CM

YK

Joi,
1 martie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 49 (650) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

~n luna martie „Trebuie s\ introducem

s\ ne bucur\m `n Rom=nia cultura
PAGINA 16

PAGINA 5
duhovnice[te european\ a procedurilor“

23 aprilie 1883
a Anul acesta se `mplinesc 124 de ani de la sfin]irea Catedralei mitropolitane din Ia[i a Pe 23 April 1883, regele
Carol [i regina Elisabeta se aflau la Ia[i, a doua capital\ a ]\rii, pentru a onora festivit\]ile prilejuite de sfin]irea
grandiosului edificiu al Catedralei mitropolitane a Realizat\ de arhitectul Al. Or\scu, pictat\ de Gheorghe
Tattarescu [i asem\nat\ cu Biserica „Trinita del Monte“ din Roma, Catedrala din Ia[i impresiona pe oricine a Presa
vremii descrie ora[ul ca fiind animat de o atmosfer\ cum nu mai cunoscuse niciodat\ p=n\ atunci a PAGINA 9
China provoac\
un cutremur pe pia]a
bursier\ mondial\
PAGINA 6

CM CM
YK YK

Parlamentul
cere suspendarea
pre[edintelui, dar
face [i o comisie
PAGINA 7

Ce fel de scrutin
uninominal
se practic\
POZA ZILEI Guvernul vrea s\ aduc\ acas\ rom=nii din str\in\tate `n ]\rile europene
Guvernul vrea s\-i au `n vedere facilit\]i
aduc\ `n ]ar\ pe rom=- pentru crearea de soci-
PAGINA 8
nii care muncesc `n et\]i de construc]ii [i de
str\in\tate, `n acest ob]inere a atestatelor
scop fiind creat, `n sub- profesionale.
ordinea primului-mi- Proiectul va demara
nistru, un grup de lu- cu evaluarea situa]iei
cru interministerial, a cet\]enilor rom=ni a-
anun]at, ieri, purt\- fla]i la lucru peste hota-
torul de cuv=nt al re, pornind de la num\-
Guvernului, Camelia rul acestora, structura
Sp\taru. pe meserii, ocupa]ia,
Ini]iativa Executi- condi]iile de lucru [i de
vului presupune sta- locuire, precum [i in-
bilirea unui sistem de forma]ii despre angaja- „Transformarea
stimulare a revenirii `n tori. De asemenea, va fi
]ar\ a muncitorilor ro- evaluat c=[tigul salari- glodului `n asfalt“
m=ni, incluz=nd aici sa- al [i pachetul de bene-
lariul, pachetul de be- ficii al rom=nilor afla]i este mai ieftin\ dec=t
neficii, transportul sau la munc\ `n str\in\-
prime de instalare. Se tate. a clasica asfaltare
PAGINA 11
Centru Comun de Eliberare a Vizelor la Chi[in\u Meteo
~n mica insul\ italian\ Stromboli a Solicitarea Rom=niei fie prezentate noi detalii blica Moldova va fi am- inten]ia de a participa la
fost declarat\ stare de urgen]\ din
cauza „trezirii“ la via]\ a vulcanului cu
acela[i nume. Imaginea de mai sus este
de a `nfiin]a un Centru
Comun de Eliberare a Vi-
zelor `n Republica Moldo-
referitoare la aceast\ ini-
]iativ\, a anun]at, ieri,
Delega]ia CE la Chi[in\u.
plasat `n cl\direa amba-
sadei Ungariei la Chi[i-
n\u [i va fi inaugurat `n a-
inaugurarea centrului,
care va putea procesa cel
pu]in 10.000 de solicit\ri
Precipita]ii U
din 2003, precedenta erup]ie a vulcanu- va este discutat\ de gru- Pe de alt\ parte, Centrul prilie. Vicepre[edintele pe an [i va func]iona cu maxima 8 °C
lui Stromboli. a purile de lucru ale Comi- Comun de Solicitare a Comisiei Europene, Fran- sprijinul Ungariei, Austri- minima 2 °C
siei Europene, urm=nd s\ Vizelor (CCSV) din Repu- co Frattini, [i-a anun]at ei [i Sloveniei. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Joi, 1 martie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI (DCII)
Rela]iile dintre stat
[i Biseric\ `n Apus,
`n secolele XVI-XVIII.
Iozefinismul
Epoca Rena[terii [i a
Reformei a impus concep]ia
secular\ a separ\rii puterilor
[i chiar au ap\rut `n cadrul
Bisericii Romano-Catolice idei
liberale [i atitudini politice.
Astfel a ap\rut o versiune
german\ a galicanismului din
Fran]a, curent numit „febro-
nianism“ (dup\ numele `nte-
meietorului Justinus
Febronius), care respingea
dreptul papilor de a se
amesteca `n probleme laice [i
sus]inea primatul institu]iei
conciliului `n Biseric\.
Continuarea febronianismului
a f\cut-o iosefinismul, numit
astfel dup\ `mp\ratul
Austriei Iosif al II-lea (1765-
1790), fiul Mariei Tereza
(1745-1765). El [i-a asigurat
domnia printr-un celebru
„patent de toleran]\“ din anul
1781, prin care necatolicii din
imperiu, protestan]i [i
ortodoc[i, aveau s\ primeasc\
prin dispens\ drepturi
politice, sociale, civile [i cul-
turale. Astfel, `mp\ratul Iosif
a reu[it s\ subordoneze
Biserica Romano-Catolic\
statului. Nici un act episcopal
nu s-a promulgat f\r\ apro-
barea `mp\ratului, seminari-
ile s-au secularizat, peste
6.000 de m\n\stiri mai mici
au fost suprimate [i din avu-
tul lor s-au `nfiin]at fonduri
pentru parohii slabe si salarii
preo]e[ti, pentru azile, spitale
etc. La interven]ia papei,
„[coala iozefin\“ se ocupa de
afacerile interne ale Bisericii,
iar cele externe erau ale sta-
tului. ~mp\ratul s-a implicat
`n a[a m\sur\ `n via]a
Bisericii `ncât a fixat [i
num\ru-l de lumân\ri care
trebuiau arse. Dup\ moartea
lui Iosif, `n 1790, reformele
lui au fost revocate aproape
`n toate provinciile imperiu-
lui, dar ideile au r\mas domi-
nante. {i Leopold al II-lea
(1790-1792), fratele mai mic
al `mp\ratului Iosif, a fost
crescut `n acela[i spirit liberal
[i ca mare duce al Toscanei
(1785-1790) a convocat la
Pistoia un sinod sub `ndru-
marea episcopului local,
punând `n discu]ie idei
febroniene: introducerea lim-
bii na]ionale `n cult, limitarea
puterii papale, disciplinarea
clerului s\ fie `n sarcina
mitropoliilor autonome [.a.
Poporul italian, obi[nuit sute
de ani cu suprema]ia papei,
n-a primit `ns\ aceste idei.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Lumina credin]ei
Sfântul Antonie se duse odat\
s\-l viziteze pe Didim cel Orb.
Dup\ convorbire, Didim `[i
ar\t\ durerea pe care o simte
din cauza pierderii vederii.
Sfântul Antonie, care admira
cuno[tin]ele cele multe ale lui
Didim, zise: „Fratele meu, de
ce s\-]i par\ r\u pentru ochi,
care sunt la fel cu ochii
mu[telor [i ai insectelor, când
noi avem o lumin\ interioar\
pe care nu o au decât sfin]ii [i
`ngerii?“. Aceast\ lumin\ e
credin]a! (Pr. Nicolae Pura,
Pilde, Editura Galaxia
Gutenberg, 2004)
CUV+NT DIN AMVON
„Rug\ciunea `n care nu-]i pui inima pentru aproapele
nu-i rug\ciune, ci formalitate [i profesionalism“
Numai la rug\ciune pu-
tem s\ [tim ce leg\tur\ avem
cu Dumnezeu, ce leg\tur\
avem cu oamenii. ~n rug\-
ciune ne apar fel de fel de
g=nduri care arat\ cine sun-
tem [i ce suntem. Rug\ciu-
nea `n care nu-]i pui inima
pentru aproapele nu-i rug\-
ciune, ci formalitate [i profe-
sionalism.
Sf=ntul Maxim M\rturisi-
torul, de pild\, `n dialogul
`ntre un b\tr=n [i un frate, a
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Cuvioasa Muceni]\
Evdochia
Originar\ din cetatea
Iliopole, din provincia Li-
ban (Frigia), Evdochia a
tr\it `n timpul `mp\ratului
Traian (98-117). Dup\ ce [i-
a petrecut via]a `n des-
frânare [i a agonisit mult\
avere, a fost convins\ de
monahul Gherman s\ se
poc\iasc\. A fost botezat\
de episcopul Teodot [i dup\
ce [i-a `mp\r]it toat\ ave-
rea s\racilor s-a c\lug\rit.
Pentru c\ a m\rturisit c\
este cre[tin\, din porunca
lui Vincen]iu, conduc\torul
cet\]ii Iliopole, Cuvioasa
Evdochia a fost ucis\.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Cuvioasei Dom-
nina din Cir; a Sfintei Mu-
ceni]e Antonina; a Sfin]ilor
Marcel [i Anton; a Sfin]ilor
Mucenici Silvestru [i So-
fronie; a Sfin]ilor Mucenici
Nestorian [i Tribimiu; a
Sfin]ilor Mucenici Harisie,
Nichifor [i Agapie, [i a Cu-
viosului Agapie.
Mâine, Biserica face
pomenirea Sfântului Sfin]it
Mucenic Teodot.
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI Prin necredin]\ - lipsa cre-
din]ei `n Dumnezeu are unele
Valoarea credin]ei lucr\toare circumstan]e, `ns\ a r\mâne
mult timp `n teorii [i false
„{i chemând la Sine mul- Tat\lui s\u cu sfin]ii `ngeri».“ explica]ii denot\ un act de
mândrie [i egoism. Prin falsa
]imea, `mpreun\ cu ucenicii
S\i, Iisus le-a zis: «Oricine
(Marcu 8, 34-38)
credin]\ - prin r\st\lm\cirea
voie[te s\ vin\ dup\ Mine s\ ***
unor cuvinte [i `nv\]\turi di-
vine. Când `n loc de rug\ciune
se lepede de sine, s\-[i ia
primeaz\ ghicitul `n cafea, `n
crucea [i s\-Mi urmeze Mie. ~n fragmentul evanghelic de
ast\zi, Domnul nostru Iisus c\r]i sau horoscop, nu e[ti un
C\ci cine va voi s\-[i scape su-
Hristos spune: „Cel ce se va credincios adev\rat. Prin ne-
fletul `l va pierde, iar cine va
ru[ina de Mine [i de cuvintele implicare - când Biserica a[-
pierde sufletul S\u pentru teapt\ ajutorul t\u, ofer\-l [i
Mine [i pentru Evanghelie, Mele, `n neamul acesta desfrâ-
nat [i p\c\tos, [i Fiul Omului nu amâna de azi pe mâine.
acela `l va sc\pa. C\ci ce-i Statul pe margine [i scuzele
folose[te omului s\ câ[tige Se va ru[ina de el, când va
veni `ntru slava Tat\lui s\u cu nu demonstreaz\ c\ ai o cre-
lumea `ntreag\, dac\-[i pierde din]\ lucr\toare. Prin neseri-
sfin]ii `ngeri“. Cum te ru[inezi
sufletul? Sau ce ar putea s\ ozitate - dac\ `]i aminte[ti de
de Hristos? Prin nep\sare - te
dea omul, `n schimb, pentru las\ rece jertfa, r\stignirea [i Dumnezeu doar când spui o
sufletul s\u? C\ci de cel ce se moartea Sa. Prin ignoran]\ - glum\ este condamnabil.
va ru[ina de Mine [i de cuvin- nu vezi nici o leg\tur\ `ntre Cerceteaz\-]i con[tiin]a [i
tele Mele, `n neamul acesta via]a ta [i cea a lui Hristos. Nu vezi dac\ te numeri prin cei de
desfrânat [i p\c\tos, [i Fiul te intereseaz\ nimic din ceea mai sus! (Rubric\ realizat\ de
Omului Se va ru[ina de el, ce a f\cut Mântuitorul pentru pr. Dumitru P|DURARU, Ra-
când va veni `ntru slava lume [i pentru sufletul t\u. dio Trinitas)
pustnic despre care se spune
`n Pateric c\ a fost vizitat de
un oarecare str\in care la
plecare [i-a cerut iertare de
la p\rintele c\ l-a re]inut de
la rug\ciunea lui, de la pro-
gramul lui. {i p\rintele res-
pectiv a r\spuns a[a: „Rug\-
ciunea mea, frate, este s\ te
r\spuns la `ntrebarea cum spune altceva. Zice c\: „Ru- de rug\ciune, o angajare
primesc pe tine [i s\ te petrec
Sf=ntul Apostol Pavel care g\ciunea ne`ncetat\ este s\ spre slujirea lui Dumnezeu,
avea at=tea griji pentru a ai mintea pururea lipit\ de s\ sim]i ca e[ti lipit de cu drag“. Cine ~i sluje[te lui
Dumnezeu prin ceea ce face
propov\dui [i pentru a ajuta Dumnezeu cu mult\ dragos- Dumnezeu cu g=ndurile tale,
Bisericile spune totu[i „ne`n- te [i cu dor, s\ at=rni cu s\ sim]i c\ at=rni de El [i s\ [i `[i face datoria `n via]a
aceasta, acela, dac\ d\ un
cetat s\ v\ ruga]i“, cum se n\dejdea de Dumnezeu [i s\ ai n\dejde `n El [i s\ te
ruga el ne`ncetat? {i Sf=ntul te `ncrezi `n El `n orice ai fa- `ncrezi `n Dumnezeu `n orice sens religios vie]ii, prin tot
ceea ce face ~i sluje[te lui
Maxim M\rturisitorul, r\s- ce [i ]i s-ar `nt=mpla“. Acesta ai face [i ]i s-ar `nt=mpla, [i
punz=nd la aceast\ `ntre- este r\spunsul Sf=ntului Ma- atunci aceast\ stare su- Dumnezeu. De altfel, Cuvio-
bare, nu spune c\ Sf=ntul A- xim M\rturisitorul din care fleteasc\ ]i se prime[te de sul Dorotei spune c\: „A te
postol Pavel zicea mereu: `n]elegem c\ de fapt rug\- Dumnezeu ca o rug\ciune. ]ine de o singur\ fapta bun\
„Doamne, Iisuse Hristoase ciunea nu e de fapt o simpl\ O concep]ie la fel cu a- `nseamn\ a zidi un singur
Fiul lui Dumnezeu, miluie[- repetare a unei formule de ceasta a Sf=ntului Maxim perete [i nu o cas\ `ntreag\“.
te-m\ pe mine p\c\tosul“, ci rug\ciune, ci este o atitudine M\rturisitorul o avea [i un (Arhim. Teofil P|R|IAN)
~n ziua de 1 martie, limba român\ (1816); a a 1896 - Savantul fran- a 1944 - Are loc premie-
tradus [i adaptat piese cez Henri Becquerel desco- ra piesei „Steaua f\r\
istoria consemneaz\: str\ine de teatru ; per\ radioactivitatea natu- nume“ de Mihail Sebastian,
a 1815 - Napoleon Bona- ral\; la Teatrul Alhambra;
a 1746 - Constantin Ma- parte evadeaz\ de pe insula a 1898 - S-a n\scut Con- a 1997 - Se constituie
vrocordat, domnul }\rii Ro-
Elba; stantin Daicoviciu, istoric [i For]a de Reac]ie Rapid\ a
mâne[ti (1744-1746), clerul a 1837 - Se na[te, `n Hu- arheolog, membru al Acade- Armatei Române, care se
`nalt [i boierii hot\r\sc eli-
mule[ti, scriitorul Ion Crean- miei Române (d. 1973); `nscrie `n procesul de mo-
berarea din [erbie a rumâ- g\ (m. 1889), autor a nume- a 1907 - {i-a `nceput ac- dernizare a for]elor armate
nilor fugi]i, care se re`ntorc
roase pove[ti [i povestiri, tivitatea Serviciul de ur- ale României, `n concor-
`n ]ar\; liberi ca persoan\, precum [i a nemuritoarelor gen]\ „Salvarea“, din ini]ia- dan]\ cu exigen]ele in-
]\ranii r\mân totu[i depen- „Amintiri din copil\rie“; tiva dr. Mina Minovici; tegr\rii `n structurile mi-
den]i economic de boieri, fi-
a 1867 - A ap\rut pri- a 1925 - S-a n\scut litare ale Alian]ei Nord-
ind obliga]i s\ presteze mul num\r al „Convorbi- Solomon Marcus, mate- Atlantice;
boierului 12 zile de clac\, `n rilor literare“, organ de pre- matician; unul dintre a 1999 - România devi-
}ara Româneasc\ [i 24 de s\ al „Junimii“- grupare ini]iatorii lingvisticii ma- ne parte a Conven]iei de
zile, `n Moldova; politic\ [i literar\ condus\ tematice [i ai poeziei echivalare a diplomelor `n
a 1788 - S-a n\scut
de Titu Maiorescu; matematice; membru core- domeniul `nv\]\mântului
Gheorghe Asachi (m. 1869), a 1872 - A fost `nfiin]at spondent al Academiei superior `n Europa;
poet, prozator [i dramaturg primul parc na]ional din Române; a 2000 - Social-demo-
român. Precursor al gene- lume, „Yellowstone“ (SUA); a 1927 - S-a n\scut crata Tarja Kaarina Halo-
ra]iei pa[optiste, `ndrum\- a 1880 - ~nfiin]area lega- Harry Belafonte, cânt\re] nen `[i preia func]ia de pre-
tor cultural [i ini]iator `n di- ]iei germane la Bucure[ti; american de origine ja- [edinte al Republicii Fin-
verse domenii - teatru, landa, fiind prima femeie
la 8.02.1880 Germania (a- maican\, actor, activist so-
[coal\, pres\, activitate ti- l\turi de Fran]a [i Marea cial, unul dintre cei mai aleas\ `n acest post;
pografic\. A publicat prima a 2002 - Invazia Afga-
Britanie) a recunoscut in- aprecia]i cânt\re]i ameri-
gazet\ româneasc\ din Mol- dependen]a de stat a Ro- cani de culoare din toate nistanului de c\tre trupele
americane - ~ncepe „Opera-
dova, „Albina Româneasc\“ mâniei [i a stabilit rela]ii timpurile, fervent ap\r\tor
(1829), a organizat primele diplomatice la nivel de al drepturilor civile [i ]iunea Anaconda“ `n estul
Afghanistanului. a
reprezenta]ii teatrale `n lega]ie cu aceasta; cauzelor umanitare;
„Descriptio Moldaviae“ se ofer\ detalii despre or=nduirea de
stat: descrie ceremonialul de alegere [i
`mpline[te, ast\zi, 291 de ani `nsc\unare, de scoatere din domnie, dar
relateaz\ [i despre obiceiurile cur]ii
Acum aproape trei secole ap\rea domne[ti, despre dreg\torii [i ranguri
pentru prima dat\ lucrarea „Descriptio boiere[ti, despre legile ]\rii [i divanurile
Moldaviae“. Celebra lucrare a lui Di-
de judecat\ ca [i despre veniturile
mitrie Cantemir (foto) a ap\rut, `n Moldovei. Partea a treia, cu referiri la
limba latin\, la 2 martie 1716. A fost
religie [i la [coal\, atinge direct pro-
scris\ la cererea Academiei din Berlin blema latinit\]ii poporului, analizat\ pe
[i face parte din ciclul de opere cu ca-
baza limbii rom=ne.
racter istoric [i [tiin]ific redactate, `n
„Descriptio Moldaviae“ prezint\ in-
Rusia, de marele c\rturar rom=n.
Lucrarea, care cuprindea [i prima teres nu numai pentru documentata
descriere politic\ [i geografic\, ci [i
hart\ a Moldovei, este relevant\ pentru
profilul de enciclopedist al lui Cantemir. pentru observa]iile etnografice [i fol-
clorice, Dimitrie Cantemir fiind pri-
„Descriptio Moldaviae“ este alc\tuit\
din trei p\r]i. Prima este dedicat\ ge- mul c\rturar rom=n ce a `ntreprins
cercet\ri `n aceste domenii, c=t [i pri-
ografiei fizice: se ocup\ de ]inuturile [i
t=rgurile Moldovei [i con]ine o introdu- mul nostru cartograf. Acest\ lucrare
cere referitoare la vechii locuitori, la apar]ine [i literaturii prin pasajele des-
originea roman\ a poporului rom=n. Pe criptive, filosofice sau caracterul fabu-
un spa]iu mai generos, `n partea a doua los al unora dintre pasajele sale. (F.H.)
 OPINII & COMENTARII Joi, 1 martie 2007 3
CE-}I DORESC EU }IE Mare. Cei care au experien]a postului, EDITORIAL
cunosc c\ aceast\ perioad\ este `nso]it\

Ispite… simple ispite! [i de unele nepl\ceri, numite „tehnic“,

ispite, care, `n general, au un caracter
personal: cei din jur pot p\rea mai
r\ut\cio[i, tu `nsu]i te sim]i mai slab.
Via]a, pe viu
unde lucrurile merg de la sine n-are rost
s\-]i bagi nasul sau, dup\ caz, coada. ~ns\, de o ispit\ ca cea de anul acesta… a Faptul c\ suntem at=t de
de Nicolae HULPOI Un exemplu concret. Deja a f\cut pu]ini dintre `nainta[i au avut parte: s\
`nconjurul lumii vestea lansat\ acum afli `n a doua s\pt\mân\ a Postului di- aglomera]i cu mijloace tehnologice
Pu]ini oameni mai cred ast\zi, efec- naintea serb\rii Sfintei ~nvieri c\
tiv, `n diavol. Dac\ pentru unii Dumne-
câteva zile c\ a fost descoperit, cu oase
Hristos nu a `nviat [i c\ oasele Sale au
de informare [i de con-vorbire, este
cu tot, mormântul lui Iisus Hristos, cel
zeu e un tabu, un cuvânt care „nu d\
bine“ s\-l roste[ti `n orice conjunctur\, mort, `nviat [i `n\l]at la ceruri. Despre fost descoperite gr\m\joar\ `ntr-un sar- o capcan\, `ntruc=t se p\streaz\
pertinen]a sau impertinen]a acestei cofag din Ierusalim…
diavolul st\, la capitolul acesta, [i mai
ipoteze, despre exager\rile [i fabula]iile Anul trecut, `n Postul Mare, am avut astfel doar iluzia comunic\rii, dar se
prost. Odinioar\, când oamenii `[i
puneau `n mod responsabil problema din jurul subiectului ve]i mai auzi/citi `n altceva rezervat: a[a-zisa evanghelie a
lui Iuda. Anul acesta, trebuie s\ recu- evit\ analizarea con]inutului ei a
mântuirii, diavolul era adesea sesizat [i zilele urm\toare. ~n rândurile care
ne-au mai r\mas vom aborda problema noa[tem, „b\ie]ii“ s-au `ntrecut pe ei. Ce
men]ionat ca o piedic\ real\. Ast\zi, vom primi la anul? O clon\ a lui Hristos, de Nicolae DIMA
mai auzi de diavol doar `n `njur\turi. dintr-o alt\ direc]ie.
Contestarea ~nvierii lui Hristos nu-i poate?
Acea entitate extrem de complex\ care, Nu vrem s\ fim deloc mali]io[i, dar ~ntr-un interviu acordat nu de mult unei televi-
de multe ori sem\na izbitor cu `ntru- deloc o [tire nou\. De la solda]ii romani,
mitui]i de arhiereii de la templu, pân\ celebrul regizor James Cameron, rea- ziuni americane, Bill Gates poveste[te cum va
parea tuturor tarelor umane, pare s\ fi lizatorului documentarului aiuritor de- ar\ta viitorul apropiat, din punctul de vedere al
disp\rut din „peisajul“ cotidian. `n ziua de azi, ~nvierea a fost t\g\duit\
spre mormântul lui Iisus, ar putea can- tehnologiei de uz casnic [i personal. Fondatorul
Oricum, situa]ia diavolului nu-i de prin sute de p\reri [i teorii. Pân\ la un Microsoft crede c\ `n lumea de m=ine cuv=ntul de
dida cu [anse mari de izbând\ pentru ti-
plâns pentru c\, spun sfin]ii din ve- punct, lucrurile sunt de `n]eles: ~nvierea tlul de „Ispititorul anului“. Altceva… ordine va fi „comunicare“. De exemplu, o convor-
chime, diavolul nu se simte neglijat nu-i un lucru u[or de acceptat. Chiar [i judecând dup\ cum a fost `ntâmpinat bire telefonic\ `nceput\ `n cas\ poate fi continuat\
când nu se mai problematizeaz\ pe cei mai credincio[i au momentele lor de filmul, nu credem c\ va primi. Evident, f\r\ probleme `n ma[in\, f\r\ a trebui s\ ]inem
seama sa. Dimpotriv\: triumful s\u ab- `ndoial\. `n afar\ de milioanele de dolari. telefonul `n m=n\ [i f\r\ hands-free, pentru c\
solut este s\-i fac\ pe oameni s\ cread\ Ce e mai dificil de `n]eles (de c\tre {i astfel, cu ispite, dar [i cu bucurii, telefonul cupleaz\ semnalul audio la sistemul de
c\ el nu exist\. unii) este c\ fantasmagoricele „dezv\- aproape `ncheiem a doua s\pt\mân\ din sonorizare al autovehiculului. Acela[i telefon mobil
Andrei Ple[u relateaz\ `n volumul luiri“ din ultimi ani nu se fac de dragul Postul Mare. De Pa[ti, unii vor spune c\ `mi poate spune c=t de repede va ajunge tramvaiul
„Despre `ngeri“ o `ntâlnire a unui grup adev\rului sau datorit\ altor motiva]ii, Iisus nu a `nviat, c\ i-au v\zut ei oasele `n sta]ie [i `mi arat\ care sunt restaurantele
de intelectuali cu p\rintele Cleopa de la la fel de neprofitabile. Scandalul legat la televizor. Vor fi aceia[i care, anul tre- disponibile prin preajm\. Mai mult, din toate lo-
Sih\stria. Venind vorba despre diavol, de teme religioase, `n zilele noastre, se cut pe timpul \sta, `nc\ mai umblau cu calurile din aria unde m\ aflu, telefonul le poate
cunoscutul duhovnic ar fi spus: „Domnii traduce `n dolari. Milioane de dolari. De „Codul lui Da Vinci“ sub bra]. Ceilal]i, sorta pe cele pe care le agreez, conform specificului
mei, diavolul numai aici, `n pustie, vine unde ies banii? Evident, din buzunarele care-[i vor vedea de post [i de sufletul meniului lor. Acela[i telefon `mi indic\ `n orice mo-
`n persoan\. La ora[, vine prin c\r]i, scepticilor, `ndoielnicilor, `ntr-un cu- lor, vor cânta exuberant `n noaptea ment dac\ `mi bate cineva la u[\. Prin acela[i mij-
prin idei…“. A[adar, diavolul exist\ [i vânt al celor care refuz\ s\ cread\ sau sfânt\: „Hristos a `nviat din mor]i, cu loc de comunicare, pot transmite o semn\tur\ elec-
nimeni s\ nu-[i fac\ griji inutile, c\ e care caut\ (s\ cumpere?) argumente ce moartea pe moarte c\lcând…!“. tronic\, prin care autorizez fie achitarea unei fac-
mai timid ca `n alte vremuri, ori c\ le sprijin\ necredin]a. turi, fie primirea unui colet. Ambalajul alimentelor
demonstreaz\ „neglijen]\ `n serviciu“. Revenind la diavol… Majoritatea * Nicolae Hulpoi este teolog, redactor-[[ef al din frigider con]ine un cip care `i spune cuptorului
La urma urmei, o fi [tiind [i el c\ acolo cre[tinilor [tiu c\ ne afl\m `n Postul s\pt\m=nalului „Lumina de Duminic\“ cu microunde data expir\rii [i modul optim de
g\tire, iar dac\ alimentele trebuie preparate, cipul
respectiv `i ofer\ computerului central al locuin]ei
DE LA AL}II PENTRU NOI mai multe op]iuni culinare, ghid=ndu-l ulterior pe
buc\tar `n toate etapele procesului prin sistemul
Periplu scriitoricesc moldav audio al casei.
Pentru cei pentru care comoditatea este un mod
de via]\, toate aceste facilit\]i sunt, `n general
]inuturile române[ti. (...) Cu vorbind, semne bune. Pentru al]ii `ns\, descrierea
Eminescu, arta cuvântului de mai sus este un semnal care anun]\ vremuri
de Liviu PAPUC românesc a cunoscut la noi grele: dependen]a de aparatur\ nu este `n nici un
momentul cel mai semnifica- caz un indicator al valoriz\rii omului, ci dimpotri-
Un frumos florilegiu de tiv: trecerea `n eternitate a
studii privind zece scriitori v\, este o conjunctur\ care faciliteaz\ dezumani-
sim]irii [i a cuget\rii tuturor zarea. Prin dezumanizare nu se `n]eleg, vezi bine,
de frunte ai na]iei a v\zut de românilor“.
curând lumina tiparului la scenarii apocaliptice de asanare a spiritului din
Referitor la Ion Creang\, noi, a capacit\]ii noastre de a g=ndi, de a sim]i [i de
Editura Vasiliana '98 din
Ia[i, purtând titlul semnifica- cel care „realizeaz\ un ames- a exprima voin]\ proprie. Dar `n mod cert, depen-
tiv „Nasc [i la Moldova oa- tec original `ntre miraculos [i den]a de aparatur\ `nseamn\ o limitare drastic\ a
meni“ [i datorat poetului [i rural, `mpletit cu scene de un libert\]ii. Aflat `n situa]ia de a se adapta la mediu,
profesorului universitar Ilie realism evident“, autorul sin- omul are adesea surpriza de a-[i descoperi o
Dan, semnatar deja al mai tetizeaz\: „Unic\ [i inimi- mul]ime de capacit\]i [i talente pe care nici nu [i le
multor volume de restituiri tabil\, prin simbioza gându- b\nuia. Dar afl=ndu-se captiv `n colivia nev\zut\ a
critice ale autorilor `n cauz\.. lui [i a expresiei, ea [opera] sistemului informatic ce-i coordoneaz\ via]a, se va
Deosebit de instructive, eseu- se define[te, totu[i, `n rotun- vedea limitat la o sum\ de op]iuni afi[ate `n culori
rile sunt centrate pe o trecere da-i originalitate, ca un text pastel pe LCD-ul telefonului portabil. Creativita-
`n revist\ a recept\rii opere- oarecum inedit pentru lec- tea persoanei umane s-a eviden]iat tocmai `n
lor, atât din partea criticii de tura unor genera]ii succesive condi]ii de privare de mijloace tehnice; abunden]a
specialitate cât [i din cea a sau a unor cititori cu profesii, tehnologiei ne va transforma din inovatori, `n sim-
cititorului obi[nuit, pe as- gusturi, aprehensiuni [i nive- pli consumatori. Privilegiul inov\rii va r\m=ne
pecte ale traducerilor din cla- le culturale diferite“. rezervat unei minorit\]i elitiste.
sicii no[tri `n limbi de mai Dând filele mai departe, Psihologii au remarcat de mult\ vreme c\ epoca
larg\ circula]ie, pe o contura- iat\ ce afl\m: „Simplitatea [i `n care oamenii vorbesc foarte mult `ntre ei este [i
re sintetic\ a profilului scri- naturale]ea povestirii, umo- vremea c=nd comunicarea real\ se g\se[te la cote
itorului sau pe o trecere `n re- rul [i duio[ia, pitorescul de- extraordinar de sc\zute. Cu c=t au mai mult
vist\, cu analiz\ pe text, a scrierilor [i limba româneas- senza]ia c\ schimb\ `ntre ei informa]ii [i vorbesc
unora dintre operele semnate c\ autentic\ reprezint\, cu foarte mult unii cu al]ii, cu at=t mai superficial\
de ace[tia. certitudine, marca talentului este comunicarea afectiv\ dintre ei. Faptul c\ sun-
Firesc lucru, debutul se lui Nicolae Gane, care a cu- tem at=t de aglomera]i cu mijloace tehnologice de
face cu Mihai Eminescu, `n noscut bine sufletul ]\ranu- informare [i de con-vorbire, este o capcan\, `n-
fa]a geniului c\ruia Ilie Dan lui român. Optimist [i senin, truc=t se p\streaz\ astfel doar iluzia comunic\rii,
se `nclin\ necondi]ionat: „Pro- duios [i melancolic, omenos [i dar se evit\ analizarea con]inutului ei. O via]\
funzimea gândirii, noutatea `n]elept, ]\ranul din nuvelis- `ntreag\ po]i vorbi cu un om, f\r\ s\-i comunici de
imaginilor poetice, armonia tica sa `ntruchipeaz\ acele fapt nimic. Atunci c=nd cantitatea informa]iilor co-
[i muzicalitatea versurilor, calit\]i ale românului pe care municate va deveni paroxistic\, nevoia de a t\cea
toate acestea au f\cut din le vom reg\si, `n ipostaze sau va fi resim]it\ extraordinar de acut. ~n loc s\ ne co-
crea]ia sa nu numai o oper\ tipuri variate, `n `ntreaga munic\m sentimentele, vom avea, probabil,
reprezentativ\ pentru spiri- noastr\ literatur\“. tendin]a izol\rii, vom fi presa]i de nevoia de lini[te.
tul na]ional, ci [i un model Trecând la Calistrat Ho- De unde [i dezumanizarea, `n sensul c\ suntem oa-
pentru contemporani [i ur- ga[, Ilie Dan ne ofer\ jaloa- portretul, mimetismul stilistic D. P\tr\[canu, „stilistul de meni mai ales `n m\sura `n care ne deschidem [i ne
ma[i. (...) Activitatea sa li- nele unei bune recept\ri: [i, mai ales, voita gigantizare marc\“ G. Top`rceanu („~n cea `mp\rt\[im celorlal]i, prin comuniune.
terar\ st\ sub semnul unei „Itinerariul hoga[ian consti- a st\rilor [i eroilor, pentru a mai bun\ parte a operei sale, Ortodoxia nu a fost [i nu va fi niciodat\ pe pozi-
mari con[tiin]e artistice. Po- tuie doar prilejul unui jurnal pune `n lumin\ fabulosul“. T. e singular, pentru c\ nu are ]ii de adversitate fa]\ de tehnologie. Ba chiar dim-
tul - asemenea cioplitorului spiritual, `n care, deliberat [i Despre M. Sadoveanu se o marc\ de compara]ie, ci el potriv\, ea a sus]inut mereu c\ toate inova]iile
`n piatr\ sau artizanului lu- mizând pe complicitatea citi- spun multe [i p\trunz\toare exist\ individual, ca simbol“), [tiin]ei [i tehnologiei sunt capabile s\ slujeasc\,
crând `n filigran - a st\ruit torului cultivat, autorul se lucruri, dintre care ne oprim I. I. Mironescu („Actualitatea direct sau indirect, scopurilor ei divine. ~ns\ aver-
asupra versului, cu migal\ [i confeseaz\, `[i dezv\luie per- doar la: „Simplitatea expre- operei lui M.... rezid\ [i `n at- tismentul dintotdeauna al Bisericii a fost acela de
dramatism, a biruit `nver[u- sonalitatea uman\, adeseori siei, adâncimea sufleteasc\, a nu uita, dincolo de tastele calculatorului [i de
mosfera unor schi]e [i nuvele, displayurile care ne `nconjoar\ abundent, c\ sun-
narea cuvintelor, multe din- autoportretizându-se. Repere- puterea descriptiv\, specificul `n acea c\ldur\ [i duio[ie
tre acestea descoperite de el le geografice propriu-zise nu subiectelor abordate sunt tem fiin]e cu m=ini, picioare, minte, ochi, [i c\ nu
uman\ ce se degaj\ din nu- trebuie `n nici un caz s\ ne falsific\m via]a prin
`nsu[i [i `nnobilate prin harul sunt decât pretextul unui tr\s\turi evidente `n scrisul meroase pagini, precum [i `n
poeziei des\vâr[ite. (...) Cu o cadru - adesea prezentat cu prozatorului“. recursul la asisten]a ma[inilor. Nicic=nd nu tre-
arta descrierii, `n compozi]ie buie s\ `nlocuim picioarele noastre cu ro]ile au-
intui]ie poetic\ remarcabil\ ochiul interior al c\l\torului - {i a[a ni se perind\ prin [i portretistic\, precum [i `n
[i cu un sim] lingvistic sigur, `n care tipuri [i realit\]i so- fa]a ochilor: Mihai Codreanu tovehiculului, niciodat\ nu trebuie s\ prefer\m
darul `nn\scut de povestitor“) s\ privim fotografii `n loc s\ admir\m cu propriii
el a logodit limba român\ cu cial-culturale sunt angrenate („mai mult plastic decât mu- [i P\storel Teodoreanu.
marea poezie a lumii, i-a dat `ntr-un original comentariu zical, clasic [i romantic toto- no[tri ochi. Ortodoxia pledeaz\ pentru autentici-
drept de intrare `n cetatea de autor, din care nu lipsesc dat\, dar st\ruind `ntr-un i- tate - adic\ pentru adev\rul simplu al vie]ii tr\it\
* Liviu Papuc este istoric
poeziei din toate timpurile [i umorul, ironia, hiperbola, deal artistic parnasian“), D. literar, publicist, doctor `n Litere
f\r\ simul\ri. a
4 Joi, 1 martie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

PE SCURT VIA}A PAROHIILOR

„Hristos `mp\rt\[it
copiilor“ a ajuns
la Tg. Neam]
La T=rgu Neam] s-a desf\[u-
rat, timp de dou\ zile, un ate-
lier de lucru destinat preo]ilor
care doresc s\ aplice proiectul
„Hristos `mp\rt\[it copiilor“.
~n prima zi au fost prezen]i
aproape 50 de preo]i care au
preluat ideea proiectului [i vor
`ncerca s\ aplice `n parohiile
lor pentru folosul copiilor. „Ne
a[tept\m ca dup\ aceast\
`nt=lnire, preo]ii s\ aplice efec-
tiv proiectul `n parohiile lor [i
rezultatele se vor vedea `n
num\rul de copii care vor fi
mai aproape de Biseric\ [i,
apoi, `n schimbarea men-
talit\]ii [i atmosferei din paro-
hie, f\c=nd ca via]a Bisericii
s\ fie prezent\ [i `n mijlocul
familiilor copiilor care vor par-
ticipa la aceste cateheze“, a de-
clarat pentru Radio Trinitas
pr. Constantin Naclad, man-
agerul de proiect. Proiectul
„Hristos `mp\rt\[it copiilor“ se
desf\[oar\ `n Rom=nia cu
binecuv=ntarea Sf=ntului
Sinod al Bisericii Ortodoxe
Rom=ne. P=n\ `n prezent,
acest proiect a mai fost prezen-
tat la Ia[i, Craiova, R=mnicu
V=lcea, Slobozia, Urziceni, Pia-
tra Neam], Roznov [i Suceava.
Revista
Protopopiatului H=rl\u
a `mplinit 7 ani
La sediul Protopopiatului H=r-
l\u a avut loc mar]i, 27 febru-
arie, [edin]a lunar\ cu preo]ii
din cadrul acestui protopopiat.
Tema `nt=lnirii a fost „Marea
r\scoal\ de la 1907“.
Referatul cu aceast\ tem\ a
fost sus]inut de pr. Mariu
P`j`n, de la parohia Fl\m=nzi
Cordun. Dup\ cum ne-a spus
pr. Nicolae Cr\ciun, protopop
de H=rl\u, `n cadrul `nt=lnirii
de ieri, preo]ii au fost
aten]iona]i privind m\surile
de protec]ie `mpotriva incendi-
ilor, au dezb\tut probleme de
disciplin\ preo]easc\, dar [i
noua Lege a cultelor. ~n
aceala[i context s-a prezentat
programul liturgic pentru
Postul Mare. De asemenea, a
fost prezentat ultimul num\r
din revista Protopopiatului
H=rl\u, „Lumina credin]ei“,
care a `mplinit 7 ani de la
prima apari]ie, dar s-a discu-
tat [i pe marginea organiz\rii
la H=rl\u, `n colaborare cu Li-
ceul Teoretic „{tefan cel Ma-
re“, a unui simpozion dedicat
vie]ii [i activit\]ii pr. Dimitrie
Bejan, originar din acest ora[.
PS Casian, Episcopul
Dun\rii de Jos, [i-a
serbat onomastica
La Fl\m=nzi, Biserica [i Prim\ria colaboreaz\
`n desf\[urarea activit\]ilor culturale
a Pe l=ng\ lucr\rile de repara]ie la biseric\, `n parohia Fl\m=nzi Cordun se desf\[oar\ mai multe activit\]i,
`n special culturale, al c\ror partener principal este Prim\ria ora[ului Fl\m=nzi a
P\rintele Marius P`j`n
este paroh la Fl\m=nzi
Cordun, Protopopiatul
H=rl\u, de la 1 septembrie
2001, an `n care s-a `nfiin-
]at [i parohia. ~nc\ de c=nd
a venit la parohie, `mpreu-
n\ cu credincio[ii, a reu[it
s\ amenajeze casa parohi-
al\ [i s\ `nceap\ reno-
varea bisericii.
Fostul sediu CAP,
transformat `n cas\
parohial\
„C=nd am venit aici nu
era cas\ parohial\ [i am
stat `n gazd\ un an de zile,
apoi am f\cut demersuri
`mpreun\ cu Consiliulul
Parohial [i am depus o ce-
rere la Prim\rie pentru
sediul fostului CAP care e-
ra devastat, nu avea curent
electric, geamurile erau
sparte, nu avea sobe, du[u-
mele sau gard de `mpre-
jmuire. ~n incinta acestuia
a func]ionat, pân\ `n anul
2001, o pres\ de ulei, care a
deteriorat [i mai mult imo-
bilul. Consiliul Local Fl\-
m=nzi a aprobat s\ ni se
dea nou\ `n administrare
pentru cas\ parohial\. {i
am `nceput lucr\rile de
repara]ie. A durat un an
p=n\ am terminat c=teva
camere [i ne-am mutat. Am
mai f\cut gard, o troi]\ [i
am reparat pe afar\. ~n
ceea ce prive[te biserica
parohiei, deoarece, din anul
1999, aceasta a r\mas `n-
chis\, iar parohia Fl\-
mânzi Cordun a fost nou
`nfiin]at\, la data numirii
mele ca paroh la Fl\mânzi
Cordun nu avea nici un
rând de ve[minte preo]e[ti,
Sf. Chivot era vechi, la fel [i sf=r[itul anului. Avem deja
sfintele vase [i Sf. Evan- contract cu o firm\ autor-
ghelie. Pentru buna desf\- izat\ de construc]ie“, ne-a
[urare a slujbelor divine spus pr. Marius P`j`n.
am `nfrumuse]at-o cu un Banii pentru repara]iile
rând de covoare noi pentru la biseric\ au venit de la
`ntreaga biseric\, c\r]i de cele 330 de familii c=te nu-
cult noi, sfinte vase noi, Sf. m\r\ parohia. Un ajutor
Evanghelie, Sf. Chivot nou mai consistent a venit din
[i [apte rânduri de ve[- partea unui t=n\r plecat la
minte noi. Tot `n acest con- munc\ `n str\in\tate care
text am cump\rat [i dou\ a donat pentru renovarea
epitafuri, al Punerii Dom- bisericii din parohie 1.000
nului `n mormânt [i al de dolari.
Adormirii Maicii Dom-
nului, parohia Fl\m=nzi ~n fiecare
Cordun fiind singura paro-
hie din ora[ul Fl\mânzi duminic\, `nt=lniri
care s\vâr[e[te slujba Pro-
hodului Adormirii Maicii
culturale cu tinerii
Domnului cu Sf. Epitaf `n
Pe l=ng\ lucr\rile de re-
seara de 14 august. Pe lân- para]ie la biseric\, `n paro-
g\ `nfrumuse]area inte- hia Fl\m=nzi Cordun se
rioar\ a bisericii, deoarece desf\[oar\ mai multe ac-
condi]iile necesitau acest tivit\]i, `n special culturale,
lucru, am `nceput lucr\rile al c\ror partener principal
de repara]ie exterioar\, este Prim\ria ora[ului
atât la tencuial\, cât [i la Fl\m=nzi. „Personal, m\ Biserica „Pogor=rea Duhului Sf=nt“
acoperi[ul bisericii. Din declar mul]umit de rela]ia din Fl\m=nzi
anul 1977 la Biserica «Po- cu autorit\]ile locale.
gorârea Sf. Duh» nu s-au Colabor\m `n special la actualitate, at=t din punct cur=nd `n ziarul „Lumina“.
mai f\cut nici un fel de nivel cultural. De exemplu, de vedere religios, c=t [i De asemenea, pentru `n-
lucr\ri de `ntre]inere, fapt `n 2005 am ini]iat concertul laic. La `nceput au venit t\rirea duhovniceasc\ a
pentru care l\ca[ul se afla de colinde de la Fl\m=nzi, trei tineri, [i eram descura- credincio[ilor, parohia Fl\-
`ntr-o stare de deteriorare a edi]ia I, cu sprijinul Pri- jat, apoi au venit zece, 12, m=nzi Cordun organizeaz\
tencuielii exterioare. ~n m\riei. Anul acesta a fost [i am avut chiar [i 50 de anual excursii [i pelerinaje
aceste condi]ii, `mpreun\ edi]ia a II-a. Am pornit de tineri. Este un lucru `m- la m\n\stirile din Mol-
cu membrii Consiliului Pa- la faptul c\ Prim\ria are o dova. ~n anul 2006, pe `n-
bucur\tor. ~i invit\m prin
rohial am hot\rât `nce- sal\ cu vreo 300 de locuri intermediul televiziunii treg parcursul vacan]ei de
perea lucr\rilor de repara- foarte potrivit\ pentru di- prin cablu. Ei v\d [i dac\ `i var\ s-a realizat un pro-
]ie la biserica parohiei [i `n verse `nt=lniri. C=nd am tenteaz\ tema, vin. De obi- gram special de vacan]\
anul 2004 am tencuit clo- v\zut, am spus c\ trebuie cei, vin mul]i“, a ad\ugat pentru copii, astfel `ncât, `n
potni]a `n praf de marmur\ s-o folosim. Inten]ion\m, [i pr. P`j`n. fiecare miercuri, s-a oficiat
[i am vopsit acoperi[ul. poate, cu ajutorul lui Dum- La aceste `nt=lniri, par- Sfânta Liturghie `n cadrul
Apoi, am sistat lucr\rile de nezeu, reu[im s\ facem [i la ticip\ profesori, asisten]i c\reia copiii au dat r\spun-
repara]ie din lips\ de fon- Pa[ti concert de c=ntece re- medicali, preo]i etc. O acti- surile la stran\. ~n fiecare
duri, `ns\, la ora actual\, ligioase. Colabor\m cu Pri- vitate ampl\ la parohia lun\, parohia Fl\m=nzi
avem toate materialele m\ria [i `n ceea ce prive[te Fl\m=nzi Cordun este Ta- Cordun editeaz\ foaia pa-
necesare, urmând ca `n `nt=lnirile din fiecare du- rohial\ „Duh [i Adev\r“,
b\ra de pictur\ de icoane la
luna mai a acestui an s\ minic\ cu cu tinerii `n ca- care particip\ `n fiecare care este oferit\ gratuit
re`ncepem lucr\rile, astfel drul c\rora se discut\ pe var\ copii din tot ora[ul, credincio[ilor din parohie,
`nc=t s\ termin\m p=n\ la marginea a diferite teme de despre care a]i putut citi de dar [i autorit\]ilor locale. a
Fost\ biseric\ boiereasc\ vornicului Teodor Bal[. Pentru
locuitorii satului, Teodor Bal[ a
anul 1999, când `n satul Poiana a
fost sfin]it\ Biserica „Sf. Arhan-
Biserica „Pogorârea Sfântului ridicat `n 1827 Biserica „Sf. Ni- gheli Mihail [i Gavriil“. Din 1999
Duh“ din ora[ul Fl\mânzi a fost colae“, undeva mai `n vale. Nea- p=n\ `n 2000, Biserica „Pogorâ-
construit\ `ntre anii 1807 [i 1813 vând urma[i, dup\ trup, Teodor rea Sfântului Duh“ a fost folosit\
de c\tre vel vornic Teodor Bal[. Bal[ a l\sat `ntreaga sa avere, pentru rug\ciune de parohia
Dup\ cum reiese din pomelnicul inclusiv [i Biserica „Pogorârea nou-`nfiin]at\, Nicolae B\lcescu
ctitorilor de la proscomidiar, bi- Sfântului Duh“, lui Mihail Gr. II, pân\ când [i aceast\ parohie
serica a fost sfin]it\ de mitro- Sturdza, viitorul domn al Mol- [i-a construit biseric\. P=n\ `n
politul Veniamin Costachi. Bise- dovei. Cu timpul, Biserica „Pogo- anul 2001, c=nd s-a `nfiin]at pa-
rica a servit pentru slujbe reli- rârea Sfântului Duh“ a devenit rohia, Biserica „Pogorârea Sfân-
gioase familiei [i apropia]ilor biserica parohiei Poiana pân\ `n tului Duh“ a fost `nchis\.

Ieri, `n ziua de s\rb\torire a

Sf. Cuv. Ioan Casian, PS Casi-
an, Episcopul Dun\rii de Jos,
[i-a serbat ziua onomastic\.
N\scut `n localitatea Lop\tari,
jude]ul Buz\u, PS Casian a
urmat cursurile Seminarului
Teologic „Kesarie Episcopul“
din Buz\u, apoi ale Institutu-
lui Teologic de Grad Universi-
tar din Bucure[ti. La 20 de-
cembrie 1980 a fost tuns `n
monahism la M\n\stirea Cio-
lanu, iar la 10 noiembrie 1985
a fost hirotonit ieromonah `n
Catedrala mitropolitan\ din
Sibiu. A fost hirotesit apoi
protosinghel [i arhimandrit la
M\n\stirea Br=ncoveanu -
S=mb\ta de Sus, pentru ca la
12 februarie 1990, PS Casian
Cr\ciun s\ fie ales de Sf=ntul
Sinod al Bisericii Ortodoxe
Rom=ne `n treapta de arhiereu
cu titlul de „G\la]eanul“.
La 12 iulie 1994, a fost ales
episcop titular al Eparhiei
Dun\rii de Jos. a
P\rintele Marius P`j`n, paroh la
Fl\m=nzi Cordun: „Colabor\m
cu Prim\ria [i `n ceea ce prive[te
`nt=lnirile cu tinerii din fiecare
duminic\, `n cadrul c\rora se
discut\ pe marginea a diferite
teme de actualitate, at=t din
punct de vedere religios, c=t [i
laic. La `nceput au venit trei
tineri [i eram descurajat, apoi au
venit zece, 12, [i am avut chiar [i
50 de tineri. Este un lucru
`mbucur\tor. ~i invit\m prin
intermediul televiziunii prin
cablu. Ei v\d [i dac\ `i tenteaz\
tema, vin. De obicei, vin mul]i“
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia
Perioada: 04 - 14 aprilie 2007
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii
ortodoc[i români din `ntreaga ]ar\. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale Informa]ii suplimentare
credin]ei ortodoxe, reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele
moa[te [i locurile de `nchinare.
pute]i ob]ine la num\rul
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada de telefon: 0232/276907,
04 – 14 aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora -
Grecia“. la sediul
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte
Athos), Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Complexul mon- Centrului de Pelerinaj
ahal Meteora; Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. „Sf. Parascheva“
David, mormântul Fer. Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la
moa[tele Sf. Ioan Rusul), Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din din Ia[i: Bd. {tefan
Lapsakosl), Atena (vizitare: Acropole, Pia]a Parlamentului, Catedrala mitro-
politan\); Insula Egina (moa[tele Sf. Nectarie Taumaturgul); M-rea Kato cel Mare [i Sfânt
Xenia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) – Tesalonic (moa[tele Sf.
Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf. Grigorie
nr. 16, `n curtea
Palama). Catedralei mitropolitane,
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat
**; transport cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - sau acces=nd site-ul:
Pireu; cazare `n regim dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri
de 3***, preot `nso]itor. www.centruldepelerinaj.ro

„Trebuie s\ introducem `n Rom=nia
cultura european\ a procedurilor“
a Strategia post-aderare a pornit de la o ambi]ie a unui grup politic care voia s\ ias\ `n eviden]\, dar nu dintr-o necesitate politic\ sau
economic\, sus]ine Adrian Cioc\nea, secretar de stat `n cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE), `ntr-un interviu acordat `n
exclusivitate agen]iei Rompres a ~n opinia sa, un asemenea document ar fi fost, poate, necesar, dar `n al]i termeni, tehnici [i nu politici a
~n ce m\sur\ organiza-
rea DAE - o structur\
ce vizeaz\ obiective nu-
meroase, foarte diferite
[i deosebit de complexe
- a fost inspirat\ din
experien]a altor ]\ri?
Ca structur\ institu]iona-
l\, exist\ mai multe modele.
De exemplu, `n Fran]a, struc-
tura care genereaz\ pozi]iile
statului `n institu]iile eu-
ropene este destul de nu-
meroas\ - mai mult de 200 de
persoane - [i dubleaz\, prac-
tic, ministerele. Se afl\ la
Ministerul de Externe [i este
condus\ de un ministru dele-
gat pentru afaceri europene,
dna Catherine Colonna. Exis-
t\ [i o structur\, foarte re-
dus\, la primul-ministru.
Acesta este un model al unei
]\ri vechi membre, fonda-
toare. O alt\ variant\ este
cea a Poloniei, care are o
structur\ la primul-ministru
[i nu la Ministerul de Exter-
ne. ~n Ungaria, aceast\ struc-
tur\, `nt=i, a fost la primul-
ministru, apoi a fost la ex-
terne. Ca urmare, nu exist\
un model anume, dar `n toate
]\rile exist\ o asemenea
structur\.
Un departament
de politic\ extern\
`n afara Ministerului
de Externe
De ce s-aa preferat, la
noi, varianta de depar-
tament `n subordinea
primului-mministru?
Op]iunea pe care o aveam
era ca departamentul s\ se
`nfiin]eze, cum a mai fost `n
timpul negocierilor, la Mi-
nisterul de Externe [i, si-
multan, [apte-opt exper]i s\
lucreze sub conducerea di-
rect\ a primului-ministru.
Dar afacerile europene au o
component\ majoritar\ in-
tern\. {i atunci, pentru a
avea o vitez\ sporit\ a re-
ac]iei [i pentru a avea cea
mai `nalt\ responsabilitate,
a primului-ministru, corobo-
rat\ cu responsabilitatea
din programul de guverna-
re, cea mai eficient\ decizie
a fost cea legat\ de `nfiin-
]area departamentului.
Am optat pentru varianta
ca departamentul s\ fiin]eze
`n subordinea premierului [i
dintr-un motiv specific ro-
m=nesc. ~n Ministerul de
Externe exist\ o serie de ac-
tivit\]i care au caracter po-
litic, iar DAE este, de fapt,
un corp tehnic de foarte
`nalt\ calitate. S-a dorit s\
fie p\strat independent [i s\
preia toat\ echipa care
s-a ocupat, `n timpul nego-
cierilor, de aspectele teh-
nice. ~n felul acesta, am evi-
tat diluarea activit\]ii prin
influen]e de tip politic.
Poate, urm\torul pas ar
fi instituirea unui ministru
delegat al afacerilor euro-
pene. Din dou\ motive: u-
nul, care s\ priveasc\ repre-
zentativitatea extern\ [i al-
tul, ca s\ poat\ avea o influ-
en]\ mai mare asupra mi-
ni[trilor.
Trebuie s\ ]inem cont de
faptul c\ Rom=nia are, `n
continuare, nevoie, din
punctul meu de vedere, de
coordonare de tip tare, adic\
hard, a afacerilor europene,
[i nu moale, de tip soft. O co-
ordonare soft ar `nsemna s\
[tim c\ administra]ia pu-
blic\ central\ st\p=ne[te
foarte bine dosarele, [tie s\
fac\ conexiuni, are leg\turi
foarte str=nse cu Comisia
European\, cu Consiliul UE
[i, atunci, coordonarea pozi-
]iilor Rom=niei se poate face
printr-o colaborare cu o mare
component\ de `ncredere din
partea Ministerului de Ex-
terne, care ar prelua [i ar `n-
globa contribu]iile sectoriale.
Or noi, din experien]a
precedent\, [tim c\ cel pu]in
20-25% din opiniile pe care
le armoniz\m atunci c=nd
preg\tim documentele trebu-
ie corijate. Asta `nseamn\
c\, printr-o coordonare hard,
elimin\m riscul ca un sfert
din punctele de vedere s\
trebuiasc\ s\ fie ref\cute,
reexplicate sau corijate.
DEA coordoneaz\
lu\rile de pozi]ie
ale reprezentan]ilor
Rom=niei `n
forurile UE
Acum, DEA aprob\
toate pozi]iile sus]i-
nute de reprezentan]ii
Rom=niei `n forurile de
decizie ale Uniunii Eu-
ropene. Are aceast\
structur\ competen]\
tehnic\ `n toate dome-
niile, dar [i mandat
politic pentru a da ase-
menea aprob\ri?
Trebuie, poate, s\ facem
o clarificare. Exist\ dou\ ni-
vele c=nd discut\m despre
afaceri europene: unul gu-
vernamental [i altul parla-
mentar. Leg\tura dintre ele
o face a[a-numitul mandat.
Din punct de vedere gu-
vernamental, trebuie s\ e-
xiste o voce unic\, a Guver-
nului, care hot\r\[te care
este pozi]ia rom=nilor. Din
punct de vedere tehnic, a-
cest lucru se petrece `n Ro-
m=nia `n fiecare luni, c=nd,
sub coordonarea DAE, se `n-
t=lnesc toate ministerele [i
institu]iile publice care au
responsabilit\]i `n domeniul
afacerilor europene [i dis-
cut\ agenda s\pt\m=nii ca-
re urmeaz\.
Trebuie s\ facem disjunc-
]ie [i din acest punct de ve-
dere. Pe de o parte, sunt a-
numite aspecte care se re-
fer\ la chestiunile proiecti-
ve, adic\ ce vom sus]ine noi
`n discu]iile ce preced elabo-
rarea sau aprobarea direc-
tivelor, iar o alt\ categorie
de discu]ie este cea a even-
tualelor `nc\lc\ri ale Trata-
telor. La noi `n departament
exist\ [i o structur\ care se
ocup\ cu a[a-numitele pro-
ceduri de „infringement“ `n-
truc=t noi reprezent\m sta-
tul rom=n `n fa]a Cur]ii Eu-
ropene de Justi]ie.
INTERVIU
C=nd Comisia vine s\ ne-
gocieze cu o structur\ speci-
alizat\, Ministerul de Fi-
nan]e, s\ spunem, noi sun-
tem prezen]i la negociere. ~n
felul acesta suntem la cu-
rent [i putem informa pri-
mul-ministru permanent [i
avem o viziune coerent\ a-
supra a ceea ce se petrece `n
Rom=nia.
Un alt exemplu pe care
vreau s\ vi-l dau este legat
de chestiunea transhuman-
]ei. Aceasta nu mai este o
problem\ Rom=nia-UE, ci
Rom=nia-Rom=nia, pentru
c\ avem de implementat o
legisla]ie, care nu a fost bine
`n]eleas\ nici de cei care au
introdus-o, nici de cei care o
aplic\. Transhuman]a nu
numai c\ este posibil\, dar
`n zonele defavorizate este
chiar promovat\ [i exist\
chiar, dac\ nu m\ `n[el, circa
7 euro pe fiecare animal pen-
tru a promova acest sistem.
Sunt c=teva zeci de mii de
animale `nregistrate `n ]\ri
ca Fran]a sau Grecia unde
exist\ aceste practici. A fost
o dezbatere foarte importan-
t\, care putea fi evitat\ dac\
se f\cea o comunicare corec-
t\. Avem [i rolul acesta, dar
]in s\ precizez c\ o coordo-
nare `nseamn\, `n primul
r=nd, o foarte bun\ colabo-
rare. Deci nu a[ vrea s\ se
`n]eleag\ c\ noi dubl\m min-
isterele sau c\ le conducem;
`n nici un caz. Noi sprijinim
ministerele acolo unde ele,
poate, nu fac conexiunile
necesare, pentru c\ noi avem
imaginea de ansamblu.
Av=nd o vedere de an-
samblu a problemelor
europene, nu ar trebui
ca organismul pe care
`l conduce]i s\-[[i preva-
d\ unele evolu]ii [i s\
ac]ioneze pentru a pre-
veni apari]ia unor pro-
bleme grave?
Aici este o chestiune de
explicat. Prea mul]i membri
ai administra]iei nu au `n]e-
les `nc\ faptul c\ UE func-
]ioneaz\ bine pentru c\ se
aplic\ procedurile. {i, atun-
ci, r\spunsul la `ntrebarea
dumneavoastr\ este urm\-
torul. De vreme ce Agen]ia
Sanitar-Veterinar\ este cea
care gestioneaz\ domeniul
despre care discut\m sau
subiectul este `n portofoliul
s\u, ar fi trebuit ca, prin oc-
tombrie-noiembrie, s\ vad\
care sunt procedurile. Pen-
tru c\ negocierile spun ce
trebuie f\cut, iar structura
administrativ\ trebuie s\
spun\ cum trebuie f\cut. A-
ceast\ descentralizare `n
implementarea procedurilor
nu a fost o etap\ preg\tit\
bine `n Rom=nia, iar in-
stitu]iile au `n]eles c\, dac\
au `ncheiat negocierea, de la
1 ianuarie 2007 se aplic\ un
regulament oarecare sau o
hot\r=re de Guvern [i, une-
ori, au fost prinse pe picior
gre[it. Era de a[teptat ca re-
glement\rile publicate s\ fie
citite de c\tre cei care sunt
`ndrept\]i]i [i obliga]i la
nivel local s\ le citeasc\. ~n
momentul c=nd [tii c\ `n
zona ta exist\ o astfel de
problem\, pun=ndu-te `n
pielea unui om care trebuie
s\ plece cu turma de oi din-
tr-o parte `n alta sau s\ pro-
duc\ un anumit produs, ar fi
trebuit s\ anun]i tu ce pro-
blem\ exist\, pentru c\ este
un feed-back.
Iat\ de ce am spus c\ `n
administra]ia central\, dar
mai ales cea local\, `n sensul
structurilor desconcentrate,
nu exist\ cultura proce-
durilor.
Iat\ de ce trebuie s\ in-
troducem `n Rom=nia cul-
tura european\ a proce-
durilor, liberalizarea `n ser-
viciul cet\]enilor, `n]elege-
rea modului cum func]ionea-
z\ lucrurile, f\r\ a fi for]a]i
s\ le `n]elegem, ci din dorin-
]a noastr\ de a beneficia de
avantaje.
Joi, 1 martie 2007
{i tot dumneavoastr\
sunte]i, presupun, cei
care, `n orice moment,
[ti]i pentru fiecare do-
sar ce pozi]ie au ceilal]i
26 de parteneri din
UE…
Da, `mpreun\ cu minis-
terele gestion\m aceste in-
forma]ii [i noi le centrali-
z\m, le ]inem aici [i facem
leg\turi pe orizontal\ `ntre
ele. Pentru c\, dac\ la Con-
siliul Competitivitate se dis-
cut\ despre o mai bun\ re-
glementare, acela[i lucru se
va discuta [i `n Consiliul E-
cofin, unde merge Ministerul
de Finan]e, iar mesajul nos-
tru trebuie s\ fie acela[i.
Ca s\ `nchei povestea as-
ta: DAE are c=teva direc]ii,
prima se ocup\ de strategii
[i de monitorizarea post-
aderare, a doua se ocup\ de
armonizarea cu noul acquis
comunitar [i de proceduri,
adic\ de regularizarea, s\
spunem, necontencioas\ a
problematicilor. Direc]ia prin-
cipal\ coordoneaz\ pozi]iile
de care am vorbit pe larg [i
mai avem o direc]ie care se
ocup\ de afacerile generale,
leg\tura cu ambasade, eve-
nimente [.a.m.d.
~n cur=nd, sper ca `n dou\
s\pt\m=ni, s\ lans\m site-
ul departamentului unde se
vor g\si foarte multe ex-
plica]ii pentru diferite situa-
]ii, ca de exemplu, ab]inerea
Rom=niei de la votul asupra
porumbului modificat ge-
netic. Pentru c\ acestea sunt
pozi]ii ale Rom=niei, care
sunt publice `n cea mai mare
parte. {i atunci, oamenii
care sunt interesa]i `ntr-ade-
v\r vor putea s\ citeasc\
acolo despre ce e vorba, f\r\
s\ preia imediat sau nu
dintr-o conferin]\ de pres\.
~n alte ]\ri
nu au existat
strategii post-aderare
~n calitate membru al
Grupului de lucru pen-
tru elaborarea unei
strategii post-aaderare,
cum v\ explica]i faptul
c\ aceast\ problem\ a
produs at=t de multe
discu]ii [i tensiuni din
moment ce ]\rile care
au aderat la UE nu au
avut o strategie post-a
a-
derare, dup\ cum a de-
clarat premierul, C\lin
Popescu-T T\riceanu, la
6 februarie?
~n momentul de fa]\, lu-
crurile sunt cristalizate, `n
sensul c\ vor fi dou\ docu-
mente. Unul va fi tehnic [i
va con]ine o evaluare a Ro-
m=niei la data ader\rii [i
obiectivul central al strate-
giei, reducerea decalajelor
fa]\ de statele membre. Se
fixeaz\ [i intervale de timp
pentru atingerea acestui o-
biectiv: 2007-2013 [i apoi
2013-2020. Iar acordul pe
documentul tehnic va crea
premisa unei declara]ii poli-
tice finale.
La reuniunea din 14 fe-
bruarie, partidele politice au
acceptat structura propus\
5
de Guvern, iar con]inutul ur-
meaz\ s\ fie elaborat p=n\
la sf=r[itul lui martie, `n-
ceputul lui aprilie. Atunci se
va semna partea tehnic\ [i,
imediat dup\ aceea, partea
politic\.
Ave]i un calendar clar
al `nt=lnirilor? ~n actu-
alul context politic de-
osebit de agitat, crede]i
c\ se va putea semna
strategia la termenul
fixat?
Calendar exist\, s\pt\-
m=nal se fac `nt=lnirile gru-
pului, care are vreo 40 de
persoane. Va fi un raportor
pe o anumit\ tem\, se vor a-
corda situa]iile pe care le
avem [i vom da scris, deci va
fi o metodologie foarte clar\
[i de aceea [i eficient\, sper.
~n ceea ce prive[te haosul, de
care spune]i dumneavoas-
tr\, aici vin oameni care au
un mandat de la partidul lor
s\ lucreze pe strategia post-
aderare. Deci nu avem su-
biecte care se leag\ de po-
lemicile publice.
Exist\ sau nu docu-
mente similare acestei
strategii `n alte ]\ri?
Nu exist\ dedicat astfel
de documente. Ungaria, de
exemplu, are ca strategie de
post-aderare echivalentul
PND-ului nostru (plan na]io-
nal de dezvoltare). {i noi vom
fi foarte apropia]i de aceste
documente. Sunt o serie de
documente pe care le vom
lua `n considerare: Planul
Na]ional de Convergen]\,
PND 2007-2013, Strategia
Lisabona, programele opera-
]ionale [.a.m.d. Aceste docu-
mente sunt obligatorii [i si-
gur c\ vom fi apropia]i de ele.
Fac o parantez\ ca s\ `n-
]elege]i contextul. Uniunea
European\ este o structur\
a procedurilor. Vom promo-
va, `n cur=nd, o lege care se
refer\ la ajutorul de stat. Nu
v\ dau degeaba exemplul a-
cesta. Noi, `n principiu, nu
am avea nevoie de o lege ca-
re s\ priveasc\ ajutorul de
stat, pentru c\, fiind stat
membru, regulamentele care
privesc ajutorul de stat, ela-
borate de Comisia Eu-
ropean\, sunt direct aplica-
bile legisla]iei rom=ne[ti [i
nu mai trebuie transpuse,
mediate de cineva. {i atunci,
de ce mai avem nevoie de o
lege? Pentru c\ problema a-
jutorului de stat este dificil\
`n Rom=nia, uneori ne-
`n]eleas\, alteori `n]eleas\
`n subtext, alteori interpre-
tat\ negativ, uneori folosit\
special ca s\ fie `nc\lcat\
[.a.m.d. De aceea, am f\cut o
lege care arat\ procedurile
sub care trebuie `n]eles mo-
dul `n care se aplic\ regula-
mentele UE. Am `nchis pa-
ranteza.
Strategia post-aderare nu
spune lucruri noi fa]\ de
documentele pe care le a-
vem. Pune ni[te accente, `n
special, `n zona european\,
pe lucruri noi, pe care nu le
avem `n alte documente de
principiu. Practic, arat\ ce
vom face, este, deci, un echi-
valent al procedurilor. a
6 Joi, 1 martie 2007
PE SCURT
200 de mii de euro
anual pentru
Marea Neagr\
România va pl\ti o contribu]ie
voluntar\ de 200.000 de euro, a-
nual, Organiza]iei pentru Coo-
perare [i Dezvoltare Economic\
(OECD) pentru finan]area „Stu-
diului economic asupra zonei
M\rii Negre [i a Asiei Centrale“
- BSECAO, potrivit unei hot\-
râri aprobate, joi, de Executiv,
se arat\ `ntr-un comunicat al
Guvernului. Contribu]ia se acor-
d\ `n anii 2007, 2008 [i 2009.
Fondurile necesare contribu]iei
se asigur\ din bugetul Ministe-
rului Afacerilor Externe. Obiec-
tivul studiului BSECAO este de
a promova monitorizarea [i eva-
luarea sistematic\ a performan-
]elor economice `n regiunile
Asiei Centrale [i M\rii Negre,
pentru a facilita transferul de
informa]ii [i dialogul politic
bazat pe date concrete. Studiul
BSECAO poate reprezenta pen-
tru România un instrument util
de analiz\ a aspectelor econom-
ice, politice [i sociale din regiu-
nea M\rii Negre, care constituie
una din priorit\]ile politicii ex-
terne a României. Propunerea
de realizare a „Studiului eco-
nomic asupra zonei M\rii Negre
[i a Asiei Centrale“ a fost
lansat\ de Centrul de Dezvol-
tare(DEV), structur\ autonom\
a OECD. Finan]area studiului
BSECAO se asigur\ prin con-
tribu]ii voluntare ale donatorilor
interna]ionali. România este
membr\ a DEV din anul 2004.
178 de locuin]e ANL
`n luna februarie
~n luna februarie, prim\riile din
cinci jude]e au primit 178 de
locuin]e construite prin Agen]ia
Na]ional\ pentru Locuin]e.
Acestea urmeaz\ a fi repartizate
tinerilor cu vârsta `ntre 18 [i 35
de ani. Astfel, au fost construite
48 locuin]e `n Hunedoara, 36 `n
Mehedin]i, 28 `n Tulcea [i câte
32 locuin]e `n Constan]a [i
Prahova. Blocurile ANL au trei
[i patru etaje, fiind `mp\r]ite `n
garsoniere [i apartamente cu
dou\ sau trei camere. „Pro-
gramul de construc]ii locuin]e
pentru tineri, destinate `nchiri-
erii“ se adreseaz\ celor care nu
`[i permit s\ cumpere un
apartament sau s\ `nchirieze o
locuin]\ de pe pia]a liber\.
Locuin]ele se acord\ tinerilor cu
vârsta `ntre 18 [i 35 de ani, care
nu au un apartament `n propri-
etate sau c\rora nu le-a fost
repartizat\ o locuin]\ prin acest
program. De asemenea, solici-
tan]ii trebuie s\ fie `ncadra]i cu
contract de munc\ [i s\-[i
desf\[oare activitatea `n locali-
tatea respectiv\.
Pensionarii au
protestat, ieri, la
Ministerul Muncii
Peste o sut\ de pensionari din
Br\ila [i Gala]i au protestat, ieri,
`n fa]a Ministerului Muncii.
Oamenii sunt nemul]umi]i de
pensiile prea mici pe care le
primesc. Ei cer ca valoarea punc-
tului de pensie, care este de 395
de lei, s\ fie majorat\ cu 40 la
sut\ `n cazul persoanelor `nca-
drate `n grupa `ntâi de munc\ [i
cu 20% `n cazul grupei a doua de
munc\. Pensionarii vor ca mi-
nistrul Muncii, Gheorghe Barbu,
s\ demisioneze din func]ie `n
cazul `n care nu le va solu]iona
cererile.Timp de dou\ ore, pen-
sionarii din Gala]i [i Br\ila au
scandat lozinci antiguvernamen-
tale `n fa]a Ministerului Muncii.
Ei amenin]\ c\, `n cazul `n care
revendic\rile lor nu vor fi
solu]ionate, `n luna mai vor orga-
niza un miting de protest. a
China provoac\ un cutremur
pe pia]a bursier\ mondial\
a Zvonurile c\ China va lua o serie de m\suri `mpotriva supra`nc\lzirii economiei a
b\gat spaima `n juc\torii de pe pia]a bursier\ chinez\, `n ziua de mar]i fiind
`nregistrate cele mai sc\zute valori din ultimii 10 ani, ce au dus la pierderi globale
de aproximativ 110 miliarde de dolari a C\derea bursei chineze a provocat o c\dere
`n lan] a tuturor societ\]ilor bursiere din lume, valori extrem de sc\zute fiind
`nregistrate la Bursele din New York, Londra, Frankfurt, Paris [i chiar Bucure[ti a
Bursa Chinei a `nregistrat cea
mai mare sc\dere de la moartea lui
Deng Xiaoping, `n urm\ cu 10 ani.
Investitorii la burs\ au fost influ-
en]a]i de zvonurile privind viitoare
m\suri de austeritate care ar putea
fi luate de China `n vederea `n-
cetinirii supra`nc\lzirii economiei,
precum [i de discursul fostului pre-
[edinte al Federal Reserve (banca
na]ional\ a SUA), Alan Greenspan,
care a estimat, luni, c\ este posibil\
o recesiune `n Statele Unite ale A-
mericii, `ncep=nd cu sf=r[itul anului
`n curs. Bursa de la Shanghai a ter-
minat ziua de mar]i `n sc\dere cu
8,8%, indicele Shanghai Composite
Index ajung=nd la nivelul de
2.771,79 puncte, de la 3.040,60
puncte c=t a `nregistrat luni la `n-
chidere, aceasta fiind cea mai mare
sc\dere din ultimii 10 ani. ~n 18 fe-
bruarie 1997, bursa chinez\ a
sc\zut cu 8,9 puncte, dup\ moartea
fostului lider comunist chinez Deng
Xiaoping. Totul a pornit de la anun-
]ul de mar]i, privind constituirea
unei agen]ii guvernamentale chine-
ze pentru a verifica [i lupta `mpo-
triva v=nz\rilor ilegale de ac]iuni,
cump\r\rii cu bani `mprumuta]i.
Acest lucru este `nc\ destul de
neclar, av=nd `n vedere c\ nu exist\
un cadru care s\ permit\ identifi-
carea sau catalogarea unei astfel de
investi]ii ca fiind legal\ sau nu. Ca
urmare, Bursele din China scad
rapid cu valori foarte mari aproape
de 10%, conduc=nd la pierderi u-
ria[e – aprox 110 miliarde dolari.
C\dere a Bursei
din New York
Sc\derea pie]ei bursiere chineze [i
teama c\ acest lucru va marca
`nceputul unei perioade de criz\, pre-
cum cea din 1997, care a afectat
cre[terea economic\ a Statelor Unite
ale Americii, a f\cut ca bursele din
New York s\ `nregistreze cea mai
mare sc\dere procentual\ de dup\
cea din martie 2003, informeaz\
agen]ia EFE. La c\derea burselor
americane a contribuit [i atentatul
contra unei baze militare din Af-
ganistan, unde se afla pre[edintele
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ASIGURARE OBLIGATORIE
PENTRU TRACTOARE: Asigurarea
obligatorie pentru remorci [i cre[-
terea valorii poli]elor RCA pentru
tractoare `i nemul]ume[te pe ]\rani.
Ace[tia spun c\ pl\tesc sume fabu-
loase pentru asigurare, iar pre]ul nu
este justificat. ~n replic\, societ\]ile
de asigur\ri spun c\ acestea sunt
regulile Uniunii Europene. Asi-
gurarea remorcilor, `ncepând de anul
acesta, `i nemul]ume[te pe ]\rani.
Sup\rarea este cu atât mai mare, cu
cât valoarea poli]elor RCA pentru
tractoare a ajuns la sume fabuloase.
Asigurarea unui tractor cu o capa-
citate de peste 4 mii de centrimetri
cubi se ridic\ la 2,3 mii de euro.
Reprezentan]ii firmelor de asigur\ri
spun c\ integrarea `n Uniunea Euro-
pean\ cost\. „Dac\ un tractor trage o
remorc\, el va pl\ti 20% din prim\ [i
pentru remorc\. Poate mâine, un
cet\]ean din Vama Veche vrea s\
treac\ la bulgari cu tractorul. E liber
s-o fac\“ a declarat C\t\lin Stroe, di-
rectorul unei firme de asigur\ri.
a PRODUC|TORII DE E-
NERGIE TERMIC| POT CRE{TE
PRE}URILE CU 10%: Produc\torii
ECONOMIC
SUA, Dick Cheney, precum [i cifrele
dezam\gitoare privind produc]ia de
bunuri de folosin]\ `ndelungat\.
Guvernul american examineaz\ si-
tua]ia, iar pre[edintele Bush a fost
informat despre evolu]ia burselor in-
terna]ionale. Valul de nelini[te care
a pornit dinspre China [i a parcurs
meridian dup\ meridian a fost am-
plificat de ve[ti proaste din domeniul
afacerilor cu locuin]e - care continu\
s\ se afle `n suferin]\ - [i cel al bu-
nurilor de folosin]\ `ndelungat\.
Steven Roach, economist-[ef la Mor-
gan Stanley, e de p\rere c\ economia
cea mai mare a lumii a ap\rut `ntr-o
lumin\ vulnerabil\. „Percep]ia asu-
pra economiei americane e c\ am fi o
structur\ de teflon, de care nu se
prinde o sc\dere la locuin]e sau
ma[ini, o putem amortiza, iar consu-
matorul nu o va sim]i [i nici capitalul
investit `n afaceri nu o va sim]i. Dar
acum, cel pu]in una dintre aceste
probleme va fi pus\ sub lup\: am
avut o sc\dere `n comenzile de bu-
nuri mari `n 4 din ultimele 5 luni. Nu
doar `n ultima lun\. Acesta a fost de-
clinul cel mai mare. A[adar - o alt\
gaur\ `n armur\, care aduce `n
de energie termic\ au ob]inut de la
Autoritatea de Reglementare din
Energie acordul pentru cre[terea
pre]urilor `n medie cu 10%, dup\ ce
au invocat cre[terea costurilor de
produc]ie `n urma scumpirii gazelor,
a declarat directorul din cadrul
ANRE, Viorel Alicu[. „~n lunile ian-
uarie [i februarie, am dat mai multe
decizii de majorare a pre]urilor la
energie termic\ pentru produc\torii
din majoritatea localit\]ilor. Ace[tia
ne-au spus c\ gazele pe care le folos-
esc ca [i combustibil s-au scumpit
neplanificat din 11 noiembrie“, a ex-
plicat Alicu[. Potrivit directorului
general al Departamentului Pre]uri
[i Tarife din cadrul ANRE, de[i a fost
acceptat\ majorarea pre]urilor, ta-
rifele la energie termic\ aplicate
popula]iei [i companiilor pot r\mâne
neschimbate.
a AVAS DEVINE AC}IONAR
LA PETROM: Autoritatea de Valori-
ficare a Activelor Statului va prelua
`ntregul pachet de]inut de c\tre
Ministerul Economiei la societatea
petrolier\. Petrom a anun]at c\,
potrivit ordonan]ei 101, Depozitarul
Central a efectuat, pe 26 februarie,
transferul ac]iunilor de]inute de
discu]ie capacitatea de rezisten]\ a
economiei americane“ - a spus exper-
tul. {i mai `ngrijor\tor e c\ fostul
pre[edinte al B\ncii centrale ameri-
cane, Alan Greenspan, crede c\ ar
putea urma o perioad\ de recesiune.
C\dere [i la Bursa
londonez\
Bursa londonez\ s-a deschis
mar]i `n sc\dere, iar Bursa din
Frankfurt s-a deschis, mar]i, `n
sc\dere cu 0,56%. Bursa din Paris
s-a deschis luni de asemenea `n
sc\dere cu 0,75%.
Toate bursele de valori - ac]iu-
nile [i indicii de pia]\, `n pie]ele
mature [i majoritatea pie]elor e-
mergente, pie]ele din America de
Sud, Australia, Noua Zeeland\, Ru-
sia au `nregistrat sc\deri puternice.
Un val de ne`ncredere s-a propagat
rapid `n pie]ele de capital, investi-
torii retr\g=ndu-se din instru-
mentele considerate riscante [i re-
orient=ndu-se c\tre investi]iile `n
obliga]iuni. Este [tiut faptul c\ o in-
vesti]ie `ntr-o ac]iune sau indice de
Ministerul Economiei la Petrom `n
contul Autorit\]ii de Valorificare a
Activelor Statului. Ulterior efec-
tu\rii acestui transfer, AVAS de]ine
un num\r de 17.481.774.000 de
ac]iuni, ce reprezint\ 30,8% din cap-
italul social al Petrom.
a RE}EAUA ELECTRIC| DIN
BUCURE{TI POATE CEDA ORI-
C+ND: Re]eaua electric\ poate ceda
oricând `n anumite zone ale Bucu-
re[tiului, potrivit oficialilor Electrica.
~n Bucure[ti exist\ 36 de mii de kilo-
metri de re]ea de distribu]ie [i in-
stala]ii care fac posibil\ alimentarea
cu energie electric\ a consumato-
rilor. Mai mult de un sfert din cabluri
au, `ns\, o vechime de peste 30 de
ani. Mai mult, `n centrul Capitalei,
vechimea acestora dep\[e[te chiar o
jum\tate de secol, declar\ Electrica.
Conducerea companiei spune c\ `n
2007 vor fi cheltuite 55 de milioane
de euro pentru reabilitarea [i moder-
nizarea unor instala]ii, urmând ca
pân\ `n 2012 s\ fie efectuate [i alte
lucr\ri de modernizare. Centrul Ca-
pitalei [i alte zone al\turate sunt, po-
trivit reprezentan]ilor Electrica, cele
mai predispuse la `ntreruperi dese de
curent. a
pia]\ este mai riscant\ dec=t una `n
obliga]iunile garantate de guverne.
Ce efect are `n pie]e
China se dezvolt\ cu un ritm a-
nual de peste 10%, `nghi]ind can-
tit\]i uria[e de materii prime, fiind
o pia]\ care d\ tonul la cre[terea
economic\ global\. Deja avem in-
vestitori care se `ntreab\ dac\ nu
cumva va veni [i r=ndul Indiei s\ fie
sufocat\ de propria dezvoltare, de
afluxul mare de bani care genereaz\
investi]ii ineficiente. Investitorii `n
pie]ele de capital `n]eleg aceasta
mic[care ca o sc\dere a cererii de
produse [i materii prime din partea
Chinei, deci o sc\dere a cererii pen-
tru majoritatea companiilor lumii.
Efectul se propag\ `n lan]ul tehno-
logic specific fiec\rei industrii,
deoarece o sc\dere a cererii repre-
zint\ o sc\dere a veniturilor com-
paniei, deci dividende mai mici [i
sc\deri de pre] al ac]iunilor pe
pia]\. Indicele S&P 500 a avut cea
mai mare sc\dere din ultimii 3 ani.
Este un indice format, `n special,
din ac]iuni ale companiilor pro-
duc\toare [i exportatoare de materii
prime, bunuri de consum larg, IT [i
alte domenii tehnologice, afectate
primele atunci c=nd este vorba de o
recesiune. Dow Jones Industrial A-
verage sc\dea cu aprox 4%, Nasdaq
Composite Index cu 4% - indici foar-
te stabili, de altfel, datorit\ interna-
]ionaliz\rii activit\]ii lor. De[i, cu o
zi `n urm\, pie]ele emergente atin-
geau valori maxim istorice, mar]i,
pie]ele din Rusia sc\deau cu 4%,
Brazilia cu 4% pie]ele europene, de
asemenea, cu valori `ntre 2 [i 5%.
Alcoa, cel mai mare produc\tor de
aluminiu, sc\dea, mar]i, cu aprox
6%, deoarece China este cel mai ma-
re consumator de aluminiu. Compa-
niile produc\toare de cupru au fost
de asemanea `n sc\dere.
~n pie]ele emergente, efectele
sunt foarte puternice deoarece Chi-
na pare s\ `[i autoimpun\ o sc\dere
a ritmului de dezvolatare pentru a
„l\sa lucrurile s\ se a[eze“. Astfel,
pia]a din Turcia este `n sc\dere,
ISE National 100 Index sc\dea cu
5%, `n Polonia WIG20 Index scade
cu 4.6% `n Republica Ceh\ cu 4.2,
iar `n Ungaria cu 2.5%
Sc\deri de trei procente la
Bursa de Valori Bucure[ti
Cota]iile ac]iunilor listate la Bur-
sa de Valori Bucure[ti (BVB) au sc\-
zut `n medie cu 3,42% `n sesiunea de
ieri, `n timp ce ac]iunile societ\]ilor
de investi]ii financiare (SIF) au
`nregistrat o depreciere medie de
2,77%. Indicele compozit BET-C, ca-
re arat\ evolu]ia pe ansamblu a ac]i-
unilor listate la BVB, a cobor=t cu
198,96 puncte, ajung=nd la 5.618,57
puncte, `n timp ce indicele BET, ce
reflect\ evolu]ia celor mai lichide 10
ac]iuni listate, a `nregistrat o dimi-
nuare de 336,53 puncte (3,7%), ajun-
g=nd la 8.749,46 puncte. Valoarea
tranzac]iilor cu ac]iuni a totalizat
98,62 milioane de lei, respectiv 29,13
milioane de euro sau 38,48 milioane
de dolari. Indicele BET-FI s-a depre-
ciat cu 1.699,51 puncte, p=n\ la
59.753,57 puncte. a
Vremea `n ]ar\:
Joi, 1 martie
Vremea va continua s\ se
`nc\lzeasc\ u[or. Cerul va fi tem-
porar noros [i local va ploua slab.
La munte precipita]iile vor fi mix-
te. V=ntul va fi moderat, cu inten-
sific\ri `n zona montan\ `nalt\,
`n sud-vestul Transilvaniei [i `n
sudul Olteniei. Temperaturile
minime vor fi cuprinse `ntre -3 [i
5 grade. Temperaturile maxime
vor fi cuprinse `ntre 5 [i 14 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 1.03.2007
Dolar SUA 2,5838
3,3822
Euro

Gabriel Liiceanu d\ `n judecat\ ziarul „Ziua“ care l-a acuzat de plagiat
Scriitorul Gabriel Liicea-
nu (foto) d\ `n judecat\ zia-
rul „Ziua“ [i pe Ion Spânu,
semnatarul articolului ap\-
rut `n edi]ia de mar]i a coti-
dianului, `n care scriitorul
este acuzat de plagiat.
Articolul „Liicheanu“,
semnat de jurnalistul [i
scriitorul Ion Spânu, direc-
tor al revistei „Cartel“, `l
acuz\ pe Liiceanu c\ ar fi
plagiat `ntr-un volum de
Parlamentul cere suspendarea
pre[edintelui, dar face [i o comisie
a Traian B\sescu nu mai este dorit ca pre[edinte de c\tre parlamentari
a Pesedi[tii `i repro[eaz\ [efului statului `nc\lcarea Constitu]iei [i faptul c\ nu i-a l\sat s\ fac\ un nou
guvern dup\ alegeri a Dan Voiculescu prezideaz\ comisia anti-B\sescu `n Parlament a
A[teptat\ de mult\ vre-
me de adversarii lui Traian
B\sescu, [edin]a `n care s-a
dezb\tut cererea de suspen-
dare a acestuia a avut loc,
ieri, `n absen]a acuzatului.
P=n\ la un eventual refer-
endum, soarta pre[edin-
telui va fi decis\ de Curtea
Constitu]ional\, parlamen-
tarii cer=nd, `n marea lor
majoritate, suspendarea
[efului statului.
PSD vede `n B\sescu
un pericol pentru stat
Deputatul PSD Titus
Corl\]ean a citit, ieri, `n
plenul Parlamentului, pro-
punerea de suspendare din
func]ie a pre[edintelui Tra-
ian B\sescu. Potrivit do-
cumentului, „abuzurile [i
`nc\lc\rile grave ale Cons-
titu]iei de c\tre [eful statu-
lui“ ar pune `n primejdie
buna func]ionare a statului.
Pre[edintelui i se repro[ea-
z\ c\ „[i-a `nceput manda-
tul prin manifestarea repe-
tat\ a unor tendin]e clare
de conducere autoritar\, cu
dep\[irea grav\ a limitelor
constitu]ionale“, fiind acu-
zat [i c\ ar fi `nc\lcat mai
multe articole ale legii fun-
damentale. Printre ele s-ar
num\ra cel potrivit c\ruia
„pre[edintele României de-
semneaz\ un candidat pen-
tru func]ia de prim-mi-
nistru, `n urma consult\rii
partidului care are majori-
tatea absolut\ `n Parla-
ment ori, dac\ nu exist\ o
asemenea majoritate, a
partidelor reprezentate `n
Parlament“, referire direct\
la nemul]umirea PSD c\ nu
au fost l\sa]i dup\ alegeri
s\ formeze Guvernul.
Voiculescu face
comisie de suspendare
Parlamentul a aprobat,
de asemenea, `nfiin]area u-
nei comisii de anchet\ pri-
vind suspendarea din func-
]ie a pre[edintelui Traian
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a DEPUTATUL PD STE-
LIAN DU}U A FOST TRIMIS
~N JUDECAT|: Deputatul de-
mocrat Stelian Du]u, fost pre-
[edinte al Consiliului Jude-
]ean Constan]a, a fost trimis,
ieri, `n judecat\ de c\tre
procurorii anticorup]ie, pentru
abuz `n serviciu contra intere-
selor publice `n form\ califica-
t\ [i continu\, prin care a pro-
vocat un prejudiciu de peste
3,3 milioane de euro. Potrivit
DNA, Du]u a fost trimis `n ju-
decat\ pentru dou\ infrac]iuni
traduceri din Heidegger,
[i-ar fi inventat disiden]a,
[i-ar fi cosmetizat propriul
lui trecut [i c\ [i-ar fi tr\-
dat mentorul, pe Constan-
tin Noica. „~n 1990, m-am
aflat `n fruntea unei liste
publice de intelectuali care
trebuiau `mpu[ca]i pe sta-
dioane. Dup\ 17 ani, textul
ap\rut `n ziarul «Ziua» re-
prezint\ simularea unei
astfel de execu]ii `n pia]a
Pre[edintele B\sescu a preferat o [edin]\ de Guvern, `n locul Parlamentului
B\sescu. ~nfiin]area comisi-
ei a fost ini]iat\ la propune-
rea Partidului Conservator
aprobat\ cu 258 de voturi
„pentru“, 76 „`mpotriv\“ [i
21 de ab]ineri. Votul a fost
deschis, prin ridicarea mâi-
nii. Dup\ negocieri intense
cu alte partide, pre[edintele
PC, Dan Voiculescu, a reu-
[it s\ ob]in\ func]ia de pre-
[edinte al Comisiei parla-
mentare de anchet\ privind
faptele lui Traian B\sescu,
`n vreme ce unul dintre vi-
cepre[edin]i va fi Norica
Nicolai de la PNL. R\ma[i
singuri `n fa]a ma[inii de
vot a adversarilor, repre-
zentan]ii PD au declarat c\
nu sunt de acord cu `nfiin-
]area acestei comisii [i c\ o
vor contesta la Curtea
Constitu]ional\. PD nu `[i
desemneaz\ cei doi repre-
zentan]i `n comisia de an-
chet\ a pre[edintelui Ro-
mâniei, din care vor face
de abuz `n serviciu. Din pro-
bele administrate a rezultat
c\, `n perioada 1998–2004, `n
calitate de pre[edinte al Consi-
liului Jude]ean Constan]a [i
ordonator principal de credite,
inculpatul, cu [tiin]\ [i cu rea
credin]\, nu [i-a `ndeplinit
atribu]iile de serviciu legate de
cofinan]area aferent\ unui `m-
prumut de 17.041.000 USD a-
cordat de c\tre Banca Euro-
pean\ de Reconstruc]ie [i Dez-
voltare (BERD) Regiei Autono-
me Jude]ene de Ap\ (RAJA)
Constan]a.
ACTUALITATE
public\“ , spune Liiceanu,
`ntr-un comunicat de pres\.
„Niciodat\ cineva nu s-a o-
bosit s\ strâng\ laolalt\ atâ-
tea infamii `n jurul persoanei
mele. ~mi sunt batjocorite nu-
mele, familia, onestitatea
profesional\, rela]ia cu maes-
trul meu, imaginea public\“,
a ad\ugat scriitorul.
Reac]ia lui Gabriel Liicea-
nu vine dup\ ce „Ziua“ `l acu-
z\, `n edi]ia de mar]i, c\ ar fi
parte, `ns\, 5 membri PSD,
3 liberali, 2 de la PRM [i
câte unul de la PC, UDMR
[i minorit\]ile na]ionale,
iar termenul de finalizare a
raportului este 21 martie.
Liberalii nu se
hot\r\sc pe cine sus]in
Afla]i `ntr-o pozi]ie poli-
tic\ dificil\, `ntre adversita-
tea fa]\ de pre[edinte [i tea-
ma de o ruptur\ definitiv\
cu democra]ii, liberalii `n-
cearc\ s\ abordeze o cale de
mijloc. ~n acest sens, vicepre-
[edintele PNL Crin Antones-
cu a declarat: „Nu sunt, `n
opinia noastr\, `n mod clar,
fapte clare de `nc\lcare a
Constitu]iei, dar nu sunt nici
conforme cu ceea ce `ntr-un
stat de drept noi credem c\
trebuie s\ fie pre[edintele“.
Liderul PNL a mai vorbit [i
despre „piciorul mare al
a B|SESCU CERE PU-
BLICAREA CONTRACTELOR
DE ENERGIE: Pre[edintele
Traian B\sescu a cerut minis-
trului Economiei, Varujan
Vosganian, `n [edin]a de ieri a
Guvernului, pe care a prezi-
dat-o, s\ prezinte public con-
tractele de energie semnate `n
mandatul fostului ministru
Dan Ioan Popescu [i s\ verifice
modul `n care aceste `n]elegeri
au fost `ncheiate. Cu aceea[i o-
cazie, [eful statului a cerut ca
`n domeniul justi]iei s\ se urm\-
t\iat paginile cu referiri la
Marx din edi]ia reeditat\ `n
1993 a lucr\rii „O fenomeno-
logie a limitei [i dep\[irii“,
publicat\ prima dat\ `n
1975. O alt\ acuza]ie este c\,
`n traducerea dup\ Heideg-
ger „Repere pe drumul gân-
dirii“, publicat\ `n 1988, ar fi
scris o not\ introductiv\ la
`nceputulul fiec\rui text `n
care preia, f\r\ s\ citeze,
vorbele lui Heidegger. a
domnului B\sescu [i panto-
ful mic al Constitu]iei“. „~na-
inte de a o schimba (Consti-
tu]ia, n.r.), domnul B\sescu
`i `ncearc\ elasticitatea. Par-
lamentul acesta nu va mai fi
niciodat\ Marea Adunare
Na]ional\“, a spus ironic
Antonescu, ai c\rui colegi de
partid au purtat papioane la
[edin]a Parlamentului. Ges-
tul liberalilor are leg\tur\
cu faimoasa disput\ de la
TVR `ntre pre[edinte [i pre-
mier. Pe parcursul acesteia,
Traian B\sescu i-a spus
domnului T\riceanu s\ nu
cread\ c\ poate spune orice
despre [eful statului, chiar
dac\ are „papion [i fa]\ de
european“.
Geoan\ vrea carantin\
pentru pre[edinte
Decis s\ profite c=t mai
mult din ac]iunea declan-
reasc\ promovarea Legii ANI,
solicitare `n privin]a c\reia pre-
mierul T\riceanu a subliniat c\
responsabilitatea apar]ine `n
prezent Parlamentului.
a REGELUI MIHAI I-AU
FOST RESTITUITE 100 HA
DE P|DURE: Regele Mihai I a
primit 100 hectare de p\dure
pe raza localit\]ii Margina din
Timi[, dup\ ce prefectul Ovi-
diu Dr\g\nescu a semnat, ieri,
hot\rârea de restituire. Repre-
zentantul Guvernului `n teri-
toriu a precizat c\ fostul su-
Joi, 1 martie 2007
[at\ de partidul s\u, pre-
[edintele PSD, Mircea
Geoan\, a declarat, ieri, `n
plenul Parlamentului, c\
lui Traian B\sescu, cel
care „are `n sânge mi-
crobul scandalului“, o „pe-
rioad\ de carantin\ nu
poate decât s\ `i fac\ bi-
ne“, ar\tând c\ [eful sta-
tului se crede Mesia. Lide-
rul PSD a ad\ugat c\ „pe
cel care are be]ia puterii `l
tragi pe dreapta [i `i iei
permisul de conducere
pentru o lun\, poate `nva-
]\ ceva din aceast\ expe-
rien]\, ca s\ nu mai aib\
be]ia puterii când eventual
se re`ntoarce `n func]ie“.
Geoan\ [i-a reluat `n final
angajamentul de a merge
p=n\ la cap\t `n demer-
surile de suspendare din
func]ie a [efului statului,
el fiind sus]inut `n acest
demers de reprezentan]ii
PC [i PRM. a
veran a cerut, de fapt, de la
Prefectura Arad peste 2.000 de
hectare de p\dure, dar con-
stat\rile din teren au con-
cluzionat c\ o suprafa]\ de 100
ha de hectare se afla pe raza
jude]ului Timi[. ~ntreaga su-
prafa]\ revendicat\ de rege `i
va fi retrocedat\ `n natur\.
Printre al]i fo[ti mari latifundi-
ari ai României, care au reven-
dicat propriet\]i funciare `n
Timi[ [i pe care prefectul le-a
semnat, se afl\ urma[ii familiei
Mociorni]\, care au primit 100
ha `n zona Jamu Mare. a
7
LUMEA PE SCURT
Americanii cred c\
Bin Laden se
ascunde `n Pakistan
Liderul Al-Qaida, Osama Bin
Laden, se afl\ `n Pakistan [i
re`nfiin]eaz\ tabere de antrena-
ment ale re]elei teroriste, a afir-
mat noul director al Serviciului
Na]ional de Informa]ii al SUA,
Michael McConnell, `ntr-o de-
clara]ie referitoare la Bin Laden
[i num\rul doi al re]elei Ayman
al Zawahiri, f\cut\ `n fa]a
Comisiei pentru for]e armate a
Senatului american. Pân\ `n
prezent, oficiali ai serviciilor de
informa]ii americane au refuzat
s\ fac\ public\, cu o asemenea
certitudine, localizarea lui Bin
Laden, de[i s-a suspectat, timp
`ndelungat, c\ acesta se ascunde
`n zona de la grani]a
Pakistanului cu Afganistanul.
Declara]ia directorului
Serviciului Na]ional de
Informa]ii survine la o zi dup\
ce directorul adjunct al CIA,
Stephen R. Kappes, s-a deplasat
`n Pakistan pentru a discuta cu
pre[edintele paksitanez Pervez
Musharaff `n leg\tur\ cu
dovezile potrivit c\rora noi
tabere de antrenament ale Al-
Qaida sunt stabilite pe teritoriul
Pakistanului. Astfel, referirea
expres\ a oficialilor americani la
loca]ia unde s-ar afla liderii Al-
Qaida are menirea de a impul-
siona Guvernul de la Islamabad
s\-[i intensifice eforturile `n
lupta antiterorist\.
Fidel Castro mai
crede `n sf=r[itul
capitalismului
Liderul cubanez Fidel Castro l-a
sunat mar]i seara pe omologul
s\u venezuelean Hugo Chavez,
cu care a discutat timp de 30 de
minute, f\r\ s\ dea vreun semn
de oboseal\, `n cadrul programu-
lui radiofonic `n direct „Allo,
presidente!“. ~n timpul discu]iei
de mar]i, degajat\ [i pres\rat\
cu glume [i complimente reci-
proce, Chavez [i Castro au
dezb\tut o gam\ larg\ de teme,
de la problemele energetice cu
care se confrunt\ `n prezent
omenirea, pân\ la subiecte din
economia [i istoria lumii. Liderii
celor dou\ ]\ri prietene au ana-
lizat [i situa]ia politic\ din
America Latin\, precum [i vizita
pe care pre[edintele George W.
Bush o va `ntreprinde `n luna
martie `n regiune. Castro a re-
luat cu aceast\ ocazie temele
sale preferate [i a spus c\
pr\bu[irea brusc\ a ac]iunilor la
bursele din Shanghai [i New
York relev\ criza cu care se con-
frunt\ sistemul capitalist.
Prin]ul Charles
vrea interzicerea
restaurantelor
McDonald’s
Prin]ul mo[tenitor al coroanei
Marii Britanii este de p\rere c\
interzicerea lan]ului de restau-
rante fast-food McDonald’s poate
fi cheia unei vie]i s\n\toase.
Comentariul a fost f\cut cu
prilejul lans\rii unei campanii
de promovare a unui stil de
via]\ s\n\tos. ~n timpul unei
discu]ii cu o expert\ `n nutri]ie,
mo[tenitorul Coroanei britanice
a `ntrebat: „A]i rezolvat ceva `n
privin]a McDonald’s? A]i `ncer-
cat s\ interzice]i aceste restau-
rante? Aceasta este solu]ia“. ~n
replic\, reprezentan]ii
McDonald’s au descris remarca
prin]ului Charles ca fiind
„dezam\gitoare“. „Al]i membri ai
familiei regale ne-au vizitat [i
au `n]eles mai bine ce fel de
mâncare servim. ~n opinia
noastr\, afirma]iile prin]ului
Charles sunt gratuite. Ele nu re-
flect\ meniul pe care `l avem [i
nici statutul nostru `n lumea
afacerilor“, au precizat ace[tia.
~n trecut, prin]esa Diana
obi[nuia s\-[i duc\ fiii, William
[i Harry, la restaurantul
McDonald’s situat vizavi de
Castelul Windsor. a

8 Joi, 1 martie 2007
Ecologistul Al Gore este acuzat de ipocrizie
Al Gore, fostul vicepre-
[edinte american a c\rui
campanie `mpotriva polu-
\rii, sintetizat\ `ntr-un
documentar, a primit un
premiu Oscar la gala des-
f\[urat\ duminic\ la
Hollywood, nu este dec=t
un ipocrit `n ceea ce pri-
ve[te problemele de me-
diu, sus]in membrii orga-
niza]iei neguvernamen-
tale Tennessee Center for
Policy Research (TCPR),
Ce fel de scrutin uninominal se practic\ `n ]\rile europene
a Partidele politice `[i dob=ndesc legitimitatea `n urma alegerilor, exist=nd dou\ moduri de scrutin: sistemele majoritare
[i reprezentarea propor]ional\ a Fiecare tip de scrutin are avantajele, dar [i dezavantajele sale
a ~n plus, scrutinul majoritar (uninominal) nu se desf\[oar\ la fel `n toate ]\rile care `l practic\ a
Scrutinul majoritar -
un sistem simplu - este
CM
YK cel mai vechi [i cel mai
utilizat mod de alegeri [i
presupune ca `ntr-o cir-
cumscrip]ie, candidatul
care ob]ine majoritatea
voturilor s\ fie declarat
ales. Pe l=ng\ simplitate,
el asigur\ o bun\ stabili-
tate politic\, favoriz=nd,
acolo unde tradi]ia [i ne-
cesit\]ile sociale o impun,
sistemul bipartidist. ~n
Marea Britanie, Guver-
nul nu poate c\dea prin
proceduri parlamentare,
`ntruc=t el se bazeaz\ pe
o majoritate absolut\, ci
numai `n urma unei crize
din interiorul partidului
majoritar. Totu[i, exist\
]\ri ca India, unde tradi-
]ia democratic\ nu a im-
pus sistemul bipartidist,
de[i practic\ un sistem
majoritar. ~n plus, stabi-
le[te o bun\ leg\tur\ `n-
tre ales [i electorat. Criti-
cile aduse acestui tip de
scrutin sunt, printre alte-
le: reprezentarea partide-
lor mici [i a minorit\]ilor
este slab\ sau absent\,
decupajul circumscrip]ii-
lor poate influen]a rezul-
tatele alegerilor. Teoretic,
dac\ un partid ob]ine lo-
cul al doilea `n toate cir-
cumscrip]iile, exist\ posi-
bilitatea ca acesta s\ nu
ob]in\ nici un mandat
parlamentar. Practic, `n-
s\, acest lucru nu s-a `n-
t=mplat. Au fost, totu[i,
cazuri c=nd partidul
c=[tig\tor la num\r de
voturi, av=nd preferin]ele
concentrate `n anumite
regiuni [i un u[or avantaj
`n mai multe circumscrip-
]ii, s\ nu ob]in\ victoria
la num\r de mandate (de
exemplu, `n 1974, conser-
vatorii din Marea Brita-
organiza]ie non-profit in-
dependent\ ce propune
solu]ii de pia]\ pentru
cre[terea prosperit\]ii
locuitorilor din Tennes-
see, informeaz\ site-ul
drudgereport.com.
Fostul vicepre[edinte
american nu merita o sta-
tuet\ Oscar cu documen-
tarul „An Inconvenient
Truth“, ci mai degrab\ o
statuie a ipocriziei, sus]in
membrii TCPR. ~n acest
Pelicula „An Inconve-
nient Truth“, regizat\
de David Guggenheim
despre campania pentru
protec]ia mediului pur-
tat\ de fostul vicepre[e-
dinte american Al Gore
(foto) pe tema pericolu-
lui reprezentat de feno-
menul `nc\lzirii globale
a ob]inut, duminic\, pre-
miul Oscar la categoria
rezervat\ filmului docu-
mentar, informeaz\ AFP.
Vicepre[edinte al State-
nie nu au avut dec=t 297
de locuri cu 37,8% din vo-
turi, iar laburi[tii au avut
301 de locuri, cu 37,1%
din voturi). Scrutinul ma-
joritar, `n esen]\, se `m-
parte `n trei tipuri mari
de sistem, `n cazul cir-
cumscrip]iei cu un singur
mandat: scrutinul majori-
tar uninominal cu un sin-
gur tur, scrutinul majori-
tar uninominal cu dou\
tururi [i scrutinul pre-
feren]ial sau alternativ.
La scrutinul majoritar
uninominal cu un singur
tur, candidatul care ob]i-
ne cel mai mare num\r
de voturi este ales, pe sis-
temul c=[tig\torul ia to-
tul, indiferent dac\ este
vorba despre majoritate
absolut\ sau relativ\ (cu
20%, un candidat poate
ob]ine mandatul dac\
nici un alt contracandidat
nu ob]ine mai mult).
~n cazul scrutinului
majoritar uninominal cu
dou\ tururi (folosit `n Ro-
m=nia pentru alegerea
CM
YK
LUMEA ~N CARE TR|IM
documentar, Al Gore `i
`ndeamn\ pe americani
s\ economiseasc\ curen-
tul electric consumat `n
locuin]e pentru c\ ob]ine-
rea acestuia constituie un
important factor de polu-
are... [i totu[i, re[edin]a
lui Al Gore cu 20 de ca-
mere [i 8 s\li de baie din
zona reziden]ial\ select\
Belle Meade, din Nash-
ville, consum\ mai mult\
energie electric\ lunar
lor Unite ale Americii
`ntre 1993 [i 2001, `n-
fr=nt de George W. Bush
`n lupta electoral\ pen-
tru fotoliul de la Casa
Alb\ `n 2000, Al Gore
este cunoscut pentru
campaniile sale privind
protec]ia mediului, prin
acest documentar de 96
de minute lans=nd un a-
vertisment asupra gra-
vit\]ii efectelor poten]ia-
le ale fenomenului `nc\l-
zirii globale.
pre[edintelui [i a prima-
rilor), un poten]ial candi-
dat trebuie s\ ob]in\ cel
pu]in jum\tate plus unu
din voturile exprimate
pentru a fi ales, `n caz
contrar, se procedeaz\ la
al doilea tur.
~n acest caz, sunt dou\
feluri de reglement\ri e-
lectorale: fie este sufi-
cient\ majoritatea simpl\
`n turul al doilea, fie, mai
frecvent, se procedeaz\ la
balotaj `ntre primii doi
candida]i, clasa]i dup\
num\rul de voturi ob]inut
`n primul tur. Acest tip de
scrutin este folosit, prin-
tre alte ]\ri, [i `n Fran]a,
pentru alegerea legisla-
tivului. El favorizeaz\
alian]ele de partide, `n
timp ce forma]iunile mar-
ginalizate, cum este Fron-
tul Na]ional, neizbutind
s\ accead\ `n Parlament,
de[i ob]inuse circa 10%
din voturi.
Scrutinul preferen]ial
sau alternativ stipuleaz\
c\ aleg\torii `[i exprim\
CM
YK
dec=t consum\ o familie
american\ obi[nuit\
timp de un an, conform
datelor furnizate de
Nashville Electric Service
(NES). Consumul mediu
de electricitate `ntr-o gos-
pod\rie american\ obi[-
nuit\ este de 10.656 kilo-
wa]i pe an, iar `n 2006,
re[edin]a energofag\ a
lui Al Gore a „devorat“
pur [i simplu aproximativ
221.000 kilowa]i, cu peste
20 de ori mai mult dec=t
media na]ional\. Consumul mediu de electricitate `ntr-o
Numai `n luna august a gospod\rie american\ obi[nuit\ este de
anului trecut, Al Gore a 10.656 kilowa]i pe an, iar `n 2006, re[edin]a
consumat 22.619 kilowa]i, din Nashville a lui Al Gore a „devorat“
adic\ mai mult dec=t
dublul consumului anual pur [i simplu aproximativ 221.000 kilowa]i
de electricitate al unei
familii americane. Drept crescut, `n loc s\ scad\, de re[edin]\ a fostului vi-
la aproximativ 16.200 kilo- cepre[edinte a atins `n
urmare, factura sa de
electricitate a atins suma wa]i pe lun\ `n 2005, p=n\ medie suma de 1.080 de
de 1.359 de dolari. Mai la o medie de 18.400 kilo- dolari `n cursul anului tre-
mult dec=t at=t, de la wa]i pe lun\, `n 2006. Iar cut. Costurile totale pen-
lansarea documentarului risipa de energie pentru Al tru energie pl\tite de Al
laureat al Oscarului, „An Gore nu se rezum\ doar la Gore `n 2006 pentru pro-
Inconvenient Truth“, con- extravaganta factur\ la prietatea sa din Nashville
sumul de energie electric\ curent electric. Factura se apropie de suma de
`n re[edin]a lui Al Gore a lunar\ de gaze la aceia[i 30.000 de dolari. a
op]iunea pentru un sin- scrutin, unul majoritar tide. ~n practica electora-
gur candidat, dar totoda- uninominal `ntr-un sin- l\ `ns\, impunerea unor
t\, `[i exprim\ preferin]a gur tur, cel\lalt dup\ re- praguri electorale [i redis- CM
YK
`ntr-o ordine descresc\- gulile sistemului de re- tribuirea fac ca partidul
toare pentru ceilal]i can- prezentare propor]ional\. prim clasat s\ `[i m\-
dida]i. Dac\ nici unul din- Acest tip de scrutin este reasc\ num\rul de man-
tre candida]i nu a ob]inut destul de complicat. date fa]\ de procentul de
majoritatea absolut\ la Cel de-al doilea tip voturi ob]inut. Acest tip
primul tur, atunci candi- principal de scrutin este de scrutin permite accesul
datul cu cel mai mic reprezentarea propor]io- `n legislativ al partidelor
num\r de voturi este eli- nal\, utilizat\ [i ea pe mici [i al minorit\]ilor.
minat, iar voturile ob]i- scar\ larg\. Acest tip de Printre criticile aduse
nute de acesta sunt repar- scrutin are un caracter e- de anali[tii politici se nu-
tizate celorlal]i candida]i. lectoral mai just `ntruc=t, m\r\ faptul c\ aduce la
Opera]iunea continu\ p=- `n principiu, nici o parte a guvernare o coali]ie de
n\ c=nd unul dintre can- opiniei publice nu r\m=- partide [i nu un partid pu-
dida]i ob]ine majoritatea ne nereprezentat\. ternic, ceea ce ar duce la o
absolut\ necesar\. Reprezentarea propor- anumit\ instabilitate gu-
~n cazul circumscrip]iei ]ional\ necesit\ scrutinul vernamental\, precum [i
cu mai multe mandate,
scrutinul majoritar este de list\, ceea ce arat\ c\ faptul c\ sistemul de liste
de mai multe moduri. ea pune accent pe plat- nu `nt\re[te rela]ia dintre
Dintre acestea, `n prezent forme electorale, pe par- aleg\tor [i ales. (M.F.)
este folosit scrutinul pe
list\, `n cadrul c\ruia
candida]ii sunt regrupa]i
pe lista de votare `n func-
]ie de apartenen]a sau
tendin]ele lor politice. Lis-
ta care prime[te num\rul
cel mai mare de voturi
ob]ine toate mandatele
circumscrip]iei respec-
tive. Acest tip de scrutin
este folosit `n SUA pentru
alegerea pre[edintelui.
Sistemul mixt
Mai exist\ un tip de
scrutin, considerat prin
finalitate tot de tip ma-
joritar, [i anume sistemul
electoral mixt, care tinde
s\ `mbine avantajele ce-
lor dou\ mari sisteme, fi-
ind utilizate pentru re-
partizarea mandatelor a-
t=t scrutinul majoritar,
c=t cel propor]ional, `n di-
verse procentaje. Exem-
plul Germaniei: aleg\to-
rul dispune de dou\ vo-
turi pe care le utilizeaz\
`n cadrul a dou\ tipuri de

23 aprilie 1883
a Anul acesta se `mplinesc 124 de ani de la sfin]irea Catedralei mitropolitane din Ia[i a Pe 23 April 1883, regele
Carol [i regina Elisabeta se aflau la Ia[i, a doua capital\ a ]\rii, pentru a onora festivit\]ile prilejuite de sfin]irea
grandiosului edificiu al Catedralei mitropolitane a Realizat\ de arhitectul Al. Or\scu, pictat\ de Gheorghe
Tattarescu [i asem\nat\ cu Biserica „Trinita del Monte“ din Roma, Catedrala din Ia[i impresiona pe oricine a
Presa vremii descrie ora[ul ca fiind animat de o atmosfer\ cum nu mai cunoscuse niciodat\ p=n\ atunci a
Primele lucr\ri de `n\l-
]are ale actualei Catedrale
mitropolitane din Ia[i, `n-
cepute la 1833, nu au fost
finalizate cu succes. Pr\-
bu[irea bol]ii centrale, pre-
cum [i fisurile existente `n
pere]i au determinat p\r\-
sirea, pentru patru dece-
nii, a [antierului de pe Uli-
]a Mare. ~n 1880, [antierul
a fost redeschis, pe locul cu
pricina existând, `nainte
vreme, dou\ biserici-cate-
dral\: Biserica Stratenia
(~ntâmpinarea Domnului)
[i Biserica Alb\. Nu doar
acestea `ndepliniser\ rol
de catedral\ mitropolita-
n\; bisericile „Sf. Nicolae
Domnesc“, „Sf. Trei Ierar-
hi“ [i Mitropolia veche au
fost, pe rând, sedii ale in-
stitu]iei aflate peste drum
de Prim\rie.
Entuziasm na]ional,
mândrie „provin]ial\“
Salve de tun, baloane,
cocarde, artificii, steaguri
tricolore, flori, discursuri
de bun venit, zâmbete; toa-
te menite s\ creeze o at-
mosfer\ cum Ia[ul nu mai
CM
YK cunoscuse pân\ atunci:
„Stindardele tricolore a-
bordate pretutindeni fâlfâ-
esc `n lumina feeric\ a
lampioanelor, a focurilor
bengalice [i a rachetelor ce
se aprind `n toate direc]iile
ora[ului. ~ntregul ora[ e `n
s\rb\toare; nicicând nu s’a
pomenit o ilumina]ie mai
splendid\“ („Liberalul“, 23
April 1883). Tensiunea be-
nefic\ resim]it\ nu era de-
cât `ntregirea unui entuzi-
asm general, iscat de proas-
p\ta declarare a Indepen-
den]ei Na]ionale a Româ-
niei (1878), câ[tigat\ sub
regele Carol I (1866-1914).
Era inevitabil ca sfin]irea
noii cl\diri a Mitropoliei s\
treac\ neobservat\ [i s\ nu
fie asimilat\ unui prilej de
veselie: „Pretutindeni dom-
ne[te mi[carea cea mare.
Ia[ul pare a se g\si `n una
din acele s\rb\tori ce fac
epoc\ `n istoria popoare-
lor“. Curierul aceleia[i zile
]ine, cum altfel (!?), isonul
La doar 15 ani, `n 1833,
Ioan (viitorul
mitropolit) a asistat la
punerea pietrei de
temelie a Catedralei
mitropolitane. Trei ani
mai târziu a cunoscut,
`n timpul studiilor
seminariale, pe viitorul
pictor Gheorghe
Tattarescu. Spre
sfâr[itul vie]ii, a donat
Academiei Române
biblioteca sa: 228 metri
rafturi (80.30 mp). ~nc\
din timpul vie]ii, fiind
cunoscut pentru
filantropia sa,
mitropolitul Iosif
Naniescu a fost
supranumit „cel sfânt“
tonului general, anun]ând
importan]a unic\ a zilei de
23 aprilie stil vechi: „Dziua
de 23 April este consacrat\
pentru sublimul act al
sfin]irii bisericii noastre
metropolitane“.
S\rb\toare [i agita]ii
„politice[ti“
Actul consacr\rii „Tem-
plului“, oper\ a arhitectu-
lui Al. Or\scu, cap\t\ o
greutate cu atât mai mare
cu cât `nsu[i Carol I [i re-
gina Elisabeta vor onora
festivit\]ile. Sosirea trenu-
lui regal `n gara Ia[i este,
`n sine, un eveniment pre-
g\tit `n detaliu, cum altfel
trebuind s\ fie primit mo-
narhul `n „a doua sa capi-
tal\“. Nu de alta, dar pri-
mirile de acest fel trebuie
s\ ias\ bine; dac\ nu, se
duce imaginea de urbe cul-
tural\ a Regatului. Pomp\
mare: coborârea din tren
este `nso]it\ de dou\zeci [i
unu de lovituri de tun, de
pe dealul Galatei, ase-
zonate cu b\t\ile tuturor
clopotelor ie[ene, mari [i
mici. Cât din obi[nuin]\,
CM
YK
DOCUMENTAR
cât din zbatere patriotic\,
„poporul capitalei a doua,
cu respect [i iubire, pri-
me[te pe Regele României;
`i ureaz\ bun\ venire `n
mijlocul seu [i, dup\ str\-
mo[escul uz, ofer\ pâine [i
sare Majest\]ilor Sale“.
Din Hotelul Pastia (actu-
alul Traian), câteva zeci de
persoane din opozi]ie `l
`ntâmpin\ ceva mai pu]in
reveren]ios, cu un imens
drapel negru [i cu fluier\ri
metalice, „ca o siren\ de
vapor“ (chestiune de om-
niprezen]\ politic\).
Un edificiu
inedit, „prea larg“
pentru Ia[i
Scopul vizitei fiind bine
stabilit, perechea regal\,
`nso]it\ de D. Sturdza (mi-
nistrul Cultelor) [i de pre-
fectul Matei Gane, `[i con-
tinu\ drumul spre punctul
de interes maxim, care „es-
te de o frumuse]e rar\ din
toate punctele de vedere [i
de[teapt\ admira]iunea
tuturor prin perfecta sa e-
xecutare“ („Liberalul“, 23
aprilie 1887); nici nu avea
cum s\ fie altfel `n ochii
contemporanilor: pere]ii de
miaz\noapte [i miaz\zi
erau `mpodobi]i cu vitralii
produse `n celebrele or-
fevr\rii bavareze, iar inte-
riorul era opera pictorului
Gheorghe Tattarescu care,
`n acest scop, f\cuse c\l\-
torii de documentare p=n\
`n „pravoslavnica Rusíe“; de
altfel, s-a afirmat c\, prin
m\re]ia sa, se aseam\n\
foarte mult cu Biserica „Tri-
nita del Monte“, din Roma.
Catedrala `[i prime[te
primii invita]ii
De prilej nu puteau s\
fac\ abstrac]ie cei ce sim-
]eau nevoia de spectacol,
fie politicieni, fie oameni
de rând, ambientul fiind pe
m\sur\: cu o sear\ `nainte
CM
YK
„m\re]ul templu era lumi-
nat de jur `mprejur de lam-
pioane a[ezate `n grilajul
de fier ce `nconjoar\ curtea
[i palatul mitropolitan“. Ie-
rarhia a fost, cum altfel (!?),
prezent\, `n curtea „m\re-
]ului Templu“, cortegiul
festivist fiind `ntâmpinat
de un sobor alc\tuit din
mitropoltul Iosif Naniescu,
episcopi din ambele Prin-
cipate, din arhierei, arhi-
mandri]i [i preo]i b\trâni,
„dintre care unii chiar din
timpurile Mitropolitului
Veniamin“. {i de aceast\
dat\, clopotele [i gurile de
tun [i-au f\cut sim]it\ des-
tul de evidenta prezen]\,
Catedrala mitropolitan\ din Ia[i,
la doar trei ani de la sfin]ire (`n 1886)
Joi, 1 martie 2007
O ruin\ `n minus,
o Catedral\ `n plus
~n privin]a factorilor
determinan]i pentru fini-
sarea lucrului, rolul mi-
tropolitului se dovedise
decisiv `n fa]a Senatului.
~n discursul s\u, mitro-
politul Iosif Naniescu
spunea: „Proiectul merit\
considera]iunea [i inte-
resul tuturor românilor
binesim]itori [i binecu-
get\tori. Dv., prin votul
ce ve]i da (…), proba]i c\,
precum `n tot decursul
timpurilor trecute, ase-
menea [i azi precum [i `n
viitor spiritul de religiozi-
tate n-a lipsit [i nu va
lipsi de la români“.
Succesul `n Parlament
s-a datorat [i fostului mi-
nistru al Cultelor, Vasile
Boerescu, prieten din
tinere]e al mitropolitului.
Acesta argumenta: „Cate-
drala Mitropolitan\ din
Ia[i, a c\rei cl\dire s-a
`nceput de repausatul
`ntru fericire Mitropolit
Veniamin Costachi (…),
r\mânând, dup\ cum se
[tie, neterminat\ pân\
ast\zi, ar fi timpul, cred,
s\ nu se lase mai mult `n
p\r\sire acest grandios
]inând hangul celor trei
`nconjur\ri ale Catedralei,
conduse de rege.
Rege al României
[i sprijinitor al
Bisericii Na]ionale
Carol I avea motive des-
tul de serioase s\ fie pre-
zent la Ia[i: era nu doar su-
veranul ]\rii, care trebuia
s\ participle m\car formal
la aceste „]eremonii“, ci el
`nsu[i, „luând [or]ul, mis-
tria [i ciocanul, a pus cheia
bol]ii cl\dirii“, `n 1883 (de
altfel, [i actul ce marca de-
butul lucr\rilor se afl\
9
monument [i a se pune la
cale des\vâr[ita lui res-
taurare“.
Punctul de vedere a
fost sus]inut [i de amba-
sadorul României la Pa-
ris, nimeni altul decât
Vasile Alecsandri (cu aju-
torul poetului, mitropoli-
tul Iosif a contractat fir-
ma parizian\ „G. Puossi-
elque Rousand“, pentru
fabricarea odoarelor sfin-
te, a vaselor liturgice [i a
ve[mintelor biserice[ti):
„Aceast\ catedral\ este
un monument frumos cu
care se f\le[te ora[ul Ia[i
sau, s\ zic mai bine, s-ar
fi f\lit dac\ ar fi fost ga-
ta… cr\p\turile se pot
drege prin me[te[ugul
arhitec]ilor… turnurile
sunt `nc\ trainice (…) Eu
cred c\ onor Senat ar face
bine dac\ ar vota acest
proiect de restaurare [i a
nu se l\sa acest edificiu
s\ cad\ `n ruin\“.
A[adar, prin eforturile
celor trei, urbea a mai
sc\pat de o ruin\ care, nu
se [tie pentru cât timp, ar
mai fi `mpodobit Uli]a
Mare.
`ncastrat `n corpul cl\dirii:
dou\ exemplare ale proce-
sului verbal `ncheiat `n
1880 sunt [i ast\zi a[ezate
`n piatra pila[trilor din ex-
tremele dreapt\ [i stâng\
ale intr\rii `n Sfântul Al- CM
YK
tar, la o adâncime de 4 me-
tri [i 80 de centimentri).
~ndat\ dup\ s\vâr[irea
Sfintei Liturghii [i a sfin-
]irii propriu-zise, monar-
hul nu pierde ocazia de a
]ine un scurt discurs. Cu
sinceritate, acesta a l\udat
eforturile `ntreprinse pen-
tru finalizarea obiectivu-
lui: „Faptele bune sunt tot-
deauna r\spl\tite [i popo-
rul român nu uit\ pe acei
care au lucrat pentru bise-
ric\ [i patrie (…) ridicat\
[i re`nfiin]at\ `n toat\
str\lucirea `n a doua mea
capital\, care a depus pe
altarul patriei, ca darul cel
mai scump, coroana lui
{tefan, spre a fi contopit\
cu cea a lui Mihaiu, ref\u-
rit\ `n o]el pe câmpul de
lupt\, `ntemeind [i stator-
nicind astfel pentru tim-
puri vecinice unirea [i t\-
ria, Neatârnarea [i Rega-
tul României“. Aluzia la
evenimentele din deceniul
trecut era evident\: Carol
I face conexiunea `ntre ob-
]inerea Independen]ei, Pro-
clamarea Regatului [i con-
sacrarea edificiului, mo-
mente de regenerare politi-
c\, na]ional\ [i religioas\.
Efectul elogiilor a fost de-
plin asupra unei audien]e
`ncântat\ de corul mixt al
muzicianului Gavriil Musi-
cescu: „Românii s’au con-
vins c\ suveranul lor tre-
buie s\ fie idealul sfânt `n
jurul c\ruia s\ ne grup\m
toate speran]ele [i toate as-
pira]iunile noastre, tot sâm-
burele din care, `n viitor,
vor `ncol]i frumo[i vl\stari
adumbritori ai scumpei
noastre patrii“, ne infor-
meaz\ presa vremii. a
Pagin\ realizat\ de
George C|ILEANU
10 Joi, 1 martie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL Simpozionul „Ioan Petru Culianu“ `[i premiaz\, s=mb\t\, laurea]ii

Primari [i viceprimari
incompatibili `n
jude]ul Boto[ani
{apte primari [i 15 viceprimari
din jude]ul Boto[ani sunt in-
compatibili cu func]iile pe care
le de]in, potrivit unui raport
prezentat, ieri, de prefectul
Cristian Roman. Acesta a soli-
citat Oficiului Registrului Co-
mer]ului de pe lâng\ Tribuna-
lul Boto[ani o verificare a tu-
turor primarilor [i viceprima-
rilor, pentru a vedea dac\ ace[-
tia desf\[oar\ activit\]i comer-
ciale incompatibile cu statutul
lor administrativ. Potrivit
prevederilor legale, primarii [i
viceprimarii incompatibili vor
trebui s\ aleag\ `ntre func]ii [i
afaceri. Prefectul va `nainta
secretarilor prim\riilor respec-
tive o adres\, prin care le va
cere s\ prezinte incompatibili-
tatea ale[ilor locali cu func]ia
de]inut\, iar ace[tia s\ opteze
pentru administra]ie sau afac-
eri. „Vrem s\ ar\t\m trans-
paren]\ [i faptul c\ trebuie res-
pectat\ legea de c\tre toat\
lumea“, a declarat prefectul. ~n
cazul celor care nu vor ie[i din
starea de incompatibilitate,
prefectul va dispune, prin or-
din, `ncetarea mandatului.
{eful Prefecturii boto[\nene a
cerut [i verificarea tuturor di-
rectorilor de institu]ii deconcen-
trate. Din eviden]ele Regis-
trului Comer]ului a reie[it c\
opt dintre ei au [i afaceri, iar
acestora le-a fost pus `n vedere
s\ `[i clarifice situa]ia. (B.C.)
Pensionarii nem]eni
au contractat
jum\tate din biletele
de tratament
Jum\tate dintre cele peste
4.800 de bilete de tratament au
fost deja contractate de pen-
sionarii din Neam]. Directorul
Casei Jude]ene de Pensii,
Cezar Anegroaie, a declarat c\,
`ncepând de luni, pensionarii
din primele serii `[i pot ridica
biletele de tratament. „Nu
exist\ situa]ii `n care s\ `[i ia
biletele doar cu o zi `nainte de
a pleca, deoarece legea spune
c\ acest lucru se face cel pu]in
cu zece zile `nainte“, a declarat
Cezar Anegroaie. Pentru sta]iu-
nile de tratament balnear [i re-
cuperare a capacit\]ii de mun-
c\ au fost puse la dispozi]ie 356
de bilete, `n timp ce, prin con-
tractare mai sunt oferite alte
4.473 de bilete de tratament.
Pensionarii trebuie s\ fac\
dovada afec]iunilor prin ade-
verin]e eliberate de medicul de
familie sau un de alt specialist
[i, pentru 18 zile petrecute `n
sta]iune, achit\ jum\tate din
cuantumul pensiei. (B.C.)
Casa Pogor din Ia[i va
g\zdui pe 3 martie 2006 cere -
monia de `nm=nare a premi -
ilor a celei de-a
a [asea edi]ii a
simpozionului concurs „Ioan
Petru Culianu“. Evenimentul
va avea loc `n Sala „Pod-P
Pogor
fiul“, cu `ncepere de la ora
10.00.
Pentru acest eveniment,
elevi de la Seminarul Teologic
Ortodox Liceal „Sf. Vasile cel
Jandarmii ie[eni r\spund [i ei la 112
a Al\turi de Poli]ie, Salvare sau Pompieri, la interven]iile `n caz de urgen]\,
semnalate prin apelarea num\rului special 112, vor participa [i jandarmii a Sunt
considerate situa]ii de urgen]\: omorul, atacul armat, t=lh\ria, tulburarea grav\ a
ordinii [i lini[tii publice, evadarea, dezertarea, traficul [i consumul de droguri,
furturile, accidentele de circula]ie soldate cu victime, problemele medicale grave,
incendiile, inunda]iile sau alte situa]ii cu un grad mare de risc a
~ncep=nd de ieri, la
ac]iunile de interven]ie
`n situa]iile de urgen]\,
semnalate prin apelarea
num\rului special 112,
va participa [i Jandar-
meria ie[ean\. „~n echi-
pajele noastre de inter-
ven]ie sunt inclu[i `n jur
de 50 de oameni, care
ac]ioneaz\ 24 de ore din
24 [i sunt preg\ti]i s\
intervin\ foarte rapid `n
orice punct de pe raza
jude]ului“, a declarat co-
mandantul Inspectora-
tului de Jandarmi Jude-
]ean (IJJ) Ia[i, maiorul
Mircea Tulic\.
{i p=n\ acum jan-
darmii ie[eni puteau fi
apela]i `n situa]ii de ur-
gen]\, la num\rul 956.
„Acest num\r r\m=ne
`n continuare valabil,
numai c\ apelul se ta-
xeaz\, ca un apel tele-
fonic obi[nuit, `n timp ce
num\rul 112 este gra-
tuit“, a precizat purt\to-
rul de cuv=nt al IJJ Ia[i,
locotenentul Mihai Co-
jocariu.
Ce situa]ii pot fi
semnalate la 112
Apelarea num\rului
112 reprezint\ o cale
rapid\ de a comunica cu
dispeceratele locale de
urgen]\ (Jandarmerie,
Poli]ie, Pompieri, Am-
bulan]\), pentru a salva
via]a, proprietatea sau
mediul. Exemple de si-
tua]ii de urgen]\: omor,
atac armat, t=lh\rie,
tulburarea grav\ a ordi-
nii [i lini[tii publice,
Mare“, Colegiul de Art\ „Oc- abord\rii tematice. Jurizarea via Ciuperc\, coordonatorul a- numele profesorilor care i-au
tav B\ncil\“ [i Liceul „Vasile
Alecsandri“ din Ia[i vor r\s-
a fost realizat\ de conf. univ.
dr. Nicu Gavrilu]\, conf. univ.
cestui simpozion. Marii c=[ti-
g\tori ai concursului sunt: Ra-
`ndrumat [i coordonat pe ele-
vii participan]i la concurs:
pl\ti efortul intelectual al tu- dr. Noemi Bomher, prof. Ioana du Alexandru, Horia-Cristian Lidia-Carmen Pirc\ [i Ramo-
turor elevilor concuren]i. „Am
primit multe lucr\ri. Din Za-
Co[ereanu, prof. Livia Ciu-
perc\. L\ud\m os=rdia elevi-
Nistor, Elena Bec, Adela Po-
pescu, Flavia G\itan (din Si-
na Vergu – Sibiu, Mirela Chi[
[i Dora Popovici - Zal\u, Cor-
l\u, Sibiu, Craiova, Constan- lor care s-au aplecat, cu mi- biu), Mihai Octavian Boaru, neliu Goldu – Gala]i, Irina
]a, Suceava, Boto[ani, Gala]i, gal\, asupra volumelor de Diana Popa (din Gala]i), Ralu- H\il\ – Boto[ani, Mirela Mitu
Ia[i, Vaslui... C=teva eseuri [i proz\ (dar [i de filosofie), sem- ca Rus [i Melania Galea (din – Craiova, Elena Isai, Calio-
crea]ii inspirate din textul li- nate Ioan Petru Culianu, [i Zal\u), Simona Olinici, Narcis pia Hodorogea, Camelia Cer-
terar culianesc au fost selec- publicate la prestigioase edi- Av\d\nei (din Ia[i). Livia Ciu- nahuz, Cristina Chiprian –
tate pentru originalitatea turi rom=ne[ti“, ne-a spus Li- perc\ a ]inut s\ aminteasc\ Ia[i. (N.B.)
UMF Ia[i
preg\te[te
studen]ii pentru
reziden]iat
Reprezentan]ii Ministerului Educa]iei
[i Cercet\ri (MEdC) [i ai Ministerului S\-
n\t\]ii s-au `nt=lnit, recent, cu rectorii
universit\]ilor de medicin\ din ]ar\ pen-
tru a discuta proiectul unei hot\r=ri de
guvern privind organizarea [i desf\[ura-
rea reziden]iatului, conform celor preci-
zate de Mircea Covic, cancelar general al
Universit\]ii de Medicin\ [i Farmacie
„Grigore T.Popa“ Ia[i (UMF). Astfel, con-
cursul de reziden]iat se va desf\[ura pe
trei sec]iuni, Medicin\, Medicin\ Dentar\
[i Farmacie, cu o tematic\ proprie de 40-
50 de subiecte, iar fiecare subiect va avea
o singur\ referin]\ bibliografic\ major\
care va fi valabil\ pentru studen]ii [i ab-
solven]ii din toat\ ]ara, dup\ cum a pre-
cizat Mircea Covic care a ad\ugat c\ lista
definitiv\ cu subiecte va fi finalizat\ `n
luna martie, dup\ consultarea univer-
sit\]ilor de medicin\.
Noutatea, o dat\ cu proiectul de hot\-
r=re care, a[a cum a men]ionat Micea Co-
vic, va deveni lege, este c\ „ob]inerea cali-
t\]ii de rezident [i domeniul de specializa-
re se va face numai prin concurs na]ional
de reziden]iat“, a afirmat cancelarul gene-
ral al UMF care a ad\ugat c\, p=n\ `n pre-
zent, erau modalit\]i de a „scurtcircuita“
concursul prin angajarea la UMF pe func-
]ie de preparator, asistent sau prin sus]i-
nerea doctoratului. „Noi am protestat, am
dezert\ri, evad\ri, tra- cazul. ~n paralel, se de- Persoana care sun\
fic [i consum de droguri, termin\ numele [i adre- la 112 trebuie s\ r\s- dorit ca reziden]ii s\ ob]in\ acest statut
sa abonatului postului pund\ la urm\toarele numai prin sus]inerea concursului. A de-
furturi, accidente de cir- veni rezident prin angajarea ca preparator
cula]ie soldate cu victi- telefonic, prin c\utare `ntreb\ri: ce urgen]\ a-
este o cale de a scurtcircuita un concurs
me sau cu persoane blo- automat\ `n baza de da- re sau semnaleaz\? Un- important“, a men]ionat Mircea Covic care
te (la fel se procedeaza [i de este urgen]a? Unde
cate `n autovehicule, a ad\ugat c\ „dac\ vrei s\ devii rezident,
probleme medicale gra- `n ]\rile Uniunii Euro- se afl\ el `n acel mo- indiferent dac\ e[ti preparator sau doctor-
ve, incendii, explozii, i- pene, S.U.A. sau Cana- ment? De la ce num\r and, trebuie s\ sus]ii examenul de reziden-
nunda]ii sau alte situa]ii da, deoarece este o m\- de telefon sun\? Cum se ]iat care se va organiza la nivel na]ional“.
Astfel, desf\[urarea reziden]iatului dar [i
cu un grad mare de risc. sur\ necesar\ pentru a- nume[te? Apelantul tre-
flarea veridicit\]ii ape- buie s\ r\m=n\ la tele- planul de `nv\]\m=nt organizat de UMF [i
lului). ~n continuare, o- fon, pentru a furniza de- preg\tirea ulterioar\ a reziden]ilor vor fi
Modalitatea peratorul cere apelantu- talii suplimentare asu-
revizuite, a men]ionat Covic.
La ultima edi]ie a examenului de rezi-
de procesare lui date despre urgen]a pra urgen]ei [i pentru a den]iat, un procent de 80,23% dintre ab-
semnalat\, care sunt primi recomand\rile o- solven]ii UMF Ia[i au intrat `n preg\ti-
a unui caz transmise la dispecera- peratorilor agen]iilor de rea de specialitate. „Chiar dac\ UMF
tele Jandarmeriei, Poli- urgen]\. Inducerea `n e- ocup\ locul III `ntre universit\]ile de
~n momentul `n care ]iei, Ambulan]ei sau roare a operatorilor de medicin\ din ]ar\ la concursul de rezi-
un cet\]ean apeleaz\ Pompierilor, `n functie la dispeceratele de ur- den]iat, diferen]a minim\ de 5% fa]\ de
num\rul de urgen]\ de natura cazului (aceas- gen]\, prin semnalarea locul I [i procentul `n sine de 80% ne pre-
112, pentru a semnala t\ opera]iune se reali- nefondat\ a unor situa- mit s\ apreciem c\ rezultatele ob]inute
un accident de circula]ie sunt bune. Totu[i, conducerea UMF [i
zeaz\ `n 2-3 secunde), ]ii de acest gen, consti- asocia]ile studen]e[ti au elaborat, recent,
grav, spre exemplu, sol- dup\ care dispecerii sta- tuie contraven]ie sau,
un plan de ac]iuni care s\ sprijine pre-
dat cu victime omene[ti, bilesc rapid mijloacele dup\ caz, infrac]iune, [i g\tirea pentru reziden]iat a studen]ilor
sistemul identific\ nu- de interven]ie care par- se pedepse[te cu amen- din ani terminali“, a men]ionat Mircea
m\rul de telefon al per- ticip\ la solu]ionarea d\ sau chiar cu `nchi- Covic. (Oana RUSU)
soanei care a semnalat cazului. soare. (Bogdan CRON})

Traficante de mercur otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul

alb, prinse `n flagrant
la Buz\u
Dou\ femei din Buz\u au fost
prinse `n flagrant `n timp ce
`ncercau s\ vând\ patru kilo-
grame de mercur alb, la pre]ul
de 6.000 de lei, informeaz\ un
comunicat emis, ieri, de
Inspectoratul de Poli]ie al
Jude]ului Buz\u. Potrivit sur-
sei citate, cele dou\ femei erau
suspectate de poli]i[tii buzoieni
de la Biroul Arme Explozivi,
Substan]e Toxice, care cercetau
de mai mult timp activitatea
infrac]ional\ a acestora.
Autorit\]ile au stabilit c\ sub-
stan]a interzis\ la de]inere a
fost p\strat\ la domiciliul
uneia dintre cele dou\ femei
timp de mai mul]i ani, fiind
procurat\ de o rud\ plecat\, `n
prezent, din ]ar\. Fa]\ de cele
dou\ s-a dispus `nceperea
urm\ririi penale, sub aspectul
s\vâr[irii infrac]iunii de trafic
de substan]e toxice. (B.C.)
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna aprilie la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii martie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A DOU|SPREZECEA a o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
concursului destinat comunit\]ilor paro- ban [i separat un clasament cu parohiile din
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
APRILIE din fiecare protopopiat. O parohie poate
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

~n ]ar\ vor fi 84 de campusuri [i 84 de SAM-uri moderne
Guvernul a luat unele de-
cizii privind construirea, ex-
tinderea [i modernizarea a
84 de campusuri [colare [i `n-
fiin]area [i modernizarea a
84 [coli de arte [i meserii din
]ar\, a anun]at, ieri, pur-
t\torul de cuvânt al Exe-
cutivului, Camelia Sp\taru.
Proiectele au fost deja reali-
zate `n 2006, din fondurile
MEdC, iar `n 2007, ministe-
rul are fondurile necesare
pentru demararea lucr\rilor.
„Transformarea glodului `n asfalt“
este mai ieftin\ dec=t clasica asfaltare
a „Mult\ lume a r=s c=nd, acum jum\tate de an, lansam ideea reabilit\rii drumurilor din mediul rural
prin metode alternative. Se spunea, cu ironie, c\ vreau s\ transform glodul `n asfalt. ~nt=lnirea de ast\zi
a ar\tat c\, de noile tehnologii sunt interesa]i inclusiv speciali[tii Ministerului Transporturilor“,
a declarat vicepre[edintele Consiliului Jude]ean Ia[i, Lucian Profir a Mai mult, oficialul CJ a subliniat c\,
prin metodele alternative, costul reabilit\rii unui kilometru de drum scade, `n medie, la jum\tate a
Consiliul Jude]ean (CJ)
Ia[i `n colaborare cu Mi-
nisterul Transporturilor
Construc]iilor [i Turismu-
lui (MTCT) a organizat,
ieri, `n Sala Mare din Pa-
latul Administrativ, o `n-
t=lnire zonal\ cu tema:
Tehnologii privind proiec-
tarea [i executarea lucr\-
rilor de infrastructur\ la
nivelul drumurilor de in-
teres local.
~n acest context, MTCT
a ini]iat un plan de ac]i-
uni, `n colaborare cu au-
torit\]ile publice jude]ene,
`n vederea populariz\rii [i
implement\rii unor teh-
nologii noi `n construc]ia
de drumuri. Al\turi de
pre[edintele Consiliului
Jude]ean Ia[i, Lucian
Flai[er, la `nt=lnirea de
ieri au participat repre-
zentan]ii consiliilor jude-
]ene din Regiunea de Nord
- Est, primarii din jude],
reprezentan]i ai unor so-
ciet\]i de construc]ii [i
proiectare, precum [i re-
prezentan]i ai Direc]iei de
Reglementare `n Cons-
truc]ii din cadrul MTCT.
Costul reabilit\rii
unui kilometru de
drum scade, `n
medie, la jum\tate
Reabilitarea drumuri-
lor jude]ene a fost bifat\
de conducerea Consiliului
Jude]ean Ia[i la capitolul
priorit\]i, oficialii institu-
]iei avans=nd `n mai mul-
te r=nduri ideea folosirii
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ~NC| OPT CAZURI DE
GRIP| LA IA{I: ~nc\ opt ca-
zuri de grip\ au fost confirma-
te `n urma rezultatelor anali-
zelor serologice trimise la Bu-
cure[ti, majoritatea fiind la
copii. Este a doua serie de
grip\ `nregistrat\ `n jude]ul
Ia[i `n acest sezon, dup\ alte
12 cazuri ap\rute la `nceputul
lunii ianuarie. „Este vorba de-
spre opt cazuri noi de grip\, ale
c\ror rezultate au venit abia
acum. Sunt [ase copii [i doi
adul]i, din Ia[i [i din Pa[cani,
iar tipurile de virus depistate
sunt A [i B“, a declarat dr.
Irina Mitroi, director adjunct
al ASP. Aceasta a mai precizat
c\ num\rul virozelor respira-
Potrivit ministrului Edu-
ca]iei, Mihail H\rd\u, se es-
timeaz\ c\ de aceste campu-
suri vor beneficia, peste doi
ani, aproximativ 80.000 de e-
levi. Aloca]ia bugetar\ pen-
tru 2007 este de 86 de milioa-
ne de euro pentru campusuri
[i 89 de milioane de euro pen-
tru [colile de arte, „sum\ su-
ficient\ pentru demararea
lucr\rilor“, a precizat mi-
nistrul. Suma total\ esti-
mat\ pentru campusuri este
unor solu]ii mai pu]in cos-
tisitoare dec=t clasica as-
faltare.
„Mult\ lume a r=s c=nd,
acum jum\tate de an, lan-
sam ideea reabilit\rii dru-
murilor din mediul rural
prin metode alternative.
Se spunea, cu ironie, c\
vreau s\ transform glodul
`n asfalt. ~nt=lnirea de as-
t\zi a ar\tat c\, de noile
tehnologii prezentate de
companiile de construc]ii,
sunt interesa]i inclusiv
speciali[tii Ministerului“,
a declarat vicepre[edinte-
le Consiliului Jude]ean
Ia[i, Lucian Profir. Oficia-
torii este `n sc\dere [i c\ se
a[teapt\ la o [i mai drastic\
diminuare a num\rului de
`mboln\viri `n urm\toarea pe-
rioad\. (O.B.)
a STUDEN}I MALAIEZI-
ENI LA UMF CU FINAN}ARE
DIN MALAIEZIA: S\pt\m=na
trecut\, `n Universitatea de
Medicin\ [i Farmacie „Grigore
T. Popa“ (UMF) au avut loc
convorbiri cu o delega]ie de ofi-
ciali din Malaiezia, condus\ de
ambasadorul acestei ]\ri `n Ro-
m=nia, al\turi de reprezen-
tan]i ai Guvernului [i ai Mi-
nisterului Educa]iei din Mala-
iezia, conform celor precizate de
Mircea Covic, cancelar general
al UMF. „Evalu=nd pozitiv
ACTUALITATE
de 278 de milioane de euro,
iar pentru [colile de arte de
378 de milioane de euro.
{colile de arte [i meserii
vizate sunt de dou\ feluri:
cu zece clase sau cu 24 de
clase. Un campus va cu-
prinde [coala, spa]iile de
cazare pentru elevi [i cadre
didactice, cantina [i baza
sporitv\. {coala de arte [i
meserii va cuprinde, de ase-
menea, o baz\ de practic\
pentru meserii [i specia-
lul CJ a explicat c\, prin
metodele alternative, cos-
tul reabilit\rii unui kilo-
metru de drum scade, `n
medie, la jum\tate.
„Costul unui kilometru
de drum asfaltat prin noile
tehnologii ajunge la circa
50 de mii de euro, adic\ la
jum\tate fa]\ de clasica as-
faltare. O s\ propunem pri-
marilor s\ introduc\ `n
proiectele de reabilitare [i
modernizare a drumurilor
jude]ene [i posibilitatea fo-
losirii metodelor alterna-
tive. Astfel, se va putea du-
bla, practic, num\rul de
kilometri de drum stabili]i
preg\tirea celor 57 de studen]i
ce urmeaz\ `n prezent preg\-
tirea la facult\]ile de Medicin\
[i Farmacie, am fost anun]a]i
c\ Guvernul din Malaiezia a
decis s\ finan]eze anual pre-
g\tirea la Ia[i, singura univer-
sitate selectat\ din Rom=nia, a
200 de studen]i `n Medicin\,
Medicin\ dentar\ [i Farma-
cie“, a precizat Mircea Covic,
care a ad\ugat c\ diplomele
eliberate de UMF Ia[i vor fi re-
cunoscute `n Malaiezia. (O.R.)
a ME{TERII POPULARI
VOR ~NV|}A S| FAC| AFA-
CERI CU ARTA LOR: Asocia-
]ia Me[terilor Populari din
Moldova (AMPM) a lansat
luni, 26 februarie, la Casa de
liz\rile impuse de particu-
laritatea zonei.
Ia[ul va avea trei
campusuri [colare
~n fiecare jude] vor fi
construite, extinse sau mo-
dernizate câte dou\ cam-
pusuri, mai pu]in `n Ia[i [i
Boto[ani, care au câte trei,
[i Tulcea [i Giurgiu, cu câte
unul. {i [coli de arte sunt
ini]ial pentru a fi reabili-
ta]i“, a subliniat oficialul
CJ Ia[i.
Metodele alternative de
asfaltare a drumurilor cons-
tau `n special `n utilizarea
unor lian]i (ciment, bitum
sau al]i lian]i solizi) care,
amesteca]i cu p\m=ntul [i
o anumit\ cantitate de pie-
tri[, dau un produs finit,
comparabil ca [i calitate
cu asfaltul. „Un asemenea
drum este practicabil `n cel
mult 48 de ore de la mo-
dernizare. Garan]ia pe
care o ofer\ firmele este
cuprins\ `ntre 2 [i 5 ani
dar, dac\ dup\ 2 ani se a-
Cultur\ a Municipiului Ia[i
„Mihai Ursachi“, proiectul
ART – „Afaceri prin Rena[te-
rea Tradi]iilor“, un program
finan]at de Uniunea Europea-
n\ prin Programul de Vecin\-
tate Rom=nia-Republica Mol-
dova 2004-2006, linia de buget
Phare CBC 2004. Proiectul a-
re o valoare de 33.000 euro [i
are ca parteneri Uniunea Me[-
terilor Populari din Moldova
(UMPM), Asocia]ia Dialog
pentru Dezvoltare (ADD) [i
Asocia]ia Oamenilor de Afa-
ceri Ia[i (AOAI). La lansare au
fost prezen]i mai mul]i repre-
zentan]i ai organiza]iilor par-
tenere, printre care Marcel
Lutic [i Silvia Cozm=nc\ de la
AMPM, Ion B\lteanu de la
Joi, 1 martie 2007
câte dou\ `n fiecare jude],
mai pu]in `n Capital\, unde
sunt trei, iar `n Giurgiu
una. Din cele 84 de campu-
suri [colare, 15 sunt obiec-
tive de investi]ii noi, 29 vor
fi reabilitate [i 40 - extinse
[i reabilitate. Pre]ul esti-
mat pentru un campus com-
plet nou este `ntre trei mili-
oane de euro [i cinci milioa-
ne de euro. Pre]ul estimat
pentru [colile de arte este
`ntre patru milioane de eu-
ro [i [ase milioane de euro,
`n func]ie de zona `n care
vor fi plasate. (Oana R.)
daug\ un strat de uzur\
protector, calitatea drumu-
lui este garantat\ [i 10
ani“, a explicat Lucian
Profir.
Primele drumuri ce
vor fi modernizate:
Osoi - Pris\cani [i
Chicerea - Comarna
Ministerul Transportu-
lui [i Construc]iilor va alo-
ca, `n perioada imediat ur-
m\toare, suma de 30 de
milioane de euro pentru
proiecte de reabilitare a
drumurilor rurale din `n-
treaga ]ar\. „Sper\m ca ju-
de]ul nostru s\ ob]in\ 3-4
milioane de euro, dat fiind
c\ noi ne-am mi[cat mai
rapid dec=t alte jude]e [i
am depus mai multe pro-
iecte la minister. Din c=te
am aflat, va mai fi alocat\
[i o a doua tran[\ de bani,
`n valoare de 60 de milioa-
ne de euro, spre sf=r[itul
anului“, a precizat Lucian
Profir. ~n afar\ de ace[ti
bani, pe lista ministerului
se afl\ dou\ drumuri co-
munale din Ia[i, care ur-
meaz\ s\ primeasc\ finan-
]are pentru reabilitarea, cu
titlu de experiment, prin
metode alternative. „Este
vorba de drumurile Osoi -
Pris\cani [i Chicerea -
Comarna. Dup\ ce vom de-
monstra c\ aceast\ metod\
este viabil\ din toate punc-
tele de vedere vom `ncerca
s\ o aplic\m la scar\ lar-
g\“, a subliniat vicepre[e-
dintele CJ Ia[i. (Bogdan
CRON})
UMPM, Ciobanu Constantin
de la AOAI [i Isabela Cioat\
de la ADD, precum [i repre-
zentan]i ai institu]iilor de cul-
tur\ din Ia[i, precum Muzeul
de Istorie a Moldovei, Muzeul
de Etnografie a Moldovei, Mu-
zeul Literaturii Rom=ne Ia[i,
etc. Re]eaua ART va fi forma-
t\ din me[teri populari din ju-
de]ele Ia[i, Vaslui, Boto[ani,
al\turi de me[teri populari
din Republica Molodova. Re-
]eaua ART urm\re[te s\ revi-
talizeze me[te[ugurile tradi]io-
nale, urm=nd s\ fie scoase ca-
taloage de prezentare a re]elei,
CD-uri, realizarea unui web-
site de prezentare [i de promo-
vare a arti[tilor din zona
transfrontalier\. (O.R.)
11
PE SCURT
~n 5 luni, Ia[ul
va avea strategie
de dezvoltare
Pe 6 martie, reprezentan]ii mu-
nicipalit\]ii vor semna contrac-
tul pentru derularea Strategiei
de dezvoltare a Ia[ului
„Orizont 2020“ cu firma olan-
dez\ Haute Finance. Aceasta
va avea la dispozi]ie 5 luni pen-
tru a prezenta municipalit\]ii
documenta]ia pe baza c\reia s\
se concretizeze dezvoltarea
Ia[ului. Municipalitatea va
pl\ti pentru realizarea acestui
studiu 210 mii de euro.
Compania olandez\ a fost, de
altfel, singura care s-a prezen-
tat la cele dou\ licita]ii organi-
zate de Prim\rie. „Haute
Finance“ a mai elaborat strate-
gii pentru ora[e din Spania,
Portugalia [i Olanda. La Ia[i,
olandezii vor colabora cu
firmele „Multinova“ din Ia[i [i
„Grup Independent Expert“ din
Bucure[ti. (S.D.)
Ministrul Borbely
vine la CAMEX
Cea de-a XI-a edi]ie a Expozi-
]iei Na]ionale de Construc]ii se
deschide la Ia[i, `n prezen]a
ministrului delegat pentru Lu-
cr\ri Publice [i Amenajarea
Teritoriului, Laszlo Borbely, [i
a inspectorului general al Ins-
pectoratului de Stat `n Cons-
truc]ii, Dorina Isopescu. Mana-
gerul firmei organizatoare AB
Plus Events, Florin Mindirigiu,
a declarat c\ ministrul Borbely
[i inspectorul general de stat,
Dorina Isopescu, vor lua parte
la inaugurarea unuia dintre
cele mai importante eveni-
mente `n construc]ii, care se
desf\[oar\ `n perioada 1-4
martie. Potrivit acestuia, prima
zi a evenimentului a fost de-
clarat\ „Ziua Specialistului“
din domeniul construc]iilor,
prilej cu care va fi deschis [i
Forumul economic `n
construc]ii - „Construct Week“.
Av=nd ca tem\ „~ncotro se
`ndreapt\ pia]a construc]iilor
dup\ integrarea Rom=niei `n
Uniunea European\?“, edi]ia
din acest an a forumului [i va
avea loc `n perioada 1-2 martie
la Traian Conference Center.
Programul va con]ine dezbateri
ce vor viza criza for]ei de
munc\ `n construc]ii, posibili-
tatea ca asocierea firmelor
rom=ne[ti s\ reprezinte o
[ans\ `n competi]ia european\
[i recunoa[terea competen]elor
`n construc]ii. (S.D.)
9.500 de vaccinuri
pentru elevii din
jude]ul Ia[i
{efii autorit\]ilor de s\n\tate
public\ din toate jude]ele ]\rii
s-au `ntrunit s\pt\m=na tre-
cut\ la Bucure[ti, pentru a dis-
cuta despre campaniile de vac-
cinare care se vor derula `n
acest an. „Ministerul a hot\r=t
ca `n trimestrul I a acestui an
achizi]ionarea vaccinurilor s\
se fac\ pe plan local. De ase-
menea, ni s-a recomandat s\
reamintim persoanelor care
pleac\ cu copiii `n str\in\tate
s\ nu uite s\ ia cu ei carnetele
de vaccinare, de la medicul de
familie pentru pre[colari sau
de la cabinetul [colar, `n cazul
copiilor care frecventeaz\
[coala, astfel `nc=t toate vacci-
nurile administrate s\ fie con-
semnate“, a declarat dr. Irina
Mitroi, director adjunct `n
cadrul Autorit\]ii de S\n\tate
Public\ (ASP). Potrivit esti-
m\rilor ASP, pentru trimestrul
I, `n jude]ul Ia[i sunt necesare
`n jur de 3.500 de vaccinuri he-
patitice pentru copil ( care se
efectueaz\ `n maternit\]i,
dup\ na[tere) [i aproximativ
6.000 de vaccinuri diftero-teta-
nice (pentru elevii de clasa a
XII-a) [i antirubeolice (pentru
fetele de clasa a VIII-a). (O.B.)
12 Joi, 1 martie 2007
PE SCURT
Olympique Lyon va
avea un nou stadion
Echipa de fotbal Olympique
Lyon, campioana Fran]ei `n ul-
timele cinci sezoane, va avea un
nou stadion, cu o capacitate de
60.000 de locuri, ce va fi con-
struit la Deciens, o localitate si-
tuat\ la periferia de est a
ora[ului Lyon. Anun]ul a fost
f\cut mar]i seara, de Jean-Michel
Aulas, pre[edintele clubului din
Lyon, care a ad\ugat c\ noua
aren\ va fi inaugurat\ `n anul
2010. „~n afara stadionului, vor
mai fi ridicate dou\ hoteluri, un
centru comercial [i un centru de
recreere, regrup=nd diferite
activit\]i“, a precizat Aulas, cu
ocazia prezent\rii proiectului de-
numit „OL Land“, ce se va
`ntinde pe o suprafa]\ de 70 de
hectare. „{tiu c\ ne vom con-
frunta cu numeroase dificult\]i,
`ns\ ne vom bate pentru constru-
irea stadionului nostru de vis,
care va sem\na cu cel din
Copenhaga“, a ad\ugat
conduc\torul lui Olympique
Lyon. Aulas a precizat c\ studiile
privind noul stadion nu au fost fi-
nalizate, fiind analizate `n
prezent dou\ variante, una din-
tre acestea prev\z=nd ca at=t
acoperi[ul c=t [i gazon arenei s\
fie retractabile. „Sunt favorabil
acestei variante“, a mai spus
pre[edintele lui Lyon, care
viseaz\ s\ concureze marile
cluburi europene at=t pe plan
sportiv, c=t [i din punct de vedere
al infrastructurii. Finan]at\ din
fonduri private, noua aren\ a li-
derei din Ligue 1 va costa aproxi-
mativ 250 milioane de euro [i va
`nlocui actualul stadion al lui
Olympique Lyon, „Gerland“, cu o
capacitate de doar 42.000 de
locuri, care urmeaz\ s\ fie cedat,
din 2010, echipe locale de rugby.
Handbalistele junioare
lupt\ pentru calificarea
la Europene
Na]ionala feminin\ de handbal
junioare particip\ `ntre 2 [i 4
martie la un turneu de calificare
pentru CE 2007 de la Izmir
(Turcia), g\zduit de ora[ul
Roman. Echipa Rom=niei, antre-
nat\ de Victor D\buleanu [i
Florica Gallovitz, `nt=lne[te `n
ordine Portugalia (2 martie - ora
17.00), Islanda (3 martie - ora
19.00) [i Cehia (4 martie - ora
11.00). Prima echip\ clasat\
ob]ine calificarea la turneul final
al CE de junioare programat
`ntre 10 [i 19 august 2007.
Cinci medalii ie[ene
de aur pentru tiri[ti,
`n Norvegia
Tr\g\torii rom=ni se preg\tesc
intens pentru Campionatele
Europene din Fran]a, ce vor avea
loc `n luna martie. Pentru a intra
`n febra marilor competi]ii, mai
mul]i componen]i ai lotului tri-
color, `ntre care [i ie[enii Sorin
Babii [i Vlad S\c\leanu, au par-
ticipat, zilele trecute, la un pu-
ternic concurs `n Norvegia, la
Trondheim, rezultatele fiind de
excep]ie. Sorin Babii (dubl\ legi-
timare CS Omega Tehnoton Ia[i
– Steaua Bucure[ti) a dominat
clar proba de pistol a seniorilor [i
a cucerit trei medalii de aur. ~n
concursul juniorilor, Vlad
S\c\leanu (CS Politehnica Ia[i -
Steaua) a ob]inut dou\ medalii
de aur. Participant [i el la com-
peti]ia desf\[urat\ la Trondheim,
Alin Moldoveanu (CSM Foc[ani –
Dinamo Bucure[ti), singurul
tirist calificat p=n\ acum pentru
Jocurile Olimpice de anul viitor,
a ob]inut trei medalii de argint,
`n timp ce Marius Vasile (Steaua
Bucure[ti) s-a `ntors acas\ cu
dou\ medalii de bronz. Cu zece
medalii ob]inute `n total,
delega]ia Rom=niei a terminat pe
locul doi pe na]iuni, dup\ ]ara or-
ganizatoare. Concursul de la
Trondheim a avut la start 110
sportivi din [apte ]\ri, 35 fiind
participan]i `n proba de pistol [i
75 la pu[c\. (N.P.)
SPORT
Patru echipe pentru Europa intra `n al doilea tur pre-
liminar al Ligii Campioni-
lor. Campioana are [ansa
va clasa pe unul dintre
primele dou\ locuri `n
Spania, Italia, Anglia,
Rom=nia va avea dou\ oficial, numit „Access list pean `n luna septembrie de a evolua direct `n gru- Fran]a, Germania sau Por-
reprezentante `n Liga for the 2007-2008 UEFA 2006. Conform acestei pele Ligii Campionilor tugalia (acestea fiind ]\-
Campionilor - campioana Club Competitions“, con]i- liste, `ntocmit\ pe baza doar `n cazul `n care edi]ia rile cu dou\ reprezentan-
direct `n grupe sau `n tu- n=nd repartizarea num\- clasamentului coeficien]i- 2006/2007 a acestei com- te calificate direct `n gru-
rul trei preliminar, iar vi- rului de echipe `n edi]ia lor UEFA, Rom=nia se peti]ii va fi c=[tigat\ de o pe) sau de forma]ia ce va
cecampioana `n turul doi 2007/2008 a cupelor eu- afl\ pe locul 10, fapt care echip\ ce va dob=ndi deveni campioana Olan-
preliminar - [i dou\ `n Cu- ropene (Liga Campionilor ofer\ campioanei Rom=ni- dreptul de a participa `n dei. Ultimele dou\ ]\ri
pa UEFA, una `n turul doi [i Cupa UEFA) pentru ei la finele stagiunii 2006/ grupe [i prin intermediul clasate deasupra Rom=ni-
preliminar [i cealalt\ `n fiecare dintre cele 53 de 2007 un loc `n al treilea campionatului s\u na]io- ei `n aceast\ ierarhie,
turul `nt=i, informeaz\ federa]ii na]ionale afili- tur preliminar (ultimul) al nal. Asta `nseamn\ ca tro- Grecia [i Rusia, nu mai au
site-ul oficial al Federa]iei ate. Lista publicat\ con- Ligii Campionilor. Vice- feul s\ fie c=[tigat de o e- reprezentante `n optimile
Rom=ne de Fotbal. UEFA firm\ pozi]ia exprimat\ campioana Rom=niei la chip\ care, la sf=r[itul ac- Ligii Campionilor, edi]ia
a publicat un document de forul fotbalistic euro- sf=r[itul edi]iei `n curs va tualei stagiuni interne, se 2006/2007. a
ie de 120 de minute pen-
Sf=r[it de drum `n Cupa Rom=niei tru a trece de ultima cla-
sat\ `n Liga I, FC Na]io-
nal.
a Poli Ia[i a ratat asear\ calificarea `n careul de a[i al Cupei Rom=niei, Scorul a fost deschis de
Na]ional, `n minutul 35,
fiind `nvins\ de Poli Timi[oara, pe Bega, cu scorul de 1-2 (0-1) a Este pentru a doua prin Ilin, gorjenii reve-
oar\ consecutiv c=nd Poli Ia[i nu reu[e[te s\ treac\ de sferturile de final\ a nind pe tabel\ `n minute-
le 50 [i 74 prin Ilie Iorda-
minutul 18 gazdele au o de Matei. Dup\ pauz\ tot mifinale, `n timp ce ie[enii che, ambele goluri fiind
mare ocazie de a deschide echipa lui Alin Artimon se mul]umesc doar cu a marcate din penalty. Na-
de Narcis POHOA}| scorul, Br\ne] interve- este la c=rma jocului, ie[e- doua prezen]\ consecuti-
]ional a egalat prin Lin-
Prima mare ocazie a nind cu piciorul la un [ut nii mul]umindu-se s\ se v\ `n sferturile de final\.
car, `n minutul 86, dar `n
apar]inut ie[enilor, P\li- din careu al lui Mansour. apere grupat [i s\ replice prelungiri, Pandurii au
maru c\z=nd `n careul ~n replic\, `n minutul 30 pe contraatac. P=n\ la fi- Pandurii s-a calificat `nscris golul calific\rii
oaspe]ilor exact `n mo- P\limaru trage pe l=ng\ nal fiecare echip\ a mai prin Orac, `n minutul 101.
mentul [utului, `n minu- poart\ din pozi]ie ideal\, punctat c=te o dat\, Bu- `n semifinale Aceasta este prima pre-
tul 8, c=nd se afla singur pe contraatac. Timi[orenii cur pentru gazde `n minu-
Echipa preg\tit\ de E- zen]\ a Pandurilor `n se-
fa]\ `n fa]\ cu portarul atac\ `n valuri, rateaz\ o- tul 82, [i Sf=rlea pentru
ugen Neagoe a avut nevo- mifinalele Cupei. a
Marius Popa. Acela[i P\li- cazie dup\ ocazie [i reu- ie[eni `n prelungiri, b\n\-
maru `ncearc\ un lob de [esc s\ deschid\ scorul `n ]enii mai rat=nd o bun\ o-
la marginea careului, `n minutul 38, prin Gigel cazie prin Mansour, bar\
minutul 11, dar balonul Bucur, acesta trimi]=nd `n `n minutul 79. Poli Timi-
trece mult pe l=ng\. ~n vinclu o minge centrat\ [oara merge astfel `n se-
Rezultatele partidelor disputate ieri `n
sferturile de final\ ale Cupei Rom=niei:
Pandurii - Na]ional 3-22 (0-1, 2-2, dup\ prelungiri)
Marcatori: Iordache ’50, ’74 (ambele din penalty), Orac ’101 - Ilin ’35, Lincar ’86.
Poli Timi[oara – Poli Ia[i 2-1
1 (1-0
0). Marcatori: Bucur ’38, ’82 – Sf=rlea ’90^3.
Forma]ii:
Timi[oara: Popa – Emeghara (’82 Latovlevici), Izvoranu, Matei, McKain –
Grigorie, Alexa, Caramarin (’75 Ple[an), Abiodun (’68 Cristea) – Mansour,
Bucur.
Ia[i: Br\ne] – Buta, Onu], Bernard, Toma – Miclea, Mijin, Iuri[ni]i (’56 Tincu),
Paruolo (’56 Sf=rlea) – Silv\[an, P\limaru.
Partida Rapid - FC Arge[ s-a disputat asear\, dup\ `nchiderea edi]iei.
Meciul Steaua - O]elul va avea loc ast\zi, de la ora 20.45.
Ionu] Popa, antrenor la Poli Ia[i
~nfr=ngere cu gust amar Sor]i nefavorabili pentru echipele
~ntr-o etap\ intermediar\ din de ieri a fost oarecum echilibrat,
cadrul Diviziei A feminine de
baschet, pe teren propriu, Magic
Magicul având un avantaj firav,
de un co[, dup\ 10 minute, scor
rom=ne[ti de handbal
16-14. Sibiencele s-au distan]at Sor]ii au h\r\zit adversari pu- de care s-a legat succesul în Liga
Sibiu a `nvins pe CS Na]ional
Ia[i cu scorul de 64-54 (16-14, în debutul celei de-a doua pe- ternici, a[a cum de fapt este [i Campionilor, `n 1996. Mai recent,
24-12, 9-12, 15-16). În urma vic- rioade, când într-un minut au normal în fazele avansate ale cu- pe la croate s-au perindat Ionela
toriei de ieri, sibiencele sunt ca înscris din dou\ arunc\ri de la pelor europene, pentru echipele Gâlc\ [i Gabriela Hobjil\.
distan]\ (22-14). noastre feminine de handbal, care Podravka a jucat finala Cupei EHF
[i calificate în play-off, iar
ie[encele sunt cu un pas `n liga Pân\ la pauza mare, fetele de vor avea îns\ în mod sigur o re- în 2006 [i finala Cupei Cupelor în
a doua. Primul sfert al întâlnirii la Magic s-au pus la ad\postul a prezentant\ în semifinalele Cupei 2005. Turul are loc în Croa]ia, iar
14 puncte (40-26) [i au intrat Challenge, datorit\ confrunt\rii returul la Râmnicu Vâlcea.
dintre Universitatea Cluj [i Tomis Celelalte partide din sferturi
mai lini[tite la vestiare. Totu[i,
sibiencele au început mai greu Constan]a. În Cupa EHF, Rul- sunt Byasen Trondheim (Norve-
mentul Bra[ov înfrunt\ o repre- gia) - Astrakhanochka Astrakhan
repriza secund\, iar oaspetele,
serios mu[truluite la cabine de zentant\ a campioanei mondiale (Rusia), Union Ribaroja (Spania) -
Rusia, SC Zvezda Zvenigorod, an- Gjerpen Skien (Norvegia) [i GOG
c\tre antrenorul Mitic\ Anghel, trenat\ de Evgheni Trefilov, cu Svendborg Gudme (Danemarca) -
au profitat din plin [i au redus juc\toare de clas\ mondial\ pre- FTC Budapesta (Ungaria).
considerabil din diferen]\, reu- cum Irina Poltoraskaya, Elena Forma]ia Cercle Dijon, adver-
[ind s\ se apropie, la un mo- Polenova [i Anna Kareeva. sara echipei HCM Roman în Cupa
ment dat, la 4 puncte (42-38).
În tururile precedente ale Cu- Challenge, este o cuno[tin]\ mai
Apoi Magicul a marcat 7 puncte pei Challenge, rusoaicele au eli- veche a handbalului românesc,
- toate prin Eli Pavel - f\r\ s\
minat u[or echipe modeste ca echipa francez\ fiind eliminat\
mai primeasc\ vreunul, astfel RSK Vilnius (Lituania) [i Van der anul trecut de Rulmentul Bra[ov
c\, înainte cu 10 minute de fi- Voort (Olanda). Meciul tur are loc în sferturile Cupei Challenge (32-
nalul întâlnirii, se men]inea la o la Bra[ov, iar returul în Rusia. 19, 18-19). La forma]ia francez\
diferen]\ rezonabil\ în fa]a
Celelalte dispute sunt Orsan Elda evolueaz\ juc\toarea român\ Ana
ie[encelor, scor 49-38. În prima Prestigio (Spania) - Dunafer NK Maria Stecz. Prima man[\ are loc
jum\tate a ultimului sfert, Si- (Ungaria), Ikast Bording (Dane- la Roman, iar returul în Fran]a.
biul s-a distan]at la 15 puncte marca) - DVSC Aquanticum În duelul „U” Cluj - Tomis Cons-
(56-41), moment în care Mitic\ (Ungaria) [i Motor Zaporozhye tan]a, [ansele de calificare par e-
Anghel a cerut un nou time-out, (Ucraina) - Bayer 04 Leverkusen gale, dar const\n]encele lui Dumi-
cerându-le fetelor sale s\ se (Germania). În Cupa Cupelor, tru Mu[i au avantajul c\, anul
apere pe tot terenul. Tactica elevele lui Gheorghe Tadici întâl- trecut, au jucat finala competi]iei
antrenorului ie[ean nu a dat nesc Podravka Koprivnica, cam- cu o alt\ echip\ româneasc\, Rul-
totu[i roade, Magicul câ[tigând pioana Croa]iei, o echip\ re- mentul Bra[ov. Prima man[\ a
întâlnirea cu 64-54. Alte rezul- dutabil\ care a ajuns în Cupa sferturilor are loc pe 17/18 martie,
tate de ieri: Rapid - Some[ Dej Cupelor din Liga Campionilor. La iar returul pe 24/25 martie.
88-34 [i „U“ Cluj - Municipal forma]ia croat\ au evoluat, în de- Celelalte meciuri din sferturi sunt
Târgovi[te 55-86. S=mb\t\, pe cursul timpului, mari juc\toare RK Tresnjevka Zagreb - KS Zgo-
propriul teren, National Ia[i se române precum Mariana Târc\, da-Ruda Slaska [i HC „Naisa“ Nis
va confrunta cu „U“ Cluj. (D.T.) ie[eanca Valentina Cozma, nume - SKP HK Banska Bystrica. (D.T.)

Principiile de baz\ ale unei alimenta]ii s\n\toase
Alimenta]ia trebuie astfel
conceput\ `nc=t s\ asigure
o cre[tere
corespunz\toare. ~n acest
sens, o importan]\
deosebit\ o are alimenta]ia
`n primii ani ai vie]ii.
de dr. Irina COTEA
O alimenta]ie insuficient\
`n primii ani de via]\ `n-
seamn\ o dezvoltare fizic\
necorespunz\toare. Aceasta
explic\ de ce genera]ia ac-
tual\ (hr\nit\ mai bine)
prezint\ un spor de `n\l]ime
[i greutate fa]\ de genera]iile
anterioare. De[i este `ndoiel-
nic, beneficiul unei dezvol-
t\ri fizice maxime (adeseori
inestetice), idealul de frumu-
se]e presupune anumi]i pa-
rametri fizici, de obicei peste
media atins\ `n prezent.
O alimenta]ie excesiv\ `n
primii ani ai vie]ii pot deter-
mina, printre altele, o multi-
plicare exagerat\ a celulelor
adipoase, realiz=nd obezita-
tea la copil sau germenele
obezit\]ii la adult.
Alimenta]ia trebuie s\
mai asigure o activitate fizi-
c\ [i intelectual\ normal\.
Evident, o alimenta]ie insufi-
cient\ scade randamentul
fizic [i, `ntr-o oarecare m\su-
r\ [i pe cel intelectual.
Alimenta]ia trebuie s\ asi-
gure [i o stare de s\n\tate
bun\.
Trebuie avute `n vedere nu
numai consecin]ele dezechi-
librelor nutri]ionale majore
(obezitatea, dislipidemii, de-
nutri]ie, avitaminozele), dar
[i cele minore (avitaminoze
fruste, colonul iritabil, diver-
ticuloz\ intestinal\), deseori
trecute cu vederea sau privite
ca f\r\ o rela]ie cert\ cu mo-
dul de alimenta]ie.
No]iunea de aport alimen-
tar fiziologic este relativ\.
Tradi]ia alimentar\ a unei
popula]ii, sedimentatat\ `n
raport cu condi]iile de mediu
(clim\, relief) [i de via]\ (gra-
dul de activitate fizic\), poa-
te s\ explice unele diferen]e
`n necesarul de principii nu-
tritive, care, totu[i nu poate
varia foarte mult de la o po-
pula]ie la alta.
Un lucru care trebuie
subliniat este acela c\, `n an-
umite limite, o stare de nutri-
]ie similar\ trebuie asigurat\
prin diete prezent=nd dife-
ren]e marcate `ntre ele, `n ce-
ea ce prive[te „calitatea“ ali-
POR}IA DE S|N|TATE
mentelor folosite. De altfel,
nu ne putem imagina com-
pozi]ia unei diete ideale, care
s\ poat\ corespunde tuturor
indivizilor. Probabil c\ aceas-
ta nici nu exist\. Fiecare in-
divid are o structur\ morfo-
func]ional\ specific\, un tem-
perament caracteristic, o an-
umit\ dinamic\ fizic\, care,
f\r\ `ndoial\, reclam\ unele
particularit\]i de regim ali-
mentar, care, `n mod obi[nuit
nu sunt luate `n considera]ie.
Alimenta]ia de-a
lungul timpului
Mii de ani, alimenta]ia o-
mului a fost dictat\ de in-
stinct [i de disponibilitatea
de produse alimentare. Prin-
cipala preocupare a omului
primitiv era cea de procurare
a hranei. Ea era astfel ca-
nalizat\ pentru satisfacerea
senza]iei de foame cu un ali-
ment c=t mai pl\cut la gust.
~n epoca modern\ situa]ia
s-a schimbat. Disponibilita-
tea de alimente este cores-
punz\toare, iar `n unele ]\ri
excesiv\. Mai pu]in de jum\-
tate din aportul de alimente
este reprezentat de produse
naturale, neprelucrate (fruc-
te, legume, cereale, lapte,
carne, ou\). Cele mai multe
alimente sunt prelucrate in-
dustrial (derivate din lapte,
derivate din carne, derivate
rezultate din prelucrarea ce-
realelor, conservarea legu-
melor [i fructelor, zah\rul [i
produse zaharoase).
Compozi]ia acestora din
urm\ este diferit\ sau foarte
diferit\ de produsul de la care
s-a pornit. Alimentele dispo-
nibile `n prezent au fost pro-
duse [tiin]ific, realiz=ndu-se
anumi]i parametri nutri]ion-
ali [i organoleptici, viz=nd `n
primul r=nd asigurarea unor
calit\]i care s\ promoveze un
consum mai mare. ~n aceste
condi]ii, evident, alimenta]ia
trebuie s\ fie bazat\ pe cri-
terii [tiin]ifice la fel de preci-
se, iar nerespectarea lor este
susceptibil\ de apari]ia unor
tulbur\ri nutri]ionale, fie
prin deficit, fie prin exces.
(Dr. Irina COTEA este spe-
cialist `n Clinica a V-a a Me-
dical\ [i de Geriatrie Geron-
tologie din cadrul Spitalului
Universitar CFR Ia[i)
Joi, 1 martie 2007 13
PILULA ZILEI
De ce apar [i cum
trebuie tratate
fibroamele uterine
Cauza exact\ a fibroamelor este
necunoscut\, `ns\ odat\ ap\rute
sunt stimulate de estrogen [i proges-
teron. Dup\ menopauz\ au o ten-
din]\ natural\ spre involu]ie, fiindc\
se secret\ mai pu]in estrogen. La
palpare, fibromul uterin poate fi ade-
sea confundat cu o sarcin\. De aceea,
se recomand\ examenul ecografic,
pentru c\ stabile[te dac\ tumora es-
te `n peretele uterului [i exclude di-
agnosticul de sarcin\. Factorii favo-
rizan]i apari]iei bolii sunt anteceden-
tele familiale, obezitatea, nulipari-
tatea (lipsa sarcinilor), infertilitatea,
iar factorii protectivi sunt multipari-
tatea [i contracep]ia hormonal\.
Fibromul poate s\ r\m=n\ neschim-
bat ani `ntregi cu pu]ine simptome
sau chiar asimptomatic sau se poate
dezvolta rapid [i, `n principiu, nu se
trateaz\ p=n\ nu provoac\ probleme
(din cauza m\rimii sau maligniz\-
rii). Femeile se `ngrijoreaz\ c=nd
ciclul menstrual devine neregulat,
abundent sau dureaz\ foarte mult.
Poate fi primul simptom care s\
anun]e un fibrom. Se poate dezvolta
`ncet, `n c=]iva ani sau rapid, `n
c=teva luni. Singurul mod prin care
pute]i fi sigur\ de s\n\tatea dum-
neavoastr\ este s\ face]i, cel pu]in o
dat\ pe an, un consult ginecologic,
un test Babe[-Papanicolau [i analiza
secre]iei vaginale. Pentru un fibrom
de dimensiuni reduse, tratamentul
poate fi medicamentos, cu progesta-
tive de sintez\, care regeleaz\ ciclul
menstrual [i anuleaz\ consecin]ele
nepl\cute (s=ngerarea, durerea) ale
fibromului. ~n acela[i timp „]ine“ pe
loc fibromul, `l `mpiedic\ s\ creasc\.
Dac\ fibromul a devenit voluminos,
ca modalitate de tratament recoman-
dat\ r\m=ne extirparea chirurgi-
cal\. Se poate extirpa doar tumora
sau `ntregul uter, `n opera]ia numit\
histerectomie. Hot\r=rea o ia medi-
cul, `n func]ie de gravitate. O alt\
solu]ie, nechirurgical\ [i care se
practic\ de pu]in timp ar fi emboli-
zarea fibromului uterin, adica obs-
truarea arterelor care hr\nesc fibro-
mul. Este o solu]ie de dorit pentru fe-
meile care nu vor s\ fac\ o opera]ie,
`ns\ scade probabilitatea de a r\m=-
ne `ns\rcinat\ [i nu se cunosc efec-
tele asupra sarcinii. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Joi, 1 martie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
diminea]\ de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
20.05 Mapamond cre[tin sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
21.10 Cuvântul care zide[te 20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 23.00 Rug\ciunea de sear\
00.00 Atlas biblic (r)
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
Miezonoptic\; 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 11 15
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.

4 4 11 8
7 4 6 2 5 8 9 1 3
a SUDOKU a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

1 9 2 4 3 6 5 8 7 Rezolvarea careului
8 5 3 1 7 9 2 6 4 Sudoku este un fel de re- 8 12 12 8 12 11
5 6 4 8 1 7 3 9 2 bus, dar numai cu cifre, din num\rul de ieri
3 1 9 5 6 2 7 4 8 de la 1 la 9. Jocul a fost
lansat [i pe Internet [i s-a 9 8 4 9 14 4 16 1
2 8 7 9 4 3 6 5 1
r\sp=ndit cu succes `n
9 3 5 7 8 1 4 2 6 C R T N
Statele Unite, Noua
1 2 3 4 5 6 7 8
6
4
2
7
1
8
3
6
9
2
4
5
8
1
7
3
5
9
Zeeland\ [i Croa]ia, iar
`n Marea Britanie este
S H P R A R T U E P A B
L A R E U A R M F R
deja considerat un
fenomen. Completa]i U R O C F N A A A A 10 10 3 10 17 18
2 9 5 6 7 careul de 81 de p\tr\]ele J T F U A D N N T Z
cu cifre cuprinse `ntre 1 9 4 9 1
7 3 [i 9, astfel `nc=t nici o
A I O A N C A S I A N B
T F N O A V C T R U
6 1 2 9 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau pe O I A S T E E A N I 13 7
5 4 6 aceea[i coloan\. Grila R L T C O L N R I R
este `mp\r]it\ `n nou\
9 1 careuri mai mici, fiecare I A O A R I D I C E
cu nou\ p\tr\]ele, iar X R T E S A
2 3 9 fiecare careu trebuie s\ I O N M
4 9 8 3 con]in\ cifrele de la 1 la
R T Pornind de la numele Cuvioasei Mc. ..., de pe orizontala A-B,
9, la fel, o singur\ dat\. `n Calendarul Ortodox, de ast\zi, 1 martie, completa]i careul al\turat [i
1 5 (Solu]ia ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de sus `n num\rul de m=ine )
7 9 4 8 2 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

10:20 Arhiva de serviciu 10:00 Tonomatul DP2 10:05 Cinemaniacii (r) 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Rebelde (r)
10:30 Ochiul magic (r) 11:30 Lege [i ordine: ~n fa]a 11:05 Imagini de razboi: 09:00 ~n gura presei (r) 09:10 Omul care aduce cartea Cu: Enrique Rocha, Juan
11:30 R\zboiul umbrelor (r) jura]ilor (r) Lumea `n fl\c\ri (r) 10:00 Concurs interactiv 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) Ferrara, Ninel Conde
12:00 Ne vedem la TVR! 12:25 Decoratori la m=na a doua (r) 12:00 Jurnal cultural (r) 11:00 Vivere 10:15 Om s\rac, om bogat (r) 07:00 Iubire de mam\ (r)
13:00 Zack [i Cody, ce via]\ minunat\! 13:00 Bugetul meu (r) 13:00 Stelele filmului (r) 12:00 Vocea inimii (r) 11:15 Vinovat\ prin asociere (r) 08:00 Duelul pasiunilor (r)
13:30 Desene animate: Disney 13:30 Teleshopping 14:00 Dialoguri despre alt\dat\ (r) 13:00 Observator 13:00 {tirile PRO TV 09:00 Duelul pasiunilor (r)
14:00 Jurnalul TVR 14:00 ABC... de ce? 14:30 Jurnal cultural 13:45 Trupul du[manului meu 13:30 La bloc (r) Cu: Rosi Campos,
15:00 Teleshopping 14:30 Cutia fantastic\ (aventuri, 15:30 A 5-a dimensiune (dram\, Cu: Jean-Paul 14:00 Omul-cangur Giovanna Antonelli
15:30 Akzente (limba german\) Cu: James Henry) 16:00 De la Patra la Sibiu (r) Belmondo, Bernard Blier) (comedie, Cu: Tina Alexis 11:30 Confesiuni cu Viviana
17:00 Jurnalul TVR 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 16:30 Puterile creierului François i-a dispre]uit mereu pe Allen, John Collier Bennett) Gibelli
17:15 112 16:00 Jurnalul TVR a[a-zi[ii baroni care conduc Un cuplu de tineri c\s\tori]i 12:30 Cristina Show
17:30 Music Play
17:45 Dis-de-sear\. Divertisment 16:30 Tribuna partidelor... ora[ul. C=nd o prostituat\ [i face eforturi de ani de zile pen- Cu: Penelope Cruz
18:25 Cite[te cu mine! un fotbalist sunt omor=]i, tru a avea un mo[tenitor, `ns\
18:50 Tragerile Joker [i Loto 5/40 17:00 V=n\torii de comori 13:30 Jur\m=ntul
18:30 Stelele filmului François este acuzat de crim\. toate `ncerc\rile...
19:00 Jurnalul TVR 18:00 Enigmele creierului B\rbatul crede c\ totul i-a fost 14:30 Iubire ca `n filme (r)
19:00 Minorit\]i 16:00 T=n\r [i nelini[tit
20:20 Evenimentul cel mai 18:30 Lege [i ordine `nscenat de c\tre Mafie, iar (dram\, Cu: Adela
19:30 F\uritorii de sunete (r) Cu: Janne Cooper
important dup\ ce 19:25 O lume nou\ cercet\rile `l conduc spre fa- Popescu, Dan Bordeianu,
20:00 ~napoi la argument milia frumoasei Gilberte. 17:00 {tirile PRO TV Carmen Tanase, C\t\lina
a p\[it omul pe Luna 20:00 Arena leilor 20:45 Teatru 16:00 Observator 17:45 Doi b\rba]i [i jum\tate Musta]\, Stefana Samfira)
(comedie, Cu: Catherine 21:00 Ora de [tiri * Frame Games Cu: Simona Gherghe (com., Cu: Charlie Sheen) 15:30 Iubire de mam\
Deneuve, Marcello Mastro- 22:10 Proces de con[tiin]\ (I) Jocuri de rame de Bernhard 18:15 Familia Bundy (comedie)
ianni, Mireille Mathieu) 16:45 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci Cu: Danna Garcia
(dram\, Cu: Sebastiano Bub. Spectacol preluat din 18:50 {tirile PRO TV
Marco, proprietarul unei [coli FITS edi]ia 2006. Scenariul 18:00 Vocea inimii 16:30 Duelul pasiunilor
Somma, Bettina 20:30 Oceans Eleven Cu: Ludwika Paleta
de [oferi, tr\ie[te fericit al\-
Giovannini, Massimo Pawel Szkotak; Scenografia [i Cu: Ioan Isaiu, Toma D\nil\
turi de Irene, care lucreaz\ la costumele Bernhard Bub. 19:00 Observator - Face]i jocurile! 17:30 Pove[tiri adev\rate
un salon de coafur\. Marco a- Palazzini, Ruben Rigillo Muzica Jakob Rulhusen. (ac]iune, Cu: George
fl\ cu surpriz\, `n urma unui ~n urma succesului primei Regia Bernhard Bub 20:45 Fotbal. Cupa Romaniei: 18:30 Betty cea ur=t\
control medical, c\ este gra- serii, avocatul Rocco Tasca Steaua - O]elul Clooney, Brad Pitt, Matt Cu: Ana Maria Orozco
Distribu]ia: Bernhard Bub, Damon, Andy Garcia, Don
vid! Vestea declan[eaz\ o ade- revine `n sala de tribunal ca s\ Tyle Fernandez, Marion Maria 23:00 Observator 19:30 Rebelde
v\rat\ explozie mediatic\. Un sus]in\ cauza nedrept\]i]ilor, a Hartl, Sabine Maringer, Karen Cheadle, Julia Roberts)
alt film `n care un b\rbat r\- celor care nu au puterea [i mij- 00:00 ~ngerii r\zbun\rii Ie[it din `nchisoare de o zi, Dan- Cu: Enrique Rocha, Juan
Remy, Dracenka Vecerin, Ferrara, Ninel Conde
m=ne gravid este cel din 1994, loacele pentru a se ap\ra sin- Markus Weinfurter, Benjamin (aventuri, Cu: Charlotte ny Ocean, un escroc fermec\-
cu Arnold Schwarzenegger. guri. Personaj integru [i fer- Kraus, Nina Wobruber, Etta Avery, Nick Brading, Molly tor, inteligent [i cu clas\, nu 20:30 Iubire ca `n filme
22:00 Celebrit\]ile timpului t\u mec\tor, expert `n drept penal, Streicher, Christian Auer, Culver, Rutger Hauer) pierde nici o clip\ `n libertata- (dram\, Cu: Adela
22:10 Cutremurul a trecut prin noi Tasca nu se teme s\ le declare te [i se gr\beste s\-[i contacte-
r\zboi marilor corpora]ii in-
Elias Zsivkovits, Celine ~ntr-o epoc\ guvernat\ de ze vechi prieteni [i complici Popescu, Dan Bordeianu,
22:45 Jurnalul TVR Nassiet, Jacob Rulhusen, tiranie [i fric\, r\ul profanea- pentru urmatoarea lovitur\. Carmen Tanase, C\t\lina
dustriale [i financiare, pentru Joscha Erker, Tilo Schmidt.
23:15 Prim-plan a scoate adev\rul la iveal\. z\ tot ce atinge. ~ns\ dragos- 22:15 La bloc (comedie, Musta]\, Stefana Samfira)
00:00 Marc\ `nregistrat\. 22:00 360 de grade tea pur\ a unei femei va reu[i 22:30 SOS, via]a mea! (romantic,
00:00 Via]a ca-n filme (comedie) s\-l `nving\. A vrut s\-[i recu- Cu: Drago[ Mo[tenescu)
Publicitatea bate via]a! - Reportajul Geo Cu: Natalia Oreiro)
00:35 J.B. [i prietenii pereze fiul cu orice pre] [i nu 22:45 Meseria[ii (comedie,
00:30 Desene animate: Familia 22:30 Jurnal cultural s-a dat `n l\turi de la nimic. Cu: Romic\ }ociu) 23:30 Jur\m=ntul (r)
(dram\, Cu: Kentaro Sea-
gal, Shannon Elizabeth, mea dementa 23:00 Musica da capo 02:00 Concurs interactiv 23:15 {tirile PRO TV 00:30 Pove[tiri adev\rate (r)
Peter Alexander) a 01:00 Tonomatul DP2 (r) a 00:05 Invita]ie la Oper\ (r) a 03:00 Vivere a 00:00 CSI: Miami a 01:30 Iubire ca `n filme (r) a
 TIMP LIBER
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ participa]i la
pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfintelor Pa[ti, `n pe-
rioada 03-009 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i)..
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta Liturghie la
Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica Catolic\ a Bunei Vestiri,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Biserica Ortodox\ Arhanghelul Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Petru [i Andrei), Biserica minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor,
Muntele Fericirilor, M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele
Tabor, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului,
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proorocul,
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim (Biserica
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica Adormirii Maicii
Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Muntele Scopus, Muntele
M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii, Betleem (Biserica
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“ Na[terii lui Iisus Hristos).
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
Joi, 1 martie 2007 15
Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti – Ia[i;
transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti; taxe de aero-
port, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6 nop]i cazare la ho-
tel 4*, conform programului, demipensiune (2 mese pe zi - conform
programului), taxe de intrare la obiectivele din program, transport
cu autocar modern cu aer condi]ionat, conform programului, taxa
de viz\, preot `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea auto-
carului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul hotelurilor
ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea medical\ - obli-
gatorie. a
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE reprezentativi arti[ti plastici ora 11.15: „Pr=slea cel
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Palatul Culturii
rom=ni. voinic“;
Consilier juridic: Ana MANEA Muzeul de Istorie al Mol-
M=ine, 2 martie, ora 10.00:
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I dovei din cadrul Complexului
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Teatrul Na]ional „Cenu[\reasa“;
Na]ional Muzeal „Moldova“,
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
„Vasile Alecsandri“ ora 11.15: „Croitora[ul el
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Sala „Orest Tafrali“: Expozi]ia
viteaz“;
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 „Marele tezaur monetar me- La Teatrul „Luceaf\rul“
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) ora 17.00: „Romeo [i Julieta“;
dieval al Moldovei“ S=mb\t\, 3 martie, ora
ISSN 1841-141X Duminic\, 4 martie, ora
Muzeul de Art\ din cadrul 19.00: „Zbor deasupra unui cuib
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 10.00: „Cenu[\reasa“;
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET Complexului Muzeal Na]ional de cuci de D. Wasserman“. Re-
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa ora 11.30: „Alba ca z\pada“.
Cotoranu). Moldova, Ia[i, prezint\ Expo- gia: Marius Oltean; Scenogra-
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ zi]ia omagial\ Centenar Cor- fia: Axenti Marfa
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 neliu Baba, `n galeria de art\ Centrul Cultural Francez
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ Duminic\, 4 martie, ora 19.00:
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. contemporan\ II, la etajul I al „Pe]itoarele“ dup\ o idee de A. Februarie - 3 martie: Expo-
Palatului Culturii din Ia[i. Re- Tzagareli. Regia: Ion Sapdaru; zi]ie de m\[ti [i obiecte decora-
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
unind lucr\ri de pictur\ [i Decor: Nicolai Mih\il\; Costu- tive „Transfigur\ri antropo-
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ grafic\ at=t din colec]ii mu- me: Stela Verebceanu. morfice `n scenografie“ `n holul
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ zeale Muzeul de Art\ din Ia[i, La Sala „Pod-PPogor fiul“ Centrului Cultural Francez va
Muzeul Vasile P=rvan din Duminic\, 4 martie, ora fi deschis\ pentru public o ex-
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
B=rlad, Muzeul de Arte 17.00: „Chiri]a [i ceilal]i“, cân- pozi]ie cu elemente de sce-
Vizuale din Gala]i [i Muzeul ticele comice de V. Alecsandri. nografie folosite `n teatrul de
de Art\ din Constan]a, c=t [i animatie. Sub genericul „Trans-
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“ particulare - colec]ia artistu-
Regia: Ovidiu Laz\r; Sceno-
figur\ri antropomorfice `n
din cadrul grafia: Nicolai Mih\il\.
lui, colec]ia dr. A. Teodorescu, scenografie“, artistul Gavril
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ colectia dr. H. Aldea, expozi]ia
Teatrul pentru copii [i tineret Siriteanu propune noi moda-
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei va fi deschis\ spre vizitare lit\]i plastice de interpretare a
p=n\ `n martie 2007 [i este „Luceaf\rul“ „m\[tii“ - ca principiu antropo-
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau menit\ s\ sublinieze parcur- Ast\zi, 1 martie, ora 10.00: morf folosit pentru animarea
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
sul unuia dintre cei mai „Pungu]a cu doi bani“; obiectelor `n scen\. a

Biserica
„Sf. Sava“
Gr\dini]a
„Buna Vestire“
SERVICII
Liceul „Vasile Ofer medita]ii la MATEMATIC|, clasele V-XIII, [i ajut Ofer medita]ii la Limba englez\, clasele I-XII, [i ajut
Alecsandri“ [i la teme, pre] avantajos. Rog seriozitate. Tel. la teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la
Str. Costache Negri 0740.431.711. telefon 0746.689.548, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00.
Moldova Hala Central\
Mall Florin Deaconiuc va invit\ s\ vizita]i site-ul
www.florin.sapte.ro pentru a g\si diferite tablouri Ofer medita]ii la Limba francez\, clasele I-IX, [i ajut
[i icoane ce v\ pot decora casa `ntr-un mod pl\cut. la teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la
Detalii la num\rul de telefon 0727.373.520 telefon 0724.870.737, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00.

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY APEL UMANITAR

GEOGRAPHIC
07:00 Avioane militare
Avioane cu reac]ie
08:00 Planeta la control: Fulgerul
09:00 Extratere[trii: Luna Albastr\
10:00 ~n c\utarea primului câine
11:00 Adev\ratul Fight Club
12:00 Megastructuri: Megapoduri
- Grecia
13:00 Clipe de co[mar
Cutremurul din Kobe
14:00 Extratere[trii: Luna Albastr\
15:00 ~n c\utarea primului câine
16:00 Adev\ratul Fight Club
17:00 Animale de co[mar
{obolanii
17:30 Cronicile crocodililor
Crocodilii Orinoco
18:00 Planeta la control: Geneza
19:00 Megastructuri: Digul de la
Marea Nordului
20:00 Extratere[trii: Luna Albastr\
21:00 Real? Chupacabra
22:00 P\ianjeni: Amor fatal
23:00 P\ianjenul samurai
00:00 Experimente tr\snite
01:00 P\ianjeni: Amor fatal
02:00 P\ianjenul samurai
03:00 Megastructuri: Digul de la
Marea Nordului a
Legend\:
[tiri
film artistic
CHANNEL
08:00 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei -
Abuz de istorie (f. s. doc.)
09:00 Automobile americane re-
condi]ionate: Automobilul
lui Bud Light - Partea 3
10:00 Motociclete americane:
Motocicleta NAPA - Part. 2
11:00 Mega-r\zboaie cu fiare
vechi: Ma[ini [i cascadorii
12:00 Regii construc]iilor (f. s.
doc.) - Tunelul Gotthard
Base din Elve]ia
13:00 Curse [i fiare vechi
14:00 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei -
Abuz de istorie (f. s. doc.)
15:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
16:00 Curse: Power Tour
17:00 Automobile americane re-
condi]ionate: Automobilul
Hildebrandt - Partea 1
18:00 Motociclete americane
Motocicleta NAPA - Part. 2
19:00 Vân\torii de mituri
20:00 Minuni create de mâna
omului: Cea mai `nalt\ cale
ferat\ din lume
21:00 Ora Zero (engl.-can., 2004,
s. doc.) - SAS: Misiune im-
posibil\
22:00 Dosarele FBI
Revolt\ `n Paradis
23:00 Rable [i repara]ii - SUA
Monstrul lui Frankenstein
00:00 Asediu la Moscova
01:00 Tehnologie extrem\
Tunele `n Islanda
02:00 Curse: Factor de intimidare
03:00 Automobile americane re-
condi]ionate a
SCIENCE
07:00 For]e aeriene
07:50 Robotica
08:40 Ultra[tiin]\: Haosul mag-
netic
09:10 Imperiul solar: Colec]ii
spa]iale
10:00 De profesie supravie]uitor
(doc.) - Canyonlands
10:55 Robotica
11:45 Ultra[tiin]\: Haosul magnetic
12:10 Monstrul marin triasic
13:00 For]e aeriene
13:50 Robotica
14:40 Ultra[tiin]\: Haosul mag-
netic
15:10 Imperiul solar: Colec]ii
spa]iale
16:00 De profesie supravie]uitor
(doc.) - Canyonlands
16:55 Robotica
17:45 Ultra[tiin]\: Haosul mag-
netic
18:10 Monstrul marin triasic
19:00 ~n b\taia vântului (s. doc.)
19:50 Marea `ntrebare
20:15 Inventatorii: Baylis
20:40 Chimie culinar\
Fructele & legumele
21:10 Armisti]iu `n cosmos
22:00 Planeta cuprins\ de furie (s.
doc.) - Cutremure
22:55 Marea `ntrebare
23:20 Inventatorii: Baylis
23:45 Chimie culinar\: Fructele &
legumele
00:10 Jurassica: }inutul uitat de
timp
01:00 ~n b\taia vântului (s. doc.) a
TRAVEL
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
10:55 Un duet `n Caraibe:
Montserrat O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\duraru `n
v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui Eminescu, pe 15
11:20 Trasee: Calea ferat\ Carlisle
ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat boala numit\ Tetralogia
11:50 Lonely Planet: Hoinar prin Fallot, ce este un complex de 4 malforma]ii grave la inim\. ~n cazul
lume: Auckland
Mariei, artera care duce s=ngele de la inim\ la pl\m=ni este at=t de
12:45 Om la ap\! Ultima mare in- `ngust\ `nc=t se impune o interven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind
vazie
`n pericol permanent. ~n acest moment se `ncearc\ internarea pen-
13:10 Lumea lui Bob: Las Vegas tru opera]ie la o clinic\ din Italia sau Austria. Costurile opera]iei
13:40 C\l\torii cu zarul sunt aproximativ egale, depinde unde se poate merge mai u[or [i se
14:05 Pe [ine: Linia Leighton poate face [i o programare c=t mai rapid\. Pentru opera]ie, familia
Buzzard trebuie s\ acopere jum\tate din cheltuielile implicate, dar aceasta
`nseamn\ `n jur de 15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu ven-
14:35 Clubul de pescuit Buena
ituri foarte modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pen-
Vista
tru str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
15:05 Lonely Planet: Hoinar prin
lume: Auckland Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
RO34RNCB0198003451910002 RON
16:00 Proiecte de vis RO77RNCB 0198003451910004 EURO
16:55 C\l\torii `n duet - Europa de RO07RNCB0198003451910003 USD
Est: Praga, Republica Ceh\ BCR Roman, Piatra Neam]
17:20 Trasee: Regele Alfred Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
17:50 Lonely Planet: Hoinar prin Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei depinde `n
lume: Auckland mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie, indiferent de
18:45 Om la ap\! Ultima mare in- valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este salvatoare.
vazie Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel. 0721-
19:10 Lumea lui Bob: Las Vegas
338.885 (P\duraru Irina).
19:40 C\l\torii cu zarul
20:05 Pe [ine: Trenuri impun\toare
20:35 Clubul de pescuit Buena
Vista Centrul Medical „Providen]a“
21:05 Lonely Planet: Hoinar prin al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
lume: Hoinar prin lume:
Auckland scoate la concurs urm\toarele posturi cu norm\ `ntreag\ de:
22:00 Proiecte de vis
22:55 C\l\torii `n duet - Europa de - medic stomatolog (cu experien]\);
Est: Praga, Republica
Ceh\
- asistent medical generalist.
23:20 Trasee: Regele Alfred Dosarele vor fi depuse la sediul din Ia[i, b-dul {tefan cel Mare [i
23:50 Pân\ la cap\tul Sfânt nr 14 (lâng\ Mitropolie), pân\ luni, 5 martie, a.c., ora 15.00.
P\mântului a Rela]ii suplimentare la tel/fax: 0232-215940
 CM
YK

16 Joi, 1 martie 2007 INTERVIU

~n luna martie s\ ne bucur\m duhovnice[te

a Ast\zi am intrat `n luna `n care cadourile, florile [i felicit\rile sunt la mare pre] a Despre s\rb\torile adev\rate
din aceast\ perioad\, precum [i despre semnifica]ia ei pentru cre[tini, ne-a vorbit p\rintele profesor doctor Viorel Sava,
decanul [i titularul Catedrei de Liturgic\ a Facult\]ii de Teologie Ortodox\ „Dumitru St\niloae“ din Ia[i
a „Spiritualitatea ortodox\ are at=t de multe s\rb\tori `nc=t nu este necesar importul de s\rb\tori“ a
P\rinte Decan, ast\zi
am intrat `n „luna
m\r]i[orului“. A[ dori
s\ v\ `ntreb care este
pozi]ia Bisericii fa]\ de
aceast\ lun\ care se
consider\ a fi perioada
s\rb\torilor m\r]i[o-
rului?
Luna martie este `n-
tr-adev\r o lun\ a bucu-
riei. Este prima lun\ din
prim\var\, luna `n care
totul `ncepe s\ revin\ la
via]\, iar starea de spirit
a oamenilor este diferit\
`ncep=nd cu aceast\ lu-
n\. Pentru mine, ca preot
[i teolog, luna martie este
luna care arat\ zorii ~nvi-
erii M=ntuitorului nostru
Iisus Hristos, pentru c\
acum ne afl\m mai a-
proape de s\rb\toarea
~nvierii lui Hristos. Este
o lun\ a vie]ii [i a plin\-
CM
YK
t\]ii vie]ii; o lun\ a vie]ii
pentru c\ totul revine la
via]\, [i a plin\t\]ii de
via]\ pentru c\ ne duce
cu mintea la Cel Ce a r\-
s\rit din morm=nt ca un
mire [i a c\lcat cu moar-
tea pe moarte, d=nd via]\
tuturor celor care cred `n
El. ~n tradi]ia rom=neas-
c\ [i `n cea a altor popoa-
re, luna martie este peri-
oada `n care cei mai mul]i
dintre oameni, [i `n spe-
cial tinerii, `[i fac bucurii
unii altora, prin diferite
daruri. Aceast\ lun\ a
m\r]i[orului este de fapt
o reeditare a lunii decem-
brie, a lunii din iarn\ `n
care se fac daruri celor
dragi. Din p\cate, `n a-
ceast\ lun\ ca [i `n febru-
arie, de altfel, exist\ a-
numite zile `n care accen-
tul cade pe aceast\ bu-
curie lumeasc\, [i nu pe o
bucurie spiritual\.
Lun\ a bucuriei
spirituale
P\rinte Decan, care
sunt zilele din luna
martie `n care Biserica
ne `nva]\ s\ ne bu-
cur\m duhovnice[te?
~n luna martie avem
mai multe zile `n care s\
ne bucur\m spiritual. A-
vem motive s\ ne bucu-
r\m spiritual pentru c\
ne afl\m `n Postul Mare, o
perioad\ de o imens\ bu-
curie duhovniceasc\ iz-
vor=t\ din posibilitatea de
a ne poc\i mai mult `n
aceast r\stimp. Avem, tot
`n aceast\ lun\, s\rb\-
toarea Bunei Vestiri, c=nd
se aminte[te [i se reactu-
alizeaz\ `nceputul m=ntu-
irii noastre. ~n troparul de
la Buna Vestire se spune Sf=ntului Valentin, cu- dox, deoarece accentul ca- nica Floriilor, Duminica
a[a: „Ast\zi este `nceputul noscut\ `n toat\ lumea `n de pe bucuria lumeasc\ [i Intr\rii Domnului `n Ie-
m=ntuirii noastre…“ varianta ei laicizat\ de nu pe cea spiritual\. rusalim. ~n aceast\ zi,
peste Ocean. ~n aceast\ M=ntuitorul nostru Iisus
P\rinte Decan, obi-
ceiul de a face cadouri s\rb\toare adus\ de la Ziua femeii Hristos a fost `nt=mpinat
`n aceast\ lun\ este mii de kilometri, accentul cu flori de to]i cei care au
autohton? cade pe latura comercial\ este `n Duminica a[teptat venirea Sa [i de
Aceast\ tradi]ie de a [i acela[i lucru se `nt=m- Mironosi]elor aceea, `n aceast\ zi, ne CM
face bucurii celor dragi [i pl\ [i pe 1 martie [i pe 8 aducem aminte de aceas- YK

`ntr-un fel de a s\rb\tori
anumite zile din aceast\
lun\, mai ales zilele de 1
[i de 8 martie, este una
importat\. Observ\m c\
exist\ o tendin]\ din ce `n
ce mai evident\ la noi de
a importa s\rb\tori. Spre
exemplu, recent, a fost
a[a-numita s\rb\toare a
martie. Aceste s\rb\tori
sunt str\ine de spirituali-
tatea noastr\. Am spus [i
cu alte ocazii c\ spiritual-
itatea ortodox\ are at=t
de multe s\rb\tori `nc=t
nu este necesar acest im-
port de s\rb\tori, mai
ales aceste zile str\ine de
ceea ce este cre[tin orto-
P\rinte Decan, 8 mar-
tie este considerat\ a fi
ziua femeii. Care este
pozi]ia Bisericii fa]\ de
aceast\ s\rb\toare ?
~n Biseric\ noi, preo]ii,
obi[nuim s\ felicit\m pe
doamnele [i domni[oarele
care particip\ la sfintele
slujbe `n Duminica Miro-
nosi]elor, a treia dumini-
c\ dup\ Pa[ti. Acest lu-
cru `l facem pentru c\
modelul spre care trebuie
s\ tind\ femeia cre[tin\
din zilele noastre [i din
toate timpurile este acela
al mironosi]elor. O alt\
s\rb\toare cre[tin\ `n
care putem oferi flori
celor dragi, `n care putem
face bucurii celor apropi-
a]i [i `n care putem s\ ne
bucur\m at=t spiritual,
c=t [i lumesc este Dumi-
t\ bucurie mare [i putem
face [i noi bucurii celor-
lal]i prin mici cadouri.
Exist\ a[adar, nume-
roase zile de s\rb\toare
`n calendarul nostru cre[-
tin ortodox `n care ne pu-
tem bucura, `nc=t celelal-
te s\rb\tori inventate,
adaptate sau importate
nu sunt altceva dec=t pse-
udos\rb\tori. Unele din-
tre ele sunt at=t de medi-
atizate `nc=t produc mul-
t\ aglomera]ie [i discon-
fort, care contribuie la r\-
nirea sufleteasc\ a celor
care le ]in. Biserica `n-
deamn\ ca fii [i fiicele ei
s\ se bucure, dar s\ se
bucure `n limitele de-
cen]ei duhovnice[ti. (in-
terviu realizat de {tefan
M|RCULE})

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK
 CM
YK

Vineri,
2 martie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 50 (651) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Fondul „Bl=ndul p\stor“, Ie[enii au luat cu asalt

cadrul potrivit pentru t=rgul Expo Tex Stil de
PAGINA 4

PAGINA 5
ajutorarea parohiilor s\race la Centrul „Providen]a“

Clopotele bisericii din Roznov

c=nt\ numele ctitorului ei
a De numele colonelului Gheorghe Rosetti Roznovanu se leag\ Biserica „Sf. Nicolae“ din localitatea Roznov,
muzeul de la demisolul bisericii, parcul din centrul comunit\]ii, castelul de mai la vale, corurile bisericii,
ansamblul folcloric al parohiei a Biserica „Sf=ntul Nicolae“ a fost ctitorit\ pe la sf=r[itul secolului al XIX-lea de
renumitul proprietar [i om politic, colonelul Gheorghe Rosetti Roznovanu, `n amintirea fiului s\u, Alexandru, care Autorit\]ile fac
a murit la 20 de ani, de pneumonie a Biserica se impune at=t prin frumuse]ea sa monumental\, c=t [i prin eforturi disperate
arhitectura neobi[nuit\ `n }ara Moldovei a La demisolul bisericii, parohia a amenajat, `n anul 2002, Muzeul s\ `i aduc\ pe rom=ni
„Gheorghe Ruset Roznovanu“ a Aici se afl\ [i mormintele celor din neamul Rosetti - Roznovanu a PAGINILE 8-9 `napoi `n ]ar\
PAGINA 6

CM CM
YK YK

Parlamentarii
au respins
referendumul pentru
votul uninominal
PAGINA 7

Pensii mai mari

POZA ZILEI Germania vrea s\ trimit\ o misiune pe Lun\
Germania inten]io-
neaz\ s\ trimit\ o mi-
siune f\r\ om la bord
pe Lun\, `n jurul anu-
lui 2013, a indicat,
ieri, directorul de pro-
grame de la Centrul
aeronautic [i aerospa-
]ial german.
Aceast\ misiune,
care ar putea fi reali-
zat\ `n colaborare cu
alte ]\ri europene, ar
urma s\ serveasc\ la
recuperarea izotopului
3 de Heliu, foarte rar
pe P\m=nt.
Scopul este de a de-
monstra „c\ Germania
dispune de cuno[tin]ele
necesare pentru a dez-
Consult\ri cu partidele, la Cotroceni
Pre[edintele Traian
Americanca Connor McCreaddie este
B\sescu se va consulta cu
pe cale s\ piard\ custodia b\iatului ei partidele parlamentare [i
obez. Statul american a dat-o pe femeie
cu Guvernul pentru sta-
`n judecat\, imput=ndu-i starea de obe-
zitate a fiului ei care, la 8 ani, a ajuns s\ bilirea datei referendumu-
c=nt\reasc\ 90 kg. a lui pentru votul uninomi-
nal, astfel `nc=t s\ nu fie
volta un sistem“, a de-
clarat directorul de pro-
grame, Walter Dollin-
ger, pentru „Financial
Times Deutschland“.
Proiectul, evaluat
`ntre 300 [i 400 de mi-
lioane de euro, ar putea
permite, de asemenea,
realizarea unei carto-
grafieri mai exacte a
Lunii. Ideea, prezen-
tat\ mar]i parlamen-
tarilor germani, a fost
acceptat\ `n principiu.
SUA, China, India,
Japonia, Marea Brita-
nie [i Italia lucreaz\,
de asemenea, la misi-
uni care au leg\tur\ cu
Luna. a
afectat\ data stabilit\
pentru euroalegeri, adic\
13 mai, a declarat, ieri, A-
driana S\ftoiu.
„Pre[edintele Traian
B\sescu a chemat partide-
le parlamentare, mar]i [i
miercuri, la consult\ri pe
tema referendumului pen-
tru votul uninominal. {e-
ful statului va aborda [i
stabilirea datei pentru re-
ferendumul men]ionat,
astfel `nc=t s\ nu fie afec-
tat\ data deja stabilit\
pentru alegerile pentru
Parlamentul European“, a
spus S\ftoiu. Mar]i, 6
martie, [eful statului va
avea consult\ri separate
cu PSD, PD [i UDMR, iar
miercuri, 7 martie, cu PNL,
grupul minorit\]ilor na]io-
nale, PRM [i PC. a
pentru cei
cu vechime `n munc\
dinainte de 1963
PAGINA 11
120 de ani de la
sfin]irea Catedralei
mitropolitane din Ia[i
Dintr-o regretabil\ eroare, `n
edi]ia de ieri a ziarului a fost pu-
blicat un material `n care se afir-
ma, gre[it, c\ `n anul 1883 ar fi
fost sfin]it\ Catedrala mitropoli-
tan\ din Ia[i. Facem precizarea
c\ anul acesta se `mplinesc 120
de ani de la sfin]irea, pe 23 apri-
lie 1887, de c\tre mitropolitul
Iosif Naniescu, a Catedralei mi-
tropolitane din Ia[i la care se
desf\[oar\, `n prezent, ample
lucr\ri de restaurare.
Meteo
U
Precipita]ii
maxima 11 °C
minima 4 °C
sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Vineri, 2 martie 2007 CALENDARUL ZILEI

ISTORIA
CRE{TINISMULUI (DCIII)
Rela]iile dintre stat
[i Biseric\ `n Apus,
`n secolele XVI-XVIII.
Concordatele (I)
Ideile umaniste ale Rena[terii [i
ale Reformei au condus la o se-
parare a sferelor de influen]\
dintre cele dou\ puteri, statul [i
Biserica Romano-Catolic\. ~n
aceast\ situa]ie, papalitatea a
c\utat s\-[i apere interesele prin
a[a-numitele concordate sau
`nvoieli `ntre Roma [i statele
laice. Concordatele ocup\ un loc
deosebit `n istoria papalit\]ii,
fiind tratate politice care urm\-
reau totu[i probleme religioase.
Obiectul tratatului privea edu-
ca]ia religioas\, c\s\toria, di-
vor]ul, organizarea eparhiilor,
EVANGHELIA ZILEI
De ce trebuie s\ postim
„Iar dup\ ce Iisus a in-
trat `n templu, s-au a-
propiat de El, pe când `n-
v\]a, arhiereii [i b\trânii
poporului [i au zis: «Cu ce
putere faci acestea? {i cine
]i-a dat puterea aceasta?».
R\spunzând, Iisus le-a zis:
«V\ voi `ntreba [i Eu pe voi
un cuvânt, pe care, de Mi-l
ve]i spune, [i Eu v\ voi
spune vou\ cu ce putere fac
acestea: Botezul lui Ioan de
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
Sunt obligat s\-m
mi aleg drept
unde a fost? Din cer sau de
la oameni?». Iar ei cugetau
`ntru sine, zicând: «De vom
zice: Din cer, ne va spune:
De ce, dar, n-a]i crezut lui?
Iar de vom zice: De la oa-
meni, ne temem de popor,
fiindc\ to]i `l socotesc pe
Ioan de prooroc». {i r\s-
punzând ei lui Iisus, au zis:
«Nu [tim». Zis-a lor [i El:
«Nici Eu nu v\ spun cu ce
putere fac acestea».“ (Matei
21, 23-27)
***
La `ntrebarea pe care
[i-o pun mul]i: de ce trebuie
s\ postim?, g\sim r\spun-
sul `n evanghelii. A[a ne-a
cerut Domnul nostru Iisus
Hristos [i `n fragmentul
evanghelic de ast\zi vedem
c\ porunca aceasta a fost
dat\ de El, Fiul lui Dum-
nezeu. Apoi [tim tot din cu-
vintele Mântuitorului c\
demonii nu ies decât cu
post [i rug\ciune. ~n post
ne reg\sim energiile spiri-
tuale de care avem mare
nevoie pentru a putea lup-
ta cu sc\derile, ne`mpli-
nirile [i p\catele vie]ii. Pri-
me[ti `n dar aceast\ putere
de la Domnul Hristos, pe
care, ca orice dar, trebuie
s\ te faci vrednic s\-l po]i
primi. Avem obiceiul s\
spunem copiilor c\ vor pri-
mi un anumit dar dac\ vor
fi cumin]i. ~n linii mari a[a
se `ntâmpl\ [i cu noi. Fap-
tele bune pe care le s\vâr-
[im aduc un spor duhov-
nicesc, un dar divin. De
aceea, te `ndemn s\ mergi
la Sfânta Liturghie, s\ te
rogi, s\ te spovede[ti, s\ te
`mp\rt\[e[ti, s\ te `mpaci.
Nu uita, suntem `n Postul
Mare, `n perioada când su-
fletul are mai mult\ nevoie
de lini[te [i cur\]ie. Te po]i
`n\l]a prin fapte de bun
cre[tin sau te po]i `mpot-
moli `n lucruri m\runte [i
lipsite de consisten]\ duhov-
niceasc\. (Rubric\ reali -
zat\ de pr. Dumitru P|DU -
RARU, Radio Trinitas)
suntem datori s\ comu-
nic\m `ntre noi, s\ dovedim
acea iubire descris\ drept
normal\ `ntre cre[tini `n
Sf=nta Evanghelie. Parohia
este o comunitate f\r\ de

duhovnic pe preotul meu paroh?

numirea clerului, organizarea
ordinelor [i congrega]iilor mo-
nahale [i `ndeosebi
recunoa[terea Bisericii papale
ca persoan\ de drept public,
care avea astfel dreptul legal de
a realiza venituri. Ca orice
tratat juridic, concordatul venea
cu cerere [i ofert\, drepturi [i
obliga]ii. Primul concordat s-a
`ncheiat cu mult timp `nainte
de secolul al
XVI-lea, [i anume `n anul 1122.
Acest concordat numit „tranzac-
]ia calixtin\“, `ncheiat `ntre
papa Calixt al II-lea (1119-
1124) [i `mp\ratul german
Henric al V-lea (1106-1125),
avea rolul de a reglementa
problema feudal\ a `nvestiturii.
Al doilea tratat, din anul 1176,
numit „pacea vene]ian\“,
`ncheiat `ntre papa Alexandru
al III-lea (1159-1181) [i `mp\ra-
tul german Friederich I Barba-
rossa (1152-1190) a avut drept
scop `ncheierea unui armisti]iu
politic [i militar, la fel ca toate
concordatele din secolele XIII-
XIV `ncheiate cu `mp\ra]ii Ger-
maniei, Fran]ei [i Angliei [i cu
al]i conduc\tori ai altor state.
Pentru c\ au sesizat pericolul
unor devieri politice de la misi-
unea religioas\ a Bisericii [i a
papalit\]ii, chiar conciliile
Bisericii Apusului, de la Pisa
(1409), Constantz (1414-1418) [i
Basel (1431-1449) au contestat
dreptul papei de a fi un condu-
c\tor politic. Umani[tii Lauren-
]iu Valla (1405-1457) [i Nicolae
Cusa (1401-1464) au dovedit
falsitatea Dona]iunii lui Con-
stantin [i a Decretaliilor Pseu-
doisidoriene, pe care papalita-
tea `[i `ntemeiase pân\ atunci
preten]iile de domina]ie poli-
tic\. (Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
M\rturisirea credin]ei
Credin]a trebuie manifestat\ `n
exterior. Marius Victorinus, un
orator roman vestit, era cre[tin
`n suflet, dar fiindc\ se bucura
de mare stim\ `naintea
p\gânilor, nu `ndr\znea s\ se
arate pe fa]\ ca ucenic al Celui
R\stignit. ~ntr-o zi se dest\inui
Sfântului Simplician:
- Eu sunt cre[tin, dar numai `n
ascuns.
- Atâta timp, `i r\spunse sfân-
tul, cât nu-]i m\rturise[ti
credin]a `n afar\ [i nu vii la
biseric\, nu e[ti cre[tin.
- Bine, dar zidurile bisericii `l
fac pe om cre[tin?
- Nu! dar Hristos a zis: „Cine
se ru[ineaz\ de Mine [i de cu-
vintele Mele, [i Fiul omului Se
va ru[ina de el când va veni
`ntru m\rirea Sa“ (Lc. 9, 26).
Victorinus a mai citit o dat\
aceste cuvinte din Evanghelie,
le-a meditat serios [i debara-
sându-se de orice respect ome-
nesc, a `nceput s\ ia parte la
adun\rile cre[tine. Dac\ nu-]i
m\rturise[ti `n public credin]a,
nu e[ti cre[tin. (Pr. Nicolae
Pura, Pilldee, Editura Galaxia
Gutenberg, 2004)
Trebuie s\-m mi g\sesc
un duhovnic stabil [i
am `n linii mari o idee
despre cum ar trebui
s\ fie. Nu [tiu, `ns\,
dac\ sunt obligat s\
mi-ll aleg duhovnic pe
preotul din parohia
mea.
R\sunsul la aceast\ `n-
trebare este negativ. Ni-
meni nu este obligat s\ se
m\rturiseasc\ la preotul
paroh al parohiei din care
face parte. C=nd s-a stabilit
acest lucru, s-a pornit de la
principiul c\ libertatea de
a-]i alege duhovnicul va
`nsemna lipsa unor scuze
de genul „preotul nu m\
`n]elege“ sau „preotul nu
are r\bdare [i nici tact pe-
dagogic“. Dac\ ai drept du-
hovnic un preot care ]i se
pare c\ nu te poate ajuta `n
via]a ta spiritual\, e[ti li-
ber s\-]i g\se[ti un alt du-
hovnic. Cu singura condi]ie
ca, atunci c=nd ai g\sit
duhovnicul mult c\utat, s\
mergi la el `n mod constant
[i s\ respec]i ceea ce el `]i
spune. Ai dreptate, orice cre[tin
Dar eu [tiu c\ este este `ncurajat de Biseric\
foarte important s\ `]i s\ mearg\ la biserica paro-
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Sfin]it Mucenic
Teodot
Sfântul Teodot s-a n\scut `n
Galatia (Asia Mic\) [i a fost ales [i
hirotonit episcop al cet\]ii Cirene
din Cipru. ~n timpul unei persecu]ii
a cre[tinilor din timpul `mp\ratu-
lui Liciniu (311-324), episcopul
Teodot le-a cerut p\gânilor s\ se
`nchine adev\ratului Dumnezeu,
care este cel al cre[tinilor. Sabin,
conduc\torul Insulei Cipru, a ordo-
nat arestarea episcopului [i aduc-
erea lui la judecat\. Auzind de
porunca dreg\torului, episcopul s-a
respec]i apartenen]a hiei unde este arondat, pen-
la o parohie. tru c\ parohia este o comu-
nitate. Chiar dac\ locuim
`ntr-un ansamblu urban
aglomerat, cel mai adesea
dus de bun\voie la dreg\tor [i i-a
spus: „Eu sunt cel pe care-l cau]i.
Am venit s\-L propov\duiesc pe
Domnul Dumnezeul meu“. Sabin a
hot\rât s\ fie torturat [i `n-
temni]at. ~n timpul Sfântului
`mp\rat Constantin cel Mare, au
fost elibera]i din `nchisori cei care
au avut de suferit doar pentru c\
au m\rturisit credin]a cre[tin\.
Printre ei s-a aflat [i Sfântul
Teodot care s-a `ntors `n scaunul
episcopal din Cirene [i a murit
dup\ doi ani, `n anul 326.
Tot ast\zi, Biserica face pomeni-
rea Sfântului Mucenic Isihie Sin-
cliticul; a Sfântului Mucenic Cvint,
f\c\torul de minuni; a Sfântului
Mucenic Nestor; a Sfântului Muce-
nic Tribimiu; a Sfântului Apostol
Parmena; a Sfântului Mucenic
Troadiu [i a celor `mpreun\ cu dân-
sul; a Sfintei Eutalia; a Sfin]ilor
Mucenici Andronic [i Atanasia [i a
Sfântului Nicolae, preotul din
Plana (Grecia).
Mâine, Biserica face pomenirea
Sfin]ilor Mucenici Eutropiu, Cleonic
[i Vasilisc (pomenirea mor]ilor).
~n ziua de 2 martie,
istoria consemneaz\
a 1716 - Apare lucrarea lui
Dimitrie Cantemir, „Descriptio
Moldaviae“, prima monografie ge-
ografic\ la români, scris\ `n limba
oamenii sunt indiferen]i
unul fa]\ de cel\lalt, igno-
r=ndu-se reciproc. ~n acest
peisaj, Biserica vine [i ne
`ndeamn\ s\ nu uit\m c\
latin\, la cererea Academiei din
Berlin. Lucrarea este alc\tuit\ din
trei p\r]i [i este `nso]it\ de prima
hart\ a Moldovei;
a 1855 - Alexandru al II-lea
devine ]ar al Rusiei;
a 1870 - A ap\rut, la Bucure[ti,
revista „Columna lui Traian“, con-
dus\ de Bogdan Petriceicu Ha[deu;
a 1876 - S-a n\scut papa Pius al
XII-lea (m. 1958), de origine ita-
lian, pap\ `ncepând cu 1939, `n
timpul celui de-al Doilea R\zboi
Mondial [i `n anii reconstruc]iei
postbelice. A abordat `n numeroase
adrese [i enciclice probleme morale
de interes pentru contemporanei-
tate; prin enciclica din 1943
„Divino Afflante Spiritu“ a relansat
[i direc]ionat studiile biblice `n
mediile universitare catolice;
a 1900 - S-a n\scut Nicolae
Lungu (m. 1993), compozitor [i diri-
jor, autor a numeroase lucr\ri de
muzic\ psaltic\ [i coral\ reli-
gioas\;
a 1905 - S-a n\scut Radu Gyr
(m. 1975), poet, dramaturg [i e-
seist; pentru apropierea sa de
mi[carea legionar\ a f\cut aproape
20 de ani de deten]ie politic\;
a 1919 - A avut loc, la Moscova,
Conferin]a interna]ional\ a par-
tidelor [i organiza]iilor comuniste.
S-a creat Interna]ionala a III-a
Comunist\;
a 1931 - S-a n\scut Mihail
Gorbaciov, secretar general al
Partidului Comunist din URSS;
prin reformele economice [i sociale
care via]a Bisericii nu poate
fi conceput\. Tocmai de a-
ceea ]i se recomand\ insis-
tent s\ mergi la slujbe la
biserica parohiei tale, nu `n
alt\ parte. Asta `ns\ nu ]i
se impune, ci doar ]i se re-
comand\. Dac\ nu te sim]i
`n largul t\u `n biseric\,
po]i c\uta alta - [i, slav\
Domnului, ai de unde
alege! Aten]ie, `ns\: dac\ ai
mereu senza]ia c\ trebuie
s\-]i cau]i alt\ biseric\ [i
alt preot duhovnic, dac\ nu
reu[e[ti s\ ai pu]in\ con-
stan]\ `n via]a duhovni-
ceasc\, asta cu siguran]\
este o periculoas\ ispit\.
Ce s\ fac atunci c=nd
mi se `nt=mpl\ a[a?
S\-]i aminte[ti c\ via]a
interioar\ a cre[tinului nu
`nseamn\ doar relaxare [i
fericire f\r\ efort. Dim-
potriv\, cre[tinului `i este
caracteristic\ starea de
lupt\. ~nfrunt\-]i neputin-
]ele! Abandoneaz\ c\uta-
rea confortului [i r\m=i `n
biseric\ la slujb\ chiar da-
c\ ]i se pare greu. Vei ve-
dea, `n cele din urm\, c\
disciplinarea de acest fel
poate s\-]i aduc\ bucurii pe
care nici nu le-ai fi b\nuit.
(Rubric\ realizat\ de Petru
AVRAM)
impuse - (Perestroika, Glasnost), a
adus, `ncepând cu anul 1985, o con-
tribu]ie marcant\ la sfâr[itul
r\zboiului rece. ~n 1990 a primit, la
Oslo, Premiul Nobel pentru Pace;
a 1939 - Cardinalul Eugenio
Pacelli este ales pap\ sub numele
Pius al XII-lea;
a 1941 - ~n urma rebeliunii le-
gionare din 21-23 ianuarie 1941,
conduc\torul statului, generalul
Ion Antonescu, organizeaz\ un
plebiscit cu privire la politica in-
tern\. 90% dintre votan]i s-au pro-
nun]at pentru politica guvernului
Antonescu [i `mpotriva legionarilor
(2 martie-5 martie 1941);
a 1949 - România comunist\ - a
fost adoptat\ legea de expropriere
a mo[iilor mai mari de 50 ha;
a 1956 - Marocul `[i declar\ in-
dependen]a fa]\ de Fran]a;
a 1969 - Primul zbor al super-
sonicului franco-britanic de
c\l\tori, Concorde 001, care va
dep\[i viteza sunetului la 1 oc-
tombrie 1969;
a 1972 - S-a constituit Asocia]ia
Scriitorilor din Bucure[ti;
a 1973 - ~nceputul retragerii tru-
pelor americane din Vietnam (pro-
ces ce va dura pân\ `n 29 martie
1973), ca urmare a Tratatului
`ncheiat la Paris, ce punea cap\t
r\zboiului din Vietnam (1957-1973);
a 1996 - S-a deschis, `n ora[ul
olandez Nederweert, Galeria
Christiana pentru art\ plastic\
româneasc\. a

EUROPA CRE{TIN|
Un documentar
f\r\ fundament
de pr. Cornel CADAR
Din timp `n timp, ca [i
cum ar face parte dintr-un
plan dinainte stabilit, apar
persoane care, scormonind
[i aruncând pe pia]\ diverse
idei sau amestecând reali-
tatea cu fic]iunea, `ncerc\
s\ atace [i s\ discrediteze
cre[tinismul. Piesa „Evan-
gheli[tii“, cartea [i filmul
„Codul lui Da Vinci“, „redes-
coperirea“ Evangheliei dup\
Iuda, romanele cu templieri
sau cu Sfântul Graal, pre-
cum documentarul „Mor-
mântul pierdut al lui Isus“
despre care s-a vorbit [i s-a
scris `n ultimele zile se `ns-
criu `n acest scenariu.
Uneori faptele sunt pre-
zentate ca mari descoperiri
[tiin]ifice, alteori sunt `m-
br\cate `n aura misterului
dezlegat de oameni `n]elep]i,
dar considerat ca fiind ]inut
ascuns de Biseric\. „Sunt
multe secrete care ne sunt
ascunse nou\, celor mul]i...
Multe dintre aceste secrete
sunt la Vatican“, auzim de-
seori `n jurul nostru.
Pretinzând c\ se sprijin\
pe o descoperire arheologic\
real\, James Cameron [i
Simcha Jacobovici au lan-
sat luni, 26 februarie, un
film documentar potrivit
c\ruia adev\ratul mormânt
al lui Isus, cu r\m\[i]ele
p\mânte[ti ale acestuia, ale
mamei sale, Maria, ale Ma-
riei Magdalena [i ale altor
apropia]i, a fost g\sit `ntr-o
pe[ter\ din Ierusalim `n
urm\ cu 30 de ani.
{ase dintre cele zece sar-
cofage descoperite `n 1980 e-
rau inscrip]ionate cu numele
Jesua, fiu al lui Iosif, Maria,
Maria, Matei, Jofa (Iosif,
identificat ca fratele lui
Isus), Judah, fiu al lui Jesua
(„fiul lui Isus“, spun realiza-
torii documentarului).
7 NOTE
Muzica sau despre plânsul
cel de-bucurie-f\c\tor
de Petru]a-M
Maria
M|NIU}
Ne reg\sim din nou - a
câta oar\?... - vorbind de-
spre muzic\ `n ipostaza ei
de element de responsabili-
tate spiritual\, mai mult
decât un argument de sen-
sibilitate artistic\ [i decât
un imperativ moral sau
filosofic; marea muzic\ are
darul de a putea transpune
ascult\torul `n sfera valo-
rilor spirituale care n\d\j-
duim s\ salveze r\spunsul
nostru la Dreapta judecat\
care – fie c\ vrem sau nu,
fie c\ devenim con[tien]i
sau nu de aceasta – ne va
solicita un r\spuns pentru
tot ce am f\cut [i am gândit.
V\ ofer, `ncepând cu
acest prim text, proiectul a
ceea ce consider a fi singura
modalitate valabil\, adev\-
Descoperirea a fost f\cu-
t\ public\, o dat\ cu desci-
frarea inscrip]iilor, `n urm\
cu zece ani, de c\tre arheo-
logul Amos Kloner, profesor
la Universitatea din Ierusa-
lim. Sicriele au fost p\stra-
te pân\ acum `n arhiva Au-
torit\]ii Israeliene pentru
Antichit\]i.
Stabilind c\ pe[tera a
fost, de fapt, mormântul lui
Isus [i al familiei sale, echi-
pa lui James Cameron a
lansat ipoteza c\ Isus ar fi
fost c\s\torit cu Maria
Magdalena, iar personajul
cu numele de Judah ar fi
chiar fiul lor. Evident, ipo-
teza seam\n\ cu cele scrise
`n romanul lui Dan Brown,
„Codul lui Da Vinci“.
Cei doi realizatori ai fil-
mului sus]in c\ descoperi-
rea lor se bazeaz\ pe cola-
borarea cu cei mai cunos-
cu]i oameni de [tiin]\ din
lume, arheologi, statisti-
cieni, speciali[ti `n ADN [i
exper]i `n antichit\]i.
Mai `ntâi este de observat
publicitatea ieftin\ [i senza-
]ionalul pe care regizorii `n
cauz\ vor le creeze pentru a
ob]ine profit. Filmele, c\r]i-
le, dvd-urile, casetele trebu-
ie s\ se vând\… R\m\[i]ele
p\mânte[ti ale lui Isus con-
stituie un subiect menit s\
produc\ bani; cu o aseme-
nea tem\ e[ti cunoscut re-
pede [i vinzi sigur.
Mul]i se bucur\ [i gust\
asemenea evenimente, ele
le pot motiva imoralitatea,
necredin]a, via]a pe care o
duc departe de Dumnezeu.
Al]ii cad victime pentru c\
nu mai reu[esc s\ fac\ di-
feren]a `ntre fic]iune [i rea-
litate. Dar nu to]i au la `n-
demân\ mijloacele pentru a
r\spunde unor asemenea
provoc\ri.
Pentru cre[tini, aseme-
nea provoc\ri sunt ocazie
pentru a-[i afirma [i m\rtu-
rat\ [i virtual-complet\ de
a prezenta istoria muzicii
culte. Am corelat capodo-
perele muzicii [i sferelor lor
de expresie treptelor apar-
]inând „Sc\rii dumnezeies-
cului urcu[“ a Sf. Ioan Sc\-
rarul (intitulat\ [i „Cartea
despre nevoin]e“), una din-
tre cele mai reprezentative
[i importante scrieri ale
Ortodoxiei: cele „treizeci de
Cuvinte, asemenea unor
trepte, urc\ pe cei ce o ur-
meaz\ de la cele mai de jos
la cele mai `nalte“, fiind
„cartea ce arat\ `n chip lim-
pede cea mai bun\ cale ce-
lor ce voiesc s\-[i `nscrie
numele `n cartea vie]ii“.
La a [aptea treapt\ a
Sc\rii dumnezeiescului ur-
cu[ reg\sim plânsul cel de-
bucurie-f\c\tor, cel despre
care Sfântul Ioan Sc\rarul
scria: „cel ce s-a `nvrednicit
de el, s\ m\ ajute [i pe mi-
ne, c\ci el a fost ajutat s\
OPINII & COMENTARII
risi credin]a. Ce argumente
au cre[tinii pentru a r\s-
punde provoc\rilor lui J.
Cameron [i S. Jacobovici?
~nsu[i descoperitorul
mormântului, arheologul
Amos Kloner, consider\ c\
documentarul nu aduce do-
vezi [tiin]ifice. Numele ins-
crip]ionate, spune el, amin-
tesc de personaje din Ve-
chiul Testament, dar nu se
poate dovedi c\ ar fi ale lui
Isus sau Mariei Magda-
lena. ~n plus, pe cele 900 de
morminte descoperite `n
zona ora[ului Ierusalim,
datând din aceea[i pe-
rioad\, numele lui Isus este
men]ionat de 71 de ori.
Apoi, mormântul pare s\ fi
fost folosit pe o perioad\ de
200 de ani, odihnind `n el
genera]ii diferite.
~n treac\t trebuie spus
c\ Simcha Jacobovici este
realizatorul altui documen-
tar „Iacob, fiul lui Josef,
fratele lui Jesus“, din 2003,
bazat tot pe inscrip]ia de pe
un sarcofag, care s-a dove-
dit `n 2004 a fi un fals.
~ncepând chiar cu ziua
Pa[telui, s-au g\sit per-
soane care s\ nege `nvierea
apelând la minciun\. Solda-
]ii de la mormântul lui Isus
spele prin el petele veacului
acestuia“. Cel despre care
Patericul egiptean noteaz\,
pe una din filele sale pline
de `n]elepciune: „ferice de
tine c\ te-ai plâns pe tine `n
lumea aceasta. Cel care nu
se plânge pe sine aici, se va
plânge ve[nic acolo. Ori aici,
ori acolo, e cu neputin]\ s\
nu plângi“. Cel c\ruia Sfân-
ta Scriptur\ `i `ncununeaz\
laudele: „Ferici]i cei ce
plâng, c\ aceia se vor mân-
gâia (Matei 5, 4)“.
Nu orice muzic\ poate sta
al\turi de aceste cuvinte. De
aceea am propus ca unic
corelat, `n acest caz de ex-
cep]ie, Preludiul `n si bemol
minor din primul volum al
„Clavecinului bine-tempe-
rat“, semnat de Johann Se-
bastian Bach. El lumineaz\
de un sfert de secol lumea cu
o expresivitate cutremu-
r\toare, de sub faldurile veci
de piatr\ ale unei catedrale
`n\l]ate din rug\ciunile [i
din credin]a marelui organ-
ist german – cel care a a[ezat
`n acest preludiu `ncepu-
turile romantismului muzi-
cal ce avea s\ se manifeste la
zeci de ani distan]\. Un sen-
au fost pl\ti]i s\ spun\ c\,
`n timp ce ei dormeau, au
venit ucenicii [i au furat
trupul lui Isus.
Evangheliile, tradi]ia Bi-
sericii, datele arheologice,
pelerinajul continuu la Bi-
serica Sfântului Mormânt
stau m\rturie c\ mormân-
tul gol al lui Isus este cu to-
tul `n alt\ parte.
Dup\ cum citim `n Noul
Testament, Isus a fost luat
jos de pe cruce [i, `nf\[urat
fiind `ntr-un giulgiu, a fost
depus `ntr-un mormânt nou
[i curat care era al lui Iosif
din Arimateea. De altfel, pe
vremea aceea, mai ales pen-
tru familiile s\race, nu se
foloseau sarcofage. Familia
lui Isus nu era atât de bo-
gat\ `ncât s\ foloseasc\ o
`ntreag\ pe[ter\ pentru `n-
groparea a zece membri ai
s\i. Pe de alt\ parte, logic
ar fi ca mormântul s\ fi fost
la Nazaret, nu la Ierusalim.
~ntrebarea lansat\ de
Noul Testament r\mâne
valabil\ [i azi: „De ce-l c\-
uta]i pe Cel Viu printre cei
mor]i?“
* Pr. Cornel Cadar este
consilier cultural al Episcopiei
Romano-C Catolice de Ia[i
timent de r\mas-bun de la
lume - de la lumea `n care
r\bdase totul, o adiere de
speran]\ care nu-[i mai are
corespondent `n prezent, un
dor de cerurile pe care le cân-
tase `n fiecare ton al muzicii
sale [i o senin\tate umbrit\
doar de pulsul cald [i tot mai
stins al unei inimi care… se
opre[te. Se opre[te pentru a
continua `n pacea celor care
„se vor mângâia“ `n lumea
celor drep]i.
Scriu cu convingerea pu-
ternic\ `n privin]a faptului
c\ orice alt\ viziune asupra
muzicii, cuprins\ dintr-un
alt unghi exclusiv de vedere,
reprezint\ o manier\ insufi-
cient\ [i fals\ de a valorifica
expresivitatea actului artis-
tic muzical. Lumea `ntreag\
pierde `ntr-un mod tot mai
evident [i mai periculos sem-
nifica]ia esen]ial\ a artei, a
muzicii, aceea de vehicul
spiritual spre des\vâr[irea
la care am fost chema]i.
* Petru]a-M
Maria M\niu] este
cadru didactic universitar
la Universitatea Transilvania
din Bra[ov, doctor `n muzic\,
redactor muzical la
Radio Ortodoxia Bra[ov
Vineri, 2 martie 2007 3
IDEEA CRE{TIN|
Libertatea
lumilor imaginare
a Omul modern, ca [i cel din vechime,
simte nevoia de a citi sau de a asculta
povestirea unor evenimente
semnificative, de a intra `ntr-un univers
imaginar, prin intermediul operei de
art\, ca o modalitate de acces la
universuri „str\ine“, o modalitate de a
se elibera de timpul istoric a
de Emil BALTAG
~n „Aspecte ale mitului“, Mircea Eliade
vorbe[te despre supravie]uiri [i camuflaje ale mi-
turilor: „povestirea epic\ [i romanul, ca [i cele-
lalte genuri literare, prelungesc pe un alt plan [i-
n vederea altor scopuri nara]iunea mitologic\“.
Omul modern, ca [i cel din vechime, simte ne-
voia de a citi sau de a asculta povestirea unor
evenimente semnificative, de a intra `ntr-un
univers imaginar, prin intermediul operei de
art\. Iar aceast\ nevoie nu vine dintr-o dorin]\
superficial\ de divertisment. Ea vine din zonele
abisale ale sufletului omenesc [i este consub-
stan]ial\ condi]iei umane, c\ci orice om caut\,
de cele mai multe ori f\r\ s\ con[tientizeze, o
modalitate de acces la universuri „str\ine“, o
modalitate de a se elibera de timpul istoric [i de
a intra `ntr-un timp fabulos, transistoric, un
timp `n care omul se simte eliberat de constrân-
gerile de tot felul ale unei vie]i comune. Iar actul
recept\rii operei de art\ [i, cu atât mai mult, ac-
tul propriu-zis al crea]iei artistice ofer\ omului
modern o astfel de modalitate, c\ci orice oper\
de art\ autentic\ are un ritm temporal specific,
deosebit de ritmul timpului profan. Prin re-
ceptarea sau prin crearea operei de art\, omul se
integreaz\ acestui ritm, adic\ intr\ `ntr-un timp
fabulos `n care el „tr\ie[te“ `ntreaga libertate
specific\ lumilor imaginare.
Pentru a ilustra aceast\ idee a posibilit\]ilor
pe care arta le ofer\ omului de a se „integra“ unui
timp imaginar [i de a se elibera de constrângerile
unei vie]i „tr\ite“ `n timpul personal, istoric ne
vom referi la dou\ din pastelurile lui Alecsandri.
Poezia „Serile la Mirce[ti“, care deschide volu-
mul de „Pasteluri“, e construit\ pe baza unei an-
titeze dintre urgia de afar\ [i lumea minunat\ pe
care poetul o imagineaz\. ~n casa lui de la
Mirce[ti, la lumina l\mpilor [i a focului, „tovar\[
mâng\ios“, `n timp ce „Afar\ plou\, ninge! afar\-
i vijelie,/ {i criv\]ul alearg\ pe câmpul `nnegrit“,
poetul, „retras `n pace“, contempl\ o lume ideal\,
creat\ chiar de propria lui fantezie. Ca un
adev\rat ideal de frumuse]e, se desprinde, din
aceast\ lume pe care poetul o admir\, chipul unei
exotice fecioare care „se-ntinde alene pe covor“
Este atât de frumoas\, `ncât „Ea pare zea Venus
când a ie[it din unde/ Ca s\ arate lumei frumosul
ideal“. Aceea[i antitez\ fa]\ de urgia de afar\ se
realizeaz\ apoi prin figurarea lumii, la fel de
plin\ de farmec, pe care poetul, privind un „tainc
[i dr\g\la[ portret“, o actualizeaz\ prin puterea
amintirii: „Atunci inima-mi zboar\ la raiul vie]ii
mele,/ La timpul mult ferice `n care-am suferit,/
{-atunci p\duri [i lacuri, [i m\ri, [i flori, [i stele/
~ntoan\ pentru mine un imn nem\rginit“.
Contrastul dintre lumea real\ [i cea creat\ de
fantezia poetului este figurat indirect `n poezia
„Balta“. Poetul care, aflat `ntr-o luntre, apare
aici `n ipostaza de vân\tor, r\spânde[te „fiori de
moarte“ `n rândul celor care nu v\d decât
aparen]ele ([erpi care „se-ncol\ceaz\ sub a
nuf\rilor floare“, ra]e care se ascund dup\ tres-
tii, nagâ]i care ]ip\ etc.). Dar `n antitez\ cu to]i
ace[tia, bâtlanul, ca un adev\rat `n]elept, [tie s\
vad\ esen]a lucrurilor, dincolo de aparen]ele
`n[el\toare. El [tie c\ cel care cu puterea fan-
teziei [i a talentului creeaz\ alte lumi, mult mai
bune [i mai frumoase decât cea real\, nu poate
constitui un pericol pentru nimeni: „Iar pe mal
`n lini[tire un bâtlan, p\[ind `ncet,/ Zice: Nu-i
pieirea lumii... vân\torul e poet!“
Sigur c\ omul (cititor sau creator) nu poate
r\mâne la nesfâr[it `ntr-o astfel de lume imagi-
nar\. El trebuie s\ revin\ la timpul istoric ce i-
a fost dat. De fiecare dat\ `ns\, revenit `n cotid-
ian, el se reg\se[te pe sine `nsu[i la alt nivel al
spiralei, [i anume acolo unde a dobândit acea
nepre]uit\ putere care `l ajut\ s\ fie mai bun,
mai tolerant, mai `n]eleg\tor cu semenul s\u,
oricine ar fi acesta. a
4 Vineri, 2 martie 2007
PE SCURT
Pr. Vasile Mihoc
conferen]iaz\,
ast\zi, la Ia[i
Asocia]ia Studen]ilor Cre[tin
Ortodoc[i Rom=ni din Ia[i
deschide, `n aceast\ sear\,
seria de conferin]e din pe-
rioada Postului Mare sub
genericul „Suferin]\ [i bu-
curie `n familia cre[tin\ azi“.
Invitatul de ast\zi este pr.
prof. dr. Vasile Mihoc de la
Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Andrei {aguna“
din Sibiu, care sus]ine o con-
ferin]\ pe tema „Familia-
leag\nul form\rii spirituale“.
~nt=lnirea din aceast\ sear\
se desf\[oar\ `n Sala „Dr.
Iustin Moisescu“ din incinta
Centrului Eparhial Ia[i,
`ncep=nd cu ora 18.30. ({.M.)
Campanie `mpotriva
avortului la Ia[i
La Ia[i se desf\[oar\ un am-
plu program `mpotriva avor-
tului. La aceste manifest\ri
particip\ peste 100 de elevi
din liceele ie[ene, `nso]i]i de
profesorii lor. Ieri, 1 martie a
avut loc prima ac]iune `n
cadrul acestui program,
urm=nd ca pe 8 marties\ se
repete. Programul presupune
informarea popula]iei cu
privire la pericolele la care
sunt expuse femeile care fac
avort, dar mai ales `n privin]a
gravit\]ii acestui p\cat. „~n
demersurile noastre suntem
ajuta]i de Asocia]ia «Primul
pas» [i de numeroase cadre
didactice de la patru licee din
Ia[i `mpreun\ cu peste 100 de
elevi din aceste unit\]i de
`nv\]\m=nt. Ace[ti voluntari,
at=t profesori c=t [i elevi, vor
fi informa]i [i `nso]i]i de pro-
fesorii de religie din aceste in-
stitu]ii. Fiindc\ este `nceputul
prim\verii, dorim s\ atragem
aten]ia tinerilor asupra peri-
colelor la care sunt expu[i
prin promovarea libertinaju-
lui [i a dragostei f\r\ limite“,
a declarat ,pentru Radio
Trinitas, pr. D\nu]
Damaschin, preotul misionar
la Maternitatea Cuza Vod\
din Ia[i. ({.M.)
Asocia]ii la nivelul
cercurilor pastorale
Pe 28 februarie, `n Protopo-
piatul Ia[i 2, au avut loc
`nt=lnirile a trei cercuri pas-
torale, la parohia Gorban,
parohia Tome[ti [i Ro[u.
P\rintele protopop nu a
putut fi prezent de data
aceasta dec=t la o singur\
`nt=lnire, la Gorban unde s-
au `nt=lnit preo]ii din Cercul
pastoral-misionar 12.
~nt=lnirea celor [apte preo]i
din Cercul pastoral nr. 12
din zona comunei Gorban a
avut loc la Biserica „Adormi-
rea Maicii Domnului“ din
Gorban. Ziua a `nceput cu
Acatistul M=ntuitorului, du-
p\ care s-a oficiat slujba
Aghiezmei, iar la ora 9.30 s-a
oficiat Taina Sf=ntului
Maslu. La final, pr. Ciprian
Dumitrache a sus]inut un
referat cu tema „Postul [i im-
portan]a acestuia pentru
m=ntuirea sufletelor credin-
cio[ilor“. ~n cadrul `nt=lnirii
de ieri s-a pus problema ca,
tot la nivelul cercurilor pas-
torale, s\ se `nfiin]eze aso-
cia]ii care s\ reuneasc\
p\m=nturile parohiilor din
cercul misionar respectiv,
pentru o mai bun\ adminis-
trare [i pentru rezultate efi-
ciente. ~n Protopopiatul Ia[i
2 `[i desf\[oar\ activitatea
14 cercuri pastorale. (N.B.)
Fondul „Bl=ndul p\stor“, cadrul potrivit
pentru ajutorarea parohiilor s\race
a La `nceputul s\pt\m=nii, la sediul Protopopiatului Ia[i 2, a avut loc consf\tuirea lunar\ cu preo]ii
a Tema consf\turii din aceast\ s\pt\m=n\ a fost „~mplinirea a 1.600 de ani de la trecerea
la via]a ve[nic\ a Sf. Ioan Gur\ de Aur“ a ~ntre problemele administrative discutate se afl\ `nfiin]area,
`n cadrul Sectorului economic al Centrului Eparhial, a Oficiului „Cultus“, destinat serviciilor
religioase funebre, [i `nfiin]area fondului „Bl=ndul p\stor“, pentru ajutorarea parohiilor s\race
a Pe 21 februarie 2007, la Protopopiatul Boto[ani, protopopii din Arhiepiscopia Ia[ilor,
care au parohii pe malul Prutului, s-au `nt=lnit pentru a discuta despre posibilitatea ob]inerii unor proiecte
cu finan]are de la Uniunea Europen\ a Ieri, a fost [edin]\ cu preo]ii [i `n Protopopiatul Piatra Neam] a
La `nceputul s\pt\m=-
nii, la sediul Protopopia-
tului Ia[i 2 a avut loc
consf\tuirea lunar\ cu
preo]ii.
La aceste `nt=lniri ca-
re au loc `n fiecare lun\,
la nivel de protopopiat,
se dezbat at=t probleme
de ordin administrativ,
c=t [i probleme pastoral-
misionare, precum [i so-
cial-filantropice. La fie-
care `nt=lnire se discut\
pe marginea unei teme
stabilite din timp sau du-
p\ caz venit\ din partea
Centrului Eparhial pen-
tru toate protopopiatele
din Arhiepiscopia Ia[ilor.
„Tema consf\turii din a-
ceast\ s\pt\m=n\ a fost
«~mplinirea a 1.600 de
ani de la trecerea la via]a
ve[nic\ a Sf. Ioan Gur\
de Aur», tem\ sus]inut\
de pr. Ioan Andrie[ de la
parohia Holboca 1. S-au
`nscris foarte mul]i preo]i
la cuv=nt [i a[ men]iona
aici pe pr. Matei Coruga
de la parohia «Sf. Vasile»
- T\t\ra[i [i pe pr. Vasile
Nechita de la parohia
«Sf. Andrei». O alt\ prob-
lem\ care s-a dezb\tut la
aceast\ `nt=lnire a fost
darea de seam\ `ntocmi-
t\ pe 3 februarie, `n ur-
ma lucr\rilor Adun\rii
Eparhiale a Arhiepisco-
piei Ia[ilor.
Preo]ii au primit cu
mult interes [i aprecieri
hot\r=rea de la Aduna-
rea Eparhial\ [i anume
`nfiin]area, `n cadrul
Sectorului economic al
Centrului Eparhial a
Oficiului «Cultus», desti-
nat serviciilor religioase
funebre. Preo]ii au spus
c\ vor sus]ine pe c=t pot
aceast\ `nfiin]are [i mai
cu seam\ c\ locul pentru
construc]ia acestui cen-
tru este `n Protopopiatul
Ia[i 2, `n parohia «Sf.
Voievozi» Ro[ca. Iar\[i
,un lucru bun, pe care
preo]ii l-au primit cu in-
teres, este propunerea
IPS Mitropolit Daniel de
a `nfiin]a fondul «Bl=n-
dul p\stor», care s\ adu-
ne fondurile rezultate
din v=nzarea de calenda-
re [i s\ le doneze parohi-
ilor mici [i s\race.
A[ vrea s\ men]ionez
faptul c\ noi, la nivel de
protopopiat avem parohii
`nfr\]ite - parohii care au
o putere financiar\ mai
bun\ cu parohii mici sau
foarte mici. Parohiile s\-
race, prin astfel de `nfr\-
]ire, pot fi sprijinite prin
faptul c\ li se pl\tesc fie
debitele, fie anumite im-
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
pozite sau CAS-urile afe- na `n care parohiile tre-
rente salariz\rii preotu- buie s\ se implice `n bu-
lui, pe care acesta este na desf\[urare a treburi-
dator s\ le achite la noi. lor gospod\re[ti ale bi-
Este al treilea an c=nd a- sericilor.
vem a[a ceva [i rezulta- „Un punct deosebit `l
tele sunt foarte bune“, a constituie faptul c\ fieca-
declarat pr. protopop re preot va trebui, pentru
Vilie Doro[inc\. aceast\ perioad\, s\ afi-
[eze programul liturgic [i
adresa [i num\rul de
Viitoare colaborare
telefon la care poate fi g\-
`ntre parohii din sit de credincios la orice
Rom=nia or\. Am luat `n vedere [i
faptul c\ fiecare parohie
[i Republica Moldova trebuie s\ fie foarte aten-
Tot `n cadrul [edin]ei t\ `n aceast\ perioad\,
de ieri s-a prezentat fap- c=nd se aprind foarte
multe lum=n\ri, pentru a
tul c\, pe 21 februarie
2007, a avut loc la Proto- evita pericolele de in-
popiatul Boto[ani o `nt=l- cendiu. Trebuie, de ase-
nire a protopopilor din menea, supravegheate
Arhiepiscopia Ia[ilor, ca- Pr. Vilie Doro[inc\, protoiereul Protopopiatului Ia[i 2: instala]iile electrice, pen-
re au parohii pe malul „Noi, la nivel de protopopiat, avem parohii `nfr\]ite - tru c\ multe biserici sunt
Prutului, pentru a se dis- parohii care au o putere financiar\ mai bun\ cu vechi. Un lucru deosebit
cuta pe marginea unor parohii mici sau foarte mici. Parohiile s\race, prin de important este faptul
proiecte de implementa- astfel de `nfr\]ire, pot fi sprijinite prin faptul c\ li se c\ am hot\r=t ca la nivel
pl\tesc fie debitele, fie anumite impozite sau de protopopiat c\ut\m ca
re a programelor finan]a-
te de Uniunea Europea- CAS-urile aferente salariz\rii preotului, pe care toate bisericile s\ aib\
n\, [i `n mod deosebit pe acesta este dator s\ le achite la noi. Este al treilea an sistem de alarm\“, a `n-
marginea programului c=nd avem a[a ceva [i rezultatele sunt foarte bune“ cheiat pr. protopop.
de cooperare transfron- La finalul `nt=lnirii,
talier\ [i transna]ional\ Severin va lucra la acest ~n continuare, `n ca- au fost prezenta]i noii
Rom=nia-Republica Mol- proiect `mpreun\ cu cei drul [edin]ei lunare, s-a preo]i instala]i `n paro-
dova [i Romania-Ucrai- de la Sectorul «Diaco- discutat pe marginea hii din Protopopiatul
na. „La noi `n protopopi- nia», astfel `nc=t, p=n\ la programului liturgic, Ia[i 2, Ionel Mireanu de
12 martie 2007, proiectul pastoral [i misionar din
at a fost desemnat p\rin- la parohia Cilibeni [i pr.
tele Severin de la paro- s\ poata fi depus pentru perioada Postului Mare, Ioan Ol\ieru de la paro-
hia Gr\dinari, parohie aprobare“, ne-a mai spus dar [i despre faptul c\ hia Vocote[ti. (Narcisa
pe malul Prutului. Pr. pr. Vilie Doro[inc\. aceast\ perioad\ este u- BALABAN)
Conferin]e pe durata Dintre problemele pastoral- tru protopopiat, s-a prezen- avea loc la Casa de Cultur\
liturgice, a[ enumera as- tat noul contabil, s-au a- `n timpul Postului Mare.
Postului Mare, la pecte legate de `mbun\- nun]at noile evenimente ce {irul acestor conferin]e a
Casa de Cultur\ din t\]irea metodelor privind vor avea loc `n via]a Bi- `nceput `n seara zilei de 26
abordarea Tainei Sfintei sericii, s-au propus forme februarie, c=nd p\rintele
Piatra Neam] Spovedanii, a preg\tirii pentru a fi subliniate aceste profesor dr. Vasile Mihoc
credincio[ilor pentru prim- momente, cum ar fi «1.600 de la Facultatea de Teolo-
~n 27 februarie 2007, a irea Tainei Euharistii [i ne- de ani de la trecerea la via- gie Ortodox\ «Andrei {agu-
avut loc [edin]a lunar\ a voia con[tientiz\rii acestei ]a ve[nic\ a Sf. Ioan Gur\ na» din Sibiu, a sus]inut o
preo]ilor din protopopiatul preg\tiri prin post, canon de Aur» sau «550 de ani de conferin]\ cu titlul «Urcu[
Piatra Neam]. „Ordinea de de rug\ciune [i s\v=r[irea la urcarea pe tron a dom- spre ~nviere», urm\rit\ cu
zi a inclus discu]ii pe mar- faptelor de milostenie. ~n nitorului Sf. Voievod {tefan mult interes [i cu mult folos
ginea problemelor pastoral- cadrul discu]iilor pe mar- cel Mare» etc. ~n final, s-au duhovnicesc de c\tre par-
liturgice specifice perioadei ginea problemelor adminis-
prezentat diferite aspecte ticipan]i“, a declarat, pen-
Postului Mare, a proble- trativ-economice s-a anun- practice privind via]a paro- tru Radio Trinitas, pro-
melor administrativ-eco- ]at ini]iativa g\sirii unui hiilor [i s-a hot\r=t partici- topopul de Piatra Neam],
nomice, cultural-misionare nou amplasament pentru parea c=t mai numeroas\ p\rintele Dumitru Ailinc\i.
[i a celor social-caritative. construirea unui sediu pen- la conferin]ele care vor ({.M.)
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia
Perioada: 04 - 14 aprilie 2007
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii
ortodoc[i români din `ntreaga ]ar\. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale credin]ei Informa]ii suplimentare
ortodoxe, reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele moa[te [i locurile pute]i ob]ine la num\rul
de `nchinare.
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada 04 – 14 de telefon: 0232/276907,
aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“. la sediul
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos), Centrului de Pelerinaj
Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Complexul monahal Meteora;
Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul Fer. „Sf. Parascheva“
Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), Makrimalis
din Ia[i: Bd. {tefan
(`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lapsakosl), Atena (vizitare: Acropole, Pia]a
Parlamentului, Catedrala mitropolitan\); Insula Egina (moa[tele Sf. Nectarie cel Mare [i Sfânt
Taumaturgul); M-rea Kato Xenia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) – Tesalonic nr. 16, `n curtea
(moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf.
Grigorie Palama). Catedralei mitropolitane,
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; trans- sau acces=nd site-ul:
port cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - Pireu; cazare `n www.centruldepelerinaj.ro
regim dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de 3***, preot `nso]itor.

