` a lui Bobby P`unescu, at\t de sexy [i de inabordabil` \nc\t la soare te puteai uita, dar la d\nsa ba, dac` nu cotizai (cazul lui Bobby) c-un Mercedes de 100.000 de euro sau m`car cu ni[te straie de firm` \n valoare de 10.000 de parai [edin]a de cump`r`turi, la Milano sau Roma. Or, aceast` irezistibil` [tire din via]a greuceanului nostru preferat de la A.S. Roma ne prilejuie[te, iat`, c\teva preciz`ri epice, mai tari dec\t aventurile Ilenei Cos\nzeana [i aproape la fel de pragmatice ca acelea ale lui Janine (fost` Srbu, ex-Botezatu, Chi[u, R`ducioiu [i, m` rog, a[a mai departe). n treac`t fie spus, Maria Marinescu a \nceput odat` ca niciodat`, al`turi de Nic Ianul, fiul vicepre[edintelui dinamovist Vasile Ianul (anchetat \n anii 90 pentru delapidare de fonduri). Ea era pu]in minor`, iar Nic un b`iat generos [i cheltuitor. Povestea a durat doi ani, dup` care a intervenit Bobby, o partid` mai bun` [i mai lung`, dup` cum se [tie. Epopeea trio-ului Bobby-Maria-B\rl`deanca (istorisit` din toate pozi]iile, la momentul oportun) s-a sf\r[it \n vara anului trecut, c\nd Maria, \nc` prezentatoare e emisiunii Pakua de la B1 TV, a plecat \ntr-o mic` escapad` la Monte Carlo, al`turi de Tudor Vasile (fiul unui poet de larg` respira]ie s`m`n`torist-]`r`nist`, fost premier \n timpul liber). Adev`rul, a[a cum \l spun ini]ia]ii, e c` Maria tocmai ie[ise dintr-o combina]ie periculoas` [i avea nevoie de o vacan]` \nsorit`: combina]ia (foarte scurt` [i pe [est) cu Elan al Mihaelei, adev`ratul

S`pt`m\na trecut`, pre[edintele Ion Iliescu s-a aflat \ntr-o vizit` de lucru la Bu[teni. Aici, la Casa de Cultur` din localitate, s-a desf`[urat cu aceast` ocazie o plenar` l`rgit` a Intelectualilor de la sate, la care au participat [i candida]i PSD intelectuali la prim`riile din zon`, care [i-au f`cut campanie ca la ]ar`, cu h`ulite [i hore electorale-n b`t`tur` (aplauze prelungite). Ion Iliescu nu a ratat prilejul de a purta hainele alea de duminic` [i o pereche de bretele imperialiste ( la Larry King, via Marius Tuc`), despre care putem spune c` au f`cut deliciul asisten]ei de la sate [i nu numai. Pe aceast` tem`, cunoscutul critic de mod` Ovidiu Buta, specialist, fost consilier politic pe probleme de vestimenta]ie, face \n exclusivitate pentru APACA [i Academia Ca]avencu urm`toarea analiz` [i sintez`: n sf\r[it, marele mister vestimentar al pre[edintelui Iliescu a fost dezv`luit. Ne \ntrebam cu to]ii de ce pantalonii domniei sale stau at\t de ridica]i, \ntr-o pozi]ie tipic` celor suferinzi de hemoroizi. Iat` de ce: Ion Iliescu poart` bretele, un simbol mic-burghez, departe de forma proletar` care l-a consacrat \n tinere]e. Acest accesoriu vestimentar (semnific\nd comoditatea dus` la extrem) \i confer` o bonomie familiar`, sf`toas`, [i vine s`-i reconfirme inspirata porecl` de Bunicu]a. Singura problem` este c`, \n politica adev`rat` [i \n ]`rile integrate de mult \n elegan]a vestimentar` european`, bretelele pot fi purtate [i la nivel \nalt, cu condi]ia s` nu se vad`. Dar presupun c` asta nu-i o problem` pentru electoratul cu care se identific` pre[edintele Iliescu: pensionari care poart` pantaloni din stof` tare [i c`m`[i cadrilate. Oricum, pentru mine surpriza a fost alta: burta pre[edintelui. Nu pot s` nu observ c` Ion Iliescu s-a \ngr`[at \n ultima vreme, nu mai e tipul `la uscat [i cinstit de acum c\]iva ani. Jacques Bretel

motiv pentru care R`duleasca i-a s`rit apoi Mariei la beregat`, prin toat` presa, [i a umplut-o de s\nge. Corect. Cu Tudor, domni[oara Marinescu a avut de \mp`r]it un inel de logodn` (scump al dracului) [i c\teva sejururi [i mai costisitoare \n Maldive [i la New York. Dup` care omul s-a predat, speriat, c\nd Maria (obi[nuit`, timp de opt ani, cu stilul irezistibil al lui Bobby) a vrut s` cumpere o po[et` de vreo 5.000 de euro, pentru care conturile [i generozitatea lui Tudor nu erau \nc`

e lung p`m\ntul, ba-i destr`b`lat!


Dup` playmate, Miss Playboy vrea s` fac` playback!
C\[tig`toare a concursului Miss Playboy Romnia, desf`[urat miercurea trecut` la clubul Kristal, s-a dovedit, dup` mai multe probe \mbr`cate sau dezbr`cate, blonda [i tentanta Oana Ioni]`. Din p`cate, fata venise la club \nso]it` de iubit, a[a c` n-am putut s-o conducem acas`. Dintre planurile de viitor ale \nving`toarei am selectat pentru dumneavoastr` unul care ne-a emo]ionat: \mpreun` cu alte dou` b`l`ioare de acela[i calibru, Oana a \nfiin]at o trup` pop care se nume[te Knock Out. Fetele lucreaz` la un album, dar pe noi ne intereseaz`, recunoa[tem, mai ales videoclipul. Juriul format din vedete Playboy precum Anda Adam, Nicoleta Luciu, Ana Maria de la Demmo, Roxana Ciuhulescu, Cristina Teodorescu [i Crina Matei au desemnat [i o miss Playmate \n persoana f`r` celulit` a Cristianei Maria Cristescu. Dar nici la aceasta nu ne-am uitat prea pofticios, de[i ar fi meritat, fiindc` am aflat c` este iubita constant` [i, pe c\t posibil fidel`, a

unui rugbyst de la Dinamo. Noroc c` ne-au bucurat ochii ceilal]i nenum`ra]i iepura[i, care ]op`iau cu at\ta foc prin clubul Kristal, \nc\t tres`reau cu voio[ie to]i morcovii pe o arie de un kilometru de jur \mprejur. {ah [i playmat

20

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

interne]e f`r` b`tr\ne]e


Dac` voi nu m` WWW eu v` www

CC al BCC
De vreo doi ani \ncoace observ cum ia amploare o nou` form` de comunicare pe Internet. Nu, nu e chat, nu e nici messenger, nicidecum forum de discu]ii. Seam`n` mai degrab` cu o publica]ie on-line sau, s`-i zic a[a, cu un buletin de [tiri digital. Pun pariu c` [i unii dintre voi \l primi]i \n

fiecare zi sau poate chiar pune]i um`rul la difuzarea lui. M` refer la acele mesaje, unii le-ar spune spam, care practic nu-]i comunic` nimic ]ie personal, ci ]ie plus celorlal]i dou` sute de andrisan]i cunoscu]i/necunoscu]i, adic` vecini cu tine de CC ori de BCC. Primul lucru pe care-l faci diminea]a c\nd ajungi \n birou

este s` deschizi mesageria [i s` parcurgi cele [apte-opt (\n alte cazuri dou`[pe-[ai[pe) email-uri haioase de la cei trei prieteni care ]i le furnizeaz` cu con[tiinciozitate \n fiecare zi. Mail-urile respective s\nt u[or de recunoscut. De regul`, Subject-ul lor \ncepe cu FW [i au al`turat semnul c` exist` [i un Attachment. Ce n-are semnul Attachment trebuie s` fie vreun banc cu ardeleni. Ca s` pute]i verifica ceea ce v` spun am s` redau aici o list` cu mesajele care au circulat pe mail-uri \n ultima s`pt`m\n` [i c`reia o s`-i spunem simplu:

s Mi-am dat seama c` exist` un animal domestic defavorizat de soart` [i Best Of FORWARD. Mai 2004 de istorie \n acela[i timp: ra]a. G[tele au salvat Capitoliul, cinele e cel Locul 1. Bonuri anun]ul mai bun prieten al omului, pisica are 9 vie]i, a existat cic` o g`in` care din ziar Brunet`, 19 ani, pri- f`cea ou` de aur, vaca e animal sacru \n India, dar ra]a nu e nimic, nu are puteri speciale [i nu te po]i \mprieteni cu ea dect cnd este pus` pe mesc [i bonuri de mas`. Locul 2. Profesor \n Irak varz`. Se pare c` nu sunt singurul care am avut aceast` revela]ie, din mowww.duckomenta.de poza cu soldatul romn care \i ment ce ni[te arti[ti au produs www.duckomenta.de, un site cu lucr`ri \nva]` pe irakieni s` vorbeasc` de art` dedicate acestei nobile creaturi.

cu p... [i cu p... Locul 3. Administratorii s Mai demult, cnd eram eu mic [i pionier, am fost \n vizit` la |ntrerevine serialul cu anun]uri prinderea de Comercializare a Laptelui, pe scurt ICIL. Mi-a pl`cut foarte dezlipite de la panoul de la mult pentru c` la sfr[it ne-au dat mult` \nghe]at` gratis. Dup` care am fost la baraj la Vidraru. Acolo mi-a pl`cut mai pu]in pentru c` am r`u de parter. Locul 4. Dermatina ofer- \n`l]ime [i nici nu ne-au dat nimic moca. Am prins [i o vizit` la Por]ile de ta de prezervative a fabricii Fier I, soldat` cu cre[teri de cuno[tin]e [i att. Oricum, pentru la var` \mi timi[orene (cu gust de pe[te scot viz` de SUA [i plec \n turul fabricilor, uzinelor [i institu]iilor de la http://factorytoursusa.com, oceanic, cu bumbi[ori, cu de- http://factorytoursusa.com, de unde sper s` m` aleg cu mai multe susen \n relief cu Madonna). veniruri. Locul 5. Misiva scrisoarea adresat` de un locatar enervat s Degeaba zice lumea c` au IQ-ul comparabil cu cel al unui [ifonier. pe proprietarul unei ma[ini cu Degeaba zice lumea c` arat` ca ni[te scnduri lipsite de via]`. Degeaba alarm` (cu titlul: Ti fut \n gur` zice lumea c` dup` o anumit` vrst` sunt bune numai de aruncat la porcu pulii miele). gunoi. Degeaba, mie \mi plac manechinele. Blonde, brunete, \mbr`cate, www.manLocul 6. Noul model Nokia dezbr`cate, manechine s` fie. Pentru cei asemenea mie, www.man nequingallery.com pentru Palestina, \n form` de nequingallery.com, una dintre cele mai cuprinz`toare colec]ii de fotografii de manechine de pe net. grenad`, normal. Locul 7. Cioromila Ghi]ulina, Candidata PSR la Prim`- s Ca parte a ac]iunilor efectuate cu scopul cuceririi duduilor, mersul la rie. film este de o importan]` major` [i cu rezultate notabile. Ce ne facem \ns` Locul 8. Unde oare e Mi- dac` alegem gre[it filmul? Dezastrul poate lovi oricnd dac` \n loc de un h`ile[ti, \n ziarul Washington film romantic ne ducem Dulcineea la ultimul film cu Arnold? Sau dac`, \n Times 43 miles south of Bu- loc de un film de groaz` care s` o sperie pentru ca noi s` o ap`r`m, o dapest, evident. ducem la o comedie care o face s` uite complet de noi? Ei bine, exist` o Hacker, poli]ist texan
danielgoace@catavencu.ro

www.apple.com/ solu]ie: v` uita]i \mpreun` cu ea la trailere de film pe www.apple.com/ trailers trailers, nota]i reac]iile [i ac]iona]i \n concordan]`.

