Sunteți pe pagina 1din 22

31 august 6 septembrie 2004 Anul XIV nr. 35 (664) 31 august 6 septembrie 2004 24 de pagini 15.

000 lei

A[chia nu sare departe de unchi:

Nepoata lui Ioan Rus, datorie ne-a produs!


s ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e

Fiind prim-secretari, p`duri despropriet`ream

Codrule, codru]ule, ce mai faci, m`i, drag`, m`i?


F
ostul prim-secretar Ion Iliescu s-a trezit \ntr-o diminea]` a anului 2004, a v`zut c` afar` este cald [i este PSD, [i-a pus basca pe cap [i a rostit: Am f`cut aceast` prostie istoric` cu \mpropriet`rirea. P`durile ]`rii s-au \ntors acas` din pribegia comunist`, \n loc s` stea s` le pr`duiasc` partidul. Slugile PSD-ului din Romsilva se retrag din p`dure \n Parlament. Dup` ce au furat ca-n codru, se preg`tesc de odihn` [i tratament contra eventualelor urm`ri. Despre ei [i despre mafia de partid a lemnului, care taie p`durea masiv [i o trimite la produs \n str`in`tate, citi]i \n

pionaj, crim`, teroare? Aiurea! Nimic din toate astea cazul nepoatei lui Ioan Rus e c\t se poate de banal: telefoane, crime, pardon, telefoane, insisten]e, rug`min]i, crime, pardon, trafic de influen]`, iar telefoane, insisten]e etc., etc. Cum a ajuns Ioana Rus, nepoata fostului ministru de Interne, s` se \nfig` \ntr-un post baban la Bruxelles trec\nd prin Londra, Dan Ghibernea [i ajung\nd, \n fine, la Misiunea Permanent` a Romniei pe l\ng` UE, citi]i \n

Pagina 13

Pagina 12

|nc\ntat de b`ie]ii lui, Ion Iliescu sprijin`

SPPortul de performan]`
Regret nespus c` b`ie]ii mei, sepepi[tii, l-au cotonogit pe respectivul [ofer de Trabant din cauz` c` mergea prea \ncet. Z`u c` nu-mi dau seama cum a fost posibil. Trabantul a fost o bijuterie a mecanicii socialiste [i nu merita o asemenea campanie murdar`.

Ion Iliescu, un erou al clasei mu[chitoare, un pre[edinte pentru lini[tea lui, cu pumnii lor, pe din]ii no[tri

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE


|n definitiv, ce-i a[a de greu s` fii prim-ministru? Mie, de exemplu, dac` e s-o spun p-aia dreapt`, nu-mi lipsesc dec\t patru case din cele [apte [i colec]ia de tablouri, c` banii din str`in`tate nici chiar N`stase nu i-a avut de la \nceput.

Anun] foarte important NN


Conform Regulamentului B`ncii Na]ionale a Romniei 2/2004, \ncep\nd cu data de 01.09.2004, coordonatele bancare ale SC Academia Ca]avencu SA s\nt: cont ROL: RO30 CBIT 4220 1029 3200 1000 cont USD: RO93 CBIT 4220 1029 3200 2000
Senatul A.C.

Brfe, [menuri, [u[anele


butuci. Ei bine, acest [irag de rateuri \ntr-un singur individ a fost numit \n februarie directorul societ`]ii Nitramonia din F`g`ra[, unde se fabric` dinamita. Cnd o s` auzi]i c` Nitramonia a s`rit \n aer, s` [ti]i c` Tob` [i-a atins obiectivul. Dac` n-o s` sar`, \nseamn` c` Tob` risc` s`-[i rateze misiunea. Revista de front Romnia Mare a fost f`cut` cu un fond de 500.000 de m`rci germane, \n 1990. Banii au fost dona]i de un patriot romn cu trese de crti]`, fa]` de maior [i miros de conserv` stricat`. Banii au fost sco[i dintr-un cont al serviciilor secrete, destinat finan]`rii publica]iilor romne[ti din str`in`tate, menite s` intoxice opinia public` cu privire la ororile din Romnia. Cum cea mai sever` problem` a frontului emanat dup` revolu]ie a fost opozi]ia, Petre Roman, na[ul Romniei Mari, a considerat c`: Este bine s` destin`m aceste fonduri speciale constituirii unui front de opinie care s` contracareze ac]iunile subversive ale opozi]iei. Anca Alexandrescu, fosta so]ie a lui Dan Andronic, dar mai ales fiica mult prea celebrului ziarist de ograd` Horia Alexandrescu, este noul [ef de birou de pres` al guvernului. |nl`turnd-o pe mai vechea membr` de partid Dorina Mih`ilescu, Ancu]a a devenit una dintre apropiatele (s-ar putea spune chiar intimele) premierului N`stase. Dorina Mih`ilescu a fost expediat` f`r` nici o explica]ie [i \n mare grab` la sediul central al

A[ez`m\ntul cultural

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI)


R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Marius BOR}EA Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Doru COSTEA Trebi juridice: R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Secretar general de redac]ie: Gabr e DROGEANU Gabriiell DROGEANU Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Octav MARDALE Redactor artistic: Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA M ha BURCEA Miihaii BURCEA (documentarist) Alexandru C~UTI{, Alexandru Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru DU}U Dan e GOACE C`t` n DU}U,, Daniiell GOACE,, C`t`lliin MATE A exandru V~RZARU MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

Veste proast` pentru micii [mecheri de cartier, proxene]ii de doi bani sau b`t`u[ii de 80 de kile din Cluj: Nicu Ghear` se extinde cu biznisul n ora[ul de pe Some[. {i cnd spunem biznis, nu ne referim la complexul bar-discotec` pe care are de gnd s` l inaugureze n maximum un an la Cluj, dup` modelul Space. Ci ne referim la o extindere mai de ansamblu, dac` ne n]elege]i, cu c`]el [i purcel, adic` cu mai tot domeniul de activitate al acestuia: produc`toare mascate n agen]ie de manechine, f`in` de gru cu gust de coca, fn proasp`t cosit cu miros dulciu de marijuana [i zeam` din fructe de heroin`. S` nu se culce pe o ureche crcota[ii de la Crim` Organizat`: chiar dac` e plecat \n Spania din cauza escalad`rii dosarului Cocaina, oamenii lui Nicu din urbea transilvan` lucreaz` de zor. Tot ofi]erilor din IGP le mai vindem un pont: dac` nu se gr`besc s` l acuze oficial pe Ghear` [i s` cear` mandat interna]ional pe numele lui, s-ar putea s` nu mai aib` pe cine ancheta. Ghear` s-a certat r`u de tot cu Nureydin Beynur care l caut` acum s` l mpace. Dac` n]elege]i ce vrem s` spunem. Francisc Tob` este ofi]er inginer ratat, terorist ratat la Sibiu, deputat PDSR ratat, pre[edinte ratat al Federa]iei Romne de Karate, [ef ratat pe probleme de securitate al lui N`stase, \n perioada opozi]iei PDSR, [i director ratat al societ`]ii Aerofina, pe care a pus-o pe

NN

C`lin Popescu T`riceanu, un fost ministru care viseaz` s` ajung` fost prim-ministru
PSD. Noul PSD promovat de premier este plin de venetici, apropia]i de biznisul [i gndirea fanariotului candidat la divan. Str`daniile Anc`i nu se opresc aici, urm`torul vizat fiind pre[edintele TVR, post \n care fiica l-ar vrea pe t`ticu. Rela]ia dintre Theodor Stolojan [i Raluca T`t`rcan (cea care a avut ideea cu scrisoarea portarului PNL) a luat sfr[it. Cel pu]in pe perioada campaniei electorale. Informat c` securi[tii din PRM \l urm`resc pas cu pas, Stolojan este \nso]it de dou` ma[ini de escort` ce-i fac \n permanen]` contrafilaj. C`lin Popescu T`riceanu se viseaz` premier al Romniei, \n ciuda declara]iei date de pre[edintele PNL cum c` premier nu va fi unul dintre fo[tii mini[tri CDR. T`riceanu \ncearc` s`-[i mobilizeze colegii din partid pentru a negocia \n cadrul comisiei de strategie din A.D.A. o \n]elegere ct mai avantajoas` pentru el. T`riceanu, fost ministru al Industriilor \n guvernul Ciorbea, este chiar dispus s` cedeze PD-ului viitoarele posturi de ministru al Industriilor [i al Finan]elor, ce revin prin algoritm PNL-ului, pentru cel de premier. Interesant este c` [edin]ele de strategie A.D.A. se ]in la hotelul Marriott, al c`rui manager este bunul prieten al lui Viorel Hrebenciuc, Fahti Taher. Cum ar veni, se cam aude ce se discut` acolo. Schimbare de strategie la PSD. Ini]ial, la masa prezidiului de la ultimul Congres erau numai ciraci ai premierului. Au mai ap`rut \ns`, \n urma unei nop]i de negociere, trei persoane grele: Mircea Geoan`, candidatul pentru func]ia de premier, Dan Ioan Popescu, a c`rui for]` [i contribu]ie financiar` nu pot fi ignorate nici m`car de c`tre americani, [i Miron Mitrea, patronul spiritual al Moldovei de Sud [i al Dobrogei. A[adar, PSD-ul a fost criptoreformat. Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

NN

NNN

NN

NNN

Bula demnitarului
CATEGORIA

Sorin AXINTE Marketing Director: Sorin AXINTE axu@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Promotion Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro Ioana Ingrid WEINERICH Traffic: Ioana Ingrid WEINERICH ioana@catavencu.ro Cristian Coordonator distribu]ie: Cristian DOMN }EANU DOMNII}EANU cristi@catavencu.ro 2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu sales manager 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro Raluca Mohora Raluca Mohora senior sales DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 3, Bucure[ti Sector 3, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`
Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

RA}IUNI DE STAT DEGEABA

manager

Dumitru Prunariu (ambasadorul Romniei \n Federa]ia Rus`): Pre[edintele Putin, care se afla la odihn` la Soci, [i-a \ntrerupt activitatea acolo [i s-a \ntors la Moscova. tase va fi nominalizat la pre[edin]ie, av\nd \n spate tot partiCATEGORIA dul, [i s\nt convins c`, odat` GIC~ CONTROL invitat s` revin` \n partid, [i Ion Ionel Bl`nculescu (minis- Iliescu va fi \n spatele lui. trul Controlului): Eu, Bl`nculescu, ministrul Controlului, v` CATEGORIA garantez c` acesta este adev`- PARANTEZELE rul: s\ntem un partid social-de- DIN APRILIE mocrat... Avea dreptate pre[eMiron Mitrea (vicepre[edintele N`stase, am luptat patru dinte PSD): S\nt un vicepre[eani \n sala motoarelor, lupt`m dinte pus \ntre paranteze, cum pentru muncitorii de la Rovi- s\nt to]i vicepre[edin]ii partidunari, pentru ]`rani, pentru oa- lui. Eu [i din paranteze [tiu s` meni. (...) Nu m` adresez elec- fiu activ. toratului din Bucure[ti, ci oaCATEGORIA

Iar aici o s` fie al treilea tronson al autostr`zii Bra[ov-Bor[, numai c` un cet`]ean ne \mpiedic` s` construim autostrada pentru c` nu menilor din Bucure[ti. bam: p\n` unde merge vrea s`-[i v\nd` p`m\ntul pe care se va construi aceasputerea noastr`? ta. Cet`]eanul se nume[te, hopaa, M. Mitrea [i, al dracuCATEGORIA PRE{EDIN}IE lui, cere 10 milioane de dolari pentru 3 metri p`tra]i. CATEGORIA CAPUL PLECAT |N GRUP Domnilor, eu zic c` nenorocitul ne-a prins la \ngheDE-ACAS~ CU PERVERSIUNI suial` [i propun s`-i d`m poate chiar de dou` Miron Mitrea (ministrul SABIA NU-L TAIE ori suma, ca s` fim siguri, s` nu se Transporturilor): Adrian N`sIonel Olteanu (deputat r`zg\ndeasc`.
PSD): Dac` adev`rul nu e liber, libertatea nu e adev`rat`.
CATEGORIA

PROPRIETATEA D~UNEAZ~ GRAV S~N~T~}II


Ion Iliescu (pre[edintele Romniei): Am f`cut aceast` prostie istoric` cu \mpropriet`ririle (...) O fi el proprietar, dar nu poate el s` taie p`durea a[a cum \l taie capul.
CATEGORIA

Marko Bela (pre[edinte Mircea Ursache (pre[edin- UDMR): Dup` p`rerea mea, te PSD Bucure[ti): St`team a- alian]ele postelectorale se vor sear` t\rziu cu colegii mei din Bi- face la o dat` postelectoral`. roul de Coordonare [i ne \ntre|ntunericitul

HAMLET IT BE

ALIAN}E PROSTELECTORALE
Miron Mitrea, ministrul Transporturilor paralizate, al Locuin]elor demolate [i al Catastrofelor publice

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro


marius.bortea@catavencu.ro

unora le place jaful

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

On]anu [i Agathon au vndut propriet`]i publice lui Burebista [i fra]ilor P`unescu


La \nceput a fost Burebista
El a fost cel mai viteaz [i drept dintre traci. Herodot zice c` tracii erau be]ivi, lene[i [i \[i vindeau copiii. Propozi]ia a fost cenzurat` din cartea de istorie a romnilor, care au ciugulit de la Herodot atta ct le-a c`zut bine la linguric`. De treaz ce era, Burebista a t`iat \ntr-o zi toate viile geto-dacilor. Geto-dacii erau be]ivi, b`nuitori, scunzi [i mistici. Ei l-au suspectat pe Burebista c` i-a l`sat \n criz` de [pri] [i i-au dat omorul. Apoi a venit geto-dacul de afaceri Virgil Romeo T`n`sescu, care l-a reabilitat pe Burebista [i a botezat cu numele regelui dou` restaurante, \n care se matole[te tot ce a r`mas neb`ut de pe vremea c`peteniei geto-dace. Cele dou` Burebiste au specific na]ional. O Burebist` a lui T`n`sescu s-a mutat cu contract de \nchiriere la parterul [i subsolul Centrului de proiecte culturale al municipiului Bucure[ti, numit \n continuare casa ArCuB, din Bati[tei 14, fosta cas` a prieteniei romno-sovietice, \n locul clubului grecului Manos, care [i-a pl`tit chiria la calendele grece[ti. Grecii sunt cei mai [mecheri eleni dintre ionieni. Chiria pl`tit` de T`n`sescu administra]iei ArCuB a fost fixat` la 3.060 de parai pe lun`. Banii au fost v`zu]i la hramul Sfntului-a[teapt`, care cade a doua zi dup` Pa[tele cailor. uitat un am`nunt capital, T`n`sescu a pus mna pe telefon [i l-a sunat pe On]anu, care a pus mna pe telefon [i a sunat la CGMB, r`cnind c` a uitat un am`nunt capital. CGMB s-a adunat \n p`r [i a completat lista de loca]ii scoase la mezat cu noi loca]ii scoase la mezat, \ntre care apare [i Burebista. T`n`sescu este cel mai tipic om de afaceri dintre Carpa]i, Dun`re [i Mare. |n acest spa]iu convie]uiesc armonios Gargaragiii, Gugumanii, Miticii, Papugiii, Parlagiii, Prdalnicii, Pr]ii, Pra[c`ii, {ire]ii, {mecherii, {napanii, {per]arii [i {pringarii. Genomul lui foarte amestecat este o hart` a sngelui tuturor acestor triburi autohtone. T`n`sescu este foarte credincios [i se \nchin` zei]ei Dam[paga, ale c`rei altare se z`resc \n orice oficiu de stat, z`ri-le-ar moartea. On]anu este foarte credincios [i se \nchin` zei]ei Luam[paga, ale c`rei altare se z`resc \n orice institu]ie de stat, lua-le-ar moartea.

Vre]i s` spune]i c` n-am realiz`ri ca primar? Acesta este blidul cu care mi-am \nceput mandatul din 2000. Vede]i ce gol era? Iar acum, dac` pofti]i la mine acas`, am un \ntreg muzeu.

Proverb pedist local: prinde liberalul, scoate-i votul


Alian]a PNL-PD se ndreapt` spre ob[tescul sf\r[it, nainte de vreme. Treaba asta o sus]in chiar persoane bine informate din s\nul c`ldu] al alia]ilor, culca]i prea devreme pe laurii victoriei de la locale. n aproape toate localit`]ile hunedorene, la nivel de organiza]ii locale, liberalii [i democra]ii nu se au ca fra]ii. Liderii PNL [i PD de la jude] au pierdut total fr\iele bunei n]elegeri [i nu mai vor s` le g`seasc`. Cei care au turnat la noi s\nt gata s` dea [i n scris c` Alian]a, n Hunedoara, mai st` n picioare doar datorit` liderilor de la centru, care trimit ordine [i recomand`ri c`lduroase de la Bucure[ti. Ca s` ne crede]i pe cuv\nt, v` spunem c` tocmai la Simeria, n Consiliul Local, unde pre[edintele PD Hunedoara, Gheorghe Pogea, este director la Marmosim (firma viitorului premier, Adriean Videanu), democra]ii voteaz` cu s\rg mpotriva colegilor liberali care au c\[tigat n iunie Prim`ria. Deci, chiar sub nasul liderului Alian]ei D.A. (jum`tatea PD), [oarecii democra]i fur` ca[cavalul de sub nasul pisicii liberale.

S` trecem la subiect, fir-ar ale naibii


de zei]e: On]anu i-a vndut \n luna mai 2004, lui T`n`sescu, spa]iul din casa ArCuB cu 143.990 de euro, care se vor achita \n trei ani, cu un avans de 1.470.000.000 de lei achitat. De aici [i pn` la a vorbi \n clar despre un nesfr[it cortegiu de mn`rii n-au mai r`mas dect frazele urm`toare. Contractul de vnzare/cump`rare dintre On]anu [i T`n`sescu este p`lit de nulitate, din urm`toarele considerente: a) la contractul cu pricina, vnz`torul nu este CGMB, reprezentat de On]anul de sector, ci Consiliul Local al Prim`riei sectorului 2, reprezentat de Neculai On]anu primar, Petre Chiric` pre[edintele Comisiei pentru vnzarea spa]iilor comerciale [i Toma {utru secretarul prim`riei; b) Consiliul Local n-a avut niciodat` \n proprietate sau administrare un spa]iu al c`rui proprietar este CGMB; c) On]anul Local nu poate vinde cu de la sine putere [i \n nume propriu ceva ce nu-i apar]ine [i ceva la care n-a visat s` posede nici moa[`-sa cu ochiul de sticl`, respectiv restaurantul regelui Burebista.

Portretul-robot prinde via]`


Neculai On]anu, prietenul Fra]ilor P`unescu, un pesedist ini]iat \n prim`rii financiare
a se l`sa abuzat`. C` [i puterea tot fiin]` este, care tr`ie[te laolalt` cu omul, ce mama dracului! Or, la data aceea, administra]ia ArCuB, reprezentat` de directorul Nicolae Scarlat, nici nu visa c` deasupra capului ei se joac` ielele, danseaz` zmeii [i chicotesc dracii. Or, directorul Scarlat a fost pus \n fa]a faptului \mplinit, la cteva luni bune dup` ce diabolica tranzac]ie se \ncheiase deja. tului, filiala de sector, adic` \n contul vnz`torului de fapt [i nu de drept, care este, repet`m, CGMB. Iar redeven]a terenului, care apar]ine domeniului public, a fost fixat` de On]anu la 80 de euroi, care se va pl`ti vreme de 49 de ani, tot \n contul On]anului Local. {i acum, ciuli]i urechile la maximum: contractul de concesiune asupra terenului poart` num`rul 02 [i este datat la 1 iunie 2004. Adic` la dou` zile dup` \nregistrarea contractului de vnzare/ cump`rare pe care se bazeaz` [i la o distan]` de 80 de numere fa]` de cel \nregistrat cu ocazia tranzac]iei. Cineva se joac` cu nervii societ`]ii civile [i pe banii publici, dar a \ntins coarda la maximum. Cineva ne ia de fraieri [i \ncearc` s` ne duc` cu pre[ul, cum c` pre]ul corect al unui spa]iu de aproape 500 de metri p`tra]i, situat \n buricul trgului, ar fi fost de numai 143.990 de euroi. Mai ales c` totul s-a f`cut aparent \n prip`, dar cu o precizie de-a dreptul matematic`, \n exact s`pt`mna de dinaintea alegerilor locale, ale c`ror costuri reale sunt departe \nc` de a fi evaluate. Ba mai mult dect att, o diferen]` pl`tit` de cump`r`tor peste valoarea celei din documente poate \nc`pea \n mai multe buzunare, \n func]ie de rangul lor \n ierarhia de partid.
Pentru guvernarea la perete a unui guvern al Alian]ei D.A., mai-marii ei s-au gndit s` fac` un portret-robot al viitorului premier, portret ale c`rui tr`s`turi s\nt, v` reamintim, urm`toarele: pn`-n 45 de ani, cu studii afar` [i cu experien]` de conducere ntr-o multina]ional`. Am stat noi, am r`sfoit dosarele [i nu prea ne-au ie[it multe rezultate: Mi[u Negri]oiu, fost pe afar`, ntr-o pozi]ie de vrf la o banc` interna]ional`, a cam dep`[it vrsta. Tot n zona bancar`, Dan Pascariu nu merge, pe tot felul de alte criterii interne. Deocamdat` nu am depistat dect un singur candidat care corespunde sut` la sut`: are studii n str`in`tate, lucreaz` la o celebr` multina]ional`, are n jur de patruzeci de ani [i a fost unul dintre apropia]ii lui Coposu. A[adar, portretul cu pricina nu a fost f`cut numai pentru a descuraja veleitarii, ci [i pentru a depista tehnocra]ii.

Casa ArCuB, construit` \n perioada


interbelic` \n stil Art Deco de Prim`ria Bucure[tilor, a fost destinat` func]ionarilor ei [i a revenit \n proprietatea Consiliului General al Municipiului Bucure[ti, numit \n continuare CGMB, printr-o Hot`rre de Guvern din 1997, dup` o odisee noroioas`, \n care a trecut prin ghearele mai multor st`pni, inclusiv tentaculele Regiei autonome a protocolului de stat. |n 2003, CGMB a dispus vnzarea spa]iilor aflate \n patrimoniul Municipiului. Dac` vi se pare digerabil, afla]i c` dispozi]ia aplic` printr-o Hot`rre de Guvern prevederile Legii 550 din 2002. Primarii de sectoare au fost \mputernici]i s` semneze contractele de vnzare/cump`rare, pentru [i \n numele Municipiului Bucure[ti. Lista imobilelor scoase la mezat a fost publicat` pe site-ul oficial al Prim`riei. Din ea lipsea orice referire la casa ArCuB, din strada Bati[tei 14, respectiv la loca]ia \nchiriat` restaurantului Burebista.

Iar cnd era prea trziu,


directorul Scarlat a mai aflat c` On]anu i-a vndut lui T`n`sescu nu 360 de metri, ci 472. Adic` cu o treime mai mult dect suprafa]a \nchiriat` ini]ial [i pentru care CGMB a aprobat vnzarea. Or, Legea 550 zice c` vnzarea prin negociere direct` se face numai pentru spa]iile pe care prestatorii de servicii le folosesc \n baza unui contract de \nchiriere. Or, \n acest caz s-a \nc`lcat pentru a doua oar` legea, [i cineva se vrea cu tot dinadinsul la pu[c`rie, [i fi]i siguri c` pe mine nu m` cheam` On]anu [i c` \n acest moment am cu totul alt` treab`. Iar cu privire la pre]ul vnz`rii lui Burebista, cineva a c`lcat din nou pe bec [i cere cu insisten]` s` fie internat la mititica.

