Sunteți pe pagina 1din 27

Lista lui Secu pune dosare pe ran`: 176 de nume pe lista lui Gheorghe Ursu

Anul XIV nr. 4 (633) 27 ian. 2 feb. 2004 24 + 4 pagini 15.000 lei

Love-story la \nalt nivel PSD

Fata lui Micky {pag` [i ambasadorul nostru la Londra

s ` p t ` m \ n a l

d e

m o r a v u r i

g r e l e

|n Moldova, desz`pezirea se face c` plou`!

Mitrea, Sechelariu [i n`me]ii de dolari

ici z`pada nu mai e a poporului. P\n` [i ea, s`raca, a ajuns pe m\na PSD-ului [i a prietenilor lui de afaceri. La nivelul solului, fulgii de nea se transform` \n straturi bine af\nate de dol`rei care se str\ng \n conturile c\torva ajutoare de baroni din Moldova. Omul simplu se bate cu bulg`ri de z`pad`. Oamenii PSD-ului despre care ve]i citi se bat cu bulg`ri de parai. Ia vede]i!

` recunoa[tem: despre Dan Ghibernea, ambasadorul Romniei la Londra, unii [tiu c` exist`, iar al]ii, [i mai pu]ini, c` a tr`it efectiv o tumultuoas` poveste de dragoste cu Alessandra Stoicescu. Acum e timpul s` afl`m mai multe. Despre ambasadorul Ghibernea, rela]iile lui oarecum diplomatice cu Livia Mih`ilescu, fiica unui anume {erban, zis Micky {p., [i o so]ie foarte nervoas` (ghici a cui?) ve]i afla deci tot ce v` intereseaz`. Adic` esen]ialul: preludiu minim, ac]iune maxim`!

Pagina 13

Pagina 15

Se \nc`lze[te planeta sau se termin` mandatul lui Ion Iliescu?

Ultima iarn` cu Nea


Ce se-nt\mpl`... mai e mult p\n` la Ia[i, p\n la Unirea? Adriene, nu mai ambala reforma! Las-o, m`, la punctu mort! S` [tii, [efu, c` nu e dreptate \n ]ara asta! P`i, muncim un an \ntreg s` facem milioane de parai [i acum, \n loc s` fim la Chamonix sau la Insbruck, pe z`pad` artificial` adev`rat`, schiem \ntre Roman [i Hu[i cu to]i s`r`ntocii `[tia degera]i care ne sfideaz` din Daciile lor troienite. Ia uite-l [i pe-`sta mort de foame cum se ]ine dup` noi ca s` se \nc`lzeasc` la e[apament... Pleac`, m`, c`-i iei vopseaua! Demagogule, probleme, m`? Ce, nu-]i mai ajunge strada?

T
Iarna pe uli]a PSD: A r`mas ieri \n z`pad` c\te-un TIR, acum a stat. ~ [tia s-au mai deplasat, spre Apus. Dar stau gr`mad` peste stat.

academia CA}AVENCU
Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE


B`, nene, eu credeam c` speciali[tii care i-am angajat io s` m`-nve]e politica e oameni serio[i! Canci, zero barat! M-a pus unu s` fac, cic`, exerci]ii de din]ie cu [ase sa[i \n [ase saci, capra crap` piatra-n patru, ea ia o oaie, oaia aia e a ei... Ce spui, nene, mor]ii m`-tii de fraier! Oile e toate ale mele, nu a ei!

Afumatul interzis!
|n leg`tur` cu accidentul din decembrie 2003 provocat Opelului s`u proasp`t cump`rat cu 10.000 de euro de c`tre comisarul Munteanu, [eful IJP Neam], v` mai putem face \nc` dou` confiden]e sau trei. Una: comisarul se pare c` venea de la o agap` organizat` de Decebal Arn`utu, primarul PSD al Neam]ului. Apoi, vestea a fost comunicat` oficial, prin telex, IGPului, abia a doua zi, de[i regulamentul spune c` treaba asta se face \ntotdeauna imediat. Iar a treia chestie: comuna Brusturi, unde s-a \nt\mplat accidentul, e pe drumul spre Suceava. Or, toat` suflarea din Piatra Neam] [tie c` cine pleac` noaptea afumat \n direc]ia aceea nu poate s` se duc` dec\t la feti]ele vesele din Suceava. La c\t era de afumat comisarul Munteanu c\nd airbag-urile Opelului i s-au deschis erotic peste fa]`, poate i s-a p`rut c` ajunsese deja la destina]ie.

Brfe, [menuri, [u[anele


Gigi conNNla baniBecali caut`g`se[- NN silieri de marc` [i te, c` ghea]` \ntotdeauna trage ceva. Se pare c` unul dintre anali[tii de la Ziua, Dan Pavel, a pus de-o m`m`lig` cu brnz` de oi machidone[ti pe motiv de consiliere politic` la partidul patronului stelist. De fapt, campania de \mprietenire a \nceput \n ziarul de larg` r`spndire plafaro-magico-cosmetico-popular` Formula AS, unde editorialul s`u profilactic despre omul politic Gigi este dulce ca ceaiul de tei cu miere. Interpelarea din Parlamentul european a deputatului olandez pe nume Aari Oostlander cu ocazia nerespect`rii moratoriului privind adop]iile, [i care a cerut suspendarea negocierilor de aderare a Romniei la UE, are la baz` cu totul altceva dect motivul ridicol pe care l-a invocat premierul N`stase (faptul c` deputatul olandez, dintr-un partid cre[tin, s-ar r`zbuna pe poporul romn care n-a mai b`gat PN}CD-ul \n Parlament la alegerile trecute), ci o sup`rare concret` a guvernului celui mai important investitor str`in, Olanda, ale c`rei investi]ii au fost de nenum`rate ori terfelite \n justi]ia lui St`noiu. Excep]ia celor 105 copii adopta]i, f`cut` de dragul premierului Berlusconi, modelul de succes al premierului N`stase, a sup`rat Europa \ntr-un moment \n care noi nu avem lec]iile f`cute. Pe demnitarul care s-a angajat s` ob]in` licen]e la exportul de cherestea \l cheam` Dumitru Cristea [i a fost directorul adjunct al SRI, rectorul Institutului Na]ional de Informa]ii [i este ast`zi profesor universitar la catedra de Psihologie a Universit`]ii Titu Maiorescu. Cristea a luat o mare sum` de bani de la omul de afaceri Gheorghe Pop, cu promisiunea de a-i ob]ine licen]ele de la Ministerul Comer]ului. Banii au disp`rut pe traseu \n alte buzunare [i Gheorghe Pop inten]ioneaz` s` se autodenun]e cui trebuie [i cnd trebuie. Promitem s` v` ]inem la curent cu dezv`luiri zdrobitoare, despre mecanismele nevisate ale sponsoriz`rii Guvernului, cu aportul SRI. O [tire extrem de zgrcit`, ap`rut` s`pt`mna trecut` \n presa provincial`, ne-a informat c` Ion C`lin, [eful sec]iei SRI Timi[, a fost demis. Lumea ar trebui s` [tie c` mah`rul provine din fosta Securitate, unde a prestat munci deosebit de ingrate, \n Direc]ia II de Contrainforma]ii economice [i \n Direc]ia V, de Paz` [i gard`. Men]inerea \n structurile SRI a unui asemenea specimen botezat \n poli]ia politic` este un fapt mai grav chiar dect motivele pentru care colonelul

NNN

Airbleg

A[ez`m\ntul cultural

NNN

Pentru a sc`pa de sloganele legionarilor, Gigi Becali, p`storul Partidului Noua Abera]ie, se inspir` din deviza care l-a consacrat pe Iliescu: De-al nostru, dintre oi, pentru oi!
C`lin a fost l`sat abia acum la vatr`. Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

Anun] pe bune

(BULETINUL ACADEMIEI) R E DAC}IA: {tefan AGOPIAN Ion BARBU Secretar general de redac]ie: Marius BOR}EA Redactor-[ef: Doru BU{CU Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCUI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Consilier tehnic: Florin IARU Alin IONESCU Eugen ISTODOR {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC Augustin JULEA Redactor artistic: Octav MARDALE Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: Viorel MO}OC Drago[ MU{AT Grafician: Bogdan PETRY Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA Reporteri: Alexandru C~UTI{, Gabriel DROGEANU, Daniel GOACE, C`t`lin MATEI, Alexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VASILE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi. Marketing Director: Alexandru ULEA ulea@catavencu.ro Promotion Manager: Delia DR~GU{IN delia@catavencu.ro PR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIONI}~ laura@catavencu.ro Traffic Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro Design: 2002 Concept Multimedia Vlad ARGHIR & Florin IARU Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Publimedia International Mircea Ionescu director publicitate 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, , Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 2, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Romnia liber`
Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

Divertis [i Academia Ca]avencu [i dau mna [i te invit`


Joi, 29 ianuarie 2004, ORA 18,00, la ARTEXPO (Teatrul Na]ional), n SALA ROND~, la o licita]ie de opere de art` cu scop caritabil. Zeci de arti[ti din toate genera]iile au donat lucr`ri pentru vnzare la aceast` licita]ie. Banii ob]inu]i astfel vor fi folosi]i la plata unei opera]ii care va ajuta un copil. Dac` ]i place arta [i vrei s` aju]i, vino al`turi de noi [i cump`r` o lucrare! Bine faci, bine g`se[ti!

Bula demnitarului
CATEGORIA

BIBLIOGRAFOMANIE GENERAL~

Viorel State (primar Dumbr`ve[ti Prahova): Eu ultima carte pe care am citit-o e Cartea Verde. Nu am citit ce au scris premierul [i pre[edintele. Ce, parc` Ceau[escu nu scria o gr`mad` de c`r]i? Trebuia s` le citim pe toate? Vasile Bulucea (primarul Craiovei): C`r]ile lui Iliescu [i N`stase s\nt c`r]i scrise at\t de bine, \nc\t te ridic` \n picioare de emo]ie. Nicoar` Cre] (deputat PSD): Cartea lui N`stase avea, a[a, un nume scurt ceva a[a parc` o [i v`d: e micu]`, cu copert` CATEGORIA D.R. POPESCU, albastr`.
CATEGORIA

Deci, Deci, se vede [i \n spate, domnii se vede [i \n spate, domnii zeari[ti? Deci: Scutire. Domnu-l zeari[ti? Deci: "Scutire. Domnu-l mareAn vAngelie, fiu-l/fi-ca lui tata [i mama, mareAn vAngelie, fiu-l/fi-ca lui tata [i mama, se adev`reaz` prin prezenta c` \-n zilelele de se adev`reaz` prin prezenta c` \-n zilelele de doizeci [ipatru [i doizeci [icinci Ianuarie anul curent doizeci [ipatru [i doizeci [icinci Ianuarie anul curent 20004 a fost bonlav de grip` de grip` [i sa recomandat 20004 a fost bonlav de grip` de grip` [i sa recomandat tratament \mbulatoriu la domiciliul clientului, [-i nu a tratament \mbulatoriu la domiciliul clientului, [-i nu a futut, ```, ce scrie aicea?, nu a putut s-` s-` participe la futut, ```, ce scrie aicea?, nu a putut s-` s-` participe la lucrurile de dez\nz`pezire din Capital` din Capital`. lucrurile de dez\nz`pezire din Capital` din Capital`. Semnat SS Indescifribil, doctor de famulie, mareSemnat SS Indescifribil, doctor de famulie, mareAn vanGelie... ```, pardon, Mircea Bouran." Deci, An vanGelie... ```, pardon, Mircea Bouran." Deci, care nu s-a putut \n concluzie s` s` care nu s-a putut \n concluzie s` s` dez\nz`pezeasc` Capitala, care a dez\nz`pezeasc` Capitala, care a nins! nins!

F~NU{ NEAGU, EUGEN SIMION ETC.


Ion Iliescu (pre[edintele Romniei): Vechiul regim, cu toate tarele lui, a realizat o oper` na]ional` [i istoric`: cultura era mai accesibil` atunci oamenilor simpli, oricine avea acces la teatru, la cinematograf, la carte. Acum totul devine comer], iar cultura e \n suferin]`.
CATEGORIA

UN VEAC DE UBICUITATE
Adrian N`stase (prim-ministru): Pre[edintele Bush vrea s` \i trimit` pe unii pe Marte, pe al]ii \i trimite, poate, \n alte p`r]i. S\nt foarte mul]i care pot s` ajung` \n diferite locuri din lume.
CATEGORIA

EMIL BOBU BOBILOR


Marian Opri[an (pre[edintele CJ Vrancea): Mihail Kog`lniceanu a fost deputat de Vrancea, Ion Iliescu a fost deputat de Vrancea, Corneliu Zelea Codreanu a fost deputat de Vrancea
CATEGORIA

S~ LE NUM~R~M, COANE MARIANE!


Marian Vanghelie (primarul sectorului 5): Din cele 62 de unit`]i de \nv`]`m\nt s-au renovat 36. Asta \nseamn` 85%.
CATEGORIA

N~STASE SHOW

APA TRECE, BOLOVANII R~M|NE

Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: office@catavencu.ro academia@catavencu.ro marius.bortea@catavencu.ro

Marian Vanghelie (primarul secAdrian N`stase (prim-ministru): torului 5): S\nt dou` categorii de b`utori Mi-ar pl`cea ca to]i moderatorii de la tele- de ap` \n Bucure[ti: cei care beau de la robiviziuni s` participe, iar eu s` moderez emi- net [i cei care beau ap` plat`. |ntunericitul siunea, s` le pun \ntreb`ri.

Marian Vanghelie, un fan al melodiei Luni de liceu

unora le place jaful

academia CA}AVENCU
Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

Lungul drum al mili]ianului c`tre prevenirea sp`l`rii banilor


Pre[edintele Oficiului Na]ional de Prevenire [i Combatere a Sp`l`rii Banilor (ONPCSB) se nume[te Ioan Melinescu. Filmul acestei anchete cuprinde scene de violen]`, sex, restituiri ilegale de TVA, mu[amaliz`ri de dosare. Rolul principal este de]inut de Ioan Melinescu, al`turi de care mai joac` deputatul PSD Ristea Priboi, interlopul Genic` Boeric` [i mul]i, mul]i al]ii. Vizionare pl`cut`! Capitolul I: |nainte de 1989, ca foarte mul]i al]i mili]ieni, Ioan Melinescu a fost ofi]er de mili]ie. Func]ia i se potrivea ca o m`nu[` care, foarte frecvent, lua forma palmelor [i pumnilor lui I.M. Cei care au avut ghinionul s` fie cerceta]i de el nu \[i amintesc cu pl`cere b`t`ile [i relele tratamente la care \i supunea mili]ianul Melinescu. Apoi s-a \nt\mplat c` I.M. a ajuns \n pragul excluderii din mili]ie, motivele fiind moralitatea sa \mp`nat` cu [antaje, taxe de protec]ie, b`t`i [i alte figuri de stil. N-a fost exclus [efii s`i or fi \n]eles c` nimeni nu e perfect [i a[a a sc`pat I.M. doar cu o retrogradare temporar` la un combinat avicol. Anii au trecut [i puii de la Avicola s-au f`cut mari. Apoi a venit (ca s` zicem a[a) Revolu]ia [i lui Melinescu nu i-a p`rut r`u, din moment ce, imediat dup` decembrie 89, a ajuns s` lucreze \n Ministerul Justi]iei, la Direc]ia Control Instan]e. De la g`ini la justi]ie era, totu[i, un pas destul de mare! |ns` pasul lui I.M. nu avea s` se opreasc` aici. Ulterior a fost deta[at la Corpul de Control al prim-ministrului, c\nd prim era dom Nicu V`c`roiu [i [ef al Corpului s`u era Honcescu. De aici, I.M. a fost obligat s` plece din motive nu tocmai ortodoxe, de[i pretinderea de foloase necuvenite este, \n Romnia, destul de ortodox`. Dup` ce \[i ia la revedere de la Corpul de Control, Melinescu dispare \ns` doar pentru a reap`rea \n prim plan, \n 1999, odat` cu \nfiin]area ONPCSB. Este numit \n plenul Oficiului din partea Ministerului Justi]iei. Dup` alegerile din 2000, I.M. a trecut \n tab`ra c\[tig`torilor, unde a g`sit \n]elegere [i sprijin la {erban Mih`ilescu. |n luna decembrie a aceluia[i an, I.M. este numit \n func]ia de pre[edinte al Oficiului. Avertisment: Dup` ce ve]i fi parcurs r\ndurile de mai jos, \n care se se vor spune lucruri foarte nepl`cute despre pre[edintele Sp`l`rii Banilor, v` ve]i \ntreba, poate, cine \l ]ine \n bra]e pe Ioan Melinescu. Exist` dou` variante de r`spuns, ambele corecte: 1) Aristide Roibu, senatorul (P)S(D)l`nin`, cu care I.M. a fost coleg de mili]ie, [i b) Ristea Priboi care v` mai aminti]i, probabil a v`zut Las Vegas-ul \mpreun` cu un personaj dubios din Craiova, protejat al lui Melinescu. Dar s` nu intr`m \nc` \n astfel de detalii pl`cute, fiindc` avem multe lucruri nepl`cute de povestit. Capitolul II: Func]ia lui I.M. este asimilat` celei de secretar de stat, ordonator principal de credite. Secretarul de stat Melinescu se afl` \ns` \ntr-o situa]ie cel pu]in delicat`: are deficien]e vizibile \n ceea ce prive[te exprimarea scris` [i vorbit` \n limba romn`; nu are nici un fel de contribu]ie la literatura de specialitate juridic`; nu cunoa[te nici o limb` str`in`, ceea ce nu \l \mpiedic` s` participe constant la diverse manifest`ri \n str`in`tate; nu [tie s` utilizeze calculatorul; nu are nici un fel de preocupare pentru cunoa[terea [i aplicarea reglement`rilor legale \n activitatea Oficiului. Normele metodologice de analiz` a tranzac]iilor suspecte, pe care singur le-a elaborat, s\nt un exemplu de superficialitate [i diletantism. |n mod inten]ionat au fost l`sate neprecizate zonele activit`]ilor desf`[urate de Oficiu, pentru a putea profita de aceste porti]e ulterior. Cu toate c` \n ONPCSB se lucreaz` cu informa]ii secrete de serviciu, I.M. nu a adoptat nici o reglementare intern` referitoare la acest gen de informa]ii, de[i Legea informa]iilor clasificate \l obliga expres, ca [ef al institu]iei. Acest lucru \i permite s` le utilizeze dup` cum dore[te [i constituie o cauz` important` de favorizare [i \ncurajare a scurgerilor de informa]ii c`tre diver[i clien]i. |n aceste condi]ii, nu mai mir` pe nimeni c` baza informatic` a Oficiului nu este securizat` corespunz`tor [i c` I.M. a \nl`turat nu numai controlul, ci [i accesul pentru informare al membrilor Plenului la bazele de date. Aceea[i soart` o \mp`rt`[esc [i anali[tii financiari. Stop-cadru ilegal: Se ia din baza de date a Oficiului analiza S/I/575/2001 [i se printeaz` la dou` momente diferite: 14.11.2002 [i 14.03.2003. Fi[ele analizei s\nt diferite de la un moment la cel`lalt, ceea ce dovede[te c` analiza a suportat modific`ri. Oare de ce? S` l`s`m r`spunsul \n plata Domnului [i s` arunc`m un ochi peste fi[a lucr`rii S/I/3/2001, referitoare la restituirile ilegale de TVA de la Constan]a. Din 2001 p\n` \n 2003, c\nd presa a relatat despre TVA-ul fictiv de la Constan]a, Oficiul nu a suflat nici o vorb` Parchetului despre aceast` analiz`. Oare de ce? Dar s` l`s`m [i acest r`spuns tot \n plata Domnului [i s` ne amintim ni]el de analiza efectuat` de ONPCSB, \n anul 2000, referitoare la firma produc`toare de vodc` Boero, din Craiova, a prietenului Genic` Boeric`. Fi[a informatic` a acestei lucr`ri nu mai poate fi g`sit` \n baza de date a Oficiului, fiind aruncat` cu totul fie la Trash, fie la Recycle Bin. Academia Ca]avencu a relatat pe larg, anul trecut, despre cazul Genic` Boeric`. |n realizarea acestor ac]iuni, I.M. a beneficiat

Ca [ef al Oficiului de Prevenire a Sp`l`rii Banilor e de datoria mea s` supraveghez fenomenul. Am informa]ii c` exist` indivizi care nu spal` corect anumite sume, expun\nd popula]ia la riscul \mboln`virilor. P`i, ave]i idee c\]i microbi s\nt pe banii nesp`la]i? {i de-aia, cum \i prind pe unii cu bani negri, \i [i trimit \napoi la sp`l`torie s`-i albeasc` cum trebuie.

Repeti]ia e mama controlului


Cum iarna [i face de cap, f`r` ca Mitrea sau N`stase s` poat` face ceva (f`r` s` punem aici partidele de v\n`toare printre n`me]i), profesorii hunedoreni [i-au zis c` e momentul s` nghe]e programa de nv`]`m\nt [i s` predea aceea[i lec]ie, de parc` li s-ar fi stricat casetofonul sau CD-playerul, dup` posibilit`]i. F`r` nici o leg`tur` cu cele de mai sus, de la Bucure[ti ninge cu controale peste dasc`lii inspectorului-[ef Mo[, sili]i s` predea acelea[i pagini din manual, ca s` par` c` elevii au nv`]at bine. n schimb, faptul c` elevii de la liceele din Deva s-au cam plictisit s` repete forever aceea[i plac` are foarte multe n comun cu controlul [i cu faptul c` mai to]i profesorii predau aceea[i lec]ie, inspec]ie de inspec]ie. C` tot le-a intrat copiilor n cap... Felicit\ndu-se pentru idee, conducerea Inspectoratului a [i nceput s` cumpere m\ncarea [i b`utura pentru chiolhanul preconizat la finalul perioadei de control. Repetitio est mater studiorum. Care mai [ti]i ceva latin`?

Ioan Melinescu, un fost mili]ian care, \nainte s` controleze sp`larea banilor, ar \nmuia ni[te angajate
saco[e cu bani, restituiri ilegale de TVA [i alte asemenea semnalmente, Genic` Boeric` nu poate fi confundat cu Maica Tereza, dup` cum nici Ristea Priboi n-ar putea fi confundat cu Papa Ioan Paul al II-lea. Invocarea aici [i acum a securistului Priboi nu este deloc \nt\mpl`toare. De c\te ori are ocazia, Genic` afirm` \n cercurile sale cu capul p`trat c` este puternic sus]inut de deputatul Priboi [i de Direc]ia Finan]elor Publice Craiova. |n fond, Genic` are tot dreptul s` se laude din moment ce, \n noiembrie 2003, Ristea [i Genic` au c`l`torit \mpreun` p\n` \n Statele Unite, unul din obiectivele lor turistice fiind Las Vegas. Un deputat, rud` cu N`stase, [i un interlop, rud` cu restituirile ilegale de TVA, bra] la bra] prin Las Vegas asta da Pauz` de-o ]igar`: Lui imagine demn` de guvernarea Ioan Melinescu \i vor suna, pe- pesedist`! semne, foarte cunoscute relat`rile de mai sus. Parc` a mai citit Capitolul III: La sf\r[itul undeva despre aceste \nt\mpl`ri anului trecut, \nainte de Cr`din via]a unui fost mili]ian de ciun, I.M. a convocat o [edin]` Avicola ajuns, peste noapte, se- cu personalul executiv al Oficretar de stat. Dac` a[a stau lu- ciului. |nainte de a le ura angacrurile, \nseamn` c` putem s` ja]ilor S`rb`tori fericite [i a[a continu`m. Lectur` pl`cut` \n mai departe, Melinescu i-a continuare! \ntrebat: Mai gui]a]i pe undeva? se referea, fire[te, la Remember 2003: Exact eventualele scurgeri de inforcum v` spuneam, \ntr-o pagin` ma]ii din Oficiu, folosind un 3 de la \nceputul anului trecut, limbaj adecvat momentului saGenic` Boeric` se plimba ne- crificial, c\nd porcul o mierle[te. stingherit pe la ni[te ghi[ee de |ntrebarea era \ns` mai mult reb`nci, cu saco[e pline de bani toric`, de vreme ce I.M. avea (aproximativ 160 de miliarde de preg`tit [i un r`spuns, la fel de lei). |ns` prietenul la nevoie se retoric: Re]ine]i c` biciul se cunoa[te, [i Melinescu se cam afl` la mine [i numai la mine!. cunoa[te cu Genic`, [i Genic` Acest scurt schimb de replici se cam cunoa[te [i el cu ni[te dintre I.M. [i I.M. spune destul restituiri ilegale de TVA (vreo de multe despre acest Melines120 de miliarde numai \n anul cu. Cei care au avut nefericirea 2003), [i Parchetul \i cere de- s`-l cunoasc` spun c` I.M. este geaba lui Melinescu informa]iile o personalitate accentuat coledespre restituirile c`tre Genic` ric`, instabil` emo]ional, pre dac` [eful Oficiului nu vrea s` ocupat` numai de dorin]a de le dea, nu vrea [i gata, c` doar n- a-[i impune propriul punct de o s` vin` acuma Ristea Priboi vedere. Are un comportament s` \l oblige. dictatorial, abuziv, umilitor, jignitor nu numai fa]` de angaja]i, Intermezzo cu Priboi \n ci [i fa]` de membrii Plenului. Las Vegas: Dup` toate acele Utilizeaz` b\rfa [i colportarea [i de colaborarea lui Mircea Popescu, fost cadru de mili]ie, pentru c\teva luni, \n anii 70, dar exclus rapid pentru corup]ie dovedit`. Printr-un simulacru de concurs aranjat de I.M., Mircea Popescu a fost promovat, \n martie 2003, \n func]ia de director al Direc]iei informatice [i de \mbog`]ire a informa]iilor a Oficiului, de[i M.P. nu [tie nimic despre utilizarea PC-ului, baze de date [i, \n general, nimic despre informatic`. Un alt exemplu de angajare frauduloas` este cel al Alinei Snop care, de[i nu are capacitatea intelectual` [i nici experien]a profesional` necesare, a fost angajat` ca secretar`, apoi, dup` c\teva luni, admis` la un concurs organizat pentru ocuparea unor posturi de analist financiar, c\nd i-au fost comunicate, \n prealabil, subiectele. zvonurilor care, \n mare m`sur`, s\nt inventate chiar de el, ca instrumente de \nvr`jbire \ntre salaria]i acesta este un domeniu de activitate \n care I.M. este preg`tit impecabil. |ntrebare: De ce ONPCSB (institu]ie central`, subordonat` nemijlocit guvernului) nu a fost niciodat` controlat de Corpul de Control al prim-ministrului, de vreo comisie parlamentar` sau de Curtea de Conturi \n ceea ce prive[te auditul performan]ei? Adic` ce, controlul sp`l`rii banilor nu poate fi controlat?! Capitolul IV: Fiind un tip dictatorial, I.M. are [i un libido pe m`sur`. |n Oficiu este cunoscut [i pentru calit`]ile sale de afemeiat. |n prezent [i-a asigurat serviciile unor func]ionare cum ar fi Laura Anton, Renata Sab`u [i, mai nou, Alina Snop, toate prest\nd cu abnega]ie [i d`ruire de sine ori de c\te ori s\nt solicitate. {i cam s\nt solicitate. |ns` [i r`splata e pe m`sur`: Laura A., de pild`, este luat` mereu \n delega]ii \n str`in`tate, de[i mai mereu membrii Plenului s-au opus. A fost chiar [i la Paris, unde trebuia s` prezinte un material, de[i ea nu [tie o boab` de francez`. |n martie 2003, Laura Anton face o deplasare \n Spania \mpreun` cu Melinescu [i so]ia acestuia tr`iasc` libertinajul de partid [i de stat! Dar aceste persoane nu s\nt singurele ]inte sexuale ale pre[edintelui Melinescu. Salariate precum O. Pena, M. Ioni]`, D. Dumitru au f`cut obiectul h`r]uielilor sexuale ale lui I.M., astfel c` la Guvern au ajuns mai multe reclama]ii de acest gen. Prin Oficiu umbl` vorba c` I.M. are pe rol, la c\teva instan]e din Bucure[ti, c\teva procese de h`r]uire sexual`. Va continua. Biroul de Investiga]ii

Dulcea tr\nd`veal` sau despre ce n-a mai f`cut Solcanu


Din cte citim [i recitim n presa ie[ean`, prefectul Avarvarei pionul implantat de Solcanu la Casa P`trat` nu a f`cut de la numirea sa n func]ie nimic, dar absolut nimic. A dus leneveala la prefect-]iune. Motiv pentru care ziari[tii l-au [i numit trntor de lux. Noi credem mai curnd c` Avarvarei este, pur [i simplu, trntor. Dar, e drept, nici Prefectura nu-i chiar un stup de albine!

Avocatul Iorgovan ar da cu pumnii n du[man


Joi (22 ian.) sear`, la Na]ional TV, M`d`lin Ionescu i-a invitat la emisiunea n miezul problemei pe Antonie Iorgovan, Toro Tibor (deputat UDMR) [i Sabin Gherman, pe subiectul cu secuimea. |n timpul emisiunii, Iorgovan a fost plin de invective [i de amenin]`ri, i-a f`cut infractori pe cei doi, dar emisiunea s-a p`strat totu[i n ni[te limite. Dup` emisiune, Toro Tibor a ncercat o glum` pentru a detensiona atmosfera, spunndu-i lui Iorgovan ceva de genul: Dup` cum v`d, nici o [ans` s`-mi fi]i avocat dac` voi fi acuzat de separatism. |n locul efectului dorit, Iorgovan a f`cut o criz` de isterie, s`rind s`-l bat` pe Toro cu urm`toarele urlete: Viermilor, o s` v` zdrobim cu tancurile, fii de c`]ea, o s` vede]i voi etc., etc., etc.). Mad`lin-moderatorul [i staful s-au speriat, abia au reu[it s`-l mping` pe Iorgovan afar`, c` altfel ie[ea cu b`taie. Cam a[a se rezolv` n viziunea PSD [i problema na]ional`: cu violen]`, ca [i cea cu presa, cu agricultura [i cu tot cei care nu n]eleg c` vorba dulce vot aduce.

f i n c`
Platon [i Aristotel, separati[ti de tip Bruxelles

academia CA}AVENCU
Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

PETRE ROMAN: Am capacitatea de dura [i de a \ndura


Mi-a spus la telefon: dau interviu politic. {i m-am gndit c` nu [tiu nimic despre politic. O b`gasem pe mnec`. L-am g`sit citind la birou, ntre dou` poze: una cu familia, cealalt` cu tat`l s`u. {i, pentru prima oar` n carier`, morga asta m` paralizase [i nu [tiam cum s`-ncep. A, da, s`pt`mnile trecute a plecat definitiv din PD spre a-[i construi o forma]iune politic` proprie. Reporter: Snte]i terminat. Petre Roman: Nu. Nu. Nu am fost niciodat` [i nu am avut niciodat` sentimentul acesta. n ultimul timp am fost n politic`. Am fost cu o voce, poate chiar cea mai r`spicat` din zona opozi]iei, prin interven]iile mele parlamentare. Rep.: A ac]ionat orgoliul lui Petre Roman. P.R.: Nici c` se poate o interpretare mai gre[it`. Am r`mas tot timpul n zona deciziei n PD [i chiar am f`cut un program de revigorare a partidului. Nu e nici un gest de orgoliu. Gestul de acum este interpretarea fireasc` a felului n care am existat [i m-am manifestat n politic` n ace[ti 14 ani. Constat c` situa]ia n ]ar` este amarnic` [i, de[i ncurajez opozi]ia din toate punctele de vedere, combaterea roadelor nefericite ale actualei guvern`ri nu se vede. Chiar dac` se spune c` romnii snt resemna]i, ca om n politic`, [tiu c` asta nu e niciodat` adev`rat, c` oricnd poate fi momentul cnd se ntoarce clepsidra, pentru a curge n sens contrar. De aceea, actualul meu proiect politic nseamn` o [ans` pentru a se exprima n politica romneasc` ceva ce nu exist`. Rep.: A]i trecut la utopism? P.R.: Dac` a respinge blazarea [i indiferen]a nseamn` utopie, da. Rep.: B`sescu n-a fost blazat niciodat`! P.R.: Conteaz` rezultatele, nu inten]iile. Refuz s` spun c` nu se poate. Ceea ce se poate e pierderea sigur` a contactului cu cet`]enii [i realitatea, c` avem de-a face cu un monopol indestructibil [i c` democra]ia nu are sens. Nu snt de acord cu asta. Rep.: Pute]i fi sincer pn` la cap`t? P.R.: E o ntrebare f`r` rost. Rep.: Snte]i b`nuit c` trece]i la PSD. P.R.: Se vede clar c` nu. Mai departe! Rep.: E un moment electoral. Nu v` mai alege]i n Parlament! P.R.: Un loc c`ldu] n confuzie pot s` mi-l asigur oricnd. Dac` vreau un loc n Parlament, pot singur s` mi-l ob]in pe acest culoar. Rep.: Imposibil! P.R.: Asta-i p`rerea dumitale. Rep.: Nici un independent nu se alege! P.R.: Nu n calitate de independent! Am vorbit de o ini]iativ` politic`. Rep.: V` ve]i propune pre[edinte? P.R.: Hai s` vorbim despre lucruri care se pot [i nu despre specula]ii. Vreau s` ne l`murim cu ceva: agenda mea politic` nu mi-o face nimeni altcineva dect eu [i cei cu care snt mpreun`, nici m`car Academia Ca]avencu. Eu [i prietenii mei vom hot`r. Rep.: Care prieteni? Snte]i singur! P.R.: Asta-i senza]ia dumneavoastr`! Nu am fost [i nu snt singur. Nu m` simt singur [i mai ales nu m` simt singur fa]` de realitatea pe care o tr`im. Rep.: Realitatea e una sin-

B`sescule, dac` iese Stolojan pre[edinte [i tu premier, te rog eu: nu-mi la[i mie Prim`ria? Sau, m`car, inspector II prin pie]e, s` mai apar [i eu m`car pe la {tirile de la ora 5, c\nd e Piedone plecat din ]ar`.

Petre Roman, fosta locomotiv` a PD-ului, r`mas` ast`zi \nz`pezit` \ntre preziden]iabilii Nahorniac, Eduard Manole [i Lucian Or`[el
gur`: PNL-PD c`uta un al treilea om. P.R.: Nu s-a ntmplat nimic n acest sens. Iar din 2000 pn` ast`zi am urm`rit consecvent [i chiar cu speran]` ca politica din opozi]ie s` fie f`cut` cu sentimentul c` aceast` opozi]ie se bate pentru ceva ce are relevan]` pentru oameni, iar nu pentru sine. Asta-i percep]ia general`, c` politicienii nu [i-au f`cut datoria, c` s-au ocupat numai de ei. Snt dezam`git de faptul c` [i aceast` alian]` a debutat printr-o declara]ie care se referea la ceea ce [i propunea pentru sine. Cuvntul schimbare nu apare deloc. Rep.: L-a]i erodat n guvernarea cealalt`! P.R.: Cuvntul schimbare nu poate fi niciodat` erodat, atta timp ct ea nseamn` ceea ce trebuie. Cuvintele dreptate, egalitate n-au cum s` fie erodate. Pur [i simplu! Eu nu snt n nici un joc de culise! |n cariera mea politic` nu ave]i repere care s` nsemne viclenie, dib`cie. n fond, ntrebarea este dac` guvernan]ilor le pas` de aceste realit`]i: 150 de pensionari ntr-un jude] au decedat n dou` s`pt`mni din acest an fiindc` nu [i-au putut cump`ra medicamente, a[a ceva nu s-a ntmplat n Romnia de peste 40 de ani, 15 nou-n`scu]i mor ntr-o maternitate de mizerie, a[a ceva nu s-a mai ntmplat n Romnia de peste 40 de ani, dac` cteva mii de romni stau 48 de ore la coad` spre a-[i ob]ine dreptul de a culege c`p[uni n Spania, asta pare de domeniul incredibilului. Acest lucru se ntmpl` ntr-o ]ar` liber` [i democratic`. Acest lucru refuz s`-l accept. Rep.: Domnule Petre Roman, a]i fost de dou` ori prim-ministru, o dat` al doilea om n stat. De ce nu i-a]i arestat? A]i avut puterea. P.R.: Acest mod de abordare este populist. Toat` baza legal` guvernul Petre Roman a ntemeiat-o. Iar n 96 s-a realizat alternan]a la guvernare, un lucru foarte important pentru democra]ia romneasc`. Ceea ce s-a ntmplat dup` aceea a fost marcat de divergen]e [i de fondul foarte slab de competen]` n materie de guvernare. Rep.: Ce ave]i acum fa]` de toate timpurile trecute? P.R.: Snt c`lit. Am capacitatea de a dura [i de a ndura. Am azi capacitatea de a n]elege cum se fac lucrurile n mod serios. Rep.: Notorietate? P.R.: 95%. Rep.: ncredere? P.R.: 30%. Dar dincolo de sondaje, da]i-mi voie s` am ncredere n mine, chiar mai mult dect m` las` contextul. Eugen ISTODOR

SEMNA}I AICI!

