Sunteți pe pagina 1din 5

Manu Adina Ctlina, FADD, secia Scenografie Cand ceva este art?

Abstract
Au existat multe incercri de a defini arta, dar niciuna nu satisface dorina de a gsi caracteristici necesare si suficiente pentru a spune ce este arta. ncercarile tradiionale de a defini arta au la baz cteva condiii alese, dar acestea sunt mai mereu circulare si incomplete. Arta nu are un ansamblu de proprieti care ne-ar ajuta s o ntelegem cu uurin, ceea ce face ca aceast ntrebare s nu poat primi un rspuns convingtor. Teoriile despre opera de art i lumea artei nu au nici ele fora necesar pentru a explica arta. Confruntndu-se cu aceast dilem, Nelson Goodman a propus schimbarea ntrebrii cu una care poate imbrisa mai bine teremnul de ''art'' si care are un potenial explicativ mai mare, i anume: ''cnd ceva este art?''. Prezentul referat ii propune s descrie acest nou mod de a nelege arta si limbajul sau.

1. Opera de art i instituiile artei Rolul teoriei in estetic este sa determine natura artei si s o formuleze intr-o definitie a artei. Dimensiunea estetic a jucat un rol important n caracterizarea rspunsurilor sau interpretrilor n urma contactului cu opera de art. In filosofia antic a frumosului, arta ii gsete motivul de a exista in percepie, toate obiectele artistice posed caliti estetice. Teoria secolului XVIII studiaz activitatea uman specific care face s intervin calitile estetice (frumosul, sublimul, serenitatea) prin facultatea gustului. n secolul XIX, judecata gustului a fost nlocuit de judecata estetic. ''De la sfritul secolului al XIX-lea i pn la mijlocul secolului al XX-lea, cele dou teorii gemene au fost teoria esteticului, care s-a aflat n prim plan, i teoria artei'' 1. Evoluia recent a teoriei artei este caracterizat de popularitatea definiiilor estetice ale artei, care ncearc construirea unor teorii valide pentru a deosebi arta de non-art. ncercarea definirii artei prin surprinderea proprietilor acesteia si cerina de a cuprinde ntreaga istorie a artei i a practicilor artistice reprezint o dificultate pentru teoreticieni. Acest traseu se ncurca deseori cu interogaia asupra valorii operei de art si sfareste prin confuzie si rspunsuri incomplete. Modul de a percepe arta devine tot mai confuz. ''In ciuda numrului mare de teorii, nu prem a fi mai aproape de scop astzi dect eram pe vremea lui Plato. Daca fiecare epoc, fiecare micare artistic, fiecare filosofie a artei ncearc sa ating idealul enunului, este doar pentru c ele sunt succedate de o teorie nou sau revizitat, nrdcinata n respingerea precedentei''2. ncepand cu secolul XX, modul de ntelegere a artei este n strns legatur cu cele doua curente in estetic, gndirea continental si cea analitic. Prezenta lucrare este o
1 2

Aslam, Constantin, Continental i analitic n gndirea estetic contemporan Weitz, Morris, The Role of Theory in Aesthetics, Journal of Aesthetics and Art Criticism, vol. 15 (1956)

