Catavencu 08 31 2004

31 august 6 septembrie 2004 Anul XIV nr. 35 (664) 31 august 6 septembrie 2004 24 de pagini 15.
000 lei
A[chia nu sare departe de unchi:
Nepoata lui Ioan Rus, datorie ne-a produs!

s ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e
Fiind prim-secretari, p`duri despropriet`ream
Codrule, codru]ule, ce mai faci, mì, drag`, mì?

F
ostul prim-secretar Ion Iliescu s-a trezit \ntr-o diminea]` a anului 2004, a v`zut c` afar` este cald [i este PSD, [i-a pus basca pe cap [i a rostit: Am f`cut aceast` prostie istoric` cu \mpropriet`rirea. P`durile ]`rii s-au \ntors acas` din pribegia comunist`, \n loc s` stea s` le pr`duiasc` partidul. Slugile PSD-ului din Romsilva se retrag din p`dure \n Parlament. Dup` ce au furat ca-n codru, se preg`tesc de odihn` [i tratament contra eventualelor urm`ri. Despre ei [i despre mafia de partid a lemnului, care taie p`durea masiv [i o trimite la produs \n strìn`tate, citi]i \n
pionaj, crim`, teroare? Aiurea! Nimic din toate astea cazul nepoatei lui Ioan Rus e c\t se poate de banal: telefoane, crime, pardon, telefoane, insisten]e, rug`min]i, crime, pardon, trafic de influen]`, iar telefoane, insisten]e etc., etc. Cum a ajuns Ioana Rus, nepoata fostului ministru de Interne, s` se \nfig` \ntr-un post baban la Bruxelles trec\nd prin Londra, Dan Ghibernea [i ajung\nd, \n fine, la Misiunea Permanent` a Romniei pe l\ng` UE, citi]i \n
Pagina 13
Pagina 12
|nc\ntat de bìe]ii lui, Ion Iliescu sprijin`
SPPortul de performan]`
Regret nespus c` bìe]ii mei, sepepi[tii, l-au cotonogit pe respectivul [ofer de Trabant din cauz` c` mergea prea \ncet. Zù c` nu-mi dau seama cum a fost posibil. Trabantul a fost o bijuterie a mecanicii socialiste [i nu merita o asemenea campanie murdar`.
Ion Iliescu, un erou al clasei mu[chitoare, un pre[edinte pentru lini[tea lui, cu pumnii lor, pe din]ii no[tri
academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004
DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE

|n definitiv, ce-i a[a de greu s` fii prim-ministru? Mie, de exemplu, dac` e s-o spun p-aia dreapt`, nu-mi lipsesc dec\t patru case din cele [apte [i colec]ia de tablouri, c` banii din strìn`tate nici chiar N`stase nu i-a avut de la \nceput.
Anun] foarte important NN

Conform Regulamentului B`ncii Na]ionale a Romniei 2/2004, \ncep\nd cu data de 01.09.2004, coordonatele bancare ale SC Academia Ca]avencu SA s\nt: cont ROL: RO30 CBIT 4220 1029 3200 1000 cont USD: RO93 CBIT 4220 1029 3200 2000
Senatul A.C.
Brfe, [menuri, [u[anele

butuci. Ei bine, acest [irag de rateuri \ntr-un singur individ a fost numit \n februarie directorul societ`]ii Nitramonia din F`g`ra[, unde se fabric` dinamita. Cnd o s` auzi]i c` Nitramonia a s`rit \n aer, s` [ti]i c` Tob` [i-a atins obiectivul. Dac` n-o s` sar`, \nseamn` c` Tob` risc` s`-[i rateze misiunea. Revista de front Romnia Mare a fost f`cut` cu un fond de 500.000 de m`rci germane, \n 1990. Banii au fost dona]i de un patriot romn cu trese de crti]`, fa]` de maior [i miros de conserv` stricat`. Banii au fost sco[i dintr-un cont al serviciilor secrete, destinat finan]`rii publica]iilor romne[ti din strìn`tate, menite s` intoxice opinia public` cu privire la ororile din Romnia. Cum cea mai sever` problem` a frontului emanat dup` revolu]ie a fost opozi]ia, Petre Roman, na[ul Romniei Mari, a considerat c`: Este bine s` destin`m aceste fonduri speciale constituirii unui front de opinie care s` contracareze ac]iunile subversive ale opozi]iei. Anca Alexandrescu, fosta so]ie a lui Dan Andronic, dar mai ales fiica mult prea celebrului ziarist de ograd` Horia Alexandrescu, este noul [ef de birou de pres` al guvernului. |nl`turnd-o pe mai vechea membr` de partid Dorina Mihìlescu, Ancu]a a devenit una dintre apropiatele (s-ar putea spune chiar intimele) premierului N`stase. Dorina Mihìlescu a fost expediat` f`r` nici o explica]ie [i \n mare grab` la sediul central al
A[ez`m\ntul cultural
(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI)

R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Marius BOR}EA Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Doru COSTEA Trebi juridice: R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Secretar general de redac]ie: Gabr e DROGEANU Gabriiell DROGEANU Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Octav MARDALE Redactor artistic: Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA M ha BURCEA Miihaii BURCEA (documentarist) Alexandru C~UTI{, Alexandru Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru DU}U Dan e GOACE C`t` n DU}U,, Daniiell GOACE,, C`t`lliin MATE A exandru V~RZARU MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.
Veste proast` pentru micii [mecheri de cartier, proxene]ii de doi bani sau b`tù[ii de 80 de kile din Cluj: Nicu Ghear` se extinde cu biznisul n ora[ul de pe Some[. {i cnd spunem biznis, nu ne referim la complexul bar-discotec` pe care are de gnd s` l inaugureze n maximum un an la Cluj, dup` modelul Space. Ci ne referim la o extindere mai de ansamblu, dac` ne n]elege]i, cu c`]el [i purcel, adic` cu mai tot domeniul de activitate al acestuia: produc`toare mascate n agen]ie de manechine, fìn` de gru cu gust de coca, fn proasp`t cosit cu miros dulciu de marijuana [i zeam` din fructe de heroin`. S` nu se culce pe o ureche crcota[ii de la Crim` Organizat`: chiar dac` e plecat \n Spania din cauza escalad`rii dosarului Cocaina, oamenii lui Nicu din urbea transilvan` lucreaz` de zor. Tot ofi]erilor din IGP le mai vindem un pont: dac` nu se gr`besc s` l acuze oficial pe Ghear` [i s` cear` mandat interna]ional pe numele lui, s-ar putea s` nu mai aib` pe cine ancheta. Ghear` s-a certat rù de tot cu Nureydin Beynur care l caut` acum s` l mpace. Dac` n]elege]i ce vrem s` spunem. Francisc Tob` este ofi]er inginer ratat, terorist ratat la Sibiu, deputat PDSR ratat, pre[edinte ratat al Federa]iei Romne de Karate, [ef ratat pe probleme de securitate al lui N`stase, \n perioada opozi]iei PDSR, [i director ratat al societ`]ii Aerofina, pe care a pus-o pe
NN
C`lin Popescu T`riceanu, un fost ministru care viseaz` s` ajung` fost prim-ministru
PSD. Noul PSD promovat de premier este plin de venetici, apropia]i de biznisul [i gndirea fanariotului candidat la divan. Str`daniile Ancì nu se opresc aici, urm`torul vizat fiind pre[edintele TVR, post \n care fiica l-ar vrea pe t`ticu. Rela]ia dintre Theodor Stolojan [i Raluca T`t`rcan (cea care a avut ideea cu scrisoarea portarului PNL) a luat sfr[it. Cel pu]in pe perioada campaniei electorale. Informat c` securi[tii din PRM \l urm`resc pas cu pas, Stolojan este \nso]it de dou` ma[ini de escort` ce-i fac \n permanen]` contrafilaj. C`lin Popescu T`riceanu se viseaz` premier al Romniei, \n ciuda declara]iei date de pre[edintele PNL cum c` premier nu va fi unul dintre fo[tii mini[tri CDR. T`riceanu \ncearc` s`-[i mobilizeze colegii din partid pentru a negocia \n cadrul comisiei de strategie din A.D.A. o \n]elegere ct mai avantajoas` pentru el. T`riceanu, fost ministru al Industriilor \n guvernul Ciorbea, este chiar dispus s` cedeze PD-ului viitoarele posturi de ministru al Industriilor [i al Finan]elor, ce revin prin algoritm PNL-ului, pentru cel de premier. Interesant este c` [edin]ele de strategie A.D.A. se ]in la hotelul Marriott, al c`rui manager este bunul prieten al lui Viorel Hrebenciuc, Fahti Taher. Cum ar veni, se cam aude ce se discut` acolo. Schimbare de strategie la PSD. Ini]ial, la masa prezidiului de la ultimul Congres erau numai ciraci ai premierului. Au mai ap`rut \ns`, \n urma unei nop]i de negociere, trei persoane grele: Mircea Geoan`, candidatul pentru func]ia de premier, Dan Ioan Popescu, a c`rui for]` [i contribu]ie financiar` nu pot fi ignorate nici m`car de c`tre americani, [i Miron Mitrea, patronul spiritual al Moldovei de Sud [i al Dobrogei. A[adar, PSD-ul a fost criptoreformat. Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton
NN
NNN
NN
NNN
Bula demnitarului
CATEGORIA
Sorin AXINTE Marketing Director: Sorin AXINTE axu@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Promotion Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro Ioana Ingrid WEINERICH Traffic: Ioana Ingrid WEINERICH ioana@catavencu.ro Cristian Coordonator distribu]ie: Cristian DOMN }EANU DOMNII}EANU cristi@catavencu.ro 2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu sales manager 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro Raluca Mohora Raluca Mohora senior sales DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 3, Bucure[ti Sector 3, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`
Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit
RA}IUNI DE STAT DEGEABA
manager
Dumitru Prunariu (ambasadorul Romniei \n Federa]ia Rus`): Pre[edintele Putin, care se afla la odihn` la Soci, [i-a \ntrerupt activitatea acolo [i s-a \ntors la Moscova. tase va fi nominalizat la pre[edin]ie, av\nd \n spate tot partiCATEGORIA dul, [i s\nt convins c`, odat` GIC~ CONTROL invitat s` revin` \n partid, [i Ion Ionel Bl`nculescu (minis- Iliescu va fi \n spatele lui. trul Controlului): Eu, Bl`nculescu, ministrul Controlului, v` CATEGORIA garantez c` acesta este adev`- PARANTEZELE rul: s\ntem un partid social-de- DIN APRILIE mocrat... Avea dreptate pre[eMiron Mitrea (vicepre[edintele N`stase, am luptat patru dinte PSD): S\nt un vicepre[eani \n sala motoarelor, lupt`m dinte pus \ntre paranteze, cum pentru muncitorii de la Rovi- s\nt to]i vicepre[edin]ii partidunari, pentru ]`rani, pentru oa- lui. Eu [i din paranteze [tiu s` meni. (...) Nu m` adresez elec- fiu activ. toratului din Bucure[ti, ci oaCATEGORIA
Iar aici o s` fie al treilea tronson al autostr`zii Bra[ov-Bor[, numai c` un cet`]ean ne \mpiedic` s` construim autostrada pentru c` nu menilor din Bucure[ti. bam: p\n` unde merge vrea s`-[i v\nd` p`m\ntul pe care se va construi aceasputerea noastr`? ta. Cet`]eanul se nume[te, hopaa, M. Mitrea [i, al dracuCATEGORIA PRE{EDIN}IE lui, cere 10 milioane de dolari pentru 3 metri p`tra]i. CATEGORIA CAPUL PLECAT |N GRUP Domnilor, eu zic c` nenorocitul ne-a prins la \ngheDE-ACAS~ CU PERVERSIUNI suial` [i propun s`-i d`m poate chiar de dou` Miron Mitrea (ministrul SABIA NU-L TAIE ori suma, ca s` fim siguri, s` nu se Transporturilor): Adrian N`sIonel Olteanu (deputat r`zg\ndeasc`.
PSD): Dac` adev`rul nu e liber, libertatea nu e adev`rat`.
CATEGORIA
PROPRIETATEA D~UNEAZ~ GRAV S~N~T~}II

Ion Iliescu (pre[edintele Romniei): Am f`cut aceast` prostie istoric` cu \mpropriet`ririle (...) O fi el proprietar, dar nu poate el s` taie p`durea a[a cum \l taie capul.
CATEGORIA
Marko Bela (pre[edinte Mircea Ursache (pre[edin- UDMR): Dup` p`rerea mea, te PSD Bucure[ti): St`team a- alian]ele postelectorale se vor sear` t\rziu cu colegii mei din Bi- face la o dat` postelectoral`. roul de Coordonare [i ne \ntre|ntunericitul
HAMLET IT BE
ALIAN}E PROSTELECTORALE
Miron Mitrea, ministrul Transporturilor paralizate, al Locuin]elor demolate [i al Catastrofelor publice
Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro

marius.bortea@catavencu.ro
unora le place jaful
academia CA}AVENCU
On]anu [i Agathon au vndut propriet`]i publice lui Burebista [i fra]ilor Pùnescu

La \nceput a fost Burebista
El a fost cel mai viteaz [i drept dintre traci. Herodot zice c` tracii erau be]ivi, lene[i [i \[i vindeau copiii. Propozi]ia a fost cenzurat` din cartea de istorie a romnilor, care au ciugulit de la Herodot atta ct le-a c`zut bine la linguric`. De treaz ce era, Burebista a tìat \ntr-o zi toate viile geto-dacilor. Geto-dacii erau be]ivi, b`nuitori, scunzi [i mistici. Ei l-au suspectat pe Burebista c` i-a l`sat \n criz` de [pri] [i i-au dat omorul. Apoi a venit geto-dacul de afaceri Virgil Romeo T`n`sescu, care l-a reabilitat pe Burebista [i a botezat cu numele regelui dou` restaurante, \n care se matole[te tot ce a r`mas nebùt de pe vremea c`peteniei geto-dace. Cele dou` Burebiste au specific na]ional. O Burebist` a lui T`n`sescu s-a mutat cu contract de \nchiriere la parterul [i subsolul Centrului de proiecte culturale al municipiului Bucure[ti, numit \n continuare casa ArCuB, din Bati[tei 14, fosta cas` a prieteniei romno-sovietice, \n locul clubului grecului Manos, care [i-a pl`tit chiria la calendele grece[ti. Grecii sunt cei mai [mecheri eleni dintre ionieni. Chiria pl`tit` de T`n`sescu administra]iei ArCuB a fost fixat` la 3.060 de parai pe lun`. Banii au fost v`zu]i la hramul Sfntului-a[teapt`, care cade a doua zi dup` Pa[tele cailor. uitat un am`nunt capital, T`n`sescu a pus mna pe telefon [i l-a sunat pe On]anu, care a pus mna pe telefon [i a sunat la CGMB, r`cnind c` a uitat un am`nunt capital. CGMB s-a adunat \n p`r [i a completat lista de loca]ii scoase la mezat cu noi loca]ii scoase la mezat, \ntre care apare [i Burebista. T`n`sescu este cel mai tipic om de afaceri dintre Carpa]i, Dun`re [i Mare. |n acest spa]iu convie]uiesc armonios Gargaragiii, Gugumanii, Miticii, Papugiii, Parlagiii, Prdalnicii, Pr]ii, Pra[cìi, {ire]ii, {mecherii, {napanii, {per]arii [i {pringarii. Genomul lui foarte amestecat este o hart` a sngelui tuturor acestor triburi autohtone. T`n`sescu este foarte credincios [i se \nchin` zei]ei Dam[paga, ale c`rei altare se z`resc \n orice oficiu de stat, z`ri-le-ar moartea. On]anu este foarte credincios [i se \nchin` zei]ei Luam[paga, ale c`rei altare se z`resc \n orice institu]ie de stat, lua-le-ar moartea.
Vre]i s` spune]i c` n-am realiz`ri ca primar? Acesta este blidul cu care mi-am \nceput mandatul din 2000. Vede]i ce gol era? Iar acum, dac` pofti]i la mine acas`, am un \ntreg muzeu.
Proverb pedist local: prinde liberalul, scoate-i votul

Alian]a PNL-PD se ndreapt` spre ob[tescul sf\r[it, nainte de vreme. Treaba asta o sus]in chiar persoane bine informate din s\nul c`ldu] al alia]ilor, culca]i prea devreme pe laurii victoriei de la locale. n aproape toate localit`]ile hunedorene, la nivel de organiza]ii locale, liberalii [i democra]ii nu se au ca fra]ii. Liderii PNL [i PD de la jude] au pierdut total fr\iele bunei n]elegeri [i nu mai vor s` le g`seasc`. Cei care au turnat la noi s\nt gata s` dea [i n scris c` Alian]a, n Hunedoara, mai st` n picioare doar datorit` liderilor de la centru, care trimit ordine [i recomand`ri c`lduroase de la Bucure[ti. Ca s` ne crede]i pe cuv\nt, v` spunem c` tocmai la Simeria, n Consiliul Local, unde pre[edintele PD Hunedoara, Gheorghe Pogea, este director la Marmosim (firma viitorului premier, Adriean Videanu), democra]ii voteaz` cu s\rg mpotriva colegilor liberali care au c\[tigat n iunie Prim`ria. Deci, chiar sub nasul liderului Alian]ei D.A. (jum`tatea PD), [oarecii democra]i fur` ca[cavalul de sub nasul pisicii liberale.
S` trecem la subiect, fir-ar ale naibii

de zei]e: On]anu i-a vndut \n luna mai 2004, lui T`n`sescu, spa]iul din casa ArCuB cu 143.990 de euro, care se vor achita \n trei ani, cu un avans de 1.470.000.000 de lei achitat. De aici [i pn` la a vorbi \n clar despre un nesfr[it cortegiu de mn`rii n-au mai r`mas dect frazele urm`toare. Contractul de vnzare/cump`rare dintre On]anu [i T`n`sescu este p`lit de nulitate, din urm`toarele considerente: a) la contractul cu pricina, vnz`torul nu este CGMB, reprezentat de On]anul de sector, ci Consiliul Local al Prim`riei sectorului 2, reprezentat de Neculai On]anu primar, Petre Chiric` pre[edintele Comisiei pentru vnzarea spa]iilor comerciale [i Toma {utru secretarul prim`riei; b) Consiliul Local n-a avut niciodat` \n proprietate sau administrare un spa]iu al c`rui proprietar este CGMB; c) On]anul Local nu poate vinde cu de la sine putere [i \n nume propriu ceva ce nu-i apar]ine [i ceva la care n-a visat s` posede nici moa[`-sa cu ochiul de sticl`, respectiv restaurantul regelui Burebista.
Portretul-robot prinde via]`

Neculai On]anu, prietenul Fra]ilor Pùnescu, un pesedist ini]iat \n prim`rii financiare
a se l`sa abuzat`. C` [i puterea tot fiin]` este, care trìe[te laolalt` cu omul, ce mama dracului! Or, la data aceea, administra]ia ArCuB, reprezentat` de directorul Nicolae Scarlat, nici nu visa c` deasupra capului ei se joac` ielele, danseaz` zmeii [i chicotesc dracii. Or, directorul Scarlat a fost pus \n fa]a faptului \mplinit, la cteva luni bune dup` ce diabolica tranzac]ie se \ncheiase deja. tului, filiala de sector, adic` \n contul vnz`torului de fapt [i nu de drept, care este, repet`m, CGMB. Iar redeven]a terenului, care apar]ine domeniului public, a fost fixat` de On]anu la 80 de euroi, care se va pl`ti vreme de 49 de ani, tot \n contul On]anului Local. {i acum, ciuli]i urechile la maximum: contractul de concesiune asupra terenului poart` num`rul 02 [i este datat la 1 iunie 2004. Adic` la dou` zile dup` \nregistrarea contractului de vnzare/ cump`rare pe care se bazeaz` [i la o distan]` de 80 de numere fa]` de cel \nregistrat cu ocazia tranzac]iei. Cineva se joac` cu nervii societ`]ii civile [i pe banii publici, dar a \ntins coarda la maximum. Cineva ne ia de fraieri [i \ncearc` s` ne duc` cu pre[ul, cum c` pre]ul corect al unui spa]iu de aproape 500 de metri p`tra]i, situat \n buricul trgului, ar fi fost de numai 143.990 de euroi. Mai ales c` totul s-a f`cut aparent \n prip`, dar cu o precizie de-a dreptul matematic`, \n exact s`pt`mna de dinaintea alegerilor locale, ale c`ror costuri reale sunt departe \nc` de a fi evaluate. Ba mai mult dect att, o diferen]` pl`tit` de cump`r`tor peste valoarea celei din documente poate \nc`pea \n mai multe buzunare, \n func]ie de rangul lor \n ierarhia de partid.
Pentru guvernarea la perete a unui guvern al Alian]ei D.A., mai-marii ei s-au gndit s` fac` un portret-robot al viitorului premier, portret ale c`rui tr`s`turi s\nt, v` reamintim, urm`toarele: pn`-n 45 de ani, cu studii afar` [i cu experien]` de conducere ntr-o multina]ional`. Am stat noi, am r`sfoit dosarele [i nu prea ne-au ie[it multe rezultate: Mi[u Negri]oiu, fost pe afar`, ntr-o pozi]ie de vrf la o banc` interna]ional`, a cam dep`[it vrsta. Tot n zona bancar`, Dan Pascariu nu merge, pe tot felul de alte criterii interne. Deocamdat` nu am depistat dect un singur candidat care corespunde sut` la sut`: are studii n strìn`tate, lucreaz` la o celebr` multina]ional`, are n jur de patruzeci de ani [i a fost unul dintre apropia]ii lui Coposu. A[adar, portretul cu pricina nu a fost f`cut numai pentru a descuraja veleitarii, ci [i pentru a depista tehnocra]ii.
Casa ArCuB, construit` \n perioada

interbelic` \n stil Art Deco de Prim`ria Bucure[tilor, a fost destinat` func]ionarilor ei [i a revenit \n proprietatea Consiliului General al Municipiului Bucure[ti, numit \n continuare CGMB, printr-o Hot`rre de Guvern din 1997, dup` o odisee noroioas`, \n care a trecut prin ghearele mai multor st`pni, inclusiv tentaculele Regiei autonome a protocolului de stat. |n 2003, CGMB a dispus vnzarea spa]iilor aflate \n patrimoniul Municipiului. Dac` vi se pare digerabil, afla]i c` dispozi]ia aplic` printr-o Hot`rre de Guvern prevederile Legii 550 din 2002. Primarii de sectoare au fost \mputernici]i s` semneze contractele de vnzare/cump`rare, pentru [i \n numele Municipiului Bucure[ti. Lista imobilelor scoase la mezat a fost publicat` pe site-ul oficial al Prim`riei. Din ea lipsea orice referire la casa ArCuB, din strada Bati[tei 14, respectiv la loca]ia \nchiriat` restaurantului Burebista.
Iar cnd era prea trziu,

directorul Scarlat a mai aflat c` On]anu i-a vndut lui T`n`sescu nu 360 de metri, ci 472. Adic` cu o treime mai mult dect suprafa]a \nchiriat` ini]ial [i pentru care CGMB a aprobat vnzarea. Or, Legea 550 zice c` vnzarea prin negociere direct` se face numai pentru spa]iile pe care prestatorii de servicii le folosesc \n baza unui contract de \nchiriere. Or, \n acest caz s-a \nc`lcat pentru a doua oar` legea, [i cineva se vrea cu tot dinadinsul la pu[c`rie, [i fi]i siguri c` pe mine nu m` cheam` On]anu [i c` \n acest moment am cu totul alt` treab`. Iar cu privire la pre]ul vnz`rii lui Burebista, cineva a c`lcat din nou pe bec [i cere cu insisten]` s` fie internat la mititica.
Suntem tare curio[i ce-o zice B`sescu

despre maniera \n care On]anu joac` tontoroiul cu bunuri aflate \n patrimoniul CGMB. Ardem de ner`bdare s` afl`m dac` B`sescu [tie de felul \n care a votat CGMB vnzarea spa]iilor, de mn`riile f`cute de On]anu, de jongleriile Consiliului Local [i de valoarea tranzac]iei. {i, mai mult dect orice, ne intereseaz` cel mai tare s` [tim ce p`rere are B`sescu de faptul c` societatea Intercontinental, a fra]ilor Pùnescu, de]ine titlul de proprietate asupra terenului de 948 de metri p`tra]i, de lng` casa ArCuB, [i dat \n administrare acestei institu]ii. Titlul a fost eliberat \n anul 2002 de ministrul Agathon, prin Ministerul Turismului. Asta \n timp ce proprietarul de drept al terenului este acela[i Consiliu, muls la dou` capete de hidra PSD. Cornel IVANCIUC
Ca atare, o s`-i potrivim \n frez`
Solomon e mai mult [mecher dect n]elept

Nu e vorba de biblicul Solomon, ci de primarul cu acela[i nume din Craiova, care a semnat [i a promovat un proiect prin care concesioneaz` so]iei sale, din domeniul public, o suprafa]` de aproape 60 de metri p`tra]i din zona zero a ora[ului. Respectivul spa]iu se adaug` unei alte buc`]i primite de la primarul Bulucea. Destina]ia acestui teren concesionat este o teras` comercial`, iar adev`ratul beneficiar este Ibrahim Haief Hasan, un oltean de dat` mai recent`! Probabil c` Solomon e [i pu]in n]elept [i s-a gndit c` m`g`riile trebuie f`cute la nceput de mandat, c` pn` peste patru ani lumea le uit`!
|ncepnd de aici, intr`m \n raza

de ac]iune a Prim`riei sectorului 2, \n fruncea c`reia a recidivat, \n urma alegerilor locale din iunie curent, primarul Neculai On]anu. On]anu este un trac f`los, uituc [i misogin. El a zdrobit-o f`r` mil` \n competi]ia electoral` pe geto-daca Anca Boagiu. Cnd [i-a dat seama c` On]anu a
o direct` n`prasnic`, inspirat` din articolul 948, coroborat cu articolul 954 din Codul Civil, care zice c` o asemenea eroare produce nulitatea oric`rui contract, deoarece, aten]ie m`rit`: persoana vnz`torului [i capacitatea acestuia de a vinde sunt esen]iale \ntr-un contract de vnzare/ cump`rare. Or, esen]a filozofiei lui On]anu este aceea de a se u[ura \mpr`[tiat pe orice \nscris oficial, text de lege organic` sau anorganic`. Or, esen]a mi[c`rii lui este s` p`streze puterea prin orice mijloace, indiferent de consecin]e, [i s` abuzeze de putere din scrie c` pre]ul va fi achitat \n orice pozi]ie [i indiferent de re- contul Consiliului Local al sectozervele sau disponibilit`]ile ei de rului 2, deschis la Trezoreria Sta-
Toate datele din teren au tras

perdeaua la o parte [i au l`sat s` se \ntrevad` c`, \n timpul tranzac]iei de vnzare/cump`rare, T`n`sescu s-a rugat zei]ei Dam[paga, iar On]anu, zei]ei Luam[paga. Pre]ul real al unui asemenea spa]iu, sus]in exper]ii \n domeniu, poate ajunge \n mod onorabil la 1.500.000 de euroi, iar \n urma unor negocieri la snge, la chiar 2 milioane. A[a c` nu credem c` On]anu ar mai avea motive s` sar` \n sus dac` o s`-i punem nevinovata \ntrebare: domnule primar, unde a]i ascuns diferen]a de 1.400.000 de euroi?
|n contractul de vnzare/cump`rare
f i n c`
Platon [i Aristotel, oltena[i ca H`s`nel
academia CA}AVENCU
Cuget, deci subzist
Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice
BOGDAN HOSSU: Oh, oh, oh, privatizaaaarea mea!!!

