Catavencu 06 22 2004

Anul XIV nr. 25 (654) 22-28 iunie 2004 32 de pagini 15.
000 lei
Din ciclul Mama mea subven]ioneaz` b`tr\nii
Dumitru Sechelariu: Nu e mare lucru s` ai stadion. Hagi nu are, Bernabeu nu are?

s ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e
Au c\[tigat, dar pe cine pun \n loc?
Alian]a Dreptate [i jum`tate de Adev`r

e-a cam obosit [i nou` pixul de c\t am scris despre corup]ii care este. Credem c` e timpul s` ne amintim [i de corup]ii care au fost, \nainte s` fie. Despre oamenii din Alian]a D.A., care poart` deasupra capului nu o aur`, ci un semn de \ntrebare. Cine s\nt ei, ce-au f`cut, ce averi au str\ns [i c\t de dulce le e somnul pe pernele lor, iat` c\teva lucruri pe care trebuie s` le afl`m. Alternan]` la guvernare s` fie, da s` [tim [i noi.
e e mai relevant c\nd judeci un baron? Faptele sau vorbele? Faptele s\nt cam departe, la d\nsul, tocmai \n jude]ul Bacù. Vorbele s\nt \ns` mai aproape. Ele au ajuns la noi \n revist` printr-un interviu pe via]` [i pe moarte luat de Eugen Istodor. A[adar, dragi cititori, ]ine]i-v` bine: urmeaz` un interviu de mam` cu Dumitru Sechelariu, baronul de Bacù. Despre familie, via]`, abuzuri de putere [i rela]ii de afaceri fr`]e[ti.
Pagina 3
Pagina 4
|nving\nd PSD pe teren propriu, Alian]a PNL-PD ob]ine
CALIFICA
Hai, Ghi]`, paseaz`-mi mie aleg`torii tì [i r`m\i tu pe extrem`! C` noi, dac`-i dribl`m [i-n toamn`, sc`p`m singuri cu poporul.
REA |N DIVIZIA D.A.

Ce credea]i, domnu ministru: c` clujenii s\nt pro[ti? Adic`, n-au votat ei at\]ia ani cu ungurii [i or s` voteze acum cu un Rus?
Pe stadionul din Cluj, \ntr-un meci cont\nd pentru preliminariile alegerilor generale, Emil Boc din echipa PNL-PD reu[e[te o execu]ie magnific` \n repriza a II-a \n fa]a unui portar \nm`rmurit, care [i-a dat demisia de la Dinamo
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE

Dac` a[ fi ie[it din primul tur, r`m\neam cu adev`rat unic: niciodat` Romnia n-a mai avut un primar de Externe \n toat` istoria Bucure[tiului!
Anun] pe bune
n aten]ia ziari[tilor [i editorilor de pres` din CLUJ AGEN}IA DE MONITORIZARE A PRESEI Academia Ca]avencu v` invit` s` dezbatem mpreun` PROBLEMELE ECONOMICE ALE PRESEI . Vineri, 25 iunie, ora 15,00/Hotel Onix seminar destinat editorilor de pres`. n cadrul ntlnirii vor fi luate n discu]ie problemele pe care editorii de pres` le ntmpin` n managementul institu]iilor de media. Smb`t`, 26 iunie, ora 09,30/Hotel Fullton seminar destinat ziari[tilor. n cadrul ntlnirii vor fi luate n discu]ie probleme legate de dreptul muncii. Seminariile vor fi moderate de Mircea TOMA. Contact: AGEN}IA DE MONITORIZARE A PRESEI Academia Ca]avencu Liana Ganea, 0788.491.117; 0723.306.308; liana@mma.ro Proiectul este finan]at de UNIUNEA EUROPEAN~ prin programul Phare.
Brfe, [menuri, [u[anele

[opte[te prin tidului de guvern`mnt c` Mircea NN Sepersonal, ar fi cotloanele parGeoan`, adunat pentru campania sa din Bucure[ti peste un milion de dolari (aproape 1,5) despre care sus]ine, \ntrebat fiind de c`tre factori responsabili, c` s-au consumat. Pesedi[ti bine informa]i zic \ns` c` nu, [i cer banii pentru a achita cheltuielile de produc]ie. Suntem curio[i ce se va \ntmpla cu ace[ti bani pn` la urm`. Poate Mircea Geoan` consider` c` suma acoper` pierderile morale [i de imagine ale acestui e[ec. {i aici credem c` Mihaela Geoan`, so]ia sa, gnde[te la fel. Se aude c` la Ia[i, unde a c[tigat pesedistul Gigi Nichita, partidul [i-ar fi luat \nc` de joia trecut` m`surile de precau]ie necesare. De aici nu trebuie s` \n]elege]i c` Solcanu [i compania [i-ar fi luat bilete de avion pn`-n Cuba, la Simirad, s` fie \n caz c`. Nicidecum. Strategia a fost alta. Se aude c` vreo 4.000 de buletine de vot ar fi fost tip`rite pe la nu [tiu ce imprimerie cu contracte de la stat, buletine care, \n caz de Doamne fere[te, ar fi trebuit s` se intersecteze undeva prin ora[ cu o [tampil` de vot, \n noaptea alegerilor, la ceas de tain`. Dup` cum vede]i, aceasta este doar o brf` pentru care nu b`g`m mna \n foc, c` mai avem nevoie de ea, s` scriem \n continuare despre faptele PSD-ului ie[ean. Au \nceput represaliile perdan]ilor PSD din Capital` \mpotriva membrilor Alian]ei. Unuia dintre cei mai importan]i strategi ai Opozi]iei, suspectat de Putere c` ar fi furnizat informa]ii presei, i-a fost furat` ma[ina, \n noaptea de dup` \ncheierea celui de-al doilea tur al alegerilor din Capital`. Omului i-a mai fost furat` din ma[in` o geant` cu documente ultraimportante, a[a c` nu e nici o coinciden]` c` mna neagr` a Puterii \[i desf`[oar`
Mircea Geoan`, candidatul PSD care dac` ie[ea primar general ar fi st`p\nit, iat`, numai peste primarul de la sectorul 2 [i pe jum`tatea neanchetat` a lui Vanghelie de la 5
A[ez`m\ntul cultural
(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI) R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Marius BOR}EA Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Secretar general de redac]ie: Gabr e DROGEANU Gabriiell DROGEANU Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA Alexandru C~UTI{, Reporteri: Alexandru C~UTI{, Dan e GOACE C`t` n MATE Daniiell GOACE,, C`t`lliin MATEII,, A exandru V~RZARU Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.
NNN
NNN
scenariul de intimidare [i pedepsire a adversarilor. Dac` Poli]ia n-o s`-i g`seasc` ma[ina, ne angaj`m s`-i descoperim pe cei care au ordonat o asemenea m`sur` [i s`-i scoatem din gaur` de [arpe pe vinova]i. Dorin D`ne[an, ruda \ndep`rtat` a lui Miron Mitrea, a fost reales primar al Sighi[oarei. Faptul este cu att mai surprinz`tor cu ct \nsu[i Miron Mitrea a spus despre ruda sa \ndep`rtat` c` este un idiot. Campania electoral` a lui D`ne[an a fost foarte neconven]ional`. |nainte de a fi reales, la D`ne[an \n birou s-a \nfiin]at un cet`]ean, pe nume Pap, cu o situa]ie familial` D`ne[an ar spune situa]ie familiar` mai grea, solicitnd o cas`. Enervat din senin, D`ne[an l-a luat pe Pap de guler, l-a izbit de perete, l-a \njurat de mam` [i
alte rude apropiate [i, \ntr-un final, i-a dat un [ut \n fund, probabil cel mai inspirat gest f`cut vreodat` de ruda \ndep`rtat` a lui Mitrea. Am scris s`pt`mna trecut` despre herghelia de la Hagieni [i rela]iile ei recent \ntemeiate cu \ntiul arm`sar al ]`rii, so]ul fericitei doamne Dana. Ei bine, am uitat s` scriem c` acela[i \nti arm`sar al ]`rii, so]ul fericitei doamne Dana, ar fi pus copita, a[a cum zic oamenii din zon`, [i pe pesc`ria de la Hagieni. Care-i rezerva]ie natural` [i e plin` ochi de fiin]e care nu vorbesc, a[a cum \i place \ntiului arm`sar al ]`rii, so]ul fericitei doamne Dana. S` publici o carte de 150 de pagini, cu un tiraj de o mie de exemplare, te cost` 1.500 de euro, maximum
NN
2.000. Conducerea BCR nu [tie, pesemne, acest lucru (sau, poate, \l [tie), de vreme ce pentru tip`rirea raportului anual al b`ncii pe anul 2002 a pl`tit 27.000 de dolari, iar pentru cel din anul 2003, 40.000 de dolari. Cu banii `[tia, Alexandru Vlahu]` [i-ar fi publicat operele complete. Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton
NN
Bula demnitarului
CATEGORIA
Sorin AXINTE Marketing Director: Sorin AXINTE axu@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Traffic Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro Cristian Coordonator distribu]ie: Cristian DOMN }EANU DOMNII}EANU cristi@catavencu.ro 2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu sales manager 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro Raluca Mohora Raluca Mohora senior sales DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 2, Bucure[ti Sector 2, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`
Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit
ORBIRE CU PREMEDITARE
Adrian N`stase (pre[edinte PSD): Esen]ial este s` ne batem pentru primarii de sectoare, s` le spunem bucure[tenilor s` se trezeasc`. Au mers cu ochii \nchi[i, din punctul meu de vedere, la acest vot.
CATEGORIA
CATEGORIA
EMIL BOBU
Dumitru Sechelariu (ex-primarul Bacùlui): Azi-diminea]`, \ntre 4 [i 8, am constatat c` s\nt foarte mul]i oameni s`raci \n Bacù. Octav Cozmnc` (pre[edinte executiv PSD): Nu pot s` [tiu, dar \n principiu o [tiu. Marian Opri[an (pre[edinte CJ Vrancea): S\nt consternat [i nu-mi vine s` cred.
Nu e adev`rat c` am fost \nfr\n]i! Pì, \n sondajul Metromedia efectuat la ie[irea de la urne, noi, pesedeu', conducem deta[at la Bacù, Cluj [i-n tot restul ]`rii \n fa]a p\rli]ilor ìa de la PNL-PD cu cel pu]in 20.000 de mer]ane [i 100.000 de vile!
S~ MOAR~ MAMA LUI {TEFAN CEL MARE!
manager
Dumitru Sechelariu (ex-primarul CATEGORIA Bacùlui): Dac` se va dovedi c` am fost DIN PURUL G|NDIRII un om necinstit [i c` tot ce s-a spus despre Dan Voiculescu (pre[edinte PUR): mine e adev`rat, atunci tot rùl din lumea Nu exist` alian]e contra naturii c\t` asta s` se abat` asupra copiilor mei. vreme ele determin` viitorul partidului respectiv.
CATEGORIA
G|NDIRE CU PREMEDITARE
Theodor Stolojan (pre[edinte PNL): Iat` c` ceea ce n-au putut toate scandalurile de corup]ie [i accidentul de la Mihìle[ti a putut Emil Boc. El l-a f`cut pe Ioan Rus s`-[i dea demisia din func]ia de ministru de Interne. Traian B`sescu (primarul Capitalei): Pesedi[tii zic c` respect` proprietatea, de[i m` tem c` respect` doar proprietatea pe care o fur` ei. Victor Ponta (vicepre[edinte PSD): E foarte bine c` domnul Mischie nu mai e \n partid.
CATEGORIA
ACESTE CUVINTE NE DOARE

Corneliu Vadim Tudor (pre[edinte PRM): Dac` nu se \n]elege c` trebuie s` facem o politic` onorant` pentru Romnia, ori ies eu din politic`, ori desfiin]ez partidul [i fac unul nou, cu o m\n` de ideali[ti.
CATEGORIA
BARONIA SOARTEI
Dumitru Sechelariu (ex-primarul Bacùlui): S\nt sup`rat suflete[te. |ntunericitul
Octav Cozmnc`, concurentul PSD \n Local Sukombat \n fa]a echipei de Chei 1 a lui B`sescu
Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro

academia@catavencu.ro marius.bortea@catavencu.ro
unora le place jaful
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
Alian]a Dreptate [i jum`tate de Adev`r

Ne-a obosit [i nou` pixul de ct am scris despre corup]ii care este. Credem c` e timpul s` ne amintim [i de corup]ii care au fost, \nainte s` fie.
Radu Berceanu,
Cernavod` \n lobod`
Traseu politic: CFSN, CPUN, FSN (1990-1992), PD vicepre[edinte (1992-2004), vicepre[edinte al Camerei Deputa]ilor (1991), deputat PD (1992-1996), ministrul Industriilor (19962000), deputat PD (2000-2004). Radu Berceanu este un Dan Ioan Popescu al PD-ului \ntr-o veche mafie a Industriilor. {i pe-atunci, pe vremea viitorului c[tig`tor al alegerilor, Radu Berceanu, ministru PD, cel mai mult se fura tot din sistemul energetic na]ional. Mine fictive \nchise mai mult cnd nu era nimeni prin preajm`, licen]e de operare, importuri de p`cur`, toate gestionate de acela[i minister al Industriilor poreclit acvariul, acela[i dezinteres foarte bine motivat de comisioane de zeci de dolari pentru terminarea unit`]ilor nucleare 2 [i 3 de la Cernavod`, firme de garsonier` ce administrau banii B`ncii Mondiale. Dar s` zicem c` ministerul [i-a corupt to]i mini[trii trecu]i pe-acolo [i nu mini[trii ministerele. Pentru Radu Berceanu, ministrul Industriilor pn` \n decembrie 2000, r`mne ca o bomb`-prejudiciu de 26 de milioane de dolari Hot`rrea de Guvern nr. 595 din 27.07.1999, hot`rre ce nu apare \n nici o ordine de zi, semnat` de viitorul senator PD de opozi]ie Radu Vasile [i, ultimul pe list`, ministrul Radu Berceanu, prin care ]i]eiul din conductele SC Conpet (4.500 de km de conducte pline ochi) se transfer` SC Lukoil SA [i SC Petromidia SA la valoarea, aten]ie!, \n 1996, la valoarea de inventar din anul 1982. Comisionul se afl` pe undeva \n vile, bilete de avion de clasa I [i, poate, \n campania electoral` ce taman s-a terminat. Avere: sss Risc penal: CCC
oane $ cu firma Romsys, avnd ca obiect realizarea unui sistem integrat bancar. Banca a efectuat pl`]i firmei Romsys, \nainte ca aceasta s`-[i onoreze contractul. Plus de asta, tran[ele de aplica]ii predate de firm` s-au dovedit toate falimentare. Eximbank a pl`tit de dou` ori suma de 375.000 $ firmei Romsys, pentru \ntre]inerea softurilor. |n final, Eximbank a fost nevoit` s` \ncheie un nou contract de aplica]ii informatice cu firma Probass, \n valoare de 250.000 $. Ultima prleal` este de 2,49 milioane $, reprezentnd un credit nerambursat, acordat de Eximbank \n anul 2000 societ`]ii Cerealcom din C`l`ra[i. |n acest moment, Ru[anu este bun de plat` cu aproape 4 milioane $. Avere: sss Risc penal: CCC
fantasticului, constnd \n utilizarea tehnologiei cvasi-rezonante \n alimentarea electronic`. Investi]ia a fost deturnat` [i tocat` \n cu totul alte domenii de activitate. |ntre timp, Megapower, \nfiin]at` \n California de ni[te [mecheri din Carpa]i, cu un capital de 296 $, a dat faliment. La paguba BRD se mai adaug` \nc` una de 7,9 milioane $, de la Bancorex, reprezentnd un credit pentru acela[i falimentar Megapower. Noi am r`mas cu mo[tenirea Stolojan, candidatul PNL la pre[edin]ia Romniei, iar statul romn, cu o gaur` de 20,3 milioane $, gra]ie pre[edintelui liberal. Avere: ss Risc penal: C
Paul P`curaru,
cont ca fierul, biznis cu o]elul
Traian B`sescu,
primarul flotei disp`rute
Viorel Cataram`,
mobil` [i durere la buget
Traseu politic: liberal predispus la disiden]`, PNL-AT, apoi NPL; revenit, a devenit vicepre[edinte PNL. Este responsabil pentru privatizarea defectuoas` a societ`]ii Pamex. Cataram` a blocat numirea unui consiliu de administra]ie din care s` fac` parte [i FPS, dup` privatizarea Pamex. Societatea a fost condus` arbitrar, de c`tre un autointitulat ac]ionar majoritar, din care au f`cut parte societ`]ile lui personale, SAFI [i Elvila. Ca s` ]in` sub control societatea Pamex, Cataram` s-a \mbrligat cu conducerea de atunci a FPS, reprezentat` de Radu Srbu. Srbu a dat o ordonan]` de urgen]` prin care a eliminat competen]ele Cur]ii de Conturi de a verifica procesul de privatizare, inclusiv la Pamex, desf`[urat de FPS. Prejudiciul la Pamex, pus \n sarcina lui Cataram` [i Srbu, se cifreaz` la cteva milioane de dolari. Avere: sss Risc penal: CCC
Theodor Stolojan,
c`pitanul Megapower
Dan Mihai Ru[anu,

avere cu toptanu
Traseu politic: membru al PNL din 1990; secretar de stat n Ministerul Finan]elor (1996-1998). Ca pre[edinte al Eximbank, deputatul liberal Dan Mihai Ru[anu produce dezastre. Ru[anu a gestionat un contract de 1,47 mili-
Recuperat conjunctural de liberali din tagma tehnocra]ilor. Competen]ele liberalilor culmineaz` cu dezastrul Megapower, al c`rui autor moral este pre[edintele PNL de ast`zi, Theodor Stolojan. Pe atunci ministru de Finan]e, Stolojan a aprobat un credit de 12,4 milioane $ de la BRD, pentru investi]ii \n Megapower, \ntr-un proiect de domeniul [tiin]ifico-
Traseu politic: Partidul Democrat, din 1991, director general al Inspectoratului de Naviga]ie Comercial`, secretar de stat responsabil de Flot`, ministrul Transporturilor (1990-1991), deputat (1992-1996), ministrul Transporturilor (1996-2000), primar general al Capitalei (2000-2004), la al doilea mandat. Cnd spui Traian B`sescu, spui flot`. Furat`, vndut`, scufundat`, \nghi]it` de Groapa Marianelor, nici PNA-ul nu [tie \nc`. Autostrada Bucure[ti-Pite[ti, Autostrada Mor]ii. Autostrada va fi din nou reparat` din cauza gropilor, de[i s-au investit \n ea, per total, aproape 300 de milioane de euro, potrivit Ministerului Transporturilor. Deficien]ele de compozi]ie a asfaltului au fost raportate ministrului B`sescu de c`tre Centrul de Studii Tehnice Rutiere [i Informatic` din 1998. 2004. Afaceri cu terenuri [i case: a cump`rat 3.700 mp \n Bucure[ti cu 1,4 miliarde de lei. Peste doi ani i-a vndut cu 360.000 USD. Cump`r` apoi o cas` [i teren de 280.000 USD, pe care le doneaz` fiicei sale, cu clauz` de re\ntoarcere a propriet`]ii. |n tranzac]ie pare a fi implicat un membru PD, apropiat lui B`sescu, care i-a v\ndut un Mercedes la un pre] discutabil. |n 2000, declara pentru Academia Ca]avencu: Am o singur` locuin]` \n proprietate personal` la Constan]a, \ntr-un bloc de 4 etaje, pe str. Aleea Zamfirului nr. 2, et. 4. Mai avea : un Audi 80 din 80, 20% din ac]iunile fabricii de \nghe]at` a fratelui sù [i a fost administrator la Triniton Company, firm` care se ocupa cu tìerea fierului vechi. Ca marinar [i ministru, greu de crezut c` nu [i-a aruncat ancora prin diverse locuri. Avere: ss Risc penal: C
Traseu politic: pre[edinte PNL Gala]i (1990-1997), senator (1997-2000), vicepre[edinte al PNL (1997-2000, 2001-2004), pre[edinte al Grupului parlamentar PNL pn` n noiembrie 2000, vicepre[edinte la Comisia bugetfinan]e, pn` n noiembrie 2000, membru \n Comisia pentru privatizare, pn` n noiembrie 2000, vicepre[edinte al Biroului Permanent al Senatului, pn` n februarie 2003. Comerciant de frunte cu benzen cump`rat de la SIDEX Gala]i, \n perioada cnd CDR era la putere. Eurocom SA, firm` unde este ac]ionar, are un contract de 6 miliarde de lei cu Camera Deputa]ilor, aflat \n incompatibilitate cel pu]in moral`. A fost implicat \ntr-un accident auto, \n Gala]i, fiind, pare-se, un pic mai vesel la volan. |ntr-una dintre fotografiile pe care le de]inem are o pozi]ie super-dominant`. Avere: ss Risc penal: CC
[i insultei. |n ce prive[te firma de avocatur` Stoica [i asocia]ii, se poate spune c` a dus-o la fel de bine [i \n afara perioadei de ministeriat, perioad` care, de altfel, nu i-a dùnat. A[a c` averea (declarat`) \l calific` pe fostul ministru ca adev`rat liberal: 3,3 mii mp de teren, din care aproximativ 1.000 sunt intravilan, un autoturism, 2 apartamente (valoare de impozitare 1,1 miliarde de lei), dou` case de vacan]` (925 de milioane de lei), 265.000 de dolari, 97.000 de euro, 97 de milioane de lei). Avere: sss Risc penal: 0
Iliescu, s` ne la[i, s` te duci la C`l`ra[i

Mi[c`rile pesediste de interior l dau pe T`r`cil` ca mutat n alt` parte din pozi]ia frunta[` de pn` acum pe lista pentru Senat din organiza]ia jude]ean` C`l`ra[i. n locul lui ar veni, triumf`tor, nsu[i Ion Iliescu, ntors pe meleaguri natale [i gata s` lupte pentru a deveni senator. Dar cum pn` [i la C`l`ra[i alegerile nu au fost c[tigate clar de PSD, iar n Bucure[ti locul frunta[, c[tig`tor, este rezervat altora, nea Nelu nc` mai st` pe gnduri. E clar, pentru a c[tiga sigur, actualul pre[edinte nu ar avea nevoie de un alt loc, ci de un alt timp. De pild`, de vremea de acum dou`-trei mandate!
Dinu Patriciu
cade-n fund [i se ridiciu
Valeriu Stoica,
alunecos ca scoica
Traseu politic: membru fidel al PNL; fidel [i profesiei de avocat, pentru care a renun]at, \n septembrie 2003, la statutul de parlamentar. A fost ministrul Justi]iei \ntre 1996 [i 2000. A avut ocazia s` reformeze sistemul, dar a ales contrariul. |n loc s` reduc` rolul ministrului deci al Executivului asupra corpului magistra]ilor, a modificat legile pentru a permite ministrului amestecul la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii [i al Institutului Superior al Magistraturii; [i-a creat, tot \n urma unui act normativ, posibilitatea de a schimba procurorul general. Toate aceste interven]ii au \ndep`rtat Justi]ia de modelul european. Cel mai dureros r`mne faptul c`, prin interven]iile sale, ministrul Stoica a preg`tit abuzurile mini[trilor PSD care au g`sit gata instalate [i bine unse prghiile de manipulare a magistra]ilor. Adic` fix acele instrumente care permit azi protejarea corup]ilor de interven]ia Justi]iei. Cu alte cuvinte, Stoica a neutralizat singurul organ de combatere a corup]iei \n favoarea adev`ra]ilor profesioni[ti ai acestui sport na]ional. {i, s` nu uit`m, a r`mas grav dator ziari[tilor cu eliminarea din Codul Penal a calomniei
Traseu politic: din ginere de ministru de pe vremea lui Ceau[escu a \ntinerit politic ca liberal; pozi]ie din care a devenit, din arhitect, petrolist; desprinderea din PNL ca Arip` Tn`r` ori ca PL 93 a fost un simptom care amenin]` s` recidiveze ca PNL aripa PSD; a atacat deschis alian]a cu PD-ul; confund` partidul cu firma: filiala din Prahova are c]iva pre[edin]i care sunt prezen]i pe statele de plat` ale firmelor lui Patriciu. Presa abund` \n ultima vreme cu informa]ii privind afaceri oneroase, sp`l`ri de bani etc. Nu insist`m aici dect asupra unei vizibile evolu]ii favorabile a sor]ii firmelor liberalului, \n plin anotimp pesedist; datoriile Rompetrol, transformate \n obliga]iuni, sunt o solu]ie elegant` de [tergere a unor datorii istorice ale firmei lui Patriciu; asta cu condi]ia ca obliga]iunile s` r`mn` \n proprietatea statului; dac` guvernul decide scoaterea lor pe pia]`, ele ar putea fi cump`rate mult sub valoarea nominal`, iar eventualul cump`r`tor ar putea executa datoriile Rompetrol; asta cu excep]ia situa]iei \n care Patriciu ar avea la \ndemn` 200 de milioane de euro s` le r`scumpere. Cu prghia asta la \ndemna lui N`stase, se poate \n]elege de ce exist` \n pres` presupunerea c` Patriciu este folosit de PSD pentru a sabota alian]a [i c` ac]ioneaz` pentru men]inerea PNL la dimensiunile unui partid de 7-8 procente att ct este necesar pentru a ob]ine imunitate [i influen]` parlamentar` pentru c]iva ale[i ai partidului. Avere: sss Risc penal: CC Biroul de Investiga]ii Avere: 0 saci: de necrezut s: are ceva ss: are [i de dat sss: ar avea de confiscat Risc penal: 0 c`tu[e: e zero C: e loc de amenin]are CC: e loc de sperietoare CCC: e loc de pu]in` r`coare
Loterie cu noroc, tragi un num`r, nu ia foc

Loteria Na]ional`, prin jocul ei 6/49 la care se arunc` tot romnul cu speran]a de brusc` [i definitiv` mbog`]ire, are o tactic` interesant` probabilistic de men]inere a b`netului pe loc prin reportare. Dar, zic gurile rele, probabilitatea o ajut` cu un scop al naibii de precis, [i anume dobnzile babane care rezult` la a[a sume cu fiecare zi care trece. Aceste dobnzi, fire[te, pot fi atent dirijate c`tre (acelea[i) buzunare ale puternicilor zilei, fiind menite investirii, probabil \n toamna acestui an, n asigur`ri. Care asigur`ri? Pensiile private, de ndat` ce legea va trece. Nu e de omis c` unele din asigur`ri s\nt, n Romnia, \n minile securi[tilor care la Revolu]ie ne asigurau moartea, iar azi ne asigur` via]a!
Vadimi[tii se pesedesc
Dup` [irul nesf\r[it de scandaluri din interiorul organiza]iei jude]ene Hunedoara a PRM, nimeni nu mai pricepea nimic. n]elegem corup]ia, n]elegem cump`rarea de voturi, dar ne este mult mai greu s` pricepem autoflagelarea politic` (respectiv, s`-]i tragi [uturi n fund singur n plin` campanie electoral`). Pì, domnilor fo[ti iubitori de na]ionale, dac` v` njum`t`]i]i parte din voi cu PSD, cealalt` parte tot cu PSD, dar alt` arip` cum Dumnezeu s` v` ias` alegerile? {tie tribunul proasp`t convertit ce face]i n teritoriu? Nu. Asta pentru simplul motiv c` nu-l intereseaz`, at\ta timp c\t lingìi de la Bucure[ti vor putea fi servi]i cu ditamai felia deput`]easc` de Hunedoara. Unde mai pui c` la Deva, pentru Prim`rie, a candidat o f`tuc` (oare[ce neam cu Tribunul), care n-a f`cut mai nimic n campanie, de[i spune comitetul ziari[tilor hunedoreni ar`ta destul de bine, trupe[te vorbind. Adic`, nu chiar nimic... Se aude c` ceva-ceva tot ar fi f`cut ea, dar nu v` putem spune ce dec\t dup` 12 noaptea, cu bulin` ro[ie.
f i n c`
Platon [i Aristotel punnd buline fel de fel
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
Cuget, deci subzist

V-am dat cremvur[ti, v-am dat c\rna]i, v-am dat bere! Dar s` m` taxa]i la urne \n halul `sta doar pentru c` nu v-am dat [i mu[tar? Pì, de unde s` v` dau dac` nimeni din PSD n-a investit la Bacù \ntr-o fabric` de mu[tar cu fonduri PHARE nerambursate?
Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice
DUMITRU SECHELARIU: B`, vrei s` te \njur de nevast`? Eu te \njur!

El este marele \nfr\nt al \nfrunt`rii pentru prim`rii. Nu [tiu de ce, dar chiar dac` ar fi r`mas primar, tot el ar fi fost \nfr\ntul. Fiindc` a dat la bani de s-a spart b`cùanilor, fiindc` i s-a pus cu de-a sila numele unui stadion, fiindc` a crezut \n oameni, s`racu, fiindc` i-a dat Agripinei, mama sa, o parte din afaceri, a[a, la [to, crez\nd c` noi nu ne prindem, fiindc` Seche crede c` poate fi nemuritor. Vineri, c\nd am f`cut interviul, mai avea dou` zile de nemurire.
Rep.: Mama mea e ]`r\n`! Dar a dumneavoastr` e Regie! Adic` nu e Reporter: Alo, domnul Sechelariu? vreun [men semnat Sechelariu? Dumitru Sechelariu: Da, pofti]i! D.S.: Ce [men, numai la Bucure[ti Rep.: S\nt de la Academia Ca]aven- este [men, aici este via]a mea dat` cu, [tiu prin ce trece]i acum, cu ocazia b`cùanilor! campaniei, a[ vrea de aceea s` vorbim cu doamna Agripina, mama dumnea- Baron voastr`. Ne pute]i da un num`r de telefon de-al dumneaei? Rep.: Nu degeaba vi se spune baron! D.S.: Domnule, eu nu v-am atins D.S.: Ce baron, domnule? Vezi, e[ti nici cu o floare, nu v-am trimis nici un neinformat. Eu \n 90 aveam Volvo 940. drept la replic`, nimic, de[i a]i scris de- S\nt om de afaceri, cel mai prosper de spre mine vrute [i nevrute, vede]i, l`- aici! |n 93 eram lider zonal. Dac` dumsa]i-o pe mama \n pace! L`sa]i-o c` e neavoastr` crede]i c` m` \ncurc s` fiu b`tr\n`, e cardiac`, trìe[te ca vai de ea, baron, este treaba dumneavoastr`! S\nt jum`tate \n p`m\nt, jum`tate deasupra. primar [i asta a ridicat nivelul ora[ului. Ora[ul acesta condus de mine a luat-o, Rep.: Cum a[a? A p`]it ceva? D.S.: Locuie[te \ntr-un demisol, ca din p`cate, \naintea posibilit`]ilor unor oameni! vai de ea. Rep.: Pì, e ac]ionar` la firma de Rep.: De aceea nu v-au votat milogii transport c`reia tocmai i-a]i f`cut \m- ora[ului c`rora le d`dea]i un covrig [i preun` cu Consiliul Local o subven]ie 100.000 de lei! barosan`! Asta \nseamn` c` e s`n`D.S.: Domnule, la vot a fost c` eu nu toas` bine! m-am dus \n nici o campanie! Nici o D.S.: Domnule, astea s\nt mani- campanie, dumneavoastr` \n]elege]i, nu am ie[it la \nt\lniri cu b`cùanii, iar pul`ri! Rep.: Cum manipul`ri? Mama Agri- consilierii mei \mi spuneau c` st`m pina este \ntre ac]ionarii de la firma bine, s-a gre[it ca stil de campanie. Am fost intoxicat de c`tre oamenii no[tri! asta! D.S.: Domnule, mama mea nu ia Iar legat de c` eu dau bani la audien]e... nu-i adev`rat! Nu-i adev`rat! Erau 3 nici un ban nemuncit! miliarde alocate la 167 de familii, or Rep.: Nu a zis nimeni c` ia! D.S.: Mama mea subven]ioneaz` erau bani str\n[i pe funda]ie umanitar` [i nu aveam cadru legal, c` ]ara asta nu b`tr\nii. a fost \n stare s` dea un cadru legal! Rep.: Cum a[a? D.S.: Adic` se vor acorda gratuit`]i de transport [i Consiliul Local a dat a- Constitu]ia ceast` sum`. era \n concediu Rep.: Brusc, a[a, \nt\mpl`tor la alegeri! Rep.: Ce dracu, s\ntem pro[tii dumD.S.: Deci, mama d` bani la persoa- neavoastr`, domnule Sechelariu? ne defavorizate. D.S.: Nu este adev`rat ce scrie]i! De ce nu este adev`rat? Eu s\nt carnea Rep.: Cum, mama e Regie? voastr` de tun [i scrie]i \mpotriva mea, D.S.: Mama ta ce e?
Agripina, mama
Fiul patroanei |ntreprinderii de Transport \n Comun Bacù, dat jos la prima de c`tre aleg`torii care ar dori s` mai avanseze [i ei de pe scara social`
dar ce, s\nt du[manul vostru? Rep.: Domnule Sechelariu, dar la Constitu]ie? D.S.: Ce a fost la Constitu]ie? Rep.: Nu-mi spune]i c` a]i uitat! D.S.: Domnule, nu am uitat. Am votat Constitu]ia cea nou`! Rep.: Domnule Sechelariu, a]i f`cut tombol`! D.S.: Ce tombol`, domle, eu? Eu eram \n concediu de Constitu]ie! Ce ave]i cu mine? Eu \mi pl`tesc impozitele, nu am un pic de datorie la nimeni, ce vre]i? Rep.: S\nte]i mul]umit \n pielea dumneavoastr`? D.S.: De ce? Rep.: Mi se pare c` a]i fost \nfr\nt de propriul sistem. D.S.: De ce s` fiu eu \nfr\nt? De ce? De B`sescu s\nte]i mul]umi]i? Rep.: Dar dumneavoastr` s\nte]i de Hrebenciuc [i Iacubov? D.S.: Da, de ce? Rep.: Pì, s\nte]i \n c\rd`[ie cu ei! D.S.: Ce c\rd`[ie? Nu dorm cu ei \n pat! Rep.: S\nt prietenii, cu ei a]i pus m\na pe jude]!
D.S.: V` e de olecu]` de obr`znicie? Sergiu, fratele meu, [i mi-a dat bani. Dumneavoastr` ave]i visuri erotice Rep.: Care Sergiu? Secretarul de noaptea [i veni]i cu ele la interviuri? stat de la Lucr`ri Publice? D.S.: Da. Rep.: {i \mi spune]i mie c` nu Frate-frate, dar banii s\nte]i \n ga[c`! publici vin \n Bacù D.S.: Domnule, e fratele meu, altfel Rep.: |n absolut, da! Dar la concret, nu vedeam un ban! domnule Sechelariu, vuie[te ]ara c` \i da]i [men! Fotbal D.S.: Dumneavoastr` m` [ti]i pe mine din pove[ti. Rep.: De ce v` trebuie stadion cu Rep.: Recunosc, cele mai frumoase numele dumneavoastr`? pove[ti. A[ vrea [i eu s` fiu st`p\n peste D.S.: Nu eu am pus numele, au un ora[, peste un jude]! hot`r\t asta consilierii. Hagi nu are stadion, Bernabeu nu are? S\nte]i conD.S.: Ce e ]ig`nia asta? Rep.: Asta pot eu s` v` \ntreb? Nu [tient c` nu e mare lucru. ur\]i PSD-ul care v-a f`cut om? Rep.: Dar de ce are nevoie Bacùl de D.S.: PSD-ul pe mine om? Chiar fotbal, de stadion? vorbe[ti din visurile matale. C\nd am D.S.: De ce e nevoie de Dumnezeu? candidat eu, PSD-ul mi-a aruncat la De ce e nevoie de Ca]avencu? groapa de gunoi One[ti voturile mele ca Rep.: Dar de ce ]ine]i dumneavoass` nu m` aleg. Apoi, am c\[tigat ca intr` ca echipa s` fie \n A, Bacùl s` aib` dependent, ce e rù \n asta? fotbal, de ce? Rep.: Ce v` trebuia PSD atunci? D.S.: De ce ai nevoie de nevast`? Vrei s` te \njur de nevast`? Eu te \njur! D.S.: Ca s` m` ajute politic. Rep.: Pì, exist` guvern. Dar \n loc de \njur`tur`, Dumitru SeD.S.: Tu chiar crezi ce spui? Pì, chelariu s-a auzit \nchiz\nd telefonul. B`sescu nu mi-a dat un ban. A venit Eugen ISTODOR
Pentru monumentul unei femei monumentale