Net plus ultra

interne]e f`r` b`tr\ne]e

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

21

single player \mpotriva tuturor

Ge]ii, cei mai vr`jitori dintre traci


S` fie clar, domnule N`stase: bulgarii ne-au luat [i la jocuri. M` rog, \nc` nu fac ei FPS-uri cu castrave]i teleghida]i [i arunc`toare de gogo[ari, dar produc`torii cu ceaf` groas` de la Haemimont Games au lansat cel pu]in dou` titluri r`zboinice care au intrat \n Europa \naintea noastr`: Celtic Kings [i The Punic Wars. Romnii de la Digital Summoners* mai au c\teva capitole de \nchis, dar vestea bun` e c` lucreaz` la dou` jocuri inspirate din trecutul patriei, reunite sub titulatura ancestral` Getica. Despre primul dintre ele, Cultul Mo[ilor, legenda spune c` va fi un RPG fantasy b`tr\nesc, populat de or`t`nii magice [i vr`jitori cu barb` alb`, care scot fulgere din tolb`. S`-l l`murim [i pe domnul N`stase, care nu se pricepe: RPG \nseamn` c` ai un rol, \]i po]i personaliza personajul, iar alegerile pe care le faci de-a lungul jocului influen]eaz` ac]iunea. Ca s` fie clar, \n Cultul Mo[ilor vei intra \n pielea mi]oas` a unui hultan (un soi de Gandalf cu opinci, din mitologia getic`), care, c\ndva \ntre anii 1000 [i 500 \.Cr., h`l`duie prin lumea \nconjur`toare [i se \nt\lne[te cu omologii s`i nordici, cel]i [i greci. A doua parte, R`zboaiele romane, se va ocupa, \ntr-o cheie mult mai strategic-realist`, de cafturile daco-romane din sec. I-II e.n., c\nd vraja devine anacronic`, iar cetele de arca[i indispensabile. Dar ve[tile bune romne[ti trebuie s` se opreasc` undeva: produc`torii n-au anun]at vreo dat` de lansare a celor dou` jocuri, oric\t de heirupist` ar fi fost ea; nu ne scot ochii cu niscai screenshot-uri cinstite, ci doar cu c\teva artwork-uri studiate; [i, mult mai important, nu sufl` o vorbuli]` despre motorul lor grafic ([i nu cred c`-l a[teapt` ei p-`la de la NASA, cu care o s` mearg` Half Life 2). Sper s` nu le pun` pe un motor de Dacie 1310, ca s` ias` o treab` romneasc` p\n` la cap`t. Totu[i, ca urma[ al celor mai viteji dintre traci, s\nt \nc\ntat s` aud c` ceva pixeli se vor mi[ca [i-n direc]ia asta digital`. N-am s` dorm \ns` lini[tit p\n` nu voi afla c` Digital Summoners preg`tesc un FPS inspirat din istoria recent`, gen Vice City, cu mafio]i pesedi[ti, pe care s`-i iau la ochi cu sniper-ul p\n` \nro[esc mouse-ul.

No, woman, no Farcry!


A[a cum poate am mai anun]at, nu avem preten]ia c` am fi juc`tori profesioni[ti de jocuri pe calculator. De aceea am s` tai pu]in din spa]iul alocat jocului Farcry pentru a face cuvenitele preciz`ri. A[a e, drag` cititorule de Academia Ca]avencu doar \n pauza dintre Level [i Xtreme PC! Legacy of Kain despre care v` spuneam c` e RPG (Roll Playing Game) e, de fapt, un Action. Iar Shrek 2, cel tratat s`pt`m\na trecut` de colegul meu, nu e \n nici un caz RTS (Real Time Strategy). Acestea fiind zise, pot s` v` spun cu o m\n` pe inim` [i cu cealalt` pe mouse c` ultimul produs Ubisoft, Farcry (distribuit de Best Computers), este un FPS (First Person Shooter). Povestea sun` cam a[a: se d` un paradis tropical (cuv\ntul de ordine \n joc este verde) pe care un profesor dement l-a transformat \n baza lui militar` [i laborator experimental. Se mai d` o gagic` de-a ta... Ba nu, se ia o gagic` de-a ta, pentru c` ea a fost r`pit` [i sechestrat` undeva pe insul`. {i se mai dau, de aceast` dat` la tine, ni[te mon[tri ciuda]i, rezultate nefericite ale experimentelor genetice ale lu nenea doctorul. |n tot filmul `sta tu e[ti un turist \ntr-o c`ma[` ro[ie cu floricele care, \n loc s` stai [i s` dai la pe[te cu o marguerita \n fa]`, trebuie s` omori mon[trii, anihilezi solda]ii, g`se[ti doctorul, salvezi fata [i parc` \i mai f`ceam ceva... Ce mi-a pl`cut mie. 1) Grafica: s\nt ni[te peisaje de-]i vine s` ui]i c` b`ie]ii `ia care stau ascun[i \n tufi[uri abia a[teapt` s`-]i dai jos vesta antiglon] ca s` te umple de s\nge \n timp ce faci baie \n lagun`. 2) Tipul moare realist ]i-ai luat un glon] \n cap, e[ti pa, t`ticu, nu o mai duci pe picioare p\n` la primul medical kit. La fel [i du[manii: dac` tragi \n plin, n-ai f`cut nimic pentru

c` rake]ii au veste. 3) AI-ul foarte dezvoltat: dac` v`d c` e[ti [mecher, tipii abordeaz` strategii de \nv`luire mai ceva ca alea ale lui nea Puiu. Ce nu mi-a pl`cut. 1) Jocul cere resurse enorme. 2) Sistemul de salvare bazat numai pe save point-uri. Iar acestea s\nt puse, de regul`, exact \n spatele [irului de solda]i de care trebuie s` treci. 3) Faptul c` nu mai apar odat` Doom 3 [i Half Life 2-u `la, ca s` mai rup` gura la neaveni]ii care profit` de ner`bdarea noastr`. Game Ovar * www.geticagame.com

Getica nicomahic`

22

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

capitalul fra]ilor marx

Din nou

la cass`

q Pe 5 mai a.c., a fost publicat` \n Monitorul Oficial revocarea din func]ie a pre[edintelui Oficiului Na]ional pentru Prevenirea [i Controlul Sp`l`rii Banilor, pe nume Ioan Melinescu. Hot`r\rea de revocare a fost semnat` de premierul Adrian N`stase, ministrul Justi]iei, Cristian Diaconescu, [i Alin Teodorescu, [eful Cancelariei prim-ministrului. Cu aceea[i ocazie revocatoare, fostul mili]ian Melinescu a fost u[uit [i din calitatea de membru (numit din partea Ministerului Justi]iei) al Plenului Oficiului. Biroul de Investiga]ii al Academiei Ca]avencu [i, personal, Yasser ArAPAPS au scris \n repetate r\nduri despre pre[edintele Melinescu, un prieten devotat al infractorilor, care a prevenit nu sp`larea banilor, ci pe sp`l`torii de bani. Unul dintre ei se nume[te Genic` Boeric`, prieten de cazino cu Ristea Priboi, despre care am scris de-at\tea ori \nc\t am reu[it s` ne [i plictisim, at\t de el, c\t [i de locomotivele [i saco[ele lui pline de miliarde. Dup` ce a fost revocat din func]ii, Melinescu a mai ad`stat la Oficiu vreme de c\teva s`pt`m\ni, particip\nd la [edin]ele de Plen [i d\nd mai departe cu subsemnatul pe diverse documente. Abia cu c\teva zile \n urm` Melinescu s-a g\ndit s` p`r`seasc` Oficiul, nu \nainte de a mai lansa ni[te f`c`turi pe pia]a adev`rurilor de doi lei. q Lui Yasser ArAPAPS i-a ajuns pe la cele trei urechi din dotare c` Nicolae D`nil`, pre[edintele executiv al BCR, [i-a ridicat \n sf\r[it beneficiile pe anul 2003. Ave]i idee c\t a luat D`nil`? Yasser a auzit c` suma se ridic` la 80.000 de euro, o sum` frumu[ic`, din care ziari[tii care caut` adev`rul cu orice pre] s\nt ruga]i s` afle dac` [i c\t a primit Ovidiu Mu[etescu, fostul [ef al APAPS, actualmente deputat PSD. q Prin Ordonan]a Parchetului de pe l\ng` |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, doi exper]i contabili judiciari au fost desemna]i s` fac` expertiza contabil` \n dosarul de urm`rire penal` nr. 108/P/2003, privind cazul FNI. Expertiza s-a f`cut, e gata [i arat` foarte bine. (Yasser s-a \nt\lnit cu ea pe strad` [i poate s` confirme.) Se \nt\mpl` \ns` c` \n acest dosar vor trebui s` fie audiate nu mai pu]in de 250.000 de persoane (da, a]i citit bine!), [i se mai \nt\mpl` ceva: dac` o singur` persoan` (din cele 250.000) contest` expertiza, totul se poate bloca, [i s`n`tate! Ceva de genul `sta a declarat acum c\teva zile [i procurorul general, Ilie Boto[. Pe c\t punem pariu c` va exista cel pu]in o persoan` care va contesta expertiza?

Spune cu cine te-nrude[ti Romnul ca s`-]i spun c\t prime[ti s-a n`scut prolet

Yasser ArAPAPS

Politica e o curv`. Ea nu are ru[ine de sex, ras`, v\rst`, portofel sau cearceaf. Politica suce[te min]ile tocmai unora care au capul la spate prin natura meseriei. N-o s` v` vin` s` crede]i [i s` vede]i ce a inventat Banca Transilvania \n formularele pentru deschiderea unui nenorocit de cont. La capitolul de declara]ii pe propria r`spundere exist` un paragraf unde trebuie s` bifezi c`su]ele dac` e[ti implicat politic sau dac` rudele tale au de-a face cu politica. Dar cum num`ratul banilor pentru cei de la Transilvania e prea pu]in, e[ti obligat, tot pe propria r`spundere, s` m`r-

turise[ti dac` ai sau nu rela]ii cu persoane implicate politic. Dup` ce ]i-ai dat \n g\t rudele cu mai mult sim] civic dec\t tine, ce-]i r`m\ne dec\t s` semnezi? Oricum, dac` nu completezi c`su]ele, nu ai parte de cont. S` spunem c` banca asta te oblig` s` min]i, fiindc` o asemenea \ntrebare e dubioas` f`r` nici m`car o explica]ie, [i atunci romnul [tie s` mint` cum respir`? Nu, nu spunem asta. Spunem doar c` politicii, fiind curv`, i se deschide condicu]` la Banca Transilvania. Mars, Engels [i Bounty

Ce, credea]i c` a]i sc`pat de rubrica asta? N-ave]i voi nervi c\te dovezi foto putem aduce noi \n sprijinul ideii c` romnul are, totu[i, obiceiul s` munceasc` \n s\nge. Prin venele lui curg milenii de trud`, pe frunte i se citesc veacuri de treb`luire [i g`le]i de sudoare. Apropo de sudoare, privi]i-le pe doamnele muncitoare din imagine. Ve]i \n]elege c` nu ne referim la obiceiul muncii ca la o dram`, ci mai degrab` ca la o vitejie. Acum, pe bune, c\te suedeze [i c\te nem]oaice ar fi f`cut ce fac aceste brave romnce? C\te ar fi putut la vremea aia s` lase plajele [i st\nele romne[ti ca s`-[i verse o var` sudoarea \ntr-o \ntreprindere, iar nu \ntr-o c`pi]` mioritic`? Prea pu]ine ar fi avut acest har. C`ci \n munc` e ca la m`riti[: [paltul te alege pe tine, nu tu pe el. Sfin]ii muncinici

ANCA are tratat de mere


ANCA are [ase ani[ori. |n 98, c\nd s-a n`scut, a n`[it-o poetul Radu Mischiu Vasile. Apoi a l`sat-o de izbeli[te, s` se juleasc` \n genunchi [i f`r` s`-i [tearg` mucii de la nas. P\n` c\nd feti]a a \mplinit cinci ani[ori, anul trecut, [i a observat-o Ilie Srbu, care a adoptat-o imediat [i a trimis-o la produs, prin negociere cu o singur` surs`. P\n` c\nd Srbu a devenit singurul ministru monotesticular, ANCA de-abia s-a produs cu 16 surse de vreo 5 melearde jumate. De atunci, \ns`, adic` de la \nceputul lui 2004, mai \nver[unat ca oric\nd, testiculul-minune a negociat-o pe copila de pripas cu 40 de surse, c\t s` str\ng` peste 27 de melearde \n numai patru luni. {i acum, s` vedem cu cine a combinat-o: p`i, unu ar fi un anume Dan Andronic, care nu ar fi tocmai str`in de o anume firm` One Communication, care a tip`rit de dragul ANC~i Programul preg`tirii [i desf`[ur`rii campaniilor agricole \n anul 2004 [i Programul de sus]inere a agriculturii. Dup` aia, perversul Iliu]` a b`gat-o pe copila de la ]ar` \n bra]ele unui CTP, care ar fi f`cut-o de peste un miliard jumate, cic` pentru 2.000 de exemplare de adev`r economic. Nu, asta nu-i tot. Iliu]` a negociat-o [i cu un [eulean de stat, pentru difuzarea unui num`r de 305 interviuri \n vederea populariz`rii activit`]ilor de consultan]` [i extensie desf`[urate de ANCA, totul pentru numai 600 de meleoane. Altfel, s` [ti]i c` Srbu nu a fost chiar a[a de c\inos. Nu, i-a asigurat ANC~i dreptul la studiu, cump`r\ndu-i ni[te c`r]i de lux: pe 3 exemplare din lucrarea Proiecte tip pentru \nfiin]area [i \ntre]inerea p\n` la intrarea pe rod a planta]iilor de arbu[ti fructiferi (coac`z ro[u, coac`z alb, coac`z negru, agri[, afin, trandafirul de dulcea]`, zmeur [i mur) a dat fix 120 de meleoane de lei la firma Cardinal & Consulting din Bucure[ti. S` nu ne mai \ntreba]i, \ns`, de ce Srbu a ]inut neap`rat s`-i cumpere copilei 340.000 de exemplare, pentru peste 5 melearde, din revista Agricultura Romniei sau de ce i-a cump`rat numai 36.000 de exemplare (pentru peste dou` melearde de lei) din revista Agricultorul Romn sau 112.800 de exemplare (pentru peste 4 melearde jumate) din revistele Cereale [i plante tehnice, Horticultura, Zootehnie [i medicin` veterinar` [i Mecanizarea agriculturii. {i asta, \n condi]iile \n care ANCA deja [tie cam tot ce mi[un` prin pres`, c` doar nu degeaba a pl`tit aproape un meleard jumate pentru realizarea [i transmiterea zilnic`, \n limba romn`, a unui raport de monitorizare a materialelor jurnalistice firmei Admonitor din Bucure[ti (ceea ce \nseamn` c` un raport zilnic cost` \n jur de 4 meleoane). Una peste alta, dac` o \nt\lni]i pe ANCA pe strad`, o recunoa[te]i dup` urm`toarele semnalmente: r`spunde la numele de Agen]ia Na]ional` de Consultan]` Agricol` [i are tatuat pe portofel PSD. Tacsu pe valoarea ad`ugat`

Anul 2007 va exista sau nu va exista deloc?


