Stresul (biologie)

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Salt la: navigare , cutare Acest articol este despre conceptul de "stres" n legtur cu biologia. Pentru conceptul de "stres" n fizic i mecanic, a se vedea de stres (mecanica) . Stresul este un termen care este frecvent utilizat n prezent, dar a devenit tot mai dificil de definit. Aceasta aciuni, ntr-o anumit msur, semnificaii comune att n biologice i psihologice tiine. Stresul descrie de obicei, un concept negativ, care poate avea un impact asupra cuiva mentala si bunastarea fizica, dar nu este clar ceea ce definete exact de stres i dac este sau nu de stres este o cauz, un efect, sau procesul de legtura ntre cele dou. Cu organisme att de complex ca om, stresul poate avea semnificaii n ntregime din beton sau abstracte cu caliti extrem de subiectiv, care ndeplinete att definiii de cauz i efect n moduri care pot fi att tangibile i intangibile. Termenul de stres a avut nici una din conotaiile sale contemporane nainte de 1920. Este o form de englez Orientul Mijlociu destresse, derivate prin intermediul francez veche din latin stringere, "pentru a trage bine." [1] Aceasta a fost mult timp folosit n fizica pentru a face referire la repartizarea intern a unei fore exercitate asupra unei corpul material , rezultat n tulpina . n anii 1920 i 1930, termenul a fost folosit ocazional n cercurile biologice i psihologice pentru a se referi la o suprasolicitare psihic, se ntmpl nedorite, sau, mai mult medical, un agent de nocive asupra mediului, care ar putea provoca boli. Walter Cannon a folosit n 1926 pentru a se referi la factori externi, care subminau ceea ce el a numit homeostaziei . [2] Homeostazia este un concept central la ideea de stres. n biologie, cele mai multe procese biochimice strduim s meninem un echilibru , o stare de echilibru care exist mai mult ca un ideal i mai puin ca o condiie realizabil. Factorii de mediu, stimuli interni sau externi, poate perturba continuu homeostaziei; starea unui organism actual este un stat fr s se ndoiasc n flux constant despre un punct homeostatic, care este condiia ca organism optime de trai. Factorii care cauzeaz starea unui organism s se clatine departe de homeostaziei pot fi interpretate ca stres. O situaie de via threating, cum ar fi o insult fizic sau nfometare prelungit a acestora poate afecta foarte mult homeostazia. Pe de alt parte, ncercarea unui organism effortful la restabilirea condiiilor napoi la sau n apropierea homeostaziei, de multe ori consumatoare de energie i resurse naturale, poate fi, de asemenea, interpretat ca stresul. n astfel de cazuri, un organism de lupta-sau-zbor rspuns recrui magazinele de energie din organism i se concentreaz atenia asupra a depi provocare la mn. Ambiguitatea n definirea acestui fenomen a fost recunoscuta pentru prima data de Hans Selye , n 1926 care a descris vag stres ca pe ceva care "... n afar de a fi ea nsi, a fost, de asemenea, cauza n sine, i rezultatul de la sine." [3] n primul rnd pentru a utiliza termen lung ntr-un context biologic, Selye a continuat s defineasc stresul ca de azi Neurologii, inclusiv "rspuns non-specific al corpului la orice cerere pus pe el." Bruce McEwen i al NATO, Jaap Koolhaas cred ca stresul, pe baza de ani de cercetri empirice, "ar trebui s fie

limitat la condiiile n care o cerere de mediu depete capacitatea natural a organismului de reglementare." [4] n ciuda numeroase definiii date de stres, homeostazia pare s se afle n centrul su. Biologie a progresat foarte mult n acest domeniu, elucidarea mecanismelor biochimice complexe care par s stea la baza diverse aspecte de stres, o lumina stralucitoare necesare cu privire la relevana clinic a acestuia i semnificaia. n ciuda acestui fapt, tiina nc ruleaz n problema de a nu putea s se stabileasc sau s convin asupra definiii conceptuale i operaionale de stres. Deoarece stresul este n ultim instan perceput ca o experienta subiectiva, rezult c definiia sa, probabil, ar trebui s rmn lichid. Pentru un concept att de ambiguu i greu de definit, cu toate acestea, stresul joaca un rol evident i predominant n viaa de zi cu zi a oamenilor i naturii deopotriv.

Coninut
[hide]

1 biologic fundal o 1.1 neuroanatomia 1.1.1 Brain 1.1.1.1 Hipotalamusul 1.1.1.2 amigdala 1.1.1.3 Hippocampus 1.1.1.4 Locus coeruleus 1.1.1.5 Raphe nucleu 1.1.2 mduva spinrii 1.1.3 glanda pituitar 1.1.4 glandei suprarenale o 1.2 Neurochimie 1.2.1 corticotropina de eliberare a hormonului 1.2.2 hormon adrenocorticotrop 1.2.3 Cortizolul 1.2.4 norepinefrinei 1.2.5 serotoninei 1.2.6 neuropeptidelor Y 2 mecanisme biologice o 2.1 hipotalamo-hipofizo-suprarenalian (HPA) axa o 2.2 rspuns imunitar 2.2.1 Efectul de stres asupra sistemului imunitar 3 concepte psihologice o 3.1 eustres o 3.2 Depasirea o 3.3 cognitive de evaluare 4 simptome clinice i tulburri o 4.1 DSM-IV TR 4.1.1 Riscul de sntate factori

4.2 anxietate generalizat sindrom 4.3 Tulburri de panic 4.4 General adaptive sindrom 4.5 Phobia 4.6 post-traumatic de stres (PTSD) 4.7 Depresie 5 Istoria n cercetare 6 A se vedea, de asemenea, 7 Referine o 7.1 constat o 7.2 link-uri externe Introductiv 7.2.1
o o o o o o o

7.3 Bibliografie

[ edit ] fundal biologic

Biologie n primul rnd ncearc s explice concepte majore de stres ntr-o manier stimul-rspuns, mai mult ca un modul n care un psihobiologic sistem senzorial funcioneaz. Sistemul nervos central (creierul si maduva spinarii) joac un rol esenial n organism de stres legate de mecanisme. Fie c aceste mecanisme ar trebui s fie interpretat ca rspuns al organismului la un factor de stres sau ntruchipeaz actul de stres n sine este o parte din ambiguitate n definirea exact ceea ce este stresul. Cu toate acestea, sistemul nervos central lucreaz n strns colaborare cu organismul de sistemul endocrin de a reglementa aceste mecanisme. O ramur a sistemului nervos central, sistemul nervos simpatic , devine n primul rnd activ n timpul unui rspuns de stres, care reglementeaz multe dintre organismului fiziologice funciile n moduri care ar trebui s fac un organism mai mult de adaptare la mediul su. Mai jos este un fundal scurt biologic a neuroanatomia si neurochimia i modul n care acestea se refer la stres.

