Lumea artei contemporane.

Cum devine un artist tendință?

 Lumea artei
contemporane are şi ea
Mecca ei: Basel
 Locul unde apar noile
repere ale artei
contemporane
 1000 de aplicaţii pentru
300 de locuri; un proces
de selecţie dur, ale cărui
reguli şi coduri rămân
ascunse marelui public
Lume construită din reţele internaţionale
 Lumea artei contemporane este construită din reţele
internaţionale. Fiecare reţea pune în relaţie indivizi care
împărtăşesc aceeaşi strategie şi aceleaşi criterii estetice.
 Lorenzo Rudolf, fost director al Târgului de Artă Contemporană
de la Basel şi ShContemporary 2007 menţioneză: “Reţeaua este
forţa de bătaie. Aceasta permite descoperirea noilor galerii care
promit, identificarea operelor rare, oferă suportul necesar
promovării noilor artişti, construieşte politici de comunicare şi
incită amatorii să achiziţioneze opere de artă.”
 Încă din anii 50, americanul Leo Castelli (art dealer), francezul
Daniel Kahnweiler (promotor al lui Braque, Picasso, Juan Gris,
Andre Derain), elveţianul Ernst Beyeler (fondator al Art Basel),
au pus în mişcare sisteme întregi de relaţii pentru a promova şi
vinde arta contemporană.
 Astăzi fiecare mare capitală este interesată de a avea un târg de
artă contemporană. Reţelele s-au multiplicat şi s-au ierarhizat.
 Lumea artei
 Arta – lume a seducţiei şi a speculaţiei:
 La Miami reţeaua este excepţională. Aici colecţionarii
sunt cei care ridică ştafeta. Galeriile exercită jocul
seducţiei adresat colecţionarilor şi destinat promovării
propriilor artişti.
 Londonezul Nahmad, americanul Gagosian, elveţianul
Krugier îşi prezintă artiştii, operele majore ale acestora,
îşi demonstrează toate atuurile, pentru a seduce marii
colecţionari. A seduce şi a comunica – aceasta este
deviza marilor negustori ai artei contemporane, fie
aceştia vânzători sau colecţionari (ex. ex. Larry
Gagosian – galerii deschise la New York, Los Angeles,
Londra, Atena și Roma / Susan şi Michael Hort – The
Brunch
 Arta – lume discretă şi opacă:
 Ex. fam. Hoffman, Esther Grether, fam. Rubell
 Arta este internațională, comerțul cu operele de
artă la fel (traficul de opere de artă e al treilea ca
volum financiar după traficul de stupefiante și
de arme)
 Arta – lume a spectacularului:
 Ex. inaugurarea ShContemporary 2007, / Pearl Lam,
Hong Kong).
 Lorenzo Rudolf: “Arta contemporană este oglinda care
reflectă schimbările din societatea noastră. Este asemeni
pieţei de modă. Avem zona de haute couture care
presupune creaţia originală pentru cei câţiva “fericiţi /
aleşi”, avem apoi zona de pret-a-porter pentru cei care
nu-şi pot permite marele lux şi apoi zona H&M pentru
cei cu mai puţini bani. În arta contemporană regăsim
exact aceleaşi segmente ale pieţei
 Arta – lume a imprevizibilului:
 Arta care nu există în prezent nu va exista niciodată
(Picasso). Artiştii care transmit în lucrările lor preocupările
propriei epoci sunt cei care se pot înscrie în luptă (ex.
Bienala de la Veneţia 2007 – Să gândim cu simţurile, să
simţim cu mintea)
 Ceea ce e cel mai important este discursul generat de artă,
nu realitatea vizuală care poate avea o infinită diversitate.
Arta contemporană adună artiștii care trăiesc și sunt
integrați pe piața internațională, care exprimă preocupările
noastre cotidiene și vorbesc despre propria noastră istorie.
Succesul muncii lor este intim legat de deciziile persoanelor
influente din cadrul acestei lumi.