Capitolul agricultur` din acquis-ul comunitar este ca [i \ncheiat, dup` ce, \n urma negocierilor cu UE, Romnia a fost practic, \ngenuncheat`. Adev`rul despre cifrele negociate cu Comisia European` a fost \ngropat \n cele mai blindate fi[ete. Dac` ar [ti ce-i a[teapt`, ]`ranii ar vota integrarea european` mai ceva ca la 1907. Bun`oar`, am solicitat o cantitate de o jum`tate de milion de tone de furaje uscate. Comisia European` nu a aprobat nici o cantitate na]ional` garantat`, motivnd c` nu exist` unit`]i de procesare specializate \n uscarea furajelor. La zah`r, am solicitat o cot` de produc]ie de o jum`tate de milion de tone zah`r alb [i o cot` de procesare de patru sute de mii de tone. Oferta UE este o cot` de produc]ie de o sut` de mii de tone [i una de procesare de trei sute de mii. Am solicitat o cantitate de patru sute de mii de tone de tomate proaspete, pentru care se acord` ajutor de produc]ie. Oferta UE este una de doar cincizeci de mii de tone. La masculi bovine, am solicitat [apte sute de mii de capete [i am luat-o \n mn`, cu patru sute cincizeci de mii. Exemplele pot continua, \n mai toate domeniile. O prim` concluzie pe care o putem trage din aceast` poveste este c` de[i Romnia se laud` c` e o putere agricol`, se preg`te[te s` devin`, dup` integrarea \n UE, o ]ar` cu agricultorii \n [omaj tehnic. De produc]ia agricol` se vor ocupa, ca [i pn` acum, ]`rile bogate ale Uniunii Europene, unde fiecare litru de lapte, kil de ro[ii sau fleic` de vac` sunt ob]inute cu subven]ii [i garan]ii guvernamentale. Prin \ncheierea capitolului agricultur`, Romnia va depinde [i mai mult de uleiul, zah`rul, carnea, legumele [i fructele comunitare. }`ranul va cultiva menta \nc` din tinere]e, pe care o va freca pn` la adnci b`trne]i. Biroul de Investiga]ii

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

23

Ce c`uta Romnia \n lume?


[tiri din presa str`in` de la ei
q Dup` ce [i-a \ndeplinit unul c\te unul toate obiectivele mandatului ce trage s` moar`, guvernul N`stase face o bucurie [i poporului nigerian, contribuind la \n`l]area Centrului Ecumenic Na]ional din Abuja, Nigeria, cu modesta suma de 5 milioane de naira (sau, pe romne[te, 37.465 de dolari), zice cotidianul local This Day. Dona]ia a fost f`cut` prin Ambasada Romniei de la fa]a locului. Dar cel mai mult nigerienii s-ar fi bucurat cic` de copacul pe care l-a plantat oficialul nostru \n curtea oficialit`]ilor lor. V` da]i seama, asta \nseamn` \nc` o locuin]` pentru tinerii nigerieni din Capital`, ceea ce \nseamn` c` au [i ei un fel de ANL al lor. q Din cotidianul The Telegraph afl`m c` prin]ul Charles se pune de-a curmezi[ul \n calea proiectului autostr`zii ce ne va scoate \n Europa, motiv\nd c` o treab` a[a serioas` nu e de noi [i, \n plus, ar distruge 200 de sate transilv`nene nemaipun\nd la socoteal` flora, fauna [i omenetul din zon`. Bine\n]eles c` autorit`]iile de la Bucure[ti nu s-au ar`tat prea interesate de ofurile prin]ului [i, prin vocea pre[edintelui Iliescu, au replicat c` asemenea argumente s\nt nejustificate [i chiar anacronice. Chiar a[a, ia s`-[i vad` el de Camilla lui [i de pur-s\ngii `ia arabi de la palat [i s` zic` mersi dac` PSDul \l va l`sa s` se dea [i el pe autostrad` dup` ce va fi gata. C`, p\n` acum c\]iva ani, nobilii ca el erau \ntor[i cu ma[ina \nc` de la ie[irea din Otopeni. q |n Las Vegas Sun scrie c` 11 membri a dou` bande de interlopi romni, cu servicul \n Las Vegas, au fost aresta]i mai zilele trecute pe motiv c` furau c`r]i de credit, pe care le tocau m`runtm`runt prin cazinourile din ora[. Pe-`[tia or s`-i duc` \ntr-o \nchisoare federal`, a[a c` \mi imaginez cum or s` ias` dintre vie]a[ii negri de acolo: c\nd vor da de o mas` de c`r]i, le va fi cam greu s` se a[eze. q Dup` Iugoslavia, Romnia este ]ara cu cei mai mul]i gra[i din Europa Central` [i de Est, citim \ntr-o [tire ap`rut` la France Press. Adic` s\ntem un fel de fenomen contra naturii, \n sensul c`, cu c\t m\nc`m mai pu]in, cu at\t devenim mai la]i. Ceea ce \nseamn` c` atunci c\nd m\nc`m sl`bim, lucru perfect adev`rat, cu condi]ia ca actul s` fie de cel pu]in trei ori pe zi [i executat profesional de mili]ieni califica]i la locul de munc`.

Facem sombrero p`m\ntului degeaba


Dup` podul de fete [i proxene]i [i dup` atentatele de la 11 martie, s`pt`m\na trecut` s-a scris o nou` fil` \n istoria rela]iilor bilaterale, normale [i orale romnospaniole. Un romn de 19 ani a reu[it s`-[i fac` intrarea \n marea finan]` din Madrid. Adic` a intrat \ntr-o banc` unde a luat mai mul]i ostaticii. Acest Bonnie [i Clyde romn, membru al mi[c`rii separatiste Geta, militeaz` pentru separarea dintre banc` [i vreo 50.000 de euro, r`scump`rarea cerut` de el. La sosirea poli]iei, \ns`, b`iatul s-a r`zg\ndit [i cota]ia la burs` a ostaticilor a crescut. Dac` [tia c`-i trebuie bani mai mul]i, putea s` fac` altfel. D`dea o spargere la Real Madrid, \i fura pe Beckham [i Ronaldo, c` a[tia valoreaz` \mpreun` peste o sut` de milioane de euro, \i \nmatricula cu taloane false \n Romnia [i p-orm` \i vindea la juma de pre] lui Becali. Cu condi]ia s` nu ias` cu ei din ]ar` \n Cupele Europene.

Bonney M [i Clyde

Pe osp`tari s` nu-i atingi nici m`car c-o s`m\n]` de floare

Cisterna [i fascinanta Romnie


Alo, alo, doamn`, v` rog frumos, unitatea noastr` e de elit`, la noi nu ave]i voie cu semin]e pr`jite. Ia v` rog frumos, nu v` mai face]i nevoile l\ng` ]ambal [i lua]i loc la mas`. Aoleu, de ce v-a]i [ters cu scutecele la puradel, nu mai era h\rtie? P`i, ce face]i acum, b`ga]i paharele \n s\n? Dac` nu v` potoli]i, s` [ti]i c` o s` chem paza. Cum, nu vre]i s` le fura]i? Vre]i s` face]i un lapte la cafea?! Cum dori]i... Da dup` aia, c\nd v` vom aduce nota [i n-o s` mai ave]i cu ce s` ne stropi]i, s` nu zice]i c` nu v-am zis.

Parchetul Parchetul acela din sufrageria PSD, pe care e mult mai bine s` p`[e[ti \nc`l]at cu Boto[ei nu a g`sit \nc` vinova]ii \n cazul catastrofei de la Mih`ile[ti, de[i procurorul general, Ilie Boto[, [i-ar fi dorit s` g`seasc` la Mih`ile[ti nu doar m\ini [i picioare, ci [i ni[te vinova]i. N-a fost s` fie, \ns`, din fericire, putem r`sufla u[ura]i: explozia n-a fost provocat` de Al Qaeda. Surse din interiorul cisternei cu amoniac ne-au confirmat c`, \ntr-adev`r, la Mih`ile[ti n-a fost Al Qaeda, ci Al Qamioneda. Andreea Rompresca Tutankhamoniac

Bostan [i Bran

{coala de feste

Facultatea de titule[ti a PSD-ului

|n st\nga, c`minul Universit`]ii Nicolae Titulescu, care a crescut \ntr-un an c\t a stagnat c`minul Universit`]ii Bucure[ti (dreapta) \n [ase
|n lupta pentru marile sume de bani, unii \ndeplinesc condi]iile, al]ii nu. Studen]ii Universit`]ii private Nicolae Titulescu le \ndeplineau. Domnul Ion Neagu, patronul de la Titulescu, marele maestru avocat, este coleg de PSD [i prieten cu Adrian N`stase. A[a s-a \nt\mplat c` luna asta ar fi primit de la guvern 30 de miliarde de lei, dac` nu se isca un mic scandal. Alta e situa]ia studen]ilor de la stat, care nu le \ndeplineau [i care [i-ar dori s` aib` un rector ca domnul Ion Neagu. Iat` dou` cl`diri din Bucure[ti: prima, din st\nga, e un c`min al Universit`]ii private Nicolae Titulescu. Wow! Ce m\ndre]e! Luni, cnd am f`cut poza, macarele argintii rdeau n soare, din zori de zi [i pn` seara, fiindc` aveau un macaragiu care le punea n func]iune. Schelele erau pline de muncitori care se chinuiau s` termine proiectul la data fixat`, n toamna acestui an, pentru c` durata total` a lucr`rii nu trebuie s` dep`[easc` 1 an de zile. Iar cea din dreapta e un c`min al Universit`]ii Bucure[ti, c\ndva \n construc]ie sau, altfel spus, \n curs de d`r`p`nare de c\]iva ani. C\\\h! Cine mai [tie cnd au nceput s` l construiasc`? Prin 1998-99. Ghinionul lui a fost c` ini]iativa au avut-o cei din guvernarea CDR [i, de aceea, guvernul PSD, ap`rut dup` 2000, a vrut s` l pedepseasc` [i s` nu l mai termine niciodat`. Din acest exemplu concret sper`m ca to]i cei care conduc universit`]ile de stat s` \n]eleag` c` trebuie s` intre rapid \n PSD [i s` se \mprieteneasc` cu N`stase, p\n` nu se schimb` condi]iile de acordare a miliardelor. Cine [tie, peste o vreme, vor trebui s` fac` mult mai mult. Primar de rector