[ edit ] neuroanatomia
[ edit ] Brain Creierul joaca un rol critic n percepia corpului i de rspuns la stres. Cu toate acestea, identificarea exact ceea ce regiuni ale creierului sunt responsabile pentru aspecte particulare ale unui rspuns de stres este dificil i deseori neclar. nelegnd c creierul lucreaza in mai mult de un mod de tip reea care s conin informaii despre o situaie stresant ntre regiuni ale creierului (de la zone corticale senzoriale la mai multe structuri bazale i vice-versa) pot ajuta la explicarea modul in care stresul si consecintele sale negative sunt puternic nrdcinate n neuronale de comunicare disfuncie. n ciuda acestui fapt, mai multe structuri importante ale creierului implicate n roluri cheie in cai de rspuns de stres sunt descrise mai jos.

Creierul uman (hipotalamus = rou, verde = amigdala, hipocampus / fornix = albastru, Pons = aur, glanda pituitara = roz)
[ edit ] Hipotalamusul

Hipotalamusul este o mic poriune a creierului situat "sub talamus "de mai sus i trunchiul cerebral . Una dintre funciile sale cele mai importante este de a ajuta legtur ntr mpreun corpul nervos i sistemului endocrin. Aceast structur are mai multe intrri bidirecional neuronale i ieirile de la i de la diferite regiuni ale creierului alte. Aceste conexiuni ajuta la reglarea capacitatea de hipotalamus de a secreta hormoni in organism de fluxul de snge , avnd efecte ample i de lung durat cu privire la procesele fiziologice, cum ar fi metabolismul . n timpul unui rspuns de stres, hipotalamusul secreta hormoni diferite, i anume corticotropina hormon de eliberare , care stimuleaza glanda pituitara corpului i iniiaz un puternic reglementate cale de rspuns de stres.
[ edit ] amigdala

The Amigdala este un mic, "migdal" n form de structura localizat n plan bilateral, adanc in lobii temporali mediani, a creierului i este o parte a creierului sistemul limbic , cu proiecii la si de la hipotalamus, hipocamp, i locus coeruleus, printre altele, domenii. Gandit sa joace un rol n prelucrarea de emotii, amigdala a fost implicata in mecanisme de modulant raspuns de stres, mai ales atunci cnd sentimentele de anxietate sau fric este implicat.
[ edit ] Hippocampus

Hippocampus este o structur situat n plan bilateral, adnc n lobii temporali mediani din creier, doar laterale pentru fiecare amigdala, i este o parte a sistemului limbic cerebral. Hipocampul este gandit sa joace un rol important n memoria de formare. Exist numeroase legturi la hipocampus din cortexul cerebral , hipotalamus, i amigdala, printre alte regiuni. In timpul stresului, hipocampul este deosebit de important, n sensul c cognitive procese, cum ar fi amintiri anterior poate avea o mare influen asupra suprimarea consolidarea,, sau chiar generatoare de independent un rspuns de stres.

Hipocampul este, de asemenea, o zon din creier care este susceptibil de a deteriora introdus de ctre stres cronic.
[ edit ] Locus coeruleus

The locus coeruleus este o zon situat n Pons a trunchiului cerebral, care este site-ul principiul sintezei de neurotransmitator noradrenalina, care joac un rol important n sistemul nervos simpatic e lupta-sau-zbor rspuns la stres. Aceast zon primete date de la hipotalamus, amigdala, i nucleul raphe printre alte regiuni i proiecte pe scar larg n ntreaga creier, precum i la mduva spinrii.
[ edit ] Raphe nucleu

Nucleul raphe este o zon situat n Pons a trunchiului cerebral, care este site-ul principiul de sintez a neurotransmitator serotonina, care joac un rol important n starea de spirit regulament, n special n cnd stresul este asociat cu depresia i anxietatea . Proieciile se extind de la aceast regiune n zonele rspndit n ntreaga creier, i anume hipotalamus, i sunt considerate a modula un organism ritm circadian i senzaie de durere , printre alte procese.

Omului mduva spinrii [ edit ] Mduva spinrii Mduva spinrii joaca un rol critic n transferul de impulsuri de rspuns de stres neuronale din creier la restul corpului. n plus fa de neuroendocrine sistemul hormonal snge de semnalizare iniiate de ctre hipotalamus, maduva spinarii comunica cu restul

corpului prin inerveaza the sistemului nervos periferic . Anumite nervi care aparin la sucursala simpatic a sistemului nervos central a iei din mduva spinrii i de a stimula nervilor periferici, care, la rndul angaja organismului majore ale organelor i muchii ntr-o lupt-sau-zbor manier. [ edit ] glanda pituitar Glanda pituitara este un organ mic, care este situat la baza creierului, chiar sub hipotalamus. Aceasta glanda elibereaza hormoni diferite care joac un rol semnificativ in reglarea homeostaziei . n timpul unui rspuns de stres, glanda pituitara elibereaza hormoni in sange, i anume hormonul adrenocorticotrop , care moduleaz un puternic reglementate de reacie de stres

Glandei suprarenale [ edit ] glandei suprarenale The glanda suprarenala este un organ major a sistemului endocrin, care este situat direct pe partea de sus a rinichilor i este n principal responsabil pentru sinteza de hormoni de stres care sunt eliberate in fluxul de sange in timpul unui rspuns de stres. Cortisol este hormonul de stres major eliberat de glandei suprarenale. n plus fa de locus coeruleus existente, ca o surs de noradrenalina neurotransmitator n cadrul sistemului nervos central, a glandei suprarenale pot elibera, de asemenea, noradrenalina n timpul unui rspuns de stres n fluxul sanguin al organismului, la care noradrenalina punctul acioneaz ca un hormon n sistemul endocrin.

[ edit ] Neurochimie
[ edit ] corticotropina de eliberare a hormonului Corticotropina hormon de eliberare este neurohormonul secretat de hipotalamus n timpul unui rspuns de stres care stimuleaz lobul anterior al glandei pituitare prin legarea de corticotropina sale de eliberare a hormonului- receptori , determinnd glanda pituitara anterioara pentru a elibera hormonul adrenocorticotrop.

[ edit ] hormonul adrenocorticotrop Hormonul adrenocorticotrop este hormonul secretat de lobul anterior al glandei pituitare n fluxul sanguin al organismului care stimuleaz cortexul glandei suprarenale prin legarea sale adrenocorticotrop hormon-receptori i determin glanda suprarenal s elibereze cortizol.