FINAN}A}I AICI!
A[ez`mntul cultural Academia Ca]avencu va aduna [i administra fondurile necesare [i va ini]ia toate demersurile pentru construc]ia monumentului Elisabetei Rizea, simbol al rezisten]ei \mpotriva comunismului. S-a ob]inut acordul primarului general al Capitalei [i sprijinul altor oficialit`]i. Se va organiza un concurs na]ional pentru proiectul acestui monument, ce va fi ales de c`tre un juriu alc`tuit, deocamdat`, din: Andrei Ple[u, Mihai Oroveanu, Radu Varia, Aurora Liiceanu. Cei care doresc s` contribuie financiar la realizarea acestui proiect sunt ruga]i s` doneze \n conturile: ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MNTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU. Cei care vor dona sunt ruga]i s` telefoneze la redac]ie pentru a fi nominaliza]i. V` mul]umim [i v` vom ]ine la curent cu toate demersurile pe care le vom \ntreprinde. Vom suporta costurile legate de modul de desf`[urare a concursului.

Pentru monumentul unei femei monumentale


|ntotdeauna am crezut cu sfin]enie c`, \naintea Metroului, a literaturii realismului socialist sau a televizorului color mioritic, motivul real de mndrie al romnilor au fost cei 15 ani de rezisten]` anticomunist` \n mun]i. De aceea \i rug`m pe to]i cei care cred c` istoria merit` ceva mai mult dect trufia originii s`n`toase s` telefoneze la redac]ie sau s` semneze la adresa de e-mail: elisabetarizea@catavencu.ro. Ini]iativa noastr` vizeaz` ridicarea unui monument pentru o ]`ranc` eroin`, simbol al rezisten]ei anticomuniste: Elisabeta Rizea, cea pentru al c`rei sat, Nuc[oara, Securitatea a mobilizat timp de zece ani cel mai mare num`r de securi[ti pe cap de locuitor din \ntreaga istorie a represiunii. Locul ar fi piedestalul fostei statui a lui Lenin din Pia]a Presei Libere sau cel al Osta[ului Sovietic de pe Bd. Kiseleff, pentru simplul motiv c` mai \nti a existat Elisabeta Rizea [i, mult mai apoi, libertatea cuvntului. Liviu MIHAIU Au semnat pentru: Dan Pavel, Aurora Liiceanu, Adrian Cioroianu, H.-R. Patapievici, Neagu Djuvara, Mircea Toma, Cornel Ivanciuc, Andrei Ple[u, Gabriel Liiceanu, Marius Oprea, Stej`rel Olaru, Ioan T. Morar, Anton Georgescu, Alexandru Ionescu, {tefan Agopian, Dana Deac, Costi Rogozanu, Ludovic Spiess, Dumitru Costin, Matei Br`tianu, Petru Romo[an, Dan Turturic`, Marius Ghilezan, Viorel Mo]oc, Mona Musc`, Cornel Nistorescu, Marius Tuc`, Titus Muntean, Sorin Ro[ca St`nescu, Gabriela Adame[teanu, Rodica Palade, Doru Bu[cu, Mihai R`zvan Ungureanu, Nae Caranfil, Florin C`linescu, Lucian M\ndru]`, Cozmin Gu[`, Mircea Dinescu, Simona Kessler, Simona Marinescu, Valentin Nicolau, Dan Chi[u, Cristian P\rvulescu, Stelian T`nase, Radu Varia, Tudor Octavian, Mariana Nicolescu, Andrei Gheorghe, Viorel Hrebenciuc, Dan C. Mih`ilescu, Traian B`sescu, Rodica Culcer, Varujan Vosganian, Sorin Radu, Dan Tomozei, Manuela {tef`nescu, Mihai Dobrovolschi, Cristian Boureanu, Rodica Mandache, Mihaela Mihai, Elena Lasconi, Victor Ciorbea, Anca Fusariu, Mariana {oitu, Horia Romanescu, Doru Dumitrescu, Doina Cacoveanu [i alte cteva mii de cititori care [i-au exprimat sprijinul telefonic sau prin e-mail [i c`rora le mul]umim din suflet. Lista r`mne deschis`.

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCU
Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

cuv\ntul care

canalul
M`i drag` maiestate, acum, c\nd am ajuns [i eu la v\rsta pe care o aveai mata c\nd ]i-am zis eu c` e[ti o relicv` a istoriei, \mi dau seama ce t\n`r ai fost [i chiar ce bine ai \nceput s` ar`]i.

nemul]ume[te
|ntr-o s`pt`m\n` \n care (afl`m din Evenimentul zilei, mar]i) o femeie a g`sit o geant` cu 170 de milioane de lei [i a predat-o poli]iei, ce mai conteaz` c` Institutul Cultural Romn s-a inaugurat oficial (miercuri)? Cu care ocazie Regele Mihai I a fost premiat de Ion Iliescu [i unde pre[edintele ]`rii s-a dat \n stamb` [i a c`inat, cu lacrimi de crocodil, soarta culturii romne [i a creatorilor ei. Numai c`, sus]ine Romnia liber` \n editorialul semnat de Ileana Lucaciu, Toate aceste ac]iuni cu deviz` cultural` n-au dec\t un scop, atragerea intelectualit`]ii, spre a fi folosit` drept mas` de manevr` electoral`. Cei de la putere vor, subliniaz` dna Lucaciu, ca la carnavalul electoral arti[tii s`-i sus]in`. Pot s-o lini[tesc pe editorialista R.l. Arti[tii care vor sus]ine actuala putere vor fi aceia[i care au mai sus]inut-o: alde S`raru, P`unescu, Mironov... {i ca s` r`m\n tot \n zona culturii, e clar c` apar \n fiecare zi noi intelectuali. De exemplu, dl. Bulucea, care dup` ce a citit c`r]ile semnate de Iliescu [i N`stase a declarat (Evenimentul zilei, miercuri): S\nt c`r]i scrise at\t de bine, \nc\t te ridic` \n picioare de emo]ie. Excita]ia dlui Bulucea \n fa]a unor c`r]i este \nduio[`toare. Am cunoscut intelectuali care aveau erec]ii c\nd citeau o carte bun`. De bun` seam`, c`r]ile citite de dl. Bulucea nu erau chiar at\t de grozave \nc\t s`-l duc` p\n` la o erec]ie. |l sf`tuiesc s` persevereze. Dar nu to]i politicienii s\nt intelectuali de ultim` or`. Unul, de exemplu Adrian N`stase, [tie pe ce lume tr`ie[te, analizeaz` serios contextul politic \n care se scald` [i poate r`spunde (miercuri la Tuc` Show) de ce \i scade popularitatea (cf. ultimelor sondaje): \i scade deoarece romnii \[i exprim` \n sondaje nemul]umirile personale. Cum ar veni, adic`: vine [i el, romnul, beat acas` [i nevasta \i respinge avansurile, prefer\nd s` se uite la o telenovel`. Evident, crede dl. N`stase, cet`]eanul \n cauz` va da vina pe guvern, respectiv prim-ministru, pentru e[ecul \n fa]a nevestei. A[a o fi! |n definitiv nu e prima dat` c\nd un [ef de guvern se identific` cu Dumnezeu. Dar s` trecem [i la alte ziare, de exemplu la Cronica romn` (miercuri), care ne anun]` c` femeile acestei genera]ii beau mai mult

massmidia n`vodari
Vanghelie [i Piedone, cunoscu]i oameni de litere (primele 3 ale alfabetului) [i art` a evit`rii conexiunilor neuronale, au devenit finan]atori ai unei publica]ii cu aparen]e de opozi]ie. La ordinul lui Constantin Ni]`, pre[edinte PSD Bra[ov [i secretar al Camerei Deputa]ilor, cei doi au primit misiunea nobil` de a face lumin` la Bra[ov. {i astfel, \n decembrie 2003, a ap`rut Ziua de Bra[ov. Aparen]ele de opozi]ie ale noului ziar au reu[it, pentru \nceput, s`-l p`c`leasc` pe liberalul Aristotel C`ncescu, pre[edinte al Consiliului Jude]ean. Acesta a acceptat s` sus]in` cu bani organul care zice un D.A. hot`r\t aripii pro-N`stase a PSDului local. Cic` la TV Neptun, postul favorit al primarului const`n]ean Maz`re, sf\r[itul lui 2003 a adus dotare proasp`t`, digital` [i scump` r`u. Dac` mai \nt\rzia pu]in, se putea spune direct c` \nceputul anului electoral 2004 a adus aparatur` nou`, digital`, care nici nu mai conteaz` c\t cost` dac` PSD [i Maz`re ]in neap`rat s` c\[tige alegerile.

Ion Iliescu, [tiind c` nu mai poate fi pre[edinte, parc` s-ar l`sa tentat de vreo c\teva mandate de rege
dec\t b`rba]ii. |n cazul acesta e clar c` am gre[it cu exemplul de mai sus! Altfel trebuia s` sune povestea: vine [i ea, biata romnc`, beat` acas` [i b`rbatul, care schimba scutecele ultimului n`scut [i-l [tergea la cur pe penultimul, \i respinge avansurile. Sup`rat`, ea se g\nde[te c` nuduce. Celelalte ziare, nedorind s` r`m\n` \n urm` cu [tirile electorale despre Enache, fac acela[i lucru. Mai mult: ca s` evite rutina, candidatul Enache \[i mai insinueaz` silueta [i pe micul ecran, la cele trei televiziuni locale ale senatorului PSD Ioan Seche, unde este intervievat con[tiincios [i la obiect de un subordonat de-al s`u. Nici un mijloc media nu poate face fa]` hot`r\rii cu care Enache pune m\na pe lopat` [i se lupt` cu n`me]ii, astfel c` evenimentul apare imediat prin fotografiile ziarelor [i prin reportajele televiziunilor. Ei, dar asta-i doar latura de politician a lui Enache. Ca biznisman, omul este ceva mai coerent. At\t de coerent \nc\t, de[i candideaz` la prim`rie, face parte din echipa de negociere a publicit`]ii electorale a candidatului PSD Sergiu Chiriacescu. Cu c\teva zile \n urm`, la sediul cotidianului Gazeta de Transilvania s-a prezentat o echip` pesedist` care a negociat apari]iile candidatului PSD. Din aceast` echip`, condus` de Constantin Ni]`, pre[edintele PSD Bra[ov, face parte [i candidatul independent Enache. De[i faza pare rupt` dintr-un film cu pro[ti, nu este deloc a[a: nu-i nici un film la mijloc, totul este real. Inclusiv personajele, care, chiar dac` seam`n` cu cele din film, \n realitate par s` aib` o minim` coeren]`. Coeren]a asta se explic` \n felul urm`tor: de aproape zece ani, filiala PSD Bra[ov este \mp`r]it` \n dou` g`[ti de interese: trupa Fulga (actual [ef SIE, apropiat de Iliescu) [i trupa Ni]` (apropiat de N`stase). Indivizii din cele dou` aripi se ur`sc, ecouri ale luptei aprige dintre ei fiind sc`pate prin presa local` de dinainte de 2001, pe mai arogantul `la de N`stase e de vin` pentru o asemenea \nt\mplare frustrant` [i imediat \i scade din procentul de \ncredere opt puncte. S` nu crede]i \ns` cumva c` dl. Adrian N`stase jongleaz` numai ca s` se afle \n treab` cu ideea de Dumnezeu. Dumnezeule, nu! Probabil c-o fi atunci lipsit` de constr\ngeri. Evident, Sergiu Chiriacescu este omul lui Fulga, impus peste capul lui Ni]`, deci inamic. {i astfel [i-a f`cut loc \n joc Stoica Enache, independent de orice altceva, numai de PSD nu, \n speran]a regl`rii unor conturi pesediste. Interesant este c` [i la alegerile locale din 1996, din acelea[i motive de lupt` fratricid`, pesedi[tii bra[oveni au mers tot cu doi candida]i, cu profesorul Cornel Samoil` [i cu independentul Ion Gontea (actual PD), cu care au ob]inut praful de pe tob`. Anul `sta \ns`, praful s-a mutat cu totul de pe tob` direct \n ochii aleg`torilor, cu ajutorul unei prese locale care, \n afar` de S`ru m\na, cona[ule!, nu mai are nimic de spus. romania@freeex.org www.mma.ro aflat, cum am aflat [i eu din Na]ional (s\mb`t`), c` persoanele care \nva]` s` fac` jonglerii \[i produc o cre[tere semnificativ` a cantit`]ii de materie cenu[ie... {tefan AGOPIAN

Ze]arul Ivan

protec]ia presei
Raport despre o v\n`toare de ziari[ti
emisiunea despre ur[i. Dac` ne mai g\ndim c` Regia Na]ional` a P`durilor sponsorizeaz` ceva emisiuni la TVR, realiz`m c` situa]ia reporterilor de aici, amaO echip` de jurnali[ti de la tori de anchete cu ur[i, este cam TVR2, lucr`tori cu camera de luat brun`. vederi [i cu microfonul la emisiunea Puls 2004, s-a deplasat recent pe la Odorheiul Secuiesc, pe mo[ia Regiei Na]ionale a P`durilor, ca s` vad` la fa]a locului cum vine treaba cu povestea ursului. {ti]i discu]ia: num`ra]i prin luneta amatorilor de v\n`toare cu orice pre], brunii patriei De c\teva s`pt`m\ni, Romnia d`deau cu plus. Verifica]i de organiza]iile ocupate cu protec]ia a intrat, dup` zodiacul PSD, \n mediului, d`deau r`u de tot cu anul pisicii. Anul pisicii este un minus. Nici n-au apucat b`ie]ii an electoral, \n care fiecare cande la TVR (Gabriel Geam`nu [i didat arat` pisica celorlal]i canDaniel Chiricioiu) s` trag` ni[te dida]i. La Bra[ov \ns`, PSD-ul n-a cadre prin p`dure, c` s-au trezit reu[it s` arate nici o pisic`. Fisechestra]i de c\]iva paznici de la liala local` a partidului a ar`tat ocolul silvic, care le-au sugerat s` cel mult un pudel, c`ci desemnaplimbe ursul. De notat c`, dac` rea lui Sergiu Chiriacescu drept se enervau, ace[tia puteau [i ei candidat la prim`rie din partea s` trag`, problema fiind c` ei nu PSD Bra[ov aripa Iliescu n-a trag cadre video, ci doar ni[te \n- speriat deocamdat` pe nimeni. |n c`rc`toare cu alice. P\n` la urm`, schimb, altcineva a reu[it perfortotu[i, materialul filmat a ajuns man]a ar`t`rii de pisic`. E vorba pe post, adic` acolo unde \i era de candidatul Stoica Enache, de locul. La scurt timp, \n telefonul orientare independent. Indepenunuia dintre realizatori au ajuns dent \ns` numai \n teorie, c`ci pe tot felul de vorbe de ocar`, cu acte [i ne referim aici la actele aluzii str`vezii la mama lui [i la de contabilitate Enache are o neamurile care d`duser` de ceva cu totul alt` orientare. timp ortu popii. Dup` c\teva zile, Stoica Enache este, dincolo de pe un post privat cu ceva datorii la buget a rulat un reportaj care a aparen]a de independent, director avut darul de a asigura popula]ia al cotidianului Transilvania Exc` efectivele de urs brun mai au pres. De[i, legal, campania elecpu]in [i dau pe al`turi. Apoi, pe toral` \nc` n-a \nceput, Enache culoarele TVR a fost depistat un se \ngrije[te programat s` fie c\t zvon care spunea c` marele mai aproape de realit`]ile prezen}iriac, [ef la AGVPS-ul condus de tului, public\ndu-[i fotografia [i \nsu[i N`stase (altul dec\t Ilie), sloganul electoral de c\teva ori pe ar fi vrut [i d\nsul o caset` cu s`pt`m\n`, \n ziarul pe care-l con-

Cele mai multe bra[oave, doar \n presa pesedist` din Bra[ov

academia CA}AVENCU
Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

mama natur` R-a]i ai dracu de nenorotat`l alcoolic ci]i! Domle, am f`cut trei cereri ca
s`-mi dea ajutoru de \nmorm\ntare \n avans, [i nimic. Degeaba le-am demonstrat cu condeiul pe-o h\rtie c` din pensia pe care o primesc [i cu c\t mi-a venit ultima \ntre]inere o s` mor \n maxim o lun`! {ti]i ce mi-au r`spuns? P\n` nu vin cu picioarele \nainte, nu v`d un chior.

Romnia. Mici fragmente de neant. Un slogan nou, fericit!


V` relatam aici, s`pt`m\na trecut`, despre succesul phenomenal pe care \l avea un puradel prin metrou cu sloganul vesel Maaaaama a murit, taaaata a murit. S`pt`m\na asta, am v`zut c` sloganul se \ntinsese [i \l strigau [i al]ii mai mari dar nu mai aveau succesul anterior. M` \ntreb ce ar trebui adus nou \n mesaj ca s` aib` din nou succes. Oare adaosul: V` promit c` mor [i eu!?

reportaj cu ]ara de g\t

Moor la deces
b`taia de joc a statului. Majoritatea pensionari: mi-a gre[it codul, nu mi-a venit pensia, vreau s` m` mut la ]ar`, vreau pensie de urma[. Rebuturi! MOOOR la decessss! Bodyguardul, calm: Avem aici o banchet`!. Rebuturi la rebuturi scot ochii. Domle, am de ntrebat ceva! {i uite a[a rebutul trecea pe lng` tine [i-[i rezolva problema. Domle, am fost aici, mi-am tras la xerox documentul! {i trecea lng` u[`. O femeie: M`, tu n fa]a mea nu treci!. Alta: M`, nici aici nu ai fost!. {i a ajuns n fa]a mea. Putea fi taic`-meu, s`-i fi spus s` treac` n spate? L-am l`sat. B`rba]ii snt ni[te crpe!, zice o c`ciul` ex-vulpe argintie. Nu vezi, b`, c` se bag` `sta n fa]`? {i, printr-o mi[care surprinz`toare, c`ciula trece prin fa]a mea [i a celui cu p`r alb. Eram ie[it din coad`. Al]i doi: Domnule, nu ai fost n fa]a noastr`!. nghit [i a[tept. Lini[te. Mai intr` o persoan`. O func]ionar` iese la xerox. Mor]ii la dumneavoastr`? Da, pensiile la colega! Motiv pentru nc` o mi[care. Func]ionara de la pensii nu avea mu[terii n`untru. Pensiile, la mine! Mu[teriii din spate alunec` pe lng` mine. Trec n fa]`.

Orfan Club CFR


Am impresia de la o vreme c` fiecare tren are m\na lui \ntins`, orfanul lui, copila[ul lui cu opt fra]i acas`, o mam` be]iv` [i o singur` p`tur` pentru tot cartierul. |ntr-o sear`, opre[te un rapid \n gar` la Ciulni]a. Cer[etorul, copil p\n` \n zece ani, \[i las` slujba [i discu]ia extrem de familiar` cu c`l`torii, [i fuge la o u[` a vagonului, s` vad` cine-i de serviciu \n garnitura de pe linia vecin`. S-ar putea s` fie Piticu din Pite[ti, da nu s\nt sigur. Se uit`, vorbe[te cu cineva [i se \ntoarce dezam`git. Era \mpu]itu `la de Lopat`. De ce-i zice a[a? C` jupoaie c`l`torii. |ncepi s` crezi c` el, unul, taie [i chitan]` dac`-i dai ceva.

Mar]ea trecut` i-am f`cut o ultim` bucurie unui om la care ]ineam foarte mult. Murise [i i-am luat ajutorul de deces. De la Casa Pensiilor sector 4. Strada Ecaterina. Eram al cincilea la rnd. Rndul era format de c`tre un bodyguard burtos: Stai mata la rnd la ghi[eul 4 [i ghi[eul 5. Ce te gr`be[ti? Stai, c` doar nu vrei s` avem cte un func]ionar pentru fiecare om. St`team. n fa]a mea amestec`tur` de vrsta a treia. Coada era dinspre o sal` uria[`, unde era interzis s` p`[e[ti: N-ai voie, domle, n-ai voie! Azi, numai la ghi[eele alea, dincoace se lucreaz`!. Coada mergea printr-un hol ngust [i trecea prin fa]a u[ii de la intrare spre alt` u[`, numitele ghi[ee 4 [i 5. St`team mpreun` cu

Cu numai c\]iva ani \nainte de intrarea noastr` \n UE, pensionarii romni prefer` s` moar` acum ca s` mai prind` \nmorm\nt`rile pe lei
Mami a intrat, eu a[tept pe mami. Vorbea so]ul femeii cu c`ciul`. mi vine rndul. Intru. V` rug`m s` ie[i]i, nu e loc s` respir`m! Ies [i stau n fa]a u[ii. Ceva nu-mi d`dea pace: ghi[eele nu erau dect dou` mese puse ntr-o nc`pere de patru pe unu jum`tate. Prima mas`, la intrare, era pentru mor]i. Cealalt` pentru pensionari. La masa mor]ilor erau trei persoane ca mu[tele peste func]ionar`. La pensii nu era nimeni. Lini[te. O femeie alunec` spre u[`. S-o mpiedic n ascensiune? Deschide u[a [i strig` n c`m`ru]`: Snt handicapat````, b`, snt handicapat```! Vre]i s` m` folosesc de avantajele legitima]iei de nev`z`toooor? Iese. nchide u[a. Lini[te. ~[tia au dat ni[te legi mpotriva noastr`, dar le ]in secrete, ca s` nu ne revolt`m [i s` murim. F`, cte puncte ai? Am intrat. Mi-am luat hrtia c` am dreptul la ajutor. Banii, n alt` parte. Dou` dimine]i de mbrnceal` la Casa de Pensii a Bucure[tiului, un rezultat: nu snt bani. Vineri. Merg s` ridic pensia de la po[t`. Duce]i-v` napoi, c` e [i pensia de veteran! Repede, o depunem azi. mi jurasem s` nu mai calc pe strada Ecaterinei. M-am dus. Bodyguardul: Nu e voie. Zi c\nd nu se lucreaz` cu publicul. Spun povestea. M` las`. Cineva mi face actele. n a[teptarea lor, femeia spune: Sta]i pe banchet` [i lucra]i ceva, c` nu e zi cu publicul [i s` nu v` vad` cineva!. Din hol, bodyguardul comunic`: Zace una pe strad` cu coloana rupt`! Eugen ISTODOR

Care este, deci exist!


Doamnelor [i domnilor, \n sf\r[it Vanghelie a fost \nvins! Aceast` legend` a literaturii, gramaticii [i limbii romne \n general a fost detronat de pe prima pozi]ie a podiumului care este. Despre performer se [tie doar c` e un adev`rat erou sintactic cu arme morfologice de distrugere \n mas`. Umbl` cu troleul 92, e \ntre dou` v\rste [i are acoper`m\nt textil pe cap. V`z\ndu-l, am avut o revela]ie. S-a luat de doi b`ie]i, liceeni dup` prima impresie, c`rora le-a zis cald, de la obraz, cu o siguran]` care l-ar face invidios p\n` [i pe regele Vanghelie: Ia mai t`ce]i, m`i nesim]i]ilor care este]i!. Sta]i pe-aproape! Competi]ia care este continu`.

Dac` vrei, nu jack-po]i

Bulucea [i-a pus tunul pe WC-urile publice


O cititoare de bine cu talent la munca de investiga]ie ne-a povestit urm`torul fapt: \n fa]a prefecturii Craiovei exist` un WC public privatizat, al c`rui destin e condus de un fel de familie doamna Petria Purc`rea de 56 de ani [i fiica ei. Ei bine, \ntreb\nd-o cititoarea noastr` pe doamna Purc`rea ce oameni mari au venit s` \[i lase udul acolo, aceasta a r`spuns c` odat`, demult, a venit Bulucea (actualul primar PSD al ora[ului, n.r.) [i \nc` un b`rbat. S-au p...[at, da nu au pl`tit. Ca s` vezi: de[i am putea crede cu to]ii c` un om ca Bulucea are bani s` se p...[e pe ei, uite c` nu se p...[`! Piss-ul unei nop]i de var`

Sexul scuz` mijloacele


(poveste adev`rat` cu trei c\ini)
Feti]a mergea pe strad`, se g\ndea la ale sale, d`dea din coad` mai mult din plictiseal`. |n fa]a casei lu domnu Ionescu s-a \nt\lnit cu Grivei care ham-ham, lugu-lugu! a \ncercat s` o \mb\rlige. Afar` era cald, frumos, iarba era verde, [i Feti]a [i-a zis \n g\nd: La naiba, de ce nu?. |n clipa c\nd Grivei \ncerca o pozi]ie mai complicat`, a ap`rut [i Bobi]` care, f`r` s`-i dea nici o aten]ie lui Grivei, a s`rit pe Feti]a [i s-a pus pe treab`. Vizionare pl`cut`!

Canis captivus

Al 5-lea excrement
Autobuzul 137, s\mb`t`, pe la 2. Urc` un t\n`r cu un Rotweiller, pe care \l parcase regulamentar \n botni]` [i les`. Imediat, un copil de vreo 56 ani din fa]a mea \ncepe s` se agite. Mama lui \l lini[te[te, spun\ndu-i c` nu are cum s` \l mu[te, pentru c` e prev`zut cu botni]`. B`ie]elul se calmeaz`, \i trage o privire gale[` c\inelui, dup` care, dintr-o dat`, izbucne[te \n pl\ns, [optind printre sughi]uri: Dar eu nu m` tem s` m` mu[te, m` tem s` nu fac` caca pe mine!.

Ethos, Porthos [i Aramis

Pleis ior bet, pliz! Tenc iu! Iar, acum, ia, repejor, buletinele la control! |n regul`, \n regul`, hopaaaa... Matale ce cau]i, b`i, aici? Nu [tii s` cite[ti? Nu vezi, b`i, c`-l deranjezi pe domnu de la Foc[ani, pe domnu de la Bac`u, pe domnu de la Steaua [i pe badigarjii lu domnu de la Partidu Noua Genera]ie? Cum? Ai pus trei milioane? De lei,

b`nuiesc, c` la mecla ta... P`i bine, b`i, vii s` te dai jmecher cu salaru de \nc`rc`tor vagoane la noi \n gar`? Ai dracu localnici, nu mai poate bulangiii s` se simt` ca acas` din cauza voastr`. Hai, valea, [i mai veni]i c\nd ne-om b`ga [i rulet` ruseasc`! Nelson M`ndelu

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCU
Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

bursa [p`gilor
Bis la prim`, Salubris la \naintare
Din bube, mucegaiuri [i noroi, doi ie[eni au ivit recent fo 10-15 milioane noi. Cum pot ie[i bani din aceste materii insalubre? Simplu, c\t ai zice pe[che[. Mai \nt\i se apeleaz` la Salubris Ia[i, societate de salubritate aflat` \n subordinea Prim`riei. Mai departe, Salubris apeleaz` la Autoritatea Na]ional` de Reglementare a Serviciilor Comunale, care-i acord` o licen]` de func]ionare clasa 1 pentru merite deosebite \n ce prive[te calitatea serviciilor. Cel care a monitorizat intens licen]ierea r`spunde la numele de Constantin Alinc`i, fost REBU, actualmente angajat ANRSC. Constantin Alinc`i mai r`spunde \ns` [i prezent, la Consiliul de Administra]ie al Salubris, \n care este membru. La fel de prezent r`spunde, dar \n AGA Salubris, [i Dorian Vl`deanu, consilier ANRSC. La sf\r[itul lui 2003, \n calitate de membru AGA la Salubris, Vl`deanu s-a premiat cu 10 milioane de lei, s` tr`iasc`, n-a m\ncat, n-a b`ut doar a p`pat ni[te bani. Tot el l-a premiat [i pe colegul de la ANRSC Alic`i, membru \n CA al Salubris. L-a premiat cu 5 milioane de lei plus ni[te cheltuieli de protocol. S` vedem [i ce zice legea. Legea nu zice nimic, tace moart`, de[i \n ea scrie c` drept la prim` au numai salaria]ii. La Salubris, Vl`deanu [i Alinc`i nu s\nt salaria]i, ci membrii \n AGA, respectiv, CA. Cei doi s\nt salaria]i ai ANRSC, unde-[i au cartea de munc`. Munc`, se vede treaba, \n folosul altuia. Ajun[i \n acest punct, ne \ntreb`m dac` cele dou` prime se pot numi aten]ii ale Salubris pentru angaja]ii ANRSC. Greu de zis, dar la fel de greu de infirmat. Dac` nu ne-ar fi \mpiedicat legea, le-am fi zis lobby. Dar tot legea (art. 206 Cod Penal, referitor la calomnie) ne \mpiedic` s` folosim termenul corect. A[a c` v` l`s`m pe dumneavoastr`, cititorii, s`-i zice]i faptului dup` cum crede]i c-ar fi potrivit. Noi, unii, ne rezum`m s` le zicem doar ceva de dulce, [tiu d\n[ii ce. REBUblic`, m`rea]` vatr`

Portofelul suspect de GRASP la Br`ila


Anul trecut, \n decembrie, \n loc de z`pad` peste Br`ila tocmai \ncepuse s` ning` cu ceva dolari. Era vorba de 20.000 de parai proveni]i dintr-un program GRASP (GRASP fiind un program de asisten]`, cu o durat` de 5 ani, finan]at de Agen]ia Statelor Unite pentru Dezvoltare Interna-

]ional` USAID), parai a c`ror soart` urma s-o stabileasc` o licita]ie de programe organizat` de Consiliul Jude]ean Br`ila. Caietul de sarcini pentru licita]ie a fost \ntocmit de CJ, iar la licita]ie s-au \nscris Universitatea C. Brncoveanu (particular`), Camera de Comer], Centrul de Dezvoltare a |ntreprinderilor Mici [i Mijlocii (CDIMM) [i Agen]ia de Dezvoltare Regional` Sud-Est (ADR). Surprinz`tor, a c\[tigat universitatea particular`, adic` institu]ia cu cea mai pu]in` experien]` \n astfel de programe. Particular` mic`, dar voinic`, am fi zis dac`, deloc din \nt\mplare, Gabriel Simionescu, pre[edintele CJ [i membru de vaz` al PSD, nu ar fi [i profesor la particulara Brncoveanu. Ciudat, la fel [i pesedistul Ion Chiriacescu, [eful Camerei de Comer], tot prof este la aceea[i institu]ie. Criteriile prioritare ale particip`rii la programul Strategia de dezvoltare a jude]ului Br`ila pe termen mediu 2004-2008 s\nt, potrivit CJ, experien]a dovedit` \n domeniu, rezultate ob]inute [i experien]a \n derularea proiectelor de finan]are. Or, aceste criterii le \ndeplineau cel mai bine CDIMM sau ADR, \n nici un caz Universitatea. |ntr-un loc mai bine supravegheat, drumul banilor ar fi fost mai u[or de urm`rit. La o particular` unde toate sufletele de profesor se tem de colegii lor mari [i tari \n partidul de guvern`m\nt, chiar ar fi de urm`rit dac` banii nu se vor \ndrepta fix c`tre sertarele a dou` catedre. Consiliul Ciud`]ean

De]inut Politic. Abera]ie, conform re]inerii, mic`

Grda din F`g`ra[ a cerut Asocia]iei Fo[tilor De]inu]i Politici o legitima]ie (vezi anexa) pentru Uniunea European`. Vrea s` cear` azil politic. {i AFDPR-ul i-a dat-o. Grda s-a s`turat s` fie persecutat politic n 2004. Adev`rul este c` autorit`]ile romne nu i-au dat nici pn` acum o indemniza]ie de urma[ de lupt`toare n mun]i. Da, nu Grda a fost n mun]i, ci so]ia dumnealui. A[a e romnii, ni[te crpe. Tot femeile s` lupte! Domle, eu m-am

infiltrat pe lng` so]ia mea [i am iubit-o a[a. Vroiam s` intru n grupul ei de rezisten]` [i am reu[it, c` eram mpreun` la serviciu. Dar ea, dup` persecu]ii, nu a mai tr`it mult. A murit n 69, n august. De atunci stau singur... bine, n-am fost eu u[` de biseric`, dar nu am mai g`sit nici o eroin` demn` de mine. Mi-am crescut copiii ntr-o magazie [i am v`zut cum tot securi[tii au ajuns la putere azi. P`i, Sorin Lep[a, `la de e pe la Bucure[ti prin PN}

[i prin deput`]ii, [ti]i, e fiul gonaciului de p`dure ce turna la Securitate unde stau ascun[i partizanii. Dar `sta, Pica, [eful filialei AFDPR F`g`ra[, care semneaz` c` am rude din rezisten]`? Pica era colaborator la Securitate. Vede]i, domle, ce am ajuns? Adeverin]` pentru urma[ de eroin` [i semn`tur` de securist pe legitima]ie AFDPR. E frumoas` Romnia: unde, n lumea larg`, mai g`se[te Grda a[a ceva?

Mars, Engels [i Bounty

Orice Na[ \[i arde Na[u


Stima]i c`l`tori, v` rug`m s` piti]i draperiile \mprumutate din vagon, s` v` pune]i la loc [osetele scoase la aerisit [i s` \nghi]i]i mai repede slana aia luat` pe datorie de la economat, \mpachetat` \n postere cu Iliescu, N`stase [i Nicoleta Luciu. Urmeaz` o poveste despre Na[u. Na[u are o norm` de amenzi! Cum ar veni, Ministerul Transporturilor nu are pic de \ncredere \n clien]ii s`i, mai are pu]in [i \i amprenteaz` la urcarea \n vagon, ca americanii, \i caut` de carii [i \i controleaz` la unghii [i batiste. Ce zice Na[u: Tre s` tai opt tichete pe curs`. Minim opt tichete de loc, adic` opt puncte, asta e norma. Vii de la mama dracului, din ]ar`, [i n-ai timp s`-]i iei tichet de loc din Gara de Nord, c\nd schimbi trenul ca s` mergi mai departe, la alt` mama dracului, pl`te[ti locul \n tren. 12.000 de lei. Un punct c\[tigat pentru mine. Da dac` prind pe unu care n-are nici urm` de bilet, deci nu unu d-`sta care are m`car bilet f`r` rezervare, [i \l jupoi de 80.000 de lei, tot un punct \nseamn`. E ca dracu. Abia rechinu cu bilet de 400.000 m` mai scoate [i pe mine. Cinci puncte plus tichetul, [ase puncte. Controlez mai lini[tit. |n timp ce-mi poveste[te via]a lui, Na[u scoate un teanc de tichete de loc [i le completeaz`. Dup` aia le rupe [i scoate banii din buzunar. Buzunarul lui, banii lui, salariul lui, munca lui. Acum tre s` tai opt tichete din burt`, c`-n trenu `sta n-am

avut dec\t c`l`tori corec]i. Lucru care nu-mi convine. M` amendez pe mine, cu 96.000, opt tichete de loc, dec\t s` m` ard` la simbrie. Am 19 trenuri pe lun`, tr`iesc mai mult \n vagoane. Am [i gestiune pe cap. Dac` arunc` un be]iv extinctoru pe geam, c-a[a i s-a sculat lui, eu \l pl`tesc. Sau pun pe cineva s`-mi aduc` unu din trenul vecin, de la un coleg. Asta e. Cine nu face norma de amenzi, pierde la salariu. La 50% din norm`, pierzi [i bani [i hale[ti [i clase

de retrogradare, ajungi s` putreze[ti p` jegurile s`te[ti. Tot Na[u: Nu numai c` te fac la bani, da te [i fac de panaram` la {coala Personalului. Te ceart` pe tine c` n-ai avut c`l`tori f`r` bilet pe tren. De-aia, c\nd prinzi unu, nu te mai ui]i c`-i am`r\t, c` n-are un picior, n-are o m\n`. |l arzi. {tii cum se zice: B````, dec\t s` pl\ng` mama, mai bine s` pl\ng` m`-ta!. Tiket, Ianke [i Kad\r

academia CA}AVENCU
Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

tunul catodic
E-hei, nici fumatul nu mai e ce-a fost! P`i, ce f`cea Gicu Dobrin cu dou` pachete de ]ig`ri pe zi! Lua Cupa, Campionatu [i, dac` gusta la pauz` [i-o prun` mic`, dribla portarul, rezervele [i spectatorii!