S` nu-i faci chip ciobit

Am g`sit chipul de lut de mai sus \ntr-o flor`rie din Bra[ov. St`tea acolo stingher [i t`cut, nimeni nu voia s`-l ating` nici cu o floare. Fragil, delicat [i, totu[i, cu o u[oar` urm` de arogan]` cuib`rit` \n spr\ncene, ne-a p`rut c` seam`n` cu cineva cunoscut. Le-am \ntrebat pe

flor`rese dac` nu-i din stirpea lor. Haoleo, domnu, `sta nu-i neam cu noi, domnu, e d\n alt clan! E d\n clanurile d\n Regat, m\nca-]-a[, e din `ia carele umbl` cu c`ru]ele 4x4 prin Bucure[ti! E neam d` ]\gani guvernari, ne-au m`rturisit, \n exclusivitate, doamnele. Din ce

neam e nu au vrut s` ne spun`, dar nu v` va fi greu s` ghici]i dac` v` vom spune c` era pu]in ciobit \n fund. Martin Lut King

cornu de umbr`

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

25

Bucur din T`rt`[e[ti: trei licita]ii Cu min]ile curate Arma de distrugere sub mas` pentru o singur` lovitur`
Zilele trecute, pe \nserat, c\nd umbl` bandi]ii \n voie, am descoperit \n cutia po[tal` electronic` a redac]iei un mesaj plecat de la adresa office@capsa.ro, adic` de la Restaurantul Cap[a, proprietatea lui Marian Bucur din T`rt`[e[ti, cel g`sit de colegii din pres` ca fiind nu doar prietenul, ci chiar v`rul lui Adi N. Ni se spunea acolo c` Marian Bucur, despre care am scris c` a luat la pre] de nimic unul din cele mai m\ndre [i mai cornute IAS-uri din ]ar`, cel de la F`c`eni-Ialomi]a, [i-a tocit \n afacerea asta fro cincizeci de miliarde de lei [i, pe deasupra, a mai fost [i pr`duit de un fost director cu minte, inim` [i m\n` exagerat de largi. Ei, dac` tot am pomenit de IAS-ul `sta, despre care am mai povestit c` a fost cump`rat de Bucur-Cap[a cu vreo 2 miliarde [i ceva, iar jum`tate din bani erau \mprumuta]i de la angaja]ii societ`]ii, iat` ce mai aflar`m recent. C` la licita]ie nu a participat dec\t firma lui Bucur (concurentul s`u, prieten cu actualul ministru Gabriel Oprea, a fost expulzat pe motiv de h\rtii lips` [i, probabil, pil` de mic litraj). C` pre]ul de pornire era coco]at abia
Cercet`torii americani au lovit din nou: cu impostura care-i caracterizeaz`, ei au sus]inut c` s\nt primii oameni din lume care pot fabrica cu piese din comer] arme militare sau teroriste dintre cele mai complexe. Dar noi s\ntem gata s` le dovedim c` nu s\nt nici pe departe primii care au f`cut treaba asta, iar dovezile le prezent`m mai jos. Sebi P\cl`, tractoristul, antrenorul [i tenorul comunei Prundu, terorist \n timpul liber, este primul om din lume care a reu[it s` fabrice o arm` \n acest fel. El a f`cut un soi de sabie Jedi cu p\lnie, pentru stadioane, construind-o numai cu piese din furt banal. Cu ajutorul becului furat de la farul bicicletei echipei Universitatea Polovragi, care venise s` dispute un meci pentru evitarea retrograd`rii cu Prundu Studen]esc, Sebi a reu[it s` genereze la pauz` un fascicul de lumin` ce avea s` schimbe soarta meciului. Ie[ind de la vestiare cu un dezavantaj de dou` autogoluri \nscrise de Sebi \n prima repriz` (iar aici trebuie s` \nt`rim precizarea c` Sebi [i-a dat cele dou` autogoluri din pozi]ia de antrenor, deci o alt` performan]`, despre care, poate, vom mai vorbi), Prundu Studen]esc a reu[it s` reziste eroic p\n` \n minutul 59, c\nd peste stadion s-a l`sat bezna. Normal era ca meciul s` se termine \n timpul zilei, \ns` pauza a durat 7 ore, la cererea echipei oaspete, care a fost la poli]ie s` reclame furtul becului de la biciclet` [i la \ntoarcere a gre[it drumul spre stadion nimerind \ntr-o c\rcium`. Aici este numai meritul geniului de antrenor al lui Sebi P\cl`, care a preg`tit minu]ios aceast` strategie de joc, pl`nuind \nt\rzierea pauzei \mpreun` cu cel`lalt terorist al satului, Osic` B. L`deanu, proprietarul [i baritonul c\rciumii [i finan]atorul echipei de fotbal, cel care a dat oaspe]ilor de b`ut pe gratis. Nu cunoa[tem culisele acestei strategii dar cert este c`, o dat` cu l`sarea \ntunericului pe stadionul studen]ilor din Prundu, Sebi a aprins becul furat [i i-a concentrat lumina spre poarta advers`, prin p\lnia cu care Osic` B. L`deanu finan]eaz` echipa din Prundu de aproape 2 ani. Ce s-a \nt\mplat este limpede: juc`torii oaspe]i au adormit mor]i de be]i (orbi]i pu]in [i de lumina lui Sebi), Prundu Studen]esc egal\nd \n acest fel rapid [i reu[ind chiar [i golul 3 \n minutul 90. Victoria le-a sc`pat \ns` printre degete, antrenorul P\cl` \nscriindu-[i un nou autogol \n ultimele secunde ale prelungirilor, pe fondul arderii filamentului. Dac` lu`m \n calcul faptul c` becul apar]inea echipei din Polovragi, putem spune c`, practic, Sebi a inten]ionat s` \nving` nu cu b`utura [i cu p\lnia finan]atorului, ci cu armele adversarilor. Desigur, curio[ii \ntreab` ce relevan]` are \n aceast` poveste faptul c` Sebi este tenor, iar L`deanu, cel`lalt terorist al satului, bariton. Ei bine, afla]i c` \n cinstea acestui egal cei doi au dat un concert la statuia din comun` [i, cu ajutorul ceasurilor furate de la tifosii locali ce urcau pe scen` s` le str\ng` m\na, ei au fabricat pe loc prima bomb` din lume f`r` ceas care explodeaz` exact c\nd o programezi. Ei i-au dat surdului satului o petard` banal`, rug\ndu-l s` o detoneze \n mijlocul mul]imii exact \n momentul \n care vor termina de interpretat O sole mio. Ceea ce surdul satului a [i f`cut, dar cu o \nt\rziere de 10 minute, spre disperarea celor doi terori[ti, care au fost nevoi]i \n acest timp s` repete c\ntecul de dou` ori. Vestea bun` este c`, cu ocazia deton`rii, surdul satului a \nceput s` aud`. Vestea proast` c`, cu acela[i prilej, fotbali[tii locali, afla]i \n mul]ime, [i-au pierdut vederea. Lucru care-i impune antrenorului P\cl` abandonarea pe viitor a strategiei de joc bazate pe lumina de la becurile bicicletelor echipelor adverse. {i reorientarea c`tre o strategie care va folosi sunetele de la claxoanele acelora[i biciclete. |n acest sens, finan]atorul L`deanu a asigurat \ntregul lot c` va cump`ra o p\lnie nou`.

pe la 37 de miliarde. {i asta dup` ce, cu ceva vreme \nainte, angaja]ii IAS-ului oferiser` ceva mai mult de 80 de miliarde, dar b`nuim c` nu prea se face s` iei [i ultimii bani de Carpa]i f`r` filtru ai ]`ranilor. {i, \n sf\r[it, c` Bucur a c\[tigat b`t`lia cu sine \nsu[i abia dup` trei licita]ii dure, care s-au ]inut \n aceea[i zi. {i se

mai ]ineau [i p\n` \n ziua de azi dac` pre]ul de pornire nu cobora at\t de jos \nc\t s` se pupe tandru, precum Vivien Leigh cu Clark Gable [i Pepe cu Oana Z`voranu, cu m`run]i[ul alocat de licitator pentru cump`r`turile pe ziua respectiv`. Ialomi]a Baston

La c`su]a noastr` s\nt at\tea milioarde la fere[ti


Nu le-o avea el, Marian Opri[an, cu gramatica, \ns` la turn`torie se pricepe cel mai bine. Ia privi]i termopanele din ferestrele acestei cl`diri, a[a-i c` vin ca turnate? De aceea[i p`rere s\nt [i locatarii cu drept de vot ai blocului, mai precis rromii care se-nghesuie aici c\te 7-8 \ntr-o garsonier` de 8 metri p`tra]i fiecare. Cl`direa se afl` \n Foc[ani [i numele de cod sub care e cunoscut` de foc[`nenii ce-o ocolesc zilnic este Blocul NATO. Locatarii s\nt du[i de vreo 3 ani cu vorba de cei care \mpart locuin]e sociale mai spa]ioase [i cum alegerile bat la u[` (obicei pu]in cunoscut subiec]ilor acestui articol, indiferent de etnie, care folosesc alte metode c\nd dau de o u[`) opri[anii din Foc[ani s-au g\ndit s` le fac` rromilor [tampilari din bloc o mic` s` aib` [i iapa aer p\n` urc` la compensare: termopanul \n fe- 10. re[ti. Hai, c` mergea [i un lift exterior, de-`la ca-n Manhattan, Anton termopann

OSIM bin Laden

Poli]ia, \ntre care este [i asta este


Poli]ia romn` mai \nscrie o fil` de aur \n ciclul fatalismul pe \n]elesul tuturor. Din tragediile grece[ti [tim c` soarta, destinul implacabil, este acea for]` care dirijeaz`, asemeni unui plutonier major de circula]ie, \ntreg Universul, pe ambele sensuri de mers. Orice am face, condi]ia precar` de fiin]e muritoare [i conduc`tori auto nu ne-o putem dep`[i. Putem \ns` dep`[i neregulamentar vreo autoutilitar`. {i atunci? Asta este a[a st` scris \n stele [i \n procesul-verbal. Mai nimerit` ni s-ar p`rea urm`toarea formulare: Contravenientul declar` c`-i umple frigiderul cu carne agentului constatator.

Kafkadorii r\sului

reclame de ras

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

27

v-am print, vr`jitoarelor!


Ca]avencu-i c[tig`tor la AdOr
Smb`t` s-au decernat mult rvnitele premii ale festivalului romnesc de publicitate AdOr. Cum deja v-am obi[nuit la precedentele concursuri de publicitate, Academia Ca]avencu a c[tigat dou` premii mari: Premiul pentru Cel mai bun spot la categoria media [i premiul Cel mai bun spot al anului, cu spotul Balansoarul, creat de agen]ia Leo Burnett & Target, Bucharest. Aceea[i agen]ie a fost desemnat` cea mai bun` agen]ie a anului, cu 11 premii c[tigate la aceast` a patra edi]ie a festivalului AdOr. Au mai fost premiate agen]iile Graffiti BBDO, McCann/Creative Services, Young & Rubicam, Cohn & Jansen, Next Cap, ID Studio, Lowe & Parteners, Tempo Advertising, DDB Bucharest, GMP/MAP. {i pentru c` AdOr-ul este un festival romnesc de publicitate, organizarea a fost tipic romneasc`. S-au ncurcat plicurile cu c[tig`torii, s-a anun]at c` nu s-au decernat premii la cteva categorii, pentru ca peste 3 minute s` se revin` [i s` se spun` c`, de fapt, snt desemna]i ni[te c[tig`tori la respectivele sec]iuni, nu s-au anun]at nominaliza]ii la alte categorii, de[i pe lista juriului ap`reau. Apropo, juriul nu a n]eles blbele din festival, membrii s`i fiind stranieri cu to]ii. P`cat, dac` s-ar fi prins ar fi putut da un premiu pentru originalitate [i organizatorilor festivalului. Spotaru Manta

condica de sugestii [i reclame


Lungul drum al difuzorului c`tre bobin`

comunicare pe care
A cartof sau a nu cartof!

Execut articole despre difuzoare (boxe auto, de bairam, boxe pentru ]inut mur`turi, orice tip). Deci m-am mutat aici, la noul sediu, s` v` explic cum ajunge]i. Mai \nt\i merge]i pu]in la dreapta, nu mai mult. La num`rul 14 (cu intrarea prin st\nga intr`rii din spate de la num`rul 13 bis) v` \ntoarce]i [i, la un moment dat, o lua]i pe strada aia cu ma[ini multe. {i face]i st\nga, cam 5

minute, maxim juma de or`. Apoi, normal, a doua la dreapta sau 35 de grade la st\nga [i doi pa[i \napoi cu mersul piticului. }ine]i-o tot a[a! M` g`si]i al`turi de colegul meu care execut` [i el, la cerere, tot articole (inclus repara]ii). Dar mai bine veni]i la mine, c` el tocmai s-a mutat la biroul de vis--vis [i dureaz` o or` p\n`-l g`si]i. Bobin McFerrin

Programul electoral de noapte

Campania anului la AdOr 2004 Leo Burnett & Target

Primarul Mihalache se prezint` \n campanie cu faptele sale, dup` cum rezult` din afi[ele de mai sus. Cit`m la \nt\mplare c\teva din posibilele fapte care-l caracterizeaz` pe

Mihalache: a f`cut [i va mai face \n sector trotuarul, a r`sp\ndit vegeta]ie, a luat pozi]ii bune \n cazurile \n care a fost solicitat [i nu se poate spune \n nici un caz c` a acceptat

s` i se \ndese [p`gi \n buzunare, cum s-a spus c` au f`cut al]i primari pesedi[ti. Cel mult a acceptat s` i se pun` banul \ntre s\ni sau la chilo]i. Nicoleta Merluciu

abera]ia de libertate
Iapa de dar nu se caut` la pr`sele
S`ru m\na, m\nca-]-a[, \n leg`tur` cu iapa t` sun. Mai e valabil`? Am [\ eu nevoe de ea s` mut un recamier d\n dormitor la du[, c` prin]esa i-a zis ei o prieten` s` facem sex la du[ [\ acu nu-i mai sco]i ideea d\n cap nici cu palma. Da sigur iapa asta a dumitale e bl\nd`? S` nu se apuc` acum s`-m trop`e p` marmora d` p` hol, c` abea am pus-o [\ nici s` ne c`c`m p` ea ca s`-i facem botezu n-am apucat. Iapa s\mbetei