Cortizolul [ edit ] Cortizolul Cortizolul este un steroid hormon, care aparin unei clase mai largi de steroizi numite glucocorticoizi , produs de glanda suprarenal i secretat n timpul unui rspuns de stres. Funcia sa principal este de a redistribui de energie ( glucoza ), la regiuni ale corpului care au nevoie de cele mai multe (i anume, creierul si muschii majore n timpul unei situaii lupta-sau-zbor). Ca o parte a corpului e lupta-sau-zbor de rspuns, cortizol, de asemenea, acioneaz pentru a suprima al organismului sistemul imunitar . [ edit ] norepinefrinei Noradrenalina este un neurotransmitator eliberat din locus coeruleus atunci cand sunt stimulate de hipotalamus n timpul unui rspuns de stres. Noradrenalinei servete ca mesager chimic primar al sucursalei sistemului nervos central simpatic, care pregateste organismul pentru lupta-sau-zbor repsonse. [ edit ] serotoninei Serotonina este un neurotransmitator sintetizata in nucleul raphe de Pons a trunchiului cerebral i proiectele de cele mai multe zone ale creierului. Serotonina este gandit sa joace un rol important in reglementarea starea de spirit. Indus de stres disfunctiilor serotonina au fost asociate cu anxietatea, teama, depresie i simptome asemntoare. [ edit ] neuropeptidelor Y Neuropeptide Y este o protein care este sintetizat n hipotalamus i acioneaz ca un mesager chimic din creier. n mod tradiional, a fost gandit sa joace un rol important n poftei de mncare , hrana comportament , i de satietate , dar descoperirile mai recente au implicat Y neuropeptidelor in stres, n special, elasticitatea stres. [5]

[ edit ] mecanismele biologice

[ edit ] hipotalamo-hipofizo-suprarenalian (HPA) axa

De baz hipotalamo-hipofizo-adrenal rezumat axa (corticotropina hormon de eliberare = CRH, hormonul adrenocorticotrop = ACTH). Axa HPA este un multi-pas cale biochimice n cazul n care informaia este transmis de la o zona a corpului la alta prin mesagerii chimici [ dezambiguizare necesare ]. Fiecare pas n aceast cale, la fel ca n multe cai biochimice, nu numai trece de informaii de-a lungul a stimula regiunea viitor, dar primete, de asemenea, feedback-ul de la mesagerii produse mai trziu, n calea de a spori sau s suprime pai mai devreme n calea - aceasta este o modalitate de o biochimic cale se poate reglementa, printr-un mecanism de feedback . Cnd hipotalamusul primete semnale de la una din intrrile sale numeroase (de exemplu, cortexul cerebral , sistemul limbic , organele viscerale ), despre condiiile care deviaz de la un stat homeostatice ideal (de exemplu, stimul senzorial alarmant, eveniment ncrctur emoional, deficit de energie), acest lucru poate fi interpretat ca etap de iniiere a stres-rspuns cascad . Hipotalamusul este stimulat de intrrile sale i trece apoi la secreta corticotropina-eliberarea hormonilor. Acest hormon este transportat la tinta sale, glanda pituitar, prin intermediul sistemului portalului hypophyseal (scurt snge sistemul de nave), la care se leaga si provoaca glanda pituitara sa, la rndul lor, secreta mesager proprie, hormonul adrenocorticotrop, sistemic n corpul fluxul de snge. Atunci cnd hormonul adrenocorticotrop ajunge i se leag de obiectivul su, glandei suprarenale, glanda suprarenal, la rndul su de pres final mesagerul-cheie n cascad, cortizol. Cortizolul, odat eliberat, are efecte pe scar larg n organism. n timpul o situaie alarmant n care o ameninare este detectat i a semnalat la hipotalamus de la structurile primare senzoriale i limbic, cortizol este o modalitate a creierului instruiete organismului de a ncerca s rectige homeostaziei - prin redistribuirea de energie (glucoza) in zone ale corpului care au nevoie de cel mai mult, c este, spre organe critice

(inima, creier) i de la distan digestiv i organelor de reproducere , n timpul unei situaii cu potenial duntor ntr-o ncercare de a depi provocare la mn. Dup cortizol suficient a fost secretat de a restabili cele mai bune homeostaziei i stres al organismului nu mai este prezent sau ameninarea nu mai este perceput, nivelul sporit de cortizol n snge organismului circula n cele din urm a glandei pituitare i hipotalamusului la care cortizol poate lega i inhib, n esen, oprind HPA-axa "stres de rspuns n cascad prin inhibarea feedback-ului . Acest lucru previne cortizol suplimentare de a fi eliberat. Acest lucru este biologic identificat ca un mecanism normal, sntos stres ca rspuns la o situaie sau factor de stres - un mecanism biologic coping pentru o ameninare la adresa homeostaziei. Acesta este atunci cnd organismul de-a lungul axei HPA nu pot depi o provocare i / sau este cronic expus la o ameninare c acest sistem devine suprasolicitat si poate fi daunatoare pentru corpul i creierul. Un al doilea efect major al cortizolului este de a suprima sistemul imunitar al organismului n timpul unei situaii stresante, din nou, n scopul de redistribuirea resurselor metabolice n primul rnd pentru a lupta-sau-zbor organe. Dei nu este un risc major pentru organism dac numai pentru o perioad scurt de timp, dac n condiii de stres cronic, organismul devine n mod excepional vulnerabil la atacurile sistemului imunitar. Aceasta este o consecin negativ a unei biologic expunere la un factor de stres severe i poate fi interpretat ca stresul n sine - o incapacitate duntoare ale mecanismelor biologice de a se adapta n mod eficient la schimbrile n homeostaziei. La data de 13 decembrie 2011, un comunicat de pres on-line de la - Universitatea Tufts din Boston, Massachusetts (n special, Universitatea Tufts Scoala de Medicina si Scoala Sackler de Absolvent stiinte biomedicale la Universitatea Tufts) - autor Jamie Maguire , dr., profesor asistent in departamentul de of Neuroscience spune ... " Neuroscience cercetatorii au demonstrat, pentru prima dat, c rspunsul fiziologic la stres depinde de neurosteroids care acioneaz asupra anumitor receptori din creier, i acestea au fost n msur s blocheze c rspunsul la soareci. Aceast descoperire sugereaz c aceti receptori critice pot fi de droguri obiective terapie pentru controlul calea stres-rspuns. Aceast constatare poate deschide calea pentru noi abordri pentru a gestiona o gama larga de tulburari neurologice care implica stres. cale de stres-control, mai multe punct de vedere tehnic cunoscut sub numele de hipotalamus-hipofizo-suprarenalian (HPA) ax, determin nivelul de cortizol si alti hormoni de stres din corpul uman n afar de a fi implicati in tipurile de emoionale i. stresul psihologic care poate duce la depresie majora , tulburari de stres calea de control sunt, de asemenea, asociate cu obezitatea , premenstrual sindrom , depresie postpartum , hypercortisolism (sindrom Cushing) si boli, inclusiv epilepsie si osteoporoza . " ... "Am identificat un mecanism nou de reglementare raspunsul corpului la stres prin determinarea c neurosteroids sunt necesare pentru a monta Rspunsul fiziologic la stres Mai mult dect att, noi am fost capabil de a bloca complet Rspunsul fiziologic la stres, precum i prevenirea i stres-induse. anxietate , " ... "Utilizarea esuturile creierului de soareci adulti, echipa de cercetare a identificat mecanismelor de control a activitii de corticotropina de eliberare a hormonului (CRH) neuronilor implicai n controlul stresului calea . Prin monitorizarea