Anacronica TV
Copiii spun lucruri tr`snite despre Dumnezeu
Colegii mei nu au scris p\n` acum despre televiziunea religioas` PAX. E bine, a dat Domnu [i o s` scriu eu. M-am uitat de vreo dou` ori cu interes la o emisiune educativ`, \n care un teolog t\n`r ia o gr`mad` de pre[colari [i le pune \ntreb`ri [i r`spunsuri despre divinitate. Ultima oar` era vorba despre \ngeri. |ntrebat cum arat` \ngerii, un b`ie]el a zis c` seam`n` cu o maimu]` care vine [i st` pe banc` atunci c\nd face el ora de karate. O feti]` a zis c`, atunci c\nd plou`, Dumnezeu st` \n cer, nemi[cat. |n plus, era convins` c` Dumnezeu nu m`n\nc` pentru c` Dumnezeu nu este printre noi. {i, ca s` nu o pedepseasc`, ea trebuie s` nu se suie pe calorifer, c` vine tata [i \i d` o leap[`. M-am amuzat [i m-am informat. Totu[i, or fi [tiind ei, copiii, lucrurile astea, dar dac` e s` le cear` domnul teolog detalii despre rela]ia dintre Adam [i Eva, sigur o s` ias` la iveal` ni[te informa]ii luate de pe Discovery, apropo de [erpi [i de pe Adult Channel, apropo de ispit`.

trampa [i ecranul
Pe Prima TV e un serial cu gra[i, numit Roseanne, la care, ca slab, nu m` uit. Le-a[ recomanda directorilor de programe de la Prima TV s` dea [i seriale cu slabi, ca s` nu r`m\n` doar cu Piedone [i Grecea \n audien]`. Ar fi o audien]` grea, ce-i drept, dar nu mare. Uite tocmai m-a sunat acuma cineva [i mi-a zis c` mai to]i comentatorii romni de la turneul Australian Open zic c` Juc`torul Cutare are poft` de joc. Domle, pentru c\teva sute de mii de parai, z`u dac` n-a[ avea [i eu poft`, chiar dac` n-am dec\t o rachet` Reghin de lemn, rupt` \n partea cu care d`deam reveruri cu c`r`mizi spre terenul vecinilor. Sigur a]i observat c` }opescu Senior a fost chemat \ntr-o reclam` la televizor s`-mi zic` mie [i prietenilor mei c` putem s` ne l`s`m de fumat. N-am \n]eles de ce tocmai Cristian }opescu. O fi genul care comenteaz` atunci c\nd \[i aprind oamenii c\te o ]igar`. Noul promo care o anun]` pe Teo c` e Teo zice c` ursitoarele au f`cut-o pe Teo simpatic` la na[tere. Eu cred c` ursitoarele lui Luciu nu i-au ursit Nicoletei, ci s\nilor ei s` devin` simpatici, cunoscu]i [i s` c\nte. Ei bine, s-a schimbat ceva \n lumea reclamelor de un fel la br\nz` topit`. Feti]ei nu-i mai place aceea cu [unc` [i cu ca[caval, din care tot \i d`dea colegul ei, ci m`n\nc` din aia cu ciuperci. Eu cred c` a schimbat colegul, nu br\nza topit`, la ce figur` fl`m\nd` avea \n primele reclame. Am aflat de la postul Acas` TV o [tire de ultim` or`. Angelica Rivera [i Roberto Castro nu se mai c`s`toresc anul acesta. A[ vrea s` g`sesc pe cineva care s`-mi explice [i mie cine s\nt cei doi [i dac` exist` vreo [ans` de \mp`care. Da]i-mi un mail [i promit s` r`spund. Ofer informa]ii la schimb despre mai ales c` v`d c` [i ea a \nceput s` plimbe ni[te h\rtii prin re Senza]ional Cheloo (Para- dac]ie, da din alea igienice, s` zi]ii) la Cool Hunting de vineri. nu se murd`reasc` de pix. M-a[ fi uitat toat` noaptea, da mi-a fost fric` s` nu se tre Caz clasic de miseruzeasc` fi-miu [i s` m` prind` c` pism joi sear` la Observatorul nu m` uit la filme porno, ca Antenei 1: de pe patul spitalului, p`rin]ii serio[i. Cel mai cool a un b`iat mai brune]el povestea ie[it Nimeni Altu, un hip-hopist reporterului cu cuvintele lui c`ruia \i plac desenele cu Bugs cum [i-a rupt el penisul \n timBunny din acela[i motiv pentru pul unui act sexual perfect norcare \mi plac [i mie: c` au mult` mal cu prietena lui. V-a trecut violen]`. Apropo de desene ani- un fior c\t de c\t, nu? Ei bine, mate: m-am \ntrebat toat` copi- i-auzi]i ce declar` doctorul care l`ria de ce Taz (\l [ti]i, `la care se ocup` de caz: A, se \nt\mpl` se deplaseaz` ca tornada de la frecvent, nu e ceva ie[it din F`c`eni) n-are [i el o nevast`. comun!. A[a, ca s` st`m lini[Mam`, ce mi-ar fi pl`cut s`-l ti]i data viitoare... v`d cum face c\nd ajunge beat acas`. Nu-[ ce naiba am cu Antena 1, da tot joi, care va s` zic`, Singurul lucru care m-a la Observatorul de noapte, conderanjat la Nimeni Altu a fost c` ferin]` de pres`, vorbe[te R`za zis despre Coiot c` e cam ars van Theodorescu. Nimic deo\n cap, c` nu prinde niciodat` sebit p\n` aici, dac` nu am fi stru]ul. Nu s\nt de acord. Cred v`zut subtitrarea pus` din regie: c` ]inea cu stru]ul doar pentru e Ministrul Culturiii. Da, a]i genul `la la care, de fiecare dat` num`rat bine, este vorba de trei c\nd vorbe[te, se aude bip-bip, la i. Ca nu cumva s` se \n]eleag` fel ca la Cheloo. doar unul singur tocmai la dom ministru al Culturii. |n timp ce m` uitam la Cool Hunting, mi-a venit, nu Moda asta cu transmisul [tiu de ce, s` m` \ntreb ce-o de la fa]a locului a fost preluat` mai face Mircea Zar`. Dac` a[ fi [i pe Romnia 1. S\mb`t` sear` fost \n locul lui Cheloo, pe-`sta au scos-o pe feti]a aceea absolut l-a[ fi ales de cool. Sau de coor, nevinovat` de la Meteo la minus ce mai conteaz`, bine s` ne 15 grade s` prezinte starea sim]im! vremii de afar`, din curtea televiziunii, dintre brazii sc\r]\ind a Tot la Cool Hunting am ger. Cum? N-a]i auzit sc\r]\itul? v`zut-o [i pe Anna Lesko. Cam P`i, asta probabil din cauza 10-15% din fund \i ie[ea din cl`n]`nitului de la din]i. pantaloni, pe deasupra curelei. Ce-am observat [i m-a enervat: Invitat` la Teo Show, la Anna n-are [i ea m`car o aluni]` PRO TV, Oana S\rbu a c\ntat o pe fes`, sus, acolo. Nimic! Sau o pies` celebr`, lansat` pe vrefi av\nd, da-i prea mic` [i nu se mea c\nd era la liceu [i se pupa vede. De-aia vin [i eu c-o rug`- cu {tefan B`nic` Jr.: Ani de minte la nea Columbeanu, s`-i liceu. {i, \n timp ce mergea mai dea 50-100 de mii de parai banda, un operator insista cu ca s`-[i fac` fata un implant de camera pe Adrian Minune, care silicon \n aluni]a aia mic`. S` era extrem de vesel: r\dea, b`tea avem [i noi, poporul, la ce ne din palme [i se leg`na \n ritmul uita \ntre reclamele la telefoane muzicii. Probabil c`, auzind vererotice. sul scumpii ani de liceu, deja se g\ndise s`-[i ia [i el m`car Am v`zut c` dup` o peri- vreo patru duzini, ca s` se dea oad` \n care Tan]a a fost asis- mare la colegii de breasl`. tenta cu foi a lu Teo, acum a fost retrogradat` la func]ia de fe M` deruteaz` o chestie meie de serviciu care a consa- din rubrica Meteo de la Realitacrat-o. M` g\ndesc c` la fel o s` tea TV. |n timp ce curg pe ecran se \nt\mple [i cu Maria de la noi, temperaturile zilei, undeva jos Osvaldo Rios.

Adult Channel Nr. 5

S` v` fie ur[ine!
Nu [tiu al]ii cum s\nt, dar eu c\nd v`d o matahal` de urs romnesc negru sau maro z`c\nd \mpu[cat` [i un grup de v\n`tori veseli \n jur, \ncepe s` m` doar` sufletul [i-mi vine s`-i mitraliez cu pu[ca. Astea fiind zise, nimeresc duminic` seara la buletinul de [tiri de pe Romnia 1. Printre altele, hop un material cu ur[i \mp`nat bine de imagini cu ur[i. Mor]i, s` precizez. Nimic \n material despre discu]iile din ultima vreme ap`rute \n pres`: c` de fapt num`rul este supraevaluat, c` premierul \mpu[c` ursul, c` ne dispar ur[ii. Vocea comentatorului optimist`. Romnia are cu vreo 500 de ur[i mai mul]i dec\t trebuie. Ur[ii s\nt o bog`]ie. Ur[ii aduc bani. V\n`torii din str`in`tate pl`tesc bine ca s` ne \mpu[te ursul. Imagini cu un urs imens mort. Alt urs mort. |nc` un urs mort. Urs mort \n c`ru]`, transportat la \mp`iere sau desc`p`]\nare c`ci, [ti]i, capul conteaz`. Grup de v\n`tori anonimi fotografiindu-se festiv. Pe scurt: un material care trebuia s` \l scuze indirect pe N`stase c` \mpu[c`. Imaginile cu ur[i mor]i reu[eau s`-l acuze.

Cristian }opescu, cel mai mare crainic sportiv al Romniei, un om care a avut curajul s` comenteze chiar [i pe vremea lui Ceau[escu
scrie cam a[a: Sursa: date furnizate de Realitatea TV. Stau [i m` \ntreb, totu[i, de unde ia Realitatea TV datele pe care le furnizeaz` postului Realitatea TV. Ciudat e c` nu pot s`-mi dau nici un r`spuns. V` da]i seama c` m` cam oftic, mi-ar fi pl`cut s` scriu [i eu, aici, r`spuns oferit mie de mine \nsumi. Pe PRO TV am v`zut-o pe reporteri]a aia care se-mbrac` \n bl`nuri artificiale colorate strident, aia cu voce care tr`deaz` tabacul, cum vorbea cu un semafor de ultim` genera]ie care te anun]` c\nd s` treci [i c\nd nu. |i repro[a c` vorbe[te prea mult. Sper c` tanti n-are drum pe-acolo \n fiecare zi, c` dac` e s-o apuce nervii pe s`racul semafor, te pomene[ti c`-i d` vreo dou` peste difuzor [i \l pocne[te cu po[eta peste catadioptri. ne fac` s` \n]elegem din reclama aia a lor. Oricum, ca fum`tor e talentat [i, la urma urmei, ca actor po]i s` fii lejer [i t\mpit, [i eunuc, [i ghei[`, [i ho]. Iar, ca fum`tor, Bleon] reu[e[te cumva s` fie toate acestea dintr-o dat`. Sau, cel pu]in la televizor, a[a se vede.

Mort Martin
La Prima TV este o emisiune despre animale la care se uit` mereu c\inele meu, Jazz. De obicei, el nu cite[te subtitrarea, dar, s\mb`ta trecut`, el a \nceput brusc s` latre pentru c` pe ecran scria: mama elefantului a fost \mpuns` cu coarnele de c`tre ceilal]i elefan]i. A trebuit s` dau repede pe altceva [i s`-i g`sesc un documentar despre ra]e prin casetele mai vechi ca s` se potoleasc`, a[a r`u \l enerveaz` c\nd oamenii nu fac diferen]a dintre col]i [i coarne, a[a cum o fac eu.

Nu [tiu dac` pe voi v` pasioneaz` teleshopping-ul, dar eu s\nt profund fascinat de anumite faze. {i mi-a[ cump`ra mai ales chestii care se numesc cu turbo. Un aspirator turbo mi se pare ideal pentru a str\nge firimiturile c`zute dintr-o tigaie turbo. Iar o saltea turbo e tot ce-]i po]i dori pentru o partid` de sex turbo. P`cat c` toate prezervativele au nume de-astea platonice, gen Romantic, c\nd ar fi mult mai normal s` se cheme Turbo. Ai demara cu ele mai greu, e-adev`rat, dar v` da]i seama cum ar fi pe urm`, c\nd Pe TVR 2 e un film cu un se-a[tern la drum. psiholog criminalist care bea de Faz` \ncordat` la o telenostinge. E imens [i are tot timpul \n m\n` un pahar cu ceva alcoo- vel` de pe Acas` TV. Un gagiu lic. Bea Cracker `sta cu o poft`, nervos, gen traficant de teleceva de speriat. |]i curg instan- foane mobile, cu hain` de piele taneu balele dup` ceva t`rie [i, [i c`ma[` \n dungi, ]inea un chiar dac` nu le ai cu pileala, pistol \ntre pectoralii unui tip \ncepi s` tremuri la cinci mi- blajin, pe care-l viseaz` toate nute dup` ce-ncepe filmul. {i gospodinele \n chip de ginere. |n de fiecare dat` c\nd \mi torn \n jur, lume disperat`. Trec vreo pahar cu m\na tremur\nd` m` dou` minute. Nervosul a ]inut \ntreb: ce-o fi \n sufletul lui nea non-stop pistolul \n pieptul opoNicu V`c`roiu c\nd nimere[te nentului. M` duc la buc`t`rie, bag dou` sandvi[uri cu salam cu telecomanda prin zon`? scump, pistolul tot acolo. M` duc Dup` ce Dan Negru s-a s`- la baie, m` sp`l pe din]i, m` turat de el pe la emisiunile alea \ntorc, pistolul la locul lui. Nu cu m\ncat [erpi [i spart pepeni m` \nduram s` plec. Eram [i eu cu capul, Claudiu Bleon] a-nce- curios: nu cumva blajinul f`cea put marea b`t`lie \mpotriva tu- doar pe fraierul [i, de fapt, el tunului. Cine-l [tie, s-a prins c` ]inea arma str\ns` \ntre pecb`iatul nici m`car nu puf`ie pe torali, \n timp ce [mecherul nu la chefuri, darmite s` fumeze ca era \n stare s` o smulg` de turcul a[a cum vrea }opescu s` acolo?

Darurile au fost aruncate

tupeu 2004 Nimeni nu e mai presus de legende

Eu, arogant? Hai, b` b`ie]i, fi]i serio[i! P`i, dac` eram eu cu adev`rat arogant, mai st`tea]i voi acum, ni[te p`duchi din pres`, de vorb` cu primul ministru al ]`rii? Adrian N`stase, un premier cu nasul pe sus care conduce ]ara prin Arogan]e de Urgen]`
Iarna a luat iar prin surprindere autorit`]ile, z`pada a luat prin surprindere om`tul, om`tul a luat prin surprindere neaua, [i tot a[a. Un pas mic pentru autorit`]i, \ns` un pas uria[ pentru omul de z`pad` iarna asta vrea s`-[i bat` joc de noi, de parc` nu erau de ajuns alde Iliescu, N`stase, St`noiu, Mitrea. Z`pada aceast` diversiune a Puterii pentru a distrage aten]ia de la marile probleme ale ]`rii \i ajut` pe guvernan]i ca, ascun[i dup` cazematele legilor proaste [i hot`r\rilor de Guvern, s` arunce cu bulg`ri de rahat \n institu]iile democra]iei. S` vedem cum st`m cu Tupeul \n s`pt`m\na aceasta: Locul I (3 puncte): Adrian N`stase. Adev`ratul fiu al Mamei Obida, N`stase \[i vars` n`duful pe ziari[tii neascult`tori [i spune c` ei s\nt de fapt cei care i-au inventat pe baronii locali. Baronii locali s\nt adev`rate legende vii! s-a completat N`stase I-ul. Dac` Mischie, Opri[an [i Stadionul Sechelariu s\nt legendele vii ale guvern`rii N`stase, atunci cum s` n-o ia razna t\n`ra genera]ie [i s` nu-i admire cel mai tare pe `ia care \njur` cel mai ur\t, fur` cel mai mult [i, pardon, se urineaz` pe ea de democra]ie de dragul c`r`mizilor de parai, f`r`delegendelor vii! Locul II (2 puncte): Partidul Social Democrat. PSD-ul vrea s` reduc` de la 6 la 4 ani mandatul membrilor CNSAS, ca s` \i aib` mai bine sub papuc. |n fond, ce at\ta gargar` [i cu securi[tii a[tia? Mai bine Ple[u [i Patapievici [i-ar vedea de cultura lor, s` nu-[i mai bage nasul unde nu le fierbe oala, Securitatea e pentru securi[ti, nu pentru to]i civilii! Ce, tor]ionarul Priboi [i-a b`gat nasul \n presocraticii `stora, mama lor de spioni iredenti[ti! Locul III (1 punct): Ion Predescu. Senatorul Predescu a conceput un nou sistem prin care imunitatea parlamentar` s`-i apere pe parlamentarii certa]i, scuipa]i [i \njura]i cu legea. Conform proiectului senilatorului Predescu, un parlamentar condamnat de Justi]ie nu mai trebuie s`-[i execute pedeapsa, ci poate s` r`m\n` liber, c\t timp \l las` mandatul s` fure \n continuare. Cum ar veni, am avea tot un Parlament pesedist de ho]i [i criminali, ca [i p\n` acum, cu avantajul totu[i c` de data asta ar fi, \n sf\r[it, pe fa]`! {i acum, s` vedem ce s-a \nt\mplat \n topul general Tupeu 2004:

1. Adrian N`stase 2. Ion Iliescu 3. PSD

5 puncte 4 puncte 3 puncte

Vergilic` \ntreab`

Analiz` final` Maria & Virgil Show


mi-a zis: Bravo, Mario! Bravo!. Auzi, Vergilic`, [i acum snt emo]ionat`. S` dau eu bani pe monumentul femeii `leia! Vergilic`: La ct te-ai gndit? Maria: 200.000. Vergilic`: Dar tu [tii cui dai? Maria: P`i, [tiu cine a fost Elisabeta Rizea. A murit anul trecut [i aceast` femeie era ea ns`[i un monument de eroism. Vergilic`: Dar mai ai exemple din astea, c` voi, femeile, nu a]i prea fost mari eroine Maria: Nu conteaz`, doar dac` e una [i e suficient pentru un monument. Nu-]i trebuie s` te lauzi. Uite, acolo, o femeie simpl`, f`r` fasoane a urcat n mun]i [i a dus de mncare fra]ilor ei [i a luptat mpotriva comunismului. Vergilic`: Adev`rul e c` s`r`cia asta ne-a f`cut s` uit`m [i de comunism, [i de eroism! Maria: Ne-a tmpit s`r`cia! Ne-a tmpit, Vergilic`! {i nu mai [tim de nimic. P`i, dac` noi nu ne aducem aminte de trecut, cine? Vergilic`: P`i, da, comuni[tii de la putere nu ne las` s` ne vedem nici dosarele de Securitate! Maria: Am auzit acum c` pesedeul d` o lege c` s` dea jos cu Ple[u, Dinescu [i Patachievici! C` s` nu mai fie ei, c` prea au publicat listele de securi[ti din Ca]avencu. U``` pesedeul! Vergilic`: Dar, chiar, ce dracu s` facem noi cu dosarele? Maria: Ai turnat? Vergilic`: Nu. Maria: P`i, s` vezi adev`rul! Vergilic`: Adev`rul, ce adev`r? Ce s` fac eu cu dosarul, c` uite, tot securi[tii snt la putere. Maria: S` [tim m`car noi `[tia cine e o Elisabeta Rizea [i cine nu, bre Vergilic`. ntre noi s` ne recunoa[tem. S` nu mai fim la[i. Nu! Vergilic`: 200.000 pentru un monument te face a[a curajoas`? Maria: Da.

e spune c` oamenii simpli snt b`ga]i pn` peste cap n ale lor: griji, dureri, copii. Maria Stoica, dup` cum o [ti]i, nu este altfel. Femeia aceasta, care r`zbe[te n via]` cu m`tura [i teul, ofer` din s`r`cia sa 200.000 de lei pentru monumentul Elisabetei Rizea. Despre eroismul de a se lipsi de banii de co[ni]` pe dou` zile n rndurile care urmeaz`.

Maria: Cnd ajung acas` asear`, miercuri, pe cine v`d la televizor? Pe [efulic`, Liviu Mihaiu, care vorbea de Elisabeta Rizea [i de un monument pentru femeia aia. Vergilic`: M-ai b`tut la cap toat` noaptea! Maria: P`i, Vergilic`, credeam c` [efulic` nu o s` m` primeasc` pe list`. C` o s` zic` s` ]in nasul n p`mnt... nu, [efulic`

Maria r`spunde

10

academia CA}AVENCU
Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

oficina cea de tain`


c`tre marea putere american`! S` vin` acas` la mine. Las [i adresa la Semida, secretara redac]iei. Vreau s` intru n marea lume civilizat`. Fiindc` m-am s`turat s` merg gratis cu metroul la Paris, s` fur cartele telefonice la Stockholm, s` trag pe sfoar` la Amsterdam, s` dau n cap la babe (eram n c`dere, nu se pune) la Londra, s` plec f`r` s` pl`tesc din restaurantul de omlete de lng` Universitatea Bucure[ti (nu venea osp`tarul). M`car n America s`-mi fie fric` [i s` fiu cinstit. C` oricum n-o s` ajung vreodat`. Ce cald e gndul c` [tii c` te a[teapt` amprentele tale, undeva n universul `sta str`in [i anxios! Un dosar de infractor te a[teapt` peste m`ri [i ]`ri. Ce bine e! Mul]umesc partidului de la conducerea lui Bush! dem... mmmm... da, s\nte]i dum- Dan STANCIU Dac` autorit`]ile americane neavoastr`! vor s` p`streze amintirea degeViorel MO}OC telor str`ine care p`trund pe teriNU, NU, NU, de trei ori nu! toriul lor, n-au dec\t s` o fac`. Dar Pentru c` o asemenea idee stu- mai \nt\i ar trebui s` dea jos \nvepid` neag` ideile din care s-a chita Statuie a Libert`]ii [i s` n`scut [i \nc` mai tr`ie[te patria a[eze \n locul ei o alta: Statuia libert`]ii [i ]ara tuturor posibi- Pumnului cu Degetul Mijlociu lit`]ilor. Democra]ia nu-i o dogm` Ridicat, al c`rei mesaj va fi limvegheat` de Poli]ie [i trupe anti- pede pentru orice venetic doritor tero. Mi-e team` c` toate totali- s` intre \n Statele Unite ale Amtarismele cam a[a s-au n`scut: tu prentei. le-ai dat o amprent` [i, pe urm`, ei ]i-au luat toat` m\na, dimpreu- Liviu MIHAIU Vot \mpotriva amprent`rii men` cu capul de pe trup. le de c`tre SUA Alin IONESCU Motiva]ie: George Bush jr. spuSincer s` fiu, n-a[ prea fi de nea la un moment dat c` toat` acord. Dac` a[ fi avut [i eu ni[te via]a l-a obligat maic`-sa s` m`amprente ca lumea, bogate, bru- nnce brocoli, dar acum, c` a anete, cu s\nii mari, peste 1,70, s` juns pre[edinte, nu mai e nevoie nu-mi fie ru[ine cu ele, a[ mai fi (ha, ha, ha, umor texan?!). Nu zis, dar a[a nu. De vreun sfert de brocoli trebuia s`-i dea Mam or` m` tot uit la buricele dege- Bush, ci pu]in` mncare de gutelor [i nu v`d nimic deosebit la lag, ca s` vad` juniorul cum e cnd amprentele lor. S\nt cam fade, cineva \]i ia amprentele ca posisub termina]iile cornoase nu v`d bil vinovat sau \]i pune dung`-n petrol, liniu]ele alea mici [i curba- buletin pentru delict de opinie. te nu seam`n` cu harta lumii, a[adar, chiar dac` le-a[ ceda, ce s` fac` americanii cu amprentele mele? Marius BOR}EA Iulian T~NASE Am preferat s` nu m` prezint Nu, nu vreau s`-mi ia nimeni la vot. S` angajeze redac]ia pe amprentele, s` mi le lase la locul cineva s` m` caute cu urna lor! Cei care n-au ce face cu am- mobil` prin birou. prentele lor n-au dec\t s` le doneze americanilor.

Vestigii degeto-dacice
senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu
Noi le-am \ntins ambele m\ini [i ei ne iau doar c\te-un deget. Da, asta fac americanii. Vor s` amprenteze fiecare str`in care intr` pe teritoriul Statelor Unite. Obi[nui]i at\tea mii de ani s` fac` lucruri mult mai interesante cu degetul, romnii s-au trezit mu]i \n fa]a inten]iei lui Bush. Nu-i [i cazul nostru, care, neput\nd lua o hot`r\re, am aplicat o mai veche strategie a eschivei. Am votat: s\ntem sau nu s\ntem de acord s` ne ia americanii amprentele? S` urm`rim rezultatul senza]ionalului vot [i s` d`m mai departe. Pagina.

PENTRU
Ioan T. MORAR Pe mine nu m` deranjeaz` amprentarea. Oricum, amprentele mele s\nt [i la Poli]ia Romn`, de pe vremea cnd ]i se cerea cazier ca s` te angajezi pe un post mai ac`t`rii. Eu am fost amprentat, prin anii [aptezeci, pentru fabulosul post de agent de asigurare ADAS! De cte ori c`l`toresc cu avionul [i trec prin detectorul de metale se ntmpl` acela[i lucru: s\nt verificat eu ca s` poat` fi verifica]i to]i! {i controlul bagajelor se face din acelea[i motive. Cnd a venit domnul Iliescu la ntlnirile Romniei literare, la Clubul Prometheus, am fost supu[i, to]i cei prezen]i, unui control de tip perchezi]ie plus detector de metale. {i nu mi s-a p`rut degradant. Vreau s` subliniez c` ntr-o lume

Doru BU{CU Amprenta exprim` unicitatea omului aflat \n ac]iune, individualul luat la \ntreb`ri, personalitatea penal` a fiec`ruia. Amprenta e proprietatea privat` a f`pta[ului, e dreptul lui de autor asupra obiectului m\nuit. Prin urmare, amprentarea e o chestiune n care cresc amenin]`rile, tre- de copyright. Cum s` nu fii de buie s` creasc` [i vigilen]a. Am- acord cu legea copyright-ului? prentarea tuturor vizitatorilor SUA face parte din aceast` sporire de Daniel GOACE Da! Chiar v` rog! Lua]i-mi-le, vigilen]`. {i s\nt de acord cu ea. Numai s` nu se fac` totul cu un domnilor! M`car s` am ocazia s` tu[ prea dur care nu trece cteva mi se ia la intrarea \n Statele Unite at\tea amprente c\te pot eu zile de pe mini! s` dau Drago[ MU{AT Dac` \n 86 a[ fi acceptat s` Drago[ VASILE Da, s\nt de acord s`-mi ia fiu amprentat [i \n zonele intime (creierul) pentru o cutie de Coca- americanii amprentele, dar cu o Cola [i un disc bulg`resc cu singur` condi]ie: s`-mi dea ceva Michael Jackson, a[ fi m`gar la schimb, c` nu le dau moca. Pe dac` acum a[ renun]a brusc la scurt: viz` pe 10 ani, bilete pe visul american numai pentru c` via]` la Newport Jazz Festival [i, ast`zi pot s`-mi cump`r de la \i rog eu frumos, un autograf cu non-stop Coca-Cola \mbuteliat` amprentele lui Bush, c`, la cum la Ia[i. {i m-a[ distra dac` un vorbe[te, am impresia c` nu [tie agent de la FBI [i-ar da teza de s` scrie. doctorat pe amprenta mea. {i pe c\t punem pariu c` doar pe baza Eugen ISTODOR Vreau, c` d` bine la CV! amprentei n-o s`-[i dea seama c` Vreau s` fiu amprentat de e de romn?

|MPOTRIV~
Alexandru V~RZARU S\nt \mpotriva amprent`rilor. Amprenta degetului e plicticoas`. A[ vrea amprent`ri mult mai interesante. Alta ar fi treaba dac` identitatea oamenilor ar putea fi stabilit` de amprenta fundului. {i chiar \n loc de poze clasice, de pa[aport, la care s` se uite vame[ii, s` avem to]i c`r]i de identitate cu poze ale fundului, fa]`-profil. S` zic` vame[ul: Bun` ziua, v` rog, pantalonii jos! Domnul [i doamna, da, dumneavoastr`. Ia s` ve-

ABSENTEI{TI

poli]ia presei
Logica trinar`: cu ct e mai imprevizibil, timpul probabil devine tot mai sigur!
Colegii no[tri de la cotidianul Informa]ia zilei din Satu Mare au g`sit formula perfect` pentru previziunile meteo, punnd bazele logicii trinare. {i iat` cadoul de Cr`ciun pentru cititorii lor [i nu numai: o prognoz` ideal`, complex` [i nuan]at`, iat` visul de aur al meteorologiei mondiale!

Fantoma de la radio

Te iubesc la disipare

Uragans and Roses

MARIAN IONESCU, TE IUBIM! scria mare la tribuna Duminic` seara, la Radio Delta, stadionului Areni din Suceava ascult Concertul Concertelor, o nainte de alegerile din 2000. Asta emisiune transmis` de la RFI. O pentru c` directorul Societ`]ii de doamn` graseiat` [i exaltat` Transport Public Suceava, Marianun]` de-mi dau lacrimile: {i an, se spune c` mai d`dea de la acum pe scen` urc` o fat` ferstat cte o ma[in` sau un plin de mec`toare, cu rochie lung` cu motorin` necesare deplas`rilor voaluri (aici citez aproximativ), clubului privat de fotbal. Direccu p`rul brun; e Stphanie; ...ea torul Marian Ionescu e acum prine-a p`r`sit de acum un an, dar marul Sucevei. S`pt`mna treacum avem prilejul s` o ascut` PSD-ul local l-a desemnat cult`m \n concert la Olympia; candidat pentru nc` un mandat. iat-o, e Stphanie! Live!!!. Dac` Dintr-un sondaj comandat chiar ascult la radio reluarea unui de PSD, reiese c` sucevenii ar concert al unei fete care ne-a vota cu PSD-ul n propor]ie de p`r`sit de un an, rogu-v`, spu- 46,9% iar cu primarul doar 32,1%, ne]i-mi cum se traduce \n frandar Marian Minune a reu[it s`-l cez` americanul live, c`-nneconving` pe [ef c` 32 e mai mare bunesc. dect 46, dac` la procent aduni [i ni[te sume ori alte aten]ii. Mircea TOMA Edil na nula

Ponta nu mai pup` fata Popii?


S` vezi [i s` te enervezi! Un cititor vigilent ne-a semnalat c`, la sf\r[itul anului trecut, Victor Ponta, \n calitatea sa de [ef al Corpului de Control al Guvernului, a comis un control la Prim`ria Cluj. Pentru c` opinia public` local` [tie c\t de mult [i-a implicat Funar nevasta, b`iatul [i prietenii \n circuitul contractelor b`noase cu prim`ria, oamenii au a[teptat efectele concrete. A g`sit Ponta ceva, n-a g`sit? Eh, se pare c` a g`sit, din moment ce a refuzat s` dea publicit`]ii rezultatele controlului [i a spus presei clujene lucru pe care cititorul nostru vigilent ni l-a semnalat din nou c`, dac` le-ar da, lumea ar crede c` e o reglare de conturi, un gest politizat, iar primarul Gheorghe Funar s-ar transforma \ntr-o victim` a PSD. O s` crede]i acum c` vom s`ri \n sus spun\nd c` PSD-ul \l ]ine \n bra]e pe primarul Clujului. Nu, gre[i]i, a[a nu ob]inem nimic. O s` zicem a[a: Victor Ponta nu are curaj s` se ia de Gheorghe Funar! {i o sf`tuim pe Daciana s` nu-l mai plac` pe Victor Ponta fiindc`, chiar dac` el se laud` cu ce face ca [ef al Corpului de Control, situa]ia e alta. Cu alte cuvinte, dac` tat`l ei nu mai are ou, Victora[ nu are, z`u, s\nge \n el. Ia s` vedem, se schimb` ceva? Pontagne russe

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCU
Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

11

Loc de retrocedat cu capul Cum se poate da cu jula n mod cinstit


gescu, nici Ion Poppa nu aveau cum s` [tie c` imobilul e revendicat de fo[tii proprietari nc` din 1992. Era dificil, aproape imposibil, pentru doamna Georgescu s` afle c` fo[tii proprietari l-au solicitat n justi]ie. Ce treab` avea dumneai cu instan]ele, legile [i alte complic`reli justi]iare, mai ales c` nu era dect pre[edinta Cur]ii de Apel Constan]a? Iar musiu Poppa nici nu putea concepe c` imobilul era luat cu japca de comuni[ti [i transformat n comandamentul garnizoanei sovietice. C`ci dnsul nu fusese dect un simplu romn, ce avea cu totul alte principii, nsu[ite ca secretar 2 de partid pe jude]ul Constan]a, pe vechi. {i nici managerii firmei Metachim Constan]a, care a preluat parfumeria de la parterul casei, nu [tiu probabil c` mobilierul din interior e acela[i ca n anul 1949, cnd l-au confiscat cu tot cu cas` sovieticii. {i uite a[a, deciziile murdare ale legiuitorilor ]`rii pot c`p`ta lejer parfumul corectitudinii, cu esen]` de bun`credin]`. Bine c` la Strasbourg s\nt nasuri mai fine, care nu se dau n vnt dup` putorile de la Bucure[ti. Biroul de Investiga]ii

Incredibil [i nedrept!

Poveste cu romn [mecher, rroam` cinstit`

Dac` to]i fur` de la stat, eu de ce s` nu fur, c` doar nu-s mai prost!? V` aminti]i, era unul din principiile de baz` ale epocii comuniste. Acum, cnd de la stat nu prea mai e de furat, s-a schimbat treaba: cine fur` de la particulari, nu numai c`-i de[tept, dar e [i de bun`-credin]`! Adic` e un ho] onest, respectabil. Iar acesta nu mai este doar

un principiu, ci liter` de lege. {i cum era normal, legea a ap`rut n ornduirea celui mai cinstit dintre romni, l-am numit aici pe s`racul Iliescu. Legea iliescomunist` 112/95 prevede c` fo[tii proprietari de imobile confiscate nu-[i pot recupera casele, dac` statul le-a vndut unor in[i ce snt de bun`-credin]`. Buna-credin]` nsemnnd n

aceast` situa]ie faptul c` respectivii indivizi nu au [tiut c` vor cump`ra o locuin]` asupra c`reia statul romn nu are titlu de proprietate [i nici c` imobilul e revendicat de proprietarii n drept. S` lu`m un caz concret de bun`-credin]`. n 1996, cnd au cump`rat cte un apartament n imobilul nr. 94, din Bd. Tomis, n Constan]a, nici Paulina Geor-

n satul Liebling-Timi[ locuie[te o rroam`. Ecaterina Nicolici. I s-a dat p`mntul, dar primarul PSD Mircea Mehedin]i nu-i d` titlul de proprietate. O ecua]ie ntlnit` pe toate drumurile ]`rii. S-a m`surat din nou [i nu doar doamnei Nicolici nu-i d`m certificatul, ci [i al]ii snt n aceea[i ipostaz`. Dureaz`. S` aib` r`bdare ne spune primarul. Femeia zice c` e discriminat`. Nu, Doamne fere[te, ce am eu cu rromii? iar se ap`r` primarul, Asta e mna lui cineva, a lui Bojin, care are p`mnt

lng` al femeii [i i l-a luat [i i e fric` c` moare ]iganca [i nu vede certificatul de p`mnt. Dar povestea, banal` pn` la cap`t, de aici se acre[te: Mehedin]i i-a cerut repetat ca Nicolici s`-i dea lui p`mntul. E la drum p`mntul, e prost, de ce s`-i cer eu p`mntul? Primare, primare, pus pe [antaj la drumul mare!