Ie[enii au luat cu asalt t=rgul Expo
Tex Stil de la Centrul „Providen]a“
a T=rgul de `mbr\c\minte, `nc\l]\minte [i marochin\rie Expo Tex Stil de la Centrul „Providen]a“ `[i a[teapt\ vizitatorii, unul dintre ace[tia
av=nd [ansa s\ plece acas\ cu un autoturism `n valoare de 6 mii de euro a P=n\ duminic\, produsele variate, la pre]uri mai mult dec=t
avantajoase, pot fi cump\rate de la cei peste 100 de expozan]i care [i-au amplasat standurile la Centrul „Providen]a“ a Cump\r\torii
g\sesc tricouri cu 15 sau chiar 10 lei bucata, pantaloni cu 25 de lei, bluze `ncep=nd cu 15 lei bucata sau curele de la 15 lei a
Cel mai mare t=rg de
`mbr\c\minte [i `nc\l]\-
minte din zona Moldovei
[i-a deschis por]ile, zilele
acestea, o variat\ gam\
de articole de `mbr\c\-
minte [i `nc\]\minte fi-
ind expus\ `n standurile
expozi]iei, p=n\ du-
minic\.
Spre deosebire de alte
t=rguri de acest gen, Expo
Tex Stil vine `n plus cu un
premiu destinat cum-
p\r\torilor, prin tombola
care va avea loc la finalul
expozi]iei. Astfel, unul
dintre participan]i va
c=[tiga un autoturism
Matiz, pus la b\taie de or-
ganizatori. Cu un bilet de
intrare de un leu [i cu
talonul special oferit de la
casa de bilete, oricare din-
tre participan]ii la t=rg
are [ansa s\ plece acas\
cu un Matiz `n valoare de
6 mii de euro.
„De[i organiz\m de
mai mult\ vreme astfel
de evenimente, anul aces-
ta este pentru prima dat\
c=nd loca]ia aleas\ este
Centrul «Providen]a». Chiar
]in s\ aduc mul]umiri
speciale ~nalt Prea Sfin-
]iei Sale, Mitropolitul Da-
niel, c\ ne-a pus la dispo-
zi]ie aceast\ loca]ie. Tre-
buie s\ remarc\m, de alt-
fel, ospitalitatea gazdelor
noastre [i s\ le mul]umim
pentru aceasta. De acum,
toate expozi]iile le vom
organiza `n aceast\ loca-
]ie“, a spus Lauren]iu
Stratan, managerul fir-
mei B2B Agency, unul
dintre organizatorii ex-
pozi]iei.
Dac\ la `nceput, orga-
nizatorii se g=ndeau c\
loca]ia, departe de cen-
trul ora[ului, ar putea fi
`n dezavantajul vizitato-
rilor, av=nd `n vedere c\
„Providen]a“ este la cap\-
tul CUG-ului, primele do-
u\ zile de expozi]iei au
demonstrat contrariul.
~ntreg complexul a fost
arhiplin, ie[eni din toate
T+RGURI {I EXPOZI}II Vineri, 2 martie 2007 5
zonele venind aici pentru
a beneficia de reducerile
de pre]uri pe care le ofer\
expozan]ii.
Peste 100 de firme
din toat\ ]ara
Expo Tex Stil reune[te
la Ia[i, p=n\ duminic\,
107 participan]i din mai
multe zone ale ]\rii, cele
mai numeroase fiind, to-
tu[i, firmele din Ia[i [i
Bucure[ti, dar sunt [i
firme din cel\lalt cap\t al
]\rii, cum ar fi Arad, Ti-
mi[oara sau Maramure[.
Din punct de vedere al
tipului de firme prezente,
cele mai multe sunt firme
produc\toare, apoi sunt
simpli comercian]i sau
distribuitori [i, pe ultimul
loc, sunt importatorii de
m\rfuri.
„Chiar dac\ multe per-
soane s-ar g=ndi c\ pre]u-
rile m\rfurilor de import
sunt mai mari, lucrurile
nu stau chiar a[a. Dac\
`n cazul produc\torilor
care nu pot sc\dea pre]u-
rile sub o anumit\ barie-
r\, deoarece nu [i-ar mai
acoperi nici m\car costul
de produc]ie, `n cazul im-
portatorilor, nu se pune
aceast\ problem\, deoa- De[i este la cap\tul ora[ului, expozi]ia a fost luat\ cu asalt de sute de ie[eni
rece situa]ia st\ altfel“, a
declarat Adrian Acostoa- pre]uri mai mult dec=t experien]\ `n organizarea
avantajoase. de expozi]ii, de evenimen-
iei, manager general al
firmei Ad Media Services, „La evenimente de a- te de afaceri, burse de a-
cest gen, marea majorita- faceri sau seminarii, au
cel de-al doilea organiza-
tor al Expo Tex Stil. te a firmelor propun cum- mai organizat astfel de
p\r\torilor pre]uri foarte t=rguri `n Bac\u, Su-
avantajoase. De obicei se ceava, Boto[ani, Bistri]a,
Oferte foarte variate, merge pe pre]uri de pro- Baia Mare sau Arad.
duc\tor sau pe oferte spe-
la pre]uri mai mult Av=nd `n vedere succe-
ciale, deoarece este o mo- sul pe care l-a `nregistrat
dec=t tentante dalitate pentru firme s\ expozi]ia de zilele acestea
`[i fac\ [i publicitate. ~n de la Centrul „Provi-
Cei peste 100 de ex-
plus, mul]i se g=ndesc [i den]a“, organizatorii au
pozan]i ai t=rgului pun la la buzunarul clientului“,
dispozi]ia ie[enilor pasio- decis s\ mai organizeze
a mai declarat Lauren]iu alte dou\ asemenea ex-
na]i de cump\r\turi, dar Stratan. Astfel, pot fi a-
[i celor care vor s\ `[i re- pozi]ii, `n alte dou\ an-
chizi]ionate tricouri `nce-
`nnoiasc\ garderoba, o otimpuri diferite. Astfel,
p=nd cu 15 sau chiar 10
gam\ foarte variat\ de va mai avea loc o
lei bucata, pantaloni `n- expozi]ie `n luna iunie,
produse, cele mai multe cep=nd cu 25 de lei, bluze
dintre acestea fiind la adic\ peste c=teva luni,
`ncep=nd cu 15 lei bucata unde vor fi preponderent
sau curele de la 15 lei. m\rfuri de var\, iar `n
Tot aici, pot fi g\site [i luna septembrie va mai
obiecte decorative ce pot avea loc o expozi]ie simi-
„La `nfrumuse]a locuin]a. Tot lar\. Av=nd `n vedere c\
ca o noutate a t=rgului, va fi `n toamn\, m\r-
evenimente de printre standuri se num\-
acest gen, furile care vor fi expuse
r\ [i unul cu produse de `n cadrul acelei expozi]ii
marea artizanat african, ce vor vor fi `n general pentru
majoritate a `nc=nta, cu siguran]\, pe toamn\ [i iarn\.
firmelor oricare dintre vizitatori. A[adar, la Expo Tex
propun Stil, `ncep=nd cu orele
cump\r\torilor Alte dou\ t=rguri, `n 10.00 [i p=n\ la orele
pre]uri foarte iunie [i septembrie 19.00, standuri `ntregi cu
avantajoase“, confec]ii, `nc\l]\minte,
Cele dou\ firme, res- tricotaje, lenjerie, maro-
sus]ine pectiv Ad Media Servi- chin\rie sau textile deco-
Lauren]iu cies, specializat\ `n publi- rative a[teapt\ s\ fie lu-
Stratan citate, [i B2B Agency, cu ate acas\ de ie[eni. a
De acum `nainte, toate expozi]iile Expo Tex
Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU Stil vor fi organizate `n Centrul „Providen]a“
6 Vineri, 2 martie 2007
PE SCURT
Supliment\ri de
fonduri pentru
reabilitarea termic\
Fondurile programului de re-
abilitare termic\ a cl\dirilor
vor fi suplimentate la urm\-
toarea rectificare bugetar\,
la care se vor ad\uga fon-
durile europene alocate prin
proiectele de regenerare ur-
ban\, a declarat, ieri, minis-
trul delegat pentru Lucr\ri
Publice din cadrul MTCT,
Laszlo Borbely. Potrivit lui
Borbely, pentru reabilitarea
termic\, `n acest an, au fost
alocate deja 8,5 milioane de
lei, `n program fiind incluse
1.900 de cl\diri din care 617
au fost auditate. Ministerul
Construc]iilor are `n vedere
folosirea a 3% din Fondul
European de Dezvoltare pen-
tru programul de reabilitare
termic\ a cl\dirilor. „Putem
primi fonduri europene pen-
tru proiectele de regenerare
urban\ `n care vom include
[i reabilitarea termic\ a cl\-
dirilor“, a mai spus Borbely.
~n perioada urm\toare va fi
derulat\ o campanie de infor-
mare a prim\riilor pentru
ob]inerea fondurilor europe-
ne destinate regener\rii ur-
bane [i, implicit, programului
de reabilitare termic\. Bor-
bely a precizat ca nu sunt
probleme `n ceea ce prive[te
procesul de auditare a cl\di-
rilor, la nivel na]ional exis-
tând 160 de auditori. „La au-
ditorii pe care `i avem se vor
ad\ug cei care vor fi preg\ti]i
de Facultatea de Construc]ii,
printr-un program special“, a
ad\ugat Borbely. Reabilita-
rea termic\ a cl\dirilor face
parte din programul „Ter-
moficare 2006-2009 - calitate
[i eficien]\“, pentru care au
fost alocate, `n total, 3,8 mi-
liarde de lei.
Cresc\torii de p\s\ri
au solicitat 50 de
milioane de euro
Cresc\torii de p\s\ri preg\-
tesc proiecte pentru accesa-
rea fondurilor europene des-
tinate moderniz\rii fermelor
[i abatoarelor, iar suma soli-
citat\ este de 50 de milioane
de euro, a declarat pre[edin-
tele Uniunii Na]ionale a
Cresc\torilor de P\s\ri din
România (UNCPR), Ilie Van.
„Am `n]eles de la Ministerul
Agriculturii c\ proiectele se
pot depune, cel mai probabil,
din luna iunie, iar banii vor
ajunge la solicitant prin
toamn\. Important este s\
avem proiecte eligibile, asfel
`ncât 25%-30% din investi-
]iile programate pentru acest
an s\ se realizeze din fonduri
europene“, a explicat Ilie
Van. Acesta a precizat c\
UNCPR [i-a propus s\ in-
vesteasc\ 170 de milioane de
euro `n acest an, din care 80
de milioane sunt alocate pen-
tru modernizarea fermelor de
p\s\ri. „Obiectivul urm\rit
pentru acest an este consoli-
darea pe pia]a intern\ [i re-
alizarea unor produse de ca-
litate [i ieftine. Probabil se
va exporta foarte pu]in `n
acest an, deoarece avem loc
pe pia]a intern\ [i dorim s\
valorific\m acest segment“, a
spus Van. ~n perioada 2002-
2005, volumul investi]iilor
realizate `n sectorul avicol a
fost de 115 milioane de euro,
din care 60 de milioane de
euro pentru abatoare, respec-
tiv 55 de milioane de euro
pentru modernizarea ferme-
lor. Potrivit datelor furnizate
de UNCPR `n anul 2006,
România a importat 150.000
de tone de carne de pas\re,
dar nu a avut voie s\ expor-
te, din cauza interdic]iei im-
pus\ de gripa aviar\. Din
cauza gripei aviare, cresc\-
torii de p\s\ri au `nregistrat
pierderi de peste 70 de mili-
oane de euro, `n 2006. a
Primele fonduri europene pentru proiecte rom=ne[ti vor veni `n octombrie
Primele proiecte eligibile desti-
nate acces\rii de fonduri
post-aderare vor fi finan]ate `n luna
octombrie 2007, a declarat secreta-
rul de stat `n Ministerul Finan-
]elor Publice (MFP), Alice Bâtu.
Potrivit acesteia, primele
pl\]i oficiale vor putea fi efectu-
ate dup\ ce Uniunea Europea-
n\ `[i d\ acordul `n privin]a
proiectelor eligibile.
Aceasta a declarat ieri, `n
cadrul unui seminar dedicat
fondurilor structurale, c\ statul
român va `ncerca s\ demareze
proiecte `nainte de demararea
Autorit\]ile fac eforturi disperate
s\ `i aduc\ pe rom=ni `napoi `n ]ar\
a Ministrul Laszlo Borbely este de p\rere c\ rom=nii pleca]i la munc\ `n str\in\tate nu se vor `ntoarce prea
cur=nd `napoi `n ]ar\, `ns\, autorit\]ile trebuie s\ fac\ eforturi `n continuare pentru a-i convinge a ~n curând
vor `ncepe [edin]ele comitetului interministerial de lucru, care `ntrune[te reprezentan]i ai majorit\]ii
ministerelor, `n vederea realiz\rii unei strategii pentru a aduce `napoi muncitorii pleca]i `n str\in\tate a Proiectul
va demara cu evaluarea situa]iei cet\]enilor rom=ni afla]i la lucru peste hotare, pornind de la num\rul acestora,
structura pe meserii, ocupa]ia, condi]iile de lucru [i de locuire, precum [i de la informa]ii despre angajatori a
Ministrul delegat pentru
Lucr\ri Publice [i Amenaja-
rea Teritoriului, Laszlo Bor-
bely, a declarat c\ este pe-
simist asupra `ntoarcerii
muncitorilor români pleca]i
s\ munceasc\ `n str\in\-
tate, dar c\ autorit\]ile au
obliga]ia s\ `ncerce s\ ofere
un program pentru `ntoar-
cerea acestora.
„Deocamdat\, nu cred c\
ace[ti muncitori se vor `n-
toarce prea curând, dar da-
toria noastr\ este s\ [tim
care este situa]ia [i s\ `n-
cerc\m s\ o remediem“, a
spus Borbely.
Ministrul a spus c\ `n
curând vor `ncepe [edin]ele
comitetului interministeri-
al de lucru, care `ntrune[te
reprezentan]i ai majorit\]ii
ministerelor, `n vederea re-
aliz\rii unei strategii pen-
tru a aduce `napoi muncito-
rii pleca]i `n str\in\tate.
Executivul a anun]at
miercuri constituirea unui
grup de lucru interministe-
rial pentru realizarea [i im-
plementarea unui set de
m\suri `n vederea revenirii
`n ]ar\ a muncitorilor ro-
mâni pleca]i la munc\ `n
str\in\tate.
Comitetul va fi reprezen-
tat la nivel de secretar de
stat, urmând s\ reuneasc\
reprezentan]i ai Ministeru-
lui Muncii, Solidarit\]ii So-
ciale [i Familiei (MMSSF),
Ministerului Transporturi-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CHIRIA{II LOCUIN}E-
LOR SOCIALE ~{I VOR PU-
TEA CUMP|RA CASELE DU-
P| CINCI ANI: Autorit\]ile ar
putea modifica legea locuin]e-
lor sociale destinate `nchirierii,
astfel `ncât beneficiarii s\ le
poat\ cump\ra dup\ cinci ani
f\r\ a avea posibilitatea de a le
vinde pe o perioad\ similar\, a
declarat ieri, `n cadrul unei con-
ferin]e de pres\, ministrul del-
egat pentru Lucr\ri Publice [i
Amenajarea Teritoriului, Laszlo
Borbely. Potrivit sursei citate,
aproximativ 80% din cei care
au primit astfel de case doresc
s\ le achizi]ioneze. „Sunt dou\
solu]ii pe care le avem `n ve-
dere: fie s\ poat\ cump\ra a-
ceste locuin]e, dar s\ nu le poa-
t\ vinde pe o perioad\ de cinci
ani, banii urmând s\ mearg\
80% la minister [i restul la
prim\rie tot pentru construirea
ECONOMIC
oficial\ a programelor opera]io-
nale.
Primele proiecte cu finan]are
din fonduri structurale au fost
trimise la Comisia European\
la finele lunii ianuarie 2007, ur-
mând ca CE s\ finalizeze proce-
dura de aprobare `n maximum
patru luni. Pân\ la aprobarea
programelor, autorit\]ile româ-
ne trebuie s\ elaboreze ghidu-
rile solicitantului de fonduri
structurale.
~n termen de o lun\ de la
aprobarea programelor opera-
]ionale, Comisia va vira din fon-
lor, Construc]iilor [i Turis-
mului, Ministerului Econo-
miei [i Comer]ului, Minis-
terului Finan]elor Publice,
precum [i ai Ministerului
Afacerilor Externe [i Minis-
terului Administra]iei [i In-
ternelor. De asemenea, vor
face parte din acest consiliu
[i reprezentan]i ai Agen]iei
de Strategii Guvernamen-
tale, INS, Ministerul Edu-
ca]iei [i Cercet\rii.
Grupul de lucru va cola-
bora cu reprezentan]i ai or-
ganiza]iilor neguverna-
mentale, reprezentan]i ai
patronatelor, ai altor insti-
tu]ii publice sau private cu
relevan]\ `n domeniu.
La propunerea Ministe-
rului Muncii, Solidarit\]ii
Sociale [i Familiei, Guver-
nul a decis o serie de direc-
]ii de ac]iune.
Autorit\]ile vor realiza o
evaluare a situa]iei cet\]e-
nilor români afla]i la lucru
`n str\in\tate, pornind de
la stabilirea num\rului a-
cestora, structura pe mese-
rii, ocupa]ia, condi]iile de
lucru [i de locuire, infor-
ma]ii despre angajatori. De
asemenea, se va evalua câ[-
tigul salarial al românilor
afla]i la munc\ `n str\in\-
tate [i pachetul de beneficii.
Va fi efectuat\ o analiz\
privind necesarul de for]\
de munc\ `n România, de-
taliat\ pe sectoare. Sunt
avute `n vedere mai multe
de locuin]e sociale, fie s\
p\str\m sistemul de chirie, du-
p\ cinci ani urmând s\ creasc\
cuantumul chiriei“, a explicat
Borbely
a MINISTERUL AGRICUL-
TURII VA SUPORTA TAXA DE
AFILIERE LA STRUCTURILE
EUROPENE: Ministrul Agricul-
turii, Dan Motreanu, a propus
ca Ministerul Agriculturii s\ su-
porte integral taxa de 500.000
de euro, care trebuie achitat\
de asocia]iile de produc\tori a-
gricoli pentru a se afilia la or-
ganiza]iile profesionale europe-
ne. „Dorim s\ ne implic\m ac-
tiv `n procesul de afiliere al
asocia]iilor de produc\tori din
România la organiza]iile profe-
sionale europene. Acest proces
este unul deosebit de important
deoarece structurile de lucru
ale organiza]iilor profesionale
europene au un cuvânt greu de
durile structurale `n Fondul
Na]ional al României prima
tran[\ de bani. Banii sunt des-
tina]i prefinan]\rii [i ajung la
beneficiari `n momentul `n care
ace[tia semneaz\ un contract
de achizi]ie public\.
Potrivit MFP, Comisia Euro-
pean\ a anun]at autorit\]ile
române c\ a admis propunerile
pentru Programul Opera]ional
de Asisten]\ Tehnic\, Progra-
mul Opera]ional Sectorial de
Mediu, Programul Opera]ional
Sectorial Transport [i Progra-
mului Opera]ional Regional.
aspecte: num\rul, structu-
ra pe meserii, condi]ii de lu-
cru, localizarea locurilor de
munc\, salariul aproxima-
tiv. Inventarul for]ei de
munc\ necesare, pe sectoa-
re, poate fi f\cut de minis-
terele care gestioneaz\ do-
meniile de activitate, `m-
preun\ cu patronatele din
aceste domenii.
Muncitorii români ple-
ca]i la munc\ `n str\in\ta-
te vor fi stimula]i pentru a
reveni `n ]ar\ pe baza unui
sistem care s\ se refere, `n
principal, la salariu, pachet
de beneficii, transport, pri-
me de instalare, sistem de
formare/reformare voca]io-
nal\ gratuit pentru munci-
tori, facilit\]i de creare de
societ\]i de construc]ii, fa-
cilit\]i de ob]inere a ates-
tatelor profesionale pentru
cei califica]i. Vor fi analiza-
te posibilit\]ile de a angaja
fonduri din programe exis-
tente.
Guvernul vrea s\
aduc\ acas\ rom=nii
din str\in\tate
Guvernul vrea s\-i adu-
c\ `n ]ar\ pe rom=nii care
muncesc `n str\in\tate, `n
acest scop fiind creat, `n
subordinea primului-mi-
nistru, un grup de lucru in-
terministerial, a anun]at,
miercuri, purt\torul de
spus `n abordarea [i elaborarea
politicilor agricole de la nivelul
Uniunii Europene“, a declarat
ministrul Agriculturii, Dan
Motreanu. Acesta a precizat c\
presiunile exercitate de organi-
za]iile de produc\tori din Uni-
unea European\ sunt extrem
de importante, iar acesta este
motivul pentru care [i România
trebuie s\ fie reprezentat\. ~n
cursul lunii februarie, a fost or-
ganizat\ Federa]ia Na]ional\ a
Produc\torilor Agricoli din
România (FNPAR). Aceast\
federa]ie va reprezenta Româ-
nia, `n cadrul Comitetului Or-
ganiza]iilor Profesionale din
Agricultura Uniunii Europene
(COPA-COGECA).
a 50 DE MILIOANE DE
LEI PENTRU IMM-URILE
NOU ~NFIIN}ATE: Agen]ia Na-
]ional\ pentru ~ntreprinderi
Mici [i Mijlocii [i Coopera]ie
(ANIMMC) va derula [i anul
Urm\toarea etap\ va fi veri-
ficarea calitativ\ a con]inutului,
implicând `ntreb\ri [i solicit\ri
de clarificare la care partea ro-
mân\ trebuie s\ r\spund\.
Dup\ `ncheierea acestei eta-
pe, fiecare program va fi apro-
bat [i adoptat prin decizie a Co-
misiei Europene, este men]io-
nat `n comunicat.
Programele Opera]ionale
(PO) sunt documentele pe baza
c\rora se realizeaz\ programa-
rea opera]ional\ [i implementa-
rea efectiv\ a Fondurilor Struc-
turale [i de Coeziune. Programe-
cuv=nt al Guvernului, Ca-
melia Sp\taru.
Ini]iativa Executivului
presupune stabilirea unui
sistem de stimulare a reve-
nirii `n ]ar\ a muncitorilor
rom=ni, incluz=nd aici sala-
riul, pachetul de beneficii,
transportul sau prime de
instalare. Se are `n vedere
facilit\]i pentru crearea de
societ\]i de construc]ii [i de
ob]inere a atestatelor profe-
acesta „Programul na]ional
multianual pe perioada 2002 -
2006 de sus]inere a investi]iilor
realizate de c\tre `ntreprinderi
nou `nfiin]ate [i micro`ntre-
prinderi, precum [i a investi]ii-
lor de modernizare sau reteh-
nologizare a `ntreprinderilor
mici [i mijlocii“, informeaz\ un
comunicat de pres\. Programul
are un buget de 50 de milioane
de lei pentru sus]inerea inves-
ti]iilor realizate de `ntreprinde-
rile nou `nfiin]ate, precum [i de
`ntreprinderile mici [i mijlocii
(IMM) implicate `n sectoarele
economice prioritare. Vor fi
sus]inute, prin aloca]ii financi-
are nerambursabile de maxim
50.000 euro, investi]iile reali-
zate de beneficiarii eligibili, `n
procent de pân\ la 60% din va-
loarea proiectelor, la care se
adaug\ un credit de 25% din
contravaloarea total\, contri-
bu]ia `ntreprinz\torilor accep-
ta]i fiind de 15%. a
le Opera]ionale prezint\ dome-
niile majore de interven]ie care
sunt cofinan]ate de Fondurile
Structurale [i de Coeziune.
~n perioada 2007-2013, Ro-
mânia va beneficia de circa 19,7
miliarde de euro din partea UE,
dintre care 5,6 miliarde de euro
pentru sectorul transporturilor,
circa 5,5 miliarde de euro pen-
tru infrastructura de mediu, 3,5
miliarde de euro pentru dezvolta-
rea resurselor umane, iar 2,5
miliarde euro pentru cre[terea
competitivit\]ii economice. a
sionale. Proiectul va de-
mara cu evaluarea situa]iei
cet\]enilor rom=ni afla]i la
lucru peste hotare, pornind
de la num\rul acestora,
structura pe meserii, ocu-
pa]ia, condi]iile de lucru [i
de locuire, precum [i de la
informa]ii despre angaja-
tori. De asemenea, va fi e-
valuat c=[tigul salarial [i
pachetul de beneficii al
rom=nilor afla]i la munc\
`n str\in\tate. a
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 2 martie
Vremea va fi cald\ pentru
aceast\ dat\. Vor fi `nnor\ri
[i ploi, la `nceput `n vest, cen-
tru [i nord, iar apoi [i `n rest.
Ploile vor fi [i sub form\ de
avers\, iar izolat cantit\]ile
de ap\ vor fi mai `nsemnate.
~n nordul Carpa]ilor Orien-
tali vor mai fi lapovi]e [i nin-
sori. V=ntul va sufla `n gene-
ral moderat, iar la munte va
fi tare. Temperaturile mini-
me vor fi `ntre 0 [i 8 grade.
Temperaturile maxime vor fi
cuprinse `ntre 8 [i 18 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 2.03.2007
Dolar SUA 2,5654
3,3920
Euro

T\riceanu s-a
a s\turat de prezen]a pre[edintelui la Guvern
Premierul C\lin Popes-
cu-T\riceanu (foto) a decla-
rat, ieri, c\ prezen]a pre[e-
dintelui Traian B\sescu la
[edin]a de miercuri a Exe-
cutivului a fost o opera-
]iune de imagine, [eful sta-
tului dorind s\ creeze im-
presia c\ „trage de urechi
Guvernul [i `i d\ teme“.
Rugat s\ precizeze dac\
prezen]a pre[edintelui la
[edin]a de Guvern a fost o-
portun\, T\riceanu a spus
c\ `ntrebarea este aproape
retoric\, ad\ugând c\ din
subiectele care au fost a-
bordate cu greu se pot de-
Parlamentarii au respins
referendumul pentru votul uninominal
a Referendumul lui Traian B\sescu a c\zut la votul Parlamentului a Pre[edintele, `ns\, poate consulta poporul pentru
adoptarea votului uninominal a PRM [i UDMR doresc vot pe liste, iar PC acuz\ [eful statului de fapte penale a
Afla]i `n rela]ii `ncorda-
te cu palatul Cotroceni,
parlamentarii au hot\r=t
prin vot s\ resping\ cere-
rea pre[edintelui B\sescu
pentru organizarea unui
referendum. De[i are va-
loare consultativ\, refuzul
ale[ilor de a da curs ini-
]iativei [efului statului
complic\ [i mai mult sce-
na politic\ rom=neasc\.
Ale[ilor nu le place
referendumul
Parlamentarii nu au a-
probat solicitarea pre[e-
dintelui privind organi-
zarea unui referendum
pentru votul uninominal
pentru c\ nu s-au ob]inut
decât 233 de voturi pentru,
`n condi]iile `n care pentru
~n ciuda declara]iilor politice, parlamentarii resping `mpotriva referendumului,
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a VANGHELIE S-A IM-
PUS CA PRE{EDINTE AL
PSD BUCURE{TI: Social-
democra]ii bucure[teni [i-au
ales, miercuri seara, noul
[ef. Marian Vanghelie a por-
nit `n competi]ie cu prima
[ans\, el purt=nd o campa-
nie agresiv\, `n culise, `mpo-
triva contracandida]ilor s\i.
Vanghelie, care are 38 de
ani, [i-a `ndep\rtat adver-
sarii cu ajutorul proceduri-
lor din regulamentele par-
tidului [i a promis re`mp\-
carea cu seniorii partidului.
El s-a retras din PSD `nain-
cela unele care s\ ]in\ de
atribu]iile constitu]ionale
ale [efului statului. Pri-
mul-ministru s-a ar\tat
nemul]umit de faptul c\
pre[edintele vrea s\ echili-
breze balan]a comercial\
cu China, aduc=nd argu-
mente liberale `n acest
sens. El a men]ionat c\ `n
prezent economia este
globalizat\, `n România ex-
ist\ economie de pia]\ [i,
de aceea, nu se poate da
sarcin\ `ntreprinderilor s\
exporte ca s\ se reechili-
breze balan]a comercial\.
~ntrebat dac\ i-a spus pre-
aprobare erau necesare
235. Senatorii [i deputa]ii
au decis ca votul s\ se fac\
prin apel nominal, dup\ ce
mai multe grupuri parla-
mentare au contestat re-
zultatul votului dat prin
ridicare de mâini. Parla-
mentarii nu s-au `nghesuit
s\ participe la [edin]a de-
dicat\ referendumului
pentru votul uninominal,
astfel c\ la prima or\, `n
sal\ erau doar 70 de per-
soane. Dezbaterile au cla-
rificat `ns\ pozi]iile par-
tidelor. PNL [i PSD doresc
introducerea votului uni-
nominal, dar nu [i organi-
zarea unui referendum.
~n ciuda adversit\]ii
dintre ele, UDMR [i PRM
s-au raliat `mpotriva ori-
c\rei `ncerc\ri de a schim-
ba sistemul de vot. Doar
referendumul pentru votul uninominal conservatorii vor s\-l umi-
te de alegerile din 2004, de-
oarece era cercetat `ntr-un
dosar instrumentat de PNA
pentru modul `n care a folo-
sit banii publici la organi-
zarea petrecerilor de reve-
lion. Ulterior, el a revenit `n
rândul PSD, iar acum va
conduce filiala bucure[tean\
f\r\ a mai fi st=njenit de de-
misionarul Sorin Oprescu.
a PRIMARUL CON-
STAN}EI S-A PREZENTAT
LA DNA: Primarul munici-
piului Constan]a, Radu Ma-
z\re, s-a prezentat ieri, `n
jurul orei 12.30, la Direc]ia
ACTUALITATE
[edintelui c\ subiectele a-
bordate nu ]in de atribu]iile
[efului statului, primul-mi-
nistru a afirmat c\ pre[e-
dintele ar trebui s\ constate
aceste lucruri, s\ le analize-
ze [i s\ trag\ concluziile
singur. „Eu nu cred c\ sunt
pe post de sf\tuitor al pre-
[edintelui, nu-mi permit s\
fac acest lucru. Pre[edintele
a fost ales, are o respons-
abilitate proprie, a[a cum [i
eu am responsabilitatea
mea, pe care `n]eleg s\ mi-o
asum `n conformitate cu
Constitu]ia“, a conchis T\ri-
ceanu. a
democra]ii [i liberal-demo-
cra]ii au fost `ns\ al\turi
de Traian B\sescu `n ce
prive[te votul uninominal
[i organizarea unui refe-
rendum. Votul a fost `ns\
consultativ, pentru c\ pre-
[edintele este cel care de-
cide dac\ [i când va avea
loc consultarea popula]iei.
PSD vrea vot
uninominal f\r\
referendum
~n acest context, secre-
tarul general al PSD, Ti-
tus Corl\]ean, a declarat,
ieri, c\, la consult\rile de
la Cotroceni anun]ate de
pre[edinte pentru 6-7 mar-
tie, social-democra]ii vor
insista asupra necesit\]ii
dezbaterii `n Parlament a
Na]ional\ Anticorup]ie. „Nu-
i normal s\ fiu eu c\utat!
B\sescu plimb\ valize de
bani de la Cotroceni [i Pia]a
Victoriei, Golden Blitz asfal-
teaz\ jum\tate din Româ-
nia, dar eu sunt citat [i c\u-
tat de DNA pentru c\ Ma-
z\re e `n opozi]ie“, a sus]i-
nut primarul Constan]ei, la
sosire. Radu Maz\re a afir-
mat c\ a fost chemat de pro-
curorii DNA `ntr-un dosar
legat de `ntreaga sa activi-
tate la Prim\ria Constan]ei.
„Este vorba de un dosar `n
care intr\m `n al treilea an
`n care domnii de la DNA fac
introducerii votului uni-
nominal. „PSD va prezen-
ta mandatul exprimat [i
pân\ acum: suntem adep-
]ii unei discu]ii `n Parla-
ment, pentru c\ acesta es-
te forul legiuitor, el trebu-
ie s\ adopte o lege pentru
votul uninominal“, a ar\-
tat Corl\]ean. Pe de alt\
parte, senatorul PSD {er-
ban Nicolae a declarat,
ieri, c\, dup\ votul din plen
pentru propunerea [efului
statului de organizare a
referendumului pentru vo-
tul uninominal, social-
democra]ii au constatat c\
exist\ o neconcordan]\ `n-
tre prevederile Constitu-
]iei [i cele ale Legii referen-
dumului. „Am constatat c\
exist\ o neconcordan]\ `n-
tre norma constitu]ional\,
care spune c\ adoptarea
hot\rârilor se face cu votul
majorit\]ii deputa]ilor [i
senatorilor prezen]i din fi-
ecare Camer\, [i norma le-
gal\, cea din Legea refer-
endumului, care spune c\
un aviz consultativ pe ref-
erendum se d\ cu votul
majorit\]ii deputa]ilor [i
senatorilor“, a spus Nico-
lae. El a men]ionat c\, `n
aceste condi]ii, parlamen-
tarii au solicitat Birourilor
Permanente s\ g\seasc\ o
formul\ de solu]ionare.
Voiculescu vrea
anchetarea lui
B\sescu
Dup\ ce au votat, ieri,
cercet\ri premerg\toare“, a
]inut s\ precizeze el.
a CNA A DECIS MONI-
TORIZAREA EMISIUNILOR
DE MANELE: Membrii Con-
siliului Na]ional al Audiovi-
zualului (CNA) au decis, `n
[edin]a de ieri, s\ monitori-
zeze emisiunile `n care se di-
fuzeaz\ manele, analizând
con]inutul textelor pieselor
difuzate. Decizia a fost luat\
ca urmare a faptului c\ `n
cadrul aceleia[i [edin]e s-a
votat pentru adresarea unei
soma]ii publice postului Ta-
raf TV, deoarece, `n perioa-
Vineri, 2 martie 2007
leasc\ pe Traian B\sescu
prin procedurile de sus-
pendare din func]ie. Pre[e-
dintele PC, Dan Voicu-
lescu, a declarat, ieri, c\
atât Traian B\sescu, cât [i
premierul C\lin Popescu-
T\riceanu ar putea fi che-
ma]i la audierile comisiei
de anchet\ a activit\]ii
[efului statului, iar posi-
bilele fapte de natur\ pe-
nal\ ale pre[edintelui vor
fi `naintate Parchetului.
„Pe parcursul anchetei es-
te posibil s\ apar\ fapte,
altele decât cele anticon-
stitu]ionale, iar comisia
noastr\ se ocup\ doar de
problemele legate de `nc\l-
carea sau nu a legii fun-
damentale de c\tre pre-
[edinte. Dac\ vor ap\rea
fapte penale, le vom trimi-
te la Parchet“, a declarat
pre[edintele comisiei, Dan
Voiculescu. Dup\ Consti-
tu]ie, pre[edintele ]\rii este
singurul politician cu imu-
nitate absolut\, `n sensul
c\ nu poate fi anchetat sau
adus `n instan]\ pe pe-
rioada mandatului. ~ntre-
bat, `ns\, dac\ PC va `na-
inta comisiei documentele
pe care Voiculescu a l\sat
s\ se `n]eleag\ c\ le-ar
de]ine pentru a demonstra
c\ B\sescu ar fi subminat
economia na]ional\ [i c\ ar
fi f\cut uz de fals, liderul
conservatorilor a r\spuns
„evident c\ da“, f\r\ a fur-
niza am\nunte. La final,
Voiculescu, a mai ar\tat c\
nu este vorba de o vendet\
politic\ `mpotriva [efului
statului, iar forul pe care `l
prezideaz\ va fi obiectiv. a
da 12-25 februarie, a di-
fuzat la ore nepotrivite
manele ale c\ror versuri
f\ceau referire la violen]\,
dar [i la consum intens de
b\uturi alcoolice. Astfel, `n
textele pieselor respective
erau incluse versuri precum
„pumnii mei minte nu are“
sau „când d\ cu pumnul b\-
iatul zici c\ trece accelera-
tul“. Pe de alt\ parte, o par-
te dintre membrii CNA au
atras aten]ia [i asupra grav-
elor erori gramaticale cu-
prinse `n textul acestor pie-
se vorbind chiar despre „o
violen]\ gramatical\“. a
7
LUMEA PE SCURT
John McCain intr\
`n cursa pentru
pre[edin]ia SUA
Senatorul american John Mc-
Cain a anun]at, ieri, c\ intr\ `n
competi]ia electoral\ care va
urma s\-l desemneze pe candi-
datul republican la pre[edin]ia
SUA. Dl. McCain, care este un
veteran al r\zboiului din
Vietnam, fost prizonier de
r\zboi, a precizat c\ declara]ia
reprezint\ o avanpremier\ [i c\
va face anun]ul oficial al lans\-
rii candidaturii sale `n luna a-
prilie. Senatorul are de `nfrun-
tat un rival republican re-
dutabil: pe Rudolph Giuliani,
fostul primar al New York-ului,
supranumit „primarul Ame-
ricii“, pentru felul `n care a ges-
tionat criza provocat\ de ata-
curile de la 11 septembrie [i el
intrat `n curs\ pentru a fi nu-
mit candidatul republicanilor la
pre[edin]ie. ~ntre timp, sonda-
jele de opinie arat\ c\ fosta
prim\ doamn\ a SUA, Hillary
Clinton, pierde teren `n cursa
pentru investitura Partidului
Democrat pentru alegerile
preziden]iale ale SUA din 2008
(36% din inten]iile de vot), `n
timp ce `n Partidul Republican,
cota de popularitate a ex-pri-
marului newyorkez Rudolph
Giuliani este `n cre[tere (44%).
Primarul
Vladivostokului,
suspendat
pentru corup]ie
Vladimir Nikolaev, primar al
Vladivostokului, cel mai mare
ora[ din Extremul Orient rus, a
fost suspendat temporar din
func]ie de justi]ia local\ ca ur-
mare a unei cereri a Parche-
tului care `l acuz\ de corup]ie
generalizat\. El a fost acuzat de
implicare `n afaceri pe pie]e ile-
gale afectând patrimoniul
ora[ului [i pe cel al unei linii
aeriene locale, ceea ce a provo-
cat pierderi semnificative buge-
tului municipal, potrivit unui
membru al parchetului local,
Irina Nomokonova, respons-
abil\ cu acuzarea. Nikolaev [i-a
sus]inut nevinov\]ia `n cursul
unei declara]ii televizate,
acuzându-[i oponen]ii c\ ar fi
utilizat „mijloace cinice pentru
a-l scoate din joc“. Primarul
suspendat, Vladimir Nikolaev,
a mai fost condamnat la 15 luni
`nchisoare pentru c\ a ame-
nin]at cu moartea un om de
afaceri local [i a b\tut un res-
ponsabil sportiv `n 1998.
B\taie `ntre poli]i[ti
[i pompieri `n Belgia
Trei pompieri [i trei poli]i[ti au
fost r\ni]i `n cursul unei demon-
stra]ii a pompierilor din Belgia.
Demonstra]ia a degenerat când
pompierii au `ncercat s\ for]eze
perimetrul de securitate din ju-
rul Parlamentului. Aproximativ
2.000 de pompieri au `nceput s\
arunce cu piese din echipament
[i alte obiecte `n cei 300 de poli-
]i[ti care asigurau ordinea, iar
ace[tia au ripostat. Pompierii
belgieni vor ca meseria lor s\
dobândeasc\ statutul de profe-
sie de mare risc, cer condi]ii mai
bune de lucru [i m\rirea com-
pensa]iilor `n caz de accident.
Popula]ia Chinei
a crescut cu
7 milioane `n 2006
Cea mai numeroas\ popula]ie a
unui stat din lume a crescut cu
aproape 7 milioane de persoane,
anul trecut. Biroul Na]ional de
Statistic\ din China a afirmat,
`ntr-un raport publicat mier-
curi, c\ popula]ia ]\rii a fost de
1.314.480.000 la sfâr[itul anu-
lui 2006, cu o cre[tere de 6,92
milioane de persoane. Locuitorii
din zonele urbane constituie
43,9% din totalul popula]iei la
sfâr[itul anului, crescând cu
0,9% fa]\ de 2005. a
 CM
YK

8 Vineri, 2 martie 2007 REPORTAJ

Clopotele bisericii din Roznov

a De numele colonelului Gheorghe Rosetti Roznovanu se leag\ Biserica „Sf. Nicolae“ din localitatea Roznov,
muzeul de la demisolul bisericii, parcul din centrul comunit\]ii, castelul de mai la vale, corurile bisericii, ansamblul folcloric al parohiei
a Biserica „Sf=ntul Nicolae“ a fost ctitorit\ pe la sf=r[itul secolului al XIX-lea de renumitul proprietar [i om politic,
colonelul Gheorghe Rosetti Roznovanu, `n amintirea fiului s\u, Alexandru, care a murit la 20 de ani, de pneumonie a Biserica se impune
at=t prin frumuse]ea sa monumental\, c=t [i prin arhitectura neobi[nuit\ `n }ara Moldovei a La demisolul bisericii, parohia a amenajat,
`n anul 2002, Muzeul „Gheorghe Ruset Roznovanu“ a Aici se afl\ [i mormintele celor din neamul Rosetti - Roznovanu a
Prin secolul al XV-lea, confluen]\ a r=urilor Cra- numele [i au l\sat poste- trei [iruri de acolade `n pi-
negustorii nem]i care `[i f\- c\u [i Bistri]a [i au spus rit\]ii o valoaroas\ mo[te- atr\. „{i p\rin]ii lui au do-
cuser\ depozit de m\rfuri „Roznou“, apoi „Roznov“. nire. De numele colonelului rit s\ zideasc\ o biseric\,
la poalele Pietricic\i, `n {i Roznov i se spune [i Gheorghe Rosetti (Roset `ns\ doar colonelul Rozno-
ora[ul Piatra lui Cr\ciun ast\zi. Din 2003, Roznov sau Ruset) Roznovanu se vanu a reu[it, dar `n urma
(ast\zi Piatra Neam]), `n este ora[, `ns\ locuitorii lui leag\ Biserica „Sf. Nicolae“ unei `nt=mpl\ri nedorite.
drumul lor spre Bac\u nu se dau a fi or\[eni, din localitate, muzeul de la ~n 1883 i-a murit singurul
f\ceau popas `ntr-un loc de tr\ind `n case mici, a[ezate demisolul bisericii, parcul copil, la v=rsta de 20 de
o frumuse]e magnific\, la margini de alei [i du- din centrul comunit\]ii, ani, de pneumonie. Asta
pentru a admira str\luci- c=nd via]a lini[tit\ a mol- castelul de mai la vale, l-a d\r=mat, i-a afectat
rea trandafirilor care cre[- dovenilor de la ]ar\. corurile bisericii, ansam- foarte mult pe el [i pe so]ie,
teau din abunden]\ pe aici. blul folcloric al parohiei. hot\r=nd, astfel, zidirea
„Rosen hoff“ i-au spus ei Despre Biserica „Sf=n- bisericii. ~n doi ani a adu-
acestei „gradini“ `nmires- Monument neobi[nuit tul Nicolae“ se spune c\ es- nat materiale [i a ridicat
mate, adic\ „locul cu tran- `n }ara Moldovei te o minune creat\ de om biserica, dup\ planul de
dafiri“. Numai c\ moldo- cu ajutorul lui Dumnezeu. construc]ie al arhitectului
venii au pronun]at `n limba Secololele trecute, au e- A fost ctitorit\ pe la sf=r- rus Sultanoff [i cu ajuto-
lor acest cuv=nt ce denu- xistat prin aceste locuri oa- [itul secolului al XIX-lea rul unor cioplitori italieni.
mea pe nem]e[te zona de meni care [i-au `nve[nicit de renumitul proprietar [i A adus dou\ esen]e de
om politic, colonelul Gheor- piatr\, de la Tarc\u [i de
ghe Ruset Roznovanu, `n la Piatra {oimului. O esen-
amintirea fiului s\u, ]\ dur\ pentru baz\ [i una
Alexandru, care a murit la mai moale pentru ferestre
20 de ani, de pneumonie. [i ancadramente. Dup\ ce
Biserica se impune at=t a ridicat biserica a pus
prin frumuse]ea sa monu- zece clopote. {apte clopte
mental\, c=t [i prin arhi- mici fac gama Do major, al
tectura neobi[nuit\ prin optulea face Do de jos -
}ara Moldovei, desprin- acesta fiind cel mai mare -
z=ndu-se, parc\, din salba [i dou\ egale ]in isonul
de biserici de la Sankt Pe- `ntre note [i a[a ar ie[i re- Biserica „Sf. Nicolae“ din Roznov
tersburg sau Moscova. A- frenul: co – lo - ne - lul - roz se desprinde, parc\, din salba de biserici
ceast\ `nf\]i[are a bisericii - no - va - nu, co – lo - ne - de la Sankt Petersburg sau Moscova
CM CM
YK de la Roznov se explic\ a- lul - roz - no - va – nu. Cam YK

Catapeteasma bisericii `nc=nt\ ochiul privitorului
datorit\ bog\]iei [i str\lucirii ornamenta]iei
A luat pe front, ca surori sanitare, maici de la Agapia [i V\ratec
Familia Rosetti `[i trage r\d\ci-
nile `nc\ din secolul al XV-lea. Ace[-
tia se `nrudesc cu opt capete `nco-
ronate, doi voievozi [i [ase so]ii de
domnitori, printre care Elena Cuza,
so]ia domnitorului Unirii de la 1859.
Familia Rosetti s-a ramificat, lu=n-
du-[i numele dup\ mo[iile pe care le
aveau `n st\p=nire. {i astfel, avem
ramurile: Rosetti-Filipeanu (de la
Filipeni), Rosetti-R\ducanu (de la
R\duc\neni), Rosetti-Baston, Ro-
setti-Or\[anu (de la Or\[eni), Rose-
tti-Te]canu (de la Te]cani), Rosetti-
Solescu (de la Sole[ti), Rosetti-Cior-
tescu (de la Ciorte[ti), Rosetti-Roz-
novanu (sau Ruset-Roznovanu) de la
localitatea Roznov. ~n Biserica „Sf.
Nicolae“ este afi[at arborele genea-
logic al familiei, `ntocmit de preotul
Rosetti-B\l\nescu la 1915, dup\ un
studiu `ndelung [i am\nun]it.
Gheorghe Ruset Roznovanu a fost
om politic (pre[edinte al Camerei
Deputa]ilor), logof\t al Moldovei,
colonel `n armata rom=n\, prefect al
jude]ul Neam] [i binecunoscut mo-
[ier, de]in=nd peste 1.000 de hectare
de p\m=nt `n jurul Roznovului. Prin
testament, la moartea sa, `n 1904 a
l\sat bisericii castelul, parcul den-
drologic [i aproximativ 25 de hectare
de teren pe care, acum, Biserica
lupt\ s\ le recapete.
Un foarte important eveniment
din via]a sa a fost participarea la
v=nd `n vedere tradi]iona- a[a a vrut s\ sune c=ntecul le-a l\sat bani pentru pic- rica a fost sfin]it\ `n 1915“,
lele leg\turi ale familiei clopotelor. Fiec\ruia din- tur\, pentru plata preo]i- ne poveste[te p\rintele Va-
Roznovanu cu nobilimea tre cele opt clopote care lor slujitori, plata c=nt\re- sile }oc, paroh la „Sf. Nico-
rus\ [i familia ]arului, la c=nt\ pe note s\-i fie dedi- ]ilor, plata corului, plata lae“ [i protopop al Protopo-
care se adaug\ [i faptul c\ cat\ o silab\ din numele unei burse pentru viitorul piatului Roznov.
`nsu[i ctitorul a urmat lui. ~i pl\cea foarte mult preot care avea s\ slu-
[coala de ofi]eri din Peters- aceast\ titulatur\ «colone- jeasc\ `n ctitoria sa [i care O Evanghelie de
burg, fiind un profund lul Roznovanu». ~n 1904, studia `n Rusia. ~n aceste
cunosc\tor [i un mare ad- Gheorghe Roznovanu a condi]ii, pictura a fost rea- aproape patru secole
mirator al civiliza]iei [i murit, biserica r\m=n=nd lizat\ `ntre 1914 [i 1915 de
culturii slavilor orientali. nepictat\. A r\mas s\ `n- Pictura interioar\ reu-
Costin Petrescu, cel care a ne[te câteva compozi]ii de
Cl\direa are forma unei deplinesc\ acest lucru so- pictat Ateneul Rom=n din
cruci cu bra]ele egale, aco- ]ia, care [i ea a murit `n evident\ valoare artistic\,
peri[ul supra`n\l]at fiind 1907. {i atunci a r\mas pe Bucure[ti [i Catedrala din armonizându-se, prin dis-
centrat de o turl\ bulbat\ seama executorilor testa- T=gu Mure[. ~n 1978, pic- punere [i culoare, cu `ntre-
[i bogat ornamentat\ cu mentari, c\rora colonelul tura bisericii din Roznov a gul ansamblu al monumen-
fost sp\lat\ de un ucenic tului. Remarcabile sunt [i
al lui Costin Petrescu, care cele dou\ tablouri votive
`i cuno[tea tehnica [i pro- situate de-o parte [i de alta
r\zboiul de independen]\ din 1877, derate obiecte necultice. ~n octombri-
cedeele de execu]ie. Bise- a intr\rii `n biseric\, tablo-
c=nd nefiind convocat de Ministerul e 2005, le-am primit de la Banca
rom=n de R\zboi, din cauza priete- Na]ional\ [i le avem `n p\strare ca
niei cu familia ]arist\ [i `ntruc=t semn al vitejiei regimentului [i a
exista teama c\ ar putea `nchina «Brig\zii Roznovanu»“, ne mai
Moldova ru[ilor, a adunat un regi- spune p\rintele Vasile }oc.
ment de 2.000 de solda]i din jude]ul
Neam], cu hran\ [i haine din cheltu-
iala proprie [i a plecat pe front. „A
luat pe so]ia sa Alexandrina ca res-
ponsabil\ a sectorului de inten-
den]\, buc\t\rie [i alimente [i `ngri-
jire r\ni]i. Ca surori sanitare a luat
m\icu]e de la Agapia [i V\ratec [i
s-a al\turat Armatei Rom=ne. C=nd
a fost vorba de a intra `n r\zboi, coa-
li]ia ruso-rom=n\ a c\zut la `n]elege-
re s\ `ntre armata ruseasc\ mai `n-
t=i, dar rom=nii s\ elibereze locali-
tatea Nicopole de pe malul drept al
Dun\rii. {i, neoferindu-se nici un
colonel cu regimentul lui, dintre toa-
te regimentele rom=ne[ti prezente,
l-au ales pe colonelul Gheorghe Roz-
novanu, g=ndindu-se c\ nu ar putea
tr\da. De aceea a [i organizat atacul
foarte bine [i a intrat primul `n r\z-
boi, cu moldovenii nem]eni care au
`nvins garnizoana ce ap\ra ora[ul
Nicopole. Apoi a participat la lupt\ Colonelul Gheorghe
al\turi de cel\lalte regimente ruso- Roznovanu `mpreun\ cu doi
rom=ne. A repurtat mai multe vic-
torii [i a primit 11 medalii, dou\ din ofi]eri, unul rom=n [i altul rus,
aur [i nou\ de argint, care erau aici ar\t=nd o posibil\
`n tezaur. Acestea au fost confiscate prietenie `ntre poporul rus [i
pe vremea comuni[tilor, fiind consi- poporul rom=n

CM
YK

c=nt\ numele ctitorului ei
uri care `nf\]i[eaz\, `n
CM
partea dreapt\ pe colone-
YK
lul Roznovanu, iar `n st=n-
g\, pe so]ia sa Alexandrina
Ruset Roznovanu, al\turi
de fiul lor, Alexandru. Nici
catapeteasma nu se `nca-
dreaz\ `n canoanele obi[-
nuite ale bisericilor rom=-
ne[ti, ea fiind executat\ la
Moscova, din bronz aurit,
`ntre anii 1890 [i 1892. Ea
`nc=nt\ ochiul privitorului
{i str\bunicii lui Roznovanu au construit o biseric\ la Roznov
~n Roznov, familia Ro-
setti a mai construit o bise-
ric\. Aceasta a fost cti-
torit\ `n anul 1771 de str\-
bunicii colonelului Gheor-
ghe Roznovanu [i a existat
p=n\ la sf=r[itul celui de-al
Doilea R\zboi Mondial, la
200 de metri distan]\ de
actuala biseric\. Biserica a
fost l\ca[ul de `nchinare al
Roznovului p=n\ `n 1944,
c=nd a luat foc, din cauza
unor cartu[e de semnaliza-
Satul familiei de
boieri Ruset
Roznovul este amintit
pentru prima dat\ `ntr-un
act din timpul lui Alexan-
dru cel Bun, datat 8 aprilie
1419, unde apare o men]iu-
ne cu privire la o a[ezare
situat\ `n „Câmpul lui
Drago[“. ~ns\ numele satu-
lui Roznov este men]ionat
pentru prima oar\ `ntr-un
document din 18 aprilie
1576, prin care Petru
{chiopul `nt\re[te M\-
n\stirii Bistri]a dreptul de
st\pânire a mai multor
sate `ntre care [i Roznovul.
Numele localit\]ii Roznov
apare pentru prima dat\
`ntr-un material cartogra-
fic, sub denumirea de Roz-
datorit\ bog\]iei [i str\lu-
cirii ornamenta]iei, oferind,
totodat\, un anume echili-
bru `ntregului spa]iu inte-
rior. Biserica a primit im-
portante dona]ii `n obiecte
de cult, multe dintre ele de
o valoare incontestabil\.
Men]ion\m dou\ icoane
d\ruite lui Roznovanu de
marele duce Pavel Alexan-
drovici [i de ]arul Nicolae
al II-lea. O alt\ icoan\,
re care au c\zut pe acope-
ri[. ~n 1944 se desfiin]ase
frontul de lupt\, iar tru-
pele ruse[ti au trecut pe
aici, `n timp ce se retr\-
geau spre ]ara lor. Au mai
fost salvate c=teva icoane
care sunt acum `n muzeul
parohiei Roznov 1 [i cata-
peteasma care `mpodo-
be[te acum biserica din
Slobozia. ~n timpul comu-
nismului, zidurile care mai
r\m\seser\ `n picioare au
nou, pe „Harta Principa-
tului Moldovei“, `ntocmit\
de Dimitrie Cantemir, `n-
tre anii 1715-1716, [i tipa-
rit\ `n 1737 `n Olanda.
Abia pe harta lui F.C. de
Bowr „Carte de la Molda-
vie“, tiparit\ la Amsterdam
`ntre 1769-1772, apare sub
transcrierea de Roznov. ~n
a doua jum\tate a sec. al
XVII-lea, Roznovul intr\ `n
st\pânirea familiei Ruset,
care `[i adaug\ numele
„Roznovanu“, de la denu-
mirea satului [i a mo[iei.
Ultimul dintre proprietarii
din familia Roznovanu a
fost colonelul Gheorghe Ru-
set. Dup\ stingerea fami-
liei Ruset, satul a trecut `n
st\pânirea unui bog\ta[
grec, Hector Economus,
fost arenda[ al mo[iei.
CM
YK
REPORTAJ
La demisolul bisericii,
parohia a amenajat, `n
anul 2002, Muzeul
„Gheorghe Ruset
Roznovanu“ care
ad\poste[te
mormintele celor din
neamul Rosetti -
Roznovanu.
Printre obiectele care
au apar]inut ctitorului,
`n muzeu se afl\
[i epole]ii s\i,
insigne [i medalii
`mbr\cat\ `n argint, a fost
donat\ de Leon Urusov,
ambasador al Rusiei `n
mai multe ]\ri europene.
Printre c\r]ile de cult din
patrimoniul bisericii se
g\se[te [i o Evanghelie din
1644, scris\ `n slavon\.
Amintim [i un Sf=nt Epitaf
cu fir de aur [i argint,
cusut [i donat `n urm\ cu
114 ani de veri[oara cti-
torului, Glafira.
fost distruse, c\r\mida fi-
ind folosit\ la construc]ia
unor noi case. Una dintre
ele, zidit\ pe p\m=ntul
bisericii, a fost cump\rat\
`n 1986 de parohie, iar a-
cum este cas\ parohial\.
~n timp, al\turi, oamenii
din Roznov, harnici [i cre-
dincio[i, au donat pentru
construirea altei case, `n
care acum se func]ioneaz\
o sal\ de pr\znuire [i
Protopopiatul Roznov.
Pe cele trei hectare pe care se `ntinde
Parcul Roznovanu pot fi admirate
specii rare de copaci
CM
YK
Castelul [i parcul
de la Roznov
Castelul Roznovanu a
fost construit dup\ 1800 [i
fost l\sat Bisericii de c\tre
Gheorghe Roznovanu, prin
testament. El fiind filo]a-
rist, au fost multe opre-
li[ti. ~n aceste condi]ii, ex-
ecutorii testamentari nu
l-au mai l\sat bisericii,
d=ndu-i alt\ destina]ie.
„L-au dat la Eforia Spita-
lelor din Ia[i, apoi `n ’40
apar]inea Colegiului Mili-
tar. De-a lungul vremii, i
s-au dat diferite destina]ii,
numai bisericii nu a fost
dat. Apoi comuni[tii l-au
luat [i l-au f\cut [coal\
profesional\, apoi [coal\
de perfec]ionare pentru
contabilii din domeniul sil-
vic“, ne explic\ protoiereul
de Roznov. Dup\ ’90, cas-
telul a fost preluat prin ac-
]iuni de c\tre o societate
privat\. Acum, aici func-
]ioneaz\ Asocia]ia „Centru
Cript\ pentru
familia Rosetti
La demisolul bisericii,
unde ctitorul a construit
cript\ pentru neamul Ru-
set Roznoveanu, scriind
deasupra intr\rii `n cavou
cu litere slavone „Neamul
Ruset Roznovanu“, parohia
a amenajat `n anul 2002
Muzeul „Gheorghe Ruset
Roznovanu“, care ad\pos-
te[te cele mai frumoase
obiecte vechi care p=n\ a-
cum au fost p\strate `n bis-
eric\. „Muzeul s-a `nfiin]at
`n 2002 c=nd am serbat,
`mpreun\ cu `ntreaga co-
munitate din Roznov, 110
de ani de la zidirea bi-
sericii. Atunci a fost la noi
IPS Mitropolit Daniel, care
a oficiat slujba de sfin]ire a
muzeului. Muzeul p\strea-
z\ epole]ii, lancea, toiagul
de majordom ale lui Rozno-
vanu, avem banderolele lui
Roznovanu, avem [i alte
decora]ii din r\zboi, pe
l=ng\ cele 11 medalii – do-
u\ din aur [i nou\ de ar-
gint, pe care le-a primit `n
urma particip\rii sale la
r\zboi - care au fost recu-
perate de la Banca Na]io-
nal\. Avem ve[minte vechi
de 100 de ani, `n culori na-
turale, avem ve[m=ntul di-
Vineri, 2 martie 2007
de incubare creativ-ino-
vatic de afaceri“. Un alt
punct de atrac]ie al rozno-
venilor este parcul dendro-
logic Roznovanu. Pe cele
trei hectare ale sale pot fi
admirate specii rare, pre-
~n castelul Roznovanu func]ioneaz\,
ast\zi, firme private
aconului din 1940, fotogra-
fii cu Roznovanu, o copie a
testamentului lui, apoi a-
vem cele dou\ icoane mari,
a Maicii Domnului [i a
M=ntuitorului, din biserica
ce a ars `n 1944. Aceste
icoane au acoperit pe tim-
pul comunismului cele do-
u\ pisanii: cea a zidirii bi-
sericii, realizat\ cu aproba-
rea Regelui Carol I [i una
care explic\ metoda prin
care s-a fixat locul bisericii.
Pisaniile care men]ioneaz\
«Majestatea sa Regele Ca-
rol…», formul\ ce nu c\dea
bine comuni[tilor, ar fi fost
tencuite [i s-ar fi pierdut,
dac\ nu se g\sea alt\ so-
lu]ie. Atunci, preo]ii Mirel
Gervescu [i Gheorghe Lu-
p\cescu au g\sit aceast\
modalitate de a acoperi pi-
saniile cu icoane [i au sc\-
pat de tencuiala `n prid-
vor“, ne mai spune p\rin-
tele protopop. Pe l=ng\ a-
cestea, muzeul mai p\s-
treaz\ dou\ tablouri `n
m\rime natural\ ale celor
doi ctitori, Gheorghe [i
Alexandrina Roznovanu,
ref\cute `n 1986 dup\ ta-
blouri vechi de un pictor
din Roznov, Dan Ad\sc\li-
]ei, cu men]iunea c\ tablo-
Pagini realizate de Narcisa BALABAN
9
cum bradul argintiu, tuia
american\, pinul snob,
salcâmul japonez, salcâ-
mul galben sau o]etarul.
De[i de]ine minun\]ii ne-
mai`ntâlnite, parcul nu
mai este ce a fost odat\.
urile dup\ care au fost f\-
cute fuseser\ ciuruite de
ru[i `n 1944, r\m=n=nd `n-
tregi numai capul [i v=rfu-
rile de la cizme. „La demi-
solul bisericii se afl\ [i
mormintele str\bunilor [i
str\mo[ilor lui Roznovanu,
Iordache, Neculai Ruset
Roznovanu, cu fiii lor, cu
cei care au f\cut parte din
CM
YK
familia Roznovanu. Avem
busturile `n marmur\ ale
ctitorilor, avem o coroan\
mortuar\ de la `nmorm=n-
tarea lui Roznovanu, apoi
semn\tura lui Roznovanu
pe o Sf=nt\ Evanghelie `n
ziua mor]ii fiului s\u [i un
sf=nt epitaf adus de la
Moscova, acum 110 ani. De
asemenea, am `mbog\]it
muzeul [i continu\m s\
adun\m tot felul de obiec-
te. Avem [i o colec]ie de mo-
nede vechi [i noi ale t=-
n\rului elev seminarist,
Lucian Buzoianu. De ase-
menea, avem o colec]ie de
insigne [i medalii din toate
timpurile, apoi avem col]ul
etnografic [i folcloric, apoi
c=teva elemente din arse-
nalul r\zboiului de ]esut
popular, adunate de la cre-
dincio[i etc.“, ne spune p\-
rintele }oc. a
10 Vineri, 2 martie 2007
REGIONAL
Impozite mai mici pentru
locuitorii din comunele
urbanizate for]at
Senatorul liberal-democrat de
Boto[ani, Mihai }=buleac, solicit\
modificarea Codului Fiscal, astfel
`nc=t nivelul taxelor [i impozitelor
achitate de locuitorii ora[elor mici,
care s-au `nfiin]at `n 2004, `n
urma unui proces for]at de ur-
banizare, s\ scad\. Parlamentarul
a ini]iat un proiect de lege `n acest
sens, argument=nd c\ popula]ia
din localit\]ile urbane respective
tr\ie[te la nivelul celei de la sate.
„Nu este just s\ obligi la plata
aceluia[i impozit at=t un cet\]ean
care locuie[te `ntr-o localitate ce
dispune de toate dot\rile, c=t [i un
cet\]ean dintr-o localitate `n care
standardele de dotare nu sunt
atinse. Nu este just s\ obligi la
plata unui impozit suplimentar un
cet\]ean care nu dispune de posi-
bilitatea s\ dob=ndeasc\ [i un
venit suplimentar, dat fiind
nivelul precar al componentei so-
cio-economice“, a afirmat
}=buleac. Senatorul de Boto[ani a
ini]iat acest proiect de lege, dup\
ce locuitorii din ora[ele Bucecea,
{tef\ne[ti [i Fl\m=nzi, care au
avut rang de comun\ p=n\ `n
2004, s-au pl=ns de majorarea
foarte mare a nivelului taxelor [i
impozitelor locale. ~n cazul celor
trei localit\]i care au fost „urcate
`n rang“, popula]ia a trebuit s\ su-
porte cre[teri cuprinse `ntre 300 [i
1.000% pentru impozitele pe
cl\diri [i terenuri. (B.C.)
Aproape 2 mii
de nem]eni de]in
arme de foc
Reprezentan]ii Biroului de Arme,
Explozibili [i Substan]e Toxice
(AEST) din cadrul Poli]iei Neam]
au declarat c\ cei mai mul]i dintre
de]in\torii de arme sunt v=n\tori.
Astfel, 1.453 de arme sunt de
v=n\toare, 748 sunt pistoale cu
gaze [i bile de cauciuc, 17 sunt
arme de tir, iar alte, aproape 100,
sunt de panoplie [i se afl\ `n
muzee sau colec]iile proprii. Anul
acesta, poli]i[tii vor desf\[ura o
ac]iune ampl\ `n urma c\reia to]i
de]in\torii de arme de foc vor fi in-
trodu[i `ntr-o baz\ de date, cu ca-
racteristici ale armelor de]inute.
„Fiecare om va veni la poli]ie cu
pu[ca [i cu cinci cartu[e [i va exe-
cuta foc `ntr-o cuv\ special\ [i `n
poligon, datele urm=nd s\ fie in-
troduse `n calculator“, a declarat
comisarul-[ef Nicolae Iftime, [eful
Biroului AEST Neam]. (B.C.)
Au scumpit apa pentru
investi]ii [i pentru
salarii mai mari
Ale[ii Consiliului Local F\lticeni
au decis ca, de la 1 martie, tariful
pentru metrul cub de ap\ potabil\
s\ fie majorat cu 53%. Primarul
Vasile Tofan a declarat c\ scum-
pirea pre]ului reprezenta singura
solu]ie pentru a men]ine `n
func]iune sistemul de alimentare
cu ap\ al ora[ului, `n care nu s-a
investit nimic din 1989 [i p=n\ `n
2005. Printre motiva]iile cre[terii
tarifului la ap\ a fost men]ionat\
[i majorarea cheltuielor salariale.
Edilul sucevean a precizat c\, `n
octombrie 2005, c=nd Prim\ria s-a
asociat cu operatorul regional
ACET Suceava `n proiectul
SAMTID, viz=nd reabilitarea
re]elelor de alimentare cu ap\ cu
fonduri europene, aportul munici-
palit\]ii f\lticenene a constat `n-
tr-o c\ru]\, un cal, dou\ lope]i, un
t=rn\cop [i dou\ g\le]i. Primarul a
spus c\, p=n\ `n prezent, prin
SAMTID a fost reabilitat\ o parte
din re]eaua de ap\ a municipiului
F\lticeni, ad\ug=nd c\ a depus la
Ministerul Integr\rii Europene un
proiect nou privind refacerea [i ex-
tinderea re]elei de canalizare [i mo-
dernizarea sta]iei de epurare. (B.C.)
ACTUALITATE
S\tenii din Ungheni [i Pris\cani `[i pot pune robinet la baie [i buc\t\rie
a „Valoarea lucr\rilor pentru alimentarea cu ap\ din localitatea Ungheni este de 954 de mii de dolari,
`n timp ce, pentru comuna Pris\cani s-au cheltuit 1,28 milioane de dolari“,
a precizat purt\torul de cuv=nt al Consiliului Jude]ean Ia[i, Sebastian T\taru a
La `nceputul acestei s\p- realizate `n cadrul celei de-a Potrivit datelor prezen- realizate o re]ea de aduc- pentru satele H\l\uce[ti
t\m=ni, au fost recep]iona- doua etape a Programului tate de oficialii CJ, `n co- ]iune a apei, `n lungime (5.058 de locuitori) [i Lun-
te lucr\rile de alimentare cu de alimentare cu ap\ la muna Ungheni au fost re- de 14,7 km, o re]ea de dis- ca[i (891 de locuitori). „A
ap\ a comunelor ie[ene Un- sate. Valoarea lucr\rilor alizate o re]ea de aduc]iu- tribu]ie de 8,7 km, un re- fost executat\ o re]ea de
gheni [i Pris\cani. Prima pentru alimentare cu ap\ ne a apei, `n lungime de zervor de 600 mc, o sta]ie aduc]iune a apei, `n lungi-
re]ea de alimentare cu ap\ din localitatea Ungheni es- 11,8 km, o re]ea de dis- de pompare, o sta]ie de me de 7,42 km, un rezer-
va deservi satele Ungheni te de 954 de mii de dolari, tribu]ie de 7,5 km, 2 re- clorare, 8 ci[mele publice vor de 50 mc [i o sta]ie de
(3.989 de locuitori) [i Bosia `n timp ce, pentru comuna zervoare, cu capacit\]i de [i 2 hidran]i de incendiu. pompare. Pentru acest\
(681 de locuitori), iar cea Pris\cani s-au cheltuit 1,28 100 [i 400 mc, 2 sta]ii de S\pt\m=na trecut\, `n lucrare, valoarea proiec-
de-a doua re]ea, satele Pri- milioane de dolari“, a pre- pompare, 6 ci[mele publi- cadrul aceluia[i program, tului a fost de 624 de mii
s\cani (3.589 de locuitori) cizat purt\torul de cuv=nt ce [i 3 hidran]i de in- a fost recep]ionat\ [i lu- de dolari“, a precizat pur-
[i Moreni (987 de locuitori). al Consiliului Jude]ean cendiu. ~n ceea ce prive[te crarea de alimentare cu t\torul de cuv=nt al CJ
„Cele dou\ proiecte au fost Ia[i, Sebastian T\taru. comuna Pris\cani, au fost ap\ [i extindere a re]elei Ia[i. (Bogdan C.)
Evalu\ri `n cascad\ la UMF Investi]ii la Spitalul
„Sf. Spiridon“
a La Universitatea de Medicin\ [i Farmacie „Grigore T. Popa“ Ia[i
(UMF) se desf\[oar\ mai multe procese de evaluare academic\, cu bani de la CL
Bugetul negociat al Spitalului „Sf. Spiridon“
dup\ cum a precizat Mircea Covic, cancelar general al UMF a pentru acest an este de 5,86 milioane de lei. Pe
l=ng\ ace[tia, unitatea va beneficia de alte 1,5 mili-
Recent s-a `ncheiat exa- oane de lei, alocate printr-o hot\r=re a Consiliului
minarea pe discipline a ra- Local. Aceste fonduri vor fi folosite de conducerea
portului de evaluare a pro- unit\]ii pentru achizi]ii [i investi]ii de strict\
cesului didactic `n cadrul necesitate. „Toat\ suma primit\ o vom investi `n
UMF realizat de o echip\ de lucr\ri deja `ncepute, `n repara]ii [i achizi]ii pe
la Cluj. „Propunerile de re- care nu le-am putea face din venituri proprii“, a
mediere a deficien]elor vor declarat managerul spitalului, ec. Ioan B=rliba.
fi centralizate [i analizate Astfel, 200.00 de lei vor fi destinate construirii a
la nivelul facult\]ilor `n lu- patru rampe de acces pentru persoanele cu handi-
na martie [i la nivelul Se- cap, iar alte 400.000 vor fi utilizate pentru achizi-
]ionarea a trei grupuri electrogene cu firid\ (sistem
natului `n aprilie. O sinte-
z\ preliminar\ [i unele ac- automat), extrem de necesare dup\ incidentele de
anul trecut, `n care, `n mai multe r=nduri, spitalul
]iuni urgente pentru semes-
trul II au fost deja abordate a r\mas pentru c=teva ore `n `ntuneric.
`n consiliile facult\]ilor“, a {i pentru construirea unui lift `n noua clinic\
ORL vor fi alocate 300.000 de lei. „Accesul pentru
precizat Mircea Covic.
O alt\ evaluare care va fi
transport al bolnavilor `n aceast\ clinic\ este ex-
trem de greoi `n acest moment. Bolnavii sunt
realizat\ `n cadrul UMF c\ra]i cu targa pe sc\ri abrupte. Liftul pe care
este cea privind criteriile vrem s\-l construim `n acest an ar putea deservi
pentru acordarea salariu- [i Clinica de Oftalmologie [i cea de Diabet“, a mai
lui diferen]iat. Astfel, cri- precizat Ioan B=rliba.
teriile de evaluare a perfor- O parte din banii de la Consiliul Local, respec-
man]elor individuale ale tiv 430.000 lei, vor fi folosi]i [i pentru continuarea
personalului didactic sunt lucr\rilor deja `ncepute la Clinica I Chirurgie [i
activitatea didactic\ [i ela- pentru finisajele exterioare la Clinica ORL. De
borarea de materiale didac- ad\ugat c\ o aten]ie deose- evaluare CIDMEF, con- asemenea, conducerea spitalului a alocat [i
tice, activitatea [tiin]ific\, bit\ se va da chestionarelor form celor precizate de 110.000 lei pentru repara]ii la instala]ia electric\.
recunoa[terea na]ional\ [i de evaluare individual\ de Mircea Covic. Comisia de
interna]ional\, evaluarea c\tre studen]i, folosind evaluare extern\ este for-
studen]ilor, calitatea inte- metodologia [i concluziile mat\ din [ase membri din
Achizi]ii de aparatur\
raportului realizat de eva- Canada, Fran]a, Tunisia [i din venituri proprii
gr\rii profesionale, perfec-
]ionare continu\, activita- luatorii de la Cluj. Rom=nia [i va avea
tea `n comunitatea univer- De asemenea, o alt\ eva- `nt=lniri cu cadrele didac- Anul trecut, Spitalul „Sf. Spiridon“ a adunat din
venituri proprii nu mai pu]in de 17,5 miliarde de
sitar\. Conform celor pre- luare va avea loc s\pt\- tice, studen]i, de asemenea,
cizate de Mircea Covic, m=na viitoare la Faculta- urm=nd s\ fie vizitate labo- lei. Pentru acest an, din veniturile astfel realizate,
conducerea unit\]ii [i-a propus s\ achizi]ioneze
ponderea fiec\rui criteriu tea de Medicin\, cea mai ratoarele, clinicile, bibli-
aparatur\ medical\ `n clinicile aflate `n deficit din
este diferit\ la fiecare cate- mare facultate din cadrul otecile etc. „~n final, dup\ o acest punct de vedere. „Prioritatea num\rul unu
gorie didactic\. „Evaluarea UMF, care va primi vizita lun\, se va `ntocmi rapor-
sunt masa de inox [i frigiderul pentru morg\, apoi
de c\tre studen]i a cadru- unei comisii a CIDMEF tul de evaluare al Facul- un analizor pentru Hematologie, o mas\ de
lui didactic va avea o pon- (Conférence Interna]ionale t\]ii de Medicin\, precum opera]ie [i trei l\mpi folosite `n interven]iile
dere de 15-20% din evalu- des Doyens des Facultés de [i recomand\rile pentru ur- chirurgicale“, a mai spus directorul B=rliba.
area final\. ~n perioada Médicine d’Éxpression m\torii cinci ani, iar fa- Tot din veniturile proprii ale spitalului, `n
urm\toare vor fi defini- Française, ce reune[te 40 cultatea va primi un certifi- circa dou\ s\pt\m=ni va fi cump\rat [i un
tiva]i [i indicatorii de per- de ]\ri francofone), con- cat de evaluare interna]io- toc\tor-m\run]itor de de[euri medicale `n valoare
forman]\“, dup\ cum a de- dus\ de Pierre Potvin, nal\“, a men]ionat Mircea de 55.000 RON. (Otilia B.)
clarat Mircea Covic, care a pre[edintele comitetului de Covic. (Oana R.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna aprilie la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii martie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A DOU|SPREZECEA a o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
concursului destinat comunit\]ilor paro- te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
APRILIE din fiecare protopopiat. O parohie poate de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Platforme de cercetare pentru toate facult\]ile de la Universitatea Agronomic\
Universitatea de {tiin]e A-
gricole [i Medicin\ Veterina-
r\ „Ion Ionescu de la Brad“
(USAMV) a preg\tit dosare
pentru patru platforme de
cercetare, c=te unul din par-
tea fiec\rei facult\]i. Astfel,
conform celor precizate de
rectorul Gerard Jit\reanu, se
Pensii mai mari pentru cei
cu vechime `n munc\ dinainte de 1963
a Aproximativ 1,6 milioane de persoane vor beneficia de major\ri ale pensiei, `n medie cu 14-15%, `ncepând cu luna
aprilie, a anun]at ministrul Muncii, Solidarit\]ii Sociale [i Familiei, Gheorghe Barbu a De majorarea valorii pensiilor
vor beneficia persoanele care au vechime `n munc\ dinainte de 1963 - când nu era obligatorie `nscrierea salariilor
`n c\r]ile de munc\ -, chiar dac\ persoanele aflate `n aceast\ situa]ie au beneficiat sau nu de recalcularea pensiei a
Pe pagina de Internet a
Ministerului Muncii, Soli-
darit\]ii Sociale [i Familiei
(MMSSF) a fost publicat un
proiect de Ordonan]\ de Ur-
gen]\ pentru modificarea [i
completarea legii 19/2000,
privind sistemul public de
pensii [i alte drepturi de
asigur\ri sociale. Ministrul
Gheorghe Barbu a declarat
c\ sper\ ca acest proiect de
ordonan]\ s\ fie aprobat de
Guvern, fiind discutat\,
deja, o not\ `n acest sens.
Oficialul MMSSF a precizat
c\ efortul bugetar pentru
sus]inerea acestei m\suri
va fi de 100 de milioane de
lei lunar (1.000 de miliarde
de lei vechi pe lun\) [i, con-
form estim\rilor, sumele
vor fi suportate numai din
bugetul asigur\rilor sociale.
Pentru fiecare an
lucrat `nainte
de 1963 se acord\
un punct de pensie
De majorarea valorii
pensiilor vor beneficia per-
soanele care au vechime `n
munc\ `nainte de 1963 -
când nu era obligatorie `ns-
crierea salariilor `n c\r]ile
de munc\ -, chiar dac\ per-
soanele aflate `n aceast\ si-
tua]ie au beneficiat sau nu
de recalcularea pensiei. Ast-
fel, la calculul noii valori a
pensiei, ace[tia vor benefi-
cia de un punct de pensie
pentru fiecare an lucrat `na-
inte de 1963 (echivalentul
salariului mediu pe econo-
mie). „Pân\ acum, `n modul
de calcul a pensiei celor cu o
vechime `n munc\ `nainte de
1963 se lua `n considerare
salariul minim pe econo-
mie“, se arat\ `n proiectul de
ordonan]\ a ministerului.
~n cazul persoanelor care
au vechime mai mare `n pe-
rioada men]ionat\ [i cre[te-
rea pensiei va fi mai mare,
dep\[ind media de 14-15
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SPITALUL „SF. SPIRI-
DON“ CHELTUIE LUNAR 1,1
MILIOANE LEI PE MEDICA-
MENTE: Comisia Medicamen-
tului din cadrul Spitalului „Sf.
Spiridon“, coordonat\ de prof.
univ. dr. {tefan Georgescu s-a
`ntrunit, ieri, pentru a face nece-
sarul de medicamente pentru a-
cest an. „~n perioada ianuarie-
martie, achizi]iile de medica-
mente s-au f\cut `n baza actelor
adi]ionale la contractul de anul
trecut. Necesarul urmeaz\ s\ se
fac\ pentru lunile aprilie-de-
cembrie ale lui 2007, `n baza
consumului mediu lunar de anul
trecut“, a declarat managerul
dore[te ca institu]ia s\ ob]in\
finan]are pentru laboratoare-
le destinate cercet\rii `n care
pot lucra [i masteranzii sau
doctoranzii.
„Anul trecut, Ministerul E-
duca]iei [i Cercet\rii (MEdC)
a finan]at fiecare platform\
de cercetare cu c=te un milion
procente, [i va sc\dea `n ca-
zul celor cu vechime mai
mic\, unele persoane având
numai câteva luni ca ve-
chime `n munc\ `nainte de
1963. „Persoanele care au
lucrat [i `n aceast\ perioad\
nu reu[esc `ntr-o foarte ma-
re parte s\ fac\ dovada ve-
niturilor pe care le-au avut.
Salariul minim dezavantaja
chiar pe toat\ lumea“, a
apreciat ministrul Gheor-
ghe Barbu.
Nu va mai fi
obligatorie semnarea
cupoanelor mov
O alt\ modificare legisla-
tiv\ vizeaz\ abrogarea unor
articole de lege, care se refe-
reau la primirea cupoanelor
mov [i semnarea lor de c\-
tre pensionari. Potrivit nor-
melor actuale, `n cazul `n
care un pensionar nu semna
trei luni la r=nd respectivul
cupon, autorit\]ile `i puteau
suspenda pensia. „Avem de-
ja un protocol cu serviciul
de eviden]a persoanelor.
Noi utiliz\m datele respec-
tive [i, `n func]ie de aceste
date, facem pl\]ile lunare“,
a precizat [eful MMSSF.
Proiectul de act normativ
are `n vedere abrogarea re-
glement\rilor referitoare la
necesitatea confirm\rii ta-
loanelor de plat\ a pensiei
[i, implicit, la suspendarea
pl\]ii pensiei `n astfel de si-
tua]ii, urmând ca modific\-
rile survenite `n starea ci-
vil\ a pensionarilor s\ fie
preluate de la institu]iile ca-
re au ca atribu]ii eviden]a
persoanelor, respectiv de la
Centrul Na]ional de Admi-
nistrare a Bazelor de Date
privind Eviden]a Persoa-
nelor. ~ntrucât taloanele de
plat\ constituie dovada fap-
tului c\ sumele cuvenite cu
titlu de pensie au fost virate
`n conturi, acestea fiindu-le
necesare pensionarilor [i
spitalului, ec. Ioan B=rliba. ~n
2006, media lunar\ a sumelor
alocate pentru cump\rarea de
medicamente s-a ridicat la 1,1
milioane de lei. (O.B.)
a CINCI LICEE IE{ENE
PRIMESC C+TE 10.000 LEI
DE LA MEdC: Ministerul Edu-
ca]iei [i Cercet\rii (MEdC) a
premiat, `n luna decembrie a a-
nului trecut, cinci directori ie-
[eni din cei 210 directori de
licee [i colegii la nivel na]ional
care au ob]inut rezultate de ex-
cep]ie `n anul 2006. Cei cinci
sunt Ilie Gheorghe de la Cole-
giul „Costache Negruzzi“, Seryl
Talpalaru de la Colegiul „Emil
ACTUALITATE
de euro, dar a fost cofinan]are
[i din partea universit\]ilor“,
a precizat rectorul Gerard Ji-
t\reanu care a ad\ugat c\
Facultatea de Agricultur\ a
preg\tit un dosar pentru o
platform\ de cercetare ce vi-
zeaz\ probleme referitoare la
sol - plant\, Facultatea de
pentru a ob]ine alte drepturi
prev\zute de lege, cum ar fi
asisten]\ medical\, trans-
port urban gratuit etc., se va
proceda, `n continuare, la
transmiterea taloanelor la
domiciliu, prin po[t\, `n
regim de scrisoare simpl\.
Pensiile private,
alternativa celor care
nu vor s\ depind\
doar de stat
Cinci mari companii au
depus, pân\ la 1 martie, ce-
reri de autorizare pentru a
func]iona pe pia]a pensiilor
facultative (Pilonul III), in-
formeaz\ un comunicat al
Comisiei de Supraveghere a
Sistemului de Pensii Pri-
vate (CSSPP). Companiile
care au depus documenta]ia
`n acest sens sunt BCR Asi-
gur\ri de Via]\, Allianz - }i-
riac, Aviva Asigur\ri de Via-
]\, KPMG Audit S.R.L [i
ING Asigur\ri de Via]\
S.A.. „Cel pu]in cinci fonduri
de pensii private, adminis-
Racovi]\“, Cristina V=lcu de la
Colegiul Na]ional, Ni]a Nedea
de la Liceul „Mihai Eminescu“
[i Angela Sava de la Liceul „Va-
sile Alecsandri“. Acum, conform
celor precizate de inspector
Cristina Dasc\lu, purt\tor de
cuv=nt al ISJ, banii pentru cei
cinci directori care trebuie chel-
tui]i pentru [coal\ au ajuns la
ISJ [i vor fi trimi[i c\tre unit\-
]ile de `nv\]\m=nt la capitolul
cheltuieili de capital. (O.R.)
a BURSE ~N JAPONIA
PENTRU PROFESORII IE{ENI:
Guvernul Japoniei a lansat o
ofert\ pentru profesori de gim-
naziu [i liceu privind burse de
Horticultur\ are un dosar cu
tema calitatea produselor
horticole, Zootehnia are un
dosar referitor la nutri]ia ani-
malelor domestice, iar Facul-
tatea de Medicin\ Veterinar\
are ca tem\ pentru platforma
de cercetare siguran]a ali-
mentar\.
trate de trei b\nci, ar putea
fi opera]ionale pân\ `n luna
mai a acestui an“, a declarat
pre[edintele Comisiei de
Supraveghere a Pensiilor
Private, Mircea Oancea.
La o contribu]ie
de 20 de euro pe lun\,
speciali[tii garanteaz\
o pensie lunar\ de
140 de euro
Reprezentan]ii CSSPP
sus]in c\, `n primul an de
func]ionare a pilonului III,
sistemul va cuprinde 2-3
sute de mii de participan]i.
Pentru ca o companie s\ fie
autorizat\ ca administrator
de fond de pensii, trebuie s\
`ndeplineasc\ cumulativ
mai multe condi]ii: s\ aib\
un capital social de cel pu]in
1,5 milioane euro, membrii
consiliului de administra]ie
s\ aib\ preg\tire `n dome-
niu, compania s\ nu aib\
datorii la bugetul de stat [i,
totodat\, s\ `ndeplineasc\
anumite condi]ii legate de
studiu `n universit\]ile japo-
neze, `n perioada octombrie
2007 – martie 2009, conform
celor precizate de inspector
Cristina Dasc\lu, purt\tor de
cuv=nt al Inspectoratului {co-
lar Jude]ean Ia[i (ISJ). Astfel,
cadrele didactice care au ve-
chime minim\ de cinci ani `n
`nv\]\m=nt, sub 35 de ani,
cunosc limba englez\ [i care
doresc s\ se perfec]ioneze `ntr-o
universitate din Japonia, se pot
prezenta la selec]ia care va
avea loc `n limba englez\ `n
data de 9 martie, la Ambasada
Japoniei la Bucure[ti. (O.R.)
a CONCURS DE POSTURI
LA USAMV: Universitatea de
Vineri, 2 martie 2007
Pentru ca MEdC s\ a-
probe aceste platforme, Uni-
versitatea trebuie s\ asigure
spa]iul dar [i o parte din fi-
nan]are. Evaluarea dosarelor
de c\tre MEdC va avea loc `n
perioada urm\toare, dup\
cum a men]ionat Gerard Ji-
t\reanu. (O.R.)
provenien]a capitalului. De
asemenea, potrivit regle-
ment\rilor legale, o persoa-
n\ poate contribui la siste-
mul de pensii facultative cu
maximum 15% din venitul
s\u brut [i poate beneficia
de pensia privat\ când
`mpline[te v=rsta de 60 de
ani. Contribu]iile `n acest
sistem sunt deductibile fis-
cal `n limita a 200 de euro
de la angajator [i 200 de eu-
ro de la angajat. Potrivit
unor calcule ale operatorilor
din pia]\, o contribu]ie lu-
nar\ de 20 de euro, pe o pe-
rioad\ de 25 de ani în acest
sistem, va aduce o pensie de
140 de euro lunar, pe timp
de 15 ani. Estim\rile au vi-
zat un randament mediu
anual de 7%, în euro. Astfel,
contribu]ia total\ la sfâr-
[itul perioadei de 25 de ani
de cotizare ar însuma 6.000
de euro, iar, cu fructificarea
capitalului prin investi]ii,
suma va ajunge la 25.000 de
euro, ceea ce ar putea con-
duce la o pensie lunar\ de
140 de euro, pe timp de 15
ani. (Bogdan CRON})
{tiin]e Agricole [i Medicin\
Veterinar\ „Ion Ionescu de la
Brad“ (USAMV) scoate la con-
curs posturi didactice `n semes-
trul al doilea din acest an univer-
sitar. Astfel, dac\ `n primul se-
mestru au fost scoase la concurs
mai multe posturi mici, pentru
preparatori [i asisten]i, `n semes-
trul II vor fi scoase la concurs 7
posturi de profesor, 9 de con-
feren]iar, 4 de [ef de lucr\ri, la
care se adaug\ alte 5 posturi de
asisten]i. Posturile vor fi scoase
la concurs dup\ ce vori fi publi-
cate `n Monitorul Oficial [i vor fi
respectate toate procesurile lega-
le, dup\ cum a men]ionat rec-
torul Gerard Jit\reanu. (O.R.)
11
PE SCURT
Poli]i[tii ie[eni au
`mp\r]it doamnelor
m\r]i[oare [i pove]e
De 1 Martie, angaja]ii Poli]iei
ie[ene au oferit doamnelor [i
domni[oarelor tradi]ionalele
m\r]i[oare, dar [i sfaturi pen-
tru a nu deveni victime ale
diferitelor tipuri de infrac]i-
uni. Cu aceast\ ocazie, poli-
]i[tii ie[eni au avut „misiu-
nea“ de a `mp\r]i un num\r
de 500 de m\r]i[oare, at=t `n
diferite zone ale ora[ului, c=t
[i la sediile Inspectoratului de
Poli]ie Jude]ean [i al Poli]iei
Municipiului Ia[i. „Vom
desf\[ura activit\]i de pre-
venire a victimiz\rii [i `n
urm\toarele dou\ zile, `n alte
zone ale ora[ului, pentru c\
dorim s\ determin\m un
num\r c=t mai mare de ie[eni
s\ `nve]e s\ se fereasc\ de
situa]iile care le pot pune `n
pericol integritatea corporal\
sau bunurile pe care le de]in“,
a declarat Livia Doltu, psi-
holog `n cadrul IPJ Ia[i. (B.C.)
Agronomia `[i
promoveaz\
imaginea la t=rgul
de la Bucure[ti
Universitatea de {tiin]e Agri-
cole [i Medicin\ Veterinar\
„Ion Ionescu de la Brad“ Ia[i
(USAMV) a `nceput campania
de promovare a institu]iei pen-
tru admiterea din anul univer-
sitar urm\tor. Astfel, USAMV
va participa la T=rgul Interna-
]ional de Oferte Educa]ionale
pentru Universit\]i care se va
desf\[ura la Bucure[ti `n pe-
rioada imediat urm\toare,
dup\ cum a men]ionat rectorul
Gerard Jit\reanu. ~n inter-
valul 10-11 martie, are loc cea
de-a III-a edi]ie a Romanian
International University Fair
(RIUF) care va fi organizat la
Teatrul Na]ional „I. L.
Caragiale“. La t=rg vor partic-
ipa peste 100 de universit\]i [i
centre culturale din 20 de ]\ri,
care vor oferi programe de
studii universitare, master [i
doctorat, precum [i programe
MBA. De asemenea, tot din
aceast\ lun\, p=n\ `n la Pa[te,
cadrele didactice ale USAMV
vor face promovarea
institu]iei `n liceele din zona
Moldovei. (O.R.)
Din aprilie cresc
salariile la USAMV
Universitatea de {tiin]e
Agronomice [i Medicin\
Veterinar\ „Ion Ionescu de la
Brad“ (USAMV) va m\ri
salariile angaja]ilor `ncep=nd
cu luna aprilie, astfel c\ at=t
personalul nedidactic, didactic
auxiliar c=t [i cel didactic vor
ridica, `n luna mai, salariile
mai mari cu p=n\ la 25%.
Rectorul Gerard Jit\reanu a
men]ionat c\ pentru perso-
nalul nedidactic [i didactic
auxiliar se va realiza evalu-
area anual\ `n perioada ime-
diat urm\toare, iar per-
soanele cu datoria `mplinit\,
care nu au penaliz\ri, se vor
bucura de un salariu dus la
maxium din grila de
salarizare, de la grila minim\.
De asemenea, cadrele didac-
tice, pl\tite, p=n\ `n prezent,
la minimum din gril\ vor
primi o majorare de 25% pen-
tru cadrele didactice care au
p=n\ la gradul de
conferen]iar, `n timp ce profe-
sorii vor primi o majorare de
10%. „Toate cadrele didactice
vor beneficia de cre[terea
salariilor pentru c\ nu avem
abateri la cadrele didactice.
La evaluarea acestora, o parte
important\ o reprezint\ [i
evaluarea studen]ilor“, a pre-
cizat rectorul Gerard Jit\re-
anu care a ad\ugat c\ „banii
vor fi asigura]i din venitul
central al Universi\]ii, efortul
bugetar pentru aceast\
m\rire fiind de aproximativ
1.500.000 lei pe an“. (O.R.)
12 Vineri, 2 martie 2007
PE SCURT
Popicarii ie[eni se
impun la T=rgu Mure[
~ntr-o restan]\ din etapa a doua
a returului din Divizia Na]ional\
de popice, ieri, la T=rgu Mure[,
oaspe]ii de la CFR Olimpia ACB
Ia[i au `nvins pe Electro Koracell
din localitate cu scorul de 3.279
p.d. – 3.250 p.d. (6-2 la victorii
directe). Dup\ cum ne-a comuni-
cat antrenorul Dumitru Penciuc,
punctele ie[enilor au fost reu[ite
de lansatorii Iulian Gabriel Cucu
– 531, Giorge Cov\sal\ - 547,
Remus Antimirescu – 560, Florin
Opinc\ - 545, Mihai Gabriel
Bengheac – 548, Costic\ Ciurdea
– 548. Dup\ primele dou\ schim-
buri, gazdele conduceau cu 2-0,
dar oaspe]ii au recuperat p=n\ la
finalul disputei, Antimirescu,
Opinc\, Bengheac [i Ciurdea im-
pun=ndu-se `n fa]a adversarilor
direc]i, iar echipa moldav\
cucerind [i cele dou\ puncte puse
`n joc `n urma unui avantaj ge-
neral de 29 popice dobor=te. ~n
etapa urm\toare, tot `n de-
plasare, ceferi[tii ie[eni se vor
confrunta cu Siderurgica
Hunedoara, `ntr-o aren\ care a
g\zduit multiple competi]ii in-
terna]ionale. (D.T.)
Echipe de rugby
puternice la
Memorialul
„Sandu Ville Gorun“
~n perioada 2-4 martie, pe
terenul Agronomia din Dealul
Copoului, va avea loc Memorialul
„Sandu Ville Gorun“ la rugby, cu
participarea echipelor Poli Agro
Unirea Ia[i, Steaua Bucure[ti,
„U“ Remin Baia Mare [i
Bucovina Suceava. „Echipele par-
ticipante [i programul a r\mas `n
mare cel la care ne g=ndisem
ini]ial. Joi, pe 1 martie, va fi
[edin]a tehnic\ [i vom stabili e-
xact cine cu cine joaca. N-am
vrut s\ facem noi programul pen-
tru a nu se sup\ra oaspe]ii, poate
unii au preferin]e [i vor s\ joace
cu cineva anume `n partida de
debut. Cert este c\ primul meci
va fi vineri (m=ine - n.r.), de la
ora 15.00. Imediat dup\ el va
avea loc [i cel de-al doilea.
S=mb\t\, de la ora 10.00, `ncepe
a doua zi a competi]iei, tot cu
dou\ jocuri unul dup\ altul.
Duminic\, pe 4 martie, se `ncheie
turneul, bine`n]eles tot cu dou\
jocuri, primul debut=nd tot la ora
10.00. Deci, va juca fiecare cu
fiecare, `n sistem turneu“, a
men]ionat antrenorul ie[ean
Constantin Verive[. Campionatul
din prima lig\ de rugby se reia
pe 24 martie, atunci c=nd ie[enii
se vor confrunta cu CSM Petrom
Timi[oara. (D.T.)
Mutu a ajuns
la al 12-lea gol `n
campionatul Italiei
Interna]ionalul rom=n Adrian
Mutu este de neoprit `n Serie A.
Dup\ ce duminic\ a `nscris,
Mutu a recidivat, miercuri, `n
meciul pe care echipa sa l-a
`ncheiat la egalitate, scor 1-1, pe
terenul Regginei. Rom=nul a
ob]inut un penalty `n minutul 87
[i tot el a transformat lovitura de
la 11 metri, aduc=nd un punct
forma]iei sale. Tot miercuri, li-
dera campionatului de fotbal al
Italiei, Inter Milano, a pierdut
primele puncte dup\ o serie de
17 victorii consecutive, `ncheind
la egalitate, 1-1 (0-0), partida cu
forma]ia Udinese, disputat\ la
Milano, `n cadrul etapei a 26-a
din Serie A. Oaspe]ii au deschis
scorul printr-o frumoas\ execu]ie
a lui Obodo (min. 44), `ns\ Inter
a reu[it s\ egaleze prin argen-
tinianul Crespo (min. 66). Cristi
Chivu a revenit `n echipa de baz\
a Romei, dar a avut o evolu]ie
modest\, gre[ind la primul gol al
echipei Chievo `n partida `nche-
iat\ la egalitate, scor 2-2. (N.P.)
SPORT
~nc\ un brazilian `n Ghencea timp `n urm\ reac]iile pre-
sei braziliene“.
{i Cosmin Ol\roiu a co-
a Managerul Mihai Stoica a b\tut palma cu oficialii lui Corinthians mentat transferul lui El-
pentru transferul mijloca[ului Elton, care m\soar\ doar 1,56 metri a ton, tot pe site-ul clubu-
lui: „Ni l-am dorit [i `l do-
Steaua l-a achizi]ionat 20 de ani, este n\scut pe 7 s\ provoace scandaluri, noi rim `n continuare pe Elton
pe mijloca[ul brazilian de aprilie 1986. A mai jucat ca `ncercam sa ne asigur\m la Steaua. Este un juc\tor
numai 1.56 metri, Elton `mprumut `n 2006 la echi- serviciile acestui juc\tor de cu o calitate tehnic\ formi-
José Xavier Gomes, de la pa S\o Caetano, unde a dabil\, care ar da mai mul-
geniu. Voi spune mai multe
Corinthians. Anun]ul a fost marcat dou\ goluri `n 36 de dac\ acest transfer se t\ culoare jocului nostru.
f\cut miercuri sear\ pe si- jocuri [i apoi a revenit la Ar asigura doza de specta-
va materializa. ~mi doresc
teul oficial al Stelei, dup\ Corinthians, unde a jucat 7 col [i `n acela[i timp de efi-
mult ca Elton s\ ajung\ `n
miezul nop]ii. meciuri `n acest sezon. cien]\, at=t de necesar\
Elton este un produs al Mihai Stoica, managerul Ghencea [i nu am renun]at dupa accidentarea lui Dic\. sens“. Impresarul juc\toru-
niciodat\ la ideea aducerii
[colii de fotbal de la Corin- general al Stelei, a declarat M-a[ bucura mult ca acest lui a confirmat transferul,
thians [i este considerat o pentru site-ul oficial al lui la Steaua. N-a[ fi pre- transfer s\ se materiali- declar=nd c\ Steaua va
mare speran]\ a fotbalului clubului: „~n timp ce al]ii cizat aceste detalii dac\ nu zeze, [tiu c\ s-au f\cut [i se pl\ti 2 milioane de euro
sud-american. Are numai creau diversiuni [i c\utau a[ fi descoperit cu pu]in fac eforturi mari `n acest pentru juc\tor. a
Rapid spre semifinale
a Echipa lui R\zvan Lucescu a urcat `n careul de a[i dup\ ce
s-a impus `n sferturi cu 2-0 `n fa]a lui FC Arge[, dup\ prelungiri
a Calificarea a fost parafat\ de doi ex-dinamovi[ti, Zicu [i Ganea a
forma]ia Poli Ia[i, `n grup\rii conduse de Alin
sferturile de final\ ale Artimon. Popa a ad\u-
de Narcis POHOA}| competi]iei. B\n\]enii s- gat c\ exist\ [i reversul
Rapid Bucure[ti s-a au impus prin golurile medaliei: echipa s-a ales
calificat `n semifinalele marcate de Gigel Bucur, cu doi juc\tori buni de la
Cupei Rom=niei-Timi[o- `n min. 38 [i 81, golul de gruparea b\n\]ean\, ne-
reana la fotbal, dup\ ce onoare al oaspe]ilor fiind g=nd zvonurile de blat
a `nvins pe FC Arge[, reu[it de Sebastian Sf=r- legate de acest meci.
dup\ prelungiri, cu sco- lea (90^3). „De[i au ap\rut des-
rul de 2-0 (0-0 dup\ 90 Pandurii Tg. Jiu s-a tule zvonuri c\ aceast\
calificat `n premier\, partid\ ar putea fi aran-
de minute de joc), mier-
dup\ ce a `nvins pe FC jat\, totul a fost o in-
curi seara, la Ploie[ti, `n
Na]ional Bucure[ti, pe ven]ie de pres\. Echipa
sferturile de final\ ale a jucat pe bune. Nu am
competi]iei. stadionul „Nicolae Do-
brin“ din Pite[ti, cu sco- venit s\ ne pred\m, sunt
Rapid a dominat me- sup\rat pe P\limaru ca-
ciul `n cea mai mare par- rul de 3-2, dup\ prelun-
re a ratat c=teva ocazii
te a sa, mai ales `n repri- giri, 2-2 (0-1) la finalul
timpului regulamentar foarte clare. Un juc\tor
za secund\ [i `n prelun- cu experien]\ mai mare ar
de joc.
giri, c=nd a ratat c=teva Semifinalele, care sunt fi `nscris din acele situ-
ocazii clare, dar nu a [i ele programate pe te- a]ii“, a declarat Popa.
reu[it s\ `nscrie. Giule[- renuri neutre, vor avea „Ne-au lipsit c=]iva ju-
tenii s-au desprins `n mi- loc `n zilele de 17 [i 18 c\tori, `n principal Nai-
nutul 10 al prelungirilor, din [i Adrian Ilie. Din Ianis Zicu a demonstrat `n acest
aprilie.
gra]ie reu[itei norocoase cauza `n]elegerii cu Poli, debut de sezon c\ este cel mai `n form\
a lui Ianis Zicu, cel mai nu i-am putut folosi. Nici atacant al Rapidului, fostul dinamovist
`n form\ rapidist al mo- Ionu] Popa: pe B=lba, la fel [i Sf=r- `nscriind dou\ goluri `n tot at=tea meciuri
mentului. Ganea a para- „Am pierdut lea. ~mi pare r\u c\ am
fat calificarea vi[iniilor `n tiv, Alin Ilin (35) [i Erik
minutul 106, gol marcat calificarea, dar ie[it din Cup\, aceasta Rezultate:
este situa]ia. Am ie[it Lincar (86)
la revenirea oficial\ la echi- ne-am ales cu doi din cup\, dar ne-am ales Poolii Tiimii[ooara - Poolii Rapiid Bucure[tii - FC
pa de l=ng\ podul Grant, juc\tori importan]i“ cu doi juc\tori: Naidin [i Ia[ii 2-11 (1-0
0) Arge[ Piite[tii 2-00 (0-00,
`n chiar primul joc. Ilie. Cu ei pe teren altfel Au marcat: Gigel Bu- 0-0
0)
Al\turi de Rapid, `n Dup\ meciul cu Poli ar fi ar\t jocul nostru. cur (38, 81), respectiv, Au marcat: Ianis Zicu
semifinale s-au mai cali- Timi[oara, `ncheiat cu M\ deranjeaz\ aceste Sebastian Sf=rlea (90^3) (100), Ionel Ganea (106)
ficat Poli Timi[oara [i victoria b\n\]enilor cu insinu\ri, c\ ar fi fost un Panduriii Tg. Jiiu - FC Asear\, dup\ `nchi-
Pandurii Tg Jiu. 2-1, antrenorul ie[enilor meci aranjat, at=ta timp Na]iional 3-2 2 (0-11, 2-2
2) derea edi]iei s-a disputat
Poli Timi[oara s-a cali- Ionu] Popa a declarat c\ c=t voi fi eu la Ia[i nu se Au marcat: Ilie Iorda- cel de-al patrulea sfert
ficat, dup\ ce a `nvins juc\torii s\i [i-au dorit pune problema unui meci che (50 [i 74, ambele din de final\ `ntre Steaua
miercuri, cu scorul de 2- calificarea, dar nu au strategic“, a conchis teh- lovituri de la 11 m), Da- Bucure[ti [i O]elul Ga-
1 (1-0), pe teren propriu, putut mai mult `n fa]a nicianul Politehnicii Ia[i. niel Orac (102), respec- la]i, la Constan]a. a
Angela Moro[anu [i {tefan Vasilache, B=lb\ [i-a atras criticile impresarului
la Europenele de la Birmingham a Primarul Gheorghe Nichita [i impresarul
Delega]ia Rom=niei va participa Ioan S\l\v\stru critic\ atitudinea v=rfului
`n perioada 2-4 martie la Campio- Politehnicii din afara gazonului a
natul European de atletism `n sal\, Dup\ ce a aflat de ispr\vile a declarat Nichita. {i impreas-
care se va desf\[ura la Birmingham. bahice ale lui Ionu] B=lb\, pri- rul fotbalistului, Ioan S\l\v\s-
Printre atle]ii rom=ni care vor con-
marul Ia[ului, Gheorghe Nichi- tru, a r\mas surprins de atitu-
cura `n Anglia sunt [i ie[enii Angela
Moro[anu [i {tefan Vasilache. Dac\ ta, a luat atitudine [i a declarat dinea adoptat\ de B=lb\ `n afa-
Moro[anu apar]ine `ns\ acum clu- c\ va avea o discu]ie cu fotbalis- ra gazonului. „Am fost c=teva
bului Dinamo Bucure[ti, dup\ ce a tul, dar [i cu conducerea teh- zile plecat din Ia[i [i nu am fost
trecut pe la LPS Ia[i [i SCM Bac\u, nic\ [i administrativ\ a clubu- la curent cu ce s-a `nt=mplat.
Vasilache este cu dubl\ legitimare lui pentru a rezolva aceast\ C=nd am revenit acas\ am
Politehnica Ia[i - Steaua Bucure[ti. situa]ie nepl\cut\ ce pune `n- v\zut prin ziare tot felul de ar-
Iat\ care sunt sportivii rom=ni care tr-o lumin\ proast\ clubul. ticole acuzatoare la adresa lui.
vor evolua la Birmingham: Angela Nichita a precizat c\ via]a Ba c\ bea prin baruri p=n\ la
extrasportiv\ a lui B=lb\ pare miezul nop]ii, ba c\ i-a fost sus-
Moro[anu - 400 m; Ionela }=rlea-
Manolache - 400 m; Mihaela Neac[u s\ `i fi afectat [i performan]ele pendat permisul pentru c\ a
de pe gazon. „Nu sunt adeptul fost g\sit b\ut la volan. Nu am
- 800 m; Liliana Popescu - 800 m;
Cristina Vasiloiu - 1.500 m; C\t\lina sportivilor care duc o via]\ ex- [tiut nimic din toate acestea,
trasportiv\ de acest gen [i tot nu mi-a spus absolut nimic. Da-
Oprea - 1.500 m; Daniela Donisa - C\t\lin C=mpeanu - 400 m [i 4x400
1.500 m; Ancu]a Bobocel - 3.000 m; m; Vasile Boro[ - 400 m [i 4x400 m; timpul i-am condamnat pe cei c\ a[a e, `nseamn\ c\ e nese-
Adelina Gavril\ - triplusalt; Adina Cristian Vorovenci - 1.500 m; Mir- care au un astfel de comporta- rios“. ~n ultima vreme, atacan-
Anton - lungime; Oana Pantelimon - cea Bogdan - 3.000 m; {tefan Va- ment. Mie `mi pare foarte r\u tul ie[ean a ie[it la ramp\ mai
`n\l]ime; Viorica }ig\u - lungime; silache - `n\l]ime; Marius Ionescu - de ceea ce face B=lb\. Cred c\ mult prin atitudinea sa din afa-
Alina Militaru - lungime; Anca 3.000 m; D\nu] Simion - lungime; sunt unii sportivi care ajung s\ ra terenului, dec=t prin faptele
Heltne - greutate; Cristina Bujin - C\t\lin Mihu - 800 m; Alexandru aib\ succes, dar nu sunt preg\- de pe gazon, `n vara trecut\ a-
triplusalt; Florin Suciu - [tafeta Mih\ilescu - 60 mg. Delega]ia ]\rii ti]i din punct de vedere psihic [i menin]=nd chiar c\ se las\ de
4x400 m; Ioan Vieru - 4x400 m; Bog- noastre are ca obiectiv minim ob]i- nu `n]eleg c\ nu este greu s\ a- fotbal dup\ ce a ratat transfe-
dan V=lcu - 400 m [i 4x400 m; nerea unei medalii. (Dan T.) jungi sus, ci s\ te men]ii acolo“, rul la Rapid. (N.P.)

Antrena]i-v\ m=na ca s\ preveni]i artroza
M=na, considerat\ pe drept
cuv=nt o prelungire a
creierului, prin faptul c\
face ceea ce mintea
g=nde[te, este pe nedrept
neglijat\ [i suprasolicitat\,
ajung=nd o „unealt\“
defect\ [i care creeaz\,
ulterior, suferin]\.
de dr. Vlad-D
Dorin
BEJAN
Degetul mare al m=inii este
opozabil, astfel dispus, `nc=t
permite prinderea cu for]\ [i
fine]e. Pumnul, prin mi[carea
ampl\ de rota]ie, asigur\ de-
plasarea degetelor `n toate di-
rec]iile. Cotul [i um\rul fac ca
m=na s\ poat\ fi `mpins\ `na-
inte [i `napoi sau lateral, ast-
fel ca omul s\ fie c=t mai a-
proape [i totodat\ suficient de
departe de obiectul muncii,
pentru a nu solicita [i alte seg-
mente ale corpului.
M=na propriu-zis\ sau laba
m=inii este [i un senzor deo-
sebit, care detecteaz\ temper-
atura, presiunea, durerea sau
atingerea, iar `n cazuri ie[ite
din comun, c=mpurile magne-
tice sau culoarea. Cu for]a [i
rezisten]a dat\ de integritatea
zecilor de osicioare, tendoane,
mu[chi, vase de s=nge [i nervi,
precum [i cu `ndem=narea da-
t\ de inteligen]\ [i antrena-
ment, m=na execut\ toat\ ga-
ma de eforturi fizice. Totodat\,
prin m=ng=ierea cu m=na se
transmite toat\ c\ldura [i
bl=nde]ea.
Toate acestea ne determin\
s\ menaj\m la maximum m=-
na, la fel ca orice alt\ structu-
r\ anatomic\, prevenind trau-
matisme, infec]ii, boli superfi-
ciale sau mai profunde, pentru
c\ o dat\ distrus angrenajul
fin al comenzilor, acesta nu
mai poate fi ref\cut.
~ngriji]i-v\ zilnic m=inile
M=na execut\ `ntr-o via]\
milioane de mi[c\ri, de aceea
trebuie, din c=nd `n c=nd,
supus\ unui proces de re-
laxare [i refacere.
Seara, dup\ diverse activi-
t\]i, m=inile trebuie sp\late
intens cu s\pun compatibil
pielii fiec\ruia, apoi pielea tre-
buie hr\nit\ cu creme vita-
minizate sau cu ulei de floa-
rea-soarelui sau unt. Se
maseaz\ lejer, de la v=rfurile
POR}IA DE S|N|TATE
degetelor spre umeri, pentru a
ajuta circula]ia s=ngelui [i a
relaxa sau tonifia mu[chii, odi-
hnindu-i `n acela[i timp.
Alimenta]ia s\rac\ `n cal-
ciu [i vitamine duce la sc\de-
rea rezisten]ei oaselor [i mu[-
chilor. La fel, bolile infec]ioase
sau reumatice generale defor-
meaz\ sau `ndurereaz\ ische-
miile m=inii, f\c=nd-o de ne-
folosit.
M\car de dou\ ori pe an [i
m=inile au dreptul la trata-
ment curativ sau recuperator
de specialitate, pentru a putea
s\ ne slujeasc\ cu bine pentru
tot restul vie]ii.
Folosi]i toate degetele
la tastat
~n urm\ cu 30-40 de ani, ju-
c\riile de lemn sau tabl\ f\-
ceau copiilor neast=mp\ra]i
cucuie sau v=n\t\i, care ori-
cum treceau f\r\ urm\, `n
timp. Acum, nevinovatele jo-
curi cu clape sau manet\, de la
instrumente muzicale, jocuri
teleghidate, calculatoare, com-
pletate cu telecomanda [i tele-
foane cu taste suprasolicit\ [i
`mb\tr=nesc devreme articu-
la]iile degetelor.
Dac\ pe vremuri cei c=]iva
piani[ti sau violoni[ti s=rguin-
Dr. Vlad-Dorin Bejan,
medic primar reumatolog
cio[i se puteau pl=nge de
artroze la degete, apoi dactilo-
grafele, ]es\toarele, brodezele,
care [i ele sunt pe cale de dis-
pari]ie, acum chiar [i tinerii
au boli de uzur\ la articula]iile
m=inilor. De[i sunt mi[c\ri
u[oare, miile [i miile de ap\-
s\ri pe clape sau taste, din
fraged\ pruncie, f\r\ a [ti [i a
lua ni[te m\suri de prevenire
a complica]iilor, face ca v=rful
degetelor, apoi articula]iile
apropiate, apoi [i cele de la
pumn s\ sufere, s\ se road\,
s\ se deformeze, s\ anchiloze-
ze. Aceast\ suferin]\ a p\r]i-
lor osoase [i moi de la m=ini,
prin suprasolicitare, se `nt=l-
ne[te [i la sculptori, cioplitori,
croitori, scriitori, bobinatori, o-
peratori la pupitre de coman-
d\, instrumenti[ti.
Pentru a preveni artroza la
degete este indicat s\ urma]i
c=teva sfaturi:
- `ncerca]i s\ antrena]i toa-
te degetele `n activit\]ile pro-
fesionale, dup\ o riguroas\
antrenare [i `nv\]are, chiar
dac\ este mai greu;
- din c=nd `n c=nd opri]i-v\
din activitate, freca]i-v\ u[or
m=inile, ca [i cum v-a]i sp\la
[i odihni]i-le;
- dac\ degetele s-au umflat
sau deformat, folosi]i un ungu-
ent antireumatic;
- `n cazul `n care nu reu[i]i
s\ ameliora]i durerea sau um-
fl\tura, adresa]i-v\ medicului
reumatolog. a
Vineri, 2 martie 2007 13
PILULA ZILEI
Ce este [i cum se
vindec\ tulburarea
hiperkinetic\
Tulburarea hiperkinetic\ este o
manifestare care apare `n copil\rie [i
are, din p\cate, o frecven]\ tot mai
mare. Copilul hiperactiv este `ntr-o
continu\ mi[care, are o capacitate
sc\zut\ de concentrare a aten]iei, di-
ficult\]i `n controlul aten]iei. Simp-
tomele cuprind neaten]ia, hiperactiv-
itatea [i impulsivitatea.
Neaten]ia: copilul face gre[eli din
neaten]ie, nu poate da aten]ie detali-
ilor, frecvent pare a nu fi atent la ce i se
spune sau la ce i se cere s\ fac\, nu
reu[e[te s\ dea aten]ia cuvenit\ sarci-
nilor sau activit\]ilor, `i displace, evit\
sau devine agresiv c=nd este obligat s\
depun\ un efort de aten]ie [i mental
sus]inut, este u[or de distras de stimuli
exteriori, cum ar fi zgomotul de afar\.
Hiperactivitatea: se foie[te `nconti-
nuu pe scaun, nu poate sta a[ezat
mult timp, este tot timpul `n mi[care,
vorbe[te mult, ne`ntrebat.
Impulsivitatea: r\spunde ne`ntre-
bat sau `nainte ca `ntrebarea s\ fi fost
formulata, este foarte ner\bd\tor, nu
poate a[tepta s\-i vin\ r=ndul la joc,
frecvent `i `ntrerupe sau `i deranjeaz\
pe ceilal]i.
Aceste simptome apar `nainte de
v=rsta de 7 ani [i provoac\ disfunc]io-
nalitate, acas\, la gr\dini]\ sau la
[coal\.
Factorii care determin\ tulburarea
hiperkinetic\ sunt factori neurochi-
mici [i neurobiologici (modificarea
metabolismului [i concentra]iei de
dopamin\), factori genetici (grad de
transmitere ereditar\ apreciat `ntre
65-90%), factori dob=ndi]i (toxemia
gravidei, suferin]a la na[tere, ence-
falite, meningite `n primul an de via-
]\, traumatismul cranian), factori psi-
hosociali (familii tensionate conflict-
uale, familii dezorganizate, substan]e
chimice din alimente, p\rin]i gr\bi]i
[i foarte ocupa]i).
Tratamentul tulbur\rii hiperkine-
tice implic\ dou\ interven]ii: cea
psihoterapeutic\ [i cea medicamen-
toas\, iar cele dou\ se asociaz\.
Interven]ia psihoterapeutic\ include
psihoterapia familiei, psihoterapie in-
dividual\ [i de grup.
Interven]ia medicamentoas\ se poa-
te face cu medicamente din grupul ce-
lor psihostimulante, antidepresive, ne-
uroleptice, sedative, anticonvulsivante
sau cu medicamente homeopate. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Vineri, 2 martie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
2 9 5 4 8 6
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.00 Actualitatea Maicii Domnului
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.00 Rug\ciunea de sear\
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
zilei
A
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
5 6 5 1 2 7 5
1 7 3
a SUDOKU a

7 3 1 5 9 2 8 4 6 Rezolvarea careului 2 8 9 2 10 11 5
8 6 4 3 7 1 2 5 9 Sudoku este un fel de re-
1 5 3 2 4 9 7 6 8 bus, dar numai cu cifre, din num\rul de ieri
de la 1 la 9. Jocul a fost
9
6
4
2
8
7
6
1
5
3
7
8
3
5
2
9
1
4 lansat [i pe Internet [i s-a 10 1 3 9 5
r\sp=ndit cu succes `n
4 1 9 8 2 5 6 3 7
Statele Unite, Noua
3 8 2 7 6 4 9 1 5
5 7 6 9 1 3 4 8 2
Zeeland\ [i Croa]ia, iar
`n Marea Britanie este N P
12 13 2 4 11 8 5
deja considerat un
fenomen. Completa]i O O N A
8 6 1 2 4 careul de 81 de p\tr\]ele A R R A R N 12 11 3 10 11
cu cifre cuprinse `ntre 1
2 4 5 1 [i 9, astfel `nc=t nici o T A O T S O Z E
7 6 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
A E V D O C H I A B
ori pe acela[i r=nd sau pe 5 8 5 1 11 10 1
4 8 7 2 aceea[i coloan\. Grila U U D U L M
este `mp\r]it\ `n nou\
9 8 7 3 careuri mai mici, fiecare T O T E
2 5 3 4 cu nou\ p\tr\]ele, iar
fiecare careu trebuie s\
X I
B
5 4 con]in\ cifrele de la 1 la
Pornind de la numele Sf. Sfin]it Mc. ... (†320), de pe verticala A-B,
9, la fel, o singur\ dat\. `n Calendarul Ortodox, de ast\zi, 2 martie, completa]i careul al\turat [i
7 2 3 6 (Solu]ia ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de sus `n num\rul de luni)
6 4 3 7 8 n u m \ r u l d e luni )

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 08:30 Cutia fantastic\ (r)
08:00 Justi]ie militar\ (dram\, 09:00 Jurnalul Euronews
Cu: David James Elliott) 09:10 V=n\torii de comori (r)
08:55 Armonii `n natur\ 10:00 Tonomatul DP 2
09:10 Dis-de-disear\ (r) 11:30 O lume nou\ (r)
10:15 Pacificatorii 12:00 Atletism. Campionatul
10:35 Lumea cite[te! (r) European de sal\
11:25 Arhiva de serviciu 15:30 Motomagia (r)
11:30 D\nutz SRL (r) 16:00 Jurnalul TVR
13:00 Zack [i Cody, ce via]\ mi- 16:30 C=nep\, tradi]ie [i me[te[ug
nunat\! (comedie, Cu:
17:00 V=n\torii de comori
Dylan Sprouse, Cole
Cu: Tia Carrere
Sprouse)
13:30 Desene animate: Disney 18:00 Atletism. CE de sal\
14:00 Jurnalul TVR 20:00 D’ale lu Mitic\
21:00 Ora de [tiri
15:00 Teleshopping
22:10 Campionatul de comedie
15:30 Tribuna partidelor...
22:40 Home made.ro
16:00 Parlamentul Rom=niei
23:15 COOLmea distrac]iei
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Interes general 00:15 60 [i ceva
17:45 Dis-de-sear\. Divertisment (comedie, Cu: Joanna
Lumley, Denis Lawson)
19:00 Jurnalul TVR
V\zut\ prin ochii unui cuplu
20:20 Stele de cinci stele de succes, via]a `n cercurile
Cu: Ioana Moldovan [i mondene [i intelectuale londo-
Iulian Vrabete neze este uneori trepidant\, al-
21:50 Lost: Naufragia]ii (ac]iune, teori plictisitoare, dar nicioda-
Cu: Naveen Andrews) t\ simpl\. Ea, Davina Jackson,
22:45 Jurnalul TVR fost manechin, lucreaz\ `ntr-o
galerie de art\ [i are o dispozi-
23:20 Excursie pe ap\ ]ie melancolic\. El, Al Jackson,
(dram\, Cu: Lior e scriitor, jurnalist de ocazie;
Ashkenazi, Knut Berger) umorul `l salveaz\ `n orice
situa]ie. Amandoi au pu]in
Un agent al Mossadului, Eyal,
prime[te misiunea de a-l ucide peste 60 de ani [i `nc\ se con-
pe Alfred Himmelman, un frunt\ cu crize conjugale, pro-
bleme profesionale, cu un fiu
cunoscut nazist. Pentru a
ajunge la Himmelman, Eyal etern adolescent [i cu g=ndul
nelini[titor c\ nici m\car acum
este `ns\rcinat de Mossad s\
`i fie ghid lui Axel, un neam] nu [tiu ce-i a[teapt\.
nepotul lui Himmelman... 00:45 Ray Mears - lec]ii de
01:15 Mai mult dec=t bizar a supravie]uire (r) a
10:35 De la Patra la Sibiu (r) 06:00 ~n gura presei
11:05 Puterile creierului (r) 07:00 Diminea]a devreme
12:00 Jurnal cultural 09:00 ~n gura presei (r)
12:30 360 de grade - Reportajul 10:00 Concurs interactiv
11:00 Vivere
Geo (r)
12:00 Vocea inimii (r)
13:00 Stelele filmului (r)
13:00 Observator
13:30 ~napoi la argument Cu: Simona Gherghe
14:30 Jurnal cultural (r) 13:45 919 Fifth Avenue
14:35 Music Play (dram\, Cu: Barry
15:30 A 5-a dimensiune Bostwick, Lisa Eilbacher,
16:00 Rom=nia optimist\ (r) Stephen Caffrey)
C=nd Ben Constant accept\ s\
16:30 Amintirile unui c=ine de pa-
scrie biografia bogatei familii
trul\ Van Degan, nu b\nuie[te `n-
treaga intrig\ ]esut\ `n antu-
17:30 Music Play (r)
rajul s\u. Pe m\sur\ ce se
18:30 Cinemaniacii documenteaz\, Ben este din ce
19:00 Minorit\]i `n ce mai con[tient c\ reziden-
]ii de la nr. 919 Fifth Avenue
19:30 Tema de vineri
`[i duc via]a prin intermediul
Tema: Iubirea manipul\rilor emo]ionale.
Documentare: 16:00 Observator
Cu: Simona Gherghe
* Drumurile iubirii
17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci
* {tiin]a iubirii -
cum s\ r\mâi `ndr\gostit 18:00 Vocea inimii
22:30 Jurnal cultural Cu: Ioan Isaiu, Maria
Dinulescu, Toma D\nil\
23:00 Tema de vineri
Trenul iubirii 19:00 Observator
20:30 Folclorul contraatac\
(ZHOU YU DE HUO CHE -
00:00 Du[manul du[manului meu
China-Hong Kong, 2002,
(ac]iune, Cu: Daryl
Regia Zhou Sun, Cu: Li Hannah, Adrian Pintea,
Gong, Tony Leung Ka Fai, Peter Weller, Irina Movil\)
Honglei Sun
Steve Parker este trimis clan-
00:35 Teatru (r) destin la ambasada american\
din Bucure[ti, s\ dezamorseze
02:00 Jurnal cultural (r) o bomb\ nuclear\ r\mas\ `n
02:30 Dialoguri despre cl\dire de pe timpul r\zboiului
rece. El trebuie s\ lucreze
alt\dat\ (r) a `mpreuna cu frumoasa Erica a
07:00 {tirile PRO TV
09:10 Omul care aduce cartea
09:15 T=n\r [i nelini[tit (r)
10:15 Doi b\rba]i [i jum\tate (r)
10:45 Familia Bundy (r)
11:15 Omul-cangur (r)
13:00 {tirile PRO TV
13:30 La bloc (r)
14:00 Crimele din Midsomer:
Crimele de la Badgers Drift
(poli]ist, Cu: John Nettles, Da-
niel Casey, Jane Wymark)
16:00 T=n\r [i nelini[tit
17:00 {tirile PRO TV
17:45 Doi b\rba]i [i jum\tate (co-
medie, Cu: Charlie Sheen)
18:15 Familia Bundy (comedie,
Cu: Ed O’Neill)
18:50 {tirile PRO TV
20:30 Poli]ist la ananghie
(ac]iune, Cu: Jackie Chan,
Nicholas Tse)
Wing Chan este unul dintre
cei mai respecta]i ofi]eri `n
cadrul poli]iei din Hong Kong.
~ns\, dup\ o confruntare `ntre
echipa condus\ de Wing [i una
dintre cele mai periculoase
bande de mafio]i din ora[, to]i
camarazii lui Wing sunt uci[i.
Acesta se refugiaz\ `n
b\utur\, pierzind dorin]a de a
mai lupta pentru a-[i r\zbuna
colegii. ~ns\, cur=nd, `n depar-
tament `[i face apari]ia
t=n\rul Frank...
23:00 Local Kombat: Sibiu
01:00 Avertizarea
(thriller, Cu: Naomi Watts,
Martin Henderson) a
06:00 Rebelde (r)
07:00 Iubire de mam\ (r)
08:00 Duelul pasiunilor (r)
09:00 Culoarea pacatului
Cu: Taís Araújo
11:30 Confesiuni cu Viviana
Gibelli. Cu: Viviana Gibelli
12:30 Confesiuni cu Viviana
Gibelli. Cu: Viviana Gibelli
13:30 Jur\m=ntul
14:30 Iubire ca `n filme (r)
15:30 Iubire de mam\
Cu: Danna García
16:30 Duelul pasiunilor
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Betty cea ur=t\
19:30 Rebelde
Cu: Enrique Rocha
20:30 F\r\ regrete
(dragoste, Cu: Kate
Jackson, Edward Albert,
Jennifer Hetrick, Denice
Hicks, Janine Turner
Cheryl [i Alex Wheeler au `n
aparen]\ o c\snicie fericit\.
Alex se g=nde[te s\ se revad\
cu iubita din liceu, Suzanne, `n
acela[i timp `n care so]ia lui se
re`nt=lne[te [i ea cu Phil, iu-
bitul din colegiu. De fapt, cei
patru sunt actori `ntr-un film
regizat de adev\ratul Alex
Wheeler. Acesta face un film
despre rela]ia lui cu adev\rata
Suzanne [i cu so]ia sa, Cheryl.
22:30 O lume a fiarelor
(romantic, Cu: Cesar
Evora, Edith Gonzalez)
00:30 Jur\m=ntul (r)
01:30 Pove[tiri adev\rate (r) a
 TIMP LIBER
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ participa]i la
pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfintelor Pa[ti, `n pe-
rioada 03-009 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i)..
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta Liturghie la
Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica Catolic\ a Bunei Vestiri,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Biserica Ortodox\ Arhanghelul Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Petru [i Andrei), Biserica minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor,
Muntele Fericirilor, M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele
Tabor, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului,
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proorocul,
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim (Biserica
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica Adormirii Maicii
Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Muntele Scopus, Muntele
M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii, Betleem (Biserica
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“ Na[terii lui Iisus Hristos).
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
Vineri, 2 martie 2007 15
Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti – Ia[i;
transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti; taxe de aero-
port, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6 nop]i cazare la ho-
tel 4*, conform programului, demipensiune (2 mese pe zi - conform
programului), taxe de intrare la obiectivele din program, transport
cu autocar modern cu aer condi]ionat, conform programului, taxa
de viz\, preot `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea auto-
carului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul hotelurilor
ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea medical\ - obli-
gatorie. a
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Teatrul pentru copii ]ia dr. A. Teodorescu, colectia
Consilier juridic: Ana MANEA [i tineret „Luceaf\rul“ dr. H. Aldea, expozi]ia va fi de-
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Ast\zi, 2 martie: 10.00 „Ce- schis\ spre vizitare p=n\ `n 30
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
nu[\reasa“ martie 2007 [i este menit\ s\
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@zziarullumina.ro ora 11.15: „Croitora[ul el sublinieze parcursul unuia din-
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 viteaz“ tre cei mai reprezentativi ar-
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ora 17.00: „Romeo [i Julieta“ ti[ti plastici rom=ni.
ISSN 1841-141X
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Duminic\, 4 martie: ora
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET 10.00: „Cenu[\reasa“ Teatrul Na]ional
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu). ora 11.30: „Alba ca z\pada“. „Vasile Alecsandri“
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Centrul Cultural
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 Francez La Teatrul „Luceaf\rul“
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ Palatul Culturii M=ine, 3 martie, ora 19.00:
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Februarie - 3 martie: Expo-
Muzeul de Art\ din cadrul „Zbor deasupra unui cuib de
zi]ie de m\[ti [i obiecte decora-
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 Complexului Muzeal Na]ional cuci de D. Wasserman“. Regia:
tive „Transfigur\ri antropo-
Moldova, Ia[i, prezint\ Expo- Marius Oltean; Scenografia:
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ morfice `n scenografie“ `n holul
zi]ia omagial\ Centenar Corne-
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Centrului Cultural Francez va Axenti Marfa
fi deschis\ pentru public o ex- liu Baba, `n galeria de art\ con- Duminic\, 4 martie, ora 19.00:
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei temporan\ II, la etajul I al
pozi]ie cu elemente de sce- „Pe]itoarele“ dup\ o idee de A.
nografie folosite `n teatrul de Palatului Culturii din Ia[i. Re- Tzagareli. Regia: Ion Sapdaru;
unind lucr\ri de pictur\ [i Decor: Nicolai Mih\il\; Costu-
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“ animatie. Sub genericul „Trans-
figur\ri antropomorfice `n grafic\ at=t din colec]ii mu- me: Stela Verebceanu.
din cadrul zeale Muzeul de Art\ din Ia[i,
scenografie“, artistul Gavril La Sala „Pod-PPogor fiul“
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ Siriteanu propune noi moda- Muzeul Vasile P=rvan din Duminic\, 4 martie, ora
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei lit\]i plastice de interpretare a B=rlad, Muzeul de Arte Vizuale 17.00: „Chiri]a [i ceilal]i“, cân-
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau „m\[tii“ - ca principiu antropo- din Gala]i [i Muzeul de Art\ ticele comice de V. Alecsandri.
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48 morf folosit pentru animarea din Constan]a, c=t [i particu- Regia: Ovidiu Laz\r; Sceno-
obiectelor `n scen\. lare - colec]ia artistului, colec- grafia: Nicolai Mih\il\. a
Biserica
„Sf. Sava“
Gr\dini]a
„Buna Vestire“
SERVICII
Liceul „Vasile Ofer medita]ii la MATEMATIC|, clasele V-XIII, [i ajut Ofer medita]ii la Limba englez\, clasele I-XII, [i ajut
Alecsandri“ [i la teme, pre] avantajos. Rog seriozitate. Tel. la teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la
Str. Costache Negri 0740.431.711. telefon 0746.689.548, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00.
Moldova Hala Central\
Mall Florin Deaconiuc va invit\ s\ vizita]i site-ul
www.florin.sapte.ro pentru a g\si diferite tablouri Ofer medita]ii la Limba francez\, clasele I-IX, [i ajut
[i icoane ce v\ pot decora casa `ntr-un mod pl\cut. la teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la
Detalii la num\rul de telefon 0727.373.520 telefon 0724.870.737, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00.

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY APEL UMANITAR

GEOGRAPHIC CHANNEL
07:00 P\ianjenul samurai 07:00 Curse [i fiare vechi
08:00 Jafuri imposibile: Jaf `n
08:00 Planeta la control: Geneza
09:00 Vulpea hollywoodian\ apartamentul miliardarului
10:00 ~n pântec: Sarcin\ multipl\ 09:00 Automobile americane re-
12:00 Megastructuri condi]ionate: Automobilul
Hildebrandt - Partea 1
Megapoduri - China
10:00 Motociclete americane:
13:00 Clipe de co[mar: Aterizarea
Motocicleta NAPA - Part. 2
fatal\ din Sioux City
11:00 Mega-r\zboaie cu fiare
14:00 Vulpea hollywoodian\
vechi: Artileria grea
15:00 ~n pântec: Sarcin\ multipl\
12:00 Cel mai mare avion de
17:00 Animale de co[mar pasageri din lume:
[erpii
Testarea Airbus-ului
17:30 Cronicile crocodililor
13:00 Curse [i fiare vechi
Chemarea crocodililor 14:00 Jafuri imposibile: Jaf `n
18:00 Planeta la control apartamentul miliardarului
Triunghiul Bermudelor 15:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
19:00 Megastructuri 16:00 Curse: Proiectul Black Ford
Tunelul Canalului Mânecii 17:00 Automobile americane re-
20:00 Vulpea hollywoodian\ condi]ionate: Automobilul
21:00 Real? Hildebrandt - Partea 2
OZN-urile 18:00 Motociclete americane
22:00 Mon[trii cerului Motocicleta militar\ - Partea 1
23:00 {tiin]a luptei 19:00 Vân\torii de mituri
00:00 Experimente tr\snite 20:00 Scufundarea unui vas por-
01:00 Mon[trii cerului tavion
02:00 {tiin]a luptei 21:00 Zece metode: Zece metode
03:00 Megastructuri de a te `ntâlni cu un monstru
Tunelul Canalului 22:00 Medium la locul crimei
Mânecii a Organele din Sud
22:30 Medium la locul crimei
Baton Rouge
Legend\: 23:00 Ma[ini pe alese: Porsche 911
00:00 Ho]ii trupurilor noastre (s.
[tiri doc. nat.)
film artistic 03:00 Ma[ini pe alese
Porsche 928 ? Partea 1 a
SCIENCE
07:50 Marea `ntrebare
08:15 Inventatorii: Baylis
08:40 Chimie culinar\
Fructele & legumele
09:10 Armisti]iu `n cosmos
10:00 Planeta cuprins\ de furie (s.
doc.) - Cutremure
10:55 Marea `ntrebare
11:20 Inventatorii: Baylis
11:45 Chimie culinar\
Fructele & legumele
12:10 Jurassica
}inutul uitat de timp
13:00 ~n b\taia vântului (s. doc.)
13:50 Marea `ntrebare
14:15 Inventatorii: Baylis
14:40 Chimie culinar\
Fructele & legumele
15:10 Armisti]iu `n cosmos
16:00 Planeta cuprins\ de furie (s.
doc.) - Cutremure
16:55 Marea `ntrebare
17:20 Inventatorii: Baylis
17:45 Chimie culinar\
Fructele & legumele
18:10 Jurassica: }inutul uitat de
timp
19:00 Demen]a avioanelor
19:50 Magazin Discovery (f. s.
doc.) - Dimensiunile
20:40 Chimie culinar\: Carnea
21:10 Marte pe P\mânt
22:00 De profesie supravie]uitor
(doc.) - Canyonlands
22:55 Magazin Discovery (f. s.
doc.) - Dimensiunile
23:45 Chimie culinar\ a
TRAVEL
10:00 Proiecte de vis
10:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Praga, Republica Ceh\
11:20 Trasee: Regele Alfred
11:50 Pân\ la cap\tul P\mântului
Ultimele zile ale lui Butch [i
Sundance
12:45 Om la ap\! Catedrale `n
soare
13:10 Cu taxiul prin ora[: Teheran
13:40 C\l\torii cu zarul
14:05 Pe [ine: Trenuri impun\toare
14:35 Clubul de pescuit Buena
Vista
15:05 Pân\ la cap\tul P\mântului
Ultimele zile ale lui Butch [i
Sundance
16:00 Proiecte de vis
16:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Praga, Republica Ceh\
17:20 Trasee: Regele Alfred
17:50 Pân\ la cap\tul P\mântului
Ultimele zile ale lui Butch [i
Sundance
18:45 Om la ap\! Catedrale `n
soare
19:10 Cu taxiul prin ora[: Teheran
19:40 C\l\torii cu zarul
20:05 Pe [ine: Trenuri impun\toare
20:35 Clubul de pescuit Buena
Vista
21:05 Pân\ la cap\tul P\mântului
Ultimele zile ale lui Butch [i
Sundance
22:00 Proiecte de vis: Amersham
22:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Praga, Republica Ceh\
23:20 Trasee a
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\duraru `n
v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui Eminescu, pe 15
ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat boala numit\ Tetralogia
Fallot, ce este un complex de 4 malforma]ii grave la inim\. ~n cazul
Mariei, artera care duce s=ngele de la inim\ la pl\m=ni este at=t de
`ngust\ `nc=t se impune o interven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind
`n pericol permanent. ~n acest moment se `ncearc\ internarea pen-
tru opera]ie la o clinic\ din Italia sau Austria. Costurile opera]iei
sunt aproximativ egale, depinde unde se poate merge mai u[or [i se
poate face [i o programare c=t mai rapid\. Pentru opera]ie, familia
trebuie s\ acopere jum\tate din cheltuielile implicate, dar aceasta
`nseamn\ `n jur de 15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu ven-
ituri foarte modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pen-
tru str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
RO34RNCB0198003451910002 RON
RO77RNCB 0198003451910004 EURO
RO07RNCB0198003451910003 USD
BCR Roman, Piatra Neam]
Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei depinde `n
mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie, indiferent de
valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este salvatoare.
Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel. 0721-
338.885 (P\duraru Irina).
Centrul Medical „Providen]a“
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
scoate la concurs urm\toarele posturi cu norm\ `ntreag\ de:
- medic stomatolog (cu experien]\);
- asistent medical generalist.
Dosarele vor fi depuse la sediul din Ia[i, b-dul {tefan cel Mare [i
Sfânt nr. 14 (lâng\ Mitropolie), pân\ luni, 5 martie, a.c., ora 15.00.
Rela]ii suplimentare la tel/fax: 0232-215940
 CM
YK

16 Vineri, 2 martie 2007 LUMEA ~N CARE TR|IM

Tablourile disp\rute din casa nepoatei lui

Picasso erau aproape imposibil de furat
a Dou\ tablouri de Picasso au fost furate `n noaptea de luni spre mar]i de la domiciliul
parizian al unei nepoate a pictorului spaniol, `n valoare total\ de 50 de milioane de euro
a Cele dou\ opere au fost furate `n cursul nop]ii de la domiciliul unei nepoate a lui Pablo Picasso
situat `n arondismentul VII al Parisului a Potrivit poli]iei, nu exist\ urme de intrare prin efrac]ie a
Poli]i[tii francezi care al lui Jacqueline (170X150), curi, c\ operele, ag\]ate
trebuie s\ dea de urma cea de-a doua ([i ultima) pe pere]ii apartamentu-
celor care au furat dou\ so]ie a lui Picasso. lui, beneficiau de toate Cele dou\ opere
tablouri de Picasso de la Poli]i[tii nu au con- m\surile de protec]ie ne-
domiciliul din Paris al statat urme de efrac]ie la cesare. au fost furate `n
nepoatei artistului au `n locul faptei, un hotel pri- Ancheta a fost `ncre- cursul nop]ii de la
fa]\ „o anchet\ lung\ [i vat situat `n arondismen- din]at\ unei echipe spe- domiciliul unei
dificil\“, a indicat, ieri, o tul VII al Parisului. Ei tre- cializate `n furtul de o- nepoate a lui Pablo
surs\, relateaz\ AFP. buie s\ ia `n calcul toate biecte de art\ din cadrul Picasso, situat
Cele dou\ tablouri, `n pistele, de la o simpl\ brig\zii pentru comba- `ntr-un hotel privat
valoare total\ de 50 de spargere, la un furt la co- terea crimei organizate din arondismentul
milioane de euro, au fost mand\ pentru un amator (BRB). VII al Parisului
furate `n noaptea de luni de art\. Pentru a `ncerca s\
spre mar]i din locuin]a Ei trebuie, de aseme- g\seasc\ operele [i au- ]\rile afiliate la Interpol,
„Maya cu p\pu[\“, Dianei Widmaier. nea, s\ stabileasc\ dac\ torii furtului, ancheta se imediat dup\ furt.
tablou de 60X40 cm Portretul lui Este vorba de „Maya cu sistemul de alarm\ era anun]\ „lung\ [i dificil\“, Pentru speciali[ti de
din 1938, o reprezint\ Jacqueline p\pu[\“, un tablou de `n func]iune `n aparta- a indicat o surs\ din pia]a artei, cele dou\ ta-
pe Maya, una dintre 60X40 cm din 1938 repre- mentul Dianei Widmaier, poli]ie. blouri sunt, `n orice caz,
(170X150), zent=nd-o pe Maya, una care dormea `n timpul Caracteristicile opere- prea scumpe, prea cunos-
cele dou\ fiice al cea de-a doua cute [i prea mediatizate
dintre cele dou\ fiice al furtului. lor [i fotografiile lor au
pictorului cu ([i ultima) so]ie pictorului cu Marie-The- Avocatul familiei, Paul fost, transmise `n bazele dup\ furtul lor pentru a fi
Marie-Therese Walter a lui Picasso rese Walter, [i un portret Lombard, a indicat, mier- de date din Fran]a [i negociabile. a

Abuzul de medicamente `ncepe potrivit OICS. Num\rul a-

s\ eclipseze consumul de droguri
a Abuzul de medicamente prescrise prin intermediul re]etei este pe
CM
punctul de a dep\[i consumul de droguri ilicite `n lume [i aceast\
YK
tendin]\ este `nso]it\ de traficul cu tratamente false, destul de nocive
pentru a ucide, avertizeaz\ raportul pe 2006 al Organiza]iei
Interna]ionale de Control al Stupefiantelor (OICS), dat publicit\]ii,
miercuri, la Viena, relateaz\ agen]ia Associated Press a
Utilizarea abuziv\ a me-
dicamentelor a „eclipsat“
deja consumul de droguri
ilegale tradi]ionale, precum
heroina, cocaina [i ecstasy
`n unele regiuni din Europa,
Africa [i Asia de Sud, se sub-
liniaz\ `n raport.
Nic\ieri `n lume ca `n
Statele Unite ale Americii
(SUA), abuzul de calmante,
stimulente, tranchilizante [i
alte medicamente v=ndute
pe baz\ de re]et\ nu dep\-
[e[te `n amploare consumul
„practic al tuturor drogu-
rilor ilicite, cu excep]ia can-
abisului“, afirm\ OICS.
Absen]a unei reglemen-
t\ri pe pie]ele unor ]\ri fa-
ciliteaz\ traficul cu medica-
mente false, prin serviciul
curier, curier clasic sau In-
ternet. „Progresele din ul-
timii ani `n ce prive[te con-
trolul interna]ional de me-
dicamente ar putea fi serios
erodate de aceast\ evolu]ie
preocupant\, dac\ ea r\-
m=ne necontrolat\“, previ-
ne Philip Emafo, pre[edin-
tele OICS.
Medicamentele cu pre]uri
reduse care par autentice
sunt deseori imita]ii pericu-
loase, minu]ios elaborate,
pornind de la re]ete postate
pe internet. „~n loc s\ tra-
teze, ele pot ucide“, a subli-
niat Emafo, care consider\
amenin]area „real\ [i care
nu trebuie neglijat\“.
Potrivit OICS, care citea-
z\ estim\ri ale Organiza]iei
Mondiale a S\n\t\]ii (OMS),
p=n\ la 50 % din totalul de
medicamente din ]\rile `n
curs de dezvoltare sunt con-
traf\cute.
Buprenorfina, un anal-
gezic, reprezint\ acum prin-
cipalul drog utilizat prin in-
jectare `ntr-o mare parte a
Indiei. {i, sub form\ de com-
primate, ea face obiectul
unui trafic [i al unui consum
abuziv `n Fran]a, unde 20-
25% din aceste medicamen-
te v=ndute `n comer] sub
apelativul Subutex sunt de-
turnate c\tre pia]a neagr\,
mericanilor care fac abuz de
medicamente aproape s-a
dublat, de la 7,8 milioane `n
1992, la 15,1 milioane `n
2003.
Trafican]ii exploateaz\ o
puternic\ cerere de medica-
mente care pot induce un
efect stimulator comparabil
cu cocaina, heroina sau me-
tamfetamina, noteaz\ OICS.
Organiza]ia subliniaz\
cazul Scandinaviei, unde
cererea de flunitrazepam,
un sedativ v=ndut sub nu-
mele Rohypnol, este din ce
`n ce mai satisf\cut\ de o
produc]ie ilegal\.
~n America de Nord, a-
buzul de medicamente, prin-
tre care fentanyl, un analge-
zic de 80 de ori mai puternic
dec=t heroina, este conside-
rat responsabil de o cre[tere
a num\rului de decese.
„Unele medicamente sunt
at=t de puternice `nc=t ele
prezint\ un risc mai ridicat
de supradoz\ dec=t abuzul
de droguri ilicite“, observ\
Emafo, ad\ug=nd c\ pu]ine
]\ri „sunt con[tiente“ de am-
ploarea problemei. a
Un magnet de aproape
2.000 t a fost cobor=t sub
grani]a franco-elve]ian\
a Cel mai mare magnet supraconductor CM
YK
din lume, care c=nt\re[te 1.920 de tone, c=t
cinci avioane de linie, a fost cobor=t,
miercuri, la 100 de metri sub p\m=nt la
Centrul European de Cercet\ri Nucleare
(CERN) pentru un experiment de recreare a
universului, relateaz\ AFP [i Reuters a
Magnetul a fost cobor=t
sub p\m=nt `n tunelul cir-
cular de 27 de kilometri
lungime care trece pe sub
frontiera francezo-elve]ia-
n\ `n apropiere de Gene-
va, a indicat CERN `n-
tr-un comunicat.
„Credem c\ acest pro-
iect va descoperi lucruri la
care nici nu vis\m `n
acest moment“, a declarat
profesorul Jos Engelen,
`n]elegerii universului“, a
un responsabil de rang
afirmat Tejinder Virdee,
`nalt al CERN.
purt\tor de cuv=nt pentru
Unii dintre colegii s\i
cred c\ experimentul, ca- principalul detector de
particule care face parte
re const\ `n ciocnirea par-
ticulelor `ntr-un imens ac- din proiect, cunoscut sub
celerator (Large Hadron ini]ialele CMS (Compact
Collider, LHC), ar putea Muon Solenoid).
aduce noi informa]ii `n Magnetului de 16
privin]a posibilei exis- metri `n\l]ime, 17 metri
ten]e a unor multiple di- l\]ime [i 13 metri lungime
mensiuni dincolo de cele i se vor ad\uga sub p\-
patru ale fizicii tradi]io- m=nt alte 15 elemente,
nale. Al]ii vorbesc chiar des- `nainte de a fi pus `n
pre av=ntarea pe t\r=- func]iune la sf=r[itul anu-
muri ca ]in=nd de SF - lui. El a func]ionat, deja,
universuri multiple, lumi la suprafa]\ `n noiembrie
paralele, g\uri negre `n `nainte de a fi demontat.
spa]iu care leag\ diferite CERN, primul labora-
nivele ale existen]ei. tor de cercetare din lume
„Este un moment pentru fizica particulelor,
foarte interesant pentru este un organism fondat
fizic\. LHC ar trebui s\ `n 1954, de 12 ]\ri euro-
ne duc\ la un nou nivel al pene. a

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\,
3 martie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 51 (652) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

„Eroina“
Biserica [i ONG-urile
tradi]iilor populare
PAGINA 4

PAGINA 5
`n sprijinul penitenciarelor
de la Vorona

C\l\torie pe urmele
siha[trilor [i faraonilor
a ~n perioada 6-18 februarie, Facultatea de Teologie Ortodox\ „Dumitru St\niloae“ a Universit\]ii
„Alexandru Ioan Cuza“ a organizat o excursie de studii `n Egipt [i Iordania a Cairo, ora[ul „celor Gr\din\ritul: hobby
1.000 de minarete“, piramidele [i Sfinxul, morm=ntul Sf=ntului Marcu, biblioteca din Alexandria, pentru europeni,
izvorul lui Moise sau locul unde a fost botezat M=ntuitorul sunt doar c=teva dintre obiectivele mijloc de subzisten]\
unei astfel de c\l\torii a C=teva date despre Biserica Ortodox\ din Iordania [i specificul ei, afl\m pentru rom=ni
dintr-un interviu cu IPS Benedict, Mitropolitul Filadelfiei [i al `ntregii Iordanii a PAGINILE 8-9, 16 PAGINA 6

CM CM
YK YK

Opozi]ia for]eaz\
premierul s\ am=ne
alegerile PE
PAGINA 7

Eclips\ total\ de Lun\ vizibil\ `n `ntregime `n Rom=nia
POZA ZILEI
Cea mai spectacu-
loas\ eclips\ de Lun\
din ultimii ani se va
produce `n noaptea de
3 spre 4 martie. Este o
eclips\ total\ de Lun\,
vizibil\ `n `ntregime `n
]ara noastr\, dac\
cerul va fi senin.
Eclipsa din noaptea
de s=mb\t\ spre du-
minic\ este una lung\,
av=nd o durat\ de [ase
ore. Durata fazei totale
va fi de peste o or\. Pe 3
martie, Luna va r\s\ri
pe teritoriul Rom=niei
`n jurul orei 17.45 (ora
oficial\ de iarn\). Faze-
le eclipsei sunt: intrarea
`n penumbr\ - ora
22.18; intrarea `n um-
O serie de 50 de tornade au f\cut ra-
vagii `n sud-estul SUA, lovind un spital
din statul Georgia [i ucig=nd nou\ per-
Tot mai pu]ini rom=ni pleac\ din ]ar\
soane. De asemenea, 18 persoane au Fenomenul emigra]iei
PD: Bugetul
[i `mprumutul
Prim\riei nu au fost
aprobate legal de
Consiliul Local
br\ - 23.30; faza ma-
xim\ - 1.20; ie[irea din PAGINA 11
umbr\ - 3.11; ie[irea
din penumbr\ - 4.23.
Pe parcursul nop]ii
de 3 spre 4 martie se
vor vedea [i trei pla-
nete ale sistemului so-
lar. Dup\ l\sarea serii,
planeta Venus va str\-
luci ca „luceaf\r de
sear\“ deasupra ori-
zontului vestic.
~n acela[i timp, la
est, nu departe de Lu-
n\, se va afla planeta
Noul Cod Penal
cu inele - Saturn, vizi-
bil\ aproape toat\
este inspirat
noaptea. Dup\ ora 2.00,
la sud-est va r\s\ri gi-
din legisla]iile
gantul sistemului solar
- Jupiter. a
german\ [i italian\
PAGINA 10
Uniunea European\, feno-
menul emigr\rii tinde s\ se
Meteo
a]iei politice, comenteaz\ ]\rii [i migra]ia au condus
reduc\ (...) atunci c=nd oa-

U
murit `n Alabama, dintre care 13 `ntr-o la reducerea ratei [omaju- menii `ntrev\d o speran]\
din Rom=nia `nregistreaz\ „Financial Times“, `n edi]ia clar\ c\ economia ]\rii se
[coal\ al c\rei acoperi[ s-a pr\bu[it, iar o tendin]\ descresc\toare, electronic\ de ieri, `n cadrul lui, de la 8,4 procente `n Precipita]ii
o persoan\ [i-a pierdut via]a `n Mis- 2002, la cinci procente, `n `mbun\t\]e[te“, a declarat
souri, potrivit unui purt\tor de cuv=nt
datorit\ dezvolt\rii eco- unui dosar referitor la premierul italian, Romano maxima 9 °C
prezent. „Este evident c\, a-
al Casei Albe. a nomice recente, investi]iilor Rom=nia. Potrivit publica- tunci c=nd o ]ar\ ader\ la Prodi, citat de „Financial minima 2 °C
str\ine [i a stabiliz\rii situ- ]iei, cre[terea economic\ a Times“. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 S=mb\t\, 3 martie 2007
ISTORIA CRE{TINISMULUI
(DCIV)
Rela]iile dintre stat
[i Biseric\ `n Apus,
`n secolele XVI-XVIII.
Concordatele (II)
Ideile umaniste ale Rena[terii [i ale
Reformei au condus la o separare a
sferelor de influen]\ dintre cele dou\
puteri, statul [i Biserica Romano-Ca-
tolic\. ~n aceast\ situa]ie, papalitatea
a c\utat s\-[i apere interesele prin
a[a-numitele concordate sau `nvoieli
`ntre Roma [i statele laice. Concor-
datul papei Martin al V-lea (1417-
1431), din aprilie 1418, cu Spania,
Fran]a, Germania [i Anglia, referitor
la dreptul cardinalilor, dreptul pontifi-
cal, fiscalitatea curial\, simonie, in-
dulgen]e [i excomunicare a fost sem-
nalul unor `n]elegeri bilaterale `ntre
puterea eclesiastic\ [i puterea statal\.
A urmat apoi Sanc]iunea programati-
c\ de la Bourges (Fran]a), din 1438, [i
Concordatul papei Nicolae (1447-1455)
de la Vienne cu `mp\ratul german din
1448. ~ntrucât tratativele erau atent
urm\rite de teologi, juri[ti [i politi-
cieni, când la al XVIII-lea conciliu
general de la Ferrara-Floren]a (1438-
1439) a fost `ncheiat un nou concordat
cu Fran]a, acesta a fost comb\tut de
Universitatea Sorbona, de Parlament
[i chiar de clerul francez. Nici deciziile
Conciliului al XIX-lea general de la
Trident, `ncheiat `n 1563, nu au fost
acceptate [i promulgate imediat `n
Fran]a, iar `mpotriva dorin]ei papale
de domina]ie s-a ripostat cu teoria ga-
licanismului [i cu teoriile germane ale
febronianismului [i iosefinismului
care reduceau autoritatea papal\ nu-
mai la problemele spiritual-religioase.
~ntrucât aceste `n]elegeri erau contes-
tate des trebuia schimbat sistemul
vechilor concordate. Tipul concordatu-
lui modern a fost socotit cel `ncheiat
`n 1801 `ntre papa Pius al VII-lea
(1800-1823) [i Napoleon (1804-1814).
Cele 77 de articole ale conven]iei
prevedeau numeroase `ngr\diri ale
drepturilor papale `n Fran]a, [i `nsu[i
Napoleon era de p\rere c\ papa tre-
buie privat de puterea sa politic\,
pentru c\ `n baza acesteia el reclama
privilegii [i beneficii economice [i
politice nedrepte. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Urmele lui Dumnezeu
Odat\, un `nv\]at francez trecea prin
de[ertul Arabiei. Era c\l\uzit de
câ]iva arabi. La apusul soarelui, unul
dintre arabi a `ntins un covor pe
p\mânt [i `[i f\cea rug\ciunea.
– Ce faci acolo? l-a `ntrebat `nv\]atul.
– M\ rog.
– La cine te rogi?
– La Allah, Dumnezeu.
~nv\]atul surâse.
– Ai v\zut vreodat\ pe Dumnezeu?
– Nu!
– L-ai pip\it cu degetul?
– Nu!
– Atunci e[ti un nebun, pentru c\
crezi `ntr-un Dumnezeu pe care nu
L-ai v\zut, nici nu L-ai auzit, nici nu
L-ai pip\it.
Arabul nu r\spunse nimic. A doua zi,
`nainte de r\s\ritul soarelui,
`nv\]atul spuse c\l\uzei sale: „A tre-
cut o c\mil\ pe aici“.
Ochii arabului `ncepur\ s\
str\luceasc\ [i zise:
– A]i v\zut c\mila?
– Nu.
– A]i pip\it cu degetul c\mila?
– Nu.
– Atunci dumneavoastr\ sunte]i un
nebun crezând `ntr-o c\mil\, pe care
nici nu a]i v\zut-o, nici nu a]i auzit-o,
nici nu a]i pip\it-o.
– Dar i se v\d urmele pe nisip,
r\spunse `nv\]atul.
~n clipa aceea, soarele se ar\ta la ori-
zont, `n toat\ str\lucirea culorilor
orientale. Arabul `i ar\t\ astrul
str\lucitor:
– Vede]i urmele Creatorului? S\ [ti]i
a[adar c\ exist\ Dumnezeu!
(Pr. Nicolae Pura, Pilde, Editura
Galaxia Gutenberg, 2004)
EVANGHELIA ZILEI
Leg\tura spiritual\ cu `nainta[ii
„{i a doua zi, foarte de
diminea]\, sculându-Se, Iisus
a ie[it [i S-a dus `ntr-un loc
pustiu [i Se ruga acolo. {i a
mers dup\ El Simon [i cei ce
erau cu el. {i aflându-L, I-au
zis: «To]i Te caut\ pe Tine». {i
El a zis lor: «S\ mergem `n
alt\ parte, prin cet\]ile [i sa-
tele `nvecinate, ca s\ pro-
pov\duiesc [i acolo, c\ci pen-
tru aceasta am venit». {i
venind propov\duia `n sina-
gogile lor, `n toat\ Galileea,
alungând pe demoni. {i un lep-
ros a venit la El, rugându-L [i
`ngenunchind [i zicând: «De
voie[ti, po]i s\ m\ cur\]e[ti».
{i f\cându-I-se mil\, a `ntins
mâna [i S-a atins de el [i i-a
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfin]ii Mucenici Eutropiu
[i Cleonic, Sfântul Sfin]it
Mucenic Teodoret
Sâmb\t\: Sfin]ii Mucenici
Eutropiu, Cleonic
[i Vasilisc
(pomenirea mor]ilor)
Fra]ii Eutropiu [i Cleonic erau
prieteni cu Vasilisc, nepotul
Sfântului Mare Mucenic Teodor
Tiron. Dup\ moartea acestuia
din urm\, Eutropiu, Cleonic [i
Vasilisc au ajuns `n `nchisoare,
unde, prin predicile lor, au con-
vertit mul]i p\gâni la credin]a
cre[tin\. Asclepiodot, conduc\-
torul ora[ului Amasea, a cerut
celor trei prizonieri cre[tini s\ re-
nun]e la credin]a cre[tin\. Dar ei
au m\rturisit cu credin]\ [i curaj
pe Hristos [i au fost supu[i la
chinuri grele. ~n diminea]a zilei
de 3 martie 308, Sfin]ii Eutropiu
[i Cleonic au fost crucifica]i `n
ora[ul Pontine Amasea (Asia
Mic\), iar Sfântul Vasilisc a fost
executat pe 22 mai `n ora[ul
Comana.
Tot ast\zi, Biserica face pome-
nirea Sfântului Sfin]it Mucenic
Teodoret; a Sfin]ilor Zenon [i
Zoil, [i a Cuvioasei Piamun.
Duminic\: Cuviosul
Gherasim de la Iordan
Cuviosul Gherasim a tr\it `n
secolul al VII-lea. S-a c\lug\rit
de tân\r [i s-a retras `n pustiul
Tebaidei, unde, dup\ mult\ ne-
voin]\, s-a apropiat atât de mult
de Dumnezeu, `ncât i se supu-
neau [i fiarele s\lbatice. Astfel,
avea lâng\ el un leu care `i slujea
[i care ducea la p\scut catârul
care c\ra ap\. Odat\, când leul
dormea, ni[te negustori au furat
catârul. Seara, ucenicul Cuvio-
sului Gherasim, v\zând c\ leul
vine singur, s-a mâhnit, socotind
CALENDARUL ZILEI
zis: «Voiesc, cur\]e[te-te». {i
`ndat\ s-a `ndep\rtat lepra de
la el [i s-a cur\]it. {i porun-
cindu-i cu asprime, `ndat\ l-a
alungat, [i i-a zis: «Vezi, nim\-
nui s\ nu spui nimic, ci mergi
de te arat\ preotului [i adu,
pentru cur\]irea ta, cele ce a
rânduit Moise, spre m\rturie
lor».“ (Marcu 1, 35-44)
***
~n acest post, zilele de
sâmb\t\, cu excep]ia ultimei
(cea dinaintea ~nvierii), sunt
rânduite pentru amintirea [i
comemorarea celor adormi]i `n
Domnul, a celor trecu]i la cele
ve[nice. Ne amintim de to]i cei
Cuviosul Gherasim
de la Iordan
c\ leul a mâncat catârul. Cuvio-
sul a poruncit ca leul s\ `ndepli-
neasc\ [i slujba catârului. Când
negustorii au trecut din nou pe
acolo, leul a cunoscut catârul [i
i-a pus pe fug\ pe ho]i. Apoi, a
luat catârul de c\p\stru [i l-a dus
la chilia cuviosului. Catârul a
tras dup\ el toate c\milele de
care era legat. V\zând acestea,
Cuviosul Gherasim l-a eliberat
pe leu de sarcinile pe care le
avea. Dar o dat\ pe s\pt\mân\
leul venea [i se apropia de cuvios,
plecându-[i capul `naintea lui, ca
[i cum i s-ar fi `nchinat. Dup\ ce
Cuviosul Gherasim a r\posat,
leul s-a dus la mormântul lui, [i,
r\cnind cu putere, a murit.
Tot `n aceast\ zi, Biserica face
pomenirea Sfin]ilor Mucenici
Pavel [i Iuliana, sora lui; a
Sfin]ilor Mucenici Codrat, Acaciu
[i Stratonic [i a Sfântului
Grigorie, episcopul Asului, din
Anatolia.
~n ziua de 3 martie,
istoria consemneaz\:
a 1693 – S-a n\scut James
Bradley, astronom, succesorul lui
Halley ca astronom regal [i direc-
tor al Observatorului din Green-
wich; este celebru datorit\ de-
scoperirii fenomenului abera]iei
luminii (modificarea aparent\ a
razei de lumin\ ce vine de la un
astru, datorit\ vitezei finite a lu-
minii [i a mi[c\rilor relative a ob-
servatorului; are drept urmare
deplasarea aparent\ a astrului
pe bolta cereasc\ fa]\ de pozi]ia
sa real\.) (m. 13 iul. 1762);
a 1703 – A `ncetat din via]\
Robert Hooke, astronom [i fizi-
cian englez; a formulat legea de
propor]ionalitate `ntre deforma-
]iile elastice ale unui corp [i ten-
siunile la care este supus, cunos-
din neamul nostru, chiar [i de
cei pe care nu i-am cunoscut.
Astfel, peste ani [i peste ge-
nera]ii se `nt\re[te o leg\tur\
spiritual\. Tu te rogi pentru
cei ce au tr\it `naintea ta, iar
cei care vin dup\ tine se vor
ruga pentru tine [i pentru cei
pe care-i vor petrece din
aceast\ via]\. Este bine s\-]i
aminte[ti de p\rin]i, de so] sau
so]ie, de copii, de na[ii de botez
[i de cei de cununie, de fini, de
bunici, de str\bunici. Dac\ tu
`]i aminte[ti de ei [i al]ii `[i vor
aminti de tine. ~ns\ dac\ tu nu
te rogi pentru ei, oare o vor
face al]ii? (Rubric\ realizat\
de pr. Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
cut\ ca „Legea lui Hooke“ (n. 18 metafizica cre[tin\“, „Dimensiu-
iul. 1653); nea româneasc\ a existen]ei“)
a 1847 – S-a n\scut Alexan- (m. 28 oct. 1952, `n `nchisoarea
der Graham Bell (m. 1922), in- de la Aiud);
ventator canadian de origine a 1907 – R\scoalele ]\r\ne[ti
sco]ian\, a contribuit la in- din 1907 – a avut loc prima mare
ventarea telefonului; ciocnire dintre r\scula]i [i arma-
a 1863 – A `ncetat din via]\ t\, la Pa[cani. }\ranii aresta]i au
Iancu V\c\rescu, poet, conside- fost elibera]i de c\tre muncitorii
rat drept unul dintre primii poe]i ceferi[ti de la depoul local;
ai literaturii române (poezia „Pri- a 1930 – S-a n\scut Ion
m\vara amorului“) (n. 1792); Iliescu, om politic de stânga;
a 1871- S-a n\scut Constan- pre[edinte al României `ntre anii
tin Argetoianu, om politic, diplo- 1990-1996 [i 2000-2004;
mat (m. 23 nov. 1939, `nchisoarea a 1949 – ~n cadrul unei ple-
Sighet); nare a CC al PCR se hot\r\[te
a 1878 – Ziua eliber\rii Bul- trecerea la cooperativizarea agri-
gariei de sub domina]ia otoman\, culturii; de[i documentul din
prin Tratatul de Pace de la San martie 1949 vorbea despre res-
Stefano dintre Rusia [i Imperiul pectarea liberului consim]\mânt,
Otoman. Ziua Na]ional\ a adeziunea ]\ranilor s-a f\cut, de
Bulgariei; cele mai multe ori, prin for]\ sau
a 1882 – S-a n\scut Ion Mi- presiune psihic\, mul]i ]\rani
halache (m. 1963), om politic, pl\tind cu `nchisoarea sau chiar
fondator al Partidului }\r\nesc; cu via]a faptul c\ s-au opus coo-
a 1904 – ~mp\ratul Wilhelm perativiz\rii;
II al Germaniei devine prima per- a 2005 – Steve Fossett este
prima persoan\ care zboar\ solo
soan\ care `nregistreaz\ sonor un
document politic, utilizând cilin- `ntr-un avion `n jurul lumii, f\r\
oprire, f\r\ s\ realimenteze – o
drul lui Thomas Edison;
a 1904 – S-a n\scut Mircea c\l\torie de 40,234 km/25,000
Vulc\nescu, filosof, sociolog [i mile realizate `n 67 ore [i 2
economist („Logos [i eros `n minute. a
160 de ani de la na[terea
inventatorului telefonului
Alexander Graham Bell s-a
n\scut la 3 martie 1847, la
Edinburg, `n Sco]ia. Cu un tat\
expert `n fiziologia vocii, `n
corectarea vorbirii [i `n edu-
carea surzilor, era firesc ca in-
teresul lui pentru reproducerea
sunetelor vocale s\ se mani-
feste de timpuriu. Nu a fost,
a[a cum s-ar putea crede, un
copil minune; a ie[it `n evi-
den]\ doar prin preocuparea lui
pentru [tiin]ele naturale. De
asemenea, avea un auz muzical
admirabil, fapt ce i-a permis s\
se ocupe de muzic\ [i s\ `nve]e
meseria tat\lui s\u; el `nsu[i
avea s\ devin\, `n anul 1873,
profesor de fiziologia vorbirii la
Universitatea din Boston. ~n
1876, a devenit prima persoan\
care a brevetat un dispozitiv cear\ cu `nregist\ri `n spiral\
capabil s\ emit\ [i s\ recep- construit de el s-a dovedit a fi
]ioneze cuvintele rostite.
mai bun.
~n activitatea sa, Bell s-a Bell a devenit ini]iatorul pro-
dedicat, `n principal, punerii la
duc]iei de telefoane din SUA; so-
punct a sistemului telegrafiei cietatea de telefoane pe care a
multiple [i studierii undelor de
`ntemeiat-o poart\ p=n\ ast\zi
aer care se formeaz\ `n ureche `n emblema ei un clopo]el albas-
`n timpul recept\rii sunetelor tru, care f\cea parte din de-
vorbirii. senele lui din copil\rie. De[i de-
A construit dispozitive aju- scoperirea telefonului i-a adus
t\toare pentru a-i `nv\]a s\ câteva procese, `n istorie priori-
vorbeasc\ pe surdo-mu]i. S-a tatea i-a fost confirmat\.
ocupat, de asemenea, de con- Alexander Graham Bell a
struc]ia fonografului [i, la con- murit la 2 august 1922, la v=rs-
curen]\ cu Edison, cilindrul de ta de 75 de ani. (F.H.)

EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
Libertatea: mit sau realitate?
de Carmelia LEONTE
Oamenii au luptat din-
totdeauna pentru câ[tiga-
rea libert\]ii. S-au dus r\z-
boaie, s-au d\râmat impe-
rii, s-au consumat drame.
Libertatea a fost un mit al
omenirii. Un mit `nc\p\]â-
nat, hot\rât s\ `[i caute `m-
plinirea. Gânditorii au `n]e-
les c\ libertatea trebuie câ[-
tigat\ mai `ntâi `n plan spi-
ritual. Ea este o problem\
ce ]ine de atitudinea interi-
oar\, mai mult decât de
condi]iile exterioare `n care
individul se manifest\. In-
strumentul libert\]ii este
liberul arbitru – argument
ontologic ce marcheaz\
demnitatea uman\. Acesta
prefigureaz\ o oarecare in-
dependen]\ a fiin]ei umane.
Dar e un instrument ciudat
pentru c\, `n func]ie de cum
e folosit, poate consolida li-
bertatea sau o poate distru-
ge. Absolutizarea indepen-
den]ei duce la un efect para-
doxal: pierderea libert\]ii.
Când individul se crede li-
ber s\ fac\ orice, tocmai a-
ceast\ „credin]\“ `l con-
strânge `n mod dramatic.
De obicei, `n astfel de situa-
]ii el ac]ioneaz\ `mpotriva
semenilor sau chiar `mpo-
triva lui `nsu[i. Dar princip-
iul e simplu: cine `mi `ngr\-
de[te credin]a, speran]a sau
iubirea, este mai pu]in liber
decât mine.
De multe ori, noi spunem
c\ suntem liberi numai pen-
tru c\ asta ne m\gule[te.
Dar libertatea depinde de
calitatea alegerilor. Popoa-
re `ntregi s-au stins `n valu-
rile istoriei, f\r\ s\ fie libe-
re. Entit\]i sublime `n felul
lor au tânjit dup\ libertate,
f\r\ s\ o aib\. Ideea moder-
n\ a omului nou, care nu
trebuie s\ dea socoteal\ la
nimeni, s-a dovedit un fias-
co: mai `ntâi `n plan teo-
retic, pentru c\ o libertate
inuman\ (sau „suprauma-
n\“) nu mai poate fi un
LUMEA CUV+NTULUI
Ipostaze ale inimii
de Stelian
DUMISTR|CEL
La `nceput a fost doar or-
ganul intern musculos ce asi-
gur\ circula]ia sângelui, re-
prezentând `nsu[i principiul
vie]ii. F\r\ inten]ia deprecie-
rii, extensia s-a produs spre
zona corpului ce cuprinde [i
stomacul: acesta este `n]elesul
termenului inim\ `n enun]u-
rile (a bea ceva) pe inima goa-
l\, a i se pune soarele drept
inim\ „a i se face foame“ (la
Creang\ de exemplu), dar [i a
prinde la inim\ („a sc\pa de
senza]ia de sl\biciune cauza-
t\ de foame“ dup\ ce ai mân-
cat ceva).
De aici, inima a devenit un
simbol al „centrului“, numind
atât partea din mijloc a unei
construc]ii („inima carului“), a
unei plante („inima copacu-
lui“), sau a unei a[ez\ri („ini-
ma târgului“), cât [i l\ca[ul
tuturor sentimentelor, pozi-
tive, dar [i negative. Iat\ st\ri
atribut al omenirii ; [i apoi
`n plan practic, pentru c\
nerespectând libertatea se-
menului meu, libertatea
mea este iremediabil com-
promis\.
Aceste gânduri mi-au
fost provocate de vizionarea
unui film plicticos - dup\
gustul publicului actual –,
dar interesant prin temati-
c\. „Cercul poe]ilor disp\-
ru]i“ propune mai `ntâi o
lec]ie profesorilor, prea mo-
notoni [i conformi[ti de
multe ori, [i sfâr[e[te atr\-
gând aten]ia asupra ideii de
libertate, atunci când tat\l
unui adolescent intervine
brutal `n via]a fiului s\u
pentru a-l `ndruma pe un
alt drum decât acesta `[i do-
rise. Confuzia dintre liber-
tate [i autoritate sau, an-
ticipând pu]in, dintre iubire
[i autoritate transform\ `n
mod tragic un tân\r absolut
normal, vesel [i comunica-
tiv, `ntr-un sinuciga[. Fil-
mul devine, astfel, o medi-
ta]ie profund\ asupra mod-
ului cum ne manifest\m iu-
birea. S\ fie atât de grav
de suflet din prima categorie:
bun\tatea, mila, `ndurarea (a
avea inim\ bun\, deschis\,
larg\, curat\); bucuria, pl\ce-
rea (a unge la inim\, a-i cre[-
te, a-i râde inima), curajul (a
avea mai multe inimi, a da
inim\ „a prinde curaj“), iu-
birea (a avea pe cineva `n ini-
m\, a c\dea cu tronc la ini-
m\). Dar tot aici se localizea-
z\ [i sl\biciunea (a fi moale la
inim\), frica (a i se `mpu]ina
inima, a-i c\dea inima `n
c\lcâie, a-[i lua inima `n din]i)
sau r\utatea [i ura (a avea
inim\ neagr\, de piatr\). ~n
sfâr[it, amintim [i sup\rarea
(a avea inima grea, a r\mâne
cu inima frânt\) sau triste]ea,
evocat\ de cântecele de inim\
albastr\.
Scriitorii romantici au f\-
cut din inim\ un simbol al
dragostei `nfl\c\rate; de aici
prezen]a `n felicit\rile [i figu-
rinele ce au invadat str\zile,
la sfâr[itul lunii februarie [i la
`nceputul lui martie, `nce-
pând cu intrusa „Valentine’s
Day“, dar continuând cu s\r-
OPINII & COMENTARII
faptul de a priva un om de
libertate, chiar dac\ `i vrem
binele? Pelicula demons-
treaz\ c\ da. Suntem sili]i
s\ ne `ntreb\m de câte ori
noi `n[ine am ucis, spiritual
vorbind, câ]i mor]i am l\sat
`n urma noastr\ prin vorbe
grele sau decizii gre[ite,
prin felul cum ne-am mani-
festat libertatea.
~n cre[tinism, ne lupt\m
cu paradoxul: libertate `n-
seamn\ s\ faci ceea ce tre-
buie. Total nemul]umitor,
spun unii. De pild\, de]inu-
]ii `n `nchisori fac ceea ce
trebuie, ascult\ de autori-
t\]i. Sunt ei liberi? Sigur c\
nu. Dar Nicolae Steinhardt
[i-a descoperit libertatea `n
`nchisoare, `ns\ nu ascul-
tând de autorit\]ile mo-
mentului, ci de autoritatea
divin\. Ajungem, astfel, `n-
tr-un punct important: li-
bertatea depinde de `n]elep-
ciune. {i `n]elepciunea este
cea mai `nalt\ form\ de iu-
bire. Când iube[ti, ac]ionezi
spre binele persoane iubite
cu drag\ inim\. Noi sufe-
rim mult pentru c\ iubim
b\toarea m\r]i[orului [i cu 8
martie. Nimic de zis, dar pare
bizar, dac\ nu de-a dreptul de
prost gust, s\-i oferi iubitei
sau iubitului, `n amintirea
Sfântului Valentin, o inim\
de ciocolat\ sau de zah\r to-
pit, ca s\ ]i-o devore[ze] gân-
dindu-se la tine…
Dulceg\ria situa]iei a fost
ilustrat\ de Mihail Kog\lni-
ceanu, c\ruia simbolul ro-
mantic nu-i era nici str\in [i
nici indiferent, de vreme ce
[i-a intitulat o `ncercare de ro-
man chiar Tainele inimei.
Dar, pentru acela[i scriitor,
coborârea `n derizoriu a ini-
mii-simbol avea s\ se asocieze
cu prima dezam\gire `n dra-
goste; este vorba de povestirea
Iluzii pierdute. Un `nt\i a-
mor, cu o intrig\ simpl\.
Iubita din pension, o Niceta
(Calypso pentru Telemahul
din reveriile romantice ale ce-
lor doi), `i trimite, `n diminea-
]a de Anul Nou, un cadou. Ca-
merista, o mut\ descris\ ca o
fiin]\ cu un fizic resping\tor,
scoate din sân, `nvelit\ `ntr-o
bucat\ de m\tase, „o zaharica
`nf\]o[ând o inim\… str\pun-
s\ cu dou\ bolduri mari `n loc
de s\ge]i“ – „o figurin\ `ntre-
buin]at\, cel mult, de b\c\li]e
pu]in. {i provoc\m suferin-
]\ mult\ din iubire pu]in\.
Când nu iubim, facem sacri-
ficii nesincere, de care
Dumnezeu nu are nevoie.
A[a am `n]eles de ce ni se
promite ~mp\r\]ia Tat\lui
doar `n m\sura `n care iu-
bim. Nici nu ar fi posibil alt-
fel. Cine l-ar putea `n[ela pe
Dumnezeu, prin gesturi
simbolice [i ipocrite? Iar
dac\ Dumnezeu ne-a f\cut
liberi, nu dore[te s\ renun-
]\m la libertate, nu ne-ar
primi `n casa Lui drept
sclavi. Or, miracolul iubirii
face ca datoria mea s\ fie
libertatea mea. Cât\ iubire,
atâta libertate. ~n acest caz,
a fi liber este o stare de ge-
niu, o sclipire pe care o po]i
avea sau nu. Un miracol `n
desf\[urare. To]i sfin]ii
cre[tini au dezb\tut proble-
ma liberului arbitru, pe
care au considerat-o esen-
]ial\. Ce alegem? Cât de li-
beri suntem atunci când
alegem? Suntem noi cu ade-
v\rat liberi? Iubim cu ade-
v\rat? Fiecare, `ntrebân-
du-se pe sine, va g\si, poa-
te, un r\spuns.
* Carmelia Leonte
este scriitoare, redactor
la revista „Dacia literar\“
de pe Podu Lung“. ~ndr\gosti-
tului, care se a[tepta la vreun
buchet „f\cut dup\ limba flo-
rilor“ ori la ceva cusut de mâ-
na fetei, mesajul [i mesagera
`i [terg din suflet imaginea
fetei: „Iat\… cum am pierdut
prin o zaharica iluziile celui
`ntâi amor“, `[i `ncheia Ko-
g\lniceanu confesiunea senti-
mental\.
A[adar, s\ pre]uim sensibi-
litatea felicit\rilor [i m\r]i-
[oarelor florale, vegetale, tex-
tile sau picturale, r\mânând
reticen]i la dulce]uri, plastice
[i metale violent colorate sau
aurite. {i s\ ne mai gândim ce
stare sufleteasc\ transmite
mesajul, considerat sentimen-
tal, care, pe muzic\, proiec-
tez\ inima unei persoane ca
un depozit `n care celui intere-
sat i s-ar putea p\stra un loc
(eventual de rezerv\?), cerere
locativ\ urmat\ [i de o ego-
centric\ amenin]are: „Iar da-
c\ nu o s\ m\ doar\!“. Deci
asta ar fi important: grija de a
nu-i provoca disconfort flutu-
ra[ului ce s-ar putea afla `n
c\utarea unei (alte) flori…
* Stelian Dumistr\cel este
lingvist, profesor universitar la
Departamentul de Jurnalistic\ de
la Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i
S=mb\t\, 3 martie 2007 3
IDEEA CRE{TIN|
Pe drumul de reactualizare
a istoriei mântuirii
a Pentru a fi realist\, `n]elegerea cre[tin\ nu se
cuvine s\ adapteze cap\tul drumului, care este
atins de c\tre sfin]ii din toate timpurile, ci s\
coboare cu realism la neputin]ele omului,
punându-l pe cale de acolo de unde este a
de Florin CARAGIU
Sfântul Grigorie Palama a consemnat sintetic tra-
di]ia isihast\ de pân\ la el ap\rând `n triadele sale
practica rug\ciunii min]ii sau ne`ncetate. ~n tratatele
sale „Despre Rug\ciune“, „Despre Sfânta Lumin\“ [i
„Despre Dumnezeiasca ~mp\rt\[ire“ a zugr\vit via]a
mistic\ a cre[tinului ca unul care a ajuns prin expe-
rien]\ la cap\tul drumului [i a primit de la Dumnezeu
`n]elepciunea m\rturisitoare. Cre[tinul liturghise[te
tainele dumnezeie[ti `n trupul s\u, inima fiind altarul
de tain\ al `mpreun\-lucr\rii cu Dumnezeu.
Sfântul Grigorie accentueaz\ rolul esen]ial al tru-
pului la rug\ciune, deosebind clar mistica cre[tin\ de
orice mistic\ intelectualist\, care, `n simplific\rile
operate, devalorizeaz\ trupul.
De asemeni, inima este locul unific\rii de sine `n
m\sura `n care omul liturghise[te deschiderea c\tre
lucrarea harului necreat [i primirea sa. Viziunea
mistic\ cre[tin\ se diferen]iaz\ astfel net [i de con-
cep]iile deiste [i imanentist-panteiste, valorificând
totodat\ conceptele de perihorez\ [i sinergie `ntre
creat [i necreat. Ar putea `ntreba cineva, cum s\ va-
lorific\m plecând de la realitatea de ast\zi, de la
sl\b\nogirea [i vl\guirea spiritual\ vizibil\ a omului
contemporan, `n ciuda n\zuin]ei lui tot mai vii spre
deslu[irea tainei, aceste realit\]i foarte `nalte ce ni se
par aproape cu totul inaccesibile.
Trebuie s\ spunem c\ Sfântul Grigorie nu este un
idealist, `nv\]\tura sa este p\truns\ de realism du-
hovnicesc. El arat\ c\ pot s\ vad\ cu mintea cele di-
vine „nu numai cei care au experien]a unei vederi
s\n\toase, ci [i cei `nc\ orbi suflete[te dar care ascult\
de cei care v\d“, l\sându-se c\l\uzi]i de c\tre ace[tia.
Ascultarea de c\tre P\rin]ii Duhovnice[ti, integra-
rea `n Biseric\, p\rt\[ia cu Tainele [i Tradi]ia ei sfân-
t\ confer\, de la orice nivel s-ar pleca, o anume sensi-
bilitate duhovniceasc\ care se dezvolt\ gradat, pe
m\sura poc\in]ei [i cur\]irii, a `nchin\rii de sine [i
angaj\rii depline cu toate facult\]ile `nsufle]ite de
credin]\ [i har spre `mp\rt\[irea iubirii dumnezeie[ti.
Pentru a fi realist\, `n]elegerea cre[tin\ nu se cu-
vine s\ adapteze cap\tul drumului, care este atins de
c\tre sfin]ii din toate timpurile, ci s\ coboare cu rea-
lism la neputin]ele omului punându-l pe cale de acolo
de unde este.
Isihasmul a devenit cunoscut [i apreciat ca valoare
universal\ `n contextul dialogului interreligios [i in-
tercultural contemporan desf\[urat `n ultimul secol.
Interesul pentru via]a isihast\ [i pentru `nv\]\tura
Sfântului Grigorie Palama a fost re`nnoit [i adus `n
centrul aten]iei de c\tre mi[carea neopatristic\ con-
temporan\, c\p\tând o vigoare nemai`ntâlnit\ `n
afara spa]iului monahal.
~nv\]\tura despre isihasm dep\[e[te, deja, la Sfân-
tul Grigorie Palama, cadrul unei simple metode de ru-
g\ciune ajungând la o amploare conceptual\ ce `i per-
mite a `mbr\]i[a, ca tain\ a unirii omului cu Dumne-
zeu, `ntreaga via]\ mistic\ a Bisericii. Isihasmul se de-
scoper\ ca metod\ `n sensul originar de drum spre
`ndumnezeire prin har, tain\ a Bisericii la care p\rta[i
[i m\rturisitori `n diferite grade [i forme ne facem to]i
cre[tinii. Spiritul apostolic al Bisericii presupune anga-
jarea responsabil\ `n dialog, m\rturisirea specificului
revelat [i asumarea critic\, recuperatoare [i transfigu-
ratoare a mo[tenirii istorice [i culturale universale. (...)
Biserica a a[ezat pomenirea Sfântului Grigorie
Palama `n a doua Duminic\ din Postul Mare, dup\
pomenirea biruin]ei Ortodoxiei, pentru c\ `n teologia
Sfântului Grigorie Palama, `ntrupat\ `n des\vâr[irea
sfin]eniei, `[i afl\ conturat specificul pneumatic in-
confundabil. Transfigurarea Domnului apare `n cen-
trul vie]ii mistice a Bisericii, lumina taboric\ fiind ex-
tins\ ca iradiere din trupul `ndumnezeit al Domnului
`n via]a sfin]ilor.
Au existat, `n decursul istoriei numeroase demer-
suri de recuperare a mo[tenirii antice. S-a creat
inevitabil, mai ales din partea unor oameni de cultur\
f\r\ experien]\ duhovniceasc\, riscul unei pierderi a
miezului viu al Tradi]iei Bisericii. Acesta const\ `n
taina umplerii omului de plin\tatea vie]ii dumneze-
ie[ti [i transfigur\rii crea]iei `n lumina dumnezeiasc\.
De aceea reperele oferite de Sfântul Grigorie
Palama sunt inestimabile [i Biserica Ortodox\ `l cin-
ste[te `n cea mai `nalt\ m\sur\ ca pe un purt\tor de
Dumnezeu insuflat al sfintei sale Tradi]ii.
Astfel c\ nu este deloc `ntâmpl\toare a[ezarea
s\rb\toririi Sfântului Grigorie Palama imediat dup\
Duminica Ortodoxiei, ca un loc `nalt `n care s\ lu-
mineze f\clia credin]ei, pe drumul de recapitulare [i
reactualizare a istoriei mântuirii, care este perioada
Postului Mare.
* Florin Caragiu este director al Editurii Platytera din
Bucure[ti, absolvent al Facult\]ilor de Matematic\ [i
Teologie Ortodox\ din cadrul Universit\]ii Bucure[ti
4 S=mb\t\, 3 martie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

PE SCURT VIA}A PAROHIILOR

Conferin]\ „Despre
Sfintele Icoane“
M=ine, 4 martie, de la ora
15.00, `n Sala de festivit\]i a
Protopopiatului Boto[ani, va
avea loc conferin]a cu tema:
„Despre Sfintele Icoane“.
Conferin]a va fi sus]inut\ de
prof. Camelia M\rginean de la
Grupul {colar Industrial „Elie
Radu“ Boto[ani. Intrarea este
liber\, informeaz\ Biroul de
Pres\ al Protopopiatului
Boto[ani
Seminarul teologic
din Boto[ani editeaz\
revista „Biruin]a“
A ap\rut „Biruin]a“, revist\ de
credin]\ [i cultur\ editat\ de
Seminarul Teologic Liceal
Ortodox „Sf. Gheorghe“ Boto-
[ani. Revista se deschide cu ar-
ticolul „Biserica Ortodox\ [i
Noua Europ\“ semnat de IPS
Daniel, Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei. P\rintele profesor
Grigore Diaconu, directorul
Seminarului Teologic Liceal „Sf.
Gheorghe“ Boto[ani, public\ un
amplu material despre Rolul e-
duca]iei religioase `n formarea
Tab\ra de crea]ie de la
S\vine[ti a adunat copii
din mai multe parohii
Parohia „Sf. Arhangheli“ -
S\vine[ti 2 este o parohie
foarte dinamic\. Pe l=ng\ ac-
tivit\]ile gospod\re[ti care
au loc aici, `n fiecare an se or-
ganizeaz\ procesiune la lacul
de pe terenul parohiei `n ziua
Bobotezei, pelerinaje la m\-
n\stiri, activit\]i educative
pentru copii, activit\]i social-
caritative etc. ~n fiecare an,
la s\rb\toarea Sfintelor
Pa[ti se organizeaz\ S\r-
b\torile ~nvierii `n ideea co-
muniunii fr\]e[ti. Anul tre-
cut, dup\ aceste serb\ri,
parohia, `n colaborare cu
{coala particular\ „Aurora
Ouatu“ din Piatra Neam], a
organizat prima edi]ie a
Biserica [i ONG-urile
taberei de crea]ie pentru
copii, „Aripi de `nger“. Aceas-
t\ tab\r\ care s-a desf\[urat
`n perioada 17-26 august a
adunat copii din S\vine[ti,
dar [i din alte parohii, chiar
[i din ora[ul Piatra Neam].
„Pornind de la faptul c\ am
reu[it s\ adun\m comuni-
tatea de credincio[i `n ideea
de a `mp\rt\[i din bucuriile
~nvierii, dup\ Pa[ti, am or-
ganizat, `n vacan]a de var\,
o tab\r\ de crea]ie [i am in- a adunat foarte mul]i copii [i Ouatu». {coala particular\ participan]i. La sf=r[it, co-
vitat copiii celor ce sunt `n dorim s-o organiz\m `n fie- ne-a pus la dispozi]ie un mij- piii au primit diplome, cupe
parohie, dar au participat [i care an. Noi n-am putut loc de transport pentru [i desigur c\ au plecat bu-
copii din afara parohiei, din sprijini `ntru totul aceast\ copii, materiale didactice curo[i la casele lor cu g=ndul
Piatra Neam] sau din pro- ac]iune [i de aceea am ape- pentru pictur\ [i un profe- de a se mai `ntoarce“, ne-a
topopiatele vecine. A fost lat la o colaborare cu o [coa- sor. Noi am venit cu spa]iul spus pr. Petru Munteanu,
prima tab\r\ de crea]ie care l\ particular\, «Aurora [i cu o mas\ gratuit\ pentru paroh la S\vine[ti 2. a
~N LUME
Sear\ de catehez\
la parohia ortodox\

personalit\]ii tinerilor. Pr. prof.
dr. Viorel Sava, decanul
Facult\]ii de Teologie „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i, r\spunde
`ntreb\rilor lui Lucian Jitariu,
absolvent al Seminarului
boto[\nean, student la Facul-
tatea de Jurnalism din cadrul
Universit\]ii „Al. I. Cuza“ din
Ia[i. „Structura teologului mol-
dovean este unic\ [i se potri-
ve[te cel mai bine atmosferei
duhovnice[ti de la Ia[i“, este de
p\rere decanul Facult\]ii de
Teologie. O serie de considera]ii
pe marginea canoniz\rii Sf.
Voievod {tefan cel Mare sem-
neaz\ `n rubrica „Istoria Bise-
ricii“ pr. prof. Daniel Dasc\lu,
iar pr. prof. Radu–Constantin
Zai] alc\tuie[te reperele bi-
ografice ale vrednicului de
pomenire Iosif Gheorghian,
Mitropolit al Ungrovlahiei [i
Primat al României. Multe alte
materiale ale revistei sunt
scrise de elevi [i absolven]i ai
seminarului. Revista are [i
pagini de satir\ [i umor, in-
formeaz\ Biroul de Pres\ al
Protopopiatului Boto[ani
Simpozion interna]ional
`n Episcopia
Maramure[ului
Episcopia Ortodox\ Rom=n\ a
Maramure[ului [i S\tmarului a
g\zduit ieri, 2 martie 2007,
simpozionul interna]ional cu ti-
tlul „Healing of memories“.
„Simpozionul intitulat «Healing
of memories», adic\ «s\ ne vin-
dec\m prin amintiri», este or-
ganizat de Conferin]a Biseri-
cilor Europene cu concursul
Catedrei de Teologie Ortodox\
din cadrul Facult\]ii de Litere
a Universit\]ii de Nord din
Baia Mare. La acest simpozion
particip\ mai mul]i profesori de
Teologie, at=t din ]ar\, c=t [i de
peste hotare, toat\ aceast\
ac]iune fiind coordonat\ de
Dieter Brandes din partea
Conferin]ei Bisericilor Euro-
pene. Simpozionul a fost des-
chis joi, 1 martie, c=nd to]i in-
vita]ii au fost primi]i la Centrul
Eparhial de PS Justinian,
Episcopul Maramure[ului [i
S\tmarului. Ieri, `n cadrul sim-
pozionului au sus]inut referate
reprezentan]ii Bisericii
Ortodoxe, profesori de Teologie
de la Catedra de Teologie
Ortodox\ din cadrul Facult\]ii
de Litere a Universit\]ii de
Nord din Baia Mare, la care
s-au mai ad\ugat reprezentan]i
ai Bisericii Romano-Catolice,
reprezentan]i ai Bisericii
Greco-Catolice, reprezentan]i ai
Bisericii Greco-Catolice din
Ucraina, reprezentan]i ai
Bisericii Evanghelice
Lutherane [i reprezentan]i ai
rromilor care apar]in de
Biserica Penticostal\. a
`n sprijinul penitenciarelor
a Membri din cadrul Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ [i ASCOR Ia[i au participat,
s\pt\m=na aceasta, la o `ntrunire organizat\ de Penitenciarul de Maxim\ Siguran]\ Ia[i
la Casa de Cultur\ „Mihai Ursachi“ din Copou a ~ntrunirea a avut ca scop
stabilirea unei colabor\ri `ntre reprezentan]ii penitenciarului din Ia[i [i ONG-uri,
`n vederea sprijinului integr\rii sociale a celor ce vor fi elibera]i din penitenciar a
Penitenciarul de Maxim\ Sigu-
ran]\ Ia[i a organizat pe 1 martie o
`ntrunire la care au participat [i
membri ai Funda]iei „Solidaritate
[i Speran]\“ a Mitropoliei Moldovei
[i Bucovinei [i membri ai Asocia]iei
Studen]ilor Cre[tin Ortodoc[i din
Ia[i. ~ntrunirea, care s-a desf\[u-
rat la Casa de Cultur\ „Mihai Ur-
sachi“ din municipiul Ia[i, a avut a
avut ca scop stabilirea unei cola-
bor\ri `ntre reprezentan]ii peni-
tenciarului din Ia[i [i ONG-uri, `n
vederea sprijinului integr\rii so-
ciale a celor ce vor fi elibera]i din
penitenciar. „Practic, a fost o m=n\
`ntins\ de penitenciar c\tre ONG-
uri [i alte institu]ii de stat pentru a
putea pune bazele unei re]ele de in-
terven]ie [i sprijin pentru cei care
urmeaz\ s\ fie elibera]i. Din
partea Bisericii au participat AS-
COR [i Funda]ia «Solidaritate [i
Speran]\» cu Centrul de Consiliere
[i Reabilitare pentru persoanele
dependente de alcool [i droguri,
pentru c\ ambele institu]ii desf\-
[oar\ activit\]i `n penitenciar de
mai mul]i ani, `n colaborare cu pr.
Pavel Antoce, care este preot mi-
sionar `n penitenciar“, a declarat
pentru Radio Trinitas Mihaela
Simion, consilier `n cadrul Cen-
trului de Consiliere [i Reabilitare a
persoanelor dependente de alcool [i
droguri din cadrul Funda]iei
„Solidaritate [i Speran]\“.
Formarea unei re]ele sociale
de sprijin a fo[tilor de]inu]i
La `nt=lnire au mai fost pre-
zente [i alte institu]ii de stat care
[i-au exprimat posibilitatea [i
dorin]a de a veni `n sprijinul celor
care urmeaz\ s\ fie elibera]i sau
cei care `[i isp\[esc pedeapsa `n
penitenciar. Au fost puse `n dis-
cu]ie diverse probleme de interes
social, care ]in de rela]iile `ntre in-
Pagin\ realizat\
de Narcisa BALABAN
rom=n\ „Sf.
Andrei“ din Basel
Parohia ortodox\ rom=n\
„Sf. Apostol Andrei“ din
Basel, Elve]ia, i-a a[teptat
pe rom=nii din acest ora[,
vineri, 2 martie a.c., `n
capela C\minului Studen-
]esc Catolic din localitate,
`ncep=nd cu orele 19.30, la
Taina Sf. Maslu, urmat\ de
catehez\, informeaz\
Romanian Global News.
~ncep=nd din luna aprilie
2004, se oficiaz\ cu regula-
ritate Sf=nta Liturghie `n a
doua [i a patra duminic\
din fiecare lun\, precum [i
Vecernia - urmat\ de cate-
hez\ [i discu]ii. Dup\
Sf=nta Liturghie din du-
minica a patra a fiec\rei
luni, credincio[ii parohiei se
`nt=lnesc la o agap\, prilej
cu care se discut\ probleme
ale parohiei.
Cursuri de religie
ortodox\ pentru
copiii rom=ni
din Vancouver
Biserica ortodox\ rom=n\
„Sf. Maria“ din Portland
organizeaz\ `n perioada
Postului Mare cursuri de
religie ortodox\ pentru
copii, `n fiecare zi de mier-
curi [i joi a s\pt\m=nii, in-
formeaz\ Romanian
Global News. Copiii din
stitu]iile guvernamentale [i de ca- sprijin `n ceea ce prive[te g\sirea
Vancouver sunt a[tepta]i
pacitatea acestora de a interveni, unui loc de munc\ [i a unui loc de pe 7, 14, 21 [i 28 martie,
subliniindu-se `n mod special cazare, formarea unei re]ele so- iar `n Tigard pot veni la
nevoia de]inu]ilor care urmeaz\ ciale de suport [i consiliere acolo cursuri pe 1, 8, 15, 22
s\ fie elibera]i de a beneficia de unde au probleme specifice. a [i 29 martie. a
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia
Perioada: 04 - 14 aprilie 2007
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii
ortodoc[i români din `ntreaga ]ar\. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale Informa]ii suplimentare
credin]ei ortodoxe, reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele
pute]i ob]ine la num\rul
moa[te [i locurile de `nchinare.
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada 04 – de telefon:
14 aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“. 0232/276907,
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos),
Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Complexul monahal Meteora; la sediul
Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul Centrului de Pelerinaj
Fer. Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), „Sf. Parascheva“
Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lapsakosl), Atena (vizitare:
Acropole, Pia]a Parlamentului, Catedrala mitropolitan\); Insula Egina (moa[tele din Ia[i: Bd. {tefan
Sf. Nectarie Taumaturgul); M-rea Kato Xenia (`nchinare la Brâul Maicii cel Mare [i Sfânt
Domnului) – Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, moa[tele
Sfintei Anisia, moa[tele Sf. Grigorie Palama).
nr. 16, `n curtea
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; Catedralei mitropolitane,
transport cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - Pireu; sau acces=nd site-ul:
cazare `n regim dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de 3***, www.centruldepelerinaj.ro
preot `nso]itor.
 REPORTAJ S=mb\t\, 3 martie 2007 5
„Eroina“ tradi]iilor populare de la Vorona
„Sper c\ las pe m=ini
„Vorona, str\veche vatr\ folcloric\“, a bune tradi]ia“
devenit demult un truism. La Vorona, ca
Nu doar pe plan local a
nic\ieri `n aceast\ parte de nord a Moldovei, fost grija sa de a promova
tradi]iile populare s-au p\strat cu sfin]enie ca tradi]ia, ci [i peste „hota-
rele“ comunei natale. ~-
[i credin]a `n Dumnezeu ori dragostea pentru narmat\ cu c\iu]i, capre
p\m=ntul str\bunilor. {i dac\ oamenii [i alte obiecte reprezenta-
tive a fost la Deva, Sibiu
sfin]esc locul, p\m=nturile acestea sunt [i chiar la Strasbourg. ~[i
sfin]ite, an de an, de oamenii Voronei cu aminte[te cum la un fes-
tival la care a participat
lacrimi, cu sudoarea trudei, cu inima [i cu anul trecut, la Craiova, a
sufletul. Mai ales cu sufletul. Este o m=ndrie c=[tigat locul `nt=i. Un
moment drag inimii sale:
s\ fii voronean, `[i spun ei cu emfaz\ [i au [i „Am avut norocul de a
de ce s\ se m=ndreasc\ cu ob=r[ia lor. Nu se participa la o expozi]ie la
Craiova. C=nd au ajuns
[tie: ei au adus faim\ Voronei ori Vorona i-a la standul meu, organiza-
f\cut pe ei faimo[i `n `ntreaga lume. torii m-au `ntrebat: Un-
de-ai stat cu aceste obi-
ecte minunate, de nu le-ai
Revenit\ recent de la grupa sa, mul]i s-au l\- expus? M\ g=ndeam c\ o
Strasbourg, unde a pre- murit c\ talentul e pre- s\ iau o men]iune. C=nd
zentat `mpreun\ cu pri- tutindeni, chiar [i `n ga- m-a anun]at c\ am luat
chindeii pe care `i educ\ o lantar, numai c\ trebuie primul loc, am atins cu
[ez\toare rom=neasc\, e- s\-l iei de acolo [i s\-l or- marginea catrin]ei asfal-
ducatoarea Niculina An- donezi a[a cum trebuie. tul de emo]ie. De felul
dronache n-are lini[te. De meu eu `s mai tare `n fa-
diminea]a p=n\ seara tru- ]\, dar la speciali[ti pu]in
de[te pentru continuita- „Le spun `ntotdeauna mai `napoi“.
tea tradi]iilor populare [i c\ tradi]ia e foarte La Strasbourg, me[te-
convingerea celei mai important\“ rii autohtoni `i cereau s\
tinere genera]ii de voro- le dea c\iu]ii s\ `ncerce
neni c\ acel ce-[i uit\ tra- Ca r\splat\ a dragos- s\ imite modelul. Ba unii
di]ia nu merit\, dac\ ar fi tei [i credin]ei sale, [i-a doreau s\ `i `ncerce la
s\-l parafraz\m pe ma- v\zut `ncununat\ munca propriu, tr\g=nd [i c=te-un
rele Iorga. de-o via]\ anul trecut, `n joc. A f\cut [i cadouri. Nu
Niculina Andronache decembrie, chiar `n ziua `i pare r\u. „M\ bucur c\
nu este un simplu educa- `n care a `mplinit o serie undeva, departe `n lume,
tor la Gr\dini]a din satul de ani. ~n cadru festiv, la sunt lucruri care ne
Vorona Nou\. Ea este un Muzeul de Etnografie din reprezint\“, spune Nicu-
reper al drumului c\tre Boto[ani, o alt\ „cas\“ a lina Andronache.
frumos pentru cei din ge- `ndr\gitului me[ter popu- Dac\ de-a lungul tim-
nera]ia foarte t=n\r\ [i lar. C\ci cine apuc\ s-o pului n-ar fi fost oameni
nu numai. Din orice impro- cunoasc\ bine pe Niculi- Niculina Andronache nu este un simplu educator ca Niculina Andronache,
vizeaz\ opere de art\: din na Andronache, r\m=ne la gr\dini]a din satul Vorona Nou\ poate c\ ast\zi n-am mai
oase de pe[te, paste f\i- fi avut nici Miori]a, nici
cu un sentiment profund Pentru Niculina Andro- Acum le cre[te inima de se al\ture la munca cre-
noase, p\nu[i de porumb
de admira]ie [i de res- nache nu conteaz\ metoda datinile de Cr\ciun [i obi-
ori r=pc\ r\mas\ de la bucurie c=nd `[i v\d pro- ativ\. „C=nd lucrez, pun
cur\]atul vi]ei de vie. pect. Pentru tot ceea ce e folosit\, dac\ ]elul este ceiurile de Anul Nou, nici
prii copii, la serb\ri sau dragoste [i via]\ `n tot frumuse]ea portului pop-
„La `nceput `mi era ru- `n stare s\ fac\ o femeie unul nobil. Este `n stare
mic\ de statur\, dar cu
alte ac]iuni, `mbr\ca]i `n ceea ce fac. Este o munc\ ular. „Sper c\ las pe
[ine s\ merg la alimenta- s\-i piseze temeinic pe p\- costum na]ional“. grea, mig\loas\ [i, cum
r\ [i s\ cer: da]i-mi dou\- un suflet mare [i harnic\ rin]ii micu]ilor, `nc=t pu- m=ini bune tradi]ia, dar
precum o furnicu]\, de zi- Devotamentul pe alta- tineretul nu are r\bdare, ca s\ fiu sigur\ `i `nv\] [i
trei din alea, patru din ]ini au cedat `n fa]a insis- rul tradi]iei este at=t de greu i-am convins. Dar se
alealalte, c=teva din cele ua sa a fost declarat\ ten]elor educatorului: „Le pe cei de la gr\dini]\. ~n
„regina“ manifest\rii. profund `nc=t me[terul Ni- merit\. Am f\cut o dat\ `nv\] s\ m=nuiasc\ co-
de colo. La paste f\inoase spun `ntotdeauna c\ tra- culina Andronache face [e- c\iu]i pentru gr\dini]\.
m\ refer. Ce [i-o fi spus ~ns\, cu modestia care o di]ia e foarte important\, rect acul pentru a-[i for-
caracterizeaz\ `ntotdeau- z\tori [i acas\. La fiecare I-am `nv\]at pe copii care ma deprinderi. ~i verific
v=nz\toarea? Ce m=nca- c\ e p\cat s\ se piard\ [i
re mai vrea s\ fac\ [i na i-a pus `n prim plan pe c\ au datoria moral\ s\-i sf=r[it de s\pt\m=n\, casa vin la mine la [ez\toare dac\ au cior\peii rup]i [i
asta? Acum s-au l\murit „ucenicii“ s\i, copiii pe ca- lase pe cei mici s\ prind\ i se umple de copii [i mame toate etapele [i c=nd a fost `i coasem `mpreun\. ~nce-
[i [tiu pentru ce `mi tre- re `i educ\. Face totul pen- dragoste pentru frumos. care cos de zor cruciuli]e, gata treaba am pus b\ie]ii tul cu `ncetul, complic\m
buie“, `[i aminte[te Nicu- tru ei. Greu de crezut, dar I-am convins s\ le fac\ la me[teresc la capre [i c\iu]i s\ joace. Ancu]a, una din sarcinile. Tradi]ia trebuie
lina Andronache, vremu- adev\rat. Mai exist\ edu- to]i copiii din grup\ cos- ori trudesc la r\zboiul de fetele care a lucrat, s-a f\cut\ [i practicat\ din
rile de la `nceputul carie- catori care nu ]in „socoata“ tume populare. Mai spu- ]esut. Entuziasmul s\u e sup\rat foc. Nu s-a l\sat genera]ie `n genera]ie“,
rei sale. h=rtiilor menite s\ `ngroa- neau c\ nu are cine s\ le molipsitor. p=n\ nu am l\sat-o pe ea argumenteaz\ me[terul
Dup\ ce au v\zut lu- [e dosarul `n speran]a ob- fac\, dar i-am dus eu la o P=n\ [i doamnele edu- s\ joace c\lu]ul“, poves- popular voronean. (Aida
cr\rile ei [i ale copiilor din ]inerii unei grada]ii. femeie care mai coase. catoare de la ora[ vin s\ i te[te me[tera popular\. ROMAN)

Dup\ ce au v\zut lucr\rile ei [i ale copiilor din grupa sa,

mul]i s-au l\murit c\ talentul e pretutindeni
6 S=mb\t\, 3 martie 2007
PE SCURT
Credite ministeriale
pentru agricultori
Ministrul Agriculturii, P\du-
rilor [i Dezvolt\rii Rurale,
Dan Motreanu, a aprobat alo-
carea sumelor din Fondul
pentru creditarea investi]iilor
`n agricultur\, accesate [i
derulate `n cadrul programu-
lui „Fermierul“. Sumele sunt
alocate atât pentru creditarea
proiectelor, finan]ate prin
programul SAPARD, cât [i a
proiectelor de investi]ii di-
recte care nu sunt eligibile `n
cadrul acestui program. ~n
cadrul Programului „Fermie-
rul“, MAPDR a alocat pân\
`n data de 2 martie, prin b\n-
cile [i institu]iile financiare
selectate (BCR, BRD, BCC [i
CEC), suma de 224,1 milioa-
ne lei, aceasta fiind angajat\
prin conven]iile de lucru
`ncheiate cu b\ncile depo-
zitare. „MAPDR aloc\ zilnic,
la solicitarea institu]iilor fi-
nanciare selectate, sume din
Fondul angajat prin conven-
]iile de lucru pentru credita-
rea proiectelor SAPARD, pre-
cum [i a investi]iilor directe
care nu sunt eligibile `n ca-
drul acestui program“, a de-
clarat ministrul Dan Motrea-
nu. Sumele sunt destinate
credit\rii proiectelor SA-
PARD, precum [i pentru in-
vesti]ii directe `n achizi]iona-
rea de ma[ini [i utilaje agri-
cole. Prin aceste programe,
MAPDR `[i propune s\ trans-
forme un num\r cât mai ma-
re de gospod\rii aflate `n zo-
na agriculturii de subzisten-
]\, `n ferme familiale cu carac-
ter comercial. Programele mai
au `n vedere [i m\suri desti-
nate `mbun\t\]irii [i mo-
derniz\rii unit\]ilor agricole.
Peste 300 de mii de
autoturisme
`nmatriculate `n 2006
Un num\r de 312.515 auto-
turisme (inclusiv taxiuri) au
fost `nmatriculate `n Româ-
nia `n 2006, cu 61.655 unit\]i
mai multe fa]\ de perioada
similar\ din 2005, potrivit
datelor centralizate de Insti-
tutul Na]ional de Statistic\.
De asemenea, anul trecut au
fost `nmatriculate 7.519 mo-
torete [i motociclete (plus
4.953 unit\]i comparativ cu
2005), 2.229 autocare, auto-
buze [i microbuze (plus 4.634
unit\]i), [i 50.510 autocami-
oane, vehicule rutiere pentru
scopuri speciale [i alte vehi-
cule rutiere pentru transpor-
tul m\rfurilor (plus 13.095
unit\]i). ~n ceea ce prive[te
autotractoarele [i autore-
morcherele, num\rul `nma-
tricul\rilor a sc\zut cu 942
unit\]i, ajungând la 1.974
unit\]i, iar `n cazul remor-
cilor [i semiremorcilor a cres-
cut cu 5.529 unit\]i,
ajungând la 11.844 unit\]i.
560 de milioane
de euro pentru
`mbun\t\]irea
eficien]ei energetice
Sectorul energetic va benefi-
cia, de la jum\tatea anului
2007 [i pân\ `n 2013, de circa
840 milioane euro din fonduri
europene [i de la bugetul
na]ional. ~n cadrul programu-
lui de `mbun\t\]ire al efi-
cien]ei energetice elaborat de
Ministerul Economiei, din to-
talul cofinan]\rii, 560 de mi-
lioane de euro vor proveni din
fondurile structurale alocate
axei IV a programului secto-
rial „Cre[terea competitivit\-
]ii economice“. Aceasta vizea-
z\ `mbun\t\]irea eficien]ei
energetice. Restul banilor din
totalul cofinan]\rii vor fi
aloca]i de la bugetul na]ional.
Ponderea maxim\ pe cofi-
nan]are a acestor proiecte
este de 85%, `ns\ proiectele
mai mari de 50 de milioane
de euro trebuie aprobate de
Comisia European\. ~n cazul
`ntreprinderilor mici [i mi-
jlocii, finan]area european\
poate ajunge la 70%. a
ECONOMIC
ratelor dobânzii [i infla]iei rute de Bruxelles a taxelor pe
Rom=nia nu va trece la euro mai devreme de 2014 este periculoas\, a raportat vânz\ri precum [i dup\ cre[-
România nu vrea s\ se gr\- real\, adoptarea euro este, e- a spus c\ Trichet i-a sugerat FT. România este pe drumul terea pre]urilor alimentare ca
beasc\ `n a adopta euro `nain- vident, nefavorabil\ Români- c\ ]inta de adoptare a euro de de `ndeplinire a criteriilor de urmare a accesului liber pe
te de data propus\, anul 2014, ei“, a ad\ugat guvernatorul. c\tre România, anul 2014, ar la Maastricht, consider\ FT, pia]a UE, acest fapt crescând
deoarece e nevoie pentru a- „Adoptarea euro poate p\- putea fi adus\ mai devreme, iar guvernatorul se `ntreab\ per]urile produc\torilor locali.
ceasta de o convergen]\ real\, rea o simpl\ decizie, `ns\, este pre[edintele BCE `ntrebân- despre abilitatea ]\rii de a Is\rescu s-a declarat `ngri-
a declarat guvernatorul B\ncii una complicat\, iar noi trebuie du-l pe Is\rescu de ce Româ- sus]ine acest parcurs, `n par- jorat `n privin]a volatilit\]ii
Na]ionale a României, Mugur s\ avem un dozaj optim `ntre a nia nu este mai ambi]ioas\, ticular infla]ia. cursului de schimb. Leul a `n-
Când cele opt ]\ri ex-comu- cheiat anul 2006 `nt\rindu-se
Is\rescu. „Dac\ e s\ vorbim fi ambi]io[i [i a fi reali[ti“, a conform FT. Is\rescu a r\s-
doar de convergen]\ nominal\, declarat Is\rescu. puns c\ adoptarea euro doar niste au aderat la Uniunea cu 10 procente fa]\ de euro.
România o poate avea `n ter- FT red\ o discu]ie a guver- pe o baz\ tehnic\ a a[a-numi- European\ `n anul 2004, mul- „Avem nevoie a ne asigura c\
men scurt“, a declarat Is\res- natorului cu pre[edintele B\n- telor criterii de la Maastricht, te din acestea s-au confruntat dezinfla]ia nu este for]at\ de
cu, `ntr-un interviu publicat de cii Centrale Europene (BCE), asupra stabilit\]ii monedei, cu o cre[tere a infla]iei, `n spe- aprecierea monedei“, a de-
FT. „Dar f\r\ o convergen]\ Jean-Claude Trichet. Is\rescu datoriilor publice [i deficitelor, cial ca urmare a major\rii ce- clarat Is\rescu. a
Gr\din\ritul: hobby pentru europeni,
mijloc de subzisten]\ pentru rom=ni
a Dac\ `n vechile ]\ri membre ale UE gr\din\ritul este un mod de petrecere a timpului liber, `n Rom=nia, aceast\ activitate
reprezint\, de fapt, un mijloc de subzisten]\ a ~n doar câ]iva ani, modernizarea [i cre[terea competitivit\]ii vor elimina din
joc sute de mii de mici produc\tori [i vor duce la apari]ia problemelor sociale a ~n România, o ferm\ medie are o suprafa]\
de 3,3 hectare, comparativ cu 18,7 hectare `n UE 15 a Guvernul `ncearc\ s\ `ncurajeze consolidarea fermelor, oferind rente
de 100 de euro pe hectar anual proprietarilor b\trâni care `[i vând p\mântul [i de 50 de euro celor care `l dau `n arend\ a
Pentru mul]i europeni, gr\din\ritul tea nu se vor finaliza decât `n ianuarie
este o form\ de petrecere a timpului 2008.
liber, dar, pentru milioane de români, Fermele mari sunt cel mai bine
este un mijloc de subzisten]\, se arat\
preg\tite [i pentru cele 7,5 miliarde de
`ntr-un articol publicat vineri `n coti- euro de care fermierii români vor be-
dianul „Financial Times“. neficia pân\ la sfâr[itul anului 2013
Potrivit FT, `n România exist\ circa din fondurile de dezvoltare rural\.
4,3 milioane mici ferme aflate la limita Ace[ti bani pot fi cheltui]i pe orice, de
subzisten]ei, jum\tate din cele nou\
la utilaje agricole pân\ la computere,
milioane câte num\r\ Uniunea Euro- cursuri de formare profesional\ [i
pean\, la care România a aderat la 1 proiecte de comercializare.
ianuarie 2007.
De[i calitatea de ]ar\ membr\ UE
va atrage dup\ sine bani `n urma apli- Modernizarea `nseamn\
c\rii Politicii Agricole Comune (PAC),
va aduce [i schimb\ri radicale pentru
pierderea locurilor de munc\
popula]ia României care tr\ie[te din Modernizarea agriculturii româ-
agricultur\. ~n doar câ]iva ani, moder- ne[ti va conduce la o pierdere de locuri
nizarea [i cre[terea competitivit\]ii vor de munc\, consider\ FT. Excluzându-i
elimina din joc sute de mii de mici pro- pe cei care fac agricultur\ de subzis-
duc\tori [i vor determina probleme so- ten]\, aproximativ 31% din for]a de
ciale. Pe de alt\ parte, multe ferme de munc\ a României, sau 2,3 milioane
talie mare, `n special cele produc\toare de persoane, activeaz\ `n sectorul
de cereale, vor `ncepe s\ beneficieze de agricol, cifr\ care va sc\dea rapid `n
pe urma subven]iilor venite de la UE.
urm\torii ani. Potrivit ministrului A-
griculturii, Guvernul va `ncerca s\ re-
Subven]ii de doar 25% fa]\ de orienteze o parte din aceast\ for]\ de
munc\ spre construc]ii, lucr\rile de in-
cele din vechile state UE frastructur\ finan]ate cu bani de la
La `nceput, pl\]ile directe vor fi la UE [i industria turismului.
doar 25% din cele acordate `n vechile Cel mai greu lovi]i de aderarea la
state membre UE. Subven]ia de baz\ UE vor fi micii fermieri, ce reprezint\
circa un milion. Aceste ferme nu sunt
va fi de 50 de euro pe hectar, anual, [i
va cre[te treptat, ajungând, `n 2014, la destul de mari pentru a r\mâne com-
nivelul celor de care beneficiaz\ fer- petitive. ~n România, o ferm\ medie
mierii vest-europeni. ~n plus, unii fer- are o suprafa]\ de 3,3 hectare, compa-
mieri vor primi [i ni[te fonduri de la rativ cu 18,7 hectare `n UE 15. Guver-
nul `ncearc\ s\ `ncurajeze consolida-
guvern, de exemplu 30 de euro pe hec-
tar pentru culturile de cereale [i 200 rea fermelor, oferind rente de 100 de
de euro pentru cele de tutun. R\mâne euro pe hectar anual proprietarilor
`ns\ `ntrebarea când anume vor b\trâni care `[i vând p\mântul [i de
`ncepe s\ vin\ subven]iile. ~n luna ia- 50 de euro celor care `l dau `n arend\.
nuarie 2007, ministrul Agriculturii, Pân\ acum, 23.000 de ferme au fost
Dan Motreanu, declara c\ pl\]ile vor atrase `n acest program, transferând
`ncepe `n octombrie [i noiembrie, `ns\ drepturile de proprietate asupra a mai
recent a l\sat s\ se `n]eleag\ c\ aces- mult de 135.000 de hectare. a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a Vremea `n ]ar\:
a SCAD V+NZ|RILE LA iova, Valeriu Gârlea, exclu-
zând, totodat\, ideea c\ ten-
fost de 10.000 lei, iar termenul
de emisiune este 5 martie.
LIOANE DE EURO: Datoriile S=mb\t\, 3 martie
DAEWOO CRAIOVA: Daewoo fiscale totale ale Rafo SA One[ti De[i temperatura aerului
din]a s-ar putea datora taxei de aAU FOST DEBLOCATE c\tre buget erau, la sfâr[itul an-
Craiova a vândut, `n primele prim\ `nmatriculare. va marca o u[oar\ sc\dere,
dou\ luni ale anului, cu 10% SUBVEN}IILE PENTRU CRES- ului trecut, de peste 1,22 mil- vremea se va men]ine cald\
a FINAN}ELE AU EMIS iarde lei, aproximativ 360 de
mai pu]in decât `n perioada C|TORII DE BOVINE: Dan pentru aceast\ dat\. Cerul
similar\ din 2006, au declarat OBLIGA}IUNI ~N VALOARE milioane de euro, conform cal- va fi variabil, cu `nnor\ri
Motreanu a afirmat, joi, c\ a culelor Ministerului Finan]elor,
reprezentan]ii companiei. Ast- DE UN MILIARD: Ministerul spre sear\ `n regiunile vesti-
deblocat subven]iile pentru contestate, `ns\, de c\tre repre- ce [i nord-vestice unde pe arii
fel, `n acest interval, Daewoo a Finan]elor Publice a plasat tit- cresc\torii de bovine. ~n aceas- zentan]ii rafin\riei. „La 31 de-
reu[it s\ comercializeze 1.835 restr=nse va `ncepe s\ plou\.
luri de stat de tip benchmark t\ s\pt\mân\ se vor pl\ti 71 cembrie 2006, crean]ele fiscale La munte precipita]iile vor fi
de ma[ini, `n sc\dere fa]\ de cu valoarea nominal\ de numai de milioane de lei, iar restul de
administrate de Agen]ia Na]io- mixte. V=ntul va sufla mode-
cele 2.059 de unit\]i vândute `n un miliard lei, fa]\ de 1,5 mili- 5,5 milioane lei se va achita nal\ de Administrare Fiscal\ fa- rat, cu unele intensific\ri `n
ianuarie [i februarie 2006. Lu- arde lei cât `[i propusese, in-
s\pt\mâna viitoare. Ministrul ]\ de SC Rafo SA One[ti aveau o regiunile extracarpatice [i `n
na trecut\, românii au cump\- formeaz\ un comunicat al a ad\ugat c\ a avut o `ntâlnire valoare total\ de 1.224.162.329 zona montan\ `nalt\. Tempe-
rat 901 ma[ini produse la Cra- BNR. Rata cuponului este de
cu reprezentan]ii cresc\torilor lei, din care 541.333.709 lei raturile minime vor fi cuprin-
iova, cu aproape 15% mai pu]in 6,5% pe an, cu scaden]\ pe 5 de bovine, mar]i, asigurându-i reprezint\ obliga]ii principale [i se `ntre 0 [i 8 grade. Tempe-
decât `n februarie 2006 când
martie 2012. Randamentul me- c\ subven]iile restante se vor a- 682.828.620 lei obliga]ii fiscale raturile maxime vor fi cuprin-
s-au vândut 1.038 de unit\]i. diu acceptat de MFP este de chita `n scurt timp. „S\pt\mâ- accesorii (dobânzi [i penalit\]i)“, se `ntre 7 [i 15 grade. Pe arii
„Nu e nimic anormal `n faptul 7,03%, iar investitorii au oferit na viitoare vom avea o nou\ a precizat, pentru NewsIn, Mi- restr=nse va fi cea]\.
c\ vânz\rile din februarie au o sum\ de 3,811 miliarde lei, de `ntâlnire cu cresc\torii de bovi- nisterul Finan]elor. Reevalua- sursa: www.intellicast.com
fost sub cele din ianuarie, peste dou\ ori mai mare decât ne, pe tema formelor de sprijin rea crean]ei a fost f\cut\ de
deoarece februarie este o lun\ suma pe care era dispus s\ o a- financiar de care ar putea s\ c\tre Finan]e la cererea Cur]ii
mai scurt\, iar prin tradi]ie, trag\ MFP. Ofertele anterioare beneficieze `n acest an“, a men- de Apel Bra[ov. Curtea a solici- Cursul valutar
vânz\rile sunt mai slabe la de titluri de stat au fost supra- ]ionat ministrul agriculturii tat ministerului s\ finalizeze
`nceputul anului, `ns\ a[tep- subscrise de aproape [ase ori, Dan Motreanu. calculele pân\ la sfâr[itul lunii pentru 3.03.2007
t\m s\ recuper\m `n martie [i dar titlurile erau emise pe o pe- februarie [i a decis ca ac]ionarii
aprilie“, a declarat directorul rioad\ mai scurt\. Valoarea a RAFO DATOREAZ| BU- rafin\riei s\ preia [i s\ pl\- Dolar SUA 2,5771
de cominicare al Daewoo Cra- nominal\ a unei obliga]iuni a GETULUI PESTE 360 DE MI- teasc\ datoriile. a Euro 3,3926

Alian]a [i PSD scad
`n sondaje, PNG cre[te
Alian]a D.A. PNL-PD [i
Partidul Social-Democrat
pierd din `ncrederea elec-
toratului, arat\ rezultatele
unui sondaj realizat de
IMAS `n perioada 8-14 fe-
bruarie, pe un e[antion de
1.243 de persoane. ~n
schimb, Partidul Noua Ge-
nera]ie condus de Gigi Beca-
li a ajuns la 16%. Dac\ du-
minica viitoare ar avea loc
alegeri, democra]ii [i libera-
lii ar câ[tiga parlamenta-
rele, dar ar strânge doar
42% din voturi, cu aproape
4% mai pu]ine decât `n
toamna anului trecut. {i
electoratul PSD este `n sc\-
dere, social-democra]ii reu-
[ind s\ strâng\ doar 17, 2%
din voturile exprimate, fa]\
de 21% `n octombrie 2006.
PRM [i UDMR ar conta pe
de 8,1 [i respectiv 5,3% din-
tre aleg\tori. Iar sub pragul
electoral se afl\ PLD, PN}-
CD, PIN [i PC. ~n ceea ce
prive[te `ncrederea `n perso-
nalit\]ile politice, Traian
B\sescu r\mâne `n fruntea
clasamentului, cu 50,9%.
Pre[edintele a sc\zut cu 6
procente fa]\ de luna oc-
tombrie a anului trecut. B\-
sescu este urmat, `n prefe-
rin]ele românilor, de George
Becali cu 39,8% [i Mihai
R\zvan Ungureanu cu 34,7
procente. a
ACTUALITATE
Pre[edintele PE cere reduceri
masive ale emisiilor de CO2
Pre[edintele Parlamen-
tului European, Hans-Gert
Pöttering, a cerut, joi, ca li-
derii Uniunii Europene s\
convin\ la summitul UE
din 8 [i 9 martie obiective
„concrete [i obligatorii“ pri-
vind folosirea energiei re-
generabile [i reducerea
emisiilor de CO2. „Parla-
mentul cere cu insisten]\
Consiliului European s\
fixeze ca obiectiv obligato-
riu ca, pân\ `n anul 2020,
25% din energia consu-
mat\ s\ provin\ de la sur-
se regenerabile [i ca emisi-
ile de CO2 s\ se reduc\ cu
30% `n aceea[i perioad\“, a
declarat Hans-Gert Pötte-
ring, `ntr-un comunicat.
„~n fa]a evidentelor semne
de schimbare a climei, nu
avem dreptul s\ mai pier-
dem timp“ , a avertizat
[eful legislativului comuni-
tar, potrivit c\ruia `n-
c\lzirea global\ „nu este
numai o provocare politic\,
ci [i o problem\ care cere o
decizie etic\ [i creeaz\ o
datorie fa]\ de genera]iile
viitoare“.
~n acela[i sens, noul se-
cretar general al ONU, sud-
coreeanul Ban Ki-moon, a
declarat c\ schimb\rile de
clim\ reprezint\ o amenin-
S=mb\t\, 3 martie 2007
]are la fel de serioas\ ca [i
r\zboiul la adresa popula-
]iei globului [i a atras aten-
]ia c\ tulbur\rile create de
perturb\rile climei ar putea
genera noi conflicte. Ban Ki-
moon a declarat c\ ]\rile
africane [i locuitorii insu-
lelor mici vor avea cel mai
mult de suferit, de[i nu se
fac responsabili de poluare.
De aceea, oficialul ONU do-
re[te ca SUA s\ se afle `n
fruntea mi[c\rii menite s\
contracareze schimb\rile de
clim\, a[tept=nd de la ame-
ricani s\ joace un rol im-
portant, mai ales `n inova]ia
tehnologic\. a
7
LUMEA PE SCURT
Washingtonul
dore[te instalarea
unui radar `n Caucaz
Scutul antirachet\ pe care
americanii inten]ioneaz\ s\ `l
creeze `n Europa, [i fa]\ de care
Rusia este ostil\, va cuprinde de
asemenea un radar ce urmeaz\
s\ fie instalat `n Caucaz, a indi-
cat, joi, la Bruxelles, generalul
Henry Obering, [ef al agen]iei de
ap\rare antirachet\ american\.
Acest radar mobil va furniza un
prim avertisment sta]iei radar
pe care Washingtonul sper\ s\ o
poat\ instala `n Republica Ceh\
`n cazul unor eventuale atacuri
venind din Iran sau eventual din
Coreea de Nord. General
Obering, care s-a `ntâlnit timp
de dou\ zile la Bruxelles cu res-
ponsabili militari ru[i, a mini-
malizat riscurile pe care in-

Opozi]ia for]eaz\ premierul s\ am=ne alegerile PE

a PSD, PC [i PRM vor suspendarea pre[edintelui, `n loc de alegeri pentru PE
a Premierul face apel la responsabilitate, dar are posibilit\]i limitate de ac]iune a Traian B\sescu
`i cere lui T\riceanu s\ men]in\ scrutinul pentru europarlamentari pe 13 mai a
Premierul T\riceanu nu mai e sigur
pe data alegerilor europarlamentare
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
Macovei. „Nu este `ntâmpl\-
a MARKO BELA, DIN NOU
PRE{EDINTE AL UDMR: La tor c\ legea minorit\]ilor s-a
blocat [i c\ nici Uniunea
VIII-lea congres al UDMR, European\ nu se gr\be[te cu
care a `nceput ieri, la Arad,
adev\rat s\-i acorde aten]ie.
Marko Bela urmeaz\ s\ Se tem cu to]ii de tensiuni.
primeasc\ cel de-al cincilea
Trebuie s\ spunem limpede:
mandat `n fruntea Uniunii,
tensiuni vor fi dac\ nu vom
fiind singurul candidat la [e- avea legea minorit\]ilor, da-
fia forma]iunii. ~n discursul c\ nu vom avea autonomie
rostit `n fa]a congresi[tilor, cultural\, dac\ nu va exista
Marko Bela, [i-a manifestat autonomie teritorial\, dac\
dezam\girea fa]\ de pre[e- nu vom avea institu]ii de
dintele Traian B\sescu [i sine st\t\toare“, a declarat
ministrul Justi]iei, Monica liderul Uniunii, când a dat
stala]ia militar\ l-ar avea
asupra Rusiei. „Acest radar va fi
`ndreptat spre Iran. Noi nu
putem s\ `l `ndrept\m spre
Rusia [i chiar dac\ putem, el nu
va fi atât de puternic pentru „a
prinde“ o rachet\ rus\, a de-
clarat el. Statele Unite au
anun]at, `n ianuarie, c\ au
`nceput s\ negocieze cu
Planurile PSD, PRM [i PC pentru un act normativ nu trece dac\ aceste Republica Ceh\ instalarea unei
suspendarea din func]ie a pre[edintelui partide nu vor ca el s\ fie adoptat. ~n sta]ii radar pe teritoriul ei [i cu
Rom=niei sunt st=njenite de apropiatele leg\tur\ cu apelurile premierului c\tre Polonia instalarea a zece inter-
opozi]ie, de a se pune cap\t procedurii ceptoare antibalistice.
alegeri pentru Parlamentul European.
De[i pre[edintele B\sescu [i PD insist\ de suspendare a [efului statului, C.V.
pentru organizarea alegerilor la data Tudor a afirmat c\ PRM este hot\rât Turcii verific\
prev\zut\, premierul T\riceanu este s\ mearg\ pân\ la cap\t [i i-a cerut lui
gata s\ cedeze preten]iilor opozi]iei. T\riceanu „s\ stea deoparte, pentru c\ dac\ liderul PKK
nu e treaba lui“. a fost otr\vit
T\riceanu vrea scrutin Ministerul de Justi]ie de la
pe 13 mai Geoan\ se teme de fraudare Ankara a deschis o anchet\ pen-
tru a vedea dac\ liderul kurzilor
Pre[edintele PSD, Mircea Geoan\, a separati[ti, Abdullah Ocalan, a
Premierul C\lin Popescu-T\riceanu declarat, ieri, la finalul `ntâlnirii dintre fost otr\vit `n `nchisoare. Inves-
a declarat, ieri, la finalul discu]iei cu premier [i liderii partidelor parla- tiga]ia autorit\]ilor turce a
liderii partidelor parlamentare, c\ do- mentare, c\ exist\ anumite elemente `nceput la solicitarea avoca]ilor
re[te s\ lanseze un ultim apel la res- de natur\ a indica „un poten]ial semni- lui Ocalan, care sus]in c\ acesta
ponsabilitate din partea clasei politice, a fost intoxicat cu crom [i stron-
ficativ de tenta]ie de fraudare“ a alege- ]iu. Mai mul]i oficiali turci apre-
precizând c\, `n caz contrar, va decide rilor europarlamentare. Geoan\ a spus, ciaz\ `ns\ c\ avoca]ii liderului
amânarea alegerilor pentru PE. „Situa- dup\ `ntâlnirea de la Palatul Victoria kurd `ncearc\ doar s\ readuc\
]ia politic\ intern\ a involuat ca ur- dintre prim-ministrul C\lin Popescu- `n aten]ia comunit\]ii interna-
mare a conflictului dintre Parlament [i T\riceanu [i liderii partidelor parla- ]ionale cazul lui Abdullah Oca-
pre[edintele României aducându-ne `n mentare pe tema alegerilor europarla- lan, de]inut pe insula `nchisoare
situa]ia de a discuta din ce `n ce mai se- mentare, c\, `n opinia PSD, „priori- Imrali din 1999. „Pân\ acum, nu
rios pe tema amân\rii alegerilor pentru exist\ semne de boal\ sau de
tatea absolut\“ este rezolvarea „acestui otr\vire“, a declarat ministrul
Parlamentul European care au dat\ 13 triunghi de crize“, f\c=nd referire la turc de Justi]ie. Abdullah
mai“, a afirmat T\riceanu. Premierul a criza rela]iei dintre pre[edinte [i pre- Ocalan, `n vârst\ de 57 de ani, a
apreciat c\ subiectele legate de referen- mier, la cea a rela]iei dintre pre[edinte condus Partidul Muncitorilor din
dumul pentru suspendarea pre[edin- [i Parlament [i la cea dintre Guvern [i Kurdistan, forma]iune consi-
telui [i votul uninominal sunt „politi- Parlament. derat\ terorist\ de mai multe
cianiste“ [i a cerut pre[edintelui [i ]\ri [i interzis\ `n Turcia.
opozi]iei s\ amâne dezbaterile privind Capturat `n Kenia, `n anul 1999,
suspendarea. B\sescu nu vrea am=nare el a fost condamnat, ini]ial, la
moarte pentru tr\dare [i sepa-
Ca reac]ie la manevrele din tab\ra ratism, `ns\ pedeapsa a fost co-
C. V. Tudor: „Eu, Geoan\ mutat\ `n `nchisoare pe via]\.
opozi]iei, pre[edintele Traian B\sescu
i-a trimis, ieri, premierului, `n timpul
[i Voiculescu am decis consult\rilor de la Guvern cu partidele Transnistria
amânarea euroalegerilor“ politice, o scrisoare `n care revine cu so-
face afaceri
licitarea de a nu amâna alegerile pen-
Apelurile premierului c\tre opozi]ie
nu par `ns\ a avea vreun ecou. Liderul
tru Parlamentul European. B\sescu direct cu Gazpromul
face [i el apel la angajamentele europe-
PRM, CV Tudor, a anun]at, ieri, c\ pri- ne ale României, demers pe care l-a Directorul gigantului rus de
oritatea opozi]iei este suspendarea f\cut [i premierul, `ns\ pentru a-i cere gaze Gazprom, Aleksii Miller,
pre[edintelui Traian B\sescu [i nu [efului statului s\ renun]e la referen- s-a `ntâlnit, joi seara, la sediul
companiei din Moscova, cu mi-
alegerile europarlamentare. „I-am spus dumul pentru uninominal. „Nu putem nistrul Industriilor din Trans-
premierului C\lin Popescu-T\riceanu: beneficia de respectul partenerilor nistria, Piotr Stepanov, pentru a
cu un B\sescu la Cotroceni, risc\m ca no[tri comunitari [i nici de `ncrederea discuta problema separ\rii
alegerile europene s\ fie fraudate. Eu, cet\]enilor români, dac\ amân\m ne- livr\rilor de gaze ruse[ti pentru
`mpreun\ cu Mircea Geoan\ [i Dan justificat alegerile pentru Parlamentul autoproclamata republic\
Voiculescu am decis ca alegerile pentru European. Personal, `mi afirm speran- nistrean\ de cele pentru
Republica Moldova. Potrivit ser-
Parlamentul European s\ fie amâ- ]a c\ partidele politice nu doresc s\ viciului de pres\ al concernului
nate“, a spus C.V. Tudor. Pre[edintele evite prezentarea `n fa]a electoratului“, rus, la `ntâlnirea de joi a fost e-
PRM a mai subliniat c\ opozi]ia PSD- a ad\ugat pre[edintele, a c\rui pozi]ie xaminat\ problema diviz\rii
PRM-PC conduce Parlamentul [i nici este sus]inut\ de PD [i PLD. a contractului privind livr\rile de
gaze ruse[ti c\tre Republica
Moldova [i Transnistria [i
achizi]ionarea de c\tre Gazprom
a pachetului de ac]iuni ce revin
Transnistriei `n cadrul Societ\]ii
citire raportului s\u de ac- a SOCIALI{TII EURO- litice din România, Pre[e-
pe Ac]iuni mixte „Moldovagaz“.
tivitate pe ultimii patru ani. PENI REFUZ| O INVITA}IE A din]ia PES a decis ca prima
Marko Bela i-a repro[at pre- Gazprom a mai discutat cu
[edin]\ a Grupului de lucru
[edintelui Traian B\sescu c\ PSD: La reuniunea de la la nivel `nalt pentru Balcani,
reprezentantul Transnistriei [i
Bruxelles a Partidului Socia- restructurarea datoriilor
nu s-a ]inut de cuvânt `n ceea care ar trebui s\ aib\ loc la Tiraspolului la livr\rile de gaze
ce prive[te legea minorit\]i- li[tilor Europeni (PES), pre-
Bucure[ti, pe 20 martie ruse[ti, precum [i dezvoltarea
lor. „Noi am ajutat s\ ajung\ [edintele acestei grup\ri po- sitemului de transport [i dis-
litice, Nyrup Rasmussen, i-a 2007, s\ fie ]inut\ `ntr-o alt\
la putere o coali]ie care, de tribuire a gazelor `n Republica
fapt, nu a câ[tigat alegerile. solicitat reprezentantului ]ar\ din regiune. Oficialii
Moldoveneasc\ Transnistrean\.
Am dat crezare cuvântului u- PSD, Cristian Diaconescu, PSD nu au comentat aceast\ Gazprom de]ine pachetul majori-
nui pre[edinte al statului ca- s\ prezinte evolu]iile din decizie a sociali[tilor euro- tar de ac]iuni la „Moldovagaz“
re a acceptat ideea de baz\ a România, inclusiv procesul peni, concentr=ndu-se, `n (50%), restul de ac]iuni fiind
legii minorit\]ilor, iar acum de suspendare a pre[edin- continuare, pe continuarea `mp\r]ite `ntre Republica
se face c\ nu a auzit de ea“, a telui Traian B\sescu din procedurilor pentru suspen- Moldova (35,3%), regimul de la
afirmat pre[edintele UDMR. func]ie. Din cauza crizei po- darea [efului statului. a Tiraspol (13,44%) [i ac]ionari
minoritari (1,23%). a

8 S=mb\t\, 3 martie 2007
C\l\torie pe urmele siha[trilor
A devenit deja o tradi]ie ca Facultatea de
Teologie Ortodox\ „Dumitru St\niloae“ a
Universit\]ii „Alexandru Ioan Cuza“ din Ia[i s\
organizeze excursii de studii, `n locuri
importante, a[a cum s-a `ntâmplat `n ultimii
ani la Ierusalim, `n Grecia, la Constantinopol
[i `n Asia Mic\. Anul acesta, c\l\toria,
organizat\ `n perioada 6-18 februarie, a avut
ca scop vizitarea Egiptului [i Iordaniei,
p\str\toare a unor vechi [i str\lucite culturi.
de arhim. Timotei
AIOANEI
Ziua I:
Binecuv=ntare
pentru drum
Grupul numeros (40 de
persoane), format din profe-
sori ai Facult\]ii de Teologie
din Ia[i, ostenitori din Cance-
laria mitropolitan\, decanul
Facult\]ii de Filosofie din
Ia[i, directorul postului de ra-
dio „Trinitas“, directorul
Seminarului Teologic din
Boto[ani, stare]i de m\n\stiri
[i câ]iva monahi, a primit
binecuvântarea ~nalt Prea
Sfin]itului Mitropolit Daniel
de a pleca `n aceast\ c\l\to-
rie. ~n cuvântul rostit cu acest
CM
YK prilej, ~nalt Prea Sfin]ia Sa a
precizat faptul c\ trebuie
`nt\rite leg\turile fr\]e[ti cu
Bisericile Ortodoxe din
Alexandria, respectiv
Iordania, printr-o mai bun\
cunoa[tere [i prin ajutor reci-
proc.
La capela Facult\]ii de Teo-
logie a fost oficiat\ o slujb\ de
binecuvântare a c\l\toriei de
c\tre p\rintele lector dr.
Mihai Vizitiu, consilier mitro-
politan al Sectorului `nv\]\-
mânt teologic [i activit\]i cu
tineretul, care s-a [i ocupat,
`mpreun\ cu decanul Facult\-
]ii de Teologie Ortodox\ „Du-
mitru St\niloae“, p\rintele
profesor dr. Viorel Sava, de or-
ganizarea acestei excursii.
Drumul pân\ la Bucure[ti
a fost f\cut cu autocarul
FOTO: FLAVIAN S.
FOTO: FLAVIAN S.
Mitropoliei, iar de la Otopeni
pân\ la Cairo cu o curs\
TAROM, cu pu]in `nainte de
miezul nop]ii.
Ziua a II-a:
Ora[ul „celor 1.000
de minarete“
Ajun[i la Cairo, ora[ul „ce-
lor 1.000 de minarete“, dis-de-
diminea]\, ne-am odihnit „pe
fug\“ [i am pornit apoi prin
cea mai mare metropol\ din
Orientul Mijlociu [i Africa,
ora[ ce se `ntinde pe cele dou\
maluri ale Nilului. Aglomerat,
cu o circula]ie intens\, f\r\ s\
se ]in\ cont de regulile ele-
mentare, ora[ul prezint\ un
mare interes pentru monu-
mentele vechi, dar mai ales
pentru exponatele pre]ioase
p\strate `n celebrele sale
muzee. Dintre vestigiile con-
siderate „minuni ale lumii an-
tice“ am v\zut piramidele fa-
raonilor Kheops, Khefren [i
Mikerinos (complexul de la
Giza). Când te afli `n preajma
lor `]i dai seama cu cât\ jertf\
au fost `n\l]ate (au peste 100
de metri `n\l]ime), ele fiind
construite din blocuri masive
din piatr\, de câteva tone
fiecare. Speciali[tii au estimat
c\ la piramida lui Kheops
(2551-2528 `.Hr.) au fost
folosite 2.300.000 blocuri de pi-
atr\, `n\l]imea ei ini]ial\ era
de 147 de metri. ~n cadrul
complexului de la Giza am
v\zut [i Sfinxul cu chip uman
[i corp de leu care `l reprezint\
pe faraonul Khefren. Sute de
ani a fost acoperit de nisip (a[a
se [i explic\ faptul c\ a fost
foarte bine conservat) [i a fost
cre[tine din Alexandria pe
biserica de rit copt `n care se
afl\ mormântul Sf. Marcu [i o
parte din moa[tele sale
CM
YK
REPORTAJ
redescoperit la `nceputul vea-
cului XX.
Biserica
„Sf. Serghie“, cea
mai veche din Cairo
Cea mai important\ parte
a zilei am dedicat-o vechiului
ora[ cre[tin din marea [i a-
glomerata capital\ a Egiptu-
lui. ~ntr-o veche cetate, cu
uli]ele strâmte, am vizitat bi-
sericile „Sf. Serghie [i Vah“ [i
„Sf. Ecaterina“ (biserici de rit
copt) care p\streaz\ o parte
din moa[tele sfin]ilor aminti]i
[i vechi icoane pictate `n tra-
di]ia copt\.
Biserica „Sf. Serghie“ este
considerat\ cea mai veche din
Cairo [i a fost construit\ `n
veacul al IV-lea, `n locul `n
care au poposit Pruncul Iisus
[i Fecioara Maria, `n timpul
c\l\toriei lor `n Egipt. Bise-
rica „Sf. Ecaterina“ p\streaz\
[i ea p\rticele din moa[tele
muceni]ei care este venerat\
`n chip deosebit `n Egipt.
Muzeul egiptean (numit [i
muzeul de egiptologie) a fost
un alt punct important al
zilei. Construit `n stil neocla-
sic de arhitectul francez Mar-
cel Dourgnon `n 1900, muzeul
are mai mult de 100 de s\li (u-
nele imense) [i peste 120.000
de obiecte originale expuse.
Obiectele g\site `n mor-
mântul faraonului Tutankha-
mon sau mumiile regale (des-
coperite `n zona Thebei) sunt
cele care prezint\ interes spe-
cial pentru miile ori zecile de
mii de turi[ti care trec zilnic
pragul muzeului. Muzeul a-
Istoria Bisericeasc\
consemneaz\ ca
`ntemeietor al Bisericii
Sf. Marcu. ~n imagine,
CM
YK
cesta exista, `ntr-o alt\ for-
m\, `nc\ din anul 1835, când
guvernul egiptean a `nfiin]at
Serviciile antichit\]ilor egip-
tene, pentru a pune stavil\ ja-
furilor care se petreceau `n si-
turile arheologice.
Pe `nserat, am vizitat
Catedrala [i Re[edin]a Pa-
triarhului Copt. Biserica [i
curtea erau pline de credin-
cio[i cop]i, foarte mul]i la
num\r, majoritatea tineri,
care vin, `n fiecare miercuri
seara, la catehezele pe care le
sus]ine papa {enuda, con-
duc\torul Bisericii Copte din
Egipt. Aceast\ biseric\ este
foarte activ\, are aproximativ
15 milioane de credincio[i, a
construit numeroase loca[uri
de `nchinare noi, unele dintre
ele le-am vizitat `n drumul
nostru. Patriarhul nu se afla
`n localitate `n zilele respec-
tive, efectua o vizit\ `n dias-
pora copt\ din SUA. Dup\ o zi
plin\ petrecut\ `n Cairo, am
c\l\torit patru ore pân\ la
Alexandria unde am ajuns
dup\ miezul nop]ii.
Ziua a III-a:
Morm=ntul Sf=ntului
Marcu din Alexandria
~n drum spre Alexandria
am str\b\tut vechiul pustiu
al Thebaidei, p\str\tor `nc\
al rug\ciunilor [i nevoin]elor
Sfin]ilor P\rin]i ai pustiei.
L-am v\zut doar din fuga au-
tocarului.
Alexandria, cetatea con-
struit\ la 331 d.Hr. de Ale-
xandru cel Mare, a fost a doua
ca importan]\ [i m\rime `n
Imperiul Roman, pân\ `n se-
colul al IV-lea, când a fost de-
p\[it\ de Constantinopol. ~n
acest loc a func]ionat una din-
tre cele mai vestite univer-
sit\]i din antichitate, cu mari
biblioteci. Studiul filosofiei
era completat cu matematica,
astronomia [i fizica. La Ale-
xandria s-a f\cut prima tra-
ducere a textului sacru al
Vechiului Testament `n limba
greac\. Eusebiu de Cezareea
afirm\ `n Istoria Bisericeasc\
c\ `ntemeietorul Bisericii
cre[tine din Alexandria a fost
Sf. Marcu. Am avut bucuria
s\ ne `nchin\m la mormântul
s\u aflat `ntr-o mare biseric\,
unde se p\streaz\ [i o parte
din moa[tele sale. Sicriul ori-
ginal, s\pat `n piatr\, a fost
furat `n urm\ cu o mie de ani
de vene]ieni [i se afl\ `n pre-
zent `n frumoasa Catedral\
vene]ian\ „San Marco“.
~n Alexandria a func]ionat o
[coal\ catehetic\ vestit\, `nflo-
ritoare pân\ `n anul 395, ai
c\rei reprezentan]i de seam\
sunt: Panten, Clement, Origen,
Dionisie, Didim [i Chiril.
Faimoasa bibliotec\
din Alexandria
Sinodul Ecumenic de la
Niceea 325 a[eza Alexandria
`ndat\ dup\ Roma `n diptice,
iar cele de la Constantinopol
(381) [i Calcedon (451), pe
locul al treilea, dup\ Constan-
tinopol. Patriarhia Alexan-
driei pierde din importan]\
dup\ cucerirea Egiptului de
c\tre per[i (616) [i arabi (642).
~n periplul nostru prin is-
torica cetate am v\zut portul,
cu fort\rea]a ridicat\ pe locul
vechiului Far, considerat una
dintre minunile lumii antice.
Am f\cut un popas la o veche
biseric\ cre[tin\ copt\, `nchi-
nat\ Sfântului Marcu. Aceas-
ta este una dintre Catedralele
Patriarhului Copt care p\s-
treaz\ `n titulatura sa ter-
menul de Pap\ [i Patriarh al
Alexandriei (care se reg\se[te
[i `n titulatura Patriarhului
Ortodox).
Un alt popas a fost la bi-
serica greceasc\ Evanghelis-
mos – „Buna Vestire“. Marea
biseric\ este una dintre cele
dou\ Catedrale ale Patriar-
hiei de Alexandria [i Africa, al
c\rei sediu, restaurat [i bine
`ntre]inut, se afl\ `n spa]iul
eclesial amintit. ~n prezent,
comunitatea greceasc\ din
Alexandria num\r\ 300 de
familii.
Am vizitat apoi vechiul
teatru al cet\]ii, p\strat din
perioada roman\, cu multe e-
lemente cre[tine.
Urm\torul obiectiv a fost
faimoasa bibliotec\ din Ale-
xandria, cea mai veche [i mai
bogat\ din lume. ~n anul 50
`.Hr. `n ea se aflau 700.000 de
volume. Incendiat\ `n anul 47
`.Hr., `n timpul r\zboiului ci-
vil dintre Caesar [i Pompei,
biblioteca a fost `n parte re-
constituit\ de c\tre Antonius
care i-a donat 200.000 de vo-
lume. La sfâr[itul veacului al
IV-lea a fost distrus\ din nou
(anul 389 d.Hr.). Reconsti-
tuit\ `n ultimii ani pe vechiul
amplasament, `ntr-o viziune
ultramodern\ care nu face
leg\tura cu istoria ei dintru
`nceput, biblioteca este foarte
vizitat\ de turi[ti din `ntrea-
ga lume. Num\r\ `n prezent
aproximativ 500.000 de vo-
lume. Pe `nserat ne-am re`n-
tors la Cairo. Din gara cen-
tral\ am luat trenul c\tre
Asswan.
Ziua a IV-a:
~n plin de[ert:
lacul, insula
[i templul lui Isis
Dup\ o c\l\torie lung\ [i
grea (15 ore) am ajuns la
prânz `n ora[ul Asswan, nu-
mit `n antichitate Syene. Aici
se extr\gea, `n antichitate,
sienitul, un granit roz, pre]ios
[i rar, folosit doar `n con-
struc]iile religioase. ~n plin
de[ert, `ntr-o ]ar\ cu atâta ne-
voie de ap\, am vizitat bara-
jul de la Asswan, o „barier\
`mpotriva foametei“ care a
dus la formarea lacului artifi-
cial Nasser, al doilea ca m\-
FOTO: FLAVIAN S.
rime din `ntreaga lume. Pe o
insul\ din largul lacului de
acumulare, unde a fost mutat
prin grija [i cheltuiala
UNESCO, am vizitat Templul
Philae, `nchinat zei]ei Isis,
unul dintre cele trei temple
ptolemeice foarte bine conser-
vate. ~n Egiptul antic, fiecare
egiptean f\cea un pelerinaj `n
acest loc m\car o dat\ pe an.
~n aceea[i zi am v\zut Obe-
liscul neterminat [i o monu-
mental\ Catedral\ copt\ unde
se f\ceau cateheze cu mai
multe grupe de copii [i tineri.
Ziua a V-a:
Templul Kom Ombo
Cu o corabie cu pânze, ca
`n trecute vremuri, am f\cut o
croazier\ pe Nil, `n jurul
ora[ului Asswan [i, de aseme-
nea, o vizit\ prin ora[. Obiec-
tivul principal al zilei a fost CM
YK
vizitarea Templului Kom
Ombo amplasat `ntre Edfu [i
Asswan, fostul Pa Sobek (casa
lui Sobek), un zeu venerat di-
nainte de dinastia I. Templul
este de fapt alipirea, `n a-
ceea[i construc]ie, a dou\
altare dedicate lui Sobek, zeul
fertilit\]ii, [i lui Horus, zeul
solar r\zboinic.
Ziua a VI-a:
Al doilea templu ca
m\rime din Egipt
Dup\ c\l\toria pe Nil, dis-
de-diminea]\, am vizitat
Templul Edfu, aflat la 50 km
distan]\ de Esna, fosta capi-
tal\ a celei de a doua nome a
Egiptului de Sus (Apollino-
polis Magna). Edfu, construit
`n perioada greco-roman\
(secolul II `.Hr.), este, dup\
Karnak, al doilea templu ca
m\rime din Egipt. Intrarea
este marcat\ de mari [i val-
oroase statui de granit negru
reprezentându-l pe zeul Ho-
rus sub form\ de [oim. Pe Nil,
am continuat c\l\toria cu va-
porul pân\ la Luxor. ~n mo-
mentul trecerii prin ecluza de
la Esna am remarcat prezen]a
româneasc\ r\mas\ pe o in-
scrip]ie care aminte[te de a-
portul speciali[tilor [i munci-
torilor români la aceast\
construc]ie.
Ziua a VII-a:
Exploratori
`n Valea Regilor
Ziua a VII-a am petrecut-o
`n zona Luxor, vestita cetate
Theba din antichitate, celebra
[i bogata capital\ din antichi-
tatea Imperiului Egiptean.
Un obiectiv vizitat a fost
cel din Valea Regilor, unde se
afl\ 34 de morminte ale fara-
onilor, cel dintâi al lui Seti I,
g\sit `n 1817 de exploratorul
Giovanni Belzoni (probabil cel
mai impun\tor dintre toate).
Cel mai cunoscut [i mai a-

[i faraonilor
proape de noi descoperit [i
poate cel mai vizitat este mor-
mântul lui Tutankamon care
con]ine [i mumia acestuia. Au
urmat, apoi, mormintele lui
Ramses III, Ramses IV [i
Ramses IX, cu scene inspirate
din c\r]ile sacre egiptene, un-
ele aflate `n stare precar\ de
conservare.
~n aceea[i zon\ am poposit
la Templul reginei Hatshepsut
– femeia faraon – care a ales
locul `ntr-o vale inaccesibil\,
monumentul fiind conceput de
genialul arhitect Senenmut.
Acest templul a fost transfor-
mat `n primele veacuri dup\
Hristos `ntr-o m\n\stire cre[-
tin\ `n care au tr\it, `n acela[i
timp, 400 de c\lug\ri cu vie]u-
ire aspr\. Am v\zut [i noi, `n
zona respectiv\, numeroase
pe[teri care au ad\post siha[-
trii de odinioar\.
Unde a devenit faraon
Alexandru cel Mare
Colo[ii din Memnon afla]i
lâng\ Theba, `ntre Nil [i Valea
Regilor, sunt dou\ statui gi-
gantice de 20 m care-l `nf\]i-
[eaz\ pe faraonul Amenophis
III. ~n urma unui cutremur din
anul 27 `.H., statuia s-a cr\pat
[i emite `n fiecare diminea]\
un zgomot, fiind numit\
„Statuia cânt\toare“. Sunetele
emise se datoreaz\ vibra]iilor
cauzate de trecerea brusc\ de
la frigul nop]ii la c\ldura
primelor raze ale soarelui.
~n ora[ul Luxor, `ntr-o zon\
central\, ne-am oprit la un
martor al istoriei [i str\lucirii
CM de odinioar\, templul lui A-
YK
mon-Ra, construit de Ameno-
phis II, Tuthmosis III [i Ram-
ses II, legat de templul din
Karnak printr-o lung\ alee
m\rginit\ de sfinc[i sculpta]i
`n piatr\. La intrarea princi-
pal\, se aflau 2 obeliscuri ale
lui Ramses II, doar unul se
p\streaz\, cel\lalt a fost dus
`n Fran]a `n anul 1833 [i mon-
tat `n centrul pie]ei Concorde
din Paris. Templul p\streaz\
coloane cu capiteluri valoroase
[i statui din granit roz.
Alexandru cel Mare, cuce-
ritorul lumii, a poposit [i el
`ntr-una din `nc\perile Tem-
plului, unde a fost `ncoronat
faraon, `n cadrul unei gran-
dioase ceremonii.
La 3,5 km distan]\, se afl\
cel mai mare templu al anti-
chit\]ii dedicat lui Amon-Ra,
cel de la Karnak.
Ghidul ne spune c\ acest
templu avea, cândva, 80.000 de
deserven]i `n acela[i timp [i a
fost considerat cel mai organi-
zat [i important loc de cult din
FOTO: FLAVIAN S.
Templul lui Amon-Ra din Luxor
avea, cândva, 80.000 de deserven]i `n acela[i
timp [i a fost considerat cel mai organizat
[i important loc de cult din antichitate. Alexandru
cel Mare, cuceritorul lumii, a poposit
[i el `ntr-una din `nc\perile Templului,
unde a fost `ncoronat faraon
Ora[ul istoric Petra, aflat pe lista minunilor
lumii vechi, a fost construit de vechii nabatieni,
urma[ii lui Ismail. ~n prezent, ora[ul este un
muzeu `n aer liber, cu temple, locuin]e, str\zi
p\strate intacte de peste dou\ milenii
antichitate. Odat\ pe an se or-
ganiza o procesiune ritual\ pe o
distan]\ de trei kilometri [i ju-
m\tate care se `ncheia la Tem-
plul din Luxor (cele dou\ se
aflau `ntr-o strâns\ leg\tur\).
De la Luxor am c\l\torit
prin pustiu pân\ la Hurghada.
Ziua a VIII-a:
Pe urmele lui Moise
Hurghada a fost la `nceput
un sat de pescari, abia cunos-
cut, aflat la 400 km dep\rtare
de canalul Suez, pe malul
M\rii Ro[ii. Ast\zi este una
dintre cele mai c\utate des-
tina]ii turistice din Egipt. Un
ora[ nou cu frumoase [i ele-
gante construc]ii. Printre ele,
am z\rit [i o biseric\ nou\, cu
arhitectur\ greceasc\. Ziua a
opta a c\l\toriei noastre a
fost dedicat\ drumului prin
pustiul Sinai. Dup\ ce am tre-
cut cu feribotul Marea Ro[ie
la Sharm El–Sheikh, ne-am
continuat c\l\toria prin i-
nima mun]ilor [i a de[ertului
din peninsul\ pân\ la Nueba.
M-am gândit mult la pere-
grinarea prin pustiu a po-
porului ales vreme de 40 de
ani. C\l\toream pe urmele lui
Moise [i ale siha[trilor ca-
re-au sfin]it locurile [i „au
`nflorit“ pustiul.
De la Nueba am trecut cu
feribotul Marea Ro[ie, pân\
la Aquaba, `n Iordania.
Ziua a IX-a:
Beduinii, p\str\tori
ai tradi]iilor
iordaniene autentice
C\l\toria a continuat `n
}ara Sfânt\ de dincolo de Ior-
FOTO: FLAVIAN S.
CM
YK
REPORTAJ
FOTO: FLAVIAN S.
dan, Iordania. Primul popas
`n aceast\ zon\ a fost ora[ul
Aquaba, cu o istorie de peste
5.000 de ani, având, `n
prezent, peste 100.000 de
locuitori. A[ezat pe malul
M\rii Ro[ii, trecut\ pedestru
de poporul lui Israel odin-
ioar\, la r\spântie de dru-
muri c\tre Egipt, Palestina [i
Siria, Aquaba este principalul
port al Iordaniei [i un loc
foarte important pentru
pelerinajele f\cute la Meca [i
Medina. ~n apropiere de acest
ora[ am f\cut o c\l\torie `n
de[ertul Iordaniei, la Valea
Lunii (Wadi Rum) pe urmele
prin]ului Lawrence al
Arabiei, printre dune de nisip
[i mun]i d\ltui]i `n forme
diferite de furtuni [i trecerea
ireversibil\ a timpului. Lâng\
un perete al muntelui am
v\zut inscrip]ii vechi s\pate
`n roc\ din timpul civiliza]iei
nabatiene. ~ntr-o comunitate
de beduini am servit ceaiul
tradi]ional, cu arome speci-
fice, beduinii fiind p\str\tori
ai tradi]iilor iordaniene au-
tentice.
Dup\ o vizit\ `n ora[ [i o
croazier\ cu b\rci speciale pe
Marea Ro[ie, `n care am putut
admira multitudinea de corali
care se `ntâlnesc `n zona
]\rmului, am petrecut seara
pe malul m\rii `ntr-o atmos-
fer\ de cântare [i rug\ciune.
Ziua a X-a:
Ora[ul Petra, un
muzeu `n aer liber
De la Aquaba, c\l\toria a
continuat spre vechiul ora[
Petra. Am oprit la izvorul lui
Moise, unde profetul a lovit cu
toiagul stânca [i a izvorât `n
pustie ap\ poporului `nsetat
Izvorul lui Moise (Iordania),
unde profetul a lovit cu toiagul stânca [i a izvorât
`n pustie ap\ poporului `nsetat al lui Israel
care se afla `n pribegie de 40 de ani
CM
YK
La `ncheierea c\l\toriei, grupul de pelerini s-a `ntâlnit cu Mitropolitul
Benedict al Filadelfiei [i a toat\ Iordania, membru al Sinodului Patriarhiei
al lui Israel care se afla `n
pribegie de 40 de ani. Am tre-
cut pe lâng\ muntele Horeb
unde se afl\ mormântul lui
Aaron, fratele lui Moise. Ora-
[ul istoric Petra, aflat pe lista
minunilor lumii vechi, a fost
construit de vechii nabatieni,
urma[ii lui Ismail. Istoria
locului a durat, `n perioada de
glorie, mai mult de 1.000 de
ani (sec. IV `.H. – secolul VIII
d.H.). Câteva zeci de familii
de beduini au locuit `n acest
loc pân\ `n anul 1980. Vizitat
de `mp\ra]ii romani Traian
(care l-a cucerit `n anul 106
d.H.) [i Adrian, ora[ul Petra a
fost redescoperit la `nceputul
veacului al XIX-lea. ~mp\-
ratul Traian a construit `n in-
teriorul lui un drum pavat
care-l lega de Calea Regilor.
Tot el a realizat o parte din
aduc]iunea de ap\.
~n prezent ora[ul este un
muzeu `n aer liber, cu temple,
locuin]e, str\zi p\strate in-
tacte de peste dou\ milenii. ~n
Petra se p\streaz\ din pe-
rioada bizantin\ [i câteva bi-
serici cre[tine, care au func-
]ionat foarte pu]in din pricina
furiei arabilor.
Ziua a XI-a:
Cea mai veche hart\
a }\rii Sfinte
De la Petra, am plecat
spre provinciile }\rii Sfinte
din Iordania. Ne-am oprit la
Madaba, ora[ul mozaicului.
Aici, la biserica ortodox\ „Sf.
Gheorghe“ (care apar]ine ca-
nonic de Patriarhia Ierusali-
mului) am v\zut cea mai
veche hart\ lucrat\ `n
mozaic cu }ara Sfânt\, rea-
lizat `n anul 565 d.H. Se dis-
ting `nc\ numele unor lo-
S=mb\t\, 3 martie 2007
Ierusalimului, care are re[edin]a la Aman
calit\]i aflate `n paginile
Sfintei Scripturi care com-
pun }ara Sfânt\ (`mp\r]it\
ast\zi `ntre Egipt, Iordania,
Palestina [i Siria).
Drumul nostru a dus spre
Muntele Nebo, locul de unde
Moise a v\zut }ara F\g\-
duin]ei `nainte de a muri. A
fost `ngropat acolo, f\r\ a i se
cunoa[te exact mormântul.
Din anul 1933 pe platoul cen-
tral al muntelui a fost ame-
najat\ o m\n\stire francis-
can\, pe locul (urmele) unei
bazilici bizantine distruse de
un cutremur foarte puternic.
Din locul respectiv, se v\d cu
ochiul liber ora[ul Ierihon
(cel mai vechi din lume),
Valea Iordanului [i Marea
Moart\.
Unde a fost botezat
M=ntuitorul
Punctul cel mai important
al excursiei a fost locul Bote-
zului Mântuitorului Hristos
`n Râul Iordan, loc care se
afl\ `n apropierea ruinelor
unei bazilici din veacurile III
– IV, descoperit\ `n ultimii
ani. Locul respectiv cores-
punde cu cel amenajat din-
colo de Iordan pe teritoriul
Statului Israel, unde credin-
cio[ii au acces doar la S\rb\-
toarea Botezului Domnului.
~n spa]iul respectiv, Mitro-
polia Ortodox\ de la Aman a
construit o biseric\ nou\ [i
are `n vedere ridicarea unei
m\n\stiri ortodoxe `n a-
propiere.
C\l\toria noastr\ a conti-
nuat la Pe[tera lui Lot de pe
malul M\rii Moarte, precum
[i la Statuia Sarei, p\strat\,
dup\ tradi]ie, `n aceea[i zon\.
Ne-am `ndreptat, apoi, spre
Aman, capitala Regatului
Ha[emit al Iordaniei.
9
FOTO: FLAVIAN S.
Ziua a XII-a:
Dup\ 1600 de ani,
noi biserici ortodoxe
se ridic\ `n Iordania
Amanul are `n prezent a-
proximativ 2.500.000 de locui-
tori. Un ora[ nou `n mare par-
te, cu nenum\rate magazine
specifice lumii arabe. ~ntâl-
ne[ti cl\diri elegante, cu arhi-
tectur\ modern\, dar [i unele
tradi]ionale, specifice culturii
arabe. Printre zeci [i sute de
minarete am z\rit, timide,
turlele unor biserici cre[tine.
La `ncheierea c\l\toriei am
avut posibilitatea `ntâlnirii cu
Mitropolitul Benedict al Fila-
delfiei [i a toat\ Iordania,
membru al Sinodului Patriar-
hiei Ierusalimului, care are CM
re[edin]a la Aman. Primitor [i
YK
deschis, chiar bucuros la `ntâl-
nirea cu grupul de la Ia[i,
Mitropolitul, care p\store[te
de [apte ani cei 140.000 de cre-
dincio[i ortodoc[i din Iordania,
[i-a adus aminte de vizita pe
care a f\cut-o `n Moldova `n
anul 1982, `n delega]ia con-
dus\ de Patriarhul Diodor al
Ierusalimului. {tia multe des-
pre Moldova, despre evlavia
credincio[ilor fa]\ de Sfânta
Parascheva [i s-a ar\tat in-
teresat de o `nt\rire a leg\tu-
rilor dintre Mitropolia Moldo-
vei [i Mitropolia Iordaniei.
Printre altele, ~nalt Prea Sfin-
]ia Sa [i-a exprimat bucuria c\,
dup\ 1.600 de ani, au posibili-
tatea de a construi noi biserici
`n Iordania.
~n ultima zi a c\l\toriei, pe
drumul spre cas\, to]i partici-
pan]ii [i-au exprimat bucuria
de a fi avut privilegiul de a
c\lca pe urmele profe]ilor [i
siha[trilor care au sfin]it tem-
plele p\gâne [i le-au `nmires-
mat cu rug\ciunea [i vie-
]uirea lor. a
10 S=mb\t\, 3 martie 2007
REGIONAL
Un sucevean f\cea
tranzac]ii cu muni]ie
`n magazia de furaje
Poli]i[tii de la Serviciul Arme,
Explozivi [i Substan]e Toxice al
IPJ Suceava au „dejucat“ planul
unui b\rbat care inten]iona s\
comercializeze ilegal peste 230
de cartu[e militare [i capse de
diferite tipuri, organiz=nd [i re-
aliz=nd prinderea acestuia `n
flagrant. Ac]iunea s-a
desf\[urat `n magazia de furaje
de la locuin]a lui Gheorghe C, `n
v=rst\ de 68 ani, din jude]ul
Suceava, poli]i[tii intervenind `n
momentul `n care acesta negocia
pre]ul de v=nzare a 206 buc\]i
de cartu[e militare, calibru 7,92
mm, 17 cartu[e cu glon] calibru
9 mm pentru pistol militar, 2
cartu[e de v=n\toare calibru 12
mm [i 18 capse de diferite tipuri
[i dimensiuni. La perchezi]ia
f\cut\ la domiciliu, poli]i[tii au
descoperit alte 54 buc\]i de
tuburi de cartu[e militare cali-
bru 7,92 mm, cu capsele percu-
tate. Suceveanul a declarat c\ a
g\sit muni]ia, `n anul 2005,
printre ruinele unei case demo-
late, iar de atunci a p\strat-o la
domiciliu s\u. (B.C.)
Locuitorii ora[elor din
Boto[ani nu se simt
`n siguran]\ pe str\zi
Aproape o jum\tate dintre
locuitorii ora[elor din jude]ul
Boto[ani nu se simt `n siguran]\
atunci c=nd se afl\ pe str\zi,
potrivit unui sondaj realizat de
Inspectoratul Jude]ean de
Poli]ie. Astfel, 48% dintre per-
soanele chestionate consider\ c\
localitatea de domiciliu prezint\
un grad sc\zut sau foarte sc\zut
de siguran]\, `n timp ce, 52%
dintre subiec]i percep un nivel
mediu al siguran]ei `n locurile
publice. Zonele care prezint\
gradul cel mai ridicat de nesigu-
ran]\ sunt str\zile secundare `n
timpul nop]ii, vecin\tatea
barurilor [i discotecilor, pie]ele
[i zonele comerciale. Prezen]a
slab\ a poli]i[tilor `n locurile
publice [i lipsa reac]iilor
cet\]enilor c=nd v\d c\ se comit
infrac]iuni sunt v\zute de peste
jum\tate dintre subiec]i ca
principalele motive ce deter-
min\ nesiguran]a. De aseme-
nea, alcoolul a fost considerat
principala problem\ ce
afecteaz\ comunitatea, 72%
dintre persoanele chestionate
consider=nd aceasta o problem\
foarte grav\ sau destul de
grav\. Ancheta a fost realizat\
pe un e[antion de 500 de per-
soane din municipiile Boto[ani
[i Dorohoi [i din ora[ele
Darabani [i S\veni. (B.C.)
Poli]i[tii vr=nceni nu
pot confisca c\ru]ele
care circul\ pe
drumuri europene
Comandantul Inspectoratului de
Poli]ie Jude]ean (IPJ) Vrancea,
comisarul Viorel {erb\noiu, a
declarat c\ poli]i[tii de la
Serviciul Rutier nu pot confisca
nici o c\ru]\ care circul\ pe dru-
murile europene sau na]ionale,
deoarece nu au unde s\ de-
poziteze atelajele. „Nu putem s\
le `ngr\dim c\ru]a[ilor dreptul
de a circula. Primarii au `ns\
datoria de a amenaja drumuri
l\turalnice. De asemenea, tre-
buie s\ ne pun\ la dispozi]ie
spa]ii de depozitare, pentru a
putea confisca acele c\ru]e
care circul\ pe drumul euro-
pean“, a spus Viorel {erb\noiu.
Comandantul IPJ Vrancea a
precizat c\ pe drumul euro-
pean Foc[ani - Suceava vor fi
montate indicatoare pe care va
scrie „accesul interzis
c\ru]elor“, deoarece b\tr=nii
„nu stau s\ citeasc\ legisla]ia
rutier\, ci se suie `n c\ru]\ [i
pornesc la drum“. (B.C.)
ACTUALITATE
„O carte pentru fiecare copil“ din orfelinatele ie[ene `ntre orele 11.00 [i 14.00, la
sediul FEAA, la parter (cor-
pul B al universit\]ii).
O ac]iune care a fost ini- unde au fost str=nse 2.000 de c=]iva copii s\ viseze mai fru- dac\ [tii unde vrei s\ Rectorul de la Universita-
]iat\ `n Bucure[ti [i care s-a c\r]i. „Vom colecta c\r]i de la mos. G=ndi]i-v\ c\ una din- ajungi. Cel pu]in unul din tea „Al. I. Cuza“, Dumitru O-
transmis [i la Ia[i este „O
carte pentru fiecare copil“ [i
cei ce sunt con[tien]i de put-
erea pe care lectura o poate
tre c\r]ile pe care voi le d\-
rui]i ar putea s\ `nve]e pe
cele c=teva zeci de copii la
care vor ajunge c\r]ile ar
prea a l\udat ini]iativa aces-
tor studen]i: „Este o ac]iune
se adreseaz\ copiilor afla]i avea `n via]a unui copil [i le un pu[ti de 8, 10 sau 14 ani putea avea o alt\ via]\. ~n- sprijinit\ de Liga Studen]ilor
`n centrele de plasament [i vom dona c=torva case de ce `nseamn\ setea de cu- tinde-i [i tu o m=n\. D\ru- Economi[ti dar a fost ini]iat\
orfelinate. Proiectul a fost copii [i orfelinate din Bucu- noa[tere, l-ar putea ajuta s\ ie[te-i o carte“, este mesajul de al]ii, din Bucure[ti, stu-
ini]iat de c=]iva studen]i din re[ti. Dac\ vre]i s\ ajuta]i, `[i doreasc\ mai multe de la transmis pe blog-uri de unul den]i care nu fac parte din
Bucure[ti [i a fost promovat scrie]i pe blogurile voastre via]\ sau s\ `[i dea seama dintre ini]iatorii ac]iunii, nici o asocia]ie sau orga-
pe mai multe weblog-uri a- despre asta, povesti]i-le pri- c\ nu conteaz\ c\ pleci de pe Andrei Ro[ca. C\r]ile se vor niza]ie [i care [i-au transmis
v=nd succes `n Bucure[ti etenilor [i haide]i s\ ajut\m o pozi]ie de inferioritate, colecta m=ine, 4 martie, mesajul pe blog-uri“. (O.R.)
Noul Cod Penal este inspirat
din legisla]iile german\ [i italian\
contact cu cei cu care a
Noul Cod Penal, lansat `n dezbatere public\, comis infrac]iunea.
„De asemenea, se in-
ieri, la Ministerul Justi]iei, scade pe troduce o nou\ pedeaps\
ansamblu num\rul de pedepse, m\re[te complementar\, cea de
afi[are sau publicare a
num\rul infrac]iunilor care pot fi sanc]ionate hot\r=rii de condamna-
re“, a mai spus Macovei,
cu amend\ [i majoreaz\, de asemenea, care a ad\ugat c\ o re-
pedepsele pentru recidivi[ti. glementare asem\n\toa-
re a mai figurat `n legis-
la]ia rom=neasc\.
Potrivit ministrului Spania, Fran]a, Italia,
Justi]iei, Monica Maco- Elve]ia, Suedia [i Fin-
vei, cei care comit infrac- landa. 8 criterii de stabilire
]iuni `n mod repetat vor fi Un alt element de nou- a pedepsei
sanc]iona]i mai sever [i tate `l constituie presta-
se va aplica un cumul a- rea unei munci `n folosul Judec\torul va avea la
ritmetic c=nd e vorba de comunit\]ii dac\ infrac- dispozi]ie opt criterii de
pedepsele cu amend\. La torul nu are cum s\-[i stabilire a pedepsei, dar tunci se va aplica `n con- cial\. Partea general\ re-
acela[i cumul aritmetic va fi obligat s\ argumen-
pl\teasc\ amenda sau tinuare pedeapsa cu `n- glementeaz\ institu]iile
se va recurge [i `n cazul dac\ nu are bunuri care teze fiecare criteriu `n chisoarea. de drept penal, iar partea
pedepselor `n care sunt s\ poat\ fi executate. parte. special\ define[te infrac-
prev\zute `nchisoare [i Pedepsele accesorii - Noile reglement\ri ]iunile.
amend\, `n condi]iile `n cele care se aplic\ pe l=n- propuse spre dezbatere Altfel de pedepse Monica Macovei a mai
public\ prev\d c\ ins-
care, `n urma infrac]iunii, g\ pedeapsa ini]ial\, le- pentru minori spus c\, `n prezent, Mi-
s-a produs un prejudiciu gate de interzicerea unor tan]a poate decide neapli-
nisterul Justi]iei lucrea-
patrimonial. carea pedepsei, chiar Una dintre modific\-
drepturi - vor putea fi de- z\ la elaborarea unui cod
~n ce prive[te infrac]iu- dac\ inculpatul s-a f\cut rile majore propuse de
cise de judec\tor [i nu vor vinovat de comiterea in- de procedur\ penal\, care
nile pedepsite cu `nchi- mai fi obligatorii. Codul Penal se refer\ la
frac]iunii, `n condi]iile `n va fi gata probabil la sf=r-
soare se va p\stra regle- renun]area la pedepse
Pedepsele complemen- care se constat\ c\ apli- [itul prim\verii.
mentarea potrivit c\reia aplicate `n cazul mino-
tare - cele care se aplic\ carea acestei pedepse „ar rilor [i punerea unui ac- ~n procesul de elabora-
se va executa pedeapsa
cea mai mare. dup\ ce persoana a exe- face mai mult r\u dec=t cent deosebit pe m\surile re a Codului Penal au
cutat pedeapsa cu `nchi- fost analizate prevederi
Sistemul pedepselor bine“. educative.
este g=ndit `n stil euro- soarea - se refer\ tot la Codul Penal propus de Proiectul stabile[te din sisteme europene de
pean, afirm\ Macovei, interzicerea unor drep- Ministerul Justi]iei pre- m\suri educative care nu drept penal, cu prec\dere
care a ad\ugat c\ vor fi turi. Num\rul acestor vede [i posibilitatea am=- implic\ privarea de liber- din legisla]iile german\
mai multe forme de exe- drepturi care urmeaz\ s\ n\rii pedepsei `n anumite tate - stagiul de formare [i italian\, care influen-
fie interzise dup\ execu- ]eaz\ actualele regle-
cutare a acestora. circumstan]e, p=n\ la doi civic\, supravegherea,
Num\rul infrac]iunilor tarea pedepsei va cre[te, ani. Pe aceast\ perioad\ consemnarea la sf=r[it de ment\ri europene de na-
care vor putea fi pedep- potrivit noului Cod Penal, se exercit\ supraveghe- s\pt\m=n\, etc. tur\ penal\.
site cu amend\ va cre[te de la cinci, c=t este `n rea persoanei. Pentru situa]ia `n care Monica Macovei a mai
de la aproximativ 60 la prezent, la 14. O alt\ variant\ la pe- minorii comit infrac]iuni anun]at c\, `nc\ de la fi-
175. Amenda se va cal- Este vorba, `ntre alte- deapsa cu `nchisoarea es- grave sau repetate, ace[- nalul lui 2006, judec\torii
le, de dreptul de de]inere [i procurorii au fost con-
cula `n sistemul zilelor te suspendarea condi]io- tia vor fi interna]i `n cen-
amend\, cu o durat\ `n- de arme, de a conduce a- nat\ a execut\rii pedep- tre de deten]ie pentru mi- sulta]i asupra con]inutu-
tre 15 [i 400 de zile, va- numite vehicule, de a se sei, timp `n care persoana nori, dar nu `n peniten- lui acestui Cod [i c\, `n
loarea unei zile amend\ afla la anumite locuri sta- vizat\ va executa munc\ ciare. 2007, se preconizeaz\ cel
fiind cuprins\ `ntre 10 [i bilite de judec\tor, de a `n folosul comunit\]ii. Codul Penal, propus pu]in trei `nt=lniri cu ei
500 de lei. Sistemul este comunica cu victima sau Dac\ va refuza munca `n spre dezbatere, are dou\ pe marginea acestui
`nt=lnit `n Germania, familia sau de a intra `n folosul comunit\]ii, a- p\r]i - general\ [i spe- subiect. a
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna aprilie la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii martie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A DOU|SPREZECEA a o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen-
clasament general cu parohiile din mediul ur-
concursului destinat comunit\]ilor paro- te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
APRILIE din fiecare protopopiat. O parohie poate
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Burse suplimentare pentru tinerii doctoranzi
Tinerii doctoranzi pot ob-
]ine o burs\ suplimentar\
de doctorat de la bugetul de
stat. Bursele finan]ate de
Consiliul Na]ional al Cerce-
t\rii {tiin]ifice din ~nv\]\-
m=ntul Superior (CNCSIS),
`n valoare de aproximativ
265 lei lunar (suma este cea
de anul trecut), se acord\
doar doctoranzilor `nmatri-
cula]i `n anul 2006, indife-
rent dac\ ace[tia urmeaz\
Din 2008,
masterat
european
de traducere
la Ia[i
Dou\ reprezentante
ale Comisiei Europene
au avut pe 1 martie `n-
t=lnire la nivelul con-
ducerii Universit\]ii
„Al. I. Cuza“ pentru `n-
fiin]area unui Maste-
rat European de Tra-
ducere. Rectorul Dumi-
tru Oprea, s-a `nt=lnit
cu Angelique Petrits,
coordonatoare a Con-
tactelor cu Universi-
t\]ile Europene din
cadrul Comisiei Euro-
pene, [i cu doamna Ur-
ve Laas, reprezentanta
pentru România a Di-
rectoratului General
pentru Traduceri. Vizi-
ta a fost coordonat\ de
Rodica Dimitriu, din
cadrul Facult\]ii de Li-
tere a Universit\]ii.
Cele dou\ reprezen-
tante ale Comisiei Eu-
ropene au prezentat
proiectul de organizare
a unui Masterat Euro-
pean de Traducere, `n
parteneriat cu mai
multe universit\]i din
Europa. Acesta ar ur-
ma s\ preg\teasc\ can-
dida]i pentru concur-
surile europene de tra-
duc\tori [i ar preg\ti
studen]ii pentru `nda-
toririle specifice din
cadrul institu]iilor eu-
ropene. De asemenea,
se inten]ioneaz\ se-
lectarea unor candida]i
cu abilit\]i lingvistice
pe anumite domenii de
activitate (economie,
[tiin]e etc.).
~n organizarea mas-
teratului vor fi impli-
cate mai multe univer-
sit\]i europene, stu-
den]ii av=nd posibili-
tatea s\ studieze [i la
una din universit\]ile
partenere. Masteratul
va func]iona, cel mai
devreme, cu `ncepere
din anul 2008. (O.R.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PROMOVABILITATE DE
100% LA EXAMENUL DE DI-
SERTA}IE: To]i cei 350 de stu-
den]i `nscri[i la prezentarea
diserta]iei `n sesiunea fe-
bruarie 2007 la Universitatea
„Al. I. Cuza“ din Ia[i au pro-
movat examenul, conform
celor precizate de rectorul
Dumitru Oprea. Num\rul cel
mai mare de studen]i `nscri[i
[i promova]i a fost `nregistrat
la Centrul de Studii Europene,
114. La sesiunea de licen]\
din luna februarie, promovabi-
studiile la zi sau la f\r\ frec-
ven]\. Aplicantul poate soli-
cita bursa pentru maximum
3 ani, f\r\ dep\[irea duratei
studiilor doctorale sau a li-
mitei de v`rst\ de 35 de ani.
Un doctorand la zi de la
Universitatea „Al. I. Cuza“
din Ia[i prime[te `n prezent o
burs\ lunar\ de 700 lei, din-
tre care 545 de lei provin de
la bugetul statului, iar restul
este acordat din veniturile
PD: Bugetul [i `mprumutul Prim\riei nu
au fost aprobate legal de Consiliul Local
a Pedi[tii ie[eni sus]in c\, pentru aprobarea proiectelor de hot\r=re privind bugetul pe 2007 [i contractul de
`mprumut, ar fi fost nevoie de acordul a dou\ treimi din consilierii locali [i nu doar de majoritatea simpl\ a {i `n
cazul bugetului pe 2007 [i `n cazul `mprumutului, ar fi fost nevoie de minim 18 voturi nu de 16, a[a cum au fost de
fapt a Secretarul CL, L\cr\mioara Vernica, a declarat c\, `n cazul `n care proiectul va fi atacat `n contencios
administrativ de c\tre prefect, bugetul Ia[ului va fi blocat a Un alt proiect pe care vor s\ `l pun\ democra]ii pe
ordinea de zi a [edin]ei extraordinare de luni este v=nzarea ac]iunilor de la Clubul de Fotbal Politehnica Ia[i a
Democra]ii ie[eni au
acuzat, ieri, c\ potrivit legii
[i regulamentului de func-
]ionare a Consiliului Local
Ia[i, prim\ria ie[ean\ nu
de]ine, `n momentul de
fa]\, nici buget [i nici
`mprumutul de 100 de mi-
lioane, aprobat cu majori-
tate simpl\ `n ultima
[edin]\.
Potrivit senatorului Dan
C=rlan, pentru asemenea
decizii ar fi fost nevoie de
votul a 2/3 din consilierii lo-
cali, condi]ie ce nu a fost
`ndeplinit\.
„Colegul nostru Daniel
Oajdea a solicitat `n mai
multe r=nduri s\ se voteze
un nou regulament de func-
]ionare al CLM Ia[i, deoa-
rece cel folosit `n prezent
este din anul 2001, `ns\ nu
a fost ascultat de nimeni.
Regulamentul care este `n
vigoare acum prevede c\
pentru proiectele de buget
[i pentru cele de patrimo-
niu este nevoie de votul a
2/3 din consilieri. Astfel,
at=t pentru buget c=t [i
pentru proiectul de `mpru-
mut ar fi fost nevoie de 18
voturi, `ns\, au fost doar
16“, a spus senatorul Dan
C=rlan, [eful democra]ilor
ie[eni.
De cealalt\ parte, secre-
tarul Consiliului Local, L\-
cr\mioara Vernica, a recu-
noscut c\ este nevoie de o
actualizare a Regulamen-
tului, `ns\, sus]ine aceasta,
hot\r=rile au fost luate le-
gal. „Regulamentul pe care
`l avem `n prezent trebuie
actualizat, deoarece este
din anul 2001, `ns\ legea a
fost respectat\. C=nd au
fost votate aceste proiecte,
s-a ]inut cont de prevede-
rile legii, care spune c\ e
nevoie de majoritate sim-
pl\, adic\ jum\tate plus
unu“, a sus]inut L\cr\-
mioara Vernica.
litatea pe Universitate a fost
de 95%. Din totalul celor 568
de studen]i `nscri[i, 27 de stu-
den]i nu au trecut examenul.
Cel mai sc\zut procent de pro-
movabilitate, de 69%, a fost
ob]inut la Facultatea de Chi-
mie, unde 9 din 13 studen]i au
trecut de examenul de absol-
vire a facult\]ii. {apte facul-
t\]i au avut o promovabilitate
de 100% [i anume Biologie,
Fizic\, Geografie [i Geologie,
Informatic\, Istorie, Matema-
tic\, Teologie Ortodox\, dup\
ACTUALITATE
proprii ale universit\]ii.
Bursa ob]inut\ prin con-
curs, de la CNCSIS, urmea-
z\ s\ vin\ `n completarea a-
cestor fonduri. Pot aplica [i
candida]i de la forma f\r\
frecven]\, `ns\ ace[tia tre-
buie s\ fie angaja]i `n `nv\-
]\m=nt sau `n cercetare [ti-
in]ific\. Pentru a ob]ine a-
ceast\ burs\, doctoranzii
trebuie s\ prezinte un pro-
gram de cercetare cu obiec-
„Regulamentul
care este `n
vigoare acum
prevede c\
pentru proiectele
de buget [i
pentru cele de
patrimoniu este
nevoie de votul a
2/3 din consilieri.
Astfel, at=t
pentru buget, c=t
[i pentru
proiectul de
`mprumut
ar fi fost nevoie
de 18 voturi,
`ns\, au fost doar
16“, a spus
senatorul
Dan C=rlan, [eful
democra]ilor
ie[eni
Dac\ proiectele sunt
atacate de prefect,
Ia[ul are bugetul blocat
Tot secretarul CL, L\-
cr\mioara Vernica a decla-
rat c\, `n cazul `n care pro-
iectul va fi atacat `n conten-
cios administrativ de c\tre
prefect, bugetul Ia[ului va
fi blocat. ~n cazul `n care va
fi atacat doar un anumit
capitol bugetar, va fi bloca-
t\ doar respectiva parte.
„Dac\ proiectul de hot\r=re
va fi atacat de c\tre Parti-
dul Democrat, `n cazul a-
cesta va trebui s\ formu-
leze o prim\ cerere, respec-
tiv s\ fie blocat proiectul,
altfel, noi ne vom face trea-
ba `n continuare, p=n\ ce
va fi emis\ o hot\r=re jude-
c\toreasc\“, a mai declarat
L\cr\mioara Vernica.
cum a mai precizat rectorul
Dumitru Oprea. (O.R.)
a ISJ E CU OCHII PE ~N-
V|}|M+NTUL TEHNIC: ~n pe-
rioada 27 –28 februarie a avut
loc, la Miercurea Ciuc, un se-
minar privind asigurarea cali-
t\]ii `n `nv\]\m=ntul profe-
sional [i tehnic organizat de
Ministerul Educa]iei [i Cerce-
t\rii (MEdC), conform celor
precizate de Liliana Rujanu,
inspector la Departamentul de
~nv\]\m=nt Tehnic din cadrul
Inspectoratului {colar Jude-
tive clare [i credibile, un ca-
lendar bine determinat [i pe
o tematic\ actual\. Dosarul
de concurs se depune la
Departamentul de
Cercetare [i Managementul
Proiectelor p=n\ pe data de
26 martie 2006.
Pachetul de informa]ii
(prezentare program, for-
mular, instruc]iuni de com-
pletare, calendarul competi-
]iei), poate fi desc\rcat de pe
{edin]\
extraordinar\ luni
Luni este programat\ o
[edin]\ extraordinar\ a
Consiliului Local `n care se
va discuta pe de o parte
despre cele semnalate de
Partidul Democrat referitor
la votarea bugetului, dar [i
repunerea `n drepturi a fos-
tului consilier Dumitru
Anchidin, exclus din PSD [i
din CLM.
~n cazul `n care nu va fi
votat proiectul de repunere
`n drepturi a fostului con-
silier Dumitru Anchidin [i
nu li se va da dreptate de-
mocra]ilor `n ceea ce prive[-
te votarea bugetului, demo-
cra]ii sunt deci[i s\ mearg\
mai departe. „Vom `n[tiin]a
prefectul Ia[ului, care poa-
te s\ atace `n instan]\ ho-
t\r=rea, [i, astfel, Ia[ul va
r\m=ne f\r\ buget. {i dom-
]ean Ia[i (ISJ), care a partici-
pat la seminar alt\turi de
colega sa de departament, Cla-
udia T\nase. Seminarul a
avut ca scop formarea inspec-
torilor pentru comisiile de mo-
nitorizare extern\ ale uni-
t\]ilor de `nv\]\m=nt cu profil
tehnic. „Exist\ un grafic de a-
plicare a instrumentelor de
asigurare a calit\]ii `nv\]\-
m=ntului profesional [i tehnic
precum [i manuale de autoe-
valaure destinat unit\]ilor de
`nv\]\m=nt“, a precizat Lilia-
S=mb\t\, 3 martie 2007
site-ul CNCSIS: http://cnc-
sis.ro/informatii_bd_2007.p
hp. Programul urm\re[te s\
stimuleze tinerii doctoranzi
cu rezultate deosebite `n ac-
tivitatea de cercetare la doc-
torat, indiferent de forma de
`nv\]\m=nt pe care o ur-
meaz\, pentru a putea reali-
za `n ]ar\ activit\]ile prev\-
zute `n cadrul programului
de doctorat.
Anul trecut, din cele 15
dosare depuse pentru Burse
Doctorale, nou\ au fost
aprobate. (O.R.)
nul Nichita, ar trebui s\
[tie c\ `n lege spune c\ toa-
te ora[ele trebuie s\ aib\
bugetul f\cut p=n\ pe 3
martie“, a mai ad\ugat
Dan C=rlan.
Poli Ia[i,
scos la v=nzare
Un alt proiect pe care vor
s\ `l pun\ democra]ii pe or-
dinea de zi a [edin]ei extra-
ordinare de luni este v=nza-
rea ac]iunilor de la Clubului
de Fotbal Politehnica Ia[i.
Potrivit consilierului local
democrat, Daniel Oajdea,
„aceast\ m\sur\ ar trebui
s\ `l bucure foarte mult pe
domnul primar deoarece va
exista un investitor, care va
avea grij\ de echip\. Atunci
nu se vor mai pl=nge c\ nu
au bani pentru echip\“, a
declarat Daniel Oajdea.
(Silviu DASC|LU)
na Rujanu, care a ad\ugat c\
[colile cu profil tehnic vor fi
monitorizate o dat\ la dou\
luni. Dup\ autoevaluarea in-
tern\ realizat\ dup\ anumite
principii, urmeaz\ ca liceele
tehnice [i scolile de art\ [i
meserii s\ fie monitorizate de
comisii externe formate din in-
spectorii ISJ care vor trebui s\
elaboreze un raport la nivel
jude]ean ce va fi transmis la
Consiliul Na]ional de Dezvol-
tare a ~nv\]\m=ntului Profe-
sional [i Tehnic. (O.R.)
11
PE SCURT
Zilele Francofoniei,
sub semnul noii
identit\]i europene
La sf=r[itul lunii martie se
vor desf\[ura, `n Ia[i, Zilele
Francofoniei, eveniment care
`n acest an abordeaz\ pro-
blema peisajului lingvistic eu-
ropean. Manifestarea se va
deschide pe 29 martie, `n
Aula Universit\]ii „Al. I.
Cuza“, cu o serie de conferin]e
sus]inute de personalit\]i ale
lumii francofone. ~n zilele
urm\toare, vor avea loc mai
multe mese rotunde, con-
ferin]e [i ateliere pe tema
francofoniei. Manifestarea se
va `ncheia pe 31 martie, cu
celebrul bal al francofoniei,
care are loc la Prim\ria
Municipiului, dup\ cum a
men]ionat rectorul Dumitru
Oprea. P=n\ acum [i-au con-
firmat participarea Jacques
de Decker, scriitor, traduc\tor
[i secretar al Academiei
Regale din Belgia, care va
sus]ie [i o conferin]\ `n prima
zi. Deschiderea manifest\rilor
va avea loc `ncep=nd cu ora
10.00, cu o serie de conferin]e
sus]inute pe tema francofoniei
`n Uniunea European\ de
Raymond Renard, profesor la
Universitatea din Mons,
Anne-Marie Houdebine, profe-
sor la Universitatea Paris V
din Fran]a, [i Michel Metzel-
tin, profesor la Universitatea
din Viena. Tema manifest\-
rilor se `nscrie `n direc]ia pre-
ocup\rilor recente legate de
plurilingvism [i multicultura-
lism. Intrarea Rom=niei [i
Bulgariei `n Uniunea
European\, la 1 ianuarie
2007, a schimbat peisajul
lingvistic din Europa.
Uniunea are acum 23 de limbi
oficiale. ~n acest context, se
pune problema locului [i rolu-
lui limbii franceze. Care va fi
noul raport de for]e lingvistice
[i culturale? Acestea sunt [i o
parte temele care vor fi abor-
date `n cadrul Zilelor
Francofoniei. (O.R.)
Burse de studii
complete la
Universitatea
Konstanz
Pentru al treilea an la r=nd,
Universitatea Konstanz din
Germania va oferi burse inte-
grale de studii studen]ilor de
la Universitatea „Al. I. Cuza“,
pentru anul academic 2007-
2008. Fondurile sunt oferite
prin Centrul Cultural
German din Ia[i, de funda]ia
Altana, iar `n anii trecu]i s-au
finan]at c=te trei burse de un
an sau jum\tate de an, dup\
cum a men]ionat rectorul
Dumitru Oprea. Candida]ii
vor fi selecta]i de partea ger-
man\, dar dosarele de candi-
datur\ se vor depune la fieca-
re facultate `n parte.
Solicitan]ii trebuie s\ aib\
cuno[tin]e bune de limba ger-
man\. ~n cazul `n care stu-
den]ii nu au un certificat de
competen]\ lingvistic\,
ace[tia se pot prezenta la un
test de limba german\ care va
avea loc joi, 15 martie, la lec-
toratul german. Dosarul de
candidatur\ va include un
Curriculum Vitae, o scrisoare
de motiva]ie cu descrierea
programului de studiu, o
scrisoare de recomandare de
la un cadru didactic din dome-
niul de studii al candidatului
[i extras de foaie matricol\
(cu traducere obligatorie `n
limbile german\ sau englez\).
Universitatea Konstanz din
Germania este institu]ia de
`nv\]\m`nt superior care a
primit cei mai mul]i studen]i
ai Universit\]ii „Al. I. Cuza“
din Ia[i. ~ncep=nd din anul
1998, Universitatea a primit
166 de studen]i finan]a]i prin
mobilit\]i Socrates-Erasmus,
dup\ cum a mai men]ionat
rectorul Dumitru Oprea. (O.R.)
12 S=mb\t\, 3 martie 2007
PE SCURT
Nedreptate marca FRF
Comisia de Disciplin\ a
Federa]iei Rom=ne de Fotbal
l-a suspendat pe funda[ul Mirel
R\doi, c\pitanul echipei
Steaua, o etap\ [i l-a amendat
cu 140 de lei, dup\ eliminarea
din meciul cu UTA Arad, din
cadrul etapei a 20-a a Ligii I.
R\doi a fost eliminat `n minu-
tul 59 al partidei respective
(0-0), pentru o intrare dur\, cu
talpa, la brazilianul Thiago
Ramos, dup\ ce a v\zut al
doilea cartona[ galben, ar\tat
de arbitrul Lucian Dan (Aiud).
Armeanul Artiom Karamian,
de la Poli Timi[oara, a primit
dou\ etape de suspendare [i o
amend\ de 3.000 de lei, dup\ ce
a fost eliminat de arbitrul
Sebastian Col]escu (Craiova),
pentru lovirea sa cu mingea, `n
minutul 90^1 al meciului cu
Rapid Bucure[ti (0-2), din
aceea[i rund\.
Ivorianul Drogba
a fost ales cel mai bun
fotbalist african
al anului 2006
Atacantul ivorian Didier Drogba,
care evolueaz\ la echipa englez\
Chelsea, a fost ales, joi seara, la
Accra, cel mai bun fotbalist afri-
can al anului 2006, la scrutin par-
ticip=nd selec]ionerii echipelor
na]ionale ale Africii, a anun]at
Confedera]ia African\ de Fotbal.
Drogba, care a fost unul dintre
juc\torii-cheie ai reprezenta-
tivei Côte d’Ivoire, finalist\ a
Campionatului Africii pe
Na]iuni, participant\ la Cupa
Mondial\ din Germania, a fost
preferat `n dauna camerunezu-
lui de la FC Barcelona Samuel
Eto’o, deja de 3 ori laureat al
acestui trofeu, precum [i a mi-
jloca[ului ghanez Michael
Essien. ~n v=rst\ de 28 de ani,
Drogba tocmai [i-a `nscris `n
palmares `nc\ un trofeu, Cupa
Ligii Angliei, `n finala c\reia a
marcat cele 2 goluri ale victoriei
echipei sale de club, Chelsea
Londra. ~n cadrul aceleia[i ce-
remonii, selec]ionata Ghanei,
eliminat\ abia `n optimile de fi-
nal\ ale Cupei Mondiale din
Germania, de c\tre Brazilia, a
primit trofeul pentru cea mai
bun\ echip\ na]ional\, `n timp
ce egiptenii de la Al-Alhy au
primit trofeul pentru cea mai
bun\ forma]ie de club.
Mihai Leu revine
`n Campionatul
Na]ional de raliuri
Pilotul hunedorean Mihai Leu s-
a `nscris la startul noii edi]ii a
Campionatului Na]ional de rali-
uri, de[i `n var\ declarase c\ re-
nun]\ la curse. Fostul campion
mondial de box va debuta vineri
`n noul sezon, o dat\ cu startul
Raliului Bra[ovului, prima etap\
a Campionatul Na]ional de rali-
uri al Rom=niei, edi]ia 2007.
„Am un nou copilot, o nou\
echip\ tehnic\, iar ma[ina a fost
`mbun\t\]it\, fiindu-i schimbate
motorul [i cutia de viteze. Nu
vom `ncepe chiar `n for]\, pentru
c\ nu am f\cut prea multe teste,
dar pe parcurs sper\m s\
mergem din ce `n ce mai tare.
Obiectivul nostru la Raliul
Bra[ovului (programat vineri [i
s=mb\t\ n.r.) este o clasare pe
locurile 3-5, iar la urm\toarele
etape poate preten]iile vor
cre[te“, a precizat Mihai Leu.
Pilotul va concura pe acela[i
Mitshubishi Lancer Evo 9 cu
care a avut probleme tehnice se-
zonul trecut, cu un nou copilot,
Flavius C=mpeanu din
Bucure[ti, [i cu o echip\ tehnic\
schimbat\. a
Cupa a trecut, r\m=ne campionatul
Dup\ e[ecul din sferturi
cu Poli Timi[oara, ie[enii
se concentreaz\ acum din
nou asupra Ligii I. Pentru
elevii lui Ionu] Popa urmea-
z\ un test foarte impor-
tant, m=ine, la Tg. Jiu, cu
Pandurii, echip\ ce s-a ca-
lificat miercuri `n semifi-
nalele Cupei [i care arat\ o
form\ destul de bun\ `n
Meci de cinci stele
a Dup\ 120 de minute de joc `n care s-au `nscris [ase goluri [i s-au
ratat vreo 20 de ocazii clare, Steaua merge `n semifinale `n dauna
O]elului Gala]i, scorul general fiind de 8-7, dup\ penalty-uri
Gabi Bo[tin\ i-a dedicat golul `nscris
`n poarta O]elului bebelu[ului s\u, n\scut `n
urm\ cu c=teva zile, f\c=nd gesturi
specifice unui copil mic dup\ reu[ita sa
Meci de foc pentru
baschetbalistele
de la CS Na]ional Ia[i
Cu un picior deja `n liga
a doua, baschetbalistele de
la CS Na]ional Ia[i mai spe-
r\ totu[i `n salvarea de la
retrogradare, ea trebuind
`ns\ s\ c=[tige toate meciu-
rile p=n\ la finalul sezo-
nului regulat. O prim\
oportunitate ar fi ast\zi,
de la ora 11.30, `n Sala UTI
din complexul studen]esc
Tudor Vladimirescu, a-
tunci c=nd fetele lui Miti-
c\ Anghel [i Gabi Mih\i-
lescu se vor confrunta cu
juc\toarele de la Univer-
sitatea Cluj. Cu o mobi-
lizare maxim\, basara-
bencele Suetina, Cazac [i
C\u[an, al\turi de local-
nicele Gavrilescu, Bordea-
nu, Cilibiu, Borcil\, Io-
nescu [i surorile Straciuc
pot dovedi c\ baschetul ie-
[ean este `ntr-adev\r la
marginea pr\pastiei, dar
nu se pred\, deoarece `n
sport speran]a moare ul-
tima! Celelalte meciuri a-
le rundei cu nr. 20 sunt
ICIM Arad - CST Ale-
xandria, Sportul Studen-
]esc Bucure[ti - Magic
Sibiu, Municipal Târgo-
vi[te - Rapid Bucure[ti, So-
me[ Tiger Dej - CSM „U“
Oradea [i Olimpia Bucu-
re[ti - CET Govora. ~n
Divizia A1 de volei femi-
nin, tot `n aceast\ dimi-
nea]\, `n runda a doua
din turneul play-out, Pe-
nicilina Ia[i va evolua `n
SPORT
acest debut de sezon, `n
ciuda e[ecului din prima e-
tap\ cu Bistri]a.
Pre[edintele Politehni-
cii Ia[i, Sorin Boca, a de-
clarat c\ este dezam\git
de rezultatul meciului din
sferturile Cupei Rom=niei
cu Politehnica Timi[oara
[i consider\ c\ echipa sa
ar fi putut mai mult. „~n
deplasare, `n fa]a galo-
natei CSU Neumarkt Gaz
Tg. Mure[, `ntr-un joc difi-
cil pentru moldovence [i
arbitrat de cuplul T. Pop -
Fl. Dimachi. Celelalte par-
tide ale etapei sunt CSM
Lugoj - „U“ Jolidon Cluj [i
Volei 2004 Constan]a -
Rapid Bucure[ti.
S\ mai men]ion\m c\
`n etapa a 19-a din Liga
Na]ional\ de handbal mas-
culin, tot ast\zi, de la ora
11.00, la Baia Mare, Po-
litehnica Ia[i va `nt=lni pe
HC Minaur din localitate,
`ntr-o disput\ f\r\ mari
speran]e pentru elevii lui
Costel Schender [i arbitra-
t\ de cuplul bucure[tean
Manea - Iliescu. Celelalte
meciuri de ast\zi sunt
HCM CSM Bistri]a - U-
niversitatea Cluj, Dinamo
Baumit Bucure[ti - Uni-
versitatea Bucovina Su-
ceava [i CSU Poli Izo-
metal Timi[oara - Energia
Lignitul Pandurii Tg. Jiu.
~n sf=r[it, ast\zi [i m=i-
ne, de la ora 10.00, tere-
nul Tineretului din Aba-
tor g\zduie[te ultimele
dou\ runde din cadrul
Memorialului „Sandu
Ville Gorun“ la rugby.
Dac\ ieri ie[enii au jucat
cu Steaua, ast\zi ei vor
`nt=lni Bucovina Suceava,
iar m=ine pe „U“ Remin
Baia Mare. (Dan
TEODORESCU)
gol. Sunt dezam\git c\ am
ratat aceast\ [ans\ de a
merge `n semifinale, pen-
prima repriz\ am avut tru a doua oar\ consecu-
dou\ ocazii imense prin tiv. Poate anul viitor vom
P\limaru, una singur cu reu[i aceast\ perfor-
portarul. Dac\ fructificam man]\“, spune Boca. Aces-
m\car una din acele oca- ta sper\ `ns\ ca echipa s\
zii, cu siguran]\ altul ar fi ob]in\ mai mult `n de-
fost rezultatul final. ~n plasarea de la Tg. Jiu.
repriza a doua, timi[orenii „Sper ca b\ie]ii s\ se mobi-
au fost peste noi [i au me- lizeze `n partida cu Pan-
ritat victoria, dar `n prima durii [i s\ ne `ntoarcem
parte meritam cel pu]in un acas\ cu cel pu]in un
Rezultate:
Pandurii Tg. Jiu - FC
Na]ional 3-2 (0-1, 2-2)
Au marcat: Iordache
’50, ’74, ambele din lovi-
turi de la 11 m), Orac
’102 - Ilin ’35, Lincar ’86
Poli Timi[oara - Poli
Ia[i 2-1 (1-0)
Steaua Bucure[ti s-a Au marcat: Bucur ’38,
calificat `n semifinalele ’81 - Sf=rlea ’90^3
Cupei Rom=niei-Timi[o- Rapid Bucure[ti - FC
reana la fotbal, dup\ ce a Arge[ Pite[ti 2-0 (0-0, 0-
`nvins O]elul Gala]i, joi 0)
Au marcat: Zicu ’100,
seara, la loviturile de de-
partajare, cu scorul de 5- Ganea ’106
4, scorul fiind egal la fi- Steaua Bucure[ti -
O]elul Gala]i 3-3 (0-1, 2-
nalul prelungirilor (3-3, 2-
2 dup\ 90 de minute).
Meciul a fost unul deo- care a scos [i penalty-ul
sebit de spectaculos, cu (faultat de Semeghin) din
foarte multe faze de poar-
care elevii lui Ol\roiu au
t\, multe goluri. Cyril The- preluat conducerea,
reau a transformat penal- transformat de Bo[tin\
ty-ul decisiv, dup\ ce por- (78). O]elul a reu[it s\
tarul brazilian Andrey a egaleze [i s\ trimit\ me-
ap\rat lovitur\ de depar- ciul `n prelungiri, prin
tajare executat\ de „o]e- Daniel Stan (90^4), dup\
larul“ Ramses Gado. ce Ovidiu Petre l-a ]inut
O]elul a jucat mai bine `n careu pe Labukas. ~n
`n prima repriz\ [i a des-
prelungiri, cei care au
chis scorul, prin sud-co- presat mai mult au fost
reeanul Kim Gil Sik (21). g\l\]enii, care au [i reu[it
~n continuare, meciul a s\ marcheze, prin mol-
fost deschis, disputat, cu doveanul Boghiu, autorul
ocazii la ambele por]i, iar unui [ut de senza]ie (104).
Steaua a restabilit egali- Steaua a replicat la scurt
tate `n repriza secund\, timp [i a egalat din nou
prin Nicoli]\ (62), juc\tor prin Ovidiu Petre (108),
Primul derby al anului
Runda cu num\rul 21 a
Ligii I propune `n acest
ne c\ titlul este `n mare
m\sur\ jucat, `n timp ce o
week-end primul derby al
anului, important pentru
victorie a gazdelor ar putea
relansa c=t de c=t lupta
partea superioar\ a clasa- pentru titlu, dar mai ales
mentului. ~nt=lnirea Poli cea pentru celelalte dou\
Timi[oara – Dinamo, ce va locuri de pe podium, pentru
avea loc m=ine, pare a fi care se mai bat Steaua,
mai important\ pentru b\- Rapid [i CFR Cluj.
n\]eni - care `nc\ mai sper\ Partid\ interesant\ [i la
la locul 2, de[i sunt la o dis- Craiova, `ntre „U“ [i Rapid,
tan]\ de 8 puncte fa]\ de dar [i la Vaslui, `ntre re-
Steaua -, spre deosebire de
„c=ini“, care au sc\pat `n
vela]ia FC Vaslui [i Steaua.
Poli Ia[i joac\ la Tg. Jiu,
propor]ie de 90% `n m=ine, de la ora 14.00, cu
c=[tig\tori ai campiona-
tului. ~n cazul unui succes
proasp\ta semifinalist\ din
Cupa Rom=niei, Pandurii.
al lui Dinamo se poate spu- (N.P.)
Clasament
1. Dinamo 20 18 1 1 42-10 55p (^22)
2. Steaua 20 11 7 2 37-10 40p (^7)
3. Rapid 20 11 6 3 35-14 39p (^6)
4. CFR Cluj 20 11 4 5 39-25 37p (^7)
5. Bistri]a 20 10 3 7 26-19 33p (0)
6. Timi[oara 20 9 5 6 20-16 32p (^2)
7. O]elul 20 9 3 8 27-34 30p (0)
8. Vaslui 20 8 5 7 26-30 29p (-1)
9. UTA 20 7 4 9 17-20 25p (-5)
10. POLI IA{I 20 6 7 7 23-27 25p (-5)
11. Craiova 20 6 7 7 22-33 25p (-5)
12. Pandurii 20 6 5 9 15-22 23p (-4)
13. Farul 20 5 7 8 21-22 22p (-8)
14. Urziceni 20 6 4 10 16-22 22p (-5)
15. Ceahl\ul 20 5 3 12 14-30 18p (-9)
16. FC Arge[ 20 4 3 13 13-26 15p (-18)
17. Jiul 20 3 5 12 9-25 14p (-13)
18. Na]ional 20 3 5 12 14-31 14p (-16)
punct, dac\ nu chiar cu
toate trei. Avem nevoie de
puncte [i ne dorim s\ recu-
per\m ce am pierdut `n
prima etap\ acas\ cu FC
Na]ional“, a precizat Boca.
{eful executivului ie-
[ean a ad\ugat c\ `n contul
clubului din Copou vor in-
tra aproximativ 500 de mi-
lioane de lei vechi din `n-
cas\ri dup\ meciul de la
Timi[oara. (N.P.)
2), dup\ prelungiri; 5-4 la
loviturile de departajare
Au marcat: Nicoli]\
’62, Bo[tin\ ’78 penalty,
Ov. Petre ’108 - Kim Gil
Sik ’21, Stan ‘90^4 pe-
nalty, Boghiu ’104
Loviturile de departa-
jare au fost executate `n
ordine de: Stan 0-1 (gol),
Bo[tin\ 1-1 (gol), Paras-
chiv 1-2 (gol), Nicoli]\ 2-2
(gol), Gado 2-2 (ap\r\
Andrey), Coman 3-2 (gol),
Boghiu 3-3 (gol), Badea
4-3 (gol), Szekely 4-4
(gol), Thereau 5-4 (gol).
iar meciul a ajuns la lovi-
turile de departajare.
Portarul brazilian An-
drey a jucat primul s\u
meci oficial pentru Steaua
[i a avut multe interven]ii
bune, `n ciuda golurilor
primite. Premier\ [i pen-
tru coreeanul Kim, la
prima reu[it\ oficial\ pen-
tru echipa lui Grigora[.
Al\turi de Steaua, `n
semifinale s-au calificat
Rapid, Poli Timi[oara [i
Pandurii Tg. Jiu. Semifi-
nalele, care sunt progra-
mate pe terenuri neutre,
vor avea loc `n zilele de 17
[i 18 aprilie. a
Ionel D\nciulescu
nu a mai `nscris de
mult timp pentru
Dinamo [i are [ansa
s\ se reabiliteze `n
fa]a conducerii `n
derby-ul cu Timi[oara
Programul etapei
a XXI-a:
Ast\zi, 3 martiee
FC Na]ional – CFR
Cluj, Kanal D, ora 15.30
Unirea Urziceni –
Farul, netelevizat, ora
15.30
Jiul Petro[ani –
Gloria Bistri]a, netele-
vizat, ora 15.30
Ceahl\ul – O]elul,
Na]ional TV, ora 18.30
„U“ Craiova – Rapid,
Antena1, ora 20.45
M=inee , 4 martiee
Pandurii Tg. Jiu –
Poli Ia[i, Telesport, ora
14.00
FC Vaslui – Steaua,
Na]ional TV, ora 15.30
Poli Timi[oara – Dina-
mo, Kanal D, ora 20.00
Partida UT Arad –
FC Arge[ s-a disputat
ieri [i s-a `ncheiat cu
scorul de 0 -1.
 POR}IA DE S|N|TATE
Implanturile dentare, o op]iune
pentru o dantur\ frumoas\
rarea abilit\]ii de a inciza,
Dac\ sunte]i preocupat de lipsa unui dinte sau sf=[ia [i mesteca m=ncarea.
Tot ele ajut\ la refacerea
de uzura excesiv\ a danturii dumneavostr\, func]iei fizionomice prin re-
exist\ o alternativ\ - implanturile dentare. venirea obrajilor la forma lor
din perioada c=nd pacientul
Acestea reprezint\ o op]iune pentru avea din]ii s\i, prin redob=n-
direa uneia din particula-
`nlocuirea unui dinte pierdut anterior sau a rit\]ile fiin]ei umane – z=m-
unuia foarte grav afectat. Un implant dentar betul.
ofer\ confort [i stabilitate [i, prin natura Etapele de implantare
sa, reprezint\ restaurarea cea mai Tratamentul implantar cu-
apropiat\ de cea a unui dinte natural. noa[te, `n general, trei etape
ce se deruleaz\ pe mai multe
luni. ~ntr-o prim\ etap\, sto-
Ele se ata[eaz\ de osul ma- matologul amplaseaz\ im-
xilar sau mandibular, dar [i plantul `n os. Un „[urub“ este
de dr. Victor N. BEJAN de ]esutul gingival, prin
inserat `n interiorul implan-
mecanisme biologice com-
Implanturile, ca „funda]ie“ tului pentru a preveni gingia
a viitorului dinte, seam\n\ plexe [i devin baza, funda]ia, s\ p\trund\ `n interiorul im-
temelia `nlocuitorului coroa-
cu un cilindru sau cu un [u- plantului. Apoi, gingia este
nei dentare. suturat\ peste implant. A-
rub. Ele reprezint\ `nlocui- Implanturile dentare au
tori artificiali ai r\d\cinii cesta va r\m=ne „adormit“ `n
fost utilizate de mai multe os pentru aproximativ 3-6
dintelui natural. Acestea decenii. Pacien]ii de diferite
luni, timp `n care acesta este
sunt introduse `n oasele ma- v=rste au ales ca [i variant\
acceptat de organism, proces
xilarului sau ale mandibulei. de restaurare a arcadelor numit „osteointegrare“. A-
Sunt realizate din titan sau dentare implanturile. Im- cum poate ap\rea inflama]ia,
alte aliaje acceptate (tole- planturile [i coroanele ce vin
sensibilitatea sau chiar a-
rate) de organismul uman. peste acestea ajut\ la restau- m=ndou\, pentru c=teva zile,
dup\ interven]ia chirurgi-
cal\. A[a `nc=t, medicamen-
tele de calmare a durerii,
antalgicele, sunt indicate
pentru a elimina disconfor-
tul. O diet\ cu o alimenta]ie
u[oar\, alimente mai reci,
adeseori, este indicat\ `n
timpul procesului de vinde-
care, mai ales c=teva zile
dup\ aplicarea implantului.
~n al doilea timp implan-
tul este eviden]iat, iar stoma-
tologul va ata[a la acesta o
extensie numit\ „st=lpul“
sau bontul implantului. }e-
suturilor gingivale le este
permis\ vindecarea `n jurul
acestui bont. O dat\ rea-
lizat\ vindecarea, implantul
[i bontul vor reveni ca fun-
da]ie pentru viitorul dinte.
~n al treilea timp [i ulti-
mul, stomatologul realizeaz\
cu ajutorul tehnicianului o
S=mb\t\, 3 martie 2007
Dr. Victor N. Bejan,
medic stomatolog
coroan\ ce are o dimensiune,
transluciditate, culoare c=t
mai asem\n\toare cu a din-
]ilor naturali [i va veni fixat\
la bontul implantar prin `n-
[urubare sau cimentare.
Cine este un bun
candidat pentru
tratamentul implantar?
Oricine, at=ta timp c=t are
o s\n\tate general\ [i local\
acceptabil\ [i, de asemenea,
constan]\ `n igiena oral\
proprie {i aici includem peri-
ajul dentar zilnic, dar [i
vizitele periodice la medicul
stomatolog. ~n cazul `n care
considera]i necesar, `ntre-
ba]i-v\ stomatologul dac\
implantul dentar reprezint\
o op]iune pentru dumnea-
voastr\. a
13
PILULA ZILEI
Cum stimul\m reflexele
nou-n\scu]ilor
De regul\, imediat dup\ na[tere, be-
belu[ii au reflexul de a suge, a tres\ri, a
prinde `n m=nu]e [i de a-[i `ntoarce ca-
pul. Aceste mi[c\ri sunt normale, `n
cadrul procesului de dezvoltare a copilu-
lui [i dispar treptat - din majoritatea
cazurilor, `n jurul v=rstei de 3-6 luni.
Reflexele de a suge [i de a `ntoarce
capul `l ajut\ pe nou-n\scut s\ se dez-
volte [i s\ primeasc\ hrana. Reflexul
de a `ntoarce capul `l determin\ pe be-
belu[ s\ se orienteze `n direc]ia unei
surse de hran\ (indiferent c\ aceasta
este s=nul matern sau biberonul).
~i pute]i „evoca“ acest reflex dac\ `l
atinge]i u[or `n apropierea gurii. Cel
mai probabil, `[i va `ntoarce capul `n
direc]ia respectiv\, cu gura deschis\ [i
preg\tit s\ sug\. ~n momentul `n care
biberonul sau s=nul `i sunt introduse
`n guri]\, bebelu[ul va `ncepe s\ sug\,
din reflex.
De asemenea, copilul se na[te cu re-
flexul de a tres\ri, cunoscut [i sub den-
umirea de reflexul Moro. Un bebelu[
care este mi[cat din loc, a[ezat pe p\tu]
sau care aude un zgomot puternic va
tres\ri, mi[c=ndu-[i m=inile [i pi-
cioarele `nainte [i `napoi.
Micu]ul are [i reflexul de a prinde `n
m=nu]\ tot ceea ce are la `ndem=n\ [i,
concomitent, dac\-i atinge]i t\lpile, va
`ndoi degetele de la picioare.
~n primele sale luni de via]\, pe
m\sur\ ce bebelu[ul cre[te [i `ncepe s\
aib\ control asupra mi[c\rilor sale,
aceste reflexe vor fi din ce `n ce mai
pu]in vizibile, fiind `nlocuite de gesturi
inten]ionate, prin care micu]ul se ex-
prim\ din proprie voin]\.
Este o idee bun\ s\ v\ asigura]i c\
are suficient spa]iu la dispozi]ie, astfel
`nc=t s\ se poat\ mi[ca, flex=ndu-[i
m=inile [i picioarele dup\ bunul plac.
~n felul acesta, musculatura sa se va
tonifia. La fel de important este c\,
atunci c=nd `l ajuta]i s\-[i mi[te g=tul
sau s\-[i ridice capul, s\ v\ asigura]i
c\-l sus]ine]i bine, pentru c\ el nu are,
deocamdat\, capacitatea de a-[i ]ine
capul ridicat.
Nu l\sa]i niciodat\ copilul ne-
supravegheat, mai ales dac\ se afl\ pe
suprafe]e `nalte - cum ar fi m\su]a de
`nf\[at. Nou-n\scu]ii, mai ales, se pot
rostogoli pe nea[teptate spre margine.
Medicul pediatru va verifica oricum
aceste reflexe ale micu]ului, `n cadrul
examin\rilor de rutin\, se va asigura
c\ at=t membrele inferioare, c=t [i cele
superioare au aceste reflexe [i va nota
momentul dispari]iei lor, c=nd vor fi
`nlocuite de gesturi inten]ionate. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 S=mb\t\, 3 martie 2007
s=mb\t\ la tv
TIMP LIBER