St`p\nul inelelor solare

Bun` ziua, domnu, mai face]i angaj`ri? Bine\n]eles c` s\nt specialist \n hipnoz`, at\ta doar c` specializarea mea nu e pe mun]i, ci pe r\uri [i oceane. |nc` de la v\rsta de 5 ani am

cucerit legendele Cri[ului Re- State, unde se prostitueaz` pe pede, at\t eu c\t [i vaca Cici a bani [i seara vine pe malul lu bunicu, pe care o duceam pe Oceanului s` fac` dragoste cu mine, care ies \n balcon \n Titan la miezul zilei [i adopt mereu noi [i noi pozi]ii. Vecinul de dedesubt s-a prins [i face [i el acela[i lucru, \n acela[i timp, tot cu prietena mea, [i am impresia c` panaramei a \nceput s`-i plac` mai mult de el. Iat` de ce vreau eu s` fiu st`p\nul Oceanului Pacific. S`-i v`d eu dup` aia pe unde m` mai traduc! malul r\ului la ad`pat [i yoga. Am cucerit apoi legendele OltuTitankhamon lui [i c\teva din pove[tile Gilortului \mpreun` cu prietena mea cu care f`ceam dragoste oral`, ea pe un mal, eu pe cel`lalt, numai prin puterea min]ii. Acum vreau s` fiu st`p\nul Oceanului Pacific, simt c` trebuie [i pot. La fel simte [i prietena mea, care a emigrat \n

Prim`rie, haine grele


Nea Puiule, te-am prins! Hai, c` [tim c` matale e[ti, nene Iord`nescule... S` [tii c` n-are rost s` te mai ascunzi, zi pe fa]`: Anghel Social-Democratu, Candidatu Pesede, caut` pe cutare [i cutare! Apropo, ce are a face Pisoiu? Dac` nu-]i iese strategia cu Voluntariu, mai bine te bagi pe comuna C`]elu. Puiul lui Pepelea

Cum e s` fii cartof? Cine sunt adev`ra]ii cartofi? Ei au tras la revolu]ie? Cine sunt cartofii care vor s` fie lua]i drept ceilal]i, ca s` le ia locul? Cum deosebim un cartof de un cartof care nu e un adev`rat cartof? Sunt deci cartofi cartofii care nu sunt adev`ra]i cartofi? Ce e de f`cut? Are vreo importan]` dac` prime[ti n cap cartofi adev`ra]i, arunca]i de la balcoane? Mai pot cartofii adev`ra]i s` schimbe ceva n ]ara asta? Chiar s` nu se ridice un cartof adev`rat, de-al nostru? Iat` numai cteva ntreb`ri care se nasc acum, n toiul campaniei electorale, cnd cartoful, iat`, iese la suprafa]` [i se umfl` ca biscuitul. Poate c` i-a]i v`zut pe fra]ii Vintil` (servus, Marius, servus, George!) cum cr`n]`ne cartofi adev`ra]i, n timp ce un candidat aparent comic spune zarzavaturi. Leg`tura cu campania electoral` e foarte bine f`cut`, n sensul c` e la fel de proast`. Te gnde[ti la to]i mon[trii fugi]i din borcane ca s` zmbeasc` pe garduri precum vi]elul cu trei capete de la Antipa, dar tot nu reu[e[ti s` ajungi cu gndul la nivelul unui cartof. Pentru c` un cartof adev`rat poate fi n]eles doar de al]ii ca el. De aceea e foarte greu, se deduce, s` fii cartof, s` r`mi consecvent cu tine nsu]i. S` fii aproape de oameni, mpreun` cu ei. S` ar`]i c`, uneori, ntre unii [i al]ii nu e nici o diferen]`, c` sunt la fel de spirituali. C` nu conteaz` dac` dai cu cartofi n oameni sau cu oameni n cartofi. Dac` am privi via]a ca pe o toc`ni]`, am nv`]a poate s` privim lumea [i din punctul de vedere al cartofilor [i poate c` n-am mai face mi[to de cartofii cu fa]` uman`. Am fi mai buni [i poate ne-am bucura s` afl`m la televizor ce e nou n lumea minunat` a cartofilor. Dac`, la [tirile de la ora cinci, am afla cum a luat o familie de pensionari cinci cartofi mari n cap [i unul dintre ei a ajuns la spital, ar fi r`u? N-ar fi, dac` am afla c` acei cartofi erau adev`ra]i [i c` din ei a fost preparat` o mnc`ric` extraordinar`, care l-a ajutat pe r`nit s`-[i revin`. Sau dac` am auzi c` o femeie din Buz`u a reu[it s` prepare doi cartofi dintr-un singur cartof adev`rat? Ve[ti bune, de suflet, care s` risipeasc` vrajba care s-a a[ternut peste gr`dina lui Dumnezeu. {i de ce s` continu`m s` mp`r]im lumea n cartofi, morcovi, p`strnac, maz`re? Dac` te sim]i cartof, mergi pe drumul t`u, chiar dac` unii vor spune c` poate gre[e[ti sau c` nu e[ti suficient de adev`rat. Sunt mai tmpi]i cartofii dect unii oameni? Nu mai conteaz`. S` sper`m c` aceste gnduri vor face ca ntr-o zi pn` [i un candidat adev`rat, care vrea s` fie primar al Bucure[tiului [i spune c` intr` n ac]iune, s` anun]e, [i dup` ce nu va ajunge, c` iese din ac]iune.

R`zvan EXARHU

28

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

Foamea culpa Nu da votul din m\n` pe ciorile de pe gard Florea [i fauna


Mure[ului
Cititorii din Ardeal ne-au repro[at adesea c` prea \i b`g`m \n seam` pe pr`d`torii din Regatul Unit al Olteniei, Munteniei, Dobrogei [i (mai ales al) Moldovei. De aceea, prezent`m azi un exemplu finu], cu accente telenovelistice, cules din recolta realizat` anul trecut de Curtea de Conturi la Prim`ria T\rgu Mure[. G`sim \n raportul Cur]ii, la capitolul abaterea constatat`, urm`torul enun] (nu este singurul, v` da]i seama): efectuarea de pl`]i nelegale din bugetul local c`tre firmele Deac&Co SRL [i Conimur SRL din Tg Mure[ f`r` documente justificative. Aceste firme au dat cu mistria, cu bidineaua, cu berica, parizerul [i alte unelte specifice pe la ni[te spitale din ora[, iar consuma]ia s-a achitat de la ciorapul prim`riei. Explica]iile se \ntind pe c\teva pagini [i, ca s` nu v` obosim cu chestiuni desprinse din cursurile alea plicticoase de la Studii Economice (sec]ia Jilava-lux), vom trage linie [i vom spune, scurt, c` primarul Florea a finan]at nelegal repara]ii la Clinica de Hematologie p`storit` de so]ia sa. {i, dup` cum spune Curtea de Conturi, le-a finan]at p\n` ce i-a dat bugetului local s\ngele pe nas. Donator Quijote

r`spunsuri la scrisori
Nicolescu Gabriela (Timi[oara): Micul t`u eseu patriotic e un pic confuz, ceea ce, a[a cum spui, pare s` reprezinte genera]ia c`reia i apar]in. La ntrebarea din eseu Unde s-a dus Dumnezeu originar?, eu personal nu-]i pot r`spunde, poate c` vei g`si r`spunsul singur`. Succes! propui, FR~}ISMUL, seam`n` destul de bine cu ceea ce neau propus [i comuni[tii. Norocul nostru e c` nu le-a ie[it. {i [tii de ce nu le-a ie[it? Fiindc` avem un proverb mai ciudat, care sun` a[a: Frate, frate, da brnza-i pe bani.

V.I.{. (Bucure[ti): Scrisoarea ta va ajunge la colegul meu Drago[ Vasile care se ocup` de partea monden` a revistei. Dac` mai afli ceva, [i Dr. Harmonis Pauza (Tulcea): M` bucur c` sa- sper asta, scrie-i direct lui. Mul]uvurezi con]inutul revistei noas- miri! tre. Nu-]i bate capul cu }iriac [i cu musta]a lui. La c]i bani are, L.H. Marin (Bucure[ti): Dac` cump`r` cnd are chef cte o An- ai candida pentru vreo prim`rie dreea Marin, gata [colit`, s` cnte din Capital`, ai propune un m`car la nai, dac` nu la org`. tramvai cu motor Diesel. Eu, n locul t`u, m-a[ concentra pe Leu (ro) (Re[i]a): Ne cer]i tramvaiul cu cai. n timp ce c-am brodat un text pe poza balega e un produs ecologic, ]`ranului pesedist, n loc s` fumul motorinei, nu. S\nt sigur folosim ceea ce poza ne d`dea c` orice bucure[tean s`n`tos la mur`-n gur`: falnicul falus belit, cap ar prefera programul meu. pe care respectivul ]`ran l ]i- Deocamdat` trebuie s` fim aten]i nea n mn`. Mai gre[im [i noi. la tipu care n-a prea geonit-o Noroc c` cititorii no[tri... Mul]u- p-aici, c` dac` c[tig`, `ia sntem! miri pentru abera]ii. {tefan AGOPIAN Tism`neanu Ion (Constan]a): Programul politic pe care ni-l

Pe DN1, la ie[irea din Comarnic spre Sinaia, pe unde rar trec camerele televiziunii spre a-[i hodini lupa pe ceva frumos, a r`s`rit un monument al luptei anti-PSD. Rusu Nicolae Gheorghe, de 65 de ani, [i-a ridicat n curte, aproape de gard, ca s` poat` fi v`zut` cu u[urin]`, aceast` frumoas` oper` de art`, dedicat` at\t cunosc`torilor colec]ionari ca Adrian N`stase, c\t [i profanilor care n-au colec]ionat \n via]a asta dec\t mandate. C\t despre cele dou` panouri de al`turi, prea multe de zis n-ar fi. |n primul r\nd, Iliescu nu [tim dac` este fiul lui Satana [i a lui Nero, fiindc` `[tia doi n-au fost ceferi[ti, ci doar ilegali[ti. |n al doilea r\nd, N`stase nu cred c` vrea s` ias` pre[edinte \n Banglade[ oric\t i-am num`ra noi oule, pentru c` acolo n-ar avea de unde s` adune at\]ia negri[ori pe planta]ie ca \n PSD. Ali Baba [i cei 40 de vo]i

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

29

s`pt`m\na str`inilor
q Un iepure turbat a mu[cat, n Germania, un motociclist dup` ce i-a ros un cauciuc [i a fost desprins cu greu de roata din spate. Nu v` vine s` crede]i? Ia mai auzi]i una: un leb`doi din Anglia a ucis mai mul]i cini lovindu-i cu ciocul [i ]inndu-i sub ap` pn` la sufocare. Ce se ntmpl` cu voi, b`i animalelor? Chiar a nnebunit lupul? q Dar [i unii dintre speciali[tii n legisla]ia UE au cam luat-o pe ulei: cic` li se interzice m`celarilor s` dea oasele r`mase cinilor, ei fiind obliga]i s` le incinereze. P`i, s` r`mn` UE f`r` os de ros?! q Un cuplu de britanici a reu[it s` aib` un copil folosind sperm` congelat` n urm` cu 21 de ani [i stabilind, cu acest prilej, [i un record de durat` a conserv`rii. Probabil c`, dup` ce a stat atta la rece, viitorul copil va lucra n domeniul frigiderelor! q Nou` instrumenti[ti au creat Orchestra vienez` a legumelor [i chiar au reu[it s` cnte! n concerte ei folosesc castrave]i, cartofi, ardei, praz [i vinete proasp`t t`iate [i asamblate. Avantajul unei astfel de orchestre este c` poate s` interpreteze piese de tot felul ntr-un veritabil ghiveci muzical! q Celebra sculptur` David a lui Michelangelo a fost sp`lat` cu aten]ie timp de aproape nou` luni de o echip` de speciali[ti,

Meteo
|n sf\r[it, a venit [i Vremea noastr`!
Fugi]i, manechini [i manechine de paie din presa de scandal! Face]i loc, vin intelectualii de la Academia Ca]avencu! Dac` ninge, dac` plou`, noi avem ce face: citim \n case, nu ne d`m cu capul de pere]i c` nu [tim ce pantofi cu toc s` asort`m la cercelul din buric [i ce tanga s` potrivim la umbrela fals` cu Versace sau ce ma[in` s` punem l\ng` s\nii fal[i cu silicon de Bac`u. Domnilor [i doamnelor, din cele mai selecte libr`rii direct \n Academia Ca]avencu: doi intelectuali cool numai pentru dumneavoastr`! Rocsana Marcu [i Fizz, mar[ la buc`t`rie, pentru c`, \n aceast` s`pt`m\n`, \n exclusivitate pentru Academia Ca]avencu,

{TEFAN AGOPIAN [i DAN STANCIU V~ PREZINT~ VREMEA


Subiectul ploaia ploua. Verbul ploua ploua cu complementul ud pe el. Mi-e Fric, mi-e Fric, s` dorm singuric. Mai vrea cineva s` plou` cu noi?