 Arta – lume în perpetuă mişcare
 Ex. Berlin, Koeppenickerstrasse; Art Forum
Berlin, East End Londra, Frieze 2003, Fiac Paris
2006) – lumea internaţională a artei se mişcă în
acord cu piaţa bursieră. Un sistem mondial este
pus în mişcare pentru a conferi artei
contemporane o valoare non-verificabilă, un
preţ speculativ
 Arta – lume a comunicării
 (ex. expoziția din 2008 de la Grand Palais Paris, “Picasso et les
maitres” atrage 750000 de vizitatori, iar înainte de a fi închisă s-
au organizat 3 nocturne care au atras un public extrem de
numeros, coada de la intrare fiind de aproximativ 90 de minute)
 Expoziţiile organizate sunt promovate ca show-uri, ca
ocazii unice – reţete de succes imediat. Arta umple
cotidianele naţionale, emisiunile de ştiri, reportaje
spectaculoase. Arta este lansată prin strategii de relaţii
publice, asemeni produselor de consum. In acest mod,
media nu mai este un instrument de informare, ci o
modalitate indispensabila pentru vânzare. (L. Rudolf: astăzi,
a fi artist, nu mai înseamnă doar să posezi talentul creativ.
Înseamnă să ştii să-l exploatezi.)
 În artă pentru ca informaţia să fie percutantă şi comunicarea
eficientă e în mod absolut necesar să spui o poveste
 Arta – o lume în permanentă schimbare:
 În perioadă de criză investiţiile financiare în artă
rămân extrem de importante pentru că: arta,
valoare speculativă în perioadă de creştere este o
valoare refugiu în perioadă de criză; noii
îmbogăţiţi ai lumii continuă să-şi afirme prin
intermediul artei statutul lor social. (ex. BRIC)
 Cum se poate impune un artist sau cum
devine un artist tendinţă?
 Artistul este producătorul, sursa comerţului
internaţional cu arta. Întreaga reţea trăieşte prin
intermediul artistului: galeristul, curatorul, directorul de
muzeu, experţii, casele de licitaţie, critica de artă,
revistele, site-urile specializate, etc. Însă, pentru a fi
lansat, creatorul are nevoie de recunoaşterea obţinută
de la această întreagă reţea. Fără artist nimic nu este
posibil. Dar artistul nu e stăpânul jocului, ci este
captivul din joc.
 In Franţa, 42076 plasticieni, pictori, graficieni înscrişi la
Maison des Artistes, in SUA, 216996 profesionişti ai
artelor înscrişi la National Endowment for the Arts
 Raporturi relaţionale strategice:
Artistul şi colecţionarul
 Charles Saatchi şi Damien Hirst (Saatchi construieşte o
întreagă mişcare în jurul lui Damien Hirst inspirată din
subiecte tabu prin excelenţă (moartea şi morbiditatea,
sexualitatea, absurdul, violenţa), utilizând toate reţelele
sale de influenţă, galeriile de artă, muzeele, presa,
utilizând strategic tehnici de promovare consacrate
industriei publicităţii: crearea unui nume de marcă, a
unui brand şi impunerea acestuia prin tehnici de
comunicare. Astfel realizează o adevărată revoluţie în
lumea artei)
 la 3 ani după lansare, Hirst primeşte Premiul Turner,
Saatchi continuă apoi promovarea: expoziţia Sensation
la Londra, Berlin (prelungită), Melbourne (refuzată),
New York (scandal)
 Saatchi creează premiul 4 New Sensations, Saatchi Art
Stars, site-ul www.saatchi-gallery.co.uk
 Artistul şi galeristul
 Anne de Villepoix şi Yan
Pei-Ming
- Galerista l-a cunoscut la începutul anilor 90.