Suntem tare curio[i ce-o zice B`sescu


despre maniera \n care On]anu joac` tontoroiul cu bunuri aflate \n patrimoniul CGMB. Ardem de ner`bdare s` afl`m dac` B`sescu [tie de felul \n care a votat CGMB vnzarea spa]iilor, de mn`riile f`cute de On]anu, de jongleriile Consiliului Local [i de valoarea tranzac]iei. {i, mai mult dect orice, ne intereseaz` cel mai tare s` [tim ce p`rere are B`sescu de faptul c` societatea Intercontinental, a fra]ilor P`unescu, de]ine titlul de proprietate asupra terenului de 948 de metri p`tra]i, de lng` casa ArCuB, [i dat \n administrare acestei institu]ii. Titlul a fost eliberat \n anul 2002 de ministrul Agathon, prin Ministerul Turismului. Asta \n timp ce proprietarul de drept al terenului este acela[i Consiliu, muls la dou` capete de hidra PSD. Cornel IVANCIUC

Ca atare, o s`-i potrivim \n frez`

Solomon e mai mult [mecher dect n]elept


Nu e vorba de biblicul Solomon, ci de primarul cu acela[i nume din Craiova, care a semnat [i a promovat un proiect prin care concesioneaz` so]iei sale, din domeniul public, o suprafa]` de aproape 60 de metri p`tra]i din zona zero a ora[ului. Respectivul spa]iu se adaug` unei alte buc`]i primite de la primarul Bulucea. Destina]ia acestui teren concesionat este o teras` comercial`, iar adev`ratul beneficiar este Ibrahim Haief Hasan, un oltean de dat` mai recent`! Probabil c` Solomon e [i pu]in n]elept [i s-a gndit c` m`g`riile trebuie f`cute la nceput de mandat, c` pn` peste patru ani lumea le uit`!

|ncepnd de aici, intr`m \n raza


de ac]iune a Prim`riei sectorului 2, \n fruncea c`reia a recidivat, \n urma alegerilor locale din iunie curent, primarul Neculai On]anu. On]anu este un trac f`los, uituc [i misogin. El a zdrobit-o f`r` mil` \n competi]ia electoral` pe geto-daca Anca Boagiu. Cnd [i-a dat seama c` On]anu a

o direct` n`prasnic`, inspirat` din articolul 948, coroborat cu articolul 954 din Codul Civil, care zice c` o asemenea eroare produce nulitatea oric`rui contract, deoarece, aten]ie m`rit`: persoana vnz`torului [i capacitatea acestuia de a vinde sunt esen]iale \ntr-un contract de vnzare/ cump`rare. Or, esen]a filozofiei lui On]anu este aceea de a se u[ura \mpr`[tiat pe orice \nscris oficial, text de lege organic` sau anorganic`. Or, esen]a mi[c`rii lui este s` p`streze puterea prin orice mijloace, indiferent de consecin]e, [i s` abuzeze de putere din scrie c` pre]ul va fi achitat \n orice pozi]ie [i indiferent de re- contul Consiliului Local al sectozervele sau disponibilit`]ile ei de rului 2, deschis la Trezoreria Sta-

Toate datele din teren au tras


perdeaua la o parte [i au l`sat s` se \ntrevad` c`, \n timpul tranzac]iei de vnzare/cump`rare, T`n`sescu s-a rugat zei]ei Dam[paga, iar On]anu, zei]ei Luam[paga. Pre]ul real al unui asemenea spa]iu, sus]in exper]ii \n domeniu, poate ajunge \n mod onorabil la 1.500.000 de euroi, iar \n urma unor negocieri la snge, la chiar 2 milioane. A[a c` nu credem c` On]anu ar mai avea motive s` sar` \n sus dac` o s`-i punem nevinovata \ntrebare: domnule primar, unde a]i ascuns diferen]a de 1.400.000 de euroi?

|n contractul de vnzare/cump`rare

f i n c`
Platon [i Aristotel, oltena[i ca H`s`nel

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

BOGDAN HOSSU: Oh, oh, oh, privatizaaaarea mea!!!


Se poveste[te c` PSD-ul, N`stase [i sluga lor, Mu[etescu, au lichidat privatizarea Romniei. E o poveste pe care guvernul ne-a servit-o termin\nd cu scosul la mezat al \ntreprinderilor, omor\nd APAPS-ul [i trec\nd la AVAS problemele, procesele, nepl`]ile. Am f`cut un bilan] al acestui fenomen traumatizant cu Bogdan Hossu, liderul Cartelului Alfa. De ce cu el? Sindicatul este locul unde se aud clar personaje dubioase [i se v`d curat acte celebre. De 14 ani de mega-[mecherii, de mari inginerii financiare. Le mul]umim [menarilor mici [i mari care au f`cut din acest interviu unul senza]ional.

Politica are doctrina banului

Reporter: Ce a \nsemnat privatizarea la romni? Bogdan Hossu: Privatizarea \n ]ara noastr` a fost un comisionariat mai mult sau mai pu]in eficient pentru anumite structuri [i interese, \n sensul \n care toate \ncerc`rile de privatizare, dac` le lu`m en gros, fiindc` s\nt [i excep]ii, nu au urmat o strategie de eficientizare a \ntreprinderilor, ci o trecere a averii \ntregului popor spre nomenclatura comunist` de rang doi sau trei. Problema privatiz`rii este c`, de[i s-a schimbat de vreo patru ori mecanismul de privatizare, ultimul fiind mecanismul de privatizare pe un euro, de fapt, ritmul privatiz`rii a fost tot timpul lent, fiindc` s-a dorit ca grupurile de interese s` beneficieze \ntr-o form` sau alta de avantaje. Rep.: Cum s-au g`sit aceste grupuri de interese ? B.H.: Investitorii f`ceau parte din g`[ti vechi [i noi, dar cu oameni vechi. Identificarea se f`cea de c`tre cei numi]i \n func]ii de decizie, de la FPS la APAPS. Func]iile erau luate pe criterii politice. PSDR-ul identifica. CDR-ul, [i el. Asta nu \nseamn` \ns` c` dac` PSDR sau PSD era la putere nu avantaja [i pe unii din opozi]ie. Cu regret am descoperit c` \n politic` nu exist` dec\t o mafie, care nu Primii patru ani de PSD are coloratur` politic`, ci un interes coRep.: Cum a fost cu Roman [i PDSRmun. Se [tiau pe prietenie, uitau de doc- ul? trin`. Conta subevaluarea oric`rei \ntreB.H.: P`i, atunci s-au f`cut minunile prinderi. din agricultur`. S` nu uit`m de cooperative. Erau vreo sut` de vaci, s` zicem, trei sute de atelaje. S-a urm`rit ca aceast` Bulg`re de z`pad` zestre s` fie devalorizat`. Rezultatele se [i albire de bani vedeau pe pia]`: vaca se vindea sub costul oaselor. A[a s-au v\ndut IAS-uri, CAPRep.: Cum func]ioneaz`? B.H.: P`i, de obicei, s\nt fra]i. {i merg uri, s-au pus \n cui ferme de animale. pe [mecheria numit` bulg`re de z`- Apoi, strategia lor a mers pe loca]ii. Se pad`. Luau o \ntreprindere pe credit, d`deau repede spa]ii comerciale imporadic` cu rate [i \mprumut bancar, o re- tante \n toate ora[ele. Era avantajul

puneau ca gaj pentru un nou credit, de[i aveau rate nepl`tite, cu creditul nou luau o nou` \ntreprindere. A[a cunoa[tem persoane care au ajuns la vreo treizeci-patruzeci de \ntreprinderi luate cu japca. Rep.: Bun, dar cu \ntreprinderile astea ce se \nt\mpla? B.H.: Ei [i-au ales oameni ca [i ei. Ei au creat avoca]i, manageri, [menari care aveau competen]` pe acest tip de sisteme [i strategii ilegale. Ei [i managerii au ajutat la sistemul de albire a unor bani. Ei le-au luat, s` spunem, pe o sut` de lei, le-au v\ndut ca fier vechi sau ca afacere imobiliar`, adic` v\nzare de terenuri [i cl`diri, [i astfel au pl`tit datoria c`tre stat. Astfel au albit banii, au devenit oameni de afaceri importan]i [i foarte corec]i. S` nu uit`m de IMGB, v\ndut cu 500.000 de dolari, iar privatul a luat un milion de dolari numai pe casa de cultur`. Putem discuta aici [i de o \ntreprindere din viticultur`, de la Foc[ani, care avea \n stoc 2.000.000 de litri de vin, a fost cump`rat` pe credit. Dup` doi ani de v\ndut tot vinul [i parte din terenuri, investitorul a returnat \ntreprinderea la FPS [i a dat \n judecat` FPS-ul c` i-au dat o \ntreprindere deficitar`. Judec`toria i-a dat dreptate, pun\nd la plat` FPS-ul cam de dou` ori [i jum`tate mai mult dec\t valoarea de la predare.

imediat imobiliar. Tot atunci au \nceput [mecheriile \n hoteluri, restaurante. Ce a r`mas, cam 20%, resturi, s-a rezolvat prin minunatele licita]ii ale lui Agathon. Mamaia este a PSD-ului Maz`re. Probabil, ridicarea Mam`ii tot pe baza unei viitoare specula]ii imobiliare se bazeaz`. S` nu uit`m c` \n Mamaia apartamentul este 70.000 de euro bucata. Rep.: De balneoclimaterice ce ne pute]i spune ? B.H.: B`ile Herculane s-au v\ndut la fel. |n Covasna a luat [i Verestoy ceva balneo. Dar ingineriile acestea nu au adus un standard mai ridicat, fiindc` nu era nici un interes. |n turism, ce a devenit rentabil este agroturismul, unde oamenii au investit propriii bani [i propria lor munc`.

Ne-am f`cut televiziune, ne-am f`cut partid [i, dac` ne enerv`m, ne facem [i sindicat!

Mandatul Constantinescu
Rep.: C\t de bun a fost Constantinescu? B.H.: P`i, Conven]ia r`m\n\nd cu \ntreprinderile mari, erau obliga]i s` urneasc` marea privatizare. |nt\i s-au pus pe liste negre. Nu se [tia num`rul \ntreprinderilor niciodat`. Singurul lucru pozitiv a fost pe la mijlocul lui 97, c\nd s-a creat o comisie care s` analizeze punctual \ntreprinderile. 18 s-au redresat complet. Ceea ce a fost evident era c` politicul, guvernul nu [tia situa]ia din teritoriu. Nu existau baze reale de date privind \ntreprinderile. La fel e [i acum. Erau interesa]i doar punctual. Ca s` se v\nd` la licita]ie, se aranja caietul de sarcini ca s` corespund` prin selec]ie unui anume investitor. Au \ncercat s` dea lovituri mari, dar cu contracte proaste [i pu]in succes. Au \ncercat corectarea sistemului bancar, ceea ce a adus o groaz` de datorii publice. O sut` de mii de miliarde, cam trei sferturi din bugetul anual de stat de atunci.

Bogdan Hossu, conduc`tor de opinie, lider de televiziune [i patron de sindicat


se schimba fiscalitatea? Finan]ele constatau c` nu colectau banii din privatiz`ri sau din taxele persoanelor fizice. Bine\n]eles, cum s` po]i colecta din inginerii financiare care mai de care mai creative? Atunci, pui bir mai mare pe umerii investitorilor care pl`tesc corect. Rezultatul ducea la instabilitate. Nu putea exista nici un plan de afaceri. Dar exista o idee fix`: dac` vrei s` faci afaceri \n Romnia, trebuie s` le faci rapid, s` po]i s` recuperezi repede investi]ia. Investitorii erau \n majoritate speculativi. De aceea, s-a dezvoltat lohn-ul, sistem care nu e contribuabil la sistemul na]ional. Exist` pu]ini investitori reali \n chimie, \n construc]ii de ma[ini. S\nt de nivelul sutelor acum. Dar \n 96 erau de ordinul zecilor. Asta se vede acum \n zona aceasta a imobiliarelor. |n Banat, terenurile agricole au fost luate de c`tre italieni pe pre]uri de nimic. Ce se va \nt\mpla la intrarea \n UE? Italienii vor specula simplu. No]iunea de ]`ran a UE nu e aceea[i cu cea a noastr`. Acolo nu se subven]ioneaz` doar la productivitate, ci [i la suprafa]a de teren. }`ranul din Banat vinde pe nimic. Se speculeaz` lipsa de informa]ie.

Ast`zi
Rep.: Ce [mecherii se mai fac azi? B.H.: Azi ? Merg fierul vechi [i imobiliarele. Apoi, s` nu uit`m c` se privatizeaz` re]elele de distribu]ie [i nu exploatarea propriu-zis` \n petrochimie. RADET-ul oare ce cusur are? Rep.: Ce pedeaps` ar merge Iacubovilor, P`une[tilor, Miculilor, Patricilor, Cataramelor? B.H.: Eu a[ face simplu. Eu nu te \ntreb de unde ai bani, ci te \ntreb dac` pe banii `[tia ai pl`tit impozite. S` nu uit`m c` pe evaziune fiscal` au fost prin[i marii criminali. Eugen ISTODOR

Investitori str`ini
Rep.: Ce s-a \nt\mplat cu investitorii str`ini? B.H.: P`i, i-am speriat. Cu tratativele de dinainte, cu birocra]ia, cu reaua voin]` sau cu [paga. Dar dincolo de asta, ai no[tri guvernan]i au venit mereu cu schimbarea sistemului de fiscalitate, niciodat` \n jos, totdeauna \n sus. De ce

Pentru monumentul unei femei monumentale


Motto: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea Elisabeta Rizea

pu]in o dat` \ntr-o sut` de ani, se face un pic de dreptate. Liviu MIHAIU

Dare de seam` asupra chetei na]ionale


Dragi cititori, dragi finan]atori, dup` atta amar de vreme \n care s-au f`cut liste de sus]in`tori intelectuali [i politici, reportaje [i emisiuni la TVR 1, toc[ouri la Antena 1, [tiri la PRO TV, apeluri \n presa de provincie [i central`, discu]ii cu administra]ia local` [i central`, ba chiar mitinguri oficiale cu primarul general al Capitalei [i cu prim-ministrul, \n contul A[ez`mntului Cultural s-a aciuat pentru construc]ia monumentului Elisabeta Rizea suma de 366 de milioane de lei (11.000 $). Asta \n timp ce pentru s`rb`torirea mor]ii domnitorului degrab` v`rs`toriu de snge nevinovat, {tefan Cel Mare, statul nostru a cheltuit peste 100 de miliarde de lei. Din ace[ti bani strn[i din batistele donatorilor no[tri s-au deturnat 150 de milioane de lei pentru renovarea monumentului Haiducii Muscelului (banda anticomunist` din Mun]ii F`g`ra[, Iezer, Leoata pe care Elisabeta Rizea a ajutat-o), bani pe care A[ez`mntul i-a donat spre cuvioas` folosin]` Asocia]iei Fo[tilor De]inu]i Politici din Cmpulung Muscel prin OP 102/11.05.2004. V` informez c` nu ne vom l`sa, chiar dac` va trebui s` a[tept`m schimbarea regimului. Mul]umim tuturor celor care cred c`, cel pu]in o dat` la o sut` de ani, se face un pic de dreptate.

Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monument


N`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[, stra[nica femeie care-[i f`cea cruce cu limba \n cerul gurii \n timpul anchetei a fost arestat` prima dat` \n 1949 [i anchetat` de Securitate pentru c` a sprijinit activ banda terorist` ArsenescuArn`u]oiu. Grupul de partizani, de fapt eroi ai rezisten]ei anticomuniste, supranumit Haiducii Muscelului, ajuta]i de Elisabeta Rizea, so]ul ei Gheorghe [i fiica sa, ct [i de c`tre majoritatea s`tenilor din Nuc[oara (familiile Arn`u]oiu, Jubleanu [i Chirca au fost familii care s-au sacrificat aproape \n \ntregime), a fost fondat de un fost colonel al Armatei Regale, Gheorghe Arsenescu, \mpreun` cu locotenentul Toma Arn`u]oiu, [i a activat \ntre anii 1949-1958 pe versantul sudic al Mun]ilor F`g`ra[, Iezer [i Leaota. To]i lupt`torii, inclusiv comandan]ii acestora, au fost uci[i \n lupte, s-au sinucis sau au fost executa]i de Securitate, ultimii \n anul 1962. Elisabeta Rizea [i so]ul ei au fost aresta]i prima dat` \n 1949, ancheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat` \n 1956, a continuat s`-i ajute pe partizani. Dup` doi ani a fost din nou arestat` [i condamnat` la moarte, pedeaps` comutat` la 25 de ani de munc` silnic`. A fost eliberat` \n 1964 [i a murit \n 2003, dup` ce a fost vizitat` de c`tre Regele Mihai I [i pre[edintele Constantinescu. Urm`ri]i de vorbele sale: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea, \ncerc`m s`-i onor`m aceast` ultim` dorin]`, dar [i pe acele femei care au luptat um`r la um`r cu b`rba]ii lor, uneori cu arma-n mn`, murind \n \nchisoare sau \n mun]i: Arn`u]oiu Lauren]ia, Plop Maria, Chirca Elena, Maria Jubleanu, Tomeci Elisabeta. Monumentul propus s` ia locul statuii lui Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu numai o simpl` statuie a unei femei-simbol al luptei populare \mpotriva comunismului sau un exemplu de verticalitate pentru to]i ziari[tii care trec pe lng` el, ci [i o satisfac]ie profund uman` c`, cel

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

cuv\ntul care weceanalizeaz`


Domnu Iliescu, dac` pentru cotonogirea unui b`rbos pirpiriu, angajat la stat, a fost deja nevoie de doi b`ie]i de-ai dumneavoastr`, eu deduc de aici c` pentru a rezolva restul pleto[ilor s`raci cu studii superioare, care s-au cam \nmul]it din mai 90 \ncoace, nu ave]i destule efective \n SPP. Trebuie s` chema]i minerii, domnule pre[edinte!

Cristian Tudor Popescu, pre[edintele Clubului Romn de Pres`, \ntr-o pozi]ie anti-tres`
C\nd intru \n redac]ie, obi[nuiesc s` \mi aleg c\teva ziare [i s` m` retrag cu ele \n veceu, unde pot s` le citesc \n lini[te. Luni diminea]`, pe tronul pe care stau p\n` [i regii, mi-a trecut o idee prin cap. Oare ce ziare \[i ia cu el Iliescu la toalet`? La ce ziare face constipa]ie pre[edintele [i la care \i merge bine? La ce concluzie am ajuns? Cu siguran]`, Iliescu \[i ia Na]ionalul. Primele zece minute, cele mai teribile, pot fi petrecute citind articolele scurte, de informa]ie, ale Nicoletei Vera, m`ritat` cu pesedistul Gogoncea, [i semianalizele scurte [i la obiect ale lui Bogdan Tiberiu Iacob, care scrie de parc` ar fi PR-ul PSD-ului. Luni, 30 august, titlurile erau menite s` fac` defecarea pre[edintelui c\t mai energic`: ADA a \nceput s` ]ipe din nou c` PSD va fura alegerile, zice Nicoleta Vera, iar B.T.I. \[i asum` titlul Theodor Stolojan [i lupta pentru dep`[irea condi]iei de marionet`. Dup` primele zece minute de lupt` la toalet`, urmeaz` [i pentru pre[edinte o perioad` c\nd lucrurile se mai clarific`, timp de alte zece minute. Atunci, perfect e s` citeasc` Jurnalul Na]ional, \n care Ion Cristoiu are la dispozi]ie o pagin` \ntreag` pentru a spune: Congresul PSD o schimbare spectaculoas` de strategie electoral`. Un editorial din care se \n]elege, pe final, c` Alian]a D.A. e fraier`. Bun Cristoiu, cum le mai zice! Ion Iliescu e la ultimele zece minute, c\nd se instaleaz` calmul [i totul se lini[te[te. Ce-o mai fi luat cu el? Evenimentul zilei? N]! Adev`rul? Poate. Uneori, Adev`rul ]ine cu PSD-ul. Lunea asta \ns`, pre[edintele a f`cut o mare gre[eal`. Apuc` s`-[i arunce ochii pe editorialul lui Cristian Tudor Popescu, B`ie]ii lui Iliescu [i crampele \ncep din nou. Groaznic! B`ie]ii. A[a \i nume[te, cu afec]iune p`rinteasc`, prezidentul Iliescu pe cei doi sepepi[ti care i-au dat picioare \n gur` trabantistului secretar de stat {erban Pretor. Cei doi antropoizi, brute \n uniform` cu creierul scurs \n maxilare, s\nt b`ie]ii lui, ai domnului prezident, c` tot n-are copii. Catastrofa e deplin`. |n disperare de cauz`, pre[edintele trebuie s` caute solu]ii. Repede la Cronica Romn`! Editorialul lui Voncu! Bla-bla-bla cu B\stroe... nu e bine... nu e bine deloc. Pre[edintele r`sfoie[te, r`sfoie[te, ajunge la pagina 5, de politic, [i vede un articol cu poza sa: {eful statului, \n Serbia [i Muntenegru. Uff, m`]`raia s-a mai lini[tit. Cum ziceam, nu cred c` Ion Iliescu recurge vreodat` la Evenimentul zilei. |ns` de vineri, Evenimentul, \ntr-un col] de patoate zvonurile!), aceast` ziarist` plutonier-adjutant a nceput s` fac` [i ea carier` ntr-un an [i ceva ct al]ii ntr-o carier` de c]iva ani! {i, uite-a[a, Marioara a ajuns s` fie trimis` [i pe front, tocmai n Irak, n ]ara conflictelor violente [i a diurnelor babane. Asta n ciuda vechimii [i priceperii unor ziari[ti mai mari n grad [i mai buni la scris. Ei, dar te pui cu farmecul Marioarei? Ea a ars etapele [i a ajuns, peste noapte (oare peste care noapte?), corespondentul special al Trustului de Pres` al MApN n Irak! Desigur, are ea ceva special, fie n particular, fie n, pardon de aluzie, general, dac` a ajuns att de departe!

gin`, nu mai era a[a de negativist. Ap`ruse prima reclam` la PSD! Un individ care aduce vag cu N`stase, un N`stase mai sp`lat, st` pe o scar` rulant` [i d` m\na cu o t\n`r` care urc` pe contrasens. Aici gre[e[te PSDul, care crede c`, prin astfel de imagini, devine mai popular. Mare eroare! Altceva era dac` tipul care sem`na cu N`stase se apleca s` pun` m\na pe fundul vreunei parapante de pe contrasens. Sau pe fundul unuia {tabii din PSD au o mare calitate, poate singura. {tiu s` \nghe]e apele f`r` s` clipeasc`. Cu o excep]ie. Primul lucru care \mi vine \n minte c\nd aud de Gabriel Oprea e faptul c` individul clipe[te des. Trebuie s` fii un fotograf de geniu ca s` \l prinzi \n poz` cu ochii deschi[i. |n Adev`rul de lunea trecut` e o poz` a lui Gabriel Oprea cu ochii deschi[i ferm. Fotograful a fost un maestru. A reu[it s` fac` poza \ntre dou` clipiri ale lui Oprea! |n articolul aferent, Oprea spune: Partidul are oameni ambi]io[i, nu manechine. Aici s\nt sigur c` nu a clipit. Dar la asta? Opozi]ia sufer` ori de c\te ori PSD face o mi[care inspirat`, care \i aduce pe oameni mai aproape de acest partid. Cred c` aici a clipit des [i i-au curs [i lacrimi. Alexandru V~RZARU

canalul

mass-midia n`vodari
q Nu am acordat prea mult` importan]`, de-a lungul anilor, Trustului de Pres` al Armatei, de[i reprezint` un sector puternic [i narmat! Dac` citi]i Observatorul militar, de pild`, v` pute]i minuna cel pu]in de un lucru: pe prima pagin`, oficiosul Armatei are o rubric` de zvonuri! Zvonuri din Armat`, binen]eles! Dar nu cu asta v` re]inem aten]ia. A ajuns n acest trust, la un moment dat, Marioara Catar`u, o persoan` care lucrase, la nceput, la un depozit de ziare al Armatei. Avnd ceva rela]ii ([i nu aplec`m urechea la

q Directorul Radioului public din Re[i]a, Doru Dinu Gl`van, a fost trimis de {euleanu s` transmit` Olimpiada de la Atena, de[i nu are nici o preg`tire \n domeniu. Iar de experien]` nu mai vorbim, pentru c` experien]a lui vine de la emisiunea Via]a satului, unde probabil a [i \nv`]at s` zic` este ora do[p[e \n loc de este ora doi[pe, cum ar zice orice profesionist din Radioul lui {euleanu. Acesta nu este primul cadou pe care i-l fa[e {euleanu lui Gl`van. Este al doilea, dup` [e {eu l-a f`cut director de post, de[i, \n afar` de el, doar femeia de servi[i mai avea studii medii prin Radioul re[i]ean.

Ze]arul Ivan

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

mama natur` tat`l alcoolic


S` [ti]i c` eu n-am avut de la \nceput 25 de pisici. Eu, de fapt, iubesc foarte mult c\inii. |ns` so]ul meu nu-i suport`. A[a c` mi-am luat 100 de [oareci ca s`-l conving c` ne trebuie 25 de pisici. Ei, ce crede]i c` mi-a propus azi-diminea]` ca s` sc`p`m de pisici? S` cump`r`m 34 de c\ini, adic` cu 2 mai mult dec\t doream eu.

Romnia. Mici fragmente de neant.


S\nistru!
Am impresia c` a ap`rut n peisaj o nou` ras` de oameni. Homo Ciupiterus. Am v`zut doi b`ie]i la jum`tatea adolescen]ei care s-au oprit, au ntrebat o domni[oar` ct e ora, apoi au ciupit-o de airbag-uri [i au spart-o la fug`. Nu [tiu, sincer, ce e \n mintea `stora, dar b`nuiesc c` dup` vitez` [i precizie puteam s`-i trimitem la Olimpiad`, c` la proba de biatlon (ciupit [i sprint) luau sigur o medalie de aur sau n cel mai r`u caz se situau pe podium, la sni cu mnere.

reportaj cu ]ara de g\t

Microuzina de pisici
V` da]i seama? Parc` am presim]it c` o s` se \nt\mple ceva, c` eu nu dorm de obicei aici. Aoleu, lua foc tot apartamentul! Ce apartament, pe l\ng` asta, ce m` f`ceam dac` r`m\neam f`r` pisici? Nu dau oricui puii. Nu le dau celor care au mai avut pisici [i le-au pierdut. Nu le dau pui celor care stau la bloc [i \[i las` pisicile pe strad`, fiindc` pot muri c`lcate de ma[ini, pot m\nca otrav` sau [oareci otr`vi]i, pot s` se bat` cu alte pisici [i se r`nesc, pentru c`, [ti]i, c\nd s\nt \n c`lduri, motanii nu mai [tiu de ei. Motanii iubesc cu tot sufletul, uit` de ei. Deci nu dau. A, \n ultimul timp, m-am hot`r\t s` dau totu[i pisici celor care se c`iesc. Dac` i-a murit pisica [i \[i d` seama c` a gre[it, c` nu a avut grij` de ea cum trebuie, [i se c`ie[te, le mai dau.