n vederea anivers`rii a jum`tate de mileniu de existen]`. Noile genera]ii de porumbei s\nt recunosc`toare speciali[tilor pentru c` vor avea la dispozi]ie de acum nainte un David mai uscat, mai curat! q La Praga s-a

desf`[urat recent o reuniune a exper]ilor n obezitate. Cic` s-au discutat, cu acest prilej, numai subiecte grase! AgenCIA de pres`

Mamaia: un summit pe timp de capace


Cu ocazia foarte mediatizatului summit de la Mamaia, pe l\ng` perfuziile administrate palmierilor lui Agathon s-au mai luat [i alte numeroase [i binevenite m`suri; printre acestea, demn de men]ionat este faptul c` SRI a sigilat cam toate capacele de font` ale canalelor din sta]iune, rezolv\nd astfel dintr-un singur tub de lipici problema at\t de spinoas` a eventualelor atacuri: cu siguran]`, nici un terorist nu va cuteza s` rup` sigiliile, mai ales c` dup` dou` pungi de aurolac nici nu prea mai ai puterea necesar`. Nu [tim de ce, dar din momentul \n care am aflat [tirea asta am \nceput s` avem senza]ia c`, \n cur\nd, centrele REMAT din Mamaia vor primi capace de canal din font` gata sigilate, v\ndute la pre] mai mare, drept amintiri de la lupta \mpotriva terorismului. Miron Summitrea

|ntre ENA [i PeNA


|n diminea]a zilei c\nd Traian B`sescu se prezenta la PNA, pentru audieri \n dosarul flotei, Mircea Geoan` se parfuma \n fa]a oglinzii. Bucure[ti, acum ai cu cine s` te parfumezi, \[i repeta Geoan` \n fa]a oglinzii, graseindu-[i lini[tit sub]iorile proasp`t epilate. |n aceea[i zi, c\nd Geoan` se afla la machiaj, preg`tindu-se s` apar` \n emisiunea cultural` Bucure[ti, c\[tigi cu Geoan`, Traian B`sescu ie[ea de la PNA. Apoi s-a \nt\mplat c` Geoan` [i-a amintit c` este absolvent al ENA (Ecole Nationale dAdministration) [i, zilele trecute, a ]inut-o una [i bun` c` el este absolvent al ENA. Dac` va mai merge mult la PNA, Traian B`sescu ar putea declara [i el c` este absolvent nu al ENA, ci al PeNA. ENA Corcodu[a

PSD vrea s` c\[tige la alegeri [i postul de paharnic pe jude]

Mitrea a dat n folosin]` o televiziune: Beton TV


n cartierul ANL din Drumul Taberei s-au instalat trei camere video conectate la Internet prin care se poate urm`ri cursul lucr`rilor. S-a n`scut astfel un nou post de televiziune, la care viitorii proprietari vor avea ocazia s` priveasc`, o dat` n plus, realiz`rile Guvernului. V` imagina]i cum se va nvrti Mitrea prin [antier, ncercnd s` dea bine la camera de pe macara, ]ipnd la muncitori n direct [i murd`rindu-[i demonstrativ cizmuli]ele de piele moale din pui de elefant. Plus c` s-ar putea transmite [i emisiuni de divertisment. Spre exemplu, muncitorii ar putea s` joace leap[a pe c`r`mizi, iar cel care ar lua-o mereu pe coaj` s` fie un muncitor poreclit nea B`sescu. Sau s-ar putea s` se organizeze flagranturi aranjate, n care un grup de muncitori, membri PSD, s` simuleze un furt de BCA-uri, iar Mitrea s` coboare n coard` de pe macara, al`turi de Cristian Sabbagh, [i s`-i aresteze pe ho]i. Ar cre[te enorm ncrederea n ANL, pe cuvnt. Radu Mortaru

Pentru electoratul care nu e interesat de ce are pe mas`, ci de ce condi]ii de trai \i asigur` ale[ii sub mas`, pesedi[tii din Consiliul Jude]ean Prahova recomand` aceast` Feteasc` Neagr` care se consum` numai la temperatura camerei (\n campanie) [i a cabinei de vot (de alegeri). O idee foarte bun`, venit` \ns` \n jude]ul nepotrivit. Altfel d`dea, de exemplu, \n Arge[, jude]ul de pe listele c`ruia nea Nicu V`c`roiu \ncearc` s` g`seasc` din nou drumul spre Parlament. Pe etichet` ar fi scris, \n acest caz, Vin recomandat de Consiliul Jude]ean Arge[. S` l`sa]i [i pentru candida]ii no[tri pu]in pe fund, nu fi]i bulangii!.

Jean Claude Vin Damme

Trece]i, batalioane romne, pe ro[u


Domnule comandant al unit`]ii militare c`reia \i apar]ine Dacia alb` cu num`rul A-1811 sau A-01811 (nu mai re]in), m` numesc Ermolae Sifonescu [i vreau s` v` sifonez o sugestie sau s` v` sugestionez o sifon`rie. Av\nd \n vedere c` subordonatul dvs. care conduce ma[ina men]ionat` obi[nuie[te s` treac` pe ro[u \n intersec]ii, exist\nd pericolul s` bage pe cineva \n NATO cu picioarele \nainte, v` sugerez s` dota]i ma[ina cu girofar [i siren`. Iar dac` nu ave]i fonduri (armata fiind [i orfan`, [i v`duv` de r`zboi), tunde]i [oferul chilug, s` scoat` capul pe geam [i s` fac` pe girofarul [i sirena c\nd trece pe ro[u, s` [tie [i pro[tii c` strada este numai a lui.

A fost 1 Iunie, a fost Ziua Copilului, iar p`rin]ii din ]ara noastr` n-au mai ]inut cont de s`r`cie [i le-au dat [i ei c\te ceva plozilor lor. Cei mai mul]i le-au dat voie s` se joace afar`, c\teva zile, p\n` e gata masa.

Revista de afront

30

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

coana mi]a beletrista

Jurnalul lui

Tetelu

munca cu cartea
Povestiri la gura istoriei
Dincolo de a fi un mare istoric, Neagu Djuvara este un specialist al supravie]uirii prin istorie. Dar un specialist asupra c`ruia istoria nu las` urme amare, riduri resentimentare, ci pove[ti pline de o sev` cald`, n care luciditatea reamintirii reu[e[te s` domine durerea celor amintite. Ca un bunic povestind nepo]ilor dramele r`zboiului. Poate c` tocmai din acest motiv Neagu Djuvara are curajul s` aduc` n fa]a cititorilor un roman*. La o vrst` intelectual` la care al]ii [i scriu memoriile, marele istoric ncepe s` depene pove[ti interbelice despre aventura m`ririi, dec`derii [i apoi a imigr`rii ultimelor vl`stare ale aristocra]iei interbelice. Un roman scris mai degrab` ca un document, n care transpar umbrele fantomatice ale unei lumi dragi, ce-[i cereau dreptul la vizibilitate. Atunci cnd l-a scris, la Paris, ntre 1958-1959, Djuvara a fost sf`tuit de Cioran s`-l mai lase la dospit c`ci n-ar fi tocmai n tonul noului roman, \n

Tot ce a]i v`zut la Animal Planet exist` \n realitate [i \n Romnia, numai c` cu oameni. Iar Regele Animalelor este Tetelu. Lectur` pl`cut`!

rebele arte
C\nd e[ti perceput drept caricaturist, e greu s` convingi lumea c` tu po]i s` faci [i altceva, c` po]i s` ataci [i alte limbaje plastice. L-am vizitat, acum c\]iva ani buni, pe marele portretist satiric [i caricaturist David Levine, un clasic \n via]` al Americii, [i mai mult de jum`tate din timpul \nt\lnirii el a \ncercat s`-mi demonstreze, mie, un ziarist oarecare dintr-o ]ar` oarecare, c` el e, de fapt, un pictor important. Ie[irile lui \n lume cu

Via]a ca o rochie str\mt`

mare vog` la vremea aceea. Acum, dup` aproape 50 de ani, povestea lui Gheorghe Milescu, personajul central al romanului, ofer` sentimentul unei relat`ri din alt` lume, o lume moart` [i-nviat` doar n c`r]i. {i fie c` istoria literaturii o va re]ine sau nu, drama lui Gheorghe Milescu, scris` de Neagu Djuvara, n vremea tinere]ii sale, va r`m\ne cel pu]in ca o m`rturie asupra unei lumi apuse. O lume ca o fresc` despre destinul poten]ial al unui tn`r romn n`scut n elita vechiului regim, aruncat n r`zboi [i apoi dincolo de hotarele ]`rii sale. Adic` un document de sociologie istoric`, cum spune nsu[i autorul, c`ruia i urez El lucra la un depozit de s`n`tate [i via]` mult`. S` po- covoare, fericirea lui nu ducea vesteasc` el, c` nepo]i se g`sesc lips` de franjuri [i, \ntr-o zi, un din bel[ug. coleg de covoare \i aduce o carte scris` de unul Stephen Jay Alin IONESCU Gould \n care era vorba despre plantele trilobate [i despre di* Neagu Djuvara, nsemn`rile lui nozauri [i muzicieni [i alte chestii dintr-astea, nu lipsite de Gheorghe Milescu, Ed. Humaniun vag fior metafizic. Dup` ce tas, 2004. cite[te cartea, individul se duce la un pod pe care \l [tia el [i se arunc`. Nu moare \ns` pentru c` plantele trilobate, dinozaurii [i muzicienii hot`r\ser` altceva. Sub pod se afla o fat` \n capul c`reia sinuciga[ul [i nimere[te expozi]ii de caricatur` erau con- de altfel. Ca spectator, e[ti foarte di]ionate de prezen]a unei sec- tentat s` crezi c` exact sub po]iuni cu picturi din crea]ia sa. dul acela se afl` raiul. Cei doi Marea sa dorin]` era s` i se re- discut`, se [i ceart`, ]ip`, fucunoasc` meritul de pictor, care meaz`, se [i \ndr`gostesc ni]el, era umbrit de extraordinara sa vorbesc \n ap`, de undeva de sus faim` de caricaturist. Mi-am apare un m`r, ea apuc` s` mu[adus aminte acest episod la te, el nu [i a[a mai departe. {i T\rgul de Carte, unde am v`zut ea avusese mai de mult o tentaceva extraordinar: expozi]ia de tiv` de suicid, b`use ipecacuafotografii semnat` de Mihai na, o otrav`, se pare, dar a sc`St`nescu, cel catalogat drept ca- pat. Dup` ce mai discut` pu]in ricaturist. Aceast` expozi]ie a despre sinucidere, dragoste [i mai fost pe simezele unei ga- al]i demoni (s` te sinucizi cu

lerii, dar atunci nu am v`zut-o. Trebuie s` recunosc faptul c` dup` aceast` \nt\mplare voi desprinde, pentru mine, eticheta de caricaturist de pe numele lui Mihai St`nescu [i o voi pune pe aceea de artist plastic complex. Ideea expozi]iei e simpl`, a[ spune simpl` ca arta: timp de 22 de ani, Mihai St`nescu [i-a fotografiat fiica, Daiana, la mare, \n acela[i loc, \n aceea[i atitudine [i cu aceea[i rochie, p\n`

c\nd, \ns`rcinat` fiind, fiica sa a rupt, cu burta, ]es`tura rochiei. Efectul acestei expozi]ii este tulbur`tor, e o bio-grafie impresionant`. {i, dincolo de efectul artistic se mai cuvine s` subliniez decizia de a duce acest proiect la cap`t prin ani [i prin vremi, o \nd\rjire cu care nu ne-au obi[nuit mul]i arti[ti romni. Ioan T. MORAR

cronica pe l\ng` teatre

Suicid* cu final nea[teptat de deschis


laxative este foarte insignifiant!), cei doi p`r`sesc scena aparent \mpreun`. Luminile se aprind [i noi, spectatorii, primim c\te un buletin de vot cu patru variante de continuare a piesei: a) tr`iesc am\ndoi; b) ea tr`ie[te, el se sinucide; c) el tr`ie[te, ea se sinucide; d) se sinucid am\ndoi. Personal, am votat varianta c), care a [i ie[it c\[tig`toare. S\nt sigur c` mama ar fi votat prima variant`. Iulian T~NASE
* Alegerea sau Ciudata \nt\lnire dintre un b`iat care a s`rit de pe pod [i o fat` care a b`ut ipecacuana, de Benjamin Bettenbender; regia: Theo Herghelegiu; scenografia: Pollo Vandamme; cu: Gabriela Cri[u [i Romulus Chiciu; Teatrul Luni de la Green Hours.