Rrom de omenie

12

academia CA}AVENCU
Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCU
Ce at\ta tevatur` c` am luat [i noi jum`tate din p`durile Sucevei? Vreau s` fie foarte clar: eu at\t am mai g`sit. C` pe cealalt` jum`tate o t`iase deja senatorul Flutur!

13

Cornel Ivanciuc v` supune aten]iei c`


o jigodie \l acuz` pe numitul Jiga de dare de mit`, \ntr-un proces de achitare a notei de plat`; c` Vanghelie l-a favorizat pe v`r-su s` pun` laba pe pachetul majoritar de ac]iuni la magazinul Bucure[ti; c` mama corup]iei din Hunedoara este Garda Financiar`; c` primarul Maz`re o scald` la Rio, pentru a sc`pa de belelele iernii.

dosarele chi
ceptat ca italienii s` achite consuma]ia \n valoare total` de 1.500.000 de lei. (O fapt` care ar putea fi \ncadrat` maximum la foloase necuvenite, dar nu \n raport cu limita de 300 de euro pe care legea anticorup]ie o accept` pentru cadouri de protocol.) Spre u[urarea noastr`, a contribuabililor, prin sentin]` suma aia de un milion jumate urmeaz` a fi recuperat` de la condamnat. Domnu Amarie, apropo de decizia judec`toarei Lia, dumneavoastr` chiar sunte]i un impotent din `la care \[i ap`r` onoarea pl`tind prostituata s` declare c` a]i futurisit-o?

dosarele chi

Ob]inerea de ponoase necuvenite


nul dintre obiectivele principale ale guvernului N`stase este s` \ngenuncheze corup]ia. Opera]iunea se realizeaz` nu cu genunchii premierului, ci cu bocancii PNA-ului. Una dintre ultimele evolu]ii s-a petrecut \n ringul Tribunalului Bucure[ti. Aici a ajuns s` fie judecat dosarul unei privatiz`ri frauduloase, descoperite de vajnicii procurori anticorup]ie evident, privatizarea unei ferme agricole petrecute \nainte de alegerile din 2000. Maria Dinculescu func]ionar` la Ministerul Agriculturii a recunoscut c` a primit bani (190.000 USD) de la ni[te italieni ca s` le faciliteze c[tigarea licita]iei. Femeia declar` c` a \mp`r]it banii cu [eful ei, un

anume director Jiga. Ei bine, \n proces, judec`toarea Savonea Lia constat`: nici un mijloc de prob` nu confirm` c` Jiga Dan a pretins, acceptat sau a primit de la mituitori direct sau prin intermediul inculpatei vreo sum` din cei 190.000 USD. Fapta pentru care era judecat Jiga nefiind dovedit`, legea permite o singur` concluzie: achitarea. U[or de zis, greu de comis pentru o judec`toric` umed` de spaim` c` ar putea zburli b`rb`]ia PNA-ului. Drept care descoper`, r`sfoind dosarul, o alt` fapt`: Jiga a fost invitat la o cin` la restaurantul Premiera, \n compania mituitorilor, unde a oferit consultan]` cu privire la documentele pe care trebuie s` le con]in` o ofert` pentru a fi valid` (nu c[tig`toare). Drept care a fost condamnat la 5 ani de \nchisoare pentru c` a ac-

|n mandatul acesta vangheliz`m \n familie

espre domnu premarele Vanghelie, cel c`ruia somonul i se pare afiume, care poart` Longines (cum se aude) [i are lagune \n activitate, dup` cum singur m`rturisea \n hohotul celorlal]i intelectuali din fruntea prim`riilor, n-ar mai fi multe

de povestit, ci mai degrab` de declarat la cea mai apropiat` sec]ie de poli]ie. Cum \ns` la sec]ie e ocupat de c`tre for]ele aflate temporar la putere, nu ne mai r`mne dect s` scriem la Academia Ca]avencu, s` [tie ]ara [i sectorul 5 cine le coloreaz` via]a. Episodul este scurt, dar cuprinz`tor pentru ceea ce reprezint` pesedistul cu cel mai mare haz din jurnalele de [tiri. Chiar [i provincialii [tiu de magazinul Bucure[ti, vizavi de Cocor, pe bulevardul dinspre Unirii. Eh, acum, dac` v-a]i adus aminte, trebuie s` [ti]i c` magazinul a ajuns \n familie. |n familia Vanghelie, bine\n]eles. Ca s` n-avem dubii, pachetul majoritar de 1,5 mil. $ a fost achizi]ionat, cum se spune la noi la pia]`, de c`tre domnul Nicolae Mircea Sorin, [eful administra]iei Pie]e, sectorul 5, nimeni altul dect v`rul primarului [i fiul lui Cristian Nicolae, pre[edintele Partidului Muncitoresc Romn. C` fiii clasei muncitoare se \mpropriet`resc nu este r`u, dar dac` se folose[te acela[i [men-patent ca \n cazul Aqualand-ului din Mamaia v`rului

lui Radu Maz`re, primarul PSD al Constan]ei, putem crede c` ori noi suntem pro[ti, ori ei nu mai au nici o aplecare \n fa]a justi]iei. Eu optez pentru ambele. Dar dac` vre]i totu[i s` contesta]i aceast` \mpropriet`rire din familia oache[ului agramat de PSD-Bucure[ti, suna]i la doamna Prodan de la APAPS, telefon: 021/ 303.62.03. Ea este fierbinte [i [tie totul despre aceast` vnzare umed`. Iar, conform legii, tanti Prodan are datoria s` v` dea explica]ii pn` atinge culmile licita]iei.

ceast` opera]iune cei de la Finan]e sunt prin[i cu Garda jos.

Cum se \nfr`]e[te Constan]a cu fetele din ora[ele lumii

Garda moare, dar nu te pred`

bunelor maniere
De la cas` memorial` la casa imobiliar`
Ecaterina Teodoroiu s-a stins eroic din via]`, la frumoasa v\rst` de 23 de ani, \n localitatea M`r`[e[ti. De pe urma ei au r`mas o pagin` de istorie, un mausoleu (ridicat de Mili]a Petra[cu), un film istoric (\n regia lui Dinu Cocea) [i o cas` memorial` \n T\rgu Jiu. Este vorba, desigur, de Casa memorial` Ecaterina Teodoroiu. Casa are [i o gr`din`. Gr`dina nu este chiar o gr`din` memorial`, dar este totu[i gr`dina Casei memoriale Ecaterina Teodoroiu. Ei bine, \n gr`dina aceasta, de la o vreme, se \nt\mpl` ni[te lucruri. Nu lucruri memorabile, nu lucruri memoriale, ci unele de-a dreptul imobiliare. La doi pa[i de casa Ecaterinei se ridic` semea]` o ditamai cl`direa, \nc`lc\ndu-se astfel Legea privind protejarea monu-

codrul

mentelor istorice. A[a ceva ar fi fost de neconceput pe vremea c\nd ministru al Culturii era nu istoricul R`zvan Theodorescu, ci actorul Ion Caramitru care, \n

filmul lui Dinu Cocea, s-a \n]eles foarte bine cu Ecaterina Teodoroiu, ceea ce nu se poate spune despre R`zvan Theodorescu.

Pic`tura de istrie

omisarii G`rzii Financiare din jude]ul Hunedoara au c`p`tat un obicei pe ct de prost, pe att de p`gubos. Au nceput s` urm`reasc` atent toate articolele ap`rute n pres`, ncercnd apoi s`-i urm`reasc` efectiv pe cei suspecta]i c` scurg informa]ii n mass-media. Explica]ia e simpl`: este mai cuminte s` pun` c`lu[ celor care au curajul s` reclame diverse fapte dect s`-[i strice rela]iile cu niscaiva evazioni[ti cu dare de mn` [i de seam` prin jude]. Unde mai pune]i c` e [i mai profitabil pentru buzunarele stimabililor comisari. Noi, la rndul nostru, ne facem datoria [i i vn`m pe vn`tori, care au urm`toarele bube n cap, din cauza c`rora nu mai pot face distinc]ia ntre reclaman]i [i corup]i: Unu cel pu]in [apte comisari ai G`rzii Financiare Hunedoara ]in contabilitatea la firme pe care tot ei le controleaz`. Doi un comisar este fericitul patron al unei firme de comer] en gros [i de transport. Trei altul de]ine o discotec`. Patru un comisar face afaceri cu lemn. Cinci un alt coleg din breasla respectiv` are o societate de construc]ii [i una bucat` fabric` de pine. {ase alt distins comisar de]ine o agen]ie de turism. Etc. A[a c`, iat`, [i n a-

n week-end-ul trecut, \n timp ce const`n]enii notau prin n`me]i, cu ]ur]uri la slip, primarul Maz`re, subprefectul Moga [i fiul prefectului, Edi, efectuau o vizit` de lucru, probabil pe spate, \n Brazilia. Scopul deplas`rii: \nfr`]irea cu vreun ora[ brazilian, despre care b`nuim c`, \n cur\nd, va afi[a ni[te pancarte cu Acest ora[ a fost vizitat de primarul Constan]ei, Radu {tefan Maz`re. Ceea ce este interesant la aceste \nfr`]iri ale oficialilor const`n]eni este c`, imediat dup`, li se umple ora[ul cu diferite pove[ti despre unele grabnice uniri ale lor cu deta[amente de b`[tina[e binevoitoare, mari amatoare de exerci]ii de pronun]ie care solicit` la greu limba latin`. Evident, \n interesul comunit`]ii. Un exemplu: la ultima \nfr`]ire a Constan]ei, cu ora[ul-port Novorossirsk, din Ucraina, protocolul a fost udat cu c\teva orgasme ale unor exemplare blonde, cu membrele inferioare coco]ate p\n` \n g\t, aduse special pentru desf`tarea musafirilor. Din toat` istoria au r`mas s` fac` ocolul ora[ului succesele depline realizate \n domeniu de actualul subprefect, pe atunci simplu de]in`tor de procent mic spre mediu la firma de construc]ii a prefectului de Br`ila. Fetele l-au preferat pe acesta s` le arate cum se fac \nfr`]irile pe la noi, drept pentru care, c\t de cur\nd, invidia colegilor de protocol care [i-au relatat e[ecurile a lansat expresia Al dracului bo[orog!. Secretul \l [tie doar doamna Moga, despre care so]ul s`u a declarat, la gazet`, c` este prima [i singura iubire. Biroul de Investiga]ii

|PS Pimen SA, care sus]ine c` Dumnezeu, dup` ce a creat Lumea, [i-a trecut-o pe o funda]ie, ca s` scape de taxe, impozite [i TVA

P`durile Moldovei dispar ca-n codru


1. PS Arhiepiscop Pimen; 2. Nu]u Mircea; 3. Gora[ Aurel; 4. Flutur Gheorghe; 5. Buraciuc Dorin; 6. Grigoriu Bogdan; 7. Corl`]eanu Drago[; 8. Bujor Gheorghe; 9. Cr`ciun Petru; 10. Negur` Gheorghe; 11. Fasol` Petru; 12. Br`d`]anu Gheorghe; 13. Iremia Vasile; 14. Patrolea Constantin; 15. Malo[ Ionel; 16. Valic` Mihai; 17. Calancea Gheorghe; 18. Velnic Melchisedec; 19. Balan Mihail; 20. Tatulici Benedicta; 21. Pntescu Irina; 22. Alisavetei Ioan; 23. Popescu Marin; 24. Ciobanu Costel; 25. Drob Ienache; 26. Gz` Liviu; 27. Pintilie Tatiana. V` spun ceva aceste nume? Nu, nu-i lotul echipei Foresta F`lticeni, dar o leg`tur` cu p`durile jude]ului Suceava tot au. {i \nc` una foarte mare. Ace[ti oameni s\nt cei care, \n martie 2000, au observat c` p`durile Sucevei n-au usc`turi [i, ca s`

remedieze neajunsul, s-au oferit voluntari, str\ng\ndu-se \n Funda]ia Fondului Bisericesc Ortodox Romn al Bucovinei. Scopul [i obiectul Funda]iei prezidate de |.P.S. Pimen s-a hot`r\t a fi retrocedarea din fondul forestier al statului a suprafe]ei de 192.158 ha p`dure ce a constituit Fondul Bisericesc Ortodox Romn al Bucovinei desfiin]at abuziv [i confiscat de regimul totalitar comunist n anul 1949 [i care n prezent este administrat de Regia Na]ional` a P`durilor prin Direc]ia Silvic` Suceava. Altfel spus: Funda]ia privat` a lui Pimen s-a autodeclarat, \n statut, urma[` de drept a Fondului Religionar Ortodox din Bucovina, care, \nainte de venirea comuni[tilor, a avut \n administrare respectiva suprafa]` de p`dure. Adic`, cu aproxima]ie, jum`tate din p`durile Sucevei. Statul, din motive pe care le vom l`muri mai la vale, a luat de bun`

{efu, iar a anun]at `[tia viscol. Mi[to! Cum ar fi s` dea un ger s` ne \nghe]e vreo cincizeci de ani la putere?

A[ muta f`r` ezitare Poli]ia Judiciar` la Procuratur`. Dar m` re]ine un singur lucru: oare o s`-mi ias` tot at\]ia bani ca atunci c\nd am mutat o cas` b`tr\neasc` din b`t`tura mea \n b`t`tura Petrom?

Eu s\nt de acord s` restitui to]i banii deponen]ilor FNI. Dar de-aici, din Rahova, v` jur, mi-e imposibil! P`i, ce fraier ar mai investi \ntr-un nou fond administrat de o pu[c`ria[`? De[i...

preten]ia Funda]iei pimeniene [i s-a conformat, ajut\nd-o pe toate c`ile, dar mai ales pe cale juridic`, s`-[i ating` scopul din statut. Sim]im deja cum ~l de Sus \[i \ndreapt` tunul cu fulgere c`tre noi, m\niat c` ne lu`m din nou de cele pope[ti. A[a c`, dac` acest articol va r`m\ne neterminat, ]inem s` v` spunem de pe acum c` nu-i vina noastr`. Ne gr`bim, a[adar, s` l`murim problema cu revendicarea Funda]iei lui Pimen, av\nd convingerea c`, la finalul argumenta]iei, tunul cu fulgere va fi \ndreptat c`tre cine trebuie. |n primul r\nd, trebuie spus cu hot`r\re c` suprafa]a nu poate fi revendicat` de nici un urma[ al Fondului Religionar, \ntruc\t acesta a avut asupra terenului doar drept de administrare, nu [i de proprietate. |n al doilea r\nd [i aici deja credem c` tunul cu fulgere a fost \ndreptat \n direc]ia corect` Funda]ia lui Pimen nu se poate revendica urma[` a Fondului din simplul motiv c` din ea fac parte doar persoane private. Din adunarea general` de constituire a Funda]iei Fondul Bisericesc Ortodox Romn al Bucovinei lipse[te, dup` cum poate a]i [i observat, tocmai Arhiepiscopia Sucevei [i R`d`u]ilor, singura institu]ie care ar fi fost \ndrept`]it` s` pretind` vreun drept asupra p`durilor. Concluzia ar fi c` un grup de persoane private conduse de |PS Pimen, arhiepiscopul Sucevei [i R`d`u]ilor, a reu[it, cu ajutorul statului, s` revendice f`r` nici un drept jum`tate din p`durea jude]ului Suceava. Iar persoana juridic` a Arhiepiscopiei a fost l`sat` de cet`]eanul Pimen Zainea pe dinafara biznisului. Cum a fost posibil faptul? V-am spune, dar credem c` o explica]ie mai bun` v-ar putea da c\]iva dintre membrii funda]iei. Ace[tia ar fi, pe l\ng` Pimen Zainea, senatorul PNL Gheorghe Flutur, preotul PNL Aurel Gora [i preotul Mircea Nu]u, consilier economic al Ar-

xXL
Umbr`rescu lui Sechelariu. La desz`pezire

Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

Mircea Toma ordon`:


popii lui Pimen ocup` p`durile, clanul Sechelariu ocup` drumurile, iar Dan Ioan Popescu ne suge energia din portofele; ce r`mne din noi, or s` trateze doctorii educa]i la [coala rectorului UMF Lauren]iu Popescu, dar asta s`pt`mna viitoare: vine Coritibaaa!

hiepiscopiei, mare baron local \n via]a laic` [i, peste toate, consilier jude]ean [i vicepre[edinte al PSD Suceava. (subiect preluat dup` publica]ia Jupnul din Suceava)

\nd Mitrea a demarat programul Trenurile z`pezii, secretarul lui de stat Sergiu Sechelariu nu s-a l`sat mai prejos. A decretat [i el ac]iunea \n for]` {menurile z`pezii. Cu implementarea programului lui Seche \n Moldova a fost direct responsabilizat` Direc]ia Regional` de Drumuri [i Poduri (DRDP) Ia[i. Prin lege, DRDP Ia[i se ocup` de desz`pezirea a opt jude]e, adic` toate din Moldova. {i tot prin lege, face licita]ii pentru utilajele [i personalul care s` dea cu lopata [i cu lama \n z`pezi. Printr-o alt` lege, a naturii, s`pt`m\na trecut` a nins peste Moldova \nc\t, dac` trenurile ar fi circulat, pe rutele spre regat s-ar fi strigat nu S\rm`, b```!, ci }ur]uri, vereee!. De ce nu s-a desz`pezit nici m`car o potecu]`, poate vom \n]elege din cele de mai jos. Potul pentru desz`pezire, pe perioada 15 noiembrie 15 martie, este de 10 milioane de dolari. Banii `[tia se dau chiar dac` iarna e bl\nd` [i chiar dac` utilajele nu fac nimic. |ns` dac` iarna e mai grea dec\t s-a anticipat, potul cre[te, prin contracte adi]ionale. |n octombrie 2003, DRDP-ul s-a \nh`mat la licita]ii, a transpirat, a prelucrat, s-a f`cut un pic c` ninge [i, la finalul acestui complicat proces de g\ndire slab` p\n` la moderat, a dat verdictul: Spedition UMB din Podu

Turcului (jude]ul Seche) [i Pa&Co (din acela[i jude]) au p`pat \mpreun` 70% din suma total` de 10 milioane de dolari licitat` pentru toat` Moldova. La Spedition UMB e padrone Dorinel Umbr`rescu, iar la Pa&Co, Costel C`[uneanu. Umbr`rescu e prieten apropiat de-al lui Sergiu S., fratele stadionului Dumitru S. din localitatea Bac`u. |n plus, e asociat chiar cu stadionul Dumitru S., la fabrica Letea. {i, dac` mai era nevoie, mai bea [i c\te-o ]uic` fiart`, c\nd ninge viscolit, cu Hrebe V. Pe-asta v-am spus-o a[a, ca nu v` mira]i c\nd ve]i afla la un moment dat, \ntr-o viitoare pagin` 3, c` Umbr`rescu a asfaltat cam tot pe la Vrancea, Bac`u, Bra[ov [i Cluj. C\t despre C`[uneanu, [i el se d` cu fra]ii Seche. Vara pe brazd`, iarna pe derdelu[. Biroul de Investiga]ii

De ce ni se scumpe[te curentul. Dezv`luiri (XIII)

ncepusem anul trecut un serial despre o supap` uria[` pentru sifonat bani grei din buzunarul nostru \n buzunarul lor. Supapa, fiind uria[`, are un nume pe m`sur`: Por]ile de Fier. Cele dou` Por]i ale Romniei (PF1 [i PF2) sunt folosite, \ndeob[te, ca por]i de ie[ire pentru sume de ordinul sutelor de milioane de dolari (mai recent, euro). De exemplu, pentru PF 2 au fost trecute \n conturile firmei care ar trebui s` execute lucr`ri de modernizare (VA TECH) dou` tran[e a cte 30

S` [tii, Traiane, c` partidul mic e bun doar \n Bucure[ti: consum` pu]in, te strecori pe la recep]ii [i g`se[ti u[or loc de parcare pe lista unei coali]ii. Da c\nd ie[i cu el \n teritoriu, e[ti terminat. Nici nu [tii ce nasol e s` ai ceva-ceva vitez` [i s` intri cu partidu `sta mic \n ditai partidul mare. Uite, acuma, din PNL nu m` mai scoate nici SMURD-ul cu zece echipe de descarcerare!

de milioane dolari. Prima \n decembrie 2001, a doua \n decembrie 2003. |n intervalul de 2 ani, singura activitate a VA TECH la Por]ile de Fier 2 a fost s` \ncaseze cele dou` s` zicem avansuri. H`rnicia \n materie de pl`]i a Hidroelectrica (HE), mo[it` \ndeaproape de ministrul de resort, dl. Dan Ioan Popescu, ar fi putut fi explicat` de faptul c` are bani \n ne[tire, de nu mai [tie ce s` fac` cu dn[ii. Ei bine, aceast` ipotez` se \mpr`[tie \n spumele Dun`rii, \n urma ultimelor informa]ii pe care ne gr`bim s` vi le \mp`rt`[im: \ntre cele dou` tran[e de cte 30 de milioane, Hidroelectrica a \mprumutat bani, semn c` ce jumule[te de la noi nu satisf`cea foamea celor de la VA TECH. Consiliul de Administra]ie al HE s-a adunat \ntr-o [edin]` din ianuarie 2003, pentru a dezbate 19 puncte. Dup` ce au obosit alocnd sume de ordinul zecilor de milioane de lei, hop, la punctul 18, penultimul, a fost aprobat`, \n cteva secunde, acceptarea unui credit de 28 de milioane de franci elve]ieni. 28 de milioane de franci elve]ieni \nseamn` aproximativ 30 de milioane de dolari, adic` doza pe care o prime[te uzual VA TECH. Creditul a fost solicitat pentru finan]area repara]iilor grupului 5 de la PF1. Iar pentru ca totul s` r`mn` \n famiglie, banca furnizoare a creditului UBS Elve]ia este banca la care \[i \ncaseaz` VA TECH b`nu]ii de la HE. |n ritmul \n care evolueaz` rela]iile ministrului DIP cu VA TECH [i cu reprezentantul acestuia \n Romnia, anticip`m c` avem de-a face cu cea mai mare buzun`real` din istoria postrevolu]ionar` a Romniei. Mircea TOMA

Echipa de \nz`pezire a ]`rii preg`tindu-[i s`cule]ii de euro [i lop`]ica de \ntors paraii

Rodica St`noiu, un ministru pentru care corup]ia este cel mai de pre] drept c\[tigat prin democra]ie

O Maria Vlas al c`rei look ne face s` ne \ntreb`m nu dac` s-a \ntors adev`rata Maria Vlas, ci dac` adev`rata Maria Vlas a plecat vreodat`

Traian B`sescu, speran]a Opozi]iei la Prim`ria Romniei, [i Varujan Vosganian, un politician ambi]ios care, p\n` s` intre \n PNL, s-a tot izbit cu capul de pragul de jos electoral

14

academia CA}AVENCU
Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

MONDENII VECHI {I NOI Aoleu, Aoleu,


iubito, c\nd am fost ultima iubito, c\nd am fost ultima oar` aici parc` nu erau a[a de mari oar` aici parc` nu erau a[a de mari pre]urile. Nu credeam c` o mas` \n doi te pre]urile. Nu credeam c` o mas` \n doi te cost` de dou` ori mai mult dec\t de unul singur! cost` de dou` ori mai mult dec\t de unul singur! Am \ntrebat sala [i era s` m` ia chelnerii la Am \ntrebat sala [i era s` m` ia chelnerii la b`taie. Acuma cum proced`m? Facem b`taie. Acuma cum proced`m? Facem fifty-fifty sau sun`m un prieten s` fifty-fifty sau sun`m un prieten s` mai vin` cu ni[te bani? mai vin` cu ni[te bani?

Romnia,

]ar` de p`cat

muzeul figuran]ilor de cear`


Viorel face 3rei Sud Sex
loase \n via]a particular`. |n [ifonierul \ntredeschis din dormitorul s`u, \ntr-o cutie de [erve]ele, Fizz a ascuns o camer` de luat vederi care-i \nregistreaz` partidele de sex. (Dac` coechipierele lui de orgie [i orgasm transpir` peste m`sur` [i au nevoie urgent` de [erve]ele, ingeniosul Fizz a a[ezat o alt` cutie de [erve]ele pe noptier`, la \ndem\n`) Numeroasele partenere atrase nu de gloria b`iatului, ci de averea baban` a p`rin]ilor s`i, s\nt imortalizate f`r` [tirea lor \n scene XXX pe care apoi Fizz le degust` \mpreun` cu prietenii foarte apropia]i. Dac` zvonul c` \n colec]ia sa de gagici p`c`lite figureaz` [i o vedet` Playboy [i una Penthouse se va confirma, ac]iunile hip-hop-erului vor exploda la bursa ilegal` a casetelor porno.

indexul evenimentelor mondene

Ca-n paraiu lu Avraam!

Dup` cearta cu Animal X, b`ie]ii de la 3rei Sud Est au peLa barul lui Adi Minune, Orientrecut mai bine de un an \ntr-un tal Manele Club, un pahar de con de umbr` groas`. Desp`r]irea bere cost` 80.000, iar o sticl` de de Music & Music, casa de disvin 450.000! Cu toate acestea, curi a miliardarului, posesor de cic` barmanii nu mai contenesc Cristian` R`du]`, Costel Bobic nu s`-[i dezlipeasc` paraii de pe le-a priit deloc carierei. Asta nu frunte [i s` bage dedica]ii pentru le-a \mpiedicat \ns` pe doamnele consumatori: O sticl` de [am[i domni[oarele fane s` continue panie fran]uzoaic` de la Florin s`-i considere trufandale numai Fermec`toru, pentru toate subune de \ncercat. ~stimp, Viorel rioarele lui, dansatoarele din {ipo[, blondul trupei, a consim]it burice de sub mese!. s`-i acorde ceva din aten]ia sa unei doamne c`s`torite [i mai \n Se bastase una etate dec\t el, al c`rei so], om prosper de afaceri, \[i petrece grande balcone Revista italian` Novella 2000 mult timp prin cele str`in`t`]uri. scrie c` Moran Atias l-a p`r`sit, De c\nd a priceput c` \n schimbul \n fine, pe Adi Mutu pentru sentimentelor sale dezinteresate c\nt`re]ul Eros Ramazzotti. poate primi cadouri scumpe [i S`raca fat`, poate a-nv`]at [i ea aten]ii de lux, Viorel a \nceput s` ceva de la Mutu, printre ale fac` o navet` amoroas` r`zbit` c`rui multiple pasiuni se nu\ntre Constan]a [i Bucure[ti. |n m`rau, negre[it, muzica proast` ora[ul s`u natal st` [i-l a[teapt` [i erosul. \nghi]ind calmante Laura, prietena lui din ultimul cincinal, \n timp La omul decorat s` ce \n Bucure[ti \i \mpacheteaz` daruri scumpe Janine, amanta lui nu te duci cu sacul Valeriu Lazarov a primit de la cea neglijat` de so], \mbr`cat`-n regele Spaniei, Juan Carlos, neglij.
Medalia de Aur pentru merite \n munc`. La c\t s-a muncit la Surprize, surprize \n ultimul cincinal, Lazarov ar merita s` fie decorat [i de pre[edintele Ion Iliescu, cu preferatele lui, Steaua Republicii [i Ordinul Muncii clasa a II-a. {i, normal, s`-l cheme pe Regele Mihai s` le \nm\neze, ca s` se simt` [i Andreea Marin important`!

Virgil Ian]u glumind pe seama b\rfelor care sus]in c` se iube[te cu o produc`toare intens preocupat` de formula Vreau s` fii miliardar!
g\nd s`-i atrag` \n politic` sau alte \nc\lceli necurate. Mi[carea de aducere a vedetelor \n partide, ini]iat` de el mai demult (al`turi de Kitty Cepraga, despre care nu se putea spune totu[i c` ar fi neini]iat`), s-a dovedit falimentar`, iar el a renun]at. A[a c`, la petrecerea Danei de la Bonsai, proasp`tul coleg al lui B`sescu s-a distrat f`r` g\nd ascuns, a[a cum au f`cut [i ceilal]i invita]i: Giovanni Becali [i Dana, fosta iubit` a lui Pepe, Viorel Cataram` (mersi de poz`, doamnelor de la Story) [i nevasta, Rita Oni[ca [i Mure[an al ei sau Raluca B`dulescu [i decolteul ei opulent. Veninul [i c\nepa

{oping-pong aniversar
Cu ad\nc` durere jurnalistic` \n pix v` anun]`m c` degeaba ne-am bucurat v`z\ndu-l pe Cozmin Gu[` [optindu-i vehement complimente Danei S`vuic`, la petrecerea aniversar` de 34 de ani[ori a acesteia. De[i gusturile sale nu s-au rafinat \nc` \n asemenea hal, \nc\t s` nu se poat` l`sa atras de o duduie blond` dependent` de [oping precum S`vuic`, totu[i, Cozmin Gu[` ne-a declarat pe ton ferm c` este prieten vechi at\t cu s`rb`torita, c\t [i cu so]ul acesteia [i c` nu are de

e lung p`m\ntul, ba-i destr`b`lat!


P\n` nu te faci foc [i par` nu iese parfum
Joi sear`, sala Diplomat de la Hilton tr`snea a parfum de-]i muta nasul. |n`untru, cuconetul bine pudrat se a[ezase la mese [i zg\rma cu furculi]ele argintate \n ni[te gr`m`joare de c`rni]` pitite printre fire de iarb`. |n rest, se decerna acolo premiul revistei Unica pentru Parfumul anului 2003. |n numele revistei organizatoare de elegant t`mb`l`u aromat a gr`it cu tr`ire [i sim]ire Claudiu {erban, director executiv al Ringier Romnia, departamentul de reviste. Urechile mele ciulite cu grij` au auzit din gura lui Claudiu lucruri uimitoare, care mi-au \nv\rto[at [i mai mult m`dularul aten]iei. C` cic` Unica e singura revist` glossy pentru femei de pe pia]` care de]ine un concept 100% romnesc [i original. C` ei au luat ce-a fost mai bun din experien]a revistelor omoloage de pe pie]ele altor ]`ri mai experimentate [i, cro[et\nd \nv`]`turile occidentale, au z`mislit un concept romnesc [i original din scoar]`-n scoar]`: singura publica]ie lunar` lucioas` care promoveaz` adev`ratele valori, nu vedete de mucava coco]ate accidental [i doar temporar \n aten]ia publicului. Eu mi-am amintit doar de coper]ile lor cu Violeta de la Big Brother [i, mai nou, de aceea cu Maria Marinescu, de profesie fost` iubit` sus]inut` material de actualul st`p\n al inimii B\rl`dencei, [i am b`l`ng`nit din cap a aprobare. {i-am dat s` plec, fiindc` din combina]ia de terrine of pike perch [i minciunele dulci la desert mi s-ar fi putut apleca... |n drum spre ie[ire, am mai aruncat un ochi \n mul]ime, c\t s` v`d c` Virgil Ian]u a \nceput s` ias` cu iubita \n lume. Proasp`t divor]ata Roxana, produc`toare a emisiunii lui, Vrei s` fii miliardar?, aceea despre care zvonerii sus]in c` i-ar fi fost foarte apropiat` cu mult \naintea divor]ului, st`tea de-a dreapta lui cuminte [i t`cut`, [i doar din c\nd \n c\nd \i [u[otea ceva peste um`r. Romani]a Iovan \[i ]inea aviatorul de m\n` s` nu decoleze cumva f`r` ea. Mihai Albu purta bocanci de lac lungi p\n` peste genunchi [i-i f`cea complimente semidecente Danei Sota. Peter Imre st`tea nespus de aproape de iubita lui, Diana L`sc`rescu. Iar Andreea Esca \mp`r]ea gra]ii, pupici [i str\ngeri de m\n`, mai pu]in so]ului s`u, Alexandre Eram care, fiind \n juriu, abordase o min` sobr`. Glossy, comme a

Muzic` [i pervers
Chiar dac` muzica lui n-a dovedit prea mult` originalitate, Bogdan Croitoru, cel \mpropriet`rit cu numele de scen` Fizz, este un personaj care \ndr`zne[te mult [i are ini]iative spectacu-

Eland of Israel
Cititorii revistei Viva au declarat-o pe Mihaela R`dulescu cea mai elegant` femeie din Romnia. Ni se pare normal. R`m\ne ca cititorii revistei Capital s` declare c\te magazine Versace pentru gravide mai trebuie s` viziteze Elan ca s` ias` definitiv din Top 300.

Ai v`zut, b`, Gu[`? Ne-ai \njurat c\t ai fost la putere [i-acuma tot la noi \n Alian]` ai ajuns! Las`, b`, s`n`to[i s` fim, dac` e[ti b`iat de[tept po]i s` furi [i din opozi]ie c`c`l`u!

Inefable espaol?
Cosmina P`s`rin s-a apucat s` \nve]e limba spaniol`! Cine [tie ce mai are de g\nd? Oricum, dac`-[i pune rochi]a aia nou`, f`r` bretelu]e, ar avea mare succes dac-ar pleca pu]in prin discotecile spaniole, la cules de c`p[uni cu fri[c`.

Viva inamorata

Politicianul Cozmin Gu[`, care a renun]at la $-ul din PSD pentru a deveni PD, [i melomanul Viorel Cataram`, un fan al concertelor din Maybach, \n special fugile cu gagica pe Valea Prahovei
gociezi cu bolul alimentar, despre problemele de pancreas [i bil` care-i chinuie pe telespectatorii f`r` ocupa]ie. Atmosfera devine mai vesel` abia \n momentul \n care l\ng` tine se \nfig doua picioare acoperite discret de o fusti]` verde [i continuate \n sus cu una bucat` osp`t`ri]` blond`. Ea are grij` s` recomande bucatele, s` z\mbeasc` metafizic, s` scape chitan]ierul [i s` se aplece ad\nc de tot exact cu spatele la bursucul de serviciu sau s` gre[easc` nota de plat` [i s` se urce pe acela[i bursuc pentru a-i explica de aproape cum vine treaba cu o mic` eroare s`v\r[it` f`r` inten]ie \n timp ce manipula casa de marcat. Oarecum vesel e [i meniul, at\t \n form` c\t [i \n con]inut. Rubricile s\nt \nso]ite de un motto, iar unele dintre motto-uri s\nt destul de bine rumenite. Mic dejun S-a f`cut diminea]`, dom director!; Pe[te Musafirul e ca pe[tele: nu r`m\ne mult` vreme proasp`t; V\nat Uite-a[a o barb` avea!; Energizante: V` rog, scoate]i-m` din priz`!; Vin ro[u Puterea ursului gemeni \]i fac, nevast`!. Totu[i, Bursucul a plecat cam trist de la mas`, pentru simplul motiv c` vaca din ciorb` a fost cam b`tr\ioar` [i i-a provocat

Localul b`lan
Aten]ie, om la pro]ap`!
Cum Constan]a a fost zilele trecute gazda unor [tiri fierbin]i despre vremea extrem de rece, Bursucul Gastric a fost pe faz` [i, ca orice reporter bine inten]ionat, s-a aflat \n mijlocul evenimentelor. A ales restaurantul La Pro]ap, pe l\ng` care trecuse de c\teva ori, dar nu g`sise motiv s` intre. Nici acum nu a avut vreunul, lucru care nu l-a \mpiedicat s` p`trund` \ntr-un spa]iu cu aere de local v\n`toresc, c`ruia \i st`tea mai bine \n mijlocul p`durii, unde chiar ai [anse s` auzi pu[ca desc`rc\ndu-se la doi pa[i de fereastr`, dec\t \ntre blocurile banale, f`cute la norm` pe vremea ciudat` coinciden]` |mpu[catului. |n fine: ai \n jur mult verde, scaune grele, [emineu cu lumin` artificial` [i un televizor vechi pe care nu prea-l vezi, dar \l auzi, c`ci e dat tare pe Realitatea TV [i ai [ansa nesperat` de a afla, \n timp ce ne-

ceva dureri de f`lci [i de stomac, semn clar c` nu \ntotdeauna LEGEND~: g`ina b`tr\n` face ciorba de DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`; v`cu]` mai bun`. DD ca la mine acas`;

ca la m`-sa acas`.

Bursucul gastric Buc`t`rie: D D D ; pre]: ; WC: .

ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.

po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

frumoasa [i chestia

academia CA}AVENCU
Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

15

dosarele hardcore
Poveste cu o amant` cam Tut` [i-o nevast` de pesedist
Acum dou`-trei s`pt`m\ni, Hrebenciuc f`cea un calcul care suna, cu aproxima]ie, cam a[a: dac` fiecare pesedist \[i convinge nevasta s` voteze cu PSD, dac` fiecare nevast` de pesedist \[i convinge apoi neamurile s` voteze cu PSD, iar dac` fiecare neam de so]ie de pesedist \[i convinge vecinii s` voteze cu PSD, atunci partidul lui N`stase va c\[tiga alegerile f`r` probleme. N-avem de unde [ti dac` toate nevestele de pesedi[ti au pus botul la calcului lui Hrebenciuc. Dar [tim c` una, cel pu]in, a f`cut-o. Eroina acestei pove[ti este nevasta lui Gheorghe Tut`, [eful organiza]iei PSD din zona Furnica [i directorul SC Alpin SA. Doamna Elena Tut` a fost, probabil, at\t de convins` de calculul lui Hrebenciuc, \nc\t l-a \mpins dincolo de extrem. Astfel, d\nsa a \n]eles corect c` sarcina so]ului este de a convinge c\t mai mul]i oameni s` voteze cu PSD [i ce crede]i? a acceptat s` locuiasc` \n aceea[i cas` cu amanta! Acum, av\nd amanta mai aproape, \n aceea[i cas` cu nevasta, domnul Tut` o poate convinge mult mai u[or [i pe aceasta s` voteze dup` sugestia aritmetologului de partid Viorel Hrebenciuc. V` da]i seama, \n acest fel, domnul Tut` va aduce la vot dublul sumei care reie[ea din calcul! C`ci so]ia [i amanta, locuind sub acela[i acoperi[, nu mai au dec\t [ansa s` se \ntreac` \n a-[i convinge mai repede neamurile. Sincere aprecieri pentru pesedistul Tut`! Dac` fiecare pesedist i-ar urma exemplul [i [i-ar aduce amanta acas`, partidul lui N`stase va ob]ine at\t de multe voturi c` nici n-ar mai avea de ce s` fure alegerile! {menaj trois

Ambasadorul Romniei la Londra + Micky {pag`s Dother = Love Laura Andre[an


Bine, m`i Bine, Din nou despre poftele Ghibernea, s`m`i prind` Ghibernea, s`te prind` te nevast`-ta chiar cu fata lui Micky nevast`-ta chiar cu fata lui Micky corpului diplomatic {pag`? Tu nu [tii ce om de baz` ee[i {pag`? Tu nu [tii ce om de baz` [i
iploma]ia noastr` se mi[c` bine. Asta pentru c` unii din diploma]ii no[tri se mi[c` foarte bine \n situa]ii dintre cele mai str\mte. De pild`, Dan Ghibernea, fost parlamentar PSD, actualmente ambasadorul lui nea Nelu la Londra, cel despre care v-am informat recent c` a rupt leg`turile cu Sandra Stoicescu, antenista unu, dup` o idil` etern`, aproape cincinal`. Cu toate acestea, Ghibernea nu a intrat n te miri ce con de umbr`. Dimpotriv`, apropia]ii ambasadei vorbesc despre o alt` idil`, surprins` ntr-un punct culminant al ei (\n]elege]i ce vre]i) de chiar so]ia ambasadorului! C`, trebuie s` [ti]i, ambasadorul e nc` nsurat cu acte n regul` (cu o actri]`, pe care nu o mai nec`jim [i noi, pomenindu-i numele \ntr-un asemenea context dramatic). Numai ie[irile s\nt n neregul` cu domnul Ghibernea. Persoana care a aprins poftele corpului diplomatic ghibernian se nume[te Livia Mih`ilescu, este fiica unui pesedist cu acela[i nume, lucra la ambasad` [i, se spune, dup` flagrant ar fi fost trimis` urgentissim n patrie. V` e cunoscut numele Mih`ilescu? Desigur, e

streseaz` vecinii cu muzica orgiental`


De la o vreme \ncoace, pe Calea C`l`ra[ilor se petrec lucruri \nfior`toare! Nerecomandate, se-n]elege, minorilor cardiaci. Noaptea, mai ales, [i cu prec`dere din blocul S20, sc. 1, et. 7, ap. 31, r`zbat zgomote suspecte. Care pot fi zdr`ng`neli sacadate ale t`bliei patului sau ale unei cefe blonde izbite cu regularitate de perete, ]ipete guturale, icnete scurte, climaxuri homerice, totul \n grup organizat. Vecinii s\nt dezespera]i [i uzi de transpira]ie. Unii dintre ei au co[maruri erotice, nevralgii, [i-au schimbat p`rerea bun` pe care o aveau despre sex. C`ci vinovat` de chir`iala nocturn` pe cinci-[ase-[apte sau (dup` cum sper` to]i obseda]ii din redac]ie) chiar opt voci este Laura Andre[an, diva porno din Penthouse, prin]esa vibratoarelor din Regie, regina ne\ncoronat` a orgiilor la domiciliu! Treaba aia ([ti]i dumneavoastr`) \ncepe pe-nserat, c\nd \n fa]a blocului trag ni[te BMW-uri din care coboar` niscai jmekeri care fac fa]` distrac]iei. P\n` spre diminea]` \[i fac apari]ia [i alte m`rci de ma[ini, inclusiv neao[e, f`r` ABS [i alte tehnologii se vede treaba c` Laura nu face fi]e la [oferi. M` rog, treaba ei, cert este c` locatarii, oameni ai muncii, realmente nu pot s` doarm` \n tot vacarmul `la sexual, care, m`-n]elege]i, domin` palierul cu regularitate, de c\teva ori pe s`pt`m\n`. Au chemat [i poli]ia, care [i-a trimis organul s` fac` proces-verbal. Nefiind constatat` (de data aia) nici o ilegalitate, organul a plecat, cu capul plecat, iar programul nocturn al Laurei a continuat [i mai abitir! Tocmai de aceea facem apel, pe aceast` cale, la politicienii `ia despre care Laura declara, deun`zi, c-au invitat-o s` se \nscrie \n diverse partide. Dac` e vorba despre partide de sex, a[a cum b`nuim, poate pot face ei ceva, s` rezolve definitiv situa]ia sau m`car pe Laura.

c\t ]ine partidul la el? M` rog, astea-s c\t ]ine partidul la el? M` rog, astea-s treburi intime, n-ar trebui s` m`` treburi intime, n-ar trebui s` m amestec, dar totu[i, ]ie ce amestec, dar totu[i, ]ie ce comision ]i-a luat? comision ]i-a luat?

Mircea Geoan` [i Dan Ghibernea, doi copii de simpli generali pentru care p`rin]ii lor [i-au c`lcat pe inim` ca s`-i poat` cre[te mari ca civili sub acoperire diplomatic`
numele unui fost ministru demisionar, cunoscut mai degrab` sub porecla de Micky {pag`. Tocmai de aceea scandalul conjugal nu a avut dimensiunile publice obi[nuite n astfel de cazuri, adoptndu-se procedeul ciocu mic. Dar ce s` faci cu un cioc mic (\n]elege]i ce vre]i) atunci cnd dragostea e att de mare?! Biroul de moravuri u[oare

Grupul bucal-instrumental

16

academia CA}AVENCU
Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

interne]e f`r` b`tr\ne]e


Dac` voi nu m` WWW eu v` www

Dan, c`pitan de player


S`pt`m\na asta a trebuit s` scriu despre Kill Bill, vol. 1. |l v`zusem eu la DaKino, prin noiembrie, dar atunci m-a enervat c` n-avea subtitrare, iar sonorul cam l`sa de dorit. A[a c` a trebuit s` mi-l fac rost de pe un site (merci, Cristi!). Am observat c` se poart` \n ultima vreme la greu chestia asta cu luatul filmelor de pe un site [i vizionarea acas`, pe calculator. Cine n-are acces la vreun site (de regul`, acestea func]ioneaz` pe baz` de user name [i parol`) sau nu are ]eav`

(conexiune bun`) poate merge cu hard-ul prin c`minele studen]e[ti din Regie de unde se \ncarc` filmele cu basculanta, la pre]uri ridicole. Ei, [i aici voiam s` ajung. S` zicem c` ai f`cut rost de filme [i le-ai adus acas`... Acum, dup` ce ]i-ai dep`[it mustr`rile de con[tiin]` c` ai \ncurajat pirateria, vorba e cu ce le vezi pe ele, pe filmele? |]i trebuie: 1) un player bun (Windows Media Player-ul nu e chiar at\t de performant) [i 2) un pachet de codec-uri. Din c\te am v`zut pe la prieteni, BSPlayer conduce deta[at \n topul player-elor. E mic, e gratis

De mult prea multe ori ne gr`bim s` judec`m un om [i faptele sale. De mult prea multe ori rdem de o idee a unui om. De mult prea multe ori tindem s` ne batem joc de munca de o via]` a unui om, doar pentru c`, \n egoismul att de specific rasei umane, ni se pare c` suntem mai de[tep]i dect oricine altcineva. Renun]a]i la astfel de prejudec`]i, deschide]i-v` mintea [i inima, [i vizita]i http://jokubonis.20megsfree.com, site-ul inventatorului ro]ii p`trate. V` propun o ghicitoare: cine este cel c`ruia i se adreseaz` acest mesaj? Am [i eu vreo 20 de cunoscu]i la mititica. Dac` po]i s` bagi [i tu \n melodii pe Ion Ion zis Cu]it, pe Cotor, pe {tiulete zis Rang`, pe Brebenel zis Cotinea]`, pe fra]ii mei din Ferentari, pe CoaieDulci, pe Ibric. E[ti cel mai campion. V-a]i prins? Nu? V` mai dau un mesaj-indiciu: Haoualeu... ej cel mai tare, s` moar` barza mea de p` cas` dac` te mint. B`rbulescu Pentagon. Bine, nu v` mai men]in \n suspans, este vorba despre Adrian Rud`rel, de la

(se poate downloada de la www.bsplayer.org), are [i o versiune \n limba romn`, vede o gr`mad` de tipuri de subtitr`ri, se poate configura u[or (font, vitez`, m`rime ecran etc.), consum` resurse pu]ine spre deosebire de Windows Media Player 9 [i poate face capturi. Bun, problema ar fi la codec-uri. S\nt o gr`mad` pe Internet, totul e s` nu ]i le pui pe toate o dat` pentru c` se calc` pe b`t`turi [i n-o s` mai mearg` ca lumea nici unul. Eu unul folosesc de ceva vreme K-Lite Codec Pack (gratis [i el la adresa www.free-codecs. com), care vine chiar cu BSPlayer \ncorporat. Problema

e c` am [i filme pe care nu le pot vedea \n formula aceasta. De-aia vin [i v`-ntreb: voi ce codec-uri folosi]i? Care vi se par cele mai bune? R`spunsurile o s` le public`m tot aici. Acum tot ce ne mai lipse[te ar fi subtitrarea, \n romn` sau m`car \n englez`. Dar acestea se g`sesc u[or. Uite o adres` romneasc`: http://subtitrari.softpedia.com (aici am g`sit Kill Bill), sau uite alta: www.divxsubtitles.net (necesit` o \nregistrare sumar`). Hacker, poli]ist texan
danielgoace@catavencu.ro

www.rudarel.com.
Sistemul medical romnesc este la p`mnt. Medicii sunt la p`mnt, spitalele sunt la p`mnt, dot`rile sunt la p`mnt, medicamentele sunt la p`mnt, pacien]ii sunt aproape \n p`mnt. Nu se poate a[a ceva. P`i, liliecii din Australia au condi]ii mai bune dect bolnavii romni. Au spitalul lor, cu asistentele lor, cu tot ce le trebuie, inclusiv cu site pe Internet la http://www. athertontablelands.

com/bats/body.html.
Sim]i]i uneori c` totul e prea roz \n jurul dumneavoastr`? Sunte]i \nconjurat [i asaltat de lucruri frumoase? V` este uneori dor s` v` \nsp`imnte ceva? Vre]i s` vi se reaminteasc` ce cruzi [i r`i pot fi oamenii? Da? Ei bine, atunci am o adres` pentru dumneavoastr`: www.crimelibrary.com/serial_killers/weird, o colec]ie de rapoarte despre criminali \n serie [i abominabilele lor fapte.

Net plus ultra

|n sala drepturilor, intrarea e permis` doar cu st\ngul


Sala Drepturilor Omului de la Parlament are o u[` foarte frumoas` de care, dup` cum observa]i, nu po]i trece cu telefonul mobil. Un lucru de bun sim], chiar [i pentru o astfel de sal`, a drepturilor de tot felul. Ce deranjeaz` este c`, de[i e interzis cu mobilul, am v`zut intr\nd acolo o gr`mad` de politicieni corup]i, cu handsfree. Sigur, nu po]i rezolva cu un simplu A4 lipit pe o u[` ce n-a putut Justi]ia s` fac` \n at\]ia ani. Dar n-ar fi stricat dac` pe u[` s-ar fi pus [i o coal` cu un plic alb t`iat de un X la fel de hot`r\t. Av\nd \n vedere ce figuri ilustre \i trec pragul, ni s-ar fi ment s` fie interzis [i accesul cu drept din istoria Romniei. p`rut de bun sim] ca la Sala dreptul. Cu dreptul omului APADOR din Damasc Drepturilor Omului de la Parla- politic romn cel mai \nc`lecat

Ploaia de stele artaos


Bine a]i venit la restaurantul cu specific olandez Mrean van Ghelie! Da, v` rog, pofti]i! Lua]i loc aici, la mas` [i, dac` vre]i, v` putem pune haina \n cuher. S` v` aduc un menui? A, dori]i deja s` face]i comando. Avem a[a: ciorbi]` de pere[oareci [i ciorb` \n burt` cu ardei pute. Felu doi: somnon afiume, cardan bleu, de[al`u \n sos m\nier [i paste cu descalzzone. De b`ut: bere [i ]uic` f`r` alcoohol, stela artoi [i ar[inel, berengenbeer [i, dac` s`rb`tori]i ceva special, [amponie [i-o fat`. Specialitatea coasei

LIBERTE, Egalite, infrac]ionalite

academia CA}AVENCU
Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

17

culta noastr` cea de toate zilele


Teofan a trecut de la Casa Domnului la casele na]ionalizate
botezat Academia misionar` a Valahiei Mici. Menirea acesteia ar trebui s` fie combaterea sectelor neoprotestante \ns` e suficient s` ie[i pu]in pe str`zile Craiovei ca s` vezi c` misionarii Se pare c` t\n`rul arhiepis- protestan]i \[i \mpr`[tie matecop al Craiovei [i mitropolit al rialele propagandistice f`r` s`-i Olteniei Teofan Savu [i-a des- \ntrebe nimeni nimic. |n timpul coperit reale aptitudini de agent. Nu, nu v` g\ndi]i la prostii, ne referim la un alt tip de agent dec\t cel la care v-a]i a[tepta. E vorba de aptitudinile de agent imobiliar ale lui Teofan, care, de cur\nd, [i-a tras sub sutan` superba cas` din Craiova a marelui om politic, inginer [i inventator Barbu Drug` cas` care, \n timp, a fost restaurant militar [i hogeac de [eptic pentru Ceau[escu. Din motive pe care nici ~l de Sus nu le-ar putea \n]elege, dec\t dac` ar locui c\]iva ani \n Romnia, Consiliul Local i-a dat casa lui Teofan, \n loc s-o retrocedeze mo[tenitorilor. Nu departe de aceast` cas`, pe strada Mitropolitul Firmilian nr. 20, p`rintele Teofan a mai cump`rat un adev`rat palat, cu numai 4 miliarde de lei, \n condi]iile \n care doar terenul de sub c`soi cost` de c\teva ori mai mult. |n casa lui Barbu Drug`, care ar fi trebuit s` fie muzeu memorial, nea mitropolitul a instalat un a[ez`m\nt pe care l-a `sta, cl`direa Academiei misionare a Valahiei Mici bubuie \n fiecare sear` de at\tea manele, \nc\t vecinii au \nceput s` cread` c`, Doamne iart`-ne, Fiul s-a re\ntors pe p`m\nt sub forma unui Copil care se tot laud` c-o Minune. Prozeli]ia misionarului

Scandal colgate la Cotroceni! Baroniada, faza pe Br`ila


La Br`ila, senatorul Viorel Balcan se chinuie s` ajung` cu orice pre] baron local. Dac` nu cumva a [i ajuns. Iar dac` a ajuns, \nseamn` c` se chinuie s` ajung` un [i mai bun baron local. {i asta pentru c` de ceva vreme se str`duie[te s` atrag` \n oastea PSD-ului solda]ii din oastea Domnului. Balcan a \ntocmit un plan de cooptare \n PSD a c\t mai multor preo]i [i chiar \nscrierea lor pe listele de consilieri locali, scop \n care promite, [i pe fa]` [i prin dos, ridicarea de noi biserici [i repararea celor existente, bine\n]eles, cu condi]ia adeziunii. Ideea se pare c` vine de la Raluca Rusu, [efa TSD Br`ila, al c`rei so] este pop` [i crede, vezi bine, \n ideea raiului p`m\ntesco-pesedist, plin de vile [i gipane. Ultimul obstacol care st` \n calea planurilor electorale ale celor doi este, s` nu v` vin` a crede, tocmai Cassian Cr`ciun, episcopul Dun`rii de Jos, care nu vrea s` dea verde preo]ilor la \nscriere \n politic`. Normal, spre necazul lui Balcan care, \n intimitate, crede probabil c` ce-i frumos (respectiv func]iile, vilele [i gipanele PSD-ului), [i lui Dumnezeu \i place [i este de acord cu ele. Jeep, jeep, ura!

Lumea e un tartru, [i actorul e nea Nelu

Salut, domnule Castor! S` tr`i]i, tovar`[e Fidel Castro! V` deranj`m pentru a v` prezenta imaginea de mai sus, surprins` acum dou` s`pt`m\ni. |mprejurarea conteaz` mai pu]in, ce intereseaz` mai mult este culoarea din]ilor de jos ai lui Ion Iliescu. Este vorba, dup` cum vede]i, de galbenul lanurilor de gr\u, culoare prezent` [i pe tricolorul nostru, ce semnific` faptul c` Romnia este, nu-i a[a, gr\narul Europei. S` facem din bombe tractoare. {i pra[ile din armele nucleare! pare a spune nea Nelu, exponentul comunismului luminat care, cu aceast` ocazie, \mbr`]i[eaz` dintr-un foc toate cele 3 culori ale drapelului na]ional: ro[u, de la carnetul de partid pe care-l ]ine la piept, galben, de la culoarea din]ilor pe care-i ]ine la mandibul`, [i albastru. Albastru, bine\n]eles, de la culoarea aluni]ei de pe obraz.

Vladimir Ilici Canin

18

academia CA}AVENCU
Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

reclame de ras
Pe manele [i buricul Capitalei danseaz`
Adrian (fost Copilu) Minune [i-a tras bar chiar n centrul Capitalei, cu firm` [i poz` nalte, dup` cum pute]i vedea. {i totu[i, b`rule]ul a fost astfel f`cut nct s` fie exact pe m`sura patronului. Adic` la subsol. Poate [i pentru a fi mai aproape de eroii adev`ra]i, care au murit tot aici, dup` cum se vede pe inscrip]ia de l\ng` bar. Ca s`-i face s` regret` c` au dat zile de la ei pentru a[a ceva. Minodora la Minim

v-am print vr`jitoarelor


Veni]i cu noi pe programul CO2!

Hobby or not to be
Dup` invazia [colilor tip bune maniere, dansuri de societate & modelling cu scopul de a deprinde n rndul domni[oarelor bul`neala ca la carte, a venit rndul altor forme de nv`]`mnt s` se remarce. Sper`m ca, nc` de la prima promo]ie a [colii din reclama de mai jos, s` vedem roadele cursurilor predate. Adic` la fata de la pagina 5, pe lng` banalele ador s` c`l`toresc, mi place s` m` distrez [i s` ascult muzic`, s` apar` din cnd n cnd preferin]e noi: Hobby-ul meu e schizofrenia, Colec]ionez reful`ri vechi din toate ]`rile sau n timpul liber practic paranoia pe echipe. Psihanaliza Minelli

Aceasta este o reclam` ap`rut` \n Ziua de vineri, 23 ianuarie pe ultima pagin`. Clientul, S.C. Distrigaz Sud, a avut o sc\nteie de creativitate [i s-a g\ndit c` ar fi mai cool s` o dea pe partea cu mi[touri, cu glume, cu

astea... s` se mai r\de [i consumatorul de gaze c\nd se d` jos din bloc cu apartamentul. Citez: Ne face infinit mai mult` pl`cere s` v` vedem \n birourile noastre dec\t la [tirile de la ora 5. Hai c` le-a]i zis-o, nenic`!

I-a]i ars [i de data asta! Care va s` zic`, nici nu se compar` pl`cerea mare, c\nd ne vede]i la dvs. prin birouri, cu pl`cerea mic`, da ori[ic\t, c\nd ne vede]i la [tiri. Gaz de necaz

abera]ia de libertate
Poemul e o trestie g\nditoare
Pu[oiu Constantin nu este un nume de anvergura [i impactul unor Homer, William Blake sau Pu[i Dinulescu, dar ar putea fi. Omul este serios, e din jude]ul Vlcea, se ]ine de treab`, a scris p\n` acum peste 200 de poeme istorice, religioase, aste \ntrebe: Domnu Pu[oiu, nu v-ar interesa o asociere cu profil castane, zmeur`, afine, ciuperci?. Atunci c\nd e[ti serios [i te ]ii de poezie, afacerea cu fructe de p`dure e ca [i f`cut`. Verdict: rim`!

Unii beau numai Gr app` chioar`


C\nd am v`zut pentru prima oar` reclama de mai jos, ap`rut` \n str`in`tate, ni s-a p`rut foarte original`. La a doua citire, \ns`, ne-am dat seama c` sun` totu[i a ceva foarte-foarte cunoscut [i omul, c\teva sticle de ness la mult mai tare, p`rerea noastr`. serviciu. P`i, nea V`c` a renun]at cu mult Nae liChioru timp \nainte la gui, ca s` poat` s` bea [i el lini[tit ca tot

Garsomiera
Da, s\nt domni[oar` [i a[ vrea s` am [i eu o familie. A[ vrea s` am garsoniera mea unde s` stau cu ministrul meu, s`-i zic iubi [i s` ne pup`m. Ministrul locuin]ei era dr`gu], dar nu vrea s` \mi r`spund`. A[a c` m-am g\ndit c` poate alt ministru ar vrea. Poate s` fie [i ministrul agriculturii. Oricum n-o s` semene cu `la mic. Bul` [i mini[trul trale, sociale [i, poate, o s` mai scrie. C\nd e[ti serios [i te ]ii de poezie, nu se poate s` nu apar` \ntr-o bun` zi un sponsor-editor care s`-]i bat` la u[` [i s` te \ntrebe: Domnu Pu[oiu, nu ave]i cumva ni[te poeme istorice, religioase, astrale sau m`car sociale?. Dac`, din diverse motive (istorice, religioase, astrale, sociale), afacerea cu poezia nu se leag`, exist` toate [ansele s` apar` un investitor str`in sau cona]ional care s`-]i bat` la u[` [i s`

unora le place jaful


CET doresc eu ]ie, dulce Romnie

academia CA}AVENCU
Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

19

Din nou

Profit\nd de frigul din casele oamenilor, edilii de la Ia[i [i-au pus o hain` mai scump` pe ei
Nici la Ia[i iarna nu-i ca vara. Iarna este frig. La Ia[i e at\t de frig, c` \n cur\nd vor disp`rea c\inii comunitari de pe str`zi, iar \n locul lor vor ap`rea pinguinii maidanezi. Ce mai, e aproape la fel de frig ca \n Finlanda. Apropo de Finlanda: oamenii de acolo, av\nd foarte mare experien]` \n degerat, au g`sit c\teva solu]ii care s` fie aplicate peste tot \n lume unde exist` acest flagel, al frigului. Una dintre solu]i apar]ine Fortum Engineering Ltd., o firm` care produce cazane. Sf`tuim locuitorii Ia[iului s` nu arunce cu[mele-n sus de bucurie, c`ci cazanele finlandezilor, din p`cate, s\nt numai pentru c`rbune. Nu-s, a[adar, cazane de ]uic`, de[i, sincer vorbind, cred c` astea ar fi ajutat ceva mai mult. Pe la \nceputul mileniului, Fortum Engineering Ltd a fost solicitat` de Termoelectrica s` retehnologizeze ni[te cazane ale CET Ia[i. Finlandezii [i-au f`cut treaba p\n` \n 2002, cum le cerea [i contractul, au \ncasat 15 milioane de coco [i au plecat \napoi \n ]ara lor, unde-i frig [i bine. Dar au l`sat [i un bile]el, lipit pe cazane, \n care spuneau c` e bine s` se ard` numai c`rbune de calitate. C` altfel, poc! Dac` nu se respect` normele de calitate, bancul `la cu Arde Ia[iul! se va transforma \n Nu mai arde un calorifer \n tot Ia[iul!. Nici nu au apucat s` plece bine finlandezii, c` s-a [i auzit poc!. Un cazan de la CET a explodat, pentru c` Termoelectrica b`gase pe g\t CET-ului c`rbune cu volatilitate de 15% de[i aceasta trebuia s` fie de cel pu]in 22%. Explica]ia vine tot din zona volatilit`]ii: bine\n]eles c` diferen]a la procent s-a volatilizat \n comisoane. Pentru cei care [i-au debran[at mai t\rziu caloriferele, amintim c` volatilitatea este factorul care determin` capacitatea de ardere a c`rbunelui. Dac` factorul este mai mic dec\t trebuie, c`rbunele nu arde, presiunea creste [i, poate ne repet`m pe undeva, poc!. Bubuitura de la CET s-a auzit p\n` \n Finlanda, a[a c` oamenii de acolo au venit din nou la Ia[i, s-au \ncruntat [i au spus: \nc` un poc [i noi suspend`m garan]ia cazanelor (ceea ce ar duce

la cass`
Privatizarea s-a \ncheiat, capu la fund
Yasser ArAPAPS afl` cu \nt\rziere c`, \ncep\nd cu luna ianuarie 2004, angaja]ii APAPS Bra[ov au fost disponibiliza]i \ntruc\t agen]ia a privatizat tot ce era de privatizat prin jude]. Acum, PSD-ul nu mai are de ce s` treac` prin Bra[ov, \n afara cazurilor c\nd are drum spre Poian`. C`ci, la Bra[ov, iat`, devine de actualitate un mai vechi [i nemuritor vers de-al poetului Radu Vasile Mischiu: Nu mai e nimic de furat!

Brother-brother, da ca[cavalu-i pe bani


CET Ia[i \n exact aceea[i faz` de dinainte de retehnologizare). {i a mai trecut o iarn`, timp \n care m`muca Termoelectricii, nenea DIP, [i-a luat m\nu]a de pe CET, trec\nd-o \n subordinea Prim`riei Ia[i. Sau, cum se spune mai nou, pe tarlaua lui Gigi Nichita, primarul interimar. A urmat o nou` licita]ie de c`rbune, de ast` dat` supervizat` de Gigi (\ntr-un numar trecut, se ar`ta tot aici c` licita]ia a fost c\[tigat` de fosta banc` Unirea, cea falimentat` de ru[i). Consecin]a: \n ultimele 4 luni, deja celebrul poc! de la CET s-a auzit de dou` ori: dou` cazane au f`cut explozie, l`s\ndu-i pe ie[eni pentru ceva vreme cu caloriferul pe post de frigider. Ceea ce va duce la un \nghe] profund \ntre CET Ia[i [i Fortum Engineering Ltd. Situa]ie \n care, d\rd\ind de frig, ie[enii au [i \nceput s` le ureze celor ce fac afaceri pe banii lor de c`ldur` s` aib` parte [i pe lumea cealalt` tot de cazane. Dar de unele muuult mai rezistente. CET it be
|l mai [ti]i pe Florin de la Big Brother? Nu se poate s` nu v` aminti]i figura lui. Dac` nu v-o aminti]i, atunci da]i repede pe Animal Planet [i o s` v` da]i seama imediat despre cine-i vorba. Yasser ArAPAPS a aflat c` omul s-a f`cut \ntreprinz`tor: [i-a deschis o [coal` de schi \n Predeal. Yasser ArAPAPS se bucur` pentru el, fiindc`, din c\te re]ine, individul chiar avea nevoie de pu]in` [coal`.

Yasser ArAPAPS

Ce mare Breaz`!

Gigi Becali de la Steaua \nscrie golf dup` golf


iarb` pe care ni[te indivizi dau cu ciomagul \ntr-o bil` alb`, sensibil mai mare dec\t o c`c`reaz` obi[nuit`. Scopul lor este s` bage bila \ntr-o gaur` ca de gu[ter, [i exact asta a \ncercat s` \nve]e [i nea Gigi la Breaza. Cu acest nobil obiectiv \n g\nd, nea Gigi s-a l`sat \nconjurat de vreo 8 instructori de golf [i a-nceput s` dea la bila aia, m`i vere, de-ai fi zis, dac` bila n-ar fi fost at\t de alb`, c` d`-n Malonga Parfait. Domle, sincer vorbind, ne bucur`m pentru nea Gigi. Dac` va \nv`]a s` joace bine acest sport al biznismanului modern, atunci va avea ocazia s`-l bat` pe Viorel Cataram`, un obi[nuit al clubului, [i la golf, nu numai la Antena 1. Ba, dac` m` g\ndesc bine, ar putea s` fac` un serviciu [i suporterilor Stelei: ar putea s`-l \nve]e ni]el golf [i pe Pi]i. Care, cine [tie, poate astfel se va decide s` lase \n sf\r[it zarul. S-ar descurca mult mai bine cu bila, c` asta are mai pu]ine col]uri! Staul de drept

Gigi Becali, pre[edintele Stelei [i al Partidului Noua Genera]ie, a fost s`pt`m\na trecut` la munte. Ei, dar r`ut`cio[i mai s\nte]i! Scopul urc`rii lui nea Gigi la munte a fost altul dec\t transhuman]a. El [i-a l`sat acas` mioarele, c\inii, badigarjii [i restul vie]uitoarelor de la Pi-

pera [i a descins de unul singur pe paji[tile de la Breaza, unde ni[te oameni din str`in`tate au amenajat un teren de golf acoperit. Ce este un teren de golf acoperit? Un teren de golf acoperit este, cum v` spuneam, un fel de paji[te da una cu acoperi[. Adic` un fel de saivan cu

Buricele digitale nu las` amprente


La o agen]ie Loto din Arad, un ho] a furat terminalul prin care s\nt \nregistrate biletele de joc, iar apoi, dezam`git c` n-a g`sit \n`untru nici m`car un milion de dolari, a aruncat aparatul \n Cri[ul Alb. Cred c` e tot `la care i-a furat unui prieten un monitor, t`indu-i firele cu cu]itul, [i fiind ferm convins c-a pus m\na pe un calculator. Dac` nu intr` la p\rnaie [i continu` s` se ocupe de infrac]iuni de-astea electronice, \i recomand s` \ncerce s` sf\[ie cardurile [i s` fure banii din ele sau, mai inteligent, s` sparg` un casetofon din care se-aude Anna Lesko, s-o ia ostatic` [i s`-i cear` lui Columbeanu bani ca s` i-o dea \napoi. S` i-o dea \napoi lui Marian Ionescu. Girus Card

20

academia CA}AVENCU
Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

Foamea culpa

80 de zile [i multe nop]i \n jurul P`mntului


Sorin Marin, Dan Chi[u, C`t`lin Mih`escu [i Ovidiu Gyarmath au plecat \n jurul p`m\ntului nu la plimbare, cum i-ar fi pl`cut prietenului Chi[u ci pentru a duce personal, din partea Funda]iei Anonimul, invita]iile la Festivalul Interna]ional de Film Anonimul, a c`rui prim` edi]ie va avea loc \n septembrie, la Sf\ntul Gheorghe. Cel dint\i popas l-au f`cut la Moscova. Citi]i despre aventura lor [i, ca prim` observa]ie, remarca]i c` Moscova nu crede nici m`car \n lacrimile lui Dan Chi[u.

Ce c`uta Romnia \n lume?


[tiri din presa str`in` de la ei
Miracolul de la spitalul din Ploie[ti, unde doi bebelu[i, declara]i mor]i la na[tere, au \nviat dup` patru luni, a ajuns [i \n paginile cotidianului Seattle Times. Dup` at\]ia ani \n care n-au [tiut dec\t de copiii str`zii, iat` c` ziari[tii str`ini s-au g\ndit [i ei \n sf\r[it s` ne mai scuteasc` cu criticile [i s` scrie [i despre copiii no[tri supradota]i, capabili de astfel de minuni. Reuters pomene[te despre cele patru icoane f`c`toare de necalific`ri ale lui Iord`nescu, despre bisericile ctitorite de Gigi Becali dup` fiecare reu[it` a lui Claudiu R`ducanu [i despre cum \[i f`cea Andone semnul crucii cu limba-n gur` \n timp ce-l \njura printre din]i pe Valentin Ceau[escu. Dac` fotbalul ar fi a[a cum ar trebui s` fie, adic` dac` s-ar juca \ntre altar [i pronaos, iar reprizele s-ar numi liturghii, am ie[i campioni mondiali \n fiecare duminic` [i de toate s`rb`torile religioase. Totu[i, ce dreaqu s-a \nt\mplat la Copenhaga, Doamne iart`-m`?! O fi \ncurcat nea Puiu a[ezarea \n buzunare a icoanelor? Sau te pomene[ti c-a fluierat \n autocar vreun credincios sup`rat c` e ]inut mai mult pe banc`? ca]iei potrivit c`reia homosexualii [i cei cu ticuri nervoase s\nt incompatibili cu meseria de profesor. Domle, eu, dac-a[ mai fi licean, a[ fi pentru interzicerea homosexualilor nu numai \n r\ndul profesorilor, ci [i \n cel al femeilor de serviciu. Dar cu condi]ia s` fie angajate numai lesbiene cu ticuri erotice. Dup` ce a g`zduit acum c\teva luni o compunere a premierului N`stase, Washington Times afirm` c` \n Romnia comunismul este bine-mersi [i la putere. De unde naiba or fi tras `[tia aceast` concluzie? Te pomene[ti c` N`stase le-a dat ]eap` [i le-a pl`tit interviul de acum dou` s`pt`m\ni \n bancnote de-alea comuniste de 100 de lei! USA Today zice c`, \n Romnia, anul trecut au fost produse cereale modificate genetic. Gata, [tim despre ce-i vorba! E vorba de coceanul de porumb modificat genetic astfel \nc\t s` creasc` pe el un ]`ran a[ezat pe vine. O nou` cucerire a [tiin]ei romne[ti, care, prin mijloace s`r`c`cioase, iat`, reu[e[te s`-i bat` \n continuare pe faimo[ii cercet`tori str`ini. Secretul [tiin]ei romne[ti? Nu se \ncurc` \n h\rtii! Andreea Rompresca

Dac` Moscova nu mai crede \n lacrimi, sigur de la puci \ncoace, crede \n dolari pentru c`, mai nou, nu trebuie s` te mai duci la Londra sau Paris ca s` te spargi \n figuri. E de ajuns s` supor]i dou` ore [i jum`tate de \nghesuial` \n Aeroflot-ul de colec]ie, ca s` po]i s` pulverizezi vreo zece mii de parai, \n nici juma de zi. Pentru c`, fra]i bizoni, aici e scump!!! Sunt crciumi \n care suta de dolari e doar [paga s` prime[ti masa, ca s` nu mai vorbesc de Papagal (un bar fi]os din centru), unde o cola \]i [ute[te din buzunar tot o sut`. Uniforma de strad` este 600 SEL, ultimu tip, garnisit cu G 500, AMG de preferin]`. Amndou`, Mercedes, sper c` v-a]i prins; G-ul e plin cu nobody-garzi \narma]i pn` \n din]i, de cele mai multe ori poli]i[ti, pl`ti]i \n particular cu bani buni [i verzi,

Prieteni, sta]i pe l\ng` mine s` nu v` r`t`ci]i! V` avertizez c` P`m\ntul nu e plat ca o farfurie, ci rotund ca o portocal`. De aceea, c\nd o s` ajungem \n emisfera sudic` [i o s` umbl`m cu capul \n jos, ave]i grij` s` nu pic`m, Doamne fere[te, de pe Terra! Iar ca ghid cu experien]`, \mi amintesc perfect: portocala asta nu st` pe trei elefan]i [i, dac` am c`zut, c`zu]i r`m\nem. Trei bravi membri ai expedi]iei \n jurul lumii flanc\ndu-l pe celebrul snob-trotter Dan Chi[u, un veritabil Badea Sc\r]an al zilelor noastre
ca s` fie civili. Nici pentru taxiurile din Moscova, suta de dolari nu-i o necunoscut`; nu [tii ruse[te, po]i s` o pl`te[ti de la Hotel pn` \n Pia]a Ro[ie, distan]` altminteri acoperibil` cu o sut` de ruble (vreo trei dolari). Hai c` v-am aburit destul cu Moscova, care, trebuie s` recunosc, e frumoas` foc iarna cnd ninge [i Grecea al lor \[i face treaba bine, iar lui B`sescov nu i se pun be]e \n roate. Despre Kremlin, numai de bine; pe Lenin l-au retras pu]in pentru machiajul anual. {i dac` vrei s` \]i cumperi de mncare, trebuie s` r`scole[ti \n lung [i \n lat. Te-ncurc` p`durea de cazinouri, pline cu fuluri de dame \mbl`nite cu milionari \n coad`. Trai pe v`trai, pe banii T`tuc`i, dup` o privatizare dubioas` ce a \nceput s` dea frisoane chiar [i Abramovilor, care au p`r`sit Rusia de mult, [i acum fac pe Mutu. Drept care am plecat spre India, sau cel pu]in a[a am crezut noi, pentru

c` am stat \n aeroport vreo 9 ore. {i pro[ti fiind, carte ne[tiind, ne-am a[ezat la mpinge tava; repet, autoservire cu minile tale, prin \mpingerea unei t`vi slinoase de plastic, unde dou` sute de dolari nevinova]i ne-au p`r`sit cu lacrimi \n ochi, c` au v`zut [i ei ce am comandat: trei mnc`ri [i o friptur`. Feri]i-v` de ru[i, c` `[tia mai au Putin mam` [i de mult deloc Daily Record calific` ca abt`tuc`. Dan CHI{U surd` decizia Ministerului Edu-

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU
Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

21

s`pt`m\na str`inilor
O companie japonez`, Takara Co, a inventat un aparat care fabric` vise la comand`, denumit Yumemi Kobo, [i care te ajut`, utiliznd muzic`, lumini, mirosuri, s` visezi cam ce-]i dore[ti. Dar [i aici le-am luat-o nainte tuturor: \n Romnia func]ioneaz` de mai mult` vreme un aparat de fabricat co[maruri, pe nume Scena Politic`! Un olandez s-a f`cut pachet, [i-a legat fundi]` [i s-a trimis iubitei sale din Polonia. A[a arat` visul multor femei: s` primeasc` un b`rbat gata legat! Trei pensionari britanici au anun]at c` vor face nconjurul lumii cu tractorul. Ideal ar fi ca, n dorin]a de a se dovedi [i buni agricultori, cei trei s` fac` turul lumii de dou` ori: o dat` ca s` are [i s` semene, iar alt` dat` ca s` culeag` ce au sem`nat! Un camion care transporta bere a c`zut ntr-un ru nghe]at din Siberia, [oferul reu[ind s` se salveze. Normal c` a intervenit armata, care a salvat butoaiele de bere. Hai noroc! Liderul sindical Masaaka Mori, de la Japan Railways, sus]ine c` majoritatea sinuciga[ilor care se arunc` sub tren aleg curse ale companiei sale, ceea ce provoac` ntrzieri. El a f`cut un apel la viitorii sinuciga[i s` mai aleag` [i companiile concurente! Iat` un exemplu de con[tiinciozitate [i punctualitate pn` la moarte, [i chiar un pic [i dup` aceea! La Forumul Mondial de la Davos s-a interzis portul cravatei pentru a da un aer mai informal discu]iilor. Ei, se pare c` va veni [i vremea modei impuse de oameni de afaceri de la noi care umbl` n trening [i ncearc` s`-]i vnd` diverse produse pe strad`. {i s\nt foarte informali!

r`spunsuri la scrisori
Alexandru Laz`r (Bucure[ti): Am primit scrisoarea [i am r`mas [ocat de bancurile vulgare din respectiva publica]ie. Se pare c`, toAgenCIA de pres` tu[i, p`c`lesc [i ei ni[te cump`r`tori! local. E, ntr-adev`r, o prognoz` perfect`! Alin C. (Bucure[ti): Lupta contra snobilor este unul dintre obiectivele noastre, a[a c` gnd la gnd cu bucurie!