Se poveste[te c` PSD-ul, N`stase [i sluga lor, Mu[etescu, au lichidat privatizarea Romniei. E o poveste pe care guvernul ne-a servit-o termin\nd cu scosul la mezat al \ntreprinderilor, omor\nd APAPS-ul [i trec\nd la AVAS problemele, procesele, nepl`]ile. Am f`cut un bilan] al acestui fenomen traumatizant cu Bogdan Hossu, liderul Cartelului Alfa. De ce cu el? Sindicatul este locul unde se aud clar personaje dubioase [i se v`d curat acte celebre. De 14 ani de mega-[mecherii, de mari inginerii financiare. Le mul]umim [menarilor mici [i mari care au f`cut din acest interviu unul senza]ional.
Politica are doctrina banului
Reporter: Ce a \nsemnat privatizarea la romni? Bogdan Hossu: Privatizarea \n ]ara noastr` a fost un comisionariat mai mult sau mai pu]in eficient pentru anumite structuri [i interese, \n sensul \n care toate \ncerc`rile de privatizare, dac` le lu`m en gros, fiindc` s\nt [i excep]ii, nu au urmat o strategie de eficientizare a \ntreprinderilor, ci o trecere a averii \ntregului popor spre nomenclatura comunist` de rang doi sau trei. Problema privatiz`rii este c`, de[i s-a schimbat de vreo patru ori mecanismul de privatizare, ultimul fiind mecanismul de privatizare pe un euro, de fapt, ritmul privatiz`rii a fost tot timpul lent, fiindc` s-a dorit ca grupurile de interese s` beneficieze \ntr-o form` sau alta de avantaje. Rep.: Cum s-au g`sit aceste grupuri de interese ? B.H.: Investitorii f`ceau parte din g`[ti vechi [i noi, dar cu oameni vechi. Identificarea se f`cea de c`tre cei numi]i \n func]ii de decizie, de la FPS la APAPS. Func]iile erau luate pe criterii politice. PSDR-ul identifica. CDR-ul, [i el. Asta nu \nseamn` \ns` c` dac` PSDR sau PSD era la putere nu avantaja [i pe unii din opozi]ie. Cu regret am descoperit c` \n politic` nu exist` dec\t o mafie, care nu Primii patru ani de PSD are coloratur` politic`, ci un interes coRep.: Cum a fost cu Roman [i PDSRmun. Se [tiau pe prietenie, uitau de doc- ul? trin`. Conta subevaluarea oric`rei \ntreB.H.: Pì, atunci s-au f`cut minunile prinderi. din agricultur`. S` nu uit`m de cooperative. Erau vreo sut` de vaci, s` zicem, trei sute de atelaje. S-a urm`rit ca aceast` Bulg`re de z`pad` zestre s` fie devalorizat`. Rezultatele se [i albire de bani vedeau pe pia]`: vaca se vindea sub costul oaselor. A[a s-au v\ndut IAS-uri, CAPRep.: Cum func]ioneaz`? B.H.: Pì, de obicei, s\nt fra]i. {i merg uri, s-au pus \n cui ferme de animale. pe [mecheria numit` bulg`re de z`- Apoi, strategia lor a mers pe loca]ii. Se pad`. Luau o \ntreprindere pe credit, d`deau repede spa]ii comerciale imporadic` cu rate [i \mprumut bancar, o re- tante \n toate ora[ele. Era avantajul
puneau ca gaj pentru un nou credit, de[i aveau rate nepl`tite, cu creditul nou luau o nou` \ntreprindere. A[a cunoa[tem persoane care au ajuns la vreo treizeci-patruzeci de \ntreprinderi luate cu japca. Rep.: Bun, dar cu \ntreprinderile astea ce se \nt\mpla? B.H.: Ei [i-au ales oameni ca [i ei. Ei au creat avoca]i, manageri, [menari care aveau competen]` pe acest tip de sisteme [i strategii ilegale. Ei [i managerii au ajutat la sistemul de albire a unor bani. Ei le-au luat, s` spunem, pe o sut` de lei, le-au v\ndut ca fier vechi sau ca afacere imobiliar`, adic` v\nzare de terenuri [i cl`diri, [i astfel au pl`tit datoria c`tre stat. Astfel au albit banii, au devenit oameni de afaceri importan]i [i foarte corec]i. S` nu uit`m de IMGB, v\ndut cu 500.000 de dolari, iar privatul a luat un milion de dolari numai pe casa de cultur`. Putem discuta aici [i de o \ntreprindere din viticultur`, de la Foc[ani, care avea \n stoc 2.000.000 de litri de vin, a fost cump`rat` pe credit. Dup` doi ani de v\ndut tot vinul [i parte din terenuri, investitorul a returnat \ntreprinderea la FPS [i a dat \n judecat` FPS-ul c` i-au dat o \ntreprindere deficitar`. Judec`toria i-a dat dreptate, pun\nd la plat` FPS-ul cam de dou` ori [i jum`tate mai mult dec\t valoarea de la predare.
imediat imobiliar. Tot atunci au \nceput [mecheriile \n hoteluri, restaurante. Ce a r`mas, cam 20%, resturi, s-a rezolvat prin minunatele licita]ii ale lui Agathon. Mamaia este a PSD-ului Maz`re. Probabil, ridicarea Mamìi tot pe baza unei viitoare specula]ii imobiliare se bazeaz`. S` nu uit`m c` \n Mamaia apartamentul este 70.000 de euro bucata. Rep.: De balneoclimaterice ce ne pute]i spune ? B.H.: Bìle Herculane s-au v\ndut la fel. |n Covasna a luat [i Verestoy ceva balneo. Dar ingineriile acestea nu au adus un standard mai ridicat, fiindc` nu era nici un interes. |n turism, ce a devenit rentabil este agroturismul, unde oamenii au investit propriii bani [i propria lor munc`.
Ne-am f`cut televiziune, ne-am f`cut partid [i, dac` ne enerv`m, ne facem [i sindicat!
Mandatul Constantinescu
Rep.: C\t de bun a fost Constantinescu? B.H.: Pì, Conven]ia r`m\n\nd cu \ntreprinderile mari, erau obliga]i s` urneasc` marea privatizare. |nt\i s-au pus pe liste negre. Nu se [tia num`rul \ntreprinderilor niciodat`. Singurul lucru pozitiv a fost pe la mijlocul lui 97, c\nd s-a creat o comisie care s` analizeze punctual \ntreprinderile. 18 s-au redresat complet. Ceea ce a fost evident era c` politicul, guvernul nu [tia situa]ia din teritoriu. Nu existau baze reale de date privind \ntreprinderile. La fel e [i acum. Erau interesa]i doar punctual. Ca s` se v\nd` la licita]ie, se aranja caietul de sarcini ca s` corespund` prin selec]ie unui anume investitor. Au \ncercat s` dea lovituri mari, dar cu contracte proaste [i pu]in succes. Au \ncercat corectarea sistemului bancar, ceea ce a adus o groaz` de datorii publice. O sut` de mii de miliarde, cam trei sferturi din bugetul anual de stat de atunci.
Bogdan Hossu, conduc`tor de opinie, lider de televiziune [i patron de sindicat

se schimba fiscalitatea? Finan]ele constatau c` nu colectau banii din privatiz`ri sau din taxele persoanelor fizice. Bine\n]eles, cum s` po]i colecta din inginerii financiare care mai de care mai creative? Atunci, pui bir mai mare pe umerii investitorilor care pl`tesc corect. Rezultatul ducea la instabilitate. Nu putea exista nici un plan de afaceri. Dar exista o idee fix`: dac` vrei s` faci afaceri \n Romnia, trebuie s` le faci rapid, s` po]i s` recuperezi repede investi]ia. Investitorii erau \n majoritate speculativi. De aceea, s-a dezvoltat lohn-ul, sistem care nu e contribuabil la sistemul na]ional. Exist` pu]ini investitori reali \n chimie, \n construc]ii de ma[ini. S\nt de nivelul sutelor acum. Dar \n 96 erau de ordinul zecilor. Asta se vede acum \n zona aceasta a imobiliarelor. |n Banat, terenurile agricole au fost luate de c`tre italieni pe pre]uri de nimic. Ce se va \nt\mpla la intrarea \n UE? Italienii vor specula simplu. No]iunea de ]`ran a UE nu e aceea[i cu cea a noastr`. Acolo nu se subven]ioneaz` doar la productivitate, ci [i la suprafa]a de teren. }`ranul din Banat vinde pe nimic. Se speculeaz` lipsa de informa]ie.
Ast`zi
Rep.: Ce [mecherii se mai fac azi? B.H.: Azi ? Merg fierul vechi [i imobiliarele. Apoi, s` nu uit`m c` se privatizeaz` re]elele de distribu]ie [i nu exploatarea propriu-zis` \n petrochimie. RADET-ul oare ce cusur are? Rep.: Ce pedeaps` ar merge Iacubovilor, Pùne[tilor, Miculilor, Patricilor, Cataramelor? B.H.: Eu a[ face simplu. Eu nu te \ntreb de unde ai bani, ci te \ntreb dac` pe banii `[tia ai pl`tit impozite. S` nu uit`m c` pe evaziune fiscal` au fost prin[i marii criminali. Eugen ISTODOR
Investitori strìni
Rep.: Ce s-a \nt\mplat cu investitorii strìni? B.H.: Pì, i-am speriat. Cu tratativele de dinainte, cu birocra]ia, cu reaua voin]` sau cu [paga. Dar dincolo de asta, ai no[tri guvernan]i au venit mereu cu schimbarea sistemului de fiscalitate, niciodat` \n jos, totdeauna \n sus. De ce
Pentru monumentul unei femei monumentale

Motto: Trei zile dac` mai trìesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea Elisabeta Rizea
pu]in o dat` \ntr-o sut` de ani, se face un pic de dreptate. Liviu MIHAIU
Dare de seam` asupra chetei na]ionale

Dragi cititori, dragi finan]atori, dup` atta amar de vreme \n care s-au f`cut liste de sus]in`tori intelectuali [i politici, reportaje [i emisiuni la TVR 1, toc[ouri la Antena 1, [tiri la PRO TV, apeluri \n presa de provincie [i central`, discu]ii cu administra]ia local` [i central`, ba chiar mitinguri oficiale cu primarul general al Capitalei [i cu prim-ministrul, \n contul A[ez`mntului Cultural s-a aciuat pentru construc]ia monumentului Elisabeta Rizea suma de 366 de milioane de lei (11.000 $). Asta \n timp ce pentru s`rb`torirea mor]ii domnitorului degrab` v`rs`toriu de snge nevinovat, {tefan Cel Mare, statul nostru a cheltuit peste 100 de miliarde de lei. Din ace[ti bani strn[i din batistele donatorilor no[tri s-au deturnat 150 de milioane de lei pentru renovarea monumentului Haiducii Muscelului (banda anticomunist` din Mun]ii F`g`ra[, Iezer, Leoata pe care Elisabeta Rizea a ajutat-o), bani pe care A[ez`mntul i-a donat spre cuvioas` folosin]` Asocia]iei Fo[tilor De]inu]i Politici din Cmpulung Muscel prin OP 102/11.05.2004. V` informez c` nu ne vom l`sa, chiar dac` va trebui s` a[tept`m schimbarea regimului. Mul]umim tuturor celor care cred c`, cel pu]in o dat` la o sut` de ani, se face un pic de dreptate.
Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monument

N`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[, stra[nica femeie care-[i f`cea cruce cu limba \n cerul gurii \n timpul anchetei a fost arestat` prima dat` \n 1949 [i anchetat` de Securitate pentru c` a sprijinit activ banda terorist` ArsenescuArnù]oiu. Grupul de partizani, de fapt eroi ai rezisten]ei anticomuniste, supranumit Haiducii Muscelului, ajuta]i de Elisabeta Rizea, so]ul ei Gheorghe [i fiica sa, ct [i de c`tre majoritatea s`tenilor din Nuc[oara (familiile Arnù]oiu, Jubleanu [i Chirca au fost familii care s-au sacrificat aproape \n \ntregime), a fost fondat de un fost colonel al Armatei Regale, Gheorghe Arsenescu, \mpreun` cu locotenentul Toma Arnù]oiu, [i a activat \ntre anii 1949-1958 pe versantul sudic al Mun]ilor F`g`ra[, Iezer [i Leaota. To]i lupt`torii, inclusiv comandan]ii acestora, au fost uci[i \n lupte, s-au sinucis sau au fost executa]i de Securitate, ultimii \n anul 1962. Elisabeta Rizea [i so]ul ei au fost aresta]i prima dat` \n 1949, ancheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat` \n 1956, a continuat s`-i ajute pe partizani. Dup` doi ani a fost din nou arestat` [i condamnat` la moarte, pedeaps` comutat` la 25 de ani de munc` silnic`. A fost eliberat` \n 1964 [i a murit \n 2003, dup` ce a fost vizitat` de c`tre Regele Mihai I [i pre[edintele Constantinescu. Urm`ri]i de vorbele sale: Trei zile dac` mai trìesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea, \ncerc`m s`-i onor`m aceast` ultim` dorin]`, dar [i pe acele femei care au luptat um`r la um`r cu b`rba]ii lor, uneori cu arma-n mn`, murind \n \nchisoare sau \n mun]i: Arnù]oiu Lauren]ia, Plop Maria, Chirca Elena, Maria Jubleanu, Tomeci Elisabeta. Monumentul propus s` ia locul statuii lui Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu numai o simpl` statuie a unei femei-simbol al luptei populare \mpotriva comunismului sau un exemplu de verticalitate pentru to]i ziari[tii care trec pe lng` el, ci [i o satisfac]ie profund uman` c`, cel
teoria constipa]iei
academia CA}AVENCU
cuv\ntul care weceanalizeaz`

Domnu Iliescu, dac` pentru cotonogirea unui b`rbos pirpiriu, angajat la stat, a fost deja nevoie de doi bìe]i de-ai dumneavoastr`, eu deduc de aici c` pentru a rezolva restul pleto[ilor s`raci cu studii superioare, care s-au cam \nmul]it din mai 90 \ncoace, nu ave]i destule efective \n SPP. Trebuie s` chema]i minerii, domnule pre[edinte!
Cristian Tudor Popescu, pre[edintele Clubului Romn de Pres`, \ntr-o pozi]ie anti-tres`
C\nd intru \n redac]ie, obi[nuiesc s` \mi aleg c\teva ziare [i s` m` retrag cu ele \n veceu, unde pot s` le citesc \n lini[te. Luni diminea]`, pe tronul pe care stau p\n` [i regii, mi-a trecut o idee prin cap. Oare ce ziare \[i ia cu el Iliescu la toalet`? La ce ziare face constipa]ie pre[edintele [i la care \i merge bine? La ce concluzie am ajuns? Cu siguran]`, Iliescu \[i ia Na]ionalul. Primele zece minute, cele mai teribile, pot fi petrecute citind articolele scurte, de informa]ie, ale Nicoletei Vera, m`ritat` cu pesedistul Gogoncea, [i semianalizele scurte [i la obiect ale lui Bogdan Tiberiu Iacob, care scrie de parc` ar fi PR-ul PSD-ului. Luni, 30 august, titlurile erau menite s` fac` defecarea pre[edintelui c\t mai energic`: ADA a \nceput s` ]ipe din nou c` PSD va fura alegerile, zice Nicoleta Vera, iar B.T.I. \[i asum` titlul Theodor Stolojan [i lupta pentru dep`[irea condi]iei de marionet`. Dup` primele zece minute de lupt` la toalet`, urmeaz` [i pentru pre[edinte o perioad` c\nd lucrurile se mai clarific`, timp de alte zece minute. Atunci, perfect e s` citeasc` Jurnalul Na]ional, \n care Ion Cristoiu are la dispozi]ie o pagin` \ntreag` pentru a spune: Congresul PSD o schimbare spectaculoas` de strategie electoral`. Un editorial din care se \n]elege, pe final, c` Alian]a D.A. e fraier`. Bun Cristoiu, cum le mai zice! Ion Iliescu e la ultimele zece minute, c\nd se instaleaz` calmul [i totul se lini[te[te. Ce-o mai fi luat cu el? Evenimentul zilei? N]! Adev`rul? Poate. Uneori, Adev`rul ]ine cu PSD-ul. Lunea asta \ns`, pre[edintele a f`cut o mare gre[eal`. Apuc` s`-[i arunce ochii pe editorialul lui Cristian Tudor Popescu, Bìe]ii lui Iliescu [i crampele \ncep din nou. Groaznic! Bìe]ii. A[a \i nume[te, cu afec]iune p`rinteasc`, prezidentul Iliescu pe cei doi sepepi[ti care i-au dat picioare \n gur` trabantistului secretar de stat {erban Pretor. Cei doi antropoizi, brute \n uniform` cu creierul scurs \n maxilare, s\nt bìe]ii lui, ai domnului prezident, c` tot n-are copii. Catastrofa e deplin`. |n disperare de cauz`, pre[edintele trebuie s` caute solu]ii. Repede la Cronica Romn`! Editorialul lui Voncu! Bla-bla-bla cu B\stroe... nu e bine... nu e bine deloc. Pre[edintele r`sfoie[te, r`sfoie[te, ajunge la pagina 5, de politic, [i vede un articol cu poza sa: {eful statului, \n Serbia [i Muntenegru. Uff, m`]`raia s-a mai lini[tit. Cum ziceam, nu cred c` Ion Iliescu recurge vreodat` la Evenimentul zilei. |ns` de vineri, Evenimentul, \ntr-un col] de patoate zvonurile!), aceast` ziarist` plutonier-adjutant a nceput s` fac` [i ea carier` ntr-un an [i ceva ct al]ii ntr-o carier` de c]iva ani! {i, uite-a[a, Marioara a ajuns s` fie trimis` [i pe front, tocmai n Irak, n ]ara conflictelor violente [i a diurnelor babane. Asta n ciuda vechimii [i priceperii unor ziari[ti mai mari n grad [i mai buni la scris. Ei, dar te pui cu farmecul Marioarei? Ea a ars etapele [i a ajuns, peste noapte (oare peste care noapte?), corespondentul special al Trustului de Pres` al MApN n Irak! Desigur, are ea ceva special, fie n particular, fie n, pardon de aluzie, general, dac` a ajuns att de departe!
gin`, nu mai era a[a de negativist. Ap`ruse prima reclam` la PSD! Un individ care aduce vag cu N`stase, un N`stase mai sp`lat, st` pe o scar` rulant` [i d` m\na cu o t\n`r` care urc` pe contrasens. Aici gre[e[te PSDul, care crede c`, prin astfel de imagini, devine mai popular. Mare eroare! Altceva era dac` tipul care sem`na cu N`stase se apleca s` pun` m\na pe fundul vreunei parapante de pe contrasens. Sau pe fundul unuia {tabii din PSD au o mare calitate, poate singura. {tiu s` \nghe]e apele f`r` s` clipeasc`. Cu o excep]ie. Primul lucru care \mi vine \n minte c\nd aud de Gabriel Oprea e faptul c` individul clipe[te des. Trebuie s` fii un fotograf de geniu ca s` \l prinzi \n poz` cu ochii deschi[i. |n Adev`rul de lunea trecut` e o poz` a lui Gabriel Oprea cu ochii deschi[i ferm. Fotograful a fost un maestru. A reu[it s` fac` poza \ntre dou` clipiri ale lui Oprea! |n articolul aferent, Oprea spune: Partidul are oameni ambi]io[i, nu manechine. Aici s\nt sigur c` nu a clipit. Dar la asta? Opozi]ia sufer` ori de c\te ori PSD face o mi[care inspirat`, care \i aduce pe oameni mai aproape de acest partid. Cred c` aici a clipit des [i i-au curs [i lacrimi. Alexandru V~RZARU
canalul
mass-midia n`vodari
q Nu am acordat prea mult` importan]`, de-a lungul anilor, Trustului de Pres` al Armatei, de[i reprezint` un sector puternic [i narmat! Dac` citi]i Observatorul militar, de pild`, v` pute]i minuna cel pu]in de un lucru: pe prima pagin`, oficiosul Armatei are o rubric` de zvonuri! Zvonuri din Armat`, binen]eles! Dar nu cu asta v` re]inem aten]ia. A ajuns n acest trust, la un moment dat, Marioara Catarù, o persoan` care lucrase, la nceput, la un depozit de ziare al Armatei. Avnd ceva rela]ii ([i nu aplec`m urechea la
q Directorul Radioului public din Re[i]a, Doru Dinu Gl`van, a fost trimis de {euleanu s` transmit` Olimpiada de la Atena, de[i nu are nici o preg`tire \n domeniu. Iar de experien]` nu mai vorbim, pentru c` experien]a lui vine de la emisiunea Via]a satului, unde probabil a [i \nv`]at s` zic` este ora do[p[e \n loc de este ora doi[pe, cum ar zice orice profesionist din Radioul lui {euleanu. Acesta nu este primul cadou pe care i-l fa[e {euleanu lui Gl`van. Este al doilea, dup` [e {eu l-a f`cut director de post, de[i, \n afar` de el, doar femeia de servi[i mai avea studii medii prin Radioul re[i]ean.
Ze]arul Ivan
academia CA}AVENCU
mama natur` tat`l alcoolic

S` [ti]i c` eu n-am avut de la \nceput 25 de pisici. Eu, de fapt, iubesc foarte mult c\inii. |ns` so]ul meu nu-i suport`. A[a c` mi-am luat 100 de [oareci ca s`-l conving c` ne trebuie 25 de pisici. Ei, ce crede]i c` mi-a propus azi-diminea]` ca s` sc`p`m de pisici? S` cump`r`m 34 de c\ini, adic` cu 2 mai mult dec\t doream eu.
Romnia. Mici fragmente de neant.