Artistul făcea figurativ într-o perioadă în
care era la modă minimalismul. Galerista i-
a organizat expoziţii şi l-a promovat în
târguri de artă. Suzzane Page a cumpărat o
lucrare pentru Muzeul de Artă Modernă a
oraşului Paris. La finalul anilor 90 Harald
Szeeman l-a selecţionat pentru Bienala de
la Veneţia 1999 împreună cu alţi alrtişti
chinezi livraţi ca o referinţă de avant-gardă
 Gwenolee si Bernard Zurcher şi Marc
Desgrandchamps
 Cei doi şi-au deschis o galerie în 1992,
cu convingerea că valoarea oricărui
artist e dată de valoarea artistică a operei
sale. Obiectivul galeriei era de a lansa pe
piaţă artişti care vor fi apoi evaluaţi de
instituţii. Galeristul devine un fel de
impresar al artistului, ajutându-l chiar
financiar să-şi producă operele. Pariul
artistic este riscul galeristului.
 În 1993 îl descoperă într-o expoziţie
locală pe Marc Desgrandchamps.
(figurativul era considerat vetust). 15 ani
mai târziu figurativul revine în forţă
(Lucien Freud, Peter Doig, etc)
 În 2008 la Fiac, Zurcher este unul dintre Ani de zile nu am vândut nimic. Lucrurile
puţinii galerişti care a făcut vânzare. In au început să se schimbe atunci când am
primăvara 2008 Zurcher deschide o început să lucrez cu o galerie.
galerie la New York – unui artist
francez îi creşte cota de la 3000 la 22000
euro în 12 ani; unui artist german, în
aceeaşi perioadă, îi creşte cota de la
3000 la 2 milioane de euro
 Artistul şi instituţiile
 Fabrice Hyber şi FRAC
- În 1982 Ministerul Culturii creează
FRAC-ul pentru a regionaliza achiziţiile
pentru fondul naţional de artă
contemporană
- În 1986 Fabrice Hyber este invitat de
Guy Tortosa să participe la numeroase
expoziţii colective organizate prin
reţeaua FRAC
- In 1997 reprezintă Franţa la Bienala de
la Veneţia şi obţine Leul de Aur pentru
cea mai bună participare naţională
 Artistul şi criticul de artă
 Wang Du şi Hou Hanru, Harald
Szeeman, Nicholas Bourriaud
 Wang Du îl cunoaşte pe Hou
Hanru care îi organizează o
expoziţie la galeria Anne de
Villepoix. Hou Hanru este un
critic de artă care militează pentru
multiculturalism, mondializare şi
pluridisciplinaritate, la fel ca Hans
Ulrich Obrist. El îl promovează pe
Wang Du în expoziţii colective în
Europa, Italia, Austria.
 În 1997 începe să fie promovat de
galeria lui Pierre Huber unde este
văzut de Harald Szeemann care îl
expune la Bienala de la Veneţia
 În 2006 face parte din cei 29 de
artişti expuşi la Palais de Tokyo în
expoziţia “Notre Histoire”
 Artistul şi piaţa globalizată
 Yona Friedman este un arhitect
considerat utopic
 A fost invitat de 3 ori la Bienala de
la Veneţia
 “În anii 70, 80, nu existam pentru
arhitecţii francezi. Atitudinea lor
era chiar ostilă. A trebuit să plec în
străinătate, unde am primit premii.
Apoi, timp de 10 ani am lucrat în
SUA”
 Recunoaşterea creatorului în
Franţa va veni prin spaţiul
internaţional: Institutul Olandez
de Arhitectură i-a consacrat o
Piaţa globală de artă a influenţat gustul
expoziţie retrospectivă care l-a
colecţionarilor şi al amatorilor de artă.
lansat ca teoretician şi artist la 80
(Louvrul şi arta contemporană, Verssailes-
de ani.
ul şi Jeff Koons sau Takashi Murakami )
 Arta ca modă şi ca mod de viaţă
 Noua cartografie a dorinţei prinde o dublă formă la generaţiile
de artişti contemporani: nevoia de afirmare de sine ca
personalitate singulară, unică şi importanţa acordată apartenenţei
la o comunitate convivială în sânul căreia să fie recunoscut
 Low cost-ul aplicat artei emergente: Affordable Art Fair, Londra
/ Internetul
 Art Basel şi Art Basel Miami sunt însoţite de un târg de design.