Motto: Trei zile dac` mai trìesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea Elisabeta Rizea
\mpotriva comunismului sau un exemplu de verticalitate pentru to]i ziari[tii care trec pe lng` el, ci [i o satisfac]ie profund uman` c`, cel pu]in o dat` \ntr-o sut` de ani, se face un pic de dreptate. Liviu MIHAIU Au mai semnat din Elve]ia-mam` pentru: Puiu Ganea, Ion Arge[ Ganea, Mircea Encioiu, Sofia Dumitru, Dan Niculescu, {erban Mironescu, Cornel Mare[, Ion R`[canu, Raluca R`[canu, Adrian Diaconu, Mih`lcescu, Oana R`[canu, Ngib, Catelu]a Gollnow, Dolly Andone, Nicolae David, Auric` Cristescu, Ion Lecca, Angy Iovi]`, Mihai Ciubotea, Aurel Prvu, Mihai Cicotti, Constantin H`lùcescu, Modesta Mìcu]a, Eugenia B`rbulescu.
Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monument

N`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[, stra[nica femeie care-[i f`cea cruce cu limba \n cerul gurii \n timpul anchetei a fost arestat` prima dat` \n 1949 [i anchetat` de Securitate pentru c` a sprijinit activ banda terorist` ArsenescuArnù]oiu. Grupul de partizani, de fapt eroi ai rezisten]ei anticomuniste, supranumit Haiducii Muscelului, ajuta]i de Elisabeta Rizea, so]ul ei Gheorghe [i fiica sa, ct [i de c`tre majoritatea s`tenilor din Nuc[oara (familiile Arnù]oiu, Jubleanu [i Chirca au fost familii care s-au sacrificat aproape \n \ntregime), a fost fondat de un fost colonel al Armatei Regale, Gheorghe Arsenescu, \mpreun` cu locotenentul Toma Arnù]oiu, [i a activat \ntre anii 1949-1958 pe versantul sudic al Mun]ilor F`g`ra[, Iezer [i Leaota. To]i lupt`torii, inclusiv comandan]ii acestora, au fost uci[i \n lupte, s-au sinucis sau au fost executa]i de Securitate, ultimii \n anul 1962. Elisabeta Rizea [i so]ul ei au fost aresta]i prima dat` \n 1949, ancheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat` \n 1956, a continuat s`-i ajute pe partizani. Dup` doi ani a fost din nou arestat` [i condamnat` la moarte, pedeaps` comutat` la 25 de ani de munc` silnic`. A fost eliberat` \n 1964 [i a murit \n 2003, dup` ce a fost vizitat` de c`tre Regele Mihai I [i pre[edintele Constantinescu. Urm`ri]i de vorbele sale: Trei zile dac` mai trìesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea, \ncerc`m s`-i onor`m aceast` ultim` dorin]`, dar [i pe acele femei care au luptat um`r la um`r cu b`rba]ii lor, uneori cu arma-n mn`, murind \n \nchisoare sau \n mun]i: Arnù]oiu Lauren]ia, Plop Maria, Chirca Elena, Maria Jubleanu, Tomeci Elisabeta. Monumentul propus s` ia locul statuii lui Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu numai o simpl` statuie a unei femei-simbol al luptei populare
DONA}I AICI!
A[ez`mntul cultural Academia Ca]avencu va aduna [i administra fondurile necesare [i va ini]ia toate demersurile pentru construc]ia monumentului Elisabetei Rizea, simbol al rezisten]ei \mpotriva comunismului. S-a ob]inut acordul primarului general al Capitalei. Se va organiza un concurs na]ional pentru proiectul acestui monument, ce va fi ales de c`tre un juriu alc`tuit, deocamdat`, din: Andrei Ple[u, Mihai Oroveanu, Radu Varia, Aurora Liiceanu. Cei care doresc s` contribuie financiar la realizarea acestui proiect sunt ruga]i s` doneze \n conturile:
ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MNTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU.
teoria constipa]iei
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
cuv\ntul care
o fur`, ciufule[te [i tr`deaz`

Ce o fi important \ntr-o s`pt`m\n` de dinaintea realegerilor? Furatul, tr`d`rile, aranjamentele de culise pentru votul din 20 iunie? Greu de [tiut. Cert este c` fiecare ziar a avut febra lui, pe care [i-a trìt-o f`r` pauz`. Exclusivitate pe fur`ciuni a avut Jurnalul Na]ional. Pe 14 iunie: [efii SNCFR Craiova, Paul S\rbu, consilier la Cotroceni [i [eful Domeniilor Statului; pe 15 iunie fur`cio[ii s\nt urm`torii: T`r\]` \n Insula Mare a Brìlei, conducerea Consiliului Jude]ean Timi[; pe 16: Mischie, generalul St`nculescu; pe 17: un pesedist din Bìcoi, primarul din Pantelimon, Vuza din Cluj. |n aceea[i s`pt`m\n`, Evenimentul zilei a uitat de ho]i [i s-a dezaxat pe tr`d`torii de la constituirea [efiilor Consiliilor Jude]ene. 15 iunie: Grivei de la Gorj nu mai latr` la PNL, Guguianu de PD Vrancea zboar`, Moisoiu de PD voteaz` pentru PSD Constan]a [i p\n` la \nchiderea edi]iei nu a p`]it nimic. 16 iunie: Alian]ii din Giurgiu, Costine[ti, Techirghiol, Poarta Alb`, B`lcescu s\nt exclu[i din PD. 18 iunie, este clar: PUR [i PRM voteaz` PSD \n toat` ]ara.
pescu despre Green Field, capcanele ce p\ndesc economia, natura dezl`n]uit`, vinul ro[u previne infarctul, Ministerul Agriculturii a \nvins g\ndacul b`los [i p`duchele San Jos, plus locurile la facult`]i.
Na]ionalul se joac` de-a coinciden]ele [i neutralitatea. Luni titreaz`: Nunt` ]ig`neasc` la standarde UE [i tr\nte[te pozele lui CTP [i Petre Roman. Mar]i, Talpe[, Oprea [i Zaharia vor la [efia MAI [i pune o poz` cu O-Zone. Impar]ialitatea [i obiectivitatea fiind astfel rezolvate, Negoi]` este desf`cut iar la prohab \ntr-un interviu cu Andre[an, Boagiu e lovit` peste viloaia sa, iar Tache reporterul dezv`luie c` prostituatele cu puf Adev`rul trìe[te letal, d` pe s\nt cùtate \n Occi. prima [i ultima pagin` ceva abur de tr`dare [i ho]ii mici, \n Libertatea e [i mai pufoas` rest, informarea cet`]enilor pri- datorit` problemelor sale grave vind energetica nuclear`, Rom- ivite din cre[terea copiilor \n nia, pia]` virgin`, piscine, pùni pu[c`rie [i a lui Mutu ce-o h`r]upe bani SAPARD, Dan Ioan Po- ie[te pe Raluca de la Big Brother.
Cele mai s\ngeroase s\nt s`pt`m\na aceasta dou` cotidiene: Curentul, ce-i termin` pe Nini S`punaru, Elan, so]ul Mihaelei R`dulescu, [i pe C\rlan PD Ia[i. Romnia liber` \l ciufule[te pe un Cucu samsar de voturi, pe Pùnescu, primar de Slatina, [i pe eternii Mischie, Grebl` & co. }ara este cum a fost l`sat` de izbeli[te, \ntr-o dev`lm`[ie recunoscut` pe plan mondial. |n bezna asta c\]iva au furat-o \ns` rù de tot: Romnia, fiindc` Bulgaria [i-a terminat negocierile cu UE, Paul Florea, fiind zburat prin pensionare de ministrul Justi]iei, Andrei Magheru, secretar de stat la Cultur`, [i Paul {oloc, de la TVR, dovedi]i turn`tori. Ultimul pe list`, cu voia dumneavoastr`, este Petre Roman, executat [i \nmorm\ntat politic de CTP \n Adev`rul. E, astea-s clare, urmeaz` o nou` s`pt`m\n`, romne, \n care f`-te c` lucrezi! Eugen ISTODOR
Un om cu nume de adres`
Dac` urm`ri]i imaginea de mai sus, extras` dintr-un anuar, ve]i vedea c` printre str`zile [i bulevardele Clujului s-a strecurat, nceti[or, [i Poteca Eufrosin. Numai c` la mijloc este o confuzie baban`. Nu e o potec`, e un om, un c`rturar de la nceputurile literaturii noastre, de prin epoca premodern`, care se
numea chiar a[a, Eufrosin Poteca. Oameni buni, vede]i c` n Republica Moldova exist` un scriitor pe care-l cheam` Petru C`rare. {i, dac` se va dovedi c` e bun, nu-i exclus s` devin` Strad`! B`lcescu Bulevard
canalul
mass-midia n`vodari
q Pentru c` au pierdut alegerile locale [i se tem c` o vor lua n frez` [i la generale, pesedi[tii s-au prins c` a[a nu mai merge. {i, dup` ce au analizat situa]ia, au ajuns la concluzia c` din cauza presei li s-a nt`mplat ditamai semi-tragedia. A[a c` au decis s` atace presa incomod` \n toate felurile. Ziari[tii incomozi vor fi ]inta unor atacuri murdare din partea partidului-stat. Sau vor fi tenta]i cu diferite sume de bani, cu mese bogate sau cu excursii exotice ca s` mai nmoaie din ton. Cam a[a ceva a dat de n]eles nsu[i Traian B`sescu atunci cnd i-a transmis lui C.T. Popescu c` unii din oamenii lui s\nt v`zu]i la mese bogate cu pesedi[ti. Oare cine s` fie omul cu pricina? Pì, dac` umbla]i prin restaurante [ic, imposibil s` nu-l z`ri]i savurnd bucate alese n companii dubioase [i bnd vinuri dintre cele mai scumpe. A[adar, vorba poetului Dan Goan]`: Revolu]iile nu se fac numai din cuvinte /, mai trebuie o mas` la umbr`, / [i plata nainte! nlocui]i cuvntul revolu]ie cu editorial [i ve]i avea r`spunsul!
Ze]arul Ivan
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
mama natur` tat`l alcoolic
Romnia. Mici fragmente de neant.

Ca[cavalul lui Traian. {i Decebal
Nici acum nu pot s`-mi explic cum am putut s` fac una ca asta. Am intrat \ntr-un magazin [i ochii mi-au c`zut pe o bucat`. Ar`ta bine. Am \ntrebat c\t cost`. Nu era scump`. Am luat-o acas`, i-am desf`cut rapid ]oalele acelea lucioase care o acopereau [i am gustat. Avea un gust oribil. De[i ar`ta bine, bucata aceea de ca[caval era foarte acr`. A doua zi am mai \ncercat o dat`, dar rezultatul a fost acela[i: acru. M-am uitat la ambalaj [i m-am sim]it deodat` cu vreo 1.800 de ani mai t\n`r. Motivul? A se consuma \nainte de 24 noiembrie 200 asta scria pe ambalajul acela.
reportaj cu ]ara de g\t
Poporul lui Iacubov

de mama lui George Motora[, prelucr`tor prin a[chiere, ciorapi da]i cadou de copiii lui nea Gelu la \mplinirea superbei v\rste de 57 de ani . . . . . . . . . . . . . . 15.000 de lei Bibelou r\ndunele cu aripi desf`cute cump`rate din primul salariu [i date la un necaz ca `sta c` nu are mama ce da la pui[orii ei, de c`tre Valentina Mihalache, 43 de ani, de la 18 ani angajat` \n D`rm`ne[ti . . . . . . . . . . . . . . 10.000 de lei 4 porumbei albi, nemaipomeni]i, crescu]i pe balcon, la bloc, eventual voiajori, hr`ni]i natural de Moise, 40 de ani \n c\mpul muncii, Erou al Muncii Socialiste \n 88 . . . . . . . . . . . . . 50.000 bucata Ceas de[tept`tor Junghans luat acum trei ani de la Bìle Tu[nad de c`tre Gheorghe Baciu, 25 de ani \n c\mpul muncii, pornit de jos, de la baz`, ajuns maistru, cu trei fete, nevast`, socri ce r\d de el, mam` ce st` s` moar` la Adjud . . . . . . . . . . . . . . 10.000 de lei Pr`jituri f`cute \n casa lui nea Marcel de c`tre femeia lui, Mariana, care timp de 4.000 de nop]i l-a a[teptat s` vin` acas` cu sufletul la gur` fiindc` a fost b`tut \n D`rm`ne[ti \n ziua de 14 ianuarie 1992, la orele 11 noaptea, [i i-au str\mbat gura . . . . . . . . . . . . . . 4.000 bucata C`ciula de iarn`, pardesiul [i paltonul lui Fulga Matei, 58 de ani, omul care a iubit trei femei, toate moarte, care a avut doi fii, am\ndoi mor]i, care are trei camere [i vinde ca s` se mute la o garsonier`, dar nu g`se[te cump`r`tor . . . . . . . . . . . . . 100.000 toate Masca de sudur` cu aparat cu tot [i halat de sudor piele 100%, toate ale lui Mircea, omul care a sudat garduri la juma de blocuri din D`rm`ne[ti \n zilele libere de la Rafin`rie . . . . . . . . . . . . .250.000 de lei Orlando, vezi c` de la Un kilogram cartofi noi nefasole ]i-a pornit alarma la m\nca]i s`pt`m\na trecut` de Mer]an! N-auzi, m`, pulic`? Du-te c`tre familia Pris`caru . . . . . . . . . . . . . .12.000 de lei repede [i [terge pambrizu cu p`ru P\ine veche de la familia {te- [i pup` faru lu domnu Iacubov, s`-]i fan pentru porci, bun`, [i pre[uri dea [i ]ie o su de mii, c` de la date de zestre de socrii din partea ciorba din coroni]a ta de premiu nevestei, u[or p`tate de ulei de \nt\i n-am mai m\ncat nimic la pe[te, pe vremea c\nd era vesel s`pt`m\na asta! [i fericit so]ul, Andrei, [i umbla dup` pe[te cu Dacia [i prietenii . . . . . . . 16.000 de lei covorul . . . . . . . 10.000 p\inea la sac P`pu[` ce zice mama, dar nu are acum baterii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35.000 Pantofi de lac, 27 de ani p`stra]i pe [anuri, pu[i sub pat [i sco[i la 23 August, 1 Mai de c`tre nea Firan, cancer, pneumonie, inima franjuri.
Rolling Stonefly
Am v`zut un pu[tan, rocker d`la rù: cu zece c`m`[i scoase afar` din pantaloni, de[i pe el nu are dec\t un tricou, cu p`rul v\lvoi s`-]i ias` de-o plap`n`, cu c\te trei ciocuri pe fiecare obraz br`zdat de lan]uri. Totul \n el urla a Fuck the system. Iar \n picioare, surpriz`, ni[te pantofi negri, tip profesor de economie, lustrui]i impecabil. Eu nici \n armat`, la jur`m\nt, n-am avut bocancii a[a lustrui]i. Pentru mine, pantofii nef`cu]i au fost echivalentul Declara]iei de Independen]` a SUA [i al unui r`zboi de dou`zeci de ani cu tat`l meu. Halal rocker, se-ntoarce domnul Doors \n morm\nt, da las` c-or s` te judece copiii tì.
S\nt oameni dispu[i s`-[i aminteasc`: Iacubov este prieten bun cu Dumitru Sechelariu, Viorel Hrebenciuc, Sergiu Sechelariu. Iacubov a preluat rafin`ria D`rm`ne[ti. D`rm`ne[ti este un or`[el din jude]ul Bacù. Iacubov a falimentat rafin`ria D`rm`ne[ti prin mecanismele specifice economiei de stat, negre [i de pia]`. D`rm`ne[tenii nu au bani, nu au m\ncare, nu au cu ce s`-[i cumpere ou`, lapte, p\ine, carne, haine, detergent, s`pun, nu pot pl`ti \ntre]inerea, impozitele. De aceea, tinichigii, rafinori, [oferi, oameni de serviciu, muncitori califica]i, necalifica]i, strungari vin \n t\rg. Este t\rgul d`rm`ne[tenilor, este t\rgul s`r`ntocilor, nenoroci]ilor.
Lista de supravie]uire pe s`pt`m\na 20-27 iunie 2004

Tataie Viorel ]ine o list` de supravie]uire. Trece pe la tarabele fo[tilor colegi, acum abia prieteni, abia du[mani [i \i \ntreab` cum s-au descurcat. Tataie Viorel depune lista la rafin`rie, poatepoate se \nt\mpl` ceva. Pe list` a intrat Tataie ce a v\ndut de 14.000 de lei. Asta \nseamn`: trei p\ini turce[ti, uitat la televizor, c` nu au tìat `[tia electrica. Geamba[u Mariana a v\ndut de 30.000. Asta \nseamn` c` i-a
Mercurial al obiectelor din t\rg

Pantalonii lui Nea Nelu, 5 ani folosi]i, lua]i din Bacù c\nd l-a dus pe fi-su la profesional` . . . . . . . . . . . . . . 25.000 de lei Rochia de bun` a lui tanti Sila Ioni]` de la contabilitate, luat` de acum 3 ani de la second hand . . . . . . . . . . . . . . 50.000 de lei Set ciorapi negri [i albi petici]i
Fotodocument: {terg`toare de parbriz, marca Copil Stradal de pe mo[ia Iacubov
Marinica Petrei
Din paginile revistei noastre a]i putut citi despre Marinic````!, ilustrul necunoscut care este strigat \n fiecare zi \n fa]a geamurilor redac]iei noastre. |ns` pe l\ng` Marinic````! mai este [i Victor!, cel`lalt care este strigat \n acela[i mod. Acum, eu m` g\ndesc dac` \n lumea asta, a celor care muncesc \n fa]a redac]iei noastre, Victor [i Marinic` se cunosc personal sau doar din auzite.
luat iubitul ei s` bea \n seara asta. Iubitul ei este so]ul ei. So]ul ei nu mai e om de 13 luni nelucr`toare. Ce fac m\ine? Asta \nseamn` c` nu merit` s` intre pe list`. Ei s\nt pe alta, de moarte. Iar lista asta are la baz` un calcul
speran]`: dac` Iacubov [i-ar vinde cele trei ma[ini ale lui, ar da de m\ncare pe dou` zile \ntregului combinat concediat. Eugen ISTODOR
Ultimul reportaj la PN}CD

Am fost bine inten]iona]i [i am vrut s` cre`m o tradi]ie, adic` s` se vorbeasc` de tradi]ionalul reportaj al A.C. cu cei trei portari de la PN}CD care \[i dau cu p`rerea despre situa]ia politic` dezastruoas` a partidului. Dar, din cauza rezultatului de la ultimele alegeri, tare ne e team` c` tradi]ia se va rupe. PN}CD-ul e pe duc` \n Bucure[ti. M\ine-poim\ine, partidul \[i ia catrafusele [i pleac` la Ciuhandu, \n Timi[oara, [i r`m\nem f`r` portari. A[a c` neam gr`bit s` facem ultimul reportaj cu PN}CD. {i a fost trist. f`cut panaram` pe aici, s-a luat \n gur` cu `[tia... De ce, am fost eu curios. S-au dat ni[te tricouri galbene pe care scria Vota]i PN}CD [i nu i-au dat [i lui. S-a dus, nu mai [tim nimic de el. Era cam nebun. Petric` mai este, vine disear`, e \n schimb cu mine. Nea Marin? Pe nea Marin l-au dat afar` `[tia, \n ianuarie. De ce? L-au dat afar`. Nea Stoica? Nu mai e nici nea Stoica. Eu nici nu-i [tiu pe `[tia de la partid, \i salut [i at\t, habar nu am cine s\nt. Nici pe Ciorbea nu-l...? Pe {efu? Da, pe el \l [tiu! Mo[ Diaconescu mai vine? Mai vine [i el, se adun`, mai stau [i ei de vorb`, mai discut`, pleac` acas`. Au cheltuit la bani cu campania asta... [i degeaba... nu au f`cut nimic. St` [i r\de h\tru la mine. Normal s` ne mai schimb`m [i noi, nu vezi c` [i pe ei \i mai schimb`? Dac` nu au rezultate. {i cu banii cum mai e aici, e bine? Nu prea, r\de dom Claudiu, de o lun` nu ne-au mai dat salariul... s` vedem ce o fi... uite-l pe nea Marin.
Pre]opunctur`
Una dintre vecinele mele n-a \n]eles capitalismul. Astfel c` munca a zeci de oameni de la departamentele de marketing se duce dracului \n dou` secunde \n urma zelului vecinei mele mai \n v\rst`, [efa noastr` de scar`. Ori de c\te ori zeci de bìe]i binevoitori se chinuie s` lase \n cutia po[tal` ofertele Cora, Mega Image sau Billa, ei bine, vecina mea le scoate pe toate dar pe toate! din absolut toate cutiile po[tale [i le arunc` la gunoi, ea \n]eleg\nd c` insisten]a supermarketurilor este ceva nociv pentru to]i locatarii de la noi din Titan. A[a c` dac` vreau s` aflu de vreo ofert` nou` de pre]uri, trebuie s` scotocesc prin gunoi p\n` m` umplu din cap p\n`-n picioare de conserv` de [prot [i de coji de pepene.
Ethos, Portos [i Aramis
Vineri, pe la pr\nz, de serviciu era un domn portar pe care nu-l mai v`zusem, domnu Claudiu. Acum un an de zile erau \n post un Petric`, un nea Stoica, un nea Marin, un Cristi mecanicul. Mi-am amintit de un c\ntec al celor de la Sarmalele Reci, \n care e vorba despre ga[ca aia care s-a spart, despre lumea care a plecat, despre bìe]ii [i fetele care s-au \mpr`[tiat prin toate ]`rile, c\nd domnu Claudiu mi-a vorbit sf\[ietor de soarta trist` a Nea Marin, portar la PN}CD doi dintre ei: Cristi a plecat acum, la alegeri, a \nnebunit, a din 90, de la \nceput, azi la 73 de
La PN}CD la poart` e o istorie moart`. |n dep`rtare, cei trei portari de la PN}CD g\ndindu-se c`, dac` Ciorbea a cam \nchis Ochiul, e timpul s` sting` [i ei lumina.
ani, credeam c` nu o s` \l mai v`d [i iat`-l. A intrat \n curte [i fug`re[te o pisic` ce s-a b`gat sub o ma[in` parcat`. S`racu, \mi zice \ncet nea Claudiu, vine [i el pe aici, nu are ce face. Vine s` cear` cas`, c` \l d` afar`. De unde cas`, domle, dac` `[tia nu au f`cut nimic \n alegeri? Nea Marin se \ndreapt` [ont\c-[ont\c spre noi. Care-i treaba cu pisica? Vin tot felul de mo[i pe la partid [i arunc` resturi pentru pisic` [i murd`resc curtea. Nea Marin are o boal` pe pisica asta. Nea Claudiu se duce [i r`m\n cu nea Marin. Aflu c` st` \ntr-o cas` retrocedat` [i proprietarul i-a pus \n vedere s` plece. Nu plec p\n` nu-mi d` bani de cas`. S` \mi dea 460 de milioane [i plec. C` am vrut cas`, dar dac` `[tia nu au ie[it, unde s` cer? La cine? |nainte s` plec de la ultimul reportaj cu PN}CD-ul, nea Marin mai \mi zice una: O s` fie r`zboi, \]i spun eu, c` nu a mai fost de mult r`zboi. O s` fie rù, [i noi nu s\ntem preg`ti]i de r`zboi. Avem o ]ar` bogat`, avem petrol, e mult` sare. |]i spun eu, o s` fie r`zboi! Reporteric` Venturiano
Paragini Aurii
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
bursa [p`gilor
|nceputul unei frumoase birocra]ii
Un om voia s` \[i construiasc` o locuin]` [i c\teva anexe gospod`re[ti. Acoperit din cap p\n`-n picioare cu tot felul de acte, inclusiv cu acte de eroism, omul s-a prezentat la Biroul de urbanism al unei prim`rii de sector pentru ob]inerea autoriza]iei de construc]ie. Func]ionarul de la prim`rie l-a privit cu mult interes [i cu o sincer` p`rere de rù pe omul care voia s` \[i construiasc` o locuin]`. |nt\lnindu-se fa]` \n fa]`, pentru prima oar`, am\ndoi au [tiut c` acesta este \nceputul unei frumoase prietenii. |n repetatele \nt\lniri care au urmat, omul care voia s` \[i construiasc` o locuin]` l-a auzit pe func]ionar spun\nd tot felul de lucruri: |n cererea tip pentru eliberarea autoriza]iei, a]i scris cu \ din i \n loc de din a.; |n descrierea lucr`rilor pentru care se solicit` certificatul de urbanism, a]i pus un s \n loc de [.; |n paragraful doi al copiei legalizate dup` actul de proprietate a]i uitat s` pune]i o virgul` \ntre subiect [i predicat.; |n contractul cu firma de salubrizare, a]i \nceput o propozi]ie cu liter` mic`.; |n acordul notarial al vecinului, trebuie s` semneze [i vecina, nu doar vecinul. {i a[a mai departe. Exasperat de suspecta rigoare a func]ionarului, omul care voia s` \[i construiasc` o locuin]` [i-a adus aminte de [pag`. I-a promis func]ionarului c` va fi atent cu el, c`, dup` ce va ob]ine avizele [i autoriza]iile de construc]ie, \l va cùta. Imediat, func]ionarul a devenit neatent la diacritice, virgule [i alte semne de punctua]ie [i i-a eliberat omului care voia s`-[i construiasc` o locuin]` avizele [i autoriza]iile necesare. Personal, m-am bucurat c` singura [pag` pe care a primit-o acel func]ionar a fost o promisiune [i-at\t. Rara aviz
culta noastr` cea de toate zilele
Lupta cu Teoctist se d` [i pe Internet

Mìcu]ele de la Vladimire[ti cunosc drumul spre redac]ie. Ultima oar` c\nd am vorbit cu ele a fost cu ocazia unei b`tì pe care a \ncasat-o maica Veronica Crihan` la M`n`stirea Curtea de Arge[. De atunci, mìcu]ele au mai fost b`tute doar o singur` dat`, la Patriarhie, cu ocazia Sf\ntului Mare Mucenic Gheorghe. Ultima oar` c\nd au venit \n redac]ie am stat la pove[ti vreo dou` ceasuri. Ele povesteau [i eu \mi notam. Aveau [i ni[te acte pe care le-am xeroxat. Nu mic` mi-a fost mirarea c\nd, la finalul tetatetului, mìcu]a Veronica a scos din geant` un CD-Rom cu tot felul de documente [i acuze la adresa patriarhului Teoctist. Mega-extrafoarte-prea-fericitul Teoctist trebuie s` aib` via]` grea cu mìcu]ele de la Vladimire[ti, din moment ce acestora nu doar c` nu le plac demolatorii de biserici [i comuni[tii, ci mai [i lupt` \mpotriva lor. Pre]ul pe care ele \l pl`tesc sistematic e bine cunoscut, fiindc` anumi]i preo]i ai lui Teoctist nu trag doar clopotele, ci mai trag [i pumni. Lupta pare a fi destul de serioas` de vreme ce mìcu]ele au dou` adrese de Internet (www.geocities.com/oficial1 [i www.geocities.com/ligurdahesontineovella), unde ele tot \ncearc` s` \i dea sign out, [i pe aceast` cale, lui Teoctist.
{pagini Aurii
Direc]ia de Protec]ie Social` a Sectorului 2, D.P.S. (nu [tiu cum se face, dar cum se-nt\lnesc literele astea trei, cum se pune de-un ciubuc), situat` pe Calea Mo[ilor 132, \i poate proteja pe oameni de multe, dar de [pag` \n nici un caz. |ntr-o zi dau acolo peste un om mai protejat social cu duhul, z`p`cit ca noi to]i de mori[ca birocratic` din aceste veritabile l`ca[uri de cult ([paga fiind mai mult dec\t o religie). Portarul, cu un aer de staroste peste am`r`[tenii care b\ntuie holurile, \l \ndrumase pe om c`tre un alt sediu; doar c` s`rmanul habar nu avea cum s` ajung` acolo, ghid\ndu-se exclusiv dup` mu[chii de pe copaci sau mu[uroaiele de c\rti]e. A[a c`, \n schimbul a c\teva zeci de mii de lei, acela[i portar consult` cu emfaz` Paginile Aurii [i \l orienteaz` pe neobositul c`l`tor. Suma \n sine n-ar fi mare, dar dac` am ajuns s` d`m [pag` [i pentru a[a ceva, \nseamn` c` dac`-mi deschid \n Gara de Nord o firm` de r`spuns la \ntrebarea Unde este toaleta? [i lansez [i-o promo]ie La 5 adrese vi se indic` a 6-a gratuit, fac \ntr-un an o sum` frumu[ic`. Aproape egal` cu [paga pe care trebuie s-o dau ca s` fiu numit portar \ntr-un astfel de loc bun. Deportivo La Corup]ia
Osp`]ul Turbo pascal
Circul de partid [i de stat

Primarul PSD din Panciu a adus Circul de Stat la nunta fiicei lui. Zù, nu e comunicare deloc \n PSD-ul `sta. Dac` vorbea cu pre[edintele Iliescu, acum ar fi avut la nunt` Circul Mare din Moscova.
Corbu [i {aorma
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
Marea urnire
Cultura trece prin stomac [i g\nde[te cu fundul

|ncerc\nd s` parafrazeze un alt mare om politic, na]ional-socialistul care-a spus: C\nd aud de cultur` \mi vine s` scot pistolul, doctorul \n economie Auric` Solomon, proasp`t ales primar al Craiovei, a f`cut maxima dovad` c` este un orator de excep]ie, grìnd mult \nainte de a g\ndi urm`toarea idee: C` la ce at\]ia bani de cultur`? C` cu banii de cultur` se poate asfalta str`zile, se face canalizarea [i se poate contoriza blocurile. Dac` cine vrea s` fac` s`lile de spectacole s` le fac` din salarele lor. O idee care nu mir` pe mult` lume [i \n nici un caz pe cei care [tiu c` spectacolele cele mai gustate de dom primar s\nt nun]ile, iar s`lile cele mai iubite, acelea la care nu a[tep]i dup` osp`tari.
cu m\inile curat murdare Monstrul din Lacul Tineretului

distrus aproape orice form` de via]`. Singurele vie]uitoare care-au supravie]uit, ba chiar s-au [i adaptat, s\nt cei doi indivizi care m-au amenin]at c\nd am f`cut pozele. Primul, un cet`]ean de etnie nedeclarat`, m-a atacat dintr-o ma[in` ro[ie cu care se plimba prin parc [i m-a amenin]at c` m` arunc` \n ap`. Cel`lalt, care s-a recomandat Fane, pare s` fi fost [eful echipei de constructori un om civilizat totu[i, \n compara]ie cu cel de dinainte. S-a rezumat la un apropo legat de valoarea [i de fragilitatea aparatului de fotografiat [i mi-a interzis s` mai fac poze, sub pretextul c` oribiliciunea pe care-o construie[te reprezint` un concept arhitectural ce trebuie protejat de curiozitatea oamenilor. Ce vreau s` spun \n leg`tur` cu Ra]ele amenin]`rile este c` nu m-au dePe insula din poza al`turat`, ranjat. Ba a[ fi s`rit singur [i de c`, \n documentele de la Registrul p\n` acum c\teva zile au locuit bun`voie \n lac dac` nu ar fi fost Comer]ului, nu apare ca asociat \n firma Burs Procom, unde de ra]e s`lbatice. |n urm` cu dou` pl`cu]ele ce interzic sc`ldatul. fapt Adrian Cobzacu este st`p\n s`pt`m\ni, exploratorii care conde unul singur.) Pe scurt, explicastruiesc podul dinspre mal au Firma \nfipt prima sticl` de Scandic pe |n mod normal, legea permite ]ia celor doi a con]inut urm`toainsul` [i au declarat p`m\ntul pe malul unui lac doar construc]ii rele: c` au aprob`ri (au, le-am v`mo[ia lor. Ra]ele [i-au str\ns re- provizorii. M`gòaia crescut` pe zut); c` ei s\nt cei care de 9 ani de pede ce-aveau prin cuiburi [i au mal a \nghi]it \ns` tone de be- zile cur`]` lacul de mizerie [i c` plecat spre locuri \nc` inaccesi- toane. Cum de s-a putut a[a ceva ast`zi lacul arat` at\t de curat nubile omului. Probabil prin cana- a \ncercat s`-mi explice Adrian mai datorit` lor; c` au populat laliz`ri, pentru c` \n acest parc sin- Cobzacu, proprietarul firmei be- cul cu pe[te; c` au cheltuit cu toate gurul loc inaccesibil omului r`- neficiare, Burs Procom. Afl\nd c` acestea o c`ru]` de bani [i c` am`sese insula \n cauz`. P\n` s` inten]ionez s` scriu despre con- ceste terase se construiesc pentru apar` oamenii `[tia cu podul, in- struc]iile lui, m-a sunat [i m-a a putea finan]a \n continuare tresula nu coresponda cu malul dec\t chemat la o \nt\lnire, la care a burile pe lac; \n fine, c` vor conprin ]ig`nu[ii care veneau acolo venit \nso]it de un domn prezen- strui insule plutitoare pentru ra]ela sc`ldat [i pipi. tat ca fiind asociatul sù (refuz s` le r`mase f`r` ad`postul natural. m` pronun] asupra acestui parteAlte animale ner, care pe toat` durata discu]iei S` le lu`m pe r\nd: Podul care a cucerit insula \n- nu a f`cut dec\t s`-mi repro[eze Aprob`rile. Au aprob`ri de cepe pe mal, \n zona de protec]ie c` vreau s` le fac rù, c` s\nt o peste tot ([i de la Prim`ria Gene(definit` \ntre buza lacului [i unealt` a for]elor malefice [i c` ral`, [i de la prim`ria de sector), alee), unde se ridic` o construc]ie n-am construit nimic la via]a mea, te doare [i mintea de ce aprob`ri de dimensiuni cu tendin]e mega- cine m` cred eu s`-i critic???; am se pot da \n ]ara asta. Oamenii lomanice. |n jurul acestei con- s` spun despre acest partener, al au aprob`ri s` construiasc` [i pe struc]ii, nisipul [i cimentul au c`rui nume nu l-am re]inut, doar celelalte dou` insule ale lacului. Despre lacul din Parcul Tineretului am auzit multe, iar dinspre el [i mai multe. Unul dintre lucrurile auzite despre acest lac e c` ar fi al fra]ilor interlopi C`m`taru, recent b`ga]i cu masca]ii la camera secretelor. Ce am auzit dinspre lac nu mai are sens s` v` spun [i oricum nu m-ar ]ine pl`m\nii s` imit zbieretele auzite acolo de-a lungul timpului. Cunosc de at\ta timp lacul [i faptele ce se petrec pe malul lui, \nc\t \mi este greu s` spun c` pe-acolo exist` oameni. De aceea, voi vorbi acum despre animalele din zona lacului [i mai pu]in despre oameni. Dac` voi \ncurca animalele cu unii oameni, \mi cer scuze de pe-acum, nu e vina mea, ci a lor. De fapt, nu e nici a animalelor, c` ce vin` au ele, la urma urmei?
Ministerul Culturii [i Incultelor
|ntoarcerea bunicului nerecunosc`tor

Dup` ce a v`zut c` nu-i nici o [mecherie s` te ag`]i de g\tul lui Petre Roman, fiindc` oricum e greu s` g`se[ti un loc de unde s` apuci, Vasile Bulucea, fostul primar al Craiovei, a p`r`sit For]a Democrat` [i s-a \ntors la mai vechea lui dragoste, PCR-ul, cunoscut ast`zi sub numele de PSD. El s-a oferit s`-[i pun` cuno[tin]ele la picioarele noului primar Solomon [i pilele la m\na aceluia[i. Fiindc`, zice tov. Bulucea, nimeni \n zon` nu-i mai experimentat ca el, [i aici nu ne pronun]`m fiindc` habar nu avem cum stau fetele de prin parc`rile locului cu experien]a. Noi am prefera ca tov. Bulucea s`-[i \ndeplineasc`, acum, o mai veche promisiune f`cut` craiovenilor: aceea c`, atunci c\nd va avea timp liber, \[i va scrie memoriile. S\ntem curio[i dac`-[i mai aminte[te c\te cisterne de ap` au fost folosite \n diminea]a de 22 decembrie 89 la sp`larea Pie]ei Universit`]ii de s\nge. Dumnealui era atunci viceprimar la Bucale [i trebuie s`-[i aminteasc` acest am`nunt, m`car din respect pentru cei care-au murit atunci ca s`-[i poat` scrie el ast`zi memoriile f`r` s` i le cenzureze nimeni.
Au aprobare [i pentru insula unde st`teau ra]ele, [i pentru pod, [i pentru construc]ia uria[` de pe mal. S\nt totu[i c\teva observa]ii: pentru construc]ia uria[` de pe mal, aprobarea specific` cofet`rie-patiserie cu teras` or dac` ce se construie[te acolo e cofet`rie-patiserie cu teras` \nseamn` c` Palatul Copiilor din vecini e tutungerie cu paratr`snet; din c\te am v`zut, oamenii au de g\nd s` extind` insula cu c\]iva metri, chestie pe care n-am \nt\lnit-o prin aprob`ri; a treia observa]ie e o \ntrebare: oare ce boli trebuie s` b\ntuie prin min]ile func]ionarilor care dau aprob`ri de acest fel? Cur`]irea parcului. A[a este, fa]` de acum 9 ani, lacul este ast`zi curat. Problema e c` [i fa]` de acum un an [i un pic lacul este la fel de curat. P\n` acum un an [i un pic, apropierea de lac te putea l`sa lejer f`r` p`rul din nas. Aproape 8 din cei 9 ani \n care cu-
r`]irea parcului a stat \n grija acestei firme au stat sub semnul mizeriei, iar momentul \nceperii lucrului la cur`]ire coincide cu momentul subcontract`rii acestui serviciu c`tre o alt` firm`. Pe[tii. De pe[ti se \ngrije[te altcineva, cei care au fost la pescuit pe lac pot afla cine anume din tichetele primite. Ra]ele. Poate c` insulele plutitoare trebuiau s` existe \nainte ca domiciliul natural al ra]elor s` fie distrus de muncitori. Arhitectul-[ef al prim`riei sectorului 4, Vladimir Iv`ne]. Acest domn nu a ap`rut \n discu]iile mele cu cei doi, \ns` a ap`rut \n discu]iile mele cu al]i oameni. Contactat telefonic, domnul Iv`ne] ne-a spus c` nu poart` nici o responsabilitate pentru aceste aprob`ri [i a infirmat zvonul c` firma care construie[te monstrul din Tineretului i-a renovat, recent, casa. Ecologic` Contra
Toplessa]i studentele s` vin` la mine!