investigaie a ncercarii definirii artei din perspectiva analitic. Reprezentanii acestui mod de gndire au ncercat rezolvarea problemelor survenite din interiorul esteticii prin analizarea limbajului folosit pentru a descrie arta si prin atitudinea estetic pe care o adopt omul n contactul cu arta. ''Valoarea fiecrei teorii a artei const in tentativa de a stabili i de a justifica unele criterii care sunt fie neglijate, fie deformate de teoriile anterioare'' 3. n marile teorii tradiionale ale artei s-a ncercat clasificarea operelor prin stabilirea unor proprieti ale acestora si prin acordarea locului central unei anumite trsturi aparente. Starea de confuzie n definirea artei a fost accentuat de arta contemporan, care i-a lrgit suportul de comunicare, tehnica prin care se realizeaz. Opera de art se prezint printro multitudine de aspecte culturale pe care le numim art. Danto susine ca ceea ce face arta posibila este teoria artistic. Teoreticienii au ncercat sa formuleze condiiile pe care trebuie sa le ndeplineasc o oper de art. n urma acestui demers a luat natere teoria instituionala a artei. ''A vedea ceva ca art necesit mai mult dect ochiul pentru a o discerne - este nevoie de o atmosfera de teorie artistic, o cunoatere a istoriei artei: o lume a artei'' 4. Operele de arta exist ca artefacte dac statutul de art le este oferit. Acest statut se ofer n cadre ale artei, n expoziii, teatre, muzee. El const n a da un nume artefactului. Instituiile artei nu sunt doar cele formale, ci i cele informale, poate fi vorba de una sau mai multe persoane care au ca scop conferirea unui statut artefactelor. n arta animalelor este prezent intenionalitatea uman de a oferi statutul de art, deoarece acestea nu se pot considera membre ale unei instiutii a artei. Artistul indexeaza un lucru i l nzestreaza cu statutul de oper de art. El lucreaz cu concepte i are un limbaj propriu de idei. Arta bun este atunci cand se prezint interes pentru ce a avut de spus. George Dickie a investigat modalitile de evaluare si de clasificare ale operelor de art. O oper de art este, n sens evaluativ considerat acel obiect botezat art iar n sensul clasificator este ''un artefact cruia una sau mai multe persoane acionand in numele unei instituii sociale (lumea artei) i-au oferit statutul de candidat la apreciere'' 5. Aceste deosebiri sunt semnalate si de Wittgenstein, care descrie sensul evaluativ ca pe o preferin a acordat unor proprietai ale artei, fr un motiv anume, iar pe cel descriptiv ca fiind prezen a unui artefact fabricat de abilitatea si imaginaia umana [6].

Wittgenstein, Ludwig, Philosophical Investigations, What is a language-game? traducere in engleza G. E. M.

Anscombe, Massachutes, Blackwell Publishers Inc, 1958,


4 5

Danto, Arthur, The Artworld, Journal of Philosophy, 1964, p. 571-584 Dickie, George, Defining Art, University of Illinois Press, 1969, p. 24

Se poate spune despre opera de art ca are un aspect estetic (numeric, este perceput ca fiind art) si unul fizic (specific, reprezenta ional). Aspectul estetic poate depinde de cel fizic7. 3. Noi moduri de a nelege arta Atitudinea general a teoreticienilor consultai consider imposibil definirea artei si orice ncercare de a spune ce este arta sfrete n confuzie si frustrare. Dar dac schimbam drumul de investigare, putem ajunge s nelegem, mcar ntr-o mic msur, arta? Rspunsul este afirmativ dac lum n considerare propunerea pe care ne-o ofer Nelson Goodman, de a schimba ntrebarea si de a afla cand ceva este o oper de art. n primul rand, exist o relaie ntre simboluri si opere de art. Orice lucrare care reprezint ceva este un simbol pe baza subiectului pe care il nfieaza. Arta abstract, chiar daca nu are subiect, exprim, simbolizez o emoie, o idee. Arta pur neag simbolizrile, nu vrea s reprezinte, nici s exprime nimic. Puritii, ''curnd pnzele de ceea ce considerau neesenial, i-au atribuit meritul de a fi distilat esena artei. Dar exact aici este greeala lor: un numr exact la fel de mare de predicate artistice pertinente sunt adevarate n ceea ce privete ptratele lor monocrome precum n oricare alt membru al lumii artei, i nu pot exista ca opere de art dect n msura n care exist tablouri <<impure>>''8. Prin urmare, orice tablou pur simbolizeaz, deoarece exemplific unele proprieti ale sale. O oper de art nu poate exista fr simboluri. ''Formele de referin pe care trebuie s le ndeplineasc o oper de art pentru a exista sunt reprezentare sau expresie sau exemplificare''9. n al doilea rnd, exist in lumea artei binomul art - non-art. Criteriile de a percepe arta s-au transformat si nu mai sunt uor de reperat. Este greu de spus n ce consist experiena artistic necesar pentru a recunoate un obiect de art. Arta conceptual, environment art, found art ridic si mai multe dificulti n a stabili ce este sau nu arta. ''C tim ceea ce vedem nu este mai puin adevarat dect c tim ce vedem. Percepia depinde de schema conceptual. A te gndi c viziunea n-ar lua loc independent de orice conceptualizare
6