{i elefan]ii se \mpu[c`
|n statul Meghalaya din N-E Indiei, patru elefan]i, dup` ce au b`ut ca porcii bere de orez, s-au leg`nat nu pe o p\nz` de p`ianjen, ci pe o linie de \nalt` tensiune murind electrocuta]i. Acum abia pricep de ce pe c\inele meu, care mi-a m\ncat mi[ele[te 1 kg de c\rn`ciori de bere [i apoi cotletele [i c\rna]ii de vin, l-a durut \ngrozitor capul [i a fost mahmur o zi \ntreag`. Norocul lui c` nu ]in \n cas` c\rna]i de scrum sau de ]ig`ri [i c` orgia s-a petrecut pe stomacul plin. Cu at\t mai r`u pentru elefan]ii `[tia care, nefiind carnivori asemeni patrupedului meu, or fi luat [i ceva iarb` la be]ia asta. Ce nu pricep \nc`: pachidermele au deprins nocivul obicei dup` vizita lui V`c`roiu \n India? C\t de nasol o fi s` vomi]i pe nas c\nd acesta m`soar` 2 m? Elefan]ii be]ivi au trompa ro[ie? Prodigioasa memorie de elefant \i ajut` mai bine ca pe noi s`-[i aminteasc` ce-au spus la be]ie? Dac` s\nt be]i, elefan]ii nu mai mor singuri sau `[tia f`ceau parte din vreo sect` de sinuciga[i \n mas`? Sau asist`m la vreo strategie ecologist` de stimulare a ratei reproducerii? P`rerea mea.

G.C. Rusu (Tople]-Brza): Am Mihai de la primit plicul cu obSuciava (Suserva]iile respective. ceava): Am nmNu ne punem minnat scrisoarea vitea cu to]i polemi[tii novatului de confuzie. de ultim` or`. Ar nsemna s`-i b`g`m n seam`. Ct despre I.D. M. Mu[at (Gala]i): Am luat Suciu, care apare n discu]ie, s` n considerare propunerile pen[ti]i c` el a fost ini]iatorul lui tru monumentul Elisabetei Adrian N`stase n istorie me- Rizea. dieval` [i nu numai! Cornelia Nicolau (BotoDr. Gh Iacob (Bucure[ti): [ani): Foarte bun` sesizarea, s` Am primit scrisoarea dvs. [i am vedem ce se poate face. plasat-o Biroului de Investiga]ii. Nicu Hada (Deva): Am notat Gh. D. }ucudeanu (Bocsig, subiectele propuse, vom ncerca Arad): V` mul]umim pentru s` facem [i o documentare peneforturile pe care le face]i ca s` tru a scrie ceva. Ct despre Alne citi]i. Desigur, faptul c` ofi- manah, va ie[i pe pia]` curnd, cialit`]ile comunei citeau re- c`ci tocmai a intrat n tipovista dvs. venit` pe abonament grafie! nainte de a v` ajunge este regretabil. Dar m`car au v`zut [i Constantin C`r`[anu (Tiei cam pe ce lume tr`iesc! Poate mi[oara): scrisoarea a ajuns la trec de partea bun`! adrisant. Mircea Conta (Satu Mare): Am rs la fragmentul din ziarul Ioan T. MORAR

Brahma [i Shiva Regal

coasa lux
rubric` permis` doar cu acordul rudelor decedate
Rubrica Coasa lux sper` s` v` g`seasc` [i \n aceast` s`pt`m\n` relaxa]i, cu ochii-n tavan, [i v` \nt\mpin` cu [tiri deloc calde, dar foarte reci. Aten]ie! Reamintim c` aceasta este o rubric` de via]` dup` moarte [i pahar. Rubrica Coasa lux nu te \nva]` cum s` faci bani (dec\t, cel mult, cum s` te faci cu dou` monede pe ochi). Rubrica Coasa lux nu te \nva]` nici cum s`-]i arunci banii (dec\t, cel mult, cum s`-i arunci pe la col]uri). Dar te va \nv`]a, s`pt`m\na asta, cum s`-]i iei sicriu f`r` girant! Da, e adev`rat [i nou! La noi, \n Romnia, o firm` ofer` mai nou servicii funerare \n rate! Am verificat [i v` putem spune cu m\na pe inim`, dac` nu chiar pe piept: merit`. Dai un ban, dar stai cu picioarele-n fa]`! Oferta e limitat` a[a c`, de[i ave]i o eternitate \nainte, noi v` suger`m s` v` gr`bi]i. L`sa]i ratele pentru noul frigider [i da]i buzna la ratele pentru sicriu, c`ci criogenia nu-i \nc` o solu]ie posibil` din punct de vedere [tiin]ific. Dac` nu s\nte]i hot`r\]i, poate reu[im s` v` convingem cu un slogan: Mori o dat`, dar pl`te[ti toat` via]a!. {tirile de la ora chici

Trenule, sanie mic`!


Miron Mitrea a lansat de cur\nd [i mai hot`r\t Opera]iunea Trenurile Z`pezii. La cum arat` CFR-ul, probabil c` ministrul s-a g\ndit de fapt la Trenurile Z`pezii din Interiorul Trenurilor Romne[ti. A[tept`m cu mare interes a[adar [i apari]ia urm`toarelor trenuri din aceea[i serie: Trenurile Mucurilor de }igar`, Trenurile Mizeriei, Trenurile Scaunelor G`urite cu Cu]itul [i, inevitabil, Trenurile Urinei. Treningurile Z`pezii

Sara pe dealer
S-a descoperit c` un romn este principalul dealer de prostituate \n Africa de Sud. S\ntem curio[i dac`, \n Africa, serviciile astea se pl`tesc tot \n lei. Republica Zimbabe

22

academia CA}AVENCU
Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

coana mi]a beletrista

Jurnalul lui

Tetelu

munca cu cartea
Erotism dialectic [i istoric
Oare ce sintagm` ar descrie mai bine ultima carte* a Ninei Cassian? Dragostea \n vremea holerei? Parc` s-a mai dat [i nici nu se potrive[te perfect. Atunci, Dragostea [i revolu]ia? Aoleu, e de Dinu S`raru! Bine, dar atunci ce? {i cum? Sub semnul c`rei paradigme s` plasezi un jurnal scris \n fierbin]eala anilor 48-53, rev`zut cu comentarii subversive pentru Romnia ceau[istului cincinal 75-79 [i completat cu \nsemn`ri din exilul new-yorkez al perioadei 1987-2003? Ce-i de f`cut? vorba lui Cern\[evski, preluat de Vladimir Ilici Ulianov, zis Lenin. Inteligent` [i incitant`, formula aleas` de Nina Cassian inhib` judecata critic` [i nu las` loc dec\t admira]iei pentru o autoare care nu se sfie[te s` se transforme \n personaj al propriei existen]e, ar`t\ndu-se cum altfel? nud` \n ochii cititorilor. E ca un joc cu mai multe oglinzi \n care aceea[i femeie se prive[te iscoditor, deloc narcisist, la v\rste diferite. Sau ca un roman scris de o doamn` \n v\rst`, despre o t\n`r` p`tima[` care scrie un jurnal ce va fi ulterior analizat lucid de o femeie matur` [i dezb`rat` de iluzii periculoase. Spovedania unei \nvinse? |n nici un caz! De[i \[i scruteaz` cu severitate trecutul stalinist, Nina Cassian nu pozeaz` nici un moment \n victim` a istoriei. Cu at\t mai pu]in \n martir. Tot ce vrea este s` depun` m`rturie, s` lase \n urm`, cu ghilimelele de rigoare, o depozi]ie, un document. Este o provocare pe care autoarea [i-o asum`, [i la care r`spunde exemplar. F`r` nostalgie, dar [i f`r` prea mari remu[c`ri, Nina Cassian se \ntoarce \n anii nebuni (\n toate sensurile), c\nd iubea p`tima[ Partidul, \n timp ce descoperea c` este \n stare s` fie \ndr`gostit` cu aceea[i patim`, [i totu[i altfel, de mai mul]i b`rba]i, \n acela[i timp. Unele \nsemn`ri din jurnal s\nt, \n acest sens, revelatoare: Victor \mi cump`r` garoafe drept pentru care Ali e din nou \mbufnat () Duminic` diminea]` \[i revine. |nt\i \l mustru, apoi ne \mp`c`m. Zi frumoas`. Citim Istoria Partidului. Sau Ieri au fost c\teva momente mai tari. Unul, c\nd Ioji a \ncercat s` glumeasc` pe contul lui Stalin [i eu i-am tras una cu dosul palmei peste gur`. Ioji era b`rbatul pe care \l iubea, \n pofida tuturor, de 10 ani de zile Lectura unor asemenea pasaje \i va scandaliza, desigur, pe anti-comuni[tii intransigen]i. C`ut`torii de autenticitate vor fi, \n schimb, cuceri]i de pasiunea [i elanul vital ce se degaj` din paginile acestui dosar de existen]`. Dincolo de r`t`cirile politico-ideologice [i de tribula]iile sentimentalo-eroticosexuale, ceea ce r`m\ne este m`rturia unei vie]i tr`ite la intensitate maxim`. Metafora memoriei ca zestre drapeaz` un sens mai valabil dec\t cel propov`duit de taica Marx: S` ne desp`r]im de trecut amintindu-ne! Viorel MO}OC
* Nina Cassian, Memoria ca zestre, Ed. Institutului Cultural Romn, Bucure[ti, 2003.

Nimic nu se pierde, totul se fur`. Tetelu se preg`te[te de campanie. Oare? R`m\ne]i pentru un nou episod din Jurnalul lui Tetelu!

ganizau demolarea s` g`seasc` un macaragiu. Cei care au participat la celelalte dou`zeci de demol`ri de biserici s-au retras, au refuzat s` mai lucreze, ba au p`]it ceva care aducea a blestem, ba i-au for]at familiile s` nu mai fie unealta R`ului. Solu]ia autorit`]ilor de atunci a fost destul de ingenioas`: au g`sit un cuplu de t`tari din Dobrogea pentru care demolarea unei biserici nu era chiar un p`cat! Fotograful e atent la tot, fotografiaz` mult. Are [i un personaj cu el, ceea ce i va folosi drept scuz` n fa]a b`ie]ilor care au r`s`rit ca din p`mnt [i l-au ntrebat ce face acolo. O tem` pentru Institut a fost replica de ie[ire din situa]ie. Studentul fotograf de atunci este Eugen Ciocan. Acum fotografiile vor ie[i din sertare [i

vor fi ar`tate n galeria Foto Cabinet, ncepnd cu sfr[itul s`pt`mnii. Acum va fi [i mai greu s` se g`seasc` scuze pentru faptele din trecut. Poate va ajunge chiar [i Teoctist la expozi]ie, s` vad` cum decurgea o demolare aprobat` [i de el. Ceea ce e mai important este c`, [i datorit` acestei expozi]ii, va fi tot mai greu s` se g`seasc` scuze pentru inactivitatea de acum a forurilor competente. Pasiunea guvernan]ilor pentru istorie este selectiv`. De aceea nu se mi[c` nici un deget s` se fac` un semn posterit`]ii despre monumentele care nu mai s\nt. Pentru c` ar fi normal s` se ridice un monument al monumentelor disp`rute. Ioan T. MORAR

cinem-a p\r\t
Uma scap` Thurman
|n timp ce urm`ream filmul Kill Bill*, f`r` s` vreau mi-a venit \n minte bancul acela din copil`rie cu Alinu]a. Zice mama, u[or \ngrijorat`: Alinu]a, dac` te mai joci mult cu foarfeca aia, iar o s` faci degete pe jos!. Cu acela[i gen de cinism \[i deap`n` [i Tarantino povestea lui despre o blond` (Uma Thurman) care a pornit s` se r`zbune pentru cele ce i s-au \nt\mplat \n urm` cu patru ani, c\nd a fost b`tut`, \mpu[cat` \n cap, [i cu pruncul luat. |n acest scop, Alinu]a noastr` alc`tuie[te frumos o list` cu principalii vinova]i \n frunte cu numitul Bill, \[i face rost de o sabie ninja [i apoi porne[te la t`ierea lor pe r\nd. S\mb`t` noapte m-am uitat [i la Jackie Brown pe Romnia 1, iar Pulp Fiction [i Reservoir Dogs le-am v`zut mai demult. Ce se-nt\mpl`, Tarantino este genul de regizor care nu te dezam`ge[te. Dac` un pistol a fost scos din toc, atunci musai trebuie s` moar` cineva. Dac` o sabie a fost tras` din teac`, atunci neap`rat va c`dea un cap, \n cazul nostru o m\n`, un tendon sec]ionat, jumate de peroneu, artera s\nger\nd`... N-ai s` auzi la personajele lui Tarantino genul de replic`: Piei din ochii mei, m`garule! sau Nesim]itule, s` nu te mai prind data tul c` apar [i pe la noi funda]ii preocupate cu adev`rat de sprijinirea artei [i culturii. Una dintre ele este Funda]ia Ileana pentru Art` Plastic` Actual` [i Arhitectur` Modern` n Romnia, avndu-l ca pre[edinte pe academicianul Dinu C. Giur`scu [i ca director executiv pe Lumini]a Batali. Am primit recent la redac]ie un catalog scos de aceast` funda]ie [i con]innd reproduceri ale lucr`rilor ultimei promo]ii de la Universitatea Na]ional` de Art`. De altfel, una dintre preocup`rile acestei funda]ii este editarea de cataloage pentru arti[tii tineri, asigurndu-le o vizibilitate mai bun`. La Tate Gallery, n Londra, se preg`te[te o mare expozi]ie Brncu[i, din Romnia fiind solicitate trei lucr`ri ale marelui artist: o Danaid`, Coapsa [i S`rutul, ultimele dou` aflndu-se la Muzeul din Craiova. R`zvan Theodorescu a aprobat doar deplasarea Danaidei, socotind c` exist` un mare risc pentru c` nu s\nt n regul` toate m`surile de securitate [i viitoare!. Nu, nenic`! Ai gre[it, ai murit... s` fii s`n`tos! Altfel, cu filosofia mai sub]ire \n Kill Bill. Singurele vorbe cu oare[icare profunzime le emite un japonez, unul Hattori Hanzo, un fel de mentor spiritual [i furnizor oficial de s`bii ie[it la pensie, iat` un exemplu: Dac` \n c`l`toria ta \l vei \nt\lni pe Dumnezeu, acesta va fi f`cut felii... |n schimb, ve]i reg`si aceea[i fixa]ie a lui Tarantino de a-[i numerota capitolele [i apoi de a le face varz`: evident c` filmul va \ncepe cu sf\r[itul. De asemenea, se observ` mult lucru pe detaliu. A se mai observa: glon]ul care iese pe ]eav` \n slow-motion, detectivul obsedat de ochelarii de soare, degetele str\mbe de la picioarele Umei, adida[ii ei cu Fuck you scris pe talp` (\n discotec`, b`t`lia final`), trupa de rockeri]e japoneze descul]e, fragmentul de anima]ie, naiul lui Zamfir [i concluzia lui Bill la fel de cinic` de la sf\r[it: Acea femeie merit` s` se r`zbune, iar noi merit`m s` murim. Iar voi merita]i s` vede]i acest film. Daniel GOACE
* Kill Bill, volumul 1 (SUA, 2003). Regia: Quentin Tarantino. Cu Uma Thurman, Lucy Liu, David Carradine.

rebele arte
Vina colectiv` ntr-o expozi]ie personal`
n iarna 86-87, un student intr` clandestin pe [antierul unde se demola Mn`stirea V`c`re[ti [i face fotografii ntr-o duminic`, atunci cnd nu era nimeni pe acolo. Demolarea ncepuse deja, dar mai erau p`r]i importante din biseric` r`mase n picioare. Instantaneele surprind [i bila uria[`, legat` de macara, cu care se sp`rgeau zidurile. Se spune c` cel mai greu le-a fost celor care or-

show biz da cul]i


Teme [i exeme
M` puse dracu s` str\mb din nas la o proz` publicat` de Marius Tupan \n Romnia literar` [i s` am \ndoieli asupra omului Tupan. Imediat Cronicarul revistei \n cauz` s-a inflamat [i a scris o lung` not` (v. R.l. nr. 2) \n care mi se cere s`-mi v`d de c`r]ile mele [i s` las R.l. \n pace. Cum R.l. e o revist` pentru care cititorul pl`te[te ca s` [i-o procure [i cum [i eu s\nt un consumator ca oricare altul, cred c` am dreptul s` nu-mi plac` ceea ce am cump`rat (m`car din c\nd \n c\nd). Dac` Cronicarul ar fi citit proza lui Tupan, s\nt sigur c` mi-ar fi dat dreptate. A[a c`-l rog pe dl. Nicolae Manolescu, directorul R.l., s`-l pun` pe Cronicar s` citeasc` proza \n cauz` [i s`-mi demonstreze c` e bun` [i c` eu s\nt un c\rcota[ cu exem` sufleteasc` (\mi pare r`u, dar a[a scrie \n R.l., exem`). E adev`rat, nu eu s\nt cel care impune R.l. criteriile de valoare. Dar ca vechi cititor al revistei nu puteam s` nu observ c` R.l. [i-a f`cut un punct de onoare \n a nu publica anumi]i scriitori. N-am dat exemple, dar Cronicarul m` someaz` s` le dau. Ei bine, s\nt convins (m-a convins revista) c` \n R.l. nu vor ap`rea: S`raru, P`unescu, Vadim Tudor, Voncu, Vulpescu, Simion, Nicolae Iliescu, Goma, Mircea Micu |l rog pe Cronicar s`-l conving` pe dl. Nicolae Manolescu c` bat c\mpii [i c` ace[tia (dar [i al]ii, care nu-mi vin acum \n cap) pot semna oric\nd \n R.l. C\nd se va \nt\mpla asta \mi voi cere scuze public. ({t. A.) Semnalez, cu bucurie, fap-

asigur`rile anti-furt. Nefericita ipostaz` de Gic` Contra a ministrului Culturii este aproape inexplicabil` pentru cineva din afar`. Rezolvarea ar fi fost simpl` dac` statul romn ar fi luat toate m`surile asiguratorii, c` doar nu e vorba de un butic, ci chiar de o expozi]ie important` care subliniaz`, nc` o dat`, geniul lui Brncu[i. Dar autorit`]ile de la noi prefer` ca imaginea Romniei s` fie f`cut` de te miri ce firme care dijmuiesc fondurile, nu de un geniu adev`rat care, din nefericire, nu mai poate da dividende [i nu mai poate face mici aten]ii celor interesa]i. n schimb, R`zvan Theodorescu nu este att de categoric cu clonatorii lui Brncu[i care ncearc` s` pun` n circula]ie, spre uria[ul folos propriu, tot felul de pietre f`r` valoare [i falsuri aproape acoperite cu valid`ri dubioase. Cum ar veni, s\ntem intransigen]i cu adev`ratul Brncu[i, pentru a putea fi ng`duitori cu s`rmanele falsuri! (I. M.)

cartona[ul ro[u cu tricolor

academia CA}AVENCU
Desigur, Traiane, \i Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004 desfid la r\ndu-mi pe to]i acei indivizi patibulari, care, cu pruden]` pusilanim`, au slujit echipele de fotbal ale energumenului Ceau[escu. Dar nu-mi veni dumneata s` afirmi acum c` marea echip` a lui Dinamo era inferioar` cu ceva Craiovei Maxima! P`i, dulapul de C`m`taru n-ajungea nici la cramponul de la degetul mic al lui Dudu Georgescu. Muuieee {tiin]a, b```! Dragnea, }`lnar [i Orac / Cel mai valoros atac! Ole, ole, b\rfe din sport oltenii \n Be!

23

mazeta sporturilor TRU, and nothing but the truth


Dinamo la AC Parma sau dec\t transferul lui Claudiu R`ducanu de la Steaua la Espaol Barcelona. Rezultatul driblingurilor lui T.R.U. este de-a dreptul \mbucur`tor pentru ai no[tri. Mai avem, iat`, juc`tori cu care ne vom califica \ntr-o zi \n Europa! De altfel, cartea \ncepe [i se \ncheie, rotund ca [i balonul, cu dou` sec]iuni simetrice: La est de vest [i La vest de est. Numai c`, dac` stai s` urm`re[ti jocul scriptural de-a lungul \ntregii partide, din minutul 1 la pagina 310, m`i tat`, m`i, pricepi c` juc`torul cu cuvintele nu se mul]ume[te s` plimbe mingea de la est la vest [i viceversa, de-a latul terenului continental. Documentat, dar [i sensibil, mereu provocator, Traian Ungureanu se mi[c` spectaculos prin mai multe dimensiuni, efectu\nd spectaculoase schimb`ri de direc]ie: de la iluminismul sco]ian la fotbalul englez, de la Zoltan Cri[an la Serghei Esenin, de la Noica la Bela Karolyi, de la Gabriel Liiceanu la Ilie N`stase. Sigur, o astfel de

pozi]ie de moftsaid
Atunci c\nd nu bat din palme pe stadion, nu dau cu pumnul [i cu lan]urile \n spatele stadionului [i nici nu maseaz` pulpele fetelor din galerie, microbi[tii no[tri nu stau, a[a cum s-ar crede, chiar cu m\inile \n s\n. Pot dovedi c\teva asocia]ii de persoane care poart` nume care mai de care mai sugestive : Nuova

Guardia SRL, Funda]ia FC Steaua Gruppo-Apparte, Asocia]ia Liga Suporterilor Dinamovi[ti 99, Liga Suporterilor Clubului Sportiv Rapid Bucure[ti, Funda]ia Societatea Suporterilor Dinamovi[ti, Bianco Granata SRL. De[i favori]ii Rafinatul atacant Traian Ungureanu [i mijloca[ul de dreapta Horia-Roman Patapievici explicit\nd pasionat, ca \ntre intelectuali, c\teva prolegomene la ontologia, gnoseologia [i, mai ales, axiologia jocului de fotbal
lectur` este preten]ioas`, inutil`, ba chiar insult`toare pentru dalde Mitic`, Mircic`, nea Gigi, nea Seche, Pinalti ejusdem farinae (sta]i lini[ti]i, b`, nu v-am \njurat!). Dar pentru to]i ceilal]i oamenii simpli [i cura]i din tribun` sau din fa]a televizoarelor manifestul lui T.R.U. \nseamn` o confirmare. Da, \n]elegi (dac` nu ai \n]eles deja) c` fotbalul \n primul r\nd fotbalul! nu este doar un sport de pro[ti, adulat de ni[te t\mpi]i. Urm`rind cu pu]in` aten]ie [i bun`voin]` acest fenomen complex, filosofii, istoricii, sociologii, dar [i politologii sau criticii de art`, z`u, pot s` trag` la poart` ni[te \nv`]`minte al dracului de interesante. Pentru c` cum s` v` zicem noi mai bine? fotbalul e cam ca via]a, f`r` a fi tocmai ca ea. Are un adev`r ascuns, de[i pip`ibil. Seam`n` \ntr-un fel cu adev`rul minciunilor, `la pe care \l g`sim \n paginile bune de literatur`, \n anumite filme sau c`r]i de teatru. Acesta e adev`rul pe care Traian Ungureanu \ncearc` s`-l reveleze cititorilor, adeseori lucid, uneori p`tima[, c\teodat` juc`u[ p\n` la copil`real`, \ntr-o carte dedicat`: Fiului meu Martin, care la cinci ani m-a anun]at c` Brazilia [i Arsenal joac` \n acela[i campionat. A[a [i e! Viorel MO}OC
s\nt diferi]i, s-ar p`rea c` s\nt destule lucruri care \i leag` pe tiffosii care [i-au tras aceste societ`]i. |n general, la o sumar` perchezi]ie dai peste ceva cu]ita[e, b\te, lacrimogene, dar \n nici un caz peste bilan]uri de firm`. C\nd \ntrebi de aceste ligi [i funda]ii, Ministerul de Finan]e r`spunde c` Agentul economic nu a depus nici o declara]ie privind obliga]iile de plat` \n 2000-2002 sau informa]ii incomplete din teritoriu sau c` Agentul economic, societate de asigur`ri, broker, ONG nu exist`, nu a depus bilan] economic sau bilan]ul este incorect sau bilan]ul nu a fost publicat. Te pomene[ti c`, a[a cum umbl` s`-[i fure steagurile, tobele [i cear[afurile cu dedica]ii, b`ie]ii din galerii umbl` s`-[i m\zg`leasc` sau s`-[i rup` [i bilan]urile de la firme.

Gata, copii, l`sa]i mingea, hai \n cas`! Mai pune]i [i voi m\na pe o carte! O carte despre fotbal, bine\n]eles. Se intituleaz`, cu un militantism ce nu exclude (auto)ironia, Manifestul fotbalist. Traian Ungureanu (nume de peluz`: T.R.U.) a comis un inspirat hen] \n careul mai-mult-dec\t-publicisticii: sub culorile echipei editoriale Deportivo Humanitas, a pus m\na, adun\ndu-[i \n volum o parte din cronicile risipite, de-a lungul anilor, prin gazete. Acest transfer de la stadion la libr`rie ni se pare, \n zilele astea friguroase, mai important dec\t transferul lui Ianis Zicu de la

Eva Hen]igova

Pas` de piatr`
{ti]i care este leg`tura dintre site-ul www.mar- atent, \ncepi s` sim]i cam ce sim]eau funda[ii mura-granit.ro, problemele de estetic` ambien- adver[i c\nd se \nt\lneau cu fentele st`p\nului. tal`, glafurile pentru ferestre, mozaicul vene]ian, Chestiunea Vilei sc`rile interioare curbe, drepte [i balansate, Ru[chi]a, Istvan Ferenczy [i tripleta Adrian Ilie-Gheorghe Popescu-Gheorghe Hagi? Este ceva mai simpl` dec\t o pas` cu latul sau o flegm` dedicat` arbitrului: acest site con]ine o sec]iune botezat` portofoliu/referin]e, \n care ar trebui s` vizion`m, cu ochii c\t cepele, imagini cu marmur` din casele particulare Gheorghe Hagi, Gheorghe Popescu [i Adrian Ilie. Reclama de pe teren, \ns`, nu se potrive[te cu cea de pe site: cei doi Gheorghe [i-au dat cu firma \n cap p\n` i-au scos sufletul bietului comer], iar rubricile lor s\nt goale. Exist` doar ni[te fotografii cu marmur` [i granit din casa lui Adrian Ilie, de unde am ales o scar`, cea din imagine. Pe care, dac` o prive[ti

24

academia CA}AVENCU
Nr. 4, 27 ian. 2 feb. 2004

dubios democra]ia trecea

Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
indexul altor evenimente

contraeditorial
Debran[area de la cultur`
Vechiul regim, cu toate tarele lui, a f`cut o oper` na]ional` [i istoric` (s.m.): a f`cut mai accesibil` cultura c`tre oamenii simpli [i a f`cut mai deschis` [coala c`tre oamenii nevoia[i de la sate [i de la ora[e, accesul la teatre [i cinematografe era mai u[or, cartea era ieftin` [i cu difuzare mare, a declarat Ion Iliescu s`pt`m\na trecut`. O declara]ie nostalgic`, ce con]ine mult adev`r. Da, a[a e! Distrugerea culturii romne de c`tre comuni[ti poate fi considerat` o oper` na]ional` [i istoric`. Fiindc` distrugerea a avut caracter na]ional [i cum Romnia nu mai p`]ise p\n` atunci a[a ceva, poate fi considerat` istoric`. Ap`reau c`r]i, dar ele, foarte ieftine, este adev`rat, reprezentau \n mare m`sur` o ofert` ideologic`. Da, [coala era accesibil` oamenilor nevoia[i de la sate [i de la ora[e, dar ce li se oferea acestor oameni drept \nv`]`tur`? |n primul r\nd, ideologie. |n acele vremuri minunate pentru dl. Iliescu, dac` citeai o carte interzis` [i erai turnat f`ceai pu[c`rie. Da, accesul la teatre [i la cinematografe era mai u[or, dar ce piese [i ce filme vedeam? Filme sovietice, chineze[ti sau coreene, iar dup` 65 filmele occidentale erau triate de o comisie special` care hot`ra ce anume avem voie s` vedem [i ce nu, filmele respinse put\nd fi v`zute pe circuit \nchis de c\]iva ale[i. La teatru se jucau Dan T`rchil`, Everac [i al]ii la fel. C\nd din vreo sc`pare a regimului ap`rea c\te un film bun sau vreo montare de pies` mai de calitate, erau imediat interzise. Chiar [i \n perioada scurt` de deschidere (1965-1971) cenzura func]iona din plin, c`r]ile cu adev`rat interesante aveau tiraje mici [i erau dirijate spre anumi]i cititori. P\n` \n 1989 marile biblioteci erau dotate cu un fond special la care nu aveai acces dec\t cu aprob`ri greu de ob]inut. S` fi uitat dl. Iliescu toate astea? Greu de crezut, mai ales c` din 1967 p\n` \n 71 a fost primsecretar al UTC [i ministru al Tineretului. S` fi uitat dl. Iliescu, un comunist adev`rat, care nu a \ntinat niciodat` idealurile comuniste, c` \n 1987 a publicat un articol \n Romnia literar` (v. R.l. din 3 sept. 87) \n care cerea accesul ne\ngr`dit la sursele de informare, difuzarea [i circula]ia ne\ngr`dit` a cuno[tin]elor (\l rog pe dl. Iliescu s`-mi scuze limba de lemn a citatului)? Adev`rul este c` tineretul patriei avea un acces ne\ngr`dit la tot felul de informa]ii: c\teva luni pe an afla \n ce stadiu de coacere este porumbul sau cum po]i s` uzi cu c`ni]a, direct la r`d`cin`, plantele care se uscau \n perioadele de secet` anticomunist`. Da, dle Iliescu, \n vremurile acelea minunate toat` lumea mergea la [coal`, nimeni nu r`m\nea repetent (indica]ie de sus!) [i dvs. personal pute]i s` v` bucura]i s` s-a \nt\mplat a[a. Pute]i s` v` bucura]i, atunci c\nd \i asculta]i pe fo[tii colegi de partid (PSD, evident!), mai \n v\rst`, care au terminat m`car o [coal` comunist` [i care vorbesc o limb` de lemn de toat` frumuse]ea. De altfel, singura limb` care v` g\dil` pl`cut auzul [i nostalgiile. Dar s` ne \ntoarcem la oile [i necazurile dvs. Sincer vorbind, nu cred c` ast`zi accesul la cultur` e prea scump, ci c` munca e prea ieftin`. Unui om care se deconecteaz` de la apa cald`, curentul electric [i \nc`lzirea central` pu]in \i mai pas` c\t cost` o carte, un bilet la teatru sau cinematograf sau dac` copiii \i mai merg la [coal`. St`, totu[i, \n putin]a dvs. de a avea o cultur` ieftin`. Nu trebuie dec\t s`-l ruga]i pe dl. Adrian N`stase (poate o s` v` asculte, cu toate c` nu bag m\na \n foc) s` reduc` TVA pe c`r]i transform\ndu-l \n TVA 0 (zero), [tie d\nsul ce-i aia, iar impozitul pe profit al editurilor (25%) s` nu se mai pl`teasc` dec\t pentru marfa efectiv v\ndut`, nu ca p\n` acum, c\nd acest impozit e pl`tit imediat ce ai b`gat c`r]ile \n libr`rii. Pute]i s`-l mai ruga]i multe, de exemplu ca TVA pe h\rtie, servicii tipografice etc. (19%) s` dispar` sau ca actualul ministru al Culturii (omul dvs., de altfel), care dirijeaz` subven]iile c`tre editurile clientelare Puterii, s` fie schimbat. Dar ce rost are s` v` umili]i \n fa]a unui arogant, c\nd pute]i s` visa]i \n fa]a na]iunii la minunata lume de alt`dat`?

Hei, mister Taurin


Gavril M\rza, pre[edintele PSD Suceava, i s-a pl\ns lui Adrian N`stase c` \n jude]ul s`u este exces de taurine. S` le dea [i lor drept de vot, ca s` se a[eze la r\nd la urne \mpreun` cu restul bizonilor care aleg PSD-ul.

Cum s` vezi lupu pe bani mul]i


Asocia]ia Na]ional` a Agen]iilor de Turism sus]ine c`, anul trecut, str`inii au cheltuit 17 milioane de dolari ca s` vad` ur[ii [i lupii din Romnia. Pu]in. Noi [tim pe cineva care a fost s` vad` ni[te mistre]i [i a r`mas f`r` c\teva miliarde. Nu de dolari, e drept, ci de spermatozoizi.