De azi pe c\ine
Revenim cu am`nunte din troleibuzul 92. A urcat la Calea C`l`ra[ilor un c\ine. Am f`cut un inventar al asem`n`rilor [i deosebirilor dintre el [i unii c`l`tori bipezi. Asem`n`ri: h`h`ia [i mirosea \ngrozitor, dar nu deschidea geamul, nu a compostat bilet [i a stat cu ochii-n patru dup` controlori. Totu[i, vreau s` spun c` deosebirile m` fac s`-l apreciez: nu a urcat prin fa]`, nu m-a c`lcat ca s` prind` loc [i nu a ciupit nici o licean` de fundule].

n universul oamenilor pasiona]i te sim]i cumva straniu. Unul din aceste universuri este al doamnei Aida Preda din Bucure[ti. |n centrul lumii ei st` o pisic`. Albastra de Rusia, cu sc\nteie alb` \n v\rful firului de p`r care d` str`lucirea de m`tase! Miau! Am mirosit a pisic` dou` zile dup` ce am intrat \n sanctuarul felin de la etajul 8 al blocului de l\ng` Bucur Obor. Dou`zeci [i cinci de pisici de ras` \mpart apartamentul cu doamna Preda [i fiul d\nsei. Pisici peste tot. |n sufragerie stau tol`ni]i pe unde apuc` cei 6 motani uria[i, campioni [i supercampioni na]ionali: Faust, Boris, Serghei, Filip, Giuliano [i Ruslan. |n buc`t`rie e s`la[ul a vreo 2 femele cu vreo 6 pui. |n dormitor, alte 4 femele cu restul de 7 pui. Un alt pui a fost v\ndut acum c\teva zile. Fuseser` 26 de suflete pisice[ti.

Din ]\n]ar arm`


Vreau s` v` anun] c`, dac` ave]i de gnd s` trece]i pe la mine, pe la Bistri]a, trebuie s` v` lua]i m`[tile de gaze. Zilele trecute au venit ni[te b`ie]a[i [i au mpr`[tiat ni[te substan]e de-alea toxice, pentru insecte. Au mpu]it scara pe toat` \n`l]imea celor 8 etaje, dar ]n]arii au r`mas s`n`to[i, gra[i, tot mai viguro[i, pe pere]i. Am nceput s` i cunosc pe `ia care m` mu[c` n fiecare noapte [i cred c` am s` adopt vreo doi ca animale de cas`, c` au deja vreo 5 kile fiecare. Vreau s` mul]umesc pe aceast` cale celor de la des]n]`rizare: datorit` lor am g`sit pe cineva s`-mi p`zeasc` apartamentul.

Am f`cut-o de puhoaie
S\mb`t`, din cauza ploii, Constan]a a ajuns o prelungire a M`rii Negre. Poli]ia a \ntors oamenii care voiau s` plece din ora[. Ma[inile de pompieri erau jum`tate \n ap`. |n aceste condi]ii, v` da]i seama c` ascu]itorile Tico abia se mai z`reau. Ca s` fie \n ton cu omul cu ]\n]ari de mai sus, const`n]enii au decis c` e vremea s` scoat` delfinii la plimbare.

Sus, vecinul are pisici. VeciEroina reportajului nostru, o ambi]ioas` \ntreprinz`toare care produce nul vecinului de sus are c\ine. zilnic cantit`]i apreciabile de caz motan Pe palier, mai s\nt doi vecini cu animale. Vecinii cred c` am tic` [i dau medita]ii ca s` pot s` motanilor deveniser` activi. |n- le r`spundeau t\nguitor. doar o pisic`. Oare ce-or s` spu- le \ntre]in. Dar poate la anul o s` cepuse v\nzoleala. O parte voiau s` m` marcheze, al]ii mieunau ie[im pe plus. n` c\nd or s` afle c\te am? Alexandru V~RZARU C\nd am plecat, majoritatea la pisicile de dincolo de u[i care alexvarzaru@yahoo.com Doamna Preda a \nchis balconul. Blocul are balcoane lungi care \nconjoar` tot apartamentul. Undeva la mijloc, doamna Preda a pus o u[`. Cele [ase femele [i cei 6 masculi stau de o Apartamentul e s`r`c`cios, parte [i de alta a u[ii [i miordar ideal pentru pisici. Pe mo- l`ie unii la al]ii. Eu numesc u[a bilele \nalte st` c\te un motan. asta Podul Suspinelor. Motanii s\nt ni[te masculi feM` cost` toat` treaba asta roce care ar vrea s` se \mperecheze tot timpul. Normal, \[i enorm. G\ndi]i-v`! Eu cheltui cu marcheaz` teritoriul regulat. Pe ei 12 milioane de lei pe lun`. to]i pere]ii s\nt pete, semnal\nd Asta \nseamn` hrana, nisipul, diferitele teritorii. Exist` [i o analizele, vitaminele, calciul, de\nt\mplare hazlie: Acum trei parazitarea. Am f`cut un calcul zile, am zis s` vin s` dorm aici, [i m` cost` 144 de milioane de pe canapea. Aproape adormisem lei pe an. Ca s` m` scot, trebuie c\nd aud un zgomot pe televizor. s` v\nd ori 18 pui la 200 de euro, Ce se \nt\mplase? Faust se ur- ori 24 de pui la 150 de euro. case acolo s` \[i marcheze locul Dou` femele au f`tat. Trei or s` [i se scursese stropitur` \n tele- fete \n toamna asta, iar pe ultivizor. A luat foc, a f`cut flam` [i ma o dau la mont` abia la iarn`. era s` se \nt\mple un incendiu. Eu s\nt profesoar` de matema-

Atacul de la CAP Center


Terorismul e greu de \n]eles, pe bune! Am stat s` ne \ntreb`m, dup` ce s`pt`m\na trecut` terori[tii au dobor\t cele dou` avioane Antonov l\ng` Moscova, ce au vrut ei cu asta, pentru c` e evident c` au copiat modelul celor dou` turnuri World Trade Center. Oare au vrut s` intre \n dou` colhozuri gemene? Ossama bin Lenin

Plod Trafford
|ncurajat de pozele cu femei cu copii de pe stadioanele engleze[ti, m-am dus [i eu pe Old Trafford-ul romnesc, pe Steaua adic`. Dup` ce mi-a scuipat unul o repriz` \ntreag` semin]e \n cap, a trebuit s` m` car la bibliotec`, s` beau un clorocalcin cu Red Bull. A[ vrea totu[i s-o contactez pe englezoaica cu copil care-a ap`rut fotografiat` \n Gazeta Sporturilor pe arena Old Trafford [i s-o \ntreb cum reu[e[te ea s` ia un meci \ntreg bostane de lux \n cap f`r` s` se enerveze. Num`rul meu de pager la care a[ vrea s` fiu contactat este 2591, cere]i cu mine.

Eu s\nt MIG, tu f`-m` moale


Dup` cum probabil c` a]i aflat deja de la C`t`lin Radu T`nase, colec]ia de MIG-uri a Romniei a s`r`cit zilele trecute cu \nc` dou` exemplare, c`zute-n barb` undeva \n jude]ul Mure[. Dintre distrugeri putem enumera un garaj din Criste[ti [i un picior al unui s`tean din Sntioana. Dup` cum probabil c` nu a]i aflat \nc`, dar v` spunem noi, posesorul piciorului rupt se afla \n timpul evenimentului exact pe bud`, iar \n momentul \n care avionul a aterizat, el a zburat, spre compensare, cu tron cu tot. Evident, vom afla mai multe am`nunte despre aceste incidente abia dup` ce vor fi examinate: cutia neagr` a MIG-ului de la Criste[ti [i cutia maronie a MIG-ului de la Sntioana. Elice \n }ara Minunilor

Ethos, Porthos [i Aramis

Paragini Aurii

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

Inspectorii de la Oficiul pentru Pr`duirea Comerciantului


Inspectorii jefuitori sunt o specie pe cale de nmul]ire. Ei ac]ioneaz` cte doi sau n grupuri mai mari, condi]ia esen]ial` fiind coali]ia unui inspector OPC, care intervine la nevoie, salvnd situa]ia. Procedeul jafului, aproape f`r` cusur, este urm`torul. Se alege un magazin unde servesc de preferin]` femei, care sunt mai u[or de intimidat. Se alege, de asemenea, o or` f`r` clien]i, c\nd \n magazin s\nt doar c\teva mu[te. Inspectorul OPC r`mne n ma[in`, n timp ce acolitul intr` n pr`v`lie, ca simplu client, mimnd interesul pentru o anume marf`. Obiectul ales este unul nu prea mare, spre a fi dus u[or, [i nici prea scump, spre a putea fi f`cut cadou, ca r`splat` pentru indulgen]`. Falsul client intr`, ntreab`, strmb` din nas, g`se[te nod n papur` [i prin ntreaga sa atitudine tr`dnd siguran]`, cunoa[tere a legii [i ndr`zneal` mrl`neasc` de oficial d` de n]eles c` e organ [i c` poate face r`u. F`r` s` se legitimeze, cere acte, se poart` ca la el acas`, cotrob`ie prin m`rfuri, eventual amenin]`, comunicnd nivelul amenzilor pentru ipotetice ilegalit`]i, inventate de cele mai multe ori. E drept c` nu se descal]` [i nu se scobe[te \n din]i cu unghia de la degetul mic. Intimidat, luat tare, vnz`torul sau patronul simte pericolul [i ofer` obiectul vizat la nceput, moment n care intrusul se nmoaie [i, lund marfa, pleac` avertiznd c` alt`dat` va fi mai sever. Dac` patronul se ]ine pe pozi]ie, atunci din ma[in` apare inspectorul OPC, care-l acuz` de purtare necorespunz`toare cu clien]ii. Ba mai mult, falsul client indic` acestuia unele nereguli constatate, de cele mai multe ori m`run]i[uri. Abia acum patronul o bag` pe mnec` [i, spre a nu fi amendat cu ct prevede legea n astfel de cazuri, ofer` fie obiectul cu pricina, fie o [pag` substan]ial`. Dup` cteva astfel de descinderi, la c`derea serii, inspectorii jefuitori au ma[ina [i buzunarele pline. O echip` de inspectori am g`sit la lucru pe data de 6 august 2004, la magazinul H din Gura Humorului, unde se comercializeaz` fer`straie mecanice, manuale [i accesorii. Pe b`rbatul care ceruse actele [i cotrob`ise [i-n magazia firmei, f`r` s`-[i decline identitatea, l cheam` Popa Florian [i e inspector la DGI Suceava, bugetar al Ministerului Agriculturii [i P`durilor. S-a legitimat doar dup` ce am apelat

bursa [p`gilor
La SEIP Neam],

Denun]`torul sun` \ntotdeauna de 33 de ori


|n spiritul de cinste maxim`, sinceritate sincer` [i transparen]` european` care anim` de nevoie institu]iile statului, Serviciul de Eviden]` Informatizat` a Persoanei (SEIP) Piatra Neam], de care v` povesteam \n num`rul trecut, [i-a \mp\nzit pere]ii cu afi[e care \ndeamn` persoanele care sesizeaz` fapte de corup]ie s` sune la num`rul de telefon 21.04.10. Din p`cate, acest num`r are o problem`: e \n centrala SEIP, care se afl` imediat pe st\nga, cum intri \n sediu, loc \n care ar trebui s` stea un ofi]er. Ofi]er nema! Telefonul sun` [i nu r`spunde nimeni. Cel mult, dac` ai noroc, ridic` receptorul tot un lucr`tor al SEIP care se afl` \n trecere sau care, vorba aceea, st` pe acolo [i negociaz` cu doritorii eliberarea \n regim de extrem` urgen]` a unui pa[aport. La nici doi pa[i de telefonul acesta se afl` [i telefonul public. Oameni buni, v` rug`m s` v` g\ndi]i la una din cele mai absurde situa]ii din c\te se pot imagina: dac` observi un lucr`tor care tocmai ia \ntr-un ziar de la cineva o bancnot` sau mai multe [i te repezi s` suni la num`rul de pe afi[, se poate \nt\mpla ca cel care ridic` receptorul s` fie chiar infractorul cu epole]i. Lejer, \n timpul convorbirii, cei doi, denun]`tor [i denun]at, pot s` se priveasc` gale[ \n ochi. |ntr-adev`r, astea da m`suri \mpotriva corup]iei! S-o obligi s` r`spund` la telefoanele care o dau \n g\t! {i ce crede]i c` ar putea s` zic`? Vorba ceea: Gre[eal`!.

telefonic poli]ia (reclamnd impostura [i abuzul) [i dup` ce [i-a chemat n sprijin acoli]ii din ma[in`, printre care se afla Carmen T`nas`, inspector al OPC Suceava. n cele din urm`, spre a dovedi c` a intrat

ca simplu client, a achizi]ionat un fer`str`u manual. Super-cheltuial`, p\n` la urm`, bine c` n-a plecat doar cu o juma de p\nz` de traforaj. Nicolae R. D~R~MU{

Alo-Qaeda

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

Marea urnire
Mi s-a comandat o poezie lingu[itoare de 300 de caractere. De unde dracu s` iau io suma asta c\nd, oric\t m-a[ c`uta, nu g`sesc la mine nici m`car un caracter.

descopery
Pietrele de bezoar [i m`rgelele de [arpe
|n nordul ]`rii mai persist`, pe ici, pe colo, credin]a c` [erpii fac nunt` prim`vara, cnd se adun` cu miile, formeaz` un ghem uria[ [i se \mperecheaz` \n grup ca suedezii. Din \nv`lm`[eala, spumele, veninul [i sperma lor se formeaz` o perl` de dimensiunile unei alune, numit` m`rgelu[a [arpelui, de culoare alb-irizat` [i cu propriet`]i fantastice. Se crede c` ]ine de foame [i sete [i te poate imuniza \mpotriva tuturor otr`vurilor [i po]iunilor letale. M`rgelele de [arpe sunt calculi care con]in fosfa]i de calciu, produse de organele anumitor vie]uitoare, al c`ror nume generic este acela de pietre de bezoar. Cuvntul vine din persan`, unde pazahar \nseamn` antidot \mpotriva otr`vii. Alchimi[tii [i vr`jitorii Evului Mediu foloseau bezoarul pe scar` larg`. Pietrele extrase din capul vulturilor se numeau Atites sau Aquilenus; cele din capul pe[tilor, Aquilinus; cele din capul coco[ilor, Alectovia sau Alectorius; cele din capul broa[telor ]estoase, Celonites; cele din capul broa[telor rioase, Bufonites sau Crapandia, iar cele din

Povestea porcului (IV)

Bioporcul energetic

Cnd pe P`unescu l-a tr`dat s`n`tatea [i colesterolul l-a b`capul rndunicilor, Chelidonius. gat de cteva ori \n spital, din Ocultistul [i naturalistul Albertus pricina cirezilor de vite [i a turMagnus vorbe[te \n opera sa de melor de oi pe care le \nfulecase pietrele extrase din capul dragope nemestecate, pe porc l-a lovit nilor, Dreconites, Dracontia str`luminarea [i a descoperit sau Dragonites, care erau cele leacurile b`be[ti [i buruienile mai valoroase nestemate din str`mo[e[ti. Din lighioana care tezaurele \mp`ra]ilor Persiei. |n mnca la troc ce se nimerea, medicin`, numele de bezoar se numai s` fie mult [i s` nu se refer` la bolurile de p`r elimitermine niciodat`, se ad`pa la nate de anumite erbivore, iar \n jgheab cu crame \ntregi de vizoologie, la o specie de capr` de na]uri [i f`cea apologia pntemunte, Capra aegagrus, care celui plin pe la toate parastasetr`ie[te \n Grecia [i Persia. Medi- le comuni[tilor, malacul a ajuns un neostoit apostol al curelor de cina tradi]ional` oriental` folose[te [i ast`zi pietrele de be- sl`bit. S` vezi numai ce misionar al pri[ni]elor de cre]u[c` [i zoar, al c`ror pre] poate urca al clismelor cu sovrv a putut s` pn` la 20.000 $ bucata. Proias` din anafura lui Marx [i fitnd de naivitatea mara\mp`rt`[ania lui Lenin. Ziceai mure[enilor, negustorii le vinc` Romnia-i farmacie, c` Brca deau la pre]uri fabuloase, \n e Noul Ierusalim, iar Flac`ra, secolul al XVIII-lea, m`rgele de sticl` de Murano, sub numele de Gr`dina Maicii Domnului. Pam`rgele de [arpe, ob]inute prin trupedul s-a f`cut erboristul cr`tehnica mille fiori. Un [irag costa pelni]ei de b`[ina-porcului, spict pre]ul unei perechi de boi. Cu ]erul fierturii de coaiele-popii [i re]etarul borhotului de pu]a-ciopu]in` vreme \n urm`, tot cu rii. De aici [i pn` cnd era s` m`rgele [i oglinjoare, negustorii ne ia benga pe to]i, dar i-a b`gat au cump`rat de la al]i boi mari pe mul]i \n spital, n-a mai r`mas h`lci din teritoriul Africii. dect un singur pas. A \mbr`cat Boul lui Columb c`ma[a mor]ii [i s-a \ncins cu o liot` de [arlatani, ce-[i ziceau bioterapeu]i. Un prdalnic vindea praf de tibi[ir, \ndoit cu pi-

Adrian P`unescu care, \n \nh`itarea lui cu ni[te eminen]i terapeu]i dubio[i, a descoperit, pe l\ng` apa vie [i hrana vie, minunea banilor vii
[at de aricioaic` v`duv`, iar altul pretindea c` poate dovedi boala de zah`r cu gargar` de cui[oare de potcoav` de iap` \n]`rcat`, dar apucase s` r`pun` deja o cinzeac` de in[i \n America de Nord, de unde a fugit de mnia trgove]ilor r`ma[i s`-[i \ngroape neamurile, \n America de Sud. Tuturor acestor tic`lo[i [i pr]i cu care \[i \mp`r]ea pe din dou` prada, P`unescu n-a \ncetat o clip` s` le laude geniul, \n paginile revistei Flac`ra. Iar \n preajma apocalipsei de pe stadionul din Ploie[ti, Flac`ra a ajuns un fel de foaie de observa]ie clinic` a nebuniei care cuprinsese parc` \ntreaga Romnie. Cornel IVANCIUC

baronul oval

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

Gabriel Resources Gold Corporation otr`ve[te site-urile din Ro[ia Montan`


S` \ncepem \n tromb`! Vom pierde un milion de cititori din cele trei, dar merit`. Singurul lucru pe care vi-l cerem e s` ave]i r`bdare [i s` citi]i p\n` la cap`t. A[adar: Data: 26.8.2004. Subiect: rosia m. Autor: rebel.miner. Plangi de soarta Rosiei si o sugi printre lacrimi, ca un bizon tampit ce esti. (...) textul scris de tine arata ca vrei sa devii o stea pe bolta curului. Sau: Data: 27.8. 2004. Subiect: rosia m. Autor: rebel.miner. Ce-ar fi sa-mi iei cacatul la laba si basina la dans in timpul concertului?. |n acest moment al lecturii, credem c` v` \ntreba]i deja, \mprumut\nd violen]a limbajului, ce Dumnezeu \nseamn` asta? P`i, s` v` spunem: toat` povestea \ncepe din momentul \n care pe zona Ro[ia Montan` a pus m\na firma Gabriel Resources Gold Corporation. Firma are un birou de rela]ii cu publicul. {ef e un anume Adrian Dasc`lu. Zilele astea, la Ro[ia Montana s-a organizat FnFest, un festival [i un mar[ \mpotriva acestei ini]iative industriale. Festivalul are un site, site-ul are un forum. Pe forum intr` cine vrea [i emite p`reri scrise. La un moment dat, forumul FnFest-ului s-a \mpu]it r`u de tot. O ga[c` de nickname-uri grobiene a \mp\nzit site-ul cu mesaje precum cele care v-au f`cut pl`cere mai sus. Azi a[a, m\ine a[a, p\n` la urm` a fost chemat un hacker de treab` care, [tiind c` fiecare calculator prime[te de la furnizorii de servicii de Internet un IP, un num`r asem`n`tor cu adresa de coresponden]` sau cu num`rul de telefon, a descoperit c` IP-ul computerului de pe care vin l`turile este acela[i cu cel de pe care scrie Adrian Dasc`lu. Treaba era [tiut`, oricum, de mult. Adrian Dasc`lu scrie comentarii pe site-ul oficial de c\nd exist` aceast` facilitate (aproximativ de un an). {i acolo folose[te mai multe nume, \n func]ie de seriozitatea mesajului pe care \l trimite. Atunci c\nd scrie ceva pertinent, se semneaz` cu Adrian Dasc`lu, iar atunci c\nd scrie t\mpenii se semneaz` cu tot felul de pseudonime. Pe forum, Adrian Dasc`lu a intrat cu urm`toarele: Vali-N, vera, rebel.miner, DARIUS, Vio, LILI, alt localnic, ROSIANCA, crestin. Ca s` \ncheiem, v` invit`m \n forum, s` descoperi]i ce asem`nare exist` \ntre oamenii care lucreaz` pentru Gold Corporation [i peisajul pe care \l vor l`sa ei la Ro[ia Montan` dup` ce vor fi ispr`vit cu aurul.

protec]ia presei
Legea lui Dncu [i ordinea lui Vasile
Obiectul muncii unei gazete este, \n definitiv, scrisul iar \n Romnia acest scris nu se rezum` la articole. Fiindc`, prin grija [i uneori prin grijania autorit`]ilor cu obiceiuri comuniste, presa trebuie s` scrie, \nainte de articole, kilometri de cereri [i uneori chiar pl\ngeri. A p`]it-o Gazeta de Cluj, care, neput\nd scrie un articol din cauza relei voin]e a \nal]ilor func]ionari de stat, s-a apucat s` scrie o pl\ngere la judec`torie. O pl\ngere \mpotriva lui Vasile Dncu, ministrul Informa]iilor Publice, pentru \nc`lcarea legii privind liberul acces la informa]iile de interes public. Ce a f`cut Dncu (sau ce n-a f`cut) e c` n-a r`spuns la o solicitare a Gazetei de Cluj privind organizarea unei licita]ii pentru dotarea Centrului de Informare NATO din cadrul Bibliotecii Jude]ene Octavian Goga din Cluj. De[i ziarul a cerut datele cu vorba bun`, ministrul Dncu a preferat s` r`spund` cu omisiunea, \nc`lc\nd o lege pe care chiar el a f`cut-o. De unde rezult` c` pentru pesedi[ti e mult mai u[or s` scrie o lege dec\t s-o respecte de[i pentru mul]i dintre ei nici scrisul nu-i un lucru tocmai la \ndem\n`.

mite pe site-ul www.rosia montana.org. Pe 25 august, de pild`, Dasc`lu are urm`toarea observa]ie: Subiect: marshul national. Autor: Adrian Dascalu. Reporteri la fata locului relateaza ca marshul national impotriva proiectului a reusit sa mobilizeze doar 34 de plimbaretzi. Cum comentati asta, va rog?. Acela[i IP: 80.97.231.131. L-am rugat pe domnul Dasc`lu s` ne spun` ce p`rere are despre aceast` coinciden]`. Despre cele cu porc`rii, postate pe www.rosiamontana. ro/fanfest/forum: Nu s\nt ale mele. |n nici un caz. Eu am laptop [i m` conectez cu Zapp, prin moDomnul Adrian Dasc`lu are [i bil, oriunde m-a[ afla. Sigur, trimit comentarii normale, pe care le tri- mesaje [i de la birou. Am auzit ce

se zice, c` ar fi ale mele, dar nu e adev`rat. Biroul meu e deschis, pot fi [i al]ii care au folosit calculatorul. S` nu crede]i acuma c` a[ afirma c` e o v\nzoleal` pe aici, dar nu s\nt singurul care intr` aici. Despre cele c\t de c\t civilizate, pe care le posteaz` pe www.rosiamontana.org.: Da, acelea s\nt ale mele. A fost Adrian Dasc`lu, PR Officer al Gabriel Resources Gold Corporation. Alexandru V~RZARU
alexvarzaru@yahoo.com

www.freeex.org

poli]ia presei
La manifesta]ia anti-B\stroe de s`pt`m\na trecut` au lipsit 21 de milioane de romni. To]i ceilal]i c\teva sute de reprezentan]i ai unor sindicate, organiza]ii de mediu, ziari[ti au fost prezen]i. Un ziarist otr`vit de la Adev`rul scrie: Ini]iativa ar fi trebuit s` apar]in` sutelor de organiza]ii neguvernamentale care se declar` ecologiste [i cer pentru activitatea lor bani de la structurile europene [i interna]ionale. N-a fost a[a, ba chiar nu s-a remarcat picior de ecologist la miting. Hai, s` mori tu! C` Adev`rul nu \nghite organiza]iile neguvernamentale care f`r` s` fac` nimic, primesc bani e dreptul lui. |ns` acolo au fost reprezentate c\teva zeci de organiza]ii de mediu despre care ziarul scrie c` n-au existat. De[i au luat bani. Asta spre deosebire de ziari[tii de la Adev`rul, care, dac` iau bani, [tiu cum s` scrie despre Ro[ia Montan`.