TVR 1 TVR 2 Cultural TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

09:00 Vreau s\ fiu...
09:30 Joaca de-a pove[tile
10:00 Arca lui Noe
10:35 Pericole `n natur\
11:30 Cinemaniacii
12:00 Cartea european\
12:35 O vedet\ popular\
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Timpul trece...
(comedie, Cu: Carly Pope,
Brian Austin Green, Sara
Rue, David Lipper)
~n timpul [colii, Mel era o ado-
lescent\ [tears\, pe care nici
m\car un b\iat nu o observa.
Dar, o dat\ cu trecerea anilor,
dup\ terminarea studiilor,
Mel se transform\. Ca `n
povestea cu r\]u[ca cea ur=t\,
ea devine o t=n\r\ elegant\,
cu o slujb\ important\. Mel
nu a uitat c\, `n adolescen]\, a
fost `ndr\gostit\ de Drew, un
b\iat care a f\cut-o de r=s `n
fa]a `ntregii [coli.
15:55 Vile [i palate celebre
16:30 Parteneri de weekend
17:00 La poli]ie sau la m\n\stire
17:50 Celebrit\]ile timpului t\u
18:00 Teleenciclopedia
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Surprize, surprize... (I)
21:50 Jurnalul TVR
22:10 Surprize, surprize... (II)
23:10 Profesioni[tii
00:10 Opera]iunea Delta Force 5
(ac]iune, Cu: Trae Thomas,
Todd Jensen, Anthony
Bishop) a
08:00 ~ncurc\turile lui Zack (aven-
turi, Cu: Robert Clark)
08:30 Megatehnicus
09:00 D’ale lu Mitic\ (r)
10:00 Natur\ [i aventur\ (r)
10:30 Campionatul de comedie (r)
11:00 Proiect IT
11:30 Atletism. Campionatul
European de sal\
13:30 Arena leilor (r)
14:30 Orgolii
Cu: Cristiana Capotondi
16:20 Atletism. CE de sal\
18:00 Miracole. Cu: Linda Batista
19:00 Lumi ciudate
19:55 Europa altfel
20:05 Unitatea special\ 2
Cu: Michael Landes
21:00 Ora de [tiri
22:10 Doamnele de la malul m\rii
(dram\, Cu: Judi Dench,
Maggie Smith, Natascha
McElhone, Miriam
Margolyes, Richard Pears)
Suntem `n 1936, r\zboiul bate
la u[\, dar nimic nu pare s\
tulbure via]a surorilor Janet [i
Ursula Widdington, dou\ vene-
rabile doamne care locuiesc `n
Cornwall, `ntr-o c\su]\ de pe
malul m\rii. P=n\ `ntr-o dimi-
nea]\, dup\ furtun\, c=nd ele
descoper\ pe plaj\ un t=n\r
r\nit pe care se ofer\ s\-l ad\-
posteasc\. B\iatul e violonist
[i, `n scurt timp, cucere[te in-
imile celor dou\ b\tr=ne.
00:00 Transfer (r)
00:30 Home made.ro (r)
01:00 Muzica la maximum a
12:00 Jurnal cultural
12:10 Copiii s\lbatici
13:00 Dialoguri...
13:30 Mediterana...
14:00 M\tu[a Danielle
(comedie, Cu: Tsilla
Chelton, Catherine Jacob)
M\tu[a Danielle `i terorizeaz\
pe to]i cei din jurul s\u, de la
servitori la propriii s\i nepo]i.
Toate acestea se `nt=mpl\
p=n\ `n ziua c=nd familia an-
gajeaz\ o t=n\r\ menajer\,
care se dovede[te un adversar
redutabil pentru capricioasa...
15:55 Arhiva de serviciu (r)
16:00 Figuran]ii (comedie, Cu: Ricky
Gervais, Ashley Jensen)
Un actor [omer `ncearc\ s\-[i
gaseasc\ de lucru, convins c\
doar ghinionul `l face s\ piard\
toate rolurile, `n favoarea unor
contracandida]i cum ar fi, de
exemplu, De Niro.
16:30 Scrisori francofone
17:00 Patrimoniul, o pasiune
18:00 Jurnal de moda
19:00 Primul r\zboi mondial
19:30 Poirot
20:30 Oameni de aproape
21:00 Romance `n politic\
21:30 Stanley [i noi
22:30 Jurnal cultural
23:00 Fecioara Ioana: B\t\liile
(biografic, Cu: Sandrine
Bonnaire, Tatiana Moukhine)
Acest film, dedicat marii
eroine a Fran]ei, evoc\, `ntr-o
manier\ care oscileaz\ `ntre
realism [i esen]ializare, pri-
mele fapte ale Ioanei D’Arc. a
06:30 919 Fifth Avenue (r)
Cu: Barry Bostwick
08:30 ~n gura presei
09:30 Casa de piatr\
10:00 Roata de rezerva
10:30 Familia Grubb
11:00 Animax
12:00 Copiii de la 402;
Familia Tofu
13:00 Observator
13:15 Magazin Felicia
Cu: Carmen Moise
14:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela
Anderson, Molly Culver)
15:00 Folclorul contraatac\
18:30 S\pt\m=na financiar\
19:00 Observator
20:45 Fotbal. Liga 1:
U Craiova - Rapid
22:45 Experiment fatal
(thriller, Cu: Milla Jovovich,
Michelle Rodriguez)
Filmul este inspirat dup\ un
cunoscut joc video al anilor 90.
Puternica organiza]ie
Umbrella de]ine un laborator
genetic `n care un virus mortal
a sc\pat de sub control. Echi-
pa format\ din Alice [i Rain
are misiunea de a p\trunde `n
laborator [i, `n numai trei ore,
s\ opreasc\ supercomputerul
pentru ca virusul s\ nu ajung\
pe P\m=nt.
01:00 Putere de foc
(SF, Cu: Dennis Hopper,
Marguerite Moreau)
02:00 Concurs interactiv
03:00 Observator (r)
04:00 V.I.P. (r) a
08:00 {tirile PRO TV
10:15 Doi b\rba]i [i jum\tate (r)
10:45 Familia Bundy (r)
11:15 ProMotor
12:15 Campionii
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Roxanne
(comedie, Cu: Steve
Martin, Daryl Hannah)
Varianta modern\ a piesei
Cyrano de Bergerac, a lui
Rostand. Charlie este [eful
pompierilor dintr-o mic\
localitate din Colorado, care se
`nt=mpl\ s\ aib\ un nas im-
presionant de mare.
15:15 Alibi din dragoste
(comedie, Cu: Tom Selleck,
Paulina Porizkova)
17:15 Mesaje de dincolo (dram\,
Cu: Jennifer Love Hewitt)
18:15 Stilul Oana Cuzino
18:50 {tirile PRO TV
20:30 Eraser
(ac]iune, Cu: Arnold
Schwarzenegger, James
Caan, Vanessa Williams)
John Kruger este agent de
elit\ `n cadrul programului
federal de protec]ie a marto-
rilor. El are misiunea de a o
proteja pe Lee Culin dup\ ce
aceasta descoper\ din
`nt=mplare `n institu]ia sa un
plan secret de livrare a unei
arme ultrasofisticate.
23:00 Uciga[i de schimb
(ac]iune, Cu: Chow Yun
Fat, Mira Sorvino)
01:00 Eraser (r)
03:00 Uciga[i de schimb (r) a
08:00 Duelul pasiunilor (r)
08:45 Rosalinda
Cu: Thalía, Fernando
Carrillo, Angélica María
11:00 Celebritate
Cu: Malu Mader
13:30 Iubire ca `n filme (r)
Cu: Adela Popescu
15:30 Daria, iubirea mea
17:30 Pove[tiri adev\rate
Cu: Cabral
18:30 Betty cea ur=t\
19:30 Rebelde. Cu: Enrique Rocha
20:30 Speran]a reg\sirii
(comedie, Cu: Colin Firth,
Minnie Driver, Heather
Graham, Oliver Platt)
Colin Ware este p\r\sit de lo-
godnica sa, Vera. Pentru a-[i
pune g=ndurile `n ordine,
b\rbatul se refugiaz\ `ntr-un
hotel micu] din Vermont.
Proprietara pensiunii, Joanie,
decide s\ `l cupleze cu Mandy,
o frumoas\ localnic\, dar cam
ciud\]ic\. Chiar atunci c=nd
rela]ia `ntre cei doi `ncepe s\
se `nfiripe, Vera reapare `n
peisaj cu inten]ia de a-[i re-
cuceri fostul iubit.
22:30 O lume a fiarelor (romantic,
Cu: Cesar Evora) a
Legend\:
[tiri
film artistic

Centrul Medical „Providen]a“

APEL UMANITAR
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
scoate la concurs urm\toarele posturi
www.ziarullumina.ro cu norm\ `ntreag\ de: O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\-
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet! duraru `n v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui
Eminescu, pe 15 ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat

SERVICII - medic stomatolog (cu experien]\); boala numit\ Tetralogia Fallot, ce este un complex de 4 mal-
forma]ii grave la inim\. ~n cazul Mariei, artera care duce

Ofer medita]ii la MATEMATIC|, clasele V-XIII, [i ajut [i la

- asistent medical generalist.
teme, pre] avantajos. Rog seriozitate. Tel. 0740.431.711.
Dosarele vor fi depuse la sediul din Ia[i,
Florin Deaconiuc va invit\ s\ vizita]i site-ul b-dul {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 14 (lâng\
www.florin.sapte.ro pentru a g\si diferite tablouri Mitropolie), pân\ luni, 5 martie, a.c., ora 15.00.
[i icoane ce v\ pot decora casa `ntr-un mod pl\cut. Rela]ii suplimentare la tel/fax: 0232-215940
Detalii la num\rul de telefon 0727.373.520
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
Ofer medita]ii la Limba englez\, clasele I-XII, [i ajut la
teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
0746.689.548, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00. a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Ofer medita]ii la Limba francez\, clasele I-IX, [i ajut la
teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon
Biserica
0724.870.737, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00. „Sf. Sava“
Gr\dini]a
„Buna Vestire“
ANGAJ|RI Liceul „Vasile
Alecsandri“
Str. Costache Negri
Familie serioas\ caut\ bon\ extern\, bun\ cre[tin\, Moldova Hala Central\
cu v=rsta cuprins\ `ntre 20-50 de ani pentru `ngrijire Mall
copil de 1 an. Rela]ii la nr. de telefon 0741.023.316.
Nu deranja]i inutil.
s=ngele de la inim\ la pl\m=ni este at=t de `ngust\ `nc=t se
impune o interven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind `n pericol
permanent. ~n acest moment se `ncearc\ internarea pentru
opera]ie la o clinic\ din Italia sau Austria. Costurile
opera]iei sunt aproximativ egale, depinde unde se poate
merge mai u[or [i se poate face [i o programare c=t mai
rapid\. Pentru opera]ie, familia trebuie s\ acopere jum\tate
din cheltuielile implicate, dar aceasta `nseamn\ `n jur de
15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu venituri foarte
modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pentru
str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
RO34RNCB0198003451910002 RON
RO77RNCB 0198003451910004 EURO
RO07RNCB0198003451910003 USD
BCR Roman, Piatra Neam]
Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei de-
pinde `n mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie,
indiferent de valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este
salvatoare.
Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel.
0721-338.885 (Paduraru Irina). a

Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE

Departament economic: Ionela MIH|IL| Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia
Consilier juridic: Ana MANEA Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente:
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Str. Talpalari nr. 12, etaj I
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
Cristina LECA e-m
mail: info@zziarullumina.ro
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Cotidianul LUMINA figureaz\
`n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r valabil
Mioara IGNAT `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
Redac]ia:
Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal
nr. 1 Ia[i, 700036
Bogdan CRON}, Mihai MOCANU, Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul
Narcis POHOA}|, Oana NISTOR, Oana RUSU, redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET sau prin intermediul SC
Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN|, Silviu DASC|LU „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact:
Larisa Cotoranu).
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
Cristian DUMITRIU `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Foto: „NONY“ Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile
Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pen-
Tehnoredactare: Lucian APOPEI tru luna urm\toare.
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\
str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i (fost\ Uzinei), nr. 69

Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ editorial\ a laicatului ortodox,

sprijinit\ de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
duminic\ la tv
TIMP LIBER S=mb\t\, 3 martie 2007 15
TVR 1 TVR 2 Cultural TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Universul credin]ei
08:00 Semne
08:30 Club Disney
09:20 Dr. Fix
09:30 Phil din viitor (comedie,
Cu: Ricky Ullman)
10:00 Numai cu acordul minorilor
11:00 Baja, o alt\ Californie
11:35 Via]a satului
13:00 S\pt\m=na politic\
Cu: Monica Ghiurco
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Parfum de glorie:
Florea Dumitrache
14:50 Atunci [i acum...
dup\ 30 de ani
17:20 D\nutz SRL
18:50 Loto 6/49 [i Noroc
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Pasiune periculoas\
(ac]iune, Cu: George
Clooney, Jennifer Lopez,
Jim Robinson, Dennis
Farina, Luis Guzman)
Jack Foley jefuie[te b\nci. Are
un dosar impresionant la FBI,
dar nu a folosit niciodat\ vreo
arm\. Dup\ 20 de ani de ja-
furi, o mic\ gre[eal\ `l trimite
dup\ gratii pentru urm\torii
30 de ani. Decis s\ nu-[i
sf=r[easc\ zilele `n `nchisoare,
el pune la cale nu numai o
evadare, dar [i un mare jaf.
22:20 Garantat 100%. Invitat:
Nicolae R. Daramus
23:20 R=ul de aur
(dram\, Cu: Angela Molina,
Bruno Ganz)
01:15 Cinemaniacii (r) a
10:00 Pescar hoinar
10:30 Uli]a spre Europa (r)
11:00 Motomagia
11:30 Sport extrem
12:00 Planeta P\m=nt
12:50 Verdict: crim\!
Cu: Angela Lansbury
13:40 Povestea de aur
14:10 Buc\t\ria lui Jamie
14:40 Tequila [i Bonetti (ac]iune,
Cu: Jack Scalia, Mariska)
15:30 Top 7.ro
16:00 Atletism. CE de sala
19:00 Hotel Babylon
Cu: Max Beesley
20:00 Dincolo de hart\
20:30 Omul `ntre soft [i moft
21:00 Ora de [tiri
22:10 The Office
(comedie, Cu: Ricky
Gervais, Martin Freeman)
~n ne`nsemnatul s\u birou, a
cincea roat\ la c\ru]\ unei
firme de comercializare a har-
tiei, David Brent se crede cel
mai nostim, cel mai `ndr\git,
cel mai [ef din toate timpurile.
Ei bine, nu este. Dar asta nu-l
`mpiedic\ s\ fac\ pe bufonul `n
fa]a subalternilor lui s\tui p=-
n\ peste cap de un asemenea
[ef. Din p\cate, glumele nes\-
rate pe care le face nu denot\,
a[a cum crede David, un sim]
al umorului, ci un talent deose-
bit de a da cu b=ta `n balt\ [i a
provoca adev\rate dezastre.
22:40 Detectivul Murdoch
(poli]ist, Cu: Peter
Outerbridge)
00:20 Lumi ciudate (r) a
11:30 Clio magazin
12:00 Jurnal cultural
12:10 Marea epidemie
13:00 Zodiac
13:30 Mediterana
- mare a imperiilor (r)
14:00 La por]ile ceriului
14:30 Marele Gatsby
15:30 Dragoste pentru Lydia
16:30 Artefacte (r)
17:00 Sub spectrul lui Stalin
18:00 Anul francofoniei
18:30 Intrarea actorilor
19:00 Cinemaniacii (r)
19:30 Poirot
20:30 Revolta clasicilor
21:00 Performdance (r)
21:30 Rebetiko - c=ntecul popular
grecesc
22:30 Jurnal cultural
23:00 Riul
(dram\, Cu: Chao-jung
Chen, Shiang-chyi Chen)
Hsiao-Kang particip\ ca figu-
rant la realizarea unui film.
Regizoarea `i cere s\ simuleze
un cadavru care plute[te la
suprafa]a unui r=u, iar t=n\rul
execut\ `ntocmai ceea ce i s-a
cerut. Numai c\ aceast\ baie
`ntr-o ap\ atins\ de poluare
las\ urme nea[teptate: Hsiao-
Kang r\m=ne cu o insuporta-
bil\ durere `n ceaf\. ~n
schimb, boala `l va apropia pe
b\iat de tat\l s\u.
00:55 Jurnal de mod\ (r)
01:45 Arhiva de serviciu (r) a
07:00 Concurs interactiv
08:00 Hercule
09:00 Mi se spune Buchanan
(western, Cu: Randolph
Scott, Craig Stevens)
11:00 Animax
12:00 Copiii de la 402;
Prin]esa Sissi
13:00 Observator
13:15 Sue Thomas
14:30 Dispari]ii (poli]ist, Cu: Gloria
Reuben)
15:30 Duminica `n familie
Cu: Mihaela Radulescu
18:40 7 zile
19:00 Observator
20:15 Vreau s\ fiu mare... vedet\!
22:15 Pia]a Divertis
23:30 Furie
(ac]iune, Cu: Gary Daniels,
Kenneth Tigar, Fiona
Hutchison)
C=]iva cet\]eni americani de
origine hispanic\ sunt supu[i
unor experien]e medicale. Gu-
vernul vrea s\ ascund\ adev\-
rul, `ns\ Ray Gainer, profesor
de zoologie, st\ `n calea aces-
tui plan, fiind singurul martor
la cele petrecute. Pentru a sc\-
pa cu fa]a curat\, politicienii
implica]i `n scandal `l trans-
form\ pe Ray `n spion. ~nsce-
narea na[te `n sufletul b\rba-
tului un sentiment nou: furia.
01:30 Noul Alcatraz
(SF, Cu: Dean Cain,
Elizabeth Lackey)
03:15 Disparitii (r)
(poli]ist) a
07:00 Pr\jiturica
07:30 Feti]ele Powerpuff
08:00 {tirile PRO TV
10:00 Parte de carte
11:00 ProVest
12:00 Reuniune de clas\
(dram\, Cu: Dave Annable,
Alexa Davalos, Will Estes)
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Te vezi la {tirile PRO TV
14:00 Apropo TV
15:00 Laguna albastr\
(dragoste, Cu: Brooke
Shields, Christopher Atkins)
Doi copii de opt ani, Emmeline
[i Richard, supravie]uiesc unui
tragic naufragiu [i ajung pe o
splendid\ insul\ nelocuit\ din
Pacific. Aici, departe de civi-
liza]ie, cresc nestingheri]i
`ntr-un peisaj paradisiac. Ca
adul]i, descoper\ `nt=i secretul
iubirii [i apoi pe cel al na[terii.
Numai c\ via]a lor este tulbu-
rat\, la un moment dat, de
venirea altor oameni.
17:15 Eddie
(comedie, Cu: Whoopi
Goldberg, Frank Langella)
18:50 {tirile PRO TV
20:45 Risc extrem
(ac]iune, Cu: Devon Sawa,
Bridgette Wilson)
22:45 Foc `ncruci[at
(ac]iune, Cu: Steven
Seagal, Isaiah Washington,
Michael Jai White, DMX)
00:45 Apropo TV (r)
01:45 Risc extrem (r)
(ac]iune) a
07:00 Daria, iubirea mea (r)
08:45 Rosalinda
Cu: Thalía, Fernando
Carrillo, Angélica María
11:00 Celebritate. Cu: Malu Mader
13:30 De 3 x femeie. Tema emisi-
unii: Betty sau Barbie?
Cu: Mihaela Tatu, Ana-
Maria Gheorghe
16:30 Daria, iubirea mea
17:30 Pove[tiri adev\rate
Cu: Cabral
18:30 Fetele Gilmore
Cu: Lauren Graham, Alexis
Bledel, Edward Herrmann
19:30 Rebelde
Cu: Enrique Rocha, Juan
Ferrara, Ninel Conde
20:30 Betty cea ur=t\ din New
York
21:30 Iubesc pe cine nu trebuie
(comedie, Cu: Amanda
Bynes, Channing Tatum,
Laura Ramsey)
Filmul are la baz\ piesa lui
William Shakespeare, A
douasprezecea noapte. Echipa
de fotbal feminin `n care joac\
Viola este desfiin]at\ [i t=n\ra
vrea s\ intre `n echipa de
b\ie]i, dar este respins\. Fata
se `nscrie `n echipa advers\ de
fotbal deghizat\ `n fratele ei
geaman, Sebastian. Ea se
`ndr\goste[te de colegul ei de
camer\ Duke, care o consider\
b\iat...
23:45 Pove[tiri adev\rate (r)
Vremea de Acas\
00:45 Daria, iubirea mea (r)
01:45 Extravaganta Anastasia a

a UNDE MERG IE{ENII a

S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului
11.05 Week-end magazin
13.30 Credin]\ [i s\n\tate
14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
de sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 Solidaritate [i speran]\
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Cantate Domino
00.00 Istoria cre[tinismului (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00
Teatrul pentru copii morf folosit pentru animarea unind lucr\ri de pictur\ [i
Duminic\ [i tineret „Luceaf\rul“ obiectelor `n scen\. grafic\ at=t din colec]ii muzeale
Muzeul de Art\ din Ia[i,
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- M=ine, 4 martie: ora 10.00: Muzeul Vasile P=rvan din
ciuni pentru toat\ trebuin]a „Cenu[\reasa“ B=rlad, Muzeul de Arte Vizuale
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
ora 11.30: „Alba ca z\pada“. din Gala]i [i Muzeul de Art\ din
06.20 Cuvintele credin]ei
Constan]a, c=t [i particulare -
06.30 Evanghelie [i via]\ (r) colec]ia artistului, colec]ia dr. A.
07.05 Via]a Bisericii Teodorescu, colectia dr. H.
Aldea, expozi]ia va fi deschis\
09.05 Sf. Liturghie
spre vizitare p=n\ pe 30 martie
12.05 Week-end magazin
13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor 2007 [i este menit\ s\ subli-
14.05 Univers FM nieze parcursul unuia dintre cei
15.30 File de istorie mai reprezentativi arti[ti plas-
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii tici rom=ni.
Domnului
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\ Teatrul Na]ional
interna]ional\ „Vasile Alecsandri“
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor românesc
La Teatrul „Luceaf\rul“
Centrul Cultural Francez Ast\zi, 3 martie, ora 19.00:
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\) Februarie - 3 martie: Expo- „Zbor deasupra unui cuib de
20.05 Enciclopedie muzical\ zi]ie de m\[ti [i obiecte decora- cuci de D. Wasserman“. Regia:
21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc Marius Oltean; Scenografia:
tive „Transfigur\ri antropomor-
21.30 Faptele credin]ei fice `n scenografie“ `n holul Axenti Marfa
22.00 Civiliza]ia Muzicii
Centrului Cultural Francez va M=ine, 4 martie, ora 19.00:
23.00 Rug\ciunea de sear\ „Pe]itoarele“ dup\ o idee de A.
fi deschis\ pentru public o ex-
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii Tzagareli. Regia: Ion Sapdaru;
no[tri pozi]ie cu elemente de sce- Palatul Culturii Decor: Nicolai Mih\il\; Costu-
23.30 Florilegiu muzical bizantin nografie folosite `n teatrul de Muzeul de Art\ din cadrul me: Stela Verebceanu.
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de animatie. Sub genericul „Trans-
Miezonoptic\; Acatistul zilei Complexului Muzeal Na]ional La Sala „Pod-PPogor fiul“
figur\ri antropomorfice `n Moldova, Ia[i, prezint\ Expo- M=ine, 4 martie, ora 17.00:
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, scenografie“, artistul Gavril zi]ia omagial\ Centenar Corne- „Chiri]a [i ceilal]i“, cânticele
19.00, 20.00. Siriteanu propune noi moda- liu Baba, `n galeria de art\ con- comice de V. Alecsandri. Regia:
lit\]i plastice de interpretare a temporan\ II, la etajul I al Ovidiu Laz\r; Scenografia:
„m\[tii“ - ca principiu antropo- Palatului Culturii din Ia[i. Re- Nicolai Mih\il\. a

Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\
s\ participa]i la pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\
cu ocazia Sfintelor Pa[ti, `n perioada 3-9
9 aprilie 2007
(7 zile/6 nop]i)..
Dintre obiective men]ion\m: participare la
Sfânta Liturghie la Biserica Româneasc\ din
Ierusalim; Biserica Catolic\ a Bunei Vestiri,
Biserica Ortodox\ Arhanghelul Gavriil, Capernaum
(Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei), Biserica minunii
`nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, Muntele Fericirilor,
M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele
Tabor, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n
apele Iordanului, M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“,
pe[tera Sfântului Ilie Proorocul, moa[tele Sfântului
Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim (Biserica
Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica
Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de
Tain\“), Muntele Scopus, Muntele M\slinilor,
Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii, Betleem
(Biserica Na[terii lui Iisus Hristos).
Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i –
Bucure[ti – Ia[i; transport avion Bucure[ti – Ben
Gurion – Bucure[ti; taxe de aeroport, asisten]\ `n
aeroport la sosire [i plecare, 6 nop]i cazare la hotel
4*, conform programului, demipensiune (2 mese pe
zi - conform programului), taxe de intrare la obiec-
tivele din program, transport cu autocar modern cu
aer condi]ionat, conform programului, taxa de viz\,
preot `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\
român\.
Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare;
folosirea autocarului dup\ orele 19.00; bac[i[uri
pentru personalul hotelurilor ce car\ bagajele;
cheltuieli personale; asigurarea medical\ - obliga-
torie. a
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
 CM
YK

16 S=mb\t\, 3 martie 2007 INTERVIU

A fi episcop ortodox
`ntr-oo ]ar\ musulman\
a Interviu cu IPS Benedict, Mitropolitul Filadelfiei [i al `ntregii Iordanii a
~n c\l\toria de studii organizat\ anul
acesta de Facultatea de Teologie Or-
todox\ din Ia[i, `n seara zilei de 17
februarie, la Aman, capitala Iordaniei,
participan]ii la pelerinaj au avut prile-
jul de a se `nt=lni cu IPS Benedict,
Mitropolitul Filadelfiei [i al `ntregii
Iordanii, care apar]ine canonic de
Patriarhia Ierusalimului.
Cu prijelul acestei `nt=lniri, `n
cuv=ntul adresat participan]ilor la
pelerinaj, IPS Benedict a spus: „Este
pentru prima dat\ de c=nd sunt ar-
hip\stor `n aceast\ eparhie, c=nd pri-
mim un grup de vizitatori din Rom=nia,
[i mai ales clerici. Bucuria noastr\ este
foarte mare, pentru c\ v\z=nd pe fra]ii
no[tri, vedem de fapt pe Hristos, mai
ales atunci c=nd vizitatorii vin dintr-o o
Patriarhie mare, veche, cu istorie, cu
clerici de seam\ [i cu mul]i sfin]i. Am
cunoscut personal mul]i ierarhi din
Rom=nia, am v\zut lupta lor, via]a lor
duhovniceasc\ [i am v\zut, de aseme-
nea, cum au lucrat ei pentru credincio[ii
pe care `i p\storesc. L-a
am cunoscut [i pe
PF P\rinte Teoctist, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Rom=ne.
V\ mul]umesc tuturor c\ sunte]i
ast\zi aici, al\turi de noi. A[ fi vrut s\
~nalt Prea Sfin]ia
Voastr\, am dori s\ ne
spune]i c=teva date le-
gate de existen]a Bise-
ricii Ortodoxe `n Iorda-
nia.
CM
YK La `nceput v\ spunem
bine a]i venit `n Mitropolia
noastr\ [i Dumnezeu s\ v\
dea putere s\ continua]i
aceast\ lucrare pe care a]i
`nceput-o [i s\ transmite]i
aceste ur\ri PF P\rinte
Patriarh Teoctist [i IPS
P\rinte Mitropolit Daniel.
Biserica Ortodox\ din
Iordania este parte istoric\
a Ierusalimului [i are a-
proximativ 140.000 de or-
todoc[i, 42 de preo]i `n
fiecare sat unde exist\
cre[tini, este biseric\ [i
preot. ~n Aman sunt 9 bi-
serici, avem [i o [coal\ a
Patriarhiei, pentru c\ f\r\
[coal\ nu exist\ p\stori.
Pentru c\ atunci c=nd ca-
tolicii [i celelalte culte au
[coal\, p\stori]ii no[tri
pleac\ de la noi. De aceea,
un rol important `l joac\
[colile. Avem libertate de
mi[care, pentru c\ regele
ortodox\ bizantin\ `n Ior-
merg cu dumneavoastr\, la Iordan, s\ dania.
vede]i mai multe locuri din Biserica
noastr\, s\ cunoa[te]i [colile [i ac- Face]i parte dintr-oo pa-
tivit\]ile noastre. ~ns\, cred c\ aceste triarhie istoric\, o pa-
lucruri se vor `nt=mpla la urm\toarea triarhie iubit\ de toat\
lumea pentru c\ este
vizit\ a dumneavoastr\. Fiecare vizit\ locul unde a tr\it Dom-
din Rom=nia sau din alte ]\ri europene nul [i M=ntuitorul nos-
constituie pentru noi un impuls pozitiv. tru Iisus Hristos. Ce
Aici, `n Iordania, vie]uiesc 140.000 de responsabilit\]i are un
cre[tini ortodoc[i, dintre care c=teva mii episcop care face parte
sunt preo]i. ~n Aman avem nou\ bi- dintr-oo eparhie at=t de
serici, aici este Mitropolia, l=ng\ noi important\ din Biseri-
este Biserica N\sc\toarei de Dumne- ca noastr\ Ortodox\?
zeu. L=ng\ biseric\ exist\ un mic spital, Datoria nu este numai a
precum [i o gr\dini]\, iar `n incinta Mi- mea, ci a `ntregii Fr\]ii a
tropoliei exist\ o biseric\ ce poart\ hra- Sf=ntului Morm=nt, for-
mul „Sf. Ier. Nectarie“. Mi-a a[ dori s\ e- mat\ din clerici, care p\-
xiste o leg\tur\ spiritual\ `ntre Bise- zesc locul sf=nt de la Ieru-
ricile noastre pentru ca m\car unul sau salim [i care trebuie s\ `[i IPS Benedict, Mitropolitul Filadelfiei [i al
doi dintre tinerii din Iordania s\ poat\ dea [i s=ngele pentru a- `ntregii Iordanii, a primit pelerinii rom=ni la
merge `n Rom=nia [i s\ studieze acolo ceasta. {i ei [i noi, cu to]ii Re[edin]a mitropolitan\ din Aman, unde a avut
limba rom=n\ [i teologia“. trebuie s\ d\m mai de- bun\voin]a de a acorda un interviu pr. Ciprian
Dup\ aceast\ prezentare general\, IPS parte, urma[ilor, aceast\ Apetrei, director al postului de radio Trinitas
Benedict, Mitropolitul Filadelfiei [i al datorie.
`ntregii Iordanii, a primit pelerinii rom=ni Am v\zut aici, `n re-
la Re[edin]a mitropolitan\ din Aman, tului Ilie, ridicat\ pe locul mul]umim, am dori s\
[edin]a mitropolitan\ unde s-a `n\l]at la cer. E- transmite]i un mesaj
unde a avut bun\voin]a de a acorda un in- unde locui]i, tabloul ac- de binecuv=ntare cre[-
terviu pr. Ciprian Apetrei, director al pos- tualului rege al Iorda- xist\ pe[tera `n care M=n-
tinilor ortodoc[i din
tului de radio Trinitas, interviu pe care niei, dar [i tabloul de- tuitorul nostru Iisus Hris- Rom=nia.
vi-ll prezent\m `n continuare. functului rege Husein. tos l-a vizitat pe Sf. Ioan
Botez\torul [i `ntreg p\- M\ rog ca M=ntuitorul
Ce leag\ at=t de mult
Mitropolia de la Aman, m=ntul Iordaniei este sfin- nostru Iisus Hristos, pen-
este al\turi de noi, [i de iubesc foarte mult pe Sf. de regii Iordaniei? tru rug\ciunile Preacura-
]it. Pentru c\, a[a cum tei Maicii Sale [i ale tu-
2000 de ani de c=nd exist\ Parascheva.
Patriarhia Ierusalimu- [tim, `n vechime to]i c\lu-
Biserica, exist\ Hristos lui este sub legea iordania- turor sfin]ilor din aceast\
A[ dori acum s\ ne g\rii din Ierusalim treceau ]ar\, s\ p\zeasc\ [i s\ dea
Cel care o p\ze[te [i a spune]i ce `nseamn\ a n\. Nimeni nu poate de- Iordanul, veneau `n Iorda-
s\n\tate Patriarhului Te-
p\zit-o. fi episcop ortodox, `n veni patriarh al Ierusali- nia de ast\zi, [i la sf=r[itul
mileniul al treilea, `n- mului dac\ nu are cet\]e- octist, tuturor ierarhilor,
Din ceea ce ne-aa]i spus, postului se `ntorceau [i se preo]ilor, monahilor [i mo- CM
YK
`n]elegem c\ p\stori]i tr-o
o ]ar\ majoritar nie iordanian\. preg\teau `n S\pt\m=na
musulman\? nahiilor care fac s\ `nflore-
cea mai mare eparhie Mare. La momentul Bote-
din Patriarhia Ierusa- Cred totdeauna `n pu- Au existat s\p\turi asc\ m\n\stirile, s\ bine-
arheologice la Iordan zului Domnului, unde vine cuvinteze p\stori]ii, care
limului. Cum se condu- terea lui Dumnezeu, cred care au scos la iveal\ Patriarhul Ierusalimului
ce o astfel de eparhie? `n puterea dragostei. ~n- au at=ta credin]\ - pentru
mai multe bazilici cre[- la Iordan? Patriarhia Ieru- c\ am v\zut de at=tea ori
~n acest moment, din A- tr-o ]ar\ majoritar musul- tine din perioada pri- salimului vine la Iordan pe
man coordonez activitatea man\, dac\ nu d\m [i nu cu c=t\ evlavie vin [i se `n-
mar\ a Bisericii [i de malul israelitean.
eparhiei cu ajutorul a mai ar\t\m dragoste, nu pu- aici se trage concluzia chin\ la Sf. Morm=nt.
c\ locul unde s-a a bote- ~n `ncheierea interviu- Harul Sf. Morm=nt s\-i `n-
multor epitropi patriarhali tem tr\i. Exemplul nostru
zat Domnul [i M=ntu- lui pe care ni l-a
a]i acor- t\reasc\ s\-i binecuvin-
care se afl\ pe cuprinsul lumineaz\ [i noi c=nd lu-
itorul nostru Iisus dat cu mult\ amabili- teze [i s\-i m=ntuiasc\.
Iordaniei. min\m cu exemplul nostru
putem s\ st\m s\ `nv\- Hristos este, de fapt, de tate [i pentru care v\ Urez tuturor post u[or. a
~nalt Prea Sfin]ia aceast\ parte a Iorda-
Voastr\, am v\zut c\ ]\m, s\ p\storim al\turi nului, unde se afl\ as-
ave]i o evlavie deose- de ceilal]i. ~n cei [apte ani t\zi Iordania. Ce ne
bit\ fa]\ de Sf. Cuvioa- de c=nd sunt `n fruntea pute]i spune despre a-
s\ Parascheva, care es- Mitropoliei Filadelfiei [i a ceste descoperiri [i des-
te ocrotitoarea noastr\ `ntregii Iordanii nu am pre construc]ia pe care
la Ia[i [i datorit\ c\- `nt=mpinat nici o pro- Biserica Ortodox\ din
reia Radio Trinitas a blem\ [i tot ceea ce am ce- Iordania o face acolo?
reu[it s\ se extind\ rut de la conducerea statu- C=nd am venit aici ca
at=t de mult. De unde lui iordanian am primit, mitropolit, acum [ase ani,
aceast\ evlavie de-
nu am avut nici o oprire. era o comisie a Iordaniei,
osebit\? din care fac parte princi-
Trebuie ca to]i ortodoc[ii
De la IPS Panteleimon s\ fie uni]i, pentru c\ pro- pele de Gaza, ministrul
de Veria. De c=nd am vor- bleme au fost [i o s\ mai Apelor, ministrul Culturii
bit cu ~nalt Prea Sfin]ia Sa fie, dar `mpreun\ le putem [i reprezentantul Bisericii.
,am r\mas mi[cat [i o birui. De aceea, cred c\ vi- La prima [edin]\, am fost
zita pelerinilor din Ro- `ntrebat unde S-a botezat
m=nia `mi d\ putere, `mi Hristos. {i am spus: Ce
d\ t\rie. spune troparul? „~n Iordan
botez=ndu-Te Tu, Doam-
Veni]i dintr-oo ]ar\ `n ne...“. Hristos nu S-a bote-
care Ortodoxia, s\ spu- zat nici de-a dreapta Iorda-
nem, respir\ prin fie- nului, nici de-a st=nga, ci
care por al pielii, Gre-
cia. Dac\ spui ca e[ti
`n Iordan. Hristos a venit
ortodox, spui c\ e[ti `n vizit\ la Sf. Ioan Bote-
grec. Cum v\ sim]i]i `n z\torul, care boteza `n a-
aceast\ ]ar\, `n care a ceast\ regiune. Exist\ ru-
spune c\ e[ti ortodox inele vechii m\n\stiri a Sf.
nu `nseamn\ c\ e[ti [i Ioan Botez\torul. De dou\
iordanian, dec=t `n ori M=ntuitorul Hristos a
parte, evident? vizitat pe Sf. Ioan Botez\-
Aici, mitropolitul tr\ie[- torul. Aici, `n Iordania, e-
te al\turi de p\stori]i, care xist\ locul unde boteza Sf.
se numesc ortodoc[i bizan- Ioan Botez\torul [i Biseri-
tini, adic\ cei care conti- ca „Sf. Maria Egipteanca“.
nu\ tradi]ia bimilenar\ Exist\ m\n\stirea profe-

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK
 CM
YK

T E
ABONAMENTE
N A M E N AB
ON
AM
EN
V\ pute]i abona la s\pt\mânalul
LUMINA DE DUMINIC| la orice factor
sau oficiu po[tal din ]ar\ p=n\ la
Pre]ul unui abonament: 50.000 lei
vechi (5 RON), cu toate taxele in-
cluse. LUMINA DE DUMINIC| figu-
O TE
AB data de 20 a lunii curente pentru
luna viitoare de abonare.
reaz\ `n Catalogul presei centrale al
Po[tei Rom=ne la num\rul 19234.

EDITORIAL Duminic\,
Binele [i r\ul 4 martie 2007
Nr. 9 (73) Anul III - SERIE NA}IONAL|
`n via]a politic\, 1,50 LEI (15.000 lei vechi) exemplarul
5 LEI (50.000 lei vechi) abonamentul
edi]ia 2007 lunar - cu taxele po[tale incluse

Dac\ vor continua `n ter-

menii de p=n\ acum, nu e greu
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
de prev\zut ce se va `nt=mpla la
urm\toarele alegeri. Prin ur-
mare, pu]in\ m\sur\ [i mult\
`n]elepciune `n creionarea te-
melor politice din acest an n-ar }uica f\cut\ `n
strica. Dac\ se prelunge[te cir-
„Demistificarea“
cul cu mo]iuni [i suspend\ri, a-
b\t\tur\, motiv de

PAGINA 14
PAGINA 11

tunci v\ facem deja o recoman-

dare: privi]i-i cu aten]ie pe cei
istoriei
care v\ explic\ la televizor una
sau alta, pentru c\, dup\ urm\-
toarele alegeri, pe pu]ini `i ve]i
disput\ `ntre ministere
mai vedea.

Cearta lui Aristotel

PAGINA 3

cu Sfin]ii P\rin]i
a ~n diminea]a zilei de 10 iunie 1341, Constantinopolul, m\rea]a capital\ a Imperiului Bizantin,
era cuprins de o forfot\ neobi[nuit\ a Grupuri de b\rba]i [i femei ]inând copii de mân\, monahi cu
chipuri sobre str\b\teau str\du]ele `nguste ale capitalei `n aceea[i direc]ie: Catedrala „Sfânta Sofia“
a Cu to]ii voiau s\ vad\ cum se va `ncheia scandalul care, de zece ani, stârnise atâtea discu]ii
`n imperiu a Grigorie Palama a vorbit celor de fa]\ despre chipurile luminoase ale c\lug\rilor athoni]i,
Cei vechi nu [tiau care poate nici nu [tiu ce-i aceea filosofia, dar au `n minte, zi de zi, numele lui Hristos a PAGINILE 8-9
de nervozitate
PAGINA 3

CM CM
YK YK

Nea Gic\,
macaragiul
ajuns maestru
al naiurilor
PAGINILE 6-7

Cum ne implic\m
`n via]a parohiei
PAGINA 10

E bun\ [i cantitatea `n cântarea rug\ciunilor, când e st\pânit\ de st\ruin]\

„ [i luare-aminte. Dar ceea ce d\ via]\ sufletului este calitatea. Iar calitatea cânt\rii
[i a rug\ciunii st\ `n a se ruga cineva cu duhul [i cu mintea.
„
Nichita Stithatul
CM
YK
2 Duminic\, 4 martie 2007

Budismul nu face altceva decât s\ promoveze [i s\ sus]in\ natura uman\, anonim\, f\r\ a o
Opinii personaliza; `n consecin]\, omul nu mai este o persoan\ irepetabil\, ci devine doar o „marc\“,
`ntre multe altele, indiferent cum se cheam\. Exemplul oferit de Nagasena, privind
depersonalizarea [i coborârea fiin]ei umane la nivelul unui simplu „complex de agregate“ ar putea
c\p\ta, ast\zi, omolog\ri dintre cele mai bizare: omul - Mercedes, omul - BMW, omul - Renault etc.

RELIGIE {I FENOMEN componente (osia, ro]ile, realitatea [i obiectivitatea

Persoana uman\, o simpl\ sum\
de „agregate“ trec\toare?
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Dincolo de revela]ie,
cunoa[tere [i experien]\,
omul, din toate locurile [i
timpurile, continu\ s\ se
`ntrebe, pentru c\ `ntre-
b\rile fac parte din pro-
priul „cod“ existen]ial: ci-
ne este, ce este, de unde
vine [i `ncotro se `ndreap-
t\. ~ncerc\rile de r\spuns
au fost [i sunt dintre cele
mai felurite, fiind rapor-
tate la nivelul de gândire,
percep]ie [i comportamen-
tal al fiec\ruia. Astfel se
[i explic\ mul]imea `ncer-
c\rilor de r\spuns, dintr-o
perspectiv\ sau alta: reli-
gioas\, social\, filosofic\,
mistic\ etc.
~ntrebarea fundamen-
tal\ legat\ de existen]a
omului, de persoana uma-
n\, este, fire[te, aceea
dac\ aceasta este un sim-
plu conglomerat de ele-
mente, „agregate“ efeme-
re, sau o crea]ie a lui Dum-
nezeu, destinat\ ve[niciei.
Este vorba de o ecua]ie
amalgamat\, `n care r\s-
punsurile devin foarte
confuze, din moment ce
nu doar adep]ii materia-
lismului, ci chiar unele re-
ligii sau neoreligii `mp\r-
t\[esc prima variant\.
Spre deosebire de ma-
joritatea religiilor [i siste-
melor filosofice, budismul,
de pild\, neag\ existen]a
unui suflet destinat ve[-
niciei. ~n viziunea sa, nu
exist\ nici o entitate sau
substan]\ spiritual\ a
omului, distinct\ de trup.
Omul este doar o compo-
zi]ie de „forma]iuni“ (sa-
nkharas), care au o exis-
ten]\ pur fenomenal\.
Acolo unde exist\ p\r]ile
constitutive ale omului
avem persoana, f\r\ ca pe
lâng\ aceste p\r]i [i ca
ceva diferit de ele s\ mai
existe un suflet, un eu sau
sine individual, imobil [i
etern. Budismul `nlocu-
ie[te sufletul prin simpla
succesiune a unor st\ri
sau experien]e psihice, `n
spatele c\rora nu se afl\
nici un subiect sau enti-
tate. Prin urmare, toate
tr\irile noastre interioare
nu-[i au un suport-sub-
stan]\, ci reprezint\ doar
un flux vital ale c\rui va-
luri, de[i nu dureaz\ decât
un moment, se desf\[oar\
f\r\ `ncetare. Aflat `n mij-
locul torentului, omul nu
poate nici s\ re]in\, nici
s\ `ndrume valurile.
~n concep]ia budist\,
sufletul este doar o am\-
gire produs\ de ceva vre-
melnic [i `n continu\ schim-
bare. Componentele psi-
ho-fizice ale individului se
primenesc continuu, a[a
`ncât acesta nu se poate
constitui `ntr-o punte de
leg\tur\ `ntre copilul de
odinioar\ [i b\trânul care
va deveni cândva. Nimic
nu mai r\mâne absolut
identic `n mintea [i trupul
b\trânului din ceea ce a
constituit odinioar\ com-
ponentele copilului de al-
t\dat\, nici m\car o singu-
r\ urm\ de amintire.
Teoria budist\ privind
inexisten]a sufletului este
ilustrat\ mai ales `n dia-
logul dintre `n]eleptul Na-
gasena [i regele grec Me-
nandros (100 `.d.Hr.), `n
lucrarea „~n]elepciunea
regelui Milinda“, publi-
cat\ [i `n limba român\.
Avem aici, de fapt, o mos-
tr\ a unui dialog autentic
`ntre dou\ culturi diame-
tral opuse, un dialog `n
cadrul c\ruia se contra-
pun specula]ii [i percep]ii
dintre cele mai diferite.
~nc\ de la `nceput, `n]e-
leptul budist `ncearc\ s\-l
conving\ pe rege c\ „Mi-
linda“ nu e decât un pro-
dus al limbajului uman,
un nume conven]ional,
dar `n nici un caz o per-
soan\ `n]eleas\ ca o enti-
tate `nzestrat\ cu un su-
flet nemuritor.
Pentru a-l convinge pe
interlocutorul s\u de in-
existen]a sufletului, Na-
gasena se folose[te de an-
ticul simbol al carului, ex-
plicându-i faptul c\ no]i-
unea de „car“ este o fic]i-
une, `ntrucât carul este
un simplu conglomerat de
axul, jugul etc.), [i doar
`mpreun\ acestea alc\tu-
iesc carul ca `ntreg. Carul
`n sine nu exista `nainte
ca p\r]ile s\ fie asamblate
[i nu va mai exista nici
atunci când ele se vor des-
face `n buc\]i. „Carul“ nu
este decât un nume, dat
prin conven]ie unui obiect
oarecare al percep]iei noas-
tre, f\r\ s\ fie o entitate
de sine cu un caracter per-
manent.
Tot la fel, omul, se sub-
liniaz\ `n dialog, nu este
decât un simplu complex
de „agregate“ (materie, sen-
timente, percep]ii, imagi-
na]ie, con[tiin]\) care, dis-
parate, fac ca individul
respectiv s\ nu mai
existe. „Sub nume nu se
afl\ vreo persoan\“, afir-
m\ budi[tii, sinele indi-
vidual este doar o simpl\
expresie a unui nume.
O discu]ie pe marginea
unui asemenea subiect
este una de mare subtili-
tate; ea `i sperie, real-
mente, pe oameni, mai
ales c\ ei au, de regul\,
un puternic instinct [i sen-
timent al propriului sine.
Chiar [i `n timpul lui Bud-
dha, oamenii nu agreau
un asemenea concept, pen-
tru c\ vor s\ simt\ c\
sunt „cineva“, altfel via]a
fiind pentru ei ceva inutil
[i f\r\ sens.
Nici cre[tinismul, nici
islamul, nici hinduismul
[i nici alte religii cu pre-
ten]ii universaliste nu pot
fi concepute f\r\ reali-
tatea sufletului. De ase-
menea, cele mai multe sis-
teme [i [coli filosofice por-
nesc `n argumentarea `n-
v\]\turii lor tocmai de la
acestei no]iuni. Spre de-
osebire de acestea, budis-
mul nu face altceva decât
s\ promoveze [i s\ sus]i-
n\ natura uman\, anoni-
m\, f\r\ a o personaliza;
`n consecin]\, omul nu
mai este o persoan\ irepe-
tabil\, ci devine doar o
„marc\“, `ntre multe al-
tele, indiferent cum se
cheam\. Exemplul oferit
de Nagasena `n vremea
aceea privind depersonali-
zarea [i coborârea fiin]ei
umane la nivelul unui
simplu „complex de agre-
gate“ ar putea c\p\ta
ast\zi omolog\ri dintre
cele mai bizare: omul - Mer-
cedes, omul - BMW, omul
Pr. Nicolae
- Renault etc. Achimescu,
Numai c\, din fericire,
profesor universitar
omul nu este un simplu de Istoria religiilor
atelaj, o combina]ie trec\-
toare de elemente ce se
dezintegreaz\ mai devre- sonal\. Ea nu vorbe[te de
me sau mai târziu; omul existen]a vreunui suflet
nu este doar natur\, ci [i destinat ve[niciei, ci doar
persoan\, o persoan\ `n- de o `nl\n]uire continu\ de
scris\ de Dumnezeu `n is- existen]e momentane la
toria ve[niciei Sale. ~n nivelul fiziologic [i sufle-
propozi]ii precum: „Eu m\ tesc. La fel cum se `ntâm-
`nc\lzesc“, „Eu gândesc“, pl\ cu trupul, care const\
„Eu iubesc“, care `n bu- `n fiecare moment dintr-o
dism reprezint\ expresia alt\ materie, datorit\ ali-
unui fals [i iluzoriu „eu“, menta]iei [i schimbului
eu exprim, de fapt, `n ca- permanent de substan]e,
litatea mea de cre[tin, tot la fel se `ntâmpl\ [i cu
atât faptul c\ sunt un ceea ce alte religii numesc
subiect, o persoan\ care suflet sau spirit.
simte, gânde[te [i iube[te, Acesta este, de altfel,
cât [i faptul c\ exist\ un unul dintre motivele pen-
fundament [i un izvor al tru care budismul ar pu-
sim]irii, gândirii [i iubirii, tea fi definit, `n mod para-
care `mi apar]ine [i care doxal, ca o „religie“ `n a-
m\ exprim\ pe mine ca fara religiei, ca o religie
persoan\. din care lipse[te ceea ce
Antropologia budist\ este cel mai important,
transform\ fiin]a uman\ respectiv persoana, indife-
`ntr-un simplu obiect „pa- rent c\ este vorba de
siv“, `ntr-o natur\ imper- Dumnezeu sau de om. a

~NTRE ALFA {I OMEGA

Ia[ul, `ntre legend\ [i pragmatism

de Ionu] BURSUC
La jum\tatea anului
2006, ie[enii au fost pro-
voca]i, printr-un forum pos-
tat pe internet, la o dezba-
tere cu privire la identi-
tatea Ia[ului (www.bran-
diasi.ro). Se ridica astfel
un semn de `ntrebare cu
privire la simbolul sau
brand-ul care ar putea s\
reprezinte acest ora[.
Ini]iativa este construc-
tiv\ [i de apreciat, atât
timp cât impulsioneaz\ la
medita]ie [i autodefinire,
`n spirit critic [i autoeva-
luativ. De[i astfel de foru-
muri (`nc\) nu au fost va-
lidate ca instrument [tiin-
]ific de sondare a opiniei
publice, totu[i, ele ofer\
suficiente informa]ii [i o
varietate aproape nesfâr-
[it\ de perspective legate
de tema abordat\.
O privire de ansamblu
asupra celor câteva sute de
articole sau comentarii de
pe forum, `]i creeaz\ im-
presia unui mozaic imens,
destul de fad colorat [i cu o
puternic\ tent\ de polari-
zare `n jurul a dou\ ex-
treme. Pe de o parte, Ia[ul
este v\zut ca un ora[ prin
excelen]\ cultural, cu tra-
di]ie universitar\, cu bi-
blioteci, muzee, expozi]ii,
biserici [i personalit\]i ca-
re au marcat istoria na]io-
nal\. Pe de alt\ parte, Ia-
[ul apare ca un târg dezori-
entat `ntr-o epoc\ eferves-
cent\ economic, mereu oco-
lit de investi]ii de amploa-
re, dar [i de o puternic\ [i
coerent\ voin]\ politic\, ai
c\rui locuitori asist\ nepu-
tincio[i la agonia urbei atât
de str\lucitoare alt\ dat\.
Departe de a se contura câ-
teva branduri de for]\ care
s\ poat\ fi utilizate `n sco-
pul promov\rii turistice [i
chiar economice, din co-
mentariile forumi[tilor,
Ia[ul apare mai curând ca
un colos sfâ[iat `ntre dou\
lumi, `nc\ aflat la r\scruce
[i nedecis pe ce cale s\
porneasc\.
Printre schimburile de
replici [i comentarii une-
ori t\ioase, pot fi g\site [i
`ncerc\ri de analiz\ luci-
d\ a simbolurilor existen-
te [i a posibilit\]ilor efec-
tive de cultivare [i valori-
ficare a acestora. Cineva
subliniaz\ ideea c\ „mai
important\ decât imagi-
nea este ca institu]iile s\
func]ioneze normal“. A-
ceast\ remarc\ pare a
surprinde unul dintre as-
pectele esen]iale ale `ntre-
gii dezbateri.
Preocuparea excesiv\
pentru brand sau imagine,
de[i `[i are, `n anumite li-
mite, legitimitatea ei, tr\-
deaz\ o neobi[nuit\ inver-
sare de algoritm. ~n mod
normal, o marc\ de renu-
me este mai `ntâi `nfiin-
]at\ ca multe altele, apoi
traverseaz\ o perioad\ de
succes, `[i confirm\ valoa-
rea `n fa]a ofertelor con-
curente, d\inuie `n timp,
inspir\ `ncredere [i noble-
]e, pentru ca abia `n final
s\ se impun\ de la sine ca
[i simbol. Cu alte cuvinte,
un brand exist\ prin el `n-
su[i [i este evident, nefi-
ind nevoie decât cel mult
de o eventual\ fasonare [i
promovare. Iar când aces-
ta nu exist\, atunci nici nu
poate fi inventat ca atare,
ci mai degrab\ cultivat
pentru a deveni astfel.
~n ciuda faptului c\
Ia[ul nu pare s\ atrag\
aten]ia de la prima vedere
prin mult-râvnitele brand-
uri, acest ora[ constituie
`n mod cert, prin tradi]ia
sa cultural\ [i istoric\ re-
cunoscut\, o adev\rat\
pepinier\ de branduri de
prim rang nu doar pentru
Moldova, ci pentru `ntrea-
ga ]ar\. De la evlavia cre-
dincio[ilor pelerini, pân\
la ingeniozitatea creato-
rilor de software [i de la
noble]ea ctitoriilor voie-
vodale pân\ la parfumul
inconfundabil al vinurilor
din aceast\ zon\, Ia[ul a-
pare ca o veritabil\ colec-
]ie de art\ a c\rei noble]e
nu trebuie inventat\, ci
doar pus\ `n valoare.
Spre deosebire de alte
ora[e, Ia[ul are avantajul
de a-[i fi parcurs deja
mare parte din anevoiosul
drum c\tre propriile sim-
boluri identitare. Acestea
nu mai au deci nevoie de a
fi inventate prin ingeni-
oase inginerii de market-
ing, ci mai degrab\ culti-
vate prin munc\, perseve-
ren]\ [i continuitate. a
 Duminic\, 4 martie 2007 3

Opinii {tim c\ [i adul]ii au nevoie de ludic. Dar s\ nu-i uit\m pe copii [i s\ nu

devenim egoi[ti pentru c\ noi, cei mari, trebuie s-o recunoa[tem, ne-am fabricat
destule „juc\rii“ [i ocazii de „joac\“. S\ nu stric\m copiilor copil\ria, dându-le
juc\rii de care n-au nevoie. Sau `i fac s\ fie ca noi… `nainte de vreme!

LUMINA DIN CUV+NT lan]urile blânde]ii, s-o lovim Trebuie s\ ne fie ru[ine
cu `ndelung\-r\bdarea, s-o când suntem porni]i spre

Cei vechi nu [tiau de nervozitate aducem `n fa]a min]ii la

Mânia justificat\ este
p\cat?
Sfântul Ioan Casian zice
c\ nu avem voie s\ ne mâ-
niem nici pentru pricini
drepte nici pentru nedrepte,
pentru c\ mânia `ntunec\
mintea. A[a cum be]ia `ntu-
nec\ mintea, tot a[a [i mâ-
nia `ntunec\ mintea. Când
e[ti gâlcevitor, când e[ti por-
nit, nu te mai gânde[ti la ce
ar trebui s\ te gânde[ti, ci ai
un fel de `ntunecare de min-
te. {i face o compara]ie
Sfântul Ioan Casian spu-
nând c\ a[a cum dac\ `]i pui
pe ochi o foi]\ de plumb sau
de aur, e tot atâta, c\ tot nu
vezi, tot a[a [i când te mânii
[i pentru pricini drepte [i
pentru pricini nedrepte, tot
nu-i bine, pentru c\ nu ai
limpezime de minte. {i solu-
]ia lui, când e vorba despre
mânie, este aceasta: s\ nu te
mânii nici pentru pricini
drepte, nici pentru pricini
nedrepte. De altfel, dac\ di-
zolvi pricinile mâniei, la
mânie nu mai ajungi. ~n
„Antologia Sanscrit\“ se
spune: „Mânia `n oamenii
cei buni se na[te moart\, se
tope[te. ~n cei cumin]i, un
ceas tr\ie[te. ~n semidoct,
tr\ie[te lung, cinci ani `n
pro[tii cei din gloat\, iar `n
mi[ei, via]a toat\“.
Mânia, de fapt, are multe
chipuri, are multe manifes-
t\ri. Sfântul Ioan Sc\rarul,
scriind despre mânie `n car-
tea sa numit\ „Scara“, zice
a[a: „S\ leg\m mânia cu
judecat\ [i la cercetare [i s\
zicem: Spune-ne nou\, pa-
tim\ nebun\ [i neru[inat\,
cine este tat\l t\u, cum se
nume[te mama ta, care sunt
fiii t\i, cine ]i se `mpotri-
ve[te [i cine te nimice[te cu
totul? {i mânia r\spunde:
Tat\l meu este `ngâmfarea -
adic\ mândria, de obicei
mânia e legat\ cu mândria
[i mame am mai multe: iu-
birea de avere, iubirea de
pl\cere, uneori patima des-
frân\rii [i alteori patima
`mbuib\rii“.
mânie. ~n vremea noastr\ se
folose[te o expresie care
vrea s\ `ndulceasc\ lucru-
rile, [i anume, nu se spune
despre cineva c\ e r\u sau
mânios, ci de obicei se spune
c\-i nervos. S\ [ti]i c\ cei
vechi nu [tiau de nervozita-
te, ci [tiau numai de mânie
[i de r\utate. a
Arhimandritul Teofil
P\r\ian, M\n\stirea
Brâncoveanu,
Sâmb\ta de Sus –
jude]ul Bra[ov

EDUCA}IE {I INTEGRARE EDITORIAL

Jocul [i juc\riile - virtu]i [i servitu]i Binele [i r\ul `n via]a

de prof. univ. dr.
Constantin CUCO{
A te juca, la vârsta copil\-
riei, este sinonim cu a ac]iona
la modul efectiv, cu a deprinde
primele reguli sociale, cu a te
integra `ntr-o ordine cu care
trebuie s\ te obi[nuie[ti la un
moment dat. Orice om normal
trece, inevitabil, [i printr-o
faz\ ludic\, fixat\, cu domi-
nan]\, `n perioada copil\riei.
O astfel de activitate repre-
zint\ antecamera socializ\rii,
culturaliz\rii [i integr\rii `n
via]\. Este modul propriu al
copil\riei de a se manifesta,
este anun]ul ginga[ [i semni-
ficativ al unei noi existen]e,
este r\spunsul pe care copilul
`l prefigureaz\ pentru vre-
murile de mai târziu.
A te juca este o modalitate
de antrenament al unor fa-
cult\]i prezente ce se pre-
g\tesc s\ fac\ fa]\ unor so-
licit\ri viitoare. Prin joc,
copilul `[i dezvolt\ personali-
tatea [i se face „util“, `ntr-un
mod specific, pe o scen\ di-
mensionat\ pe m\sura lui. ~n
[i prin joc, copilul descoper\
lumea [i se descoper\ pe sine -
cu ceea ce are, poate [i vrea s\
devin\. Jocul este maniera de
a „munci“, de a se face vizibil,
de a-[i anun]a prezen]a, de a-
[i manifesta voin]a.
O juc\rie trebuie s\ invite
la ac]iune, s\ solicite interes [i
voin]\, ingeniozitate [i cre-
ativitate. Ea nu trebuie s\-i
ofere copilului „totul“, s\ nu
fac\ din copil un simplu ma-
nipulator al unor artefacte, un
spectator al unor conduite
montate mecanic `n obiectul
din fa]a lui. O juc\rie este
bun\ `n m\sura `n care `l so-
licit\ pe copil, `l antreneaz\ `n
ac]iune, `l pune pe gânduri, `i
dinamizeaz\ imagina]ia, `i
creeaz\ un orizont aspira]io-
nal, `i anim\ sentimentele. O
juc\rie este bun\ nu atât prin
ceea ce d\, ci prin ceea ce las\
s\ „pun\“ copilul `n ea (gân-
duri, afec]iune, pasiune, ac]iu-
ne). O juc\rie devine valoroa-
s\ nu prin ceea ce ea ofer\ co-
pilului, ci prin ceea ce cere
copilului s\ fac\ din ea. La o
adic\, ea trebuie s\ r\mân\
„opera“ lui, s\ aib\ capacita-
tea de a fi manevrat\, de-mon-
tat\, re-creat\. {i, de ce nu,
chiar f\cut\, la modul propriu,
de el!
A ]ine s\ creezi juc\rii cu
performan]e nemai`ntâlnite
(eventual cu cele pe care le
prezint\ ni[te fiin]e vii) e ca [i
politic\, edi]ia 2007
cum ai fura copilului apeten]a
de a le anima el `nsu[i, de a le
aureola cu „calit\]i“ pe care ar
dori el `nsu[i s\ le aib\. ~n-
seamn\ s\ performezi la aces-
te artefacte predispozi]ii `n
dauna dezvolt\rii lor la copil.
Cu cât juc\ria va fi mai bogat\
`n calit\]i, cu atât copilul va fi
mai s\rac `n poten]ialit\]i. S\
lu\m, de pild\, jocurile elec-
tronice. Programele inteligen-
te merg pe ideea unor algo-
ritmi procedurali prefigura]i [i
pe o zon\ de libertate prede-
terminat\ care pot dep\[i
multitudinea de posibilit\]i
reale pe care le au cei din fa]a
monitorului. Desigur, se pot
ivi mai multe trasee sau proce-
duri, dar `ntotdeauna ele sunt
limitate, fiind montate `n arhi-
tectura complicat\ a progra-
mului. Drumurile, oricât de
multe ar fi, sunt induse de
al]ii, nel\sând copilului posi-
bilitatea de a experimenta
variantele lui, chit c\ acestea
sunt mai complicate sau nu
duc nic\ieri.
Oricât de mult ar evolua in-
dustriile de juc\rii, mai ales
cele ce fructific\ achizi]iile in-
formaticii, nu trebuie descon-
siderate jocurile [i juc\riile
simple, naturale, bazate pe
motricitatea fizic\ sau antre-
narea unor obiecte din jur,
fiin]ând ca juc\rii propriu-zise
sau fiind asimilate acestora.
S\ ne amintim de jocurile de
alt\dat\ ale copilului de la
]ar\ ce `[i amenaja un univers
ludic din te miri ce (mingea
din p\r de vac\, arcul cu s\-
ge]i din nuiele de alun, cioc\-
l\ul [i cârpele adiacente ce de-
veneau p\pu[\, hainele ma-
mei sau bunicii ce ne f\ceau s\
devenim altcineva, lutul moa-
le dup\ ploile de var\, jocul
de-a „v-a]i ascunselea“ de prin
crânguri sau hârtoape etc.).
Toate acestea `i puteau re-
zerva acelui copil un câmp de
ac]iune [i de inter-ac]iune ca-
re, s-o recunoa[tem, actualul
arsenal de jocuri electronice
doar pe alocuri este capabil
s\-l ating\. Juc\ria nu este
doar un simplu obiect; e o sta-
re, un inductor al unei lumi pe
cale de a se crea [i al unei fi-
in]e capabile s\ se pl\m\deas-
c\ `n conformitate cu ea.
Mai recent, am luat aminte,
`ntr-un interesant articol,
g\zduit chiar de aceast\ pub-
lica]ie, de `ncerc\rile care se
fac pentru a construi juc\rii-
fiin]e ce capteaz\ morfologic [i
func]ional tr\s\turi ale unor
veritabile animale (preistorice
sau actuale), devenind, astfel,
`nso]itori sau prieteni-`nlocui-
Constantin Cuco[,
profesor universitar,
director al Departamentului
pentru Preg\tirea
Personalului Didactic,
Universitatea
„Al. I. Cuza“ Ia[i
tori ai copiilor `n spa]iul lor
domestic. Demn de re]inut
este [i interac]iunea pe care o
presupun [i o manifest\ fa]\
de copil prin capacitatea aces-
tora de a vorbi, de a da replici,
de a comunica gestual sau mi-
mic. Se `ncearc\, a[adar, crea-
rea de mici robo]i care vorbesc,
se bucur\, se `ntristeaz\, mo-
]\ie, dorm, viseaz\, sesizeaz\
obstacole sau pericole - `n fine
- dau impresia c\ devin fiin]e
vii, inteligente, prietenoase.
Oricât de mult\ inteligen]\
(artificial\!) am „turna“ `n
aceste obiecte, ele r\mân,
pân\ la urm\, ni[te constructe
care fac prea mult (pentru co-
pil) `n dauna a ceea ce ar tre-
bui s\ fac\ un copil (din ele!).
De bun\ seam\, toate acestea
ne impresioneaz\, `nmagazi-
neaz\ mult efort [i ingeniozi-
tate din partea conceptorilor,
dar nu r\spund unor cerin]e
intime ce ]in de psihopeda-
gogia ludicului [i a copilului.
Par a fi f\cute pentru dis-
trac]ia [i „joaca“ adul]ilor sau,
poate, pentru a le da satis-
fac]ie c\, iat\, au mai realizat
`nc\ ceva (nu suntem siguri
pentru cine).
{tim c\ [i adul]ii au nevoie
de ludic. Dar s\ nu-i uit\m pe
copii [i s\ nu devenim egoi[ti
pentru c\ noi, cei mari, tre-
buie s-o recunoa[tem, ne-am
fabricat destule „juc\rii“ [i
ocazii de „joac\“. S\ nu stri-
c\m copiilor copil\ria, dân-
du-le juc\rii de care n-au ne-
voie. Sau `i fac s\ fie ca noi…
`nainte de vreme! a
de Florin ZAMFIRESCU
Clasa politic\ rom=neasc\
a trebuit s\ se reinventeze `n
anii ’90, dup\ ce comunismul
desfiin]ase partidele [i-i con-
damnase la ani lungi de tem-
ni]\ pe liderii politici inter-
belici. Am v\zut, mai `nt=i,
CFSN-ul, dominat copios de
gruparea ce avea s\ devin\,
`n prim\vara lui 1990, Fron-
tul Salv\rii Na]ionale (FSN)
condus de autoritarul Ion
Iliescu. ~n anul 1990, electo-
ratul rom=n avea repere cla-
re privind via]a politic\:
FSN, pe de o parte (cu par-
tidele agreate de acesta) [i
partidele istorice (PN}CD,
PNL, PSDR), pe de alt\ par-
te. Aveam la dispozi]ie, a-
tunci, ocazia de a pune `n
practic\ o form\ de mani-
heism politic `n stare pur\:
FSN era ce se putea mai bun
`n via]a politic\, iar „istori-
cii“ erau, evident, dubio[i,
stipendia]i de for]e oculte
din str\in\tate, erau parti-
de antirom=ne[ti [.a.m.d.
R\bufnirea minereasc\ din
iunie 1990 nu s-a iscat din
senin, ci a fost rezultatul
unui intens efort de propa-
gand\ `mpotriva partidelor
istorice, dar mai ales
`mpotriva PN}CD, cu un
discurs radical anticomunist
[i inflexibil la compromisuri,
gra]ie presta]iei liderului
Corneliu Coposu.
Vremea a trecut [i acum,
la 17 ani de la c\derea regi-
mului comunist, observ\m
cu deosebit\ mirare c\ dis-
cursul clasei politice rom=-
ne[ti `ncepe s\ capete tonul
de la `nceputul anului 1990.
Cauza principal\: apari]ia
pe pia]\ a „pre[edintelui ju-
c\tor“ Traian B\sescu, cel
care a dat peste cap modelul
de comportament preziden-
]ial statuat de predecesorii
s\i Iliescu [i Constantines-
cu. Nu st\m acum s\ anali-
z\m portretul de lider al
pre[edintelui B\sescu. Ana-
li[tii vie]ii politice autohtone
sunt de acord c\ Traian B\-
sescu a venit cu un discurs
dezinhibat, cu mare priz\ la
electorat, c\ a abordat, `n-
tr-un limbaj sincer, teme ex-
trem de populare, printre
care figureaz\ [i lupta `m-
potriva corup]iei. Aceia[i a-
nali[ti sunt de acord c\ nici
pre[edintele B\sescu nu are
un profil de „`nger politic“,
dar recunosc c\ agenda sa
politic\ este pe placul popu-
la]iei. {i nu neap\rat agenda
sa politic\, ci felul `n care
[tie s\ o comunice.
Pornind de la aceast\ rea-
litate, orice este [i va fi posi-
bil `n via]a politic\ rom=-
neasc\, pentru c\, aproape
toat\ lumea recunoa[te,
pre[edintele a reu[it s\ irite
pe mul]i dintre cei care sta-
biliser\, `ntr-un deceniu [i
jum\tate de postcomunism,
o „regul\ a jocului“ ce p\rea
c\ se va respecta. Ei bine,
Traian B\sescu, legat, se
pare, mai pu]in de interesele
de grup, a dat peste cap es-
tablishmentul politic au-
tohton.
Nu mai mir\ pe nimeni
reac]iile violente ale clasei
politice `mpotriva lui B\ses-
cu, care au culminat cu ten-
tativa de modificare a legii
referendumului, ce ar fi f\-
cut posibil\ demiterea sa din
func]ia de pre[edinte. Nu
mai mir\ nici atacurile vio-
lente ale clasei politice `mpo-
triva ministrului de Justi]ie,
Monica Macovei, sus]inut\
de UE [i de pre[edintele B\-
sescu `n tentativele sale de
reformare a Justi]iei.
Tot mai mult\ lume vor-
be[te despre o agend\ a cla-
sei politice (nu facem aici un
discurs generalizator, ci ne
orient\m dup\ punctele de
vedere oficiale ale partidelor,
cu excep]ia PD [i PLD, evi-
dent) total diferit\ de cea a
popula]iei. De[i au ap\rut
numeroase sondaje de opinie
care arat\ c\ rom=nii nu ar
fi de acord cu suspendarea
pre[edintelui, se continu\
discursul antipreziden]ial,
pe acelea[i tonuri agresive.
Asta nu face dec=t s\ creas-
c\ alura pre[edintelui, care
este perceput ca fiind singu-
rul preocupat de o agend\
politic\ realist\. Iar prin ri-
co[eu, cre[te ponderea elec-
toral\ a PD-ului, partidul de
unde provine B\sescu [i a
PLD-ului lui Theodor Sto-
lojan, sus]in\tor necondi]io-
nal al pre[edintelui. {i, prin-
tr-un efect pervers, cre[te
partidul lui Gigi (George)
Becali.
Dac\ vor continua `n ter-
menii de p=n\ acum, nu e
greu de prev\zut ce se va `n-
t=mpla la urm\toarele ale-
geri. Prin urmare, pu]in\
m\sur\ [i mult\ `n]elep-
ciune `n creionarea temelor
politice din acest an n-ar
strica. Dac\ se prelunge[te
circul cu mo]iuni [i sus-
pend\ri, atunci v\ facem
deja o recomandare: privi]i-i
cu aten]ie pe cei care v\ ex-
plic\ la televizor una sau
alta, pentru c\, dup\ urm\-
toarele alegeri, pe pu]ini `i
ve]i mai vedea. a
4 Duminic\, 4 martie 2007

Baza general\ a Tainelor Bisericii este credin]a c\ Dumnezeu poate

Cuv=nt de lucra asupra creaturii `n realitatea ei vizibil\. ~n acest sens, `n]elesul
general al Tainei este unirea lui Dumnezeu cu creatura. Cea mai
cuprinz\toare tain\ `n acest `n]eles este unirea lui Dumnezeu cu
`n]elepciune `ntreaga crea]ie. Aceasta e o tain\ care cuprinde totul.

Marea `ntâlnire din Sfintele Taine

Din perspectiv\ cre[tin\, taina constituie mai
degrab\ o invita]ie la reflec]ie [i la atitudine,
decât o interdic]ie de a gândi sau `ntreba.
Fiecare dintre dogmele sau `nv\]\turile
fundamentale de credin]\ ale cre[tinismului
pot fi doar par]ial expuse [i explicate
logic. Pe m\sur\ ce `ncearc\ s\ p\trund\
ra]ional `n adâncul `n]elesurilor dogmelor,
cre[tinul `[i simte limitele propriei
gândiri [i ale explica]iilor exhaustive.
Cine ar putea ar\ta `n ce fel Dumnezeu este
`n acela[i timp o singur\ fiin]\ [i `ntreit `n
persoane? Sau cum, Existen]\ personal\
fiind, umple spa]iul [i timpul, dep\[indu-le,
fiind prezent oricând [i oriunde?
~n limbajul curent al Bisericii, no]iunea de
„tain\“ apare utilizat\ destul de des, cu
prec\dere `n sintagma „Sfintele Taine“, cu
referire la cele [apte acte sfinte prin care se
sfin]e[te via]a cre[tinului: Botezul,
Mirungerea, Euharistia, Spovedania, Cununia,
Preo]ia [i Maslul. ~n ce constau acestea, de
ce sunt sfinte [i prin ce se deosebesc ele de
celelalte taine ale cre[tinismului?
~n monumentala lucrare „Teologia Dogmatic\
Ortodox\“, p\rintele Dumitru St\niloae
abordeaz\ aceste `ntreb\ri, sub permanenta
rezerv\ a precarit\]ii logice a oric\rei mice `n general [i asupra puterea Duhului dumnezei- s\vâr[e[te Taina [i a alteia principal al tainei celei
altor persoane. Prin mâna esc. Iar `ntrucât s\vâr[ito- care o prime[te. mari [i dinamice a unirii
explica]ii despre lucrurile dumnezeie[ti. F\r\ omului se scurg puteri spi- rul Tainei e, ca preot, re- Logosului cu `ntreaga crea-
a pretinde c\ poate oferi r\spunsuri rituale asupra altui om fie prezentantul Bisericii, prin Omul [i voca]ia ]ie, `ntrucât pe de o parte
direct prin trup, fie prin el lucreaz\ Duhul Sfânt, chiar fiin]a lui e unirea
exhaustive, p\rintele p\trunde, prin reflec]ie alt\ materie. C\ci trupul Care sufl\ `n toat\ am- unit\]ii crea]iei spiritului cu materia, iar
omenesc e constituit din bian]a Bisericii ca trup tai- prin aceasta une[te `n sine
temeinic\ [i smerit\ cugetare, adânc `n sim]uri, `n care spiritul [i nic `n care lucreaz\ Hristos. Baza general\ a Tainelor toat\ crea]ia [i pe aceasta
con]inutul dogmelor, dialogând cu ele [i trupul sunt nedesp\r]ite. Propriu-zis acesta este fap- Bisericii este credin]a c\ cu Dumnezeu. Spiritul
tul decisiv. Iar primitorul Dumnezeu poate lucra asu- uman transfigureaz\ mate-
oferind apoi cititorilor seva gândirii sale. Dumnezeu lucreaz\ Tainei se deschide deplinei pra creaturii `n realitatea ei ria cu care e unit de la `n-
ac]iuni a puterii dumne- vizibil\. ~n acest sens, `n]e- ceput, organizând-o `n trup,
Atitudinea sa fa]\ de tainele credin]ei este, prin oameni, zeie[ti transmise de s\vâr- lesul general al Tainei este ca mediu de lucrare a spiri-
astfel, paradigmatic\. Ea evit\ cu elegan]\ [itor, prin credin]a lui, `n unirea lui Dumnezeu cu tului. ~n taina omului toate
pentru oameni ambian]a credin]ei Biseri- creatura. Cea mai cuprin- p\r]ile si func]iile lui sunt
atât extrema „atot[tiin]ei“ umane pline de Cel ce transmite aceast\ cii, câmpul de lucrare al z\toare tain\ `n acest `n- taine, pentru c\ particip\
]eles este unirea lui Dum-
sine, cât [i cea a temerii [i distan]\rii de tot putere ce se scurge prin mâ- Duhului lui Hristos.
nezeu cu `ntreaga crea]ie.
la taina lui ca `ntreg.
n\ este subiectul care gân- De aceea, Taina se s\- De aceea, omul este in-
ceea ce, la prima vedere, pare de nedezlegat. Aceasta e o tain\ care cu-
de[te [i voie[te, adic\ un vâr[e[te la `ntâlnirea a do- prinde totul. Nu e nici o trodus ultimul `ntre crea-
subiect cu o baz\ spiritual\; u\ subiecte umane deschise parte a realit\]ii care s\ nu turi, ca un fel de inel natu-
[i puterea ce se scurge prin prin credin]\ Duhului Sfânt se cuprind\ `n aceast\ tai- ral al extremit\]ilor `ntreg-
Tainele, mijloace de `n iconomia mântuirii ca
trupul celui ce ac]ioneaz\ lucr\tor `n ambian]a Bise- n\. Unirea aceasta `ncepe o ului, prin p\r]ile sale pro-
mijloace prin care se `nf\p- ricii, `ntâlnire care se pre- prii, [i ca unul care aduce `n
comuniune a tuie[te aceast\ unire a oa- asupra altuia merge pân\
lunge[te [i `n atingerea tru-
dat\ cu actul crea]iei [i a
sine la unitate cele ce sunt
la spiritul celui din urm\. fost menit\ s\ se des\vâr-
oamenilor cu Hristos menilor cu Hristos.
Cei doi `ntâlnindu-se prin peasc\ direct\ `ntre ele [easc\ prin mi[carea crea- desp\r]ite dup\ fire prin
La baza concep]iei de- sau prin mijlocirea unei mari distan]e, ca, `ncepând
sim]uri se `ntâlnesc prin ]iei spre starea `n care Dum-
„Biserica ortodox\ soco- spre Taine a Bisericii Orto- spirit. Dar puterea ce o materii. Nu materia [i nici `ntâi de la propria dezbina-
doxe st\ `ncrederea `n pu- nezeu va fi totul `n toate (1
te[te c\ mântuirea nu se fi- transmite omul prin trupul cuvintele rostite sau ges- re, prin unirea care le
tin]a lucr\rii Duhului dum- Cor. 15, 28). Cine poate des-
nalizeaz\ `n moartea lui s\u nu e numai a spiritului turile s\vâr[ite, luate `n ele lu[i `n]elesul [i adâncimea adun\ pe toate `n Dumne-
Hristos pe cruce, ca echiva- nezeiesc al lui Hristos prin- [i a trupului s\u, ci e [i o pu- `nsele, constituie Taina, ci acestei uniri: a modului zeu ca `n cauza lor, [i `nain-
lent juridic al jignirii ce a tr-un om asupra altui om, tere cu mult mai mare ce ea se constituie `n `ntâl- prezen]ei Cuvântului lui tând pe urm\ treptat `n
adus omenirea lui Dumne- prin mijlocirea trupurilor [i str\bate prin ele. Este pute- nirea `n credin]\ a celor Dumnezeu `n ra]iunile celor urcu[ul lui `nalt, prin toate
zeu, ci `n unirea lui Hristos a materiei dintre ele, `n am- rea Duhului dumnezeiesc, cu dou\ persoane `n ambian]a create [i a lucr\rii Lui `n s\-[i ating\ ]inta, unindu-le
cel r\stignit [i `nviat cu oa- bian]a Bisericii, ca trup Care el se pune de acord [i Bisericii plin\ de Duhul sus]inerea [i cârmuirea `n Dumnezeu, `n Care nu
menii ce cred `n El, pentru tainic al lui Hristos. E `n- C\ruia I se deschide prin cre- Sfânt [i `n atingerea tru- spre ]inta deplinei lor uniri este dezbinare.“ (Texte se-
ca [i ei s\ poat\ muri p\ca- crederea c\ Duhul dum- din]\ `n ambian]a Bisericii. peasc\ `ntre cele dou\ per- cu El? lectate din Dumitru St\ni-
tului [i `nvia. Consecvent cu nezeiesc poate lucra prin ~n Tain\ nu se poate tra- soane, o dat\ cu m\rturi- O pozi]ie deosebit\ `n loae, Te eoloogiia Dogm
matiic\
aceasta, ea acord\ Tainelor mijlocirea spiritului ome- ge o frontier\ `ntre mi[ca- sirea prin cuvinte a acestei aceast\ mare tain\ are Ortoodoox\, vol. II, Ed. IBM-
un loc de mare importan]\ nesc asupra materiei cos- rea omului care lucreaz\ [i credin]e a lor: a uneia care omul. El e chipul [i organul BOR, Bucure[ti, 1997)

ISTORII CU T+LC a Povesteau, despre avva

Exemplul, mai presus de orice teorie
a Avva Isaac a zis: „Când
eram tân\r, locuiam cu a-
vva Kronios, care nu mi-a
spus niciodat\ s\ fac vreo
treab\, de[i era b\trân [i
tremura din `ncheieturi. Ba
dimpotriv\, el `nsu[i se ri-
dica [i-mi aducea vasul [cu
ap\] mie [i tuturor celor-
lal]i. Dup\ aceea am locuit
cu avva Teodor de la Ferme
[i nici el nu-mi spunea s\
fac treab\, ci preg\tea sin-
gur masa [i zicea: „Frate,
dac\ vrei, vino [i m\nân-
c\“. Eu `i ziceam: «Avva,
am venit la tine ca s\ trag
folos: [duhovnicesc]. De ce
nu-mi spui ce s\ fac?».
B\trânul t\cea. Atunci
m-am dus [i le-am spus
b\trânilor, iar ei au venit [i
l-au `ntrebat: „Avva, fratele
a venit la sfin]ia ta, ca s\
trag\ un folos, de ce nu-i
spui ce s\ fac\?». B\trânul
le r\spunde: „Dar ce sunt
eu, chinoviarh [mai marele
ob[tii c\lug\re[ti], ca s\-i
poruncesc? Pân\ acum nu
i-am zis nimic, dar dac\
vrea, s\ fac\ [i el ce vede c\
fac [i eu. De atunci i-o luam
mereu `nainte [i f\ceam tot
ce vroia s\ fac\ el. El f\cea
totul `n t\cere [i m-a
`nv\]at [i pe mine s\ fac lu-
crurile `n t\cere“.
Isaac, c\, apropiindu-i-se sfâr-
a LOGOS {I POESIE a LOGOS {I POESIE a
[itul, au venit la el b\trânii
[i-l `ntrebau: „Ce-o s\ ne fa-
Vecernie Vom asculta din stran\ vecernia-n sobor
Când intr\-n schit o dat\ cu pasul serii lent
cem dup\ tine, p\rinte?“. El
le-a zis: „Vede]i cum am um- ~n murmure ca zvonul albinelor `n zbor
blat `n fa]a voastr\? Dac\
de Nichifor Crainic N\luci c\l\torite din Vechiul Testament.
vre]i s\ urma]i [i s\ p\zi]i
poruncile lui Dumnezeu, El
v\ trimite harul S\u, care
Pe-aici, `n sus, e schitul la cap\t de colnic. Cu aur pe od\jdii, `mb\ls\ma]ii tei
L-a zugr\vit pe vremuri Ilarion cel drept Vor `ngâna soborul prin geamurile mici.
va avea grij\ de locul a-
cesta. Dar dac\ nu vre]i s\ Cu sfin]i `ntre [tergare de galben borangic Eu recita-voi psalmul sublim 103,
{i sfinte-mpodobite cu icu[ari pe piept.
le p\zi]i, nu mai r\mâne]i Iar tu „Lumin\ lin\“ m-a[ bucura s\ zici.
aici. {i noi ne `ntristam
când p\rin]ii no[tri se Auzi, un clopot mi[c\ v\zduhul peste mun]i
apropiau de moarte, dar re- {i se bolte[te-n sunet cât cerul de m\rgean Când, la sfâr[itul slujbei, vom s\ruta sfios
spectam poruncile lui De dincolo de lume te-ndeamn\ s\ renun]i Argintul sfintei scoar]e de Evangheliar,
Dumnezeu [i sfaturile lor, O tain\ f\r' de moarte la veacul p\mân- Ne va p\rea o clip\ c\ ne-a z\rit Hristos,
[[i tr\iam] ca [i cum ei ar fi tean. Mi[când `ncet perdeaua intr\rii `n altar.
fost mai departe cu noi. A[a
s\ face]i [i voi [i v\ ve]i
mântui“. (Pateric, Ed. Poli -
rom, Ia[i, 2003) Pagin\ realizat\ de Ionu] BURSUC
 Duminic\, 4 martie 2007 5
Hristos are mul]i ucenici care doresc `mp\r\]ia Lui, dar pu]ini
Evanghelia care doresc s\-I poarte crucea. Are mul]i doritori ai fericirii Sale,
dar pu]ini care s\ p\timeasc\ necazurile Lui. Mul]i doresc s\ se
osp\teze cu Dânsul la mas\, dar pu]ini care s\ p\timeasc\. To]i
de duminic\ voiesc s\ se `mp\rt\[easc\ de veselia Lui. Mul]i urmeaz\ lui Hristos
pân\ la frângerea pâinii, dar pu]ini pân\ s\ bea paharul patimilor.

Spectatorii lui Hristos

Evanghelia duminicii a II-a din Post
(Vindecarea sl\b\nogului din Capernaum)
Ioan 12, 1-1
18
1. {i intrând iar\[i `n Capernaum, dup\ câteva zile s-a auzit c\ este `n cas\.
2. {i `ndat\ s-au adunat mul]i, `ncât nu mai era loc, nici `naintea u[ii, [i le gr\ia lor
cuvântul.
3. {i au venit la El, aducând un sl\b\nog, pe care-l purtau patru in[i.
4. {i neputând ei, din pricina mul]imii, s\ se apropie de El, au desf\cut acoperi[ul
casei unde era Iisus [i, prin sp\rtur\, au l\sat `n jos patul `n care z\cea sl\b\nogul.
5. {i v\zând Iisus credin]a lor, i-a zis sl\b\nogului: Fiule, iertate `]i sunt p\catele
tale!
6. {i erau acolo unii dintre c\rturari, care [edeau [i cugetau `n inimile lor:
7. Pentru ce vorbe[te Acesta astfel? El hule[te. Cine poate s\ ierte p\catele, f\r\
numai unul Dumnezeu?
8. {i `ndat\ cunoscând Iisus, cu duhul Lui, c\ a[a cugetau ei `n sine, le-a zis lor: De
ce cugeta]i acestea `n inimile voastre?
9. Ce este mai u[or a zice sl\b\nogului: Iertate `]i sunt p\catele, sau a zice: Scoal\-
te, ia-]i patul t\u [i umbl\?
10. Dar, ca s\ [ti]i c\ putere are Fiul Omului a ierta p\catele pe p\mânt, a zis
sl\b\nogului:
11. Zic ]ie: Scoal\-te, ia-]i patul t\u [i mergi la casa ta.
12. {i s-a sculat `ndat\ [i, luându-[i patul, a ie[it `naintea tuturor, `ncât erau to]i
uimi]i [i sl\veau pe Dumnezeu, zicând: Asemenea lucruri n-am v\zut niciodat\.

vedere cre[tin, cum se poate confundat\ cu o simpl\ ade-

de pr. prof. univ. dr.
Petre SEMEN
Cine lectureaz\ cu a-
ten]ie c\r]ile Noului Testa-
ment poate constata c\ ma-
joritatea darurilor [i a bi-
necuvânt\rilor oferite de
Hristos-Dumnezeu oameni-
lor se leag\ direct de infinita
mil\ divin\ fa]\ de om, dar
mai ales de credin]a acesto-
ra din urm\.
Mântuitorul a cerut din
partea beneficiarilor direc]i
ori indirec]i ai vindec\rilor
un minimum de credin]\.
Ba mai mult, `n majoritatea
cazurilor de vindec\ri mira-
culoase, Iisus nu-[i arog\
niciodat\ vreun merit per-
sonal, recomandând mereu
s\ nu se mediatizeze inter-
ven]ia Sa, ci pune meritul `n
seama beneficiarului zi-
când: „credin]a ta te-a mân-
tuit“ sau „fie ]ie dup\ cre-
din]a ta“. Aproape c\ nici un
alt cuvânt, cu excep]ia sub-
stantivului „mil\“, asupra
c\ruia vom st\rui alt\dat\,
nu apare atât de frecvent `n
c\r]ile Noului Testament
precum cuvântul „credin]\“.
Sub diferite forme gra-
maticale, cuvântul „credin-
]\“ se `ntâlne[te de peste
240 de ori `n Noul Testa-
ment. Dat\ fiind importan]a
sa maximal\, ne propunem
s\ l\murim ce `nseamn\ de
fapt credin]a din punct de
Cum se poate p\c\tui `mpotriva credin]ei
~n primul rând prin au-
toam\girea c\-i suficient\
m\rturisirea lui Dumne-
zeu cu buzele precum con-
temporanii proorocului Isa-
ia despre care zice: „popo-
rul acesta se apropie de
Mine cu gura [i cu buzele
M\ cinste[te, dar cu inima
este departe, c\ci `nchina-
rea `naintea Mea nu este
(pentru ei) decât o rân-
duial\ omeneasc\ `nv\]at\
de la oameni“ (cap. 29,13).
~n al doilea r=nd, prin c\-
derea `n disperare.
A crede cu adev\rat `n-
seamn\ a-L l\sa pe Dum-
nezeu s\ lucreze cu tine, a
realiza c\ prin tine `nsu]i
nu po]i face nimic merituos
pentru propriu-]i suflet [i a
alerga la Dumnezeu ca la
ultima [i singura instan]\
a mântuirii tale. A te `n-
crede `n Dumnezeu `n-
seamn\ a renun]a a te `n-
crede doar `n tine `nsu]i.
Din p\cate, dup\ cum con-
certifica valoarea ei, ce tre-
buie `ntreprins pentru a-]i
men]ine [i spori credin]a, [i
nu `n ultimul rând cum po]i
g\si calea de a-i atrage [i pe
al]ii la credin]a ta.
O simpl\ op]iune
intelectual\?
De-a lungul experien]ei
religioase a omului s-au dat
multe defini]ii credin]ei `ns\
cea mai simpl\ pare a fi:
convingerea ferm\ `n veri-
dicitatea cuvântului inspi-
rat al Scripturii, secondat\
de con[tientizarea insufi-
cien]ei proprii `n a-]i realiza
mântuirea sufletului [i im-
plicit a dobândirii vie]ii ve[-
nice. Pe de alt\ parte, cre-
din]a mai poate fi `n]eleas\
[i ca o renun]are la propriile
merite `n ob]inerea vie]ii
ve[nice [i `ncredin]area to-
tal\ lui Dumnezeu.
Dac\ a crede `nseamn\ a
considera ceva ca fiind
adev\rat, a crede `n Hristos-
Dumnezeu nu `nseamn\ nu-
mai a recunoa[te ca adev\-
rate cele afirmate de Sfânta
Scriptur\, cu privire la
na[terea Sa minunat\, la di-
vinitatea, moartea [i `nvie-
rea Lui, etc., ci [i a p\stra o
permanent\ credincio[ie fa-
]\ de El, adic\ a nu ie[i din
cuvântul [i voia Sa.
Din p\cate, credin]a a
fost, [i mai este `nc\ adesea
stata Toma de Kempis
„Hristos are mul]i ucenici
care doresc `mp\r\]ia Lui,
dar pu]ini care doresc s\-I
poarte crucea. Are mul]i
doritori ai fericirii Sale, dar
pu]ini care s\ p\timeasc\
necazurile Lui. Mul]i do-
resc s\ se osp\teze cu Dân-
sul la mas\, dar pu]ini care
s\ p\timeasc\. To]i voiesc
s\ se `mp\rt\[easc\ de ve-
selia Lui. Mul]i urmeaz\
lui Hristos pân\ la frân-
gerea pâinii, dar pu]ini
pân\ s\ bea paharul pa-
timilor. Mul]i laud\ mi-
nunile Lui, dar pu]ini ur-
meaz\ oc\rilor crucii Lui.
Mul]i iubesc pe Hristos
atâta vreme cât nu li se
`ntâmpl\ nimic, cât nu li se
face nici o `mpotrivire,
mul]i `l sl\vesc [i-L binecu-
vânteaz\ pe El, `ns\ de se
va ascunde Iisus [i-i va l\-
sa pe ei, cârtesc `ndat\ [i
`[i pierd râvna.“
rare intelectual\ la o seam\
de texte pe care se `nte-
meiaz\ anumite `nv\]\turi
ale Bisericii. Din aceste ra-
]iuni se poate u[or aluneca
de pe planul leg\turii per-
sonale cu Dumnezeu pe
unul pur intelectual [i, `n fi-
nal, nu se ia `n serios cre-
din]a pentru a o [i aplica la
via]a de zi cu zi. Desigur,
este important s\ fiu con-
vins c\ El, Cel Singur, a mu-
rit pentru to]i oamenii [i
pentru mine personal, dar,
mai important, este s\
con[tientizez cât de grav
este s\ trec nep\s\tor peste
dovada supremei iubiri di-
vine pentru mine [i ceilal]i.
(De observat c\ dup\ fiecare
imn liturgic sau rug\ciune
public\ ori personal\ `nche-
iem cu cuvântul ebraic (ara-
maic) „amen“ce semnific\ o
scurt\ m\rturisire; „aceasta
este sigur“ sau „cred c\ este
adev\rat“.)
Spectator
pe scena vie]ii
~n ce const\, de fapt,
credin]a? A existat, [i mai
exist\ [i ast\zi, p\rerea
gre[it\ c\ ar fi suficient\ [i
foarte meritorie o credin]\
pur teoretic\, `n sensul c\
ajunge dac\ te-ai n\scut [i
crescut cu credin]a adev\-
rat\. C\ nu s-ar mai im-
pune vreun efort personal,
De dragul celui care
ne-a iubit mai `ntâi
Se [tie c\ la botez, cre[-
tinul a primit darul Sfân-
tului Duh prin actul Sfintei
Mirungeri c=nd i s-a impri-
mat [i numele Domnului
Dumnezeu `n suflet, de-
venind pentru totdeauna
proprietatea Lui. De acum
are un `nsemn al Lui, la fel
cum `n timpurile de sclavie
se `nsemna cu fierul ro[u,
pe spatele sclavilor, nu-
mele proprietarului. De
aceea cre[tinul se cuvine s\
con[tientizeze cui apar]ine
[i s\-[i recunoasc\ st\pâ-
nul. Sfântul Ignatie Teo-
forul `nv\]a [i el c\ se im-
pune a avea o credin]\ ro-
ditoare „Cei ce m\rturisesc
c\ sunt ai lui Hristos se vor
cunoa[te dup\ cele ce s\-
vâr[esc, deoarece nu prin
m\rturisirea trec\toare, ci
prin credin]\ statornic\ [i
sus]inut de o angajare
permanent\ `n tr\irea
unei vie]i corecte din punct
de vedere cre[tin. Ba mai
mult, sunt foarte pu]ini
care mai [tiu cele zece
porunci ca s\ nu mai vor-
bim de poruncile Bisericii.
Iar dac\ nu se [tiu dup\ ce
roditoare se cunosc cei ai
lui Hristos.“
~nainte de a ne `mp\r-
t\[i zicem: „cred Doamne [i
m\rturisesc“ adic\ m\rtu-
risesc prin cuvânt [i lu-
crare ceea ce cred cu min-
tea, astfel credin]a steril\
nu are nici o valoare. Cre-
din]a implic\ o perma-
nent\ comunicare cu Dum-
nezeu fiindc\ altfel nu este
mântuitoare. Mântuitorul
ne-a avertizat c\ se vor
mântui nu cei ce-i spun lui
Iisus „Doamne, Doamne“,
ci numai aceeia care-[i con-
cretizez\ credin]a prin `m-
plinirea voii Tat\lui ( Mt.
7, 21-23) [i-i ferice[te pe cei
care ascult\ cuvântul S\u
[i `l p\zesc (Luca 11, 28),
adic\ `l aplic\ la via]a de zi
cu zi.
Dac\ Hristos-Dumne-
zeu [i-a schimbat de dragul
nostru slava dumnezeirii
pentru netrebnicia uman\,
atunci se impune ca [i noi
s\ realiz\m o complet\ [i
radical\ schimbare de ati-
tudine fa]\ de Dumnezeu.
se ghideaz\ `n via]a „a[a-
zis cre[tin\“?
Conduc\torul auto, `na-
inte de a porni la drum, tre-
buie s\ cunoasc\ perfect co-
dul rutier pentru a nu pune
`n pericol via]a altora [i pe-a
lui. ~n cazul credinciosului
cre[tin dac\ nu [tie dup\ ce
s\ se ghideze `n via]\, evi-
dent c\ `[i pune `n primejdie
de moarte mântuirea pro-
priului suflet. Deci, credin]a
teoretic\ nu este decât o
iluzie [i o mare bucurie pen-
tru demoni c\ te asemeni lor
fiindc\ [i ei, teoretic vor-
bind, sunt credincio[i, cred
[i se cutremur\ dar nu se
vor mântui niciodat\ cu o
astfel de credin]\, fie ea [i
cutremur\toare.
Când cineva se limiteaz\
doar la a considera drept
adev\rate anumite cuvinte
sau texte din Sfânta Scrip-
tur\ se autoam\ge[te deoa-
rece, `n acest caz, credin]a
se reduce la o simpl\ opinie
sau concep]ie despre lume.
Este oare chiar atât de
important\ pentru Dumne-
zeu opinia noastr\ vizavi de
sensul existen]ei ori ade-
v\rul Sfintei Scripturi?
A avea o credin]\ pur in-
telectual\ nu-i mare lucru,
fiindc\ nu-l schimb\ cu ni-
mic pe om. A[a cum dintr-o
iubire platonic\ nu se nasc
copii, nici dintr-o credin]\
nelucr\toare nu se nasc
virtu]i. A crede doar cu min-
tea `nseamn\ a-i imita pe
demoni [i a te transforma
`ntr-un simplu spectator pe
scena vie]ii. Ori Hristos nu
ne vrea doar spectatori [i
m\rturisitori, ci lupt\tori ai
adev\rurilor Sale.
Acta non verba
Când `l ironizau pe Dom-
nul c\ nu se coboar\ de pe
cruce, chipurile ca s\ cread\
`n El, c\rturarii [i fariseii
d\deau dovad\ de o credin]\
pur teoretic\. Ei n-au vrut
s\ realizeze, a[a cum spu-
nea Sfânta Ecaterina din
Siena, c\ nu piroanele l-au
]intuit pe Iisus pe cruce, ci
dragostea pentru noi, iar
dac\ ar fi coborât n-ar mai fi
existat nici credin]a, n-ar
mai fi fost nevoie de ea.
Credin]a este „`ncredin]area
celor n\d\jduite, dovedirea
lucrurilor nev\zute“ (Evrei
11, 1). Hristos-Dumnezeu ne
cere s\ avem o credin]\
m\rturisitoare [i lucr\toa-
re, iar nu teoretic\ [i steril\.
A crede, `n sensul cel mai
autentic cre[tin, `nseamn\ a
[i m\rturisi ceea ce crezi,
dar nu numai prin vorbe, ci
mai curând prin fapte dup\
cum se exprimau vechii ro-
mani „acta non verba“. A
crede `nseamn\ a te `ncre-
din]a pe deplin milei [i pro-
viden]ei divine, a[a cum o
f\ceau bolnavii care alergau
la Iisus ca la ultima spe-
ran]\. a
6 Duminic\, 4 martie 2007

Reportaj

Nea Gic\, macaragiul

ajuns maestru al naiurilor
La `nceput de mileniu al III-lea,
me[te[ugurile tradi]ionale nu
[i-au pierdut din semnifica]ie [i
profunzime simbolic\, `n ciuda
celor care sus]in contrariul. O
dat\ integra]i `n marea familie
european\, identitatea cultural\ [i
spiritual\ a românilor are o alt\
configura]ie. Printre noi mai sunt
oameni care se dedic\ trup [i
suflet artei populare, f\uririi de
instrumente muzicale. Condi]ia
esen]ial\ este s\ [tim unde s\-i
c\ut\m [i s\ le apreciem crea]ia.
Tainele p\strate din
mo[i–str\mo[i, pe care timpul nu
le-a erodat, ci doar a a[ternut mai
mult farmec, sunt transpuse, prin
multa trud\ [i r\bdare, `n obiecte
de artizanat.

personaj apar]inând unui zic, eram stângaci. La

de Adriana MUTU
Gheorghe Doac\ este
unul dintre pu]inii me[-
teri populari din Româ-
nia care confec]ioneaz\
naiuri [i fluiere. De mai
bine de treizeci de ani f\-
ure[te instrumente muzi-
cale tradi]ionale, `n ate-
lierul de tâmpl\rie situat
pe strada Smârdan. Ate-
lierul lui nea Gic\, dup\
cum spun cei apropia]i,
este o veritabil\ galerie
de obiecte artizanale. Na-
iuri, fluiere, obiecte din
lemn, toate exprim\ sen-
sibilitatea [i spiritul ar-
tistic al maestrului.
„Cântecul te
`ntinere[te, ui]i
de grijile care-]i
apas\ sufletul“
La cei 61 de ani ai s\i,
volubil [i debordând de
energie, nea Gic\ pare un
„Eu lucrez la 3, 4 naiuri deodat\:
la unul mai pun ceva, la altul mai modelez“
spa]iu al feeriei, al mitic-
ului. Povestea lui `ncepe
„`ntr-un s\tuc, la vreo 10
km `nspre Pa[cani, un loc
binecuvântat de Dum-
nezeu. De mic copil `mi
pl\cea s\ cânt la fluier, la
muzicu]\. Darul \sta nu
l-am mo[tenit de la tata,
ci de la mama mea, care
cânta `n timp ce lucra la
ma[ina de cusut, ori când
]esea. Se lua cu treaba [i
`ncepea s\ fredoneze.
Mama tot `mi spunea c\-i
tare frumos s\ cân]i, c\-n
via]\ cântecul te `ntine-
re[te, ui]i de necazuri, de
grijile care-]i apas\ sufle-
tul. Tata nu prea le avea
cu muzica, dar m-o `ncu-
rajat când o v\zut c\ am
tragere de inim\ s\
`nv\].“
V\zând talentul [i sen-
sibilitatea copilului, tat\l
i-a cump\rat un acorde-
on. „La 14 ani am `nceput
s\ cânt singur la instru-
mentul \sta. Dar ghinion,
blestem, nu [tiu cum s\-i
acordeon mie `mi conve-
nea claviatura pe partea
stâng\, m\ descurcam,
dar mai greu era la ba[i.
Dup\ ce am `nv\]at s\
cânt, l\utarii din sat m-au
luat cu ei, s\ `nv\] mai
bine. Mergeam pe la
nun]i, la botezuri. De la o
vreme eram chiar solici-
tat solicitat, de multe ori
trebuind s\ le fac progra-
mare. Amân\ cumetre,
balul, dac\ vrei s\-]i
cânt, le spuneam de la o
vreme, mai `n glum\, mai
`n serios.“
Naiul din bambus
de undi]\
Nea Gic\ prive[te nos-
talgic `n trecut. Dest\inu-
irile `l emo]ioneaz\; cu
mâinile `mpreunate ca
`ntr-o rug\ciune, cu ochii
a]inti]i spre naiurile c\-
rora le-a dedicat propria
via]\, `[i continu\ isto-
risirea. „Dup\ ce am ter-
minat armata, m-am gân-
dit s\ m\ apuc foarte se-
rios de cântat. Lucram la
o uzin\ de strunguri, toc-
mai prin Arad. Abia mai
târziu m-am stabilit de-
finitiv `n Ia[i, dup\ ce
m-am `nsurat. La Metalur-
gica, unde lucram atunci,
s-a f\cut un ansamblu,
«Perini]a» se numea. A-
tunci am `nceput s\ cânt
la nai. Mi-am cump\rat
unul de la Bucure[ti, de
la maestrul Radu Simion.
Dânsul mi-a procurat
naiul. Era printre cei mai
buni nai[ti, al\turi de
Zamfir, Simon Stanciu.
Tot timpul `mi luam
naiul la mine; fiind maca-
ragiu, când mai aveam
momente libere, fredonam
diverse melodii, nu de
plictiseal\, ci pentru c\
vroiam s\ folosesc timpul,
care era foarte pre]ios. A-
cas\ studiam cu acorde-
onul, la serviciu - cu naiul.
Cu fluierul… mai pu]in,
c\ nu era a[a apreciat.“
Din neaten]ie `ns\, na-
iul primit de la Radu Si-
mion s-a stricat, aveam s\
aflu o clip\ mai târziu. „Cum
cântam eu la nai, l-am
a[ezat pe scaunul din
macara. M-am ridicat cum-
va `n picioare, s\ dirijez
ma[ina. F\cusem ni[te
manevre [i, concentrat fi-
ind, am uitat c\ a[ezasem
naiul pe scaun. Când m-am
a[ezat, a plesnit, s-a rupt `n
dou\. {i atunci ce mi-am
zis? S\ m\ duc iar la
Bucure[ti nu prea `mi
convenea. A[a c\ mi-am
cump\rat o undi]\ de
pescuit din bambus, am
m\surat cu [ublerul [i
am `nlocuit ]eava naiului.
Am v\zut c\ ]ine [i, `n
sinea mea, m-am hot\rât
s\ confec]ionez singur un
nai.“
„Doar `n Orient
[i `n Africa nu am
vândut naiuri“
De atunci a f\urit nu
doar câteva, ci peste 3.000
de naiuri `n aproape 30
de ani. O bun\ parte din
aceste instrumente au fost
vândute unor persona-
lit\]i din România, dar [i
de peste hotare. „Am
`nceput s\ primesc co-
menzi din toate col]urile
lumii. Poate doar `n O-
rient [i `n Africa nu am
vândut, `n rest, cam peste
tot. Cred c\ doar vreo
10% am dat `n ]ar\. Am
prieteni pe la Târgu Jiu,
Bucure[ti, R\d\u]i, Va-
tra Dornei, care cump\r\
constant.
A venit odat\ la mine
un student la Conservator,
de-aici din Ia[i, [i mi-a
spus c\ m\ c\uta de un
an. S\racu’ nu [tia c\
st\tea la 100 de metri de
mine,“ zâmbe[te nea Gic\.
Traiectoria vie]ii avea
s\ i se schimbe o dat\ cu
venirea sa `n ansamblul
„Doina Moldovei“. Ionel
Gotescu, dirijorul forma-
]iei, auzind de m\iestria
cu care Gheorghe Doac\
cânta la nai, i-a propus s\
vin\ `n ansamblu. „Am
participat la tot felul de
spectacole, `n turnee. Am
vizitat foarte multe ]\ri,
Ungaria, Polonia, Rusia,
mi-am f\cut prieteni pes-
te tot. Tuturor le-am f\-
cut naiuri.“

S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia

Perioada: 04 - 14 aprilie 2007
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii
ortodoc[i români din `ntreaga ]ara. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale credin]ei Informa]ii suplimentare
ortodoxe, reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele moa[te [i locurile pute]i ob]ine la num\rul de Lemnul, art\ deauna un material sa-
de `nchinare. cru, bogat `n semnifi-
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada 04 – telefon: 0232/276907, [i sacralitate ca]ii, `n care me[terul
14 Aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“. la sediul popular a pus `ndemâ-
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos), Muzica este expresia nare, sim] artistic.
Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Coompllexull moonahall Meeteeora;
Centrului de Pelerinaj fundamental\ a spiritu- Arta model\rii lem-
Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul „Sf. Parascheva“ lui ]\ranului român. Sen- nului a dat na[tere unei
Fer. Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), din Ia[i: Bd. {tefan sibilitatea fa]\ de fru- cuprinz\toare game de
Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lapsakosl), Atena (vizitare: muse]ea sunetului s-a obiecte, de la cele mici,
Acropole, Pia]a Parlamentului, Catedrala Mitropolitan\); Insula Egina (moa[tele Sf. cel Mare [i Sfânt
transmis `n formele [i de uz personal, ustensile
Nectarie Taumaturgul); M-rea Kato Xenia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) – nr. 16, `n curtea Catedralei ornamentele bogate ce casnice [i unelte de lu-
Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, izvorâtorul de mir, moa[tele Sfintei Anisia, moast- mitropolitane,
ele Sf. Grigorie Palama). `mpodobesc instrumen- cru, obiecte de cult, pân\
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; trans- sau acces=nd site-ul: tele muzicale create de la piese mari de interior
port cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - Pireu; cazare `n www.centruldepelerinaj.ro me[terii populari. Lem- [i cele utilizate `n con-
regim dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de3***, preot `nso]itor. nul a constituit dintot- struc]ii.
 Duminic\, 4 martie 2007
~nsufle]it de toate aces-
te aduceri-aminte, `mi a-
rat\ un dosar plin cu
scrisori de mul]umiri, de
aprecieri [i `ncuraj\ri,
[abloane, tonalit\]i [i ga-
me. „Odat\ a trebuit s\ a-
cordez vreo 13 naiuri pen-
tru Conservatorul din El-
ve]ia. A[a mi-o fost de greu,
c\ sim]eam c\ ame]esc.
Suflam foarte mult, f\-
ceam acord\ri finale, cu
cear\ natural\,“ m\rturi-
se[te artistul.
Pasiunea cu care s-a
d\ruit pentru crearea in-
strumentelor muzicale i-a
fost r\spl\tit\ pe deplin.
Recuno[tin]a [i sentimen-
tul c\ cei mai mari cânt\-
re]i de muzic\ folcloric\ `l
pre]uiau erau suficiente
pentru a alunga oboseala
sau sup\r\rile. „I-am cu-
noscut pe Benone Sinules-
cu, Tiberiu Ceia, Nelu B\-
l\[oiu, Maria Apostol, Iri-
na Loghin …câ]i [i mai câ]i.
~]i spun [i un mic secret.
Pentru c\ eram cuminte [i
cântam frumos, socrul lui
Ionel Gotescu mi-a dat
casa asta, care era a lui.“
~n afar\ de f\urirea de
naiuri, nea Gic\ a mai
cusut [i costume na]iona-
le. „Odat\ m-a `ntrebat
un l\utar: M\i Gic\, da’
tu cân]i `n c\ma[a asta
frumoas\ [i eu `n asta
veche? {i i-am zis: Da,
dom’le, sunt vedet\. Da’
hai c\-]i fac [i mata una!“
~l rog s\-mi povesteas-
c\ despre modul `n care
este confec]ionat un nai.
Aveam s\ aflu c\ trebuie
s\ fii `narmat cu foarte
mult\ r\bdare, c\ naiul e
un „lucru mig\los, tru-
de[ti mult pân\ `l ter-
mini. Eu lucrez la 3, 4
naiuri deodat\: la unul
mai pun ceva, la altul mai
modelez. ~nainte folo-
seam bambusul, pentru
c\ e un lemn exotic cu ca-
re se lucreaz\ foarte bine.
Cum se g\se[te greu, am
Tufa de soc
transformat\
`ntr-un nai
Naiurile pot fi realizate
folosindu-se diverse ma-
teriale lemnoase: trestie,
bambus, salcâm, prun,
stejar, etc. Num\rul de
tuburi variaz\ `n func]ie
de ambitusul naiului (so-
pran, alto, tenor, bari-
ton/bas).
„~nainte foloseam bam-
busul ca materie prim\
pentru confec]ionarea na-
iurilor, spune nea Gic\,
dar pentru c\ se g\se[te
foarte greu, am renun]at
s\ mai lucrez cu acest
material. Am trecut la
lemnul autohton, româ-
nesc. A[a c\ `l prefer pe
cel din soc. Perioada op-
tim\ de recoltare a lem-
nului de soc este iarna.
Când afar\ e rece e mai
„La 14 ani am `nceput s\ cânt la acordeon. Dar ghinion, blestem, nu [tiu cum s\-i zic, eram
stângaci. ~mi convenea claviatura de pe partea stâng\, m\ descurcam, dar mai greu era la ba[i.
Dup\ ce am `nv\]at s\ cânt, l\utarii din sat m-au luat cu ei, s\ `nv\] mai bine. Mergeam pe la nun]i,
la botezuri. De la o vreme eram chiar foarte solicitat, de multe ori trebuind s\ le fac programare.
Amân\ cumetre, balul, dac\ vrei s\-]i cânt, le spuneam de la o vreme, mai `n glum\, mai `n serios.“
renun]at s\ mai lucrez cu
acest material. Am trecut
la soc. Chiar acum e cea
mai bun\ perioad\ de
recoltare. Afar\ e `nc\
rece [i e mult mai u[or de
modelat.“
„Lucrurile f\cute
manual sunt [i vor fi
foarte c\utate“
Me[terul Doac\ mai
are numai o singur\ do-
rin]\: i-ar pl\cea s\ vin\
cineva, „un om cu suflet
de la Dumnezeu,“ care
s\-i aduc\ materiale cu
care s\ poat\ lucra. Vo-
in]\ are, la fel [i pasiune
pentru m\iestrit.
~l `ntreb ce crede des-
pre invazia de instrumente
electronice moderne, cu
care se prelucreaz\ sune-
tele. Nea Gic\ este opti-
mist, pentru c\ are con-
[tiin]a valorii [i impor-
tan]ei instrumentelor tra-
di]ionale. „Tineretul zice:
la ce e bun s\ pierzi atâta
amar de timp s\ `nve]i s\
cân]i la un nai, când e cu
mult mai u[or s\ `nve]i s\
cân]i la o org\ electronic\.
Dar nu e nici pe departe
acela[i lucru. Tot ce se lu-
creaz\ manual nu trebuie
s\ se piard\; dintr-o bu-
cat\ de lemn poate ie[i o
minune de instrument.“
O dat\ cu intrarea `n
Uniunea European\, ma-
estrul crede c\ tradi]iile
române[ti vor fi foarte
apreciate [i promovate.
„Asta o spun ca un om
care a c\l\torit [i a sim]it
cât de importante sunt
r\d\cinile, identitatea pe
care o ai ca popor. Lucru-
rile f\cute manual sunt [i
vor fi foarte c\utate.
Trebuie s\ demonstr\m
c\ putem continua ceea
ce au f\cut str\bunii no[-
tri, [i s\ facem schimb, pe
linie cultural\, cu `ntrea-
ga lume.“
u[or de lucrat cu el. Mai
scute[te din manoper\,
pentru c\ nu mai trebuie
s\ g\uresc materialul brut
ca s\ fac interiorul. Dar
lemnul de soc trebuie l\-
sat s\ se usuce, cel pu]in
jum\tate de iarn\. {i uite
cum fac: le pun acolo,
dup\ vatra, [i când v\d
c\ `s numai bune, le iau“.
Cum\trul c\zut
„de fazan“
Nea Gic\ are [i darul
povestirii, `i place s\ stea
de vorb\ cu oamenii [i,
mai ales, s\ le aduc\ bu-
curie `n suflet. O vorb\
bun\, un sfat prietenesc,
o glum\ care descre]e[te
frun]ile, toate acestea le
d\ruie[te din inim\. O
`ntâmplare din copil\rie
l-a f\cut s\-[i doreasc\
armonie [i voie bun\ `n-
tre oameni. „Când eram
copil, eram foarte obraz-
nic. M\ duceam cu oile la
câmp, pe ima[. Odat\,
`ntr-o prim\var\, ce mi-a
dat prin cap? Cum era o
Perspectivele `ncuraja-
toare nu lipsesc, trebuie
doar foarte mult\ munc\,
d\ruire [i `ncredere. Iar
Gheorghe Doac\ [tie prea
bine acest lucru. Este
foarte mul]umit c\ da-
torit\ naiurilor confec]io-
nate de el se aude mai
mult\ muzic\ frumoas\
`n lume, dar, mai ales,
„muzic\ de-a noastr\
popular\“. Nu crede c\ va
renun]a curând s\-[i cul-
tive darul cu care Dum-
nezeu l-a `nzestrat, pen-
tru c\ folclorul [i con-
fec]ionatul naiurilor `l de-
finesc cel mai bine ca om
[i ca român. a
Dorin]a cea mai mare a
artizanului este s\ fac\
„un fluier care s\ cânte `n
Fa major.“ Munca este
mig\loas\, „trebuie s\
astup toate g\urile, naiul
s\ aib\ exact 29 de cm
lungime, de la vran\ `n
jos. Altfel, ori nu se a-
cordeaz\, ori sunetul iese
fie mai sus, fie mai jos.“
oi]\ frumoas\ lâng\
mine, m\ jucam cu ea, am
`mbr\cat-o cu cojocelul
meu f\cut de mama. Am
`ncheiat-o la un buton [i i-
am dat drumul. Dar
vai!… când o `nceput s\
fug\ de ea toate oile de pe
ima[… Bietele oi credeau
c-a intrat lupul `ntre ele!
Doamne Sfinte ce m-am
speriat, nu [tiam cum s\
le opresc! Am crezut c\
r\mân f\r\ oi, jumate de
ceas am alergat dup\ ele
s\ le adun. {i câte pozne
n-am mai f\cut…
Mie de mic mi-a pl\cut
s\ cioplesc `n lemn; avea
tata un brici, ceva de ca-
litate, nu se g\sea pe
toate drumurile. Cum
Me[teri populari
celebri din ]ara
noastr\
a Nicolae Purc\rea
(foto), artizan n\scut `n
1923 `n Scheii Bra[ovului.
S-a impus ca reprezentat
de seam\ al crea]iei plas-
tice ]\r\ne[ti contempo-
rane. ~ntreaga sa oper\ este
emblema vitalit\]ii unei
tradi]ii duale, str\vechi [i
moderne `n acela[i timp.
St\pânind ca nimeni
altul me[te[ugul crest\-
turilor `n lemn, având un
deosebit sim] estetic [i re-
spectând canoanele po-
pulare ale simetriei, al-
ternan]ei [i ritmului,
me[terul Nicoale Purc\-
rea a reu[it s\ realizeze
obiecte ce impresioneaz\
ciopleam odat\ ni[te pie-
se de [ah (`n lipsa tatei,
bine`n]eles) s-a rupt o
buc\]ic\ din lama briciu-
lui. Amu-i amu! Nu [tiam
ce s\ fac, numa’ l-am
cur\]at [i l-am pus la loc,
acolo unde-l ]inea tata.
~ntâmpl\tor, a venit la
noi un cum\tru, care
vroia un briceag. L-am
dat, bucuros c-am sc\pat
de o pacoste, da’ când l-o
adus `napoi c\ era stri-
cat, tata s-o sup\rat [i a
zis c\ face du[m\nie, c\
de ce i-a stricat briciul…
A[a credea bietul tata, c\
vina era a cum\trului.
V\ da]i seama c\ n-a[ fi
recunoscut nici `n ruptul
capului c\ eu l-am stri-
prin frumuse]ea lor neos-
tentativ\. Gama obiecte-
lor este extrem de diver-
s\, de la cele cu caracter
func]ional odinioar\, de-
corative ast\zi – cuiere,
furci de tors, cauce, lin-
guri, blidare – pân\ la o-
biecte de cult – troi]e,
cruci, pecetare.
Pornind de la cele mai
simple motive [i ajun-
gând la combina]ii com-
plexe, de natur\ strict
geometric\, urmând legi-
le nescrise ale artei popu-
lare, artizanul reu[e[te
s\ imprime obiectelor
create ceva din frumu-
se]ea sufletului s\u. Ro-
zeta, pomul vie]ii, triun-
ghiurile, p\tratele, rom-
burile, care ast\zi [i-au
pierdut semnifica]ia ar-
haic\, alc\tuiesc un de-
cor complex, armonios,
7
cat, nu-mi trebuia o chel-
f\neal\,“ m\rturise[te
serios nea Gic\.
Desprins parc\ din
„Amintirile“ lui Creang\,
omul din fa]a mea re-
tr\ie[te profund acel mo-
ment, pentru c\ a primit
o lec]ie de via]\. „Trei ani
nu [i-au mai vorbit, a[a
de tare s-a sup\rat tata.
Nici m\car nu se salutau.
Abia dup\ trei ani i-am
zis tatei c\ vina era a
mea. Când o auzit… A-
tunci mi-am dat seama
cât de important\ este o-
menia [i `n]elegerea `ntre
oameni… C\ to]i suntem
ca fra]ii… Avem acela[i
Dumnezeu!“
amplasat `n registre ori-
zontale [i verticale. Lin-
gurile, lingurarele, bli-
darele, tiparele de ca[,
troi]ele ori pistornicele
sale sunt delicat filigra-
nate [i decorate cu mo-
tivul folcloric al calului
stilizat ori al `mpletiturii
romboidale.
a Constantin Crama-
riuc este unul dintre cu-
noscu]ii me[teri f\urari
din Suceava. Lucr\rile de
sculptur\ reflect\, `ntr-o
varietate de forme, arta
popular\ specific\ ]inu-
turilor Bucovinei: linguri,
lingurare, cruci [i furci de
tors, elegante prin linie [i
decor, bogat ornamentate
prin sculpturi m\iestre
ori prin me[te[ugite com-
bina]ii de esen]e de lemn.
 CM
YK

8 Duminic\, 4 martie 2007

Documentar

Cearta lui Aristotel cu

~n diminea]a zilei de 10 iunie 1341,
Mai ales, `i deranja c\ `n
discu]iile pe care ilustrul
Constantinopolul, m\rea]a capital\ a Imperiului c\rturar le `ncuraja, nu
se mai vorbea prea mult
Bizantin, era cuprins de o forfot\ neobi[nuit\. despre Hristos ori Sfin]ii
Cu to]ii se treziser\ mai devreme, cu mult mai P\rin]i, ci mai mult de
devreme decât de obicei. Grupuri de b\rba]i [i Aristotel. ~n curând, [i-au
dat seama c\ tot ritmul
femei ]inând copii de mân\, monahi cu chipuri acela [col\resc nu `i fo-
sobre str\b\teau str\du]ele `nguste ale capitalei losea suflete[te pe cât [i-
ar fi dorit.
`n aceea[i direc]ie: Catedrala „Sfânta Sofia“. Varlaam, o persoan\
Str\inii, ajun[i `n ora[ abia `n acea diminea]\, nu doar foarte cult\, ci [i
v\zând puhoaiele care se `ndreptau spre marea extrem de abil\, a sesizat
imediat c\ `n rândul mo-
biseric\ a capitalei, se `ntrebau dac\ nu cumva nahilor din m\n\stirea
cetatea este atacat\ de barbari, iar cet\]enii, dup\ pe care o p\store[te, par-
c\, plute[te o nemul]u-
obicei, merg s\ se roage `mpreun\, pentru mire. Discret, din scurte
izb\vire. Dar nu, de data asta era cu totul altceva. discu]ii cu unii, cu al]ii,
`ncerc\ s\ afle unde era
problema.
patizat mai ales pentru Rezultatele cercet\rii
cuvintele sale dure la
de Nicolae PASCAL adresa latinilor [i critica
mai c\ l-au `ngrozit! Ime-
diat pl\nui o c\l\torie la
`mpotriva papalit\]ii. Muntele Athos. Acolo tre-
Varlaam din Calabria,
La Athos, trebuia italianul ortodox, sim]ea
buia aflat\ s\mân]a „tu-
turor relelor“.
g\sit\ s\mân]a cum i-a captivat pe cred-
„tuturor relelor“ incio[ii capitalei cu ex-
punerile sale savante, du- Ce nu se potrivea Catedrala „Sfânta Sofia“ din Istambul (vechiul Constantinopol)
CM
YK
Cu 11 ani `n urm\, la p\ metoda teologiei `n- cu „metoda“ CM
YK
Constantinopol sosise un v\]ate `n [colile catolice. chiar capete `ncoronate, dintre athoni]i auziser\ c\ `n timpul rug\ciunii `l
c\lug\r despre care se Nimeni nu punea la `n- lui Varlaam? renun]aser\ la cele ale lu- despre `nv\]atul monah „v\d“ pe Dumnezeu, aces-
spunea c\ era foarte `n- doial\ ortodoxia sa `ns\, Muntele Athos era re- mii pentru a se al\tura italian, ortodox ca [i ei, ta nu s-a mai putut ab-
v\]at. De[i venea din Ita- ceva parc\ nu era `n re- numit de secole pentru vie]ii sfinte a smeri]ilor care impresionase capi- ]ine. Toate ideile despre
lia, era ortodox, n\scut `n gul\. Cei mai suspicio[i calitatea sa de refugiu monahi. tala cu `n]elepciunea sa. isihasm, despre lumina
mijlocul comunit\]ii gre- erau monahii, care nu pentru cei care-[i `nchi- Cet\]enii Constantino- Apoi, faptul c\ studiase necreat\ contemplat\ `n
ce[ti din sudul penin- prea erau de acord cu lun- nau via]a doar lui Hris- polului ar\tau imediat un teologie la latini, dar se timpul rug\ciunii i se p\-
sulei, foarte puternic\ la gile sale demonstra]ii log- tos. ~n capitala Imperiu- deosebit respect atunci ar\ta a fi un pios ortodox, reau absurde, imposibile.
acea dat\. Cuno[tin]ele ice `n chestiunile sensi- lui Bizantin circulau nu- când venea vorba de mon- era `nc\ un motiv de sim- F\r\ a mai a[tepta
sale variate, nu doar de bile de credin]\. Varlaam meroase povestiri despre ahii de la Athos, iar patie. prea multe explica]ii,
teologie, dar [i de as- prea d\dea impresia c\ p\rin]ii cu via]\ sfânt\ [i m\n\stirile din imperiu Curios s\ afle prin ce Varlaam i-a declarat ere-
tronomie, retoric\ [i alte totul se poate explica prin minunile pe care Dum- trimiteau monahi `n „metod\“ caut\ mântui- tici pe monahii athoni]i.
[tiin]e `n vog\ la acea gândire, c\ `nsu[i Dum- nezeu le ar\ta `n acele Sfântul Munte pentru a rea vesti]ii c\lug\ri de la F\r\ ocoli[uri, le-a spus
vreme, cât [i rela]ia nezeu poate fi cunoscut locuri. Prestigiul Athosu- cere sfat de la b\trânii Athos, Varlaam a colin- c\ rug\ciunea inimii este
strâns\ cu Ioan Cantacu- cel mai bine cu ajutorul lui crescuse, mai ales, spori]i duhovnice[te. Fai- dat, f\r\ `ncetare, m\- o practic\ gre[it\ [i c\ ar
zino, unul dintre oamenii ra]iunii. `ncepând cu mijlocul se- ma atoni]ilor era cunos- n\stiri, schituri [i chilii, a face mai bine s\ scurteze
importan]i ai imperiului, Problemele au `nceput colului al X-lea, când pri- cut\ nu numai bizantini- stat de vorb\ cu eremi]i
s\ ias\ tot mai mult la orele de rug\ciune `n sin-
l-au recomandat pentru a etenia dintre un `mp\rat lor, ci [i celorlalte popoare b\trâni, c\utând s\-i
preda la Universitate. suprafa]\ atunci când gur\tate [i s\ se apuce de
[i un monah, Nichifor ortodoxe dimprejurul im- ispiteasc\ [i s\ le afle „se- studiu.
Comentariile sale asupra monahul italian a fost nu- Focas [i Sfântul Atanasie periului. cretul“.
scrierilor lui Dionisie mit stare] la una dintre Cuvintele dure ale a-
Athonitul, transformase Totu[i, ce era deosebit „Obsesia“ athoni]ilor
Areopagitul, cât [i extra- m\n\stirile capitalei. peninsula `n unul dintre cestuia nu puteau s\-i a-
`n vie]uirea c\lug\rilor a- pentru rug\ciune perma-
ordinarul talent oratoric Ini]ial, c\lug\rii au fost cele mai mari centre mon- nent\, rug\ciunea `nain- fecteze prea tare pe p\-
thoni]i [i contravenea a- rin]ii c\ut\tori de sfin]e-
i-au adus, `n scurt timp, chiar entuziasma]i de ahale ale imperiului. Dar tât de flagrant „metodei“ te [i mai presus de toate,
un renume deosebit, de- metoda noului avv\: fie- Athosul nu era numai un cât [i cuvintele simple nie ai Athosului. Totu[i,
ilustrului Varlaam? cunoscând influen]a [i
venind unul dintre cei care c\lug\r trebuia s\ loc legendar, care hr\nea prin care relatau extraor-
mai cunoscu]i oameni ai dedice ore bune pe zi cu povestiri minunate dinarele experien]e din v\zând caracterul lui
capitalei. Bizantinii, care studiului Scripturii, Sfin- popula]ia capitalei. ~mp\- Surpriza timpul rug\ciunii, efectiv Varlaam, ei [i-au dat sea-
nu uitaser\ atrocit\]ile ]ilor P\rin]i, dar, mai ra]i [i oameni de seam\ ai de la Sfântul Munte l-au mirat pe savantul ma c\ lucrurile nu se vor
comise `n Constantinopol ales, textelor filosofice, imperiului aveau sf\tu- care b\tuse atâta cale, opri aici. Cineva trebuia
de crucia]ii latini, cu un antice sau mai noi. Cu itori la Sfântul Munte [i Venirea lui Varlaam `n tocmai de la Constantino- s\-i r\spund\ acestuia,
secol `nainte, `n timpul timpul, monahii s-au s\- istoria consemnase cazuri Athos a fost `ntâmpinat\ pol. Felul simplu `n care la fel de savant, despre
cruciadei a IV-a, l-au sim- turat de atâta filosofie. când unii dintre ace[tia, cu bucurie, `ntrucât unii era tr\it\ via]a `n Athos, profunzimea practicii isi-
orele nesfâr[ite de rug\- haste. Era nevoie de cine-
ciune `n singur\tate, va care s\ cunoasc\ tot
Teologia cu parfum aristotelic marcate doar de slujbele atât de mult\ teologie [i
~n epoca medieval\, Ast\zi, `n teologia de la biseric\ [i m\run- filosofie ca Varlaam, dar
teologia catolic\ a suferit ortodox\ se manifest\ tot tele activit\]i zilnice, nici s\ fie [i un isihast, s\
o semnificativ\ muta]ie, mai mult o tendin]\ de nu l-au impresionat, nici poat\ explica corectitu-
marcat\ de o puternic\ epurare a elementelor nu l-au deranjat pe Var- dinea rug\ciunii min]ii [i
influen]\ a filosofiei aris- scolastice, conjugat cu un laam. Dar atunci când a posibilitatea vederii lui
totelice. Teologii acelor tot mai accentuat efort de auzit c\ athoni]ii sus]in Dumnezeu, pe `n]elesul
vremuri considerau c\ redescoperire a sen-
„epoca Sfin]ilor P\rin]i“ a surilor gândirii Sfin]ilor
fost dep\[it\ de „epoca P\rin]i. ~n ce prive[te isi- Ce este mine, p\c\tosul!). Exta-
zul mistic isihast repre-
teologilor scolastici“, care hasmul, acesta a r\mas zint\ o „inundare“ de lu-
reprezenta un semnifica-
tiv pas `nainte. Teologia
una dintre cele mai pro-
funde `nv\]\turi ale
isihasmul min\ a fiin]ei omene[ti,
despre care nu exist\
patristic\ a fost consi- Bisericii Ortodoxe. Prac- „Rug\ciunea min]ii“, foarte multe detalii, fiind
derat\ ca `nvechit\, cel tica rug\ciunii min]ii es- „rug\ciunea lui Iisus“, una dintre no]iunile ce
mult, un preludiu al sco- te ast\zi foarte r\spân- „rug\ciunea curat\“, „ru-
pot fi `n]elese deplin
lasticismului. dit\, nu doar printre mo- g\ciunea isihast\“ sunt
expresii sinonime care se doar experimental. Cel
Unii cercet\tori ai isto- nahi, ci [i printre credin- mai adesea, c\lug\rii ca-
riei Bizan]ului (de e- cio[ii mireni. refer\ la rug\ciunea
practicat\ de c\lug\rii re au tr\it aceast\ stare
xemplu, Karl Krum- Biserica Romano-Cato- sunt foarte rezerva]i `n a
bacher) au v\zut `n „criza lic\ nu a acceptat prac- isiha[ti, dar nu numai.
Termenul grecesc „isi- face descrieri. ~ns\, ca o
isihast\“ o prim\ reac]ie, tica isihast\ [i nici `n- hia“ se traduce prin „li- constant\, P\rin]ii filo-
dar decisiv\, fa]\ de „in- v\]\tura Sfântului Gri- ni[tire“, f\când referire la calici susceptibili de a fi
vazia scolastic\“. De[i gorie Palama despre e- o stare de `mp\care inte- avut astfel de „inund\ri
nici R\s\ritul nu a fost nergiile necreate. ~n pres- rioar\, ca rezultat al unui dumnezeie[ti“ prezint\
scutit de influen]e scolas- tigioase enciclopedii ca- mod de via]\ ascetic, ce experien]a ilumin\rii,
ticiste, totu[i, `n spa]iul tolice contemporane, isi- implic\ rostirea perma- din timpul rug\ciunii de-
r\s\ritean, niciodat\ nu hasmul este considerat a nent\ a „rug\ciunii lui s\vâr[ite, ca pe o form\
a fost contrabalansat\ `n fi doar „o extravagan]\ Iisus“ (Doamne Iisuse suprem\ de cunoa[tere [i
acest fel autoritatea Sfin- mistic\“ sau „autosu- Aristotel (384-322 `.Hr.), Hristoase, Fiul lui Dum- `n]elegere a lui Dum-
]ilor P\rin]i. gestie fachiric\“. pictur\ de Francesco Hayez nezeu, miluie[te-m\ pe nezeu.

CM
YK
 CM
YK

Duminic\, 4 martie 2007 9

Soarele dimine]ii de 10 iunie 1341 era `nc\ ro[u când Catedrala „Sfânta Sofia“ era deja
ticsit\ de mul]imea pestri]\ a Constantinopolului. Cu to]ii veniser\ s\ vad\ cu ochii lor cum se
va `ncheia scandalul care, de zece ani, stârnise atâtea discu]ii `n imperiu. Decizia organiz\rii
unui sinod pentru l\murirea problemei isihaste venise cu un an `nainte. A fost aplaudat\
unanim, ca singurul mijloc prin care fr\mânt\rile [i dezbinarea puteau lua sfâr[it.

Sfin]ii P\rin]i
unei min]i formate sco-
lastic.
Senatorul isihast
„Rug\ciunea min]ii“,
cum era numit\ rug\ciu-
nea practicat\ mai ales
de c\lug\rii isiha[ti, era
cunoscut\ de foarte mul-
t\ vreme, chiar [i printre
mirenii ortodoc[i, care o
spuneau mai ales pentru
c\ o puteau combina cu
activitatea zilnic\. Fie c\
mergeau pe strad\ ori
desf\[urau o activitate
care nu solicita prea mul-
t\ aten]ie, foarte mul]i
rosteau `n minte rug\ciu-
nea c\lug\rilor isiha[ti.
A[a fusese [i cazul se-
natorul Constantin Pala-
ma (†1303), sf\tuitorul
cel mai apropiat al `mp\-
ratului Andronicus al
II-lea (1282-1328), despre
care se [tia c\ era un
practicant al „rug\ciunii
lui Iisus“. Apropierea sa
fa]\ de `mp\rat a f\cut ca
CM
YK
fiul s\u mai mare, Gri-
chestiuni din gândirea
filosofului Aristotel. ~m-
p\ratul a r\mas foarte
impresionat, gândindu-se
c\, `n viitor, tân\rul i-ar
putea fi de ajutor `n câr-
muirea imperiului. ~ns\
planurile politice f\cute
de Andronicus al III-lea
aveau s\ fie spulberate
de hot\rârea lui Grigorie
de a se face monah.
Grigorie Palama abia
`mplinise 20 de ani când,
`mpreun\ cu cei trei fra]i
ai s\i, p\r\si capitala, `n-
dreptându-se c\tre mun-
tele Athos. Ajuns acolo,
hot\r` s\ r\mân\ ca uce-
nic la un b\trân sihastru,
Nicodim, care avea o chi-
lie `n apropierea M\n\s-
tirii Vatoped.
~n 1325, dup\ opt ani
de studiu al scrierilor
Sfin]ilor P\rin]i dar, mai
ales, de practicare ne`n-
cetat\ a rug\ciunii lui
Iisus, Grigorie p\r\se[te
Muntele Athos, din cauza
incursiunilor armatelor
Polemica
Dup\ plecarea din
Muntele Athos, Varlaam
[i-a dedicat urm\torii ani
exclusiv c\l\toriilor `n
ora[ele importante ale
Imperiului Bizantin, un-
de `ncerca s\ denun]e
„eroarea isihast\“.
Primele contacte din-
tre Varlaam [i Grigorie
Palama s-au datorat scri-
erilor acestora, `n care,
fiecare dintre ei `[i ex-
punea argumentele. De[i
era clar c\ unele dintre
aceste opere le redactau
special unul pentru ce-
l\lalt, totu[i nu se men-
]iona nici un nume.
A doua faz\ a contactu-
lui dintre Grigorie [i Var-
laam s-a realizat prin
scrisori. ~n una dintre ele,
Grigorie scria c\, `n ciuda
ideilor sale anti-isihaste,
`l iube[te ca pe un
adev\rat frate `n Hristos.
Palama `l numea pe Var-
laam un om „foarte `n-
]elept“ [i `l ruga s\ p\s-
treze atmosfera de pace,
pute de argumente teo-
logice s-a transformat, `n
câ]iva ani, `ntr-o criz\
statal\ cu implica]ii de
propor]ii.
Speran]a lui Grigorie
de a-l `ntâmpina pe Var-
laam s-a `mplinit, pân\ la
urm\, `ns\ `n cu totul alte
`mprejur\ri decât cele
enun]ate `n scrisoarea po-
menit\ mai sus.
Aristotel, fa]\ `n fa]\
cu Sfin]ii P\rin]i
Soarele dimine]ii de 10
iunie 1341 era `nc\ ro[u
când Catedrala „Sfânta
Sofia“ era deja ticsit\ de
mul]imea pestri]\ a
Constantinopolului. Cu
to]ii veniser\ s\ vad\ cu
ochii lor cum se va `nche-
ia scandalul care, de zece
ani, stârnise atâtea dis-
cu]ii `n imperiu.
Decizia organiz\rii
unui sinod pentru l\-
murirea problemei isi-
haste venise cu un an
La 14 noiembrie 1359, Grigorie Palama CM
`nainte. A fost aplaudat\ YK

gorie, s\ fie adus la palat, turce[ti. R\mâne un an la unanim, ca singurul mij- pleac\ la Hristos, dup\ ce, timp de 12 ani,
Tesalonic, timp `n care `n ciuda polemicii iscate.
pentru a cre[te [i a fi e- La finalul scrisorii, Gri- loc prin care fr\mânt\rile fusese arhiepiscop al Tesalonicului.
ducat `mpreun\ cu nepo- este hirotonit preot. [i dezbinarea puteau lua
Dup\ `nc\ cinci ani gorie Palama `[i exprima ~n 1363, patriarhul ecumenic Filotei Cokkinos
tul bazileului, cei doi fiind speran]a unei `ntâlniri sfâr[it. La sinod, prezidat redacteaz\ slujba [i o istorie
de-o vârst\. Despre Gri- (1331), petrecu]i la o de `nsu[i `mp\ratul, au
fa]\ c\tre fa]\, cu prilejul a vie]ii Sfântului Grigorie Palama, al c\rui
gorie se [tie c\ a studiat, m\n\stire din apropierea c\reia s\ se poat\ `mbr\- participat episcopi, nota-
`mpreun\ cu prin]ul An- Tesalonicului, Grigorie bilit\]i publice, arhiman- cult deja luase amploare `n tot Imperiul
]i[a ca doi prieteni. Var-
dronicus al III-lea, gra- revine `n Muntele Athos. laam, `ns\, atât `n dri]i, egumeni [i, bine`n- Bizantin. ~n 1368, `n a doua duminic\ a
matica, retorica, filosofia ~n aceast\ perioad\ `nce- scrisori cât [i `n c\r]ile ]eles, cei doi actori princi- Postului Mare, patriarhul [i sinodul au
[i alte [tiin]e apreciate a- pe s\ redacteze primele sale, devine tot mai agre- pali: Varlaam [i Grigorie declarat public, `n Catedrala „Sfânta Sofia“,
le vremii, dovedindu-se de sale lucr\ri, unele tratând siv, denun]ându-l pe Palama. canonizarea Sfântului Grigorie Palama
o iste]ime extraordinar\. problema cunoa[terii lui Grigorie [i pe monahii Discu]iile au fost ini-
La vârsta de 17 ani, Dumnezeu, `ncercând s\ isiha[ti ca fiind eretici. ]iate de Varlaam, care, P\rerile lui Varlaam au izbând\, pleac\ `n Italia,
Grigorie a ]inut o prele- l\mureasc\, teologic [i Din acel moment, situa]ia f\r\ menajamente, `nce- fost considerate eretice de unde se converte[te la
gere filosofic\ `n fa]a filosofic, fundamentul or- p\rea f\r\ ie[ire. Pole- pu s\-i acuze pe isiha[ti sinod, iar isihasmul, spre catolicism devenind, `n
`mp\ratului [i a `ntregii todox al metodei de rug\- mica ce d\dea ini]ial im- de erezie, aducând nenu- marea bucurie a celor cele din urm\, chiar epis-
cur]i, explicând anumite ciune isihaste. presia unei simple dis- m\rate argumente de prezen]i `n catedral\, este cop al acestei Biserici.
sorginte aristotelic\. El declarat o `nv\]\tur\ [i o De[i sinodul din 1341 a
declara c\ preten]ia isi- practic\ corect\, `n spiri- confirmat corectitudinea
Varlaam din Calabria ha[tilor c\ lumina v\zut\
de ei `n timpul rug\ciunii
tul Evangheliei [i al
Sfin]ilor P\rin]i.
`nv\]\turii isihaste, iar
Varlaam a p\r\sit Con-
De[i ini]ial un anti-catolic fervent, nu este un efect creat, ci stantinopolul f\r\ a mai
`ns\[i venirea sa la Constantinopol este energie divin\ ne- reveni vreodat\, apele nu
putând fi un argument al ata[amentului creat\, ve[nic\ precum [i Epilog
s-au lini[tit u[or. Declan-
fa]\ de Ortodoxie, Varlaam a r\mas fiin]a lui Dumnezeu, era V\zându-se `nfrânt, la [at\ doar din ra]iuni teo-
tributar teologiei scolastice, studiate `n absurd\. sugestia protectorului logice, polemica isihast\
Italia, patria sa natal\. Viziunea sa Ce-i drept, majoritatea s\u Ioan Cantacuzino, a fost imediat speculat\
ra]ionalist-scolastic\ l-a `mpiedicat s\ auditorilor nu `n]elegeau politic, provocând chiar [i
accepte profunzimea rug\ciunii isi- Varlaam a recunoscut
mare lucru din compli- public erorile `nv\]\turii r\zboaie civile `n anu-
haste, determinându-l s\ declare e- catele ra]ionamente ale
retic\ aceast\ practic\. sale, cerându-[i iertare mite p\r]i ale imperiului.
italianului, `ns\ nesfâr[i- pentru tulbur\rile create. ~ns\, `ncet-`ncet anti-
Nu doar forma]ia sa intelectual\ l-a tele argumente filosofice
condus la condamnarea din 1341. Grigorie Palama l-a iertat isiha[tii (fie ei de natur\
p\reau s\ irite pe toat\ imediat. politic\ sau teologic\) s-
Despre Varlaam se mai spunea c\, pe lumea.
lâng\ nenum\ratele sale calit\]i, Totu[i, dup\ doar câ- au `mpu]inat, isihasmul
poseda un temperament arogant, dând
Grigorie Palama a vor- teva zile, Varlaam a `n- [i „rug\ciunea lui Iisus“
dovad\ [i de un excep]ional talent `n bit celor de fa]\ mai `ntâi cercat din nou s\ agite r\mânând pân\ ast\zi
a-[i face du[mani. despre chipurile luminoa- spiritele; realizând c\ n- una dintre `nv\]\turile [i
~n timpul celor 11 ani petrecu]i la se ale c\lug\rilor atho- ar fi avut nici o [ans\ de practicile Ortodoxiei. a
Constantinopol, Varlaam a fost, totu[i, ni]i, care poate nici nu
una dintre figurile proeminente ale [tiu ce-i aceea filosofia,
vie]ii publice din acele vremuri. Pe dar au `n minte, zi de zi,
lâng\ polemica anti-isihast\, Varlaam numele lui Hristos. Adre-
s-a implicat [i `n tratativele de unire pe sându-se lui Varlaam,
care bizantinii le duceau, `n acea Grigorie a spus c\, de[i
vreme, cu papalitatea, datorit\ perico- Aristotel (384-322 `.Hr.)
lului turcesc, care devenea tot mai nu era „de acord“ c\
amenin]\tor. C\l\toria sa la Avignon- Dumnezeu poate fi cu-
re[edin]a de atunci a papilor- `n calitate noscut prin energiile sale
de ambasador imperial, n-a fost, `ns\, necreate, ve[nice precum
`ncununat\ de succes, papa Benedict al `ns\[i fiin]a sa, P\rin]ii
XII-lea respingând propunerea de Francesco Boccaccio Capadocieni au ar\tat
unire, datorit\ relativismului dogmatic
observat la Varlaam. (1313-1375), aceast\ posibilitate `nc\
Dup\ p\r\sirea Constantinopolului, autorul „Decameronului“ din secolul al IV-lea.
se pare c\ [i-a revizuit unele atitudini La final, când `ntreaga
fa]\ de latini, de vreme ce s-a convertit re]inut faptul c\ acesta a fost maestrul discu]ie p\rea s\ se fi re-
la catolicism, devenind chiar episcop, `n celebrilor reprezentan]i ai renascen- dus la o polemic\ teologic\
localitatea Gerace, din Italia. Legat de tismului italian, Francesco Petrarca [i `ntre filosoful p\gân Aris-
Varlaam din Calabria, istoria a mai Giovanni Boccaccio. totel [i Sfin]ii P\rin]i, con-
cluziile erau deja clare.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz
CM
YK
10
Raid
Cum ne implic\m `n via]a parohiei
a Dac\ `n timpul regimului comunist, credincio[ilor li s-a interzis s\ mearg\ la biseric\, ast\zi, ace[tia doresc cu ardoare s\ fie aproape
de Dumnezeu a {i pentru c\ multe parohii nu aveau biseric\, dup\ 1990 acestea au `nceput s\ [i le construiasc\ a Principalul sprijin a
venit din partea credincio[ilor a Am `nt=lnit, s\pt\m=na trecut\, `n Protopopiatul Roznov, zeci de credincio[i care au l\sat treburile
de acas\ [i au venit la biseric\ pentru a da o m=n\ de ajutor a Cei mai mul]i dintre ace[tia consider\ c\ ajutorul pe care `l ofer\ bisericii
este o datorie fa]\ de Dumnezeu, fa]\ de sufletele lor [i, mai ales, semn de recuno[tin]\ fa]\ de cei care au plecat din lumea aceasta a
Alexandrina Todira[-
cu, 49 de ani, Chintinici:
Dorim s\ ajut\m, s\ pu-
nem `n practic\ ceea ce
ne `nva]\ p\rintele. Du-
p\ cum se spune [i la
Sf=nta Liturghie: „Toat\
via]a noastr\ lui Hristos
Dumnezeu s\ o d\m“. Iar
ceea ce auzim la biseric\,
s\ punem `n practic\ `n
orice ceas din zi [i `n tot
restul vie]ii. {i `mi doresc
din toat\ inima s\ fac,
mai cad, c\ sunt p\c\-
toas\, `ns\ `ncerc. Nu pot
s\ spun c\ fac totdeauna
bine, fac [i mult r\u, pen-
tru c\ sunt p\m=ntean [i
mintea mai alunec\ spre
cele rele. {i `ncerc s\ vin
mereu s\ ajut cu c=t pot,
iar dac\ nu pot veni la
Sf=nta Liturghie ascult
slujba la aparat, `ntreb
pe cei ai casei care merg
cum a fost. Am [apte copii
[i nu se poate ca `ntr-o
duminic\ s\ st\m to]i
acas\.
„Este o datorie
sufleteasc\“
Vasile Poman\, 64 de
ani, Lumini[: Eu vin
destul de mult la biseric\.
Iat\ c\ acum sunt `n a
doua s\pt\m=n\ de c=nd
ajut la biseric\, aici pe
[antier. Mai avem [i noi
probleme acas\, pe care
trebuie s\ le rezolv\m,
`ns\ `n marea majoritate
a timpului suntem pre-
zen]i la biseric\. Vrem s\
termin\m biserica pentru
ca s\ avem [i noi ceva
frumos `n sat. S\ vede]i
dumneavoastr\ dac\ ve]i
mai veni pe la noi peste
c=]iva ani, ve]i spune c\
„asta-i catedrala de la
Piatra {oimului - Lumi-
ni[!“, pentru c\ asta vrem
noi s\ facem, cea mai fru-
moas\ biseric\. {i facem
acest lucru pentru noi [i
pentru cei care au plecat
[i se odihnesc acum sus
pe deal. Biserica ne ofer\
posibilitatea s\ ne rug\m
pentru sufletele lor [i ale
noastre, iar la r=ndul lor,
copiii no[tri s\ se roage
pentru noi, pentru c\ nu
[tim unde ajungem pe
lumea cealalt\.
C=nd am ajuns la parohia Lumini[, comuna Piatra {oimului, Protopopiatul Roznov,
Rodica Andronache, 54
de ani, Chintinici: ~nc\
din 1968, de c=nd sunt a-
ici, am avut grij\ de un
b\tr=n c\ruia i-am dat
m=ncare [i tot ceea ce `i
este necesar pentru a
tr\i, l-am sp\lat, l-am
sf\tuit s\ dea p\m=ntul
pentru construc]ia biseri-
cii. {i acum vine la mine.
Fac asta pentru c\ mi-e
mil\ de el [i pentru c\
`ntr-adev\r are nevoie de
ajutor. A[a trebuie s\ se
comporte un cre[tin orto-
dox, pentru c\ Biserica
ne `nva]\: „Iube[te-l pe
aproapele t\u, ca pe tine
`nsu]i!“.
Dumitru Horciu, 63 de
ani, Chintinici: Eu sunt
consilier `n parohia Chin-
tinici [i am participat de
la bun `nceput cum am
putut la via]a parohiei,
am ajutat la construc]ia
bisericii, `nc\ de la tur-
narea temeliei. Particip [i
la slujbe, nu chiar la toa-
te, `ns\ a[a dup\ cum
putem. Ajutorul pe care `l
„P\i, cum trebuie s\ se implice?! Iat\ c\ cum am adus noi acum
m=ncare pentru oamenii care lucreaz\ la construc]ia bisericii. Suntem trei
familii care d\m m=ncare acum. {i dup\ cum ne ajunge r=ndul, venim [i
aducem m=ncare la oameni. Fie c\ e zi de post, fie de dulce, noi venim [i
aducem. P\rintele a spus `n biseric\ de acest lucru, iar noi ne-am oferit.
o parte dintre femei serveau la masa muncitorilor pe [antier,
iar o parte m\run]eau c=l]iul necesar pentru fresca neagr\
putem noi oferi bisericii
este o datorie sufleteasc\,
dac\ nu obliga]ie, pentru
c\ nu ne oblig\ nimeni.
Fiecare s\ ajute c=t poate
biserica.
„Datorie
fa]\ de mor]i“
Gheorghe Mitroi, 54 de
ani, parohia S\vine[ti sat:
Este o datorie fa]\ de
Dumnezeu, `n primul
r=nd, [i fa]\ de noi `n[ine,
`n al doilea r=nd, pentru
c\ `n afar\ de celelalte,
care sunt lume[ti, oamenii
simt nevoia s\ se reculea-
g\, iar acest lucru se poa-
te face `n biseric\. {i a-
v=nd o biseric\ frumoas\,
toat\ lumea vine cu pl\-
cere. {i s\ [ti]i c\ toat\
lumea contribuie, e foarte
s\ritoare. {i tot ce vede]i
aici ca [i material de con-
struc]ie s-a cump\rat [i
s-a adus datorit\ contri-
bu]iei credincio[ilor.
Maria Todira[cu, 59 de
ani, Chintinici: Merg=nd
Omul a spus, iar noi tre’ s\ facem, c\ altcineva cine s\ fac\“.
la biseric\, credinciosul se
`nt\re[te, se `nduhovni-
ce[te suflete[te. Noi avem
un paroh foarte bun care
efectiv ne atrage la bis-
eric\. Ne predic\ foarte
frumos. ~nainte, voiam s\
mai merg la alt\ biseric\,
`ns\ acum sufletul meu
vrea s\ se `mp\rt\[easc\
din via]a duhovniceasc\
care s-a format aici, la
Chintinci. Cuv=ntul lui
Dumnezeu este d\t\tor de
via]\. {i dac\ am f\cut o
fap\ bun\, venind [i
ajut=nd la construc]ia bi-
sericii, particip=nd la pro-
gramele pe care le desf\-
[oar\ biserica, pentru noi
o facem, pentru m=ntui-
rea sufletelor noastre. Cu
toat\ familia venim la
biseric\ [i suntem cu to]ii
aproape de Dumnezeu,
pentru c\ dorim cu toat\
ardoarea s\ ne m=ntuim
sufletele. Acesta este
scopul nostru.
Elena Munteanu, 66 de
ani, Lumini[: E normal
s\ facem ceva pentru bi-
serica noastr\, `ns\ tre-
buie s\ avem [i un exem-
plu, iar p\rintele nostru
este un exemplu. Eu
n-am mai v\zut un preot
care s\ munceasc\ cot la
cot cu oamenii, a[a cum
munce[te el. S\ v\ spun
drept: am trecut `ntr-o zi
pe drum [i nu [tiam dac\
Duminic\, 4 martie 2007
s\ spun „S\ru’m=na“ sau
„Bun\ ziua“, pentru c\
nu eram sigur\ dac\ e
p\rintele sau e un simplu
muncitor. Pe v=rful bise-
ricii era. {i crucile de pe
biseric\ tot el le-a pus.
Iar dac\ [i noi facem ceva
la biseric\, dup\ puterile
noastre, consider\m asta
o datorie fa]\ de mor]i [i
de noi, pentru sufletele
noastre. {i dac\ cineva
are nevoie de ajutorul
meu, m\ duc s\-l ajut c\
nu-mi cade m=na.
„O datorie
fa]\ de copiii no[tri“
Mihaela Pavel, 34 de
ani, Chintinici: M\ implic
cu tot ceea ce este nevoie.
De c=te ori suntem ruga]i
de p\rintele ca s\ aju-
t\m, noi suntem prezen]i.
Cred c\ to]i, `n mod egal.
Suntem o parohie foarte
unit\, pentru c\ oamenii
[i-au dorit foarte mult o
biseric\ `n sat. P=n\ a-
cum ne duceam la c=]iva
kilometri, p=n\ la Roz-
nov. De asta particip\m
cu to]ii la via]a parohiei
noastre [i eu cred c\ `n
mod egal. E o datorie, si-
gur, `n primul r=nd, fa]\
de Dumnezeu [i, apoi,
fa]\ de copiii no[tri. ~n
sensul c\ trebuie s\ d\m
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
un exemplu bun copiilor
no[tri, av=nd `n vedere
societatea `n care tr\im.
Eu zic c\ dac\ p\rin]ii se
implic\, iar copiii v\d,
probabil acest exemplu
este relevant pentru o
cre[tere s\n\toas\. Desi-
gur c\ [i parohia noastr\,
ca toate parohiile din Pro-
topopiatul Roznov, adun\
alimente pentru ca, prin-
tr-un proiect al protopo-
piatului, oamenii s\raci
din parohii s\ primeasc\
m=ncare. {i tot ce facem
la biseric\, din punct de
vedere social, de exem-
plu, este o datorie fa]\ de
om, `n primul r=nd. E
uman s\ aju]i. Pentru c\
dac\ nu ne ajut\m noi `n-
tre noi, cine ne mai poate
ajuta? {i a[a e pu]in, nu
suntem noi `n stare s\
ajut\m pe c=t este nevoie,
`ns\ din pu]inul muncii
noastre oferim pentru a-
proapele nostru. Nu a-
vem putere financiar\ s\
ne implic\m mai mult,
`ns\ pe c=t putem, o fa-
cem. De[i multe la bise-
rica noastr\ s-au f\cut cu
ajutorul celor care au ple-
cat la munc\ `n Italia, es-
te de remarcat faptul c\ o-
mul din sat a dat din pen-
sioara lui pentru construc-
]ia bisericii care s\ r\m=-
n\ l\ca[ de rug\ciune
pentru urma[ii no[tri. Din
pensioara lor - pentru c\
majoritatea celor care au
r\mas sunt pensionari -
fac gesturi cum a]i v\zut:
ajut\ s\racii, dau pentru
construc]ia bisericii, fac
m=ncare pentru muncitori
[i multe altele.
Aglaia Mihai, 70 de
ani, pensionar\, Lumini[:
P\i cum trebuie s\ se
implice?! Iat\ c\ cum am
adus noi acum m=ncare
pentru oamenii care lu-
creaz\ la construc]ia bis-
ericii. Suntem trei familii
care d\m m=ncare acum.
{i dup\ cum ne ajunge
r=ndul, venim [i aducem
m=ncare la oameni. Fie
c\ e zi de post, fie de dul-
ce, noi venim [i aducem.
P\rintele a spus `n bis-
eric\ de acest lucru, iar
noi ne-am oferit. Omul a
spus, iar noi tre’ s\ fa-
cem, c\ altcineva cine s\
fac\. C=ndva, voi avea [i
eu nevoie s\ vin\ lumea
la mine, atunci c=nd voi fi
cu m=inile pe piept. {i a-
tunci tre’ s\ fac [i eu ceva
pentru biseric\. Ajutorul
pentru biseric\ este o da-
torie a fiec\rui cre[tin.
Fiecare trebuie s\ ajute.
{i dac\ nu ajut\m noi, co-
muna, cine s\ ajute? a
 Duminic\, 4 martie 2007
Pagina
de istorie
„Demistificarea“ istoriei
Mult\ vreme s-a vorbit, `n
societatea noastr\, `n istoriografie
deopotriv\, despre revolu]ia de la
11 februarie 1866, de[i, dup\ toate
canoanele cu care oper\m ast\zi,
termenul folosit era [i este,
f\r\ nici un dubiu, excesiv.
11 februarie a fost, pentru o
genera]ie, un moment de cotitur\,
de prof. univ. dr.
C\t\lin TURLIUC
Evident, aceast\ hain\ a
fost croit\ lui 11 februarie
de c\tre liberali, `n special,
dar cu o larg\ complicitate
[i din rândul conservatori-
lor. ~ntr-o [edin]\ a parlamen-
tului din februarie 1886,
deci dup\ dou\zeci de ani de
la eveniment, „omul de la 2
mai“, Mihail Kog\lniceanu,
exprima, relativ timid, `n cel
mai important for politic al
]\rii, câteva din meritele lui
Cuza. Va fi nevoie `nc\ de
mul]i ani pân\ când poste-
ritatea Domnului Unirii s\
se bucure necondi]ionat de
admira]ia manifest\ a clasei
politice [i a publicului.
S\ recapitul\m pe scurt
faptele: a[a cum gl\suia
Proclama]iunea D-lui Minis-
tru de Interne c\tre to]i
Românii „Ast\zi 11/23 fe-
bruarie, la 5 ore ale dimi-
ne]ii, M\ria Sa Alexandru
Ioan dup\ cererea [i voin]a
na]iunii a abdicat, l\sând
puterea `n mâinile unei
Locotenen]e Domne[ti [i a
unui minister, aclamate
`ndat\ de c\tre or\[enii cap-
italei…“. Ast\zi, [tim cu
„Demistificarea“ istoriei, mai precis excluderea din con[tiin]a unei
colectivit\]i a ceea ce, `n mod brutal [i fals, a fost introdus din motive politice
[i ideologice este o opera]ie de igien\ necesar\ [i perpetu\, `n acela[i timp.
Ea ]ine de `nsu[i cursul firesc al menirii istoricului `n via]a cet\]ii [i este o
opera]ie care revine `n `ntregime breslei istoricilor, [i nu altora.
- cazul 11 februarie 1866 -
de schimbare profund\,
o dat\ aniversat\ prin `ntruniri
publice [i prin arborarea de
steaguri, un moment memorabil
[i exemplar care marca `nlocuirea
arbitrariului [i dictaturii cu
regimul constitu]ional
de factur\ modern european\.
(continuare din num\rul trecut)
to]ii c\ a fost un complot, c\ ile pe care acestea le repre-
armata a tr\dat Domnul zint\. S\ lu\m drept martor
c\ruia `i jurase credin]\, co- un autor din afara câmpului
mandantul ei suprem, c\ istoriografic, un spirit coro-
„revolu]ia“ s-a produs la ziv [i un fin observator, o
ceas de noapte, f\r\ partici- con[tiin]\ vie a timpului s\u
pare popular\, f\r\ nici o [i un mare scriitor. Este vor-
v\rsare de sânge, c\ abdi- ba de Ion Luca Caragiale,
carea for]at\ nu era „cererea cel care punea o celebr\ a-
[i voin]a na]iunii“, ci a unei firma]ie `n gura unui bine-
importante p\r]i a elitei cunoscut personaj: „O so]ie-
române[ti de atunci [.a.m.d. tate f\r\ prin]ipuri care va
Evident, nu voi discuta aici s\ zic\ c\ nu le are“. ~n
cauzele, modul de desf\[u- 1884, când scrie O scrisoare
rare, consecin]ele etc. c\ci s-a pierdut\, 11 februarie era
scris deja `ndestul\tor pe `nc\ extrem de viu `n memo-
aceast\ tem\, nu voi adopta ria social\. Pristanda – a-
pozi]ii partizane `n favoarea mintindu-[i de steaguri –
lui Cuza sau a celor care l- spune: „Dou\ la pia]a lui 11
au r\sturnat, c\ci [i fa]\ de Fevruarie…“, iar apoi, ex-
plicând cum a ajuns la casa
acest subiect s-au pronun]at
destui, mai `n]elep]i, `nain- lui Ca]avencu: „O iau prin
tea noastr\, voi folosi, `ns\, dosul Prim\riei [i apuc pe
acest moment pentru a ilus- maidan ca s\ ies la bariera
tra leg\tura dintre memoria Unirii.“ Dou\ toponime ex-
social\ [i scrierea istoriei. primând apogeul [i dec\-
derea lui Cuza sunt prezen-
te simultan `n ora[ul lui Ca-
Obsedantul ragiale, `n ordinea existen]i-
11 februarie al\ de atunci. Mai mult, ce-
t\]eanul turmentat precizea-
Glorificarea momentului z\, `n finalul primului act:
11 februarie s-a f\cut, evi- „M\ cunoa[te conul Zaharia
dent, printr-un mecanism de la 11 fevruarie…“.
descifrabil chiar `n epoc\, cu Acela[i obsedant, `n epo-
scopul de a men]ine `ncre- c\, 11 februarie este prezent
derea societ\]ii `n armat\ [i [i `n Conu Leonida fa]\ cu
`n clasa politic\, `n principi- reac]iunea scris\ la 1880,
Ion C. Br\tianu (1821-1891), unul dintre cei
care au instrumentat abdicarea lui Cuza
„A[a cum `]i spusei, m\ scol
`ntr-o diminea]\, [i, [tii obi-
ceiul meu, pui mâna `ntâi
[i-ntâi pe «Aurora Democra-
tic\», s\ v\z cum mai merge
]ara. O deschid … [i ce ci-
tesc? Uite, ]in minte ca acu-
ma: „11/23 F\urar … a c\-
zut tirania! Vivat republi-
ca!“. 11 februarie este, `n
acela[i timp traumatizant
c\ci el exprim\ tr\darea de
care o bun\ parte a publicu-
lui era con[tient\. Replica
lui Farfuridi: „Eu merg mai
departe [i zic: tr\dare s\ fie,
dac\ o cer interesele par-
tidului, dar s-o [tim [i noi“ [i
comentariul lui Brânzove-
nescu: „De aceea eu totdea-
una am repetat cu str\bunii
no[tri, cu Mihai Bravul [i
{tefan cel Mare: iubesc tr\-
darea, dar ur\sc tr\d\to-
rii…“ ascund un miez [i o
„`n]elepciune“ a momentului
11 februarie.
Pe scurt, accept\m de-
tronarea [i exilul lui Cuza,
chiar dac\ acestea nu s-au
`ntâmplat onorabil. 11 feb-
ruarie a marcat [i teama de
tr\dare, de a fi l\sat `n
afara celor afla]i `n prim
planul scenei cu pre]ul
tr\d\rii. ~n fine, s\ nu in-
sist\m prea mult. S\ pre-
ciz\m c\ figuri tutelare ale
culturii [i istoriei noastre
precum Bolintineanu, Ko-
g\lniceanu, Eminescu, Xe-
nopol, Iorga [i al]ii au fost
cei care au luptat deschis
mai târziu, `n epoc\, pentru
recuperarea memoriei lui
Cuza [i a faptelor sale, au
pus din nou Unirea [i figura
lui Cuza `n rela]ie direct\,
au pus temelie soclului pe
care acest personaj st\ [i
ast\zi, `n bun\ m\sur\.
La Giurgiu, Br\ila
[i Gala]i se aclama
abdicarea lui Cuza
S\ ne `ntoarcem la docu-
mentele vremii din care cu
u[urin]\ putem descifra obs-
tina]ia liberalilor, a ziarului
Românul, a multor re-
prezentan]i ai elitei `n di-
rec]ia justific\rii [i glo-
rific\rii lui 11 februarie. A[a
cum scria [i Bolintineanu
„De la hot\rârea lui de a ab-
dica (mesajul lui Cuza din
5/17 decembrie 1865 la des-
chiderea sesiunii parla-
mentare – n.ns.), nu mai fu
considerat ca domn. Pu]ini
nu `l tr\dar\“. Dup\ anun-
]area `n Monitorul, Jurnal
oficial al Principatelor Unite
Române, a abdic\rii, `n
chiar ziua de 11/23 februarie
Note despre
„demitologizarea“
istoriei
Mesajul ultim al ori-
c\rei dezbateri pe tema mi-
tului [i a mistific\rii - `n
epoca pozitivist\ [i demi-
tologizant\ `n care tr\im -
este, `n opinia mea, un nou
apel la luciditate [i respon-
sabilitate `n fa]a actului
scrierii istoriei. Ca `ntot-
deauna, marile adev\ruri
sunt simple [i uneori prea
banale pentru noi.
Memoria social\ a ac-
]ionat [i `n cazul momentu-
lui 11 februarie 2007, sub
impulsul trebuin]elor, ide-
alurilor colective de mo-
ment, redimensionând tre-
cutul din grila unui efer-
vescent [i acaparator pre-
zent. ~n finalul interven]iei
noastre, s\ concluzion\m:
1866, au urmat `ncepând cu
num\rul 34 al amintitei pu-
blica]ii, din duminica 13/25
februarie, tip\rirea de de-
pe[e telegrafice sosite din
toate col]urile ]\rii, semnate
uneori de sute de persoane,
care aclamau detronarea,
descriau „entuziasmul“ po-
pular, Te Deum-urile orga-
nizate, jur\mintele depuse
noilor autorit\]i [i lui Filip
de Flandra, `n calitatea lui
de domn desemnat de Lo-
cotenen]a Domneasc\ etc.
Limbajul folosit `n aceste
mesaje, evident bombastic,
este mai mult decât revela-
tor pentru starea de spirit a
celor care au reac]ionat la
imboldul venit de la cei care
au pl\nuit [i dus la cap\t
detronarea lui Cuza. Astfel,
`ntr-o telegram\ venit\ de
la Br\ila se ar\ta: „Locuito-
rii urbei Br\ila, `mpreun\
cu toat\ popula]ia acestui
district aprob\, admir\, res-
pecteaz\ (sic!) [i binecuvân-
teaz\ faptul ale[ilor na]iunii
române s\vâr[it la 11 ale
curentului Februariu cu
atâta `n]elepciune [i `n cel
mai propice timp“. O alt\
telegram\, de la Gala]i, in-
voca providen]a s\ „binecu-
vânteze operele cele patrio-
tice ale Românilor“, referin-
du-se la momentul 11 febru-
arie. Giurgiuvenii (36 la
num\r) se exprimau astfel:
„Locuitorii `n veci recunos-
c\tori acelora ce au luat
ini]iativa pentru a face na]i-
unea român\ fericit\“.
~n fine, aparent, to]i acla-
mau „marele act na]ional
`nf\ptuit“, „singurul care
poate sc\pa România din
pr\pastie“, to]i apreciau c\
„suferin]ele [i r\nile ]\rii
sunt cunoscute de la palatul
bogatului pân\ la bordeiul
s\racului, ceea ce au cerut
cet\]enii capitalei uni]i cu
fra]ii armatei la 11 febru-
arie a fost dorin]a [i voin]a
deopotriv\ [i a noastr\“ [i ca
urmare actul „merit\ s\ fie
scris cu litere aurite `n
analele României“.
~ncet, s-a a[ternut
uitarea [i iertarea
Publicarea telegramelor
de adeziune a `ncetat abia la
27 februarie/ 11 martie 1866.
Armata, cea implicat\ [i
responsabil\ de evenimente
al\turi de politicieni, ames-
tecat\ grav `n actul tr\d\-
rii, avea nevoie de o discul-
pare oficial\, de o sp\lare a
obrazului [i de garan]ii de la
noua putere. ~n [edin]a
Adun\rii elective, din chiar
ziua abdic\rii for]ate, Tell
s-a adresat astfel: „Domni-
lor, armata care e p\zitoa-
rea ]\rii [i care totdeauna ca
fiic\ a ]\rii a p\zit ]ara de
toate nevoile, ast\zi armata
noastr\ a binemeritat de la
patrie“.
a Istoria nu propune [i
vehiculeaz\ mituri `n sen-
sul deplin al cuvântului, ci
variante degradate ale a-
cestora (pseudo-mituri) cu
valoare [i semnifica]ie so-
cial\, `n segmente crono-
topice definibile. Memoria
social\, perpetuu dinami-
c\, manipulabil\ [i influ-
en]abil\ mai mult, odat\
cu achizi]iile modernit\]ii,
este cea care influen]eaz\
hot\râtor scrisul istoric.
„Demitologizarea“ istoriei
este ea `ns\[i un mit, une-
ori periculos prin con-
secin]ele sale la nivel so-
cial, dar necesar `n mo-
mente de tranzi]ie ca ace-
lea pe care le tr\im ast\zi.
La rigoare, miturile noas-
tre suntem noi `n[ine.
a Momentul 11 febru-
arie 1866 demonstreaz\
cum memoria social\ este
implicat\ direct `n sen-
surile pe care le cap\t\ de-
11
C\t\lin Turliuc,
profesor universitar,
cercet\tor [tiin]ific gradul
I la Institutul de Istorie
„A. D. Xenopol“ - Ia[i
Maiorul Lecca, coman-
datul g\rzii domne[ti care-l
tr\dase pe Cuza [i care
ocupa acum postul de „mi-
nistru de resbel“ drept recom-
pens\, r\spundea astfel:
„Domnilor, ca reprezentant
al armatei v\ mul]umesc `n
numele ei. Aceasta nu va fi
singura prob\ de devota-
ment ce a dat [i va da ar-
mata“. Este interesant de
observat cum Tell folose[te
cuvântul ]ar\ [i patrie exce-
siv, `n timp ce maiorul
Lecca `ncearc\ s\ lini[teas-
c\ noua putere [i s\ o asi-
gure c\ nu o va tr\da cum
tocmai f\cuse `n cursul nop-
]ii cu vechea putere, c\reia
`i jurase credin]\.
„Bucuria“ [i „entuzias-
mul“ publicului sunt de scur-
t\ durat\ c\ci, la numai cin-
ci zile dup\ „m\re]ul act“,
ziarul Românul mustra po-
porul „pentru nep\sarea lui
[i pentru grabnica stângere
a focului ce-l `nsufle]ise“.
Este semnificativ faptul c\
[i presa str\in\, sub in-
fluen]a celei române[ti, a
folosit termenul „revolu]iu-
ne“ referindu-se la ceea ce
s-a `ntâmplat `n noaptea de
10/11 februarie 1866.
Evenimentele care s-au
succedat lui 11 februarie [i
care au marcat hot\râtor
destinul nostru istoric:
adoptarea Constitu]iei [i in-
staurarea dinastiei, inde-
penden]a, proclamarea re-
gatului, des\vâr[irea unit\-
]ii na]ionale au adus la ni-
velul unei singure genera]ii,
aproape, uitarea [i iertarea
pentru 11 februarie, care a
devenit tot mai mult o
simpl\ dat\ din calendar, `n
paralel cu ascensiunea `n
aten]ia publicului, a domni-
ei [i faptelor lui Cuza.
* n.r. titlul [i intertitlurile
apar]in redac]iei
mersul istoriografic la un
moment dat. ~n acest sens,
consolarea istoricului este
c\, asemeni lui Sisif, se a-
propie [i el de vârful mun-
telui pentru a rec\dea mai
apoi la poalele lui odat\ cu
schimb\rile intervenite `n
mediul `n care tr\ie[te [i
scrie, cu volutele memoriei
sociale.
a „Demistificarea“ isto-
riei (cu sensul de istorio-
grafie, se `n]elege), mai
precis excluderea din con-
[tiin]a unei colectivit\]i a
ceea ce `n mod brutal [i fals
a fost introdus din motive
politice [i ideologice, este o
opera]ie de igien\ necesar\
[i perpetu\ `n acela[i timp.
Ea ]ine de `nsu[i cursul
firesc al menirii istoricului
`n via]a cet\]ii [i este o
opera]ie care revine, `n
`ntregime, breslei istori-
cilor, [i nu altora.
12 Duminic\, 4 martie 2007

~n prezen]a unui caz de sincop\, medicul va `ncerca s\ clarifice condi]iile [i

Por]ia evenimentele care au precipitat sincopa cum ar fi: trecerea brusc\ din culcat sau din
pozi]ia ghemuit `n picioare, postul prelungit, `n cursul sau imediat dup\ mic]iune, `n
cursul unui paroxism de tuse, dup\ o prelevare de s=nge sau o emo]ie puternic\ sau
de s\n\tate brusc\, dup\ un efort important, `n condi]ii de oboseal\, `n spa]ii `nchise cu aer poluat.

Sincopa copilului nu trebuie

confundat\ cu epilepsia
- durata sincopei este cidente (traumatisme cra- mic]iunii, situa]ie `n care
Sincopa reprezint\ pierderea cuno[tin]ei de obicei scurt\, de c=te- niene, oculare, epigastri- decompresiunea rapid\ a
va secunde; ce), intoxica]ia cu mono- vezicii urinare produce
pentru o scurt\ perioad\ de timp, - somnul post-sincop\ xid de carbon. Printre ca- hipotensiune postural\ [i
consecutiv\ unei ischemii cerebrale nu este profund; uzele endogene se num\- sc\derea `ntoarcerii ve-
- la revenirea st\rii de r\ cele de ordin cardiac noase.
generalizate. Sincopa poate crea confuzii con[tien]\, apare destul (cardiopatii congenitale
de diagnostic [i face parte din categoria de frecvent labilitatea cres- sau c=[tigate, tulbur\ri Sincopa vaso-nazal\ Dr. Doina Dumitriu,
cut\, afectiv\ [i vegeta- de ritm), de ordin vascu- medic primar
paroxismelor cerebrale neconvulsivante. tiv\. lar (hipotensiune atrosta- Este una dintre cele
tic\), de ordin respirator mai frecvente forme de medicin\ de familie
Cauzele st\rilor post-
- debutul nu este bru- sincopale pot fi exogene, (tusea convulsivant\, cri- sincop\, fiind vorba de o profund, uneori zgomo-
tal, permi]=nd bolnavului endogene [i idiopatice za de astm, spasmul ho- hipoaxie cerebral\ acut\, tos, progresiv respira]ia
(necunoscute), care sunt hotului de pl=ns, hiper- pasager\, produs\ pe se restabile[te, iar starea
s\ se a[eze sau s\ se
de dr. Doina cele mai frecvente. ~n ventila]ia). calea unui reflex vasode- de con[tien]\ revine.
culce, nu ca `n criza de ~n prezen]a unui caz de presor, cu sc\derea debi- Prognosticul este, `n
DUMITRIU convulsii, care tr=nte[te r=ndul cauzelor exogene
sincop\, medicul va `ncer- tului sanguin cerebral, fi-
bolnavul la p\m=nt , pu- pot fi citate: procedurile general, foarte bun, dar
Elementele clinice care ca s\ clarifice condi]iile ind mai des `nt=lnit\ la unii copii care au prezen-
t=ndu-se produce trau- cu rol de diagnostic sau predispozante [i eveni- adolescen]i. Apare `nain-
permit recunoa[terea u- matisme, uneori destul tratament, anestezie, di- tat spasmul hohotului de
nei sincope sunt urm\- mentele care au precipi- te de mas\, `n camere pl=ns continu\ s\ pre-
de grave, inclusiv mu[ca- lata]ie anal\ `n vederea tat sincopa cum ar fi: supra`nc\lzite, dup\ sta-
toarele: rea limbii; endoscopiei, medicamen- zinte ulterior episoade sin-
sta]iunea ortostatic\ pre- tul `n picioare timp `n- copale.
- apare totdeauna ziua, - contractura maxila- te (neuroleptice, antide- lungit\, trecerea brusc\ delungat.
niciodat\ noaptea sau `n rului, ca [i mic]iunile in- presive, antifibrilante, be- Spasmul hohotului de
din culcat sau din pozi]ia ~nainte de sincop\, bol- pl=ns nu beneficiaz\ de
timpul somnului; voluntare lipsesc; ta blocante, diuretice), ac- ghemuit `n picioare, pos- navul acuz\ senza]ie de tratament specific. Este
tul prelungit, `n cursul sl\biciune, „pete `n fa]a necesar\ doar lini[tirea
sau imediat dup\ mic]i- ochilor“, transpira]ii reci, din partea p\rin]ilor.
une, `n cursul unui paro- dilatarea pupilelor. Pier-
xism de tuse, dup\ o pre- derea cuno[tin]ei este
levare de s=nge sau o e- brutal\ [i se poate repeta, Sincopa de
mo]ie puternic\ sau `n condi]ii similare, la hiperventila]ie
brusc\, dup\ un efort im- copii cu mare labilitate
portant, `n condi]ii de vegetativ\. Se asociaz\ cu sc\de-
oboseal\, `n spa]ii `nchise Dintre cauzele sincopei rea presiunii dioxidului
cu aer poluat, dup\ anes- se citeaz\ [ocurile emo- de carbon, care va deter-
tezie sau dup\ adminis- ]ionale, durerea vie, con- mina sc\derea calciului [i
trarea unor medicamente tactul cu apa din piscin\, tetanie. Apare o stare
sau dac\ exist\ un istoric ap\s\ri simultane [i bru- confuzional\, ame]eli, pa-
de boal\ cardiac\ sau tale ale globilor oculari, restezie [i dureri toracice.
pulmonar\. dilata]ii anale `n timpul Acest tip de sincop\ apa-
rectoscopiei. re la persoane cu un grad
Sincopa atrostatic\ `nalt de anxietate legat
Spasmul hohotului de un stres important.
Aceast\ afec]iune este
frecvent\ la copil [i re- de pl=ns Sincopa cardiac\
prezint\ o scurt\ pier- Spasmul hohotului de
dere a st\rii de con[tien- pl=ns reprezint\ o sinco- Este mai frecvent\ la
]\, cu dezechilibru [i c\- p\ hipoaxic\, f\r\ leg\- adul]i. Aproximativ 20%
dere, precedat\ de obicei tur\ cu convulsiile [i epi- dintre bolnavii interna]i
de „`nce]o[area“ sau „`n- lepsia. Sunt afecta]i p=n\ `n serviciile de neurologie
tunecarea“ privirii, pro- la 5% dintre copii, iar [i suspecta]i de apilepsie
duc=ndu-se `n momentul v=rsta de debut este `ntre idiopatic\ prezint\ sin-
trecerii din pozi]ia culcat 6 [i 15 luni, dar ocazional cop\ cardiac\. Aceasta
`n picioare. Foarte rar, acesta poate ap\rea este prezent\ [i la copii,
sincopa poate fi urmarea chiar [i `n perioada neo- av=nd drept cauze tul-
natal\. Spasmul hohotu- bur\ri de ritm [i condu-
lui de pl=ns cre[te ca cere, boli congenitale de
frecven]\ `n al treilea an cord, stenoza aortic\ con-
de via]\ [i dispare spre al genital\, prolaps de valv\
Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\ patrulea an de via]\. A- mitral\, infarct miocar-
cesta poate fi declan[at dic, hipertensiune arte-
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; de sup\rare, frustrare, rial\ , hipertensiune pul-
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
fric\, emo]ii, durere brus- monar\, miocardit\.
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de buin]a buin]a Afec]iunea trebuie di-
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea c\, ]ip\t, care determin\
diminea]\ 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de agnosticat\ [i tratat\ co-
diminea]\ de diminea]\ pl=ns, cu oprirea ulte-
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei rioar\ a respira]iei. rect, pentru a pre`nt=m-
06.30 Via]a Cet\]ii 06.20 Cuvintele credin]ei pina o evolu]ie fatal\.
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r) Pentru a produce spas-
09.05 Sf. Liturghie
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii mul hohotului de pl=ns,
10.40 Lumea de azi
10.40 Istoria cre[tinismului
09.05 Sf. Liturghie copilul trebuie s\ pl=ng\ Sincopa tusigen\
13.10 Atlas biblic
11.05 Week-end magazin
12.05 Week-end magazin `n hohote, care antrenea-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu- z\ inspira]ii din ce `n ce Apare dup\ un paro-
13.30 Credin]\ [i s\n\tate
16.05 Vecernia turor mai superficiale [i inefi- xism de tuse, cum este cel
14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la Locurile Sfinte ciente, pentru a se ajunge din tusea convulsiv\, cri-
15.30 File de istorie za paroxistic\ de astm
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia `n cele din urm\ la fixa-
16.05 Vecernia [i Paraclisul bron[ic, laringita, bron-
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului rea toracelui `n apnee.
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Copilul devine incon[ti- hopneumopatia obstruc-
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in- ent, se cianozeaz\ progre- tiv\. Apare ischemia ce-
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\ terna]ional\ siv, pupilele se dilat\, ca- rebral\ determinat\ de
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Biseric\ [i societate pul este aruncat pe spate, cre[terea presiunii intra-
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor româ- membrele fiind contrac- toracice `n timpul accesu-
20.05 Mapamond cre[tin sear\) nesc tate. Dac\ apneea se pre- lui de tuse. Apare apoi o
21.10 Cuvântul care zide[te 20.05 Enciclopedie muzical\ 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea lunge[te, pot s\ apar\ vasodilata]ie periferic\
21.00 {coala rug\ciunii de sear\) mi[c\ri convulsive locali- cu sc\derea `ntoarcerii
21.30 Lumini pentru suflet 20.05 Enciclopedie muzical\
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ zate sau generalizate. A- venoase, cre[te presiunea
21.00 Cuvânt de folos lichidului cefalorahidian
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii duhovnicesc t=t pierderea cuno[tin]ei,
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Faptele credin]ei c=t [i manifest\rile clini- [i rezisten]a circula]iei
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii ce sunt cauzate de hipoa- cerebrale.
no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\ xie [i nu reprezint\ o cri- ~n situa]ia existen]ei u-
00.00 Atlas biblic (r) 23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii z\ convulsiv\ propriu-zi- nor st\ri sincopale este ne-
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de 00.00 Istoria cre[tinismului (r) no[tri s\. Dup\ un interval de cesar consultul specialis-
Miezonoptic\; 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de 23.30 Florilegiu muzical bizantin timp care se poate pre- tului, care va `ncerca s\
Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de lungi p=n\ la dou\ minu- le diferen]ieze de crizele
Miezonoptic\; Acatistul zilei te, se produce un inspir convulsive epileptice. a
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00. Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU
 Duminic\, 4 martie 2007
Por]ia
de s\n\tate
Ceaiuri [i tincturi pentru t\m\duirea reumatismului
~n sezonul rece al anului, cea mai frecvent\
afec]iune maladiv\ care domin\ via]a,
la o mare parte a popula]iei, o constituie
durerile reumatismale, care `nsumeaz\
peste 100 de afec]iuni, frecvente `n zonele
temperate, `n care se g\se[te [i ]ara
noastr\, dar absente `n zonele calde [i `n
zona polar\. Mai chinuitoare sunt durerile
reumatice `n cursul iernii, [tiut fiind
faptul c\ „iarna, toate durerile se trezesc
[i mu[c\ din `ncheieturile [ubrezite“.
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Reumatismele cuprind a-
fec]iuni localizate la nivelul
aparatului locomotor [i la
nivelul cardului, ca urmare
a unor leziuni inflamatoare
sau degenerative ale ]esu-
turilor conjunctive.
Suferin]ele reumatice
sunt predominant articulare
[i mai pu]in nearticulare (re-
umatism abarticular). Aces-
ta din urm\ se manifest\
prin periartrite, nevralgii,
mialgii, neuromialgii, tendi-
nite, bursite [i tenosinovite.
Cele mai acute [i greu de
suportat sunt durerile reu-
matice sim]ite cu mai mare
intensitate de c\tre per-
soanele `n v=rst\, „oameni
trecu]i spre iarna vie]ii“,
c=nd reumatismele se insta-
leaz\ definitiv „`n b\tr=nele
oase ruginite“.
Reumatismele articulare
cuprind dou\ grupe de a-
fec]iuni:
- artritele (reumatisme
inflamatoare [i infec]ioase);
- artrozele (reumatisme
degenerative).
Cu foarte mare frecven]\
`nt=lnim artritele, posibile
la toate v=rstele, indiferent
de sex. ~n aceast\ categorie
intr\:
Cur\ cu suc
de ]elin\ timp
de trei s\pt\m=ni
La persoanele care su-
fer\ de reumatism, ali-
menta]ia trebuie s\ fie
complet\, pentru a satis-
face necesarul de proteine,
vitamine (A, C, K) [i
s\ruri minerale. Se `ncepe
cu o cur\ depurativ\, de 5-
7 zile pe lun\, cu zarzava-
turi crude din care s\ nu
lipseasc\ varz\, morcov,
]elin\, sfecl\ ro[ie, m\rar,
p\trunjel, praz, ceap\, ur-
zici, la care se adaug\ su-
pe de legume sau de fasole
boabe, lapte acru, lapte
proasp\t (1/2 litru), zer,
-reumatismul articular
acut;
-reumatismul secundar
infec]ios;
-spondilita anchilozant\.
Cele mai `nt=lnite
tipuri de reumatism
1. Reumatismul articular
acut, numit boala Sokolski –
Bouillaud, este o afec]iune
cauzat\ de infec]ia cu strep-
tococi [i stafilococi care a-
ting at=t articula]iile, c=t [i
inima.
Boala apare, cel mai
frecvent, `ntre 7-15 ani (`n
propor]ie de 75%), scade la
15% `ntre 15-25 de ani [i
este mult mai rar\ dup\
v=rsta de 30 de ani. Sexul
feminin este cel mai puter-
nic afectat, mai ales `n pe-
rioada pubert\]ii [i a gra-
vidit\]ii. Durerile sunt
acute chiar de la `nceput,
dar pot fi `ntrerupte, prin
intervale trec\toare, care
dau senza]ia de vindecare
aparent\. ~n schimb, poate
s\ evolueze spre invalidi-
tate, iar prin atacul asupra
sistemului cardiovascular,
se poate instala endocardita
miocardic\, stenoza mitral\
[i chiar decesul.
Statisticile arat\ c\ peste
40% din totalul bolilor cro-
nice de inim\ sunt de ori-
gine reumatic\. Sunt mai
iaurt, br=nz\, margarin\,
untur\ de pe[te, orez (fiert
`n lapte), semin]e crude de
dovleac sau floarea-soare-
lui, nuci, arahide, cartofi
(fier]i `n lapte [i ameste-
ca]i cu ulei de m\sline [i
un g\lbenu[ de ou). Se mai
poate consuma terci de
gr=u `ncol]it cu miere de
albine [i cafea de cicoare.
Diminea]a, `nainte de
micul dejun, se beau 250
ml suc de ]elin\, timp de
21 de zile consecutiv, iar sea-
ra sunt indicate sucuri de
morcov (200 ml), r\d\cini
de p\st=rnac sau p\trun-
jel (100 ml), sfecl\ ro[ie
(100 ml) [i varz\ (100 ml).
Se interzice consumul in-
tern de hrean [i ardei iute.
Suferin]ele reumatice sunt predominant articulare [i mai pu]in nearticulare (reumatism
abarticular). Acesta din urm\ se manifest\ prin periartrite, nevralgii, mialgii, neuromialgii,
tendinite, bursite [i tenosinovite. Cele mai acute [i greu de suportat sunt durerile
reumatice sim]ite cu mai mare intensitate de c\tre persoanele `n v=rst\, „oameni trecu]i
spre iarna vie]ii“, c=nd reumatismele se instaleaz\ definitiv „`n b\tr=nele oase ruginite“.
expuse persoanele obosite [i
debile, cu o igien\ mediocr\,
care tr\iesc `n dormitoare
comune [i `n alte aglo-
mera]ii. Leziunile cardiace,
provocate de reumatismul
cardiovascular [i osteo-ar-
ticular, devin ireversibile [i
pot reveni, cu intensitate, la
maturitate.
Factorii favorizan]i ai
reumatismului articular, pe
l=ng\ infec]ia streptococic\,
sunt condi]iile de via]\ (lo-
cuin]\ umed\ [i rece, munc\
grea, traumatisme [i polu-
area atmosferei, mai ales `n
localit\]ile situate `n zonele
puternic industrializate).
Afec]iunile articulare pot
fi localizate `n toate p\r]ile
corpului, cu deplas\ri de la o
articula]ie la alta, dup\ un
interval de 4-5 zile, `nce-
p=nd cu inflama]ii [i dureri
la [olduri, genunchi, oase
tibiotarsiene [i trec=nd spre
umeri [i coloana vertebral\.
2. Reumatismul secundar
infec]ios const\ din forme
reumatismale articulare pro-
vocate de diferite infec]ii lo-
calizate `n focare (dentare,
amigdaliene, sinuzale) sau de
anumite boli infec]ioase (scar-
latin\, venerice, dizenterie,
tifos, tuberculoz\, grip\, he-
patit\ epidemic\, sifilis).
3. Poliartrita reumatoid\
este o inflama]ie poliarticu-
lar\ cronic\, cu puseuri a-
cute, localizate, cu predi-
lec]ie, la articula]iile mici
ale extremit\]ilor (degetele
de la m=ini [i picioare).
Boala afecteaz\ `n special
sexul feminin, cu via]\ [i ac-
tivitate `n condi]ii de frig [i
de umezeal\ (cu aten]ionare
la gospodinele care folosesc
frecvent apa rece la sp\lat
rufe sau vesel\).
4. Spondilita anchilozan -
t\ este o leziune inflama-
toare, de natur\ reumatis-
mal\ sau infec]ioas\, care a-
fecteaz\ articula]iile coloa-
nei vertebrale, cu evolu]ie
progresiv\ de cronicizare c\-
tre anchiloz\, printr-un pro-
ces de osificare, f\c=nd im-
posibil\ mi[carea coloanei, a
umerilor [i a [oldurilor.
Boala este mai frecvent\
de 5-7 ori la b\rba]i dec=t la
femei [i poate s\ `nceap\
chiar de la v=rsta de 20 de
ani, prin crize intermitente de
lumbago (dureri de [ale), cu
iradieri spre fese, spre coapse
[i `n lungul nervului sciatic.
Durerile se simt mai intens
la excesele de tuse convulsiv\
[i str\nut, mai ales noaptea
[i spre diminea]\.
Cauzele care determin\
boala sunt condi]iile de
munc\ grea `n mediu rece [i
umed, traumatisme, obosea-
l\, infec]ii tuberculoase, tul-
bur\ri endocrine, infec]ii ale
c\ilor uro-genitale cu gono-
coci [i sifilis. Coloana verte-
bral\ se deformeaz\, devine
rigid\, iar, `mpreun\ cu ar-
ticula]iile umerilor [i ale
[oldurilor, formeaz\ un bloc
osos, `n timp ce musculatura
se atrofiaz\ treptat.
Remedii naturiste
pentru bolile
reumatice
~n urm\ cu 50-100 de ani,
`n bolile reumatice se folo-
Tratamentele
balneoclimaterice
}in=nd seama de starea
debilitat\ [i de sensibili-
tatea bolnavilor, se reco-
mand\ o aten]ie deosebit\
accesului `n sta]iuni cu ape
termale carbogazoase
(Geoagiu), cu ape s\rate
carbogazoase (Sl\nic-Pra-
hova, Ocna Sibiului,
seau numai dou\ medica-
mente: aspirina (extras\ din
scoar]a de salcie) [i colchi -
cina (extras\ din br=ndu[a
de toamn\).
~n prezent, fitoterapia re-
comand\, ca adjuvante, spe-
ciile de plante cu efecte an-
tialergice, antiinflamatoare,
sudorifice, diuretice, depu-
rative [i revulsive local.
n uz intern, se reco-
~n
mand\:
- infuzii din flori de soc (1-
2 linguri]e la 250 ml ap\ clo-
cotit\), cu efecte `n eli-
minarea toxinelor;
- infuzie din flori de mu-
[e]el (1 linguri]\ la 250 ml
ap\ clocotit\), cu efecte anti-
septice, bacteriene, antiin-
flamatoare [i anestezice;
- infuzie din flori (de sul-
fin\) [i frunze (de frasin,
mesteac\n, salvie, rozma-
rin, urzic\) din care se beau
2-3 c\ni pe zi;
- infuzie din frunze de
tarhon, care produc o puter-
nic\ diurez\ `nso]it\ de
eliminarea toxinelor;
- infuzie din herba (de
ciubo]ica-cucului, sov=rv,
troscot, turi]\ mare), fructe
(de ienup\r [i fenicul), mu-
guri (de pin [i vi]\-de-vie);
- decoct din r\d\cini de
t\t\neas\ [i scoar]\ de sal-
vie (10 g la 200 ml ap\, se
fierbe 10 minute, se infu-
zeaz\ 10-20 minute [i se beau
2-3 c\ni pe zi) `ntr-o cur\ de
2-3 s\pt\m=ni;
- decoct din amestec for-
mat din flori de soc, frunze
de frasin [i mesteac\n,
herba de coada-calului, teci
de fasole, r\d\cini de lemn
dulce cu ac]iuni antiinfla-
matoare, fructe de ienup\r –
diuretic [i dezinfectant, scoar-
]\ de salcie – analgetic [i fe-
brifug; din amestec se ia o
lingur\ la 200 ml ap\, se
fierbe 2 minute, se infuzea-
z\ 10-15 minute [i se beau 3
c\ni pe zi.
Re]eta autorului: mestea-
c\n, frasin, salcie, ienup\r,
urzic\ vie, coada-calului,
coada-[oricelului, tei, fasole,
ment\, soc, p\p\die.
~n uz extern, se aplic\:
- comprese calde cu in-
fuzie de sulfin\, coada-calu-
lui [i t\t\neas\;
Govora, C\lim\ne[ti,
S\celu, Bazna, Covasna),
cu ape sulfuroase (B\ile
Herculane, Ol\ne[ti,
Pucioasa, Mangalia).
Deoarece exist\ o rela]ie
direct\ `ntre reumatism [i
afec]iunile cardiace, sunt
indicate sta]iunile situate
`ntr-un climat moderat, cu
ape termale obi[nuite, s\-
rat-carbogazoase [i radio-
active (B\ile 1 Mai, Felix,
Constantin I. Milic\
este profesor universitar
la Universitatea de {ti-
in]e Agricole [i Medicin\
Veterinar\ (USAMV)
din Ia[i. Este specializat
`n fitoterapie [i trateaz\
anual sute de persoane
din toate col]urile ]\rii,
prescriind pentru orice
boal\ preparate comple-
xe din plante pe care cel
mai adesea le ignor\m.
A salvat oameni c\rora
nu li se mai d\deau [an-
se de supravie]uire, pre-
paratele fiind realizate
`n laborator, dup\ meto-
de [tiin]ifice [i dup\
atenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
- b\i generale cu plante,
luate separat sau `n ames-
tec, folosind frunze de fra-
sin, ment\ [i [tevie, flori de
f=n, fructe de ienup\r [i cas-
tan s\lbatic, muguri de pin,
r\d\cini de t\t\neas\, scoar-
]\ de salcie [i f\in\ de mu[-
tar negru;
- frec]ii cu tincturi din
frunze de rozmarin, muguri
de plop negru, herba de cim-
bri[or, fructe de ienup\r [i
ardei ro[u, r\d\cini de
hrean [i t\t\neas\;
- frec]ii cu ulei de ienu-
p\r, ment\, pin, lavand\,
coriandru, rozmarin, petale
de trandafir, mu[e]el, sun\-
toare [i eucalipt, folosite
separat sau `n amestecuri;
- masaje cu unguent de
g\lbenele, t\t\neas\, lum=-
n\ric\ [i venin de viper\.
Apiterapia recomand\
cataplasm\ din 2 linguri
polen uscat [i m\run]it, a-
mestecat cu 100 ml ulei ve-
getal; se fierbe 5-10 minute
la foc redus p=n\ se ob]ine o
past\ care se `ntinde pe
zona dureroas\ [i se las\
peste noapte.
F\r\ stres [i emo]ii
Ca stil de via]\, `n primul
r=nd, se impune evitarea
contactului cu frigul [i u-
mezeala. La crizele reuma-
tice este absolut necesar un
repaus absolut care va evita
Calacea, Moneasa, Va]a,
Covasna [i Malna[). Pen-
tru temperatura apelor ri-
dicat\ `ntre 350C [i 540C,
sunt mult c\utate izvoa-
rele termale de la B\ile
Herculane.
~n aceste sta]iuni bal-
neare, tratamentele se
completeaz\ cu ultra-
sunete, ioniz\ri, b\i gal-
vanice [i gimnastic\ med-
ical\.
13
apari]ia leziunilor cardiace,
repaus intelectual [i evita-
rea emo]iilor [i a enerv\rilor.
Zilnic, se pune o com-
pres\ local\ cu ceai de ardei
iute (1 lingur\ pulbere la
250 ml ap\ clocotit\) sau o
cataplasm\ cu lut sau
c\rbune vegetal pus\ pe ar-
ticula]iile dureroase. Bune
efecte d\ [i o pern\ umplut\
cu pedicu]\, aplicat\ pe ar-
ticula]ii.
Un studiu f\cut `n Suedia
arat\ necesitatea evit\rii
contactului cu uleiuri mi-
nerale, hidraulice sau de
motor, care pot m\ri cu 30%
riscul de contractare a ar-
tritei reumatismale.
Exist\ un mare num\r de
medicamente antireumatis-
male (acid acetilsalicilic, fas-
conal, fenilbutazon\, revul-
sin) cu aplica]ii `n reuma-
tismul articular, lumbago,
lombosciatic\ [i nevralgii.
Tratamentele cu unele din
aceste preparate pot avea [i
efecte secundare, a[a cum
este cazul produsului ibu-
profen care poate provoca
ame]eli, gre]uri, v\rs\turi,
hemoragii [i ulcera]ii la
nivelul mucoasei digestive.
~n zilele calde de var\ se
va profita de efectele bene-
fice ale b\ilor de soare, mai
ales la mare, cu climat rela-
tiv constant, f\r\ varia]ii ter-
mice [i v=nturi reci. a
Pentru reumaticii care
nu sufer\ de afec]iuni car-
diace, diabet grav, gut\,
astm bron[ic, hepatite sunt
deosebit de eficace n\mo-
lurile s\rate de la Techir-
ghiol, Eforie, Amara, Lacul
S\rat, n\molurile de turb\
de la Geoagiu [i Vatra
Dornei, precum [i turba cu
sapropel de la B\ile Felix [i
1 Mai (Oradea).
14 Duminic\, 4 martie 2007

Se spunea c\ UE va bate la fiece porti]\ `n mediul rural [i va confisca

Pagina cazanele de f\cut ]uic\ din b\t\tura bietului ]\ran. Acest zvon nu s-a
adeverit, `ns\, pentru a nu fi nevoi]i s\ pl\tim amenzi la stat, trebuie s\
declar\m la Fisc alambicurile pentru ca autorit\]ile s\ vin\ s\ pun\ pecetea
agricultorului (`n termeni fiscali se nume[te omologare) peste distileriile improvizate

}uica f\cut\ `n b\t\tur\,

motiv de disput\ `ntre ministere
a Cunoscut\ ca principal\ surs\ de venit `n zone s\race, cum este Moldova, ]uica ob]inut\ `n gospod\riile individuale
vor fi accizate la sânge de finan]ele publice a Mai mult, cazanele sau micile distilerii trebuie omologate [i sigilate de
reprezentan]ii Fiscului, iar ori de câte ori gospodarul vrea s\ fac\ o ]uic\, fie ea de cire[e, caise, prun\, mere sau
tescovin\, trebuie s\ mearg\ la administra]ia financiar\ pentru a cere desigilarea cazanului [i, implicit, sigilarea ulterioar\ a
acestuia a Ministerul Agriculturii nu este, `ns\, de acord cu birul impus de Ministerul Finan]elor Publice [i a `naintat
propuneri `n scopul diminu\rii accizelor a La baza cererii stau, potrivit ministrului Agriculturii, noi reglement\ri europene a
~n urm\ cu un an - doi Drumuri nesfâr[ite Aceia[i pa[i trebuie noului Cod Fiscal aplica- jeaz\ micii produc\tori“, din fructe, drojdie de vin
se discuta aprins despre urma]i ori de câte ori `n li- bil din luna ianuarie a sus]ine Dan Motreanu, [i tescovin\). Pentru can-
ceea ce ne va interzice U- la Fisc pentru câ]iva vada gospodarului se coa- acestui an (anul trecut nu ministrul Agriculturii. Po- titatea care dep\[e[te
niunea European\ s\ fa- litri de ]uic\ ce un cire[, un prun sau se pl\teau accize pentru trivit informa]iilor posta- 1000 litri de produs, plata
cem pentru a ne plasa un- un m\r. Dac\ ]inem sea- cantit\]i aflate sub pla- te pe site-ul MAPDR, pro- accizei se va face integral.
deva `ntre standardele Din hot\rârea privind ma de materiile prime fo- fonul de 300 de litri, a c\- punerile au fost `nain- Beneficiarii acestor pro-
permise de legisla]ia eu- modificarea [i comple- losite de produc\torii din ror concentra]ie alcoolic\ tate, ]inând cont de „re- puneri ar urma s\ fie to]i
ropean\ `n ceea ce pri- tarea Normelor metodo- gospod\riile individuale, era de 40% pentru fiecare glement\rile legisla]iei detin\torii de fructe [i de
ve[te modul de via]\. A- logice de aplicare a Co- atunci cu siguran]\ pu- gospod\rie) [i a postat a- comunitare [i practicile subproduse vitivinicole
flam cu interes c\ ani- dului Fiscal, postat pe tem spune c\ acesta va cest lucru pe site, Minis- de produc]ie [i accizare a care `[i prelucreaz\ recol-
site-ul Ministerului Fi- face cel pu]in trei dru- terul Agriculturii, P\du- b\uturilor tradi]ionale `n ta proprie, fie la o insta-
malele vor trebui respec- muri pe an la finan]ele
nan]elor Publice, am aflat rilor [i dezvolt\rii Rurale statele UE, care prev\d o la]ie proprie (cazan), fie
tate, c\ nu vom putea publice pentru a cere sigi-
c\, de fiecare dat\ când (MAPDR) consider\ ac- accizare redus\ pentru la o alt\ instala]ie de fa-
cre[te dobitoace `n bu- larea sau desigilarea ca-
]\ranul se gânde[te s\ cizarea mult prea dur\ [i realizarea acestora“. bricat rachiuri din zon\,
ricul târgului, c\ trebuie produc\ pu]in rachiu sau zanului de f\cut ]uic\.
s\ le facem buletine sau vine cu o propunere mai Astfel, potrivit MAPDR apar]inând altui produ-
]uic\, trebuie s\ dea fuga blând\ `n acest sens. se dore[te scutirea com- c\tor care are cazan ori le
c\ trebuie s\ le vacci-
n\m, ca pe copii.
la Fisc pentru a cere de- Ministerul Agriculturii „Consider\m c\ este plet\ de accize pentru o prelucreaz\ la alte ca-
sigilarea cazanului, iar `n necesar ca realizarea a- cantitate de 400 litri de zane industriale, autori-
Printre multe alte re- declara]ia scris\ s\ speci-
vrea o acciz\ cestor produse s\ fie `n- produs (]uic\ sau palinc\ zate conform legii. De a-
guli, cele mai multe din- fice cantitatea de produs mai blând\ curajat\ `n favoarea mi- ori rachiuri din fructe, semenea, se dore[te sim-
tre ele menite s\ asigure ce urmeaz\ a fi accizat\ cilor produc\tori prin drojdie de vin [i tesco- plificarea procedurilor de
minimul de igien\ [i de (Acciz\ - Potrivit DEX - Actualul cod fiscal pre- modul `n care sunt ac- vin\), plata unei accize de autorizare. Potrivit regle-
siguran]\ alimentar\, a- cizeaz\ c\ „pentru canti- ment\rilor comunitare,
Impozit indirect, tax\, tatea de 50 de litri de pro- cizate [i autorizate in- 50% din valoarea stan-
flam c\ UE va bate la fie- care se percepe `n unele stala]iile la care se ob]in, dard pentru o cantitate ]uica, palinca [i unele ra-
ce porti]\ `n mediul rural dus destinat consumului
]\ri asupra unor obiecte propriu al unei gospod\- a[a cum se procedeaz\ `n mai mare de 400 litri, dar chiuri sunt produse tradi-
[i va confisca cazanele de de consum), sau nu. ]\rile din Uniunea Euro- care s\ nu dep\[easc\ ]ionale române[ti, recu-
f\cut ]uic\ din b\t\tura rii individuale ,nivelul ac-
De asemenea, dup\ ce cizei datorate reprezint\ pean\ care au tradi]ie `n 1000 litri de produs (]uic\ noscute ca fiind unice `n
bietului ]\ran. Acest zvon ac]iunea se va fi `ncheiat, 50 % din cota standard a domeniu [i care prote- sau palinc\ ori rachiuri Uniunea European\. a
nu s-a adeverit `ns\, pen- gospodarii mul]umi]i de accizei aplicate alcoolului
tru a nu fi nevoi]i s\ t\ria rachiului sunt ne- etilic, respectiv 375 eu-
pl\tim amenzi la stat, voi]i s\ mai fac\ un drum ro/hl alcool pur“. Peste
trebuie s\ declar\m la la administra]ia finan]e- cantitatea de 50 de litri
fisc alambicurile pentru lor publice pentru ca re- de produs, acciza se va
ca autorit\]ile s\ vin\ s\ prezentantul statului s\ achita integral.
pun\ pecetea (`n termeni sigileze cazanul [i s\ fac- Dac\ Ministerul Fi-
fiscali se nume[te omolo- tureze datoria cet\]eanu- nan]elor Publice a modifi-
gare) peste distileriile im- lui `n urma producerii de cat modul de accizare al
provizate. ]uic\, rachiu sau p\linc\. ]uicii odat\ cu adoptarea

Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR

 Duminic\, 4 martie 2007
IT, [tiin]\,
tehnologie
~n 10 ani vom avea televiziune 3D
Imagina]i-v\ cum ar fi s\
p\[i]i `n realitatea virtual\
a filmelor [i emisiunilor TV,
a documentarelor cu teme
istorice sau [tiin]ifice, s\ fi]i
al\turi de actorii prefera]i, s\
c\l\tori]i `n lumea larg\, s\
admira]i piramidele egiptene
sau s\ pescui]i la copc\ cu
eschimo[ii. {i asta numai
prin intermediul televiziunii!
Televiziunea 3D este tot mai
aproape de a deveni
o banal\ realitate.
Proiectul televiziunii tridi-
mensionale apar]ine consor]iu-
lui 3DTV din Turcia, care este
cel mai mare de acest fel din
lume, atât ca num\r de cer-
cet\tori care lucreaz\ `n cadrul
consor]iului – peste 200 de in-
gineri din 7 state europene -,
cât [i ca scopuri tehnice.
Oficialul 3DTV, Levent Onu-
ral de la Universitatea Bilkent
– Turcia, sus]ine c\ 3DTV se va
impune pe pia]\ `n aproximativ
10 ani, dup\ care va ap\rea
televiziunea cu imagini holo-
grafice, de tipul celor din Star
Trek. Aceasta va fi „experien]a
final\“ pentru consumatorul de
divertisment TV, consider\
cercet\torul turc. „Unii spun c\
este nevoie de 14-20 de ani pen-
tru asta, dar eu cred c\ 10 ani
sunt suficien]i“, a ad\ugat
Onural.
Nu vor mai fi necesari
ochelari 3D
Nout\]ile pe care le aduce a-
ceast\ nou\ tehnologie repre-
zint\ un amplu progres pe care
Pagin\ realizat\ de Oana GROZA
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Nicolae HULPOI
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
Publica]iile LUMINA sunt ini]iative editoriale ale laicatului ortodox, sprijinite de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
Claritatea [i rezolu]ia imaginilor color tridimensionale vor constitui o experien]\
deosebit\, deoarece ochiul uman le va putea percepe f\r\ ajutorul ochelarilor 3D, a[a cum
se `nt=mpla pân\ acum. Imaginile video astfel surprinse vor fi cu mult mai antrenante [i
mai interesante decât tot ce exista pân\ `n prezent, iar posibilit\]ile care se vor pune la
dispozi]ie, atât pentru redarea, cât [i pentru transmisia video, vor fi infinit mai numeroase.
tehnologia `l face `n direc]ia
tridimensionalului. Claritatea
[i rezolu]ia imaginilor color tri-
dimensionale vor constitui o
experien]\ deosebit\, deoarece
ochiul uman le va putea per-
cepe f\r\ ajutorul ochelarilor
3D, a[a cum se `ntampla pân\
acum. Imaginile video astfel
surprinse vor fi cu mult mai
antrenante [i mai interesante
decât tot ce exista pân\ `n
prezent, iar posibilit\]ile care
se vor pune la dispozi]ie, atât
pentru redarea, cât [i pentru
transmisia video vor fi infinit
mai numeroase.
Vom putea ca, `n timpul
unui meci de fotbal, s\ intr\m -
e adev\rat c\ doar virtual - pe
teren [i s\ vedem cum se des-
f\[oar\ acesta [i care sunt sen-
za]iile pe care le tr\iesc juc\-
torii sau vom putea intra `n
pielea unui personaj dintr-un
film preferat. {i acestea nu
sunt scenariile unor jocuri pe
calculator, ci lucruri pe care le
vom putea face ori de câte ori
dorim, utilizând doar un televi-
zor sau un monitor care va pu-
tea trasmite imagini video 3D.
~n ce prive[te evolu]ia cerce-
t\rii, echipa a terminat multe
din etapele intermediare. „A-
vem `n laboratoare prototipuri
de captur\ video 3D folosind
camere multiple. Putem proce-
sa [i reprezenta scene 3D din
secven]ele multi-video captu-
rate, iar propunerea noastr\
pentru comprimarea video 3D
este `n topul activit\]ilor le-
gate de standardizarea ISO-
MPEG4. De asemenea, putem
integra transmisia audio-video
pe internet [i avem diferite
prototipuri pentru afi[area
imaginilor 3D“, spune Levent
Onural.
Este imitat\ vederea
uman\
Principiul dup\ care s-a
construit modelul teoretic pen-
tru aceast\ tehnologie este
unul foarte simplu. Totul plea-
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Oana NISTOR,
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
c\ de la „construc]ia“ ochilor
no[tri: noi vedem 3D, adic\
putem aprecia dimensiuni nu
numai dreapta-stânga, sus-jos
ci [i `n adâncime, departe-a-
proape, datorit\ faptului ca a-
vem doi ochi. Imaginile se for-
meaz\ diferit [i sunt analizate
[i comparate `n creier, iar da-
torit\ diferen]elor dintre ele,
apreciem dep\rtarea. Ochii se
afl\ la distan]a medie de 7
centimetri `ntre ei [i ce vede
un ochi e diferit de ce vede
cel\lalt. Fiecare ochi, luat se-
parat, vede o imagine 2D. Dar
creierul face ca percep]ia noas-
tr\ s\ fie de 3D.
La fel vor func]iona, prin ur-
mare, [i imaginile 3D. Dac\
vrem s\ ob]inem o imagine 3D,
trebuie s\ avem, de fapt, dou\
imagini normale, ca cele pe
care le avem ast\zi de la
aparatele foto, ob]inute, `ns\,
de la dou\ aparate identice, si-
tuate la 7 centimetri dep\rtare
unul de celalalt, la fel cum sunt
ochii no[tri. Tot a[a stau lu-
crurile [i `n cazul imaginilor vi-
deo. Diferen]a, `n acest caz, es-
te c\ `n locul aparatului de fo-
tografiat, se vor folosi camere
video. De aici pân\ la televiziu-
ne nu a mai r\mas dec=t un
singur pas, iar pân\ la internet
Oana RUSU, Cezar }|B+RN|
Cristian DUMITRIU
Foto: NONY
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
3D, un altul la fel de mic (sau
de mare) ca [i acesta.
Cum vor fi redate
imaginile 3D
Metoda folosit\ este identic\
cu cea utilizat\ [i `n prezent (`n
cazul folosirii ochelarilor spe-
ciali), bazându-se pe principiul
polarit\]ii luminii. Un dispozi-
tiv asem\n\tor unei lentile
las\ s\ treac\ lumina ce os-
cileaz\ numai pe o anumit\ di-
rec]ie, iar pe direc]ia perpendi-
cular\ cu ea, lumina nu este l\-
sat\ s\ treac\ – aceast\ lentil\
se nume[te, `n termeni tehnici,
„polarizor“. Dac\ se pun la cele
dou\ proiectoare dou\ polari-
zoare, unul vertical [i unul ori-
zontal, pe ecran vor rula dou\
filme, unul polarizat vertical [i
unul orizontal, ob]inându-se,
astfel, senza]ia de 3D. Pân\
acum, cu aceste lentile se con-
fec]ionau ochelari cu care se
puteau vedea filme create spe-
cial pentru 3D. Tot acest sistem
va fi integrat `n televizor, f\r\
s\ mai fie nevoie de alte dis-
pozitive, `nlocuindu-se lentila
ochelarilor cu ecranul televi-
zorului. Impresia de 3D va fi
chiar mai bun\, pentru c\
ochiul nu va mai fi constrâns
de ochelarii care `i reduc câm-
pul vizual.
Alte aplica]ii 3DTV
Pentru a beneficia de televiz-
iune 3D, nu numai televizorul
va trebui s\ fie compatibil cu
noua tehnologie. Filmarea s-
cenelor transmise trebuie real-
izat\ cu o serie de camere spe-
ciale, care s\ surprind\ toate
detaliile tridimensionale. „Ver-
siunea ieftin\ a 3D, stereosco-
pic 3D, care d\ impresia de tri-
dimensionalitate prin efecte
speciale, va fi disponibil\ cât de
cur=nd“, a mai spus Levent O-
nural.
Pe lâng\ schimbarea modu-
lui `n care vom privi la televi-
zor, tehnologia 3DTV are [i
aplica]ii `n alte domenii cum ar
fi: medicin\, stomatologie, di-
vertisment sau dirijarea trafi-
cului aerian. a
Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|
figureeaz\ `n Cataloogul Preeseei Ceentralee
la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu-
nii `n curs pentru luna urm\toare.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
15
Bacterii
`n loc de
hard-ddisk-u
uri
O echip\ de chimi[ti ja-
ponezi de la Institutul de
{tiin]e ale Vie]ii din Uni-
versitatea Keio a dezvoltat
un procedeu care permite
stocarea unui volum im-
portant de date numerice
`n genele unui organism
viu, precum o bacterie.
Aceast\ form\ de memo-
rizare a informa]iilor nu-
merice ar putea permite
unui laborator s\ stocheze
date legate de proprietatea
intelectual\ pe organisme
modificate genetic, spun
cercet\torii.
„Bacteriile [i alte micro-
organisme care se reproduc
pe baza unui cod genetic
definit, constituie elemente
poten]iale de stocare a
datelor care suscit\ un
mare interes pentru comu-
nitatea [tiin]ific\“, a expli-
cat echipa japonez\ `n con-
cluziile studiului publicat,
recent, `n Statele Unite.
„~n compara]ie cu com-
pact discurile sau cardurile
de memorie, bacteriile sunt
extrem de mici, dar pot
stoca `n genele lor o mare
cantitate de date pe o pe-
rioad\ foarte lung\“, spun
chimi[tii japonezi.
Cercet\rile echipei din
Keio, care nu sunt primele
de acest gen, aduc un r\s-
puns incipient la problema
perenit\]ii datelor. „Am
dezvoltat o tehnologie care
permite stocarea informa-
]iilor `n mai multe locuri pe
genele unei bacterii, lucru
care permite diminuarea
riscurilor distrugerii infor-
ma]iilor `n urma muta]iilor
genetice ce survin de-a lun-
gul timpului“, au precizat
chimi[tii.
Pentru aceste teste, e-
chipa a „imprimat“, sub
form\ criptat\, pe o bac-
terie nepatogen\ (Bacillus
subtilis) un mesaj scurt
scris cu ajutorul unui pro-
cedeu care permite, „grosso
modo“, s\ se transcrie da-
tele alfanumerice `n ele-
mente chimice. Ace[ti com-
pu[i chimici sunt `nscri[i,
apoi, pe o secven]\ de gene
a bacteriei.
Pentru a reg\si datele,
este suficient s\ se compa-
re genomul normal al bac-
teriei cu cel modificat, di-
feren]ele revelând mesajul
criptat. Pe baza unor si-
mul\ri informatice, echipa
japonez\ este sigur\ c\
Bacillus Subtilis este o spe-
cie satisf\c\toare pentru
conservarea pe termen lung
a datelor voluminoase.
(sursa: www.bloombiz.ro)
 CM
YK

16 Duminic\, 4 martie 2007

~n Germania, mul]i oameni `[i doresc un progres `n cooperarea dintre

Interna]ional Biserici, o recunoa[tere reciproc\ a acestora. ~n acest sens, „`mp\rt\[ania
comun\“ este o tem\ foarte important\. Totu[i, adunarea de la Wittenberg
nu [i-a propus s\ r\spund\ la chestiuni teologice controversate, care
preocup\ pe oamenii din patria lui Luther mai mult decât `n alte p\r]i.

Ortodoxia româneasc\, un partener

preferat al Bisericilor din Apus
Duminic\, 18 februarie, la Wittenberg (Germania), s-a `ncheiat cea de-a
treia etap\ preg\titoare a celei de a III-a Adun\ri Ecumenice Europene,
care va avea loc la Sibiu, la `nceputul lunii septembrie, la care vor
participa 150 de delega]i din `ntreaga Europ\. Delega]ia român\ care a
participat la `ntrunire a fost condus\ de IPS Daniel, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, din ea mai f\când parte IPS Lauren]iu,
Mitropolitul Ardealului, IPS Nifon, Arhiepiscopul Târgovi[tei, PS Irineu
Sl\tineanul, Episcop-Vicar al Episcopiei Râmnicului, pr. prof. dr. Viorel
Ioni]\, pr. dr. Michael Ti]a, lect. dr. Daniel Buda. Guvernul României a
fost reprezentat de Adrian Lemeni, Secretar de Stat pentru Culte.
Evenimentul nu a r\mas f\r\ ecou `n presa german\, cotidianul de mare
tiraj „Die Welt“(Lumea), publicând `n edi]ia sa din 12 februarie a.c. un
amplu articol sub titlul: „Apropiere de cre[tinii ortodoc[i români - {efi
de Biserici preg\tesc la Wittenberg cea de a III-a Adunare Ecumenic\
European\ - dezbatere despre Bisericile R\s\ritene“. V\ prezent\m
con]inutul articolului, `n traducerea pr. prof. dr. Viorel Ioni]\.

~n Biserica „Sfânta Ma- cursul a patru zile au operarea dintre Biserici, o

CM
ria“ din ora[ul Wittenberg, preg\tit `n ora[ul reforma- recunoa[tere reciproc\ a CM
YK de la al c\rui amvon a pre- torului cea de a III-a Adu- acestora. ~n acest sens, YK

dicat, odinioar\, Martin nare Ecumenic\ Europea- „`mp\rt\[ania comun\“

Luther, pre[edintele fed-
eral Horst Köhler a `ndem-
nat ecumenismul care se
clatin\ la un nou avânt. „~n
calitatea noastr\ de cre[-
tini suntem cu to]ii chema]i
la acesta“. Protestantul
Köhler se afl\ ca oaspete la
`ntrunirea celor 150 de
reprezentan]i ai Bisericilor
[i organiza]iilor ecumenice
din 30 de ]\ri, care pe par-
Schlosskirche - vedere din interior
n\, ce va avea loc `n sep-
tembrie, `n ora[ul româ-
nesc Sibiu (Hermannstadt).
Europa nu trebuie
confundat\ cu
Uniunea European\
{eful statului a spus c\
`n Germania mul]i oameni
`[i doresc un progres `n co-
este o tem\ foarte impor-
tant\. Totu[i, adunarea de
la Wittenberg nu [i-a pro-
pus s\ r\spund\ la ches-
tiuni teologice controversa-
te, care preocup\ pe oame-
nii din patria lui Luther
mai mult decât `n alte
p\r]i. Catolici, protestan]i
[i ortodoc[i au recomandat
r\bdare `n ecumenism, pre-
cum [i o abordare global\,
mai ales cu privire la prob-
lemele sociale, etice [i eco-
logice. Pastorul protestant
Rüdiger Noll de la Confe-
rin]a Bisericilor Europene
(CBE) a solicitat ca biseri-
cile s\ formuleze o nou\
viziune pentru continentul
nostru. Pre[edintele comi-
siei episcopilor catolici din
cadrul Uniunii Europene,
olandezul Adrianus van
Luyn, a fost de p\rere c\
europenii definesc binele
comun ca ceva foarte apro-
piat lor. Dar binele comun
global, despre care ar tre-
bui s\ fie vorba, este pen-
tru mul]i un lucru `nde-
p\rtat.
De altfel, Europa nu tre-
buie confundat\ cu Uniu-
nea European\. Cei care `n
Europa de Vest spun c\
cre[tinii din ]\rile est-eu-
ropene trebuie „s\ se `n-
toarc\ `n Europa“, trec cu
vederea peste tradi]iile bo-
gate ale R\s\ritului. Car-
dinalul ungur Peter Erdö
(Budapesta) a numit Orto-
doxia „o surs\ a Europei“.
Cu aceste tradi]ii, conti-
nentul nostru se `ntinde,
`n cele din urm\, pân\ la
Vladivostok.
Schlosskirche (Biserica cu Turn) din Wittenberg. Pe u[ile acestei
biserici, Martin Luther a lipit, la 31 octombrie 1517,
cele 95 de teze, eveniment care a marcat `nceputul Reformei
„Unitatea nu se poate
ob]ine u[or“
Ortodoxia româneasc\,
a[a dup\ cum s-a ar\tat la
Wittenberg, devine tot mai
mult un partener preferat
al Bisericilor din Apus. Ea
este cea de a doua Biseric\
Ortodox\ ca m\rime, dup\
cea Rus\, 87% dintre ro-
mâni fiind ortodoc[i. Aceas-
t\ tradi]ie nu este suficient
reprezentat\ `n Mi[carea
Ecumenic\. Totu[i, prin in-
trarea României `n Uniu-
nea European\ semnifica-
]ia acesteia ca [i aceea a
Bisericilor R\s\ritene `n
general se va profila mai
mult `n sfera ecumenic\ a
Uniunii Europene.
Mitropolitul român orto-
dox al Moldovei [i Bucovi-
nei, ~nalt Prea Sfin]itul
Daniel, are o viziune foarte
clar\ cu privire la `ntru-
nirea de la Sibiu. Aceasta
va trebui s\ promoveze
„ecumenismul solidarit\]ii
[i al spiritualit\]ii“. Regiu-
nea `n care activeaz\ ~nalt
Prea Sfin]ia Sa este cea
mai s\rac\ din cadrul Uni-
unii Europene, „noi `ns\
avem, probabil, cea mai bo-
gat\ spiritualitate“. Mitro-
politul Daniel a subliniat
c\ ecumenismul nu trebuie
s\ se dedice numai chesti-
unilor dogmatice. Mitropo-
litul a spus c\ pentru mul]i
români m\rturia comun\
exprimat\ prin ajutorarea
celor marginaliza]i sau a
b\trânilor ar fi de o mai
mare semnifica]ie decât
clarificarea chestiunilor te-
ologice controversate. Iar
arhiepiscopul ortodox de
Var[ovia a atras aten]ia
`mpotriva milei fa]\ de
sine `nsu[i ca scuz\ la acu-
za]iile despre seculariza-
rea progresiv\ a Europei.
Secularizarea cheam\
la redescoperirea unei cre-
din]e cre[tine veritabile.
La sfâr[itul `ntrunirii de la
Wittenberg majoritatea
participan]ilor s-au ar\tat
mul]umi]i. Prin aceasta a
crescut `ncrederea tuturor,
ceea ce va fi un lucru bun
pentru adunarea de la
Sibiu. Din partea episcopu-
lui Margot Kässmann (Ha-
novra) s-au auzit, `ns\, u-
[oare tonuri de scepticism.
Kässmann era de p\rere ca
un „ecumenism al conduc\-
torilor biserice[ti“ nu a a-
tins `nc\ „inimile oameni-
lor“, ad\ugând c\ „unitatea
nu se poate ob]ine u[or“. a

a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a pe scurt a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a
a 6.500 DE ROMÂNI
VOR PRIMI LOC DE MUN-
C| ~N MAREA BRITANIE:
10.000 de români [i bulgari
sunt a[tepta]i s\ munceasc\
`n Marea Britanie. Londra
ofer\ locuri de munc\ `n
agricultur\ [i `n industria
alimentar\, `n baza unor
contracte cu o durat\ cu-
prins\ `ntre [ase luni [i un
an. Potrivit unui comunicat
al Departamentului pentru
Munca `n Str\in\tate, citat
de „Adev\rul“, britanicii ac-
cept\ români [i `n agricul-
tur\. Autorit\]ile din Regat
cred c\ `n 2007 vor fi recru-
tate aproximativ 6.500 de
persoane din România [i
Bulgaria. Recrutarea se face
prin intermediul a 9 opera-
tori britanici, despre care se
pot ob]ine detalii de pe site-
ul Home Office, www.home-
office.gov.ro.
a UE S-A S|TURAT DE
IMIGRAN}I F|R| DIPLO-
M|: Comisia European\ va
propune, `n luna septem-
brie, crearea unui nou per-
mis de sejur pe teritoriul
Uniunii, pentru a atrage
imigran]ii cu `nalt\ califi-
care, scriu agen]iile inter-
na]ionale de pres\. Numit
„cartea albastr\“ [i inspirat
de „cartea verde“ america-
n\, documentul va permite
titularului s\ se deplaseze
pe tot teritoriul Uniunii Eu-
ropene, a explicat comisarul
european pentru imigra]ie,
Franco Frattini, transmite
Hotnews.
~n acela[i timp, Bru-
xelles-ul sper\ s\-[i amelio-
reze pozi]ia `n fa]a concu-
ren]ei dintre ]\rile industri-
alizate, pentru ca Uniunea
European\ s\ r\mân\ com-
petitiv\ [i s\ compenseze
`mb\trânirea demografic\
prin acceptarea imigran-
]ilor.
„UE se afl\ acum `n urma
Canadei [i a SUA, care au o
politic\ de recrutare foarte
activ\“, explic\ un func]ionar
al Comisiei, citat de AFP.
Potrivit autorit\]ilor de
la Bruxelles, jum\tate din
imigran]ii cu diplome uni-
versitare din ]\rile medite-
raneene ale Orientului
Mijlociu [i ale Africii de
Nord, locuiesc `n Canada [i
`n Statele Unite, `n timp ce
`n Europa se afl\ circa 87%
dintre cei care nu au studii
superioare.
Pentru a inversa aceast\
tendin]\ este nevoie de con-
di]ii atractive pentru imi-
gran]i: f\r\ exigen]e de lim-
b\, facilit\]i pentru cei care
vor s\ `[i ia cu ei [i familia,
iar permisul de sejur ar tre-
bui s\ fie valabil mai mult,
respectiv unul sau doi ani,
consider\ func]ionarul Co-
misiei.
Mai multe ]\ri UE au im-
pus, `n ultimii ani, condi]ii
care au favorizat imigra]ia
selectiv\. Marea Britanie,
de exemplu, vrea s\ im-
pun\, din acest an, un sis-
tem de puncte pentru a-i se-
lec]iona pe cei care vor s\
lucreze `n Anglia. Fran]a a
adoptat un document numit
„competen]e [i talente“ pen-
tru a-i atrage pe str\inii cu
diplome, pe arti[ti [i pe cei
mai buni sportivi. a

CM
YK

Luni,
5 martie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 52 (653) Anul III
Prea Fericitul Teoctist
PAGINA 4
`mpline[te 57 de ani de arhierie
„Când Dumnezeu ne cheam\
la slujire nu ne spune
tot ce avem de f\cut“
a IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, a aniversat ieri, 4 martie, 17 ani de la hirotonia `ntru episcop
a ~n ziua de 4 martie 1990, `n Duminica Ortodoxiei, IPS Mitropolit Daniel a fost hirotonit Episcop-Vicar
al Arhiepiscopiei Timi[oarei, cu titlul de „Lugojanul“ a ~ntr-un interviu acordat postului de radio Trinitas,
IPS Mitropolit Daniel a f\cut c=teva m\rturisiri despre momentul hirotonirii ca episcop a Cu prilejul
anivers\rii celor 17 ani de la hirotonia `ntru episcop, IPS Mitropolit Daniel a oficiat, ieri, slujba Sfintei
Liturghii la Biserica „Sf. Mare Mucenic Gheorghe“ - vechea Catedral\ mitropolitan\ din Ia[i a PAGINILE 8-9
CM
YK
POZA ZILEI Elevii rom=ni pot face un an la un liceu din UE
Elevii din Rom=nia au
posibilitatea s\ studieze
un `ntreg an [colar `n
licee publice din Austria,
Danemarca, Fran]a, Fin-
landa, Germania, Olan-
da, Spania sau Suedia
prin intermediul unui
program derulat de Cen-
trul de Educa]ie Interna-
]ional\ (CEI). Termenul
limit\ de `nscriere `n pro-
gram este 9 martie 2007.
Programul „An aca-
demic `ntr-un liceu public
`n Uniunea European\“
este acreditat de Ministe-
rele Educa]iei din ]\rile
`n care elevii studiaz\,
iar anul petrecut `n str\i-
n\tate se echivaleaz\ `n
Anarhi[tii danezi transform\ Copenhaga `n c=mp de b\t\lie
Mici grupuri de mani-
A[a s-a v\zut eclipsa de lun\ din
noaptea de s=mb\t\ spre duminic\,
festan]i au aruncat pie-
tre asupra for]elor de or-
la Londra, deasupra Catedralei dine [i au incendiat pu-
Westminter. a bele `n centrul Copenha-
g\i, `n noaptea de s=m-
CM
YK
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Remedii t\m\duitoare
pentru sterilitatea
PAGINA 5
feminin\
TABLETA PREFECTULUI
Management `n...
administra]ie
PAGINA 3
Rom=nii scap\ de CM
restric]ii `n Spania YK
PAGINA 6
PD ar putea
accepta am=narea
referendumului pentru
votul uninominal
PAGINA 7
Rom=nia. Elevii sunt ca-
za]i `n familii din ]\rile [i
ora[ele respective [i merg
la liceu ca oricare alt elev
din ]ara gazd\, ei av=nd
`n plus avantajul servici-
ilor de consiliere educa-
]ional\. Familia din Ro-
m=nia prime[te periodic
rapoarte de evaluare a
situa]iei [colare a copilu-
lui lor.
Pentru a fi eligibili, ele-
vii trebuie s\ fie n\scu]i
`ntre 1 februarie 1989 - 31
mai 1992, s\ fi avut rezul-
tate bune la `nv\]\tur\
Zeci de mii de
(media ultimilor 3 ani s\
fie peste 7.50), s\ ob]in\
autovehicule vor fi
rezultate bune la testul de
limb\ englez\ SLEP. a
radiate din circula]ie
PAGINA 11
Meteo
b\t\ spre duminic\, a- grup\rilor de st=nga `n len]e `n ultimii ani.
ceasta fiind a treia
noapte de tulbur\ri pro-
capitala danez\. Potrivit
autorit\]ilor, imobilul a
Peste 500 de persoane au
fost arestate, dintre care Precipita]ii U
vocate de `nchiderea g\zduit preg\tirea a nu- c=teva zeci de cet\]eni maxima 6 °C
unui centru cultural al meroase manifesta]ii de str\ini (norvegieni, sue- minima -1
1 °C
arti[tilor, anarhi[tilor [i st=nga marcate de vio- dezi, germani). a sursa: www.intellicast.com
CM
YK
2 Luni, 5 martie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI (DCV)
Biserica Unit\
din Transilvania `n
secolul al XVIII-lea (I)
Unirea unei p\r]i a clerului [i
a credincio[ilor din Transil-
vania cu Biserica Romei a
produs mari tulbur\ri `n via-
]a românilor. Nemul]umirilor
mai vechi de ordin social-poli-
tic li se ad\ugau acum cele de
ordin religios. Acestea au dus,
`n anul 1703, la r\scoala an-
tihabsburgic\ din Ungaria [i
Transilvania, condus\ de
Francisc Rakoczy al II-lea,
r\scoal\ numit\ „a cura]ilor“.
La aceast\ r\scoal\ au par-
ticipat maghiari, slovaci [i
români, iobagi, oameni liberi,
or\[eni, nobili etc., dar pen-
tru români ea a avut un ca-
racter social mai accentuat.
Dup\ o serie de lupte care
s-au desf\[urat pe parcursul
mai multor ani, cu victorii al-
ternative, `n iulie 1704 Dieta
a proclamat principe al Tran-
silvaniei pe Francisc Rakoczy
cu condi]ia ca acesta s\
respecte independen]a ]\rii.
Aceast\ stare neclar\, cu
domina]ie alternativ\, a du-
rat pân\ `n anul 1711, când
conduc\torul nobilimii [i
loc]iitorul lui Francisc Rakoc-
zy s-a `mp\cat cu habsburgii,
punându-se astfel sfâr[it
r\scoalei de emancipare. ~n
acest context tulbure [i Bise-
rica a avut de suferit. Mai
ales credincio[ii din p\r]ile
Bra[ovului, F\g\ra[ului,
Hunedoarei, Alba Iuliei s-au
`mpotrivit `nfiin]\rii Bisericii
Unite. Mai apoi, dup\ ce
aceasta s-a `nfiin]at, aceia[i
credincio[i s-au `mpotrivit s\
]in\ de Biserica Unit\ [i s\-l
recunoasc\ pe Atanasie
Anghel drept episcopul lor.
Pe de alt\ parte, mitropolitul
Transilvaniei nu mai primea
din }ara Româneasc\ nici un
sprijin, a[a cum obi[nuiser\
domnii munteni, ci dim-
potriv\, numai scrisori de
mustrare. Pe plan local, `n
Transilvania, teologul iezuit
controla `ntreaga activitate a
episcopului unit: participa la
sinoadele anuale ale pro-
topopilor, `nso]ea pe episcop
`n vizitele canonice, cenzura
c\r]ile care se tip\reau la
Alba Iulia, verifica corespon-
den]a episcopului, `[i d\dea
avizul asupra candida]ilor la
teologie, verifica gestiunea
etc. (Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Dumnezeu vede totul
Sfântul Pafnutie, auzind
despre o femeie foarte fru-
moas\ numit\ Tais, vestit\
`n tot ]inutul pentru
p\catele ei, s-a `mbr\cat `n
haine de tân\r elegant [i s-a
dus la ea. I-a privit camera
[i i-a zis:
– A[ vrea s\-mi dai o alt\
camer\, mai ascuns\.
– Aici la mine nu ne vede ni-
meni, zise Tais.
– Dar eu vreau o camer\ `n
care s\ nu ne vad\ nici
Dumnezeu.
Tais a fost adânc impre-
sionat\.
– Ce s\ fac, zise, cum pot
sc\pa de pedeapsa lui
Dumnezeu? Apoi i-a cerut
sfântului s\-i dea orice fel de
poc\in]\, oricât de aspr\. A
intrat `n m\n\stire. Trei ani
a stat zidit\ `ntr-un zid,
hr\nindu-se numai cu pâine
[i ap\. (Pr. Nicolae Pura,
Pilde, Editura Galaxia
Gutenberg, 2004)
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
S\-mi aleg duhovnic un preot din
m\n\stire sau un preot de mir?
Trebuie s\-mmi aleg un
duhovnic, iar din dis-
cu]iile pe care le-aam
avut pe aceast\ tem\
cu unii cre[tini am
`n]eles c\ este bine s\
ai un duhovnic mo-
nah. Este adev\rat?
Se crede `n general c\
acei cre[tini care sunt mai
exigen]i cu ei `n[i[i trebuie
s\ mearg\ la duhovnici din
m\n\stiri, pentru c\ ace[tia
sunt mai aspri, judec\
p\catele cu o m\sur\ mai
ferm\. De asemenea, unii
cred c\ preo]ii de mir nu au
timp ca s\ spovedeasc\
atent pe cre[tini, a[a c\ se
trage de aici concluzia c\
este mai bine s\ mergi pen-
tru spovedit la m\n\stire.
Ei bine, toate aceste lucruri
sunt simple prejudec\]i. ~n
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Mucenic Conon
din Isauria
Originar din satul Vidani,
Sfântul Conon a tr\it pe vre-
mea Sfin]ilor Apostoli. P\rin-
]ii s\i, Nestor [i Nadia, l-au
c\s\torit f\r\ voia sa, dar a
convins-o pe femeia lui, Ana,
s\ tr\iasc\ `mpreun\ `n fe-
ciorie. I-a convertit pe p\-
rin]ii s\i la cre[tinism [i l-a
`ncurajat pe tat\l s\u s\
moar\ ca mucenic. Când dre-
g\torul Magnus a venit `n
]inut, sfântul a fost prins,
adus `naintea lui [i b\tut
cumplit. Când a auzit mul-
]imea cele `ntâmplate, a aler-
gat ca s\-l elibereze pe Conon
[i s\-l pedepseasc\ pe dreg\-
tor. ~ns\ acesta a fugit `ntre
timp, iar mul]imea l-a dezle-
gat pe sfânt [i l-a adus la casa
lui, unde a mai tr\it doi ani.
CALENDARUL ZILEI
realitate, se dovede[te foarte
adesea c\ preo]ii de parohie
sunt oameni foarte `ndu-
hovnici]i, care tr\iesc cu
mult\ aten]ie credin]a `n
Hristos [i care sunt foarte
hot\r=]i s\ lupte `mpotriva
patimilor din oameni. Pe
l=ng\ aceasta, preo]ii de mir
[tiu am\nuntele vie]ii
cotidiene a unui om care lo-
cuie[te `n ora[, care are un
loc de munc\ solicitant [i
care trebuie s\ fac\ fa]\
unor presiuni induse de cei
din imediata vecin\tate.
Asta nu-l face pe preot s\ fie
mai indulgent cu oamenii, ci
`i d\ posibiltatea de a ana-
liza corect toate circum-
stan]ele `n care cineva face
un p\cat sau altul – iar astfel
s\ ofere sfaturi acelui cre[tin
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfântului Muce-
nic Conon, gr\dinarul; a
Sfintei Muceni]e Iraida; a
Cuviosului Marcu Ascetul,
f\c\torul de minuni; a Sfân-
tului Mucenic Evloghiu din
Palestina; a Sfântului Mu-
cenic Evlampiu; a Sfântului
Mucenic Arhelau [i a 152 de
mucenici, [i a Sfântului
Mucenic Ioan Bulgarul.
Mâine, Biserica face po-
menirea sfin]ilor 42 de
Mucenici din Amoreea.
~n ziua de 5 martie,
istoria consemneaz\:
a 1658 – A `nceput dom-
nia lui Mihnea Radu `n }ara
Româneasc\ (1658 – 1659);
a 1827 – A `ncetat din
via]\ Alessandro Volta (n.
1745), fizician italian; a in-
ventat pila electric\, iar nu-
mele s\u a fost dat unit\]ii
de tensiune electric\ (volt);
a 1827 – A decedat Pierre
Simon Laplace, astronom,
matematician francez, cele-
bru prin ipoteza sa cosmogo-
nic\ Kant-Laplace, conform
c\reia Sistemul Solar s-a
n\scut dintr-o nebuloas\ `n
mi[care (n. 1749);
a 1889 – La Ateneul Ro-
mân a avut loc primul con-
cert sus]inut de orchestra
Societ\]ii Filarmonice Româ-
ne, ast\zi Filarmonica „Geor-
ge Enescu“;
EVANGHELIA ZILEI
M\rg\ritarele adev\rate
Iisus a spus: „«Asemenea
este `mp\r\]ia cerurilor cu un
negu]\tor care caut\ m\r-
g\ritare bune. {i aflând un
m\rg\ritar de mult pre], s-a
dus, a vândut toate câte avea
[i l-a cump\rat. Asemenea
este iar\[i `mp\r\]ia cerurilor
cu un n\vod aruncat `n mare
[i care adun\ tot felul de
pe[ti. Iar când s-a umplut,
l-au tras pescarii la mal [i,
[ezând, au ales `n vase pe cei
buni, iar pe cei r\i i-au arun-
cat afar\. A[a va fi la sfâr[itul
veacului: vor ie[i `ngerii [i vor
desp\r]i pe cei r\i din mijlocul
celor drep]i. {i `i vor arunca `n
cuptorul cel de foc; acolo va fi
plângerea [i scrâ[nirea din]i-
lor. ~n]eles-a]i toate acestea?».
Zis-au Lui: «Da, Doamne». Iar
El le-a zis: «De aceea, orice
c\rturar cu `nv\]\tur\ despre
`mp\r\]ia cerurilor este ase-
pentru ca el s\ se vindece de
suferin]a sufletului s\u.
Preotul meu paroh se
va sup\ra dac\ voi
merge totu[i la o
m\n\stire pentru a
m\ spovedi?
Nu numai c\ nu se va
sup\ra, dar chiar va fi bu-
curos, pentru c\ astfel va [ti
c\ are `n parohie cre[tini cu
o via]\ curat\. Pentru tine,
`ns\, este important s\ ana-
lizezi motivele pentru care
mergi la spovedit la m\n\s-
tire. Dac\-l desconsideri pe
preotul de mir, dac\ ai
senza]ia c\ el nu este califi-
cat s\ te spovedeasc\ - asta
nu este un lucru bun, ci este
`n sine un p\cat. Dac\ vei
crede despre tine `nsu]i c\
e[ti prea virtuos, prea
a 1910 – S-a n\scut P.F.
Iustin Moisescu, al patrulea
patriarh al Bisericii Ortodoxe
Române (1977-1986);
a 1918 – Capitala Rusiei
se mut\ de c\tre bol[evici de
la Petrograd la Moscova;
a 1919 – Decret-lege pri-
vind adoptarea calendarului
gregorian, `ncepând de la 1
aprilie 1919 (stil vechi), care a
devenit 14 aprilie (stil nou);
a 1920 – S-a n\scut Radu
Stanca, poet, dramaturg, re-
gizor. ~n poezie a teoretizat
baladescul `n Resurec]ia
baladei (1945) (d. 1962);
a 1946 – Churchill a de-
clarat, la Fulton (Missouri),
c\ de la Stettin, din Baltica,
pân\ la Trieste, `n Adriatica,
o cortin\ de fier a coborât tra-
versând continentul european
– `nceputul r\zboiului rece;
a 1953 – A decedat Iosif
Vissarionovici Stalin, [ef al
Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice (n. 1879);
a 1953 – A decedat Ser-
ghei Prokofiev, compozitor
rus neo-clasic, unul dintre cei
mai mari compozitori ru[i ai
tuturor timpurilor. De la
miniaturi instrumentale pâ-
n\ la simfonii, concerte [i
muzic\ de film, crea]ia sa cu-
prinde aproape toate ge-
nurile muzicale (n. 1891);
a 1955 – A decedat Hor-
tensia Papadat-Bengescu,
prozatoare [i autoare dra-
matic\ (n. 1876);
a 1960 – A decedat Istvan
Asztalos, scriitor român de
menea unui om gospodar,
care scoate din vistieria sa noi
[i vechi». Iar dup\ ce Iisus a
sfâr[it aceste pilde, a trecut de
acolo. {i venind `n patria Sa,
`i `nv\]a pe ei `n sinagoga lor,
`ncât ei erau uimi]i [i ziceau:
«De unde are El `n]elepciunea
aceasta [i puterile?»“ (Matei
13, 45-54)
***
~n fragmentul evanghelic
de ast\zi am v\zut cum
Domnul nostru Iisus Hristos,
ca un Bun P\stor [i un ade-
v\rat ~nv\]\tor, vorbe[te
mul]imilor despre `mp\r\]ia
lui Dumnezeu. ~n capitolul al
XIII-lea din Evanghelia Sfân-
tului Matei g\sim [apte
parabole despre `mp\r\]ia
lui Dumnezeu, rostite de
Domnul Hristos. Iisus com-
`naintat duhovnice[te pen-
tru a te spovedi la un preot
de mir, iar\[i faci un p\cat,
de[i crezi c\ faci un lucru
bun. Dac\ preotul monah la
care te spovede[ti `]i reco-
mand\ s\ mergi la un preot
de mir, este bine s\-i ascul]i
sfatul. ~n tot ceea ce faci tre-
buie s\ ai grij\ s\ nu cazi `n
ispita judec\rii preo]ilor [i
`n ispita m=ndriei, a prea
bunei p\reri despre tine
`nsu]i. {i mai este un lucru:
na]ionalitate maghiar\ (n.
1909);
a 1968 – ~n perioada 5 –
10 martie 1968 a avut loc
prima edi]ie a Festivalului
Interna]ional de muzic\
u[oar\ „Cerbul de Aur“;
a 1970 – A intrat `n vi-
goare Tratatul cu privire la
neproliferarea armelor nu-
180 de ani
de la moartea
inventatorului
pilei electrice
Alessandro Volta s-a n\s-
cut la 18 februarie 1745, `n
ora[ul italian Como, `ntr-o
familiei nobil\. Marea lui
pasiune pentru [tiin]\ a
`nceput s\ se vad\ de la
v=rsta de 14 ani, spre sup\-
rarea p\rin]ilor lui care do-
reau s\ urmeze o carier\ bi-
sericeasc\. La 24 de ani, a
publicat prima sa lucrare de
electricitate, motiv pentru
care a fost ales profesor de
fizic\ la liceul din ora[ul na-
tal. ~n paralel cu activitatea
de profesor [i-a continuat
studiile experimentale, de-
venind cunoscut `n domeniu.
~n anul 1779, a fost invitat
ca profesor la Universitatea
din Pavia. Aici [i-a dedicat
cercet\rile domeniului elec-
tricit\]ii, f\c=nd o serie de
inven]ii revolu]ionare pen-
tru acel timp, care i-au adus
par\ `mp\r\]ia cerurilor cu
un negustor care caut\ m\r-
g\ritare [i subliniaz\ c\ ne-
gustorul nu cump\r\ orice fel
de m\rg\ritare, ci doar pe
cele bune. ~n]elegem de aici
c\ Dumnezeu este cel ce
adun\ doar m\rg\ritare
bune din inima [i din sufletul
fiec\ruia dintre noi. Doar ce
ai `n interiorul t\u, `n sub-
con[tient, `n cel mai tainic loc
al con[tiin]ei este dorit de
Dumnezeu. Acolo po]i ]ine
m\rg\ritarele sim]\min-
telor. Când eram copii spu-
neam când eram `ntreba]i c\
ne iubim p\rin]ii din tot su-
fletul. ~n aceast\ formulare
descoperim adev\ratele m\r-
g\ritare, adic\ credin]a pu-
ternic\ [i curat\, faptele
bune, dragostea pentru Iisus
Hristos [i pentru semeni.
Doar acestea sunt m\rg\ri-
tarele adev\rate [i c\utate.
Tu te-ai `ngrijit s\ ai astfel
de m\rg\ritare? (Rubric\
realizat\ de pr. Dumitru P|-
DURARU, Radio Trinitas)
m\n\stirea este un spa]iu
diferit de cel parohial. ~na-
inte de a merge la spo-
vedanie `n m\n\stire, in-
diferent c\ acea m\n\stire
ar fi din Ia[i sau oriunde `n
alt\ parte, mergi la parohia
ta, acolo unde este comuni-
tatea `mpreun\ cu care te
rogi `n fiecare duminic\.
S-ar putea ca astfel s\ ai
mai mult spor duhovnicesc.
(Rubric\ realizat\ de Petru
AVRAM)
cleare, acesta fiind ratificat
`n total de 43 de state;
a 1974 – R\zboiul Yom
Kippur – for]ele armate isra-
eliene se retrag de pe malul
vestic al Canalului de Suez;
a 1980 – Sateli]ii p\mân-
tului `nregistreaz\ raze
gamma de la r\m\[i]ele su-
pernovei N-49. a
importante distinc]ii. ~n
anul 1801, Napoleon i-a
acordat statutul de membru
al „L’Institut de France“, iar
mai t=rziu l-a numit conte [i
senator al Lombardiei.
Rezultatele cercet\rilor
lui `n domeniul fizicii [i, `n
special, al electicit\]ii au
constituit baza de plecare
pentru numeroase descope-
riri ulterioare. Istoria in-
ven]iilor `l p\streaz\ ca fiind
cel ce a descoperit electro-
forul, electroscopul [i prima
baterie electric\, a[a-numita
„pil\ voltaic\“, „str\moa[a“
bateriilor electrice, ce permit
transformarea energiei chi-
mice `n energie electric\.
Alessandro Volta a f\cut
cercet\ri [i `n domeniul
chimiei (a fost primul sa-
vant care a izolat metanul)
[i al meteorologiei (a inven-
tat electrometrul).
~n amintirea lui, Comu-
nitatea oamenilor de [tiin]\
a numit unitatea de m\sur\
pentru tensiunea electric\
VOLT. Alessandro Volta a
murit `n 5 martie 1827, la
v=rsta de 82 de ani. (F.H.)