activitatii neuronilor CRH urmtoarele stres si masurarea nivelului de corticosterone n snge, au descoperit ca productia de hormoni de stres cerute de aciune a neurosteroids pe receptori specifici de pe CRH neuroni . n afar de la constatarea c stresul determin o cretere neurosteroid, induse de snge corticosterone nivelurile, de asemenea, cercetatorii au descoperit ca blocarea sintezei de neurosteroids este suficient s se blocheze creterile de stres indus n corticosterone i pentru a preveni stresul indus, anxietate , cum ar fi comportamentul n oareci de cercetare anterioare au identificat prezena specializate CRH-nervoase-receptori n celul. axa HPA , dar rezultatele au fost controversate, deoarece de studii limitate prezint nicio legtur ntre aceti receptori i de reglementare a celulelor nervoase CRH. " ... "Am gsit un rol bine definit de neurosteroids asupra receptorilor reglementarea CRH celulele nervoase si raspunsul la stres Datele sugereaza ca acesti receptori pot fi obiective noi de control al stresului calea de control.. Munca noastr urmtoare se va concentra pe modularea acestor receptori pentru tratamentul unor boli asociate cu stresul, inclusiv epilepsie i depresie, cum ar fi comportamente , " [6]

[ edit ] Rspuns imun

Cortizolul poate diminua activitatea sistemului imunitar. Cortizolul mpiedic proliferarea celulelor T prin prestarea theinterleukin-2 de productori T-celule nu rspund la interleukina-1 (IL-1), i incapabil de a produce factorul T-celule de cretere. [35] Cortizolul are, de asemenea, un impact negativ de feedback-un efect asupra . interleukina-1 [36] IL-1 trebuie s fie deosebit de util n combaterea unor boli, cu toate acestea, bacteriile endotoxic au castigat un avantaj prin forarea hipotalamus pentru a creste nivelul de cortizol (forarea secretia de hormon de CRH, astfel antagonizarea IL-1). Celulele supresoare nu sunt afectate de glucosteroid rspuns modificatoare ale factor (GRMF), [37] astfel nct valoarea de referin eficient pentru celulele sistemului imunitar ar putea fi chiar mai mare dect valoarea de referin pentru procese fiziologice (care reflect redistribuire leucocitelor la ganglionii limfatici, mduva osoas, piele i ). Administrarea rapid a corticosterone (de tip endogen I i II de tip agonist al receptorilor) orRU28362 (un anumit tip agonist al receptorilor II) la animalele adrenalectomized induse de schimbri n leukocytedistribution. Celulele ucigase naturale nu sunt afectate de cortizol. [38] [ edit ] Efectul stresului asupra sistemului imunitar Stresul este reactia organismului la orice stimuli care perturb echilibrul su. Atunci cnd echilibrul de hormoni diferite este modificat efectul acestor schimbri pot fi n detrimentul sistemului imunitar. [7] Multe cercetari au aratat un stres efect negativ asupra sistemului imunitar, mai ales prin studii n cazul n care participanii au fost supui la o varietate de virusi . ntr-un studiu, persoanele ngrijirea unui so cu demen, care reprezint grupul de stres, a vzut o scdere semnificativ n rspunsul imun atunci cnd se administreaz un vaccin gripal-virus, comparativ cu un grup non-a subliniat de control. [8] [9] Un studiu similar a fost efectuate folosind un virus respirator. Participanii au fost infectate cu virusul i avnd n vedere un indice de stres. Rezultatele au aratat ca o crestere a scorului pe indicele de stres corelat cu gravitatea mai mare de simptome de raceala. [10] Studiile cu HIV au demonstrat, de asemenea, de stres pentru a accelera

progresia virala. Barbatii cu HIV au fost de 2-3 ori mai multe sanse de a dezvolta SIDA atunci cnd sub stres peste medie. [11] Cronic de stres Stres cronic este definit ca o stare "de tensiune prelungit de la factorii de stres interne sau externe, care pot provoca diverse manifestari fizice-de exemplu, astm, dureri de spate, aritmii, oboseala, dureri de cap, HTN, sindrom de colon iritabil, ulcer, i suprima sistemul imunitar ". Stres cronic ia o tax mai semnificativ asupra organismului decat stresul acut nu. Se poate creste tensiunea arteriala, creste riscul de atac de cord si accident vascular cerebral, crete vulnerabilitatea la anxietate si depresie, s contribuie la infertilitate, i grbi procesul de imbatranire. De exemplu, rezultatele unui studiu a demonstrat ca persoanele care au raportat conflictului relaie de durat de o lun sau mai mult au un risc mai mare de boal n curs de dezvoltare i arat vindecarea ranilor mai lent. n mod similar, efectele pe care factorii de stres acut asupra sistemului imunitar poate fi crescut atunci cnd este perceput de stres i / sau anxietate ca urmare a altor evenimente. De exemplu, elevii care iau examenele arat rspunsuri imunitare mai slabe n cazul n care raporteaz, de asemenea stres din cauza hassles de zi cu zi. [12] Mecanisme de Stresul cronic Studiile dezvluie relaia dintre sistemul imunitar i sistemul nervos central indica faptul ca stresul poate modifica functia de celule albe din snge implicate n funcia sistemului imunitar, cunoscut sub numele de limfocite i macrofage. Oamenii n curs de evenimente stresante de viata, cum ar fi criza mariale sau deces, au un rspuns mai slab limfoproliferative. Dup antigeni iniia un rspuns imun, aceste celule albe din sange trimite semnale, compus de citokine i alte proteine hormonale, pentru a creierului si a sistemului neuro-endocrin. [13] Citokinele sunt molecule implicate cu celule de semnalizare. Cortizolul, un hormon eliberat in timpul situaii de stres, care afecteaz sistemul imunitar foarte mult prin prevenirea producerii de citokine. In timpul stresului cronic, cortizolului este de peste produs, provocnd mai putini receptori care urmeaz s fie produs pe celule ale sistemului imunitar, astfel ca inflamatia nu poate fi ncheiat. Un studiu implicarea prinilor pacient cu cancer, a confirmat aceast constatare. Probele de sange au fost luate de la participani. Cercetatorii tratate probelor de prini de pacieni cu cancer cu o substan de cortizol ca i producia de citokine stimulat. Prinilor pacient cu cancer de snge "a fost semnificativ mai puin eficace la oprire de citokine de a fi produse. [14] Stresul i vindecarea rnilor Sistemul imunitar joac de asemenea un rol n stres i primele etape ale procesului de cicatrizare. Acesta este responsabil cu pregtirea esuturilor pentru repararea i promovarea recrutarea de anumite celule pentru a plgii. [15] n conformitate cu faptul c stresul modific producia de citokine, Graham et al. a constatat c stresul cronic asociat cu grija da pentru o persoan cu boala Alzheimer duce la intarzierea vindecarii leziunilor.