Mircea TOMA

10

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

tunul catodic

Anacronica TV
You, Sexy Mother Father!
Am v`zut \n week-end-ul `sta mai mul]i cet`]eni de culoare \n filme dec\t am v`zut la proba de 200 de metri de la Olimpiad`. Alde Ice Cube, Method Man, DMX sau Snoop Doggy Dog. Rapperi-actori. Am avut astfel oportunitatea de a trasa principalele calit`]i ale filmului noir de m\na a 5-a. 1) Cea mai direct` [i mai de succes modalitate de comunicare a umorului este Prrrrrrrt!. Adic` flatula]ia. Lung`, oftat`, cu o frecven]` [i intensitate variabile de la un cap`t la cel`lalt, [i terminat` \n t sau e. 2) Nu am re]inut numele personajelor, pentru c` pe majoritatea le chema la fel: Uazaa, Yo, Brou, Sist`, Pusii [i Bici. Singurii care aveau nume [i prenume erau Gaddem Nig` [i Ma Men. 3) Mul]i se pricepeau la ni[te sisteme de operare (O.S.) de care eu n-am auzit. Tot timpul ziceau Im gonna Fry O.S. sau Kik O.S.. Eu folosesc Mac O.S. X [i s\nt mul]umit. 4) Tuturor le pl`cea laptele, c` vorbeau \ncontinuu cu I wanna lichid [i Mother Vac`. P\n` la finalul filmului, Mother Vac` nu a ap`rut. De Father Vac` nu a zis nimeni nimic. Totu[i, am v`zut un ]`ran alb pe care \l chema Bo, da `sta parc` era din alt film.

trampa [i ecranul
5 Vara asta n-am fost la mare. Pe motiv de manele, de m\rlani, de telegondole, de progrese ale turismului romnesc etc. {i pentru c` aveam un sentiment de nelini[te metafizic`, de team`, un sentiment indescriptibil, care pulsa ca un abces la m`sea. Nu [tiam ce este; nici noi [i nici psihanalistul nostru, care ne-a trimis mai \nt\i la Oedip, apoi acas`. Zilele trecute am primit r`spunsul, auzindu-l pe Viorel Matei, corespondentul din Constan]a al Prima TV, povestind c` Litoralul e aglomerat, iar cear[afurile s\nt unul l\ng` altul. Ne-am luminat [i am realizat spaima noastr` prosteasc`: de-aia n-am mers noi la mare, fiindc` ne \nchipuisem c`, pe plaj`, cear[afurile s\nt unul peste altul [i ne temeam s` nu ne pomenim, deasupra, cu ni[te babe obeze! 5 Mai deun`zi, o tanti de la jurnalul Focus vorbea \n legea ei ceva despre scumpirea pre]urilor carburan]ilor. Dac` e s` o lu`m logic, a[a cum facem noi de obicei, scumpirea unui produs \nseamn` cre[terea pre]ului acelui produs, nu? Prin urmare, scumpirea pre]urilor \nseamn` c` a crescut pre]ul pre]urilor, nu? A[adar, \n]elegem de aici c` pre]urile astea s\nt [i ele ni[te produse, ca ou`le, chilo]ii sau pe[tele. |n plus, s\nt [i produse perisabile, care nu pot sta prea mult \n rafturi, fiindc` vedem deseori prin vitrine anun]uri tip Pre]uri noi, Pre]uri estivale (adic` a[a, de var`, ca salamul uscat, pesemne). Mai mult, produsele astea s\nt [i pe dimensiuni, b`nuim, fiindc` am v`zut scris undeva Pre]uri mici. O s` mergem [i noi la pr`v`lie s` cerem un sfert de pre] nou, estival, f`r` os, num`r mic, de dam`, de copii. 5 De 23 August, cei de la Prima TV ne prezentau variante avantajoase de amenajare a s`lii de baie. Noi am re]inut din interesantul material o cad` de baie, care cost` vreo 600 de milioane de lei, av\nd tot felul de becule]e colorate, CD-player [i chiar dispozitiv de f`cut bulbuci. Amintindu-ne proverbul `la, prea s`rac s` cump`r ceva ieftin, ne-am g\ndit c`, uite, bugetarul romn [i-ar putea scoate p\rleala cu a[a o cad`, d\nd drumul la aparatul de f`cut bulbuci, s` crape vecinii de ciud` auzindu-l prin perete [i \nchipuindu-[i c` are bani s`-[i ia fasole din pia]`. 5 La televizor a ap`rut un spot publicitar nou, care face reclam` la ING [i la planurile financiare pentru copii. |n respectivul clip am v`zut diver[i micu]i care sp`rgeau bibelouri, aruncau rufe pe geam, f`ceau zoaie prin cas` cu stropitoarea etc., iar pe micul ecran, \n timpul `sta, scria c` ar putea fi critic de art`, respectiv para[utist, meteorolog etc. Oare ce ar trebui s` fac` un copil pentru ca p`rin]ii lui s` se g\ndeasc`: ar putea fi parlamentar? Probabil s` doarm` toat` ziua cu degetul \n nas. 5 Am prins pe B1 TV un promo la emisiunea Economia \n 60 de minute [i ne-am g\ndit c`, dac` ar avea doar specific strict na]ional, ea s-ar putea numi cu succes Economiile romnilor, spulberate \n cinci secunde. 5 Cu prilejul meciului dintre Manchester [i Dinamo, din televizor s-a auzit ceva despre un fair-play al jocului, a[adar b`nuim c` domnii comentatori or fi \nv`]at la [coal` limba rus` sau maidaneza, fiindc` fair-play \nseamn` taman joc cinstit. Dac` nenea cu pricina ar fi zis fair-play al jocului cinstit mai mergea: ne-am fi \nchipuit c` vrea s` fac` o poant`, chiar proast`. 5 Pre[edintele Iliescu a fost la aeroport s` le \nt\mpine pe micile, dar premiatele gimnaste romnce. Le-a adus flori. Le-a \mbr`]i[at p\n` li s-au bulbucat ochii. P`rea [i el sportiv: nu avea costum, ci o jantilic` sub]iric`. N`stase n-a fost la aeroport. Poate nu-l intereseaz` gimnastica. Sol are, destul, intra [i extravilan. Paralele \l dau afar` din cas`. Are [i b\rn`, de[i vede paiul din ochii altora. {i la m`ciuci e bun. C\t despre inele, de astea se ocup` doamna Dana [i ni[te membri de vaz` ai PSD, concuren]i la proba de ghiuluri [i br`]`ri. 5 Ne exprim`m regretul c` n-am [tiut \n ziua respectiv`, a[a-

Bun Internetu Bun internetu `sta, c` g`se[ti de `sta, c` g`se[ti de toate pe el, nu trebuie toate pe el, nu trebuie s` umbli din curte \n curte s` umbli din curte \n curte sau s` sari din balcon \n balsau s` sari din balcon \n balcon. Dar s\nt nevoit s`s` recon. Dar, s\nt nevoit recucunosc c` dac` vrei s` furi ceva nosc c`, dac` vrei s` furi ceva de pe web, o zacusc`, un cadru de pe web, o zacusc`, un cadru de biciclet`, se complic` treade biciclet`, se complic` treaba, c`-]i trebuie parol`. A[a ba c`-]i trebuie parol`. A[a c` r`m\n un clasic, adept al c` r`m\n un clasic, adept al ho]oaicei, fan al pontoarho]oaicei, fan al pontoarcei [i un maestru al cei [i un maestru al pisicii legate cu pisicii legate cu [nur. [nur.
dar n-am putut s` ne prezent`m omagiile la momentul potrivit (dar mai bine mai t\rziu dec\t defel), dar de-abia dup` aia am aflat de la televizor c` miercuri a fost s`rb`toarea Sfin]ilor Adrian [i Natalia. La mul]i ani, domnu premier, s` ne tr`i]i! Chiar ne \ntrebam, cu ceva vreme \n urm`, c\nd pic` Sf\ntul Adrian, deoarece, poate nu [ti]i, de Sf\nta Maria, c\nt`rea]a de muzic` popular` Maria Ciobanu s-a retras din activitate, spun\nd adio publicului. 5 Duminic`, pe la pr\nz, \n emisiunea Lux Design de pe OTV, o tanti a emis un adev`r mare. |ntrebat`, pe strad`: Ce v` nemul]ume[te?, ea a r`spuns a[a: Statul pe loc a tot ce merge-n ]ara asta. 5 B`ie]ii `ia doi care comenteaz` Formula 1 la TVR ar trebui s`-[i pun` ni[te monitoare mai mari. Nu de alta, dar am observat c`, pentru ei, `la care e pe ecran \n momentul `la e pe poll position. Chiar dac` nu a dep`[it nimeni pe nimeni, \n poll position au fost pe r\nd Schumacher, Raikonnen [i Klien. C\nd, de fapt, era doar Raikonnen (felicit`ri pentru Belgia, Kimi!). Ce s` fac` [i ei, dac` nu e ca la fotbal, s` li se vad` numerele de pe tricou. 5 George Pruteanu m-a \nnebunit efectiv cu prostia lui de site. A fost la emisiunea lu b`iatu lu P`unescu de la OTV [i a venit cu laptop-ul. Orice \ntrebare \i punea omul, el \l trimitea la site. Am fost pe site-ul lui de dou` ori. A[a c` am un fragment de mesaj pentru domnu Pruteanu: Las`-m`, domle, cu site-ul `la \n pace. {i ce dac` l-ai f`cut matale cu m\na matale? Mai bine i-l d`deai lu un

George Pruteanu, convins c` e mai bine coda[ la ora[ dec\t pe site-ul t`u ocna[
b`iat s` ]i-l fac`. Ar trebui inclus \n manualele de Flash la capitolul A[a nu!. E un co[mar al layout-ului! Motion Tween-ul e ca inexistent, de Action Script nici n-ai auzit [i se vede de la o po[t` c` n-ai pus m\na pe manualul de Fireworks MX. P`i, normal, dac` ai cerut librarului manualul de Artificii MX.... 5 Am v`zut filmul `la cu Tina Turner [i via]a ei, cum a b`tut-o panarama aia de b`rbat-su p\n` a f`cut-o vedet`. Tat`, Cornele, n-ai putut s` m` ba]i [i pe mine mai mult, s` ajung [i io ca aia pe scen` sau m`car s` am p`r ca al ei? 5 Pentru c` colegul responsabil cu OTV e plecat \n concediu [i cineva trebuie s` aib` grij` de g`leata de gunoi, s`pt`m\na asta am ]inut m\na la nas [i am \ncercat de c\teva ori Oglinda cu degetul pe telecomand`. Prima dat`, pe vineri noaptea, am prins emisiunea Dan Diaconescu \n Direct \n Reluare. Citez din Dan Diaconescu: |l avem invitat \n studio pe domnul Fane Spoitoru. Domnia sa \[i va exprima pozi]ia d\nsului cu privire la domnul Nu]u C`m`taru. N-am urm`rit mai departe pozi]ia exprimat` de domnul Spoitoru, a[a cum nu m-au interesat nici punctele de vedere ale domnilor Fane C`p`]\n`, Florin Salam Fermec`torul sau ale doamnei Mama Omida, care probabil c` sp`rgeau semin]e \n off, a[tept\ndu-[i civilizat r\ndul la emisiune. 5 S`riturile de la tramp-bulin` (c` tot s\ntem la rubrica Trampa [i ecranul) de s\mb`t` sear` din cadrul Olimpiadei ne-au dat prilejul s` facem cuno[tin]` cu sportivul american John Waterfield, un tip care a c\[tigat prima medalie la s`rituri cu prilejul botezului s`u, c\nd s-a aruncat \n triplu salt \n ligheanul cu ap` sfin]it`. Colegii s`i: George Emptypool, Stephen Deepsea, Martin Jumpinside [i Tom Areuswimming au fost total inhiba]i [i de aceea nu s-au mai prezentat. 5 A ap`rut un lapte nou c`ruia \i laud` calit`]ile o vac` simpatic`: Fulga. Mie unuia mi se pare un nume cam nepotrivit pentru o vac`. Mulga mi s-ar fi p`rut mult mai realist. S` \n]eleag` [i copiii n`scu]i la bloc c` vacile nu umbl` cu Tetra pack-uri \ntre picioare.

C`t`lin MATEI

Fault \n careul de 16 mm
M-am uitat la Manchester-Dinamo, pe TVR 1, [i, pentru prima dat` \n cariera mea de telespectator amator, mi-a fost mil` de comentator. Ast`zi, comentatorul Cornel Dinu. E clar c` nu este deloc floare la ureche, precum prelu`rile [i pasele pentru juc`torii englezi, s` te confunzi cu istoria c\inilor, s` vezi at\tea [i at\tea garnituri complete v\ndute pe m`run]i[ cam de o juma de BMW pe la ru[i [i ucraineni [i s` te str`duie[ti apoi s` convingi privitorii c` Dinamo a visat m`car s` pun` \n pericol trupa de pre[colari a lui Sir Alex Ferguson. Dar s` ajungi s` lauzi cele 8 pase consecutive din propria jum`tate mai abitir dec\t, s` zicem, o medalie la olimpiada interna]ional` de matematic`, s` dai cu capul de tavan la un [ut ca de femeie, iar la golurile \ncasate de \mpiedica]ii t`i s` te enerveze un arbitru at\t de tare \nc\t s`-l faci semnalizator de cale ferat`, asta n-o mai pricep, ]ine deja de limbaj vulgar [i violen]` moderat`. M` \ntreb ce ie[ea dac` b`ie]ii de la Dinamo reu[eau s` aib` vreo ocazie de gol, s` execute vreun dribling sau, surpriz`, s` se ]in` pe picioare tot meciul.

Marius Tu[` Show

ministerul p`rerii na]ionale

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

11

tupeu 2004
C\nd vine vorba de Iliescu,

Scrisoare deschis` cu drujba

Nu exist` p`rere f`r` usc`turi


S-a dus Iliescu s` inaugureze Canalul Dun`re-Marea Neagr` [i l-a plesnit Kucima la cutia ucrainean` cu Canalu-n cap! C\nd a zis Ivan de la Kiev: Delta, pa[ol na turbinca!, Iliescu s-a f`cut mic ca o musc` [i s-a b`gat \n urechea ONU, cic` s`-l critice. Numai c` ONU s-a sc`rpinat cu unghia mare \n ureche [i l-a azv\rlit c\t colo pe g\nd`celul de Colorato Ion Iliescu. Iliescu, pa[ol na T\mpe[ti-Livezeni!, i-au zis str`inii lui Iliescu, baz\ndu-se pe creditul de mare curajos al lui Nea Nelu. {i [i-a ar`tat Nea Nelu curajul: la ]ar`, unde-i place lui mai mult s` scuipe pe FMI, Banca Mondial`, mor]ii, capitalism, anafura, sf\nta proprietate, dumnezeii, americanii, legionarii, Regele, Coposu. S` vedem de ce s\nt \n top Tupeurile lor: Mega-T\mpeu 2004 (3 puncte): Ion Iliescu. La actul istoric de la 23 August 2004, Iliescu a \ntors coarnele \mpotriva democra]iei. Dup` ce c` n-a \n]eles din libertate dec\t tehnologia care \i permite s` vad` acum Pistruiatul [i pe DVD, Iliescu se r`ste[te la proprietate, de parc` ar fi Brig`zile Mor]ii SS fa]` cu vecinii lui f`r` WC la cas` din Olteni]a: Am f`cut aceast` prostie istoric` cu \mpropriet`rirea. Iliescu o face pe prostul: p`i, dac` p`durea r`m\nea la stat, o furau numai unii, de ajungeam s` ne cump`r`m brazi de Cr`ciun de la Breaza importa]i mai \nt\i prin Chile de Tri]` F`ni]`! {mecherie 2004 (2 puncte): Adrian N`stase. Adrian N`stase a luat la mishto Comisia European`, de parc` fa]a de Wermacht a lui Verheugen ar l`sa loc pentru caterinca bronzat` a lui A. N`stase: Dac` apare o anumit` problem`, Jonathan Scheele [tie unde este MAE [i poate afla am`nunte. Diferen]a de la seriozitatea gulerelor albe de la Bruxelles la caterinca Guvernului de la Bucure[ti e ca de la Adrian la Arian N`stase, ceea ce nu e cazul. Tupeu 2004 (1 punct): Corpul de Control al MI. De[i presa a atras aten]ia asupra grosol`niei cu care s-a luat m`sura

Domnule Ion Iliescu, nea Nelule


Ca s` ]i-o spunem pe aia dreapt`, ne-am cam s`turat s` te tot contrazicem. Ne ajunge [i nou`, mai ales c` acum e[ti spre sfr[it de mandate. A[a c` ne-am decis s` te aprob`m: da, ai dreptate, mare prostie am f`cut noi cnd am aprobat retroced`rile. Mai ales cu privire la p`duri. Le-am dat prea repede, nc` mai puteau t`ia pesedi[tii ani buni din ele. A[a, le-au luat ni[te ]`rani care, de bucurie c`-s ale lor, vor s` le distrug`. S-au obi[nuit de at]ia ani f`r` p`dure, nct nu o mai v`d din cauza copacilor pe care i-a t`iat Romsilva. Ar mai fi ceva: dup` cum se [tie, f`rmi]area p`durilor va duce la sl`birea for]ei lor. Via]a va dovedi f`r` t`gad` c` nici un actual am`rt de rempropriet`rit nu-[i va putea face cabane de vn`toare [i castele ca [efii de la Romsilva, din vremurile n care p`durile erau ale statului! Fraierii!

{tiu, tataie, sun` bine s` ai p`durea ta. S-ascul]i p`s`ricile tale, s` dai cu o piatr` dup` veveri]ele tale... Da, dac` e s-o lu`m practic, \]i dau doar un exemplu obiectiv: bunica Scufi]ei Ro[ii. St`tea \n p`durea ei? St`tea. A dat de dracu? A dat. Ei, mai vrei p`dure? Nu? Urm`torul... Ion Iliescu, ap`r`torul propriet`]ilor de stat [i de partid, convins c`, dec\t s` pun` ]`ranii p`durea \n sob`, mai bine s-o pun` baronii \n conturi
demiterii comisarului-[ef Safta de la Poli]ia Medgidia pentru nerespectarea secretomaniei ceau[iste din sistem Corpul de Control al MI a p`strat sentin]a \n cazul poli]istului civic de la Medgidia: comisarul a indus suspiciuni privind existen]a unor interese [i interven]ii pentru o solu]ie favorabil` agresorilor secretarului de stat Pretor de la CNA. C\nd se [tie c` a[a e {i acum, s` vedem ce s-a \nde c\nd P`m\ntul b`t`u[ii lui t\mplat \n topul general Tupeu Iliescu vor fi ap`ra]i de Justi]ia 2004: lui alde St`noiu [i compania, iar 34 puncte curajo[ii vor fi lovi]i sub centur` 1. Ion Iliescu de Securitatea lui Ceau[escu. P`cat un poli]ist avea]i [i voi, 2. Adrian N`stase 20 puncte b`, [i l-a]i dat afar`! |mi depun 3. PSD 13 puncte carnetul de [ofer \n semn de protest!

Cumna]ii Jderi

12

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCU

13

Marius Dr`ghici recit` pentru dumneavoastr`:


Vine toamna, bine-mi pare, La Vama Bor[, Vesa intr` la r`coare {mecherii tr`deaz` Alian]a Pentru m`z`rea de aur din Constan]a, O romnc` a g`sit la Londra vac` de muls: E Ioana, chiar nepoata lui PSD-Cluj-Rus!

dosarele chi
teze ei n[i[i documentele statului, mai ales c` unii [tiau chiar [i parolele de acces de la computerele inspectorilor vamali! N-ar strica ns` ca Bl`nculescu s` caute n ograda UM 0962 Bihor (fosta Doi [un Sfert) [i niscaiva dosare (trei la num`r) cu care l-ar putea trimite lini[tit n concediu de reeducare pe Vesa.

x
c`tre El Comandante Stelian Du]u [i pe listele PD pentru parlamentare, el fiind \nfipt ]eap`n pe locul patru \ntre candida]ii pentru un mandat de odihn` \n Camera Deputa]ilor. Se b`nuie[te c` av\ntul pesedist vine de la faptul c` omul de]ine o firm` de construc]ii ce me[tere[te [i d\nsa pe platforma de la Cernavod`, iar f`r` \ng`duin]a Puterii ar prinde lucr`ri doar \n vastul domeniu al frunzelor pentru c\ini. P\n` la urm`, Buriac a fost exclus vineri din PD, dar a r`mas m\n` de n`dejde pentru majoritatea lui Maz`re din CJ. Alt exemplu de pedist care se afl` pe listele pentru Parlament [i trage cu pesedi[tii este Hristu Tararache, prieten de n`dejde al primarului [i fost patron al clubului de striptiz \n care a fost b`tut cu s\nge rece [i pumni fierbin]i [eful Cercet`rilor Penale de la Poli]ia Municipiului Constan]a, Vasile Ionescu. Tararache a fost adus \n PD de D`nu] Moisoiu, alt m`z`rist. D`nu] Moisoiu este membru \n Consiliul Local. Dup` cum am mai scris, una din firmele lui asud` la re]eaua de gaze dintre Mamaia [i N`vodari, iar membrul s`u superior tresalt` ori de c\te ori e nevoie ca proiectele lui Maz`re s` treac` prin [edin]ele de consiliu mai ceva dec\t echipajul nostru de 8 + 1 cu c\rmaci prin apele de la Atena.

V`mii Romne i cam iese Bor[ul pe nas


up` ani de zile de scandaluri de pres`, Ionel Bl`nculescu l-a destituit pe [eful Direc]iei Regionale Vamale Oradea, C`lin Vesa. Despre acest C`lin [tia tot satul c` e prieten la cataram` cu Fratelii italieni transportatori aciua]i prin Bor[, cu care se mai vn`torea sau se mai motociclea (deh, aveau motoare scumpe!) prin jude]. Ni[te pa[apoarte expirate ne-au explicat ns` c` nu acestea au fost motivele destituirii lui, ci altele mult mai gra-

ve, pu]ind de la o po[t` a euro de calitate. Nominalizat n Armaghedonul Drogurilor ca protector al trafican]ilor [i chiar consumator, Vesa a ajuns dependent de un volum mare de datorii vamale nencasate (i scutea pe agen]ii economici contra sfintei zecimi, ca s` nu mai vorbim de ncheierea de acte constatatoare dup` 2-4 ani de la data emiterii declara]iilor vamale de tranzit sau de opera]iuni de v`muire efectuate f`r` prezen]a n vam` a m`rfurilor. La ce brambureal` [i corup]ie era prin Vama Bor[, ajunseser` [oferii de TIR s` comple-

Cine tr`deaz` Alian]a la Constan]a

up` ce c` abia respir` pe la Constan]a, fiind mai mereu cu capul sub ap`, Alian]a D.A. mai [i colc`ie de tr`d`tori care servesc cauza PSD-ului [i a lui Radu Maz`re. Cel mai recent caz consemnat este cel al consilierului jude]ean Nicolae Buriac, care la ultima [edin]` a CJ a votat cot la cot cu PSD [i PRM, de[i colegii s`i din PD-PNL p`r`siser` deja locul faptei din cauz` c` primiser` foarte t\rziu mapele cu proiecte. Culmea este c` Buriac era promovat de

Nepoata lui Rus distruge turismul cu binecuvntarea partidului

artidul are un cirac bogat, Ioan Rus, care are o nepoat` s`rac` cu duhul, Ioana Rus. Unchiul, telefonul, partidul [i Agathon au trimis-o pe Ioana la Londra, \n stagiu la Biroul de Informa]ii Turistice al Romniei. Cum acolo respira o alt` stagiar`, Maria Iordache, Agathon o elimin` pe Maria, ca s`-i fac` loc Ioanei. Singurele ei activit`]i sunt imensa gaur` l`sat` \n buget [i un enorm scandal \n care \l atrage pe

codrul bunelor maniere


Popa SNP [i-a construit sucursal`
Ion Popa-SNP, fostul director al celei mai mari vaci de muls a Romniei, arestat [i eliberat din minile procurorilor br`ileni, prin]ul benzinei [i motorinei pentru mai toate guvern`rile, consilier al lui Adrian N`stase acest om ocupat [i-a construit propria oaz` de lini[te. Sucursala personal` a lui Popa este dotat` cu teren de tenis, camere [i, potrivit martorilor imobiliari, o mobil` ]]]! de scump`. Camere cu nemiluita, cel pu]in opt, mansardat`, termopanat`, ehe, [i tot tacmu. Terenul de vreo 2 ha este \n cea mai luxoas` zon` a Ploie[tiului, cartierul Albert. Str`du]a a fost luminat` [i gazificat` rapid de la instalarea lui Popa. S` v` tr`iasc`, domnu Popa. B`nuim c` salariul de director general la Petrom a fost suficient de mare ct s` nu investi]i \n vil` [i alte economii pe care cu greu le-a]i adunat de-a lungul func]iei.

ambasadorul Romniei la Londra, Dan Ghibernea, pe care Ioana \l acuz` c` a h`r]uit-o sexual. Exasperat, Agathon vrea s` o mute la Var[ovia, dar unchiul, telefonul [i partidul nu sunt de acord, c` Ioana vrea la Bruxelles. Ca s`-i fac` loc \ntr-o loca]ie deja ocupat`, Agathon \l mut` pe [eful biroului de la Bruxelles la Istanbul, iar pe cel de la Istanbul, Octavian Arsene, la Londra. Pentru c` a preluat gaura bugetar` a Ioanei cu zmbetul pe buze, Octavian Arsene va fi recompensat de Agathon cu un post de director la Agen]ia Na]ional` de Turism. Ajuns` la Bruxelles, Ioana este preluat` de ofi]erul de Interne Silaghi, de la Misiunea Permanent` a Romniei, care o \nva]` o serie de trucuri mili]iene[ti de tras chiulul [i de dat cu vastul \n banul bugetar. Speriat de p`]ania lui Ghibernea, Ion Jinga, ambasadorul Romniei la Bruxelles, vorbe[te despre Ioana ca despre Ioana dArc. Care se viseaz` pe cai uria[i [i trage sfori pentru a fi angajat` la ambasad`. Unchiul, telefonul [i partidul o angajeaz` pe 13 august curent la Misiunea Permanent` a Romniei pe lng` UE. |n locul ei, partidul o trimite pe Ileana Vl`doiu, care preia gaura bugetar` cu zmbetul pe buze. Prima fapt` bun` pe care o comite este c` Ioana se mut` din garsoniera pl`tit` de stat cu 300 de euro pe lun` \n apartamentul decartat de partid cu 870 de euroi pe lun`. A doua, c` \[i duce veacul \n discotecile Bruxellesului, iar a treia, c` \[i parcheaz` aiurea ma[ina, iar amenzile sunt pl`tite din banii mei [i-ai t`i, stimate cititor r`mas cu gura perplex` de indignare. Biroul de Investiga]ii