show biz da cul]i Negru \n cerul literaturii


q Un foarte bun exemplu de aporie, n care a c`zut un scriitor romn, ne ofer` Felicia Antip n Adev`rul literar [i artistic nr. 718, din 25 mai a.c. (v. articolul Mai mult sau mai pu]in one[ti). Ocupndu-se de autorii care folosesc negri pentru a-[i scrie opera, dna Antip se refer` la un moment dat la un caz foarte cunoscut [i bine mediatizat (n presa cultural`) de la sfr[itul anilor 70: Dup` r`zboi a devenit notoriu cazul unui cunoscut romancier acuzat pe nedrept de plagiat: om de bun` credin]` (s.m.), fusese pus ntr-o situa]ie penibil` de un membru lipsit de scrupule al propriei echipe de negri, care inclusese fraudulos n cartea lui (s.m.) un ntreg capitol mprumutat din versiunea romneasc` a operei unui autor rus. Cunoscutul romancier nu este altul dect Eugen Barbu. Trec peste nefericita formulare a dnei Antip om de bun` credin]`, dar [i peste cartea lui, fiindc` orice om se poate ntreba cartea cui?, a lui Eugen Barbu, care-[i pusese semn`tura pe ea sau a negrului care o scrisese, pentru a observa altceva. n volumul trei al romanului Incognito semnat de Eugen Barbu au fost depistate p`r]i importante din al]i scriitori (Paustovski, de exemplu) [i autorul a fost acuzat de plagiat, o nvinuire foarte grav` pe vremea aceea pentru un membru n Comitetul Central al partidului. Chiar dac` activi[tii superiori ai partidului nu prea [tiau cu ce se m`nnc` plagiatul, pn` la urm` au fost nevoi]i s` admit` c` e un fel de furt, chiar dac` el nu se produsese n dauna statului socialist. Eugen Barbu ar fi putut sc`pa u[or de acuza]ie, mai ales c` el fusese nu-i a[a? un om de bun` credin]` cnd angajase un negru s`-i scrie cartea, recunoscnd c` plagiatul nu-i apar]inea [i c` un porc de negru l-a n[elat. Asta ar fi

nsemnat ns` o vin` la fel de mare n ochii partidului: un om din ierarhie folose[te munca la negru. Orice solu]ie ar fi ales, recunoa[terea plagiatului sau recunoa[terea faptului c` folosea negri pentru a-[i scrie c`r]ile, Eugen Barbu ar fi fost la fel de vinovat. V` ntreba]i, probabil, cum a ie[it Eugen Barbu din aceast` dilem`. Destul de mototolit, dar nu destul pentru a nu ncerca, pn` la moarte, s` se r`zbune pe cei care l puseser` n fa]a acestei capcane. ({t. A.) q La lansarea celor [apte prozatori tineri de la Polirom, lansare care, prin semnifica]ii [i prin urm`ri, e de departe punctul cel mai tare al recent \ncheiatului Bookarest 2004, autorii au citit din crea]ia lor. Ioana Baetica a renun]at s` dea glas unui fragment din prozele sale [i a decis s` citeasc` ni[te poezii. {i ele, ca [i proza, cu ni[te pasaje erotice hard. Numai c`, atunci c\nd toat` audien]a se a[tepta s` o aud` pe diafana scriitoare rostind micile cuvinte vulgare, ea a preferat s` citeasc` foarte cuminte cu puncte, puncte. P`i, cu chestii de-astea umbli, Ioana? Hai s`-]i d`m un

\ndemn cu iz de Caragiale: B`e]ico, fii b`rbat`! q Urma[ii lui Sadoveanu, posesori ai dreptului de autor pentru toat` opera numitului, pe vremuri, Ceahl`u al literaturii, au o foarte ciudat` atitudine fa]` de edituri: dau dreptul de editare numai pentru o perioad` de nou` luni! Dup` care ori renegociezi ([i cost` ceva!), ori sco]i c`r]ile de pe tarabe. P`i, bine, e adev`rat, nou` luni e o perioad` destul de semnificativ`, dar ce se fac urma[ii dac` \n acele nou` luni se mai na[te un Sadoveanu care nu va mai fi bunicul lor? q Andrei Ple[u a fost r`sf`]atul T\rgului de Carte Bookarest 2004, fiind r`spl`tit cu premiul A.E.R., dar a reu[it [i performan]a de a ob]ine Marele Premiu ASPRO [i premiul pentru eseu al aceleia[i asocia]ii conduse de I.B. Lefter. Care, \n Observator cultural, a tot ad`postit sudalme la adresa lui Ple[u. Ce s` \n]elegem, c` Lefter \njur` cu o m\n` [i premiaz` cu alta sau c` Andrei Ple[u are \ngeri buni? (I. M.)

CARTONA{UL RO[u cu tricolor

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

31

mazeta sporturilor
C\inii mor de drum lung [i adversarii lor de grija altuia
Cum ar veni, \n urma unui dublumeci care le-a antrenat pe CFR, CS, Jiul [i Gaz Metan, ei bine, cea mai dur` replic` a venit din partea unei min]i r`t`cite de la U. Cluj. Fenomenul acesta de unde dai [i unde crap`, dup` cum v`zur`m, n-a ocolit nici m`car Ardealul. Dar a fost ridicat pe culmile perfec]iunii [i b`l`c`relii pe malurile D\mbovi]ei. {i astfel ne \ntoarcem \n lumea bun`, \n v\rful Diviziei A De ce a c\[tigat Dinamo? P`i, pentru c` principalele adversare de pe podium n-au g`sit altceva mai bun de f`cut dec\t s` fie preocupate de meciurile rivalilor, nu de alea pe care le aveau de disputat. Returul a debutat sub auspiciile duelului vericid dintre Giovanni [i Gigi Becali, care s-au tocat m`runt, cu vorbe piezi[e [i replici belicoase. Pe urm`, dup` ce Rapidul a ie[it din c`r]i, a r`mas doar Pi]urc` s` dea la babaroase. Prea mult` energie s-a consumat la Steaua doar pe comentarii la adresa lui Dinamo. E drept c` [i un Borcea, cu mi[tourile lui de manelist ieftin, o cam caut`. E adev`rat [i c` alb-

A[a cum spunea [i maestrul meu spiritual, domnul Cornel Dinu, cit\ndu-l pe faimosul Tzatziki din Aquarium: Victoria este numai a celor care c\[tig\nd nu cunosc \nfr\ngerea. VAE VICTIS ET MVIE STEAVA!

pozi]ie der f moftsaid b\ e din sport


q A[adar, s-a dus de r\p` efortul lui Gigi Becali de a le pune un br\nci dinamovi[tilor, pe ultimii dou` sute de metri ai Diviziei A. Pentru cei care s-au \ntors mai t\rziu de la gr`tare, trebuie s` spunem c` singura [ans` a echipei Steaua la titlu era ca ea s` bat` \n cele dou` meciuri r`mase p\n` la fini[ul final, iar Dinamo s` se \mpiedice de Alba Iulia [i de pl`ie[ii lui Gheorghe {tefan de la Ceahl`ul. De[i a promis b`ie]ilor de la Alba o bani]` de parai ca s` fac` m`car egal cu Dinamo, c\inii ro[ii au realizat un 5-1 simplu, scurt, eficient, ca \n curtea gr`dini]ei. Era vorba de 150.000 de parai, bani \mprumuta]i, pare-se, de la c`m`tari dovad` c` Gigi B. are trecere la aceast` breasl` iute de m\n` [i de alte chestii contondente, inflamabile sau ascu]ite. Totu[i, nu putem s` nu ne \ntreb`m, \mpun[i de un zvon intrat cu for]a pe sub u[a redac]iei: oare ce ar fi fost \n sufletul [i mai ales \n cheful ardelenilor (altfel, b`ie]i cinsti]i) dac` ar fi avut posibilitatea de a c\[tiga aceea[i sum` chiar [i \n cazul unei \nfr\ngeri? q Una scurt` cu Vadim: visul cu ac]iunea de pe stadion i s-a \ndeplinit. Doar c` acolo nu erau ziari[ti pe care s`-i \mpu[te, ci \nfoca]ii suporteri de la marele meci Mogo[oaiaCiorog\rla (7-3, parc`).

De ce a c\[tigat Dinamo titlul de campioan` a Diviziei A? Ave]i pu]intic` r`bdare! Mai \nt\i e de v`zut cum s-a terminat lupta \n Divizia B, seria 3. A[adar, \n ultima etap`, ca s` promoveze, Jiul trebuia s` bat` la Petro[ani pe Gaz Metan Media[. N-a b`tut, a f`cut egal. |n schimb, sub Feleac, CFR Cluj a trecut lejer (3-0) de CS Deva, dep`[indu-i la potou pe rivalii din Jalea Viului. Primul efect a fost c` familia lui Nelu]u Sab`u, antrenorul de la Gaz Metan, a fost amenin]at` cu moartea. De cine? De un suporter fanatic al Universit`]ii Cluj, du[manca de-o via]` a CFR-ului!

Victoria meritat` a prestigiosului club Dinamo este celebrat` de un adev`rat lord: Cristi Borcea, zis Manele Gatsby
ro[ii au avut nu o dat` bulan. De c\teva ori s-a nimerit ca arbitrii s` gre[easc` \n favoarea lor. Dar asta li s-a mai \nt\mplat [i celorlal]i. P\n la coad` c\inii au c\[tigat pentru c` [i-au v`zut mai mult de drum dec\t de grija altuia. Iar aici meritul principal este, zicem noi, al antrenorului Andone. Hopaa, da ia sta]i a[a, c` nu s-a terminat! Mai vine [i finala Cupei. {i, \nainte de final`, avem ultima etap`. {i cu cine joac` finalistele Cupei \n ultima etap`? Fix cu concurentele pentru evitarea retrograd`rii: Dinamo cu Ceahl`ul [i O]elul cu Bac`ul. Pomeneam de patrulatere, rico[euri [i uit`turi piezi[e peste gard? Iaca \nc` un bun prilej pentru a ne testa toate abilit`]ile de chibi]i \mb`tr\ni]i \n bizantinl\curi fotbalistice. Vom ajunge, oare, s` urm`rim vreodat` numai spectacolul sportiv, f`r` a mai fi obliga]i s` ne batem mintea cu show-ul din culise? Tot mai sper`m c` da. Da, da ave]i grij` cum vota]i pe 6 iunie, c\nd se decerneaz` Cupa [i marile trofee la 6 din 49! Viorel MO}OC

Eva Hen]igova

Dinamo a luat Premium I cu coroni]`


Ca sus]in`tor al unei echipe ce abia a sc`pat de retrogradarea \n Divizia C, nu prea pot s` m` bucur pentru faptul c` Dinamo a pus laba pe \nc` un titlu de campioan`. Pe de alt` parte, colegul M.B., care viseaz` la o final` de Liga Campionilor Dinamo-Valencia (evident, dup` o semifinal` de r`zbunare cu 17 Nentori Tirana ori cu Knattspyrnufellag, sau cam a[a ceva), zice s` precizez c` nu mi-a [optit el s` scriu textul `sta despre echipa de l\ng` Spitalul de Urgen]`. N-a fost el. A fost chestia asta din fotografii, acest C mare cu un r\t de c\ine r\njit la trec`tori, pe care l-am g`sit la o sta]ie de alimentare cu GPL \nfipt` un pic \n curtea Complexului Sportiv Lia Manoliu, ex-23 August pentru admiratorii celebrei genera]ii cu perciuni favori]i Culae Lupescu. |n urma unui sondaj efectuat \n redac]ie, am \n]eles c` b`ie]ii nu [tiau ce este cu c\inele acela de 14.500 litrul aflat \n imagine. A[adar, este vorba de simbolul pe care l-a pictat Cristian Borcea, director la Dinamo, pe l\ng` sta]iile cu gaz pentru ma[ini ale uneia dintre firmele sale, mai precis cea botezat` Crimbogas 2000. E un semn clar c` tipul e p`truns r`u de chestia asta cu fotbalul [i cu c\inii ro[ii de la Dinamo, m` \ntreb c\nd o s`-[i fac` [i o fabric` de hran` pentru c`]ei. Evident, cu arom` de stelist, de rapidist, de craiovean. {i m` mai \ntreb dac` e vreo leg`tur` \ntre gazul de la Borcea [i maidanezii `ia care latr` la unele ma[ini: or fi ni[te tr`d`tori care simt carburantul acelui r\njit? Coana Giani Kiri]`

32

academia CA}AVENCU
Nr. 22, 1-7 iunie 2004

dubios democra]ia trecea

Cu ocazia Campionatului European de Fotbal, compania Coca-Cola va avea \n promo]ia de var` o minge din aur de dou` kilograme. Astfel se va schimba [i noul nume al celor care vor \ncerca s` o fure ca s-o fac` salbe [i cercei: din cocalari \n ]igani cocacolari.