Acum vreo dou` s`pt`m\ni, domnul coleg Ecologic` Contra, de la rubrica Cu m\inile curat murdare, a relatat de la Cluj, dintr-o groap`. Groapa asta se c`scase exact \n spa]iul verde, \n locul spa]iului verde urma s` se ridice spre cer o biseric`, iar biserica asta avea, \n loc de aprob`ri, un vid imens, izvor\t din c\teva min]i dotate cu o ciurd` de cai verzi pe pere]i. {i mai amintea domnul Contra, cit\nd surse incerte gurile rele , cum c` \n acel spa]iu obi[nuiau s`-[i pr`jeasc` pielea, topless, studentele de la Universitatea Babe[-Bolyai. Asta, evident, dup` ce-[i pr`jeau creierul cu teancurile de cursuri. Ei bine, iat` al`turi [i mai jos, din trei surse, dovada c` gurile alea rele erau destul de bune, \n sensul c` nu era vorba chiar de topless, dar ceva-ceva tot era, drept pentru care Ecologic` Contra [i aparatul de fotografiat al unor amici merit` toate felicit`rile. Cum s-ar spune, putem certifica, deocamdat`, c` gurile rele jum`tate de adev`r tot grìau. Pro Ecologic` Contra
Il Buluce
Cuprule, pas`re sur`

Supermarketurile din Timi[oara se confrunt` cu o invazie de p`s`ri. S` fie vreo leg`tur` cu faptul c`, \n timpul `sta, p`s`rile din mijloacele de transport \n comun s-au mai \mpu]inat?
Popcorb
baronul oval
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
Cum evolueaz` ursul de schimb pentru un deputat

Primul contact cu realit`]ile urbei mi l-a facilitat taximetristul care, dintr-o r`suflare, m-a pus la punct cu simbioza special` dintre pragmatismul [i demnitatea locuitorilor regiunii: Ehe, nu-l cunoa[te]i pe dom C`mar` Maaare domn, dom C`mar`! E drept c` dac` te duci la d\nsul cu o problem` [i-l prinzi stresat, \n zi proast` c` are multe pe cap i se n`zare din te miri ce. Zici ceva de i se pare lui [i sare la tine. Te batjocore[te, te suduie [i c\nd se ambaleaz` nu se rabd`. Deh... Te ia la p`lmi, la pumni \n cap, \]i car` picioare-n c de te scoate afar`. Dar e bine s` nu pleci. Dup` ce se r`core[te, se potole[te [i-i pare rù. Vine la tine, te ia bini[or, te bag`-n cas`, te omene[te ca lumea, \]i bag` [i-n traist`. Nu pleci de la d\nsul f`r` ceva. Nu pleci cu m\na goal`, \]i d` [i bani. Maaare domn, dom C`mar`! Are [i elicopter. |l \ntrebasem, \ntr-o doar`, dac` au baroni locali. nici unul. I-am v\ndut pe to]i [i ne-am luat Matiz. Fotografiile, f`cute cu c\teva s`pt`m\ni \n urm` \n grajdul casei, \nf`]i[au dou`zeci [i cinci de bl`nuri de urs brun unele mai vechi, altele noi, abia arg`site, \ntinse ca hainele la uscat, pe poli]e improvizate, pe grinzi, al`turi de unelte aflate-n neor\nduial` [i de p\nze groase de pìanjen. Am \ngìmat perplex [i \n]eleg`tor: A[a-i, se descurc` omul cum poate. {i cine-a cump`rat bl`nurile?. Nu [tiu bine a continuat gospodina. B`rbatu-meu s-a ocupat de afacere. Multe bl`nuri a luat domnu deputat. E profesor, dar le are cu etnografia. Ur[ii, to]i, erau bracona]i. este, dar nu aici. Aici nu fotografia]i f`r` aprobarea domnului deputat. |n]eleg [i m` supun, c`ci muzeografii doi la num`r nu m` sl`besc din ochi. Renun] [i doar admir. Nu voi avea pe pelicul` exponatul, dar imaginea \mi pare de neuitat: domnul deputat, \ntr-un tablou de aproape un metru l`]ime, se \mb`]o[eaz` \nconjurat de vreo cincisprezece ursari. De o ceat` de ursari, cum li se spune \n zon`. To]i s\nt \mbr`ca]i \n piei naturale, provenind, se pare, de la ur[i mari. Deasupra capetelor se afl` craniile naturalizate \n r\njete fioroase de ipsos vopsit. De la muzeografi aflu c` domnul deputat este un mare animator al obiceiurilor de Cr`ciun [i Anul Nou. A \ncurajat formarea cetelor de ursari cu piei originale, nu cu imita]ii, ca prin alte p`r]i. A urat de S`rb`tori la Poli]ie, la Parchet, la Prim`rie, la Prefectur`. Fotografia e de atunci explic` una dintre gazde. {i zic eu nu l-a \ntrebat nimeni nimic? Ce s`-l \ntrebe?, sun` r`spunsul, mirat. Pe deputat \l cheam` Vasile Miron [i a fost profesor de matematic` \nainte de a fi ursar la PSD. Nu [tiu dac` e una [i aceea[i persoan` cu deputatul care d` bani de Matiz gospodarilor care-[i v\nd ur[ii din b`t`-
Deputatul Miron, icoan`-ntr-un muzeu s`-l pui. Dar nu la pozat

Al treilea contact, la Muzeul etnografic al ora[ului, putea s` degenereze \ntr-o lupt` corp la corp, dac` insistam s` fotografiez unul dintre exponate: Fotografia]i orice, e tax`, o pl`ti]i la intrare, dar asta nu. Asta nu, \n nici un caz. F`r` aprobarea domnului deputat, nu pute]i fotografia aici. Bine, zic eu, la intrare scrie c` se poate fotografia orice, pl`tind taxa afi[at`. A[a
Bl`nurile de urs brun din Romnia au r`mas ca la dentist c\nd au auzit c` omoloagele lor din Germania cost` fiecare c\t un mer]an mediu, iar ele, \mpreun`, abia au mi[cat din loc Micul Gigant
tur`, dar se poate afla. Va fi greu, la devalorizare: pe dou`zeci [i c`-n PSD s\nt mul]i ursari, unii cinci de bl`nuri po]i cump`ra cu pu[c`. doar un am`r\t de Matiz. |n Germania, de pild`, pe cojocul unui urs mijlociu, achizi]ionezi un Pielea ursului VW Golf, eurotrei. Pe doi ur[i din p`dure, mai ieftin` mijlocii po]i lua un VW Tuareg 4x4 (f`r` faruri de cea]`), iar pe precum cioara doi ur[i mari po]i c`p`ta un dide pe gard tamai mer]anu. Cred c` ur[ii Cert e c`-n Romnia, dup` nu mai trebuie schimba]i pe c`derea leului, e r\ndul ursului nimic p\n`-n 2007. S\nt o investi]ie sigur`. Era s` uit (pentru amatorii de chilipiruri [i pentru Parchetul General): m` aflam la Com`ne[ti de Bacù jude]ul mamei lui {tefan cel Mare, \n Moldova urma[ilor urma[ilor lui {tefan, \n Romnia anului 2004, an al negocierii (pe bl`nuri de urs) acquis-ului european de mediu. Nicolae R. D~R~MU{
Mo[ Martin vs Mo[ Matiz

Al doilea contact, la adresa cùtat`, a beneficiat de o explica]ie la fel de logic`: A]i venit degeaba, c` nu ave]i ce filma Nu mai avem ur[ii. Nu mai avem
10
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004 C\nd m-am lansat cu primul clip aveam deja 350 de femei la activ. M` g\ndesc c` la toamn`, dac` mai scot o pies` [i un refren, urc la 600 de buc`]i. Pì, io n-am timp [i nici sexul tare pentru asemenea carier` muzical` de succes.
tunul catodic
Anacronica TV
Fratele cel Mare [i {ef
Ciclul recicl`rilor de la Big Brother a f`cut o nou` victim`. Izabela, b`tr\na Iza, a ap`rut la o emisiune la Prima TV, care se nume[te Mega Erotica. Mega Erotica este, practic, filmarea unui pictorial erotic. A[a s-a trezit Izabela, dup` un an de dispari]ie, c` a fost scoas` dintre fiarele [i aparatele ei de sudur` [i a ap`rut cu chilo]ii l`rgi]i [i f`r` sutien la televizor. Asta este soarta fr`]iorilor: de fiecare dat` c\nd va dori Fratele cel Mare, ei vor fi obliga]i s` vin` la televiziunea care i-a promovat [i s`-l slujeasc`. Probabil c` \ntr-o bun` zi va primi [i Soso un telefon: Hai la televiziune c` se trage o emisiune despre agresivitatea pitbull-ilor [i n-are cine s` fac` pe victima; sau Costel: Alo, Costel, de la televiziune s\ntem. Po]i s` faci [i tu un accident mortal pe DN 17, c` nu prea avem material pentru [tiri? Hai, te rug`m! Hai c` te a[teapt` deja echipa de filmare [i [oferul beat al basculantei.
trampa [i ecranul
q De cur\nd, la un jurnal de [tiri PRO TV de la ora 17,00, o ]`ranc` rumen` \n obraji de profesie martor, dup` cum scria pe banda din josul ecranului a declarat cu non[alan]`: Se bat de la o oaie, normal, c` doar s\nt ciobani. De parc` dac` e[ti cioban e normal s` te ba]i de la o oaie, c\nd mult mai civilizat ar fi s-o chemi la Din dragoste [i s-o la[i pe ea s` aleag`. q Aflat` la Vene]ia pentru a efectua un reportaj, domni[oara Theodora Massini de la Prima TV a ]inut s` ne spun` c` dac` pe l\ng` turism vrei [i ceva cultur`, intri \n Bazilica San Marco, cunoscut` [i sub numele de Palatul Dogilor. Domni[oara reporter a omis tocmai varianta romnilor care nici nu intr` \n Bazilic`, nici nu ies, semn c` nu s-au dus acolo nici pentru cultur`, nici pentru a se distra, ci pentru am\ndou`: ca s` cer[easc` cu acordeonul la intrare. q Pe Discovery s-a difuzat de cur\nd \n reluare serialul despre supravie]uirea \n condi]ii extreme. Din c\te am v`zut noi, condi]iile lor extreme erau mai pu]in extreme dec\t condi]iile noastre extreme, fiindc` prezentatorii se aflau \n jungl`, iar jungla le oferea de toate: pe[ti[ori, crustacee, fructe etc. Pì, s` vin` s` supravie]uiasc` aici, \n p`durile noastre, unde nu se pune problema m\nc`rii, ci cea a evit`rii cartu[elor trase de v\n`torii din PSD. q Jurnalul de [tiri Focus al Prima TV are un frate mai mic [i mai nefericit, numit Focus 07, care nu este agent secret, dup` cum i-ar putea sugera numele, ci este difuzat la o or` foarte matinal`, 07,00. |n cadrul jurnalului exist` un personaj vivace, care are p`rul vopsit \ntr-un ro[u a[a de aprins, \nc\t dac` \l vezi \]i vine s` chemi pompierii. Probabil c` asta [i urm`re[te: s` cheme cineva pompierii, ca s` apar` [i el la ni[te [tiri la care se mai uit` lumea, de exemplu la alea de la ora 18,00. q Am prins pe c\teva posturi de televiziune un spot publicitar al firmei Happy Mariage (cum ar veni, ca s` \n]eleag` [i domnul Pruteanu, C`s`torie fericit`) din care \n]elegem c` aceasta se ocup` de organizarea unor nun]i profesioniste. Avem [i noi o \ntrebare: oare dup` c\te divor]uri un mire amator poate trece la profesionism? q V\ntul schimb`rii a b`tut p\n` [i \n lumea mirific` a reclamelor la dudui despuiate care te \mbin` s` le suni: vechile Larisa, Nico [i Laura au disp`rut de pe micile ecrane, l`s\nd locul unor tinere vizibil autohtone. Una dintre acestea se despoaie \ntr-o limuzin`. O limuzin` at\t de luxoas`, c` ]i-e [i fric` s` suni. Dac`-]i r`spunde R`zvan Pùnescu? De-aia o prefer eu pe cea care se m\ng\ie de una singur` \ntr-o c`pi]` de f\n. De[i [i-acolo am unele temeri: dac`-mi r`spunde bunicul? q |ntr-un clip publicitar care face reclam` la Poiana, un copila[ ciorde[te o bucat` de ciocolat`, apoi o d`ruie[te fr`]iorului sù nou-n`scut. Dec\t s-o ciordeasc`, ar fi fost mai bine s` primeasc` ciocolata de la un nenea pedofil; m`car sc`pam de caracterul juvenil al infrac]iunii. q M-am uitat la emisiunea aia cu b`taie de la Prima TV. Ei spun stilului `la de b`taie Kempo, adic` lupt` liber` cu pumnii [i cu picioarele \n stomac, de[i p`rea foarte bine a fi un gen de b`taie interna]ional` \n fa]` la discotec`, cu scos de picioare de pe ringul de dans [i strangulare p\n` \]i d` banii. q Filmele erotice de la Na]ional TV au ajuns at\t de slabe \nc\t fetele alea nici nu se mai dezbrac`, ci fac dragoste direct \mbr`cate. Mai r`m\ne s` fac` dragoste cu lumina stins`, ca s` fie sigure c` nu le vede nimeni. q Aflat \ntr-un tur (dar cu c`ma[`) de for]` pe Realitatea TV, Vadim a ridicat voalul de pe \nc` o fa]et` a personalit`]ii sale titanice. M` rog, una dintre multiplele personalit`]i titanice care s-a nimerit atunci pe acolo. A[a am aflat c`, fiind n`scut noaptea, el d` cel mai bun randament tot dup` apusul soarelui. P`cat c` alegerile [i tratamentele se
BIC Brother
Salonul Automobilistic Muzical Bucure[ti

Dup` o or` de Atomic, m-am prins c` trendul muzical actual este cu ma[inile sport ale anilor 70, \ns` ideea \mi scap`. Artistul romn nu mai este \n stare s` c\nte f`r` s` ]in` o m\n` pe volan. Nu mai poate s` danseze f`r` s`-[i frece fundul de capot`. Ceva se \nt\mpl` cu societatea noastr` de consum benzin`. Dup` criteriul automobilistic, muzica romneasc` se \mparte a[a: muzica u[oar`, de serie, de p\n` \n 2.000 de cm cubi, decapotabil`, culori vii (Bambi, Andreea B`lan), muzica din clasa compact`, monovolum sport, p\n` \n 3.000 cm cubi + jeep de business (Fizz), muzica folk, cu rulote, camping [i permis categoriile C [i D, muzica cu PR bun, cu ma[ini clasice, Volga, Mustang, Wartburg, broasc` veche (Nicola), muzica motocicli[tilor non-harley-davidsonieni amatori (Pepe), muzica yachtangiilor, barcangiilor [i ski-jetarilor (Delia) [i cam at\t. Segmentul betonier`, TIR, dub` blindat`, dub` poli]ie, trotinet` [i hidrobiciclet` este \nc` un filon neexploatat.
Fizz, un afacerist cu gunoaie care a ajuns la vorba lui Arghezi: Din fi]e, mucegaiuri [i gunoi / Iscat-am clip [i c\ntece mai noi
organizeaz`, de obicei, ziua, c` altfel era de mult pre[edinte bìatul `sta. q S\nt ni[te [tiri pe Acas` TV prezentate de bìatul acela brune]el pe care-l mai mi[toc`re[te din c\nd \n c\nd madam Tatu. A[a am aflat [i eu c` o actri]` de telenovele, una Ester [i nu mai [tiu cum, e bolnav`. S\nt foarte \ngrijorat [i a[ vrea s` [tiu dac` o pot ajuta cu ceva, c` eu am ni[te medicamente de reumatism pe-acas` [i ni[te algocalmine vechi de care nu mai am nevoie. Mai bine facem ni[te pache]ele umanitare [i le trimitem \n Venezuela sau unde o sta ea. Ester, rezist` c` venim! q De la un timp, pe PRO TV a revenit Jacques Yves Cousteau. Mie mi-a pl`cut foarte mult c\nd eram mic [i a[ vrea s` rev`d faza aia c\nd ni[te scafandri tr`geau cu harpoanele la rechini. Mi se p`rea forma cea mai mi[to de v\n`toare [i acum m` \ntreb de ce domnul N`stase nu se apuc` de v\n`toare subacvatic`. Oare i-o fi jen` s` ias` la v\n`toare \n slip? Haide]i, domnu premier, c` dac` mai sl`bi]i pu]in o s` v` permite]i! q Prietenul nostru, dar [i al animalelor, Fizz, ne ofer` un nou videoclip de vizionat pe mute. |ns`, dac` mai s\nt oameni ce nu mai au ce pierde, \i rug`m s` dea volumul pu]in mai tare [i s` asculte vocea pi]igìat`, care se tot treze[te \n timpul c\ntecului. Se pare c` \i apar]ine lui Fizz, care s-a g\ndit s` nu mai foloseasc` sintetizatoare de voce [i s` ne uimeasc` cu tonalitatea lui sopranic`. At\t de sopranic` \nc\t zici c`, s`racul, n-are ou`. Te pomene[ti c` papagalul `sta s-o-nmul]i prin pui vii. q Signiorii i signioras deci, bì, a[tia Io sono GianFranco Ferfere, I la bella donna est Giulia deci el e Ionel [i io deci Iuliana. Nos somos achi por presentara ACASA teve el loto discount di bigiuterii solo nouve milioni lei deci suntem achi s` v` ar`tam deci lotul discount deci la numa deci noo milioane di leiii! Am \ncheiat citatul din memorie. Astfel s-a petrecut unul dintre teleshoppingurile de la Acas` TV! Domnul, cic` italian (eu, unul, \l suspectez c` e din C`lim`ne[ti, de[i la freza aia s-ar putea s` fi fost prima dat` \n via]` c\nd a ie[it din Strehaia), ne explic` cum ne d` diamante piccolo, dar vero! pe pre]uri piccolo, dar plus taxi di curierro. Tanti de l\ng`, genul plecat` la studii \n Italia [i \ntoars` cu so] bogat, ne traduce din italian` \ntr-un dialect romno-italian. Se pare c` principalul cuv\nt din acel dialect este deci, acesta fiind folosit de 33 (treizeci [i trei) de ori \ntr-un interval de 180 de secunde, [i probabil \nseamn` deci mille lei, adic` c\t ar valora diamantele alea la o tarab` normal` din Mamaia.
C`t`lin MATEI
ministerul p`rerii na]ionale
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
Miroane, Nelule, Adelule! Nu a[a, m```! L`sa]i-o u[or, c-a]i ajuns \n punctu mort!... Ce, b`, nu v-a mai ajuns autostrada?
11
tupeu 2004 Autostrada Ioan Rus [i Trotuarul
N`stase ne-a dat Bra[ov-Bor[ul pe nas

Cu ocazia campaniei electorale pentru turul 2 al alegerilor locale, Adrian N`stase a inaugurat cu 3 s`pt`m\ni mai devreme deschiderea [antierului de lucru la autostrada Bra[ov-Bor[. Mai devreme cu 3 s`pt`m\ni au venit la deschidere [i televiziunile, [i aplaudacii, [i muncitorii cu salopete. Ce mai, toat` lumea, mai pu]in ciorditorii de materiale [i echipajele de poli]ie care le ]in de [ase. |n perspectiva alegerilor din toamn`, Adrian N`stase ar putea s` fac` [i alte gesturi de acest fel, cum ar veni: deschiderea cu 500 de ani mai devreme a [antierulul la autostrada spa]ial` Bucure[ti-Cornu-Marte, cu halt` pentru senvi[uri la Monte Carlo [i pentru pipi pe Lun`; pornirea cu 1.500 de ani mai devreme a calculatorului care va procesa datele trimise de primul satelit sta]ionar romnesc cu piese de Wartburg ajuns la 15.000 de metri deasupra T`rt`[e[tiului; aniversarea, cu 2.500 de ani mai devreme, a 10 ani de la aterizarea primului OZN pe locul unde ast`zi se afl` stadionul Dumitru Sechelariu; aniversarea, cu 2.501 ani mai devreme, a 11 ani de la aterizarea primului OZN pe locul unde ast`zi se afl` stadionul Dumitru Sechelariu; s`rb`torirea, cu 3.000 de ani mai devreme, a 2.997 de ani de c\nd n-am intrat \n UE [i a 2.994 de ani de c\nd am intrat.
Adrian N`stase
De lucrul `sta nu sc`p`m niciodat`: tupeul romnesc. Cu chilo]i (Curtea Suprem` de Justi]ie), f`r` (N`stase), sau direct \n pielea goal` (Agathon), tupeul romnesc are urm`toarele caracteristici: merge cu mer]anul, e \nnebunit s` adune ca Mo[ Geril` ca s` dea apoi la renii de la Cornu sau de aiurea, o face numai pe bani publici [i \i place s` se dea cu televizorul toat` seara prin casele romnilor. {i ar mai fi [i astea: are ceva cu Justi]ia la televizor o invit` la cofet`rie, dar \n p`dure \i d` chilo]ii jos [i o violeaz` ca pe Constitu]ia , \i place s` se f\]\ie pe l\ng` mari monumente construite de al]ii ca s` se dea mare l\ng` burta calului lui Mihai Viteazu. {i construie[te c\te un kil de autostrad` pe an dar taie at\ta panglic` festiv` cu tricolor, c` dau \n b\]\ial` fabricile de confec]ii ca s` le coas` materialul de foarfec` panglicarilor care chinuie Romnia din fruntea ]`rii. Sta]i a[a [i lua]i-v` por]ia, tupei[tilor: Mega-tupeu 2004 (3 puncte): Adrian N`stase. Pe N`stase l-a m\ncat rù s`pt`m\na asta [i s-a dat \n stamb`: s-a apucat s` construiasc` o autostrad` numai ca la tìerea panglicii s` se afi[eze cu Rus [i s`-l critice pe B`sescu care era la cel pu]in 300 de kilometri mai jos, apoi a luat raportul critic al B`ncii Mondiale [i a f`cut din el c\ntarea PSD-ului. Adic` albul e negru, PSD-ul e Sf\nta Fecioar`, ho]ia e filantropie fa]` de burdihanul propriu , prostiile lui Agathon s\nt vorbele memorabile ale lui }u]ea, \n fine, pe N`stase cine \l opre[te? Poate numai num`rul pentru Urgen]e 112, c` [i pe `sta tot N`stase l-a inaugurat \n Romnia s`pt`m\na trecut`: c` doar nu-i ajungeau numai \nfometa]ii [i p\rli]ii pe care i-a f`cut PSD-ul \n 14 ani de fesenism, ci acuma vrea [i mor]ii [i r`ni]ii pe care n-apucase s`-i accidenteze personal cu PSD-ul pe trecerea de pietoni. T\mpeu 2004 (2 puncte): Dan Matei Agathon. Agathon,
Brigadierii Mitrea, Rus [i N`stase raport\nd un \nsemnat succes \n \ntrecerea electoral` pesedist`: \ncheierea inaugur`rii [oselei Bra[ov-M\nca]i-Bor[ cu trei s`pt`m\ni \nainte de termen
acest Gr`mad` al PSD-ului, a mai avut o idee de Hollywood: \n ziua alegerilor, Biroul Electoral Central s` cenzureze ziarele, adic` s` dea ordin ca ele s` nu apar`. Profund. Genial. Agathon. S\ngele lui Dracula ap` nu se face [i nici p`linca creier! Servilism 2004 (1 punct): Curtea Suprem` de Justi]ie. La cinci minute [i c\teva zeci de secunde de la \mplinirea v\rstei de pensionare, judec`torul Paul
Florea, care-a \ndr`znit s` ia la centru-[tanga partidul lui Iliescu, a fost imediat pensionat prin votul CSJ. Aceasta \n timp ce Senilorul Ion Predescu de la PSD, la numai 77 de ani, a fost propus spre avansare la Curva Constitu]ional` a lui Ion Iliescu. Ceea ce demonstreaz` cum func]ioneaz` independen]a Justi]iei: \n primele cinci minute, panarama o face ea pe independenta, dar pe urm` se mut` cu Puterea [i,
pentru un ciolan cu fasole [i-un dres, accept` s` ia b`taie [i de la Dan Iosif. {i acum, s` vedem ce s-a \nt\mplat \n topul general Tupeu 2004:
1. Ion Iliescu 2. Adrian N`stase 3. PSD
25 puncte 15 puncte 11 puncte
Pasarela 45
12
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
hahalera 45
poli]ia presei
Infractor: Cronic` a lu {tefan a Petrei Organ Academia Ca]avencu: {turlubatecu de nic` a scris s`pt`mna trecut` c` Europa a s`rb`torit Ziua Victoriei la Dunkerque. Rechizitoriu: Dac` nic` ar fi dat mai des pe la orele de istorie \n [coala general`, \n loc s` mearg` prin discoteci cu caprele M`riucì, ar fi aflat c` \n maiiunie 1940, la Dunkerque, anglofrancezii au luat o leap[` att de na[pa cum numai doi ani mai trziu, \n august 1942, aveau s` ia din nou, cnd au e[uat \n prima tentativ` de debarcare la Dieppe. La Dunkerque a avut loc ceea ce se nume[te evacuarea corpului expedi]ionar britanic, al`turi de vreo 26.000 de francezi, sub atacurile devastatoare ale nem]ilor. Lovitur` de pedeaps`: nic` s` fie deta[at pe plaja de la Vama Veche toat` vara, unde s` citeasc`, \n cortul Humanitas, istoria celui de-al doilea r`zboi mondial, iar colegii lui care vor sta la Ovidiu sau la Mitocanul s` mai treac` la dou`-trei zile pe la el ca s`-l asculte [i s`-i umple paharul de bere.
Maz`re [i acoli]ii lui, to]i o Aquamagic [i-un p`m\nt

Introducere
A]i auzit vreodat` de Antonella Marinescu [i de Paraschiva Barbu din Constan]a? Dar de Aquamagic? Hai, l`sa]i, s\nt aproape sigur c` v-a]i b`l`cit m`car o dat` pe acolo (\n Aquamagic, vreau s` spun). Pe scurt: Antonella Marinescu este proasp`t consilier local PSD la Constan]a, pre[edintele comisiei Buget-Finan]e, ac]ionar la patru firme [i distins` fiic` a doamnei Paraschiva Barbu, care este [ef la magazinul Grand, fost asociat cu Maz`re & co. [i, evident, mama Antonellei Marinescu de la PSD. Iar de Aquamagic a]i auzit, este un parc de distrac]ii ridicat de Basarab Popa, v`rul lui Maz`re, aspect suficient pentru ca alde Agathon, Mitrea sau Iliescu s` ne bat` la cap cu reclama de[`n]at` pe care au prestat-o cu g`letu[a [i cu lop`]ica, f`c\nd pi[u pe o lege care spune c` demnitarii nu au voie s` promoveze investi]ii private. gurare, a[a cum v` povesteam \nc` de anul trecut) juc`ria cu ap` ce-i apar]ine lui Basarab Popa. Care, \n calitate de v`r al lui Maz`re, face afaceri fix cu prim`ria acestuia, prin firma Pomacost, motiv s` lu`m aminte la c\teva r\nduri din observa]iile Societ`]ii Academice Romne: Un func]ionar sau consilier municipal onest nu admite ca prim`ria s` fac` afaceri cu firma sa proprie, a familiei sau a asocia]ilor sì, deci nu profit` sau nu aduce profit clien]ilor sì de pe urma func]iei pe care o de]ine, lucru care presupune un conflict de interese. sus [i tare, ca [i Agathon, c` parcul se confec]ioneaz` pe teren concesionat de la prim`rie. {i ca s` \n]elege]i odat` de ce ziceam c` Paraschiva Barbu e om bun, ]ine]i-v` bine de scaun [i urm`ri]i-ne: chiria pl`tit` de v`rul lui Maz`re pentru cei 12.320 de metri p`tra]i ai doamnei este de 20.000.000 de lei pe an (dou`zeci de milioane de lei pentru cei care au crezut c` au c`p`tat brusc probleme oculare)! Mai pu]in dec\t scoate o bab` \ntreprinz`toare din \nchirierea unei garsoniere cu g\ndaci din Titan City.
Cuprins
Paraschiva Barbu nu numai c` de]ine jum`tate din terenul pe care v`rul primarului Maz`re [i-a f`cut Aquamagicul, dar v` putem garanta [i c` este un om bun. Doamna Barbu a cump`rat p`m\ntul respectiv, 12.320 de metri p`tra]i, \n ianuarie 2003; \n februarie au \nceput lucr`rile la parc (vede]i declara]ia lui Agathon \n Jurnalul Na]ional, 2 mai 2003), iar abia \n martie s-a f`cut [i contractul de \nchiriere dintre proprietar [i cei ce se apucaser` deja s` lucreze \n anticipa]ie. Culmea tupeului este c` prim`ria lui Maz`re a ]inut-o
{pil
Ca s` nu crede]i c` au prins-o \nt\mpl`tor la col] [i i-au str\ns m\na la menghin` ca s` semneze, v` spunem, \n sf\r[it, c` doamna Barbu a fost partener de afaceri cu marea familie a primarului PSD Maz`re. |n firma Xenoti, de exemplu, SRL la care este ac]ionar Nicu[or Constantinescu, pre[edintele PSD al Consiliului Jude]ean [i asociat de vaz` \n colec]ia de firme marca Maz`re. {i, ca s` nu uita]i, reamintim c` fiica doamnei Barbu este, \nt\m-pl`tor, proasp`t consilier municipal PSD, membru al comisiei Buget-Finan]e.
|nc` o introducere mic`

Alt` calitate a Paraschivei Barbu: este proprietar pe jum`tate din terenul pe care s-a ridicat (cu autoriza]ii \n lips` sau ob]inute cu c\teva zile de inau-
T.E., Praga
Ar mai trebui s` adùg`m c` cealalt` jum`tate din p`m\ntul pe care s-a f`cut afacerea v`rului lui Maz`re a avut aceea[i soart` ca [i partea Paraschivei Barbu. Proprietarul a devenit st`p\n pe teren cu o lun` \naintea acesteia, percepe aceea[i chirie, contractul de \nchiriere cu v`rul lui Maz`re este semnat
\n aceea[i zi [i, culmea afacerilor [i a \ncrederii, ambele suprafe]e pot fi folosite de chiria[ drept garan]ie la banc`!
|ncheierea
|ncheierea o face]i voi. Biroul de Investiga]ii
Darurile au fost aruncate
academia CA}AVENCU
Domle, ca fost comunist care \nc` s\nt, v` zic: cea mai bun` societate r`m\ne societatea capitalist`. Pì, tot ce-am furat eu pe vremea lui Ceau[escu, dac`-mi puneam mintea cu regimul, puteam s` beau \ntr-o s`pt`m\n`: adic` 100 de sticle de whisky, 20 de baxuri de Kent [i trei-patru Dacii 1310 cu \mbun`t`]iri. Da acum, ca s` beau un FPP Moldova [i dou` RAFO One[ti, ne-ar lua, dracu, mie, lu Iacubov [i lu s`racu Sechelariu, trei-patru vie]i [i dou`zeci de fica]i de-ai lui V`c`roiu t\n`r!
13
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
mili]ia spiritual` Viorel Hrebenciuc, nc-o limb` [i m` duc