Starurile designului contemporan, Ron Arad, Zaha Hadid,
Philippe Starck, Andree Putman, Roman şi Erwan Bouroullee
sunt la fel de bine cotaţi şi integraţi în sistemul de design
contemporan
 Arta este un stil de viaţă, în care artiştii emergenţi şi
profesioniştii domeniului aplică regulile şi strategiile de marketing
ale economiei de piaţă
 Vizibilitatea în lumea artei
 În majoritatea domeniilor vizibilitatea implică un proces
extrem de sofisticat. Inclusiv persoanele încearcă să
devină brand-uri.
 Pe piaţa comercială, a construi un brand înseamnă a
crea o poveste despre produs, a promova produsul, a
dezvolta evenimente în jurul produsului, a publica în
permanenţă date noi şi istorii noi despre produs. Toate
acestea, pentru a imprima produsul în mintea publicului
ţintă.
 Atunci când o persoană încearcă să devină un brand,
aceasta trebuie să devină cunoscută publicului ţintă, să
rămână pe termen lung pe piaţă, să se diferenţieze în
mod clar de competiţie, să primească recompense în
conformitate cu gradul său de cunoaştere şi
recunoaştere. A deveni un brand implică un proces de
puternică transformare personală
 Vizibilitatea creează aderenţi, clienţi, fani şi
generează oportunitate
 Fiecare persoană dispune de o reţea de oameni
care o cunosc. Cu cât puterea noastră de a ne
distribui imaginea se extinde, cu atât vizibilitatea
creşte, iar cei care înţeleg procesul de
transformare îl utilizează pentru a-şi creşte
opţiunile şi recompensele
 Cunoaştere – recunoaştere – identitate de brand
– putere şi bani
 Individul care doreşte succesul trebuie să deţină
controlul asupra propriei imagini şi să ia decizii
bazate pe înţelegerea profundă a industriei
vizibilităţii
 Ce înseamnă o persoană vizibilă?/ Ce
înseamnă industria vizibilităţii?
 Erou, legendă, lider, idol,
star, icon, celebritate în  Industria vizibilităţii = o reţea
funcţie de reputaţie şi de profesionişti, materiale,
popularitate echipamente şi procese care
produc un rezultat căruia i se
 O persoană al cărei nume
atribuie o valoare pe o piaţă
atrage atenţia, creează interes
şi valori generatoare de profit  Funcţia acestei industrii este
de a crea, a construi şi a
 Construcţia vizibilităţii se
promova figuri / persoane ca
mută de la modelul
brand-uri în toate domeniile.
“descoperire” la modelul
“construcţie” care transformă
în mod strategic aspiranţii la
titlul de erou
 Procesul de branding
 Atitudinea potrivită – element strategic, maleabil / aspirantul de succes
nu este în mod necesar cel mai talentat, ci persoana a cărei atitudine
demonstrează calităţile necesare succesului în domeniu
 Motivaţia – motivatori umani, motivatori situaţionali, motivatori
mediatici, motivatori financiari
 Naturaleţea – dezvoltarea acelor caracteristici care îl recomandă pe
aspirant ca talentat
 Talentul – include abilitatea de a executa cerinţele unui sector, talentul
poate fi dezvoltat prin practicile profesioniştilor din domeniu (strategii
care satisfac publicul ţintă şi expectanţele domeniului)
 Carisma
 Timing – un aspirant poate să urce extrem de rapid, neavând
competenţele necesare suficient de dezvoltate
 Norocul – este precedat de o poziţionare corectă pe scena de artă
(locaţia potrivită)