S\nistru!
Am impresia c` a ap`rut n peisaj o nou` ras` de oameni. Homo Ciupiterus. Am v`zut doi bìe]i la jum`tatea adolescen]ei care s-au oprit, au ntrebat o domni[oar` ct e ora, apoi au ciupit-o de airbag-uri [i au spart-o la fug`. Nu [tiu, sincer, ce e \n mintea `stora, dar b`nuiesc c` dup` vitez` [i precizie puteam s`-i trimitem la Olimpiad`, c` la proba de biatlon (ciupit [i sprint) luau sigur o medalie de aur sau n cel mai rù caz se situau pe podium, la sni cu mnere.
reportaj cu ]ara de g\t
Microuzina de pisici
V` da]i seama? Parc` am presim]it c` o s` se \nt\mple ceva, c` eu nu dorm de obicei aici. Aoleu, lua foc tot apartamentul! Ce apartament, pe l\ng` asta, ce m` f`ceam dac` r`m\neam f`r` pisici? Nu dau oricui puii. Nu le dau celor care au mai avut pisici [i le-au pierdut. Nu le dau pui celor care stau la bloc [i \[i las` pisicile pe strad`, fiindc` pot muri c`lcate de ma[ini, pot m\nca otrav` sau [oareci otr`vi]i, pot s` se bat` cu alte pisici [i se r`nesc, pentru c`, [ti]i, c\nd s\nt \n c`lduri, motanii nu mai [tiu de ei. Motanii iubesc cu tot sufletul, uit` de ei. Deci nu dau. A, \n ultimul timp, m-am hot`r\t s` dau totu[i pisici celor care se cìesc. Dac` i-a murit pisica [i \[i d` seama c` a gre[it, c` nu a avut grij` de ea cum trebuie, [i se cìe[te, le mai dau.
De azi pe c\ine
Revenim cu am`nunte din troleibuzul 92. A urcat la Calea C`l`ra[ilor un c\ine. Am f`cut un inventar al asem`n`rilor [i deosebirilor dintre el [i unii c`l`tori bipezi. Asem`n`ri: h`hìa [i mirosea \ngrozitor, dar nu deschidea geamul, nu a compostat bilet [i a stat cu ochii-n patru dup` controlori. Totu[i, vreau s` spun c` deosebirile m` fac s`-l apreciez: nu a urcat prin fa]`, nu m-a c`lcat ca s` prind` loc [i nu a ciupit nici o licean` de fundule].
n universul oamenilor pasiona]i te sim]i cumva straniu. Unul din aceste universuri este al doamnei Aida Preda din Bucure[ti. |n centrul lumii ei st` o pisic`. Albastra de Rusia, cu sc\nteie alb` \n v\rful firului de p`r care d` str`lucirea de m`tase! Miau! Am mirosit a pisic` dou` zile dup` ce am intrat \n sanctuarul felin de la etajul 8 al blocului de l\ng` Bucur Obor. Dou`zeci [i cinci de pisici de ras` \mpart apartamentul cu doamna Preda [i fiul d\nsei. Pisici peste tot. |n sufragerie stau tol`ni]i pe unde apuc` cei 6 motani uria[i, campioni [i supercampioni na]ionali: Faust, Boris, Serghei, Filip, Giuliano [i Ruslan. |n buc`t`rie e s`la[ul a vreo 2 femele cu vreo 6 pui. |n dormitor, alte 4 femele cu restul de 7 pui. Un alt pui a fost v\ndut acum c\teva zile. Fuseser` 26 de suflete pisice[ti.
Din ]\n]ar arm`

Vreau s` v` anun] c`, dac` ave]i de gnd s` trece]i pe la mine, pe la Bistri]a, trebuie s` v` lua]i m`[tile de gaze. Zilele trecute au venit ni[te bìe]a[i [i au mpr`[tiat ni[te substan]e de-alea toxice, pentru insecte. Au mpu]it scara pe toat` \n`l]imea celor 8 etaje, dar ]n]arii au r`mas s`n`to[i, gra[i, tot mai viguro[i, pe pere]i. Am nceput s` i cunosc pe ìa care m` mu[c` n fiecare noapte [i cred c` am s` adopt vreo doi ca animale de cas`, c` au deja vreo 5 kile fiecare. Vreau s` mul]umesc pe aceast` cale celor de la des]n]`rizare: datorit` lor am g`sit pe cineva s`-mi p`zeasc` apartamentul.
Am f`cut-o de puhoaie
S\mb`t`, din cauza ploii, Constan]a a ajuns o prelungire a M`rii Negre. Poli]ia a \ntors oamenii care voiau s` plece din ora[. Ma[inile de pompieri erau jum`tate \n ap`. |n aceste condi]ii, v` da]i seama c` ascu]itorile Tico abia se mai z`reau. Ca s` fie \n ton cu omul cu ]\n]ari de mai sus, const`n]enii au decis c` e vremea s` scoat` delfinii la plimbare.
Sus, vecinul are pisici. VeciEroina reportajului nostru, o ambi]ioas` \ntreprinz`toare care produce nul vecinului de sus are c\ine. zilnic cantit`]i apreciabile de caz motan Pe palier, mai s\nt doi vecini cu animale. Vecinii cred c` am tic` [i dau medita]ii ca s` pot s` motanilor deveniser` activi. |n- le r`spundeau t\nguitor. doar o pisic`. Oare ce-or s` spu- le \ntre]in. Dar poate la anul o s` cepuse v\nzoleala. O parte voiau s` m` marcheze, al]ii mieunau ie[im pe plus. n` c\nd or s` afle c\te am? Alexandru V~RZARU C\nd am plecat, majoritatea la pisicile de dincolo de u[i care alexvarzaru@yahoo.com Doamna Preda a \nchis balconul. Blocul are balcoane lungi care \nconjoar` tot apartamentul. Undeva la mijloc, doamna Preda a pus o u[`. Cele [ase femele [i cei 6 masculi stau de o Apartamentul e s`r`c`cios, parte [i de alta a u[ii [i miordar ideal pentru pisici. Pe mo- lìe unii la al]ii. Eu numesc u[a bilele \nalte st` c\te un motan. asta Podul Suspinelor. Motanii s\nt ni[te masculi feM` cost` toat` treaba asta roce care ar vrea s` se \mperecheze tot timpul. Normal, \[i enorm. G\ndi]i-v`! Eu cheltui cu marcheaz` teritoriul regulat. Pe ei 12 milioane de lei pe lun`. to]i pere]ii s\nt pete, semnal\nd Asta \nseamn` hrana, nisipul, diferitele teritorii. Exist` [i o analizele, vitaminele, calciul, de\nt\mplare hazlie: Acum trei parazitarea. Am f`cut un calcul zile, am zis s` vin s` dorm aici, [i m` cost` 144 de milioane de pe canapea. Aproape adormisem lei pe an. Ca s` m` scot, trebuie c\nd aud un zgomot pe televizor. s` v\nd ori 18 pui la 200 de euro, Ce se \nt\mplase? Faust se ur- ori 24 de pui la 150 de euro. case acolo s` \[i marcheze locul Dou` femele au f`tat. Trei or s` [i se scursese stropitur` \n tele- fete \n toamna asta, iar pe ultivizor. A luat foc, a f`cut flam` [i ma o dau la mont` abia la iarn`. era s` se \nt\mple un incendiu. Eu s\nt profesoar` de matema-
Atacul de la CAP Center

Terorismul e greu de \n]eles, pe bune! Am stat s` ne \ntreb`m, dup` ce s`pt`m\na trecut` terori[tii au dobor\t cele dou` avioane Antonov l\ng` Moscova, ce au vrut ei cu asta, pentru c` e evident c` au copiat modelul celor dou` turnuri World Trade Center. Oare au vrut s` intre \n dou` colhozuri gemene? Ossama bin Lenin
Plod Trafford
|ncurajat de pozele cu femei cu copii de pe stadioanele engleze[ti, m-am dus [i eu pe Old Trafford-ul romnesc, pe Steaua adic`. Dup` ce mi-a scuipat unul o repriz` \ntreag` semin]e \n cap, a trebuit s` m` car la bibliotec`, s` beau un clorocalcin cu Red Bull. A[ vrea totu[i s-o contactez pe englezoaica cu copil care-a ap`rut fotografiat` \n Gazeta Sporturilor pe arena Old Trafford [i s-o \ntreb cum reu[e[te ea s` ia un meci \ntreg bostane de lux \n cap f`r` s` se enerveze. Num`rul meu de pager la care a[ vrea s` fiu contactat este 2591, cere]i cu mine.
Eu s\nt MIG, tu f`-m` moale

Dup` cum probabil c` a]i aflat deja de la C`t`lin Radu T`nase, colec]ia de MIG-uri a Romniei a s`r`cit zilele trecute cu \nc` dou` exemplare, c`zute-n barb` undeva \n jude]ul Mure[. Dintre distrugeri putem enumera un garaj din Criste[ti [i un picior al unui s`tean din Sntioana. Dup` cum probabil c` nu a]i aflat \nc`, dar v` spunem noi, posesorul piciorului rupt se afla \n timpul evenimentului exact pe bud`, iar \n momentul \n care avionul a aterizat, el a zburat, spre compensare, cu tron cu tot. Evident, vom afla mai multe am`nunte despre aceste incidente abia dup` ce vor fi examinate: cutia neagr` a MIG-ului de la Criste[ti [i cutia maronie a MIG-ului de la Sntioana. Elice \n }ara Minunilor
Ethos, Porthos [i Aramis
Paragini Aurii
academia CA}AVENCU
Inspectorii de la Oficiul pentru Pr`duirea Comerciantului

Inspectorii jefuitori sunt o specie pe cale de nmul]ire. Ei ac]ioneaz` cte doi sau n grupuri mai mari, condi]ia esen]ial` fiind coali]ia unui inspector OPC, care intervine la nevoie, salvnd situa]ia. Procedeul jafului, aproape f`r` cusur, este urm`torul. Se alege un magazin unde servesc de preferin]` femei, care sunt mai u[or de intimidat. Se alege, de asemenea, o or` f`r` clien]i, c\nd \n magazin s\nt doar c\teva mu[te. Inspectorul OPC r`mne n ma[in`, n timp ce acolitul intr` n pr`v`lie, ca simplu client, mimnd interesul pentru o anume marf`. Obiectul ales este unul nu prea mare, spre a fi dus u[or, [i nici prea scump, spre a putea fi f`cut cadou, ca r`splat` pentru indulgen]`. Falsul client intr`, ntreab`, strmb` din nas, g`se[te nod n papur` [i prin ntreaga sa atitudine tr`dnd siguran]`, cunoa[tere a legii [i ndr`zneal` mrl`neasc` de oficial d` de n]eles c` e organ [i c` poate face rù. F`r` s` se legitimeze, cere acte, se poart` ca la el acas`, cotrobìe prin m`rfuri, eventual amenin]`, comunicnd nivelul amenzilor pentru ipotetice ilegalit`]i, inventate de cele mai multe ori. E drept c` nu se descal]` [i nu se scobe[te \n din]i cu unghia de la degetul mic. Intimidat, luat tare, vnz`torul sau patronul simte pericolul [i ofer` obiectul vizat la nceput, moment n care intrusul se nmoaie [i, lund marfa, pleac` avertiznd c` alt`dat` va fi mai sever. Dac` patronul se ]ine pe pozi]ie, atunci din ma[in` apare inspectorul OPC, care-l acuz` de purtare necorespunz`toare cu clien]ii. Ba mai mult, falsul client indic` acestuia unele nereguli constatate, de cele mai multe ori m`run]i[uri. Abia acum patronul o bag` pe mnec` [i, spre a nu fi amendat cu ct prevede legea n astfel de cazuri, ofer` fie obiectul cu pricina, fie o [pag` substan]ial`. Dup` cteva astfel de descinderi, la c`derea serii, inspectorii jefuitori au ma[ina [i buzunarele pline. O echip` de inspectori am g`sit la lucru pe data de 6 august 2004, la magazinul H din Gura Humorului, unde se comercializeaz` fer`straie mecanice, manuale [i accesorii. Pe b`rbatul care ceruse actele [i cotrobìse [i-n magazia firmei, f`r` s`-[i decline identitatea, l cheam` Popa Florian [i e inspector la DGI Suceava, bugetar al Ministerului Agriculturii [i P`durilor. S-a legitimat doar dup` ce am apelat
bursa [p`gilor
La SEIP Neam],
Denun]`torul sun` \ntotdeauna de 33 de ori

|n spiritul de cinste maxim`, sinceritate sincer` [i transparen]` european` care anim` de nevoie institu]iile statului, Serviciul de Eviden]` Informatizat` a Persoanei (SEIP) Piatra Neam], de care v` povesteam \n num`rul trecut, [i-a \mp\nzit pere]ii cu afi[e care \ndeamn` persoanele care sesizeaz` fapte de corup]ie s` sune la num`rul de telefon 21.04.10. Din p`cate, acest num`r are o problem`: e \n centrala SEIP, care se afl` imediat pe st\nga, cum intri \n sediu, loc \n care ar trebui s` stea un ofi]er. Ofi]er nema! Telefonul sun` [i nu r`spunde nimeni. Cel mult, dac` ai noroc, ridic` receptorul tot un lucr`tor al SEIP care se afl` \n trecere sau care, vorba aceea, st` pe acolo [i negociaz` cu doritorii eliberarea \n regim de extrem` urgen]` a unui pa[aport. La nici doi pa[i de telefonul acesta se afl` [i telefonul public. Oameni buni, v` rug`m s` v` g\ndi]i la una din cele mai absurde situa]ii din c\te se pot imagina: dac` observi un lucr`tor care tocmai ia \ntr-un ziar de la cineva o bancnot` sau mai multe [i te repezi s` suni la num`rul de pe afi[, se poate \nt\mpla ca cel care ridic` receptorul s` fie chiar infractorul cu epole]i. Lejer, \n timpul convorbirii, cei doi, denun]`tor [i denun]at, pot s` se priveasc` gale[ \n ochi. |ntr-adev`r, astea da m`suri \mpotriva corup]iei! S-o obligi s` r`spund` la telefoanele care o dau \n g\t! {i ce crede]i c` ar putea s` zic`? Vorba ceea: Gre[eal`!.
telefonic poli]ia (reclamnd impostura [i abuzul) [i dup` ce [i-a chemat n sprijin acoli]ii din ma[in`, printre care se afla Carmen T`nas`, inspector al OPC Suceava. n cele din urm`, spre a dovedi c` a intrat
ca simplu client, a achizi]ionat un fer`strù manual. Super-cheltuial`, p\n` la urm`, bine c` n-a plecat doar cu o juma de p\nz` de traforaj. Nicolae R. D~R~MU{
Alo-Qaeda
academia CA}AVENCU
Marea urnire
Mi s-a comandat o poezie lingu[itoare de 300 de caractere. De unde dracu s` iau io suma asta c\nd, oric\t m-a[ cùta, nu g`sesc la mine nici m`car un caracter.
descopery
Pietrele de bezoar [i m`rgelele de [arpe
|n nordul ]`rii mai persist`, pe ici, pe colo, credin]a c` [erpii fac nunt` prim`vara, cnd se adun` cu miile, formeaz` un ghem uria[ [i se \mperecheaz` \n grup ca suedezii. Din \nv`lm`[eala, spumele, veninul [i sperma lor se formeaz` o perl` de dimensiunile unei alune, numit` m`rgelu[a [arpelui, de culoare alb-irizat` [i cu propriet`]i fantastice. Se crede c` ]ine de foame [i sete [i te poate imuniza \mpotriva tuturor otr`vurilor [i po]iunilor letale. M`rgelele de [arpe sunt calculi care con]in fosfa]i de calciu, produse de organele anumitor vie]uitoare, al c`ror nume generic este acela de pietre de bezoar. Cuvntul vine din persan`, unde pazahar \nseamn` antidot \mpotriva otr`vii. Alchimi[tii [i vr`jitorii Evului Mediu foloseau bezoarul pe scar` larg`. Pietrele extrase din capul vulturilor se numeau Atites sau Aquilenus; cele din capul pe[tilor, Aquilinus; cele din capul coco[ilor, Alectovia sau Alectorius; cele din capul broa[telor ]estoase, Celonites; cele din capul broa[telor rioase, Bufonites sau Crapandia, iar cele din
Povestea porcului (IV)
Bioporcul energetic
Cnd pe Pùnescu l-a tr`dat s`n`tatea [i colesterolul l-a b`capul rndunicilor, Chelidonius. gat de cteva ori \n spital, din Ocultistul [i naturalistul Albertus pricina cirezilor de vite [i a turMagnus vorbe[te \n opera sa de melor de oi pe care le \nfulecase pietrele extrase din capul dragope nemestecate, pe porc l-a lovit nilor, Dreconites, Dracontia str`luminarea [i a descoperit sau Dragonites, care erau cele leacurile b`be[ti [i buruienile mai valoroase nestemate din str`mo[e[ti. Din lighioana care tezaurele \mp`ra]ilor Persiei. |n mnca la troc ce se nimerea, medicin`, numele de bezoar se numai s` fie mult [i s` nu se refer` la bolurile de p`r elimitermine niciodat`, se ad`pa la nate de anumite erbivore, iar \n jgheab cu crame \ntregi de vizoologie, la o specie de capr` de na]uri [i f`cea apologia pntemunte, Capra aegagrus, care celui plin pe la toate parastasetrìe[te \n Grecia [i Persia. Medi- le comuni[tilor, malacul a ajuns un neostoit apostol al curelor de cina tradi]ional` oriental` folose[te [i ast`zi pietrele de be- sl`bit. S` vezi numai ce misionar al pri[ni]elor de cre]u[c` [i zoar, al c`ror pre] poate urca al clismelor cu sovrv a putut s` pn` la 20.000 $ bucata. Proias` din anafura lui Marx [i fitnd de naivitatea mara\mp`rt`[ania lui Lenin. Ziceai mure[enilor, negustorii le vinc` Romnia-i farmacie, c` Brca deau la pre]uri fabuloase, \n e Noul Ierusalim, iar Flac`ra, secolul al XVIII-lea, m`rgele de sticl` de Murano, sub numele de Gr`dina Maicii Domnului. Pam`rgele de [arpe, ob]inute prin trupedul s-a f`cut erboristul cr`tehnica mille fiori. Un [irag costa pelni]ei de b`[ina-porcului, spict pre]ul unei perechi de boi. Cu ]erul fierturii de coaiele-popii [i re]etarul borhotului de pu]a-ciopu]in` vreme \n urm`, tot cu rii. De aici [i pn` cnd era s` m`rgele [i oglinjoare, negustorii ne ia benga pe to]i, dar i-a b`gat au cump`rat de la al]i boi mari pe mul]i \n spital, n-a mai r`mas h`lci din teritoriul Africii. dect un singur pas. A \mbr`cat Boul lui Columb c`ma[a mor]ii [i s-a \ncins cu o liot` de [arlatani, ce-[i ziceau bioterapeu]i. Un prdalnic vindea praf de tibi[ir, \ndoit cu pi-
Adrian Pùnescu care, \n \nhìtarea lui cu ni[te eminen]i terapeu]i dubio[i, a descoperit, pe l\ng` apa vie [i hrana vie, minunea banilor vii
[at de aricioaic` v`duv`, iar altul pretindea c` poate dovedi boala de zah`r cu gargar` de cui[oare de potcoav` de iap` \n]`rcat`, dar apucase s` r`pun` deja o cinzeac` de in[i \n America de Nord, de unde a fugit de mnia trgove]ilor r`ma[i s`-[i \ngroape neamurile, \n America de Sud. Tuturor acestor tic`lo[i [i pr]i cu care \[i \mp`r]ea pe din dou` prada, Pùnescu n-a \ncetat o clip` s` le laude geniul, \n paginile revistei Flac`ra. Iar \n preajma apocalipsei de pe stadionul din Ploie[ti, Flac`ra a ajuns un fel de foaie de observa]ie clinic` a nebuniei care cuprinsese parc` \ntreaga Romnie. Cornel IVANCIUC
baronul oval
academia CA}AVENCU
Gabriel Resources Gold Corporation otr`ve[te site-urile din Ro[ia Montan`