~N LUMINA ADEV|RULUI
Fabrican]ii de minciuni
de pr. Constantin
STURZU
Vineri, pe 2 martie, co-
tidianul „Evenimentul Zi-
lei“, edi]ia de Moldova, a
`ncheiat prezentarea, `n
serial, a unui a[a-zis clasa-
ment al „celor mai puter-
nici ie[eni“. Un „clasa-
ment“ `n care au fost
amesteca]i, de-a valma, po-
liticieni, universitari, oa-
meni de afaceri sau cre-
atori de mod\. Criteriile?
Doar trei: influen]a, pute-
rea financiar\ [i notorieta-
tea. Trecem peste subiec-
tivismul inerent `ntocmirii
unor astfel de clasamente.
Nu ne preocup\m `n aceste
r=nduri nici m\car de
(i)relevan]a acestui gen de
„topuri“. Ne punem, `ns\,
`ntrebarea: dac\ tot [i-au
tocit tastele computerului
pe aceast\ tem\, de ce nu
s-au documentat, domnii
jurnali[ti, cum trebuie p=-
n\ la cap\t?
Spre exemplu, pe 2
martie, a fost prezentat
locul `nt=i din acest clasa-
ment: IPS Mitropolit Da-
niel. Pe dou\ pagini au
fost prezentate parte din
VE{TI BUNE
Tot r\ul
spre bine?
de Liviu
ANTONESEI
Cam ca toat\ lumea,
am tot depl=ns [i eu cli-
matul de isterie public\ ce
pare s\ nu se mai termine,
mai ales de la scandalul
„bile]ului roz“ `ncoace. Am
scris [i c=teva articole cri-
tice, `ndemn=nd clasa poli-
tic\ la pu]in\ responsabili-
tate, mai ales c\, mi se
p\rea, scandalul [i b=lciul
ce se perpetueaz\ parc\
f\r\ [anse de a se `ncheia,
cam dau ap\ la moar\ ex-
tremismului [i kitsch-ului
politic. F\r\ a retrage ni-
mic din cele afirmate critic
p=n\ ast\zi, `ncerc s\ v\d
dac\ nu sunt ni[te semne
[i efecte pozitive `n toat\
aceast\ dezl\n]uire de
for]e, mai ales verbale. {i,
culmea!, cred c\ exist\ [i
asemenea semne [i efecte!
Mai `nt=i, a[ vrea s\
semnalez faptul c\, `n
primul r=nd economia, dar
[i alte dimensiunii ale vie-
]ii comunitare, precum
spa]iul civic, via]a cul-
tural\, ascia]iile profesion-
ale [i sindicale etc, par s\
se fi autonomizat `n raport
cu factorul politic. Cred c\
`n spa]iul economic, acest
lucru este vizibil, chiar
spectaculos! Politicienii se
ceart\ `ntre ei, `[i scot
bile]ele, se atac\ la televi-
ziune [i `[i trimit scrisori,
pre[edintele nu se `n]elege
cu premierul, iar Parla-
mentul [i-a pus `n cap s\-l
suspende, dar economia nu
[i-a redus ritmul de cre[-
tere, leul `[i continu\ tren-
dul ascendent `n raport cu
principalele monede de
referin]\ – dolarul [i euro-,
iar bursa e `n cre[tere, ne-
fiind afectat\ de apuc\-
biografia [i activitatea ce-
lui caracterizat de EVZ ca
fiind „singura personali-
tate cunoscut\ de absolut
to]i ie[enii“. Cei de la „E-
venimentul Zilei“ au a-
dresat, anterior, dou\ ce-
reri prin care au solicitat,
`n vederea includerii `n
aceast\ prezentare, un in-
terviu cu ~nalt Prea Sfin]ia
Sa. Le-am explicat, de fie-
care dat\ c\, av=nd `n ve-
dere c\ „influen]a, puterea
financiar\ [i notorietatea“
sunt criteriile pe baza c\-
rora doresc s\ `ntocmeasc\
respectivul clasament,
consider c\ este cu totul
nepotrivit\ includerea u-
nui ierarh `n acest top.
Cele trei criterii care stau
la baza alc\tuirii unui cla-
sament al „celor mai pu-
ternici ie[eni“ nu pot cons-
titui, nici `ntr-un caz, pers-
pectiva din care poate fi
apreciat\ activitatea Bise-
ricii [i a slujitorilor ei.
~n plus, aveam toate
motivele s\ fiu reticent fa-
]\ de o solicitare semnat\
Sabin Orcan. Cine este Sa-
bin Orcan? S\ v\ dau doar
c=teva citate din articolul
pe care l-a produs cu prile-
jul hramului Sfintei Pa-
rascheva de anul trecut:
turile constant [i accelerat
„r\zboinice“ ale politruc-
ilor no[tri democratic ale[i.
Cred c\ e bine. ~ncepem s\
sem\n\m cu Italia din
primele decenii post-belice,
care a schimbat vreo
jum\tate de sut\ de gu-
verne, pe fondul unei clase
politice cel pu]in la fel de
isterice, dar a `nregistrat o
cre[tere economic\ demn\
de invidiat, iar explozia
cultural\ a l\sat urme de
ne[ters `n spiritualitatea
`ntregii lumi – de la poezie
la arta cinematografic\,
trec=nd prin toate celelalte
arte. A[ semnala, deci, ca
un semn bun c\ pe fondul
crizei noastre politice –
care e constant\ de la
Revolu]ie `ncoace, acum
parcurg=nd una din fazele
acute! -, filmul rom=nesc
`ncepe s\ cucereasc\ lu-
mea, teatrul [i muzica o fac
de c=]iva ani, iar literatura
noastr\ a `nceput s\ fie
b\gat\ `n seam\.
Sigur, p=n\ la urm\,
italienii s-au s\turat de is-
teria politic\ [i de corup]ia
adiacent\ [i, pe la sf=r[itul
anilor [aprezeci, `nceputul
anilor optzeci, [i-au refor-
mat sistemul. Este ceea ce
ar trebui s\ ni se `nt=mple
[i nou\! Speran]a mea este
c\, din focul crizei, se vor
na[te [i solu]iile. Faptul c\
se vorbe[te despre reforma
sistemului electoral e bi-
nevenit, dar nu [i sufi-
cient. Nici un sistem de vot
nu e lipsit de calit\]i [i de-
fecte, iar votul uninomi-
nal, `n care pare s\-[i pu-
n\ toat\ lumea mari spe-
ran]e, de la popor [i „ci-
vili“, la pre[edinte [i par-
tide, este departe de a pu-
tea rezolva criza noastr\
politic\ de sistem. Dar
plec=nd de aici, poate, se
va observa c\ scandalul
dintre persoane doar pune
accente de culoare unei
crize n\scute din inima
sistemului, din `ns\[i
Constitu]ia `n vigoare.
Aceasta este o Constitu]ie
a crizei, `ncep=nd cu defi-
OPINII & COMENTARII
„circul cu miros de t\m=ie,
organizat cu religiozitate
de Mitropolia Moldovei“,
„nu i-a `mpiedicat pe cei
care fac acest pelerinaj a-
nual s\ cread\ cu t\rie c\
respectivele oscioare sunt
f\c\toare de minuni“, „un
prilej de credin]\ `mpins\
p=n\ la prostie“ [.a.m.d.
(extrase din articolul „De
la credin]\ la prostie“ pu-
blicat `n edi]ia din 18 oc-
tombrie 2006 a EVZ).
Eram `ndrept\]it, a[a-
dar, av=nd `n vedere an-
tecedentele, s\ anticipez o
prezentare ne-obiectiv\ a
activit\]ilor Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei. Lu-
cru care (par]ial) s-a [i `n-
t=mplat. ~n articolul de vi-
neri, se reiau c=teva dintre
minciunile vehiculate `n
pres\ [i c\rora li s-a r\s-
puns la momentul respec-
tiv. S-a reluat ideea c\ la
hramul Sfintei Parascheva
din 2005 ar fi avut acces
numai „politicieni [i per-
sonalit\]i din administra-
]ie“. Or atunci, `n catedral\
au intrat [i pelerini [i in-
vita]i de onoare, `n limita
locurilor disponibile. Cei-
lal]i nu au pierdut, `ns\, ni-
mic `ntruc=t Mitropolia a
f\cut un efort financiar
deosebit [i a `nchiriat dou\
ecrane mari, amplasate
astfel `nc=t miile de pele-
rini afla]i `n jurul catedra-
lei mitropolitane s\ poat\
nirea unei forme de guver-
n\m=nt hibride, republica
semi-preziden]ial\, conti-
nu=nd cu un parlamen-
tarism greoi – care este un
fals bicameralism devreme
ce o mul]ime de activit\]ie
ale camerelor se suprapun
– [i sf=r[ind cu impreciziile
[i confuziile privind rela]ii-
le dintre puterile [i insti-
tu]iile statului. Nu voi dis-
cuta, acum, din ce motiv
am produs un text consti-
tu]ional at=t de confuz [i
provocator de tensiune,
am f\cut-o de mai multe
ori `n alte p\r]i, `mi ex-
prim aici doar speran]a c\,
plec=nd de la criza inter-
minabil\, cu pusee acute
tot mai frecvente, ne vom
pune serios pe meditat la o
urm\ri fiecare moment al
slujbei.
O alt\ minciun\ (p)relu-
at\ de „Evenimentul Zilei“
este [i cea conform c\reia la
ridicarea Crucii din locali-
tatea P\un ar fi fost pu[i
„st=lpi pentru iluminarea
monumentului“ pe terenu-
rile unor cet\]eni „f\r\ s\ li
se cear\ vreun acord“, iar `n
noaptea inaugur\rii, „cul-
turile agricole le-au fost dis-
truse de pelerini“. Am mai
explicat [i atunci, la sf=r-
[itul lui august 2006, c\ a
fost pus un singur st=lp de
iluminat, dar numai dup\
ce s-a ob]inut acordul pro-
prietarului [i c\ pelerinii
nu au avut cum s\ distrug\
nici o recolt\, av=nd `n
vedere c\ toat\ procesiunea
s-a desf\[urat doar pe tere-
nul parohiei.
Ne oprim aici cu amara
constatare c\, dac\ nu e-
xist\, scandalul trebuie in-
ventat. Se pare c\ f\cea
parte din „re]eta“ `ntoc-
mirii acestui clasament [i
includerea (dac\ nu, fabri-
carea) unor „controverse“
care s\-l vizeze pe cel
prezentat. Un motiv `n
plus de a evita, [i pe viitor,
un dialog cu „fabrican]ii de
minciuni“ din pres\.
* Pr. Constantin Sturzu
este consilier al Sectorului
Biserica [i Societatea al
Arhiepiscopiei Ia[ilor
Constitu]ie mai bun\, poa-
te la un alt tip de republi-
c\, cea de-a treia, dup\ cea
comunist\, care ne-a ucis
tinere]ile [i cea actuala,
care ne-a chinuit tranzi]ia.
Cum `ns\, pentru actuala
clas\ politic\, acest lucru
poate sem\na cu o sinu-
cidere, cu siguran]\ ca tre-
bui o mobilizare a spa]iului
social, o rena[tere a spa]iu-
lui civic [i o redimension-
are a presei. Dac\ vom con-
tinua s\ atac\m ori s\
ap\r\m persoane [i nu in-
stitu]ii, dac\ ne vom bate
mai departe `n epitete, nu
`n idei, slab\ n\dejde `n
vreo schimbare `n bine...
* Liviu Antonesei este scriitor,
profesor la Universitatea
„Al. I. Cuza“
Luni, 5 martie 2007 3
TABLETA PREFECTULUI
Management
`n... administra]ie
a Optimizarea cheltuielilor `n administra]ie
presupune un aspect absolut firesc [i normal:
responsabilitatea cheltuirii banului public a
de Nicu[or P|DURARU
De foarte multe ori am c\utat s\ `n]eleg ce
`nseamn\ „reform\ moral\ a societ\]ii române[ti“.
Tendin]a acestei expresii de a deveni simpl\ sintagm\,
e o realitate. Cum mai arat\ modelele sociale ale
românilor? Dac\ e s\ ne uit\m prin sondaje, putem
spune c\ selectivitatea românului e [i ea o sintagm\ ce
se pierde, iar rezultatele op]iunilor sunt cel pu]in dis-
cutabile. Eu, ca om, pot rezuma tendin]ele din sondaje
f\r\ s\ m\ uit la procentele partidelor, ci doar la per-
sonalitatea unor români ce urc\ rapid spre vârfuri, pot,
deci, rezuma, ca opinie personal\, c\ observ `nceputul
unui dezastru social ce ne poate afecta pe termen lung.
Se caut\ elitele? Poate c\ da, poate c\ nu. Atâta
timp cât rating-ul se realizeaz\ cu personaje care
atrag cu emisiunile de tip „comun\ primitiv\“ – con-
cursuri sau show-uri lipsite de substan]\ sau bine-
cunoscutele telenovele urm\rite de cei care confund\
sentimentele cu plânsetele -, atâta timp cât genera]ia
tân\r\ afl\ de modelele sociale române[ti plecate `n
Spania, de fotbali[ti extrem de interesan]i [i de succes
financiar, `n contradictoriu cu o absolut necesar\ re-
cunoa[tere a valorii din mediul universitar sau real-
mente creatorii de bun-gust din cultur\ [i, de ce nu?,
din mediul ecumenic, `n asemenea condi]ii ar trebui
s\ nu ne mai mire nimic.
Cine are, de fapt, rolul de a forma viitorul societ\]ii?
Cum arat\ inten]iile de promovare a lucrurilor bune, a
valorilor [i proiectelor necesare tuturor? Unde ne g\sim
liderii de opinie capabili nu de rating, ci de formare [i
reformare a mediului social [i economic? Multe dintre
aceste aspecte se construiesc de la sine, `ntr-un mediu
social [i economic s\n\tos care `[i regleaz\ singur valo-
rile. Nu `ntotdeauna, `ns\. Cei care conduc, `ntr-un fel
sau altul, destine locale, `[i au [i ei rostul lor.
S\pt\mâna trecut\, analizam o situa]ie care va fi, `n
curând, o realitate, va necesita m\suri [i solu]ii. Exist\
prim\rii `n jude] care se plâng c\ nu reu[esc s\ fac\
fa]\ doar cu bugetul primit. ~n unele cazuri, poate c\
au dreptate. ~n altele, sigur nu. {i asta pentru c\ a te
baza doar pe sursele primite de la buget nu este `ntot-
deauna suficient, fiind evident\ necesitatea gener\rii
de fonduri locale, indiferent c\ ele vin din adminis-
trarea unor servicii, concesion\ri, taxe [i impozite pen-
tru diverse activit\]i economice etc.
Lipsa capacit\]ii de a genera fonduri locale [i
obi[nuin]a de a g\si solu]ii bugetare apelând la fonduri
de rezerv\ nu mai pot fi o solu]ie. ~nc\p\]ânarea de a
p\stra sau m\ri un sistem administrativ, din dorin]a de
a rezolva problemele locale, nu mai poate genera solu]ii.
Optimizarea cheltuielilor `n administra]ie pre-
supune, `ns\, un aspect absolut firesc [i normal: res-
ponsabilitatea cheltuirii banului public. Nu po]i s\ spui
c\-]i asumi dorin]a de a conduce destinele unei comu-
nit\]i atunci când a[tep]i s\ `]i ofere al]ii resursele. Nu
po]i s\ speri `n mai mult decât este firesc, raportat la
cei pe care `i reprezin]i, f\r\ s\ iei `n considerare
cadrul legal [i bugetul alocat administr\rii locale pen-
tru cheltuieli curente. De altfel, va veni [i momentul `n
care vom constata falimentul unor prim\rii, datorat
modului `n care nu se coreleaz\ cheltuielile cu dimen-
siunile comunit\]ii.
Obsesia gestion\rii a cât mai multor bani, f\r\ opti-
mizarea acestor cheltuieli [i f\r\ a g\si solu]ii de a
atrage investi]ii, `i va costa [i pe cei care conduc, [i pe
cet\]eni. Managementul `n administra]ie este o necesi-
tate evident\, modelele fiind, de data aceasta, cei care
atrag fonduri, [i nu cei care le cheltuie. Chiar dac\
necesit\]ile sunt importante, ele nu pot fi rezolvate
peste noapte [i nu [tiu `n ce m\sur\ o comunitate poate
risca pe pielea ei pierderea stabilit\]ii financiare a ad-
ministra]iei locale.
Toate acestea definesc o alt\ politic\ de manage-
ment `n administra]ie, o politic\ ce trebuie `nv\]at\ [i
care se bazeaz\, `n primul rând, pe responsabilitate [i
performan]\. Am dorit s\ `ncep aceast\ pledoarie cu
modul `n care s-ar p\rea c\ ne select\m elitele, pentru
c\ de aici pleac\ totul. Pe scurt: lini[tea [i normali-
tatea, atât de dorite de cet\]eni, presupun manage-
ment performant `n administra]ie. Altfel...
* Nicu[or P\duraru, prefectul jude]ului Ia[i,
de profesie inginer, doctorand
4 Luni, 5 martie 2007
PE SCURT
Parohia Munteni
Copou din Ia[i
[i-a cinstit
ocrotitorul spiritual
Parohia a fost `nfiin]at\ `n luna
decembrie 2006, cu binecuv=n-
tarea IPS Daniel, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei, la soli-
citarea unor credincio[i care
locuiesc pe str\zile din imediata
vecin\tate a Seminarului
Teologic „Sf. Vasile cel Mare“.
Dup\ cum ne-a spus preotul
paroh, Drago[ Bahrim, direc-
torul Seminarului Teologic
Ortodox ie[ean, p=n\ la ridi-
carea unei biserici, slujbele se
vor ]ine `n capela Seminarului
Teologic. Primul hram al paro-
hiei este Sf=ntul Maxim
M\rturisitorul.
45 de ani de la
instalarea IPS
Nicolae ca Mitropolit
al Banatului
Ieri, 4 martie 2007, s-au `mpli-
nit 45 de ani de c=nd IPS Nico-
lae Corneanu a fost instalat ca
Arhiepiscop al Timi[oarei [i
Mitropolit al Banatului. IPS
Mitropolit Nicolae Corneanu s-a
n\scut la 21 noiembrie 1923, `n
Caransebe[, `n familia unui
preot. A fost profesor la Acade-
mia Teologic\ din Caransebe[
(1947 - 1948), apoi a intrat `n
administra]ia Arhiepiscopiei
Timi[oarei. La 15 decembrie
1960 a fost ales Episcop al Ara-
dului [i, apoi, Mitropolit al
Banatului, `n 1962. De atunci, a
fost pentru c=teva luni loc]iitor
de mitropolit al Ardealului [i al
Olteniei, a `ndrumat activitatea
bisericilor rom=ne[ti din dias-
pora, a fost delegat `n comisii
ale Consiliului Ecumenic al
Bisericilor [i membru al Comi-
tetului Central al Consiliului
Ecumenic al Bisericilor (1978 -
1981). Din 1992, este membru
de onoare al Academiei Rom=ne
[i membru al Uniunii
Scriitorilor din Rom=nia. Este
pre[edintele de onoare a nu-
meroase funda]ii [i societ\]i. ~n
anul 2000, a primit ordinul
na]ional „Pentru Merit“ `n grad
de Mare Cruce, conferit de
Pre[edin]ia Rom=niei.
PS Siluan Marsilianul
`[i aniverseaz\ ziua
de na[tere
PS Siluan Marsilianul, Episcop-
Vicar pentru Italia al Mitropo-
liei Ortodoxe Române a Europei
Occidentale [i Meridionale,
`mpline[te ast\zi 37 de ani. S-a
n\scut la 5 martie 1970, `n
jude]ul Sibiu. A absolvit Liceul
de Matematic\-Fizic\ „Gheor-
ghe Laz\r“ din Sibiu, Faculta-
tea de Teologie Ortodox\ „An-
drei {aguna“ din Sibiu (1989-
1993) [i [i-a dat doctoratul la
Institutul de Teologie Ortodox\
„Saint Serge“ din Paris (1994-
1998). A fost hirotonit diacon la
21 ianuarie 1994 [i preot celib
(nec\s\torit) la 6 martie 1994,
pe seama capelei Facult\]ii de
Teologie Ortodox\ „Andrei
{aguna“ din Sibiu. ~n martie
2001 a fost numit consilier
eparhial pentru problemele
liturgice [i de misiune de c\tre
IPS Iosif al Mitropoliei Ortodo-
xe Române a Europei Occiden-
tale [i Meridionale. ~n luna iu-
nie a aceluia[i an a fost tuns `n
monahism, dup\ care a fost
ales Episcop-Vicar al Mitropo-
liei Ortodoxe Române a Europei
Occidentale [i Meridionale. A
fost hirotonit episcop la 21 oc-
tombrie 2001, `n Biserica „Sfân-
tul Iosif“ a parohiei de la Bor-
deaux. ~n sarcina Prea Sfin]iei
Sale se afl\ parohiile [i comu-
nit\]ile din Spania, Portugalia
[i sudul Fran]ei, ca [i buna
desf\[urare a vie]ii monahale `n
aceast\ mitropolie. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
VIA}A PAROHIILOR
Sear\ duhovniceasc\ la parohia „Intrarea Domnului `n Ierusalim“ din Ia[i
Ieri, 4 martie 2007, de la Ia[i. Sub titlul „Spovedanie, eveniment `n parohia noas- declarat preotul paroh Du- [it celor prezen]i din expe-
ora 17.00, la parohia „Intra- duhovnic, post“, seara du- tr\. ~n fiecare an `ncerc\m mitru Boboc. ~ntre invita]ii rien]ele sale duhovnice[ti
rea Domnului `n Ierusalim“ hovniceasc\ a oferit credin- s\ venim `n ajutorul credin- de seam\, men]ion\m pe dl. din anii petrecu]i `n c\l\-
din cartierul ie[ean T\t\- cio[ilor de la parohia cunos- cio[ilor, mai ales `n perioa- Cr\[m\reanu Mircea, pro- toriile sale cu vaporul, unde
ra[i, a avut loc o `nt=lnire cut\ sub numele de „Flora“ da posturilor, invit=nd pre- fesor la Facultatea de Mate- lucreaz\. S-a prezentat un
duhovniceasc\ a enoria[ilor posibilitatea de a se `mp\r- o]i [i intelectuali, perso- matic\ din Ia[i, care a vor- scurt film cu evolu]ia lucr\-
cu preo]i din parohiile ie[e- t\[i din experien]ele duhov- nalit\]i de marc\ ale lumii bit despre felul `n care per- rilor de construc]ie, dup\
ne [i de la Centrul Eparhial nice[ti pe care cei invita]i culturale din Ia[i, care s\ cepe un om de [tiin]\ spove- care, un cvartet de la Lice-
Ia[i, precum [i cu profesori le-au prezentat. „Ne bucu- vorbeasc\ enoria[ilor no[tri dania [i rela]ia cu duhovni- ul de Arte „George Enescu“
laici de la Universitatea r\m nespus de mult c\ am despre importan]a [i folosul cul. De asemenea, inginerul din Ia[i a sus]inut un mic
„Alexandru Ioan Cuza“ din putut organiza un astfel de postului [i a spovedaniei,“ a Cezar Petrescu a `mp\rt\- recital. ({.M.)
Prea Fericitul Teoctist `mpline[te 57 de ani de arhierie
Nu `nt=mpl\tor, ast\zi, 5 martie, Rom=ne a fost hirotonit arhiereu,
c=nd se `mplinesc 97 de ani de la la 5 martie 1950, informeaz\ Biroul
na[terea fostului patriarh, Iustin de Pres\ al Patriarhiei Rom=ne. La
Moisescu, PF Teoctist, actualul eveniment vor participa profesori
Patriarh al Rom=niei, aniverseaz\ de teologie, colaboratori din
57 ani de c=nd a primit darul Administra]ia Patriarhal\ [i
arhieriei `n Biserica Ortodox\ Arhiepiscopia Bucure[tilor, preo]i,
Rom=n\. Cu aceast\ ocazie, Prea monahi, monahii, studen]i la
Fericirea Sa, `nconjurat de ierarhi, Teologie, precum [i cei care doresc
preo]i [i diaconi, va oficia Sf=nta s\-l felicite pe ~nt=ist\t\torul
Liturghie, `ncep=nd cu ora 09.30, la Bisericii Ortodoxe Rom=ne cu
Biserica „Sf. Spiridon Nou“ - prilejul acestei anivers\ri. ~n
paraclis patriarhal, unde continuare, v\ prezent\m c=teva
~nt=ist\t\torul Bisericii Ortodoxe repere biografice a PF Teoctist.
PF Teoctist, Patriar- diferite ascult\ri la biro- Justinian, l-a ales epis-
hul Bisericii Ortodoxe urile Arhiepiscopiei Bu- cop-vicar al Patriarhiei,
Rom=ne, s-a n\scut la 7 cure[tilor [i apoi în postul cu titlul de Boto[\neanul.
februarie 1915, `n satul de diacon la Catedrala La 5 martie 1950, a fost
Tocileni, jude]ul Boto- Sfintei Patriarhii. ~n hirotonit în trepta ar-
hieriei în Biserica „Sfân-
[ani, ca fiind al zecelea 1945, a ob]inut titlul de
din cei unsprezece copii licen]\ `n Teologie, pri- tul Spiridon-Nou“ din
ai lui Dumitru [i Marghi- mind calificativul Magna Bucure[ti, de patriarhul
oalei Ar\pa[u. ~n 1928, a cum Laude. La 1 martie Justinian, mitropolitul
intrat, ca frate, la Schitul 1945, la cererea sa, a fost Firmilian al Olteniei [i
jurisdic]ie Vicariatul de instalat de Patriarhul
Sih\stria Voronei, din transferat în postul de Episcopul Chesarie al la Gyula [i dou\ protopo- Justinian, duminic\, 25
jude]ul Boto[ani. ~ntre preot la Catedrala mitro- Dun\rii de Jos. piate din Banatul sâr- februarie 1973. La 25
1932 [i 1940, a urmat politan\ din Ia[i, iar la besc. ~n aprilie 1963, septembrie 1977, Cole-
cursurile Seminarului 25 martie 1945, a fost hi- Neob]inerea vizei Congresul Episcopiei Or- giul Electoral Bisericesc
Teologic special pentru rotonit ieromonah. ~n pe- todoxe Române din Ame- l-a ales în postul de Arhi-
monahi din M\n\stirea rioada 1946-1950, la Ia[i, l-a `mpiedicat s\ rica l-a ales în postul de episcop al Ia[ilor [i Mi-
Cernica, de lâng\ Bucu- a îndeplinit, pe rând, p\storeasc\ Biserica Episcop de Detroit, SUA, tropolit al Moldovei [i
re[ti. La 4 ianuarie 1937, func]iile de mare eclesi- iar Sfântul Sinod a apro- Sucevei. A fost instalat
mitropolitul Pimen al arh al Catedralei mitro-
Rom=n\ din America bat alegerea [i i-a acor- duminic\, 12 octombrie
Moldovei aproba hiroto- politane, exarh al m\n\s- dat rangul de Arhiepis- 1977. ~ntre iulie 1980 [i
~ntre 1950 [i 1954, a
nia monahului Teoctist tirilor, iar din anul 1948, fost rector al Institutului cop. Din cauza neacor- ianuarie 1982, PF Teoc-
în treapta de ierodiacon. a ocupat postul de vicar Teologic de Grad Univer- d\rii vizei, n-a putut lua tist a suplinit postul de
A fost hirotonit de arhie- administrativ al Mitropo- sitar din Bucure[ti, a- în primire conducerea e- Arhiepiscop al Sibiului [i
reul Ilarion B\c\oanul, liei, fiind ridicat la rangul vând, în acela[i timp, [i fectiv\ a Episcopiei Orto- Mitropolit al Transilva-
în Biserica Precista din de arhimandrit (1946). niei, iar `ntre 31 iulie
atribu]iile de Secretar al doxe Române din Statele
Roman, pe seama M\- ~ntre 1946 [i 1947, a ur- Sfântului Sinod al Bise- Unite ale Americii [i Ca- 1986 [i 9 ianuarie 1987,
n\stirii Bistri]a. ~ntre mat cursurile Facult\]ii ricii Ortodoxe Române [i nada. ~ntre 1969 [i 1970, a suplinit postul de Arhi-
1940 [i 1944, a urmat de Litere [i Filosofie la de vicar al Arhiepiscopiei a suplinit Episcopia Ora- episcop al Bucure[tilor,
cursurile Facult\]ii de Universitatea din Ia[i, Bucure[tilor. La 28 iulie diei, iar la 28 ianuarie Mitropolit al Munteniei
Teologie a Universit\]ii iar la 28 februarie 1950, 1962, a fost ales de Co- 1973, Colegiul Electoral [i Dobrogei [i Patriarh al
Bisericii Ortodoxe Româ-
din Bucure[ti. În aceast\ Sfântul Sinod al Bisericii legiul Electoral Biseri- Bisericesc l-a ales Arhie-
perioad\, a fost rânduit, Ortodoxe Române, la pro- cesc în postul de Episcop piscop al Craiovei [i Mi- ne. La 9 noiembrie 1986,
de patriarhul Nicodim, în punerea patriarhului al Aradului, av=nd sub tropolit al Olteniei, fiind Colegiul Electoral Biseri-
cesc l-a ales în demnita-
tea de Patriarh. A fost
arhiepiscop al Sibiului [i instalat în Catedrala
Predecesorul mitropolit al Ardealului. A
sale, în Moldova au fost ri-
dicate noi cl\diri - adev\- Sfintei Patriarhii de mi-
PF Teoctist s-a fost profesor de Studiul rate monumente de arhi- tropoli]ii ]\rii, în prezen-
Biblic al Noului Testa- tectur\ - în incinta Cen- ]a patriarhilor Ierusali-
n\scut la 5 martie ment la Facultatea de Teo- trului Eparhial Ia[i, iar mului [i Bulgariei, a re-
logie Ortodox\ din Bucu- Catedrala [i re[edin]a au
Ast\zi, se `mplinesc 97 re[ti. La 10 ianuarie 1957, fost ref\cute. De aseme-
prezentan]ilor tuturor
de ani de la na[terea fostu- Bisericilor Ortodoxe, ai
a fost ales arhiepiscop al nea, au fost restaurate nu-
lui patriarh al Rom=niei, Ia[ilor [i mitropolit al Mol- meroase m\n\stiri [i bi- altor Biserici cre[tine, la
Iustin Moisescu (foto). PF dovei [i Sucevei, p\storind serici, monumente istorice 16 noiembrie 1986. PF
Patriarh Iustin Moisescu 20 de ani. A fost ales ar- din eparhie [i s-au pus ba- Patriarh Teoctist a pri-
s-a n\scut la 5 martie hiepiscop al Bucure[tilor, zele unor muzee sau colec- mit numeroase premii,
1910, în localitatea Cân- mitropolit al Ungrovlahiei ]ii muzeale. S-au construit distinc]ii, decora]ii în
de[ti din Jude]ul Arge[. A [i patriarh al Bisericii cl\diri noi la Seminarul ]ar\ [i în str\in\tate. De
urmat cursurile Semina- Ortodoxe Române la 12 iu- teologic de la M\n\stirea
asemenea, a primit titlul
rului Teologic Liceal Orto- nie 1977, trecând la cele Neam], iar cele vechi au
dox din Câmpulung Mus- de Doctor Honoris Causa
ve[nice la 31 iulie 1986. fost modernizate.
cel [i cele ale Facult\]ii de Iustin Moisescu a avut, Datorit\ activit\]ii edi-
la numeroase universi-
Teologie Ortodox\ din Ate- t\]i din România [i din
de asemenea, o bogat\ ac- toriale bogate, mitropolitul
na, Grecia, unde a ob]inut tivitate pastoral-misiona- Iustin Moisescu este con- str\in\tate. a
[i titlul de doctor în teolo- r\ nu doar ca patriarh, ci siderat unul dintre ierar-
gie, în anul 1937. La 26 [i ca mitropolit al Moldo- hii c\rturari ai Bisericii Pagin\ realizat\ de
februarie 1956, a fost ales vei. În perioada p\storirii Ortodoxe Române.
Narcisa BALABAN

Remedii t\m\duitoare
pentru sterilitatea feminin\
Dup\ c\s\torie, majoritatea femeilor `[i
doresc s\ aib\ unul sau mai mul]i copii, pe
care s\-i iubeasc\ [i s\-i `ngrijeasc\ pentru
restul vie]ii, al\turi de partener. Realizarea
acestor obiective majore depinde de
vindecarea a dou\ afec]iuni maladive care pot
avea un mare impact pe tot cuprinsul vie]ii:
sterilitatea [i frigiditatea feminin\.
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Sterilitatea feminin\
este incapacitatea de a
avea copii, datorit\ unei
multitudini de cauze: in-
fec]ioase, morfologice, en-
docrine [i traume psihice.
Printre factorii infec]io[i
un rol esen]ial `l are pre-
zen]a bacteriei Chlamydia
trachomatis, foarte conta-
gioas\ [i transmisibil\ pe
cale sexual\, care provoa-
c\ boala numit\ clamidia,
prezent\ at=t la femei c=t
[i la b\rba]i. Un studiu
efectuat `n Suedia pe 244
de cupluri infertile a con-
firmat prezen]a acestei
bacterii la majoritatea cu-
plurilor luate `n obser-
va]ie. Femeile infectate
prezint\ inflama]ii ale co-
lului uterin [i ale trom-
pelor, dureri abdominale
[i pelviene, febr\, scurgeri
albicioase [i s=nger\ri `n
afara fluxului menstrual.
Alte infec]ii grave, care
duc la sterilitate sunt pro-
vocate de unele boli vene-
rice. ~n unele cazuri, steri-
litatea mai poate fi provo-
cat\ de vaginite, cervicite,
endometrite, uter fibro-
matos, uter malformat [i
stenoze tubare, care pro-
voac\ disfunc]ii ovariene.
Tratamentele fitote-
rapeutice se pot face cu un
mare num\r de plante
medicinale care au dove-
dit o bun\ eficacitate: n\-
O aten]ie deosebit\ va fi dat\
consumului de fulgi de ov\z,
lua]i sub form\ de decoct sau tinctur\
Pagin\ realizat\ de Otilia B|LINI{TEANU
praznic, poroinic (Orchis),
c\tu[nic\, cre]i[oar\, an-
gelica, ventrilic\, salvie,
coada-coco[ului, `ncheg\-
toare, lemn-dulce, piperul-
broa[tei, tuia, priboi, n\s-
turel, negrilic\ etc.
C=teva re]ete
D\m c=teva re]ete ex-
perimentate [i aplicate cu
succes:
- Infuzie de salvie (20 g
frunze [i flori uscate [i
m\run]ite la un litru ap\
clocotit\); se infuzeaz\ 10
minute, se strecoar\ [i se
beau 2-3 c\ni pe zi.
- Infuzie de ventrilic\
(Veronica) din 3 linguri la
500 ml ap\ clocotit\; se in-
fuzeaz\ 5 minute, se stre-
coar\ [i se beau 3 ceaiuri
calde pe zi.
- Decoct de poroinic
(Orchis) din herba cu tuber-
culi care se fierbe 20-30
minute `n 500 ml ap\, se in-
fuzeaz\ 10 minute, se stre-
coar\ [i se beau 2 ceaiuri pe
zi prin `nghi]ituri rare.
- Suc din herba proas-
p\t\ de n\praznic (Gera-
nium) recoltat\ la `ncepu-
tul `nfloririi; sucul se di-
luiaz\ cu ap\ sau cu lapte
[i se bea rar prin `nghi-
]ituri rare.
- Suc de salvie preparat
din dou\ p\r]i suc [i o
parte lapte sau ap\; se
face o cur\ de durat\ pen-
tru stimularea fertilit\]ii.
Re]eta autorului: Tinc-
tur\ `n alcool 400 cu a-
mestec de salvie, n\praz-
POR}IA DE S|N|TATE
nic, tuia, lemn-dulce, men-
t\, fenicul (fructe) [i fulgi
de ov\z; se las\ la macerat
7-8 zile cu agitare frecven-
t\, se strecoar\ [i se iau
c=te 30 pic\turi `n 50 ml
ceai, lapte sau ap\, de 2-3
ori pe zi, `ntr-o cur\ de 3
s\pt\m=ni pe lun\.
Consuma]i
mul]i fulgi de ov\z
Regimul alimentar se
bazeaz\ pe o nutri]ie echi-
librat\ cu multe fructe [i
legume precum [i fulgi de
ov\z (5 linguri la 1 litru
lapte), gr=u germinat,
praz, bulion de legume (o
zi pe s\pt\m=n\).
O aten]ie deosebit\ va
fi dat\ consumului de
fulgi de ov\z, lua]i sub for-
m\ de decoct sau tinctur\
(10 g `n 100 ml alcool 400
macerat 7-8 zile) cu efecte
deosebite datorit\ con]in-
utului ridicat `n s\ruri
minerale (potasiu, calciu,
iod, magneziu, fosfor, fier),
glucide, lecitine, acizi nu-
cleici, enzime, vitamine
(B, D, PP) [i un hormon
asem\n\tor foliculinei.
~nc\ din Antichitate se
recomanda o b\utur\ pe
baz\ de miere de albine [i
hamei, bogat\ `n vitamina
E, aminoacizi [i estrogeni
(hormoni implica]i `n ste-
rilitatea feminin\).
Norme stricte
de igien\
Regimul de via]\ im-
pune o igien\ fiarte ri-
guroas\ a organelor geni-
tale externe [i tratamente
corecte pentru combaterea
factorilor infec]io[i care
pot cauza sterilitatea.
Pentru a reduce riscul
contamin\rii cu Chlamy-
dia, Neisseria sau al]i a-
gen]i patogeni se impune o
fideliatate conjugal\ stric-
t\, evit=nd astfel prelu-
area unor germeni trans-
misibili pe cale sexual\.
~n afar\ de tratamentul
cu plante care au pro-
priet\]i antiseptice, se va
face un tratament cu an-
tibiotice, timp de 20-25 de
zile, `n fazele incipiente
ale infect\rii.
Sunt indicate [i b\i reci
de [ezut (5-10 secunde) ex-
cept=nd femeile bolnave de
salpingit\ [i endometrit\.
Tratamentul balnear se
poate face `n sta]iunile
Sovata, Amara, Eforie,
Techirghiol, Mangalia [i
Tg. Ocna.
Tratamente
fitoterapeutice
pentru frigiditate
Frigiditatea define[te o
stare special\ a femeilor cu
diminuarea sau lipsa to-
tal\ a apetitului `n timpul
actului sexual (libidou).
Luni, 5 martie 2007 5
Tratamentele fitotera- guri]\ cu v=rf din amestec
peutice se fac cu preparate la 250 ml ap\ clocotit\, se
utilizate intern sau ex- infuzeaz\ acoperit, se `n-
tern. dulce[te cu miere, se
~n uz intern sunt reco- adaug\ o linguri]\ de
mandate mai multe re]ete: bitter suedez la can\ [i se
- infuzie de busuioc din beau 3 ceaiuri pe zi, ul-
2 linguri]e herba uscat\ la tima `nainte de culcare.
500 ml ap\ fiart\; se in- - infuzie din amestec de
fuzeaz\ acoperit 10 mi- ment\ (300 g), cimbru
nute, se strecoar\ [i se bea (100 g), roini]\ (50 g) [i
`ntreaga cantitate `n cur- flori de tei (50 g); se ia o
sul zilei, dup\ mesele prin- lingur\ din amestec la 250 Prof. univ. dr.
cipale, obligatoriu o can\ ml ap\ fiart\ [i se beau 2 Constantin I. Milic\
seara, `nainte de culcare. c\ni de ceai pe zi.
- infuzie din cimbru de - semin]e de urzic\ (c=-
cultur\ (Thymus) sau cim- te o linguri]\ pus\ `n dul-
Regimul
bru de gr\din\ (Satureja), cea]\), luat\ o dat\ pe zi. alimentar trebuie
lu=nd 50 g herba proas- ~n uz extern se reco- s\ includ\ ]elina
p\t\ sau uscat\ la un litru mand\:
ap\ clocotit\; dup\ in- - b\i [i du[uri cu lavan- Hrana trebuie s\ fie
fuzare 5 minute `n vas d\ sau salvie (1-2 pumni
echilibrat\, `n cur\ de 1-2
acoperit se beau 3-4 c\ni de plant\ uscat\ [i m\- luni, cu sucuri [i legume
pe zi din care una `nainte run]it\ `n 2 litri ap\ fiar- proaspete, un regim crudi-
de culcare, `ntr-o cur\ de t\); se las\ la infuzat 10 vor de refacere (3-5 zile pe
lung\ durat\ (2-4 luni). minute, se strecoar\ [i se lun\) [i o cur\ de fructe (1-
- infuzie de salvie cu 3-4 fac du[uri [i sp\l\turi va- 2 zile pe lun\), cu adaus de
linguri de flori [i frunze ginale, diminea]a [i seara,
complex vitaminic [i ger-
op\rite cu 1 litru ap\ fiar- sau b\i de m=ini [i de pi- meni de gr=u. Din aceste
t\; se infuzeaz\ 5 minte [i cioare, p=n\ c=nd dispar
cure nu vor lipsi cimbru,
se beau 3 ceaiuri pe zi, manifest\rile de frigidi- ]elin\, ceap\, spanac, ar-
dup\ mesele principale, tate. Pentru baie gen-
dei, frunze [i r\d\cini de
av=nd efecte `n st\rile de eral\, se prepar\ o infuzie p\trunjel, mu[tar, piper,
nervozitate, `n reglarea cir- din 5 pumni de plant\
struguri, prune, pere, caise,
cula]iei defectuoase a s=n- m\run]it\ la 10 litri ap\, ulei vegetal, fulgi de ov\z [i
gelui [i ca antiseptic. cu infuzare de 10 minute;
porumb germinat. Foarte
- infuzie de rozmarin se strecoar\ `n apa din bune efecte au r\d\cinile
(20 g flori la 1 litru ap\) cad\, cald\ la 370C [i se
de ]elin\, preparate sub
din care se bea o can\ `n st\ `n baie timp de 20-25 form\ de suc (c=te 1-2 lin-
fiecare sear\. minute, repet=nd de 3 ori
guri la mese, de 2 ori pe zi)
- infuzie de sun\toare pe s\pt\m=n\.
sau sub form\ de salate.
(20 g la 1 litru ap\) din - b\i generale tonice [i
care se bea o can\ seara, sedative cu amestec din ~n timpul mesei, se va
bea c=te un pahar cu suc
`nainte de culcare. uleiuri eterice de plante
- infuzie din stigmate de aromatice: ulei de pin (100 de fructe [i legume `n care
[ofran (1 g la 1 litru ap\), ml), ulei de lavand\ (50 pot intra, dup\ sezon,
din care se bea o can\ `n ml) [i ulei de cimbru de morcovi, tomate, ]elin\,
fiecare sear\. cultur\ (50 ml). Din a- mere, portocale, coac\ze,
- Vin din semin]e de mestec se ia o lingur\ de afine [i c\tin\ alb\, cu
m\rar (100 g semin]e la 1 ulei care se toarn\ `n cad\ adaus de 1-2 linguri]e
litru vin), care se mace- [i se face baie general\ miere de albine la fiecare
reaz\ timp de 3 s\pt\- timp de 15 minute, `ntr-o pahar, av=nd rol `n apor-
m=ni cu agitare zilnic\, se cur\ de 10-15 b\i, la inter- tul de vitamine [i s\ruri
strecoar\ [i se beau c=te vale de 2 zile, av=nd efecte minerale.
50 ml, dup\ cina de sear\. sedative [i tonice. ~nainte de mese, este
- vin de salvie - 3-4 - sp\l\turi cu rosto- indicat s\ se bea c=te o
pumni de herba uscat\ [i pasc\ (3 r\d\cini uscate [i lingur\ de Bitter suedez,
macerat\ 7-8 zile `n 1 litru m\run]ite, macerate 12 diluat `ntr-o ce[cu]\ cu
vin de calitate; se agit\ ore `ntr-un litru de vin alb ap\, cu ac]iune tonic\ ge-
zilnic, se strecoar\ [i se de calitate); dup\ filtrare neral\, de stimulare a
consum\ c=te 50 ml dup\ se iau 250 ml macerat, se imunit\]ii corpului, pro-
fiecare mas\. diluiaz\ cu 100 ml ap\ [i ducerea de anticorpi, cre[-
- infuzie din amestec se fac sp\l\turi seara, terea puterii fagocitare a
(c=te 20 g) de: rozmarin, `nainte de culcare. leucocitelor [i ap\rarea
salvie, ment\, angelica, Apiterapia recomand\: organismului de boli infec-
crucea-p\m=ntului, coa- polen (2-3 linguri]e pe zi), ]ioase, astenie sexual\ [i
da-[oricelului[i traista- l\pti[or de matc\ liofilizat nevrotic\, anemii [i mi-
ciobanului; se ia o lin- [i Apilarnil Potent. grene. a
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia
Perioada: 04 - 14 aprilie 2007
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pen-
tru credincio[ii ortodoc[i români din `ntreaga ]ar\. Ea `i atrage Informa]ii suplimentare
pe cei ce caut\ m\rturii ale credin]ei ortodoxe, reprezentate prin
neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele moa[te [i locurile de pute]i ob]ine la num\rul
`nchinare.
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, de telefon: 0232/276907,
`n perioada 04 – 14 aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea
~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“. la sediul
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul
Centrului de Pelerinaj
Sf. Munte Athos), Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc.
Paraskevi), Com mplexu ul monaahaal Meteoraa; Insula Evia: M-rea Sf. „Sf. Parascheva“
Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul Fer.
Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan din Ia[i: Bd. {tefan
Rusul), Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din
Lapsakosl), Atena (vizitare: Acropole, Pia]a Parlamentului, cel Mare [i Sfânt
Catedrala mitropolitan\); Insula Egina (moa[tele Sf. Nectarie
Taumaturgul); M-rea Kato Xenia (`nchinare la Brâul Maicii nr. 16, `n curtea
Domnului) – Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir,
moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf. Grigorie Palama). Catedralei mitropolitane,
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu auto-
car clasificat **; transport cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, sau acces=nd site-ul:
Pireu - Egina, Egina - Pireu; cazare `n regim dublu, cu mic dejun,
conform programului la hoteluri de 3***, preot `nso]itor. www.centruldepelerinaj.ro
6 Luni, 5 martie 2007
PE SCURT
Nicolina SA, la un
pas de lichidare
Fabrica ie[ean\ Nicolina SA
va intra `n lichidare, dac\ lici-
ta]ia pentru v=nzarea a dou\
active ale unit\]ii, prev\zut\
pentru sf=r[itul lunii martie,
va e[ua. Potrivit legii, lichida-
rea voluntar\ se aplic\ socie-
t\]ilor cu capital majoritar de
stat [i are ca finalitatea v=n-
zarea, la pre] redus [i pe bu-
c\]i, a tuturor activelor fabri-
cii. Astfel, Nicolina SA va in-
tra `n faliment [i nu va mai fi
reluat\ produc]ia dup\ 115
ani de activitate. Ini]ial,
AVAS a vrut s\ privatizeze
fabrica [i s\ fie reluat\ pro-
duc]ia, dar aceast\ inten]ie a
fost soldat\ e[ecului. „Lichi-
darea nu `nseamn\ neap\rat
v=nzarea pe buc\]i. Se poate
vinde pe active mari func]io-
nale. Soarta unei activit\]i
este decis\ de pia]\, nu de
Guvern a[a cum era pe vre-
mea comunismului“, a de-
clarat directorul general Nico-
lina SA, Mihai B\rbules-
cu. Nicolina SA are datorii de
peste 13 milioane de euro
c\tre stat, b\nci sau furnizori
de utilit\]i [i de materiale
pentru produc]ie, potrivit di-
rectorului B\rbulescu. ~n pre-
zent, la fabric\ mai lucreaz\
opt angaja]i, peste 800 de
fo[ti salaria]i fiind disponibi-
liza]i `n anul 2005. Ace[tia au
primit salarii compensatorii.
Activitatea de produc]ie a
fabricii a `ncetat `n luna iulie
2005. AVAS a scos `n mai
multe r=nduri la licita]ie dou\
active - din patru func]ionale-,
fabrica de utilaje de
construc]ii [i sec]ia utilaje te-
rasiere, dar nu s-a prezentat
nici un ofertant. Cele dou\ ac-
tive valoreaz\ 15 milioane de
euro, `n timp ce restul ac-
tivelor func]ionale, sec]ia
scul\rie [i sec]ia rot\rie, sunt
evaluate la dou\ milioane de
euro. Prezent la Ia[i,
vicepre[edintele AVAS,
Constantin Botez, a declarat
c\ va face o serie de verific\ri
la unele probleme sesizate de
fo[tii angaja]i [i dac\ se vor
adeveri, directorul B\rbulescu
va fi demis imediat.
Pre]ul, principalul
criteriu c=nd
cump\r\m
o locuin]\
Rom=nii se uit\ `nt=i la pre]
`n momentul `n care doresc
s\ `[i cumpere o locuin]\ [i
de-a abia apoi la loca]ie [i
suprafa]\. Sau cel pu]in a[a
au procedat cei 30.000 de vi-
zitatori ai T=rgului de Apar-
tamente Condominum, desf\-
[urat la Bucure[ti, `ntre 15 [i
18 februarie. Pe parcursul
celor patru zile de t=rg, cele
37 de companii expozante au
stabilit peste 2.900 de
vizion\ri [i au `ncheiat ulte-
rior 78 de contracte [i pre-
contracte. Potrivit datelor
furnizate de c\tre organiza-
tori, cele mai c\utate au fost
apartamentele cu 2 [i 3
camere, prima categorie
reprezent=nd 75% din totalul
cererilor. Solicit\ri au fost [i
pentru garsoniere. Numai `n
cadrul unui singur proiect
cele 50 de astfel de locuin]e
scoase la v=nzare [i-au g\sit
clien]i `n totalitate. Interes
sporit s-a manifestat [i pen-
tru cele dou\ ansambluri
reziden]iale prezentate `n
premier\ la T=rgul de
Apartamente. 80% dintre
locuin]e au fost rezervate,
chiar pe perioada de
desf\[urare a evenimentu-
lui. Din cei aproximativ
30.000 de vizitatori, majori-
tatea au dorit s\ cumpere
apartamente [i doar 15%
au fost interesa]i de achizi]ii
`n scopul unei investi]ii imo-
biliare. Criteriile dup\ care
au selec]ionat apartamentele
au fost, `n ordine, pre]ul,
loca]ia [i suprafa]\. a
B\ncile sunt libere s\ dea popula]iei credite f\r\ avans
Banca Na]ional\ a Ro-
mâniei (BNR) nu va mai
impune b\ncilor comercia-
le s\ limiteze rata lunar\
la 35% din veniturile clien-
tului, `n cazul creditelor
imobiliare, sau la 30% `n
cazul celor de consum, a
declarat consilierul guver-
natorului BNR, Adrian
Vasilescu. Pre[edintele A-
socia]iei Române a B\n-
cilor, Radu Ghe]ea, a sub-
liniat c\, de[i, b\ncile nu
vor mai avea nici un fel de
Rom=nii scap\ de restric]ii `n Spania
a Cet\]enii români care doresc s\ deruleze contracte de munc\ `n Spania,
indiferent de perioada de timp a acestora, nu vor mai fi obliga]i s\ ob]in\ vize
de munc\ [i nici s\ depun\ la autorit\]ile spaniole documente referitoare la situa]ia
cazierului judiciar propriu sau prin care s\ dovedeasc\ starea de s\n\tate a
Românii care vor s\
munceasc\ `n Spania cu
contract mai mare de [ase
luni nu mai au nevoie de
vize de munc\, dup\ ce au-
torit\]ile de la Madrid au
decis, `n 16 februarie, s\
elimine necesitatea ob]ine-
rii acestor vize, a informat
Blocul Na]ional Sindical
(BNS), `ntr-un comunicat
de pres\. Potrivit comuni-
catului, Guvernul spaniol a
dispus aplicarea prevede-
rilor Directivei europene
38/2004, privind libera cir-
cula]ie a persoanelor `n
]\rile UE [i a eliminat
obligativitatea vizelor pen-
tru românii [i bulgarii care
ob]ineau un contract de
munc\ pe teritoriul Spani-
ei cu o valabilitate mai
mare de [ase luni. Decizia
a fost publicat\ `n „Moni-
torul Oficial“ de la Madrid
`n 28 februarie [i a intrat
`n vigoare de la aceast\
dat\. Astfel, cet\]enii ro-
mâni care doresc s\ derule-
ze contracte de munc\ `n
Spania, indiferent de pe-
rioada de timp a acestora,
nu vor mai fi obliga]i s\
ob]in\ vize de munc\ [i nici
s\ depun\ la autorit\]ile
spaniole documente referi-
toare la situa]ia cazierului
judiciar propriu sau prin
care s\ dovedeasc\ starea
de s\n\tate (cu excep]ia u-
nor cazuri speciale). De a-
semenea, cet\]enilor ro-
mâni nu li se vor mai eli-
bera c\r]i de reziden]\
temporar\, ci certificate de
`nregistrare, care nu vor
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a {OFERII AR PUTEA
IE{I DIN }AR| F|R|
POLI}A RCA: {oferii români
ar putea c\p\ta, pân\ la sfâr-
[itul lui 2007, permisiunea de a
ie[i din ]ar\ f\r\ a mai prezen-
ta poli]a de asigurare Carte
Verde, a declarat pre[edintele
Biroului Asiguratorilor de Au-
tovehicule din România
(BAAR), Liviu Stoicescu. Sin-
gura ]ar\ care nu a semnat
`nc\ Acordul Multilateral de
Garantare (MGA) cu România
este Marea Britanie. Aderarea
României la acest Acord este
condi]ia pentru ca asigurarea
obligatorie de r\spundere civi-
l\ auto (RCA) s\ devin\ vala-
bil\ pe `ntreg teritoriul Spa]iu-
lui Economic European. Chiar
[i dup\ semnarea, de c\tre
Marea Britanie, a acordului,
va mai dura pân\ prevederile
lui vor fi puse `n practic\, da-
torit\ procedurilor birocratice
europene [i `n primul rând a
ECONOMIC
restric]ie la acordarea cre-
ditelor, fiecare banc\ va fi
obligat\ s\ `[i fac\ reguli
interne foarte clare `n a-
cest sens. Acum, b\ncile
vor avea responsabilit\]i
foarte mari, dar consilierul
guvernatorului a precizat
c\ „responsabilit\]i mari
va avea - a[a cum este bu-
na practic\ `n toat\ Euro-
pa - Direc]ia de Suprave-
ghere a B\ncii Centrale,
care va conlucra cu b\n-
cile, privind normele inter-
mai avea limit\ de timp.
Totu[i, cei interesa]i s\
ob]in\ un loc de munc\ `n
Spania nu vor putea lucra
decât `n baza unei autor-
iza]ii de munc\ emise de
autorit\]ile spaniole com-
petente, pentru c\ Spania
este una dintre ]\rile eu-
ropene care au impus re-
stric]ii românilor pe pia]a
intern\ a muncii. „Prin
Decretul Regal 240 din 16
februarie 2007, discrimin\-
rile la care au fost supu[i
românii pân\ `n prezent au
necesit\]ii ca respectivul acord
s\ fie publicat `n „Monitorul
Oficial“ al Uniunii Europene.
Comisia de Supraveghere a
Asigur\rilor (CSA) a anun]at,
`nc\ de la jum\tatea lunii ia-
nuarie, c\ asigurarea obligato-
rie de r\spundere civil\ auto
(RCA) va fi, `n scurt timp, va-
labil\ pe tot teritoriul Spa]iu-
lui Economic European, dup\
ce România va semna cu ul-
timul stat Acordul Multilateral
de Garantare.
a 15 MAI, LIMITA PEN-
TRU SUBVEN}IILE DIN
AGRICULTUR|: }\ranii care
doresc subven]ii din fonduri eu-
ropene pentru culturile agri-
cole pot depune documenta]ia
la agen]iile teritoriale de pl\]i,
p=n\ la 15 mai cel târziu. Oa-
menii vor primi de la Uniunea
European\ câte 50 de euro pen-
tru fiecare hectar de teren agri-
col cultivat. Din estim\rile
Ministerului Agriculturii, apro-
ne ale fiec\rei b\nci“. De
Anul Nou, Banca Na]io-
nal\ a preg\tit un proiect
de regulament de creditare
pentru persoanele fizice,
din care au disp\rut orice
reglement\ri privind avan-
sul [i garan]iile. Decizia
are leg\tur\ cu intrarea `n
Uniunea European\, unde
principiul supra`ndator\rii
prive[te nu atât stabili-
tatea financiar\, cât devine
o problem\ social\, a expli-
cat consilierul guverna-
fost eliminate, iar calitatea
acestora de cet\]eni eu-
ropeni, cu drepturi egale cu
cele ale altor lucr\tori din
Uniunea European\, a fost
recunoscut\“, informeaz\
comunicatul BNS.
Decizie, `n urma
reac]iilor rom=ne
BNS [i Aurel Teodores-
cu, `n calitate de cet\]ean
român [i nu de director al
Oficiului pentru Migra]ia
ximativ 1,5 milioane de fer-
mieri vor beneficia de aceste
ajutoare. La cei 50 de euro de la
Uniunea European\, statul ro-
mân adaug\ 30 de euro pentru
fermierii care cultiv\ grâu, po-
rumb [i floarea-soarelui [i 216
euro pentru culturile de in,
cânep\ [i soia nemodificat\ ge-
netic. Banii vor ajunge `ns\ la
fermieri `n luna decembrie,
dup\ ce vor fi verificate supra-
fe]ele de teren declarate. Pen-
tru a putea intra `n posesia
banilor, ]\ranii trebuie s\ `[i
deschid\ [i un cont bancar.
a TARIFELE HOTELI-
ERE NU VOR CRE{TE ~N
ACEAST| VAR|: Federa]ia
Patronatelor din Turismul Ro-
mânesc a anun]at, vineri, c\
s-a finalizat contractarea celor
114.000 de locuri existente `n
structurile de cazare de pe lito-
ral [i c\, pentru sezonul 2007,
pre]urile au r\mas la nivelul
anului trecut. De[i pe alocuri
torului. Potrivit lui Ghe]ea,
aceste schimb\ri conduc la
cre[terea birocra]iei pentru
c\ b\ncile trebuie s\ com-
plice algoritmul dup\ care
acord\ creditele, `ntrucât
`[i vor asuma un risc mai
mare.
BNR a impus, anul tre-
cut, prin Norma 20, anu-
mite limite pentru acor-
darea unui singur credit.
~n cazul `n care o persoan\
dore[te contractarea unui
credit pentru investi]ii
For]ei de Munc\ (OMFM),
au depus, la `nceputul lunii
februarie, o plângere c\tre
institu]iile europene `n ca-
re au semnalat decizia ile-
gal\ a Ministerului Muncii
[i Afacerilor Sociale din
Spania de a men]ine obli-
gativitatea vizelor de mun-
c\ pentru românii care vor
s\ plece `n Spania cu un
contract de munc\ pe o du-
rat\ mai mare de [ase luni.
Pre[edintele confedera]ei,
Dumitru Costin, declara, la
acea dat\, c\ decizia a fost
luat\ ca urmare a lipsei de
reac]ie a reprezentan]ilor
institu]iilor române compe-
tente, respectiv ministrul
Afacerilor Externe, Mihai-
R\zvan Ungureanu, [i pre-
mierul C\lin Popescu-T\ri-
ceanu.
Potrivit plângerii lui Au-
rel Teodorescu [i a BNS -
trimis\ `n 9 februarie la
Curtea European\ de Jus-
ti]ie, la Comisia Europea-
n\, la Consiliul Uniunii
Europene, la Parlamentul
European [i la European
Ombudsman (echivalentul
Avocatului Poporului `n
UE) - prin men]inerea vize-
lor de munc\, Spania `nc\l-
ca Directiva 38/2004, pri-
vind dreptul la liber\ cir-
cula]ie a cet\]enilor UE [i
Tratatul de la Amsterdam,
care prevede c\ cet\]enii
UE nu au nevoie de viz\ de
[edere `ntr-un stat al
Uniunii. „Probabil c\ Spa-
nia face o confuzie `ntre
vizele de munc\ [i m\suri-
le tranzitorii `n ceea ce pri-
au existat unele mici major\ri
de tarife, patronii din turism
anun]\ c\, `n general, hotelierii
au r\mas cu pre]urile de anul
trecut, exprimate `n euro. Fe-
dera]ia Patronatelor din Tu-
rismul Românesc (FPTR) a or-
ganizat, vineri, ultima rund\ a
bursei de turism, destinat\
contract\rii locurilor de cazare
de pe litoral. „Toate cele
114.000 de locuri de cazare
disponibile pe serie, pe `ntregul
litoral au fost contractate. Este
vorba despre structurile de tu-
rism certificate de c\tre autori-
tatea de resort“, a declarat
Drago[ R\ducan, secretarul
general al FPTR. Prima rund\
a contract\rilor a demarat `n
toamna anului trecut, dar fi-
nalizarea documentelor a fost
l\sat\ pentru martie 2007, din
cauz\ c\ hotelierii au dorit s\
a[tepte scumpirile utilit\]ilor,
pentru a vedea dac\ se pot
`ncadra `n pre]urile propuse la
prima negociere. a
imobiliare, suma total\ ce
trebuie pl\tit\ lunar tre-
buie s\ nu dep\[easc\ 35%
din veniturile nete ale res-
pectivei persoane [i, dup\
caz, ale familiei sale. De
asemenea, pentru creditele
de consum, aceast\ cifr\
este de 30%. Creditul de
consum include [i leasin-
gul financiar. Suma tu-
turor creditelor contrac-
tate de client nu trebuie s\
fie mai mare de 40% din to-
talul veniturilor. a
ve[te circula]ia lucr\tori-
lor, care sunt cu totul alt-
ceva [i care au fost impuse
României de 15 state ale
UE. Aceste m\suri sunt
perfect legale [i se g\sesc
specificate `n Tratatul de
Aderare, `n timp ce vizele
de munc\ `ncalc\ dreptul
la liber\ circula]ie [i au
fost p\strate doar de spa-
nioli“, spunea, `n februarie,
Aurel Teodorescu.
82.000 de români
au plecat legal
la munc\ `n Spania
Ministerul Muncii [i A-
facerilor Sociale din Spania
a decis, `n 26 decembrie,
anul trecut, s\ p\streze
vizele de munc\ pentru
muncitorii români [i bul-
gari care au un contract de
munc\ mai mare de [ase
luni [i dup\ 1 ianuarie
2007, de[i, potrivit legisla-
]iei europene, vizele tre-
buie eliminate o dat\ cu in-
trarea celor dou\ ]\ri `n
Uniunea European\. A-
ceast\ decizie implica [i
obligativitatea de]inerii u-
nui pa[aport (pentru c\
viza nu se poate aplica
decât pe pa[aport), de[i,
dup\ aderare, românii pot
circula `n statele UE doar
cu cartea de identitate. De
asemenea, se men]ine obli-
gativitatea prezent\rii ca-
zierului judiciar [i a certifi-
catului medical, care con-
travin prevederilor Directi-
vei 38/2004. Potrivit lui
Aurel Teodorescu, un nu-
m\r de 82.000 de români
au plecat la munc\ `n Spa-
nia `n ultimii cinci ani prin
OMFM, iar din datele Mi-
nisterului de Externe reie-
se c\ num\rul românilor
care locuiesc sau muncesc
legal `n Spania este de
peste un 1.200.000. a
Vremea `n ]ar\:
Luni, 5 martie
Vremea va fi `n general
frumoas\. Cerul va fi vari-
abil, `ns\ `n zonele joase
izolat va fi cea]\ diminea]a.
~n zona Carpa]ilor Orien-
tali, precipita]iile vor fi
mixte. ~n restul teritoriu-
lui, `nnor\rile vor fi tempo-
rare [i izolat mai sunt posi-
bile ploi la `nceputul inter-
valului. V=ntul va prezenta
unele intensific\ri `n zona
montan\ `nalt\ [i pe li-
toral. Temperaturile ma-
xime vor fi cuprinse `ntre 5
[i 15 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 5.03.2007
Dolar SUA 2,5652
3,3786
Euro

Marko Bela: „UDMR nu promite
fidelitate etern\ nici unui partid“
~n cea de-a doua zi a Congre-
sului UDMR, desf\[urat la Arad,
Bela Marko a fost reales, pentru a
cincea oar\, pre[edinte al UDMR,
cu 436 de voturi „pentru“ [i 42
„`mpotriv\“. Compar=nd Transil-
vania cu o „Elve]ie a estului“, lid-
erul maghiar a insistat din nou pe
necesitatea autonomiei teritoriale
pentru aceast\ regiune. „Ardele-
nii care tr\iesc aici se compun din
comunit\]i cu tradi]ii variate, cul-
tur\ divers\ [i de etnie diferit\;
tuturor trebuie s\ li se acorde
drepturi egale, necesare pentru o
convie]uire demn\, [i autonomii
care garanteaz\ deciziile proprii.
{i autonomie cultural\ [i teritori-
PD ar putea accepta am=narea
al\!“, a spus Marko Bela `n apla-
uzele asisten]ei. El a insistat ca
ungurii s\ determine pe rom=ni [i
Uniunea European\ s\ le accepte
dezideratele. „Trebuie, totodat\,
s\ convingem pe români s\ `n]e-
leag\ c\ proiect\m aceasta nu `n
vederea sl\birii României, ci a for-
tific\rii Transilvaniei, [i de aici [i
România va fi doar mai pu-
ternic\“, a precizat Bela, `n viziu-
nea c\ruia integrarea european\
este `n mare m\sur\ meritul
UDMR, la care se adaug\ [i cel la
partidelor române[ti care s-au
aliat cu Uniunea `n ultimii 10 ani.
Liderul UDMR a recunoscut
`ns\ c\ au existat interese particu-
ACTUALITATE Luni, 5 martie 2007 7
LUMEA PE SCURT
Na]ionali[tii
lare `n aceast\ construc]ie: „Nu- bulgari nu vor turci
mai a[a am putut duce [i comuni- `n Guvern
tatea noastr\ maghiar\ `n Uniu-
nea European\ [i numai astfel Mai multe mii de simpati-
am putut face primul pas impor- zan]i ai partidului ultra-
tant spre lichidarea urm\rilor na]ionalist bulgar de ex-
Trianonului, respectiv spre o no- trem\ dreapta, Ataka, au
u\ comuniune maghiaro-maghia- manifestat sâmb\t\, la Sofia,
r\!“. ~n acest context, cu toate c\ cu prilejul Zilei Na]ionale a
a evocat beneficiile alian]elor con- Bulgariei, pentru `n semn de
juncturale cu forma]iuni politice protest `mpotriva prezen]ei
rom=ne[ti, Marko Bela a recunos- partidului minorit\]ii turce
cut c\ „UDMR nu promite fideli- `n Guvern. Cei aproximativ
tate etern\ nici unui partid, fie 4.000 de manifestan]i au par-
din Rom=nia, fie din Ungaria“, curs principalele artere ale
ad\ug=nd c\ autonomia terito- capitalei, scandând sloganuri
rial\ nu se va realiza `n decenii, ci xenofobe [i reclamând un gu-
`n c=]iva ani. a vern „al bulgarilor“. „Turcia
trebuie s\ `[i cear\ scuze
13 mai a fost determinat\
pentru cele cinci secole de
[i de „folosirea de c\tre jug otoman“, a declarat cu
PNL a artileriei grele“, aceast\ ocazie liderul Ataka,
ilustrând cu declara]ii de Volen Sidérov, `n uralele

referendumului pentru votul uninominal genul celor avansate la Si-

a Democra]ii ar am=na referendumul lui B\sescu pentru a ]ine la timp
alegerile europarlamentare a Secretarul general al PD, Vasile Blaga,
crede c\ opozi]iei `i este fric\ de un scrutin pentru c\ pierde din electorat
a Liberalii primesc asigur\ri de colaborare [i pentru viitor a
~n contextul pierderii
majorit\]ii `n Parlament,
partidele aflate la guver-
nare sunt nevoite s\ ia `n
calcul diferite variante
pentru a ]ine piept opozi-
]iei PC, PSD, PRM.
Secretarul general al
Partidului Democrat, Va-
sile Blaga, a anun]at, ieri,
c\, pentru organizarea pe
13 mai a alegerilor euro-
parlamentare, democra]ii
ar putea accepta [i o a-
m=nare a referendumului
pentru votul uninominal.
Negocieri cu
referendumul
pe mas\
Vasile Blaga consider\
c\ solicitarea lui Traian
B\sescu adresat\ premie-
rului T\riceanu [i lideri-
lor partidelor parlamen-
tare, pentru a men]ine
data stabilit\ a alegerilor
pentru Parlamentul Euro-
pean (PE), ar avea ca mi-
z\ acceptarea de c\tre pre-
[edinte a amân\rii refe-
rendumului pe votul uni-
nominal.
„Dorim s\ discut\m ast-
fel `ncât s\ nu amân\m
alegerile“ pentru PE, a de-
clarat secretarul general
al PD, Vasile Blaga, la
ProTv, referindu-se la mi-
za consult\rilor de la Pa-
latul Cotroceni de s\pt\-
mâna viitoare. El a spus
c\, `n acela[i timp, „nu re-
zist\“ temerea formulat\
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a CONDUCEREA TVR
ANUN}| CONCEDIERI MA-
SIVE: Pre[edintele-director
general al Televiziunii Ro-
mâne, Tudor Giurgiu, a a-
nun]at, ieri, `ntr-o con-
ferin]\ de pres\, c\ va
trece la reformarea orga-
niza]ional\ [i va face res-
tructur\ri `n ceea ce pri-
ve[te schema de personal [i
strategia financiar\ a tele-
viziunii publice. El a `nce-
put cu prezentarea situa-
]iei actuale a TVR, invo-
de câ]iva lideri politici -
printre care cei ai PNL [i
ai PSD - ca Traian B\ses-
cu s\ se implice `n campa-
nia pentru votul uninomi-
nal `n favoarea PD.
Cine se teme
de alegeri?
~n opinia ministrului de
Interne, numai partidele
pe care le-a numit „nepre-
g\tite“ vor amânarea eu-
roalegerilor, Blaga exem-
plificând cu situa]ia `n care
se afl\ mai cu seam\ PSD
- cu un lider de partid, Mir-
cea Geoan\, care a preluat
forma]iunea de la 38% cre-
când problemele institu-
]iei, dar [i „mo[tenirea“ pe
care a primit-o când a venit
`n fruntea TVR. ~n opinia
sa, restructurarea schemei
de personal va presupune,
`ntr-o prim\ etap\, `nce-
tarea voluntar\ a contrac-
tului de munc\, urmat\ [i
de o a doua, cea a conce-
dierilor colective, dup\
parcurgerea etapelor pre-
v\zute de legisla]ie. Giur-
giu nu a oferit date privind
num\rul angaja]ilor care
vor fi disponibiliza]i. El
dit `n sondajele de opinie [i
acum se afl\ la 17%.
De asemenea, Blaga a
numit [i PRM `n aceast\
categorie, care a pierdut
electorat `n favoarea par-
tidului condus de Gigi
Becali (de la peste 20%,
cât avea `n sondaje anul
trecut, a ajuns la 8%). Li-
derul democrat a mai spus
c\ PD nu `[i va disputa
electoratul cu liberalii `n
cadrul alegerilor pentru
Parlamentul European. El
sus]ine c\ - teoretic - un
partid liberal, `n `ntreaga
Europ\, nu poate atinge
mai mult de 15% din vo-
turi, iar, `ntr-o Europ\ a
na]iunilor, a completat
Blaga, „pondere mai mare
consider\ c\ la ora actual\
exist\ „un num\r uria[“ de
angaja]i, iar cheltuielile
pentru personal cresc foar-
te mult de la un an la altul.
Potrivit [efului TVR, prin-
tre persoanele care ar pu-
tea `nceta colaborarea cu
institu]ia se afl\ Rodica
Culcer, directorul departa-
mentului {tiri, [i Daniela
Zeca-Buzura, directorul
TVR Cultural.
a MARIAN VANGHE-
LIE SE CREDE INVINCIBIL
Vasile
Blaga
cheam\
opozi]ia
s\ se
`nfrunte cu
democra]ii
la alegerile
pentru PE
au partidele cu deschidere
spre problemele sociale“.
Alian]\ cu PNL
[i dup\ 2008
Vasile Blaga a mai spus
c\ doctrina la care a ade-
rat mai nou PD - cea popu-
lar\ - ar avea `nclina]ie
mai mare c\tre proble-
mele sociale decât cea so-
cialist\. El a folosit aceas-
t\ argumenta]ie pentru a
ar\ta c\ participarea pe
liste separate a PD [i PNL
la euroalegeri nu va d\u-
na celor dou\ forma]iuni.
Blaga a ad\ugat c\ decizi-
a democra]ilor de a merge
separat la scrutinul de la
~N PSD BUCURE{TI: „In-
diferent cine ar fi candidat
ar fi pierdut“, a declarat
Marian Vanghelie `n cadrul
unei emisiuni difuzate, ieri,
la Realitatea TV, referindu-
se la alegerile prin care a
devenit pre[edintele PSD
Bucure[ti. „Lumea s-a s\-
turat de demagogie, de li-
derii care spun cuvinte fru-
moase [i nu fac nimic“, a
explicat Vanghelie, care a
declarat c\ nu e sigur `nc\
dac\ va candida la alegerile
pentru Prim\ria capitalei.
naia de vicepre[edintele
liberal Dan Radu Ru[anu -
potrivit c\ruia PNL tre-
buia s\ aib\ mai multe
locuri eligibile pe listele
comune decât PD. Liderul
PD a mai ar\tat c\ Alian-
]a va exista pân\ `n anul
2008 [i c\, `n opinia sa, e-
xist\ poten]ial ca Alian]a
s\ continue [i dup\ acest
termen.
Vot uninominal
cu orice pre]
De[i s-a ar\tat disponi-
bil s\ am=ne referendu-
mul pentru votul unino-
minal, reprezentantul de-
mocra]ilor spus c\ ini]ia-
tiva pre[edintelui B\sescu
este necesar\, cât\ vreme
la nivel declarativ toate
partidele au fost `n favoa-
rea introducerii acestui
sistem de vot, cu excep]ia
UDMR [i a PRM, `ns\ nu
au avut voin]a politic\
pentru a adopta o lege `n
acest sens. ~n acest sens,
Blaga a declarat c\ referen-
dumul pentru introduce-
rea votului uninominal ar
aduce clasa politic\ `n
situa]ia de a fi „f\r\ ie[i-
re“, adic\ de a adopta ra-
pid [i o lege `n acest sens.
De asemenea, liderul PD a
mai spus c\ este posibil ca
[i referendumul pe tema
demiterii pre[edintelui s\
nu mai fie convocat. ~n
sprijinul acestei idei, el s-a
referit la o declara]ie a vi-
cepre[edintelui PSD Vasi-
le Dâncu, care a spus c\,
`n cazul `n care Curtea
Constitu]ional\ va consi-
dera c\ [eful statului nu a
`nc\lcat Constitu]ia, acest
partid a putea renun]a la
continuarea procedurii de
suspendare a lui Traian
B\sescu. a
Coment=nd rela]iile sale
tensionate cu al]i lideri so-
cial-democra]i, Vanghelie a
adoptat un ton `mp\ciuitor.
„~mi [tiu lipsurile“, a spus
el, r\spunz=nd astfel fostu-
lui pre[edinte PSD, Ion
Iliescu, care l-a sf\tuit s\
vorbeasc\ mai pu]in. ~n
plus, primarul Sectorului 5
a dat asigur\ri c\ Sorin
Oprescu r\m=ne prietenul
s\u, de[i acum i-a preluat
func]ia, iar cu Adrian
N\stase are „o rela]ie de
respect“. a
mul]imii. „Jos cu turcii [i cu
mafio]ii de la putere!“ a fost
motto-ul mar[ului organizat
de Ataka, la care au partici-
pat [i suporteri din afara
Sofiei, adu[i cu autobuzele la
manifesta]ie.
Turcia
nu va sus]ine
un atac `mpotriva
Iranului
Turcia nu va accepta ca teri-
toriul s\u s\ fie utilizat pen-
tru un eventual atac
`mpotriva unei ]\ri vecine, a
avertizat - sâmb\t\, la Cairo
- [eful diploma]iei turce,
Abdullah Gul, aflat `n vizit\
oficial\ `n Egipt. El a r\s-
puns astfel `ntreb\rii ce i-a
fost pus\ `ntr-o conferin]\ de
pres\, al\turi de secretarul
general al Ligii Arabe, Amr
Moussa, pe fondul tensiu-
nilor crescânde `ntre SUA [i
Iran din cauza programului
nuclear iranian [i a
activit\]ilor iraniene `n
Irakul vecin. Aliat apropiat
al SUA, Turcia - care a ac-
ceptat amplasarea unor baze
aeriene americane pe terito-
riul s\u - nu a autorizat to-
tu[i utilizarea acestora pen-
tru lansarea unor atacuri nici
`n cursul interven]iei `n Irak
`n 2003.
China cheltuie
tot mai mult
pentru `narmare
Cheltuielile Chinei pentru
ap\rare vor constitui `n 2007
circa 44,9 miliarde de dolari,
cu 17,8% mai mult decât `n
anul trecut, a anun]at ieri un
`nalt responsabil chinez, `n
cadrul unei conferin]e de
pres\, `n ajunul deschiderii,
ast\zi, a sesiunii anuale a
Adun\rii Na]ionale Populare
(Parlamentul comunist chi-
nez). „Cheltuielile pentru
ap\rare vor cre[te anual, `n
func]ie de dezvoltarea eco-
nomic\ a Chinei“, a afirmat
Jiang Enzhu, purt\torul de cu-
vânt al legislativului chinez,
specificând c\ banii aloca]i de
la buget anul acesta pentru
ap\rare reprezint\ 7,5% din
volumul total al cheltuielilor
bugetare. ~n 2006, cheltu-
ielile militare ale Chinei au
crescut - potrivit informa]iilor
oficiale - cu 14,7% fa]\ de
anul precedent, reprezentând
36,6 miliarde de dolari. a

8 Luni, 5 martie 2007
„Când Dumnezeu ne cheam\ la slujire
a IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, a aniversat ieri, 4 martie, 17 ani de la hirotonia `ntru episcop
a ~n ziua de 4 martie 1990, `n Duminica Ortodoxiei, IPS Mitropolit Daniel a fost hirotonit Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Timi[oarei,
cu titlul de „Lugojanul“ a ~ntr-un interviu acordat postului de radio Trinitas, IPS Mitropolit Daniel a f\cut c=teva m\rturisiri
despre momentul hirotonirii ca episcop a Cu prilejul anivers\rii celor 17 ani de la hirotonia `ntru episcop, IPS Mitropolit Daniel
a oficiat, ieri, slujba Sfintei Liturghii la Biserica „Sf. Mare Mucenic Gheorghe“ - vechea Catedral\ mitropolitan\ din Ia[i a
~nalt Prea Sfin]ia Voas-
tr\, `n urm\ cu 17 ani,
`n Duminica Ortodoxi-
ei, a]i fost hirotonit e-
piscop vicar al Arhi-
episcopiei Timi[oarei,
cu titlul „Lugojanul“.
Ce a `nsemnat acest
moment `n via]a ~nalt
Preasfin]iei Voastre [i
ce amintiri p\stra]i as-
t\zi de la acest eveni-
ment?
Momentul hirotoniei `n-
tru arhiereu a `nsemnat
pentru mine o chemare
sfânt\ la slujirea lui Hristos
[i a Bisericii Sale, `ntr-o
vreme de mari schimb\ri `n
societatea româneasc\:
trecerea de la dictatura co-
munist\ la libertate, adic\
la o societate pluralist\, din
punct de vedere politic, [i
concuren]ial\ din punct de
vedere economic. Faptul c\
am fost hirotonit episcop-
vicar `n Catedrala mitropo-
litan\ din Timi[oara, `n o-
ra[ul martir `n care a `n-
ceput revolu]ia din decem-
brie 1989, purta `n sine o
semnifica]ie misionar\ [i
spiritual\ deosebit\, mai
ales c\ evenimentele cele
mai importante de la Timi-
CM [oara din decembrie 1989
YK
s-au desf\[urat `n apropie-
rea acestei catedrale impu-
n\toare, la care mergeam
adesea `n tinere]e pentru a
m\ `nchina la moa[tele
Sfântului Iosif cel Nou de la
Parto[, mitropolit al Bana-
tului `n secolul al XVII-lea.
Data de 4 martie 1990 a co-
incis, `n ziua hirotoniei
mele, cu Duminica Ortodo-
xiei, fapt pe care l-am con-
siderat nu o simpl\ `ntâm-
plare, ci o chemare tainic\
de-a ap\ra [i promova [i
mai mult valorile Ortodo-
xiei, pe care le-am prezen-
tat ani de-a rândul `n Eu-
ropa occidental\ `n timpul
studiilor de doctorat `n
Fran]a [i Germania [i `n
timpul profesoratului `n
Elve]ia, potrivit `ndemnu-
lui Profesorului meu `ndru-
m\tor de doctorat, vredni-
cul de pomenire P\rintele
Dumitru St\niloae, [i po-
trivit sfaturilor pe care le-
am primit de la P\rintele
meu duhovnic, Arhiman-
dritul Cleopa Ilie de la
M\n\stirea Sih\stria de
Neam].
„Sentimentele de
bucurie se `mbinau `n
sufletul meu cu teama
unei r\spunderi mari“
Mi-a aduc amite cu drag
de ziua aceea de 4 martie
1990 `n care sentimentele
de bucurie se `mbinau `n
sufletul meu cu teama unei
r\spunderi mari, pentru o
lucrare sfânt\, care este
arhieria sau episcopatul.
Desigur, de un mare aju-
tor mi-a fost ~nalt Prea
Sfin]itul P\rinte Nicolae,
Mitropolitul Banatului,
care m-a ajutat [i `ncurajat
`n multe feluri `n anii de
studen]ie la Sibiu, `n anii
de doctorat `n teologie la
Bucure[ti, la Strasbourg
(Fran]a) [i la Freiburg im
Breisgau (Germania), pre-
cum [i `n perioada de opt
ani cât am lucrat `n Elve]ia,
la Institutul Ecumenic de
la Bossey/Geneva. ~ntr-un
fel reveneam acum acas\,
`n Banat. Ca episcop-vicar
la Arhiepiscopia Timi[oa-
rei, de[i am stat pu]in timp
acolo, adic\ trei luni [i trei
zile, `ntre 4 martie - 7 iunie
1990, (când am fost ales Mi-
tropolit al Moldovei [i Bu-
covinei), totu[i am `nv\]at
multe, mai ales ordinea [i
disciplina din administra-
]ia eparhial\, precum [i im-
plicarea Bisericii `n via]a
social\. De asemenea, `mi
amintesc cu bucurie [i de
frumosul „banchet duhov-
nicesc“ din timpul mesei de
prânz care a avut loc la re-
[edin]a Mitropolitan\ din
Timi[oara. Fiindc\ era zi
de post, prânzul acela a fost
mai bogat din punct de
vedere spiritual, la el par-
ticipând, pe lâng\ `nalte
autorit\]i de stat, mul]i in-
telectuali de marc\ [i unii
p\rin]i duhovnice[ti. To]i
erau plini de speran]e, cu
dorin]e puternice de a folosi
libertatea spre binele Bise-
ricii [i al societ\]ii. A fost o
zi plin\ de lumin\ [i elan
misionar atât pentru clerici
cât [i pentru mireni. Cât
CM
YK
INTERVIU
am stat la Timi[oara ca e-
piscop-vicar, `ntreg perso-
nalul de la Centrul Epar-
hial era prietenos, iar tine-
rii cre[tini ortodoc[i din
Timi[oara foarte dinamici
[i iubitori de Biseric\, dor-
nici de misiune cre[tin\ `n
societate.
M\n\stire `nchinat\
Sfintei Parascheva
`n jude]ul Timi[
Acum, ca Mitropolit al
Moldovei [i Bucovinei, do-
resc s\ ar\t recuno[tin]\
fa]\ de Arhiepiscopia Timi-
[oarei, mai ales prin orga-
nizarea unei m\n\stiri cu
monahi care au venit din
Moldova `n satul meu na-
tal, Dobre[ti, din jude]ul
Timi[, m\n\stire ce poart\
hramul „Sf. Cuvioas\ Pa-
rascheva“, ca [i biserica de
mir din acela[i sat `n care
am fost botezat [i la care
mergeam `n toate dumini-
cile [i s\rb\torile, pe când
eram copil.
Aceast\ lucrare de re-
cuno[tin]\ cap\t\, ast\zi, o
semnifica]ie deosebit\ [i
pentru c\ 30% din popu-
la]ia jude]ului Timi[ este
compus\ din moldoveni ca-
re s-au stabilit `n Banat,
dup\ ce au fost trimi[i acolo
ca muncitori `n timpul regi-
mului comunist. ~n plus,
`ntrucât Catedrala mitro-
politan\ din Timi[oara este
cea mai moldav\ catedral\
mitropolitan\ `n privin]a
stilului ei arhitectonic, o
nou\ biseric\ `n stil mol-
dav, de data aceasta `n me-
diul rural, nu poate fi decât
o bucurie sporit\ atât pen-
tru monahii din m\n\sti-
rea de la Dobre[ti, cât [i
pentru b\n\]enii-moldo-
veni. De altfel, Asocia]ia
moldovenilor din jude]ul
Timi[ „{tefan cel Mare [i
Sfânt“, care ne-a ales ca
pre[edinte de onoare al ei,
dore[te s\ sprijine aceast\
ini]iativ\. Rug\m pe Sfân-
ta Cuvioas\ Parascheva s\
ne ajute s\ `mplinim aceas-
t\ lucrare ca fiind un sim-
bol de comuniune `ntre or-
CM
YK
todoc[ii români din estul [i
vestul României.
G=ndul principal –
„revenirea
la tradi]ia fireasc\
a poporului român“
La data de 4 martie
1990, când a]i fost hiro-
tonit episcop, ]ara noas-
tr\ trecea prin fr\mân-
t\rile de dup\ eveni-
mentele din 1989, iar
tân\ra genera]ie, din
care f\cea]i parte, era
plin\ de speran]\, atât
pentru viitorul Româ-
niei, cât [i al Bisericii
noastre Ortodoxe. Cu
ce gânduri a]i p\[it a-
tunci `n treapta de ie-
rarh al Bisericii Orto-
doxe Române?
Gândul principal de a-
tunci, care este acela[i pâ-
n\ azi, era s\ contribui ca
Biserica s\-[i poat\ rec\p\-
ta `n societate rolul [i dem-
nitatea pe care le-a avut
`nainte de venirea la putere
a comunismului `n Româ-
nia, adic\ revenirea la tra-
di]ia fireasc\ a poporului
român, ca popor cre[tin [i
evlavios, desigur, ]inând
seama de noul context al
timpului prezent.
Mai precis, aceasta `n-
semna, atunci, reintroduce-
rea religiei `n [coal\, activi-
t\]i cu tineretul, construi-
rea de noi biserici `n ora[e
[i sate, acolo unde era mare
nevoie de ele, mai ales `n
noile cartiere din ora[e, re-
`nfiin]area unor m\n\stiri
`nchise `n trecut, publica]ii
noi pentru a face mai bine
cunoscute credin]a [i via]a
Bisericii. ~n acest sens, `mi
amintesc cum `mpreun\ cu
~nalt Prea Sfin]itul Mitro-
polit Nicolae al Banatului
am ajuns la concluzia c\ ar
fi bine ca noua publica]ie a
Arhiepiscopiei s\ se nu-
measc\ „~nvierea“, iar pen-
tru formarea teologic\ a ti-
nerilor ar fi nevoie `n Timi-
[oara de o facultate de teo-
logie ortodox\, ceea ce s-a [i
realizat mai târziu. Erau
multe de f\cut atunci, mai
ales c\ eu v\zusem timp de
12 ani cum erau organiza-
te, din punct de vedere
practic, unele Biserici din
Occident, iar acum voiam
s\ dep\[im complexul r\-
mânerii noastre `n urm\, `n
raport cu alte Biserici.
La 4 martie 1990 reve-
nea]i ca Episcop-V Vicar
al Arhiepiscopiei Timi-
[oarei pe plaiurile na-
tale, dup\ ce vreme de
8 ani a]i fost profesor la
Institutul Ecumenic de
la Bossey, iar timp de 2
ani consilier patriarhal.
Cum a fost atunci `ntâl-
nirea cu eparhia `n care
v-a
a]i n\scut [i `n ce mod
experien]a acumulat\
ca profesor [i consilier
patriarhal v-a a influen-
]at activitatea de ie-
rarh?
A[a dup\ cum am spus
deja, m\ sim]eam `ndatorat
fa]\ de b\n\]eni pentru ce
am primit de la ei din punct
de vedere spiritual [i cultu-
ral, din partea familiei me-
le, p\rin]i, frate [i sor\, din CM
partea [colii primare din YK
satul Dobre[ti, a [colii ge-
nerale din satul L\pu[nic,
a liceului „Coriolan Bredi-
ceanu“ din Lugoj, [i, de-
sigur, din partea Arhiepis-
copiei Timi[oarei [i Caran-
sebe[ului, cum se numea
eparhia atunci. ~ntre timp,
mul]i oameni din satul meu
natal [i din satele vecine,
pe care i-am cunoscut `n
copil\rie [i `n tinere]e, au
trecut la Domnul ori s-au
mutat `n diferite ora[e, ast-
fel c\ au mai r\mas `n sat
doar pu]ine familii. Am
sim]it, cu durere `n suflet,
drama satelor române[ti
care se depopuleaz\ [i am
v\zut triste]ea singur\t\]ii
oamenilor r\ma[i `n ele.
Din acest motiv, am azi o
dorin]\ vie [i permanent\
de-a m\ `ngriji mai mult de
via]a spiritual\ [i de aju-
torarea oamenilor de la
sate care au nevoie de bi-

nu ne spune tot ce avem de f\cut“
seric\ [i de preot pentru a
tr\i cre[tine[te.
Programe [i activit\]i
misionare multiple
Cât prive[te experien]a
de profesor de teologie `n
str\in\tate [i slujirea de
consilier patriarhal `n preaj-
ma Prea Fericitului P\rin-
te Patriarh Teoctist, aces-
tea m-au ajutat mult s\ u-
nesc `ntre ele gândirea teo-
logic\ sistematic\ [i organi-
zarea administrativ\ prac-
tic\, pentru ca activitatea
misionar\ pastoral\ s\ fie
deodat\ consistent\ din
punct de vedere spiritual [i
realist\ sau eficient\ din
punct de vedere practic. ~mi
amintesc cu mult\ recuno[-
tin]\ c\ atunci când m-am
`ntors din str\in\tate, `n
anul 1988, Prea Fericitul
P\rinte Patriarh Teoctist
m-a numit consilier patri-
arhal, responsabil de Secto-
rul special `nfiin]at atunci
pentru mine [i care se nu-
mea: Dialog ecumenic [i
teologie contemporan\. Cu
tact [i `n]elepciune, Prea
Fericirea Sa `mi spunea de
ce anume trebuie s\ m\ fe-
resc `ntr-o vreme când Bi-
serica era foarte atent su-
pravegheat\ de autorit\]ile
politice, mai ales când era
vorba de rela]iile acesteia
cu Occidentul. ~ns\, dup\
ce a venit libertatea, pentru
CM
care au murit mul]i tineri
YK
români nevinova]i, am tre-
cut repede `n 1990 de la
pruden]\ [i re]inere la pro-
grame [i activit\]i misio-
nare multiple.
Misiunea episcopului
ortodox ast\zi
Dac\ ar fi s\ privi]i re-
trospectiv cei 17 ani de
la momentul hirotoniei
ca episcop, cum a]i de-
fini ast\zi rolul episco-
pului `n societatea con-
temporan\?
Misiunea lui fiind sfânt\
[i plin\ de responsabilitate
`n fa]a lui Dumnezeu [i a
Bisericii, episcopul trebuie
s\ r\mân\ permanent un
slujitor al lui Hristos [i al
Bisericii Sale, p\rinte [i ar-
hip\stor al clerului [i cre-
dincio[ilor `ncredin]a]i lui
spre a fi condu[i pe calea
mântuirii. Ca p\rinte spiri-
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
tual, episcopul trebuie s\
cheme necontenit oamenii
la mântuire [i via]\ ve[ni-
c\, s\ binevesteasc\ iubirea
p\rinteasc\ a lui Dumne-
zeu-Tat\l, descoperit\ oa-
menilor prin Fiul S\u,
Domnul nostru Iisus Hris-
tos, pentru mântuirea lu-
mii (cf. Ioan 3. 16).
Ca Arhip\stor al unei
eparhii, episcopul este che-
mat s\ vegheze ca toate o-
ra[ele [i satele din eparhie
s\ aib\ biserici [i preo]i a-
proape de credincio[i, pen-
tru a-i hr\ni [i lumina du-
hovnice[te pe ace[tia cu
Sfintele Scripturi, Sfintele
Taine [i Sfintele Slujbe, cu
pove]ile Sfin]ilor P\rin]i,
dar [i cu sfatul sau `ndem-
nul de-a participa cu dra-
goste [i mult\ râvn\ la toa-
t\ via]a spiritual\ [i toat\
activitatea misionar\ a Bi-
sericii `n societatea de azi.
Ca p\rinte duhovnicesc
[i Arhip\stor al unei epar-
hii, episcopul ortodox de azi
trebuie s\ urmeze mai mult
modelul misionar [i pas-
toral al Sfin]ilor Apostoli [i
al Sfin]ilor P\rin]i, pentru
a fi `n timpul nostru ceea ce
au fost ei `n vremea lor,
adic\ episcopul de azi tre-
buie s\ apere [i s\ promo-
veze necontenit „credin]a
dat\ o dat\ pentru totdeau-
na sfin]ilor“ (Iuda 1, 3).
Numai dac\ este pro-
fund ancorat `n via]a spiri-
tual\ [i `n misiunea pasto-
ral\ a Bisericii, episcopul
sau ierarhul ortodox epar-
hiot poate ajuta societatea
de azi, f\r\ riscul de a-[i
pierde identitatea [i voca]ia
sa specific\, `ntr-o lume din
ce mai complex\, confuz\ [i
secularizat\. Acum, `n li-
bertate mai mult\, [i res-
ponsabilitatea ierarhului
eparhiot pentru via]a [i ac-
tivitatea Bisericii este mai
mare, iar exigen]ele [i ac-
tivit\]ile misionar-pastora-
le sunt din ce `n ce mai
complexe. De aceea, episco-
pul eparhiot are nevoie de
mul]i colaboratori nu nu-
mai competen]i, ci [i dornici
s\ lucreze cât mai mult `n
domeniul pastoral [i mi-
sionar al Bisericii. Din feri-
cire, cu harul lui Dumne-
zeu, exist\ `nc\ mul]i cle-
rici [i credincio[i care au
dragoste [i râvn\ pentru
lucrarea sfânt\ a Bisericii
noastre aici `n Moldova.
CM
YK
INTERVIU
„Libertatea noastr\ se
cultiv\ [i se sfin]e[te
cel mai mult `n iubire
fa]\ de Hristos“
~nalt Prea Sfin]ia Voas-
tr\, am dori, dac\ este
posibil, s\ ne spune]i
care sunt personalit\-
]ile care v-a
au influen]at
`n plan teologic [i du-
hovnicesc?
~n parte, am amintit de-
ja de unele persoane care
m-au ajutat `n formarea
mea teologic\ [i spiritual\,
`ns\ acum a[ dori s\ pre-
cizez c\ am fost influen]at
nu numai de personalit\]i,
ci [i de oameni care ei `n[i[i
nu se consider\ a fi perso-
nalit\]i, [i anume: preo]i de
parohie, monahi din m\-
n\stire, credincio[i pelerini
`ntâlni]i la diferite hramuri
de biserici [i m\n\stiri, [i
chiar studen]i s\raci, dar
evlavio[i [i harnici. ~n gene-
ral, noi nu [tim `n ce m\su-
r\ influen]\m pe al]ii, dar
sim]im influen]a altora a-
supra noastr\, [i doar mai
târziu `n]elegem cât de tai-
nic [i `n]elept lucreaz\ Dum-
nezeu prin oameni `n via]a
fiec\ruia dintre noi. De
asemenea, `n]elegem abia
mai târziu [i aceast\ tain\:
când Dumnezeu ne cheam\
la slujire nu ne spune tot ce
avem de f\cut, nu doar pen-
tru ca s\ nu ne sperie, ci
pentru ca responsabilitatea
noastr\ s\ se realizeze `n
libertate; iar libertatea noas-
tr\ se cultiv\ [i se sfin]e[te
cel mai mult `n iubire fa]\
de Hristos [i de Biserica Sa
`n care El ne-a chemat s\
fim slujitori.
„~i dorim din toat\ inima s\ fie p\storul
cel bun care-[[i pune via]a pentru oile sale“
IPS Mitropolit Daniel a
marcat `mplinirea a 17 ani de
arhierie prin oficierea Sfintei
Liturghii `n Biserica „Sf.
Gheorghe“ - vechea Catedral\
mitropolitan\ din Ia[i. La
sf=r[itul Sfintei Liturghii de
ieri, arhim. Timotei Aioanei,
exarhul cultural al Arhiepis-
copiei Ia[ilor, a rostit un cu-
v=nt prin care a subliniat im-
portan]a acestei anivers\ri,
at=t pentru IPS Mitropolit
Daniel, c=t [i pentru eparhia
pe care o p\store[te. Arhim.
Timotei a precizat c\ aceasta
este o s\rb\toare „de suflet
pentru IPS Mitropolit Daniel,
dar [i una pentru Biserica lui
Hristos din acest ]inut, pentru
c\ acolo unde este episcopul,
acolo este Biserica. {i cei care
`l cinstesc pe Hristos trebuie
s\-l cinsteasc\ [i pe episcopul
pe care El l-a a[ezat s\ poarte
de grij\ Bisericii Lui. La eve-
nimentul de pe 4 martie 1990,
care a fost primul eveniment
pe care Televiziunea Rom=n\
l-a transmis `n direct, au par-
ticipat profesori de teologie,
oameni ai Bisericii, slujitori,
dar [i monahi de la M\n\sti-
rea Sih\stria, locul `n care, `n
urm\ cu 20 de ani, profesorul
CM
YK
„Episcopul trebuie
s\ fie `n eparhia sa
prim-`nv\]\tor
al dreptei credin]e“
Dup\ 17 ani de slujire
ca arhiereu `n Biserica
lui Hristos, care consi-
dera]i c\ sunt priorit\-
]ile `n misiunea unui
ierarh ortodox `n mile-
niul al III-llea?
Priorit\]ile majore ale
misiunii unui ierarh orto-
dox sunt `n general stabi-
lite de Sfântul Sinod al Bi-
sericii din care acesta face
parte, `ns\ aceste priorit\]i
nu se pot abate de la misi-
unea episcopului din Bise-
rica Ortodox\ universal\, [i
anume aceea de a fi Arhi-
ereu [i Arhip\stor al unei
eparhii. Prin urmare, epis-
copul trebuie s\ fie `n
eparhia sa prim-`nv\]\tor
al dreptei credin]e, slujitor
al Sfintelor Taine, sfin]itor
de preo]i [i diaconi, de bise-
rici [i m\n\stiri, dar [i su-
praveghetor al `ntregii vie]i
biserice[ti din eparhie, pre-
cum [i coordonator al misi-
unii Bisericii `n societate,
fiind ajutat de administra-
]ia eparhial\ [i de toate
subunit\]ile sau institu]iile
biserice[ti care lucreaz\
sub `ndrumarea [i cu bine-
cuvântarea sa. Fiecare din-
tre aceste activit\]i `n parte
[i toate laolalt\ sunt impor-
tante pentru via]a [i misi-
unea Bisericii. De pild\,
dac\ bunurile Bisericii sunt
administrate corect, iar ac-
tivit\]ile economice dintr-o
eparhie sunt dezvoltate efi-
cient, cu fric\ de Dumnezeu
[i cu dragoste pentru Bise-
ric\, atunci activitatea mi-
sionar\, cultural\ [i fi-
lantropic\ a eparhiei poate
Dan Ilie Ciobotea devenea mo-
nah. A fost o bucurie [i pentru
studen]ii Facult\]ii de Teolo-
gie din Bucure[ti, pentru c\
noul ales era un profesor
foarte iubit [i foarte pre]uit
pentru prelegerile sale [i pen-
tru faptul c\ era unul dintre
profesorii care se apropia de
studen]i, care `i pre]uia [i care
le oferea `ntotdeauna o lec]ie
de teologie deosebit\. To]i a-
ce[ti 17 ani sunt ani de lucrare
[i de rug\ciune, ani de mult\
osteneal\ pentru Biserica lui
Hristos, `n vremuri `n care
Luni, 5 martie 2007
fi mult mai bine sus]inut\
`n folosul Bisericii [i al so-
ciet\]ii, mai ales când soci-
etatea civil\ cere ca Bise-
rica s\ se implice mai mult
`n plan social-cultural [i so-
cial-caritabil, de[i foarte
pu]ini sunt cei ce ajut\ con-
stant [i consistent Biserica
ast\zi. ~n schimb, când Bi-
serica reu[e[te s\ se orga-
nizeze mai eficient, ea este
uneori privit\ de c\tre unii
`n mod eronat, prin prisma
unor cli[ee care asimileaz\
o eparhie cu o „societate co-
mercial\“, un „minister de
stat“, „afaceri proprii“, o
„structur\ de influen]\“ sau
o „putere financiar\“.
Toate aceste imagini
r\uvoitoare [i simpliste a-
rat\ cât de pu]in sunt cu-
noscute specificul [i voca]ia
Bisericii azi.
Biserica a trebuit s\ fie `ntot-
deauna `nt=ia institu]ie a a-
cestei ]\ri, s\ fie un exemplu
pentru to]i oamenii. IPS Da-
niel a pus mult suflet `n to]i
ace[ti 17 ani. {i `n acest mo-
ment aniversar `i dorim din
toat\ inima s\ p\streze pe mai
departe odorul acesta de pre],
care este Biserica lui Hristos,
s\ lucreze cu acela[i zel pentru
ea [i pentru to]i credincio[ii ei,
s\ fie p\storul cel bun care-[i
pune via]a pentru oile sale, a[a
cum am auzit `n paginile
Sfintei Evanghelii de ast\zi“.
9
Prioritar\ -
„o fidelitate creatoare
`n misiune“
Totu[i, `ncerc s\ r\s-
pund, mai direct [i mai con-
centrat, la `ntrebarea pus\,
[i anume care sunt priori-
t\]ile `n misiunea unui ie-
rarh ortodox `n mileniul al
III-lea? Aceste priorit\]i ar
fi dou\: continuitatea [i `n-
noirea `n misiune. Conti-
CM
YK
nuitatea [i `nnoirea `n mi-
siune, deoarece Biserica `n-
s\[i este tradi]ie vie [i di-
namic\. Ea transmite, de-a
lungul veacurilor, aceea[i
Evanghelie, aceea[i credin-
]\, aceea[i via]\ `n Duhul
Sfânt, dar ea `nnoie[te me-
reu metodele sale misiona-
re, c\utând s\ foloseasc\ `n
fiecare timp ceea ce poate fi
mai potrivit pentru trans-
miterea [i receptarea con]i-
nutului Sfintei Evanghelii.
Este vorba, a[adar, de o fi-
delitate creatoare `n misiu-
ne. Un exemplu `n acest
sens este `ns\[i folosirea ra-
dioului `n binevestirea
Evangheliei iubirii lui Dum-
nezeu pentru oameni, pen-
tru sfin]irea vie]ii [i dobân-
direa mântuirii. A[adar, la
`nceputul mileniului al III-
lea, care este marcat de mi-
gra]ie [i globalizare, de
dorin]a de profit material,
cu orice pre], de pluralism
religios [i cultural, de secu-
larizare, de s\r\cie spiri-
tual\ [i material\, dar [i de
noi speran]e de mai bine, un
ierarh ortodox trebuie s\ fie
deodat\ fidel Tradi]iei Bise-
ricii [i creator `n misiune.
Dac\ r\spunde perma-
nent chem\rii lui Hristos [i
iube[te Biserica Sa, ierar-
hul ortodox va fi ajutat de
Dumnezeu [i de oameni s\
slujeasc\ cu jertfelnicie [i
cu bucurie eparhia sau mi-
siunea `ncredin]at\ lui,
pentru binele Bisericii [i al
societ\]ii umane. (Interviu
consemnat de pr. Ciprian
APETREI, directorul pos-
tului de radio TRINITAS)
Radio TRINITAS
10 Luni, 5 martie 2007
REGIONAL
Trei confec]ioneri
din Boto[ani
au fost premia]i
cu c=te o ma[in\
Trei muncitori de la o fabric\ de
confec]ii din Boto[ani au fost pre-
mia]i, ieri diminea]\, cu c=te un
autoturism, pentru con[-
tiinciozitate [i performan]ele
ob]inute la serviciu `n 2006. Cei
trei confec]ioneri - Mirela Bara-
ba[, Ana Grunzu [i Vasile Chi-
salov - au fost desemna]i c=[ti-
g\tori, `n urma unei tombole or-
ganizate de conducerea societ\]ii
comerciale Serconf. La tragerea
la sor]i de ieri diminea]\ au par-
ticipat 450 de angaja]i, care au
`ndeplinit urm\toarele condi]ii
impuse de conducerea societ\]ii:
nu au absentat de la serviciu `n
2006, nu au avut concedii med-
icale [i au ob]inut cele mai bune
rezultate `n produc]ie. La
tombol\ nu au participat perso-
nalul TESA [i reprezentan]ii con-
ducerii societ\]ii. „Este cea mai
grea misiune s\-i alegi pe cei mai
buni dintre cei mai buni. Vrem
s\ transform\m aceast\ modali-
tate de premiere `ntr-un obicei `n
fabric\“, a declarat directorul
Serconf, Ana Manuela Zarug.
Extragerea c=[tig\torilor din
urne a fost f\cut\ de un repre-
zentant al salaria]ilor, tombola fi-
ind supravegheat\ de un angajat
al Inspectoratului Jude]ean de
Poli]ie [i de un notar. (B.C.)
Ho]ii de fier vechi le-au
ar\tat jandarmilor
ce `nseamn\
„productivitatea muncii“
Dup\ mai multe zile de filaj,
jandarmii g\l\]eni au anihilat,
`n noaptea de s=mb\t\ spre du-
minic\, o re]ea de ho]i de fier
vechi care opera la halda de
zgur\ a combinatului siderurgic
Arcelor Mittal Gala]i. Potrivit
sublocotenentului Drago[ Enea,
de la Inspectoratul Jude]ean de
Jandarmi (IJJ), cinci b\rba]i au
fost re]inu]i `n timp ce `ncercau
s\ scoat\ trei vole pline cu fier
vechi de pe platforma combina-
tului. Pe timpul cercet\rilor,
membrii re]elei au declarat c\
au fost angaja]i de o firm\ care
`[i desf\[oar\ activitatea `n a-
propierea haldei de zgur\ a com-
binatului siderurgic g\l\]ean.
Jandarmii au fost „impresiona]i“
de faptul c\ ho]ii de fier vechi
nu au ac]ionat ca p=n\ acum, cu
ajutorul c\ru]elor, ci s-au folosit
de utilaje tip Wolla, capabile s\
transporte zeci de tone odat\.
Captura de 50 de tone de fier
vechi, `n valoare de peste 20.000
de lei, a fost confiscat\, iar celor
cinci b\rba]i le-au fost `ntocmite
dosare penale. Dac\ vor fi g\si]i
vinova]i, ace[tia risc\ p=n\ la 15
ani de `nchisoare pentru furt
calificat. (B.C.)
Arestat, pentru
p\c\lirea unora
dornici de pensionare
Un b\rbat de 31 de ani din mu-
nicipiul Boto[ani a fost arestat
pentru `n[el\ciune, dup\ ce a
p\c\lit mai multe persoane c\ le
va ajuta s\ ias\ la pensie, ob]i-
n=nd de la acestea diverse sume
de bani. Potrivit unui comunicat
de pres\ remis, ieri, de
Inspectoratul Jude]ean de Poli]ie
Boto[ani, Giuliano Hogea a fost
re]inut `n baza unui mandat de
executare a unei pedepse de trei
ani, emis pe 22 februarie de
magistra]ii Tribunalului Boto-
[ani. „~n sarcina acestuia s-a
stabilit c\, `n martie 2005 [i `n
februarie 2006, a indus `n eroare
dou\ p\r]i v\t\mate, c\rora le-a
promis c\ le va facilita ob]inerea
unor pensii la Casa Jude]ean\
de Pensii Boto[ani“, se arat\ `n
comunicatul poli]iei. B\rbatul a
`ncasat de la cele dou\ persoane
peste 2.000 de lei. El a fost
re]inut de poli]i[ti, urm=nd a fi
transferat `n Penitenciarul
Boto[ani, pentru executarea
pedepsei. (B.C.)
ACTUALITATE
Cea mai mare captur\ de ]ig\ri din ultimii zece ani, la grani]a din estul ]\rii
Vame[ii din Punctul de autocamionului, scanarea a c\ nu [tia nimic despre exis-
Trecere a Frontierei Albi]a ar\tat c\ marfa aflat\ pe latu- ten]a ]ig\rilor `n autocamion,
(jud. Vaslui) au descoperit, rile exterioare ale comparti- dar Autoritatea Vamal\ a dis-
ieri, peste 245 de mii de pa - mentului difer\ de cea aflat\
`n centrul acestuia.
pus sanc]ionarea contraven]io-
nal\ a acestuia cu amend\ `n
chete de ]ig\ri, cu valoare
de pia]\ de aproximativ
Acest lucru i-a determinat valoare de 8.000 de lei, dispu-
n=nd [i re]inerea `ntregii can-
pe lucr\torii punctului de con-
350.000 de euro, ascunse trol vamal s\ efecteze o verifi- tit\]i de ]ig\ri `n vederea con-
`ntr-uun camion care se `n - care am\nun]it\ asupra auto- fisc\rii“, se arat\ `n comuni-
drepta din Republica Mol - camionului, `n urma c\ruia au catul remis de Autoritatea
dova c\tre Slovacia. descoperit c\, pe laturile exte- Na]ional\ a V\milor.
rioare ale compartimentului de {oferul camionului este
Lucr\torii vamali [i poli]i[- marf\, se aflau cutii de carton cercetat de poli]i[tii de fronti-
tii de frontier\ din Punctul de cu ambalaje, iar `n interiorul er\ pentru s\v=r[irea infrac-
Trecere a Frontierei (PTF) Al- compartimentului, `n acela[i ]iunilor de prezentare de acte
bi]a au verificat ieri, la ora tip de cutii, se aflau ]ig\ri mar- nereale la autoritatea vamal\
1:00, pe baza analizei de risc, Conform documentelor de `nso- n\u pentru o firm\ din Slova- ca „Super Kings“, produse sub [i nerespectarea opera]iunilor
autocamionul `nmatriculat `n ]ire a m\rfii, `n camion se aflau cia. ~n urma verific\rilor efec- licen]\ `n Republica Moldova. de import-export, urm=nd ca,
Ungaria, care era condus de ambalaje de carton, `n valoare tuate cu mijloacele tehnice din „~n total, au fost descoperite la finalizarea cazului, s\ fi lu-
cet\]eanul rom=n Andras Jeno de 12 mii de dolari, confec]io- dotarea PTF Albi]a, asupra 247.200 de pachete de ]ig\ri. ate m\surile legale ce se im-
C., `n v=rst\ de 39 de ani. nate de un combinat din Chi[i- compartimentului de marf\ al Conduc\torul auto a declarat pun. (B.C.)
Decanul de la Drept din Cahul nu a ajuns la
„Patrulaterul Facult\]ilor de Drept“ din cauza vizei
~n cadrul programului de vecin\tate Rom=nia
- Moldova 2004-2006 se desf\[oar\ proiectul
„Patrulaterul Facult\]ilor de Drept“, organizat
de Facultatea de Drept de la Universitatea
„Al. I. Cuza“, av=nd ca parteneri Universitatea
de Stat din Chi[in\u, Universitatea de Stat din
Cahul [i Universitatea de Stat din B\l]i.
Obiectivul principal al cel pu]in trei s\pt\m=ni
proiectului este crearea unei p=n\ se ob]ine viza. Eu am
structuri [i a suportului nece- avut posibilitatea s\ ajung
sar pentru constituirea [i deoarece am cet\]enie ro-
desf\[urarea partneriatului m=n\“, a precizat Igor
transfrontalier „Patrulaterul Niculicea.
Facult\]ilor de Drept“, bene- „Este o realitate pe care o
ficiarii proiectului fiind ca- [tim cu to]ii, aceea c\ `ntre
drele didactice, doctoranzii [i facult\]ile de Drept de la Ia[i
studen]ii de la cele patru uni- [i din Republica Moldova e-
versit\]i. Anul acesta, va avea xist\ o veche [i statorinic\
loc edi]ia de prim\var\, cu- colaborare“, a precizat Toa-
prinz=nd o sesiune de comu- der Tudorel, decanul Facul-
nic\ri [tin]ifice, concurs de t\]ii de Drept de la „Cuza“,
procese simulate [i masa ro- care a ad\ugat c\ un num\r
„Ceea ce ne desparte acum, poate c\ ne va uni mai t=rziu“, a spus
decanul Facult\]ii de Drept de la Ia[i, Toader Tudorel (centrul imaginii),
tund\ cu tema „Exigen]e eu- mare de masteranzi sau doc-
ropene ale `nv\]\m=ntului ju- toranzi din Republica Mol- la deschiderea edi]iei de prim\var\ a „Patrulaterului Facult\]ilor de Drept“
ridic“, urm=nd ca alte ac]iuni dova au studiat `n Ia[i, iar
s\ se desf\[oare `n cadrul edi- printre ac]iunile realizate `n Programul este finan]at d\ugat c\, de[i uneori polit- Niculicea a mai spus c\ rela-
]iei de toamn\ a „Patrulate- partneriat de-a lungul timpu- printr-un proiect PHARE cu ica are diverse c\i, „noi tre- ]iile de colaborare `ntre Uni-
rului Facult\]ilor de Drept“. lui se num\r\ realizarea suma de 36.000 de euro la buie s\ mergem pe calea cea versitatea din Cahul [i cea
Programul a fost lansat unor proiecte precum cel al care se adaug\ o finan]are dreapt\ a colabor\rii `ntre din Ia[i sunt foarte impor-
vineri, 2 martie, la Consiliul Codului Civil sau Penal din proprie de 5.000 de euro din cele dou\ facult\]i“, ar\t=nd tante: „Pentru noi este foarte
Facult\]ii de Drept de la Uni- Republica Moldova. partea Facult\]ii de Drept de c\ „noi, avem foarte multe important s\ fie schimb de
versitatea „Al. I. Cuza“, `n „~n Rom=nia exist\ un he- la „Cuza“. parteneriate, cu foarte multe studen]i [i de cadre didactice
prezen]a rectorul Dumitru O- xagon al facult\]ilor de drept Gheorghe Avornei de la facult\]i de Drept din Euro- cu Universitatea ie[ean\“.
prea, a decanului Toader Tu- format `ntre facult\]ile de la Facultatea de Drept a Uni- pa, ar fi p\cat s\ nu avem Toader Tudorel, decanul
dorel de la Facultatea de Ia[i, Bucure[ti, Craiova, Si- versit\]ii de Stat din Chi[i- chiar cu cele din Rom=nia [i, Facult\]ii de Drept de la „Cu-
Drept de la Ia[i, al\turi de biu, Cluj [i Timi[oara dar ne- n\u a men]ionat c\ rela]iile `n special, de la Ia[i“. za“ a precizat la finalul `nt=l-
care s-au aflat Gheorghe am g=ndit s\ dezvolt\m [i re- de colaborare dintre facult\- Igor Niculicea, rectorul nirii c\ facult\]ile de Drept
Avornei, decanul Facult\]ii la]iile cu facult\]ile de Drept ]ile de Drept din Ia[i [i Chi[i- Universit\]ii „B. P. Hasdeu“ din universit\]ile Republicii
de Drept de la Universitatea din Republica Moldova, astfel n\u au debutat `nc\ din anul din Cahul a men]ionat c\ Moldova [i cea de la Ia[i au
de Stat din Chi[in\u, [i Igor c\ am format un patrulater“, 1990, `n acest timp av=nt loc universitatea pe care o repre- valori comune la care aspir\
Niculicea, rectorul Univer- a mai precizat Toader Tudo- mai multe ac]iuni realizate zint\ este recent `nfiin]at\, `n cadrul armoniz\rii legis-
sit\]ii „Bogdan Petriceicu rel, care a ad\ugat c\ prima `n parteneriat. „A[ vrea mult cu cadre didactice tinere, dar la]ei la nivel european: „Ceea
Hasdeu“ din Cahul, venit `n etap\ a ac]iunilor va avea loc mai mult, `n afara acestui „o parte din cadrele noastre ce ne desparte acum, poate
locul decanului facult\]ii de `n luna aprilie, urm=nd ca a parteneriat, a[ vrea s\ reali- didactice au finalizat studiile c\ ne va uni mai t=rziu“, a
Drept: „Nu a reu[it s\ ob]in\ doua etap\ s\ se desf\[oare z\m [i alte ac]iuni“, a spus `n Rom=nia [i chiar [i la Uni- mai men]ionat Toader Tudo-
viza la timp. La noi dureaz\ `n octombrie. Gheorghe Avornei, care a a- versitatea «Al. I. Cuza»“. Igor rel. (Oana RUSU)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna aprilie la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii martie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A DOU|SPREZECEA a o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
concursului destinat comunit\]ilor paro- te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
APRILIE din fiecare protopopiat. O parohie poate de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Universitatea „Cuza“ are un Club Alumni
Clubul Alumni al absol-
ven]ilor de la Universitatea
„Al. I. Cuza“ a primit, s\p-
t\m=na trecut\, documen-
tele oficiale de `nfiin]are,
dup\ cum a precizat rectorul
Dumitru Oprea. Scopul
Funda]iei este promovarea
diverselor valorilor culturale
sau [tiin]ifice realizate `n
Universitate cu sprijinul ab-
solven]ilor de la „Cuza“. „~n
Zeci de mii de autovehicule vor fi radiate din circula]ie
a Autovehiculele `nmatriculate cu numere vechi [i cu certificate de `nmatriculare emise `nainte de 1997 vor fi
radiate automat, `ncep=nd de m=ine, 6 martie a Potrivit noilor reglement\ri legale, posesorii de autovehicule cu
certificate de `nmatriculare vechi [i nepreschimbate risc\ amenzi cuprinse `ntre 3.000 [i 5.000 de lei, `n cazul `n
care circul\ pe drumurile publice cu un autovehicul a c\rui `nmatriculare a fost suspendat\ a ~n situa]ia `n care
este pus `n circula]ie pe drumurile publice un vehicul radiat, proprietarul acestuia risc\ dosar penal a
C=teva mii de ie[eni
risc\ s\ r\m=n\ f\r\ cer-
tificatele de `nmatricula-
re ale autoturismelor e-
mise `nainte de 10 iunie
1997. Comisarul Tudor
Minea, [eful Serviciul Pu-
blic Comunitar Regim
Permise de Conducere [i
~nmatriculare a Vehicu-
lelor (SPCIV) Ia[i, afirm\
c\ au fost trimise peste
10 mii de soma]ii propri-
etarilor de autoturisme
cu certificate vechi, `ns\
doar 1.500 [i-au pre-
schimbat certificatele de
`nmatriculare.
„Posesorii de autoturis-
me mai au la dispozi]ie
doar dou\ zile pentru a-[i
preschimba vechile certi-
ficate de `nmatriculare au-
to. Vechile modele trebu-
iau schimbate `nc\ de a-
cum cinci ani, `ns\ terme-
nul limit\ a fost am=nat `n
repetate r=nduri“, a spus
comisarul Minea. Potrivit
datelor furnizate de con-
ducerea SPCIV Ia[i, ma-
joritatea celor 10 mii de
autoturisme apar]in unor
foste CAP-uri sau IAS-uri
[i au fost casate odat\ cu
desfiin]area acestora, f\r\
a se solicita `ns\ [i radie-
rea lor.
Vrancea
este „campioan\“
la radieri
Cel mai mare num\r
de autovehicule care ris-
c\ s\ fie radiate din cir-
cula]ie se `nregistreaz\
`n jude]ul Vrancea. „~n a-
ceast\ situa]ie sunt apro-
ximativ 16 mii de auto-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ACCIDENTAT ~N STARE
GRAV|, LA SPITALUL DE UR-
GEN}E: Daniel P., un t=n\r
de 22 de ani din Vatra Dornei,
a fost transportat `n stare
grav\ la Spitalul Clinic de
Urgen]e „Sf. Ioan“ din Ia[i,
dup\ ce a fost lovit, `n timp ce
se afla pe trecerea de pietoni,
de un autoturism condus de
un [ofer de 20 de ani. Potrivit
medicilor de gard\, acciden-
tul s-a petrecut pe Bulevardul
Independen]ei, `n dreptul
Statuii Independen]ei `n
noaptea de s=mb\t\ spre du-
minic\. „Pacientul a ajuns la
noi `n com\, cu leziuni grave
la nivelul capului [i cu gam-
bele picioarelor practic sf\r=-
mate. S-a intervenit `n urgen-
]\, `ns\ prognosticul vital es-
sf=r[it, ieri (n.r. 1 martie)
am primit hot\r=rea oficial\
a Funda]iei Alumni dup\
patru ani de a[teptare“, a
precizat rectorul Dumitru
Oprea care a ad\ugat c\
Funda]ia va organiza diver-
se ac]iuni. „La universit\]ile
mari, la o astfel de Funda]ie
lucreaz\ sute de oameni“, a
precizat rectorul care a ad\-
ugat c\ acum Funda]ia are
turisme, care se vor radia
dup\ data de 6 martie, `n
cazul `n care proprietarii
lor nu se vor conforma
prevederilor legale“, a de-
clarat subcomisarul Ma-
rian P\tra[cu, [eful biro-
ului de `nmatricul\ri. {i
`n jude]ul Gala]i, num\-
rul autovehiculelor care
te `n continuare extrem de re-
zervat“, a declarat dr. Tudor
Ciuhodaru, purt\torul de
cuv=nt al spitalului. (O.B.)
a CERCET|TORII VOR
AVEA SALARII DE 4.000 DE
EURO: Salariul maxim al u-
nui cercet\tor [tiin]ific gradul
I va fi de 4.000 de euro, pre-
vede Strategia na]ional\ `n
domeniul cercet\rii-dezvolt\-
rii [i inov\rii pentru perioada
2007-2013 aprobat\, mier-
curi, de Executiv. Strategia
modific\ plafoanele salariale
`n cercetare. Astfel, un cerce-
t\tor [tiin]ific gradul I, care
c=[tiga maxim 1.500 de euro,
va avea un salariu de p=n\ la
4.000 de euro. „Problema, `n
cercetare, nu este cu salariile,
ci este legat\ de competitivi-
ACTUALITATE
sarcina de a c\uta prin arhi-
ve numele absolven]ilor pen-
tru a-i contacta.
Ca obiective, Funda]ia
are `n vedere dezvoltarea
con[tiin]ei de apartenen]\ a
absolven]ilor de la „Cuza“ la
un grup social cu `nalte va-
lori morale, civice [i profe-
sionale, membrii acestui
grup fiind caracteriza]i prin
preocuparea spre excelen]\,
sunt pe cale de a fi radi-
ate se ridic\ la aproxima-
tiv 8.400 de cazuri. „~n
perioada iunie-octombrie
2006, Serviciul de ~nma-
triculare a Vehiculelor a
transmis celor aproxima-
tiv 8.400 de posesori ai
unor astfel de certificate,
scrisori de aten]ionare“, a
tate“, a afirmat directorul A-
gen]iei Na]ionale pentru Cer-
cetare {tiin]ific\, Anton An-
ton. Anton Anton a men]io-
nat, de asemenea, c\, dac\ `n
2005 absorb]ia fondurilor co-
munitare `n domeniul cerce-
t\rii a fost de 12%, `n ianua-
rie 2007, aceasta era estimat\
la 48%. Cercetarea va primi
3% din fondurile structurale,
pentru care s-au preg\tit 700
de proiecte. Strategia `[i pro-
pune, printre altele, cre[terea
de zece ori a num\rului de
brevete europene de]inute de
rom=ni `n 2013, fa]\ de 2003,
triplarea num\rului de breve-
te `nregistrate de OSIM `n
2013, fa]\ de 2006, [i dublarea
ponderii firmelor inovative `n
2013, fa]\ de 2004. (O.R.)
atingerea acestor ]eluri se
vor realiza at=t prin activi-
tate proprie, c=t [i prin co-
laborarea dintre absolven]ii
Universit\]ii. De asemenea,
Clubul Alumni mai are ca
obiective organizarea de ac-
tivit\]i de cercetare [tiin]i-
fic\, organizarea de activi-
t\]i de formare profesional\
[i specializare pentru absol-
ven]i [i pentru alte persoa-
ne, promovarea culturii, [ti-
in]ei [i civiliza]iei `n r=ndu-
precizat purt\torul de cu-
v=nt al Prefecturii Gala]i,
Emanuela Turcu.
„Autovehiculele f\r\
st\p=n vor fi radiate“
~n jude]ul Neam], a-
proape 3.800 de ma[ini [i
a PRIMARUL {TEFAN, LA
UN PAS DE EXCLUDEREA
DIN PNL: Pre[edintele sus-
pendat al PNL Neam], prima-
rul Gheorghe {tefan, va fi ex-
clus din r=ndurile partidului
peste c=teva zile. Membrii bi-
roului jude]ean interimar de
conducere al PNL Neam] au
declarat, ieri, `ntr-o con-
ferin]\ de pres\, c\ astfel, `i
va fi respectat\ dorin]a pri-
marului de Piatra Neam], dar
vor fi aplicate, totodat\, [i
normele statutare ale par-
tidului. „~n privin]a domnul
{tefan, am constatat c\, de
ceva vreme, se afl\ `n afara
partidului, iar `n delega]ia
permanent\ din 10 martie
vom lua o decizie `n acest
sens, r\spunz=nd, astfel, do-
Luni, 5 martie 2007
rile marelui public, stimula-
rea studen]ilor merituo[i [i
a absolven]ilor de la „Cuza“
prin burse `n ]ar\ [i str\i-
n\tate, atragerea [i uti-
lizarea, `n condi]ii legale, de
surse de finan]are, resurse [i
bunuri economice, sub forma
de subven]ii, subscrip]ii, do-
na]ii, contribu]ii, sponsori-
z\ri [i alte forme legale. Clu-
bul Alumni poate avea ca
membri at=t absolven]i c=t
[i invita]i de onoare. (O.R.)
remorci, `nmatriculate cu
numere vechi [i cu certifi-
cate de `nmatriculare e-
mise `nainte de 1997, vor
fi radiate automat, `nce-
p=nd de m=ine, 6 martie.
{eful Serviciului de ~nma-
tricul\ri, comisarul Ioan
Simionel, a declarat, ieri,
c\ radierea va fi aplicat\
`n cazul `n care propri-
etarii autoturismelor sau
remorcilor nu se vor pre-
zenta p=n\ la aceast\ da-
t\ pentru `nmatricularea
autovehiculelor conform
noii legisla]ii. „Legea pre-
vede clar c\ autovehicule-
le f\r\ st\p=n, cu certifi-
catele neschimbate, neasi-
gurate sau f\r\ inspec]ia
tehnic\ vor fi radiate. ~n
Neam], multe dintre aces-
te ma[ini sunt abando-
nate prin cur]i, f\r\ a mai
fi folosite de c\tre propri-
etar“, a precizat comisarul
[ef, Ioan Simionel.
Dosar penal
sau amenzi `ntre
3.000 [i 5.000 lei
Potrivit noilor regle-
ment\ri legale, posesorii
de autovehicule cu certifi-
cate de `nmatriculare
vechi [i nepreschimbate
risc\ amenzi cuprinse
`ntre 3.000 [i 5.000 de lei,
`n cazul `n care circul\ pe
drumurile publice cu un
autovehicul a c\rui `nma-
triculare a fost suspenda-
t\. ~n situa]ia `n care este
pus `n circula]ie pe dru-
murile publice un vehicul
radiat, proprietarul aces-
tuia risc\ dosar penal.
(Bogdan CRON})
rin]ei sale de a fi liber politic“,
a declarat senatorul PNL,
{erban Str\til\, membru al
biroului provizoriu de condu-
cere a filialei. „Domnul
Gheorghe {tefan a adresat
nenum\rate rug\min]i s\ fie
exclus din partid pentru a se
putea `nscrie `n alt\ forma-
]iune politic\, f\r\ a mai fi
nevoie de alegeri anticipate,
lucru, de altfel, foarte normal.
Am insistat s\ i se redea lib-
ertatea politic\“, a precizat [i
pre[edintele CJ Neam], Vlad
Marcoci, la r=ndul s\u mem-
bru `n biroul jude]ean interi-
mar al PNL Neam]. Gheorghe
{tefan nu a putut fi contactat,
ieri, pentru a-[i exprima un
punct de vedere. (M.F.)
11
PE SCURT
Festivalul „M\r]i[or
Dorohoian“ se reia
dup\ 6 ani de pauz\
Dup\ [ase ani de pauz\,
Festivalul Na]ional de muzic\
u[oar\ „M\r]i[or Dorohoian“
va deschide [irul
manifest\rilor dedicate
`mplinirii a 600 ani de la
prima atestare documentar\ a
localit\]ii Dorohoi. Organi-
zatorii sunt Prim\ria Dorohoi,
Centrul de Crea]ie Boto[ani,
Clubul Copiilor Dorohoi. Pen-
tru prima dat\ `n acest an a
fost introdus\ sec]iunea pentru
copii `ntre 7-14 ani, al\turi de
tineri `ntre 15-29 ani. „Vom se-
lecta cei mai buni copii, ne]i-
n=nd cont dec=t de calit\]ile
vocale ale participan]ilor. Asta
`n dorin]a ca Dorohoi s\ fie o
ramp\ de lansare pentru alte
festivaluri din ]ar\“, a precizat
directorul Centrului de
Crea]ie, Ion Ilie. Preselec]iile
vor avea loc pe data de 6 mar-
tie, la Boto[ani, iar concursul
propriu- zis va avea loc `n pe-
rioada 7-8 martie. Premiile
sunt tentante. La sec]iunea
tineri, premiul I este `n valoare
de 1.000 RON, premiul II, de
800 RON, iar premiul III 600
RON. Se vor acorda, de aseme-
nea, trei men]iuni `n valoare
de 200 RON. La sec]iunea
copii, premiul I va fi `n valoare
de 600 RON, premiul II de 400
RON, premiul III de 200 RON,
fiind preg\tite [i trei men]iuni
a c=te 100 RON. Marele pre-
miul [i trofeul festivalului va fi
`n valoare de 1.500 RON.
„Ceea ce vrem s\ impunem ju-
riului este ca dac\ vor fi zece
copii foarte buni, s\ cerem tele-
viziunii [i radioului s\ `i cheme
la `nregistr\ri. Premiile con-
teaz\ mai pu]in“, a declarat
Ion Ilie. Concuren]ii vor fi
caza]i la Seminarul Teologic
Dorohoi, iar soli[tii vor fi caza]i
la cabana „Brazi“ din Dorohoi.
Organizatorii preconizeaz\
`nscrierea a peste 70 de can-
dida]i. (Bianca ALBU)
„Made for Europe“,
concurs al
proiectelor de
cooperare european\
Ministerul Educa]iei [i Cerce-
t\rii (MEdC) a lansat [colilor
invita]ia de a participa la com-
peti]ia „Made for Europe“, o
competi]ie na]ional\ a produ-
selor realizate `n cadrul pro-
iectelor de cooperare europea-
n\ ce `[i propune s\ deschid\
cu generozitate perspective
multiple [i care se adreseaz\
at=t [colilor cu experien]\ `n
domeniu, c=t [i celor aflate la
`nceput de drum. Concursul
na]ional „Made for Europe“
vizeaz\ valorizarea [i pro-
movarea experien]elor pozitive
`n derularea proiectelor de co-
operare european\, stimul=nd
creativitatea, inova]ia, spiritul
de competi]ie. Printre obiecti-
vele pe care le urm\re[te com-
peti]ia, se num\r\ valorizarea
produselor rezultate `n cadrul
proiectelor de cooperare euro-
pean\; cre[terea vizibilit\]ii
produselor proiectelor de coo-
perare european\; sporirea
calit\]ii produselor proiectelor
de cooperare european\ prin
stimularea competi]iei etc.
Responsabilitatea organiz\rii
[i desf\[ur\rii fazei jude]ene
revine inspectoratelor [colare,
prin Comisia Jude]ean\ de
Concurs. Din Comisia Jude-
]ean\ pot face parte cadre di-
dactice [i elevi de la unit\]ile
de `nv\]\m=nt care nu sunt
`nscrise `n concurs, inspectori
[colari, reprezentan]i ai co-
munit\]ii locale etc. At=t la
faza jude]ean\ c=t [i la faza
na]ional\, produsele finale
`nscrise `n concurs vor consti-
tui obiectul expozi]iilor des-
chise publicului `n perioadele
prev\zute `n calendar. La
`nceputul lunii mai, concursul
se va desf\[ura la nivel
na]ional, la acesta particip=nd
c=[tig\torii la nivel jude]ean.
Rezultatele finale se vor afla
pe 6 mai. (O.R.)
12 Luni, 5 martie 2007
PE SCURT
Sevilla c=[tig\ derby-ul
cu Barcelona [i urc\ pe
primul loc `n Spania
Echipa FC Sevilla a `nvins pe
teren propriu, cu scorul de 2-1 (1-
1), forma]ia FC Barcelona, `n der-
by-ul etapei a 25-a a campionatu-
lui de fotbal al Spaniei, disputat
s=mb\t\ seara. Oaspe]ii au des-
chis scorul `n minutul 14, prin
brazilianul Ronaldinho, dar Sevil-
la a reu[it s\ egaleze `nainte de
pauz\, prin Kerjakov (min. 39).
Fosta adversar\ a echipei Steaua
`n Cupa UEFA a ob]inut toate ce-
le trei puncte gra]ie golului mar-
cat `n repriza secund\ de Daniel
Alves (min. 61). ~n urma acestui
succes, FC Sevilla a trecut pe pri-
ma pozi]ie a clasamentului, av=nd
un punct `n plus fa]\ de FC Bar-
celona [i patru fa]\ de ocupanta
pozi]iei a treia, FC Valencia, care
a `nvins, la r=ndul ei, cu 1-0 pe
teren propriu, forma]ia rom=nului
Gabriel Tama[, Celta Vigo, prin
golul marcat de Morientes, `n mi-
nutul 67. Real Madrid, echipa cla-
sat\ pe locu 4 `n Primera Divi-
sion, a evoluat asear\, t=rziu, pe
teren propriu, `n compania echipei
funda[ului rom=n Cosmin Contra,
Getafe. (N.P.)
Incidente grave
`n campionatul
de fotbal al Fran]ei
S=mb\t\ seara, `n meciurile dis-
putate `n cadrul campionatului
de fotbal al Fran]ei s-au `nregis-
trat incidente serioase, `n special
la meciurile Saint-Etienne-Lyon
[i Sedan - Paris Saint-Germain,
la aceast\ din urm\ confruntare
intervenind `n mod ciudat supor-
teri ai clubului olandez din
Utrecht, care au vrut s\ asiste la
partid\. Pe stadionul Geoffroy-
Guichard din Saint-Etienne,
meciul a fost `ntrerupt de arbitru
timp de 20 de minute, `n repriza
a doua, dup\ ce schimbul de fu-
migene dintre cele dou\ tribune
de suporteri adver[i au `ncetat.
For]ele de ordine au intervenit,
cu gaze lacrimogene, arbitrul
trimi]=nd cele dou\ forma]ii la
vestiare, `n minutul 52. La joc au
asistat circa 35.000 de spectatori,
dintre care 1.700 veni]i de la
Lyon, cele dou\ ora[e situ=ndu-se
la doar 60 km. Cele dou\ cluburi,
noteaz\ comentatorii, au `ntre]i-
nut atmosfera ostil\, prin decla-
ra]ii de pres\ `n zilele premerg\-
toare `nt=lnirii. Violen]ele de la
Sedan, din nord-estul Fran]ei, au
fost produse de suporterii parizi-
eni [i cei olandezi din Utrecht,
care [i-au f\cut un obicei din a
asista la meciurile mai impor-
tante disputate `n acest ora[,
dup\ ce clubul de aici l-a omagiat
pe David Di Tomasso, un juc\tor
decedat `n 2005, care a jucat la
Sedan, dar [i-a `ncheiat tragic
cariera la Utrecht.
Roma, cu Chivu
integralist, a remizat
pe terenul lui Ascoli
S=mb\t\, `ntr-un meci din cadrul
etapei a 27-a a campionatului de
fotbal al Italiei, echipele Ascoli [i
AS Roma, cu Vali N\stase [i
Cristi Chivu `n teren, au `ncheiat
la egalitate, scor 1-1 (1-0). Pentru
Ascoli a `nscris Soncin, `n minu-
tul 31, `n timp ce pentru Roma a
punctat Wilhelmsson, `n minutul
85. ~ntr-o alt\ partid\, Interna-
zionale Milano a `nvins `n depla-
sare, cu scorul de 2-1 (1-1), forma-
]ia Livorno, prin golurile `nscrise
de Julio Cruz (minutul 35) [i
Ibrahimovic (minutul 66), respec-
tiv, Lucarelli (minutul 27). ~n
clasament conduce Internazionale
Milano cu 70 de puncte, urmat\
de AS Roma, cu 54 de puncte. a
SPORT
Debut cu st=ngul pentru moldoveni `n Liga a II-a
a
a Cetatea Suceava [i FCM Bac\u au pierdut meciurile de pe teren propriu, `n timp ce FC Boto[ani [i
Dun\rea Gala]i au ob]inut doar remize, tot acas\ a CS Otopeni [i „U“ Cluj conduc `n seriile din Liga a II-a a
S=mb\t\ s-a dat startul lui, la dou\ puncte de mai multe echipe, la egali- FCM C=mpina - Chimia Turzii - Building V=nju
[i `n cele dou\ serii ale Ligii primul loc afl=ndu-se ploie[- tate de puncte (30) afl=ndu- Brazi 2-1, FC Boto[ani - FC Mare 2-0, Dacia Mioveni -
a II-a la fotbal, derul=ndu-se tenii de la Petrolul, 2-0 `n se `n acest moment IS C=m- Bra[ov 1-1, FCM Bac\u - FC Unirea Dej 1-1, Corvi-
jocurile etapei cu num\rul prima etap\ pe terenul pia Turzii [i Dacia Mioveni. Gloria Buz\u 0-1, Cetatea nul Hunedoara - Minerul
18. ~n prima serie, liderul „Areni“ din Suceava. Seria a Rezultate consemnate Suceava - Petrolul Ploie[ti 0- Lupeni 3-1, Gaz Metan
CS Otopeni s-a impus `n II-a este condus\ autoritar s=mb\t\ `n etapa a 18-a a 2. Lider\ `n clasament este Media[ - Poli II Timi[oara
derby-ul pentru promovare de „U“ Cluj, care s-a impus Ligii a II-a la fotbal: CS Otopeni cu 35 pct, urma- 1-1, CSM Rm V=lcea - FC
cu Delta Tulcea, scor 3-1, s=mb\t\ cu 3-0 `n fa]a Seria I: Sportul Studen]esc t\ de Forex Bra[ov 34 pct, T=rgovi[te 2-1, FCM Re[i-
lu=nd o important\ op]iune forma]iei FC Baia Mare. - Dun\rea Giurgiu 1-0, Du- Petrolul Ploie[ti 33 pct etc. ]a - Apulum Alba Iulia 0-0.
pentru locul 1. Ocupanta Clujenii au sc\pat deja `n n\rea Gala]i - FC Snagov Seria a II-a: „U“ Cluj - Pe primul loc `n clasament
locului secund, Forex Bra- c=[tig\tori ai seriei, av=nd 0-0, FC S\cele - Prefabri- FC Baia Mare 3-0, CFR se afl\ „U“ Cluj cu 41 pct,
[ov, a c=[tigat `nt=lnirea cu nu mai pu]in de 11 puncte cate Modelu 1-0, CS Oto- Timi[oara - C.S. Auxerre urmat\ de Dacia Mioveni
CF Br\ila [i se men]ine la avans fa]\ de pozi]ia se- peni - Delta Tulcea 3-1, Fo- Lugoj 0-0, FC Bihor - FC [i IS C=mpia Turzii c=te 30
un punct `n spatele lideru- cund\. Pentru locul 2 se bat rex Bra[ov - CF Br\ila 1-0, Caracal 2-1, IS C=mpia pct etc. (Narcis P.)
C=nd vrei pu]in, ob]ii nimic
a Pandurii Tg. Jiu – Poli Ia[i 1-0 (0-0), `ntr-un meci disputat ieri,
la Tg. Jiu, `n cadrul etapei a XXI-a a Ligii I a Gazdele au marcat
golul victoriei `n minutul 94, la ultima ac]iune a prelungirilor a
la mijloca[ul Naidin pen- efectuat `n primul sfert de
tru v=rful P\limaru. Din- or\ toate cele trei mo-
de Narcis POHOA}| colo de sistem, Poli nu a dific\ri permise de regula-
jucat r\u, s-a ap\rat bine ment, iar gorjenii au `nce-
De[i antrenorul Ionu] [i a `ncercat s\ dea lovitu- put s\ creeze tot mai mult
Popa a anun]at c\ `[i do-
ra pe contraatac, dar a a[- presiune pe careul lui
re[te cu orice pre] s\ `n- teptat parc\ prea mult de Br\ne]. Ie[enii s-au retras
ving\ la Tg. Jiu, modul `n la loviturile libere execu- prematur [i au renun]at la
care au abordat `nt=lnirea tate de Sf=rlea. „Piticul“ a a mai pune `n pericol
elevii s\i au contrazis spu- fost `ns\ `n zi slab\, nere- poarta gazdelor, de[i de-
sele tehnicianului. Popa a fensiva Pandurilor a dat
`nceput partida cu un sis-
u[ind s\ fructifice nici una
semne de sl\biciune `nc\
din cele peste zece lovituri
tem defensiv (linia de fund libere de care a beneficiat. din prima repriz\. {i cum
alc\tuit\ din cei patru Prima repriz\ a fost ex- `n fotbal e[ti pedepsit
ap\r\tori fiind secondat\ trem de slab\, doar [u- atunci c=nd vrei s\-l p\c\-
de doi `nchiz\tori, Ilie [i turile lui St=ng\ (21) [i le[ti, gazdele au dat lovi-
Mijin), tehnicianul ie[ean Silv\[an (35) d=nd emo]ii tura atunci c=nd nimeni
revenind la „clasicul“ 4-4- celor doi portari. La relu- nu se mai a[tepta, `n ul-
2 pe final, c=nd a renun]at are antrenorul gazdelor a tima secund\ a meciului: maru, a declarat c\, `n ca- marea final\“, a declarat
centrare `n careu, deviere drul unei [edin]e de Con- C=rciumaru. Pre[edintele
cu capul Liviu Mihai, cap siliu Local, s-a aprobat Marin Condescu a anun-
Pandurii Tg. Jiu – Poli Ia[i 1-0 (0-0) pentru 1-0 `n plas\ Adrian bugetul pentru montarea ]at c\ fiecare juc\tor va
Popescu, pe l=ng\ un Br\- instala]iei de nocturn\ la primi din partea clubului
Marcator: Adrian Popescu ‘90^4 ne] al c\rui plonjon a fost
Forma]ii: stadionul forma]iei Pan- suma de 5.000 de euro `n
„gustat“ doar de c\tre fo-
Pandurii Tg. Jiu: Guso – M=ndrean, Chibulcutean, durii. cazul `n care echipa se va
toreporteri. „Vrem fotbal de per- califica `n finala Cupei Ro-
Rus, Dragomir – Iordache, St=ng\, P\curar (’46
Vancea), Vasilache (’53 Liviu Mihai) – Orac (’60 forman]\ la Tg. Jiu [i m=niei, c=[tigarea trofeu-
Adrian Popescu), Vintilescu. Antrenor: Eugen Gorjenii ar putea juca `ncerc\m s\ sprijinim c=t lui urm=nd s\ fie r\spl\-
Neagoe. de mult putem activitatea tit\ cu un total de 100.000
Poli Ia[i: Br\ne] – Toma, Onu], Bernard, Buta – `n nocturn\ `ncep=nd sportiv\. Calificarea `n de euro, adic\ `ntreaga
Adrian Ilie, Mijin – Silv\[an (‘90^3 Mitrovic), Naidin de la toamn\ semifinalele Cupei Rom=- sum\ cu care Federa]ia
(’75 P\limaru), Sf=rlea – B=lb\. Antrenor: Ionu] Popa. niei a produs o emula]ie Rom=n\ de Fotbal premi-
Cartona[e galbene: Dragomir ’13, Vasilache ’44, – Primarul municipiului de nedescris la Tg. Jiu [i az\ clubul c=[tig\tor al
Adrian Ilie ’23, Mijin ’53, Bernard ‘86. Tg. Jiu, Florin C=rciu- sper\m s\ mergem `n competi]iei. a
`nt=lnirea a fost dominat\
Programul
Gazde ineficiente clar `n unele momente de
echipa gazd\. „Fotbalul este etapei urm\toare,
nedrept uneori, dar de asta
a Runda a 21-a a Ligii I de fotbal a fost e a[a de frumos“, a sinteti- a XX-a:
zat la final antrenorul Na-
dominat\ de oaspe]i a ~n primele cinci ]ionalului, Sorin C=r]u. Tot Vineri, 9 martie
meciuri echipele gazd\ nu au `nscris nici un pe teren propriu au pierdut O]elul Gala]i – FC
[i Unirea Urziceni [i Jiul
gol [i nu au bifat vreo victorie a Na]ional, Telesport,
Petro[ani, „minerii“ ajun-
g=nd la -16 `n clasamentul ora 15.30
De foarte mult timp nu mize, giule[tenii au ratat Poli Ia[i – Jiul
am mai consemnat o rund\ [ansa de a devansa Steaua adev\rului. ~n runda urm\-
dominat\ at=t de clar de `n clasament, chiar [i pen- toare, Jiul se deplaseaz\ la Petro[ani, Telesport,
oaspe]i. ~n primele cinci tru o zi. Mai mult, Rapid a Ia[i, iar dac\ pierde partida ora 19.00
meciuri ale etapei, gazdele fost egalat\ de CFR Cluj, se poate considera retro- S=mb\t\, 10 martie
nu au reu[it s\ `nscrie nici care a ajuns la a doua victo- gradat\. (N.P.) FC Arge[ - FC
un gol, mai mult dec=t at=t, rie consecutiv\ `n retur [i Vaslui, Na]ional TV,
bif=nd doar dou\ puncte din viseaz\ la locul doi ce per- ora 14.00
15 posibile. „Performerele“ mite accederea `n pre- Rapidistul Ianis Zicu
s-au numit UTA [i Craiova, liminariile UEFA Cham- nu a mai repetat `n Gloria Bistri]a – Poli
care au scos dou\ remize pions League. Clujenii lui meciul cu Craiova Timi[oara, Kanal D,
albe pe teren propriu cu Bergodi au `nvins `n ora 15.30
echipele FC Arge[, respectiv Cotroceni cu 1-0, printr-un presta]ia bun\ din
CFR Cluj – Pandurii
Rapid. ~n urma acestei re- gol marcat pe final, `ns\ precedentele `nt=lniri Tg. Jiu, Telesport,
Cl as am e n t ora 15.30
1. Dinamo 20 18 1 1 42-10 55p (+22) Rezultatele etapei a XXI-a Farul Constan]a –
2. Steaua 21 11 7 3 37-11 40p (+7) Steaua Bucure[ti,
3. Rapid 21 11 7 3 35-14 40p (+7)
Jiul Petro[ani - Gloria Bistri]a 0-1
1 (0-0
0). A marcat: Gabriel Antena 1, ora 20.45
4. CFR Cluj 21 12 4 5 40-26 40p (+10)
5. Bistri]a 21 11 3 7 27-19 36p (+3)
Mure[an ‘80 Duminic\, 11 martie
6. Timi[oara 20 9 5 6 20-16 32p (+2) Unirea Urziceni - Farul Constan]a 0-1 1 (0-0
0). A marcat: I. Apostol Unirea Urziceni –
7. Vaslui 21 9 5 7 27-30 32p (-1) ‘82 penalty Ceahl\ul Piatra
8. O]elul 20 9 3 8 27-34 30p (0) FC Na]ional - CFR Cluj 0-1 1 (0-0
0). A marcat: Cleidimar Silva „Didi“ Neam], Telesport,
9. UTA 21 7 5 9 17-20 26p (-7) ‘84
10. Craiova 21 6 8 7 22-33 26p (-7)
ora 15.30
11. Farul 21 6 7 8 22-22 25p (-5) UTA Arad - FC Arge[ 0-0 0 Rapid Bucure[ti –
12. Pandurii 21 7 5 9 16-22 26p (-4) Universitatea Craiova - Rapid Bucure[ti 0-0 0 UTA, Na]ional TV,
13. P O L I IA{ I 21 6 7 8 23-28 25p (-5) Pandurii Tg. Jiu - Poli Ia[i 1-0
0. A marcat Adrian Popescu ‘90^4 ora 18.00
14. Urziceni 21 6 4 11 16-23 22p (-8)
15. Ceahl\ul 20 5 3 12 14-30 18p (-9) FC Vaslui - Steaua Bucure[ti 1-0 0. A marcat R\zvan Negru ‘79 Dinamo Bucure[ti –
16. FC Arge[ 21 4 4 13 13-26 16p (-17) Partidele Poli Timi[oara - Dinamo Bucure[ti [i Ceahl\ul Piatra „U“ Craiova, Kanal
17. Jiul 21 3 5 13 9-26 14p (-16) Neam] - O]elul Gala]i s-au disputat asear\, dup\ `nchiderea edi]iei. D, ora 20.00
18. Na]ional 21 3 5 13 14-32 14p (-19)

~nfr=ngere grea la Baia Mare, un rezultat
normal pentru handbali[tii ie[eni
Etapa cu nr. 19 a `n-
semnat `nfr=ngerea cu nr.
19 pentru handbali[tii de
la Politehnica Ia[i, cei
care au cedat s=mb\t\ cu
30-41 (11-19) `n deplasa-
re, `n fa]a celor de la HC
Minaur Baia Mare.
Elevii lui Costel Schen-
der nu pot bate pe nimeni
`n acest sezon [i chiar
dac\ ar face-o, ce rost mai
are acum, ar putea spune
La marginea pr\pastiei
a CS Na]ional Ia[i - Universitatea Cluj 87-94
(21-24, 20-23, 20-21, 26-26) `n etapa a XX-a din cadrul
Diviziei A de baschet feminin, elevele lui Mitic\ Anghel
[i Gabi Mih\ilescu fiind deja cu un pas `n liga a doua a
de Dan
TEODORESCU
Pentru a se salva de la
retrogradare, baschet-
balistele de la CS Na]io-
nal Ia[i trebuiau s\ c=[-
tige toate partidele p=n\
la finele sezonului regu-
lat, acas\ cu Clujul [i
Oradea, iar `n deplasare
cu Rapidul. Cu acest
obiectiv greu de realizat,
dar nu imposibil, elevele
lui Mitic\ Anghel [i Gabi
Mih\ilescu au abordat
cu mult\ ambi]ie partida
de s=mb\t\, contra clu-
jencelor de la „U“ [i au
condus cu 17-14, 19-16 [i
21-19 `n primul sfert,
dup\ ce oaspetele de pe
Some[ au condus [i ele
cu 4-0, 7-2, 10-7 [i 14-12.
Totu[i, prima repriz\ se
`ncheie `n avantajul clu-
jencelor, cu 24-21, ul-
timul co[ al reprizei fiind
realizat de Claudia Pop,
MVP-ul partidei.
~n al doilea sfert, jocul
este echilibrat [i tabela
arat\ 27-24 [i 35-33 pen-
tru ie[ence, dar [i 31-27,
41-35 [i 47-41 (la pauza
mare) pentru clujence.
Dup\ perioada de o-
dihn\ de la vestiare, oas-
petele S\lii UTI din com-
plexul studen]esc Tudor
Vladimirescu se desprind
la 56-48, 62-53, 68-61
(dup\ trei reprize) [i
chiar 75-61, `n min. 32.
Urmeaz\ `ns\ un reviri-
ment puternic din partea
moldovencelor care au `n
„Soso“ Gavrilescu [i Olga
Cazac dou\ juc\toare `n
mare form\ [i CS Na-
Sora [i Atodiresei pierd la Sibiu
Surprinz\tor, doi din-
tre campionii Local Kom-
bat, Ciprian Sora [i Ionu]
Atodiresei, au fost învin[i
clar de adversarii str\ini
la Local Kombat 25 de la
Sibiu. Neînvins în galele
Local Kombat, Ciprian
Sora, unul dintre celebrii
SPP-i[ti, al\turi de Daniel
Ghi]\, a rezistat aproxi-
mativ 30 de secunde în
fa]a cehului Petr Von-
drachek, care apoi s-a im-
pus cu o excelent\ serie de
lovituri de pumn la figu-
r\, Sora nereu[ind s\ se
o parte dintre „vedetele“
din Dealul Copoului, re-
trogradarea `n liga a doua
fiind iminent\. Celelalte
rezultate ale etapei au
fost: Steaua MFA Bucu-
re[ti - HCM Constan]a
29-27, HCM Bra[ov -
CSM Medgidia 26-31,
HCM CSM Bistri]a - Uni-
versitatea Cluj 27-26, Di-
namo Baumit Bucure[ti -
Universitatea Bucovina
]ional preia conducerea
pe tabela de marcaj cu
80-77 [i 83-82, c=nd mai
era de jucat 1 minut [i 41
secunde. Apoi, Olga Ca-
zac este sanc]ionat\ ero-
nat cu a cincea gre[eal\
personal\ [i p\r\se[te te-
renul de joc, dup\ care
clujencele preiau din nou
conducerea cu 85-83, prin
vedetele Florentina Arde-
lean [i Claudia Pop. La
acest ultim scor, c=nd
mai erau doar 38 de se-
cunde de joc, experimen-
tata conduc\toare de joc
a moldovencelor, Irina
Suetina, rateaz\ dou\
arunc\ri libere [i totul se
pr\bu[e[te `n tab\ra gaz-
delor. Baschetbalistele de
pe Some[ se distan]eaz\
apoi la 86-83, 88-84, 90-
86, 92-87 [i c=[tig\ final-
mente cu 94-87 un meci
ridice la timp pentru a
mai continua lupta. Un
alt sportiv de mare va-
loare, Ionu] Atodiresei,
unul dintre cei mai buni
sportivi la categoria lui în
Europa, a pierdut sur-
prinz\tor printr-un KO
rapid la grecul Xristoforo
Melikides, Atodiresei fi-
ind astfel la a treia înfrân-
gere consecutiv\ dup\ ce
a cedat de dou\ ori la
puncte în fa]a francezului
Modibo Diarra. O alt\
semi-surpriz\, de data
aceasta pozitiv\, a pro-
Suceava 38-29, CSU Poli
Izometal Timi[oara - E-
nergia Lignitul Pandurii
Tg. Jiu 32-26, iar Uztel
Ploie[ti - UCM Re[i]a se
va juca pe 7 martie. S=m-
b\t\, pe 10 martie, pe te-
ren propriu, Poli Ia[i se
va confrunta cu mai mo-
desta HCM Bra[ov [i
poate atunci vor veni [i
primele puncte `n contul
moldovenilor. (D.T.)
care le asigur\ o mai bu-
n\ pozi]ie `n turneul
play-off (locurile 1-8).
Sub conducerea arbi-
trilor Cosmin Pri[c\
(Media[) - Ciprian Stoica
(Sibiu), comisarul FRB
fiind bucure[teanul Ion
Antonescu, cele dou\
combatante au prezentat
urm\toarele efective:
- CS Na]ional Ia[i: Iri-
na Suetina 5, Olga Cazac
39 (6x3), Ala C\u[an 5,
Sorana Gavrilescu 24
(5x3), Monica Bordeanu
9, apoi Irina Straciuc 4,
Alexandra Cilibiu 1, Ana
Maria Borcil\. Antre-
nori: Dumitru Anghel [i
Gabriel Mih\ilescu.
- „U“ Cluj: Florentina
Ardeleanu 18 (1x3), Cla-
udia Pop 37 (2x3), An-
dreea Orosz 17, Raluca
Giurgiu 11 (1x3), Andre-
dus-o C\t\lin Moro[anu
(Scorpions Ia[i), moldo-
veanul cu un stil atipic
dar foarte spectaculos, ca-
re l-a învins prin KO în re-
priza a doua pe belgianul
Omar Belamar, sportiv
care nu de mult pierdea la
mare lupt\ în fa]a mult
mai titratului Ciprian
Sora. Ionu] Iftimoaie, cel
mai faimos lupt\tor K1
din România, l-a învins [i
el prin KO pe polonezul
Miroslaw Kielar, cu o se-
rie puternic\ la stomac,
îns\ românul a ar\tat c\
SPORT
ea Hu]anu 7, apoi Oana
Dunca 4, Alexandra To-
dera[. Antrenori: Simo-
na Mu[at [i C\lin Pop.
Marius Cosoi
e pesimist
Dup\ partida pierdut\
s=mb\t\ pe teren pro-
priu, pre[edintele clu-
bului ie[ean, Marius Co-
soi, ne-a declarat: „Dup\
p\rerea mea nu mai a-
vem nici o [ans\ s\ ne
salv\m de la retrograda-
re, de[i comisarul Ion
Antonescu ne-a spus c\
ar putea fi creat un tur-
neu de promovare-retro-
gradare, `n care s\ intre
ultimele dou\ forma]ii
din prima lig\ [i primele
dou\ din Divizia B [i la
final primele dou\ clasa-
te s\ joace `n sezonul vi-
itor `n Divizia A. A[a mai
avem poate [anse, dar nu
[tiu dac\ am s\ mai pot
]ine echipa `n sezonul vi-
itor, f\r\ sprijin con-
sistent din partea Consi-
liului Municipal [i al
sponsorilor. A[adar, eu
vreau s\ cedez echipa c=t
mai repede cu putin]\ [i
este departe de forma ide-
al\ [i mai are mult de tras
pentru a face fa]\ unui su-
per-fight peste o lun\ [i
jum\tate cu puternicul
american Mighty Mo.
În meciul de fete, Cori-
na Cârlescu (Scorpions
Ia[i) a avut mari probleme
cu portugheza Eunice Mi-
randa care în final s-a im-
pus [i ea destul de sur-
prinz\tor dup\ o repriz\
de departajare.
Într-o alt\ lupt\ a ga-
lei, spectaculoas\ [i echili-
brat\, ar\deanul Andrei
Buda l-a învins la puncte
dup\ o repriz\ de depar-
Luni, 5 martie 2007
a[tept ofertele, dac\ au
s\ vin\ [i ele, c\ dup\ p\-
rerea mea oamenilor de
afaceri ie[eni le pas\ mai
pu]in sau chiar deloc de
echipa feminin\ de bas-
chet care reprezint\ de
fapt ora[ul [i nu pe Co-
soi!“. Tot din tab\ra ie[ea-
n\, am mai consemnat
urm\toarele declara]ii din
partea juc\toarelor: „Nu
[tiu dac\ am pierdut pe
m=na arbitrilor, eu spun
c\ nu, chiar dac\ au mai
fost unele gre[eli, ci am
pierdut pe m=na noastr\,
datorit\ impreciziei `n
arunc\rile la co[ [i a unei
condi]ii fizice deficitare“
(Monica Bordeanu), res-
pectiv „Am muncit mult
`n acest joc, care era ca-
pital pentru noi, dar am
pierdut pe nedrept, poate
[i din lips\ de [ans\“
(Sorana Gavrilescu). Din
tab\ra clujencelor, antre-
noarea Simona Mu[at a
men]ionat: „Am c=[tigat
greu la Ia[i, `n fa]a unei
echipe puternice. Am
`nvins datorit\ faptului
c\ am fost mai bune la
arunc\rile libere `n ul-
timele secunde ale jocu-
lui. Ne preg\tim acum
pentru turneul play-off,
al\turi de noi fiind spon-
sori puternici, care doresc
s\ facem performan]\,
chiar dac\ avem `n lot
multe juc\toare tinere [i
neexperimentate“.
Celelalte meciuri ale
rundei cu nr. 20 s-au
`ncheiat cu urm\toarele
rezultate: ICIM Arad -
CST Alexandria 62-49,
Sportul Studen]esc Bu-
cure[ti - Magic Sibiu 69-
61, Municipal Târgovi[te
- Rapid Bucure[ti 79-61,
Some[ Tiger Dej - CSM
„U“ Oradea 46-77 [i O-
limpia Bucure[ti - CET
Govora 67-38. S=mb\t\,
pe 10 martie, `n deplasa-
re, CS Na]ional Ia[i va
`nt=lni pe Rapid Bucu-
re[ti, `n penultima rund\
a sezonului regulat. a
tajare pe mult mai experi-
mentatul Florin Vintil\,
confirmând astfel victoria
din meciul cu un alt spor-
tiv cu mare experien]\,
Marius Ti]\.
Edi]ia urm\toare a
Local Kombat va fi foarte
probabil un K1 România
la sfâr[itul lunii aprilie, la
Bucure[ti, [i deja sunt
a[teptate dou\ meciuri de
foc, Daniel Ghi]\ - Alexey
Ignashov [i Ionu] Iftimo-
aie - Mighty Mo, îns\ se
pare c\ se preg\te[te [i o
piramid\ a c\rui înving\-
tor s\ se califice pentru
K1 Amsterdam. (D. T.)
13
PE SCURT
Penicilina rena[te
la T=rgu Mure[
Turneul pentru locurile 5-10 din
cadrul Diviziei A1 de volei femi-
nin a programat s=mb\t\ jocurile
etapei cu nr. 2, marele derby fiind
adjudecat de municipiul T=rgu
Mure[, acolo unde CSU Neu-
markt Gaz din localitate a `nt=l-
nit Penicilina Ia[i. ~n sezonul re-
gulat, t=rgmure[enele au `nvins
de dou\ ori pe ie[ence, cu 3-1 [i 3-
2, dar de data aceasta Penicilina
a ren\scut efectiv `n partea a do-
ua a disputei de s=mb\t\ sear\ [i
dup\ un pasiv de dou\ seturi le-a
c=[tigat pe urm\toarele trei [i
partida cu 3-2 (17-25, 23-25, 25-
19, 25-18, 15-12). ~ntr-un meci ar-
bitrat de cuplul Tudor Pop (Cluj) -
Florin Dimachi (Gala]i), ie[encele
au prezentat urm\toarea echip\:
Claudia Muta[cu - Mihaela Iones-
cu, Valentina Rusu, Tatiana Po-
pa, Mariana Diaconi]a, Roxana
Ivanof - Andreea C=]coan (libero).
Ca rezerve au figurat Raluca
Constantinescu, Ecaterina Lupu,
Alina Melinte. S=mb\t\, pe 10
martie, `n Sala Penicilina, ie[en-
cele se vor confrunta cu mai mo-
desta CSM Lugoj. (D.T.)
Premier\ rom=neasc\
de ascensiune
`n Himalaya
Alpinistul or\dean Liviu Neagoe
[i Emilian Camerzan din Ti-
leagd, Bihor, `mpreun\ cu Leslie
Fucsko, [eful ghizilor montani
din Fran]a, originar [i el din
Oradea, au reu[it s\ escaladeze
`n corzi [i pitoane un perete u-
ria[ din Himalaya, stabilind o
premier\ rom=neasc\ de ascen-
siune. Temerarii vizaser\ ini]ial
v=rful Siguniang (6.250 de me-
tri), dar vremea neprielnic\ [i
alte piedici neprev\zute au im-
pus reevaluarea riscantului plan.
Ei au transmis vineri mesajul
victorios, anun]=nd, dup\ o lun\,
`ntoarcerea acas\ - Leslie pe 3
martie, spre Fran]a, iar bi-
horenii, ast\zi,pe 5 martie, spre
Rom=nia. Ceilal]i doi membri ai
expedi]iei au plecat `n data de 20
februarie. „Dup\ ce ne-am luptat
cu vremea proast\ `n mare parte
a expedi]iei, am reu[it. E un
traseu `n premier\ rom=neasc\
`n China, stil big-wall, aid climb-
ing modern. Se nume[te «In
extremis», are opt lungimi de
coard\ [i ne-a luat [ase zile, din
care ultimele trei dormite `n
perete. A fost superb, frumos,
Tibetul este grozav [i sunt foarte
fericit c\ am f\cut parte din
aceast\ sc=nteie de vis care a
fost expedi]ia Siguniang 2007“,
scrie Liviu Neagoe, prin e-mail.
Ceilal]i doi membri ai expedi]iei
au fost Cozmin Andron, alpinist
din Baia Mare, stabilit de [apte
ani `n China, [i Ioan Neagoe, in-
giner de telecomunica]ii din
Bra[ov, arbitru certificat de
alpinism [i schi.
Dan G=rtofan
s-a impus
`n Raliul Bra[ovului
Echipajul format din Dan G=r-
tofan [i Adrian Berghea (Subaru
Impreza STI) a c=[tigat, s=mb\-
t\, Raliul Bra[ovului, prima
etap\ a Campionatului Na]ional
de gen, edi]ia 2007. G=rtofan a
fost cronometrat cu timpul de 57
min 01 sec 6/10, fiind urmat `n
clasament de echipajele Bogdan
Mari[ca/Sebastian Itu (Mitsu-
bishi Lancer EVO 9), la 1 min
30 sec 5/10, Daniel Ungur/Petru
Jucan (Subaru Impreza N11), la
1 min 48 sec 4/10, Marco
Tempestini (Italia)/Dorin Pulpea
(Subaru Impreza STI), la 1 min
58 sec 8/10, Mihai Leu/Flavius
C=mpeanu (Mitsubishi Lancer
EVO 9), la 2 min 07 sec 7/10,
Titi Aur/Florin Hangu (Mitsubi-
shi Lancer EVO 9), la 2 min 33
sec, etc. „Acum, pot s\ m\ bu-
cur. Ma[ina s-a comportat im-
pecabil [i nu am avut nici o
problem\. A fost un raliu mult
mai u[or dec=t m\ a[teptam“, a
spus la final G=rtofan. a
14 Luni, 5 martie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
diminea]\ de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
20.05 Mapamond cre[tin sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
21.10 Cuvântul care zide[te 20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 23.00 Rug\ciunea de sear\
00.00 Atlas biblic (r)
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
Miezonoptic\; 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE

{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,

Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
zilei A
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00. 5 2 6 4 1 7 8 3
din num\rul de vineri

8 3 5 9 6 1 7 2 4
a SUDOKU a 9 10 1 2 7 3
Rezolvarea careului

9 2 4 5 3 7 6 8 1 Rezolvarea careului
1 7 6 2 4 8 9 3 5 Sudoku este un fel de re-
4 8 3 7 5 6 1 9 2 bus, dar numai cu cifre, din num\rul de vineri 8 6 3 10
5 9 1 8 2 3 4 7 6 de la 1 la 9. Jocul a fost
2 6 7 1 9 4 8 5 3 lansat [i pe Internet [i s-a
3 1 2 6 8 9 5 4 7
r\sp=ndit cu succes `n A 6 8 1 5
Statele Unite, Noua
7 5 8 4 1 2 3 6 9 Zeeland\ [i Croa]ia, iar
6 4 9 3 7 5 2 1 8 `n Marea Britanie este A N A T E M A
deja considerat un 11 3 12 4 3 8
4 9 7 1
fenomen. Completa]i
careul de 81 de p\tr\]ele
E C L E S I A
2 cu cifre cuprinse `ntre 1
[i 9, astfel `nc=t nici o S T O L A 9 13 6 2 3 7 8 3
8 6 4 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau pe P R E D I C A
1 2 5 9 aceea[i coloan\. Grila
este `mp\r]it\ `n nou\ B
4 5 1 6 careuri mai mici, fiecare P I O S I
cu nou\ p\tr\]ele, iar
9 1 5 3 fiecare careu trebuie s\ A C A T I S T
3 4 2 7 con]in\ cifrele de la 1 la
Pornind de la numele Sf. Mc. ..., de pe verticala A-B,
9, la fel, o singur\ dat\.
8 3 (Solu]ia B `n Calendarul Ortodox, de ast\zi, 5 martie, completa]i careul de sus
[i ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de sus `n num\rul de m=ine )
6 2 9 7 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 09:00 Jurnalul Euronews
08:00 Justi]ie militar\ (dram\, 09:10 Atlas (r)
Cu: David James Elliott) 09:40 Elemente de siguran]\ la
08:55 Armonii `n natur\ moneda na]ional\
09:10 Dis-de-sear\ (r) 10:00 Tonomatul DP2
10:10 Arhiva de serviciu 11:30 COOLmea distrac]iei (r)
10:20 Visul Alinei 12:30 Buc\t\ria lui Jamie (r)
10:35 Teleenciclopedia (r) 13:00 Dincolo de hart\ (r)
11:30 Pove[ti `ntunecate (r) 13:30 Teleshopping
12:00 Ne vedem la TVR! 14:00 ABC... de ce?
Cu: Marina Alm\[an Socaciu 14:30 Cutia fantastic\ (aventuri)
13:00 Zack [i Cody, ce via]\ minu- 15:00 ~mpreun\ `n Europa!
nat\! (comedie)
16:00 Jurnalul TVR
13:30 Iepura[ul Peter [i prietenii
16:30 E-forum
14:00 Jurnalul TVR
17:00 V=n\torii de comori
15:00 Teleshopping
Cu: Tia Carrere
15:30 Kronika (limba maghiar\) 18:00 Lec]ia de... [tiin]\
17:00 Jurnalul TVR 18:35 Lege [i ordine
17:15 S\n\tate pentru to]i! 19:25 Popula]ii str\vechi
17:45 Dis-de-sear\. Divertisment 20:00 EURO case
19:00 Jurnalul TVR 20:30 Lumea de aproape
20:20 Foc `ncruci[at 21:00 Ora de [tiri
21:10 Regii blestema]i (dram\,
22:10 Chiar m\ iube[ti?
Cu: Jeanne Moreau,
(comedie, Cu: David
Gerard Depardieu) Schwimmer, Jason Lee)
22:05 Reflector Jay [i Max, prieteni din copil\-
22:45 Jurnalul TVR rie, sunt doi b\rba]i diferi]i.
23:15 Nocturne Max e reporterul petrec\re]
care refuz\ s\ se a[eze la casa
00:00 Via]a ca-n filme (comedie) lui, Jay e scriitorul sentimen-
00:35 Toni tal, care se aga]\ de amintirea
fostei iubite. El i-o prezint\ lui
(dram\, Cu: Alessandro
Gassman, Béatrice Dalle) Max pe Sam, editorul noii sale
c\r]i, [i celibatarul convins se
Ajuns la Paris, un t=n\r itali- `ndragosteste lulea. Dar cum
an, Toni, ucide cu s=nge rece
ideea de a fi legat de o femeie
mai mul]i membri ai clanului `nc\ `l sperie, Max are de g=nd
Minelli. Dar nimeni nu poate s-o supun\ unui test...
s\ `[i dea seama pe cine
23:50 Sport extrem (r)
`ncearc\ el s\ se r\zbune [i,
mai ales, de ce. a 00:20 Familia mea dement\ a
10:00 Dragoste pentru Lydia (r)
11:00 Rebetiko - c=ntecul popular
grecesc
12:00 Jurnal
13:00 {coala de Duminic\ (r)
13:30 Sub spectrul lui Stalin (r)
14:30 Jurnal (r)
14:35 Music Play (r)
15:30 A 5-a dimensiune
16:00 Artefacte (r)
16:30 Eurasia
17:30 Music Play (r)
18:25 Cite[te cu mine!
19:00 Identit\]i
19:30 Romance `n politic\ (r)
20:00 Verdict
(dram\, Cu: Peter Lorre,
Arthur Shields, Holmes
Herbert, Art Foster)
Grodman, inspector la
Scotland Yard, este obligat s\
demisioneze. El era un om res-
pectat p=n\ `n momentul `n
care, din gre[eal\, a contribuit
la condamnarea la moarte a
unui nevinovat. Grodman nu
`[i asum\ r\spunderea,
blameaz\ decizia [i este
`nlocuit de Buckley.
R\zbun\tor, fostul inspector
nu dore[te dec=t s\ se asigure
c\ Buckley nu ocup\ postul pe
care `l merit\.
21:30 Art\ [i stil
22:00 Concentrat de cultur\
22:30 Jurnal
23:00 Musica da capo
00:05 Riul
02:00 Jurnal (r)
02:30 Art\ [i stil (r) a
06:00 ~n gura presei
07:00 Diminea]a devreme
Cu: Cristina Cioran
09:00 ~n gura presei (r)
10:00 Concurs interactiv
11:00 Vivere
12:00 Piata Divertis (r)
13:00 Observator
13:45 Vreau s\ fiu mare...
vedet\! (r)
16:00 Observator
Cu: Simona Gherghe
17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci
19:00 Observator
20:30 R\zboi pe submarin
(thriller, Cu: Casper Van
Dien, Gerald McRaney,
Stewart Bick, Tammy Isbell)
Sheffield este un t=n\r ofi]er
`n for]a naval\ a SUA care are
sub comand\ un submarin
dotat cu arme nucleare. Nava
sa este luat\ `n st\p=nire de o
band\ de marinari care sunt
siguri c\ a avut loc un schimb
de bombe `n timpul `n care ei
au pierdut contactul cu
]\rmul. ~n timp ce comandatul
submarinului e ]inut prizonier,
marinarii lanseaz\ c=teva
bombe spre ]inte din Rusia...
22:00 Vocea inimii
Cu: Ioan Isaiu, Maria
Dinulescu, Toma D\nil\
23:00 Observator
00:00 Teroare `n mun]i
(ac]iune, Cu: Sean Astin,
Bruce Campbell, Stacy
Keach, Suzanne Turner) a
07:00 {tirile PRO TV
09:10 Omul care aduce cartea
09:15 T=n\r [i nelini[tit (r)
Cu: Janne Cooper
10:15 Reuniune de clas\ (r)
11:00 Laguna albastr\ (r)
13:00 {tirile PRO TV
13:30 Eddie (r)
16:00 T=n\r [i nelini[tit
Cu: Janne Cooper
17:00 {tirile PRO TV
17:45 Om s\rac, om bogat
(comedie, Cu: Horia
Brenciu, {erban Ionescu)
18:50 {tirile PRO TV
20:30 Academia de poli]ie
(comedie, Cu: Matt
Borlenghi, Rod Crawford)
Infrunt\ pericole `n fiecare zi,
se lupt\ cu criminalii [i sunt
mereu pe urmele celor care vor
s\ fenteze legea... sau cel
pu]in `ncearc\ s\ fie. O nou\
promo]ie de `nv\]\cei ai Aca-
demiei de poli]ie se preg\tesc
pentru confruntarea dur\ cu
lumea str\zii. Nu se tem de
nimic, pentru c\ le iese totul:
pe dos! Ne`nfrica]ii cade]i sunt
profesioni[ti adev\ra]i: `n
farse, gafe [i confuzii!
21:30 Cu un pas `nainte
Cu: Oana Pellea, R\zvan
Vasilescu, Monica
Davidescu, Cristi Iacob
23:30 {tirile PRO TV
00:15 Disp\ru]i f\r\ urm\ (poli]ist,
Cu: Anthony LaPaglia)
01:15 Culisele K1
01:40 Omul care aduce cartea a
06:00 Rebelde (r)
Cu: Enrique Rocha, Juan
Ferrara, Ninel Conde
07:00 Fetele Gilmore (r)
Cu: Lauren Graham, Alexis
Bledel, Edward Herrmann,
Kelly Bishop, Melissa
McCarthy, Keiko Agena
08:00 Daria, iubirea mea (r)
09:00 De 3 x femeie (r)
12:30 Inocen]\ furat\
13:30 Jur\m=ntul
15:20 Re]eta de Acas\
15:30 Iubire de mam\
Cu: Danna García, Jose
Angel Llamas, Ximena
Rubio, Saby Kamalich
16:30 Duelul pasiunilor
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Betty cea ur=t\
19:30 Rebelde
Cu: Enrique Rocha, Juan
Ferrara, Ninel Conde,
Patricio Borghetti
20:30 Iubire ca `n filme
(dram\, Cu: Adela
Popescu, Dan Bordeianu)
21:30 Zorro
22:30 Pove[tiri de noapte
Cu: Cabral, Mircea Solcanu
23:00 Clona
00:00 Jur\m=ntul (r)
01:45 Pove[tiri adev\rate (r)
02:45 Iubire ca `n filme (r)
Cu: Adela Popescu
03:45 Pove[tiri de noapte (r)
04:15 Amy, feti]a cu
ghiozdanul albastru a
 TIMP LIBER
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ participa]i la
pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfintelor Pa[ti, `n pe-
rioada 03-009 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i)..
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta Liturghie la
Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica Catolic\ a Bunei Vestiri,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Biserica Ortodox\ Arhanghelul Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Petru [i Andrei), Biserica minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor,
Muntele Fericirilor, M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele
Tabor, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului,
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proorocul,
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim (Biserica
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica Adormirii Maicii
Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Muntele Scopus, Muntele
M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii, Betleem (Biserica
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“ Na[terii lui Iisus Hristos).
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
Luni, 5 martie 2007 15
Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti – Ia[i;
transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti; taxe de aero-
port, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6 nop]i cazare la ho-
tel 4*, conform programului, demipensiune (2 mese pe zi - conform
programului), taxe de intrare la obiectivele din program, transport
cu autocar modern cu aer condi]ionat, conform programului, taxa
de viz\, preot `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea auto-
carului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul hotelurilor
ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea medical\ - obli-
gatorie. a
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL| Teatrul National Solista: Aura Twarowska, me- Muntean, Silviu Tab\r\, Lauren-
Consilier juridic: Ana MANEA „Vasile Alecsandri“ zzo-sopran\. ]iu Vasilache, Vlad Willy Volf.
Regia: Roxane Borgna [i Renaud-
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I La Teatrul „Luceaf\rul“ Marie Leblanc.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Duminic\, 11 martie, ora 19.00“ Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 - „Zbor deasupra unui cuib de cuci“ S=mb\t\, 10 februarie, ora
e-m
mail: info@zziarullumina.ro de D. Wasserman. Regia: Marius 18.30, Sala: Teatrul „Luceaf\rul“ - Centrul Cultual German
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 Oltean; scenografia: Axenti Marfa. „Sp\rg\torul de nuci“ - Balet Ast\zi, 5 martie - joi, 8 martie:
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
La Sala Studio „Teofil Vâlcu“ feerie `n dou\ acte de P.I. Ceai- Expozi]ie de c\r]i po[tale pe tema:
ISSN 1841-141X Joi, 8 martie, ora 18.00 [i s=m- kovski. Libretul de M. Petipa, dup\ „Ce va aduce Romania Uniunii
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 b\t\, 10 martie, ora 19.00: „Tecto- versiunea lui Al. Dumas a basmu- Europene?“. Organizatori: Centrul
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET nica norilor“ de Jose Rivera - Pre-
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa lui lui E.T.A. Hoffmann. Regia [i Cultural German `n colaborare cu
Cotoranu). mier\. Regia: Cezar Ghioca; sceno- coregrafia: Gheorghe Stanciu Centrul Cultural Francez Ia[i [i
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ grafia: Marfa Axenti; British Council Ia[i.
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 Vineri, 9 martie, ora 20.00:
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ „Dragoste la Vene]ia“ (scenariu de Centrul Cultural Francez
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. commedia dell'arte). Spectacol `n Ast\zi, 5 martie - miercuri, 7 Palatul Culturii
regie colectiv\ realizat `n cadrul martie: „Cartea Alb\ a tinerilor Martie: Muzeul de Art\ din ca-
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 programului Leonardo da Vinci; creatori“ - „La Fabrique“. drul Complexului Muzeal Na]ional
scenografia: Rodica Arghir Tematica: stereotipurile franco- „Moldova“ prezint\ expozi]ia oma-
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ foniei. Comisar: Cristian Nae, pro- gial\ Centenar Corneliu Baba, `n
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Filarmonica de Stat fesor asistent la Universitatea de galeria de art\ contemporan\ II, la
Arte Ia[i, redactor la revista etajul I al Palatului Culturii din
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei „Moldova“ Ia[i „Vector“. Ia[i. Reunind lucr\ri de pictur\ [i
M=ine, 6 martie, ora 19.00: Re- Ast\zi, 5 martie, mar]i, 6 mar- grafic\ at=t din colec]ii muzeale,
cital aniversar - Clasa prof. univ. tie, joi, 7 martie, [i vineri, 8 martie, Muzeul de Art\ din Iasi, Muzeul
Mircea Dan R\ducanu. Soliste: ora 19.00 la Sala Benjamin Fon- Vasile P=rvan din B=rlad, Muzeul
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“ Raluca Panzariu, Br`ndu[a Tudor, dane: „Mady Baby.Edu“, spectacol de Arte Vizuale din Gala]i [i
din cadrul Edit Arva, Ioana Enoiu-P=nzariu. de teatru. Interpreteaz\: Andreea Muzeul de Art\ din Constan]a, c=t
Vineri, 9 martie, ora 19.00: Con- Boboc, Cristina Bodn\rescu, Ana- [i particulare - colec]ia artistului,
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ cert vocal-simfonic. Dirijor: Ale- Maria Cazacu, Claudia G\l\]ea- colec]ia dr. A. Teodorescu, colec]ia
xandru Lascae. nu, Doru Ivan, Ioana Lefter, Alisa dr. H. Aldea. a
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
ANUN}URI
Biserica
„Sf. Sava“
SERVICII Florin Deaconiuc va invit\ s\ vizita]i site-ul
www.florin.sapte.ro pentru a g\si diferite tablouri [i
Gr\dini]a icoane ce v\ pot decora casa `ntr-un mod pl\cut. Detalii
Ofer medita]ii la MATEMATIC|, clasele V-XIII, [i ajut [i la
„Buna Vestire“
teme, pre] avantajos. Rog seriozitate. Tel. 0740.431.711. la num\rul de telefon 0727.373.520
Liceul „Vasile
Alecsandri“
Ofer medita]ii la Limba englez\, clasele I-XII, [i ajut la
Str. Costache Negri teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon
0746.689.548, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00.
ANGAJ|RI
Moldova Hala Central\
Mall Familie serioas\ caut\ bon\ extern\, bun\ cre[tin\, cu
Ofer medita]ii la Limba francez\, clasele I-IX, [i ajut la v=rsta cuprins\ `ntre 20-50 de ani pentru `ngrijire copil
teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon de 1 an. Rela]ii la nr. de telefon 0741.023.316. Nu
0724.870.737, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00. deranja]i inutil.

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY APEL UMANITAR

GEOGRAPHIC
07:00 Crash Science: Trenuri
08:00 Anchete: Tren f\r\ control
09:00 Fiori de spaim\
Liliecii vampiri
10:00 Pompei redescoperit
12:00 Planeta la control
Atacul asteroizilor
13:00 La un pas de moarte
Vulcanul St. Helens
13:30 Nu [tiam asta
14:00 Fiori de spaim\: Liliecii
vampiri
15:00 Pompei redescoperit
17:00 Animale de co[mar: Liliecii
17:30 Cronicile crocodililor
Povestea dragonului
18:00 ~n pielea s\lb\ticiunilor
Ursul brun
19:00 Dezastre `n aer:
Investigarea dezastrului
20:00 Fiori de spaim\: Liliecii
vampiri
21:00 Culise: Opera]iunea „{oc [i
uimire“
22:00 Interpolul investigheaz\
Moartea alb\
23:00 Interpolul investigheaz\
Furt de antichit\]i
00:00 Experimente tr\snite
01:00 Interpolul investigheaz\ a
Legend\:
[tiri
film artistic
CHANNEL
07:00 Curse [i fiare vechi
08:00 Teste (f. s. doc.) - Avioanele
[i spa]iul
08:30 Teste (f. s. doc.) -
Automobilele pe dinafar\
09:00 Automobile americane re-
condi]ionate: Automobilul
Hildebrandt - Partea 2
10:00 Vân\torii de mituri: Dac\
faci pipi pe [ina de tren
11:00 Ma[ini pe alese: Porsche
12:00 Construc]ii pentru campioni
Construirea unor arene
high-tech
13:00 Curse [i fiare vechi
14:00 Teste (f. s. doc.) - Avioanele
[i spa]iul
14:30 Teste (f. s. doc.) -
Automobilele pe dinafar\
15:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
16:00 Curse: Taurul furios
17:00 Rable [i repara]ii - SUA
Monstrul lui Frankenstein
18:00 Motociclete americane
Motocicleta militar\ (II)
19:00 Vân\torii de mituri: C\scatul
este molipsitor?
20:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
21:00 Trauma: Via]\ [i moarte la
Spitalul de Urgen]\:
Pas\rea Phoenix
22:00 Dr. G, medic legist (f. s. doc.)
- Lan]ul vie]ii [i al mor]ii
23:00 Campionatul mondial al
constructorilor de motoci-
clete
00:00 Cum se fabric\ diverse lu-
cruri ? (f. s. doc.) a
SCIENCE
07:00 ~n b\taia vântului (s. doc.)
07:50 M\rci de top: Lagonda
08:15 M\rci de top: Sunbeam
08:40 Ultra[tiin]\: Furtuni cosmice
09:10 Jurassica: La cap\tul lumii
10:00 Animale de prad\ uria[e
10:55 Imperiul solar: Colec]ii
spa]iale
11:45 Ultra[tiin]\: Furtuni cosmice
12:10 Marte pe P\mânt
13:00 ~n b\taia vântului (s. doc.)
13:50 M\rci de top: Lagonda
14:15 M\rci de top: Sunbeam
14:40 Ultra[tiin]\: Furtuni cosmice
15:10 Jurassica: La cap\tul lumii
16:00 Animale de prad\ uria[e
16:55 Imperiul solar: Colec]ii
spa]iale
17:45 Ultra[tiin]\: Furtuni cosmice
18:10 Marte pe P\mânt
19:00 Demen]a avioanelor
19:50 Cum s\ supravie]uie[ti
20:40 Chimie culinar\: ~nghe]ata
21:10 Marte pe P\mânt
22:00 Totul despre: Vreme
22:55 Cum s\ supravie]uie[ti
23:45 Chimie culinar\: ~nghe]ata
00:10 Un ochi critic
Extratere[tri
01:00 Demen]a avioanelor
01:50 Cum s\ supravie]uie[ti
02:40 Chimie culinar\
~nghe]ata
03:10 Marte pe P\mânt a
TRAVEL
10:00 Deschiz\torii de drumuri
Coborând pe Gange
10:55 Renovare la mare [i la
soare: Fran]a - Partea 1
11:20 Superlocuin]e: Rivalii
11:50 Aventuri la golf: Sudul
Angliei
12:15 Aventuri la golf: California
12:45 Cu undi]a `n jungl\
Prad\ sau pr\d\tor
13:10 Cu undi]a la drum
Canada/Somonul
13:40 Lonely Planet: Hoinar prin
lume: Auckland
14:35 Delicii pesc\re[ti: Fiji
15:05 Proiecte de vis: Lot? Fran]a
16:00 Deschiz\torii de drumuri
Coborând pe Gange
16:55 Renovare la mare [i la
soare: Fran]a - Partea 1
17:20 Superlocuin]e: Rivalii
17:50 Aventuri la golf: Sudul
Angliei
18:15 Aventuri la golf: California
18:45 Cu undi]a `n jungl\
Prad\ sau pr\d\tor
19:10 Cu undi]a la drum:
Canada/Somonul
19:40 Lonely Planet: Hoinar prin
lume: Auckland
20:35 Delicii pesc\re[ti: Fiji
21:05 Proiecte de vis: Lot? Fran]a
22:00 Proiecte de vis: Surrey
22:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Talin, Estonia
23:20 Trasee: Calea ferat\
Carlisle a
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\duraru `n
v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui Eminescu, pe 15
ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat boala numit\ Tetralogia
Fallot, ce este un complex de 4 malforma]ii grave la inim\. ~n cazul
Mariei, artera care duce s=ngele de la inim\ la pl\m=ni este at=t de
`ngust\ `nc=t se impune o interven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind
`n pericol permanent. ~n acest moment se `ncearc\ internarea pen-
tru opera]ie la o clinic\ din Italia sau Austria. Costurile opera]iei
sunt aproximativ egale, depinde unde se poate merge mai u[or [i se
poate face [i o programare c=t mai rapid\. Pentru opera]ie, familia
trebuie s\ acopere jum\tate din cheltuielile implicate, dar aceasta
`nseamn\ `n jur de 15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu ven-
ituri foarte modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pen-
tru str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
RO34RNCB0198003451910002 RON
RO77RNCB 0198003451910004 EURO
RO07RNCB0198003451910003 USD
BCR Roman, Piatra Neam]
Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei depinde `n
mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie, indiferent de
valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este salvatoare.
Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel. 0721-
338.885 (P\duraru Irina).
Centrul Medical „Providen]a“
al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
scoate la concurs urm\toarele posturi cu norm\ `ntreag\ de:
- medic stomatolog (cu experien]\);
- asistent medical generalist.
Dosarele vor fi depuse la sediul din Ia[i, b-dul {tefan cel Mare [i
Sfânt nr. 14 (lâng\ Mitropolie), pân\ ast\zi, 5 martie, a.c., ora 15.00.
Rela]ii suplimentare la tel/fax: 0232-215940
 CM
YK

CM CM
YK YK

CM
YK
 CM
YK

Mar]i,
6 martie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 53 (654) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Tinerii ortodoc[i au Cl\dirile noi vor

dezb\tut problemele trebui s\ aib\
PAGINA 16

PAGINA 6
familiei cre[tine certificate energetice

Castelul din strada Banu

al „regelui“ Albaniei
a Merg=nd cu pasul, cu ma[ina sau cu tramvaiul prin strada Banu, `n drum spre Copou, privirile
trec\torilor se opresc adesea pe o cl\dire boltit\ cu `nf\]i[are vetust\, ferestre stra[nic z\brelite, parc\
uitat\ de zidari [i p\r\sit\ de via]\ a Casa poart\, la fel ca [i alte case pe care le-am vizitat `n turul nostru
prin Ia[ul de odinioar\, tresele istoriei [i-n pere]i sunt, de asemenea, `ncrustate romantice tr\iri a De[i pe Prim\ria a semnat,
din\untru cl\direa a mai fost pref\cut\, iar rotunjimea str\vechilor tavane cu picturi [i stucaturi a fost ieri, contractul pentru
nivelat\, ea mai p\streaz\ alura vechilor case moldovene[ti zidite prin preajma anilor 1800, iar pere]ii mai creditul de 200 de
au imprimate vocile fo[tilor st\p=ni de la care putem auzi o frumoas\ poveste a PAGINILE 8-9
milioane de lei
PAGINA 10

CM CM
YK YK

Comisia lui Voiculescu

a `nceput ancheta
`n cazul pre[edintelui
PAGINA 7

POZA ZILEI Curentul electric Consilierii PSD

se scumpe[te
cu 4% din aprilie
Electricitatea livrat\
popula]iei [i companiilor
cu un consum mic se va
scumpi de la 1 aprilie cu
maximum 4%, `n principal
din cauza produc]iei redu-
se de energie din surse hi-
dro, a declarat, ieri, pre[e-
dintele Autorit\]ii Na]io-
nale de Reglementare `n
domeniul Energiei, Nico-
lae Opri[.
„De la 1 aprilie, vom
umbla la tarifele de dis-
tribu]ie [i probabil, la cele
de transport [i ale produ-
c\torilor. Electricitatea se
40 de invitate `n Parlament, de Ziua Femeii
O sculptur\ metalic\ fabricat\ exclu-
Camera Deputa]ilor a
siv din materiale reciclate [i reprezen-
decis s\ invite la Parla-
t=nd o pas\re gigantic\ a fost instalat\ ment, `n ziua de 8 martie,
`n Florida, SUA, `n cadrul unei expozi]ii aproximativ 40 de femei
`n aer liber, al\turi de alte 28 de sculp-
ambasador, jurnaliste [i
turi de acela[i tip. a
reprezentante de marc\ a-
au boicotat [edin]a
de Consiliu Local
PAGINA 11
va scumpi la consumatorul
final cu maximum 4%,
aceasta fiind o estimare
grosier\“, a spus pre[edin-
tele Autorit\]ii Na]ionale
de Reglementare `n dome-
niul Energiei (ANRE).
Potrivit acestuia, la mij-
locul lunii martie, Opera-
torul Pie]ei de Energie
Electric\ din Rom=nia (OP-
COM) va introduce un nou
mod de negociere [i de
`ncheiere a contractelor bi-
laterale, care poate avea
Reclama – sufletul
efecte pozitive asupra pre-
]ului final al energiei. a
comer]ului
PAGINA 13
doar c=teva dintre persoa-
nele care vor fi primite de
Meteo
pre[edintele Camerei De-
le societ\]ii civile, pentru dulescu, Adriana Bahmu-
Z
puta]ilor, Bogdan Oltea-
a marca Ziua Interna]io- ]eanu [i ambasadorii Mar- nu. Deputa]ii au preg\tit
nal\ a Femeii. Maria B\- ta Moszczenska (Canada), un cocktail, multe flori [i o
~nnorat
sescu, Ioana T\riceanu, Margot Marquez Garcia maxima 10 °C
expozi]ie cu picturi repre-
Mihaela Geoan\, Corina (Venezuela) [i Lidia Gu]u zent=nd sau av=nd ca au- minima 1 °C
Dr\gotescu, Mihaela R\- (Republica Moldova) sunt tor femei. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Mar]i, 6 martie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI (DCVI)
Biserica Unit\
din Transilvania
`n secolul
al XVIII-lea (II)
Unirea unei p\r]i a clerului
[i a credincio[ilor din
Transilvania cu Biserica
Romei a produs mari tul-
bur\ri `n via]a românilor.
Nemul]umirilor mai vechi de
ordin social-politic li se
ad\ugau acum cele de ordin
religios. ~n iulie 1704, Dieta
a proclamat principe al
Transilvaniei pe Francisc
Rakoczy cu condi]ia ca acesta
s\ respecte independen]a
]\rii. Un moment deosebit
din via]a Bisericii Unite l-a
constituit numirea de c\tre
Francisc Rakoczy `n scaunul
mitropolitan al
Transilvaniei, `n anul 1707,
a lui Iov }irca ca urmare a
p\r\sirii scaunului de c\tre
Atanasie Anghel. Cu toate c\
p\storirea acestuia a fost
foarte scurt\, din cauza
`nfrângerii lui Francisc
Rakoczy, ea r\mâne im-
portant\ deoarece, `n tipul
p\storirii sale, a avut loc
prima `ncercare, din partea
ortodoc[ilor, de a readuce la
existen]\ vechea Mitropolie
a Transilvaniei. Prima `ncer-
care de `nl\turare a unia]iei
a venit chiar din rândurile
uni]ilor, `n anul 1711, `n
cadrul unui context favora-
bil, deoarece atât `mp\ratul
Leopold, cât [i cardinalul
Kollonich muriser\, iar noul
`mp\rat, Iosif I, era mult
mai tolerant fa]\ de pro-
blemele religioase. Ini]iatorii
`ncerc\rii de refacere a
unit\]ii biserice[ti au fost
protopopul Vasile, secretarul
sinodului mare, [i fratele
s\u, protopopul Petru din
Daia. Ei au convins pentru
ac]iunea lor atât pe pro-
topopi, cât [i pe mitropolitul
Atanasie Anghel. Soborul
protopopilor care a `nl\turat
unia]ia a avut loc `n iulie
1711. Pentru aproape
jum\tate de an se poate
spune c\ unirea cu Roma
`ncetase. Abia `n noiembrie
1711, iezuitul Gabriel
Hevennessy a reu[it s\ im-
pun\ lui Atanasie [i pro-
topopilor s\ revin\ asupra
hot\rârilor [i s\ fac\ o nou\
m\rturisire de credin]\ `n
favoarea unirii. Cei doi pro-
topopi, ini]iatorii acestei ac]i-
uni, au fost destitui]i de un
sobor restrâns, condus de ie-
zui]i. Fostul mitropolit Ata-
nasie Anghel, chinuit de
remu[c\ri [i p\r\sit de
mul]i, a murit `n august
1713. (Rubric\ realizat\ de
pr. Cezar }|BÂRN|)
Iubirea pentru Iisus Hristos
Sfânta Margareta din
Antiohia Pisidiei era fiica
unui preot b\trân. Con-
vertindu-se la cre[tinism, a
fost alungat\ din casa p\-
rinteasc\ [i silit\ s\ p\-
zeasc\ o turm\ de oi; ea s-a
supus cu bucurie, deoarece
suferea pentru Iisus Hris-
tos. V\zând-o odat\ un pre-
fect a fost impresionat de
frumuse]ea ei [i s-a hot\r=t
s\ o ia `n c\s\torie. A luat-o
cu el, dar aflând c\ este
cre[tin\, a citat-o oficial `n
fa]a tribunalului s\u.
– Care `]i este numele? a
`ntrebat-o.
EVANGHELIA ZILEI
~ndoiala duce la necredin]\
„{i venind Iisus `n patria
Sa, `i `nv\]a pe ei `n sinago-
ga lor, `ncât ei erau uimi]i [i
ziceau: «De unde are El `n-
]elepciunea aceasta [i pu-
terile? Au nu este Acesta fiul
teslarului? Au nu se nume[-
te mama Lui Maria [i fra]ii
(verii) Lui: Iacov [i Iosif [i
Simon [i Iuda? {i surorile
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
Dac\ nu `mplinesc canonul,
spovedania mai este valabil\?
Am fost la spovedanie,
iar duhovnicul mi-a a compenseze gre[elile lui.
dat dezlegarea [i mi-a a
stabilit un canon. To-
tu[i, de[i au trecut do-
u\ s\pt\m=ni de a-
tunci, nu am reu[it s\
fac acel canon [i m\
`ntreb dac\ iertarea pe
care am primit-o o mai
este valabil\.
Spovedania este o Sf=nt\
Tain\ al c\rei efect const\
`n aceea c\ p\catele spove-
dite sunt iertate de c\tre
Duhul Sf=nt, prin inter-
mediul preotului. Iertarea
nu se d\ la schimb cu alt-
ceva, ci se d\ absolut gra-
tuit. Singurele condi]ii sunt
acelea ca penitentul s\ re-
grete sincer [i ad=nc p\ca-
tele m\rturisite [i s\ aib\
dorin]a de a se schimba `n
bine, de a nu mai p\c\tui.
Deci, iertarea se d\ gratuit
pentru ca orice cre[tin s\
`n]eleag\ c\ nu poate oferi
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfin]ii 42 de Mucenici
din Amoreea
~n timpul unui r\zboi
dintre bizantini, condu[i de
`mp\ratul Teofil (829-842),
ISTORII CU T+LC
– Oamenii `mi spun
Margareta, dar `n Sfântul
Botez am primit un nume
mai scump. M\ numesc
cre[tin\ [i m\rturisesc cu
inima [i cu gura pe Iisus
Hristos.
Alibrius, prefectul, a `n-
demnat-o s\ se jertfeasc\
zeilor, amenin]ând-o cu
cele mai groaznice chinuri.
Margareta a r\spuns:
– Dac\ Mântuitorul Iisus
Hristos n-ar fi decât un om,
cum crezi tu, [i dac\ nu ar
fi `n acela[i timp Dumne-
zeu adev\rat [i om adev\-
rat, amenin]\rile tale m-ar
CALENDARUL ZILEI
(veri[oarele) Lui au nu sunt
toate la noi? Deci, de unde
are El toate acestea?». {i se
sminteau `ntru El. Iar Iisus
le-a zis: «Nu este prooroc
dispre]uit decât `n patria lui
[i `n casa lui». {i n-a f\cut
acolo multe minuni, din
pricina necredin]ei lor.“
(Matei 13, 54-58)
nimic lui Dumnezeu care s\
Dumnezeu nu poate fi mi-
tuit ca s\ ne fac\ favoruri,
iar singura ra]iune `n vir-
tutea c\reia El ne iart\
p\catele este aceea a bun\-
t\]ii Sale absolute. Iat\ [i
r\spunsul direct la `ntre-
bare: iertarea nu are leg\-
tur\ cu canonul. Iertarea
vine direct de la Dumnezeu,
pentru c\ tu nu po]i `ntoar-
ce timpul ca s\-]i `ndrep]i
gre[elile. Doar Dumnezeu
este cel care st\p=ne[te tim-
pul, a[a `nc=t, El poate s\-]i
[tearg\, practic, trecutul
`ntunecat din Cartea Vie]ii
ve[nice. Canonul este `ns\
foarte important. Metanii-
le, programul de rug\ciune,
milostenia care `]i sunt
r=nduite de duhovnic sub
titulatura generic\ de „ca-
non“ au rol pedagogic: ele te
ajut\ s\-L reg\se[ti pe
[i musulmani, ace[tia din
urm\ au reu[it s\ asedieze
ora[ul Amoreea (`n Galicia,
Asia Mic\) datorit\ tr\d\-
rii unui comandant de ar-
mat\. Amoreea a c\zut [i
42 de generali au fost lua]i
captivi [i du[i `n Siria. ~n
timpul celor [apte ani de
`ncarcerare, musulmanii au
`ncercat s\-i conving\ pe
captivi s\ renun]e la cre[ti-
nism [i s\ accepte credin]a
islamic\. Prizonierii au re-
zistat la toate ofertele ten-
tante, dar [i la amenin]\ri.
Dup\ ce i-au supus la multe
chinuri, musulmanii au ho-
t\rât s\-i condamne la moar-
te, sperând s\-i converteas-
c\ `nainte de execu]ie. ~ns\,
cre[tinii au r\mas neclinti]i
`n credin]\ [i au fost uci[i,
iar trupurile lor au fost a-
runcate `n râul Eufrat.
putea `nfrico[a, dar fiindc\
El este regele cerului [i al
p\mântului, ar fi o prostie
s\ m\ lep\d de un astfel de
St\pân, pentru a-mi `ncli-
na capul `n fa]a idolilor f\-
r\ via]\. Deci fii sigur, ju-
dec\torule, c\ nu voi ascul-
ta de edictele `mp\ra]ilor.
Ucide-m\, dac\ vrei omoa-
r\-m\, dar niciodat\ nu m\
vei desp\r]i de iubirea lui
Iisus.
Tiranul a poruncit s\ fie
sfâ[iat\ cu un cle[te de fier,
apoi s\ fie ars\ cu f\clii, iar
la urm\ a fost aruncat\
`ntr-o c\ldare cu ap\ clo-
cotit\. (Pr. Nicolae Pura,
Pilde, Editura Galaxia Gu-
tenberg, 2004)
***
Printre p\catele care dis-
trug sufletul [i bunele in-
ten]ii este [i `ndoiala. Te `n-
doie[ti de existen]a Domnu-
lui nostru Iisus Hristos, de
activitatea Sa, de cuvintele
[i `nv\]\turile Sale, de min-
unile Sale [i chiar de
R\stignirea [i ~nvierea Sa.
Recunoa[te c\ [i tu ai avut
sau chiar mai ai anumite
momente când te `ndoie[ti
de unele aspecte din via]a
Dumnezeu [i s\ dob=nde[ti
energie sf=nt\ pentru a-]i
`mbun\t\]i via]a.
Pot face canonul de a-
cum `nainte?
Nu doar c\ po]i, dar chiar
este obligatoriu s\-l `mpli-
ne[ti, dac\ ]i s-a dat [i dac\
l-ai acceptat. Mai este `ns\
o situa]ie care trebuie men-
]ionat\: unii duhovnici nu
dau imediat dezlegarea de
p\cate cre[tinilor care au
p\cate grele. De exemplu,
unui om care este foarte e-
goist [i m=ndru i se poate
cere, la spovedanie, s\
mearg\ `nt=i [i s\ fac\ o
milostenie mai important\
cantitativ [i abia apoi s\
revin\ la preot pentru a
primi dezlegarea p\catelor.
~n astfel de cazuri, `mpli-
nirea canonului este nece-
sar\ pentru ca Sf=nta Tai-
n\ a Spovedaniei s\ aib\
efect real. Mai mult, cerin]a
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Cuviosului Ar-
cadiu; a Cuviosului Isihiu,
f\c\torul de minuni; a
Cuviosului Maxim; a Sfân-
tului Mucenic Eufrosin; a
afl\rii cinstitei Cruci [i a
piroanelor de Sfânta Elena,
mama Sfântului `mp\rat
Constantin cel Mare, [i a
Sfin]ilor Iulian [i Evul.
Mâine, Biserica face pome-
nirea Sfin]ilor Mucenici E-
piscopi din Cherson: Vasilevs,
Efrem, Evghenie, Capiton,
Eterie, Agatodor [i Elpidie.
~n ziua de 6 martie,
istoria consemneaz\:
a 1853 – Opera „Travia-
ta“ de Giuseppe Verdi are
premiera la Vene]ia;
a 1866 – S-a n\scut
Dumitru Kiriac-Georgescu
(d. 1928), compozitor, profe-
sor, dirijor de cor [i fol-
clorist, unul dintre precur-
sorii [colii moderne de com-
pozi]ie `n România;
a 1869 – Dimitri Men-
deleev prezint\, `n cadrul
Societ\]ii Ruse pentru
Chimie, primul sistem peri-
odic al elementelor;
a 1897 – A intrat `n vi-
goare, `n România, Legea
repausului `n zilele de du-
minic\ [i s\rb\tori. Potrivit
legii, era liber\ doar dimi-
nea]a de duminic\ [i alte 14
s\rb\tori pe an;
a 1899 – Compania Ba-
yer `[i revendic\ aspirina
ca marc\ `nregistrat\;
a 1919 – Ungariei i se
`nmâneaz\ hot\rârea Con-
Mântuitorului. Dar s\ nu te
la[i doborât de aceste gân-
duri. Dac\ privim cu a-
ten]ie la fragmentul evan-
ghelic de ast\zi, vedem c\,
pentru `ndoiala [i necre-
din]a concitadinilor S\i,
Domnul Iisus a hot\rât s\
nu mai fac\ minuni `n ]ara
Sa. Cei de atunci `ntrebau:
oare acesta nu este fiul lui
Iosif teslarul? Este rud\ cu
Iosif [i cu Simeon! Numai o
credin]\ puternic\ [i bine
preotului devine o leg\tur\,
o porunc\. Dac\ nu o
`mpline[ti, dac\ te duci la
un alt preot ca s\ prime[ti
dezlegare rapid\, faci un
532 de ani
de la na[terea
lui Michelangelo
Michelangelo Buonarro-
ti s-a n\scut la 6 martie
1475, `n Caprese, o locali-
tate aflat\ la [aizeci de ki-
lometri de celebrul ora[
italian Floren]a. Pasiunea
pentru sculptura `n mar-
mur\, pe care i-a insuflat-o
doica sa, l-a determinat s\
p\r\seasc\ [coala, `n ciuda
p\rin]ilor care doreau ca el
s\ studieze gramatica [i s\
se consacre [tiin]elor uma-
niste. La treisprezece ani
era ucenicul celebrului pic-
tor florentin Ghirlandaio.
C=nd a `mplinit cincispre-
zece ani, a fost luat s\ locu-
iasc\ `n palatul Medici, a-
proape ca un membru al fa-
miliei, de c\tre Lorenzo
Magnificul, suveranul Flo-
ren]ei, care a devenit pro-
tectorul s\u.
Michelangelo se conside-
ra, `n primul r=nd, sculp-
tor, [i mul]i critici `l con-
siliului Militar aliat de la
Paris (Nota Vyx) privind o-
bligativitatea retragerii tru-
pelor maghiare din Tran-
silvania;
a 1928 – S-a n\scut Ga-
briel Garcia Marquez, ro-
mancier, laureat al Pre-
miului Nobel pentru Litera-
tur\ `n anul 1982;
a 1939 – A trecut la cele
ve[nice PF Miron Cristea
(n. 1868), primul patriarh
al României, prim-ministru
`ntre 1938-1939;
fundamentat\ duce la con-
vingeri [i fapte bune, pl\-
cute lui Dumnezeu. ~n
schimb, `ndoiala duce la ne-
credin]\, iar necredin]a la
pierzare. A[a ne `nva]\
Domnul Iisus Hristos: „Cel
ce crede `n Mine [i `n cuvin-
tele Mele va avea via]\
ve[nic\!“. Deci te mai `ndo-
ie[ti? (Rubric\ realizat\ de
pr. Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
mare p\cat. E ca [i cum ai
vrea s\-L `n[eli pe Dumne-
zeu – cea ce este, evident, o
mare eroare. (Rubric\ rea-
lizat\ de Petru AVRAM)
sider\ cel mai mare sculp-
tor din toate timpurile.
Statuile lui Moise [i David,
de exemplu, ca [i celebra
Pietà, sunt toate opere de o
inegalabil\ m\iestrie artis-
tic\. {i ca pictor este foarte
apreciat, at=t prin calitatea
capodoperelor sale, c=t [i
prin influen]a exercitat\
asupra genera]iilor ulte-
rioare de pictori. Frescele
cu care a decorat tavanul
Capelei Sixtine din Roma
sunt evaluate ca f\c=nd
parte dintre cele mai mari
realiz\ri artistice din lume.
Michelangelo a fost [i un
arhitect talentat. Printre
realiz\rile sale notabile `n
acest domeniu se remarc\
proiectul Capelei Medici
din Floren]a. De netrecut
cu vederea sunt [i cele
aproximativ trei sute de
sonete pe care le-a scris. A
murit la Roma, `n 1564, cu
pu]in `nainte de a `mplini
v=rsta de 89 de ani.
Potrivit dorin]ei sale, a fost
`ngropat `ntr-o cript\ a
Bisericii „Santa Croce“ din
Floren]a. (F.H.)
a 1941 – A avut loc, la
Opera Român\ din Bucu-
re[ti, premiera operei Ale-
xandru L\pu[neanu, de
Alexandru Zirra, unul din-
tre pionierii muzicii de
oper\ române[ti;
a 1945 – Instaurarea
guvernului dr. Petru Groza;
a 1957 – A decedat Con-
stantin R\dulescu-Motru,
reputat psiholog [i sociolog
român autor al numeroase
articole [i studii de speciali-
tate, printre care („Psiholo-
gia poporului român“). a

7 NOTE
Despre poc\in]a cea f\cut\
cu grij\ [i deplin ar\tat\
de Petru]a-M
Maria
M|NIU}
Continu\m seria arti-
colelor `n care suim treptele
„Sc\rii dumnezeiescului ur-
cu[“ a Sfântului Ioan Sc\-
rarul, `ntâlnind pe drumul
nostru spre des\vâr[ire ca-
podoperele muzicale care
tind s\ exprime starea fie-
c\rei trepte duhovnice[ti.
Sfântul Ioan Sc\rarul a[ea-
z\ poc\in]a pe treapta a cin-
cea, ar\tând despre aceast\
mare comoar\ c\ „prin poc\-
in]\ ai cur\]it cele cinci sim-
]uri sc\pând de pedeaps\ [i
de osânda f\r\ de voie, prin
cea aleas\ de bun\ voie“.
Lumea de ast\zi, de[i are
nevoie de cea mai adânc\ [i
statornic\ poc\in]\, nu con-
[tientizeaz\ adev\rata va-
loare a `ntoarcerii smerite
c\tre Dumnezeu; cu atât
mai pu]in muzica pe care o
auzim pretutindeni - ea cul-
tiv\ mai ales sentimente de
mândrie, de exercitare oar-
b\ a propriei voin]e [i de in-
diferen]\ fa]\ de poruncile
Mântuitorului. Dup\ cu-
vântul unui P\rinte din Pa-
teric: „un glas i-a zis: hai
[i-]i voi ar\ta lucr\rile oa-
menilor: (…) nici unul nu se
smerea s\-i fac\ loc
celuilalt“.
Smerenia [i poc\in]a au
fost propov\duite `nc\ di-
LUMINA}I-V| FA}A!
O istorie descris\ [i deschis\
de Lucian VASILIU
Orice am spune, criticul
literar este un om n\p\stuit,
expus pericolelor de tot felul.
Sistemele politice totalitare
au `ncercat s\-l confi[te, cele
democrate `l supun la tot
felul de cazne (revizuiri, re-
formul\ri, relecturi).
Cultura, literatura noas-
tr\ a fost temerar\ [i tena-
ce. De la `nceputurile mo-
derne datorate lui Kog\lni-
ceanu [i Maiorescu la finali-
z\rile deosebite semnate de
E. Lovinescu, N. Iorga, N.
Cartojan [i, mai ales, G. C\-
linescu (referindu-ne la pe-
rioada interbelic\).
Dup\ r\zboi, valorile
noastre au fost a[ezate, `n
fel [i chip (dar `n gril\ plau-
zibil\) de Ov. S. Crohm\l-
niceanu, I. Negoi]escu, E.
Simion, N. Manolescu, Gh.
Grigurcu, C. Ungureanu,
M. Popa, L. Ulici, E. Ne-
grici, Alex {tef\nescu…
G. C\linescu `[i articula,
`n Ia[ii patriarhali, vasta, ex-
presiva, rezistenta „Istorie
a literaturii române de la
origini p=n\ `n prezent“…
Tot `n Ia[i, `n anii ’70 [i
’80, se exprima, coerent, o
veritabil\ [coal\ a criticilor
[i istoricilor literari, conti-
nu=nd eforturile unor uni-
versitari erudi]i [i inspira]i
,precum Elvira Sorohan, Al.
Andriescu, Liviu Leonte…
„{coala nou\“ se formase
`n atelierele revistelor „Al-
ma Mater – Dialog“ (Uni-
versitatea „Alexandru Ioan
Cuza“), „Opinia studen]eas-
c\“ (Centrul universitar ie-
[ean), „Cronica“ [i mai ales
„Convorbiri literare“…
naintea activit\]ii publice a
Mântuitorului nostru Iisus
Hristos, c\ci se spune `n
Sfânta Evanghelie dup\
Matei: „`n zilele acelea, a
venit Ioan Botez\torul [i
propov\duia `n pustia Iu-
deii, spunând: poc\i]i-va c\
s-a apropiat `mp\r\]ia ce-
rurilor. El este acela despre
care a zis proorocul Isaia:
«glasul celui ce strig\ `n
pustie: preg\ti]i calea Dom-
nului, drepte face]i c\r\rile
Lui»“ (Matei 3, 1-3). „De a-
tunci a `nceput Iisus s\ pro-
pov\duiasc\ [i s\ spun\:
Poc\i]i-v\, c\ci s-a apropiat
`mp\r\]ia cerurilor“ (Matei
4).
Plata celor mândri [i ne-
ostenitori spre poc\in]\ es-
te focul ve[nic, dup\ cuvin-
tele Sf. Ap. Matei: „face]i
deci road\, vrednic\ de po-
c\in]\, [i s\ nu crede]i c\
pute]i zice `n voi `n[iv\:
P\rinte avem pe Avraam,
c\ci v\ spun c\ Dumnezeu
poate [i din pietrele acestea
s\ ridice fii lui Avraam. Iat\
securea st\ la r\d\cina
pomilor [i tot pomul care nu
face road\ bun\ se taie [i se
arunc\ `n foc“ (Matei 3).
Apropiindu-ne de poc\in-
]a exprimat\ `n muzic\ de
cel care este numit de cerce-
t\tori cel mai mare compo-
zitor al tuturor timpurilor,
s\ ne amintim de poc\in]a
lui Matei vame[ul, care L-a
primit `n casa sa pe Mântu-
Cronica, recenzia, portre-
tul, profilul literar publica-
te aici sau `n alte reviste din
]ar\ aveau s\ devin\ c\r]i
importante, semnate de Da-
niel Dimitriu, Al. C\lines-
cu, Al. Dobrescu, Mihai Di-
nu Gheorghiu, Val Condu-
rache, Constantin Pricop,
Florin Faifer, George Pru-
teanu, Dan Petrescu, Liviu
Antonesei, Valeriu Gher-
ghel [i `nc\ al]ii.
~ntre cei statornici, rezis-
ten]i la mode, intemperii,
schimb\ri, Ioan HOLBAN
ne-a oferit, recent, la edi-
tura TipoMoldova (coordo-
nator Aurel {tefanachi), is-
toria literaturii române, `n
trei volume: vol. I – Poezia,
vol. II – Proza, vol. III – Cri-
tic\, eseu, memorialistic\.
Impresionant\, cantitativ
[i calitativ, Istoria lui Ioan
Holban vine `n continuarea
precedentelor (men]ionate la
`nceputul textului nostru de
semnalare).
De altfel, previzibil, asu-
mat, lucid, autorul schi]ase
`n c=teva dintre c\r]ile lui
anterioare acest edificiu
spectaculos. Ne referim la
volumele „Profiluri epice
contemporane“ (1987), „Li-
teratura subiectiv\“ (1989) [i
„Salonul refuza]ilor“ (1993).
Nu vom face acum un in-
ventar al autorilor prezen]i
sau absen]i, o statistic\
privind num\rul de pagini
dedicate unui scriitor sau
altuia, nu vom c\uta nod de
g=lceav\ (cum se obi[nu-
ie[te) criticului literar dedi-
cat comentariului (deseori
umoral), ci vom remarca
echilibrata gril\ de va-
lorizare (inclusiv la nivelul
„geografiei literare“, cu pre-
OPINII & COMENTARII
itorul [i care a umbrit, prin
fapte bune, nedreptatea f\-
cut\ altora pân\ atunci: „nu
cei s\n\to[i au nevoie de
doctor, ci cei bolnavi. Dar
mergând, `nv\]a]i ce `n-
seamn\: mil\ voiesc, iar nu
jertf\; c\ n-am venit s\
chem pe drep]i, ci pe p\c\-
to[i la poc\in]\“ (Matei 9).
~n „Patimile dup\ Matei“
de Bach, Aria plângerii lui
Petru cânt\, prin m\iestria
celebrului compozitor, des-
pre poc\in]a Apostolului
Petru, cel care s-a c\it pen-
tru sl\biciune sa [i a do-
bândit iertarea lui Dumne-
zeu: „[i Petru [i-a adus a-
minte de cuvântul lui Iisus,
care zisese: Mai `nainte de a
cânta coco[ul, de trei ori te
vei lep\da de Mine. {i ie-
[ind afar\, a plâns cu amar“
(Matei, 26). Traseul solistic
al viorii, de o rar\ sensibili-
tate [i cu un ton re]inut,
sus]inut de o pulsa]ie dis-
cret\, ce sugereaz\ b\taia
unei inimi covâr[ite de
poc\in]\, str\bate timpul
pân\ la noi, cu acela[i senti-
ment acut al p\rerii de r\u,
cu aceea[i lumin\ a posibili-
t\]ii `mplinirii binelui. Mu-
zica lui Bach nu ne las\ s\
uit\m faptul c\ Dumnezeu
iart\ p\catele prin Preotul
duhovnic, de care trebuie s\
fim aproape mai ales `n
Postul Mare pe care `l tra-
vers\m: „adev\rat gr\iesc
vou\: oricâte ve]i lega pe
p\mânt, vor fi legate [i `n
cer, [i oricâte ve]i dezlega
pe p\mânt, vor fi dezlegate
[i `n cer“ (Matei 18, 18).
Timpul prezent este tim-
pul poc\in]ei, momentul de
acum ne vorbe[te despre
ponderent\ aten]ie acor-
dat\ zonei moldave), vom
sublinia stilul clasic, cursiv,
didactic (`n sensul cel mai
bun) [i, mai ales, partea
ilustrativ\ a demersului
critic, Ioan Holban fiind un
inspirat culeg\tor de citate
relevante.
Inspirate [i incitante sunt
[i titlurile profilurilor dedi-
cate operelor, de-ar fi s\
men]ion\m c=teva: „Dispe-
rarea de a fi“ (Gellu Naum),
„Steaua din f=nt=n\“ (Ioan
Alexandru), „Scriu pentru fe-
mei [i filosofi“ (Dan Lauren-
iertare, fapt c\ruia `i da-
torez\ actualitatea [i sec-
]iunea muzical\ pe care am
asociat-o treptei a cincea a
Sc\rii Sf. Ioan. Bach, cel
care `[i `ncununase m\ies-
tria interpretativ\ [i cre-
atoare la orga unei cate-
drale din Leipzig, este cel
care a convertit acest pro-
fund sim]\mânt al po-
c\in]ei `ntr-o arie `n care vi-
oara plânge pe sunetele u-
nor melodii coborâtoare,
calde, `nc\rcate de o dra-
goste care nu ar fi putut fi
rostit\ `n cuvinte omene[ti.
Feminitatea cu care este
ivestit timbrul viorii poate
fi paradoxal\ – `n acest con-
text – numai dac\ nu uni-
versaliz\m sentimentul
poc\in]ei [i numai dac\ nu
ne amintim de poc\in]a Sf.
Mariei Magdalena [i a atâ-
tor al]i oameni care, `ntor[i
din adâncurile p\catului,
[i-au `ndreptat via]a [i a
cultivat-o `n sfin]enie.
Când credem c\ nu a mai
r\mas nimic de f\cut, as-
cultând muzica despre
Patimile Mântuitorului, s\
ne amintim c\ poc\in]a este
nefâr[it\ [i frumoas\ cale
de `ntoarcere spre Dumne-
zeu. S\ ne amintim, dup\
cuvintele P\rintelui Ioan
Com[ulea c\ „mântuitoare
este numai poc\in]a pentru
ceea ce trebuia s\ facem [i
n-am f\cut, pentru ceea ce
trebuia s\ fim [i n-am fost“.
* Petru]a-MMaria M\niu] este
cadru didactic universitar
la Universitatea Transilvania
din Bra[ov, doctor `n muzic\,
redactor muzical
la Radio Ortodoxia Bra[ov
]iu), „Istoria omului f\r\
aripi“ (Matei Vi[niec), „Ten-
siunea l\untrului ascuns“
(Carmelia Leonte).
E mult\ vitalitate [i su-
gestie fertil\ `n aceast\
carte grea (la propriu [i la
figurat), d\ruit\ literaturii
noastre de Ioan Holban,
unul dintre cei mai
conving\tori cititori [i co-
mentatori ai crea]iei liter-
are contemporane. AVE!
* Lucian Vasiliu este
scriitor, coordonator al revistei
„Dacia literar\“
Mar]i, 6 martie 2007 3
EDITORIAL
Ce pierzi c=nd
c=[tigi ceva?
a F\r\ anticorpii care se nasc
din lupta zilnic\ pentru mai bine
sau chiar pentru supravie]uire, pragurile
de felul acesta nu pot fi dep\[ite a
de Nicolae DIMA
Din c=nd `n c=nd, ziarele din Rom=nia preiau din
presa interna]ional\ sau de pe fluxurile agen]iilor
de pres\, studii comparatiste privind rom=nii [i
restul lumii. Am aflat `n felul acesta, nu cu multe
s\pt\m=ni `n urm\, c\ rom=nii se num\r\ printre
cei mai stresa]i europeni. Din starea de `ncordare
despre care mul]i cona]ionali spun c\ este perma-
nent\ `n via]a lor, deriv\ o mul]ime de afec]iuni
medicale, ceea ce scade dramatic starea de bine a
persoanei `n cauz\. Deci nu doar c\ stresul nu te
las\ s\ dormi, s\ te relaxezi [i s\ te bucuri de via]\,
dar te mai [i cadorise[te cu dureri de cap, de stomac
sau de inim\, cu cre[teri masive ale colesterolului,
cu probleme dermatologice sau pneumologice.
Zilele trecute, acelea[i surse care se preocup\ de
compara]ii Rom=nia-restul lumii au lansat o provo-
care care chiar merit\ discutat\: statistic, rom=nii
sunt cei mai neferici]i dintre europeni. Din motive
la `ndem=na tuturor, care ]in de abilitatea de a ob-
serva ritmul vie]ii din vecin\tatea imediat\, nu
cred `n verdictul acesta. {i o s\ explic imediat de ce.
C=nd vorbe[ti cu un elve]ian capabil s\-]i fac\ un
portret realist asupra st\rii na]iunii `n care el
tr\ie[te, vei afla c\ rata sinuciderilor `n aceast\
]ar\ este printre cele mai mari din Europa. La
prima vedere, lucrul acesta pare greu de crezut:
cum s\ fie nefericit [i predispus la sinucidere
elve]ianul, care tr\ie[te `n cea mai bogat\, disci-
plinat\ [i elegant\ ]ar\ a continentului? Ei bine,
da. Destul de mul]i elve]ieni se sinucid, iar ex-
plica]ia acestui fenomen care se poate `nt=lni `n
destul de multe ]\ri europene bogate este legat\ de
dinamismul vie]ii. ~n ritmul vie]ii perfecte dintr-o
]ar\ at=t de corect\, orice trepida]ie, orice accident
`n via]a personal\ poate fi un dezastru. F\r\ anti-
corpii care se nasc din lupta zilnic\ pentru mai bine
sau chiar pentru supravie]uire, pragurile de felul
acesta nu pot fi dep\[ite. Deci una dintre ipoteze
este aceea c\ vest-europeanul nu are exerci]iul
luptei cu via]a, a[a `nc=t este nepreg\tit pentru
surprize. O a doua ipotez\ are, `ns\, leg\tur\ cu
via]a spiritual\ a str\inului cu pricina. Unde se
duce rom=nul obosit de zbucium, unde se duce
rom=nul care nu mai are speran]\? La biseric\.
Adic\ acolo unde elve]ianul nu poate ajunge – din
cauz\ c\ leg\tura lui cu Biserica din care face parte
este, de cele mai multe ori, strict simbolic\.
Biserica aceea nu-l mai poate ajuta. El nu mai
poate fi ajutat. Credin]a lui `ntr-o salvare miracu-
loas\ venit\ din sfera spiritualului este prea
palid\, iar energia care-i poate determina salvarea
prin revenirea `n sine `i lipse[te cu des\v=r[ire.
Rom=nul nu poate fi nefericit, [i asta deoarece el
are ([i o s\ aib\ mult timp de acum `nainte)
speran]\ [i planuri de viitor. Problema apare nu
atunci c=nd consta]i c=t de greu se pun `n practic\
idealurile, ci problema este atunci c=nd nu mai ai
defel idealuri. „Adev\ratele `nfr=ngeri sunt re-
nun]\rile la vis“, credea Radu Gyr, c=ndva, iar
g=ndul de mai `nainte vine spre confirmarea ver-
sului lui. Desigur, idealurile sunt de ordin lumesc,
efemer, sau sunt [i de ordin spiritual [i sunt, deci,
ve[nice. Dar nu vorbim aici despre calitatea [i au-
tenticitatea fericirii, ci despre simpla ei existen]\,
ca sentiment, `n sufletul nostru. Unii confund\
s\r\cia cu nefericirea. Unii confund\ fericirea cu
bog\]ia. {i unii, [i ceilal]i, gre[esc fundamental.
Se num\r\, deci, rom=nii, printre cei mai ne-
ferici]i europeni? Poate c\ da. Li se pare c\, dac\
via]a de zi cu zi ar fi mai u[oar\, dac\ ratele pentru
cas\, automobil, ma[in\ de sp\lat ori filtru de cafea
ar fi mai mici, dac\ str\zile ar avea mai pu]ine
gropi [i dac\ fiecare angajat ar c=[tiga m\car o mie
de euro pe lun\, totul ar fi perfect. Nici o grij\! le
spun tuturor. Vom ajunge [i acolo! Problema
r\m=ne, `ns\, cea enun]at\ de at=t de mult\ vreme
[i care troneaz\ peste toate ca o exclama]ie re-
toric\: ce se pierde atunci c=nd ceva se c=[tig\? a
4 Mar]i, 6 martie 2007
PE SCURT
Primul patriarh
al BOR la 68 de ani
de la trecerea
la cele ve[nice
Ast\zi, 6 martie, se `mplinesc
68 de ani de la trecerea la cele
ve[nice a fostului patriarh Mi-
ron Cristea. N\scut la 18 iulie
1868, `n Topli]a, jude]ul Har-
ghita, Miron Cristea a fost pri-
mul patriarh al Bisericii Orto-
doxe Române. Miron Cristea
[i-a `nceput studiile `n satul
natal [i le-a continuat la Bis-
tri]a N\s\ud [i la Sibiu. A pri-
mit, apoi, o burs\ la Buda-
pesta de la mitropolitul Tran-
silvaniei Miron Romanul, con-
tinuându-[i studiile. A `ndepli-
nit mai multe ascult\ri,
printre care cea de secretar
arhiepiscopal, director al zia-
rului „Telegraful Român“. Din
anul 1910 pân\ `n 1919, a fost
episcop la Caransebe[, dup\
care, `n anul 1920, a fost in-
vestit mai `ntâi ca mitropolit
primat [i apoi ca patriarh, de-
venind cel dintâi patriarh al
Bisericii Ortodoxe Române. A
`ndeplinit aceast\ calitate `n
perioada 1920–1939. La 6
martie a trecut la cele ve[nice
`n timpul unui tratament pe
care-l f\cea la Cannes, `n
Fran]a. Patriarhul Miron
Cristea a avut o activitate so-
cial\ bogat\. A fost pre[edinte
al Reuniunii Române de
Muzic\ din Sibiu [i a altor in-
stitu]ii culturale române[ti.
~nc\ din studen]ie s-a num\rat
printre militan]ii de frunte
pentru realizarea idealurilor de
unitate na]ional\ a poporului
român. A participat la Marea
Adunare Na]ional\ de la Alba
Iulia de la 1 decembrie `n 1918
[i a fost membru al delega]iei
românilor transilv\neni care a
prezentat actul Unirii la
Bucure[ti. A fost membru de
onoare al Academiei Române,
iar `n plan politic a f\cut parte
din Regen]\ (20 iulie 1927 - 8
iunie 1930) [i a fost prim-mi-
nistru (10 februarie 1938 - 6
martie 1939).
De 8 martie,
`n sprijinul
femeilor `n vârst\
Elevii din clasele I – VIII de la
{coala general\ din satul Jol-
de[ti, comuna Vorona, Protopo-
piatul Boto[ani, `mpreun\ cu
preotul satului, pr. Ioan San-
du, au venit cu o ini]iativ\
inedit\. ~n ziua de 8 martie, ei
vor merge la femeile `n vârst\
din sat cu o felicitare, un bu-
chet de flori [i cu un dar con-
stând `n alimente neperisabile.
„~mpreun\ cu doamnele
`nv\]\toare Teodorina {oro-
doc, Maria Simian [i Lidia
Mihalache au fost identificate,
pân\ acum, aproape 20 de fe-
mei `n vârst\ din sat care vor
fi vizitate de copii. Pentru
procurarea alimentelor, elevii
au strâns o anumit\ sum\ de
bani care a fost rotunjit\ pân\
la 3 milioane de lei cu ajutorul
bisericii“, a declarat preotul
paroh Ioan Sandu.
„Flori pentru mama“
la Dorohoi
Duminic\ 4 martie , la casa
Municipal\ de Cultur\ din
Dorohoi a avut loc spectacolul
omagial „Flori pentru mama“.
Au participat: grupurile vocale
„Junior“ [i „Voces“ - conduse
de inv. Paul-Ciprian Mihai ;
forma]ia de dansuri populare -
instr. Dumitru Ro[u. Semina-
rul Teologic Ortodox Liceal
„Sf. Ioan Iacob“ din Dorohoi a
fost reprezentat de elevul
{tefan Darie din anul IV , care
a c=ntat acompaniat de orches-
tra „Mugurelul“. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
„Am tr\it clipele acelea de care Prea Fericirea Voastr\,
mi-a
am amintit toat\ via]a mea“ La aniversarea zilei de hirotonie `ntru arhiereu a
Prea Fericirii Voastre, V\ adres\m, cu fiasc\ [i
Prea Fericitul P\rinte o zi deosebit de scump\, trundeau mai u[or `n sufle-
fr\]easc\ dragoste `n Hristos, ur\ri de s\n\tate [i zile
`ndelungate, cu bucurii [i mult ajutor de la Dumnezeu
Teoctist, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Rom=ne, a `mpli-
pentru c\ `n aceast\ zi, a-
cum 57 de ani, m-am `nvred-
tul meu [i am tr\it clipele a-
celea de care mi-am amintit
`n lucrarea arhip\storeasca pe care o desf\[ura]i spre
nit, ieri, 57 de ani de arhie- nicit s\ primesc treapta de toat\ via]a mea [i de cuvin- slava Preasfintei Treimi [i spre binele Bisericii
Ortodoxe Rom=ne.
rie. Slujba hirotonirii `ntru slujire `n sf=nta arhierie, tele pe care mi le-a adresat
arhiereu a fost oficiat\ la 5 aceast\ frumoas\ [i mare `n cuv=ntul s\u, foarte ~n numele slujitorilor de la parohii [i m\n\stiri, al
martie 1950, `n Biserica „Sf. misiune pe care Dumnezeu credincio[ilor din Arhiepiscopia Ia[ilor [i al nostru per-
scurt, patriarhul Justinian“.
Spiridon Nou“, paraclis pa- mi-a `ncredin]at-o, prin ru- Cu prilejul `mplinirii a 57 sonal V\ adres\m, cu deosebit\ pre]uire, urarea:
~ntru mul]i [i binecuv=nta]i ani, Prea Fericite
triarhal, din Bucure[ti. ~ntr- g\ciunile sfin]ilor ierarhi ca- de ani de arhierie a PF
un interviu acordat postului re nu mai sunt ast\zi, `n so- P\rinte Teoctist, ~nalt Prea P\rinte Patriarh!
de radio Trinitas, Prea Feri- bor cu PF Patriarh Justi- Sfin]itul Daniel, Mitro-
cirea Sa a rememorat mo- nian Marina. El mi-a fost politul Moldovei [i Buco- Al Prea Fericirii Voastre `n Hristos-Domnul,
mentul deosebit petrecut `n p\rinte sufletesc. A fost o vinei, a trasmis un mesaj pe
urm\ cu 57 de ani: „Ziua de bucurie, pentru c\ eram la care vi-l prezent\m `n conti- Daniel,
5 martie este, pentru mine, v=rsta c=nd bucuriile p\- nuare. a Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei
VIA}A PAROHIILOR
Femeile
Cinci ani de `nfr\]ire `ntre dou\ parohii ortodoxe din
aflate la mii de kilometri distan]\ Ia[i au str=ns
a Parohia ortodox\ rom=n\ „Ap\r\torii Patriei II“ din Bucure[ti [i parohia catolic\ bani pentru
„S. Angela Merici“ din Milano s-au `nfr\]it `n urm\ cu cinci ani, dup\ vizita, din reintegrarea
perioada 17-24 iunie 2004, a unei delega]ii diocezane a Arhiepiscopiei de Milano,
care a venit `n Rom=nia cu dorin]a de a cunoa[te ortodoxia româneasc\ a b\tr=nilor
Leg\turile dintre pa-
rohia „Ap\r\torii Patriei“
Fructificarea rela]iilor
dintre cele dou\ comu-
marginaliza]i
II, din Bucure[ti [i paro- nit\]i a culminat cu darul
Ziua Mondial\ de Rug\ciu-
hia „S. Angela Merici“ nepre]uit pe care Abatele
Bazilicii «Sant’Ambrogio» ne a Femeilor, s\rb\torit\ `n
din Milano au debutat cu
vizita efectuat\ `n Româ- din Milano l-a f\cut paro- fiecare an la 4 martie, a fost
marcat\ duminic\ la Ia[i la
nia, `n perioada 17-24 iu- hiei „Ap\r\torii Patriei“
nie 2001, a unei delega]ii II din Bucure[ti. La 7 de- catedrala romano-catolic\
„Adormirea Maicii Domnului“,
diocezane a Arhiepisco- cembrie 2004, monahul
piei de Milano, condus\ italian a d\ruit parohiei unde s-au `nt=lnit la o sear\
de Eminten]a Sa cardi- bucure[tene o p\rticic\ de rug\ciune ecumenic\ at=t
nalul Francesco Cocco- din moa[tele Sfântului preo]i apar]in=nd Bisericii
palmerio, pre[edintele Ambrozie. Catolice, celei Ortodoxe [i celei
Consiliului Pontifical ~n urm\ cu pu]in timp, Luterane, c=t [i credincio[i din
pentru Texte Legislative, cu ocazia “S\pt\mânii de cele trei mari confesiuni.
pe atunci episcop auxiliar rug\ciune pentru unitatea „Preg\tirile pentru aceast\
de Milano, delega]ie alc\- cre[tinilor”, o delega]ie a rug\ciune ecumenic\ a fe-
tuit\ din preo]i, monahi parohiei „Ap\r\torii Pa- meilor din Ia[i au fost f\cute
[i credincio[i din cadrul triei II“, condus\ de pr.
`mpreun\ r\d\cinile cre[- de reprezentan]ii Bisericii
Arhiepiscopiei de Milano Conferin]elor Episcopale paroh Mircea Alex\ U]\, a
Europene (CCEE), `n care tine ale Europei. Catolice [i celei Luterane.
dornici s\ cunoasc\ orto- f\cut o vizit\ la Milano, Textul rug\ciunii ecumenice a
doxia româneasc\. Ca ur- se arat\, printre altele: prilej cu care a fost mar-
mare a acestei vizite, „La nivelul comunit\]ilor fost redactat de comunitatea
Consiliul Parohial al pa- locale, trebuie o implicare
Reunite sub ocrotirea cat\ de `mplinirea a cinci femeilor cre[tine din Paraguai.
ani de `nfr\]ire ecumenic\
rohiei Ap\r\torii Patriei mai mare [i un schimb de aceluia[i sf=nt `ntre cele dou\ parohii. Cu
Dup\ slujba oficiat\ la cate-
dral\, dou\ coruri de la Liceul
II [i Consiliul Pastoral al experien]\ `n catehizare
Un moment important
aceast\ ocazie, delega]ia
de Arte «Octav B\ncil\» din
parohiei S.Angela Merici [i pastora]ie“ (nr.2). ~n ac- parohiei noastre a oferit
din Milano au hot\rât ~n- tul de `nfr\]ire se mai pentru `nt\rirea rela]iilor bisericii ambroziene „Im- Ia[i au sus]inut un concert de
dintre Biserica Ortodox\ c=ntece religioase. La sf=r[itul
fr\]irea Ecumenic\ dintre
cele dou\ parohii, având
arat\ c\, `n acest fel, se
Român\ [i Biserica Cato-
nul Acatist al Sf. Ambro-
acestora, s-a f\cut o colect\
favorizeaz\ leg\turi de zie“, realizat prin concur-
[i aprob\rile conducerii cunoa[tere, de rug\ciune lic\ a fost vizita Em. Sale sul comunit\]ii parohiale, pentru sus]inerea financiar\ a
Bisericii Ortodoxe Româ- Card. Dionigi Tettamanzi, lucrare considerat\ de ex- unui proiect a Societ\]ii Orto-
[i de colaborare reciproc\,
ne [i Bisericii Catolice. Arhiepiscop de Milano, per]i catolici „`n m\sur\ doxe a Femeilor Rom=ne [i a
f\r\ nici o form\ de pro- `ntreprins\ `n perioada
La 20 ianuarie 2002, la zelitism, `n deplin respect s\ umple o lips\ `n imno- Cantinei sociale «Sf. Haralam-
Milano, `n cadrul S\pt\- 15-18 septembrie 2003, `n grafia sfin]ilor, devenind bie» din Ia[i. Acest proiect inti-
al tradi]iilor fiec\ruia; se România. ~n cadrul unei
mânii de rug\ciune pen- dezvolt\ continuu c\i fr\- pentru Bisericile noastre tulat «Asisten]a social\ [i so-
tru unitatea cre[tinilor, slujbe ecumenice solemne,
]e[ti, cu scopul educ\rii un motiv `n plus pentru cializarea persoanelor de v=rs-
pr. Mircea Alex\ U]\ [i pr. oficiate `n cadrul parohiei
spre dialog; se promovea- c\utarea comuniunii“. ta a treia», vizeaz\ b\tr=nii
Giuseppe Bettoni, `n rug\- „Ap\r\torii Patriei II“, cu
z\ `ntâlniri `ntre credin- Pe viitor, cele dou\ co- din Ia[i care au nevoie de `n-
ciune comun\, au subscris binecuvântarea PF Teoc-
cio[ii parohiilor noastre, tist, Patriarhul Bisericii munit\]i doresc `nt\rirea grijiri speciale sau care sunt
`nfr\]irea ecumenic\ din- rela]iilor `ncepute `n ur-
tre cele doua parohii. ~n `n special `ntre tineri, `n Ortodoxe Rom=ne, repre- marginaliza]i de societate“, a
vederea cunoa[terii cul- zentan]ii celor dou\ Bise- m\ cu cinci ani, prin con- declarat pre[edintele SOFR
actul de `nfr\]ire se face tinuarea vizitelor reci-
turii [i spiritualit\]ii ce- rici surori au semnat do- din Ia[i, Margarita Vlad.
apel la documentul in- proce, prin dezbateri pe
terna]ional «Charta Oecu- luilalt [i pentru sus]ine- cumentul prin care Sf. Ier. Ziua Mondial\ de Rug\ciu-
rea reciproc\ `n dezvolta- diferite teme teologice
menica», semnat la 22 Ambrozie a devenit ocroti- ne a Femeilor face parte din
aprilie 2001, la Stras- rea proiectelor pastorale; torul acestei parohii, un `ntre membrii celor dou\ mi[c\rile ecumenice de nivel
parohii.
bourg, de pre[edin]ii Con- se valorific\ mo[tenirea ocrotitor latin al unei pa- mondial, care adun\ femei de
siliului Bisericilor Euro- spiritual\ a cre[tinismu- rohii ortodoxe r\s\ritene * Pr. dr. Mircea Alex\ U}|, mai multe confesiuni [i tradi-
pene (CBE) [i Consiliului lui, pentru a redescoperi latine. consilier patriarhal ]ii. A fost ]inut\ pentru prima
dat\ `n Statele Unite ale A-
mericii, `n urm\ cu aproxima-
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia tiv 100 de ani. Prima dumini-
c\ din luna martie este aleas\
Perioada: 04 - 14 aprilie 2007 ca ziua de rug\ciune ecume-
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii ortodoc[i nic\ a femeilor din peste 170
români din `ntreaga ]ar\. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale credin]ei ortodoxe, Informa]ii suplimentare
de ]\ri. ~n Rom=nia, Ziua
reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele moa[te [i locurile de `nchinare. pute]i ob]ine la num\rul
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada 04 – 14 Mondial\ de Rug\ciune a Fe-
aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“. de telefon: 0232/276907, meilor a fost marcat\ pentru
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos), la sediul prima oar\ `n anul 1971, la Si-
Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Complexul monahal Meteora; Centrului de Pelerinaj biu. ~n anul 1993 s-a `nfiin]at
Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul Fer. Forul Ecumenic al Femeilor
Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), Makrimalis „Sf. Parascheva“
din Ia[i: Bd. {tefan Cre[tine din Rom=nia, iar
(`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lapsakosl), Atena (vizitare: Acropole, Pia]a
Parlamentului, Catedrala mitropolitan\); Insula Egina (moa[tele Sf. Nectarie prima slujb\ a fost oficiat\ `n
cel Mare [i Sfânt 1993, la Bucure[ti. ({.M.)
Taumaturgul); M-rea Kato Xenia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) – Tesalonic
(moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf. nr. 16, `n curtea
Grigorie Palama). Catedralei mitropolitane,
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; transport sau acces=nd site-ul:
cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - Pireu; cazare `n regim dublu,
www.centruldepelerinaj.ro Pagin\ realizat\ de
cu mic dejun, conform programului la hoteluri de 3***, preot `nso]itor.
Narcisa BALABAN

Patimile b\rba]ilor cu so]ii plecate `n Italia
~n ultimii ani, boto[\nenii, ca to]i
rom=nii de altfel, au luat drumul
str\in\t\]ii. La cules de c\p[uni,
`n Spania, la `ngrijit b\tr=ni [i copii,
`n Italia, pe [antierele din Israel.
Orice, numai s\ c=[tige un ban `n
plus. C=t s\-[i poat\ croi un drum
de Aida ROMAN
Una din urm\rile ne-
faste ale exodului boto[\-
nenilor `n str\in\tate es-
te [i drama b\rba]ilor cu
femei plecate la munc\ `n
Italia. Dac\ ar fi s\ `n-
fiin]eze un club, cu sigu-
ran]\ c\ nu ar `nt=mpina
probleme `n privin]a nu-
m\rului de membri.
Nu degeaba se spune
c\ `ntr-o familie dac\
moare b\rbatul, femeia
reu[e[te s\ dep\[easc\
mai u[or situa]ia. A[a [i
cu plec\rile la munc\ `n
str\in\tate. Pu]ini b\r-
ba]i reu[esc s\ supli-
neasc\ atribu]iile femeii,
s\ aib\ grij\ de cas\ [i de
copii. Majoritatea sunt
cople[i]i de responsabili-
t\]i [i se refugiaz\ `n b\-
utur\. Stau c=t e ziulica
de lung\ `n cr=[m\, beau
pe cont, `n a[teptarea zi-
lei c=nd po[ta[ul le aduce
euroii de la femeie. A-
tunci fac cinste `n st=nga
[i-n dreapta la to]i cei dis-
pu[i s\ le asculte drama.
„Mi-o `nchipuiam
`n permanen]\ `n
bra]ele altui b\rbat.
{i a[a a fost“
Cornel Livadaru este
doar unul din cei care-[i
poart\ cu resemnare bles-
temul str\in\t\]ii. L-a
dep\[it oarecum, dar va
r\m=ne marcat poate
pentru `ntreaga via]\.
~n [ase ani, to]i rom=nii trebuie s\ aib\ ap\ de la robinet
~n Rom=nia, zeci de
ora[e [i aproape toate
satele nu au canalizare [i
sisteme de alimentare cu
ap\. Cet\]eni europeni cu
acte `n regul\ scot `nc\
ap\ cu ciutura sau g\lea-
ta [i sunt nevoi]i s\ mear-
g\ `n miez de noapte la
wc-ul din curte. Autorit\-
]ile vor trebui s\ g\seas-
c\ `ns\ repede solu]ii
pentru c\ normele euro-
pene impun ca, p=n\ `n
2013, `n toate a[ez\rile
cu peste 2.000 de locui-
tori, trebuie s\ existe sis-
teme de alimentare cu a-
p\ [i canalizare.
Mai marii localit\]ilor
trebuie s\ g\seasc\ pro-
iecte, deoarece, Uniunea
European\ pune la dis-
pozi]ie bani pentru re-
abilitarea [i extinderea
re]elelor de ap\ potabil\
[i canalizare. Jude]ul
Harghita este pe primul
loc `n topul acces\rii fon-
durilor pentru astfel de
lucr\ri, dar [i `n ceea ce
ACTUALITATE
mai bun `n via]\. Mul]i dintre ei au
pl\tit mai mult dec=t au c=[tigat.
„Dac\ [tiam ce o s\ p\timesc,
niciodat\ nu a[ fi l\sat femeia
s\ plece. Dar a[a-mi trebuie
dac\ m-am l\comit la bani“, spune
Cornel Livadaru.
Femeia i-a plecat acum fiecare lun\, eu aveam
patru ani la munc\ `n grij\ de copii [i de cas\.
Italia s\ `ngrijeasc\ ni[te ~ns\, dup\ o bucat\ de
b\tr=ni. Au c\zut de co- timp, a `nceput s\ nu mai
mun acord ca ea s\ plece r\spund\ la telefoanele
[i el s\ aib\ grij\ de copii. mele. Muream de gelozie.
„La `nceput, totul a fost Mi-o `nchipuiam `n per-
bine. ~mi trimitea bani `n manen]\ `n bra]ele altui
Pu]ini b\rba]i reu[esc s\ suplineasc\ atribu]iile femeii, s\ aib\ grij\
de cas\ [i de copii. Majoritatea sunt cople[i]i de responsabilit\]i
[i se refugiaz\ `n b\utur\. Stau c=t e ziulica de lung\ `n cr=[m\,
beau pe cont, `n a[teptarea zilei c=nd po[ta[ul le aduce euroii de la femeie
prive[te execu]ia lor. Ju- Peste 97% dintre
de]e cu poten]ial turistic locuitorii de la sate nu
foarte mare se confrunt\ sunt racorda]i la re]eaua
`ns\ cu deficien]e majore de canalizare, `n timp ce
cauzate de lipsa banilor, mai pu]in de 10% sunt
dar [i de lipsa de impli- racorda]i la alimentarea
care sau cooperare a oa- cu ap\ `n sistem central-
menilor. izat. Chiar [i `n municipi-
~n Bra[ov, de exemplu, ile Media[ [i Sibiu
doar un sfert dintre lo- 120.000 de locuitori folos-
calit\]ile din mediul rural esc ap\ din f=nt=ni sau
au canalizare. Aici ar mai au fose septice. Mai grav,
fi nevoie de c=teva zeci de `n capitala cultural\ eu-
milioane de euro pentru ropean\ 2007, familiile
alimentarea cu ap\ [i de din zona periferic\, Viile
alte c=teva zeci de milioa- Sibiului, nu au nici ap\,
ne de euro pentru canali- nici canalizare. Edilii au
zare, sus]in edilii. g\sit solu]ii `n mai multe
O situa]ie deosebit\ proiecte de finan]are, dar
este `n comunele Bran [i nu pot preciza c=nd se vor
Moeciu, unde locuitorii nu rezolva aceste probleme.
Municipiul Constan]a
doresc un sistem de ali-
mentare cu ap\, motiv=nd se transform\, c=nd plo-
c\ se alimenteaz\ de la u\, `ntr-o mic\ Vene]ie
f=nt=ni sau izvoare [i nu din cauza conductelor de
sunt dispu[i s\ pl\teasc\ canalizare [i de preluare
alimentarea cu ap\. a apei pluviale vechi de o
Nici `n Sibiu, jude]ul jum\tate de secol. Cana-
cu capitala cultural\ eu- liz\rile nu fac fa]\ debi-
ropean\ `n 2007, situa]ia tului mare de ap\ dac\
nu se prezint\ mai bine. plou\ toren]ial.
b\rbat. {i a[a a fost. M-a
anun]at sec c\ are de
g=nd s\ se c\s\toreasc\
cu un italian“, `[i amin-
te[te Cornel. A sim]it c\-i
cade cerul `n cap.
Av=nd o fire mai slab\
[i-a `necat drama `n al-
cool. Copiii au r\mas de
izbeli[te. A avut totu[i o
urm\ de luciditate [i i-a
trimis la bunici. „Beam
p=n\ nu mai [tiam de mi-
ne. Asta a durat luni `n-
tregi. P=n\ `ntr-o zi, c=nd
m-am hot\r=t s\ m\ las
`n m=na Domnului. Am
stat un an la o m\n\stire
de c\lug\ri din ]ar\.
Chiar dac\ m-am l\murit
Mai pu]in de 10% din
localit\]ile din mediul ru-
ral din jude]ul Cluj au
canalizare, iar din aceste
re]ele, cea mai mare parte
a fost creat\ p=n\ `n 1989.
Dintr-un total de 420 de
localit\]i ale jude]ului, au
canalizare 20, iar, dintre
acestea, cinci [i-au con-
struit re]eaua `n perioada
2000-2006, prin fonduri
SAPARD. Conform statis-
ticilor Consiliului Jude-
]ean (CJ) Cluj, `n total,
re]eaua de canalizare exis-
tent\ `n mediul rural este
de doar 45 de kilometri.
O situa]ie diferit\ se
prezint\ `n Harghita: no-
u\ comune beneficiaz\ de
sisteme de canalizare [i
sta]ii de epurare prin pro-
gramul SAPARD. Potri-
vit informa]iilor furnizate
de Prefectura Harghita,
`n anii 2004 [i 2006 au
fost finalizate re]elele de
canalizare `n comunele
Tulghe[, Corbu, Lupeni,
Br\de[ti, Praid, Corund,
Mar]i, 6 martie 2007
c\ nu aveam voca]ie pen-
tru a fi c\lug\r, acest lu-
cru m-a ajutat s\-mi
revin“, spune b\rbatul.
S-a `ntors `n Boto[ani [i a
luat via]a de la cap\t. S-a
angajat ca inspector la o
banc\ [i `ncearc\ s\ le
croiasc\ un viitor copiilor.
„Pentru b\rba]i,
desp\r]irea este
cople[itoare,
`nc=t cad `n
depresii majore“
E un caz fericit, dac\ se
poate spune a[a. Al]i
b\rba]i, mai slabi din fire,
au ajuns pe patul de spi-
tal. La psihiatrie. „Unii
b\rba]i, de[i au consim]it
ca so]ia s\ plece la munc\
`n str\in\tate, au avut
apoi tulbur\ri de compor-
tament. Asta pornind de
la gelozia care le orbe[te
mintea, le `ntre]ine [i le
dezvolt\ ideile maladive
p=n\ la delir. De regul\,
ace[tia fac parte din cate-
goria so]ilor model, ata[a]i
de partenerele lor. Pentru
ei, desp\r]irea este cople-
[itoare, `nc=t cad `n depre-
sii majore. Lucru care `i
`mpiedic\ s\-[i `ndeplin-
easc\ responsabilit\]ile.
Nu numai c\ `i neglijeaz\
pe copii, dar `i [i influen-
]eaz\ prin tr\iri morbide“,
spune directorul Spi-
talului de Psihiatrie Boto-
[ani, Neculai Vlad.
Victimele adicente r\-
m=n tot copiii, cel mai a-
desea motivul invocat la
plecarea la munc\ `n
str\in\tate. Mul]i spun
c\ pentru ei, pentru a le
crea un viitor mai bun se
duc s\ roboteasc\ `n ]\ri
str\ine, departe de cas\.
~ns\, dac\ ar avea un
dram de luciditate, s\ pu-
n\ `n balan]\ c=[tigul [i
ceea ce pierd, ar constata
c\ pentru nimic `n lume
Vo[l\beni, Zetea [i Fru-
moasa. Investi]iile s-au
ridicat la aproximativ
30,7 milioane de lei. Alte
25 de comune din jude]
au depus proiecte pentru
finan]area de la bugetul
statului a unor lucr\ri de
realizare a re]elelor de
canalizare. La acestea se
adaug\ proiectele a [ase
municipii [i ora[e care
doresc reabilitarea sau
extinderea canaliz\rii.
Printre ele se num\r\
municipiul Miercurea
Ciuc, unde exist\ cartiere
`ntregi, cum ar fi Topli]a
sau Jigodin, unde nu e-
xist\ sistem de canali-
zare.
~n Covasna, doar [apte
localit\]i au canalizare `n
sistem centralizat. Este
vorba de Sf=ntu Gheor-
ghe, T=rgu Secuiesc, Ba-
raolt, Covasna [i ~ntorsu-
ra Buz\ului, Ghidfal\u [i
Sita Buz\ului. ~n acela[i
timp, centrul vechi al mu-
nicipiului Sf=ntu Gheor-
ghe nu este racordat la
sistemul centralizat de
5
„Unii b\rba]i, de[i au
consim]it ca so]ia s\ plece
la munc\ `n str\in\tate,
au avut apoi tulbur\ri
de comportament.
Asta pornind de la gelozia
care le orbe[te mintea,
le `ntre]ine [i le dezvolt\
ideile maladive p=n\
la delir. De regul\, ace[tia
fac parte din categoria
so]ilor model, ata[a]i
de partenerele lor“,
spune directorul
Spitalului de Psihiatrie
Boto[ani, Neculai Vlad
nu se merit\ s\ pierzi a-
fec]iunea copiilor.
La ce `]i ajut\ banii da-
c\ micu]ul pe care l-ai l\-
sat `n grija altuia nu te
mai recunoa[te de mam\
sau de tat\? Afec]iune
sacrificat\ de goana dup\
`navu]ire. O fata Morga-
na. C\ci `n majoritatea
cazurilor nu se merit\.
Pu]ini din cei pleca]i au
con[tientizat pericolul.
„Sunt p\rin]i, ce-i drept
po]i s\ `i numeri pe degete,
care, dup\ foarte pu]in\
vreme de stat `n str\-
in\tate, [i-au dat seama de
riscurile unui asemenea
demers [i s-au re`ntors `n
]ar\. Au spus c\ `n schim-
bul unui c=[tig material
prefer\ s\ aib\ grij\ de
copii“, poveste[te din ca-
zuistica sa, doctorul Vlad.
E bine [i a[a. Dec=t s\
ajungi s\ regre]i aseme-
nea lui Cornel Livadaru:
„Dac\ [tiam ce o s\ p\ti-
mesc, niciodat\ nu a[ fi
l\sat femeia s\ plece. Dar
a[a-mi trebuie dac\ m-am
l\comit la bani“. a
canalizare, iar reziduu-
rile menajere de la circa
650 de gospod\rii sunt
deversate direct `n p=r=ul
Debren. ~n cea mai mare
parte a localit\]ilor din
mediul rural din Timi[ nu
exist\ re]ele de canali-
zare [i sta]ii de epurare.
Guvernul Rom=niei a alo-
cat, la finele anului tre-
cut, 1.430.000 de lei pen-
tru finalizarea, contin-
uarea sau, dup\ caz,
`nceperea lucr\rilor de
alimentare cu ap\ a co-
munelor S=nandrei, Co-
vaci, Carani, Liebling [i
Gotlob.
~n Vaslui sunt 3 comu-
ne care au sistem de ca-
nalizare, iar `n Olt - una.
Proiecte `n derulare
pentru realizarea siste-
melor de canalizare sunt
`n Hunedoara, Neam],
Arad, Bistri]a-N\s\ud,
Alba, Olt, Mure[ [i Sucea-
va, `ns\, pentru atingerea
standardelor UE, inves-
ti]iile trebuie intensificate
`n urm\torii 10 ani. a
6 Mar]i, 6 martie 2007
PE SCURT
Pre]ul gazelor
nu va cre[te `n al
doilea trimestru
Pre]ul gazelor nu va cre[te `n
al doilea trimestru, scum-
pirea programat\ pentru 1
aprilie fiind anulat\ de
„evolu]iile favorabile la im-
porturi“, a declarat directorul
general `n cadrul Autorit\]ii
Na]ionale de Reglementare
`n domeniul Gazelor
Naturale (ANRGN), Gabriel
S`rbu. „Nu va fi nici o scum-
pire a gazelor de la 1 aprilie.
Am avut o evolu]ie favorabil\
a importurilor [i nu exist\
nici un motiv pentru care
pre]ul gazelor livrate con-
sumatorilor captivi (popula]ie
[i companii cu un consum re-
dus, n. r.) s\ creasc\“, a spus
directorul general al
Departamentului de Pre]uri
[i Tarife din cadrul ANRGN.
Potrivit unui proiect de
hot\râre de Guvern, elaborat
de ANRGN [i publicat `n
luna decembrie a anului tre-
cut, gazele naturale ar fi tre-
buit s\ se scumpeasc\ de trei
ori `n acest an, `n aprilie,
iulie [i octombrie. Proiectul
de act normativ men]iona c\
pre]ul maxim al gazelor din
produc]ia intern\ va fi de
145 dolari/1.000 mc `n
primul trimestru din 2007,
155 de dolari `n trimestrul
urm\tor, pentru ca `n ultima
jum\tate de an, pre]ul
gazelor din produc]ia intern\
s\ creasc\ cu `nc\ 15 dolari,
ajungând la 160 de dolari `n
trimestrul trei [i 170 de
dolari la sfâr[itul anului.
Conform angajamentelor
asumate `n fa]a Uniunii
Europene, la 1 ianuarie
2009, pre]ul gazelor din pro-
duc]ia intern\ trebuie s\
ajung\ la acela[i nivel cu cel
al gazului importat.
Românii vor avea
pe mese miei
bulg\re[ti de Pa[te
Rom=nii vor avea, anul
acesta, pe masa de Pa[te
miei din Bulgaria, pentru c\,
pân\ `n prezent, doar dou\
milioane de miei au cercei de
identificare, ceea ce
`nseamn\ c\ pot fi sacrifica]i.
Cererea pe pia]a intern\, cu
prilejul s\rb\torilor de Pa[te,
este de aproximativ patru
milioane de miei. Pentru a
satisface nevoile consumato-
rilor, marile centre comer-
ciale au apelat la importuri.
Potrivit cresc\torilor de
ovine, doar dou\ milioane de
miei satisfac cerin]ele
Uniunii Europene [i pot fi
sacrifica]i `n abatoare.
Num\rul acestora este `ns\
insuficient `n raport cu cere-
rea. Reprezentan]ii Autori-
t\]ii Sanitar-Veterinare
sus]in `ns\ c\ graba comer-
cian]ilor de a importa miei
nu este justificat\. Ei spun
c\ pân\ la Pa[te num\rul
mieilor ce vor putea fi sacri-
fica]i `n abatoare va acoperi
cererea. {i asta pentru c\,
s\pt\mânal, Autoritatea
Sanitar-Veterinar\ livreaz\
direc]iilor jude]ene 400.000
de cercei pentru identificare.
~n ceea ce prive[te pre]ul
c\rnii de miel, cresc\torii de
ovine spun c\ acesta ar
putea cre[te cu câteva pro-
cente `n preajma Pa[telui.
Cresc\torii sus]in c\ 60% din
ovinele din România nu au
primit emblemele de identifi-
care, f\r\ de care mieii nu
pot fi du[i la abator.
Exportul este [i el afectat de
oprirea ac]iunii de identifi-
care a animalelor. „~n cifre,
aceste pierderi `nseamn\ 50,
60 milioane euro“, a declarat
pre[edintele PACERO, Mihai
Dumitru. Reprezentan]ii
ANSVSA nu au explicat de
ce au `ntrerupt montarea
cerceilor de identificare,
numi]i de speciali[ti crotalii.
~n schimb, responsabilii
Autorit\]ii au afirmat c\
situa]ia este sub control. a
Renta viager\ va veni la fermieri prin po[t\
Fermierii, care au solicitat
renta viager\ [i c\rora li s-a
aprobat dosarul, vor primi
prin po[t\ câte 50 de euro
pentru fiecare hectar de teren
agricol arendat [i câte 100 de
euro pentru fiecare hectar de
teren vândut pân\ la sfâr[itul
lunii martie.
Potrivit Agen]iei Dome-
niilor Statului (ADS), anul
trecut, fermierii au solicitat
renta viager\ pentru aren-
darea unei suprafe]e de
Cl\dirile noi vor trebui s\ aib\ certificate energetice
a Certificatul de performan]\ energetic\ va avea o valabilitate de zece ani de la data emiterii [i va fi eliberat pentru
apartamentele din cl\dirile de locuit, dar [i pentru cl\diri de birouri, [coli, gr\dini]e, spitale, hoteluri, care se construiesc,
sunt vândute sau `nchiriate a ~ncepând cu 2010, proprietarii nu vor mai putea vinde sau `nchiria locuin]ele
dac\ acestea nu au certificatele energetice a Circa 58% din blocurile existente, mai exact 2,4 milioane de apartamente
construite `n perioada 1950 -1985, necesit\, `n prezent, interven]ii de reabilitare [i modernizare termotehnic\ a
Cl\dirile noi vor avea o-
bligatoriu, `ncepând din a-
cest an, certificate energe-
tice care vor oferi date des-
pre starea cl\dirii din
punct de vedere termic [i
~ncepând cu 2010, proprietarii nu vor mai putea vinde sau `nchiria
locuin]ele dac\ acestea nu au certificatele energetice
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ANGAJA}II TRACTORUL
AU ~NTRERUPT, IERI, LU-
CRUL: Câteva sute de munci-
tori de la Uzina Tractorul din
Bra[ov au `ntrerupt, ieri di-
minea]\, lucrul. Oamenii cer
conducerii societ\]ii s\ le fie
pl\tite, de urgen]\, salariile
restante aferente lunilor ia-
nuarie [i februarie. Reprezen-
tan]ii muncitorilor au stat de
vorb\ cu fostul director al so-
ciet\]ii, care a fost demis din
func]ie `n urma [edin]ei AGA
de s\pt\mâna trecut\. Acesta
le-a spus, `ns\, oamenilor c\ nu
le poate rezolva problemele. ~n
26 februarie, 3.000 de angaja]i
ai Tractorul, Rulmentul [i
Nitramonia au protestat `n fa]a
prefecturii Bra[ov. Protestele
celor de la Tractorul au avut loc
dup\ ce AGA companiei a decis
lichidarea voluntar\ a socie-
t\]ii [i disponibilizarea `ntre-
gului personal.
ECONOMIC
86.370 hectare [i pentru vân-
zarea a 12.935 hectare.
„~ncepând de s\pt\mâna
viitoare vom face primele
pl\]i `n cadrul programului
«renta viager\». Solicit\rile
au fost depuse `n anul 2006,
iar pentru cele 21.000 de
dosare aprobate, avem alo-
cat\ suma de 20 de milioane
de lei“, a declarat directorul
general al Agen]iei Dome-
niilor Statului (ADS), Tanczos
Barna.
despre gradul de utilizare
a c\ldurii, au declarat re-
prezentan]i din Ministerul
Transporturilor, Cons-
truc]iilor [i al Turismului
(MTCT).
a FONDURILE STR|INE
INVESTESC ~N APARTAMEN-
TE: Fondurile str\ine de inves-
ti]ii cump\r\ aproximativ 80 -
85% din apartamentele noi de
pe pia]a româneasc\, doar 15-
20% fiind cump\rate de cet\-
]eni români. Motivul este expli-
cat de reprezentantul DTZ E-
chinox, Daniel Mi]arcu: „Valoa-
rea apartamentelor noi este
prea mare pentru români“, a
declarat Mi]arcu. Fondurile
str\ine de investi]ii sau fondu-
rile private sunt reprezentate
de cet\]eni str\ini care au câte
2-3 milioane de euro `n cont.
Ace[tia achizi]ioneaz\ aparta-
mente „la pachet“, cu scopul de
a le `nchiria sau de a le vinde
ulterior, a explicat Mi]arcu. De
exemplu, un apartament poate
fi cump\rat cu 1.400 euro/mp
`n faz\ de proiect, iar apoi re-
vândut cu 1.700 euro/mp cu pu-
Acesta a precizat c\ plata
se va face doar prin po[t\ `n
acest an, iar varianta de plat\
prin cont bancar se va aplica
`ncepând cu 2008.
„Am ales ca plata s\ se
efectueze prin po[t\ pentru c\
nu aveam garan]ia c\ to]i fer-
mierii `[i deschid cont bancar
pân\ la sfâr[itul lunii mar-
tie“, a explicat Barna.
Legea privind acordarea
rentei viagere prevede c\ pro-
prietarii care `[i arendeaz\
Certificatul de perfor-
man]\ energetic\ va avea
o valabilitate de zece ani
de la data emiterii [i va fi
eliberat pentru aparta-
mentele din cl\dirile de
]in `nainte de finalizarea an-
samblului. Imposibilitatea de a
accesa un credit este principa-
lul motiv pentru care ponderea
cump\r\torilor români este mi-
c\. B\ncile nu accept\ ca ga-
ran]ie apartamentul care ur-
meaz\ s\ fie construit, pentru
c\ acesta nu are nici cadastru,
nici intabulare, potrivit repre-
zentantului DTZ Echinox. DTZ
este o companie interna]ional\
de servicii [i consultan]\ imo-
biliar\, prezent\ pe pia]a din
România din noiembrie 2002.
a ROM+NIA A AVUT MAI
MUL}I VIZITATORI ~N LUNA
IANUARIE: Sosirile vizitatori-
lor str\ini `n România `n prima
lun\ a acestui an au fost `n
num\r de 339.400, `n cre[tere
cu 0,5% fa]\ de perioada simi-
lar\ din 2006, 93,9% dintre a-
ce[tia fiind din Europa, iar
61,7%, din statele Uniunii Eu-
terenul vor primi 50 de
euro/ha/an, iar cei care vând
terenul vor beneficia de 100
de euro/ha/an, sume care se
adaug\ la valoarea arendei
sau la pre]ul de vânzare al
p\mântului, dup\ caz.
Nu to]i de]in\torii de
p\mânt pot beneficia de
prevederile acestei legi.
Prima condi]ie este ca per-
soana care vinde terenul sau
`l d\ `n folosin]\ s\ aib\ cel
pu]in 62 de ani. De asemenea,
locuit, dar [i pentru cl\diri
de birouri, [coli, gr\dini]e,
spitale, hoteluri, care se
construiesc, sunt vândute
sau `nchiriate. Pentru cl\-
dirile monumente istorice,
l\ca[uri de cult, cl\diri
provizorii sau cl\diri care
necesit\ consum redus de
energie, aceste certificate
nu vor fi obligatorii.
Certificatele vor con]ine
informa]ii despre eficien]a
economic\ a locuin]ei, des-
pre starea cl\dirilor din
punct de vedere termic [i
energetic, gradul de utili-
zare a c\ldurii [i solu]iile
de modernizare [i reabili-
tare termic\ pentru fiecare
caz `n parte.
Potrivit reprezentan]i-
lor Ministerului Transpor-
turilor, Construc]iilor [i
Turismului (MTCT), certi-
ficarea energetic\ a noilor
cl\diri se va face la sfâr-
[itul lucr\rii, astfel `ncât
`n momentul recep]iei lo-
cuin]elor, noii proprietari
s\ primeasc\ documentele.
Certificatele,
obligatorii pentru
vânzarea locuin]ei
De asemenea, `ncepând
cu 2010, proprietarii nu
vor mai putea vinde sau
`nchiria locuin]ele dac\
acestea nu au certificatele
energetice. Totodat\, `n
func]ie de eficien]a econo-
mic\ `n utilizarea c\ldurii
pentru `nc\lzirea cl\dirii
vor putea fi stabilite [i pre-
]urile acestora.
Documentele vor fi eli-
berate de auditorii energe-
ropene (UE), sus]ine Institutul
Na]ional de Statistic\ (INS)
Num\rul de sosiri, `n structuri
de cazare turistic\, a fost, `n ia-
nuarie, de 358.500, cu 8,6% mai
mult decât `n urm\ cu un an,
cea mai mare cre[tere `nregis-
trându-se la popasuri turistice
(85,2%), iar cea mai mare sc\-
dere, la campinguri (25,7%), a
anun]at, ieri, Institutul de Sta-
tistic\. Cre[teri `nsemnate ale
sosirilor `n structurile de primire
turistic\ cu func]iuni de cazare s-
au `nregistrat `n urm\toarele
tipuri: popasuri turistice
(^85,2%), hoteluri pentru tineret
(^44,5%), bungalouri (^41,7%),
pensiuni turistice rurale
(^33,9%), iar sc\deri fa]\ de luna
ianuarie 2006 s-au `nregistrat la
campinguri (-25,7%), tabere de
elevi [i pre[colari (-8,6%), vile
turistice (-3,4%), se arat\ `n co-
municatul Institutului Na]ional
de Statistic\ (INS). a
proprietarul poate s\-[i
p\streze 0,5 ha de p\mânt, cu
condi]ia s\ nu comercializeze
produsele ob]inute de pe
terenul respectiv.
De la `nceputul anului, la
ADS s-au depus cereri pentru
arendarea unei suprafe]e de
6.200 de hectare [i pentru
vânzarea unei suprafe]e de
1.300 de hectare. De la 1 ia-
nuarie 2007, proprietarii pot
solicita renta viager\ pentru
vânzarea sau arendarea
terenurilor doar `n cazul `n
care suprafe]ele agricole sunt
situate `n extravilan. a
tici de cl\diri, atesta]i la
cererea proprietarilor sau
a firmelor care construiesc
imobilele.
Directiva european\
privind performan]a ener-
getic\ a cl\dirilor a fost a-
doptat\ `n decembrie 2002
[i prevede economisirea,
pân\ `n 2010, a unei cin-
cimi din consumul de e-
nergie.
MTCT estimeaz\ c\ la
ora actual\, `n România,
eficien]a utiliz\rii c\ldurii
pentru `nc\lzire, ap\ cald\
de consum [i prepararea
hranei este de numai 43%
din cantitatea de c\ldur\
furnizat\ de surse. Pentru
municipiul Bucure[ti efi-
cien]a este de 63%.
Aproape 60% din
cl\diri au nevoie de
reabilitare termic\
De asemenea, cele mai
multe locuin]e sunt situate
`n cl\diri cu vechimea cu-
prins\ `ntre 15 [i 55 ani,
caracterizate printr-un
grad redus de izolare ter-
mic\ [i o uzur\ avansat\.
Circa 58% din blocurile e-
xistente, mai exact 2,4 mi-
lioane apartamente con-
struite `n perioada 1950 -
1985, necesit\ `n prezent
interven]ii de reabilitare [i
modernizare termotehnic\.
Programul na]ional de
reabilitare termic\ a cl\-
dirilor de locuit multieta-
jate a demarat `n România
2005, fiind selectate 26 de
blocuri pentru expertiz\ [i
audit energetic. ~n progra-
mul din 2005 nu a fost in-
clus nici un bloc din Bu-
cure[ti, iar `n cel care se
deruleaz\ `n 2006 nu este
cuprins nici un bloc din
sectoarele 1 [i 5, a mai ex-
plicat Petrescu. a
Vremea `n ]ar\:
Mar]i, 6 martie
Vremea se va `nc\lzi
u[or [i va fi `n general fru-
moas\. Cerul va fi variabil,
iar v=ntul va sufla slab
p=n\ la moderat. Tempera-
turile maxime se vor situa
`ntre 8 [i 16 grade. Dimi-
nea]a, local, va fi cea]\ `n
zonele joase.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 6.03.2007
Dolar SUA 2,5910
Euro 3,4006