Vai, Vai, domnule Roman, [ti]i domnul ce pu]in` dreptate e \n ]ara ce pu]in` dreptate e \n ]ara asta? E at\t de pu]in` \nc\t asta? E at\t de pu]in` \nc\t nici nu ai cum s-o \mpar]i. nici nu ai cum s-o \mpar]i. De aia se [i vinde at\t De aia se [i vinde at\t de scump. de scump.

dosarele chi

xXL
O invazie de l`custe f`r` precedent, amenin]` Romnia

Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

Cornel Ivanciuc, de draci, fumeaz` pachet de la pachet fiindc`


p`durea, pl`m\nul verde al ]`rii, arat` ca [i cum orfanca asta de Romnia ar fi fumat de la 11 ani numai mahorc` [i saltea; \n schimb, mucurile [i chi[toacele care au adus-o \n starea asta s\nt at\t de ultra-lights c` s-au \n`l]at p\n` \n stratosfera (eligibil`) a listelor PSD; prea adesea [i cu concursul multor magistra]i care d`uneaz` grav s`n`t`]ii Justi]iei [i care scrumeaz` pe statul de drept.

|n aten]ia lemnului din capul pre[edintelui Iliescu

Petric` Roman st\nd de vorb` cu Maria Huza, pre[edinta Tribunalului Bucure[ti, care i-a c\nt`rit profitabil pe infractori cu ocaua lui Huza

CSM, prins cu corup]ia mic`


Motirlichie a conJ udec`torulprocurorul Pretula e dus beat, braconier, procurorul Iacobescu face afaceri cu porci [i procuroarea Tutca[ a dispus solu]ii de clasare, falsificnd semn`tura [efului ei, procurorul Schi]iu a f`cut un fals \n acte to]i au fost exclu[i din magistratur` titra un cotidian pe prima pagin` s`pt`mna trecut`. Recenta umflare \n mu[chi a Consiliului Superior al Magistraturii care a dat afar` cinci procurori [i un judec`tor este un simplu exerci]iu la paralela Justi]iei pentru \mbun`t`]irea imaginii publice. De fapt, CSM-ul nu [i-a f`cut treaba nici m`car pe jum`tate. Dovad`: au fost exclu[i doar be]ivii [i plastografii din magistratur`, nu [i procurorii, colegii lor, care i-au anchetat [i i-au scos basma curat` pentru faptele penale. Astfel, din cei cinci magistra]i elimina]i din profesie vor r`s`ri tot attea cabinete de avocatur` de succes

Popa-vostru

Ca fost` ministr` a Justi]iei, am \ncercat s` fiu cinstit` jum`tate de or`. Nu, nu se poate, m` doare capul de nu mai pot. A[a c`, hai s` vedem noi c\t dracu au pus \n plic neru[ina]ii `[tia care caut` dreptatea.

care vor folosi aceea[i potec` spre deciziile fo[tilor lor colegi. Ca s`-[i arate cu adev`rat mu[chii, CSM-ul ar trebui s` \nceap` cu judec`toarea Maria Huza, pre[edinta Tribunalului Bucure[ti. S` clarifice mneaei colegilor din Consiliul din care face parte cum compania unde so]ul s`u, Ion Huza (fost vicepre[edinte la Olt), era administrator a primit cadou de la APAPS-Mu[etescu 70% din toate spa]iile comerciale ale Romniei care au apar]inut re]elei de magazine Romarta. Cadoul de 300 de milioane de dolari a adus ceva belele pe care firma unde lucra Huza-so]ul le-a rezolvat cu succes. Chiria[ii da]i afar` din spa]iile comerciale din toat` ]ara s-au judecat cu firma huzului chiar coinciden]` la Tribunalul Bucure[ti, indiferent dac` erau de la Ploie[ti sau de la Cucuie]ii din Deal. Lista ar putea fi completat` copios. Procurorii Onica A., Gheorghe P., Constantinescu R. [i Tanase M., de la Parchetul Buftea, procurori care au consumat vapori de benzin` din paharul

unor infractori, au primit o penalizare de 5% din salariu. Judec`torul Aurel F`rca[, de la Trgu Mure[, este implicat \n cam`t`, activitate din care s-a ales cu bani, ni[tre plngeri la Parchet [i o grenad` aruncat` noaptea \n curte. F`rca[ apare [i \n intercept`rile telefonice f`cute de SRI \n cazul judec`toarei Ciuc` drept intermediar de trafic de influen]`. Prim-procurorul Valerica Vasai, de la Buz`u, care a eliberat con[tiin]ele a doi patroni [i pe cea a [oferului lor de ap`sarea acuza]iilor de instigare [i viol cu perversiuni sexuale asupra unei tinere mame, e binemersi [i acum. Procurorul Puiu Radu, din Rmnicu S`rat, [i-a ofticat to]i colegii cnd i-a publicat so]ia, la procesul de divor], averea acumulat` din salariu. Sau s` se uite CSM pu]in prin activitatea procurorului Ni]` de la Zimnicea, care a permis transformarea \n saci de box pentru odraslele sale a doi ofi]eri de poli]ie. Vom reveni.

rd`[ia dintre mafia p`durilor [i PSD a ie[it la iveal`. Partidul \[i recompenseaz` clien]ii, actuali sau fo[ti directori de direc]ii silvice. Cap de serie este Ion Dumitru, directorul Regiei Romsilva, pus pe listele de deputa]i ale Dmbovi]ei. Dumitru este \n ancheta PNA, pentru sponsoriz`rile ilegale de peste 30 de miliarde de lei, f`cute din bani publici, [i pentru transferul ilegal a 30 de hectare de p`dure la Snagov. Seria clien]ilor Puterii care se reg`sesc pe listele Parlamentului este asta: Costel Preda, fostul [ef al Direc]iei Silvice Trgovi[te, omul lui N`stase, figureaz` pe listele Senatului. Gheorghe Nechiforel, fost [ef direc]ie Suceava, este omul lui Cozmnc`. De[i acuzat c` i-a favorizat pe deputa]ii Cr`ciun [i T`r]` s` intre \n posesia a 6 milioane de metri cubi de lemn, proveni]i din doborturile de vnt, [i c` a \mpropriet`rit cu 800 de ha de p`dure diver[i [mecheri, Nechiforel va candida la Camer`. Ion Terea, director la Sibiu, omul magnatului Ilie Carabulea, va candida la Camer`. Mihai Clinceanu, fost director de direc]ie la Ploie[ti, omul lui N`stase, va candida la Camer`. Aurel Filip, director la Baia Mare [i omul lui Puiu Pa[cu, care a transformat Maramure[ul \ntr-un de[ert selenar, va candida la Senat. Mihai Step`nescu, director la Re[i]a, omul lui Ilie Srbu, va candida la Senat, iar fostul director Ioan Chis`li]`, la Camer`. Gheorghe Rusu, director la Boto[ani, omul lui Cozmnc`, va candida la Camer`. Sever {ter, director la Satu Mare, care coordoneaz` transporturile de material lemnos \n Ungaria [i Austria, pe-o mn` cu Poli]ia de frontier` [i omul lui Puiu Pa[cu, va candida la Senat. Costel Bobic, director la Trgu Jiu, omul lui Nicolae Mischie, va candida la Camer`. Cornel Piti[, director la Buz`u, omul magna]ilor Posea [i Hayssam, va candida la Ca-

mer`. Iar Relu R`dulescu, director la Rmnicu Vlcea, omul lui Tri]` F`ni]`, va candida la Camer`. PSD sus]ine c` [i-a reformat rndurile. Rndurile de mai sus denun]` minciuna ordinar` a Puterii [i demonstreaz` c` PSD va lansa la toamn` \mpotriva Romniei un nor de l`custe carnivore. Biroul de Investiga]ii

|n aten]ia lemnului din gura pre[edintelui Iliescu

Cine (mafia) ne taie copacii ]`rii [i de ce (pentru bani la partid)

` Ion Iliescu nu mai \n]elege de multi[or capitalismul nu mai e de multule] o noutate. C` aproape 30% din pl`mnul verde al ]`rii s-a t`iat sau s-a pierdut (vorba bancului) este o alt` chestiune de natura eviden]ei catastrofale romne[ti. Pre[edintele ]`rii, \ns`, tn`r de viitor al conducerii PSD, a mai marcat o dat` \n seria Proprietate, te halesc!, prop`v`duind c` s-a f`cut o prostie prin retrocedarea p`durilor propriet`]ii private. Aidoma realizatorului de pe vremuri Florin C`linescu, guri]ele alea dou` ale lui Ion Iliescu se pricep \n direct la toate, dar, mai ales, vorbesc \n temeinic` necuno[]in]` de cauz` (la Cotroceni, consilierii economici sunt buni la altceva). Dac` ar fi cerut de la aceia[i indivizi care ne public` nou` \n ziarul Adev`rul conturile bancare o minim` informare la \ntrebarea: |n patria noastr` multe p`duri au fost. Cine dracului le-a t`iat?, \n mod cert ar fi ob]inut o statistic` pe care nici m`car Stalin n-ar fi neglijat-o \n economia partidului s`u. Problema septua-

genarului are o rezolvare simpl`: nu s`r`ntocii de votan]i taie lemnul de pe mo[ia sa nomenclaturist`, ci propria mafie de stat [i mai ales de partid. Hayssam, Culi]`, Cr`ciun, Posea, Viorel, Attila [i al]ii sunt cei care, cu ajutorul Regiei Na]ionale a Mafiei P`durilor, \mpiedic` firmele occidentale ca Schwartzhopfer-Austria, Kronospan-Germania sau Fratti-Italia (care au investit peste 500 de milioane USD \n mari fabrici de prelucrare integrat`) nu numai s` aib` acces direct la masa lemnoas`, dar inclusiv s` importe bu[tenii din ]`ri unde lemnul este mai ieftin ca la noi (Rusia, Ucraina). P`i, cum se poate ca noi \n[ine s` \ncuraj`m exploatarea neprotejat` a resurselor naturale? ar fi \ntrebat un pre[edinte care ar fi \n]eles din cestiune ceva mai mult dect etimologia cuvntului drujb` (prietenie, \n ruse[te). P`i, domnule Iliescu, \mpotriva principiilor UE care recomand` o tax` vamal` 0 (zero) la importul de materii prime pentru a proteja p`durile europene, Ministerul Mafiot al Agriculturii [i al P`durilor defri[ate sistematic a men]inut, la presiunea coteriei arabo-pesediste, o tax` de 20-30% pentru aceste importuri, \ncurajnd exportul [i, \n consecin]`, catastrofa [i devalizarea aurului verde. (Mic exemplu: pe Valea Trotu[ului, arabii exploateaz` ilegal lemnul c`rnd trenuri \ntregi spre export f`r` nici un document legal \nso]itor, cu complicitatea organelor V`mii [i Poli]iei de Frontier`, organe att de dragi pre[edintelui.) Liviu MIHAIU

Mi se \nrepro[eaz` c`ci am achizi]ionat primari la o sut` de milioane bucata. B`i, frate, la valoarea mea puteam lua [i la 80 de milioane perechea, dar nu mi s-a p`rut prea calitativ. Erea pe deasupra [i b`tr\ni.

{tiu, domnu {iler, democra]ia este Partidul Democra]iei Sociale din Romnia, PDSR, [i are loc o dat` la patru ani, c\nd noi mergem s` vot`m referendumul de Constitu]ie, adic` pe domnul pre[edinte Iliescu ca Rege al Romniei. Jonathan Scheele, cel mai bun raportor pre]-calitate \ntre Uniunea European` civilizat` [i semidemocra]ia lui Adrian N`stase

Acum, fie vorba \ntre noi, b`rba]ii, domnule pre[edinte, vom \ncerca s` nu fim absurzi. Nu vrem s` se spun` c` din cauza Ministerului Culturii am sc`zut natalitatea \n Romnia. Am discutat deja cu consilierii mei pe probleme de eros solitar ca numai filmele porno cu scene amoroase de duzin` s` necesite aprobarea noastr`. Asta vrea a spune c`ci un soixante-neuf artistic, un anal medieval sau un boule de neige de excep]ie vor ajunge pe ecrane \n versiune original`. Bun\n]eles, \n jurnalul de completare, spectatorului i se va aminti c` totu[i banalul vagin r`m\ne principala surs` de revigorare a norodului. Restul, nea Ioane, e pl`cere pur`! Rodica St`noiu care vrea s` fac` parte din Noul PSD pentru c` are ni[te cotizan]i mai vechi pe care nu vrea s`-i \ncurce cu promisiunile R`zvan Theodorescu, un ministru hot`r\t s` elimine din cultura romneasc` to]i corup]ii care, la ad`postul unor legi \ntunecoase [i imunit`]i discutabile, strig` agramat \n sal` Fut-e-o, b`-i! Gigi Becali, un maradonist politic care cump`r` primari, la fel de condamnabil ca [i cel care \i vinde

14

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

MONDENII VECHI {I NOI


Cum a ie[it porcul la rimat direct pe [erve]el
a[teapt` s` g`seasc` la cel`lalt cap`t al firului un rechin pesedist de aur care s` le \ndeplineasc` urgent trei contracte, impresarii nu se dau \n l`turi s` aplice metoda Adrian N`stase: dezbin`, scuip`-i, d`-le la gioale [i cucere[te-i! Presa are, ca de obicei, un rol important: afl`m c` impresarul trupei Sexxy, Bogdan Jianu, a \nceput o campanie subversiv`, de denigrare a principalelor rivale, blondele de la Blondy. Sub amenin]area anonimatului [i, foarte posibil, a c\torva [p`gi bine ]intite, omul \ncearc` s` corup` ziari[tii de investiga]ie blond` din show-biz, intoxic\ndu-i cu informa]ii eronate: c` tipele nu s\nt serioase, c` \nt\rzie la concerte (ahaaaa!), ba chiar c` se despart \nainte de definitivarea listelor de candida]i pentru Parlament! Departe de noi g\ndul pervers de a le scoate basma curat` pe pa]achinele alea de la Blondy, care \ndeplinesc normele UE doar la coruperea de fani [i transparen]a ideologic` a fustelor scurte. Dar, dac` merge tot a[a, m\ine-poim\ine ne vom trezi intoxica]i cu tot felul de alte bazaconii: c` Stolojan lucreaz` pentru mafia financiarbancar` [i c` e doar remorca lui B`sescu (care a v\ndut flota!) sau c` Animal X au fost doar ni[te marionete \n m\inile lui Costel Bobic. Tremur` carnea pe mine c\nd v`d ce se \nt\mpl` \n ]ara asta! E corup]ie peste tot, fetelor! S` fugim!
Dup` versurile lui Dncu de s`pt`m\na trecut`, v` oferim azi pe tav` ni[te versuri p`unesciene \n viu. S\nt scanate de pe un [erve]el uitat undeva \ntr-un col], pe etajer`, la o mas` porceasc` din 2000, pe undeva pe la Cr`ciun, c\nd unii porci dau col]ul, iar al]ii serbeaz` momentele \n care au luptat la Revolu]ie [i ningea asupra lor cu flegme populare moarte de foame. Dup` cum vede]i, P`unescu \[i ostenea geniul \mperechind rime pentru colegul s`u de partid Dili {erb`noiu: Nu vor reu[i vechilii / s`-l elimine pe Dili, / Dili cel cu gur` mare / Curajos cu fiecare, / Dili se opune urii / Mo[ Cr`ciunul Prefecturii. Acum, poetul [i cu muza sa de-odinioar` ajunser` s`-[i spele fe]ele de mas` \n public. |n vreme ce bardul p`r`se[te circumscrip]ia electoral` natal` [i se duce s` \ngreuneze lista candida]ilor de la Hunedoara, Dili comenteaz` f`r` regret: Oricum, umbla ca sultanul prin jude], cu zaraful dup` el, s` \ncaseze pe[che[ul. Dac` ar auzi ni[te sultani compara]ia asta, tare ne temem c` s-ar sup`ra. Mai ales c` musulmanii ca [i mul]i romni, de altfel nu \nghit porcul nici c-o paporni]` de l`m\ie.

Romnia,

]ar` de p`cat

muzeul figuran]ilor de cear`


WCe vrea Socaciu de la via]`?!
Faptul c` pe listele PSD pentru Camera Deputa]ilor se reg`se[te [i Victor Socaciu (al`turi de Cornel Bobic, dar asta-i alt` poveste, pentru s`pt`m\na viitoare) nu ne mai mir`, \n calitate de ascult`tori. nc` de mic, Victora[ s-a dovedit ambi]ios [i dornic de afirmare: Prichindel eram [i tare \mi doream / S` m` \ntrec cu p`s`rile-n zbor / Iar eu s` m`-nal] cel mai sus (C\ntecul \nving`torilor muzica [i versurile: Victor Socaciu). C\t despre \nving`tori, avem unele \ndoieli: s-ar putea s` fie, dimpotriv`, Dida Dr`gan de la PNL [i ga[ca de rockeri tineri a lui B`sescu. Revenind la Socaciu, s` [ti]i c` el nu s-a b`gat \nt\mpl`tor \n haznaua cu arogan]i, \mpu]ind toat` atmosfera de la Casa Eliad, de-[i r`suce[te Vali Sterian chitara \n p`m\nt. n tinere]ea-i revolu]ionar`, Socaciul obi[nuia s` ung` pu]in griful l`utei cu rahat comunist la Cenaclul Sc\nteii tineretului. Dup` care a trecut la artileria grea a lui P`unescu, cu mo]ul tare [i imens, ma]e de porc [i caltabo[ garnisit cu metafore, de la Cenaclul Flac`ra (Marele premiu \n 1979, 1980 [i 1981). nt\lnirea cu Marina Alm`[an a fost ca un ciocolax pe burta goal`: reverie pur`! Tat`l ei (un distins tovar`[ de n`dejde, dornic de afirmare) fusese jurnalist la Era socialist`, a[a c` Marina nu pleca de la zero, din toate punctele de vedere. Cred [i eu c` acum i-ar pl`cea s-o strige femeile de serviciu prin TVR doamna deputat, dac` tot n-a apucat faza cu doamna membru MAN. E o chestie, Iuliana Marciuc ar cr`pa de invidie. Plus [p`gile aferente func]iei, care ar dep`[i cu mult aspiratoarele [i mixerele de buc`t`rie de pe vremea micilor [menuri de la Arca Marinei. Singura \ntrebare e ce-o s` fac`, totu[i, Victor Socaciu \n calitate de ipotetic deputat PSD. Cel mai probabil, va avea o singur` ini]iativ` legislativ`: organizarea, \n colaborare cu nevast`-sa, a unui Festival al c\ntecului de dragoste pentru Adrian N`stase (faza pe jude], pe ]ar` [i 2-3 turnee \n str`in`tate, de preferat c\nd se bag` reducerile de Cr`ciun). De[i, dac` m` g\ndesc mai bine, ar fi indicat s` nu aib` absolut nici un fel de ini]iativ`: muzica e mai bine s-o c\n]i, nu Socaciu.

indexul evenimentelor mondene

Crem` [i pedeaps`
Andreea Marin a plecat \ntr-o nou` expedi]ie, de data asta \n Irak. Din p`cate, e pu]in cam t\rziu: bombardamentele s-au terminat, iar terori[tii `ia parc` nu mai fac chiar at\tea surprize cu ma[ini-capcan`.

Ocolul P`m\ntului \n 80 de pile


Florin C`linescu a m`rturisit pentru Star: mi doresc s` scriu o carte intitulat` Pe urmele Andreei Marin. Bun` idee, poate-i finan]eaz` }iriac proiectul. Cel pu]in primii pa[i, p\n` la cele mai tari magazine din Thailanda [i cele mai scumpe restaurante din Havana.

Casa de discuri e o plas`


Casa de discuri care a editat albumul Cheeky Girls a dat faliment. Holly shit! Muzica fetelor e chiar mai proast` dec\t politica PSD privind IMM-urile!

Mutu conduce disperat


Dup` at\tea e[ecuri \n amor, Adi Mutu [i-a mai luat un aspirator de femei: un Lincoln Navigator de 100.000 de euro. Se putea rezolva mai ieftin: cu o tirist` de 100 de lire, cu airbag-uri m`sura 80 C [i trac]iune \n 4x4 labe.

Carcasa de Economii [i Consemna]iuni

Sexy [i rea, e [paga mea!


Campania electoral` se apropie cu pa[i repezi, \n ritm de dans. n cur\nd, toat` lumea o s` r\d`, o s` c\nte [i o s` danseze \n fa]a unor scene \mpopo]onate cu balona[e sociale [i bannere democrate. Cum era [i normal, r`zboiul psihologic a \nceput deja. {i, pentru c` b`taia pe[telui e mare, iar trupele \n vog` de-abia

Maneaua pitic`, o specie \n plin av\nt!


n caz c` \nc` v` scormoni]i creierii cu disperare, \ntreb\ndu-v` ce-a uitat fraierul `la \n dormitorul fetelor de la A.S.I.A., s` [ti]i c`, gata, s-a l`murit. De fapt, era simplu: \l uitase pe Marcel Ungurianu, care, fiind mic, pitic, se b`gase dup` aspirator [i nu b`gase nimeni de seam` c` lipse[te. Dar cine este Marcel (foto)? Marcel este, cum spuneam, un pitic at\t de mic, chiar mai mic dec\t Adi Copilu Minune, care c\nt` manele. Nu, n-a]i \n]eles (poate trebuia s` pun ni[te paranteze): adic` piticul Marcel c\nt` manele, ca [i `la micu, Adrian. Bun. ntr-un final: g`sindu-l Florin Ionescu (impresarul) pe Marcelic`, odat` i-a venit o idee [i i-ar fi zis: B`i, piticule, hai c` e[ti simpatic! Nu vrei s` plec`m \mpreun` \n turneu la italieni, s` c\[tig`m o sum` de bani mic`, dar ridic`?. Piticul Marcelic`, auzind una ca asta [i, mai ales, fiind un mic veteran al turneelor manelistice pentru, hm, hm, diaspora, a zis c` da, ce s` zic`? Un alt impresar, din Italia, a aranjat c\teva c\nt`ri la Roma [i \n Sicilia (programate piept de pui [i sm\nt\n` plutind \ntr-o b`ltoac` de cartofi , sosul respectiv a reu[it s` se achite cu brio de treaba mare a zece Ciocolaxuri luate cu bere dup` pepene ro[u. Bursucul gastric

Hip-hopa la mititica
Si[u (La Familia) lucreaz` la un nou album, \n penitenciarul M`rgineni, unde isp`[e[te o condamnare de 3 ani pentru trafic de droguri. Eu zic s` aib` grij` s` nu scape albumul pe jos, la baie, [i s` nu trimit` la Parchet c\teva CD-uri cu autograf [i texte explicite la adresa lui Ion Ion }iriac, Ileana Lazariuc sau Raluca Sandu.

Nou! Dansul din polonic


Ciao a descoperit c` noua iubit` a lui Cabral e o fost` dansatoare \n clubul Dumars. Cic` tocmai d-aia i-a montat Cabral bar` \n buc`t`rie [i-i bag` banu la crati]` de c\te ori \i face gagica ciorb` de la plic [i cartofi pr`ji]i cu ou` ochiuri.

Iubita mea, s` ne-arunc`m pe liste /{i s` uit`m c` s\ntem mercenari / S` smulgem voturi de la pesediste / Dispuse s` voteze c`c`nari.

Situa]ie de un albastru infinit


Angela Similea va lansa un nou album, la sf\r[itul anului. Propun s` se gr`beasc`, \ntruc\t via]a fanilor e grea, medicamentele scumpe [i nu se [tie cine mai apuc`. {i s`-l lanseze la economatul lui Vanghelie, unde s` dea autografe pe cupoane de pensie [i re]ete compensate.