S` \ncepem \n tromb`! Vom pierde un milion de cititori din cele trei, dar merit`. Singurul lucru pe care vi-l cerem e s` ave]i r`bdare [i s` citi]i p\n` la cap`t. A[adar: Data: 26.8.2004. Subiect: rosia m. Autor: rebel.miner. Plangi de soarta Rosiei si o sugi printre lacrimi, ca un bizon tampit ce esti. (...) textul scris de tine arata ca vrei sa devii o stea pe bolta curului. Sau: Data: 27.8. 2004. Subiect: rosia m. Autor: rebel.miner. Ce-ar fi sa-mi iei cacatul la laba si basina la dans in timpul concertului?. |n acest moment al lecturii, credem c` v` \ntreba]i deja, \mprumut\nd violen]a limbajului, ce Dumnezeu \nseamn` asta? Pì, s` v` spunem: toat` povestea \ncepe din momentul \n care pe zona Ro[ia Montan` a pus m\na firma Gabriel Resources Gold Corporation. Firma are un birou de rela]ii cu publicul. {ef e un anume Adrian Dasc`lu. Zilele astea, la Ro[ia Montana s-a organizat FnFest, un festival [i un mar[ \mpotriva acestei ini]iative industriale. Festivalul are un site, site-ul are un forum. Pe forum intr` cine vrea [i emite p`reri scrise. La un moment dat, forumul FnFest-ului s-a \mpu]it rù de tot. O ga[c` de nickname-uri grobiene a \mp\nzit site-ul cu mesaje precum cele care v-au f`cut pl`cere mai sus. Azi a[a, m\ine a[a, p\n` la urm` a fost chemat un hacker de treab` care, [tiind c` fiecare calculator prime[te de la furnizorii de servicii de Internet un IP, un num`r asem`n`tor cu adresa de coresponden]` sau cu num`rul de telefon, a descoperit c` IP-ul computerului de pe care vin l`turile este acela[i cu cel de pe care scrie Adrian Dasc`lu. Treaba era [tiut`, oricum, de mult. Adrian Dasc`lu scrie comentarii pe site-ul oficial de c\nd exist` aceast` facilitate (aproximativ de un an). {i acolo folose[te mai multe nume, \n func]ie de seriozitatea mesajului pe care \l trimite. Atunci c\nd scrie ceva pertinent, se semneaz` cu Adrian Dasc`lu, iar atunci c\nd scrie t\mpenii se semneaz` cu tot felul de pseudonime. Pe forum, Adrian Dasc`lu a intrat cu urm`toarele: Vali-N, vera, rebel.miner, DARIUS, Vio, LILI, alt localnic, ROSIANCA, crestin. Ca s` \ncheiem, v` invit`m \n forum, s` descoperi]i ce asem`nare exist` \ntre oamenii care lucreaz` pentru Gold Corporation [i peisajul pe care \l vor l`sa ei la Ro[ia Montan` dup` ce vor fi ispr`vit cu aurul.
protec]ia presei
Legea lui Dncu [i ordinea lui Vasile
Obiectul muncii unei gazete este, \n definitiv, scrisul iar \n Romnia acest scris nu se rezum` la articole. Fiindc`, prin grija [i uneori prin grijania autorit`]ilor cu obiceiuri comuniste, presa trebuie s` scrie, \nainte de articole, kilometri de cereri [i uneori chiar pl\ngeri. A p`]it-o Gazeta de Cluj, care, neput\nd scrie un articol din cauza relei voin]e a \nal]ilor func]ionari de stat, s-a apucat s` scrie o pl\ngere la judec`torie. O pl\ngere \mpotriva lui Vasile Dncu, ministrul Informa]iilor Publice, pentru \nc`lcarea legii privind liberul acces la informa]iile de interes public. Ce a f`cut Dncu (sau ce n-a f`cut) e c` n-a r`spuns la o solicitare a Gazetei de Cluj privind organizarea unei licita]ii pentru dotarea Centrului de Informare NATO din cadrul Bibliotecii Jude]ene Octavian Goga din Cluj. De[i ziarul a cerut datele cu vorba bun`, ministrul Dncu a preferat s` r`spund` cu omisiunea, \nc`lc\nd o lege pe care chiar el a f`cut-o. De unde rezult` c` pentru pesedi[ti e mult mai u[or s` scrie o lege dec\t s-o respecte de[i pentru mul]i dintre ei nici scrisul nu-i un lucru tocmai la \ndem\n`.
mite pe site-ul www.rosia montana.org. Pe 25 august, de pild`, Dasc`lu are urm`toarea observa]ie: Subiect: marshul national. Autor: Adrian Dascalu. Reporteri la fata locului relateaza ca marshul national impotriva proiectului a reusit sa mobilizeze doar 34 de plimbaretzi. Cum comentati asta, va rog?. Acela[i IP: 80.97.231.131. L-am rugat pe domnul Dasc`lu s` ne spun` ce p`rere are despre aceast` coinciden]`. Despre cele cu porc`rii, postate pe www.rosiamontana. ro/fanfest/forum: Nu s\nt ale mele. |n nici un caz. Eu am laptop [i m` conectez cu Zapp, prin moDomnul Adrian Dasc`lu are [i bil, oriunde m-a[ afla. Sigur, trimit comentarii normale, pe care le tri- mesaje [i de la birou. Am auzit ce
se zice, c` ar fi ale mele, dar nu e adev`rat. Biroul meu e deschis, pot fi [i al]ii care au folosit calculatorul. S` nu crede]i acuma c` a[ afirma c` e o v\nzoleal` pe aici, dar nu s\nt singurul care intr` aici. Despre cele c\t de c\t civilizate, pe care le posteaz` pe www.rosiamontana.org.: Da, acelea s\nt ale mele. A fost Adrian Dasc`lu, PR Officer al Gabriel Resources Gold Corporation. Alexandru V~RZARU
alexvarzaru@yahoo.com
www.freeex.org
poli]ia presei
La manifesta]ia anti-B\stroe de s`pt`m\na trecut` au lipsit 21 de milioane de romni. To]i ceilal]i c\teva sute de reprezentan]i ai unor sindicate, organiza]ii de mediu, ziari[ti au fost prezen]i. Un ziarist otr`vit de la Adev`rul scrie: Ini]iativa ar fi trebuit s` apar]in` sutelor de organiza]ii neguvernamentale care se declar` ecologiste [i cer pentru activitatea lor bani de la structurile europene [i interna]ionale. N-a fost a[a, ba chiar nu s-a remarcat picior de ecologist la miting. Hai, s` mori tu! C` Adev`rul nu \nghite organiza]iile neguvernamentale care f`r` s` fac` nimic, primesc bani e dreptul lui. |ns` acolo au fost reprezentate c\teva zeci de organiza]ii de mediu despre care ziarul scrie c` n-au existat. De[i au luat bani. Asta spre deosebire de ziari[tii de la Adev`rul, care, dac` iau bani, [tiu cum s` scrie despre Ro[ia Montan`.
Mircea TOMA
10
academia CA}AVENCU
tunul catodic
Anacronica TV
You, Sexy Mother Father!
Am v`zut \n week-end-ul `sta mai mul]i cet`]eni de culoare \n filme dec\t am v`zut la proba de 200 de metri de la Olimpiad`. Alde Ice Cube, Method Man, DMX sau Snoop Doggy Dog. Rapperi-actori. Am avut astfel oportunitatea de a trasa principalele calit`]i ale filmului noir de m\na a 5-a. 1) Cea mai direct` [i mai de succes modalitate de comunicare a umorului este Prrrrrrrt!. Adic` flatula]ia. Lung`, oftat`, cu o frecven]` [i intensitate variabile de la un cap`t la cel`lalt, [i terminat` \n t sau e. 2) Nu am re]inut numele personajelor, pentru c` pe majoritatea le chema la fel: Uazaa, Yo, Brou, Sist`, Pusii [i Bici. Singurii care aveau nume [i prenume erau Gaddem Nig` [i Ma Men. 3) Mul]i se pricepeau la ni[te sisteme de operare (O.S.) de care eu n-am auzit. Tot timpul ziceau Im gonna Fry O.S. sau Kik O.S.. Eu folosesc Mac O.S. X [i s\nt mul]umit. 4) Tuturor le pl`cea laptele, c` vorbeau \ncontinuu cu I wanna lichid [i Mother Vac`. P\n` la finalul filmului, Mother Vac` nu a ap`rut. De Father Vac` nu a zis nimeni nimic. Totu[i, am v`zut un ]`ran alb pe care \l chema Bo, da `sta parc` era din alt film.
trampa [i ecranul
5 Vara asta n-am fost la mare. Pe motiv de manele, de m\rlani, de telegondole, de progrese ale turismului romnesc etc. {i pentru c` aveam un sentiment de nelini[te metafizic`, de team`, un sentiment indescriptibil, care pulsa ca un abces la m`sea. Nu [tiam ce este; nici noi [i nici psihanalistul nostru, care ne-a trimis mai \nt\i la Oedip, apoi acas`. Zilele trecute am primit r`spunsul, auzindu-l pe Viorel Matei, corespondentul din Constan]a al Prima TV, povestind c` Litoralul e aglomerat, iar cear[afurile s\nt unul l\ng` altul. Ne-am luminat [i am realizat spaima noastr` prosteasc`: de-aia n-am mers noi la mare, fiindc` ne \nchipuisem c`, pe plaj`, cear[afurile s\nt unul peste altul [i ne temeam s` nu ne pomenim, deasupra, cu ni[te babe obeze! 5 Mai deun`zi, o tanti de la jurnalul Focus vorbea \n legea ei ceva despre scumpirea pre]urilor carburan]ilor. Dac` e s` o lu`m logic, a[a cum facem noi de obicei, scumpirea unui produs \nseamn` cre[terea pre]ului acelui produs, nu? Prin urmare, scumpirea pre]urilor \nseamn` c` a crescut pre]ul pre]urilor, nu? A[adar, \n]elegem de aici c` pre]urile astea s\nt [i ele ni[te produse, ca ou`le, chilo]ii sau pe[tele. |n plus, s\nt [i produse perisabile, care nu pot sta prea mult \n rafturi, fiindc` vedem deseori prin vitrine anun]uri tip Pre]uri noi, Pre]uri estivale (adic` a[a, de var`, ca salamul uscat, pesemne). Mai mult, produsele astea s\nt [i pe dimensiuni, b`nuim, fiindc` am v`zut scris undeva Pre]uri mici. O s` mergem [i noi la pr`v`lie s` cerem un sfert de pre] nou, estival, f`r` os, num`r mic, de dam`, de copii. 5 De 23 August, cei de la Prima TV ne prezentau variante avantajoase de amenajare a s`lii de baie. Noi am re]inut din interesantul material o cad` de baie, care cost` vreo 600 de milioane de lei, av\nd tot felul de becule]e colorate, CD-player [i chiar dispozitiv de f`cut bulbuci. Amintindu-ne proverbul `la, prea s`rac s` cump`r ceva ieftin, ne-am g\ndit c`, uite, bugetarul romn [i-ar putea scoate p\rleala cu a[a o cad`, d\nd drumul la aparatul de f`cut bulbuci, s` crape vecinii de ciud` auzindu-l prin perete [i \nchipuindu-[i c` are bani s`-[i ia fasole din pia]`. 5 La televizor a ap`rut un spot publicitar nou, care face reclam` la ING [i la planurile financiare pentru copii. |n respectivul clip am v`zut diver[i micu]i care sp`rgeau bibelouri, aruncau rufe pe geam, f`ceau zoaie prin cas` cu stropitoarea etc., iar pe micul ecran, \n timpul `sta, scria c` ar putea fi critic de art`, respectiv para[utist, meteorolog etc. Oare ce ar trebui s` fac` un copil pentru ca p`rin]ii lui s` se g\ndeasc`: ar putea fi parlamentar? Probabil s` doarm` toat` ziua cu degetul \n nas. 5 Am prins pe B1 TV un promo la emisiunea Economia \n 60 de minute [i ne-am g\ndit c`, dac` ar avea doar specific strict na]ional, ea s-ar putea numi cu succes Economiile romnilor, spulberate \n cinci secunde. 5 Cu prilejul meciului dintre Manchester [i Dinamo, din televizor s-a auzit ceva despre un fair-play al jocului, a[adar b`nuim c` domnii comentatori or fi \nv`]at la [coal` limba rus` sau maidaneza, fiindc` fair-play \nseamn` taman joc cinstit. Dac` nenea cu pricina ar fi zis fair-play al jocului cinstit mai mergea: ne-am fi \nchipuit c` vrea s` fac` o poant`, chiar proast`. 5 Pre[edintele Iliescu a fost la aeroport s` le \nt\mpine pe micile, dar premiatele gimnaste romnce. Le-a adus flori. Le-a \mbr`]i[at p\n` li s-au bulbucat ochii. P`rea [i el sportiv: nu avea costum, ci o jantilic` sub]iric`. N`stase n-a fost la aeroport. Poate nu-l intereseaz` gimnastica. Sol are, destul, intra [i extravilan. Paralele \l dau afar` din cas`. Are [i b\rn`, de[i vede paiul din ochii altora. {i la m`ciuci e bun. C\t despre inele, de astea se ocup` doamna Dana [i ni[te membri de vaz` ai PSD, concuren]i la proba de ghiuluri [i br`]`ri. 5 Ne exprim`m regretul c` n-am [tiut \n ziua respectiv`, a[a-
Bun Internetu Bun internetu `sta, c` g`se[ti de `sta, c` g`se[ti de toate pe el, nu trebuie toate pe el, nu trebuie s` umbli din curte \n curte s` umbli din curte \n curte sau s` sari din balcon \n balsau s` sari din balcon \n balcon. Dar s\nt nevoit s`s` recon. Dar, s\nt nevoit recucunosc c` dac` vrei s` furi ceva nosc c`, dac` vrei s` furi ceva de pe web, o zacusc`, un cadru de pe web, o zacusc`, un cadru de biciclet`, se complic` treade biciclet`, se complic` treaba, c`-]i trebuie parol`. A[a ba c`-]i trebuie parol`. A[a c` r`m\n un clasic, adept al c` r`m\n un clasic, adept al ho]oaicei, fan al pontoarho]oaicei, fan al pontoarcei [i un maestru al cei [i un maestru al pisicii legate cu pisicii legate cu [nur. [nur.
dar n-am putut s` ne prezent`m omagiile la momentul potrivit (dar mai bine mai t\rziu dec\t defel), dar de-abia dup` aia am aflat de la televizor c` miercuri a fost s`rb`toarea Sfin]ilor Adrian [i Natalia. La mul]i ani, domnu premier, s` ne trì]i! Chiar ne \ntrebam, cu ceva vreme \n urm`, c\nd pic` Sf\ntul Adrian, deoarece, poate nu [ti]i, de Sf\nta Maria, c\nt`rea]a de muzic` popular` Maria Ciobanu s-a retras din activitate, spun\nd adio publicului. 5 Duminic`, pe la pr\nz, \n emisiunea Lux Design de pe OTV, o tanti a emis un adev`r mare. |ntrebat`, pe strad`: Ce v` nemul]ume[te?, ea a r`spuns a[a: Statul pe loc a tot ce merge-n ]ara asta. 5 Bìe]ii ìa doi care comenteaz` Formula 1 la TVR ar trebui s`-[i pun` ni[te monitoare mai mari. Nu de alta, dar am observat c`, pentru ei, `la care e pe ecran \n momentul `la e pe poll position. Chiar dac` nu a dep`[it nimeni pe nimeni, \n poll position au fost pe r\nd Schumacher, Raikonnen [i Klien. C\nd, de fapt, era doar Raikonnen (felicit`ri pentru Belgia, Kimi!). Ce s` fac` [i ei, dac` nu e ca la fotbal, s` li se vad` numerele de pe tricou. 5 George Pruteanu m-a \nnebunit efectiv cu prostia lui de site. A fost la emisiunea lu bìatu lu Pùnescu de la OTV [i a venit cu laptop-ul. Orice \ntrebare \i punea omul, el \l trimitea la site. Am fost pe site-ul lui de dou` ori. A[a c` am un fragment de mesaj pentru domnu Pruteanu: Las`-m`, domle, cu site-ul `la \n pace. {i ce dac` l-ai f`cut matale cu m\na matale? Mai bine i-l d`deai lu un
George Pruteanu, convins c` e mai bine coda[ la ora[ dec\t pe site-ul tù ocna[
bìat s` ]i-l fac`. Ar trebui inclus \n manualele de Flash la capitolul A[a nu!. E un co[mar al layout-ului! Motion Tween-ul e ca inexistent, de Action Script nici n-ai auzit [i se vede de la o po[t` c` n-ai pus m\na pe manualul de Fireworks MX. Pì, normal, dac` ai cerut librarului manualul de Artificii MX.... 5 Am v`zut filmul `la cu Tina Turner [i via]a ei, cum a b`tut-o panarama aia de b`rbat-su p\n` a f`cut-o vedet`. Tat`, Cornele, n-ai putut s` m` ba]i [i pe mine mai mult, s` ajung [i io ca aia pe scen` sau m`car s` am p`r ca al ei? 5 Pentru c` colegul responsabil cu OTV e plecat \n concediu [i cineva trebuie s` aib` grij` de g`leata de gunoi, s`pt`m\na asta am ]inut m\na la nas [i am \ncercat de c\teva ori Oglinda cu degetul pe telecomand`. Prima dat`, pe vineri noaptea, am prins emisiunea Dan Diaconescu \n Direct \n Reluare. Citez din Dan Diaconescu: |l avem invitat \n studio pe domnul Fane Spoitoru. Domnia sa \[i va exprima pozi]ia d\nsului cu privire la domnul Nu]u C`m`taru. N-am urm`rit mai departe pozi]ia exprimat` de domnul Spoitoru, a[a cum nu m-au interesat nici punctele de vedere ale domnilor Fane C`p`]\n`, Florin Salam Fermec`torul sau ale doamnei Mama Omida, care probabil c` sp`rgeau semin]e \n off, a[tept\ndu-[i civilizat r\ndul la emisiune. 5 S`riturile de la tramp-bulin` (c` tot s\ntem la rubrica Trampa [i ecranul) de s\mb`t` sear` din cadrul Olimpiadei ne-au dat prilejul s` facem cuno[tin]` cu sportivul american John Waterfield, un tip care a c\[tigat prima medalie la s`rituri cu prilejul botezului sù, c\nd s-a aruncat \n triplu salt \n ligheanul cu ap` sfin]it`. Colegii sì: George Emptypool, Stephen Deepsea, Martin Jumpinside [i Tom Areuswimming au fost total inhiba]i [i de aceea nu s-au mai prezentat. 5 A ap`rut un lapte nou c`ruia \i laud` calit`]ile o vac` simpatic`: Fulga. Mie unuia mi se pare un nume cam nepotrivit pentru o vac`. Mulga mi s-ar fi p`rut mult mai realist. S` \n]eleag` [i copiii n`scu]i la bloc c` vacile nu umbl` cu Tetra pack-uri \ntre picioare.
C`t`lin MATEI
Fault \n careul de 16 mm
M-am uitat la Manchester-Dinamo, pe TVR 1, [i, pentru prima dat` \n cariera mea de telespectator amator, mi-a fost mil` de comentator. Ast`zi, comentatorul Cornel Dinu. E clar c` nu este deloc floare la ureche, precum prelu`rile [i pasele pentru juc`torii englezi, s` te confunzi cu istoria c\inilor, s` vezi at\tea [i at\tea garnituri complete v\ndute pe m`run]i[ cam de o juma de BMW pe la ru[i [i ucraineni [i s` te str`duie[ti apoi s` convingi privitorii c` Dinamo a visat m`car s` pun` \n pericol trupa de pre[colari a lui Sir Alex Ferguson. Dar s` ajungi s` lauzi cele 8 pase consecutive din propria jum`tate mai abitir dec\t, s` zicem, o medalie la olimpiada interna]ional` de matematic`, s` dai cu capul de tavan la un [ut ca de femeie, iar la golurile \ncasate de \mpiedica]ii tì s` te enerveze un arbitru at\t de tare \nc\t s`-l faci semnalizator de cale ferat`, asta n-o mai pricep, ]ine deja de limbaj vulgar [i violen]` moderat`. M` \ntreb ce ie[ea dac` bìe]ii de la Dinamo reu[eau s` aib` vreo ocazie de gol, s` execute vreun dribling sau, surpriz`, s` se ]in` pe picioare tot meciul.
Marius Tu[` Show
ministerul p`rerii na]ionale
academia CA}AVENCU
11
tupeu 2004
C\nd vine vorba de Iliescu,
Scrisoare deschis` cu drujba
Nu exist` p`rere f`r` usc`turi

S-a dus Iliescu s` inaugureze Canalul Dun`re-Marea Neagr` [i l-a plesnit Kucima la cutia ucrainean` cu Canalu-n cap! C\nd a zis Ivan de la Kiev: Delta, pa[ol na turbinca!, Iliescu s-a f`cut mic ca o musc` [i s-a b`gat \n urechea ONU, cic` s`-l critice. Numai c` ONU s-a sc`rpinat cu unghia mare \n ureche [i l-a azv\rlit c\t colo pe g\nd`celul de Colorato Ion Iliescu. Iliescu, pa[ol na T\mpe[ti-Livezeni!, i-au zis strìnii lui Iliescu, baz\ndu-se pe creditul de mare curajos al lui Nea Nelu. {i [i-a ar`tat Nea Nelu curajul: la ]ar`, unde-i place lui mai mult s` scuipe pe FMI, Banca Mondial`, mor]ii, capitalism, anafura, sf\nta proprietate, dumnezeii, americanii, legionarii, Regele, Coposu. S` vedem de ce s\nt \n top Tupeurile lor: Mega-T\mpeu 2004 (3 puncte): Ion Iliescu. La actul istoric de la 23 August 2004, Iliescu a \ntors coarnele \mpotriva democra]iei. Dup` ce c` n-a \n]eles din libertate dec\t tehnologia care \i permite s` vad` acum Pistruiatul [i pe DVD, Iliescu se r`ste[te la proprietate, de parc` ar fi Brig`zile Mor]ii SS fa]` cu vecinii lui f`r` WC la cas` din Olteni]a: Am f`cut aceast` prostie istoric` cu \mpropriet`rirea. Iliescu o face pe prostul: pì, dac` p`durea r`m\nea la stat, o furau numai unii, de ajungeam s` ne cump`r`m brazi de Cr`ciun de la Breaza importa]i mai \nt\i prin Chile de Tri]` F`ni]`! {mecherie 2004 (2 puncte): Adrian N`stase. Adrian N`stase a luat la mishto Comisia European`, de parc` fa]a de Wermacht a lui Verheugen ar l`sa loc pentru caterinca bronzat` a lui A. N`stase: Dac` apare o anumit` problem`, Jonathan Scheele [tie unde este MAE [i poate afla am`nunte. Diferen]a de la seriozitatea gulerelor albe de la Bruxelles la caterinca Guvernului de la Bucure[ti e ca de la Adrian la Arian N`stase, ceea ce nu e cazul. Tupeu 2004 (1 punct): Corpul de Control al MI. De[i presa a atras aten]ia asupra grosol`niei cu care s-a luat m`sura
Domnule Ion Iliescu, nea Nelule

Ca s` ]i-o spunem pe aia dreapt`, ne-am cam s`turat s` te tot contrazicem. Ne ajunge [i nou`, mai ales c` acum e[ti spre sfr[it de mandate. A[a c` ne-am decis s` te aprob`m: da, ai dreptate, mare prostie am f`cut noi cnd am aprobat retroced`rile. Mai ales cu privire la p`duri. Le-am dat prea repede, nc` mai puteau tìa pesedi[tii ani buni din ele. A[a, le-au luat ni[te ]`rani care, de bucurie c`-s ale lor, vor s` le distrug`. S-au obi[nuit de at]ia ani f`r` p`dure, nct nu o mai v`d din cauza copacilor pe care i-a tìat Romsilva. Ar mai fi ceva: dup` cum se [tie, f`rmi]area p`durilor va duce la sl`birea for]ei lor. Via]a va dovedi f`r` t`gad` c` nici un actual am`rt de rempropriet`rit nu-[i va putea face cabane de vn`toare [i castele ca [efii de la Romsilva, din vremurile n care p`durile erau ale statului! Fraierii!
{tiu, tataie, sun` bine s` ai p`durea ta. S-ascul]i p`s`ricile tale, s` dai cu o piatr` dup` veveri]ele tale... Da, dac` e s-o lu`m practic, \]i dau doar un exemplu obiectiv: bunica Scufi]ei Ro[ii. St`tea \n p`durea ei? St`tea. A dat de dracu? A dat. Ei, mai vrei p`dure? Nu? Urm`torul... Ion Iliescu, ap`r`torul propriet`]ilor de stat [i de partid, convins c`, dec\t s` pun` ]`ranii p`durea \n sob`, mai bine s-o pun` baronii \n conturi
demiterii comisarului-[ef Safta de la Poli]ia Medgidia pentru nerespectarea secretomaniei ceau[iste din sistem Corpul de Control al MI a p`strat sentin]a \n cazul poli]istului civic de la Medgidia: comisarul a indus suspiciuni privind existen]a unor interese [i interven]ii pentru o solu]ie favorabil` agresorilor secretarului de stat Pretor de la CNA. C\nd se [tie c` a[a e {i acum, s` vedem ce s-a \nde c\nd P`m\ntul b`tù[ii lui t\mplat \n topul general Tupeu Iliescu vor fi ap`ra]i de Justi]ia 2004: lui alde St`noiu [i compania, iar 34 puncte curajo[ii vor fi lovi]i sub centur` 1. Ion Iliescu de Securitatea lui Ceau[escu. P`cat un poli]ist avea]i [i voi, 2. Adrian N`stase 20 puncte b`, [i l-a]i dat afar`! |mi depun 3. PSD 13 puncte carnetul de [ofer \n semn de protest!
Cumna]ii Jderi
12
academia CA}AVENCU
MANGLA CUM LAUDE
academia CA}AVENCU
13
Marius Dr`ghici recit` pentru dumneavoastr`:

Vine toamna, bine-mi pare, La Vama Bor[, Vesa intr` la r`coare {mecherii tr`deaz` Alian]a Pentru m`z`rea de aur din Constan]a, O romnc` a g`sit la Londra vac` de muls: E Ioana, chiar nepoata lui PSD-Cluj-Rus!
dosarele chi
teze ei n[i[i documentele statului, mai ales c` unii [tiau chiar [i parolele de acces de la computerele inspectorilor vamali! N-ar strica ns` ca Bl`nculescu s` caute n ograda UM 0962 Bihor (fosta Doi [un Sfert) [i niscaiva dosare (trei la num`r) cu care l-ar putea trimite lini[tit n concediu de reeducare pe Vesa.
x
c`tre El Comandante Stelian Du]u [i pe listele PD pentru parlamentare, el fiind \nfipt ]eap`n pe locul patru \ntre candida]ii pentru un mandat de odihn` \n Camera Deputa]ilor. Se b`nuie[te c` av\ntul pesedist vine de la faptul c` omul de]ine o firm` de construc]ii ce me[tere[te [i d\nsa pe platforma de la Cernavod`, iar f`r` \ng`duin]a Puterii ar prinde lucr`ri doar \n vastul domeniu al frunzelor pentru c\ini. P\n` la urm`, Buriac a fost exclus vineri din PD, dar a r`mas m\n` de n`dejde pentru majoritatea lui Maz`re din CJ. Alt exemplu de pedist care se afl` pe listele pentru Parlament [i trage cu pesedi[tii este Hristu Tararache, prieten de n`dejde al primarului [i fost patron al clubului de striptiz \n care a fost b`tut cu s\nge rece [i pumni fierbin]i [eful Cercet`rilor Penale de la Poli]ia Municipiului Constan]a, Vasile Ionescu. Tararache a fost adus \n PD de D`nu] Moisoiu, alt m`z`rist. D`nu] Moisoiu este membru \n Consiliul Local. Dup` cum am mai scris, una din firmele lui asud` la re]eaua de gaze dintre Mamaia [i N`vodari, iar membrul sù superior tresalt` ori de c\te ori e nevoie ca proiectele lui Maz`re s` treac` prin [edin]ele de consiliu mai ceva dec\t echipajul nostru de 8 + 1 cu c\rmaci prin apele de la Atena.
V`mii Romne i cam iese Bor[ul pe nas

up` ani de zile de scandaluri de pres`, Ionel Bl`nculescu l-a destituit pe [eful Direc]iei Regionale Vamale Oradea, C`lin Vesa. Despre acest C`lin [tia tot satul c` e prieten la cataram` cu Fratelii italieni transportatori aciua]i prin Bor[, cu care se mai vn`torea sau se mai motociclea (deh, aveau motoare scumpe!) prin jude]. Ni[te pa[apoarte expirate ne-au explicat ns` c` nu acestea au fost motivele destituirii lui, ci altele mult mai gra-
ve, pu]ind de la o po[t` a euro de calitate. Nominalizat n Armaghedonul Drogurilor ca protector al trafican]ilor [i chiar consumator, Vesa a ajuns dependent de un volum mare de datorii vamale nencasate (i scutea pe agen]ii economici contra sfintei zecimi, ca s` nu mai vorbim de ncheierea de acte constatatoare dup` 2-4 ani de la data emiterii declara]iilor vamale de tranzit sau de opera]iuni de v`muire efectuate f`r` prezen]a n vam` a m`rfurilor. La ce brambureal` [i corup]ie era prin Vama Bor[, ajunseser` [oferii de TIR s` comple-
Cine tr`deaz` Alian]a la Constan]a
up` ce c` abia respir` pe la Constan]a, fiind mai mereu cu capul sub ap`, Alian]a D.A. mai [i colcìe de tr`d`tori care servesc cauza PSD-ului [i a lui Radu Maz`re. Cel mai recent caz consemnat este cel al consilierului jude]ean Nicolae Buriac, care la ultima [edin]` a CJ a votat cot la cot cu PSD [i PRM, de[i colegii sì din PD-PNL p`r`siser` deja locul faptei din cauz` c` primiser` foarte t\rziu mapele cu proiecte. Culmea este c` Buriac era promovat de
Nepoata lui Rus distruge turismul cu binecuvntarea partidului
artidul are un cirac bogat, Ioan Rus, care are o nepoat` s`rac` cu duhul, Ioana Rus. Unchiul, telefonul, partidul [i Agathon au trimis-o pe Ioana la Londra, \n stagiu la Biroul de Informa]ii Turistice al Romniei. Cum acolo respira o alt` stagiar`, Maria Iordache, Agathon o elimin` pe Maria, ca s`-i fac` loc Ioanei. Singurele ei activit`]i sunt imensa gaur` l`sat` \n buget [i un enorm scandal \n care \l atrage pe
codrul bunelor maniere

Popa SNP [i-a construit sucursal`
Ion Popa-SNP, fostul director al celei mai mari vaci de muls a Romniei, arestat [i eliberat din minile procurorilor brìleni, prin]ul benzinei [i motorinei pentru mai toate guvern`rile, consilier al lui Adrian N`stase acest om ocupat [i-a construit propria oaz` de lini[te. Sucursala personal` a lui Popa este dotat` cu teren de tenis, camere [i, potrivit martorilor imobiliari, o mobil` ]]]! de scump`. Camere cu nemiluita, cel pu]in opt, mansardat`, termopanat`, ehe, [i tot tacmu. Terenul de vreo 2 ha este \n cea mai luxoas` zon` a Ploie[tiului, cartierul Albert. Str`du]a a fost luminat` [i gazificat` rapid de la instalarea lui Popa. S` v` trìasc`, domnu Popa. B`nuim c` salariul de director general la Petrom a fost suficient de mare ct s` nu investi]i \n vil` [i alte economii pe care cu greu le-a]i adunat de-a lungul func]iei.
ambasadorul Romniei la Londra, Dan Ghibernea, pe care Ioana \l acuz` c` a h`r]uit-o sexual. Exasperat, Agathon vrea s` o mute la Var[ovia, dar unchiul, telefonul [i partidul nu sunt de acord, c` Ioana vrea la Bruxelles. Ca s`-i fac` loc \ntr-o loca]ie deja ocupat`, Agathon \l mut` pe [eful biroului de la Bruxelles la Istanbul, iar pe cel de la Istanbul, Octavian Arsene, la Londra. Pentru c` a preluat gaura bugetar` a Ioanei cu zmbetul pe buze, Octavian Arsene va fi recompensat de Agathon cu un post de director la Agen]ia Na]ional` de Turism. Ajuns` la Bruxelles, Ioana este preluat` de ofi]erul de Interne Silaghi, de la Misiunea Permanent` a Romniei, care o \nva]` o serie de trucuri mili]iene[ti de tras chiulul [i de dat cu vastul \n banul bugetar. Speriat de p`]ania lui Ghibernea, Ion Jinga, ambasadorul Romniei la Bruxelles, vorbe[te despre Ioana ca despre Ioana dArc. Care se viseaz` pe cai uria[i [i trage sfori pentru a fi angajat` la ambasad`. Unchiul, telefonul [i partidul o angajeaz` pe 13 august curent la Misiunea Permanent` a Romniei pe lng` UE. |n locul ei, partidul o trimite pe Ileana Vl`doiu, care preia gaura bugetar` cu zmbetul pe buze. Prima fapt` bun` pe care o comite este c` Ioana se mut` din garsoniera pl`tit` de stat cu 300 de euro pe lun` \n apartamentul decartat de partid cu 870 de euroi pe lun`. A doua, c` \[i duce veacul \n discotecile Bruxellesului, iar a treia, c` \[i parcheaz` aiurea ma[ina, iar amenzile sunt pl`tite din banii mei [i-ai tì, stimate cititor r`mas cu gura perplex` de indignare. Biroul de Investiga]ii
Vai, Vai, domnule Roman, [ti]i domnul ce pu]in` dreptate e \n ]ara ce pu]in` dreptate e \n ]ara asta? E at\t de pu]in` \nc\t asta? E at\t de pu]in` \nc\t nici nu ai cum s-o \mpar]i. nici nu ai cum s-o \mpar]i. De aia se [i vinde at\t De aia se [i vinde at\t de scump. de scump.
dosarele chi
xXL
O invazie de l`custe f`r` precedent, amenin]` Romnia
Cornel Ivanciuc, de draci, fumeaz` pachet de la pachet fiindc`

p`durea, pl`m\nul verde al ]`rii, arat` ca [i cum orfanca asta de Romnia ar fi fumat de la 11 ani numai mahorc` [i saltea; \n schimb, mucurile [i chi[toacele care au adus-o \n starea asta s\nt at\t de ultra-lights c` s-au \n`l]at p\n` \n stratosfera (eligibil`) a listelor PSD; prea adesea [i cu concursul multor magistra]i care dùneaz` grav s`n`t`]ii Justi]iei [i care scrumeaz` pe statul de drept.
|n aten]ia lemnului din capul pre[edintelui Iliescu
Petric` Roman st\nd de vorb` cu Maria Huza, pre[edinta Tribunalului Bucure[ti, care i-a c\nt`rit profitabil pe infractori cu ocaua lui Huza
CSM, prins cu corup]ia mic`