{tefan AGOPIAN

Fur`]ia inelelor
Opt br`ileni au fost prin[i de poli]ie \n timp ce furau o cale ferat`. Probabil era calea ferat` pe care ni[te poli]i[ti aveau de g\nd s` transporte un vagon cu benzin` furat` din conductele \nvecinate.

S`pt`m\na romnilor
Baroneasa Emma Nicholson contra baronii locali ai PSD
S`pt`m\na trecut`, Adrian N`stase a sunat din Cornu s`u fermecat adunarea baronilor din teritoriu la Bucure[ti, cic` pentru un training electoral. Alde Mischie, Marian Opri[an, Sechelariu... at\ta s\nge albastru pe metru p`trat se adunase \n sediul PSD din bulevardul Kiseleff \nc\t dac` voiai s` arunci \n sus un singur milion de parai, acesta ar fi aterizat direct \ntr-un cont din Elve]ia. La \nceput, baronii s-au cam codit s` vin`: P`i, iar ne mu[c` de cur ziari[tii `ia de la Bucure[ti! C` acolo nu e ca la noi, \n teritoriu, unde ziaristu mai are un bun sim], o nevast`, copii pe-acas`, un accident cu ma[ina... {i, \n fond, treninguri din `lea aveam [i noi pe-acas`, prin [ifoniere, o gr`mad`. E drept c` nu scrie pe ele dec\t Adibas, Niku sau e steaua aia cu trei picioare... stema lu Mercedes sau a lu forma]ia Phoenix, c` nici nu mai [tiu. Uite cine vorbe[te de bun sim]! Habar n-au baronii `[tia c` nu se face s` te bagi \ntr-o rubric` tu, b`rbat, \n fa]a unei femei, chiar dac` zici c` a]i fi egali, av\nd acela[i rang... Ne cerem scuze, doamn` Emma Nicholson! Da, s` [ti]i c` am auzit ce s-a \nt\mplat: 105 copii romni orfani au fost trimi[i la ni[te familii din Italia lui Berlusconi, pretenarul lui N`stase, \nc`lc\ndu-se astfel moratoriul pentru adop]iile de copii. Miercurea trecut` s-a desf`[urat [i o opera]ie f`r` precedent \n Romnia: la spitalul Floreasca o echip` romno-american` a extirpat o tumor` de 70 de kilograme de pe spatele unei paciente. Sau invers, dac` ne g\ndim c` pacienta avea doar 40 de kile. Apropo, iat` [i o acumulare, de aceast` dat` de ordin benign, nu malign: e din nou report la 6 din 49! Cele 4 milioane nu s-au extirpat... pardon, extras nici s`pt`m\na aceasta. Dac` o s-o

Doar cec-ul e mai sus de noi


Cic` \n 2003 romnii au pl`tit pe c`l`toriile cu avionul 200 de milioane de dolari. De notat faptul c` este pentru prima dat` c\nd ne putem face [i noi o idee despre cum ne-au zburat at\tea milioane de dolari. P`cat, mare p`cat c` la noi nu se \nt\mpl` [i procesul invers: s` ne pice c\teva sute de milioane din cer.

E-hei, taic`, acum trebuie s` ne integr`m [i noi cu Biserica Ortodox`, c` a[a cere Europa! Cic` vrea ecumenism. Ei, p`i atunci ar fi normal s` d`r\m`m [i ni[te catedrale de-ale voastre, catolice sau protestante. Dar tare mi-e team`, fiule, c`-s construite solid [i nu le po]i pune la p`m\nt doar cu un buldozer vechi, r`mas de pe vremea domnului Ceau[escu, odihneasc`-se-n pace!

T\lhar [i nelini[tit
Poli]i[tii din Bucure[ti au reu[it s` prind` un t\lhar \n v\rst` de 71 de ani. Ne a[tept`m ca, \n urma acestui eveniment, Adrian N`stase s` vin` cu un nou sfat pentru poli]i[ti: s`-i prind` [i pe t\lharii de 73 de ani!

Preafericitul Teoctist [i Prea\ngrijoratul Jonathan Scheele discut\nd despre riscul de a pune cruce, fiecare \n felul lui, integr`rii din 2007
mai ]in` a[a \nc` vreo dou` s`pt`m\ni o s` se fac` ditai buboiul. |n schimb, a c\[tigat ceva copilul Andrei Iucinu: pu[tiul a fost recunoscut prin sentin]` judec`toreasc` drept fiul legitim al lui Dumitru Tinu. Acum familia Iucinu nu se mai poate pl\nge c` Adev`rul e dincolo de ei. Jonathan Scheele dixit: Politicienii romni habar n-au cum arat` o administra]ie public` real`. Corect! Avantajul politicienilor no[tri este c` nici electoratul romn nu are habar cum arat` o administra]ie public` real`. N`stase ar vrea doi vice-premieri. Favori]i s\nt Dan Ioan Popescu zis Dipu [i Marian Srbu zis Marian, c` Srbu de-acum e periculos. Iat` c` Armata Romn` a \nceput s` \nregistreze [i cre[teri: conform statisticilor, pe 2003 s-a dublat num`rul dezert`rilor 17 fa]` de 7. Asta ca s` nu punem la socoteal` [i num`rul celor care au dezertat din Armat` direct pe lumea cealalt`, \n c\teva cazuri lu\nd cu ei [i colegi de unitate. Cronic` a lu {tefan a Petrei

Nu de carte m` tem
Statistici noi: 47% dintre romni nu au citit nici o carte. E absolut firesc, din moment ce restul de 53% le-au citit pe toate.

Cartof, via]a mea!


Se pare c` familia Br`tianu va revendica fabrica Rocar. Fantastic! Asta \nseamn` c` cel pu]in o parte a mo[tenirii Br`tienilor va candida din nou la Prim`ria Capitalei sub numele arhicunoscut [i nelipsit Uniunea Liberal` de Autobuze Rocar Br`tianu-Cartof! {i nu va lua mai mult de un hazmorocar!

Ve[ti bune Masele muncitoare scandeaz`: }`rii, c\t mai mult` z`pad`!
Theodor Stolojan s-a deplasat cu trenul personal p\n` la Ia[i. Ei bine, nu chiar cu trenul lui personal, ci cu personalul. De la Roman, unde r`m`sese \nz`pezit`, delega]ia liberal` s-a suit al`turi de tot poporul \n singurul tren care a ajuns \n capitala Moldovei, pentru Ziua Unirii f`c\ndu-l astfel de r\s pe pre[edinte, care s-a \ntors din drum, cu tot cu trenul preziden]ial. Sigur, era [i mai bun` vestea c` tot poporul s-a deplasat cu jeep-urile politicienilor, \ns`, \n Romnia, chiar [i vestea c` un preziden]iabil merge cu personalul e o veste bun`. S` dea Domnul mai mult` z`pad`, s` vedem c\t mai multe coloane oficiale cu girofar care merg cu personalul, c` noi ne-am s`turat. Biserica Ortodox` Romn` a anun]at c` patru preo]i vor fi cerceta]i de organele biserice[ti pentru c` s-ar fi \nscris \n PRM. A[a da! Deci, se poate: BOR se opune ca slujba[ii s`i s` se al`ture lui Vadim, cel care merge pe rahat ca pe ap`. Str`buna Vestire

Cronicarul Grigore dup` Ureche

ie ribu u. dist avenc e it. S Ca] ratu demia G a c cu A

Cazul Gh. Ursu


Apare pn` cnd se termin` securi[tii!
ajuns colonel \n SRI \ncercau s` se disculpe \n instan]`, pretinz\nd c` pe vremea aceea erau mai preocupa]i de amenin]`ri teroriste dec\t de Ursu. Numai c` zecile de volume de dosare, sutele de m`rturii vorbesc doar de preocup`rile lor obsesive pentru activit`]ile acestuia: scrisorile trimise de tat`l meu Europei Libere (la dosar exist` chiar transcrieri ale emisiunilor pe care acestea le-au ocazionat), modul cum le-a trimis \n Occident, afi[ele anti-totalitare pe care le ]inea la birou, conversa]iile cu prietenii din lumea literelor mai ales cele \n care propunea ac]iuni de rezisten]` intelectual`. O opera]iune de urm`rire desf`[urat` pe parcursul a zeci de ani (\ncepuser` la sf\r[itul anilor 60 cu ac]iunea C`l`torul), \n care fuseser` implica]i zeci de informatori, ascultarea telefoanelor, citirea scrisorilor, etc., culmin\nd cu ridicarea jurnalului, studierea miilor de file ale acestuia, anchetarea timp de 6 luni pentru propagand` \mpotriva or\nduirii socialiste. Andrei URSU (va urma)

DOSAR DE URM~RIRE INFORMATIV~ A SECURIT~}II

Implica]ii ale cazului Gh. Ursu


|n cartea 1984, Orwell dezv`luia cu o intui]ie remarcabil` pentru vremea c\nd a scris-o motiva]ia principal` a securi[tilor dintotdeauna: puterea asupra semenilor. Nu bun`starea material`, nu statutul social. Nici m`car puterea politic` \n sine (apanajul activi[tilor de partid). E vorba de puterea primitiv`, direct`, puterea de a inspira frica, de a teroriza, p\n` la a dispune de soarta [i via]a altor oameni. Aparatul pe care [i l-au perfec]ionat \n Romnia anilor 80 sub pretextul ideologiei na]ional-comuniste era (aparent, \n principal) destinat men]inerii la v\rf a dictatorului, a sistemului s`u paranoic [i a clicii de activi[ti ling`ii de partid din jurul s`u. Dar, poate mai mult, era destinat men]inerii propriei puteri s-ar putea spune animalice asupra concet`]enilor. De[i tr`iau ceva mai bine dec\t majoritatea popula]iei, nu cred c` aceste mici avantaje erau ceea ce-i f`cea \n principal s`-[i petreac` via]a ascult\nd telefoanele oamenilor, citind miile de scrisori \n care ne spuneam p`sul dar din care extrem de rar ap`reau cu adev`rat concep]ii du[m`noase. Nu ciolanul ceva mai c`rnos \i f`cea s` interogheze la nesf\r[it doar pentru c` cineva g\ndea diferit, s`-l tortureze [i, \n final, s`-l ucid` \n numele unei ideologii totalitare absurde \n care nici ei nu mai credeau de mult. Studiind dosarele legate de tat`l meu, Gheorghe Ursu, v`z\ndu-i la procese, urm`rind opera]iunea de mare anvergur`, de aproape dou`zeci de ani, prin care s-au tot aco-

perit unii pe al]ii \ncerc\nd s` mu[amalizeze crima, m` g\ndesc c` ce-i unea era probabil tocmai con[tiin]a gregar` a acestei puteri mizere: o conspira]ie a t`cerii dictat` \n mare parte de josnicia motiva]iei comune. Simptomatic e faptul c` dup` Revolu]ie au \ncercat cu orice pre] s`-[i acrediteze o nou` fost` misiune, aceea de vajnici ap`r`tori ai patriei \n fa]a agenturilor de spionaj str`ine. O misiune patriotic`, deci. Tor]ionari ai tat`lui meu colonelul Vasile Gheorghe, [eful direc]iei VI Cercet`ri penale din DSS, maiorul Prvulescu Marin, locotenentul Vasile Hodi[,

Inventarul mili]ienilor, securi[tilor, magistra]ilor, informatorilor [i nomenclaturi[tilor din dosarele judiciare privind cazul Gheorghe Ursu
1) Burcea {tefan \n 1985 1985 era sg.-maj. IGM/DCP (din era plt.-adj., [ef de schimb, IGM/ 1985). Plt. IGP/DCP 1993-94. DCP. Pensionar post-89; decedat 2003. 14) Chircu George \n 1985 era sg.-maj. IGM/DCP (din 2) Cojocaru Gheorghe 1983). La IGM/DCP pn` n \n 1985 era sg.-maj. IGM, DCP. 1987. Plt. 1993; subofi]er sec]ia Subofi]er IGP/DCP 93. 13 Bucure[ti 2002. 3) Alexa Ion \n 1985 era 15) Sandu Manda (femeie plt., [ef de schimb, IGM/DCP. A = M`ndi]a) \n 1985 era plt. semnat raportul de pedepsire cu IGM/DCP. Plt.-adj. IGP/ DCP 1993. 3 zile izolare sever` 15 X 1985. Plt.-maj. IGP, DCP 1993. 16) Palamariu Florinel \n 1985 era sg.-maj., [ef de schimb, 4) Dochia Gheorghe \n IGM/DCP. Ofi]er MI anii 90; 1985 era sg.-maj. IGM/DCP. Sub- pensionar 2002; poreclit Dodan? ofi]er IGP/DCP 1990, IJP Boto[ani 1993, IJP Suceava 2002. 17) Popa Marian \n 1985 era sg.-maj. IGM/DCP. Maistru 5) Popa Dan \n 1985 era militar IGP 1993. sg.-maj. IGM/DCP. Plt. rez. decembrie 1985-1986. 18) Udrea Marian (Marin) \n 1985 era sg.-maj. IGM/ 6) Ghelmez Gheorghe DCP. Poli]ia sect. 1 Bucure[ti \n 1985 era plt., IGM/DCP. 93; zilier n construc]ii 1999. IGP/DCP, 1993. 19) Dinu Dumitru \n 7) Popescu Constantin 1985 era sg.-maj. (plt.), [ef de \n 1985 era sg.-maj. IGM/DCP, schimb, IGM/DCP. La IGM/DCP IGP/DCP 1993. din 1980; subofi]er IGP/DCP 1993. 8) Cuzic Ioan \n 1985 era 20) Andrei Ion \n 1985 plt., [ef de schimb, IGM/DCP. era sg.-maj. IGM/DCP. Lt. IGP/ Plt.-adj. IGP/DCP 1994; poreclit DCP 1993. P[-P[. 21) Odin` Constantin \n 9) Gavril (Gavril`) Nico- 1985 era sg.-maj. IGM/DCP. Sublae \n 1985 era sg.-maj. ofi]er MI anii 90; cpt. JandarIGM/DCP. Subofi]er IGP/DCP din merie UM 0465 Bucure[ti. 1990. 22) Chirlacopschi Anton 10) Enache Nicolae \n \n 1985 era plt.-adj. IGM/DCP. 1985 era sg.-maj., [ef de schimb Plt.-adj. rez. pensionat. IGM/DCP (din 1982). Plt.-maj., sec]ia 19 Bucure[ti 1993. 23) Dobre Ion \n 1985 era plt.-maj. IGM/DCP. Subofi]er 11) Cociuba Florin-Teo- IGP/DCP anii 90; azi decedat? dor \n 1985 era sg.-maj. IGM/ DCP. Subofi]er IGP/DCP din 24) Dinu Ion \n 1985 era 1990. plt., [ef de schimb, IGM/DCP. Plt. rez. 12) Barabancea Traian Doru \n 1985 era sg.-maj. 25) Dinc` Dumitru \n IGM/DCP (din 1984). La IGM/ 1985 era plt.-maj. IGM/DCP. Plt.DCP pn` n 1986; rez. anii 90. adj. rez. pensionat 1987. 13) Dinu Ion (Ioan) \n 26) Munteanu Ion (zis Soacra) \n 1985 era plt.-adj., vulescu) \n 1985 era mr., Di[ef de schimb, IGM/DCP. Plt.-adj. rec]ia VI Cercet`ri Penale a Securit`]ii (1966-1990). rez. pensionat. A semnat urm`toarele docu27) Toader Florica (femeie mente: Referat 14 august 1985 = Flory) \n 1985 era plt. IGM/ Raport 3 mai 1985 DCP (din 1975). Plt.-maj. IGP/ P.V. perchezi]ie 17 I 1985 DCP pn` n 1998. Dovad` 7 ian. 1985 L-a anchetat pe Gh. Ursu 28) Ghebac Radu \n 1985 era plt., [ef de schimb, [i l-a b`tut Participant la reprimarea IGM/DCP. Cpt. IGP/DCP 1993. manifesta]iilor din Bucure[ti 29) Radu F`nel \n 1985 din 21-22 dec. 1989 Lt.-col.rez., pensionat marera medic lt.-col. (mr. ?/col.?) dr. DCP/ IGM + DSS cabinet me- tie 1990 din MApN, arestat 1990 n alt` cauz`; dical, decedat. Constat` ]inerea unui jur30) Damian Constantin nal, reviste, citate, poezii [i pro(Costic`) \n 1985 era lt.-col., z` n mss. denigratoare [i leg`asistent medicin` general` ca- turi cu Europa Liber` [i propubinet medical arest, DCP/IGM ne nenceperea urm`ririi penale +DSS. Asistent sanitar, lt.-col. pentru propagand` mpotriva ornduirii socialiste + confisrez., pensionat 15 V 1986. carea special` de reviste [i jur31) Anghel Vasile \n nalul lui Gh. Ursu. Propune sesizarea Mili]iei 1985 era plt.-maj. IGM/DCP; sanitar la cabinetul medical al ares- pentru de]inere [i opera]iuni vatului. A avizat raportul de izo- lut`, dezbaterea caz Ursu n colectivul de munc`, confiscarea lare sever` 3 zile. celor 8 nr. reviste din str`in`tate 32) Popescu Dumitru Flo- + jurnal. Confisc` manuscrise literea \n 1985 era mr. IGM/DCP. Anchetator; mr. rez. 10 ian. rare, reviste, scrisori, c`r]i [i jur1990. nalul cu 23 caiete = 1967-1977+ valut` (5 $, 10 DM, 40 DK, 40 33) {tir Mihai (Mihail) DDRM, 1 shekel, 3.000 lire ital.) \n 1985 era lt.-col. (col.), [ef Ser- + documente financiare la Banca viciul Cercet`ri, IGM/DCP. An- Romn` de Comer] Exterior. chetator. Confisc` poezii manuscrise, articole, reviste, scrisori, jur34) Mih`iasa Dorin \n nal cu 38 caiete = 1948-1967; 1985 era cpt.(mr.), Serv. II, IGM/ 1977-1983. DCP. Anchetator; l-a b`tut pe de]inutul Vesman Andrei; loc37) Vasile Gheorghe \n ]iitor [ef DCP/IGP 91-93, lt.-col. 1985 era col., [eful Direc]iei VI 93, col. 94, [eful DCP/IGP 93- DCP Securitate. 95, func]ionar superior MI 99, A semnat urm`toarele docucomisar-[ef IGP, [ef Direc]ia Ca- mente: zier Judiciar [i Eviden]` opera Raport 30 ian. 1985 tiv` 2003. Raport 3 mai 1985 Adresa nr. D/0294302/12 35) Ghi]` Gheorghe \n august 1987 c`tre CID 1985 era col. dr. IGM/DCP, medic Col. rez.; i-a anchetat bruginecolog, comandantul Spitalu- tal pe aceia dintre demonstran]ii lui Penitenciar Jilava. bra[oveni din nov. 1987 adu[i la Rahova 36) Prvulescu Marin (Pr Constat` pozi]ii du[m`-

Ora zero n-a venit


timit`]ii na]ionale. Menirea ei, \n aceast` viziune, ar fi fost ap`rarea ]`rii \mpotriva Vestului, dar mai ales a Estului. Ambele legitimit`]i s\nt false. STASI [i-a inventat adversarul, iar Securitatea n-a salvat na]iunea, ci a contribuit plenar la dezastrul ei fizic [i moral. Pe seama legitimit`]ii na]ionale a Securit`]ii [i \n numele falselor ei virtu]i se face \ns`, spre deosebire de Germania, \n continuare, politica de stat [i de partid \n Romnia post-comunist`, la nivel supra [i subliminal. Avem aici o surs` de maxim` derut` conceptual` [i moral`, dar [i de explicare a crizei prelungite de insolven]` a noii democra]ii. Una din cele mai importante diferen]e dintre STASI [i Securitate ]ine de proiec]ia lor \n prezent. Legea accesului la dosarele STASI, din 1991, considera c` [i serviciul de spionaj est-german a f`cut poli]ie politic`. At\ta veme c\t agen]ii est-germani au urm`rit, r`pit sau asasinat adversari \n afara ]`rii lor, ei s\nt considera]i la fel de vinova]i ca [i camarazii responsabili cu represiunea intern`. |n Romnia, o lege similar` exonereaz` de r`spunderea oric`rei examin`ri serviciile Securit`]ii \ns`rcinate cu siguran]a na]ional`. Siguran]a na]ional` [i-a dob\ndit de-abia azi, postmortem, caracterul de tabu absolut. Ofi]erii [i agen]ii ei, descoperi]i, acoperi]i, adormi]i, anestezia]i sau \nviora]i, din fostele [i actualele servicii de informa]ii externe, au devenit imuni. Asasinii lui Nol Bernard, Mihai Cizm`rescu [i Vlad Georgescu, directorii Departamentului romn al Europei Libere, mor]i \n condi]ii suspecte, a[a cum accepta \n urm` cu doi ani \nsu[i Ion Iliescu, la ceremonia decor`rii Europei Libere, s\nt \n continuare liberi [i imuni. Pentru mine, doar ziua \n care numele asasinilor fo[tilor mei colegi va fi cunoscut, iar re]eaua informativ` a terorismului de stat ceau[ist din Occident dezv`luit`, va conta ca nivel zero al democra]iei euro-atlantice \n Romnia.

La sf\r[itul anilor 50, KGB a pus la punct o strategie de distribuire a compe]entei fiec`ruia din serviciile de poli]ie politic` din lag`rul comunist. A[a cum au existat planuri Valev ale diviziunii muncii \n industrie sau agricultur`, riguros e[uate, tot a[a KGB-ul a creat [i controlat nu doar fiecare serviciu de securitate \n parte, ci a coordonat [i sinergia faptelor a sumei p`r]ilor, plus saltul calitativ al \ntregului, \n direc]ia dorit` de Uniunea Sovietic`. |n cadrul acestei diviziuni a muncii, serviciului de securitate est-german, STASI, i-a revenit activitatea de spionaj [i terorism \n ]`rile occidentale, \ndeosebi \n RFG, [i \n statele lumii a treia, ]intite de Moscova \n viziunea revolu]iei mondiale. Securit`]ii din Romnia i s-a repartizat, pare-se, \n aceast` hart` monocolor` a specializ`rilor func]ionale, rolul de dezinformare [i intoxicare (deception), at\t \n interior c\t [i \n exterior. A[a, sau [i a[a, se explic`, probabil, reu[ita regimului Ceau[escu de a-[i fi creat \n Occident, ani \n [ir, imaginea unei disiden]e anti-sovietice riscante. Dac` RDG trebuia s` fie statul campion al ideologiz`rii anti-fasciste, anti-imperialiste [i anti-occidentale, RSR, dimpotriv`, avea misiunea s` \ntruchipeze the maverick, v`cu]a zburdalnic` a coloniei penitenciare. |n realitate, instrumentele [i obiectivele STASI [i ale Securit`]ii au r`mas acelea[i. Doar m`[tile, scenariile [i justific`rile ante- [i post-factum au fost diferite. |n sf\r[it, dac` STASI a fost poli]ia politic` a unui regim legitimat exclusiv ideologic, ca antipod al capitalismului revan[ard din RFG, Securitatea s-a bucurat, [i se bucur` p\n` azi, de alibiul legi-

Emil HUREZEANU

II

Num`rul 7 Dosarul Gh. Ursu

Lista lui secu


Rezolu]ia 15 aug. 1985 P.V. 5 august 1987 Dispune declinarea competen]ei n favoarea Procuraturii Generale civile Confirm` propunerea DCP Securitate [i d` hot`rrea de nencepere a urm`ririi penale (NUP) pentru propagand` mpotriva ornduirii socialiste + confiscare special` reviste [i nsemn`ri Ursu. Dispune distrugerea unor nscrisuri [i reviste ale lui Gh. Ursu. 47) Picioru[ Ilie \n 1985 era procuror, Procuratura sect. 6. A semnat urm`toarele documente: Rechizitoriul nr. 1830/P/21 nov. 1985 Rezolu]ia nr. 3036/P/19 dec. 1985 Dispune trimiterea n judecat` n stare de arest a lui Gh. Ursu n dec. 1985, dup` ce acesta murise dosar penal nr. 10639/ 1985 Jud. sect. 6 Bucure[ti. Re]ine infrac]iunea de specul` n cazul Ursu; procuror [ef, sec]ia urm`rire penal` [i criminalistic`, Parchetul General 2001/3; adj., sec]ia cadre, Parchetul General 2003 [i membru \n Colegiul Superior al Magistraturii 2003. A g`sit la ICPSLGC [i a predat directorului nsemn`ri/registre anti-Ceau[escu ale lui Gh. Ursu [i a dat declara]ii mpotriva acestuia la Securitate. 54) St`nciulescu Mioara \n 1984-1985 era tehnicianproiectant, coleg` de birou. A g`sit la ICPSLGC [i a predat directorului nsemn`ri/registre anti-Ceau[escu ale lui Gh. Ursu [i a dat declara]ii mpotriva acestuia la Securitate. 55) Mihai Virginia \n 1984/1985 era tehnician-proiectant, coleg` de birou. A g`sit la ICPSLGC [i a predat directorului nsemn`ri/registre anti-Ceau[escu ale lui Gh. Ursu [i a dat declara]ii mpotriva acestuia la Securitate. 56) Creang` Mihail (Mihai) \n 1985 era lt.-col., [eful arestului IGM/DCP (din sept. 1985). Aprob` Raportul din 15 X 1985 de pedepsire cu izolare sever` a lui Gh. Ursu. A lucrat la DCP/IGM din 1980, fiind [eful arestului din 1985 pn` n 1993; col. rez. din 1995; [ef biroul execut`ri credite la Credit Bank anii 90. Condamnat definitiv la 10 ani \nchisoare pentru uciderea lui Gheorghe Ursu prin sentin]a CSJ din 10.10.2003. recidivist. Angajament colabora80) Saidac \n 1985 era tor (Arcade nr. 126). A fost con- lt.-maj., DCP/IGM. Anchetator. damnat la \nchisoare \n cazul Ursu. 81) Lupu Constantin \n 1985 era col., DCP/IGM. An66) Radu Gheorghe, zis chetator; l-a b`tut pe de]inutul Gicu]` \n 1985 era de]inut, in- Uscatu Emanoil Octav, provoformator [i tor]ionar Mili]ie [i cndu-i modific`ri fiziologice la Securitate, recidivist, tat`l = degetele de la mini. [oferul col. Vasile Gheorghe, [eful DCP/Securitate, decedat 82) Pascale (Pascal?) 1986, mama = dactilograf` la \n 1985 era mr., DCP/IGM. An{coala de Mili]ie de pe {oseaua chetator. Olteni]ei din Bucure[ti, decedat` 87. Angajament colaborator. 83) Neagu \n 1985 era ofi]er DCP/IGM. Anchetator. 67) Ro[u Constantin \n 1985 era lt., loc]iitor-[ef arest 84) Vasiliu \n 1985 era DCP/IGM. Ofi]er la arestul IGP/ procuror, Direc]ia I, Procuratura DCP dup` 1989. RSR. Anchetator; Eugen Vasiliu avocat post-1989, inclusiv ap`68) Ungureanu Haralam- r`torul lui Tudor St`nic` n 2003. bie Marin \n 1985 era lt.-maj. (cpt.), loc]iitor [ef arest DCP/ 85) N`stase Ovidiu \n IGM (din 1 august 1985). Era 1985 era procuror, Direc]ia I, mr. Brigada de lupt` mpotri- Procuratura RSR. Anchetator. va crimei organizate/MI 1995; lt.-col. 1996; la IGP/DCP anchet` 86) Trifoi \n 1985 era 1999; comisar-[ef DCP/IGP 2003. cpt., DCP, IGM. Anchetator.

noase, calomnii [i ofense fa]` de conducerea de partid [i de stat, leg`turi cu elemente din emigra]ia reac]ionar` din Paris [i radio Europa Liber`, colport`ri [tiri [i instigare prin afi[are citate autori str`ini la birou, de]inere [i opera]iuni interzise cu valut` [i decide modul de finalizare a cazului: nceperea urm`ririi penale, continuarea cercet`rilor n stare de arest, trimiterea n judecat` pentru propagand` contra ornduirii socialiste [i de]inere ilegal` de valut` trimite spre conservare 1 dosar de 105 file despre Gh. Ursu. 38) Datu Ioan (Ion) \n 1985 era col., Direc]ia VI/DCP/Securitate, anchetator Direc]ia VI/DCP pn`-n 1970; la o UM de contraspionaj: 1970-1985; col. rez. 39) Nedelcu {tefan \n 1985 era col., [eful arestului DCP/Securitate, [ef Serv. III DCP/ Securitate 1973-1987; col. rez. 40) Dumitraciuc Ion \n 1985 era cpt., ofi]er specialist Direc]ia II Securitate. A semnat urm`toarele documente: Raport 3 mai 1985 P.V. perchezi]ie 17 I 1985 Dovad` 7 ian. 1985. A preluat sesizarea directorului ICPSLGC.

44) Hodi[ Vasile \n 1985 era lt.-maj.(lt.), Direc]ia VI / DCP Securitate, Compartimentul Proceduri [i Arest. A semnat urm`toarele documente: P.V. perchezi]ie domiciliar` 17 I 1985 Dovad` 7 ian. 1985 Adresa nr. D/0294302/12 august 1987 c`tre CID Adresa nr. 62/H.V./S/ 294302/12 august 1987 c`tre Unitatea Special` S. Era col. \n Direc]ia Juridic` a SRI, 1990-1999; prin penultima adres` trimitea spre p`strare 1 dosar de 105 file (NUP pentru propagand` anticomunist`) la CID, iar prin ultima adres` trimitea spre conservare la Unitatea Special` S (UM 05135 Bucure[ti, \n martie 1990 = UM 0289 Bucure[ti SRI) nscrisurile du[m`noase/necorespunz`toare redactate de Gh. Ursu = 2 dosare de 811 file. 45) Sc`rl`toiu Grigore \n 1985 era col. de justi]ie, procuror militar, [ef adj. al Direc]iei Procuraturilor Militare. A semnat adresa nr. S/10379/29 aug. 1985 c`tre MI/DSS/DCP. A restituit dosarul de cercetare penal` a lui Gh. Ursu = 90 file.

46) {tef`nescu Mihai \n 1985 era col. de justi]ie, procuror militar la Direc]ia Procuraturilor 41) Anghel Corneliu \n Militare (DCP/DSS?). 48) }uculeanu Alexandru 1985 era col., [ef serviciu Direc]ia A semnat urm`toarele docu- \n 1985 era procuror-[ef, VI Securitate. A semnat Raportul mente: Procuratura sect. 6. A semnat din 3 mai 1985. mandatul de arestare preventiv` Ordonan]a 31 iul. 1985 nr. 261/21 sept. 1985. Dispune 42) Turcitu Adrian \n 1985 era lt.-col., [ef serviciu Direc]ia cercetarea lui Gh. Ursu n stare II Securitate. A semnat Raportul din 3 mai 1985. de arest pentru de]inere [i trafic de valut` [i prelunge[te arestarea preventiv`; procuror-[ef n diferite sec]ii din Parchetul General, sf\r[itul anilor 90-2002; [ef sec]ia cadre, Parchetul General 2002-2003; membru \n Colegiul Superior al Magistraturii 2003. 49) Alecsandrescu A. \n 1984/1985 era inginer, directorul ICPSLGC. A semnat adresa nr. 540/22 dec. 1984 din Arhiva secret` a institutului. A sesizat n scris [i a predat Securit`]ii un registru al lui Gh. Ursu. 50) Petre Elena \n 19841985 era tehnician-proiectant, coleg` de birou. A g`sit la ICPSLGC [i a predat directorului nsemn`ri/registre anti-Ceau[escu ale lui Gh. Ursu [i a dat declara]ii mpotriva acestuia la Securitate. 51) Croitoru Prgu]a \n 1984-1985 era tehnician-proiectant, coleg` de birou. A g`sit la ICPSLGC [i a predat directorului nsemn`ri/registre anti-Ceau[escu ale lui Gh. Ursu [i a dat declara]ii mpotriva acestuia la Securitate. 52) {erban Liviu \n 1984- 1985 era tehnician-proiectant, coleg de birou. A g`sit la ICPSLGC [i a predat directorului nsemn`ri/registre anti-Ceau[escu ale lui Gh. Ursu [i a dat declara]ii mpotriva acestuia la Securitate. 53) Bobei (Babei) Romulus \n 1984-1985 era tehnician-proiectant, coleg de birou.

43) Macri Emil \n 1985 era gen.-mr., [eful Direc]iei II Securitate. A semnat urm`toarele documente: Raport 30 ian.1985 Raport 3 mai 1985. A fost trecut \n rezerv` \n 1990; \n prezent decedat.

69) Ioni]` {tefan zis Bul` 87) Baciu Ion \n 1985 \n 1985 era plt., loc]iitor [ef era col, [ef sec]ia economic`, arest DCP/IGM (din 1973). Era DCP, IGM. Anchetator. [ef arest sec]ia 22 poli]ie Bucure[ti \n 1995. 88) Chiri]` Ion \n 1985 era cpt., DCP/Direc]ia VI Secu70) Belu Gheorghe zis ritate. Anchetator. Gic` \n 1985 era de]inut, colaborator al Mili]iei [i Securit`]ii, 89) Dumitra[cu \n 1985 informator de camer`. Ghido- era gen., [ef Securitatea jud. Ilfov. Gen. rez., pensionat? 57) Rus (Remus?) \n nat de plt. Ioni]`. 1985-1986 era procuror [ef adj. 71) Chi]escu Viorica (fos90) Popov \n 1985 era pro\n Procuratura RSR. A semnat Rezolu]ia NUP/21 ian. 1986 dos. t` Alexandrescu?) = fosta so]ie curor, Direc]ia I, Procuratura 103/P/ 1986 [i a dat NUP deces a lui Prc`lab, fotbalist Dinamo RSR. Anchetator. Bucure[ti. |n 1985 de]inut`, coGh. Ursu. laboratoare a Mili]iei [i Securi91) Bracaciu Nicolae \n 58) Tudor St`nic` \n t`]ii, ajuta la buc`t`rie [i la m- 1985 era Procuror, [ef Direc]ia I, 1985 era lt.-col., loc]iitorul [efu- p`r]irea mesei n arestul DCP/ Procuratura RSR. Anchetator; adjunctul procurorului-[ef Petre lui DCP/IGM. Aprob` Raportul de IGM (d-na Budy? Daniela?). Botezatu. pedepsire din 15 X 1985. La 72) Flencea Titi \n 1985 DCP/IGM din anii 60. Col. rez. 92) Cotoman Gheorghe din 1990; vicepre[edintele Fede- era de]inut DCP/IGM, colabora\n 1985 era ofi]er, DCP/Direc]ia ra]iei Romne de Box anii 80; tor Mili]ie. VI Securitate. Anchetator; ofi]er vicepre[edinte/pre[edinte Cre73) Radu Vasile \n 1985 SRI 1999-2000; [ef Diviziunea J dit Bank anii 90; consilier juridic Banca Popular` Romn` = era de]inut DCP/IGM, colabora- (Juridic`) a SRI 1992-1994. sfr[itul anilor 90-2002; la Ra- tor Mili]ie [i Securitate, ex-ju93) Constantin \n 1985 hova a anchetat brutal c]iva dec`tor sect. 6 Bucure[ti. Angaera ofi]er, DCP/IGM. Anchetator. demonstran]i aresta]i la Bra[ov jament scris de colaborator. n nov. 1987. Condamnat defini74) B`icoianu Ion \n 94) Dr`goi \n 1985 era tiv la 10 ani \nchisoare pentru uciderea lui Gheorghe Ursu prin anii 80-90 infractor recidivist, cpt., DCP/IGM. Anchetator. traficant renumit de opere de sentin]a CSJ din 10.10.2003. art`, vechi colaborator al Mili]iei 95) Cara[c` Gheorghe \n 1985 era cpt., DCP/IGM. An59) Alecu Ioan (Gheor- [i Securit`]ii. chetator. A fost implicat n reprighe?) \n 1985 era colonel, 75) Anghel \n 1985 era marea manifestan]ilor de la Ti[eful arestului IGM/DCP. Pencol. MI, medic, [ef cabinet me- mi[oara, dec.89; lt.-col. 1990. sionar sept. 1985. dical arest DCP/IGM + DSS. 96) Erhan \n 1985 era 60) Nicolici Dan-Costin Pensionat. mr., DCP/IGM. Anchetator; [eful \ntre anii 1985-1990 a fost lt.-col. 76) Mo] Ioan \n 1987 era cazierelor judiciare pe ]ar` n ing., [eful CID, Securitate/ SRI. A semnat adresa nr. 0760.039/ gen.-mr., [ef UM 0195 Contrain- 1999. forma]ii DIE. Arestat la sfr[itul CID/14 feb. 1990. Pensionar? lui dec. 89. Azi, gen.-mr. rez., 97) Vlad Iulian \n 1985 era gen.-col., adj. ministrului de 61) Pop \n 1985 era ofi]er pensionat. Interne, [ef DSS (Securitate), DCP/IGM. Anchetator. 77) Tudorache \n 1985 secretar de stat. A semnat urm`toarele docu62) Roman Viorel \n era mr., [ef Serviciul Contrain1985 era subofi]er DCP/IGM. A forma]ii Penitenciarul Jilava, mente: Raportul DSS nr. D/ lucrat la compartimentul Trans- Securitate. A asigurat t`cerea martorilor decesului lui Gh. Ursu. 0290247/30 I 1985 fer-Arest IGM/DCP. Raport iulie 1985 Telegrama nr. 074009/8 X 78) Florea Gheorghe \n 63) Danciu Florin \n 1985 era lt.-col. DCP/IGM. Anche- 1985 era lt.-col. (col.), DCP/IGM. 1985 a Ambasadei RSR la Watator; lt.-col. rez. 5 nov. 1991. Anchetator; i-a m`rturisit de]i- shington prin care se informa nutului Vi[oiu Teodor Gh. Cos- MAE despre cererea deputatului 64) Florea Mihai \n 1985 min c` a f`cut mari nenorociri la SUA Sidney Yates de a fi inforCanal, unde a lucrat imediat dup` mat de situa]ia lui Gh. Ursu + era mr. DCP/IGM. Anchetator. ce a terminat [coala de ofi]eri. r`spuns n colaborare cu MAE. Avize pentru nceperea ur65) Clit` Marian zis Bi]` 79) Samoil` \n 1985 era m`ririi penale a lui Gh. Ursu n \n 1985 era de]inut, informator stare de arest pentru de]inere [i tor]ionar Mili]ie [i Securitate, lt., DCP/IGM. Anchetator.