\n aceast` s`pt`m\n`), de unde un mic aranjament orchestral: \n finalul concertelor, ca s` fie to]i romnii din sal` mul]umi]i, A.S.I.A. featuring Marcel vor interpreta o variant` cu orchestra]ie de manea a piesei O cirea[` amar`. Or, asta ni se pare senza]ional, dincolo de piticul Marcelic`, un mare meseria[ al genului: dup` Minodora [i Florin Salam, figurantele de la A.S.I.A. c\nt\nd manele! A mai c`zut un mit mic, s-a mai pervertit o valiz` pe undeva! Pe c\nd Pops, Andreea B`lan [i Maria Dragomiroiu? S` [ti]i c` nu-mi fac probleme: prima oar` e mai nasol, te ustur`, te doare, e un u[or disconfort. Apoi \ncepe s`-]i plac`, mai ales dac` e pe bani grei. Veninul [i c\nepa

Irak & roll

Victor Socaciu, primul ginere bard al tovar`[ului Alm`[an de la Era socialist`, c\nt\nd al`turi de ultimul bard de carne [i sl`nin` din Era Ceau[escu
mondial, Corsarul are avantajul c` este singurul restaurant din Vam` \n care, dac` sufli mai tare \n ciorb`, ri[ti s` treze[ti musculi]ele de pe algele aduse la mal odat` cu valurile din imediata apropiere. Servirea, hm, bun`, precum [i pre]urile a[a [i-a[a ne-au f`cut s` dep`[im momentul omlet` ]`r`neasc` cu cartofi natur [i salat` de ro[ii, plus gem cu unt, p\ine [i ceai de diminea]` [i s` insist`m [i la pr\nz pe direc]ia ciorb` de pe[te, Valdostana cu piept de pui \n sos indescifrabil, garnitur` [i salat` de castraveciori mura]i. Altfel livrat \ntr-un decor de excep]ie b`rcu]` din poleial` plin` cu

Localul b`lan
Ba pe-a Cazem`tii!
Bun` ziua, dragi cititori! |n edi]ia de fa]` avem nepl`cerea, crampele abdominale, precum [i flatula]iile aferente s` v` prezent`m restaurantul Corsarul, cunoscut [i sub numele La Cazemat`, din Vama Veche. Pentru cei care s\nt la mas` sau se oripileaz` u[or, ]in s` fac precizarea c` r\ndurile de fa]` au fost scrise cu laptop-ul pe genunchi \n WC-ul public din centrul Vamei, pe st\nga, col] cu libr`ria Humanitas [i cu gr`tarul ambulant de porumb copt. {i asta din cel pu]in dou` motive: 1) doar p\n` aici a putut ajunge pe propriile picioare [i cu chilo]ii par]ial cura]i autorul acestui text [i 2) pe tot parcursul week-endului trecut, la WC-urile din sta]iune, pe l\ng` taxa obi[nuit` de 5.000 de lei, s-a mai putut intra [i gratis, pe baz` de parol`. |ntrebarea era: Ce-a]i m\ncat, nenoroci]ilor?, iar r`spunsul trebuia s` fie: Valdostana, la Corsarul!. Tot \n baza aceleia[i parole, unica farmacie din sat a epuizat \ntr-o singur` zi toat` rezerva strategic` de Saprosan [i chiar pe cea de Imodium, localnicii au r`mas f`r` pic de h\rtie igienic` \n bude, cele dou` chio[curi de ziare n-au avut ce retururi s` mai str\ng` seara, iar timp de dou` zile {oni abia [i-a mai putut vinde celebra lui fasolic` cu ciolan. Situat \ntr-o loca]ie deosebit`, pe acoperi[ul unei foste cazemate din al doilea r`zboi

LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`;

DD D

ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.

ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; Buc`t`rie: DD; pre]: ; e bine s` mergi \n ziua WC: . de salariu ca s` nu te faci de r\s; numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.

po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

frumoasa [i chestia
Jurassic Park se \ntoarce la CNC

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

15

Nu trage, dom Cinemaca!


Conservarea [i protejarea speciilor amenin]ate de dispari]ie este una dintre priorit`]ile autorit`]ilor de la noi din ]ar`. Se [tie, ca s` ne referim la un exemplu din cinematografie, c` musculi]a sup`rat` atac` b`trnul cerb de cte ori se organizeaz` concursuri pentru finan]area filmului romnesc. De aceea este nevoie de o organizare special` a concursurilor, a[a cum a reu[it foarte bine anul acesta: au fost gonite musculi]ele, ceea ce a permis b`trnului rege al filmului romnesc s` ajung` la potol f`r` efort: dl. Sergiu Nicolaescu a c[tigat finan]area pentru filmul 15, film pentru care semneaz` scenariul, al`turi de D.R. Popescu. Tot maestrul va semna [i regia. Vre]i s` afla]i cam ce-[i propune s` fac` maestrul din acest film? Ei bine, iat`-i conceptul regizoral a[a cum l-a depus maiestatea sa Sergiu Nicolaescu la concurs:

{i spune]i c` vre]i s` face]i un film despre mine... P`i, atunci n-a[ putea s` fiu tovar`[ul Nicolae Ceau[escu?

|n orice discotec` La munte [i la mare E musai s` se-aud` Boss-ul Opri[an [i cu toba mare
Puterea lui Marian Opri[an de la Vrancea nu se \ntinde doar peste c\mpii, drumuri sau bugetele subordonate. Influen]a lui s-a \ntins chiar [i peste ultimele butoane [i leduri ale stroboscoapelor, magnetofoanelor [i pick-up-urilor pr`fuite ale discotecilor s`te[ti din jude]. Ziarul de Vrancea relateaz` c`, pe la sf\r[itul lui august, rezisten]a vr\ncean` a Alian]ei D.A. a vrut s` organizeze Zilele Tinerilor D.A., a[a c` au vorbit cu fetele de la Bambi [i au plecat cu cortul \n spate \n teritoriu. |n multe localit`]i s-au trezit c` patronii stabilimentelor, de frica lui Opri[an [i la indica]iile primarilor pesedi[ti, au pus lac`tul pe u[` [i au halit cheia. Evident c` au fost [i u[i deschise, dar impresia de pesedizare a podelei pr`fuite de la c`minul cultural a r`mas. Se vede treaba c` dac` nu e[ti \n PSD Vrancea nu mai ai pic de [ans` la un viol \n lanul de l\ng` discotec`. Iar la pesedi[ti tare ne temem c` ajungi mai degrab` la dep`nu[at porumb, la o inaugurare de canal sau la c`rat papiote prin \ntreprindere, cum b`nuim c` f`cea t\n`rul Marean \n fabrica de confec]ii.

Filmul va porni cu dou` povestiri, care, aparent, nu au nici o leg`tur`. Anul 2004, un Bucure[ti str`lucitor, \n pline preg`tiri pentru s`rb`torile Cr`ciunului, pornit la drum cu o a cincea legislatur`, avnd \nc` proasp`t` satisfac]ia intr`rii Romniei \n NATO (doi aprilie 2002). |n jurul ora[ului occidentalizat cu mult lux [i uneori chiar cu gust, au r`s`rit cartierele de vile ce dep`[esc ca num`r [i bog`]ie orice ]ar` european`. |n acela[i timp, din sursa viguroas` au crescut zecile de cazinouri, marile magazine, b`ncile superluxoase, hoteluri de cinci stele... dar [i mafii ale drogurilor, ale exploat`rii pedofile [i prostitu]ie. Mai trebuie s` ad`ug`m copiii canalelor, denumi]i aurolaci [i, bine\n]eles, cinii vagabonzi. Toate acestea sunt v`zute de o ziarist` fran]uzoaic`, venit` s` afle ce s-a \ntmplat cu ]ara lui Ceau[escu, ultimul dictator ridicol al Europei, dup` 15 ani de la acel decembrie 1989 care a pus cap`t comunismului printr-o revolu]ie, pentru prima dat` \n lume. 1989. |n paralel filmul se ocup` de des-

tinul unor personaje devenite f`r` voia lor, victime ale evenimentelor istorice petrecute \n 89 la Constan]a, Timi[oara, Bucure[ti. Revolu]ia [i evenimentele legate de aceasta sunt doar pe planul al doilea. Povestea pe care o urm`rim este a unui marinar modest, be]iv [i mitoman, care dore[te s` se \nsoare cu iubita lui, gravid` \n luna a noua. Gndesc un film modern, f`cut cu ritm [i agresivitate, sincer, sentimental, dur, dar frumos! Mai cred c` nimeni nu este \n m`sur` ca mine, s` atace un astfel de subiect. Este \ntr-un fel [i un fel de zguduire a con[tiin]elor [i o datorie pe care o am fa]` de trei genera]ii: cea interbelic`, cea comunist` [i cea care a f`cut revolu]ia din 89. De cei de ast`zi s` se ocupe al]ii. M` voi adresa, ca de obicei, publicului larg, a[a cum a fost \ntotdeauna crezul meu. Chiar [i filmele inspirate din istorie erau pentru mine o ocazie de a le \mp`na cu rezonan]e atunci actuale. Pentru c` \n realitate nu ar trebui s` existe filme istorice sau de actualitate, formule folosite

Disidentul Ion Iliescu, un personaj care \n filmele despre Nicolae Ceau[escu se opunea dictaturii eschiv\ndu-se [i c`r\nd c\nd o tav`, c\nd un cercule]
\n comunism, ci doar filme realizate la nivelul gndirii prezente. Dovada sunt filmele mele, indiferent de gen, care dup` treizeci de ani sunt perfect valabile [i pentru noile genera]ii. Acest lucru l-au hot`rt tot spectatori. Lua]i cifrele [i face]i compara]ii. Eu cred c` \n art` nu putem fi adep]ii ezoterismului. C`ca]i pe ei de emo]ie, 5 membri ai juriului au acordat acestui minunat exemplu de delir megalomanic urm`toarele note: Ioan C`rm`zan: 10; Bogdan Dumitrescu: 10; Dinu T`nase: 10; Florin Mih`ilescu: 10; Radu F. Alexandru: 10. A[a, b`ie]i, salva]i dinozaurii! S` moar` de necaz ezoteri[tii! Tr`iasc` revolu]ia! Muie Cannes. Muie Berlin. Mircea TOMA

DJ Bombo

16

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

interne]e f`r` b`tr\ne]e


Dac` voi nu m` WWW eu v` www

Ai implanturi, da nu mai ai margarete!


Ia d` [i tu un search pe Google dup` Romtelecom [i s`-mi spui ce-ai g`sit! A[a mi-a scris mai deun`zi un prieten pe mail, eu m-am conformat, iar rezultatul \l pute]i vedea \n screenshotul de mai jos. Primul [i cel mai important link pe care \l lindic` `staaa, s` scuza]i pe care \l indic` motorul Google nu este site-ul companiei Romtelecom, a[a cum i-ar fi stat bine oric`rui site de firm` serioas`, ci, din contr`, www. build-pe-

nis.com. Vrei s` afli c\nd naiba mai ajung `[tia cu centralele digitale [i pe la tine prin cartier? Trebuie s` [tii mai \nt\i cu c\]i centimetri de penis po]i s` ie[i \n \nt\mpinarea lor. Vrei s` dai prietenilor un num`r digital, din `la cu un prefix normal de 210? Sau poate tu vrei s` rupi gura t\rgului direct cu un 340 de Titan, mai ceva ca al lui Terente De fapt, \n spatele glumi]ei st` echipa de la antirtl.go.ro (antiromtelecom). D\n[ii au reu[it s`-[i indexeze at\t de bine siteul pe Google \nc\t, la o c`utare dup` romtelecom, ajungi mai \nt\i pe antirtl.go.ro, de pe care e[ti instantaneu redirec]ionat

c`tre www.build-penis.com.

{i ne m\ntuie[te de cel mai r`u Admin!


Cu deosebit` nepl`cere v` anun]`m acum, cu o \nt\rziere de o lun`, c` a trecut neobservat` ceea ce se nume[te System Administrator Appreciation Day, un fel de Ziua Mondial` a Administratorului de Sistem, care se s`rb`tore[te anual \n fiecare ultim` vineri a lunii iulie. Cei care vor s`-[i exprime felicit`rile, ur`rile de s`n`tate, Bios lung [i dioptrii c\t mai mari, s` m`n\nce o

felie de port USB cu fri[c` [i s` s Pu]ine lucruri reduc la t`cere un b`rbat, pu]ine lucruri distrag mintea ra]iosufle \n ledurile de la switch-uri- nal`, calm` [i rece a unui b`rbat. Unul dintre aceste rare lucruri este cearta le de re]ea, s` fac` schimb de dintre dou` femei. |n momentul \n care dou` dudui se iau la p`ruial`, chiar username-uri, s` ciocneasc` bi- [i numai oral`, s-a terminat cu orice urm` de luciditate, abord`m pozi]ia telelele de la mouse, s`-[i pun` mu- spectator [i vis`m cu ochii deschi[i la cum ar fi dac` duduile cert`re]e s-ar zic` \n Winamp sau s` ias` \m- dezbr`ca, s-ar unge cu ulei [i ar continua lupta. Desigur, nu cu orice fel de preun` la un film \n BSPlayer o ulei, ci cu ulei de m`sline [i numai din m`rcile recomandate de Consiliul Inwww.internatiopot face la www. sysadminday. terna]ional al Uleiului de M`sline, acum [i pe Internet la www.internationaloliveoil.org. com. Cea mai interesant` mi s-a naloliveoil.org. p`rut sec]iunea Photo Galleries, con]in\nd fotografii trimi- s Bun` ziua tuturor, numele meu e XXXXXX [i vreau s` ofer cteva sfaturi se de administratorii din toate b`rba]ilor care g`sesc o satisfac]ie deosebit` \n a fi lovi]i \n testicule, dar nu z`rile, uni]i-v`! g`sesc pe nimeni care s` le ofere aceast` divin` pl`cere. OK, pentru b`rba]ii Hacker, poli]ist texan
danielgoace@catavencu.ro

care nu au trecut la urm`torul paragraf [i sunt interesa]i de aceste sfaturi, www.callnetuk.com/home/busted/men4.htm iat` link-ul: www.callnetuk.com/home/busted/men4.htm, o colec]ie de 12 metode simple, eficiente [i la \ndemna oricui aflat \n c`utarea acestui gen de pl`cere (Doamne fere[te!). s Da, e adev`rat, chiar [i \n timpul Reginei Victoria, \n cea mai conservatoare epoc` pe care a cunoscut-o societatea britanic`, oamenii f`ceau dragoste. {i da, chiar [i atunci, partenerii de pat \[i vorbeau murdar. Desigur, fiind epoca victorian`, [i expresiile de a[ternut erau victoriene [i sunau \n genul: Atingerile tale strnesc un foc aprig ce-mi r`scole[te toate venele! sau Oh, oh, oh, simt cum moartea m` cuprinde de atta pl`cere! sau M-ai dus pe o neb`nuit` lun` a lui Venus [i m` topesc \ntr-o moliciune ce nu-]i poate rewww.hootisland.com/stuff/victofuza nimic!. Mai multe exemple, la www.hootisland.com/stuff/victo-

rian.html. rian.html.

s {i ca s` termin`m \ntr-un mod serios, c` prea am luat-o aiurea pe Cmpiile Amorului Fizic, iat` un link c`tre un discurs mai vechi al unuia dintre actualii candida]i la pre[edin]ia SUA, Jack Grimes. |n 1998, Jack Grimes era pre[edintele Sindicatului Fasci[tilor Uni]i, discursul a fost ]inut \n fa]a Societ`]ii Farfuriilor Zbur`toare din Dover [i se g`se[te pe Internet www.ufu.gq.nu/id30.htm. la www.ufu.gq.nu/id30.htm.

Net plus ultra

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

17

s`pt`m\na str`inilor
q O cubanez` a fost expediat` ntr-un colet po[tal extern n Statele Unite, unde a ajuns vie [i nev`t`mat`. P`i, aceast` realitate nt`re[te vorba unui banc mai vechi: a[a pot fi trimi[i [i oarece copii somalezi n tab`r`, n parcurile de distrac]ii din Florida, simplu, prin fax! q Partidul de guvern`mnt din Ungaria a nominalizat pentru postul de premier un milionar n dolari. P`i, cam trziu, fra]ilor, iar v-am luat-o nainte! Acum, noi ne-am scos, l-am nominalizat pe al nostru [i pentru pre[edin]ie! q Mark Thatcher, fiul Doamnei de Fier cu acela[i nume, a fost arestat n Africa de Sud pentru c` ar fi organizat o tentativ` nereu[it` de lovitur` de stat n Guineea Ecuatorial`, cu scopul de a-l da jos pe dictatorul canibal Teodoro Obiang Nguema, autoproclamat Dumnezeu. Partea nasoal` este c`, dac` va fi extr`dat, complotistul va fi servit de c`tre dictator care, n special, se hr`ne[te cu testiculele du[manilor s`i. Ar mai fi o [ans`, fiind vorba de fiul Doamnei de Fier, poate c` Teodoro [i va rupe din]ii n testiculele metalice ale englezului! q n Brazilia se vor fabrica, n curnd, primele prezervative ecologice, n sensul c` vor fi f`cute din latex natural. Partea proast` este c` acest latex provine dintr-o p`dure care nu a avut de-a face cu sexul, fiind, pn` nu de mult, virgin`! q Un pilot finlandez a fost arestat n Marea Britanie nainte de a urca la bordul unui avion de pasageri pe care ar fi trebuit s`-l piloteze. Asta pentru c` deja luase ceva la bord pe cnd era la sol, iar reflexele deja i erau n aer! AgenCIA de pres`

Las`-m`, papa, la marea revolu]ie


Sindromul de plictiseal` }iriac junior love[te [i la case mai mari. Fiul fostului premier Margaret Thatcher a fost arestat \n Africa de Sud pentru implicare \ntr-o lovitur` de stat care viza Guineea Ecuatorial`. Parc` o aud pe biata maic`-sa: Domle, m-a exasperat copilul `sta! L-am luat cu frumosul, i-am explicat: M`i, mam`, te-n]eleg, [i eu d`r\mam regimuri c\nd eram ca tine [i \nc` ditamai URSS-ul, cu r`posatul Reagan, Dumnezeu s`-l ierte; da pe vremea mea se f`cea elegant, nu cu pu[cociul [i cu gol`neal` ca acuma. Numai be]ivanul `la mic a lu Bush l-a stricat. Eu nu mai am ce s`-i fac. Are cincizeci de ani, s` fac` bor[! I-am zis at\t: M`car s`-]i pui prezervativ c\nd dai loviturile alea de stat \n grup [i s` g`se[ti barem unele mai sp`late, nu de-alde Guineea Ecuatorial`.

Ernesto Che Povara

Programul Pornul [i faptele


Cic`, pe viitor, cei care vor dori s` \nfiin]eze site-uri porno vor avea nevoie de o autoriza]ie de la Ministerul Culturii. Evident, vor fi autorizate numai site-urile porno culturale: www.hamham-hamlet.ro (site pentru doamne zoofile cu c\ini), www.mortua_est_in _papusoi.ro (site pentru domnii cu disfunc]ii erectile), www.text_on_the_beach.ro [i www.triorgia_greaca.ro.

Sex de Murfatlar

Pre[edintele a trecut la munca de jos Iliescu


Viitorul fost pre[edinte Ion Iliescu a vizitat de unul singur fabrica de ma[ini grele Timpuri Noi, acolo unde, [i-a reamintit dumnealui, a pilit la [aib` \n perioada de ucenicie a tinere]ii sale. Ca s`-i p`c`leasc` [i pe ceilal]i pesedi[ti s` vin` cu d\nsul, Iliescu ar fi trebuit s` le spun`: lui N`stase c` viziteaz` fabrica de ma[ini rele Jeep-uri Noi, iar lui V`c`roiu c` viziteaz` terasa {pri]uri Moi, unde a pilit el la halb`, \n perioada tinere]ii. C`lin, pile de poveste

Corb la garda de corb nu-[i scoate ochii


Scr\[nind din din]i pe l\ng` microfoanele reporterilor despre cazul SPP-i[tilor b`t`u[i, lui Iliescu i-a mai sc`pat o cucuvea pe gur`, care suna cam a[a: Totul e o exagerare a presei; da, domle, o s` se analizeze, cerceteze blabla-bla ce s-a \nt\mplat acolo, c` doar nu se luau `ia a[a degeaba de om pe strad`. O fi f`cut [i el ceva. Bravo, Nelule! Mai bine o b`gai direct p-aia cu Nu v` prive[te ce pumni lua]i \n ochi!. Acum poate [tie Nelu ce [tie, dar le cam \ncurc`. B`ie]ii or fi din aceia travesti]i \n mineri, care au primit ordin \n 13-15 iunie 90 s`-i mardeasc` pe to]i cei cu barb` [i ochelari din Pia]a Universit`]ii. De aproape 15 ani \l urm`reau [i abia acum l-au prins. De vin` este [i Chi]ac, totu[i, fiindc` a plecat [i a uitat s`-i retrag` din dispozitiv. Pas`rea SPPin

18

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

cornu de umbr`

cronic` de Vama Veche

g r`tar 2004
Nashpa Turism prezint` noi aventuri \n Romnia pitoreasc`:

Te uit` cum plou` septembre...


q Apropo, suprema]ia la m\ncare g`tit` o de]ine \n continuare {oni. Nu [tiu al]i cartofi pr`ji]i cu friptur` cum s\nt, \ns` eu c\nd m` g\ndesc la ciorba de ra]` din care comandam c\te dou` por]ii, la gula[urile [i paprika[urile din care at\rnau pulpele de pui cu ciuperci, la zacusca de pe[te [i dac` a]i reu[it s` m` urm`ri]i p\n` aici la sticla de p`linc` din partea casei (pentru consumatorii fideli), p`i mai c`-mi vine s` trec cu vederea muzica aia ungureasc` pe care ]i-o servea la pr\nz {oni \n difuzoare [i din care io nu in]eleg la ea. q Se pare c`, virgul`, campania aia agasant` cu Invada]i Vama Veche! \ncepe s`-[i fac` efectul. Zilele trecute, \n Vam` a fost invazie de [oareci: [oricei f`cu]i afi[ sub cauciucurile ma[inilor \n fa]` la Humanitas, [oricei \n gurile pisicilor din sat, [oricei ie[i]i noaptea pe plaj` dup` resturi de kurtos colak, [oricei mang` \n fa]` la Expirat sau [oricei kamikaze ascun[i la c`lduric` \n elicea de la radiator... q Veste bun`: s`pt`m\na trecut` am scris despre muzica deranjant de tare de la discoteca din sat a fiului comandantului Poli]iei din Costine[ti. Ei bine, seara zilei de miercuri, c\nd a ap`rut revista pe litoral, a fost prima oar` c\nd

Azi, Opera]iunea
Sandokane, du-te [i anun]` la buc`t`rie c` au sc`pat ceva proasp`t \n m\ncare de mi-a sc`zut dramatic \ncas`rile la h\rtie igienic`!

Romni, distruge]i penisul lui Ceau[escu!


Ast`zi o s` v` ar`t ceva cu adev`rat Nashpa. O s` v` ar`t Penisul lui Ceau[escu! {ti]i care e penisul lui Ceau[escu? Furnalul, domnule, furnalul! 50 de metri de penis sp`rg\nd natura \n bot cu ur\]enia lui! V` invit ast`zi la ceva nou: turismul nostalgic. Industrialagroturismul! Noroc bun! Ce mi[to e! Ai un salariu capitalist, te sui \n ma[in` [i vrei s` vezi ce mai face clasa muncitoare, moldoveanul adus la ora[ [i minerul luat cu de-a sila din bibliotec`, de la litera P, [i trimis la Petro[ani, la min`. Face pe dracu: blocuri \mpu]ite de igrasie, copii plini de muci care-[i scot chilo]ii din cur cu m\na, b`rba]i be]i care-]i cad \n fa]a ma[inii pe drumul european, baruri deschise \n subsoluri care cad sub tone de g\ndaci. Care-i ideea? Simplu: te sui \n ma[in` [i te ui]i s` vezi ce-a mai r`mas din Romnia cretinului de Ceau[escu. Trebuie doar s` treci ca printr-o leprozerie: o arzi cu 100 la or`, nu opre[ti dec\t dac` e[ti atacat de avioane nem]e[ti din al doilea r`zboi mondial [i, \n rest, admiri. V` propun un traseu senza]ional: \n mijlocul naturii, ur\]eniile lui Ceau[escu r`sar din c\nd \n c\nd, p`r`site, n`p`dite de verdea]`, iar lumea e a ta. Porne[ti, de exemplu, de la Oravi]a \nspre Re[i]a. Serpentinele te urc` lene[ spre Anina. Peisajul e mortal: p`dure, curbe periculoase, aer curat, uam-uam-uam [i, brusc, la un moment dat, Penisul! Un furnal de 1.000 de kilometri \]i iese brusc dintre copaci, de-]i st` inima-n loc! Peisajul e complet bizar: dou` fabrici p`r`site \n natura care le c`l`re[te cu verdea]`, dup` care treci \n vitez` printr-o a[ezare muncitoreasc` f`r` nume, cu copiii cu mucii p\n` pe umeri [i [omerii locului, be]i rang`, f`c\nd semne obscene la gagicile din ma[ini. {i treci prin Anina, alt` m\ndrie a lui Ceau[escu, apoi o iei spre Re[i]a. Drumul este foarte frumos [i excelent pentru mountain-bike-ul de vitez`: perfect asfaltat [i cu pu]ine ma[ini. Apoi o iei spre O]elul Ro[u, alt drum perfect \n b`taia soarelui ro[u de sear`. Avem o ]ar` frumoas`, c`cat c` e locuit`! Furnale, guri de min`, trenuri pline de motorin`, vagoane murdare de c`rbune, locomotive dezafectate, ah, genial! Sau ora[ul-erou Zlatna: minunat, direct \n strad` se vinde bog`]ia locului aur de trompet` [i \n plus ave]i un hotel modern unde pute]i trage peste noapte, l-am testat cu 700.000 de lei [i face. Ori C`lan: alt` genialitate a naturii. Un ora[ viu printre mii de tone de fiare moarte. V` invit, a[adar, s` v` r`zbuna]i, fra]ilor! Moarte furnalului! Tr`iasc` [i \nfloreasc` Nashpa Turism!