Am tot fost ntreba]i cine se ascunde sub numele de Mili]ia spiritual`. n primul rnd, nimeni nu se ascunde, sper`m c` a trecut vremea ascunderii. A[adar, mili]ia spiritual` este un grup alc`tuit din c]iva studen]i la Istorie, n Bucure[ti, dornici s` nu uit`m prea repede trecutul recent: Mihai Burcea, Bogdan Biszok, Miclea Adrian, Mihai Bumbes. Ei pot fi contacta]i la urm`toarea adres` de e-mail: thespiritualmilitia@yahoo.com Jovialul baron regional de Moldova, adic` Viorel Hrebenciuc, a fost mereu preocupat de cariera sa politic`. {i a ac]ionat cum i cereau vremurile, cameleonindu-se aferent. Pn` la situa]ia de azi, cnd se spune c` ar sta n spatele ziarului Adev`rul, Hrebenciuc s-a nv\rtit n jurul altor publica]ii. Cnd era student, a cochetat cu redac]ia de la Tribuna studentului economist, revista ASE-ului. |l g`sim n num`rul 8 din 1974 al acestei reviste, ncercndu-[i limba timid` pe dosul nceputului de dictatur` a lui Ceau[escu, n articolul Autoadministrarea, dezideratul nostru: Pe baza indica]iilor tovar`[ului Nicolae Ceau[escu la Conferin]a cadrelor [i activului de partid din nv`]`mntul superior referitoare la participarea nemijlocit` a studen]ilor [i cadrelor didactice la buna gospod`rire a bazei materiale a institu]iilor de nv`]`mnt, a c`minelor [i cantinelor, se preconizeaz` o serie de m`suri care au drept scop antrenarea tuturor studen]ilor n activitatea de autoadministrare a c`minelor [i cantinelor, de gospod`rire echilibrat` a tuturor bunurilor de care dispun. n spatele acestei fraze destul de stupidu]e pentru un viitor strateg al PSD, se ascunde obliga]ia studen]ilor de a sp`la vase [i a face curat n WC-uri! Adic`, dac` nu le-ar fi spus tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, prin vocea tovar`[ului Hrebenciuc, studen]ii nu ar fi [tiut s` fac` nimic, nici s` se [tearg` la fund dup` utilizarea closetelor! nainte de a ncheia articolul sù de mare autoadministrator, Viorel Hre-
benciuc l mai cearc` pe Nicolae Ceau[escu cu o lingu[eal`, f`cndu-l s` cread`, dac` ar fi citit revista cu pricina, c` e un geniu al gndirii: La conferin]a cadrelor [i activului de partid din nv`]`mntul superior, tovar`[ul Nicolae Ceau[escu arat` c`: A-l nv`]a pe student, pe elev s` se gospod`reasc` [i s` conduc` e un act educativ. Deci, dac` tovar`[ul Ceau[escu a spus c` a nv`]a nseamn` a educa, cum s` nu cad` de admira]ie studentul Hrebenciuc n fa]a acestui monument de gndire? Autogospod`rirea erotic`
Viorel Hrebenciuc lans\nd \n teritoriu noul slogan al PSD: Continu`m \mpreun`, fur`m separat
Sindicatul poli]i[tilor s-a \ntors pe vremea mili]iei

S` v` spunem o poveste mic` [i trist` despre PSD [i Sindicatul Poli]i[tilor. Legea privind statutul poli]istului, din 2002, stabilea n sfr[it c` se poate constitui Corpul Na]ional al Poli]i[tilor din Romnia. CNP avea prin lege [i ni[te puteri proprii: acordarea gradelor profesionale se face cu avizul consultativ al Corpului Na]ional al Poli]i[tilor; poate face propuneri inspectorului general al poli]iei pentru numirea \n func]ii de conducere sau destituirea poli]i[tilor; particip` la sus]inerea examenelor de capacitate pentru titularizarea poli]i[tilor stagiari [i a celor \ncadra]i direct. Nu o s` crede]i, dar ministrul Ioan Rus [i secretarul de stat Toma Zaharia [i-au dat seama c` aceste prevederi i dor. Ce doi au trecut la ac]iune, iar \n luna octombrie 2003 apare O.U. 89 pentru modificarea [i completarea Legii 360/2002 (Statutul poli]istului) semneaz` Rus, iar \n ianuarie 2004 iese pe pia]` [i H.G de modificare a Regulamentului de organizare [i func]ionare a CNP. De aceast` dat` contrasemneaz` Toma Zaharia. Prin O.U. [i H.G. tot ce e scris ntre ghilimele mai sus a fost scos [i poli]i[tii au ajuns, din mili]ieni de crp`, sindicali[ti de paie. Chipiu [i Dale
14
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
LIBERTE, Egalite, infrac]ionalite
Darabont taie [i sp\nzur` [i pe Internet
Din pensie se-ntrupeaz` electoratul

Partidul Pensionarilor are o organiza]ie de tineret. Pe urmele acestei ciud`]enii am intrat \n \ns`[i inima partidului, pe strada B`cani din Bucure[ti, unde se afl` sediul central. Aici am dat de prim-vicepre[edintele Partidului Pensionarilor [i Protec]iei Sociale, domnul avocat {erban Sorinel, 45 de ani, de Radu Ioan, pre[edinte la filiala sectorului 3, [i de candidatul Partidului Pensionarilor la Prim`ria Capitalei, domnul Ilie Vasile Gheorghe Cornel, care a stat mai mult \ntr-o c`m`ru]`. Ni[te oameni foarte interesan]i.
|n vreme ce la sectorul 5 candidatul s-a ales din primul tur f`r` s` [tie c\t face 1 plus 1 totul de-nmul]it cu a fi la puterea persoana a II-a B, la sectorul 6 lupta intelectual` pentru marea izb\nd` a fost mai aprig` [i s-a \ntins p\n` \n turul 2. Contracandida]ii, Darabont [i Potera[, [i-au aruncat tot felul de bile]ele electorale \ntre ei [i \n cele din urm`, pentru c` lumea asta nu putea s`-i mai \ncap`, au mutat pu]in r`zboiul [i pe Internet. La www.darabont.ro [i www.poteras.ro, \ntregul mapamond a putut asista la lupta pe via]`, pe moarte [i pe ciolan dintre cei doi. V` l`s`m s` descoperi]i singuri ce-am vrut s`
Pre[edintele de filial`: La sectorul 3 am trei studen]i. Unul e la... e... are ASEul..., unul e... \mi pare rù c` nu am la mine situa]ia, dar v` spun, pe toat` Capitala s\nt vreo 100 de studen]i. P\n`-n 45 de ani am 60 de oameni. Dar v` spun c` \n Bucure[ti avem vreo 300 de tineri. Ce activit`]i ave]i cu tineri? \i \ntreb. Domnul prim-vicepre[edinte {erban Sorinel: Pì, uita]i-v` \n jur, avem aceste tablouri pe pere]i aici, ale unor pictori consacra]i care s\nt membri la noi, pictorul Ion Hultan` [i Sebastian Constantinescu, care s\nt aici \nc` de c\nd am venit cu partidul aici \n sediu. Hmm! Ce v\rst` au domnii pictori? Pì, spunem aici [i n-o s` insist`m zi, Cornele, c\t au!. Cornel Ilie Gheorghe dec\t asupra unui joc descoperit Vasile iese din c`m`ru]`: Hultan` are 63 [i pe pagina lui Darabont. Doamnelor [i domnilor, venit direct din `stalantu 74. Intr` \napoi \n c`m`ru]`. clasa domnului Vanghelie, special Da, spune prim-vicele, partidul a luat fiin]` \n anul o mie nou` sute..., face o papentru vizitatorii paginii lui uz` inten]ionat`. ...nou` zeci [i patru, se Darabont, senza]ionalul joc aude dintr-o c`m`ru]` de al`turi unde se afl` Sp\nzur`toarea! L-am jucat [i domnul candidat Cornel Ilie Gheorghe Vaam \nvins: de 3 ori m-au sp\nzusile. Avem studen]i, s\nt elevi, s\nt copiii [i rat ei, de 5 ori i-am sp\nzurat eu (o performan]` pe care n-am mai nepo]ii pensionarilor \nscri[i. C\]i membri ave]i \n toat` ]ara?, \ntreb. |n jur de 100 de avut-o p\n` acum \n at\]ia ani de pres`, recunosc). Frumos [i inspi- mii!, zice prim-vicele. Candidatul iese din rat joc, domnule Darabont, nici c` c`m`ru]` [i spune energic: O sut` cincizeci de mii!. Prim-vicele ridic` vocea [i strise putea g`si altul mai potrivit. g` la candidat: Nu avem 150 de mii!. Ba Poate X [i 0, dac` jocul `sta n-ar avem, at\t s-a centralizat... Nu avem at\ta, au fi avut marele defect c` are prea mai murit! Scrie a[a: circa 100.000 de mempu]ine zerouri pentru ce nevoi bri!, ridic` prim-vicele vocea [i la mine. s\nt \n partidul dumneavoastr`. Domnul candidat Gheorghe Vasile Ilie Sectorul oase Cornel iese din c`m`ru]` [i zice: {i se preconizeaz` [i modificarea numelui!. Domnul prim-vicepre[edinte, extrem de obosit: Las`, c` \nc`.... Urmeaz` apoi o discu]ie animat` \ntre cei doi, din care \n]eleg \n cele din urm` c` se vrea renun]area la numele de Partidul Pensionarilor [i Protec]iei Sociale (PPPS) [i re\nnoirea sub numele de Partidul Protec]iei Sociale [i al Pensionarilor
Trei ]ig`nu[i semidezbr`ca]i, doi bìe]i (PPSP). V-am zis, foarte interesan]i ace[ti [i o fat` de vreo 5-7 ani, \[i g`sesc acest mooameni! ment ca s` intre pe u[` [i s` pun` m\na pe Sun` telefonul. Pre[edintele filialei sec- foile de pe imprimant`. Nenea, ne da]i [i tor 3 se ridic` [i r`spunde. Prim-vicepre[e- nou` o foaie? Domnul candidat la prim`ria dintele Sorinel las` discu]ia cu mine [i de- Bucure[tiului, Ilie Vasile Cornel Gheorghe, vine foarte atent la pre[edintele de filial`. se repede s` \i dea afar` pe puradei. Se scoaDa, Partidul Pensionarilor! Ce vrea?, l` [i domnul prim-vicepre[edinte {erban, \ntreab` prim-vicepre[edintele. Pre[e- care le strig` calm s` plece. Domnul pre[edintele filialei sector 3 ascult` atent \n re- dinte al filialei sector 3 se ridic` la r\ndul lui ceptor [i nu r`spunde. S` vorbeasc` numai [i se gr`be[te s` ajung` la u[`. Puradeii fug cu mine!, \l aten]ioneaz` domnul prim-vi- pe u[` [i \i strig` prim-vicepre[edintelui c` cepre[edinte. Zi, m`, cine este?, se ener- \i bag` ceva \n gur`. Primejdia trece. To]i veaz` domnul prim-vicepre[edinte. Iese [i trei se \ntorc la locurile lor. Candidatul Vadomnul candidat la prim`ria Capitalei sile Ilie Gheorghe Cornel \l tachineaz` pe dintr-o c`m`ru]` [i \ntreab`: Cine este? prim-vicepre[edintele Sorinel {erban [i \i Pre[edintele filialei sector 3 se \ntoarce \n zice cu bonomie: A]i auzit, domnule vicesf\r[it c`tre ceilal]i [i spune: ~[tia de la pre[edinte, ce au zis: c` v` bag` ceva \n guPagini Aurii... dac` avem tot sediul `sta ca r`!. Prim-vicepre[edintele sur\de trist [i-mi s` ne treac`. Prim-vicepre[edintele: S` spune cu am`r`ciune: Vede]i, intr` [i tineri vorbeasc` cu mine!. Face un gest s` se ri- la noi \n partid! Dar vede]i, asta este edudice, dar pre[edintele de filial` zice \n re- ca]ia dat` de PSD!. ceptor: Da, acela[i sediu... da... s`ru m\na, la revedere!. Trebuia s`-mi dai mie s` Alexandru V~RZARU vorbesc, face trist vicepre[edintele Sorinel alexvarzaru@yahoo.com {erban.
spitalul de campanie
Panciu [i circ
F`nic` Panciu este probabil singurul candidat care poate dovedi cu acte \n regul` c` este fiul ora[ului pentru care s-a luptat duminic`: Panciu. M` \ntreb cum o fi un afi[ cu nea F`nic` [i inscrip]ia, frecvent` \n campanii: Pentru un Panciu mai curat. E clar c`, dac` `sta se spal` (fie [i pe m\ini, ca cei mai mul]i primari) de vreo dou`-trei ori, [i-a realizat programul electoral. lovit [i a trecut de mai multe ori cu ma[ina peste el, tr`d\nd \nc` de pe atunci serioase aptitudini pentru doctrina peremist`. Dac` a[ fi sigur c` bìatul `sta ar negocia \n aceea[i manier` [i cu c\]iva dintre oponen]ii social-democra]i de la centru, mai c` i-a[ trece cu vederea porumbul distrus.
Accesul la libera malforma]ie

Vineri, ultima zi de campanie, m-a prins sponsoriz\nd din greu PSDul. Adic` st\nd la coad` la Direc]ia de Impozite [i Taxe Locale a Sectorului 1, din Pia]a Amzei. Deodat` m-am sim]it izbit \n moalele capului de accesul liber la informa]ie. Grupuri de trep`du[i pesedi[ti \mp`r]eau gratuit ziare ca Ultima Or`, Curentul, Adev`rul [i altele, pline ochi de reclam` electoral` albastr`. |nc` o dovad` clar` c` PSD-ul a cump`rat foarte multe ziare, chiar dac` pentru a le oferi popula]iei. Pentru copiii prezen]i a fost o lec]ie pe viu (nu ca-n filmele alea animate ale Ministerului de Finan]e) despre cum func]ioneaz` toat` t`r`[enia asta cu taxele: tu dai c\teva milioane, dar prime[ti \n schimb c\teva ziare. S-a extins, a[adar, [i la adul]i programul Cornul [i laptele \nvelite \n ziar, c` \nvelit \n televizor era de mult [i n-a fost suficient.
Unde-s doi Puterea cre[te [i Partida \i bele[te

|ntr-una din comunele nou\nfiin]ate din jude]ul Dolj, cu primari numi]i de la centru, interimarul pesedist se trezi la alegeri aruncat \n turul al doilea, de cine crede]i? Nu de Alian]a D.A., ci de o forma]iune cunoscut` mai degrab` prin ini]ialele N.U., de la Nelegiuire [i Ultraj, m\nca-]i-a[! Adic` fix de candidatul alia]ilor tradi]ionali de la Partida Rromilor, care a intrat [i d\nsul \n turul 2, c` era u[a des-
Carpen diem
|n comuna doljean` Carpen, se \nfrunt` \n turul doi un pesedist [i un peremist. Peremistul Marin Cojocaru a f`cut, acum 30 de ani, 15 ani de pu[c`rie pentru omor. Cum s-a \nt\mplat: un nene d`dea t\rcoale camionului cu care acesta venise la iubita lui. A[a c`, dup` o ceart` cu acesta, l-a fug`rit cu camionul prin lanul de porumb, l-a prins, l-a
Ultima Oar`
chis`. Aleg`torii din nou-\nfiin- cum s` nu r`m\n` f`r` buletin ]ata comun` au avut, la turul 2, \n timpul `sta. dou` probleme: prima, cui s`-i dea buletinul de vot; a doua, Partida Rummylor
CLO{CACU PUII DE [aur
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
15
Analiz` final`
Loc de retrocedat cu capul

La mul]i ani de a[teptare
Maria & Virgil Show

Vergilic` \ntreab`
pari]ia unui cadou tr`snit \n biroul redactorului-[ef adjunct bulverseaz` via]a tihnit` a Mariei. Vergilic`: Salut, Virgil! De ce le umfli, femeie, gonflabila asta \n fiecare diminea]`? Maria: Hai, c` m` faci un pic s` r\d, c` am stat pl\ns` toat` ziua asta de joi, c` e ziua mea de na[tere [i eu nu am putut da o cinstire la bìe]ii mei, vezi cum e via]a, a[a de grea, mi-au f`cut colegii un cadou nemaipomenit de o fust` [i o bluz` pe care am zis c` e ceva deosebit. Vergilic`: De ce umfli gonflabila, ce te-a apucat? Maria: Eu c\nd am v`zut aceast` juc`rie p`pu[`, i-am zis Ciuciulina, Ciucica, mie mi-a pl`cut de ea, era frumoas`, a[a, blond`, frumu[ic`, dr`gu]`, iar domnul Liviu Mihaiu o pusese pe cuier, la d\nsul \n birou [i am zis: vai, [efulic` ce p`pu[` frumoas` ai, ca Barbie, cum e Barbie, exact a[a, cu c`pu]ul `la, cu picioarele sub]iri, siluet`, a[a, [i zic \n fiecare diminea]`, ce au cu ea de o dezumfl`? Vin diminea]a la cur`]enie [i st` str\ns`, mototolit` [i pus` \n biblioteca lui Iulian T`nase. {i zic: ce Dumnezeu, de ce st` aici, nu e locul ei aici [i mai e [i m\njit`, neagr`, cu scrum de ]igar`, eu o iau, o [terg cu f\s-f\s din `la, am sp`lat-o [i o pun \napoi la [efulic` Liviu \n birou c` mie mi-e fric`, dac` vine [efulic` [i \ntreab` de cadoul dumnealui de zi de na[tere, c` `sta a fost cadoul lui [i \ntreab`: bre, Mario, unde e p`pu[a de dup` cuier? A[a m` lupt cu ea diminea]` de diminea]` [i o scot
la lumin`, roz`, frumoas`. O umflu [i o pun \napoi, c` parc` [i mie mi-e drag. Vergilic`: Dar [tii c` m-am speriat de ea, bre Mario, c` eu c\nd trec dup` tine prin birouri la cur`]enie, m-am speriat de ea, c` nu [tiam ce ochi m` privesc, ce ar`tare m` urm`re[te, parc` m` sorbea din ochi. Mario, fir-a[ al dracului, ce m-ai speriat, c\nd am v`zut p`pu[a aia a ta at\rnat` de cuier! Maria: Era cadou ca la Academia Ca]avencu [i eu am grij` de ea c` e a lui [efulic`, e cadou, s` fie frumos. Mie \mi arde de p`pu[i, da? Da, fiindc` toate se sparg \n capul meu dac` nu se g`sesc. Vergilic`: Mario, Mario, dar tu [tii, bre, la ce folose[te? Maria: Nu [tiam, asta e. Eu nu [tiam, am crezut c` e un cadou, de o glum`, cum se fac glume din astea, c` ai v`zut, gura o are rotund`, are [i fundule]ul cu rotund [i eu m-am \ntrebat: dac` i s-a luat lui [efulic` o p`pu[` din asta, de ce i s-a dat \n pielea goal`, colegii `[tia ai no[tri nu au putut s` cumpere un chilo], un bikini la [nur ca la Tabu, o fusti]`, un capo]el ca la Buc`t`ria pentru to]i a domnului Cucui? Nu a[a, l`sat` de Dumnezeu. Pì, t\rziu de tot am aflat la ce folose[te aceast` p`pu[` [i, c\nd am aflat, s`-mi vin` rù. Mario, tu nu [tii, b`rba]ii burlaci
[i cei care a[a, ia \ntreab` tu pe Coni. Ea e imposibil s` nu [tie de pe vase, unde umbl` de icicolo, marinarii pleac` \n larguri cu o fat` de asta. Simt [i ei nevoia de o doamn` l\ng` ei acolo [i de unde Dumnezeu, [i c\nd simt nevoia a[a, a[a, aceast` doamn` e \n cutie [i o umfl` seara [i \[i face omul treaba cu ea [i dup` aia pac, o cur`]`, o dezumfl` la cutie, dar secret. C\nd am auzit, mi-am f`cut sf\nta cruce [i am zis c` de asta nu mai ]ine Dumnezeu cu noi. Vergilic`: Mai umfli gonflabile? Maria: Nu, s-o ard` colegii cu ]igara, dar eu nu mai pun gura pe gonflabil`!
C\nd pici s` fii num`rul 13 ai ghinion, se [tie. Iar c\nd nimere[ti s` fii de dou` ori 13, ghinionul se tripleaz`. {i asta e mai mult dec\t o supersti]ie, e realitate. A p`]it-o doamna Anna-Maria G\rle[teanu. A f`cut notificare c`tre prim`rie pentru a-[i recupera casa confiscat` de comuni[ti. Cererea ei a primit num`rul 1313. {i ghinionul ei a fost triplu. Adic` \n respectiva cas` func]ionau un laborator
foto, un magazin de art` [i unul de m`t`suri. Trei motive mari c\t trei [p`gi serioase pentru ca prim`ria s` nu-i restituie casa doamnei G\rle[teanu nici dup` 14 ani de la revolu]ie. Bine\n]eles, 14 nu e num`r cu ghinion dar ce te faci dac` de la depunerea notific`rii au trecut fix 13 ani? Ghinion se cheam` [i `sta, \nc` o dat`. Doamna Anna-Maria G\rle[teanu aproape [i-a pierdut speran]a
c`-[i va recupera vreodat` casa din strada Gabroveni nr. 10, Bucure[ti. Nici acum, \n al 12-lea ceas (ceasul rù, probabil), c\nd fosta proprietar` amenin]` c` va arunca pisica (pisica neagr`, desigur) \n curtea instan]elor europene, func]ionarii nu se sinchisesc s` mi[te un deget. Poate c` au [i degetul obosit, s`racii, de la c\t au num`rat cu el la [p`gile alea.
Biroul de Investiga]ii
Maria r`spunde
Leg`tura dintre [pag` [i patul corup]ial

Iat`, Fata de la pagina 5 a ajuns mai departe dec\t credeam: a devenit deja un instrument de manipulare. Da, e drept c` oricum era un instrument, pentru bìe]ii de pe [antiere, de exemplu, care \[i f`ceau de lucru cu d\nsa evident, este suportul pe care manipuleaz` parizerul [i ceapa de la pr\nz. Privi]i, \ns`, ce se \nt\mpl` c\nd intervin \n concept doamna Nela G\ngea, de la Prim`ria Capitalei, procurorii anticorup]ie [i un paginator cu imagina]ie: Func]ionara corupt` de la Prim`rie a fost arestat`, spune titlul unei [tiri, iar blonda de al`turi, rujul sù abundent [i s\nul sù dezvelit spun mai mult dec\t orice rechizitoriu. Mai c`-]i vine s-o ier]i pe Nela G\ngea, c\nd crezi sincer c` blonda \ntins` pe mas` este chiar d\nsa, ciorapii ìa de tip plas` s\nt chiar ciorapii cu care era \mbr`cat` c\nd a luat [paga, iar m\na care ne arat` s\nul st\ng e m\na cu care a str\ns \n bra]e plicul `la nenorocit cu 600 de euro \n locul c`ruia putea s` fie unul din bìe]ii ìa de pe [antier. Pagina Pistol
16
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
MANGLA CUM LAUDE
academia CA}AVENCU
17
Liviu Mihaiu v` arat` cum nimic nu se pierde totul se transform`: La Gala]i se vinde oamenii din fruntea Petrom \n pesedi[ti, benzin` f`r` plumb, serei[tii de la Gala]i \n nev`z`tori cu miros de contraband`, so]ia lui Don dar cu trese Lorenzo, baronul medicinei romne[ti, \n
ilegalist`, iar primarul Ploie[tilor \n fratello di Cosa Nostra.
dosarele chi
x
Moldova n Romnia cu sute de litri de benzin`. Au rezervoare duble sau triple la ma[in`, plus canistre pline n portbagaj. Au trecut grani]a f`r` probleme, c` doar snt fra]i de-ai no[tri. Se posteaz` n fa]a sediului SRI [i a[teapt`. Cnd apare un doritor, scot furtunul, l vr` n rezervoare [i ncep s` sug` la el, pn` iese benzin` ct s` umple rezervoarele, canistrele [i bidona[ele clien]ilor. n genere, la un supt de furtun se vnd 150-200 de litri, cu un pre] n jur de 19.000 de lei litrul. Un sugaci poate face [i trei transporturi pe zi, asta nseamn` c` vinde de 300 de dolari zilnic, adic` are un c[tig de vreo 7.000 USD lunar. Cifr` valabil` pentru ma[ini mici de genul Volkswagenului cu num`rul CIY 427, parcat vineri n fa]a sediului SRI din Gala]i. Na, c` v-am mai dat o informa]ie, mai da]i o bere, serei[tilor! Sau, dac` nu, m`car un 0,000001% din profitul vostru de nev`z`tori profesioni[ti. {i ca s`-i ndator`m [i pe omologii vo[tri moldoveni cu o vodc` de pufoaic`, le d`m [i lor mur`-n gur`, ca [i cum n-ar [ti, informa]ia c` benzina provine n mare parte de la con- adev`rate revolu]ii), Don Lorenducte n]epate la ei, undeva pe la zo \ncearc` s`-[i men]in` pozi]ia Medgidia lor. de baron al medicinei concurnd pentru pozi]ia de decan.
dosarele chi
Ce vr`ji a mai f`cut so]ia s`n`t`]ii mele (II)
Nu mai pl\nge, T`n`sescule! Uite, dup` cum merg lucrurile, te va pune [i pe tine partidul s` candidezi la vreo prim`rie de comun`!
xXL
numit COGEN, \n care s-au aciuat CET-urile din ]ar`. La fa]ad`, D.I.P. l-a proptit pe secretarul de stat MAI Ilie {tefan, ajutat discret de Mircea Costache, din acela[i minister. Vr`jeala doi: COGEN face licita]ie comun` pentru c`rbunele de ars \n CET-uri, cum c` se ob]ine pre] mai bun dect dac` ar licita fiecare CET separat. Vr`jeala trei: licita]ia se va face vara, ca s` nu se mai ajung` \n situa]ia umfl`rii pre]urilor \n prag de iarn`, c\nd st` cazanul gol [i caloriferul rece. {i s-a f`cut. {i iat` ce a ie[it: au c\[tigat Constant Oil Limited Cipru [i Petlon Enterprises, cu un scor de-]i cl`n]`ne din]ii \n gur`, adic` 80,5 coco pe ton`. Ori 150.000 de tone la Ia[i, 100.000 de tone la Giurgiu, tot cam a[a la Suceava, se duce dracului treaba la 30 de milioane de coco. Nu, nu v` indigna]i \nc`, c` nu ave]i termen de compara]ie. Vi-l d`m noi: o licita]ie asem`n`toare a avut loc [i \n septembrie 2003, la CET Ia[i, din surse financiare proprii (numai 4 milioane de cocobau mici [i speria]i). {i acolo, c`rbunele a costat numai 58 de parai pe ton`, adic` cu 22,5 coco pe ton` mai pu]in. Va s` zic`, un CET a putut s` cumpere combustibil cu aproape 30% mai ieftin dec\t COGEN ajutat de Ministerul Administra]iei [i Internelor. 30% din 30 de milioane de coco \nseamn` vreo 9 milioane de coco, care se duc to]i (ei, nu to]i, de aici se scade comisionul) la firmele mai sus pomenite, care firme au leg`turi cu Unicom Holding, care are leg`tur` cu un dosar de contraband` cu combustibil [i cu un nene Iavorski care alimenteaz` de ani de zile Termoelectrica lui D.I.P. \n regim de monopol.
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
Gabriel Drogeanu se uit` pe textele de mai jos [i se minuneaz`:

pesedi[tii [i liberalii se \n]eleg excelent c\nd vine vorba de curentat bani din energie; D.I.P. a creat un organism specializat \n licita]ii prin care s` asigure material acelor CETuri care nu se descurcau singure c\nd venea vorba s` scumpeasc` factura la c`ldur`; V`c`roiu n-a g`sit alt loc s` se \ntind` dec\t \n (pe?, sub?) Banca Na]ional` a Romniei.
Petrom a c\[tigat pu]in alegerile

n titlu de iarn` din presa central`: PSD d` Petrom ca s` aib` bani pentru pensii [i drumuri. De cur\nd, \ns`, am constatat c`, \ntr-un fel anume, PSD nu d` Petrom, ci efectiv \l ia. Directorul general, Gheorghe Constantinescu, este consilier jude]ean PSD la Prahova, din moment ce era pe locul 11 pe lista de candida]i ai partidului [i au intrat 13. Directorul Petrobrazi (sucursal` Petrom), Antoaneta Manea, a dat capacitatea la Consiliul Local Ploie[ti [i, de asemenea, a luat ce era de luat, fie numele PSD-ului lùdat. Totu[i, ca s` fie \n r\nd cu sucursalele din
]ar`, care au mai [i pierdut la alegerile astea, PSD Prahova a dat-o un pic [i \n bar`. Mihai Sorin, director general Petrom Service, s-a retras de pe lista pentru Consiliul Jude]ean \n ultimul moment, exact c\nd se \nchideau u[ile de la sec]iile de votare. Se pare c` nu de capul lui, ci de capul liderului sindical Liviu Luca, care nu-l are la inima lui de petrolist pe liderul pesedist Emil Calot`, primarele Ploie[tiului, [i de aceea ar fi ordonat un eject! scurt. Scurt-scurt, dar suficient pentru ca PSD Prahova s` r`m\n` un pic \n pana prostului. A[adar, partenerul de imobiliare al doamnei Rodica a oferit partidului oameni de n`dejde, pe care se poate baza la o adic`, atunci c\nd are nevoie de ni]ic` benzin` sau, mai degrab`, kerosen pentru a fugi din ]ar`.
n aten]ia tuturor cadrelor SRI din ]ar`, facem un anun] important. De[i, n mod normal, SRI-ul i urm`re[te pe strìnii care au activit`]i subversive pe teritoriul Romniei, la Gala]i situa]ia s-a inversat. Aten]ie maxim`, serei[ti g`l`]eni, snte]i urm`ri]i de trafican]ii de benzin` [i motorin` din Republica Moldova! Mai exact, dup` ce SRI-ul [i-a f`cut la Gala]i un sediu nou [i s-a mutat n el, o parte din contrabandi[tii de benzin` [i-au mutat imediat activitatea, din Pia]a Ru[ilor, taman vizavi de sediul sereist modern. Mai aproape, la 20 de metri de cl`direa SRI se simt probabil mai proteja]i. Pentru c` sediul modern are geamurile fumurii [i serei[tii g`l`]eni nu v`d activitatea de peste drum a trafican]ilor de benzin` [i motorin`, le dezv`luim noi, dar da]i [i voi o bere, b`, ofi]eroilor, cum se petrec lucrurile. Cet`]eni moldoveni fac zilnic du-te-vino din
codrul bunelor maniere

PNA + PSD = Home
PNA-ul [i PSD-ul s\nt m\n`-n m\n` [i chiar cas`-n cas`. {i nu ne referim aici la banii \ncasa]i de partid cu ajutorul sperietoarei PNA de la baronii ancheta]i momentan. E vorba de alt` cas`, dar tot a partidului. Ca s` arate c` fac parte din aceea[i structur` politic`, Mihai Badea, consilier PSD la prim`ria din Curtea de Arge[, [i Ion Teodosescu, prim-procuror la PNA, s-au aciuat sub acela[i acoperi[, \ntr-o vil` comun`. {i ca s` vezi dr`cie, nici consilierul prim`riei, nici procurorul PNA nu [i-au dat seama c`-[i fac casa pe terenul-parc al M`n`stirii Curtea de Arge[, \ntr-o zon` cunoscut` ca domeniu public. {i mai neinspirat, ca s` nu spunem altfel, a fost fiul consilierului Badea, care [i-a f`cut cas` \n acela[i areal, dar [i mai aproape de m`n`stire. Probabil \n speran]a c` mai pic` cineva de pe turl` [i-i face [i f\nt\n` sf\nt` \n curte.
V` felicit, stimat` doamn`! Am apreciat [i apreciez activitatea rodnic` pe care a]i desf`[urat-o pe t`r\mul c\ntului [i ghiersului popular. Biroul de Investiga]ii Totu[i, de ce nu v-a]i \mbog`]it repertoriul [i cu temele mai arz`toare ale prezentului? }`ranul, desigur, e pe c\mp. Cucul, normal, e-n pup`z`. Iar bidineaua, iupaidia-iupaida, evident, n-are coad`. Dar haide]i s` le c\nt`m oamenilor [i mai pe sufletul lor despre ampla tematic` a integr`rii \n UE! Pì, n-ar suna frumos Facem bani [i mul]i bi[tari lucr\nd suprafe]e mari!, Hai, f` m\ndro, p\n la gard, s`-]i dau credite SAPARD!" sau, de ce nu, Ceapeun veci nu moare dac` are fonduri PHARE!?
omnia este o ]ar` de genii supus` unui regim legislativ care refuz` s` se adapteze acestei minunate realit`]i. Cu mici excep]ii. Recent a ap`rut \n pres` o [tire despre un pu[ti de 4 ani care a trecut \n clasa a doua. Un alt caz fericit este cel al doamnei dr. Olga Simionescu. Genialitatea acestei doamne a f`cut s` se \ncline un ditamai Ministerul S`n`t`]ii: \n 1999, cu un an \nainte de a-[i termina stagiul de formare ca specialist \n dermatologie, ob]ine o derogare pentru sus]inerea examenului de specialitate (a ob]inut, probabil odat` cu derogarea, nota 9,89); solicit` instantaneu confirmarea specialit`]ii care, dup` ce-i este refuzat` printr-un Ordin al M.S., \i este aprobat` printr-un Ordin care-l anuleaz` pe cel nasol; la nici 2 ani de la acest salutar eveniment, Olga Simionescu \[i \ncoard` emisferele cerebrale de la ambele picioare [i ob]ine dreptul de a se \nscrie la examenul de medic primar (pentru care medicul de rnd are de a[teptat, conform legii, 5 ani, nu 2 ca geniala); calitatea de medic primar \]i permite s` candidezi pentru func]ii didactice mai ac`t`rii; de[i ministerul a precizat \n derogarea pentru medic primar c` Olga va intra \n drepturi ca primar doar \n 2004; ei bine, anul 2004 o g`se[te deja conferen]iar [i [ef de sec]ie la Spitalul Colentina, de parc` ar fi \ncheiat [i stagiul de medic primar de 3 ani. Dar miile de medici care se vor fi sim]it jigni]i de aceast` evolu]ie \n afara legii trebuie s` \n]eleag` c` trebuie s` facem prtie pentru genii. Iar geniul Olgì Simionescu este ascuns \n telefonul so]ului: Lauren]iu Mircea Popescu, na[ul medicinei bucure[tene. Fost rector (fost \n urma unei
Filmul mafiei din Ploie[ti, la prima lui difuzare
eneralul Cornel P`ltnea a fost [eful Sec]iei SRI Prahova [i clona lui M`gureanu din teritoriu. Vorba lui P`ltnea era s` nu faci ce zice [arpele cu ochelari, ci ce face [arpele, adic` M`gureanu. M`gureanu dijmuia ni[te ho]i, iar P`ltnea s-a \ncuscrit cu Sergio Pilieri, un fost ofi]er antimafie, care s-a dat cu Cosa Vostra. Dup` ce a trecut \n rezerv`, P`ltnea s-a b`gat la REBU Prahova, \mpreun` cu Veronel B`l`nescu, fostul [ef al Hipodromului, [i cu Pilieri. Primarul pesedist al Ploie[tilor, Emil Calot`, le-a dat inclusiv groapa de gunoi a ora[ului. De aici, troica [i-a \ncropit dou` planuri de atac: 1) s` aduc` un incinerator ecologic la REBU, care se [tie c` reprezint` ultimul domeniu al mafiei italiene \n materie de afaceri, [i 2) s` pun` mna pe hipodrom. Incineratorul cost` pn` la 20 de milioane de euro [i deocamdat` \[i mai a[teapt` \nc` investitorul, iar hipodromul a fost deja mntuit, pe 30 martie a.c. Pilieri, care pusese deja mna pe restaurantul hipodromului, tot prin intermediul primarului Calot`, s-a \nscris la licita]ia cu strigare [i [i-a adjudecat obiectivul, cu doar un miliard de lei. Persoana care voia s` dea [apte miliarde a fost dat` la o parte ca un de[eu. Rezultatele licita]iei mai a[teapt` [i acuma, mult [i bine, s` fie publicate \n Monitorul Oficial, ceea ce nu se va \ntmpla \ntr-o ]ar` att de mnjit` precum Romnia. Povestea mafiei din Ploie[ti este doar un episod dintr-o lung` ecranizare, \n care \n rolurile principale joac` PSD-ul, SRI-ul local [i Cosa Nostra. Biroul de Investiga]ii
Hagi al Finan]elor \[i face Curte de Conturi \n Banca Na]ional`
Dan Ioan Popescu indic\ndu-i lui Mihai T`n`sescu noua politic` de marginalizare a mini[trilor prin promovare \n Teritoriile Ocupate de Alian]`
Alian]a PNL-PSD bag` degetele-n priz` p\n la cot