contraeditorial
Un pas c`tre \ntrebarea european`
Era joi noaptea cnd am s`rit din pat, drept n picioare, am strns pumnii, mi-a venit s` dansez, devenisem brusc fericit [i un zmbet iliescian mi se ntinsese pe toat` fa]a. {i de ce, ce se ntmplase? Nu mare lucru. Pur [i simplu, m` uitam la televizor [i nimerisem peste o conferin]` de pres` n care N`stase evita ct putea subiectul Mih`ile[ti. Ziari[tii ns` continuau s` l ntrebe: {i ce p`rere ave]i? E normal? Trebuia s` se nceap` repararea drumului la cteva ore dup` accident? Ce ve]i face? De ce nu face]i nimic? Nu e vinovat ministrul Mitrea c` a gr`bit lucr`rile? {ti]i c` nc` se mai g`sesc buc`]i de oameni?. Ei bine, N`stase nu a rezistat. Brusc, f`]`ul i s-a strmbat urt [i ntr-o izbucnire de furie a nceput s` ntrebe reporterii de la ce televiziuni snt. De la ce televiziune e[ti? Spune-mi de la ce televiziune e[ti! M-am gndit: Oare ntreab` ca s` sune la televiziunile alea [i s` le spun` patronilor s` i dea afar` pe reporteri?. Apoi, yupiiii! A fost ca o revela]ie! Asta e! Dup` patru ani de zile, erau primele ntreb`ri libere! Pe televizor! La o emisiune la care se uita, vorba ceea, toat` ]ara! De patru ani, nimeni nu-l mai ntrebase nimic pe N`stase la televizor. De patru ani, N`stase nu a mai dat socoteal` pentru nimic. Nimeni nu mai avusese curajul s` l pun` n dificultate. {i, brusc, ntr-o situa]ie tragic` pe care zelul tmpit [i f`r` creier al lui Mitrea a f`cut-o oribil`, veniser` ni[te ntreb`ri libere. Atunci mi-am dat seama ct am suferit, [i poate [i al]ii al`turi de mine, patru ani, n mediul aseptic, dar nes`n`tos pe care N`stase l-a creat n pres`, c` nu am auzit ntreb`rile fire[ti care puteau [i trebuia s` fie puse la televizor, ca ntr-o democra]ie ce ne pretindem. Am dus lips` [i aproape c` m` obi[nuisem. {i ct mi-a[ fi dorit ca n ace[ti patru ani undeva, la televizor, cineva s` i pun` ntreb`ri lui N`stase despre marile scandaluri n care a fost implicat el [i oamenii lui: de la afacerile consilierilor PSD de la prim`ria Capitalei, la banii publici care s-au scurs n buzunarele lui Umbr`rescu, prin]ul asfaltului. ntreb`ri despre finul lui, Bitner, care a pus mna pe Delt`, despre Bebe Ivanovici, Mischie, Opri[an, Priboi, despre tri[area vot`rii Constitu]iei, despre cum au fost for]a]i primarii opozi]iei s` se nscrie n PSD, despre cum vneaz` premierul ur[ii patriei [i despre cum a fost posibil s` [i dea feble]ea mea, Rodica St`noiu, d`r`p`n`tura de cas` statului pe 100.000 de dolari f`r` s` o ntrebe nimeni de s`n`tate. De asta am fost fericit, miercuri, ntr-o noapte cnd era imoral s` fii fericit. Din cauza reporteri]ei, care, atunci cnd N`stase ntreba turbat de la ce televiziune este, i-a r`spuns cu foarte mult curaj: Nu conteaz`! De la una din ele!. Preso, televiziuneo: ct mai multe ntreb`ri libere!

Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
indexul altor evenimente

Alienarea Nord-Atlantic`
Dup` ce a fost aprobat` de deputa]i [i s`rb`torit` deja, Ziua NATO a fost desfiin]at` de senatori. Se pare c` senatorul Nicu V`c`roiu ar vrea s` s`rb`toreasc` numai Noaptea NATO.

Alexandru V~RZARU

Adev`rul despre noi. {i noi despre Adev`rul


|n edi]ia de vineri, 28 mai 2004, cotidianul Adev`rul public`, pe prima pagin`, un articol cu urm`torul titlu: F`r` s` fac` nimic, [efii de la Academia Ca]avencu au primit \n conturi personale miliarde de lei de la Funda]ia Anonimul. Funda]ia Anonimul, al`turi de Grupul Rompetrol, figureaz` \ntr-un raport al Oficiului Na]ional de Prevenire [i Combatere a Sp`l`rii Banilor ca efectu\nd opera]iuni suspecte de sp`lare a banilor. Fa]` de acest articol, Academia Ca]avencu declar` urm`toarele: 1. Ceea ce este prezentat \n articol drept o alimentare suspect` a unor conturi bancare apar]in\nd [efilor Academiei Ca]avencu este \n realitate o tranzac]ie legal` de ac]iuni la vedere, prin care proprietarii ac]iunilor S.C. Academia Ca]avencu S.A. au v\ndut, \n condi]iile prev`zute de lege, o cot`, cump`rat` de Funda]ia Anonimul. Documentele care consemneaz` tranzac]ia au fost controlate, verificate (Ministerul de Finan]e) [i vizate de forurile abilitate [i au fost acceptate ca perfect legale. 2. Lista ac]ionarilor care au v\ndut ac]iuni Funda]iei Anonimul este prezentat` incomplet \n cotidianul Adev`rul. Ne sim]im datori s-o complet`m: Doru Bu[cu, Eugen Istodor, Cornel Ivanciuc, Liviu Mihaiu, Viorel Mo]oc, Octavian Mardale, Ioan T. Morar, Mircea Toma [i Sorin Vulpe. Ei s\nt jurnali[ti, membri fondatori ai Academiei Ca]avencu [i de]in`torii pachetului majoritar de ac]iuni. 3. |n mod logic, suma total` \ncasat` \n urma tranzac]iei este

PNG o face plat`


Dup` ce [i-a lansat candida]ii la locale n sala teatrului Luceaf`rul, promi]ndu-le ie[enilor c` vor mplini profe]ia lui Nostradamus, f`cnd din Romnia gr`dina Maicii Domnului, ale[ii de la PNG au uitat s` pl`teasc` chiria s`lii. Dac` Romnia ar fi fost deja gr`dina Maicii Domnului, atunci membrii PNG probabil c` ar fi s`rit gardul ca s` fure blugii de pe s\rm`.

Profesiunea mea, m`tura


Pe pagina de Internet a Consiliului Jude]ean Neam], pretenden]ii la fotoliile de consilieri [i dezv`luie func]iile. Am aflat astfel c` printre candida]i se num`r` [i o casnic`. Dac` se alege, la finalul mandatului se va \ntoarce la profesia de casnic`, doar c` \ntr-o cas` mult mai mare.

C`zut la datorie, de pe soclu


Statuia lui {tefan cel Mare din Copou st` s` cad` de pe soclu. Presupun c`, dup` at\]ia ani de chinuri, o mai fi obosit [i calul.

F`r` s` fac` nimic Avem dovada! F`r` s` fac` nimic, miliardarii de h\rtie de ziar de la Academia Ca]avencu, demasca]i de Cristian Tudor Popescu, se \nt\lnesc s`pt`m\nal, sub pseudonime false, \n paginile Academiei Ca]avencu [i v` fac uneori s` r\de]i. V` deconspir`m numele lor (pe r\ndul de jos): Mardale, Mihaiu, Morar; (pe r\ndul de sus): Mo]oc, Toma, Vulpe, Istodor, Bu[cu [i Ivanciuc
mai mare. O sc`pare pe care ne face pl`cere s-o repar`m. Regret`m totu[i lipsa de colegialitate a jurnali[tilor de la Adev`rul, care nu s-au g\ndit c` nevestele noastre [tiau probabil de sume mai mici. 4. |n privin]a afirma]iei f`r` s` fac` nimic, trebuie spus c` to]i jurnali[tii care [i-au v\ndut o parte din ac]iuni au f`cut, totu[i, c\te ceva: timp de paisprezece ani au f`cut din Academia Ca]avencu o publica]ie prestigioas` [i credibil`, un produs cu valoare de pia]`. Timp de paisprezece ani au luptat cu prostia, corup]ia, incompeten]a, ho]ia [i au pus c\te un z\mbet pe fe]ele cititorilor s`i \n momentele lipsite de speran]`. Timp de paisprezece ani Academia Ca]avencu a fost supus` amenin]`rilor, [icanelor, controalelor, presiunilor [i tentativelor de [ifonare a reputa]iei [i a dus b`t`lii grele cu institu]iile corupte ale statului, agresorii ei naturali. Fa]` de ace[tia, insinu`rile colegilor de la Adev`rul par pu]in ridicole. 5. Documentul care con]ine insinuarea preluat` [i amplificat` de cotidianul Adev`rul \n timpul prezentei campanii electorale poart` semn`tura lui Ioan Melinescu, un recent client al anchetelor Academiei Ca]avencu, demis, de altfel, din func]ia de pre[edinte al ONPCSB cu dou` zile \nainte de a se isc`li pe document. 6. Publicarea numelor [i fotografiilor noastre \n Adev`rul, \ntr-un fel, ne flateaz`: nu oricine apare pe prima pagin` a ziarului condus de pre[edintele Clubului Romn de Pres`. P.S. {i, la urma urmei, cum e mai bine: s` prime[ti bani pe ac]iuni f`r` s` faci nimic sau s` prime[ti bani la saco[` fiind obligat s` faci ceva anume? Senatul Academiei Ca]avencu: Doru Bu[cu, Eugen Istodor, Cornel Ivanciuc, Liviu Mihaiu, Viorel Mo]oc, Octavian Mardale, Ioan T. Morar, Mircea Toma [i Sorin Vulpe

Cincinalul \n dou` ore


Televiunea Romnia de M\ine, f`cut` de Oamenii de Ieri ai lui Nicolae [i Elena Ceau[escu, a f`cut scandal deoarece compania de cablu RCS a decis s`-i scoat` din programe, pentru c` nu pl`teau nimic. Televiziunea tovar`[ului Bondrea de la Universitatea Spiru Haret ar trebui s` primeasc`, totu[i, timpul pe care \l merit`, a[a cum ne obi[nuiser` chiar ei pe vremea lui Ceau[escu: c\te dou` ore de la 8 la 10 seara, \n care s`-[i difuzeze cursurile de socialism [tiin]ific, alb-negru, [i numai de 26 ianuarie roman]e, par]ial color.

Miza PETROM: esen]a mi[c`rii unei dezinform`ri \n media


De mai bine de un an, camarila de la Cotroceni, p`storit` informativ de Talpe[, se screme s` pun` mna pe Petrom, ultima mare vac` pe care n-au muls-o \nc`, noaptea la conduct`, pr`d`torii pre[edintelui. Talpe[ este eminen]a cenu[ie a Departamentului de securitate al Pre[edin]iei, creatorul investitorului strategic de serviciu Ovidiu Tender [i partenerul de conspira]ii tactice al lui Viorel Hrebenciuc, mentorul petroli[tilor nocturni din Bac`u. Actorii camarilei au descins \n for]` la Rompetrol, cu inten]ia de a-[i \ncropi o platform` de negocieri credibil`, pe cadavrul ac]ionarului Dinu Patriciu. |n prima faz`, Hrebenciuc l-a asmu]it pe Ioan Melinescu, fostul director al Oficiului pentru Combaterea Sp`l`rii Banilor, \mpotriva lui Patriciu. Strngerea de informa]ii a fost supravegheat` \ndeaproape de fostul plutonier de jandarmi Paul Srbu, ast`zi o pies` de baz` din dispozitivul Departamentului de securitate de la Cotroceni. |n faza a doua, camarila de la Cotroceni [i-a creat propriul oficios de pres`, Atac, finan]at de Tender [i administrat de un komando de ofi]eri SPP, pu[i sub comanda ofi]erului Liviu T`nase, fost cadru \n Direc]ia V a DSS, [i [eful economic al publica]iei \n cauz`, al c`rei director este multiplul campion la infrac]iuni de drept comun, Mihai Gheza. |n faza a treia, am fost avertiza]i c` urmeaz` s` fim mu[ca]i de plex, pentru o presupus` opera]iune de sp`lare de bani, \n Atac. |n faza a patra, cotidianul Atac a scos la iveal` falsul grosolan mo[mondit de Ioan Melinescu, din care reie[ea c` ne-am mnjit pe veci cu banii lui Dinu Patriciu, prin intermediul fostului s`u partener de afaceri, Sorin Marin. |n faza a cincea, documentul noii poli]ii politice ateriza, prin grija lui Hrebenciuc, la oficiosul condus de pre[edintele Clubului Romn de Pres`, Adev`rul. |n ziua \n care Evenimentul zilei publica documentul OLAF, care denun]a afacerile [i articula]iile mafiei din Bac`u, patronat` de Hrebenciuc, Adev`rul ne acuza c` am primit miliarde de lei negri, proveni]i de la Rompetrol. Cum Adev`rul este dincolo de puterea de decizie a lui C.T. Popescu, a trebuit s` demantel`m tot ceea ce s-au str`duit s` asambleze combinagiii de la Cotroceni, vreme de mai bine de trei anotimpuri. Dar acum a venit vara. Afar` ciripesc p`s`relele \ntoarse din ]`rile calde. Pn` la alegerile generale din toamn` v` promitem c` ne vom ocupa de absolut fiecare pr`d`tor al camarilei de la Cotroceni, evocat \n cele de mai sus. Iar cititorii no[tri vor citi [i vor vota!

Cronicarul Grigore dup` Ureche

Biroul de Investiga]ii