Ca s` ia absolut totul de la turi[ti, Mitocanii au construit WC-uri


s-a putut dormi mai lini[tit \n casele din vecin`tate. Tr`i]i, [i v` mul]umim pentru \n]elegere! Cu aceast` ocazie ne-am adus aminte [i de unde-l [tim pe domnul Munteanu senior. D\nsul este fostul [ef al Poli]iei din Neptun, destituit anul trecut, ce coinciden]`, tot pe motiv de muzic` tare la discoteci \n perioada de concediu a premierului Adrian N`stase. Vam` a la playa

C`pitanul Nema

Edi]ia I a Marii Urniri de la Vama Veche


O \ntlnire istoric` a avut loc la prim`ria comunei Limanu. Vineri, 27 august, ora 14, reprezentan]i ai APCAPBC (mai simplu, Salva]i Vama Veche), arhitec]i din echipa Planwerk, cercet`tori de la Institutul de cercet`ri marine din Constan]a, speologi din GESS, sociologi din SNSPA, rul, ramul s-au prezentat \n fa]a noului Consiliu al prim`riei Limanu [i, respectiv, a noului primar, dl Nicolae Urdea (care i-a luat locul fostului primar, dl Nicolae Urdea). A participat energic [i sculptorul Mihai Buculei. Au fost definite inten]iile organiza]iilor, care [i-au pus la dispozi]ia prim`riei propriile resurse pentru a ajuta la o dezvoltare coerent` a zonei 2 Mai-Vama Veche-Limanu-Hagieni. A fost precizat` diferen]a dintre amestec \n trebile interne [i parteneriat. S-au strns mini.

Mircea TOMA

Adev`ratele legende ale V`mii (I)

Mitocanii |ntoarcerea de la renume la porecl`


La \nceput au fost Mitocanii. Carmen [i Adrian Dogaru, alias Mitocanii, st`p\neau plaja de la Vama Veche c\t vezi cu ochii. C\nd plajele au trecut din proprietatea Prim`riei \n jurisdic]ia direc]iei Apele Romne [i ceilal]i proprietari de terenuri pe falez` au avut drept de preemp]iune la concesiunea pl`jii din fa]`, Mitocanii au r`mas doar cu plaja din dreptul pensiunii Lyana din notoriul castel cu popice de ciment adev`ratele manele arhitectonice. De atunci, Mitocanii s\nt \n r`zboi [i cu patronul care deschide o teras` cu mici [i bere, [i cu ]iganul care vinde piatr` ponce spaima b`t`turilor! |n mintea lor, to]i veneticii `[tia au venit s` le fure lor clien]ii. Ast`zi, mitocanii viseaz` cu ochii deschi[i la pacea care o s` vin`... c\nd totul va fi din nou al lor! P\n` atunci... Alungarea lui Ovidiu din Pont Un studiu de marketing efectuat de Mitocani pe la \nceputul verii, const\nd \n num`rarea banilor \ncasa]i dup` o sear` de priveghi, a conchis c` Janis Joplin vinde din ce \n ce mai pu]in` bere la draft [i c` Robert Plant, cu c\ntecele lui de leag`n, nu-i poate urca pe mese, la dans, pe noii mutan]i din (Neptun \n) Vam`. C` doar de-aia nici Ovidiu hippyotul charismatic care a ridicat Stuful \n doar c\]iva ani de nesomn nu a mai fost de actualitate anul acesta, cu r`suflisme gen: Maria T`nase, Phoenix [i Zeppelin. |n consecin]`, Ovidiu a fost aruncat ca o m`sea stricat`, iar locul de munc` nou-creat a fost ocupat de un 386, plin cu mp3-uri disco-dans ma[in` docil` care nici m`car nu cere enervantul procent din v\nz`ri. Oricum, vadul era creat. Dup` ce [i-a luat [utul \n cur, Ovidiu a b`ut trei zile la Bibi nonstop, numai [pri] cu lacrimi, [i dus a fost! Senza geaca i cravatta... Mitocanii n-au ce obraz s` \ntoarc` Dac` iau o palm`, meritat`, Mitocanii dau zece picioare \n gur`. Nici o institu]ie din Romnia nu poate lua vreo m`sur` \mpotriva lor f`r` ca Mitocanii s` nu o conteste \n instan]`. De exemplu, \n aprilie 2002, Consiliul Local Limanu emite Hot`r\rea nr. 23

din 11.04.2002, prin care anuleaz` contractul de \nchiriere 1726 din 25.05.2000 dintre Prim`ria Limanu [i P.F.A. Lyana, care de]inea Stuful. Doamna Dogaru Carmen contest` Hot`rrea \n instan]` [i, evident, vinde [i ast`zi coc\r] \n a[teptarea sentin]ei definitive. La fel procedeaz` [i \n cazul Marelui Gard Mitoc`nesc. |n urm` cu un an, Mitocanii au construit un gard de 80 de centimetri sanchi! ca s` nu se mai aud` manelele de la Ciuciu. Apele Romne, normal, i-a amendat [i i-a somat s` demoleze construc]ia care bara plaja. Mitocanii contest` imediat procesul-verbal \n instan]` [i ]in gardul \n picioare, de[i manelele nu s-au auzit vara asta. Da ia stai, frate!.. Cum poate cineva s` dea statul \n judecat` pentru men]inerea unei construc]ii taman pe proprietatea statului? C\nd ai ridicat o construc]ie provizorie pe domeniul public, chiar [i dac` ar fi autorizat`, la prima soma]ie, legea spune c` trebuie s` o dai jos \n 48 de ore. Nu o demolezi, statul \[i rezerv` dreptul de a te da pe lama buldozerului. P`i, ce butic ar mai fi demolat B`sescu dac` st`tea s` a[tepte pronun]area a mii de contesta]ii? I-ar mai fi trebuit vreo sut` de mandate de primar. Dar Mitocanii, vom vedea, pot orice! (va urma) Biroul de Investiga]i-i

reclame de ras

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

19

S-a trecut comunicare Ex-alimente cu iz de excremente la falimenta]ia ra]ional` pe care


v-am print, vr`jitoarelor
Numele unui magazin alimentar e foarte important, pentru c` \i poate servi drept alibi patronului. Privi]i imaginea de mai jos. Dac`, s` zicem, vine Piedone \n inspec]ie, patronul are o scuz` valabil` pentru orice neregul`. Ceea ce par a fi alimente s\nt, de fapt, alt` marf`, pentru c` buticul lui este un Ex magazin alimentar. Poate fi considerat, dup` caz, un pet-shop, pentru c` vinde hamsteri \nveli]i \n p\ine, flor`rie, pentru c` ofer` floare proasp`t` de mucegai \mbobocit` pe br\nzeturi [i mezeluri sau chiar farmacie, pentru c` serve[te oric`rui intrus vomitive cu efect instant. Matrex

Soare cu din]i, lun` cu gingii

Dup` ce s-au certat pe b`ncu]e, pe gunoaie, pe maidanezi [i pe gagici, iat` c` a ap`rut o nou` provocare \ntre sc`rile de bloc: b`t`lia pr`v`liilor de la parter. La scara A, cum ar veni, orice produs este 38.000 de lei, nici un leu mai pu]in, nici un leu mai mult. Mai \ncolo, la scara B, afacere curat`: numai 37.500 de lei orice produs. V` da]i seama c` spre marginea

ora[ului, sau pe c\mp, nu mai ai nici o [ans` s` ]ii o afacere \n picioare dac` nu vii cu contraoferte care s` ]in` pasul. Iar cu asta cred c` bagi \n faliment toat` industria second hand-ului de pe glob: Super-ofert`: orice produs, gratis! |n plus, la orice produs luat gratis primi]i \nc` dou` produse, surpriz`, gratis! Avem di t`ti!. Bere Gratii

condica de sugestii [i reclame Oglind`, oglinjoar`, cine-i cea mai furat` din ]ar`?

n Romnia au ap`rut antifurturile pentru oglinzi de ma[in`. Dup` cum se vede, acestea se prezint` sub form` de texte scrise cu o solu]ie special`, care degradeaz` definitiv suprafa]a oglinzii n locul n care a fost aplicat`. Cu alte cuvinte, nu poate fi [tears` nicicum [i arat` de la cine a fost furat` oglinda, \n cazul \n care num`rul trecut pe ea nu e [i num`rul ma[inii la care e montat`. Tipul acesta de antifurt e ingenios, cu condi]ia

ca ho]ii s` [tie s` citeasc`. Spre exemplu, pe ma[inile din Germania, dac` textul ar fi trecut n nem]e[te, oglinzarii care lucreaz` n mod curent acolo nici nu [i-ar da seama c`-s protejate. De aceea, preventiv, toate ma[inile din Germania ar trebui s` aib` inscrip]ionat mare, chiar pe caroserie, un text n limbajul interna]ional al ho]ilor: {mangl\t` dn J`rmania, mnca]a[. Franc furt pe Main

abera]ia de libertate
Ve]i frumo[i cu stea \n frunte
Treaba expertului imobiliar nu este de a scrie corect ci de a vorbi conving`tor. Pentru c`, p\n` la urm`, ve-]i se cite[te la fel ca ve]i. Chiar nu conteaz` dac` tu \i spui clientului ve-]i beneficia de tot confortul, iar el \n]elege: ve]i beneficia de tot comfortul. Doar c` trebuie s` ai grij` cu doamnele. Nu po]i s` folose[ti de fa]` cu o cucoan` al c`rei b`rbat e mai bogat, sinonimul m-ai avut!. Anun]ul imobilizat

V-a]i preg`tit cavitatea bucal` pentru noapte? Dar p`rul cu moralul la p`mnt, unghiile, popone]ul [i epiderma aia ve[nic deshidratat`? A]i nceput s` vede]i microbii cu ochiul liber? Auzi]i cariile cum sap` n m`sele? Sau cum fac particulele nocive cling-cling pe smal]ul din]ilor? Ave]i curaj s` deschide]i televizorul n perioadele delicate de publicitate? Ave]i nevoie de o inim` tare, pentru c` s-au pus serios pe noi. Or s` ne cl`n]`ne [i gingiile de fric`, o s` tremure celulita pe noi ca blocurile turn la cutremur, o s` ni se fac` pielea de g`in` pe picioarele umflate, pe spatele n]epenit de la c`rat mobil`, pe bur]ile noastre... a[a... pu]in balonate. Doamne-ajut` s` nu mai afl`m cine [tie ce nenorocire, s` nu ne bage `[tia lampa n ochi [i n gur`, exact cnd ne e somnul mai dulce. Pe vremuri ne mbiau s` cump`r`m, acum au trecut la amenin]`ri. E noapte, stau oamenii n corturi, dorm sau [i tr`iesc via]a sexual` cnd, zdrang, lumin`! Apare stomatologul cu un aer de casap bine dispus [i le cere oamenilor din]ii [i gingiile la control. Mare noroc pe el c` ac]iunea se petrece n Occident, c` vai [i-amar de din]ii [i gingiile lui era dac` f`cea gluma asta n camping la Eforie. Produsul scuz` mijloacele? E normal s` nceap` s`-]i fie fric` s` dormi singuric`. Poate s` intre peste tine vreun specialist care s`-]i bage lampa de anchet` n ochii t`i superbi ca s` verifice dac` folose[ti absorbantul, deodorantul, crema de corp, pasta de din]i, [amponul, s`punul, iaurtul, uleiul potrivit [i s` ]i arate ce r`u o s` ajungi dac` nu folose[ti ce zice el. Mai c` te a[tep]i s` vezi la [tirile de la ora 5 aspecte din timpul raziilor organizate de stomatologii masca]i (n alb, normal), cet`]eni imobiliza]i cu minile n c`tu[e [i gurile lor vinovate, filmate de aproape. Mame cu copii, fugind cu mna la gur`, strig`tele celor care ncearc` s` scape de control. Arat`-ne din]ii [i gingiile, cet`]ene! V` da]i seama cum i-ar ntreba pacien]ii din Ferentari pe masca]i: V-a]i preg`tit, b`i, din]ii [i gingiile pentru un [ut n gur`? mi pare r`u c` se recurge la m`suri de for]` pentru binele nostru n televizor [i mi pare bine c` nu se ntmpl` nc` n realitate. Oamenii buni sunt n stare de orice, chiar s` [i omoare, ca s` fie lumea mai s`n`toas`, curat` [i fericit`. E mai bine s` nu-i contrazicem pe cei care ne pun ntreb`ri legate de zone intime. Le r`spundem: da, figur c` ne-am preg`tit dinfii fi gingiile pentru noapte, le-am pus acilea n paharul cu ap`. Fii, ce vac` funt! Era vodc`! Pentru dinfi puternici.

R`zvan EXARHU

Foamea culpa

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

21

r`spunsuri la scrisori
Victor P`duraru (Craiova): Ave]i un stil nvrto[at! Am primit, dup` cum vede]i, plicul cu fotografia, s` vedem ce utilitate i vom da. Colegul Danei Barb (Bucure[ti): Foarte bune multe din considera]iile din scrisoare. O re]in pe cea legat` de sepepi[tii agresori. Dac` un soldat iese n permisie [i violeaz` sau fur`, este judecat de Tribunalul Militar. De ce agresorii lui Pretor nu s\nt judeca]i de un tribunal militar, chiar dac` erau n timpul liber? C` doar nu au plecat f`r` legitima]iile de serviciu la ei! G. Grlea (Bucure[ti): Am primit copia lozului, e aberant, dup` cum spune]i. Gligor Ha[a (Alba Iulia): Nu public`m nici fabule, nici parodii de fabule! Traian Rot`rescu (Pietroasele, Buz`u): Ai perfect` dreptate, dac` gre[elile ar fi doar la nivelul exprim`rii, ar mai trece cumva, dar la o analiz` atent` a ideilor, ce s` mai vorbim! Ion Andrei]` (Roma): V` mul]umim pentru scrisoare [i pentru corectarea unei percep]ii: aceea c` pe biletele de transport n comun din Roma ar fi mesaje contra prostitu]iei doar n romne[te. Dovada din plic confirm` c` s\nt [i alte na]iuni, vecine sau doar prietene, care beneficiaz` de aceea[i aten]ionare! Dr. Vasile Chifor (Pecica): S` [ti]i c` am fi foarte bucuro[i dac` PN}CD ar putea s` revin` la statutul de partid important n Romnia. Glumele la care face]i referire izvor`sc din statutul actual, de partid ie[it din calcule parlamentare. Vom fi primii (sau, m` rog, printre primii) care vom saluta revenirea n arena politic` a acestei forma]iuni. Deconspiratorul (Bucure[ti): Ne intereseaz` tot ce ne relata]i. V` mul]umim pentru num`rul de telefon al prietenului dvs. cu care a]i vorbit de Cr`ciun. Poate v` da]i [i un pseudonim ca s` mearg` mai bine coresponden]a. Gabriel Klein Kiri]escu (Bucure[ti): Ave]i dreptate, demonstra]ia f`cut` mi se pare foarte corect`. Florian St`nescu (Bucure[ti): Cred c` trebuie s` insista]i la autorit`]i pentru a deschide respectivul Centru Eminescu, o institu]ie care, dup` cum ne scrie]i, aproape c` ar salva planeta. Nu v` l`sa]i, s`ri]i pe ei! Iar pe noi, dac` se poate, v` rug`m s` ne ocoli]i cu scrisorile, nu putem face nimic! Ioan T. MORAR

Dezv`luiri enervante despre ziari[ti


Cristian Grosu [i Liviu Avram s-au s`turat s` fie confunda]i cu jurnali[tii de investiga]ie. {i au ie[it pe pia]` cu un ghid de jurnalism de investiga]ie*. Ete, na, parc` nu [tiam cu to]ii ce \nseamn` investiga]ie: vine cineva la tine [i-]i pune \n bra]e un dosar; \l iei, \l cite[ti, te cruce[ti [i apoi verifici informa]ia prin metoda cea mai eficient`: prin publicare; \n mod excep]ional, dai un telefon, de sanchi, nenorocitului despre care e vorba \n dosar. Ei bine, cei doi autori ai ghidului `sta de tupeu sus]in c` investiga]ia \nseamn` altceva, [i anume umplu vreo 170 de pagini cu tehnici de investiga]ie; ba mai dezv`luie [i cteva trucuri; totul ilustrat cu exemple, o parte culese chiar din istoria lor de ziari[ti de pe unde-au trecut dn[ii: Monitorul de Bac`u, Evenimentul zilei, Adev`rul, Jurnalul Na]ional.

M.T.
* Cristian Grosu, Liviu Avram Jurnalismul de investiga]ie, Editura Polirom, 2004.

coasa lux
Ce-i lipsea Irakului? Niscaiva tac\muri [i gheare de democra]ie, ambalate la pung` \n vid (de putere), rev`rsat` m`rinimos din camioanele yankeilor, \n cadrul unui sampling la drepturile omului mai ceva ca la Coca-Cola? Pr`[tii chimice sau biologice? Un v\rf de atac \n semifinala cu Italia? Las` c` \n retur, la ei acas`, vor fi cu un cap deasupra macaronarilor; un cap de italian lips`. Ei bine, nimic din toate acestea. Tot ce-i lipsea era Andreea Marin, care s`pt`m\na trecut` s-a dus acolo s` fac` ni[te reportaje secrete pentru Surprize, surprize. Poate g`se[te ni[te fomi[ti care, neav\nd bani de avion, nu [i-au mai v`zut rudele din America de 15 ani. Dar \n ce prive[te banii de avion, ei se descurc`; at\t c` ]`r`noii `[tia, c\nd vin \n vizit` peste Ocean, parcheaz` avionul direct \n birou. Sau vom asista la vreo \nt\lnire emo]ionant` \ntre corpul [i capul sud-coreeanului decapitat. Corpul [i-o mai fi recunosc\nd capul dup` at\ta amar de vreme? Sau, \ntre timp, s`tul de a[teptare, [i-a g`sit alt cap, cu care a f`cut [i un copil, iar acum tr`iesc ferici]i? Atunci capul p`r`sit poate apela la Iart`-m` sau la Din dragoste ca s`-[i conving` corpul s`-l reprimeasc`. Mai nimerit ar fi fost un show gen Monica \ntre [ii]i, suni]i [i kurzi. Sau un Recursul etapei unde Ioani]oaia s` dea de zece ori, din unghiuri diferite, faza decapit`rii de pe Internet, iar Cr`ciunescu s` se pronun]e o dat` pentru totdeauna: A fost, domle, fault sau nu? Eu cred c` nu a fost fault, ci e doar vina sudcoreeanului c` a r`mas ca fraierul \n ofsaid. {tirile de la ora chici

22

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

coana mi]a beletrista

Jurnalul lui

Tetelu

munca cu cartea
Unchiul Siam
Habar n-am de ce culturii romne \i lipse[te ceea ce se cheam` literatura exotic`. Ceva \n genul lui Pierre Loti, care cu romanul Le Mariage de Loti l-a convins pe Gauguin s` plece tocmai \n Oceania. |ncepusem bine, dac` ne g\ndim c` Descrierea Chinei (1677) a Sp`tarului Milescu a fost mult citit` \n Europa secolului XVII. Dup` aceea romnii au preferat c`l`toriile mai scurte, precum Dinicu Golescu, prin Europa. A trebuit s` a[tept`m ceva mai bine de 100 de ani pentru ca Mircea Eliade s` se \ntoarc` din India cu romanul Maitreyi (1933). {i \nc` 70 pentru ca de data asta o autoare, Claudia Golea, s` ne \mp`rt`[easc` experien]a ei dup` ce a lucrat 2 ani \n Bangkok. (Nu l-am pomenit aici pe Radu Tudoran deoarece el, la fel ca Jules Verne, nu a dat cu nasul prin ]inuturile pe care le descrie.) Ultimul roman al Claudiei Golea* (a mai publicat dou` \n care \[i valorific` experien]ele din Japonia, unde a stat aproape [ase ani) se \ncadreaz` perfect \n genul numit literatur` exotic`. Scris lejer, f`r` preten]iile politico-filosofice ale lui Malraux (de altfel, chiar autoarea a declarat: ...scrisul meu este lejer, u[or de citit), romanul se cite[te la repezeal` [i p\n` la urm` r`m\i cu satisfac]ia c` ai aflat c\teva lucruri interesante despre Siam. De exemplu, despre intraductibilul paradis tropical: Copacii tabek cu flori violet. Lantom, cu flori albe. Shayapic, cu flori galbene. Bosche]ii cu flori portocalii kem. Florile albe [i ro[ii pam kuai. Florile roz shaba. Cum eroina c`r]ii este bulimic` (reu[e[te, totu[i, pe la mijlocul c`r]ii s` sl`beasc` bini[or), nu lipsesc m\nc`rurile exotice, de data asta cu nume engleze[ti, ca s` pricepem despre ce e vorba: Pussy-show. Pussy-candle. Pussy-needle. Pussy-razor. Pussy-baloon shot.... Nu lipsesc nici frumoasele thailandeze cu vaginul lor miraculos, nici drogurile (toat` lumea fumeaz` ganja, adic` marijuana de tip A, c\nd nu prizeaz` coca), totul condimentat cu mult fut hetero [i homosexual. Una peste alta, un roman tocmai bun pentru romnii care, din diverse motive, n-au reu[it vara asta s` dea o fug` m`car p\n` la Amara. {tefan AGOPIAN
* Claudia Golea, Var` \n Siam, Editura Polirom, 2004.

Lucruri fantastice se \nt\mpl` \n Tetelia! {i ce? S`pt`m\na asta ne ocup`m de altceva! Dac` n-ave]i treab`, nu v` mai enerva]i aiurea: urmeaz` alte inep]ii de la Tetelu.

]ilor joviali. Doctor f`r` voie, Pre]ioasele ridicole, Pis`logii, {coala b`rba]ilor, Avarul, Tartuffe fac plebea s` explodeze \n hohote. Steaua fiului de tapi]er \ncepe s` urce prin succesul uimitor al comedioarelor sale, dar, de fiecare dat`, obsesia tragediei \ntrerupe aplauzele furtunoase: Molire \[i ofer` glumele doar la pachet cu gemete de moarte. Chiar c\nd cota sa de public ajunge la urechile cur]ii, chiar c\nd marele autor intr` definitiv \n gra]iile Regelui Soare, chiar c\nd \nalta protec]ie \l scute[te de mari griji materiale, Molire se \nc`p`]\neaz` s`-[i joace comediile \n tandem cu tragedii. Bulgakov face din via]a marelui dramaturg un roman vioi, scris aproape fran]uze[te, incredibil de

abundent \n am`nunte, pe care te \ntrebi cum de le-a g`sit \n bibliotecile ruse[ti contemporane cu holocaustul comunist. E limpede \ns` c` autorul \nc\nt`toarelor aventuri cu Behemot, Maestrul [i Margareta, nu l-a ales \nt\mpl`tor pe Molire. Ca [i francezul care, pentru c` ironizase clerul, a fost \ngropat la o ad\ncime de peste patru picioare, acolo unde se termina p`m\ntul sfin]it, Mihail Bulgakov a fost \nmorm\ntat de Stalin \nc` din timpul vie]ii, prin nepublicare, la o ad\ncime sigur`, care nu punea \n pericol, prin satir`, clerul cel ro[u al crimei. Doru BU{CU
* Mihail Bulgakov, Via]a domnului de Molire, Editura Humanitas, 2004.

cronica pe l\ng` teatre


Godot nu vine, Al, n schimb, va veni
nainte de 89, arti[tii erau ndemna]i s` intre n fabrici, n uzine, s` transmit` mesajul lor muncitorilor. Dac`, atunci, teatrul trebuia transformat ntr-un teatru de mas`, acum, el, cu adev`rat, ntr-o anume parte a sa, devine teatru de mese. Adic` Teatru de consum, a[a cum se ntmpl` la Green Hours, acolo unde se desf`[oar` un program cu acest titlu care [i propune s` produc` nou` premiere, 90 de reprezenta]ii, cu ajutorul a nou` regizori. Pn` acum s-au produs deja cinci premiere. S`tul de notele adesea false ale teatrului oficial, de Apusuri de Soare n anul {tefan cel Mare [i Sfnt, spectatorul caut` alternative [i, din fericire, n Bucure[ti, cel pu]in, le g`se[te. Teatrul Act, de pild`, e una dintre demonstra]iile c` arta poate fi [i particular`, nu numai Na]ional` sau de Stat. Spectacolul* pe care l-am v`zut la Green Hours, Totul despre Al, nu este o capodoper`, dar nici nu-[i propune asta. Este un spectacol adaptat unui bar, un spectacol care permite actorilor tineri s` joace [i s` se joace. Este o denist (v. revista 22, nr. 756). A[a o fi! Dar dac` e a[a, atunci majoritatea prozatorilor romni, de la Preda, B`l`i]`, Breban, Buzura la mediocrul Marius Tupan, au fost disiden]i. Chiar un pic mai disiden]i dec\t N. Manea. C` au [i ceva talent \n plus, b`nuiesc c` n-are nici o importan]`. ({t. A.) q Am citit stupefiat un interviu n Ziarul de duminic` sub titlul Parisul e cu o experien]` istoric` n urma Romniei. Iat` c\teva extrase: Ambi]ia mea a fost s` fiu mai Cehov dect Cehov, mai Caragiale dect Caragiale, mai Balzac dect Balzac. Ei, ve]i spune, un banal caz de paranoia. Romnia a luat drumul pr`bu[irii culturale, care este cel al c`derii n capitalism, dar ]ara noastr` mai beneficiaz` nc` de r`m`[i]ele societ`]ii de dinainte de 89. Ceea ce m` disper` e c` pn` n 1989 vedeam spectacole mincinoase, de propagand`, dar nu-mi amintesc s` fi fost proaste. Ast`zi n Romnia v`d teatru prost. Simplu de diagnosticat, un nostalgic al dictaturii, un beneficiar al ei dec`zut din drepturi. O solu]ie trebuie g`sit` pentru a ie[i dintr-o societate capitalist` care a devenit monstruoas` [i constituie o amenin]are pentru ns`[i exismonstra]ie profesionist` de actorie propus` de Dorina Chiriac [i Ana-Ioana Ma-carie, pe adaptarea unui text scris de Cherie Vogelstein, n regia corect` a lui Florin Piersic Jr. Dou` personaje a[teapt` un fel de Godot pe nume Al [i discut` despre iubire, despre via]`, salvndu-se din banalitate prin cteva ntors`turi de condei foarte inspirate. Deosebirea e c` Godot vine [i una dintre fete, iubita lui, pleac` cu el. Joc bun, bine condus, f`r` bur]i, antrenant. {i totul se ntmpl`, s` nu uit`m, nu ntr-o sal` de teatru, ci ntr-un local. De aceea se [i cheam` Teatru de Consum. Dar mai bine pleci acas` de la un astfel de eveniment neconven]ional, mul]umit de ce ai consumat, dect s` faci indigestie cu o montare grandi-locvent` [i fals` de pe scena Na]ionalului! Ioan T. MORAR
* Totul despre Al (dup` Cherie Vogelstein); cu: Dorina Chiriac & Ana-Ioana Macarie; regia: Florin Piersic Jr.; produc]ia: Teatrul Luni de la Green Hours.

