O Antropologie vizuala a secolului 21, oportuniti i provocri

Contextul interdisciplinar contemporan

ntre anii 99 i 2001 o serie de noi publicaii n cadrul tiinelor sociale i umaniste dezvluie un
interes interdisciplinar nfloritor n metodele de cercetare vizual.
Cteva publicaii recente despre metodele vizuale au tendina, n mod eronat, de a discredita
antropologia vizual prin critica rdcinilor ei coloniale i prin proiectele observaionale de la
jumtatea secolului 21(ex: Emmison i Smith 2000; Holliday 2001).
n orice caz, antropologii vizualului au fost determinai s defineasc o metod de cercetare vizual
ce are la baz antropologia ( Banks 2001; Pink 2001).
n aceast situaie este necesar ca antropologia vizual s i afirme identitatea dincolo de ceea ce i
este adeseori atribuit, prin virtutea asociat cu fotografia colonial i a filmului etnografic.
Este necesar s se asigure ca abordrile i dimensiunile sale sunt nelese n aceste sub-discipline ,
fiecare din ele prnd s aib academicieni ce pretind a fi lideri ai metodologiei vizuale.
Simultan aceast cretere a interesului fa de aceste metodologii reprezint o veste bun, i anume
c antropologia vizual nu mai rmne limitat ntr-un spaiu unde acest focus vizual este un proiect
contestat, ci ntr-un context unde trezete interesul att antropologilor ct i al altor cercettori
sociali.
ntr-adevr putem spune c opunerea fa de antropologia vizual reprezint o problem a
trecutului.
Antropologia comun, uzual (mainstream) n contextul antropologiei vizuale
Asocierea ndeaproape a antropologiei vizuale cu filmul etnografic ce s-a caracterizat mai trziu n
secolul 21 se diminueaz.
Reafirmarea acestei definiii implic o relaie mai apropiat sau chiar o suprapunere a antropologiei
uzuale cu cea vizual (fiind surprinztoar s nu ntlnim forme culturale vizuale n orice proiecte
sau munci pe teren).
ntr-adevr, tehnologiile vizuale sunt tot mai des ncorporate n cercetarea antropologic i
acceptarea vizualului i accesul uor la new media i noua experimentare prin ilustraii i desene
(schie).
Unii antropologi ce au dezvoltat metodologii vizuale inovative nu pot fi considerai ca fiind
antropologi vizuali experimentai ci mai degrab ca i cercettori ce au descoperit c o dat n
studiu, vizualul ofer o cale (un drum) ctre cunotine dobndite prin colaborare.

n asemenea contexte, vizualul poate fi att subiectul cecetrii ct i un mijloc prin care nvarea se
produce i ca nu cuprinde doar filmul i fotografia, totodat cuprinznd i video-ul digital, desenul,
arta i imagistica digital.
Ca parte a acestui proces noile ntrebuinri ale videoul-ui digital, fotografiei, ilustraiei i a hypermediei (internetului) se dezvolt.
Parial acest lucru se datoreaz faptului c antropologii folosesc din ce n ce mai des n cercetare
metode i medii vizuale cutnd modaliti sau metode de combinare a imaginii cu textul, n
reprezentrile lor.1
Contextul aplicat
Practicile aplicate ale antropologiei exterioare mediului academic, devin din ce n ce mai populare
n sectorul public, n industrie, n organizaii non-guvernamentale (ONG-uri) i n alte arii ale
comunitilor.
n aceste contexte, combinate cu disponibilitatea i accesibilitatea spaiului vizual i a tehnologiei,
metodologiile i reprezentrile vizuale sunt deja folosite.
n unele cazuri inovaiile n aceste metodologii de cercetare i reprezentare s-au dezvoltat atunci
cnd practica antropologiei vizuale academic netestat a fost aplicat.
Pot fi mai muli factori ce stau la baz cum ar fi: oportuniti diferite de finanare, libertatea inovrii
fr restriciile impuse de anumite convenii antropologice i diferitele ateptri ale audienei.
Antropologii academicieni au avut tendina de a fi sceptici n ceea ce privete antropologia aplicat
i au respins ideea c practica aplicat poate contribui major la disciplina academic.2
Dimensiunea cea mai practic a acestui context o reprezint posibilitatea existenei unei nie a unui
context pentru antropologii vizualului de a lucra n proiecte aplicate, participnd la dezvoltarea
informrii teoretice a antropologiei vizuale aplicate. Acest lucru putnd oferi/genera direcii
importante pentru un viitor n care antropologia vizualului se bucur de un public mai proeminent i
se poate angaja n ceea ce unii ar contrazice, i anume, existena responsabilitii de a promova o
antropologie public ce comenteaz/menioneaz/observ i intervine in probleme i situaii de
interes public.