Motirlichie a conJ udec`torulprocurorul Pretula e dus beat, braconier, procurorul Iacobescu face afaceri cu porci [i procuroarea Tutca[ a dispus solu]ii de clasare, falsificnd semn`tura [efului ei, procurorul Schi]iu a f`cut un fals \n acte to]i au fost exclu[i din magistratur` titra un cotidian pe prima pagin` s`pt`mna trecut`. Recenta umflare \n mu[chi a Consiliului Superior al Magistraturii care a dat afar` cinci procurori [i un judec`tor este un simplu exerci]iu la paralela Justi]iei pentru \mbun`t`]irea imaginii publice. De fapt, CSM-ul nu [i-a f`cut treaba nici m`car pe jum`tate. Dovad`: au fost exclu[i doar be]ivii [i plastografii din magistratur`, nu [i procurorii, colegii lor, care i-au anchetat [i i-au scos basma curat` pentru faptele penale. Astfel, din cei cinci magistra]i elimina]i din profesie vor r`s`ri tot attea cabinete de avocatur` de succes
Popa-vostru
Ca fost` ministr` a Justi]iei, am \ncercat s` fiu cinstit` jum`tate de or`. Nu, nu se poate, m` doare capul de nu mai pot. A[a c`, hai s` vedem noi c\t dracu au pus \n plic neru[ina]ii `[tia care caut` dreptatea.
care vor folosi aceea[i potec` spre deciziile fo[tilor lor colegi. Ca s`-[i arate cu adev`rat mu[chii, CSM-ul ar trebui s` \nceap` cu judec`toarea Maria Huza, pre[edinta Tribunalului Bucure[ti. S` clarifice mneaei colegilor din Consiliul din care face parte cum compania unde so]ul sù, Ion Huza (fost vicepre[edinte la Olt), era administrator a primit cadou de la APAPS-Mu[etescu 70% din toate spa]iile comerciale ale Romniei care au apar]inut re]elei de magazine Romarta. Cadoul de 300 de milioane de dolari a adus ceva belele pe care firma unde lucra Huza-so]ul le-a rezolvat cu succes. Chiria[ii da]i afar` din spa]iile comerciale din toat` ]ara s-au judecat cu firma huzului chiar coinciden]` la Tribunalul Bucure[ti, indiferent dac` erau de la Ploie[ti sau de la Cucuie]ii din Deal. Lista ar putea fi completat` copios. Procurorii Onica A., Gheorghe P., Constantinescu R. [i Tanase M., de la Parchetul Buftea, procurori care au consumat vapori de benzin` din paharul
unor infractori, au primit o penalizare de 5% din salariu. Judec`torul Aurel F`rca[, de la Trgu Mure[, este implicat \n cam`t`, activitate din care s-a ales cu bani, ni[tre plngeri la Parchet [i o grenad` aruncat` noaptea \n curte. F`rca[ apare [i \n intercept`rile telefonice f`cute de SRI \n cazul judec`toarei Ciuc` drept intermediar de trafic de influen]`. Prim-procurorul Valerica Vasai, de la Buzù, care a eliberat con[tiin]ele a doi patroni [i pe cea a [oferului lor de ap`sarea acuza]iilor de instigare [i viol cu perversiuni sexuale asupra unei tinere mame, e binemersi [i acum. Procurorul Puiu Radu, din Rmnicu S`rat, [i-a ofticat to]i colegii cnd i-a publicat so]ia, la procesul de divor], averea acumulat` din salariu. Sau s` se uite CSM pu]in prin activitatea procurorului Ni]` de la Zimnicea, care a permis transformarea \n saci de box pentru odraslele sale a doi ofi]eri de poli]ie. Vom reveni.
rd`[ia dintre mafia p`durilor [i PSD a ie[it la iveal`. Partidul \[i recompenseaz` clien]ii, actuali sau fo[ti directori de direc]ii silvice. Cap de serie este Ion Dumitru, directorul Regiei Romsilva, pus pe listele de deputa]i ale Dmbovi]ei. Dumitru este \n ancheta PNA, pentru sponsoriz`rile ilegale de peste 30 de miliarde de lei, f`cute din bani publici, [i pentru transferul ilegal a 30 de hectare de p`dure la Snagov. Seria clien]ilor Puterii care se reg`sesc pe listele Parlamentului este asta: Costel Preda, fostul [ef al Direc]iei Silvice Trgovi[te, omul lui N`stase, figureaz` pe listele Senatului. Gheorghe Nechiforel, fost [ef direc]ie Suceava, este omul lui Cozmnc`. De[i acuzat c` i-a favorizat pe deputa]ii Cr`ciun [i T`r]` s` intre \n posesia a 6 milioane de metri cubi de lemn, proveni]i din doborturile de vnt, [i c` a \mpropriet`rit cu 800 de ha de p`dure diver[i [mecheri, Nechiforel va candida la Camer`. Ion Terea, director la Sibiu, omul magnatului Ilie Carabulea, va candida la Camer`. Mihai Clinceanu, fost director de direc]ie la Ploie[ti, omul lui N`stase, va candida la Camer`. Aurel Filip, director la Baia Mare [i omul lui Puiu Pa[cu, care a transformat Maramure[ul \ntr-un de[ert selenar, va candida la Senat. Mihai Step`nescu, director la Re[i]a, omul lui Ilie Srbu, va candida la Senat, iar fostul director Ioan Chis`li]`, la Camer`. Gheorghe Rusu, director la Boto[ani, omul lui Cozmnc`, va candida la Camer`. Sever {ter, director la Satu Mare, care coordoneaz` transporturile de material lemnos \n Ungaria [i Austria, pe-o mn` cu Poli]ia de frontier` [i omul lui Puiu Pa[cu, va candida la Senat. Costel Bobic, director la Trgu Jiu, omul lui Nicolae Mischie, va candida la Camer`. Cornel Piti[, director la Buzù, omul magna]ilor Posea [i Hayssam, va candida la Ca-
mer`. Iar Relu R`dulescu, director la Rmnicu Vlcea, omul lui Tri]` F`ni]`, va candida la Camer`. PSD sus]ine c` [i-a reformat rndurile. Rndurile de mai sus denun]` minciuna ordinar` a Puterii [i demonstreaz` c` PSD va lansa la toamn` \mpotriva Romniei un nor de l`custe carnivore. Biroul de Investiga]ii
|n aten]ia lemnului din gura pre[edintelui Iliescu
Cine (mafia) ne taie copacii ]`rii [i de ce (pentru bani la partid)
` Ion Iliescu nu mai \n]elege de multi[or capitalismul nu mai e de multule] o noutate. C` aproape 30% din pl`mnul verde al ]`rii s-a tìat sau s-a pierdut (vorba bancului) este o alt` chestiune de natura eviden]ei catastrofale romne[ti. Pre[edintele ]`rii, \ns`, tn`r de viitor al conducerii PSD, a mai marcat o dat` \n seria Proprietate, te halesc!, prop`v`duind c` s-a f`cut o prostie prin retrocedarea p`durilor propriet`]ii private. Aidoma realizatorului de pe vremuri Florin C`linescu, guri]ele alea dou` ale lui Ion Iliescu se pricep \n direct la toate, dar, mai ales, vorbesc \n temeinic` necuno[]in]` de cauz` (la Cotroceni, consilierii economici sunt buni la altceva). Dac` ar fi cerut de la aceia[i indivizi care ne public` nou` \n ziarul Adev`rul conturile bancare o minim` informare la \ntrebarea: |n patria noastr` multe p`duri au fost. Cine dracului le-a tìat?, \n mod cert ar fi ob]inut o statistic` pe care nici m`car Stalin n-ar fi neglijat-o \n economia partidului sù. Problema septua-
genarului are o rezolvare simpl`: nu s`r`ntocii de votan]i taie lemnul de pe mo[ia sa nomenclaturist`, ci propria mafie de stat [i mai ales de partid. Hayssam, Culi]`, Cr`ciun, Posea, Viorel, Attila [i al]ii sunt cei care, cu ajutorul Regiei Na]ionale a Mafiei P`durilor, \mpiedic` firmele occidentale ca Schwartzhopfer-Austria, Kronospan-Germania sau Fratti-Italia (care au investit peste 500 de milioane USD \n mari fabrici de prelucrare integrat`) nu numai s` aib` acces direct la masa lemnoas`, dar inclusiv s` importe bu[tenii din ]`ri unde lemnul este mai ieftin ca la noi (Rusia, Ucraina). Pì, cum se poate ca noi \n[ine s` \ncuraj`m exploatarea neprotejat` a resurselor naturale? ar fi \ntrebat un pre[edinte care ar fi \n]eles din cestiune ceva mai mult dect etimologia cuvntului drujb` (prietenie, \n ruse[te). Pì, domnule Iliescu, \mpotriva principiilor UE care recomand` o tax` vamal` 0 (zero) la importul de materii prime pentru a proteja p`durile europene, Ministerul Mafiot al Agriculturii [i al P`durilor defri[ate sistematic a men]inut, la presiunea coteriei arabo-pesediste, o tax` de 20-30% pentru aceste importuri, \ncurajnd exportul [i, \n consecin]`, catastrofa [i devalizarea aurului verde. (Mic exemplu: pe Valea Trotu[ului, arabii exploateaz` ilegal lemnul c`rnd trenuri \ntregi spre export f`r` nici un document legal \nso]itor, cu complicitatea organelor V`mii [i Poli]iei de Frontier`, organe att de dragi pre[edintelui.) Liviu MIHAIU
Mi se \nrepro[eaz` c`ci am achizi]ionat primari la o sut` de milioane bucata. Bì, frate, la valoarea mea puteam lua [i la 80 de milioane perechea, dar nu mi s-a p`rut prea calitativ. Erea pe deasupra [i b`tr\ni.
{tiu, domnu {iler, democra]ia este Partidul Democra]iei Sociale din Romnia, PDSR, [i are loc o dat` la patru ani, c\nd noi mergem s` vot`m referendumul de Constitu]ie, adic` pe domnul pre[edinte Iliescu ca Rege al Romniei. Jonathan Scheele, cel mai bun raportor pre]-calitate \ntre Uniunea European` civilizat` [i semidemocra]ia lui Adrian N`stase
Acum, fie vorba \ntre noi, b`rba]ii, domnule pre[edinte, vom \ncerca s` nu fim absurzi. Nu vrem s` se spun` c` din cauza Ministerului Culturii am sc`zut natalitatea \n Romnia. Am discutat deja cu consilierii mei pe probleme de eros solitar ca numai filmele porno cu scene amoroase de duzin` s` necesite aprobarea noastr`. Asta vrea a spune c`ci un soixante-neuf artistic, un anal medieval sau un boule de neige de excep]ie vor ajunge pe ecrane \n versiune original`. Bun\n]eles, \n jurnalul de completare, spectatorului i se va aminti c` totu[i banalul vagin r`m\ne principala surs` de revigorare a norodului. Restul, nea Ioane, e pl`cere pur`! Rodica St`noiu care vrea s` fac` parte din Noul PSD pentru c` are ni[te cotizan]i mai vechi pe care nu vrea s`-i \ncurce cu promisiunile R`zvan Theodorescu, un ministru hot`r\t s` elimine din cultura romneasc` to]i corup]ii care, la ad`postul unor legi \ntunecoase [i imunit`]i discutabile, strig` agramat \n sal` Fut-e-o, b`-i! Gigi Becali, un maradonist politic care cump`r` primari, la fel de condamnabil ca [i cel care \i vinde
14
academia CA}AVENCU
MONDENII VECHI {I NOI

Cum a ie[it porcul la rimat direct pe [erve]el
a[teapt` s` g`seasc` la cel`lalt cap`t al firului un rechin pesedist de aur care s` le \ndeplineasc` urgent trei contracte, impresarii nu se dau \n l`turi s` aplice metoda Adrian N`stase: dezbin`, scuip`-i, d`-le la gioale [i cucere[te-i! Presa are, ca de obicei, un rol important: afl`m c` impresarul trupei Sexxy, Bogdan Jianu, a \nceput o campanie subversiv`, de denigrare a principalelor rivale, blondele de la Blondy. Sub amenin]area anonimatului [i, foarte posibil, a c\torva [p`gi bine ]intite, omul \ncearc` s` corup` ziari[tii de investiga]ie blond` din show-biz, intoxic\ndu-i cu informa]ii eronate: c` tipele nu s\nt serioase, c` \nt\rzie la concerte (ahaaaa!), ba chiar c` se despart \nainte de definitivarea listelor de candida]i pentru Parlament! Departe de noi g\ndul pervers de a le scoate basma curat` pe pa]achinele alea de la Blondy, care \ndeplinesc normele UE doar la coruperea de fani [i transparen]a ideologic` a fustelor scurte. Dar, dac` merge tot a[a, m\ine-poim\ine ne vom trezi intoxica]i cu tot felul de alte bazaconii: c` Stolojan lucreaz` pentru mafia financiarbancar` [i c` e doar remorca lui B`sescu (care a v\ndut flota!) sau c` Animal X au fost doar ni[te marionete \n m\inile lui Costel Bobic. Tremur` carnea pe mine c\nd v`d ce se \nt\mpl` \n ]ara asta! E corup]ie peste tot, fetelor! S` fugim!
Dup` versurile lui Dncu de s`pt`m\na trecut`, v` oferim azi pe tav` ni[te versuri pùnesciene \n viu. S\nt scanate de pe un [erve]el uitat undeva \ntr-un col], pe etajer`, la o mas` porceasc` din 2000, pe undeva pe la Cr`ciun, c\nd unii porci dau col]ul, iar al]ii serbeaz` momentele \n care au luptat la Revolu]ie [i ningea asupra lor cu flegme populare moarte de foame. Dup` cum vede]i, Pùnescu \[i ostenea geniul \mperechind rime pentru colegul sù de partid Dili {erb`noiu: Nu vor reu[i vechilii / s`-l elimine pe Dili, / Dili cel cu gur` mare / Curajos cu fiecare, / Dili se opune urii / Mo[ Cr`ciunul Prefecturii. Acum, poetul [i cu muza sa de-odinioar` ajunser` s`-[i spele fe]ele de mas` \n public. |n vreme ce bardul p`r`se[te circumscrip]ia electoral` natal` [i se duce s` \ngreuneze lista candida]ilor de la Hunedoara, Dili comenteaz` f`r` regret: Oricum, umbla ca sultanul prin jude], cu zaraful dup` el, s` \ncaseze pe[che[ul. Dac` ar auzi ni[te sultani compara]ia asta, tare ne temem c` s-ar sup`ra. Mai ales c` musulmanii ca [i mul]i romni, de altfel nu \nghit porcul nici c-o paporni]` de l`m\ie.
Romnia,
]ar` de p`cat
muzeul figuran]ilor de cear`

WCe vrea Socaciu de la via]`?!
Faptul c` pe listele PSD pentru Camera Deputa]ilor se reg`se[te [i Victor Socaciu (al`turi de Cornel Bobic, dar asta-i alt` poveste, pentru s`pt`m\na viitoare) nu ne mai mir`, \n calitate de ascult`tori. nc` de mic, Victora[ s-a dovedit ambi]ios [i dornic de afirmare: Prichindel eram [i tare \mi doream / S` m` \ntrec cu p`s`rile-n zbor / Iar eu s` m`-nal] cel mai sus (C\ntecul \nving`torilor muzica [i versurile: Victor Socaciu). C\t despre \nving`tori, avem unele \ndoieli: s-ar putea s` fie, dimpotriv`, Dida Dr`gan de la PNL [i ga[ca de rockeri tineri a lui B`sescu. Revenind la Socaciu, s` [ti]i c` el nu s-a b`gat \nt\mpl`tor \n haznaua cu arogan]i, \mpu]ind toat` atmosfera de la Casa Eliad, de-[i r`suce[te Vali Sterian chitara \n p`m\nt. n tinere]ea-i revolu]ionar`, Socaciul obi[nuia s` ung` pu]in griful lùtei cu rahat comunist la Cenaclul Sc\nteii tineretului. Dup` care a trecut la artileria grea a lui Pùnescu, cu mo]ul tare [i imens, ma]e de porc [i caltabo[ garnisit cu metafore, de la Cenaclul Flac`ra (Marele premiu \n 1979, 1980 [i 1981). nt\lnirea cu Marina Alm`[an a fost ca un ciocolax pe burta goal`: reverie pur`! Tat`l ei (un distins tovar`[ de n`dejde, dornic de afirmare) fusese jurnalist la Era socialist`, a[a c` Marina nu pleca de la zero, din toate punctele de vedere. Cred [i eu c` acum i-ar pl`cea s-o strige femeile de serviciu prin TVR doamna deputat, dac` tot n-a apucat faza cu doamna membru MAN. E o chestie, Iuliana Marciuc ar cr`pa de invidie. Plus [p`gile aferente func]iei, care ar dep`[i cu mult aspiratoarele [i mixerele de buc`t`rie de pe vremea micilor [menuri de la Arca Marinei. Singura \ntrebare e ce-o s` fac`, totu[i, Victor Socaciu \n calitate de ipotetic deputat PSD. Cel mai probabil, va avea o singur` ini]iativ` legislativ`: organizarea, \n colaborare cu nevast`-sa, a unui Festival al c\ntecului de dragoste pentru Adrian N`stase (faza pe jude], pe ]ar` [i 2-3 turnee \n strìn`tate, de preferat c\nd se bag` reducerile de Cr`ciun). De[i, dac` m` g\ndesc mai bine, ar fi indicat s` nu aib` absolut nici un fel de ini]iativ`: muzica e mai bine s-o c\n]i, nu Socaciu.
indexul evenimentelor mondene
Crem` [i pedeaps`
Andreea Marin a plecat \ntr-o nou` expedi]ie, de data asta \n Irak. Din p`cate, e pu]in cam t\rziu: bombardamentele s-au terminat, iar terori[tii ìa parc` nu mai fac chiar at\tea surprize cu ma[ini-capcan`.
Ocolul P`m\ntului \n 80 de pile

Florin C`linescu a m`rturisit pentru Star: mi doresc s` scriu o carte intitulat` Pe urmele Andreei Marin. Bun` idee, poate-i finan]eaz` }iriac proiectul. Cel pu]in primii pa[i, p\n` la cele mai tari magazine din Thailanda [i cele mai scumpe restaurante din Havana.
Casa de discuri e o plas`

Casa de discuri care a editat albumul Cheeky Girls a dat faliment. Holly shit! Muzica fetelor e chiar mai proast` dec\t politica PSD privind IMM-urile!
Mutu conduce disperat

Dup` at\tea e[ecuri \n amor, Adi Mutu [i-a mai luat un aspirator de femei: un Lincoln Navigator de 100.000 de euro. Se putea rezolva mai ieftin: cu o tirist` de 100 de lire, cu airbag-uri m`sura 80 C [i trac]iune \n 4x4 labe.
Carcasa de Economii [i Consemna]iuni
Sexy [i rea, e [paga mea!

Campania electoral` se apropie cu pa[i repezi, \n ritm de dans. n cur\nd, toat` lumea o s` r\d`, o s` c\nte [i o s` danseze \n fa]a unor scene \mpopo]onate cu balona[e sociale [i bannere democrate. Cum era [i normal, r`zboiul psihologic a \nceput deja. {i, pentru c` b`taia pe[telui e mare, iar trupele \n vog` de-abia
Maneaua pitic`, o specie \n plin av\nt!

n caz c` \nc` v` scormoni]i creierii cu disperare, \ntreb\ndu-v` ce-a uitat fraierul `la \n dormitorul fetelor de la A.S.I.A., s` [ti]i c`, gata, s-a l`murit. De fapt, era simplu: \l uitase pe Marcel Ungurianu, care, fiind mic, pitic, se b`gase dup` aspirator [i nu b`gase nimeni de seam` c` lipse[te. Dar cine este Marcel (foto)? Marcel este, cum spuneam, un pitic at\t de mic, chiar mai mic dec\t Adi Copilu Minune, care c\nt` manele. Nu, n-a]i \n]eles (poate trebuia s` pun ni[te paranteze): adic` piticul Marcel c\nt` manele, ca [i `la micu, Adrian. Bun. ntr-un final: g`sindu-l Florin Ionescu (impresarul) pe Marcelic`, odat` i-a venit o idee [i i-ar fi zis: Bì, piticule, hai c` e[ti simpatic! Nu vrei s` plec`m \mpreun` \n turneu la italieni, s` c\[tig`m o sum` de bani mic`, dar ridic`?. Piticul Marcelic`, auzind una ca asta [i, mai ales, fiind un mic veteran al turneelor manelistice pentru, hm, hm, diaspora, a zis c` da, ce s` zic`? Un alt impresar, din Italia, a aranjat c\teva c\nt`ri la Roma [i \n Sicilia (programate piept de pui [i sm\nt\n` plutind \ntr-o b`ltoac` de cartofi , sosul respectiv a reu[it s` se achite cu brio de treaba mare a zece Ciocolaxuri luate cu bere dup` pepene ro[u. Bursucul gastric
Hip-hopa la mititica
Si[u (La Familia) lucreaz` la un nou album, \n penitenciarul M`rgineni, unde isp`[e[te o condamnare de 3 ani pentru trafic de droguri. Eu zic s` aib` grij` s` nu scape albumul pe jos, la baie, [i s` nu trimit` la Parchet c\teva CD-uri cu autograf [i texte explicite la adresa lui Ion Ion }iriac, Ileana Lazariuc sau Raluca Sandu.
Nou! Dansul din polonic

Ciao a descoperit c` noua iubit` a lui Cabral e o fost` dansatoare \n clubul Dumars. Cic` tocmai d-aia i-a montat Cabral bar` \n buc`t`rie [i-i bag` banu la crati]` de c\te ori \i face gagica ciorb` de la plic [i cartofi pr`ji]i cu ou` ochiuri.
Iubita mea, s` ne-arunc`m pe liste /{i s` uit`m c` s\ntem mercenari / S` smulgem voturi de la pesediste / Dispuse s` voteze c`c`nari.
Situa]ie de un albastru infinit

Angela Similea va lansa un nou album, la sf\r[itul anului. Propun s` se gr`beasc`, \ntruc\t via]a fanilor e grea, medicamentele scumpe [i nu se [tie cine mai apuc`. {i s`-l lanseze la economatul lui Vanghelie, unde s` dea autografe pe cupoane de pensie [i re]ete compensate.
\n aceast` s`pt`m\n`), de unde un mic aranjament orchestral: \n finalul concertelor, ca s` fie to]i romnii din sal` mul]umi]i, A.S.I.A. featuring Marcel vor interpreta o variant` cu orchestra]ie de manea a piesei O cirea[` amar`. Or, asta ni se pare senza]ional, dincolo de piticul Marcelic`, un mare meseria[ al genului: dup` Minodora [i Florin Salam, figurantele de la A.S.I.A. c\nt\nd manele! A mai c`zut un mit mic, s-a mai pervertit o valiz` pe undeva! Pe c\nd Pops, Andreea B`lan [i Maria Dragomiroiu? S` [ti]i c` nu-mi fac probleme: prima oar` e mai nasol, te ustur`, te doare, e un u[or disconfort. Apoi \ncepe s`-]i plac`, mai ales dac` e pe bani grei. Veninul [i c\nepa
Irak & roll
Victor Socaciu, primul ginere bard al tovar`[ului Alm`[an de la Era socialist`, c\nt\nd al`turi de ultimul bard de carne [i sl`nin` din Era Ceau[escu
mondial, Corsarul are avantajul c` este singurul restaurant din Vam` \n care, dac` sufli mai tare \n ciorb`, ri[ti s` treze[ti musculi]ele de pe algele aduse la mal odat` cu valurile din imediata apropiere. Servirea, hm, bun`, precum [i pre]urile a[a [i-a[a ne-au f`cut s` dep`[im momentul omlet` ]`r`neasc` cu cartofi natur [i salat` de ro[ii, plus gem cu unt, p\ine [i ceai de diminea]` [i s` insist`m [i la pr\nz pe direc]ia ciorb` de pe[te, Valdostana cu piept de pui \n sos indescifrabil, garnitur` [i salat` de castraveciori mura]i. Altfel livrat \ntr-un decor de excep]ie b`rcu]` din poleial` plin` cu
Localul b`lan
Ba pe-a Cazem`tii!
Bun` ziua, dragi cititori! |n edi]ia de fa]` avem nepl`cerea, crampele abdominale, precum [i flatula]iile aferente s` v` prezent`m restaurantul Corsarul, cunoscut [i sub numele La Cazemat`, din Vama Veche. Pentru cei care s\nt la mas` sau se oripileaz` u[or, ]in s` fac precizarea c` r\ndurile de fa]` au fost scrise cu laptop-ul pe genunchi \n WC-ul public din centrul Vamei, pe st\nga, col] cu libr`ria Humanitas [i cu gr`tarul ambulant de porumb copt. {i asta din cel pu]in dou` motive: 1) doar p\n` aici a putut ajunge pe propriile picioare [i cu chilo]ii par]ial cura]i autorul acestui text [i 2) pe tot parcursul week-endului trecut, la WC-urile din sta]iune, pe l\ng` taxa obi[nuit` de 5.000 de lei, s-a mai putut intra [i gratis, pe baz` de parol`. |ntrebarea era: Ce-a]i m\ncat, nenoroci]ilor?, iar r`spunsul trebuia s` fie: Valdostana, la Corsarul!. Tot \n baza aceleia[i parole, unica farmacie din sat a epuizat \ntr-o singur` zi toat` rezerva strategic` de Saprosan [i chiar pe cea de Imodium, localnicii au r`mas f`r` pic de h\rtie igienic` \n bude, cele dou` chio[curi de ziare n-au avut ce retururi s` mai str\ng` seara, iar timp de dou` zile {oni abia [i-a mai putut vinde celebra lui fasolic` cu ciolan. Situat \ntr-o loca]ie deosebit`, pe acoperi[ul unei foste cazemate din al doilea r`zboi
LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`;
DD D
ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.
ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; Buc`t`rie: DD; pre]: ; e bine s` mergi \n ziua WC: . de salariu ca s` nu te faci de r\s; numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.
po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?
frumoasa [i chestia
Jurassic Park se \ntoarce la CNC
academia CA}AVENCU
15
Nu trage, dom Cinemaca!