Liberalii [i democra]ii `[i disput\ restructurarea Guvernului
Vicepre[edintele liberal,
Ludovic Orban, a acuzat
colegii democra]i, ieri, la fi-
nalul Biroului Politic Cen-
tral al partidului, c\ `[i do-
resc o restructurare guver-
namental\ de catifea [i nu
vor s\ renun]e la nici un
portofoliu, `n timp ce libe-
ralii au `n vedere simplifi-
carea structurii Executivu-
lui. Orban a spus c\ cei ca-
re au lansat prima oar\ te-
ma restructur\rii [i l-au a-
cuzat pe premierul T\ri-
ceanu c\ men]ine structura
Cabinetului N\stase dau
`napoi [i nu vor s\ fie a-
fecta]i de aceast\ mi[care.
Festivalul
Enescu,
promovat
pe CNN [i
Euronews
Festivalul Interna-
]ional „George E-
nescu“ va fi promovat,
`n premier\, prin in-
termediul CNN Inter-
national [i CNN On-
line, ca urmare a unui
contract semnat re-
cent, a informat, luni,
biroul de pres\ al fes-
tivalului. Campania
de promovare, care va
fi lansat\ oficial pe 12
martie, va putea fi ur-
m\rit\ `n aproape 150
de milioane de case [i
camere de hotel pe co-
nexiunea CNN Euro-
pa, Orientul Mijlociu
[i Africa.
Ea se va desf\[ura
timp de cinci s\pt\-
mâni - `n luna martie [i
`n luna iulie - [i va com-
bina spoturile publici-
tare televizate cu su-
portul online prin inter-
mediul www.cnn.com.
Promovarea const\ `n
prezentarea de con-
certe simfonice, de
muzic\ de camer\,
recitaluri, reprezen-
ta]ii de oper\ [i balet
integrate `n edi]ia
2007 a Festivalului,
reiese dintr-un comu-
nicat al CNN Broad-
casting, transmis par-
tenerilor [i colaborato-
rilor s\i din Europa,
Orientul Mijlociu [i
Africa. Edi]ia din a-
cest an a festivalului',
ce se va desf\[ura `n
perioada 1-23 septem-
brie, va fi mediatizat\,
deasemeni, [i de Eu-
ronews. a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a PSD VREA O MO}IUNE
SIMPL| PRIVIND EDUCA-
}IA: Purt\torul de cuvânt al
Partidului Social Democrat,
Cristian Diaconescu, a a-
nun]at, ieri, `ntr-o conferin-
]\ de pres\, c\ o mo]iune
simpl\ privind educa]ia va fi
depus\ `n cursul acestei
s\pt\mâni la Parlament.
Mo]iunea denun]\, `n princi-
pal, lipsa de reform\ din `n-
v\]\mânt, „principalul res-
ponsabil fiind ministrul Mi-
Vicepre[edintele PNL a
sus]inut c\ liberalii vor o
restructurare „profund\“
cu 14-15 ministere, `n timp
ce PD vrea una de supra-
fa]a, cu renun]area doar la
mini[trii delega]i [i la pos-
turile de vicepremier. Lide-
rul liberal a negat informa-
]iile neoficiale potrivit c\ro-
ra liberalii ar preg\ti un
guvern monocolor. „Deo-
camdat\, guvernul mono-
color face parte doar din
discursul PSD [i PC, nu din
ac]iunile PNL“, a comentat
vicepre[edintele liberal.
La rândul s\u, pre[edin-
tele PD, Emil Boc, a spus,
Comisia lui Voiculescu a `nceput
ancheta `n cazul pre[edintelui
a Comisia de cercetare a faptelor pre[edintelui [i-a `nceput activitatea
a Dan Voiculescu invit\ la audieri personaje importante din politica rom=neasc\
a Opozi]ia nu prive[te unitar oportunitatea audierii pre[edintelui B\sescu a
Comisia parlamentar\
de anchetare a faptelor lui
Traian B\sescu [i-a `nce-
put, ieri, activitatea. ~n ciu-
da controverselor din jurul
acestui demers, pre[edin-
tele acestei comisii, liderul
PC Dan Voiculescu, se de-
clar\ hot\r=t s\ cerceteze
dac\ [eful statului a `nc\l-
cat `ntr-adev\r Constitu-
]ia, a[a cum au acuzat par-
tidele din opozi]ie.
Audieri de mini[tri
[i `nal]i func]ionari
Comisia parlamentar\
de anchetare a faptelor
pre[edintelui Traian B\-
sescu [i-a `nceput lucr\rile
stabilind, `n prima [edin-
]\, lista persoanelor care
vor fi chemate la audieri.
Cei invita]i `n fa]a comisiei
sunt Varujan Vosganian,
Codru] {ere[, Gheorghe
Dobre, George Maior [i
Elena Udrea. Pe aceast\
prim\ list\ nu se afl\, `n-
s\, [i numele [efului statu-
lui, parlamentarii spu-
n=nd c\ vor decide s\p-
t\mâna viitoare dac\ `l
vor chema la discu]ii pe
Traian B\sescu. Comisia
va trebui s\ `[i depun\ ra-
portul final pân\ pe 21
martie, iar Parlamentul
va trimite Cur]ii Constitu-
]ionale eventuala cerere de
suspendare a pre[edinte-
lui Traian B\sescu `n ter-
men de 3 zile de la depu-
nerea raportului comisiei.
PD contest\
constitu]ionalitatea
comisiei
~n replic\ la ac]iunile
opozi]iei, Partidul Demo-
hail H\rd\u“. {eful Depar-
tamentului de educa]ie pu-
blic\ [i cercetare al PSD,
Ana Birchall, autorul mo]iu-
nii, sus]ine c\ mai mult de
20% din [colile din Bucure[ti
func]ioneaz\ ilegal. Totoda-
t\, PSD a somat, recent,
MEdC, Inspectoratul {colar
din Bucure[ti [i adminis-
tra]ia local\ s\ trateze cu
prioritate problema asigur\-
rii locurilor `n gr\dini]e pen-
tru to]i copiii de vârst\ pre-
[colar\. Pe de alt\ parte, so-
ACTUALITATE
ieri, c\ s-a discutat pân\
acum `n public prea mult
pe aceast\ tem\ [i nu s-a
crat a anun]at, ieri, depu-
nerea la Curtea Constitu-
]ional\, a unei sesiz\ri
privind neconstitu]ionali-
tatea articolelor care pri-
vesc `nfiin]area unei Co-
misii de anchet\ pentru
pre[edintele României,
din Regulamentul [edin]e-
lor comune. „Demersul
nostru vizeaz\ respecta-
rea democra]iei [i a statu-
lui de drept, nu ap\rarea
unei persoane. Prea multe
legi se fac `n considerentul
unor persoane simpatice
sau antipatice“, a spus
pre[edintele PD, Emil
Boc. Liderul democrat a
spus c\ aceast\ comisie
este [i imoral\, prin faptul
c\ a reunit, `n componen]a
sa, persoane care s-au „an-
tepronun]at“ `n privin]a
suspend\rii pre[edintelui.
Democra]ii au vrut s\
propun\ [i Parlamentului
un vot pentru suspenda-
rea activit\]ii comisiei
Voiculescu p=n\ la pro-
nun]area Cur]ii Constitu-
]ionale. Birourile reunite
ale celor dou\ Camere au
decis, `ns\, s\ nu supun\
la vot cererea PD, demo-
cra]ii v\z=ndu-se din nou
`nvin[i de for]a opozi]iei.
Iliescu tempereaz\
elanul anti-B\sescu
De[i este un adversar
declarat al [efului statu-
lui, pre[edintele de onoare
al PSD, Ion Iliescu, nu es-
te total de acord cu inten-
]iile lui Dan Voiculescu.
Iliescu a declarat, ieri, c\
Traian B\sescu nu poate
fi anchetat de Comisia
parlamentar\ special\
creat\ ca urmare a sesi-
z\rii de suspendare din
cial-democra]ii au decis s\
se prezinte la consult\rile de
ast\zi de la palatul Cotro-
ceni f\r\ pre[edintele par-
tidului, Mircea Geoan\, pre-
fer=nd o delega]ie „cu com-
ponen]\ tehnic\“.
a PNL ~{I STABILE{TE
CANDIDA}II PENTRU P.E.
PE 10 MARTIE: Lista can-
dida]ilor liberali pentru
Parlamentul European (PE)
urmeaz\ a fi adoptat\ `n ca-
drul Delega]iei Permanente
f\cut nimic, fiind de p\re-
re, c\ acum ar fi cazul s\ se
discute `n interiorul Ali-
Dan Voiculescu conduce
atacul parlamentar contra lui B\sescu
func]ie a pre[edintelui,
aceast\ comisie având alt
rol. Liderul social-democ-
rat a declarat c\ aceast\
comisie parlamentar\ nu
`l ancheteaz\ pe pre[edin-
tele B\sescu, o astfel de
interpretare a Regula-
mentelor celor dou\ Ca-
mere parlamentare fiind
eronat\. „Nu este o comi-
a PNL, care va avea loc
sâmb\t\, 10 martie, urmând
ca, duminic\, 11 martie,
candida]ii s\ fie prezenta]i
cu prilejul reuniunii Ligii a-
le[ilor locali ai PNL. Con-
form unor surse liberale,
lista candida]ilor liberali se
deschide cu ministrul Mihai-
R\zvan Ungureanu, dar va
candida, de asemenea, [i
Norica Nicolai. ~n cazul `n
care, pre[edintele B\sescu
nu `l va numi pe Adrian Cio-
roianu pentru func]ia de mi-
Mar]i, 6 martie 2007
an]ei D.A. [i s\ se fac\ mai
mult. Alia]ii ar urma s\
discute despre restructura-
re `n cadrul Consiliul Na-
]ional de Conducere. ~nc\
de la `nceputul anului, te-
ma a figurat pe agenda par-
tidelor, `ns\, `n afara unor
declara]ii de inten]ie, ni-
meni nu a prezentat o sche-
m\ concret\ a noului Exe-
cutiv. Modificarea struc-
turii guvernamentale pre-
supune ca premierul s\ se
prezinte `n fa]a Legislati-
vului cu noua formul\, ceea
ce echivaleaz\ cu un vot de
`ncredere, lucru riscant
pentru premier `n condi]iile
pierderii majorit\]ii parla-
mentare. a
sie de anchet\, s-a inter-
pretat prost, este o comi-
sie pe care Parlamentul,
conform Regulamentului,
poate s\ o constituie pen-
tru a completa, eventual,
argumentele pentru sus-
pendare. Deci, nu `l chea-
m\ la anchet\ pe pre[e-
dinte, are alt rol“, a afir-
mat Iliescu. a
nistru de Externe, conform
acelora[i surse, acesta s-ar
putea reg\si pe lista can-
dida]ilor PNL. Vicepre[edin-
tele PNL, Ludovic Orban, a
declarat, ieri, c\ liberalii nu
v\d absolut nici un motiv ca
pre[edintele B\sescu s\ re-
fuze numirea ca ministru de
Externe a lui Adrian Cio-
roianu. Orban a sus]inut c\
atât cariera profesional\, cât
[i cea politic\ `l recomand\
pe Adrian Cioroianu pentru
portofoliul MAE. a
7
LUMEA PE SCURT
Nou atentat cu 26 de
mor]i la Bagdad
Un atentat cu ma[in\-capcan\ co-
mis, ieri, `n apropierea str\zii Mu-
tanabi, situat\ `ntr-un cartier din
Bagdad unde se afl\ numeroase
libr\rii, s-a soldat cu moartea a cel
pu]in 26 de persoane [i r\nirea al-
tor 54, a anun]at poli]ia irakian\.
„Numeroase libr\rii au luat foc, iar
cel pu]in 15 autoturisme au ars `n
totalitate“, a declarat un martor o-
cular, sus]inând c\ a ajutat mai
multe femei r\nite s\ urce `ntr-o
ma[in\ a poli]iei care le-a trans-
portat apoi la spital. Poli]ia crede
c\ explozia ma[inii a fost provo-
cat\ prin intermediul unui atenta-
tor sinuciga[.
Sarkozy, favorit
pentru preziden]ialele
franceze
Candidatul dreptei `n viitoarele
alegeri preziden]iale din Fran]a,
actualul ministru de Interne Nico-
las Sarkozy, ar ob]ine 54% din vo-
turi `n turul al doilea de scrutin,
fa]\ de 46% cât ar reveni princi-
palei sale contracandidate, socia-
lista Ségolene Royal, potrivit unui
sondaj TNS-Sofres, dat publicit\]ii
ieri [i care confirm\ ascensiunea
celui de-al treilea clasat, centristul
François Bayrou. Cele mai multe
voturi (31%) ar ob]ine Sarkozy [i `n
primul tur, `naintea Ségolenei Ro-
yal (25,5%), a lui François Bayrou
(18,5%) [i a liderului Frontului
Na]ional, Jean-Marie Le Pen 12%.
Voronin acuz\
„atitudinea
dispre]uitoare a
Rom=niei“
„~n cei 15 ani care au trecut de la
proclamarea independen]ei
Moldovei, din partea României are
loc o impunere primitiv\ a stan-
dardelor române[ti“, a declarat
pre[edintele Republicii Moldova,
Vladimir Voronin, `ntr-o interven-
]ie la televiziunea din Chi[in\u.
„Se face aceasta cu impertinen]\,
`n mod for]at“, a continuat liderul
comunist de la Chi[in\u, care a
]inut s\ sublinieze c\ Republica
Moldova [i Rom=nia nu se de-
osebesc prin nimic `n privin]a
statutului statalit\]ii. Voronin a
apreciat rela]iile bilaterale dintre
cele dou\ state ca fiind „bune“, dar
a ]inut s\ precizeze: „Vrem s\ fim
st\pâni `n propria noastr\ cas\.
Cine ne va `mpiedica, va primi o
replic\ adecvat\“.
~nc\ un jurnalist rus
moare suspect
Moartea jurnalistului rus Ivan
Sofronov, decedat, vineri, dup\ ce
s-a aruncat de la etajul al cincilea
al unui imobil din Moscova, a gen-
erat suspiciuni `n presa rus\ dup\
ce poli]ia local\ a avansat ipoteza
unui accident sau a unei sinu-
cideri. Principalul cotidian eco-
nomic rus „Kommersant“, pentru
care lucra Ivan Sofronov, nu crede
c\ ziaristul, colonel `n rezerv\,
care scria despre armat\ [i spa]iu,
s-ar fi sinucis. Familia fostului
colonel crede, deasemenea, c\ ar fi
vorba de o crim\, iar nici un
apropiat al s\u nu g\se[te motive
pentru o eventual\ sinucidere.
Poli]ia danez\
a `nvins anarhi[tii
La Copenhaga a `nceput demolarea
unei cl\diri cu patru etaje, a c\rei
evacuare a provocat revolte ale a-
narhi[tilor [i extremi[tilor de st=n-
ga `n cursul s\pt\mânii trecute.
Muncitorii care au venit s\ d\râme
casa au avut tot timpul fe]ele aco-
perite, ei nedorind s\ fie recunos-
cu]i. Casa a fost ocupat\ vreme de
mai bine de 25 de ani de grupuri
declasate care au protestat violent
la `ncercarea poli]iei de a-i scoate
afar\ din imobil `n baza unei hot\-
r=ri a municipalit\]ii din Copenha-
ga. Astfel, for]ele de ordine pun
cap\t violen]elor de strad\ de
s\pt\m=na trecut\ soldate cu
arestarea a 700 de manifestan]i. a

8 Mar]i, 6 martie 2007 IA{I, FILE DE POVESTE
Castelul din strada Banu
Merg=nd cu pasul, cu ma[ina sau cu
tramvaiul prin strada Banu, `n drum spre
Copou, privirile trec\torilor se opresc
adesea pe o cl\dire boltit\ cu `nf\]i[are
vetust\, ferestre stra[nic z\brelite, parc\
uitat\ de zidari [i p\r\sit\ de via]\. Casa
poart\, la fel ca [i alte case pe care le-am
vizitat `n turul nostru prin Ia[ul de odinioar\,
tresele istoriei [i-n pere]i sunt, de
asemenea, `ncrustate romantice tr\iri. De[i Casa Ghica din str. Banu
pe din\untru cl\direa a mai fost pref\cut\,
iar rotunjimea str\vechilor tavane cu picturi deosebeasc\ unii de al]ii -,
`[i luaser\ [i c=te o porecl\
[i stucaturi a fost nivelat\, ea mai p\streaz\ provenit\ de la mo[ii sau
alura vechilor case moldovene[ti zidite prin `ndeletniciri, precum Ghica
- Com\ne[ti, Ghica - De-
preajma anilor 1800, iar pere]ii mai au leni, Ghica - Trife[ti, Ghica
imprimate vocile fo[tilor st\p=ni de la care - Brigadier.
~ntre ei se g\sea [i fostul
putem auzi o frumoas\ poveste. efor al Spitalului „Sf. Spiri-
don“, Alexandru Ghica -
Chefal, „figur\ frumoas\ a
strada Banu [i apoi G. Mu- Ia[ului de demult“ [i st\p=n
sicescu), peste drum de ve- al unei impozante zidiri `n
de Ion MITICAN
chea Biseric\ a banului Sa- fosta strad\ a lui Petre
vin Zmucil\, socotit\ c=nd- Carp - zis\ Flamura Ro[ie
Povestea `ncepe cu vreo
va locul de `nchin\ciune al [i acum Garabet Ibr\ilea-
dou\ secole jum\tate `n ur- nevolnicilor din Breasla
m\, pe vremea fostului nu, nimicit\ de bombele ul-
Calicilor. Se zicea a[a, c\ci timului r\zboi [i situat\
domnitor Grigore Ghica de- la u[a ei, dumineca [i de
capitat `n octombrie 1877 cam pe locul ce-l ocup\ as-
s\rb\tori, se v\ic\reau sto- t\zi Sec]ia bolilor de piele a
de trimisul Por]ii pentru luri de orbi, ciungi, ologi [i
c\, b\nuit de leg\turi cu Sitalului CFR. ~n ea se ad\-
al]i v\t\ma]i `n r\zboaie [i postise, o vreme, vestitul
Rusia, a protestat la r\[lu- bie]i tr\itori `n bordeiele de
irea Bucovinei de Imperiul Pension de Domni[oare
pe poalele hudi]ei numit\ Humpel, urmat de {coala
austriecesc. pe atunci Uli]a Calicilor [i
CM
YK Normal\ de Conductoare.
Pe fosta Uli]\ Str=mb\ - acum strada Petru Rare[,
zis\ acum Banu - locuia fa- Tr\itori cumin]i, urma[ii
dup\ numele domnitorului vrednicului domnitor, din
milia ag\i Costache Ghica. care le-a dat ocin\ de ad\-
epoca zis\ fanariot\, ucis
Un urma[ al domnitoru- postire.
lui omor=t, Alexandru Ghi- pentru ap\rarea integrit\-
Purt\torii numelui fo[ti- ]ii Moldovei [i-au v\zut de
ca, zis [i Chefal (n. 1802), lor domnitori Ghica, veni]i
via]a lor adesea modest\,
[i-a statornicit feciorul Cos- din Istanbul, dar cu str\-
tache chiar `n Uli]a Str=m- cultiv=nd ogoarele, f\c=nd
mo[ii pleca]i c=ndva din Al- danii, botez=nd [i n\[ind
b\ a capitalei (numit\ apoi bania - fiind mul]i, ca s\ se
copii, z\mislind urma[i [i
zb\t=ndu-se s\ le lase ad\-
post [i p\m=nt de existen]\.
„Nineaca“,
la comanda
clanului Ghica
A[a avea s\ fie [i urma-
[ul lui Alexandru, aga
Constantin Ghica `nsurat
cu nevast\ din familia Ne-
gruzzi [i statornicit `n fa]a
bisericii mai `nainte pome-
nit\, unde st\p=nea o cas\
cu etaj, bolt\ pentru tr\-
suri, od\i `nc\p\toare [i un
mare salon pentru sindrofii,
baluri [i petreceri muzicale,
potrivit obiceiurilor vremii.
Aduceau pe lume trei fe-
ciori: Eduard, Henry, Albert
[i dou\ fete, Eleonora [i
Matilda, to]i crescu]i `n um-
bra Bisericii Banu [i la mo-
[ia }ibana [i [coli]i `n ves-
tite pensioane [i la Paris.
Aga Costache trec=nd `n
lumea celor drep]i de tim-
puriu, casa a r\mas pe
seama consoartei silit\ s\
]in\ `n m=n\ fr=iele gos-
pod\riei [i hamurile celor
trei m=nzi [i dou\ m=nzoa-
ce, nu lesne de h\]uit. Vara
st\teau la conacul din
mo[ia }ibana, nu departe
Biserica banului Savin Zmucil\,
Biserica Banu, era socotit\ c=ndva locul de de t=rgul Ie[ilor, sub co-
manda mamei, numit\ `n
`nchin\ciune al nevolnicilor din Breasla limbajul vremii „nineaca“,
Calicilor. Cic\ la u[a ei, dumineca [i de femeie „slab\, tuciurie, de[-
s\rb\tori, se v\ic\reau stoluri de orbi, teapt\, bogat\“, cum o de-
ciungi, ologi [i al]i v\t\ma]i `n r\zboaie scrie iubitul ei nepot Gri-
gore, fiul lui Eduard, n\s-
[i bie]i tr\itori `n bordeiele de pe poalele cut `n Bucure[ti, dar pe ca-
hudi]ei numit\, pe atunci, Uli]a Calicilor re l-a crescut bunica, s\din-
CM
YK
(Grigri) - ar fi `ncercat [i el
mai multe c\snicii, vreo pa-
tru: prima nevast\ fur=nd-o
de la N. Ghyca (Deleni), a
doua fiind o marchiz\ fran-
]uzoaic\, a treia o irlandez\
[i a patra o g\l\]eanc\.
Prin 1912, „nineaca“ mu-
rind, `l l\sa pe Albert mo[-
tenitor al palatului. Iubin-
d-o mult, fapt pentru care
mergea s\pt\m=nal la mor-
m=ntul ei, pentru consolare
se l\s\ invitat de un prie-
ten, ducele Montpensier, `n-
tr-o c\l\torie de vreo 9 luni
pe meleagurile Indoneziei.
(actual G. Musicescu) Dup\ `ntoarcere, lu=nd `n
st\p=nire palatul p\rintesc Inginerul Ion Mitican
du-i `n suflet bonomia [i l-a umplut de tablouri, po- este autor a
„trufia de moldovean“. doabe, relicve [i harna[a-
Cu Henry [i Eleonora nu mente cavalere[ti, cump\ra-
numeroase c\r]i
au avut probleme d=n[ii, te de la colec]ionari [i anti- despre Ia[ii vechi,
v\z=ndu-[i `n lini[te de via- cari ca pentru un muzeu is- un pasionat al istoriei
]\. La fel, nu a n\c\jit-o torico-militar. O pies\ de- acestor meleaguri
prea tare feciorul Eduard, osebit\ era revolverul `n-
trimis la studii pariziene pe crustat cu aur la Toledo, ce neau, `[i recruta oaspe]ii
c=nd avea vreo nou\ ani [i apar]inuse lui Alfons al dintre tinerii trec\tori ai
`ntors pe la vreo dou\zeci. XIII-lea, regele Spaniei. str\zii, av=nd o singur\ pre-
~nsurat de dou\ ori, in- Cl\direa, fiind situat\ pe ten]ie: musafirii s\ fie `m-
trat `n politic\, Eduard a coama pr\p\stioas\ a R=pei br\ca]i la mare ]inut\, cu
ajuns deputat, apoi director Galbene, o pref\cu `n castel,
frac [i cilindru.
`nconjurat de br\det, flori [i Dac\ nu de]ineau aseme-
al Serviciului de Siguran]a
felurite st=nci [i pietroaie, nea costuma]ii le punea la
Statului, corifeul liberalilor
aduse cu bani grei [i r=n- dipozi]ie garderoba sa plin\
vasluieni, iar dup\ 1907 fi-
ind trimis de Br\tianu pre- duite `ntr-un pitoresc peisaj de h\ineturi str\mo[e[ti,
montan. Fiind o fire extrav- fracuri cu plastron [i papion,
fect la Vaslui, adversar b\-
t\ios lui Petre P. Carp ([e- agant\, c\ruia `i pl\ceau e[arfe [i felurite colane [i
moravurile cavalerilor me- cordoane preg\tite ca pen-
ful conservatorilor [i st\p=n
al mo[iei de la }ib\ne[ti). dievali din vremurile fo[ti- tru un bal regal. ~i dichisea
lor str\buni, le retr\ia cu [i-i `nv\]a manierele elgante
Matilda, `n schimb, mai
n\stru[nic\, ar fi fost de pl\cere, `nlesnind [i altor un valet al s\u, maestru `n
t=rgove]i clipe romantice. costuma]ii [i protocol.
pomin\, cum poveste[te cu
[arm nepotul Grigore Ghica, Dorind s\ p\streze [i s\ Astfel, seara, `n jurul me- CM
promoveze `n ora[ nobilul sei ovale dintr-o `nc\pere cu
YK
fiul lui Eduard. Din cauza
sport al scrimei [i duelului perdele grele la ferestre,
severit\]ii mamei, pentru a
se c\s\tori cu b\rbatul iu- cu floreta [i sabia, ultimul abia luminat\ de c=teva
„cavaler ospitalier“ al Ie[ilor lum=n\ri `n tricheluri co-
bit, s-ar fi m\ritat mai `nt=i
poftea duminica la mas\ clite, st\teau ca ni[te stafii
cu unul de convenien]\. ~n-
dr\gostit\ de un t=n\r fran- vreo opt amici, d=nsul fiind opt figuri stranii, cu a noua
al nou\lea. C=nd nu ve- `n cap, p\r=nd venite parc\
]uz, pe nume Gall, profesor
sau administrator al gos-
pod\riei, a dorit `nso]irea cu
el. Cum mama s-a opus, so-
cotind c\ pretendentul
n-avea rang corespunz\tor
unei familii princiare, iar
c\snicia pe atunci nu se
putea face f\r\ acordul ei,
cei doi ar fi ticluit un plan di-
abolic. G\sind un prieten
devotat, de neam mare,
l-au adus s\-i cear\ m=na.
Mama l-a primit bucuroas\
[i astfel s-a s\v=r[it cununia
[i nunta, dup\ care mirii
urca]i `n cupeul familiei au
pornit s\ se plimbe. La
col]ul unei str\zi a[tept=nd Albert Ghica frecventa cu pl\cere
o tr\sur\ cu t=n\rul Gall, Jockey Clubul, unde se petreceau turniruri
mireasa s-a mutat iute `n ea,
iar mirele s-a dus la casa lui, cu spectatori, `n marea sal\ de la etaj
mul]umit c\-[i f\cuse dato-
ria, ajut=nd pe cei doi tineri
prieteni s\ fie ferici]i, de[i
treaba nu era prea simpl\.
Devenit\ doamn\, fosta mi-
reas\ nu mai depindea de
`nvoiala mamei. Era liber\ [i
independent\, a[a c\ de a
doua zi putea porni divor]ul.
Urm=nd apoi c\s\toria lor,
„nineaca“ ar fi cerut anula-
rea, dar Tribunalul nu i-a dat
c=[tig. Drept r\zbunare, po-
trivit nepotului, „nineaca“ s-
a pus pe faceri de bine [i
cheltuieli ca s\ nu-i r\m=n\
averea neascult\toarei. P\s-
tr\ doar }ibana [i palatul
din strada Banu, num\rul 8.
Aici a tr\it ultimul
„cavaler ospitalier“
al Ia[ilor
Mai pu]in norocos, fratele
Albert - zice tot Grigore
CM
YK

al „regelui“ Albaniei
din castelele veacului al
XVI-lea.
Bucatele se serveau `n
vase de lut sau de cositor,
vinul se bea din ulcioare [i
ulcele, iar carnea se t\ia cu
pumnalele de pe frig\rile
`nv=rtite pe jarul str\luci-
tor din c\min.
Dup\ osp\tare, Albert
Ghica `[i invita oaspe]ii `n
salon la un taifas cu tra-
buce, urm=nd apoi alt mo-
ment istorico-medieval `n
care musafirii erau pofti]i
s\ `mbrace armurile sau
zalele `n[irate pe pere]ii o-
d\ilor, pline de mom=i (ma-
nechine) `nfiretate. Astfel
echipa]i, cu s\bii, florete,
halebarde, iatagane, pis-
toale cu cremene la br=u [i
`mp\r]i]i `n tabere, `i `nv\-
]a s\ se dueleze [i s\ pare-
ze, b\g=ndu-i `n sperie]i
atunci c=nd rotea un palo[
`nfior\tor sau `i `mpungea
cu o floret\ sau lance, stri-
g=ndu-le de sub coiful cu
masc\ de fier: „En Garde!
Touche!“, ca `n uitatele
lupte cavalere[ti.
C=nd sc\pau de la masa
princiar\, unii dintre in-
vita]ii frico[i, f\ceau cruce [i
ocoleau mult\ vreme strada
Banu, ca nu cumva s\ mai
fie pofti]i la vreo mas\ me-
dieval\ cu dueluri. Al]ii, din
contra, veneau cu pl\cere,
abia a[tept=nd s\ mai vizi-
teze od\ile „Muzeului isto-
CM ric“ din strada Banu, pline
YK
de tablouri, relicve [i arme
cu arome de trandafiri, do-
rind s\ se instruiasc\ [i s\
mai joace rolul de spadasin
`ntr-un pl\cut spectacol re-
gizat, cu bonomie [i d\rni-
cie, de prin]ul Albert.
Acei talenta]i, chiar din
popor, erau introdu[i de
prin] la Jockey Club, `n spec-
taculoase turniruri [i lupte
cavalere[ti, povestea cu du-
io[ie profesorul Gheorghe
B\ileanu, b\dia Georgic\.
Ca fondator al clubului
boieresc al cresc\torilor de
cai, Albert frecventa cu pl\-
cere Jockey Clubul, unde se
petreceau asemenea turni-
ruri cu spectatori, `n marea
sal\ de la etaj. „Nu era
cartofor, nu bea, nici nu
fuma“ afi[=nd doar o ]igar\
cu foi, a[a de „morg\“.
Mar]i, 22 septembrie 1925, la ora 10.00,
prin]ul Albert parcurgea ultimul drum, de
acas\ la Biserica „Sf. Spiridon“
[i de acolo, la Eternitate
Palatul din strada
Banu devine un
centru de seam\ al
eliber\rii Albaniei
Fire energic\ [i `ntre-
prinz\toare, curajos [i plin
de elan, dup\ terminarea
studiilor la Paris, prin]ul
Albert a `nceput a se ocupa
de soarta Albaniei, patria
„str\-str\bunicilor“, despre
care [tia c\ veniser\ din
Kioprilie (Haute Albanie).
}ara fiind cuprins\ `n Im-
periul Otoman, [i-a propus
sus]inerea luptei de elibe-
rare [i, fiind necesar un
conduc\tor luminat, ener-
gic [i curajos, [i-a luat el
aceast\ misiune, purt=nd
neostenit murgul [i armele
prin Balcani [i duc=nd
campanie de ridicare a
poporului care d\duse
Moldovei pe Vasile Lupu [i
domniilor rom=ne[ti pe
temu]ii lupt\tori arn\u]i.
Cum poveste[te, oleac\
ironic, nepotul s\u Grigore
(Grigri): „A fost obsedat de
independen]a Albaniei: o
visa liber\ [i el rege… Al-
bert s-a declarat preten-
dent la tron; [i-a f\cut ]i-
nut\ de mare[al, a `ntocmit
pavilionul: patru vulturi
CM
YK
IA{I, FILE DE POVESTE
negri pe un fond alb. A `n-
ceput s\ a]=]e ideea na]io-
nal\ printre albanezi“.
Fapt pentru care „turcii `l
considerau indezirabil“.
Dar, paradoxal, „Poarta i-a
acordat cea mai inalt\ de-
cora]ie: Nisam Ifticar cu
colier de briliante, desti-
nat\ capetelor `nconorate.
Diploma era semnat\ de
sultanul Abdul Hamid al
II-lea“.
Unii ziceau c\ pentru a-l
lini[ti, al]ii fiindc\ `l `nves-
teau cu `ncredere ca fiu al
poporului rom=n blajin ce
d\duse toate drepturile
mahomedanilor turci din
Dobrogea, revenit\ Rom=-
niei dup\ 1877, iar al]ii fi-
indc\ `l sus]inuse un amic,
apropiat al vizirului, de-
cora]ia fiind destinat\, ini-
]ial, domnitorului Grigore
Ghica, care n-ar fi ridicat-o.
Amintindu-l [i Rudolf
Su]u, b\tr=nul cronicar al
fostului Ia[i, acesta scria c\
Albert prezida un comitet
„Kombi (na]iunea)“ pentru
„prop\v\duirea r\zboiului
de neat=rnare“, din care f\-
ceau parte doi mari lupt\-
tori albanezi: Ismail Khe-
mal [i Dervis Hima. Ple-
c=nd din Ia[i, prin]ul a c\-
l\torit „de-a lungul coaste-
lor Albaniei, str\b\t=nd
nordul mun]ilor Scutari“.
Remarc=ndu-i ac]iunea,
gazeta vienez\ „Neue Freie
Presse“ nota c\, `n calitatea
sa de „prezident al Comi-
tetului albanez na]ional
conduc\tor, a debarcat `n
micul port Baidvocec de
unde a pornit la Dulcigno,
iar de acolo la Mascot, un
mic sat locuit de albanezi.
Aici, i-au ie[it `nainte to]i
locuitorii, `mpodobi]i cu
haine de lupt\ [i `narma]i,
precum [i un delegat alba-
nez care l-a salutat ca tri-
mis special al [efului alba-
nez, Khemal. O serbare are
loc [i la d=nsa iau parte
mai mul]i dervi[i, hogi [i
preo]i catolici, care cu to]ii
au depus jur\m=ntul pe
drapelul adus de prin]ul Al-
bert Ghica“. („Ia[ii de odi-
nioar\“)
Evoc=ndu-l cu duio[ie,
nepotul povestea c\ „mare
parte din averea nineac\i
s-a dus pe g=rlele Albaniei.
C=nd s-a ispr\vit averea [i
tot mai trebuia, Albert a
propus unor naivi de la
CM
YK
Morm=ntul bunicului lui Albert Ghica,
logof\tul Alexandru
Lyon p\duri de castani din
Albania, g=ndind c\, odat\
]ara independent\, p\duri-
le reveneau coroanei [i ope-
ra]ia devenea licit\... A pl\-
tit nota tata, ca s\ evite
scandalul“. (Grigri)
Pentru atragerea gazete-
lor, ob]inerea sprijinului o-
piniei publice din ]\rile eu-
ropene [i sus]inerea armatei
de eliberare trebuind bani
mul]i, iar bog\ta[ii, „spon-
sorii“, ca mai totdeauna,
urm\rind avantaje, Albert,
`n interesul luptei, le-o fi
f\cut, probabil, unele pro-
misiuni, lu=nd pe cugetul
s\u p\catul… Pentru cau-
z\, el a cheltuit tot ce avea.
Tenace [i perseverent, a
studiat intens documente
din arhive, lucr\ri (vreo
60), publica]ii [i a scris bo-
gata carte istoric\, docu-
mentar\, cu 298 pagini,
„L’Albanie et la question
d’Orient“ („Albania [i pro-
blema Orientului“), tip\ri-
t\ la Paris `n 1908 [i dis-
tribuit\ emisarilor marilor
puteri din toat\ Europa [i
multor intelectuali din Ro-
m=nia, precum profesorul
Caragiani. Cuprindea ma-
teriale despre istoria ]\rii,
popula]ie, limb\, religii, su-
bliniind politica acapara-
toare a imperiilor vecine [i
`nf\]i[=nd sprijinul dezin-
teresat al Rom=niei, `n care
tr\ia o comunitate nume-
roas\, de vreo 30.000 de al-
banezi refugia]i din ]ara lor
ocupat\.
Albanezii din Rom=nia
aveau asocia]ii de lupt\, so-
ciet\]i literare (Dituria,
Liria, Drita – Lumina), edi-
tau publica]ii („Steaua al-
bastr\“), pe care Albert le
sus]inea cu m\rinimie, `n
1905 organiz=nd un con-
gres panalbanez sub con-
ducerea sa, d=nsul fiind
pre[edintele Comitetului
superior albanez de lupt\,
Kombi (Na]iunea). Tinerii
albanezi f\ceau studii gra-
tuite la Facultatea de Me-
Mar]i, 6 martie 2007
dicin\ bucure[tean\ [i la
Studii Politice, mul]i in-
telectuali albanezi milit=nd
pentru cauza ]\rii lor.
Dup\ marea r\scoal\
popular\ din aprilie – au-
gust 1912, Turcia a acordat
autonomia, urmat\ de pro-
clamarea independen]ei, `n
noiembrie 1912, sub con-
ducerea lui Ismail Khmal
[i apoi scurta domnie a
principelui german Wil-
helm de Wied, un nepot al
reginei Elisabeta a Rom=-
niei (1914).
Neav=nd sprijinul ma-
rilor puteri, Albert renun]\
la tron, propun=nd la dom-
nie pe amicul s\u, ducele
Ferdinand de Montpensier,
sper=nd `n sprijinul Fran-
]ei. Cum acesta nu l-a pri-
mit, din considerente politi-
ce a fost pus principele ger-
man.
~n 1913, Conferin]a am-
basadorilor marilor puteri
aproba Statutul Albaniei,
iar `n anii urm\tori se sta-
bileau grani]ile [i capitala
la Tirana, `nf\ptuiri pri-
Autograful lui Albert Ghica pe volumul
despre Albania, dedicat profesorului Caragiani
9
mite cu bucurie de Albert,
retras la Ia[i, `n castelul de
pe strada Banu. Maurul `[i
f\cuse datoria fa]\ de str\-
mo[i. Albania intrase `n
r=ndul ]\rilor europene li-
bere.
Credincios vechiului ide-
al, „ridica pavilionul (li-
bert\]ii) `n fiecare diminea-
]\“, privea `ngrijorat mi[c\-
rile de la Tirana, amestecul
puterilor vecine, schimb\-
rile politice, primea dele-
ga]ii, f\cea schimb de scri-
sori cu marile personalit\]i
albaneze din ]ar\ [i din
str\in\tate.
De[i era grav bolnav, cu
„aorta m\rit\ [i permia-
bil\“, treb\lui cu destonicie
p=n\ c=nd, `n ziua de s=m-
b\t\, 19 septembrie 1925,
ie[ind `n curte s\ observe
mersul unor lucr\ri, s-a
sim]it obosit [i `ntinz=n-
du-se s\ se odihneasc\, a
adormit pentru totdeauna.
Avea doar 57 de ani. ~l du-
ruse cumplit moartea fra-
telui Eduard, [i el suferind,
care mersese la Vatra Dor-
nei pentru tratament [i de-
cedase la 22 august 1925,
fiind adus la Ia[i [i `ngro-
pat (la 27 august), `n cavoul
familiei, unde avea s\ se
mute [i el dup\ vreo patru
s\pt\m=ni.
Gazeta „Lumea“ scria,
`ndurerat\ c\ Albert Ghi-
ca, „omul prin excelen]\ op-
timist, `ntreprinz\tor [i ar-
vonit viitorului“, a `ncetat
din via]\. Urma, apoi, a-
nun]ul mortuar al familei,
o evocare publicat\ de
Afred Hefter [i alt anun] al
familiei Matildei Gall, care
mo[tenea o parte din ave-
CM
YK
rea prin]ului. Mar]i, 22 sep-
tembrie, la ora 10.00, prin-
]ul Albert parcurgea ulti-
mul drum, de acas\ la Bise-
rica „Sf. Spiridon“ [i de
acolo, la Eternitate.
Jurnalelor ie[ene care
anun]au pierderea, pome-
nindu-i meritele [i decora-
]iile, se al\tura [i marea
gazet\ vienez\ „Neue Freie
Presse“, comunic=nd citito-
rilor c\ „pretendentul la tro-
nul Albaniei, prin]ul Albert
Ghica a murit“. („Lumea“
26 septembrie 1925).
Fostul palat, `nconjurat
de mai multe case ap\rute
prin anii 1932, c=nd ultimii
Ghica i-au parcelat gr\dina
[i au deschis fundacul Ba-
nu, `nf\]i[eaz\ vederii o
plac\ de marmur\, sub ca-
re se ascunde alt\ povestire
la fel de interesant\, pe ca-
re o vom asculta data vii-
toare. Merit\!… a
10 Mar]i, 6 martie 2007
REGIONAL
Peste 40 de milioane
de euro pentru re]elele
de ap\ [i canalizare
din Boto[ani
Furnizorul de ap\ din jude]ul
Boto[ani, Societatea comercial\
Apa Grup, va `ncepe, `n acest
an, un proces de reabilitare a
re]elei de ap\ [i canalizare din
municipiul Boto[ani, `n baza
unui program ISPA, finan]at de
Uniunea European\. Proiectul,
`n valoare total\ de peste 40 de
milioane de euro, cuprinde, pe
lâng\ reabilitarea a 42 km de
re]ea de ap\ [i 16 km de canali-
zare, modernizarea sta]iilor de
epurare a apelor uzate de la
R\chi]i [i Tulbureni, precum [i
modernizarea sta]iilor de trata-
re de la C\t\m\r\[ti [i Buce-
cea. Operatorul de ap\ a co-
mandat realizarea unui studiu
privind realizarea investi]iilor
`n domeniul aliment\rii cu ap\
[i canalizare. Studiul urm\re[te
identificarea zonelor unde tre-
buie f\cute investi]ii, `n condi-
]iile `n care, pân\ `n 2013, U-
niunea European\ impune cre-
area de re]ele de canalizare `n
toate localit\]ile cu peste 2.000
de locuitori. (B.C.)
Nereguli
la Spitalul Jude]ean
de Urgen]\ Vaslui
Comisia de control de la Ministe-
rul S\n\t\]ii a constatat o serie
`ntreag\ de nereguli cu prilejul
verific\rii de fond de la Spitalul
Jude]ean de Urgen]\ Vaslui.
Potrivit declara]iei directorului
Direc]iei de Control din cadrul
Ministerului S\n\t\]ii, Cristian
}alea, au fost depistate nereguli
la Sec]ia de chirurgie [i la
sp\l\toria Spitalului Jude]ean
Vaslui. „~n aceste locuri, ca, de
altfel, `n tot spitalul, nu sunt
respectate normele elementare
de igien\. ~n Sec]ia de neona-
tologie, saloanele aveau igrasie,
iar `n baie, femeile de serviciu
sp\lau mopurile de [ters pe jos
`n chiuvetele `n care, apoi, erau
sp\late biberoanele micu]ilor“, a
declarat Cristian }alea. Toate
probele vor fi prezentate mi-
nistrului S\n\t\]ii, iar rezulta-
tele controlului vor fi date pub-
licit\]ii la sfâr[itul s\pt\mânii.
Membrii comisiei de control au
declarat c\ vor fi sanc]iona]i
foarte mul]i angaja]i din spital -
de la director, pân\ la femeia de
serviciu. Controlul a `nceput joia
trecut\ [i a intervenit ca urmare
a mor]ii celor trei bebelu[i bol-
navi de viroz\ respiratorie din
Sec]ia de neonatologie. La
jum\tatea lunii februarie, trei
nou-n\scu]i au murit dup\ ce s-
au `mboln\vit de viroz\ respira-
torie de la o mam\ internat\ cu
copilul `n Sec]ia de neonatologie
a Spitalului Jude]ean de
Urgen]\ Vaslui. (B.C.)
Trimis `n judecat\,
dup\ ce a `ncercat s\
mituiasc\ un poli]ist
Un b\rbat din comuna vrâncea-
n\ Obreji]a a fost trimis `n ju-
decat\ de poli]i[tii Direc]iei Na-
]ionale Anticorup]ie Vrancea,
dup\ ce acesta a `ncercat s\
mituiasc\ un [ef de post, pen-
tru a-[i sc\pa de `nchisoare
nepotul acuzat de distrugere,
ultraj [i tulburarea ordinii pub-
lice. La sfâr[itul lunii noiem-
brie 2006, agentul de poli]ie
Daniel Costin a sesizat condu-
cerea IPJ Vrancea `n leg\tur\
cu faptul c\ Iancu P. vrea s\ `i
dea 500 de lei pentru a-l deter-
mina s\ intervin\ pe lâng\
colegii care `l cercetau pe nepo-
tul s\u, Irinel P., „pentru a-i
convinge s\ renun]e la cerce-
t\ri“. Poli]i[tii au `nscenat un
flagrant, iar procurorii au dis-
pus trimiterea `n judecat\ a
b\rbatului din Obreji]a, pentru
c\ a vrut s\ mituiasc\ un poli-
]ist. Potrivit legii, b\rbatul ris-
c\ acum pedeapsa cu `nchisoa-
re de la 2 la 10 ani. (B.C.)
ACTUALITATE
Angaja]ii punctului de prim ajutor }ib\ne[ti vor face g\rzi pe SMURD
Persoanele angajate la punctul Punctele de prim ajutor care vor la CJ a fost de 2,6 miliarde de lei 2% pentru SMURD Ia[i
de prim ajutor de la }ib\ne[ti, care func]iona `n cale [ase localit\]i din vechi. Dac\ licita]ia se va face prin
au frecventat, deja, cursuri de acor- jude]ul Ia[i vor fi dotate p=n\ la Prim\ria H=rl\u, pentru toate cele UPU-SMURD Ia[i a demarat
darea urgen]elor la SMURD Ia[i, `n sf=r[itul acestui an cu ambulan]e [ase ambulan]e, probabil c\ se va deja campania de colectare de 2%,
perioada octombrie-noiembrie 2006, noi, medicalizate, cu bani aloca]i din ob]ine un discount [i se va reu[i `n vederea achizi]ion\rii unei
vor efectua, `ncep=nd din aceast\ fondurile Consiliului Jude]ean (CJ). achizi]ionarea lor `n cele din urm\“,
lun\, g\rzi pe ambulan]a aflat\ `n Pentru c\ suma medie alocat\ fie- a mai spus dr. Cimpoe[u. Punctele
ma[ini medicalizate. De, aseme-
dotarea serviciului ie[ean. „Fiecare c\rei comune nu este suficient\ pen- de prim-ajutor proiectate [i `nfiin- nea, la nivel na]ional, SMURD
beneficiaz\ de sprijinul prefectu-
va fi de gard\ c=te dou\ zile pe tru achizi]ionarea unei ambulan]e ]ate la ini]iativa SMURD Ia[i vor
s\pt\m=n\, `ncep=nd din aceast\ performante, primarii au semnat func]iona la R\duc\neni, Bivolari, lui de Mure[, care a cerut tuturor
lun\. Continu\m, de asemenea, cur- pentru realizarea unui consor]iu `n {ipote, Podu Iloaiei, }ib\ne[ti [i colegilor de la prefecturile din
surile de preg\tire cu angaja]ii jurul ora[ului H=rl\u, urm=nd ca H=rl\u, `n cinci dintre localit\]i pri- ]ar\ s\ doneze cei 2% din venitul
punctului de la R\duc\neni“, a de- prim\ria de aici s\ fac\ licita]ia m\riile locale aloc=nd, deja, terenul total pe 2006 Serviciului Mobil de
clarat dr. Diana Cimpoe[u, medic pentru toate cele [ase ma[ini. „Din [i imobilul `n care s\ se desf\[oare Urgen]\ Reanimare [i Descar-
coordonator UPU-SMURD Ia[i. c=te [tiu eu, suma medie alocat\ de activitatea medical\. cerare. (O.B.)
Prim\ria a semnat, ieri, contractul „Comunitatea
pentru creditul de 200 de milioane de lei Moldovenilor din
a Prim\ria Municipului Ia[i [i consor]iul format din Dexia Kommunalkredit Rom=nia“ nu se
[i BT Securities au semnat, ieri, contractul pentru `mprumutul desfiin]eaz\
de 200 de milioane de lei, ce va fi folosit de municipalitate pentru investi]ii a Magistra]ii Tribunalului Ia[i au
~mprumutul va fi structurat acordat, ieri, un nou termen, 2 a-
„ca mecanism financiar integrat, prilie, pentru judecarea recursului `n
format din obliga]iuni munici- cazul statutului Asocia]iei „Comuni-
pale emise `n dou\ serii, prefi- tatea Moldovenilor din Rom=nia“.
nan]ate prin linie de credit re- Comunitatea Moldovenilor din
volving de tip «bridge loan» sau Rom=nia s-a `nfiin]at ca organiza]ie
credit punte“, sus]in reprezen- neguvernamental\ pe 12 ianuarie, la
tan]ii VMB Partners [i }uca, Judec\toria Ia[i, iar pe 30 ianuarie a
Zbârcea & Asocia]ii, prin inter- primit avizul favorabil definitiv, de-
mediul unui comunicat de pres\. cizia fiind `ns\ atacat\ de procurori,
„Structura propus\ este avan- pe motiv c\ aceast\ asocia]ie nu are
tajoas\ din punct de vedere eco- doar obiective culturale, ci [i politice.
nomic, pentru Municipiul Ia[i. Asocia]ia Comunitatea Moldove-
Banii ob]inu]i vor avea urm\toa- nilor din Rom=nia a depus, ieri, la
Tribunalul Ia[i o serie de documente
rele destina]ii: reabilitare str\zi,
iluminat public, cadastru ge- [i o `nt=mpinare privind statutul [i
neral, pasaj Hala Central\, par- legalitatea `nfiin]\rii ca asocia]ie
c\ri [i locuin]e sociale“, a declarat neguvernamental\.
primarul municipiului, Gheorghe Purt\torul de cuv=nt al Tribuna-
Nichita. Linia de credit punte va lului Ia[i, judec\torul Dana Aman-
avea o dobând\ variabil\ legat\ cei, a declarat c\ magistra]ii nu s-au
de dobânda medie la depozitele Ia[i va emite obliga]iuni `n lei `n pân\ la un plafon de 100 de mi- putut pronun]a, urm\torul termen
fiind stabilit pentru 2 aprilie.
plasate (BUBOR) la [ase luni, iar dou\ serii, fiecare de câte 100 de lioane de lei. Re`ntregirea plafo-
cupoanele obliga]iunilor vor fi milioane de lei pe pia]a intern\, nului se va face integral prin emi- Pre[edintele asocia]iei este con-
calculate `n func]ie de media ra- care vor fi refinan]ate printr-o terea primei serii de obliga]iuni de silierul local al municipiului Hu[i,
telor interbancare a depozitelor linie de credit bancar de tip aceea[i valoare. „Folosirea linei de Claudiu Alexa, vicepre[edinte al or-
atrase (BUBID) [i plasate (BU- „bridge loan revolving“. Creditul credit punte `nainte de emiterea ganiza]iei jude]ene a PNL. Comuni-
BOR) la [ase luni. Perioada de punte asigur\ finan]area lucr\- de obliga]iuni, determin\ reduc- tatea Moldovenilor din Rom=nia sus-
derulare a `mprumutului este rilor pe m\sur\ ce sunt finalizate, erea semnificativ\ a costurilor de ]ine realizarea unor rela]ii speciale
pân\ `n 2028, cu o perioad\ de dobânda fiind pl\tit\ numai pen- finan]are“, se spune `n comuni- cu Republica Moldova, cu scopul de a
catul de pres\. (SS.D.) p\stra identitatea na]ional\, cultu-
gra]ie pân\ `n 2012. Astfel, ora[ul tru tran[ele de `mprumut trase
ral\ [i spiritual\ a „cet\]enilor ro-
m=ni de etnie moldoveneasc\“.
Cursuri „Jean Monnet“ la Centrul de Studii Europene Jurnalistul vasluian Lucian Ti-
Centrul de Studii Europene or- modular. Cursan]ii vor frecventa cursuri organizate pe moduluri. mofticiuc, purt\torul de cuv=nt al
asocia]iei, declara, pe 26 februarie, c\
ganizeaz\, `n semestrul II al a- cursuri precum „Europa [i ideea La modulul „Jean Monnet“, „Spa-
nului universitar 2006-2007, pa- european\. Istorie, cultur\, pers- ]iul administrativ european“, co- organiza]ia se va autodizolva `n caz
c\ va fi folosit\ `n scopuri politice.
tru cursuri facultative „Jean pective“, coordonat de Alexan- ordonat de Ovidiu Stoica, se par-
Monnet“. Cursurile sunt oferite dru-Florin Platon, „Integrare curg cursurile „Mecanisme [i ~n urma unei vizite efectuate, la
gratuit, `n urma unei finan]\ri Economic\ European\“, coordo- institu]ii europene“, sus]inut de sf=r[itul lunii trecute, de o delega]ie a
provenite de la Comisia Europea- nat de Gabriela - Carmen Pasca- Gheorghe Filip [i Ovidiu Stoica, Comunit\]ii Moldovenilor din Rom=-
n\ prin re]eaua „Jean Monnet“ [i riu [i „Europe on its Way to a „Managementul proiectelor euro- nia la Chi[in\u, pre[edintele Repu-
sunt deschise tuturor celor in- Constitution“, cursuri coordonate pene“, sus]inut de Dumitru blicii Moldova, Vladimir Voronin, `n-
tr-un interviu acordat agen]iei Mold-
teresa]i. Cursurile se finalizeaz\ de Doina Balahur. Oprea, „Sisteme administrative
cu ob]inerea unui certificat „Jean ~nscrierile pentru cele trei cur- europene“, sus]inut de Mihaela pres, a acuzat Bucure[tiul de „intole-
ran]\“ fa]\ de „minoritatea etnic\ a
Monnet“ care atest\ preg\tirea `n suri se vor face la Centrul de Stu- Onofrei, [i „e-Guvernarea [i e-
domeniu. dii Europene, p=n\ pe 9 martie. Europa“, sus]inut de Ovidiu Stoi- moldovenilor din Rom=nia“ care este
Pe parcursul semestrului al II- De asemenea, la Centrul de ca, `n acest caz, `nscrierea finali- de zece milioane de persoane. (M.F.)
lea, cursurile se vor desf\[ura Studii Europene mai sunt [i alte z=ndu-se pe 6 martie. (O.R.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna aprilie la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte.
nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii martie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A DOU|SPREZECEA a o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
concursului destinat comunit\]ilor paro- te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
APRILIE din fiecare protopopiat. O parohie poate de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

„România. Filmat `n Europa“, `nc\ un concurs pentru liceeni
Pe 15 februarie a fost dat
startul celei de-a patra edi]ii
a proiectului „Europa la Li-
ceu“ `n regiunea Nord-Est.
Lansarea proiectului a fost
realizat\ la ini]iativa Re-
prezentan]ei Comisiei Eu-
ropene `n România, ca o
nou\ provocare pentru elevii
de liceu. ~n acest an, tema
concursului de filme scurte
este „România. Filmat `n
Europa“. Dup\ succesul
formatului de anul trecut,
liceenii sunt invita]i la un
Consilierii PSD au boicotat [edin]a de Consiliu Local
a Consilierii locali ai Partidului Social Democrat au boicotat, ieri, [edin]a de Consiliu Local (CL) a
Nici primarul Gheorghe Nichita nu a venit la lucr\ri a Viceprimarul Constantin Ad\sc\li]ei a avut dispute aprinse
cu ex-consilierul Dumitru Anchidin, ba chiar a chemat poli]ia pentru a-l scoate pe acesta din sal\ a Viceprimarul
Constantin Neculau l-a acuzat pe senatorul Dan C=rlan c\ `ncearc\ s\ pun\ m=na pe echipa de fotbal, iar
consilierii democra]i au declarat c\ vor ataca bugetul local, care nu a fost votat cu un num\r suficient de voturi a
De[i se anun]a a fi una
dintre [edin]ele cu cele
mai aprinse teme pe or-
dinea de zi din ultima pe-
rioad\, totu[i, `nt=lnirea
de ieri a celor c=]iva con-
silieri locali nu a putut fi
declarat\ [edin]\ extraor-
dinar\ deoarece nu a `n-
trunit num\rul minim de
consilieri. Partidul Social
Democrat a boicotat [edin-
]a, nici un consilier local
PSD neprezent=ndu-se la
prim\rie.
Din cei 27 de consilieri
locali c=t are Consiliul Lo-
cal Municipal Ia[i, au ve-
nit, ieri, la prim\rie doar
[apte, cinci consilieri ai
Alian]ei PNL-PD [i cei doi
consilieri ai Partidului
Conservator, iar pentru a
exista quorum, adic\ pen-
tru a putea fi declarat\
[edin]\ extraordinar\, ar
fi fost nevoie de minim 14
consilieri.
Nici primarul Gheorghe
Nichita nu a fost prezent,
ieri, la [edin]a CL, la fel
cum nici unul dintre con-
silierii locali din partea
PSD nu a venit la lucr\ri.
Primul punct pe or-
dinea de zi ar fi trebuit s\
fie revocarea hot\r=rii de
vacantare a postului de
consilier local de]inut de
Dumitru Anchidin, exclus
din PSD, [i revocarea in-
stal\rii `n acela[i fotoliu a
social democratului Ro-
meo Olteanu, iar disputele
pe aceast\ tem\ dintre
reprezentan]ii aparatului
administrativ [i consilierii
locali prezen]i sau Dumi-
tru Anchidin au `nceput
`nc\ din primele minute.
Dumitru Anchidin, ex-
consilier PSD, s-a ar\tat
nemul]umit de faptul c\
fo[tii s\i colegi de partid
au boicotat [edin]a, deter-
min=nd lipsa cvorumului.
„De ce consilierii PSD nu
au avut curajul de a se
prezenta la [edin]\? Cine
le-a ordonat s\ nu vin\?“,
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CADOURI ~N BANI PEN-
TRU ANGAJATELE PREFEC-
TURII {I CONSILIULUI JUDE-
}EAN: Ziua de 8 martie va a-
duce angajatelor Consiliului
Jude]ean (CJ) [i Prefecturii
ie[ene, pe l=ng\ flori sau feli-
cit\ri, [i c=te un cadou `n
bani, `n valoare de 150 de lei.
„Este un cadou ce va fi acor-
dat tuturor angajatelor din
nou exerci]iu de comunicare
vizual\, ei trebuie s\ sur-
prind\, `ntr-un film de trei
minute, ce aduce România
Uniunii Europene odat\ cu
aderarea, care e contribu]ia
României [i a românilor la
„concertul european“.
Website-ul concursului es-
te: www.europa-la-liceu.ro.
Grupele de liceeni care do-
resc s\ ob]in\ ajutor pentru
dezvoltarea proiectelor pot
beneficia gratuit de consul-
tan]\, accesând lista de con-
l-a luat Anchidin la `ntre-
b\ri pe viceprimarul Cons-
tantin Ad\sc\li]ei, repre-
zentantul Prim\riei.
„S\ vin\ poli]ia!“
Vizibil iritat, vicepri-
marul Ad\sc\li]ei a repli-
cat t\ios fostului s\u coleg
de partid. „Cum `]i permi]i
s\ m\ `ntrebi a[a? Ce
treab\ ai tu cu cei de la
PSD? S\ vin\ poli]ia [i s\
`l scoat\ afar\ pentru c\
nu se poate a[a ceva“, a
replicat Ad\scali]ei.
Discu]iile aprinz=ndu-se
[i mai mult, viceprimarul
Ad\sc\li]ei a cerut inter-
ven]ia Poli]iei Comunitare
pentru a-l scoate afar\ din
sal\ pe ex-consilierul An-
chidin. Vizibil speriat de ce-
ea ce se `nt=mpl\, poli]istul
comunitar a stat lini[tit la
u[\, f\r\ s\ `l evacueze, `n-
s\, pe Anchidin. Nici vice-
primarul Constantin Necu-
lau nu a fost calm la `nt=l-
nirea de ieri. Acesta a decla-
institu]iile sau serviciile ce
apar]in de Ministerul Admi-
nistra]iei [i Internelor“, a
spus prefectul Nicu[or P\du-
raru. ~n cadrul Prefecturii ie-
[ene lucreaz\ 45 de doamne
[i domni[oare. Alte 95 de ca-
douri sub form\ de bani vor fi
acordate angajatelor Consi-
liului Jude]ean Ia[i. „Al\turi
de cadourile tradi]ionale,
ACTUALITATE
sultan]i, publicat\ pe site.
Termenul limit\ pentru
`nscrierea `n concurs este
23 martie. Proiectele vor fi
evaluate la nivel na]ional
de c\tre un juriu format din
speciali[ti `n arta filmului [i
din membri ai Reprezen-
tan]ei Comisiei Europene `n
România, iar cele mai bune
proiecte vor fi premiate pe 9
mai- Ziua Europei - `n ca-
drul Galei de `nchidere a
Festivalului Filmului Euro-
pean, `n Bucure[ti. La acest
rat c\ `ncercarea de a vinde
ac]iunile de la clubul de fot-
bal Politehnica Ia[i este o
mi[care a senatorului de-
mocrat Dan C=rlan de a pu-
ne m=na pe echipa ie[ean\.
„C=rlan vrea s\ pun\ m=na
pe clubul de fotbal. Aceast\
echip\ este o m=ndrie a o-
ra[ului [i nu poate fi folo-
sit\ de oricine, oricum.
Domnul Nichita e acuzat c\
`[i face campanie cu Poli.
P\i normal s\ fac\ asta,
pentru c\ men]inerea echi-
pei `n divizia na]ional\ este
una din promisiunile f\cute
de dumnealui `n campania
electoral\, iar acum nu face
altceva dec=t s\ `[i respecte
promisiunile“, a replicat
viceprimarul Constantin
Neculau.
{edin]\
transformat\ `n
conferin]\ de pres\
~ntruc=t [edin]a de ieri
nu a putut avea loc, con-
vom oferi doamnelor [i dom-
ni[oarelor din institu]ia noas-
tr\ [i aceste premii `n bani,
care le vor fi, cu siguran]\,
utile“, a declarat purt\torul
de cuv=nt al CJ Ia[i, Sebas-
tian T\taru. (B.C.)
a CONTROALE INOPINA-
TE ~N SPITALELE IE{ENE:
Dup\ verific\rile inspecto-
rilor Ministerului S\n\t\]ii
proiect iau parte 40 de orga-
niza]ii din România, al c\-
ror rol este de a derula se-
siuni de training `n liceele
din toat\ ]ara, de a veni `n
sprijinul participan]ilor cu
informa]ii despre tema pro-
pus\ [i de a oferi sprijin
tehnic pentru grupele de
participan]i la concurs, pro-
iectul fiind implementat `n
[coli cu acordul Inspectora-
telor {colare Jude]ene. Co-
ordonatorul proiectului `n
Regiunea de Nord-Est este
silierii prezen]i ai Alian]ei
`mpreun\ cu Dumitru An-
chidin au transformat lu-
cr\rile `ntr-o conferin]\ de
pres\, `n care au adus o
nou\ serie de acuza]ii la
adresa primarului Nichita
[i a consilierilor social-de-
mocra]i.
Anchidin, `nc\ un
motiv de disput\
`ntre consilieri
Dumitru Anchidin a
fost exclus din filiala lo-
cal\ a PSD la sfâr[itul a-
nului trecut, pe motive de
indisciplin\. ~n viziunea
social-democra]ilor, exclu-
derea din rândul membri-
lor duce la pierderea func-
]iei de consilier local mu-
nicipal. Imediat dup\ ex-
cluderea lui Anchidin, so-
cial-democra]ii au numit
`n plenul CLM un `nlo-
cuitor, Romeo Olteanu.
~n replic\, Anchidin a
atacat `n justi]ie decizia
(MS) `n jude]ele Vrancea [i
Vaslui, soldate, `n anumite
cazuri, cu demiterea celor re-
sponsabili de neregulile sesi-
zate, directorul ASP Ia[i a
hot\r=t s\ fac\ vizite inopi-
nate `n unit\]ile sanitare cu
paturi din jude]. Principalele
obiective vizate sunt condi-
]iile de sterilizare a instru-
mentarului [i condi]iile de
igien\ din spa]iile destinate
Mar]i, 6 martie 2007
Asocia]ia European\ a Stu-
den]ilor `n Drept - ELSA
Ia[i. Ca [i `n anul 2006, par-
tenerul ELSA Ia[i, `n deru-
larea proiectului la nivel re-
gional este Institu]ia Pre-
fectului Jude]ului Ia[i care
acord\ asocia]iei sprijinul
logistic necesar realiz\rii
unei premieri regionale a
echipelor de liceeni care au
realizat cele mai bune pro-
iecte, festivitate progra-
mat\ pentru ziua de 11 mai
2007. (O.R.)
conducerii partidului, sen-
tin]a nefiind pronun]at\
`nc\. El este sus]inut `n
demersuri [i de consilierii
PD, care consider\ c\ ho-
t\rârile de Consiliu Local
adoptate `n formula f\r\
Anchidin sunt nule [i tre-
buie atacate `n contencio-
sul administrativ de c\tre
prefect.
De asemenea, consi-
lierii PD au declarat, ieri,
c\ vor `ncepe s\ strâng\
semn\turi pentru a cere
Cur]ii de Conturi s\ veri-
fice modul `n care Clubul
de fotbal Politehnica Ia[i a
primit finan]are de la
Prim\rie [i de la alte regii
subordonate.
Liderii PD afirm\, la
rândul lor, c\ vor sesiza
Institu]ia Prefectului, re-
clamând faptul c\ lui Du-
mitru Anchidin i s-a inter-
zis, f\r\ temei legal,
participarea la cele dou\
[edin]e din acest an ale
Consiliului Local. (Silviu
DASC|LU)
caz\rii pacien]ilor. „~ncep=nd
din aceast\ s\pt\m=n\ voi
`ncepe o serie de vizite nea-
nun]ate `n spitalele ie[ene,
dar [i `n cabinetele medicale
individuale, tocmai pentru a
urm\ri aceste probleme [i de
a preveni m\suri mai dure,
cum au fost cele de la Foc-
[ani“, a declarat directorul
ASP, dr. Mihnea Hurmuza-
che. (O.B.)
11
PE SCURT
Concurs pentru
postul de manager
`n trei spitale ie[ene
S\pt\m=na viitoare va avea loc
examenul pentru ocuparea postu-
lui de manager din trei spitale
ie[ene: Spitalul Clinic de Psihia-
trie „Socola“, Maternitatea „Ele-
na-Doamna“ [i Spitalul H=rl\u.
Examenul este organizat de Mi-
nisterul S\n\t\]ii (MS) [i va fi
unic pe ]ar\. „Pentru cele trei spi-
tale din Ia[i, ai c\ror candida]i
pentru func]ia de manager nu au
promovat concursul din luna
noiembrie a anului trecut, exist\
`n prezent cinci candida]i, cei mai
mul]i `nscri[i pentru postul de la
Spitalul „Socola“, a declarat direc-
torul Autorit\]ii de S\n\tate
Public\ (ASP), dr. Mihnea
Hurmuzache. Pentru postul de
manager de la Spitalul „Socola“ s-
au `nscris trei candida]i: actualul
manager interimar, dr. Florin
Lunguleac, prof. univ. dr. Roxana
Chiri]\ [i dr. Dorina Donciu.
Spitalul H=rl\u [i Maternitatea
„Elena-Doamna“ au c=te un sin-
gur candidat, `n persoana actu-
alilor directori, respectiv dr.
Adrian Juverdeanu, pentru
H=rl\u, [i dr. Eduard Crauciuc,
pentru maternitate. (O.B.)
Bani pentru
reabilitarea
dispensarelor rurale
Potrivit conducerii ASP Ia[i,
Ministerul S\n\t\]ii (MS) a
ini]iat un program de evaluare a
st\rii cl\dirilor din mediul rural
`n care func]ioneaz\ cabinete
medicale individuale, `n vederea
reabilit\rii acestora sau constru-
irii altora noi. Astfel, p=n\ pe 14
martie ASP va trebui s\ com-
pleteze formulare de evaluare
pentru fiecare dispensar din co-
munele jude]ului Ia[i. „Aceste
evalu\ri, care urm\resc
prezentarea st\rii reale a dispen-
sarelor rurale vor fi trimise la
minister, unde, probabil se va
face o selec]ie `n ce prive[te
reabilitarea unora sau constru-
irea altora“, a declarat dr.
Mihnea Hurmuzache, directorul
ASP. Totu[i, decizia MS vine `n
contradic]ie cu un alt ordin de
ministru, adoptat `n 2006,
potrivit c\ruia medicii `[i pot
cump\ra cabinetele `n care lu-
creaz\. ~n acest fel, ministerul ar
finan]a ni[te spa]ii care, `n unele
cazuri ar putea fi cump\rate de
medici [i transformate `n cabi-
nete medicale private. (O.B.)
Palatul Roznovanu
intr\ `n renov\ri
~n perioada urm\toare, vor
`ncepe lucr\rile de renovare ale
Palatului Roznovanu, acolo unde
`[i are sediul Prim\ria
Muncipiului Ia[i. Potrivit direc-
torului tehnic al prim\riei, Mihai
Chirica, licita]ia pentru
proiectare [i consolidare va fi or-
ganizat la nivel central pe data
de 28 martie. Valoarea total\ a
investi]iilor este estimat\ la
peste 7 milioane de lei, din care
aproape 5 milioane sunt supor-
tate de Guvern, iar 2,4 milioane
reprezint\ contribui]ie
Consiliului Local. (S.D.)
Proiectul Legii
`nv\]\m=ntului,
`nc\ `n dezbatere
Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii
(MEdC) a am=nat discu]iile pri-
vind proiectul de lege pentru `nv\-
]\m=ntul preuniversitar. ~n aceste
condi]ii „`ntrucat [i termenul fixat
pentru dezbateri la MEdC a fost
am=nat, nici la nivelul Inspectora-
tului {colar Jude]ean (ISJ) nu a
fost `nc\ finalizat\ centralizarea
propunerilor privind modific\rile
Legii `nv\]\m=ntului, supus\ dez-
baterii publice“, dup\ cum a trans-
mis inspector Cristina Dasc\lu,
purt\tor de cuv=nt al ISJ Ia[i. Pe
de alt\ parte, pre[edintele Federa-
]iei „Spiru Haret“, Gheorghe Iz-
voranu, [i-a manifestat nemul]u-
mirea fa]\ de faptul c\ sindicatele
nu au fost luate `n seam\ când s-a
elaborat proiectul Legii `nv\]\-
mântului preuniversitar. (O.R.)
12 Mar]i, 6 martie 2007
PE SCURT
Silviu }ibichi
[i rugby[tii s\i
din Podu Iloaiei
Acestea au fost, `n mare, re-
gulile unui rugby f\r\ contact
fizic, care se practic\ [i la Ia[i
sub conducerea antrenorilor
Silviu }ibichi [i Claudiu
Clapon. Cu ajutorul ie[eanului
Iulian Iftenie, ofi]er de dez-
voltare `n cadrul FR Rugby [i a
lui Gabriel Popa, antrenor la
CS{ Unirea Ia[i, s-a facut lobby
pe l=ng\ Inspectoratul {colar
din Ia[i pentru practicarea aces-
tui fel de rugby `n [colile din
jude]. Ideea a prins [i `n ultima
zi a Memorialului Sandu Ville
Gorun de pe stadionul
Tineretului din Abator, prof.
Silviu }ibichi a dat un recital
de rugby tag cu elevii s\i de la
{coala general\ „Alexandru
Ioan Cuza“ din Podu Iloaiei.
„Am fost juc\tor de rugby la
Poli Ia[i din 1989 [i p=n\ `n
2004. Acum sunt profesor de
sport la [coala din Podu Iloaiei
[i am introdus rugby-ul tag `n
aceast\ unitate de `nv\]\m=nt,
pentru prima dat\ `n Moldova.
Este un preambul pentru un
rugby perfec]ionat [i mul]i elevi
de-ai mei, de 13-14 ani, au
`ndr\git repede acest sport.
Sper s\ avem c=t mai cur=nd [i
un campionat regional [i chiar
na]ional de rugby tag“, ne-a de-
clarat `n final profesorul Silviu
}ibichi, un `mp\timit al jocului
cu balonul oval. (D.T.)
CS Kwang-Gae Ia[i,
pe podiumul na]ional
Municipiul Media[ a g\zduit, re-
cent, Campionatul Na]ional de
Taekwon-Do ITF pentru copii, ju-
niori [i seniori. La aceast\ com-
peti]ie, la care au participat
aproximativ 150 de sportivi, de
la 17 cluburi din ]ar\, a partici-
pat [i o echip\ format\ din 16
sportivi de la CS Kwang-Gae
Ia[i, cei care au reu[it s\
cucereasc\ un adev\rat tezaur,
ob]in=nd 25 de medalii, cu 11
aur, 7 argint [i 7 bronz. Dup\
acest succes de prestigiu, gru-
parea sportiv\ ie[ean\, coordo-
nat\ de Sorin Miron (1 DAN), s-a
clasat pe treapta a treia a podiu-
mului, `n clasamentul pe cluburi.
Medaliile la individual au fost
ob]inute de urm\torii sportivi:
- juniori mici: Bogdan Ciobanu,
Vlad-Mihai Luca;
- juniori: Adelina Z\laru, Oana
Claudia Gheorghiu, Ciprian
Robu, Nicola Pricop;
- seniori: Roxana Constantin,
M\lina Ene, Corina Iliescu,
Andrei-Vl\du] Dumitriu,
Alexandru Ungureanu, Andrei
Cucuteanu.
La competi]ia pe echipe au fost
ob]inute urm\toarele rezultate:
- Echipa de seniori (Sorin Miron,
Andrei-Vl\du] Dumitriu,
Alexandru Ungureanu, Andrei
Cucuteanu, Alin Mazilu, Andrei-
C\t\lin Dumitriu) - locul 3 la
lupt\ [i spargeri for]\, locul 2 la
tehnici speciale;
- Echipa de senioare (Roxana
Constantin, M\lina Ene, Corina
Iliescu, Adelina Zalaru) - locul 1
la lupt\, tehnici speciale [i
spargeri for]\;
- Echipa de juniori (Andrei
C\t\lin Dumitriu, Nichei
Amfian, Nicola Pricop, Ciprian
Robu) - locul 3 la lupt\, locul 2
la tehnici speciale, locul 1 la
spargeri for]\.
La finalul competi]iei, pre[edin-
tele [i instructorul Clubului
Sportiv Kwang-Gae Ia[i, Sorin
Miron, ne-a declarat: „Sunt ex-
trem de mul]umit de rezultatele
`nregistrate de sportivii clubului
nostru la aceast\ competi]ie
na]ional\, fiecare dintre noi
`ntorc=ndu-se acas\ cu minim o
medalie. Mul]umesc p\rin]ilor
sportivilor pentru tot sprijinul
material [i moral acordat, dar [i
domnului Cristian Iacob, de la
IACOB’S LTD, pentru c\ a fost
iar\[i al\turi de noi“. (D.T.)
Spectacol sub Pietricica
a O rund\ s\rac\ `n goluri a fost salvat\ de ultimul meci, Ceahl\ul
[i O]elul `nscriind, `mpreun\, [apte goluri a Nem]enii au c=[tigat
cu 4-3 [i se men]in cu [anse reale `n lupta pentru supravie]uire a
Etapa a 21-a a fost de de-
parte extrem de interesant\,
dar [i una inedit\ prin deru-
larea partidelor. ~n primele
opt meciuri s-au `nscris doar
[apte goluri, iar dac\ `n ul-
tima partid\ se marcau mai
pu]in de trei goluri, `nregis-
tram un nou record de inefi-
cacitate `n prima divizie, ce
dateaz\ din anii ’70. La
Piatra Neam], `ns\, Ceahl\ul
[i O]elul au oferit un adev\rat
recital fotbalistic, punct=nd
Petre Grigora[ merit\ toate felicit\rile pentru
transformarea O]elului `n una dintre cele
mai frumoase echipe din Liga I
a ULTIMA OR| a ULTIMA OR| a ULTIMA OR| a ULTIMA OR| a ULTIMA OR| a
Poli Ia[i a câ[tigat cazul Pancu
a Rapidul trebuie s\ vireze `n contul clubului ie[ean
suma de 189.500 de dolari a
Curtea de Arbitraj pentru
Fotbal a pus punct final, ieri,
scandalului dintre Poli Ia[i
[i Rapid Bucure[ti `n cazul
Pancu, luând o decizie fa-
vorabil\ clubului ie[ean. In-
stan]a federal\ a decis ca Ra-
pidul s\ pl\teasc\ grup\rii
Steaua Bucure[ti se impune
`n Dealul Abatorului
Timp de trei zile, terenul
III de pe stadionul Tinere-
tului din Dealul Abatorului
din Ia[i a g\zduit `ntreceri-
le unei noi edi]ii a Memoria-
lului „Sandu Ville Gorun“ la
rugby, cu participarea cam-
pioanei Steaua Bucure[ti, a
galonatei echipe „U“ Remin
Baia Mare [i a moldovenilor
de la Bucovina Suceava [i
Poli Agro Unirea Ia[i, ul-
tima men]ionat\ fiind [i for-
ma]ia organizatoare. ~n pri-
ma zi a turneului, Steaua a
`nvins Poli Ia[i cu scorul de
42-5 (5-0), eseul gazdelor fi-
ind reu[it de Gavrila[. Apoi,
b\im\renii i-au `nvins pe
suceveni cu scorul de 15-0.
~n etapa a doua, ie[enii au
c=[tigat [i ei `n fa]a suceve-
nilor cu scorul de 25-0 (5-0),
prin eseurile reu[ite de A-
lexa, Laz\r, Cali]escu, {te-
fan Dru[c\ [i Cucuteanu.
Apoi Steaua a `nvins echipa
din Baia Mare cu scorul de
25-12.
Ieri, `n ultima rund\ a
turneului, ie[enii i-au `n-
vins pe b\im\reni cu scorul
de 12-10 (5-5), furniz=nd sur-
priza competi]iei. Oaspe]ii
au condus cu 5-0 [i 10-5 prin
eseurile lui Zarcu [i Ciocea,
ie[enii termin=nd totu[i `n
SPORT
`mpreun\ de nu mai pu]in de
[apte ori. O]elul a condus `n
dou\ r=nduri, cu 1-0 [i 2-1,
dar la pauz\ gazdele aveau
un avans de dou\ goluri, scor
4-2. O]elarii au redus din
diferen]\ `n minutul 71, dar
nu au mai fost `n stare s\
restabileasc\ egalitatea, obo-
seala dup\ cele 120 de minu-
te infernale de joi, din Cupa
Rom=niei, spun=ndu-[i cu-
v=ntul. Spre final oaspe]ii au
avut un penalty clar neacor-
ie[ene suma de 189.500 de
dolari, decizia fiind executo-
rie. „M\ a[teptam la aceast\
decizie, e un semn de intrare
`n normalitate. Dup\ atâ]ia
ani de scandaluri [i procese,
s-a luat o decizie just\. A[-
tept\m acum banii de la Ra-
avantaj prin reu[itele lui
Hodoroab\ (eseu), F=nariu
(eseu) [i Zaharia (transfor-
mare). Poli a utilizat forma-
]ia: Laz\r, Negoi]\, Onica -
Alexa, Bi[oc - {t. Dru[c\,
Em. Dru[c\, P=slaru - Ho-
doroab\, Zaharia - V\caru,
Manole, Cernescu, Gavrila[
- D. Vasiliu. Au mai evoluat
Cali]escu, Cucuteanu, I.
Lupu, Varvaroi, F=nariu,
Formagiu [i „necunoscutul“
Talp\u. La finalul dispute-
lor, antrenorul ie[ean Cos-
tel Verive[ ne-a declarat:
„Am f\cut o preg\tire de-
osebit\ `n cantonamentul
de la Tg. Neam] [i acest lu-
cru s-a v\zut azi (n.r. -ieri),
c=nd am `nvins puternic\
forma]ie din Baia Mare“. ~n
replic\, antrenorul b\im\-
rean Eugen Apjok a men]io-
nat: „A fost un turneu util
pentru toat\ lumea. Ia[ul
[i-a dorit mai mult victoria
`n fa]a noastr\ [i chiar a [i
meritat-o!“. ~n ultimul meci
a turneului, Steaua a `nvins
Bucovina Suceava cu 20-0
(20-0) [i a c=[tigat com-
peti]ia ie[ean\. Au urmat `n
clasamentul final Poli Agro
Unirea Ia[i, „U“ Remin Baia
Mare [i Bucovina Suceava.
(Dan T.)
dat de arbitru, `n schimb, `n
prima repriz\ Ceahl\ul a
primit foarte u[or o lovitur\
de la 11 metri. ~n ciuda e[ecu-
lui, O]elul merit\ toate fe-
licit\rile pentru modul ofen-
siv `n care abordeaz\ toate
partidele, `n primele trei me-
ciuri din 2007 g\l\]enii `n-
scriind nou\ goluri, deci o me-
die de trei reu[ite pe meci.
Clasament
1. Dinamo 21 18 2 1
2. Steaua 21 11 7 3
3. Rapid 21 11 7 3
4. CFR Cluj 21 12 4 5
5. Bistri]a 21 11 3 7
6. Timi[oara 21 9 6 6
7. Vaslui 21 9 5 7
8. O]elul 21 9 3 9
9. UTA 21 7 5 9
10. Pandurii 21 7 5 9
11. Craiova 21 6 8 7
12. Farul 21 6 7 8
13. POLI IA{I 21 6 7 8
14. Urziceni 21 6 4 11
15. Ceahl\ul 21 6 3 12
16. FC Arge[ 21 4 4 13
17. Jiul 21 3 5 13
18. Na]ional 21 3 5 13
pid. Dac\ nu vor s\ pl\teas-
c\, vor intra sub inciden]a
legilor federa]iei. Acum nu
mai au nici o cale de a ataca
aceast\ hot\râre“, a de-
clarat pre[edintele ie[eni-
lor, Sorin Boca. Scandalul
dintre cele dou\ cluburi s-a
Rugby tag
Tag Rugby-ul este o activi-
tate fizic\ rapid\, f\r\ con-
tact direct cu adversarul, ce
se adreseaz\ atât b\ie]ilor,
cât [i fetelor, sau echipelor
mixte. Este acum versiunea
oficial\ a rugbyului pentru
grupele de [colari. Coopera-
rea, intregrarea [i determi-
narea, al\turi de o respons-
abilitate colectiv\ [i indivi-
dual\, sunt elementele cheie
în jocul de rugby tag.
Cureaua tag este cea pur-
tat\ în jurul taliei de care
sunt ata[ate dou\ e[arfe din
material viu colorat prinse
de curea prin sistemul
„Arici“. E[arfele (tagurile)
sunt prinse într-o parte [i în
alta (pe [olduri). Cureaua cu
cele dou\ e[arfe (taguri) se
port\ peste tricou, care tre-
buie sa fie b\gat in [ort sau
în pantalon. Echipele se de-
osebesc dup\ culoarea tagu-
rilor. Jocul de Rugby tag este
jucat de dou\ echipe, fiecare
av=nd 7 juc\tori pe teren. Un
meci se desf\[oar\ pe durata
a dou\ reprize a c=te 10
minute fiecare, cu pauz\ de
2-3 minute.
Antrenorii trebuie s\ în-
curajeze purt\torul de ba-
lon, care trebuie s\ contro-
leze balonul cu ambele mâi-
ni [i s\ paseze înainte de a fi
Revenind la statistic\, tre-
buie remarcat faptul c\
s-au `nscris `n ultimul meci
tot at=tea goluri c=te s-au
marcat `n primele opt partide
~ntr-un alt meci al rundei,
la Timi[oara, Poli a remizat
cu Dinamo, scor 1-1, `n ciuda
faptului c\ forma]ia gazd\ a
aliniat mai mul]i juniori.
„C=inii“ [i-au m\rit acum a-
vanasul fa]\ de Steaua, Ra-
pid [i CFR Cluj la 16 puncte
[i se pot considera c=[tig\tori
ai titlului de campioni.
Steaua sufer\ tot mai
mult, a pierdut cu 0-1 la
Vaslui [i risc\ s\ piard\ [i
locul doi dac\ `n jocul echipei
lui Ol\roiu nu se va schimba
ceva, c=t de cur=nd. (N.P.)
43-11 56p (^23)
37-11 40p (^7)
35-14 40p (^7)
40-26 40p (^10)
27-19 36p (^3)
21-17 33p (0)
27-30 32p (-1)
30-38 30p (0)
17-20 26p (-7)
16-22 26p (-4)
22-33 26p (-7)
22-22 25p (-5)
23-28 25p (-5)
16-23 22p (-8)
18-33 21p (-9)
13-26 16p (-17)
9-26 14p (-16)
14-32 14p (-19)
iscat dup\ ce Pancu a fost
transferat de la Rapid la
Cesena [i nu a achitat
clubului din Copou suma de
aproximativ 300.000 de do-
lari, a[a cum prevedea `n]e-
legerea potrivit c\reia ie-
[enii trebuiau s\ `ncaseze
un sfert din suma de trans-
fer al juc\torului `n str\i-
n\tate. Rapidul a pl\tit Ia-
[ului doar 80.500 de dolari,
`n baza unui accept al fostu-
lui pre[edinte, Vasile Drut-
c\. (Narcis P.)
atin[i (tagged). Scopul jocu-
lui este înscrierea a cât mai
multor încerc\ri prin cul-
carea balonului în terenul de
]int\, înscriind, astfel, 5
puncte. Din motive de sigu-
ran]\, juc\torul purt\tor de
balon, care reu[e[te încer-
carea, nu trebuie s\ se culce
cu balonul în terenul de
]int\. Tag este atunci când
una dintre cele dou\ e[arfe
ata[ate de centura jucatoru-
lui cu balon, este smuls\
(luat\). Numai juc\torul cu
balonul trebuie atins (tag).
Juc\torul cu balonul poate
alerga schimbând adver-
sarii, dar nu poate s\ î[i
foloseasc\ mâinile pentru a-
[i ap\ra e[arfa (tag-ul). Ba-
lonul nu poate fi smuls sau
luat din mâinile juc\torului
care atac\. Când unui juc\-
tor îi este smuls\ o e[arf\, el
trebuie s\ paseze imediat în
maxim 2-3 secunde, r\-
mânând pe loc. El trebuie s\
încerce s\ se opreasc\ cât
mai repede, dar poate face
dup\ smulgerea e[arfei o
pas\ în intervalul de 2-3 se-
cunde. Dup\ ce balonul este
pasat partenerului, juc\to-
rul f\r\ e[arf\ trebuie s\ o
recupereze de la adversar
pentru a putea intra înapoi
în joc. Dac\ nu î[i recu-
Rezultatele
etapei a XXI-a:
Jiull Peetroo[ani - Glloria
Bistri]a 0-1 1 (0-00)
A marcat: Gabriel
Mure[an ’80
Unireea Urzicceni - Fa-
rull Coonstan]a 0-1 1 (0-00)
A marcat: Iulian A-
postol ’82 penalty
FC Na]ioonall - CFR
Clluj 0-11 (0-00)
A marcat: Cleidimar
Silva „Didi’’ ’84
UTTA Arad - FC Argee[
0-0
0
Univ versitateea Craioova
- Rapid Buccuree[ti 0-0 0
Pandurii Tg. Jiu –
Pooli Ia[i 1-00
A marcat: Adrian Po-
pescu ’90^4
FC Vasllui – Steeaua
Buccuree[ti 1-0 0
A marcat: Neagu ’79
Pooli Timi[ooara – Di-
namoo 1-1 1
Au marcat: Mansour
’46 – Niculescu ’26
Ceahl\ul Piatra Neam]
– O]elul Gala]i 4-3
Au marcat: Murgan
’4, Ru[mir ’32, Vr\jitoa-
rea ’34, Mircea Ilie ’43
penalty – Lubukas ’3,
Nohai ’13 autogol, Kim
Gil Sik ’71
Programul etapei
viitoare, a XXII-a:
Vineri, 9 martie
O]elul Gala]i – FC Na-
]ional, Telesport, ora 15.30
Poli Ia[i – Jiul Petro-
[ani, Telesport, ora 19.00
S=mb\t\, 10 martie
FC Arge[ - FC Vaslui,
Na]ional TV, ora 14.00
Gloria Bistri]a – Poli
Timi[oara, Kanal D, ora
15.30
CFR Cluj – Pandurii
Tg. Jiu, Telesport, ora
15.30
Farul Constan]a –
Steaua Bucure[ti, Ante-
na 1, ora 20.45
Duminic\, 11 martie
Unirea Urziceni –
Ceahl\ul Piatra Neam],
Telesport, ora 15.30
Rapid Bucure[ti – UTA,
Na]ional TV, ora 18.00
Dinamo Bucure[ti –
„U“ Craiova, Kanal D,
ora 20.00
pereaz\ e[arfa [i joac\ în
continuare influen]ând jo-
cul, atunci echipa acestuia
este penalizat\ cu o lovitur\
de pedeaps\ exact în locul
unde se afl\ juc\torul.
Nu trebuie s\ existe con-
tact fizic între juc\tori. Sin-
gurul contact permis este
acela când e[arfa este smul-
s\, orice alt contact (obstruc-
]ionarea adversarului, smul-
gerea balonului, blocarea
adversarului cu bra]ele), tre-
buie penalizat cu lovitur\ de
pedeaps\. (D.T.)
 POR}IA DE S|N|TATE Mar]i, 6 martie 2007 13
Reclama – sufletul comer]ului PILULA ZILEI

de prof. univ. dr.

Ostin C. MUNGIU
Indubitabil, nu se mai
poate concepe un comer]
modern f\r\ campanii de
promovare adecvate.
Lucrul pare firesc, dar
atunci c=nd este vorba de
produse care pot influen]a
s\n\tatea oamenilor este
nevoie de o aten]ie sporit\
din partea autorit\]ilor.
La noi `n ]ar\, `n privin]a
reclamelor pentru medica-
mente, dar [i pentru alte
produse care influen]eaz\
s\n\tatea exist\ `nc\ des-
tule lacune privind regle-
ment\rile. De regul\, in-
forma]iile publicitare legate
de medicamente tebuie s\
fie c=t mai explicite, pentru
a nu crea confuzii, c=t mai
obiective, `n concordan]\ cu
prospectul medicamentului
[i reactualizate `n conformi-
tate cu ultimele cercet\ri
[tiin]ifice [i clinice privind
substan]a activ\ din pro-
dusul medicamentos. Este
necesar ca aceste informa]ii
s\ permit\ medicului s\ re-
alizeze un ra]ionament te-
rapeutic independent [i s\-
[i formeze o p\rere proprie
privind valoarea produsului
medicamentos pentru care
se face publicitate.
Dac\ urm\rim reclamele
prezente la posturile noas-
tre de televiziune (reclame
admise numai pentru medi-
camente care se adminis-
treaz\ f\r\ prescrip]ie me-
dical\) vom observa adese-
ori o tendin]\ de amplifi-
care mai mult sau mai pu-
]in justificat\ a calit\]ilor
unui produs ( de genul: „`]i
ia durerea cu m=na“) `n
timp ce nu se vorbe[te ni-
mic despre posibilitatea re-
ac]iilor adverse, totul fiind
expediat `ntr-o fraz\ final\
cu o vorbire tehnic acce-
lerat\ `n care se spune:
„dac\ apar manifest\ri ne-
pl\cute adresa]i-v\ medi-
cului sau farmacistului“.
Credem c\ s-ar c=[tiga mai
mult `n seriozitate [i obiec-
tivitate dac\ aceast\ publi-
citate ar trece sub contro-
lul Agen]iei Na]ionale a
Medicamentului.
Medicamente [i
suplimente nutritive
Pe de alt\ parte, farmaci-
ile sunt invadate, `n utima
vreme, de o serie de pro-
duse v=ndute sub denu-
mirea de suplimente nutri-
tive. ~n SUA, pe eticheta
unor astfel de produse e
scris cu litere mari „ACEST
PRODUS NU ESTE UN
MEDICAMENT“, iar pros-
pectul s\u nu con]ine in-
dica]ii terapeutice. Acest lu-
cru nu se petrece la fel [i `n
]ara noastr\, mai mult,
chiar denumirea unor pro-
duse sugereaz\ domeniul
terapeutic `n care sunt indi-
cate (de exemplu, prostata
sau articula]iile). Ar mai fi
Prof. univ. dr.
Ostin C. Mungiu,
[eful Disciplinei
de Farmacologie-
Toxicologie-Algeziologie
din cadrul UMF Ia[i
de men]ionat faptul c\ eva-
luarea acestor produse nu
se face cu rigorile cu care
sunt evaluate produsele
medicamentoase, iar apro-
barea punerii lor pe pia]\
este dat\ de c\tre… Minis-
terul Agriculturii!
Consider\m c\ un con-
trol mai riguros `n acest
domeniu cu implicarea rea-
l\, nu formal\ a Ministe-
rului S\n\t\]ii (MS) ar fi
un c=[tig real pentru s\n\-
tatea cet\]enilor. ~n plus,
nu putem s\ nu subliniem
c\ preparatele care con]in
un num\r foarte mare de
vitamine [i minerale nu se
justific\ a fi indicate la per-
soane care au o deficien]\
doar a unei vitamine sau a
unui element mineral. Dac\
s-ar urm\ri administrarea
numai a vitaminelor insufi-
ciente, tratamentul ar fi
mai corect [i mai ieftin.
}in=nd seama c\ majori-
tatea terapiilor cu supli-
mente vitaminice se adre-
seaz\ copiilor, pentru care
costurile sunt suportate de
c\tre stat, se observ\ c\
s-ar putea realiza economii
semnificative, fondurile re-
zultate put=nd fi redirec-
]ionate pentru afec]iuni se-
rioase a c\ror tratament es-
te costisitor. a
Cum trebuie
gestionat\ furia
Indiferent dac\ o cataloga]i ca bu-
n\ sau rea, furia e, `n definitiv, o
simpl\ emo]ie. Pentru inim\ s-a
dovedit `ns\ a fi nociv\. Mai multe
studii au demonstrat c\ furia poate
agrava boala arterelor coronare [i
poate s\ creasc\ tensiunea. Furia
cronic\ duce la probleme cardiace pe
termen lung, iar crizele de furie sunt
asociate cu infarctele. Se [tie c\ fu-
ria reprimat\ face mult mai mult
r\u dec=t exprimarea ei direct\.
Furia las\ `ntotdeauna urme - `n-
ro[irea fe]ei, `ncruntare, str=ngerea
pumnilor, ]ipete. ~n timpul crizelor
se secret\ adrenalin\ [i al]i hormoni
de stres, care duc la cre[terea frec-
ven]ei b\t\ilor inimii [i a tensiunii.
Arterele care aduc oxigen la inim\
se `ngusteaz\, determin=nd forma-
rea cheagurilor de s=nge.
Oamenii nu-[i tr\iesc to]i furia la
fel. Unii o exprim\ de `ndat\ ce au
cea mai mic\ ocazie, al]ii „fierb“ pe
din\untru.
Modul cel mai s\n\tos de a ges-
tiona furia nu este exprimarea ei ex-
poziv\ sau ascunderea, ci exprima-
rea calm\, coerent\.
Un studiu a demonstrat c\ b\r-
ba]ii care nu-[i exprimau deloc furia
se confruntau cu un risc de 75% mai
mare de boal\ coronar\ dec=t cei
care vorbeau despre asta. Furia a
fost asociat\ [i cu hipertensiunea [i
calcific\rile arteriale, doi importan]i
factori de risc pentru bolile cardiace.
Multe schimb\ri somatice vin
odat\ cu cele emo]ionale. Episoadele
de furie care cresc frecven]a b\t\ilor
inimii sau tensiunea se acumuleaz\
`n timp, duc=nd la o cre[tere perma-
nent\ a tensiunii.
Cercet\torii spun c\ persoanele
care sunt, `n general, ostile simt fu-
ria mult mai intens [i pe o perioad\
mai mare de timp dec=t cei neostili.
Propor]ional, tensiunea cre[te mai
puternic [i pentru un timp mai lung.
Riscul de infarct este asociat cu ex-
ploziile emo]ionale, momentele limi-
t\, foarte intense. Femeile de v=rst\
medie care tind s\ ajung\ la crize de
furie au mai multe [anse s\ fac\ in-
farct dec=t cele de v=rsta a treia, care
se `mboln\vesc, mai degrab\, de boli
ale arterelor coronare. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Mar]i, 6 martie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
diminea]\ de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
20.05 Mapamond cre[tin sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
21.10 Cuvântul care zide[te 20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 23.00 Rug\ciunea de sear\
00.00 Atlas biblic (r)
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
Miezonoptic\; 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
zilei 11 1 11
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00. 6 9 14 1 6

2 3 5 4 6 8 9 7 1
a SUDOKU a 1 10 3 8 13 15 8
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

1 9 4 7 3 5 2 6 8 Rezolvarea careului
7 8 6 2 9 1 3 5 4 Sudoku este un fel de re-
8 1 2 3 5 6 7 4 9 din num\rul de ieri 4 1 12 5 16 14 11
bus, dar numai cu cifre,
4 5 3 9 7 2 8 1 6 de la 1 la 9. Jocul a fost
lansat [i pe Internet [i s-a 1 2 3 4 5 5 1
9
3
6
7
7
1
8
6
1
8
4
9
5
4
3
2
2
5
r\sp=ndit cu succes `n A B
Statele Unite, Noua
5 4 8 1 2 3 6 9 7 Zeeland\ [i Croa]ia, iar A 7 1 10 3 9 15 4
6 2 9 5 4 7 1 8 3 `n Marea Britanie este
deja considerat un C R E D I N T A
fenomen. Completa]i 8 8 13 15 1 13 8
7 4 9 3 careul de 81 de p\tr\]ele S M I R N A
cu cifre cuprinse `ntre 1
[i 9, astfel `nc=t nici o N E A M 8 5 8 8 17 8 1
2 3 7 8 6 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
E T I C
ori pe acela[i r=nd sau pe 9 4 10 4 4 11 10
7 5 8 aceea[i coloan\. Grila
este `mp\r]it\ `n nou\ L A U D A T
3 4 9 6 careuri mai mici, fiecare 5 1 5 18 5
cu nou\ p\tr\]ele, iar S P E R A N T A
8 9 5 fiecare careu trebuie s\
7 8 9 4 1 con]in\ cifrele de la 1 la B Pornind de la numele cet\]ii ... unde au p\timit cei 42 Sf. Mc. (†945-847),
9, la fel, o singur\ dat\. de pe orizontala A-B, `n Calendarul Ortodox, de ast\zi, 6 martie, com-
(Solu]ia pleta]i careul de sus [i ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de prac-
c a r e u l u i al\turat ` n tica bisericeasc\. (Solu]ia careului de sus `n num\rul de m=ine )
1 9 7 8 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 10:00 Tonomatul DP2 10:05 La por]ile ceriului (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Rebelde (r)
08:00 Justi]ie militar\ (dram\, 11:30 Lege [i ordine: ~n fa]a 11:05 Eurasia (r) 07:00 Diminea]a devreme 09:10 Omul care aduce cartea Cu: Enrique Rocha
Cu: David James Elliott) jura]ilor (r) 12:00 Jurnal 09:00 ~n gura presei (r) 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 07:00 Iubire de mam\ (r)
08:55 Armonii `n natur\ 12:25 Popula]ii str\vechi (r) 13:00 Stelele filmului (r) 10:00 Concurs interactiv 10:15 Om s\rac, om bogat (r) (telenovela, Cu: Danna
09:10 Dis-de-sear\ (r) 13:00 Zestrea rom=nilor (r) 13:30 Revolta clasicilor (r) 11:00 Vivere (comedie, Cu: Horia García, Jose Angel Llamas)
13:30 Teleshopping 14:00 Oameni de aproape (r) 12:00 Vocea inimii (r) Brenciu, {erban Ionescu) 08:00 Duelul pasiunilor (r)
10:20 Arhiva de serviciu
14:00 ABC... de ce? 14:30 Jurnal 13:00 Observator 11:15 Apropo TV (r) 09:00 Gitanas
10:30 Profesioni[tii (r) 10:15 Culoarea p\catului
14:30 Cutia fantastic\ (aventuri, 15:30 A 5-a dimensiune Cu: Simona Gherghe 12:00 Disp\ru]i f\r\ urm\ (r)
11:30 S\n\tate pentru to]i! (r) Cu: James Henry) (telenovela, Cu: Taís
16:00 Urcare liber\ (r) 13:45 Gleason (poli]ist, Cu: Anthony
12:00 Ne vedem la TVR! 15:00 ~mpreun\ `n Europa! Araújo, Reynaldo
16:30 Memoria locurilor (dram\, Cu: Brad Garrett, LaPaglia)
13:00 Zack [i Cody, 16:00 Jurnalul TVR 17:30 Music Play Saul Rubinek, Gretchen 13:00 {tirile PRO TV Gianecchini)
ce via]\ minunat\! (come- 16:30 Tribuna partidelor... Egolf, Kristen Dalton) 12:30 Inocen]\ furat\
18:30 Stelele filmului 13:30 Academia de poli]ie (r)
die, Cu: Dylan Sprouse) 17:00 V=n\torii de comori Herbert John Gleason, cunos- 13:30 Jur\m=ntul
19:00 Identit\]i cut sub numele de Jackie (comedie, Cu: Matt
13:30 Desene animate: Disney Cu: Tia Carrere 19:30 Anul francofoniei Borlenghi, Rod Crawford) 15:20 Re]eta de Acas\
Gleason, este un comic genial, 15:30 Iubire de mam\
14:00 Jurnalul TVR 18:00 Lec]ia de... geografie 20:00 Cosmarul care a devenit una dintre 14:30 Walker, poli]ist texan
15:00 Teleshopping 18:35 Lege [i ordine: ~n fa]a vedetele Hollywood-ului. ~ns\ Cu: Chuck Norris (telenovela, Cu: Danna
(thriller, Cu: Claire Nebout, Herbert este chinuit de a- García, Jose Angel Llamas,
15:30 Oglinda retrovizoare jura]ilor (poli]ist, Cu: Jerry Lydia Andrei, Antoine 15:15 Emmerdale - Afaceri de
mintirea p\rin]ilor s\i al- Ximena Rubio)
16:00 Kronika (limba maghiar\) Orbach , Scott Cohen) Chappey, Jérôme Robart) coolici, care l-au abandonat. familie
19:25 Supravie]uitorii dezastrelor Dr. Clara Miller pare s\ aib\ Din cauza aceasta, b\rbatul
16:30 Duelul pasiunilor
17:00 Jurnalul TVR 16:00 T=n\r [i nelini[tit 17:30 Pove[tiri adev\rate
20:00 Jobbing tot ce [i-ar putea dori o femeie: ajunge s\-i tr\deze pe to]i cei
17:15 Atom - M=ine este acum! e un chirurg reputat [i are pro- care l-au ajutat sau iubit. Cu: Janne Cooper 18:30 Betty cea ur=t\
17:45 Dis-de-sear\. Divertisment 20:30 Arta supravie]uirii pria sa clinic\, unde lucreaz\ 17:00 {tirile PRO TV
16:00 Observator 19:30 Rebelde
21:00 Ora de [tiri al\turi de so]ul s\u, Philippe, 17:45 Om s\rac, om bogat
19:00 Jurnalul TVR [i de Alexandra, prietena ei Cu: Simona Gherghe Cu: Enrique Rocha, Juan
22:10 Doamna de Maintenon (comedie, Cu: Horia
20:20 ~ntre bine [i r\u cea mai bun\. ~n realitate, sin- 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci Ferrara, Ninel Conde,
(dram\, Cu: Dominique gur\ [i vulnerabil\, Clara se Brenciu, {erban Ionescu) Patricio Borghetti, Tony
21:50 Anatomia lui Grey (dram\, Cu: Cristian Andrei
Blanc, Mauricio Buraglia) las\ mult prea u[or sedus\ de 18:50 {tirile PRO TV Dalton, Leticia Perdigon
Cu: Ellen Pompeo, Sandra Adaptare dup\ romanul t=n\rul Nicolas, iar ceea ce tre- 19:00 Observator
Oh, Katherine Heigl) omonim al lui Françoise buia s\ fie o simpl\ rela]ie de Cu: Sandra Stoicescu, 20:30 Academia de poli]ie 20:30 Iubire ca `n filme
22:45 Jurnalul TVR Chandernagor. Françoise o noapte se transform\, Lucian M`ndru]\ (comedie, Cu: Matt (dram\, Cu: Adela
d’Aubigne, o fat\ de origine cur=nd, `ntr-un interminabil 20:30 Din dragoste Borlenghi, Rod Crawford) Popescu, Dan Bordeianu,
23:15 Dinastia modest\, st=ngace [i timid\, co[mar. Carmen Tanase)
Cu: Mircea Radu 21:45 Meci din Liga Campionilor
23:45 Arhiva de serviciu este ajutat\ de na[a ei s\ 21:30 Art\ [i stil UEFA. Liverpool - 21:30 Zorro
p\trund\ la curtea Regelui 22:00 Vocea inimii
23:50 Celebrit\]ile timpului t\u Soare. ~n ciuda originilor sale 22:00 Concentrat de cultur\ Barcelona 22:30 Pove[tiri de noapte
Cu: Ioan Isaiu, Maria
00:00 Via]a ca-n filme (comedie, prea pu]in nobile, ea reu[e[te 22:30 Jurnal Dinulescu, Toma D\nil\ 23:30 {tirile PRO TV Cu: Cabral, Mircea Solcanu
Cu: David Crane, Marta s\ se adapteze imediat, de- 23:00 Musica da capo 00:00 Rezumatul meciurilor din 23:00 Clona
venind bona copiilor ilegitimi 23:00 Observator
Kauffman) 23:55 Kinetica (r) Liga Campionilor UEFA 00:00 Jur\m=ntul (r)
ai regelui [i, mai apoi, metresa 00:00 Monstrul din caverne
00:35 Garantat 100% (r) oficial\ a acestuia [i so]ie. 00:00 Verdict (SF, Cu: Dan Cashman, 01:00 Culisele K1 01:45 Pove[tiri adev\rate (r)
01:30 Atom - M=ine este acum! (r) 00:15 Familia mea dement\ (d.a.) 01:30 Urcare liber\ - Bruce Cornwell, Richard B. 01:25 Omul care aduce cartea Vremea de Acas\
02:00 Revizie tehnic\ a 00:45 Proiect IT (r) a debut `n arte (r) a Livingston) a 01:30 {tirile PRO TV a 02:45 Iubire ca `n filme (r) a
 TIMP LIBER
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ participa]i la
pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfintelor Pa[ti, `n pe-
rioada 03-009 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i)..
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta Liturghie la
Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica Catolic\ a Bunei Vestiri,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Biserica Ortodox\ Arhanghelul Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Petru [i Andrei), Biserica minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor,
Muntele Fericirilor, M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele
Tabor, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului,
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proorocul,
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim (Biserica
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica Adormirii Maicii
Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Muntele Scopus, Muntele
M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii, Betleem (Biserica
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“ Na[terii lui Iisus Hristos).
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
Mar]i, 6 martie 2007 15
Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti – Ia[i;
transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti; taxe de aero-
port, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6 nop]i cazare la ho-
tel 4*, conform programului, demipensiune (2 mese pe zi - conform
programului), taxe de intrare la obiectivele din program, transport
cu autocar modern cu aer condi]ionat, conform programului, taxa
de viz\, preot `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea auto-
carului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul hotelurilor
ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea medical\ - obli-
gatorie. a
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL| Teatrul Na]ional Solista: Aura Twarowska, viu Tab\r\, Lauren]iu Vasilache,
Consilier juridic: Ana MANEA „Vasile Alecsandri“ mezzo-sopran\. Vlad Willy Volf. Regia: Roxane
Borgna [i Renaud-Marie Leblanc.
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I La Teatrul „Luceaf\rul“
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Duminic\, 11 martie, ora 19.00“ Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 - „Zbor deasupra unui cuib de cuci“ S=mb\t\, 10 februarie, ora Centrul Cultual German
e-m
mail: info@zziarullumina.ro de D. Wasserman. Regia: Marius 18.30, Sala: Teatrul „Luceaf\rul“ - Joi, 8 martie: Expozi]ie de c\r]i
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 Oltean; scenografia: Axenti Marfa.
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) „Sp\rg\torul de nuci“ - Balet po[tale pe tema: „Ce va aduce
La Sala Studio „Teofil Vâlcu“ feerie `n dou\ acte de P.I. Ceai- Romania Uniunii Europene?“.
ISSN 1841-141X Joi, 8 martie, ora 18.00 [i s=m- kovski. Libretul de M. Petipa, dup\ Organizatori: Centrul Cultural
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 b\t\, 10 martie, ora 19.00: „Tecto- versiunea lui Al. Dumas a basmu- German `n colaborare cu Centrul
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET nica norilor“ de Jose Rivera - Pre-
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa lui lui E.T.A. Hoffmann. Regia [i Cultural Francez Ia[i [i British
Cotoranu). mier\. Regia: Cezar Ghioca; sceno- coregrafia: Gheorghe Stanciu
grafia: Marfa Axenti; Council Ia[i.
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 Vineri, 9 martie, ora 20.00:
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ „Dragoste la Vene]ia“ (scenariu de Centrul Cultural Francez Palatul Culturii
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. commedia dell'arte). Spectacol `n M=ine, 7 martie: „Cartea Alb\ a
regie colectiv\ realizat `n cadrul Martie: Muzeul de Art\ din ca-
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 tinerilor creatori“ - „La Fabrique“. drul Complexului Muzeal Na]ional
programului Leonardo da Vinci;
scenografia: Rodica Arghir Tematica: stereotipurile franco- „Moldovap prezint\ expozi]ia oma-
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ foniei. Comisar: Cristian Nae, pro- gial\ Centenar Corneliu Baba, `n
fesor asistent la Universitatea de galeria de art\ contemporan\ II, la
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Filarmonica de Stat Arte Ia[i, redactor la revista etajul I al Palatului Culturii din
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei „Moldova“ Ia[i „Vector“. Ia[i. Reunind lucr\ri de pictur\ [i
Ast\zi, 6 martie, ora 19.00: Re- Ast\zi, 6 martie, joi, 8 martie, [i grafic\ at=t din colec]ii muzeale,
cital aniversar - Clasa prof. univ. vineri, 9 martie, ora 19.00 la Sala Muzeul de Art\ din Iasi, Muzeul
Mircea Dan R\ducanu. Soliste: Benjamin Fondane: „Mady Baby Vasile P=rvan din B=rlad, Muzeul
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“ Raluca Panzariu, Br`ndu[a Tudor, Edu“, spectacol de teatru. Inter- de Arte Vizuale din Gala]i [i
din cadrul Edit Arva, Ioana Enoiu-P=nzariu. preteaz\: Andreea Boboc, Cristina Muzeul de Art\ din Constan]a, c=t
Vineri, 9 martie, ora 19.00: Con- Bodn\rescu, Ana-Maria Cazacu, [i particulare - colec]ia artistului,
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ cert vocal-simfonic. Dirijor: Ale- Claudia G\l\]eanu, Doru Ivan, colec]ia dr. A. Teodorescu, colec]ia
xandru Lascae. Ioana Lefter, Alisa Muntean, Sil- dr. H. Aldea. a
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
ANUN}URI
Biserica
„Sf. Sava“
SERVICII Florin Deaconiuc va invit\ s\ vizita]i site-ul
www.florin.sapte.ro pentru a g\si diferite tablouri [i
Gr\dini]a icoane ce v\ pot decora casa `ntr-un mod pl\cut. Detalii
Ofer medita]ii la MATEMATIC|, clasele V-XIII, [i ajut [i la
„Buna Vestire“
teme, pre] avantajos. Rog seriozitate. Tel. 0740.431.711. la num\rul de telefon 0727.373.520
Liceul „Vasile
Alecsandri“
Ofer medita]ii la Limba englez\, clasele I-XII, [i ajut la
Str. Costache Negri teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon
0746.689.548, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00.
ANGAJ|RI
Moldova Hala Central\
Mall Familie serioas\ caut\ bon\ extern\, bun\ cre[tin\, cu
Ofer medita]ii la Limba francez\, clasele I-IX, [i ajut la v=rsta cuprins\ `ntre 20-50 de ani pentru `ngrijire copil
teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon de 1 an. Rela]ii la nr. de telefon 0741.023.316. Nu
0724.870.737, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00. deranja]i inutil.

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY APEL UMANITAR

GEOGRAPHIC CHANNEL SCIENCE TRAVEL
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
07:00 Culise: Opera]iunea „{oc [i 07:00 Curse [i fiare vechi 07:00 Demen]a avioanelor 10:00 Proiecte de vis: Surrey
uimire“ 08:00 Exploratori urbani: 07:50 Cum s\ supravie]uie[ti 10:55 C\l\torii `n duet - Europa de O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\duraru `n
Pittsburgh Est: Talin, Estonia v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui Eminescu, pe 15
08:00 ~n pielea s\lb\ticiunilor 08:40 Chimie culinar\: ~nghe]ata ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat boala numit\ Tetralogia
Ursul brun 09:00 Automobile americane re- 09:10 Marte pe P\mânt 11:20 Trasee: Calea ferat\ Carlisle Fallot, ce este un complex de 4 malforma]ii grave la inim\. ~n cazul
09:00 Fiori de spaim\: Scorpionii condi]ionate: Automobilul 10:00 Totul despre: Vreme 11:50 Cele mai grozave plaje din Mariei, artera care duce s=ngele de la inim\ la pl\m=ni este at=t de
10:00 Clipe de co[mar Hildebrandt - Partea 3 10:55 Cum s\ supravie]uie[ti lume `ngust\ `nc=t se impune o interven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind
Masacru olimpic 10:00 Vân\torii de mituri: Incendiu 11:45 Chimie culinar\: ~nghe]ata 12:45 Situa]ii de criz\ `n pericol permanent. ~n acest moment se `ncearc\ internarea pen-
11:00 Crash Science: Automobile `n p\dure/Scufund\torul 13:10 Curse `n for]\: Cu motoci- tru opera]ie la o clinic\ din Italia sau Austria. Costurile opera]iei
12:10 Un ochi critic: Extratere[tri
12:00 Planeta la control 11:00 Ma[ini pe alese: Saab cleta pe deal sunt aproximativ egale, depinde unde se poate merge mai u[or [i se
13:00 Demen]a avioanelor poate face [i o programare c=t mai rapid\. Pentru opera]ie, familia
Atacul rechinilor 12:00 Regii construc]iilor (f. s. 13:40 C\l\torii cu zarul prin SUA
doc.) - Terminalul South 13:50 Cum s\ supravie]uie[ti 14:05 Pe [ine: Rute feroviare trebuie s\ acopere jum\tate din cheltuielile implicate, dar aceasta
13:00 La un pas de moarte 14:40 Chimie culinar\: ~nghe]ata
Ferry vechi `nseamn\ `n jur de 15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu ven-
Tragedia din Bhopal 15:10 Marte pe P\mânt ituri foarte modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pen-
13:30 Nu [tiam asta 13:00 Curse [i fiare vechi 14:35 Clubul de pescuit Buena
14:00 Exploratori urbani: 16:00 Totul despre: Vreme Vista tru str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
14:00 Fiori de spaim\: Scorpionii Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
Pittsburgh 16:55 Cum s\ supravie]uie[ti 15:05 Cele mai grozave plaje din
15:00 Clipe de co[mar RO34RNCB0198003451910002 RON
15:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.) 17:45 Chimie culinar\: ~nghe]ata lume
Masacru olimpic RO77RNCB 0198003451910004 EURO
16:00 Curse: Ma[in\rii de la 18:10 Un ochi critic: Extratere[tri 16:00 Proiecte de vis: Surrey RO07RNCB0198003451910003 USD
16:00 Crash Science: Automobile
Hollywood 19:00 Din nou `n zbor 16:55 C\l\torii `n duet - Europa de BCR Roman, Piatra Neam]
17:00 Animale de co[mar Est: Talin, Estonia
17:00 Automobile americane re- 19:50 Cum se fabric\? (f. s. doc.) Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
P\ianjenii 17:20 Trasee: Calea ferat\ Carlisle
condi]ionate: Ma[ina 20:40 Chimie culinar\: Jeleurile Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei depinde `n
17:30 Cronicile crocodililor Funda]iei Make-A-Wish - 17:50 Cele mai grozave plaje din mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie, indiferent de
Crocodilii p\durii 21:10 Universul: Big Bang-ul
Partea 1 22:00 Planeta s\lbatic\ (s. doc. lume valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este salvatoare.
18:00 ~n pielea s\lb\ticiunilor 18:00 Motociclete americane: 18:45 Situa]ii de criz\ Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
Câinele s\lbatic african nat.) - R\nile stelelor derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel. 0721-
Motocicleta NY Yankees? 19:10 Curse `n for]\: Cu motoci-
19:00 Dezastre `n aer Partea 1 22:30 Planeta s\lbatic\ (s. doc. 338.885 (P\duraru Irina).
nat.) - Triunghiul cleta pe deal
Curs\ furtunoas\ 19:00 Vân\torii de mituri: Cum s\ 19:40 C\l\torii cu zarul prin SUA
20:00 Fiori de spaim\: Scorpionii Bermudelor din Marea
r\ce[ti [ase doze de bere 20:05 Pe [ine: Rute feroviare
21:00 Avioane militare: Duel `n cer Britanie
20:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.) vechi
22:00 Clipe de co[mar 22:55 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
21:00 Orgasmatron 20:35 Clubul de pescuit Buena
Pr\bu[it peste New York 23:45 Chimie culinar\: Jeleurile
22:00 Ultimele 24 de ore: Sid Vista
23:00 Dezastre `n aer a Vicious 0:10 Dincolo de ziua de mâine (f. 21:05 Cele mai grozave plaje din
23:00 Clubul Automobilelor s. doc.) lume
Clasice 01:00 Din nou `n zbor 22:00 Proiecte de vis:
Legend\: 00:00 Cum se fabric\ diverse lu- 01:50 Cum se fabric\? (f. s. doc.) Peterborough www.ziarullumina.ro
cruri? (f. s. doc.) 02:40 Chimie culinar\ 22:55 C\l\torii `n duet - Europa de Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!

[tiri 01:00 Tehnologie extrem\: Podul Jeleurile Est: Budapesta, Ungaria

film artistic de pe Râul Cooper 03:10 Universul 23:20 Trasee: Regele Alfred Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia
02:00 Curse: Gorila a Big Bang-ul a 23:50 Proiecte de vis a Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
 CM
YK

16 Mar]i, 6 martie 2007 VIA}A BISERICII

Tinerii ortodoc[i au dezb\tut problemele familiei cre[tine

a Asocia]ia Studen]ilor Cre[tini Ortodoc[i din Ia[i organizeaz\ `n Postul Mare `ntâlniri duhovnice[ti cu ierarhi,
profesori de teologie [i mari duhovnici a Prima `ntâlnire `n acest cadru a avut ca invitat
pe p\rintele Vasile Mihoc, profesor la Facultatea de Teologie Ortodox\ „Andrei {aguna“ din Sibiu a
de {tefan
M|RCULE}
Vineri, 2 martie 2007,
orele 18.30, a avut loc, `n
Sala „Dr. Iustin Moises-
cu“, o conferin]\ sus]inu-
t\ de p\rintele profesor
Vasile Mihoc (foto) de la
Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Andrei {agu-
na“ din Sibiu. Conferin]a
a fost organizat\ de Aso-
cia]ia Studen]ilor Cre[-
tini Ortodoc[i din Ia[i [i
a avut ca tem\ „Familia -
leag\nul form\rii spiri-
tuale“. Aceast\ `ntâlnire
a inaugurat seria de `n-
tâlniri duhovnice[ti din
Postul Pa[telui din acest
an dintre tinerii cre[tini
ortodoc[i din Ia[i cu ier-
arhi, mari duhovnici [i
profesori de teologie de
la Facult\]ile de Teologie
Ortodox\ din ]ar\.
„~n fiecare post orga-
niz\m medita]ii duhov-
nice[ti `n care avem in-
vita]i de seam\. ~n acest
Post al Pa[telui ne-am
propus organizarea unei
serii de conferin]e gru-
pate sub titlul «Suferin]\
[i bucurie `n familia cre[-
tin\, azi». Prin aceste
CM
YK `ntâlniri ne propunem s\
oferim tinerilor modele
de vie]uire cre[tin\ `ntr-
o societate `n care fami-
lia [i valorile ei sunt din
ce `n ce mai diminuate.
De asemenea, dorim s\ `i
facem pe tineri mai con-
[tien]i asupra `ndatorir-
ilor pe care le au fa]\ de
Biseric\, societate [i fa-
milie. N\d\jduim c\ aces-
te `ntâlniri vor oferi tiner-
ilor r\spunsuri la proble-
mele familiei [i ale c\s\-
toriei“, ne-a declarat Ioan
Puiu, pre[edintele Asocia-
]iei Studen]ilor Cre[tini
Ortodoc[i din Ia[i.
Urcu[ spiritual
`n familie
P\rintele profesor Va-
sile Mihoc a subliniat
`nc\ de la `nceput impor-
tan]a acestor `ntâlniri cu
tinerii, precum [i datoria
preo]ilor, a profesorilor [i
mai ales a p\rin]ilor de a
ar\ta tinerilor de ast\zi
valorile familiei cre[tine.
Familia cre[tin\ este `ntr-
o permanent\ formare du-
hovniceasc\, `ntr-un per-
manent urcu[ spiritual, `n
care sunt angrena]i to]i
membrii ei, [i de aceea
puterile demonice atac\
`n permanen]\ membrii
familiei cre[tine, a ar\tat
p\rintele profesor.
Dintre problemele pe
care le `ntâmpin\ soci-
etatea de ast\zi, p\rin-
tele a dorit s\ men]io-
neze homosexualitatea,
permis\ `n anumite ]\ri,
cum ar fi Fran]a, [i care
este o boal\ grea [i de-
osebit de periculoas\
pentru sufletele celor ca-
re aleg aceast\ cale, dar
[i pentru tinerii din fa-
miliile de ast\zi.
„Dumnezeu a creat fa-
milia a[a cum o [tim noi,
a[a cum citim `n Sfânta
Scriptur\, ca unirea din-
tre un b\rbat [i o femeie.
Familia cre[tin\ este un
dar al lui Dumnezeu, este
o binecuvântare a lui
Hristos asupra acestei
uniri pe care Sfântul
Apostol Pavel a asem\-
nat-o cu cea dintre Hris-
tos [i Biseric\“, a mai
spus p\rintele Mihoc.
Revigorarea
spiritual\ a familiei
O la fel de mare pro-
blem\ a lumii `n care
tr\im [i pe care p\rintele
Mihoc a dorit s\ o arate a
fost cea a divor]ului. P\-
rintele a men]ionat o sta-
tistic\ recent\ conform
c\reia, `n Fran]a, 50%
dintre copii sunt monopa-
rentali, deoarece p\rin]ii
divor]eaz\ dup\ o anu-
mit\ perioad\ acuzând
motive ca plictiseala de
partener sau dorin]a de
a-[i reface via]a `ntr-un
mod cu totul deosebit.
Conform aceleia[i statis-
tici, mul]i dintre p\rin]i
nici nu se mai c\s\toresc,
ci tr\iesc `n concubinaj.
Aceste lucruri afecteaz\
psihicul copiilor n\scu]i
`n aceste familii [i de
aceea este nevoie de re-
vigorarea vie]ii p\rin-
]ilor, dar [i a copiilor, a
ar\tat p\rintele profesor.
Copiii sunt o
binecuvântare
~n aceea[i `ntâlnire,
p\rintele Vasile Mihoc a
ar\tat care sunt perico-
lele [i gravitatea p\catu-
lui avortului. „Din p\-
cate, `n ziua de ast\zi,
copiii nu mai sunt v\zu]i
de anumi]i oameni ca fi-
ind o binecuvântare, ca
un dar al lui Dumnezeu,
ca fiind s\ge]ile care
umplu tolba unui r\zboi-
nic, a[a cum spune psal-
mistul. Copiii sunt, `n
concep]ia modern\, doar
o datorie a familiei, pe ca-
re trebuie s\ [i-o `ndepli-
neasc\ atunci când con-
sider\ p\rin]ii c\ este
momentul ca familia lor
s\ se m\reasc\. De ace-
ea, femeile recurg adesea
la avorturi [i m\rturisesc
faptul c\ eu, ca preot, m\
`ngrozesc de num\rul
mare de femei care ucid
pruncii `n pântecele lor.
Acum se folosesc tot felul
de metode, tot felul de
substan]e, care nu fac alt-
ceva decât s\ ucid\ copiii
tocmai forma]i `n pânte-
cele mamelor“, a spus
p\rintele profesor.
Iubirea este o jertf\
Dup\ prezentarea a-
cestor grave probleme ale
societ\]ii de azi, p\rintele
Vasile Mihoc a ar\tat
caracteristicele familiei
cre[tine, pe care a nu-
mit-o „[coal\ a comuniu-
nii“. Aceste p\cate men-
]ionate mai sus nu pot fi
f\cute de o familie cre[-
tin\, a ar\tat p\rintele
profesor, pentru c\ `n
acest mod s-ar t\g\dui
botezul prin care am pri-
mit harul Duhului Sfânt
[i prin care ne-am unit cu
Hristos. „B\rbatul [i fe-
meia sunt uni]i `n comu-
niunea iubirii, nu `n iu-
birea p\tima[\, ci `n iu-
birea jertfelnic\. Modelul
suprem al dragostei din-
tre b\rbat [i femeie este
jertfa. Atunci când iube[ti
cu adev\rat persoana de
lâng\ tine e[ti capabil s\
te jertfe[ti pentru ea.
Toate greut\]ile vie]ii se
trec `mpreun\ cu so]ul
sau so]ia ta“, a mai spus
p\rintele Mihoc.
S\ nu fugim
de c\s\torie
Biserica trebuie s\ ara-
te oamenilor care sunt co-
ordonatele vie]ii cre[tine,
a familiei cre[tine. P\rin-
]ii trebuie f\cu]i con[tien]i
de misiunea lor, iar copiii
trebuie educa]i `n spiritul
`nv\]\turii lui Hristos.
„Familia cre[tin\ este o
`mp\r\]ie. La slujba Cu-
nuniei, preotul pune pe
capul mirilor cununi a[a
cum aveau `mp\ra]ii odi-
nioar\. De aici se vede cât
de important\ [i de subli-
m\ este familia cre[tin\“,
a ar\tat p\rintele profe-
sor. De asemenea, p\rin-
tele a `ndemnat tinerii
prezen]i s\ nu se team\
de c\s\torie. Oricât de
grea ar fi via]a, nu trebuie
s\ fugim de Cruce, nu tre-
buie s\ fugim de familie,
dar nici nu trebuie s\ ne
folosim de c\s\torie doar
pentru a ob]ine avantaje
sau pl\ceri. Pentru a oferi
tinerilor o imagine cât mai
apropiat\ de realitate,
p\rintele a oferit propriul
exemplu. El a spus celor
prezen]i c\ p\rin]ii s\i au
avut 10 copii [i niciodat\
nu s-au plâns de greuta-
tea vie]ii. De asemenea,
nici cei 13 copii pe care el
`i are nu au fost niciodat\
o greutate, o piedic\ `n
drumul s\u, ci din contr\, Studen]ilor Cre[tini Or-
todoc[i din Ia[i de a veni
familia sa numeroas\ a
fost [i este mediul `n care s\ vorbesc acestor tineri
se simte cel mai bine. minuna]i. Aceste `ntâl-
niri, efectiv m\ `ntineresc
[i simt nevoia s\ m\ im-
„Aceste `ntâlniri plic `n via]a tinerilor, s\
m\ `ntineresc“ `mp\rt\[esc din expe-
rien]a proprie, s\ r\spund
La sfâr[itul conferin]ei,
la `ntreb\rile acestora. ~n
p\rintele Mihoc a `ndem- aceast\ sear\ au fost pre-
nat pe cei prezen]i s\ aib\
zen]i foarte mul]i tineri,
curajul de a lua aceast\ iar din `ntreb\rile lor
Cruce a c\s\toriei, iar pro-
putem s\ ne d\m seama
gramul vie]ii lor familiale c\ ei sunt preocupa]i de
s\ fie dragostea jertfelnic\.
problemele care se ridic\
Tinerii prezen]i `n- atunci când te afli `n fa]a
tr-un num\r foarte mare
c\s\toriei. Faptul c\ ei CM
YK
la conferin]a ASCOR de sunt aici, [i nu `n alt\
s=mb\t\ au adresat mul-
parte, ne bucur\, v\zând
te `ntreb\ri p\rintelui atâ]ia tineri departe de
Vasile Mihoc legate de Biseric\. Din `ntreb\rile
tema conferin]ei. puse, din felul `n care s-au
„~n ciuda faptului c\ manifestat `n aceast\
sunt foarte ocupat [i `n sear\, am tras concluzia
ciuda faptului c\ Sibiul c\ ace[ti tineri tr\iesc la
este departe de Ia[i, am intensitate maxim\ aceste
f\cut tot posibilul s\ nu `ntâlniri“, ne-a declarat
refuz invita]ia Asocia]iei p\rintele Vasile Mihoc. a

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK

Miercuri,
7 martie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 54 (655) Anul III
Legend\ [i istorie
PAGINA 16
`n Mun]ii Apuseni
Ion Hurjui, scriitorul-m
medic
care a fondat geriatria ie[ean\
a Ca medic, semneaz\ Jan, ca scriitor, Ion a Nici unul nu e pseudonim a Ion (Jan) Hurjui este medicul
ie[ean care a `mbinat, de-a lungul `ntregii vie]i, dorin]a de a vindeca pe cei suferinzi cu „boala“ de a scrie
a ~ntrebat cum se `mbin\ cele dou\ laturi, r\spunde de fiecare dat\ la fel: e ca `ntr-un cuplu care vrea
mereu s\ divor]eze, dar care ajunge la b\tr=ne]e [i accept\ totul ca pe o stare „de fapt“ a PAGINA 8
CM
YK
POZA ZILEI T\riceanu nu mai restructureaz\ Guvernul
Primul-ministru C\-
lin Popescu-T\riceanu
(foto) a declarat, ieri, la
Constan]a, c\ a renun]at
la proiectul de restruc-
turare a Guvernului, de-
oarece, nici din punct de
vedere politic [i nici din
punct de vedere organi-
zatoric, restructurarea
Executivului nu repre-
zint\ o prioritate.
„Nu am lucrat la un
plan de restructurare a
Guvernului, pentru c\
nu consider c\ este o pri-
oritate“, a declarat, `n-
tr-o conferin]\ de pres\,
premierul T\riceanu.
Un dresor de la acvariul Okinawa Chu-
Elevii [i studen]ii se pot angaja `n timpul vacan]elor
Plenul Camerei Depu-
raumi din ora[ul Motobu (sudul insulei
ta]ilor a aprobat, ieri, un
japoneze Okinawa) arat\ coada artificial\
a delfinului de 37 de ani Fuji. Fuji [i-a pier- proiect de lege prin care li
dut circa 75% din coad\, `n 2002, din cauza se d\ posibilitatea elevilor
unei boli necunoscute. Delfinul poate `nota [i studen]ilor s\ se angajeze
[i s\ri ajut=ndu-se de coada artificial\, pri- `n timpul vacan]elor [i s\
ma protez\ de acest tip pentru delfini. a fie pl\ti]i pentru munca
prestat\. Proiectul de lege
CM
YK
PAGINA 5
El a spus c\ ideea
restructur\rii a fost ve-
hiculat\ de PD, ca tem\
de atac la adresa PNL
sau a premierului, dar
c\, la ultima `nt=lnire pe
care a avut-o cu repre-
zentan]ii democra]ilor, a
fost `ntrebat de ace[tia
de ce este nevoie de re-
structurare.
„Au `n]eles [i ei c\,
nici din punct de vedere
politic sau nici m\car or-
ganizatoric, nu este ne-
cesar\ (restructurarea -
n. r.) la nivelul Guver-
nului“, a afirmat pre-
mierul. a
prevede c\ elevii [i studen-
]ii care se angajeaz\ pe pe-
rioada vacan]ei beneficiaz\
de un stimulent financiar
lunar egal cu salariul mi-
nim brut pe ]ar\ `n vigoare,
pentru o perioad\ maxim\
de 60 de zile `ntr-un an ca-
CM
YK
lendaristic. Conform rapor-
tului Comisiei pentru `nv\-
]\m=nt [i al Comisiei pen-
tru munc\, angajatorul ca-
re `ncadreaz\ `n munc\ e-
levi [i studen]i, pe perioada
vacan]elor, beneficiaz\ de
un stimulent lunar egal cu
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Relaxarea condi]iilor de
creditare va m\ri artificial
pre]ul apartamentelor
Rom=nia ar trebui
s\ adopte o cot\
unic\ de impozitare
mai mare
PAGINA 6
CM
YK
B\sescu anun]\
„dosarele grele“ de
pe masa procurorilor
PAGINA 7
Munca rom=nilor
s-a scumpit
cu 30% `n ultimii ani
PAGINA 10
{ase studen]i de la UTI
particip\ la Olimpiada
Studen]easc\ de
Matematic\ pentru
Europa de Sud-Est
PAGINA 11
50% din salariul minim
brut pe ]ar\, garantat `n Meteo
Z
plat\ pentru fiecare elev [i
student. Diferen]a dintre ~nnorat
salariul minim brut pe ]ar\
[i salariul negociat se su- maxima 12 °C
port\ de c\tre angajator, minima 2 °C
din fonduri proprii. a sursa: www.intellicast.com
2 Miercuri, 7 martie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCVII)
Biserica Unit\ din
Transilvania `n secolul
al XVIII-lea (III)
Unirea unei p\r]i a clerului
[i a credincio[ilor din
Transilvania cu Biserica
Romei a produs mari tul-
bur\ri `n via]a românilor.
Nemul]umirilor mai vechi de
ordin social-politic li se
ad\ugau acum cele de ordin
religios. Dup\ moartea mi-
tropolitului Atanasie Anghel,
`n timpul c\ruia s-a realizat
unirea, pân\ la alegerea
unui nou episcop, conducerea
Episcopiei a fost preluat\ de
cel care practic o conducea [i
`n vremea lui Atanasie
Anghel, teologul iezuit
Francisc Szunyogh. Acum,
pe de o parte, unii `i pro-
puneau lui Francisc
Szunyogh s\ accepte s\ le fie
episcop, iar pe de alta, din
}ara Româneasc\ veneau
`ndemnuri c\tre protopopi de
a p\r\si unia]ia [i de a alege
un mitropolit ortodox.
Szunyogh a refuzat demni-
tatea episcopal\, pe motiv c\
regulile ordinului din care
face parte nu-i permit acest
lucru. ~n vederea alegerii
unui nou episcop a fost con-
vocat un prim sinod al pro-
topopilor, la Alba Iulia, `n
noiembrie 1713, care l-a pro-
pus pe secretarul lui
Atanasie, Wenceslaw Frantz.
~n ciuda recomand\rilor
c\lduroase ale lui Szunyogh
f\cute primatului Ungariei,
iar acesta Cur]ii de la Viena,
din cauza lui Ioan Giurgiu
Patachi, [i a intrigilor aces-
tuia, s-a hot\rât s\ se
propun\ trei candida]i, din-
tre care `mp\ratul s\ con-
firme unul, conform unei
prevederi a diplomei a II-a
leopoldine. Nici cel de-al
doilea sinod (aprilie 1711) nu
a dus la alegerea secretaru-
lui lui Atanasie [i de aceea
s-a hot\rât convocarea unui
al treilea sinod. Astfel, `n
noiembrie 1714 a avut loc un
nou sinod la care au partici-
pat 40 de protopopi care au
declarat c\ `[i men]in votul
precedent. Deoarece nici
Ioan Giurgiu Patachi n-a
ob]inut decât un singur vot,
protectorii lui au c\utat fel
de fel de pretexte pentru a
anula rezultatele sinodului,
afirmând c\ nu s-a ]inut un
sinod pentru alegerea epis-
copului succesor lui
Atanasie, ci doar de a fixa
locul unde urma s\ se ]in\
sinodul. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Credin]a Bisericii
este neclintit\
~mp\ratul Valens, care
era eretic arian, voia s\-l
câ[tige de partea sa pe
Sfântul Vasile cel Mare.
L-a `ns\rcinat pe guver-
natorul s\u, Modest, s\-l
`nduplece pe sfânt. Mo-
dest a plecat la Cezareea
[i l-a chemat pe sfânt, `n-
cercând s\-l conving\ s\
primeasc\ `nv\]\tura a-
rian\, s\ nu mai fac\
vrajb\ `n imperiu prin
ne`nduplecarea sa; `n
schimb va primi tot felul
de onoruri din partea `m-
p\ratului. Sfântul Vasile
a r\spuns guvernatorului:
EVANGHELIA ZILEI
R\splata de la finalul postului
Iisus a spus: „Iat\ Eu v\
trimit pe voi ca pe ni[te oi `n
mijlocul lupilor; fi]i dar
`n]elep]i ca [erpii [i nevi-
nova]i ca porumbeii. Feri]i-
v\ de oameni, c\ci v\ vor da
pe mâna sinedri[tilor [i `n
sinagogile lor v\ vor bate cu
biciul. La dreg\tori [i la
regi ve]i fi du[i pentru Mi-
ne, spre m\rturie lor [i p\-
gânilor. Iar când v\ vor da
pe voi `n mâna lor, nu v\ `n-
griji]i cum sau ce ve]i vorbi,
c\ci se va da vou\ `n ceasul
acela ce s\ vorbi]i; fiindc\
nu voi sunte]i care vorbi]i,
ci Duhul Tat\lui vostru este
care gr\ie[te `ntru voi. Va
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
C=t timp poate trece `ntre
spovedanie [i `mp\rt\[ire?
Preotul duhovnic mi-a a dat
dezlegare pentru `mp\rt\[ire,
dar nu [tiu c=nd trebuie s\
merg la biseric\ pentru asta.
Preotul duhovnic, imediat
dup\ spovedanie, `i spune de
obicei cre[tinului dac\ [i c=nd
anume s\ vin\ ca s\ primeasc\
Sf=nta ~mp\rt\[anie. Dac\ nu a
precizat acest lucru, e[ti liber s\
mergi s\ te `mp\rt\[e[ti `n orice
zi, c=nd se oficiaz\ Sf=nta Litur-
ghie la biserica ta.
Trebuie neap\rat s\ merg
pentru `mp\rt\[ire la biserica
unde m-aam spovedit?
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfin]ii Mucenici
episcopi din Cherson:
Vasilevs, Efrem,
Evghenie, Capiton,
Eterie, Agatodor [i
Elpidie
~n anul 295, Hermon,
episcopul Ierusalimului, a
trimis episcopi la diferite
popoare, ca s\ propov\du-
iasc\ cuvântul Domnului.
Astfel, episcopul Efrem a
mers `n Sci]ia, iar episcopul
Vasilevs, `n Cherson. La
scurt timp, Efrem a fost
prins de p\gâni [i ucis.
Vasilevs, socotit de p\gâni
un stric\tor al credin]ei
p\rinte[ti, a fost b\tut [i
alungat din cetate. El s-a re-
tras `n pe[tera Partenon,
– Ceea ce `nva]\ Biseri-
ca a primit de la Dumne-
zeu, pentru aceasta ga-
rantez cu sângele meu, voi
ap\ra chiar cu pre]ul vie]ii
mele adev\rul credin]ei
`mpotriva oric\rui atac al
celor r\t\ci]i. Spune `m-
p\ratului c\-i respect pri-
etenia, dar ea numai a-
tunci va avea valoare pen-
tru mine când va fi `nso-
]it\ de evlavie.
Guvernatorul duse a-
cest r\spuns `mp\ratului,
ad\ugând:
– Suntem `nvin[i, acest
om se ridic\ deasupra tu-
turor amenin]\rilor [i
f\g\duin]elor. (Pr. Nicolae
Pura, Pilde, Editura Gala-
xia Gutenberg, 2004)
CALENDARUL ZILEI
da frate pe frate la moarte zeaz\, te face s\-]i dore[ti
[i tat\ pe fiu [i se vor scula s\ treci peste toate piedi-
copiii `mpotriva p\rin]ilor cile [i s\ te po]i num\ra
[i-i vor ucide. {i ve]i fi urâ]i printre cei care pot m\rtu-
de to]i pentru numele Meu; risi din adâncul sufletului
iar cel ce va r\bda pân\ `n c\ `ntr-adev\r Domnul Ii-
sfâr[it, acela se va mântui.“ sus Hristos a `nviat. Sun-
(Matei 10, 16-22) tem `n a treia s\pt\mân\
din Postul Mare. Dac\ ai
*** obosit postind s\ te gân-
de[ti la efortul pe care-l
Cei care s-au angajat `n a- depune un alerg\tor de
ceast\ perioad\ la post [i maraton. Acesta alearg\
rug\ciune se gândesc la ~n- aproape 40 km ca s\-[i când vei primi ca r\splat\ peste pu]ine ai fost pus,
viere, la biruin]a vie]ii asu- dovedeasc\ c\ poate, dar [i o medalie mai str\luci- peste multe te voi pune.
pra mor]ii. Privesc cu ochii pentru r\splata din final, toare decât tot aurul din Intr\ `n bucuria domnului
min]ii la vinerea R\stigni- laurii de `nving\tor. R\s- lume. Atunci vei auzi din t\u!“. (Rubric\ realizat\ de
rii, dar [i la duminica ~nvi- plata ta la finalul postului gura lui Hristos: „Bine pr. Dumitru P|DURARU,
erii. Acest lucru te mobili- va fi ~nvierea lui Hristos, slug\ bun\ [i credincioas\, Radio Trinitas)
primi Sf=nta ~mp\rt\[anie, a[a dec=t `n stare de cur\]ie absolut\
cum ar fi c=teva zile de post aspru - care se ob]ine doar prin iertarea
sau unele rug\ciuni desf\[urate pe care o prime[ti de la preotul
pe parcursul mai multor zile. ~n
acest caz, este necesar s\ respec]i
ceea ce-]i cere duhovnicul.
duhovnic. Este cert c\, cu c=t la[i
mai mult timp s\ treac\ `ntre
spovedanie [i `mp\rt\[ire, cu at=t
Dac\ de la spovedanie au tre-
cut, de exemplu, dou\ s\pt\-
m=ni, dar nu am avut timp s\
vei fi mai pu]in vrednic s\ pri-
me[ti Trupul [i S=ngele M=ntu-
itorului.
Nu neap\rat. Este bine s\
m\ `mp\rt\[esc, pot s\ merg
mergi `n aceea[i biseric\, pentru Pot merge la `mp\rt\[it du-
c\ astfel preotul va [ti sigur c\ la Sf=nta ~mp\rt\[anie? minic\ diminea]\, `n timpul
te-ai spovedit [i ai primit dezle- Dac\ a trecut mai mult de o Utreniei sau al Liturghiei?
gare de p\cate. Totu[i, este posi- s\pt\m=n\, atunci este bine s\ Nu, este bine s\ nu ceri preotu-
bil s\ te `mp\rt\[e[ti oriunde `n nu te `mp\rt\[e[ti `nainte de a lui s\ te `mp\rt\[easc\ `nainte de
alt\ parte, `n orice biseric\ orto- mai trece o dat\ pe la duhovnic, momentul din partea final\ a
pentru o nou\ spovedanie. Totu[i, Sfintei Liturghii, atunci c=nd se
dox\.
este bine s\ nu vezi lucrurile at=t `mp\rt\[esc to]i credincio[ii. Ori-
C=t timp poate trece `ntre de formalist. Dac\, de exemplu, cum, dac\ nu este vorba despre o
spovedanie [i `mp\rt\[ire? te-ai spovedit ieri, dar asear\ ai urgen]\, despre o situa]ie spe-
C=t mai pu]in. Dac\ este posibil f\cut un p\cat mai grav, atunci cial\, preotul `]i va explica de ce
s\ te `mp\rt\[e[ti a doua zi, cu ast\zi nu po]i merge la `mp\rt\- nu poate s\-]i dea atunci Sf=nta
at=t mai bine. Este posibil ca preo- [it. Dac\ ai con[tiin]\ vie de cre[- ~mp\rt\[anie. Despre asta vom
tul duhovnic s\-]i cear\ s\ faci un tin, vei sim]i c\ nu ai vrednicia de vorbi pe larg m=ine. (Rubric\ re-
anumit canon special `nainte de a a te apropia de Sfintele Taine alizat\ de Petru AVRAM)
prin minuni, a reu[it s\
~ncearc\ s\ c=[tige Pre-
converteasc\ mul]i p\gâni. 132 de ani de la miul Romei, dar ob]ine
Tot ast\zi, Biserica face na[terea creatorului doar locul al doilea. ~ntre
pomenirea Sfin]ilor Nestor 1901 [i 1905, particip\ de
Boleroului
[i Arcadie, episcopii Trimi- alte patru ori, ultima da-
tundei; a Cuviosului Pavel Maurice Ravel s-a n\s- t\ fiind respins, nefiindu-i
cel simplu, ucenicul Sfân- cut la 7 martie 1875, `n permis s\ concureze, cu
tului Antonie cel Mare, [i a
Sfântului Efrem, patriarhul
ora[ul Cibourne, din }ara toate c\ era un muzician
consacrat. Tot acum este
Bascilor (Fran]a). Tat\l
Antiohiei. s\u era un inginer foarte nevoit s\ p\r\seasc\
apreciat: realizatorul u- b\ncile Conservatorului,
Mâine, Biserica face po- nui motor cu combustie fiindc\ `mplinise deja 30
menirea Cuviosului Teofi- intern\ [i al unuia dintre de ani. Iubind muzica cu
lact M\rturisitorul, epis - primele automobile. De- o pasiune mereu cresc=n-
copul Nicomidiei. monstr=nd de timpuriu d\, compune ne`ntrerupt
`nclina]ii muzicale [i stu- [i lupt\ pentru arta sa.
diind pianul, `n particu- Nef\c=nd nici un efort
unde a stat pân\ când a ~n ziua de 7 martie, lar, Maurice a devenit, la pentru a se impune
murit copilul conduc\toru-
lui din Cherson. Atunci a istoria consemneaz\: v=rsta de 14 ani, elev al aten]iei publice, de o
fost chemat de p\rin]ii celui Conservatorului din Pa- mare discre]ie [i rezerv\
mort ca s\ se roage pentru a 1274 – A trecut la cele ris. Aici a absolvit clasa chiar [i `n rela]iile cu cei
ve[nice Toma d’Aquino, teo-
el. Prin rug\ciune [i stro- de preg\tire a lui Charles mai buni amici ai s\i,
pire cu ap\ sfin]it\, copilul log dominican italian, cel de Bériot [i a studiat Ravel a cucerit, `n scurt
mai de seam\ reprezentant
a revenit la via]\. V\zând compozi]ie cu Faure. ~n timp, admira]ia unui cerc
aceast\ minune, rudele [i al Scolasticii medievale. A acest timp, coleg [i pri- larg de melomani de-
cunoscu]ii s-au botezat. dezvoltat un sistem propriu eten i-a fost George venind [i un preferat al
~ns\ p\gânii l-au prins pe de concluzii pe baza premi-
selor aristotelice, `n special
Enescu. ~n 1893, a rea- saloanelor aristocratice [i
Vasilevs [i l-au ucis. Dup\ lizat primele compozi]ii. literare din Paris. Ultima
moartea lui, au venit `n `n ce prive[te metafizica per- ~n anul urm\tor, Ravel parte a vie]ii sale este
Cherson ca misionari epis- sonalit\]ii, a crea]iei [i a are revela]ia muzicii lui marcat\ de suferin]\, `n
copii Evghenie, Agatodor [i Providen]ei. Ca teolog, `i re- Debussy [i evolueaz\ urma unei paralizii pro-
Elpidie. Dar [i ace[tia au vine meritul de a fi sistema- spectaculos `n direc]ia gresive. A murit la 28 de-
fost uci[i de p\gâni la un an tizat, prin cele dou\ lucr\ri impresionismului, c\ruia cembrie 1937, la v=rsta
dup\ moartea episcopilor celebre ale sale, „Summa `i ofer\ noi dimensiuni. de 62 de ani.
Efrem [i Vasilevs, tot `n ziua Theologiae“ [i „Summa Con-
a [aptea a lunii martie. Dup\ tra Gentiles“, Teologia lati-
mul]i ani, a venit `n Cherson n\. De[i unii teologi romano- a atacat Moldova, dar {te- a 1913 – A decedat
episcopul Eterie, care v\zând catolici moderni nu subscriu fan cel Mare l-a `nvins la Constantin Erbiceanu, is-
s\lb\ticia [i r\utatea popo- `ntru totul ideilor maestru- Soci, lâng\ Bac\u. Domnul toric, bizantinolog, muzi-
rului, a mers la Bizan] s\ se lui, totu[i Biserica Romano- muntean, supus turcilor, a colog, membru [i vicepre[e-
plâng\ `mp\ratului Con- Catolic\ `l consider\ pe Toma izbutit s\ scape fugind; dinte al Academiei Române
stantin cel Mare. Acesta a d’Aquino ca fiind cel mai ma- a 1876 – Alexander Gra- (n. 1838);
hot\rât ca p\gânii s\ fie re teolog [i filosof occidental; ham Bell `nregistreaz\ un a 1968 – ~ncepe r\zboiul
alunga]i din cetate. Când a 1441 – Iancu de Hune- patent prin care se con- din Vietnam, prin B\t\lia
episcopul Eterie a vrut s\ doara a devenit voievod al sacr\ inven]ia numit\ de el de la Saigon, când 3.500 de
mearg\ [i s\ mul]umeasc\ Transilvaniei. El de]inea telefon; solda]i din Marina Ameri-
`mp\ratului, pe drum a fost aceast\ func]ie pe lâng\ cea a 1912 – Roald Amund- can\ atac\ sudul Vietna-
aruncat de p\gâni `n Du- de comite al Timi[oarei [i sen anun]\ pentru prima mului;
n\re [i a murit, `ntr-o zi de a 2002 – A decedat Ale-
de ban al Severinului (1441 dat\ `ntregii lumi c\ ex-
7 martie. ~mp\ratul a tri- – 1456); pedi]ia sa a atins Polul Sud, xandru Balaci, critic [i istoric
mis `n cetatea Cherson pe literar, membru al Academiei
a 1471 – Radu cel Fru- de[i se afla acolo `nc\ de la
episcopul Capiton, care, mos, fratele lui Vlad }epe[, data de 14 decembrie 1911; Române (n. 1912). a

PORTRETE ~N LUMIN|
Efrem arhimandritul, stare]ul Lavrei
de arhim. Timotei
AIOANEI
M\n\stirea Neam] are o
istorie `nc\rcat\ de str\lu-
ciri [i suferin]e, de lumini [i
umbre. Sunt mai bine de
800 de ani de când `n cel loc
arde o candel\ nestins\ [i
rug\ciuni neadormite s-au
`n\l]at c\tre Dumnezeu
`ntr-un spa]iu unde au cti-
torit, veacuri la rând, ie-
rarhi, domnitori, c\lug\ri
cunoscu]i [i necunoscu]i ori
oameni de rând, ad\ugând
str\lucire acestei m\n\stiri
care consemneaz\ peste
150 de st\re]ii cunoscute `n
istoria ei.
Arhimandritul Efrem
Chi[cariu, stare] al M\n\s-
tirii Neam] `ntre 15 noiem-
brie 1975 - 23 iunie 1988,
(considerat al 143-stare]
dup\ istoria alc\tuit\ de
Arhid. Prof. Ioan Ivan [i Pr.
Scarlat Porcescu: M\n\s-
tirea Neam], Ia[i, 1981) a
fost cel care a condus a-
ceast\ ob[te `n timpuri ne-
prielnice. L-am v\zut de
multe ori când eram copil,
am petrecut anii de semi-
nar `n timpul st\re]iei lui,
i-am cântat [i eu, al\turi de
atâ]ia al]ii, slujba prohodu-
lui [i am intrat `n ob[tea de
la Neam] `n anul `n care s-a
mutat c\tre Domnul.
Dac\ citim cu aten]ie po-
melnicul stare]ilor de la
Neam], vom `ntâlni nume
cunoscute, c\lug\ri care au
l\sat `n istoria Bisericii
Ortodoxe Române urme de
ne[ters.
Un mare slujitor
M-am gândit care s\ fi
fost darul de c\p\tâi al sta-
re]ului Efrem, pentru c\
al]ii dinaintea lui au fost
mari gospodari ori c\rtu-
rari, unii cuvio[i [i al]ii
buni la inim\, a[a cum tre-
buie s\ fie monahii `ntot-
deauna.
Arhim. Efrem Chi[cariu
a fost, `nainte de toate, un
mare slujitor. Când oficia
slujba Sf. Liturghii la ma-
rile s\rb\tori, „umplea“,
biserica. Avea o voce plin\,
care ie[ea `n eviden]\, an-
trena [i pe al]ii `n cântare,
purta ve[minte str\lucitoa-
re, cu fir, brodate special
pentru s\rb\tori mari, cu
icoana s\rb\torii a[ezat\ `n
medalion, pe spate. Ve[-
minte unicat cum am
v\zut, dup\ mul]i ani, nu-
mai la Muntele Athos.
Când venea `nspre bise-
ric\ pe aleea de la st\re]ie,
arhimandritul Efrem p\rea
un vl\dic\ care se `ndrepta
spre slujirea arhiereasc\.
Avea un chip frumos, cu
fa]\ rumen\, cu un zâmbet
discret [i cu o noble]e care
se z\rea de departe. Cineva
spunea c\ sem\na cu Mo[
Cr\ciun, mo[ul acela care
aduce tuturor bucurie, cu
traista plin\ de daruri [i cu
privire cald\, de p\rinte.
Arhim. Efrem a fost un
stare] primitor, ospitalier,
deschis, milostiv. La masa
lui i-a primit, deopotriv\,
pe cei mari [i pe cei mici.
Punea `naintea pelerinilor
[i a oaspe]ilor bucate `ndes-
tulate, a[ezate cu m\rini-
mie. ~n vremea st\re]iei lui,
m\n\stirea a fost vizitat\
de patriarhii Constantino-
polului, (Dimitrios I), Ieru-
salimului, (Diodor I) [i Mos-
covei (Pimen), `nso]i]i de
importante delega]ii de ie-
rarhi [i clerici din Bisericile
amintite. De asemenea, `n
anii st\re]iei sale, la Neam]
au poposit ierarhi ai altor
Biserici Ortodoxe din lume
[i aproape to]i membrii
Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române.
C\lug\rit de
P\rintele Petroniu
T\nase
~n acela[i r\stimp, Prea
Sfin]itul Gherasim Cuco[el
(Hunedoreanul cum se nu-
mea atunci) a locuit la
M\n\stirea Neam] aproape
un an, slujind `n tot ]inutul
la hramuri, sfin]iri, slujbe
misionare. Arhim. Efrem le-
a fost tuturor o gazd\ bun\.
Se bucura de oaspe]i [i
st\tea cu ei ceasuri la rând,
f\cându-se „tuturor toate“,
luând binecuvântare de la
`ngeri, ca odinioar\ Avraam,
primitorul de str\ini.
P\rintele Efrem pre]uia
c\lug\rii b\trâni, el `nsu[i
venind la m\n\stire din
tinere]e [i c\lug\rindu-se
sub mantia protosinghelu-
lui Petroniu T\nase, `n bi-
serica Schitului Vovidenia,
tunderea s\vâr[indu-o epis-
copul Pavel {arpe.
~n 1987, la moartea sme-
ritului monah Navgratie
Co[ofre], eclesiarhul m\-
n\stirii, Anania, a vrut s\
fac\ slujba de `nmormânta-
re la biserica de la Bogoslov.
Arhimandritul Efrem (mâh-
nit de situa]ie) i-a poruncit
eclesiarhului s\-l proho-
deasc\ `n biserica cea mare
a m\n\stirii. El `nsu[i a slu-
jit [i a cântat, f\când rându-
iala ca la un proiestos, acor-
dându-i toat\ aten]ia. Nu se
uita la fa]a omului, la nume
[i ranguri. Pre]uia anii mul]i
de osteneal\ [i lupt\ duhov-
niceasc\.
OPINII & COMENTARII
B\trânii erau la loc de
cinste, slujeau de-a dreapta
[i de-a stânga stare]ului,
aveau tot ce le trebuia, erau
chema]i la consiliile duhov-
nice[ti [i nu trecea nimeni
peste cuvântul lor. Arhi-
mandritul Efrem `i asculta,
le cânt\rea cuvintele [i, la
mul]i, le urma `ndemnurile.
Slujitor `n
numeroase locuri
de pe cuprinsul ]\rii
Se zice c\ `n vremea vie-
]uirii sale la ctitoria Sfân-
tului {tefan de la Putna, is-
toricul [i criticul literar
George C\linescu a pierdut
trenul, ajungând mai târziu
`n gara comunei. Motivul?
~n diminea]a aceea cântase
la stran\, dând r\spunsu-
rile la Sfânta Liturghie, p\-
rintele Efrem Chi[cariu.
Cântase atât de frumos,
`ncât oaspetele [i `nso]itorii
s\i au uitat de toate, chiar
[i de tren.
Tot restul vie]ii a p\strat
aceast\ d\ruire pentru slu-
jirea Sfântului Altar. L-am
v\zut `n ultimii ani ai vie]ii
sale la diferite slujbe mari
prilejuite de hramurile sfin-
telor m\n\stiri. Prezen]a lui
era inconfundabil\. Avea
experien]\ bogat\, fiind
slujitor `n numeroase locuri
de pe cuprinsul ]\rii: la
Neam], Caransebe[, Curtea
de Arge[, Putna, Dragomir-
na, V\ratec, Ia[i [i din nou
la M\n\stirea Neam].
~ntr-o vizit\ pe care am
f\cut-o la Caransebe[ am
`ntâlnit pe unul dintre fo[tii
s\i elevi din timpul profeso-
ratului la Seminarul b\n\-
]ean. Ucenicul de alt\ dat\
era acum vicarul – adminis-
trativ al Episcopiei. Mi-a
ar\tat capela `n care oficia
p\rintele Efrem [i chiar
odaia unde a locuit timp de
3 sau 4 ani. Dup\ 40 de ani,
amintirea lui la Seminarul
de la Caransebe[ era `nc\
vie. A[a s-a `ntâmplat [i la
M\n\stirea Neam]. Pome-
nit cu evlavie de preo]ii slu-
jitori `n [irul stare]ilor m\-
n\stirii, de c\lug\rii care
l-au cunoscut, de unii profe-
sori ai seminarului din
preajm\, p\rintele Efrem
se odihne[te `n cimitirul
m\n\stirii, al\turi de mo-
nahii din veac adormi]i, a[-
teptând ziua cea mare a
~nvierii. La mormântul lui,
am observat, adeseori,
popasuri [i rug\ciuni ale
unor ierarhi, stare]i, preo]i
de mir [i cunoscu]i din acele
vremuri.
Arhim. Efrem tr\ie[te
`nc\ prin ucenicii s\i
Nu `n ultimul rând tre-
buie s\ amintesc c\ `n urm\
cu 20 de ani, la 15 august
1987, arhimandritul Efrem
i-a fost na[ de preo]ie la
M\n\stirea Putna actualu-
lui Mitropolit al Moldovei
pe care l-a purtat `n cântul
[i dan]ul liturgic `mprejurul
Sfintei Mese, la Liturghia
prezidat\ de Prea Fericitul
P\rinte Teoctist, care era [i
loc]iitor de Mitropolit al
Moldovei [i Sucevei.
De la moartea Arhiman-
dritului Efrem s-au mai pe-
rindat câ]iva stare]i la con-
ducerea m\n\stirii `n a-
ce[ti aproape 20 de ani.
Efrem Chi[cariu r\mâne
`n istoria M\n\stirii Neam]
cu imaginea sa de ne`ntre-
cut slujitor. A avut [i alte
daruri, dar parc\ acesta a
str\lucit cel mai mult.
~n veacul al XX-lea,
st\re]ia lui a fost cea mai
lung\ -13 ani ne`ntrerup]i -
identic\ ca timp cu a Ar-
himandritului Melchisedec
Dumitriu, fostul secretar al
patriarhului Nicodim, cu
deosebirea c\, acesta din
urm\, a st\re]it `n trei rân-
duri. ~n acela[i veac XX,
cinci episcopi au st\re]it la
Neam], iar al]i patru stare]i
au ajuns arhierei, dup\
aceea, din cei 25 de con-
duc\tori ai ob[tii `n decur-
sul acelui veac zbuciumat.
Pomenit `n pisanii [i acte
de cancelarie, `n `nsemn\ri
f\cute pe file de carte, `n ar-
ticolele biserice[ti ale vre-
mii, arhimandritul Efrem
Chi[cariu, stare]ul Lavrei,
este pomenit `n taina rug\-
ciunilor de la Altarul m\-
n\stirii, `n sufletele [i pe
buzele ucenicilor [i ale
cunoscu]ilor s\i. Prin ei,
arhimandritul Efrem tr\-
ie[te `nc\.
* Arhim. Timotei Aioanei
este exarh cultural
al Arhiepiscopiei Ia[ilor
Miercuri, 7 martie 2007 3
CORTINA DE STICL|
Literatura
`nalt\ a unui
preot de ]ar\ (I)
de Ioan HOLBAN
„Am stat `n dialog (cu P\rintele St\niloae -
n.m.) c=teva ceasuri bune, f\r\ s\ consemnez
nimic, sub ochii `ng\duitori ai Doamnei
Preotese Maria. Bl=nda, buna [i smerita
Presbiter\ Maria Staniloae! Despre ortodoxie,
G=ndirea, teologia rus\ `n exil, P\ltini[,
Rohia, cartea Prea Cucerniciei Sale Ortodoxie
[i Românism etc. Probabil `nt=lnirea noastr\
ar fi fost mai scurt\ [i am fi dat curs apelului
Doamnei Preotese «S\ nu-l obosim pe P\rin-
tele!» , dac\ nu i-a[ fi spus P\rintelui c\ scriu
poezie. Aceasta l-a `nc=ntat. Mi-a spus: «{i
Lidia, fata mea, scrie poezie, cred c\ [ti]i». Da.
{tiam. ~i citisem poezia. Cuno[team textul lui
N.Steinhardt despre un poem al Lidiei
St\niloae, Anii P\uni. I l-am reamintit P\rin-
telui. Pe marginea acestui text (publicat `n
Critica la persoana `nt=i), P\rintele St\niloae
a f\cut o `ntreag\ diserta]ie literar\ despre
poezia contemporan\. ~n fa]a mea [i a
Doamnei Preotese Maria. M-a poftit s\ mai
stau. Eram fericit. A c=ta oar\ Poezia `mi
purta noroc `n via]\? A suta oar\, a mia
oar\!“. ~n adev\r, poezia i-a purtat noroc lui
Ioan Pintea, preot de mir la Chintelnic, l=ng\
Bistri]a, (dez)leg=nd sufletul de trup, lirica
din Frigul [i frica (1992), Morm=ntul gol
(1999), Gr\dina lui Ion (2000) [i Scara cu
`ngeri (2003) de interviurile din Primejdia
m\rturisirii. Convorbiri cu N.Steinhardt
(1993) [i Bucuria `ntreb\rii. P\rintele
St\niloae `n dialog cu loan Pintea (2002),
eseurile, notele [i dialogurile din ~nso]iri `n
Turnul Babel (1995) [i Admira]ii ortodoxe
(2003) de m\rturisirile din Mic jurnal discon-
tinuu. ~nsemn\rile unui preot de ]ar\ (2006);
poezia a unit [i a desp\r]it toate acestea `n-
tr-o papirosfer\ unde a-a instalat, definitiv,
prin anii ’80. ~n fond, universul liricii lui loan
Pintea se structureaz\ pe teme [i motive bibli-
ce, f\r\ a consta `n ceea ce se cheam\ o poezie
a sentimentului religios; el scrie, e adev\rat,
despre alungarea demonilor din mistre]i `n
oameni (cineva e alungat din turma aceea),
despre [apte vaci slabe [i [apte vaci grase,
drumul spre Emaus, l\custe, chit, curcubeu
care e „br=ul lui Dumnezeu“. Nu e, `n fapt, o
poezie a sentimentului religios; Frigul [i frica,
Morm=ntul gol, Gr\dina lui Ion, Scara cu
`ngeri sunt departe de tonul liturgic; temele
biblice (din Noul [i Vechiul Testament) trec `n
poezie, se asum\ `n g=ndirea [i spunerea poe-
tului; nu sacralitatea se exprim\ aici, ci lipsa
ei, iar textul liric se extrage din textul religios
pentru a-l „comenta“, fie [i ca un alt Meister
Eckart. loan Pintea descrie un ]inut de apo-
calips\, al pedepselor `n vremea [i locul
noului faraon (cel din vremea poeziei sale),
„pescuit `n marea ro[ie“; aici, na[terea se face
„sub frig“, iubirea e a ghilotinei, oamenii sunt
„un muzeu mi[c\tor“, se vede doar r\s\ritul
care apune, iar p\s\rile sunt „flam=nde [i
triste [i reci“, urechea e `nfundat\ cu c=l]i (ca
`ntr-o carte, tot a apocalipsei, de Nichita
Danilov), orice `ncercare ascensional\ se
opre[te `n nisip, nici Kant nu mai e („`n
ad=nc\ t\cere iubim trupul acesta stricat/
cerul `nstelat deasupra noastr\/ strig\ din
nou/ copilul p\catului viu -/ legea“ – m=na
aceasta bolnav\), c\mila e „cu ur\“, ]\rile
sunt reci [i - se crede -peste `nchipuitele ]\ri
calde trec doar ciorile, frica e atotst\p=ni-
toare, ca un personaj (Frica), un dictator al
spa]iului poetic: un ]inut al frigului [i fricii.
Figura liric\ a acestui spa]iu care se dezvolt\
mereu oximoronic este Ioan (preabunul Ioan,
cum i se spune `ntr-un poem din prima carte);
noul Ioan Teologul vorbe[te despre v=nzarea
de frate pus\ „pe seama templului“, despre
„danemarca putred\“ care „miroase aici“; alt
Ioan (Botez\torul) este „bun de tipsie“ [i
vorbe[te despre grot\ [i vizuina natal\ - alte
ipostaze ale de[ertului, ale vidului dintre
„dou\ sahare“; `n sf=r[it, Ioan Gur\ de Aur
sau, altfel, „Ioan cel de aur“; sau „Ioanul f\r\
loc [i f\r\ ]ar\“; sau acest admirabil c=ntec de
Ioan: „a-nflorit `n fructe miezul l\murit/ de
tulpin\ fric\-mi este! [i-am gr\it/ peste suflet
cu putere [i-ngrozit/ pe Ioanul Sl\b\nog
[i-mboln\vit/ ridic=ndu-l cu s\rutul biruit/ am
r\mas cu trupul dulce [i-aurit/ l\murit `n
fructe miezul a-nflorit/ numai pentru mine
carele-am iubit/ gura lui Ioan Cel Prigonit!“.
* Ioan Holban este scriitor [i critic literar ie[ean
4 Miercuri, 7 martie 2007
PE SCURT
Preo]ii b\c\uani
`nva]\ cum s\
acceseze fonduri
europene
Ieri, la Bac\u, au debutat cur-
surile pentru formarea de spe-
ciali[ti ce vor lucra `n calitate de
consultan]i `n mediul rural pen-
tru asigurarea absorb]iei de fon-
duri europene destinate dez-
volt\rii rurale. La aceste cursuri
particip\ [i 20 de preo]i.
Programul de preg\tire `[i pro-
pune familiarizarea cursan]ilor
cu legisla]ia, practicile [i proce-
durile care guverneaz\ accesa-
rea fondurilor structurale euro-
pene. Absolven]ii acestor cursuri
vor primi diplome recunoscute
`n UE, `n calitate de consultan]i
priva]i. Ei vor sta la dispozi]ia
locuitorilor din comunele
jude]ului care doresc s\ ob]in\
bani din fonduri europene. Sa-
tisfac]ia organizatorilor acestui
inedit proiect const\ `n faptul c\
la cursuri, pe lâng\ prezen]a
preo]ilor, s-au `nscris „din pro-
prie ini]iativ\“ foarte mul]i
tineri din localit\]i rurale sau
[omeri care vor s\ se recalifice
„`ntr-o nou\ profesiune pentru
România“. Dorin]a ini]ial\, ace-
ea de a constata care este „ape-
titul natural“ al celor ce tr\iesc
`n mediul rural [i vor s\ câ[tige
bani de pe urma consultan]ei a-
sigurat\ `n zona lor de re[edin-
]\, „a dep\[it a[tept\rile prin
num\rul mare de `nscrieri [i ti-
nere]ea candida]ilor“, spune pre-
fectul jude]ului, Gabriel Berca.
O nou\ conferin]\
ASCOR
~n aceast\ s\pt\m=n\, Asocia-
]ia Studen]ilor Cre[tin Orto-
doc[i Rom=ni din Ia[i organi-
zeaz\ m=ine, 8 martie con-
ferin]a cu titlul „Feciorie [i ma-
ternitate `n Biserica Ortodox\“.
La `nt=lnirea care va avea loc
`n Sala T17 din incinta
Facult\]ii de Teologie Ortodox\
„Dumitru St\niloae“ este invi-
tat diac. Valentin Istrati, asis-
tent la Facultatea de Teologie
ie[ean\.
Schitul „Prodromu“
ar putea primi, anual,
fonduri
Potrivit unei ini]iative legisla-
tive adoptate ieri de plenul Se-
natului, Schitul românesc „Pro-
dromu“ de la Muntele Athos ar
putea primi anual o sum\ echi-
valent\ cu 250.000 de euro din
bugetul Ministerului Culturii [i
Cultelor. Ini]iativa legislativ\
prevede c\ suma alocat\ de la
bugetul de stat va fi destinat\
acoperirii cheltuielilor de res-
tructurare, reparare [i `ntre]i-
nere a cl\dirilor din incint\ [i a
celor patru biserici, realiz\rii de
materiale cu caracter de pro-
movare, precum [i pentru sus]i-
nerea activit\]ii monahilor din
acest a[ez\mânt. Pentru a de-
veni lege, ini]iativa legislativ\ a
deputa]ilor liberali C\t\lin
Micula, Ioan Timi[ [i Mircea
Valer Pu[c\ trebuie s\ fie adop-
tat\ [i de Camera Deputa]ilor.
Dezbatere pe tema
„Biserica [i
libertatea“, la
Bruxelles
S=mb\t\, 10 martie 2007, la pa-
rohia „Sf. Treime“ [i „Sf. Cozma
[i Damian“ din Bruxelles - Bel-
gia, vor avea loc discu]ii `n orga-
nizarea Syndesmos pentru Euro-
pa occidental\, informeaz\ Ra-
dio Trinitas. Cu aceast\ ocazie a
Zilei Mondiale a Tinerilor Orto-
doc[i pentru regiunea Europei
occidentale, `n cadrul `nt=lnirii
de la Bruxelles se va discuta pe
tema „Biserica [i libertatea“.
Conferin]a cu aceast\ tem\ va fi
sus]inut\ de Natallia Vasilevich
din Minsk - Belarus, membru al
Consiliului Syndesmos. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Biserica lupt\ `mpotriva s\r\ciei [i a excluziunii sociale
Cu binecuv=ntarea ~nalt laria prim-ministrului Ro- multe exerci]ii practice, durilor asupra procesului asisten]\ social\ `n cadrul
Prea Sfin]itului Mitropolit m=niei, care a adresat o in- studii de caz, de identifi- de elaborare a proiectelor, Mitropoliei Moldovei [i
Daniel, reprezentan]i ai vita]ie de participare [i Mi- care, cu responsabilit\]i `n s-au desf\[urat ateliere, Bucovinei. „Pentru noi
Mitropoliei Moldovei [i Bu- tropoliei Moldovei [i Buco- politica social\ a Uniunii exerci]ii pe concepte uti- este foarte important c\
covinei particip\ `n aceste vinei. Europene. De asemenea, lizate `n reglementare [i s- Biserica, socotit\ de fapt
zile la seminarul de lansa- „~n prima zi s-au discu- s-a discutat despre dife- au adunat idei cu privire ca [i partener social, a fost
re a unui curs on-line pri- tat aspecte legate de evo- ren]a dintre s\r\cie [i ex- la proiectele pe care dorim invitat\ la acest seminar
vind scrierea proiectelor de lu]ia politicii sociale a U- cluziune social\. ~n a doua s\ le realiz\m [i s\ le im- [i sper\m `n `mbun\t\-
accesare a fondului social niunii Europene [i a fon- zi, dezbaterile au contin- plement\m `n strategia ]irea rela]iilor [i cu al]i
european. Seminarul care durilor structurale, con- uat prin abordarea struc- parteneriatului“, a de- parteneri privind lupta
a `nceput pe 5 martie [i se cepte [i strategii de lupt\ turii fondurilor structu- clarat pentru Radio Trini- `mpotriva s\r\ciei [i a ex-
va `ncheia pe 7 martie a.c. `mpotriva s\r\ciei la nivel rale pentru perioada 2007 tas pr. Sebastian Teacu, cluziunii sociale“, a mai
este organizat de Cance- european [i au fost mai - 2013, pe implica]iile fon- inspector pe probleme de spus pr. Teacu. a
Parohiile din Protopopiatul Roznov Un dar mic
ajut\ mult
str=ng periodic alimente pentru nevoia[i Din anul 2006 `[i des-
f\[oar\ activitatea `n Bo-
a ~n fiecare mar]i, 320 de persoane defavorizate social primesc m=ncare la domiciliu to[ani Funda]ia „Solidari-
tate [i Speran]\“ - filiala
pentru `ntreaga s\pt\m=n\ a Alimentele sunt distribuite de echipe special constituite Boto[ani, `nfiin]at\ cu
a Colectele `n alimente se fac prin rota]ie, astfel `nc=t, fiecare parohie scopul sprijinirii [i dez-
volt\rii activit\]ilor so-
de pe cuprinsul protopopiatului adun\ alimente pentru acest proiect o dat\ pe an a cial-filantropice ale paro-
Credincio[ii parohiilor hiilor din Protopopiatul
de pe cuprinsul Protopo- Boto[ani. Una dintre a-
piatului Roznov pun m=- ceste activit\]i este sus]i-
n\ de la m=n\, astfel `n- nerea Cantinei Sociale de
la Parohia „Sf. Ilie“ Boto-
c=t, `n fiecare mar]i, 320
de persoane defavorizate [ani, unde iau masa 70 de
social primesc m=ncare la persoane: familii s\race
domiciliu pentru `ntreaga cu mul]i copii, orfani [i
s\pt\m=n\. Proiectul a b\trâni bolnavi care cu
`nceput `n anul 2000, mai greu se pot `ntre]ine. Ac-
`nt=i `n cadrul parohiei tivitatea se desf\[oar\ pe
baz\ de anchete sociale [i
Roznov 1, `ns\, pe m\su-
r\ ce num\rul persoane- eviden]\ strict\ a per-
soanelor asistate.
lor cu probleme sociale a
crescut, `n 2001, proiectul
Aceast\ cantin\ depin-
de `n total\ m\sur\ de
s-a extins la `ntreg ni- dona]iile primite de la bi-
velul protopopiatului. „La nef\c\tori. De aceea, v\
`nceput s-a ini]iat la nivel
rug\m s\ ne fi]i al\turi,
de parohie. ~nt=i am f\- `mpreun\ cu colegii dum-
cut acas\ m=ncare [i d\-
neavoastr\ de munc\, di-
deam celor s\raci, apoi rec]ionând c\tre Funda]ia
am f\cut apel la credin- „Solidaritate [i Speran]\“,
cio[i [i m\ ajutau [i ei. Filiala Boto[ani, 2% din
Am mers o perioad\ a[a. proiect o dat\ pe an. Pe ici. Deci, e un fel de o can- popiatul Roznov, adun\ impozitul anual pe veni-
Apoi am inclus alte paro- l=ng\ acest proiect, oca- tin\ social\ ambulatorie. alimente pentru ca, prin-
tul din salarii datorat sta-
hii. Am g\sit alimente [i zional, `n parohii au loc Pe l=ng\ astfel de colecte tr-un proiect al proto- tului. Acest lucru este po-
le-am oferit s\racilor, cu tot felul de colecte pentru la nivel de parohii [i cen- popiatului, oamenii s\raci sibil potrivit art.57, alin.
condi]ia de a-[i prepara ajutorarea celor nevoia[i. tralizate de protopopiat din parohii s\ primeasc\ (4) din Legea nr. 571/
singuri masa. ~n cele din M=ncarea este preparat\ mai organiz\m [i altfel de mâncare. {i tot ce facem 2003 privind Codul Fis-
urm\ am hot\r=t ca m=n- la cantin\ de femei care colecte, ocazional. Av=nd la biseric\, din punct de cal, cu modific\rile [i
carea s\ se preg\teasc\ se ofer\ voluntar, apoi se `n eviden]a protopopiatu- vedere social, de exemplu, complet\rile ulterioare.
la cantina social\, la se- distribuie la parohii [i to- lui persoane defavorizate, este o datorie fa]\ de om, Pentru a contribui [i
diul protopopiatului [i s\ tul func]ioneaz\ ca o re- le trimitem alimentele ca- în primul rând. E uman dumneavoastr\ la activi-
se distribuie la preo]ii pa- ]ea. „Se fac 320 de por]ii o re rezult\ din urma aces- s\ aju]i. {i a[a e pu]in, nu t\]ile filantropice ale Bi-
rohi [i de acolo la oamenii dat\ pe s\pt\m=n\. Ele tora. {i sunt credincio[i suntem noi în stare s\ sericii trebuie completat\
cu probleme de la ei din se prepar\ lunea, iar care doneaz\ c=te 100- ajut\m cât este nevoie, „Cererea privind destina-
parohie `nscri[i `n pro- mar]ea se distribuie la 200 de p=ini, ulei, zah\r, îns\ din pu]inul muncii ]ia sumei reprezentând
iect. Am g\sit solu]ii pen- parohiile care au credin- orez [i le distribuim. noastre oferim pentru a- pân\ la 2% din impozitul
tru transport [i am `nce- proapele nostru. Nu avem anual“ la care se va ata[a
cio[i `nscri[i. Acest pro- Odat\, s-au str=ns 20 de
put s\ transport\m hra- iect este sus]inut de toate tone de alimente pentru putere financiar\ s\ ne „Fi[a fiscal\ privind im-
na la domiciliu de la can- parohiile din protopopiat. cantin\ [i neput=nd s\ implic\m mai mult, îns\ pozitul pe veniturile din
tina social\“, ne-a expli- Preo]ii str=ng la parohie g\tim `ntr-un timp scurt pe cât putem, o facem“, salarii“ de la contabilita-
cat pr. Vasile }oc, proto- alimente conform unui toate acestea le-am trimis ne-a spus Mihaela Pavel tea unit\]ii unde lucra]i.
pop de Roznov. re]etar, `n func]ie de pe- acas\ la oameni, prin din Chintinici. ~n final, acestea trebuie
rioada `n care ne afl\m, echipe formate din preo]i, ~n prezent, `n ora[ul depuse la Administra]ia
Fiscal\, la Protopopiatul
Parohiile fac, post sau nu, dup\ care le consilieri, femei din co- Roznov se construie[te o
Boto[ani sau la Biserica
aduc la protopopiat. Am mitet [i tineri“ , a mai nou\ cantin\ social\ cu
alternativ, colecte preferat s\ le ducem la spus pr. Vasile }oc. sal\ de mese, cu centru „Sf. Ilie“ Boto[ani. Banii
ob]inu]i astfel vor fi folo-
de alimente domiciliu, pentru a evita Bucuria de-a ajuta pe de zi, camere pentru ca- si]i pentru sus]inerea
deplasarea lor. Mai bine cel\lalt se face mereu vi- zarea celor care nu au un- Cantinei Sociale „Sf. Ilie“
Colectele `n alimente `i ducem m=ncarea acas\ zibil\ `n r=ndul credincio- de locui, birouri etc. Pro- Boto[ani. Datele de iden-
se fac prin rota]ie, astfel pentru o s\pt\m=n\, de- [ilor din parohii. „Desigur topopiatul Roznov cu- tificare ale Funda]iei „So-
`nc=t fiecare parohie adu- c=t s\ fac\ `n fiecare zi c\ [i parohia noastr\, ca prinde 44 de parohii de- lidaritate [i Speran]\“, Fi-
n\ alimente pentru acest naveta ca s\ m\n=nce a- toate parohiile din Proto- servite de 46 de preo]i. a liala Boto[ani, sunt urm\-
toarele:
Cod identificare fisca-
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia l\: 19080167, Cont IBAN:
RO61RNCB00410641837
Perioada: 04 - 14 aprilie 2007 10001 deschis la BCR
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii ortodoc[i Boto[ani. Contând pe `n-
români din `ntreaga ]ar\. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale credin]ei ortodoxe, Informa]ii suplimentare ]elegerea [i sensibilitatea
reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele moa[te [i locurile de `nchinare. pute]i ob]ine la num\rul dumneavoastr\ pentru
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada 04 – 14 ajutorarea celor s\raci, v\
aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“. de telefon: 0232/276907, mul]umim anticipat, v\
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos), Valea la sediul asigur\m de respectul
Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Coompllexull moonahall Meeteeora; Insula Evia: Centrului de Pelerinaj nostru [i rug\m pe Dum-
M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul Fer. Stare] Iacov „Sf. Parascheva“ nezeu s\ v\ binecuvân-
Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), Makrimalis (`nchinare la teze munca [i via]a. (pr.
moa[tele Sf. Partenie din Lapsakosl), Atena (vizitare: Acropole, Pia]a Parlamentului, din Ia[i: Bd. {tefan
Lucian LEONTE, pro-
Catedrala mitropolitan\); Insula Egina (moa[tele Sf. Nectarie Taumaturgul); M-rea cel Mare [i Sfânt topop de Boto[ani)
Kato Xenia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) – Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie,
nr. 16, `n curtea
Izvorâtorul de Mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf. Grigorie Palama). Catedralei mitropolitane,
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; transport
cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - Pireu; cazare `n regim dublu, sau acces=nd site-ul: Pagin\ realizat\ de
cu mic dejun, conform programului la hoteluri de 3***, preot `nso]itor. www.centruldepelerinaj.ro
Narcisa BALABAN

Relaxarea condi]iilor de creditare
va m\ri artificial pre]ul apartamentelor
a Eliminarea obligativit\]ii avansului pentru creditele acordate popula]iei [i a limitelor ratelor lunare nu reprezint\ ceva senza]ional [i
nu vine `n sprijinul tinerilor, ci doar `n interesul bancherilor de a ob]ine un profit confortabil din „vânzarea de bani“, sus]in anali[tii
pie]ei imobiliare a „Visul tinerilor de a avea un acoperi[ deasupra capului nu se poate `ndeplini sub creditul ipotecar, iar faptul c\ BNR
a dat frâu liber bancherilor, nu `i ajut\ pe ace[tia cu nimic“, a declarat Artur Silvestri, analist imobiliar a „Renun]area la plafonul de
`ndatorare va avea, `ntr-adev\r, un impact asupra pie]ei. Dac\ o persoan\ avea pân\ acum un venit de 500 de euro [i putea pl\ti o rat\
de circa 200, s-ar putea ca, de acum `ncolo, s\ primeasc\ [i un credit mai mare [i s\ achite o rat\ de 300 sau chiar 350 de euro“ a
Decizia B\ncii Na]io-
nale a României (BNR)
de a nu mai impune b\n-
cilor comerciale s\ limi-
teze rata lunar\ la 35%
din veniturile clientului,
`n cazul creditelor imobi-
liare, sau 30%, `n cazul
celor de consum, precum
[i eliminarea obligativit\-
]ii avansului pentru cre-
ditele acordate popula]i-
ei, se explic\ mai degraba
prin ra]iuni de context.
„Visul tinerilor de a a-
vea un acoperi[ deasupra
capului nu se poate `n-
deplini sub creditul ipote-
car, iar faptul c\ BNR a
dat frâu liber bancheri-
lor, nu `i ajut\ pe ace[tia
cu nimic“, a declarat
Artur Silvestri, analist
imobiliar. Analistul con-
sider\ c\, pe o pia]\ imo-
biliar\ unde mai mult de
80% din locuin]ele `n „blo-
curi colective“ se cump\-
r\ prin credit ipotecar,
dependen]a de „congre-
ga]ia bancherilor“ este
absolut\, iar regulile jo-
cului sunt f\cute exclusiv
`n ideea de a se ob]ine
profit confortabil din
„vânzarea de bani“.
„Ceea ce ni se pare,
ast\zi, ca fiind o relaxare
ce va aduce o accesibilita-
te sporit\, motivând mai
ales pe cei tineri [i s\raci,
nu este decât o adaptare
local\ a unor fenomene ce
s-au produs `n Europa Oc-
cidental\ `n anii recen]i.
Noi, ca `ntotdeauna, sun-
tem cuprin[i mai târziu `n
acest proces care, de fapt,
constituie al patrulea val
de globalizare imobiliar\,
urmând celor din Ame-
rica, Europa de Vest [i
Europa Central\“, sus]ine
Artur Silvestri.
Euforia `ndator\rii
cre[te pre]urile
locuin]elor
Anali[tii pie]ei imobi-
liare mai spun c\, de la
extinderea intervalului
de creditare, ajuns acum
la 35 de ani, [i pân\ la
sc\derea avansului pro-
centual solicitat clientu-
lui de credite, de la `nghi-
]irea costurilor suplimen-
tare - suportate de c\tre
bancher [i pân\ la unifi-
carea creditelor, cam tot
ce se putea inventa `n
materie de atractivitate
s-a inventat [i func]ionea-
z\, cre=ndu-se, astfel, o
„euforie a `ndator\rii“.
Eliminarea limitelor pen-
tru ratele lunare la credi-
te, decizie luat\ de BNR,
poate avea un impact im-
portant asupra pie]ei
imobiliare [i poate duce
chiar la cre[terea pre]uri-
lor apartamentelor, sus]i-
ne purt\torul de cuvânt al
Asocia]iei Române a Agen-
]iilor Imobiliare (ARAI),
analistul imobiliar Radu
Zili[teanu.
„Renun]area la plafo-
nul de `ndatorare va a-
vea, `ntr-adev\r, un im-
pact asupra pie]ei. Dac\ o
persoan\ avea pân\ a-
cum un venit de 500 de
euro [i putea pl\ti o rat\
de circa 200, s-ar putea
ca, de acum `ncolo, s\ pri-
measc\ [i un credit mai
mare [i s\ achite o rat\
de 300 sau chiar 350 de
euro. Totul depinde, `ns\,
de m\surile pe care le vor
lua b\ncile comerciale,
pentru c\ ele `[i fac sin-
gure politica“, a declarat
Radu Zili[teanu. Analis-
tul mai spune c\, `n con-
di]iile `n care b\ncile vor
relaxa aceste limite de `n-
datorare, „se va da dru-
mul la robinetul cu credi-
te, iar acest lucru va ali-
menta cererea de pe pia]a
imobiliar\, crescând toto-
dat\ [i pre]urile locuin]e-
lor“. Zili[teanu consider\
c\, `n prezent, b\ncile a[-
teapt\ ca „cineva s\ ia
taurul de coarne“ [i s\
pun\ `n aplicare m\sura
BNR, fapt care va obliga
apoi [i b\ncile mici s\
urmeze acest val.
Consilierul guvernato-
rului BNR, Adrian Vasi-
lescu, a declarat, sâmb\-
t\, `n cadrul unei emisi-
uni TV, c\ Banca Na]io-
nal\ a României nu va
mai impune b\ncilor co-
merciale s\ limiteze rata
lunar\ la 35% din veni-
turile clientului, `n cazul
creditelor imobiliare, sau
30% `n cazul celor de con-
sum. Consilierul guver-
natorului a explicat c\,
prin noua m\sur\, va a-
vea loc un transfer de res-
ponsabilitate de la banca
central\ la b\ncile co-
merciale, decizia BNR
având o leg\tur\ direct\
cu intrarea României `n
Uniunea European\.
Limita ratei de
leasing ar putea
merge p=n\ la 70%
din veniturile
persoanelor fizice
Societ\]ile de leasing
financiar ar putea majora
limita ratei lunare la con-
tractele de leasing pentru
persoane fizice. ~n cazul
clien]ilor cu venituri pes-
ACTUALITATE IMOBILIAR|
te medie, plafonul ar pu-
tea ajunge pân\ la 60-
70% din venitul lunar, a
declarat directorul gen-
eral al BCR Leasing IFN
SA, Claudiu St\nescu.
Potrivit oficialului BCR,
recentul anun] f\cut de
Banca Na]ional\ a Rom=-
niei, cu privire la elimina-
rea obligativit\]ii avan-
sului pentru creditele a-
cordate popula]iei, pre-
cum [i a limitelor ratelor
lunare, va avea un efect
pozitiv asupra leasingu-
lui financiar pentru per-
soanele fizice.
„Pentru persoanele cu
venituri peste medie, es-
timez c\ nivelul ratei lu-
nare de leasing ar putea
merge pân\ la maxim 60-
70% din venitul lunar al
clientului, iar media se va
situa pe undeva pe la
50%“, a spus Claudiu
St\nescu. „Totodat\, de-
reglementarea promova-
t\ de BNR va permite so-
ciet\]ilor de leasing s\
majoreze perioada de
derulare a contractelor de
leasing, care, pentru cli-
en]ii cu venituri la nivelul
salariului mediu pe eco-
nomie, se va putea `ntin-
de, f\r\ probleme, pân\
la 10 ani“, a ad\ugat di-
rectorul general al BCR
Leasing IFN SA.
Eliminarea
total\ a avansului,
pu]in probabil\
Claudiu St\nescu a
mai spus c\ decizia BNR
va obliga societ\]ile de
leasing s\ adopte o politi-
c\ mult mai diferen]iat\
de stabilire a condi]iilor
de acordare a finan]\rilor
`n leasing, legate de nive-
lul avansului solicitat,
nivelul ratei lunare [i pe-
rioada de derulare a con-
tractului, `n func]ie de
profilul financiar [i de
risc al fiec\rui client per-
soan\ fizic\.
„Nu cred c\ vor exista
societ\]i care s\ elimine
total cerin]a unui avans
la contractele de leasing.
Oricum, decizia BNR va
avea un efect pozitiv asu-
pra pie]ei leasingului, `n-
s\ nu cred c\ va genera o
cre[tere a pie]ei cu mai
mult de 2-3%, `ntrucât
ponderea clien]ilor per-
soane fizice `n portofoliul
total de contracte la nivel
de pia]\ este destul de re-
dus\. De exemplu, la
BCR Leasing IFN SA,
clien]ii persoane fizice
reprezint\ maxim 20%
din num\rul total de cli-
en]i“, a spus St\nescu.
Apartamentele noi,
o afacere foarte
profitabil\ pentru
str\inii boga]i
Potrivit datelor pre-
zentate de anali[tii pie]ei
imobiliare rom=ne[ti, fon-
durile str\ine de investi-
]ii cump\r\ aproximativ
80 - 85% din apartamen-
tele noi de pe pia]a româ-
neasc\, doar 15-20% fiind
cump\rate de cet\]eni
români.
„Explica]ia este sim-
pl\: valoarea apartamen-
telor noi este prea mare
pentru buzunarele româ-
nilor“, a declarat repre-
zentantul DTZ Echinox,
Daniel Mi]arcu. Fonduri-
le str\ine de investi]ii sau
fondurile private sunt re-
prezentate de cet\]eni
str\ini, care au câte 2-3
milioane de euro `n cont.
Ace[tia achizi]ioneaz\ a-
Miercuri, 7 martie 2007
partamente „la pachet“,
cu scopul de a le `nchiria
sau de a le vinde ulterior,
a explicat Mi]arcu. De e-
xemplu, un apartament
poate fi cump\rat cu
1.400 euro/mp, `n faz\ de
proiect, [i revândut, apoi,
cu 1.700 euro/mp, cu pu-
]in `nainte de finalizarea
ansamblului. Imposibili-
tatea de a accesa un credit
este principalul motiv
pentru care ponderea
cump\r\torilor români
este mic\. B\ncile nu ac-
cept\ ca garan]ie aparta-
mentul care urmeaz\ s\
fie construit, pentru c\ a-
cesta nu are nici cadastru,
nici intabulare, a explicat
reprezentantul DTZ.
Locuin]ele cump\rate
`n faza de proiect
pot fi rev=ndute
rapid `n c=[tig
Rezervarea [i achizi]ia
unui apartament direct
de pe plan[et\, cu un a-
vans de 20-30%, pot adu-
ce un câ[tig de la 10 mii,
la 60 de mii de euro, prin
revinderea locuin]ei cu
câteva luni `nainte de fi-
nalizarea proiectului, sus-
]in anali[tii imobiliari ai
companiei DTZ Echinox.
Unul din marile avan-
taje pe pia]a imobiliar\
româneasc\ de investi]ii,
`n ceea ce prive[te seg-
mentul reziden]ial, `l re-
prezint\ posibilitatea de
a revinde o locuin]\ chiar
`nainte de finalizare, ob]i-
nându-se, astfel, un ran-
dament substan]ial al in-
vesti]iei. Reprezentan]ii
DTZ spun c\ propriet\]i-
le pot fi rezervate `n baza
unui antecontract, pentru
un avans de 20-30%, iar
pl\]ile urm\toare pot fi
5
e[alonate [i sunt strict le-
gate de stadiile lucr\rilor
la structura imobilului, la
`nceperea finisajelor [i la
predare.
„De exemplu, dac\ se
achizi]ioneaz\ direct de
pe plan, pentru un apart-
ment de patru camere, `n
valoare de 320.000 de
euro, clientul pl\te[te
20% avans, iar restul se
va pl\ti `n tran[e pân\ la
finalizare. Când proiectul
este aproape de finaliza-
re, cu câteva luni `nainte,
se revinde proprietatea,
cu aproximativ 380.000
de euro, [i asta din cauz\
c\ propriet\]ile se apre-
ciaz\ cu circa 20% când
sunt finalizate. ~n aceste
condi]ii, se ob]ine un
profit destul de bun“, a
declarat Victoria Linca,
consultant senior `n ca-
drul departamentului re-
ziden]ial al DTZ Echinox.
Consultan]ii imobiliari
mai sus]in c\ dezvoltato-
rii din segmentul reziden-
]ial, ofer\ aproape `ntot-
deauna un discount sub-s-
tan]ial cump\r\torilor de
pe plan-uri, deoarece este
mult mai dificil s\ vinzi o
proprietate care nu a fost
construit\, unde nu exis-
t\ piscine, gr\dini ame-
najate sau alte facilit\]i.
De asemenea, pentru pro-
iectele de mare anvergu-
r\, cu finan]are din par-
tea unei b\nci, develope-
rii au nevoie s\ demons-
treze b\ncii c\ o parte din
apartamente sunt deja
rezervate. Pentru a `ncu-
raja vânzarea de pe plan-
uri, dezvoltatorii sunt
practic nevoi]i s\ ofere o
reducere de 15%. ~n acest
mod, o proprietate con-
tractat\ la 100.000 euro
ar putea fi revândut\ la
cel pu]in 115.000 euro.
(Bogdan CRON})
6 Miercuri, 7 martie 2007
PE SCURT
Pensionarii `[i pot
primi drepturile
`ntr-un cont curent,
cu card ata[at
Casa Na]ional\ de Pensii [i
BRD – Groupe Société
Générale au semnat o con-
ven]ie pe baza c\reia, pen-
sionarii din România `[i pot
primi drepturile b\ne[ti di-
rect `ntr-un cont curent, cu
card ata[at, la oricare dintre
unit\]ile b\ncii, se arat\
`ntr-un comunicat al BRD.
~n cadrul acestei oferte,
clien]ii beneficiaz\, f\r\ cos-
turi, de deschiderea contului
curent, eliberarea extrasului
lunar de cont, retrageri gra-
tuite de numerar de la ATM
sau POS, pl\]i la comercian]i
de pe teritoriul României sau
din str\in\tate, emiterea [i
re`nnoirea cardului. Tot gra-
tuit, clien]ii pensionari `[i pot
pl\ti facturile la POS prin
serviciul Simplis Debit, pot
avea acces la serviciul de mo-
bile banking Mobilis [i la
plata prin cele peste 1.000 de
ATM-uri a facturilor Orange,
Romtelecom sau Vodafone,
precum [i plata facturilor la
alte utilitati (curent electric,
gaz metan), ca [i la prele-
varea automat\ din cont a
ratelor la creditele contrac-
tate la BRD, se mai arat\ `n
comunicatul institu]iei.
Pensionarilor posesori de car-
duri Maestro, emise de BRD,
le este pus\ la dispozi]ie,
gratuit, [i lista ultimelor zece
opera]iuni efectuate la ATM.
Suplimentar, BRD ofer\
posibilitatea consult\rii tele-
fonice, printr-un apel gratuit
la numarul 0800.803.803, a
soldului contului [i a
efectu\rii de transferuri `n
alt cont deschis la BRD.
FMI avertizeaz\:
Rom=nia trebuie
s\ urgenteze
adoptarea euro
Reprezentan]ii Fondului Mo-
netar Interna]ional `n Româ-
nia spun c\ aten]ia pe care
oficialii de la Bucure[ti o dau
convergen]ei reale arat\ c\
este nevoie de urgentarea re-
formelor structurale. Ace[tia
recomand\ autorit\]ilor de la
Bucure[ti ca m\surile pentru
adoptarea euro s\ con]in\ [i
stimulente pentru reforma
accelerat\. „De[i suntem de
acord c\ etapele propuse
pentru adoptarea monedei
europene reprezint\ recu-
noa[terea constrângerilor
economice, riscurile sunt ca
acestea s\ conduc\ la o im-
plementare prea lent\ a poli-
ticilor necesare pentru con-
vergen]\“, precizeaz\ comu-
nicatul FMI. Pentru a adopta
euro `n 2014, România trebu-
ie s\ `ndeplineasc\ criteriile
Tratatului de la Maastricht
[i s\ intre `n a[a-numita
ERM-2, etapa intermediar\
c\tre intrarea `n zona euro,
`n 2012. Dup\ cum Trichet
estima, recent, evolu]ia sta-
tului anun]\ c\ România va
`ndeplini criteriile de intrare
`n zona euro `n 2010 sau
2011. Datoria public\ este, `n
prezent, de 18% din Produsul
Intern Brut (PIB), cu mult
sub ]inta stabilit\ la Maas-
tricht, de 60%. Deficitul
bugetar pentru 2006 este es-
timat la jum\tate din limita
impus\ de Tratat, de 3% din
PIB. Infla]ia, `n România,
este sub 5% [i Banca Cen-
tral\ prognozeaz\ ajungerea
la un nivel de 2% `n urm\to-
rii trei ani, ceea ce ar fi tot `n
limitele Tratatului ce stabi-
le[te condi]iile pentru adop-
tarea euro. Rata dobânzii de
referin]\ a b\ncii este de 8%,
dar, `n condi]iile `n care in-
fla]ia ar sc\dea c\tre 2%,
aceasta s-ar diminua. a
Salariul mediu brut din ianuarie a fost mai mic dec=t cel din decembrie
Câ[tigul salarial mediu
brut a fost, `n ianuarie, de
1.232 de lei, cu 16,8% mai
mic fa]\ de luna precedent\,
dup\ ce, `n decembrie, ro-
mânii au câ[tigat mai mult,
datorit\ primelor acordate
de s\rb\tori, informeaz\
Institutul Na]ional de Sta-
tistic\ (INS).
Potrivit INS, câ[tigul sa-
larial mediu nominal net
realizat a fost de 918 lei, `n
sc\dere fa]\ de luna prece-
dent\ cu 16,5%, dar `n cre[-
Rom=nia ar trebui s\ adopte o cot\
unic\ de impozitare mai mare
a Exper]ii de la Fondul Monetar Interna]ional sunt de p\rere c\ Rom=nia ar trebui s\ adopte
o cot\ unic\ de ipozitare mai mare, pentru a evita sc\derea veniturilor bugetare a ~n opinia [efului
misiunii institu]iei financiare interna]ionale, cheltuielile bugetare au crescut rapid `n ultima parte
a anului trecut, iar România trebuie s\ ia m\suri pentru reducerea cheltuielilor [i cre[terea veniturilor `n 2007
a FMI prognozeaz\, pentru 2007, un deficit de cont curent de 12% din produsul intern brut a
Nivelul cotei unice de
impozitare de 16% adoptat
de România este prea redus
[i ar putea determina sc\-
derea veniturilor bugetare,
apreciaz\ exper]ii Fondului
Monetar Interna]ional, pre-
zen]i `n România pentru
consult\rile macroeconom-
ice anuale.
Potrivit acestora, impo-
zitul pe venit [i profit au
reprezentat, `n 2004, 5,9 %
din produsul intern brut,
iar `n 2005 nivelul s-a redus
la 5,6% din PIB.
„Mai multe ]\ri din Uni-
unea European\ au adop-
tat cota unic\ `n condi]iile
`n care impozitele practica-
te sunt mai mari decât `n
România“, a ar\tat Emma-
nuel Van Der Mensbrug-
ghe, [efului misiunii FMI.
Exper]ii FMI recoman-
d\ României reducerea de-
ficitului de cont curent,
pentru ca ]ara s\ nu de-
vin\ mai vulnerabil\. Po-
trivit [efului misiunii FMI,
presiunea cererii a „deteri-
orat“ `n 2006 balan]a de
pl\]i a României.
„România va deveni
mult mai vulnerabil\ prin
cre[terea deficitului de
cont curent“, a declarat,
ieri, `ntr-o conferin]\ de
pres\, oficialul FMI.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a700 DE ROM+NI SO-
SESC S|PT|M+NAL ~N IR-
LANDA: Peste 700 de imi-
gran]i români ajung s\pt\-
mânal `n Irlanda, profitând
de vidul legislativ care le per-
mite s\ munceasc\, de[i Gu-
vernul de la Dublin a limitat
num\rul permiselor de mun-
c\. Potrivit cotidianului „The
Irish Independent“, se pare,
`ns\, c\ românii reu[esc s\
lucreze prezentându-se drept
liber profesioni[ti [i oferindu-
[i serviciile la pre]uri mai
mici decât cele cerute de ir-
landezi. Vasile Ro[, pre[edin-
tele Asocia]iei Românilor din
Irlanda, afirm\ c\ solu]ia ar
fi ridicarea restric]iilor, care
sunt confuze [i arbitrare. El
subliniaz\, totodat\, c\ ro-
mânii care nu au mijloace su-
ficiente pentru a se `ntre]ine
`n Irlanda nu ar trebui s\
c\l\toreasc\ `n aceast\ ]ar\
ECONOMIC
tere cu 11,1% fa]\ de ia-
nuarie 2006.
Valorile cele mai mari ale
câ[tigului salarial mediu
nominal net s-au `nregistrat
`n activit\]ile de interme-
dieri financiare (2.454 lei),
iar cele mai mici `n indus-
tria de prelucrare a lemnu-
lui [i a produselor din lemn
[i plut\, cu excep]ia mobilei
(544 lei).
~n luna ianuarie 2007, ni-
velul câ[tigurilor salariale a
fost mai sc\zut decât `n luna
FMI prognozeaz\, pen-
tru 2007, un deficit de cont
curent de 12% din pro-
dusul intern brut (PIB). ~n
2006 balan]a de pl\]i a
României a `nregistrat un
deficit de 10,3% din PIB,
iar `n 2005, de 8,4% din
PIB.
Delega]ia FMI conside-
r\ c\ deficitul bugetar de
2,8%, prognozat pentru
2007 prin proiectul de
buget nu este „potrivit“ [i
estimeaz\ c\ nivelul aces-
tuia va cre[te pân\ la 3,7-
3,8% din PIB, din cauza
cheltuielilor salariale care
sunt subestimate la 4,3%
din PIB, evaluare gemn-
erat\ de major\rile salari-
ale care au fost operate
dup\ aprobarea bugetului.
~n acest context, FMI re-
comand\ României un de-
ficit bugetar de maxim 1%
din produsul intern brut `n
2007 [i orientarea politi-
cilor fiscale spre reducerea
cheltuielilor [i cre[terea
veniturilor bugetare.
Rom=nia trebuie
s\ reduc\
cheltuielile bugetare
~n opinia [efului misiu-
nii institu]iei financiare in-
terna]ionale, cheltuielile
bugetare au crescut rapid
`n speran]a c\ vor g\si de lu-
cru.
a PIERDERI DE 24 DE
MILIARDE DE EURO LA BVB:
Capitalizarea BVB a coborât
cu 11,5%, de la 24,19 miliarde
de euro, la cât se ridica `n [e-
din]a din 27 februarie, pân\
la 21,39 de miliarde de euro,
valoarea la care a ajuns `n
[edin]a precedent\. Valul
pierderilor pentru companiile
listate la BVB a `nceput la
mijlocul s\pt\mânii trecute,
când pie]ele interna]ionale au
`nregistrat sc\deri de am-
ploare. ~n cele 4 zile care s-au
scurs de la c\derea Bursei
chineze, pierderile pentru
companiile listate pe BVB s-
au adâncit de la o zi la alta.
Numai `n prima zi a s\pt\-
mânii, capitalizarea a sc\zut
cu 1,3 miliarde de euro. ~n
aceast\ perioad\, BET s-a de-
preciat cu peste 11%, iar in-
dicele general al pie]ei, BET
decembrie 2006, când au
fost acordate prime ocazio-
nale (s\rb\torile de Cr\-
ciun) [i cel de-al 13-lea sa-
lariu `n activit\]ile din sec-
torul bugetar (administra]ie
public\, `nv\]\mânt, s\n\-
tate [i asisten]\ social\).
Salariul mediu net a sc\-
zut cu peste 30% `n activi-
t\]i precum fabricarea pro-
duselor din tutun, adminis-
tra]ie public\, anexe [i au-
xiliare de transport, inclusiv
activit\]i ale agen]iilor de
`n ultima parte a anului
trecut, iar România trebuie
s\ ia m\suri pentru redu-
cerea cheltuielilor [i cre[-
terea veniturilor `n 2007.
„Credem c\ Guvernul
poate s\ ia m\suri pentru
a evita dep\[irea nivelului
de trei procente din PIB.
Câteva elemente `n buget
cresc `ntr-un ritm foarte
rapid, iar Guvernul poate
interveni prin reducerea
cheltuielilor“, a declarat
C, a coborât cu peste 10%.
Dup\ c\derile din ultimele
zile, cel mai puternic s-au re-
sim]it SIF-urile. ~n perioada
27 februarie - 5 martie, in-
dicele societ\]ilor de investi]ii
s-a depreciat cu peste 12%,
iar valoarea de pia]\ a SIF-
urilor s-a redus cu peste 160
de milioane euro. O c\dere a
pie]elor emergente, printre
care s-a num\rat [i România,
a mai avut loc [i cu un an `n
urm\. ~n luna martie a anu-
lui trecut, SIF-urile au `nchis
cu o pierdere de 9,3%.
a T|RICEANU AVERTI-
ZEAZ| CONSTAN}A C| AR
PUTEA PIERDE INVESTI}II-
LE: Premierul T\riceanu a
avertizat autorit\]ile locale
din Constan]a c\ vor pierde
investi]ii importante dac\ nu
vor avea un comportament le-
gal [i a recomandat modelul
ora[ului Cluj, unde actualul
turism [i cu un procent cu-
prinse `ntre 20-30% `n
`nv\]\mânt, intermedieri fi-
nanciare (cu excep]ia celor
din sistemul public de asigu-
r\ri sociale), industria de
echipamente pentru radio,
televiziune [i comunica]ii,
silvicultur\, exploatare fo-
restier\ [i servicii anexe,
produc]ia [i furnizarea de
energie electric\ [i termic\,
gaze [i ap\.
De asemenea, salariul
mediu net a sc\zut cu un
Mensbrugghe. Delega]ia
FMI [i-a exprimat scepti-
cismul privind continuarea
evolu]iilor pozitive din
România [i `n 2007. „Nu se
poate conta pe faptul c\ o
confluen]\ de factori pozi-
tivi care au dus la evolu]ii
pozitive `n 2006 va con-
tinua [i `n 2007“, sublinia-
z\ Fondul, `ntr-o informa-
]ie de pres\ trimis\ ieri.
Mediul extern a fost be-
nign, `ns\, cum s-a putut
primar, Emil Boc, a reu[it s\
atrag\ investi]ii, spre deose-
bire de fostul primar. „Atât
timp cât la nivelul adminis-
tra]iei locale din Constan]a
exist\ un comportament care
`l excede pe cel legal, v\ spun
clar c\ investitorii vor ocoli o-
ra[ul [i este ceea ce se `ntâm-
pl\ constant `n ultimii ani“, a
declarat, ieri, la Constan]a,
premierul T\riceanu. T\ri-
ceanu a afirmat c\ ora[ul
Cluj este un punct de atrac]ie
pentru investitorii str\ini de
când primar este Emil Boc, `n
timp ce pe timpul mandatului
lui Gheorghe Funar preocu-
parea administra]iei locale
era „vopsitul b\ncilor“. „Am
discutat cu pre[edintele Con-
siliului Jude]ean Cluj [i mi-a
prezentat un memorandum
privind o investi]ie a firmei
Nokia care va duce la crearea
a 15.000 de locuri de munc\“,
a ad\ugat T\riceanu. a
procent cuprins `ntre 10-20%
`n industria de aparatur\ [i
instrumente medicale, de
precizie, optice [i fotografice,
asigur\ri, s\n\tate [i asis-
ten]\ social\, transporturi
terestre, po[t\ [i telecomu-
nica]ii, transporturi pe ap\,
transporturi aeriene, fabri-
carea substan]elor [i a pro-
duselor chimice, industria
minier\, industria mijloace-
lor de transport rutier [i fab-
ricarea produselor din cau-
ciuc [i mase plastice. a
constata `n primele zile ale
lunii martie pe diverse
pie]e importante interna-
]ionale, acesta poate de-
veni, rapid, volatil [i im-
predictibil, subliniaz\ ofi-
cialii Fondului.
Delega]ia FMI a `nceput
miercuri, 21 februarie, la
Bucure[ti, consult\rile a-
nuale cu autorit\]ile româ-
ne pe marginea evolu]iei
economiei române[ti, iar
raportul final privind con-
sult\rile din România va fi
f\cut public la sfâr[itul lu-
nii mai. a
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 7 martie
Vremea va fi cald\, cu
temperaturi maxime ce se
vor situa `n general `ntre
10 [i 18 grade. Cerul va fi
variabil, iar v=ntul va su-
fla slab p=n\ la moderat,
cu intensific\ri temporare
`n sudul Banatului [i nor-
dul Moldovei. Temperatu-
rile minime se vor situa,
`n general, `ntre -2 [i 6
grade. Diminea]a local se
va semnala cea]\.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 7.03.2007
Dolar SUA 2,5846
Euro 3,3894

Israelul [i Iranul - cele mai nepopulare ]\ri din lume
Un sondaj de opinie co-
mandat de BBC `n 27 de
]\ri arat\ c\ majoritatea
reponden]ilor consider\
Israelul [i Iranul ca ]\ri
cu influen]\ predominant
negativ\ `n lume, urmate
de aproape de Statele
Unite [i Coreea de Nord.
Aprecierile cele mai pozi-
tive s-au referit la Cana-
da, Japonia, Uniunea Eu-
ropean\ [i Fran]a. Sonda-
jul a cerut unui num\r de
28 de mii de persoane s\
B\sescu anun]\ „dosarele grele“
de pe masa procurorilor
a Procurorii au `n vedere politicieni importan]i din Rom=nia a Mai multe surse
dau ca sigur\ cercetarea lui C\lin Popescu-T\riceanu a Premierul nu [tie de o
ac]iune `mpotriva sa, de[i DNA lucreaz\ la cazul „Por]ile de Fier“ a
Scena politic\ rom=-
neasc\ devine [i mai agi-
tat\, odat\ cu apropierea
finaliz\rii dosarelor unor
importan]i demnitari. ~n
prezen]a procurorilor,
Traian B\sescu a anun]at
vestea proast\ pentru po-
liticieni, dar a refuzat s\
nominalizeze pe cineva.
Dan Voiculescu [i Corne-
liu Vadim Tudor `ncearc\
s\ ghiceasc\ cine ar fi cei
viza]i.
Politicieni [i procurori
Pre[edintele Traian B\-
sescu a declarat, ieri, la
bilan]ul Ministerului Pu-
blic, c\ estimeaz\ c\ `n
cur=nd „vor fi dosare gre-
le, care se vor apropia de
finalizare [i vor viza per-
soane politice importan-
te“. El a subliniat c\, in-
diferent de campaniile
mediatice la care procuro-
rii ar fi supu[i, nu exist\
lucru mai important pen-
tru români decât o justi]ie
corect\. „Indiferent la ce
campanii a]i fi supu[i, nu
exist\ lucru mai impor-
tant pentru România de-
cât o justi]ie aplicabil\
oricui, de la pre[edinte la
cel mai neimportant om
pe scara social\“, a spus
B\sescu. „Dac\ vom con-
tinua s\ nu avem curaj s\
ducem pân\ la cap\t do-
sare de oameni impor-
tan]i, nici un român nu va
crede c\ nimeni nu este
mai presus de lege. Am la
dumneavoastr\ aceast\
rug\minte: s\ ne trata]i
pe to]i cei 22 de milioane
de români `n mod egal“,
le-a mai spus [eful statu-
lui procurorilor.
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a JUSTI}IA CONFIRM|
C| MONA MUSC| A F|-
CUT POLI}IE POLITIC|:
Curtea de Apel Bucure[ti a
respins, ieri, ca nefondat\
contesta]ia formulat\ de de-
putatul independent Mona
Musc\ `mpotriva deciziei
CNSAS privind colaborarea
acesteia cu fosta Securitate.
Prin aceast\ decizie, care es-
te definitiv\ [i irevocabil\,
instan]a a confirmat c\ Mo-
na Musc\ a f\cut poli]ie po-
litic\, stabilindu-se astfel c\
notele informative semnate
evalueze influen]a `n lu-
me a 12 ]\ri plus Uniunea
European\, ca predomi-
nat pozitiv\ sau negativ\.
Israelul s-a situat pe pri-
mul loc `n aprecierile de
influen]\ predominant ne-
gativ\, cu 56% negativ,
fa]\ de 17% pozitiv, Iranul
urmând imediat, cu 54%
influen]\ predominat ne-
gativ\, fa]\ de 18% a-
precieri pozitive. Israelul,
desigur, e criticat de mai
mult\ vreme pe plan in-
Cine sunt ghinioni[tii
Reac]ia din partea me-
diului politic la ultimele
declara]ii preziden]iale
nu s-a l\sat a[teptat\.
Pre[edintele PRM, Corne-
liu Vadim Tudor, consi-
der\ c\ Traian B\sescu se
refer\, când vorbe[te des-
pre oamenii politici care
au dosare, la dosarele ad-
versarilor politici C\lin
Popescu-T\riceanu, Dinu
Patriciu, Dan Voiculescu
[i al]ii. Vadim Tudor a
mai declarat, c\ aceste „a-
menin]\ri“ demonstreaz\
de aceasta au `nc\lcat
drepturilor omului [i ar fi
sus]inut Securitatea `n
instaurarea sau men]inerea
unui regim de teroare. Pe de
alt\ parte, CNSAS a decis,
ieri, c\ deputatul Partidului
România Mare, Marcu
Tudor, fratele lui Corneliu
Vadim Tudor, nu a f\cut
poli]ie politic\. Sursele citate
au precizat c\ [edin]a a fost
una „extrem de tensionat\“,
rezultatul votului fiind in-
cert pentru acestea. „Au fost
persoane care s-au ab]inut,
altele care au cerut s\ apar\
ACTUALITATE
terna]ional, iar anul tre-
cut a fost angajat [i `n con-
flictul cu Libanul. Iar con-
troversele asupra progra-
mului nuclear al Tehera-
nului par s\ fi accentuat
opiniile negative `n pri-
vin]a Iranului.
Este cel mai recent son-
daj dintr-o serie coman-
dat\ de BBC care `n ul-
timii trei ani a `nregistrat
opiniile a zeci de mii de
oameni din `ntreaga lu-
me. Cum era de a[teptat,
Traian B\sescu las\ politicieni importan]i
s\ ghiceasc\ dac\ sunt pe lista DNA
„cel mai neru[inat [antaj
din istoria modern\ a Ro-
mâniei“.
La r=ndul s\u, [eful
conservatorilor, Dan Voi-
culescu, a sus]inut, ieri,
`ntr-o conferin]\ de pres\,
c\ de]ine date potrivit c\-
rora, pân\ la sfâr[itul
s\pt\mânii, va fi sesizat\
comisia de resort din ca-
drul Pre[edin]iei pentru
suspendarea primului-mi-
nistru. „Este vorba despre
o `ncercare de manevr\
politic\ - implicarea pre-
mierului `ntr-un a[a-zis
dosar unde, deocamdat\,
ca absente la vot, astfel `ncât
nu v\ pot spune cu ce scor a
fost luat\ decizia. Oricum,
`n opinia mea, votul a fost
ilegal [i `l voi contesta“, a de-
clarat unul dintre membrii
Colegiului.
a {EFUL DIREC}IEI
ANTICORUP}IE DIN MAI
A DEMISIONAT: Ministrul
Vasile Blaga a aprobat,
ieri, demisia din motive
personale a [efului Direc-
]iei Generale Anticorup]ie
din cadrul Ministerului Ad-
ministra]iei [i Internelor,
opiniile au reflectat clar
liniile de separare din po-
litica interna]ional\. Ast-
fel, Israelul e privit cel
mai negativ `n ]\rile isla-
mice din Orientul Mijlo-
ciu, dar tot aici Iranul e
privit `n termeni mult
mai favorabili decât `n
alte ]\ri. Opiniile favora-
bile despre Japonia nu au
fost `mp\rt\[ite, `n ge-
neral, `n China [i `n Co-
reea de Sud. Iar Uniunea
European\ a ap\rut `ntr-
nu s-a g\sit vinovatul“, a
spus Voiculescu, ad\u-
g=nd c\ premierul ar pu-
tea fi `nl\turat la fel ca
fostul ministru al Ap\r\-
rii, Teodor Atanasiu pen-
tru a fi `nlocuit cu Theo-
dor Stolojan.
Cercet\ri `n cazul
„Por]ile de Fier“
Dincolo de dosarele oa-
menilor politici, {eful Di-
rec]iei Na]ionale Antico-
rup]ie, Daniel Morar, care
a participat, ieri, la [edin-
Marian Sântion. Pentru `n-
locuirea lui Sântion, mi-
nistrul Vasile Blaga i-a ce-
rut lui Dan Chiujdea, vice-
pre[edintele Consiliului
Superior al Magistraturii
(CSM), propunerea unui
procuror care s\ preia con-
ducerea DGA.
a DIRECTOAREA TVR
CULTURAL NU VA FI DE-
MIS|: Pre[edintele-director
general al Societ\]ii Române
de Televiziune (SRTv),Tudor
Giurgiu, a decis s\ nu o mai
demit\ pe directoarea TVR
Miercuri, 7 martie 2007
o lumin\ adesea negativ\
`n Turcia, probabil ca
rezultat al `ntârzierii ne-
gocierilor de aderare.
~n fine, ar putea fi in-
teresant faptul c\ Rusia
se situeaz\ semnificativ
mai prost decât China `n
acest sondaj. Rusia a `n-
registrat 40% opinii nega-
tive fa]\ de 28% pozitive,
`n timp ce China a avut
un raport aproape exact
invers - 42% pozitiv [i
32% negativ. a
]a de bilan] a Ministerului
Public, a declarat c\
procurorii anticorup]ie fac
cercet\ri privind retehno-
logizarea de la Por]ile de
Fier, parte disjuns\ din
cazul Hidroelectrica, de-
ferit, deja, justi]iei.
Premierul T\riceanu a
spus, ieri, la Constan]a,
c\ `n spatele dosarului pe-
nal care i se preg\te[te,
referitor tocmai la Por]ile
de Fier - a[a cum sus]ine
cotidianul „Jurnalul Na-
]ional“ `n edi]ia de ieri - a
stat PSD, iar acum au ve-
nit „al]i tovar\[i politici“.
Potrivit ziarului amin-
tit, retehnologiz\rile Por-
]ilor de Fier I [i la Por]ilor
de Fier II, acordate f\r\
licita]ie de fo[tii mini[tri ai
Industriei, C\lin Popescu-
T\riceanu (1997) [i Dan
Ioan Popescu (2001), sunt
cercetate `n rem (f\r\
nominalizarea posibililor
vinova]i), procurorii anti-
corup]ie av=nd un dosar de
60.000 de pagini.
UDMR, nemul]umit\
de B\sescu
Noua interven]ie publi-
c\ a pre[edintelui pe teme
de justi]ie pare s\ fi de-
ranjat [i reprezentan]i ai
coali]iei de guvern\m=nt.
Astfel, pre[edintele UDMR,
Marko Bela, este de p\-
rere c\ declara]iile f\cute
de [eful statului cu privire
la existen]a la Parchet a
unor dosare penale `ntoc-
mite pe numele unor poli-
ticieni pot fi interpretate
ca amenin]\ri.
„Aceste declara]ii, e-
ventual, pot fi interpre-
tate de unii ca o amenin-
]are [i nu cred c\ e bine.
Actorii vie]ii politice tre-
buie s\ se ab]in\ de la de-
clara]ii care pot s\ par\ a
fi amenin]\ri la adresa al-
tora“ - a declarat, ieri, li-
derul UDMR, `ntr-o con-
ferin]\ de pres\. Bela a a-
d\ugat c\, dac\ pre[edin-
tele are astfel de infor-
ma]ii, probabil ar trebui
s\-i informeze [i pe cei
viza]i. a
Cultural, Daniela Zeca-Bu-
zura, [i s\ `i acorde `nc\ o
[ans\ prin realizarea grilei
de prim\var\. Astfel, Giur-
giu renun]\ la `ncercarea de
`ndep\rtare a unor [efi din
institu]ie, ceea ce ar fi putut
atrage procese `n justi]ie cu
ace[tia. Acest lucru vine du-
p\ ce pre[edintele institu]iei
`[i anun]ase nemul]umirea
fa]\ de „aspectul pr\fuit“ al
programelor de pe canalul
principal [i cel cultural, pre-
cum [i de sc\derea general\
a ratelor de audien]e. a
7
LUMEA PE SCURT
Cutremur cu zeci de
mor]i `n Indonezia
Un seismul care a zguduit, ieri
diminea]\, Indonezia [i Singapore
s-a soldat cu cel pu]in 82 de mor]i
pe insula indonezian\ Sumatra.
Un purt\tor de cuvânt al biroului
UNICEF de la Geneva a subliniat
c\ bilan]ul va cre[te pentru c\
seismul s-a produs `ntr-o zon\ cu
popula]ie destul de dens\, fiind
afectate, `ntre altele, ora[ul Pa-
dang [i satele situate `n jur. Po-
trivit autorit\]ilor, cutremurul a
avut magnitudinea de 6,3 grade
pe scara Richter, cu epicentrul lo-
calizat la 21 km sud-est de ora[ul
Bukitinggi din Sumatra, dar mi[-
carea teluric\ a fost resim]it\ [i
`n Malayezia [i Singapore. Un al
doilea seism, cu magnitudinea de
6 grade pe scara Richter, s-a pro-
dus la un interval de dou\ ore, `n
aceea[i zon\, amplificând panica
`n rândul popula]iei.
Vladimir Putin se teme
de ONG-urile str\ine
Pre[edintele rus Vladimir Putin a
promulgat, luni, o lege prin care
se interzice func]ionarilor ru[i s\
lucreze pentru organiza]iile negu-
vernamentale str\ine, a indicat
serviciul de pres\ al Kremlinului.
Noua lege, aprobat\ `n luna fe-
bruarie de cele dou\ camere ale
parlamentului federal rus, inter-
zice func]ionarilor publici „s\ fac\
parte din Consiliul de suprave-
ghere, s\ ia parte la adminis-
trarea sau la alte activit\]i“ ale
ONG-urilor str\ine care activeaz\
`n Rusia. Observatorii politici con-
sider\ c\, prin aceast\ lege, au-
torit\]ile de la Moscova, adesea
criticate pentru nerespectarea
drepturilor omului, `ncearc\ s\
restrâng\ activitatea organiza]i-
ilor neguvernamentale din ]ar\.
Muzeu Luvru
la Abu Dhabi pentru
1 miliard de euro
Fran]a [i Emiratele Arabe Unite
(EAU) au semnat, ieri, un acord
pe 30 de ani privind crearea, pâ-
n\ `n anul 2012, a unui muzeu
purtând marca Luvru `n capitala
Abu Dhabi, pentru care Fran]a va
pune la dispozi]ie expertiza [i o-
perele sale de art\, `n schimbul
sumei de un miliard de euro. Din
aceast\ sum\, numai concesio-
narea c\tre EAU a numelui
Luvru va aduce muzeului pari-
zian 400 de milioane de euro pe
30 de ani, dintre care, 150 de mi-
lioane pl\tite `n termen de o
lun\, potrivit termenilor acordu-
lui. Noul muzeu, a c\rui con-
struc]ie va `ncepe anul acesta pe
insula Saadiyat (`n arab\, insula
fericirii) `n largul capitalei EAU,
va avea o suprafa]\ de 24.000 de
metri p\tra]i. Cl\direa care va
ad\posti acest mini-Luvru va avea
forma unui disc de culoare alb\,
costul materializ\rii acestui
proiect, conceput de arhitectul
francez Jean Nouvel, fiind estimat
la 83 de milioane de euro.
Rusia `[i decoreaz\
solda]ii din Transnistria
Moscova a felicitat, ieri, contin-
gentul s\u de men]inere a p\cii
din regiunea transnistrean\, care
a fost declarat drept cel mai bun
contingent al Rusiei `n anul 2006.
~n cadrul unei ceremonii oficiale
desf\[urate `n regiunea transnis-
trean\, generalul Valeri Evnevici,
comandantul adjunct al trupelor
terestre ale Rusiei, i-a `nmânat o
distinc]ie [efului militar superior
rus al for]elor mixte de men]inere
a p\cii, Anatoli Zverev. „Pacifica-
torii“ ru[i din Transnistria pri-
mesc aceast\ distinc]ie de patru
ani consecutiv. Generalul Evne-
vici a subliniat c\ solda]ii ru[i din
Transnistria au fost decora]i „pen-
tru profesionalism, vitejie [i spirit
de sacrificiu la `ndeplinirea dato-
riei militare“, afirmând c\, `n cei
15 ani de misiune, militarii
Moscovei „[i-au `ndeplinit ire-
pro[abil obiectivele de men]inere
a p\cii `n Transnistria“. a

8 Miercuri, 7 martie 2007
Ion Hurjui, scriitorul-medic
care a fondat geriatria ie[ean\
a Ca medic, semneaz\ Jan, ca scriitor, Ion a Nici unul nu e pseudonim
a Ion (Jan) Hurjui este medicul ie[ean care a `mbinat, de-a lungul `ntregii vie]i,
dorin]a de a vindeca pe cei suferinzi cu „boala“ de a scrie a ~ntrebat cum se `mbin\
cele dou\ laturi, r\spunde de fiecare dat\ la fel: e ca `ntr-un cuplu care vrea mereu
s\ divor]eze, dar care ajunge la b\tr=ne]e [i accept\ totul ca pe o stare „de fapt“ a
de Otilia
B|LINI{TEANU
V-aa]i n\scut `ntr-oo lo-
calitate vr=ncean\, `n-
tr-oo perioad\ de relati-
v\ lini[te dintre cele do-
u\ r\zboaie. Cum v\ a-
minti]i anii copil\riei?
M-am n\scut `ntr-un sat
mic, care se cheam\ Ploscu-
]eni. Satul avea o biseric\ ca-
tolic\, noi fiind ortodoc[i.
Tata [i mama erau `nv\]\-
tori `n aces sat. C=nd eram
foarte mic am avut un acci-
dent [i au trebuit s\ m\
duc\ la biseric\ de urgen]\,
ca s\-[i fac\ [i preotul [i
p\rin]ii datoria fa]\ de un
viitor „`ngera[„. Dar „`nge-
ra[ul“, dup\ cum vede]i a
supravie]uit ...
De pe c=nd aveam trei ani,
p\rin]ii s-au mutat `n alt sat
nec\jit, Vladnicu de Sus,
satul natal al tat\lui meu.
S-a `ntors acolo unde s-a
n\scut [i \sta este cel mai
important lucru – faptul c\
CM
YK
satul a supravie]uit prin oa-
menii pe care i-a dat. Am
f\cut [coala primar\ cu
p\rin]ii mei
A urmat liceul la Tecuci,
un liceu cu profesori „de al-
t\dat\“. Localitatea de care
v\ povesteam se afl\ unde-
va `ntre Podu Turcului [i Te-
cuci [i c\l\toream cu rata.
Cu aceast\ rat\ am descins
la Tecuci [i am fost foarte
impresionat, fiindc\ era pri-
mul ora[ pe care `l vedeam.
Ora[ e un fel de a spune; era
un or\[el extrem de curat [i,
`n toamna `n care eu intram
la [coal\, m-au uimit mai
ales florile. La liceu aveam
uniform\ militar\, cu copc\
[i redingot\, cu [apc\ cu fir
argintiu. Firul se punea nu-
mai dup\ ce ajungeai la cur-
sul superior. Era disciplin\.
Noi, to]i de la cursul infe-
rior, aveam obliga]ia s\ ne
salut\m colegii care aveau
firul la [apc\, semn c\ erau
`n cursul superior.
A urmat facultatea, am de-
venit medic, profesor, scrii-
tor, adic\ ceea ce `nseamn\
un anumit prototip de inte-
lectual, care, dac\ n-o fi dis-
p\rut, atunci sigur se afl\
pe cale de dispari]ie. Calit\-
]ile mele cele mai importan-
te constau `n aceea c\ am
Biroul profesorului Hurjui de la Spitalul CFR
avut mereu aceast\ preocu-
pare de a l\sa ceva `n urm\.
C=t de straniu p\rea
pe atunci visul unui
copil dintr-u
un sat s\rac
al Vrancei s\ ajung\ la
„[coli `nalte“?
Era foarte greu. Am fost
favorizat, fiindc\ p\rin]ii
mi-au fost [i primii dasc\li.
Dificultatea era foarte mare
nu numai din cauza condi]i-
ei economice, pentru c\ a-
tunci copilul de la ]ar\ nu
ajungea la ora[. Eu am ter-
minat [coala primar\ `n
1943 [i eram `n plin r\zboi.
Ne-am refugiat la R=mnicu-
V=lcea [i la Ol\ne[ti. Din
satul acela doar c=]iva oa-
meni au ajuns „ceva“ `n via-
]\, pe care i-au `ndrumat
mama [i tata. Ei, practic,
n-aveau „lini[te“, iar [coala
primar\ era foarte serioas\.
„Bolnav“ de boala
scrisului
~n copil\rie ce v\ do-
rea]i s\ deveni]i?
P\i, de toate, ca to]i copii.
Eram b\iat „multilateral
dezvoltat“ (r=de). Oricum,
mi-am dorit s\ scriu, reali-
tatea e c\ asta e o boal\. Eu
am boala [i-acuma. Poate nu
m\ crede]i, dar singurul meu
necaz e c\, uneori, nu mai
pot citi chiar 3-4 ore pe zi;
\sta e un mod de a tr\i. Apoi
a venit treaba cu vioara.
Mi-aduc aminte cum c=ntam
seara, `n sat, pe deal, p\zind
via tat\lui meu, iar b\ietanii
`ncingeau c=te-o hor\…
~n muzic\ a]i mers
chiar mai departe…
Am c=ntat la vioar\ ca un
profesionist, chiar [i la
Filarmonica Moldovei (eram
vioara a doua), de unde `mi
c=[tigam banii ca student, c\
tata devenise „chiabur“ `ntre
timp [i nu mai primeam
burs\. C=nd eram student,
am c=ntat chiar [i pe la
nun]i, pe-aici prin jurul Ia-
[ilor. Dar [i `n orchestra Me-
dicinei. Dar n-am f\cut mu-
zic\, p=n\ la urm\, pentru
c\ `mi dau seama c\ multe
lucruri sunt grave pe lumea
asta, dar ca s\ devii violonist
[i s\ c=n]i prost, cred c\ nu
se compar\ cu nimic. Popo-
rul rom=n c=nt\ la bal, la
bufet, unde-apuc\, deci nu
pot spune c\ eu am fost o ex-
CM
YK
INTERVIU
cep]ie. Dar am avut o in-
struc]ie riguroas\ la liceu,
unde c=ntam `ntr-o fanfar\
cu 44 de instrumente. Aveam
degetele umflate complet,
pentru c\ dirijorul m\ lovea
cu bastonul c=nd sim]ea su-
netul mai sus sau mai jos.
~n cele din urm\, a]i a-
juns medic. Cum s-a a
`nt=mplat?
A fost chiar o tr\snaie.
Nu prea m-am g=ndit s\ m\
fac medic. ~ns\ m-a convins
profesoara mea de limba
rom=n\, pentru c\ eu tot
b\team c=mpii [i spuneam
c-am s\ fiu scriitor. Ea avea
un b\iat, coleg de clas\ cu
mine [i bun prieten. De a-
ceea, `i spuneam „Mama“.
Apropiindu-ne noi a[a, m\
duceam chiar [i `n vizit\ la
ei. Mi-a spus `ntr-o zi: „Fii a-
tent, c\ dac\ te duci la Filo-
logie, po]i s\ fii, `n cel mai
bun caz, redactor la un ziar
[i s\ scrii strict dup\ direc-
tivele partidului“. Eu am `n-
lemnit. A fost o fraz\ t\ioa-
s\ [i perfect\. {i tot ea mi-a
spus: „{tii ce, du-te la Medi-
cin\! {i dac\ o s\ ai talent,
po]i s\ fii [i scriitor. Ce-]i
trebuie s\ te faci slug\ la
\[tia?“.
{i-a mai fost o `nt=mpla-
re `n favoarea Medicinei. La
Tecuci era un chirurg cunos-
cut, R\dulescu. {i dr. R\du-
lescu a vrut s\-[i fac\ fata
doctori]\ [i ini]iase un fel de
curs de chirurgie experi-
mental\, la care fata a invi-
tat [i vreo doi-trei b\ie]i ca
s\ aib\ [i tat\l s\u cu cine
s\ vorbeasc\. F\ceam liga-
turi pe animale. De aseme-
nea, am participat la o confe-
rin]\ despre sistemul nervos
central. Am fost at=t de tul-
burat de tot ce-a spus, `nc=t
cred c\ din ziua aia nu cred
c\ m\ mai putea determina
cineva s\ m\ duc `n alt\
parte dec=t la Medicin\.
Primii germeni
ai poeziei
Ce-a
a fost mai `nt=i `n
mintea dumneavoas-
tr\ de copil, literatura
sau g=ndul de a deveni
medic?
Interesant\ `ntrebarea,
dar mai `nt=i nu putea fi de-
c=t literatura. Fiindc\ lite-
ratura decurge din prima
impresie pe care ]i-o fac dea-
lurile, c=mpiile, stejarul cel
b\tr=n dintr-un v=rf de
deal, pe care l-au bombardat
nem]ii… L\sase unul un fe-
linar aprins, nu ca s\-i in-
duc\ `n eroare, ci pur [i sim-
plu pentru c\ avea gr\dinile
de zarzavat `mprejur. Bom-
bardamentul a f\cut gr\di-
na praf, dar a fost salvat sa-
tul. ~nc=t, literatura a fost
mai `nt=i. Primul lucru care
a avut ca efect ni[te versuri
`n capul meu a fost chiar o
`nt=mplare hazlie. Tata a-
vea animale `n curte. {i pur-
cica pe care am v\zut-o sea-
ra, c=nd o ducea s\ se culce,
imens\, gestant\ fiind, di-
CM
YK
minea]a am v\zut-o foarte
mic\, iar `mprejur avea
nou\ purcei. Imaginea asta
a fost teribil\. Eram mititel [i
nu-mi d\deam seama ce-a
putut s\ se-nt=mple `ntr-o
singur\ noapte. E o chestie
care impresioneaz\. Pe ur-
m\, am `nceput eu s\ filoso-
fez pe tema asta, a procre\rii,
a vie]uitoarei care na[te alte
vie]i, apoi al\ptatul, m=ng=-
iatul, mirositul, pip\itul.
V-a
a tentat literatura a-
cesta, a satului, mai
t=rziu?
Dintr-o `nt=mplare ne-
Profesorul Ion Hurjui s-aa n\scut la 1 mai 1933 `n lo -
fericit\, literatura a p\r\sit
aceast\ lume a satului. Nu calitatea Ploscu]eni, jude]ul Vrancea. Este specialist `n
se mai scrie romanul `n care medicin\-iintern\ [i geriatrie-g gerontologie, scriitor [i
s\ abunde subiecte din ru- cadru didactic. Ion Hurjui este autorul a [ase volume de
ral. Zic eu c\ pe nedrept este versuri [i a unui roman – „Iubirea din strada a [aptea“,
considerat desuet acest tip membru al Uniunii Scriitorilor, membru fondator al
de roman. Sigur, pe de alt\ Societ\]ii Medicilor Scriitori [i Publici[ti.
parte, dac\ te g=nde[ti bine,
nu se [tie c=t rural mai
avem [i, mai ales, c=t rural Realitatea e c\ la Ia[i exist\ mai ai nici [ans\ s\-]i mai
veritabil. Din acest punct de o prioritate, chiar dac\ Ins- refaci ni[te ani, pe care meri-
titutul Na]ional de Geriatrie tai s\-i tr\ie[ti s\n\tos. Deci,
vedere suntem, pur [i sim-
Gerontologie „Ana Aslan“ geriatria cu asta se ocup\:
plu, `ntr-o groap\. „Talpa
]\rii“ o duce [i acum, ca [i (numit a[a binemeritat, `n s\ fac\ b\tr=nii s\n\to[i.
memoria profesoarei trecute La Ia[i exist\ aceast\
atunci, greu. Mai exist\ `n
sate aceste „serb\ri“ popu- `n nefiin]\, care a fost pus\ sec]ie `n cadrul Clinicii a CM
`n func]ie de profesorul C. I. V-a Medical\ a Spitalului
YK
lare, care sunt `n spiritul
poporului rom=n, `n care se Parhon) se afl\ la Bucure[ti. CFR, a c\rei [ef\ este doam-
Parhon a fost primul care na profesor Rodica Ghiuru.
fac petreceri, oamenii sunt
veseli, se `mbr\]i[eaz\. Dar a vorbit despre b\tr=ne]e, en- Ea a reu[it s\ scoat\ multe
au izul acesta de „serbare docrinolog fiind. El a publi- c\r]i de specialitate [i s\ a-
din disperare“, pentru c\ cat o carte care se cheam\ jute mul]i pacien]i. Se poate
de-a doua zi sunt siguri c\ `i simplu – „B\tr=ne]ea“, `n spune c\ a f\cut o {coal\ de
a[teapt\ ceva care numai 1925, c=nd era decan la geriatrie.
serbare nu-i. Facultatea de Medicin\ din
Face]i parte din „garda
Ia[i. Este prima carte de veche“ a profesorilor
Ce s-a
a `nt=mplat dup\
geriatrie. Parhon are merite medicini[ti. C=t de
terminarea facult\]ii?
absolut incomparabile. mult s-a a schimbat a-
Eu am avut mare noroc, Meritul meu, apropo de ceast\ meserie de a-
c\ am ajuns doctor la Tuto- tunci [i p=n\ acum?
`ntemeietor, este c\ am fost
va, la absolvire. Acolo am timp de cinci ani pre[edin- C=nd e[ti profesor nu tre-
g\sit un medic minunat, tele Societ\]ii Rom=ne de buie s\ fii cel mai bun, cel
Ionel T. Nicolaescu, absol- mai doct, c\ci a[a devii bun
vent de Bucure[ti, [ef de Geriatrie [i, `n acea perioa-
d\, am realizat personalita- doar pentru tine. Acum a[
promo]ie, care se stabilise `n vorbi doar despre unele ex-
Tutova [i n-a vrut s\ mai tea juridic\ a specialit\]ii [i
am omologat, la 10 medici cese `n meserie: cum s\-i
plece. Au venit de c=teva ori ceri medicului s\ fie echiva-
s\-l fac\ ministrul S\n\t\- din Ia[i, reziden]iatul.
lat cu un cercet\tor? Este
]ii, dar a refuzat. Spitalul Cum se define[te geri- excesiv. Medicul practician
era foarte bine dotat, avea
atria? trebuie s\-[i vad\ de bolna-
solar, aparat Rontgen, dar Geriatria este considera- vii lui, care sunt altceva dec=t
oamenii erau foarte s\raci.
t\ `nc\ absolut derizorie [i cercetare, iar cadrele didac-
Lumea, `n Tutova, se `mp\r-
]ea `n dou\ categorii: b\rba-
periferic\, a[a cum se `n- tice au obliga]ia s\ fac\ cer-
t=mpl\ cu toate chestiile cu cetare, dar genera]iile de stu-
]ii-tractori[i la G.A.S [i fe- care nu te izbe[ti a doua zi. den]i vor ]ine minte pe cei ca-
meile, casnice, care st\teau
Ci atunci c=nd e[ti aproape re fac activitate cu ei [i care
la pod, la taclale. s\-]i dai duhul [i c=nd nu arat\ c\ sunt pedagogi. a
Prima carte despre
b\tr=ne]e a fost
scris\ de dr. Parhon
Vorbind despre dum-
neavoastr\, lumea me-
dical\ v\ consider\ „`n-
temeietorul“ geriatriei
ie[ene. Cum st\teau
lucrurile `n ceea ce
prive[te geriatria `n
anii de `nceput?
~n primul r=nd, geriatria,
ca specialitate, n-a existat
dec=t dup\ 1990. Prin regu-
lile actuale, orice specialita-
te exist\ dac\ are personali-
tate juridic\. Deci, `n Ia[i nu
exist\ nici un medic care s\
aib\ vechime `n specialitate.
Sigur, lucruri referitoare la
v=rsta a treia au existat
p=n\ [i `n Vedele indiene.
Povestea e foarte lung\.

La Bogonos, tinerii sunt mereu aproape de biseric\
a Parohia „Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin [i Elena“ din satul Bogonos, comuna Le]cani, este una dintre parohiile cu multe activit\]i
din jurul Ia[ului a Lucr\rile administrative se `mpletesc armonios cu rug\ciunea [i cu activit\]ile
cultural-misionare a Casa social\ a parohiei este centrul tuturor activit\]ilor desf\[urate `n parohie a
de {tefan
M|RCULE}
La doar c=]iva kilome-
tri de Ia[i, pe un t\r=m
desprins, parc\, din po-
ve[ti, se `ntinde localita-
tea Bogonos, un sat ates-
tat documentar `nc\ din
anul 1516, sub numele de
Le]canii Vechi, ca satul
str\bunului La]cu S=rbu.
Cele 250 de familii ale
satului sunt formate din
urma[ii cl\ca[ilor acestui
renumit boier. Poposind
`n acest sat vechi, am g\-
sit o bisericu]\ `n\l]at\
pe unul din dealurile lo-
calit\]ii, ocrotind s\tenii
[i vorbind, parc\, de isto-
ria acestor locuri. Zidit\
`ntre anii 1918-1924, ca
una din ctitoriile boierilor
Toma Cristea, Cristea
Th. Cristea [i a ministru-
lui Ion Incule], Biserica
„Sfin]ii ~mp\ra]i Constan-
tin [i Elena“ din satul Bo-
gonos este unul dintre
l\ca[urile de cult care
aminte[te de vremuri nu
demult apuse.
Fosta biseric\
CM
YK
din lemn
„~n satul nostru, a mai
fost cu mult timp `n urm\
o biseric\ de lemn, despre
care nu se cunosc prea
multe. Nu [tim dac\ a
fost prima biseric\ a sa-
tului, dar cunoa[tem c\ a
avut ca ocrotitor pe Sf=n-
tul Gheorghe, c\ a fost
ctitoria boierului Balas-
nov [i c\ a fost situat\ `n
locul unde este, ast\zi,
[coala. Nu se [tie nici
cum a disp\rut acea bise-
ric\ din lemn, dar [tim c\
la `nceputul secolului al
XX-lea, c=]iva s\teni, `n
frunte cu Constantin Pe-
trea, Nicolae Gribincean
[i cu Ilie Trofin au f\cut
colecte prin satele vecine
pentru a construi o nou\
biseric\. Mai [tim, din
documentele vremii, c\
materialele de construc-
]ie, respectiv piatra [i
Casa social\ a parohiei „Sfin]ii ~mp\ra]i
Constantin [i Elena“ din satul Bogonos,
construit\ cu pu]in timp `n urm\,
func]ioneaz\ ca loc al activit\]ilor
cultural-misionare, aicii fiind [i casa parohial\
c\r\mida, au fost procu-
rate prin d\r=marea ha-
nului de pe dealul Coroi,
proprietatea boierului
Toma Cristea, construc]ie
care aminte[te de vechiul
sp\tar Ioni]\ Coroi,“ ne-a
declarat preotul paroh,
p\rintele Vasile Costan.
Autorit\]ile [i s\tenii
ajut\ biserica
Biserica din satul Bo-
gonos a suferit, de-a lun-
gul timpului, o serie de
modific\ri [i repara]ii. ~n
1938 [i `n 1956 ea a fost
reconsolidat\, pentru ca
`n 1968 s\ i se fac\ in-
stala]ia electric\. ~n 1993
s-a resfin]it, iar `n 2000 a
fost din nou modificat\,
renun]=ndu-se la cafas.
„~n 2005, dup\ doi ani de
la numirea mea ca preot
la aceast\ parohie, am `n-
ceput lucr\rile de consoli-
dare [i pictare a bisericii.
~n momentul de fa]\, sunt
`n desf\[urare lucr\rile
la pictura din naos, alta-
rul fiind pictat [i sper\m
ca `n cel mai scurt timp
s\ finaliz\m pictura, pen-
tru ca biserica noastr\ s\
devin\ mai frumoas\ ca
niciodat\.
Am primit ajutor con-
sistent din partea au-
torit\]ilor locale pentru
aceste lucr\ri la biserica
noastr\. Consiliul local
ne-a ajutat la achizi]iona-
rea u[ilor noi, a feres-
trelor [i a gresiei, iar fii
satului au contribuit [i ei
la `nfrumuse]area biseri-
cii. De pild\, catapeteas-
ma a fost donat\ de o fii-
c\ a satului, doamna Pe-
trea Teodora,“ ne-a spus
p\rintele Costan.
Corul elevilor din sat
La parohia Bogonos, ti-
nerii sunt mereu aproape
de biseric\ [i de preotul
paroh. Am aflat de la p\-
rintele Costan c\ biserica
din sat colaboreaz\ cu
[coala din localitate pen-
CM
YK
VIA}A PAROHIILOR
tru a implica tinerii elevi
`n diferite activit\]i. Sub
directa `ndrumare a
doamnei preotese Costan
Monica Daniela, s-a for-
mat un cor al bisericii,
din care fac parte copii [i
tineri din sat. „Copii sunt
minuna]i [i se arat\ ex-
trem de `nc=nta]i de corul
pe care l-am format. Am
`ncercat s\-i apropiem
c=t mai mult de biseric\,
pentru c\ aici este singu-
rul loc unde sunt feri]i de
ispitele tinere]ii. La Cr\-
ciun am fost la Centrul
Cultural de la Le]cani,
care s-a inaugurat atunci,
Pr. Vasile Costan, paroh la Bogonos:
„Am primit ajutor consistent din partea
autorit\]ilor locale pentru lucr\rile la biserica
noastr\. Consiliul Local ne-a ajutat
la achizi]ionarea u[ilor noi, a ferestrelor
[i a gresiei, iar fiii satului au contribuit
[i ei la `nfrumuse]area bisericii“
CM
YK
am c=ntat c=teva colinde
[i to]i cei prezen]i, `ntre
care primari de comune [i
alte autorit\]i, au apre-
ciat munca noastr\“, ne-a
declarat doamna Costan.
Cateheze pentru tineri
La slujbele pe care p\-
rintele paroh le oficiaz\
particip\ foarte mul]i co-
pii de la [coala din sat. ~n
prima s\pt\m=n\ din
Postul Mare, la slujba Ca-
nonului Sf=ntului Andrei
Cretanul, p\rintele Vasile
Costan a ]inut `n fiecare
Miercuri, 7 martie 2007
sear\ cateheze pentru a-
ce[ti copii. „Anul acesta,
am explicat copiilor rug\-
ciunea domneasc\, pentru
c\ am considerat c\ este
absolut necesar ca ei s\
[tie ce anume cer de la
Dumnezeu atunci c=nd
rostesc aceast\ rug\ciune.
Aceste cateheze sunt o
tradi]ie la noi, pentru c\,
`n fiecare var\, c=nd copii
sunt `n vacan]\ [i au mai
mult timp liber, orga-
niz\m la biseric\ seri de
rug\ciune [i de cateheze,
`n care explic\m principa-
lele `nv\]\turi ale Bise-
ricii Ortodoxe,“ ne-a mai
spus p\rintele paroh.
Copiii ajut\
pe cei nevoia[i
Tinerii care particip\ la
slujbele de la Biserica „Sfin-
]ii ~mp\ra]i Constantin [i
9
Elena“ de la Bogonos, [i
care sunt ini]ia]i la stra-
n\ de p\rintele paroh,
sunt implica]i `n diferite
activit\]i filantropice. La
fiecare s\rb\toare mare,
copii [i tinerii de la bise-
ric\ str=ng fonduri pen-
tru cump\rarea unor ali-
mente pe care le `mpart
apoi oamenilor nevoia[i
din sat. P\rintele Costan
ne-a declarat c\ ace[ti ti-
neri sunt foarte activi [i
s\ritori. Ei se organizea-
z\ singuri [i merg f\r\ a
fi `nso]i]i de cineva la ca-
sele b\tr=nilor [i ale s\-
racilor pentru a le aduce
o m=ng=iere.
Rug\ciuni
[i pelerinaje
Pe l=ng\ slujbele pe ca-
re p\rintele Vasile Cos-
tan le oficiaz\ `n fiecare
s\pt\m=n\, la parohia
Bogonos, `n fiecare an, `n
ultima duminic\ a lunii
octombrie, c=nd s-au
str=ns recoltele, se orga-
nizeaz\ slujbe de mul]u-
mire pentru toate daru-
rile primite de la Dum-
nezeu. De asemenea, `n
fiecare prim\var\, cre-
dincio[ii din sat se adun\
CM
YK
pentru a se ruga `mpreu-
n\ ca noul an s\ fie plin
de roade. „~ncerc\m, prin
aceste rug\ciuni publice,
s\ con[tientiz\m oamenii
de nevoia rug\ciunii [i de
ajutorul pe care trebuie
s\-l primeasc\ de la Dum-
nezeu pentru munca lor.
~n fiecare an, pentru a
ar\ta [i mai bine credin-
cio[ilor valorile Ortodo-
xiei, organiz\m un peleri-
naj la m\n\stirile din
]ar\, apropiind astfel [i
mai mult oamenii at=t de
Biseric\, c=t [i unii fa]\
de al]ii“, ne-a mai spus
p\rintele paroh. a
10 Miercuri, 7 martie 2007
REGIONAL
Gerul a distrus
culturile de prun, vi[in
[i cire[ la F\lticeni
Gerul de la sfâr[itul lunii fe-
bruarie a afectat deosebit de
grav culturile de pomi ale So-
ciet\]ii de Cercetare [i Dezvol-
tare Pomicol\ (SCDP) F\lti-
ceni, a declarat adjunctul Di-
rec]iei Generale pentru Agri-
cultur\ [i Dezvoltare Rural\
(DGADR) Suceava, Lia Chi-
riac, `n baza unei comunic\ri
venite din partea conducerii
sta]iunii. Potrivit adjunctului
DGADR Suceava, tempera-
turile sc\zute din zilele de 24
[i 25 februarie, care au ajuns
la -25 de grade, au afectat
toat\ suprafa]a de peste 119
hectare de livad\, cultivat\ cu
prun, cire[, vi[in [i m\r. ~n
baza datelor primite dup\
analiza din teren, la prun dau-
nele sunt de peste 92%, la cire[
[i vi[in - de peste 62%, iar la
m\r [i p\r de aproximativ
10-15%. Lia Chiriac a explicat
faptul c\ la m\r datele sunt
`nc\ estimative, deoarece doar
dup\ zece sau paisprezece zile
de la calamitate se poate face o
apreciere corect\. Totodat\, ea
a precizat c\ m\rul este mult
mai rezistent la temperaturi
sc\zute [i, având `n vedere c\
gerul a durat doar dou\ zile,
este foarte probabil ca daunele
s\ nu fie mari la aceast\ cul-
tur\. De asemenea, adjunctul
DGADR Suceava a men]ionat
c\ SCDP F\lticeni are cultura
asigurat\, astfel `ncât `[i va
putea recupera o mare parte
din pierderi. (B.C.)
~n jude]ul Suceava,
peste 2 mii de locuin]e
nu au curent electric
Peste 2.000 de gospod\rii din
70 de localit\]i sucevene, dintre
care 5 din mediul urban, nu au
curent electric, a declarat, ieri,
vicepre[edintele Consiliului
Jude]ean (CJ) Suceava, Eugen
Constantin Uricec. Vicepre[e-
dintele CJ Suceava a precizat
c\, pentru rezolvarea acestei
probleme, ar fi necesare 30,5
milioane de lei. Oficialul CJ a
spus c\ finan]area a fost cerut\
de la Ministerul Economiei [i
Comer]ului, pe motiv c\ bugete-
le locale nu `[i permit s\ acorde
fonduri pentru extinderea re]e-
lelor de electricitate, `n timp ce
compania E.ON Moldova nu s-a
ar\tat interesat\ de efectuarea
unor asemenea investi]ii. Eugen
Constantin Uricec a ar\tat c\,
la nivelul jude]ului, sunt 1.900
de locuin]e neelectrificate, `n
mediul rural, iar `n mediul ur-
ban 256. Pe de alt\ parte, vice-
pre[edintele CJ Suceava a criti-
cat prim\riile care elibereaz\
autoriza]ii de construc]ie `n
zone unde nu exist\ re]ele de
utilit\]i, fapt ce contravine
legisla]iei `n vigoare. (B.C.)
Poli]i[ti insuficien]i
pentru paza sec]iilor
de votare din Boto[ani
Poli]i[tii de frontier\ din jude]ul
Boto[ani vor fi obliga]i s\ asi-
gure paza sec]iilor de votare la
alegerile europarlamentare din
luna mai, din cauza num\rului
mic de angaja]i ai Inspectoratu-
lui Jude]ean de Poli]ie [i ai Ins-
pectoratului Jude]ean de Jan-
darmi. ~ntrucât num\rul sec-
]iilor de votare este mai mare
decât cel al poli]i[tilor [i jandar-
milor care pot fi angrena]i `n
ac]iunile de supraveghere [i
paz\ a alegerilor, prefectul
Cristian Roman a apelat la Ins-
pectoratul Jude]ean al Poli]iei
de Frontier\. La Boto[ani au
fost `nfiin]ate 406 sec]ii de vo-
tare, urm=nd ca, `n 17 comune
din zona de frontier\, paza
acestora s\ fie asigurat\ de
agen]ii [i ofi]erii Poli]iei de
Frontier\. (B.C.)
ACTUALITATE
Educa]ia ecologic\ devine
disciplin\ obligatorie 18 [coli `n competi]ie pentru
de la gr\dini]\ ob]inerea titlului de {coal\ European\
Educa]ia ecologic\ va fi cele trei manuale [i ghidu-
La concursul pentru niza cu ocazia Zilei Euro- ciplinelor de studiu impli-
ob]inerea titlului de {coa- pei. Condi]ia pentru par- cate. Printre unit\]ile de
introdus\ `n programa rile metodologice aferente l\ European\, care a avut ticiparea la concurs este `nv\]\m=nt care [i-au de-
[colar\ `ncepând cu anul se afl\ la Comisia de eva- ca termen limit\ de depu- ca unit\]ile de `nv\]\- pus candidatura pentru
[colar 2007-2008, pentru luare din cadrul Ministeru- nere a candidaturilor data mânt preuniversitar s\ fie ob]inerea certificatului de
`nv\]\mântul pre[colar, lui Educa]iei [i am convin- de 1 martie, au intrat `n implicate `n activit\]i sau {coal\ European\, se afl\
primar [i gimnazial, dup\ gerea c\, pân\ la sfâr[itul competi]ie 18 unit\]i de proiecte de cooperare eu- Liceul „Mihai Eminescu“,
ce manualele [i ghidurile anului [colar, vom avea un `nv\]\m=nt din partea ropean\. O dat\ ob]inut, Colegiul Na]ional „Costa-
metodologice vor primi a- r\spuns clar din partea [colilor din jude]ul Ia[i, certificatul este valabil che Negruzzi“, Colegiul
vizul Comisiilor din Minis- lor“, a spus ministrul Me- conform celor transmise pentru o perioad\ de trei Na]ional „Emil Racovi]\“,
terul Educa]iei, a decla- diului. Sulfina Barbu a ex- de inspector Cristina Das- ani, dup\ care [coala tre- {coala postliceal\ FEG,
rat, ieri, ministrul Mediu- plicat c\ a avut o discu]ie c\lu, purt\tor de cuv=nt buie s\ concureze din nou {coala Normal\ „Vasile
lui, Sulfina Barbu. „Minis- cu ministrul Educa]iei, al Inspectoratului {colar pentru a-l ob]ine. Lupu“, {coala „Al. I.
terul Mediului [i Gospod\- Mihail H\rd\u, `n urma Jude]ean Ia[i. Evaluarea Printre condi]iile de se- Cuza“ din Podu Iloaiei,
ririi Apelor (MMGA) a c\reia acesta [i-a declarat dosarelor va avea loc `n lec]ie se afl\ integrarea {coala Horle[ti - Rediu,
semnat un protocol de co- sus]inerea pentru proiect. perioada martie - aprilie activit\]ilor de cooperare Grupul {colar CFR „Uni-
la Ministerul Educa]iei [i european\ `n programul rea“ din Pa[cani. {coala
laborare `nc\ din 2005 cu Manualele au fost elabo-
Ministerul Educa]iei [i rate `n conformitate cu Cercet\rii, iar rezultatele curent al [colii, varietatea „{tefan B=rs\nescu“.
vor fi comunicate la `nce- grupelor de vârst\ ale ele- {coala Nr. 22, Liceul de
Cercet\rii pentru intro- protocolul de colaborare
ducerea educa]iei ecolog- dintre cele dou\ ministere, putul lunii mai c=nd va a- vilor implica]i `n activi- Informatic\ „Grigore C.
ice ca materie obligatorie `n cadrul proiectului Eco- vea loc [i festivitatea de t\]i, asigurarea egalit\]ii Moisil“, Liceul „Garabet
`n [coli. ~n acest moment, Orizont. (O.R.) premiere care se va orga- de [anse [i varietatea dis- Ibr\ileanu“. (O.R.)
Munca rom=nilor s-a scumpit Concursuri de
matematic\
cu 30% `n ultimii ani pentru elevi
a Valoarea muncii prestate de lucr\torii rom=ni a crescut
Concursul „Adolf Haimo-
cu circa 30% `n ultimii ani, din cauza infla]iei [i a cursului vici“ organizat pentru elevii
de schimb, consider\ pre[edintele Camerei de Comer] buni la matematic\, dar care
Rom=no-Germane, Dirk Rutze a „Prin infla]ie [i modificarea `nva]\ la alte profile dec=t cel
de matematic\ - fizic\ [i ma-
cursului valutar, muncitorul rom=n a devenit cu circa 30% tematic\ - informatic\ s-a `n-
mai scump `n ultimii ani, f\r\ a cre[te `ns\ puterea cheiat la Ia[i, la faza pe jude]
particip=nd 303 elevi. La
de cump\rare a acestuia“ a Acesta consider\ acest concurs s-au calificat 21
c\ Rom=nia trebuie s\ creeze locuri de munc\ pentru de elevi pentru faza na]io-
personalul calificat [i s\ ia „m\suri urgente“ `n privin]a nal\, pe mai multe specia-
liz\ri la care `nva]\ ace[tia,
investi]iilor `n calificarea profesional\ a precum filologie, sevicii, teh-
„Angaja]ii rom=ni devin tot mai tite `n popula]ia Rom=niei, altfel nice, [tiin]e ale naturii. Ast-
scumpi. Prin infla]ie [i modificarea atractivitatea Rom=niei ca loca]ie fel, s-au calificat la faza na-
cursului valutar, muncitorul ro- investi]ional\ va avea de pierdut, a ]ional\ elevi de la Liceul
m=n a devenit cu circa 30% mai mai spus Rutze. Acesta a men]ionat „Mihail Sadoveanu“ Pa[cani,
scump `n ultimii ani, f\r\ a cre[te c\ este `n continuare sceptic `n ce Grupul {colar „Vasile Ada-
`ns\ puterea de cump\rare a aces- prive[te mediul de afaceri din Rom=- machi“, Colegiul Tehnic
tuia. Acest lucru `l face foarte sensi- nia, `ns\ consider\ c\ sistemul de „Gheorghe Asachi“, Colegiul
bil fa]\ de alte ]\ri cu salarii mici“, drept [i problema corup]iei s-au
Economic Administrativ, Co-
a declarat Dirk Rutze. Acesta con- `mbun\t\]it. Germania a devenit, cul patru `n ierarhia investitorilor legiul „Emil Racovi]\“ [i Gru-
str\ini, dup\ Olanda, Austria [i
sider\ c\ Rom=nia trebuie s\ creeze `n 2006, principalul partener co- pul {colar „Unirea“ Pa[cani.
locuri de munc\ pentru personalul mercial al Rom=niei la importuri, Fran]a (cu aproape 10% din total). De asemenea, la faza jude-
calificat [i s\ ia „m\suri urgente“ `n care au crescut cu peste 15%, ~n Rom=nia exist\, `n prezent,
peste 13.900 societ\]i comerciale cu ]ean\ a olimpiadei de mate-
privin]a investi]iilor `n calificarea cifr=ndu-se la 6,19 miliarde de matic\ au participat 361 de
profesional\. „Industria german\ euro. Anul trecut, schimburile co- participare german\, situ=ndu-se
pe locul doi, dup\ Italia. Principa- elevi, urm=nd ca rezultatele
este preg\tit\ s\ deschid\ `n Ro- merciale rom=no-germane s-au ci-
m=nia loca]ii corespunz\toare, dar frat la peste 10 miliarde de euro, `n lele domenii `n care au fost efectu- finale s\ se afi[eze dup\ pe-
este necesar\ calificarea personalu- cre[tere cu aproape 35% fa]\ de ate investi]ii germane sunt indus- rioada prevazut\ `n metodo-
tria, comer]ul cu ridicata, comer]ul logie pentru contesta]ii, con-
lui. Acest lucru nu este posibil f\r\ anul precedent. La exporturi, Ger-
condi]iile-cadru pe care trebuie s\ le mania se situeaz\ pe locul al doilea cu am\nuntul, cercetare [i dez- form celor precizate de ins-
ofere Guvernul rom=n“, a ad\ugat cu un volum total de peste patru voltare, transporturi [i agricultur\. pector Cristina Dasc\lu, pur-
oficialul german. ~n urm\torii [ase miliarde euro, `n cre[tere cu 15,7% Printre principalele firme germane t\tor de cuv=nt al Inspec-
ani, Uniunea European\ pune la fa]\ de 2005. Conform statisticilor prezente `n Rom=nia se num\r\ toratului {colar Jude]ean Ia[i
dispozi]ie Rom=niei fonduri `n val- rom=ne[ti, la finele lunii octombrie Continental, DaimlerChrysler, INA (ISJ), care a ad\ugat c\ pre-
oare de 3,5 miliarde de euro pentru a anului trecut, valoarea total\ a Schäffler KG Wintershall, E.ON mierea elevilor participan]i la
AG, Allianz, Leoni, Praktiker, RWE ambele concursuri va avea loc
calificare profesional\. Pentru a- capitalului german subscris `n Ro-
ce[ti bani trebuie s\ existe proiecte m=nia, se cifra la 1,383 miliarde de (RRR-Remmert Recycling), British s=mb\t\, 10 martie, ora 10.00,
viabile, aceste fonduri trebuie inves- euro, Germania situ=ndu-se pe lo- American Tobacco. (M.F.) la Colegiul Na]ional. a
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna aprilie la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii martie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A DOU|SPREZECEA a o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen-
clasament general cu parohiile din mediul ur-
concursului destinat comunit\]ilor paro- te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
APRILIE din fiecare protopopiat. O parohie poate
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Strategia de dezvoltare a Ia[ului va costa Prim\ria 210.000 de euro
O firm\ de consultan]\
din Olanda va elabora, `n
a doua jum\tate a anului,
strategia de dezvoltare a
municipiului Ia[i pân\ `n
anul 2020, presta]ie pen-
tru care va primi 210.000
de euro. „Avem la dis-
pozi]ie 22 de s\pt\mâni
pentru a trasa liniile de
dezvoltare strategic\ `n
Ia[i. Este o onoare pentru
noi s\ colabor\m cu Ia[ul.
Faptul c\ noi suntem aici
`n Ia[i, este o dovad\ c\
Rom=nia este membr\ a
Uniunii Europene“, a de-
clarat, Henk Proce, repre-
zentantul firmei olandeze
Haute Finance.
Compania olandez\,
care a elaborat strategii
pentru ora[e din Spania,
Portugalia [i Olanda, a
fost singura care s-a pre-
zentat la cele dou\ licita]ii
organizate de municipali-
tate. Primarul Ia[ului,
Gheorghe Nichita, a spus
c\, pentru elaborarea stra-
ACTUALITATE
tegiei de dezvoltare a mu- contractante. ~n acest
nicipiului pentru urm\- sens, fiecare dintre etape
torii 13 ani, olandezii vor va trebui s\ aib\ acceptul
colabora cu firmele Mul- municipalit\]ii.
tinova din Ia[i [i Grup ~n prima etap\, vor fi
Independent Expert din colectate date, analizate
Bucure[ti. [i prioritizate obiectivele
Strategia de dezvoltare pe care cele cinci mari do-
a Ia[ului va folosi o me- menii de interes. A doua
todologie „pas cu pas“, ce- faz\ este dezvoltarea
ea ce presupune ca fiecare strategiei. ~n cadrul aces-
etap\ de elaborare a stra- tei etape, datele culese `n
tegiei s\ fie `ncheiat\ cadrul primei etape vor fi
printr-un moment de de- transpuse `ntr-o strate-
cizie comun\ a p\r]ilor gie, un document oficial
Miercuri, 7 martie 2007
care va fi `nm=nat muni-
cipalit\]ii.
Ultima parte, reprezin-
t\ implementarea strate-
giei. Atunci, vor fi realizate
diferite proiecte economice,
sociale, politice, de mediu
sau infrastructur\, proiec-
te ce vor fi prezentate mu-
nicipalit\]ii `ntr-un porto-
foliu. La Ia[i, olandezii vor
colabora cu firmele „Multi-
nova“ din Ia[i [i „Grup
Independent Expert“ din
Bucure[ti. (S.D.)
11
PE SCURT
Nichita a cerut
demisia directorului
de la Fisc
Primarul ie[ean Gheorghe Ni-
chita a cerut, ieri, demisia di-
rectorului de la Finan]ele
Publice Ia[i, Anton Dobo[.
Primarul a spus c\ acesta
serve[te doar interesele PNL-
ului [i c\ `l suspecteaz\ de
corup]ie. Scandalul a plecat de
la un control al Finan]elor la
Poli Ia[i. Raportul de dup\ con-
trol a fost prezentat presei de
c\tre liberali, de[i ar fi trebuit
s\ ajung\, mai `nt=i, la
Prefectur\ sau la Prim\rie. „A-

„Ce `nseamn\ {ase studen]i de la UTI particip\ vem toate motivele s\ credem
c\ directorul Dobo[ serve[te in-
teresele [efului s\u de partid,

comunismul la Olimpiada Studen]easc\ de Relu Fenechiu, [i nu ale institu-

]iei pe care o conduce. Este
inadmisibil ca un raport s\
ajung\ mai `nt=i la PNL, `n loc
pentru mine?“ Matematic\ pentru Europa de Sud-Est s\ ajung\ la cel care a coman-
dat controlul“, a spus primarul
Gheorghe Nichita. Pe de alt\
Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii (MEdC), `n a Universitatea Tehnic\ „Gheorghe Asachi“ (UTI) din Ia[i este parte, Anton Dobo[ are o expli-
parteneriat cu Institutul pentru Investigarea ca]ie pentru traseul raportului
Crimelor Comunismului `n Rom=nia (IICR), or-
`nscris\ cu o echip\ de 6 studen]i la Olimpiada Studen]easc\ de respectiv. „Noi am trimis rapor-
tul la Prim\rie miercuri, 28 feb-
ganizeaz\, `n perioada 1 martie-1 iunie, concur- Matematic\ pentru ]\rile din Sud-Estul Europei - SEEMOUS 2007, ruarie. Ce a ap\rut `n pres\
sul de eseuri [i art\ grafic\ pe tema „Ce
`nseamn\ comunismul pentru mine?“. Potrivit ce va avea loc `n perioada 7-12 martie la Agros, Cipru a sunt extrase din raport ob]inute
de liberali, din c=te am `n]eles,
unui comunicat remis, ieri, scopul proiectului Echipa de studen]i a fost chiar de la cabinetul primaru-
este cre[terea interesului copiilor [i tinerilor format\ `n urma unui con- lui“, a declarat Anton Dobo[.
pentru istoria recent\ a ]\rii noastre [i de a-i Dobo[ este contrazis de Victorel
curs care a fost organizat de Lupu, directorul economic al
determina s\ reflecteze asupra naturii tota- catedra de matematic\ a Prim\riei. „Noi, pe 5 martie, am
litare [i represive a regimului comunist din UTI, conform celor precizate primit raportul, d=ndu-i num\-
Rom=nia. „Stimul=nd cercetarea personal\ [i de prorectorul cu rela]iile in- rul de `nregistrare 16376. ~n a-
creativitatea, proiectul `[i propune s\ dezvolte ceea[i zi, raportul a plecat de la
reflec]ia personal\ a copiilor [i tinerilor asupra terna]ionale Valentin Popa.
Direc]ia de Finan]e, sub num\-
unei perioade istorice care marcheaz\ `nc\ Echipa de studen]i care plea- rul 4783. Tot pe 5 martie, rapor-
evolu]ia [i dezvoltarea societ\]ii rom=ne[ti“, c\ `n aceast\ diminea]\ c\- tul a fost avizat [i de [eful com-
precizeaz\ comunicatul. tre Cipru este format\ din partimentului de inspec]ie de la
Concursul se adreseaz\ tuturor elevilor Andrei Carp, Drago[ Coman- Finan]e“, a spus Lupu. (S.D.)
`nscri[i `n clasele V-XII `n unit\]ile de `nv\- dar, Adrian Alecu, Marius
]\m=nt din Rom=nia din re]eaua MEdC [i are }ibeic\ de la Facultatea de Verific\ri la
dou\ sec]iuni: Eseuri [i Art\ Grafic\. Pentru a Automatic\ [i Calculatoare
participa la una din cele dou\ sec]iuni, elevii tre- [i Iuliana-S=nziana Turbatu locuin]ele ANL
buie s\ trimit\, p=n\ pe 1 mai 2007, un eseu sau [i Ramona Rusu de la Facul- De[i lista de dosare pentru ob-
un desen cu tema „Ce `nseamn\ comunismul tatea de Electronic\ [i Tele- ]inerea unei locuin]e prin ANL
pentru mine ?“. Pentru sec]iunea de eseuri, eval- comunica]ii. Studen]ii selec- urma s\ fie f\cut\ public\ la
uarea se va face separat pentru clasele V-VIII [i tiona]i vor fi `nso]i]i de Lucia sf=r[itul lunii trecute, a mai a-
clasele IX-XII, iar pentru concursul de desene, Ariadna Pletea [i Liliana Po- p\rut o am=nare de dou\ s\p-
jurizarea se va realiza diferen]iat pentru clasele pa de la Catedra de Matema- t\m`ni. „~ntreaga list\ de 3.200
IX-XII de la liceele de art\ [i V-XII de la celelalte de dosare a fost trimis\ la Di-
unit\]i de `nv\]\m=nt. Conform sursei citate, tic\ a UTI. „Este prima dat\ rec]ia Economic\ de Finan]e
textul eseului trebuie s\ aib\ o dimensiune c=nd am fost invita]i la a- Publice Locale pentru a fi veri-
ceast\ olimpiad\ [i am g\sit ficat\ `n baza de date, pentru a
cuprins\ `ntre trei [i maxim cinci pagini, scrise se identifica cei care au mai
la calculator, cu font Times New Roman, dimen- sprijinul colegilor de la cate-
de]inut vreo locuin]\. P=n\ `n
siunea caracterului 12, cu spa]iere `ntre r=nduri dra de matematic\ pentru acest moment, avem 719 dosa-
de 1.5 [i va avea un titlu ales de participant. organizarea selec]iei [i a de- nia, Universitatea Shkodra „Al. I. Cuza“ din Ia[i nu par- re care `ndeplinesc toate condi-
Pentru sec]iunea art\ grafic\, participan]ii vor plas\rii“, a precizat prorec- Albania, College of Judea and ticip\ la aceast\ olimpiad\, ]iile [i 2.505 `n care nu s-a adus
realiza desene (acuarel\, creion, etc.), colaje, torul Valentin Popa de la Samaria din Ariel, Israel, deoarece invita]ia a venit dovada c\ mai lucreaz\“, a de-
afi[e, sau grafic\ pe calculator. Plan[a trebuie UTI. Delega]ia care a plecat Univesitatea Tehnic\ din Bu- prea t=rziu dup\ cum a pre- clarat Leti]ia Palaga, [eful Di-
s\ aib\ o dimensiune de minim A4, sau, `n cazul `n aceast\ diminea]\ c\tre cure[ti, Universitatea Ionia- cizat Ovidiu C=rj\, decanul rec]iei de Administrare a Patri-
celor realizate pe calculator, s\ aib\ o rezolu]ie moniului Public [i Privat
Cipru are asigurat trans- n\ din Grecia, Universitatea Facult\]ii de Matematic\, (DAPPP). Dup\ definitivarea
minim\ de 240 DPI. Pe spatele plan[ei, se vor portul prin fondurile UTI, o Tehnic\ din Cluj Napoca, care a ad\ugat c\ trei stu- listei, aceasta va fi afi[at\ la
preciza numele semnatarului, v=rsta, [coala de parte din sum\ fiind oferit\ Universitatea Tehnic\ de den]i ai facult\]ii se pre- cele cinci centre de cartier, la
provenien]\ [i clasa `n care este `nscris, precum [i de organizatori. Construc]ii Bucure[ti, Uni- g\tesc s\ participe la o alt\ sediul DAPPP, precum [i la
[i adresa [colii [i adresa personal\ a semnataru- Participan]ii la Olimpiada versitatea „Babe[ Bolyai“ din competi]ie care va avea loc `n sediul Prim\riei. (S.D.)
lui. C=[tig\torul premiului `nt=i va primi un Cluj, Universitatea Piraeus, Cehia, la sf=r[itul lunii mar-
computer, premiul doi-un aparat digital, pre- Studen]easc\ de Matematic\
miul trei- un MP3 Player. To]i elevii vor primi pentru ]\rile din Sud-Estul Grecia, Universitatea Atena, tie. Societatea de Matemati- Pre[colari, `n vizit\
Europei pot reprezenta at=t Grecia, Universitatea de Ar- c\ a Sud Estului Europei s-a
prin po[t\ diplome de participare la proiect.
universit\]ile c=t [i ]\rile `n hitectur\ din Bulgaria, Met- `nfiin]at pe 1 martie 2003, iar la C\minul de B\tr=ni
Eseurile c=[tig\toare vor fi publicate de IICR
`ntr-un volum care va fi distribuit unit\]ilor de echipele na]ionale. ~n concurs sovio Polytechnic din Grecia, din conducerea sa face parte „Constantin [i Elena“
`nv\]\m=nt din circuitul MEdC, iar plan[ele particip\ Universitatea din precum [i echipele na]ionale [i rom=nul Dorin Popescu, a-
ale Greciei, Rom=niei, Rusiei, l\turi de reprezentan]i din Gr\dini]a cu program prelungit
c=[tig\toare vor fi afi[ate de IICCR `ntr-o mini- Cipru, Universitatea Evre- num\rul 9 a organizat un pro-
expozi]ie. (M.F.) iasc\ din Israel, Academia de Ciprului. Facultatea de Ma- Bulgaria, Cipru, Grecia, Ma- gram special cu ocazia zilei de 8
Tehnic\ Militar\ din Rom=- tematic\ de la Universitatea cedonia. (Oana R.) martie. Astfel, conform celor
precizate de Elena Sevastre, di-
rectoarea gr\dini]ei, at=t cadre-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a le didactice c=t [i copiii `nso]i]i
de p\rin]i vor face o vizit\,
a STOMATOLOGI CARE ace[tia primind sanc]iuni b\- 39. Astfel, dac\ `n 2005, `n re locuiesc `n mediul rural c=t [i pacien]ilor, conform m=ine, la ora 9.30, la C\minul
de b\tr=ni „Constantin [i
ne[ti din cauza unor exa- rapoartele CJAS figurau 52 nu pot beneficia nici de ser- celor precizate de Otilia
NU-{I STERILIZEAZ| CO- mene de bilan] raportate ero- de comune f\r\ farmacii sau viciile medicilor stomatologi C\r\midaru, directoarea Elena“. Aici, „`n cadrul ac-
RECT INSTRUMENTELE: nat. Conducerea CJAS a ini- puncte de lucru, ast\zi, `n `n propriile localit\]i, din gr\dini]ei.
tivit\]ii umanitare intitulate
11 medici stomatologi au fost cauz\ c\ cei mai mul]i dintre «Un dar pentru tine», pre[co-
]iat [i o serie de verific\ri la aceast\ situa]ie se mai afl\ „Ne-am g=ndit `n special larii vor oferi cadouri, flori [i un
sanc]iona]i `n urma unor medicii speciali[ti [i de fami- doar 13 localit\]i. „E unul ace[tia aleg s\ lucreze `n o- la angajatele de acolo, care scurt program de c=ntece,
verific\ri efectuate de Cor- lie afla]i `n topul celor care din obiectivele CJAS Ia[i de ra[e. Conform statisticilor sunt `n num\r mare, pre- poezii [i dansuri populare“, a
pul de control al Casei Ju- elibereaz\ cele mai multe re- a stimula `nfiin]area de far- CJAS, `n prezent, `n mu- cum [i la paciente, av=nd `n precizat directoarea Elena
de]ene de Asigur\ri de S\- ]ete lunar. „Exist\ doi medici macii `n mediul rural, astfel nicipiul Ia[i `[i desf\[oar\ vedere c\ programul artistic Sevastre. Cei aproximativ 150
n\tate (CJAS) Ia[i, cei mai speciali[ti `n ora[, care au ca cei de la ]ar\ s\ nu se de- activitatea `n jur de 300 de de locatari ai c\minului
mul]i din cauza nerespec- stomatologi, `n timp ce `n
care va fi sus]inut de grupa „Constantin [i Elena“ vor primi,
eliberat, fiecare, c=te 600 de plaseze zeci de kilometri preg\titoare B va avea mai
t\rii condi]iilor de sterilizare re]ete lunar. Dac\ aceste pentru a cump\ra anumite sate doar 60. (O.B.) astfel, vizita celor peste 100 de
multe c=ntece [i poezii dedi-
a instrumentarului medical re]ete nu vor fi justificate, medicamente. De aceea, `n- a PRE{COLARII, ~N cate mamei, zilei de 8 mar-
copii, `nso]i]i de p\rin]i, precum
[i a celor 11 cadre didactice de
utilizat. „Au fost controla]i medicul va pl\ti o parte din cerc\m s\ d\m plafoane c=t SPECTACOL LA SPITALUL
31 de medici stomatologi, iar mai bune“, a declarat pre[e- tie“, a precizat directoarea la Gr\dini]a cu program pre-
re]ete din buzunar“, a mai DE RECUPERARE: Pacien- Otilia C\r\midaru care a lungit nr.9. „Vom veni cu
sanc]iuni au primit 11 dintre precizat dr. {erban. (O.B.) dintele CJAS, dr. Iulian {er- m\r]i[oare, cadouri cu articole
ei. Principala problem\ a ban. Printre comunele cu ]ii de la Spitalul Clinic de ad\ugat c\ pre[colarii vor fi
fost nerespectarea criteriilor a 39 DE FARMACII NOI cele mai multe farmacii de Recuperare vor avea parte `nso]i]i de p\rin]i, `n special de `mbr\c\minte, fructe, dulci-
uri [i alte obiecte, care au fost
de calitate“, a declarat dr. ~N MEDIUL RURAL: Potrivit pe raza `ntregului jude] se de un spectacol oferit de de m\mici. Programul dedi- preg\tite de p\rin]ii copiilor, o
Iulian {erban, pre[edintele datelor CJAS, `n ultimii doi num\r\ Comarna (cu trei copiii Gr\dini]ei cu pro- cat Zilei Femeii a fost pre- parte dintre ace[tia fiind spon-
CJAS. Seria de controale a ani, num\rul farmaciilor `n- unit\]i), Scobin]i (trei), Bel- gram prelungit nr. 14. A- g\tit de educatoarele Paras- sori. De asemenea, o parte din
vizat [i activitatea a 30 de fiin]ate `n satele [i comunele ce[ti (trei), Ciurea (trei) [i cest spectacol este dedicat chiva Olaru [i Valentina cadouri au fost preg\tite [i de
medici de familie, 5 dintre din jude]ul Ia[i a crescut cu Mo]ca (dou\). Persoanele ca- at=t personalului spitalului Baciu. (O.R.) cadrele didactice“, a precizat di-
rectoarea gr\dini]ei. (O.R.)
12 Miercuri, 7 martie 2007 SPORT

PE SCURT Rednic `[i avertizeaz\ elevii: puncte `n fruntea clasa-

Stoicikov a anun]at
lotul Bulgariei
pentru meciul cu Albania
din preliminarii
Antrenorul reprezentativei Bulgariei,
Hristo Stoicikov, l-a rechemat la lot
pe atacantul Vladimir Mancev, de la
forma]ia Valladolid, `n vederea par-
tidei cu selec]ionata Albaniei, progra-
mat pe 28 martie `n cadrul Grupei G
a preliminariilor Campionatului
European. Iat\ lista „stranierilor“
convoca]i de Stoicikov `n vederea
meciului cu Albania.
„~nc\ nu am c=[tigat campionatul!“
Antrenorul principal al
echipei de fotbal Dinamo
Bucure[ti, Mircea Rednic,
a declarat c\ actuala edi-
]ie a campionatului na]io-
nal de fotbal nu poate fi
considerat\ terminat\, `n
pofida avantajului de 16
puncte de]inut de dina-
movi[ti, fa]\ de echipele
situate pe locurile doi, trei
[i patru.
„Campionatul nu este
gata. Pentru noi nu este ga-
ta, mai sunt `nc\ 13 etape.
Vrem s\ lu\m c=t mai
multe puncte. Vreau acum
s\ preg\tesc atent fiecare
meci. Duminic\ juc\m cu
Craiova, sunt puse trei
puncte `n joc [i ne preg\-
tim s\ le lu\m, s\ fie dis-
tan]a c=t mai mare fa]\ de
locul 2“, a men]ionat Mir-
cea Rednic. Partida Dina-
mo Bucure[ti - Universi-
tatea Craiova din etapa a
22-a a Ligii I va avea loc
duminic\, 11 martie, de la
ora 20.00, fiind transmis\
de Kanal D.
Tehnicianul dinamovist
a mai spus c\ a fost su-
p\rat deoarece la Timi-
[oara s-a pierdut ocazia de
a avea un avantaj de 18
mentului.
Mircea Rednic a preci-
zat c\ echipa sa nu [i-a re-
venit dup\ confruntarea
cu Benfica Lisabona din Cu-
pa UEFA. „Am avut posi-
bilitatea s\ elimin\m Ben-
fica“, a declarat Rednic.
Antrenorul din {oseaua
{tefan cel Mare a men]io-
nat c\ nu [tie pe ce teren se
va juca pentru Liga Cam-
pionilor, dar la Stadionul
Dinamo nu au `nceput mo-
derniz\rile despre care s-a
vorbit at=t de mult. a

Portar: Dimit\r Ivankov
(Kayserispor)
Mijloca[i: Radostin Ki[i[ev (Leeds
United), Marian Hristov (VfL
Wolfsburg), Ceavdar Iankov
(Hannover 96), Gheorghi Peev
(Amkar Perm), Blagiy Gheorghiev
(Steaua Ro[ie Belgrad), Zdravko
Lazarov (Erciyesspor), Zoran
Yankovic (Dalian Shide)
Atacan]i: Dimit\r Berbatov
(Tottenham Hotspur), Valeri Bojinov
(Juventus), Svetoslav Todorov
(Portsmouth), Vladimir Mancev
(Valladolid).
Lider\ `n Grupa G este Olanda cu 10
puncte, urmat\ de Bulgaria - 8 pct [i
Rom=nia - 7 pct, „tricolorii“ av=nd
`ns\ un meci mai pu]in disputat.
Istr\]escu se men]ine
lider la turneul din Fran]a
~n turneul interna]ional de [ah
Trofeul universitar de la Roche sur
Yon (Fran]a), dup\ 7 runde, `n clasa-
ment conduce Andrei Istr\]escu
(Rom=nia), cu 5 puncte, urmat de
Edouard Romain (Fran]a), 4,5 puncte,
Alberto David (Luxemburg), Yannick
Pelletier (Elve]ia), fiecare cu 4 p etc.
~n runda a 7-a, Istr\]escu a c=[tigat
`n 41 de mut\ri la Irina Krush
(SUA), Romain l-a `nvins pe
polonezul Libiszewski, iar partidele
Antoaneta Stefanova - Pelletier,
David - Jovanka Houska [i Matthieu
- Hamdouchi s-au `ncheiat remiz\.
Turneul cuprinde 9 runde [i este
dotat cu premii de 100.000 dolari.
Poloi[tii tricolori au
`ncheiat pe ultimul loc
turneul din Ungaria
Echipa de polo a Rom=niei a ocupat
ultimul loc (4), la turneul
interna]ional de la Debrecen, f\r\
vreun punct, dup\ ce a pierdut `n ul-
tima zi meciul cu Grecia, cu scorul de
9-12 (1-3, 4-2, 2-3, 2-4).
Pentru echipa antrenat\ de Vlad
Hagiu au marcat: Iosep 3, Kádár 2,
Radu 2, R. Georgescu, G. Georgescu.
Competi]ia a fost c=[tigat\ de
Ungaria, 9 p, care a `nvins `n ultimul
meci forma]ia Germaniei cu scorul de
17-6 (7-3, 3-1, 5-1, 2-1). Pe locul doi
s-a clasat Grecia, iar pe trei a termi-
nat Germania, ambele cu 4 puncte.
Turneul a contat ca ultim\ verificare
`naintea Campionatelor Mondiale
din Australia, care vor `ncepe peste
dou\ s\pt\m=ni.
Reyes [i Beckham,
indisponibili o lun\
Mijloca[ii echipei Real Madrid, David
Beckham [i Jose Antonio Reyes, am-
bii accidentan]i la genunchiul drept,
vor fi indisponibili o lun\, a anun]at
clubul spaniol de fotbal. At=t
Beckham, c=t [i Reyes au suferit „o
entors\ a ligamentului intern de la
genunchiul drept“, dup\ cum in-
formeaz\ clubul `ntr-un comunicat
publicat pe site-ul s\u oficial, pre-
ciz=nd c\ ambii vor fi indisponibili
„circa patru s\pt\m=ni“. Cei doi
juc\tori s-au accidentat duminic\, `n
meciul cu Getafe (1-1), Reyes `n
urma unei ciocniri cu portarul
Abbondanzieri, iar Beckham, dup\ ce
s-a lovit `ntr-un panou publicitar.
Real se afl\ `n preg\tire pentru dou\
deplas\ri cruciale pentru restul se-
zonului: meciul-retur din optimile de
final\ ale Ligii Campionilor, pe care
`l va disputa ast\zi cu Bayern
Munchen, [i „el clasico“, s=mb\t\,
`mpotriva echipei FC Barcelona. a
Au trecut 46 de ani
de c=nd conduce]i
Penicilina Ia[i, iar
la 75 de ani sunte]i
veteranul antreno-
rilor [i conduc\tori-
lor de club din spor-
tul rom=nesc. V\
g=ndi]i s\ conti-
nua]i?
Voi continua c=t m\
vor ]ine balamalele. ~n
acest sezon competi]io-
nal mi-am propus locul
6 cu Penicilina, dar
vom lupta acum pentru
locul 5, dup\ recenta
„Baciul“ refuz\ elegant Steaua
a Fostul interna]ional Gic\ Popescu a anun]at c\ nu dore[te s\
revin\ `n fotbal, dedic=ndu-se, `n acest moment, afacerilor a
Gic\ Popescu, fostul
c\pitan al echipei na]io-
nale de fotbal, a decla-
rat c\ nu dore[te deocam-
dat\ s\ revin\ `n fotbal
[i se g=nde[te doar la
afaceri.
„Deocamdat\ am a-
pucat-o pe un alt drum,
al afacerilor, care `mi
place foarte mult. Nu do-
resc o perioad\ s\ mai fiu
`n fotbal“, a spus Popescu.
„Nu [tiu de unde a
ap\rut zvonul cu Gic\
Popescu pre[edinte la
Steaua [i Hagi antre-
nor, a fost lansat de
pres\. E un lucru ono-
rant, dar nici m\car nu
mi s-a propus. A[ fi re-
fuzat cu elegan]\“, a co-
mentat fostul juc\tor al
lui PSV, Barcelona, Tot-
tenham [i Galatasaray.
Popescu a dezv\luit
c\ de multe ori a discu-
tat cu cumnatul s\u,
„Gic\ Hagi, [i ne-ar face
mare pl\cere s\ lucr\m
`mpreun\ la o echip\, la
un moment dat, dar nu
acum. Hagi [tie mai bi-
ne ce are de f\cut [i c=nd
va antrena din nou“.
Legat de Steaua, Po-
pescu este de p\rere c\
O via]\ la fileu
a Directorul clubului de volei Penicilina
Ia[i, Nicu Roibescu, `mpline[te
ast\zi frumoasa v=rst\ de 75 de ani,
dintre ace[tia, 46 dedic=ndu-i voleiului
a „La Mul]i Ani“, maestre! a
de Dan
TEODORESCU
N\scut la Arad, pe 7
martie 1932, crescut de
mic copil la Craiova, a-
poi la Roman [i Dorohoi
(unde p\rin]ii au avut
la un moment dat domi-
victorie de la T=rgu rit\ la titlu, dup\ achi-
Mure[. Din p\cate, nu zi]iile f\cute la `ncepu-
avem `nc\ echip\ pen- tul edi]iei. Cred c\ ceva
tru podium, dar poate s-a `nt=mplat acolo, la
vom avea `n campio- Gala]i, dup\ ce au pier-
natul viitor. dut toate meciurile
primului turneu de la
Cine va deveni cam-
pioan\ `n acest se- Piatra Neam]. Probabil
zon? c\ unele juc\toare s-au
Probabil vechea mea certat de la bani, cum e
rival\, Dinamo Bucu- de obicei. Cele vechi le
re[ti. Nu [tiu ce s-a acuz\ pe noile venite
`nt=mplat `ns\ cu CSU c\ au salarii mai mari
Metal Gala]i, pe care o dec=t ele [i de aici
credeam prima favo- porne[te scandalul...
gruparea din Ghencea ~n privin]a meciului
nu e `n criz\. „Nu are o cu Olanda, din prelimi-
perioad\ foarte bun\, nariile EURO 2008, Po-
dar e firesc, dup\ un ci- pescu spune c\ „Rom=-
clu foarte bun s\ vin\ [i nia are [ansa a doua:
o perioad\ grea. Nu e o echipa lui van Basten
situa]ie a[a grav\, `ns\, este mai valoroas\, joa-
pentru a schimba con- c\ acas\, dar nu `n-
ducerea executiv\ [i con- seamn\ c\ de fiecare
ducerea tehnic\. ~ns\,
dat\ echipa cu [anse
cei afla]i `n func]ii cu mai mici pierde. P\s-
responsabilitate de obi-
tr\m [anse de calificare
cei pl\tesc atunci c=nd [i e cazul s\ re`nnoim
treaba nu merge cum succesele din anii tre-
trebuie.“ cu]i.“
Gheorghe Popescu
Gic\ este de s-a referit [i la meciul
dintre echipa de tineret
p\rere c\ Dinamo a clubului Poli Timi-
a sc\pat `n [oara [i Dinamo (1-1):
„Nu e nevoie de un ast-
c=[tig\toare fel de gest, cum a fost
protestul lui Poli, pen-
Despre campionatul
tru a promova tineri ju-
intern, Popescu crede
c\ „Dinamo a sc\pat `n c\tori. Trebuie s\ existe
curaj din partea echi-
c=[tig\toare, dar este o
lupt\ frumoas\ pentru pelor. Sunt mul]i copii
locul doi, `ntre Steaua, buni, dar e nevoie de
bani [i de `ncredere `n
Rapid [i CFR Cluj [i
tineret. Ce s-a `nt=m-
vom avea meciuri inte-
resante. Consider c\ plat la Timi[oara, asea-
Steaua [i Rapid sunt fa- r\, a fost un caz fericit.
A fost 1-1, dar putea s\
vorite la acest loc, dar
dac\ se lucreaz\ bine, [i fie [i o victorie la scor a
CFR are [anse bune“. lui Dinamo.“ a
ciliu for]at, tat\l s\u fi-
ind maior de armat\ ca-
re a luptat pe frontul de
est), Nicu Roibescu a a-
juns dup\ cel de-al Doi-
lea R\zboi Mondial `n
„dulcele t=rg al Ie[ilor“
[i a devenit juc\tor de
volei la „CSU“ din loca-
litate. ~ncepe meseria
Ce `nseamn\ ziua
de 7 martie 2007
pentru dumnea-
voastr\?
O zi obi[nuit\. La 75
de ani po]i s\-]i dore[ti
`n primul r=nd s\n\-
tate. Mai ales c\ mul]i
colegi [i prieteni de-ai
mei au trecut `ntre timp
`n lumea de dincolo.
Ce `nseamn\ voleiul
pentru dumnea-
voastr\?
- E via]a mea!
Poli are [ase juc\tori indisponibili
pentru meciul cu Jiul
Pe l=ng\ cei trei
accidenta]i, Radu Ciobanu,
Saric [i Cernoch,
antrenorul Ionu] Popa nu
poate conta `n partida de
vineri cu Jiul Petro[ani nici
pe juc\torii Sf=rlea, Bernard
[i Adrian Ilie, suspenda]i
dup\ ce au fost avertiza]i
cu „galben“ la Tg. Jiu
Oficialii Politehnicii Ia[i
au p\reri `mp\r]ite `n privin-
]a manierei de arbitraj a lui
Robert Dumitru, `n partida
pierdut\ de Poli cu 0-1 la Tg.
Jiu, cu Pandurii. Dac\ antre-
norul Ionu] Popa l-a criticat
dur pe Dumitru, spun=nd c\
a gre[it la faza golului mar-
cat `n prelungiri de c\tre gaz-
de, pre[edintele Sorin Boca es-
te de p\rere c\ arbitrajul a
fost foarte bun. „Mi-a[ dori un
astfel de arbitraj la toate me-
ciurile din deplasare. Ionu]
Popa a acuzat arbitrajul pro-
babil sub impreiul nervilor [i
`l `n]eleg. Este foarte greu s\
accep]i o `nfr=ngere `n ulti-
ma secund\ a unui meci“, spu-
ne Boca. De cealalt\ parte, Io-
nu] Popa a afirmat: „Am pier-
dut aiurea un meci pe care
de antrenor la echipa I-
giena Ia[i [i conduce
apoi Penicilina Ia[i timp
de 46 de ani, fiind [i as-
t\zi pe banca tehnic\ a
forma]iei moldovene,
dar [i `n fotoliul de pre-
[edinte al clubului. Cu
Penicilina c=[tig\ dou\
titluri na]ionale (1970,
1971) [i cucere[te o dat\
Cupa Rom=niei (2001).
Particip\ cu echipa ie-
[ean\ `n cupele euro-
pene, este selec]ionerul
na]ionalei feminine a
Rom=niei `n trei r=n-
duri [i conduce echipa
noastr\ la Jocurile O-
limpice de la Moscova,
dar [i la Campionatele
Mondiale, Europene [i
Balcanice. Anul trecut,
Nicu Roibescu a primit
un premiu de excelen]\
pentru `ntreaga carier\
din partea reprezen-
tan]ilor presei sportive
ie[ene, fiind aplaudat la
scen\ deschis\ la festi-
vitatea cu pricina. Ani
de-a r=ndul, sub con-
ducerea lui Nicu Roibes-
cu, echipa de volei Peni-
cilina a fost simbolul
ora[ului, dar [i al fa-
bricii de Antibiotice din
Valea Lupului, tradi]io-
nalul sponsor al gru-
p\rii ie[ene. a
l-am avut `n m=n\, dar [i ar-
bitrul Robert Dumitru le-a dat
gazdelor o m=n\ de ajutor la
gol. Guso a mutat mingea la
mai mult de zece metri mai
`n fa]\ la lovitura liber\ din
ultimul minut. I-am explicat
asta arbitrului, dar n-a vrut
s\ `n]eleag\. Dac\ b\tea lo-
vitura liber\ de unde trebu-
ia, nu mai marcau, se termi-
na egal“, spune Ionu] Popa.
Tehnicianul spune c\
ghinioanele au `nceput iar\[i
s\ se ]in\ lan] de echipa sa.
„Cu Na]ionalul am avut gh-
inion, acum am pierdut un
punct `n ultimele secunde.
Mai mult, `n meciul cu Jiul
nu pot alinia cel mai bun un-
sprezece, deoarece am mai
mul]i suspenda]i [i acciden-
ta]i. Sf=rlea, Bernard [i A-
drian Ilie au luat cartona[e
galbene la Tg. Jiu [i sunt
suspenda]i pentru partida cu
Jiul“, a spus Popa. (N.P.)
 POR}IA DE S|N|TATE Miercuri, 7 martie 2007 13
Faringita [i amigdalitele PILULA ZILEI

acute virale la copil Cum sc\p\m

Faringita [i amigdalitele
acute virale reprezint\
aproximativ 90% din
afec]iunile faringo-
amigdaliene la copil. Ast\zi
v\ vom prezenta cele mai
frecvente forme `nt=lnite.
de dr. Doina DUMITRIU
a Herrpan ngin
na este determi-
nat\ de virusurile Coxackie A
[i B, dar [i de echo-virus. Are
un debut brusc, cu febr\ de 39-
40 de grade Celsius, timp `n
care pot s\ apar\ convulsii ge-
neralizate sau localizate, stare
de agita]ie, v\rs\turi, dureri
abdominale [i anorexie (lipsa
poftei de m=ncare). La nivelul
faringelui se constat\ hipere-
mie (congestie) mai intens\ pe
marginile libere ale v\lului pa-
latin [i luetei [i totodat\ pre-
zen]a de mici vezicule `ncon-
jurate de un halou eritematos.
~n evolu]ia lor, veziculele se
rup, l\s=nd ulcera]ii de culoare
alb-cenu[ie. Evolu]ia herpangi-
nei este benign\, iar durata
evolu]iei bolii este de 5-7 zile.
a Farrin ngita acut\ limfo-
nodularr\ este determinat\ de
virusul Coxackie A [i se mani-
fest\ clinic prin febr\ [i mici
noduli de culoare alb-g\lbuie,
localiza]i la nivelul faringelui.
a Farrin ngita acut\ febrril\
este determinat\ de adenovi-
rusuri. Are un debut brusc, cu
febr\, disfagie, tuse seac\, ce-
falee, obstruc]ie nazal\. Copi-
lul mai poate prezenta mialgii
[i dureri oculare. Faringele es-
te discret congestiv, iar pe v\-
lul palatin se constat\ prezen-
]a de mici vezicule.
a Febrra farrin ngo-ccon
njun
ncti-
val\ este determinat\ de ade-
novirusuri, apare frecvent `n
anotimpul de var\ [i asociaz\,
pe l=ng\ faringit\, de conjunc-
tivit\ [i febr\. De obicei, con-
junctivita este unilateral\, ne-
purulent\ [i se `nso]e[te de
tumefierea pleoapelor [i de in-
jectarea scleroticii. Evolu]ia
bolii este benign\ [i cedeaz\ `n
c=teva zile.
a Mon nonnucleoza in
nfec]ioas\
este determinat\ de virusul
EPSTEIN-BARR. Faringele [i/
sau amigdalele sunt tumefiate
[i congestionate, acoperite ade-
seori de un excedat pseudo-
membranos. Ganglionii limfa-
tici sunt hipertrofia]i, de m\-
rimi diferite, fermi, sensibili la
palpare [i nu au tendin]\ la su-
pura]ie. Uneori pot s\ apar\:
splenomegalie (50-75%) din ca-
zuri, hepatomegalie cu icter
(10-25% din cazuri), erup]ii
rubeoliforme, scarlatiniforme,
dar [i pneumopatie intersti]ia-
l\, confirmat\ clinic [i radiolo-
gic. Aceast\ afec]iune este con-
firmat\ prin examene de labo-
rator. Foarte important este
faptul c\ tratamentul faringi-
telor acute virale este simpto-
matic [i const\ `n adminis-
trarea de antipiretice [i anal-
gezice, gargar\ cu ceai de mu-
[e]el sau cu solu]ii saline hiper-
tone, administrarea de dezin-
fectante (Faringosept, Propolis
C). Aten]ie! Antibioticele nu se
administreaz\ dec=t `n caz de
complica]ie.
a An nginna strreptococic\
este determinat\ de strepto-
cocul betahemolitic grupa A [i
apare, de obicei, sub form\
epidemic\, `n focare familiare
sau colectivit\]i de copii. Boa-
la are o incuba]ie de 1-3 zile,
dup\ care debuteaz\ brusc cu
febr\, frisoane, la care se aso-
ciaz\ starea general\ al-
terat\, dureri la degluti]ie (la
`nghi]ire), v\rs\turi [i senza-
]ie de usc\ciune a gurii. Mu-
coasa faringian\ este intens
congestionat\, iar amigdalele
sunt m\rite de volum, de cu-
loare ro[ie [i cu puncte albe.
Diagnosticul este confirmat de
cultura pozitiv\ din faringe.
Netratat\, angina streptoco-
cic\ se poate complica cu otite,
sinuzite, mastoidite, septice-
mie, iar dup\ 14-30 de zile pot
s\ apar\ reumatismul articu-
lar acut sau glomerulonefrita
acut\ post-streptococic\. Tra-
tamentul acestei afec]iuni
cuprinde m\suri igienico-die-
tetice care constau din: repaus
la pat, camera aerisit\, cu
temperatur\ de 18-22 grade [i
cu atmosfer\ u[or umidifi-
cat\. Regimul alimentar este
lacto-vegetarian [i hidro-za-
harat. Tratamentul medica-
mentos vizeaz\ ameliorarea
simptomatologiei clinice acu-
te, dar [i a complica]iilor. An-
tibioticul care trebuie ales
este, `n continuare, Penicilina,
administrat\ timp de 10 zile,
Dr. Doina Dumitriu,
medic primar
medicin\ de familie
urmat\ de administrarea unei
doze de Moldamin.
a Flegmon nul prreamigdali-
ann const\ `n supura]ia ]esutu-
lui celulelor cuprins `ntre a-
migdala palatin\ [i pere]ii lo-
jei sale. Poate s\ apar\ la orice
v=rst\ [i este determinat de
amigdalite acute sau cronice
acutizate, `n special cele cu
streptococ betahemolitic. Apa-
ri]ia lui este favorizat\ de igi-
ena buco-dentar\ necorespun-
z\toare, terenul deficitar [i
antibioticoterapie necorespun-
z\toare. Starea general\ este
alterat\, febra este de tip sep-
tic, disfagia sever\, cu dureri
unilaterale `n g=t, hipersaliva-
]ie. Flegmonul preamigdalian
se poate complica cu adeno-
flegmonul sub-angulo-mandi-
bular, septicemie [i, excep]io-
nal, cu erodarea arterei caroti-
de. Tratamentul este medical
[i chirurgical, deci internarea
este obligatorie.
a Abcesul retrrofarrin
ngian
n se
`nt=lne[te rar la sugar [i copi-
lul mic [i reprezint\ adeno-
flegmonul ganglionilor. Este
determinat de rinitele acute
induse de streptococ [i pneu-
mococ. Clinic, apare refuzul al-
imenta]iei, disfagie, torticolis,
dispnee, disfonie (voce nazal\,
asem\n\toare m\c\itului ra-
]ei), stare toxico-septic\, febr\
neregulat\, tegumente p\m=n-
tii. Constant se asociaz\ adeno-
patie uni- sau bilateral\ cervi-
cal\ [i subangulomandibular\.
Internarea este obligatorie,
deoarece abcesul retrofaringi-
an beneficiaz\ de tratament
medical [i chirurgical. a
de oboseal\
Diminuarea capacit\]ii `n fa]a efortu-
lui fizic [i a celui intelectual poate afecta
`n diferite grade. V\ pute]i sim]i d\r=mat
la sf=r[itul unei zile care v-a solicitat ex-
trem de mult. ~n mod curent, aceast\
oboseal\ dispare dup\ un somn odihnitor
pe timpul nop]ii. Lucrurile se agraveaz\
`ns\ `n momentul `n care somnul nu mai
este eficient [i nu v\ mai scap\ de exte-
nuarea unei zile dificile. Astfel, oboseala
se poate croniciza, instal=ndu-se at=t la
nivel fizic, c=t [i psihic. Oboseala cronic\
reprezint\ o condi]ie medical\ `nt=lnit\
din ce `n ce mai des [i poate reprezenta un
avertisment pentru afec]iuni [i boli grave:
dereglarea glandei tiroide, diabetul, mono-
nucleoza, anemia. Un somn odihnitor pe
timpul nop]ii v\ confer\ energie [i di-
namism la `nceputul zilei, `ndeplinind un
rol valoros pentru s\n\tatea fizic\ [i men-
tal\. Unii cercet\tori din Statele Unite au
sugerat ca `n timpul somnului ]esuturile
au timp s\ se regenereze dup\ oboseala in-
stalat\ `n timpul zilei; al]ii sunt de p\rere
c\ `n timpul somnului func]iile cerebrale
se reechilibreaz\. Un somn dificil are
drept consecin]e un timp lent de reac]ie,
putere de concentrare infim\ [i o doz\ de
energie foarte redus\. Somnul oamenilor
variaz\, cre=ndu-se astfel diferite „tipare“
personale: unii se simt odihni]i dup\ nu-
mai 5 ore de somn; al]ii au nevoie `ntre 9 [i
10 ore de somn. Pe m\sur\ ce se `nain-
teaz\ `n v=rst\, aceste tipare se modific\ [i
`n func]ie de responsabilit\]ile [i activi-
t\]ile `ndeplinite de-a lungul unei zile.
~n cazul `n care v\ trezi]i obosit [i
sim]i]i c\ nu rezista]i ritmului alert de la
munc\, trebuie s\ lua]i m\suri pentru o
odihn\ mai bun\. C=t timp sunte]i
epuizat chiar de la primele ore ale
dimine]ii `nseamn\ c\ organismul dum-
neavoastr\ are nevoie de mai mult somn
fa]\ de c=t prime[te. Activitatea fizic\ are
o influen]\ cople[itoare asupra s\n\ta]ii.
Exper]ii cred c\ exerci]iile reprezint\ cea
mai bun\ manier\ de combatere a aste-
niei. Activitatea viguroas\ este ener-
gizant\ pentru c\ v\ revigoreaz\ sis-
temul nervos [i m\re[te viteza metabo-
lismului. Un alt factor asociat asteniei
prive[te obiceiuri alimentare nes\n\toa-
se. Perioadele c=nd m=nca]i si alimentele
alese au un mare efect asupra nivelului
t\u energetic. M=ncarea este sursa e-
nergiei; carbohidra]ii sunt descompu[i p=-
n\ la glucoz\, particip=nd la procesele
metabolice generatoare de energie. Un
mic dejun echilibrat v\ poate energiza de-
a lungul `ntregii dimine]i. Un pr=nz bogat
`n proteine v\ ajut\ s\ ave]i o dup\-amia-
z\ productiv\, iar o cin\ s\rac\ `n gr\-
simi v\ preg\te[te pentru un somn odih-
nitor pe timpul nop]ii. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Miercuri, 7 martie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
diminea]\ de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
20.05 Mapamond cre[tin sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
21.10 Cuvântul care zide[te 20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 23.00 Rug\ciunea de sear\
00.00 Atlas biblic (r)
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
Miezonoptic\; 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 10 18
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.