ite c` tocmai acum, dup` relativa victorie a Alian]ei, avem ve[ti proaste: una dintre cele mai mig`loase construc]ii de sifonat banii no[tri este cl`dit` \ntr-un perfect parteneriat penelisto-pesedist. O \ntreprindere conceput` s` reziste oric`rei schimb`ri politice a fost \ntemeiat` nu \n Romnia, ci \n Elve]ia. Aici am g`sit piscina \n care-[i spal` afacerile o echip` de c`pu[e apolitice: omul-energetic Nicolae Bogdan Buzìanu, cel care curenteaz` conturile Hidroelectrica \n parteneriat cu Dan Ioan Popescu, are o puzderie de firme \n ]ar` [i prin Elve]ia [i Danemarca. |n firmele astea, un asociat-cheie este cet`]eanul Beat Corpataux. Uite, s` lu`m societatea elve]ian` Energy Consult S.A. Obiectul de activitate include consiliere acordat` institu]iilor guvernamentale \n particular pen-
tru domeniul energiei; firma este administrat` de Beat Corpataux, Nicolae Bogdan Buzìanu [i firma Revicor. |ncerca]i s` memora]i aceste nume m`car pn` citi]i compotul urm`toarei firme elve]iene: Consulting Elvia SA. Firma asta se ocup` \ntre altele de: consultan]` \n domeniul energiei; administratorii sunt Beat Corpataux, firma Revicor (v` mai sun` cunoscut?) [i p`zea! dl Radu Boroianu. De[i n-a mai fost v`zut prin ]ar` de mult, n-am uitat c` dl Boroianu a fost ambasadorul trimis de liberali \n Elve]ia; azi, \n Romnia, se ocup` de funda]ia pe care o finan]eaz` Dinu Patriciu. {i acum s` ne reamintim c` T`riceanu, pe vremea \n care era ministru, a inaugurat procedura \ncredin]`rilor directe ale lucr`rilor la Por]ile de Fier \n urma unor \ntlniri cu Buzìanu; asta a fost prima tran[` de cteva sute de milioane de dolari care au evadat din ]ar`; ulterior, Buzìanu repet` figura cu Dan Ioan Popescu, pentru alte cteva sute de milioane de euro; moneda e alta, mecanis-
mul a r`mas acela[i; la siguran]`, dl Boroianu este p`strat \n firme, pardon, \n c`r]i, \n cazul \n care, \n virtutea jocului democratic, alian]a PNL-PD ar c[tiga alegerile. Pn` cnd v` mai dezmetici]i, v` las s` ghici]i cine sunt ac]ionarii firmei INET care a c[tigat UCM Re[i]a principalul furnizor pentru retehnologizarea Por]ilor de Fier. Bravo, sunte]i buni: Beat Corpataux [i Revicor.
|nCET cu DIP-ul pe sc`rile licita]iei
\nt ie[ean. Dar mi-e fric`. Iarna, mai ales, mi-e fric s` dorm singuric. |mi e fric` pentru c` o s` vin` iarna [i nu cred c` o s` apuc s` m` angajez p\n` atunci la o companie multina]ional` pe un post important ca s`-mi pot pl`ti c`ldura. Pe aia din calorifere, adic`. M-a \nfrico[at nenea D.I.P., cu [menurile lui cu tot. Iat` cum: a pus pe picioare un organism
e se \nt\mpl`? Este greu de crezut c` Nicolae V`c`roiu, pre[edinte al Senatului, este strìn de stupida [i periculoasa ini]iativ` a trei senatori (doi pesedi[ti [i un peremist) care, s`pt`m\na trecut`, s-au g\ndit ei cu picioarele s` vin` cu ni[te amendamente la Legea privind statutul B`ncii Na]ionale a Romniei. Independen]a total` a b`ncii centrale una dintre cerin]ele fundamentale ale Uniunii Europene se vede, astfel, pus` serios \n pericol de ni[te min]i ale c`ror singure leg`turi cu politica monetar` s\nt salariile pe care [i le iau degeaba de la casieria Senatului. Senatorii lui nea Nicu au hot`r\t a[a: bugetul de venituri [i cheltuieli al BNR trebuie s` ajung` la m\na Parlamentului, iar opera]iunile desf`[urate de BNR, care influen]eaz` resursele financiare ale statului [i sectorului public, trebuie s` fie controlate de Curtea de Conturi. Ce mai conteaz` c` nicìeri \n ]`rile UE nu se \nt\mpl` a[a ceva [i c` Banca Na]ional` nu este institu]ie public`, de vreme ce Nicolae V`c`roiu nu poate uita sup`r`rile pe care i le-a pricinuit BNR \n st\njenitorul, pentru el, dosar BID. |n plus, V`c`roiu, autointitulat Hagi al Finan]elor, l-a angajat ca expert parlamentar la Comisia pentru buget, finan]e [i b`nci a Senatului pe Corneliu Croitoru, fostul sù coleg de la BID. (Croitoru a fost vreme de opt ani viceguvernator
al BNR (1990-1998) [i, de nervi c` nu i s-a mai prelungit mandatul, s-a \nscris \n PRM, apoi \n BID.) Un alt amendament jenant al senatorilor este acela privind salariile [i indemniza]iile. V` mai aminti]i, poate, c`, \n urm` cu c\teva s`pt`m\ni, Ion Iliescu a avut o ie[ire socialist-nervoas` \mpotriva guvernatorului BNR, Mugur Is`rescu. Vorbind despre discrepan]ele din societate, Iliescu s-a pl\ns atunci c` un ministru al cabinetului N`stase c\[tig` de 20 de ori mai pu]in dec\t guvernatorul b`ncii centrale. Problem` pe care V`c`roiu, majordomul lui Iliescu, a zis c` ar cam fi cazul s` o rezolve, modific\nd alin. I al art. 53 din statutul BNR astfel: Salariul guvernatorului B`ncii Na]ionale a Romniei se asimileaz` nivelului de salarizare stabilit pentru func]ia de de prim-ministru al Guvernului Romniei. Ce mai conteaz` c` [eful Rezervelor Federale ale SUA, Alan Greenspan, c\[tig` de [ase ori mai mult dec\t George Bush sau c` guvernatorul B`ncii Fran]ei are un salariu de [apte ori mai mare dec\t al lui Jacques Chirac! |n Romnia, astfel de discrepan]e s\nt de-a dreptul nocive. P.S. Apropo de discrepan]e: Nicolae V`c`roiu este rugat, \n calitate de contabil, s` calculeze de c\te ori este mai bogat Adrian N`stase dec\t Ion Iliescu. P`rerea mea! Biroul de Investiga]ii
Cine dracu a f`cut fanta asta a[a mic`, c` tare ne mai chinuim, noi, simplii aleg`tori, s` b`g`m \n urn` buletinul de identitate cu [tampila pus` \n dreptul candidatului PSD. Puteau s` fac` o gaur` separat` numai pentru [tampil`...
...Iar tovar`[u' Florea chiar a crezut c` noi, Justi]ia, s\ntem oarb` [i nu vedem devia]ionismul lui de la linia dreapt` a partidului.
Domle pre[edinte, ce se-nt\mpl`: `sta-i numele meu, S`niu]`! Ce, era altfel dac` m` chema Rasputin, Scandic, Polar, Pinguin sau VODC~ 40% vol. alc.?... Tot alerga nea Nicu V`c`roiu dup` mine s` m` pupe p\n' la fund! P`rerea lui!
{eful statului \i confer` Irinei Loghin Meritul Gutural clasa a II-a B, cu cruce, dou` viori [i batist` pe ]ambal
Nicolae Mischie, prezent acolo unde p\n` [i baronii locali merg pe jos: la cabina de vot
Paul Florea [i Rodica St`noiu sau diferen]a dintre un magistrat [i o mahalagistrat`
Pre[edintele Iliescu binecuv\nt\nd o realitate estival`: pentru o guvernare pornit` la vale pe derdelu[ chiar era nevoie de S`niu]`
18
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
MONDENII VECHI {I NOI

muzeul figuran]ilor de
Romnia,
]ar` de p`cat
muzeul figuran]ilor de cear`

Ia mai toarn-un Costinel, s` ne veselim model
colec]ie!
C VE
HI
indexul evenimentelor mondene
U[a de la Tele 7 abc a pocnit mai scurt, dar la fel de v\rtos. PRO TV-ul se vìc`re[te [i azi, ca [i cum trecerea tatulinic` i-ar fi rupt vreo dou` oscioare. R`mas f`r` bun`voin]a Manelistele st`p\nilor de posturi de televiziune, Mihai de candida]i Tatulici a fost obligat s` se mul]umeasc`, o vreme, cu statutul pric`jit de telespectator. Carmen {erban a m`rturisit: n P\n` c\nd, sim]ind cum \i clocote[te inaceast` campanie electoral` le-am dignarea \n bojoci, a pus m\na pe cioc`necerut bani grei primarilor. Am avut lul de la intrarea \n sediul Cronicii Romne [i m\n` bun`: pentru cine am c\ntat, a fost votat. E [i normal, [i [i-a oferit serviciile de cronicar cultural. dac` primarii au aruncat cu parai Cine poate \n]elege fenomenul mai bine \n electorat [i le-au lipit buletine de Dup` Agen]ia Costin M`rculescu, muzi- dec\t mine? Dac` nu eu, atunci cine?, a \nvot pe frunte lùtarilor. cianul Costin M`rculescu [i Costin M`r- trebat acest Fizz al audiovizualului [i, priculescu \nsu[i, a v`zut lumina galantarelor mind ca r`spuns o osana, s-a apucat de scris. Posesie [i dribling [i [ampania Costin M`rculescu. Dup` cum de droguri se poate vedea [i din aceast` fotografie, cel mai cunoscut ac]ionar al agen]iei de fotoRaluca Sandu, fiica Na[ului de la Federa]ie, risc` 2-5 ani de pu[c`rie modele Costin M`rculescu, Costin M`rculescu, are, cic`, un gust catifelat [i s-a pentru consum [i posesie prelunob]inut prin fermenta]ie natural` din soiul git` de droguri. Cine-a pus-o s` Muscat Ottonel. Agen]ia de manechine [i foCu 50.000 de euro, Ovidiu Komornyk treac` la iarb`, nu era mai bine tomodele Muscat Ottonel \nc` nu a ap`rut, [i-a f`cut studio de \nregistr`ri. Doar m\c\nd, tenisman` fiind, juca numai dar e important c` valabilitatea este de 12 nerele de la oberlichturi au fost cump`rate pe zgur`? luni. din banii artistului, m`run]i[ c\[tigat cinstit Sora mai mic` Costin M`rculescu are o alcoolemie de \n megaconcerte sau spectacole de larg` resla sutien minimum 7,5% vol. C\nd a ajuns la noi \n re- pira]ie desf`[urate la Mizil, Lehliu sau dac]ie, Costin era un pic spart la g\t [i pier- Fùrei. Restul sumei provine din conturile Sora Nicoletei Luciu s-a apucat de duse un pic din p`rul de pe sticl`, din zona so]iei sale, Cati, care [i-a achizi]ionat so]ul c\ntat. Din p`cate, n-are pl`m\nii Nicoletei, a[a c` mai bine se apuca pieptului. Am desf`cut sticla \n redac]ie [i n- pe vremea c\nd acesta de]inea doar 21 de a stropit deloc. Poate c` dac` am fi f`cut ani[ori, iar afacerea ei cu mobil` \mbobocea direct de playback la o emisiune treaba asta \n baie, altfel ar fi reac]ionat promi]`tor. Auzind tot mai des lauda c` este unde nu trebuie s` vorbeasc`. Costin M`rculescu, c` ar fi fost obi[nuit cu un b`rbat \ntre]inut bine [i dornic s`-[i |njur`turi contextul. p`streze aceea[i reputa]ie, Ovidiu Komornyk la 8.200 s-a apucat [i de fitness.
Foaie verde, decorat`, Dol`nescu-o face lat`!

Frunzuli]` de coceni, badea-i dus la Cotroceni! Hop [i-a[a! Cum spuneam: s`pt`m\na trecut`, pre[edintele Iliescu a decorat c\]iva rapsozi populari, pentru merite deosebite \n munc` (o zorzonea de pus \n piept de la na[u mare, trìasc`!). Printre ace[tia, of, of, s-a num`rat [i deputatul PRM Ion Dol`nescu, regele muzicii populare, dup` cum zi, mì! \l alint` cei peste 1.000 de fini ai domniei sale. |n cinstea acestui eveniment, noi v` prezent`m o carte po[tal` (lei 2) de pe vremea c\nd Iliescu c\nta la alt` mas` (a lui Ceau[escu), iar Dol`nescu nu era dec\t un milionar \n lei, cu peste 1.000 de nun]i la activ [i c\teva zeci de discuri la Electrecord. Observa]i e[arfa ro[ie, la mare mod` \n acele timpuri, precum [i p`l`ria popular`, din zona etnografic` a lui Raj Kapoor. Despre c`ma[` nu zicem nimic. Ne mir` doar c` n-avea [trasuri cu motive oltene[ti, cusute de m\n`, sau m`car 100 de lei vechi, prin[i \n piept, \n loc de-o palea[c` de floare alb`, de nunt`.
Nu stric` o nevast` la casa de discuri a omului
Tat`l [i finii
tura]ii/minut
Gina Pistol a declarat Jurnalului na]ional c` \njur` cu poft`, cu P... m`-tii sau S`-mi bag picioarele. La valoarea ei, m` a[teptam s` \njure mai cu delicate]e. Ceva de genul P m`-tii, mì s`r`ntocule sau |mi bag picioarele \n am`r\tul tù de BMW!.
Dedal [i cronicar
Poarta Televiziunii Romne s-a \nchis sc\r]\ind viguros \n urma lui Mihai Tatulici.
Costi Ioni]` [i engleza de Techirghiol

Vom \ncepe ast`zi o incursiune \n lumea virtual`, mai pu]in cunoscut`, a vedetelor din Romnia. Primul pe lista noastr` neagr` de Internet Explorer este Costi Ioni]` [i site-ul sù. Ce ne-a impresionat la spa]iul doctorului virtual a fost faptul c` a ]inut s`-[i prezinte via]a [i \n limba englez`. Povestea lui Costi \ncepe cu muzica rock pe care o asculta c\nd era mic. Cit`m: I used to love rock music and I listened Led Zeppelin, Def Leppard..., Jimi Hendrix a lot. Apoi, Costi a mai crescut. Deja, medicina i se plimba prin s\nge [i a \nceput s` fac` experimente cu substan]e interzise. La unul din experimente, a avut probleme: When he mixture boomed, I almost pissed myself for fear. Costi a mai crescut \nc` un pic, [i a \nceput s` se bat` cu gornete \n cartier. Amintindu-[i cu pl`cere de zilele c\nd sufla \n ]evi \mpreun` cu prietenii, the English Costy says: There were serious gorilla fights in our neighbourhood.... {i cam asta s-a \nt\mplat c\nd era mic. Apoi, Costi a crescut [i a \nceput s` colaboreze cu al]i arti[ti. Imagini din aceast` etap` pute]i viziona pe site \n sec]iunea intitulat`: Photos from before the video. C\teva cuvinte despre arti[tii romni? Anna (Lesko) has a very worm, pleasant nature. N-o s` mai rezist`m [i o s`-i zicem doctorului c` worm \nseamn` vierme. A[a c` a cam sfeclit-o cu formularea asta de dou` ori: o dat` c` Vierme e luat deja de alt const`n]ean de succes din 3rei Sud Estul Romniei, [i \n al doilea r\nd, dac` afl` Columbeanu c` prietena lui are viermi, \l a[teapt` pe doctor la serviciu [i-l calc` cu Rolls-ul pe BMW.
Veninul [i c\nepa
Delia, o p`pu[` de biseric`

Delia Matache a refuzat s` pozeze goal` \n revista Penthouse, care-ar fi pl`tit-o cu 10.000 de euro. Totu[i, ar fi interesant de aflat pentru c\te zerouri o s` \nceteze Delia s` pozeze \n u[` de biseric`.
{ti]i ce greu se trìe[te azi din literatur`, domnule ministru? De exemplu, \ntre]in o cronic` literar` la Cronica Romn` [i nu v` ascund c\t de greu se las` editurile c\nd au de promovat c\te o carte nou`. At\ta se t\rguiesc pentru un viitor C`rt`rescu, un viitor Eminescu, sau un viitor Caragiale dat cu liter` groas` [i c\nd le las la juma' de pre] \mi mai cer, cioranii dracu', [i factur` fiscal`.
Andreea, nu am chef azi

VIP e de p`rere c`, de fapt, Andreea Marin \l vrea pe Tudor Chiril` de la Vama Veche. Nu cred: Chiril` n-are avion personal cu care s`-[i care sculele [i nici Mercedes cu boxe de 20.000 W, cu care s` se plimbe pe scen`, la concerte.
Suma nud laude
R`zvan Theodorescu, o coloan` a culturii romne [lefuit` \n stil ionic iliescian t\rziu, [i Mihai Tatulici, un fost sp`l`tor de cadavre ajuns s` scrie ferpare literare pentru debutan]ii mor]i \n fa[`
Fo[ti Ioni]` mereu obosit dup` tragerile de noapte sau dup` urm`riri prin tot ora[ul. Eu, unul, m` simt mp`cat c` v-am avertizat. Nu merge]i la acest restaurant, ve]i avea impresia c` i-a]i oprit pe cei din personal de la alte treburi! Bursucul gastric Buc`t`rie: D D ; pre]:
Localul b`lan
Maica Rusia [i taica buc`tarul
ntr-una din duminicile trecute am fost n restaurantul cu specific rusesc Troica de dou` ori: prima [i ultima dat`. Cum s\nt mare amator de buc`t`rii na]ionale, n-am rezistat invita]iei unui bun prieten de a vedea ce anume g`te[te maica Rusia. Poate am nimerit o zi mai proast` a localului, poate a[a e mereu. De la intrare te love[te un miros de umezeal` st`tut`, astfel nct devii circumspect [i la fe]ele de mas`, [i la tacmuri, [i la pahare. Am preferat s` bem din sticle, fie c` a fost vorba de bere sau de ap` mineral`. Am riscat cu paharele doar la vodc`. Oricum, alcoolul e un dezinfectant puternic. Dac` era ceva specific n acest restaurant, atunci, f`r` ndoial`, era specificul unei crciumi de cartier din Moscova, nainte de perestroik`! Ce s` v` spun, eram singurii clien]i, mai trziu s-au mai refugiat \n local ni[te tipi care p`reau c` vor s` discute ceva f`r` s`-i vad` lumea! Ar fi fost locul potrivit dac` pe noi nu ne-ar fi mpins curiozitatea chiar atunci [i chiar acolo. Pe vremuri, n acest loc de pe Victoriei func]iona un restaurant cu specific italian, Casa Roman`. Meniul nu este extrem de specific rusesc. Eu am ncercat un [a[lc de porc, de fapt e numele zonei pentru frig`ruie. Gust banal, aspect nu cine [tie
ct de atr`g`tor. M-am riscat [i nu am p`]it nimic, totu[i, ceea ce e un punct bun. S-a mai servit, la mas`, un bor[ de sfecl` bun. Trebuie s` fii, totu[i, superageamiu ca s` nu [tii g`ti un bor[! Apoi un nisetru corect. Nu am mai r`mas pentru desert, nici nu puteau face, la buc`t`rie, tot ce era pe meniu. Chiar stau [i m` ntreb ce e cu acest restaurant care pare cu tot dinadinsul neglijat de proprietari. Oare s` fie doar o simpl` acoperire? Pì, atunci, ar trebui ca restaurantul s` fie att de atr`g`tor [i de str`lucitor nct s` nu-]i umble capul la asemenea prostii! Poate c` buc`tarul e
LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`;
DD D
ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.
; WC: .
ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.
po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?
frumoasa [i chestia
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
19
dosarele hardcore
Simona Sofian, care este
VIP-u de la cablu
b\rfe din televiziune
Ziarista lui Vanghelie d` raporturi complete [efului SPP

1. A fi cu cineva (cu Simona) Faptul c` Marian Vanghelie n-a [tiut s` conjuge verbul a fi (la Turcescu-n emisiune) nu trebuie s` ne mire. A fi a[a, pur [i simplu, e o abstrac]iune pentru primarul sectorului 5. El \n]elege s` fie cumva (logic!): bogat, agramat, primar, pesedist, corupt. Sau undeva: la birou (cu picioarele pe el), \n economat (cu aleg`torii pensionari), la o cafea cu Simona. Da, a[a mai vii de-acas`, Turcescule. E u[or s` conjugi verbul a fi \mpreun` cu ziarista Simona Sofian, care este. 2. A fi cu cineva ca Vanghelie Noi am mai scris despre povestea asta de budoar [i prim`rie, nu e momentul s` ne repet`m. Doar c` v` aducem aminte cine s\nt (ele s\nt, fiind dou`, domnu Vanghelie) personajele pove[tii noastre de azi: Marian (personaj negativ, secundar, c\[tig`tor din primul tur, care dispare momentan din aten]ia noastr` [i a ei), respectiv Simona Sofian, ziarist` la Na]ional, acreditat` la prim`ria lui Vanghelie. Care scrie la ziar despre ispr`vile lui Marian [i culege, direct de la surs`, [tiri calde, hìnu]e de firm`, po[etu]e de la firma de po[etu]e sau chiar mici urme de mu[c`turi pe g\t. Al treilea personaj care intervine \n povestea noastr` este generalul Gabi Naghi (\n medalion), [eful SPP, b`rbat matur, bine plasat \n spa]iu, la vreo 40 [i ceva de ani [i tot at\tea stele (plus alea patru de pe um`r) peste gramatica lui Vanghelie. 3. A fi cu cineva ca Vanghelie [i nu numai (cu Gabi) Despre ziarista Simona Sofian se mai [tie c` s-a av\ntat sfios, ca o porumbi]`, \n cercurile \nalte de la Colegiul Na]ional de Ap`rare (pe care l-a frecventat cot la cot cu Diana L`sc`rescu sau Floriana Jucan). Anturajul fiind, orice s-ar spune, mult mai ofertant dec\t [colile generale din sectorul 5 ale lui Vanghelie, Simona a v`zut deschiz\ndu-se alte orizonturi \n fa]a picioarelor sale interminabile. Ea p`[i, plin` de speran]`, pe calea predestinat`. La ziar, Simona (foto, \ntr-o ipostaz` de paz` [i protec]ie) \[i lu` sarcini noi [i \ncepu, de pild`, s` scrie despre SPP (cum [tie ea, simplu, din suflet, cum s-a \nt\mplat la \nceputul lunii mai, de ziua institu]iei). Generalul Naghi o chem` imediat la raport. Ba chiar la mai multe raporturi pe s`pt`m\n`, fapt care a \mbun`t`]it rela]iile dintre ei p\n` la ob]inerea de rezultate [i servicii absolut satisf`c`toare. Serviciile s\nt (fiind mai multe, domnu Vanghelie) reciproc avantajoase: Simona se simte protejat` (\n caz c` o ceart` fetele de la corectur` pentru c` a pus virgula aiurea), iar domnul Gabriel o p`ze[te stra[nic, ca nu cumva s`-i zboare p`s`rica spre alte servicii, mai bine pl`tite. SPP [i Fifi
100% Turcescu: 50% la Anten`, 50% la PRO TV

Continu` serialul nostru de succes Turcescu, t\n`r [i nelini[tit. Iat`-ne ajun[i la episodul 1.756. C\teva cadre din episodul trecut: Victor Ponta din profil, m\nc\ndu-[i unghiile (\n spate, un afi[ uria[ cu Mircea Geoan`, care are must`]i desenate cu pixul); Daciana Srbu [i Robert Turcescu, ]in\ndu-se de m\n` \ntr-un magazin de pantofi scumpi, la Mall (coloan` sonor` Holograf, {i n-am iubit pe nimeeeeni); Andreea Marin, uit\ndu-se nostalgic la o poz` cu Robert, care ]ine o bil` neagr` \n m\n` [i i-o d` lui Vanghelie. n episodul de azi, e timpul s` afl`m cu cine mai negociaz` Turcescu. Pam-pam (muzica aia din Dallas, c\nd ap`rea J.R. [i f`cea afaceri la s\nge cu mah`rii din biznis): cu Antena 3 [i cu PRO TV! Da, sursele noastre m`rturisesc c` Adrian Srbu e foarte interesat de pu[tiul `sta, pe care-l vede moder\nd, din septembrie, un talk-show social-politic grandios, cu public pe gradene [i tot tac\mul. Din episodul urm`tor: Turcescu se g\nde[te. C\nt`re[te ofertele, \[i cump`r` o c`ma[` nou`. Va urma.
Tocmai de aceea, de-abia a[tept s-o v`d pe nevasta ba[tanului, Cristiana R`du]`, manager-director-pre[edinte general la Atomic, pe Hien` de la Animal X director de marketing [i playback, pe {op\rl` portar, editor-[ef [i bodyguard la departamentul de imagine, iar pe Vierme, normal, dansator[ef de break dance [i director de resurse umane la buc`t`rie.
D.D., un om d`ruit muncii, un profesionist dedicat [p`gii

mi pare rù c` nu m-am mi[cat mai repede, iar campania electoral` s-a terminat \nainte de a-i face o mic` fars` lui Dan Diaconescu. Altminteri, l-a[ fi sunat \ntr-o diminea]` [i i-a[ fi zis: Salut, b`tr\ne, s\nt Daniel Buzdugan [i candidez la Prim`ria sectorului 7. C\t m` cost` o emisiune de PR la emisiunea lu matale de la OTV? Dou` kile de br\nz`, trei curcani \n viu [i cin[pe vile \n Doroban]i dac` ies primar? E drept, mi-a[ fi asumat un risc [i ni[te \njur`turi. Pentru c` (aflu abia acum) taxa de \nscriere la emisiunea lui Diaconescu, varianta el tace, tu vorbe[ti, a fost de 3.000 de euroi. Asta pentru, repet, locale. A[a c` nu vreau s` [tiu ce e-n sufletul angaja]ilor de la OTV care se g\ndesc c-or s` lucreze pe br\nci [i la generalele din toamn`, pentru un salariu de 6-7 milioane. n plus, nici nu vreau s` m` g\ndesc c\]i nebuni or s` vrea s-apar` la televizor \n vara asta, numai pentru c` Diaconescu st` la birou [i-a uitat s`-[i ia bilete prin sindicat la mare.
Iatacul ideal al Na]ionalei de fotbal cu etaj: Gigi [i Giovanni Becali

De c\nd a \nceput Campionatul din Portugalia, pe Internet circul`, normal, multe chestii care n-au leg`tur` propriuzis` cu ce se \nt\mpl` \n grupe. Ci cu Divizia A, care, la r\ndul ei, nu are mare leg`tur` cu fotbalul. Cum ar fi, de exemplu, aceste poze din pozi]ii ideale, executate pe terenurile proprii ale lui Gigi, respectiv Giovanni Becali. La [edin]a tehnic` am hot`r\t s` vi le ar`t`m [i vou`, celor care nu ave]i leg`tur` prin modem acas` [i nu ve]i avea niciodat` ni[te c`soaie ca astea dec\t dac` le salva]i pe desktop.
Minune! Horia Brenciu s-a s`turat de ap` mineral`!

Ceea ce prefiguram \n leg`tur` cu Horia Brenciu [i nici noi nu [tim de ce o f`ceam cu at\ta interes pentru personaj s-a cam \nt\mplat: fostul Mister Robingo va p`r`si corabia Miculilor, care se scufund` pe zi ce trece \ntr-un lighean cu ap` mineral`. Faza tare la care nu ne-am fi g\ndit, oric\t` bun`voin]` am fi avut pentru situa]ia personajului e c` Brenciu negociaz` cu PRO TV. Se aude c` i s-ar oferi un post de prezentator al unui preconizat matinal programat pentru toamn` [i/sau o emisiune-concurs s`pt`m\nal`, de variet`]i muzicale. Dac` tot am \nceput, noi \i ur`m succes. Ne vedem la toamn` c\nd, previzibil, o s` schimb`m placa, \n pagina de trampe.
Andreea B`lan, ziarista lu Doamne-fere[te!

Luni, 21 iulie, Andreea B`lan a fost surprins` f`c\nd un gest foarte ur\t. Incalificabil. S\nte]i preg`ti]i, domnilor profesori? Bineee: luni, la examenul de genurile presei (sesiunea de la Facultatea de Filosofie [i Jurnalism Spiru Haret, unde Andreea e student` \n anul I), fosta component` a trupei Andr a copiat cu un mare tupeu de vedet` (colegii te-au v`zut, pa]achino)! Gestul mi se pare cu at\t mai neru[inat cu c\t e clar de ce s-a dus Andreea la Ziaristic`: pentru a putea s`-[i ia singur` interviuri. Dac` aud c` Andreea a copiat [i la examenul scris la tehnica paparazzi, s` [ti]i c-o s` solicit decanului s-o exmatriculeze! Pì, cu astfel de c\nt`re]e vrem noi s` demasc`m pe viitor corup]ia din show-biz?
Imagine din fa]` [i semi-profit

Gigi [i degetul sù, \n living. Observa]i tabloul de firm`, gen cam renascentist, [i masa de conferin]e la care se a[az` filosoful practician [i Dan Pavel, ca s` discute despre, cum \i zice, Bairamul lui Platon. Mai sus, procuratorul Giovanni etaleaz` un Sony avangardist, un scrin clasic (probabil Goldstar) [i un tablou pe o tem` sem`n`torist` (pare un Aman veritabil, achizi]ionat din sudoarea lui Hagi, Popescu sau, pentru ram` [i cuiul din perete, Adi Mutu).
Atomic, un post mic, pentru marele Bobic

Umbl` vorba c` misteriosul domn (cu bani la fel de misterio[i) Costel Bobic vrea s` cumpere Atomic TV. Deocamdat`, vorba nu dep`[e[te gabaritul unui zvon de backstage, dar tot e ceva, [tiindu-l pe Bobic c\t de hot`r\t e c\nd i se pune (oric\t de vag`) o pat`.
Copiile spun lucruri tr`snite
Dou` imagini f`r` leg`tur`, \n minutele de prelungire
Fratele cel mare cu CVI-u-n gheare

Fratele cel mare a l`sat Prima TV f`r` bani [i f`r` audien]`, asta se [tie. Pentru a se r`zbuna, patronul Prima, Cristian Burci, a lansat o opera]iune f`r` precedent de reducere a cheltuielilor la minimum cu cei care au contribuit la dezastru. Perla Coroanei lui Burci, ca s` folosim o expresie, era Creative Vision International CVI, un fel de Studiourile Buftea ale lui Srbu sau un fel de Casa de Filme 4 a lui Sergiu Nicolaescu. Din p`cate, hemoragia financiar` cu Big Brother a l`sat CVI-ul stors pn` la ultimul leu]. Dup` terminarea showului, Burci a trecut la scuturarea organigramei pn` nu a mai r`mas cu carte de munc`, contract de colaborator sau pe drepturi de autor nici m`car Adela Harnagea, produc`toarea Big Brother. Restructurarea le-a fost comunicat` oamenilor ntr-un fel foarte atr`g`tor [i optimist: cine are vreun proiect de emisiune s` [i fac` firm` [i s` se asocieze liber. Iar n caz c` Burci accept` proiectul, plata va fi f`cut` strict pe perioada contractului. De unde se vede c`, cu 75.000 de euro, Iustin a luat pinea de la gura a sute de oameni de la Prima TV.
Imagine de ansamblu, pentru am`r\]ii de la peluze

Re[edin]a patronului Gigi Becali (sus) denot` stilul arhitectural baroc de Pipera, \n trepte (f`r` num`r!). De remarcat locul generos de parcare pentru BMW sau strunga de oi. Ciudat: Gigi \nc` nu le-a ordonat gr`dinarilor s`-i vopseasc` tufi[urile \n ro[u [i albastru. Domeniile fostului pre[edinte rapidist (jos) tr`deaz` o concep]ie britanic` asupra gazonului [i o abordare tipic italian` (Na[ul I, II [i III) a fazei defensive (gard \nalt, balcoane impenetrabile, din marmur`).
Pe final, un dormitor ortodox marca Gigi Becali, unde, \nainte de culcare, pre[edintele Partidului Noua Genera]ie spune |nger, \ngera[ul meu [i se roag` pentru integrarea Romniei \n Liga Campionilor [i/saaaau calificarea Stelei \n Uniunea European`. La st\nga scara interioar` pe care Don Giovanni a comandat-o exact ca aia din Scarface, filmul lui preferat dintre alea cu mafio]i simpatici (adic` ìa boga]i, care-au f`cut ceva \n via]`). La revedere, Doamne-ajut`! Giovanni sau via]a!
Prima [i pedeaps`
20
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
interne]e f`r` b`tr\ne]e