Rezultatele au indicat faptul c rnile biopsie vindecat cu 25% mai lent n grupul cronic a subliniat, sau cele ngrijirea pentru o persoan cu boala Alzheimer. [16] Stres cronic, a fost de asemenea demonstrat de a afecta creterea de dezvoltare la copii prin scderea glanda pituitara de producie e de hormon de cretere, la fel ca n copii asociate cu un mediu de acas care implic grave discordie maritale, alcoolism , sau de abuz asupra copiilor . [17] Stres cronic este vzut de a afecta pri ale creierului n cazul n care amintirile sunt prelucrate i stocate prin intermediul. Atunci cnd oamenii se simt stresai, hormonii de stres trece peste-secretat, care afecteaza creierul. Aceast secreie este alctuit din glucocorticoizi , inclusiv cortizol , care sunt hormoni steroizi care glandei suprarenale de pres. [18] Studii de maimute de sex feminin de la Universitatea Wake Forest (2009) au descoperit c persoanele care sufer de stres mai au niveluri mai ridicate de grasime viscerala in organele lor. Acest lucru sugereaz o posibil cauz-efect legtur ntre cele dou, n care stresul promoveaz acumularea de grasime viscerala, care, la rndul su, cauze hormonale si metabolice modificri care contribuie la boli de inima si alte probleme de sanatate. [19]

[ edit ] conceptele psihologice

[ edit ] eustres
Selye a publicat n 1975 un model de mprirea stres n eustres i suferin . [20] n cazul n care stresul mbuntete funcia (fizice sau psihice, cum ar fi prin puterea de formare sau de lucru provocator), acesta poate fi considerat eustres. Stres persistente care nu este soluionat prin adaptare sau de adaptare, considerate primejdie, poate duce la anxietate sau retragere (depresie) comportament. Diferena dintre experienele care au ca rezultat eustres i cele aflate n primejdie rezultat care este determinat de discrepana dintre o experien (reale sau imaginare) si asteptarile personale, precum i resurse pentru a face fa stresului. Experienele alarmant, fie reale sau imaginare, pot declansa un raspuns de stres. [21]

[ edit ] Depasirea
Articol principal: Managementul stresului Rspunsurile la stres includ adaptarea, psihologice de adaptare , cum ar fi managementul stresului , anxietate , si depresie . Pe termen lung, stresul poate duce la diminuarea sntate i / sau o tendin crescut la boli, pentru a evita acest lucru, stresul trebuie s fie gestionate.

De management al stresului cuprinde tehnici destinate pentru a dota o persoan cu mecanisme eficiente de adaptare pentru a face fa stresului psihologic, cu stres definit ca un raspuns fiziologic persoane la un stimul intern sau extern care declaneaz rspunsul lupta-sau-zbor. Managementul stresului este eficient atunci cnd o persoan utilizeaz strategii pentru a face fa sau s modifice situaiile stresante. Exist mai multe moduri de a face fata stresului, [ necesit citare ], cum ar fi controlul surs de stres sau de nvare s stabileasc limitele i s spun "Nu" la unele cere ca efi sau membri ai familiei pot face. Capacitatea unei persoane de a tolera surs de stres pot fi majorate de gndire despre un alt subiect, cum ar fi un hobby, ascult muzica, sau petrecerea timpului ntr-o pustie .

[ edit ] Cognitive evaluare

Lazr [22] a susinut c, pentru o situaie psiho-sociale care urmeaz s fie stresant, ea trebuie s fie apreciat ca atare. El a susinut c procesele cognitive de apreciere sunt centrale n a determina dac o situaie este potenial pericol, constituie un prejudiciu / pierdere sau o provocare, sau este benign. Att factorii personali i de mediu, influena acestei evaluri primare, care declanseaza apoi selectarea proceselor de coping. Problem-axat coping este direcionat la gestionarea problemei, ntruct procesele de emoie-concentrat coping sunt ndreptate la gestionarea emoiilor negative. Secundar de evaluare se refer la evaluarea resurselor disponibile pentru a face fa cu aceast problem, i poate modifica evaluarea primar. Cu alte cuvinte, evaluarea primar include percepia cat de stresant este problema i evaluarea seconday de estimare dac unul are mai mult dect sau mai mic de resurse adecvate pentru a face cu o problem care afecteaz apreciere de ansamblu a stressfulness. n plus, confruntarea este flexibil n faptul c, n general, individul analizeaz eficiena coping cu privire la situaia,. n cazul n care nu are efectul dorit, el / ea va fi, n general, ncercai diferite strategii de [23]

[ edit ] Simptomele clinice i tulburri

Semne Simptomele de stres poate fi cognitive, emoionale, fizice, sau de comportament. Simptomele cognitive

Probleme de memorie Incapacitatea de a concentra Sraci hotrre Abordare Pesimist sau gnduri Gnduri anxietate sau de curse Constant ngrijortoare

Simptome emoionale

Toane Iritabilitate sau temperament scurt Agitaie, incapacitatea de a relaxa Senzaie de copleit Sentimentul de singurtate i izolare Depresie sau nefericirea general

Simptome fizice

Dureri Diaree sau constipaie Grea, ameeli Dureri n piept, bti rapide ale inimii Pierderea de sex Raceli frecvente

Simptome comportamentale

Mancand mai mult sau mai puin Dormit prea mult sau prea putin Izolarea se de la alii Amana sau neglijarea responsabilitilor Folosind alcool, igri, droguri sau s se relaxeze Obiceiuri nervos (de exemplu, roaderea unghiilor, stimulare)

[ edit ] DSM-IV TR
Diagnostic Un interes rennoit n salivare alfa amilazei ca un marker de stres a ieit la suprafa. Yamaguchi M, H Yoshida (2005) au analizat un nou introdus de mn dispozitiv numit Cocorometer dezvoltat de Nipro Corp, Japonia. Ei afirm c acest lucru poate fi credibil folosite pentru a analiza nivelul amilazei i este cu siguranta o alternativa mai ieftina fata de kituri ELISA mai scumpe. De lucru const dintr-un metru i un cip saliva de colectare, care poate fi introdus n metru pentru a da citiri. Nivelurile de amilazei obinute au fost calibrate n funcie de populaie standard, i pot fi clasificate n patru niveluri de severitate. [24] Vezi de asemenea i: Holmes si Rahe scar stres Msurarea nivelului de stres independent de diferenele de personalitati oameni a fost n mod inerent dificila: Unii oameni sunt capabili de a procesa simultan mai multe factorii de stres, n timp ce altele se pot adresa abia cateva. Astfel de teste ca test de stres social Trier, a ncercat pentru a izola efectele unor personaliti asupra capacitii de a face fata