1 11 2 4 17 19
1 6 7 8 4 9 5 3 2
a SUDOKU a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

5 3 8 2 6 7 4 9 1 Rezolvarea careului 4 6 13 14 7 16 6 2
4 9 2 3 1 5 7 8 6
9 7 5 4 2 6 3 1 8
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre,
din num\rul de ieri
3 4 1 5 9 8 2 6 7 de la 1 la 9. Jocul a fost 7 12 11 15 9 6 11 16
8 2 6 7 3 1 9 5 4 lansat [i pe Internet [i s-a
7 8 9 6 5 4 1 2 3 r\sp=ndit cu succes `n C A C
1 2 3 4 5 6 1 3
2 5 4 1 8 3 6 7 9
Statele Unite, Noua
Zeeland\ [i Croa]ia, iar V L F A V A B
6 1 3 9 7 2 8 4 5 `n Marea Britanie este
A T O I N S I 2 9 4 3 12 17 4 5
deja considerat un
fenomen. Completa]i
3
7 5 9 careul de 81 de p\tr\]ele R A P E D F C 9 6 9 4 9 7 18 4
4 3 1 8 7 cu cifre cuprinse `ntre 1
[i 9, astfel `nc=t nici o A A M O R E E A B
6 8 2 4 cifr\ s\ nu apar\ de dou\ 4 4 9 4 6 11
ori pe acela[i r=nd sau pe H A T O L S R
5 4 6 aceea[i coloan\. Grila
este `mp\r]it\ `n nou\ I I N S A N I 6 6
3 7 careuri mai mici, fiecare
cu nou\ p\tr\]ele, iar I E I I B I A
8 2 5 fiecare careu trebuie s\
L R T R R C T
6 7 2 1 con]in\ cifrele de la 1 la Pornind de la numele Sf. Mc. ..., de pe orizontala A-B,
9, la fel, o singur\ dat\. `n Calendarul Ortodox, de ast\zi, 7 martie, completa]i careul de sus
4 1 9 7 5 (Solu]ia E A E U E [i ve]i descoperi, pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de sus `n num\rul de m=ine )
9 3 6 8 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

09:10 Dis-de-sear\ (r) 10:00 Tonomatul DP2 10:35 Romance `n politic\ (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Rebelde (r)
10:20 Arhiva de serviciu 11:30 Lege [i ordine: ~n fa]a 11:05 Memoria locurilor (r) 07:00 Diminea]a devreme 09:10 Omul care aduce cartea Cu: Enrique Rocha, Juan
10:30 Garantat 100% (r) jura]ilor (r) 12:00 Jurnal 09:00 ~n gura presei (r) 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) Ferrara, Ninel Conde
11:25 Reflector (r) 12:25 Supravie]uitorii dezastrelor (r) 12:30 Concentrat de cultur\ (r) 10:00 Concurs interactiv 10:15 Om s\rac, om bogat (r) 07:00 Iubire de mam\ (r)
12:00 Ne vedem la TVR! 13:00 Omul `ntre soft [i moft 11:00 Vivere 11:15 Walker, poli]ist texan (r) Cu: Danna García, Jose
13:00 Stelele filmului (r) Angel Llamas
13:00 Zack [i Cody, ce via]\ minu- 14:00 ABC... de ce? 12:00 Vocea inimii (r) 12:15 Emmerdale -
nat\! (comedie, Cu: Dylan 14:30 Cutia fantastic\ (aventuri, 13:30 Best of Trotter Mania (r) Afaceri de familie (r) 08:00 Duelul pasiunilor (r)
14:00 Clio magazin (r) 13:00 Observator 09:00 Gitanas
Sprouse, Cole Sprouse) Cu: James Henry) 13:00 {tirile PRO TV
14:30 Jurnal (r) Cu: Simona Gherghe 10:00 Culoarea p\catului
13:30 Desene animate: Disney 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 13:30 Academia de poli]ie (r)
16:00 Jurnalul TVR 14:35 Music Play 13:45 Opt reguli simple Cu: Taís Araújo, Reynaldo
14:00 Jurnalul TVR (comedie, Cu: Matt
16:30 E-forum 14:30 Din dragoste (r) Borlenghi, Rod Crawford) Gianecchini
15:00 Teleshopping 15:30 A 5-a dimensiune
15:30 Oameni ca noi 17:00 V=n\torii de comori Cu: Mircea Radu 14:15 Walker, poli]ist texan 12:30 Inocen]\ furat\
16:00 Scrisori francofone (r)
16:00 Bagaj pentru Europa Cu: Tia Carrere 16:00 Observator 15:15 Emmerdale - 13:30 Jur\m=ntul
16:30 Imagini de r\zboi:
17:00 Jurnalul TVR 18:00 Lec]ia de... istorie 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci Afaceri de familie 14:30 Iubire ca `n filme (r)
Lumea `n flacari
17:15 Pe ce d\m banii? 18:35 Lege [i ordine: Cu: Cristian Andrei 16:00 T=n\r [i nelini[tit (dram\, Cu: Adela
17:30 Music Play Popescu, Dan Bordeianu)
17:45 Dis-de-sear\. Divertisment ~n fa]a jura]ilor (poli]ist, Cu: 19:00 Observator Cu: Janne Cooper
Jerry Orbach , Scott Cohen) 18:30 Stele de la Hollywood 17:00 {tirile PRO TV 15:20 Rete]a de Acas\
19:00 Jurnalul TVR 20:30 Ziua judec\]ii
19:25 Decoratori la m=na a doua 19:00 Invita]ie la Oper\ Cu: Dan Negru 17:45 Om s\rac, om bogat (come- 15:30 Iubire de mam\
20:20 Sub alt chip Tripticul de Puccini: Cu: Danna García, Jose
Cu: Andreea Marin B\nic\ 20:00 Bugetul meu 22:00 Vocea inimii die, Cu: Horia Brenciu)
„Mantaua“, „Sora Angelica“, 18:50 {tirile PRO TV Angel Llamas, Ximena
21:20 Ochiul magic. Realitatea fil- 20:30 Bazar. Cu: R\zvan Marc Cu: Ioan Isaiu, Maria
„Gianni Scchicchi“ Rubio, Saby Kamalich
trat\ de obiectivul camerei 21:00 Ora de [tiri Dinulescu, Toma D\nil\ 20:30 Academia de poli]ie
~n distribu]ie: Sylvia Sass, 16:30 Duelul pasiunilor
de luat vederi 22:10 Whisky Nicola Martinucci, Piero 23:00 Observator (comedie, Cu: Matt
Borlenghi, Rod Crawford, 17:30 Pove[tiri adev\rate
22:15 R\zboiul umbrelor (comedie, Cu: Andrés Cappuccilli, Rosalind 00:00 Senza]ii tari
Pazos, Mirella Pascual, Plowright, Dunja Vejzovich, Toby Proctor) 18:30 Betty cea ur=t\
22:45 Jurnalul TVR (dram\, Cu: Elizabeth Sun, 19:30 Rebelde. Cu: Enrique
Daniel Hendler, Ana Katz) Juan Pons, Cecilia Gasdia, 21:45 Meci din Liga Campionilor
23:15 Lumea cite[te! Lola Glandini, Mackenzie UEFA. Bayern München - Rocha, Juan Ferrara, Ninel
Jacobo [i Marta au o rela]ie Eleonora Jancovic, Iuri
00:00 Via]a ca-n filme (comedie, `ndelungat\ [i eficient\, ca de Marusin. Particip\ Corul [i Firgens, Denny Kirkwood) Real Madrid Conde, Patricio Borghetti
Cu: David Crane) la patron de fabric\ de ciorapi Orchestra Operei Scala din ~ntr-o oarecare s=mb\t\ sear\, 23:30 {tirile PRO TV 20:30 Iubire ca `n filme (dram\,
00:35 Jocurile iubirii la asistent\ fidel\. Din p\cate, Milano. Dirijor Gianandrea Colin [i Harmony trec la un Cu: Adela Popescu, Dan
sau din fericire, rela]ia lor de- nivel superior al rela]iei lor.
00:00 Rezumatul meciurilor din
(comedie, Cu: Natalia Dra- Gavazzeni. Liga Campionilor UEFA Bordeianu)
vine alta, atunci c=nd Herman, Leyla, o tip\ `nnebunit\
goumi, Leda Matsaggou) fratele `nstr\inat al lui Jacobo, 21:45 Arhiva de serviciu (r) dup\ cluburi, st\ pe Net pen- 01:00 Culisele K1 21:30 Zorro
Laura, Aimilia [i Elena sunt `[i anun]\ vizita, dup\ amar tru a-[i g\si jum\tatea, iar 01:25 Omul care aduce cartea 22:30 Pove[tiri de noapte
trei tinere `n c\utarea 22:00 Concentrat de cultur\
de vreme de t\cere. Cei doi, pa- David, un tip dependent de Cu: Cabral, Mircea Solcanu
adev\ratei iubiri. Experien]ele tron [i angajat\, pozeaz\ `n so] 22:30 Jurnal cultural 01:30 {tirile PRO TV
munc\, `ncearc\ s\ ajung\ 23:00 Clona
de p=n\ acum nu le-au adus [i so]ie [i `ncep s\ descopere lu- 23:00 Musica da capo `ntreg acas\. ~ns\, p=n\ la
02:30 Meci din Liga Campionilor
fericirea. cruri neb\nuite despre ei `n[i[i. UEFA (r) 00:00 Jur\m=ntul (r)
00:05 Co[marul (r) r\s\ritul soarelui, vie]ile
02:15 Jurnalul TVR (r) 23:50 Transfer acestor oameni se schimb\ 04:00 Rezumatul meciurilor 01:00 Pove[tiri adev\rate (r)
03:20 R\zboiul umbrelor (r) 00:20 Familia mea dement\ 01:35 Dialoguri despre pentru totdeauna. din UCL (r) Vremea de Acas\
03:50 Lumea cite[te! (r) a 00:50 Tonomatul DP2 (r) a alt\dat\ (r) a 02:00 Concurs interactiv a 05:00 Apropo TV (r) a 02:00 Iubire ca `n filme (r) a
 TIMP LIBER
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ participa]i la
pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfintelor Pa[ti, `n pe-
rioada 03-009 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i)..
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta Liturghie la
Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica Catolic\ a Bunei Vestiri,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Biserica Ortodox\ Arhanghelul Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Petru [i Andrei), Biserica minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor,
Muntele Fericirilor, M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele
Tabor, locul simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului,
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proorocul,
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim (Biserica
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica Adormirii Maicii
Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Muntele Scopus, Muntele
M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani, Drumul Crucii, Betleem (Biserica
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU Na[terii lui Iisus Hristos).
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
Miercuri, 7 martie 2007 15
Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti – Ia[i;
transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti; taxe de aero-
port, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6 nop]i cazare la ho-
tel 4*, conform programului, demipensiune (2 mese pe zi - conform
programului), taxe de intrare la obiectivele din program, transport
cu autocar modern cu aer condi]ionat, conform programului, taxa
de viz\, preot `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea auto-
carului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul hotelurilor
ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea medical\ - obli-
gatorie. a
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul
Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16,
`n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Teatrul Na]ional
Departament economic: Ionela MIH|IL| „Vasile Alecsandri“
Consilier juridic: Ana MANEA
La Teatrul „Luceaf\rul“
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Duminic\, 11 martie, ora 19.00“
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
- „Zbor deasupra unui cuib de cuci“
e-m
mail: info@zziarullumina.ro de D. Wasserman. Regia: Marius
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 Oltean; scenografia: Axenti Marfa.
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) La Sala Studio „Teofil Vâlcu“
ISSN 1841-141X M=ine, 8 martie, ora 18.00 [i
s=mb\t\, 10 martie, ora 19.00:
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET „Tectonica norilor“ de Jose Rivera -
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa Premier\. Regia: Cezar Ghioca;
Cotoranu). scenografia: Marfa Axenti;
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Vineri, 9 martie, ora 20.00:
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
„Dragoste la Vene]ia“ (scenariu de
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ commedia dell'arte). Spectacol `n
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
regie colectiv\ realizat `n cadrul
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
programului Leonardo da Vinci;
scenografia: Rodica Arghir
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\
Centrul Cultural Francez
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
Ast\zi, 7 martie: „Cartea Alb\ a
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei tinerilor creatori“ - „La Fabrique“.
Tematica: stereotipurile franco-
foniei. Comisar: Cristian Nae, profe-
sor asistent la Universitatea de Arte
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“ Ia[i, redactor la revista „Vector“.
din cadrul M=ine, 8 martie, [i vineri, 9
martie, ora 19.00 la Sala Benjamin
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“ Fondane: „Mady Baby Edu“, spec-
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei tacol de teatru. Interpreteaz\:
Andreea Boboc, Cristina Bodn\-
rescu, Ana-Maria Cazacu, Claudia
G\l\]eanu, Doru Ivan, Ioana Lef-
ter, Alisa Muntean, Silviu Tab\r\,
Lauren]iu Vasilache, Vlad Willy
Volf. Regia: Roxane Borgna [i Re-
naud-Marie Leblanc.
Palatul Culturii
Martie: Muzeul de Art\ din ca-
drul Complexului Muzeal Na]ional
„Moldovap prezint\ expozi]ia oma-
gial\ Centenar Corneliu Baba, `n
galeria de art\ contemporan\ II, la
etajul I al Palatului Culturii din
Ia[i. Reunind lucr\ri de pictur\ [i
grafic\ at=t din colec]ii muzeale,
Muzeul de Art\ din Iasi, Muzeul
Vasile P=rvan din B=rlad, Muzeul
de Arte Vizuale din Gala]i [i Muzeul
de Art\ din Constan]a, c=t [i partic-
ulare - colec]ia artistului, colec]ia dr.
A. Teodorescu, colec]ia dr. H. Aldea.
Filarmonica de Stat
„Moldova“ Ia[i
Vineri, 9 martie, ora 19.00: Con-
cert vocal-simfonic. Dirijor: Ale-
xandru Lascae. Solista: Aura Twa-
rowska, mezzo-sopran\.
Centrul Cultual German
M=ine, 8 martie: Expozi]ie de
c\r]i po[tale pe tema: „Ce va aduce
Romania Uniunii Europene?“. Orga-
nizatori: Centrul Cultural German
`n colaborare cu Centrul Cultural
Francez Ia[i [i British Council Ia[i.
Teatrul pentru copii [i tineret
„Luceaf\rul“
Ast\zi, 7 martie, ora 10.00:
„Cenu[\reasa“; ora 11.15: „Croito-
ra[ul cel viteaz“;
Vineri, 9 martie, ora 10.00: „De
ziua lui Pinocchio“; ora 11.15:
„Croitora[ul cel viteaz“;
Duminic\, 11 martie, ora 10.00:
„De ziua lui Pinocchio“; ora 11.30:
„Pr=slea cel voinic“.
Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i
S=mb\t\, 10 februarie, ora 18.30,
Sala: Teatrul „Luceaf\rul“ - „Sp\r-
g\torul de nuci“ - Balet feerie `n do-
u\ acte de P.I. Ceaikovski. Libretul

Informa]ii la: tel 0232/220548 sau

la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
ANUN}URI
Biserica
„Sf. Sava“
SERVICII Florin Deaconiuc va invit\ s\ vizita]i site-ul
www.florin.sapte.ro pentru a g\si diferite tablouri
Gr\dini]a [i icoane ce v\ pot decora casa `ntr-un mod pl\cut.
Ofer medita]ii la MATEMATIC|, clasele V-XIII, [i ajut [i la
„Buna Vestire“
teme, pre] avantajos. Rog seriozitate. Tel. 0740.431.711. Detalii la num\rul de telefon 0727.373.520
Liceul „Vasile
Alecsandri“
Ofer medita]ii la Limba englez\, clasele I-XII, [i ajut la
Str. Costache Negri teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon
0746.689.548, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00.
ANGAJ|RI
Moldova Hala Central\
Mall Familie serioas\ caut\ bon\ extern\, bun\ cre[tin\,
Ofer medita]ii la Limba francez\, clasele I-IX, [i ajut la cu v=rsta cuprins\ `ntre 20-50 de ani pentru `ngrijire
teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon copil de 1 an. Rela]ii la nr. de telefon 0741.023.316.
0724.870.737, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00. Nu deranja]i inutil.

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY APEL UMANITAR

GEOGRAPHIC
08:00 Clipe de co[mar: Pr\bu[it
peste New York
09:00 Cele [apte secrete ale
Africii
10:00 Arme de r\zboi: Tancul
11:00 Avioane militare
Avioane cu reac]ie
12:00 Planeta la control
Triunghiul Bermudelor
13:00 La un pas de moarte
Moartea lui Ayrton Senna
13:30 Nu [tiam asta
14:00 Cele [apte secrete ale Africii
15:00 Arme de r\zboi: Tancul
16:00 Avioane militare
Avioane cu reac]ie
17:00 Animale de co[mar: Pisicile
17:30 Cronicile crocodililor
Mu[c\turi de temut
18:00 ~n pielea s\lb\ticiunilor: Leul
19:00 Dezastre `n aer: Incendiu la
bord
20:00 Cele [apte secrete ale Africii
21:00 Avioane militare:
Bombe din cer
22:00 {tiin]a luptei
23:00 Avioane militare: Era Stealth
00:00 Experimente tr\snite
01:00 {tiin]a luptei
02:00 Avioane militare a
Legend\:
CHANNEL
08:00 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei
(f. s. ptr. tineri )
09:00 Automobile americane re-
condi]ionate: Un Chevrolet
din ’59 - Partea 1
10:00 Vân\torii de mituri: Cum s\
r\ce[ti [ase doze de bere
11:00 Ma[ini pe alese: Golf
12:00 Mega constructori
Str\b\tând Harlemul
13:00 Curse [i fiare vechi
14:00 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei
(f. s. ptr. tineri) Brainiac:
Maniaci ai [tiin]ei
15:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
16:00 Curse: Pielea
17:00 Constructorii de motociclete
(s. doc.) - Mike Metzger
contra lui Larry Linkogle
18:00 Motociclete americane:
Motocicleta NY Yankees?
Partea 2
19:00 Vân\torii de mituri:
Pistolul-tat\
20:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
21:00 La un pas de moarte (s. doc.)
- Scufund\ri periculoase
La un pas de moarte
22:00 Radiografia unui dezastru
Explozie `n Enschede
23:00 Curse: „Cosmetizare“ rapid\
00:00 Cum se fabric\ diverse lu-
cruri? (f. s. doc.)
01:00 Tehnologie extrem\
Podul Milau
SCIENCE
07:50 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
08:40 Chimie culinar\: Jeleurile
09:10 Universul: Big Bang-ul
10:00 Planeta s\lbatic\ (s. doc.
nat.) - R\nile stelelor
10:30 Planeta s\lbatic\ (s. doc.
nat.) - Triunghiul Bermu-
delor din Marea Britanie
10:55 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
11:45 Chimie culinar\: Jeleurile
12:10 Dincolo de ziua de mâine
(f. s. doc.)
13:00 Din nou `n zbor
13:50 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
14:40 Chimie culinar\: Jeleurile
15:10 Universul: Big Bang-ul
16:00 Planeta s\lbatic\ (s. doc.
nat.) - R\nile stelelor
16:30 Planeta s\lbatic\ (s. doc.
nat.) - Triunghiul Bermu-
delor din Marea Britanie
16:55 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
17:45 Chimie culinar\: Jeleurile
18:10 Dincolo de ziua de mâine
(f. s. doc.)
19:00 Hindenburg: Fl\c\ri `n v\zduh
19:50 Robotica
20:40 Chimie culinar\: Ciocolata
21:10 Imperiul solar
S-a n\scut o stea
22:00 De profesie supravie]uitor
(doc.) - Zona arctic\
22:55 Robotica
23:45 Chimie culinar\: Ciocolata
00:10 Planeta dinozaurilor (SUA,
TRAVEL
10:00 Proiecte de vis: Peterborough
10:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Budapesta, Ungaria
11:20 Trasee: Regele Alfred
11:50 Proiecte de vis
12:45 Situa]ii de criz\
13:10 Justin Hall: Alerg\torul 2:
Câmpurile saline
13:40 C\l\torii cu zarul prin SUA
14:05 Pe [ine: Furness Lakeside
14:35 Clubul de pescuit Buena
Vista
15:05 Proiecte de vis
16:00 Proiecte de vis: Peterborough
16:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Budapesta, Ungaria
17:20 Trasee: Regele Alfred
17:50 Proiecte de vis
18:45 Situa]ii de criz\
19:10 Justin Hall: Alerg\torul 2:
Câmpurile saline
19:40 C\l\torii cu zarul prin SUA
20:05 Pe [ine: Furness Lakeside
20:35 Clubul de pescuit Buena
Vista
21:05 Proiecte de vis
22:00 Proiecte de vis: Chesterfield
22:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Bratislava, Slovacia
23:20 Trasee: Canalul Kennet &
Avon
23:50 Lonely Planet: Hoinar prin
lume: Berlin
00:45 Anthony Bourdain
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\duraru `n
v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui Eminescu, pe 15
ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat boala numit\ Tetralogia
Fallot, ce este un complex de 4 malforma]ii grave la inim\. ~n cazul
Mariei, artera care duce s=ngele de la inim\ la pl\m=ni este at=t de
`ngust\ `nc=t se impune o interven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind
`n pericol permanent. ~n acest moment se `ncearc\ internarea pen-
tru opera]ie la o clinic\ din Italia sau Austria. Costurile opera]iei
sunt aproximativ egale, depinde unde se poate merge mai u[or [i se
poate face [i o programare c=t mai rapid\. Pentru opera]ie, familia
trebuie s\ acopere jum\tate din cheltuielile implicate, dar aceasta
`nseamn\ `n jur de 15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu ven-
ituri foarte modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pen-
tru str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
RO34RNCB0198003451910002 RON
RO77RNCB 0198003451910004 EURO
RO07RNCB0198003451910003 USD
BCR Roman, Piatra Neam]
Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei depinde `n
mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie, indiferent de
valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este salvatoare.
Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel.
0721-338.885 (P\duraru Irina).
www.ziarullumina.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!

[tiri 02:00 Curse: Chip contra George 2003, s. doc.) - C\l\toria lui F\r\ rezervare: Suedia
film artistic 03:00 Automobile americane re- Pat\ Alb\ 01:40 C\l\torii cu zarul prin SUA Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia
condi]ionate a 01:00 Hindenburg a 02:05 Pe [ine: Valea Severn a Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
 CM
YK

16 Miercuri, 7 martie 2007 CALEA PELERINULUI

Legend\ [i istorie `n Mun]ii Apuseni

a C=nd vine vorba de m\n\stiri, [i Transilvania ofer\ pelerinului iubitor de frumos admirabile edificii artistice [i spirituale
a Poposim ast\zi la M\n\stirea Recea din jude]ul Mure[, dup\ care ne `ndrept\m spre Po[aga, `n jude]ul Alba, unde putem
vizita Schitul Izvorul Po[aga a M\n\stirea de maici Recea s-a `nfiin]at `n 1991 a Biserica de la Schitul Po[aga a fost construit\ `n anul
1935 de preotul paroh al satului Po[aga de Jos, Alexandru Rujdea a Via]a monahal\ a `nceput `n anul 1948 [i a durat p=n\ `n 1960,
c=nd, ca urmare a Decretului nr. 410/1959, schitul a fost desfiin]at a Adev\rata via]\ monahal\ a `nceput la Po[aga `n 1990 a
M\n\stirea de maici Re-
cea, reprezentativ complex
de arhitectur\ specific ro-
mâneasc\, a ap\rut `n 1991
ca o minune pe colinele din
apropierea aeroportului Târ-
gu-Mure[. Dând dovad\ de
pricepere, de perseveren]\ [i
tenacitate, dar [i de dragos-
te pentru Dumnezeu [i colec-
tivitate, maica stare]\ sta-
vrofora Cristina a reu[it s\
vegheze la zidirea acestui
l\ca[ de cult, avându-l al\-
turi pe arhim. Ioan Iovan,
duhovnicul m\n\stirii, care
prin rug\ciune, slujbe [i sfa-
turi `n]elepte a mângâiat
sufletele credincio[ilor, a in-
termediat leg\tura dintre
p\mânt [i cer, dintre om [i
Dumnezeu.
La temelia noii a[ez\ri mo-
nahale exist\ un fond proba-
toriu bogat de vestigii des-
coperite `n ultimul secol la
More[ti, Vidra[\u, Ungheni,
Cerghid, Criste[ti, Recea,
S\u[a… [i `n alte numeroa-
se locuri, care legitimeaz\ e-
xisten]a multimilenar\ a
poporului român [i `n spa-
]iul jude]ului Mure[. Desco-
peririle arheologice cuprind
perioada din epoca pale-
olitic\ (paleoliticul mijlociu
CM
YK
100.000-40.000 `. Hr.) p=n\
scrise despre localit\]ile ju-
de]ului.
Condi]iile grele de vie-
]uire de la `nceput au impus
`n lunile noiembrie [i decem-
brie 1991 accelerarea ritmu-
lui de finalizare a cl\dirii
administrative. ~n anul 1992
s-a construit o clopotni]\ [i
un altar din c\r\mid\ uti-
lizabil `n sezonul cald.
La s\rb\toarea „Izvorul
T\m\duirii“ (24 aprilie 1995)
s-a pus piatra de temelie
pentru sfânta biseric\, cu
hramul „Na[terea Maicii
Domnului“. ~n anul 1996 s-a
terminat construc]ia bi-
sericii [i finisajul exterior.
Arhitectura `mbin\
`nfluen]e
moldovene[ti
[i muntene[ti
Arhitectura ansamblului
monahal de la Recea are un
caracter rustic românesc,
preluând canoanele arhitec-
turale ale m\n\stirilor din
zona subcarpatic\ a Mun-
teniei [i ale celor din centrul
[i nordul Moldovei, cu influ-
en]e bizantine [i brânco-
vene[ti.
Centrul de greutate al
cruce, cu `mp\r]irea caracte-
ristic\ bisericilor bizantine:
nava central\ cu pridvor,
pronaosul, naosul [i altarul;
turla principal\ aflat\ dea-
supra naosului [i cele dou\
turle ale clopotni]ei situate
deasupra pronaosului.
~n partea de nord-vest (`n
dreapta bisericii) s-a ampla-
sat corpul de chilii, care are o
construc]ie `n form\ de „L“, e-
dificat pe dou\ nivele, având
la parter trapeza, buc\t\ria
[i anexele, iar la etaj st\re]ia
[i chiliile propriu-zise.
Casa de oaspe]i este o con-
struc]ie `n\l]at\ pe parter ce
cuprinde dou\ apartamente
[i o sal\ de protocol. ~n
partea de sud-est (`n stânga
bisericii) se afl\ zona de in-
trare `n incinta complexului
monahal, alc\tuit\ dintr-un
portal impozant cu foi[or,
care `ntrege[te `n mod fericit
ansamblul m\n\stiresc. Schitul Po[aga, schit de c\lug\ri, este situat pe Valea Po[aga, fiind cunoscut
~n partea opus\ intr\rii
[i `n ax cu aceasta s-a am- cu acest nume datorit\ izvorului din apropiere, numit „Izvorul T\m\duirii“
plasat cl\direa ce cuprinde
la parter biblioteca, cabine- monahal\ a `nceput `n 1948 Biserica a fost pictat\ `n fres- re]ii fiind tencui]i `n interior
[i a durat p=n\ `n 1960, c=nd, c\ de pictorul Carol Gross. [i c\ptu[i]i cu [ipc\ `n exte-
tul medical, infirmeria [i
atelierele de croitorie, iar la ca urmare a Decretului nr. Clopotni]a, construit\ din rior. Pe pere]ii arhondaricu-
410/1959, schitul a fost des-
etaj, muzeul cu caracter bi- lemn [i acoperit\ cu [in- lui sunt pictate chipurile
fiin]at. dril\, este sus]inut\ de st=l- domnitorilor rom=ni, ca Sf.
sericesc [i na]ional.
~n vecin\tate, pe o supra- ~n 1979, p\rintele Paisie pi puternici din lemn [i ei Voievod {tefan cel Mare [i
Cosma a restaurat biserica, frumos sculpta]i. ~n incinta Mihai Viteazul.
fa]\ de zece hectare, s-a ridi-
cat arhondaricul (casa `n- a construit cl\direa st\re]iei schitului se afl\ un altar de La Schitul Po[aga vie]ui- CM
[i clopotni]a, precum [i gar- var\ construit din lemn, a- esc 3 c\lug\ri. ~n apropiere,
YK

`n faza timpurie a epocii me- chin\torilor) [i s-a organizat

dievale (secolele XII-XIII),
când apar primele men]iuni
M\n\stirea de maici Recea, reprezentativ
complex de arhitectur\ specific româneasc\,
a ap\rut `n 1991 ca o minune pe colinele
din apropierea aeroportului Târgu-Mure[
Atrac]ii turistice `n Apuseni
Comuna Po[aga este a[e-
zat\ `n partea sud-estic\ a
Mun]ilor Apuseni, subzona
Moc\nime, pe valea cu ace-
la[i nume, care se vars\ `n
râul Arie[, la aproximativ
jum\tatea distan]ei dintre
Câmpeni [i Turda. Strajuit\
`n partea nord-vestic\ de Mun-
tele Mare [i `n partea sud-es-
tic\ de Trasc\u, comuna se
`ntinde pe o suprafat\ de
13.900 ha [i are `n compo-
nen]a sa cinci sate r\sfirate,
`n cea mai mare parte de-a
lungul v\ii Po[aga [i pe
afluen]ii s\i: Po[aga de Jos,
centru de comun\, Po[aga de
Sus (Belioara), Or\[ti (cu c\-
tunele Ince[ti [i Cor]e[ti),
complexului monahal este bi-
serica, a c\rei volumetrie se
ridic\ din planul `n form\ de
S\gagea [i Lunca Arie[ului,
sat a[ezat de o parte [i de al-
ta a râului Arie[, `n aval la 3
km fa]\ de punctul de v\r-
sare a v\ii Po[aga `n râu.
A[ezat\ `ntr-o zon\ de
munte, calcaroas\, Po[aga a
fost d\ruit\ de natur\ cu fe-
nomene carstice care impre-
sioneaz\. Luând-o de-a lun-
gul v\ii, `n amonte, p\trunzi
`n Cheile Po[\gii, formate
`ntre dou\ masive muntoase:
Feredeu [i Vulturese, ale
c\ror creste col]uroase atrag
privirile. ~n acest spa]iu a fost
construit prin anul 1936 un
schit din lemn, numit Schitul
Izvorul, nume care provine
de la izbucul care se g\se[te
gospod\ria anex\ proprie,
de cre[tere a animalelor [i p\-
s\rilor [i de cultivare a le-
gumelor [i florilor, pentru
uzul ob[tei.
Po[aga, o bijuterie
sculptat\ `n lemn
Construit `ntr-un loc deo-
sebit de frumos, Schitul Izvo-
rul Po[aga este situat `n comu-
na Po[aga, jude]ul Alba, la 43
de kilometri SV de Turda [i
50 km est de C=mpeni. O poar-
t\ masiv\ sculptat\ `n lemn
de stejar [i executat\ `n 1981
de me[terul Vasile S\l\jan
din Baia Sprie deschide calea
spre curtea m\n\stirii.
Biserica a fost construit\
`n anul 1935 de preotul pa-
roh al satului Po[aga de Jos,
Alexandru Rujdea. Via]a
la 20-30 m mai sus [i care,
datorit\ faptului c\ izbuc-
ne[te `n fiecare diminea]\ la
50-60 cm `n\l]ime, a dat na[-
tere la tot felul de legende.
Tot `n aceast\ zon\, la câ-
teva sute de metri altitudine,
se g\se[te pe[tera Casele
Zmeilor, iar pe Valea Beliorii,
sub Rezerva]ia Sc\ri]a, se
afl\ pestera Co[ul Boului. ~n
partea nordic\ a Mun]ilor
Trasc\ului (Bedeleului) se
g\se[te pe[tera Por]ile Zmei-
lor. Pe[tera este una dintre
cele mai vechi din Mun]ii
Trasc\ului, pere]ii ei sunt
afuma]i [i se presupune c\ ar
fi fost locuit\ `n vremuri `n-
dep\rtate. Numele acestei
pe[teri, ca de altfel [i al Ca-
selor Zmeilor, se pierde `n ne-
dul de `mprejmuire a incin- coperit cu tigl\ [i sus]inut curge p=r=ul „Valea Po[a-
tei `mpreun\ cu poarta ma- de [ase st=lpi din lemn g\i“, precum [i izvorul dato-
siv\ de la intrare. Adev\ra- sculptat. Cl\direa pentru rit\ c\ruia schitul este cu-
ta via]\ monahal\ a `nceput chilii, trapez\, buc\t\rie, noscut, numit „Izvorul T\-
`ns\ `n 1990, c=nd schitul [i-a st\re]ie este din lemn, pe- m\duirii“. a
dob=ndit dreptul legal de
func]ionare.
Biserica „Adormirea Mai-
cii Domnului“, adev\rat\ bi-
juterie sculptat\ `n lemn,
este zidit\ pe funda]ie de pi-
atr\ `n form\ dreptunghiu-
lar\. Naosul cu pronaosul nu
sunt separate, suprafe]ele
form=nd un spa]iu comun.
Pridvorul deschis este spri-
jinit pe st=lpi din lemn, foarte
frumos sculpta]i. {i catape-
teasma, dar [i u[ile de la in-
trare, construite din lemn
masiv de stejar, sunt `mpodo- Po[aga este o localitate montan\ `n Mun]ii
bite cu ornamenta]ii sculptu- Apuseni, jude]ul Alba, Transilvania, România.
rale. Biserica are dou\ turle,
una mare pe naos [i alta mai Accesul este asigurat de drumul na]ional
mic\ deasupra pridvorului. DN 75, pe traseul Turda - Buru - Po[aga sau din
Alba Iulia, pe DN 74 Alba Iulia - Valea Ampoiului,
Abrud, Câmpeni, Baia de Arie[ - Po[aga
gura timpurilor, când omul
tr\ia `ntr-o lume de mituri [i
legende. B\trânii satului `[i Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
mai aduc aminte c\ `n copi-
l\ria lor au auzit vorbindu-se
despre fete sau neveste tinere
care erau furate de zmei [i
duse `n pe[ter\, dar veneau
singure dup\ o anumit\ vre-
me, neavând nevoie de un
F\t- Frumos s\ le salveze.
Principala atrac]ie pentru
turi[ti o constituie Rezerva]ia
natural\ {esul Craiului-Sc\-
ri]a-Belioara, datorit\ vege-
ta]iei rare care se g\se[te aici:
sângele-voinicului, floarea de
col], gen]ian\, laleaua pestri-
]\, p\durea de pin silvestru [i
pâlcurile de larice care repre-
zint\ fragmente ale unor
p\duri str\vechi.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\,
10 martie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 57 (658) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Micii agricultori din

Parohia cu peste
Rom=nia se vor
PAGINA 16

PAGINA 5
100 de ctitori
reprofila `n constructori

~n 1916, din casa Ghica,

r\sunau `n tot Ia[ul „Vocea
Fran]ei“ [i c=ntecele patriotice
a Povestind istoria palatului prin]ului Albert Ghica, ie[eanul aspirant la tronul Albaniei, aminteam
c\ are [i o plac\ de marmur\ a Pe ea sunt s\pate, cu litere, c=ndva bronzate, cuvintele: „~n aceast\
cl\dire a func]ionat, `ntre anii 1860-1940, Conservatorul de Muzic\ [i Art\ Dramatic\ a Aici au activat
marii muzicieni care au pus bazele culturii muzicale rom=ne[ti, mai 1978“ a PAGINILE 8-9

Romsilva nu mai
are bani pentru
`ntre]inerea
CM
YK cailor de ras\ CM
YK

PAGINA 6

Rom=nia accept\
cerin]ele UE
privind reducerea
emisiilor de carbon
PAGINA 7

POZA ZILEI T\riceanu spune la Bruxelles c\ ar am=na alegerile europene

Premierul C\lin Popes-
cu-T\riceanu i-a informat
joi pe liberalii europeni, cu
prilejul dineului de lucru
oferit prim-mini[trilor li-
berali de premierul Bel-
giei, Guy Verhofstadt, c\
alegerile pentru Parla-
mentul European ar putea
fi am=nate dac\ nu se
renun]\ la cele dou\ refer-
endumuri privind votul
uninominal [i suspenda-
rea pre[edintelui.
Primul-ministru le-a
explicat c\ cele dou\ refe- Liderul grupului libe- am=narea alegerilor pen- ]eleg c\ primul-ministru al
rendumuri, av=nd carac- ral-democrat din Parla- tru Parlamentul European Rom=niei a spus c\ ar
ter intern, ar putea afecta mentul European, Gra- la toamn\ ar fi un lucru putea s\ am=ne alegerile
dezbaterea temelor euro-
pene pe care le presupune
ham Watson, a subliniat foarte `n]elept `n contextul p=n\ la toamn\ [i mie mi
se pare o mi[care foarte
Gr\dina Botanic\
c\ Rom=nia are timp s\ dezbaterilor de politic\ in-
o campanie electoral\ organizeze alegeri p=n\ la tern\ care au loc `n Rom=- `n]eleapt\“, a declarat are un nou director
pentru PE. sf=r[itul acestui an [i c\ nia `n acest moment. „~n- Graham Watson. a
PAGINA 11
Ciprio]ii greci au `nceput, joi, s\ demo-
leze un zid care separ\ zonele cipriot\ grea-
c\ [i cipriot\ turc\ la Nicosia cu scopul de A [asea br\]ar\ dacic\ a ap\rut la New York Meteo

Y
a deschide un loc de trecere `ntre nordul [i A [asea br\]ar\ dacic\ Parchetul de pe l=ng\ o plan[\ care con]ine fo- [asea br\]\ri au fost de-
sudul insulei. Mai multe persoane (foto) din aur a fost descoperit\ Tribunalul Hunedoara, `n tografia [i descrierea br\- marate. Inten]ion\m s\ o
s-au adunat `n cl\dirile de vizavi de zid, pe Soare
de autorit\]ile rom=ne `n timpul procesului c\ut\- ]\rii reperate `n Statele aducem `n ]ar\ [i s\ o
strada Ledra, izbucnind `n aplauze c=nd
Statele Unite ale Ameri- torilor de comori. Unite ale Americii, la prezent\m ca prob\ `n maxima 13 °C
muncitorii au `nceput s\ sape la baza zidu-
lui cu ciocanele pneumatice. a cii, a declarat, ieri, procu- Reprezentantul Par- New York. „Procedurile proces“, a spus procurorul minima 3 °C
rorul Adrian Sava, de la chetului a depus la dosar de recuperare a celei de-a Sava. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 S=mb\t\, 10 martie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI (DCX)
Biserica Ortodox\
din }\rile Române
`n timpul regimului
fanariot (II)
~n 1711, `n Moldova, [i `n
1716, `n }ara Româneasc\, s-a
instaurat regimul fanariot sau
turco-fanariot. Domnii fa-
nario]i erau simpli guvernatori
[i executan]i fideli ai turcilor,
având o dubl\ misiune: de a
men]ine }\rile Române sub
domina]ia otoman\ [i de a le
integra cât mai mult `n sis-
temul economic turcesc, pen-
tru a asigura Por]ii [i trupelor
cele necesare. Din cauza crizei
economice din Imperiul
Otoman, s-au m\rit obliga]iile
materiale ale }\rilor Române,
[i anume tributul sau
haraciul. Sume mari se ofe-
reau pentru cump\rarea scau-
nelor, dar [i daruri, la care se
ad\ugau obliga]iile `n natur\,
dup\ nevoile Por]ii Otomane.
~n ceea ce prive[te Biserica `n
timpul regimului fanariot, `n
}ara Româneasc\ aceast\ pe-
rioad\ debuteaz\ cu uciderea
mitropolitului Antim Ivirea-
nul, din porunca lui Nicolae
Mavrocordat. Scaunele vl\di-
ce[ti din }ara Româneasc\ au
fost ocupate `n mai multe rân-
duri de ierarhi greci. ~n Moldo-
va, `n perioada fanariot\ au
fost numai doi ierarhi greci, `n
timp ce `n }ara Româneasc\
din cei doisprezece ierarhi, [a-
se au fost greci. Ierarhii nu e-
rau schimba]i dup\ bunul plac
al domnilor, ci r\mâneau `n
scaun pân\ la moarte sau se
retr\geau la sfâr[itul vie]ii.
Aproape to]i ierarhii din aceas-
t\ perioad\ din }\rile Române
au fost buni gospodari, c\rtu-
rari, traduc\tori [i sprijinitori
ai tip\riturilor `n limba româ-
n\ [i aproape to]i au fost ale[i
dintre egumenii de m\n\stiri
sau din rândul slujitorilor de
la Mitropolie. Tot `n timpul fa-
nario]ilor, mai ales `n }ara Ro-
mâneasc\, se stabilesc nume-
ro[i „arhierei titulari“ [i c\lu-
g\ri greci. A[a-numi]ii „arhie-
rei titulari“ sau onorifici de]i-
neau titlurile unor foste scau-
ne mitropolitane sau episco-
pale, aflate acum sub st\pâ-
nire turceasc\ [i care, de fapt,
nu mai fiin]au de mult\ vre-
me. To]i clericii greci din
}\rile Române c\utau s\
ajung\ fie arhierei, fie egu-
meni de m\n\stiri, fie `n
diferite slujbe la mitropolii,
episcopii sau la cur]ile dom-
ne[ti, fie profesori la [colile
domne[ti. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
~mpotriva
predestin\rii
Un `nv\]at `ntâlni un
]\ran care tocmai sem\-
na. Din vorb\ `n vorb\,
ajunser\ [i la probleme
suflete[ti. }\ranul spu-
nea: „Dac\ Dumnezeu a
hot\r=t c\ voi fi fericit,
cu siguran]\ voi fi, ori c\
fac bine ori c\ fac r\u; iar
dac\ a hot\r=t c\ voi fi
osândit, voi fi osândit,
chiar dac\ voi face bine,
ori r\u. ~nv\]atul i-a r\s-
puns: „Dac\ Dumnezeu a
hot\r=t c\ aici se va face
grâu, de ce mai semeni,
pentru c\ ori semeni ori
nu semeni, se va face
grâu [i toat\ munca ta e,
deci, degeaba?“ (Pr. Nico-
lae Pura, Pilde, Editura
Galaxia Gutenberg, 2004)
EVANGHELIA ZILEI
S\ urm\m `ndemnul M=ntuitorului
„{i trecând, a v\zut
pe Levi al lui Alfeu,
[ezând la vam\, [i i-a
zis: Urmeaz\-Mi! Iar el,
sculându-se, I-a urmat.
{i când [edea El `n casa
lui Levi, mul]i vame[i [i
p\c\to[i [edeau la mas\
cu Iisus [i cu ucenicii
Lui. C\ erau mul]i [i-I
urmau. Iar c\rturarii [i
fariseii, v\zându-L c\
m\nânc\ `mpreun\ cu
vame[ii [i p\c\to[ii, zi-
ceau c\tre ucenicii Lui:
De ce m\nânc\ [i bea
~nv\]\torul vostru cu
vame[ii [i p\c\to[ii?
Dar, auzind, Iisus le-a
zis: Nu cei s\n\to[i au
nevoie de doctor, ci cei
bolnavi. N-am venit s\
chem pe cei drep]i, ci pe
p\c\to[i la poc\in]\.“
(Marcu 2, 14-17)
***
M=ine, `n Duminica a
III-a din Postul Mare,
vom cinsti Sf=nta Cruce.
~n mijlocul bisericilor, pe
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Cuvioasa Anastasia,
patriciana
Sâmb\t\: Sfin]ii
Mucenici Codrat,
Ciprian, Dionisie,
Pavel, Anecton [i
Crescent (pomenirea
mor]ilor)
~n timpul unei perse-
cu]ii `mpotriva cre[tinilor
din secolul al III-lea, o
cre[tin\ evlavioas\, Rufi-
na, a fugit din Corint s\ se
ascund\ `n mun]i. Acolo a
n\scut un fiu, Codrat, du-
p\ care ea a murit. Prin
grija Domnului, copilul a
fost hr\nit `n mod mi-
nunat: un nor `i picura
rou\ `n gur\. Codrat [i-a
tr\it copil\ria [i tinere]ea
`n s\lb\ticie. ~n adoles-
cen]\ a cunoscut ni[te
cre[tini de la care a `nv\-
]at credin]a cre[tin\.
Codrat a studiat gramat-
ica [i medicina, iar timpul
liber [i-l petrecea `n sin-
gur\tate, `n rug\ciune [i
medita]ie la Dumnezeu.
Printre prietenii lui se
num\rau Ciprian, Dio-
nisie, Anecton, Pavel [i
Crescent. Din porunca
`mp\ratului Deciu (249-
251), prefectul militar
Iason a venit la Corint s\
tortureze [i s\ ucid\ pe
cre[tini. Codrat a vorbit `n
numele tuturor, ap\rând
credin]a `n Hristos, dup\
CALENDARUL ZILEI
iconostasul din dreapta
va fi a[ezat\ Sf=nta Cru-
ce, l=ng\ icoana ~nvierii
Domnului. Vom avea
astfel `n fa]a ochilor sin-
teza jertfei [i dragostei
lui Dumnezeu pentru
neamul omenesc. Sf=nta
Cruce `]i schimb\ per-
spectiva asupra vie]ii, te
arat\ cum trebuie s\ fii,
arat\ p=n\ unde trebuie
s\ ajungi. Pentru fiecare
`n parte Dumnezeu are o
cruce - o Sf=nt\ Cruce.
Unii la vederea crucii se
descurajeaz\, al]ii nu o
doresc, al]ii o hulesc.
Oare [tia Levi, vame[ul
din pericopa evanghelic\
de ast\zi, ce cruce `i va
pune Dumnezeu pe u-
meri? Cu siguran]\ c\
nu, dar l-a urmat pe
M=ntuitorul. Un tablou
celebru ni-l `nf\]i[eaz\
pe Levi-Matei st=nd `n
fa]a unei mese pline cu
`nsemn\ri diverse, cu
chitan]e, cu diferite mo-
nede, cu unelte de scris.
Din toat\ aceast\ v=nzo-
Sfântul Sofronie,
patriarhul
Ierusalimului
care a fost supus torturii.
~n ciuda suferin]elor, el `i
`ncuraja pe ceilal]i, spu-
nându-le s\ nu le fie fric\
[i s\-[i apere credin]a. Co-
drat [i prietenii s\i au fost
condamna]i la moarte.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Cuvioasei A-
nastasia, patriciana; a
Sfântului Marcian [i a
Sfântului Mucenic Mihail
din Agrafa.
Duminic\: Sfântul
Sofronie, patriarhul
Ierusalimului
Sofronie s-a n\scut `n
Damasc (Fenicia) `n jurul
anului 550. De tân\r, s-a
retras la m\n\stirea lui
Teodosie, `ncep\torul vie]ii
71 de ani de la
moartea lui
Garabet Ibr\ileanu
Garabet Ibr\ileanu s-a
n\scut la 23 mai 1871,
`ntr-o familie de armeni
din T=rgu Frumos. Cu
toate c\ p\rin]ii i-au murit
devreme [i c\ a fost `n-
tre]inut de rude, a ob]inut
rezultate excep]ionale la
`nv\]\tur\, at=t la gimnaz-
iul din Roman, c=t [i la
Liceul „Codreanu“ din B=r-
leal\, el se ridic\ [i plea-
c\, se smulge din aceast\
atmosfer\ care nu avea
nimic de-a face cu sfin-
]enia, `ndrept=ndu-se,
am zice, spre ~mp\r\]ia
lui Dumnezeu. Nimic nu
a mai contat c=nd l-a v\-
zut pe Fiul lui Dumne-
zeu. Era [i Levi un bol-
nav, un p\c\tos pe care
Hristos l-a primit cu dra-
goste. Crucea lui Levi va-
me[ul a fost s\ scrie pri-
ma carte din Noul Testa-
ment, el este Sf=ntul A-
postol [i Evanghelist Ma-
tei. Din func]ionar al v\-
mii a ajuns un sf=nt. Nu
a mai perceput taxe, ci a-
cum, prin ceea ce a scris,
a oferit [i ofer\ lumii `n-
tregi pe Cel ce l-a chemat
la m=ntuire prin cuvin-
tele: vino dup\ Mine. Pe
noi cei de ast\zi ne `n-
deamn\ Iisus Hristos:
Urmeaz\-mi! (Rubric\
realizat\ de pr. Dumitru
P|DURARU, Radio Tri-
nitas)
de ob[te. Dorind o via]\ [i
mai curat\ a plecat `n
Alexandria, la Ioan Moshu.
~mboln\vindu-se de o grea
boal\ de ochi, a fost vinde-
cat de Sfin]ii Chir [i Ioan,
c\rora, drept plat\ a vin-
dec\rii, le-a cerut `ng\du-
in]a s\ consemneze mi-
nunile s\vâr[ite de ei. Mai
târziu, a ajuns episcop al
Ierusalimului. Când ora-
[ul a c\zut `n mâinile per-
[ilor, el s-a dus la Alexan-
dria, la Ioan cel Milostiv.
Apoi s-a `ntors `n Ierusa-
lim, p\storind Biserica ce-i
fusese `ncredin]at\, unde a
mai tr\it trei ani.
Tot `n aceast\ zi, Bise-
rica face pomenirea Cu-
viosului Pion, preotul din
Smirna; a Cuviosului
Gheorghe cel Nou; a Sfin-
]ilor Mucenici Trofim [i
Talu; a aducerii moa[telor
Sfântului Mucenic Epi-
mah `n Constantinopol.
~n ziua de 10 martie,
istoria consemneaz\:
a 1291 - Românii din
Transilvania sunt men]io-
na]i, pentru prima dat\,
ca participan]i la Dieta
special\ convocat\ de re-
gele Ungariei, Andrei al
III-lea, la Alba Iulia;
a 1629 - Charles I al
Angliei dizolv\ Parlamen-
tul; `nceputul celor „11 ani
lad. Pe c=nd avea doar 17
ani, `mpreun\ cu al]i colegi
de liceu, a `nfiin]at soci-
etatea literar\ „Orientul“.
~ntre 1890 [i 1895, a frec-
ventat, la Universitatea
din Ia[i, cursurile Facul-
t\]ii de Filosofie, istorie [i
literatur\, concomitent ur-
m=nd [i {coala Normal\
Superioar\. ~n perioada
studiilor universitare, a co-
laborat la diverse ziare [i
reviste, cu articole av=nd
con]inut politic-social [i de
orientare literar\. ~n 1908,
de tiranie“ `n care n-a exi-
stat parlament;
a 1801 – Se desf\[oar\
primul recens\mânt orga-
nizat `n Marea Britanie;
a 1833 - S-a n\scut Di-
mitrie A. Sturdza-Micl\u-
[anu, istoric [i om politic
liberal, pre[edinte al PNL
[i al Consiliului de Mini[-
tri. A fost membru [i pre-
[edinte al Academiei Ro-
mâne (d. 1914);
a 1835 - Teodor Dia-
mant, socialist utopic, pu-
ne bazele primului falan-
ster de tip fourierist din
]ara noastr\, la Sc\ieni-
Prahova, intitulat Societa-
tea agronomic\ [i manu-
facturier\ sau Colonia so-
]ilor agronomi. Societatea
a fost desfiin]at\ de au-
torit\]i un an mai târziu.
a 1855 - Se inaugurea-
z\ linia telegrafic\ Bucu-
re[ti - Giurgiu;
a 1857 - Apare, la Pa-
ris, apoi la Bucure[ti, s\p-
t\mânalul „Buciumul“,
sub direc]ia lui Cezar
Bolliac;
a 1871 - Fa]\ de con-
tinuarea manifest\rilor
antigermane, Carol I con-
voac\ guvernul [i ia hot\-
rârea de a p\r\si ]ara
chiar a doua zi. Renun]\
la ideea abdic\rii cu con-
di]ia constituirii unui gu-
vern care s\ ob]in\ vota-
rea bugetului [i s\ rezolve
problema concesion\rii c\-
a ocupat Catedra de Lite-
ratur\ modern\ din cadrul
Universit\]ii „Alexandru
Ioan Cuza“ din Ia[i. Pro-
fesorului Ibr\ileanu i se
datoreaz\ [i reluarea tra-
di]ionalelor `nt=lniri ale so-
ciet\]ii „Junimea“ [i `nfiin-
]area revistei „Via]a ro-
m=neasc\“. De asemenea,
opera critic\ a lui Garabet
Ibr\ileanu r\m=ne una re-
marcabil\; este conside-
rat\ a fi al treilea moment
important `n critica româ-
neasc\, o sintez\ a direc-
ilor ferate. Guvernul li-
beral condus de Ion Ghica
demisioneaz\. Lasc\r Ca-
targiu `[i ia r\spunderea
noului guvern;
a 1876 - Alexander
Graham Bell a f\cut cu
succes primul apel tele-
fonic, primele cuvinte
transmise astfel fiind:
„Domnule Watson, vino
aici; am nevoie de tine“;
a 1879 - S-a n\scut Di-
mitrie Caracostea, critic [i
istoric literar, folclorist,
membru al Academiei Ro-
mâne (d. 1964);
a 1906 - A avut loc ca-
tastrofa minier\ de la
Courrieres, Lens (Fran]a),
soldat\ cu moartea a
2.000 de mineri;
a 1920 - Sfântul Sinod
al Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne hot\r\[te ca `n Ziua
~n\l]\rii Domnului s\ se
oficieze slujba parastasu-
lui [i pomenirea eroilor `n
toat\ ]ara. Pomenirea eroi-
lor va fi interzis\ din 1948;
a 1927 - A fost `nfiin]a-
t\ Societatea de Chimie.
Pân\ la aceast\ dat\, a
func]ionat ca sec]ie a So-
ciet\]ii Române de {tiin]\;
a 1940 - A decedat Mi-
hail Bulgakov, prozator [i
dramaturg rus (n. 1891);
a 1987 - Vaticanul con-
damn\ practica mamelor
surogat, a copiilor conce-
pu]i `n eprubet\ [i a `ns\-
mân]\rii artificiale. a
]iilor anterioare ilustrate
de Titu Maiorescu [i C. Do-
brogeanu-Gherea. El este
[i autorul unei serii de
cuget\ri („Privind via]a“) [i
al unui roman („Adela“),
care a fost reprezentat pe
scen\ [i ecranizat. Cu o
s\n\tate [ubred\ `nc\ din
copil\rie, Garabet Ibr\ilea-
nu a murit la 10 martie
1936, `n sanatoriul „Casa
Diaconeselor“ din Bucu-
re[ti. Morm=ntul lui se afl\
`n Cimitirul Eternitatea
din Ia[i. (F.H.)

LUMEA CUV+NTULUI
Inima – cord
de Stelian
DUMISTR|CEL
Dup\ ce abia a trecut
sezonul inimilor simbol
(ca felicit\ri de Dragobe-
te sau de „Valentine’s
Day“, de M\r]i[or sau de
Ziua Femeii), revenim la
situa]ia termenilor ce
intr\ `n concuren]\ când
este vorba de numirea or-
ganului intern musculos
ce asigur\ circula]ia sân-
gelui, reprezentând `n-
su[i principiul vie]ii; l\-
s\m, a[adar, la o parte
referirea la sediul senti-
mentelor.
~n via]a de toate zilele,
la medic, `n sec]ii din po-
liclinici sau din spitale,
ne `ntâmpin\ mai rar in-
scrip]ii `n care s\ apar\
cuvântul INIM|, ci ne
confrunt\m cu termeni
`nrudi]i cu latinescul
CORD. Acest neologism
apare `nregistrat `n Dic-
]ionarul Academiei, `n
1940, drept „latinism, `n
graiul medicilor“, iar unii
speciali[ti `l coteaz\
drept „barbarism“, adic\
`mprumut neologic inu-
til: „de ce s\ zicem cord,
dac\ avem inim\?“, se
`ntreab\ ace[tia. Dar, `n
terminologia medical\,
este un lexem tehnic o-
bi[nuit, `n contexte ce nu
permit invocarea inimii:
„opera]ie (sau interven]ie
chirurgical\) pe cord des-
chis“ (inima deschis\ nu-
me[te o dispozi]ie sufle-
teasc\!), „experimente pe
cord virtual de [obolan“
[i acela[i termen apare `n
nume de boli (sau „afec-
]iuni“), de exemplu „cord
PRIMIM DE LA CITITORI
Cum s-a
a `ndreptat calendarul
Pentru c\ din articolul
„Cum a ap\rut calen-
darul“ publicat `n cotidi-
anul „Lumina“ din 22 fe-
bruarie 2007 s-ar putea
`n]elege c\ Biserica Orto-
dox\ Rom=n\ a aplicat `n-
dreptarea calendarului
sub forma „trecerii la cel
`ntocmit prin reforma gre-
gorian\“ se cuvin a fi f\cu-
te urm\toarele preciz\ri:
1. Calendarul acceptat
de Bisericile Ortodoxe `n
1923, `n urma Congresului
interortodox de la Constan-
tinopol este cel iulian, `n-
dreptat printr-o metod\
nou\, pus\ la dispozi]ie de
realitatea astronomic\ a
timpului, mult mai bun\
decât cea gregorian\.
2. Metoda folosit\ `n
1923 face ca la 42.772 de
ani s\ avem o diferen]\ de o
zi `ntre calendarul `ndrep-
tat [i calendarul astronomic
(ceresc), pe când `n calen-
darul gregorian diferen]a de
o zi va surveni dup\ fiecare
3.300 de ani.
3. Conform calendarului
iulian `ndreptat la Constan-
pulmonar cronic“, „atac
de cord“ etc.
~n unele cazuri, [i nu
`ntâmpl\tor, cei doi ter-
meni sunt al\tura]i, pen-
tru a satisface preten]iile
(sau a[tept\rile) a dou\
categorii de vorbitori;
iat\ un enun] de pe inter-
net: „Inima (cordul): des-
pre medicina naturist\
`n tratarea bolilor de ini-
m\“; a[adar, `n leg\tur\
cu medicina naturist\ e
mai potrivit s\ vorbe[ti
despre tratarea… inimii.
Dar, `n momentul de
fa]\, exprimarea `n do-
meniu este marcat\, au-
toritar, de forma]ii rezul-
tate din utilizarea ele-
mentului de compunere
cardio- (la baz\ se afl\
grecescul kardía „ini-
m\“), `mprumutate `n
limba român\ din termi-
nologia savant\ interna-
]ional\ (dar, `n german\
[i `n englez\ sunt uzuale
forma]ii ce utilizeaz\ ter-
menii populari pentru
„inim\“ din limbile res-
pective: Herzkrankhei-
ten „boli de inim\“, sau,
de exemplu, „Clinic Heart
and Vascular Institute“ –
f\r\ s\ fie nevoie de tra-
ducere). La noi, clinica
este de cardiologie, con-
dus\ de un reputat cardi-
olog, care trateaz\ diferi-
te afec]iuni: cardiovascu-
lare sau cardiopulmona-
re etc., un nume generic
pentru bolile de inim\
este cardiopatie. Din cele
26 de „intr\ri“ de sub
cardio- din Dic]ionarul
explicativ al limbii româ-
ne, s\ re]inem doar câte-
va, demne de interes din
perspective aparte: car-
diofobie „team\ patolo-
tinopol `n 1923, anul calen-
daristic este mai lung decât
cel ceresc, `n medie, cu 2,02
OPINII & COMENTARII
gic\ de a se `mboln\vi de
inim\“, cardiomegalie
„m\rire exagerat\ a vo-
lumului inimii“.
Vorbind despre regis-
trele diferite ale comuni-
c\rii `n care sunt utiliza]i
cei doi termeni ce fac
obiectul discu]iei de fa]\,
ne putem referi la dife-
ren]a `ntre vechi [i nou
chiar pe terenul pronun-
]iei. Sextil Pu[cariu nota
urm\toarea distinc]ie a
unei vorbitoare din ves-
tul ]\rii, unde, `n secolul
trecut, al\turi de vechea
rostire, irm\ (cu fenome-
nul pe care foneticienii `l
numesc „rotacism“), p\-
trundea pronun]ia litera-
r\ inim\: „inima e cea
secunde, pe când calendarul
gregorian produce o diferen-
]\ de 26,02 secunde.
care bate `n piept (a[adar
„cordul“ de ast\zi), irma
e cea care te doare“; `n
zona respectiv\ aceea[i
form\ ap\rea [i `n expre-
sia „m\ doare irma“ (Lim-
ba român\. Privire gen-
eral\, 1976, p. 108).
Dar s\ nu uit\m un lu-
cru important: cordul,
neologic, apare [i `n ex-
primarea sentimentelor:
putem transmite un sa-
lut cordial, adic\ „din
inim\“, gest [i stare de
spirit sub semnul c\rora
ne desp\r]im, acum, de
cititorii no[tri.
* Stelian Dumistr\cel
este lingvist, profesor
universitar la Departamentul
de Jurnalistic\ de la
Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i
4. Ca [i pân\ acum vor fi
ani obi[nui]i (365 de zile) [i
ani bisec]i (366 de zile).
Pentru anii seculari (2000,
2100, etc.) calendarul gre-
gorian calculeaz\ dup\ me-
toda ar\tat\ `n articol (adi-
c\ sunt bisec]i anii seculari
a c\ror cifre se `mpart exact
la 4). ~n calendarul iulian
`ndreptat `n 1923 metoda
de calcul este alta, [i anu-
me: anii seculari se `mpart
la 9 [i sunt ani bisec]i doar
dac\ `mp\r]irea d\ rest 2
sau 6. Aceasta face ca din 9
ani seculari s\ avem doar
doi ani bisec]i.
A[adar, din 1582, de
când s-a introdus calenda-
rul gregorian [i pân\ `n
1923 când Biserica Ortodo-
x\ a `ndreptat calendarul
iulian, [tiin]a astronomiei
sporise foarte mult, iar m\-
surarea timpului se putea
face cu mult mai mare pre-
cizie, `ncât nu era nevoie s\
se `mprumute calendarul
gregorian. (preot Ioan Ma-
noliu, parohia Dr\gu[eni,
Protopopiatul S\veni)
*Sursa: Ortodoxia nr. 2/1955
– „Problema unific\rii calendaru-
lui liturgic `n Biserica Ortodox\“
de pr. prof. Ene Brani[te; [i din
Biserica Ortodox\ Român\ nr. 3-
4/1955 – „Cuvânt de l\murire `n
leg\tur\ cu r\t\cirile stili[tilor“
de arhim. Ilie Cleopa
S=mb\t\, 10 martie 2007 3
EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
Actualitatea lui Iuda
a Nimeni nu poate fi de acord,
`n acela[i timp, [i cu adev\rul [i cu
minciuna [i atunci, unii se preocup\ s\
dea minciunii o fa]\ incontestabil\ a
de Carmelia LEONTE
Tr\im `n vremuri atât de viclene, `ncât nu `ntâm-
pl\tor asist\m tocmai acum la `ncerc\ri m\iestre de
reabilitare a lui Iuda. Tot felul de filme senza]ionale
care `ncearc\ s\ fac\ din alb, negru, prezentând ni[te
falsuri drept dovezi incontestabile [i ni[te fabula]ii
drept argumente istorice, tot felul de c\r]i denigratoare
la adresa lui Iisus, vândute ca pâinea cald\ la tarabe,
arat\ c\ Iuda a câ[tigat teren. Tr\im vremurile lui
Iuda [i ne sim]im, `n general, bine. Iisus a devenit o en-
titate abstract\ pe care o b\nuim undeva, departe,
dincolo de orizont, cu o existen]\ de-a dreptul inconsis-
tent\, pe când Iuda… Iuda suntem noi! Nimeni nu
poate fi mai apropiat [i mai concret, mai demn de luat
`n seam\, mai credibil `n tot ce face, decât noi `n[ine.
~ns\ distan]a mic\ nu d\ neap\rat valoare mare.
Faptul c\ eu sunt atât de vizibil\ pentru mine nu m\
`ndrept\]e[te s\ m\ confund cu vreun reper de ne-
zdruncinat al `ntregului univers. Adev\rata realitate
st\ bine `nfipt\ dincolo de ceea ce se vede. Chiar dac\
Iuda e atât de prezent cu existen]a lui gonflabil\,
p\tima[\, nu tot ceea ce este ostentativ este [i valid.
Iuda este atât de puternic pentru c\ noi `i d\m putere.
Dac\ observ\m cu aten]ie, se duce o lupt\ `mpotriva
blânde]ii [i a purit\]ii de la vârstele cele mai fragede.
Desenele animate pentru copii sunt acum foarte vio-
lente [i du[m\noase (de ce cred realizatorii actuali de
filme colorate c\ „Alba ca z\pada [i cei [apte pitici“ sau
„101 Dalma]ieni“ nu ar mai fi pe placul copiilor, ci nu-
mai mon[trii robotiza]i [i lupt\torii gata s\ distrug\
planeta?!!), educa]ia pe care o primesc cei mici este `n
spiritul legii vechi – „Ochi pentru ochi [i dinte pentru
dinte“ – pentru c\ p\rin]ii, la rândul lor, au ajuns la
concluzia c\ aceasta este cheia succesului. Tinerii sunt
orienta]i c\tre meserii „b\noase“. La vârsta adult\
este atacat sufletul uman `n `ns\[i esen]a lui, prin
eradicarea reperelor sfinte. Este cunoscut faptul c\ un
om credincios e mai puternic decât unul necredincios,
nu poate fi transformat u[or `n mas\ de manevre, nu
este dispus s\ renun]e la principiile lui de via]\ [i s\
adopte alte valori, care ar credita o alt\ putere, in-
diferent din ce lume ar fi ea. A[adar, interesul docu-
mentarelor denigratoare la adresa cre[tinismului nu
este pur pecuniar (`nc\ ar fi simplu!), ci astfel, prin dis-
creditarea Bisericii, m\car teoretic capabil\ s\ coa-
guleze suflete [i s\ le dea un ]el, se d\ ve[nica lupt\
pentru putere. Cre[tinismul nu accept\ pseudovalori.
Urma[ii lui Iuda au drept scop `n via]\ confortul mate-
rial, iar valorile sufletului nu `ncap `n aceast\ con-
tabilitate. Nimeni nu poate fi de acord, `n acela[i timp,
[i cu adev\rul [i cu minciuna [i atunci, unii se pre-
ocup\ s\ dea minciunii o fa]\ incontestabil\. A[a cum
Iisus a fost prigonit [i chiar ucis, de[i ~mp\r\]ia Lui nu
era din lumea aceasta [i El nu urm\rea `nl\turarea
autorit\]ilor politice ale vremii, ci `nl\turarea fariseis-
mului [i instituirea Legii noi, la fel acum, Biserica, de[i
nu poate fi un rival direct al vreunei orânduiri, este „vi-
novat\“ c\ propune alte valori, socotite constrâng\toa-
re pentru o societate de drept. Dac\ nu ar vorbi `n
pustiu, Biserica ar determina `n mod indirect falimen-
tul unor firme care produc diverse produse, dar [i diz-
gra]ia unor capete „`ncoronate“ (mai ales cele care
`ncurajeaz\ r\zboiul [i intoleran]a).
Dintr-o perspectiv\ cultural\ se poate spune c\ noi,
românii, vis\m la Eminescu, dar tr\im `n Caragiale.
Emblematic pentru opera lui Eminescu este Lucea-
f\rul, simbol al perfec]iunii ve[nice [i al purit\]ii ab-
solute. Corolar lui Caragiale `l avem pe Mitic\, perso-
najul [mecher, abil, oportunist, capabil s\ fac\ [i s\
desfac\ lucrurile `n interesul s\u. Suntem condamna]i
la Caragiale, realitatea româneasc\ nu reu[e[te s\ se
desprind\ de acest model.
~n planul credin]ei, vis\m la Iisus (dac\ vis\m), dar
`l accept\m pe Iuda, pentru c\ ne aduce un profit ime-
diat. Cu tot sfâr[itul lui nedemn [i care ar fi trebuit s\
aib\ valoare pedagogic\, Iuda [i-a asigurat o posteri-
tate r\sun\toare. Principiile cristice par de-a dreptul
utopice, pe când Iuda e pe `n]elesul tuturor. Prototipul
personajului viclean, iubitor de argin]i [i posibil sinu-
ciga[ face ravagii. Este ca un virus inoculat `n lume [i
care nu mai poate fi stârpit. Dimpotriv\, se `ntinde ca
o molim\ peste tot. Va veni o vreme când ne vom re-
trage simpatia [i ambasadorii din orizontul lui Iuda,
`n]elegând c\ modelul s\u aduce o prosperitate artifi-
cial\ [i g\unoas\.
* Carmelia Leonte este scriitoare,
redactor la revista „Dacia literar\“
4 S=mb\t\, 10 martie 2007
PE SCURT
Corul Seminarului
Teologic din Ia[i
particip\ la
Olimpiada de
Muzic\
Corul „Basileus“ al
Seminarului Teologic Liceal
Ortodox „Sf. Vasile cel
Mare“ din Ia[i va participa,
ast\zi, la faza jude]ean\ a
Olimpiadei de Muzic\.
Concursul va `ncepe, ast\zi,
la 12.00, [i se va desf\[ura
la Liceul de Art\ „Octav
B\ncil\“ din Ia[i. ~n etapa
de preg\tire, miercuri, 7
martie, la Seminarul
Teologic din Iasi a avut loc
un concert coral, la care au
participat corul
Seminarului [i corul „Strop
de ler“ al {colii Normale
din Ia[i, informeaz\ Radio
Trinitas. Corul „Basileus“
se va prezenta la concursul
de ast\zi cu mai multe
piese. Printre acestea se
num\r\ „Cobor=i din deal
`n vale“, pies\ prelucrat\
pentru cor b\rb\tesc de
prof. Vasile Sp\t\relu;
„Florilegiu bizantin de
Sfintele Pa[ti“, o prelucrare
coral\ din repertoriul mar-
ilor compozitori Nicolae
Lungu, Ion Popescu
Pas\rea [i Paul Cons-
tantinescu, lucrare aranjat\
pentru cor b\rb\tesc de pr.
prof. Stelian Iona[cu; piesa
„Miluie[te-m\ Dumne-
zeule“, de Gheorghe Cucu.
L\ca[e de cult
`n restaurare
~n Programul Na]ional de
Restaurare pe 2007 a mo-
numentelor aflate `n stare
de degradare, jude]ul
Bac\u figureaz\, printre al-
tele, [i cu dou\ edificii bi-
serice[ti: biserica fostei
M\n\stiri R\chitoasa [i
M\n\stirea R\ducanu, in-
formeaz\ Radio Trinitas
cit=nd un cotidian local.
Biserica de la R\chitoasa,
monument de gradul A,
adic\ de valoare na]ional\,
ridicat\ `ntre 1696 - 1738,
va primi, din partea
Ministerului Culturii [i
Cultelor, 15.375 de lei pen-
tru refacerea picturii inte-
rioare, iar M\n\stirea
R\ducanu din T=rgu Ocna,
construit\ `n secolele XVII -
XVIII, va primi 50.000 lei,
pentru consolidarea pic-
turii, bani care sunt, `ns\,
destul de pu]ini pentru re-
alizarea total\ `n ceea ce
prive[te restaurarea.
Pentru prima oar\ dup\
mai bine de 50 de ani,
Catedrala ortodox\ din
Sibiu a intrat `n restaurare,
informeaz\ postul de Radio
al Mitropoliei Moldovei [i
Bucovinei. Obiectul
renov\rii `l constituie, `n
principal, pictura realizat\
acum aproape 100 de ani.
~nainte de `nceperea
lucr\rii, echipa de restaura-
tori a luat mostre de pic-
tur\ [i vopsea din fresca
bisericii, pentru a le supune
test\rilor necesare pentru o
astfel de interven]ie.
Lucr\rile au debutat, dup\
ce s-au primit avizele nece-
sare de la Ministerul
Culturii [i Cultelor.
Catedrala din Sibiu au fost
ridicat\ `ntre anii 1902-
1904, biserica fiind sfin]it\
`n data de 30 aprilie 1906.
Catedrala a fost restaurat\
de mai multe ori de-a lun-
gul timpului. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
VIA}A PAROHIILOR Romanului. „Ne-am propus
ca la prima conferin]\ pre-
arheologic\ `n cazul unor
noi amenaj\ri la monu-
o]easc\, care va avea loc la mente istorice etc. A[ putea
Centrul Eparhial Roman a propus metode de 27 martie, s\ prezent\m concluziona c\ aceast\
preo]ilor din Protopopiatul `ntrunire a avut un rol de-
ocrotire a patrimoniului cultural na]ional Roman, `n plen, acest pro-
iect, care cuprinde mai
osebit `n ceea ce [i-a dorit,
adic\ de a `ncuraja [i de a
Cu binecuv=ntarea Prea lui na]ional cultural de la ne[ti. ~n cuv=ntul de salut multe puncte din protocolul con[tientiza aceast\ nece-
Sfin]itului Eftimie, Episco- Inspectoratul Jude]ean de [i de binecuv=ntare, PS dintre Patriarhia Rom=n\ sitate a salv\rii patrimoni-
pul Romanului, [i `n pre- Poli]ie Neam], prof. Vitalie Ioachim B\c\uanul a men- [i Ministerul de Interne, cu ului. To]i preo]ii prezen]i
zen]a PS Ioachim B\c\ua- Giosanu, inspector `n ca- ]ionat c\, pe l=ng\ dimen- m\surile care se impun pe au venit cu `ntreb\ri, cu
nul, Arhiereu-Vicar al E- drul aceluia[i comparti- siunea spiritual\, Biserica plan local: m\suri de sigu- sugestii, cu propuneri, a[-
piscopiei Romanului, la ment de protejare a patri- are [i responsabilitatea de ran]\, de protec]ie a biseri- tept=nd cu interes ca, `n vi-
Centrul Eparhial din Ro- moniului na]ional cultural a proteja, de a salva zestrea cilor, dotarea acestora cu zitele pastorale [i adminis-
man a avut loc s\pt\m=na [i 12 preo]i, pre[edin]i ai patrimoniului s\u, care sisteme de alarm\, cu gra- trative de la parohii, s\ pu-
aceasta un colocviu cu cercurilor pastorale din zo- este un procent majoritar tii, m\suri de protec]ie `m- tem `ntocmi fi[ele acestea
tema „Salvarea patrimoni- na Romanului. Scopul aces- din patrimoniul ]\rii noas- potriva incendiilor, respec- care au fost propuse `n pro-
ului na]ional cultural“. La tui colocviu a fost con[ti- tre. ~n acest scop, au fost tarea normelor de conser- tocolul despre care am a-
acesta au fost prezen]i co- entizarea necesit\]ii sal- `ntocmite c=teva preciz\ri vare, de inventariere a bu- mintit“, a declarat pentru
misarul [ef Vasile Cheche- v\rii patrimoniului na]io- deosebit de importante, ca- nurilor `n baza unor fi[e Radio Trinitas, protopopul
ri]\, [eful Departamentului nal cultural, a tezaurelor re vor transmise c\tre fie- tip, depozitarea lor `n lo- de Roman, pr. Florin Tus-
de protejare a patrimoniu- p\strate `n bisericile rom=- care parohie din Episcopia curi sigure, supravegherea canu. a
LUMEA CRE{TIN|
204 ani de la trecerea la cele ve[nice Provoc\rile familiei
a mitropolitului Iacob Stamati `n secolul al XXI-lea
~ntr-o declara]ie din 6
a Iacob Stamati a devenit episcopul Hu[ilor `n 1782 a Din 1792 p=n\ `n 1803 martie a.c., adoptat\ cu
prilejul celei de-a VII-a re-
a fost mitropolitul Moldovei [i Sucevei a Este ctitorul Bisericii Banu din Ia[i uniuni a pre[edin]ilor
Conferin]elor Episcopale
[i `ndrum\tor al [colilor [i al activit\]ii editoriale din Moldova Catolice din Europa de
a Concep]ia lui pedagogic\ este expus\ `ntr-un lung raport `naintat domnitorului, Sud-Est, de la Oradea,
prela]ii din [apte ]\ri eu-
cu felurite recomand\ri privind organizarea `nv\]\mântului [i a procesului ropene au remarcat c\
mariajele `ntre persoane
instructiv-educativ a A desf\[urat [i o impresionant\ lucrare filantropic\ a de credin]e diferite sunt `n
M=ine, 11 martie se `m- deschis o farmacie public\ cre[tere, `nc=t diferen]ele
plinesc 204 ani de la trece- aproape de catedral\, pen- religioase [i etnice, pre-
cum [i amenin]area con-
rea la cele ve[nice a mitro- tru alinarea suferin]elor tinu\ pe care o reprezint\
politului Iacob Stamati al omene[ti. Pentru lumina-
secularizarea sunt o provo-
Moldovei [i Sucevei. Iacob rea min]ii [i pentru m=n- care la adresa `n]elegerii
Stamati s-a n\scut la 24 tuirea sufletelor, mitropo- sacre a conceptului de
iunie 1749, `n p\r]ile Bis- litul Iacob II „Nem]eanul“ c\s\torie `n r=ndul credin-
tri]ei - Transilvania [i a a reorganizat [i dezvoltat cio[ilor din Europa. De
decedat la 11/12 martie [colile biserice[ti din Mol- asemenea, episcopii au
1803, la Ia[i. A intrat de dova. De asemenea, a con- subliniat faptul c\ uniu-
mic copil `n ob[tea M\n\s- tribuit la dezvoltarea Aca- nile dintre catolici [i
tirii Neam], devenind c\- demiei de la Ia[i, oferind musulmani ofer\ „solu]ii
pozitive“ `n conturarea
lug\r `n anul 1764. ~n- burse [i c\r]i de [coal\ ce- unei mai mari `n]elegeri
vrednicindu-se de darul lor s\raci.
culturale `ntre cele dou\
preo]iei, `n anul 1774 a a- comunit\]i de credin]\,
juns slujitor la Mitropolia
Moldovei, iar `n anul 1782
Ierarhul cel mai Biserica Banu dar „faptul c\ diversitatea
religiei se `ntrep\trunde
a fost hirotonit episcop de iubitor de carte din din Ia[i este cu diversitatea originii et-
ctitorit\ de nice“ conduce la probleme
Hu[i. Pe parcursul celor 10 secolul al XVIII–lea
ani, `n care a condus Epar- mitropolitul Iacob pastorale semnificative.
Stamati (Iacob II
hia Hu[ilor, Iacob Stamati Mitropolitul Iacob Sta-
a `nnoit mai multe biserici mati este considerat ierar- Nem]eanul) Conferin]\
[i schituri [i a `nfiin]at o hul cel mai iubitor de carte scurt timp, `n 1802, ro- tenia, respectarea cu stric-
[coal\ episcop\ pentru lu- din secolul al XVIII-lea, `n manul moralizator „Chiril te]e a posturilor [i mai ales
ortodox\ la Paris
minarea preo]ilor. Moldova. Dup\ ce a `nte- [i Andronius“ al spaniolu- participarea la Taina Spo- M=ine, 11 martie, `nce-
~n anul 1792 a fost ales meiat la Ia[i o bun\ ti- lui Balthasar Gracian, din vedaniei. „Iar acei care re- p=nd cu orele 13.30, ar-
mitropolit al Moldovei [i pografie, a tip\rit nume- grece[te (1794). Din c\r]ile fuz\ s\ se spovedeasc\, s\ him. Elie Ragot de la M\-
Sucevei, p\storind p=n\ la roase c\r]i biserice[ti pen- didactice pentru copii, a ti- r\m=n\ ca ni[te str\ini de n\stirea „Schimbarea la
moarte. ~n cei 11 ani de ar- tru cult, c\r]i apologetice p\rit „Gramatica teologhi- lege [i de Dumnezeu“, spu- Fa]\“ din Dordogne va
hip\storire ca mitropolit pentru ap\rarea credin]ei ceasc\“, „Geografia moldo- nea el. Mitropolitul Iacob II sus]ine o conferin]\ despre
`n Moldova, Iacob Stamati ortodoxe [i c\r]i didactice „P\rintele Emilianos [i
veneasc\“ [i „Aritmetica“ Nem]eanul d\dea mare im-
s-a dovedit un adev\rat pentru [coli publice. A ti- (1795), traduse din grece[- portan]\ duhovnicului. {i Muntele Athos“, informea-
za orthodoxie.com. Con-
slujitor [i iconom al casei p\rit Evanghelia, Liturghi- te de `nv\]atul episcop tocmai de aceea, `nainte de
lui Dumnezeu. ~n ace[ti erul [i Psaltirea, `n 1794, ferin]a va avea loc dup\
Amfilohie Hotiniu. Pentru a hirotesi pe cineva duhov- Sf=nta Liturghie, la paro-
ani a zidit mai multe bise- Apostolul, `n 1795, Ceaslo- sporirea duhovniceasc\ a nic cerceta dup\ pravil\, hia „Sf. Serafim de Sarov“.
rici `n Ia[i [i prin sate, a vul, `n 1797, „Pravila Sfin- cre[tinilor, marele p\stor dac\ [tia Sfintele Scripturi
f\cut danii de `nnoire la ]ilor P\rin]i“ (Sfintele Ca- al Moldovei cerea, `ndeo- [i canoanele Bisericii [i
m\n\stiri [i schituri, a re- noane), `n 1799, Pr\v\lioa- sebi, participarea regulat\ dac\ el `nsu[i avea o via]\ Festivitate pascal\
organizat bolni]ele [i a r\, adic\ Molitvelnicul `n la slujbele bisericii, milos- aleas\. a la Biserica
ortodox\ rom=n\
„Ca un izb\vitor al celor robi]i
S\rb\toarea Sf=ntului Gheorghe `n Grecia [i celor s\raci folositor,
neputincio[ilor doctor, conduc\torilor
„Sf. Treime“ din
ajut\tor, Purt\torule de Los Angeles
Perioada: 18 - 28 aprilie 2007 biruin]\, Mare Mucenice Gheorghe,
roag\ pe Hristos Dumnezeu s\ Duminic\, 8 aprilie a.c.,
Sf=ntul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai iubi]i [i cinsti]i sfin]i ai mântuiasc\ sufletele noastre.“ orele 13.00, Biserica orto-
Ortodoxiei.
dox\ rom=n\ „Sf. Treime“
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\, `n perioada 18 - 28 Aprilie 2007, din Los Angeles va orga-
la pelerinajul „S\rb\toarea Sfântului Gheorghe“ `n ora[ul Levadhia - Grecia, unde se Informa]ii suplimentare
niza, `n sala mare paro-
p\streaz\ o parte din sfintele sale moa[te. pute]i ob]ine la num\rul hial\, festivitatea de Pa[ti,
Dintre obiective men]ion\m: Vallea Tembee (izvorul [i Biserica Sf. Mc. Paraskevi), de telefon: 0232/276907, informeaza Romanian
Coompllexull moonahall Meeteeora (moa[tele Sf. Haralambie); Insulla Evvia: M-rea Sf. Cuv. la sediul Global News. Programul
David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul Fer. Stare] Iacov Tsalikis), Proko- Centrului de Pelerinaj cuprinde activit\]i
pion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. „Sf. Parascheva“ tradi]ionale rom=ne[ti,
Partenie din Lampsakos), LEVADHIA - PARTICIPARE LA SFANTA LITURGHIE [i din Ia[i: Bd. {tefan specifice acestei s\rb\tori,
`nchinare la mo[tele Sfântului Gheorghe, Atena (vizitare: Acropole, Pia]a Parlamentului, activit\]i sociale [i cultu-
cel Mare [i Sfânt
Catedrala Mitropolitan\); Insulla Eghina (moa[tele Sf. Nectarie Taumaturgul); M-rrea nr. 16, `n curtea rale, precum [i momente
Katoo Xeenia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) - Tesallonicc (moa[tele Sf. Dimitrie, de muzic\ popular\ [i
Catedralei mitropolitane,
Izvorâtorul de mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf. Grigorie Palama), Ouranopolis u[oar\ rom=neasc\. a
(croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos).
sau acces=nd site-ul:
Pre]: 285 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; transport www.centruldepelerinaj.ro.
cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Eghina, Eghina - Pireu; cazare `n regim V\ mul]umim [i v\ Pagin\ realizat\ de
dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de 3***, preot `nso]itor. a[tept\m!
Narcisa BALABAN
 PAGINA AGRICULTORULUI S=mb\t\, 10 martie 2007 5
Micii agricultori din Rom=nia PE SCURT
Registrul agricol
pentru 2007-2011
se vor reprofila `n constructori a fost aprobat
Guvernul a aprobat, la
`nceputul acestei s\pt\m=ni,
a Dintre proprietarii de ferme din Rom=nia, cel mai greu lovi]i de aderarea la UE vor fi cei mai mici, care reprezint\ Registrul agricol pentru pe-
rioada 2007 - 2011, care
circa un milion, deoarece aceste ferme nu sunt, pur [i simplu, destul de mari pentru a r\mâne competitive reprezint\ eviden]a gospod\ri-
ilor, inclusiv a terenurilor, con-
a ~n România, o ferm\ medie are 3,3 hectare, fa]\ de 18,7 hectare `n ]\rile dezvoltate ale UE a O treime din for]a de struc]iilor [i animalelor de pe
raza unei localit\]i, indiferent
munc\ a României, adic\ 2,3 milioane de persoane, activeaz\ `n sectorul agricol a Anali[tii str\ini spun c\ aceast\ cifr\ de domiciliul proprietarului.
va sc\dea rapid `n urm\torii ani, lucru confirmat [i de ministrul Agriculturii a Astfel, o parte important\ din for]a de Registrul reprezint\ eviden]a
centralizat\ a num\rului de
munc\ din agricultur\ va fi reorientat\ spre construc]ii sau lucr\ri de infrastructur\ finan]ate tot de UE a gospod\rii, a cl\dirilor de
locuin]e, construc]iilor din gos-
Cotidianul britanic „Fi- pod\rie, a mijloacelor de trans-
port cu trac]iune animal\ sau
nancial Times“ a prezen- a autoturismlor, a ma[inilor
tat, `n edi]ia de ieri, si- agricole, a modului `n care
tua]ia micilor agricultori sunt folosite terenurile, a
din România, care trebuie num\rului de pomi pe specii,
s\ se adapteze sau risc\ sau a animalelor existente la
`nceputul anului, dar [i evolu-
s\ dispar\, dup\ ade- ]ia anual\ a acestora pe specii.
rarea la Uniunea Euro- ~nscrierea `n Registrul agricol
pean\. Articolul apare este una dintre condi]iile im-
al\turi de o serie de alte puse pentru a desf\[ura ac-
tivit\]i economice `n domeniul
materiale dedicate Româ- agricol. Astfel, `nscrirea `n
niei, `n sec]iunea „Special Registru este necesar\ pentru
Report“ a cotidianului fi- a primi certificat de produc\tor
nanciar britanic. agricol, pentru vânzarea pro-
duselor la pia]\, sau pentru
~n România exist\ cir- eliberarea unui document care
ca 4,3 milioane de ferme s\ dovedeasc\ proprietatea
la limita subzisten]ei, ce- asupra animalelor, pentru a le
ea ce reprezint\ aproape putea vinde `n târguri [i oboa-
re. Totodat\, produc\torii a-
jum\tate, din cele 9 mi- gricoli pot primi sprijin finan-
lioane de ferme `nregis- ciar numai dac\ sunt `nscri[i
trate `n Uniunea Euro- `n Registrul agricol. Perioada
pean\. Calitatea de ]ar\ de valabilitate a Registrului
membr\, de[i va atrage agricol anterior a expirat la
sfâr[itul anului 2006. Docu-
dup\ ea „generozitatea“ mentul se `ntocme[te pentru o
Politicii Agricole Comu- perioad\ de cinci ani, iar
ne, va aduce schimb\ri datele se completeaz\ anual.
radicale pentru num\rul
mare de români care Subven]iile pentru
tr\iesc din agricultur\.
Micii produc\tori nu vor
ni[te fonduri de la Gu- pl\]ile nu se vor `ncheia cas\ pentru a se `ntre- de aderarea la UE vor fi cresc\torii de bovine
vern, 30 de euro pe hec- pân\ `n ianuarie 2008. ]ine, 31% din for]a de cei mai mici, care repre-
resim]i schimb\rile ime- tar pentru culturile de munc\ a României, adic\ zint\ circa un milion. A- au fost deblocate
diat. Ace[tia consum\ cereale [i 200 de euro 2,3 milioane de persoane, ceste ferme nu sunt, pur
mare parte din ceea ce Agricultorii vor fi activeaz\ `n acest sector, [i simplu, destul de mari
Ministrul Agriculturii, P\duri-
lor [i Dezvolt\rii Rurale
pentru cele de tutun, de
produc [i vând surplusul
exemplu. Nu este, `ns\, reorienta]i spre cifr\ care, spun anali[tii pentru a r\mâne compe- (MAPDR), Dan Motreanu, a a-
vecinilor sau la pie]ele lo- str\ini, va sc\dea rapid titive. nun]at, ieri, c\ a deblocat sub-
cale. Pe de alt\ parte, clar când anume vor `n- construc]ii [i lucr\ri ven]iile pentru cresc\torii de
cepe s\ vin\ subven]iile. `n urm\torii ani. ~n România, o ferm\ bovine. Astfel, `n aceast\ s\p-
multe ferme comerciale
Crearea institu]iilor, pro-
de infrastructur\ Potrivit ministrului A- medie are 3,3 hectare, t\mân\ se vor pl\ti 71 de mi-
mari, `n special produc\- griculturii, o parte din a- fa]\ de 18,7 hectare `n lioane de lei, iar restul, de 5,5
toare de cereale, func]io- cedurilor [i tehnologiilor Tot fermele mari sunt milioane, urmeaz\ s\ fie achi-
de procesare de care este ceast\ for]\ de munc\ va UE 15. Guvernul va `n-
neaz\ deja foarte bine pe cel mai bine preg\tite fi reorientat\ spre con- curaja consolidarea fer- tat s\pt\mâna viitoare. Minis-
pia]\ [i se vor dezvolta nevoie pentru a adminis- pentru a absorbi cele 7,5 trul a ad\ugat c\ a avut o `n-
struc]ii [i lucr\rile de in- melor mari, oferind ren- tâlnire cu reprezentan]ii cres-
rapid cu ajutorul sub- tra programul reprezint\ miliarde de euro pe care te de 100 de euro pe hec-
frastructur\ finan]ate c\torilor de bovine, mar]i, asi-
ven]iilor UE. o provocare extrem de România le va primi pâ- tot de UE, iar turismul tar anual proprietarilor gurându-i c\ subven]iile
Pl\]ile directe vor fi la complex\ pentru autori- n\ la sfâr[itul anului va deveni [i el un sector b\trâni care `[i vând p\- restante se vor achita `n scurt
`nceput de doar 25% din t\]ile rom=ne. Ministrul 2013 din fondurile de atr\g\tor. mântul [i de 50 de euro timp. „S\pt\mâna viitoare
Agriculturii, Dan Motrea- dezvoltare rural\. Aces- vom avea o nou\ `ntâlnire cu
cele efectuate `n UE 15. celor care `l dau `n aren- cresc\torii de bovine, pe tema
Subven]ia de baz\ va fi nu, declara, la `nceputul tea pot fi cheltuite pe d\. Pân\ acum, 23.000
de 50 de euro/ha/an [i va acestui an, c\ pl\]ile vor orice, de la utilaje agri- Guvernul `ncurajeaz\ de ferme au fost atrase
formelor de sprijin financiar de
care ar putea s\ beneficieze `n
cre[te treptat, ajungând `ncepe s\ se fac\ `n lunile cole pân\ la computere, consolidarea `n acest program, trans- acest an“, a men]ionat [eful
pân\ `n 2014, la nivelul octombrie [i noiembrie. cursuri de formare [i pro- ferând drepturile de pro- MAPDR.
Oficialul MAPDR a reve-
fermelor mari prietate asupra a mai
celor de care beneficiaz\ iecte de comercializare `n
fermierii vest-europeni. nit, `ns\, asupra acestei comun. Pe lâng\ cei care Dintre proprietarii de mult de 135.000 de hec- Cartea Verde
Unii fermieri vor primi [i declara]ii, spun=nd c\ fac agricultur\ pe lâng\ ferme, cel mai greu lovi]i tare. a
este obligatorie
[i pentru tractoare
Legea rentei viagere a scos din visteria ADS 500 de mii de lei Asigurarea obligatorie pentru
remorci [i cre[terea valorii
mul renta viager\. De la t\rii Rurale (MAPDR) a rii de p\mânt pot benefi-
Legea privind acordarea rentei viagere prevede `nceputul anului, la ADS demarat programul ren- cia de prevederile acestei
poli]elor RCA pentru tractoare
`i nemul]ume[te pe ]\rani.
c\ proprietarii care `[i arendeaz\ terenul vor s-au depus cereri pentru ta viager\ cu scopul de a legi. Prima condi]ie este Ace[tia spun c\ pl\tesc sume
arendarea unei suprafe]e concentra suprafe]ele a- ca persoana care vinde fabuloase pentru asigurare, iar
primi 50 de euro/ha/an, iar cei care vând terenul de 6.200 de hectare [i gricole `n exploata]ii efi- terenul sau `l d\ `n folo- pre]ul nu este justificat. ~n
replic\, societ\]ile de asigur\ri
vor beneficia de 100 de euro/ha/an, sume care pentru vânzarea unei su- ciente, m\sur\ impus\ sin]\ s\ aib\ cel pu]in 62 spun c\ acestea sunt regulile
prafe]e de 1.300 de hec- de necesitatea compatibi- de ani. Uniunii Europene. Sup\rarea
se adaug\ la valoarea arendei sau la pre]ul de tare. De la 1 ianuarie liz\rii agriculturii româ- De asemenea, propri- este cu atât mai mare, cu cât
vânzare al p\mântului, dup\ caz. Nu to]i de]in\- 2007, proprietarii pot so- ne[ti cu cea din ]\rile etarul poate s\-[i p\stre- valoarea poli]elor RCA pentru
licita renta viager\ pen- membre ale Uniunii Eu- ze 0,5 ha de p\mânt, cu tractoare a ajuns la sume fabu-
torii de p\mânt pot beneficia de prevederile tru vânzarea sau aren- ropene. condi]ia s\ nu comercia- loase. Astfel, asigurarea unui
tractor cu o capacitate de peste
acestei legi. Prima condi]ie este ca persoana darea terenurilor, doar Legea privind acor- lizeze produsele ob]inute 4 mii de centimetri cubi se
`n cazul `n care suprafe- darea rentei viagere pre- de pe terenul respectiv. ridic\ la 2,3 mii de euro.
care vinde terenul sau `l d\ `n folosin]\ s\ aib\ ]ele agricole sunt situate vede c\ proprietarii care ~n 2006, fermierii au so- Reprezentan]ii firmelor de
licitat renta viager\ pen- asigur\ri spun c\ integrarea `n
cel pu]in 62 de ani. `n extravilan. `[i arendeaz\ terenul vor Uniunea European\ cost\.
primi 50 de euro/ ha/an, tru arendarea unei su- „Dac\ un tractor trage o re-
Agen]ia Domeniilor trei luni, cu `ncepere din 20 de milioane de lei, iar cei care vând terenul prafe]e de 86.370 hectare morc\, el va pl\ti 20% din
Statului ( ADS) a cheltu- decembrie 2006, potrivit vor beneficia de 100 de [i pentru vânzarea a prim\ [i pentru remorc\.
it 500.000 de lei pentru informa]iilor oferite de pentru continuarea euro/ha/an, sume care se 12.935 hectare. MAPDR Poate mâine, un cet\]ean din
promovarea programului conducerea institu]iei. a alocat 20 de milioane Vama Veche vrea s\ treac\ la
programului `n 2007 adaug\ la valoarea aren- bulgari cu tractorul. E liber s-o
renta viager\, iar campa- Campania a avut drept dei sau la pre]ul de vân- de lei, pentru continua- fac\. Tocmai despre asta e
nia de mediatizare s-a scop informarea fermie- Ministerul Agricultu- zare al p\mântului, du- rea acestui program, `n vorba `n integrarea `n UE“, a
derulat pe o perioad\ de rilor cu privire la progra- rii, P\durilor [i Dezvol- p\ caz. Nu to]i de]in\to- 2007. a declarat directorul unei firme
de asigur\ri. a
6 S=mb\t\, 10 martie 2007
PE SCURT
Ion }iriac este
primul rom=n intrat
`n clasamentul
miliardarilor planetei
Ion }iriac este primul român
care apare, `n 2007, `n clasa-
mentul miliardarilor din `n-
treaga lume alc\tuit de re-
vista „Forbes“, ocupând locul
840 dintr-un total de 946 de
persoane luate `n calcul, cu o
avere estimat\ la 1,1 miliarde
de dolari. Clasamentul con-
tinu\ s\ fie condus, pentru al
13-lea an consecutiv, de fonda-
torul Microsoft, Bill Gates, cu
o avere de 56 de miliarde de
dolari. }iriac, `n vârst\ de 67
de ani, este primul miliardar
al României, cu o avere pe
care [i-a construit-o singur din
afaceri `n domeniul bancar [i
al asigur\rilor. „Forbes“ `l
descrie pe }iriac ca „un atlet
de excep]ie, care a concurat `n
1960 la Jocurile Olimpice ca
hocheist. Ulterior s-a orientat
c\tre tenis, i-a antrenat pe
câ]iva mari juc\tori, inclusiv
Boris Becker, Steffi Graf [i
Goran Ivanisevici. {i-a folosit
rela]iile [i averea pentru a in-
vesti `n ]ara de origine dup\
c\derea comunismului. De]ine
companii `n domeniul bancar,
al asigur\rilor, leasing-ului
auto [i retail; ulterior a vân-
dut ac]iuni unor companii oc-
cidentale [i [i-a `ndreptat
aten]ia c\tre pia]a imobiliar\
din România. ~n ianuarie, el [i
olimpica Nadia Com\neci au
condus manifesta]iile care au
marcat aderarea României la
Uniunea European\“, scrie
„Forbes“ despre Ion }iriac.
Salarii mai mari
pentru angaja]ii
a patru aeroporturi
Salariul mediu al angaja]ilor
celor patru aeroporturi din
Bucure[ti, Constan]a [i Timi-
[oara va cre[te cu pân\ la
25% anul acesta, potrivit bu-
getelor companiilor publicate
`n „Monitorul Oficial“.
Bugetul Aeroportului
Interna]ional Henri Coand\
Bucure[ti prevede un buget
de salarii de 23,3 milioane de
lei, `n cre[tere cu 18% com-
parativ cu 2006. Astfel,
salariul mediu al unui anga-
jat al Aeroportului Otopeni va
ajunge la 2.652 lei cu aproape
470 lei mai mult decât `n
2006. Directorul companiei va
avea un fond de salarii de
159.000 lei, `n cre[tere cu
18% decât anul trecut.
Conform bugetului de veni-
turi [i cheltuieli, anul acesta
va cre[te [i valoarea premiu-
lui anual acordat directorului,
de la 42.000 lei la 51.000 lei.
Salaria]ii Aeroportului Inter-
na]ional Bucure[ti B\neasa -
Aurel Vlaicu vor beneficia `n
2007 de un fond de salarii de
3,3 milioane de lei, cu 25%
mai mult fa]\ de 2006.
Agricultura a ridicat
economia cu 7,7%
Economia României a crescut
`n 2006 la 7,7%. Un rol impor-
tant `n aceast\ evolu]ie favo-
rabil\ a fost jucat de agricultu-
r\, care, `n plus, a ajutat [i la
reducerea [omajului. Institutul
Na]ional de Statistic\ (INS)
urmeaz\ s\ dea publicit\]ii azi
principalele date referitoare la
evolu]ia economiei pe 2006.
Agricultura, industria [i con-
struc]iile sunt sectoarele cele
mai cotate de c\tre anali[tii
economici. Ace[tia consider\
c\, `n mare, avansul economic
`nregistrat anul trecut poate fi
pus pe seama acestora. Datori-
t\ rezultatelor bune ob]inute
de aceste ramuri, economia ]\-
rii a crescut pâna la 7,7%, `n
2006, fa]\ de 4,1% `n 2005.
Totu[i, acest 7,7% nu este un
record. Anali[tii estimau o
cre[tere economic\ de cel pu]in
8%. Chiar [i a[a, `ns\, este un
nivel destul de mare, greu de
repetat - este o cre[tere eco-
nomic\ invidiat\ de cele mai
multe ]\ri din regiune. a
Sacrificarea mieilor `n locuri neautorizate, strict interzis\
Mai este doar o lun\ pâ-
n\ la s\rb\toarea Pa[telui,
când tradi]ia spune c\ de
pe mesele festive nu trebu-
ie s\ lipseasc\ produsele
din carne de miel. ~ns\, a-
nul acesta sacrificarea
mieilor `n pie]e agroali-
mentare sau locuri neame-
najate, cum se `ntâmpla
pân\ de curând, va fi strict
interzis\.
Acest lucru, potrivit
normelor impuse de Uniu-
nea European\, va fi posi-
bil doar `n abatoare autor-
Romsilva nu mai are bani pentru
`ntre]inerea cailor de ras\
a ~n 2006, cheltuielile regiei pentru sus]inerea acestei activit\]i au
dep\[it 220 de miliarde de lei vechi, iar `ncas\rile din vânzarea
cailor au fost de aproape 15 ori mai mici a Variantele RNP `n
acest sens sunt de a crea o unitate de sine st\t\toare, o persoan\
juridic\ `n subordinea direct\ a MAPDR, finan]at\ integral de la
bugetul statului sau de a trece activitatea `ntr-o unitate de strict\
specialitate a Un cal poate fi vândut, `n func]ie de categoria
din care face parte [i scopul pentru care este utilizat, plecând de
la 15 milioane de lei vechi pân\ la 400-500 milioane de lei vechi a
Regia Na]ional\ a P\-
durilor (RNP) - Romsilva
nu mai de]ine poten]ial fi-
nanciar pentru `ntre]ine-
rea cailor de ras\, `n condi-
]iile `n care numai `n 2006
cheltuielile regiei pentru
sus]inerea acestei activi-
t\]i au dep\[it 220 de mili-
arde de lei vechi, iar `nca-
s\rile din vânzarea cailor
au fost de aproape 15 ori
mai mici.
„Statul trebuia s\ ne a-
loce circa 90 de miliarde de
lei vechi numai pentru `n-
tre]inerea cailor afla]i `n
proprietate public\ a statu-
lui român, dar, din p\cate,
`nc\ suntem doar la stadiul
de avizare a documen-
ta]iilor pentru alocarea
banilor destina]i primului
semestru din 2006, circa 45
de miliarde de lei vechi“, a
spus Gheorghe Mohanu,
director `n Regia Na]ional\
a P\durilor (RNP).
Acesta a precizat c\ ba-
nii sunt cuprin[i `n bugetul
MAPDR conform Legii
514/ 2006 care prevede de-
contarea cheltuielilor efec-
tuate de RNP pentru `ntre-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a 58% DIN CL|DIRI AU
NEVOIE DE REABILITARE
TERMIC|: Ministrul delegat
pentru Lucr\rile Publice, Las-
zlo Borbely, a declarat, joi, la
Deva, c\ dou\ milioane de
apartamente din mediul ur-
ban trebuie reabilitate din
punct de vedere termic. „Un
procent de 58% din cl\dirile
din mediul urban trebuie s\
fie reabilitate termic, `n
`ntreaga ]ar\. ~ntre 2000 [i
2004, legisla]ia a `mpiedicat
demararea acestui program,
pentru c\ 80% din costuri tre-
buiau suportate de asocia]iile
de proprietari, ceea ce era
prea mult. Acum proiectarea
[i expertiza se suport\ de la
bugetul de stat, iar costurile
de execu]ie se `mpart `n p\r]i
egale `ntre bugetul de stat, au-
torit\]ile publice [i asocia]iile
de proprietari“, a declarat mi-
nistrul Laszlo Borbely. Borbe-
ly sus]ine c\ programul de re-
ECONOMIC
izate sanitar veterinar. Cei
care au crescut miei `n gos-
pod\riile proprii vor bene-
ficia de o derogare de la
regulile impuse de Uniu-
nea European\, `n sensul
c\ `i vor putea sacrifica `n
propria curte, `ns\ doar
pentru consumul propriu
[i doar cu acordul medi-
cului veterinar.
Pre[edintele Autorit\]ii
Sanitar-Veterinare, Ma-
rian Avram, spune c\
„mieii de Pa[te, pentru
consum familial, pot fi sa-
]inerea cabalinelor din do-
meniul public al statului.
„Dac\ aceast\ lege nu se
aplic\, nu avem decât o
solu]ie, s\ recurgem la jus-
ti]ie pentru a ne recupera
banii. Nu cerem bani pen-
tru cabalinele care nu sunt
`n patrimoniul genetic, ci
doar pentru cele din patri-
moniul public al statului.
Aceste cabaline nu sunt a-
le noastre, noi suntem doar
administratori [i le `ntre]i-
nem“, a mai spus Mohanu.
Romsilva a alocat bani
pentru aceast\ activitate
nespecific\ din veniturile
provenite din silvicultur\.
„Romsilva nu mai are po-
ten]ialul financiar din 2002
- când a preluat activitatea
de `ntre]inere a cabalinelor
- pentru a sus]ine alte ac-
tivit\]i nespecifice, de ace-
ea inten]ion\m s\ externa-
liz\m aceast\ activitate.
Practic, s-a ajuns `n situa-
]ia ca salariile silviculto-
rilor s\ fie mai mici decât `n
alte domenii, din cauza e-
xisten]ei unor astfel de ac-
tivit\]i nespecifice `n ca-
abilitare a imobilelor din punct
de vedere termic trebuie f\cut
indiferent dac\ cl\dirile sunt
racordate la sistemul central-
izat de energie termic\ sau nu.
~n prezent, `n programul de
reabilitare termic\ sunt
cuprinse 1.700 de cl\diri, din-
tre care 620 au fost auditate.
a AURUL SE SCUM-
PE{TE PE SEAMA CRE{TE-
RII PRE}ULUI PETROLU-
LUI: Aurul s-a scumpit pe
pia]a londonez\, ajutat de
pre]urile mai mari ale petro-
lului [i de cre[terea cota]iei
ac]iunilor pe pie]ele interna-
]ionale, spun dealerii. „Au tre-
cut câteva zile de la vânzarea
masiv\ de aur. Caracteris-
ticile de baz\ ale pie]ei auru-
lui sunt la fel de solide ca a-
cum trei sau patru s\pt\-
mâni, dar investitorii [i-au
schimbat percep]ia asupra ris-
cului“, a spus directorul di-
viziei de cercetare a pie]ei
crifica]i `n gosp\d\riile
proprii. Este recomanda-
rea noastr\, dar [i o obli-
ga]ie, ca `nainte de sacrifi-
care s\ fie anun]at medicul
veterinar pentru a face un
control, care s\ certifice
salubritatea carcasei [i
faptul c\ nu pune `n peri-
col s\n\tatea familiei sau
pe cea public\.“
Pentru comercializare,
carnea trebuie s\ provin\
doar de la miei t\ia]i `n
abatoare autorizate, unde
vor primi [tampila medi-
drul Romsilva“, a subliniat
directorul RNP.
Externalizarea
serviciilor
„Noi nu vrem s\ plece
oricum [i oriunde aceast\
activitate pentru c\ nu ne
este indiferent ce se va `n-
tâmpla cu acest patrimoniu
genetic na]ional care s-a re-
alizat `n genera]ii `ntregi,
vrem doar s\ degrev\m
bugetul Regiei“, a precizat
Mohanu.
Variantele RNP `n acest
sens sunt de a crea o unitate
de sine st\t\toare, o per-
soan\ juridic\ `n subor-
dinea direct\ a MAPDR, fi-
nan]at\ integral de la buge-
tul statului sau de a trece
activitatea `ntr-o unitate de
strict\ specialitate, cum ar
fi ANARZ, unde exist\ [i
speciali[ti foarte buni. „S-a
mai vehiculat ideea de a se
trece `n subordinea ASAS,
dar nu cred c\ e viabil\ pen-
tru c\ aceasta trebuie s\ se
ocupe prioritar de cer-
cetare“, a explicat Gheorghe
metalelor pre]ioase de la Ca-
lyon Corporate and Invest-
ment Bank, Michael Widmer.
Cota]ia spot a aurului a urcat
la valoarea de 654 dolari/un-
cie, fa]\ de cea de 650,25 do-
lari/uncie `nregistrat\ la
`nchiderea [edin]ei de tran-
zac]ionare de miercuri de la
New York.
a RATA {OMAJULUI A
FOST ~N IANUARIE DE 5,4
PROCENTE: Rata [omajului
`n ianuarie a fost de 5,4% `n ra-
port cu popula]ia activ\ civil\
total\, `n sc\dere fa]\ de prim-
a lun\ a anului trecut, când a
fost 6,1%, informeaz\ Institu-
tul Na]ional de Statistic\.
Num\rul [omerilor `nregistra]i
la sfâr[itul lunii ianuarie era
de 477.300 persoane, `n
sc\dere cu 70.700 persoane
fa]\ de prima lun\ a anului
trecut. Din num\rul total al
[omerilor `nregistra]i, femeile
reprezentau 40,6%, potrivit da-
cilor veterinari. Pân\ de
curând nici acest lucru nu
era sigur, deoarece Româ-
nia nu reu[ise identifica-
rea tuturor ovinelor prin
dou\ crotalii, adic\ acei
cercei metalici aplica]i pe
urechea animalelor.
Totu[i, Uniunea Euro-
pean\ a acordat o derogare
`n acest caz, `ns\ doar pen-
tru consumul intern, ex-
porturile fiind limitate `n
continuare. Chiar [i a[a,
spune pre[edintele patro-
natului Cresc\torilor [i
Mohanu. Deocamdat\ nu s-
a g\sit nici o solu]ie, de[i
conducerea regiei a avut mai
multe `ntâlniri cu factorii
implica]i `n acest sector.
Directorul regiei afirm\
c\ `n cazul `n care nu se va
accepta solu]ia de preluare,
atunci RNP ar trebui s\
poat\ avea o posibilitate de
reorganizare a activit\]ii de
`ntre]inere a cabalinelor.
„Acum sunt 16 unit\]i de
`ntre]inere [i cre[tere a ca-
balinelor de ras\, la nivel
na]ional, cu 4.100 de cai,
din care 1.700 se afl\ `n pat-
rimoniul genetic na]ional.
Consider\m c\ putem reor-
ganiza activitatea `n doar 8-
9 unit\]i prin comasarea
unor herghelii [i redimen-
sionarea efectivului doar la
telor furnizate de Agen]ia
Na]ional\ pentru Ocuparea
For]ei de Munc\ (ANOFM).
Efectivul salaria]ilor `n ia-
nuarie 2007 a fost cu 72.000
persoane mai mare decât `n de-
cembrie 2006, cele mai mari
cre[teri `nregistrându-se `n
comer]ul cu ridicata, hoteluri [i
restaurante, s\n\tate [i asis-
ten]\ social\, intermedieri fi-
nanciare, industria prelucr\-
toare, ma[ini [i aparate elec-
trice [i construc]ii. Rata [oma-
jului pentru femei a fost cu 1,4
puncte procentuale mai mic\
decât cea `nregistrat\ pentru
b\rba]i. Rate ridicate ale [o-
majului se `nregistrez\ `n ju-
de]ele: Mehedin]i (10,5%), Vas-
lui (10,4%), Ialomi]a (9,1%),
Teleorman (8,5%), Gorj (8,2 %)
[i Buz\u (8,0%). Cele mai sc\-
zute rate ale [omajului au fost
`n jude]ele: Ilfov (2,0%), Timi[
(2,1%), Bihor (3,0%), precum [i
`n municipiul Bucure[ti
(2,4%). a
Exportatorilor de Ovine,
Mihai Dumitriu, num\rul
abatoarelor este insufi-
cient pentru t\ierea unei
cantit\]i de 3-4 milioane
de capete, atât cât se con-
sum\ de Pa[ti, `n Româ-
nia. Astfel, `n ciuda faptu-
lui c\ `n pia]\ exist\ cerere
pentru carnea de miel, pro-
duc]ia cresc\torilor de ovi-
ne r\mâne nevalorificat\ -
[i `n acela[i timp se cre-
eaz\ condi]ii pentru des-
f\[urarea unui mic comer]
– neautorizat. a
strictul necesar pentru
ameliorare“, a explicat
Gheorghe Mohanu.
Romsilva a vândut `n
2006 circa 400 de cabaline -
din afara patrimoniului ge-
netic na]ional - `ncasând
circa 15 miliarde de lei vechi.
Un cal poate fi vândut, `n
func]ie de categoria din care
face parte [i scopul pentru
care este utilizat, plecând
de la 15 milioane de lei
vechi pân\ la 400-500 mili-
oane de lei vechi. a
Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 10 martie
Cerul va fi mai mult noros
`n vestul [i nordul ]\rii, `ns\
doar izolat va ploua slab. ~n
restul teritoriului `nnor\rile
vor fi temporare, iar dimi-
nea]a vor fi condi]ii de cea]\.
V=ntul va sufla slab p=n\ la
moderat. Temperaturile mi-
nime vor fi cuprinse `ntre -4 [i
6 grade, iar cele maxime `ntre
8 [i 15 grade.
Duminic\, 11 martie
De[i temperatura aerului
va marca o u[oar\ sc\dere `n
cea mai mare parte a ]\rii,
vremea se va men]ine cald\
pentru aceast\ dat\. Cerul
va fi temporar noros `ndeo-
sebi `n sud-vestul [i centrul
]\rii, dar [i `n zona de munte.
Izolat va ploua slab `n Olte-
nia, Transilvania [i sudul
Banatului, iar `n Carpa]ii
Orientali [i Meridionali, tot
izolat, va ninge. V=ntul va su-
fla slab p=n\ la moderat, cu
unele intensific\ri `n regiu-
nile estice [i sud-estice. Tem-
peraturile minime se vor si-
tua `ntre -2 [i 6 grade, iar cele
maxime `ntre 7 [i 15 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 10.03.2007
Dolar SUA 2,5910
Euro 3,4006

Familia Voicu a predat statului vioara Stradivarius
PNL `[i are
baronul
s\u de Gorj
O `nregistrare audio
de la o `ntâlnire a li-
beralilor, care las\ s\
se `n]eleag\ c\ liderul
organiza]iei locale,
Dan Ilie Morega, le-ar
cere bani colegilor de
partid care conduc in-
stitu]ii descentralizate,
a aruncat PNL `ntr-un
imens scandal. Sumele
proveneau chiar din
bugetul acelor
institu]ii [i urmau s\
fie folosite de PNL `n
campania de alegeri
europarlamentare.
Ini]ial, pre[edintele
PNL Gorj, Dan Ilie
Morega, a negat c\ ar
fi cerut bani pentru
partid [i a declarat c\
`nregistrarea este o
„f\c\tur\“. Totu[i, ieri,
`n direct la Realitatea
Tv, Dan Ilie Morega a
revenit asupra de-
clara]iilor [i a recunos-
cut veridicitatea `nreg-
istr\rii. El a spus,
totu[i, c\ nu era vorba
despre bani da]i de in-
stitu]ii pentru partid,
ci despre cotiza]ii
restante ale membrilor
PNL din institu]iile re-
spective. De[i situa]ia
este st=njenitoare pen-
tru liberali, vicepre[ed-
intele PNL Ludovic
Orban i-a luat
ap\rarea colegului s\u
din Gorj, afirm=nd [i
el c\ discu]ia f\cea
referire la strângerea
de semn\turi pentru
euroalegeri [i la plata
cotiza]iei [i nu la
strângerea ilegal\ de
bani pentru partid. a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a CIOROIANU NU VA
CANDIDA PENTRU PE:
Liberalul Adrian Cioroianu
nu va figura pe lista cu can-
dida]i ai PNL pentru Par-
lamentul European, `n-
trucât a fost propus de [eful
Executivului pentru func]ia
de ministru de Externe, a
declarat, ieri, la Bruxelles,
pre[edintele PNL [i primul-
ministru, C\lin Popescu-
T\riceanu. {eful Execu-
tivului a amintit c\ el a
f\cut demersurile necesare
[i a trimis decizia de revoca-
re a ministrului demisionar
de Externe, Mihai-R\zvan
Ungureanu, avansând, to-
Rom=nia accept\ cerin]ele UE privind
reducerea emisiilor de carbon
a Uniunea European\ `ncearc\ s\ devin\ liderul mondial `n lupta pentru un mediu mai
curat a Independen]a energetic\ [i reducerea efectului de ser\ devin priorit\]i pentru
europeni a Rom=nia crede c\ poate ]ine ritmul cu schimb\rile cerute de Bruxelles a
Problema energetic\ [i a
cea a reducerii emisiilor de
carbon determin\ angaja-
mente ferme din partea U-
niunii Europene. Rom=nia
s-a angajat s\ accepte obiec-
tivele ambi]ioase ale Uniu-
nii, baz=ndu-se pe poten]ia-
lul hidrologic al ]\rii.
Alarm\ la UE
{efii de stat [i de guvern
din cele 27 de ]\ri membre
ale Uniunii Europene, re-
uni]i la Bruxelles, au adop-
tat, ieri, drept obiectiv obli-
gatoriu dezvoltarea surselor
regenerabile de energie,
astfel `ncât acestea s\ re-
prezinte 20% din consumul
total la nivelul Uniunii
pân\ `n anul 2020, `n sco-
pul limit\rii `nc\lzirii cli-
matice.
La nivel na]ional, media
se va stabili `n baza unei
aloc\ri „corecte [i adecvate“
avându-se `n vedere punc-
tul de plecare al fiec\rei
]\ri `n parte. Acordul pre-
vede o flexibilitate `n pri-
vin]a contribu]iei fiec\rui
stat la obiectivul comun eu-
ropean, `n utilizarea surse-
lor de energie solar\, eo-
lian\ sau hidroelectric\, ca
parte a strategiei UE de re-
ducere a emisiilor de gaz cu
efect de ser\ cu cel pu]in
20% pân\ `n 2020 fa]\ de
nivelul din 1990.
~n acela[i timp, UE a de-
cis, tot ca obiectiv obligato-
riu, ca din consumul total
de combustibili s\ se utili-
zeze biocombustibili `n pro-
por]ie de „cel pu]in 10%“.
todat\, propunerea de nu-
mire a lui Adrian Cioroianu
`n aceast\ func]ie c\tre [e-
ful statului. „Conform legii,
nu exist\ nici o ra]iune ca
numirea lui s\ fie refuzat\
[i, prin urmare, nu are rost
s\-l punem pentru lista
pentru alegerile europarla-
mentare“, a explicat pri-
mul-ministru.
a FUNAR: „TISM|-
NEANU VINDE DOCU-
MENTE PCR“: Secretarul
general al Partidului Ro-
mânia Mare, Gheorghe Fu-
nar, `l acuz\ pe Vladimir
Tism\neanu c\, sub pre-
ACTUALITATE
V\duva lui Ion Voicu,
Madeleine, [i ministrul
Culturii, Adrian Iorgu-
lescu, au semnat, ieri, la
prânz, actul de predare-
primire a viorii Stradi-
varius, iar instrumentul a
fost transportat la Muzeul
Na]ional de Art\ al Ro-
mâniei `ntr-o ma[in\ blin-
dat\, p\zit\ de jandarmi.
La muzeu, vioara va fi
analizat\ de doi exper]i
care vor stabili dac\ este,
`ntr-adev\r, Stradiva-
riusul cump\rat de statul
român, `n 1956, pentru Ion
Voicu. Muzeul Na]ional de
Art\ nu va r\mâne depozi-
tarul viorii pentru mult
Pre[edintele [i premierul sunt preocupa]i de problemele de mediu
Pentru atingerea unor ast-
fel de obiective [i pe plan
global, au ar\tat liderii eu-
ropeni, trebuie angrenate `n
acest proces [i SUA, China [i
India, ultimele dou\ state
urmând s\ aib\, probabil,
`n viitor cele mai mari
emisii de carbon.
Rom=nia `[i asum\
provocarea
Joi, `n urma primei se-
siuni de lucru a Consiliului
European, primul-ministru
C\lin Popescu-T\riceanu a
declarat `n fa]a presei c\
]ara noastr\ va `ncerca s\
`ndeplineasc\ obiectivele
stabilite `n cadrul UE, ba-
z=ndu-se pe exploatarea re-
surselor hidrologice.
textul consult\rii docu-
mentelor referitoare la re-
gimul comunist, a scos din
arhiv\ acte originale ale
PCR pe care le-a dus `n
SUA. Funar este de p\rere
c\ scopul ac]iunii este ace-
la de a vinde acele docu-
mente sustrase din arhive
`n perioada 2005-2006,
când Tism\neanu a con-
dus Comisia de la Cotro-
ceni privind condamnarea
comunismului. „Documen-
tele din arhiva PCR au fost
vândute pe bani grei, iar
Tism\neanu s-a ocupat de
acest jaf. A scos acte origi-
nale pentru c\ informa]iile
timp, deoarece Ministerul
Culturii va organiza un
concurs pentru a acorda
dreptul de folosin]\ al
Stradivariusului unui tâ-
n\r violoniost român. Fa-
milia Voicu a refuzat s\
dea declara]ii, pe motiv c\
presa a „f\cut destul scan-
dal pân\ acum pe acest
subiect“, [i a p\r\sit cl\di-
rea ministerului. ~n cadrul
discu]iei cu ministrul Ior-
gulescu s-a pus problema
ca vioara s\ poarte numele
„Elder Voicu“, lu=ndu-se `n
discu]ie [i organizarea u-
nui concurs interna]ional
de muzic\ `n memoria lui
Ion Voicu. Vioara Stradiva-
Premierul a subliniat c\
Uniunea dore[te s\ devin\
un lider la nivel mondial `n
ce prive[te modul de abor-
dare a problematicii ener-
getice, domeniu aflat `n
strâns\ corela]ie cu proce-
sul de `nc\lzire global\. {e-
ful Executivului a sus]inut,
totodat\, c\ trebuie ca Ro-
mânia s\ aib\, `ntr-o mai
mare m\sur\, `n vedere [i
utilizarea biocarburan]ilor,
iar aceast\ prioritate este
asumat\ la nivelul guver-
nului [i exist\ investi]ii `n
acest domeniu. De ase-
menea, [eful Executivului a
reiterat faptul c\ România
pledeaz\ pentru separarea
proprietarilor [i operato-
rilor `n domeniul energetic,
separa]ie care exist\ deja
`n ]ara noastr\.
cost\“, a spus, ieri, Funar,
care nu a putut, `ns\, pre-
ciza cui au fost vândute
documentele.
a DRAGO{ {EULEA-
NU, CERCETAT PENAL
DE DNA: Fostul pre[edin-
te-director general al ra-
dioului public, Drago[ {eu-
leanu, a confirmat, ieri, c\
procurorii anticorup]ie au
`nceput urm\rirea penal\
`mpotriva sa, `n urm\ cu
câteva zile, pentru abuz `n
serviciu. {euleanu a sus-
]inut c\ acest dosar, `n
care sunt implica]i [i al]i
fo[ti directori din cadrul
S=mb\t\, 10 martie 2007
rius a fost achizi]ionat\ de
statul român `n 29 august
1956 de la firma Henry
Werro, la pre]ul de 80.000
de franci elve]ieni. O s\p-
t\mân\ mai târziu, la 7
septembrie, Ministerul Cul-
turii [i maestrul Ion Voicu
au `ncheiat un contract de
comodat care avea ca obiect
darea `n folosin]\ a viorii.
M\d\lin Voicu sus]ine c\
tat\l s\u a acoperit prin
pl\]i directe, `ntr-un cont,
pân\ `n 1975, suma pe care
statul a pl\tit-o pentru in-
strument, `ns\ nu a putut
dovedi acest lucru nicio-
dat\ prin chitan]e.
Valoarea instrumentu-
lui este, `n prezent, de 1,5-
2 milioane de euro, potrivit
lui Iorgulescu. a
B\sescu este
optimist
Prezent la aeea[i reuni-
une a liderilor europeni, pre-
[edintele Traian B\sescu a
declarat c\ nu toate ]\rile
au posibilitatea s\ se `nca-
dreze `n limitele UE, Româ-
nia fiind una din ]\rile care
a constatat c\ are resurse
s\ se `ncadreze f\r\ un e-
fort deosebit `n limitele
prognozate. Pe l=ng\ pro-
blemele legate de energie [i
mediu, [eful statului a par-
ticipat [i la discu]iile din
Consiliul European legate
de reducerea birocra]iei `n
institu]iile europene, de con-
solidarea pie]ei interne [i de
competitivitatea Uniunii Eu-
ropene `n sistemul global. a
Societ\]ii Române de Ra-
diodifuziune (SRR), ar fi
fost demarat de procurorii
anticorup]ie la `ndemnul
fostului deputat Mona
Musc\. {euleanu, conside-
rat un apropiat al fostului
premier [i lider PSD,
Adrian N\stase, a spus c\
procurorii `l vor chema
peste dou\ s\pt\mâni la
audieri, urmând ca `n a-
ceast\ perioad\ s\-[i anga-
jeze un avocat. DNA are `n
lucru un dosar privind achi-
zi]iile sistemelor informati-
ce f\cute de postul public de
radio `n timpul mandatului
lui Drago[ {euleanu. a
7
LUMEA PE SCURT
Pre[edintele Bush,
`nt=mpinat cu
proteste `n Brazilia
Pre[edintele Statelor Unite,
George Bush, se afl\ `n Brazilia,
prima oprire a unui turneu `n
]\rile Americii Latine. Chiar
`nainte ca avionul prezinde]ial s\
aterizeze, la Sao Paolo, pe celebrul
bulevard Pauli[ta s-au strâns `n
jur de 10.000 de demonstran]i,
purtând pancarte anti-Bush.
Poli]ia a utilizat gaze lacrinogene
ca s\ `ndep\rteze mul]imea, iar
câteva persoane au fost r\nite.
Turneul pre[edintelui Bush va
dura o s\pt\mân\ [i va cuprinde
vizite `n alte 4 ]\ri: Uruguai,
Columbia, Guatemala [i Mexic,
Casa Alb\ `ncerc=nd s\-[i arate
interesul pentru situa]ia din
aceste ]\ri. „C\l\toria mea este o
`ncercare de a spune oamenilor
din ]\rile pe care le vizitez c\
Statele Unite sunt profund `ngrijo-
rate de condi]iile `n care tr\iesc.
Uneori oamenii nu `n]eleg Statele
Unite, iar eu vreau s\ le explic c\
noi, americanii, ceredem `n prici-
piul: educa]ie pentru to]i, credem
`n drepurile omului, `n demnitate,
`n prosperitate“, a declarat liderul
american. Cu toate acestea,
turneul din America Latin\ se
anun]\ extrem de dificil, datorit\
ostilit\]ii cresc=nde din unele ]\ri
cu puternice simpatii socialiste.
Fran]a: candidatul
centrist alerteaz\
favori]ii
Candidatul centrist `n alegerile
preziden]iale din Fran]a, François
Bayrou, este acum foarte aproape
de principalii favori]i ai scrutinu-
lui din 22 aprilie. Un sondaj CSA
`i d\ pe candidatul partidului de
centru dreapta UMP, Nicolas
Sarkozy, pe candidata Partidului
Socialist (PS), Segolene Royal, [i
pe liderul UDF, François Bayrou,
practic la egalitate: cu 26%, 25% [i
respectiv 24% inten]ii de vot `n
primul tur. Un alt sondaj, realizat
de BVA, indic\ inten]ii de vot de
29%, 24% [i respectiv 21% pentru
cei trei candida]i. Sondajele inidc\
[i faptul c\, `n cazul calific\rii sale
`n turul doi, François Bayrou ar
câ[tiga atât `n ipoteza unei con-
frunt\ri cu Nicolas Sarkozy, cât [i
`ntr-un duel cu Segolene Royal.
Cei doi favori]i ini]iali au
reac]ionat cu nervozitate la
aceast\ schimbare, atacând-l pe
François Bayrou, care se define[te
drept cre[tin-democrat, este catolic
practicant, tat\ a [ase copii [i par-
tizanul unei Europe federale. El a
fost minstru al educa]iei `ntre
1993 [i 1995, `n guvernul condus
de Edoaurd Balladur, fiind coleg
de cabinet cu Nicolas Sarkozy.
Centrul Wiesenthal,
condamnat
pentru calomnie
Centrul Simon Wiesenthal
Europa, organiza]ie interna]ional\
consacrat\ luptei `mpotriva anti-
semitismului, a fost condamnat
joi, la Paris, pentru c\ ar fi calom-
niat Comitetul de binefacere [i
ajutor pentru palestinieni (CBSP).
CBSP repro[eaz\ Centrului
Wiesenthal c\ l-a calificat - `n
noiembrie 2004 - drept „asocia]ie
francez\ care finan]eaz\ teroris-
mul [i care este proscris\ `n SUA“.
Tribunalul corec]ional din Paris a
estimat c\ documentele aduse de
Centru pentru a-[i justifica
afirma]ia nu stabilesc c\ CBSP ar
participa direct sau indirect la fi-
nan]area terorismului [i c\
afirma]iile dlui Samuels au fost
„imprudente“. ~n consecin]\, in-
stan]a l-a condamnat pe unul din-
tre responsabilii Centrului Simon
Wiesenthal Europa, Stanley
Trevor Samuels, la o amend\ de
1.000 de euro cu suspendare [i la
achitarea unei sume simbolice
de un euro desp\gubire pentru
daune interese CBSP. a

8 S=mb\t\, 10 martie 2007
~n 1916, din casa Ghica, r\sunau `n tot Ia[ul
Povestind istoria palatului prin]ului Albert Ghica,
ie[eanul aspirant la tronul Albaniei, aminteam c\
are [i o plac\ de marmur\. Pe ea sunt s\pate,
cu litere, c=ndva bronzate, cuvintele: „~n aceast\
cl\dire a func]ionat, `ntre anii 1860-1940,
Conservatorul de Muzic\ [i Art\ Dramatic\.
Aici au activat marii muzicieni care au pus
bazele culturii muzicale rom=ne[ti, mai 1978“.
de Ion MITICAN
Via]a b\tr=nei [coli,
devenit\ din 30 decem-
brie 1930 Academia
„George Enescu“ [i din
1997 Universitatea de
Arte, c=t [i tr\irile sluji-
torilor ei alc\tuind alte
pagini de istorie, se cu-
vine a le r\sfoi `mpreun\.
~n noiembrie 1836, la
Ia[i ap\rea un Conserva-
tor ai c\rui [coleri, `n fe-
bruarie 1837, prezentau
primul spectacol muzical
`n limba rom=n\.
Cercet=nd via]a artis-
tic\ a Ie[ilor, afl\m c\ `n
fosta capital\ a Moldovei,
pe l=ng\ muzica religioa-
s\ folosit\ `n biserici (ve-
chile seminare pred=nd
psaltichia) au existat [i
preocup\ri de muzic\ co-
ral\, polifonic\.
Un „cor cu muzica eu-
CM
YK
ropean\“ exista, prin
1831, la {coala Vasilian\
de la „Sfin]ii Trei Ie-
rarhi“, alt cor la fel de
`nsemnat r\suna la Se-
minarul din Socola, iar o
fanfar\ condus\ de ves-
titul capelmaistru Herf-
ner (urzitorul muzicii mi-
litare din Moldova) `nlo-
cuia meterheneaua tur-
ceasc\ tot prin 1831.
{i a[a cum scrie „Albina
Rom=neasc\“, la 15 no-
iembrie 1836, `n Ia[i se de-
schidea {coala de Muzic\
sau un Conservator filar-
monico-dramatic „unde,
gratis, f\r\ plat\, se `nv\-
]a muzica vocal\ [i de-
clama]ia `n limba patriei“.
Se `nfiin]ase din ini]ia-
tiv\ patriotic\, „prin mij-
locirea subscrierii“ unui
grup de boieri iubitori de
cultur\ [i se a[ezase `ntr-o
cas\ de l=ng\ uitata Bi-
seric\ „Sf=ntul Ilie“, tre-
cut\ dup\ 1840 {colii de
Arte [i Me[te[uguri (iar
acum Biblioteca Univer-
sit\]ii de Medicin\).
O frecventau 12 „dame
tinere“ diminea]a, iar 16
b\rba]i, dup\-amiaza, de
patru ori pe s\pt\m=n\.
Actri]e vrednice
a juca la Paris
Fiindc\ Teatrul de Va-
riet\]i, deschis de fra]ii
fran]uzi Fouraux, `n de-
cembrie 1832, pe Uli]a Go-
lia (Cuza Vod\), r\m\sese
f\r\ trup\, dup\ c=teva
luni de [colire, la 23 febru-
arie 1837, `nv\]\ceii Con-
servatorului d\deau „a lor
`nt=i `ncercare `n limba
na]ional\“, pe scena obi[-
nuit\ p=n\ atunci mai
ales cu limba francez\.
Succesul a fost stra[-
nic, biletele termin=ndu-
se cu vreo patru zile `na-
inte de spectacol, `nc=t a-
cesta a mai trebuit repe-
tat [i `n alte zile.
Drept consecin]\, ini-
]iatorul ispr\vii, ingine-
rul Gh. Asachi, avea s\
primeasc\ o scrisoare re-
cunosc\toare din partea
ministrului Trebilor din
L\untru (Interne), `n bo-
gatul grai al vremii: „Iu-
bite fiule, simpatriote,
Arhon Ag\ Gh. Asachi“,
prin care semnatarul
m\rturisea `nc=ntarea [i
bucuria spectatorilor feri-
ci]i de izb=nda tinerilor
arti[ti ie[eni: „Nimica de
la mine, ci de la filo-pa-
tria d-tale, care, `nzestra-
t\ de [tiin]\ [i cuno[tin]\,
aduce roduri ce-]i `nvred-
nicesc a ob[tiei mul]\mi-
re…“, semna Iordache
Catargiu, vel logof\t,
„Ia[i 1 mart 1837“.
A urmat apoi o adev\-
rat\ stagiune, p=n\ `n
februarie 1838 juc=ndu-
se vreo 22 de piese.
Casa Ghica de pe strada Gavriil Musicescu
CM
YK
IA{I, FILE DE POVESTE
Inginerul Ion Mitican este autor
a numeroase c\r]i despre Ia[ii vechi,
un pasionat al istoriei acestor meleaguri
Evenimentul din capi-
tala Moldovei st=rnea mi-
rarea unor c\l\tori str\-
ini, unul umblat prin lu-
me, scriind c\ „actri]ele“,
cu oarecare [colire supli-
mentar\, puteau da spec-
tacole [i `n marele Paris.
Era uimit, c\ci „cu un an
mai `nainte nimeni din
aceast\ trup\ nu cuno[-
tea m\car o not\ de mu-
zic\ [i ast\zi c=nt\ cele
mai grele arii“. ~l `nc=nta-
ser\ [i actorii `n portul
na]ional ce i-au amintit
de „vechii p\stori ro-
mani“. Peste un an, trupa
elevilor Conservatorului
juca `n limba rom=n\ o-
pera „Norma“, tragedie li-
ric\ cu muzica de Bellini,
tradus\ de Gh. Asachi.
(februarie 1838), primit\
cu mare bucurie.
La Ia[i se
deschidea primul
Conservator de stat
Mai t=rziu, la 1 octom-
brie 1860, din voin]a lu-
minatului ministru Mi-
hail Kog\lniceanu [i a
domnitorului Alexandru
Ioan Cuza (ctitorii uni-
versit\]ii moderne ie[e-
ne), modesta pornire a lui
Gh. Asachi devenea insti-
tu]ie de stat: [coala de
muzic\ [i declama]iune,
numit\ din anul 1864
Conservator.
La Bucure[ti, aseme-
nea [coal\ se `nfiin]a abia
`n 1864. Lipsit de local, ca
[i multe alte [coli ale vre-
mii, de-a lungul anilor,
Conservatorul s-a ad\-
CM
YK
postit la Biserica „Sf.
Ilie“, `n cl\direa univer-
sit\]ii vechi din Strada de
Sus, `n casele Reinike, pe
uli]a Lozonschi, la Maria
Strat (1864), la Biserica
Dancu, `n od\ile Elenei
Cantacuzino din uli]a
Bisericii 40 de Sfin]i, abia
de prin 1870 g\sindu-[i
s\la[ mai statornic `n
Palatul ag\i Costache
Ghica din uli]a Banu.
Atra[i de pozi]ia mai
central\ a unei cl\diri de
l=ng\ vechea cas\ Istrati,
din strada L\pu[neanu
(folosit\ acum de Uniu-
nea Arti[tilor Plastici),
directorii [colii `ncercau,
prin 1885, o [edere [i aco-
lo, dar apoi au revenit pe
Banu, `n od\ile puse la
dispozi]ie, cu m\rinimie,
de prin]ul Albert, aici
r\m=n=nd vreo 40 de ani,
cu speran]a cump\r\rii
imobilului de Ministerul
Instruc]iunii pentru ve[-
nic\ statornicie (Radu
Constantinescu, „Isto-
ricul ~nfiin]\rii
Academiei de Muzic\“).
Dornic s\ sprijine in-
stitu]ia tinerilor talente,
prin 1913, Albert Ghica,
st\p=nul cl\dirii, o `nzes-
trase [i cu firma: „Conser-
vatorul de Muzic\ [i Art\
Dramatic\“, fixat\ pe un
perete la intrare. Avea `n
vedere s-o lase mo[tenire
prin testament, dar mu-
rind `naintea semn\rii
actului, g=ndul nu s-a
mai `ndeplinit, [coala r\-
m=n=nd mai departe cu o
chirie despre care nepotul
Grigore Ghica scria c\ nu
acoperea nici m\car repa-
Gavriil Musicescu
ra]iile (Din cauza datori-
ilor familiei, `n 1940,
cl\direa avea s\ fie scoa-
s\ la licita]ie de Banca
Na]ional\).
Aici a slujit [i eruditul
profesor Gavriil
Musicescu
~ntre talenta]ii s\i das-
c\li, un loc aparte avea s\
ocupe Gavriil Musicescu,
fost copil de la Ismail, din
sudul Basarabiei, n\scut
`n 1847, elev la Semina-
rul din Hu[i [i apoi la
Conservatorul ie[ean, tri-
mis de episcopul Melchi-
sedec la Sankt Peters-
burg, unde a `nv\]at ar-
monia [i polifonia la ves-
tita Capel\ Imperial\ `n
care au activat Glinka,
Rimski Korsakov [i ur-
m=nd cursurile ~naltei A-
cademii Muzicale.
Propun=ndu-i-se s\ r\-
m=n\ dirijor al corului
din celebra catedral\ din
Petersburg sau la aceea
din Kiev, a refuzat, `ntor-
c=ndu-se la Ia[i, g=ndind
s\ fie de folos ]\rii sale. A
dat concurs, a ob]inut cat-
edra de Armonie a Con-
servatorului, a intrat `n
corul Mitropoliei, la care,
din 15 ianuarie 1876,
avea s\ fie numit dirijor,
iar `ntre anii 1901–1903,
director al [colii din stra-
da Banu, unde a [i locuit.
Dotat cu o educa]ie
muzical\ multilateral\, a
scris o sumedenie de pie-
se corale [i a cules nenu-
m\rate c=ntece populare
`n care vedea sufletul ales
al poporului. Sub bagheta
sa, corul Mitropoliei, for-
mat din vreo 75 de voci,
25 de b\rba]i, 25 de femei
[i 25 de copii `ntruni]i `n-
tr-o perfect\ armonie, de-
venea cea mai impor-
tant\ forma]ie din ]ar\
d=nd concerte `n Ardeal,
Banat, Basarabia [i-n al-
te locuri de peste grani]e-
le de atunci, locuite de ro-
m=ni.
Dorind `nzestrarea
Conservatorului de Muzi-
c\ [i Art\ Dramatic\ cu o
orchestr\ care s\ dea
concerte pentru educarea
tinerilor `n fiorii muzicii,
s-a zb\tut s\ procure in-
strumente de suflat, ast-
fel c\, la 20 decembrie
1902, aceasta debuta ofe-
rind concerte la Conser-
vator, `n [colile Ia[ilor, `n
Gr\dina public\, fiind a-
poi angajat la Teatrul
Na]ional.
La sf=r[itul anului
1903, cl\direa Conserva-
torului din strada Banu
`mbr\ca v\lurile doliului.
Directorul Gavriil Musi-
cescu, suferind de o grav\
boal\, `nceta din via]\ `n
ziua de 21 decembrie
1903. Fiind s\rac [i lipsit
de orice avere, conduce-
rea [colii cerea sprijinul
Ministerului pentru `n-
gropare: „Musicescu, care
a f\cut onoare ]\rii [i ca-
re a murit `n postul s\u,
moare s\rac; `n consecin-
]\ binevoi]i a aproba ca
`nmorm=ntarea s\ se fa-
c\ `n contul statului [i a
ne delega cu efectuarea
cheltuielilor“.
Cuv=nt=nd `ndurerat,
marele istoric [i profesor
A. D. Xenopol spunea
printre lacrimi c\ moartea
lui Musicescu reprezenta
„o durere na]ional\“.
R\m=nea s\-i poarte
steagul, mai departe, p=-
n\ `n 1937, fiica sa, Sofia
Teodoreanu, so]ia avoca-
tului Osvald Teodoreanu
[i mama scriitorilor Ionel
[i P\storel Teodoreanu,
CM
considerat\ „cea mai bu- YK
n\ profesoar\ de teorie [i
solfegii din ]ar\“. Ea f\-
cea cursuri de muzic\
gratuite cu tinerii [i dirija
corul Conservatorului,
particip=nd, duminica, la
slujbele din Biserica Ba-
nu [i adesea la Mitropo-
lie. Mai t=rziu, fosta uli-
cioar\ a [colii avea s\ ia
numele p\rintelui iubit,
`mp\r]indu-l cu al Banu-
lui Savin Zmucil\, ctito-
rul bisericii megie[e.
~n cl\direa, at=t de ui-
tat\ ast\zi, din strada
Banu, cu placa [tears\ de
ploi, au r\sunat vocile,
pianele [i corzile viorilor
alintate de degetele vr\-
jite ale unui `ntreg stol de
talenta]i muzicieni [i
compozitori, printre care:
Eduard Caudella (fiul lui
Francisc Caudella), vio-
lonist, director [i organi-

„Vocea Fran]ei“ [i c=ntecele patriotice
zator al primei orchestre
simfonice, pe care George
Enescu `l considera st=l-
pul muzicii culte rom=-
ne[ti; Enrico Mezzetti -
fiul profesorului italian
Pietro Mezzeti - [i el pro-
fesor de canto, pian [i di-
rector; Antonin Ciolan
(profesor de cor [i orches-
tr\ [i director al Conser-
vatorului); Hristache Po-
pescu, profesor de flaut [i
solist al orchestrei de ra-
dio, Bucure[ti; Alexandru
Zirra, profesor de armo-
nie, director al Conserva-
torului [i apoi Director al
Operei Rom=ne din Bucu-
re[ti; Mihai Codreanu,
profesor de art\ drama-
tic\ [i declama]ie, rector
la Academia de Arte; A.
Flechtenmacher, Antonio
Cirillo, P. Benotti [i mul]i
al]i talenta]i arti[ti [i
fo[ti elevi sau simpli in-
strumenti[ti din uli]a
Frec\ului (Sm=rdan), ce
au dus c=ntecele Ia[ilor
`n ]\ri `ndep\rtate, euro-
pene [i americane.
Pe scena salonului cel
mare de la etajul casei
Ghica, duminica, aveau
loc concerte, `nt=lniri li-
terar-muzicale, tulbur\-
toare seri de roman]e [i
`nduio[\toare colinde, ce
desf\tau pe bunicii [i
str\bunicii no[tri.
Cu d\ruire, fo[tii pro-
CM
YK fesorii au atras spre por-
tative g=ndurile multor
ie[eni, `ntre care [i ale
Cei cinci eroi din misiunea de ajutor
francez\, `ngropa]i la Ia[i: un soldat,
colonelul G. Dubois, dou\ infirmiere
[i doctorul Clunet, renumitul profesor al
facult\]ii din Nancy, organizatorul spitalului
pentru tifici de la vila „Greierul“
str\lucitului dirijor euro-
pean Sergiu Celibidache,
care a `nceput studiile la
Conservator, continu=nd
apoi cu Matematica, Con-
struc]iile, Filosofia [i de-
dic=ndu-se total muzicii.
~ncurajate de `ndem-
nurile profesorilor Con-
servatorului, au plecat
din Ia[i spre marile scene
europene Hariclea Hartu-
lari, pentru a deveni cele-
bra c=nt\rea]\ La Diva
ilustra - Darclee, la fel
Nouvina (Maria Iaman-
di), Leria – Carlota, fiica
profesorului de l\c\tu[\-
rie Cristian Virt Peister
din Copou.
Hariclea Hartulari, ve-
nit\ la Ia[i cu so]ul mili-
tar, se bucurase de spri-
jinul neprecupe]it al ta-
lentatei profesoare de pi-
an Zoe Miclescu, de la
Conservator, care a an-
trenat-o `n concerte pre-
zentate `n saloanele mu-
zicale, ca acel din casa
Roznovanu (din aprilie
1884, anun]at prin ziare).
Din Palatul prin]ului
Albert se auzea
pe unde de radio
„Vocea Fran]ei“
~ntr-o zi din toamna
anului 1916 al Primului
R\zboi Mondial, la poar-
ta b\tr=nei zidiri, se o-
preau camioane [i c=r-
CM
YK
IA{I, FILE DE POVESTE
duri de c\ru]e ce aduceau
din gar\ l\zi, arhive [i
felurite dulapuri, cuib\-
rite `n grab\ prin fostele
clase ale Conservatoru-
lui, `n timp ce militari,
purt=nd uniforma ar-
matei franceze, ridicau
pr\[tine mai `nalte dec=t
salc=mii din jur, pentru
antenele unui post de ra-
diotelegrafie.
Repartizat\ lega]iei
franceze, casa lui Albert
avea s\ tr\iasc\ din plin
durerile [i speran]ele Ia-
[ilor, devenit capital\
provizorie a Rom=niei `n
vremurile de restri[te:
noiembrie 1916 - noiem-
brie 1918.
{coala, r\mas\ iar f\-
r\ local, continua s\ func-
]ioneze, profesorii hot\-
r=nd s\ ]in\ lec]iile `n lo-
cuin]ele lor, iar directorul
Atanasie Teodorini s\ du-
c\ acas\ cancelaria. Ne-
fiind spa]ii pentru depo-
zitarea instrumentelor,
multe aveau s\ se piard\
sau s\ se strice, luate cu
`mprumut de unele perso-
nalit\]i sau de profitori.
Se `nchiria, apoi, o cas\ `n
strada Toma Cozma nr.
13, p=n\ c=nd lega]ia
p\r\sea localul, `ntorc=n-
du-se la Bucure[ti.
~ntre vechile ziduri din
strada Banu pulsa via]a
tumultoas\ a acelor zile,
radiotelegrafia fiind mij-
locul prin care se ]inea le-
g\tura cu ]\rile aliate:
Fran]a, Rusia, Anglia,
Italia [i se primeau ve[-
tile de pe fronturi.
B\tr=na cl\dire a arbo-
rat steagul francez [i ro-
m=n `n bern\ atunci c=nd,
la Biserica Sf=ntul Spiri-
don, se cinstea memoria
generalului Ion Dragali-
na, c\zut pentru ap\rarea
p\m=ntului str\mo[esc, [i
a `mbr\cat haina durerii,
`n 28 martie 1917, c=nd
convoiul cernit, cu mem-
brii Guvernului rom=n,
`nso]eau spre cimitir pe
acei cinci eroi din misi-
unea de ajutor francez\,
condus\ de generalul Ber-
thelot: un soldat, colonelul
G. Dubois, dou\ infir-
miere [i doctorul Clunet,
renumitul profesor al fac-
ult\]ii din Nancy, organi-
zatorul spitalului pentru
tifici de la vila „Greierul“,
unde a [i murit, aduc=nd
alinare victimelor tifosu-
lui exantematic, ce b=n-
tuia s\lbatic, afurisind
iarna anului 1916-1917.
CM
YK
„~n aceast\ cl\dire a func]ionat,
`ntre anii 1860-1940, Conservatorul de Muzic\
[i Art\ Dramatic\. Aici au activat
marii muzicieni care au pus bazele culturii
muzicale rom=ne[ti, mai 1978“
~n mai 1917, a primit
`n saloanele sale pe Al-
bert Thomas, ministrul
Muni]iilor din Guvernul
francez, urmat in iunie,
de prietenul s\u Emile
Vandervelde, [eful socia-
li[tilor belgieni, care so-
siser\ la Ia[i s\ cerceteze
trebuin]ele de armament
[i materiale ale frontului.
La Lega]ie, `n toamna [i
iarna anului 1917, s-au
purtat convorbirile dra-
matice dintre membrii
Guvernului rom=n [i tri-
mi[ii alia]ilor (francezi,
englezi si ru[i), pentru `n-
cheierea unei `n]elegeri
cu armatele Puterilor
Centrale, `n fa]a c\rora
Rom=nia r\m\sese sin-
gur\, pe vastul front ori-
ental , `n urma Revolu]iei
bol[evice [i armisti]iul
semnat de reprezentan]ii
noii puteri a Rusiei.
S=mb\t\ 24 februa-
rie/9 martie 1918, unit\-
]ile de osta[i [i medici
francezi, conduse de ge-
neralul Berthelot plec=nd
`n Patrie, potrivit cerin-
]elor Armisti]iului sem-
nat [i de Rom=nia, la Le-
ga]ie r\m=nea ministrul
Saint Aulaire, pu]ini con-
silieri [i prietenul devotat
al Ia[ului, generalul Ma-
rie Lafont - numit ata[at
militar.
~n zilele dureroase [i
pline de zvonuri ale pri-
m\verii [i verii anului
1918, c=nd ziarele `[i dr\-
m\luiau [tirile din cauza
cenzurii, ora[ul fiind su-
pravegheat de misiunea
militar\ a Puterilor Cen-
trale instalat\ la Liceul
Militar (Spitalul Militar
de ast\zi), generalul La-
font, credincios `n victo-
ria alia]ilor, `mp\rt\[ea
de pe scara lega]iei ve[ti
S=mb\t\, 10 martie 2007
despre luptele ardelenilor
[i comunicatele de r\zboi
franceze recep]ionate
prin sta]iile T.F.F. din
Lyon [i Salonic. Tot de
acolo `mp\r]ea micul jur-
nal ,,Le Petit Parisien“,
scos de Lega]ie `n 150 de
exemplare, cu [tiri necen-
zurate [i poreclit de local-
nici ,,Le petit Dubochet“,
dup\ numele jurnalistu-
lui Dubochet, editorul.
Prin undele de radio,
b\tr=na zidire devenise
„Vocea Fran]ei“, iar sea-
ra, la aprinsul l\mpilor,
`n jurul ei se str=ngeau
sute de t=rgove]i dornici
s\ apuce foi]a abia ie[it\
de sub micul teasc al
Lega]iei. Ca un manifest
de curaj [i `ncredere, a
doua zi trecea din m=n\
`n m=n\, prin r=ndurile
de oameni `nfrigura]i, ce
se adunau pe „maidanul
g\z\riei“ - locul ocupat a-
cum de Biblioteca „Mihai
Eminescu“- s\ discute [i
s\ afle nelini[titoarele
ve[ti de pe fronturi - `n-
tr-o prim\ faz\ a r\zboiu-
lui - [i apoi tot mai `mbu-
cur\toare.
La Lega]ie sosea `ntr-o
zi, transportat de un avi-
ator francez, ministrul
rom=n V. Antonescu (21
octombrie 1918), zbur=nd
clandestin peste liniile
9
frontului s\ aduc\ la Ia[i
mesajul Guvernului din
Paris, privitor la ofensiva
armatelor franceze ce tra-
versau Bulgaria [i se
apropiau de Dun\re, ur-
m=nd ca, impreun\ cu ar-
matele rom=ne, s\ prind\
`n cle[te invadatorii.
Un afi[ luminos, lipit pe
zidul cl\dirii de la strad\,
`nf\]i[a un soldat francez
`mbr\]i[=nd un soldat
rom=n, zic=ndu-i vesel:
„De[teapt\-te, rom=ne!
Nu mai e[ti singur. Adu-]i
aminte de M\r\[e[ti“.
A[ezate la ferestre,
gramofoanele intonau im-
nuri rom=ne[ti, preves-
tind, parc\, marele eveni-
ment al c\rui soroc se
apropia: Mobilizarea din
27 octombrie/9 noiembrie
[i `ntoarcerea „La arme“
pentru eliberarea Bucu-
re[tiului [i a p\m=nturi-
lor cotropite: Oltenia, Do-
brogea, Muntenia.
Peste c=teva s\pt\-
m=ni, la `nceput de iarn\
(14 decembrie), b\tr=na
cl\dire din strada Banu
nr. 8 (pe atunci) se desp\r-
]ea de musafirii ei, diplo-
ma]ii francezi, care se `n-
torceau la Bucure[ti cu au-
torit\]ile centrale, l\sind
`n Ia[i, la Eternitate, mai
mul]i eroi, printre care [i
pe generalul Lafont -
lupt\torul de la Verdun,
N\moloasa [i M\r\[e[ti,
fiul Cubei `n care se
n\scuse, osta[ul Fran]ei `n
care crescuse [i cet\]eanul
de onoare al Ia[ului pe
care `l iubise cu toat\
CM
YK
dragostea sa furtunoas\
de latin. Decedase `n cea-
surile fericite ale victoriei,
la 30 noiembrie 1918.
Spre a nu fi uitate zi-
lele acelea cumplite, c=t [i
sprijinul Fran]ei pentru
Unirea cea Mare. Prin
anii 1923 - 1926 `n od\ile
Conservatorului s-a g\z-
duit Cercul franco-rom=n
Lute]ia, iar `ntr-o zi, pe
un perete al cl\dirii, se
b\tea o pl\cu]\ de mar-
mur\, purt=nd doar cu-
vintele: „~n amintirea Le-
ga]iei franceze, din Pala-
tul Conservatorului. 30
septembrie 1930“. a
10 S=mb\t\, 10 martie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL ~nc\ o re]ea de trafican]i nerea `n mi[care a ac]iunii

Vasluienii
au t\iat p\durile
din cauza s\r\ciei
Legile prin care cet\]enilor
le-au fost retrocedate suprafe]e
`nsemnate de p\dure au fost
neclare, iar s\r\cia i-a `mpins
pe oameni s\ taie p\durea [i
s\ vând\ lemnele. „Legile de
retrocedare au permis distru-
gerea p\durilor, fiindc\ nu au
precizat `n mod expres obliga-
tivitatea de p\strare a p\du-
rilor pe respectivele suprafe]e“,
a declarat directorul Direc]iei
Silvice Vaslui, Dumitru Popo-
iu. „Prin legile din România nu
s-a legat clar proprietatea de
administrare. Pe lâng\ acest
lucru, este vorba [i de s\r\cia
oamenilor care au fost nevoi]i
s\ taie p\durile pentru a vinde
lemnele sau pentru a le folosi
la `nc\lzirea propriilor locuin-
]e“, a spus Popoiu. ~n jude]ul
Vaslui se deruleaz\ deja un
amplu program de `mp\durire,
prin Regia Na]ional\ a P\duri-
lor (RNP), iar pân\ la sfâr[itul
anului 2007, `n colaborare cu
Direc]ia pentru Agricultur\ [i
Dezvoltare Rural\ Vaslui, Di-
rec]ia Silvic\ va trece la `mp\-
durirea altor 1.600 de hectare
de teren. La aceast\ dat\, Di-
rec]ia Silvic\ are `n adminis-
trare 63.000 de hectare de
p\dure, popula]ia de]ine 6.000
ha de p\dure, iar Administra-
]ia Na]ional\ de ~mbun\t\]iri
Funciare are `n proprietate
3.000 ha de p\dure. Potrivit
normelor europene, suprafe]ele
de p\dure trebuie adminis-
trate de direc]iile silvice sau de
firme autorizate.
F\r\ cortegii
funerare pe str\zile
Boto[aniului
Prim\ria din Boto[ani va in-
terzice cotegiile funerare pe
str\zile municipiului. Prima-
rul C\t\lin Flutur a declarat,
ieri, c\ va propune Consiliului
Local s\ reglementeze regimul
`nmormânt\rilor, deoarece
cortegiile blocheaz\ circula]ia
[i creeaz\ o imagine negativ\
localit\]ii. „Am avut discu]ii
preliminare [i reprezentan]ii
clericilor au fost de acord.
Acum, dac\ mergem pe un
bulevard, pe lâng\ cortegiul
funerar se creeaz\ [i un corte-
giu de ma[ini“, a declarat pri-
marul de Boto[ani. C\t\lin
Flutur consider\ c\ serviciile
funerare, `n special cele de
transport, trebuie asigurate de
firme specializate. Primarul
Boto[aniului sus]ine c\ va
consulta [i Autoritatea de
S\n\tate Public\ cu privire la
transportul mor]ilor `n sicrie
deschise pe str\zile din
Boto[ani.
penale fa]\ de P. Bogdan
{i studen]ii pot dup\ cartea de identitate a studen-
Lauren]iu [i S. Daniel tului, copii ale certificatelor de na[-
de droguri anihilat\ la Ia[i Vasile, lu=nd m\sura re-
accesa programul tere sau ale actelor de identitate,
Poli]i[tii [i procurorii c\ drogurile erau aduse din
]inerii pentru 24 de ore, [i
au `nceput urm\rirea pe-
dup\ caz, ale celorla]i membri ai fa-
miliei, adeverin]e de la institu]ii de
din Ia[i au anihilat, joi, o
re]ea de trafican]i de dro-
Italia, prin intermediul
unei firme de curierat, de
nal\ pentru T. Adrian Euro 200 `nv\]\m=nt din care s\ rezulte ca-
Costin [i B. Adrian
guri, care ac]iona at=t `n S. Daniel Vasile, [i dis- Gabriel. Fa]\ de T. Adrian Programul Euro 200, prin care se
litatea de elev sau student a celorla]i
fra]i/surori, acte doveditoare `n origi-
municipiul re[edin]\, c=t tribuite cu ajutorul celor- Costin s-a emis ordonan]a ofer\ ajutor pentru achizi]ionarea
[i `n alte ora[e din jude]. lal]i complici. ~n timpul unui computer, continu\ [i `n acest nal privind veniturile membrilor
de a nu p\r\si localitatea, familiei (salarii, pensii, [omaj, venit
Poli]i[tii au reu[it s\-i descinderii la domiciliul iar fa]\ de B. Adrian an. Studen]ii Universit\]ii „Al. I. Cu-
re]in\, `n urma unei des- trafican]ilor, ofi]erii Brig\- za“ (UAIC) pot ob]ine sprijin finan- din activit\]i autorizate, venit din
Gabriel s-a dispus cerc- teren agricol), declara]ie pe propria
cinderi f\cute `n cartierul zii de Combatere a Crimi- etarea `n stare de libertate. ciar pentru achizi]ionarea unui calcu-
Nicolina, pe P. Bogdan La- nalit\]ii Organizate Ia[i au lator `n cadrul programului Euro r\spundere a studentului din care s\
~n sarcina celor patru s-a rezulte c\ venitul brut pe membru de
uren]iu, 20 de ani, S. Da- confiscat 14,5 grame ha[i[, re]inut s\v=r[irea infrac- 200, dup\ cum transmite M\d\lina
niel Vasile, 24 de ani, T. pe care infractorii inten- ]iunilor de trafic [i consum Cocea, purt\tor de cuv=nt al UAIC. familie se `ncadreaz\ `n plafonul de
Adrian Costin, 19 ani, [i B. ]ionau s\-l v=nd\ cu 50 de de droguri. Doritorii trebuie s\ depun\ o cerere 150 de lei [i c\ dispune de diferen]a
Adrian Gabriel, 20 de ani, lei gramul. Procurorii din Cercet\rile continu\, [i un dosar cu documente la secre- de bani pentru achizi]ionarea unui
calculator cu o configura]ie minim\
care se ocupau cu distribui- cadrul Biroului de Investi- pentru documentarea `n- tariatul facult\]ii p=n\ pe data de 31
rea de droguri c\tre consu- gare a Infrac]iunilor de tregii activit\]i infrac]io- martie, acestea urm=nd a fi central- standard. Anul trecut, 19 studen]i de
izat de administra]ia universit\]ii. la „Cuza“ au beneficiat de acest spri-
matori. ~n timpul cercet\- Crim\ Organizat\ [i Tero- nale [i depistarea eventu-
rilor, anchetatorii au aflat rism Ia[i au dispus pu- alilor complici. (B.C.) Dosarul trebuie s\ cuprind\ o copie jin financiar. (O.R.)
Bani de la Ministerul S\n\t\]ii Universitatea
intermediaz\
pentru spitalele din Ia[i on-lline joburi
pentru studen]i
a La `nceputul lunii aprilie, banii vor ajunge `n conturile spitalelor ie[ene
a Principalele obiective finan]ate sunt: Spitalul de Urgen]e [i absolven]i
„Sf. Ioan“, Spitalul „C. I. Parhon“ [i Spitalul Municipal Pa[cani a Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i
este prima universitate din ]ar\
Promisiunile ministrului S\- care, prin intermediul Centrului de
n\t\]ii f\cute `n timpul vizitei Informare Profesional\ Orientare `n
la Ia[i din 16 februarie au `n-
Carier\ [i Plasament (CIPO), lan-
ceput s\ se concretizeze. Primii seaz\ serviciul de recrutare on-line.
bani aloca]i de minister vor Studen]ii [i absolven]ii de la
ajunge la Spitalul de Urgen]e „Cuza“ se vor putea `nscrie gratuit,
de pe site-ul universit\]ii, `ntr-o
„Sf. Ioan“, pentru continuarea baz\ de date, urm=nd a fi selecta]i
lucr\rilor la cl\direa nou\. ~n
de c\tre firmele care apeleaz\ la
cursul acestei s\pt\m=ni, Auto- serviciile centrului. La r=ndul lor,
ritatea de S\n\tate Public\ firmele care doresc s\ angajeze stu-
(ASP) Ia[i a primit confirmarea den]i [i absolven]i au posibilitatea
de la Direc]ia de Buget a Minis- de a accesa baza de date online [i
terului S\n\t\]ii (MS) `n ceea de a recruta direct angaja]ii pe care
[i-i doresc.
ce prive[te continuarea lucr\ri-
lor la Spitalul Clinic de Urgen]e.
Pentru a beneficia de acest servi-
ciu, studen]ii [i absolven]ii, precum
Suma alocat\ `n acest an se [i firmele interesate pot accesa
ridic\ la circa 90 de miliarde de site-ul http://www.uaic.ro/uaic/bin/
lei vechi. „Astfel, se va `ncerca view/Students/ConsiliereInCariera
finalizarea a dou\ tronsoane ale (sau http://www.uaic.ro, sec]iunea
acestei cl\diri, astfel `nc=t este Studen]i), unde vor completa un for-
mular standard ce include date per-
posibil ca la sf=r[itul anului s\ sonale, educa]ie, experien]\ etc.
putem da `n folosin]\ o anumit\ Candida]ii care se potrivesc profilu-
zon\ din acest obiectiv“, a de- lui cerut de o anumit\ firm\ pentru
clarat dr. Mihnea Hurmuzache, un loc de munc\ vor fi contacta]i de
directorul ASP Ia[i. c\tre echipa CIPO.
Anul trecut, pentru conti-
Potrivit conducerii ASP, a mai fost primit\ Centrul de Informare Profesio-
nuarea lucr\rilor la cl\direa suma de 7,5 miliarde de lei vechi pentru nal\, Orientare `n Carier\ [i Pla-
lucr\ri de consolidare la Spitalul „C. I. Parhon“ sament (CIPO) este un centru de
din curtea Spitalului de Ur- consiliere [i recrutare care sprijin\
gen]e a fost alocat\ suma miliarde de lei vechi pentru lu- [i construc]ie [i ca dotare, de la studen]ii [i absolven]ii Universi-
record de 100 de miliarde de lei cr\ri de consolidare la Spitalul un cap\t la cel\lalt“, a mai pre- t\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i `n realizarea
vechi. ~n ultimii 10 ani, fon- „C. I. Parhon“. ~n plus, pentru cizat dr. Hurmuzache. Minis-
lor profesional\.
durile totale investite `n acest CIPO ofer\ studen]ilor [i absol-
repara]ii capitale s-a mai sta- trul a promis bani [i pentru alte ven]ilor Universit\]ii „Al. I. Cuza“
obiectiv au `nsumat aproxima- bilit o sum\ de 8,35 miliarde de obiective din Ia[i, acestea ur-
Ia[i sprijinul de care au nevoie, prin
tiv 6 milioane de euro. servicii de consiliere educa]ional\ [i
lei vechi la Spitalul Municipal m=nd s\ fie finan]ate `n pe-
Pa[cani. Toate aceste sume de rioada imediat urm\toare. Este psihologic\, asisten]\ pentru re-
Bani pentru consolid\ri bani vor ajunge la Ia[i dup\ vorba despre Clinica I Chirurgie alizarea CV-urilor [i scrisorii de mo-
tiva]ie, workshopuri `n domeniul
la Spitalul „Parhon“ data de 1 aprilie. „O dat\ cu a Spitalului „Sf. Spiridon“, de managementului carierei [i dez-
aceste consolid\ri vom putea morga aceleia[i unit\]i spitali- voltarea abilit\]ilor de lucru `n
Potrivit conducerii ASP, a spune despre Spitalul «C. I. ce[ti ca [i de imobilul `n care se echip\. (Oana R.)
mai fost primit\ suma de 7,5 Parhon» c\ este un spital nou ca afl\ sediul IML. (Otilia B.)

otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul

~mp\duriri `mpotriva
alunec\rilor de teren
Zeci de hectare de terenuri
afectate de alunec\ri au fost
achizi]ionate de Direc]ia
Silvic\ din jude]ul Boto[ani
pentru a fi incluse `n progra-
mul de `mp\duriri pentru
2007. {eful Direc]iei Silvice,
Mihai Axinte, sus]ine c\
plant\rile de puie]i se vor
desf\[ura pe minimum 75 de
hectare de terenuri degradate.
„Noi facem asta `n cadrul unui
program na]ional. Am devenit,
prin cump\rare, proprietari ai
terenurilor dregradate, pentru
c\ putem s\ intervenim [i s\
stop\m acest fenomen“, a de-
clarat Axinte. Programul de
`mp\duriri de la nivelul
jude]ului se ridic\, `n acest an,
la 150 de hectare, la care se
adaug\ alte 47 de hectare de
terenuri pe care au loc com-
plet\ri ale suprafe]elor
forestiere existente. a
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna aprilie la
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen-
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga-
nizeaz\ EDI}IA A DOU|SPREZECEA a
concursului destinat comunit\]ilor paro-
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re-
gulile acestui concurs sunt urm\toarele:
„ La concurs pot participa toate parohiile din
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona-
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
APRILIE din fiecare protopopiat. O parohie poate
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri-
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur-
ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte.
Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca
o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen-
te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo-
dalitatea de abonare este urm\toarea:
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n-
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina
de Duminic\“.
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de
Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di-
rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr.
12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre-
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
nu s-au trimis [i sumele aferente.
„ La sf=r[itul lunii martie se va `ntocmi un
clasament general cu parohiile din mediul ur-
ban [i separat un clasament cu parohiile din
mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
„Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
(COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
„LUMINA“)

V=nz\rile prin coresponden]\ [i prin internet au crescut cu 57%
V=nz\rile prin corespon-
den]\ [i prin magazine vir-
tuale au crescut cu 56,8%,
`n 2006, comparativ cu
2005, a anun]at, ieri, `ntr-o
conferin]\ de pres\, pre[e-
dintele Institutului Na]ional
de Statistic\ (INS), Vergil
Voineagu.
El a estimat c\ aceast\
evolu]ie va conduce, `ntr-un
viitor nu foarte `ndep\rtat,
la `ncadrarea pie]ei rom=-
ne[ti `n trendul european la
acest tip de comer]. Anul
trecut, volumul comer]ului
Gr\dina Botanic\ are un nou director
a Conf. univ. dr. C\t\lin T\nase a fost numit, ieri, director al Gr\dinii Botanice din Ia[i, `n urma unui interviu
sus]inut `n fa]a conducerii Universit\]ii „Alexandru Ioan Cuza“, sub al c\rei patronaj se afl\ Gr\dina Botanic\ a
Gr\dina Botanic\ „A-
nastasie F\tu“ a Uni-
versit\]ii „Al. I. Cuza“,
loc mult `ndr\git de ie-
[eni, va fi supus\ unui
proces de schimbare.
Vizitatorii se vor putea
plimba pe sub portocali,
vor putea viziona mini-
concerte [i recitaluri pe o
scen\ `mbr\cat\ `n
ieder\ [i vor avea posibil-
itatea de a admira flori
mai multe [i mai viu col-
orate. Acestea sunt unele
din planurile noului di-
rector al Gr\dinii Bota-
nice, ales prin concurs
s\pt\m=na aceasta.
Conferen]iarul univer-
sitar C\t\lin T\nase a a
fost numit director `n ur-
ma unui interviu `n fa]a
conducerii universit\]ii
`n care [i-a prezentat
planul managerial pen-
tru Gr\dina Botanic\.
„Noul director inten-
]ioneaz\ s\ transforme
Gr\dina Botanic\ `n-
tr-un punct de atrac]ie
permanent\ pentru ie-
[eni [i pentru vizitatorii
ora[ului nostru [i o zon\
`n care [tiin]a se `mbin\
cu divertismentul“, dup\
cum se arat\ `n comuni-
catul transmis de M\d\-
lina Cocea, purt\tor de
cuv=nt al Univesit\]ii
„Al. I. Cuza“.
Astfel, l=ng\ lacul din
Gr\dina Botanic\ va fi
amenajat\ o zon\ de a-
grement pentru familii –
cu plimb\ri cu barc\.
Vizitatorii [i turi[tii se
vor putea plimba pe alei-
le gr\dinii cu o calea[c\,
`ntr-un tur complet al
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a UN PROCUROR AMERI-
CAN LA FACULTATEA DE
DREPT: Un procuror din Sta-
tele Unite ale Americii va
sus]ine trei conferin]e la Fa-
cultatea de Drept a Universi-
t\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i (UAIC)
`n cadrul unei manifest\ri or-
ganizate de facultatea ie[ea-
n\ `mpreun\ cu Centrul In-
terna]ional pentru Studii Ju-
ridice din Salzburg, Austria,
conform celor transmise de
M\d\lina Cocea, purt\tor de
cuv=nt al (UAIC). Astfel, `n
perioada, 13-27 martie 2007,
Facultatea de Drept va primi,
`n cadrul parteneriatului cu
centrul de la Salzburg, pe
David Tartter, procuror gene-
ral adjunct `n Vermont, sta-
cu am\nuntul a crescut cu
24% fa]\ de 2005, evolu]ie
sus]inut\ `n principal de
comer]ul cu produse ali-
mentare, b\uturi [i tutun -
cre[tere de 27,7%, `n timp
ce comer]ul cu produse
nealimentare a crescut cu
21,1%.
Rata infla]iei `n 2006
ar fi putut fi sub 3%
Rata infla]iei `n Rom=nia
ar fi fost sub 3%, `n 2006,
punctelor de atrac]ie, cu
o ghidare prin c\[ti `n
limbile de circula]ie in-
terna]ional\ pentru tu-
ri[tii str\ini.
Unul dintre cele mai
importante puncte de a-
trac]ie va fi scena audito-
riu de l=ng\ lacul mic,
reamenajat\ pentru a or-
ganizarea unor concerte
de sear\ sau mici reci-
taluri.
C\t\lin T\nase, noul
director desemnat de
conducerea universit\]ii,
mai inten]ionez\ [i orga-
nizarea mai multor ex-
pozi]ii [i evenimente a-
dresate publicului larg.
Tot pentru publicul larg
vor fi reamenajate [i di-
verse zone ale gr\dinii,
pentru a avea un aspect
mai pl\cut. Se inten]io-
neaz\ [i organizarea u-
nor lec]ii speciale de a-
menajare a gr\dinilor [i
de `ngrijire a plantelor de
cas\, pentru pasiona]i.
Gr\dina Botanic\ din
Ia[i a luat fiin]\ `n anul
1856, fiind prima gr\di-
n\ botanic\ universitar\
fondat\ `n Rom=nia, [i
este, `n prezent, cea mai
mare din ]ar\. Cu o co-
lec]ie de 6.400 plante,
Gr\dina Botanic\ din
Ia[i este recunoscut\
pentru colec]iile sale uni-
ce `n privin]a num\rului
de taxoni [i a valorii con-
servative a acestora. Aici
se g\se[te cea mai boga-
t\ colec]ie de trandafiri
din ]ar\ (circa 600 de so-
iuri), o colec]ie deosebit\
de crizanteme (469 so-
iuri, din care 41 soiuri
tul Illinois SUA. David Tart-
ter va sus]ine trei conferin]e
pe tema „Sistemul penal ame-
rican“ pe data de 16, 22 [i 26
martie, la ora 10.00 `n Amfi-
teatrul „Paul Demetrescu“, al
Facult\]ii de Drept. (O.R.)
a TRAFIC CU }IG|RI DIN
REPUBLICA MOLDOVA: Un
cet\]ean din Republica Mol-
dova a fost amendat cu 3.000
de lei, dup\ ce a `ncercat s\
introduc\ `n Rom=nia 12.000
pachete de ]ig\ri nedeclarate
la controlul specific de trece-
re a frontierei. Potrivit purt\-
torului de cuv=nt al Direc]iei
Regionale Vamale Gala]i, in-
spector Marian Patriche, e-
chipa comun\ de control for-
mat\ din lucr\tori vamali [i
poli]i[ti de frontier\ a efec-
ACTUALITATE
dac\ nu ar fi existat in-
fluen]a pre]urilor admi-
nistrate, au anun]at, ieri,
oficiali ai INS. Infla]ia `nre-
gistrat\ `n Rom=nia (decem-
brie-decembrie) s-ar fi situat
sub 3%, dac\ nu exista in-
fluen]a pre]urilor [i tarifelor
administrate (`n general, la
utilit\]i), potrivit exper]ilor
Institutului Na]ional de
Statistic\ (INS). „Excluz=nd
influen]a pre]urilor [i ta-
rifelor reglementate de ad-
ministra]ia central\ [i lo-
cal\, care afecteaz\ semni-
create aici) [i tuf\nele
(70 soiuri), o colec]ie de
azalee si camelii (36 so-
iuri), o colec]ie de cactu[i
(cca. 700 taxoni), o valo-
roasa colec]ie de bonsai [i
altele. Din 1991 a fost
`nfiin]at\ [i o sec]ie uni-
c\ `n Rom=nia, pentru
persoanele cu disabilit\]i
de vedere, con]in=nd plan-
te cu mirosuri puternice
sau care pot fi recunos-
cute prin pip\it. Chiar
etichetele plantelor culti-
vate au explica]iile reali-
zate `n alfabetul Braille.
Mihai Mititiuc,
unul dintre cei mai
longevivi directori
ai Gr\dinii
P=n\ `n prezent, direc-
torul Gr\dinii Botanice
din Ia[i a fost Mihai Miti-
tiuc care a de]inut aceas-
t\ func]ie din 1990. Noul
director, C\t\lin T\nase,
este actualul [ef de cate-
dr\ la Biologie Vegetal\
de la Facultatea de Bio-
logie a Universit\]ii „Al.
I. Cuza“ [i este doctor `n
Biologie, la specializarea
Botanic\, din anul 1998,
conducatorul [tiin]ific al
lucr\rii fiind chiar fostul
s\u [ef, Mihai Mititiuc.
A organizat, `mpreun\
cu al]i colegi, laboratorul
de Micologie [i Fitopato-
logie prin realizarea unor
materiale didactice [i
completarea colec]iilor
existente; a depus `n
Herbarul Facult\]ii de
Biologie peste 700 de coli
cu specimene colectate
tuat un control am\nun]it a-
supra unui microbuz la vola-
nul c\ruia se afla cet\]eanul
moldovean Sergiu S., `n
v=rst\ de 19 de ani. Oamenii
legii au descoperit `n com-
partimentul pentru bagaje,
ambalate `n cutii de carton,
12.000 de pachete de ]ig\ri,
marca „Plugarul“. {oferul mi-
crobuzului a declarat autori-
t\]ilor c\ inten]iona s\ v=nd\
]ig\rile, cump\rate din Repu-
blica Moldova, `n Italia, unde
ar fi ob]inut un profit finan-
ciar considerabil. Marfa, a
c\rei valoare `n vam\ a fost
stabilit\ la aproximativ
20.000 de lei noi, adic\ apro-
ximativ 6.000 de euro, a fost
re]inut\ de lucr\torii vamali
`n vederea confisc\rii.
ficativ indicele pre]urilor de
consum (IPC) pe ansamblu,
rata infla]iei ar fi fost anul
trecut de 2,98%“, a declarat,
ieri, `ntr-o conferin]\ de pre-
s\, pre[edintele INS, Vergil
Voineagu. ~n 2006, rata
infla]iei comunicat\ de INS
a fost de 4,87%.
Cel mai mult au crescut
anul trecut pre]urile m\r-
furilor nealimentare - 8,3%
[i tarifele serviciilor - cu
5,1%, `n timp ce m\rfurile
alimentare s-au scumpit cu
1,1%. Referin-du-se la dife-
C\t\lin T\nase, noul director desemnat de
conducerea universit\]ii, mai inten]ioneaz\ [i
organizarea mai multor expozi]ii [i
evenimente adresate publicului larg
din Masivul Rar\u [i din
alte zone [i este colabora-
tor la Centuria IX, „Flora
Moldaviae et Dobrogeae
exsiccata“.
De asemenea, a facut
parte din comitetul de or-
ganizare al unor simpo-
zioane na]ionale care au
avut loc la Ia[i, R\d\u]i,
T=rgu Neam], Sinaia,
Suceava, [i sesiuni de co-
a {EFUL CASEI DE PEN-
SII VRANCEA A FOST ACHI-
TAT: Magistra]i ai Tribuna-
lului Vrancea l-au achitat,
ieri, pe fostul [ef al Casei de
Pensii, Andrei Coman, acu-
zat de luare de mit\. Andrei
Coman a fost trimis `n jude-
cat\ de procurorii DNA pen-
tru c\ ar fi luat [pag\
157.000 de lei de la un om de
afaceri din Vaslui. Dosarul a
avut mai multe schimb\ri de
situa]ii, la termenul din de-
cembrie omul de afaceri vas-
luian Constantin B\rbieru,
administratorul firmei Ca-
madu Impex, declar=nd `n
instan]\ c\ nu i-a dat bani lui
Andrei Coman, de[i pe par-
cursul anchetei penale de-
S=mb\t\, 10 martie 2007
ren]ele care apar `ntre IPC
[i indicele armonizat al
pre]urilor de consum (IAPC)
folosit de Eurostat, care a-
nul trecut a fost `n Rom=nai
de 6,6%, Voineagu a precizat
c\ toate statele membre UE
calculeaz\ un indice na]io-
nal pentru m\surarea evo-
lu]iei pre]urilor [i tarifelor
[i, `n acela[i timp, determi-
n\ separat IAPC folosit [i
publicat de Eurostat, exclu-
siv pentru compara]ii inter-
na]ionale. a
munic\ri [tiin]ifice la
Ia[i [i Agigea. A f\cut
parte [i din comitetul de
organizare a unor simpo-
zioane cu participare in-
terna]ional\, organizate
`n ]ar\ [i `n str\in\tate,
la Chaise Dieu (Fran]a),
1996 [i 2002, Sainte Bon-
net le Froid (Fran]a),
1998 [i Chamonix (Fran-
ta), 2004. (Oana R.)
clarase contrariul. B\rbieru
[i-a motivat declara]ia ante-
rioar\ prin faptul c\ a vrut
s\ justifice unele sume de
bani la un control efectuat de
Garda Financiar\ din Vaslui.
Dup\ depozi]ia f\cut\ `n fa]a
magistra]ilor de la Tribu-
nalul Vrancea, procurorul
DNA a solicitat anchetarea
omului de afaceri din Vaslui
pentru m\rturie mincinoas\.
Potrivit rechizitoriului, An-
drei Coman a primit banii
pentru a-l ajuta pe B\rbieru
s\ c=[tige o licita]ie `n vede-
rea prelu\rii serviciilor de
leg\torie [i arhivare a dosa-
relor de pensii. ~n urma de-
ciziei Tribunalului Vrancea,
procurorii pot face apel `n
termen de 15 zile. a
11
PE SCURT
Dup\ ce [i-a g\sit
consultant juridic,
Antibiotice caut\
consultant financiar
Autoritatea pentru Valorificare
Activelor Statului (AVAS) a
transmis spre publicare `n
„Monitorul Oficial“, partea a VI-
a - Achizi]ii Publice, anun]ul de
participare la procedura de
atribuire a contractelor de
achizi]ie public\ privind servicii
de consultan]\ financiar\ pen-
tru stabilirea strategiei de pri-
vatizare a S.C. Antibiotice S.A.
„Având `n vedere performan]ele
acestei companii [i pozi]ia sa `n
spa]iul economic românesc, con-
ducerea AVAS a hot\rât se-
lectarea unui consultant finan-
ciar care s\ elaboreze strategia
de privatizare a Antibiotice
Ia[i“, a declarat pre[edintele
AVAS, Teodor Atanasiu. Data
limit\ pentru depunerea ofer-
telor este 20 aprilie, ora 11.00,
iar deschiderea acestora va avea
loc `n aceea[i zi la ora 12.00.
Criteriile de calificare privind
situa]ia personal\, economico-fi-
nanciar\, precum [i capacitatea
tehnic\ [i profesional\ a opera-
torilor economici, care pot
atrage dup\ sine excluderea
acestora din urm\, sunt prezen-
tate `n documenta]ia de
atribuire. AVAS a selectat deja
consultantul juridic pentru pri-
vatizarea S.C. Antibiotice S.A.
Ia[i, respectiv „Bo[tin\ [i
Asocia]ii S.C.P.A.“. (S.D.)
Amend\ de
20 de mii de lei
pentru Prim\ria Ia[i
Primarul Gheorghe Nichita a
fost amendat de inspectorii
Autorit\]ii Na]ionale pentru
Restituirea Propriet\]ilor
(ANRP) cu suma de 20.000 lei
pentru c\ nu a rezolvat `n ter-
men de 45 de zile 3.300 de
dosare de fond funciar.
Purt\torul de cuv=nt al
Prim\riei, Andrei Trofor, spune
c\ amenda a fost contestat\ `n
instan]\ pe motiv c\ termenul
de 45 de zile stabilit de
legisla]ia `n vigoare reprezint\
doar o recomandare [i nu este
imperativ. Conducerea
Prim\riei a decis c\ membrii
Comisiei Locale de Fond
Funciar s\ se `nt=lneasc\ `n
fiecare luni pentru a discuta
c=teva zeci de cereri de retro-
cedare. Prin acest\ decizie, con-
ducerea Prim\riei dore[te s\
gr\beasc\ ritmul de rezolvare a
cererilor de fond funciar. De la
`nceputul anului 2006, Membrii
Comisiei Locale de Fond
Funciar au solu]ionat 1.500 de
cereri de retrocedare, din totalul
de 3.600. (S.D.)
100 de cereri pentru
21 de autoriza]ii
de taximetri[ti
Aproape 100 de persoane fizice
`ncearc\ s\ prind\ unul din cele
21 de locuri libere pentru
taximetri[ti independen]i, eli-
berate de pe lista Prim\riei Ia[i.
Prim\ria acord\ `n fiecare an
600 de autoriza]ii pentru
taximetri[ti independen]i. ~n
urma unor retrageri, s-au eli-
berat 14 locuri, iar situa]ia
celorlalte va fi clarific\ `n zilele
urm\toare. Insepectorul
Valentin Mocanu din cadrul
Biroului de Reglementarea a
Transportului Urban spune c\
locurile libere vor fi atribuite
celor 98 de persoane fizice
`nscrise pe lista de a[teprare,
dup\ criteriile stabilite de
Consiliul Local. „Noi avem, `n
momentul de fa]\, foarte multe
persoane care au depus cereri
pentru un loc la taximetri[tii in-
dependen]i, `ns\, nu au avut
loc. Nu ne facem probleme, c\
vor fi ocupate imediat aceste
locuri libere“, a declarat
Valentin Mocanu. Cei cu
vechime `n domeniul taximetriei
sunt avantaja]i, la fel [i pos-
esorii unor ma[ini mai noi sau
mai pu]in poluante. (S.D.)
12 S=mb\t\, 10 martie 2007
PE SCURT
Gabi Brezoianu, titular
`mpotriva ibericilor
Ast\zi, de la ora 14.00, pe stadio-
nul Ghencea II din capital\, na]io-
nala de rugby a Rom=niei va `nt=l-
ni Spania, `n etapa a doua din Cu-
pa European\ a Na]iunilor (edi]ia
2007-2008). Printre titularii
echipei noastre se afl\ [i Gabriel
Brezoianu, fostul juc\tor al forma-
]iei Poli Agro Nena Ia[i, `n anii din
urm\. Al]i doi titulari sunt p\[c\-
nenii Romeo Gontineac [i Marius
Tincu, primul fiind un veteran al
selec]iilor `n lotul „stejarilor“. ~n
prezent, Brezoianu, Gontineac [i
Tincu evolueaz\ `n Fran]a, acolo
unde joac\ un alt ie[ean, Pepe To-
dera[c, neconvocat `ns\ la jocul de
ast\zi, contra ibericilor. De remar-
cat c\ Brezoianu a `nscris un eseu
`mpotriva Spaniei, `n meciul de la
Ia[i din urm\ cu c=]iva ani, atunci
c=nd Rom=nia a `nvins echipa ibe-
ric\ cu scorul de 67-6! S\ sper\m
c\ tot un scor fluviu pentru tricol-
ori va fi consemnat [i `n jocul din
aceast\ dup\-amiaz\, din Bucu-
re[ti, transmis `n direct pe canalul
TV Sport. (D.T.)
CS Na]ional Ia[i, `nvins\
categoric `n Giule[ti
Penultima etap\ a sezonului regu-
lat din cadrul Diviziei A feminine
de baschet a programat ieri par-
tida dintre Rapid CFR Marf\
Bucure[ti [i CS Na]ional Ia[i. ~ntr-
un meci arbitrat de cuplul Gabriel
Roceanu - C\t\lin Manu [i obser-
vat de comisarul Constantin
Paraschivescu, to]i din Bucure[ti,
giule[tencele au c=[tigat `n fa]a
ie[encelor cu scorul de 78-49 (22-
10, 16-9, 22-16, 18-14), punctele
oaspetelor fiind reu[ite de C\u[an
18 (4x3), Gavrilescu 9, Cazac 6,
Suetina 5, Bordeanu 5, Cilibiu 4 [i
Ionescu 2. Tot ieri, CSM „U“
Oradea - Municipal T=rgovi[te 43-
68. Celelalte meciuri ale rundei cu
nr. 21, programate ast\zi, sunt O-
limpia Bucure[ti - ICIM Arad, CET
Govora - Some[ Tiger Dej, „U“ Cluj
- Sportul Studen]esc [i Magic Sibiu
- CST Alexandria. (D.T.)
Mai bine ca la
„masa verde“
Etapa a 22-a din prima lig\ de fot-
bal a debutat ieri cu meciul O]elul
Gala]i – FC Na]ional 5-2 (5-1), au-
torii golurilor fiind D. Stan (min.
12, 14, 27), Szekely (min. 43) [i
Kim-Gil Sik (min. 45), respectiv
Chihaia (min. 41) [i Herea (min.
51). Asear\, `n nocturna din
Dealul Copoului, Poli Ia[i a `nvins
Jiul cu scorul de 4-0 (0-0), prin
golurile marcate de B=lb\ (min. 63
[i 73, ambele din penalty) [i P\li-
maru (min. 81 [i 86), `ntr-un meci
care era pasibil de a fi decis la
„masa verde“ datorit\ unei datorii
financiare neachitate a clubului
din Petro[ani c\tre „U“ Craiova.
Celelalte meciuri ale etapei sunt:
FC Arge[ - FC Vaslui (Na]ional
TV, ora 14.00), Gloria – Poli
Timi[oara (Kanal D, 15.30), CFR
Cluj – Pandurii (Telesport, 15.30),
Farul – Steaua (Antena 1, 20.45) –
ast\zi; Unirea Urziceni – Ceahl\ul
(Telesport, 15.30), Rapid – UTA
(Na]ional TV, 18.00), Dinamo –
„U“ Craiova (Kanal D, 20.00) –
m=ine. (N.P., D.T.)
Clasament
1. Dinamo 21 18 2 1 43-11 56p (^23)
2. Steaua 21 11 7 3 37-11 40p (^7)
3. Rapid 21 11 7 3 35-14 40p (^7)
4. CFR Cluj 21 12 4 5 40-26 40p (^10)
5. Bistri]a 21 11 3 7 27-19 36p (^3)
6. Timi[oara 21 9 6 6 21-17 33p (0)
7. Vaslui 21 9 5 7 27-30 32p (-1)
8. O]elul 22 10 3 9 35-40 33p (0)
9. POLI IA{I 22 7 7 8 27-28 28p (-5)
10. UTA 21 7 5 9 17-20 26p (-7)
11. Pandurii 21 7 5 9 16-22 26p (-4)
12. Craiova 21 6 8 7 22-33 26p (-7)
13. Farul 21 6 7 8 22-22 25p (-5)
14. Urziceni 21 6 4 11 16-23 22p (-8)
15. Ceahl\ul 21 6 3 12 18-33 21p (-9)
16. FC Arge[ 21 4 4 13 13-26 16p (-17)
17. Jiul 22 3 5 14 9-30 14p (-16)
18. Na]ional 22 3 5 14 19-34 14p (-19)
{ahtior, la un pas de a da lovitura `n Cupa UEFA
a Echipa lui Mircea Lucescu a condus pe terenul de]in\toarei trofeului, FC Sevilla, p=n\ `n minutul
88, fiind egalat\ dintr-un penalty a Celta Vigo, cu Tama[ titular, a pierdut acas\ cu Werder Bremen a
FC Sevilla, de]in\toarea
Cupei UEFA [i `nving\-
toarea Stelei `n faza prece-
dent\, a terminat la egali-
tate, 2-2, pe teren propriu
cu {ahtior Done]k, echip\
antrenat\ de Mircea Lu-
cescu, `n prima man[\ a
optimilor de final\.
Sevilla a deschis scorul
`n minutul 8, prin Marti
(penalty), dar {ahtior, la
care nu a evoluat nici unul
dintre juc\torii rom=ni, a
`ntors rezultatul prin reu-
[itele lui Hubschman [i Ma-
tuzalem. Maresca a trans-
format un penalty (88) [i a
Recital Nikons de 8 martie
de Dan
TEODORESCU
~n fa]a unei s\li arhi-
pline, clubul de dans
sportiv Nikons Ia[i, pa-
tronat de doamna Mari-
ana Constantina Niculi-
]\, a oferit, la Teatrul
Luceaf\rul, un reu[it
spectacol artistico-spor-
tiv, cu ocazia zile de 8
martie. ~n preambulul
spectacolului, se spunea
urm\toarele: „C=nd
Dumnezeu crea mamele
era `n a [asea zi, c=nd
un `nger a ap\rut [i i-a
spus: «O s\ cam ai de lu-
cru la aceast\ crea]ie».
Dumnezeu i-a r\spuns:
«Da, nu va fi u[or pentru
c\ va trebui s\ o `nzes-
trez cu multe calit\]i.
Cu un s\rut care s\
poat\ vindeca orice, de
la un picior rupt [i p=n\
la o leg\tur\ de dragoste
terminat\ prost, va tre-
bui s\ aib\ [ase perechi
de m=ini. S\ aib\ [i trei
perechi de ochi. O pere-
che ca s\ vad\ prin u[a
`nchis\ atunci c=nd `n-
treab\: copii ce face]i a-
colo? O alt\ pereche la
ceaf\ pentru a vedea
ceea ce nu ar trebui s\
vad\ [i bine`n]eles ul-
tima `n frunte pentru a
se putea uita la copil
c=nd acesta gre[e[te [i
trebuie s\-i spun\: te `n-
]eleg [i te iubesc!. Sunt
a[a de aproape de a crea
ceva at=t de apropiat
mie. Deja am creat ma-
ma care se face singur\
bine atunci c=nd este
bolnav\, care poate hr\-
ni o familie de [ase per-
soane cu o singur\ p=i-
Voleibalistele ie[ene revin cu g=nduri mari `n Sala Penicilina
Etapa a treia a turului
din cadrul turneului pen-
tru locurile 5-10 din prima
lig\ feminin\ de volei pro-
grameaz\ ast\zi, de la ora
11.00, meciul dintre Peni-
cilina Ia[i [i CSM Lugoj,
oaspetele lupt=nd din r\s-
puteri pentru salvarea de
la retrogradare. Preg\tite
de veteranul Nicu Roibes-
cu, care `n aceast\ s\pt\-
m=n\ a `mplinit 75 de ani,
[i basarabeanca Cati Cova-
liciuc, fetele de la Penici-
lina sunt superfavoritele
SPORT
salvat gruparea preg\tit\
de Juande Ramos de la e-
[ec.
Gabriel Tama[ a fost ti-
tular `n meciul pierdut pe
teren propriu de Celta Vigo
(0-1), cu Werder Bremen.
PSG a dispus cu 2-1 de
Benfica Lisabona, forma]ie
ce a scos din curs\ pe Dina-
mo, dar lusitanii au
deschis scorul pe „Parc des
Princes“.
Rezultate:
Sporting Braga (Portu-
galia) - Tottenham Hots-
pur (Anglia) 2-3 3 (Paulo
Jorge ’76, Ze Carlos ’81 -
ne. Este firav\, dar este
rezistent\! Nu po]i s\-]i
imaginezi c=te poate `n-
dura mama asta! Poate
ra]iona [i face compro-
misuri». ~ngerul s-a a-
plecat [i a trecut dege-
tele pe obrajii mamei.
«Obrazul nu este neted!»
s-a pronun]at el. «Este o
lacrim\! Este pentru fe-
ricire, pentru triste]e,
pentru dezam\giri, pen-
tru durere, pentru sin-
gur\tate [i pentru m=n-
drie» a r\spuns bunul
Dumnezeu“.
Apoi a `nceput specta-
colul de dans sportiv de-
dicat tuturor mamelor,
femeilor cu suflet de
mam\, tinerelor care
vor deveni c=ndva
mame, dar [i celor ce le
stau al\turi la bine [i la
r\u. Au dansat sportivii
clubului Nikons, copii cu
v=rste diferite [i niveluri
de preg\tire diferite. Au
fost sportivii `ncep\tori,
dar [i cei avansa]i, care
sunt vedetele unui club
cu multiple reu[ite pe
plan intern [i interna-
]ional.
S-a dansat cha-cha, ji-
ve, vals lent, tango, vals
vienez, samba cu {tef\-
nu] Popa [i Ilinca Pri-
cop, Alexandru Popovici
[i Ramona B\lan, cu
C\lin Afloarei [i Teona
Ursu, cu Vlad Merariu [i
Anca Prisecaru. Au fost
prezentate c=teva rochii
pentru dans sportiv, din
materiale speciale, cu
decora]iuni din cristale
Swarovski. A mai dan-
sat pe scen\ perechea de
performeri de talie inter-
na]ional\ Adrian Ciu-
toiu-Georgiana Niculi]\,
care au oferit un specta-
`nt=lnirii din propria sal\
de jocuri [i probabil c\ trei
seturi vor fi suficiente pen-
tru o victorie categoric\ a
ie[encelor. Lotul Penicili-
nei: Muta[cu, Ghilea (Ono-
fra[), Pantelimon, Constan-
tinescu, Diaconi]a, C=]coan
(libero), Popa, Melinte,
Formagiu-Ionescu, Lupu,
Rusu, Ivanof. Celelalte
partide ale rundei sunt
Rapid - CSU Tg. Mure[ [i
„U“ Cluj - CS Constan]a.
Tot ast\zi [i tot de la ora
11.00, Sala LPS din Dealul
Robbie Keane ’57, ’90^2,
Malbranque ’72)
Glasgow Rangers (Sco-
]ia) - Osasuna Pamplona
(Spania) 1-1 1 (Hemdani
90^2 - Raul Garcia ’17)
FC Sevilla (Spania) -
{ahtior Done]k (Ucraina)
2-2
2 (Marti ’8 penalty, Ma-
resca ’88 penalty - Hubs-
chman ’19, Matuzalem ’60
penalty)
Paris St Germain (Fran-
]a) - Benfica Lisabona (Por-
tugalia) 2-11 (Pauleta ’36,
Frau ’41 - Simao Sabrosa ’9)
col de zile mari cu sam-
ba, cha-cha, rumba, jive.
La finalul spectacolului,
pre[edinta clubului Ni-
kons, Mariana Constan-
tina Niculi]\, ne-a de-
clarat: „Mul]umesc celor
care au fost al\turi de
noi, mul]umesc pentru
aplauzele care au r\s-
pl\tit munca noastr\ [i
str\daniile copiilor. La
urm\toarea lec]ie des-
chis\, de pe data de 1 iu-
nie, v\ garant\m c\ ele-
vii no[tri vor fi mai buni,
dar la fel de emo]iona]i,
Copoului g\zduie[te par-
tida dintre Politehnica Ia[i
[i HCM Bra[ov, din cadrul
etapei a 20-a a Ligii Na]io-
nale de handbal masculin.
Normal ar fi ca handbali[-
tii ie[eni s\ ob]in\ primele
puncte `n acest sezon, dar
nu [tim dac\ „alte intere-
se“ nu vor opri totu[i ela-
nul gazdelor, bra[ovenii
lupt=nd [i ei pentru evita-
rea retrograd\rii! Celelalte
jocuri ale rundei sunt CSM
Medgidia - Uztel Ploie[ti,
UCM Re[i]a - „U“ Timi[oa-
Celta Vigo (Spania) -
Werder Bremen (Germa -
nia) 0-1
1 (Almeida ’84)
Newcastle United (An-
glia) - AZ Alkmaar (Olan-
da) 4-22 (Steinsson ’8 auto-
gol, Dyer ’22, Martins ’23,
’37 - Arveladze ’31, Koever-
mans ’72). Moussa Dem-
bele (AZ) a ratat un penal-
ty `n minutul 72.
Macabbi Haifa (Israel) -
Espanyol Barcelona (Spa-
nia) 0-0
0 Haggui ’51). Cartona[ ro[u:
Racing Lens (Fran]a) -
Bayer Leverkusen (Ger -
mania) 2-1 1 (Monterrubio
‘17, Cousin ’69 penalty -
pentru c\ va fi ziua lor.
Oricine poate vedea c\
ei sunt cei mai frumo[i [i
mai talenta]i. To]i copiii
no[tri, mici [i mari, s-au
v\zut c\ au apar]inut u-
nui grup: cu to]i `n e-
chipament de dans, civi-
liza]i, frumo[i, talenta]i
[i cu p\rin]i minuna]i!
Personal, nici m\car
c=nd am fost mireas\ nu
am primit at=tea flori!
Iar fiica mea [i antrenoa-
rea Amira Niculi]\, [i mai
multe dec=t mine. Tutu-
ror, multe mul]umiri!“.
De men]ionat c\ `n
aprilie 2007, clubul de
dans sportiv Nikons Ia[i
va aniversa 11 ani de ac-
ra, Tg. Jiu - Steaua, HCM
Constan]a - Dinamo, „U“
Suceava - CSM Bistri]a [i
„U“ Cluj - HC Minaur. La
Gala]i, deci pe teren neu-
tru, `n cadrul ligii a doua
de baschet masculin, as-
t\zi este programat\ par-
tida dintre Gama Cahul
(Republica Moldova) [i Poli
Millenium Center Ia[i, la
„gazdele“ basarabene evo-
lu=nd fostele noastre cu-
no[tin]e de la „defuncta“
CSM Ia[i, Sa[a Lobanov [i
Oleg Doro[. Sub condu-
Karim Haggui (Bayer) ’69.
Meciurile retur sunt
programate pe 14 [i 15
martie. (N.P.)
tivitate, perioad\ `n care
s-au c=[tigat 155 de fi-
nale. Sportivii clubului
au fost prezen]i la mari-
le concursuri din Rom=-
nia, Germania, Italia,
Rusia, Ucraina, Slove-
nia, Cehia, Republica
Moldova, Danemarca,
Bulgaria etc, aduc=nd
acas\ 25 medalii de aur,
36 medalii de argint [i
38 medalii de bronz. Pri-
ma pereche de sportivi
din Ia[i pentru care a
fost intonat imnul Ro-
m=niei a fost de la clu-
bul Nikons, ne-a mai de-
clarat doamna dansului
sportiv ie[ean, Mariana
Constantina Niculi]\. a
cerea cuplului de antrenori
Costel Moscalu - Radu
Boi[teanu, ie[enii `[i doresc
victoria `n fa]a echipei din
st=nga Prutului, lucru per-
fect posibil doar printr-o
mobilizare exemplar\ a
forma]iei finan]ate de pa-
tronul-juc\tor Sorin B\l\-
nescu. Celelalte partide
din cadrul primei etape a
returului din Seria C sunt
CSU Gala]i - Phöenix
Gala]i [i Rapid - BC Br\ila.
(Dan T.)
 POR}IA DE S|N|TATE S=mb\t\, 10 martie 2007 13
Sigilantul, o nou\ metod\ C=te tipuri
PILULA ZILEI

de prevenire a cariei dentare de anemie exist\

de dr. Victor N.
BEJAN
Un sigilant reprezint\
un material plastic de
structur\ chimic\ ase-
m\n\toare cu o r\[in\ e-
poxidic\ aplicat\ `n mod
uzual pe suprafe]ele pe
care se mestec\ (ocluza-
le) ale din]ilor din spate
(premolar [i molar). A-
ceast\ r\[in\ plastic\
p\trunde `n depresiunile
[i gropi]ele, fisurile supra-
fe]elor ocluzale ale din]i-
lor posteriori. Sigilantul
ac]ioneaz\ ca o barier\,
protej=nd smal]ul de a-
tacul acid [i de tartru.
Periajul minu]ios, a-
profundat, ajut\ la `nde-
p\rtarea particulelor [i a
pl\cii microbiene de pe
suprafe]ele netede ale
din]ilor. Dar perii periu-
]ei nu pot ajunge `n de-
presiunile [i gropi]ele
din]ilor pentru a extrage
resturile alimentare [i
placa.
Sigilan]ii protejeaz\
aceste suprafe]e vulnera-
bile de plac\ [i resturi a-
limentare [i au trei efecte
importante:
- umplu `n mod meca-
nic fosele [i [an]urile
ad=nci cu o r\[in\ acido-
rezistent\;
- blocheaz\ „l\cu[ul“
preferat al microorganis-
melor ce determin\ for-
marea cariei dentare;
- u[ureaz\ manoperele
de cur\]are a [an]urilor
[i foselor.
Cum se aplic\
sigilantul
Sigilan]ii sunt u[or de
aplicat de denti[ti; du-
reaz\ doar c=teva minute
s\ se sigileze un dinte.
Anemie `nseamn\ prea
Dintele de sigilat va fi [i dup\ aplicarea sigi- pu]ine globule ro[ii `n s=n-
mai `nt=i cur\]at. Apoi, lan]ilor pentru a se veri- ge care s\ transporte oxi-
suprafa]a pe care se fica calitatea men]inerii genul din pl\m=ni la ]esu-
aplic\ materialul de sigi- acestor materiale. turi. Exist\ multe tipuri
lare este „`n\sprit\“ cu o Sigilan]ii ajut\ la de anemie, fiecare cauza-
solu]ie acid\ pentru a sc\derea riscului carios, t\ de alte deregl\ri, de
ajuta sigilantul s\ adere dar nu `nlocuiesc o igien\ gravitate variabil\. Ane-
la dinte. Sigilantul este oral\ bun\, ce trebuie mia poate fi o consecin]\ a
apoi aplicat `n interiorul men]inut\ `n continuare, dietei s\race `n fier [i vi-
tamina B12 sau un sem-
smal]ului dentar, acolo o preocupare sus]inut\ `n nal de alarm\ pentru o
unde se „lipe[te“ direct
alegerea principiilor ali- boal\ mai grav\. Ca s\
de dinte. Uneori o lumin\ mentare [i nu `n ultimul depista]i adev\rata cauz\
special\ este folosit\ r=nd o suplimentare a trebuie s\ consulta]i un
pentru a ini]ia priza ma- aportului de fluor acolo doctor.
Oboseala insidioas\ e
terialului. At=ta timp c=t unde este cazul. A[adar,
sigilantul r\m=ne intact, periajul dentar de cel primul semn care ar tre-
bui sa te duca cu gandul la
suprafa]a dintelui va fi pu]in dou\ ori pe zi, cu
protejat\ de atacul ca- paste de din]i bogate `n anemie. Alte simptome:
senza]ia de sl\biciune, pa-
rios. fluor, cur\]area spa]iilor loarea pielii, b\t\i rapide
Sigilan]ii pot fi p\s- interdentare cu a]\ inter- Dr. Victor N. Bejan,
de inim\, respira]ie gre-
tra]i mai mul]i ani, re- dentar\, o diet\ echili- medic stomatolog oaie, durere `n piept,
zist=nd la for]e de mas- brat\, cu limitarea ali-
ame]eal\. Nu apar `ns\
tica]ie normale, dar vizi- mentelor cariogene [i vi- suri obligatorii `n p\stra- toate dec=t atunci c=nd
rea s\n\t\]ii oro-dentare
tele periodice la medicul zitele regulate la medicul anemia e foarte grav\. De
stomatolog sunt indicate stomatolog constituie m\- `n limite normale. a obicei, la `nceput se per-
cepe o u[oar\ oboseal\ [i
`n timp apar [i celelalte
simptome.
Tipuri de anemie:
- prin deficit de fier –
este cea mai `nt=lnit\ for-
m\ de anemie, cauzat\ de
dieta s\rac\ `n fier sau de
pierderea de s=nge. Pentru
producerea hematiilor
(globulelor ro[ii) organis-
mul are nevoie de fier. El
este reciclat din hematiile
care mor, de aceea pier-
derile de s=nge la men-
strua]ie sau prin ulcerul
gastric provoac\ anemie.
La femeile `ns\rcinate
f\tul consum\ rezervele de
fier ale mamei dac\ ea nu
`[i suplimenteaz\ dieta;
- prin deficit de vita-
mine - pe l=ng\ fier, or-
ganismul are nevoie de
acid folic [i vitamina B12
pentru a produce hematii.
Persoanele care nu absorb
aceste substan]e din cauza
unor boli intestinale sunt
cele mai vizate s\ se `m-
boln\veasc\. Hematiile
care sufer\ de acest deficit
sunt m\rite [i iau forme
nepotrivite cu func]ia lor;
- anemiile din bolile
cronice - unele boli croni-
ce, cum e cancerul, artrita
reumatoid\, boala Crohn
[i altele - deregleaz\ pro-
cesul de formare a
hematiilor. Anemia de
acest gen poate ap\rea [i
atunci c=nd rinchii nu
func]ioneaz\ bine, fiindc\
rinichii produc un hormon
care stimuleaz\ formarea
hematiilor. Tratamentul
cancerului, chimioterapia,
afecteaz\ `n unele cazuri
func]ia rinichilor;
- anemia aplastic\ -
este o categorie foarte pe-
riculoas\ de anemie, fi-
indc\ organismul nu e ca-
pabil s\ produc\ nici un
fel de globule sanguine -
nici albe, nici ro[ii (hema-
tiile), nici trombocite. Se
presupune c\ boala are
cauz\ autoimun\, stimu-
lat\ de chimioterapie, ra-
dioterapie, poluare, sarci-
n\ [i lupus;
- anemii asociate cu
boli de m\duv\ - hemati-
ile sunt produse `n m\du-
va osoas\. Bolile m\duvei
- leucemia, mielodisplazia
- produc [i anemie printre
alte consecin]e. Uneori a-
nemia r\m=ne foarte u-
[oar\, alteori ajunge s\
pun\ `n pericol via]a.
- anemie hemolitic\ -
c=nd hematiile sunt dis-
truse mai repede dec=t
sunt produse, anemia se
nume[te hemolitic\. Dac\
sistemul imun al organis-
mului este dereglat [i lup-
t\ `mpotriva propriilor he-
matii, m\duva nu le poate
reface `n acela[i ritm.
- anemia – siclemie: he-
matiile iau form\ de se-
cer\, nociv\ pentru trans-
portul oxigenului [i pen-
tru alunecarea prin vasele
de s=nge. Via]a lor este
mult mai scurt\ dec=t a
hematiilor cu form\ nor-
mal\. Boala se transmite
ereditar, afect=nd `n prin-
cipal popula]ia african\ [i
arab\. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 S=mb\t\, 10 martie 2007
s=mb\t\ la tv
TIMP LIBER

TVR 1 TVR 2 Cultural TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

08:10 Club Disney
09:00 Vreau s\ fiu...
09:30 Joaca de-a pove[tile
10:00 Arca lui Noe
10:35 Pericole `n natur\
11:30 Cinemaniacii
12:00 Cartea european\
12:35 O vedet\ popular\
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Casa mea e casa ta!
(comedie, Cu: Laura
Harring, Roy Werner)
Donald este proprietarul unui
restaurant la care ]ine foarte
mult, dar pe care `l pierde, din
lips\ de clien]i. R\mas f\r\
bani, el este nevoit s\ accepte
oferta fostului s\u gr\dinar,
mexicanul Miguel Sanchez.
Acesta se `mbog\]ise peste
noapte, c=[tig=nd la loto. El `i
red\ lui Donald restaurantul
`n schimbul c\s\toriei formale
cu sora lui, frumoasa, dar
ne`mbl=nzita Catalina.
16:00 Vile [i palate celebre
16:35 Parteneri de weekend
17:05 La poli]ie sau la m\n\stire
18:00 Teleenciclopedia
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Surprize, surprize... (I)
21:50 Jurnalul TVR
22:10 Surprize, surprize... (II)
23:10 Profesioni[tii
00:10 Dr. Akagi
(comedie, Cu: Akira Emoto,
Kumiko Aso, Juro Kara)
02:25 La poli]ie sau la m\n\stire (r)
03:15 Jurnalul TVR (r)
04:05 Vile [i palate celebre a
09:00 D’ale lu Mitic\ (r)
10:00 Natur\ [i aventur\ (r)
10:30 Campionatul de comedie (r)
11:00 Proiect IT
11:30 Jobbing (r)
12:00 Lumea azi
12:30 Atlas
13:00 Arena leilor (r)
14:10 Orgolii
16:00 Bazar (r)
16:30 De la carte la film
17:00 Via sacra
18:00 Miracole
19:00 Lumi ciudate
19:55 Europa altfel
20:05 Unitatea special\ 2
21:00 Ora de [tiri
22:10 The Insider
(dram\, Cu: Al Pacino,
Russell Crowe, Christopher
Plummer, Philip Baker Hall)
Film inspirat dintr-un caz real.
~n 1994, canalul de televiziune
CBS prezint\, `n cadrul unei
emisiuni, declara]iile incendi-
are ale biologului Jeffrey
Wigand cu privire la practicile
ilegale ale companiei
produc\toare de ]ig\ri la care
lucrase. Filmul reconstituie
procesul de con[tiin]\ pe care-l
`ndur\ Jeffrey din momentul
`n care descoper\ adev\rul
p=n\ c=nd hot\r\[te s\ rup\
t\cerea.
00:50 Home made.ro (r)
01:20 Muzica la maximum
02:20 Orgolii (r)
04:05 Natur\ [i aventur\ (r)
04:30 Atlas (r) a
12:00 Jurnal cultural
12:05 Combustia uman\ spontan\
13:00 Dialoguri...
13:30 Mediterana...
14:00 Playtime
(comedie, Cu: Jacques Tati,
Barbara Dennek)
~n `ncercarea de a contacta un
oficial american din Paris,
domnul Hulot se r\t\ce[te
`ntr-un labirint de arhitectur\
modern\. Luat de valul
turi[tilor str\ini, el cutreier\
ora[ul `mpreun\ cu un grup de
americani, provoc=nd haos `n
maniera sa obi[nuit\.
16:00 Figuran]ii
(comedie, Cu: Ricky
Gervais, Ashley Jensen)
Un actor [omer `ncearc\ s\-[i
gaseasc\ de lucru, convins c\
doar ghinionul `l face s\ piar-
d\ toate rolurile, `n favoarea
unor contracandida]i cum ar fi,
de exemplu, De Niro.
16:30 Scrisori francofone
17:00 Ap\r\torii artei pierdute
18:00 Jurnal de mod\
19:00 Primul R\zboi Mondial
19:30 Poirot
20:30 Oameni de aproape
21:00 Rom=nce `n politic\
21:30 Bourvil, omul care s-a f\cut
artist
22:30 Jurnal cultural
23:00 Fecioara Ioana: ~nchisorile
(biografic, Cu: Sandrine
Bonnaire, André Marcon)
02:00 O femeie e o femeie
(r, comedie)
03:30 Bourvil... (r) a
08:30 ~n gura presei
09:30 Cas\ de piatr\
10:00 Roata de rezerv\
10:30 Familia Grubb
Cu: Dennis C. Alpert, Larry
A. Lee, Lance Arthur Smith
11:00 Animax
12:00 Desene animate; Copiii de
la 402; Familia Tofu
13:00 Observator
13:15 Magazin Felicia
14:00 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela
Anderson, Molly Culver)
15:00 Folclorul contraatac\ (r)
18:30 S\pt\m=na financiar\
19:00 Observator
20:45 Fotbal. Liga 1:
Farul - Steaua
22:45 Anaconda
(thriller, Cu: Jennifer Lopez,
Ice Cube, Jon Voight, Eric
Stoltz, Jonathan Hyde)
Pleca]i `n jungla amazonian\
ca s\ realizeze un documentar
despre un trib, membrii unei
echipe se trezesc antrena]i de
ghidul lor `ntr-o cu totul altfel
de expedi]ie. Obsedat de
g\sirea unui anaconda uria[,
devenit aproape un mit, el nu
ezit\ s\-i duc\ pe turi[ti direct
`n f\lcile monstrului. ~n lupta
pentru supravie]uire,
`nving\tori sunt numai cei
care `nva]\ legea junglei.
01:00 Lege [i ordine: Brigada spe-
cial\. Cu: Richard Belzer
02:00 Concurs interactiv
03:00 Observator (r)
04:00 V.I.P. (r) a
08:00 {tirile PRO TV
10:15 Doi b\rba]i [i jum\tate (r)
10:45 Familia Bundy (r)
11:15 ProMotor
12:15 Campionii
13:00 {tirile PRO TV
13:15 C=nd Harry o `nt=lne[te
pe Sally
(comedie, Cu: Meg Ryan,
Billy Crystal, Carrie Fisher)
15:15 Un weekend de co[mar
(comedie, Cu: Chevy
Chase, Dan Aykroyd, John
Candy, Demi Moore)
17:15 Mesaje de dincolo (dram\,
Cu: Jennifer Love Hewitt)
18:15 Stilul Oana Cuzino
18:55 {tirile PRO TV
20:30 B\rbatul ideal
(comedie, Cu: Jackie
Chan, Qi Shu, Tony Leung
Chiu Wai, Emil Chau)
Ah Bu, o t=n\r\ taiwanez\ ca-
re tr\ie[te `ntr-un or\[el s\r\-
c\cios, g\seste `ntr-o sticl\ un
mesaj romantic. Acest fapt o
face s\ se hot\rasc\ s\ plece
la Hong Kong `n c\utarea lui
Albert, cel pe care t=n\ra `l
crede b\rbatul visurilor ei. A-
juns\ acolo, Ah Bu descoper\
c\ acesta este homosexual. Dar
lucrurile nu sunt cu totul pier-
dute, pentru c\ lui Bu `ncepe
s\-i plac\ un alt b\rbat.
22:45 Copacul lui Joshua
(actiune, Cu: Dolph
Lundgren, George Segal)
01:00 B\rbatul ideal (r)
03:00 C=nd Harry o... (r) a
08:00 Duelul pasiunilor (r)
09:00 Rosalinda. Cu: Thalía,
Fernando Carrillo
12:00 SOS, via]a mea! (romantic,
Cu: Natalia Oreiro)
13:30 Iubire ca `n filme (r)
15:30 Daria, iubirea mea
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Betty cea ur=t\
Cu: Ana Maria Orozco
19:30 Rebelde
Cu: Enrique Rocha
20:30 High Fidelity
(comedie, Cu: John
Cusack, Catherine Zeta-
Jones, Lisa Bonet, Joan
Cusack, Tim Robbins)
Rob Gordon este proprietarul
unui magazin de muzic\ semi-
falimentar din Chicago, unde
vinde discuri de vinil. Dup\
cum declar\, este dependent
de muzic\ [i `[i petrece zilele
la Championship Vinyl al\turi
de cei doi angaja]i ai s\i, Dick
[i Barry. De[i sunt adev\rate
enciclopedii ale muzicii pop [i
tr\iesc pentru muzic\, acest
lucru nu-l ajut\ pe Rob c=nd
iubita sa `l p\r\se[te.
22:45 O lume a fiarelor (romantic,
Cu: Cesar Evora)
00:45 SOS, via]a mea! a
Legend\:
[tiri
film artistic

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“

www.ziarullumina.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
SERVICII
Ofer medita]ii la MATEMATIC|, clasele V-XIII, [i ajut [i la
teme, pre] avantajos. Rog seriozitate. Tel. 0740.431.711.
Florin Deaconiuc va invit\ s\ vizita]i site-ul
www.florin.sapte.ro pentru a g\si diferite tablouri
[i icoane ce v\ pot decora casa `ntr-un mod pl\cut.
Detalii la num\rul de telefon 0727.373.520
Ofer medita]ii la Limba englez\, clasele I-XII, [i ajut la
teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon
0746.689.548, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00.
Ofer medita]ii la Limba francez\, clasele I-IX, [i ajut la
teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon
0724.870.737, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00.
ANGAJ|RI
Familie serioas\ caut\ bon\ extern\, bun\ cre[tin\,
cu v=rsta cuprins\ `ntre 20-50 de ani pentru `ngrijire
copil de 1 an. Rela]ii la nr. de telefon 0741.023.316.
Nu deranja]i inutil.
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul numit
VAR| ROMAN|
Ziiua I- 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Oradea;
Ziiua a II-a
a- 28
8.07.2007: Budapesta. Vizitarea obiectivelor din Vie-
na (Catedrala Sf. {tefan, Centrul Istoric, Palatul imperial, Prim\ria,
Parlamentul) - seara;
Ziiua a III-a
a- 29
9.07.2007: Deplasare pe ruta Viena- Venezia (Piazza
San Marco, Biserica San Marco, Palatul Dogilor, Puntea Suspinelor [i
plimbare de 1 or\ prin centrul istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara);
Ziiua a IV-a a- 30.07.2007- Ziiua a IX- a- 04.08 8.2007 (program de
tab\r\: Se pot vizita urm\toarele obiective religioase [i turistice:
- Vatican, Piata San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta [i capela Sf.
Petru, Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola Domului), Castelul San
Angelo, Pza. del Popolo, Treptele spaniole, Sf. Silvestru (Campanile)
Montecitorio Sf. Augustin, Sf. Luigi din Francesi, Panthéonul, Sf.
Eustachie, Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf. Agnese din Agone, Gianicolo (Sf.
Onufrie, Fontana Paolina, Tempietto), Trastevere (Sf. Maria din
Trastevere, Sf. Crisogono, Sf. Cecilia), Isola Tiberina (Sf. Bartolomeo),
Capitolul, Camposanto Teuton, Sf. Pudenziana, S. M. Maggiore, Sf.
Prassede, S. Martino ai Monti, S. Pietro in Vincoli, Piramidele, S. Paolo
fuori le mura, Catacombele (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Sebastian),
Via Appia Antica, Muzeul Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella Trevi (even-
tual, Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din Quirinale S. Carlo alle Quattro
Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din Grottaferrata,Castel Gandolfo, Forumul
Imperial, Columna lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum Romanum,
S. Maria din Cosmedin, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte (Baptis-
terium), S. Giovanni in Laterano, SS. Quattro Coronati, S. Clemente
S. Croce in Gerusalemme;
Ziiua a X-a a- 05.088.2007: Vizitare Budapesta - Castelul Buda [i
Catedrala; Deplasare spre Rom=nia;
Ziiua a XI-aa 06.08
8.2007: Deplasare pe ruta Oradea- Ia[i;
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat, scaune ra-
batabile, instala]ie audio-video); 6 nop]i cazare cu mic dejun, (cazarea
se va face `n Tab\ra de tineret, `n bungalowuri cu aer condi]ionat); ta-
b\ra dispune de piscine, Jacuzzi [i este la 30 minute de centrul Romei;
`n pre] e inclus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponibil\ pentru 7
Euro, iar prânzul se poate lua `n ora[; `nso]itor de grup- preot.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
APEL UMANITAR
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\-
duraru `n v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui
Eminescu, pe 15 ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat
boala numit\ Tetralogia Fallot, ce este un complex de 4 mal-
forma]ii grave la inim\. ~n cazul Mariei, artera care duce
s=ngele de la inim\ la pl\m=ni este at=t de `ngust\ `nc=t se
impune o interven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind `n pericol
permanent. ~n acest moment se `ncearc\ internarea pentru
opera]ie la o clinic\ din Italia sau Austria. Costurile
opera]iei sunt aproximativ egale, depinde unde se poate
merge mai u[or [i se poate face [i o programare c=t mai
rapid\. Pentru opera]ie, familia trebuie s\ acopere jum\tate
din cheltuielile implicate, dar aceasta `nseamn\ `n jur de
15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu venituri foarte
modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pentru
str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
RO34RNCB0198003451910002 RON
RO77RNCB 0198003451910004 EURO
RO07RNCB0198003451910003 USD
BCR Roman, Piatra Neam]
Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei de-
pinde `n mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie,
indiferent de valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este
salvatoare.
Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel.
0721-338.885 (Paduraru Irina). a

Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE

Departament economic: Ionela MIH|IL| Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia
Consilier juridic: Ana MANEA Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente:
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Str. Talpalari nr. 12, etaj I
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
Cristina LECA e-m
mail: info@zziarullumina.ro
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Cotidianul LUMINA figureaz\
`n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r valabil
Mioara IGNAT `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
Redac]ia:
Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal
nr. 1 Ia[i, 700036
Bogdan CRON}, Mihai MOCANU, Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul
Narcis POHOA}|, Oana NISTOR, Oana RUSU, redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET sau prin intermediul SC
Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN|, Silviu DASC|LU „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact:
Larisa Cotoranu).
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
Cristian DUMITRIU `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Foto: „NONY“ Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile
Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pen-
Tehnoredactare: Lucian APOPEI tru luna urm\toare.
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\
str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i (fost\ Uzinei), nr. 69

Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ editorial\ a laicatului ortodox,

sprijinit\ de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
duminic\ la tv
TIMP LIBER S=mb\t\, 10 martie 2007 15
TVR 1 TVR 2 Cultural TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Universul credin]ei
08:00 Semne
08:30 Club Disney
09:20 Dr. Fix
09:30 Phil din viitor (comedie, Cu:
Ricky Ullman)
10:00 Numai cu acordul minorilor
11:00 Baja, o alt\ Californie
11:35 Via]a satului
13:00 S\pt\m=na politic\
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Parfum de glorie: Adrian Ilie
14:50 Aten]ie, se c=nt\ din nou!
16:10 Tezaur folcloric
17:20 D\nutz SRL (divertisment)
18:50 Extragerile Loto 6/49; Noroc
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Ce-[i doresc femeile
(comedie, Cu: Mel Gibson,
Helen Hunt, Marisa Tomei)
Nick Marshall este un ameri-
can v=nat de femei. Un b\rbat
care, ca mul]i al]ii, se crede
f\r\ cusur, irezistibil, at=t `n
via]a personal\ c=t [i `n
carier\. Asta p=n\ `n ziua `n
care la birou apare o [ef\ pus\
pe treab\, iar el, `n urma unui
accident bizar, `ncepe s\
aud\... ce g=ndesc femeile.
22:20 Garantat 100%
23:20 Un rege deasupra norilor
(thriller, Cu: Bruno Cremer,
Claude Rich)
~n timp ce filmeaz\ `n Thai-
landa, Henri Lanvern `[i adu-
n\ echipa. El comunic\ tu-
turor c\ pleac\ trei zile `n
prospec]ie, `ns\, de atunci ni-
meni nu l-a mai v\zut.
01:00 Atentie, se c=nt\ din... (r) a
11:00 Motomagia
11:30 Autocritica
12:00 Planeta P\m=nt
13:00 Verdict: crim\!
14:00 Povestea de aur
14:30 EUROcase (r)
15:00 Buc\t\ria lui Jamie
15:30 Arta supravie]uirii (r)
16:00 Top 7.ro
16:30 Dincolo de hart\
17:00 Rugby. Turneul celor [ase
na]iuni: Anglia - Fran]a
19:00 Odiseea spa]ial\: ex-
ploratorii de metal
20:00 ~n c\utarea cerbilor
20:30 Omul `ntre soft [i moft
21:00 Ora de [tiri
22:10 The Office
(comedie, Cu: Ricky
Gervais, Martin Freeman)
~n ne`nsemnatul s\u birou, a
cincea roat\ la c\ru]a unei
firme de comercializare a
h=rtiei, David Brent se crede
cel mai nostim, cel mai
`ndr\git, cel mai [ef din toate
timpurile. Ei bine, nu este.
Dar asta nu-l impiedic\ s\
fac\ pe bufonul `n fata subal-
ternilor lui s\tui p=n\ peste
cap de un asemenea [ef.
22:40 Detectivul Murdoch (III)
(poli]ist, Cu: Joe Pingue,
Peter Outerbridge)
00:15 Unitatea special\ 2 (r)
01:05 Planeta P\m=nt (r)
01:50 Uli]a spre Europa (r)
02:20 The Insider (r)
05:00 Dincolo de hart\ (r)
05:30 Mesager a
11:30 Clio magazin
12:00 Jurnal cultural
12:05 Meteori]i!
13:00 Zodiac
13:30 Mediterana
- mare a imperiilor (r)
14:00 La por]ile ceriului
14:30 Samuel Beckett - pe m\sur\
ce se povestea
15:30 Dragoste pentru Lydia
16:30 Artefacte (r)
17:00 Despre documentar...
18:00 Anul francofoniei
18:30 Premiul Thalía
19:00 Cinemaniacii (r)
19:30 Poirot
20:30 Revolta clasicilor
21:00 Performdance (r)
21:30 Joe Zawinul - portret muzical
22:30 Jurnal cultural
23:00 Povestiri din buc\t\rie
(comedie, Cu: Joachim
Calmeyer, Tomas
Norström, Bjorn Floberg)
Filmul e inspirat din fapte
reale, [i anume experimentele
sociale ini]iate `n anii 50 de
c\tre un institut suedez de
cercet\ri. ~n anii imediat
urm\tori celui de-al Doilea
R\zboi Mondial, un grup de
cercet\tori [i-a propus moder-
nizarea buc\t\riilor particu-
lare. ~n acest scop, s-a cerut
ajutorul unor celibatari,
printre care Isak, un burlac
din ora[ul norvegian
Landstadt.
00:40 Jurnal de mod\ (r) a
07:00 Concurs interactiv
08:00 Hercule
09:00 Chipul unui dezertor
(western, Cu: Fred
MacMurray, Lin McCarthy,
Dorothy Green)
11:00 Animax
12:00 Desene animate; Copiii de
la 402; Prin]esa Sissi
13:00 Observator
13:15 Misiunea casa
13:45 Opt reguli simple
14:30 Dispari]ii (poli]ist, Cu: Gloria
Reuben, Caterina Scorsone)
15:30 Duminica `n familie
Cu: Mihaela R\dulescu
18:40 7 zile
19:00 Observator
20:30 Pia]a Divertis
21:30 Vreau s\ fiu mare... vedet\!
23:30 Efect de recul
(ac]iune, Cu: Gary Daniels,
Gregory McKinney,
Thomas Kopache)
Detectivul Ray Morgan `l
ucide `n mod accidental pe fiul
unui [ef mafiot. Plin de m=nie,
acesta le ordon\ oamenilor lui
s\ `l ucid\ pe Morgan. Din
p\cate `ns\, oamenii mafiei `l
lovesc unde-l doare mai tare: `i
omoar\ so]ia [i fiul. Acum,
nimic nu-i mai poate ]ine piept
lui Ray, r\zbunarea este sin-
gurul motiv pentru care via]a
mai merit\ tr\it\...
01:30 Sue Thomas
03:15 Observator (r)
04:00 Desene animate
05:30 7 zile (r) a
08:00 {tirile PRO TV
10:00 Parte de carte
11:00 ProVest
12:00 Reuniune de clas\ (dram\,
Cu: Dave Annable)
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Te vezi la {tirile PRO TV
14:00 Apropo TV
15:00 Cu un pas `nainte (r)
17:15 R=sete `n delir
(comedie, Cu: John Candy,
Mariel Hemingway, Emma
Samms, Jerry Orbach)
Dou\ rivale, u[uratica starlet\
Laura [i feciorelnica Janet,
lupt\ pentru a c=[tiga
dragostea r\pitorului Jack,
produc\torul show-ului de
televiziune „Lumea viselor
noastre“. Ca o fatalitate, o
lovitur\ la cap `l „trimite“ pe
Jack `ntr-o zon\ crepuscular\.
Aici, prins `n mrejele celor
dou\ femei, devine prizonierul
unui or\[el asem\n\tor
decorului emisiunii sale.
18:55 {tirile PRO TV
20:45 Singur acas\
(comedie, Cu: Macaulay
Culkin, Joe Pesci, Daniel
Stern, John Heard)
23:00 Soldatul universal:
~ntoarcerea
(ac]iune, Cu: Jean-Claude
Van Damme)
01:00 Apropo TV (r)
02:00 Te vezi la {tirile PRO TV
02:30 Soldatul universal:
~ntoarcerea (r)
(ac]iune) a
09:00 Rosalinda. Cu: Thalía,
Fernando Carrillo
11:00 Acas\ `n buc\t\rie
12:00 SOS, via]a mea! (romantic,
Cu: Natalia Oreiro)
13:30 De 3 x femeie. Tema emisi-
unii: De 3 x femeie `n
Europa. Cu: Mihaela Tatu,
Ana-Maria Gheorghe
16:30 Daria, iubirea mea
17:30 Pove[tiri adev\rate
Cu: Cabral
18:30 Fetele Gilmore
Cu: Lauren Graham
19:30 Rebelde
Cu: Enrique Rocha
20:30 Betty cea ur=t\ din New
York. Cu: America Ferrera,
Vanessa Williams
21:30 S\racele fete bogate
(comedie, Cu: Hilary Duff,
Haylie Duff, Maria Conchita
Alonso, Anjelica Huston)
Tanzie [i Ava Marchetta sunt
dou\ surori `nst\rite, care au
avut dintotdeauna tot ce au
dorit. Ele sunt mo[tenitoarele
unei importante firme de cos-
metice, dar lucrurile iau o
`ntors\tur\ nea[teptat\ c=nd
compania se confrunt\ cu un
scandal monstruos, care duce
repede la faliment. Tanzie [i
Ava se vor confrunta cu un stil
de via]\ nou: f\r\ bani, f\r\
ma[in\, f\r\ cas\.
23:30 SOS, via]a mea! (r)
(romantic, Cu: Natalia
Oreiro, Facundo Arana)
01:15 Daria, iubirea mea (r) a

a UNDE MERG IE{ENII a

S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului
11.05 Week-end magazin
13.30 Credin]\ [i s\n\tate
14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
de sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 Solidaritate [i speran]\
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Cantate Domino
00.00 Istoria cre[tinismului (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00
vilor de gimnaziu (cl. V-VIII) [i liceu
Duminic\ (cl. IX-XII), care cunosc opera lui Jo-
hann Wolfgang von Goethe [i doresc
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- s\ transpun\ grafic viziunea lor cu
ciuni pentru toat\ trebuin]a privire la opera marelui scriitor.
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei Teatrul Na]ional
06.30 Evanghelie [i via]\ (r) „Vasile Alecsandri“
07.05 Via]a Bisericii La Teatrul „Luceaf\rul“
09.05 Sf. Liturghie M=ine, 11 martie, ora 19.00 -
12.05 Week-end magazin „Zbor deasupra unui cuib de cuci“
13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor de D. Wasserman. Regia: Marius
14.05 Univers FM Oltean; scenografia: Axenti Marfa.
15.30 File de istorie
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
Domnului Muzeul Literaturii Rom=ne
18.00 Actualitatea
Palatul Culturii fmann. Regia [i coregrafia: Gheorghe Martie 2007: ~n Galeriile deArt\
18.20 Actualitatea cre[tin\ Stanciu. ale Muzeului Literaturii Rom=ne –
interna]ional\ Martie: Muzeul de Art\ din ca- „Pod Pogor – fiul“ poate fi vizitat\
18.30 Biseric\ [i societate drul Complexului Muzeal Na]ional expozi]ia „Universuri paralele“ de
19.05 Pagini de folclor românesc „Moldova“ prezint\ expozi]ia oma- Centrul Cultural German Drago[ [i Bogdan Gavrilean. Expo-
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de gial\ Centenar Corneliu Baba, `n ga- 1-16 martie: Concurs de pictur\ [i zi]ia este organizat\ de Muzeul
sear\) leria de art\ contemporan\ II, la eta- desen pentru elevi GOETHE IM Literaurii Rom=ne [i Societatea
20.05 Enciclopedie muzical\ BILD. Concursul se adreseaz\ ele- Cultural\ „Junimea ’90“. a
jul I al Palatului Culturii din Ia[i.
21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
Reunind lucr\ri de pictur\ [i grafic\
21.30 Faptele credin]ei at=t din colec]ii muzeale, Muzeul de
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
Art\ din Iasi, Muzeul Vasile P=rvan GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din B=rlad, Muzeul de Arte Vizuale din cadrul
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
din Gala]i [i Muzeul de Art\ din
23.30 Florilegiu muzical bizantin Constan]a, c=t [i particulare - Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
colec]ia artistului, colec]ia dr. A.
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Miezonoptic\; Acatistul zilei Teodorescu, colec]ia dr. H. Aldea.
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
19.00, 20.00.
Teatrul pentru copii
[i tineret „Luceaf\rul“
M=ine, 11 martie, ora 10.00: „De Biserica
„Sf. Sava“
ziua lui Pinocchio“; ora 11.30: Gr\dini]a
„Pr=slea cel voinic“. „Buna Vestire“
Liceul „Vasile
Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i Alecsandri“

Ast\zi, 10 februarie, ora 18.30, Str. Costache Negri

Sala: Teatrul „Luceaf\rul“ - „Sp\r- Moldova Hala Central\
g\torul de nuci“ - Balet feerie `n do- Mall
u\ acte de P. I. Ceaikovski. Libretul
de M. Petipa, dup\ versiunea lui Al.
Dumas a basmului lui E. T. A. Hof-

Pelerinaj la Muntele Athos Pre]: 295 EURO ^ 275 lei.

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat
la Muntele Athos, `n perioada 13 - 23 mai 2007.
Dintree obieectiv
ve, meen]ioon\m: Tesalonic - Biserica
„Sf. M. Mc. Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf.
Anisia), Catedrala mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie
Palama), Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE
ATHOS - M\n\stirile: Simonos Petras, Protaton, Xero-
potamou, Kutlumusiu,Vatoped, Pantokrator, Stavro-
nikita, Iviron, Filotheu, Marea Lavr\, Schitul Pro-
dromu; Nea Kallikratia.
Seerv
viccii incclusee: transport cu microbuz; 1 noapte
cazare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, mic dejun la hotel**
`n Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri `n Sf. Munte
Athos; `nso]itor din partea Centrului de Pelerinaj.
Nu sunt incluse `n pre] - mesele de prânz [i cina;
taxa de intrare `n Muntele Athos (25 euro); transportul
`n Muntele Athos (75 euro); asigurarea medical\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
 CM
YK

16 S=mb\t\, 10 martie 2007 VIA}A PAROHIILOR

Parohia cu peste 100 de ctitori

a Parohia Chintinici, Protopopiatul Roznov, s-a `nfiin]at `n anul 2000
a Este format\ din 240 de familii care [i-au dorit cu orice pre] biseric\
`n sat a La `nceput, slujbele se ]ineau `ntr-un paraclis amenajat
`n spa]iul fostului c\min cultural, donat de Prim\rie
a Din 2001 p=n\ `n 2002 s-a construit paraclisul „Sf. Dimitrie -
Izvor=torul de mir“ `n care se sluje[te [i ast\zi a ~n anul 2002, a `nceput
construc]ia bisericii mari `nchinat\ Sf=ntului Ilie Tezviteanul a
~n fiecare duminic\ [i `ntemeiate. Credincio[ii din re ast\zi apar]ine de ora[ul
s\rb\toare, copiii din Chin- Chintinici iubesc biserica Roznov) donat de Prim\rie.
tinici umplu biserica satu- satului, mai ales pentru fap- S-a slujit acolo timp de un
lui. {i aceasta pentru c\ tul c\ [i-au dorit-o cu orice an, dup\ care s-a `nceput
p\rintele iube[te foarte pre]. P=n\ s\ construiasc\ construirea actualului pa-
mult copiii [i a g\sit fiec\- paraclisul `n care ast\zi se raclis din curtea bisericii.
ruia c=te un rost la Sf=ntul ]in slujbele, ei mergeau la Acesta a fost terminat `n
Altar [i nu numai. Fiecare slujbe p=n\ la Roznov, la 2002. Paraclisul „Sf. Dimi-
are o responsabilitate pre- doi kilometri distan]\. trie - Izvor=torul de mir“ a
cis\. ~n felul acesta, ei asi- fost sfin]it de arhim. Varla-
gur\ serviciile pe care le fa- am Merticariu, vicar admi-
ce de obicei paraclisierul la Paraclis `n fostul nistrativ al Arhiepiscopiei
biseric\. „Iubesc foarte mult c\min cultural Ia[ilor `n urm\ cu 5 ani. ~n
copiii [i, prin rota]ie, am prezent, `n spa]iul care pen-
c=te doi, trei, cinci - zece Biserica mare `nchinat\ tru `nceput, a ]inut loc de
copii chiar la toate slujbele. Sf=ntului Ilie Tezviteanul se paraclis, func]ioneaz\ o sa-
~i iau [i prin sat cu mine ridic\ pe terenul donat de l\ de mese, cas\ de pr\znu-
c=nd sunt ajunuri [i to]i au un credincios `n urm\ cu ire. „~n ceea ce prive[te bu-
responsabilit\]i precise. [apte ani. Don=nd terenul na colaborare cu autorit\- Pentru vara anului 2007 s-a stabilit tencuirea bisericii din Chintinici
Unul aduce prescurile, unul bisericii, parohia i-a con- ]ile locale, vreau s\ sublini-
trage toaca, altul cloptele struit acestuia, al\turi, cas\ ez faptul c\ primul care rele avantaj, c\ci, de altfel, ceput am fost singur. Am totul s-a schimbat. Acum eu
[.a.m.d. Le-am dat anumite pentru locuit. „A fost primul mi-a `ntins o m=n\ de aju- comunitatea este destul de vopsit gardul, am f\cut nu fac niciodat\ apel `n bi-
responsabilit\]i ca s\-i ]in lucru pe care l-am f\cut de tor atunci c=nd am venit a- mic\. Pe l=ng\ ajutorul lor, st=lpii bisericii, cu dasc\lul seric\. Spun doar c\ este
aproape de Biseric\. {i le la venirea mea la parohie. ~n ici a fost primarul Roznovu- eu am atras sponsori, pri- meu, am `nv=rtit betoane, nevoie, iar ei imediat vin.
place. To]i copiii din sat, c=]i maxim trei s\pt\m=ni i-am lui, Ionel Ciubotaru. El mi-a eteni, rude care au dat fie astfel `nc=t, `ntr-o s\pt\- Deci, nu s\ m\ duc s\ bat
au mai r\mas, se r=nduiesc ridicat lui cas\. Asta a fost dat, prin hot\r=rea Con- bani, fie alte obiecte care m=n\, dou\, trei s\ sar\ tot `n poart\. Oamenii singuri
la biseric\“, poveste[te [ansa noastr\ [i binecu- siliului Local, fostul c\min sunt necesare la construc]ia satul. La `nceput m\ ajutau s-au sim]it [i s-au sensibi-
p\rintele Iulian Vasile, v=ntarea de la Dumnezeu. cultural care nu avea nici o unei biserici“, ne mai spune elevii de la [coal\, care ve- lizat“, `ncheie mul]umit
paroh la Chintinici din anul Eu acum m\ uit `n urm\ [i destina]ie [i pe care l-am p\rintele Iulian Vasile. To]i neau cu voia dnei directoa- p\rintele Iulian Vasile.
2000. La Chintinici, nu nu- nu-mi vine sa cred c\ am transformat `n paraclis, iar cei care au ajutat `n mod re `n pauze, `ns\ cu timpul (Narcisa BALABAN)
mai copiii sunt prezen]i `n reu[it s\ facem ceea ce am acum este sal\ de mese, tra- substan]ial la ridicarea bi-
num\r mare la biseric\, ci f\cut la biseric\“, spune pez\. ~n fiecare an ne-a a- sericii au primit diplome de
to]i credincio[ii. ~n sat sunt p\rintele Vasile. probat o anumit\ sum\ de ctitorie. P=n\ `n prezent,
familii care nu lipsesc nicio- Parohia s-a `nfiin]at `n bani pentru biseric\. Anul peste 100 de familii pot fi
dat\ de la slujb\, iar dac\ anul 2000. La `nceput, sluj- acesta ni s-a alocat o sum\ socotite ctitori ai bisericii
lipsesc, aceasta se `nt=mpl\ bele se ]ineau `ntr-un para- de bani, nou\ [i altor paro- din Chintinici.
CM
YK de dou\ sau trei ori pe an [i clis amenajat `n fostul c\- hii. {i aceasta `n fiecare an“, ~ns\, credincio[ii din CM
YK

`ntotdeauna motivele sunt min cultural al satului (ca- subliniaz\ p\rintele paroh.
„Cu c=t te lamentezi,
cu at=t nu vei avea
nimic niciodat\“
Construc]ia bisericii mari
a `nceput `n urm\ cu cinci
ani [i fiecare dintre enoria-
[ii parohiei a dat c=t a pu-
tut. „Din 2002 ne-am apu-
cat de biseric\ [i concomi-
tent am `mprejmuit curtea
bisericii cu gard solid, am
ridicat clopotni]\, am f\cut
o troi]\ pentru eroi l=ng\
biseric\ [i o alta `n sat etc.
Toate acestea au fost posi-
bile numai cu ajutorul cre-
dincio[ilor. Am destul de
mul]i fii ai satului pleca]i la
munc\ `n str\in\tate (apro-
ximativ 50 de familii sunt
plecate `n Italia). Au fost
Al\turi de biseric\, `n anul 2002, s-a `n\l]at o troi]\ foarte doritori s\ aib\ bi-
unde, `n fiecare an, se oficiaz\ slujba ~nvierii seric\ [i acesta a fost ma-
Chintinici nu particip\ nu-
mai financiar la sus]inerea
activit\]ii bisericii, ci [i
fizic. ~[i las\ treburile de a-
cas\ deoparte [i vin [i aju-
t\. Chiar `n timpul vizitei
noastre, de[i era foarte frig,
doi enoria[i se aflau la bise-
ric\ pentru a mai pune la
punct c=te ceva. Preotul
munce[te la un loc cu ei. „Ne
este greu s\ recunoa[tem
faptul c\ totu[i e o jertf\ s\
ne angaj\m la foarte multe
lucruri, s\ fii [i manager [i
contabil [i doctor [i psiho- ~n fiecare post al Sfintelor Pa[ti, `n primele
log, s\ faci [i filantropie, patru zile, potrivit r=nduielii ortodoxe,
pentru c\ totul se rezum\ la parohia „Sf. Ilie“ - Chintinici se oficiaz\
p=n\ la urm\ la bani. Dac\
nu ai bani nu po]i face ni- Canonul Sf=ntului Andrei Criteanul. Tot `n ceea
mic. Am mai spus: at=t ce prive[te activitatea liturgic\, `ncep=nd
timp c=t enoria[ii m-au sus- din anul 2001, `n luna august, la fiecare familie
]inut, s-a v\zut. Dar acesta din sat care are copii pleca]i `n str\in\tate
este [i secretul misiunii. Cu la munc\, se oficiaz\ sfin]irea apei,
c=t faci mai mult, cu at=t
vin bani mai mul]i. Cu c=t iar pe 14 august `n parohie se oficiaz\
te lamentezi, cu at=t nu vei Prohodul Adormirii Maicii Domnului
avea nimic niciodat\. La `n-

Rom=niei. Alte colinde sunt 2005 Cupa Bistri]a. „Am f\-

Activit\]i culturale [i sportive
Pe l=ng\ construc]ia bise-
ricii, la Chintinici activeaz\
[i un cor de tineri care tinde
s\ devin\ din ce `n ce mai
bun. Corul „Buna Vestire“
este condus de Tudor T\n\-
sache, c=nt\re]ul parohiei
care are preg\tire muzical\.
„La noi la biseric\ se c=nt\
omofon, pentru c\ vreau ca
toat\ lumea s\ sl\veasc\ pe
Dumnezeu. ~ns\, `mpreun\
cu cele patru familii, membri
ai Asocia]iei «Oastea Domnu-
lui» (cu care avem o colabo-
rare exemplar\) care au des-
tui copii, am `nfiin]at un cor
paralel `n sat, un cor semi-
profesionist, s\ spunem, care
c=nt\ destul de corect. Am
avut o `ncercare de a `nre-
gistra un CD cu colinde `n
2005 [i am reu[it, iar acum
mergem mai departe. Pe par-
cursul `nregistr\rilor, corul a
fost dirijat de Andrei Todi-
ra[cu, t=n\r teolog. Eu
i-am denumit pe copii «Buna
Vestire», pentru c\ ei aduc
vestea cea bun\, vestesc co-
linda. Voi merge `n continua-
re cu ideea de a aduna co-
linde. Acestea sunt culese
din zonele tradi]ionale ale
din repertoriul «Oastei
Domnului», pentru c\ 75%
din cori[ti provin din familii
de osta[i. De doi ani de zile
mergem cu colinda la to]i
enoria[ii din sat“, ne explic\
preotul parohiei Chintinici.
Tot pe linie cultural\, la
parohie se afl\ `n curs de
amenajare biblioteca paro-
hial\, dar [i un muzeu al sa-
tului care s\ adune vechi
obiecte pe care ]\ranii le fo-
loseau `n trecut, `n ideea
conserv\rii tradi]iei din zona
respectiv\.
Pe l=ng\ aceasta, parohia
Chitinici a organizat `n anul
cut teren de fotbal `n lunc\,
am f\cut cup\, echipamente
[i `mpreun\ cu p\rintele Lu-
cian Moc\na[u de la Negu-
le[ti [i cu p\rintele protopop
Vasile }oc am adunat trei
echipe [i am organizat un
campionat. ~n ziua respec-
tiv\ am organizat `nainte o
manifestare cultural\ cu to]i
copiii din sat. Au prezentat o
pies\ de teatru, au c=ntat
colinde, au spus poezii. Le-am
dat premii, iar la [coal\ au
primit diplome. Este acesta
un mod de a-i apropia de
Biseric\“, mai adaug\ pr.
Iulian Vasile.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK
 CM
YK

T E
ABONAMENTE
N A M E N AB
ON
AM
EN
V\ pute]i abona la s\pt\mânalul
LUMINA DE DUMINIC| la orice factor
sau oficiu po[tal din ]ar\ p=n\ la
Pre]ul unui abonament: 50.000 lei
vechi (5 RON), cu toate taxele in-
cluse. LUMINA DE DUMINIC| figu-
O TE
AB data de 20 a lunii curente pentru
luna viitoare de abonare.
reaz\ `n Catalogul presei centrale al
Po[tei Rom=ne la num\rul 19234.

EDITORIAL Duminic\,
Cum dau 11 martie 2007
Nr. 10 (74) Anul III - SERIE NA}IONAL|
unii cinstea 1,50 LEI (15.000 lei vechi) exemplarul
5 LEI (50.000 lei vechi) abonamentul
pe ru[ine lunar - cu taxele po[tale incluse

Nu mic\ a fost surpriza mul-

www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
tora când au aflat c\ celebrul [i
seriosul Discovery va difuza ex-
trem de controversatul [i ne[ti-
in]ificul documentar despre
Crizele – Scleroza multipl\ `n

PAGINILE 14-15
„mormântul lui Iisus“. Ce a fost
`n capul celor de la Discovery
atunci când au luat aceast\ de-
realit\]i ale lumii pl\ci [i tratamentele
PAGINA 11

cizie? A contat, oare, faima pro-

duc\torului James Cameron?
Sau poate simple calcule finan-
ciare? Dar de când a devenit
Discovery un canal atât de evi-
`n care tr\im naturiste
dent mercantil?