Conservarea [i protejarea speciilor amenin]ate de dispari]ie este una dintre priorit`]ile autorit`]ilor de la noi din ]ar`. Se [tie, ca s` ne referim la un exemplu din cinematografie, c` musculi]a sup`rat` atac` b`trnul cerb de cte ori se organizeaz` concursuri pentru finan]area filmului romnesc. De aceea este nevoie de o organizare special` a concursurilor, a[a cum a reu[it foarte bine anul acesta: au fost gonite musculi]ele, ceea ce a permis b`trnului rege al filmului romnesc s` ajung` la potol f`r` efort: dl. Sergiu Nicolaescu a c[tigat finan]area pentru filmul 15, film pentru care semneaz` scenariul, al`turi de D.R. Popescu. Tot maestrul va semna [i regia. Vre]i s` afla]i cam ce-[i propune s` fac` maestrul din acest film? Ei bine, iat`-i conceptul regizoral a[a cum l-a depus maiestatea sa Sergiu Nicolaescu la concurs:
{i spune]i c` vre]i s` face]i un film despre mine... Pì, atunci n-a[ putea s` fiu tovar`[ul Nicolae Ceau[escu?
|n orice discotec` La munte [i la mare E musai s` se-aud` Boss-ul Opri[an [i cu toba mare
Puterea lui Marian Opri[an de la Vrancea nu se \ntinde doar peste c\mpii, drumuri sau bugetele subordonate. Influen]a lui s-a \ntins chiar [i peste ultimele butoane [i leduri ale stroboscoapelor, magnetofoanelor [i pick-up-urilor pr`fuite ale discotecilor s`te[ti din jude]. Ziarul de Vrancea relateaz` c`, pe la sf\r[itul lui august, rezisten]a vr\ncean` a Alian]ei D.A. a vrut s` organizeze Zilele Tinerilor D.A., a[a c` au vorbit cu fetele de la Bambi [i au plecat cu cortul \n spate \n teritoriu. |n multe localit`]i s-au trezit c` patronii stabilimentelor, de frica lui Opri[an [i la indica]iile primarilor pesedi[ti, au pus lac`tul pe u[` [i au halit cheia. Evident c` au fost [i u[i deschise, dar impresia de pesedizare a podelei pr`fuite de la c`minul cultural a r`mas. Se vede treaba c` dac` nu e[ti \n PSD Vrancea nu mai ai pic de [ans` la un viol \n lanul de l\ng` discotec`. Iar la pesedi[ti tare ne temem c` ajungi mai degrab` la dep`nu[at porumb, la o inaugurare de canal sau la c`rat papiote prin \ntreprindere, cum b`nuim c` f`cea t\n`rul Marean \n fabrica de confec]ii.
Filmul va porni cu dou` povestiri, care, aparent, nu au nici o leg`tur`. Anul 2004, un Bucure[ti str`lucitor, \n pline preg`tiri pentru s`rb`torile Cr`ciunului, pornit la drum cu o a cincea legislatur`, avnd \nc` proasp`t` satisfac]ia intr`rii Romniei \n NATO (doi aprilie 2002). |n jurul ora[ului occidentalizat cu mult lux [i uneori chiar cu gust, au r`s`rit cartierele de vile ce dep`[esc ca num`r [i bog`]ie orice ]ar` european`. |n acela[i timp, din sursa viguroas` au crescut zecile de cazinouri, marile magazine, b`ncile superluxoase, hoteluri de cinci stele... dar [i mafii ale drogurilor, ale exploat`rii pedofile [i prostitu]ie. Mai trebuie s` adùg`m copiii canalelor, denumi]i aurolaci [i, bine\n]eles, cinii vagabonzi. Toate acestea sunt v`zute de o ziarist` fran]uzoaic`, venit` s` afle ce s-a \ntmplat cu ]ara lui Ceau[escu, ultimul dictator ridicol al Europei, dup` 15 ani de la acel decembrie 1989 care a pus cap`t comunismului printr-o revolu]ie, pentru prima dat` \n lume. 1989. |n paralel filmul se ocup` de des-
tinul unor personaje devenite f`r` voia lor, victime ale evenimentelor istorice petrecute \n 89 la Constan]a, Timi[oara, Bucure[ti. Revolu]ia [i evenimentele legate de aceasta sunt doar pe planul al doilea. Povestea pe care o urm`rim este a unui marinar modest, be]iv [i mitoman, care dore[te s` se \nsoare cu iubita lui, gravid` \n luna a noua. Gndesc un film modern, f`cut cu ritm [i agresivitate, sincer, sentimental, dur, dar frumos! Mai cred c` nimeni nu este \n m`sur` ca mine, s` atace un astfel de subiect. Este \ntr-un fel [i un fel de zguduire a con[tiin]elor [i o datorie pe care o am fa]` de trei genera]ii: cea interbelic`, cea comunist` [i cea care a f`cut revolu]ia din 89. De cei de ast`zi s` se ocupe al]ii. M` voi adresa, ca de obicei, publicului larg, a[a cum a fost \ntotdeauna crezul meu. Chiar [i filmele inspirate din istorie erau pentru mine o ocazie de a le \mp`na cu rezonan]e atunci actuale. Pentru c` \n realitate nu ar trebui s` existe filme istorice sau de actualitate, formule folosite
Disidentul Ion Iliescu, un personaj care \n filmele despre Nicolae Ceau[escu se opunea dictaturii eschiv\ndu-se [i c`r\nd c\nd o tav`, c\nd un cercule]
\n comunism, ci doar filme realizate la nivelul gndirii prezente. Dovada sunt filmele mele, indiferent de gen, care dup` treizeci de ani sunt perfect valabile [i pentru noile genera]ii. Acest lucru l-au hot`rt tot spectatori. Lua]i cifrele [i face]i compara]ii. Eu cred c` \n art` nu putem fi adep]ii ezoterismului. C`ca]i pe ei de emo]ie, 5 membri ai juriului au acordat acestui minunat exemplu de delir megalomanic urm`toarele note: Ioan C`rm`zan: 10; Bogdan Dumitrescu: 10; Dinu T`nase: 10; Florin Mihìlescu: 10; Radu F. Alexandru: 10. A[a, bìe]i, salva]i dinozaurii! S` moar` de necaz ezoteri[tii! Trìasc` revolu]ia! Muie Cannes. Muie Berlin. Mircea TOMA
DJ Bombo
16
academia CA}AVENCU
interne]e f`r` b`tr\ne]e

Dac` voi nu m` WWW eu v` www
Ai implanturi, da nu mai ai margarete!

Ia d` [i tu un search pe Google dup` Romtelecom [i s`-mi spui ce-ai g`sit! A[a mi-a scris mai deun`zi un prieten pe mail, eu m-am conformat, iar rezultatul \l pute]i vedea \n screenshotul de mai jos. Primul [i cel mai important link pe care \l lindic` `staaa, s` scuza]i pe care \l indic` motorul Google nu este site-ul companiei Romtelecom, a[a cum i-ar fi stat bine oric`rui site de firm` serioas`, ci, din contr`, www. build-pe-
nis.com. Vrei s` afli c\nd naiba mai ajung `[tia cu centralele digitale [i pe la tine prin cartier? Trebuie s` [tii mai \nt\i cu c\]i centimetri de penis po]i s` ie[i \n \nt\mpinarea lor. Vrei s` dai prietenilor un num`r digital, din `la cu un prefix normal de 210? Sau poate tu vrei s` rupi gura t\rgului direct cu un 340 de Titan, mai ceva ca al lui Terente De fapt, \n spatele glumi]ei st` echipa de la antirtl.go.ro (antiromtelecom). D\n[ii au reu[it s`-[i indexeze at\t de bine siteul pe Google \nc\t, la o cùtare dup` romtelecom, ajungi mai \nt\i pe antirtl.go.ro, de pe care e[ti instantaneu redirec]ionat
c`tre www.build-penis.com.
{i ne m\ntuie[te de cel mai rù Admin!

Cu deosebit` nepl`cere v` anun]`m acum, cu o \nt\rziere de o lun`, c` a trecut neobservat` ceea ce se nume[te System Administrator Appreciation Day, un fel de Ziua Mondial` a Administratorului de Sistem, care se s`rb`tore[te anual \n fiecare ultim` vineri a lunii iulie. Cei care vor s`-[i exprime felicit`rile, ur`rile de s`n`tate, Bios lung [i dioptrii c\t mai mari, s` m`n\nce o
felie de port USB cu fri[c` [i s` s Pu]ine lucruri reduc la t`cere un b`rbat, pu]ine lucruri distrag mintea ra]iosufle \n ledurile de la switch-uri- nal`, calm` [i rece a unui b`rbat. Unul dintre aceste rare lucruri este cearta le de re]ea, s` fac` schimb de dintre dou` femei. |n momentul \n care dou` dudui se iau la p`ruial`, chiar username-uri, s` ciocneasc` bi- [i numai oral`, s-a terminat cu orice urm` de luciditate, abord`m pozi]ia telelele de la mouse, s`-[i pun` mu- spectator [i vis`m cu ochii deschi[i la cum ar fi dac` duduile cert`re]e s-ar zic` \n Winamp sau s` ias` \m- dezbr`ca, s-ar unge cu ulei [i ar continua lupta. Desigur, nu cu orice fel de preun` la un film \n BSPlayer o ulei, ci cu ulei de m`sline [i numai din m`rcile recomandate de Consiliul Inwww.internatiopot face la www. sysadminday. terna]ional al Uleiului de M`sline, acum [i pe Internet la www.internationaloliveoil.org. com. Cea mai interesant` mi s-a naloliveoil.org. p`rut sec]iunea Photo Galleries, con]in\nd fotografii trimi- s Bun` ziua tuturor, numele meu e XXXXXX [i vreau s` ofer cteva sfaturi se de administratorii din toate b`rba]ilor care g`sesc o satisfac]ie deosebit` \n a fi lovi]i \n testicule, dar nu z`rile, uni]i-v`! g`sesc pe nimeni care s` le ofere aceast` divin` pl`cere. OK, pentru b`rba]ii Hacker, poli]ist texan
danielgoace@catavencu.ro
care nu au trecut la urm`torul paragraf [i sunt interesa]i de aceste sfaturi, www.callnetuk.com/home/busted/men4.htm iat` link-ul: www.callnetuk.com/home/busted/men4.htm, o colec]ie de 12 metode simple, eficiente [i la \ndemna oricui aflat \n cùtarea acestui gen de pl`cere (Doamne fere[te!). s Da, e adev`rat, chiar [i \n timpul Reginei Victoria, \n cea mai conservatoare epoc` pe care a cunoscut-o societatea britanic`, oamenii f`ceau dragoste. {i da, chiar [i atunci, partenerii de pat \[i vorbeau murdar. Desigur, fiind epoca victorian`, [i expresiile de a[ternut erau victoriene [i sunau \n genul: Atingerile tale strnesc un foc aprig ce-mi r`scole[te toate venele! sau Oh, oh, oh, simt cum moartea m` cuprinde de atta pl`cere! sau M-ai dus pe o neb`nuit` lun` a lui Venus [i m` topesc \ntr-o moliciune ce nu-]i poate rewww.hootisland.com/stuff/victofuza nimic!. Mai multe exemple, la www.hootisland.com/stuff/victo-
rian.html. rian.html.
s {i ca s` termin`m \ntr-un mod serios, c` prea am luat-o aiurea pe Cmpiile Amorului Fizic, iat` un link c`tre un discurs mai vechi al unuia dintre actualii candida]i la pre[edin]ia SUA, Jack Grimes. |n 1998, Jack Grimes era pre[edintele Sindicatului Fasci[tilor Uni]i, discursul a fost ]inut \n fa]a Societ`]ii Farfuriilor Zbur`toare din Dover [i se g`se[te pe Internet www.ufu.gq.nu/id30.htm. la www.ufu.gq.nu/id30.htm.
Net plus ultra
popoarele denigratoare
academia CA}AVENCU
17
s`pt`m\na strìnilor
q O cubanez` a fost expediat` ntr-un colet po[tal extern n Statele Unite, unde a ajuns vie [i nev`t`mat`. Pì, aceast` realitate nt`re[te vorba unui banc mai vechi: a[a pot fi trimi[i [i oarece copii somalezi n tab`r`, n parcurile de distrac]ii din Florida, simplu, prin fax! q Partidul de guvern`mnt din Ungaria a nominalizat pentru postul de premier un milionar n dolari. Pì, cam trziu, fra]ilor, iar v-am luat-o nainte! Acum, noi ne-am scos, l-am nominalizat pe al nostru [i pentru pre[edin]ie! q Mark Thatcher, fiul Doamnei de Fier cu acela[i nume, a fost arestat n Africa de Sud pentru c` ar fi organizat o tentativ` nereu[it` de lovitur` de stat n Guineea Ecuatorial`, cu scopul de a-l da jos pe dictatorul canibal Teodoro Obiang Nguema, autoproclamat Dumnezeu. Partea nasoal` este c`, dac` va fi extr`dat, complotistul va fi servit de c`tre dictator care, n special, se hr`ne[te cu testiculele du[manilor sì. Ar mai fi o [ans`, fiind vorba de fiul Doamnei de Fier, poate c` Teodoro [i va rupe din]ii n testiculele metalice ale englezului! q n Brazilia se vor fabrica, n curnd, primele prezervative ecologice, n sensul c` vor fi f`cute din latex natural. Partea proast` este c` acest latex provine dintr-o p`dure care nu a avut de-a face cu sexul, fiind, pn` nu de mult, virgin`! q Un pilot finlandez a fost arestat n Marea Britanie nainte de a urca la bordul unui avion de pasageri pe care ar fi trebuit s`-l piloteze. Asta pentru c` deja luase ceva la bord pe cnd era la sol, iar reflexele deja i erau n aer! AgenCIA de pres`
Las`-m`, papa, la marea revolu]ie

Sindromul de plictiseal` }iriac junior love[te [i la case mai mari. Fiul fostului premier Margaret Thatcher a fost arestat \n Africa de Sud pentru implicare \ntr-o lovitur` de stat care viza Guineea Ecuatorial`. Parc` o aud pe biata maic`-sa: Domle, m-a exasperat copilul `sta! L-am luat cu frumosul, i-am explicat: Mì, mam`, te-n]eleg, [i eu d`r\mam regimuri c\nd eram ca tine [i \nc` ditamai URSS-ul, cu r`posatul Reagan, Dumnezeu s`-l ierte; da pe vremea mea se f`cea elegant, nu cu pu[cociul [i cu gol`neal` ca acuma. Numai be]ivanul `la mic a lu Bush l-a stricat. Eu nu mai am ce s`-i fac. Are cincizeci de ani, s` fac` bor[! I-am zis at\t: M`car s`-]i pui prezervativ c\nd dai loviturile alea de stat \n grup [i s` g`se[ti barem unele mai sp`late, nu de-alde Guineea Ecuatorial`.
Ernesto Che Povara
Programul Pornul [i faptele

Cic`, pe viitor, cei care vor dori s` \nfiin]eze site-uri porno vor avea nevoie de o autoriza]ie de la Ministerul Culturii. Evident, vor fi autorizate numai site-urile porno culturale: www.hamham-hamlet.ro (site pentru doamne zoofile cu c\ini), www.mortua_est_in _papusoi.ro (site pentru domnii cu disfunc]ii erectile), www.text_on_the_beach.ro [i www.triorgia_greaca.ro.
Sex de Murfatlar
Pre[edintele a trecut la munca de jos Iliescu

Viitorul fost pre[edinte Ion Iliescu a vizitat de unul singur fabrica de ma[ini grele Timpuri Noi, acolo unde, [i-a reamintit dumnealui, a pilit la [aib` \n perioada de ucenicie a tinere]ii sale. Ca s`-i p`c`leasc` [i pe ceilal]i pesedi[ti s` vin` cu d\nsul, Iliescu ar fi trebuit s` le spun`: lui N`stase c` viziteaz` fabrica de ma[ini rele Jeep-uri Noi, iar lui V`c`roiu c` viziteaz` terasa {pri]uri Moi, unde a pilit el la halb`, \n perioada tinere]ii. C`lin, pile de poveste
Corb la garda de corb nu-[i scoate ochii

Scr\[nind din din]i pe l\ng` microfoanele reporterilor despre cazul SPP-i[tilor b`tù[i, lui Iliescu i-a mai sc`pat o cucuvea pe gur`, care suna cam a[a: Totul e o exagerare a presei; da, domle, o s` se analizeze, cerceteze blabla-bla ce s-a \nt\mplat acolo, c` doar nu se luau ìa a[a degeaba de om pe strad`. O fi f`cut [i el ceva. Bravo, Nelule! Mai bine o b`gai direct p-aia cu Nu v` prive[te ce pumni lua]i \n ochi!. Acum poate [tie Nelu ce [tie, dar le cam \ncurc`. Bìe]ii or fi din aceia travesti]i \n mineri, care au primit ordin \n 13-15 iunie 90 s`-i mardeasc` pe to]i cei cu barb` [i ochelari din Pia]a Universit`]ii. De aproape 15 ani \l urm`reau [i abia acum l-au prins. De vin` este [i Chi]ac, totu[i, fiindc` a plecat [i a uitat s`-i retrag` din dispozitiv. Pas`rea SPPin
18
academia CA}AVENCU
cornu de umbr`
cronic` de Vama Veche
g r`tar 2004
Nashpa Turism prezint` noi aventuri \n Romnia pitoreasc`:
Te uit` cum plou` septembre...

q Apropo, suprema]ia la m\ncare g`tit` o de]ine \n continuare {oni. Nu [tiu al]i cartofi pr`ji]i cu friptur` cum s\nt, \ns` eu c\nd m` g\ndesc la ciorba de ra]` din care comandam c\te dou` por]ii, la gula[urile [i paprika[urile din care at\rnau pulpele de pui cu ciuperci, la zacusca de pe[te [i dac` a]i reu[it s` m` urm`ri]i p\n` aici la sticla de p`linc` din partea casei (pentru consumatorii fideli), pì mai c`-mi vine s` trec cu vederea muzica aia ungureasc` pe care ]i-o servea la pr\nz {oni \n difuzoare [i din care io nu in]eleg la ea. q Se pare c`, virgul`, campania aia agasant` cu Invada]i Vama Veche! \ncepe s`-[i fac` efectul. Zilele trecute, \n Vam` a fost invazie de [oareci: [oricei f`cu]i afi[ sub cauciucurile ma[inilor \n fa]` la Humanitas, [oricei \n gurile pisicilor din sat, [oricei ie[i]i noaptea pe plaj` dup` resturi de kurtos colak, [oricei mang` \n fa]` la Expirat sau [oricei kamikaze ascun[i la c`lduric` \n elicea de la radiator... q Veste bun`: s`pt`m\na trecut` am scris despre muzica deranjant de tare de la discoteca din sat a fiului comandantului Poli]iei din Costine[ti. Ei bine, seara zilei de miercuri, c\nd a ap`rut revista pe litoral, a fost prima oar` c\nd
Azi, Opera]iunea
Sandokane, du-te [i anun]` la buc`t`rie c` au sc`pat ceva proasp`t \n m\ncare de mi-a sc`zut dramatic \ncas`rile la h\rtie igienic`!
Romni, distruge]i penisul lui Ceau[escu!

Ast`zi o s` v` ar`t ceva cu adev`rat Nashpa. O s` v` ar`t Penisul lui Ceau[escu! {ti]i care e penisul lui Ceau[escu? Furnalul, domnule, furnalul! 50 de metri de penis sp`rg\nd natura \n bot cu ur\]enia lui! V` invit ast`zi la ceva nou: turismul nostalgic. Industrialagroturismul! Noroc bun! Ce mi[to e! Ai un salariu capitalist, te sui \n ma[in` [i vrei s` vezi ce mai face clasa muncitoare, moldoveanul adus la ora[ [i minerul luat cu de-a sila din bibliotec`, de la litera P, [i trimis la Petro[ani, la min`. Face pe dracu: blocuri \mpu]ite de igrasie, copii plini de muci care-[i scot chilo]ii din cur cu m\na, b`rba]i be]i care-]i cad \n fa]a ma[inii pe drumul european, baruri deschise \n subsoluri care cad sub tone de g\ndaci. Care-i ideea? Simplu: te sui \n ma[in` [i te ui]i s` vezi ce-a mai r`mas din Romnia cretinului de Ceau[escu. Trebuie doar s` treci ca printr-o leprozerie: o arzi cu 100 la or`, nu opre[ti dec\t dac` e[ti atacat de avioane nem]e[ti din al doilea r`zboi mondial [i, \n rest, admiri. V` propun un traseu senza]ional: \n mijlocul naturii, ur\]eniile lui Ceau[escu r`sar din c\nd \n c\nd, p`r`site, n`p`dite de verdea]`, iar lumea e a ta. Porne[ti, de exemplu, de la Oravi]a \nspre Re[i]a. Serpentinele te urc` lene[ spre Anina. Peisajul e mortal: p`dure, curbe periculoase, aer curat, uam-uam-uam [i, brusc, la un moment dat, Penisul! Un furnal de 1.000 de kilometri \]i iese brusc dintre copaci, de-]i st` inima-n loc! Peisajul e complet bizar: dou` fabrici p`r`site \n natura care le c`l`re[te cu verdea]`, dup` care treci \n vitez` printr-o a[ezare muncitoreasc` f`r` nume, cu copiii cu mucii p\n` pe umeri [i [omerii locului, be]i rang`, f`c\nd semne obscene la gagicile din ma[ini. {i treci prin Anina, alt` m\ndrie a lui Ceau[escu, apoi o iei spre Re[i]a. Drumul este foarte frumos [i excelent pentru mountain-bike-ul de vitez`: perfect asfaltat [i cu pu]ine ma[ini. Apoi o iei spre O]elul Ro[u, alt drum perfect \n b`taia soarelui ro[u de sear`. Avem o ]ar` frumoas`, c`cat c` e locuit`! Furnale, guri de min`, trenuri pline de motorin`, vagoane murdare de c`rbune, locomotive dezafectate, ah, genial! Sau ora[ul-erou Zlatna: minunat, direct \n strad` se vinde bog`]ia locului aur de trompet` [i \n plus ave]i un hotel modern unde pute]i trage peste noapte, l-am testat cu 700.000 de lei [i face. Ori C`lan: alt` genialitate a naturii. Un ora[ viu printre mii de tone de fiare moarte. V` invit, a[adar, s` v` r`zbuna]i, fra]ilor! Moarte furnalului! Trìasc` [i \nfloreasc` Nashpa Turism!
Ca s` ia absolut totul de la turi[ti, Mitocanii au construit WC-uri

s-a putut dormi mai lini[tit \n casele din vecin`tate. Trì]i, [i v` mul]umim pentru \n]elegere! Cu aceast` ocazie ne-am adus aminte [i de unde-l [tim pe domnul Munteanu senior. D\nsul este fostul [ef al Poli]iei din Neptun, destituit anul trecut, ce coinciden]`, tot pe motiv de muzic` tare la discoteci \n perioada de concediu a premierului Adrian N`stase. Vam` a la playa
C`pitanul Nema
Edi]ia I a Marii Urniri de la Vama Veche

O \ntlnire istoric` a avut loc la prim`ria comunei Limanu. Vineri, 27 august, ora 14, reprezentan]i ai APCAPBC (mai simplu, Salva]i Vama Veche), arhitec]i din echipa Planwerk, cercet`tori de la Institutul de cercet`ri marine din Constan]a, speologi din GESS, sociologi din SNSPA, rul, ramul s-au prezentat \n fa]a noului Consiliu al prim`riei Limanu [i, respectiv, a noului primar, dl Nicolae Urdea (care i-a luat locul fostului primar, dl Nicolae Urdea). A participat energic [i sculptorul Mihai Buculei. Au fost definite inten]iile organiza]iilor, care [i-au pus la dispozi]ia prim`riei propriile resurse pentru a ajuta la o dezvoltare coerent` a zonei 2 Mai-Vama Veche-Limanu-Hagieni. A fost precizat` diferen]a dintre amestec \n trebile interne [i parteneriat. S-au strns mini.
Mircea TOMA
Adev`ratele legende ale V`mii (I)
Mitocanii |ntoarcerea de la renume la porecl`