George Dickie, Defining Art, ''Intr-un enunt de genul: <<Acest Rembrandt este o opera de arta>>, sensul

clasificator si sensul evaluativ sunt prezente amandoua. Expresia: <<Acest Rembrandt>> transmite informatia ca referentul este o opera de arta in sens clasificator si afirmatia: <<este o opera de arta>> nu poate fi inteleasa rational decat in sensul evaluativ. Vorbind de o cochilie care seaman cu un chip uman, dar care nu prezinta alt interes, am putea spune: <<Aceasta cochilie (sau alt obiect natural) este o opera de arta>>. In acest caz, am folosi doar sensul derivat. ''
7

Binkley, Timothy, <<Piece>>: Contra Aesthetics, Philosophy Looks at the Art, Joseph Margolis, Temple University Press, Philadelphia 8 Danto, Arthur, The Artworld, Journal of Philosophy, 1964 9 Goodman, Nelson, Worldmaking, When is Art?, Cap. VI, Harvard University Press

este s te bazezi pe <<mitul ochiului inocent>>: nu exista ochi inocent. Nu doar cum ci i ce ochiul vede este reglat de nevoie i prejudecat. Ochiul selecteaz, respinge, organizeaz, asociaz, clasific, analizeaz, construiete''10. n prezent, nu putem fi convini de faptul c opera de art se deosebete de obiectul real doar pentru ca aa o numete artistul sau doar pentru c se afl ntr-un muzeu. Rolul lumii artei este s menin permanent arta ca o categorie cultural i s-i confere un statut care s se adapteze contextului n care se gsete. n al treilea rnd, arta poate fi considerat o persoan. O abordare a relaiei dintre arta i lumea artei se poate face mergnd pe urmele lui Goodman prin exemplificarea operei de art ca o mostr a artei. Arta este ca un prieten; prietenii nu se disting prin proprieti care pot fi identificate, ci doar prin faptul c sunt, pentru o perioad de timp, n relaie de prietenie cu mine. Remarca pe care o face Binkley este c dependena calitilor estetice raportate la calitile non-estetice este similar cu dependena trsturilor de caracter ale unei persoane n raport cu forma sa corporal. ''Operele de art sunt ncarnate ntr-un obiect sau eveniment fizic la fel cum o persoan este ncarnat ntr-un corp uman''11. S-a ajuns chiar la a spune ca o oper de art are aceleai drepturi ca o fiina uman. A-i face ru aspectului fizic al unei opere nseamn a-i afecta i aspectul estetic. n al patrulea rnd, un obiect este art doar uneori. Wittgenstein susine c prin teoria estetic poi afla ce s caui n art, cum s o priveti i motivele sale de excelen 12. ''A ncerca sa defineti arta definind opera de art este ca i cum am ncerca s definim filosofia spunnd ce este o carte de filosofie'' 13. O oper de art nu ar ti sa duc o existena izolat ca simplu membru al unui ansamblu. Nelson Goodman spune c este gresit s ncerci s definesti ce obiecte sunt permanent opere de art si abordeaz ntrebarea Cand ceva este art?. La fel cum un obiect poate fi art la un moment dat i la alt moment nu, aa i opera de art poate exista uneori14. Exemplul dat de el este Groapa lui Claes Oldenburg spat n Central Park, n spatele Muzeului Metropolitan de Art din New York. Aceasta nu este nici un obiect, nici nu se afl ntr-o galerie, dar simbolizeaz ceva, exprimnd dorina de dialog public i de comunicare vizuala ct mai larg. Totui, a funciona ca simbol nu este neaprat oper de art. Un tablou al lui Roy Lichtenstein imprimat pe o ptura sau folosit ca suport de farfurii nu este
10