Mo[tenirea faraonilor
PAGINA 3

a Egiptul reprezint\, pân\ ast\zi, o atrac]ie pentru `ntreaga lume a O civiliza]ie m\rea]\, izvorât\ dintr-o religie
de acelea[i dimensiuni a ~n istoria sa mai târzie, Egiptul a contribuit profund la dezvoltarea [i r\spândirea
religiei cre[tine a Converti]i la cre[tinism, egiptenii au fost cei dintâi care au practicat o riguroas\ via]\
ascetic\, organizat\ `n binecunoscutele m\n\stiri de c\lug\ri cre[tini a Egiptul de ast\zi este o ]ar\
afro-asiatic\, preponderent musulman\ a ~n zorii zilei, iar apoi la intervale de timp bine precizate, pe parcursul
zilei, se aude, din fiecare moscheie, inconfundabila invita]ie la rug\ciune a muezinului a PAGINILE 8-9

Dumnezeu
nu-i nici sponsor,
nici terorist
PAGINA 3

CM CM
YK YK

Precizia
Universului
PAGINILE 12-13

Adev\r istoric,
diversiune
sau strategie
de marketing?
PAGINILE 6-7

„ Pl\cerea mântuitoare este pl\cerea sufletului pentru virtute. Iar `ntristarea

folositoare, durerea trupului de dragul virtu]ii.
„
Sfântul Maxim M\rturisitorul
CM
YK
2 Duminic\, 11 martie 2007
Opinii
EDUCA}IE {I INTEGRARE
Dorul - o problem\ personal\ [i insondabil\
de prof. univ. dr.
Constantin CUCO{
Doruri, nostalgii, tân-
guieli, dureri, p\timiri.
Toate sunt ale noastre [i
cu to]ii trecem uneori prin
ele. Cine nu recunoa[te
acest lucru, `[i asum\ o
mare minciun\. Indiferent
c\ suntem mari sau mici,
boga]i sau s\raci, solizi in-
terior sau slabi de `nger.
S\ ne imagin\m, uite,
c\ intr\m pe-nserat `ntr-o
crâ[m\ pr\fuit\ de ]ar\,
dup\ o zi c\lduroas\ [i o-
bositoare. Mese soioase,
mu[te zumz\ind prin col-
]uri, un miros indefinit, dar
care amestec\ damful graj-
dului cu cea a rufelor pur-
tate f\r\ [tire. Dintr-un di-
fuzor pr\fuit, din plastic,
ag\]at neglijent prin fire
neizolate de un cui, curge
slobod, chiar melodios,
zdr\ng\nitul unui taraf,
condus de o voce ce gl\su-
ie[te ceva de genul „dorul
meu e numai dor“. Cunoa[-
te]i, probabil, melodia.
S\ ducem mai departe
`nchipuirea invocat\, ima-
ginându-ne la o mas\ un
ins stingher, retras `ntr-un
col], anatemizat de cei mai
mul]i dintre noi (be]ivul
satului!), tânguind indefi-
nit cuvinte numai de el
[tiute, l\cr\mând spontan
la o chemare nedeslu[it\
nici m\car de el. Nimeni
nu-l vede, nimeni nu-l au-
de. Nici el nu recunoa[te,
cu siguran]\, starea ce l-a
cuprins. Acesta-i dorul lui,
EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
A privi [i a fi privit
de Carmelia LEONTE
Interdic]ia de a privi `n
ochi personajul negativ exis-
t\ `nc\ din antichitate. Gor-
gonele, fiicele zeului Forcis,
pref\ceau `n stan\ de piatr\
pe orice om. Meduza, singu-
ra muritoare dintre ele, a
fost ucis\ de Perseu. Dar,
pentru proliferarea r\ului,
chipul ei `nsp\imânt\tor a
fost reprodus de zei]a Atena
pe scutul ei. Pe de alt\ par-
te, trebuie spus c\ din sân-
gele blestemat al Meduzei
s-a n\scut Pegas cel miracu-
los, `naripatul, simbol al in-
spira]iei poetice. Din unele
basme transpare acest sfat
spiritual (`l putem numi cu-
vânt de `nv\]\tur\): s\ nu
prive[ti `n ochi necuratul.
Personaje primejdioase pre-
cum balauri sau vr\jitoare
amenin]\ s\ `mpietreasc\
pe oricine are `ndr\zneala
s\ le fixeze privirea. F\t-
Frumos, `n c\utarea fericirii
ve[nice, trebuie s\ se fereas-
c\ de privirea cea rea, `nain-
te s\ decapiteze du[manul.
Aceast\ `mpietrire legat\
de puterea privirii este deo-
sebit de semnificativ\ [i
poate fi tradus\ printr-un
soi de r\pire, de hipnoz\, de
luare `n posesie a sinelui. Se
[tie c\ o confruntare direct\
cu cel r\u este, de cele mai
multe ori, neindicat\: mai
bine s\ evit\m privirea, pre-
zen]a, comunicarea de orice
fel. Privirea este purt\toare
de informa]ie. Dar nu ori-
cum, ci concentrat\, esen]ia-
lizat\, `ncifrat\ `n forma ei
cea mai penetrant\. O pri-
aceasta-i „por]ia“ la care
are acces din „tortul“ dile-
mei existen]iale, atât poate
ciuli urechile la transcen-
den]a ce `l cheam\ [i pe el.
Doruri, nostalgii, tângu-
ieli, dureri, p\timiri. E po-
sibil ca doar astfel s\ ajun-
g\ la un oarece liman, la
ni[te certitudini, la starea
de lumin\. Tot, la fel, acest
episod poate prefa]a alune-
carea iremediabil\ `ntr-o
dezn\dejde f\r\ seam\n
sau `n `ntuneric. Dar nu,
noile `n]elesuri la care
parvine `l `nt\resc [i `l fac
s\ mearg\, cu râvn\, mai
departe. Indiferent de gre-
ut\]i [i povârni[uri.
Sentimentalisme [i la-
menta]ii ieftine - ar spune
un spirit cultivat! Dar v-a]i
pus problema c\ acestea ar
putea fi puncte de sprijin,
r\spunsuri c\utate de
mult [i surs\ de `ntremare
pentru cel prins `n vâltori-
le unor pricini stringente,
cu sens pentru el? C\ spre
zbuciumul metafizic are
drept de acces orice spirit,
indiferent de amploarea
sau suprafa]a lui cultu-
ral\, experien]ial\?
Dincolo de gradul de
instruc]ie [i cultur\, de
statutul social sau mate-
rial, cu to]ii trecem prin
c\deri, prin pase melanco-
lice, prin faze chiar de-
structurante. Sim]i c\ ceva
nu e `n regul\, ai nevoie
imperioas\ de ceva, nici tu
nu [tii ce. Doruri, nostal-
gii, tânguieli, dureri, p\ti-
miri. Simplitatea [i lejeri-
tatea exterioar\, pe care le
vire orientat\ negativ poate
induce adev\rate programe
de virusare mental\.
~n registrul binelui, dim-
potriv\, privirea nu trebuie
evitat\, ci c\utat\. Evitarea
ei este o impolite]e grav\ [i,
`n plus, duce la e[ecul comu-
nic\rii, la frustrarea de in-
forma]ie. E un mare p\cat
s\ nu prive[ti pe cineva sau,
`n orice caz, o mare pierdere.
Despre cel care ne evit\ pri-
virea spunem c\ are ceva de
ascuns sau este un om r\u.
De multe ori, când evit\m
privirea cuiva `nseamn\ c\
vrem s\ ne ap\r\m.
Privirea este esen]ial\ `n
dialogul f\r\ cuvinte dintre
oameni. Ne putem imagina
o lume lipsit\ de cuvinte,
dar niciodat\ una lipsit\ de
privire (fie ea [i interioar\).
Urarea din basme „Bun\ s\-
]i fie inima precum ]i-e c\u-
t\tura” dezv\luie un alt a-
dev\r spiritual: privirea,
„c\ut\tura”, este o prelun-
gire `n afar\ a inimii, este o
inim\ colorat\, bipolar\, a-
flat\ la vedere [i v\z\toare.
Prin aceast\ inim\ la vede-
re, persoana exprim\, ofer\,
cheam\, iube[te sau ignor\.
Privirea salveaz\ sau con-
damn\. Vede, scoate din ui-
tare, sau nu vede, cufund\
`n `ntuneric. ~nv\luie pro-
tector sau ]intuie[te, ca o
arm\. Este o punte pe care
se poate c\l\tori de la inim\
c\tre inim\ sau un cer gol,
nelocuibil. Privirea se poate
transforma `ntr-un ciomag,
r\nind definitiv comunica-
rea, f\când-o nesincer\ [i
g\unoas\; poate aduce o bo-
g\]ie `n mi[care sau poate
Cred c\ la Judecata de Apoi, Dumnezeu ne va privi `n ochi [i noi va trebui
s\ ~l privim, cu toate p\catele noastre. Stra[nic\ `mbr\]i[are! Nu vom putea
sc\pa de aceast\ privire, oriunde ne-am ascunde. Dar nu vom avea unde s\
ne ascundem, pentru c\ vom fi acolo! Privirea ]ine de prezent, de eternitate.
Putem gândi c\ raiul este o privire uria[\, `nc\p\toare, `nc\rcat\ de iubire.
afi[\m din diverse ra]iuni
(din complezen]\, pentru a
da impresia c\ suntem
tari, `mplini]i, c\ o ducem
bine etc.) nu `nseamn\ `n
nici un caz simplicitate e-
xisten]ial\, atrofierea unor
tensiuni interioare, a unor
resorturi intime, suflete[ti,
z\mislitoare de alunec\ri
sau instabilit\]i cel pu]in
episodice. Am putut cu-
noa[te, fiecare dintre noi,
persoane a c\ror frenezie
spiritual\ contrasta cu `n-
f\]i[area sau pozi]ionarea
social\. Tumultul interior
nu e direct propor]ional cu
afi[area [i masivitatea ex-
terioar\. {i cel etichetat -
facil - a fi un umil are lu-
mea lui, la fel de bogat\
sau laborioas\ ca [i a celui
bogat, ajuns, „complex“,
generos pozi]ionat la un
moment dat. Fiecare poar-
t\, la o adic\, „adev\rul“
lui. E posibil, oare, de aflat
[i `n]eles?
Patrimoniul spiritual al
fiec\ruia este unic [i ne-
transmisibil. Coagularea
lui a `nceput demult, une-
ori `naintea na[terii indi-
vidului ca atare. Purt\m,
fiecare dintre noi, urmele
str\lucirilor sau gre[elilor
antecesorilor no[tri, fiind
pu[i pe un drum ale c\ror
cute, `ntr-o anumit\ m\su-
r\, au fost prefigurate de
al]ii. Acest z\c\mânt al
persoanei este cu totul par-
ticular [i irepetabil. Ne de-
finim cu atât mai mult cu
cât „`ntârziem“ `n el. Nu
poate fi cedat, l\sat drept
mo[tenire, vândut, cump\-
goli de con]inut. Poate fi
transparent\, clarv\z\toare
sau opac\, la fel ca un pere-
te. Poate face existen]a me-
canic\, seac\ sau `i poate
rat. E ca pecete de care nu
po]i sc\pa. E o achizi]ie u-
nic\ ce dispare odat\ cu
purt\torul ei. Omul duce cu
el `n mormânt misterele u-
nor gesticula]ii sau gânduri
intangibile, nem\rturisite,
poate chiar ne`ncepute.
Suferin]a este adus\ nu nu-
mai de f\ptuire, ci [i de ne-
f\ptuire, prin aceea c\ nu
s-a f\cut ceea ce se putea
face la un moment dat.
Fiecare fiin]\ intrat\ `n
aceast\ lume `[i constru-
ie[te, din astfel de „a[chii“
de tr\iri, un univers exis-
ten]ial `n care se mi[c\
mai bine sau mai prost.
Unii o dau `n bar\ de la
primul scrâ[net al vie]ii,
al]ii au impresia c\ o duc
bine pân\ la sfâr[it. Ne
f\urim un rost [i o motiva-
]ie existen]ial\ care ne de-
termin\ s\ ne mi[c\m, s\
tr\im… `n consens cu
aceste tres\lt\ri. C\ aces-
tea sunt puternic persona-
lizate, circumstan]iate, in-
sondabile [i insesizabile -
asta mai pu]in conteaz\.
Dar c\ ele au reverbera]ii
puternice [i ne ghideaz\
fiecare pas - n-o putem tre-
ce cu vederea. Suntem ur-
m\ri]i de ceea ce au f\cut
al]ii pentru noi, noi pentru
al]ii, noi pentru noi. ~n
acela[i timp, prin aceste
resorturi, privim cu spe-
ran]\ [i `n viitor.
Via]a fiec\ruia pare mai
important\ decât a celor-
lal]i. Auto-centrismul valo-
ric ]ine de orice con[tiin]\
treaz\. Care se manifest\
nu f\r\ doruri, nostalgii,
ad\uga bucurie. Privirea es-
te o m\rturie a adev\rului,
din acest motiv sunt multe
situa]ii `n care e greu s\
prive[ti, e o dovad\ de t\rie
s\ sus]ii privirea cuiva.
Sunt persoane care, min-
]ind, au puterea s\ te pri-
veasc\ `n ochi cu o senin\-
tate rece, de sticl\. Dar o
sticl\ umbroas\, po]i ghici
nota de falsitate.
tânguieli, dureri, p\timiri.
Via]a mea se concentreaz\
`n dorul pe care-l resimt la
un moment dat. Când apa-
re acel amestec curios din-
tre durere [i pl\cere, din-
tre triste]e [i bucurie, din-
tre o indefinit\ sfâ[iere [i o
pregustat\ voio[ie. Para-
doxul poate sta `n faptul c\
via]a este adus\ nu numai
de bucurii, ci [i de con-
centr\ri de triste]i, nostal-
gii, de momente de cum-
p\n\ (eventual dep\[ite
prin eforturi imense).
Sim]i uneori c\ tr\ie[ti
când durerea le[inului te
cuprinde! Dar [i când apa-
re str\lucita sau mângâ- Constantin Cuco[,
ietoarea binecuvântare! profesor universitar, direc-
Dinamica dintre triste]e [i tor al Departamentului
pentru Preg\tirea
bucurie genereaz\ o puter-
nic\ trepida]ie revelatoare Personalului Didactic,
Universitatea
[i con[tientizatoare de si-
ne. Dorul meu nu-i st\t\- „Al. I. Cuza“ Ia[i
tor, el nu poate fi prins,
`mpachetat, transfigurat, zie, prin melos, prin forme,
tranzac]ionat, dat altuia, prin culori. Doar reconfigu-
aruncat `n curtea vecinu- rat, sublimat, tradus sau
lui. Dintr-un anumit punct transpus `n „altceva“.
de vedere el define[te indi- Tot acest fond latent
vidul, delimiteaz\ o identi- poate fi suspinat [i `ngânat
tate, particularizeaz\ o e- prin forme oarecum str\-
xisten]\, diferen]iaz\ un ine spiritului lui de a cu-
ins de un alt ins. Mai mult prinde sau contamina fiin-
decât atât, acesta nici nu se ]a. {i nici atunci `n totali-
las\ a fi ar\tat, comunicat, tate, c\ci mai r\mâne ceva
povestit, comentat. R\- care nu poate fi surprins
mâne dor cu adev\rat cu nici prin aceste subterfugii.
cât se `nchide mai mult `n Restul este mai mult sub-
misterul unei existen]e. O `n]eles, re- [i contra-f\cut
singur\ [ans\ are aceast\ de oricine va `ncerca s\
stare: s\ se intuiasc\, s\ se descifreze taina unei vie]i.
ghiceasc\ prin puterea de {i se perpetueaz\, s\ zicem
sugestie a unor echivalente - simplu [i plat -, sub form\
afective purtate de expri- de doruri, nostalgii, tân-
marea artistic\ - prin poe- guieli, dureri, p\timiri. a
Cred c\ la Judecata de raiul este o privire uria[\,
apoi Dumnezeu ne va privi `nc\p\toare, `nc\rcat\ de
`n ochi [i noi va trebui s\ ~l iubire; o privire interioriza-
privim, cu toate p\catele
noastre. Stra[nic\ `mbr\]i-
[are! Nu vom putea sc\pa de
aceast\ privire, oriunde
t\, dispus\ s\ ne primeasc\
`n aceast\ interioritate de
necuprins. Am fost `nzes-
tra]i cu calitatea de a privi
ne-am ascunde. Dar nu vom pentru a `nv\]a s\ ne ridi-
avea unde s\ ne ascundem, c\m la nivelul acestei cali-
pentru c\ vom fi acolo! Pri- t\]i. Trebuie s\ `nv\]\m s\
virea ]ine de prezent, de privim pentru a ne putea
`nfiripa `n Privire! a
eternitate. Putem gândi c\
 Duminic\, 11 martie 2007 3

Opinii Nu se poate lua `n calcul ipoteza c\ „atot[tiutorii“ de la Discovery n-au

habar ce `nseamn\ ~nvierea pentru cre[tini sau c\ `n aceast\ perioad\ foarte
mul]i se preg\tesc, prin post, pentru a celebra extraordinarul eveniment.
Producerea [i, mai ales, difuzarea oribilului documentar tocmai `n Postul
Pa[telui denot\ un cinism [i o lips\ vizibil\ de orice scrupul.

LUMINA DIN CUV+NT
Dumnezeu nu-i nici sponsor, nici terorist
Dac\ nu ne minun\m
de Dumnezeu `nseamn\ c\
`nc\ nu ne-am `ntâlnit cu
Dumnezeu.
Dumnezeu e ca un râu
`mbel[ugat care-[i vars\
apele, care vine cu `mbel-
[ugare, care `i cuprinde pe
to]i aceia care intr\ `n
râu, e ca lumina care n-
are nici o `mpiedicare, se
revars\ peste toat\ f\ptu-
ra, nu face nici o deosebire
`ntre buni [i r\i, `ntre ce-i
frumos [i ce nu-i frumos.
Se revars\ [i scoate la
iveal\ [i ce-i frumos [i ce
nu-i frumos, dar n-are nici
o re]inere. „Bucur\-te c\
te d\rui ca lumina prin
ocheane“ este o vorb\ cu-
prins\ `n Acatistul Sfân-
tului Calinic. Nu numai
c\ se d\ruie lumina, dar
lumina care se d\ruie prin
ocheane parc\-i [i mai
mare prin ocheane decât
este ea.
A[a face Dumnezeu: se
revars\. Se revars\ ca lu-
mina, se revars\ ca aerul,
f\r\ nici o `mpiedicare,
gata s\-i cuprind\ pe to]i.
{i noi, care primim darul
lui Dumnezeu, trebuie s\-l
ducem mai departe [i s\
facem [i noi, ca oameni,
ceea ce face Dumnezeu [i
s\ fim totdeauna nemul]u-
mi]i când avem vreo re]i-
nere, când avem vreo e-
zitare, când avem vreo
ur\, când avem vreo
nep\sare, atunci nu ne
asem\n\m cu Dumnezeu.
Dumnezeu e iubire, [i noi
trebuie s\ fim iubire.
Am mai spus [i prin alte
p\r]i c\ noi nu trebuie s\
consider\m c\ Dumnezeu
este sponsor sau c\ Dum-
nezeu este terorist, `n `n]e-
lesul c\ stai cu fric\ `nain-
tea Lui. Dumnezeu este
Tat\l nostru bun [i iubitor
de oameni, milostiv [i iu-
bitor de oameni, Dumne-
zeu care are mil\ [i `n-
dur\ri [i iubire de oameni.
A[a-L prezint\ Sfânta
noastr\ Biseric\ pe Dum-
nezeu, care este Tat\l nos-
tru, care ne a[teapt\, care
ne prime[te, care alearg\
spre noi. A[a-L `n]elegem
noi pe Dumnezeu - Tat\l
nostru.
Arhimandritul Teofil
P\r\ian, M\n\stirea
Brâncoveanu,
Sâmb\ta de Sus –
jude]ul Bra[ov

PE MARGINEA LITEREI EDITORIAL

„Ales-a
am a fi lep\dat `n Casa lui Dumnezeu“
de Cosmin OLINICI
Evanghelia din a treia du-
minic\ din Postul Mare ne `n-
va]\ c\ prima condi]ie nece-
sar\ urm\rii lui Hristos este
lep\darea de sine. Sunt dou\-
sprezece verbe prin care lim-
ba greac\ a Noului Testa-
ment circumscrie semantic
sensul lep\d\rii, toate tra-
duse `n rom=n\ printr-un sin-
gur cuv=nt, „a lep\da“. Nu lis-
ta acestor verbe ne interesea-
z\ aici, ci pletora semantic\
delimitat\ de acestea. Comun
la toate aceste cuvinte, re-
marc\m c\ ele sunt compuse
cu prepozi]ii ce arat\ nega]ia
(apó), priva]iunea (alfa priva-
tiv) sau un tip de opozi]ie
(pará). ~n Mc 8, 34, din peri-
copa celei de a treia duminici
din Postul Pa[tilor, este folo-
sit cuv=ntul cu sensul cel mai
tare din toate cele care cir-
cumscriu lep\darea, „apar-
néomai“, cuv=nt folosit de
evanghelist [i atunci c=nd
descrie lep\darea lui Petru.
Cuv=ntul este compus din
„apó“, particul\ de nega]ie, [i
„arnéomai“, cuv=nt care `n-
seamn\, chiar [i numai prin
sine `nsu[i, a nega, a refuza.
Astfel „aparnéomai“ arat\ o
nega]ie complet\, extrem\,
total\, f\r\ rest. Departe de a
fi o metafor\, sensul lep\d\rii
este circumscris prin cuvinte
care arat\ excluderea, mar-
ginalizarea, aruncarea `n afa-
r\ (ekbállo) sau punerea la
p\m=nt (apotíthemi). Pe l=n-
g\ faptul c\ sunt verbe care
au o for]\ intrinsec\, precum
a arunca (bállo) sau a pune
jos (títhemi), ele sunt `nt\rite
de preverbe precum „apó“ sau
alfa privativ, particule care le
`nt\resc [i le sporesc astfel vi-
olen]a.
Lep\darea, precum ne `n-
va]\ Scriptura, este o porun-
c\. {i anume, porunca lep\-
d\rii de sine (Mc 8, 34), de lu-
crurile `ntunericului (Romani
13, 12), de f\r\delegea [i pof-
tele lume[ti (Tit 2, 12), de
„p\catul ce grabnic ne `mpre-
soar\“ (Evr 12, 1), de minciu-
n\ (Efes. 4, 25), de spurc\ciu-
nea [i prisosin]a r\ut\]ii (Ia-
cov 1, 21), de toat\ r\utatea,
tot vicle[ugul, f\]\rniciile,
pizmele [i toate clevetirile
(1Petru 2, 1), de cele ascunse
ale ru[inii (2Cor 4.2), de m=-
nie, iu]ime, r\utate [i def\i-
mare (Col 3, 8). {i, de[i este o
porunc\, lep\darea de sine
poate fi [i o fapt\ liber asuma-
t\, precum ne `nva]\ psalmis-
tul c=nd spune „ales-am a fi
lep\dat `n casa lui Dumne-
zeu, mai v=rtos decât a locui
`n loca[urile p\c\to[ilor“ (Ps
83, 11). Septuaginta arat\
aici lep\darea de sine tra-
duc=nd prin „pararípto“
ebraicul „saphaph“ care
`nseamn\ „s\ stau/s\ p\zesc
pragul casei“. „Pararípto“, ca
toate sinonimele lui din Noul
Testament, este [i el compus,
din „pará“ si „rípto“, a arunca,
a dobor=, a pune jos. Este in-
teresant\ al\turarea de sens
dintre actul asumat liber al
lep\d\rii de sine [i starea de
a fi deja astfel `n pragul Casei
lui Dumnezeu. Lep\darea de
sine te face astfel casnic al lui
Dumnezeu, `mpreun\ locuitor
`n Cur]ile Sale.
Un chip v\zut al lep\darii
de sine este ascultarea `n
Biseric\ `n fa]a celor r=ndui]i
s\ pov\]uiasc\ sufletele cre-
dincio[ilor spre dob=ndirea
vie]ii celei ve[nice. „Cine face
ascultare, Liturghie s\v=r-
[e[te“, ne `nva]\ Sfin]ii P\-
rin]i, deoarece ascultarea
dezbrac\ sufletul de omul cel
vechi ar\t=ndu-l l\murit pe
omul cel nou, `nduhovnicit,
despre care ne spune psalmis-
tul c\ poate s\ stea, astfel, `n
Cur]ile Domnului. Asculta-
rea, este un act dureros, o cale
str=mt\ [i cu chinuri, iar ro-
dul acesteia este lep\darea de
sine. P\rin]ii Bisercii vorbesc
de „ascultarea necondi]iona-
t\“ ar\t=nd prin aceasta c\
lep\darea de sine se refer\ la
tot ce `l prive[te pe om. Ne-
condi]ionat `nseamn\ total,
ascultarea `nsemn=nd lep\-
darea de toate cele rele ale
min]ii, inimii [i trupului. Cine
ia coarnele plugului [i se uit\
`napoi nu este vrednic de
~mp\r\]ia Cerurilor, ne
`nva]\ Scriptura.
Ascultarea este exerci]iul
spiritual cel mai `nalt, dar [i
cel mai jertfelnic al lep\d\rii
de sine. Biserica R\s\ritului
a insistat mai mult asupra
virtu]ii ascult\rii pentru c\ a
`n]eles rolul purificator al
acesteia [i c\ prin ea putem
urma porunca M=ntuitorului
„Oricine voie[te s\ vin\ dup\
Mine s\ se lepede de sine, s\-[i
ia crucea [i s\-Mi urmeze
Mie.“ (Mc 8, 24) a
Cum dau unii
cinstea pe ru[ine
de Nicolae HULPOI
Persoanele mari consuma-
toare de televiziune recunosc,
luate la bani m\run]i, c\ televi-
ziunea e un lucru cu dou\ t\i-
[uri, iar uitatul `n ne[tire la
televizor e, cu siguran]\, un lu-
cru destul de r\u.
Telecomanda [i televiziunea
prin cablu au fost, poate, cele
mai spectaculoase revela]ii de
mas\ pe care le-a cunoscut Ro-
mânia post-decembrist\. Cum
(pentru unii) era de a[teptat, lu-
crurile au c\p\tat, `ncet-`ncet,
nuan]e. De la butonatul tâmp al
telecomenzii [i uitatul `n ne[tire
la televizor, care se `ntâmpla la
`nceputuri, [i situa]ia de ast\zi,
`ncep s\ apar\ diferen]e. Scep-
ticismul fa]\ de calitatea [i cre-
dibilitatea unor apari]ii de pe
sticl\ a luat locul uimirii naive,
iar de iluzia ini]ial\ c\ din pri-
vitul gurmand la televizor ar
putea rezulta vreun câ[tig sem-
nificativ `ncepe s\ se aleag\,
`nceti[or, praful. Nici [tirile din
or\ `n or\, nici telenovelele, nici
filmele de ac]iune ori dezba-
terile politice nu se prea po-
trivesc cu via]a de zi cu zi [i nu
r\spund dilemelor sau fr\mân-
t\rilor contemporane ale indi-
vidului. Nu crede]i? V\ rog,
atunci, s\ v\ aminti]i [tirile cele
mai „fierbin]i“ sau ce v-a mai
r\mas `n memorie din cel mai
„tare“ film de ac]iune v\zut
acum un an. ~ntâmpina]i pro-
bleme? Compara]i atunci cu
ideile p\strate dintr-o carte,
citit\ `n aceea[i perioad\. Cam
mare diferen]a, nu-i a[a?
Departe de mine gândul unui
iconoclasm cu referire la rolul
televiziunii. Totu[i, nu pot s\
nu dau dreptate (m\car `ntr-o
mic\ m\sur\) cuiva care spu-
nea c\ televiziunea st\ `n locul
bârfei de pe marginea [an]ului.
Un singur canal de televi-
ziune - ulterior s-au mai ad\u-
gat câteva - a f\cut, `ns\, mereu
excep]ie: Discovery Channel.
Extraordinarele documentare
istorice sau cele despre lumea
animalelor ori a plantelor, des-
pre ultimele tehnologii sau in-
ventivitatea uman\ au impus
acest canal, de la `nceput, ca o
instan]\ de o seriozitate [i au-
toritate evidente. La un mo-
ment dat, canalul Discovery era
justificarea cea mai `ntâlnit\
pentru abonarea la un serviciu
de televiziune prin cablu.
Tocmai de aceea, nu mic\ a
fost surpriza multora când au
aflat c\ celebrul [i seriosul Dis-
covery va difuza extrem de con-
troversatul [i ne[tiin]ificul do-
cumentar despre „mormântul
lui Iisus“. Ce a fost `n capul ce-
lor de la Discovery atunci când
au luat aceast\ decizie? A con-
tat, oare, faima produc\torului
James Cameron? Sau poate
simple calcule financiare? Dar
de când a devenit Discovery un
canal atât de evident mercantil?
Anul trecut, cam tot pe vre-
mea asta, un alt canal de tele-
viziune, de acela[i profil (proba-
bil f\când parte din acela[i
trust), National Geografic, difuza
documentarul despre a[a-zisa
„Evanghelie a lui Iuda“. Mai
mult, spoturile promo pro-
miteau „dezv\luiri care vor r\s-
turna credin]e de mii de ani“.
Dar `n afara artificiilor tehnice
[i metaforelor bombastice, docu-
mentarul n-a avut nici o sfârâ-
ial\, iar „credin]ele de mii de
ani“ n-au dat vreun semn de
cl\tinare.
Am amintit [i de National
Geografic pentru c\ tot anul
trecut pe timpul acesta cineva
ne-a trimis la redac]ie o lung\
pledoarie `n care se denun]a ori-
entarea new-age-ist\ a celor
dou\ televiziuni Cum nu prea
suntem amatori de teorie con-
spira]ionist\, n-am dat mare
credit argumentelor livrate. To-
tu[i, o anumit\ lips\ de respect
fa]\ de credin]a [i sensibilit\]ile
religioase ale cre[tinilor nu poa-
te fi ignorat\ `n unele produc]ii
ale respectivelor canale TV.
Nu se poate lua `n calcul ipo-
teza c\ „atot[tiutorii“ de la Dis-
covery n-au habar ce `nseamn\
~nvierea pentru cre[tini sau c\
`n aceast\ perioad\ foarte mul]i
se preg\tesc, prin post, pentru a
celebra extraordinarul eveni-
ment. Producerea [i, mai ales,
difuzarea oribilului documen-
tar, amintit mai sus, tocmai `n
Postul Pa[telui denot\ un ci-
nism [i o lips\ vizibil\ de orice
scrupul.
Care vor fi consecin]ele? Bu-
nii cre[tini vor `ntâmpina [i la
anul Pa[tele cu aceea[i bucurie
[i credin]\, chiar mai `nt\ri]i
datorit\ `ncerc\rile unora de a
le d\râma credin]a. Cât prive[-
te canalul Discovery, va fi cata-
logat de cei mai mul]i cu o bine-
meritat\ etichet\ de „televiziu-
ne anticre[tin\“, c\ci ce poate fi
mai necre[tin decât negarea lui
Hristos [i a ~nvierii Sale?
Este inacceptabil s\ ridiculi-
zezi printr-o fars\ TV dou\ mii
de ani de istorie cre[tin\. Dar
cum cre[tinul n-are ast\zi cui se
plânge [i nici s\ incendieze con-
sulate nu-i st\ `n fire, nu-i mai
r\mâne decât s\-[i fac\ singur
dreptate. Cum a[a? Ei bine, la
fel cum f\ceau cre[tinii din ve-
chime, care refuzau s\ cumpere
produsele din pia]\, stropite cu
sânge din jertfele `nchinate ido-
lilor.
Poate [i noi ar trebui s\ ne
gândim la o form\ de „boicota-
re“ a demersurilor antihristice
actuale. Eventual - de fapt, cu
siguran]\ - printr-o aten]ie mai
mare asupra vie]ii noastre inte-
rioare, `n timpul Postului Mare.
Iar despre filmele „[erpe[ti“…
nimeni nu spune c\ nu trebuie
v\zute, dar nu atunci când [i
cum vor ei s\ le vedem. Ci a-
tunci când isteria s-a sfâr[it, iar
minciuna a r\mas goal\-golu]\,
lipsit\ de sofisticatele cosme-
tiz\ri [i maleficele diversiuni. a
4 Duminic\, 11 martie 2007

Celor ce spun c\ sfin]ii nu se v\d, nici nu se cunosc unii pe al]ii, ci

Cuv=nt de `l v\d numai pe Domnul, socotesc c\ El se va adresa `n ziua Judec\]ii
[i le va zice: „M-a]i cunoscut voi? A]i v\zut lumina Mea? M-a]i primit
`n voi? A]i cunoscut prin experien]\ `ns\[i lucr\rile Duhului Sfânt,
`n]elepciune sau nu?“. Socotesc c\ nu vor `ndr\zni s\-I r\spund\: „Da, Doamne“.

Ne vom mai recunoa[te dincolo? chip sau soare e acesta, Fiul pe a Tat\lui [i Tat\l
Dup\ ce p\[esc `n ve[nicie, oamenii mai pot [i ale Sfin]ilor S\i Apostoli. El ajunge la concluzia dac\ nu Cel de Care am pe a Fiului. Dar care [i
vorbit, Cel singur numit cum va fi slava sfin]ilor?
comunica unii cu al]ii? Vom p\stra atunci `nsu[irile c\ cei care se vor `mp\rt\[i de bucuria raiului nu de El `nsu[i Soarele Cea care este [i a Fiului
care ne individualizeaz\ `n aceast\ via]\, care ne numai c\ vor [ti unii de existen]a celorlal]i, dar vor drept\]ii (Mal. III, 20), lui Dumnezeu. C\ci zice:
Care singur va r\s\ri [i va «{i Eu slava pe care Mi-ai
confer\ acum unicitate [i irepetabilitate? Sau ne ajunge la o comuniune [i o con[tiin]\ a prezen]ei str\luci `n drep]i ? Aceas- dat-o Mie, le-am dat-o lor,
vom cufunda `ntr-o stare contemplativ\, insensibili celuilalt cum nu se poate atinge `n aceast\ via]\. ta o spune mai v\dit uce- ca s\ fie una, precum Noi
nicul iubit al lui Hristos, una suntem» (Ioan XVII,
la coexisten]a celorlal]i? De fapt, vom fi con[tien]i Ve[nicia nu reprezint\ o anihilare a individualit\]ii care s-a odihnit pe pieptul 22). Vezi c\ slava dat\
unii de existen]a altora? Lui, zicând: «Fra]ilor, a- Fiului dinainte de veci de
umane, ci o aprofundare a specificit\]ii [i unicit\]ii cum suntem fiii lui Dum- Dumnezeu [i Tat\l e d\-
Sunt doar câteva din `ntreb\rile care preocup\, nezeu, dar `nc\ nu s-a ruit\ de Fiul `nsu[i, sfin]i-
acesteia `n comuniune deplin\ cu Dumnezeu [i cu lor [i ace[tia sunt to]i una?
probabil, pe orice om, [i la care nu se poate ar\tat ce vom fi. Dar [tim
ceilal]i oameni. Con[tiin]a de sine nu dispare `n c\ atunci când se va ar\- A[adar, nu vom fi lipsi]i
r\spunde cu u[urin]\. Cu astfel de `ntreb\ri a fost ta, asemenea lui vom fi» (1 atunci de cunoa[tere [i de
asaltat, se pare, [i autorul textelor de mai jos, Sf. ve[nicie, ci se `mbog\]e[te infinit prin comuniunea Ioan III, 2). Dar o spune [i vedere, ci, cum a dovedit
cu ceilal]i oameni, chiar cu cei care au tr\it `n alte Pavel: «Acum cunosc `n cuvântul de mai sus, ele
Simeon Noul Teolog (963-1022), monah bizantin [i parte, iar atunci voi cu- vor fi mai degrab\ pe m\-
sfânt al Bisericii Universale. Cunoscut pentru epoci sau spa]ii geografice decât noi. Temeiul [i noa[te precum am fost sura str\lucirii [i vederii
modelul acestor rela]ii `l reprezint\ iubirea lui cunoscut» (1 Cor. XIII, 12). luminii; recunoa[terea [i
adâncimea cuget\rii [i autenticitatea tr\irii sale cuno[tin]a ce-o avem unii
cre[tine, Sfântul Simeon caut\ r\spunsuri la Dumnezeu, Creatorul diversit\]ii umane [i al raiului Se vor cunoa[te de al]ii va fi tot mai
deplin\ [i mai curat\ `n
aceste `ntreb\ri `n cuvintele Mântuitorului Hristos unit\]ii [i comuniunii. [i cei ce nu s-au v\zut vecii vecilor, având loc
niciodat\ `ntr-o veselie [i bucurie de
~ntru to]i sfin]ii va Eu sunt Dumnezeul cel ]ii M\ cunosc pe Mine [i din toat\ inima a porun- negr\it. Aceasta au dove-
nemincinos, Dumnezeul Eu pe sfin]i [i la fel sfin]ii cilor lui Dumnezeu, de Deci, sfin]ii sunt aseme- dit-o prin fapte atât proro-
locui acela[i Hristos cel adev\rat, Dumnezeul trebuie s\ se cunoasc\ unde vine lipsa iubirii Lui. nea lui Dumnezeu [i-L vor cii din Vechiul Testament,
cel sfânt, Cel ce locuiesc unul pe altul». Iar ca s\ se De aceea «ochii lor se vor cunoa[te pe Dumnezeu. cât [i mul]i sfin]i din Noul
„Celor ce spun c\ sfin]ii `ntru sfin]i. Cum locuiesc `ntuneca [i nu vor vedea» Atâta cât i-a cunoscut Testament, chemând pe
fac\ acest lucru mai clar,
nu se v\d, nici nu se cu- `ntru ei? Precum am spus (Rom. XI, 20) [i vor fi ru- Dumnezeu pe ei [i precum nume oamenii pe care nu
ca s\ fie v\dit [i celor ne-
nosc unii pe al]ii, ci `l v\d c\ Eu sunt `ntru Tat\l [i [ina]i [i vor auzi: «`ntrucât cunoa[te Tat\l pe Fiul [i i-au v\zut niciodat\ [i re-
sim]itori, trebuie s\ ad\u-
numai pe Domnul, soco- Tat\l `ntru Mine, a[a [i nu a]i f\cut una dintre Fiul pe Tat\l, a[a trebuie cunoscând pe cei ce nu-i
g\m a zice iar\[i: `ntru
tesc c\ El se va adresa `n sfin]ii sunt `ntru Mine [i poruncile Mele prea mici, s\ se vad\ [i s\ se cu- cunoscuser\.
to]i sfin]ii va locui acela[i
ziua Judec\]ii [i le va zice: Eu `ntru ei (Ioan XVII, ci a]i nesocotit-o, Mie nu noasc\ sfin]ii unii pe al]ii. Deci cei ce zic c\ sfin]ii
Hristos.
«M-a]i cunoscut voi? A]i 21). {i precum Tat\l e a]i f\cut» (Matei XXV, 45). Chiar [i cei ce nu s-au ajun[i la vederea lui Dum-
v\zut lumina Mea? M-a]i `ntru Mine [i Eu `ntru Iar când se vor deschide v\zut niciodat\ `n aceast\ nezeu nu se v\d [i nu se
primit `n voi? A]i cunoscut Tat\l Meu, a[a voi fi Con[tiin]a cu rol c\r]ile con[tiin]ei sfin]ilor lume trupe[te, vor trebui cunosc unii pe al]ii umbl\
prin experien]\ `ns\[i locuind [i `ntru to]i sfin]ii de procuror - ia aminte! - va str\luci s\ se cunoasc\ atunci unii ei `n[i[i `n `ntuneric [i n-au
lucr\rile Duhului Sfânt, [i to]i sfin]ii vor locui `ntru Hristos, Dumnezeu, Cel pe al]ii. Precum Tat\l nu ajuns la `mp\rt\[irea [i la
sau nu?». Socotesc c\ nu Mine». Dar va mai zice Când se vor deschide, ascuns acum `ntru ei, cum va fi lipsit niciodat\ de vederea [i la cunoa[terea
vor `ndr\zni s\-I r\spun- c\tre ace[tia [i urm\toa- deci, c\r]ile con[tiin]ei fie- a str\lucit `nainte de veci cuno[tin]a Fiului [i Fiul lui Dumnezeu [i vorbesc [i
d\: «Da, Doamne». C\ci rele: «Dac\ deci Eu sunt c\ruia, `n inimile [i con- din Tat\l. {i sfin]ii vor fi de a Tat\lui, a[a nici sfin- dau m\rturie de lucruri pe
dac\ vor spune a[a, le va `ntru sfin]ii Mei [i sfin]ii [tiin]ele p\c\to[ilor se va asemenea Celui Prea`nalt ]ii, ajun[i dumnezei prin care nu le cunosc, nici nu
r\spunde: «Cum, dac\ a]i Mei `ntru Mine, dac\ Eu afla `nchipuirea de sine (Isaia XIV, 14). De unde lucrare [i având pe Dum- le-au v\zut vreodat\.“ (Tex-
avut aceast\ cuno[tin]\ sunt `ntru Tat\l Meu [i sau slava de[art\, sau ere- [tim aceasta? Ascult\ de nezeu locuind `n ei, nu vor te selectate din Sf. Simeon
prin experien]\, spune]i Tat\l Meu `ntru Mine [i zia, sau invidia, sau piz- Mântuitorul `nsu[i, spu- fi lipsi]i niciodat\ de Noul Teolog, „~ntâia cu-
c\ cei ce M\ vor avea pe precum M\ cunoa[te pe ma, sau altceva din aces- nând aceasta: «Atunci drep- cuno[tin]a `ntre ei, [i fie- vântare moral\“ `n Filo-
Mine `n ei `n[i[i nu se vor Mine Tat\l [i Eu cunosc tea; se va afla negrija, ]ii vor str\luci ca soarele» care va vedea slava sa [i calia vol. VI, Bucure[ti, Ed.
cunoa[te unul pe altul? pe Tat\l, e v\dit c\ [i sfin- trând\via [i ne`mplinirea (Matei XIII, 14). {i ce alt slava celorlal]i, precum IBMO, 1977)

ISTORII CU T+LC ce?“. El r\spunde: „Inima

`mi arde ca focul [i nu
a LOGOS {I POESIE a LOGOS {I POESIE a
[tiu ce are. ~n sat pos-
Ipostaze ale postului team pân\ seara [i nicio-
dat\ nu mi s-a `ntâmplat
Rug\ciunea din amurg Pu]in `n fiecare, `n to]i am fost `ntreg.

a Mergând prin Pa-
lestina, avva Zenon a o-
bosit [i s-a a[ezat s\
m\nânce lâng\ un strat
de castrave]i. Gândul `i
zice: „Ia [i m\nânc\, nu e
cine [tie ce“, dar el i-a
r\spuns: „Ho]ii primesc
pedeaps\. Gânde[te-te
dac\ tu po]i `ndura pe-
deapsa [cuvenit\]“. S-a
ridicat [i a stat cinci zile
`n ar[i]\, iar dup\ ce s-a
ars bine a zis: „Nu pot
`ndura pedeapsa“. Apoi `i
zice gândului: „Dac\ nu
po]i, atunci nu fura [i nu
mânca“.
a Povesteau c\, `ntr-un
sat, tr\ia cineva care
postea foarte des, `ncât
oamenii l-au supranumit
„Postitorul“. Avva Zenon
a auzit [i a trimis s\-l
cheme. El a venit cu bu-
curie [i dup\ ce s-au ru-
gat s-au a[ezat. B\trânul
a `nceput s\ se nevoiasc\
`n t\cere. Neg\sind pe
nimeni cu care s\ vor-
beasc\, Postitorul a c\-
zut `n acedie [i-i zice b\-
trânului: „Roag\-te pen-
tru mine, avva, c\ci
vreau s\ plec [acas\]“.
B\trânul `ntreab\: „De
a[a ceva“. Atunci b\trâ-
nul `i zice: „`n sat te hr\-
neai prin urechi. Mergi,
[i de acum `nainte m\-
nânc\ la ceasul al nou\-
lea [i tot ce faci, f\ `n-
tr-ascuns“. Omul a `nce-
put s\ se nevoiasc\ a[-
teptând cu fr\mântare
ceasul al nou\lea; iar cei
care-l cuno[teau ziceau:
„A intrat demonul `n Pos-
titor“. S-a dus [i i-a spus
totul b\trânului. Dar a-
cesta i-a r\spuns: „A-
ceasta este calea dum-
nezeiasc\“. (Pateric, Ed.
Polirom, Ia[i, 2003)
de Nichifor Crainic
M\ rog [i pentru viii [i pentru mor]ii mei.
Tot una-mi sunt acuma p\rta[ii [i du[manii,
Cu ei deopotriv\ mi-am sf\râmat eu anii,
{i dragostea [i vrajba le-am `mp\r]it cu ei.
Pe mor]i `n rug\ciunea de sear\ mi-i culeg.
Ace[tia sunt, Doamne, iar eu printre
morminte.
Au fost `n ei avânturi [i-au fost [i
pogor\minte.
Pagin\ realizat\ de Ionu] BURSUC
De viforele vie]ii ei sunt acum de[er]i,
Dar dragostea, dar vrajba, din toate ce
r\mâne?
Zdrobita rug\ciune la mila ta, St\pâne,
Sunt [i eu printre mor]ii rugându-m\ s\-i
ier]i.
{i adunându-mi viii, la mila ta recurg,
Când crugul alb al zilei p\mântul `ncu-
nuna:
Tu d\-le, Doamne, d\-le cu toat\ mâna
bun\
Târzia-n]elepciune din tristul meu amurg. a
 Duminic\, 11 martie 2007 5
Dup\ cum la venirea unui `mp\rat sunt purtate `nainte steagurile
Evanghelia lui [i sceptrul, iar `n urm\ vine [i el, plin de veselie [i de bucurie
pentru biruin]a avut\, iar `mpreun\ cu el se bucur\ [i supu[ii, tot a[a
[i Domnul nostru Iisus Hristos, vrând s\ arate biruin]a asupra mor]ii
de duminic\ [i c\ are s\ vin\ cu slav\ `n ziua `nvierii, a trimis `nainte sceptrul Lui,
semnul Lui cel `mp\r\tesc, Crucea cea de via]\ f\c\toare.

Crucea, haina sufletului

Evanghelia duminicii a III-a din Post
(a Sfintei Cruci)
Marcu 8, 34-3
38
34. Chemând la Sine mul]imea, (Iisus)
`mpreun\ cu ucenicii S\i, le-a zis: Oricine voie[te
s\ vin\ dup\ Mine s\ se lepede de sine, s\-[i ia
crucea [i s\-Mi urmeze Mie.
35. C\ci cine va voi s\-[i scape sufletul `l va
pierde, iar cine va pierde sufletul S\u pentru Mine
[i pentru Evanghelie, acela `l va sc\pa.
36. C\ci ce-i folose[te omului s\ câ[tige lumea
`ntreag\, dac\-[i pierde sufletul?
37. Sau ce ar putea s\ dea omul, `n schimb, pen-
tru sufletul s\u?
38. C\ci de cel ce se va ru[ina de Mine [i de cu-
vintele Mele, `n neamul acesta desfrânat [i
p\c\tos, [i Fiul Omului Se va ru[ina de el, când va
veni `ntru slava Tat\lui s\u cu sfin]ii `ngeri.

de altfel, c\ prin Cruce ne

de pr. prof. univ. dr.
Vasile GORDON
~n fiecare an, `n duminica
a III-a din Postul Mare, du-
p\ ce Sfânta Cruce, `m-
podobit\ cu flori, este scoas\
`n mijlocul bisericii, to]i se
`nchin\ cu credin]\ [i n\dej-
de, pe fe]ele tuturor ob-
servându-se o v\dit\ und\
de bucurie. Pare de necre-
zut: Crucea, care aminte[te
de r\stignirea Domnului, de
patimi, durere [i moarte, in-
spir\ bucurie [i optimism!
Pentru un necunosc\tor,
aceast\ atitudine parado-
xal\ apare mai degrab\ ca o
„nebunie“, cum remarc\
Sfântul Apostol Pavel (I Cor.
1, 18), nicidecum un lucru fi-
resc. Pentru noi, cre[tinii,
nu-i, `ns\, nici un secret:
Crucea este darul lui Dum-
nezeu! Din obiect de ocar\,
tortur\, blestem, instru-
ment al mor]ii, Dumnezeu
l-a f\cut dar al mântuirii.
Iar ceea ce na[te bucurie,
credin]\ [i n\dejde `n su-
fletele cinstitorilor ei este,
de fapt, harul care izvor\[te
din acest dar...
Steagul dinaintea
`mp\ratului
F\când un pas mai de-
parte, s\ ne amintim [i cu
acest prilej c\ „har“, cuvânt
pe care-l auzim atât de des,
`nseamn\, `n traducere, `n-
tre altele, „bucurie“. Harul
Crucii ne face, astfel, atât de
optimi[ti [i bucuro[i! {tim,
mântuim sufletele, a[a cum
au fost mântuite ale atâtor
genera]ii de cre[tini, `ntre
care [i cei dintr-un neam cu
noi, str\mo[i, p\rin]i, fra]i,
surori [.a.
De aceea, suntem che-
ma]i [i `n acest an s\ ne des-
chidem sufletele pentru ca
s\ picure `n ele bucuria ce
izvor\[te din harul Crucii.
Tulbur\rile [i greut\]ile de
tot felul ale vie]ii noastre,
dublate de mizeria mate-
rial\ [i moral\ `n care sun-
tem constrân[i a tr\i `n
România de azi nu ne pot
`mpiedica, totu[i, s\ tr\im
bucuria [i n\dejdea Crucii,
din dorin]a de a vie]ui `n
demnitate, cu toat\ s\r\cia
[i s\r\cirea noastr\ mate-
rial\. Nu `ntâmpl\tor, `ns\,
a fost rânduit\ `n calendar
pomenirea Crucii acum, la
mijlocul Postului Mare. Iat\
cum explic\ P\rin]ii Bise-
ricii aceast\ rânduire (vezi
Sinaxarul din Triod):
- Pentru c\ `n timpul pos-
tului celui de 40 de zile ne
r\stignim [i noi, oarecum,
mor]i fiind fa]\ de patimi, cu
sim]urile adormite [i poto-
lite din pricina asprimii pos-
tului, ni se pune `nainte cin-
stita [i de via]\ f\c\toare
Cruce, ca s\ ne `mb\rb\-
teze, s\ ne sprijine, s\ ne
aduc\ aminte de patima
Domnului nostru Iisus
Hristos [i s\ ne mângâie.
- Se mai explic\ pomeni-
rea de azi [i `n alt chip: dup\
cum cei care c\l\toresc pe o
cale aspr\ [i lung\, zdrobi]i
de oboseal\, dac\ `ntâlnesc
pe cale un copac umbros, se
odihnesc sub el, [i, oarecum
ref\cu]i, termin\ [i restul
drumului, tot a[a cinstita
Cruce a fost s\dit\ `n mij-
locul postului spre umbrire
[i odihn\.
- Sau, alt\ explica]ie: du-
p\ cum la venirea unui `m-
p\rat sunt purtate `nainte
steagurile lui [i sceptrul, iar
`n urm\ vine [i el, plin de
veselie [i de bucurie pentru
biruin]a avut\, iar `mpreu-
n\ cu el se bucur\ [i supu[ii,
tot a[a [i Domnul nostru
Iisus Hristos, vrând s\
arate biruin]a asupra mor]ii
[i c\ are s\ vin\ cu slav\ `n
ziua ~nvierii, a trimis
`nainte sceptrul Lui, semnul
Lui cel `mp\r\tesc, Crucea
cea de via]\ f\c\toare.
- Deoarece Crucea se mai
nume[te [i Pomul Vie]ii, iar
acel pom a fost s\dit `n mij-
locul raiului, `n Eden, `n
chip asem\n\tor, dumne-
zeie[tii P\rin]i au s\dit po-
mul Crucii `n mijlocul postu-
lui, spre a mânca din el ca
s\ nu mai murim...
Axis mundi,
axis hominis
Cât de impresionante sunt
aceste explica]ii liturgice!
Iat\, a[adar, Crucea Dom-
nului `n mijlocul postului,
precum Pomul Vie]ii `n mij-
locul raiului. Nu `ntâmpl\-
tor, `ns\, aceast\ pozi]ie de
mijloc, centru. Un p\rinte
c\lug\r `nv\]at al zilelor
noastre, Makarios Simono-
petritul, francez de origine,
actual vie]uitor la Athos (la
m\n\stirea Simonos Petras)
`ntr-o lucrare de `nalt\
]inut\, de fapt teza lui de
doctorat, vorbe[te la un mo-
ment dat despre „Crucea
cosmologic\“, ar\tând c\ `n
centrul Bisericii Sfântului
Mormânt din Ierusalim se
g\se[te un „omfalos“ (buric),
socotit centrul lumii [i locul
exact `n care a fost s\dit\
Crucea. Despre acest loc,
teologul englez Beda Vene-
rabilul († 735) nota, la rân-
dul s\u, `n „De locis sanctis
II“: „~n mijlocul Ierusalimu-
lui, locul unde a fost `mplân-
tat\ Crucea Domnului, `n
care, dup\ moartea Sa, S-a
`ntors la via]\, se `nal]\ o
coloan\, care nu las\ nici o
umbr\ `n momentul solsti-
]iului de var\. De unde se
deduce c\ aici este centrul
p\mântului [i c\ `n sens is-
toric a zis psalmistul «Dum-
nezeul nostru, mai `nainte
de veci mântuire a lucrat `n
mijlocul p\mântului»
(Psalm 73, 12).“
Beda Venerabilul [tia,
pesemne, cele men]ionate de
Sfântul Chiril al Ierusali-
mului pe la anul 350: „{i-a
`ntins (Mântuitorul) mâinile
pe Cruce ca s\ cuprind\
marginile lumii. Acest loc al
Golgotei este mijlocul lumii.
Nu sunt ale mele cuvintele
acestea, ci profetul le spu-
ne...“ (Cateheza 13, 28). De-
sigur, cuno[tin]ele geogra-
fice ale celor men]iona]i mai
sus nu le permiteau la vre-
mea aceea s\ localizeze cen-
trul sau mijlocul p\mântu-
lui, nu [tiau c\ ecuatorul
este ceva mai jos. Dar, dac\
din punct de vedere ge-
ografic exist\ aceast\ nevi-
novat\ eroare, din punct de
vedere spiritual, `n iconomia
mântuirii, centrul este `n-
tr-adev\r locul unde a fost
`nfipt\ Crucea d\t\toare de
via]\.
Astfel, Crucea este v\zu-
t\ ca o axis mundi, o „coloa-
n\ vertebral\“ a `ntregii
crea]ii a lui Dumnezeu. ~n
consecin]\, este de dorit ca
Sfânta Cruce s\ devin\ [i o
„axis hominis“, pentru fie-
care om, pentru fiecare din-
tre noi, `n a[a fel `ncât co-
municarea noastr\, a ta [i a
mea, cu Dumnezeu, s\ se
fac\ pe verticala Crucii.
Simbolul curajului
Iat\, iubi]i credincio[i,
câteva am\nunte de mare
fine]e teologic\, l\murin-
du-ne de ce scoatem noi
Sfânta Cruce la `nchinat, `n
mijlocul bisericii, acum, `n
mijlocul postului. Apropiin-
du-ne de ea, `n-chinându-ne
ei [i s\rutând-o, parc\-L ve-
dem pe Mântuitorul ]inând
bra]ele deschise larg spre
noi, pentru a ne `mbr\]i[a.
C\ci la `ntrebarea „de ce
Mântuitorul a ales Crucea
pentru a se jertfi?“, Sfântul
Atanasie cel Mare r\spun-
de: „numai a[a putea s\ ai-
b\ bra]ele deschise, ca pen-
tru a aduna ceva...“ („Despre
`ntruparea Cuvântului 25,
3“). De aceea, noi sim]im [i
ast\zi aceast\ `mbr\]i[are a
Domnului, mângâierea Lui,
`ncurajarea Lui, spre a
c\l\tori cu bine prin sfântul
post [i a ajunge cu pace
sl\vita ~nviere.
S\ nu uit\m, `ns\, c\
Sfânta Cruce ne va fi `nt\-
rire `n credin]\, mângâiere,
speran]\, numai `n m\sura
`n care-i accept\m `n]elesul
ei de jertf\, lep\dare de
sine, urmare a lui Hristos.
Suntem chema]i, a[adar, la
bucurie [i mângâiere, dar
alungând comoditatea, le-
nea, egoismul etc., ar\tând
`n schimb dragoste de mun-
c\, cinste, spirit de sacrifi-
ciu, curaj misionar. ~n acest
sens trebuie `n]eleas\ che-
marea Mântuitorului din
Evanghelia de ast\zi: „Cel
ce voie[te s\ vin\ dup\
Mine, s\ se lepede de sine,
s\-[i ia crucea [i s\-Mi ur-
meze...“, adic\ s\ nu mai
fim egoi[ti, pasivi, sau, mai
grav, complici la cele rele, ci
altrui[ti, s\ritori spre tot ce
este bun, gata de orice sacri-
ficiu `n slujba binelui. ~n
felul acesta, Crucea nu ne
mai apare ca ceva `nfrico[\-
tor, trist, deprimant, ci sim-
bol al curajului, al n\dejdii
[i al bucuriei nelimitate.
Drept `ncheiere, iubi]i
cititori, m\rturisim [i noi o
dat\ cu Sfântul Ioan Da-
maschin: „Crucea este scu-
larea celor c\zu]i, sprijinul
celor care stau, reazemul ce-
lor slabi, toiagul celor p\s-
tori]i, c\l\uza celor conver-
ti]i, des\vâr[irea celor `na-
inta]i, mântuirea trupului [i
a sufletului, izgonitoarea tu-
turor r\ut\]ilor, pricinu-
itoarea tuturor bun\t\]ilor,
distrugerea p\catului, r\-
sadul ~nvierii, pomul vie]ii
ve[nice!“ („Dogmatica, XI“).
* n.r. titlul [i intertitlurile
apar]in redac]iei
6 Duminic\, 11 martie 2007

Documentar

Adev\r istoric, diversiune

sau strategie de marketing?
A jigni cre[tin\tatea `n
Acestea sunt câteva dintre posibilele Postul Pa[telui este un
act lipsit de scrupule“,
variante care pot fi luate `n calcul `n conchide Bozell.
descifrarea misterului creat `n jurul {i `n presa româneasc\
reac]iile nu au `ntârziat s\
descoperirii presupusului mormânt al lui apar\. „Iisus, un brand
Iisus Hristos. Dezv\luirile senza]ionale f\cute care vinde bine,“ afirm\
Florian Bichir, unul din-
luni, 26 februarie, de doi regizori, americanul tre editoriali[tii ziarului
James Cameron [i israeliano-canadianul „Evenimentul Zilei“, `n-
tr-un articol publicat `n
Simcha Jacobovici, la New York, `ntr-o data de 28 februarie. „Do-
conferin]\ de pres\, au stârnit un lan] de cumentarul produs de
Cameron [i Jacobovici,
reac]ii vehemente `n mediile religioase, care va fi prezentat `n
premier\ duminic\ seara
intelectuale [i [tiin]ifice din `ntreaga lume. pe canalul Discovery (de-
ocamdat\ doar `n SUA),
ria Magdalena), Matei, precum [i cartea pe a-
Iuda, fiul lui Iisus [i Iose. ceea[i tem\ sunt doar ul-
de Adriana MUTU timele produse ale unei
veritabile industrii a con-
Documentarul „The „Cu a[a tem\, test\rii fundamentelor
Lost Tomb of Jesus“ („Mor- vinzi sigur“ cre[tinismului. Cât de
mântul pierdut al lui profitabil\ este aceast\
Iisus“) realizat de cei doi Povestea ]esut\ pe industrie o demonstreaz\
regizori porne[te de la marginea descoperirii `mbog\]irea spectaculoa-
premisa descoperirii, `n- (care dateaz\ din anii ’80) s\ a lui Dan Brown, c\-
tr-un mormânt din subur- constituie un atac evident ruia volumul «Codul lui
bia Talpiot a Ierusalimu- la adresa cre[tinismului, Osuar ce dateaz\ din secolele II-IV, descoperit `n preajma Da Vinci», vândut `n 60,5
lui, a unui num\r de zece `ntrucât vestea afl\rii Ierusalimului, asem\n\tor celui din Talpiot milioane de exemplare, i-
osuare con]inând r\m\[i- r\m\[i]elor p\mânte[ti a adus peste 250 de mi-
]ele p\mânte[ti ale lui ale lui Iisus Hristos love[- ziarul „Cotidianul“. „Exem- Astfel, pe primul loc se atacuri `ndreptate `mpo- lioane de dolari“, a mai
Iisus Hristos, ale Mariei te `n `ns\[i inima cre- plul cel mai apropiat e situeaz\ „Codul lui Da triva altor religii?“, s-au ad\ugat Florian Bichir.
Magdalena, so]ia ipoteti- din]ei cre[tine: ~nvierea hoarda de romane cu Vinci“, cu 758.000.000 de `ntrebat liderii religio[i
Mântuitorului. templieri [i al]i nepo]i ai dolari, urmat de „Patimile din `ntreaga lume, cita]i
c\, precum [i ale copilului
Teologi, arheologi [i ex- lui Iisus, Rushdie, Osama de WorldNetDaily. Ace- Descoperitorul
pe care cei doi l-ar fi avut lui Hristos“, care a `ncasat
`mpreun\, botezat, `n mod
per]i `n marketing pri- etc.“, a mai ad\ugat ex- suma de 611.900.000 de la[i aspect este dezb\tut osuarelor, cel mai
vesc cu scepticism valoa- pertul `n publicitate. dolari. [i `ntr-un amplu material vehement contestatar
straniu, Iuda. Controver- rea de adev\r a filmului Analizat din aceast\ semnat de L. Brent Bo-
sa privind „familia lui recent lansat, dar nu au perspectiv\, documenta- zell, pre[edinte al Media Arheologul israelian A-
Iisus“ se sprijin\ pe nu- dubii `n ceea ce prive[te rul nu are la baz\ decât o „A jigni cre[tin\tatea Research Center. „Nu e- mos Kloner, de la Uni-
mele inscrip]ionate pe succesul financiar. „Cu strategie de marketing `n Postul Pa[telui, xist\ controverse pe tema versitatea Bar-Ilan, cel
[ase dintre osuare [i pe a[a o tem\, vinzi sigur“, foarte bine pus\ la punct. fundamentelor istorice a- care a condus lucr\rile de
probe biologice prelevate este de p\rere {erban A- Edificator `n acest sens es- un act lipsit le islamismului, iudaismu- excavare de la Talpiot,
din dou\ dintre acestea. lexandrescu, director de te topul realizat de site-ul de scrupule“ lui sau ale altor religii. ~n este unul dintre contes-
Numele trecute pe osuare crea]ie la firma de publici- boxofficemojo.com, care schimb, cre[tinismul este tatarii vehemen]i ai docu-
sunt: Iisus, fiul lui Iosif, tate Headvertising, `ntr-o clasific\ filmele controver- „Cum se face c\ nu ve- `n mod repetat ]inta unor mentarului realizat de cei
Maria, Mariamene (Ma- declara]ie ap\rut\ `n sate `n func]ie de `ncas\ri. dem niciodat\ asemenea «dezv\luiri senza]ionale». doi regizori. S\p\turile

Relicve [i legende „exploatate“ cinematografic

Multe dintre produc]iile cinematografice dintre chipuri ar fi ale lui chimic, sus]ine c\ cei care
Iisus, iar restul ale apos- au datat piesa `n 1988 au
cu con]inut „scandalos-revelator“ din ultimii tolilor. Unii cercet\tori gre[it de la bun `nceput.
ani preiau legende brodate `n Apus, pe afirm\ c\ vasul seam\- Ei au supus analizei o
n\ cu cele folosite la `m- prob\ luat\ dintr-un pe-
marginea unor relicve, mai mult sau mai pu]in p\rt\[anie `n secolul al tec, ]esut `n giulgiu pen-
autentice, care ar fi avut leg\tur\ cu VI-lea, astfel c\, obiectul tru a repara stric\ciunile
nu ar data din vremea produse de un incendiu.
persoana Mântuitorului. Iat\ câteva dintre ele. lui Iisus. A[a s-a ajuns la con-
„Sfântul Potir“ este cluzia c\ giulgiul ar fi un
c\utat nu doar pentru fals, realizat `n Evul Me-
Graalul ecte diferite, fiecare con-
valoarea sa istorico-reli-
siderat a fi adev\ratul diu. ~n realitate, spune
C\utarea „Sfântului Graal. Printre acestea, gioas\, ci [i pentru pre- Raymond Rogers, proba
Graal“ a suscitat intere- cele mai importante par supuse puteri miracu- supus\ dat\rii [i restul
sul multor aventurieri, a fi un vas din Anglia, o loase. Suita de legende giulgiului au compozi]ii
din Evul Mediu pân\ `n cup\ antic\ aflat\ `n ]esute pe seama „Sfân- chimice complet diferite.
prezent, chiar dac\ teori- Sco]ia, un caliciu din pi- tului Graal“ sus]ine c\ Testele au confirmat pre-
ile despre natura miste- atr\ de agat din Spania potirul ar avea pro-
zen]a unei substan]e nu-
riosului obiect c\utat [i un altul din argint fi- priet\]i t\m\duitoare [i
`i poate hr\ni pe to]i cei mit\ vanilin\ `n proba
sunt diferite. Denumit [i ligranat provenit din An- prelevat\ `n urm\ cu
Sfântul Potir, Graalul tiohia. Acesta din urm\ care se afl\ `n preajma
sa. De asemenea, vasul mai bine de 15 ani. A-
este descris cel mai ade- este un simplu vas din ceea[i substan]\ lipse[te,
sea ca fiind cupa din care argint, ascuns privirilor ar conferi proprietarului
s\u nemurirea [i l-ar `ns\, cu des\vâr[ire din
a b\ut Iisus la Cina cea de un splendid suport alte p\r]i ale pânzei. Se
de Tain\, obiectul c\p\- din argint filigranat, de face invizibil pentru cei
care `i vor r\ul. [tie c\ nivelele de
tând `n acest mod o co- 19 cm `n\l]ime, despre
vâr[itoare [i profund\ care se crede c\ ar fi fost vanilin\ din materialele
textile scad cu trecerea Giulgiul din Torino
semnifica]ie mistic\. Al- realizat `n primul secol Giulgiul din Torino timpului, deci concluzia
]ii sus]in chiar c\ vasul dup\ moartea lui Iisus, giului ar fi undeva `ntre ceast\ lance se afl\ la
ar fi fost folosit pentru a cu scopul de a proteja [i Este o bucat\ de pân- logic\ este c\ giulgiul 1300 [i 3000 de ani. Vatican, din 1492, când
aduna sângele lui Iisus onora, totodat\, Sfântul z\ pe care se poate des- original este mult mai sultanul Bazajet i-a tri-
r\stignit. De-a lungul Graal. Pe vas sunt lu[i silueta unui b\rbat vechi decât peticul. Pe mis-o papei. O alt\ lance,
baza unei simul\ri pe
„Sfânta Lance“ descoperit\ `n timpul
vremii, mul]i s-au aven- `ncrustate imagini ale acoperit de sânge, con-
turat `n c\utarea Graa- unor animale sau p\s\ri, siderat a fi chiar giulgiul calculator, care iau `n Numit\ [i „Spada Des- cruciadelor, `n 1098, se
lului, iar unii au pretins precum [i 12 figuri mas- `n care a fost `nf\[urat calcul viteza de descom- tinului“ sau „Spada lui afl\ la Etschmiadzin, `n
chiar c\ l-au g\sit. Pân\ culine. Interpret\rile va- Iisus, atunci când a fost punere a substan]ei, Longinus“, este lancea cu Armenia. Alte exemplare
`n prezent au fost des- riaz\, dar cei mai mul]i `nmormântat. Raymond Raymond Rogers afirm\ care a fost str\puns Iisus se afl\ la Viena [i la
coperite mai multe obi- sunt de p\rere c\ dou\ Rogers, autorul studiului c\ vechimea real\ a giul- pe cruce. O bucat\ din a- Cracovia.
 Duminic\, 11 martie 2007 7
„Cum se face c\ nu vedem niciodat\ asemenea atacuri `ndreptate `mpotriva altor religii?“,
s-au `ntrebat liderii religio[i din `ntreaga lume, cita]i de WorldNetDaily. Acela[i aspect este
dezb\tut [i `ntr-un amplu material semnat de L. Brent Bozell, pre[edinte al Media Research
Center. „Nu exist\ controverse pe tema fundamentelor istorice ale islamismului, iudaismului sau
ale altor religii. ~n schimb, cre[tinismul este `n mod repetat ]inta unor «dezv\luiri senza]ionale»“.

au scos la iveal\ câteva PS Calinic, Episcopul c\ ucenicii Lui, venind

sarcofage de dimensiuni
cuprinse `ntre 50-60 cm,
iar pe sarcofagul presu-
pus a fi al lui Iisus este
inscrip]ionat numele cu
litere neclare. Expertul
crede c\ acesta apar]ine,
de fapt, unei familii `n-
st\rite de evrei, din se-
colul I, d.Hr. „~n timpul
celui de-al Doilea Templu
(perioad\ cuprins\ `ntre
515 `.Hr. [i 70 d.Hr.) exis-
tau sute de pe[teri de `n-
mormântare, `ntr-un ade-
v\rat ora[ de morminte,
care `mprejmuiau `n acea
vreme Ierusalimul. Fami-
lia lui Iisus din Nazareth
nu de]inea o pe[ter\ la
Ierusalim“, explic\ Klo-
ner. {i mai mult decât a-
tât, numele Yeshu (Iisus)
deriv\ din numele ebraic
Yehoshua, `n varianta sa
popular\ - Yeshu, iar a-
cesta este unul dintre nu-
mele foarte frecvente `n
perioada celui de al Doi-
lea Templu.
Kloner aminte[te c\, `n
anul 1945, un cercet\tor
cunoscut `n lumea arhe-
ologiei, Eliezer Sukenik,
a afirmat c\ a fost decope-
rit\ o pe[ter\ con]inând
un sarcofag cu inscrip]ia
greceasc\ Yeshu (Iisus). {i
atunci, la fel ca [i `n cazul
de fa]\, mormântul i-a fost
atribuit lui Iisus. „{tirea a
fost salutat\ cu titluri gi-
gantice `n presa newyor-
kez\ [i cu aceea[i vitez\ a
[i disp\rut f\r\ urm\“, a
completat arheologul.
Cei care mizeaz\ pe
producerea unor subpro-
duc]ii cinematografice cu
tem\ religioas\, pe abor-
darea superficial\ a ade-
Arge[ului [i Muscelului, noaptea, L-au furat, pe
sus]ine c\ documentarul când noi dormeam“ (Ma-
nu explic\ lucruri esen- tei 28, 11-15). „Atunci, ca
]iale `n stabilirea adev\- [i acum! Vede]i? Nimic nou
rului [tiin]ific: neexperti- sub soare!“, concluzionea-
zarea cu ADN a r\m\[i- z\ PS Calinic pentru „E-
]elor din sarcofage [i ne- venimentul Zilei“.
folosirea metodei de data-
re cu Carbon 14, care ar fi Moda fic]iunii
demonstrat cu o marj\ de
eroare foarte mic\ vechi- religioase
mea osemintelor din fie- Chiar dac\ tentativa
care sicriu `n parte. ~n de a zdruncina temeliile
nici un caz nu se poate cre[tinismului pare sor-
acorda unor p\reri denu- tit\ e[ecului, Cameron [i
mirea de cercetare [tiin- Jacobovici au reu[it, `n
]ific\. Sicriele nu erau schimb, s\ fac\ publici-
folosite `n acea perioad\ tatea documentarului
la evrei. „M\rturiile bibli- „Mormântul pierdut al
ce vorbesc despre pune- lui Iisus“ [i c\r]ii care
rea Mântuitorului `n giul- poart\ acela[i titlu.
giu, a[a cum era tradi]ia. R\ul produs nu const\
Starea social\ [i mate- `n audien]a ori sumele
rial\ a lui Iisus, a[a dup\ `ncasate de documentar,
cum reiese din toate do- ci `n faptul c\ injecteaz\
cumentele autentice exis- pseudovalori `n con[tiin]a
tente, nu era una privile- celor mai pu]in interesa]i
Arheologul israelian Amos Kloner, despre „Mormântul pierdut giat\, ceea ce nu-i per- de adev\rul autentic. Sus-
al lui Iisus“: „ Este o poveste foarte bun\ pentru un film TV, mitea s\ aib\ o cript\ „de pansul creat `n jurul unor
dar e imposibil s\ fie adev\rat. Este o prostie. Nu e posibil familie“. Dovada c\ a fost a[a-numite mistere, câr-
s\ fie mormântul lui Iisus [i al rudelor sale. Ei erau o familie a[ezat `n mormântul lui pite din rebuturi gnostice
din Galileea, f\r\ leg\turi la Ierusalim. Mormântul de la Talpiot Iosif din Arimateea. Des- pr\fuite, dar dezv\luite
apar]ine unei familii din clasa mijlocie, care a tr\it `n secolul I“ pre asta, savan]ii nu sufl\ strategic [i bombastic,
nici o vorb\. ~n fine, `n pentru ca cei neaviza]i s\
v\rului istoric, [tiu foarte conchis ferm arheologul afirmat c\, „`n ce prive[te nici un document auten- nu poat\ discerne `ntre
bine s\ profite de pe ur- israelian. dovezile aduse, argu- tificat nu se men]ioneaz\ fic]iune [i realitate is-
ma ignoran]ei sau indi- menta]ia produc\torilor c\ Iisus a avut fra]i dup\ toric\, reprezint\ o re]et\
feren]ei religioase a con- trup, so]ie sau copii (...) de succes financiar. Subi-
sumatorilor de fic]iune.
Continuarea unui filmului este neconving\-
Cea mai mare descope- ectele religioase tratate
toare, neputând s\ con-
„E o poveste foarte bun\ episod `nceput tracareze evenimentul is-
rire arheologic\ din isto- `n maniera hollywoodia-
pentru un film TV, dar e imediat dup\ ~nviere ria omenirii este, de fapt, n\ ofer\ senza]ia c\ r\s-
toric al ~nvierii Mântui- continuarea unui episod pund la toate incertitu-
imposibil s\ fie adev\rat.
~ntr-o declara]ie acor- torului nostru Iisus `nceput imediat dup\ ce dinile existen]iale ale ce-
Este o prostie. Nu e posi-
bil s\ fie mormântul lui dat\ unui ziar central, pr. Hristos. A[adar, inten]ia arhiereii [i b\trânii evrei- lor mediocri.
Iisus [i al rudelor sale. Ei Constantin Stoica, purt\- de a crea o controvers\ `n lor au aflat de la cei care Noua mod\ a fic]iunii
erau o familie din Gali- tor de cuvânt al Patriar- vederea succesului comer- p\zeau mormântul Mân- religioase pare a deveni o
leea, f\r\ leg\turi la Ie- hiei Române, accentu- cial al filmului este clar\! tuitorului c\ acesta este alternativ\, o form\ de e-
rusalim. Mormântul de la eaz\ ideea c\ Hollywood- Face parte dintr-o stra- gol; „...au dat bani mul]i vaziune din spa]iul reli-
Talpiot apar]ine unei fa- ul nu crede `n dogme sau tegie de marketing care a osta[ilor, zicând: Spune]i gios „conven]ional“. a
milii din clasa mijlocie, `n ~nviere, ci doar `n promovat [i Codul lui Da
care a tr\it `n secolul I“, a dolari. ~n acest sens, a Vinci.“

Nu doar pe n\. Doar familiile roma- doi metri. U[a era foarte politic. „De pild\, dac\
ne bogate `[i permiteau mic\, putea avea cel deschidem Sfânta Scrip-
Mântuitorul s\ aib\ sarcofage [i, `n mult un metru [i jum\- tur\ [i citim Isaia, fiul
`l chema Iisus mod cu totul excep]ional, tate, peste care se rosto- lui Amot, deducem c\ [i
familiile iudeilor simpa- golea o piatr\ special cel din urm\ a fost o per-
~n emisiunea „Atlas bi- tizante ale culturii str\i- cioplit\. Imediat, la in- sonalitate a timpului [i
blic“, difuzat\ la Radio ne, care cochetau cu ci- trare, pe latura unuia a contribuit cu ceva la
Trinitas, miercuri, 28 viliza]ia roman\. A[adar, dintre pere]i, era un fel ridicarea spiritual\. Cel
februarie, p\rintele Pe- deducem c\ Mântuitorul de banc\ s\pat\ `n pia- care nu era nominalizat
tre Semen, profesor de nu [i-ar fi putut permite tr\, unde veneau cei din `nsemn\ c\ provenea
Vechiul Testament [i un sarcofag“, a apreciat familie s\-l plâng\ pe dintr-o familie insignifi-
Limba Ebraic\ la Facul- p\rintele profesor Petre r\posat. Trupul celui de-
tatea de Teologie Orto- ant\. A[ ad\uga c\ nu-
Semen. cedat se afla ori `n pri- mele de Iisus, Maria etc.
dox\ „Dumitru St\niloa- Mormintele descrise ma, ori `n a doua `nc\-
e“ din Ia[i, a vorbit des- erau foarte populare `n
`n Evanghelii erau des- pere, `ntr-un fel de ni[\
pre modul `n care se f\- tul de costisitoare [i o- `n zid, cu forma arcuit\. societatea biblic\. Nu
ceau `nmormânt\rile `n mul de rând nu [i-ar fi Dup\ ce acesta se des- doar Mântuitorul purta
societatea ebraic\ an- putut permite s\ supor- compunea, urma cea de-a acest nume. Sunt mul]i
tic\: „~nmormânt\rile se te aceste costuri. „Se doua `nmormântare, du- termeni care, dac\ i-am
realizau la evrei cu totul poate face o compara]ie p\ ce r\mâneau doar o- traduce, ar `nsemna
altfel decât la egipteni, `ntre mormintele evre- semintele.“ Iisus. Se obi[nuia ca nu- „Terminator“, un „mesia“ `n viziunea
la greci sau la romani. ie[ti [i cele etrusce din ~n Vechiul Testament mele copilului s\ se pu- lui James Cameron
Sarcofagul figureaz\ `n zona de sud a Romei“, a se obi[nuia s\ se men]io- n\ dup\ cel al tat\lui
documentele istorice, pen- sau al bunicului. A[adar Fic]iune cu substrat Simcha Jacobovici
continuat invitatul. neze doar numele acelor
este vorba despre un in- este cunoscut, `n gene-
tru c\ apar `n secolele I „Criptele se s\pau cu persoane care avuseser\ religios sau despre ral, pentru filme ce
[i II `nainte [i dup\ dalta `n piatr\. Prima un mare aport `n comu- diciu de continuitate a
Hristos, ca o influen]\ a `nc\pere putea avea 3 pe nitate `n diverse pla- numelui“, a completat strategiile mediatice transpun probleme ale
culturii elenistice `n zo- 3 metri [i o `n\]ime de nuri, social, religios sau p\rintele. istoriei evreilor. N\scut
Regizorul James Ca- `n apropiere de Tel A-
meron este triplu lau- viv, ca fiu al unor evrei
reat al Premiilor Oscar, emigra]i din România,
gra]ie superproduc]iilor
S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia sale. Inten]ia sa nede-
clarat\, dar lesne de
el a studiat `n Canada,
unde s-a [i afirmat ca
regizor. ~n filmografia
Perioada: 04 - 14 aprilie 2007 prev\zut, este s\ dea o
sa apar titluri precum
nou\ lovitur\ cu docu-
mentarul „Mormântul „Exodul decodificat“
Indiscutabil, Grecia este un permanent loc de pelerinaj pentru credincio[ii
ortodoc[i români din `ntreaga ]ara. Ea `i atrage pe cei ce caut\ m\rturii ale credin]ei Informa]ii suplimentare pierdut al lui Iisus“. sau „Iacob, fratele lui
ortodoxe, reprezentate prin neasemuitele m\n\stiri, prin sfintele moa[te [i locurile pute]i ob]ine la num\rul de Dac\ preg\tirea lui `n Iisus“.
de `nchinare. domeniul arheologiei [i Ultima produc]ie are
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\ s\ fi]i parte, `n perioada 04 – telefon: 0232/276907, la baz\ o alt\ „descope-
14 Aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea ~nvierii Domnului la Meteora - Grecia“. la sediul al Bibliei este `ndoiel-
nic\, palmaresul s\u rire de senza]ie“ de a-
Dintre obiective men]ion\m: Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos), Centrului de Pelerinaj cum câ]iva ani, legat\
Valea Tembe (izvorul [i biserica Sf. Mc. Paraskevi), Coompllexull moonahall Meeteeora; cinematografic este im-
Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul „Sf. Parascheva“ presionant. Americanul tot de un osuar, ulterior
Fer. Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), din Ia[i: Bd. {tefan a regizat celebrul „Ti- dovedindu-se c\ ins-
Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lapsakosl), Atena (vizitare: tanic“, filmul cu cele crip]ia „fratele lui Iisus“
Acropole, Pia]a Parlamentului, Catedrala Mitropolitan\); Insula Egina (moa[tele Sf. cel Mare [i Sfânt era un fals grosolan. A-
mai mari `ncas\ri din
Nectarie Taumaturgul); M-rea Kato Xenia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) – nr. 16, `n curtea Catedralei toate timpurile [i este ceasta nu i-a `mpiedi-
Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, izvorâtorul de mir, moa[tele Sfintei Anisia, moast- mitropolitane,
ele Sf. Grigorie Palama). un maestru al filmelor cat, `ns\, pe cei doi s\
Pre]: 295 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; trans- sau acces=nd site-ul: de ac]iune, cum ar fi sus]in\ c\ osuarul lui
port cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Egina, Egina - Pireu; cazare `n www.centruldepelerinaj.ro „Terminator“ sau „Min- Iacob ar putea proveni
regim dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de3***, preot `nso]itor. ciuni adev\rate“. tot de la Talpiot.

8 Duminic\, 11 martie 2007
Documentar
Mo[tenirea faraonilor
Considerat un „dar al Nilului“,
Egiptul reprezint\, pân\ ast\zi, o
atrac]ie pentru `ntreaga lume.
Indiferent de anotimp, oameni de
pe `ntreaga planet\ `[i `ndreapt\
pa[ii spre a cunoa[te cea mai
veche civiliza]ie din câte au
existat. O civiliza]ie m\rea]\,
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Indiscutabil, Egiptul de
ast\zi nu mai seam\n\
cu cel de odinioar\: anti-
chitatea religioas\ din
timpul faraonilor r\mâne
maiestuoas\, dar respir\
doar prin simple repere
spirituale [i materiale
care ]in de trecut. Egiptul
de odinioar\ nu se mai ex-
prim\ ast\zi prin hierogli-
CM
YK fe, prin asceza [i `n]elep-
ciunea pustnicilor cre[-
tini, ci preponderent prin-
tr-o cultur\ [i mentalitate
arab\, musulman\, imple-
mentate dup\ islamizarea
Egiptului (642 d. Hr.).
Ultimii m\rturisitori ai
vechii religii egiptene a-
veau s\ supravie]uiasc\
`n lumea roman\ pân\ `n
veacul al VI-lea d. Hr. Ei
erau, `ns\, de pe atunci
con[tien]i de faptul c\ tr\-
iau `ntr-o perioad\ care
`nsemna, `n fond, sfâr[itul
propriei lor religii: „O,
Egipt, Egipt, din credin]a
ta vor r\mâne doar fabu-
le, pe care neamurile vii-
toare le vor socoti de ne-
crezut, [i cuvinte `nscrise
pe pietre, care vor povesti
despre faptele tale de
evlavie“ (Pseudoapuleius
Asclepius, 24).
~nceputurile Egiptului
Trecând peste unele
opinii mai vechi, potrivit
c\rora egiptenii ar fi ve-
nit din Etiopia, ar fi de
ras\ semit\ sau ar fi a-
par]inut sferei de cultur\
a „raselor ariene nordice“,
se pare c\ teza cea mai
acreditat\ este aceea c\
poporul egiptean s-a n\s-
cut din amestecul unui
[ir de triburi diferite, care
f\ceau parte dintre popu-
la]iile autohtone ale Afri-
cii de nord [i est. Preotul
Muzeul Egiptean
din Cairo
C\lcând pe treptele
acestui muzeu, nu faci
altceva decât s\ p\trunzi
`ntr-un univers sacru
pentru `ntreaga antichi-
tate a Egiptului, s\ r\s-
foie[ti fil\ cu fil\ pagini
din biografia unei mari
civiliza]ii. Aflat `n pia]a
Tahrir, este unul dintre
marile muzee ale lumii,
fondat `n anul 1902; cl\-
direa a fost construit\ de
arhitectul francez M.
Dourgnon, `n stil neocla-
sic. Ad\poste[te cea mai
bogat\ colec]ie de art\ an-
tic\ egiptean\ (100.000
de piese), `ntre care [i ce-
izvorât\ dintr-o religie de acelea[i
dimensiuni. Ca `n pu]ine situa]ii,
`n Egiptul antic, o religie d\
na[tere unei civiliza]ii [i unei
culturi inegalabile, care se vor
reg\si, pentru mult\ vreme,
`n spa]iul tuturor ]\rilor
mediteraneene, [i nu numai.
egiptean Maneto (sec. III
`.d.Hr.), care a scris o is-
torie a Egiptului `n limba
greac\, p\strat\ doar par-
]ial, arat\ c\, la `nceput,
Egiptul a avut un regim
patriarhal, adic\ popu-
la]ia era `mp\r]it\ `n
gin]i; dup\ aceea, s-a `m-
p\r]it `n comunit\]i teri-
toriale numite de greci
nome, `n num\r de 42.
Conduc\torii nomelor se
luptau permanent `ntre
ei, pân\ când cei mai pu-
ternici [i-au impus au-
toritatea, formând, pe la
mijlocul mileniului al
IV-lea `.d.Hr., dou\ state:
Egiptul de Sus, `n re-
giunea izvoarelor Nilului,
cu capitala la Teba, [i
Egiptul de Jos, `n delta
Nilului, cu capitala la
Memfis, situat\ pe locul
actualului Cairo.
Conform aceluia[i preot
Maneto, istoria Egiptului
antic a cunoscut 30 de di-
nastii faraonice. ~ntemei-
etorul primei dinastii a
fost regele Narmer (Me-
nes), care a reu[it s\ u-
neasc\ cele dou\ state e-
giptene `ntr-un singur im-
periu. ~n amintirea aces-
tui mare eveniment, mul-
]i dintre faraoni organizau
s\rb\toarea Sed, cu prile-
jul `mplinirii a 30 de ani
de domnie sau chiar mai
devreme. Scopul princi-
pal al s\rb\torii `l repre-
zenta reactualizarea uni-
rii celor dou\ state. To]i
zeii, respectiv statuile
zeilor din ]ar\, participau
la aceste ceremonii. Rege-
le omagia, cu aceast\ oca-
zie, divinit\]ile locale [i ur-
ca pe tronul dublu, re`n-
noind astfel urcarea sa pe
tronul `ntregului Egipt.
}ar\ sfânt\ [i
loc de pelerinaj
~n istoria sa mai târzie,
Egiptul a contribuit pro-
lebrele comori din mor-
mântul lui Tutankhamon
(dinastia a XVIII-a), cel
mai valoros tezaur al
muzeului: bijuterii dintre
cele mai rafinate, sicriul
de aur (cu o lungime de
1,80 m [i cânt\rind 200
de kilograme), masca mor-
tuar\ din aur masiv, san-
dalele [i m\nu[ile din aur
ale tân\rului faraon, de-
cedat la doar 18 ani, dup\
trei ani [i jum\tate de
domnie, [i `nmormântat
`n Valea Regilor. ~n mor-
mântul s\u s-au des-
coperit mai mult de 3.500
de piese, dintre care
1.700 sunt expuse `n
muzeu.
~n sala mumiilor, la
primul etaj, sunt expuse
CM
YK
fund la dezvoltarea [i
r\spândirea religiei cre[-
tine. Converti]i la cre[ti-
nism, egiptenii, cop]ii (de
la grecescul Aigyptos, de-
venit `n arab\ chibt), care
reprezint\ ast\zi aproxi-
mativ 10% din popula]ie,
adic\ `n jur de opt mili-
oane, au fost cei dintâi
care, `ncepând cu secolul
al III-lea, au practicat o
riguroas\ via]\ ascetic\,
organizat\ `n binecunos-
cutele m\n\stiri de c\lu-
g\ri cre[tini. Chiar [i du-
CM
p\ ocupa]ia islamic\ ara- YK
b\ (642), Egiptul a con-
tinuat s\ fie considerat
`nc\ pentru mult\ vreme
o ]ar\ cre[tin\. Ca „]ar\
sfânt\“, ca loc de peleri-
naj, cre[tinii europeni a-
veau s\ p\streze pe mai
departe contactul direct
cu m\n\stirile egiptene,
`n pofida prezen]ei isla-
mice [i a distan]ei ce-i
separa. Documentele is-
torice consemnau `nc\ `n
anul 1320, de pild\,
pelerinajul permanent al
c\lug\rilor franciscani
din Dublin (Irlanda) la
a[ez\mintele monahale
din Egipt, ca s\ nu mai
vorbim de contactul di-
rect [i nemijlocit cu
Masca din aur masiv a faraonului Tutankhamon
lumea ortodox\ cre[tin\.
Egiptul de ast\zi este o
ciant – pentru a-[i `ntin- aproximativ 80 de mili- mist. Iubeau via]a [i se
]ar\ afro-asiatic\, pre-
ponderent musulman\. de covora[ul [i a se ruga, oane de locuitori [i o su- sim]eau lega]i de aceasta.
nu mai mir\ pe nimeni. prafa]\ de 1milion de ki- ~n acela[i timp, `ns\, a[a
Moscheile mai mult sau
mai pu]in impun\toare, Pe frun]ile multor musul- lometri p\tra]i, doar 4% cum subliniaz\ [i Herodot
mani egipteni se v\d im- din suprafa]\ este ara- `n „Istoriile“ sale (II, 123),
prin arhitectura [i atmos-
fera lor, te `ntâmpin\ la pregnate „b\t\turile“ `n bil\. „Pietrele“ faraonice, ei credeau cu t\rie `n ne-
`n aceste condi]ii, su-
tot pasul. ~n zorii zilei, iar urma prostern\rilor din murirea sufletului [i `n
apoi la intervale de timp timpul rug\ciunii. plinesc alte surse de veni- via]a de dincolo de mor-
turi, turismul fiind de de-
bine precizate, pe parcur- F\r\ rev\rs\rile Nilu- mânt. Probabil, tocmai de
sul zilei, se aude preg- lui, Egiptul s-ar pierde parte cea mai important\, aceea, acest popor cu-
al\turi de Canalul Suez [i
nant invita]ia muezinului `ntr-un de[ert nest\vilit no[tea o singur\ no]iune
din fiecare moschee la ru- [i sufocant. Acest fapt l-a portul Alexandria. pentru a desemna cele
g\ciune; pentru cei apar- determinat pe Herodot, dou\ „vie]i“, respectiv
]in\tori altor religii [i cul- `n urma vizitei sale din Deosebirea dintre ankh, care `nsemna pur [i
turi, totul pare exotic [i anul 450 `.d.Hr., s\ afir- simplu „via]\“. Pentru
plin de mister. Faptul c\ egiptenii mor]i [i cei vii
me c\ „Egiptul este un egipteni, via]a viitoare nu
tineri [i b\trâni `[i `ntre- dar al Nilului“. {i nu f\r\ Vechii egipteni erau, reprezenta decât o conti-
rup activitatea - de la [o- temei: la o popula]ie de din fire, un popor opti- nuare a vie]ii de pe p\-
ferul de pe autocar pân\
la cel mai obi[nuit comer-
mumiile a 27 de faraoni,
de origine egiptean\, nu-
bian\ sau etiopian\, `n-
tre care Ramses II [i
Tuthmosis III.
De asemenea, pot fi ad-
mirate piese din mormin-
tele regale [i ale mem-
brilor familiilor regale
din Regatul Mijlociu, des-
coperite la Dahshur `n
1894, obiecte de art\ din
mormintele lui Tuthmo-
sis III, Tuthmosis IV, A-
menhotep III [i Amen-
hotep IV, ini]iatorii celei
mai mari reforme religi-
oase din istoria Egiptului
antic (sec. al XV-lea
`.d.Hr.), dar [i obiecte de
la Hermopolis, Teba [i
Memfis, descoperite `ntre
anii 1912-1933.
CM
YK

Duminic\, 11 martie 2007
mânt, cu acelea[i profesii,
`ndeletniciri etc. Singura
deosebire `ntre cele dou\
stadii ale vie]ii era aceea
c\ „mor]ii“ locuiau undeva
`n Apus, Imentet, pe când
cei vii `n R\s\rit, pe Nil.
~n momentul `n care
urcau pe tron, faraonii nu
erau atât de interesa]i de
re[edin]ele sau palatele
regale, cât mai ales de
locul `n care vor fi `nmor-
mânta]i [i vor accede spre
cea de a doua etap\ a vie-
]ii, `n calitate de „fii ai
Soarelui“ [i mo[tenitori ai
`mp\r\]iei zeilor. Pirami-
da, ca loc de mormânt, de-
venea s\la[ al trupului
regelui decedat [i al „chi-
pului“ s\u invizibil, ka.
~n vechea credin]\ egip-
tean\, aceast\ subdivizi-
une a sufletului nu p\-
r\sea trupul, ci cobora `n
mormânt, p\strându-se
atât timp cât se p\strea-
z\ trupul. Din credin]a e-
xisten]ei unui ka legat de
trup, a luat na[tere pre-
ocuparea egiptenilor pen-
tru mumific\ri [i pira-
mide, ca morminte dura-
bile. ~n eventualitatea c\,
totu[i, trupul ar fi suferit
dup\ `mb\ls\mare vreo
stric\ciune, egiptenii au
CM avut grij\ s\ fac\ statui
YK
(ushebti) cât mai asem\-
n\toare cu defunc]ii, pen-
tru a oferi posibilitatea lui
ka s\ locuiasc\ `n ele.
{i timpul se teme
de piramide
Pe un platou cu supra-
fa]a de aproximativ 2.000
de metri p\tra]i din apro-
pierea ora[ului Cairo, la
Giza (Gizeh), am reg\sit
cele mai vestite monu-
mente din Egipt, pira-
midele faraonilor Kheops,
cu o `n\l]ime de 137 de
metri, Khefren de 136 de
metri [i cea a lui Myke-
rinos, de numai 62 de me-
tri, al\turi de Marele
Sfinx. Piramidele sunt
dispuse `n diagonal\, ast-
fel `ncât nici una nu o um-
bre[te pe cealalt\. Con-
struite din blocuri de pi-
atr\, piramidele simboli-
zeaz\ ve[nicia; de altfel,
este cunoscut dictonul
egiptean conform c\ruia
„oricare om se teme de
timp, iar timpul se teme
de piramide“. Construc]ia
acestor monumente pre-
supune eforturi [i o imagi-
na]ie incredibile. Herodot
scrie c\ lucr\rile pentru
construc]ia piramidei lui
Kheops, de pild\, s-au
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz
Sub ar[i]a de[ertului aproape selenar, `n celebra Vale a Regilor, au fost descoperite peste 60
de morminte ale faraonilor egipteni. ~ncepând cu dinastia a XVIII-a, datorit\ faptului c\ jefuitorii
de morminte `ncepuser\ s\ opereze `ntr-un mod din ce `n ce mai `ngrijor\tor, faraonii au renun]at
la piramide, adoptând tipul de mormânt complet subteran (hipogeu), cu mai multe `nc\peri,
s\pate `n stânc\. Aceste s\p\turi erau foarte adânci, ajungând uneori pân\ la 200 de metri.
desf\[urat timp de 30 de
ani, cu participarea a
100.000 de sclavi care ar fi
`n\l]at 2.300.000 de blo-
curi de piatr\, fiecare `n
greutate de 2,5 tone. Ast-
fel, piramida se pare c\ ar
cânt\ri 6.000.000 de tone.
Blocurile de piatr\ au fost
aduse de la mari distan]e,
pe t\v\lugi, pe s\nii trase
pe nisip sau `ntre dou\
b\rci; ridicate cu ajutorul
pârghiilor [i a unor puter-
nice balansoare de lemn,
pe rampe [i planuri `ncli-
nate, ele erau `n\l]ate pe
terase succesive de p\-
mânt [i c\r\mid\, terase
`nl\turate apoi, dup\ ter-
minarea construc]iei.
Diodor din Sicilia (sec. I
`.d.Hr.) a clasificat pi-
ramida lui Kheops printre
cele [apte minuni ale lu-
mii antice.
Pe o direc]ie perpendi-
cular\ piramidei lui Khe-
fren, mai jos, se afl\ Ma-
rele Sfinx, denumit de
egipteni Abu-l Hawl („ta-
t\l terorii“) [i având o lun-
gime de 73 de metri [i o
`n\l]ime de 20 de metri.
~n Egiptul de odinioar\,
Sfinxul era considerat un
zeu solar, cu cap de om
sau de berbec [i corp de
leu. Se presupune c\ sfin-
xul de la Giza ar avea
chipul faraonului Khefren
din dinastia a IV-a (2723-
2563 `.d.Hr.), iar `n acest
caz ar fi cea mai veche
reprezentare de acest gen
la o scar\ a[a de mare.
CM
YK
Piramidele, v\zute din satelit
Secretele mumific\rii
~nc\ din perioada Re-
gatului Vechi (2778-2263
`.d.Hr.), piramidele au
devenit locul unde era de-
pus trupul mumificat al
regelui. Tehnica mumi-
fic\rii sau `mb\ls\m\rii
cadavrelor a devenit, `n
mod treptat, pentru egip-
teni, o adev\rat\ art\, o
art\ pe care au deprins-o
[i practicat-o inclusiv etru-
scii, folosind mijloace si-
milare celor egiptene. Con-
servarea trupului celui
decedat se baza, `n pri-
mul rând, pe faptul c\
moartea nu este decât o
trecere spre o nou\ via]\,
asem\n\toare celei de pe
p\mânt. Orice munc\
necesar\ `n via]a actual\
r\mâne, de asemenea, ab-
solut necesar\ [i `n `m-
p\r\]ia mor]ilor. Ogorul
trebuie `ngrijit, sem\nat
[i recoltat pe mai departe
[i acolo, animalele tre-
buie `ngrijite, iar hrana
preg\tit\. ~n cadrul cor-
tegiului funerar, sclavii
purtau ofrandele [i o-
biectele personale ale
celui decedat. Dac\
Cel mai mare templu
din istorie
O imagine pe m\sura
religiozit\]ii poporului
egiptean antic nu ]i-o
poate oferi decât monu-
mentalul templu de la
Karnak, aflat la aproxi-
mativ 3 km. de ora[ul
Luxor, locul vechii capi-
tale a Egiptului de Sus,
Teba. Acest complex mon-
umental sacru, pe care
grecii l-au numit Hermon-
this, se compune din trei
zone, separate de un zid
construit din c\r\mizi
ro[ii. Spa]iul din mijloc,
acoperind aproximativ 30
de hectare, este cel mai
extins [i mai bine conser-
vat. Acest complex este cel
mai vechi dintre cele pa-
tru temple tebane, dup\
cum afirm\ Diodor din
Sicilia, fiind consacrat
zeului Soarelui, Amon-Re.
~n stânga sa, se afl\ sanc-
CM
YK
acesta era un r\zboinic,
era `nso]it de armele [i
calul s\u, dac\ era ]\ran
de uneltele sale de lucru.
Desigur, presupunând
multe cheltuieli, practica
mumific\rii era accesi-
bil\ doar anumitor clase
sociale; de asemenea, ca-
litatea acesteia era dic-
tat\ de acelea[i costuri. ~n
genere, doar regii [i nobi-
lii `[i permiteau s\ ape-
leze la cei mai buni spe-
ciali[ti `n materie. Preg\-
tirea mumiei `ncepea cu
extragerea creierului [i a
viscerelor care, impreg-
nate cu parfumuri, se p\s-
trau `n patru urne (ca-
nope), pentru ficat, intes-
tine, pl\mâni [i inim\. ~n
locul inimii sau, uneori,
chiar pe mumie, `n drep-
tul inimii, se punea un
scarabeu, ca simbol al
`nvierii [i re`nnoirii, din
argil\ sau dintr-o piatr\
dur\, având gravat\ o
formul\ magic\ ce pleda
`n favoarea r\posatului,
atunci când acesta va
ajunge `n fa]a tribunalu-
lui celor 42 de judec\tori
ai lui Osiris, st\pânul mor-
]ilor. Apoi, trupul era um-
tuarul zeului r\zboiului,
Mont, pe o suprafa]\ de
dou\ hectare [i jum\tate,
iar vizavi se g\se[te sanc-
tuarul Zei]ei Mut, repre-
zentat\ sub chipul unui
vultur, ca simbol al
r\zboiului, pe o suprafa]\
de aproape nou\ hectare.
Marele templu al lui A-
mon-Re de la Karnak sur-
prinde, `n primul rând,
prin dimensiunile [i gran-
doarea sa, fiind cel mai
mare loc de cult din isto-
ria umanit\]ii. A[a cum
s-a afirmat, este vorba de
o construc]ie impresio-
nant\ care „ar putea
acoperi cel pu]in jum\tate
din suprafa]a Manhattan-
ului“. Cea mai impun\-
toare parte a templului
este sala coloanelor, 102
m. l\]ime [i 53 m. lun-
gime, compus\ din 134 de
coloane având `n\l]imea
de 23 m.
Valea Regilor
Sub ar[i]a de[ertului
aproape selenar, `n cele-
bra Vale a Regilor, au
fost descoperite peste 60
de morminte ale farao-
nilor egipteni. ~ncepând
cu dinastia a XVIII-a,
datorit\ faptului c\ je-
fuitorii de morminte `n-
cepuser\ s\ opereze `n-
tr-un mod din ce `n ce
mai `ngrijor\tor, farao-
nii au renun]at la pira-
mide, adoptând tipul de
mormânt complet sub-
teran (hipogeu), cu mai
multe `nc\peri, s\pate `n
stânc\, la vest de ora[ul
Teba. Aceste s\p\turi
erau foarte adânci, ajun-
gând uneori pân\ la 200
de metri, [i aveau pere]ii
decora]i cu diferite scene
[i texte ce prezentau via-
]a regelui defunct `n lu-
mea de dincolo.
Cel care a hot\rât s\
fie `nmormântat `ntr-un
loc secret, mai greu de
jefuit [i mai u[or de ca-
muflat, `ntrerupând tra-
di]ia templelor funerare
monumentale, veche de
1700 de ani, a fost regele
Tuthmosis I. Arhitectul
s\u i-a s\pat un mor-
mânt `n stânc\, cu o ar-
hitectur\ care cuprin-
dea: un [ir abrupt de
trepte, t\iat `n roc\, mo-
del adoptat ulterior de
to]i ceilal]i faraoni, care
duceau spre trei cori-
doare, o anticamer\ [i a-
poi camera sarcofagului.
O construc]ie de acest
gen dura `n medie [ase
ani, cu mult mai pu]in
plut cu produse r\[inoase
[i aromate (smirn\, scor-
]i[oar\, t\mâie etc.) [i i se
reconstituia forma cu
paie sau cu tampoane de
stof\, dup\ care era ]inut
timp de 70 de zile `ntr-o
solu]ie de carbonat de
sodiu. Dup\ sp\lare, `n
tr-o nou\ etap\, era `nf\-
[urat `n foarte multe pân-
ze de in, `mbibate `ntr-un
ulei aromat.
~n mâinile mortului [i
`ntre benzile mumiei e-
rau a[ezate texte sacre,
rug\ciuni [i mai ales Car-
Num\rul angaja]ilor
templului a crescut per-
manent. Astfel, `ntr-un
cunoscut papirus scris
pentru Ramses al III-lea
prin anul 1200 `.d.Hr. se
consemneaz\ faptul c\
Templul imperial din
Karnak avea `n aceast\
9
decât costisitoarele pi-
ramide.
Conform vechii cre-
din]e egiptene, numele
(ran) reprezenta o exis-
ten]\ real\ de sine, o sub-
diviziune a sufletului; de
aceea, el trebuia p\strat
cât mai mult cu putin]\
pe p\mânt, `n memoria
descenden]ilor [i pe pie-
trele funerare. A [terge
numele unui r\posat de
pe mormântul s\u e-
chivala cu o mare crim\.
Tot la fel, rostirea nu-
melui unui decedat `n-
semna s\ `l readuci la
via]\, motiv pentru care
numele faraonului era
inscrip]ionat totdeauna
pe mormânt. Vechii e-
gipteni aveau puternica
credin]\ c\ `ntre o per-
soan\ [i numele ei ar e-
xista o leg\tur\ foarte
strâns\, pentru c\ nu-
mele reprezint\ o parte
a persoanei. El este ace-
la care posed\ [i poart\
`n sine aptitudinile, pu-
terea de via]\ [i onoarea
unei persoane. {tergerea
unui nume `nsemna, `n
consecin]\, [i dispari]ia
persoanei, dup\ cum a-
doptarea unui nou nume
semnifica na[terea unei
noi persoane, cu alte ap-
titudini cu o alt\ putere CM
YK
de via]\, cu o alt\ onoa-
re, `n func]ie de numele
adoptat. Este [i motivul
pentru care faraonii E-
giptului adoptau nume
legate de acelea ale zei-
lor pe care `i adorau [i se
sim]eau lega]i, dup\ cum
[i o explica]ie pentru per-
sonalizarea accentuat\ a
mormintelor proprii.
tea mor]ilor, spre a-l aju-
ta s\ `nving\ dificult\]ile
c\l\toriei `n lumea cea-
lalt\ [i s\ r\spund\ cum
trebuie `n fa]a judec\]ii
lui Osiris. ~n cele din ur-
m\, mumia era `nchis\
`ntr-un sicriu de lemn
având forma trupului.
Acest sicriu era pictat `n
interior cu figuri [i scene
simbolice `n culori, având
[i un text religios-funerar
`n hieroglife, iar `n exte-
rior era pictat portretul
celui decedat. a
perioad\ un num\r de
81.322 de angaja]i, `ntre
care preo]i, paznici [i
agricultori. Nu exist\,
practic, `n istoria omenirii
nici un alt templu sau
l\ca[ de cult care s\ fi
avut sau s\ aib\ un a[a
mare num\r de angaja]i.
Radio TRINITAS
10 Duminic\, 11 martie 2007

Potrivit unei legende care se vehiculeaz\ prin p\r]ile

Reportaj locului, un c\lug\r a g\sit `n scorbura unui stejar uria[ o
icoan\ a Maicii Domnului care i-a vorbit, spunând:
„Dorin]a mea este ca tu s\ zide[ti aici, pentru mine,
o m\n\stire din acest copac“. Iar c\lug\rul pustnic
a f\cut `n acel loc o bisericu]\ numai din lemnul stejarului.

M\n\stirea construit\ din

lemnul unui singur stejar
p\r]ile locului, un c\lug\r
M\n\stirea Dintr-un Lemn, cu hramul a g\sit `n scorbura unui
„Na[terea Maicii Domnului“, se afl\ la stejar uria[ o icoan\ a
Maicii Domnului care i-a
aproximativ 25 de kilometri de municipiul vorbit, spunând: „Dorin]a
Râmnicu Vâlcea [i la 12 kilometri nord de mea este ca tu s\ zide[ti
aici, pentru mine, o m\-
B\beni, `n comuna Frânce[ti. Potrivit unei n\stire din acest copac“.
Iar c\lug\rul pustnic a
vechi tradi]ii locale, a fost construit\ `n f\cut `n acel loc o biser-
primele decenii ale secolului al XVI-lea, numai icu]\ numai din lemnul
stejarului.
din lemnul stejarului `n scorbura c\ruia un Cercetând m\n\stirea,
c\lug\r pustnic a descoperit o icoan\ a Maicii mitropolitul Ungrovlahi-
ei, Neofit Cretanul, scria
Domnului. ~n baza acestei legende, a[ezarea la 29 iulie 1745: „Un cio-
monahal\ de aici poart\ denumirea „Dintr-un ban cu numele Radu, `n
timpul lui Alexandru Vo-
Lemn“. M\n\stirea Dintr-un Lemn este d\ (1568-1577), a visat i-
cunoscut\ ca fiind `ntr-un loc unic ce merit\ a coana Maicii Domnului
despre care aminte[te
fi vizitat, dup\ ce ve]i str\bate `n pelerinaj Paul d’Alep [i, t\ind ste-
„surâz\toarea gr\din\“ a Olteniei dintre jarul `n care a fost g\sit\
icoana, a f\cut din lem-
Râmnicu Vâlcea [i Horez. nul lui o bisericu]\, numi-
t\ din aceast\ pricin\ Din-
Datorit\ monumente- [i urmând-o pe cea a Ol- tr-un Lemn“. Acela[i lu-
lor ridicate aici `n peri- tului, dup\ 4 kilometri, ve]i cru afirma, `n 1842, [i poe-
oada Evului Mediu, regi- ajunge la poarta M\n\s- tul Grigore Alexandrescu.
unea deluroas\ care se tirii Dintr-un Lemn.
`ntinde la vest de Râm- O atrac]ie special\ spre Cine a ctitorit
nicu Vâlcea spre Horez a- acest loc de pace [i `ncân- biserica din piatr\
trage de multe decenii aten- tare o constituie [i legende-
]ia vizitatorilor români [i le ]esute `n jurul modes- a m\n\stirii
str\ini. Pe o suprafa]\ nu tei m\n\stiri construite
foarte `ntins\ `[i duc `n t\- `n `ntregime din lemn. A- ~nceputurile bisericii
cere existen]a vie]uitori ceasta, de[i izolat\, este mari din piatr\ a M\n\s- descoperite, Radu Cre]ea- 1900 nu mai erau decât secolului trecut. Prin lu-
de m\n\stiri [i schituri. pus\ `n valoare de spa]iul tirii Dintr-un Lemn sunt nu afirm\ c\ „autorul ce- 27, cele mai multe `n vâr- cr\rile din 1938-1940, dar
Pentru a ajunge la M\- `nconjur\tor dominat de legate de alte legende lei de a doua etape con- st\ sau bolnave. mai ales prin cele din 1955,
n\stirea Dintr-un Lemn, umbra unor stejari gigan- care, f\r\ `ndoial\, con- structive a M\n\stirii Cl\dirile, `n parte nelo- acest ansamblu monahal
unicat `n România, ve]i tici, aidoma celui din care serv\ o parte din adev\r. Dintr-un Lemn, a com- cuite, au `nceput s\ se de- a devenit `n mod simbolic
urca de la Dr\g\[ani spre a fost z\mislit\ - decla- Numele acestui a[ez\- plexului edificiilor din pi- gradeze, iar `mprejurimile altar de `nchinare pentru
Râmnicu Vâlcea [i tre- ra]i monumente ale na- mânt monahal a fost atr\ din care face parte [i lipsite de o bun\ scurgere aviatori [i marinari.
când prin Râureni, unde turii - [i a brazilor plan- men]ionat pentru prima biserica din zid, nu poate a apelor, au c\p\tat as- Bog\]ia elementelor de
alt\dat\, de Sfânta Ma- ta]i `n ultimii ani aici. dat\ `ntr-un document, la fi altul decât `nsu[i Preda pect de terenuri virane. arhitectur\ din epoci di-
ria, avea loc cel mai mare 20 aprilie 1635. ~ntr-o Brâncoveanu, fost mare ~n fa]a `ngrijor\toarei ferite, ca [i `ndestularea
târg din regiune, ve]i a- „S\ zide[ti aici, alt\ m\rturie scris\ la 27 sp\tar [i mare clucer, situa]ii, Comisia Monu- [i frumuse]ea naturii fac
junge la B\beni. De acolo, noiembrie 1640, Matei mare vornic, viitor ban“. mentelor Istorice a `nce- din M\n\stirea Dintr-un
drumul cote[te la dreap- pentru mine, Basarab spune c\ a zidit Este posibil `ns\ ca la put restaurarea m\n\sti- Lemn un loc ce merit\ a fi
ta, pe valea Bistri]ei, `n o m\n\stire“ m\n\stirea „de isnoav\ aceast\ construc]ie s\ fi rii `nc\ de la `nceputul cunoscut. a
direc]ia Frânce[ti - Ho- deântemei“, men]ionând-o participat atât domni-
rezu, iar de la Frânce[ti, Potrivit unei legende printre celelalte m\n\s- torul, cât [i ruda sa, ma-
p\r\sind valea Bistri]ei care se vehiculeaz\ prin tiri pe care le-a `ntemeiat. rele boier Preda Brânco- Doar 3 icoane `n
Pisania bisericii de zid, veanu. lume asemenea
aflat\ deasupra intr\rii De-a lungul anilor, m\-
principale, care dateaz\ n\stirea a mai fost repa-
celei de la
din anul 1715, scris\ la rat\ [i `nzestrat\ cu nu- M\n\stirea
porunca lui {tefan Canta- meroase obiecte de pre] Dintr-un Lemn
cuzino (1714-1716), con- de domnii {erban Canta-
firm\ referirile la m\n\s- cuzino [i Constantin Brân- Icoana miraculoas\
tire din documentul din coveanu. Acesta din urm\ a Maicii Domnului, de
1640, [i anume c\ biseri- poposea adesea aici `n care este legat\ `nfiin-
ca de zid a fost construit\ drumurile sale spre Bis- ]area acestui sfânt a[e-
de Matei Basarab. De tri]a sau Horezu. z\mânt monahal, este
fapt [i pomelnicul m\n\s- Cel de-al treilea domn p\strat\ cu mult\ vene-
tirii, `ntocmit de Dionisie, care a reparat m\n\sti- ra]ie `n iconostasul bi-
eclesiarhul Catedralei rea este {tefan Cantacu- sericii mari (din pia-
mitropolitane din Bucu- zino, cu aceast\ ocazie el tr\). Ea reprezint\ cel Icoana miraculoas\
re[ti, la 1804, dup\ cel dispun=nd `nlocuirea ve- mai valoros obiect is- a Maicii Domnului,
din 1715, la pagina 6, `l chii inscrip]ii cu cea care toric [i de art\ al M\- de care este legat\
atest\ `n calitate de ctitor este [i ast\zi. Aceasta da- n\stirii Dintr-un Lemn. `nfiin]area acestui
pe Matei Basarab. teaz\ de la 30 august 1715 ~n anul 1929, Andrei
Grabar de la Univer- sfânt l\ca[, are
Cu toate acestea, Paul [i `l men]ioneaz\ drept cti- dimensiuni
d’Alep, care `n vara anu- tor pe Matei Basarab [i nu sitatea din Strasbourg
a vizitat m\n\stirea [i, impresionante,
lui 1657 a vizitat m\n\s- pe Preda Brâncoveanu.
studiind icoana, a apre- 1,50 m `n\l]ime
tirea, a[adar dup\ apro-
ximativ 20 de ani de la ciat-o ca fiind pictat\ `n [i 1,10 m l\]ime
Altar de `nchinare secolul al IV-lea la M\-
construirea bisericii din
piatr\, adaug\ la cele pentru aviatori n\stirea Theothokos icoana a fost zugr\vit\
din Grecia, `ntr-un stil abia `n a doua jum\tate
consemnate de tradi]ia [i marinari practicat de Apostolul a secolului al XVI-lea.
local\ [i de documentele
scrise pân\ atunci c\ m\- ~n 1864, Legea secula- Luca, cel care a pictat-o Conform lui A. M. Mu-
n\stirea este ctitoria u- riz\rii averilor m\n\sti- pentru prima dat\ pe sicescu, icoana ar fi fost
nui mare sp\tar [i boier re[ti dat\ de domnitorul Fecioara Maria. Con- executat\ `nainte de
contemporan cu Matei Alexandru Ioan Cuza a form tradi]iei, `n lume 1453, `n Bizan] sau `n
Basarab. provocat declinul m\n\s- se mai p\streaz\ doar Muntele Athos, folosin-
La cele confirmate de tirii. Dac\ `n timpul mai- trei exemplare aseme- du-se un model mai
Paul d’Alep [i `n baza u- cii Platonida m\n\stirea nea icoanei de la M\- vechi. ~ns\ modul `n
nor documente recent num\ra 100 de maici, `n n\stirea Dintr-un Lemn. care icoana a ajuns la
Profesorul I. D. {tef\- noi r\mâne total necu-
nescu sus]ine `ns\ c\ noscut.
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
 Duminic\, 11 martie 2007 11
Dac\ se face referire la sistemul interna]ional, criza poate fi
Pagina rezultatul unei situa]ii de tensiune, asemenea celei care
decurge din inten]ia deliberat ofensiv\ a unuia dintre actori.
Criza nu `nseamn\ implicit r\zboiul. ~ns\, r\zboiul sau conflictul
de istorie armat este, uneori, produsul unei crize prost gestionate.

Crizele – realit\]i ale lumii `n care tr\im

- criza de la Sarajevo - punde, `n timp util, prin-
Asist\m ast\zi, de multe ori sidera]i [i aparent neputincio[i, la o serie sau cea a rachetelor din tr-o decizie care s\ poat\
Cuba din 1962, printre fi [i transformat\ `n ac-
`ntreag\ de crize. Ba mai mult, putem vorbi de un cumul de crize de tot multe alte posibile exem- ]iune. ~n acela[i timp, cri-
felul. Scara la care se manifest\ ele este una divers\: de la crizele ple. za `i surprinde pe cei im-
Originea cuvântului plica]i prin apari]ia sa. ~n
globale la cele individuale, de la crizele profunde, de sistem, la cele criz\ se reg\se[te `n ve- 1974, generalul francez
chea elin\. Astfel, pentru Beaufre definea criza ca
superficiale. Cu certitudine nu vom putea gestiona [i controla nici o contemporanii lui Pericle fiind o stare de tensiune
verbul krinein semnifica `n cursul c\reia exist\
criz\ dac\ nu avem capacitatea de a le `n]elege [i analiza ra]ional. „a judeca“, „a separa“, „a riscul maxim al unei es-
Rândurile de fa]\ nu sunt, fire[te, un panaceu pentru feluritele crize, discrimina“ sau „a de- calad\ri spre un conflict
cide“. Un corespondent `n armat `n care adversarul
nici nu s-ar putea a[a ceva, ele vin doar s\ exemplifice la un nivel latin\ ar fi termenul s\ fie `mpiedicat s\ do-
cernere. Termenul grec bândeasc\ un anumit C\t\lin Turliuc,
macro – cel interna]ional, ales deliberat – ce putem re]ine din krisis, substantiv tradus avantaj politic sau mili- profesor universitar,
mecanismul imuabil al oric\ror crize. Articolul a fost scris pornind de adesea prin judecat\ sau tar. Un alt general, din cercet\tor [tiin]ific gradul
decizie a fost folosit de „hexagon“, Poirier, defi- I la Institutul de Istorie
la disperarea pe care o `ncearc\ unii semeni `n fa]a realit\]ii politice celebrii medici Hippocra- ne[te la rândul s\u criza „A. D. Xenopol“ - Ia[i
te [i Galen pentru a mar- ca fiind deteriorarea brus-
române[ti, `n debutul primului nostru „an european“. ca punctul de cotitur\ al c\ sau gradual\ a facto-
unei boli. Desigur, el s-a chan, consider\ criza
rilor de echilibru care a- drept perioada conflictu-
criza este asimilat\, grad\rii continue [i `ngri- transformat `n timp câ[ti- sigur\ `n mod obi[nuit ra-
gând un nou orizont se- al\ dintre dou\ sau mai
emo]ional, unei manifes- jor\toare a antroposferei. porturile de coexisten]\ multe state, perioad\
de prof. univ. dr. t\ri puternice [i violente. Termenul mai este invo- mantic. ~n latina medie- pacific\ dintre state. care intervine atunci când
C\t\lin TURLIUC ~n sfâr[it, inspirat\ din cat [i `n accidentele ori val\ `l g\sim ca crisin
sau crisis de unde trece `n una dintre p\r]i o `ncol-
No]iunea de criz\ - in-
folosirea comun\ a ter- schimb\rile bru[te din
limbile moderne. Este in- Form\ de violen]\ ]e[te pe cealalt\ pe un
menului, o accep]iune es- sistemul monetar, `n punct clar circumscris.
diferent de definirea care te [i cea metaforic\, util\ cre[terea rapid\ [i necon-
teresant de remarcat c\ re]inut\
i-a fost dat\ - a devenit un acest termen se afl\ [i la Savantul francez, Ray-
`n numeroase domenii trolat\ a pre]ului petrolu- originea cuvintelor critic, Pentru profesorul fran- mond Aron, referindu-se
cli[eu de care se abuzeaz\ pentru explicarea, `n spe- lui [i a surselor energe-
prin suprautilizare `n criteriu, secret, discerne cez Phillipe Moreau-De- la crizele R\zboiului Rece
cial, a fazelor acute din tice, `n pr\bu[irea cursu- etc. Esen]ialul etimolo- farges criza reprezint\ un afirma: „criza este acea
vorbirea curent\ [i mass- varii domenii ale câmpu- lui bursier etc. Totu[i, `n
media. Cuvântul „criz\“ giei cuvântului rezid\ moment de tensiune, care form\ de violen]\ re]i-
lui socio-uman sau al mijlocul atât de multor pentru noi `n no]iunea de pune `n cauz\ `n mod nut\, de `nfruntare ne-
este unul din termenii cel cunoa[terii. Acest ultim aproxim\ri, imprecizii, o decizie. ~n miezul oric\rei frontal interesele funda- concretizat\, destinat\ a
mai frecvent utiliza]i [i `n]eles al conceptului de criz\ constituie un feno- defini]ii, al `n]elegerii mentale a dou\ sau mai cânt\ri greu `n balan]a
are `n]elesuri multiple. criz\ se folose[te actual- men singular cu o struc- multe state, la ini]iativa
utile [i riguroase a feno- decizional\ a celuilalt,
Criza este `n]eleas\ `n mente pentru a defini tur\ proprie. unuia sau altuia dintre
menului de criz\, figurea- pentru a-l constrânge s\
termenii cei mai generali orice stare de tensiune, ele, iar apoi, dup\ o de- renun]e la interesele sale
ca fiind un moment critic z\ aceast\ obliga]ie de a
orice contrarietate politi- Deteriorare brusc\ decide. monstra]ie de for]\, las\ [i a ob]ine de la el conce-
care intervine `ntr-un c\, economic\, financi- loc unei forme de acord, sii care nu corespund mi-
Studiul complex [i mo-
fapt, eveniment, fenomen ar\, fie c\ este de natura sau gradual\ a dern al crizelor interna- aparent sau real, `ntre zei, pentru a evita riscul
sau proces. unui cataclism sau doar factorilor de echilibru ]ionale este un fenomen parteneri-adversari. Cri- r\zboiului total.“
problematic\. relativ recent cu o vechi- za const\ `n ruptura unui Toate aceste defini]ii,
Crize [i crize Uneori, termenul este Sunt calificate drept me de mai bine de o ju- echilibru dinamic care ca [i reflec]iile care le sunt
folosit chiar pentru a des- „crize“ `n arena interna- m\tate de secol, iar pri- rezult\ dintr-un raport asociate, `mp\rt\[esc o
Exist\ un sens medical crie schimb\ri sau trans- ]ional\ momentele de mele studii savante da- de for]e [i dintr-o con- serie de puncte comune,
comun, potrivit c\ruia form\ri care au loc `n de- tensiune din sistem, teaz\ de la mijlocul anilor fruntare de ac]iuni, de di- puncte care se refer\ la:
criza este un moment `n cursul unor secven]e fazele critice ale raportu- ’70 ai secolului trecut. verse naturi, care evo- ruperea unui status quo
care boala este caracteri- cronotopice mai `ndelun- rilor dintre state, ca de Charles Hermann a lueaz\ potrivit tendin]e- [i amânarea ajungerii la
zat\ de o schimbare gate. Este folosit astfel, exemplu acea perioad\ de definit criza ca fiind o lor generale ale politicii starea de echilibru, per-
subit\, rapid\, nu `ntot- `n descrierea dificult\]i- intens\ activitate diplo- situa]ie `n care sunt ame- statelor. ceperea crizei de c\tre ac-
deauna decisiv\, dar ade- lor economice persistente, matic\ din vara anului nin]ate obiective priorita- Fostul director al Insti- tori ca un ansamblu de
seori grav\, intens\ sau a pr\bu[irii unor culturi, 1914 care a prefa]at pri- re ale unit\]ii de decizie. tutului Britanic de Studii amenin]\ri, pericole, ris-
dureroas\. Prin extensie, a unor civiliza]ii sau a de- ma conflagra]ie mondial\ Astfel, nu se poate r\s- Strategice, Alastair Bu- curi, posibilit\]i de con-
frunt\ri militare, aspec-
tul relativ al crizei, exis-
ten]a unor decizii impor-
tante imperios de luat
[.a.m.d.
Criza este un moment
de ruptur\ `n interiorul
unui sistem organizat. Ea
implic\ obliga]ia factori-
lor decizionali de a-[i de-
fini o pozi]ie fie `n favoa-
rea conserv\rii, fie pentru
transformarea sistemu-
lui, `n perspectiva `ntoar-
cerii sale la un echilibru
dezirabil anvizajat de
principalii actori.
Dac\ se face referire la
sistemul interna]ional,
criza poate fi rezultatul
unei situa]ii de tensiune,
asemenea celei care decur-
ge din inten]ia deliberat
ofensiv\ a unuia dintre
actori. Criza nu `nseam-
n\ implicit r\zboiul. ~n-
s\, r\zboiul sau conflictul
armat este, uneori, pro-
dusul unei crize prost
gestionate. Un r\zboi
constituie adeseori o cri-
z\ pentru o ter]\ ]ar\
neimplicat\ direct [i ime-
diat, dar care ar putea fi
antrenat\, sub diverse
forme, `n dezvoltarea ul-
terioar\ a conflictului res-
pectiv.
~n num\rul urm\tor
vom analiza `n am\nunt o
criz\ celebr\: criza rache-
Declan[area efectiv\ a ostilit\]ilor din Primul R\zboi Mondial a fost prefa]at\ de „criza de la Sarajevo“, telor din Cuba, din anul
determinat\ de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei (1863-1914). 1962. (n.r. titlul [i interti-
Perioada de criz\ a fost marcat\ de o intens\ activitate diplomatic\ tlurile apar]in redac]iei)
12
Religie [i [tiin]\
Precizia
Universului
}inând seama de temperaturile [i
presiunile existente `n stele,
este u[or de `n]eles faptul c\ via]a,
a[a cum este cunoscut\ pân\ `n
prezent, nu ar putea exista nici `n stele
[i nici la suprafe]ele lor. La fel, este
evident faptul c\ materia vie nu ar putea
exista nici `n spa]iile interstelare [i cu
atât mai pu]in `n cele intergalactice.
Nici pe planetele de
felul lui Jupiter se pare
c\ via]a nu ar putea s\
existe. Atrac]ia ei gravi-
ta]ional\ este mult prea
intens\ pentru a permite
existen]a vreunei struc-
turi solide; leg\turile mo-
leculare sunt rupte, iar
materia `n stare gazoas\
are un pronun]at grad de
dezordine. Furtunile gi-
gantice de pe Jupiter
sunt de departe cele mai
violente dintre toate cele
existente pe planetele sis-
temului Solar. Ele sunt
posibile [i pentru faptul
c\ materia, preponderent
sub form\ gazoas\ (mo-
lecule libere, existente `n
stare nelegat\), este foar-
te u[or de „perturbat“;
furtunile str\bat supra-
fe]e `ntinse, antrenând
mase enorme de gaz, f\r\
s\ `ntâlneasc\ nici un ob-
stacol.
Via]a, foarte posibil,
poate fi g\zduit\ doar de
planete cu o structur\ so-
lid\, asem\n\toare P\-
mântului.
Originea materiei
De unde provine mate-
ria din alc\tuirea plane-
telor solide, precum P\-
mântul? Stelele sunt re-
actoare nucleare naturale
(gravita]ionale) ce „fabri-
c\“, `n miezul lor, ele-
mentele chimice grele.
F\r\ stele, Universul ar
poseda, `n propor]ii co-
ple[itoare, doar hidrogen
[i heliu. Materia planete-
lor unui sistem ca cel So-
lar are, a[adar, un „fabri-
cant“ anterior; o stea `n
interiorul c\reia s-au sin-
tetizat toate aceste ele-
Novele [i
supernovele
Novele [i supernovele
denumesc stelele gigan-
tice intrate `n stadiile
finale de ardere, `n care
[i-au epuizat combusti-
bilul nuclear.
Asupra unei super-
nove recente, apar]i-
nând marelui nor al lui
Magelan, s-au f\cut
m\s\r\tori ce pun `n
valoare [i mai mult
violen]a extraordinar\
a exploziilor. Aceast\
supernov\ (denumit\
SN 1987 A) era situat\
la 160.000 de ani lumi-
mente grele. Mai mult ca
probabil, explozia de la
sfâr[itul perioadei sale de
ardere a `mpr\[tiat toate
elementele grele din mie-
zul ei, `n spa]iul cosmic.
Alte condi]ii, de aseme-
nea speciale, au f\cut po-
sibil ca „norul“ de ele-
mente grele, rezultat din
explozie, s\ fie „ordonat“
gravita]ional pentru a
ajunge s\ formeze Siste-
mul Solar. (Modul prin
care rezidurile unei ex-
plozii stelare pot da
na[tere unui sistem ca cel
solar este asem\n\tor ce-
lui ce descrie formarea
galaxiilor.)
Chiar dac\ procesul
prin care s-a format sis-
temului solar nu este pe
deplin l\murit, un lucru
este cert: elementele gre-
le existente pe P\mânt [i
care intr\ `n compozi]ia
chimic\ a solului [i ma-
teriei vii au fost „prepa-
rate“ `n miezul fierbinte
ale unei stele care nu mai
exist\ de foarte mult
timp. Faptul coreleaz\,
de altfel, [i cu „vârsta“
Sistemului Solar. Indife-
rent de procedeele de cal-
cul folosite, v`rstele Soa-
relui [i a Terrei sunt sen-
sibil mai mici decât cea a
Universului, sugerând c\
acestea dou\ au ap\rut
cândva, „`n partea a do-
ua“ a istoriei lui. Siste-
mul Solar [i Soarele au o
vârst\ comparabil\ cu
cea a P\mântului, dife-
ren]ele situându-se, po-
trivit ultimelor estim\ri,
la 0,01 miliarde de ani.
Aceasta `nseamn\ c\
pentru Sistemul Solar,
vârsta estimat\ este de
4,56 miliarde de ani.
n\ [i a ap\rut `n 1984.
Steaua care a generat-o
avea o mas\ de 20 de
mase solare. Prin inter-
mediul neutrinilor ex-
pulza]i de explozie s-a
putut deduce tempera-
tura central\ a super-
novei aproape de mo-
mentul exploziei: 200
de miliarde de grade.
Valoarea este cu adev\-
rat extraordinar\, dac\
]inem cont de faptul c\
Soarele are la suprafa]\
o temperatur\ de 5.700
de grade Celsius, iar `n
miez atinge „doar“ `n
jur de 15 milioane de
grade Celsius.6
Un amplasament
potrivit
~n Calea Lactee exist\
nenum\rate sisteme ste-
lare. Totu[i, `n mod cert,
via]a nu este posibil\ `n
oricare dintre aceste lo-
ca]ii ale galaxiei. Ele au
nevoie de un amplasa-
ment special. Unele ob-
serva]ii arat\ faptul c\
Sistemul Solar este am-
plasat `n interiorul unei
por]iuni cu caracteristici
speciale, numite „Centura
Vie]ii“. ~n aceast\ zon\,
condi]iile sunt cele mai
favorabile vie]ii - „a[a
numitul cerc co-rota]io-
nal“, o adev\rat\ „centu-
Luni - Vineri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
Duminic\, 11 martie 2007
Natura poate fi o fereastr\ plin\ de lumin\ [i ra]ionalitate,
care s\ ne `ndrepte cugetarea spre Dumnezeu
Ei bine, dac\ ar izbuc- ce sistem planetar al unei
r\ a vie]ii“. Mai mult
chiar, Soarele este loca- ni o supernov\ la distan- stele din „Centura Vie]ii“
lizat `ntre dou\ bra]e spi- ]a de 100 de ani lumin\ poate g\zdui via]a. Sunt
necesare [i alte condi]ii.
rale ale galaxiei, departe de P\mânt, radia]ia, emi-
de amenin]area radia]ii- s\ din explozie, ne-ar pr\ji, ~ntre acestea, dimensiu-
lor distructive ale novelor nile astrului central. M\-
pur [i simplu.
care explodeaz\ destul de ~n cazul Sistemului So- rimea stelelor determin\
des `n aceste bra]e. lar, acest fenomen nu se durata lor de via]\. Cu
S-ar putea obiecta, de- `ntâmpl\ datorit\ am- cât sunt mai masive, cu
sigur, c\ distan]ele foarte plasamentului s\u `n in- atât ele au durate de
mari la care se afl\ ste- teriorul zonei protectoare, via]\ scurte, adic\ o vi-
lele una de cealalt\ `n in- adic\ `n „Centura Vie]ii“. tez\ mai rapid\ de ardere
teriorul galaxiei ar pro- a combustibilului. Dac\
teja oricum planetele u- durata de ardere a ste-
nui sistem stelar de ex- Soarele - o stea lelor este mult prea scur-
ploziiile unei stele `nde- longeviv\ t\, este pu]in probabil ca
p\rtate. ~ns\ exploziile energia luminoas\ elibe-
novelor [i supernovelor ~n lista condi]iilor ne- rat\ s\ poat\ `ntre]ine
sunt mult prea puternice cesare existen]ei [i supra- via]a pe o planet\. O stea
chiar [i pentru aceste vie]uirii vie]ii, trebuie cu masa egal\ cu apro-
distan]e. precizat faptul c\ nu ori- ximativ 30 de mase solare
S=mb\t\ Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
10.40 Istoria cre[tinismului
09.05 Sf. Liturghie
11.05 Week-end magazin
12.05 Week-end magazin
13.30 Credin]\ [i s\n\tate
13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
turor
14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la Locurile Sfinte 15.30 File de istorie
16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
Maicii Domnului
18.00 Actualitatea
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
18.30 Evanghelie [i via]\ terna]ional\
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor româ-
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\) nesc
20.05 Enciclopedie muzical\ 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
21.00 {coala rug\ciunii de sear\)
21.30 Solidaritate [i speran]\
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 Cuvânt de folos
22.00 Civiliza]ia Muzicii
duhovnicesc
23.00 Rug\ciunea de sear\
21.30 Faptele credin]ei
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii 22.00 Civiliza]ia Muzicii
no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
00.00 Istoria cre[tinismului (r) no[tri
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de 23.30 Florilegiu muzical bizantin
Miezonoptic\; Acatistul zilei
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
 Duminic\, 11 martie 2007
are o durat\ de via]\ es-
timat\ la 10 milioane de
ani. Soarele este o stea de
m\rime medie. El poate
continua s\ ard\ hidro-
genul (deci prima secven-
]\) mai bine de 5 miliarde
de ani.
Aici mai poate fi ad\-
ugat un alt fapt remar-
cabil: prezentul pe care `l
tr\im coincide chiar cu
`ncheierea primei faze de
ardere a unor a[tri. Cu
alte cuvinte, pe o scal\ a
timpului, lumea se afl\ `n
prezent, exact `ntr-o pe-
rioad\ deosebit de favora-
bil\ observa]iei fenome-
nelor de explozie a stele-
lor, care furnizeaz\ foarte
multe date de ordin
astrofizic [i cosmologic. O
perioad\ `n care existen]a
omului [i dezvolt\rile
tehnologice ale civiliza]iei
noastre coincid cu anu-
mite condi]ii, remarcabile
de observa]ie [i de cu-
noa[tere.
„Stingerea stelelor nu
a fost permenanet\. Ea
caracaterizeaz\ tocmai
perioada actual\ a Uni-
versului. Eddington a
sus]inut o interpretare
antropic\ a modelelor
cosmologice. El a ar\tat
c\ dac\ s-a scurs o peri-
oad\ de 10 miliarde de
ani din starea static\,
astronomii ar trebui s\ se
socoteasc\ extraordinar
de noroco[i c\ sunt pre-
zen]i tocmai la timp ca s\
observe aceast\ tr\s\tu-
r\ interesant\ de evanes-
cen]\ a cerului (stingerea
stelelor).“1
Materia se ]ine
de cuvânt
Via]a nu este posibil\
`n absen]a total\ a lumi-
nii. Chiar dac\ exist\ for-
me de via]\ care pot su-
pravie]ui un timp `nde-
lungat [i f\r\ lumin\,
totu[i, absen]a total\ [i
definitiv\ a luminii ar
`nsemna extinc]ia vie]ii
(cel pu]in a organismelor
cu un grad mai mare de
complexitate). Soarele
este cea mai important\
surs\ de energie pentru
organismele vii. Lumina
este rezultatul arderilor
nucleare din stele.
Estim\rile spun c\, `n
fiecare secund\, Soarele
pierde prin radia]ie, o
mas\ de 4,3 megatone.
Sursa acestei energii nu
ar putea fi conven]ional\.
Prin simpla combustie
chimic\, la aceast\ inten-
sitate, arderile din Soare
Vegeta]ia bogat\ [i splendoarea r\s\ritului [i apusului de soare
au aceia[i cauz\. Lumina este sursa binef\c\toare a vie]ii
Lumea este un „mesaj“ adresat omului. O parte din acest mesaj poate fi `n]eles, `ns\ o alt\ parte
este o „semn\tur\“ indescifrabil\, care nu poate fi deslu[it\ f\r\ ajutorul Celui ce a f\cut-o.
~n Universul creat sunt ascunse ra]iunile divine [i misiunea noastr\ este ca prin ac]iunea
noastr\, condus\ din ra]iunea din noi, s\ facem s\ ias\ deplin la lumin\ aceste ra]iuni [i armonia
nu ar putea dura mai
mult de 24 de milioane de
ani. Arderile nucleare sunt
mult mai „generoase“ `n
eliberarea de energie. ~n
prezent, durata de via]\ a
Soarelui este estimat\ la
10 miliarde de ani, ceea
ce `nseamn\ c\ astrul se
afl\ la jum\tatea perioa-
dei sale de ardere.
Celulele materiei vii
sunt constituite din atomi
[i molecule. La nivelul
atomilor exist\ o ordine
remarcabil\.
O molecul\ este o con-
figura]ie stabil\ de atomi
[i electroni. Cele mai sim-
ple molecule sunt consti-
tuite de 2 atomi. Când 2
atomi se apropie, stratu-
rile lor de electroni `ncep
s\ se suprapun\ [i fiecare
electron al celor doi atomi
este atras de nucleul ce-
luilalt atom, iar rezulta-
tul este formarea unui
nor sau unui obital mole-
cular, noua traiectorie de
mi[care a electronului `n
jurul celor dou\ nuclee.
„Asocierea“ atomilor `n
molecule este posibil\ `n
condi]iile unei „predilec-
dintre ele, care le subordoneaz\ unei unice ra]iuni majore.
Potrivit teoriei Big Bang, `ntreaga materie din Univers a ap\rut
prin fuzionarea nucleelor grele `n miezul stelelor gigantice
]ii“; atomul fiec\rui ele-
ment chimic „prefer\“ o
anumit\ stare de echi-
libru electrostatic. Doar
atomii ioniza]i (ce posed\
un alt num\r de electroni
decât cel ce caracterizea-
z\ starea stabil\) sunt
dispu[i s\ formeze leg\-
turi moleculare. Trecerea
atomilor de la „starea de
echilibru“ la „stare de io-
nizare“ este posibil\ doar
prin intermediul unei
energii minime (numit\
energie de leg\tur\ mole-
cular\). Pe de alt\ parte,
metabolismul organisme-
lor vii, ce presupune sin-
tetizarea permanent\ a
numeroase substan]e, re-
zid\, `n fapt, `n „asocieri“
complexe de atomi `n mo-
lecule de substan]\. Iat\,
`ns\, o observa]ie remar-
cabil\: existen]a vie]ii pe
P\mânt „se bazeaz\ pe
strânsa leg\tur\ dintre
temperatura spectral\ a
luminii stelei (Soarelui,
`n cazul nostru) [i energia
de leg\tur\ molecular\.
(...) ~n cazul dep\[irii cu
mult a acestei valori, or-
ganismele vii ar fi steri-
lizate sau distruse; dac\
ar fi mult mai mic\, de-
licatele reac]ii fotochi-
mice necesare pentru
prosperitatea biologic\ ar
decurge prea lent“.2
~ntrucât un veritabil
cod de legi ce reglemen-
teaz\, cu o precizie mate-
matic\, toate „alian]ele“
atomilor `n molecule, este
firesc faptul c\ fiecare
cantitate de lumin\ are
un rol important `n pro-
cesele foto-chimice ale
moleculelor [i organisme-
lor vii. Numai datorit\
faptului c\ toate aceste
prescrip]ii „comporta-
mentale“ ale atomilor nu
sunt niciodat\ `nc\lcate,
[i pentru faptul c\ lumi-
na ajunge la nivelul te-
restru `n cantitatea po-
trivit\, este posibil\ lu-
mea a[a cum o cunoa[tem
ast\zi. Materia `[i „]ine“
mereu „cuvântul“, respec-
tând o ordine strict\, `n
care fiecare cantitate de
energie are, la nivel ato-
mic [i molecular, efecte
precise.
Lumea – fereastr\
c\tre Dumnezeu
~n `n]elegerea Sfin]ilor
P\rin]i, Crea]ia lumii es-
te rezultatul bun\voin]ei
lui Dumnezeu, prin a-
ceasta El voind s\ fac\
Lumea care s\ primeasc\
[i s\ se `mp\rt\[easc\ de
bun\t\]ile Sale. ~ns\, nu
doar lumea obiectelor a
fost creat\ prin Fiul, ci [i
lumea subiectelor. Iar a-
ceste subiecte au fost f\-
cute dup\ Chipul lui
Dumnezeu, dup\ Cuvânt,
ca subiecte care s\-L poa-
t\ gândi pe El. Aceasta
poate `nsemna faptul c\
oamenii, ca subiecte, se
mi[c\ spre existen]\ `n
baza unei chem\ri din
partea lui Dumnezeu Cu-
vântul.5 ~n aceast\ lumi-
n\, lumea devine mediul
C\ldura
necesar\ vie]ii
Via]a este posibil\ doar
`n interiorul unui inter-
val de temperatur\, `n a-
cele medii `n care tempe-
ratura ambiant\ nu este
cu mult diferit\ de o
temperatur\ critic\. Ex-
perimental este dovedit
faptul c\ organismele vii
populeaz\ medii cu tem-
peraturi aflate `n jurul
valorii de 470K, cu vari-
a]ii destul de mici. ~ns\,
temperatura biologic\ [i
temperatura spectral\
corespund precis. P\-
mântul se afl\ `n inte-
riorul unei benzi sub]iri
ce permite ca radia]ia
solar\ ce ajunge la su-
prafa]a terestr\ s\ fie e-
xact cea favorabil\ proce-
selor specifice materiei
vii. La capetele acestei
benzi sub]iri, condi]iile
favorabile `nceteaz\.
Calculele bazate pe
observa]iile directe [i ex-
periment\ri demonstrea-
z\ c\ l\]imea „fâ[iei“ or-
bitei terestre `n care apa,
de `ntâlnire al persoa-
nelor umane cu Persoa-
nele Sfintei Treimi, pen-
tru c\ numai fiin]ele
umane sunt con[tiente de
un sens al existen]ei lor [i
al lucrurilor din lume.
Lumea este un „mesaj“
adresat omului. O parte
din acest mesaj poate fi
`n]eles, `ns\ o alt\ parte
este o „semn\tur\“ indes-
cifrabil\, care nu poate fi
deslu[it\ f\r\ ajutorul
Celui ce a f\cut-o.
Ac]iunea fiec\rui om,
cât de infim\ ar fi, pro-
voac\ rezisten]e sau reac-
]iuni, sufer\ presiunea
universal\ pentru a se
`nsera `n univers, refu-
leaz\, `n oarecare m\su-
r\ [i domin\ aceast\ pre-
siune a Universului. Deci,
niciodat\ ac]iunea noas-
tr\ nu se `nf\ptuie[te `n-
tr-un cerc absolut `nchis.
13
elementul esen]ial pentru
via]\, poate „coexista“ `n
toate cele trei st\ri:
lichid\, solid\ [i gazoas\,
m\soar\ doar 0,06% din
distan]a P\mânt-Soare.
Adic\ limitele acestei
fâ[ii se situeaz\ `ntre
0.95 [i 1,01 din respectiva
distan]\.3
Panetele `nvecinate
orbitei terestre, pot ar\ta
acest lucru. P\mântul
(distan]at de Soare la 1
U.A.) este `ncadrat de
Venus (0,7 U.A. fa]\ de
Soare) [i Marte (1,5 U.A.
fa]\ de Soare).
1 U.A. reprezint\ o
unitate astronomic\ ce
este egal\ cu distan]a
medie de la P\mânt la
Soare. Se folose[ete dis-
tan]a medie `ntrucât tra-
iectoria Terrei nu este
perfect cicular\, ci elip-
tic\. Ceea ce `nseamn\ c\
P\mântul se afl\ aproxi-
mativ la jum\tatea dis-
tan]ei dintre Venus [i
Marte.
La suprafa]\ lui Ve-
nus, temperaturile ating
4600 C (suficient\ pentru
topirea plumbului). ~n
imediata vecin\tate a
P\mântului, `nspre exte-
rior, dincolo de P\mânt,
urm\toarea planet\ este
Marte. Distan]a la care
este pozi]ionat\ Marte
face din ea o planet\ rece,
temperaturile variind `n-
tre 760 C [i -1320 C. (4)
*Note:
1.
John D. Barrow [i Frank J.
Tipler, Principiul Antropic
Cosmologic, p. 437;
2.
ibidem, p. 387;
3.
Alexandru Ro[u, Terra -
geosistemul vie]ii. Coordonatele
ecogeografice globale, Editura
{tiin]ific\ [i Enciclopedic\,
Bucure[ti, 1987, p. 395;
4.
Date preluate din articolul
Atmospheric Temperatures over
Pathfinder Landing Site as Mea-
sured by TES, g\zduit de Pla-
netary Exploration Laboratory, A-
rizona State University, disponi-
bil `n format electronic la adresa
http://tes.asu.edu/webdata/pathte
mps.html
5.
cf. Preot Prof. Dr. Dumitru
St\niloae, Teologia Dogmatic\
Ortodox\, vol. 2, ed. cit., p. 9;
6.
Preot Prof. Dr. Dumitru
St\niloae, Teologia Mistic\ [i
Ascetic\, ed. cit., pp. 32-33.
Pagini realizate
de diac. Sorin
MIHALACHE,
Centrul
pentru Studii
Interdisciplinare
„Religie [i {tiin]\“,
Funda]ia
„Solidaritate [i
Speran]\“ - Ia[i
(...) Dar aceast\ desf\-
[urare nu se face la `n-
tâmplare [i nu e f\r\
]int\. Nu se poate face cu
lumea exterioar\ orice.
Numai acomodându-se
posibilit\]ilor [i legilor
din natur\, omul [i-o
poate aservi. ~n Univer-
sul creat sunt ascunse ra-
]iunile divine [i misiunea
noastr\ este ca, prin
ac]iunea noastr\, condu-
s\ din ra]iunea din noi,
s\ facem s\ ias\ deplin la
lumin\ aceste ra]iuni [i
armonia dintre ele, care
le subordoneaz\ unei u-
nice ra]iuni majore. (...)
Dar fapt e c\ scopul des-
f\[ur\ri este ca ea s\ se
manifeste, iar omul s\
vad\ tot mai mult razele
Ra]iunii divine r\spân-
dite peste fa]a lumii, ]â[-
nind din sânul lucrurilor.1
14
Pagina de
s\n\tate
Scleroza multipl\ `n pl\ci
Numit\ [i leuconevraxit\ sau
„boala cu o mie de fe]e“, scleroza multipl\
`n pl\ci este o afec]iune degenerativ\ foarte
grav\ a sistemului nervos central.
Maladia survine, `n special, la v=rste tinere,
`ntre 18-30 de ani, provoc=nd un handicap
motor greu de suportat.
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Boala const\ din apari-
]ia unor multiple leziuni,
cu distrugerea `nveli[ului
alb (mielina) ce acoper\
creierul, m\duva spin\rii
[i fibrele nervoase. Aceste
focare de demielinizare se
formeaz\ `n urma degra-
d\rii mielinei, acea subs-
tan]\ lipidic\ ce `nconjoa-
r\ fibrele nervoase, a-
semenea izola]iei unui fir
electric, av=nd rolul de a
permite nervilor s\ trans-
mit\ influxul nervos cu
mare rapiditate.
La `nceput, leziunile
sunt de m\rimea unei g\-
m\lii de ac, boala debu-
t=nd prin atingerea ner-
vilor cranieni: nervul op-
tic cu pierderea trec\toa-
re a vederii [i nervul ocu-
lomotor cu apari]ia stra-
bismului. Treptat, leziu-
nile se extind spre cir-
cumvolu]iunile cerebrale,
spre c\ile optice, bulb, [i
talamus. Aici afecteaz\
suprafe]e `n continu\ cre-
tere, care se sclerozeaz\
sub form\ de pl\ci, cu di-
mensiuni variabile, insta-
late `n emisferele cere-
brale, trunchiul cerebral
[i m\duva spin\rii.
Din acest moment, ner-
vii `[i pierd capacitatea
de a transmite informa-
]iile de la creier spre cele-
lalte p\r]i ale corpului
(sau invers), `ntr-un pro-
ces degenerativ care se
poate desf\[ura pe o du-
rat\ de 10-20 de ani, cu
degradarea treptat\ a
neuronilor. Astfel sunt a-
fectate func]iile cerebrale
[i apar simptomele unei
invalidit\]i progresive.
Statisticile arat\ c\ fe-
meile tinere sunt de 2-3 3 `n care sistemul imunitar
ori mai afectate dec=t
b\rba]ii, din cauza unui
sistem imunitar mai slab
fa]\ de antigenii cere-
brali. De asemenea, ex-
ist\ o frecven]\ mai mare
la lucr\torii cu metale
grele [i solven]i organici
precum [i la persoanele
care lucreaz\ `n industria
h=rtiei, piel\riei [i a
vopselelor.
~n Rom=nia, boala este
ceva mai rar\, aproxima-
tiv 40-50 de cazuri la
100.000 de locuitori, mult
mai redus\ dec=t `n ]\rile
din Europa Occidental\.
S-a constatat `ns\ o
frecven]\ mai ridicat\ `n
jude]ele din jum\tatea
nordic\ a Moldovei [i din
nord-vestul Transilva-
niei, ceea ce este greu de
explicat.
Cauzele sclerozei
multiple
Cu toate cercet\rile
`ntreprinse, cauzele de-
clan[\rii bolii sunt greu
de cunoscut cu certitu-
dine. Sunt lansate mai
multe ipoteze legate de
cauze mecanice, virotice,
toxicologice [i genetice.
Se iau `n considera]ie un-
ele traumatisme locale [i
infect\ri virotice eruptive
(rubeol\, rujeol\, variol\,
varicel\, herpes, scarla-
tin\). Se pare c\ un ase-
menea virus, aflat `n sta-
re latent\ `n corpul u-
man, joac\ un rol deter-
minant `n dezvoltarea
bolii, deregl=nd sistemul
imunitar.
Virusul activeaz\ pro-
ducerea `n s=nge a unui
exces de limfocite care
p\trund `n creier [i dis-
trug sistemul de ap\rare
al organismului. Din a-
cest considerent, scleroza
multipl\ poate fi consid-
erat\ o boal\ autoimun\,
atac\ propriile ]esuturi [i
celule [i distruge `nveli-
[ul de mielin\ ca [i cum
ar fi un corp str\in.
Un factor luat `n con-
sidera]ie este regimul ali-
mentar necorespunz\tor,
care poate intoxica s=nge-
le, lipsind organismul de
elementele nutritive vi-
tale.
Se apreciaz\ c\ `n de-
clan[area bolii ar exista o
predispozi]ie genetic\, fi-
ind posibil\ o transmitere
ereditar\ de la p\rin]i cu
caren]e mari `n elemente
vitale, cu rol `n sc\derea
imunit\]ii fa]\ de anti-
genii cerebrali. S-a con-
statat c\ unii dintre bol-
navi au avut o rud\ de
s=nge afectat\ de aceast\
boal\. Ca factori favori-
zan]i `n declan[area bolii
sunt considerate [i avor-
turile precum [i intox-
ica]iile de sarcin\.
Cum se pune
diagnosticul bolii
Se poate realiza cu un
aparat de mare perfor-
man]\ bazat pe rezo-
nan]a magneto-nuclear\
(R.M.N) care permite
vizualizarea leziunilor [i
a pl\cilor demielizate sau
sclerozate. La acest con-
trol neurologic se adaug\
punc]ia lombar\, respec-
tiv analiza lichidului ce-
falo-rahidian care circul\
`n jurul creierului [i al
m\duvei spin\rii.
Aceste metode de in-
vestiga]ie au pus `n evi-
den]\ existen]a mai mul-
tor forme de scleroz\
multipl\: benign\ (cu 1-3
puseuri), recurent-recidi-
vant\ (RR), progresiv\
(secundar\, primar\ [i
cronic\) [i cu evolu]ie
rapid\ spre invaliditate
total\. Diferen]ierea din-
tre aceste forme de evolu-
]ie este atestat\ de frec-
ven]a puseurilor care pot
s\ apar\ la intervale an-
Regimul de via]\
~n activitatea de supra-
vegherea zilnic\ a bol-
navului cu scleroz\ mul-
tipl\, membrii familiei nu
vor neglija asigurarea su-
portului emo]ional, asis-
ten]a sanitar\ [i social\
necesar\, cu respectarea
urm\toarelor condi]ii o-
bligatorii;
- evitarea frigului [i a
umezelii care ar putea
provoca r\celi [i gripe;
- evitarea oboselii fizice
[i nervoase;
- antrenarea la mers
zilnic pe jos, la sporturi
u[oare (`not) [i gimnas-
tic\ medical\ de recuper-
are, cu mi[c\ri u[oare [i
masaje pe grupe muscu-
lare pentru stimularea
circula]iei sanguine;
- limitarea expunerii
prelungite la surse gener-
atoare de unde electro-
magnetice (televizor, cal-
culator, monitor, telefon
celular);
- program zilnic de
du[uri reci (diminea]a [i
seara) [i b\i fierbin]i;
- b\i zilnice de soare
f\r\ expunere prelungit\
la radia]ii solare directe;
- tratarea diferitelor in-
fec]ii interne;
- evitarea sup\r\rilor [i
a st\rilor tensionate, de-
Duminic\, 11 martie 2007
uale, lunare [i chiar zil-
nice. Constantin I. Milic\ es-
te profesor universitar la
Universitatea de {tiin]e
Simptomele tipice Agricole [i Medicin\ Ve-
de manifestare terinar\ (USAMV) din
Ia[i. Este specializat `n
~n evolu]ia bolii apar: fitoterapie [i trateaz\ a-
tulbur\ri de echilibru, de- nual sute de persoane din
viere `n mers, deregl\ri toate col]urile ]\rii, pre-
de coordonare a mi[c\- scriind pentru orice boal\
rilor (ataxie), crize cu du- preparate complexe din
reri musculare [i faciale
plante pe care cel mai ade-
(nevralgie trigeminal\), sea le ignor\m. A salvat
furnic\turi, `n]ep\turi, a-
oameni c\rora nu li se mai
mor]eli [i tremur\turi ale d\deau [anse de supravie-
membrelor [i ale capului,
]uire, preparatele fiind
complicate p=n\ la sen- realizate `n laborator, du-
za]ia de „zon\ moart\“.
p\ metode [tiin]ifice [i du-
Treptat apar deregl\ri p\ atenta analiz\ a fie-
de vorbire (b=lb=ial\ [i c\rei afec]iuni `n parte.
pierderea glasului) pre-
cum [i deregl\ri de vede-
re (strabism convergent, pede la persoane cu obez- itale, gripe, sinuzit\, a-
itate avansat\, la cele migdalit\) [i se va re-
dublarea imaginii sau
`nce]o[are), pe un fond de aflate `n st\ri stresante specta un tratament ade-
precum [i la femei gra- cvat, completat cu regim
astenie, oboseal\ genera-
lizat\ (fizic\ [i intelec- vide. Pe l=ng\ deteriora- alimentar [i de via]\
tual\), ame]eli, vertij [i rea mintal\ are loc sc\de- strict controlate. Prin a-
rea for]ei musculare a ceasta, boala poate fi
dureri de cap.
~n multe cazuri inter- membrelor inferioare, cu ]inut\ sub control, urm\-
evolu]ie spre paraplegie rind o ameliorare trep-
vin probleme sexuale (im-
poten]\), incontinen]\ u- spastic\, hemipareze sau tat\ a st\rii de s\n\tate,
tetrapareze, paralizii ocu-
rinar\ [i constipa]ii. p=n\ la vindecare.
Boala este `nso]it\ de lare [i faciale. Tratamentele fitoter-
Evolu]ia bolii este de
tulbur\ri psihice cu ap- apeutice sunt de lung\
atie general\, st\ri de de- lung\ durat\, duc=nd la durat\ [i apeleaz\ la nu-
presii, pierderea memo- un mare grad de invalidi- meroase specii de plante
riei, sc\derea capacit\]ii tate, mai ales `n prezen]a medicinale, administrate
de ra]ionament [i „`mpi- unor factori agravan]i: dup\ un program s\pt\-
etrirea sufletului“ cauza- frig, umezeal\, oboseal\ m=nal, separate sau `n
t\ de pierderea speran]ei fizic\ [i nervoas\, boli amestecuri, mai ales `n in-
de vindecare [i de unele febrile, alcool `n exces [i, tervalele dintre puseuri.
conflicte interne, `ntre in- mai ales, conflicte din Prin aceste tratamente
ten]iile bolnavului [i posi- familie [i din societate. se urm\re[te, `n primul
bilit\]ile de realizare `n r=nd, dezintoxicarea [i
via]a cotidian\. Vindecarea pe cale revigorarea organismu-
Dup\ contractarea bo- lui.
naturist\ Pentru uz intern se
lii vor exist\ perioade de
ameliorare `n alternan]\ Tratamentele natur- prepar\:
cu perioade de agravare iste au menirea s\ m\- - infuzie din frunze de
[i cu evolu]ii lente sau ra- reasc\ intervalele dintre salvie (c=te 2 c\ni `n 2
pide, spre instalarea unor crize [i s\ reduc\ gradul zile pe s\pt\m=n\, luni [i
infirmit\]i greu recuper- de nocivitate al acestora, joi), cu efecte favorabile
abile. paralel cu o revigorare a asupra paraliziilor [i pen-
Suferin]ele se agravea- sistemului imunitar. Pen- tru `mbun\t\]irea cir-
z\ prin frecven]a mare a tru aceasta se vor asana cula]iei periferice;
puseurilor evolutive [i a toate infec]iile din organ- - infuzie din herba de
crizelor specifice, mai re- ism (dentare, renale, gen- cre]i[oar\ (c=te 3 c\ni `n
clan[ate `n prezen]a bol-
navului care are mare
nevoie de calm, `n]elegere,
r\bdare [i dragoste.
Atitudinea pacientului
va trebui s\ fie permanent
constructiv\, s\ elimine
sentimentele de frond\,
rigiditate, `nc\p\]=nare [i
team\ [i s\ dea fr=u liber
credin]ei `n vindecare si-
gur\. Va p\stra perma-
nent speran]a realiz\rii
planurilor sale de viitor.
Bolnavul nu trebuie s\
se simt\ vinovat de `mbol-
n\virea sa [i de prob-
lemele create `n familie.
El va participa activ la
m\surile de `ns\n\to[ire,
exers=nd permanent pro-
gramul de recuperare [i
de men]inere a stabilit\]ii
fizice [i psihice. Va ac-
cepta prietenia acelor per-
soane care `i `n]eleg si-
tua]ia [i `l va ajuta s\ nu
se pr\bu[easc\ `ntr-o `m-
pietrire a sufletului [i a
min]ii. Apari]ia acestei
boli crude arat\ c=t de
efemer\ poate fi fericirea
vie]ii care poate fi fr=nt\
de o suferin]\ cumplit\,
daclan[at\ f\r\ nici-un optimism, metodele de `nt\rite prin credin]a c\
semnal prealabil, la v=rs- tratament, verificate prin for]a dumnezeiasc\ [i
te at=t de tinere. experien]e seculare. dragostea semenilor `i va
Cunosc=nd cauzele, Cu toat\ convingerea, reface s\n\tatea [i se va
simptomele [i semnele sus]inem c\ idealurile putea bucura, pe deplin,
posibile de agravare, bol- `ntr-un viitor frumos [i o de via]a tr\it\ `n s=nul
navul poate accepta, cu vindecare deplin\ vor fi familiei [i `n societate.
 Duminic\, 11 martie 2007
[i tratamentele naturiste
2 zile pe s\pt\m=n\,
mar]i [i vineri);
- infuzie din herba de
coada [oricelului (c=te 2
c\ni, `nainte de mesele de
diminea]\ [i sear\, `n
dou\ zile pe s\pt\m=n\,
miercuri [i duminic\);
- macerat timp de 8 ore
de v=sc alb (o linguri]\ la
200 ml ap\ rece, din care
se bea c=te o can\ pe zi,
s=mbata, `ndulcit\ cu
miere);
- infuzie din herba de
pufuli]\ cu flori mici (2
linguri]e la 250 ml ap\
clocotit\), care se bea cu
30 minute `nainte de
micul dejun, ad\ug=nd 3
linguri de bitter suedez;
- infuzie din herba de si-
lur (Euphrasia officinalis)
(1 linguri]\ la 250 ml ap\
clocotit\), din care se beau
c=te dou\ c\ni pe zi;
- decoct din flori de soc
(o linguri]\ la 250 ml ap\
clocotit\), din care se bea
c=te o cea[c\ `nainte de
mesele de diminea]\ [i
sear\;
- tinctur\ din flori de
lavand\ (20 g macerate
`n 100 ml alcool 70º timp
de 14 zile), din care se iau
c=te 10 pic\turi de 2 ori
pe zi, `ntre mese, av=nd
efecte `n eliminarea to-
xinelor [i `n stimularea
activit\]ii glandelor en-
docrine;
- suc din frunze proas-
pete de m\cri[ (Rumex
acetosella), din care se
iau c=te 3-5 pic\turi de 6
ori pe zi, la intervale de o
or\, cu diluare `n ceai;
- infuzie dintr-un a-
mestec format din: flori
de p\ducel (4 linguri),
flori de mu[e]el (4 lin-
guri), frunze de v=sc (4
linguri) [i usturoi (3 c\-
]ei); se iau 2 linguri de
amestec la 250 ml ap\
fierbinte, se infuzeaz\ o
or\, se strecoar\ [i se
beau 3 ce[ti pe zi, `nainte
de fiecare mas\;
- infuzie din amestecul
format cu: cre]i[oar\ (40
g), coada-calului (40 g),
salvie (30 g), cimbri[or (30
g), coada-[oricelului (30
g), urzici (30 g), ciubo]ica-
cucului (20 g) [i sun\toare
(20 g); din amestec se ia o
linguri]\ la 250 ml ap\
clocotit\ care se infuzeaz\
5 minute [i se beau 2 c\ni
pe zi, cu adaus de bitter
suedez [i 5 pic\turi de
m\cri[ul iepurelui (la
fiecare can\);
- infuzie din amestecul
format cu t\t\neas\ (30
g), trifoi ro[u (30 g), salvie
(20 g), sun\toare (20 g),
roini]\ (20 g), isop (10 g),
lavand\ (10 g), rozmarin
(10 g), ventrilic\ (10 g);
din amestec se ia o lin-
guri]\ la 250 ml ap\
DIRECTOR EDITORIAL:
Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Nicolae HULPOI
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
Publica]iile LUMINA sunt ini]iative editoriale ale laicatului ortodox, sprijinite de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
Scleroza multipl\ `n pl\ci, numit\ [i leuconevraxit\ sau „boala cu o mie de fe]e“, const\ din
apari]ia unor multiple leziuni, cu distrugerea `nveli[ului alb (mielina) ce acoper\ creierul, m\duva
spin\rii [i fibrele nervoase. Aceste focare de demielinizare se formeaz\ `n urma degrad\rii
mielinei, acea substan]\ lipidic\ ce `nconjoar\ fibrele nervoase, asemenea izola]iei unui fir
electric, av=nd rolul de a permite nervilor s\ transmit\ influxul nervos cu mare rapiditate.
fierbinte care se infuzea-
z\ 2 minute [i se beau 2
c\ni pe zi cu adaus de bit-
ter suedez (o linguri]\).
Bune efecte se con-
stat\ [i la folosirea speci-
ilor: aloe, arnic\, angeli-
c\, valerian\, busuioc,
c\tin\ alb\, Gingko bilo-
ba, lemn dulce, m\ce[ [i
g\lbenele.
~n uz extern se vor
aplica:
- masaje cu tinctur\ de
sun\toare, mu[e]el, coa-
da-[oricelului, cimbri[or,
ment\, traista-ciobanu-
lui, r\d\cini de t\t\neas\
(20 g plant\ la 100 ml al-
cool 90º), aplicate alterna-
tiv de 2-3 ori pe zi pe [ira
spin\rii, `ncheieturi, [ol-
duri, picioare [i por]iunile
musculare dureroase;
- masaje cu ulei de su-
n\toare, mu[e]el, cimbri-
[or, coada-[oricelului,
g\lbenele, macerate `n
ulei timp de 10-15 zile la
soare [i aplicate pe coloa-
na vertebral\ [i `ncheie-
turi, de 2 ori pe zi;
- cataplasme cu frunze
zdrobite de br=nca-ursu-
lui, talpa-ursului, ure-
chea-porcului [i ierburi
suedeze puse pe regiunea
occipital\ [i pelvian\,
unde se ]in timp de 4 ore;
- cataplasme cu terci
din r\d\cini de t\t\nea-
s\ (pulbere amestecat\
cu ap\ cald\ [i pu]in
ulei), aplicate pe regiunea
sacral\ [i pe coloana ver-
tebral\;
- b\i generale [i de
[ezut, timp de 20 minute,
la temperatur\ de 37ºC,
folosind plante aromate
(lavand\, tei, busuioc, pin,
salvie, cimbri[or, mu[e]el,
sun\toare) amestecate, `n
p\r]i egale [i ]inute 24 ore
`ntr-un s\cule] de p=nz\
pus `n apa cald\ a b\ii, cu
efecte bune `n paralizii;
- b\i generale cu cim-
bri[or [i urzic\ vie (c=te
200 g la cada de baie) cu
ac]iune asupra mu[chilor
[i ]esuturilor [i de stimu-
lare a irig\rii sanguine;
- perne umplute cu pe-
dicu]\ ]inute pe zonele
dureroase.
Terapia cu venin
de albine
Veninul albinelor con-
]ine circa 18 substan]e cu
activitate terapeutic\,
dovedindu-se t\m\duitor
`nc\ din vremuri str\-
vechi `n tratarea multor
afec]iuni maladive prin-
tre care artrita cronic\,
boli inflamatoare [i de-
generative [i, mai ales, `n
scleroza multipl\ `n pl\-
ci. ~n acest caz se aplic\
`n]ep\turile directe ale
albinelor, pe o durat\ de
aproximativ 6 luni, repar-
tizate `n 2-3 [edin]e pe
s\pt\m=n\. Se adopt\ [i
metoda recolt\rii veninu-
lui `n fiole, dup\ care se
injecteaz\ sub piele, une-
ori amestec=ndu-l cu un
anestezic local.
Tratamentele
medicamentoase
Se fac cu diferite prepa-
rate de sintez\ chimic\
`ntre care pot fi amintite
azathioprina, ciclofos-
famida, corticoizii [i, mai
nou, interferonul-b beta. A-
cesta din urm\ are un cost
foarte ridicat pentru un
tratament de minimum 2
ani. ~n plus, au fost con-
statate unele efecte secun-
dare, at=t la nivel local
(inflama]ii, dureri, ne-
croze), c=t [i general (con-
vulsii, anxietate, depresie
psihic\, instabilitate emo-
]ional\, confuzii [i com-
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Adriana MUTU,
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto: NONY
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
plica]ii care sl\besc organ-
ismul deja suferind).
Este bine cunoscut c\
infec]iile din organism a-
fecteaz\ rinichii [i ficatul,
duc=nd la intoxicarea cre-
ierului. De aceea, men]i-
nerea ficatului [i a rini-
chilor `n stare s\n\toas\
este o condi]ie esen]ial\
pentru a reduce afectarea
celulelor creierului.
O alimenta]ie corect\
poate fi considerat\ o
p=rghie important\ `n
tratamentul sclerozei `n
pl\ci. Hrana va fi strict
controlat\ pentru a asi-
gura `mbun\t\]irea di-
gestiei [i normalizarea
metabolismului.
La mesele zilnice se
vor consuma multe legu-
me proaspete (salat\ ver-
de, spanac, morcov, varz\
alb\ [i ro[ie, ]elin\, m\-
rar, p\trunjel frunze [i
r\d\cini, praz, usturoi) la
care se pot ad\uga pro-
teinele necesare prin car-
ne slab\ de pas\re (ex.
curcan), pe[te (crap,
macrou, biban, [tiuc\,
p\str\v, ro[ioar\, sardi-
n\), 3-4 ou\ pe s\pt\-
m=n\, telemea de oi sau
de capr\, lapte de iap\
(consumat zilnic). Este
indicat ca `n m=ncare s\
se pun\ un v=rf de cu]it
de ghimbir (pulbere).
Alte alimente admise
sunt: cartofi, fasole verde,
uleiuri vegetale presate
la rece, p=ine integral\
(numai 1-2 felii pe zi) [i
produse apicole (miere de
albine, propolis, polen (40
g/zi).
Pentru deschiderea pof-
tei de m=ncare va fi efi-
cient\ o salat\ de varz\
murat\ cu pu]in chimion,
coriandru [i ulei vegetal
care se consum\ ca aperi-
tiv la mesele de pr=nz [i
sear\. Dup\ placul bol-
navului se propune un
amestec de gr=u germinat
(200 g), fulgi de ov\z (100
g), p=ine graham (100 g),
un ou fiert [i un litru de
Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|
figureeaz\ `n Cataloogul Preeseei Ceentralee
la nr. 19234
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu-
nii `n curs pentru luna urm\toare.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
15
lapte dulce, lapte acru sau
iaurt.
Fiecare mas\ se `nche-
ie cu fructe (mere, pere,
piersici, caise, prune us-
cate neafumate, struguri,
pepeni verzi, nuci, alune,
grepfruit, banane, zmeu-
r\, c\p[uni, afine, coac\-
ze, stafide, smochine,
migdale, ananas). Ca b\-
uturi, sunt recomandate
sucurile de morcov, ]elin\
[i sfecl\ ro[ie (pentru
`nt\rirea imunit\]ii natu-
rale), sucuri de fructe [i
compoturi precum [i ap\
plat\ consumat\ f\r\
restric]ie.
Restric]ii la carne
[i alimente grase
Se exclud din alimen-
ta]ie: carnea de porc, ra]\
[i g=sc\, gr\simi anima-
le, afum\turi, mezeluri,
conserve, pr\jeli, pe[te
afumat, an[oa, sardele,
br=nz\ gras\, lapte inte-
gral, produse zaharoase
concentrate, alimente ca-
re con]in aditivi (E-uri)
precum [i unele b\uturi
alcoolice (vin, bere, co-
niac, ]uic\) [i nealcoolice
(cola, ceai negru, ape car-
bogazoase).
~n majoritatea cazuri-
lor se constat\ un deficit
de vitamine [i de s\ruri
care poate fi echilibrat cu
suplimente de alimente
care con]in complexul B,
E, F, lecitin\ [i minerale,
mai ales drojdie de bere
uscat\, germeni de gr=u,
ov\z `ncol]it [i orez inte-
gral. Un tratament com-
plex cu vitamina B, Mg,
Cu, Co are efect clar `n
regenerarea nervilor pe-
riferici, `n hiperiritabili-
tatea neuromuscular\,
spasmofilie, anxietate [i
polinevrite. a

YK
16
Pagina Mucenici de la Sevasta a ap\rut el: un ghem mic, cârlion]at, atât de
negru `n albea]a stelei din frunte, a urechilor [i-a cozii… {i fiindu-i
copiilor dat\ venirea `n lume `n acea zi, copiii i-au spus M\cinic. Botezul i-a
M\cinic n\scut `n zi de prim\var\
Bunã, dragi copii! Povestea iedului M\cinic
V\ invit\m ast\zi s\ afla]i povestea iedului A fost odat\ ca nicio-
dat\… A[a ar trebui s\
care a crescut printre copii, dar ave]i `n `]i `ncep povestea, puica
pagina voastr\ de ast\zi [i o poezie despre mamii, c\ci f\pturi de
poveste sunt ast\zi cei
cum ne `nmul]im talentul primit de la despre care `]i voi vorbi:
Dumnezeu. Lu=nd exemplu de la copiii care [i M\m\i]a, [i Copiii, [i
M\cinic… Duse [i pr\fu-
au organizat o expozi]ie de m\r]i[oare, v\
ite figuri `n sertare de a-
suger\m [i vou\ s\ v\ apuca]i de lucru,
mintiri… Fapte, `ntâm-
astfel `nc=t, la anul, s\ nu mai cump\ra]i pl\ri ce s-au adumbrit
prin trecerea anilor, de
m\r]i[oarele pe care le ve]i d\rui mamei, la curcubeul `n care au
doamnei `nv\]\toare sau prietenilor, existat la imagini `n se-
pia, mirosind a busuioc
ci s\ le confec]iona]i cu m=inile voastre. uscat [i a camere ne-
locuite…
Amintiri. Eliade spu-
nea c\ amintirea este un
semn al timpului pier-
dut, nevalorificat. A[a i-o
fi fiind lui, fiec\ruia `i
este dat\ o alt\ percep-
]ie a celor ce i se `ntâm-
pl\. Mie, amintirile `mi
sunt izvor [i pentru ceea
ce va urma, ren\scând
CM
YK atât de real, `n ale deco-
ruri, `ns\ [i cu alte per-
sonaje, de cele mai
multe ori - o roat\ atât
de rotund\ a Timpului.
}ie, `ns\, puica ma-
mii, astea-]i vor fi pe `n-
]eles mult mai `ncolo.
Pilda talan]ilor Lumea ce ]i-e dat\ acum
e cu dragoste, cu poves-
te, e de alint…
Vr=nd st\p=nul lor s\ plece A[a c\, poveste fi-
Le l\s\ o mic-avere indu-]i…
Cinci talan]i, doi [i-nc\ unul A fost odat\ ca nicio-
dat\ o prim\var\. ~n
Slugile vr=nd s\ `ncerce. sfânta zi a celor 40 de
Mucenici a ap\rut el: un
ghem mic, cârlion]at,
Dup-un timp st\p=nul iat\, atât de negru `n albea]a
~ntorc=ndu-se din drum, stelei din frunte, a ure-
chilor [i-a cozii… {i fiin-
A chemat slugile-ndat\ du-i dat\ venirea `n lu-
Vr=nd s\ vad\ ce-au f\cut. me `n acea zi, copiii i-au
spus M\cinic. Botezul
i-a fost pecetluit cu mare
Slugile cu rodul lor ciucure ro[u, cercel de
foc `n negura bl\nii. Iar
Ap\rur\ de `ndat\ cum Greta, mama sa, nu
Cel cu cinci, al]i cinci cu spor considerase a fi demn de
rangul s\u c\presc, pre-
Cel cu doi, al]i doi aduse. miat de c=teva ori s\
aib\-n grij\ un bastard,
M\cinic a primit loc `n
~ng=mfat [i p\c\tos casa M\m\i]ei, lâng\
Cel cu un talant nu duse sob\. Asta când nu erau
copiii acolo, c\ci atunci
Mai mult dec=t ce f\cuse M\cinic le era frate me-
C\ci cu un talant r\mase, zin [i alintat `n toate
câte se-ntâmplau.
Pe st\p=n `l sup\rase. {i se-ntâmplau…
(Anca Haraga, cl. a IV-a
a, {c. nr. 23, Ia[i)
a {TIRI PENTRU COPII a {TIRI PENTRU COPII a {TIRI PENTRU COPII a {TIRI PENTRU COPII a {TIRI PENTRU COPII a
Expozi]ia M\r]i[orului
a Elevii de la {coala „Elena Cuza“ din Ia[i
au lansat, pe 20 februarie, Expozi]ia M\r]i[orului
a Aceasta cuprinde m\r]i[oare f\cute de m=inile
lor, `n cadrul unui atelier de crea]ie popular\ a
Propunerilor copiilor [i a-
le p\rin]ilor au mare greu-
tate atunci când decidem s\
diversific\m gama de ac-
tivit\]i extracurriculare. De
asemenea, partenerii no[tri
din comunitate se arat\ per-
manent deschi[i la proiecte-
le pe care le construim `m-
preun\.
Astfel a ap\rut ideea cre-
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN \rii `n [coala noastr\ a unui
centru pentru conservarea
CM
YK
CM
A fost odat\ ca niciodat\ o prim\var\. ~n sfânt\ zi a celor 40 de
fost pecetluit cu mare ciucure ro[u, cercel de foc `n negura bl\nii.
M\cinic cu ochelari
Cu copiii acolo, M\ci-
nic `[i f\cea culcu[ `ntre
ei `n pat, nesocotind `n-
cruntarea M\m\i]ei spre
pledul de lâng\ sob\. Tot
copiii `l dedaser\ la dul-
cea]a s\riturilor [i urcu-
[urilor `n orice loc din
cas\… c\, de, M\cinic se
dovedea un demn fiu al
caprei Greta. Se `ntâm-
pla ca M\m\i]a s\ `l
scoat\ din cele mai ne-
a[teptate col]uri, unde
intra cum intra, dar de
ie[it nu mai g\sea sc\-
pare decât `n strig\tul de
ajutor. {i cât\ b\taie de
cap era s\ `l dai la o
parte din fa]a ecranului,
el fiind coco]at pe televi-
zor, privind uimit lumea
ce i se `nf\]i[a cu susu-n
jos…
Ce râsete au fost pe
copii când M\cinic a c\-
p\tat perechea de oche-
lari. ~nv\]aser\ n\zdr\-
vanii la [coal\ c\ oile [i
caprele sunt mioape, iar
de li s-ar pune ochelari
de -5, ar vedea ca noi. Ei,
zis [i f\cut, copiii `l
blagosloviser\ pe M\ci-
nic cu o pereche, pe care
i-i legaser\ dup\ urechi
cu elastic, a[a cum `l
vedeau ei pe nea B\loiu
citind pe banc\, la poar-
valorilor cultural-tradi]iona-
le. Activitatea acestuia a `n-
ceput prin `nfiin]area unui
atelier de crea]ie popular\.
Un me[ter popular a accep-
tat s\ ini]ieze câ]iva copii ai
[colii `n tainele me[te[ugu-
lui `mpletitului. Copiii au
fost foarte `ncânta]i de ac-
tivitate. Me[terul `ndrum\-
tor, artist plastic `n acela[i
timp, a [tiut s\-i atrag\ [i
s\-i fac\ s\ `ndr\geasc\
Duminic\, 11 martie 2007
t\. Doamne, [i ce sperie-
tur\ o fi tras bietul M\-
cinic, când toat\ lumea
de-o [tia el `ntr-un fel,
brusc `[i schimbase fa]a:
s\rea, beh\ia lung [i
plâng\cios [i nu l\sa pe
nimeni s\ se apropie de
el… Copiii au râs pân\
la dureri de burt\, neso-
cotind `n incon[tien]a lor
c\ binefacerea nu-i `n-
totdeauna bun f\cut [i
pentru cel c\ruia i-o
f\cuser\.
M\cinic `ns\, nu se
sup\rase. F\r\ ochelari
redevenise el `nsu[i. Le
s\rea iar copiilor `n spa-
te, `ntr-un permanent
„lapte gros“, ron]\indu-
le m\runt p\rul [i `n-
c\p\]ânându-se s\ stea a-
colo pân\ aproape de
verticalitatea celui prins.
Era M\cinic.
Acum, M\cinic
locuie[te `ntr-o
p\dure verde
{i cre[tea, a[a cum
cre[ti [i tu. Ei, semn al
mo[tenirii paterne, `i
cre[teau corni]e. {i-a-
tunci copiii l-au `nv\]at
s\ se lupte `mpingân-
du-l cu podul palmei `n
frunte. Azi a[a, mâine
a[a, pân\ ce M\cinic a
aceast\ tehnic\ popular\. O
dat\ cu me[te[ugul prezen-
tat, doamna Tatiana Harja
le-a dep\nat [i legende
vechi ale poporului româ-
nesc. La nivelul [colii, activ-
itatea centrului este coordo-
nat\ de profesoara Fulvia
Horobe]-Chiorescu, benefi-
ciar direct [i ea, al\turi de
copiii [colii, al acestor ac-
tivit\]i. Lucrând cu pl\cere,
copiii [i-au pus `n valoare
propria creativitate [i au dat
na[tere unor modele noi,
apreciate chiar de doamna
`ndrum\tor. Prin aceasta, s-
a ar\tat clar eficien]a ate-
lierului.Primele roade ale
muncii lor, copiii [i le-au
etalat `ncepând de pe 20
februarie, când au lansat `n
[coal\ Expozi]ia M\r]i[o-
Lumina
DE DUMINIC|
`nceput s\ fie mai puter-
nic decât ei. Se `nv\]ase
ca atunci când `i vedea
`nc\ierându-se, s\ `[i a-
plece [i el fruntea, c\u-
tând un loc mai moale de
`mpuns. Copiii vroiau s\
`l fac\, dintr-un simplu
ied, un „cavaler“, semn
al prea multor legende
citite [i netr\ite… Lega-
ser\ de poart\ cea mai
mare pern\ din cele
bune ale M\m\i]ei [i-l
`nv\]au pe M\cinic s\
lupte cu ea, `nt\rindu-[i
corni]ele. De aici i s-a [i
tras, bietului… c\ci M\-
cinic, ajuns mare de-a-
cum [i nefiind sortit t\-
ierii, a fost dat ciobanu-
lui. Dar nu era el M\-
cinic s\ fie unul dintre
mul]i, când pân\ atunci
fusese singurul `ntre
to]i! {i se lupta, `mpun-
gând pe oricine. {i azi
lupt\, mâine lupt\, pâ-
n\ `n ziua `n care cioba-
nul a venit la M\m\i]a,
spunându-i s\-[i ia „pa-
costea“ `napoi. Numai c\
M\m\i]a nu mai putea CM
YK
avea grij\ de el, iar co-
piii erau care mai de
care pleca]i la casele lor.
A[a ca ciobanului i s-a
spus: „f\ omule, ce-oi
vrea cu el“…{i a f\cut…
Nu plânge, pui mic! M\-
cinic e bine, mam\… E `n-
tr-o poieni]\ verde, are iar-
b\ cât\ vrea el, `i este bi-
ne… (www.parinti.com)
rului. Cu acelea[i produse au
participat la `nceputul lunii
martie, pe strada L\pu[-
neanu, când me[terii popu-
lari consacra]i din Moldova
[i-au expus m\r]i[oarele lor.
Cu mândrie afirm\m c\
suntem prima [coal\, mân-
dru vl\star [i sus]in\tor al
promov\rii valorilor cul-
tural-tradi]ionale al\turi de
marii me[teri populari. Am
dorit s\ devenim ucenici ai
acestora, ca s\ putem s\
transmitem cât mai departe
adev\ratele comori tradi-
]ionale, spiritul mereu viu al
poporului român. Acest spi-
rit este prietenos, amabil,
deschis c\tre valori, toler-
ant, iubitor al modelului
Mântuitorului Hristos. (Ful-
via CHIORESCU )

Luni,
12 martie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 58 (659) Anul III
„~n cruce este
ascuns\ tainic
PAGINA 4
lumina ~nvierii“
Re]ete naturiste
pentru copiii anemici
a La unii copii [i adolescen]i `n cre[tere apar, destul de frecvent, st\ri de anemie [i debilitate prelungit\,
declan[ate din diferite cauze a Anemia este o afec]iune maladiv\ care const\ `n sc\derea,
sub valorile normale, a num\rului de globule ro[ii (hematii) [i a cantit\]ii de hemoglobin\
la unitate de volum a s=ngelui a Ca urmare, se reduce cantitatea de oxigen
[i substan]e nutritive transportat\ de s=nge c\tre diferite ]esuturi din organism a PAGINILE 8-9
CM
YK
POZA ZILEI Azi intr\ `n vigoare noile norme privind creditarea
Banca Na]ional\ va
publica, ast\zi, noile
reglement\rile privind
creditarea, care ar pu-
tea duce la o relaxare a
condi]iilor pentru con-
tractarea unui `mpru-
mut.
„BNR va publica luni
(n.r. ast\zi), `n «Monito-
rul Oficial», noile regle-
ment\ri“, a declarat, vi-
neri, Adrian Vasilescu,
consilier al guvernatoru-
lui BNR. Vasilescu con-
sider\ c\ schimb\rile pe
pia]a bancar\ nu se vor
face sim]ite imediat [i
nu va exista o cre[tere
Capitala Bulgariei este sufocat\ de ma[inile second hand
Suspendarea taxelor de
import, o dat\ cu aderarea
Pentru a economisi energie, autorit\- la Uniunea European\, a
]ile americane au decis s\ treac\, `n acest dus la o impresionant\
an, la ora de var\ `ncep=nd de ieri, 11 cre[tere a num\rului de
martie, cu trei s\pt\m=ni mai devreme autovehicule de ocazie
dec=t au f\cut-o `n ultimii 20 de ani. a poluante, `n Bulgaria, pe
care infrastructura defici-
CM
YK
PAGINA 5
dinamic\ a credit\rii.
„Nu confirm c\ va fi o
cre[tere vertiginoas\ a
credit\rii. B\ncile vor fi
chiar mai prudente de-
c=t a fost banca centra-
l\, p=n\ acum“, a apre-
ciat Adrian Vasilescu.
Referindu-se la re-
zervele minime obliga-
torii [i creditarea, pro-
blem\ criticat\ frec-
vent de b\ncile comer-
ciale, care consider\
nivelul acestora prea
mare, Adrian Vasilescu
a ar\tat c\ politica BNR
este aliniat\ regulilor
europene. a
tar\ a Sofei le suport\ cu
greu, relateaz\ AFP din
capitala bulgar\.
Num\rul autovehicule-
lor la m=na a doua a `nre-
gistrat o „cre[tere brusc\“
de 46%, a anun]at Minis-
terul de Interne bulgar,
CM
YK
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Dac\ Rom=nia ajunge la un
PIB de 25.000 de euro/cap
de locuitor, va schimba total
raportul de for]e geopolitice
TABLETA PREFECTULUI
Efort de prim\var\
PAGINA 3
Factura la gaz
ar putea fi pl\tit\
dup\ 65 de zile,
f\r\ penalit\]i
PAGINA 6
CM
YK
Premierul T\riceanu
for]eaz\ cu orice
pre] am=narea
alegerilor pentru PE
PAGINA 7
„{coala {anselor
Egale“, un program
care i-a f\cut pe rromi
s\ vin\ la [coal\
PAGINA 11
conform c\ruia de la `n- special din Germania [i
ceputul acestui an, s-au Italia. La Sofia, toate bu-
Meteo
Z
cump\rat 34.677 de ma- levardele duc spre centru,
[ini de ocazie, fa]\ de singura arter\ de circula]ie ~nnorat
8.723 autovehicule noi. a acestuia se afl\ `n stare
Ma[inile fabricate `n ur- proast\, iar ambuteiajele maxima 8 °C
m\ cu peste zece ani sunt afecteaz\, o dat\ `n plus, minima 1 °C
importate de Bulgaria `n fluxul autovehiculelor. a sursa: www.intellicast.com
2 Luni, 12 martie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI (DCXI)
Mitropolia din }ara
Româneasc\ `n
secolul al XVIII-lea (I)
~n secolul al XVIII-lea, }\ra
Româneasc\ a fost condus\ de
fanario]i. ~n general, domnii
fanario]i, de[i proveneau din
rândul fo[tilor negu]\tori sau
mari dreg\tori ai `naltei Por]i
sau urma[i ai vechilor familii
bizantine, aveau acela[i in-
teres: dorin]\ de câ[tig rapid [i
u[or. ~n aceast\ perioad\,
}\rile Române nu se vor mai
bucura de domniile lungi [i
pa[nice ale domnitorilor
români, descenden]i din nea-
mul Basarabilor [i Mu[ati-
nilor, ci vor fi conduse de tot
felul de dragomani sau greci
veni]i din cartierul Fanar,
care doreau `ntr-un timp
foarte scurt nu numai s\ recu-
pereze ceea ce au pl\tit ei pen-
tru a cump\ra scaunul, ci s\
se [i `mbog\]easc\. Aceste
schimb\ri au avut consecin]e
directe [i asupra Bisericii.
Mitropoli]ii români din acest
timp sunt privi]i a[a cum
odinioar\ `mp\ra]ii Bizan]ului
priveau pe patriarhii lor: li se
d\ toat\ cinstea cuvenit\ `n
orice `mprejurare, loc de cinste
`n sfatul domnesc [i la serb\ri,
festivit\]i [i la adun\rile de
ob[te etc. ~ntrucât erau numi]i
de domn, dup\ o simpl\ form\
de alegere, ei [tiau c\, prin pa-
triarh, domnul `l putea
`nl\tura oricând. Orice ames-
tec `n treburile politice le era
cu totul oprit; acum nu se vor
mai `ntâlni mitropoli]i [i epis-
copi mergând `n fruntea popo-
rului s\ conteste domnul str\-
in. Chiar dac\ }\rile Române
erau sub st\pânirea fanariot\,
cei mai mul]i mitropoli]i [i
episcopi au fost `n marea lor
majoritate români, [i doar
câ]iva greci, aproape români-
za]i, care au manifestat dra-
goste pentru Biseric\ [i pen-
tru p\stori]i. ~n general, vl\-
dicii au fost c\lug\ri proveni]i
din m\n\stiri, pu]ini dintre ei
venind din rândul preo]ilor de
mir. Aproape to]i sunt ale[i
dup\ merite, f\r\ amestec
str\in `n treburile Bisericii.
Dintre func]ionarii Mitropoliei
au fost ale[i episcopii, iar din
rândul acestora mitropoli]ii.
Nici un mitropolit nu a fost
ales direct dintre c\lug\ri, ci
din episcopii ]\rii sau din epis-
copii titulari. (Rubric\ reali-
zat\ de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
P\catul lezeaz\
demnitatea
lui Dumnezeu
Ion, mergând la armat\ [i
spunând „prostule“ unui sim-
plu soldat ca el, nu a fost
pedepsit; când a spus acela[i
cuvânt caporalului s\u a fost
pedepsit cu zece zile de
carcer\; când a spus acela[i
lucru [i sergentului, pedeap-
sa a crescut [i mai mult;
zicând tot astfel [i locotenen-
tului, colonelului, generalu-
lui, regelui, a fost pedepsit
din ce `n ce mai aspru. El nu
putea `n]elege [i-[i zicea: „Vi-
na mea a fost `n toate cazu-
rile aceea[i, eu n-am zis nici-
odat\ mai mult decât pros-
tule, pentru ce dar, atâta de-
osebire de pedeaps\? E o ade-
v\rat\ nedreptate!“. El nu
[tia c\ gravitatea pedepsei se
m\soar\ cu demnitatea per-
soanei v\t\mate. (Pr. Nicolae
Pura, Pilde, Editura Galaxia
Gutenberg, 2004)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI
Crucea te `nal]\ prin coborâre
[i te coboar\ prin `n\l]are
Iisus a spus: „Oricine va *** Mântuitorului. Eu vreau s\
m\rturisi pentru Mine `nain- fiu frate cu purt\torii de
tea oamenilor, [i Fiul Omului Cruce, cu cei care-[i pun `n-
Duminica a treia din Pos-
va m\rturisi pentru el `nain- tul Patimilor [i ~nvierii Dom- crederea `n ajutorul Maicii
tea `ngerilor lui Dumnezeu. nului nostru Iisus Hristos Domnului [i a sfin]ilor, cu cei
Iar cel ce se va lep\da de este dedicat\ Sfintei Cruci. care postesc, cu cei care se
Mine `naintea oamenilor, Crucea este cea care te `nal]\ spovedesc, cu cei care bat
lep\dat va fi `naintea `nge- prin coborâre [i te coboar\ metanii, cu cei care particip\
rilor lui Dumnezeu. Oricui va prin `n\l]are. Crucea este o la Sfânta Liturghie. Ca oa-
spune vreun cuvânt `mpo- mare tain\. Sfântul Apostol meni civiliza]i [i bine crescu]i
triva Fiului Omului, i se va Pavel ne `nva]\: „Cuvântul putem g\si mijloace de con-
ierta; dar celui ce va huli crucii pentru cei ce pier este vie]uire, dar prefer s\ m\ nu-
`mpotriva Duhului Sfânt, nu i nebunie“. Sunt mul]i cei care measc\ „frate“ cei care apar-
se va ierta. Iar când v\ vor r\st\lm\cesc cuvintele ]in de Biserica cea Una, Sfân-
duce `n sinagogi [i la dre- Scripturii [i r\t\cesc [i pe t\, Soborniceasc\ [i Aposto-
g\tori [i la st\pâniri nu v\ al]ii. Chiar ne numesc fra]i ai leasc\. ~mi place s\ m\ `n-
`ngriji]i cum sau ce ve]i r\s- lor. ~ns\ nu pot fi frate cu cei semn cu Sfânta Cruce [i m\
punde, sau ce ve]i zice, c\ Du- ce hulesc Crucea, cu cei ce simt bine `ntre purt\torii de
hul Sfânt v\ va `nv\]a chiar Cruce. (Rubric\ realizat\ de
batjocoresc pe Sfânta Fe-
`n ceasul acela, ce trebuie s\ cioar\ Maria, care r\st\lm\- pr. Dumitru P|DURARU,
spune]i.“ (Luca 12, 8-12) cesc `nv\]\turile [i poruncile R a d io Trinit a s)
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
De unde [tim c\ rug\ciunile noastre chiar le folosesc celor adormi]i?
S=mb\ta, `n Postul Mare, scrie: „Ruga]i-v\ unul pentru altul s\ fie pomeni]i `n rug\ciuni [i cei
merg la biseric\ pentru a par- ca s\ v\ vindeca]i. C\ mult poate mor]i - ceea ce ne demonstreaz\ c\
ticipa la pomenirea pentru cei rug\ciunea st\ruitoare a dreptu- rug\ciunea liturgic\ pentru ei este
adormi]i. Vreau totu[i s\ [tiu lui“. ~nv\]\tura de credin]\ or- un lucru nu doar binepl\cut lui
care este temeiul pentru care todox\ ne spune, referitor la aceste Dumnezeu, dar chiar util pentru
s-a
a stabilit c\ aceste rug\ciuni `ndemnuri, c\ dac\ rug\ciunea are sufletele `nainta[ilor no[tri [i obli-
pe care le facem le folosesc la urm\ri pentru cei vii, nu exist\ nici gatoriu pentru noi.
ceva mor]ilor. un motiv pentru ca ea s\ nu fie val-
Dar de unde [tim noi c\ su-
Niciodat\, cultul Bisericii nu a abil\ [i folositoare [i pentru su- fletele celor mor]i vor fi m=n-
fost stabilit f\r\ motiva]ii teologice fletele celor care au trecut din a-
tuite de Dumnezeu dac\ ne
foarte solide. Motiva]iile rug\ciu- ceast\ via]\. Sufletul omului este rug\m pentru acest lucru?
nilor pentru cei adormi]i se g\sesc
acela[i `nainte [i dup\ moarte, a[a Nu [tim, dar avem credin]a c\
`n c=teva locuri din Sf=nta Scrip- `nc=t, dac\ Dumnezeu are mil\ de a[a va fi. Dac\ nu avem `ncredere
tur\, dar [i `n Sf=nta Tradi]ie -
sufletele celor vii atunci c=nd `n Dumnezeu, nu are rost s\ ne nu-
adic\ `n scrierile Sfin]ilor P\rin]i [i cineva se roag\ pentru el, va avea mim cre[tini [i s\ rostim rug\ciuni.
`n r=nduielile de cult foarte vechi. mil\ [i de sufletul celui adormit, Prima condi]ie a rug\ciunii este ve[nic s\ fie definitiv\. Ace[tia
~n Noul Testament avem cel pu]in c=nd el este subiect al rug\ciunilor aceea ca ea s\ fie f\cut\ cu credin]\ sunt, `n linii mari, cei care au
dou\ locuri `n care se vorbe[te di- celor vii. La aceasta se adaug\ [i cu for]\ - adic\ nu la `nt=mplare, p\c\tuit `mpotriva Duhului Sf=nt:
rect [i precis despre acest subiect. tradi]ia Vechiului Testament, unde ca [i c=nd am spune „hai s\ `ncerc sinuciga[ii, cei care au p\r\sit de
Sf=ntul Apostol Pavel spune `n g\sim m\rturii c\ evreii aduceau [i asta, poate se va `nt=mpla ceva!“. bun\voie Biserica cea adev\rat\ [i
epistola c\tre Timotei: „V\ `ndemn jertfe pentru cei mor]i. Sf=ntul Ioan Totu[i, este bine s\ [tim c\ unii cei care au refuzat s\ dovedeasc\
s\ face]i rug\ciuni, cereri, f\g\du- Gur\ de Aur aduce o pre]ioas\ dintre cei care au murit pot avea pe `n via]a aceasta regret pentru
in]e, mul]umiri pentru to]i oa- m\rturie despre faptul c\ Sfin]ii con[tiin]\ p\cate at=t de mari, p\catele lor. (Rubric\ realizat\ de
menii“, iar Sf=ntul Apostol Iacob Apostoli au r=nduit ca la Liturghie `nc=t condamnarea lor la `ntuneric Petru AVRAM)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
socrului, Teofan [i-a `mp\r- Mâine, Biserica pr\znu- lupt\ pentru drepturile lor personal\, la New York (12
]it averea s\racilor [i i-a eli- ie[te aducerea moa[telor na]ionale; martie - 1 aprilie 1914);
berat pe slujitori, apoi a Sfântului Nichifor, patri - a 1863 - S-a `nfiin]at a- a 1946 - S-a n\scut Liza
dus-o pe so]ie, dup\ voia ei, arhul Constantinopolului. gen]ia diplomatic\ român\ Minnelli, actri]\ [i cânt\-
la M\n\stirea Princhipos, de la Belgrad. Era prima a- rea]\ american\;
unde aceasta s-a c\lug\rit,
~n ziua de 12 martie, gen]ie diplomatic\ `nfiin]at\ a 1965 - A trecut la cele
primind numele de Irina. de România având caracter ve[nice George C\linescu,
Iar el, s-a c\lug\rit `n M\- istoria consemneaz\: oficial, recunoscut atât de critic [i istoric literar, dra-
n\stirea lui Polihroniu, care statul de re[edin]\, cât [i de maturg, poet, prozator
se g\sea `n mun]ii din ]inu- a 604 - A trecut la cele celelalte puteri care aveau român (n. 1899);
tul Sigrana. Timp de [ase ve[nice Grigore cel Mare, reprezentan]i la Belgrad; a 1990 - A fost adoptat\
ani a copiat diferite lucr\ri, pap\, p\rinte al Bisericii; a 1885 - S-a n\scut Ma- Proclama]ia de la Timi[oa-
refuzând s\ conduc\ m\- a 1365 - ~ntemeierea U- teiu Caragiale, poet, proza- ra, `n cadrul manifesta]iei
n\stirea. A plecat `n insula niversit\]ii din Viena;
a 1838 - Apare, la Bra-
tor român (d. 1936); populare din Pia]a Operei
Calonim, unde a ridicat o a 1907 - R\scoala ]\ra-
m\n\stire, apoi s-a `ntors [ov, din ini]iativa si sub nilor atinge apogeul `n Mun-
din Timi[oara, `nceput\ la
11 martie 1990;
Cuviosul Teofan `n Muntele Sigrianei. La conducerea lui George Ba- tenia [i Oltenia. Demisia gu-
a 1999 - A trecut la cele
vârsta de 50 de ani s-a ri]iu, „Gazeta de Transilva- vernului conservator pre-
M\rturisitorul `mboln\vit grav [i a r\mas nia“, primul ziar politic ro- zidat de Gheorghe Cantacu- ve[nice Yehudi Menuhin,
violonist, elev al lui George
(sec. IX) la pat tot restul vie]ii. mânesc din Transilvania.
{i-a `ncetat apari]ia `n 1946,
zino. Se formeaz\ un guvern
liberal, `n frunte cu Dimitrie Enescu (n. 1916);
Teofan a r\mas orfan de Tot ast\zi, Biserica face datorit\ presiunilor comu- A. Sturdza (cu I. I. C. Br\ti- a 2000 - Papa Ioan Paul
tat\ la vârsta de trei ani, pomenirea Cuviosului Gri- niste; anu la Ministerul de Interne al II-lea a cerut iertare pen-
iar la 12 ani a fost logodit gorie Dialogul, episcopul Ro- a 1848 - Proclama]ia lui [i cu generalul Al. Averescu tru p\catele comise de
cu o copil\, cu care a tr\it mei; a Dreptului Finees; a no- Simion B\rnu]iu prin care la Ministerul de R\zboi); Biserica Catolic\ de-a lun-
opt ani. Dup\ ce mama lui u\ sfin]i mucenici [i a Sfân- românii din Transilvania a 1914 - Constantin Brân- gul existen]ei sale mile-
a murit, l\sându-i o mare tului Simeon Noul Teolog. sunt chema]i s\ se ridice la cu[i are prima expozi]ie nare. a
bog\]ie, tat\l logodnicei i-a
cerut insistent s\ `ndeplin-
easc\ cele rânduite `n vede- SS Bartolomeu I Archontonis, a fost hiroto-
nit preot, apoi [i-a `nceput
`n 1973. ~n timpul patri-
arhului Dimitrios, prede-
Sfântul Sinod al Patri-
arhiei de Constantinopol
rea c\s\toriei. ~n ziua nun-
]ii, a dezv\luit tinerei c\ `mpline[te 67 de ani studiile de doctorat `n cesorul s\u la scaunul pa- l-a ales pe acela[i Mi-
vrea s\ se c\lug\reasc\. drept canonic la Institutul triarhal, a contribuit la co- tropolit `n demnitatea de
So]ia l-a `ncredin]at c\ [i ea La 12 martie 1940 s-a
Pontifical din Roma. Viito- ordonarea activit\]ilor din Arhiepiscop al Constan-
dore[te s\ se c\lug\reasc\. n\scut Sanctitatea Sa Bar-
tolomeu I, Patriarh Ecu- rul Patriarh a studiat, de sectorul administrativ [i a tinopolului [i Patriarh E-
Tat\l fetei s-a `mpotrivit, asemenea, la universit\]i reprezentat patriarhia de cumenic, succedându-i lui
iar `mp\ratul Leon l-a menic de Constantinopol
(ales la 22 octombrie 1991). din Elve]ia [i Germania. Constantinopol la `ntâlnir- Dimitrios. Bartolomeu I a
trimis pe Teofan `n Cizic, S-a `ntors apoi la Istanbul, ile Consiliului Mondial al devenit astfel conduc\to-
`ncredin]ându-i suprave- Dup\ absolvirea studiilor
seminariale la Halki, lâng\ unde, datorit\ calific\rilor Bisericilor. Prea Sfin]ia Sa rul spiritual - „primul `n-
gherea lucr\rilor de con- sale academice, precum [i Bartolomeu a fost ales Mi- tre egali“ al tuturor Bi-
struc]ie a cet\]ii. Dup\ ce a Istanbul, Patriarhul Ecu-
menic Bartolomeu, pe nu- capacit\]ilor organizatori- tropolit de Calcedon, `n sericilor Autocefale Orto-
`ndeplinit porunca [i dup\
moartea `mp\ratului [i a mele s\u original Dimitrios ce, a fost hirotonit episcop 1990. Pe 22 oct. 1991, doxe din `ntreaga lume.

LUMEA PIERDUT|
Omul - fiin]\ divin\
de Marcel LUTIC
Veacuri la rând, românii
au tot relatat pove[tile bi-
blice privitoare la zidirea pri-
milor oameni. Mai toate `nce-
peau a[a: „{i Dumnez\u `n-
tocmi pe om din pulberea p\-
mântului [i sufl\ `n n\rile
lui suflare de via]\; [i a[a se
f\cu omul `n fiin]\ vie...“. Prin
Ilfov, `ntr-o ora]ie de nunt\,
se spune c\ Dumnezeu, dup\
ce a f\cut lumea, s-a scoborât
pe p\mânt `n chip de po-
rumb(el), dar „Jos pe nimeni
nev\zând, / Mult a stat [i s-a
gândit / Ce s\ fac\ ca s\ `n-
trupeze / Un om pe p\mânt. /
Luat-a os de piatr\, / Carne
din lut, / Suflet din Duh
Sfânt / {i minte din slova
`ngerilor / I-a d\ruit“.
~ncerc\m, azi [i s\pt\mâ-
na viitoare, s\ povestim câte
ceva din modul `n care str\-
mo[ii no[tri [i-au `nchipuit
c\ a fost zidit omul, mai pre-
ten]ios spus, despre antro-
pogonie, adic\ acea parte a
cosmogoniei care explic\
crearea omului ca f\ptur\
cosmic\ pe p\mânt.
Dac\ românii ar fi colpor-
tat numai povestirile de in-
spira]ie biblic\, lucrurile st\-
teau relativ simplu, `ns\ e-
xist\ numeroase legende pri-
vitoare la zidirea omului. U-
na dintre acestea, extrem de
arhaic\, `ncearc\ s\ acredi-
teze ideea originii omului din
plante [i din animale, `ntre
om [i acestea fiind, se zice, o
leg\tur\ indisolubil\ care
le-ar da unitate [i via]\;
ideea se reg\se[te `n tote-
VE{TI BUNE
Val Gheorghiu, jurnalist [i diarist
de Liviu ANTONESEI
Zilele trecute, a ap\rut la e-
ditura „Institutul European“, `n
condi]ii grafice [i tipografice ex-
cep]ionale, un volum care mi-a
pl\cut at=t de mult c=nd l-am
citit, mai `nt=i `n paginile
ziarelor, apoi integral `n ma-
nuscris, `nc=t nu m-am putut
ab]ine s\-l prefa]ez! Este vorba
despre cartea admirabilului pic-
tor [i scriitor Val Gheorghiu,
„Cinci degete-n ochi. Jurnal
1990-2006“, `n care artistul re-
une[te o foarte ampl\ selec]ie
din publicistica sa post-revo-
lu]ionar\. Coperta reproduce
un celebru tablou al autorului,
cel care d\ [i titlul principal al
c\r]ii. Val Gheorghiu `[i `ncepe
micul text explicativ al cu-
legerii cu formula „Nu e jurnal
intim“. {i a[a este! ~n acela[i
timp, subtitlul con]ine cuv=n-
tul „jurnal“. {i a[a este! Pen-
tru a `ncadra totu[i cartea, am
propus formula „jurnal pub-
lic“, `ntruc=t autorul este, `n
acela[i timp, „jurnalist“, om
care scrie la ziar, dar [i „di-
arist“, om care-[i noteaz\,
`ns\ nu doar pentru el!, cele ce
i se par importante din cele ce
`l `nconjur\, i se `nt=mpl\ ori
se `nt=mpl\ [i `i atrag aten]ia.
Dar c=nd scriu „jurnal pu-
blic“, am definit eventual „ge-
nul proxim“, or, aristotelice[-
te vorbind, mai important\
este stabilirea „diferen]ei spe-
cifice“, singura important\
atunci c=nd judec\m orice
produc]ie spiritual\. Or, pen-
tru a putea trasa respectiva
diferen]\, nu e suficient apelul
mism [i a fost numit\ de Vul-
c\nescu „antropogonie pseu-
dodivin\“. Toate celelalte
curente antropogonice sunt,
`n esen]a lor, divine, punctul
de plecare fiind Dumnezeu
sau F\rta]ii. Astfel, acela[i
autor sus]ine c\ ar exista nu
mai pu]in de patru cicluri
antropogonice, primele crea-
turi de tip uman ap\rând din
joaca zeilor f\rta]i; rezul-
tatul: ni[te f\pturi informe [i
s\lbatice, asem\n\toare Ne-
f\rtatului, e drept, `nsufle-
]ite de F\rtat, numite … c\p-
c\uni! Aveau cap de câine [i
vedeau cât zece oameni cu
singurul ochi disponibil; erau
antropofagi [i tr\iau prin
v\g\uni [i p\duri oarbe; au
fost distru[i prin potop sau
de uria[i, urma[ii lor pe
p\mânt; unele exemplare ar
fi supravie]uit, fiind pome-
nite `n basme cu nume pre-
cum: Muma [i Tat\l P\durii,
Fetele P\durii, P\duroiul
sau Zmeii.
Vulc\nescu crede c\ al
doilea ciclu antropologic, `n
experimentul `ndelungat pe
care l-au f\cut F\rta]ii, este
reprezentat de uria[i. Intere-
sant e c\ unele variante apo-
crife de uz popular ale unor
texte teologice bizantine
sus]in c\ Adam a fost ini]ial
un ... gigant de dimensiuni
egale cu ale p\mântului, de-
venind mic abia dup\ iz-
gonirea din paradis! Asem\-
narea este frapant\, dac\ ne
gândim la faptul c\ stârpirea
uria[ilor se datoreaz\ tot
neascult\rii sau seme]iei lor,
ace[tia dorind s\ ia locul
F\rta]ilor din cer. Au ajuns
la aceast\ seme]ie datorit\
la text - textul nu este nici-
odat\ „orfan“! -, ci s\ ne `n-
drept\m [i spre autor. Desi-
gur, nu pozitivist, biografic [i
cumva contabilice[te, ci `n-
cerc=nd s\-i surprindem aces-
tuia tipul de activitate men-
tal\, forma mentis, dac\ nu
sun\ prea preten]ios `n cazul
unui articol de ziar. Val
Gheorghiu este unul din im-
portan]ii pictori români ai mo-
mentului, `ns\ unul aflat `n
perpetu\ c\utare [i autoino-
va]ie - a explorat zona „rea-
list\“, dar [i pe cea „abstract\“,
dar am senza]ia c\ cel m ai
bine se simte acolo unde cele
dou\ se `nt=lnesc, `n inter-
mundiu. Pentru c\, `n ci-
clurile recente, „U[ile“ [i
„Pantofii“, sim]i nu doar m=na
desenatorului exemplar, ci [i
pe cea a celui care a [tiut s\ se
joace cu „petele de culoare“,
cum [i `n acele „pete“, percepi,
`n filigran, desenatorul despre
care aminteam la `nceputul
frazei. ~n acela[i timp, Val
Gheorghiu este un fin inter-
pret al artei [i un scriitor
foarte bun, autor al unor mici
bijuterii `n proz\, comparabile
doar cu cele ale unor A. E.
Baconsky, Agopian sau Mihai
Ursachi. O proz\ care profit\
din plin de ochiul pictorului, de
sim]ul vizualului, dar care
gliseaz\ din „real“ `n fantastic,
fabulos sau misterios.
Da, artistul „vede“ bine!
Un dublu artist, poate, de do-
u\ ori mai bine. Iar atunci c=nd
prime[te „cinci degete-n ochi“,
`n loc s\ orbeasc\, cum noi,
ceilal]i, de-abia atunci `ncepe
s\ vad\ excep]ional. Ei, bine,
ceea ce este excep]ional `n
OPINII & COMENTARII
firii lor nestatornice, fiind ex-
trem de periculo[i atunci când
se `nfuriau. Femeile aces-
tora, de[i foarte guralive, e-
rau cu mult mai blânde decât
ei. ~n lupta cumplit\ a F\r-
ta]ilor cu uria[ii, ar fi fost
crea]i oamenii [i uricii (bla-
jinii sau rohmanii). F\rta]ii,
neputându-i dovedi pe uria[i,
au sim]it nevoia unor aju-
toare, oamenii, se spune, lup-
tând efectiv `mpotriva uria[i-
lor, iar uricii, creaturi cât o
[chioap\, ref\când stâlpii
cerului [i ai p\mântului,
stâlpi distru[i de uria[ele
creaturi r\zvr\tite. Dup\ bi-
ruin]a F\rta]ilor, oamenilor
le-ar fi fost dat `n st\pânire
deplin\ p\mântul, uricii
retr\gându-se la marginea
lui, acolo unde-[i duc traiul
aidoma unor pustnici, rugân-
du-se ne`ncetat `n genunchi
ca oamenii s\ devin\ mai
buni, numai a[a vremea lor
la locuirea p\mântului pu-
tând `ntârzia.
A[adar, rezumând origi-
nala viziune antropogonic\ a
lui Vulc\nescu, la `nceputul
aceast\ carte este faptul c\,
de[i profit\ din plin de cali-
t\]ile pictorului [i scriitoru-
lui, Val Gheorghiu face de fapt
altceva. Aici, nu mai trasfigu-
reaz\, nu mai alunec\ `n fan-
tastic, nu mai supune lumea
metamorfozelor sale, ci pur [i
simplu observ\. {i relateaz\.
Observ\ [i relateaz\ cam tot
ceea ce s-a petrecut impor-
tant `n lume, `n ]ar\ [i `n ur-
bea noastr\ din 1990 `ncoa-
ce. Cu o sincop\ `n 1991-1992.
Desigur, relateaz\ `ntr-un
stil care nu are cum s\ nu fie
unul artistic, dar unul mai
economicos dec=t `n opera sa
literar\. Ca [i cum artistul
realizeaz\ c\ nu locuie[te doar
turnul de filde[ al crea]iei, ci
[i lumea, `ntreaga lume [i lu-
mea mai mic\ din proximita-
tea sa. F\r\ `ndoial\, ceea ce
ne-a obsedat pe to]i `n aceas-
t\ lume `n contorsionat\ mi[-
care a fost politicul, motiv pen-
tru care „capitolele“ politice
sunt cele mai numeroase `n
cartea aceasta. E chiar uimi-
tor c=t de clare, de precise `n
judec\]i, de fine [i nuan]ate,
de adecvate `ntr-un cuv=nt,
s-au dovedit a fi, pe parcursul
acestor 17 ani, observa]iile [i
relat\rile sale. {i ce perioad\
a marilor amestecuri, a in-
vers\rii valorilor, a na[terii
[i pr\bu[irii repete a iluziilor
ne-a fost dat s\ tr\im! E
uimitor c=t de rar [i de pu]in
s-a putut `n[ela Val Gheor-
ghiu, artistul, `n evalu\rile
sale, prin compara]ie cu edi-
toriali[tii profesioni[ti [i „a-
nali[tii neamului“, care ade-
sea s-au dovedit mai ales ai
„neamului prost“.
Dac\ politicul ne-a obse-
dat pe to]i, inclusiv pe autor,
din fericire, acesta nu l-a con-
fiscat `n `ntregime, nici `n a-
cest „jurnal“. A[a c\ fidelul „ju-
lumii ar fi fost pe p\mânt
c\pc\unii, apoi uria[ii, acum
e rândul oamenilor propriu-
zi[i, pentru ca, dup\ noi, s\
urmeze blajinii sau uricii, cu
ace[tia `ncheindu-se cele pa-
tru cicluri antropogonice.
Cert este c\ românii s-au
sim]it mai apropia]i de acele
legende [i povestiri `n care
Dumnezeu `l creeaz\ cu mâna
sa pe Mo[ Adam. S\pt\mâna
viitoare vom c\uta s\ rezu-
m\m aceast\ antropogonie de
esen]\ biblic\, colorat\, vom
vedea, foarte original de ro-
mâni. Pân\ atunci, s\ medi-
t\m `mpreun\ la sensul rug\-
ciunilor pe care blajinii, `nge-
nunchea]i undeva la marginea
p\mântului, le tot rostesc pen-
tru ca noi s\ fim mai buni, mai
`n]eleg\tori [i mai iert\tori,
numai astfel, se zice, putând
spi]a noastr\ s\-[i prelungeas-
c\ st\pânirea asupra p\mân-
tului dat `n grij\ de F\rtat,
adic\ de Dumnezeu!
* Marcel Lutic este etnograf la
Muzeul Etnografic al Moldovei
din cadrul Complexului Muzeal
Na]ional „Moldova“ Ia[i
rnalist“ [i „diarist“ [i-a g\sit,
uneori, vreme s\ [i pentru a co-
menta o expozi]ie care l-a tul-
burat, pentru a semnala
apari]ia unei c\r]i de excep]ie,
pentru a explora memoria sa
fabuloas\, ocupat\ cu destule
fabuloase `nt=lniri sau
`nt=mpl\ri. E chiar reconfor-
tant s\ mai po]i [i respira `n-
tr-o lume practic sufocat\ `nc\,
asfixiat\ de politic\, cum se
`nt=mpl\ s\ fie lumea
tranzi]iei noastre ce pare
f\r\ sf=r[it. E reconfortant `n
sine, ca exerci]iu al lecturii,
dar [i pentru c\ fiecare dintre
noi are nevoie de zone de sta-
bilitate, de siguran]\. Dac\
e[ti artist, ai noroc, le po]i
mai lesne g\si `n domeniul
propriei `ndeletnici. Dar dac\
nu e[ti? Cum este cazul ma-
jorit\]ii celor care i-au citit
articolele s\pt\m=n\ dup\
s\pt\m=n\. Atunci, ai solu]ia
s\ te `ndrep]i spre jurnalistul
t\u preferat. Pentru c\ a venit
vorba, l-am citit [i eu pe Val
Gheorghiu s\pt\m=n\ de
s\pt\m=n\, `n ziar. ~ntot-
deauna, cu interes, cu pl\cere,
cu folos, ori cu tustrele deo-
dat\. Dar efectul adun\rii
laolalt\, `ntre paginile aces-
tei c\r]i, este cople[itor. Ca [i
cum un num\r uria[ de
„miniaturi“ ar fuziona `ntr-o
monumental\ „fresc\“. Nu e
simpl\ aglutinare, ci chiar
fuziune, proces prin care, ca
`ntr-un puzzle reu[it, frag-
mentele completeaz\ ritmic
desenul. O fresc\ prin care
vedem curgerea vremii [i a
vremurilor peste vie]ile noas-
tre. O fresc\ cinetic\, ca s\
inventez o alt\ formul\ pen-
tru ceea ce propune Val Gheor-
ghiu aici, `n aceast\ carte.
* Liviu Antonesei este
scriitor, profesor la
Universitatea „Al. I. Cuza“
Luni, 12 martie 2007 3
TABLETA PREFECTULUI
Efort de prim\var\
a ~n administra]ie, nu de pu]ine ori,
tensiunile [i evenimentele obliga]iilor
curente de serviciu nu au [i reversul
echilibr\rii laturii de suflet a
de Nicu[or P|DURARU
Prim\vara ne `nva]\ s\ avem tupeu. ~n fapt,
frumuse]ea unei zile de prim\var\ e gustat\
de fiecare dintre noi, chiar dac\ exist\ [i
`nclina]ii [i pasiuni spre alte anotimpuri. Este,
de fapt, primul moment `n care po]i lini[ti su-
fletul prin simpla imagine a naturii ren\scând.
~n perioada `n care eram student, nu mai [tiu
dac\ era pl\cut s\ d\ruiesc flori `n zilele de 1
[i 8 martie sau era pl\cut s\ merg cu tram-
vaiul pân\ la cap\t, la Agronomie, [i s\ cum-
p\r frezii de la intrarea `n facultate. Ia[ul are
un parfum special de prim\var\. Cele trei par-
curi din Copou, aici incluzând [i Gr\dina Bota-
nic\, se supraaglomereaz\, fiind evident\
tendin]a de relaxare a celor maturi [i explozia
de energie a copiilor.
Sunt câteva locuri `n Ia[i pe care nimic nu
mi le poate scoate din minte [i care, de fapt,
au devenit ilustrate ale memoriei min]ii.
Peisaje din Gr\dina Botanic\, cum se vede
din sta]ia din fa]a Universit\]ii „Cuza“ Ia[ul
de-a lungul liniilor de tramvai, imaginea
Ia[ului de sus, de la curba [oselei de la P\un
sau de la releu, zona central\, plin\ de spiri-
tualitate [i biserici.
Dac\ faci un efort de prim\var\, po]i uita de
toate trec\toarele evenimente zilnice [i, pre] de
câteva clipe, s\ ui]i de `ncrâncenarea din jurul
nostru. ~]i po]i da seama c\ valorile adev\rate
se poate s\ fie cu mult diferite fa]\ de pre-
ocup\rile curente pe care le po]i avea. ~mi pu-
sesem `n gând `nc\ de anul anul trecut s\
plantez un copac ori de câte ori a[ avea posibi-
litatea. A[a c\ m-am bucurat atunci când acest
gest a devenit, simbolic, preocupare na]ional\
pentru to]i prefec]ii, pentru data de 23 martie.
{i, pentru c\ nu se face prim\var\ cu o floare,
mi-am `ntrebat colegii ce p\rere au dac\ am
ie[i cu to]ii s\ facem acela[i gest amplificat,
adic\ fiecare din noi s\ planteze câte un copac.
Acceptul lor nu a fost doar unul formal, ci unul
de bucurie. Aceast\ stare de spirit prim\-
v\ratic care a intrat `n sufletele lor nu face
altceva decât s\ m\ bucure. Crearea unor va-
lori umane `ntr-un colectiv e o necesitate. Iar
`n administra]ie, nu de pu]ine ori, tensiunile [i
evenimentele obliga]iilor curente de serviciu
nu au [i reversul echilibr\rii laturii de suflet.
De ce ne `nva]\ prim\vara s\ avem tupeu?
Simplu! ~]i dai seama cât de nerelevante pot fi
preocup\rile tale, dac\ nu sunt selectate cu
aten]ie priorit\]ile. A intra `n cl\dirile `n care `[i
desf\[oar\ activitatea administra]ia `n vestul
Europei e o experien]\ inedit\. Dac\ te a[tep]i
s\ g\se[ti dimensiunea unui aparat executiv, [i
la propriu [i la figurat, adic\ mult\ lume [i
multe cl\diri, po]i avea surpriza simplit\]ii.
Cet\]enii nu prea trec pe la acele institu]ii pen-
tru c\ nu au probleme. Lini[tea `n administra]ie
e cel mai bun semn de normalitate.
Prim\vara `n Ia[i e o imagine care `mbat\
orice persoan\ care trece pe la noi. Sunt pu]ini
cei care nu s-au `ndr\gostit de Ia[i dup\ ce l-au
vizitat pe `ndelete. C\ut\m brand-ul Ia[ului
prin toate zonele: spirituale, economice, cultu-
rale, universitare. Imaginea Ia[ului nu are,
`ns\, nevoie prea mare de eforturi pentru a-[i
câ[tiga locul [i s\ completeze identitatea ie[ea-
n\ deja existent\, dar pr\fuit\. Ia[ul universi-
tar, de exemplu, e tân\r prim\vara, trist vara
[i fericit toamna. Merge]i `n Copou, `n fiecare
anotimp, [i ve]i `n]elege.
Echilibrul dintre gând, voin]\ [i fapt\, toate
`n contextul potrivit, sunt pentru mine `ncer-
c\ri de p\strare a normalit\]ii. Mi se pare mult
mai eficient s\ observ c\ priorit\]ile omului
simplu sunt de prea multe ori de alt gen decât
evenimentele din jurul nostru. Efortul de pri-
m\var\ poate fi extrem de interesant, dac\ `i
`n]elegi valen]ele [i schimbi ceva `n jurul t\u.
* Nicu[or P\duraru, prefectul jude]ului Ia[i,
de profesie inginer, doctorand
4 Luni, 12 martie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

Slujb\ de pomenire pentru mitropolitul Iacob Stamati

a Mitropolitul Iacob Stamati a r\mas `n mod deosebit `n istoria Bisericii din Moldova
[i `n istoria culturii rom=ne[ti, `n general, prin a[a-numita „Anafora“
pe care a alc\tuit-o pe la 1800 a Pentru acest motiv, marii pedagogi
[i istorici ai pedagogiei rom=ne[ti l-au numit „Pestalozzi al rom=nilor“ a
Ieri, s-au `mplinit 204 ani Ia[i. Iacob Stamati (Iacob II du-se `n mod personal de e- care f\cea, pe de o parte, o
de la trecerea la cele ve[nice Nem]eanul) a fost hirotonit ditarea unor c\r]i de cult, analiz\ a `nv\]\m=ntului
a mitropolitului Iacob Sta- episcop `n anul 1782 c=nd a dar [i a unor c\r]i de `nv\]\- vremii sale, iar pe de alta,
mati al Moldovei. Cu acest devenit episcopul Hu[ilor, tur\, chiar [i manuale, c\r]i venea cu recomand\ri foarte
prilej, ~nalt Prea Sfin]itul eparhie pe care a p\storit-o liturgice. importante `n ceea ce
Daniel, Mitropolitul Moldo- p=n\ `n anul 1792. Din 1792 A r\mas `n mod deosebit prive[te disciplinele de stu-
vei [i Bucovinei, a s\v=r[it o p=n\ la moartea sa, `n anul `n istoria Bisericii din diu, profesorii, biblioteca,
slujb\ de pomenire pentru 1803, a fost mitropolitul Moldova [i `n istoria culturii conducerea [colii etc.
acest ierarh. Moldovei. „~n aceast\ cali- rom=ne[ti, `n general, prin De asemenea, numele lui
Slujba a avut loc s=m- tate s-a remarcat prin a[a-numita «Anafora» (n.r.: este legat de marele mitro-
b\t\, 10 martie, la paracli- c=teva lucr\ri. ~n mod de- raport scris adresat domni- polit al Moldovei Veniamin
sul „Duminica Tuturor osebit a[ aminti faptul c\ el torului) pe care a alc\tuit-o Costachi, c\ruia i-a fost
Sfin]ilor“ din cadrul re[e- este ctitorul unei frumoase pe la anul 1800, motiv pen- p\rinte duhovnicesc“, a de-
din]ei mitropolitane din Ia[i, biserici din Ia[i, Biserica tru care marii pedagogi [i is- clarat pentru Radio Trinitas
paraclis ctitorit de mitropol- Banu. Apoi, a avut o activi- torici ai pedagogiei rom=- pr. conf. dr. Ion Vicovan,
itul Iacob II Nem]eanul `n tate cultural\ impresion- ne[ti l-au numit «Pestalozzi prodecanul Facult\]ii de
primul an de arhip\torire `n ant\, pe de o parte prin al rom=nilor». El a alc\tuit o Teologie Ortodox\ „Dumitru
scaunul mitropolitan de la lucr\ri tipografice, ocup=n- anafor\ `n nou\ puncte, `n St\niloae“ din Ia[i. a

„~n cruce este ascuns\ tainic lumina ~nvierii“ tonit ieromonah pe ierod.
Spiridon Chip\il\ pentru
M\n\stirea Zosim, jude]ul
nezeu care se revars\ pes-
te tot [i peste toate cele
lume[ti.
Boto[ani, [i diacon pe „Rug\m pe Hristos
a Cea de-a treia duminic\ din Postul Sfintelor Pa[ti este numit\ Duminica Sfintei Cruci Gabriel Constantin Alexa - Domnul s\ d\ruiasc\ celor
a Cu acest prilej, IPS Mitropolit Daniel a oficiat, ieri, Sf=nta Liturghie la Biserica secretar de redac]ie la care iubesc crea]ia lui
Radio Trinitas - pe seama Dumnezeu, frumuse]ile na-
„Sf. Gheorghe“ - vechea Catedral\ mitropolitan\ din Ia[i a Dup\ Sf=nta Liturghie, Facult\]ii de Teologie Or- turii pe care a creat-o, s\ le
IPS Mitropolit Daniel a oferit diploma de onoare „{tefan cel Mare [i Sf=nt“ todox\ „Dumitru St\ni- d\ruiasc\ bucuria de a se
loae“ din Ia[i. sim]i `mpreun\ lucr\tori
dlui prof. univ. Mihai Mititiuc, doctor `n biologie, [i dnei dr. cercet. Profira Vidra[cu a cu Dumnezeu `n Gr\dina
Sa care este lumea `ntrea-
~nalt Prea Sfin]itul Da- Diplome de onoare g\, dar mai ales `n parcuri,
niel, Mitropolitul Moldovei `n semn de pre]uire `n gr\dini botanice [i pe
[i Bucovinei, `nconjurat de holde, pe c=mp unde noi
un sobor de preo]i [i dia- pentru `ntreaga sim]im cum Dumnezeu
coni, a oficiat, ieri, Sf=nta activitate binecuvinteaz\ roadele p\-
Liturghie la Biserica „Sf. m=ntului [i cum lumina
Gheorghe“ - vechea Cate- Dup\ Sf=nta Liturghie, din soare se adun\ `n stru-
dral\ mitropolitan\ din IPS Mitropolit Daniel a guri [i `n spicele de gr=u,
Ia[i. ~n cuv=ntul de `nv\- oferit diploma de onoare pentru ca apoi s\ ne hr\-
]\tur\, ~nalt Prea Sfin]ia „{tefan cel Mare [i Sf=nt“ nim cu lumin\ cereasc\ din
Sa a explicat `n]elesurile dlui prof. univ. Mihai Mi- Sf=nta Euharistie. Lumina
Sfintei Evanghelii din cea titiuc, doctor `n biologie, aceasta pe care o con]ine
de-a treia duminic\ din vreme de 17 ani director al bobul de gr=u [i bobul de
Postul Sfintelor Pa[ti. Gr\dinii Botanice din Ia[i, strugure este lumin\ v\zu-
„Concluzia Evangheliei de [i dnei dr. Profira Vidra[- t\, dar prin Sf=nta Euha-
ast\zi este pregustarea cu, cercet\tor principal la ristie, dup\ prefacerea da-
~mp\r\]iei cerurilor, a sla- Gr\dina Botanic\ „Anas- rurilor din p=ine [i vin,
vei, a luminii, a bucuriei tasie F\tu“ din Ia[i, „pen- primim lumina cea nev\-
din ~mp\r\]ia cerurilor ca tru merite deosebite `n zut\, cea neapus\ [i ne-
]int\ final\ a celor care-l p\strarea credin]ei [i pro- trec\toare, lumina harului
urmeaz\ pe Hristos, a ce- movarea culturii cre[tine“. lui Dumnezeu. Deci, `n
lor care poart\ crucea [i se „Pentru c\ d=n[ii s-au mod deosebit atunci c=nd
apropie de El [i a celor care remarcat `n mod deosebit ne `nt=lnim cu frumuse]ile
r\stignesc `n ei egoismul prin competen]\, prin dra- din natur\ suntem predis-
ca s\ fac\ loc iubirii lui Crucea, c=t [i ~nvierea ne c\ deodat\ crucea este lui Adam cel vechi... Deci, goste fa]\ de crea]ia lui pu[i s\ ne g=ndim la cre-
Dumnezeu, iubirii pentru arat\ taina iubirii Lui, a semn al suferin]ei pentru `n]elesurile ad=nci duhov- Dumnezeu exprimat\ `n atorul acestei frumuse]i, la
oameni. Cinstim Sf=nta unei iubiri mai tari dec=t p\cat sau al luptei `mpo- nice[ti ale acestei duminici flori, `n arbu[ti [i prin Dumnezeu. {i desigur, cel
Cruce spun=nd «Crucii ta- p\catul, dec=t iadul [i de- triva p\catului [i semn al ne arat\ c\ noi, prin ceea modul `n care ani de-a dint=i loc teologic pentru
le ne `nchin\m Hristoase» c=t moartea. {i de aceea, biruin]ei asupra p\catului ce am f\cut p=n\ acum, r=ndul au prezentat fru- om a fost Gr\dina Raiului.
[i `ndat\ spunem «[i sf=n- crucea nu este numai sim- [i asupra mor]ii, ca desp\r- prin poc\in]\, prin `nfr=- muse]ile acestei gr\dini De aceea, cre[tinul se g=n-
t\ `nvierea ta o l\ud\m [i bolul sau semnul suferin]ei ]ire a noastr\ de Dumne- nare, prin postire, prin me- botanice din Ia[i, prima de[te c\ frumuse]ea oric\-
o sl\vim». Cu alte cuvinte, M=ntuitorului, ci este [i zeu, Biserica a r=nduit ca tanie, prin `mp\rt\[ire din ]ar\ [i printre cele mai rei gr\dini este un `ndemn
`n aceast\ a treia dumini- semnul biruin]ei M=ntu- `n mijlocul postului s\ ve- mai deas\, prin milostenie, mari din Europa, ca su- spre a c\uta frumuse]ile
c\ din Postul Mare al Sfin- itorului asupra p\catului dem `n mod deosebit sem- prin tot ceea ce cur\]e[te prafa]\, dorim s\ ar\t\m cele netrec\toare pe care
telor Pa[ti vedem leg\tura din lume, asupra diavolu- nul Sfintei Cruci, numin- g=ndurile noastre, cuvinte- pre]uirea [i binecuv=nta- Dumnezeu le s\de[te ca
dintre Cruce [i ~nviere. Bi- lui, asupra iadului [i asu- du-o «crucea cea de via]\ le noastre [i faptele noas- rea noastr\...“, a precizat flori de lumin\, de virtu]i
serica Ortodox\ n-a des- pra mor]ii. ~n cruce este d\t\toare». Crucea M=ntu- tre, ca lucrare a Postului IPS Mitropolit Daniel. ~n `n sufletul celor care `l iu-
p\r]it niciodat\ Crucea de ascuns\ tainic lumina ~n- itorului Iisus Hristos este Mare, am r\stignit `n noi continuare, ~nalt Prea besc pe Dumnezeu [i pe se-
~nviere, pentru c\ Hristos vierii, iar `n ~nviere se ara- semnul ascult\rii Lui p=- p\catul, am r\stignit pe Sfin]ia Sa a vorbit despre menii lor“, a precizat ~nalt
r\stignit este Hristos cel t\ slava Sfintei Cruci ca n\ la moarte fa]\ de Dum- Adam cel vechi“. ~n cadrul binecuv=ntarea lui Dum- Prea Sfin]ia Sa. a
`nviat [i Hristos cel `nviat slav\ a iubirii jertfelnice. nezeu, repar=nd sau vinde- Sfintei Liturghii, IPS
este Hristos r\stignit. At=t Tocmai pentru a ne ar\ta c=nd, astfel, neascultarea Mitropolit Daniel a hiro- Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
„Ca un izb\vitor al celor robi]i
S\rb\toarea Sf=ntului Gheorghe `n Grecia [i celor s\raci folositor,
neputincio[ilor doctor, conduc\torilor
Perioada: 18 - 28 aprilie 2007 ajut\tor, Purt\torule de
biruin]\, Mare Mucenice Gheorghe,
Sf=ntul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai iubi]i [i cinsti]i roag\ pe Hristos Dumnezeu s\
sfin]i ai Ortodoxiei. mântuiasc\ sufletele noastre.“
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\, `n perioada 18 - 28
Aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea Sfântului Gheorghe“ `n ora[ul Informa]ii suplimentare
Levadhia - Grecia, unde se p\streaz\ o parte din sfintele sale moa[te.
Dintre obiective men]ion\m: Valea Tembe (izvorul [i Biserica Sf. Mc.
pute]i ob]ine la num\rul
Paraskevi), Complexul mon nahal Meteora (moa[tele Sf. Haralambie); In nsula de telefon: 0232/276907,
Eviia: M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul la sediul
Fer. Stare] Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), Centrului de Pelerinaj
Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din Lampsakos), LEVADHIA „Sf. Parascheva“
- PARTICIPARE LA SFANTA LITURGHIE [i `nchinare la mo[tele Sfântului din Ia[i: Bd. {tefan
Gheorghe, Atena (vizitare: Acropole, Pia]a Parlamentului, Catedrala
Mitropolitan\); In nsula Eghiina (moa[tele Sf. Nectarie Taumaturgul); M-rrea cel Mare [i Sfânt
Kato Xen nia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) - Tesalon nic (moa[tele Sf. nr. 16, `n curtea
Dimitrie, Izvorâtorul de mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf. Grigorie Catedralei mitropolitane,
Palama), Ouranopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos). sau acces=nd site-ul:
Pre]: 285 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat www.centruldepelerinaj.ro.
Dup\ Sf=nta Liturghie, IPS Mitropolit Daniel a oferit diploma **; transport cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Eghina, Eghina -
de onoare „{tefan cel Mare [i Sf=nt“ dnei dr. Profira Vidra[cu Pireu; cazare `n regim dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri V\ mul]umim [i v\
de 3***, preot `nso]itor. a[tept\m!
[i dlui prof. univ. dr. Mihai Mititiuc

Dac\ Rom=nia ajunge la un PIB de 25.000 de euro/cap
de locuitor, va schimba total raportul de for]e geopolitice
Retrocedarea Castelului Pele[, rolul pe care `l
poate juca regalitatea `n Rom=nia secolului al
XXI-lea, construc]ia viitorului european al ]\rii,
dar [i identitatea na]ional\ [i problema
valorilor `n societatea de ast\zi sunt c=teva
dintre subiectele abordate de Alte]a Sa Regal\,
Principele Radu de Hohenzollern-Veringen, `n
interviul acordat Agen]iei Rompres.
Principele Radu, ale c\-
rui drumuri doar `n inte-
riorul ]\rii au dep\[it
250.000 de kilometri `n ul-
timii cinci ani, consider\
c\ Rom=nia are nevoie, `n
prezent, [i de al]i lideri, `n
afara oamenilor politici.
~n plus, `n opinia sa, mass
-media, prin faptul c\ alo-
c\ 80% din spa]iu fenome-
nului politic, iar restul
fotbalului, contribuie la
crearea unei presiuni e-
norme asupra oamenilor
politici, ceea ce conduce la
o „`ngustare“ a no]iunii de
leadership.
Un alt proiect pe care
Casa Regal\ dore[te s\-l
re`nvie sunt celebrele
Funda]ii Regale, proiect
„importat“, de altfel, [i de
regimul comunist, fie [i
numai prin colec]ia Biblio-
teca pentru to]i, o ini]ia-
tiv\ a Regelui Carol I.
- Cum vi se pare scena
de azi, scena politic\
rom=neasc\ intern\?
- O lume care are toate
calit\]ile [i toate defectele
democra]iilor libere. Are
calit\]ile ei, pentru c\ se
consolideaz\ institu]ii, se
construie[te coerent un
sistem, se lupt\ `n mod
democratic, cre[te econo-
mic, se conecteaz\ la lu-
me... [i aici, un singur e-
xemplu: `n acest moment
vorbim de cinci milioane
de computere `n Rom=nia,
fa]\ de 400.000 acum cinci
ani. ~n plus, mass-media
sunt influen]ate, sunt pu-
ternice, Rom=nia este `n
continuare o ]ar\ care cre-
de `n NATO [i `n UE. A-
cestea sunt p\r]ile bune,
acestea sunt calit\]ile.
Defectele lumii europe-
ne, `n special a celei din
Vest, adic\ cea democra-
tic\ [i liberal\ transatlan-
tic\, sunt faptul c\ poli-
tizeaz\ excesiv. ~n mod
gre[it, consider\ c\ liderii
societ\]ii sunt exclusiv oa-
menii politici, ceea ce este
un profund neadev\r, iar
repercusiunea num\rul u-
nu a acestei gre[eli este
faptul c\ mass-media aco-
per\ `n propor]ie de 80%
fenomenul politic, iar res-
tul de 20% este dedicat
fotbalului, ceea ce `ngus-
teaz\ no]iunea de lider a
societ\]ii.
{i aici nu este vorba
doar de Bucure[ti, este
vorba [i de Berlin, de Lon-
dra, Paris, Roma sau Ma-
drid. ~n toate aceste locuri
se pune pe umerii omului
politic o greutate mai ma-
re dec=t o poate duce, `n
condi]iile `n care el este
chemat `n societatea de-
mocratic\ s\ fac\ un sin-
gur lucru - s\ admi-
nistreze bine domeniul ce
i se d\ prin alegeri.
Liderul unei societ\]i
nu este doar liderul ei
politic. Lua]i de exemplu
un sat unde lucrurile merg
bine, acolo `l ve]i avea [i
pe primar influent, dar [i
pe `nv\]\tor [i pe preot [i
pe omul de afaceri care a
deschis un supermarket.
La nivelul organismu-
lui mare, care este na]iu-
nea rom=n\, lucrurile nu
stau altfel. Iar aceast\
problem\, politizarea ex-
cesiv\, nu este rom=neas-
c\. Ea este o problem\ pe
care o are `ntregul conti-
nent [i toat\ lumea demo-
cratic\.
De exemplu, exist\ ]\ri
de foarte mare tradi]ie
democratic\, de foarte ma-
re stabilitate, care sunt un
model de dezvoltare, `n
care s-a ajuns la o limit\
inacceptabil\ a denigr\rii
omului politic `n societate.
Gradul de `ncredere a po-
pula]iei a ajuns la o limit\
alarmant\, cuvintele care
se folosesc pentru criti-
carea lui sunt teribile, ele
atac\ substan]a democra-
]iei, substan]a institu]iei
pe care o reprezint\, [i
problema nu este persoa-
na, pentru c\ ea pleac\ [i
peste doi ani vine alta care
atrage acelea[i invective.
Este grav pentru un sis-
tem care este singurul [i
cel mai bun pe care mapa-
mondul `l are. El trebuie
neap\rat ajutat s\-[i redo-
b=ndeasc\ un anume fel
de demnitate.
- Crede]i c\ Rom=nia
putea s\ evite etapa
aceasta de tensiuni sau
era inevitabil\?
- Era inevitabil\ pentru
c\ Rom=nia, pentru a c=ta
oar\ `n istoria ei, este pu-
s\ `n fa]a a dou\ tensiuni
grave, a dou\ tensiuni de
mare intensitate. Una es-
te cea a trecutului, inclu-
siv recent, iar cealalt\ es-
te a prezentului [i a viito-
rului imediat. At=ta vre-
me c=t Rom=nia a avut o
perioad\ de 40 de ani de
sistem str=mt, de o confu-
zie `ntre]inut\, inoculat\,
ea nu putea s\ vin\ `n fa-
]a prezentului [i a viitoru-
lui `ntremat\, ca un spor-
tiv de performan]\. Ea a
venit ca un convalescent
dup\ o boal\ grea.
A[ vrea s\ v\ spun cu
toat\ franche]ea un lucru
pe care nu-l prea auzi]i `n
general `n discursul pu-
blic rom=nesc: dac\ Slove-
nia ajunge la un Produs
INTERVIU
Intern Brut de 25.000 de
euro pe cap de locuitor,
aceasta nu schimb\ nimic
`n regiune. Dac\ Rom=nia
ajunge la 25.000 de euro
pe cap de locuitor, [i re-
pede, asta schimb\ totul
`n regiune ca raport de
for]e geopolitice.
O Rom=nie coerent\,
`ntreag\, mare [i prospe-
r\, cu 25.000 de euro pe
cap de locuitor, respectiv o
]ar\ prosper\, predictibi-
l\, coerent\, puternic\, cu
institu]ii consolidate, va
iradia binef\c\tor `n jur o
mul]ime de valori, o mul-
]ime de principii [i va a-
vea o for]\ de convingere,
un profil care va schimba
totul `n regiune. Interva-
lul de timp `n care Rom=-
nia a fost influent\, `n pe-
rioada interbelic\, a fost
scurt, dar contextul era
nefavorabil, ca urmare a
celor dou\ r\zboaie mon-
diale care au distrus con-
tinentul.
- Rom=nia este, `n pre-
zent, „campioana“ pro-
ceselor la CEDO, `n
special pe regimul pro-
priet\]ii. Crede]i c\ es-
te vorba de caren]e le-
gislative, de aplicare
necorespunz\toare a
legilor?
- Nu, nu cred. Sunt `ns\
bucuros c\ atunci c=nd oa-
menii se simt nedrept\]i]i
[i sunt frustra]i de sis-
temul din propria ]ar\ a-
peleaz\ la instan]e euro-
pene, ceea ce este un in-
stinct bun, un instinct s\-
n\tos. Nu-mi pare bine c\
Rom=nia trebuie s\ ajun-
g\ acolo [i c\ statul rom=n
trebuie amendat, de at=-
tea ori, pentru aceste ca-
zuri particulare, dar exist\
[i o parte bun\ `n aceast\
lec]ie, [i anume faptul c\
societatea este european\,
nu este na]ional\. C\ un
rom=n care nu-[i g\se[te
dreptate `n ]ara lui are un-
de s\ se duc\ mai departe,
pe continentul lui. Acesta
este un sentiment care
consolideaz\ apartenen]a
european\.
Pe de alt\ parte, s\ nu
ne facem foarte mari ilu-
zii. Procesul de retroceda-
re a propriet\]ilor furate
de stat este un proces
greu. Dac\ le-ar fi furat
un escroc, era mai u[or din
punct de vedere moral s\
rezolvi problema, pentru
c\ ea nu avea dec=t carac-
ter infrac]ional sau penal.
~n ce m\ prive[te, nu
reprezint vocea `ntregii
Case Regale c=nd spun
asta, cred c\ retrocedarea
Castelului Pele[ este un
moment de gra]ie, cu mult
mai mult\ `nc\rc\tur\
simbolic\ dec=t practic\.
~n momentul `n care Gu-
vernul a semnat retroce-
darea Pele[ului [i a Peli-
[orului, cea mai mare par-
te a domeniului Sinaia fu-
sese deja restituit\. Din
punct de vedere adminis-
trativ, economic, din punct
de vedere fizic, restituirea
se f\cuse deja, dar caste-
lul acesta are o `nc\rc\tu-
r\ cu totul [i cu totul a-
parte.
Acest castel are dou\
semnifica]ii mari: el este
simbolul poporului rom=n
[i scaunul familiei regale,
care a cl\dit statul rom=n
cu numele de Rom=nia.
Dac\ el r\m=ne muzeu [i
se `ntoarce `napoi la statul
rom=n, care de data a-
ceasta, pe drept cuv=nt, `l
posed\ `n proprietate, ofe-
rindu-i regelui, `n schimb,
o sum\ de bani care s\ re-
prezinte un adev\rat
schimb, nu un nou furt a-
coperit, aceasta este o do-
vad\ de foarte mare dem-
nitate. Castelul r\m=ne
muzeu pentru eternitate,
este `n administrarea e-
tern\ a statului, care `i ga-
ranteaz\ existen]a ca mu-
zeu [i durata lui `n vreme,
protejeaz\ bunurile din\-
untru, pe care regele le o-
fer\ gratis na]iunii.
- A]i socotit vreodat\
c=]i kilometri a]i f\cut
`n numele Guvernului
rom=n ?
- Cam 50-60 de mii pe
an numai cu ma[ina. Da-
c\ ar fi s\ socotesc [i dis-
tan]ele parcurse cu avio-
nul sau cu trenul sau, mai
rar, cu vaporul, atunci
probabil c\ ar fi undeva la
dublu. Cred c\ am f\cut
de mai multe ori `nconju-
rul p\m=ntului numai
prin jude]ele ]\rii. Soco-
tind 50.000 de kilometri
pe an, `nseamn\ c\ `n
cinci ani am parcurs
250.000 kilometri numai
`n\untrul Rom=niei, nu-
mai `n jude]e. Sunt locuri
unde am fost de 14 ori `n 5
ani, cum este Bra[ovul,
cum este Aradul, Timi[oa-
ra, Ia[ul. Nu exist\ nici
un ungher al ]\rii pe care
s\ nu-l cunosc.
Colec]ia „Biblioteca
pentru to]i“ este o
ini]iativ\ regal\,
a lui Carol I,
[i nu una postbelic\
- {tim c\ proiectele
Casei Regale au [i o
latur\ care prive[te [i
p\turile cele mai defa-
vorizate din societatea
rom=neasc\....
- Principesa Margareta
a creat, `mpreun\ cu Ma-
jestatea Sa Regele, `n
1989, o funda]ie care, `ntre
timp, s-a dezvoltat `n [ase
]\ri. ~n cei 17 ani de c=nd
a fost creat\, funda]ia a
avut o evolu]ie cam pe
acela[i tip de dezvoltare
pe care l-a avut [i ]ara.
Ini]ial, au fost proiecte de
caritate pentru copiii bol-
navi de SIDA, pentru or-
fani, pentru copiii foarte
talenta]i [i s\raci, pentru
b\tr=nii neajutora]i. ~ntre
timp, ea a evoluat [i se
ocup\ acum de categoriile
care ast\zi au probleme,
[i care nu sunt acelea[i.
Acum, pensionarii sunt o
problem\ foarte serioas\
care s-a acutizat, `n condi-
]iile cre[terii pre]urilor.
Luni, 12 martie 2007
„Intervalul de timp `n care Rom=nia
a fost influent\, `n perioada interbelic\, a fost
scurt, dar contextul era nefavorabil,
ca urmare a celor dou\ r\zboaie mondiale
care au distrus continentul“
Acum, direc]ia este nu
ajutorarea punctual\, ci
crearea de institu]ii socia-
le interrela]ionate care s\
ajute comunitatea. De ex-
emplu, la Ghencea, fun-
da]ia a f\cut, `mpreun\
cu o biseric\, un centru
pentru b\tr=ni [i copii.
Copiii orfani vin [i-[i fac
lec]iile cu b\tr=nii sin-
guri, acolo m\n=nc\, au
instructori, au asistente
medicale, deci este un fel
de proiect integrat care nu
d\ numai ajutor, care [i
inspir\, `i `ndeamn\ pe
oameni s\ aib\ curaj.
Printr-un alt program,
adresat pensionarilor,
funda]ia le ajut\ pe doam-
nele `n v=rst\ s\ se `nfru-
muse]eze. Vine, de exem-
plu, un mare stilist [i le
ajut\ pe aceste doamne,
40 sau 50 de femei `n
v=rst\, s\ se coafeze, spre
exemplu. Acest lucru le
ajut\ extraordinar, din
punct de vedere moral.
Sunt anumite cluburi
ale pensionarilor `n jurul
Caselor de Ajutor Reci-
proc, sunt proiecte de dis-
pensare rurale, cum ar fi
cel de la Br\ne[ti, sunt
dispensare or\[ene[ti,
cum este cel de la Sulina,
care a fost construit cu
bani de la funda]ie [i re-
dat comunit\]ii.
Filosofia este s\ `i aju-
t\m s\ se ajute singuri. {i
nu este o funda]ie care dis-
pune de resurse financiare
fabuloase. Din c=te [tiu nu
se adun\ mai mult de
jum\tate de milion de euro
pe an, uneori chiar mai
pu]in, dar timp de 17 ani a
c\p\tat o foarte mare cre-
dibilitate [i admira]ie.
Acum, Principesa Mar-
gareta va face un pas `na-
inte care este posibil [i da-
torit\ `ncheierii etapei
privind retrocedarea bu-
5
nurilor. Este vorba de `n-
cercarea de a re`nvia Fun-
da]iile Regale Rom=ne,
care au fost o foarte mare
entitate `n Rom=nia. Ele
nu au fost organiza]ii ne-
guvernamentale, funda]ii
umanitare, ci funda]ii de
stat. ~n fiecare genera]ie a
regalit\]ii, a existat c=te o
funda]ie care purta nume-
le regilor, cu excep]ia Re-
gelui Carol al II-lea, c=nd
au func]ionat dou\. Prin-
cipesa ar dori s\ re`nvie
toate aceste funda]ii, la
care s\ se adauge cea deja
existent\, sub o singur\
cupol\ - Funda]iile Regale
Rom=ne, sub pre[edin]ia
Principesei. Ei bine, c=nd
o astfel de entitate va fi
creat\ - dar acest lucru nu
se va face `ntr-o zi, va cu-
prinde un foarte mare nu-
m\r de personalit\]i `n co-
mitetul de onoare - va a-
tinge toate domeniile [i se
va re`ntoarce la voca]ia ei
ini]ial\, aceea de a spriji-
ni educa]ia, publicistica,
literatura, arta, muzica,
societatea.
Familia regal\ va oferi
egida, cadrul, la care se
vor ad\uga alte for]e so-
ciale care vor putea con-
tribui. V\ dau doar un e-
xemplu - colec]ia „Bibliote-
ca pentru to]i“. C=nd eram
eu t=n\r, era cea mai po-
pular\ [i mai accesibil\
colec]ie de literatur\ care
cuprindea o list\ imens\
de valori literare, pe care
omul le avea contra 2 lei.
Ei bine, asta este o ini]ia-
tiv\ regal\, a lui Carol I,
[i nu una postbelic\. Ast-
fel de proiecte trebuie re-
f\cute. Cred c\ s-a ajuns
la o astfel de maturizare,
at=t a societ\]ii rom=-
ne[ti, c=t [i a prezen]ei re-
gale post-decembriste,
`nc=t s\ putem s\ sper\m
acest lucru. a
6 Luni, 12 martie 2007
PE SCURT
Produc\torii de lapte
primesc cot\ de
lapte `n c=teva zile
Produc\torii care au livrat lap-
te direct pe pia]\, `n perioada 1
aprilie 2005 - 31 martie 2006,
vor primi deciziile de acordare
a cotelor de lapte dup\ data de
15 martie 2007, informeaz\
MAPDR. Direc]ia de Alocare a
Cotelor de Lapte (DACL) din
MAPDR va trimite deciziile
privind cotele individuale de
referin]\ pentru 250.493 pro-
duc\tori [i pentru o cantitate
de lapte de peste un milion de
tone. Deciziile privind acorda-
rea cotei individuale de refe-
rin]\ pentru livr\ri cuprind
cantitatea de lapte dife-
ren]iat\ pe cump\r\tori [i
con]inutul de gr\sime de refe-
rin]\. Produc\torii care [i-au
extins capacitatea exploata]iei
[i s-au `nregistrat la DACL,
pân\ la data de 31 octombrie
2006, vor primi deciziile de
aprobare a cotelor de lapte
pân\ la data de 1 mai 2007.
Rom=nii au
`nmatriculat peste
320 de mii de
ma[ini `n 2006
Un num\r de 322.263 autove-
hicule noi [i second-hand au
fost `nmatriculate, `n 2006, `n
România, a anun]at pre[edin-
tele INS, Vergil Voineagu.
Conform statisticilor, vânz\ri-
le de autovehicule noi pe pia]a
autohton\ s-au cifrat `n 2006
la 297.162 unit\]i, din care
256.364 autoturisme, `n cre[-
tere cu 15,9% fa]\ de 2005
(18,9% la autoturisme). Cele
mai active segmente ale pie]ei
auto au fost autocamioanele
grele (peste 18 tone) - cu o
cre[tere de 77,1% [i auto-
buzele - 52,6%.
Britanicii vor case
`n Rom=nia
Num\rul britanicilor care p\-
r\sesc Marea Britanie pentru
a-[i construi o cas\ `n România
sau `n ]\rile mai `nsorite [i mai
ieftine este `n cre[tere. Nu-
m\rul celor `ntre 18 ani [i 24
de ani care se gândesc s\ p\r\-
seasc\ Marea Britanie a ajuns
la 40 de procente. Spania este
printre ]\rile cele mai vânate,
`n acest sens, dup\ care
urmeaz\ Turcia, România [i
Bulgaria. Tot mai multe per-
soane cump\r\ terenuri [i ma-
teriale de construc]ii `n ]\rile
mai `nsorite din sudul Europei.
Printre ]\rile cu pre]uri reduse
este vizat\ România [i Bulga-
ria. „Nu este vorba doar de a
face bani, ci [i despre un mod
mai relaxat de via]\, iar ]\ri
precum România [i Ungaria `[i
doresc oameni care s\ se mute
acolo pentru c\ ace[tia urmea-
z\ a aduce investi]ii“, a declarat
un expert britanic.
Gazprom nu va
renegocia pre]ul
pentru România
Compania ruseasc\ Gazprom
nu este de acord cu rediscuta-
rea pre]ului gazelor livrate
României `n baza contractelor
deja existente. ~n schimb a[-
teapt\ ca Romgaz s\ realizeze
un studiu de fezabilitate referi-
tor la oportunitatea construirii
unui depozit de gaze naturale
`n România. Reprezentan]ii
Romgaz s-au aflat la Moscova
pentru a discuta posibilitatea
`ncheierea unui contract direct
de furnizare a gazelor de c\tre
Rusia. Scopul `ncheierii unui
asemenea contract era de a re-
duce costurile gazelor pe care
România le import\. Pre[edin-
tele companiei ruse[ti Gazpom,
Alexander Medvedev, nu a fost
`ns\ de acord cu schimbarea
actualelor contracte. ~n schimb,
[i-a manifestat disponibilitatea
de a discuta posibilitatea unui
contract de furnizare direct\ `n
cazul `n care România va dori o
suplimentare a cantit\]ilor de
gaze deja contractate. a
O lege aberant\ oblig\ proprietarii s\ `nchirieze locuin]a pe 5 ani
Proprietarii de locuin]e
destinate `nchirierii ar pu-
tea fi obliga]i s\ `ncheie
contracte cu poten]ialii
chiria[i, pe o perioad\ de
minim cinci ani, potrivit
unui proiect de lege care va
reglementa pia]a chiriilor,
supus dezbaterii publice pe
pagina de internet a Minis-
terului Transporturilor,
Construc]iilor [i Turismu-
lui (MTCT). Conform pro-
iectului, evacuarea chiria-
Factura la gaz ar putea fi pl\tit\ dup\ 65 de zile, f\r\ penalit\]i
a ~n momentul de fa]\, dac\ factura la gaz nu este achitat\ `n termen de 26 de zile de la momentul emiterii, este sistat\
furnizarea gazelor a Liga Asocia]iei de Proprietari Habitat a solicitat extinderea termenului la 65 de zile, din cauza `ntârzierilor
mari `ntre data emiterii documentului de plat\ [i primirea acestuia la adresa abona]ilor a Potrivit Deciziei ANRGN, se va
percepe o cot\ a major\rilor de `ntârziere, calculate asupra valorii neachitate, egal\ cu nivelul major\rilor de `ntârziere datorate
pentru neplata la termen a obliga]iilor bugetare, pentru fiecare zi de `ntârziere, `ncep=nd cu a 16 zi de la emiterea facturii a
Liga Asocia]iei de Pro-
prietari Habitat a solicitat
Autorit\]ii Na]ionale de
Reglementare `n dome-
niul Gazelor Naturale ex-
tinderea de la 26 la 65 de
zile a perioadei de gra]ie
la plata facturii, din cauza
`ntârzierilor mari `ntre
data emiterii documentu-
lui de plat\ [i primirea a-
cestuia la adresa abona]i-
lor. ~n prezent, `n situa]ia
`n care consumatorul nu a
achitat integral contrava-
loarea serviciilor de furni-
zare prestate [i major\rile
de `ntârziere datorate se
`ntrerupe furnizarea gaze-
lor `n a 26-a zi, de la data
emiterii facturii. „Decizia
ANRGN nr 1191 din
02/11/2006 cu privire la
modificarea contractului-
cadru de furnizare regle-
mentat\ a gazelor natu-
rale pentru consumatorii
captivi casnici condamn\
asocia]iile de proprietari
la `ntreruperea furniz\rii
gazelor naturale“, se pre-
cizeaz\ `ntr-un comunicat
al Ligii Habitat. La finele
anului 2006, Autoritatea
Na]ional\ de Reglemen-
tare `n domeniul Gazelor
Naturale a adoptat Deci-
zia nr. 1191 (din 02/11/
2006) privind modificarea
[i completarea contracte-
lor-cadru de furnizare re-
glementat\ a gazelor na-
turale pentru consuma-
torii captivi, care prevede
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a ROM+NIA ~NCEPE
S| ~{I ADUNE DATORIILE
EXTERNE: Ministerul Fi-
nan]elor a `nceput demersu-
rile pentru recuperarea cre-
an]elor din Mozambic [i Re-
publica Mongol\, precum [i
negocierile pentru reglemen-
tarea crean]elor din Libia [i
Siria, reprezentând `n total
circa 17% din crean]ele exter-
ne ale României. ~n prezent,
notele mandat pe baza c\rora
vor fi reglementate datoriile
statului Mozambic, de peste
135 de milioane de dolari, [i
ale Republicii Mongole, de
circa 3 milioane de ruble
transferabile, sunt `n curs de
avizare. Datoriile statului
Guineea, datând din perioada
1965-1975, au fost deja sta-
bilite, printr-o hot\râre de
Guvern, la 2 milioane de
dolari, dup\ ce au fost dimi-
nuate cu 90%, [i vor fi `nca-
sate `n decurs de trei ani. De
asemenea, Ministerul Finan-
ECONOMIC
[ilor poate fi f\cut\ numai
pe baza unei hot\râri jude-
c\tore[ti irevocabile, `ns\
locatarul este obligat s\
pl\teasc\ chiria prev\zut\
`n contractul de `nchiriere
pân\ la data execut\rii e-
fective a hot\rârii de eva-
cuare.
De asemenea, persoa-
nele care ocup\ spa]ii din
fondul locativ, f\r\ con-
tract de `nchiriere, pot fi e-
vacuate la solicitarea pro-
`ntreruperea furniz\rii
gazelor naturale, `nce-
pând cu a 26-a zi calenda-
ristic\ de la data emiterii
facturii, `n cazul ne`nde-
plinirii obliga]iei de plat\,
factura constituind prea-
viz `n cazul ne`ndeplinirii
obliga]iei de plat\. Potri-
vit reprezentan]ilor pro-
prietarilor, `n foarte multe
cazuri facturile ajung cu
mare `ntârziere la asocia-
]iile de proprietari, astfel
`ncât, practic, r\mân pen-
tru achitare 2-3 zile pân\
la cea de a 26-a zi calenda-
ristic\ de la data emiterii
facturii, când se `ntrerupe
furnizarea gazelor natu-
rale. De asemenea, apare
[i o contradic]ie cu preve-
derea care asigur\ consu-
matorului 45 de zile de la
data emiterii facturii [i
pân\ la achitarea integra-
l\ a acesteia, f\r\ a fi pe-
nalizat. „Nu e[ti penali-
zat, dar furnizarea gaze-
lor poate fi `ntrerupt\! O
gândire original\“, sem-
naleaz\ Liga Habitat.
Penalit\]i din a 16-a
zi, iar dintr-a 26-a,
debran[are
Totodat\, potrivit De-
ciziei ANRGN, se va per-
cepe o cot\ a major\rilor
de `ntârziere, calculate
asupra valorii neachitate,
]elor a `nceput negocierile
pentru reglementarea datori-
ilor Siriei [i Libiei, reprezen-
tând fiecare `n jur de 45 de
milioane de dolari. România
are crean]e externe `n 15 sta-
te, totalizând 1,427 miliarde
de dolari [i 1,099 miliarde de
ruble transferabile. Cu [ase
dintre cele 15 ]\ri debitoare:
Sudan, Republica Congo, Ni-
geria, Somalia, Tanzania [i
Cuba, România nu a `nceput
`nc\ negocierile pentru recu-
perarea crean]elor de peste
190 de milioane de dolari.
a CONSTAN}A A ACHI-
ZI}IONAT AUTOBUZE SU-
PRAETAJATE: Prim\ria
Constan]a a achizi]ionat 10
autobuze supraetajate [i un
autocar de protocol care vor
putea fi `nchiriate de operato-
rii din turism pentru a-i plim-
ba pe turi[ti. C=teva dintre ele
vor circula [i pe dou\ trasee
din sta]iunea Mamaia [i portul
turistic Tomis. Primarul Cons-
prietarului, evacuarea ur-
mând s\ fie f\cut\ dup\
notificarea chiria[ilor.
~n cazul `n care titularul
contractului de `nchiriere
p\r\se[te locuin]a sau
decedeaz\, precum [i `n
cazul `n care nu a folosit
locuin]a mai mult de un an
f\r\ `ntrerupere, contrac-
tul se reziliaz\ `n termen
de 30 zile, respectiv un an.
Potrivit [efului Direc]iei de
Dezvoltare `n Construc]ii
egal\ cu nivelul major\ri-
lor de `ntârziere datorate
pentru neplata la termen
a obliga]iilor bugetare,
pentru fiecare zi de `ntâr-
ziere. Acestea, `ncepând
cu a 16-a zi calendaristi-
c\ de la data emiterii fac-
turii [i pân\ la achitarea
integral\ a acesteia, in-
clusiv ziua pl\]ii, `n cazul
ne`ndeplinirii obliga]iei
de plat\ `n termen de 30
de zile calendaristice de
la data scaden]ei. AN-
RGN a mai stabilit c\
toate cotele de contribu]ie
la cheltuielile asocia]iei
de proprietari, calculate
pentru fiecare proprietar
din condominiu, vor fi
achitate de ace[tia, dup\
caz, `n termen de maxi-
mum 15 zile de la data
afi[\rii listei de plat\, da-
tan]ei, Radu Maz\re, care a
participat, s=mb\t\, la inau-
gurarea autobuzelor supraeta-
jate, a declarat c\ mijloacele
de transport sunt fabricate `n
Spania [i au fost achizi]ionate
`n leasing pe o perioad\ de
cinci ani. Pre]ul unei singure
ma[ini ajunge la 280.000 de
euro. Directorul RATC, Du-
mitru Coiciu, a declarat c\ val-
oarea total\ a proiectului este
de 3 milioane de euro [i const\
`n cele 10 autobuze supraeta-
jate cu o capacitate de 77 de
locuri [i un autocar cu scaune
din piele [i dotat la ultimele
standarde. Sâmb\t\ au fost
inaugurate primele [apte au-
tobuze, urmând ca alte patru
s\ soseasc\ `n cel mult dou\
s\pt\mâni [i s\ fie introduse
`n circuitul turistic, `ncepând
cu data de 1 mai. Câteva din-
tre ele vor circula [i pe dou\
trasee din ora[, pre]ul estimat
fiind de 5 lei.
a TO}I CEI {ASE DI-
RECTORI AI LOTERIEI AU
din cadrul MTCT, Marin
Cotescu, viitoarea lege `i
va proteja atât pe chiria[i,
cât [i pe proprietarii de
locuin]e destinate `nchi-
rierii.
„Se redefine[te struc-
tura [i con]inutul contrac-
tului de `nchiriere, drep-
turile [i obliga]iile, atât ale
proprietarilor, cât [i ale
chiria[ilor. Se stabilesc e-
xigen]e minimale pentru o
locuin]\ cu chirie [i se are
t\ care trebuie s\ fie `ns-
cris\ `n lista de plat\
respectiv\. ~n vederea
respect\rii termenelor le-
gale de plat\ a facturilor
c\tre furnizorii de utili-
t\]i, administratorii au
obliga]ia de a afi[a lista
de plat\ `n termen de
maximum cinci zile de la
data primirii ultimei fac-
turi expediate prin po[t\,
certificat\ prin `nscrisul
de pe [tampila po[tei, sau
de la data confirm\rii de
primire, `n cazul transmi-
terii facturii prin curier/
delegat. Dup\ o perioad\
de 30 de zile de la expi-
rarea termenului stabilit
pentru plat\, asocia]ia de
proprietari poate calcula
[i percepe penaliz\ri de
`ntârziere pentru suma
neachitat\, `n condi]iile
R|MAS F|R| FUNC}II:
Loteria Român\ i-a revocat
din func]ie pe patru dintre di-
rectorii executivi ai s\i, potri-
vit unui comunicat. Ceilal]i
doi directorii executivi [i-au
prezentat demisiile `n ziua
anterioar\ [edin]ei consiliu-
lui de administra]ie, care a a-
vut loc joi. Ace[tia sunt Adri-
an Albu [i Olga Ciocan de la
Marketing, respectiv Centrul
de Calcul. Membrii CA le-au
aprobat demisiile, joi, `n una-
nimitate. Cei patru directori
revoca]i din func]ie sunt Stan
George (Resurse Umane), So-
rin Croitoru (Rela]ii Externe),
Ion Cornea (Financiar) [i
Ecaterina Deaconu (Comer-
cial). Cei patru directori au
fost revoca]i pe baza art 16
din statutul Loteriei, care nu
spune c\ trebuie s\ existe
vreun motiv atunci când se
revoc\ un director, a declarat
directorul general al Loteriei,
Liliana Ghervasuc. a
`n vedere atât a[a-zisa pro-
tec]ie a chiria[ilor, dar [i
protec]ia proprietarului“, a
afirmat Cotescu. Acesta a
explicat c\ modul de calcul
al chiriilor este stabilit
prin lege, astfel `ncât s\
cuprind\ toate cheltuielile,
de la amortizarea investi-
]iei, pân\ la profit.
Conform estim\rilor mi-
nisterului, legea chiriei ar
putea fi adoptat\ `n aceas-
t\ toamn\.
stabilite [i aprobate de a-
dunarea generala a aso-
cia]iei de proprietari, `n
limitele stabilite de Ordo-
nan]a Guvernului nr. 85/
2001, aprobat\ cu modifi-
c\ri prin Legea nr. 234/
2002. Suma acestora nu
poate dep\[i suma cotei
de `ntre]inere lunar\ la
care s-a aplicat. a
Rezultatele
extragerii 6/49:
41 35 13 1 20 12
Report cat. I:
7.566.325,99 lei
C=[tig cat. a II-a:
18 x 22.378,24 lei
Rezultatele
extragerii Noroc:
5872732
Report cumulat cat. I:
1.719.917,52 lei
C=[tig cat. a II-a:
2 x 19.663,25 lei
Vremea `n ]ar\:
Luni, 12 martie
Vremea va fi cald\. Cerul
va fi variabil, cu `nnor\ri `n
jum\tatea de est a ]\rii, iar
spre sear\ [i `n sud-est [i cen-
tru. ~n aceste zone local va
ploua slab, iar `n zona `nalt\
de munte vor fi [i lapovi]e [i
ninsori. V=ntul va prezenta
unele intensific\ri `n Moldo-
va, Dobrogea [i B\r\gan.
Temperaturile minime se vor
situa `ntre -2 [i 5 grade, u[or
mai sc\zute `n depresiuni.
Temperaturile maxime se vor
situa `ntre 6 [i 16 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 12.03.2007
Dolar SUA 2,5910
Euro 3,4006

Premierul T\riceanu for]eaz\ cu orice
pre] am=narea alegerilor pentru PE
a Primul-ministru `ncearc\ s\ impun\ am=narea alegerilor PE, cu riscul ruperii Alian]ei D.A.
a Premierul T\riceanu [i pre[edintele B\sescu se vor confrunta pe aceast\ tem\ `n [edin]a
de ast\zi a Guvernului a Opozi]ia `l sprijin\ cu toate for]ele pe liderul PNL a
De[i acum c=teva s\p-
t\m=ni f\cea apeluri sus-
]inute pentru ]inerea ale-
gerilor pentru Parlamen-
tul European (PE) la ter-
men, primul-ministru s-a
r\zg=ndit. Dup\ ce a sta-
bilit data scrutinului pen-
tru 13 mai, C\lin Popes-
cu-T\riceanu propune,
ast\zi, `n Guvern am=na-
rea procesului electoral
pentru la toamn\.
Acuze spre
pre[edinte [i opozi]ie
{eful Executivului [i-a
motivat, s=mb\t\, gestul
de am=nare a alegerilor
pentru PE prin faptul c\
apelul s\u pentru o cam-
panie electoral\ europea-
n\ ]inut\ „`n spiritul a-
gendei reale a românilor“
a fost ignorat.
„Am constatat c\ for-
]ele politice angrenate `n
disputele din ultimele do-
u\ luni prefer\ jocul poli-
ticianist `n locul unei dez-
bateri serioase a proble-
melor României europe-
ne. De[i pre[edintele Ro-
mâniei a organizat con-
sult\rile de la Cotroceni
pe tema votului uninomi-
nal, acestea nu au condus
la o `n]elegere comun\.
Declara]ia pre[edintelui
las\ de `n]eles c\ nu a re-
nun]at la ideea referendu-
mului [i c\ acesta ar
putea fi convocat chiar `n
ziua alegerilor europene.
Pe de alt\ parte, constat
c\ PSD [i partidele din o-
pozi]ie continu\ demersu-
rile de suspendare a pre-
[edintelui [i men]inerea
dezbaterii politice pe teme
de profund\ dezbi- nare.
Aceast\ atitudine nu are
nici o leg\tur\ cu nevoile
reale ale românilor [i nu
reflect\ interesele eu-
ropene ale României“, a
ar\tat primul-ministru.
Amenin]are c\tre PD
Dup\ justificarea in-
ten]iei sale de a suspenda
declan[area procesului e-
lectoral, T\riceanu a su-
bliniat c\ nu a supus de-
cizia sa aprob\rii Delega-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a R|ZBOIUL PNL-PLD
CONTINU| LA NEAM}:
Lupta politic\ dintre PNL [i
PLD se d\ [i `n provincie.
Primarul municipiului Pia-
tra Neam], Gheorghe {tefan,
a fost amendat cu 20.000 de
lei de Corpul de Control al
Primului-Ministru pentru
`ntârzierea rezolv\rii dosa-
relor `n conformitate cu Le-
gea fondului funciar. Gheor-
ghe {tefan, care este mem-
bru suspendat al PNL, a de-
clarat, ieri, `ntr-o conferin]\
de pres\ sus]inut\ la sediul
PLD Neam], c\ sanc]iunea
vine ca o r\zbunare a con-
ducerii centrale a PNL pen-
]iei Permanente a PNL,
deoarece e vorba de o de-
cizie pe care o ia `n cali-
tate de [ef de Guvern. Re-
ferindu-se la un eventual
refuz al partenerilor de
guvernare de a-i sus]ine
pozi]ia, C\lin Popescu-
T\riceanu a fost nea[tep-
tat de dur `n declara]ii.
„Membrii din Guvern ai
PD trebuie s\ ia o hot\-
râre: ori sunt solidari cu
decizia primului-minis-
tru, ori, dac\ nu, trebuie
s\ se hot\rasc\ - poate
vor s\ fac\ parte din opo-
zi]ie“, a avertizat premi-
erul T\riceanu, sublini-
ind c\ decizia ultim\ `n
Guvern apar]ine primu-
lui-ministru. ~n plus, a-
cesta a precizat c\ nu a
consultat PD deoarece a-
mânarea alegerilor nu
reprezint\ „o decizie care
s\ ]in\ cont de interesele
politicianiste“.
Conform unor surse li-
berale, pe primele 7 po-
zi]ii ale listei cu candida]i
ai PNL (eligibile, potrivit
sondajelor), fuseser\ no-
minaliza]i Mihai-R\zvan
Ungureanu, Adrian Cio-
roianu, Ovidiu Silaghi, A-
dina V\lean, Alexandru
Mor]un, Ramona M\nes-
cu, Dan Motreanu.
Democra]ii vor
[edin]\ de urgen]\
a Alian]ei D.A.
Primele reac]ii ale de-
mocra]ilor la manevrele
liberalilor au venit din
partea vicepremierului A-
driean Videanu. Acesta a
spus c\ motivele invocate
de primul-ministru pen-
tru am=narea alegerilor
sunt lipsite de temei, dar
cum `n joc era vorba chiar
de viitorul democra]ilor la
guvernare, partidul s-a
`ntrunit de urgen]\ pen-
tru a stabili o pozi]ie ofi-
cial\.
Dup\ `ntrunirea lide-
rilor democra]i, pre[edin-
tele PD, Emil Boc, a cerut,
ieri, `n baza protocolului
de func]ionare a Alian]ei
D.A. (A.D.A.), convocarea,
`n aceast\ diminea]\, a
unei [edin]e extraordina-
tru faptul c\ simpatizeaz\
cu partidul condus de Theo-
dor Stolojan. Primarul din
Piatra Neam] sus]ine c\ va
contesta amenda `n con-
di]iile `n care municipalita-
tea a angajat dou\ firme de
avocatur\ pentru gr\birea
punerii `n posesie pe Legea
fondului funciar. Gheorghe
{tefan sus]ine c\ la Prim\-
ria Piatra Neam] mai exist\
doar 150 de cereri nerezol-
vate din care, aproape 100
sunt introduse pe ordinea de
zi a Comisiei de fond funciar
care se va `ntruni miercuri.
a BARONUL DE GORJ,
MOREGA, SUSPENDAT O
ACTUALITATE
C\lin Popescu-T\riceanu cere mini[trilor PD sprijinul partenerilor de
s\-i accepte condi]iile sau s\ plece `n opozi]ie guvernare `n planurile
re a Consiliului de Condu-
cere al A.D.A. pentru a
discuta pe marginea in-
ten]iei premierului de a
amâna alegerile pentru
Parlamentul European
(PE). Potrivit acestuia,
C\lin Popescu-T\riceanu,
fiind premierul A.D.A., nu
poate lua unilateral de-
cizia amân\rii alegerilor,
el trebuind s\ se consulte
cu PD [i UDMR.
Nici UDMR nu vrea
am=nare
La r=ndul s\u, vice-
premierul Marko Bela a
anun]at s=mb\t\ la Cluj-
Napoca faptul c\ UDMR
nu agreeaz\ ideea amâ-
n\rii alegerilor pentru
Parlamentul European.
„Regret c\ premierul a a-
juns la aceast\ concluzie,
c\ se impune amânarea a-
legerilor. ~n]eleg sup\r\-
rile dânsului [i constat c\
partidele politice nu sunt
capabile s\ stabileasc\
priorit\]ile momentului“,
a declarat pre[edintele
UDMR. ~n opinia sa, cea
mai important\ prioritate
a momentului ar fi fost or-
LUN| DIN PNL: Premierul
C\lin Popescu-T\riceanu a
anun]at, sâmb\t\, dup\ [e-
din]a Delega]iei Permanente
a PNL, c\ liderul filialei gor-
jene Dan Ilie Morega a fost
suspendat pentru o lun\ din
partid, perioad\ `n care se-
cretarul general al PNL va
face o anchet\ la organiza]ia
jude]ean\ din Gorj. „Domnul
Morega este acuzat de un
comportament care mi se
pare c\ excede conduitei po-
litice morale [i va fi o lun\
suspendat din partid. Secre-
tariatul General al PNL va
face toate cerecet\rile legate
de acuza]iile care `i sunt
ganizarea alegerilor pen-
tru PE [i nu organizarea
de referendumuri, fie c\
unul este pentru votul u-
ninominal, iar cel\lat
pentru suspendarea pre-
[edintelui. „UDMR este
preg\tit\ pentru alegeri.
Am strâns semn\turi, `n
num\r de 320.000 [i ur-
meaz\ ca s\pt\mâna vii-
toare s\ le depunem“, a
mai spus Marko Bela.
B\sescu la [edin]a
Guvernului
Pe l=ng\ opozi]ia PD [i
UDMR la ideea am=n\rii
alegerilor, lucrurile se
complic\ [i mai mult pen-
tru premierul T\riceanu,
datorit\ unei posibile par-
ticip\ri a pre[edintelui
B\sescu la [edin]a de Gu-
vern de ast\zi.
Surse de la Cotroceni
au dezv\luit presei c\
pre[edintele ar `ncerca,
astfel, s\ determine ]ine-
rea alegerilor la data sta-
bilit\ `n ciuda inten]iilor
premierului. De rezulta-
tul confrunt\rii de ast\zi
`ntre premier [i cei care se
opun am=n\rii alegerilor
aduse“, a declarat T\riceanu.
De asemenea, liderul PNL a
precizat c\ va fi cel care va
solicita excluderea din partid
a lui Morega dac\ se va con-
stata c\ acuza]iile care `i
sunt aduse sunt fondate.
Scandalul legat de liderul fil-
ialei Gorj a PNL a izbucnit
dup\ difuzarea `n media a u-
nei `nregistr\ri audio `n care
Morega f\cea presiuni asu-
pra unor directori de societ\]i
de stat din jude] pentru a da
bani `n contul campaniei
electorale a partidului.
a REPARA}II DE 4
MIL. EURO LA AEROPOR-
TUL KOG|LNICEANU: Ae-
Luni, 12 martie 2007
depinde `ns\ [i viitorul de-
mocra]ilor la guvernare.
Cel mai probabil, o
posibil\ retragere a aces-
tora din Alian]a D.A. ar
trebui s\ primeasc\ apro-
bare tocmai de la Traian
B\sescu, `n vreme ce libe-
ral-democra]ii lui Stolojan
fac apeluri pentru plecarea
PD din Guvern. Aceast\
pozi]ie a fost subliniat\,
ieri, la Suceava de vice-
pre[edintele PLD, care [i-a
exprimat „dezam\girea“
pentru faptul c\ PD `nc\
r\m=ne l=ng\ „un premier
compromis“, avertiz=nd
partidul lui Boc c\ ar pu-
tea pl\ti un cost electoral
pentru acest lucru.
PSD, PC [i PRM,
bucuroase de decizia
lui T\riceanu
De[i se vede lipsit de
sale de am=nare a alege-
rilor, primul-ministru se
bucur\ de sus]inerea par-
tidelor de opozi]ie.
Astfel, pre[edintele
PSD, Mircea Geoan\, a
declarat, sâmb\t\, la Pe-
tro[ani, c\ decizia premi-
erului T\riceanu privind
amânarea eurolagerilor
este una „ra]ional\“, pri-
mul-ministru r\spun-
zând, astfel, unei situa]ii
politice de care trebuie ]i-
nut cont `n stabilirea pri-
orit\]ilor României. La
r=ndul s\u, vicepre[edin-
tele executiv al PRM, Lu-
cian Bolca[, a declarat c\
hot\rârea premierul T\ri-
ceanu de amânare a ale-
gerilor pentru Parlamen-
tul European reprezint\
„o decizie de mare respon-
abilitate, justificat\ de
situa]ia politic\ actual\ a
României“.
~n fine, senatorul PC
Codru] {ere[ a este de p\-
rere c\ premierul T\ri-
ceanu a luat o „decizie `n-
]eleapt\“ propunând amâ-
narea alegerilor europar-
lamentare, `ntrucât aces-
tea nu pot fi organizate `n
luna mai `n contextul `n
care pe agenda public\ se
afl\ „cu totul alte teme“. a
roportul interna]ional Mi-
hail Kog\lniceanu din jude-
]ul Constan]a a fost `nchis
total `ncepând de ieri, pen-
tru repararea pistei, lu-
cr\rile durând timp de o
lun\. Directorul general al
aeroportului, Corneliu B\-
lan, a declarat c\ lucr\rile
cost\ peste 4 milioane de
euro. Potrivit acestuia, pân\
`n 10 martie aeroportul a
fost `nchis par]ial, timp `n
care s-au executat lucr\ri de
repara]ii la cap\tul de nord
al pistei de aterizare-deco-
lare pe o lungime de 700 de
metri. ~n acest interval,
`ns\, traficul aerian nu a
fost afectat. a
7
LUMEA PE SCURT
E[ec total `n
negocierile
privind Kosovo
Liderii sârbi [i reprezentan]ii al-
banezilor din Kosovo nu au
reu[it s\ cad\ de acord,
sâmb\t\, la Viena, asupra textu-
lui referitor la viitorul statut al
provinciei Kosovo, propus de me-
diatorul ONU, Martti Ahtisaari.
Reprezentan]ii Serbiei resping
total propunerea mediatorului de
a asigura o suveranitate extins\
provinciei Kosovo, sub suprave-
ghere interna]ional\, `n timp ce
albanezii din regiune cer inde-
penden]a acestei provincii din
sudul Serbiei, populat\ `n pro-
por]ie de 90% de etnici albanezi.
~n acela[i timp, de[i are rela]ii
reci cu Uniunea European\ din
cauza criminalilor de r\zboi care
se mai afl\ `n libertate, Serbia
este puternic sus]inut\ de Rusia.
Astfel, pre[edintele Comitetului
de afaceri externe din Duma de
la Moscova, Konstantin Kosacev,
a declarat, imediat dup\ e[ecul
conferin]ei de la Viena, c\ „orice
solu]ie pentru viitorul statutului
Kosovo-Metohija care este ac-
ceptabil\ pentru Belgrad este ac-
ceptabil\ [i pentru Rusia“.
Deasemeni, parlamentarul rus a
subliniat c\ ]ara sa nu este de
acord cu independen]a provinciei
amintite. El s-a ar\tat, totodat\,
„m=hnit“, pentru faptul c\, `n
cazul Kosovo, comunitatea in-
terna]ional\ ar sprijini sepa-
ratismul, ceea ce ar fi f\cut ca o
rezolvare politic\ a problemei s\
fie aproape imposibil\.
Bush se love[te
de populismul
sud-american
Pre[edintele Venezuelei, Hugo
Chavez, aflat `ntr-o vizit\ ofi-
cial\ `n Argentina, a ]inut un
discurs `n care a criticat turneul
liderului american George Bush
`n America Latin\. El s-a
adresat mai multor mii de argen-
tinieni la Buenos Aires decla-
rând c\ America Latin\ trebuie
s\ se uneasc\ pentru a lupta
`mpotriva influen]ei Americii [i a
lui George Bush, pe care l-a ca-
racterizat drept „un cadavru
politic“. ~n ciuda populismului de
st=nga a lui Chavez [i a demon-
stra]iilor de protest `nt=lnite `n
]\rile pe care le viziteaz\, [eful
de la Casa Alb\ `[i continu\
turneul `n Uruguay, `ncerc=nd
s\ conving\ guvernele din zon\
s\ accepte ideea unor schimburi
comerciale sporite.
Cel pu]in 29 de mor]i
`ntr-un atentat
la Bagdad
Cel pu]in 29 de persoane au fost
ucise, ieri, la Bagdad `n dou\
atentate, `ntre care unul a vizat
musulmani [ii]i ce se `ntorceau
din pelerinajul `n ora[ul sfânt
[iit Kerbala. O ma[in\ capcan\ a
explodat `n centrul Bagdadului
la trecerea pelerinilor [ii]i,
provocând 19 mor]i [i 20 de
r\ni]i, a anun]at o surs\ a secu-
rit\]ii locale. Al]i 10 civili au fost
uci[i [i 7 r\ni]i `ntr-un alt aten-
tat sinuciga[ comis de un
kamikaze ce avea asupra sa o
centur\ cu explozibili [i care a
ac]ionat `ntr-un microbuz, `n
cartierul Moustansiriya, nord-es-
tul capitalei irakiene. ~n total,
cel pu]in 43 de persoane au fost
ucise, ieri diminea]\, `n violen]e
comise pe teritoriul irakian, la o
zi dup\ conferin]a interna]ional\
privind securitatea `n Irak, care
a reunit la Bagdad delega]ii din
17 ]\ri [i organiza]ii, `ntre care
SUA, Iranul [i Siria. Conferin]a
s-a `ncheiat doar cu promisiunea
unor consult\ri sporite `ntre
statele care au interese politice
`n aceast\ zon\, acest lucru
f\c=nd pu]in probabil\ sc\derea
violen]elor `n Irak. a

8 Luni, 12 martie 2007
Re]ete naturiste pentru copiii anemici
La unii copii [i adolescen]i `n
cre[tere apar, destul de frecvent,
st\ri de anemie [i debilitate
prelungit\, declan[ate din diferite
cauze. Anemia este o afec]iune
maladiv\ care const\ `n sc\derea,
sub valorile normale, a num\rului
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Valorile normale ale
hemoglobinei sunt peste
13g%, la b\rba]i, [i peste
12g%, la femei.
Boala este mai frecven-
t\ la copii, convalescen]i,
b\tr=ni [i femei de v=rst\
fertil\. Se cunosc dou\
forme de anemii:
- microcitar\ produs\
`n condi]iile caren]ei de
fier, pierderi excesive de
s=nge prin hemoragii in-
terne sau externe sau du-
p\ afec]iuni cronice (hepa-
tice, ulceroase [i renale);
se manifest\ prin astenie
fizic\, iritabilitate, paloa-
re, palpita]ii, deformarea
[i sf\r=marea unghiilor;
- macrocitar\ provoca-
t\ de caren]a vitaminic\
(mai ales B12), care d\
anemia pernicioas\ sau
CM
hipercrom\, c=nd bol-
YK
navul prezint\ astenie
fizic\ [i psihic\ precum [i
`nc\run]ire prematur\.
~n func]ie de cauzele ca-
re determin\ aceste modi-
fic\ri cantitative [i calita-
tive ale componentelor
s=ngelui, exist\ mai mul-
te forme de manifestare.
Un prim semnal poate
fi paliditatea , respectiv
clorozarea pielii sau cu-
loarea galben-verzuie, fe-
nomen ap\rut la copiii
subnutri]i [i cu un regim
de via]\ necorespunz\tor
Uneori p\rin]ii cred, `n mod gre[it, c\ rezolv\
anemia copilului numai cu p=ine, paste
f\inoase, cartofi, dulciuri [i unele derivate
(chipsuri, napolitane, eugenii)
Nu `ndopa]i copiii cu
snaks-uri [i salamuri
pline de E-uri
Meniurile zilnice trebuie
s\ fie foarte variate pentru
a stimula apetitul bolnavu-
lui. ~ntre mese se beau,
dup\ caz, ceaiuri aromatice
cu zmeur\, mure, fragi,
cimbri[or [i m\ce[e.
P\rin]ii copiilor anemici
sunt tenta]i, din nefericire,
s\ le ofere alimente c=t mai
atr\g\toare, cu arome pu-
de globule ro[ii (hematii) [i a
cantit\]ii de hemoglobin\ la
unitate de volum a s=ngelui. Ca
urmare, se reduce cantitatea de
oxigen [i substan]e nutritive
transportat\ de s=nge c\tre
diferite ]esuturi din organism.
[i la tinerele fete aflate `n
perioada pubert\]ii sau la
instalarea ciclului men-
strual, mai ales c=nd, `n
mod gre[it, au adoptat un
regim exagerat de sl\bire.
~n aceste cazuri, se pro-
duce o reducere drastic\ a
fierului din hematii, du-
c=nd la modific\ri profun-
de [i grave `n componen]a
s=ngelui.
Starea de paliditate a
pielii trebuie s\ fie verifi-
cat\ printr-o analiz\ a -
m\nun]it\ a s=ngelui, ca-
re ar putea semnala exis-
ten]a unor boli, mai u[oa-
re sau mai grave. Se cu-
nosc, `ns\, [i familii la
care predomin\ o paloare
a pielii, mo[tenit\ eredi-
tar.
~n afar\ de paloare,
bolnavii pot acuza ame -
]eli, vertij, dureri de cap,
insomnie, irascibilitate,
astenie, oboseal\, lipsa
poftei de m=ncare, tahi-
cardie, suflu sistolic, insu -
ficien]\ cardiac\, indiges-
tie, sl\biciune general\ cu
sc\derea tonusului muscu-
lar, lips\ de vitalitate, in-
capacitate de efort fizic [i
intelectual, duc=nd uneori
la pierderea cuno[tin]ei.
~n cazul anemiei perni-
cioase (ap\rut\ `n caren]\
vitaminic\) survin [i tul-
bur\ri ale sistemului ner-
vos. La unele persoane a-
nemice, unghiile devin
sf\r=micioase [i prezint\
[an]uri longitudinale.
ternice, pe baza unor adi-
tivi care pot d\una s\n\t\-
]ii fragile a micu]ilor.
Este bine s\ se evite
snacks-urile bogate `n
E-uri [i gr\simi, apoi meze-
lurile bogate `n aditivi d\u-
n\tori, sare [i gr\simi satu-
rate precum [i dulciuri con-
centrate care scad pofta de
m=ncare, mai ales dac\
sunt `nso]ite de sucuri sin-
tetice, `mbog\]ite cu cofei-
n\ ce provoac\ dureri de
cap, palpita]ii [i chiar hi-
pertensiune arterial\.
CM
YK
POR}IA DE S|N|TATE
Nu sunt neglijabile st\-
rile de debilitate [i de sl\-
bire treptat\ care sunt
provocate de conflicte su-
flete[ti [i de st\ri de de-
presie datorate probleme-
lor ap\rute la [coal\ sau
datorate primelor insuc-
cese `n dragoste.
De ce apare anemia
Printre cauzele care ge-
nereaz\ anemiile la copii
[i tineret pot fi pierderile
de s=nge prin unele hemo-
ragii interne, mai greu de
depistat, hemoragii exter-
ne produse prin ulcera]ii
la nivelul diferitelor orga-
ne, fisuri anale sau he-
moroizi [i, `n cel mai grav
caz, leucemia.
Poate exista o caren]\
acut\ de fier, un aport in-
suficient de oxigen `n glo-
bulele ro[ii, caren]\ `n vi-
tamine [i deficit alimen-
tar raportat la cerin]ele
organismului `n cre[tere.
Acest deficit alimentar es-
te datorat at=t lipsei pof-
tei de m=ncare c=t [i lipsei
alimentelor de pe masa
zilnic\.
S-a constatat c\ ane-
mia produs\ de o alimen-
ta]ie insuficient\ [i deze-
chilibrat\ este cea mai
frecvent\ la copii sub
v=rsta de 10 ani, la 80%
dintre ace[tia manifest=n-
du-se unele simptome ca-
racteristice.
Anemia caren]ial\ se
instaleaz\ lent, `n timp
mai lung, `ntruc=t copilul
prime[te o parte din ali-
mentele necesare, dar `n
raporturi care nu cores-
pund pentru a asigura
cre[terea ponderal\ [i
dezvoltarea intelectual\ a
organismului.
Remedii naturiste
`mpotriva bolii
Tratamentele fitote -
rapeutice au la baz\
foarte multe m\suri efi-
ciente de `nvingere a ane-
Tratamente balneoclimaterice
Tratamentele balneo-
climaterice se fac cu ape
minerale feruginoase, `n
func]ie de natura anemi-
ilor [i de con]inutul `n fier,
calciu, magneziu [i zinc.
Sunt indicate sta]iu-
nile:
- Tu[nad, Buzia[, Co-
vasna [i Lipova (pentru
anemii provocate de he-
moragii sau de o alimen-
ta]ie s\rac\ `n fier);
- Ol\ne[ti, Borsec, C\li-
m\ne[ti, C\ciulata, S=n-
giorz, Sl\nic-Moldova,
Tinca [i {aru-Dornei (pen-
tru anemia pernicioas\
CM
YK
miei folosind ceaiuri, tinc-
turi, macerate `n vin,
melite [i b\i de plante.
Majoritatea speciali[tilor
admit efectele benefice ale
curelor de prim\var\ cu
infuzii de urzic\ vie [i cu
tije de p\p\die (6 tije pe
zi), pe o durat\ de 6-8
s\pt\m=ni.
De asemenea se reco-
mand\ o cur\ de 2-3 3 s\p-
t\m=ni cu gr=u germinat,
fulgi de ov\z `n lapte sau
suc de orz verde. ~n zone
montane se consum\ fruc-
te mature de ienup\r.
}in=nd seam\ de con]i-
nutul ridicat `n fier [i clo-
rofil\, frunzele de urzic\
sunt cel mai mult reco -
mandate sub form\ de in-
fuzie (2 linguri]e frunze
uscate la 250 ml ap\ fiar-
t\); dup\ o infuzare timp
de 10 minute se beau, zil-
nic, c=te 2-3 ceaiuri calde,
`ntr-o cur\ de 6-8 s\pt\-
m=ni, av=nd efecte vita-
minizante (A, C, B12, K),
tonifiante, hipoglicemian-
te [i galactogoge.
Bune rezultate dau [i
infuziile de cre]i[oar\,
coada [oricelului, roini]\,
coada calului, cimbri[or,
obligean\, troscot, ]intau-
r\, pir, turi]\ mare, arni-
c\, teci de fasole, m\ce[e
uscate, frunze de afin,
flori de ciubo]ica cucului,
muguri de brad.
La intervale de 2 zile,
se bea c=te un ceai din
fructe de coriandru, ana-
son [i chimion care fa-
vorizeaz\ digestia [i
apetitul, prin producerea
sucurilor gastro-intesti-
nale. Ceaiurile se beau
separat sau `n amestec
pentru ac]iuni remineral-
izante, vitaminizante, di-
uretice, antitoxice, an-
timicrobiene, aperitive,
tonifiante [i de stimulare
a cre[terii. La fiecare can\
de ceai se adaug\ c=te o
linguri]\ de bitter suedez.
Re]ete cu vin
[i miere de albine
Alte re]ete au la baz\
prelucr\ri cu alcool, vin
sau miere de albine:
- Tinctur\ cu r\d\cini
de angelic\ din care se iau
c=te 10 pic\turi cu 30 mi-
nute `nainte de masa de
pr=nz.
- Vin tonic din 6 linguri
flori de salc=m sau de roi-
ni]\ la 1 litru vin ro[u
fierbinte care se macerea-
cauzat\ de lipsa vitaminei
B12).
Mai sunt recomandate
zile de relaxare, cu plim-
b\ri la Poiana-Bra[ov,
Bu[teni, Sinaia, Vatra-
Dornei, C=mpulung-Mus-
cel, Ruc\r, Lacu-Ro[u,
Tismana, St=na-de-Vale.
Prin grija atent\ a p\rin-
]ilor, a cadrelor didactice
[i a medicilor, anemia co-
piilor, a adolescen]ilor [i a
convalescen]ilor dup\ boli
mai grave poate fi vinde-
cat\, red=nd bolnavilor
energia, voio[ia [i frumu-
se]ea v=rstei lor.
Constantin I. Milic\ es-
te profesor universitar la
Universitatea de {tiin]e
Agricole [i Medicin\
Veterinar\ (USAMV) din
Ia[i. Este specializat `n
fitoterapie [i trateaz\ a-
nual sute de persoane din
toate col]urile ]\rii, pre-
scriind pentru orice boal\
preparate complexe din
plante pe care cel mai
adesea le ignor\m. A sal-
vat oameni c\rora nu li se
mai d\deau [anse de su-
pravie]uire, preparatele
fiind realizate `n labo-
rator, dup\ metode [tiin-
]ifice [i dup\ atenta ana-
liz\ a fiec\rei afec]iuni `n
parte.
z\ 1-2 zile, se strecoar\ [i tinctur\ de propolis [i 100
se bea c=te un p\h\rel (50 mg gr\uncioare de polen.
ml) `nainte de cele 3 mese Se p\streaz\ la rece `n
principale. sticle bine `nchise [i se
- Vin tonic din 300 g ur- consum\, zilnic, c=te 3
zic\ vie puse `ntr-o sticl\ linguri la copiii peste 10
cu 500 ml vin ro[u; dup\ o ani, 3 linguri]e la copiii de
macerare de 24 ore, se 2-10 ani [i c=te 30 pic\turi
strecoar\ [i se bea c=te un la bebelu[i. ~n perioadele
de efort intelectual pre-
p\h\rel diminea]a, pe ne-
lungit (elevi, studen]i), la
m=ncate [i seara `nainte
persoanele `n convales-
de culcare. Observa]ii: vi-
nurile tonice se dau nu- cen]\ [i la b\tr=ni sau la
mai la adul]ii anemici. cei cu efort fizic maxim
- Tinctur\ din amestec, (sportivi), doza cre[te la 5
`n p\r]i egale, cu frunze de linguri pe zi. Pe plan euro-
urzic\, pelin, tuia [i cur- pean, este mult folosit\
pen de p\dure, herba de tinctura Carmelitelor, pre-
coada-calului, r\d\cini de parat\ din roini]\, coaj\
roib\ [i flori de [ofran; se de l\m=ie, angelic\, nal- CM
iau 50 g amestec `n 500 ml b\, coriandru, nuc[oar\ [i YK
alcool 400, se macereaz\ 4 scor]i[oar\.
zile, se strecoar\ [i se
beau c=te 30-40 pic\turi,
Tratamente
de 3-4 ori pe zi, cu 20-30
minute `nainte de mesele de uz extern
principale, `ntr-o cur\ de o
~n uz extern se reco-
lun\ pe trimestru.
mand\, s\pt\m=nal, o
- Tinctur\ din amestec
baie total\ cu cre]i[oar\
cu frunze de urzic\ vie (30
(200 g macerat `n 5 litri
g), frunze de coac\z negru
ap\ timp de 12 ore); ex-
(20 g), herba de cimbru de
tractul se `nc\lze[te, se
cultur\ (20 g), herba de strecoar\ [i se toarn\ `n
rostopasc\ [i turi]\ mare
apa de baie unde se st\ 20
(c=te 10 g) [i flori de g\l-
minute. Dup\ baie, corpul
benele (10 g). Se iau 50 g
nu se [terge ci se `mbrac\
amestec care se macerea- `ntr-un halat gros, iar
z\ 3 zile `n 250 ml alcool
copilul va sta `n pat timp
400, se strecoar\ [i se iau de o or\ pentru a transpi-
c=te 3 linguri]e pe zi `n
ra abundent.
ceai antianemic de roini]\
sau urzici, `ndulcit cu
miere de albine. Recomand\ri
- Melit\ dintr-un kg suc de apiterapie:
de c\tin\ alb\ `ntr-un kg
de miere de albine poliflo- - Miere de albine, `nchi-
r\ la care se adaug\ 40 ml s\ la culoare (100-150 g
 CM
YK

POR}IA DE S|N|TATE Luni, 12 martie 2007 9

pe zi) dizolvat\ `n lapte
cald [i repartizat\ `n 3
reprize, `ntr-o cur\ de 20-
40 zile, cu mare eficien]\
datorit\ con]inutului ridi-
cat `n minerale (mangan,
fier, cupru).
- Miere de albie (o lin-
guri]\) `ntr-un pahar cu
CM
lapte cald `n care se bate
YK
un g\lbenu[ de ou reali-
Majoritatea speciali[tilor admit efectele benefice ale curelor de prim\var\ cu infuzii de urzic\ vie
2 linguri]e de o]et de mere
la 100 ml ap\, repetat
timp de o lun\.
Consuma]i
multe salate
[i suc de sfecl\ ro[ie
Regimul alimentar va fi
strict controlat prin echili-
[i cu tije de p\p\die (6 tije pe zi), pe o durat\ de 6-8 s\pt\m=ni
spanac (100 g), p\trunjel
(20 g) [i zeam\ de l\m=ie,
precum [i fructe proaspete
(cire[e, vi[ine, caise, pier-
sici, mere, pere, prune,
pepeni - verzi [i galbeni -,
struguri, afine, mure,
coac\ze, c\tin\ alb\, cur-
male, banane, smochine).
Sunt utile [i fructele
uscate (caise, prune, m\-
fiert cu suc de l\m=ie, icre
cu con]inut ridicat `n fos-
for, g\lbenu[ de ou, ca[ca-
val, br=nz\ topit\, m\sli-
ne, p=ine integral\ (gra-
ham) bine coapt\.
O mare aten]ie se acor-
d\ curei cu gr=u `ncol]it
(2-3 linguri]e `ntr-un p\-
h\rel cu lapte, de 3 ori pe
zi, timp de 15-20 zile `n
foarte bogat\ `n proteine,
vitamine, fier, calciu [i
alte minerale. At=t la co-
pii, c=t [i la adul]i (mai
ales femei) este necesar\
completarea necesarului
`n s\ruri minerale [i vita-
mine. Pentru reminerali-
zarea organismului ane-
miat sunt recomandate
anumite produse cu con]i-
Gimnastic\
[i ap\ mineral\
bogat\ `n fier
pentru tonifiere
Regimul de via]\ se
adapteaz\ la cauzele care
provoac\ anemia. Dup\
hemoragiile acute se indi-
c\ transfuzii de s=nge. Da-
c\ sunt alte cauze declan-
[atoare se recomand\ o
baie general\ f\cut\ sea-
ra, cu efecte fortifiante fo-
losind r\d\cini de oblige-
an\, extract de cre]i[oar\
sau de cimbru de cultur\
(Thymus), asigur=nd eli-
minarea st\rii de nervozi-
tate [i un somn lini[tit.
Zilnic se vor face masa-
je pe `ntreg corpul [i la `n-
cheieturile membrelor cu
tinctur\ de cimbru, care
contribuie la `nt\rirea oa-
selor [i a mu[chilor. Dup\
masaj se face, diminea]a, o
baie ascendent\ de m=ini
[i o baie de soare, iar seara
o baie cald\ de picioare cu
ap\ `n care s-au pus c=te
un pumn de sare [i de ce-
nu[\. Dup\ baia de dimi-
nea]\, bolnavul va face
gimnastic\ respiratorie
sau se va odihni `ntr-o `n-
c\pere aerisit\. Sunt indi-
cate plimb\ri `n aer liber
(aeroterapie), de preferat
la munte cu p\duri de co-
nifere unde s=ngele se pu-
rific\ mai repede. ~n aceste
excursii montane se `nlo-
cuie[te apa potabil\ cu ap\
mineral\, bogat\ `n fier. ~n
cazul bebelu[ilor anemici
se asigur\, zilnic, o igien\
adecvat\, cu o `mb\iere `n
ap\ c\ldu]\ [i s\pun fin,
emolient. Dup\ baie se
`nvele[te corpul `ntr-un ha- CM
lat gros, f\r\ a se unge cu YK

z=nd o b\utur\ foarte pl\-
cut\ [i eficient\ `n anemii
la copii [i adolescen]i.
- Polen granulat `n can-
titate zilnic\ de 20 g pen-
tru adul]i, 10 g pentru ti-
neri [i 5 g pentru bebelu[i
sub 3 ani, `ntr-o cur\ de o
lun\ pe trimestru. Dup\
polen se bea ap\ `ndulcit\
cu miere.
- Polen plus l\pti[or de
matc\ (tablete de poleno-
vital) folosind, zilnic, c=te
6 tablete la adul]i [i 3 ta-
blete la copii, `n cure de 6
s\pt\m=ni, repetate de 4
ori pe an. ~n fiecare dimi-
nea]\ se bea un amestec
din 2 linguri]e de miere [i
brarea principiilor nutri-
tive u[or digerabile, nece-
sare unei cre[teri [i dez-
volt\ri normale (proteine,
glucide, lipide, minerale,
vitamine etc).
Uneori p\rin]ii cred, `n
mod gre[it, c\ rezolv\ a-
nemia copilului numai cu
p=ine, paste f\inoase, car-
tofi, dulciuri [i unele deri-
vate (chipsuri, napolitane,
eugenii).
~n primul r=nd, sunt in-
dicate cure de 3 zile cu
legume proaspete, consu-
mate ca salate bogate `n
vitamine [i fier: ]elin\ (50-
100 g), varz\ alb\ (200 g),
ce[e, curmale, stafide, alu-
ne, nuci), bogate `n ami-
noacizi, glucide, vitamine
[i mineralele necesare.
Sucul de sfecl\ ro[ie, bo-
gat `n s\ruri minerale (fier,
fosfor) [i `n vitamine (B1,
B2, C) se bea timp de 3 zile
consecutiv c=te ½ pahar, de
2 ori pe zi, dup\ mesele de
diminea]\ [i sear\.
Pentru copiii `n cre[tere
se mai recomand\ supe de
oase, ficat de vi]el sau
pas\re, [ni]el sau gr\tar
din carne macr\ (bogate `n
fier), `nso]ite de salat\ ver-
de, p\trunjel, praz, [tevie,
vinete, hrean, fasole boa-
be, maz\re [i linte, pe[te
fiecare trimestru), av=nd nut ridicat `n s\ruri nutri- creme [i parfumuri.
efecte benefice datorit\ tive, u[or asimilabile. a
complexului de vitamine
[i de enzime naturale. Du-
p\ 7-10 zile se poate con-
stata `mbun\t\]irea st\rii
de s\n\tate [i de vitalitate.
Nu poate fi neglijat\
cura cu drojdie de bere ca-
re con]ine 17 vitamine, `n
deosebi complexul B, 14
s\ruri minerale [i 46%
proteine. Dup\ dispersa-
rea a 4 linguri drojdie `n
500 ml lapte sau suc de
ro[ii [i fructe, cu adaosul
unei linguri de miere de
albine, se bea un pahar
`ntre mese [i unul seara, La unele persoane anemice, unghiile devin
la culcare, fiind o b\utur\ sf\r=micioase [i prezint\ [an]uri longitudinale

Cum se poate reface necesarul de fier [i vitamine din organism

Elementul mineral abso-
lut indispensabil `n for-
marea globulelor ro[ii este
fierul prezent, `n propor]ii de
80%, la nivelul hematiilor
unde ac]ioneaz\ `n sinteza
hemoglobinei [i a mioglo-
binei din mu[chi, cu rol
`n fixarea [i transportul oxi-
genului spre ]esuturi.
Este prezent `n cantit\]i
mai mari `n unele legume
(spanac, salat\, morcov, p\-
trunjel, usturoi, praz), `n
fructe (caise, piersici, prune,
nuci, smochine uscate, cur-
male, ananas) [i `n alte pro-
duse (germeni de gr=u,
g\lbenu[ de ou, ca[caval,
br=nz\ topit\).
Lipsa de fier poate fi con-
siderat\ ca un factor prin-
cipal `n declan[area anemiei,
a infec]iilor repetate, a
tonusului fizic [i psihic di-
minuat, cu manifest\ri mai
frecvente `n prim\var\.
De asemenea, lipsa zincu-
lui este implicat\ `n anemii,
pun=nd `n pericol via]a copi-
ilor. La ace[tia se constat\
sc\derea imunit\]ii la in-
fec]ii, tulbur\ri de cre[tere [i
de memorie, `mboln\viri
frecvente de pneumonie [i
diaree, precum [i sc\derea
poftei de m=ncare. Se com-
pleteaz\ prin alimente cu
pe[te, carne, ficat, ou\, lac-
tate [i legume.
Necesarul vitaminic se
asigur\ prin anumite specii
de plante:
- vitamina A din morcov,
spanac, varz\, tomate, sala-
t\, conopid\, p\trunjel, fa-
sole verde, caise, pepene gal-
ben;
- vitamina B1 din legume,
(mai ales cartofi), fulgi de
ov\z, fructe, drojdie;
- vitamina B2 din ger-
meni de cereale, t\r=]e, droj-
die de bere;
- vitamina B5 din cereale,
legume verzi, fructe, l\pti[or
de matc\;
- vitamina B6 din ger-
meni de gr=u, varz\, fructe,
soia, drojdie de bere;
- vitamina B12 din gin-
seng;
- vitamina C din l\m=i,
varz\, ardei, p\trunjel, fa-
sole verde, tomate, cartofi,
conopid\, c\p[uni, zmeur\,
coac\ze, afine;
- vitamina D din ov\z,
gr=u, curmale;
- vitamina E din ov\z,
ceap\, usturoi, morcov, var-
z\, spanac, soia, tomate;
- vitamina H din fasole [i
maz\re boabe, ciuperci,
legume, soia, nuci;
- vitamina K din varz\,
spanac, uleiuri vegetale
(floarea-soarelui, soia);
- vitamina P din l\m=i,
portocale, caise, mure,
cire[e, m\ce[e;
- vitamina PP din ceap\,
usturoi, morcov, prune, caise
uscate, germeni de gr=u [i
ov\z, alune pr\jite, smo-
chine, avocado, curmale.