stresului ntr-un mediu de laborator. Alte psihologi, totui, propus de msurare stres indirect, prin auto-teste. Deoarece cantitatea de stres n viaa unei persoane, adesea (dei nu ntotdeauna), se coreleaza cu suma de stres c experienele persoan, cercetatorii combina rezultatele de stres si burnout auto-teste. Testele de stres ajuta la determinarea numrului de stres n viaa unei persoane, n timp ce testele de epuizare a determina gradul n care persoana este aproape de starea de epuizare. Combinarea ajut att cercettorilor evalueze factorii de stres suplimentar probabil va face el sau ea epuizare experienta mentala. [25] [ edit ] factori de risc de sntate Att factorii de stres pozitive i negative pot duce la stres. Intensitatea i durata de modificri de stres n funcie de circumstanele i de starea emoional a persoanei care sufer de ea (Arnold. E i K. Boggs 2007.). Unele categorii comune i exemple de factori de stres includ: De intrare senzoriale, cum ar fi durere , lumina puternica , zgomot, temperaturi, sau problemele de mediu, cum ar fi o lipsa de control asupra circumstanelor de mediu, cum ar fi produsele alimentare de calitate, a aerului i / sau de ap, locuin , sntate , libertate , sau de mobilitate. Aspecte sociale poate provoca, de asemenea, de stres, cum ar fi lupta cu petii congeneri, persoane fizice sau dificil i nfrngerea sociale , sau de conflict relaie, nelciune , sau sciziunile , i evenimente majore, cum ar fi naterea i moartea , cstoria , i divorul . Experienele de via, cum ar fi srcia , omajul , depresie clinic , tulburri obsesiv-compulsive , consumul exagerat de alcool , [26] sau insuficiente de somn poate provoca, de asemenea stres. Elevii i lucrtorii pot confrunta cu o presiune de stres de performan de la examene i termenele limit de proiect. Reaciilor adverse n timpul de dezvoltare (de exemplu expunerea prenatala la stres materne, [27] [28] istoriile slab ataament, [29] abuzului sexual [30] ) sunt gandit pentru a contribui la deficitele n maturitatea sistemelor unui individ rspunsul la stres. O evaluare a diferitelor subliniaz, n viaa oamenilor este scala de stres Holmes si Rahe .

[ edit ] sindrom de anxietate generalizat

Zone ale creierului afectate de tulburare de anxietate generalizata Pe parcursul activitii pasiv, pacienii cu tulburare de anxietate generalizat (GAD) prezint crescut ratele metabolice in lobii occipital, temporale i frontal i n cerebel i talamusului, comparativ cu controale sanatosi. Activitate a crescut metabolice n ganglionii bazali a fost de asemenea raportat la pacienii cu GAD timpul sarcinilor vigilen. Aceste constatare sugereaz c ar putea exista circuitele creierului hiperactiv n GAD. [31]

Zonele afectate ale creierului n tulburarea de anxietate generalizat (avansat) Pacienii cu tulburare de anxietate generalizat (GAD) prezint crescut ratele de metabolice, n mai multe regiuni ale creierului, comparativ cu controale sanatosi. Circuite hiperactiv neurotransmitator ntre cortexul, talamusul, amigdala si hipotalamusul au fost implicate in tulburare. Hipofuncie serotoninergice ale neuronilor care decurg din nucleul dorsal raphe i neuronii GABAergic care sunt larg distribuite in creier poate duce la o lips de efect inhibitor pe calea GAD presupuse. n plus, hiperactivitate noradrenergic ale neuronilor care decurg din locus coeruleus poate produce excitaie excesiv n zonele creierului implicate n GAD. [32] The Circuit septohippocampal Bazat pe observatii timpurii neuroanatomical i studii cu medicamente psihoactive, circuitul septohippocampal a fost propus ca model pentru tulburrile de anxietate. Circuitul care leag septul, amigdala, hipocampul si fornix este gandit pentru a procesului de stimuli externi i de a reglementa raspuns comportamental prin proiecii mai mare in creier. Hiperstimulare a circuitului de aceast "inhibiie comportamental" presupuse, prin noradrenergic disfuncionale i neurotransmisia serotoninergic, a fost implicata in producerea de anxietate, i a crescut excitatia i atenie. [33] Ci de noradrenalin n tulburarea de anxietate generalizat n tulburare de anxietate generalizat (GAD), exist crescut de noradrenalin de transport, att din locus coeruleus i nuclee raphe caudal. Locus coeruleus i noradrenalinei sistem este asociat cu anxietatea i poate medieze simptomele vegetative asociate cu stresul, cum ar fi creterea frecvenei cardiace, pupile dilatate, tremour i transpiraie. [34] Ci de serotoninergice arat efectele de tulburare de anxietate generalizat Nuclee serotoninergic se gsesc n nucleele raphe rostral i caudale. Neuronii urca de la nucleele raphe rostral la cortexul cerebral, regiunile limbice i ganglionii bazali. Activitatea de neuronii inerveaza cortexul pre-frontal, ganglionii bazali si regiunea limbic este sczut la tulburare de anxietate generalizat (GAD). Activitatea de descresctor neuronilor din nucleele serotoninergici n trunchiul cerebral nu este afectat n GAD. Acest echilibru alterat neurotransmitator contribuie la sentimentul de anxietate asociate cu DGA. [35] Ci de GABAergic arat efectele de tulburare de anxietate generalizat GABA este neurotransmitatorul principala inhibitor n sistemul nervos central (SNC). Inhibiie GABAergic este vzut la toate nivelurile de CNS, inclusiv hipotalamusul, hipocampul, cortexul cerebral si cortexul cerebelos. Activitatea de neuroni GABAergic este sczut la tulburare de anxietate generalizata. [36]

[ edit ] Tulburarea de panica

Ci de serotonina din creier sunt considerate a fi stabilite-reglementate (linii punctate) n timpul Tulburarea de panica. Zone ale creierului afectate n tulburarea de panic Exist o serie de zone ale creierului afectate n tulburarea de panic. Scderea activitatea serotoninei in amigdala i cortexul frontal induce simptome de anxietate, n timp ce a sczut activitatea n rezultatele gri periaquaductal in comportamente defensive i nghearea posturale. Locus coeruleus crete eliberarea de noradrenalina de mediere excitatia fiziologice si comportamentale, n timp ce hipotalamusul mediaz sistemului nervos simpatic. [37] [38] [39] Zone ale creierului afectate n tulburarea de panic (avansat) Circuite hiperactiv neurotransmitator ntre cortexul, talamusul, hipocampul, amigdala, hipotalamusul i peri-adqueductal materia cenusie au fost implicate n tulburarea de panic. Hipofuncie serotoninergice ale neuronilor care decurg din nucleul raphe rostral poate duce la o lips de efect inhibitor asupra cilor panica prezumtive n creier. n timp ce, hiperactivitate de neuroni noradrenalina care decurg din locus coeruleus poate produce excitaie excesiv n regiunile implicate n tulburarea de panic. Simptome fiziologice de rspuns de panica sunt medicamente de sistemul nervos autonom prin conexiuni cu locus coeruleus i hipotalamusului. [40] [41] [42] [43] [44]