Dac` voi nu m` WWW eu v` www
Yahoo a dat MB la tot cartierul

F`r` \ndoial`, evenimentele esen]iale ale s`pt`m\nii trecute au fost turul 2 de scrutin la alegerile locale [i schimbarea la interfa]` a lui Yahoo! Mail. Spre deosebire de Adrian N`stase, care \n urma e[ecului din primul tur promitea s` dubleze pensiile [i s` mai dea 100 de lei la salariu, candidatul Yahoo a f`cut mar]i, 15 iunie, o singur` promisiune pe care
[i-a respectat-o \n aceea[i zi: a b`gat \n conturile utilizatorilor sì 100 MB, fa]` de 6 MB, salariul minim de p\n` acum. Normal c` primul lucru pe care l-am f`cut a fost s` merg \n Options [i s` activez din nou serviciul de stocare a mesajelor \n folderul Sent. Acum m` g\ndesc s`-mi mut [i canapeaua [i m`su]a cu televizorul alb-negru tot \n Yahoo! Mail. Nu de alta, dar 100 MB \nseamn` mai mult spa]iu dec\t am eu \n garsoniera mea din Titan. |n plus,
acum po]i ata[a la un mesaj 5 fi[iere (fa]` de 3) totaliz\nd 10 MB. Asta ar veni cam o duzin` de .jpg-uri m`ricele, 2-3 melodii \n format .mp3 sau un film porno scurt, f`r` finalizare, a[a cum a rezultat \n urma testelor noastre din redac]ie.
Giga-i sormea!
De[i, la prima vedere, Yahoo a spart pia]a serviciilor de webmail v` da]i seama c` de-acum nimeni nu va mai avea curajul s` cear` bani pentru servicii similare sub 100 MB se pare c` lucrurile nu stau chiar a[a. Yahoo are doar avantajul c` s-a mi[cat mai repede. Din spate vine puternic noul serviciu de mail de la Google, Gmail (https://gmail.google.com), care a promis aten]ie, domnule N`stase, acum chiar s\nte]i m\ncat! 1 GB free (adic` 100 MB x 10). Din p`cate, gre[eala celor de la Google a fost c` au anun]at noul serviciu la 1 aprilie, motiv pentru care toat` lumea a luat-o ca pe-o glum` proast`. Zilele trecute, \ns`, Gmail a intrat \n teste, lucru care a pus pe jar o bun` parte din comunitatea de internau]i
din Romnia. Accesul la un cont Gmail se face conform unui sistem piramidal de felul urm`tor: cel care a primit deja o invita]ie la utilizarea noului serviciu, dup` c\teva zile are dreptul de a invita al]i x prieteni. Fiecare dintre ace[tia poate, la r\ndul lui, invita un alt num`r x de prieteni. |ns` romnul s-a n`scut proclet, a[a c` pe Internet o invita]ie la un cont gratuit Gmail a ajuns s` se v\nd` cu un milion de lei. Alt` [mecherie care se practic` este ca atunci c\nd prime[ti o invita]ie \mpreun` cu dreptul de a invita, una din ele s` ]i-o trimi]i tot ]ie, pe alt` adres` de email. C\t despre alternativa spymac.com (tot 1 GB) care tot circul` pe mail-uri, ar fi bine s` nu mai vorbim: attach-ul nu merge, senderii r`m\n neidentifica]i etc. |n afar` de asta, dou` mail-uri din trei provenite de la un domeniu care con]ine cuv\ntul spy au toate [ansele s` ajung` direct \n Bulk/ Trash. Hacker, poli]ist texan
danielgoace@catavencu.ro
s Alo, doamna Dana? Aaa, domnul Adrian, v-am confundat, m` scuza]i. Ce mai face]i? Sunt eu, bìatul care v-a sunat anul trecut pentru bucata aia de teren pe Lun`. Deci am ve[ti proaste, proiectul a c`zut, se pare c` americanii nu au ajuns niciodat` pe Lun`, a fost numai a[a, ca s` le fac` \n ciud` la ru[i. Oricum, ideea e c` vreau s` v` propun altceva. Ce zice]i de Marte, planeta Marte? Am acuma o [ust`, mergem la sigur, investi]ie beton \n imobiliare. Sigur c` da, avem [i site, la www.marshome. org. s Ave]i un motan care nu are succes la pisici? Vre]i s` \l transforma]i dintr-un pisic singuratic \n cea mai dorit` partid` din lumea felinelor? Sunte]i preg`ti]i s` trece]i la fapte? Sunte]i gata de orice sacrificiu pentru binele animalului dumneavoastr`? Atunci, avem ceva pentru dumneavoastr`: lec]ii de dans pentru pisici. Afla]i tot despre minun`]iile dansatului cu m]ele la http://www.monpa.com/dwc/. s Fiecare dispari]ie este o tragedie. Fiecare cùtare f`r` succes este un nou motiv de plnsete, de drame mici [i mari, de sup`r`ri, mhniri [i disper`ri. Ceva se rupe \n noi cnd ne confrunt`m cu o astfel de situa]ie, lucrurile se schimb` pentru totdeauna, la fel ca noi. Dar iat` c` acum exist` motive de optimism, cineva s-a gndit la solu]ie [i cred c` \n sfr[it suntem pe drumul cel bun \n ce prive[te rezolvarea problemei pierderii cte unui ciorap. Da, ei bine, acum exist` www.milkthebridge.co.uk/socks/socks.html, un site pe care oricine poate posta un anun] despre pierderea unei [osete. s Exist` muzee de istorie. Exist` muzee de art`. Exist` muzee de istorie natural`. Exist` muzee ale pescuitului [i vn`torii. Desigur, exist` muzee ale sexului. Exist` muzee dedicate medicinei. Exist` muzee ale erorilor, ale religiei, ale curiozit`]ilor, ale automobilului, ale avionului, ale vinului, ale mobilei, ale arhitecturii, ale juc`riilor. Prin urmare, este absolut normal s` existe [i un muzeu al hrtiei igienice, pe Internet, la http://no-
bodys-perfect.com/vtpm/ExhibitHall/Contemporary/ContemporaryTP.html.
Net plus ultra
interne]e f`r` b`tr\ne]e
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
21
single player \mpotriva tuturor: Max Painkiller

Era o vreme \n lumea jocurilor, mi-aduc aminte ca ieri, c\nd era chiar bine. Tocmai ap`ruse ultimul Serious Sam [i mi-am petrecut atunci o s`pt`m\n` omor\nd hoarde de mon[tri cu cele 10 arme pe care le aveam la mine. Chiar m` \ntrebam atunci cum de rezist` butoanele de la maus la at\tea focuri. Iar Painkiller, ca un Serious Sam redivivus, este cel mai pur [i neatins gen de FPS care exist`: genul shootem up, f`r` complica]ii, f`r` puzzle-uri, f`r` multe filmule]e introductive [i figuri 3D. Ave]i o arm` [i nu v` e fric` s` o folosi]i. Dac` dori]i o poveste mai profund`, trebuie s` cùta]i \n alt` parte. Ideea lui Painkiller este banal`: un om trebuie s` omoare armatele lui Lucifer ca s` fie eliberat din Purgatoriu \mpreun` cu prietena lui, sau cam a[a ceva. Nici nu conteaz`. Conteaz` c` grafica ac]iunii bate chiar [i grafica filmule]elor introductive, vitraliile catedralelor prin care v` lupta]i s\nt absolut fantastice, lumina este de cea mai bun` calitate, infernul este redat dup` o idee original`, mon[trii s\nt desena]i foarte realist, unii friz\nd comicul, dup` metoda S. Sam. Colinda]i un cadru regesc \n care v` sim]i]i absolut ca acas`, mai ales \n condi]iile \n care ave]i [i un chaingun la dumneavoastr` sau un arunc`tor de ]`ru[i explozivi. Mon[trii vin \n grupuri de c\te 3, 5, 10 sau 15, a[a c` nu o s` v` plictisi]i, dar nici nu o s` apuca]i s` admira]i apusul de soare. Jocul va fi foarte bine primit de rockeri, pentru c`, doar cu excep]ia c\torva niveluri, muzica ambiental` este heavy-metal. Ai impresia c` arunci \n aer draci la un concert Iron Maiden. Totu[i, nu v` imagina]i c` trece]i dintr-un nivel \n altul ca \ntr-o plimbare la supermarket. S\nt multe momente dificile \n care v` ve]i sim]i cople[it, ve]i fi dezorientat de \ntuneric [i de faptul c` monstrul pe care \l \mpu[ca]i nu moare. De ce nu moare, domle, c` i-am b`gat cel pu]in 50 de grenade? Ei bine, asta e cea mai mare problem` pe care v-o pune jocul. Bo[ii, adic` [efii mon[trilor mici, s\nt destul de greu de ucis, [i de obicei doar pe baza unei [mecherii, a unui c`lc\i al lui Achile pe care trebuie s`-l descoperi]i singuri, f`r` nici un indiciu din partea jocului. De[i grafic, Painkiller este la \n`l]ime, nu e genul de joc pe care s` \l termini [i s` te apuci
hard de ner`bdare
Spitalul de extrem` urgen]` [i alte jocuri care te bag`-n boal`
q Uit`-te bine la buc`]ica asta, pune m\na pe [oricel [i mai departe [tii ce ai de f`cut! O cheam` B.B. (Brooke Burke), e o americanc` tare de tot acolo, la mama ei (ilustr` hostes` la TV, covergirl, model, oricum n-o s` pupi tu a[a ceva), iar vestea bun` pentru noi, automobili[tii de birou, e c` Brooke va juca \n noul Need for Speed, adic` 2. Mai precis, varianta ei \n 3D (o replic` unu la unu, promite Electronic Arts), care, sub apelativul Rachel, va fi un soi de organizator al unui circuit de curse dedicat super-meseria[ilor. B`nuiesc c`-n NFS 2 vom avea chiar mai multe accidente de circula]ie dec\t la o prezentare de mod` cu B\rl`deanca pe Magheru. q Ve[ti proaste, romne[ti: Spitalul, primul, singurul, eternul First Person Shooter romnesc, a intrat la terapie intensiv`, dar pacientul are [anse minime de supravie]uire. Dac` premierul e pe recep]ie, \l rug`m noi frumos s` intre pe www.spitalul.ro [i s` doneze rapid echipei 2 Bad Design (care se chinuie eroic cu jocul `sta de pe vremea lui Constantinescu!) dou`-trei milioane de dolari din fondul special al guvernului de cump`rat pu[ti de v\n`toare cu laser pentru Adrian N`stase. q De data asta nu-mi fac probleme: [tiu c` toat` lumea a auzit de Half Life 2, cu excep]ia celor care n-au auzit de Doom 3. Tuturor, \ns`, le reamintesc de epopeea celebrului cod surs` de la HL2, ciordit anul trecut, fapt care a dus la am\narea exasperant` a lans`rii jocului (p\n` spre 2005, dup` cum se aude). Ei bine, FBI a confirmat, recent, c` a operat ni[te arest`ri \n acest caz, f`r` a preciza din ce ]`ri provin ciorditorii, cu at\t mai pu]in numele lor. Dar nu m-ar mira s` afl`m \n cur\nd c` cel pu]in unul dintre ei e un romna[ iute de m\n`, care a furat codul surs` cu tot cu calculator [i l-a dus acas` cu c`ru]a, pentru c` n-avea ce s` pun` pe foc ast`-iarn`.
din nou de el. Odat` omor\]i, mon[trii nu mai au nici un farmec, [i nici toate efectele sonore din lume nu or s` v` mai conving` s` v` \ntoarce]i. Oricum, jocul se termin` de parc` ar cere o continuare.
Ca o concluzie, Painkiller merit` s` fie jucat de fanii Serious Sam, care, \n plus, vor prefera s`-l joace cu lumina stins` ca s` \l simt` mai bine. Game Ovar
Doom-ul oaselor
22
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
capitalul fra]ilor marx
Din nou
la cass`
A \nnebunit Mi[ulic`!
Ministerul Finan]elor are o intrare [i o ie[ire. C\nd intri \n minister, ie[irea devine intrare. C\nd ie[i, intrarea se transform` \n ie[ire. Din fericire, am\ndou` (intrarea [i ie[irea, adic`) se afl` \n cadrul aceleia[i u[i. Pe aici intr` [i iese, \n zilele c\nd ajunge la serviciu, Mihai T`n`sescu, ministrul Finan]elor. Biroul ministrului se afl` la etajul 1. Ministrul parcurge drumul de la intrarea \n minister la intrarea \n birou, [i invers, pe sc`ri, adic` pe jos. Pe drum, adic` pe sc`ri, T`n`sescu se \nt\lnea cu tot felul de angaja]i care \l salutau. |ns` problema nu era c` angaja]ii sì \l salutau, ci faptul c` T`n`sescu trebuia s` le r`spund` la salut. Apoi s-a \nt\mplat c` ministrul n-a mai vrut s` se \nt\lneasc` cu nimeni pe sc`rile ministeriale dintre parter [i etajul 1. Prin urmare, T`n`sescu a dat dispozi]ie s` se monteze pe traseu o sonerie, pentru ca angaja]ii sì s` piar` la timp din fa]a lui de fraier cu musta]`. C\nd ministrul este la c\]iva pa[i de a intra \n minister, soneria sun` [i angaja]ii se ascund ca [obolanii care \ncotro. C\nd ministrul se preg`te[te s` ias` din birou pentru a p`r`si ministerul, soneria \[i face din nou datoria [i lumea dispare ca lovit` de streche. De unul singur intr` [i iese, iese [i intr`, T`n`sescu!
C\t ne cost` neoficial campania PSD-ului

Pentru a l`muri aceast` chestiune, vom lua la analiz` [i la rost dou` jude]e-model: jude]ul modelului Marian Opri[an [i jude]ul care l-a dat ]`rii pe Dumitru Sechelariu, omul [i stadionul. S` nu mai pierdem vremea cu detalii lipsite de cifre pitore[ti [i s` purcedem: clusiv dup` ce le-a reluat). Alte 400 de milioane de lei au fost date de Seche pe 2 iulie 2002, o audien]`-record la care au avut bon de ordine 800 de oameni. Numai \ntr-un an, audien]ele lui Seche cost` \n jur de 4 miliarde de lei. |n patru ani, cost` 16 miliarde de lei. Alt moment altruist trecut \n calendarul lui Seche este 26 februarie, ziua c\nd Bacùl s`rb`tore[te Gala Premiilor Comunit`]ii. Anul acesta, Seche a ie[it ieftin [i a donat numai 145 de milioane de lei, pentru orfani [i b`tr\ni. O dat` la c\]iva ani, \ncercuit` \n calendar este ziua Fran]ei. Nu c` ar fi ziua Fran]ei, dar e [i ziua de na[tere a satrapului. |n 2002, aproape trei miliarde de lei au fost aruncate \n bur]ile b`cùanilor care au luptat full-contact s` se ling` pe degete dup` un hot-dog [i o bere moca \n parcul ora[ului. Printre aceste evenimente sacrosancte, mai exist` [i altele, de diversitate. Nimic nu i-a umbrit lui Seche hat\rul de a-[i face campanie. Pe 17 august 2003, de exemplu, la Bacù a avut loc cea mai tare competi]ie de karting din Europa, Grand Prix Selena, care a costat 100.000 de euro (plus peste dou` milioane de coco b`ga]i \n pist`, care-i apar]ine aceluia[i). Ocazional, s-au mai ivit [i alte prilejuri: mai o tombol` \n ziua referendumului pentru Constitu]ie (de numai 1,5 miliarde lei), mai inaugurarea unui parc pentru copii de 6 miliarde de lei (30 septembrie 2003), mai un ANL pentru care Seche a luat cu japca vreo 3 hectare din parcul Gherìe[ti (la pre]ul pie]ei, vreo 15 miliarde de lei din bani publici). Numai ce v-am povestit aici \nseamn` vreo 50 de miliarde de lei, bani pe care se afl` mutra electoral` [i burta lui Seche. Tacsu pe valoarea adùgat`
Vrancea
|n Vrancea, PSD-ul, aprig oc\rmuit de conduc`torul de tractor Marian Opri[an, [i-a propus s` cheltuie pe imaginea lui 25 de miliarde, camuflate \n contabilitatea Consiliului Jude]ean, sub modestul titlu Alte cheltuieli. La ce n-au dat ei, pesedi[tii vr\nceni, c\te-un mic, c\te-o bere [i c\te-o pova]` aleg`torului? La Revelion, la s`rb`toarea Zilei Unirii, de 8 Martie, de Ziua Copilului (transformat` \n Ziua P`rintelui Copilului, special pentru licorile aduse la chefuri) [i alte evenimente de real interes culinar [i bahic, pe care le pute]i afla din facsimilul al`turat. Pe l\ng` chermezele declarate \n buget, Marian [i ga[ca lui de petrec`re]i electorali au comis [i alte fapte de dans [i cl`tinat pe banul public. De exemplu, au inventat o s`rb`toare pentru sate, Flori de mai pe numele ei, pe care-au declarat-o imediat tradi]ional` [i au plimbat-o prin comunele cu mul]i indeci[i \n ce prive[te op]iunile la vot: pe la Vidra, B`r[e[ti, Dumitre[ti, Negrile[ti, Valea S`rii [i prin altele la fel de legate de tradi]iile extrem de recente ale poporului pesedist. Cu prilejul acestei s`rb`tori, s-au servit mici, c\rna]i, bere [i vin de poman`, de la st`p\nire, \n campanie electoral`. Alte cheltuieli din bani publici sau europeni s-au f`cut [i la inaugur`rile proiectelor SAPARD, care, la fel, au intrat \n intervalul de campanie electoral`. La aceste inaugur`ri, Opri[an, prefectul Bè[u [i consilierii ju-
O m\n` spal` pe alta [i am\ndou` spal` bani

Pe 15 iunie a avut loc, la Palatul Parlamentului, o conferin]` interna]ional` despre sp`lare. Nu despre sp`larea de rufe \n familie [i nici despre sp`latul pe din]i, ci despre sp`larea banilor, individual sau, cel mai adesea, \n famiglie. Au participat speciali[ti de la Parchet, Banca Na]ional`, Oficiul Na]ional pentru Prevenirea [i Controlul Sp`l`rii Banilor, Oficio di Cambio (Italia) [i c\]iva lectori din Anglia. Yasser ArAPAPS are de ce s` se umfle \n pan`: la conferin]a aceasta a fost prezentat cazul celebrei de-acum locomotive a lui Genic` Boeric`, subiect tratat pe larg \n Academia Ca]avencu de c`tre Yasser [i fratele sù geam`n, Biroul de Investiga]ii. Locomotiva lui Boeric`, prietenul lui Ristea Priboi, a b`gat \n cea]` auditoriul romn [i, mai ales, pe cel strìn, semn c` ho]ii no[tri, din Romnia, s\nt mai inteligen]i dec\t ai lor, ai strìnilor.
Parchetul ar alege Boerro, Boerro! (fredonat de Dol`nescu)

Urmare fireasc` a repetatelor dezv`luiri despre locomotive, TVA, alcool [i al]i demoni ai evaziunii fiscale, \ncep\nd de luni, 21 iunie, Genic` Boeric` \[i va cheltui banii agonisi]i mai mult pe la chio[curile din preajma Parchetului. Revenit din Italia, unde s-a tratat ni]el, Boeric` este a[teptat de procurori pentru a da cu subsemnatul \n trei dosare grele din care nu puteau lipsi afacerile ilegale cu alcool. Poate v` mai aminti]i de clipul publicitar \n care Ion Dol`nescu d`dea de zor cu Boerro, Boerro, mì, mì, hop [i-a[a!. Ei bine, era vorba acolo nu de Boerro-ul lui Ravel, ci de cel al lui Genic`, Boerro fiind bùtura produs` de firma cu acela[i nume a numitului Boeric`. Hai, noroc [i la mul]i ani! F`r` suspendare!
de]eni au afirmat sus [i tare c` PSD-ul le d` oamenilor, dup` at\]ia mici, [i ap`, canaliz`ri ori drumuri mai late, s` se poat`-ntoarce \n siguran]` spre case dup` berile de la chermezele precedente.
Bacù
Dac` a]i mers \n Bacù [i a]i v`zut un rotofei cu barb` \ncerc\nd s` adune mai mult de cinci oameni la un loc pentru a le da 3 mici [i pentru a le spune ce bun e el de primar, s` [ti]i c` acela e Seche. Oficial, \l cheam` Dumitru Sechelariu. {i tot oficial, a fost \n campanie electoral`. Neoficial, el a fost tot timpul, de c\nd s-a [tiut primar, \n
Yasser ArAPAPS
campanie electoral`. Dup` un calendar strict. S` ne explic`m: \n calendar s\nt \ncercuite zilele de mar]i, mai exact numai acele mar]i care pic` primele \n lun`. S\nt 12 astfel de zile \ntr-un an [i ele semnific` audien]e. O audien]` la Seche este a[a: vin c\teva sute de nenoroci]i [i primarul le d` bani. Direct, f`r` alte fasoane, \n h\rtii de 500 direct \n m\na \ntins`. S` detaliem: pe 6 aprilie 2004, la audien]a dinaintea Pa[telui, 260 de b`cùani l-au u[urat pe Seche de peste jum`tate de miliard de lei. Un alt exemplu: la audien]ele de pe 4 noiembrie 2003, Seche a \ntrerupt pentru jum`tate de or` audien]ele pentru c` r`m`sese f`r` bani. A cheltuit peste 300 de milioane de lei (in-
CLO{CACU PUII DE [aur
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
23
PNA-ul are pe tapet afaceri cam dubioase

Elve]ia este o ]ar` cu multe b`nci. {i cu firme care mai de care mai pompoase. Una din ele se cheam` IT Engineering [i numele zice totul despre ea. Zice inginerie. Iat` am`nuntele: de la aceast` firm`, h`t \n 1996, Moldoplast Ia[i s-a g\ndit s` achizi]ioneze o instala]ie modern` de produs tapet \n valoare de fix 9.980.000 de franci elve]ieni. O fi mult, o fi pu]in, nu [tim s` zicem, c` noi avem var pe pere]i. |n acela[i timp, t`tucu Sergiu Ambrono, directorul Moldoplast, a mai semnat un contract cu IT Engineering, prin care se angajeaz` s` \i v\nd` [i tapetul pe care \l produce cu ma[in`ria respectiv`. Adic` eu cump`r de la tine gr`tarul [i \]i v\nd dup` aia micii. Treaba lor, p\n` una-alta. Mai nasol e c` a devenit [i treaba noastr`, a tuturor fraierilor lua]i \n eviden]` de Ministerul de Finan]e, c\nd statul romn a decis s` garanteze un \mprumut de 8.483.000 de franci elve]ieni de la o banc` englez` pentru ca Ambrono s` poat` face tranzac]iile. Mai departe s-a \nt\mplat a[a: Moldoplast a luat ma[in`ria de tapet din banii garanta]i de stat [i a pus-o \n func]iune. Dar numai dou` s`pt`m\ni, dup` care a fost \nchis`, \n 1999. {i a[a e [i azi. Pentru c` era p`guboas`. {i s-a mai \nt\mplat ceva: \mprumutul a fost returnat, in integrum, de c`tre stat, c` Moldoplast nu a dat un chior. {i a[a s-a ales fraieru romn cotizant la stat cu o datorie de peste 60 de miliarde de lei la nivelul anului 2000 (creditul plus penalit`]i). Mai departe? Pì, a[a a fost: |n opinia noastr`, managerul Sergiu Ambrono a \ncheiat cu v`dit` inten]ie \n mod defectuos al doilea contract (cel de furnizare tapet n.r.) pentru a ob]ine avizul Ministerului de Finan]e [i garan]ia de stat, nu a urm`rit realizarea produc]iei cu echipamentul achizi]ionat [i nu a \ncercat s` ramburseze nici o sum` din creditul contractat (a spus Curtea de Conturi Ia[i, pe 1 august 2000, c\nd a trimis raportul fraudei la procurorul, pe atunci la Curtea de Apel Ia[i, Gheorghe {uhan). Tot ce a]i citit \ntre ghilimele a citit [i {uhan, ba [i mai multe. Ei bine, mai afla]i c` Ambrono e \n continuare director la Moldoplast [i trage sfori ca tot ni[te elve]ieni s` privatizeze fabrica. Iar {uhan e adjunct la PNA. Societatea multilateral dezavuat`
Ple[ca, parcangiul lui Adamescu

Magazinul Unirea, campania electoral`, iunie 2004. Afi[ mare cu Geoan`, unul c\t cl`direa. L\ng`, unul imens cu un ceas. Dup` col], deasupra parc`rii, parteneriat public-privat, inaugurat de dl premier [i pre[edinte al PSD, Adrian N`stase [i dl primar Eugen Ple[ca, un afi[ din care ne prive[te o musta]` enorm`: a lui Ple[ca. Sub afi[e, un mu[uroi de ma[ini, fiecare parcat` pe unde s-a putut. |n proximitatea semafoarelor, pe trotuar, pe strad`. Din aceast` mic` descriere a zonei, dou` \ntreb`ri profunde, absconse, se desprind. De ce are musta]a lui Ple[ca rù de \n`]ime dac` pierde mandatul [i unde duc parc`rile pe lumea asta? La prima \ntrebare afl`m c` rùl de \n`]ime este provocat de un num`r de 177 locuri de parcare date angro firmei lui Adamescu, un pic mai sus de Unirea, la blocul Connex. (Adamescu? milionar din top 300, filopesedist, patronul magazinului Unirea.) Privite de pe marginea de sus a cl`dirii, autoriza]iile de parcare cu numerele 2233, 2234 [i 2235 se v`d foarte ilegal, cum chiar scrie \ntr-un raport al Prim`riei Capitalei. Ia auzi]i formulare la domnu Ple[ca: Autoturismul nr. 53 de locuri, proprietar Nova Trade, este autorizat s` parcheze \n parcarea din str. Nerva Traian. Alte dou` autoriza]ii au dat drept de folosin]` automobilelor cu numerele 90 de locuri [i 34 de locuri. E treaba omului ce num`r \[i pune la ma[in`, numai s` pl`teasc`. Ca orice milionar din top 300 care se respect`, Adamescu folosise parcarea timp de trei ani, uit\nd s` pl`teasc` vreo 3-4 miliarde de lei. Motiv pentru care PMG i-a reziliat contractul [i l-a dat \n judecat`. Ple[ca, milos, i-a dat parc`rile \napoi, iar musta]a lui vegheaz` de pe magazinul Unirea p\n` la blocul Connex. Unde duc parc`rile din lumea asta? Dac` se schimb` primarul, duc la PNA, dac` nu, tot la PSD [i la sponsorii sì.
Biroul de Investiga]ii
Ghici cine vine la sarcin`

De[i [i-a b`gat mona \n pu[culi]a BRD p\n` la cot [i are de plat` aproape 54 de milioane de euroi, Mona de Freitas nu mai poate fi acum \nchis` pentru c` infrac]iunile ei s-au prescris, a[a cum anun]am noi s`pt`m\na trecut`. Chiar dac` au sc`pat-o de bancrut` frauduloas`, procurorii ar putea \nc` s-o prind` pe alt` infrac]iune, la fel de grav`: la c\]i ani de zile a stat cu sarcina aia \n burt`, Mona de Freitas ar putea s` intre la p\rnaie pentru sechestrare de persoane.
Ion Iliescu sus]ine portul popular de decora]ie

Ion Iliescu a decorat recent o mul]ime de arti[ti populari: Ion Dol`nescu, Benone Sinulescu, Irina Loghin, Sofia Vicoveanca etc. Probabil c` urmeaz` s` fie decora]i Ion L`ceanu, pentru c` este singurul interpret cu p`rul ve[nic albastru, Marioara Mur`rescu, pentru c` f`r` ea nu i-ar fi putut descoperi pe Dol`nescu [i Loghin [i, \ntr-un final, cu serviciu credincios, calul `la alb care a alergat s`racu at\]ia ani pentru genericul de la Tezaur folcloric [i nu l-a chemat nimeni la nun]i.
M\na de Freitas
Ansamblul folcloric Oina
24
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
{coala de feste
ailalt`, toat` suflarea jurnalistic` boto[`nean` s-a pus la treab`, sufl\nd \ntr-un final apoteotic \n lum\narea opozi]iei [i reu[ind s` scoat` PSD-ul \nc` o dat` c\[tig`tor. Nici nu [tii ce organ de pres` boto[`nean s` \nvinuie[ti mai \nt\i, de team` ca nu cumva s` jigne[ti obedien]a celorlalte. Vorba aia: trebuie s` m`n\nc` [i gura lor o p\ine. De[i e o minune cum reu[esc s` o strecoare pe l\ng` pumnul b`gat de PSD \n gura presei.
protec]ia presei
La Boto[ani, de alegeri, PSD-ul s-a [ters cu presa la turul 1 [i 2
{i la Boto[ani, presa local` se afl` \n slujba cet`]eanului. Dar numai \n slujba cet`]eanului care nu are \n ce-[i \mpacheta br\nza [i asta numai \n cazul \n care, dup` at\]ia ani de baroniad` pesedist`, mai putem vorbi despre astfel de produse alimentare de lux \n cazul Boto[aniului. Cu excep]ia unei publica]ii de tiraj mic, neinteresant` pentru colec]ionarii pesedi[ti de h\rtii, fie ele verzi sau de ziar, toate mediile locale s-au pus \n campanie cu (sub)burta pe candidatul opozi]iei. Mai c-o palm` de ici, mai c-un [ut la ou` de colo, mai c-un cap \n gur` din partea
www.freeex.org
drumul spre \nalta societate civil`

q Agen]ia de Monitorizare a Presei Academia Ca]avencu, \n colaborare cu Asocia]ia Pro Democra]ia, \ndeamn` comunitatea rom` s`-[i exercite dreptul la vot prin intermediul unui spot social. Mesajul bilingv, \n romn` [i \n romani, face parte din campania de con[tientizare a drepturilor minorit`]ilor derulat` cu sprijinul OSCE/ ODIHR. Spotul social va fi reluat pe cele mai importante canale media [i \n preajma alegerilor parlamentare. Mesajul, pe care-l relu`m [i noi, este: E dreptul tù. Mergi la vot! sau, varianta pentru acordeon [i ]ambal, Si tiro cacipen! 3a te votisares! Alosar kas tu kames! q Lume, lume, nu da]i banii pe prostii, da]i s`-nve]e la copii. Se apropie Universitatea de Var` [i Tab`ra Studen]easc` de la Blvnyos, edi]ia XV. Anul acesta, \ntre 18-25 iulie 2004, la Bìle Tu[nad, v` a[teapt` cu un format nou, cu chefuri, concerte, activit`]i de recrea]ie [i sport [i, ca s` nu v` plictisi]i, dezbateri [i workshop-uri. Pentru mai multe informa]ii vizita]i www.summeruniversity.ro. Persoan` de contact: Walter Lilla, e-mail: office@ tusvanyos.ro, tel.: 0741.694.889. Workshop-ul v` a[teapt` la munc` [i la-ntisns m\na cu dou` degete ridicate. q Centrul Educa]ia 2000+, \n colaborare cu Agen]ia de Monitorizare a Presei Academia Ca]avencu, organizeaz` mar]i, 29 iunie, Educa]ia (pr)in pres` o dezbatere public` despre rolul presei \n educa]ie, altul dec\t cel pe care-l are fata de la pagina 5. Mai multe detalii privind participarea, locul, ora [i dansul le g`si]i la tel.: 315.23.13; 0788.491.119; ramona@ mma.ro, persoana de contact Ramona Lupu. q {tiri[ti din toate col]urile ]`rii, trezi]i-v` [i mai b`ga]i o cafea! E vremea voastr`! R`zbuna]i acum toate nedrept`]ile pe care vi le-au f`cut editorii [i produc`torii, ciop\r]indu-v` reportajele, modific\ndu-v` textele, denatur\nd sau schimb\nd sensurile, uneori f`r` s` v` ofere m`car o explica]ie. Veni]i la la SIMFEST 2004, Festivalul Televiziunilor Locale [i Produc`torilor, dar nu cu b\tele [i nici cu casete compromi]`toare cu [efii vo[tri aduce]i [tirile, a[a cum le-a]i conceput voi, f`r` interven]ia nim`nui. Mai multe detalii [i \ncuraj`ri la www.simfest.com, email: simfest20032004@yahoo. com; tel.: 0722.214.787. q Societatea Academic` din Romnia a lansat un num`r special al seriei Rapoartelor asupra Guvern`rii, cu tema Alegeri 2004 [i reforma administra-
]iilor locale. El r`spunde unor \ntreb`ri precum: Cine a c\[tigat [i cine a pierdut, de fapt, alegerile locale din 2004?; De ce s\nt rezultatele o surpriz`?; Care au fost atuurile PSD?; Care au fost atuurile Alian]ei PNL-PD?; Ce trebuie schimbat \n administra]ia local` din Romnia pentru ca ea s` func]ioneze bine, indiferent cine guverneaz`?; Ce se va \nt\mpla la alegerile parlamentare din toamna acestui an, pe baza tendin]elor actuale? Dac` aceste \ntreb`ri v` fr`m\nt` m`car la fel de tare precum Ce salariu o mai avea Esca?, atunci afla]i informa]ii suplimentare la www.sar.org.ro. q Centrul de Resurse Juridice anun]` crearea unei Re]ele de avoca]i pentru cazuri strategice \n materia drepturilor omului. Scopul re]elei este de a provoca, prin intermediul mecanismelor judiciare, schimb`ri de natur` legislativ` [i de ordin social. Avoca]ii interesa]i s\nt ruga]i s` mai lase discotecile [i s` trimit` la adresa cradulescu@crj.ro, sau pe fax la 021.212.05.19, urm`toarele documente: 1) Un Curriculum Vitae; 2) O scrisoare de motiva]ie detaliind activitatea \n domeniu [i interesul pentru drepturilor omului, precum [i fa]` de valorile democratice. Pentru mai multe informa]ii exist` www.crj.ro. q Agen]ia de Monitorizare a Presei Academia Ca]avencu a lansat de cur\nd trei noi publica]ii: Ghid legislativ [i institu]ional / INFO RURAL pentru \mbun`t`]irea cuno[tin]elor legislative [i institu]ionale ale ziari[tilor \n ceea ce prive[te problematica agriculturii (este vorba de problemele serioase ale agri-
culturii, deci altele dec\t problema ap`rut` \n r`sadni]a ministrului Ilie Srbu dup` celebra v\n`toare). Ghidul va fi disponibil \n cur\nd [i \n varianta electronic`, pe www.inforural.ro. Competen]` \n mass media pentru elevii de liceu pentru Marian Vanghelie [i chiar clase mai mari un manual ce explic` tehnicile de manipulare, persuasiune [i propagand`, dar mai ales relev` un minim ndrumar de protec]ie mpotriva efectelor acestora, a[a cum apar ele n mass-media [i n publicitate. (vezi www. mma.ro). Elibereaz`-te de prejudec`]i! care nu este un manual cu poze, erotic, ci [i mai interesant: un ghid ce se adreseaz` elevilor [i abordeaz` multiculturalismul \n licee, defini]ia [i structura rasismului, comportamentului extremist, practicilor de discriminare [i segregare. O lectur` u[oar` [i incitant` pe www.mma. ro. q La invita]ia Consiliului interna]ional al Reporters sans frontires, Agen]ia de Monitorizare a Presei (AMP) a devenit membru al Re]elei Reporteri f`r` Frontiere. Agen]ia de Monitorizare a Presei (AMP) este, \n prezent, partenerul \n Romnia al acestui organism interna]ional. |n vederea intensific`rii luptei pentru respectarea drepturilor ziari[tilor, Agen]ia de Monitorizare a Presei [i Reporteri f`r` Frontiere se vor sus]ine reciproc \n demararea de ac]iuni la nivel na]ional [i interna]ional. Detalii la www.freeex. org; www.mma.ro.
cornu de umbr`
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
25
r`spunsuri la scrisori
N. (Bucure[ti): Acum, cnd apare r`spunsul, cet`]enii au votat, primarul s-a ales, indiferent de ce spuneau cele dou` pliante de sens contrar! D.B. (Zimnicea): Da, a ajuns plicul. Dilema dvs. cred c` s-a materializat, deja, prin vot. Sper c` a]i votat politic! Bunicu]a Ileana (Foc[ani): Am pasat scrisoarea domnului Toma, destinatarul. Glops (Rmnicu Vlcea): Ideea de a ne informa cititorii n leg`tur` cu efectele pe care le au articolele noastre asupra autorit`]ilor vizate nu e rea, am avut-o [i noi, dar ni se p`rea c` sun` a laud` de sine. Poate c`, totu[i, ave]i dreptate. Gh. Todor (Cladova, Arad): Se vede c` nu ave]i tangen]e cu revista noastr`, a[a cum m`rturisi]i. Altfel a]i [ti c`, a[a cum am spus-o de sute de ori, nu public`m versuri. Roman Adrian (Bujoru, Teleorman): E bine c` ne-a]i semnalat neregulile de la vot. Vom ncerca s` le centraliz`m. Marcela Cojocaru (Ploie[ti): Ne bucur` c` nu v-a]i pierdut umorul! A]i v`zut, n num`rul trecut, articolul trimis de dvs.? Ne mai trimite]i o dat` adresa? Alina Iordache (R[nov): V` mul]umim pentru informa]ie. O d`m mai departe: stima]i cititori, prefixul coz, din Cozmnc`, provine din turce[te [i nseamn` din cale afar` de, extrem de. Mihai Mircea Igna (Cluj): Scrisoarea a ajuns la colegii care se ocup` de rubrica de retroced`ri. T.I. (Arad): Dup` cum a]i putut vedea recent n paginile revistei noastre, nu am uitat de situa]ia din Arad. Informa]ia de Alba (Alba Iulia): Mul]umim pentru solidaritate! Igrecman (Bucure[ti), Gic` Popescu (Constan]a), Petre Enu]` (Bucure[ti), Ion P`timescu (Cluj), Marin D`buleanu (Craiova), T. Andrutescu (Bucure[ti): Am primit marfa, mul]umim.
Testarea na]ional` a dat cu b`]ul \n Baltagul