1Sarah Pink/The Future of visual anthropology/Engaging the senses- p15-16

2Sarah Pink/The Future of visual anthropology/Engaging the senses - p30-31

Contextul new media

Ideea de baza zugrvete faptul c prin accesibilitatea la noile tehnologii metodologiile vizuale sunt
folosite la o scal mai larg. Datorat acestui fapt antropologia vizual i cea teoretic, empiric pot
deveni mai bine conectate, creionndu-se o relaie ntre cele dou. Viitorul acestei relaii ar trebui s
conin dou direcii, prin care antropologia uzual/mainstream mprumut/asimileaz/absoarbe
cunostiintele vizuale iar filmul etnografic mprumut/asimileaz/absoarbe preocuprile
antropologice.
O metod ar putea fi dezvoltarea unor noi forme de reprezentri vizuale ce ar putea comunica
teoretic, totodat putnd deveni familiare cu dezbaterile teoretice din antropologia vizual, n
maniere n care filmul nu poate fi integrat. Aceasta ar putea implica nu doar noi forme de film
etnografic dar i texte hypermedia ce combin cuvinte i imagini.3
Repoziionarea antropologiei vizuale
Dac la nceputul secolului 21 antropologia vizual i practica asociat a sociologiei vizuale se
stabilesc ca i subdiscipline academice, reprezentate de ctre organizaii profesioniste i predate n
anumite universiti; spre finalul jumtii secolului precepia se schimb gradual.
Aceste schimbri pot fi considerate ca rezultate ale dezvoltrii antropologiei c i stiin ce reflect
critic asupra propriilor practici i teorii, i n care antropologii aduc argumente critice i iau msuri
inovative pentru dezvolatrea unor noi practici.4
Una dintre cele mai importante concluzii prezentate n acest capitol, este legat de abordrile n
interpretarea imaginilor vizuale n antropologie, ca rezultate ale unor studii regsim patru puncte de
interes.
Subliniind necesitatea ateniei, acestea sunt:
1.

contextul n care imaginea a fost creat

2.

coninutul imaginii

3.

contextul i subiectivitatea prin care imaginile sunt vzute/privite

4.

materialitatea imaginii

Poate cel mai important lucru referitor la argumentele prezentate este faptul c au artat importana
atenie acordate tuturor segmentelor interpretrii vizuale pentru un cercettor social interesat de
nelegerea relaiilor interumane, a discursurilor sau obiectelor.
Argumentnd c nelesurile vizuale pe care le urmrete acesta, adesea, s-ar regsi la intersecia
3
4

Sarah Pink/The Future of visual anthropology/Engaging the senses - p32

Sarah Pink/The Future of visual anthropology/Engaging the senses - p32

acestor arii diferite de interpretare ci nu individual.5

Concluzii/interpretari:
Daca ne dorim sa definim o anumita traiectorie a atropologiei vizuale pornind de la argumenetele
prezentate mai sus, am putea considera si argumenta ascendenta graduala a acesteia.
Pornind de la ideea asocierii ei cu filmul etnografic observam pe parcurs ascensiunea si totodata
dezvoltarea si expansiunea in diferite domenii si arii de interes.
Putem argumenta aceasta expansiune si crestere si ca efect al revolutiei tehnologice, dupa cum
mentionam anterior accesul rapid la diferite tehnologii are un impact major asupra acestei arii.
Desi momentan antropologia vizuala nu este recunoscuta ca fiind pur academica iar reprezentantii
ei nu pot fii considerati experti, odata cu evoluatia societatiilor observam si tendinta domeniului de
a se adapta.
Observam ca metodele folosite au tendinta de a se afla intr-o continua dezvoltare, cercetatorii
antropologi se axeaza atat pe dezvoltarea lor cat si pe inovatie, totdata si pe crearea unor noi
metode.
Argumentele privind importanta si relevanta vizualului in antropologie se inmultesc si devin mai
rezonante ca in trecut, captand atentia unui public mai larg si mai diversificat.
Pe parcursul acestei lucrari vom incerca sa evidentiem apartenenta antropologiei vizuale ce la
randul poate fii structurata in mai multe segmente si anume: antropologia digitala, antropologia
reclamelor si antropologia consumului; la antropologia comunicarii.
Tratand fiecare segment in particular pentru a sublinia atat elementele comune cat si
interdependenta acestor segmente.
Putem privi vizualul ca si arie primara ce poate cuprinde antropologia digitala, cat si cea a
reclamelor dar si a consumului considerat ca si rezultat al colaborarii celor trei arii mentionate
anterior.

Sarah Pink/The Future of visual anthropology/Engaging the senses p44-45