Goodman, Nelson, Languages of Art, Hackett, 1968, p. 142, 8 Binkley, Timothy, Piece: Contra Aesthetics, Philosophy Looks at the Art, Joseph Margolis, Temple University Press, Philadelphia 12 Wittgenstein, Ludwig, Philosophical Investigations, traducere in engleza G. E. M. Anscombe, Massachutes, Blackwell Publishers Inc, 1958 13 Binkley, Timothy, Piece: Contra Aesthetics, Philosophy Looks at the Art, Joseph Margolis, Temple University Press, Philadelphia 14 Goodman, Nelson, Worldmaking, Cap. VI, When is Art?, Harvard University Press
11

o oper de art. Totui, statutul artistic este oarecum permanent. Tabloul lui Roy Lichtenstein ramne o oper de art chiar dac este imprimat pe o patur. 3. Relativizarea noiunii de art n concluzie, arta exist daca ea comunic ceva la un moment dat printr-o funcie simbolic. O funcie simbolic dominant a unui obiect poate veni si pleca. Schimbarile care s-au produs n nelegerea artei nu mai adopt privirea vieii ca fiind scurt si a artei ca fiind lung. Ambele sunt pasagere. Aceast viziune de a vedea arta a omului contemporan se aseamn felului n care sensibilitatea, modul de a comunica i a relaiona, de a percepe timpul si spaiul s-au modificat. Nu mai exist un scop, o concluzie la lucrurile pe care le experimenteaz, ceea ce este important in via precum i n art este procesul de desfurare. Modul n care este transmis mesajul artistic depinde de context. n arta conceptual, mesajul este transmis eliptic, privitorul particip prin interpretare la universul pe care l prezint artistul. Arta are un discurs filosofic propriu 15. Pentru inelegerea artei, trebuie s sesisezi n ce moment un obiect este arta i s poi intra n dialog cu acea oper, pentru a lua parte la lumea artistic. Relaia dintre simbol i ceea ce simbolizeaza nu este niciodat ''absolut, universal''16, de unde rezult c exemplificarea si expresia sunt relative 17. Nu trebuie sa adoptm puncte de vedere rigide, mai degrab s lum reperele cu titru indicativ. n consecina, arta exist uneori. Ea rmne efemer i este greu s te apropii cu gndirea de ea. Bibliografie consultat: Aslam, Constantin, Continental i analitic n gndirea estetic contemporan; Binkley, Timothy, Piece: Contra Aesthetics, Philosophy Looks at the Art, Joseph Margolis, Temple University Press, Philadelphia Danto, Arthur, The Artworld, Journal of Philosophy, 1964; Dickie, George, Defining Art, University of Illinois Press, 1969 Goodman, Nelson, Languages of Art, Hackett, 1968 Goodman, Nelson, Worldmaking, When is Art?, Cap. VI, Harvard University Press Wittgenstein, Ludwig, Philosophical Investigations, traducere in engleza G. E. M. Anscombe, Massachutes, Blackwell Publishers Inc, 1958 Weitz, Morris, The Role of Theory in Aesthetics, Journal of Aesthetics and Art Criticism, vol. 15 (1956) Resurse electronice: www9.georgetown.edu/faculty/irvinem/visualarts/Art-Non-Art.html, plato.stanford.edu/entries/goodman-aesthetics/, www.caslam.ro, Curs de estetic. Resurse radiofonice: emisiunea izvoare de filosofie, ediia 12 martie 2011

15

emisiunea izvoare de filosofie, editia 12 martie 2011, definiri ale operei de art n spaiul filosofiei analitice. Studiu de caz: Arthur Danto, Constantin Aslam, Invitatul ediiei: lector univ. dr. Cristian Nae 16 Goodman, Nelson, Languages of Art, Hackett, 1968 17 Stanford Ecyclopedia of Philosophy