S`pt`m\na trecut` a fost examenul de testare na]ional`. Mult tr\mbi]ata schimbare de nume nu a schimbat nimic mai mult. Probabil c` ministrul polivalent al Tineretului, |nv`]`m\ntului, Cercet`rii [i ce alte bazaconii au mai b`gat \n denumire a uitat, fiind ocupat cu combaterea curup]iei [i cu tradi]ionalele mitinguri ale profesorilor, s` mai schimbe din inspectori [i s` pun` unii cu m\na mai bun` la tras subiectele. C`ci nu mic` a fost surpriza elevilor de liceu c\nd au aflat de la colegii mai mici c` [i anul `sta tot bunul Nichifor Lipan din Clanul Lipan, al lui Nea Sadoveanu, a ie[it la interval la test. S`racu Lipan, av\nd \n vedere c\]i ani la r\nd a tot murit pentru binele elevilor, ar trebui declarat erou na]ional. Dac` mai cade \nc` doi-trei ani de-acum \ncolo, mi-e c` p\n` la urm` vom fi aproape obliga]i s` facem [i un film pe tema asta, Patimile lui Lipan. O \ntrebare care m` fr`m\nt` este dac` Andrei, `la mare al lui N`stase, o fi picat pe subiect. C` dac` n-a picat, mi-e c-o s`-l pun` pe tac-su s` scoat` Baltagul din program` [i s` bage \n loc o poezie de-a lui Tuc`.
coasa lux
rubric` permis` doar cu acordul rudelor decedate
s-au trezit cu trupul pe veranda casei! |n urma acestei sinucideri se nasc o mul]ime de \ntreb`ri [i ipoteze: la o c`dere cu a[a vitez` te trage foarte tare curentul; iar dac` tataie a comis gre[eala de a s`ri f`r` vreun fes sau m`car un fular, ceva, e clar c`, la v\rsta lui, a f`cut o otit` care, l`sat` netratat` p\n` jos, i-o fi cauzat moartea violent`. De asemenea, [tiind c` la viteze foarte mari timpul se contract`, e probabil
Ce s-o fi bucurat californianul Joseph Harold Frost, de 88 de ani, c\nd rudele i-au f`cut cadou de ziua sa o plimbare de agrement cu avionul! Ce s-or fi bucurat rudele sale c\nd acesta s-a aruncat din avion, pentru c` de c\teva zile aflase c` are o tumoare pe creier! Ce s-or fi bucurat cei 4.000 de oameni care au r`mas pe \ntuneric fiindc`, \n Ioan T. MORAR c`dere, b`tr\nul a lovit ni[te linii de \nalt` tensiune! Sau cei care
ca, \n c`dere, b`tr\nul s` fi \ntinerit, particip\nd astfel din nou la al doilea r`zboi mondial. Deci moartea i s-ar putea trage nu de la impact, ci de la debarcarea \n Normandia. Eu \n]eleg dorin]a ultim` de a-]i viziona, netulburat, la televizorul din holul Judec`]ii de Apoi, \ntreaga via]`. Dar parc` nu se face ca pentru asta s` stingi lumina la 4.000 de in[i; care acum a[teapt` cu \nfrigurare miracolul \nvierii tale [i, odat` cu el, mesajul Veni]i de lua]i lumin`! Mig Jagger
Peter Lipan
reclame de ras
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
27
v-am print, vr`jitoarelor!
Un magazin cu vad [i suflet bun
condica de sugestii [i reclame
comunicare pe care
P`rin]ii fac sacrificii pentru mici orificii nc` una [i m` culc!
Un fast-food are [i el personalitatea lui, are atitudini specifice [i probabil se comport` \n stilul sù propriu. Ca dovad`, pe l\ng` pia]a Niky Scorpion, c\rciuma Gigi Duru [i buticul La
Muzic` de CD-Rrom
Rud`rel, manelistul care c\nt` melodii dedicate mardeia[ilor din J`rmania, poate fi ascultat de acum la alt` adres` de Internet. Maniera \n care anun]` aceast` schimbare, \n ciuda unor cuvinte caracteristice grupului sù etnic (va fii, ie), ni se pare \ns` de ne\n]eles pentru fanii sì. Mai corect era s` spun` simplu: Bunghea, praleo! Oricine vrea s` asculteaz` [i s` vizione[te p` mandealu tre s` intre p` adresa d` mai jos, \nainte s` da]i [u] down la computer. Manelista lui Schindler
Dup` copiii din lemn dintr-o promo]ie pe care v-am ar`tat-o s`pt`m\na trecut`, v` prezent`m acum un alt produs, la fel de util, din acela[i magazin. Copiii cu dou` orificii vor fi \n viitor cea mai bun` marf`. Depinde \ns` de modelul lor. Modelul electorat \n devenire e copilul cu dou` orificii dotat doar cu n`ri. Nu cere Barosanul, \n Bucure[ti exist` probabil sfios tejghelele, doar de m\ncare, nu url` Jos Guver\n sf\r[it un loc cu un alt fel de sprijinindu-se discret pe ele. caracter, un fast-food non-agresiv. A[a lini[tit cum este, nici Magazina Dumitrescu m`car Piedone nu se va g\ndi s` se r`steasc` la el. |i va r`sturna Pentru romni a devenit din ce \n ce mai rentabil s`-[i fac` vacan]ele \n ]inuturi exotice. {i nu doar pentru c` e mai ieftin dec\t la Mamaia lui Maz`re. Ci pentru c` o vacan]` poate fi o afacere. |]i umpli buzunarele cu nisip de pe o plaj` celebr` [i, \ntors \n ]ar`, deschizi un depozit cu o ofert` precum cea din imagine. {i po]i face o mega-
nul, nu aude ce se \nt\mpl` \n jur. Modelul politician \n devenire va avea, \n schimb, doar gur` [i anus, ca s` aib` pe unde se \mbuiba [i unde s`l doar` de restul semenilor. Iar modelul show-man \n devenire va fi dotat numai cu orificiu sexual [i bucal, ca s` aib` ce ar`ta la Big Brother. Dop [i Zdup
Locuin]a mea de var` e din alt` ]ar`

afacere \n concediu, dac` ai la tine un aparat de sudur` de voiaj, un pickhammer [i un motostivuitor turistic. Fier vechi e destul \n Turnul Eiffel, mozaic din plin \n templele grece[ti, iar de pietri[ cubic ce s` mai zicem, e la greu \n Zidul Chinezesc. Insulele Azorel
abera]ia de libertate
Urna de lot
porc sau patru vedre de vin. Dac` era la Schimburi se putea b`nui c` e vorba de un blat. Bìe]ii din Divizia A ar putea inventa rubrica Reciprocit`]i. Nu m` \ntreba]i cu ce chef se duc bìe]ii la meci c\nd primesc convocarea la rubrica Decese. Anun]ul Teleferic
Teoria relativit`]ii rat`rii absolute

A[adar, \n loc s` trimit` ni[te c`l`re]i, ca la 1907, c\]iva porumbei voiajori sau ni[te mail-uri cu semnale cu fum, tehnicianul Paul Pintilie de la Viitorul Lungani a preferat s` dea un anun] \n ziar. B`nuim c` e un ziar serios, nu o poblica]ie precum }\]e, Iepura[ul Roz sau Gazeta Matematic`. E drept \ns` c` n-ar fi exclus s` fie totu[i m\na antrenorului de la adversari, care putea s` convoace, \n numele lui Pintilie, doar mazetele din echip`. Oricum, observa]i c` anun]ul apare la rubrica Afaceri. De unde b`nuim c` e un meci lejer [i se prevede o victorie, deci [i o prim` gras` de joc, ca la juma de
crete care a fost ignorat` de pe vremea inca[ilor, descoperit` de bunicul meu ntr-o cutie veche de cafea Inca. E vorba de metoda supercompens`rii dintre [arpele cu pene [i balonul de piele prin care se afl` precis soarta oric`rui meci, indiferent ntre cine [i cine se joac`. Pariori, microbi[ti, simpli iubitori ai fotbalului, nu ezita]i s` m` contacta]i pentru a intra n posesia formulei absolut secrete de calcul al rat`rii [i ve]i afla astfel cauzele matematice, fizice [i alchimice ale oric`rei bare, fie ea [i transversal`. Obligatoriu liceul. Harry portar
o or` [i pe nevast`-mea, da s` [tii c` [i ea-i b`tut`, s`raca, c` o plouat aici la noi azi-noapte numa cu parii no[tri din gard [-a prins-o furtuna \n curte. Io am vrut s-o bag repede \n cas`, da n-am nimerit fereastra [-am [utat-o pe proast` \n strea[in`. Da, da, mai merge, da acum face pe sup`rata [i trebue \mpins` pu]in p\n-o ia. S`biile ningea
S` fie masa mas` [i casa ca s`

Domnul v`duv care a dat acest anun] a ]inut s` fie foarte clar faptul c` nu vrea s` ofere unei gospodine mai mult dec\t
Floarea din grindin`

Bun` z\ua, domnu, s\nt [i eu interesat de ma[ina dumnitale, dac` mai e valabil` [i b`tut`. C\t??? Apì n-am at\]ea Bun` ziua, numele meu este Tafarel bani, da po s`-l eau la schimb cu un tracBohr-Marinescu [i snt singurul specialist mondial n teoria rat`rii. Am fost primul om care a calculat precis, pe baza formulei induc]iei [i fisiunii la stres a neuronilor omene[ti, c` Duckadam va ap`ra toate cele patru penalty-uri din fi- tor b`tut de azotat la Mihìle[ti [-un porc nala cu ]ara coco[ilor galici. Mai nou, cal- lovit de moc`ni]` la D`m`roaia. Cum culez pe baza unei formule absolut se- adic` nu ajunge? Bine, dac` vrei ]i-o dau
V`duv, 41 de ani, 4 copii, ofer numai cas`, mas`, unei doamne gospodine.
cas` [i mas`. Adic` nici bani, nici sex. S-a fript de vreo 4 ori cu sexul. Cu alte cuvinte, s` \[i bage bine \n cap faptul c` o s` fie femeie \n cas` [i gospodin` la mas` [i nu o s` ajung` niciodat` s` se simt` [i ea femeie pe mas` sau gospodin` ca s`... Mas` de piatr`
La publicitate vedem o lume mai frumoas` [i incredibil`, mai gustoas`, mai ieftin`, oameni mai zmbitori [i mult mai tmpi]i. Sigur c` noi ne d`m seama c` Brad Pitt nu e, de fapt, Ahile, cum nici Costel Constantin nu e {tefan cel Mare cnd cheam` un taxi [i a[a s`-i ajute Dumnezeu, N VEACUL VECILOR! (tunet, aplauze). Ne prindem c` trebuie s` accept`m conven]ia [i nu plngem ca proastele cnd se electrocuteaz` Dorel. Nici nu sun`m la protec]ia consumatorilor cnd vedem c` o marmot`, care teoretic pierde suficient de mult p`r, mpacheteaz` ciocolata n staniol. Ce facem, soro, cnd conven]ia este inacceptabil de insuportabil` sau invers!? Credem sau nu credem n ce vedem? Credem c` un anormal poate s` creasc` o foc` ntr-o camer` de bloc, transformat` n r`citor cu aer condi]ionat? Noi [tim c` mul]i cresc n garsoniere cte 10 cini cu dou`, trei sau chiar patru l`bu]e, [i nc` la temperaturi foarte ridicate, deci realiz`m c` o foc` e floare la ureche, la dou` camere, cu aer condi]ionat. Le vedem pe doamnele din alimenta]ia public`, acoperite cu un capi[on alb, care le las` pe frunte un cochet smoc de p`r, supus [i el legii gravit`]ii, ca fiecare fir de p`r ce cade, cnd briciul timpului l rade. De asta nu ne mir`m c` domnul cu c`ciuli]` peste scufi]a lips` a v`zut marmota nvelind ciocolata. E bine c` nu prezice cutremure ori asasinarea Mariei T`nase. Mergnd din munte n munte, putea s` dea peste bìe]ii ìa care lanseaz` bere spre terase cu pra[tia de croazier`. Am mai fi crezut, n cazul `sta? Da, dac` prin peisaj ar fi trecut [i doi cet`]eni cu drept de vot, alergnd o gìn` [i un porc, ca s`-[i fac` poft` de pateu de ficat, cum frumos zice limba Marelui Eminescu. Poate, arare, ar fi c`zut de sus [i un elefant care se transform` n frigider, lupul ar fi nnebunit, noi am fi crezut [i am fi cump`rat [i ne-am fi stropit pe fa]` ca s` ne bucur`m de via]`. }ine]i minte vorbele lui {tefan, care v-a fost baci (cuvnt maghiar!) pn` la adnci b`trne]i. Unii se fac c` ne spun o ghicitoare [i noi ne facem c` ghicim. Exact ca n singurul banc cu autor cunoscut: Unicul Ioan Gro[an. Doi solda]i p`zeau de zece luni un depozit de muni]ii n B`r`gan. {i unul zice: hai, b`, s` juc`m un joc. Du-te, b`. Hai, b`. Bine, b`. Eu m` gndesc la un cuvnt [i tu ai zece ncerc`ri s`-l ghice[ti. P (sexul genului feminin), zice `l`lalt. ~sta e!. Eu cred c` e adev`rat [i c` ar putea fi un spot bun pentru lecitin`. Deci, credem, da? Atunci s` cnt`m: Mai demult am ucis o vrabie. Am tras cu bere n ea [i-am lovit-o!.
R`zvan EXARHU
28
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004 Domnule juc`tor romn, dac` mai protestezi \]i dau [i ro[u! Pì, dumneata [tii cu ce portofele pline vin suporterii marilor echipe la turneul final? |ntreab`-]i pu]inii suporteri, mai ales pe cei expulza]i.
Sportul popii
Cum a nimerit chelul Portugalia

A]i observat c\]i fotbali[ti chelio[i s\nt la Campionatul European? Un coleg din redac]ie, care crede [i acum c` la trei cornere se acord` un penalty, a observat asta [i, pentru c` nu [tie dac` cuv\ntul fotbal se scrie cu \ din i sau cu din a, ne-a rugat pe noi s` scriem despre epocala lui observa]ie. |n primul r\nd este vorba despre Zidane, il chelo di tutti cappi. Apoi: Gravesen (danez), Wiltord, Vieira (francezi), Stam (olandez), Hristov (bulgar), Koller (ceh), Costinha (portughez), Liungberg, Larsson (suedezi) [i lista ar putea continua. Majoritatea fotbali[tilor chei a]i observat, desigur se rad \n cap (o excep]ie e Hristov, dar el e deja eliminat), a[a c` e greu de v`zut unde \ncepe [i unde se termin` chelia. (Un chel fals este, bine\n]eles, Beckham.) |n r`sp`r cu celelalte echipe, italienii s\nt cei mai cu p`r fotbali[ti. Mai mult dec\t at\t, nici un fir de p`r italian nu este l`sat la voia \nt\mpl`rii (a se vedea, mai ales, capilarele lui Buffon, Zambrotta, Fiore!). Ar fi bine, poate, ca anumite meciuri s` fie comentate de Cristian Tudor Popescu sau Benone Sinulescu, chei nu mai pu]in celebri.
La fotbal, ca la un fost bal

Edi]ia 2004 a Campionatului european de fotbal este, dup` mul]i ani, una pe care am a[teptat-o. Nu c` nu-mi place fotbalul \n general, dar trebuie s` recunoa[te]i c` atunci cnd exist` o miz`, de exemplu european`, lucrurile se schimb`. Totul e \nv`luit \ntr-o aur` de basm. Eu nu am televizor, dar m` uit la colegii mei. De exemplu, luni, cnd facem noi ziarul, \n redac]ie, to]i colegii se uit` la televizor, iar eu \i privesc [i \i ascult. Astfel mi-am f`cut chiar o cultur` oarecare despre acest sport nobil, fotbalul. Pe mine m` emo]ioneaz` \ndeosebi cnd ei, colegii, oameni foarte deosebi]i cu un grad redus de \n]elegere \ntre dn[ii pufnesc, ]]ie, scuip` din semin]e [i explodeaz` de parc-ar fi unul singur. Regret c` Dembrovschi nu joac`, pentru c` mi-au spus colegii mai informa]i Romnia nu s-a calificat la europene. (Se mai spune c` Mutu are probleme sexuale.) Am v`zut cu ochii mei un portar care a ap`rat foarte bine dou` goluri unul dup` altul. M` simt bine la teras`, la Motoare, unde, cnd stau cu spatele la televizoare, absolut toat` lumea se uit` la mine. |mi place acest campionat [i cred c` fotbalul este un izvor de s`n`tate. Mircea TOMA
Urs Meier, un misionar UEFA care ajut` echipele ai c`ror suporteri c\[tig` cel pu]in 2004 euro/lun`
\nc` 2 mingi la el, ca la tenis? S` le ]in` \ntr-un rucs`cel. O d` aiurea pe una, pac! o pune pe ailalt` jos [i [ut pe poart`! q Cine hot`r`[te ordinea \n care intr` juc`torii \n teren? Adic` s\nt calific`ri ca la Formula 1, s` intre primii cei mai rapizi [i dup` aia bìe]ii mai len]i, gen portarul? q Ambii portari au m`nu[i [i totu[i nu se iau niciodat` la b`taie. De ce? Voi reveni cu am`nunte. C`t`lin MATEI
Fotbalul, pe \n]elesul tuturor fotbali[tilor

Recunosc, m-am obligat s` scriu aceast` cronic` de fotbal, poate nu ultima, pentru c` secretele acestui sport \nc` \mi s\nt neclare. |ns` vreau s` \nv`]. Vreau s` [tiu totul despre acest sport de rege. A[adar, iat`-m` acum \n postura unui singur om care nu se pricepe la fotbal [i care trebuie s` fac` o cronic` despre al]i 22 de oameni care se v`d mici la televizor. Veni]i cu mine. |n aceast` s`pt`m\n` m-am uitat la meci imediat dup` ce Raikonnen a ie[it pe locul 6 \n circuitul de la Silverstone [i eram deja cu capsa pus`. Meciul mi s-a p`rut OK, dar am avut doar c\teva nel`muriri generale, c\t [i c\teva descoperiri personale: q Deci juc`torii alearg` dup` minge minute \n [ir, [i c\nd apuc` s` o prind`, o dau unui coleg f`r` s` o lase adversarilor. Dac` nu m` uitam cu aten]ie, nici nu m` prindeam c`, din punctul `sta de vedere, fotbalul seam`n` cu miu]a. q Cel mai fraier mi se pare tipul \n negru, pe care nu a vrut s` \l ia nici o echip`, probabil din cauza v\rstei. q Am aflat c` `la este arbitru. Ce caut` arbitrul \ntre juc`tori? Ce, s\ntem la box, ca s`-i despart`? Are `la fa]` s` despart` 20 de oameni dac` se iau la b`taie? q P\n` la urm` am aflat ce rol are arbitrul. Oricum, mi se pare zg\rcit. Adic` vine spre juc`torul penalizat, \i arat` cartona[ul ro[u, da nu i-l d`. Nesim]it! Pì, dac` juc`torul tot e f`cut prost [i trimis acas`, m`car s`-[i ia [i cartona[ul, nu? q Alt` prostie. Cine a hot`r\t, domle, s` fie un singur portar \n ditamai poarta? |nc`peau cel pu]in 3. La hochei mai \n]eleg, c` e poarta de un metru, da la fotbal? La c\t e de mare poarta aia, mai bine o l`sau goal`, c` tot aia e. q Dac` tot arunc` mingea aia mai tot timpul afar` din teren, nu ar fi mai eficient ca fiecare juc`tor s` aib` \n permanen]` ]inut tot meciul \n bra]e [i l-ar fi pupat pe crucifix. Apropo de tatuaje [i f`r` nici o leg`tur` cu Campionatul European: am v`zut prin ziarele de sport c` Mutu are tatuate undeva l\ng` buric dou` litere chineze[ti. M` g\ndesc c-or fi c\teva pagini din Idiotul, traduse \n chinez`, pe care Mutu le cite[te c\nd face abdomene. Sper c` to]i n`t`rìi care pretind c` administreaz` fotbalul romnesc au luat noti]e la Cehia-Olanda, viitoarele noastre colege de grup`. Sau, m` rog, sper c-au luat noti]e ìa care pot comite gestul, fiindc` nu to]i [tiu s` scrie. Ar cam fi timpul ca Iord`nescu s`-[i lustruiasc` bine colec]ia de iconi]e, c` o s` aib` nevoie de ele la greu, mai ales cu Cehia. Probabil c` \n calific`rile care vin iar o s` ne pl\ngem c` ne-a furat arbitrul aiurea. De-aia e bine ca, preventiv, nea Puiu s` tr\nteasc` repede o cupol` [i-o cruce peste stadionul pe care vom juca acas`: poate arbitrilor o s` le fie jen` s` ne fluiere \n biseric`! Mam`, ce b`tì [i-au luat bulgarii, m` [i mir c` acum, dup` ce i-a f`cut de r\s tot fostul spa]iu Schengen, mai au curajul s` spere c` vom fi trata]i separat la integrarea \n UE. Fraierii, nici dup` experien]a asta n-au \n]eles c`, dac` vrem s` mergem undeva prin Europa, e mai bine s` mergem \mpreun`. Bine c` \n 2007 ne va fluiera Verheugen, [i nu Urs Meier. Nu mai [tiu la finalul c`rui meci, galeriile \ncìerate au fost desp`r]ite de autorit`]ile portugheze cu ajutorul poli]iei c`lare. Alt fotbal, domle: la `[tia
Chel c` [oz
{u]i [i gol
La un moment dat, suporterii danezi [i-au zis uimi]i: Ceva e putred \n Danemarca. Ni[te romni, camufla]i [i picta]i regulamentar \n culorile nordicilor, se infiltraser` \n galerie. Aici, la ad`postul fazelor mai \ncinse, scandinavii de Ferentari puneau m\na, dar fiindc` nu se fluiera hen], Romnia marca gol dup` gol \n buzunarele spectatorilor. Fiind vorba de danezi, am zis: Las` c` [i ei ne-au furat pe noi \n calific`ri. Dar bìe]ii no[tri au repetat figura [i la alte meciuri. Iar, \n spiritul fair-play-ului [i al eficien]ei, la pauz` se mutau \n galeria advers`, oper\nd modific`rile de rigoare \n recuzit`. Acum m` g\ndesc c`, totu[i, la un meci ca Elve]ia-Croa]ia nu mai are rost s` schimbi, la pauz`, terenul de ciordeal`; e clar c`, dup` tradi]ie, doar elve]ienii s\nt cu ca[cavalul [i numai buni de f`cut schweitzer. Dar g\ndi]iv` c` \n tribun` s-a aflat [i Abramovici, care sigur venise la distrac]ie cu vreo sut` de milioane de coco; a[a, pentru floricele, vat` de zah`r [i \n caz c` nevesti-sii \i picau ochii pe vreo rochie mai dr`gu]` [i lui pe vreun juc`tor. Dar cu ce culoare s` te pictezi pe fa]` ca s` ar`]i de 2 metri [i 150 de kg, precum cei 50 de bodyguarzi antirachet` ai rusului? Una peste alta, am \n]eles [i eu de ce tocmai Mastercard este sponsorul oficial al Ligii Campionilor.
O ]ar` pe nume Sportugalia

Euro 2004, la care noi evolu`m doar la pauz`, \n timpul spoturilor publicitare cu Mutu [i Chivu, se afl` \n plin` desf`[urare. Resemna]i care \n fa]a televizoarelor, care \n fa]a icoanelor, \n func]ie de c\t de mult au contribuit la dezastrul echipei na]ionale, oamenii no[tri de fotbal fac deja pronosticuri despre cum o s`-i batem noi pe cehi [i olandezi, dac` ne ajut` gazonul, Dumnezeu [i fetele care-l tot refuz` pe Mutu. ~stimp, pe arenele portugheze lucrurile par s` mearg` bine [i f`r` echipa Romniei, at\t pentru suporterii celorlalte echipe, c\t [i pentru [u]ii no[tri. S`-i l`s`m pe ei cu fotbalul, iar noi, romnii, s` ne ocup`m cu ce ne-a mai r`mas: cu datul cu p`rerea. Lectur` pl`cut` [i \n continuare.
L-am v`zut [i eu pe Totti tr`g\nd cu flegmele spre por]ile adverse. Gestul acestui italian mi se pare nu \ndr`zne], ci de-a dreptul impertinent. Dac` s-ar
decerna Flegma de aur pentru cel mai prolific fotbalist \n domeniu, cred c` Totti n-ar avea nici o [ans` \n fa]a lui Hagi. Mai \nt\i s`-nve]e cum se trage
flegma cu efect, de la 30 de metri, peste zid, direct \n urechea portarului, c` a[a, cu flegme de curtea [colii poate s` vin` oricine. La noi \n campionat, cu flegmele lui Totti n-ai loc nici \n tribune, ca v\nz`toare de bostane. Tot \n leg`tur` cu Totti, am v`zut c` omul are tatuat pe bicep[i, pe l\ng` gladiatori [i alte n`zdr`v`nii, un crucifix. V` da]i seama, dac` ne calificam [i picam \n grup` cu Italia, ar fi intrat pe teren s`-i fac` marcaj \nsu[i Anghel Iord`nescu. Nici nu s-ar fi dezlipit de el, l-ar fi
Mamma mia! Cum se vede flegma mea pe 5 megapixeli! Cu scuipatul `sta n`praznic l-am detronat [i pe marele Hagi.
Ursarul Maier
Francesco Totti, un fotbalist de geniu la care se vede ce are-n cap dup` ce scoate pe gur`: muci
s-a ajuns s` se intre cu caii pe stadion, pe c\nd la noi \nc` se mai intr` cu vacile [i turmele de oi. Nu [tiu dac` v-au atras aten]ia ecusoanele alea ale antrenorilor, dar mie mi se par cele mai mari ecusoane de la vreun campionat. S\nt ni[te A 5-uri plastifiate, ni[te zg`rzi de care oamenii se chinuie s` nu se mpiedice. M` tot ntreb ce-o fi scriind pe ele. O fi C.V.-ul antrenorului, arborele genealogic, lista cu ce i-a dat nevast`-sa s` cumpere din Portugalia? Oare la Mondialele din 2006 o s`-i oblige s`-[i aga]e de gt ditamai colile de A3, s-arate ca ni[te antrenori sandvi[? C` dac` e pe-a[a, atunci s` le dea [i lor dreptul s`-[i bage ntr-un col] ni[te reclam` la sucuri de sportivi sau m`car la ni[te treninguri de-alea de firm`. Este un comentator care [tie o gr`mad` de chestii despre juc`tori, de-astea care n-au nici o leg`tur` cu fotbalul. Joi seara, la Anglia-Elve]ia am aflat c` un juc`tor e playboy n Mnchen, parc`, c`-i plac femeile [i caiiputere, c` un altul are o sor` care e fotograf la nu-[ ce revist` din Elve]ia [i-a[a mai departe. Bì, vreau s` v` spun c` ncepuse s`-mi creeze curiozit`]i. Ce faze? Ce [uturi? Nu-mi mai p`sa dect ce e mama lu cut`ric` [i cnd l-a cunoscut pe taic`-sù. A[ vrea s`-l rog pe domnu comentator s` se intereseze pn` data viitoare la ce arm` a f`cut r`zboiu mondial tataie a lu Owen [i dac` mamaia lu Beckham are prieten. Mersi anticipat!
cartona[ul ro[u cu tricolor
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
29
mazeta sporturilor
Din via]a partidelor spectaculoase [i europene

gur), frate, pare s` fi apus din istorie. Da [i s` credem c` valorile s-au nivelat \n jos iar nu ni se pare corect. Noi zicem altfel: La ora asta, 2004, Campionatul European este expresia fotbalistic` a Uniunii Europene. Cu bune [i cu, desigur, mai pu]in bune. Chior\ndu-ne de pe margine, sincer, tare ne place s` urm`rim aceast` aventur` \n plin` desf`[urare. Cine ar fi crezut, acum nici m`car un deceniu? Englezi sau suedezi \ncerc\nd s` joace combinativ, f`r` centr`ri plouate \n careu. Greci disciplina]i, a[eza]i riguros \n dispozitiv. Ohoo, ce utopie! A fost ca [i cum cineva ar fi crezut c` Letonia ex-sovietic` poate juca de la egal la egal (0-0) cu Germania reunificat`, furat` fiind [i de arbitru. Uite, nene, c` se poate! Valorile se echilibreaz`, [i nu neap`rat \n jos, iar partidele acestui turneu final s\nt mi[to tocmai pentru c` nimeni nu mai este favorit la sigur. Bine, p\n la coad`, hai s` fim serio[i, tot una din `lea mari, favoritele, o s` c\[tige. Exist` [i \n fotbal o Europ` cu dou` viteze. Nu degeaba, c\nd ei inventau jocul `sta, noi ne zbenguiam cu bulgarii [i ru[ii \mpotriva turcilor, \n mocirla de la Plevna. Ei, [i cine iese din c`r]i \nc` \nainte de disputarea ultimei runde a grupelor? Fix pravoslavnica Rusie [i ortodoxa Bulgarie, vecina noastr` de val! |mpart aceea[i soart` cu exclusa Croa]ie [i izola]ionista Elve]ie. Asta, \n timp ce Olanda [i Cehia, colegele noastre de grup`, joac` superbissim \ntr-o partid` unde portarul Cech avea moac` de olandez, iar goal-keeper-ul olandez Van der Saar parc` avea fa]` de ceh. M` rog, pe marginea tuturor acestor aspecte va glosa, poate, mai aprofundat domnul Mister, discipolul lui Lombroso Pe c\nd noi, fra]i romni, dup` tot ce v` povestir`m, \ncepem deja s` ne g\ndim la ce ne a[teapt`. Avem [anse s` ajungem \n Europa sau m`car la Mondiale? S-ar putea. Mica noastr` viclenie, descurc`reala [i mingic`reala
pozi]ie der f moftsaid b\ e din sport

Patronul de fotbal D. Sechelariu a fost luat la ture pe site-ul de Internet al Prim`riei Bacù. Dac` acum c\teva luni puteai g`si mesaje de bine p\n` [i de la un anume Cristi Borcea (cel de la Dinamo, oare?), de c\nd cu campania s-a \ntors discul. Unul din vizitatori spune a[a: Stimati bacauani stia]i ca Seche la amenitat pe Stavi, iar Stavi are acum bodyguarzi. Stiati ca Seche a pierdut la barbut pista de carting lui Gigi Becali, iar cand Becali a venit sa o ia Seche nu a mai vrut sa i-o dea si sa intamplat o mare catastrofa atat la pista cat si la Primarie: sau spart geamuri sau batut intre ei. Aveti grija cu cine votati. Te pomene[ti, nene, c` tocmai de-aia nu l-am mai auzit pe Gigi Becali pun\nd capitalul sù de imagine \n slujba partenerului tradi]ional de joc. Un alt vizitator al site-ului aminte[te de memoriile lui Seche, preluate acum c\teva luni de presa local`: Am vrut sa fumez o tigara in avion (era prin America, n.n.), dar nu era permis. Stewardesa nu a acceptat 300 de para ca sa inchida ochii. Ce proasta; () Frati-miu, Sergiu, s-a suparat la un tenis pe Savin de la Apullum Alba Iulia si a inceput sa tipe la el. In toata excursia noastra, n-am auzit pe nimeni tipand, asa ca oamenii de pe terenul de tenis au chemat securitatea hotelului; Nu inteleg engleza, nici ei romana. Asa ca ma uitam la ei si, zambind, le mai trageam cate o injuratura.
Campionatul European nu-i nasol deloc. C` au fost prea pu]ine partide spectaculoase, c` au fost prea mul]i arbitrii care au fluierat dup` ureche a[a o fi. Este! Este, \ns`, un pic hazardat [i deocamdat` prematur s` zicem c`, gata, fotbalul s-a terminat. E adev`rat, greu te mai \nt\lne[ti cu farmecul diferen]ei sau cu geniul improviza]iei. Toat` lumea de la Vest la Est, de la Nord la Sud joac` cu patru funda[i. Iar rolul providen]ial al num`rului 10 (coordonatorul iluminat care c\[tiga meciurile de unul sin-
s-ar putea s`-i deruteze pe cehi [i olandezi. Ar fi, \n fond, ni[te semitonuri acceptate p\n` [i \n marele concert al na]iunilor europene. Uite ce succes au OZone [i manelele la Paris! Da bine ar fi s` nu ne culc`m doar pe urechea noastr` muzical`. Se vede [i acum, la turneul final: dincolo de culorile locale
[i de fantezia specific` fiec`ruia, \n Europa (a[a, un pic plicticoas` cum o fi ea!) reu[esc ìa care aplic` disciplinat m`car un set de reguli minimale. S` le explice cineva treaba asta gr`tar-managerului Mircea Sandu [i consilierului agricol Iord`nescu! Viorel MO}OC
Eva Hen]igova
Scorul manglitorilor
Participare masiv` a Romniei la Campionatul European de Fotbal din Portugalia: trimi[ii no[tri \n tribune i-au buzun`rit pe microbi[tii b`tr\nului continent. Este [i normal, atunci, s` discut`m despre acest craci nemai\nt\lnit luat de c`tre na]ia european`. Interlocutorul nostru are urm`toarele date de identificare: 3 lan]uri de 24 de karate la g\t, ghiul de aur egiptean, pantofi ca ai lui Adi (copilul minune), m\na u[oar` antrenat` \ndeosebi pe 368, 268, 168, autobuze ce merg \n Militari-Drumul Taberei, cas` \n Tei, porci pentru Cr`ciun, Mercedes CLK decapotabil, cruce mare de la Cernica pe br\u, de la sf\nta m`n`stire Cernica, 167 de centimetri, 80 de kilograme, gagic` topmodel, 4 ani de pu[c`rie, dou` eliber`ri condi]ionate, un doberman Piki. Pu[tiu: Nu eu personal. Oameni cu care s\nt pe [men. Rep.: Ave]i oameni trimi[i [i acum? Pu[tiu: Valoarea mea de asta e, ca s` g`sesc unde s` m`n\nce oamenii o p\ine. Rep.: Cam la c\t s-a furat p\n` azi, ave]i o evaluare? Pu[tiu: Nu avem, c` facem la sf\r[it. La noi e reu[it` la final de campionat. |n semifinale [i final` se d` lupta cea mai mare. Rep.: Pe ce v` baza]i? Pu[tiu: Pe ce? Pe mult` lume cu bani la ea. Rep.: Ce le face]i? Pu[tiu: M\na la buzunar. Nimic altceva, noi nu vrem complica]ii, nu vrem din astea, ]ipete. Vrem multe faze de poart` [i goluri ca s` se fure mai f`r` [tres. Rep.: Adic` se opereaz` \n timpul fazelor Reporter: Nu a]i plecat \n Portugalia? fierbin]i? Pu[tiu: La Portugalia nu am plecat fiPu[tiu: Da pe ce lume crezi tu c` trìndc` am vrut s` stau mai lejer anul `sta, s` ie[ti? Normal c` se opereaz` atunci. urm`resc fotbalul din fotoliu. Rep.: Nu v` e fric` de ce spun europenii Rep.: S` \n]eleg c` a]i fost prezent la despre romni? celelalte campionate? Pu[tiu: Dar ce, s\ntem trimi[i de Guvern acolo? Guvernul cu [menurile lor, noi pe alt` creac`. Noi trìm ca ni[te c\ini, adic` nu avem de nici unele de m\ncare, de bùt, c` ho]ul se las` f`r` bani la fotbal ca s` fie lihnit, s` se pun` pe munc`. Rep.: Dar totu[i nu v` cred c` ave]i oameni la Portugalia. Pu[tiu: Nu doar eu am oameni, au to]i oameni trimi[i. Nu eu, poate eu s\nt mucea, dar s\nt barosani care fac globalul din trei seri. Rep.: Dac` Romnia ar fi avut echip` la Campionat s-ar fi furat mai pu]in. Pu[tiu: Poate mai pu]in, c` eram cu echipa, dar noi ne futem aia pe patriotism. B`, furi? Furi! E[ti pe meserie, nu la manea! Rep.: Cu ce echip` ]ine]i? Pu[tiu: Portugalia! Eu ]in cu echipa gazd` c` aia c\[tig` mereu, nu e probleme nici cu capul meu. }ii cu echipa gazd`, aia c\[tig` sau merge la final. Rep.: {i se fur` mai pu]in la meciurile Portugaliei, c` doar ]ine Pu[tiu cu ea? Pu[tiu: B`, la furat nu e sentimente, nu l-ai v`zut pe Beckham, pì pe `la, aia blond` i-a futut [utul! Dac` nu-l bag` \n boal`, aia, cum o cheam`, femeia d` p`s`ric`, dar te rupe la cap. Rep.: Ce spune]i de Grecia? Pu[tiu: Nu-mi place nici de litoral. Rep.: Unde merge]i vara asta la soare? Pu[tiu: Elve]ia. |mi place muntele. Rep.: Merge]i la furat? Pu[tiu: Anul `sta mi-a mers mai bine, cred c` fac soare doar, dar dac` v`d ceva Rep.: Furatul proste[te? Pu[tiu: Nu cred. C\nd furi la o ceremonie, la un campionat, chiar c` nu. C` \]i trebuie mintea managerial`, spiritul la echip`. {asele, ce crede]i, c` se d` ca pro[tii? Poli]ia aia nu e obi[nuit` cu noi, dar nu e nici ea fraier`, c` pune camere de vedere, adic` trebuie s` la[i o impresie, s` z\mbe[ti, nu s` te afi[ezi ca ni[te pro[ti. Eugen ISTODOR
Bulgarii au o senza]ie de gol