Ci de noradrenalina din creier sunt considerate a fi de pn-reglementat (sgeile verde) n timpul Tulburarea de panica. Serotonina ci n tulburarea de panic

Principalele centre de serotonina din creier sunt nuclee raphe caudal i rostral. Transmitere de serotonina din nucleele raphe rostral la gri de pre-aquaductal, amigdala, lobul temporal i cortexul limbic este sczut n tulburarea de panic, comparativ cu normala. Serotonina de transport la int alte regiuni ale creierului rmn neschimbate.
[45]

Noradrenalin ci n tulburarea de panic n tulburarea de panica nu este crescut de transmitere noradrenalinei att din locus coeruleus i nuclee raphe caudal. Locus coeruleus-noradrenalina sistem poate avea un rol semnificativ n procesul de prelucrare fric legate de stimuli sau poate afecta frica legate de prelucrare, prin stimularea alte regiuni ale creierului implicate n anxietate i team comportamente adic amigdala, hipocamp, hipotalamus, cortex si maduva spinarii. [46]

[ edit ] general de adaptare sindrom

O diagrama a modelului general Sindromul de adaptare. Fiziologi defini stresului ca modul in care organismul reactioneaza la un factor de stres, real sau imaginar, un stimul care cauzeaza stres. Factorii de stres acut afecta un organism n termen scurt; factorii de stres cronic pe termen lung. Alarm este prima etap. n cazul n care ameninarea sau stres este identificat sau realizate, raspunsul organismului la stres este o stare de alarm. n aceast etap, adrenalina va fi produs n scopul de a aduce n legtur cu rspunsul lupta-sau-zbor . Exist, de asemenea, unele activarea axei HPA , productoare de cortizol . Rezistena este a doua etap. Dac stres persist, devine necesar pentru a ncerca unele mijloace de a face fa stresului. Desi corpul ncepe s ncerce s se adapteze la tulpinile sau cerinele de mediu, organismul nu poate ine asta nesfrit, astfel nct resursele sale sunt epuizate treptat.

Epuizarea este a treia etap i ultima n model GAS. n acest moment, toate resursele organismului sunt epuizate n cele din urm, iar organismul este incapabil s menin funcia normal. Iniial nervos vegetativ sistem simptomele pot reaprea (transpiraii, ritm cardiac ridicat, etc). n cazul n etapa a treia se prelungete, pe termen lung poate avea ca rezultat pagube, ca sistem imunitar al organismului devine epuizat, iar functiile corpului devin afectat, ducnd la decompensare . Rezultatul se poate manifesta n boli evidente, cum ar fi ulcere , depresie , diabet , probleme cu sistemul digestiv , sau chiar cardiovasculare probleme, mpreun cu alte boli psihice.

[ edit ] Phobia

Zonele afectate ale creierului n Phobia.

Ci de serotonina din creier sunt considerate a fi stabilite-reglementate (linii punctate) n timpul Phobia.

Ci de noradrenalina din creier sunt considerate a fi de pn-reglementat (sgeile verde) n timpul Phobia.

Zone ale creierului afectate n fobia Exist o serie de zone ale creierului afectate n fobie. Activarea amigdala cauzele anxietatea anticipatorie sau evitare (teama condiionat), n timp de activare a hipotalamusului activeaza sistemul nervos simpatic. Alte regiuni ale creierului implicate n fobia include talamusul i structurile corticale, care pot forma o reea cheie neuronale, mpreun cu amigdala. Stimularea locus coeruleus crete eliberarea de noradrenalin mediere excitatia fiziologice si comportamentale. [47] Ci de noradrenalin n fobia O ipoteza cu privire la bazele biologice ale fobie sugereaz c exist un exces de noradrenalin n cai noradrenergic principal n creier i c aceasta cauzeaz un regulament de stabilire a-receptorilor adrenergici post-sinaptice. Transmitere de noradrenalin din nucleele raphe caudal i locus coeruleus este crescut n fobie. [48] Ci de serotonina din fobia Principalele centre de serotonina din creier sunt nuclee raphe caudal i rostral. Transmitere de serotonina din nucleele raphe rostral a talamusului, cortexul limbic si cortexul cerebral este sczut n comparaie cu fobia normal. Cile de transport pentru ali mari de serotonina care implic ganglionilor bazali i cerebel, i proiectul de stabilire a mduvei spinrii, rmn neschimbate. [49]

[ edit ] post-traumatic de stres (PTSD)

Zonele afectate ale creierului n PTSD. Post-traumatic de stres (PTSD) este o tulburare de anxietate sever, care se poate dezvolta dupa expunerea la orice eveniment care duce la traume psihologice. Acest eveniment poate implica ameninarea cu moartea pentru sine sau pentru altcineva, sau la unul propriu sau al altcuiva integritatea fizic, sexual, psihologic sau, coplesitoare capacitatea individului de a face fa. Ca un efect al traumei psihologice, PTSD este mai

puin frecvent i mai trainic dect mai frecvent observate de rspuns de stres acut . Simptome de diagnostic pentru PTSD includ re-se confrunta cu trauma iniial (e) prin flashback-uri sau cosmaruri, evitarea stimulilor asociai cu trauma, i a crescut excitatia cum ar fi dificultatea de care se ncadreaz sau de edere adormit, furie, i hipervigilen. Criteriilor formale de diagnosticare (att DSM-IV-TR i ICD-10) cere ca simptomele dureaza mai mult de o lun i a determina o reducere semnificativ n domeniul social, profesional, sau alte domenii importante de functionare. Zone ale creierului afectate n tulburarea de stres post-traumatic De intrare senzoriale, memorie formarea i mecanisme de rspuns la stres sunt afectate la pacienii cu tulburare de stres post-traumatic (PTSD). Regiuni ale creierului implicate n procesarea de memorie care sunt implicate n PTSD includ hipocampul, amigdala i cortexul frontal. n timp ce raspunsul la stres sporit este de natur s implice talamusului, hipotalamusului i locusul coeruleus. [50] [51]

Hippocampus regiune prezinta atrofie in creierul pacientilor cu PTSD. Memorie Cortizolul funcioneaz cu epinefrina (adrenalina) pentru a crea amintiri pe termen scurt evenimente emotionale, acesta este mecanismul propus pentru a fi pstrate de memorii bec flash, i pot s provin ca un mijloc s-i aminteasc ceea ce, pentru a evita n viitor. Cu toate acestea, pe termen lung, expunerea la cortizol distruge celule n hipocampus, acest prejudiciu rezultat n procesul de nvare depreciate. n plus, sa demonstrat c cortizol inhib regsire de memorie de informaiile deja stocate. Atrofie a hipocampus n tulburarea de stres posttraumatic Exist dovezi consistente de la studii RMN cotat c volumul hipocampusului este redus n tulburarea de stres posttraumatic (PTSD). Aceasta atrofie a hipocampus este gandit pentru a reprezenta densitatea a sczut neuronale. Cu toate acestea, alte studii sugereaz c modificrile hipocampusului sunt explicate prin atophy tot creierul i atrofie generalizate materiei albe este expus de ctre persoanele cu PTSD. [52] [53]