Lista lui secu


ilegal` de valut` Decret nr. 210/ 1960 [i preluare caz Mili]ie Rezolu]ie pentru gen.-mr. Gianu Bucurescu s` urm`reasc` problema [i pentru DCP/IGM s` dea r`spuns cererii prin MAE. Arestat la sfr[itul lui dec. 89 gen.-col. rez., pensionat. 127) Olteanu \n 1984IGM/DCP, informatoare de camer`. Colaboratoare a Mili]iei. 1985 era col., sec]ia 8 Mili]ie Bucure[ti, IGM. Anchetator. 111) B`d`ran Argentina 128) Trandafir Liviu \n \n 1985 era de]inut` \n arestul IGM/DCP, informatoare de came- 1985 era col., [ef probleme economice, IGM/DCP. Anchetator. r`. Colaboratoare a Mili]iei. 129) Grigorescu Eugen \n anii 80-90 era col., adj. [ef Unitatea Special` S a DSS (Securitate), UM 05135 Bucure[ti MApN 1990, UM 0289 Bucure[ti SRI. A semnat condica secretariatului UM 05135 (UM 0289) 1987-1990 [i P.V. de verificare [i constatare lips` jurnal Gh. Ursu din UM 0289/10 VII 1999. n anii 80-90 era adjunct, apoi comandant la UM 05135 MApN Bucure[ti \n martie 1990 (= UM 0289 SRI Bucure[ti ulterior). A preluat jurnalul lui Gh. Ursu, mai nti trimis de la DCP/ DSS n 1987 [i apoi (lucrarea nr. 700186/30 = 811 file), revenit de la UM 05083 Bucure[ti la 6 iunie 1990 sub semn`tur` [i l-a distrus sau l-a f`cut de neg`sit, fapt` pentru care este judecat; gen. de brigad` rez. la UM 0289 SRI Bucure[ti. 138) Cirea[` Marian \n anii 80-90 era lt., Biroul nscrisuri, sec]ia a II-a, Unitatea Special` S a DSS/SRI. Azi angajat la UM 0289 SRI Bucure[ti. 139) B`ncil` Iulian \n anii 80-90 era mr., biroul Eviden]`, Unitatea Special` S a DSS/SRI. Azi angajat la UM 0289 SRI Bucure[ti. 140) Costin Corneliu \n anii 80-90 lucra \n Unitatea Special` S a DSS/SRI. Azi angajat la UM 0289 SRI Bucure[ti. 141) Manea Ion \n anii 80-90 lucra \n Unitatea Special` S a DSS/SRI. Azi angajat la UM 0289 SRI Bucure[ti. 142) Dinu Ion \n anii 8090 lucra la Unitatea Special` S a DSS/SRI. Azi angajat la UM 0289 SRI Bucure[ti.

Num`rul 7 Dosarul Gh. Ursu


153) Joarz` Samoil` \n anii 90 era procuror militar, [ef adj. sec]ia Parchetelor Militare ale CSJ, general de brigad` magistrat A condus investiga]iile \n cazul decesului lui Gh. Ursu A semnat rechizitoriul din 12 nov. 1996. A tergiversat ancheta penal` (1993-1996) [i a dat NUP pentru to]i ofi]erii [i subofi]erii de Securitate [i Mili]ie cerceta]i penal n cazul decesului lui Gh. Ursu; {ef sec]ia Parchetelor Militare din Parchetul CCJ din oct. 2003.

III

112) Bobeic` Constantin \n 1985 era de]inut \n arestul 98) Bucurescu Gianu \n IGM/ DCP, informator de camer`, 1985 era gen.-mr., adj. [ef DSS colaborator Mili]ie. Omul lui (Securitate). Creang`, [eful arestului IGM. A semnat telegrama Ambasadei RSR la Washington la 8 X 113) Matei Ilie \n 1985 1985 [i a r`spuns n colaborare era col., IGM/DCP. Anchetator; cu MAE zis cinele ro[u. Arestat la sfr[itul lui dec. 89 114) Fier`scu (Fierescu) gen.-mr. rez., pensionat. \n 1985 era ofi]er IGM/DCP. Anchetator. 99) Homo[tean George (Gheorghe) \n 1985 era mi115) Botezatu Petre \n nistru de Interne (1978-1987). 1985 era procuror-[ef, ProcuraA r`spuns la telegrama din tura RSR. Anchetator; [eful proSUA pentru Departamentul de curorului Nicolae Bracaciu, DiStat. rec]ia I. Prim-secretar PCR jud. Alba anii 70. A min]it autorit`]ile 116) Jipa \n 1985 era proSUA, sus]innd c` Gh. Ursu este curor, Direc]ia I, Procuratura un simplu de]inut de drept co- RSR. Anchetator. mun; azi gen. rez., pensionar. 117) Popa \n 1985 era col., 100) Scarlet Gheorghe loc]iitor [ef IGM/DCP. Declara]ii \n 1985 era col., [eful DCP/IGM de martor post-89. Anchetator. (pn` n 1987). Pensionar din 1987; reactivat n aceea[i func118) Aioanei (Amariei?) ]ie 1990; gen. rez., pensionat. \n 1985 era subofi]er DCP/DSS (Securitate). I-a zis lui Palama101) Andrei {tefan \n riu Florinel de mijloacele T.O. 1985 era ministru de Externe din Catanga. (din 1978). Coresponden]` oficial` cu autorit`]i din SUA: tele119) Manea Dr`gulin Vagrama din 8 X 1985 a Ambasadei sile \n 1985 era procuror, adj., RSR la Washington + r`spuns [ef Procuratura Capitalei. n colaborare cu MAI. A min]it D` verdictul de moarte neautorit`]ile SUA, sus]innd c` violent` n cazul Gh. Ursu. A fost Gh. Ursu este un simplu de]inut procurorul general al Romniei de drept comun; azi pensionar. n anii 1992-1996, iar n 1993 a transferat dosarul de anchet` 102) Coca (Coc`?) \n privind moartea lui Gh. Ursu de 1985 era ofi]er superior (col.), la procurorul militar Dan Voinea DCP/IGM. Anchetator. la procurorul militar Samoil` Joarz`. 103) Patrinichi Constantin \n 1985 era lt.-col., loc]iitor 120) Croitoru \n 1984comandant Spitalul Penitenciar 1985 era mr. (col.), secretar PCR, Jilava. Medic? sec]ia 8 Mili]ie Bucure[ti. Loc]iitor Poli]ia Capitalei n 1999. 104) Marinescu Dumitru L-a torturat pe Gh. Pascale n \n 1987 era lt.-col., [ef servi- mai-sept. 1984. ciu, DCP/DSS (Securitate). A semnat adresa nr. D/ 121) Moraru \n 19840294302/12 august 1987 c`tre 1985 era lt., Sec]ia 8 Mili]ie BuCID prin care trimite spre conser- cure[ti. L-a torturat pe Gh. Pasvare 1 dosar de 105 file despre cale n mai-sept. 1984. Gh. Ursu. 122) Pietri[ \n 1984-1985 105) Hr[u Ilie \n 1985 era lt., Sec]ia 8 Mili]ie, Bucuera plt., asistent reanimare Spi- re[ti. L-a torturat pe Gh. Pascale talul Penitenciar Jilava. Sub- n mai-sept. 1984. ofi]er n trupele de Securitate care au lichidat rezisten]a mili123) Buzoianu Lauren]iu tar` anticomunist` din Ardeal. \n 1984-1985 era de]inut, arest IGM/DCP, colaborator al Mili]iei 106) Iordache Alexandru [i informator de camer`. Coleg \n 1985 era mr. DCP/DSS. An- de celul` (nr. 29 Catanga) cu chetator; transferat la Securitate Gh. Pascale, pe care l-a torturat. de la Mili]ie. 124) L`c`tu[ \n 1984107) Todan Florin \n 1985 era cpt., medic, Spitalul 1985 era subofi]er IGM/DCP. Azi Penitenciar Jilava. Opera inten]ionat gre[it, fie din ordin, fie n rezerv`. din neglijen]`. 108) Sugar ({ugar) \n 125) Veselu \n 1984-1985 1985 era col. IGM/DCP. Anchetaera lt.-maj., medic, Spitalul Penitor. tenciar Jilava. Opera inten]ionat 109) Sechieru (Secrie- gre[it, fie din ordin, fie din neru?) \n 1985 era cpt. IGM/ glijen]`. DCP. Anchetator. 126) Stocec ({tocec) \n 110) Ciobanu Elena \n 1984-1985 era ofi]er IGM/DCP. 1985 era de]inut` \n arestul Anchetator.

de brigad` din nov. 2003. Dir. adj. SRI Mircea Gheordunescu l-a prezentat ca profesor de francez` n 1999 sau 2000 la o reuniune GDS despre cazul Ursu, unde a aburit audien]a cu succes. A semnat o adeverin]` prin care sus]ine c` nu au fost identificate documente care s` ateste c` inculpa]ii St`nic`, Creang` [i Burcea au fost urm`ri]i sau au colaborat cu Securitatea. 170) Danieluc Armand \n 1985 era ofi]er (col.?), IGM/ DCP. Anchetator.

143) Frate[ Mircea \n anii 80-90 era plt.-adj. la Unitatea Special` S a DSS/SRI. Azi angajat la UM 0289 SRI Bucu130) Crnu Apostol \n re[ti. anii 80-90 era col., comandantul UM 05135 Bucure[ti = Unitatea 144) Pan` Dizel \n anii Special` S a DSS (Securitate) 80-90 era plt. la Unitatea Spe= UM 0289 SRI Bucure[ti. A cial` S a DSS/SRI. Azi angajat semnat adresa nr. S/ 705509/20 la UM 0289 SRI Bucure[ti. martie 1990 c`tre UM 05083 Bucure[ti. 145) Ioni]` Marin \n anii Retrimite jurnalul lui Gh. 80-90 era plt. la Unitatea SpeUrsu n iun. 1990 spre conser- cial` S a DSS/SRI. Azi angajat vare UM S; Pensionar? la UM 0289 SRI Bucure[ti. 131) Nicolae Constantin Ionel \n anii 80-90 era cpt. (mr.), [ef Biroul secretariat (1982-1991), Unitatea Special` S a DSS/UM 0289 SRI Bucure[ti. A semnat adresa nr. 8/ 700126/4VI 1990. Azi angajat la UM 0289 SRI Bucure[ti. 132) Nicola Gheorghe \n anii 80-90 era mr., [eful sec]iei a II-a UM 05135 Bucure[ti, Unitatea Special` S a DSS/SRI (=Serviciul Arhivare Special`?), UM 0289 SRI Bucure[ti. Era angajat la UM 0711 SRI Pite[ti n 1998, lt.-col. 98; col. 2000. 146) Srbu Florica \n anii 80-90 era secretar` Biroul Eviden]`, Unitatea Special` S a DSS/SRI. Azi angajat` la UM 0289 SRI Bucure[ti. 147) Tudorache Florica \n anii 80-90 era angajat` civil, Unitatea Special` S a DSS/SRI. Azi angajat` la UM 0289 SRI Bucure[ti. 148) Buiculescu Ion \n anii 80-90 lucra la Unitatea Special` S a DSS/SRI. Azi angajat la UM 0289 SRI Bucure[ti.

149) Bogdan Victor \n anii 80-90 lucra la Unitatea Special` S a DSS/SRI. Azi angajat 133) Dinu Gheorghe \n la UM 0289 SRI Bucure[ti. anii 80-90 era maistru militar, secretariat, Unitatea Special` 150) Bod`iescu Stelian S a DSS/SRI. Azi angajat la UM \n anii 80-90 lucra la Unitatea 0289 SRI Bucure[ti. Special` S a DSS/SRI. Azi angajat la UM 0289 SRI Bucure[ti. 134) Iordache Grigore \n anii 80-90 era plt.-maj., secre151) Anghelide \n 1985 tariat, Unitatea Special` S a era avocat. A sf`tuit-o pe de]iDSS/SRI. Azi angajat la UM 0289 nuta Elena Ciobotaru, din arestul SRI Bucure[ti. IGM/DCP, s` devin` informatoare a Mili]iei. 135) Moro[anu (Moro[an) Petre \n anii 80-90 era 152) Levanovici Mircea lt.-col., biroul nscrisuri, sec]ia a \n 1990 era lt.-col.,col. de justi]ie, II-a, Unitatea Special` S a [eful UM 05083 Bucure[ti = DiDSS/SRI. Azi angajat la UM 0289 rec]ia Judiciar` a SRI = succeSRI Bucure[ti. soarea DCP/DSS/Parchetul Militar? 136) Alexandru Sorin \n A semnat urm`toarele docuanii 80-90 era mr., Biroul n- mente: scrisuri, sec]ia a II-a, Unitatea Adresa nr. S/30/13 martie Special` S a DSS/SRI. Azi an- 1990 c`tre UM 05135 gajat la UM 0289 SRI Bucure[ti. Adresa nr. S/700186/4 iunie 1990 c`tre UM 05135 prin care 137) Simion Traian \n cere jurnalul lui Gh. Ursu de la anii 80-90 era mr., Biroul nscri- UM S , unde era p`strat suri, sec]ia a II-a, Unitatea Spe Retrimite acela[i jurnal la cial` S a DSS/SRI. Azi angajat aceea[i UM.

154) Lungu Micu Mihai 171) Bo]onadi Alexandru \n 1985 era ofi]er IGM/DCP. Co- \n 1985 era ofi]er DCP/DSS misar, [ef Birou Cazier Judiciar (sau IGM?). Anchetator. [i Eviden]` operativ`, IPJ Vrancea, Foc[ani, 2003. 172) Stanca \n 1985 era procuror militar, Procuratura 155) Dumitru Neculai Va- Militar` a RSR. Anchetator. sile \n 1985 era ofi]er la cercet`ri penale la sec]ia 10 din sect. 173) Dumitru Viorica \n 3 Bucure[ti; \n 1988 era ofi]er 1985 era ofi]er IGM/DCP. AnIGM/DCP; de la 1 febr. 1988 la chetator. IGM/DCP; comisar Corp Control/IGP \n 2003. 174) Ciocan Aurel \n 1985 era col., IGM/DCP. Ancheta156) Pop \n 1985 era gen. tor. MI. 175) Iscrulescu Nicolae 157) Ogarca \n 1985 era \n 1985 era procuror general admr. IGM/DCP. Anchetator. junct, Procuratura RSR. A scris o apostil` (datat` 28 august 1985) 158) Orban \n 1985 era pe nota din 15 august 1985, mr. IGM/DCP. Anchetator. aviznd favorabil propunerile [i m`surile Securit`]ii \mpotriva 159) Mandache \n 1985 lui Gheorghe Ursu. era cpt. IGM/DCP. Anchetator. 176) Matei \n 1985 era 160) Topologeanu \n cpt., IGM/DCP. Anchetator. 1985 era ofi]er IGM/DCP. Anchetator. NOT~: Pentru aceast` cer161) Cocean \n 1985 era cetare s-au folosit documentele cpt. IGM/DCP. Anchetator. Azi aflate n diferite dosare judiciare col.? din anii 1990-2003, unele aflndu-se nc` pe rolul instan]elor 162) Cezar \n 1985 era civile [i militare din Romnia. de]inut de drept comun la IGM/ (Gabriel Catalan) DCP. Crciumar la M`gurele, informator de camer`. Abrevieri: IGM = Inspec163) {tefaniu Dan procu- toratul General al Mili]iei; IJP = ror arestat pentru mit` \n 1985, Inspectoratul Jude]ean de Polide]inut de drept comun la IGM/ ]ie; IGP = Inspectoratul General DCP, colaborator Mili]ie [i Secu- al Poli]iei; DCP = Direc]ia Cerceritate. Informator de camer`. t`ri Penale; DSS = Departamentul Securit`]ii Statului; RSR = 164) M`rg`rit \n 1985 era Republica Socialist` Romnia; cpt. IGM/DCP. Anchetator. PCR = Partidul Comunist Romn; UM = Unitatea Militar`; 165) Ungureanu Gheorghe CID = Centrul de Informare [i \n 1985 era de]inut de drept Documentare din Securitate; DIE comun IGM/DCP. Informator de = Departamentul de Informa]ii camer`. Externe din Securitate (spionajul [i poli]ia politic` extern`); MI = 166) Crcel Marin \n Ministerul de Interne; MApN = 1985 era procuror/anchetator. L-a Ministerul Ap`r`rii Na]ionale; b`tut pe de]inutul Ghiorghe Ilie; MAE = Ministerul Afacerilor Exa recunoscut c` a fost [i ofi]er terne; Serv. = Serviciu; SRI = de Securitate; vicepre[edinte al Serviciul Romn de Informa]ii; Tribunalului Bucure[ti [i jude- NUP = nenceperea urm`ririi pec`tor la sec]ia penal` pn` n nale; GDS = Grupul pentru Diatoamna anului 2003. log Social; P.V. = Proces-verbal; ICPSLGC = Institutul de Cerce167) Pndaru \n 1985 era t`ri, Proiect`ri, Sistematizare a ofi]er IGM/DCP. Anchetator. Localit`]ilor [i Gospod`rire Comunal`; rez. = rezervist; adj. = 168) Mirescu \n 1985 era adjunct; mss = manuscris; CSJ procuror, Procuratura RSR. An- = Curtea Suprem` de Justi]ie; chetator. CCJ = nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie; T.O. = tehnic` opera169) Br`teanu Marius tiv`. gen. SRI, [eful UM 0362 Bucure[ti. A semnat adeverin]a nr. S/ 50916/31 martie 2003. Fost ofi]er de Securitate, secretar general al SRI [i general

IV

Num`rul 7 Dosarul Gh. Ursu

Lista lui secu


1990 [i apoi UM 0289 Bucure[ti SRI n anii 90), cel care a preluat jurnalul lui Gh. Ursu de la Securitate abia n 1987 [i din nou la 6 iunie 1990 sub semn`tur`, iar apoi l-a distrus sau l-a f`cut de neg`sit, fapt` pentru care este judecat n prezent; Dorin Mih`iasa, fost ofi]er inferior la Direc]ia Cercet`ri Penale din Mili]ie n anii 80, devenit loc]iitor [ef [i apoi [ef al Direc]iei Cercet`ri Penale din Inspectoratul General al Poli]iei ntre 19911993, colonel din 1994, func]ionar superior MI n 1999, comisar-[ef IGP [i [eful Direc]iei de Cazier Judiciar [i Eviden]` operativ` n 2003; generalul Marius Br`teanu, secretar general al SRI (Securitatea de azi), care a aburit societatea civil` att n regimul Constantinescu, ct [i n regimurile Iliescu. Binen]eles c` nu trebuie uita]i cei doi colonei de mili]ie Mihail Creang` [i St`nic` Tudor, condamna]i definitiv de Curtea Suprem` de Justi]ie pentru uciderea lui Gheorghe Ursu la 10 ani de nchisoare la 10 octombrie 2003, dup` ndelungi tergivers`ri ale Justi]iei romne[ti, cei care cu mare greutate s-au predat autorit`]ilor (ce s-au dovedit neputincioase n privin]a prinderii lor) dup` ce instan]a suprem` a dat sentin]a definitiv`, dar f`r` s` omit` s` arunce o ultim` diversiune presei, murd`rind memoria victimei lor Gh. Ursu cu acuza nedovedit` de colabora]ionism cu Securitatea. Cercetarea de fa]`, realizat` pe baza studierii dosarelor judiciare despre Gheorghe Ursu, ca [i restul Listei lui Secu, dovede[te [i faptul c` Securitatea, n ntregime (inclusiv DIE) [i \n mod permanent, a f`cut poli]ie politic`, aceast` institu]ie fiind creat` [i organizat` exclusiv n acest scop: men]inerea la putere a nomenclaturii [i distrugerea rezult` c`, ncepnd cu mijlocul anilor 60, Securitatea l urm`rea pas cu pas pe Ursu. Fiecare plecare a sa n str`in`tate apare ntr-un tabel care se reg`se[te ca o anex` a unui Raport (nr. D/ 0290247/30.01.1985) semnat de generalul Emil Macri ([eful Direc]iei II) [i de colonelul Gheorghe Vasile ([eful Direc]iei VI). Din anul 1974, ntre]ine leg`turi cu elemente din emigra]ia reac]ionar` de la Paris, comentatori ai postului de radio autointitulat Europa Liber`, de la care a primit [i introdus n ]ar`, n anii 1974 [i 1978, mai multe tip`rituri n limba romn` cu con]inut anti-comunist, subliniau cei doi generali n documentul citat. oric`ror poten]iali inamici ai statului comunist. De asemenea, aceea[i activitate de poli]ie politic` o aveau, prin fi[a postului, to]i mili]ienii, magistra]ii [i activi[tii de partid de orice rang. Cu att mai mult demnitarii, ca mini[trii de Interne [i de Externe din acea vreme: Gheorghe Homo[tean [i {tefan Andrei, care au min]it chiar [i autorit`]ile americane, desigur, sub pretextul interesului na]ional [i al siguran]ei na]ionale, att de des invocate de omologii lor de azi, asigurndu-i c` Gheorghe Ursu nu este un de]inut politic, ci un simplu infractor de drept comun. Ca s` nu mai vorbim de [efii Securit`]ii (generalii Iulian Vlad, Emil Macri, Gheorghe Vasile [i Gianu Bucurescu), Mili]iei [i Procuraturii sau de membrii Biroului Politic [i ai Comitetului Central al Partidului Comunist Romn, partidul unic, care se identifica cu statul [i era, prin chiar legea de nfiin]are a Securit`]ii, comanditarul acesteia (dup` modelul sovietic din care s-a n`scut: PCUS comanda KGB). Nu n ultimul rnd trebuie s` ar`t [i faptul c` CNSAS nu are absolut nici un merit n realizarea acestei cercet`ri ori n succesul demersurilor judiciare ale familiei lui Gheorghe Ursu (mai ales ale fiului acestuia, Andrei Ursu) sau n leg`tur` cu vreuna din ac]iunile desf`[urate de Funda]ia Gheorghe Ursu, ci, dimpotriv`, s-a dovedit total insensibil [i inapt s`-[i aduc` vreo minim` contribu]ie la elucidarea acestui tragic [i reprezentativ caz de poli]ie politic`, respectiv de protest anticeau[ist, e[und lamentabil chiar nainte de a demara vreo cercetare n privin]a dosarelor de Securitate ale lui Gheorghe Ursu. De altfel, mi se pare evident [i simptomatic, totodat`, c` CNSAS a compromis total deconspirarea Securit`]ii, c` este o institu]ie paravan a Securit`]ii, care acoper` [i spal` Securitatea [i c` ntreg Colegiul CNSAS s-a dovedit un apendice al conducerii SRI, falsul conflict dintre tab`ra intelighen]ilor r`sculativi (r`ma[i bloca]i n propriile dileme existen]iale [i m`rgini]i la proteste publice de operet`) [i cea a trep`du[ilor sicofan]i ai actualului regim ascunznd, de fapt, conflicte [i ambi]ii personale (vezi Revista Romn` de Drepturile Omului, nr. 20 [i 25). Deci, dragi cititori, v` sf`tuiesc sincer s` nu v` ncrede]i n CNSAS [i nici n Justi]ia romneasc` pentru c` iat`, dup` 14 ani, au fost condamna]i, cu chiu, cu vai, doar trei vinova]i n cazul Gh. Ursu: informatorul Marian Clit` [i coloneii mili]ieni Mihail Creang` [i St`nic` Tudor [i nici m`car ace[tia nu [i-au primit cu adev`rat pedeapsa meritat`. Dar cum ar putea fi altfel, cnd Romnia nu [i-a repudiat absolut deloc trecutul (recent) comunist/securist?! V` invit, a[adar, pe fiecare dintre voi, cet`]enii Romniei, la un examen serios de con[tiin]` [i la lep`darea de comunism [i de Securitate pentru ca \mpreun` s` exorciz`m/vindec`m societatea romneasc`. Gabriel CATALAN

Un caz emblematic [i simptomatic


Cazul Gheorghe Ursu este unul emblematic [i simptomatic din mai multe puncte de vedere. El arat` care era soarta ce l a[tepta pe intelectualul care n epoca de aur ar fi ncercat s` conteste sau s` critice sub orice form`, prin scrisori adresate postului de radio Europa liber` sau chiar [i ntr-un jurnal intim, organizarea [i func]ionarea societ`]ii comuniste ori conducerea de partid [i de stat. n urma unui denun] al colegei sale de serviciu Prgu]a Croitoru de la Institutul de Cercet`ri, Proiect`ri, Sistematizare a Localit`]ilor [i Gospod`rire Comunal` din Bucure[ti, n decembrie 1984, inginerul Gh. Ursu este anchetat de Securitate n stare de libertate ntre ianuarie [i mai 1985, este perchezi]ionat la serviciu [i la domiciliu, avertizat [i sanc]ionat pe linie administrativ` [i politic`. Dar teroarea nu se opre[te aici, Ursu fiind n mod insistent presat s` toarne, securi[tii dorind probabil s`-[i demonstreze patriotismul [i iubirea ne]`rmurit` fa]` de cel mai iubit fiu al poporului. Arestarea lui Ursu se produce abia la 21 septembrie 1985, dup` ce anchetatorii securi[ti, n frunte cu mr. Marin Prvulescu, se lovesc de refuzul lui Ursu de a da declara]ii despre prietenii [i cuno[tin]ele sale (din r\ndul scriitorilor, mai ales). Sub pretextul unei infrac]iuni de drept comun, de]inere ilegal` de valut` [i opera]iuni cu mijloace de plat` str`ine (i se g`siser` la o perchezi]ie domiciliar` cteva sume infime: 5 $, 10 DM, 40 DK, 40 DDRM, 1 shekel, 3.000 lire ital.), este arestat [i nchis la Direc]ia Cercet`ri Penale din cadrul Inspectoratului General al Mili]iei din Calea Rahovei (arestul Direc]iei Cercet`ri Penale a Securit`]ii fiind lipit de cel al Mili]iei), unde este anchetat [i torturat att de mili]ieni (mr. Florea Popescu, lt.-col. Mihail Creang`, lt.-col. St`nic` Tudor), ct [i de securi[ti (mr. Marin Prvulescu, col. Gheorghe Vasile), precum [i de informatori [i colaboratori ai acestora ale[i dintre de]inu]ii de drept comun, r`spl`ti]i cu pachete, bani [i reducere de pedeaps` (Radu Gheorghe, Marian Clit`). To]i ace[ti tor]ionari, n complicitate cu restul personalului de paz` al arestului [i cu personalul medical din Calea Rahovei [i, n parte, din Spitalul Penitenciar Jilava, s\nt responsabilii mor]ii violente, la 17 noiembrie 1985, a lui Gheorghe Ursu, cauzat` de peritonita generalizat`, rezultat` n urma spargerii intestinului sub]ire prin b`t`ile s`lbatice [i repetate la care era supus att n arest ct [i la anchete. Este semnificativ` [i mu[amalizarea crimei, prin procedee la fel de tipice epocii ca [i cele privind arestarea [i anchetarea. Familia este min]it`, izolat`, amenin]at`, supravegheat` [i, practic, obligat` s` emigreze. Ancheta intern` din cadrul arestului Mili]iei ([i Securit`]ii) din Calea Rahovei [i cea a Procuraturii militare, ambele obligatorii conform legii n astfel de mprejur`ri, s\nt nlocuite cu un simulacru de anchet`, condus` de procurorul civil din Procuratura Bucure[ti Vasile Manea Dr`gulin (ajuns, deloc ntmpl`tor, procuror general ntre 1992 [i 1996). Doi al]i procurori celebri au fost implica]i n desf`[urarea acestui caz: Alexandru }uculeanu (azi n Colegiul Superior al Magistraturii, dup` eroica sa prestan]` din cazul ArmaghedonMugur Ciuvic`) a fost cel care, la ordinul Securit`]ii, a prelungit nemotivat arestarea preventiv` a lui Gh. Ursu, iar Ilie Picioru[ (azi tot n Colegiul Superior al Magistraturii [i tot dup` eroice prestan]e n cazurile Armaghedon, Lele, Panait) s-a dovedit att de obedient nct a dispus trimiterea n judecat` n stare de arest a lui Gh. Ursu n decembrie 1985, dup` ce acesta murise (dosar penal nr. 10639/1985, Judec`toria sectorului 6 Bucure[ti), friznd grotescul. Alt procuror, militar de aceast` dat` [i implicat n mu[amalizarea anchetei de dup` 1990, timp de peste zece ani, inclusiv n prezent, este generalul Samoil` Joarz`, actualul [ef al sec]iei Parchetelor militare din Parchetul de pe lng` nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, cel care a dat NUP-uri (nenceperea urm`ririi penale) pe band` rulant` pentru to]i ofi]erii implica]i n cazul Ursu. Al`turi de magistra]ii aminti]i trebuie spus c` [i securi[tii de ieri [i de azi (reboteza]i ofi]eri de informa]ii) au continuat s` dezinformeze [i s` manipuleze, ncercnd, [i par]ial reu[ind, blocarea dosarului. Printre ei se num`r` Vasile Hodi[, fostul locotenent-major implicat direct n cazul Ursu, care pn` n 1999 a fost colonel n SRI; colonelul Gheorghe Cotoman, adjunctul colonelului Gheorghe Vasile, [eful Direc]iei Cercet`ri Penale a Securit`]ii n anii 80, care i-a [i succedat acestuia la conducerea direc]iei (rebotezat` Diviziunea Juridic`) n anii 90; generalul de brigad` n rezerv` Eugen Grigorescu, adjunctul [efului Unit`]ii Speciale S a Securit`]ii n anii 80 (devenit` UM 05135 Bucure[ti MApN ratorii litera]i ai lui Ursu, pentru deconspirarea c`rora el a [i fost nchis [i n cele din urm` executat (Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Geo Bogza, {t. Augustin Doina[, Radu Cosa[u, Nina Cassian, Iordan Chimet, Sorin Vieru [.a.), ct [i n cel al neprietenilor litera]i (unii de la Paris, al]ii din ]ar`, care-i n`l]au imnuri de laud` lui Ceau[escu) se pot ascunde nc` multe enigme despre moartea lui Ursu. C`l`torul Ofi]erii de Securitate care au lucrat efectiv n ac]iunea C`l`torul nu se cunosc. Ei ar putea fi descoperi]i doar n momentul cnd dosarul clasificat va ajunge la CNSAS. |n schimb, din cele [apte volume cosmetizate ale dosarului Ursu ajunse pe masa procurorilor militari n anul 2000,

PRECIZARE
Opiniile exprimate de Gabriel Catalan \n leg`tur` cu CNSAS apar]in exclusiv autorului. Din dorin]a de a-[i ]ine cititorii \ntr-un contact c\t mai acut cu bizareriile unor autori, redac]ia Academiei Ca]avencu nu a cenzurat aceste opinii, dar, prin to]i membrii ei, este \n total dezacord cu ele.

Dublul blestem al Securit`]ii


Cazul Ursu a stat [i continu` s` stea sub semnul unui dublu paradox! Inginerul de excep]ie, poetul [i rafinatul om de cultur` Gheorghe Ursu (pentru prieteni, Babu) a fost urm`rit de Securitate att nainte ct [i dup` moartea sa (sub tortur`, n noiembrie 1985, n beciurile arestului din Calea Rahovei). Totodat`, familia lui Gheorghe Ursu a fost marcat` de pecetea blestemului Securit`]ii [i nainte, dar [i dup` decembrie 1989. Din documentarea pe care am f`cut-o ca jurnalist de investiga]ii la Evenimentul zilei, a rezultat c`, nainte de 89, Gheorghe Ursu a fost urm`rit informativ cel pu]in n dou` dosare distincte, care-l priveau direct: dosarul cu numele de cod C`l`torul (privind c`l`toriile n str`in`tate, ncepnd cu anii 60 instrumentat de DIE/CIE, n colaborare cu alte direc]ii [i unit`]i speciale ale DSS) [i dosarul Udrea (declan[at n anul orwellian 1984, n leg`tur` cu jurnalul cu con]inut du[m`nos instrumentat de Direc]ia II [i de Direc]ia VI din DSS). Este posibil ca numele lui Ursu s` se reg`seasc` [i n alte dosare, precum ne arat` Cartea alb` a Securit`]ii (documentul 464 o not` din 7 noiembrie 1988, privind discu]iile despre disiden]a [i moartea lui Ursu, purtate de Andrei Ple[u [i so]ia sa cu doi ziari[ti francezi). |n dosarele fiec`ruia dintre prietenii sau admi-

niza numele celor care [i-au pus amprenta, direct sau indirect, n calitate de comanditari sau simpli executori, n arestarea lui Gheorghe Ursu, n anchetarea sa sub tortur` [i, n cele din urm`, n asasinarea sa. Din acest dosar, [i el cosmetizat (culmea, nu n perioada 1985-1989, ci, mult mai grav, dup` 1990, chiar n departamentul din SRI unde a lucrat [i Vasile Hodi[ [i unde [ef a fost colonelul Gheorghe Cotoman, fost, n 1985, subaltern al colonelului Vasile Gheorghe), r`zbat clar numele generalilor Vlad, Homo[tean, Bucurescu, Macri [i Vasile, dar [i numele unor ofi]eri care au lucrat direct n anchet`: lt.-col. Adrian Turcitu [i cpt. Ion Dumitraciuc (Direc]ia II), precum DUI Udrea [i lt. Vasile Hodi[ [i mr. Marin |n schimb, dosarul Udrea Prvulescu (ambii subordona]ii este ceva mai generos n a ne fur- colonelului Vasile, de la Direc]ia

VI). Al`turi de ace[tia apar, la loc de cinste, numele celor dou` informatoare Prgu]a Croitoru [i Elena Petre, care l-au turnat pe Ursu pentru faptul c` ]inea un Jurnal secret [i numele celor doi informatori/tor]ionari Radu Gheorghe, zis Gicu]` [i Marian Clit`, care l b`teau [i-l interogau n celul`. Am primit dispozi]ie ca mpreun` cu Radu Gheorghe s` execut`m un regim de teroare asupra lui Gheorghe Ursu (...). Am fost sf`tuit s` execut`m regim tensionat (...), trebuia s` afl`m re]elele care l-au ajutat pe Gheorghe Ursu s` scoat` materialele scrise din ]ar`..., declara Marian Clit`. Christian LEVANT

Institutul Romn de Istorie Recent`


www.ghursu.ong.ro