La \nceput au fost Mitocanii. Carmen [i Adrian Dogaru, alias Mitocanii, st`p\neau plaja de la Vama Veche c\t vezi cu ochii. C\nd plajele au trecut din proprietatea Prim`riei \n jurisdic]ia direc]iei Apele Romne [i ceilal]i proprietari de terenuri pe falez` au avut drept de preemp]iune la concesiunea pl`jii din fa]`, Mitocanii au r`mas doar cu plaja din dreptul pensiunii Lyana din notoriul castel cu popice de ciment adev`ratele manele arhitectonice. De atunci, Mitocanii s\nt \n r`zboi [i cu patronul care deschide o teras` cu mici [i bere, [i cu ]iganul care vinde piatr` ponce spaima b`t`turilor! |n mintea lor, to]i veneticii `[tia au venit s` le fure lor clien]ii. Ast`zi, mitocanii viseaz` cu ochii deschi[i la pacea care o s` vin`... c\nd totul va fi din nou al lor! P\n` atunci... Alungarea lui Ovidiu din Pont Un studiu de marketing efectuat de Mitocani pe la \nceputul verii, const\nd \n num`rarea banilor \ncasa]i dup` o sear` de priveghi, a conchis c` Janis Joplin vinde din ce \n ce mai pu]in` bere la draft [i c` Robert Plant, cu c\ntecele lui de leag`n, nu-i poate urca pe mese, la dans, pe noii mutan]i din (Neptun \n) Vam`. C` doar de-aia nici Ovidiu hippyotul charismatic care a ridicat Stuful \n doar c\]iva ani de nesomn nu a mai fost de actualitate anul acesta, cu r`suflisme gen: Maria T`nase, Phoenix [i Zeppelin. |n consecin]`, Ovidiu a fost aruncat ca o m`sea stricat`, iar locul de munc` nou-creat a fost ocupat de un 386, plin cu mp3-uri disco-dans ma[in` docil` care nici m`car nu cere enervantul procent din v\nz`ri. Oricum, vadul era creat. Dup` ce [i-a luat [utul \n cur, Ovidiu a bùt trei zile la Bibi nonstop, numai [pri] cu lacrimi, [i dus a fost! Senza geaca i cravatta... Mitocanii n-au ce obraz s` \ntoarc` Dac` iau o palm`, meritat`, Mitocanii dau zece picioare \n gur`. Nici o institu]ie din Romnia nu poate lua vreo m`sur` \mpotriva lor f`r` ca Mitocanii s` nu o conteste \n instan]`. De exemplu, \n aprilie 2002, Consiliul Local Limanu emite Hot`r\rea nr. 23
din 11.04.2002, prin care anuleaz` contractul de \nchiriere 1726 din 25.05.2000 dintre Prim`ria Limanu [i P.F.A. Lyana, care de]inea Stuful. Doamna Dogaru Carmen contest` Hot`rrea \n instan]` [i, evident, vinde [i ast`zi coc\r] \n a[teptarea sentin]ei definitive. La fel procedeaz` [i \n cazul Marelui Gard Mitoc`nesc. |n urm` cu un an, Mitocanii au construit un gard de 80 de centimetri sanchi! ca s` nu se mai aud` manelele de la Ciuciu. Apele Romne, normal, i-a amendat [i i-a somat s` demoleze construc]ia care bara plaja. Mitocanii contest` imediat procesul-verbal \n instan]` [i ]in gardul \n picioare, de[i manelele nu s-au auzit vara asta. Da ia stai, frate!.. Cum poate cineva s` dea statul \n judecat` pentru men]inerea unei construc]ii taman pe proprietatea statului? C\nd ai ridicat o construc]ie provizorie pe domeniul public, chiar [i dac` ar fi autorizat`, la prima soma]ie, legea spune c` trebuie s` o dai jos \n 48 de ore. Nu o demolezi, statul \[i rezerv` dreptul de a te da pe lama buldozerului. Pì, ce butic ar mai fi demolat B`sescu dac` st`tea s` a[tepte pronun]area a mii de contesta]ii? I-ar mai fi trebuit vreo sut` de mandate de primar. Dar Mitocanii, vom vedea, pot orice! (va urma) Biroul de Investiga]i-i
reclame de ras
academia CA}AVENCU
19
S-a trecut comunicare Ex-alimente cu iz de excremente la falimenta]ia ra]ional` pe care

v-am print, vr`jitoarelor
Numele unui magazin alimentar e foarte important, pentru c` \i poate servi drept alibi patronului. Privi]i imaginea de mai jos. Dac`, s` zicem, vine Piedone \n inspec]ie, patronul are o scuz` valabil` pentru orice neregul`. Ceea ce par a fi alimente s\nt, de fapt, alt` marf`, pentru c` buticul lui este un Ex magazin alimentar. Poate fi considerat, dup` caz, un pet-shop, pentru c` vinde hamsteri \nveli]i \n p\ine, flor`rie, pentru c` ofer` floare proasp`t` de mucegai \mbobocit` pe br\nzeturi [i mezeluri sau chiar farmacie, pentru c` serve[te oric`rui intrus vomitive cu efect instant. Matrex
Soare cu din]i, lun` cu gingii
Dup` ce s-au certat pe b`ncu]e, pe gunoaie, pe maidanezi [i pe gagici, iat` c` a ap`rut o nou` provocare \ntre sc`rile de bloc: b`t`lia pr`v`liilor de la parter. La scara A, cum ar veni, orice produs este 38.000 de lei, nici un leu mai pu]in, nici un leu mai mult. Mai \ncolo, la scara B, afacere curat`: numai 37.500 de lei orice produs. V` da]i seama c` spre marginea
ora[ului, sau pe c\mp, nu mai ai nici o [ans` s` ]ii o afacere \n picioare dac` nu vii cu contraoferte care s` ]in` pasul. Iar cu asta cred c` bagi \n faliment toat` industria second hand-ului de pe glob: Super-ofert`: orice produs, gratis! |n plus, la orice produs luat gratis primi]i \nc` dou` produse, surpriz`, gratis! Avem di t`ti!. Bere Gratii
condica de sugestii [i reclame Oglind`, oglinjoar`, cine-i cea mai furat` din ]ar`?
n Romnia au ap`rut antifurturile pentru oglinzi de ma[in`. Dup` cum se vede, acestea se prezint` sub form` de texte scrise cu o solu]ie special`, care degradeaz` definitiv suprafa]a oglinzii n locul n care a fost aplicat`. Cu alte cuvinte, nu poate fi [tears` nicicum [i arat` de la cine a fost furat` oglinda, \n cazul \n care num`rul trecut pe ea nu e [i num`rul ma[inii la care e montat`. Tipul acesta de antifurt e ingenios, cu condi]ia
ca ho]ii s` [tie s` citeasc`. Spre exemplu, pe ma[inile din Germania, dac` textul ar fi trecut n nem]e[te, oglinzarii care lucreaz` n mod curent acolo nici nu [i-ar da seama c`-s protejate. De aceea, preventiv, toate ma[inile din Germania ar trebui s` aib` inscrip]ionat mare, chiar pe caroserie, un text n limbajul interna]ional al ho]ilor: {mangl\t` dn J`rmania, mnca]a[. Franc furt pe Main
abera]ia de libertate
Ve]i frumo[i cu stea \n frunte
Treaba expertului imobiliar nu este de a scrie corect ci de a vorbi conving`tor. Pentru c`, p\n` la urm`, ve-]i se cite[te la fel ca ve]i. Chiar nu conteaz` dac` tu \i spui clientului ve-]i beneficia de tot confortul, iar el \n]elege: ve]i beneficia de tot comfortul. Doar c` trebuie s` ai grij` cu doamnele. Nu po]i s` folose[ti de fa]` cu o cucoan` al c`rei b`rbat e mai bogat, sinonimul m-ai avut!. Anun]ul imobilizat
V-a]i preg`tit cavitatea bucal` pentru noapte? Dar p`rul cu moralul la p`mnt, unghiile, popone]ul [i epiderma aia ve[nic deshidratat`? A]i nceput s` vede]i microbii cu ochiul liber? Auzi]i cariile cum sap` n m`sele? Sau cum fac particulele nocive cling-cling pe smal]ul din]ilor? Ave]i curaj s` deschide]i televizorul n perioadele delicate de publicitate? Ave]i nevoie de o inim` tare, pentru c` s-au pus serios pe noi. Or s` ne cl`n]`ne [i gingiile de fric`, o s` tremure celulita pe noi ca blocurile turn la cutremur, o s` ni se fac` pielea de gìn` pe picioarele umflate, pe spatele n]epenit de la c`rat mobil`, pe bur]ile noastre... a[a... pu]in balonate. Doamne-ajut` s` nu mai afl`m cine [tie ce nenorocire, s` nu ne bage `[tia lampa n ochi [i n gur`, exact cnd ne e somnul mai dulce. Pe vremuri ne mbiau s` cump`r`m, acum au trecut la amenin]`ri. E noapte, stau oamenii n corturi, dorm sau [i trìesc via]a sexual` cnd, zdrang, lumin`! Apare stomatologul cu un aer de casap bine dispus [i le cere oamenilor din]ii [i gingiile la control. Mare noroc pe el c` ac]iunea se petrece n Occident, c` vai [i-amar de din]ii [i gingiile lui era dac` f`cea gluma asta n camping la Eforie. Produsul scuz` mijloacele? E normal s` nceap` s`-]i fie fric` s` dormi singuric`. Poate s` intre peste tine vreun specialist care s`-]i bage lampa de anchet` n ochii tì superbi ca s` verifice dac` folose[ti absorbantul, deodorantul, crema de corp, pasta de din]i, [amponul, s`punul, iaurtul, uleiul potrivit [i s` ]i arate ce rù o s` ajungi dac` nu folose[ti ce zice el. Mai c` te a[tep]i s` vezi la [tirile de la ora 5 aspecte din timpul raziilor organizate de stomatologii masca]i (n alb, normal), cet`]eni imobiliza]i cu minile n c`tu[e [i gurile lor vinovate, filmate de aproape. Mame cu copii, fugind cu mna la gur`, strig`tele celor care ncearc` s` scape de control. Arat`-ne din]ii [i gingiile, cet`]ene! V` da]i seama cum i-ar ntreba pacien]ii din Ferentari pe masca]i: V-a]i preg`tit, bì, din]ii [i gingiile pentru un [ut n gur`? mi pare rù c` se recurge la m`suri de for]` pentru binele nostru n televizor [i mi pare bine c` nu se ntmpl` nc` n realitate. Oamenii buni sunt n stare de orice, chiar s` [i omoare, ca s` fie lumea mai s`n`toas`, curat` [i fericit`. E mai bine s` nu-i contrazicem pe cei care ne pun ntreb`ri legate de zone intime. Le r`spundem: da, figur c` ne-am preg`tit dinfii fi gingiile pentru noapte, le-am pus acilea n paharul cu ap`. Fii, ce vac` funt! Era vodc`! Pentru dinfi puternici.
R`zvan EXARHU
Foamea culpa
academia CA}AVENCU
21
r`spunsuri la scrisori
Victor P`duraru (Craiova): Ave]i un stil nvrto[at! Am primit, dup` cum vede]i, plicul cu fotografia, s` vedem ce utilitate i vom da. Colegul Danei Barb (Bucure[ti): Foarte bune multe din considera]iile din scrisoare. O re]in pe cea legat` de sepepi[tii agresori. Dac` un soldat iese n permisie [i violeaz` sau fur`, este judecat de Tribunalul Militar. De ce agresorii lui Pretor nu s\nt judeca]i de un tribunal militar, chiar dac` erau n timpul liber? C` doar nu au plecat f`r` legitima]iile de serviciu la ei! G. Grlea (Bucure[ti): Am primit copia lozului, e aberant, dup` cum spune]i. Gligor Ha[a (Alba Iulia): Nu public`m nici fabule, nici parodii de fabule! Traian Rot`rescu (Pietroasele, Buzù): Ai perfect` dreptate, dac` gre[elile ar fi doar la nivelul exprim`rii, ar mai trece cumva, dar la o analiz` atent` a ideilor, ce s` mai vorbim! Ion Andrei]` (Roma): V` mul]umim pentru scrisoare [i pentru corectarea unei percep]ii: aceea c` pe biletele de transport n comun din Roma ar fi mesaje contra prostitu]iei doar n romne[te. Dovada din plic confirm` c` s\nt [i alte na]iuni, vecine sau doar prietene, care beneficiaz` de aceea[i aten]ionare! Dr. Vasile Chifor (Pecica): S` [ti]i c` am fi foarte bucuro[i dac` PN}CD ar putea s` revin` la statutul de partid important n Romnia. Glumele la care face]i referire izvor`sc din statutul actual, de partid ie[it din calcule parlamentare. Vom fi primii (sau, m` rog, printre primii) care vom saluta revenirea n arena politic` a acestei forma]iuni. Deconspiratorul (Bucure[ti): Ne intereseaz` tot ce ne relata]i. V` mul]umim pentru num`rul de telefon al prietenului dvs. cu care a]i vorbit de Cr`ciun. Poate v` da]i [i un pseudonim ca s` mearg` mai bine coresponden]a. Gabriel Klein Kiri]escu (Bucure[ti): Ave]i dreptate, demonstra]ia f`cut` mi se pare foarte corect`. Florian St`nescu (Bucure[ti): Cred c` trebuie s` insista]i la autorit`]i pentru a deschide respectivul Centru Eminescu, o institu]ie care, dup` cum ne scrie]i, aproape c` ar salva planeta. Nu v` l`sa]i, s`ri]i pe ei! Iar pe noi, dac` se poate, v` rug`m s` ne ocoli]i cu scrisorile, nu putem face nimic! Ioan T. MORAR
Dezv`luiri enervante despre ziari[ti

Cristian Grosu [i Liviu Avram s-au s`turat s` fie confunda]i cu jurnali[tii de investiga]ie. {i au ie[it pe pia]` cu un ghid de jurnalism de investiga]ie*. Ete, na, parc` nu [tiam cu to]ii ce \nseamn` investiga]ie: vine cineva la tine [i-]i pune \n bra]e un dosar; \l iei, \l cite[ti, te cruce[ti [i apoi verifici informa]ia prin metoda cea mai eficient`: prin publicare; \n mod excep]ional, dai un telefon, de sanchi, nenorocitului despre care e vorba \n dosar. Ei bine, cei doi autori ai ghidului `sta de tupeu sus]in c` investiga]ia \nseamn` altceva, [i anume umplu vreo 170 de pagini cu tehnici de investiga]ie; ba mai dezv`luie [i cteva trucuri; totul ilustrat cu exemple, o parte culese chiar din istoria lor de ziari[ti de pe unde-au trecut dn[ii: Monitorul de Bacù, Evenimentul zilei, Adev`rul, Jurnalul Na]ional.
M.T.
* Cristian Grosu, Liviu Avram Jurnalismul de investiga]ie, Editura Polirom, 2004.
coasa lux
Ce-i lipsea Irakului? Niscaiva tac\muri [i gheare de democra]ie, ambalate la pung` \n vid (de putere), rev`rsat` m`rinimos din camioanele yankeilor, \n cadrul unui sampling la drepturile omului mai ceva ca la Coca-Cola? Pr`[tii chimice sau biologice? Un v\rf de atac \n semifinala cu Italia? Las` c` \n retur, la ei acas`, vor fi cu un cap deasupra macaronarilor; un cap de italian lips`. Ei bine, nimic din toate acestea. Tot ce-i lipsea era Andreea Marin, care s`pt`m\na trecut` s-a dus acolo s` fac` ni[te reportaje secrete pentru Surprize, surprize. Poate g`se[te ni[te fomi[ti care, neav\nd bani de avion, nu [i-au mai v`zut rudele din America de 15 ani. Dar \n ce prive[te banii de avion, ei se descurc`; at\t c` ]`r`noii `[tia, c\nd vin \n vizit` peste Ocean, parcheaz` avionul direct \n birou. Sau vom asista la vreo \nt\lnire emo]ionant` \ntre corpul [i capul sud-coreeanului decapitat. Corpul [i-o mai fi recunosc\nd capul dup` at\ta amar de vreme? Sau, \ntre timp, s`tul de a[teptare, [i-a g`sit alt cap, cu care a f`cut [i un copil, iar acum trìesc ferici]i? Atunci capul p`r`sit poate apela la Iart`-m` sau la Din dragoste ca s`-[i conving` corpul s`-l reprimeasc`. Mai nimerit ar fi fost un show gen Monica \ntre [ii]i, suni]i [i kurzi. Sau un Recursul etapei unde Ioani]oaia s` dea de zece ori, din unghiuri diferite, faza decapit`rii de pe Internet, iar Cr`ciunescu s` se pronun]e o dat` pentru totdeauna: A fost, domle, fault sau nu? Eu cred c` nu a fost fault, ci e doar vina sudcoreeanului c` a r`mas ca fraierul \n ofsaid. {tirile de la ora chici
22
academia CA}AVENCU
coana mi]a beletrista
Jurnalul lui
Tetelu
munca cu cartea
Unchiul Siam
Habar n-am de ce culturii romne \i lipse[te ceea ce se cheam` literatura exotic`. Ceva \n genul lui Pierre Loti, care cu romanul Le Mariage de Loti l-a convins pe Gauguin s` plece tocmai \n Oceania. |ncepusem bine, dac` ne g\ndim c` Descrierea Chinei (1677) a Sp`tarului Milescu a fost mult citit` \n Europa secolului XVII. Dup` aceea romnii au preferat c`l`toriile mai scurte, precum Dinicu Golescu, prin Europa. A trebuit s` a[tept`m ceva mai bine de 100 de ani pentru ca Mircea Eliade s` se \ntoarc` din India cu romanul Maitreyi (1933). {i \nc` 70 pentru ca de data asta o autoare, Claudia Golea, s` ne \mp`rt`[easc` experien]a ei dup` ce a lucrat 2 ani \n Bangkok. (Nu l-am pomenit aici pe Radu Tudoran deoarece el, la fel ca Jules Verne, nu a dat cu nasul prin ]inuturile pe care le descrie.) Ultimul roman al Claudiei Golea* (a mai publicat dou` \n care \[i valorific` experien]ele din Japonia, unde a stat aproape [ase ani) se \ncadreaz` perfect \n genul numit literatur` exotic`. Scris lejer, f`r` preten]iile politico-filosofice ale lui Malraux (de altfel, chiar autoarea a declarat: ...scrisul meu este lejer, u[or de citit), romanul se cite[te la repezeal` [i p\n` la urm` r`m\i cu satisfac]ia c` ai aflat c\teva lucruri interesante despre Siam. De exemplu, despre intraductibilul paradis tropical: Copacii tabek cu flori violet. Lantom, cu flori albe. Shayapic, cu flori galbene. Bosche]ii cu flori portocalii kem. Florile albe [i ro[ii pam kuai. Florile roz shaba. Cum eroina c`r]ii este bulimic` (reu[e[te, totu[i, pe la mijlocul c`r]ii s` sl`beasc` bini[or), nu lipsesc m\nc`rurile exotice, de data asta cu nume engleze[ti, ca s` pricepem despre ce e vorba: Pussy-show. Pussy-candle. Pussy-needle. Pussy-razor. Pussy-baloon shot.... Nu lipsesc nici frumoasele thailandeze cu vaginul lor miraculos, nici drogurile (toat` lumea fumeaz` ganja, adic` marijuana de tip A, c\nd nu prizeaz` coca), totul condimentat cu mult fut hetero [i homosexual. Una peste alta, un roman tocmai bun pentru romnii care, din diverse motive, n-au reu[it vara asta s` dea o fug` m`car p\n` la Amara. {tefan AGOPIAN
* Claudia Golea, Var` \n Siam, Editura Polirom, 2004.
Lucruri fantastice se \nt\mpl` \n Tetelia! {i ce? S`pt`m\na asta ne ocup`m de altceva! Dac` n-ave]i treab`, nu v` mai enerva]i aiurea: urmeaz` alte inep]ii de la Tetelu.
]ilor joviali. Doctor f`r` voie, Pre]ioasele ridicole, Pis`logii, {coala b`rba]ilor, Avarul, Tartuffe fac plebea s` explodeze \n hohote. Steaua fiului de tapi]er \ncepe s` urce prin succesul uimitor al comedioarelor sale, dar, de fiecare dat`, obsesia tragediei \ntrerupe aplauzele furtunoase: Molire \[i ofer` glumele doar la pachet cu gemete de moarte. Chiar c\nd cota sa de public ajunge la urechile cur]ii, chiar c\nd marele autor intr` definitiv \n gra]iile Regelui Soare, chiar c\nd \nalta protec]ie \l scute[te de mari griji materiale, Molire se \nc`p`]\neaz` s`-[i joace comediile \n tandem cu tragedii. Bulgakov face din via]a marelui dramaturg un roman vioi, scris aproape fran]uze[te, incredibil de
abundent \n am`nunte, pe care te \ntrebi cum de le-a g`sit \n bibliotecile ruse[ti contemporane cu holocaustul comunist. E limpede \ns` c` autorul \nc\nt`toarelor aventuri cu Behemot, Maestrul [i Margareta, nu l-a ales \nt\mpl`tor pe Molire. Ca [i francezul care, pentru c` ironizase clerul, a fost \ngropat la o ad\ncime de peste patru picioare, acolo unde se termina p`m\ntul sfin]it, Mihail Bulgakov a fost \nmorm\ntat de Stalin \nc` din timpul vie]ii, prin nepublicare, la o ad\ncime sigur`, care nu punea \n pericol, prin satir`, clerul cel ro[u al crimei. Doru BU{CU
* Mihail Bulgakov, Via]a domnului de Molire, Editura Humanitas, 2004.
cronica pe l\ng` teatre

Godot nu vine, Al, n schimb, va veni
nainte de 89, arti[tii erau ndemna]i s` intre n fabrici, n uzine, s` transmit` mesajul lor muncitorilor. Dac`, atunci, teatrul trebuia transformat ntr-un teatru de mas`, acum, el, cu adev`rat, ntr-o anume parte a sa, devine teatru de mese. Adic` Teatru de consum, a[a cum se ntmpl` la Green Hours, acolo unde se desf`[oar` un program cu acest titlu care [i propune s` produc` nou` premiere, 90 de reprezenta]ii, cu ajutorul a nou` regizori. Pn` acum s-au produs deja cinci premiere. S`tul de notele adesea false ale teatrului oficial, de Apusuri de Soare n anul {tefan cel Mare [i Sfnt, spectatorul caut` alternative [i, din fericire, n Bucure[ti, cel pu]in, le g`se[te. Teatrul Act, de pild`, e una dintre demonstra]iile c` arta poate fi [i particular`, nu numai Na]ional` sau de Stat. Spectacolul* pe care l-am v`zut la Green Hours, Totul despre Al, nu este o capodoper`, dar nici nu-[i propune asta. Este un spectacol adaptat unui bar, un spectacol care permite actorilor tineri s` joace [i s` se joace. Este o denist (v. revista 22, nr. 756). A[a o fi! Dar dac` e a[a, atunci majoritatea prozatorilor romni, de la Preda, B`lì]`, Breban, Buzura la mediocrul Marius Tupan, au fost disiden]i. Chiar un pic mai disiden]i dec\t N. Manea. C` au [i ceva talent \n plus, b`nuiesc c` n-are nici o importan]`. ({t. A.) q Am citit stupefiat un interviu n Ziarul de duminic` sub titlul Parisul e cu o experien]` istoric` n urma Romniei. Iat` c\teva extrase: Ambi]ia mea a fost s` fiu mai Cehov dect Cehov, mai Caragiale dect Caragiale, mai Balzac dect Balzac. Ei, ve]i spune, un banal caz de paranoia. Romnia a luat drumul pr`bu[irii culturale, care este cel al c`derii n capitalism, dar ]ara noastr` mai beneficiaz` nc` de r`m`[i]ele societ`]ii de dinainte de 89. Ceea ce m` disper` e c` pn` n 1989 vedeam spectacole mincinoase, de propagand`, dar nu-mi amintesc s` fi fost proaste. Ast`zi n Romnia v`d teatru prost. Simplu de diagnosticat, un nostalgic al dictaturii, un beneficiar al ei dec`zut din drepturi. O solu]ie trebuie g`sit` pentru a ie[i dintr-o societate capitalist` care a devenit monstruoas` [i constituie o amenin]are pentru ns`[i exismonstra]ie profesionist` de actorie propus` de Dorina Chiriac [i Ana-Ioana Ma-carie, pe adaptarea unui text scris de Cherie Vogelstein, n regia corect` a lui Florin Piersic Jr. Dou` personaje a[teapt` un fel de Godot pe nume Al [i discut` despre iubire, despre via]`, salvndu-se din banalitate prin cteva ntors`turi de condei foarte inspirate. Deosebirea e c` Godot vine [i una dintre fete, iubita lui, pleac` cu el. Joc bun, bine condus, f`r` bur]i, antrenant. {i totul se ntmpl`, s` nu uit`m, nu ntr-o sal` de teatru, ci ntr-un local. De aceea se [i cheam` Teatru de Consum. Dar mai bine pleci acas` de la un astfel de eveniment neconven]ional, mul]umit de ce ai consumat, dect s` faci indigestie cu o montare grandi-locvent` [i fals` de pe scena Na]ionalului! Ioan T. MORAR
* Totul despre Al (dup` Cherie Vogelstein); cu: Dorina Chiriac & Ana-Ioana Macarie; regia: Florin Piersic Jr.; produc]ia: Teatrul Luni de la Green Hours.
Regele comediei
Molire cel real e scund, negricios, cu umerii \ngu[ti, deosebit de ur\t, are o voce pi]igìat` [i, ca director al Ilustrului Teatru, e complet lipsit de viziune. Se \nc`p`]\neaz` s` pun` pe scen` tragedii care, una dup` alta, \i ruineaz` o faim` nedob\ndit` \nc`. Un personaj trist, el \nsu[i erou al unei permanente drame, fiul tapi]erului Jean-Baptiste Poquelin, autoporeclit Molire, nu are intui]ia propriei voca]ii. Ani \n [ir bate t\rgurile de provincie cu o trup` izgonit` de publicul parizian [i insist` s`-[i spulbere complet [ansa juc\ndu-l pe Corneille. Mihail Bulgakov \l urm`re[te de mic [i nu-l scap` din ochi p\n` \n 1673, c\nd francezul intr` \n eternitate*. De la trei secole distan]` [i de la cinci mii de kilometri dep`rtare, din \ndep`rtata [i friguroasa Moscov`, scriitorul rus terorizat de regimul lui Stalin recompune biografia b\ntuit` de co[maruri a celui mai trist dintre geniile comediei. |ncremenit \n ambi]ia tragediei, Molire continu` s`-[i enerveze spectatorii cu spectacole sobre. |n compensa]ia e[ecului, el se r`zbun` pe burghezii ingra]i ai Parisului schi]\nd mici farse pe care le monteaz` \n fa]a t\rgove-
show biz da cul]i Disidentul domol