Regele comediei
Molire cel real e scund, negricios, cu umerii \ngu[ti, deosebit de ur\t, are o voce pi]ig`iat` [i, ca director al Ilustrului Teatru, e complet lipsit de viziune. Se \nc`p`]\neaz` s` pun` pe scen` tragedii care, una dup` alta, \i ruineaz` o faim` nedob\ndit` \nc`. Un personaj trist, el \nsu[i erou al unei permanente drame, fiul tapi]erului Jean-Baptiste Poquelin, autoporeclit Molire, nu are intui]ia propriei voca]ii. Ani \n [ir bate t\rgurile de provincie cu o trup` izgonit` de publicul parizian [i insist` s`-[i spulbere complet [ansa juc\ndu-l pe Corneille. Mihail Bulgakov \l urm`re[te de mic [i nu-l scap` din ochi p\n` \n 1673, c\nd francezul intr` \n eternitate*. De la trei secole distan]` [i de la cinci mii de kilometri dep`rtare, din \ndep`rtata [i friguroasa Moscov`, scriitorul rus terorizat de regimul lui Stalin recompune biografia b\ntuit` de co[maruri a celui mai trist dintre geniile comediei. |ncremenit \n ambi]ia tragediei, Molire continu` s`-[i enerveze spectatorii cu spectacole sobre. |n compensa]ia e[ecului, el se r`zbun` pe burghezii ingra]i ai Parisului schi]\nd mici farse pe care le monteaz` \n fa]a t\rgove-

show biz da cul]i Disidentul domol


q |ntoarcerea huliganului, ultima carte a lui Norman Manea ap`rut` anul acesta \n Statele Unite [i Romnia (Editura Polirom), a fost lansat` recent [i \n Germania [i Italia. Autorul a f`cut un turneu de promovare a c`r]ii prin cele dou` ]`ri. Dou` reviste de cultur`, Observator cultural [i 22, au reflectat pe larg succesul de care s-a bucurat cartea \n respectivele ]`ri. Succes care se datoreaz`, dup` cum a subliniat Ion Bogdan Lefter \n revista pe care o conduce, [i faptului c` \n ambele ]`ri exist` apoi o receptivitate special`, mai intens` ca \n alte culturi europene, la dezbaterea identit`]ii evreie[ti [i a Holocaustului ca tragedie a istoriei secolului XX. Responsabilit`]ile nazismului [i ale fascismului n-au fost uitate (v. Observator cultural, nr. 234). Cum cartea lui Norman Manea a fost elogios \nt\mpinat` [i \n ]ar` (o recunoa[te [i autorul \n aceea[i revist`: A fost foarte bine [i inteligent recenzat` \n Romnia, cu deosebire de genera]ia t\n`r`), \nseamn` c` m`car la acest capitol st`m bine: nici \n Romnia responsabilit`]ile nazismului [i ale fascismului n-au fost uitate. q Scriam nu de mult c` nu-l consider pe prozatorul Norman Manea un disident. Motivele erau clare. P\n` \n 1986, c\nd a p`r`sit ]ara pentru a se stabili \n Statele Unite, Norman Manea a publicat zece c`r]i. Paul Goma, care a debutat cu un an mai devreme dec\t N. Manea, \n 1968, n-a mai putut, dup` debut, s` publice nici o carte. Motivul era simplu: \ncep\nd cu romanul Ostinato, care a fost publicat \n 1971 \n Germania [i Fran]a, c`r]ile lui au fost considerate indezirabile de c`tre regimul comunist. Dup` cum se vede, ale lui N. Manea, nu. |n timp ce Goma sau Dorin Tudoran au protestat \n mass-media occidental` \mpotriva comunismului, N. Manea n-a f`cut-o. Numai c` socoteala de acas` nu se potrive[te cu aceea de peste Ocean. Un critic american crede c` N. Manea a fost catalogat drept disident ca urmare a faptului c` a criticat prin aluzii sarcastice sistemul comu-

ten]a umanit`]ii. Desigur, reg`sim idei marxisto-leninisto-staliniste deja perimate, dar e dreptul omului s` cread` ce vrea. Alta: Dispari]ia capitalismului ar putea duce la stingerea unor categorii sociale foarte vaste, dar tragedia va fi benefic`. Deja accentele patologice s\nt greu de negat. Nu v` mai contrariez cu alte citate, tot interviul este demn de aten]ia unor psihiatri. Partea proast` e alta. Aceste opinii apar]in lui Virgil T`nase, un tip dubios care este pus s` reprezinte cultura romn` la Paris. Spun: Este pus, n sensul c` i se pl`te[te un salariu bun, din bani publici, pentru postul de director al Institutului Cultural Romn din Paris, s` promoveze o cultur` n care nu crede, s` reprezinte un sistem politic [i social de care e speriat [i pe care-l desfiin]eaz`, ntr-o ]ar` pe care o dispre]uie[te! Ca s` nu mai punem la socoteal` colaborarea sa notorie cu Securitatea (oare numai cu cea francez`?), aspect care-l face ridicol n ochii celor fa]` de care Virgil T`nase ar trebui s` fie un reprezentant oficial al culturii romne. Din opiniile sale reiese clar c` e nebun de legat, dar de ce a mai fost [i delegat s` conduc` un Institut? (I. M.)

cartona[ul ro[u cu tricolor

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

23

mazeta sporturilor

Jocurile Olimpice [i joaca de-a fotbalul


Gata, s-a terminat [i cu Jocurile Olimpice, ne-am descurcat [i de data asta. Eu zic s` ne str\ngem frumos cojile de semin]e, s` ducem la reciclat sticlele de bere, s` ne \ntindem [i s` r`sufl`m u[ura]i: am mai trecut cu bine de o edi]ie. Merit`m felicit`ri, efortul nostru de a urm`ri ostilit`]ile de pe scaun a fost r`spl`tit cu un onorabil loc 14 la medalii, \naintea gazdelor sau a unor for]e ca Norvegia, Olanda [i Suedia. Colegul Dr`ghici ]inea, la meciul de fotbal RomniaFinlanda, cu oaspe]ii, c` n-au corup]ie, n-au poluare, n-au [omaj, au universit`]i mai m\ndre [i mai cornute [i a[a mai departe. E, uite c` i-am c`s`pit [i pe ei [i pe vecinii, pe verii [i pe fra]ii lor \n ale perfec]iunii. Nici n-ar trebui s` ne mir`m c` pe unde mergem avem grij` s` lu`m c\te ceva dup` noi, fie c` e vorba de ni[te c`r]i de credit, ni[te telefoane mobile, un mer]an-dou` sau, \n cazuri mai fericite, o saco[` de medalii. Neamul nostru de [mecheri care p\rjoleau f\nt\nile [i secau c\mpiile nu putea s` treac` neobservat prin lume. Bine\n]eles, la \not [i la canotaj, unde ne-am remarcat de c\te ori am trecut Dun`rea, noaptea, c`tre Iugoslavia, sau la gimnastic`, unde nu se putea s` rat`m exact noi, na]ie specializat` \n s`rit gardul \ntreprinderii. Ceva medalii a adus [i atletismul, ca s` nu uit`m c` [i la fuga de s`r`cie am stat noi bine de-a lungul [i de-a latul genera]iilor. Dar ce ne facem, m`i, nene, cu fotbalul, cu sportul rege, care ne umple nou` programul de lucru din fabrici [i uzine c\nd marii campioni se retrag la munc` [i \i uit`m acolo? Ce c`ut`m noi pe Teatrul Viselor, pe Old Trafford, c\nd abia am tras cortina [i se mai aud fluier`turile dup` un Ceahl`ul-Dinamo? Cum putem s` url`m L`sa]i-ne s` ne preg`tim de Liga Campionilor! [i s` d`m cu paraii \n l`utari c\nd nu s\ntem \n stare s` trecem de jum`tatea terenului \n fa]a unei echipe ce p`rea a fi alc`tuit` dup` celebra metod` din curtea [colii: Hai, b`, care mai joac`? Zi, m`, vrei s` joci? Hai, [i unu la ei, s` fim 11 la 11!? Serios, puteai s` juri c` la Manchester (vorbim de Manchester-Dinamo, of course) au intrat doi fl`c`i din personalul TESA, unu de la contabilitate, copiii unora din CA [i c\]iva refuza]i de la echipa a III-a. Am tot a[teptat un c`lc\i, o alunecare, am sperat \n van c` 2-0 va fi un scor periculos. Degeaba, Dinamo nu vrea s` se dezmint`. |n timp ce Steaua s-a mai descurcat, s-a mai strecurat romne[te c\nd a venit vorba de cupele europene, mai cu o victorie chinuit` prin deplasare, mai cu o tr\nt` ]`r`neasc` \n fa]a ciobanilor de la Southampton, mai cu un egal \n fa]a lui Liverpool, mai cu o ru[inic` la fundul gol \n fa]a unor s\rbi cotonogari, trupa din {tefan cel Mare pare c` se duce \n Europa precum mielul sau c`]elul la t`iat. Asta \n timp ce Gala]iul, echip` f`r` stadion, era s` lase acas` vedetele de la Partizan Belgrad. Orac, Augustine, }`lnare, Mul]escule, aduce]i

pozi]ie der f moftsaid b\ e din sport


q |l [ti]i pe Dan Diaconescu, nu-i a[a? De FC Caracal a]i auzit? Paul Valut`? Niccolo Napoli Hai, bine, s` v` spunem. Cic` celebrul Dan Diaconescu, zis [i Dan Diaconescu, ap`rut la OTV, este pre[edintele de onoare al clubului FC Caracal, club patronat de Paul Valut`, a c`rui trup` de fotbali[ti era s` fie antrenat` de un anume Niccolo Napoli, presupus antrenor din Italia care a fost dat afar` \n [uturi de la Universitatea Craiova. La FC Caracal joac` fiul lui Victor Pi]urc`, Alex Pi]urc`, iubitul unei c\nt`re]e. Hai, c`-i mi[to la FC Caracal. S-a r`sturnat carul cu vedete, antrenori, patron, pre[edinte. Fotbali[ti le mai trebuie. q V-am mai spus odat` cum era s` r`mn` Bac`ul f`r` pista de karting construit` de Sechelariu. Omul are damblaua lui, s` parieze. Ultimul zvon, care i enerveaz` pe b`c`uani la culme, e c` pariase cu Gigi Becali c` iese primar din primul tur. A pus pista de karting. Nu a ie[it nici din al doilea [i nici pista nu a putut s` i-o dea lui Gigi, pentru c` era totu[i a prim`riei. A[a c` a trebuit s` se caute prin buzunare dup` ceva bunuri mobile [i valoroase. Se zice c` solu]ia a fost fotbalistul Cristea, cel care d` goluri acum pentru Steaua n fiecare meci. Dac` punea pariu pe cl`direa prim`riei, probabil d`dea acum tot aparatul de lucru din prim`rie.

casetele alea cu Dinamo-Ham- via]` [i s` ne trimit` arbitrul burg, din 83, [i arunca]i-le la cabine f`r` s` mai dea un b`ie]ilor DVD-urile cu manele! strop de prelungiri. C` altfel iar ajungem s` plictisim 61.000 de oameni, s` le Gabriel DROGEANU r`pim f`r` mil` dou` ore din

Eva Hen]igova

24

academia CA}AVENCU
Nr. 35, 31 august 6 septembrie 2004

dubios democra]ia trecea

Mul]i \[i bat capul s` afle cum a reu[it Dorin Tudoran, unul dintre pu]inii no[tri disiden]i cu blazon, s` se transforme din disident n consilier PUR. P`rerea noastr` e c` [i-l bat de poman`, findc` r`spunsul este simplu. P`i, dac` un filosof a ajuns m`sc`rici la curtea unui cioban, iar trei evrei pajii lui Vadim, ni se pare normal ca un fost disident s` ntind` m\na la u[a unui fost securist.

contraeditorial Ace[ti sportivi care ne conduc


|ntr-un fel, averea nem`surat` a omului politic aflat la putere, acumulat` insistent prin ho]ie [i tupeu, are un merit: de[teapt` \n sufletul \navu]itului un p\lp\it de moral`. Din \n`l]imea conturilor sale neru[inate, s`tul, instalat [i aranjat pe via]`, banditul cu imunitate are la un moment dat, la o anumit` cifr`, intui]ia r`ului: simte instinctiv c` faptele \l descriu ca b`iat negativ. Sigur, bog`]ia exagerat` [i impunitatea ve[nic` tind s`-i adoarm` aceast` tres`rire, dar, p\n` la urm`, infractorul nu mai poate dormi senin. Ei, acum n-o s` ne \nchipuim c` \l bate vreo clip` g\ndul s` se predea. A[, nici vorb`! Dimpotriv`, acel vag sentiment de culp` \l face creativ [i animalului politic \i vin idei de compensare. Una din ele, cea mai la mod`, este repara]ia de imagine prin import fraudulos de reputa]ie. Dac` banda din care face parte prime[te \n s\nul ei prestigiul proasp`t al unui nevinovat, lucrurile \ncep, dup` mintea lui, s` se lini[teasc`. A[a a ajuns Ilie N`stase candidat la prim`ria Capitalei, a[a a ajuns Puiu Iord`nescu consilier de Ilfov, a[a au ajuns Hagi, Lucescu [i }iriac sus]in`tori ai lui Geoan` [i Rus, a[a au ajuns \n diverse piftii electorale nenum`ra]i al]i sportivi, actori, c\nt`re]i [i intelectuali. Aceast` faun` complet inocent` politic, str`mutat` din mediul ei de performan]` \n ghiveciul sleit al partidelor, ame]it` de viclenia ofertei [i tarat` de propria-i ignoran]`, \[i expune n`uc` prestigiul \n cea mai proast` dintre vitrinele posibile. Dac`-l \ntrebi pe Adrian N`stase de ce face politic`, pariez c` n-o s` recunoasc`. |]i va r`spunde, dup` enumerarea anumitor aspecte, c` o face pentru binele ]`rii, pentru interesul public, pentru profitul na]iunii. |n mod sigur, \n limbajul lui de lemn scump, cu intarsii de valut`, \]i va vorbi (dup` enumerarea altor aspecte) [i despre responsabilitate. Ei bine, aceast` responsabilitate e cea care-l face s` t\rasc` pe bla-

Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
indexul altor evenimente

Nici munc` f`r` p\ine [i circ


Guvernul [i-a deschis mai nou un departament care r`spunde de muncitorii din str`in`tate. Probabil c` cel mai mult va r`spunde \n fa]a organelor de anchet` ale poli]iilor str`ine.

zonul expirat al PSD-ului onoarea stabil` a lotului de gimnastic`. Sudorile reci ale apropiatului e[ec electoral se cer m\ng\iate de sudoarea cinstit` a unor sportivi. P`truns de responsabilitate, Adrian N`stase \l invit` pe Octavian Belu s` pofteasc`, \nc`rcat de medalii, \n PSD. Nu conteaz` c` marele antrenor e performant \n alt domeniu, nu conteaz` c` to]i marii sportivi invita]i s\nt incompeten]i \n politic`, nu conteaz` c` interesele ]`rii s\nt mult mai bine servite l`s\nd oamenii s`-[i fac` treaba pe stadion, \n fine, nu conteaz` c`, tent\ndu-i, Adrian le [ifoneaz` reputa]ia [i, mai ales, priveaz` na]iunea de rezultatele lor. Ceea ce conteaz` e faptul c` adaosul de onorabilitate, ob]inut prin racolare, promite PSD-ului mai multe [anse la ciolan.

Am v`zut deja un parlament \n care au c\ntat Dol`nescu [i Irina [i \ncerc s`-mi imaginez unul \n care ar dribla Aliu]`, B`rc`oan [i D`nciulescu. Din fericire, Octavian Belu a refuzat participarea. Experien]a lui de antrenor l-a l`murit c` gimna[tii celor dou` Camere n-au nevoie de ajutor. Fiindc` ei au luat de mult aurul la inele groase, de neam prost, au c\[tigat deja medalia de argin]i, iar eterna evolu]ie la sol a lui V`c`roiu le asigur` trecerea \n nemurire. Le lipse[te doar un exerci]iu lung la bare fixe, a[ezate la fereastra unei s`li de sport cu gardian la u[`.

Doru BU{CU

Lega]i de Biblie
La Satu Mare, poli]ia \i oblig` pe audia]i s` jure pe Biblie. Lucru care oarecum ne mir`, av\nd \n vedere complexitatea Bibliei. Ne-am fi a[teptat de la poli]i[ti s`-i pun` pe audia]i s` jure cel mult pe Abecedar.

S`pt`m\na romnilor
Sloganul ]`rii de inunda]ii:

Domnu Domnu C`t`lin Radu T`nase, a]i C`t`lin Radu T`nase, a]i \ncheiat? {i dumneavoastr`, domnu \ncheiat? {i dumneavoastr`, domnu Adelin Petri[or? Bun. Domnu regizor, str\nAdelin Petri[or? Bun. Domnu regizor, str\nge]i r\ul, tornada [i sinistra]ii, [i duce]i-le ge]i r\ul, tornada [i sinistra]ii, [i duce]i-le repede [i la Agigea, c` ne mai repede [i la Agigea, c` ne mai a[teapt` [i alt electorat. a[teapt` [i alt electorat.

Ap`, ap`, vrem N`sta[i!


N`stase s-a ales pre[edinte, premier, candidat, lider charismatic, erou al social-democra]iei, salvator de inunda]ii, zeu de T`rt`[e[ti, mam` eroin`, alfa [i omega, beta [i epsilon, x [i 0, frumoasa [i bestia, N`stase [i chestia, N`stase pre[edinte, ca s` v` \nv`]a]i minte! La Congresul Extraordinar al PSD, Iliescu [i N`stase, care se au ca Steaua cu Dinamo, s-au pupat de ochii lumii, de[i pe la spate voiau s`-[i dea numai Nu e Dinamo! Nu e Dinamo!. Nu e, b`` pesedi[tilor! Inunda]ia TV s-a \ntors cu noi [i noi realiz`ri \n planul apei pe micile noastre ecrane. Inunda]ia TV are pl`cerea s`-l prezinte pe: pam-pam, Adrian N`stase \n pantofi de lux de cauciuc de 3.000 de euro bucata, vizit\nd sinistra]i! Na-v` ap`! Lua]i [i be]i [i p-orm` vota]i, acesta este trupul Meu [i moaca Mea! a zis Salvatorul N`stasePatru-Case-Luate-de-Ape, st\nd la mas` cu ucenicii S`i: Ap`, Foame, Cizm`, C`t`lin Radu T`nase, Lips` WC. Vede]i scena? SPP-i[tii \mbr`ca]i \n sinistra]i \nt\mpin\ndu-l pe Adi cu p\ine [i noroi [i mul]umindu-i din inim` pentru condi]iile atmosferice excelente de via]` [i munc`. Tr`iasc` parcul de distrac]ie creat de PSD tuturor categoriilor de oameni ai muncii, tr`iasc` Apa Magic! Dou` MIG-uri s-au ciocnit \n zbor \n jude]ul Mure[. Bine m`car c` nu s-au ciocnit la sol, la parcarea cu spatele din cauza lipsei de experien]` a [oferilor de avion. C` pilot e greu s` te nume[ti, c\nd nu ]i se dau bani de kerosen pentru MIG dec\t ca s` treci printre jaloane pe poligon, s` parchezi avionul cu fa]a o dat` [i de dou` ori cu spatele, s` semnalizezi st\nga [i dreapta de c\teva ori [i \n final s-o arzi tare \n mar[arier pe pista de aterizare. A]i urm`rit c\teva scene cu avioane din sub-produc]ia romneasc` Top Gunoier. C\]iva romni fac zilele acestea experimente pentru a trimite prima rachet` romneasc` \n spa]iu cu echipaj uman. S` sper`m c`, atunci c\nd va ajunge acolo, echipajul nu se va certa prin dreptul lui Marte din cauza lui Zenga de la Steaua [i s`-nceap` s` se-njure de-a dreptul din cauza lui R`chit` prin dreptul lui Mercur [i s` se-nfig` cu racheta-n Soare care nu era semnalizat corespunz`tor, cu triunghi fosforescent catadioptic [i s`-ndoaie botul la rachet` [i s` le cad` stema cu Mercedes pe care o furaser` \nainte de plecare de la un vecin. Plus c` la romni ar fi prima plecare \n spa]iu pe baz` de pile: nevasta sponsorului care-a pl`tit radiocasetofonul de bord, amantul patroanei firmei care-a asigurat spirtul, vata [i leucoplastul pentru echipaj \n caz de catastrof` spa]ial`. Iat` [i marea contribu]ie a speciali[tilor spa]iali romni: ca s` fie material spa]ial, leucoplastul se va transforma \n leucoplasm [i se va vinde \n tot spa]iul ca produs romnesc. Cronic` a lu {tefan a Petrei

Mai bine Logan dec\t poli]ist


IGP s-a \nnoit cu 1.000 de Dacii Solenza [i Logan. Cic` pentru departamentul Poli]ia c`lare, sec]ia Poli]ia c`lare pe motor, care mai mult repar` la ma[ini dec\t circul` cu ele.

Bomboana de pe tortur`
La Sibiu a fost g`sit` o bomboan` \ntr-un salam. Ferice de pensionarul care a cump`rat salamul acela, c` de Cr`ciun nu va mai pune \n pom doar coji de salam.

Dreptate [i t`rie
Scandal la Ia[i: ]`ranii refuz` \n continuare s`-[i declare cazanele de ]uic` la Direc]ia de Finan]e. Cic` cei mai mul]i nu [i-au declarat nici m`car pufoaicele.

Haz de nechez
La poli]ia dintr-un sat vasluian a fost reclamat un cal care noaptea necheaz` prea tare. {i probabil deranjeaz` muzica de la discotec`.

Adrian N`stase lans\nd, cu ajutorul televiziunilor, jocul popular Foc! Foc! Ap`! Ap`! Inunda]ie! Inunda]ie! N`stase pre[edinte! N`stase pre[edinte!

Ho]i de fier f`r` fler


O ceat` de rromi din Ia[i demonteaz` st\lpii de \nalt` tensiune pentru a-i vinde la fier vechi. Ce fraieri, pleac` cu st\lpii de \nalt` tensiune [i las` curentul \n cabluri, s`-l fure al]ii.

Ve[ti bune

Saved by the Belu


Antrenorii Belu [i Bitang au fost premia]i de Guvern cu 400.000 de euro. O m\n` \ntins` gimna[tilor no[tri [i, \n acela[i timp, un [ut \n fund bine plasat imaginii candidatului la pre[edin]ie Adrian N`stase. Nu de alta, da ar fi fost chiar jenant ca, pentru a trage [i d\n[ii ceva foloase din victoriile de la Olimpiad`, pe Belu s`-l vedem promov\nd cine [tie ce ulei de ma[in`, iar pe Bitang d\ndu-se peste cap prin supermarket-uri pentru c` a b`ut laptele campionilor. |n aten]ia p`rin]ilor cititorilor no[tri: de la 1 septembrie, pensiile vor fi majorate cu 10%, iar ajutoarele de boal` sau de maternitate cu 4%. Atin[i de gestul statului, pensionarii au r`spuns m`surii cu un c`lduros Hapciu!. Noua majorare le vine la fix c\t s`-[i permit` s` trag` [i d\n[ii apa la WC o dat` pe zi, nu o dat` pe s`pt`m\n` ca p\n` acum, plus c` seara nu va mai fi nevoie s` deschid` u[a de la apartament ca s` le intre din hol lumina pl`tit` la comun. A fost arestat`, speriat` [i eliberat` doamna C`m`taru, mama lui Nu]u [i Sile C`m`taru. Dac` fiii d\nsei au tot b`lm`jit la proces de cuno[tin]ele lor: alde Hrebenciuc, Mitrea, Sergiu Nicolaescu, Becali, Vali Vijelie, Adi Minune etc., probabil c` mamaie o s`-i cear` martori pe Nae Ionescu, Fred Astaire, Dobrin, F`r\mi]` Lambru, Gic` Petrescu sau Puiu C`linescu. Str`buna Vestire

Cronicarul Grigore dup` Ureche