[ edit ] Depresie
Zone ale creierului afectate n depresie Multe zone ale creierului par s fie implicate n depresie, inclusiv lobilor frontali i temporale i pri ale sistemului limbic, inclusiv gyrus cingulat. Cu toate acestea, nu este

clar dac schimbrile n aceste domenii provoca depresie sau n cazul n care perturbarea apare ca urmare a etiologia de tulburri psihice. [54] Hipotalamo-hipofizo-suprarenalian (HPA) axa, n depresie n depresie, hipotalamo-hipofizo-suprarenalian (HPA) axa este stimulat cu un downregulation a controalelor sale feedback negativ. Corticotropina-factor de eliberare (IRC) este hypersecreted din hipotalamus i induce eliberarea hormonului de adrenocorticotropina (ACTH) de la glanda pituitara. ACTH interacioneaz cu receptorii de pe celulele suprarenaliana si cortizol este eliberat de glandele suprarenale; hipertrofie suprarenale pot s apar, de asemenea. Lansat de cortizol n circulaie are un numr de efecte, incluznd altitudinea de glucoz din snge. Feedback-ului negativ de cortizol pentru a hipotalamusului, hipofizei i sistemul imunitar este afectat. Acest lucru duce la activarea continu a axei HPA i de pres un exces de cortizon. Cortizolul receptorii devin insensibili duce la o activitate crescut a mediatorilor pro-inflamatorii imun i tulburri n transmiterea neurotransmitator. [55] [56] [57] [58] Serotonina ci n depresie Serotonina de transport din ambele nuclee raphe caudal i nucleelor raphe Rostal este redus la pacienii cu depresie n comparaie cu non-deprimat controale. Creterea nivelului de serotonin n aceste ci, prin reducerea ai recaptrii serotoninei i, prin urmare, n cretere funcia de serotonina, este una dintre abordrile terapeutice pentru tratarea depresiei. [59] Ci de noradrenalin n depresie n depresie transmiterea de noradrenalin este redus de la ambele centre principale noradrenergic - locus coeruleus i nuclee raphe caudal. O cretere a noradrenalinei n cortexul frontal / prefrontal moduleaz aciunea de selectivi ai recaptarii noradrenalinei inhibiie i mbuntete starea de spirit. Creterea de transport noradrenalin n alte zone ale cortexului frontal moduleaz atenie. [60]

[ modific ] Istorie n cercetare

Cu toate acestea, folosirea romanul a aprut din Selye 1930 's experimente. El a nceput s foloseasc termenul nu pentru a se referi doar la agent, dar la starea organismului cum a rspuns i adaptate la mediu. Teoriile sale de un raspuns universal stres non-specifice a atras un mare interes i susinute n academice fiziologie i le-a ntreprins ample programe de cercetare i eforturile de publicare. [61] n timp ce activitatea a atras sprijin n continuare de la avocai ai medicinii psihosomatice , multe n fiziologie experimental a concluzionat c conceptele sale erau prea vagi i incomesurabile. n timpul anilor 1950, Selye ntoarse de la laborator pentru a promova conceptul su prin crile populare i excursii curs. El a scris pentru ambele

non-academice medici i, ntr-un stres bestseller-ul internaional intitulat Life, pentru publicul larg. O ampl biopsihosocial conceptul de stres i de adaptare a oferit promisiunea de a ajuta toat lumea obine sntatea i fericirea de a rspunde la provocrile cu succes global n schimbare, i problemele moderne de civilizaie . Selye a inventat termenul de " eustres "de stres pozitiv, spre deosebire de primejdie . El a susinut c toi oamenii au o nevoie natural i trebuie s lucreze pentru beneficiul lor, un mesaj care a gsit favoare cu industriai i guverne. [61] El a inventat, de asemenea, termenul de stres pentru a se referi la eveniment cauzali sau stimul, spre deosebire de de stat care rezult de stres. De la sfritul anilor 1960, academice psihologii au nceput s adopte Selye 's concept; au ncercat s cuantifice "stres de viata" de scoring " evenimente importante de via ", i o mare cantitate de cercetare a fost angajat s examineze legturile dintre stres si bolile de tot felul. Pn la sfritul anilor 1970, stresul a devenit domeniul medical de cea mai mare ngrijorare a populaiei generale, i mai mult de cercetare de baz a fost chemat pentru a rspunde mai bine problema. Nu a fost rennoit, de asemenea, laborator de cercetare n neuroendocrine , moleculare , i imunologice baze de stres, conceput ca un util euristic nu neaprat legat de Selye ipoteze e original. The militar a SUA a devenit un centru de cercetare-cheie de stres, ncercarea de a nelege i de a reduce combatere a nevrozelor i pierderi de psihiatrie. [61] Psihiatrice Diagnosticul post-traumatic de stres (PTSD) a fost inventat la mijlocul anilor 1970, n parte prin eforturile de activiti anti-rzboi din Vietnam i anti-rzboi, grupul veteranilor din Vietnam mpotriva rzboiului i Chaim Shatan F. . Condiia a fost adaugat in Manualul de Diagnostic si Statistic al Tulburarilor Mentale ca tulburari de stres posttraumatic n 1980. [62] PTSD a fost considerat o reacie sever n curs de desfurare i emoionale a unei traume psihologice extrem, i, ca atare, de multe ori asociate cu soldai, ofieri de poliie, i alt personal de urgen. Stressor poate implica ameninare la adresa vieii (sau vizioneaz moartea real a altcuiva), vatamare corporala grava, sau de ameninare la integritatea fizic sau psihic. n unele cazuri, aceasta poate fi, de asemenea, de la traume psihologice profunde i emoionale, n afar de orice pericol fizic real sau ameninare. De multe ori, cu toate acestea, cele doua sunt combinate. Prin anii 1990, "stres" a devenit o parte integrant a nelegerii tiinifice moderne n toate domeniile de fiziologie uman i funcionare, precum i una dintre metaforele mare de via occidental. Focus a crescut la stres, n anumite setri, cum ar fi stresul la locul de munc , i de management al stresului tehnici au fost dezvoltate. Termenul, de asemenea, a devenit un eufemism , o modalitate de a se referi la problemele i provoca simpatie , fr a fi n mod explicit confesionale, doar ", a subliniat out." A venit pentru a acoperi o gam larg de fenomene de la uoar iritaie la fel de probleme grave care ar putea duce la o defalcare real de sntate . n utilizarea popular, aproape orice eveniment sau situaie ntre aceste dou extreme ar putea fi descris ca stresante. [1] [61]