q |ntoarcerea huliganului, ultima carte a lui Norman Manea ap`rut` anul acesta \n Statele Unite [i Romnia (Editura Polirom), a fost lansat` recent [i \n Germania [i Italia. Autorul a f`cut un turneu de promovare a c`r]ii prin cele dou` ]`ri. Dou` reviste de cultur`, Observator cultural [i 22, au reflectat pe larg succesul de care s-a bucurat cartea \n respectivele ]`ri. Succes care se datoreaz`, dup` cum a subliniat Ion Bogdan Lefter \n revista pe care o conduce, [i faptului c` \n ambele ]`ri exist` apoi o receptivitate special`, mai intens` ca \n alte culturi europene, la dezbaterea identit`]ii evreie[ti [i a Holocaustului ca tragedie a istoriei secolului XX. Responsabilit`]ile nazismului [i ale fascismului n-au fost uitate (v. Observator cultural, nr. 234). Cum cartea lui Norman Manea a fost elogios \nt\mpinat` [i \n ]ar` (o recunoa[te [i autorul \n aceea[i revist`: A fost foarte bine [i inteligent recenzat` \n Romnia, cu deosebire de genera]ia t\n`r`), \nseamn` c` m`car la acest capitol st`m bine: nici \n Romnia responsabilit`]ile nazismului [i ale fascismului n-au fost uitate. q Scriam nu de mult c` nu-l consider pe prozatorul Norman Manea un disident. Motivele erau clare. P\n` \n 1986, c\nd a p`r`sit ]ara pentru a se stabili \n Statele Unite, Norman Manea a publicat zece c`r]i. Paul Goma, care a debutat cu un an mai devreme dec\t N. Manea, \n 1968, n-a mai putut, dup` debut, s` publice nici o carte. Motivul era simplu: \ncep\nd cu romanul Ostinato, care a fost publicat \n 1971 \n Germania [i Fran]a, c`r]ile lui au fost considerate indezirabile de c`tre regimul comunist. Dup` cum se vede, ale lui N. Manea, nu. |n timp ce Goma sau Dorin Tudoran au protestat \n mass-media occidental` \mpotriva comunismului, N. Manea n-a f`cut-o. Numai c` socoteala de acas` nu se potrive[te cu aceea de peste Ocean. Un critic american crede c` N. Manea a fost catalogat drept disident ca urmare a faptului c` a criticat prin aluzii sarcastice sistemul comu-
ten]a umanit`]ii. Desigur, reg`sim idei marxisto-leninisto-staliniste deja perimate, dar e dreptul omului s` cread` ce vrea. Alta: Dispari]ia capitalismului ar putea duce la stingerea unor categorii sociale foarte vaste, dar tragedia va fi benefic`. Deja accentele patologice s\nt greu de negat. Nu v` mai contrariez cu alte citate, tot interviul este demn de aten]ia unor psihiatri. Partea proast` e alta. Aceste opinii apar]in lui Virgil T`nase, un tip dubios care este pus s` reprezinte cultura romn` la Paris. Spun: Este pus, n sensul c` i se pl`te[te un salariu bun, din bani publici, pentru postul de director al Institutului Cultural Romn din Paris, s` promoveze o cultur` n care nu crede, s` reprezinte un sistem politic [i social de care e speriat [i pe care-l desfiin]eaz`, ntr-o ]ar` pe care o dispre]uie[te! Ca s` nu mai punem la socoteal` colaborarea sa notorie cu Securitatea (oare numai cu cea francez`?), aspect care-l face ridicol n ochii celor fa]` de care Virgil T`nase ar trebui s` fie un reprezentant oficial al culturii romne. Din opiniile sale reiese clar c` e nebun de legat, dar de ce a mai fost [i delegat s` conduc` un Institut? (I. M.)
cartona[ul ro[u cu tricolor
academia CA}AVENCU
23
mazeta sporturilor
Jocurile Olimpice [i joaca de-a fotbalul

Gata, s-a terminat [i cu Jocurile Olimpice, ne-am descurcat [i de data asta. Eu zic s` ne str\ngem frumos cojile de semin]e, s` ducem la reciclat sticlele de bere, s` ne \ntindem [i s` r`sufl`m u[ura]i: am mai trecut cu bine de o edi]ie. Merit`m felicit`ri, efortul nostru de a urm`ri ostilit`]ile de pe scaun a fost r`spl`tit cu un onorabil loc 14 la medalii, \naintea gazdelor sau a unor for]e ca Norvegia, Olanda [i Suedia. Colegul Dr`ghici ]inea, la meciul de fotbal RomniaFinlanda, cu oaspe]ii, c` n-au corup]ie, n-au poluare, n-au [omaj, au universit`]i mai m\ndre [i mai cornute [i a[a mai departe. E, uite c` i-am c`s`pit [i pe ei [i pe vecinii, pe verii [i pe fra]ii lor \n ale perfec]iunii. Nici n-ar trebui s` ne mir`m c` pe unde mergem avem grij` s` lu`m c\te ceva dup` noi, fie c` e vorba de ni[te c`r]i de credit, ni[te telefoane mobile, un mer]an-dou` sau, \n cazuri mai fericite, o saco[` de medalii. Neamul nostru de [mecheri care p\rjoleau f\nt\nile [i secau c\mpiile nu putea s` treac` neobservat prin lume. Bine\n]eles, la \not [i la canotaj, unde ne-am remarcat de c\te ori am trecut Dun`rea, noaptea, c`tre Iugoslavia, sau la gimnastic`, unde nu se putea s` rat`m exact noi, na]ie specializat` \n s`rit gardul \ntreprinderii. Ceva medalii a adus [i atletismul, ca s` nu uit`m c` [i la fuga de s`r`cie am stat noi bine de-a lungul [i de-a latul genera]iilor. Dar ce ne facem, mì, nene, cu fotbalul, cu sportul rege, care ne umple nou` programul de lucru din fabrici [i uzine c\nd marii campioni se retrag la munc` [i \i uit`m acolo? Ce cùt`m noi pe Teatrul Viselor, pe Old Trafford, c\nd abia am tras cortina [i se mai aud fluier`turile dup` un Ceahlùl-Dinamo? Cum putem s` url`m L`sa]i-ne s` ne preg`tim de Liga Campionilor! [i s` d`m cu paraii \n lùtari c\nd nu s\ntem \n stare s` trecem de jum`tatea terenului \n fa]a unei echipe ce p`rea a fi alc`tuit` dup` celebra metod` din curtea [colii: Hai, b`, care mai joac`? Zi, m`, vrei s` joci? Hai, [i unu la ei, s` fim 11 la 11!? Serios, puteai s` juri c` la Manchester (vorbim de Manchester-Dinamo, of course) au intrat doi fl`cì din personalul TESA, unu de la contabilitate, copiii unora din CA [i c\]iva refuza]i de la echipa a III-a. Am tot a[teptat un c`lc\i, o alunecare, am sperat \n van c` 2-0 va fi un scor periculos. Degeaba, Dinamo nu vrea s` se dezmint`. |n timp ce Steaua s-a mai descurcat, s-a mai strecurat romne[te c\nd a venit vorba de cupele europene, mai cu o victorie chinuit` prin deplasare, mai cu o tr\nt` ]`r`neasc` \n fa]a ciobanilor de la Southampton, mai cu un egal \n fa]a lui Liverpool, mai cu o ru[inic` la fundul gol \n fa]a unor s\rbi cotonogari, trupa din {tefan cel Mare pare c` se duce \n Europa precum mielul sau c`]elul la tìat. Asta \n timp ce Gala]iul, echip` f`r` stadion, era s` lase acas` vedetele de la Partizan Belgrad. Orac, Augustine, }`lnare, Mul]escule, aduce]i
pozi]ie der f moftsaid b\ e din sport

q |l [ti]i pe Dan Diaconescu, nu-i a[a? De FC Caracal a]i auzit? Paul Valut`? Niccolo Napoli Hai, bine, s` v` spunem. Cic` celebrul Dan Diaconescu, zis [i Dan Diaconescu, ap`rut la OTV, este pre[edintele de onoare al clubului FC Caracal, club patronat de Paul Valut`, a c`rui trup` de fotbali[ti era s` fie antrenat` de un anume Niccolo Napoli, presupus antrenor din Italia care a fost dat afar` \n [uturi de la Universitatea Craiova. La FC Caracal joac` fiul lui Victor Pi]urc`, Alex Pi]urc`, iubitul unei c\nt`re]e. Hai, c`-i mi[to la FC Caracal. S-a r`sturnat carul cu vedete, antrenori, patron, pre[edinte. Fotbali[ti le mai trebuie. q V-am mai spus odat` cum era s` r`mn` Bacùl f`r` pista de karting construit` de Sechelariu. Omul are damblaua lui, s` parieze. Ultimul zvon, care i enerveaz` pe b`cùani la culme, e c` pariase cu Gigi Becali c` iese primar din primul tur. A pus pista de karting. Nu a ie[it nici din al doilea [i nici pista nu a putut s` i-o dea lui Gigi, pentru c` era totu[i a prim`riei. A[a c` a trebuit s` se caute prin buzunare dup` ceva bunuri mobile [i valoroase. Se zice c` solu]ia a fost fotbalistul Cristea, cel care d` goluri acum pentru Steaua n fiecare meci. Dac` punea pariu pe cl`direa prim`riei, probabil d`dea acum tot aparatul de lucru din prim`rie.
casetele alea cu Dinamo-Ham- via]` [i s` ne trimit` arbitrul burg, din 83, [i arunca]i-le la cabine f`r` s` mai dea un bìe]ilor DVD-urile cu manele! strop de prelungiri. C` altfel iar ajungem s` plictisim 61.000 de oameni, s` le Gabriel DROGEANU r`pim f`r` mil` dou` ore din
Eva Hen]igova
24
academia CA}AVENCU
dubios democra]ia trecea
Mul]i \[i bat capul s` afle cum a reu[it Dorin Tudoran, unul dintre pu]inii no[tri disiden]i cu blazon, s` se transforme din disident n consilier PUR. P`rerea noastr` e c` [i-l bat de poman`, findc` r`spunsul este simplu. Pì, dac` un filosof a ajuns m`sc`rici la curtea unui cioban, iar trei evrei pajii lui Vadim, ni se pare normal ca un fost disident s` ntind` m\na la u[a unui fost securist.
contraeditorial Ace[ti sportivi care ne conduc

|ntr-un fel, averea nem`surat` a omului politic aflat la putere, acumulat` insistent prin ho]ie [i tupeu, are un merit: de[teapt` \n sufletul \navu]itului un p\lp\it de moral`. Din \n`l]imea conturilor sale neru[inate, s`tul, instalat [i aranjat pe via]`, banditul cu imunitate are la un moment dat, la o anumit` cifr`, intui]ia rùlui: simte instinctiv c` faptele \l descriu ca bìat negativ. Sigur, bog`]ia exagerat` [i impunitatea ve[nic` tind s`-i adoarm` aceast` tres`rire, dar, p\n` la urm`, infractorul nu mai poate dormi senin. Ei, acum n-o s` ne \nchipuim c` \l bate vreo clip` g\ndul s` se predea. A[, nici vorb`! Dimpotriv`, acel vag sentiment de culp` \l face creativ [i animalului politic \i vin idei de compensare. Una din ele, cea mai la mod`, este repara]ia de imagine prin import fraudulos de reputa]ie. Dac` banda din care face parte prime[te \n s\nul ei prestigiul proasp`t al unui nevinovat, lucrurile \ncep, dup` mintea lui, s` se lini[teasc`. A[a a ajuns Ilie N`stase candidat la prim`ria Capitalei, a[a a ajuns Puiu Iord`nescu consilier de Ilfov, a[a au ajuns Hagi, Lucescu [i }iriac sus]in`tori ai lui Geoan` [i Rus, a[a au ajuns \n diverse piftii electorale nenum`ra]i al]i sportivi, actori, c\nt`re]i [i intelectuali. Aceast` faun` complet inocent` politic, str`mutat` din mediul ei de performan]` \n ghiveciul sleit al partidelor, ame]it` de viclenia ofertei [i tarat` de propria-i ignoran]`, \[i expune nùc` prestigiul \n cea mai proast` dintre vitrinele posibile. Dac`-l \ntrebi pe Adrian N`stase de ce face politic`, pariez c` n-o s` recunoasc`. |]i va r`spunde, dup` enumerarea anumitor aspecte, c` o face pentru binele ]`rii, pentru interesul public, pentru profitul na]iunii. |n mod sigur, \n limbajul lui de lemn scump, cu intarsii de valut`, \]i va vorbi (dup` enumerarea altor aspecte) [i despre responsabilitate. Ei bine, aceast` responsabilitate e cea care-l face s` t\rasc` pe bla-
Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
indexul altor evenimente
Nici munc` f`r` p\ine [i circ

Guvernul [i-a deschis mai nou un departament care r`spunde de muncitorii din strìn`tate. Probabil c` cel mai mult va r`spunde \n fa]a organelor de anchet` ale poli]iilor strìne.
zonul expirat al PSD-ului onoarea stabil` a lotului de gimnastic`. Sudorile reci ale apropiatului e[ec electoral se cer m\ng\iate de sudoarea cinstit` a unor sportivi. P`truns de responsabilitate, Adrian N`stase \l invit` pe Octavian Belu s` pofteasc`, \nc`rcat de medalii, \n PSD. Nu conteaz` c` marele antrenor e performant \n alt domeniu, nu conteaz` c` to]i marii sportivi invita]i s\nt incompeten]i \n politic`, nu conteaz` c` interesele ]`rii s\nt mult mai bine servite l`s\nd oamenii s`-[i fac` treaba pe stadion, \n fine, nu conteaz` c`, tent\ndu-i, Adrian le [ifoneaz` reputa]ia [i, mai ales, priveaz` na]iunea de rezultatele lor. Ceea ce conteaz` e faptul c` adaosul de onorabilitate, ob]inut prin racolare, promite PSD-ului mai multe [anse la ciolan.
Am v`zut deja un parlament \n care au c\ntat Dol`nescu [i Irina [i \ncerc s`-mi imaginez unul \n care ar dribla Aliu]`, B`rcòan [i D`nciulescu. Din fericire, Octavian Belu a refuzat participarea. Experien]a lui de antrenor l-a l`murit c` gimna[tii celor dou` Camere n-au nevoie de ajutor. Fiindc` ei au luat de mult aurul la inele groase, de neam prost, au c\[tigat deja medalia de argin]i, iar eterna evolu]ie la sol a lui V`c`roiu le asigur` trecerea \n nemurire. Le lipse[te doar un exerci]iu lung la bare fixe, a[ezate la fereastra unei s`li de sport cu gardian la u[`.
Doru BU{CU
Lega]i de Biblie
La Satu Mare, poli]ia \i oblig` pe audia]i s` jure pe Biblie. Lucru care oarecum ne mir`, av\nd \n vedere complexitatea Bibliei. Ne-am fi a[teptat de la poli]i[ti s`-i pun` pe audia]i s` jure cel mult pe Abecedar.
S`pt`m\na romnilor
Sloganul ]`rii de inunda]ii:
Domnu Domnu C`t`lin Radu T`nase, a]i C`t`lin Radu T`nase, a]i \ncheiat? {i dumneavoastr`, domnu \ncheiat? {i dumneavoastr`, domnu Adelin Petri[or? Bun. Domnu regizor, str\nAdelin Petri[or? Bun. Domnu regizor, str\nge]i r\ul, tornada [i sinistra]ii, [i duce]i-le ge]i r\ul, tornada [i sinistra]ii, [i duce]i-le repede [i la Agigea, c` ne mai repede [i la Agigea, c` ne mai a[teapt` [i alt electorat. a[teapt` [i alt electorat.
Ap`, ap`, vrem N`sta[i!

N`stase s-a ales pre[edinte, premier, candidat, lider charismatic, erou al social-democra]iei, salvator de inunda]ii, zeu de T`rt`[e[ti, mam` eroin`, alfa [i omega, beta [i epsilon, x [i 0, frumoasa [i bestia, N`stase [i chestia, N`stase pre[edinte, ca s` v` \nv`]a]i minte! La Congresul Extraordinar al PSD, Iliescu [i N`stase, care se au ca Steaua cu Dinamo, s-au pupat de ochii lumii, de[i pe la spate voiau s`-[i dea numai Nu e Dinamo! Nu e Dinamo!. Nu e, b`` pesedi[tilor! Inunda]ia TV s-a \ntors cu noi [i noi realiz`ri \n planul apei pe micile noastre ecrane. Inunda]ia TV are pl`cerea s`-l prezinte pe: pam-pam, Adrian N`stase \n pantofi de lux de cauciuc de 3.000 de euro bucata, vizit\nd sinistra]i! Na-v` ap`! Lua]i [i be]i [i p-orm` vota]i, acesta este trupul Meu [i moaca Mea! a zis Salvatorul N`stasePatru-Case-Luate-de-Ape, st\nd la mas` cu ucenicii Sì: Ap`, Foame, Cizm`, C`t`lin Radu T`nase, Lips` WC. Vede]i scena? SPP-i[tii \mbr`ca]i \n sinistra]i \nt\mpin\ndu-l pe Adi cu p\ine [i noroi [i mul]umindu-i din inim` pentru condi]iile atmosferice excelente de via]` [i munc`. Trìasc` parcul de distrac]ie creat de PSD tuturor categoriilor de oameni ai muncii, trìasc` Apa Magic! Dou` MIG-uri s-au ciocnit \n zbor \n jude]ul Mure[. Bine m`car c` nu s-au ciocnit la sol, la parcarea cu spatele din cauza lipsei de experien]` a [oferilor de avion. C` pilot e greu s` te nume[ti, c\nd nu ]i se dau bani de kerosen pentru MIG dec\t ca s` treci printre jaloane pe poligon, s` parchezi avionul cu fa]a o dat` [i de dou` ori cu spatele, s` semnalizezi st\nga [i dreapta de c\teva ori [i \n final s-o arzi tare \n mar[arier pe pista de aterizare. A]i urm`rit c\teva scene cu avioane din sub-produc]ia romneasc` Top Gunoier. C\]iva romni fac zilele acestea experimente pentru a trimite prima rachet` romneasc` \n spa]iu cu echipaj uman. S` sper`m c`, atunci c\nd va ajunge acolo, echipajul nu se va certa prin dreptul lui Marte din cauza lui Zenga de la Steaua [i s`-nceap` s` se-njure de-a dreptul din cauza lui R`chit` prin dreptul lui Mercur [i s` se-nfig` cu racheta-n Soare care nu era semnalizat corespunz`tor, cu triunghi fosforescent catadioptic [i s`-ndoaie botul la rachet` [i s` le cad` stema cu Mercedes pe care o furaser` \nainte de plecare de la un vecin. Plus c` la romni ar fi prima plecare \n spa]iu pe baz` de pile: nevasta sponsorului care-a pl`tit radiocasetofonul de bord, amantul patroanei firmei care-a asigurat spirtul, vata [i leucoplastul pentru echipaj \n caz de catastrof` spa]ial`. Iat` [i marea contribu]ie a speciali[tilor spa]iali romni: ca s` fie material spa]ial, leucoplastul se va transforma \n leucoplasm [i se va vinde \n tot spa]iul ca produs romnesc. Cronic` a lu {tefan a Petrei
Mai bine Logan dec\t poli]ist

IGP s-a \nnoit cu 1.000 de Dacii Solenza [i Logan. Cic` pentru departamentul Poli]ia c`lare, sec]ia Poli]ia c`lare pe motor, care mai mult repar` la ma[ini dec\t circul` cu ele.
Bomboana de pe tortur`
La Sibiu a fost g`sit` o bomboan` \ntr-un salam. Ferice de pensionarul care a cump`rat salamul acela, c` de Cr`ciun nu va mai pune \n pom doar coji de salam.
Dreptate [i t`rie
Scandal la Ia[i: ]`ranii refuz` \n continuare s`-[i declare cazanele de ]uic` la Direc]ia de Finan]e. Cic` cei mai mul]i nu [i-au declarat nici m`car pufoaicele.
Haz de nechez
La poli]ia dintr-un sat vasluian a fost reclamat un cal care noaptea necheaz` prea tare. {i probabil deranjeaz` muzica de la discotec`.
Adrian N`stase lans\nd, cu ajutorul televiziunilor, jocul popular Foc! Foc! Ap`! Ap`! Inunda]ie! Inunda]ie! N`stase pre[edinte! N`stase pre[edinte!
Ho]i de fier f`r` fler

O ceat` de rromi din Ia[i demonteaz` st\lpii de \nalt` tensiune pentru a-i vinde la fier vechi. Ce fraieri, pleac` cu st\lpii de \nalt` tensiune [i las` curentul \n cabluri, s`-l fure al]ii.
Ve[ti bune
Saved by the Belu

Antrenorii Belu [i Bitang au fost premia]i de Guvern cu 400.000 de euro. O m\n` \ntins` gimna[tilor no[tri [i, \n acela[i timp, un [ut \n fund bine plasat imaginii candidatului la pre[edin]ie Adrian N`stase. Nu de alta, da ar fi fost chiar jenant ca, pentru a trage [i d\n[ii ceva foloase din victoriile de la Olimpiad`, pe Belu s`-l vedem promov\nd cine [tie ce ulei de ma[in`, iar pe Bitang d\ndu-se peste cap prin supermarket-uri pentru c` a bùt laptele campionilor. |n aten]ia p`rin]ilor cititorilor no[tri: de la 1 septembrie, pensiile vor fi majorate cu 10%, iar ajutoarele de boal` sau de maternitate cu 4%. Atin[i de gestul statului, pensionarii au r`spuns m`surii cu un c`lduros Hapciu!. Noua majorare le vine la fix c\t s`-[i permit` s` trag` [i d\n[ii apa la WC o dat` pe zi, nu o dat` pe s`pt`m\n` ca p\n` acum, plus c` seara nu va mai fi nevoie s` deschid` u[a de la apartament ca s` le intre din hol lumina pl`tit` la comun. A fost arestat`, speriat` [i eliberat` doamna C`m`taru, mama lui Nu]u [i Sile C`m`taru. Dac` fiii d\nsei au tot b`lm`jit la proces de cuno[tin]ele lor: alde Hrebenciuc, Mitrea, Sergiu Nicolaescu, Becali, Vali Vijelie, Adi Minune etc., probabil c` mamaie o s`-i cear` martori pe Nae Ionescu, Fred Astaire, Dobrin, F`r\mi]` Lambru, Gic` Petrescu sau Puiu C`linescu. Str`buna Vestire
Cronicarul Grigore dup` Ureche

Catavencu 08 31 2004

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catavencu 08 31 2004

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

31 august 6 septembrie 2004 Anul XIV nr. 35 (664) 31 august 6 septembrie 2004 24 de pagini 15.

A[chia nu sare departe de unchi:

Nepoata lui Ioan Rus, datorie ne-a produs!

Fiind prim-secretari, p`duri despropriet`ream

Codrule, codru]ule, ce mai faci, m`i, drag`, m`i?

|nc\ntat de b`ie]ii lui, Ion Iliescu sprijin`

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE

Anun] foarte important NN

Brfe, [menuri, [u[anele

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI)

RA}IUNI DE STAT DEGEABA

PROPRIETATEA D~UNEAZ~ GRAV S~N~T~}II

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro

unora le place jaful

On]anu [i Agathon au vndut propriet`]i publice lui Burebista [i fra]ilor P`unescu

Proverb pedist local: prinde liberalul, scoate-i votul

S` trecem la subiect, fir-ar ale naibii

Portretul-robot prinde via]`

Casa ArCuB, construit` \n perioada

Iar cnd era prea trziu,

Suntem tare curio[i ce-o zice B`sescu

Ca atare, o s`-i potrivim \n frez`

Solomon e mai mult [mecher dect n]elept

|ncepnd de aici, intr`m \n raza

Toate datele din teren au tras

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

BOGDAN HOSSU: Oh, oh, oh, privatizaaaarea mea!!!

Politica are doctrina banului

Bogdan Hossu, conduc`tor de opinie, lider de televiziune [i patron de sindicat

Pentru monumentul unei femei monumentale

Dare de seam` asupra chetei na]ionale

Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monument

cuv\ntul care weceanalizeaz`

mama natur` tat`l alcoolic

Romnia. Mici fragmente de neant.

reportaj cu ]ara de g\t

Din ]\n]ar arm`

Atacul de la CAP Center

Eu s\nt MIG, tu f`-m` moale

Ethos, Porthos [i Aramis

Inspectorii de la Oficiul pentru Pr`duirea Comerciantului

Denun]`torul sun` \ntotdeauna de 33 de ori

Povestea porcului (IV)

Gabriel Resources Gold Corporation otr`ve[te site-urile din Ro[ia Montan`

Marius Tu[` Show

ministerul p`rerii na]ionale

Scrisoare deschis` cu drujba

Nu exist` p`rere f`r` usc`turi

Domnule Ion Iliescu, nea Nelule

MANGLA CUM LAUDE

Marius Dr`ghici recit` pentru dumneavoastr`:

V`mii Romne i cam iese Bor[ul pe nas

Cine tr`deaz` Alian]a la Constan]a

Nepoata lui Rus distruge turismul cu binecuvntarea partidului

codrul bunelor maniere

Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

Cornel Ivanciuc, de draci, fumeaz` pachet de la pachet fiindc`

|n aten]ia lemnului din capul pre[edintelui Iliescu

CSM, prins cu corup]ia mic`

|n aten]ia lemnului din gura pre[edintelui Iliescu

Cine (mafia) ne taie copacii ]`rii [i de ce (pentru bani la partid)

MONDENII VECHI {I NOI

muzeul figuran]ilor de cear`