|n min. 6, bulgarii au o mare ocazie de a lua gol, dar Sand rateaz`. De sup`rare, Kirilov ia un cartona[ galben, dar, galant, i-l \napoiaz` rapid arbitrului. C\teva minute mai t\rziu, aflat fa]` \n fa]` cu poarta goal`, golchip`rul bulgar are o imens` ocazie de a lua gol, dar Gronkjaer d` pe l\ng`. Enervat de o asemenea ratare, Stoianov ia un cartona[ galben, pe care i-l arat` [i lui S. Petrov. |n min. 44, portarul Zdravkov nu mai rateaz` ocazia de a deschide scorul [i danezii marcheaz` prin Tomasson. Este 1 la 0 [i golaverajul Bulgariei ajunge la 6. De bucurie, Zagorcic ia un galben. Sc`pat singur spre un picior danez, Hristov \l atinge [i ia [i el un galben. M. Petrov \i strig` ceva arbitrului, arbitrul nu \n]elege bulgara, M. Petrov se enerveaz`, arbitrul \i arat` ceva galben, S. Petrov protesteaz` [i vede ro[u. Bulgarii erau deja elimina]i c\nd, \n min. 92, danezii mai dau un gol. La un sfert de or` de la \ncheierea partidei, arbitrul Lucilio Batista \i mai arat` un cartona[ galben unui bulgar.
Libero arbitru
Eugen Istodor se afl` undeva printre suporterii din imagine, cùt\nd s` afle care dintre ei i-a [utit de pe camera digital` exact acele cadre pe care nici nu apucase s` le fac`
30
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
coana mi]a beletrista
Jurnalul lui
Tetelu
munca cu cartea
Gìna b`tr\n` face cartea bun`
n romanul* lui Dan Lungu realitatea devine, aproape f`r` s` ne d`m seama, o supozi]ie, construit` cu ajutorul alcoolului de proast` calitate [i, mai ales, cu pofta de a povesti pe care acest alcool o treze[te n personaje. Treptat, din aburii bùturii, se construie[te un fel de Macondo indigen, unde miracolul ar putea oricnd s` se ntrupeze, dar n-o face dintr-un motiv destul de banal: nimeni, nici un personaj, nu crede n miracole. A[a c` ele, miracolele, plutesc ca o cea]` prin paginile c`r]ii, ne fac cu ochiul pentru o clip`, ca dup` aceea s` se ntoarc` repede n lumea lor, l`snd sordidul s` se reverse precum ni[te zoaie care dau peste marginile albiei. Dan Lungu folose[te abil procedeele realismului magic pn` la un punct, dup` care, n loc s` trag` de efecte, precum orice p`pu[ar cabotin de sforile care i anim` personajele, ne ntoarce cu picioarele pe p`mntul unei Romnii n tranzi]ie, unde lumini]a de la cap`tul tunelului este o lumnare care treptat se transform` n plpirea alb-negru a unui televizor. Subintitulat` fals roman de zvonuri [i mistere, cartea este o monografie a str`zii Salcmilor, o strad` pavat` pe jum`tate cu c`r`mid`, cealalt` fiind asfaltat` (o s` vede]i de ce). B`rba]ii de pe respectiva strad` [i petrec mai tot timpul la crciuma lui Ticu Zidaru, botezat` Tractorul [ifonat, p`l`vr`gesc cte n lun` [i n stele [i pe m`sur` ce se mbat` ncep s` bat` cmpii ntr-un jargon care face n mare m`sur` deliciul c`r]ii. Femeile nu merg la crcium` dect pentru a-[i recupera b`rba]ii, dar asta nu le opre[te s` sporovìasc` [i s`-[i dea cu p`rerea despre toate cele. O lume a taifasului, ntre]inut [i stimulat cu mult alcool (de cea mai proast` calitate), unde, cum spuneam, miracolul, orict de pr`p`dit ar fi el, nu popose[te dect pentru scurt` vreme n min]ile personajelor pentru a face loc unei lumi n care numai gìnile par a fi deplin fericite. {tefan AGOPIAN
* Dan Lungu, Raiul gìnilor, Polirom, 2004.
Totul se schimb`: oamenii, profitorii, Mercedesurile. Intr`m \ns` \ntr-o er` nou`. Ce-a fost nu va mai fi. Cu excep]ia unui singur lucru: Tetelu. ~[tia nu pleac` niciodat`. Lectur` pl`cut`!
malele ar fi sc`pat din cu[tile aflate pe vaporul scufundat. Imediat \ns`, dintr-un condei, autorul rezolv` problema, construind un univers seduc`tor, plin de umor [i suspans, \n care pu]in \]i mai pas` de lucrurile rezonabile. Cu efectivele animale \mpu]inate progresiv de Richard Parker, minuscula Arc` manevrat` de un Noe minor [i inspirat str`bate peisaje [i idei captivante, p\n` c\nd e[ueaz`, \ntr-un final, \n lumea real`. R`zboiul de uzur` dus de \nv`]atul Pi cu felina supraponderal` \n perimetrul fatal al b`rcii cere alia]i. Prin urmare,
s\nt invita]i Freud, Jung [i c\teva cli[ee din filmul american de supravie]uire. Psihanaliza \ncearc` s` relativizeze experien]a bìatului substituind animalelor oameni. O \ncercare legitim`, care rotunje[te cartea, dar nu-i tulbur` c\tu[i de pu]in indiscutabilul farmec. Aceast` carte s-a n`scut pentru c`-mi era foame, scrie Martel \n prefa]`. |nseamn` c`-i adev`rat: literatura bun` trece prin stomac. Doru BU{CU
* Yann Martel, Via]a lui Pi, Editura Humanitas, 2004.
cinem-a p\r\t
Banca Na]ional` din 59 a fost pr`dat` iar. De Solomon
{tia]i c` \n 1959, iunie, a avut loc \n Bucure[tiul lui Dej, Pauker & co o spargere la Banca Republicii Populare Rom\ne? {tia]i c`, atunci, o gagic` [i 5 tipi au furat un milion [ase sute de mii de lei? {tia]i c` erau to]i fo[ti func]ionari importan]i ai regimului, afla]i \ntr-un moment de dizgra]ie? Dar sta]i, nu mai pute]i trì f`r` ultima dorin]` a unuia dintre ei: s` fie trimis cu racheta \n spa]iul cosmic. {tia]i c` a primit un r`spuns? Numai constructorii socialismului merit` un asemenea onor! Toate acestea [i, de fapt, \ntreaga poveste a loviturii \n stil american le pute]i vedea \n filmul lui Alexandru Solomon, Marele jaf comunist. A rulat la Festivalul Transilvania, la Institutul Francez din Bucure[ti, a fost preluat de BBC, de Discovery, de ni[te posturi TV fran]uze[ti, a[a c` sigur cei ce au cablu \l vor vedea \n cur\nd. Le mul]umesc pe aceast` cale tor]ionarilor, anchetatorilor comuni[ti c` \nc` mai trìesc [i pot depune m`rturie despre acele vremuri. Dumnezeu s`-i ]in` \n paz`, c`ci doar ei pot da sarea [i piperul unor istorii at\t de prost anchetate, at\t de buldozerist manipulate \nc\t doar farmecul s` se aleag` de ele. Solocomportat ca ni[te adev`ra]i scriitori, care snt pu[i n fa]a ntreb`rii, destul de angoasant`, unde se afl`. Deocamdat`, timp de cteva zile, s-au aflat la Neptun. A, s` nu uit! S-a mai ntmplat ceva: pisica siamez` a lui Lucian, buc`tarul vilei scriitorilor, a intrat n c`lduri [i [i-a tras-o cu un maidanez simpatic, un motan alb-negru. ({t. A.) q A ncetat din via]` marele artist romn Paul Neagu, unul dintre numele de referin]` ale artei britanice contemporane. Dup` Brncu[i, Paul Neagu este al doilea romn care a expus la celebra Tate Gallery din Londra. Opera sa este r`spndit` prin colec]ii importante ale lumii. Chiar [i Bucure[tiul are o lucrare semnat` de Paul Neagu, este vorba despre discul din Pia]a De Gaulle, poreclit Nasturele, o sculptur` original` pe care va trebui s` o privim, dac` nu cu mai mult` aten]ie, m`car cu mai mult respect! mi amintesc cum am g`sit, n preajma Televiziunii, lng` atelierele din Pangratti, n primele luni dup` Revolu]ie, o lucrare, un desen semnat de Paul Neagu. Entumon leag` amintirile [i documentele \ntre ele de ies ni[te Bonnie [i Clyde autohtoni, un film despre filmul din 60 al spargerii, b`, de r`m\i cu gura c`scat` la ce pot s` spun` cinea[tii de atunci, dar e destul` stof` [i pentru un film despre evreii da]i de-a dura din colabora]ionismul epocii, dar [i din propriile iluzii ale vremii. Solomon d` un jaf la banca noastr` de comodit`]i legate de propriul nostru trecut. Altfel, un trecut mort [i \nghe]at. Ce-ar fi s`-i rug`m tot pe comuni[ti s` ne dezgroape trecutul, c` doar ei au metode? Uite una, eficient`, care a dus \n 59 la schingiuirea unui nevinovat [i omor\rea unei pagube colaterale: Futu-]i Dumnezeii m`-tii, vrei s` te fac morm\nt necunoscut \n cimitir sau vorbe[ti? Ce-ar fi s` le spunem a[a lui Ion Iliescu, SRI-i[tilor [i altor oameni de bine din sistemul nostru? B`, m`car trìm cu iluzia c` am fost curajo[i o dat` \n via]`! Eugen ISTODOR
* Marele jaf comunist, un film de Alexandru Solomon, director de imagine Constantin Chelba, produc`tori Tudor Giurgiu, Serge Lalou, Virginie Vallat.
Din Oceanul Pacific

Undeva, \n Pacific, la bordul unei b`rci de salvare, un adolescent indian supradotat petrece 273 de zile \n compania unui tigru. Pu[tiul e ini]iat \n zoologie, hinduism, simpatizeaz` cu Isus [i practic` din convingere ritualul musulman. E Pi Patel, eroul unei robinsonade [ic, scris` cu inteligen]` [i viclenie de Yann Martel*, un canadian de limb` englez` cu nume fran]uzesc, dup` cum se vede. Pentru ca obsesia amestecului exotic s` fie dus` la bun sf\r[it, cartea pare s` aib` nevoie de un cititor romn cu etnie maghiar`, religie mozaic`, preocupat de astronomie, termite [i scufund`ri. Nici pomeneal`! Traseul aventurii nu e complet original, dar are farmec. Povestea \mprumut` teme din Robinson Crusoe, Moby Dick, B`tr\nul [i marea, Micul Prin], Vineri sau limburile Pacificului etc., dar ingeniozitatea lui Martel spulber` rapid dj-vu-urile. Pentru c` Pi Patel, adolescentul cu g\ndire de academician, imagina]ie de pictor suprarealist [i ambi]ie de evadat din Guyana pur [i simplu fascineaz`. Naufragiul \l g`se[te \n amintita barc` de salvare cu o adev`rat` menajerie la bord: o hien`, o maimu]`, o zebr` [i Richard Parker, un ditamai tigrul bengalez, fl`m\nd, dar sensibil la rùl de mare. Ini]ial, acest zoo \n miniatur` e complet neverosimil: ani-
show biz da cul]i
A Neptunat [i i-a adunat

q ntre 10 [i 14 iunie a avut loc la Neptun a cincea ([i ultima) ntlnire a unor scriitori romni din toat` lumea. Adic` ni[te scriitori romni din diaspora s-au ntlnit cu ni[te scriitori romni din ]ar`. Spun c` a fost ultima deoarece scriitorii din ]ar` pot circula cam pe unde au chef, iar cei din strìn`tate pot veni acas` f`r` vreo problem`, n afar` de cea b`neasc`. Tema principal` a ntlnirii a fost Literatura romn` unde ne afl`m?. {i cum la aceast` ntrebare exist` tot attea r`spunsuri c]i scriitori snt chestiona]i, fiecare [i-a dat cu p`rerea. Unii mai inteligent (Brezianu, Dinu Fl`mnd, Nicolae Prelipceanu, Barbu Cioculescu...), al]ii, nu le dau numele, c`-mi ajung du[manii pe care deja i am, au b`tut apa n piu`, cnd n-au b`tut de-a dreptul cmpii. O nu tocmai tn`r` poet` stabilit` la New York, Anca Pedvis, a nviorat ntristata adunare cu o ntrebare: Unde snt, a ntrebat ea senin` [i perfid` n acela[i timp, de ce lipsesc adev`ra]ii scriitori?. Moderatorul ntlnirii, poetul Ioan Flora, a ntrebat-o la rndul lui care ar fi scriitorii ìa adev`ra]i [i poeta n-a ezitat s` ne l`mureasc`: C`rt`rescu [i Ple[u. F`r` s`-[i piard` cump`tul, Ioan Flora [i-a rotit privirea prin sal` [i a numit la repezeal` c]iva scriitori la fel de adev`ra]i precum cei solicita]i de poeta din New York [i, ca s`-i nchid` gura m`car pentru o vreme, a deschis lista cu Mihai {ora, un filosof, a spus el, la fel de valoros ca Ple[u. Sper c` Andrei Ple[u n-are nimic mpotriv`. Una peste alta, invita]ii s-au
ziasmat, i l-am ar`tat unui critic de art` care mi l-a cerut pentru a-l ncredin]a, spre restaurare (desenul fusese c`lcat n picioare, la propriu!) chiar artistului. E inutil s` v` mai spun c` desenul nu mi-a mai parvenit niciodat`, iar respectivul critic nu-[i mai aminte[te ntmplarea! q Dac` tot l-am pomenit pe Brncu[i, s` v` mai dau o veste despre momile din piatr` care s\nt mpinse pe pia]` ca lucr`ri neobrncu[iene. Grid Modorcea, polivalentul personaj, romancierul care, dac` se ntlne[te cu tine pe strad`, te-a [i b`gat n urm`torul roman, criticul de film, ziaristul, regizorul [i cine mai [tie ce, a plecat la Paris, avnd n traist`, se spune, [i ni[te lucr`rici atribuite lui C.B., cu care ar urma s` ncerce vigilen]a unor galerii. Nu [tim cum a trecut de vam` cu pietroaiele, dar ne rug`m s` nu se mai declan[eze cine [tie ce scandal, ca acela pe care l-a avut Brncu[i cu vama Statelor Unite. C`ci lesne ar putea fi acuzat purt`torul desagei cu sculpturici de trafic ilegal de marmur` de Ru[chi]a! (I. M.)
popoarele denigratoare
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
31
s`pt`m\na strìnilor
q Ora[ul cu cea mai mare transpira]ie pe subsuoar` de locuitor este El Paso, din Texas. S-a calculat c`, n patru ore dintr-o zi de var`, locuitorii ora[ului ar putea umple, dac` [i-ar aduna sudoarea ntr-un singur loc, o piscin` olimpic`. La atta transpira]ie, oare se aleg [i cu un lighean de inspira]ie? q Pu]in umor negru: o americanc` din statul Virginia [i-a donat un rinichi unui tn`r suferind. Exact n acea s`pt`mn` a c[tigat la loterie o jum`tate de milion de dolari. Oare e o simpl` coinciden]` sau e vorba de o r`splat` de origine cereasc`? Atunci, dac` femeia [i-ar fi donat amndoi rinichii, urma[ii ei ar fi c[tigat, poate, un milion la aceea[i loterie! q Cea mai scump` p`l`rie din lume, acoperit` n ntregime de diamante, cost` aproape trei milioane de dolari [i a fost prezentat` publicului de o cas` de licita]ii din Londra, de[i nu e de vnzare. V` da]i seama c` acest obiect vestimentar trebuie p`zit de un sistem jos p`l`ria?! q R`mnem tot n zona britanic` a extravagan]elor: o englezoaic` a dat 10.000 de lire pentru a-[i cump`ra o ma[in` Mini Cooper care s` se asorteze la po[eta ei pe care d`duse doar 20 de lire! Dup` aceast` logic`, ar trebui ca po[eta s` fie goal` mereu pentru
Meteo
|n sf\r[it, a venit [i Vremea noastr`!
V-am promis! V-am avertizat! Bìe]i, s` nu spune]i c` nu [tia]i: ne preg`tim s` lovim din ce \n ce mai rù! A[adar: Fizz-ilor [i Luciurilor, ascunde]i-v` picioarele [i ]\]ele, pentru c` s`pt`m\na asta atac`m noi Vremea. Dup` cum se vede [i \n poz`, Guvernul o ia din toate pozi]iile \n Academia Ca]avencu, a[a s` [tie toat` lumea! Pì, doamnelor [i domnilor, le vede]i pe manechinele lui Nicu Ghear` dezbr`c\ndu-se lasciv \n Space pentru a protesta \mpotriva furturilor de la urne? Sau \l vede]i pe Fizz cump`r\ndu-[i o nou` motociclet` contra abuzurilor din Justi]ie? Ori vi-i imagina]i pe C`t`lin Arabu [i Minodora La Maxim b`g\nd-o p-aia cu Magdalena \mpotriva jafului din sistemul energetic? Ei bine, dac` nici voi nu v` imagina]i a[a ceva, atunci lua]i aminte: ladies and gentlemen, \n aceast` s`pt`m\n`, \n ultra-exclusivitate pentru Academia Ca]avencu,
ANDREI GHEORGHE [i LIVIU MIHAIU V~ PREZINT~ VREMEA
a se asorta cu con]inutul creierului ei! q Sub influen]a filmului cu Mary Poppins, un chinez a s`rit de la etaj cu umbrela, de team` c` i va exploda cuptorul cu microunde. Umbrela s-a f`cut praf, iar chinezul [i-a rupt am-
bele picioare. De vin` e regimul lui Mao care nu le-a permis chinezilor s` vad` filmul respectiv n copil`rie, cnd omul nostru era mai u[or [i poate-l ]inea umbrela! AgenCIA de pres`
Jaful din sistemul asigur`rilor de s`n`tate, tragedia din \nv`]`m\ntul preuniversitar, \nc`lcarea drepturilor omului [i ale animalelor ne-au cutremurat din nou, a[a c` s`pt`m\na asta n-o s` avem nevoie de umbrele, pentru c` soarele va fi generos cu noi.
Domnul S`niu]` a f`cut p\rtie investi]iilor strìne

A[adar, noul ministru al Internelor este Marian S`niu]` [i, chiar dac` lumea nu prea \i cunoa[te numele, s-ar putea spune c` nu e venit chiar cu s`niu]a printre rechinii de la palat. A fost prefect de Prahova, iar acest lucru s-ar putea s` conteze at\ta timp c\t comuna Cornu se afl` \n acela[i jude] cu fostul sù birou. De fapt, cu fostul-fost birou, c`ci omul a mai avut unul [i la Agen]ia Romn` pentru Investi]ii Strìne, ARIS pe numele mic. Pagina de Internet a lui ARIS con]ine, \nc` de la intrare, o poz` cu Adrian N`stase, ca s` [tie investitorii cu cine trebuie s` vorbeasc` \n Romnia, indiferent c` vor s` implementeze un parc industrial, o brut`rie turceasc` sau doar o fabric` de anti-radare pentru mer]ane. Apoi, exist` pe pagina asta de Internet [i o rubric` de Succesful stories numit` a[a ca s` nu se supere nea Nelu, probabil, cel care lansa
acum c\teva luni deviza }`rii, c\t mai multe s`csesful storis. Ca s` [ti]i: la pove[ti de succes apare [i m`riti[ul lui RAFO One[ti. C\t despre alte pove[ti de pe site, am \ncercat s` vedem ce scrie la rubrica Investing in Romania 2003 Guidelines & Resources. Am ap`sat sfio[i pe view [i a
ap`rut o pagin` alb`. Alb` ca z`pada, f`r` nici pic de informa]ie. Nu [tiu de ce, dar cred c` abia aici se sim]ea domnul S`niu]` \n largul sù [i tr`gea din greu, ca s` nu se duc` economia la vale. Alb` ca z`pada [i cei 7 Mitici
Germania ne tr\nte[te p`pu[a-n nas

|n Germania sor` exist` o firm` care produce juc`rii pentru copii [i care se nume[te Fischer. |n multe magazine de juc`rii din Germania sor` exist` peste 24 de modele de p`pu[i fabricate de firma Fischer, care se deosebesc de variantele clasice prin faptul c`, atunci c\nd s\nt str\nse ori ap`sate \ntr-un anumit fel, eman` mirosuri de transpira]ie, picioare nesp`late, usturoi, caca sau chiar vomit`. Plictisi]i de Barbie, copiii nem]i se \nghesuie s` cumpere aceste modele inspirate din via]a de pe strad` sau, \n cazurile plozilor din prun`, de acas`. Copiii din ]ara noastr` a[teapt` acum cu ner`bdare ca [i romnii s` fac` astfel de p`pu[i. S-ar putea \ncepe cu p`pu[a Nicu, care c\nd o \nclini pe spate zice Mam`, ce bine-i! [i face pipi cu bolt`, peste gard. Va avea costum mototolit, bor\t pe revere [i cu un crac ud. C\nd o str\ngi, d` afar`, c\nd o scuturi, \i cad broa[te din buzunar. C\nd o ridici de pe jos, te \njur` c` vrei s`-i iei banii. Iar c\nd o apleci \n fa]`, cade pe spate. Femeia cu Barbie
32
academia CA}AVENCU
Nr. 25, 22-28 iunie 2004
dubios democra]ia trecea
Parafraznd olecu]` un proverb romnesc, prin noua numire de la Interne, Guvernul gospodar [i-a f`cut iarna carici [i vara S`niu]`!
contraeditorial
Pierdut dictatur`. Ofer recompens`

Luna de campanie electoral` a fost continuat` numai par]ial ntre cele dou` tururi pentru c` ea s-a suprapus cu campania de tr`d`ri. Protocoale ini]iale mototolite, combina]ii imposibile, turnuri de co[mar, asocieri contra naturii s-au f`cut sim]ite atunci cnd for]ele politice au ncercat s` ia puterea, adic` majoritatea, n consiliile locale sau jude]ene. Inamicii politici dintr-un jude] s\nt fra]i de cruce n altul, iar partide care n Capital` se p`ruiesc [i se dispre]uiesc, n unele consilii se pup` [i se dr`g`lesc! Jude]e diferite au combina]ii diferite, c` ajungi s` crezi n federalizarea de cumetrie! Iar dincolo de interese [i de vanit`]i, a[a cum s-a aflat, voturile au nsemnat bani. Tr`darea s-a f`cut contra cost. Ajungi la concluzia c`, de[i e[ti minoritar ntr-un consiliu, po]i cump`ra suficiente voturi ca s` fii, de fapt, pe sub mas`, majoritar. Banii jos [i ochii la voturi! S-a v`zut c` multe se pot face pe bani. Iar regretul PSD c` nu a reu[it s` cumpere o victorie nu e chiar att de deplasat. Dac` erau mai genero[i puteau fi mai victorio[i! Promisiunea cu dublarea salariilor mici [i a pensiilor a fost chiar o tentativ` de a cump`ra electoratul. Dar inamicul num`rul unu al pesedi[tilor nu a fost electoratul, au spus-o n diverse feluri capii lui, ci a fost presa. N`stase [i ga[ca lui chiar cred c` au neglijat presa sau m`car pe unii ziari[ti mai de pre] (mare). De[i ne a[teptam ca n discursul sù de nfrngere N`stase s` promit` m`car triplarea pensiilor, ne-am trezit n fa]` cu amenin]`torul Vom analiza. Sun` ca [i cum ar spune: V` vom face o ofert` de pre]. Ne-am ntrebat ct ar costa alegerile, iar Drago[ Mu[at a dus aceast` ntrebare mai departe [i a pus problema mai tran[ant: Ct ar costa o dictatur`? Probabil c`, dac` ar face un efort, pesedi[tii lui N`stase ar avea bani s` cumpere o dictatur`. Ar pune mn` de la mn`, [i-ar goli conturile din strìn`tate, [i-ar vinde viloaiele [i afacerile [i ar reu[i s` ofere romnilor un pre] bun. Dar atunci ar nsemna s` se apropie prea mult de modelul Iliescu [i s` devin`, dac` nu cinsti]i, puternici [i s`raci!
Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
indexul altor evenimente
Veni]i de lua]i lumin` de la BEC

BOR se pl\nge c` \naintea alegerilor a fost asaltat` de \ntreb`rile enoria[ilor care nu [tiau cu cine s` voteze. Probabil le-a sugerat s` fie al`turi de t\lharul de st\nga.
Ioan T. MORAR
|n aten]ia Oficiului pentru protec]ia aleg`torului

La sec]iile de votare din Bacù s-au \mp`r]it pachete cu m\ncare stricat`. Alta ar fi fost m\ncarea [i atmosfera la sec]ii dac` alegerile ar fi picat de ziua lui Sechelariu. La intrarea la vot ai fi primit pe l\ng` [tampil` [i-un carton cu mu[tar.
S`pt`m\na romnilor
Portofelul, Euro [i romulenii
PSD a \nvins: \n fundu mun]ilor, la Fundu Moldovei [i-n V\rful Calului din v\rfu dealului. |n rest, s-a dus Bacùl, s-a dus Neam]ul, s-a dus Brìla, s-au dus sectoarele, s-a dus Romnia, le-a r`mas Romnia profund`, trecutul [i noroaiele. Vede]i, b`, dac` ne-a]i b`gat \n NATO? {i acum: vede]i o Romnie cu girofaruri date la minim, p\[-p\[ la intersec]ii, nu v` sup`ra]i, doamna \n v\rst`, ne scuza]i, putem s` v` stropim \ncet [i noi pu]in cu coloana oficial`? Sau la televizor: Nu v` sup`ra]i, stima]i telespectatori, urmeaz` [tirile pozitive cu Adrian N`stase, imediat dup` publicitate: Ast`zi, premierul Adrian N`stase a inaugurat sau va inagura, sau va fi inaugurat ori va fi fost inaugur\nd o autostrad` care se va construi \ncep\nd cu mileniul 4, \ntre Prundu B\rgùlui [i Teli]a. La manifestare au participat ambasadorii Statelor Unite, Germaniei [i Fran]ei, care s-au scuzat c` nu pot veni. Nu schimba]i canalul, acum urmeaz` numerele la extragerea Loto 6 din 49 din aceast` s`pt`m\n`: 1, 2, 3, 4, 5 [i 47. Din nou, urmeaz` Report, p\n` la alegerile generale. V` mul]umim, urmeaz` Sport, cu Ion }iriac [i Andreea Marin. Cehia-Olanda: 3-2. PSD-ul va ]ine o [edin]` fulger de analiz` a rezultatelor alegerilor. Ca semn al doliului \n memoria alegerilor pierdute, toate Mercedesurile de 2 miliarde ale partidului vor fi negre [i triste, \n timp ce manelele se vor auzi \n surdin`. Bulgaria a \ncheiat toate capitolele de aderare la UE. Mi[to. De[i ai no[tri, chiar dac` le dau bulgarii tema la aderare ca s-o copieze, or s` copieze ca papagalii numai rezultatele, f`r` rezolvare. {i la toamn` o s` pl\ng` N`stase la Bruxelles, c\nd l-or chema ìa cu tema, c` i-au rupt ]iganii foile din caietul de sarcini. Califica]i in extremis la Euro 2004, romnii au jucat tare [i s-au umplut de portofele. Romnii din Portugalia au umblat cu cioara vopsit` \n culorile echipei gazd`, p\n` i-a prins poli]ia c`, f`c\ndu-[i plinul la portofele de la fraieri, s-au apucat s` urle de bucurie la 1-0 pentru echipa Rusiei. {i c\ntau veseli nevoie
Pì bine, bre, nea Micky, ce se-nt\mpl`... Dac` [tiam c` e vorba de S`niu]`, \mi depuneam [i io un sivi foarte gros, c\teva mii de etichete r`zuite, pentru func]ia de ministru de Interne.
C-a[a BEM oameni ca noi

}`ranii din comuna ie[ean` Mogo[e[ti nu au putut vota pentru c` aveau buletinele l`sate amanet la c\rciumi. Aici a c\[tigat alegerile Alian]a D.~. [i mie de-o ]uic`.
Nevoile [i neamul lor de pesedi[ti

Pre[edintele unei sec]ii de votare din V\lcea a reclamat la BEM faptul c` locul de votare de care \ngrije[te nu este prev`zut cu WC. Av\nd \n vedere c` la V\lcea a ie[it PSD-ul, p`rerea noastr` e c` putea s` foloseasc` urnele \n acest scop.
Vo]i la drumul mare

Candidatul Andrei Chiliman era s` fie b`tut de 10 membri ai unei organiza]ii a rromilor revolu]ionari pentru c` a dat pe m\na poli]iei un minoritar prins cu frauda electoral`. Revolu]ionarii rromi s\nt indigna]i de democra]ia din Romnia [i cred c` \n 89 au ie[it degeaba din case. Nu au precizat \ns` din casele cui.
Nicolae V`c`roiu, \n opinia c`ruia S`niu]` l-a lucrat la interne \nc` de dinainte de 89
mare: Portugalu! Portugalu! Aten]ie la st\nga, geana la trotinet`, mumie cu coviltir, glicerin`-n parlament, oglindeal` la nicoval`, Portugalu! Aoleu, fa]ad` de limonad`, ov`z, ga-
boreanu! Sst, ne-au g`bjit! Por \n buzunaru meu! Hagi! Nadia! favor, s\ntem scriitores rumenos Iliescu!. s`racus, por favor! Aaa, astea treizeci de portofele?! Nu [tiu, Cronic` s` moar` mama, ce e cu ele, a lu {tefan a Petrei cred c` mi-au c`zut din gre[eal`
Ve[ti bune Vechea dilem` a agentului: ro[u, galben sau verde?

|n Bucure[ti func]ioneaz` semafoare vechi de 30 de ani. Se pare c` poli]ia este cea care insist` s` fie p`strate vechile semafoare, pentru c` cele noi s\nt mai inteligente dec\t agen]ii [i le pun autoritatea la \ndoial`.
Aderara Avis
UE a recunoscut c` dore[te aderarea Romniei [i a Bulgariei \n 2007. Evident, motivul pentru care am b`gat [tirea la ve[ti bune nu este faptul c` intr`m noi. Ci acela c` s-a chinuit degeaba balgarski s`-[i \nchid` bine capitolele de aderaret`t` [i apoi s` le fiarb` \n o]et la bain-marie: UE ne lua oricum, fraierilor! A doua veste bun` este c`, sper s` nu ne pripim, [i \n turul doi electoratul nostru a fost cu c\teva procente mai inteligent dec\t al lor. {i, dac` ne permite]i, [i dec\t al mamei lor de mafio]i! Nu numai \n Romnia este b`taie \ntre PSD [i PNL-PD. Pe Internet s-a declan[at de cur\nd lupta electoral` \ntre dou` forma]iuni av\nd \n spate zeci de milioane de simpatizan]i: PYM [i PNG. Partidul Yahoo Mail a oferit aleg`torilor 100 MB, fiind \ntrecut \n turul doi de Partidul Na]ional Google cu 1 GB. Deocamdat` nu se \ntrevede nici o alian]` de forma Yahoogle... Str`buna Vestire
Cronicarul Grigore dup` Ureche

Catavencu 06 22 2004

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catavencu 06 22 2004

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anul XIV nr. 25 (654) 22-28 iunie 2004 32 de pagini 15.

Din ciclul Mama mea subven]ioneaz` b`tr\nii

Dumitru Sechelariu: Nu e mare lucru s` ai stadion. Hagi nu are, Bernabeu nu are?

Au c\[tigat, dar pe cine pun \n loc?

Alian]a Dreptate [i jum`tate de Adev`r

|nving\nd PSD pe teren propriu, Alian]a PNL-PD ob]ine

REA |N DIVIZIA D.A.

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE

Brfe, [menuri, [u[anele

S~ MOAR~ MAMA LUI {TEFAN CEL MARE!

ACESTE CUVINTE NE DOARE

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro

unora le place jaful

Alian]a Dreptate [i jum`tate de Adev`r

Dan Mihai Ru[anu,

Iliescu, s` ne la[i, s` te duci la C`l`ra[i

Loterie cu noroc, tragi un num`r, nu ia foc

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

DUMITRU SECHELARIU: B`, vrei s` te \njur de nevast`? Eu te \njur!

Pentru monumentul unei femei monumentale

Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monument

o fur`, ciufule[te [i tr`deaz`

mama natur` tat`l alcoolic

Romnia. Mici fragmente de neant.

reportaj cu ]ara de g\t

Poporul lui Iacubov

Lista de supravie]uire pe s`pt`m\na 20-27 iunie 2004

Mercurial al obiectelor din t\rg

Fotodocument: {terg`toare de parbriz, marca Copil Stradal de pe mo[ia Iacubov

Ultimul reportaj la PN}CD

Ethos, Portos [i Aramis

culta noastr` cea de toate zilele

Lupta cu Teoctist se d` [i pe Internet

Osp`]ul Turbo pascal

Circul de partid [i de stat

Cultura trece prin stomac [i g\nde[te cu fundul

cu m\inile curat murdare Monstrul din Lacul Tineretului

Ministerul Culturii [i Incultelor

|ntoarcerea bunicului nerecunosc`tor

Toplessa]i studentele s` vin` la mine!

Cuprule, pas`re sur`

Cum evolueaz` ursul de schimb pentru un deputat

Deputatul Miron, icoan`-ntr-un muzeu s`-l pui. Dar nu la pozat

Mo[ Martin vs Mo[ Matiz

Salonul Automobilistic Muzical Bucure[ti

ministerul p`rerii na]ionale

tupeu 2004 Autostrada Ioan Rus [i Trotuarul

N`stase ne-a dat Bra[ov-Bor[ul pe nas

1. Ion Iliescu 2. Adrian N`stase 3. PSD

25 puncte 15 puncte 11 puncte

Maz`re [i acoli]ii lui, to]i o Aquamagic [i-un p`m\nt

|nc` o introducere mic`

Darurile au fost aruncate

Nr. 25, 22-28 iunie 2004

mili]ia spiritual` Viorel Hrebenciuc, nc-o limb` [i m` duc

Sindicatul poli]i[tilor s-a \ntors pe vremea mili]iei

LIBERTE, Egalite, infrac]ionalite

Darabont taie [i sp\nzur` [i pe Internet

Din pensie se-ntrupeaz` electoratul

Accesul la libera malforma]ie

Unde-s doi Puterea cre[te [i Partida \i bele[te

CLO{CACU PUII DE [aur

Loc de retrocedat cu capul