CM
YK
10 Luni, 12 martie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL Aproape 300.000 de rom=ni sunt creditele imobiliare, 30%

Un elev a amenin]at
Poli]ia din Dorohoi
cu o bomb\
Poli]i[tii din Boto[ani au reu[it
s\ `l identifice pe autorul alar-
mei false cu bomb\, anun]at\
vineri la Poli]ia Municipiului
Dorohoi. ~n urma verific\rilor,
poli]i[tii au stabilit c\ apelul a
fost f\cut de un copil de 14 ani
din localitatea Br\e[ti. El a
sunat de pe telefonul mobil la
112 anun]=nd c\ `ntr-un birou
din sediul Poli]iei Municipiului
Dorohoi este amplasat\ o bom-
b\. Dup\ evacuarea cl\dirii [i
delimitarea perimetrului de pro-
tec]ie, pirotehni[tii au verificat
`ntreaga cl\dire, neg\sind `ns\
materiale explozive. Autorul
alarmei provine dintr-o familie
dezorganizat\, poli]i[tii fiind de
p\rere c\ nu vor putea recupera
costurile legate de interven]ie [i
c\ amendarea p\rin]ilor va
r\m=ne f\r\ efect. (B.C.)
Poli]i[tii vr=nceni au
confiscat trei c\ru]e
Poli]i[tii din cadrul Brig\zii
Rutiere Vrancea au confiscat,
ieri diminea]\, trei c\ru]e care
circula pe drumul european E
85, `n dreptul localit\]ii
Dumbr\veni. Poli]i[tii au de-
marat o ac]iune ampl\ legat\ de
circula]ia c\ru]elor [i a bicicli[-
tilor pe drumurile europene [i
na]ionale, d=nd [i 27 de amenzi
pentru c\ru]a[ii care fie nu
aveau atelajele `nscrise `n cir-
cula]ie, fie nu aveau semnale re-
flectorizante. „Cele trei c\ru]e
au fost confiscate [i depozitate `n
curtea Prim\riei Dumbr\veni,
care le poate comercializa, `n
urma unei licita]ii. C\ru]ele au
fost confiscate deoarece, de[i `n
zon\ existau drumuri de
p\m=nt, alternative, c\ru]a[ii
au preferat s\ circule pe E 85“, a
declarat comandantul Brig\zii
Rutiere Vrancea, inspectorul
principal Daniel F\tu. Poli]i[tii,
`nso]i]i `n ac]iune de c\tre
lupt\torii DPIR, au f\cut filtre
pe E 85 `ntre localit\]ile
Dumbr\veni [i Ti[i]a, pe DN 24
Ti[i]a-Doaga [i pe DN 23 `ntre
Vulturu [i M\ic\ne[ti. (B.C.)
Prim\rii amendate
pentru lipsa de
implicare `n
salubrizarea apelor
Inspectorii de la Direc]ia Apelor
Siret Bac\u au amendat
prim\riile comunelor M\rgineni
[i R\c\ciuni, `n urma unor con-
troale care au vizat starea de
cur\]enie a cursurilor de ap\ [i
a zonelor de protec]ie `mpotriva
inunda]iilor. De asemenea, [apte
prim\rii ale comunelor
b\c\uane de pe Valea Trotu[ului
au fost somate „cu ultim avertis-
ment“ asupra obliga]iei pe care o
`nregistra]i ca restan]ieri la plata creditelor
Dob=nzile mari la credite,
aplicate `n prezent de b\ncile
comerciale din Rom=nia,
sunt rezultatul nivelului ridi-
cat al rezervelor obligatorii
pe care acestea trebuie s\ le
constituie la Banca Na]io-
nal\, declar\ oficiali din me-
diul bancar.
Banca Na]ional\ a Rom=-
niei ar trebui s\ reduc\ re-
zerva minim\ obligatorie
pentru ca b\ncile comerciale
s\ poat\ reduce dob=nzile la
credite, a ar\tat pre[edintele
Asocia]iei Rom=ne a B\nci-
lor, Radu Gra]ian Ghe]ea, la
Aproape o mie de slujbe pentru
licen]ia]i, la ANOFM, p=n\ pe 15 martie
a Persoanele `n c\utarea unui loc de munc\ se pot adresa
Agen]iei Na]ionale pentru Ocuparea For]ei de Munc\ (ANOFM),
institu]ie care ofer\ peste 18.000 de slujbe vacante `n aceast\ perioad\ a
Potrivit unui comunicat al
ANOFM, doar pentru s\pt\-
m=na 8–15 martie, agen]ii eco-
nomici au `nregistrat la agen]ie
un num\r de 18.113 de locuri
de munc\ vacante. Dintre aces-
tea, 989 de slujbe sunt desti-
nate persoanelor cu studii su-
perioare, iar un num\r de
17.124 de locuri de munc\ sunt
pentru cei cu studii medii [i
profesionale.
Cei mai c\uta]i
angaja]i cu studii
superioare sunt inginerii
Din cele 989 de slujbe pentru
studii superioare, 365 sunt pen-
tru ingineri - inginer de construc-
]ii civile, industriale [i agricole
(67), inginer mecanic (56), in-
giner electromecanic (19), in-
giner de sistem `n informatic\
(13), inginer constructor insta-
la]ii (11), inginer `n industria
alimentar\ (9 slujbe), inginer
electroenergetic\ (8), inginer
economist (7), inginer industri-
alizarea lemnului (6), inginer
minier (5), inginer nave (4) [i
inginer topograf (3). De]in\torii
unei diplome de licen]\ mai au
la dispozi]ie 92 de locuri de
munc\ pentru asisten]i medi-
cali generali[ti, 88 pentru con-
tabili, 31 pentru consilieri `n
administra]ia public\, 23 pen-
tru consilieri juridici, 12 pentru
directori de v=nz\ri, 8 pentru
pentru creditele de consum,
restante `nregistrate de per-
soanele fizice din Rom=nia se
respectiv de 40% plafonul ridica la 419 milioane de lei,
general.
„Rata va putea s\ repre-
`n cre[tere cu 144% fa]\ de
valoarea `nregistrat\ la a-
zinte [i 60% din salariu, `n u-
un post de televiziune. Aces-
ta consider\ c\, `n prezent,
pentru nevoi personale, c=t [i
`n cazul celor imobiliare. nele cazuri“, a declarat, re-
ceea[i dat\ a anului 2005.
La sf=r[itul lui 2006, sis-
rezerva minim\ obligatorie Banca Na]ional\ a Rom=niei cent, consilierul guvernato-
rului BNR, Adrian Vasilescu.
temul informatic al Biroului
perceput\ de BNR este foarte va publica, ast\zi, noile re- de Credit `nregistra un nu-
ridicat\ [i nu se justific\. „Cu glement\ri privind credita- Conform BNR, valoarea m\r de 278.500 de debitori-
c=t rezerva minim\ obligato- rea, care ar putea duce la o creditelor imobiliare [i ipote- persoane fizice cu obliga]ii
care acordate de b\ncile co-
rie este mai mic\, cu at=t [i relaxare a condi]iilor pentru restante curente, reprezen-
merciale popula]iei se ridica,
b\ncile comerciale pot reduce contractarea unui `mprumut. la finele lunii noiembrie 2006, t=nd o cre[tere de 48% fa]\
dob=nzile la credite. Rezerva Astfel, va disp\rea avansul la 7,829 miliarde de lei, `n de 31 decembrie 2005. ~n
minim\ obligatorie este `n pe care persoanele ce doreau cre[tere cu aproape 4% fa]\ 2006, Biroul de Credit a `nre-
continuare foarte mare“, a s\ acceseze un credit imobi- de luna precedent\. gistrat un num\r de aproxi-
ar\tat Ghe]ea, la un post de liar trebuia s\-l de]in\ [i care Potrivit Biroului de Cre- mativ 60 de solicit\ri pe zi
televiziune. reprezenta 25% din valoarea dit, institu]ie la care b\ncile venite de la persoane fizice,
Potrivit acestuia, `n pre- creditului, precum [i regle- comerciale raporteaz\ situa- prin po[t\ sau e-mail, care au
zent, pe pia]a rom=neasc\ e- ment\rile privind plafonul de ]ia restan]elor `nregistrate de dorit s\ cunoasc\ situa]ia `n-
xist\ o cerere mare de cre- `ndatorare, care nu putea clien]ii lor, la finele anului registr\rilor personale `n ba-
dite, at=t `n cazul creditelor dep\[i 35% din venit pentru trecut, valoarea creditelor za de date a societ\]ii. (M.F.)
Burse Fulbright
`n universit\]i
de top din
Statele Unite
Comisia pentru burse Fulbright
din Rom=nia anun]\ deschis\
competi]ia anual\ pentru studiu
sau cercetare `n Statele Unite pen-
tru 2008-2009. Candida]ii vor fi se-
lecta]i pe baza unei competi]ii
bazate pe rezultatele ob]inute de
ace[tia p=n\ `n prezent.
Sunt preferate urm\toarele
domenii de studiu: afaceri, chi-
mie, administrare – educa]ie, edu-
ca]ie civic\, mijloace de comuni-
care, politici ale mediului `ncon-
jur\tor, managementul resurse-
lor, [tiin]e umane, drept, admi-
nistra]ie public\, [tiin]e politice
[i rela]ii interna]ionale. Aplican-
]ii trebuie s\ aibe rezultate bune
`n facultate, s\ demonstreze c\
vor avea cum s\ aplice rezulta-
tele studiului `n Statele Unite, s\
prezinte scrisori de recomandare
de la profesori universitari, s\
dovedeasc\ cuno[tin]ele de limb\
englez\, etc.
arhitec]i de cl\diri, 7 pentru me- muncitori necalifica]i la am- Data limit\ de depunere a
dici stomatologi, 6 pentru psi- balarea produselor solide [i dosarelor este 18 mai la Comisia
hologi, 5 pentru biologi, 4 pen- semisolide (659) [i paznici (587).
Fulbright la Bucure[ti. ~n ceea ce
tru medici speciali[ti, 3 pentru Alte locuri de munc\ vacante prive[te bursele de doctorat, Co-
profesori `n `nv\]\m=ntul gim- sunt destinate muncitorilor din misia pentru burse Fulbright a-
nazial, 2 pentru sociologi [i un construc]ii, [oferilor, lucr\to- nun]\ deschiderea competi]ei
loc de munc\ pentru un avocat. rilor `n alimenta]ie public\ sau pentru universit\]i de top din
pentru croitori. Cele mai multe Statele Unite, `n domenii precum
aeronautic\ [i astronomie sau
Industria confec]iilor locuri de munc\ vacante se
g\sesc `n Hunedoara (2.077), energie aeronautic\, [tiin]e astr-
ofer\, `n continuare, cele Dolj (1.118) [i Bucure[ti (1.091), nomice, biologie, chimie, informa-
iar cele mai pu]ine `n Gala]i tic\ [i automatic\ [i calculatoare,
mai multe locuri de munc\ inginerie din diverse specializ\ri
(116), S\laj (65) [i Vrancea (56).
precum cea electric\, chimic\, ci-
Pentru studii medii si profe- Persoanele interesate s\ ocupe vil\, mecanic\, geologic\, [tiin]e-
sionale, agen]ii economici au `n- unul dintre aceste locuri de le informa]iei, matematic\, neu-
registrat la ANOFM 17.124 de munc\ vacante se pot adresa ro[tiin]e [i [tiin]e cognitive, ocea-
locuri de munc\. Principalele agen]iilor jude]ene pentru ocu- nografie, fizic\. Candida]ii tre-
ocupa]ii pentru care sunt oferite parea for]ei de munc\ sau pot
buie s\ trimit\ dosarele p=n\ pe
slujbe sunt confec]ioner-asam- accesa pagina de internet a data de 2 mai 2007. (O.R.)
blor articole din textile (1.240), ANOFM (www.anofm.ro). (B.C.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul

au de a asigura cur\]enia cur-
surilor de ap\ ce tranziteaz\ lo-
calit\]ile avute `n administrare.
Poluarea apelor r=urilor [i
p=raielor, afirm\ speciali[tii `n
hidrologie, nu numai c\ spore[te
pre]ul apei potabile, ca urmare a
costurilor mai mari de tratare
pentru men]inerea calit\]ii, dar
poate genera, a[a cum s-a petre-
cut `n anii 2004 [i 2005, blocarea
scurgerilor la poduri [i pode]e,
provoc=nd sau amplific=nd in-
unda]iile. „Nici administra]iile
locale [i nici popula]ia nu pare
s\ `n]eleag\ faptul c\ toate
aceste resturi vegetale mari -
coceni, crengi de copaci sau
menajere, gunoiul de grajd,
rumegu[ul, sticlele [i pungile din
plastic - polueaz\ [i pun `n peri-
col s\n\tatea oamenilor [i in-
tegritatea localit\]ilor“, afirm\
inspectorii Direc]iei Apelor Siret.
Amenzile pe care primarii risc\
s\ le primeasc\ pentru
ne`ndeplinirea obliga]iilor
privind protec]ia mediului `n
zona apelor curg\toare pot
ajunge la 80.000 de lei. (B.C.)
PELERINII LUMINII
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
a Cu minimum 10 abonamente pe luna aprilie la trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii martie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A DOU|SPREZECEA a o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
concursului destinat comunit\]ilor paro- ban [i separat un clasament cu parohiile din
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
APRILIE din fiecare protopopiat. O parohie poate
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

„{coala {anselor Egale“, un program
care i-a
a f\cut pe rromi s\ vin\ la [coal\
a Programul PHARE „{coala {anselor Egale“ finan]at `n jude]ul Ia[i cu
suma de 600.000 de euro s-a `ncheiat a Inspectoratul {colar Jude]ean Ia[i (ISJ) a organizat
o conferin]\ cu ocazia `ncheierii finan]\rii europene pentru acest program a Pentru ca aceste
activit\]i s\ se poat\ derula `n continuare, este necesar\ implicarea autorit\]ilor locale a
Programul PHARE/2003/
005-551.01.02 „Acces la e-
duca]ie pentru grupurile
dezavantajate“ – „{coala
{anselor Egale“ s-a deru-
lat `n perioada octombrie
2004 – martie 2007, la
sf=r[itul s\pt\m=nii tre-
cute fiind marcat\ printr-
o conferin]\, la Ia[i, `n-
cheierea acestuia.
Dac\ jude]ul Ia[i a avut
un buget de aproximativ
600.000 de euro, la nivel
na]ional programul a avut
un buget de 11,33 milioa-
ne de euro, din care 9 mili-
oane de euro provin de la
Uniunea European\ [i
2,33 milioane de euro de la
Guvernul Rom=niei. Obi-
ectivele acestui proiect au
fost cre[terea calit\]ii edu-
ca]iei `n `nv\]\m=ntul
pre[colar, `mbun\t\]irea
calit\]ii procesului educa-
]ional [i a practicilor din
[coli, astfel `nc=t s\ se re-
duc\ num\rul copiilor din
comunit\]i dezavantajate
care abandoneaz\ [coala,
continuarea educa]iei o-
bligatorii pentru tinerii
din categorii defavorizate,
care au abandonat [coala,
prin programul „A doua
[ans\“. Proiectul s-a deru-
lat `n jude]ele Alba, Bac\u,
Br\ila, Covasna, Ialomi]a,
Ia[i, Harghita, Maramure[,
Mure[, Neam], Sibiu, V=l-
cea, Arad, Cluj, D=mbovi]a.
~n cadrul proiectului s-au
desf\[urat prin cursuri
pentru formarea cadrelor
didactice implicate `n pro-
iect, strategii jude]ene,
participarea comunit\]ii
la educa]ie, programul „A
doua [ans\“, activit\]i ca-
re privesc elevii cu cerin]e
educa]ionale speciale, ac-
tivit\]i care privesc proce-
sul de desegregare, moni-
torizarea [i evaluarea ac-
tivit\]ilor, proceduri de
aplicare pentru concursul
de proiecte.
~n jude]ul Ia[i, progra-
mul s-a adresat at=t ele-
vilor de etnie rom=n\, din
care `n proiect au fost in-
clu[i aproximativ 700, 284
de copii cu cerin]e educati-
ve speciale, 406 copii cu e-
[ec [colar, minim, 370 co-
pii [i tineri care au aban-
donat [coala [i minim 50
de copii care nu au fost
niciodat\ la [coal\, `n to-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a LA BAC|U S-A IN-
VENTAT CALORIFERUL
MINUNE: Benone Ursu, un
pensionar `n vârst\ de 69
de ani din Bac\u, a inven-
tat un „calorifer-minune“
destinat `nc\lzirii locu-
in]ei, prin utilizarea curen-
tului electric. „Randamen-
tul permite ob]inerea de
calitate la un pre] foarte
mic“, sus]ine realizatorul
ineditei crea]ii tehnice,
care reprezint\ un montaj
microenergetic, ce permite
alimentarea mai multor
„Am c\utat tot felul de trucuri pentru a atrage copii rromi la [coal\,
gust\ri la pr=nz, excursii, rechizite gratuite [i iat\ c\ aceste trucuri
au dat roade“, a declarat Camelia Gavril\, inspector general al ISJ
tal peste 6.000 de copii [i
tineri proveni]i de la nou\
[coli: Zece Pr\jini, Mo]ca,
Zmeu, Zanea, Podu Iloa-
iei, Grajduri, {coala H=r-
l\u, {coala „Ion Creang\“
T=rgu Frumos [i {coala
„Nicolae Tonitza“ Ia[i.
Proiectul s-a desf\[urat
pe o perioad\ de 15 luni [i
a fost finan]at cu 613.411
de euro, din care 95% este
contribu]ia Comisiei Euro-
pene, iar 5% (30.000 de
euro) este contribu]ia Con-
siliului Jude]ean Ia[i. Ins-
pectoratul {colar Jude-
]ean Ia[i (ISJ) [i-a propus
prin acest proiect s\ cre-
eze un sistem de `nv\]\-
m=nt atractiv, `n zonele
prioritare de interven]ie
`n educa]ie, pentru copii
care provin din grupurile
dezavantajate - copii de et-
nie rrom\ [i copii cu
cerin]e educative speciale,
conform celor precizate de
Camelia Gavril\, inspec-
tor general al ISJ.
La finalul acestui pro-
gram, Camelia Gavril\, a-
l\turi de ceilal]i partici-
pan]i la proiect au atras
aten]ia asupra faptului c\
rezultatele bune trebuiesc
continuate, de data acesta
printr-un efort al autori-
t\]ilor locale care trebuie
calorifere de apartament
cu un consum de doar 300
de wati pe or\, ceea ce pre-
supune un cost de doar 60
de lei pe lun\ la o locuin]\
cu dou\ camere, buc\t\rie
[i baie. Pentru a-[i face
cunoscut\ inven]ia, Benone
Ursu [i-a postat, la `nce-
putul lunii martie, reali-
zarea pe un site, atr\gând
aten]ia unui poten]ial in-
vestitor. (O.R.)
a BOTO{|NENII VOR
S| OMOLOGHEZE CULOA-
REA MARO A OII KARA-
ACTUALITATE
s\ se implice, odat\ ce fi-
nan]area european\ [i cen-
tral\ s-a `ncheiat. Astfel, fi-
ind puse bazele acestui pro-
gram, pentru a continua el
are nevoie de finan]area
acordat\ la nivel local.
Trucuri pentru
atragerea elevilor
rromi la [coal\
La conferin]a de `nche-
iere a programului PHARE
„{coala {anselor Egale“, au
fost subliniate succesele re-
alizate, dar [i necesitatea
continu\rii acestui proiect,
astfel `nc=t nu fie pierdute
punctele pozitive.
Astfel, elevii de etnie
rrom\ au avut ocazia s\
`nve]e `n cadrul „{colii ce-
lei de-a doua [anse“, de[i
au dep\[it cu mult v=rsta
de [colarizare. De aseme-
nea, cadrele didactice au
avut un succes deosebit
prin programul special
pentru copiii cu cerin]e
speciale, iar elevii de etnie
rrom\ au fost atra[i c\tre
[coal\, fiind convin[i mai
`nt=i p\rin]ii acestora.
F\r\ continuarea aces-
tui proiect de c\tre comu-
nit\]ile locale, rezultatele
KUL: Cercet\torii de la Sta-
]iunea de cercetare [i dez-
voltare pentru ovine [i
caprine de la Pop\u]i din
jude]ul Boto[ani vor s\
omologheze culoarea maro
a oii karakul, `n baza unui
proiect finan]at de Minis-
terul Agriculturii. Directo-
rul sta]iunii, Ilie Chiorescu,
sus]ine c\ proiectul, `n va-
loare de 1,2 milioane de
euro, se va derula pân\ `n
2010 [i mai urm\re[te ex-
tinderea variet\]ii de cu-
loare `n toat\ regiunea Mol-
bune pot fi pierdute, atrag
aten]ia unii dintre directo-
rii [colilor implicate `n pro-
iect. „Finalizarea acestui
proiect trebuie privit\ ca
pe un `nceput al comuni-
t\]ilor locale de implicare
`n aceste probleme. ~n ca-
drul proiectului am f\cut
ceea ce ne-am propus `ntr-
o propor]ie de 80-90%, iar
cuv=ntul cheie a fost non-
discriminare. P\rin]ii tre-
buie s\ `n]eleag\ de ce es-
te important\ [coala, iar
profesorii c\ se poate lucra
cu orice copil. Am c\utat
tot felul de trucuri pentru
a atrage copii rromi la
[coal\, gust\ri la pr=nz,
excursii, rechizite gratuite
[i iat\ c\ aceste trucuri au
dat roade“, a declarat Ca-
melia Gavril\, inspector
general al ISJ.
S-a schimbat
mentalitatea rromilor
fa]\ de [coal\
{efa ISJ a men]ionat c\
unul dintre cele mai mari
c=[tiguri ale proiectului
este schimbarea men-
talit\]ii fa]\ de [coal\ a
comunit\]ilor rrome,
[coala are o imagine `m-
dovei. ~n prezent, doar dou\
culori de pielicele karakul
sunt omologate, negru [i
gri, `ns\ speciali[tii sta]iu-
nii vor s\ mai `nregistreze
[i culorile ro[u, alb [i sur.
Sta]iunea de cercetare a
ovinelor din rasa karakul
este singura din ]ar\ [i
func]ioneaz\ `n subordinea
Academiei Române. (O.R.)
a DOI B|TR+NI DIN
VRANCEA AU PREDAT LA
POLI}IE UN PORTOFEL
PIERDUT: Doi b\trâni din
Luni, 12 martie 2007
bun\t\]it\ `n comunitate.
„Este important ca elevii
rromi s\ beneficieze `n
continuare de educa]ia re-
medial\, iar pentru asta
vom `ncerca s\ g\sim
modalit\]i, `mpreun\ cu
consiliile locale pentru a
pl\ti orele sus]inute dup\-
amiaza de c\tre cadrele di-
dactice“.
Reprezentantul Prim\-
riei Ia[i, Constantin Necu-
lau, a l\udat rezultatele a-
cestui proiect, astfel c\
dat [i speran]e privin con-
tinuarea acestuia [colii
„N. N. Tonitza“ din Ia[i:
„Dac\ `i abandon\m la
jum\tate de drum, `i sc\-
p\m din m=n\. Haide]i s\
`i ajut\m“.
Reprezentantul Consi-
liului Jude]ean, Iovu Bre-
zuleanu, a men]ionat c\
„mi-a pl\cut acest proiect
`nc\ de la `nceput“ [i con-
sider\ c\ „a[a cum au fost
dotate aceste nou\ [coli pe
perioada proiectului, copii
au foarte multe [anse de a
se dezvolta“. Asemenea lui
Constantin Neculau, Iovu
Brezuleanu sus]ine [i el
continuarea proiectului:
„~nainte spuneau (n.r. ce-
t\]enii de etnie rrom\) c\
nu le trebuie [coal\. Dar
acum to]i vor s\ vin\ la
[coal\, m\car s\ `[i poat\
lua carnetul de [ofer. Ar fi
p\cat ca acest proiect s\
nu continue“.
Margareta Her]anu,
consilier pe probleme de
cet\]enie rrom\ din cadrul
Prefecturii Ia[i, a atras a-
ten]ia asupra progrumului
de consiliere at=t a ele-
vilor, c=t mai ales a p\rin-
]ilor de etnie rrom\ astfel
`nc=t ace[tia s\ con[tien-
tizeze importan]a studii-
lor. Directorii [colilor unde
s-au derulat programul
„{coala {anselor Egale“ au
ar\tat importan]a progra-
melor de remediere [colar\,
a ac]iunilor de implicare a
copiilor `n cadrul cur-
surilor de informatic\ sau
a activit\]ilor de conser-
vare a tradi]iei, a form\rii
cadrelor didactice, a `mbu-
n\t\]irii rela]iei `ntre
[coal\ [i p\rin]i, aducerea
la gr\dini]\ a pre[colarilor
de etnie rrom\, `mbun\-
t\]irea rezultatelor [co-
lare. (Oana RUSU)
comuna vrâncean\ Nisto-
re[ti au predat, sâmb\t\, la
postul de poli]ie din locali-
tate un portofel care con-
]inea 97 de lei [i un card
bancar, care a fost pierdut
de un cet\]ean din jude]ul
Gala]i. Conform Biroului de
Pres\ al IPJ Vrancea, cei doi
- Stan G. (73 ani) [i Mihai H.
(83 ani) au g\sit portofelul
`n fa]a unui magazin din lo-
calitatea Nistore[ti [i au de-
cis s\ `l predea, imediat, au-
torit\]ilor. Portofelul va fi
restituit proprietarului zile-
le viitoare. (O.R.)
11
PE SCURT
Studiu de dezvoltare
urban\ a str\zii
Cuza Vod\
Un expert din UE va realiza
gratuit `n cinci zile o strategie
de dezvoltare a zonei Cuza
Vod\ din Ia[i. Acesta va `ncepe
s\ pun\ `n practic\ planurile
municipalit\]ii de a regenera
zona Cuza Vod\. ~n acest sens,
municipalitatea a trimis
reprezentan]i la Ministerul
Integr\rii Europene pentru a
alege expertul `n dezvoltarea
de strategii. Acesta va fi ales
dintr-o list\ de 20 de exper]i,
fo[ti func]ionari publici sau
componen]i ai comisiilor eu-
ropene de specialitate.
„Dezvoltarea urban\ `n Cuza
Vod\ implic\ mai multe lu-
cruri. Acest studiu va avea `n
vedere [i schimbarea con-
ceptelor cu care lucram pân\
acum, trebuie s\ analiz\m [i
criteriile tehnice. Regenerarea
urban\ nu este de ajuns.
Trebuie [i o dezvoltare urban\
`n care s\ avem grij\ [i de fac-
torul social“, a declarat vicepri-
marul Constantin Neculau.
Pentru acest proiect, prim\ria
a realizat o analiz\ SWOT.
Aceasta este o metodologie de
analiz\ a unui proiect sau unei
afaceri. Numele este un
acronim din limba englez\ [i
este descriptiv: Strengths
(puncte tari), Weaknesses
(puncte slabe), Opportunities
(oportunit\]i), Threats (riscuri).
Cele patru componente ale
analizei se `mpart `n dou\ di-
mensiuni: cea a factorilor in-
terni, adic\ a punctelor forte [i
a punctelor slabe [i cea de-a
doua care este legat\ de factorii
externi, reprezenta]i de oportu-
nit\]ile [i riscurile proiectului.
„Punctele forte ale proiectului
ar fi faptul c\ este o zon\ cen-
tral\, istoric\ [i c\ majori-
tatea cl\dirilor se afl\ `n pro-
prietatea Prim\riei. Cele
slabe sunt legate de infra-
structura proast\ [i de rromi,
care nu respect\ `ntotdeauna
normele de civiliza]ie.
Oportunit\]ile sunt legate de
fondurile structurale ce sunt
implicate aici. La capitolul
amenin]\ri putem contabiliza
faptul c\ funda]ia cl\dirilor de
acolo nu e stabil\“, a explicat
Cosmin Coman, directorul
Direc]iei Strategii din cadrul
Prim\riei Ia[i. (S.D.)
Prim\ria a devenit
mai bogat\ cu
50 de hectare
Prim\ria Ia[i s-a trezit peste
noapte mai bogat\ cu 50 de
hectare de teren, dup\ studiile
ce s-au f\cut `n cadrul proiec-
tului de cadastru general al
municipiului. „Cu ocazia re-
aliz\rii cadastrului general,
anul trecut am identificat
acest teren. Sunt dou\
parcele, una de 27 de hectare
[i cealalt\ de 30-33 de
hectare. Acolo este un teren
virgin, nu sunt drumuri, nu
sunt utilit\]i. Dac\ cei care
revendic\ terenuri nu vor ac-
cepta un spa]iu `n zona res-
pectiv\, atunci `i vom
`ndemna pe investitori acolo.
V\ spun c\ este un teren al
c\rei pre] va cre[te `n viitorul
apropiat“, a declarat vicepri-
marul Constantin Neculau.
Terenul se afl\ pe drumul spre
Uricani, `n spatele Fabricii de
Antibiotice, dar pân\ acum,
Prim\ria nu [tia c\ este pro-
prietara acestuia. „Am delimi-
tat grani]ele cu Rediu,
Miroslava, Lunca Cet\]uii. Cu
ocazia delimit\rii grani]ei cu
Miroslava am descoperit acest
teren. Mai râmâne de delimi-
tat doar grani]a cu Tome[tiul“,
a mai declarat Constantin
Neculau. (S.D.)
12 Luni, 12 martie 2007
PE SCURT
Mourinho vrea
s\ antreneze
Na]ionala Portugaliei
Antrenorul echipei engleze de
fotbal Chelsea Londra, Jose
Mourinho, care a `mplinit 44 de
ani `n luna ianuarie, a anun]at
c\ dore[te s\ preg\teasc\ na]io-
nala ]\rii sale, Portugalia,
`nainte de a se retrage din activi-
tate, la 55 de ani.
„Am luat decizia de a r\m=ne `n
fotbal p=n\ la `mplinirea v=rstei
de 55 de ani. C=nd voi reveni `n
Portugalia, la finalul carierei,
doresc s\ fiu selec]ioner“, a expli-
cat Mourinho.
„Nu vreau s\ m\ retrag din fot-
bal prea t=rziu, astfel c\ acest
lucru ar putea avea loc nu peste
mult timp“, a ad\ugat por-
tughezul, considerat unul dintre
cei mai buni antrenori din lume.
Jose Mourinho a cucerit Cupa
UEFA [i Liga Campionilor cu
forma]ia FC Porto, dup\ care a
preluat conducerea tehnic\ a
forma]iei Chelsea, cu care a
reu[it s\ c=[tige ultimele dou\
edi]ii ale camiponatului Angliei.
Sezon `ncheiat pentru
francezul Thierry Henry
Atacantul francez Thierry
Henry, c\pitanul echipei de fot-
bal Arsenal Londra, care s-a
reaccidentat miercuri, `n cursul
partidei cu PSV Eindhoven din
Liga Campionilor, va fi in-
disponibil cel pu]in trei luni [i nu
va mai reveni, practic, pe gazon
p=n\ la finalul sezonului, a
anun]at antrenorul „tunarilor“,
Arsene Wenger. Intrat pe teren
`n finalul meciului cu PSV,
Henry s-a accidentat la adductori
[i la mu[chii abdominali [i va
rata partida pe care Fran]a o va
disputa `mpotriva Lituaniei, pe
24 martie, `n cadrul preliminari-
ilor Euro 2008, fiind incert\
prezen]a sa [i la meciurile cu
Ucraina [i Georgia, din luna iu-
nie. Pentru Henry, `ntregul se-
zon 2006/2007 a fost marcat de
problemele de s\n\tatate. Dup\
un debut dificil `n Premier
League, din cauza oboselii acu-
mulate la turneul final al CM
2006, francezul a fost victima
unei hernii, la sf=r[itul anului
trecut, iar apoi s-a accidentat la
un picior. „Henry va fi indisponi-
bil cel pu]in trei luni. Din
p\cate, acest lucru `nseamn\ c\
va lipsi p=n\ la finalul sezonu-
lui, at=t `n campionat, c=t [i la
meciurile interna]ionale.
Suntem, `ns\, `ncrez\tori c\ va
fi `n cea mai bun\ condi]ie fizic\
la `nceputul noului sezon“, a de-
clarat Wenger.
Spectacol de gal\
`n „clasicul“
Barcelona - Real
Echipele FC Barcelona [i Real
Madrid, ambele eliminate
s\pt\m=na trecut\ `n optimile
Champions League, au terminat
la egalitate, 3-3 (2-2), `n marele
derby al campionatului de fotbal
al Spaniei, disputat s=mb\t\
seara pe arena „Camp Nou“ din
capitala Catalunyei, `n fa]a a
98.000 de spectatori.
Madrilenii au punctat de trei ori,
prin Van Nistelrooy (min. 5 [i 13,
ultimul din penalty) [i Sergio
Ramos (min. 73) [i au fost foarte
aproape de ob]inerea celei de-a
18-a lor victorii pe terenul
„eternei rivale“, `ns\ argentini-
anul Messi, eroul gazdelor `n
acest meci, a reu[it s\ egaleze de
fiecare dat\. Messi a marcat de
dou\ ori pentru Barcelona `n
prima repriz\ (min. 11 [i 28), iar
apoi a stabilit rezultatul final al
partidei, `n prelungiri (min. 91).
Catalanii au jucat, `ns\, `n 10
juc\tori `ntreaga repriz\ se-
cund\, dup\ eliminarea lui
Oleguer (min. 45). (N.P.)
SPORT
Steaua, `n pericol de a
rata Champions League
a Campionii din Ghencea au cobor=t pe locul 4 `n clasament dup\
remiza de la Constan]a, scor 1-1 cu Farul a CFR Cluj a urcat pe locul 2
[i viseaz\ frumos la Liga Campionilor a O]elul impresioneaz\ din nou
prin apetitul ofensiv: 5 goluri `n 45 de minute cu Na]ionalul a Vasluiul
a ajuns la al zecelea meci f\r\ e[ec a „U“ Craiova a reu[it asear\
s\ ob]in\ un rezultat de egalitate pe terenul liderului Ligii I a
De[i `nainte de `ncepe- De remarcat `n runda a adic\ 14 goluri `n 4 meci-
rea mini-returului anun- XXII-a apetitul ofensiv al uri, un bilan] impresion-
]au c\ `nc\ se mai g=n- O]elului Gala]i (5-2 cu FC ant. Un rezultat surprin-
desc la locul 1, steli[tii Na]ional), echipa lui Petre z\tor s-a `nregistrat asea-
sunt `n pericol s\ rateze [i Grigora[ `nscriind toate r\, `n {tefan cel Mare, un-
locul 2 dup\ startul deza- de „U“ Craiova a fost egala
cele cinci goluri `n primele
struos din 2007. Dup\ 0-0 45 de minute! F\r\ discu- liderului Ligii I. (N. P.)
cu UTA acas\ [i 0-1 la
]ie, O]elul este cea mai o-
Vaslui, echipa lui Ol\roiu Cosmin Ol\roiu
a reu[it s=mb\t\ s\ `n- fensiv\ echip\ a momentu-
lui, rezultate vorbind de la [i ceilal]i oficiali ai
scrie primul gol `n 2007, Stelei au anun]at c\
dar nu [i-a trecut `n cont sine: 3 goluri `n prima eta-
juc\torii vor primi
cele trei puncte din parti- p\ cu Urziceniul, 3 `n Cu-
da cu Farul, ob]in=nd doar p\ cu Steaua, 3 la Piatra sanc]iuni dup\ remiza
o remiz\, scor 1-1. Cum Neam] [i 5 cu Na]ionalul, de la Constan]a
CFR Cluj s-a impus cu 1-0
`n fa]a Pandurilor, iar Ra- Rapid – UTA 4-00 (Maftei ’49,
pid a c=[tigat `n Giule[ti, Rezultatele etapei a XXII-a: UTA – Dinamo, Kanal D, ora 15.45
Mazilu ’56, Perj\ ’61, M\ld\- „U“ Craiova – Gloria, Na]ional
asear\, `n fa]a echipei din
Arad, Steaua a cobor=t pe O]elul - FC Na]ion nal 5-2
2 (Daniel r\[anu ’79)
Din
namo – „U“ Craiova 0-0
0
TV, ora 20.00
FC Na]ional – Unirea Urziceni,
locul 4. Stan ’12, ’14, ’27, Szekely ’43, Kim
Telesport, ora 21.00
Tot 1-1 a ob]inut `n de- Gil Sik ’45 - Chihaia ’41, Herea
plasare [i FC Vaslui, la ’52) Programul etapei viitoare, Clasament
Pite[ti, cu FC Arge[, mol- Poli Ia[i - Jiul Petro[an ni 4-0
0 a XXIII-a: 1. Dinamo 22 18 3 1 43-11 57p (^23)
dovenii ajung=nd la al ze- (B=lb\ ’63 penalty, ’74 penalty, 2. CFR Cluj 22 13 4 5 41-26 43p (^10)
celea meci consecutiv f\r\ Vineri, 16 martie 3. Rapid 22 12 7 3 39-14 43p (^7)
P\limaru ’81, ’86)
`nfr=ngere cu Viorel Hizo Pandurii Tg. Jiu – O]elul, 4. Steaua 22 11 8 3 38-12 41p (^8)
pe banca tehnic\. Dorinel FC Arge[ - FC Vaslui 1-1 1 (Ta- 5. Bistri]a 22 11 4 7 28-20 37p (^1)
Telesport, ora 15.30
Munteanu s-a accidentat me[ ’43 – Temwanjera ’43) Ceahl\ul – Farul, Telesport, 6. Timi[oara 22 9 7 6 22-18 34p (^1)
Gloria - Poli Timi[oara 1-1 1 7. Vaslui 22 9 6 7 28-31 33p (0)
`n acest meci [i va rata ora 20.00
foarte probabil revenirea 8. O]elul 22 10 3 9 35-40 33p (0)
(Mure[an ’35 – Cristea ’81) S=mb\t\, 17 martie 9. POLI IA{I 22 7 7 8 27-28 28p (-5)
sub tricolor. Echipa sa, FC CFR Cluj - Pan ndurii Tg Jiu 1-00 Jiul Petro[ani – CFR Cluj, 10. Craiova 22 6 9 7 22-33 27p (-5)
Arge[, a ajuns la –19 `n (Semedo ’79) Telesport, ora 14.00 11. Farul 22 6 8 8 23-23 26p (-7)
clasamentul adev\rului [i Farul Con nstann]a - Steaua Poli Timi[oara – Poli Ia[i, 12. UTA 22 7 5 10 17-24 26p (-7)
p\streaz\ [anse foarte Kanal D, ora 15.30 13. Pandurii 22 7 5 10 16-23 26p (-4)
mici de a se salva de la re- Bucure[ti 1-1 1 (Tilinc\ ’53 – Vali
FC Vaslui – Rapid, Na]ional 14. Urziceni 22 6 4 11 18-23 25p (-8)
trogradare. R\m=n=nd `n Badea ’49) TV, ora 15.30 15. Ceahl\ul 22 6 3 13 18-35 21p (-9)
subsol, Jiul [i FC Na]ional Unnirea Urzicen ni - Ceahl\ul
Duminic\, 18 martie 16. FC Arge[ 22 4 5 13 14-27 17p (-19)
sunt [i ele ca [i retrogra- Piatra Neam] 2-0 0 ( Bila[co ’23, B. Steaua – FC Arge[, Antena 1, 17. Jiul 22 3 5 14 9-30 14p (-16)
date dup\ `nfr=ngerile la Stancu ’68) ora 14.00 18. Na]ional 22 3 5 14 16-37 14p (-19)
scor din aceast\ etap\.
Prima victorie dup\ cinci luni `n Copou Ionu] Popa: „A fost
a Fotbali[tii ie[eni au spart ghea]a pe teren propriu dup\ cea mai bun\ repriz\
cinci luni de a[teptare, `nving=nd Jiul f\r\ drept de apel, scor 4-0
a Acest succes este totodat\ primul ob]inut la Ia[i la lumina reflectoarelor a
de c=nd sunt eu
„~n sf=r[it am sc\pat [i de
acest blestem al nocturnei.
au culoare politic\ [i c\ fotbalul antrenor la Ia[i“
face ferici]i mii de ie[eni. Dac\ Antrenorul Politehnicii, Ionu] Popa, s-a
de Narcis POHOA}| Parc\ am fost blestema]i p=n\ aceast\ campanie politic\ de- prezentat destins la conferin]a de pres\
acum, nu reu[eam s\ `nvingem [\n]at\ la adresa fotbalului va de dup\ meciul cu Jiul, ]in=nd `n primul
Poli Ia[i a ob]inut vineri pri- `n nocturn\. Mi-a fost pu]in
mul succes pe teren propriu du- `nceta, Poli se va descurca `n r=nd s\-i felicite pe juc\tori pentru vic-
team\ la pauz\ c\ vom avea continuare [i cu bani pu]ini“, a torie. „I-am certat groaznic `nainte de
p\ cinci luni de a[teptare. Ulti- parte din nou de ghinioane, dar
ma victorie a elevilor lui Ionu] declarat Nichita. meci, iar ei mi-au replicat fotbalistic. Le
b\ie]ii s-au dezl\n]uit `n re-
Popa pe „Emil Alexandrescu“
priza a doua“, a declarat antre-
mul]umesc [i `i felicit pentru acest rezul-
tat. Repriza a doua a fost poate cea mai
data din 19 septembrie 2006, 1-0
cu UTA. De atunci, ie[enii au norul Ionu] Popa. B=lb\ a ajuns la cota 5 bun\ de c=nd sunt antrenor la Ia[i“, a
spus Popa. Tehnicianul [i-a cerut apoi
remizat cu Steaua [i Rapid (1-1,
respectiv 0-0), au pierdut `n fa]a Nichita: „Victoriile
Atacantul Ionu] B=lb\ are
scuze consilierilor locali care s-au sim]it
[anse mari s\ se ]in\ de promi-
Gloriei Bistri]a (0-1), apoi au siunea de a dep\[i performan]a leza]i de declara]iile sale dinaintea par-
remizat cu O]elul Gala]i (1-1). ~n Politehnicii nu au din sezonul trecut, atunci c=nd tidei. „Dedic aceast\ victorie celor doi
prima etap\ a returului, moldo- culoare politic\“ a reu[it nou\ goluri pentru Poli. consilieri care au spus c\ sunt incapabil.
Dac\ s-a creat o confuzie [i al]i consilieri
venii au cedat cu 1-3 `n fa]a Fotbalistul a declarat la `nce-
Unirii Urziceni, iar cu Na]iona- La finalul partidei cu Jiul putul stagiunii c\ va face tot s-au sim]it viza]i de atacurile mele, le cer
lul au terminat la egalitate, scor Petro[ani, c=[tigat\ de ie[eni cu scuze“, a spus Popa.
posibilul s\ `nscrie cel pu]in ze- De cealalt\ parte, antrenorul Jiului,
1-1, `n prima partid\ din 2007. scorul de 4-0, primarul Gheor-
Victoria din meciul cu Jiul a ce goluri `n campionatul `n curs Marin Tudorache, a recunoscut cu fair-
ghe Nichita nu a ezitat s\ [i are toate [ansele s\ ating\
fost totodat\ prima pentru Poli lanseze s\ge]i c\tre adversarii play superioritatea ie[enilor. „Ne-a b\-
`n nocturn\ pe teren propriu, `n obiectivul. Prin cele dou\ goluri tut o echip\ foarte bun\, ce ne-a dep\[it
s\i politici, care `n ultimele luni
precedentele patru `nt=lniri dis- `nscrise `n poarta Jiului, B=lb\ la toate capitolele. Nu am repetat meciu-
s-au r\sfr=nt [i asupra echipei.
putate la lumina reflectoarelor „~i felicit pe juc\tori, au a ajuns la cota 5, devenind gol- rile bune din primele etape [i nu am reu-
`n Copou elevii lui Ionu] Popa gheterul echipei. Interesant este [it s\ punem probleme `n atac. Rezul-
ob]inut o victorie mare [i mun-
ob]in=nd doar dou\ puncte. cit\. {i publicul a fost impresio- faptul c\ toate golurile sale din tatul este conform cu situa]ia din teren,
acest sezon au fost reu[ite din ba mai mult, putea fi chiar mai sever.
nant. S\ se ridice 7.000 de oa-
meni `n picioare `n timpul meci- lovituri de la 11 metri. {ansele de evitare a retrograd\rii se
La finalul partidei cu Jiul,
ului, s\ fac\ valuri [i s\ `ncura- mic[oreaz\ de la un meci la altul, dar
jeze frenetic echipa, nu-i lucru B=lb\ a declarat: „Am trecut speran]a de a ne salva nu ne-o poate lua
pu]in. Dedic acest succes dom- prin momente cumplite `n a- nimeni. Nu demisionez, pentru c\ sunt
nilor C=rlan [i Fenechiu. ~i a[- ceast\ s\pt\m=n\ [i mul]u- un om puternic“, a precizat Tudorache.
tept la stadion pe to]i cei care mesc `ntregii echipe c\ a fost Tehnicianul Jiului a ad\ugat c\ echipa
m-au atacat [i au atacat echipa al\turi de mine. Sper s\ nu-i sa nu a fost afectat\ de scandalul din ul-
`n aceast\ s\pt\m=n\, s\ sim- mai dezam\gesc pe suporteri [i tima perioad\ legat de neprogramarea
t\ [i ei ce `nseamn\ o victorie cele dou\ goluri din meciul cu Jiului `n campionat. „Nu are rost s\ c\u-
muncit\ [i ob]inut\ pe teren. Jiul s\ `nsemne cu adev\rat t\m scuze. Nu ne-a afectat acest lucru“,
Vor vedea a[a c\ victoriile nu rena[terea mea“. a a punctat Tudorache. (N.P.)

Poloi[tii tricolori atac\ podiumul Mondialelor din Australia
a O clasare pe unul din primele trei locuri ar aduce calificarea direct\ a poloi[tilor la Jocurile Olimpice din 2008 a
Echipa de polo a Rom=-
niei este preg\tit\ fizic [i
psihic pentru a ataca podi-
umul la Campionatul Mon-
dial 2007 de la Melbourne
(17 martie – 1 aprilie), cla-
sare care i-ar permite cali-
ficarea direct\ la JO 2008,
a declarat antrenorul Vlad
Hagiu, `nainte de plecarea
`n Australia.
Antrenorul Vlad Hagiu,
dup\ ultimul antrenament
al poloi[tilor rom=ni la ba-
zinul Floreasca, crede c\ e-
chipa Rom=niei este preg\-
tit\ din toate punctele de
vedere pentru a face per-
forman]\ la Melbourne [i
pentru a continua drumul
ascendent din ultimii 2 ani:
locul 6 la CM 2005 [i locul
4 la CE 2006. „Echipa este
preg\tit\ [i din punct de
vedere psihic, este super-
motivat\ s\ fac\ un rezul-
tat de excep]ie la CM.
Obiectivul nostru este JO
2008 [i noi avem obliga]ia
s\ ne calific\m. Avem 4
oportunit\]i, iar de la CM
dac\ urc\m pe podium ne
calific\m direct“.
SPORT
Hagiu a subliniat c\ e-
chipa sa a a primit tot spri-
jinul din partea federa]iei
[i dispus de condi]ii foarte
bune de preg\tire la Cluj.
Rom=nia pleac\ cu 9 zile
`naintea competi]iei, cu un
lot de 14 juc\tori, pentru a
participa la un turneu de
preg\tire la Sydney. Dup\
acest turneu, Vlad Hagiu
Luni, 12 martie 2007
va stabili cei 13 juc\tori ce
vor fi trecu]i pe foaia de
joc. Vlad Hagiu are ca e-
xemplu echipa Ungariei,
dubl\ campioan\ olimpic\,
cu un lot foarte valoros, `n
care rezervele sunt la
nivelul titularilor. „C=nd
vom avea aceea[i mentali-
tate ne vom bate [i noi
pentru medalii“. a
13
PE SCURT
Succes meritat `n
contul „stejarilor“
Într-o partid\ din etapa a doua a
Cupei Europene a Na]iunilor la
rugby, România a învins
sâmb\t\, pe stadionul Ghencea II
din Capital\, echipa Spaniei cu
scorul de 50-14 (24-7). ~ntr-o par-
tid\ dominat\ cu autoritate de
„stejari“, `n care evolu]ia scorului
a fost 12-0, 12-7, 50-7, 50-14,
punctele echipei Rom=niei au fost
reu[ite de Petre (1 eseu), Socol (1
eseu), Tincu (1 eseu), Fercu (2

Succes preconizat eseuri), Dumitra[ (2 eseuri),

a Voleibalistele de la Penicilina Ia[i s-au
impus cu scorul de 3-0 `n fa]a forma]iei
CSM Lugoj, `ntr-un meci cont=nd pentru
etapa a III-a a grupei 5-10 din Divizia A a
A treia rund\ din ca-
drul grupei 5-10 aferent\
Diviziei A1 de volei femi-
nin a adus un nou succes
categoric juc\toarelor de
la Penicilina Ia[i, `n me-
ciul disputat pe teren pro-
priu `mpotriva modestei
CSM Lugoj. ~n mai pu]in
de o or\ de joc, ie[encele
s-au impus, s=mb\t\, cu
categoricul scor de 3-0
(25-9, 25-9, 25-15) [i r\-
m=n `n c\r]i pentru ocu-
parea primului loc al gru-
pei unde se lupt\ de fapt
pentru evitarea retro-
grad\rii. O succint\ evo-
lu]ie a scorului, pe seturi,
se prezint\ astfel: 3-0, 5-
1, 7-2, 11-4, 13-8, 23-8,
25-9 (setul I, 15 minute);
1-0, 1-2, 6-2, 8-3, 12-5, 17-
7, 24-8, 25-9 (setul al II-
lea, 20 minute); 1-0, 1-1,
4-1, 4-3, 8-3, 11-5, 14-8,
16-11, 21-12, 23-14, 25-15
(setul al III-lea, 18 mi-
nute). Mai putem men]io-
na c\ oaspetele au venit
la Ia[i cu o echip\ de „[co-
l\ri]e“, unele `ns\ foarte
bine dezvoltate din punct
de vedere fizic, dar care
mai au multe de `nv\]at
din tainele voleiului de
performan]\. Conduse de
Pi]urc\ surprinde din nou
a Antrenorul nu i-a convocat pentru
„dubla“ cu Olanda [i Luxemburg pe Sergiu
Radu [i Vlad Munteanu (Energie Cottbus),
juc\tori foarte aprecia]i `n Germania a
Selec]ionerul echipei
na]ionale de fotbal a Ro-
m=niei, Victor Pi]urc\, a
anun]at numele celor 11
juc\tori legitima]i la clu-
buri din str\in\tate con-
voca]i pentru meciurile
Olanda – Rom=nia, pro-
gramat pe 24 martie, de la
ora 20.30 (21.30 ora Ro-
m=niei), pe stadionul „De
Kuip-Feyenoord“ din Rot-
terdam, [i Rom=nia – Lu-
xemburg, ce se va disputa
pe 28 martie, de la ora
18.30, pe stadionul „Ceah-
l\ul“ din Piatra Neam],
ambele din preliminariile
EURO 2008.
Au fost chema]i `n ziua
de 19 martie, la ora 12.00,
la Centrul de Fotbal Mo-
go[oaia, urm\torii fotba-
li[ti: Cosmin Contra (Ge-
tafe), Gabriel Tama[ (Cel-
ta Vigo), Cristian Chivu
(Roma), R\zvan Ra] ({ah-
tior Done]k), Paul Codrea
(Siena), R\zvan Coci[ (Lo-
un antrenor foarte t=n\r,
fetele din Lugoj aveau in-
scrip]ionate pe tricouri
diferite diminutive, pre-
cum Soso, Deea, Jerry,
Lory etc, ele fiind `ns\ o
prad\ u[oar\ pentru ex-
perimentatele juc\toare
de la Penicilina, echipa
gazd\ permi]=ndu-[i s\ o
lase pe tu[\ pe titulara [i
veterana de 42 ani Tati-
ana Popa, care le putea fi
[i mam\ adversarelor de
pe teren! ~ntr-un meci
f\r\ istoric, oaspetele au
condus o singur\ dat\ pe
tabela de marcaj (cu 2-1,
`n debutul setului al II-
lea), iar `n setul al treilea
au avut norocul s\ treac\
de „10“, asta [i prin faptul
c\ Penicilina introdusese
pe teren rezervele Cati
Lupu [i Alina Melinte,
care `ns\ au avut o evo-
lu]ie bun\ `n contextul u-
nei partide `n care nu-
mele `nving\torului nu
s-a pus niciodat\. Pentru
Penicilina au voluat: Mu-
ta[cu, Formagiu-Ionescu,
Diaconi]a, Constantines-
cu, Rusu, Ivanof - C=]-
coan (libero), apoi Lupu,
Melinte. Antrenor: Ecate-
rina Covalciuc.
komotiv Moscova), Lau-
ren]iu Ro[u (Huelva), Flo-
rentin Petre (}SKA Sofia),
Daniel Niculae (Auxerre),
Ciprian Marica ({ahtior) [i
Adrian Mutu (Fiorentina).
Selec]ionerul nu a f\cut
apel nici de aceast\ dat\
la George Og\raru (Ajax
Amsterdam) [i nici la unii
dintre cei mai `n form\
stranieri, „nem]ii“ Vlad
Munteanu [i Sergiu Radu,
ambii juc\torii echipei
Energie Cottbus, pentru
care au marcat 9 goluri
fiecare `n acest sezon.
Ceilal]i juc\tori, legiti-
ma]i la cluburi din Ro-
m=nia, convoca]i pentru
cele dou\ jocuri, vor fi a-
nun]a]i dup\ disputarea
meciurilor din etapa a 23-a
a campionatului Ligii I.
Decolarea spre Rotter-
dam este prev\zut\ pen-
tru ziua de 22 martie, la
ora 15.30, de pe aeroportul
„Henri Coand\“. (N.P.)
Celelalte rezultate ale
etapei: Rapid – CSU Tg.
Mure[ 2-3 [i „U“ Cluj –
Constan]a 2-3. Pe 17 mar-
tie, Penicilina Ia[i se va
confrunta acas\ cu multi-
pla campioan\ Rapid, a-
juns\, `ns\, acum `n gru-
pa a doua valoric\, dup\
plecarea antrenorului Cos-
tinel Stan [i a celor mai
bune juc\toare la Dinamo,
probabil, viitoarea cam-
Nici acum!
De[i a evoluat `n fa]a
unei echipe din subsolul
clasamentului, handbali[-
tii de la Politehnica Ia[i
nu au reu[it s\ ob]in\,
s=mb\t\, primele puncte
ale actualului sezon, sufe-
rind astfel cea de-a 20-a
`nfr=ngere consecutiv\. A-
[adar, `n Sala LPS din
Copou: Poli Ia[i - HCM
Bra[ov 26-28 (13-14), `n
dou\ reprize cu scoruri si-
metrice. Ie[enii au condus
cu 2-0, 4-3 [i 7-5 `n debu-
tul disputei, dup\ care
juc\torii de sub T=mpa au
luat conducerea `n min.
15, cu 8-7 [i nu au mai ce-
dat ini]iativa p=n\ la fi-
nalul partidei. Oaspe]ii au
condus apoi cu 10-8, 14-13
(la pauz\), 16-14, 19-18 [i
chiar 22-18 (min. 45), apoi
studen]ii ie[eni au redus
p=n\ la dou\ goluri dife-
ren]\, la 23-21, 26-24 (min.
55) [i 28-26 (rezultat fi-
nal). De remarcat c\ juc\-
torul ie[ean Andrei Velicu
a `ncasat un cartona[ ro[u
`nc\ din prima repriz\,
pentru un fault dur asu-
pra adversarului, fiind eli-
minat definitiv. Marcato-
Calafeteanu (1 eseu [i 1 transfor-
mare), Dumbrav\ (1 tranformare)
[i Vlaicu (3 transform\ri). Pentru
iberici au marcat Mota (1 eseu),
Salazar (1 eseu) [i Olivares (2
transform\ri). ~n clasamentul la
zi conduce Rom=nia, cu 4 puncte
(din 2 jocuri), urmat\ de Rusia (1
joc), Portugalia (1 joc), Georgia (1
joc), Spania (3 jocuri) – toate cu 3
puncte, Cehia – 0 puncte (f\r\
nici un joc). Pe 17 martie, la
Praga, de la ora local\ 14.00 (ora
15.00 la Bucure[ti) se va disputa
partida Cehia – România, din
runda a treia a sezonului 2007-
2008. Tot s=mb\t\ se va juca
meciul Spania – Georgia.
Tricolorii revin `n CEN dup\
Cupa Mondial\ din acest an, cu
urm\toarele partide: Rom=nia –
Rusia (10 noiembrie, la Bucure[ti)
[i Portugalia – Rom=nia (17
noiembrie, la Lisabona). (D.T.)
CS Na]ional Ia[i
a retrogradat
În etapa a 21-a a Diviziei A de
baschet feminin, Olimpia
Bucure[ti a învins `n derby-ul run-
dei pe ICIM Arad cu scorul de 70-
65. De la înving\toare, principala
marcatoare a fost Carmen Bagiu,
cu 20 de puncte, în timp ce de la
ar\dence s-a remarcat americanca
Sheena Moore, cu 24 puncte.
Celelalte rezultate au fost: CET
Clasamentul grupei 5-10 Govora - Some[ Tiger Dej 84-43,
CSM „U“ Oradea - Municipal
5. CSU Gaz Tg. Mure[ 13 12 1 38:10 25p Târgovi[te 43-68, Rapid CFR
6. Penicilina Ia[i 13 11 2 36:11 24p Marf\ Bucure[ti - CS Na]ional
Ia[i 78-49, „U“ MC Cluj - Sportul
7. Rapid Bucure[ti 13 7 6 26:22 20p Studen]esc Bucure[ti 55-73 [i
8. „U“ Cluj 13 4 9 17:33 17p Magic Sibiu - CST Alexandria 54-
66. Pe primele trei locuri ale ie-
9. Volei 2004 Constan]a 13 3 10 15:33 16p rarhiei se afl\ Municipal
T=rgovi[te - 41 pct, Olimpia
10. CSM Lugoj 13 2 11 13:36 15p Bucure[ti - 38 pct, BC ICIM Arad
- 38 pct. Ultimele dou\ clasate
pioan\. Celelalte partide „U“ Cluj [i CSM Lugoj – sunt CS Na]ional Ia[i - 26 pct [i
ale etapei sunt Tg. Mure[ - Constan]a. (D.T.) Some[ Tiger Dej - 21 pct, care
practic au retrogradat `n liga a
doua. Ele se mai pot salva doar
printr-un turneu de baraj, pe care
rii echipei ie[ene au fost:
Damian 9, Mironescu 9,
Constan]a - Dinamo 24-
22, „U“ Suceava - HCM FR Baschet preconizeaz\ s\-l
pun\ pe tapet la finalul campi-
Drug\ 1, Ifrim 3, Chike 3 Bistri]a 30-27 [i „U“ Cluj -
onatului. S=mb\t\, pe 17 martie,
[i Elisei 1. La finalul dis- HC Minaur 29-36. `n ultima etap\ a sezonului regu-
putei, antrenor ie[ean Cos- ~n etapa viitoare, la lat, `n Sala UTI din complexul
tel Schender (care este `n Cluj, Poli Ia[i se va con- studen]esc Tudor Vladimirescu,
continuare suspendat [i a frunta pe 17 martie cu „U“ CS Na]ional Ia[i se va confrunta
stat doar la etajul s\lii) a din localitate, ambele e- cu CSM „U“ Oradea. (D.T.)
acuzat dur arbitrajul, men- chipe fiind practic re-
]ion=nd c\ cei doi „fluie-
ra[i“ au fost trimi[i la Ia[i
trogradate `n liga a doua.
Celelalte meciuri ale run-
Costic\ Ciurdea
de pre[edintele federa]iei, dei cu nr. 21 vor fi Baia se impune `n fa]a
Cristian Ga]u, cu... dedi- Mare - Suceava, Bistri]a - lansatorilor polonezi
ca]ie special\! Celelalte Constan]a, Dinamo - T=r-
rezultate: Medgidia - gu Jiu, Steaua - Re[i]a, La Hunedoara, a avut loc,
s=mb\t\, `nt=lnirea de popice din-
Uztel 25-26, UCM Re[i]a - Timi[oara - Medgidia [i
Poli Timi[oara 24-24, Tg. Ploie[ti - Bra[ov. (Dan tre na]ionalele de seniori ale
Rom=niei [i Poloniei. Din lotul tri-
Jiu - Steaua 27-31, HCM TEODORESCU)
color au f\cut parte [i lansatorii
Costic\ Ciurdea [i Dumitru
Clasament Penciuc jr, ambii de la echipa
CFR Olimpia ACB Ia[i. ~n meciul
1. Constan]a 20 17 1 2 601-505 35p
2. Steaua 20 17 0 3 673-565 34p principal, Rom=nia a `nvins
Polonia cu scorul de 3.333 p.d. -
3. Dinamo 20 15 1 4 689-572 31p 3.188 p.d. (7-1 la victoriile di-
4. Re[i]a 20 11 5 4 654-595 27p recte), sportivul ie[ean Ciurdea
reu[ind 578 p.d.
5. Ploie[ti 20 12 1 7 566-552 25p ~n afara concursului au participat
6. Timi[oara 20 10 3 7 582-554 23p la joc [i rezervele celor dou\ echi-
7. Baia Mare 20 11 0 9 649-626 22p pe, ie[eanul Dumitru Penciuc jr
reu[ind 540 popice dobor=te. A ur-
8. Medgidia 20 8 1 11 612-619 17p mat apoi proba mixt\ de tandem,
9. Suceava 20 8 1 11 578-642 17p la care au participat 14 perechi,
c=te [apte de la fiecare echip\. Pe
10. Tg. Jiu 20 7 1 12 575-586 15p
podium s-au clasat doar rom=nii,
11. Bra[ov 20 7 1 12 532-555 15p astfel: 1. C. Ciurdea (Ia[i) – D.
12. Bistri]a 20 7 0 13 522-568 14p Iordan (Gala]i) - 279 p.d.; 2. D.
13. „U“ Cluj 20 2 1 17 482-606 5p Virgil – L. Coloni[teanu
- 270 p.d.; 3. I. Hordil\ - D.
14. Poli Ia[i 20 0 0 20 520-690 0p L\c\tu[u - 263 p.d. (D.T.)
14 Luni, 12 martie 2007
Luni - Vineri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
din num\rul de vineri
3 2 7 8
Rezolvarea careului
6 9 4 2
5 1 8 7
4 8 5 9
2 6 1 5
7 3 9 6
8 5 3 1
1 7 6 4
9 4 2 3
4 2 8 careul de 81 de p\tr\]ele
9 6
5 1
6 7
4 5 9 7 1
2 cu nou\ p\tr\]ele, iar
1 4
5 2 3
7 6 3
TVR 1
07:00 Jurnalul TVR
08:00 Justi]ie militar\ (dram\,
Cu: David James Elliott)
08:55 Armonii `n natur\
09:10 Dis-de-sear\ (r)
10:10 Arhiva de serviciu
10:20 O zi printre dragoni
10:35 Teleenciclopedia (r)
11:30 112 (r)
12:00 Ne vedem la TVR! Cu: Ma-
rina Alm\[an Socaciu
13:00 Zack [i Cody, ce via]\ mi-
nunat\! (comedie, Cu:
Dylan Sprouse, Cole
Sprouse)
13:30 Desene animate:
Porumbelul Valiant
14:00 Jurnalul TVR
15:00 Teleshopping
15:30 Kronika (limba maghiar\)
17:00 Jurnalul TVR
17:15 S\n\tate pentru to]i!
17:45 Dis-de-sear\. Divertisment
19:00 Jurnalul TVR
20:20 Foc `ncruci[at
21:10 Regii blestema]i (dram\,
Cu: Jeanne Moreau,
Gerard Depardieu)
22:05 Reflector
22:45 Jurnalul TVR
23:15 Nocturne
00:00 Via]a ca-n filme (comedie,
Cu: David Crane)
00:35 Trenul de noapte spre Vene]ia
(thriller, Cu: Hugh Grant,
Tahnee Welch)
01:55 Jurnalul TVR (r)
03:00 Regii blestema]i (r) a
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului
11.05 Week-end magazin
13.30 Credin]\ [i s\n\tate
14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 Solidaritate [i speran]\
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Cantate Domino
00.00 Istoria cre[tinismului (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00
6 1 9 4 5
a SUDOKU a
5 3 7 1 8 Rezolvarea careului
4 9 6 2 3 10
7 2 1 3 6
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre,
3 4 8 9 7 de la 1 la 9. Jocul a fost
1 8 2 5 4 lansat [i pe Internet [i s-a
2 7 4 6 9 r\sp=ndit cu succes `n
Statele Unite, Noua
9 5 3 8 2 Zeeland\ [i Croa]ia, iar
8 6 5 7 1 `n Marea Britanie este
deja considerat un
fenomen. Completa]i
cu cifre cuprinse `ntre 1
2 [i 9, astfel `nc=t nici o
cifr\ s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau pe
aceea[i coloan\. Grila
este `mp\r]it\ `n nou\
careuri mai mici, fiecare
fiecare careu trebuie s\
con]in\ cifrele de la 1 la
9, la fel, o singur\ dat\.
(Solu]ia
c a r e u l u i al\turat ` n
n u m \ r u l d e m=ine)
TVR 2
08:30 De la carte la film (r)
09:00 Jurnalul Euronews
09:10 Atlas (r)
09:40 Apele care distrug
10:00 Tonomatul DP2
11:30 COOLmea distrac]iei (r)
12:30 Buc\t\ria lui Jamie (r)
13:00 Dincolo de hart\ (r)
13:30 Teleshopping
14:00 ABC... de ce?
14:30 Cutia fantastic\ (aventuri,
Cu: James Henry)
15:00 ~mpreun\ `n Europa!
16:00 Jurnalul TVR
16:30 E-forum
17:00 V=n\torii de comori
18:00 Lec]ia de... [tiin]\
18:35 Lege [i ordine
19:25 Popula]ii str\vechi
20:00 EURO case
20:30 Lumea de aproape
21:00 Ora de [tiri
22:10 Sfaturi mortale
(comedie, Cu: Jane
Horrocks, Brenda Fricker,
Jonathan Pryce)
De[i sunt trecute bine de 20 de
ani, Jodie [i Beth sunt contro-
late cu o m=n\ de fier de mama
lor, nesuferita Iris. Dar Jodie
`ncepe s\-[i aminteasc\ de pe-
rioada din copil\rie c=nd avea
viziuni cu oameni mor]i. {i iat\
c\ viziunile reapar, de ast\ da-
t\ cu sfaturi nu tocmai cre[ti-
nesti. O dat\ ce le pune `n
practic\, Jodie se treze[te `n-tr-
un caru[el al mor]ii de neoprit.
23:50 Raliul Mexicului (rezumat)
00:50 Tonomatul DP2 (r) a
TIMP LIBER
Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 Week-end magazin
13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
turor
14.05 Univers FM
15.30 File de istorie
16.05 Vecernia [i Paraclisul
Maicii Domnului
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor româ-
nesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
de sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
no[tri
23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
zilei
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00.
A
7 3 1 8 9
2 11 2 12 8 2
din num\rul de vineri
13 3 9
S A
P A C C A B 1 9 14 4 5 11 8
P O D U I J S S
A V E R N U T L 7 5 7 5 15 8 13
A S E V A S T I A B
N D A T T O N V
6 14 6 1 5
I A R A E R E I
C N N T
I T B
E A Pornind de la numele Cuv ... (†814), de pe verticala A-B,
`n Calendarul Ortodox, de ast\zi, 12 martie, completa]i careul de sus [i ve]i
descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
(Solu]ia careului de sus `n num\rul de m=ine )
CULTURAL
TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|
10:00 Dragoste pentru Lydia (r) 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Rebelde (r)
11:00 Joe Zawinul - Cu: Cristina Cioran 09:10 Omul care aduce cartea Cu: Enrique Rocha, Juan
portret muzical 09:00 ~n gura presei (r) 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) Ferrara, Ninel Conde
12:00 Jurnal 10:00 Concurs interactiv 10:15 Reuniune de clas\ (r) 07:00 Daria, iubirea mea (r)
13:00 {coala de Duminic\ (r) 11:00 Vivere 11:00 R=sete `n delir (r) 08:00 Fetele Gilmore (r)
11:30 Vreau s\ fiu mare... vedet\! (r) 13:00 {tirile PRO TV Cu: Lauren Graham, Alexis
13:30 Despre documentar... (r) Bledel, Edward Herrmann,
13:00 Observator 13:30 Singur acas\ (r)
14:30 Jurnal (r) Kelly Bishop
15:00 Pia]a Divertis (r)
14:35 Music Play (r) Cu: Macaulay Culkin, Joe 09:00 De 3 x femeie (r)
16:00 Observator Pesci, Daniel Stern
15:30 A 5-a dimensiune 12:30 Inocen]\ furat\
17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci 16:00 T=n\r [i nelini[tit
16:00 Artefacte (r) Cu: Camila Sodi
Cu: Cristian Andrei Cu: Janne Cooper
16:30 Eurasia 13:30 Jur\m=ntul
19:00 Observator 17:00 {tirile PRO TV Cu: Danna Garcia
17:30 Music Play (r)
20:15 Avionul sub teroare 17:45 Om s\rac, om bogat (come- 15:20 Re]eta de Acas\
18:25 Cite[te cu mine! (ac]iune, Cu: Eric Roberts,
die, Cu: Horia Brenciu) 15:30 Iubire de mam\
19:00 Identit\]i Alexandra Paul)
18:50 {tirile PRO TV Cu: Danna García, Jose
19:30 Rom=nce `n politic\ (r) Hogan este un pilot de avion
20:30 Casa b=ntuit\ Angel Llamas
20:00 Scandal international care, `n urma unei ateriz\ri
for]ate, sufer\ o depresie [i (comedie, Cu: Eddie 16:30 Duelul pasiunilor
(comedie, Cu: Marlene
timp de un an este l\sat la sol. Murphy, Terence Stamp) Cu: Ludwika Paleta
Dietrich, Jean Arthur, John C=nd copilotul unei curse
Chiar `n ziua anivers\rii lor, 17:30 Pove[tiri adev\rate
Lund, Millard Mitchell) transatlantice se `mbolnave[te agentul imobiliar Jim Evers [i
`n ultima clipa, Hogan este 18:30 Betty cea ur=t\
O comisie a Congresului SUA so]ia sa, Sara, primesc un tele-
chemat s\-i ]in\ locul. ~nc\ Cu: Ana Maria Orozco
viziteaz\ Berlinul, `n 1946, neref\cut total din punct de
fon ciudat de la un b\rbat nu-
mit Ramsley. Acesta cere ca 19:30 Rebelde
pentru a investiga asupra vedere psihic, Hogan este
moralit\]ii trupelor
Sara s\ vina la conacul Gracey Cu: Enrique Rocha, Juan
nevoit s\ accepte [i zborul 534, de urgen]\. Jim intrevede ime- Ferrara, Ninel Conde
americane. Pe l=ng\ comer]ul care se anun]\ a fi un zbor cu diat posibilitatea unei afaceri 20:30 Iubire ca `n filme (dram\,
la negru [i aventurile un grad semnificativ de risc. superprofitabile, a[a c\, sub
solda]ilor cu tinere nem]oaice, 22:00 Vocea inimii. Cu: Ioan Isaiu pretextul unei excursii cu fa- Cu: Adela Popescu, Dan
Phoebe Frost, una dintre mem- 23:00 Observator milia, pleac\ imediat spre Bordeianu, Carmen
brele comisiei de anchet\, de- Gracey. O furtun\ total Tanase, Catalina Musta]\)
scoper\ leg\tura dintre Erika -
00:00 Gloria
nelalocul ei `i oblig\ pe Evers 21:30 Zorro
artista de cabaret [i fosta (dram\, Cu: Sharon Stone, s\ r\m=n\ peste noapte la Cu: Marlene Favela,
Jean-Luke Figueroa) conac `mpreun\ cu Ramsley,
amant\ a unui criminal de Christian Meier
r\zboi, [i unul dintre ofi]erii Abia ie[it\ din `nchisoare, du- valetul s\u [i o mul]ime de
americani. p\ isp\[irea unei pedepse de oaspe]i, cei mai mul]i dintre 22:30 Pove[tiri de noapte
trei ani, Gloria `ncalc\ imediat ace[tia.... nev\zu]i. Cu: Cabral, Mircea Solcanu
22:00 Concentrat de cultur\ termenii eliber\rii. B\rbatul
22:15 Cu un pas inainte 23:00 Clona
22:30 Jurnal pentru care acceptase s\ fac\
00:00 Jur\m=ntul (r)
pu[c\rie nu pare foarte recunos- 23:30 {tirile PRO TV
23:00 Musica da capo 00:15 Disp\ru]i f\r\ urm\ (poli]ist, 01:45 Pove[tiri adev\rate (r)
c\tor fa]\ de sacrificiul ei...
00:00 Povestiri din buc\t\rie (r) a 02:00 Concurs interactiv a Cu: Anthony LaPaglia) a Vremea de Acas\ a
 TIMP LIBER
Pelerinaj la Muntele Athos
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU la Muntele Athos, `n perioada 13 - 23 mai 2007.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Dintree obieectiv
ve meen]ioon\m: Tesalonic - Biserica
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT „Sf. M. Mc. Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf.
Anisia), Catedrala mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Palama), Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, ATHOS - M\n\stirile: Simonos Petras, Protaton, Xero-
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| potamou, Kutlumusiu,Vatoped, Pantokrator, Stavro-
nikita, Iviron, Filotheu, Marea Lavr\, Schitul Pro-
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU dromu; Nea Kallikratia.
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
Luni, 12 martie 2007 15
Pre]: 295 EURO ^ 275 lei.
Seerv
viccii incclusee: transport cu microbuz; 1 noapte
cazare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, mic dejun la hotel**
`n Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri `n Sf. Munte
Athos; `nso]itor din partea Centrului de Pelerinaj.
Nu sunt incluse `n pre] - mesele de prânz [i cina;
taxa de intrare `n Muntele Athos (25 euro); transportul
`n Muntele Athos (75 euro); asigurarea medical\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Festivalul Filmului Francofon Teatrul Na]ional La Sala „Pod-P Pogor fiul“
Departament economic: Ionela MIH|IL| Duminic\, 18 martie, ora 17.00:
Consilier juridic: Ana MANEA la Cinema Republica [i Casa „Vasile Alecsandri“ „Chiri]a [i ceilal]i“, cânticele comice
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I de Cultur\ „Mihai Ursachi“ Vineri, 16 martie, ora 19.00: de Vasile Alecsandri. Regia: Ovidiu
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Vineri, 16 martie, ora 16.00 [i „Steaua f\r\ Mihail Sebastian“ de Laz\r, scenografia: Nicolai Mih\il\.
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 19.30 [i Duminic\, 18 martie, ora Dumitru Crudu, regia: Ion Sapdaru;
e-m
mail: info@zziarullumina.ro 18.00 [i 19.00, Cinematograful Repu- scenografia: Nicolai Mih\il\, Gelu Filarmonica de Stat
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 blica: „V\ g\sesc fermec\tor“, 2006. Râ[c\, la Ateneul T\t\ra[i.
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Cu Michel Blanc Sâmb\t\, 17 martie, ora 19.00: „Slu- Moldova Ia[i
ISSN 1841-141X S=mb\t\, ora 17.00 [i ora 20.00, g\ la doi st\p=ni“ de Carlo Goldoni. Re- Vineri, 16 martie 2007, ora 19.00:
Cinema Republica: „Ascuns“ 2006. gia: Nikolov Perveli Vili; scenografia: Ni-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Cu Juliette Binoche, Daniel Auteuil Integrala cvartetelor de Beethoven,
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET colai Mih\il\, la Teatrul „Luceaf\rul“.
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa S=mb\t\, 17 martie, ora 17.00 [i VI. Interpreteaz\: Cvartetul Gaudea-
Cotoranu).
18.00, Cinema Republica: „Eu [i sora Duminic\, 18 martie, ora 19.00: mus al Filarmonicii Gh. Dima Bra[ov
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ mea“ 2004. Cu Isabelle Huppert, Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 Catherine Frot Ia[i are ca invitat trupa Teatrului
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ Duminic\, 18 martie, ora 18.00 [i „Mihai Eminescu“ din Boto[ani care Palatul Culturii
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. 20.00, Cinema Republica: „Lem- va juca spectacolul „Suflete moarte“ Martie: Muzeul de Art\ din
ming“, 2005. Cu: Laurent Lucas, la Teatrul „Luceaf\rul“. cadrul Complexului Muzeal Na]ional
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 Charlotte Gainsbourg, Charlotte La Sala Studio „Teofil Vâlcu“ „Moldova“ prezint\ expozi]ia oma-
Rampling Ast\zi, 12 martie, ora 18.00: gial\ Centenar Corneliu Baba, `n ga-
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ Duminic\, 18 martie, ora 18.00, „Somnoroasa aventur\“ de Teodor leria de art\ contemporan\ II, la eta-
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Cinema Republica: „OSS 117 : Cairo: Mazilu. Universitatea de Arte „G. jul I al Palatului Culturii din Ia[i.
cuibul spionilor“, 2006, cu Jean Du- Enescu“ Ia[i, regia: Emil Co[eru. Reunind lucr\ri de pictur\ [i grafic\
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei jardin, Bérénice Bejo, Aure Atika Joi, 15 martie, ora 18.00: „Tectoni- at=t din colec]ii muzeale, Muzeul de
S=mb\t\, 17 martie, Casa de Cul-
tur\ „Mihai Ursachi“: „Aisbergul“, ca norilor“ de Jose Rivera. Regia: Ce- Art\ din Iasi, Muzeul Vasile P=rvan
2005, cu Fiona Gordon, Dominique zar Ghioca; scenografia: Marfa Axenti. din B=rlad, Muzeul de Arte Vizuale
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“ Abel S=mb\t\, 17 martie, ora 18.00:
„Scara pisicii“ de Katalin Thuroczy.
din Gala]i [i Muzeul de Art\ din
Constan]a, c=t [i particulare –
S=mb\t\, 17 martie, Casa de Cul-
din cadrul tur\ „Mihai Ursachi“: „Marea se- Regia: Irina Popescu Boieru; sce- colec]ia artistului, colec]ia dr. A. Teo-
duc]ie“, 2003. nografia: Marfa Axenti. dorescu, colec]ia dr. H. Aldea. a
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
ANUN}URI
SERVICII Florin Deaconiuc va invit\ s\ vizita]i site-ul
www.florin.sapte.ro pentru a g\si diferite tablouri
Biserica
„Sf. Sava“ [i icoane ce v\ pot decora casa `ntr-un mod pl\cut.
Gr\dini]a Ofer medita]ii la Limba englez\, clasele I-XII, [i ajut la
„Buna Vestire“ teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon Detalii la num\rul de telefon 0727.373.520
0746.689.548, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00.
Liceul „Vasile
Alecsandri“
Str. Costache Negri
Ofer medita]ii la Limba francez\, clasele I-IX, [i ajut la ANGAJ|RI
teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon
Moldova Hala Central\ 0724.870.737, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00. Familie serioas\ caut\ bon\ extern\, bun\ cre[tin\,
Mall cu v=rsta cuprins\ `ntre 20-50 de ani pentru `ngrijire

Ofer medita]ii la MATEMATIC|, clasele V-XIII, [i ajut [i la copil de 1 an. Rela]ii la nr. de telefon 0741.023.316.
teme, pre] avantajos. Rog seriozitate. Tel. 0740.431.711. Nu deranja]i inutil.

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY APEL UMANITAR

GEOGRAPHIC CHANNEL
07:00 Colonia din iad 07:00 Curse [i fiare vechi
08:00 Teste (f. s. doc.) -
08:00 Megastructuri: Megapoduri
- Danemarca-Suedia Securitate personal\
09:00 Câinii raton: Invazia ex- 08:30 Teste (f. s. doc.) - Pe ro]i
tratere[trilor 09:00 Automobile americane re-
10:00 Extratere[trii: Aurelia condi]ionate: Chevy Low
11:00 Extratere[trii: Luna Albastr\ Rider '59 - Partea 4
12:00 Planeta la control: 10:00 Vân\torii de mituri: Nisipuri
Supervulcani mi[c\toare
13:00 Momente uimitoare 11:00 Ma[ini pe alese: Capri
13:30 Nu [tiam asta 12:00 Big Daddy Kustomizer (f.
14:00 Câinii raton: Invazia ex- doc.) Big Daddy
tratere[trilor Kustomizer
15:00 Extratere[trii: Aurelia 13:00 Curse [i fiare vechi
16:00 Extratere[trii: Luna Albastr\ 14:00 Teste (f. s. doc.) -
17:00 Exper]ii herpetologi: Duetul Securitate personal\
viperei mortale 14:30 Teste (f. s. doc.) - Pe ro]i
17:30 100% S\lbatic 15:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
18:00 ~n pielea s\lb\ticiunilor: 16:00 Curse: C\l\toria din aceast\
Macacul japonez sear\
19:00 Dezastre `n aer: Cu rezer- 17:00 Rable [i repara]ii - SUA: Un
vorul gol Camaro condamnat
20:00 Câinii raton: Invazia ex- 18:00 Motociclete americane: Mo-
tratere[trilor tocicleta lui Rick - Partea 1
21:00 Arme de r\zboi: Tancul 19:00 Vân\torii de mituri: Pozi]ia
22:00 Interpolul investigheaz\: uciga[\
Ie[ire uciga[\
20:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
23:00 Interpolul investigheaz\:
21:00 Trauma: Via]\ [i moarte la
Teroare `n aer Spitalul de Urgen]\: Eforturi
00:00 Nu [tiam asta reparatorii
01:00 Interpolul investigheaz\ a 22:00 Dr. G, medic legist (f. s.
doc.) - Cine are grij\ de
copii? Dr. G, medic legist
Legend\: 23:00 Campionatul mondial al
constructorilor de motoci-
[tiri clete
film artistic 00:00 Cum se fabric\ diverse lu-
cruri ? (f. s. doc.) a
SCIENCE
08:40 Ultra[tiin]\: Vremea
dezl\n]uit\
09:10 Jurassica: Pe urmele primu-
lui dinozaur
10:00 Insula Mamutului Pitic
10:55 Imperiul solar: S-a n\scut o
stea
11:45 Ultra[tiin]\: Vremea
dezl\n]uit\
12:10 ~ntoarcerea din spa]iul cos-
mic: Momentul reintr\rii `n
atmosfera terestr\
13:00 ~n b\taia vântului (s. doc.)
13:50 M\rci de top: Saab
14:15 M\rci de top: Bugatti
14:40 Ultra[tiin]\: Vremea
dezl\n]uit\
15:10 Jurassica: Pe urmele primu-
lui dinozaur
16:00 Insula Mamutului Pitic
16:55 Imperiul solar: S-a n\scut o
stea
17:45 Ultra[tiin]\: Vremea
dezl\n]uit\
18:10 ~ntoarcerea din spa]iul cos-
mic: Momentul reintr\rii `n
atmosfera terestr\
19:00 Demen]a avioanelor
19:50 Cum s\ supravie]uie[ti
20:40 Cum s-au construit: Ap\rare
la scar\ mare
21:10 Marte pe P\mânt
22:00 2050 Furtuna viitorului
22:55 Cum s\ supravie]uie[ti
23:45 Cum s-au construit
Ap\rare la scar\ mare
00:10 Un ochi critic: Extratere[tri
01:00 Demen]a avioanelor a
TRAVEL
10:55 Renovare la mare [i la
soare: Fran]a - Partea 1
11:20 Superlocuin]e: Via]\ `n stil
mare
11:50 Aventuri la golf: Nordul
Fran]ei
12:15 Aventuri la golf: Japonia
12:45 Cu undi]a `n jungl\: Aventuri
pe Amazon
13:10 Cu undi]a la drum: Cana-
da/P\str\vul [i sturionul
13:40 Lonely Planet: Hoinar prin
lume: Hong Kong
14:35 Delicii pesc\re[ti: Mexic
15:05 Proiecte de vis: Creuse?
Fran]a
16:00 Deschiz\torii de drumuri:
Coborând pe Gange
16:55 Renovare la mare [i la
soare: Fran]a - Partea 1
17:20 Superlocuin]e: Via]\ `n stil
mare
17:50 Aventuri la golf: Nordul
Fran]ei
18:15 Aventuri la golf: Japonia
18:45 Cu undi]a `n jungl\: Aventuri
pe Amazon
19:10 Cu undi]a la drum: Cana-
da/P\str\vul [i sturionul
19:40 Lonely Planet: Hoinar prin
lume: Hong Kong
20:35 Delicii pesc\re[ti: Mexic
21:05 Proiecte de vis: Creuse?
Fran]a
22:00 Proiecte de vis: Cumbria
22:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Riga, Letonia
23:20 Trasee: Trecutul nuclear al
Marii Britanii a
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\duraru `n
v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui Eminescu, pe 15
ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat boala numit\ Tetralogia
Fallot, ce este un complex de 4 malforma]ii grave la inim\. ~n cazul
Mariei, artera care duce s=ngele de la inim\ la pl\m=ni este at=t de
`ngust\ `nc=t se impune o interven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind
`n pericol permanent. ~n acest moment se `ncearc\ internarea pen-
tru opera]ie la o clinic\ din Italia sau Austria. Costurile opera]iei
sunt aproximativ egale, depinde unde se poate merge mai u[or [i se
poate face [i o programare c=t mai rapid\. Pentru opera]ie, familia
trebuie s\ acopere jum\tate din cheltuielile implicate, dar aceasta
`nseamn\ `n jur de 15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu ven-
ituri foarte modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pen-
tru str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
RO34RNCB0198003451910002 RON
RO77RNCB 0198003451910004 EURO
RO07RNCB0198003451910003 USD
BCR Roman, Piatra Neam]
Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei depinde `n
mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie, indiferent de
valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este salvatoare.
Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel.
0721-338.885 (P\duraru Irina).
www.ziarullumina.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia
Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
 CM
YK

16 Luni, 12 martie 2007 DOCUMENTAR

50 de ani pentru construc]ia bisericii mari din Munteni

Pe la 1880, `n apropierea localit\]ii
H=rl\u, lua fiin]\ satul Munteni.
Surprinz\tor un astfel de nume
pentru o zon\ de c=mpie. Aceast\
denumire se explic\ prin faptul c\,
imediat dup\ R\zboiul de
Independen]\, lupt\torii, v\duvele [i
orfanii celor care [i-au pierdut via]a
pe c=mpul de lupt\, provenind din
zon\ de munte, au fost `mpropriet\ri]i
cu teren `n aceast\ zon\ de c=mpie.
{i li s-a spus „muntenii“, „haidem la
munteni“. {i Munteni a r\mas.
{i ca orice comunitate civilizat\, [i
aceasta avea nevoie, `n primul r=nd,
de o [coal\, pentru educarea
copiilor, [i de o biseric\, pentru
p\strarea credin]ei str\bune.

~n primii ani, locuitorii aflat `n biseric\, sc=ndura Muntenii au dat ]\rii

satului Munteni apelau
pentru oficierea servicii-
lor religioase la preo]ii
slujitori din cea mai a-
propiat\ parohie, Bel-
ce[ti, ast\zi comuna din
care face parte [i satul
Munteni. Credincio[ii din
Munteni se g=ndeau, fi-
re[te, la construirea unei
biserici proprii, `ns\, pen-
tru moment, dorin]a a-
ceasta dep\[ea puterile
lor financiare. Se aflau
`nc\ `n perioada `n care
`[i str\mutau agoniselile
de la munte la c=mpie, `n
perioada `n care fiecare
trebuia s\-[i construiasc\
mai `nt=i o cas\. {i cu-
nosc=ndu-i `n aceast\
situa]ie, st\re]ia M\n\s-
tirii Neam] a c\utat s\-i
ajute cu materiale `n ve-
derea ridic\rii unei bis-
erici din lemn, dup\
CM
YK
num\rul enoria[ilor de
atunci. Potrivit sinodicu-
lui (actului de sfin]ire)
din care s-a contruit biser-
ica provine din demolarea
unei prescur\rii care nu
mai func]iona la M\n\stirea
Neam]. Potrivit altor in-
forma]ii, transmise prin
viu grai, b=rnele [i sc=n-
dura din care este con-
struit\ biserica veche din
Munteni au fost aduse
din satul Pluton, comuna
Pipirig, aflat tot sub juris-
dic]ia M\n\stirii Neam].
Constantin Grigora[, un
v=rstnic din satul Pluton
(o parte dintre localinicii
acestui sat au fost `mpro-
priet\ri]i `n Munteni)
spunea, p=n\ `n urm\ cu
ceva ani, c\ el personal a
lucrat `n anul 1905 la de-
montarea bisericii din
lemn din Pluton, pentru
c\ ei `[i ridicaser\ bi-
seric\ nou\, din piatr\.
~n anul urm\tor, 1906,
oamenii din Munteni au
transportat lemnul cu c\-
ru]ele `n sat la ei.
ministrul Culturii
din 1936
Biserica din Munteni a
fost ridicat\ `n acela[i an
pe temelie din piatr\ de
me[terul Cionea. Infor-
ma]ia a fost confirmat\ [i
de b\tr=nii din Munteni,
p=n\ nu demult `n via]\.
Cu materialul astfel do-
b=ndit, s-a ridicat atunci
`n Munteni doar bise-
ricu]a propriu zis\. ~ntre
anii 1912 [i 1913, eno-
ria[ii din parohia Mun-
teni au m\rit biserica
ad\ug=ndu-i pridvor zidit
din piatr\. Cu aceast\
ocazie au ridicat [i clopo-
tele `n turla clopotni]\ de
deasupra pridvorului. P=-
n\ atunci, clopotele fu-
seser\ instalate deasupra
por]ii de intrare `n in-
cint\. ~n prezent, acestea
sunt urcate `n turnul
clopotni]\ al bisericii noi.
~n anul 1928 a fost nu-
mit paroh `n Munteni
preotul Constantin Pe-
ru[c\. ~n c=]iva ani, aces-
ta, `mpreun\ cu membrii
Consiliului parohial, a
constatat c\ biserica de-
venise ne`nc\p\toare pen-
tru num\rul de enoria[i
`n continu\ cre[tere. ~n
aceast\ situa]ie, au hot\-
r=t s\ ridice biseric\ no-
u\, din piatr\, mai mare
[i mai rezistent\ la in-
temperii. Enoria[ii au de-
pus eforturile necesare,
dup\ cum se proceda la
vremea aceea: cu miloste-
nie, dona]ii de tot felul [i
c\r\u[ii voluntari, cu ate-
lajele pentru a asigura
transporul materialelor
de construc]ie necesare.
~n vara anului 1936 s-a
turnat piatra de temelie a
noii biserici din Munteni
`n prezen]a ministrului
Culturii [i Cultelor de la
vremea aceea, Victor Ia-
mandi. Acesta este fiu al
satului Munteni, el fiind
fiul primului `nv\]\tor
stabil al {colii din Mun-
teni - Ioan Iamandi. Vic-
tor Iamandi a contribuit
`n mod substan]ial la
ridicarea bisericii mari
din Munteni, cu hramul
„Sf. Arhangheli Mihai [i
Gavriil“, enoria[ii so-
cotindu-l „primul ctitor al
bisericii“.
Materialul pentru
biseric\ folosit pentru
fortifica]iile sovietice
P=n\ la declan[area
celui de-al Doilea R\zboi
Mondial, biserica nou\ a
fost ridicat\ p=n\ la aco-
peri[. A urmat r\zboiul,
cu vicisitudinile sale. ~n
prim\vara anului 1944,
timp de aproape jum\-
tate de an, preotul paroh
Constantin Her]anu [i
locuitorii satului au fost
evacua]i. Linia fontului a
fost stabilit\ chiar prin
sat `n aceast\ perioad\,
iar materialul lemnos ne-
cesar la construc]ia noii
biserici a fost utilizat de
armata sovietic\ ocupan-
t\ pentru consolidarea
fortifica]iilor militare.
Chiar [i gospod\riile oa-
menilor au fost distruse
`n propor]ie de 90%. ~n
felul acesta, zidurile bi-
sericii noi au r\mas `n
acela[i stadiu timp de
peste 40 de ani. ~n 1983 a
fost hirotonit preot paroh
pentru parohia Munteni
t=n\rul - pe atunci - Mi-
hai Nica, absolvent al Se-
minarului Teologic Liceal
Ortodox „Veniamin Cos-
tachi“ de la M\n\stirea
Neam]. Identific=ndu-se
cu interesele [i n\zuin]ele
enoria[ilor, p\rintele a
primit binecuv=ntarea
mitropolitului de atunci,
IPS Teoctist Ar\pa[u [i,
`n ciuda piedicilor puse de
regimul comunist - care
`ncuraja mai cur=nd de-
molarea, dec=t zidirea de
biserici - a continuat ridi-
carea edificiului `nceput.
~n felul acesta, `n la 8 iu-
nie 1986 IPS Mitropolit
Teoctist a sfin]it noua bis-
eric\ din Munteni. ~n
predica rostit\ la slujba
de sfin]ire, actualul patri-
arh al Bisericii Ortodoxe
Rom=ne, PF P\rinte Te-
octist spunea, printre al-
tele, despre biserica din
Munteni c\ „este o lu-
crare de art\ din care nu
sunt multe“.
~n anul 1997, dup\ re-
alizarea picturii interi-
oare, PS Calinic Boto[\-
neanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiescopiei Ia[ilor, a
resfin]it biserica din Mun-
teni, `ncunun=nd, astfel,
eforturile sus]inute ale
enoria[ilor parohiei de a
vedea, dup\ mai bine de
patru decenii de a[tepta-
re, o nou\ biseric\ `n sat.
Din anul 1998, paroh
`n satul Munteni, Proto-
popiatul H=rl\u este
p\rintele D\nu] Cod\es-
cu. Sus]inut de enoria[ii
din sat, `n pu]ini ani a
`nregistrat realiz\ri dem- CM
YK
ne de luat `n seam\, do-
vedindu-se un merituos
continuator al predece-
sorului s\u. ~n ideea p\s-
tr\rii pe o perioad\ c=t
mai `ndelungat\ a pic-
turii din biseric\, pe timp
de iarn\, slujbele se ofi-
ciaz\ `n biserica din lemn
- nepictat\. ~n acest sens,
preotul a propus, iar eno-
ria[ii l-au sus]inut, s\ se
`nlocuiasc\ acoperi[ul bi-
sericii vechi. ~n plus, s-au
m\rit [i `nlocuit fere-
strele [i s-a introdus `n-
c\lzire electric\, dimi-
nu=nd pericolul de in-
cendii. Pe l=ng\ astfel de
lucr\ri gospod\re[ti, la
parohie au loc mai multe
activit\]i asupra c\rora
vom reveni `ntr-un alt
num\r al ziarului nostru.
(Narcisa BALABAN)

~n memoria eroilor satului Cod\escu, `mpreun\ cu

~n timpul celor dou\
r\zboaie mondiale, satul
Munteni a dat ca jertf\
peste o sut\ de vie]i ale
fiilor satului. Ast\zi, `n
memoria acestora, ur-
ma[ii lor au ridicat `n ci-
mitirul satului cruci,
peste care intemperiile
vremii [i-au pus am-
prenta. ~n anul 2005,
`ns\, cu ocazia pr\znui-
rii hramului bisericii
noi, „Sf. Arh. Mihail [i
Gavriil“, pe 8 noiembrie
a fost sfin]it un monu-
ment al eroilor satului
din cele dou\ r\zboaie
mondiale, realizat din
beton armat, pentru a
sta de veghe veacuri de
acum `ncolo.
~n anul 2006, tot pe 8
noiembrie, preotul Dan
fostul paroh, Mihai Nica,
au sfin]it o plac\ come-
morativ\ din marmur\,
aplicat\ pe frontispiciul
bisericii noi. Pe plac\ au
fost `ncrustate litere vop-
site `n bronz auriu, care
vorbesc despre istoria
bisericilor din Munteni.
* Informa]iile legate
de istoria bisericilor din Monumentul Eroilor
Munteni ne-a au fost oferite
de Dumitru Burciu, fiu al din Munteni, sfin]it la
satului [i veteran de r\zboi
8 noiembrie 2005

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK

Mar]i,
13 martie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 59 (660) Anul III
Donald, un dar
f\cut copiilor
PAGINA 16
acum 73 de ani
Biserica [i Prim\ria
bucur\ copiii din S\vine[ti
a De la 25 martie 2005, copiii s\raci din comuna S\vine[ti, jude]ul Neam], m\n=nc\ la Centrul Social
„Popasul Iubirii Milostive“ a Copiii sunt identifica]i `n urma anchetelor sociale efectuate de
profesorii dirigin]i [i asisten]ii sociali angaja]i ai Prim\riei S\vine[ti a Acest proiect social se
deruleaz\ datorit\ bunei colabor\ri care exist\ `ntre Prim\ria S\vine[ti [i parohia „Sf. Voievozi“
a Prim\ria S\vine[ti aloc\ anual sume importante pentru bisericile din comun\ a PAGINA 9
CM
YK
Chirac iese la pensie, dup\ o carier\ de 40 de ani
POZA ZILEI
Pre[edintele Jacques
Chirac (foto), `n v=rst\
de 74 de ani, a anun]at,
duminic\ sear\, c\ nu va
mai candida pentru un al
treilea mandat la pre[e-
din]ie, `ncheindu-[i, ast-
fel, o carier\ politic\ de
40 de ani, dintre care 12
petrecu]i la conducerea
]\rii, relateaz\ AFP.
„La sf=r[itul manda-
tului pe care mi l-a]i
`ncredin]at, a venit mo-
mentul s\ v\ fiu de folos
[i altfel. Nu v\ voi mai
cere sufragiile pentru un
nou mandat“, a declarat
el `ntr-un discurs so-
lemn, televizat, `n care a
Iranienii au imense liste de a[teptare pentru Logan
Lansarea modelului Lo-
gan pe pia]a iranian\ se
O angajat\ a Canal Plus aranjeaz\
anun]\ un adev\rat succes
p\rul p\pu[ilor reprezent=ndu-i pe candi- pentru grupul Renault, a-
da]ii preziden]iali Segolene Royal (centru)
v=nd `n vedere c\ 100.000
[i Nicolas Sarkozy (st=nga), personaje ale
de iranieni au achitat deja
emisiunii de comentarii politice „Les
un avans de 5.400 de dolari
Guignols de l’Info“, de pe Canal Plus. a
pentru a rezerva un Logan
CM
YK
PAGINA 5
cerut cet\]enilor fran-
cezi „s\ nu simpatizeze
niciodat\ cu extremis-
mul“ sau „respingerea
celuilalt“.
Longevitatea politic\
a lui Jacques Chirac es-
te excep]ional\: [i-a ob-
]inut primul mandat de
consilier municipal de
Sarran, `n Correze, `n
1965, [i a devenit depu-
tat `n 12 martie 1967, `n
urm\ cu 40 de ani.
Apoi, a fost,timp de
18 ani primar al Parisu-
lui, de dou\ ori prim-
ministru [i de dou\ ori
pre[edinte al Fran]ei. a
care nu le va fi livrat dec=t
`n luna mai, informeaz\ un
articol publicat, ieri, `n
edi]ia electronic\ a s\pt\-
m=nalului francez „Le
Point“. Dup\ Rom=nia, `n
2004, Rusia, Maroc [i Co-
lumbia, `n 2005, Iranul es-
CM
YK
te a cincea ]ar\ `n care va fi
fabricat modelul Logan,
care pe teritoriul iranian
va fi rebotezat Tondar-90
(„Tunet“). Este o revenire
`n for]\ pentru construc-
torul auto francez Renault,
care a p\r\sit pia]a ira-
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Mieii pentru Pa[ti vor fi
sacrifica]i doar `ntr-un
interval de zece zile
Concediile de
maternitate [i
indemniza]iile la care
au dreptul rom=nii
din Italia [i Spania
PAGINA 8
CM
YK
Controversata lege a
chiriilor provoac\ tot
mai multe nemul]umiri
PAGINA 6
Premierul T\riceanu
va decide dac\
guverneaz\ cu sau
f\r\ democra]i
PAGINA 7
Cea mai mare
pia]\ de gros din
sud-estul ]\rii se va
`ntinde pe 60 ha
PAGINA 10
nian\ `n urm\ cu 25 de
ani. Cu o popula]ie de 69 Meteo
Y
milioane locuitori, pia]a
iranian\ ofer\ un poten]ial
important av=nd `n vedere
Soare
maxima 9 °C
c\ pe aceast\ pia]\ exist\
10 de vehicule la fiecare minima 1 °C
100 de locuitori. a sursa: www.intellicast.com
2 Mar]i, 13 martie 2007
ISTORIA CRE{TINISMULUI
(DCXII)
Mitropolia din
}ara Româneasc\ `n
secolul al XVIII-lea (II)
Dup\ depunerea mitropolitului
Antim Ivireanul, `n septembrie
1716, a urcat pe tronul mitro-
politan al Ungrovlahiei grecul
Mitrofan (1716-1719). Acesta
se n\scuse `n insula Tasos [i
de aceea s-a numit [i Tasiotul.
De tân\r a intrat `n monahism
la Muntele Athos, la M\n\sti-
rea Dionisiu. A fost hirotonit
arhiereu titular de Nyssa [i
f\cea parte din mul]imea de
arhierei greci ad\posti]i `n ]ara
Româneasc\ la curtea lui
Constantin Brâncoveanu. La
Bucure[ti, Mitrofan a fost
dasc\l de limba greac\, co-
laborând cu patriarhii Dositei
[i Hrisant ai Ierusalimului la
tip\rirea unor c\r]i grece[ti. A
luat parte chiar la traducerea
Bibliei din 1688, precum [i la
unele tip\rituri ale lui Antim.
Despre el se relateaz\ c\ „era
venerabil, `nv\]at, `n]elept [i
mai cinstit decât al]ii [i mult
`ncercat; `mbr\case schima
`ngereasc\ din fraged\ vârst\“.
Mitropolitul Mitrofan a des-
fiin]at testamentul l\sat de
Antim Ivireanul pentru ctitoria
sa, Biserica Tuturor Sfin]ilor.
~n anul 1717, Mitrofan, sub
pretextul c\ Mitropolia s-ar fi
`ndatorat pentru construc]ia
acestei biserici, a pus seches-
tru pe averea bisericii din care
erau ajuta]i s\racii potrivit
„A[ez\mântului“ l\sat de An-
tim. ~n acest sens, mitropolitul
Mitrofan a ridicat blestemele
puse de mitropolitul ctitor, a
trecut biserica sub ascultarea
Mitropoliei [i a `ntrebuin]at
averea ei `n alte scopuri.
Dup\ moartea lui Mitrofan,
r\pus de boal\, `n anul 1719
`ntâlnim `n scaunul mitropoli-
tan al }\rii Române[ti un alt
mitropolit, român, Daniil
(1719- 1731). Acesta a r\mas
`n istoria Bisericii prin ctitori-
ile sale: Biserica Vergului, a
contribuit esen]ial la `nfrumu-
se]area m\n\stirii sale de me-
tanie Aninoasa-Muscel, la zidi-
rea Bisericii Hierea, a reparat
paraclisul Mitropoliei [.a. Mi-
tropolitul Daniil a desf\[urat [i
o bogat\ activitate tipografic\,
`n timpul lui publicându-se nu-
meroase c\r]i de cult. Dup\ el,
scaunul mitropolitan a fost
ocupat tot de un român, {tefan
al II-lea (1732-1738), care s-a
remarcat prin activitatea sa ti-
pografic\. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
P\catul lui Adam
Un t\ietor de lemne, era în
slujba unui boier. Lucrând, îi
blestema pe Adam [i pe Eva
pentru c\ au înc\lcat o porunc\
a[a de u[oar\ [i au pricinuit
atâta r\u neamului omenesc.
„Eu [i femeia mea n-am fi fost
a[a de pro[ti.“ Boierul îl auzi [i
îi zise: „Ei bine, s\ vedem, de
aici înainte v\ voi ]ine, pe tine
[i pe femeia ta, ca pe ni[te
prin]i: ve]i fi aproape tot atât de
ferici]i ca [i Adam [i Eva în rai.
Dar ve]i fi pu[i la încercare“.
Într-o zi, dup\ ce servise la
mas\ mânc\ruri gustoase, se
mai aduse o farfurie acoperit\.
Boierul le zise: „Din toate pute]i
mânca, dar aceast\ farfurie s\
n-o atinge]i. Dac\ nu asculta]i
v\ ve]i pierde fericirea“. Apoi
boierul ie[i. Cei doi so]i erau cu-
rio[i s\ [tie ce e în farfurie.
Femeia întinse mâna, ridic\ ca-
pacul [i îndat\ o pas\re î[i lu\
zborul. Întorcându-se boierul [i
v\zându-le isprava, îi alung\
din palatul s\u. (Pr. Nicolae
Pura, Pilldee, Editura Galaxia
Gutenberg, 2004)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI r\u. Du[manul care a mu[tar, cu aluatul fr\mân-
sem\nat-o este diavolul; se- tat, cu o comoar\ ascuns\,
ceri[ul este sfâr[itul lumii,
Fiii `mp\r\]iei [i fiii celui r\u iar secer\torii sunt `nge-
rii. {i, dup\ cum se alege
cu un negu]\tor de m\rg\-
ritare, cu un n\vod aruncat
`n mare. Dou\ dintre ele au
neghina [i se arde `n foc, fost explicate de Iisus: cea
„Iisus le-a pus lor alt\ a[a va fi la sfâr[itul veacu-
pild\, zicând: «Asemenea lui. Trimite-va Fiul Omului
cu sem\n\torul [i cea cu
este `mp\r\]ia cerurilor o- semin]ele bune [i neghina.
mului care a sem\nat s\-
pe `ngerii S\i, vor culege Domnul nostru Iisus Hris-
din `mp\r\]ia Lui toate tos arat\ c\ lumea este ase-
mân]\ bun\ `n ]arina sa. smintelile [i pe cei ce fac
Dar pe când oamenii dor- menea unui ogor pe care
f\r\delegea, [i-i vor arunca cresc plante bune, dorite de
meau, a venit vr\jma[ul pe ei `n cuptorul cu foc; aco-
lui, a sem\nat neghin\ lo va fi plângerea [i scrâ[- Dumnezeu, dar [i neghine,
printre grâu [i s-a dus. Iar nirea din]ilor. Atunci cei plante care nu aduc roade.
dac\ a crescut paiul [i a {i cele bune [i cele rele
drep]i vor str\luci ca soa-
f\cut rod, atunci s-a ar\tat rele `n `mp\r\]ia Tat\lui cresc `mpreun\, numai c\
[i neghina. Venind slugile destinul fiec\reia difer\.
lor. Cel ce are urechi de
st\pânului casei, i-au zis: auzit s\ aud\».“ (Matei 13, S\mân]a bun\ va aduce rod
Doamne, n-ai sem\nat tu,
24-30. 36-43) `nsutit [i va str\luci `n ~m-
oare, s\mân]\ bun\ `n ]a- p\r\]ia cerurilor, iar s\-
rina ta? De unde dar are
mân]a rea, ap\rut\ `n ur-
neghin\? Iar el le-a r\s- *** ma lucr\rii „celui r\u“, va fi
puns: Un om vr\jma[ a f\-
cut aceasta. Slugile i-au zis: Capitolul al XIII-lea al adunat\ [i aruncat\ `n fo-
Evangheliei Sfântului Ma- cul ve[nic. Semin]ele bune
Voie[ti deci s\ ne ducem [i
s-o plivim? El `ns\ a zis: tei cuprinde [apte parabole sunt numite „fiii `mp\r\-
]iei“, iar semin]ele rele sunt
Nu, ca nu cumva, plivind rostite de Domnul nostru
neghina, s\ smulge]i odat\ snopi ca s-o ardem, iar ghina din ]arin\». El, r\s- Iisus Hristos, despre ce este „fiii celui r\u“. Fragmentul
evanghelic se `ncheie cu
cu ea [i grâul. L\sa]i s\ grâul aduna]i-l `n jitni]a punzând, le-a zis: «Cel ce ~mp\r\]ia lui Dumnezeu.
creasc\ `mpreun\ [i grâul mea». Dup\ aceea, l\sând seam\n\ s\mân]a cea bu- Astfel, ~mp\r\]ia lui Dum- porunca-mesaj: „Cel ce are
[i neghina, pân\ la seceri[, mul]imile, a venit `n cas\, n\ este Fiul Omului. }ari- nezeu se aseam\n\: cu urechi de auzit s\ aud\“.
[i la vremea seceri[ului voi iar ucenicii Lui s-au apropi- na este lumea; s\mân]a cea sem\n\torul, cu omul care (Rubric\ realizat\ de pr.
zice secer\torilor: Plivi]i at de El, zicând: «L\mu- bun\ sunt fiii `mp\r\]iei; seam\n\ s\mân]\ bun\ `n Dumitru P|DURARU, Ra-
`ntâi neghina [i lega]i-o `n re[te-ne nou\ pilda cu ne- iar neghina sunt fiii celui ]arina sa, cu gr\untele de dio Trinitas)
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI zicem c\ undeva tr\ie[te un cre[tin
s\rac, cu familie mare, dar cam
lene[ [i lipsit de dorin]a de a face
Ce `nseamn\ „s\ nu-L ispitim pe Dumnezeu“? ceva `n via]a aceasta. El totu[i este
un om credincios, a[a c\ se roag\
Am azit un preot spun=nd „s\ lui Dumnezeu s\-i dea avere, iar
nu ispitim pe Dumnezeu“. Ce dac\ nu, atunci m\car un minim
`nseamn\ cuvintele acestea? necesar pentru o via]\ decent\.
Omul nostru nu face nimic pentru a
Este greu de t=lcuit o expresie c=[tiga cu propriile-i m=ini, `n mod
sau o propozi]ie de felul acesta, mai
cinstit, bani sau mijloace de subzis-
ales desprins\ de contextul `n care ten]\, `ns\ crede c\ acestea i se cu-
ea a fost rostit\. Totu[i, `n general, vin datorit\ simplului fapt c\ el
formula „a nu-L ispiti pe Dumne- este un om credincios. ~n aceast\
zeu“ `nseamn\ a nu-L provoca pe situa]ie, omul nostru `l ispite[te pe
Dumnezeu. A nu cere miracole gra- Dumnezeu. ~l provoac\, mai bine
tuite, a nu-L for]a s\ ne r\spund\ zis, s\-i demonstreze c\ se ]ine de
la exclama]ii retorice sau la ultima- cuv=nt (c\-[i respect\ promisiunile
tumuri. Dumnezeu se descoper\ din Evanghelie) [i-i cere, deci, s\-i
fiec\rui om dup\ m\sura smere-
`mplineasc\ rug\ciunile. Ce va face
niei omului respectiv. Pentru a ne Dumnezeu? Evident, nu [tim ce va
`ncredin]a de puterea lui Dumne- face, dar [tim c\ este un lucru
zeu nu trebuie s\ cerem semne ne`n]elept s\-L ispitim astfel.
`nfrico[\toare, ci trebuie s\ ne
smerim p=n\ c=nd `l vom descoperi ~nseamn\ c\ nu trebuie s\-ii
mai cerem nimic lui Dum-
pe Dumnezeu `n sufletul oamenilor nezeu!
de l=ng\ noi. Un alt exemplu de
ispitire a lui Dumnezeu este situ- Nu, ci `nseamn\ c\ nu trebuie
a]ia c=nd facem p\cate multe [i nu- s\-i cerem lui Dunezeu s\ mun-
meroase, sfid=ndu-L pe Dumnezeu ceasc\ `n locul nostru, s\ ne camu-
fleze defectele ori sl\biciunile [i s\
[i spun=ndu-ne c\, oricum, El nu
ne tolereze necredin]a. S\ avem
ne va face nimic, nu ne va pedepsi credin]\ `n `n]elepciunea, atot[ti-
`n nici un fel. in]a, dreptatea [i bun\tatea lui
Expresia aceasta este, deci, Dumnezeu [i s\ ne comport\m `n
folosit\ drept replic\ atunci fiecare zi cu con[tien]a faptului c\
c=nd cineva ar dori s\ aib\ Dumnezeu ne vede orice pas, orice
vreo viziune sau s\ fie martor Nu numai at=t, ci [i atunci c=nd nune, de[i nu avem nici un drept s\ fapt\ [i orice g=nd. (Rubric\ rea-
al vreunui miracol? a[tept\m de la Dumnezeu o mi- o cerem. S\ lu\m un exemplu: s\ lizat\ de Petru AVRAM)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
timpului, au hot\rât resta- ni]e Cristina din Persia [i a emisiune cu anun]ul: „Alo, a 1917 – A fost semnat
bilirea cultului icoanelor, Sfântului Sfin]itului Muce- alo, aici Radio Bucure[ti“, Documentul de la Viena de
l-au alungat pe patriarhul nic Publiu, episcopul Atenei. urmat de discursul pre[e- c\tre cancelarul Beth-
Ioan [i l-au ales [i rânduit dintelui Societ\]ii, Drago- mann-Hollweg [i ministrul
ca patriarh pe Metodie. Du- Mâine, Biserica face po - mir Hurmuzescu; este mo- de Externe austro-ungar O-
p\ patru ani, patriarhul menirea Cuviosului Bene - mentul ce inaugura, prac- ttokar Czernin. El prevedea
Metodie a cerut `mp\ra]ilor dict din Nursia. tic, postul na]ional de radio anexarea României la A-
s\ aduc\ la Constantinopol din România); membru al ustro-Ungaria, `n caz de
moa[tele Sfântului Nichi- Academiei Române; victorie a puterilor centrale
for, care fusese surghiunit ~n ziua de 13 martie, a 1881 – S-a n\scut Tony `n Primul R\zboi Mondial;
`n insula Proconis pentru c\ istoria consemneaz\: Bulandra (m. 1943), actor a 1925 – ~n statul ame-
sus]inea cinstirea icoanelor. de teatru [i film, personali- rican Tennessee, predarea
Sfântul murise `n anul 828 a 1639 – Universitatea tate a scenei române[ti ce a teoriei evolu]ioniste `n [co-
[i fusese `ngropat `n Bise- Harvard `[i prime[te nu- interpretat roluri din reper- lile publice a fost interzis\
rica Sfântului Teodor de pe mele, dup\ unul dintre toriul dramei clasice [i prin lege;
acea insul\. Moa[tele au primii ei binef\c\tori, pas- moderne (roluri `n teatru: a 1936 – A avut loc pre-
fost `ntâmpinate de `mp\- torul John Harvard; Hamlet, Don Rodriguez din miera absolut\, la Opera
rat, senatori [i mul]i credin- a 1865 – S-a n\scut fi- „Cidul“ de Corneille; filmo- Mare din Paris, a tragediei
Aducerea moa[telor cio[i cu lumân\ri aprinse, zicianul Dragomir Hurmu- grafie: „Trenul fantoma“); „Oedip“, de George Enescu;
Sfântului Nichifor, iar apoi au fost a[ezate `n zescu (m. 1954); fondator al a 1900 – S-a n\scut Pe- a 1945 – A avut loc, la
Biserica Sfin]ilor Apostoli, `nv\]\mântului electroteh- tre P. Panaitescu, istoric [i Cluj, [edin]a solemn\ a
patriarhul la data de 13 martie. nic din România [i ctitor al filolog român, membru co- Guvernului României cu
Constantinopolului radiofoniei române[ti (`n respondent al Academiei prilejul instituirii adminis-
Tot ast\zi, Biserica face 1922, sub conducerea sa, a Române (m. 14.11.1967); tra]iei române[ti asupra
~n secolul al IX-lea, bine- pomenirea Sfin]ilor Muce- `nceput s\ func]ioneze So- a 1900 – ~n Fran]a, ziua `ntregii Transilvanii;
credincio[ii `mp\ra]i Teodo- nici African, Publiu [i Te- cietatea Român\ de Radio- de munc\ pentru femei [i a 1963 – S-a n\scut
ra [i Mihail, `mpreun\ cu ren]iu; a Sfântului Aviv din difuziune, care la 1. XI. copii este limitat\, prin Gari Kasparov, campion
cei mai de seam\ monahi ai Ermupolis; a Sfintei Muce- 1928, difuza `n eter prima lege, la 11 ore; mondial la [ah. a

TABLETA DE OBSERVATOR
Zvonul, ca „bulg\re de z\pad\“
de Grigore
RADOSLAVESCU
Zvonul este o mani-
festare a limbajului apar-
]in=nd ra]ionalit\]ii sem-
nificante, ne spunea, la
Universitate, cu peste trei
decenii `n urm\, marele
semiot Henry Wald. Dar
cine putea eperimenta, la
vremea aceea, c=nd erau
prea pu]ine zvonuri, ra]io-
nalitatea semnificant\?
Ast\zi `ns\, toate mediile
reprezint\, `n momente
mai mult sau mai pu]in
`nt=mpl\toare, surse in-
epuizabile ale zvonului.
Iar cel s\tesc se `ntrece pe
el `nsu[i.
Pe un fond psihologic
tensionat de evenimente
sociale sau naturale deja
produse, ca [i de iminen]a
altora, zvonurile, lansate
spontan sau dirijat, am-
plific\ blocajele [i inhibi-
]iile emo]ionale, accentu-
eaz\ a[tept\rile [i temer-
ile indivizilor. Odat\ pus
`n circula]ie, zvonul, care
nu are un „terminal“, ge-
nereaz\ o adev\rat\
„reac]ie `n lan]“ (Precum,
`n aceste zile, zvonurile
privind lipsa mieilor de Sf.
Pa[te de pe mesele româ-
nilor sau… confiscarea
]uicii din gospod\riile pro-
duc\torilor individuali).
Ce s\ fac\ oamenii?
S\-[i ascund\ cazanele
prin catacombe s\pate pe
LUMINA}I-V| FA}A!
Retrospectiv\ junimist\
de Lucian VASILIU
Prin anii ’90 ai secolului
trecut (vai!, cum trece vre-
mea…), la clubul „Junimea –
Pogor“ (spa]iu de patrimoniu,
restaurat [i pus `n valoare
prin discurs cultural, turistic
[i gastronomic), afi[am, `m-
preun\ cu t=n\rul poet-ma-
nager C\t\lin Savin (stabilit,
`ntre timp, `n Canada, cu
so]ia [i cei trei fii), expuneam
un banner care con]inea tex-
tul: „Prietenul la Junimea se
cunoa[te!“.
F\ceam aluzie la spiritul
de solidaritate al junimi[tilor
de alt\dat\ (`ntruni]i `n pro-
iecte substan]iale `n casele
Maiorescu, Pogor, Negruzzi
sau Gane), dar sugeram [i
resolidariz\ri `n c=mpul mi-
nat de dup\ 1989…
Vrednic muzeograf, scrii-
tor, profesor, Constantin Pa-
rascan urmeaz\ memoriali[-
tilor „Junimii“ maioresciene
(`n formula ie[ean\), respec-
tiv George Panu, Iacob Ne-
gruzzi [i Teohari Antonescu
(jurnalul s\u a fost recent
descoperit `n arhiva Muzeu-
lui Literaturii Române Ia[i [i
publicat la editura clujean\
„Limes“).
~n volumul „Cum i-am
cunoscut… Portrete literare“
(Ia[i, Editura „Convorbiri li-
terare“), Constantin Paras-
can reconstituie, `n chip pro-
priu (subiectiv, selectiv), dar
[i argumentat documentar, o
istorie a literaturii `n vari-
ant\ ie[ean\, pornind din
anul 1968 (celebru, `n felul
sub beciuri, ca `n anii
1950-1960? S\ ]in\ mieii
pitula]i prin [oproane,
feri]i de lumina zilei [i
s\-i stranguleze cu punga
de plastic, precum f\ceau
cu vi]eii mai `nainte de
1989? Nici una, nici alta.
De ce? Pentru c\ zvonul …
este o informa]ie neconfir-
mat\.
{i totu[i, dincolo de `n-
]elegerea lui ca manifes-
tare social\, ca orice act
comunica]ional, zvonul
transmite un mesaj: el
poart\ o informa]ie cu
poten]ialitate de adev\r
p=n\ \n momentul con-
firm\rii sau infirm\rii
sale (S\pt\m=na asta, lu-
na viitoare sau la anul ca-
re vine). C=nd el, zvonul,
se metarmofozeaz\ `ntr-o
certitudine sau, dim-
potriv\, `ntr-o minciun\.
Zvonul cunoa[te o surs\
de emitere [i un receptor –
elemente ale unui act ori
proces comunica]ional.
(Responsabil s\ combat\
zvonul, primarul comunei
constat\ c\ `nva]\ mai
mult\ art\ a comunic\rii
[i rela]ii publice dec=t zece
cursuri pe aceast\ tem\).
~n majoritatea cazuri-
lor, sursa este cel mai
greu de depistat. Anoni-
matul „sursei“ este ele-
mentul care produce „me-
sajul“ lans\rii zvonului.
Iar primarul , orice ar `n-
treprinde, nu poate de-
pista, nicidecum sursa.
lui), pe c=nd autorul era stu-
dent `n anul II la Filologie
(Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza“). Atunci a avut
loc, la Ia[i, prima edi]ie a
Festivalului Na]ional de
Poezie „Mihai Eminescu“
(laureat fiind indicibilul poet
Cezar Iv\nescu).
Incursiunile `n memorie,
relevante, scrise cu pana
unui prozator `nzestrat pen-
tru evoc\ri, invoc\ri, revo-
c\ri, evit\ relatarea arid\,
tern\, pe care „materia pri-
m\“ a demersului o ofer\ la
prima vedere: „… Era toam-
n\, `n octombrie, c=nd frunza
iederii de pe zidul sprijinitor
al dealului ce te `mbia spre
c\su]a lui Creang\, `ns=nge-
rat\…“. Firul pove[tilor con-
tinu\ `n acest ton, cald,
bl=nd, generos.
Astfel, de la profesorul, es-
teticianul, transilv\neanul
str\mutat la Ia[i, Al. Husar
[i p=n\ la Ioan Alexandru, de
la cei trecu]i, tineri, la Dom-
nul (Irina Andone, Virgil
Mazilescu [i mul]i al]ii), de la
discursurile Colocviului de
Poezie (Ia[i, 1978), inedite,
utile cercet\torului, literatu-
lui de azi [i p=n\ la seria a
doua a „Prelec]iunilor Juni-
mii“ (Zoe Dumitrescu-Bu[u-
lenga, Al. Paleologu sau Mi-
hai Ursachi), filmul regizat
de Constantin Parascan e o
reu[it\.
La scurt timp, inepuiza-
bilul slujitor (consacrat) al
Bojdeucii, finalizeaz\ o burs\
de cercetare COPYRO, oferin-
du-ne volumul „Istoria Juni-
mii postbelice“ (Ia[i, editura
OPINII & COMENTARII
Astfel c\ se `ntreab\ pe
bun\ dreptate: el ce este,
numai receptor al zvonu-
lui? Sau este [i emi]\tor
`n momentul c=nd `ntrea-
b\ mai departe [i nimeni
nu-l l\mure[te?
Un zvon poate fi lansat
inten]ionat (tenden]ios)
sau neinten]ionat (alea-
tor); indiferent de situa]ie
`ns\, efectele sunt ace-
lea[i. Cu c=t mediul `n ca-
re se transmite este mai
omogen (cel s\tesc este `n
momentul de fa]\ foarte
propice), cu at=t are o
vitez\ mai mare de propa-
gare, deoarece apeleaz\ la
un nivel comun de \n]e-
legere, la persoane care `[i
desf\[oar\ activitatea `m-
preun\ ori sunt compo-
nen]ii unui grup bazat pe
interese comune.
Ce caracterizeaz\ deci
zvonul? Efectul de „bul-
g\re de z\pad\“, \n care
acesta este cuprins (`n cea
mai mare parte) datorat
mijlocului de propagare,
dar [i mediului `n care
evolueaz\. Mai mult dec=t
at=t: zvonul este un
„bulg\re de z\pad\“ care
se „sparge“de la sine. Sau
este oprit printr-o m\sur\
radical\. Paradoxal, mi-
jloacele de informare de
mas\ (vezi numeroase
publica]ii care pretind c\
informeaz\ pe s\teni de-
spre abatoarele pentru
t\ierea mieilor [i despre
accizele de pl\tit la ]uica
din gopod\ria proprie)
permit p\trunderea
zvonului `n locuin]e, `l duc
la receptor, la oamenii de
„Timpul“, coordonat\ de scrii-
torul Cassian Maria Spiridon).
Cartea este dedicat\ cena-
clului de la Casa „Pogor“
(sediul muzeelor literare
ie[ene), reformulat, `n 1975,
sub auspiciile revistei „Con-
vorbiri literare“, cenaclu co-
ordonat de admirabilul critic
literar Daniel Dimitriu.
Ca martor statornic al
`nt=mpl\rilor spirituale de la
r=nd. Potrivit opiniei soci-
ologului Nocel Kapferer,
prelucrarea zvonurilor de
c\tre mass-media ofer\ a-
cestora „o fantastic\ cre-
dibilitate, le d\ valoare de
informa]ie prin care do-
b=ndesc statut de adev\r
[i pot lua loc definitiv `n
con[tiin]a popular\“. Me-
taforic vorbind, arat\ soci-
ologul, zvonul se mani-
fest\ „ca o enorm\ gur\ de
mestecat colectiv\“.
Zvonul dep\[e[te cotidi-
anul, impun=nd indivi-
zilor tr\irea `n senza]ional
[i uitare pentru un timp a
firescului [i normalului.
Oricum, acestea nu se vor
`ntâmpla cu ]\ranii no[tri
speria]i de confiscarea
cazanelor [i de t\ierea
mieilor `n doar dou\-trei
abatoare din ]ar\ care ar
`ndeplini cerin]ele UE.
Fiind o patologie `n co-
municare, zvonul este
greu de comb\tut. De cele
mai multe ori zvonurile
nu pot fi nici prevenite,
nici contracarate. Mai de-
grab\ este folositor s\ `n-
v\]\m cum s\ le contro-
l\m, s\ le aducem corec-
turi [i s\ le utiliz\m pen-
tru salvarea a ceea ce se
mai poate salva.
Iat\ un `nv\]\m=nt util
pentru lucr\torii din ad-
ministra]iile locale. Din
toate timpurile. Dar mai
ale din vremurile noastre.
{i de ce nu chiar din a-
ceast` prim\var\ post ade-
rare la UE c=nd, mai ales
la sate, se pornesc atâtea
zvonuri despre „cât de r\u
o s\ ne fie `n UE“. a
„Junimea“, Constantin Pa-
rascan remarc\, autoreferen-
]ial: „… `n cei 15 ani, din
1975 p=n\ `n 1990, nu am
lipsit de la nici o [edin]\“.
Dovada? Acest catastif do-
cumentar de fertil\ sorginte
junimist\.
* Lucian Vasiliu este scriitor,
coordonator al revistei
„Dacia literar\“
Mar]i, 13 martie 2007 3
EDITORIAL
Odihneasc\-se `n pace?!
a ~n Sao Paulo, cel mai populat dintre
ora[ele Braziliei, exist\ un cimitir
construit pe vertical\ a Autorit\]ile din
statul Victoria, Australia, au dat
permisiunea omului de afaceri
Tony Dupleix s\ organizeze ceea ce el a
numit un „cimitir ecologic“ a
de Nicolae DIMA
Credeam c\, `n leg\tur\ cu modernizarea rela]iei
pe care o avem cu defunc]ii se poate imagina o sin-
gur\ dilem\ important\, care s\ indice [i impor-
tante dezechilibre spirituale: aceea a alegerii `ntre
incinerare [i `nmorm=ntare. Ei bine, nu! Exist\ o
mul]ime de alte posibile alegeri, dup\ cum a dovedit
un mic reportaj pe care l-am citit cu pu]in timp `n
urm\. Pe scurt, materialul respectiv spunea c\ `n
Sao Paulo, cel mai populat dintre ora[ele Braziliei,
exist\ un cimitir construit pe vertical\! Mai precis,
el arat\ ca un bloc de 14 etaje, iar `n interior este or-
ganizat `n a[a fel `nc=t s\ poat\ ad\posti nu mai
pu]in de 14.000 de locuri de veci. Imensul cavou co-
lectiv este deja ne`nc\p\tor, se pare, a[a `nc=t an-
treprenorii care l-au ini]iat s-au g=ndit s\-l extind\.
Astfel, se estimeaz\ c\ `n c=]iva ani va fi finalizat\
construirea unui complex const=nd `ntr-un imobil
de 40 de etaje, care va fi destinat `nmorm=nt\rilor,
[i `ntr-un hotel pentru rudele celor care ar dori s\ ia
parte la ceremoniile funerare sau care ar veni pen-
tru a aduce un omagiu, cu diferite prilejuri. Ce nu se
precizeaz\ este c=t va costa, pe de o parte, cump\-
rarea unui astfel de spa]iu de „cazare“ pentru tru-
purile ne`nsufle]ite [i sicriele lor, iar pe de alt\
parte `ntre]inerea lui. Sau, poate, nici nu se va pune
problema cump\r\rii unei „garsoniere“, fie ea [i de
confort redus, ci se va accepta doar `nchirierea locu-
lui respectiv, pe o perioad\ oarecare. Ce se va `n-
t=mpla c=nd proprietarul nu va mai fi mul]umit de
chirie sau se va sup\ra pe t\cu]ii lui chiria[i? Va fi
posibil\ evacuarea lor, chiar cu preaviz?! Totu[i,
unde este lini[tea p\m=ntului, cea care i se cuvine,
p=n\ la urm\, oric\rui om care [i-a tr\it toat\ via]a
`n zgomot [i `n agita]ie? Putem fi dispu[i, f\r\ re-
zerve, s\ ne depozit\m mor]ii `n blocuri de felul
acesta, risc=nd s\ le tulbur\m odihna ce ar trebui
s\ le fie ve[nic\?
Chiar dac\ spa]iul aferent unui sicriu este cum-
p\rat, s\ zicem, de o familie, se mai pune o `ntre-
bare: cine suport\ costurile de `ntre]inere ale imo-
bilului? Evident, se va r\spunde imediat, proprie-
tarii lui, a[a cum se `nt=mpl\ [i `n blocurile de a-
partamente. Numai c\ se poate `nt=mpla, nu-i a[a?,
ca familia aceea s\ nu-[i pl\teasc\, din diferite
pricini, restan]ele la `ntre]inerea cavoului, caz `n
care se va ajunge, probabil, la aceea[i solu]ie ca pen-
tru spa]iile de locuit clasice: r\u-platnicul este dat
`n judecat\, iar `n ultim\ instan]\ este executat si-
lit pentru recuperarea sumei cu pricina. Mai pe
scurt, este evacuat. V\ imagina]i tabloul suprarea-
list-apocaliptic `n care zeci sau chiar sute de sicrie
ar fi aruncate-n strad\ sau poate stivuite-ntr-un ca-
mion, cu coroanele ofilite cu tot, familiei r\m=-
n=ndu-i sarcina de a c\uta o nou\ solu]ie pentru o
nou\ `nmorm=ntare a aceluia[i vechi mort?
Din Australia se aude o alt\ veste: autorit\]ile
din statul Victoria au dat permisiunea omului de
afaceri Tony Dupleix s\ organizeze ceea ce el a nu-
mit un „cimitir ecologic“. Principiul de la care acesta
a plecat `n ideea sa a fost aceea de a g\si solu]ii pen-
tru o `nmorm=ntare ieftin\ [i favorabil\ mediului.
El s-a g=ndit c\ pentru asta ar trebui f\cute trei lu-
cruri: 1) s\ se renun]e la toat\ ceremonia din cimitir
care angreneaz\ o mul]ime de acte neecologice, 2) s\
se renun]e la sicriu, care este voluminos [i eventual
este construit din materiale nu `ntotdeauna natu-
rale [i 3) s\ se renun]e la `nmorm=ntarea `n pozi]ie
orizontal\, `n favoarea pozi]iei verticale. Dupleix a
promis c\, dup\ ce `nmorm=ntarea se termin\, locul
morm=ntului va fi acoperit cu gazon, a[a `nc=t totul
s\ fie perfect igienic [i conform cu standardele ambi-
entale ale clasei `nalte. Altfel spus, `n opinia
iste]ului australian, un mort nu este altceva dec=t
un rest biologic, un de[eu `n stare de putrefac]ie de
care trebuie neap\rat [i urgent sc\pat. {i, dac\ se
poate, c=t mai ieftin. De altfel, `nmorm=ntarea „aus-
tralian style“ ar costa p=n\ la 800 de dolari ameri-
cani, spre deosebire de ceremonia tradi]ional\, care
`n mod obi[nuit cost\ de c=teva ori mai mult.
Inutil a comenta toate acestea. Trebuie spus,
totu[i, c\ pentru a nu ne b=ntui visele [i vie]ile,
mor]ii trebuie trata]i cu familiaritate [i cu afec-
]iune. A-i pune la vertical\, a le arde trupurile sau
a-i depozita la etajul 40 al unui zg=rie-nori pot fi
solu]ii practice. Ele contravin, totu[i, regulilor sim-
ple ale respectului [i recuno[tin]ei noastre obliga-
torii fa]\ de ei. Restul, vorba lui Hamlet via Nae
Caranfil, e t\cere. a
4 Mar]i, 13 martie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

PE SCURT 364 de ani de la recunoa[terea „M\rturisirii de credin]\“ a lui Petru Movil\

329 de ani
de la trecerea
la cele ve[nice
a Sf. Ier. Iorest
Ieri s-au `mplinit 329 de ani
de la trecerea la cele ve[nice a
Sf=ntului Ierarh Ilie Iorest,
mitropolitul Transilvaniei.
Acest sfânt ierarh, m\rturisi-
tor al dreptei credin]e pe
p\mântul românesc, a fost
mitropolitul Ardealului `ntre
anii 1640 [i 1643. S-a n\scut
`n }ara Ardealului, din
p\rin]i drept-credincio[i. Din
copil\rie a intrat `n M\n\s-
tirea Putna din Moldova. Aici
a deprins me[te[ugul scrierii
frumoase [i al zugr\virii de
icoane. „Pentru `nv\]\tura lui
iscusit\ [i pentru via]a lui
`mbun\t\]it\, Dumnezeu a
rânduit s\ fie ales `n scaunul
de mitropolit al Ardealului.
Luptând cu b\rb\]ie
`mpotriva calvinilor ab\tu]i
de la dreapta credin]\, care
c\utau s\ surpe Ortodoxia
din sufletele românilor, a
tip\rit c\r]i biserice[ti de
`nv\]\tur\ [i a cercetat sat cu
sat pov\]uind [i `ndrumând
pe fiii s\i duhovnice[ti. ~n
aceast\ lupt\ nu l-au
`nfrico[at nici amenin]\rile,
nici opreli[tile craiului
Ardealului [i ale c\peteniilor
calvine[ti“, citim `n sinaxarul
zilei de 24 aprilie, ziua de
pomenire Sf. Ier. Iorest.
Biserica Ortodox\ Rom=n\
l-a trecut `n r=ndul
sfin]ilor `n anul 1955.
Site-ul
www.patriarh.ro
[i-a `mbog\]it
a Mitropolitul Kievului, Petru Movil\ (1633-1647), a l\sat Bisericii Ortodoxe una dintre cele mai importante
„M\rturisiri de credin]\“ a Lucrarea, revizuit\ `n anumite puncte, `n cadrul Sinodului de la Ia[i din 1642,
a devenit „M\rturisirea ortodox\ a Bisericii sobornice[ti [i apostole[ti a R\s\ritului“ a
Duminic\, 11 martie 2007,
s-au `mplinit 364 de ani de la
recunoa[terea „M\rturisirii
de credin]\“ a lui Petru Mo-
vil\ la Sinodul de la Constan-
tinopol din 11 martie 1643.
Lucrarea marelui ierarh
de origine moldovean\ a fost
scris\ ca un r\spuns la „M\r-
turisirea de credin]\“ atribu-
it\ patriarhului Chiril Lu-
caris al Constantinopolului.
Preo]ii din Protopopiatul Darabani implica]i
Lucrarea din urm\, publi-
cat\ `n 1629 la Geneva `n
limba latin\ [i `n 1633 `n
limba greac\, se ab\tea grav
de la credin]a ortodox\,
av=nd profunde influen]e
calvine. Pentru a combate
`nv\]\turile cuprinse `n ea,
marele mitropolit al Kie-
vului, Petru Movil\, a scris
M\rturisirea sa de credin]\
prin care a dorit s\ exprime
`nv\]\tura adev\rat\ a Bise-
ricii Ortodoxe. Din cauza
unor puncte contestate, ea a
fost supus\ revizuirii [i
corecturii la Sinodul de la
Ia[i din 1642, ]inut `n
trapeza M\n\stirii „Sfin]ii
Trei Ierarhi“ din Ia[i. La
acest Sinod au participat
delega]i ai Bisericii kievene,
ai Bisericii din Moldova [i ai
Patriarhiei Ecumenice, prin-
tre care [i Meletie Sirigul, cel
mai important teolog al seco-
lului al XVII-lea. Acesta a
contribuit `n mare m\sur\ la
redactarea formei finale a
lucr\rii mitropolitului kie-
vean, traduc=nd opera ie-
rarhului moldovean `n limba
greac\. M\rturisirea lui Pe-
tru Movil\ a fost trimis\ la
`nceputul anului 1643 la
Constantinopol pentru a fi a-
probat\ de Patriarhia Ecu-
menic\. Patriarhul ecumenic
Partenie I (1639-1644) [i apoi
patriarhii Alexandriei, Anti-
ohiei [i Ierusalimului au
semnat, `n 1643, aprobarea [i
recunoa[terea acestei opere a
mitropolitului Petru Movil\
a Kievului, devenind astfel o
M\rturisire de credin]\ a `n-
tregii Biserici R\s\ritene. a
LUMEA CRE{TIN|
IPS Mitropolit Iosif
Pop va inaugura
filiala spaniol\ a
Asocia]iei „Nepsis“
~n perioada 17-18 martie
2007, la Valencia, Spania, va
avea loc `nt=lnirea tinerilor
din Spania, av=nd ca obiectiv
principal constituirea filialei
spaniole a Asocia]iei
„Nepsis“, informeaz\ Radio
Trinitas. Aceast\ `nt=lnire
are loc cu binecuv=ntarea [i
`n prezen]a IPS Mitropolit
Iosif Pop al Mitropoliei
Ortodoxe Rom=ne a Europei
Occidentale [i Meridionale.
Asocia]ia Tinerilor Ortodoc[i
Români din Europa
Occidental\ a fost consti-
tuit\ la 13 noiembrie, 1999,
la ini]iativa IPS Mitropolit
Iosif [i are ca obiectiv princi-
pal `nt\rirea credin]ei tine-
rilor [i revelarea Ortodoxiei
române[ti, `n contextul euro-
pean. ~n limba greac\ „nep-
sis“ `nseamn\

con]inutul `n proiectul „Hristos `mp\rt\[it copiilor“ „discern\mânt“, „trezvie“.

Site-ul dedicat patriarhilor
Bisericii Ortodoxe Rom=ne
[i-a `mbog\]it con]inutul.
Lansat\ pe 7 februarie 2006,
ca un cadou pentru aniver-
sare a 91 de ani a Prea
Fericitului P\rinte Teoctist,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe,
pagina con]ine acum, pe
l=ng\ informa]iile generale
despre cei cinci patriarhi ai
Bisericii Ortodoxe Rom=ne, [i
sec]iuni `n care sunt prezen-
tate link-uri utile c\tre [tiri
din lumea cre[tin\, calen-
darul ortodox, `nv\]\turi
cre[tine [i vie]ile sfin]ilor
rom=ni. Cei care doresc s\
afle informa]ii despre marile
personalit\]i ale Bisericii
Ortodoxe Rom=ne [i s\ fie la
curent cu evenimentele din
via]a Bisericii pot face toate
acestea acces=nd www.patri-
arh.ro.
Pelerinaj
la One[ti `n
Duminica Sf. Cruci
~n duminica a III-a din Postul
Mare, zi `nchinat\ Sfintei
Cruci, a avut loc la One[ti un
pelerinaj, organizat cu
binecuv=ntarea PS Eftimie,
Episcopul Romanului, [i a PS
Ioachim B\c\uanul,
Arhiereu-Vicar al aceleia[i
eparhii. „Ne bucur\m nespus
de mult c\ ast\zi am reu[it
s\ facem la One[ti un peleri-
naj profund, un pelerinaj de
suflet, un pelerinaj la care s-a
angajat tot One[tiul. Am avut
`n c=teva r=nduri, c=teva mii
de credincio[i, c\ci pe m\sur\
ce oboseau unii se ad\ugau
al]ii. Foarte mul]i credincio[i
s-au implicat direct la acest
pelerinaj, au participat la
opririle pe care le-am f\cut, la
Evangheliile pe care noi le-am
citit, `nc=t nu au fost simplii
privitori, ci fiecare a `nge-
nuncheat [i s-a rugat `n pro-
funzimea sufletului lui“, a de-
clarat pentru Radio Trinitas
protopopul de One[ti, p\rin-
tele Constantin Alupei. a
a Proiectul na]ional care vizeaz\ lansarea unor ghiduri catehetice
pentru copii a ajuns la Protopopiatul Darabani a ~n cadrul acestuia s-au reunit
24 de preo]i din acest protopopiat a Ast\zi, participan]ii la prezentarea proiectului
vor asista la desf\[urarea unui model de catehez\ a
Cu binecuv=ntarea IPS
Daniel, Mitropolitul Moldo-
vei [i Bucovinei, proiectul
„Hristos `mp\rt\[it copii-
lor“ a fost lansat ieri, 12
martie, [i `n Protopopiatul
Darabani. Proiectul pre-
supune prezentarea unor
ghiduri catehetice pentru
copii [i organizarea unor
ateliere de lucru. Cu acest
prilej a fost prezentat
ghidul catehetic „Hristos
`mp\rt\[it copiilor“, ghid ce
reprezint\ o alternativ\ la
manualele de predare a Re-
ligiei `n [coli [i care `[i pro-
pune s\-i ajute pe copii s\
`n]eleag\ mai u[or `nv\-
]\turile religioase. „Am lan-
sat la Protopopiatul Dara-
bani acest proiect amplu
numit «Hristos `mp\rt\[it
copiilor», la care au luat
parte, `mpreun\ cu proto-
popul de Darabani, p\rin-
tele Costic\ P=nzariu, 23
de preo]i din protopopiat.
Proiectul a fost primit cu
foarte mare interes, iar pre-
o]ii [i-au ar\tat nu numai
interesul pentru con]inutul
proiectului, ci mai ales pen-
tru metoda nou\ prin care
vor `ncerca s\-i aduc\ pe
copii mai aproape de Bise-
ric\. Lucr\rile au `nceput
cu prezentarea unui scurt
istoric al proiectului [i apoi
a urmat o dezbatere aprin-
s\, `n care preo]ii au ar\tat,
pe de-o parte, greut\]ile pe
Pagin\ realizat\ de
{tefan M|RCULE}
M\n\stirile din
Moldova ruleaz\ pe
patru continente
Un film de lung metraj cu
l\ca[urile de cult din Sucea-
va [i Neam] e vizionat de eu-
care le `nt=mpin\ `n paro- dintre participan]i va ]ine o enoria[ii no[tri, fac parte ropeni, asiatici [i americani,
hii din partea copiilor [i a catehez\ acestor copii, du- din parohiile noastre, iar mai precis `n Statele Unite,
tinerilor, iar pe de alt\ par- p\ care se va discuta despre aten]ia noastr\ trebuie s\ Fran]a, Argentina, Japonia
te, a[tept\rile privind dez- modul `n care profesorul a se `ndrepte [i c\tre copii, [i Canada, informeaz\ Radio
voltarea acestui proiect“, a reu[it s\-[i `mproprieze c\tre elevii de la [coal\, Trinitas, cit=nd un cotidian
central. ~n acest sens a fost
declarat pentru Radio Tri- metoda nou\ [i felul `n care pentru c\ ei sunt viitorul de lansat\ o campanie de
nitas p\rintele Constantin a aplicat-o experimental. m=ine al Bisericii noastre. prezentare a obiectivelor tu-
Naclad, managerul acestui „Prin faptul c\ la acest Dorim ca prin acest proiect ristice, realiz=ndu-se acest
proiect. proiect particip\ 23 de s\ apropiem pe copii de film cu l\ca[urile de cult din
preo]i din cei 29 pe care `i sf=nta biseric\, s\ le facem cele dou\ zone ale ]\rii, nu-
avem `n protopopiat, se cunoscut\ mai bine credin- mit „M\n\stirile Neam]ului
O nou\ modalitate vede c\ acest eveniment ]a noastr\ ortodox\ str\- [i Sucevei“. Film\rile au fost
f\cute `n toamna anului tre-
de abordare este deosebit de important mo[easc\ [i sper\m ca pe cut din elicopter [i avion, `n
pentru noi. Preo]ii arat\ in- viitor copiii s\ devin\ oa- dou\ etape. ~n septembrie au
Ast\zi, la Protopopiatul teres fa]\ de acest proiect, meni cu frica lui Dumne- fost filmate localit\]ile Ta[-
Darabani, continu\ prezen- fiecare preot spun=ndu-[i zeu, oameni cu o ]inut\ ca, Bicaz, Bicazu Ardelean,
tarea proiectului „Hristos punctul de vedere fa]\ de moral\ deosebit\ [i care s\ Bicaz Chei, V=n\tori-Neam],
`mp\rt\[it copiilor“ printr-o aceste manifest\ri [i fa]\ fie pu[i `n slujba societ\]ii Cetatea Neam]ului [i m\-
n\stirile Neam], Sih\stria,
activitate didactic\ la care
iau parte 15 copii, pentru a
de oportunitatea unei ase- [i a Bisericii noastre“, a de- Secu, Agapia [i V\ratec, iar
menea lans\ri de ghiduri clarat pentru Radio Trini- `n octombrie a urmat jude]ul
vedea practic felul `n care practice pentru copii. Pre- tas protopopul de Dara- Suceava, comuna Boroaia,
se aplic\ aceast\ metod\ la o]ii sunt interesa]i de acest bani, p\rintele Costic\ m\n\stirile Moldovi]a [i
copii de 10 - 11 ani. Unul proiect deoarece copiii sunt P=nzariu. a Sucevi]a. a
S\rb\toarea Sf=ntului Gheorghe `n Grecia „Ca un izb\vitor al celor robi]i
[i celor s\raci folositor, neputincio[ilor doc-
tor, conduc\torilor ajut\tor, Purt\torule de
Perioada: 18 - 28 aprilie 2007 biruin]\, Mare Mucenice Gheorghe, roag\ pe
Hristos Dumnezeu s\
Sf=ntul Mare Mucenic Gheorghe este PARE LA SFANTA LITURGHIE [i `n- mântuiasc\ sufletele noastre.“
unul dintre cei mai iubi]i [i cinsti]i sfin]i chinare la mo[tele Sfântului Gheorghe,
ai Ortodoxiei. Atena (vizitare: Acropole, Pia]a Parla-
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Pa- mentului, Catedrala Mitropolitan\); Informa]ii suplimentare pute]i
rascheva“ v\ invit\, `n perioada 18 - 28 Insula Eghina (moa[tele Sf. Nectarie ob]ine la num\rul de telefon:
Aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea Taumaturgul); M-rrea Kato Xenia (`n- 0232/276907,
Sfântului Gheorghe“ `n ora[ul Levadhia chinare la Brâul Maicii Domnului) -
Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, Izvo-
la sediul
- Grecia, unde se p\streaz\ o parte din
sfintele sale moa[te. râtorul de mir, moa[tele Sfintei Anisia, Centrului de Pelerinaj
Dintre obiective men]ion\m: Valea moa[tele Sf. Grigorie Palama), Oura- „Sf. Parascheva“
Tembe (izvorul [i Biserica Sf. Mc. nopolis (croazier\ `n jurul Sf. Munte din Ia[i: Bd. {tefan
Paraskevi), Complexul monahal Meteora Athos). cel Mare [i Sfânt
(moa[tele Sf. Haralambie); Insula Evia: Pre]: 285 EURO ^ 185 lei. Servicii in-
M-rea Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[- cluse: transport cu autocar clasificat **;
nr. 16, `n curtea Catedralei
tele Cuv. David, mormântul Fer. Stare] transport cu ferryboat: Glyfa - Arghi- mitropolitane,
Iacov Tsalikis), Prokopion (`nchinare la rocanstron, Pireu - Eghina, Eghina - sau acces=nd site-ul:
moa[tele Sf. Ioan Rusul), Makrimalis Pireu; cazare `n regim dublu, cu mic de- www.centruldepelerinaj.ro. V\
(`nchinare la moa[tele Sf. Partenie din jun, conform programului la hoteluri de mul]umim [i v\ a[tept\m!
Lampsakos), LEVADHIA - PARTICI- 3***, preot `nso]itor.
 PAGINA AGRICULTORULUI Mar]i, 13 martie 2007 5
Mieii pentru Pa[ti vor fi sacrifica]i
doar `ntr-un interval de zece zile
Autorit\]ile avertizeaz\ popula]ia cu privire la riscul `mboln\virilor `n perioada
s\rb\torii pascale dac\ achizi]ioneaz\ miei din a[a-numitul „sistem stradal“ Normele
europene, stricte `n acest domeniu, vor fi [i `n acest an ocolite de dragul p\str\rii tradi]iei
de Sfintele Pa[ti Pentru o perioad\ de 10 zile, direc]iile jude]ene sanitar-veterinare vor
aviza c=teva spa]ii pentru sacrificarea cornutelor Sacrificarea animalelor `n alte locuri
dec=t cele autorizate va fi sanc]ionat\ cu sume cuprinse `ntre 200 [i 300 RON
Ca `n fiecare an, au- b\torilor Pascale. Spa]i- mai pentru consumul certificate de c\tre me-
torit\]iile au demarat o ile respective trebuie s\ propriu. dicul veterinar. Potrivit
campanie de informare `ndeplineasc\ condi]iile normelor ANSVSA, ani-
a popula]iei cu privire la de igien\ prev\zute de Carne de miel malele identificate, `nso-
riscurile la care se ex- lege, unde sacrificarea ]ite de certificatul de s\-
pun `n urma achizi- mieilor se va face sub cu [tampil\ n\tate [i formularul de
]ion\rii de produse spe- supraveghere sanitar\ Produsele comerciali- mi[care emise de c\tre
cifice s\rb\torilor pas- veterinar\“, se arat\ `n- zate `n locurile auto- medicul veterinar, se
cale din locuri neautori- tr-un comunicat remis rizate sau `nregistrate transport\ spre locul de
zate sanitar-veterinar. de ANSVSA. De aseme- sanitar veterinar sunt sacrificare numai cu
De[i legisla]ia euro- nea, carnea rezultat\ controlate de c\tre me- mijloace autorizate sani-
pean\ este c=t se poate poate fi valorificat\ nu- dicii veterinari [i nu tar-veterinar.
de clar\ [i exigent\, mai pe raza jude]ului constituie un pericol Odat\ cu intrarea Ro-
ANSVSA mai face o ex- respectiv. pentru s\n\tatea cet\]e- m=niei `n familia euro-
cep]ie de dragul p\str\- Mieii achizi]iona]i vii nilor. ~n cazul `n care pean\, normele privind
rii [i perpetu\rii tradi- din pie]e [i t=rguri vor cet\]enii vor cump\ra igiena [i calitatea pro-
]iei. Astfel, [i `n acest an, putea fi sacrifica]i `n produse din spa]ii im- duselor alimentare au
rom=nii vor putea s\-[i spa]iile autorizate, iar provizate sau din a[a nu- devenit mult mai aspre,
cumpere mielul de Pa[te proprietarii gospod\ri- mitul „sistemul stradal“, astfel c\, `n acest an, se
din pie]e dac\ acestea ilor unde se vor sacrifica se expun riscului toxiin- vor lua m\suri supli-
sunt verificate [i autori- mieii trebuie s\ anun]e fec]iilor alimentare. mentare de securitate la
zate din punct de vedere medicul veterinar a- Miei destina]i sacri- comercializarea produ-
al respect\rii igienei. tunci c=nd dore[te s\ sa- fic\rii trebuie s\ fie i- selor alimentare `n pe-
„Direc]iile jude]ene crifice animalele [i „s\ dentifica]i cu o crotalie rioada s\rb\torilor de
sanitar-veterinare vor a- predea medicului veteri- `n exploata]ia de origi- Pa[ti. Conform norme- codul jude]ului, num\- veterinar\ a unit\]ii res-
viza func]ionarea unor nar crotalia animalului ne. Starea de s\n\tate a lor, carnea [i organele rul de autorizare veteri- pective.
spa]ii pentru sacrificare, sacrificat“, urm=nd ca mieilor [i faptul c\ pro- de miel sunt admise nar\ a unit\]ii, num\- Ovinele sacrificate cu
numai pentru o perioa- produsele ob]inute `n vin din exploata]ii unde pentru consumul public rul de identificare a me- v=rsta de peste 1 an se
d\ de 10 zile, `n perioa- urma sacrific\rii cornu- nu evolueaz\ boli infec- numai dac\ sunt `nso]i- dicului veterinar oficial vor putea comercializa
da premerg\toare S\r- telor s\ fie utilizate nu- to-contagioase, trebuie te de un certificat de s\- care a efectuat inspec]ia numai dup\ confiscarea
n\tate public\ veterina- c\rnii. Marca de s\n\- craniului, m\duvei spi-
r\ [i poart\ marca de tate [i certificatele de n\rii, splinei [i a ileonu-
s\n\tate. Mai mult, car- s\n\tate pentru carnea lui, iar carnea provenit\
nea va fi marcat\ cu o de miel vor fi gestionate de la ovinele sacrificate
[tampil\ [i va informa de c\tre medicul veteri- `n gospod\riile popula]i-
consumatorul cu privire nar oficial care asigur\ ei este destinat\ strict
la ]ara de provenien]\, supravegherea sanitar\ consumului propriu.

Diferen]e `ntre iar cea de c=ine ro[ie-`n- Gr\simea de miel

carcasa de miel
[i cea de c=ine
Capul de miel are
din]ii incisivi (din]ii din
fa]\) numai la nivelul
maxilarului inferior, spre
deosebire de c=ine, care
are ace[ti din]i pe ambele
maxilare.
Carnea de miel are
culoare ro[ie-deschis\,
chis\.
Sternul de miel (o-
sul pieptului) are 7 ster-
nebre, iar cel de c=ine
are 8.
Osul spetei `mparte
spata de miel `n dou\
p\r]i inegale, `n timp ce
la c=ine o `mparte `n
dou\ p\r]i egale.
La picioarele din
spate, mielul nu are fi-
bul\.
este alb\, tare [i sf\r=-
micioas\, iar cea de c=i-
ne este moale [i untoas\.
Ficatul de miel are
4 lobi (por]iuni), iar cel
de c=ine are 6.
Rinichii de miel au
forma unui bob de fasole
[i au culoare deschis\.
Cei de c=ine au culoare
brun-ro[ietic\, cu un de-
sen vascular evident (ca
ni[te stelu]e). (surse:
ANSVSA)

PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT
MINISTERUL AGRI- infrastructurii sistemului Terasa Nicore[ti Tecuci mele de iriga]ii Terasa Vi- iar p=n\ `n anul 2010, vansate `n domeniu, culti-
CULTURII VREA S| RE- de iriga]ii [i pentru com- (10.000 ha). Aceste lucr\ri ziru, Terasa Br\ilei, C=m- ministerul prognozeaz\ ex- varea soiurilor de tutun cu
pia Covurlui, F=nt=nele tinderea acestor planta]ii la o productivitate sporit\, di-
LANSEZE SISTEMELE DE pensarea tarifului de iri-
ga]ii practicat de ANIF“, a
se deruleaz\ `n cadrul Pro-
iectului „Reabilitarea [i re- Sag [i Semlac Pereg. minim 10.000 ha. Premie- versificarea sortimentului,
IRIGA}II: Ministrul Agri- declarat ministrul Dan forma sectorului de iriga- MOLDOVENII VOR S| rul a specificat c\ Guvernul a subliniat Vasile Tarlev.
culturii, P\durilor [i Dez- Motreanu. ~n acest mo- ]ii“ finan]at dintr-un `m- va acorda [i `n continuare o {eful Executivului a cerut
volt\rii Rurale, Dan Mo- CULTIVE C+T MAI MULT factorilor de decizie s\ im-
ment ANIF are contracta- prumut contractat de Gu- aten]ie deosebit\ dezvolt\-
treanu, a sus]inut, mier- TUTUN: Primul-ministru rii ramurii tutunului, inclu- plementeze, `n termene re-
t\ cu beneficiarii servicii- vernul Rom=niei prin Ban- Vasile Tarlev a eviden]iat, str=nse, un mecanism efi-
curi, 7 martie 2007, `n [e- lor de iriga]ii o suprafa]\ ca Interna]ional\ pentru siv prin subven]ionarea
din]\ de Guvern, proiectul la [edin]a de lucru, c\ ra- produc\torilor. cient de sus]inere a dezvol-
de Hot\r=re pentru apro- de circa 300 de mii de hec- Reconstruc]ie [i Dezvolta- mura tutunului este una t\rii ramurii tutunului.
tare fa]\ de 198 de mii de re (Banca Mondial\). Lu- Un rol important, `n a-
barea bugetului de veni- prioritar\ pentru sectorul cest context, trebuie s\ re- Totodat\, premierul a
turi [i cheltuieli pe anul hectare `n 2006, iar cr\rile la sus-men]ionatele agricol din Moldova, al c\- vin\, potrivit primului-mi- sus]inut propunerea privind
2007 a Administra]iei Na- MAPDR preg\te[te pentru amenaj\ri se vor derula pe rui poten]ial nu este valori- nistru, Combinatului Tu- crearea unui consiliu pe pro-
]ionale a ~mbun\t\]irilor anul `n curs o revizie la parcursul acestui an, iar ficat pe deplin, dup\ cum a tun CTC, care urmeaz\ s\ dus `n ramura tutunului, ca-
Funciare (ANIF). „Pentru alte 400 de mii de hectare, sistemele de iriga]ii vor in- comunicat, vineri, agen]iei majoreze volumul de inves- re, `n etapa ini]ial\, va eva-
anul 2007, ANIF urmeaz\ pentru a le aduce `n stare tra `n func]iune `n 2008. Moldpres serviciul de pres\ ti]ii pentru creditarea pro- lua metodologia de creare a
s\ primeasc\ de la bugetul de func]iune. De aseme- Tot `n cadrul proiectului al Guvernului. Potrivit esti- duc\torilor, precum [i de pre]urilor la tutun [i va `na-
de stat o subven]ie de circa nea, ministrul Dan Motrea- derulat cu Banca Mondial\ m\rilor Ministerului Agri- achizi]ionare a tutunului inta propuneri argumentate
86 de milioane de lei, sum\ nu a semnat, ast\zi, con- sunt preconizate pentru culturii [i Industriei Ali- pentru exportarea acestuia. privind m\surile ce se im-
ce este de circa patru ori tractele pentru executarea anul `n curs elaborarea mentare, `n 2007, suprafe- Ramura tutunului trebuie pun pentru stabilirea unor
mai mare dec=t cea din lucr\rilor de reabilitare a studiilor de fezabilitate ]ele cu tutun se vor majora modernizat= prin imple- criterii transparente de acti-
2006. Ace[ti bani vor fi sistemului de iriga]ii Sa- pentru alte 5 sisteme de i- fa]\ de anul 2006 [i vor a- mentarea tehnologiilor a- vitate `n sectorul dat.
folosi]i pentru repararea dova Corabia (40.000 ha) [i riga]ie. Este vorba de siste- tinge circa 5.600 hectare, Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
6 Mar]i, 13 martie 2007
PE SCURT
Pro [i contra
legii privind
fortifierea p=inii
cu acid folic [i fier
Ministerul S\n\t\]ii a propus
dezbaterii publice un proiect
de lege prin care f\ina s\ fie
obligatoriu fortifiat\ cu fier [i
acid folic. Potrivit ministeru-
lui, având `n vedere c\ pâinea
este un aliment foarte r\spân-
dit `n hrana românilor, forti-
fierea f\inii ar fi cea mai bun\
metod\ de combatere a ane-
miei. Statisticile arat\ c\ ane-
mia are o mare prevalen]\ `n
special `n rândul copiilor [i fe-
meilor, fiind considerat\ o
problem\ de s\n\tate public\
`n România. O parte a patro-
natelor din industria panifica-
]iei sunt de acord cu proiectul,
`n vreme ce al]ii au rezerve.
{efa Autorit\]ii de S\n\tate
Public\, doctor Rodica Costi-
nea, a declarat c\ studiile efec-
tuate pe parcursul a 13 ani au
scos `n eviden]\ anemia pre-
zent\ la jum\tate din copiii
sub un an [i la peste jum\tate
din copiii pre[colari. S-a cons-
tatat [i c\ peste 42% dintre fe-
meile `ns\rcinate sunt ane-
mice. Anemia provoac\ sc\de-
rea imunit\]ii, risc de avort la
femeile `ns\rcinate, sc\derea
energiei [i capacit\]ii de con-
centrare la copii. Deficitul de
acid folic cre[te la rândul s\u
riscul malforma]iilor congeni-
tale [i inciden]a bolilor cardio-
vasculare.
V=n\torii contribuie
la Fondul de mediu
cu 450 de mii de euro
Gestionarii fondurilor de vâ-
n\toare sunt obliga]i, din a-
cest an, s\ pl\teasc\ o tax\
de 3% pentru Fondul de me-
diu. Potrivit estim\rilor f\cu-
te de Ministerul Agriculturii,
P\durilor [i Dezvolt\rii Rura-
le (MAPDR), contribu]ia aces-
tora va fi de circa 450.000 de
euro. ~ncepând cu sezonul de
vân\toare 2007-2008, tariful
de vân\toare se calculeaz\ `n
func]ie de media cotelor din
ultimii cinci ani, iar valoarea
acestuia variaz\ `ntre 500 de
euro [i 60.000 de euro. Din a-
cest tarif, gestionarul va tre-
bui s\ achite 3% la Fondul de
mediu. „~n prezent exist\
2.200 de fonduri de vân\toa-
re, din care, aproape 70% sunt
gestionate de asocia]ii de vâ-
n\tori“, a declarat pre[edin-
tele Asocia]iei Generale a Vâ-
n\torilor [i Pescarilor Spor-
tivi (AGVPS), Nicolae {elaru.
Acesta a precizat c\ Romsilva
gestioneaz\ 28% din fon-
durile de vân\toare, iar dife-
ren]a de 2% este administra-
t\ de institutele de cercetare.
Urma[ii familiilor
Malaxa [i Ausschnitt
dau statul rom=n
`n judecat\
Mo[tenitorii fo[tilor proprietari
ai uzinelor Malaxa [i Aussch-
nitt vor s\ dea `n judecat\
statul român la Curtea de ar-
bitraj pentru dispute economi-
ce a B\ncii Mondiale. Ei sunt
nemul]umi]i c\, de[i au primit
ac]iuni la Fondul Proprieta-
tea, nu pot s\ le vând\, aces-
ta nefiind listat la Burs\. A-
voca]ii urma[ilor celor doi in-
dustria[i spun c\ plângerea
depus\ la Curtea de arbitraj
a B\ncii Mondiale `i vor scuti
pe reclaman]i de mult timp
pierdut prin tribunalele din
România. Mo[tenitorii lui Ni-
colae Malaxa [i ai lui Max
Ausschnitt au cerut, sub for-
m\ de despagubire pentru a-
verile confiscate de regimul
comunist, ac]iuni `n cadrul
Fondului Proprietatea. Valoa-
rea nominal\ a desp\gubirilor
cerute de nepo]ii lui Malaxa,
Georgia Palade Van Dusen,
Phillip Palade [i Loreen Eleen
Malaxa, [i de fiul lui Max Aus-
schnitt se ridic\ la aproape
400 de milioane de dolari. a
Relaxarea condi]iilor de creditare va complica ob]inerea unui credit
Deciziile B\ncii Na]io-
nale a României (BNR) cu
privire la dispari]ia plafoa-
nelor pentru creditele a-
cordate persoanelor fizice
vor determina segmenta-
rea produselor de creditare
oferite de b\nci `n func]ie
de venituri, a anun]at Ni-
colae D\nil\, pre[edintele
executiv al B\ncii Comer-
ciale Române (BCR).
„Pia]a impune o seg-
mentare, `n func]ie de con-
di]iile de pia]\, de starea
clien]ilor. La persoane fizi-
Controversata lege a
chiriilor provoac\ tot
mai multe nemul]umiri
a Uniunea Na]ional\ a Agen]ilor Imobiliari este de p\rere c\ acest
proiect birocratizeaz\ excesiv pia]a imobiliar\, cu un impact
negativ asupra cre[terii investi]iilor, a num\rului de tranzac]ii, de
oferte de `nchiriere [i a corup]iei a Ministrul Radu Berceanu crede
c\ proiectul aflat `n dezbatere pe site nu este fezabil [i `[i cere
scuze pentru disconfortul creat a Proprietarii de locuin]e
destinate `nchirierii ar putea fi obliga]i s\ `ncheie contracte cu
poten]ialii chiria[i, pe o perioad\ de minim cinci ani a
Legea chiriilor este res-
pins\ de tot mai multe or-
ganisme active din dome-
niul imobiliar. Dup\ ce `n-
su[i Radu Berceanu, minis-
trul Transporturilor, Cons-
truc]iilor [i Turismului, s-a
declarat nemul]umit de
faptul c\ proiectul de lege
a fost postat pe site-ul in-
stitu]iei `ntr-o form\ feza-
bil\, a venit rândul Uniu-
nii Na]ionale a Agen]ilor
Imobiliari s\ `[i exprime
p\rerea. Aceasta `[i mani-
fest\ profunda `ngrijorare
fa]\ de con]inutul legii
chiriilor, deoarece este un
proiect care birocratizeaz\
excesiv pia]a imobiliar\,
cu un impact negativ asu-
pra cre[terii investi]iilor, a
num\rului de tranzac]ii,
de oferte de `nchiriere [i a
corup]iei.
Potrivit comunicatului
de pres\ remis de Uniune,
proiectul ar avea un efect
negativ de circa dou\ ori
mai puternic asupra buge-
tului de stat fa]\ de ordo-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a NOI ~NT+RZIERI LA
AUTOSTRADA TRANSIL-
VANIA: Ast\zi urma s\ fie re-
alizat\ turnarea primei pl\ci
de pod la kilometrul 34, din
cadrul sec]iunii 2B a au-
tostr\zii care va face leg\tura
`ntre municipiul Câmpia Tur-
zii [i localitatea Gil\u. Podul
va sus]ine cele patru benzi ale
autostr\zii [i alte dou\ de ur-
gen]\ [i se afl\ la o `n\l]ime
de 18 metri, `ntre dou\ culmi
de deal din zon\. Turnarea a
fost `ns\ amânat\ din motive
birocratice pentru c\, spun re-
prezentan]ii firmei construc-
toare, mai este nevoie de o
aprobare pentru turnarea a-
cestei pl\ci. Autostrada Tran-
silvania va avea o lungime de
peste 400 de kilometri. Lucr\-
rile de construc]ie au fost re-
luate `n iunie 2004, dup\ un
an de `ntrerupere `n care a
fost renegociat contractul din-
tre statul român [i firma
american\ Bechtel. ~n acest
ECONOMIC
ce va exista o diferen]iere
`ntre diversele categorii.
Noi suntem preg\ti]i nu
doar pe partea bancar\, ci
[i pe produsele legate, de
asset management, asigu-
r\ri, fonduri de pensii, un-
de exist\ produse care pot
duce la cre[terea venituri-
lor clien]ilor. Economisirea
trebuie s\ devin\ o surs\ a
cre[terii economice, a finan-
]\rii“, a explicat D\nil\.
Oficialul a spus c\ b\n-
cile trebuie s\ prevad\
toat\ paleta de garan]ii
nan]a Reme[ din 1998, ce a
diminuat intr\rile la buge-
tul na]ional cu peste 50%
`n mai pu]in de un an din
momentul dubl\rii impozi-
tului pe venit din chirii. ~n
aceste condi]ii, proiectul
trebuie retras cât mai cu-
rând de pe pia]\, pân\ nu
produce efecte negative i-
reversibile asupra dezvol-
t\rii economice, se mai a-
rat\ `n acela[i material de
pres\.
~mpotriva acestui pro-
iect de lege este [i minis-
trul Radu Berceanu, care
spune c\ direc]ia de locuin-
]e coordonat\ de Laszlo
Borbely a postat documen-
tul pe site-ul Ministerului
Transporturilor, Construc-
]iilor [i Turismului. Ber-
ceanu crede c\ proiectul
aflat `n dezbatere pe site
nu este fezabil [i `[i cere
scuze pentru disconfortul
creat. Ministrul Transpor-
turilor sus]ine c\ dup\ ce
va exista o imagine exact\
a acestui domeniu din Eu-
moment, se fac lucr\ri pe seg-
mentele de autostrad\ dintre
Câmpia Turzii [i Cluj Vest,
respectiv `ntre localit\]ile Su-
placu de Barc\u [i Bor[. Po-
trivit contractului renegociat,
autostrada Transilvania ar
trebui s\ fie terminat\ `n
2013.
a COMER}UL ELEC-
TRONIC S-A TRIPLAT ~N
SEMESTRUL II AL ANULUI
TRECUT: Volumul tranzac]i-
ilor on-line s-a triplat `n a
doua jum\tate a anului tre-
cut, fa]\ de primle [ase luni.
Astfel, pia]a comer]ului elec-
tronic a atins o valoare de
aproape zece milioane de euro
`n 2006, potrivit unui comuni-
cat al companiei Gecad. Pia]a
româneasc\ a comer]ului e-
lectronic a crescut, `n 2006, de
la un volum de aproape 2,5
millioane de euro tranzac]ii `n
sistem 3-D Secure, pân\ la
peste 7 milioane de euro `n
perioada august-decembrie.
sau de angajamente din
partea clientului, nu nu-
mai ceea ce are acesta `n-
scris pe cartea de munc\:
„Aici m\ refer la persoane
fizice autorizate, care tre-
buie `n]elese, [i po]i s\
prive[ti obiectiv rela]ia cu
acel client [i s\ `i oferi
structuri de credite adec-
vate, nu e important\ nu-
mai cartea de munc\“ ,
sus]ine D\nil\. Banca Na-
]ional\ a României va
publica, luni, noile regle-
ment\rile privind credi-
ropa [i dup\ ce vor fi v\zu-
te propunerile concrete ale
unui consultant, va fi po-
stat pe site-ul institu]iei
pentru dezbatere public\
un nou pachet legislativ ce
va reglementa acest sector.
Radu Berceanu sus]ine
c\ ministerul [i-a propus
organizarea unei licita]ii
interna]ionale pentru an-
gajarea unor servicii de
consultan]\ pentru audita-
rea `ntregului pachet le-
gislativ ce reglementeaz\
acest sector `n ]ara noas-
tr\, `n vederea `mbun\t\]i-
rii acestuia. ~n acest mo-
ment, licita]ia este `n deru-
lare, fiind `n faza de depu-
nere a ofertelor.
Contract de chirie
pe minim 5 ani
Proprietarii de locuin]e
destinate `nchirierii ar
putea fi obliga]i s\ `ncheie
contracte cu poten]ialii
chiria[i, pe o perioad\ de
Pl\]ile on-line prin card se
situeaz\ sub 15% din volumul
total al comer]ului on-line din
România. Gecad ePayment a
mai anun]at ieri o cot\ de pia-
]\ de 86% pentru trimestrul
patru 2006, nivel exprimat
dup\ raportarea volumului
tranzac]ionat prin solu]ia
ePayment la volumul total al
pl\]ilor on-line prin card pro-
cesate `n Romania `n sistem
3-D Secure.
a CEL MAI BINE SE
V+ND APARTAMENTELE
MICI: Garsonierele [i aparta-
mentele cu dou\ camere re-
prezint\ aproape 75% din to-
talul locuin]elor tranzac]ion-
ate `n primele dou\ luni ale
anului, datorit\ pre]ului mai
sc\zut decât cel al apartamen-
telor cu trei-patru camere,
sus]in anali[tii pie]ei imobi-
liare. Potrivit agen]ilor imobi-
liari, atât `n ianuarie cât [i `n
februarie, num\rul tranzac-
]iilor cu apartamente nu a
tarea, care ar putea duce
la o relaxare a condi]iilor
pentru contractarea unui
`mprumut. Astfel, va dis-
p\rea avansul pe care per-
soanele care doreau s\ ac-
ceseze un credit imobiliar
trebuia s\-l de]in\ [i care
reprezenta 25% din valoa-
rea creditului, precum [i
reglement\rile privind
plafonul de `ndatorare,
care nu putea dep\[i 35%
din venit pentru creditele
imobiliare, 30% pentru
creditele de consum, res-
minim cinci ani, potrivit
unui proiect de lege care va
reglementa pia]a chiriilor,
supus dezbaterii publice pe
pagina de internet a Minis-
terului Transporturilor,
Construc]iilor [i Turismu-
lui (MTCT). Conform pro-
iectului, evacuarea chiria-
[ilor poate fi f\cut\ numai
pe baza unei hot\râri jude-
c\tore[ti irevocabile, `ns\
locatarul este obligat s\
pl\teasc\ chiria prev\zut\
`n contractul de `nchiriere
pân\ la data execut\rii e-
fective a hot\rârii de eva-
cuare. De asemenea, per-
`nregistrat cre[teri semnifica-
tive, iar apartamentele cu
suprafe]e mici au reprezentat
cea mai mare parte din volu-
mul vânz\rilor din pia]a imo-
biliar\.
„O dat\ cu aderarea la
Uniunea European\, românii
au a[teptat mai mult s\ vad\
cum evolueaz\ pia]a imobi-
liar\ [i au preferat s\ nu
arunce mul]i bani pe locuin]e
scumpe. Mul]i au ales totu[i
s\ cumpere garsoniere sau
apartamente cu dou\ camere
`n zonele universitare pentru
a le `nchiria [i chiar vinde mai
târziu `n eventualitatea unui
profit acceptabil“, au spus re-
prezentan]ii Agen]iei Corint.
{i `n cadrul Târgului de Apar-
tamente „Condominium 2007“,
garsonierele au fost un adev\-
rat succes al investitorilor.
Toate cele 50 de garsoniere
scoase la vânzare `ntr-unul
din complexurile reziden]iale
bucure[tene [i-au g\sit clien]i
`nc\ din luna februarie. a
pectiv de 40% plafonul ge-
neral. „Rata va putea s\
reprezinte [i 60% din sala-
riu, `n unele cazuri“, a de-
clarat, recent, consilierul
guvernatorului BNR, A-
drian Vasilescu.
Conform BNR, valoarea
creditelor imobiliare [i ipo-
tecare acordate de b\ncile
comerciale popula]iei se ri-
dica, la finele lunii noiem-
brie 2006, la 7,829 miliarde
de lei, `n cre[tere cu aproa-
pe 4% fa]\ de luna prece-
dent\. a
soanele care ocup\ spa]ii
din fondul locativ, f\r\
contract de `nchiriere, pot
fi evacuate, la solicitarea
proprietarului, evacuarea
urmând s\ fie f\cut\ dup\
notificarea chiria[ilor. ~n
cazul `n care titularul con-
tractului de `nchiriere p\-
r\se[te locuin]a sau dece-
deaz\, precum [i `n cazul
`n care nu a folosit locuin]a
mai mult de un an f\r\ `n-
trerupere, contractul se re-
ziliaz\ `n termen de 30 de zi-
le, respectiv un an. Potrivit
[efului Direc]iei de Dezvol-
tare `n Construc]ii din ca-
drul MTCT, Marin Cotes-
cu, viitoarea lege `i va pro-
teja atât pe chiria[i, cât [i
pe proprietarii de locuin]e
destinate `nchirierii. a
Vremea `n ]ar\:
Mar]i, 13 martie
De[i temperatura aerului
va `nregistra o sc\dere u[oar\
`n zonele extracarpatice, vre-
mea se va men]ine cald\, `n-
deosebi `n vestul ]\rii. Cerul
va fi variabil, mai mult noros
`n sud-est [i sud unde izolat
va ploua slab. V=ntul va sufla
slab p=n\ la moderat, cu u-
nele intensific\ri `n sud-estul
]\rii. Temperaturile minime
vor fi cuprinse `ntre -3 [i 5
grade. Temperaturile maxime
vor fi cuprinse `ntre 8 [i 16
grade, mai sc\zute pe litoral.
Diminea]a, `n centru [i nord-
vest, izolat va fi cea]\.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 13.03.2007
Dolar SUA 2,5846
Euro 3,3894

PSD propune o republic\ parlamentar\
Partidul Social Demo-
crat a anun]at c\ va
propune modificarea
Constitu]iei, `n vederea
elimin\rii conducerii „bi-
cefale“ a României, exer-
citat\ `n acest moment
de c\tre premier [i pre-
[edinte [i trecerea la o
republic\ parlamentar\.
„PSD se gânde[te s\ pro-
pun\ o modificare de
substan]\ a Constitu]iei,
nu numai `n ceea ce pri-
ve[te cadrul electoral.
Din punctul nostru de
vedere, un mod de con-
ducere adecvat al Româ-
niei ar fi cel bazat pe o
Premierul T\riceanu va decide dac\
guverneaz\ cu sau f\r\ democra]i
a Primul-ministru a reu[it s\ am=ne alegerile pentru PE c\tre luna octombrie
a Democra]ii se opun [i las\ premierul s\ decid\ dac\ `i va da afar\ din Guvern
a Opozi]ia salut\ entuziast pozi]ia lui T\riceanu a
Alian]a DA se afl\ `n
cel mai mare impas de la
c=[tigarea alegerilor.
Data scrutinului pentru
Parlamentul European
(PE) este pretextul unei
regl\ri de conturi PNL-
PD care s-ar putea solda
cu exluderea democra]i-
lor de la guvernare.
T\riceanu joac\
totul pe o carte
Dup\ repetate demon-
stra]ii de for]\, care au
`nceput `nc\ de dumini-
c\, democra]ii au `ncercat
s\ determine men]inerea
datei alegerilor pentru
PE, ieri diminea]\, `ntr-o
[edin]\ de urgen]\ a Ali-
an]ei D.A. Liberalii nu au
dat `ns\ semne c\ ar vrea
s\ negocieze pe aceast\
tem\ [i totul s-a tran[at
`n [edin]a de Guvern de
dup\-amiaz\. De[i pre-
zen]a sa nu era dorit\ de
premierul T\riceanu,
Traian B\sescu a venit la
[edin]a de guvern pentru
o or\, oferind garan]ia
am=n\rii propriului ref-
erendum pentru votul
uninominal, tocmai pen-
tru a face loc alegerilor
pentru PE. Promisiunile
pre[edintelui nu au avut
nici un efect `ns\ asupra
premierului, care a for]at
adoptarea am=n\rii ale-
gerilor printr-o ordonan]\
de urgen]\. Mini[trii de-
mocra]i au refuzat `ns\
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a SRI TREBUIE S|
JUSIFICE ASCULTAREA
LUI PATRICIU: Tribuna-
lul Bucure[ti a admis,
ieri, cererea avoca]ilor lui
Dinu Patriciu prin care
solicit\ Serviciului Ro-
mân de Informa]ii (SRI)
s\ prezinte mai multe do-
cumente referitoare la in-
terceptarea convorbirilor
telefonice ale omului de
afaceri [i ale angaja]ilor
Rompetrol. ~n cererea
care a fost admis\ ieri de
republic\ parlamenta-
r\“, a afirmat purt\torul
de cuvânt PSD, Cristian
Diaconescu.
Senatorul PSD a pre-
cizat c\ dezbaterea a-
cestei propuneri la nive-
lul partidelor politice
este util\ pentru c\ e-
xist\ un interes
sus]inut din partea
acestora [i a pre[edin-
telui Traian B\sescu de
a reforma clasa politic\
prin intermediul intro-
ducerii votului uninomi-
nal. ~n plus, el este de
p\rere c\ schimbarea
legii electorale, f\r\ o
s\ contrasemneze docu-
mentul [efului Exe-
cutivului.
Democra]ii, la un pas
de a trece `n opozi]ie
Dup\ ce a calificat pre-
zen]a pre[edintelui `n
Palatul Victoria drept o
„consultare a Guvernu-
lui“ [i nu o participare la
[edin]a acestuia, pre-
mierul T\riceanu a dat
un ultimatum mini[tri-
lor democra]i, care au
fost soma]i fie s\ sem-
neze ordonan]a de ur-
gen]\, fie s\ plece din E-
xecutiv. Conform legii de
func]ionare a Guvernu-
lui, hot\rârile [i ordo-
nan]ele se semneaz\ de
Tribunalul Bucure[ti, av-
oca]ii lui Dinu Patriciu so-
licit\ SRI s\ prezinte `n
instan]\ autoriza]ia de in-
terceptare a convorbirilor
omului de afaceri [i ale al-
tor angaja]i ai societ\]ii
Rompetrol, autoriza]ia de
acces la baza informatic\
a Rompetrol [i actul ad-
ministrativ prin care s-a
dispus desecretizarea in-
forma]iilor astfel ob]inute.
Dinu Patriciu [i SC Rom-
petrol SA au ac]ionat `n
judecat\ SRI, dup\ apa-
ACTUALITATE
modificare de substan]\
a Constitu]iei, nu este
suficient\ pentru refor-
marea clasei politice.
~n cazul unei republici
parlamentare - cum este
situa]ia Germaniei, de
exemplu - centrul de gre-
utate al puterii politice
este la nivelul Parla-
mentului.
Premierul, ca [ef al
Guvernului, este autori-
tatea executiv\ `n stat,
`n timp ce pre[edintele
este ales de Parlament [i
are, cu mici excep]ii,
func]ii simbolice. Un
proiect de modificare a
primul-ministru [i se
contrasemneaz\ de mi-
ni[trii care au obliga]ia
punerii `n aplicare a lor [i
apoi se public\ `n „Mo-
nitorul Oficial“. ~n cazul
alegerilor pentru PE,
mini[trii care ar fi trebuit
s\ contrasemneze ordo-
nan]a sunt Vasile Blaga
[i Monica Macovei. Cei
doi mini[tri nu s-au
ar\tat `ns\ dispu[i s\
semneze acest document,
chestiunea urm=nd, `n
fapt, s\ se tran[eze `n
plan politic.
B\sescu critic\ iar
clasa politic\
Imediat dup\ termi-
narea [edin]ei de Gu-
B\sescu [i T\riceanu, `n r\zboi total
ri]ia `n pres\, `n luna a-
prilie 2006, a unor ste-
nograme dup\ discu]iile
interceptate ale omului de
afaceri cu diver[i parte-
neri. Patriciu [i Rompe-
trol solicit\ SRI desp\gu-
biri morale `n cuantum de
câte 1.325.000 lei pentru
fiecare, ca recompensare a
„oportunit\]ilor de afaceri
pierdute“ [i pentru c\ le-
au periclitat „rela]iile cu
partenerii de afaceri, mai
ales cei din str\in\tate“.
Constitu]iei, `n sensul
promov\rii republicii
parlamentare, a fost ini-
]iat [i de Partidul Na]io-
nal Liberal [i are [i spri-
jinul Partidului Conser-
vator.
Propunerea apare pe
fondul tensiunilor tot
mai accentuate `ntre
pre[edinte [i premier [i
`n condi]iile `n care opo-
zi]ia a `nceput procedu-
rile de suspendare din
func]ie a pre[edintelui
Traian B\sescu, pe care
`l acuz\ c\ [i-ar dep\[i
atribu]iile stabilite prin
Constitu]ie. a
vern, pre[edintele PD,
Emil Boc, a organizat o
conferin]\ de pres\ `n
care a dat asigur\ri c\
democra]ii nici nu sem-
neaz\ documentul pre-
mierului, nici nu pleac\
din Executiv.
Astfel, C\lin Popescu-
T\riceanu este invitat
s\ hot\rasc\ dac\ va gu-
verna singur, sprijinit de
voturile alian]ei PSD-
PC-PRM. Acest fapt a
fost de altfel reliefat [i
`ntr-o interven]ie tele-
vizat\ de la Cotroceni a
lui Traian B\sescu. Pre-
[edintele nu a pierdut
ocazia de a depl=nge
starea clasei politice ro-
m=ne[ti [i presta]ia pre-
mierului, pe care l-a acu-
a DNA S-A AUTOSE-
SIZAT ~N CAZUL LIBERA-
LULUI MOREGA: Cazul
Morega a ajuns la Direc]ia
Na]ional\ Anticorup]ie.
Procurorii anticorup]ie
s-au autosesizat `n leg\-
tur\ cu `nregistrarea di-
fuzat\ vineri de Realitatea
TV `n care liberalul gor-
jean inventaria sumele pe
care le viraser\ c\tre par-
tid [efii unor institu]ii pub-
lice din jude]. ~ncercarea
liderului PNL Gorj, Dan
Mar]i, 13 martie 2007
Mircea Geoan\,
pre[edintele PSD
zat c\ prefer\ s\ guver-
neze al\turi de opozi]ie.
~n schimb, [eful statu-
lui a refuzat s\ dea vreun
indiciu despre cum ar
reac]iona dac\ primul-
ministru `i va cere revo-
carea mini[trilor Maco-
vei [i Blaga.
Ordonan]\
la limita legii
Cu toate c\ mini[trii
care se opun am=n\rii
alegerilor refuz\ s\ sem-
neze ordonan]a de ur-
gen]\, premierul T\ri-
ceanu se arat\ dispus s\
for]eze cu orice pre] adop-
tarea acesteia. ~ntr-un
comunicat de pres\ al
Executivului, ieri sear\
s-a anun]at c\ ordonan]a
de urgen]\ va fi trimis\
spre publicare `n „Mo-
nitorul Oficial“, chiar
dac\ ea nu va fi semnat\
de ministrul de Interne,
Vasile Blaga. Ordonan]a
de urgen]\ va fi publica-
t\ sub semn\tura pri-
mului-ministru [i con-
trasemnat\ de pre[edin-
tele Autorit\]ii Electora-
le Permanente, Octavian
Opri[.
Ca urmare a deciziei
primului-ministru C\lin
Popescu-T\riceanu, la
Secretariatul General al
Guvernului, s-a consti-
tuit un colectiv din rân-
dul mai multor minis-
tere care a preg\tit pro-
iectul de act normativ
referitor la amânarea a-
legerilor, proiect care a
fost `nsu[it [i semnat de
Autoritatea Electoral\
Permanent\.
Astfel se anun]\ de-
schiderea unui alt front
de lupt\ pe marginea le-
galit\]ii acestei mane-
vre, lucru care se adau-
g\ tulbur\rilor de pe
scena politic\. a
Ilie Morega, de a aduce
mai mul]i bani `n conturile
filialei liberale a dat na[-
tere `ns\ unui dosar penal.
DNA a confirmat astfel
c\ s-a autosesizat `nc\ din
ziua difuz\rii `nregistr\rii
discu]iilor dintre Dan Mo-
rega [i al]i 22 de liberali
gorjeni. Pe linie de partid,
liderul gorjean a fost deja
suspendat pentru o lun\
din func]ie, perioad\ `n
care secretarul general al
PNL va verifica situa]ia din
filiala respectiv\. a
7
LUMEA PE SCURT
Partidele pro-Putin
câ[tig\ alegerile
regionale
Partidul Rusia Unit\, pro-prezi-
den]ial, este `n fruntea num\r\-
torii voturilor `n 13 dintre cele 14
regiuni `n care au avut loc alegeri
duminic\ `n Federa]ia Rus\. ~ntr-
una dintre regiuni, un nou partid
pro-Putin, intitulat Rusia cea
Dreapt\, a câ[tigat jum\tate din
voturi. Opozi]ia a calificat `ns\
scrutinul drept o fars\, acuzând
presiunile puterii care au margi-
nalizat partidele de opozi]ie. De
exemplu, forma]iunea Yabloko,
condus de politicianul liberal Gri-
gori Yavlinski, nu a putut s\ se
`nregistreze `n scrutinul de la
Sankt Petersburg. Circa 30 de
milioane de aleg\tori erau chema]i
la urne `n Rusia, `n cadrul unor
alegeri regionale, considerate ca
un test `n vederea alegerilor
parlamentare din decembrie.
Schroeder: „Scutul
antirachet\ este
periculos [i absurd“
Planurile americane de construire
a unui scut antirachet\ `n Polonia
[i Cehia sunt periculoase [i absur-
de, a apreciat duminic\ fostul
cancelar german Gerhard `ntr-un
discurs sus]inut la Dresda. „Este
privit pe drept cuvânt `n Rusia [i
nu numai acolo ca o `ncercare de
stabilire a unei politici absurde de
`ncercuire, care poate fi conside-
rat\ oricum, dar nu `n interesul
Europei“, a spus el. Schroeder cre-
de c\ scutul va `ndep\rta Rusia [i
mai mult de Occident, `ntr-un mo-
ment `n care Uniunea European\
ar trebui s\ `ncerce s\ `[i consoli-
deze leg\turile cu aceast\ ]ar\.
Declara]iile prietenoase fa]\ de
Kremlin sunt `ns\ de `n]eles `n
cazul fostului cancelar german.
La mai pu]in de o lun\ de la ple-
carea sa din guvernul de la Ber-
lin, `n noiembrie 2005, Schroeder
a acceptat func]ia de pre[edinte al
unui controversat consor]iu ger-
mano-rusesc `n domeniul gazelor,
post oferit tocmai prin grija lui
Vladimir Putin.
Amerindieni pe urmele
lui Ben Laden
Unit\]i de elit\ ale amerindieni-
lor din cadrul armatei americane -
Shadow Wolves - s-au al\turat re-
cent opera]iunilor de c\utare a
liderului Al-Qaida, Osama Ben
Laden, inamicul nr.1 al Americii.
Solda]ii din Shadow Wolves, care
au mai fost `n misiuni `n
str\in\tate, fac parte din triburile
Navajo, Sioux, Dakota [i Apache.
Pentru liderul re]elei Al-Qaida,
Osama Ben Laden, Washingtonul
a promis o recompens\ de 25 de
milioane de dolari, cu toate aces-
tea serviciile secrete nu au reu[it
pân\ acum s\ dea de urmele aces-
tuia. Pentagonul sper\ ca Ben
Laden s\ fie reperat de amerindi-
eni, care [tiu s\ „citeasc\“ urmele
l\sate de om `n mun]i [i de[ert.
Ru[inea unui
ambasador al Israelului
Ambasadorul Israelului `n Salva-
dor a fost rechemat dup\ ce a fost
g\sit gol, beat, legat [i cu un
c\lu[ `n gur\ pe o strad\ din capi-
tala San Salvador, potrivit presei
israeliene. Potrivit detaliilor pu-
blicate de cotidianul „Maariv“,
poli]ia din San Salvador l-a g\sit
pe strad\ pe ambasadorul Tzuriel
Refael `ntr-o postur\ jenant\, `n
urm\ cu dou\ s\pt\mâni. ~n
pofida st\rii sale de ebrietate,
Refael le-a spus poli]i[tilor cum `l
cheam\ [i a precizat c\ face parte
din corpul diplomatic. „~n 60 de
ani de existen]\ ai statului Israel,
unii dintre diploma]ii no[tri au
mai avut conduite care ne-au pus
`n dificultate, `ns\ un ambasador
vinovat de conduit\ indecent\ pe
un drum public - a[a ceva nu s-a
mai `ntâmplat. Este culmea!“,
s-a ar\tat indignat\ o surs\ din
MAE israelian. a

8 Mar]i, 13 martie 2007
Concediile de maternitate [i indemniza]iile
la care au dreptul rom=nii din Italia [i Spania
a Cet\]enii rom=ni care lucreaz\ legal `n aceste dou\ ]\ri pot beneficia de concediu de maternitate, concediu pentru cre[terea copilului
[i indemniza]iile aferente a ~n Spania, concediul de maternitate se acord\ at=t pentru na[tere, c=t [i pentru adop]ie sau primire
`n `ngrijire permanent\ sau preadop]ie a minorilor sub v=rsta de 6 ani sau a minorilor cu v=rsta `ntre 6 [i 18 ani, care prezint\ dificult\]i
de ordin fizic, psihic sau senzorial a Durata concediului de maternitate este de 16 s\pt\m=ni continuu, din care, `n mod obligatoriu,
6 s\pt\m=ni imediat dup\ na[tere a Potrivit legisla]iei italiene, femeile care lucreaz\ legal `n aceast\ ]ar\ au dreptul la concediu obligatoriu de
maternitate, cu durata de dou\ luni `nainte de na[tere [i trei luni dup\ na[terea copilului sau o lun\ `nainte de na[tere [i patru luni dup\ na[tere a
Departamanetul pentru
Munc\ `n Str\in\tate, din
cadrul Oficiului rom=n
pentru Migra]ia For]ei de
Munc\ (OMFM), informea-
z\ persoanele interesate
cu privire la acordarea `n
Spania [i Italia a concediu-
lui de maternitate, a con-
cediului pentru cre[terea
copilului [i a indemniza]ii-
lor aferente, de care pot
beneficia cet\]enii rom=ni
care au reziden]\ legal\ `n
aceste ]\ri.
Concediu
de 3 ani pentru
cre[terea copilului
~n Spania, concediul de
maternitate se acord\ at=t
pentru na[tere, c=t [i pen-
tru adop]ie sau primire `n
`ngrijire permanent\ sau
preadop]ie a minorilor sub
v=rsta de 6 ani, a minorilor
cu v=rsta `ntre 6 [i 18 ani,
CM care prezint\ dificult\]i de
YK
ordin fizic, psihic sau sen-
zorial.
Durata concediului de
maternitate este de 16
s\pt\m=ni continuu, din
care, `n mod obligatoriu, 6
s\pt\m=ni imediat dup\
na[tere (valabil pentru
maternitatea biologic\), la
care se adaug\ `nc\ 2 s\p-
t\m=ni pentru fiecare co-
pil, `ncep=nd cu al doilea,
`n cazurile de na[tere (a-
dop]ie) multipl\. At=t ma-
ma, c=t [i tat\l pot benefi-
cia de acest concediu, cu
men]iunea c\, durata ma-
xim\ ce poate fi acordat\
tat\lui s\ fie de 10 s\pt\-
m=ni. De asemenea, tat\l
poate beneficia de concediu
succesiv sau simultan cu
concediul mamei, condi]ia
fiind s\ nu se dep\[easc\
cele 16 s\pt\m=ni. Dup\
finalizarea concediului de
maternitate, mama poate
solicita concediu pentru
cre[terea copilului fie bio-
logic, adoptat sau primit `n
`ngrijire (permanent\ sau
preadop]ie) p=n\ la `mpli-
nirea v=rstei de 3 ani. ~n
aceast\ perioad\ contrac-
tul de munc\ `i va fi sus-
pendat, consider=ndu-i-se
aceast\ perioad\ drept ve-
chime `n cadrul societ\]ii.
De asemenea, lucr\toarea
Rom=nia [i Bulgaria, rivalele Cehiei `n atragerea de investi]ii str\ine
Cehia consider\ c\ Româ-
nia [i Bulgaria, state ce au
aderat la Uniunea European\
la 1 ianuarie 2007, sunt con-
curente directe `n ceea ce pri-
ve[te atragerea de investi]ii
str\ine. Din 1998 pân\ la
sfâr[itul anului 2006, mediul
de investi]ii din Cehia pentru
proiectele manufacturiere a
fost foarte atr\g\tor, deoare-
ce au fost acordate facilit\]i
Pagin\ realizat\ de Bogdan CRON}
respectiv\ are dreptul de a
participa la cursuri de for-
mare profesional\ la care
va fi convocat\ de angaja-
tor `nainte de a relua ac-
tivitatea, iar prin con-
tractele colective de munc\
pot fi prev\zute [i alte
avantaje.
~n 2006, ajutorul
de maternitate a fost
de 450 de euro
~n Spania, familiile care
au al treilea copil sau dac\
a doua sarcin\ sau adop]ie
este multipl\ pot beneficia
de un ajutor de maternita-
te, care se acord\ o singu-
r\ dat\. Pentru a putea
primi aceast\ presta]ie,
familiile trebuie s\ aib\ un
venit anual care s\ nu
dep\[easc\ o anumit\ va-
loare, ce se stabile[te `n
fiecare an. Pentru anul
2006, aceast\ sum\ a fost
stabilit\ la 9.091 euro, iar
valoarea indemniza]iei a
fost de 450,76 euro.
Pot beneficia de aceast\
presta]ie [i familiile al
c\ror copil/copii s-a(u) n\s-
cut `n str\in\tate, dar tre-
buie imediat s\ vin\ s\ lo-
cuiasc\ `mpreun\ `n Spa-
asociate investi]iilor. Aceste
proiecte au creat aproximativ
80 de mii de noi slujbe, având
o valoare combinat\ de apro-
ximativ 12,9 miliarde de euro.
Dup\ aderarea la Uniunea
European\ a Bulgariei [i Ro-
mâniei, concuren]a s-a intensi-
ficat `ns\ substan]ial. Con-
form Legii de ~ncurajare a In-
vesti]iilor din Bulgaria, ce re-
glementeaz\ investi]iile `n
CM
YK
ROM+NIA ~N UE
nia. Potrivit legisla]iei spa-
niole `n vigoare, orice lu-
cr\tor salariat sau auto-
nom, spaniol sau str\in, cu
reziden]\ legal\, poate be-
neficia, `n perioada prime-
lor 6 s\pt\m=ni, pe l=ng\
ajutorul de maternitate, de
un ajutor economic special,
ce se acord\ pentru fiecare
copil, `ncep=nd cu al doi-
lea. Pentru a putea benefi-
cia de acest ajutor, salaria-
tul trebuie s\ fie la zi cu
plata cotiza]iilor la siste-
mul de securitate social\
spaniol [i s\ fi cotizat mi-
nimum 180 de zile `n ul-
timii 5 ani anteriori con-
cediului de maternitate.
Valoarea acesteia este de
sut\ la sut\ din valoarea
pentru care a cotizat la
Securitatea social\ `n luna
anterioar\ celei `n care a
solicitat concediul de ma-
ternitate. Informa]iile de
mai sus au fost preluate
din Ghidul de ajutoare so-
ciale pentru familie, elabo-
rat de Secretariatul de
Stat pentru Servicii Soci-
ale, Familie [i Dizabilit\]i
din cadrul Ministerului
Muncii [i Afacerilor So-
ciale spaniol, material in-
formativ care urmeaz\ a fi
reactualizat pentru anul
2007, la mijlocul lunii mai.
aceast\ ]ar\, exist\ trei tipuri
de investi]ii: de peste 70 mili-
oane leva, `ntre 40 [i 70 mili-
oane leva [i `ntre 10 [i 40 de le-
va. Investitorii pot primi spri-
jin din partea statului `n cazul
`n care angajeaz\ persoane
tinere sau cu dizabilit\]i ori `n
cazul `n care investesc `n zone
cu o rat\ mare a [omajului.
Investitorii pot beneficia [i de
o reducere a impozitelor `n ca-
zul `n care investesc `n cerce-
tare [i dezvoltare, `n cooperare
CM
YK
Concediul
de maternitate
[i indemniza]iile
aferente `n Italia
Potrivit legisla]iei itali-
ene, femeile care lucreaz\
legal `n aceast\ ]ar\ [i
sunt `nscrise la Institutul
Na]ional de Protec]ie So-
cial\ (INPS) au dreptul la
concediu obligatoriu de
maternitate, cu durata de
dou\ luni `nainte de na[-
tere [i trei luni dup\ na[-
terea copilului sau o lun\
`nainte de na[tere [i patru
luni dup\ na[tere. ~n a-
ceast\ perioad\, femeia
prime[te o indemniza]ie de
maternitate egal\ cu 80%
din salariu. Pentru anumi-
te categorii de lucr\toare
sunt prev\zute unele cri-
terii pentru a putea benefi-
cia de concediu obligatoriu
de maternitate, dup\ cum
urmeaz\:
- lucr\toarele din agri-
cultur\: este necesar s\ fi
lucrat (s\ fie `nscrise `n lis-
tele nominale) cel pu]in 51
de zile `n anul anterior da-
tei de `ncepere a concediu-
lui de maternitate;
- lucr\toarele la domi-
ciliu: sunt obligate s\ pre-
cu institutele de cercetare [i
universit\]i. Luna trecut\,
Banca Na]ional\ a Bulgariei a
anun]at c\ investi]iile str\ine
directe `n Bulgaria, `n 2006,
au fost de 4,02 miliarde de do-
lari, dep\[ind cu 73% nivelul
`nregistrat `n 2005. La sfâr-
[itul anului 2006, România, cu
o tax\ unic\ de impozitare de
16%, acorda, de asemenea, fa-
cilit\]i companiilor ce inves-
teau peste un milion de dolari
`n România. a
dea angajatorului, la `nce-
putul perioadei de conce-
diu, toate m\rfurile pe ca-
re le prelucreaz\ la domi-
ciliu, chiar dac\ procesul
de prelucrare a acestora
nu a fost complet `ncheiat.
~n cazul `n care predarea
are loc dup\ `nceperea pe-
rioadei de concediu, in-
demniza]ia de maternitate
va fi acordat\ din data
urm\toare pred\rii;
- lucr\toarele colabora-
toare domestice (menajere,
`ngrijitoare): trebuie s\ fi
pl\tit contribu]ii de asigu-
r\ri sociale pentru cel
pu]in 52 de s\pt\m=ni `n
cele 24 de luni precedente
`nceperii concediului sau
pentru cel pu]in 26 de s\p-
t\m=ni `n cele 12 luni pre-
cedente respectivului con-
cediu, chiar dac\ acele con-
tribu]ii sunt pl\tite ca ur-
mare a desf\[ur\rii ac-
tivit\]ii `n alte sectoare
dec=t cel domestic;
- lucr\toarele angajate
`n cadrul proiectelor, oca-
zional, `n v=nz\ri directe,
libere profesioniste [i aso-
ciatele `n firme, `nscrise la
INPS, au dreptul la indem-
niza]ie, dac\ au pl\tit con-
tribu]ii de asigur\ri sociale
pentru cel pu]in 3 luni, `n
ultimele 12 luni prece-
dente `nceperii concediului
de maternitate.
At=t mama c=t [i
tat\l au dreptul
s\ solicite
concediu parental
Cererea pentru acor-
darea indemniza]iei de
maternitate se depune la
INPS [i la angajator, `na-
inte de na[tere, [i const\
`ntr-un formular tip, ce
este eliberat de INPS, `n-
so]it de un certificat medi-
CM
cal care atest\ starea de YK
graviditate a lucr\toarei
respective. ~n termen de 30
de zile de la na[tere, lucr\-
toarea trebuie s\ trans-
mit\ angajatorului [i INSP
certificatul de na[tere al
copilului/certificat de fami-
lie/declara]ie pe propria
r\spundere. ~n afara con-
cediului obligatoriu de ma-
ternitate mai sus men]io-
nat, at=t mama c=t [i tat\l
au dreptul s\ solicite con-
cediu parental pentru o pe-
rioad\ maxim\ cumulat\
de 11 luni (maximum 6
luni mama [i maximum 7
luni tat\l), p=n\ c=nd co-
pilul `mpline[te 8 ani. Pen-
tru p\rintele singur, acest
concediu are o durat\ de
maximum 10 luni, p=n\
c=nd copilul `mpline[te 8
ani. Pe perioada concediu-
lui parental se prime[te o
indemniza]ie egal\ cu 30%
din salariu. a
 CM
YK

REPORTAJ Mar]i, 13 martie 2007 9

Biserica [i Prim\ria bucur\ copiii din S\vine[ti
a De la 25 martie 2005, copiii s\raci din comuna S\vine[ti, jude]ul Neam], m\n=nc\ la Centrul Social „Popasul Iubirii
Milostive“ a Copiii sunt identifica]i `n urma anchetelor sociale efectuate de profesorii dirigin]i [i asisten]ii sociali angaja]i
ai Prim\riei S\vine[ti a Acest proiect social se deruleaz\ datorit\ bunei colabor\ri care exist\ `ntre Prim\ria S\vine[ti
[i parohia „Sf. Voievozi“ a Prim\ria S\vine[ti aloc\ anual sume importante pentru bisericile din comun\ a
de Narcisa BALABAN
Dup\ 1990, mari centre
industriale din Rom=nia [i-
au `ncetat r=nd pe r=nd ac-
tivitatea. Centrala industri-
al\ de fire [i fibre sintetice
de la S\vine[ti, jude]ul Neam]
mai func]ioneaz\ [i ast\zi,
`ns\ `ntr-o foarte mic\ pro-
por]ie. ~ntruc=t majoritatea
s\vine[tenilor, dar [i locui-
torii din jurul acestei comu-
ne lucrau `n cadrul Fibrex,
dup\ 1990, la S\vine[ti,
rata [omajului a crescut `n
mare propor]ie, la fel ca [i
nivelul s\r\ciei. Pentru a
combate acest fenomen, au-
torit\]ile locale au consid-
erat c\ trebuie s\ fac\ ceva
pentru cet\]enii comunei.
~mpreun\ cu parohia „Sf.
Voievozi“ - S\vine[ti, printr-
un program RICOP, `n ur-
m\ cu [ase ani a `nceput s\
se dezvolte un proiect social.
„~ntotdeauna am considerat
c\ biserica [i preotul slujitor
reprezint\, `n afara slujbe-
lor, interesele credincio[ilor,
iar Prim\ria [i Consiliul
Local au r\spuns cererii
preotului care reprezenta
credincio[ii. Zona noastr\,
aici, la S\vine[ti, a trecut
printr-o perioad\ foarte tris-
CM
YK
t\. Dup\ revolu]ie s-a `nchis
pentru care s-a luat `n con-
siderare [i s-a construit pe o
alt\ loca]ie“, ne explic\ pa-
rohul parohiei „Sf. Voievozi“
- S\vine[ti, p\rintele Petru
Munteanu.
2 ani de activitate
ne`ntrerupt\
Centrul social polivalent
din comuna S\vine[ti s-a ri-
dicat cu fonduri RICOP [i
fonduri ale Consiliului Local
din S\vine[ti. Este compus
din trei cl\diri moderne ce
pot servi la desf\[urarea
programelor pentru care au
fost de construite. Din lips\
de fonduri, cl\dirile au fost
]inute mult\ vreme `n con-
servare, `ns\, `n luna martie
2005, parohia „Sf. Arh. Mi-
hail [i Gavriil“ a `naintat
Consiliului Local S\vine[ti
un proiect de asisten]\ so-
cial\, cerând `ncredin]area
spre administrare a uneia
dintre cl\diri, parohia asu-
mându-[i totodat\ [i achi-
tarea costurilor utilit\]ilor
[i ale `ntre]inerii. ~n felul a-
cesta, la 25 martie 2005, s-a
inaugurat Centrul Social
„Popasul iubirii milostive“,
sfin]it la 20 noiembrie ace-
la[i an de ~nalt Prea Sfin-
]itul Daniel, Mitropolitul
Biserica s\ le ofere [i o [ans\
`n via]\, deci s\ le dezvolt\m
anumite aplica]ii, anumite
`nclina]ii ale lor. Am `nceput
activitatea acestui centru
foarte timid, cu foarte pu]in
curaj, dar cu n\dejdea la
Dumnezeu, pentru c\ proiec-
tul era foarte `ndr\zne]. {i
iat\ c\ pe 25 martie se
`mplinesc 2 ani de zile [i
mul]umim lui Dumnezeu c\
am putut s\-l ]inem f\r\ s\
facem vreo pauz\“, continu\
p\rintele Munteanu.
Proiect sus]inut de
zeci de credincio[i
Num\rul copiilor care
m\n=nc\ la centru variaz\.
activitate de asisten]\ so-
cial\ apare un av=nt puter-
nic, `ns\ pe parcurs acesta
se pierde dac\ nu g\se[ti oa-
meni potrivi]i. O astfel de
activitate impune un efort,
iar efortul acesta atrage cu
sine colaborarea credincio[i-
lor. Am trecut prin momente
grele, dar dup\ ce am reu[it
s\ le dep\[im, am adunat `n
jurul activit\]ii acesteia
foarte mul]i credincio[i care
vor s\ ajute. Sunt credin-
cio[i care pot [i vor s\ ajute,
dar nu [tiu cum. Sunt firme
care atunci c=nd v\d c\ o ac-
tivitate este continu\, se
prind cu `ncredere. {i avem
colabor\ri cu firme, cu cre-
dincio[i care vin, poate nu o
dat\ pe lun\, ci odat\ la 3
Pentru c\ a[a au fost `nv\]a]i, acum,
f\r\ s\ le mai spun\ nimeni, `nainte [i dup\
mas\, micu]ii de la Centrul Social
„Popasul Iubirii Milostive“ spun rug\ciunea
prepar\ la un restaurant clisul „Sf. Muceni]\ Tatia-
din comun\, dup\ standar- na“. ~n locul `mpodobit cu i-
de fixate de Protec]ia Consu- coane [i de o r\coare deose-
matorului. M=ncarea este bit\ vara, copiii adesea se
servit\ copiilor de cinci fe- adun\ pentru o vorb\ de su-
mei din parohie care `[i ofe- flet [i pentru o rug\ciune.
r\ serviciile voluntar, prin ~ntruc=t s-a ajuns la un
rota]ie. „Noi avem multe stadiu destul de avansat,
credincioase care vor s\ iar sus]inerea proiectului
vin\ macar o dat\ pe s\p- necesit\ mari chetuieli,
t\m=n\ sau o dat\ pe lun\ parohia inten]ioneaz\ `nfi-
CM
s\ ajute la centru, dar nu in]area unei funda]ii care YK

aproape 80% din combinat [i
totodat\ a ap\rut o rat\ a
[omajului foarte mare. Ba
mai mult, nivelul s\r\ciei a
crescut. Astfel, `mpreun\ cu
Prim\ria am `ncercat s\
dezvolt\m un program RI-
COP. Acest program se re-
fer\ la reconversia for]ei de
munc\ [i totodat\ asigur\
asisten]\ social\ p=n\ c=nd
persoanele `[i g\sesc un alt
loc de munc\. Noi, `n prin-
cipiu, am oferit o parte din
terenul bisericii pentru a
construi cu aceste fonduri
europene o cl\dire. Cei care
au gestionat fondurile eu-
ropene au spus c\ p\mântul
pentru construc]ie trebuie
s\ apar]in\ Prim\riei, drept
Moldovei [i Bucovinei. De a-
tunci, `n fiecare zi, un nu-
m\r de copii s\raci servesc
aici, gratuit, masa de prânz.
Copiii sunt identifica]i `n
urma anchetelor sociale e-
fectuate de profesorii diri-
gin]i [i asisten]ii sociali an-
gaja]i ai Prim\riei. Ei pro-
vin din familii dezorgani-
zate sau cu probleme finan-
ciare din satele comunei S\-
vine[ti. „Copiii primesc o
mas\ gratuit\ pe zi, la sf=r-
[itul programului [colar. De-
sigur c\ acest proiect este
unul modest, `ns\ noi am
`ncercat s\-l dezvolt\m, s\
nu fie numai un proiect so-
cial, ci [i educativ, pentru c\
ace[ti copii cresc [i e bine ca
Au fost [i 120 de copii, `ns\
acum doar 62 m\n=nc\ `n
fiecare zi la „Popasul iubirii
milostive“ [i aceasta pentru
c\ sunt foarte mari cheltu-
ilile, iar ele sunt sus]inute
numai de parohie. „A[ vrea
s\ se [tie c\ `n spatele a
toat\ aceast\ poveste sunt
credincio[ii r=vnitori, oa-
meni cu suflet mare, care au
depus eforturi, s-au implicat
aici cu toat\ inima, de[i ei
nu sunt cunoscu]i. Sunt at=t
de mul]i care ajut\, `nc=t o
pagin\ de ziar nu ar fi sufi-
cient\ pentru a-i aminti. {i
aici vreau s\ ajung. E vorba
de o constant\ a parohiei [i
a Bisericii. C=nd pornim o
luni, la 5 luni, `ns\ vin. De
exemplu, acum avem credin-
cio[i care ne aduc ulei, ne
aduc f\in\, ne aduc alte bu-
nuri alimentare, pe care le
d\m la restaurantul care
g\te[te. Avem acum credin-
cio[i care au posibilit\]i fi-
nanciare [i ne aduc haine,
`nc\l]\minte, iar noi le dis-
tribuim“, poveste[te p\rin-
tele Petru Munteanu.
Demersuri
pentru `nfiin]area
unei funda]ii
M=ncarea pe care o pri-
mesc copiii `n fiecare zi se
putem avea activitate dec=t
cu un anumit num\r de fe-
mei, pentru c\ Protec]ia
Consumatorului ne-a impus
aceast\ regul\. Acestora,
parohia le-a scos carnet de
s\n\tate [i le-a asigurat
plata pentru cursurile de
igien\. Ca s\ ie[im mai ief-
tin, ar trebui s\ facem noi
m=ncarea, dar pentru c\ `n-
c\ nu am ob]inut toate a-
prob\rile necesare nu pu-
tem `nc\ s\ g\tim aici. De
aceea, am apelat la un res-
taurant din comun\, unde
m=ncarea se g\te[te `n con-
di]ii optime“, mai spune
p\rintele.
La demisolul Centrului
social „Popasul iubirii milos-
tive“ a fost amenajat para-
s\ gestioneze activit\]ile
parohiei. S-au `nceput de-
mersurile necesare [i, cu
ajutorul lui Dumnezeu,
parohia „Sf. Voievozi“ sper\
s\ reu[easc\. „Am `nceput
demersurile [i, cu ajutorul
lui Dumnezeu, le vom duce
la bun sf=r[it, dup\ care
vom face un raport la IPS
Mitropolit Daniel pentru
binecuv=ntare. Ne-am pro-
pus `nfiin]area acestei fun-
da]ii pentru c\ ne-am dat
seama c\ este foarte greu
pentru parohie. Vrem s\ in-
tr\m `ntr-un domeniu prin
care lucrul s\ mearg\ de la
sine, pentru c\ altfel nu ai
cum s\ le faci pe toate cum
trebuie“, `ncheie p\rintele
Petru Munteanu. a

Sume mari bor\m [i la nivel cultural,

de la Prim\rie
pentru parohii
Colaborarea cu autori-
t\]ile locale s-a impus la
S\vine[ti [i la nivel finan-
ciar. ~n fiecare an, Prim\-
ria comunei, pe raza c\reia
se afl\ patru parohii, ofer\
acestora anumite sume de
bani pentru nevoile paro-
hiale. Aceste sume de bani
au fost folosite, de regul\
la construc]ia bisericilor, a
caselor de pr\znuire sau la
cump\rarea materialelor
necesare repara]iilor la
biserici. Astfel, `n urma
[edin]elor Consiliului Lo-
cal, anul acesta parohia
„Sf. Voievozi“ - S\vine[ti a
primit 10.000 lei. ~n anii
preceden]i, Prim\ria a su-
portat cheltuielile de dul-
gherie realizate la schim-
barea acoperi[ului bi-
sericii. De asemenea, banii
necesari pentru feroneria
gardului care `mpreju-
muie[te biserica au fost
da]i de Prim\rie.
Casa de pr\znuire din parohia S\vine[ti sat,
pentru care Prim\ria a dat foarte multe
materiale de construc]ie
Parohia „Sf. Dimitrie“ -
S\vine[ti colonie va primi
anul acesta 35.000 de lei de
la Consiliul Local. Anul
trecut a primit aceea[i
sum\. P=n\ `n prezent, de
c=nd a `nceput colaborarea
cu Prim\ria, aceast\ paro-
hie a primit 80.000 de lei.
„Din punctul meu de ve-
dere, comuna S\vine[ti, ju-
de]ul Neam], este una din-
tre cele mai bune din
Moldova `n ceea ce prive[te
colaborarea autorit\]ilor
locale cu parohiile din co-
mun\. Sunt foarte mul]u-
mit de acest lucru. Cola-
`ns\ noi aloc\m pe c=t este
posibil, `n fiecare an, anu-
mite sume de bani pentru
bisericile din comun\. Anul
acesta avem deja prin[i `n
bugetul local 120.000 de lei
pentru toate parohiile. Es-
te o datorie ca `n fiecare an
s\ d\m bani la biserici,
pentru c\ sunt bani pu-
blici, iar bisericile sunt ale
credincio[ilor din comun\
[i nu ale primarului“, ne-a
declarat primarul comunei
S\vine[ti, Vasile Baghiu.
La parohia „~nvierea
Domnului“ - S\vine[ti sat,
Prim\ria a oferit materiale
pentru construc]ia casei de
pr\znuire. „Ne-a ajutat
foarte mult Prim\ria, cu
bani, termopan [i cu alte
materiale de construc]ie. {i
`n ceea ce prive[te banii, am
primit `n fiecare an `ntre
25.000 [i 35. 000 de lei. Sub
25.000 de lei nu s-a cobor=t
niciodat\ ajutorul de la
Prim\rie“, ne spune epi-
tropul parohiei S\vine[ti
sat, Gheorghe Mitroi.

CM
YK
10 Mar]i, 13 martie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL Me[te[ugarii tradi]ionali din zona Moldovei Moldovei [i Centrul Jude]ean

{omeri angaja]i
pentru construc]ia
unei biserici
Agen]ia Jude]ean\ pentru
Ocuparea For]ei de Munc\
(AJOFM) Boto[ani va califica 25
de constructori, `n vederea con-
struirii unei biserici la
M\n\strirea din Vorona. ~n baza
unui program de vecin\tate
România - Ucraina 2004-2006,
AJOFM, `mpreun\ cu regiunea
ucrainean\ Hliboca [i
M\n\stirea Vorona, a ob]inut o
finan]are european\ `n valoare
de 55 de mii de euro, al c\rei
scop este calificarea [i angajarea
a 25 de persoane `n v=rst\ de
peste 45 de ani. „Pentru c\ este
nevoie de for]\ de munc\ [i pen-
tru c\ localitatea Vorona are
foarte mul]i [omeri, este intere-
sant s\ g\sim aceast\ posibili-
tate de a ocupa, pe o perioad\
nedeterminat\, un num\r de
[omeri mai greu accesibili pe
pia]a for]ei de munc\“, a declarat
directorul AJOFM, Iulia Cocri[.
~n primul an, finan]area va fi
asigurat\ din surse externe, ur-
mând ca, `n anii urm\tori,
proiectul s\ fie sus]inut de
AJOFM [i Consiliul Local
Vorona. (B.C.)
Primarii, `nv\]a]i cum
s\ intervin\ `n caz de
inunda]ii catastrofale
Primarii din jude]ul Vrancea au
fost `nv\]a]i, ieri, cum s\ inter-
vin\ `n caz de inunda]ii catastro-
fale, `n cadrul unei `ntâlniri
privind „Managementul riscului
`n caz de inunda]ii“, care a avut
loc la Prefectura Vrancea. La
`ntâlnire a participat [i Teodora
Lungu, directorul Direc]iei
Apelor Siret, care le-a spus pri-
marilor c\, `n acest moment, nu
terenurile sunt importante de
ap\rat, `n caz de inunda]ii, ci lo-
calit\]ile rurale [i urbane. „~n
Europa, terenurile agricole sunt
folosite ca [i debu[ee pentru acele
perioade `n care apar viituri. {i
noi vom `ncerca s\ identific\m
astfel de terenuri, pentru a putea
preveni efectele catastrofale ale
inunda]iilor“, a spus Teodora
Lungu. La `nt=lnirea de ieri s-a
stabilit [i `nfiin]area unor
Ecocentre, cu prioritate `n [colile
din mediul rural, `ntr-o sal\
dotat\ cu calculatoare [i
prev\zut\ cu spa]iu suficient
pentru prezentarea materialelor
informativ - educa]ionale. ~n
aceste Ecocente se vor desf\[ura
activit\]i de formare `n manage-
mentul riscului la inunda]ii,
adresate tuturor cet\]enilor co-
munit\]ii. (B.C.)
T\ietori ilegali de
lemne, amenda]i cu
peste 50 de mii de lei
La finele s\pt\m=nii trecute,
poli]i[tii suceveni au depistat nu
se `nt=lnesc la Ia[i, s\pt\m=na viitoare
~n perioada 20 - 22 aprilie,
va avea loc, `n premier\, la
Ia[i, un forum regional dedi-
cat me[te[ugurilor tradi]io-
nale din zona Moldovei.
La manifestarea g\zduit\
`n foaierele [i pe esplanada
teatrului „Luceaf\rul“ vor
participa me[teri populari
din `ntreaga Regiune de Nord
Cea mai mare pia]\ de gros din
sud-estul ]\rii se va `ntinde pe 60 ha
Autorit\]ile locale din
Gala]i [i Br\ila au discutat,
ieri, despre oportunitatea
`nfiin]\rii unei pie]e de
gros comune `ntre cele
dou\ ora[e, pe o suprafa]\
de 60 ha la Zagna V\deni,
pe teritoriul zonei
intercomunitare care va fi
constituit\ pentru
unificarea celor dou\ ora[e.
Discu]iile au fost purtate `n
prezen]a [efului echipei de
asisten]\ `n Rom=nia al AFC
Bonn, Peter Sauer, care asigu-
r\ consultan]a `n domeniul
pie]elor de gros, a prefectului
de Gala]i, Mihai Capr\, a pre-
[edintelui CJ Br\ila, Gheorghe
Bunea Stancu, a vicepre[edin-
tui CJ Gala]i, Eugen Chebac, a
directorilor administra]iei pie-
]elor din Br\ila [i Gala]i, a re-
prezentan]ilor direc]iilor agri-
pentru Conservarea [i Pro-
blemele specifice ale acestui
segment [i solu]iile de inte-
movarea Culturii Tradi]io- grare economic\ a me[terilor
nale din Ia[i. De asemenea,
pentru buna organizare a
populari. „Me[terul popular
de m=ine va fi poate o per-
- Est, pentru a expune crea]ii valorile noastre tradi]ionale“, evenimentului [i-au anun]at soan\ juridic\ [i ei trebuie s\
tradi]ionale autentice. a declarat prefectul jude]ului sprijinul Prim\ria, Consiliul `nve]e de la agen]ii economici
„Este o premier\ pentru
regiunea noastr\. Sper ca
Ia[i, Nicu[or P\duraru.
Ini]iatorii [i coordonatorii
Jude]ean, Prefectura [i In- cum se face o afacere, cum `[i
spectoratul {colar Jude]ean pot promova produsele [i cum
acest eveniment s\ se bucure acestui eveniment sunt Di- Ia[i. Potrivit institu]iilor par- pot intra pe noi pie]e de des-
de mediatizarea pe care o rec]ia pentru Cultur\, Culte tenere, manifestarea va g\z- facere“, a declarat directorul
merit\ [i, de ce nu, s\ devin\ [i Patrimoniu Na]ional Cul- dui o expozi]ie, ce va permite Direc]iei pentru Cultur\,
chiar o tradi]ie. M\ bucur\ tural Ia[i, Asocia]ia Jude]ea- inclusiv achizi]ionarea pro- Culte [i Patrimoniu Na]ional
faptul c\ avem ocazia s\ ne n\ a Coopera]iei Me[te[ug\- duselor tradi]ionale, [i o Cultural Ia[i, Vasile Mun-
mai `ntoarcem privirea c\tre re[ti, Muzeul Etnografic al conferin]\ ce va aborda pro- teanu. (B.C.)
OAMMR va
colabora cu Centrul
de Perfec]ionare `n
domeniul sanitar
Ordinul Asisten]ilor Medicali [i Moa[elor
din România (OAMMR) a semnat un proto-
col de colaborare cu Centrul Na]ional de
Perfec]ionare în domeniul sanitar Bucure[ti.
Conform conducerii OAMMR, cele dou\ in-
stitu]ii vor colabora în organizarea [i
desf\[urarea concursurilor [i examenelor
pentru asisten]i medicali [i moa[e, `n elabo-
rarea metodologiei [i tematicii de concursuri
[i examene [i `n organizarea [i desf\[urarea
cursurilor de competen]\ [i specializare pen-
tru asisten]i medicali [i moa[e. De aseme-
nea, `n protocol se precizeaz\ c\ toate
formele de preg\tire pentru asisten]i med-
icali [i moa[e care urmeaz\ a fi derulate de
Centrul de Perfec]ionare vor fi creditate de
OAMMR, conform Programului Na]ional de
Educa]ie Medical\ Continu\.
Reprezentan]i ai celor dou\ institu]ii se
vor întâlni semestrial pentru a analiza ac-
tivitatea derulat\ în colaborare, [i pentru a
elabora noi activit\]i. De asemenea, vor fi
constituite grupe mixte de lucru pentru
cole [i a produc\torilor de le- nilor“ au crescut, `n ultimii ani, punerea în practic\ a prevederilor Pro-
gume [i fructe. p=n\ la 140.000 lei, iar munici- tocolului. Centrul Na]ional de Perfec]ionare
~nfiin]area noii pie]e de gros palitatea g\l\]ean\ a `ncasat, în Domeniul Sanitar este institu]ie public\
este justificat\ de faptul c\ zo- anul trecut, din administrarea în subordinea Ministerului S\n\t\]ii
na Gala]i-Br\ila este a doua a- acestei pie]e 100.000 lei.
Publice care aplic\ strategiile Ministerului
în privin]a form\rii [i perfec]ion\rii profe-
glomerare urban\ dup\ Bucu- Prefectul de Gala]i, Mihai sionale, evalu\rii [i certific\rii pentru toate
re[ti, av=nd 570.000 de locui- Capr\, a declarat c\ s-au sta- categoriile de personal care lucreaz\ în sis-
tori, c\ ambele jude]e au bilit pa[ii care sunt de urmat. temul sanitar. (O.B.)
„Br\ilenii au deja un proiect de
1.028.313 locuitori, c\ pe o
raz\ de 100 km exist\ [apte incubator de afaceri, ce urmea-
municipii, cu o popula]ie de z\ fie implementat pe o supra-
peste dou\ milioane de locui- fa]\ de 60 ha, `n zona fostei fa- A n\scut `n UPU,
tori, c\ `n Lunca Siretului [i brici de conserve de la Zagna
Lunca Prutului sunt cele mai V\deni. S-a stabilit ca admi- `n timp ce era `ngrijit\
importante bazine legumicole, nistra]iile pie]elor din Gala]i [i
iar la 100 km se afl\ cea mare Br\ila s\ g\seasc\ forma ju- pentru arsuri
mai zon\ viticol\ - podgoriile ridic\ de asociere pentru a pu- O femeie de 23 de ani, `ns\rcinat\ `n luna
Vrancei. tea accesa fondurile. Loca]ia es- a opta, a n\scut, ieri, `n Unitatea de Primire
Alt argument este `nfiin]a- te foarte bun\, pentru c\ acolo Urgen]e (UPU) a Spitalului Clinic de Urgen]\
rea, la 50 km distan]\, a aero- sunt toate utilit\]ile, cale fera- „Sf. Ioan“, `n timp ce era `ngrijit\ pentru ar-
portului cargo de la Ianca, care t\, [osea, gaze naturale, ener- suri. Dr. Tudor Ciuhodaru, coordonatorul
ofer\ acces la posibilitatea des- gie, re]ele de ap\, tot ce este ne- UPU, a fost cel care a asistat-o pe femeie la
facerii produc]iei pe pie]ele eu- voie“, a spus prefectul Capr\. na[tere. T=n\ra fusese transportat\ cu ambu-
lan]a la spital, dup\ ce a suferit arsuri pe
ropene, dar [i experien]a acu- Fondurile necesare vor fi
mulat\ de administra]ia pie]e- asigurate de administra]iile burt\ [i bra]e cu ap\ fierbinte. Dup\ na[tere,
t=n\ra mam\ a fost dirijat\ spre Maternita-
lor Gala]i prin administrarea locale din cele dou\ municipii
tea „Cuza-Vod\“, pentru ca nou-n\scutul s\
pie]ei de gros de pe Calea Basa- [i jude]e. Reprezentantul AFC primeasc\ `ngrijiri de specialitate. „Pacienta,
rabiei, unde sunt desf\cute en Consultant International
gros legume [i fructe aduse de Bonn, Peter Sauer, a declarat
care era `n luna a opta a n\scut o feti]\ de
3.200 g, s\n\toas\. Starea mamei este bun\,
produc\torii din Republica c\ va oferi consultan]a necesa- la fel [i a copilului [i urmeaz\ ca `n termen de
Moldova. ~ncas\rile lunare ale r\ pentru dezvoltarea proiec- cinci zile s\ fie externat\“, a declarat dr. Vicu-
administra]iei „Pie]ei Basarabe- tului. (M.F.) ]a Todosiciuc, managerul maternit\]ii. (O.B.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul

mai pu]in de 17 t\ietori ilegali de
lemne, care au fost amenda]i cu
50.804 lei, informez\ un comuni-
cat de pres\ al Inspectoratului
General al Poli]iei. Autorit\]ile
sucevene au desf\[urat o ampl\
ac]iune de prevenire a t\ierilor,
prelucr\rii [i circula]iei ilegale a
materialului lemnos, confiscând,
`n urma acestei ac]iuni, 52.134
m.c. material lemnos, `n valoare
de peste 8 mii de lei. Unul dintre
cei depista]i de poli]i[ti a fost
chiar p\durarul din comuna
sucevean\ Poiana Stampei, care
a t\iat ilegal [i a sustras 11
molizi, cu un volum total de 14
m.c., `n valoare de 3.750 lei. De
asemenea, poli]i[tii i-au prins [i
re]inut pe B. Ioan, 54 de ani, din
comuna Panaci, [i C. Ioan, 65 de
ani, din localitatea Iaslov\], care
au t\iat ilegal [i au sustras din
p\durea statului, respectiv din-
tr-o p\dure proprietate privat\,
29 de molizi, `n valoare de 4.511
lei. Cei `n cauz\ sunt cerceta]i
pentru s\vâr[irea infrac]iunilor
de abuz `n serviciu, t\iere ilegal\
de arbori [i furt de arbori. (B.C.)
PELERINII LUMINII
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
a Cu minimum 10 abonamente pe luna aprilie la trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii martie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A DOU|SPREZECEA a o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
concursului destinat comunit\]ilor paro- te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
ban [i separat un clasament cu parohiile din
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
APRILIE din fiecare protopopiat. O parohie poate
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Apar voluntarii de mediu [i manualele de ecologie
Garda Na]ional\ de Mediu
(GNM) a s\rb\torit, ieri, `n
premier\, cinci ani de
existen]\, anun]ând, `ntre
altele, masive campanii de
recrutare de voluntari [i
apari]ia manualelor de mediu.
Prin ordinul Ministerului Me-
diului [i Gospod\ririi Apelor, data de
12 martie a fost stabilit\ drept Ziua
Specializare `n
Danemarca pentru
G\rzii Na]ionale de Mediu (GNM) `n
România, institu]ie care a luat fiin]\
`n aceea[i zi a anului 2002.
Garda Na]ional\ de Mediu este o
institu]ie public\ de inspec]ie [i con-
trol, responsabil\ cu implementarea
politicii Guvernului de aplicare a
legisla]iei comunitare de mediu.
De asemenea, GNM are atribu]ii
`n domeniul prevenirii, constat\rii [i
sanc]ion\rii activit\]ilor [i faptelor
ce aduc daune factorilor de mediu.
De ziua lor, comisarii de mediu [i-au
propus s\-[i m\reasc\ efectivele,
prin recrutarea, `n acest an, a volun-
tarilor.
Patru studen]i ie[eni, medalia]i
ACTUALITATE
Voluntarii pot deveni
comisari de mediu
Comisariatele Jude]ene ale GNM
vor demara o campanie de recrutare a
voluntarilor de mediu, astfel `ncât
efectivele s\ creasc\, `n acest an, de
10-20 de ori. Persoanele selec]ionate
se vor al\tura, pe baz\ de voluntariat,
echipelor de control ale G\rzii de
Mediu. F\r\ s\ fie remunerate, aces-
tea vor putea sesiza orice neregul\
privind legisla]ia `n domeniu [i vor
`nso]i echipele de control ale GNM. De
asemenea, voluntarii vor avea po-
sibilitatea s\ participe la cursuri de
Mar]i, 13 martie 2007
preg\tire profesional\ `n centre
na]ionale de instruire, iar cei mai buni
vor fi propu[i pentru a ocupa func]ia
de comisari de mediu.
Primul manual de educa]ie
ecologic\ din Rom=nia
Un motiv suplimentar de bilan] po-
zitiv pentru Garda Na]ional\ de Mediu
`l reprezint\ primul manual de educa-
]ie ecologic\ din Rom=nia, pentru `n-
v\]\mântul pre[colar [i gimnazial, ela-
borat, anul trecut, de comisarii GNM
Bihor. ~n prezent, manualul este stu-
diat `n 20 de [coli din jude] [i se afl\ `n
aten]ia Ministerului Educa]iei [i Cer-
cet\rii, pentru o reeditare `mbun\t\-
]it\, la nivel na]ional. (B.C.)
11
PE SCURT
Nici un sfert din
dosarele pentru ANL
nu `ndeplinesc
condi]iile legii
Din peste 3.200 de dosare de-
puse pentru apartamentele
ANL din Ia[i, doar 730 `nde-
plinesc condi]iile minime ce-
rute de lege. Potrivit directo-
rului Direc]iei de Administra-
re a Patrimoniului Public [i
Privat din subordinea Prim\-
riei, Leti]ia Palaga, dosarele
au fost primite la Registratura
Prim\riei, `ns\, dup\ ce au
fost analizate, s-au descoperit
mai multe probleme `n ceea ce
prive[te respectarea criteriilor
cerute de lege. Cei care doresc
s\ ob]in\ un apartament ANL

studen]ii agronomi la Olimpiada de Matematic\ trebuie s\ aib\ p=n\ `n 35 de

ani, s\ aib\ domiciliul [i locul
de munc\ `n municipiul Ia[i.
~n ultimele dou\ s\pt\m=ni,

a }\rilor din Sud-E

Estul Europei
Universitatea de {tiin]e Agricole [i dosarele au fost analizate de
Medicin\ Veterinar\ „Ion Ionescu de c\tre inspectorii Direc]iei
Locale de Finan]e Publice toc-
la Brad“ (USAMV) va organiza un in- mai pentru a verifica dac\ so-
terviu pentru selec]ionarea studen- licitan]ii nu au de]inut o alt\
]ilor care doresc s\ studieze `n Dane- Universitatea Tehnic\ „Gheor- locuin]\ proprietate persona-
marca. Colegiul Agricol Borris, din ghe Asachi“ (UTI) din Ia[i a par- l\. Ie[enii care au depus solici-
Danemarca, selec]ioneaz\ tineri dor- ticipat cu o echip\ de [ase stu- t\ri pentru apartamente ANL
nici s\ se specializeze `n domeniul a- den]i la Olimpiada Studen]easc\ afl\, ast\zi, ce [anse au s\ se
gricol. Perioada de preg\tire dureaz\ mute `ntr-o astfel de locuin]\.
de Matematic\ pentru }\rile din Lista tinerilor care pot spera
doi ani, iar studiile nu fac parte din Sud-Estul Europei - SEEMOUS la un apartament de la stat a
curricula universitar\. Astfel, `n va fi afi[at\ pe pagina de in-
cadrul programului sunt prev\zute 2007, care a avut loc `n perioada
7 - 12 martie la Agros, Cipru. E- ternet a Prim\riei, la Centrul
trei luni pentru cursuri, 16 luni pen- de Informare pentru Cet\]eni
tru practica la ferme [i apoi alte cinci chipa de studen]i a fost format\ [i la cele patru centrele de
luni pentru cursuri. Studen]ii trebuie `n urma unui concurs organizat cartier. Toate cererile depuse
s\ cunoasc\ limba englez\. Cheltu- de Catedra de Matematic\ a UTI. pentru o locuin]\ ANL sunt,
ielile de transport, asigurare [i altele Andrei Carp, Drago[ Coman- de fapt, pentru cele cinci
sunt suportate de colegiu [i vor fi re- apartamente care s-au eliberat
dar, Adrian Alecu, Marius }ibei- deoarece nu se [tie dac\ anul
cuperate din salariul pe care studen- c\, de la Facultatea de Automati- acesta vor mai fi construite
tul `l prime[te pe perioada practicii la c\ [i Calculatoare, [i Iuliana- locuin]e ANL. (S.D.)
ferm\. Studen]ii se pot `nscrie [i S=nziana Turbatu, [i Ramona
primi detalii de la Biroul de Rela]ii
Interna]ionale al USAMV. Studen]ii Rusu, de la Facultatea de Elec- Peste dou\ luni, vor
trebuie s\ `ndeplineasc\ unele con- tronic\ [i Telecomunica]ii, au
di]ii, precum preg\tire `n domeniul reprezentat cu succes UTI la putea fi cump\rate
agricol, vârsta `ntre 19 - 30 ani, olimpiada din Cipru, echipa cabinetele medicale
pa[aport valid, carnet de conducere. ie[ean\ particip=nd `n premier\
Interviul de selec]ie va avea loc `n pe- la aceast\ competi]ie. Participan- Medicii ie[eni au [ansa ca,
peste dou\ luni de zile, s\
rioada 20 - 23 martie 2007. (O.R.) ]ii la Olimpiada Studen]easc\ de cumpere cabinetele medicale
Matematic\ pentru }\rile din `n care `[i desf\[oar\ activi-
Sud-Estul Europei au reprezen- tatea. Este vorba de medicii
Universitatea tat universit\]ile de unde provin
sau au f\cut parte din echipa
care au cabinetele concesio-
nate de la Prim\ria Ia[i.
Potrivit {efului Direc]iei de
„Cuza“ ar putea na]ional\. ~n concurs au intrat
echipele Universit\]ii Cipru, Universitatea „Gh. Asachi“ din Ia[i
Administrare a Patrimoniului
Public [i Privat al Prim\riei,
pierde un hectar [i Universitatea Evreiasc\ din Is-
rael, Academia de Tehnic\ Mili- Cluj, Universitatea Piraeus, Gre- curen]i de la Universitatea Poli-
Leti]ia Palaga, deja au fost
purtate discu]ii cu o serie de
medici care [i-au anun]at in-
jum\tate de teren tar\ din Rom=nia, Universitatea
Shkodra Albania, College of Ju-
cia, Universitatea Atena, Grecia,
Universitatea de Arhitectur\ din
tehnic\ Bucure[ti [i Universita-
tea Evreiasc\ din Ierusalim. Trei
ten]ia de a cump\ra cabi-
netele. „Am discutat, deja, cu
Comisia Local\ de Fond Funciar a ad- dea and Samaria din Ariel, Israel, Bulgaria, Metsovio Polytechnic studen]i de la UTI au ob]inut me- 12 medici care au cabinete pe
Univesitatea Tehnic\ din Bucu- din Grecia, precum [i echipele dalii de argint [i anume, Andrei strada Oastei [i `n P\curari,
mis patru cereri de retrocedarea a unor pentru a stabili exact care este
suprafe]e de teren ce `nsumeaz\ aproape re[ti, Universitatea Ionian\ din na]ionale ale Greciei, Rom=niei, Carp, Drago[ Cristian Comandar suprafa]a pe care doresc s\ o
1,5 hectare. Terenurile se afl\ `n apro- Grecia, Universitatea Tehnic\ Rusiei [i Ciprului. [i Marius Nicolae }ibeic\. De cumpere. Pre]ul pentru un
pierea Gr\dinii Botanice [i sunt admi- din Cluj-Napoca, Universitatea Pe locul `nt=i [i medalia]i cu asemenea, Iuliana S`nziana Tur- cabinet medical a fost stabilit
nistrate de Universitatea „Alexandru Tehnic\ de Construc]ii Bucure[ti, aur au fost membrii echipelor na- batu a ob]inut medalia de bronz. de lege la 50 de euro metrul
Ioan Cuza“ de peste 30 de ani. Faptul c\ Universitatea „Babe[ Bolyai“ din ]ionale din Rusia, al\turi de con- (Oana R.) p\trat, iar pentru terenul din
o universitate a administrat suprefe]ele curte medicii vor trebui s\
de teren a constituit o piedic\ major\ `n achite 1 euro pe metrul
procesul de retrocedare, solicitan]ii fiind
nevoi]i s\-[i cear\ drepturile `n instan]\, 19 posturi de director de [coal\ f\r\ nici un candidat p\trat. ~n cazul `n care
suprafa]a de teren din curtea
imobilelelor dep\[e[te 250 de
ajung=nd p=n\ la Curtea European\ a Inspectoratul {colar Jude]ean acestea fiind {cheia – {coala „Al. I. rii (SAM) Storne[ti. Dac\ cele 19 metri p\tra]i, pre]ul de
Drepturilor Omului. Ia[i (ISJ) a scos la concurs 48 de Cuza“, Cepleni]a, Poiana M\rului, posturi nu atrag candida]i, pentru v=nzare va fi cel practicat pe
Din cele 60 de dosare analizate, ieri, pia]a imobiliar\“, a declarat
de c\tre Comisia Local\ de Fond Fun-
posturi pentru func]ia de director, Ciorte[ti - Ciorte[ti, Coropceni, Co- alte [coli sunt mai mul]i doritori,
conform celor transmise de c\tre marna - Osoi, Cucuteni, Gol\e[ti, a[a cum se `nt=mpl\ la SAM Da- Leti]ia Palaga. Aceasta a mai
ciar, dou\ au fost am=nate, 11 aprobate, ad\ugat c\ peste 240 de
iar 47 respinse. Majoritatea cererilor au inspector Cristina Dasc\lu, purt\- Lungani - Zmeu, Miroslove[ti - g=]a, SAM Lungani, {coala Iugani medici ie[eni [i-au exprimat
fost respinse, deoareace solicitan]ii nu au tor de cuv=nt al ISJ. Soci, Mo[na, O]eleni, Pa[cani – – Mirce[ti, B\l]a]i, Liceul R\du- dorin]a de a cump\ra cabi-
f\cut dovada dreptului de proprietate Pentru posturile scoase la con- Gr\dini]a cu Program Prelungit c\neni, {coala Domni]a - }ibana, netele medicale pentru care,
sau terenurile revendicate sunt ocupate curs au fost depuse 39 de dosare, nr. 2, Gr\dini]a cu Program Pre- unde sunt doi candida]i pe loc, `n acum, au contracte de conce-
de detalii de sistematizare, drumuri pub- `ns\ nu toate posturile sunt solici- lungit nr. 4, Podu Iloaiei – {coala timp ce la Liceul „Ion Neculce“ din siune. (S.D.)
lice, c\i de acces, [coli sau alte imobile de tate, astfel c\ sunt 19 posturi pen- Bud\i, Sc=nteia – Borose[ti, {che- T=rgul Frumos sunt trei candida]i
interes public. (S.D.) tru care nu s-a depus nici un dosar, ia, Sine[ti, {coala de Arte [i Mese- pe loc. (O.R.) T=rgul interna]ional
de programe MBA
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a la Bucure[ti
a MANAGERI CU ACTE ~N nal\ 9,51, la Spitalul Or\[e- Francofon, organizat de Centrul a HEMORAGII DIGESTIVE vechi“, a declarat dr. Diana Pe 14 martie, la Bucure[ti are
REGUL| LA ULTIMELE TREI nesc H=rl\u, manager a de- Cultural Francez. Printre fil- Cimpoe[u, purt\torul de cu- loc cel mai mare t=rg de pro-
venit dr. Adrian Juverdeanu mele prezentate este [i „Je vous
DIN CAUZA MEDICAMENTE- v=nt al spitalului. grame de studii `n Europa,
SPITALE AFLATE ~N INTERI- (fostul director [i cel care a trouve très beau“ (V\ g\sesc LOR: Nu mai pu]in de opt per- Hemoragiile digestive sunt Statele Unite ale Americii [i
MAT: Dup\ concursul organi- asigurat interimatul), cu nota fermec\tor) (2006), film pre- soane au ajuns, ieri, `n Unita- pierderi de s=nge ce se produc Canda. Cu acest prilej, British
zat de Ministerul S\n\t\]ii 9.02, iar managerul Spitalului miat, recent, la Gala Cesar [i `n tea de Primire Urgen]e (UPU) ca o consecin]\ a existen]ei u- Council va face o prezentare a
(MS) `n perioada 4-10 martie, de Psihiatrie „Socola“ din Ia[i care joac\ `n rol principal actri]a a Spitalului „Sf. Spiridon“, din nei boli localizate `n aparatul testului IELTS (International
`n vederea ocup\rii posturilor a devenit fostul interimar, dr. rom=nc\ Medeea Marinescu, cauza hemoragiilor digestive. digestiv. Potrivit medicilor de English Language Testing
de manager `n spitalele din ]a- Florin Lunguleac, cu nota al\turi de Michel Blanc, `n regia Cei mai mul]i dintre pacien]i urgen]\, intensitatea hemora- System), recunoscut `n `ntrea-
9.13. (O.B.) Isabellei Mergault. De aseme- sufereau de boli cronice, he- giei, repetarea acesteia, cauza ga lume ca dovada de
r\ `n care conducerea era asi- necontestat a cunoa[terii lim-
gurat\ `n regim de interimat, a FESTIVALUL FILMULUI nea, mai pot fi vizionate filme moragiile declan[=ndu-se pe care a produs pierderea de bii engleze. La acest t=rg, stu-
[i `n Ia[i au fost ocupate lo- FRANCOFON LA IA{I: Luna precum „Caché“, 2006 (Ascuns) fondul consumului de medica- s=nge, starea general\ a bol- den]ii rom=ni vor avea pentru
curile vacante. Potrivit rezul- martie este dedicat\ francofoni- cu Juliette Binoche [i Daniel mente. „Am avut [i c=]iva pa- navului `n momentul declan- prima dat\ ocazia s\ discute
tatelor Comisiei Centrale de ei, astfel c\, la Ia[i, `n perioada Auteuil, „Les soeurs f=chées“, cien]i care au primit diagnos- [\rii s=nger\rii, promptitudi- cu reprezentan]i ai celor mai
Concurs a MS, la Maternita- 16 - 21 martie, la Cinema Repu- 2004 (Eu [i sora mea) cu ticul de hemoragie digestiv\ nea [i calitatea tratamentului prestigioase [coli de business
tea „Elena-Doamna“ postul de blica [i Casa de Cultur\ a Muni- Isabelle Huppert [i Catherine din cauza consumului de me- aplicat sunt factori de care de- din Europa [i America de
manager a fost ocupat de dr. cipiului Ia[i „Mihai Ursachi“, va Frot, al\turi de alte filme pre- dicamente `mpotriva r\celii, pinde supravie]uirea bolnavu- Nord. Vizitatorii vor primi in-
Eduard Crauciuc, cu nota fi- avea loc Festivalul Filmului miate la festivaluri. (O.R.) care s-au asociat cu ulcere mai lui. (O.B.) forma]ii despre burse [i alte
posibilit\]i de finan]are. (O.R.)
12 Mar]i, 13 martie 2007
PE SCURT
Surpriz\ imens\ la
Indian Wells: Federer
eliminat `n turul 2
Dup\ o serie de 41 de victorii con-
secutive, elve]ianul Roger Federer,
liderul clasamentului mondial
ATP, a fost eliminat `n turul 2 al
turneului interna]ional masculin
de tenis de la Indian Wells (SUA),
cont=nd pentru circuitul Masters,
fiind `nvins `n dou\ seturi, cu 7-5,
6-2, de argentinianul Guillermo
Canas. Aceast\ `nfr=ngere este
prima suferit\ de Federer din au-
gust 2006, c=nd s-a `nclinat `n fa]a
britanicului Andy Murray, `n
cadrul turneului de la Cincinnati.
Juc\torul din „}ara cantoanelor“
rateaz\ astfel [ansa de a egala
recordul de victorii consecutive
(46), de]inut de argentinianul
Guillermo Villas, precum [i posi-
bilitatea de a c=[tiga, pentru al
patrulea an consecutiv, turneul
din de[ertul californian. De aseme-
nea, `n cazul unui succes la Indian
Wells, Federer [i-ar fi trecut `n
palmares cel de-al 8-lea turneu
consecutiv c=[tigat [i ar fi egalat,
astfel, performan]a de]inut\ de
Bjorn Borg [i Ivan Lendl.
Marica, decisiv
pentru {ahtior
Atacantul rom=n Ciprian Marica a
adus victoria echipei sale, {ahtior
Done]k, `n partida c=[tigat\ `n de-
plasare, cu 1-0, pe terenul forma-
]iei Metalist Harkov, duminic\, `n
cadrul etapei a 18-a a campionatu-
lui de fotbal al Ucrainei.
Marica a marcat `n prima repriz\
(min. 25) golul care a adus toate
cele trei puncte echipei antrenoru-
lui Mircea Lucescu, la care fun-
da[ul R\zvan Ra] a fost, la r=ndul
s\u, titular. ~n urma acestui suc-
ces, {ahtior s-a apropiat la dou\
puncte de lidera Dinamo Kiev,
care a remizat s=mb\t\ pe terenul
lui Kirvbas Krivoi Rog (1-1).
Mutu a ajuns
la cota 13 `n Italia
Atacantul rom=n Adrian Mutu a
marcat al 13-lea s\u gol pentru
Fiorentina, `n actuala edi]ie a
campionatului italian de fotbal, `n
meciul terminat la egalitate cu
Palermo, 1-1, `n deplasare, `n
etapa a 28-a. Mutu a deschis scorul
pentru echipa „viola“, `n minutul
33, dar gazdele au egalat prin
Edison Cavani (71), chiar dac\ au
evoluat `n inferioritate dup\ elim-
inarea lui Cristian Zaccardo (70).
Mutu a bifat toate minutele la
Fiorentina [i se afl\ pe locul patru
`n clasamentul golgheterilor.
Derby-ul Inter - Milan a fost
c=[tigat de lider, cu scorul de 2-1,
prin golurile marcate de Julio Cruz
[i Zlatan Ibrahimovic, golul
rossoneri-lor fiind semnat de fostul
„interist“ Ronaldo.
Lazio a urcat pe locul trei al clasa-
mentului, dup\ victoria ob]inut\
cu 3-2 pe terenul Regginei.
Kliciko r\m=ne
campion mondial
Boxerul ucrainean Vladimir Klici-
ko [i-a p\strat titlul de campion
mondial la categoria grea, versi-
unea IBF, `nving=ndu-l prin KO `n
repriza a doua pe americanul Ray
Austin, s=mb\t\ seara la Man-
nheim (Germania). „Nu credeam
c\ va fi at=t de u[or. Austin a fost
mai lent dec=t partenerii mei de
preg\tire“, a declarat ucraineanul
la finalul meciului. Kliciko, `n
v=rst\ de 31 de ani, medaliat cu
aur la Olimpiada de la Atlanta
(1996), [i-a pus `n joc, cu aceast\
ocazie, pentru a doua oar\,
centura cu diamante cucerit\ anul
trecut, `n luna aprilie, `n fa]a
unui alt pugilist din Statele
Unite, Chris Byrd. a
Ne-a
au `nvins basarabenii!
Prima rund\ a returului
din cadrul Seriei C a Divi-
ziei B de baschet masculin
a programat la Gala]i par-
tida dintre „gazdele“ de la
Gama Cahul (Republica
Moldova) [i Poli Millenium
Center Ia[i, ambele echipe
Eroul P\limaru
a Clement P\limaru [i Ionu] B=lb\
au fost eroii meciului cu Jiul
a Intrarea primului `n teren a
revitalizat jocul lui Poli
a Interna]ionalul de tineret a marcat
dou\ goluri [i a scos un penalty a
de Narcis POHOA}|
Clement, felicit\ri
pentru primele tale
goluri `n Liga I.
Mul]umesc [i sper s\
primesc astfel de felici-
t\ri dup\ fiecare meci al
lui Poli.
S\ `n]eleg c\ ai de
g=nd s\ `nscrii `n
fiecare meci?
De ce nu? Important
este `ns\ ca echip\ s\
c=[tige c=t mai multe
puncte. Dac\ va fi s\ m\
num\r [i eu printre
marcatori, cu at=t mai
bine.
Te a[teptai s\ `nscrii
dou\ goluri din pos-
tura de rezerv\?
Sincer s\ v\ spun,
sim]eam c\ o s\ dau gol.
Am avut ghinion cu Na-
]ionalul [i cu Poli Ti-
mi[oara `n Cup\, era [i
momentul s\ intre a-
Ie[enii se tem s\ nu aib\
soarta Sportului Studen]esc
Primarul municipiului
Ia[i, Gheorghe Nichita, ca-
re de]ine [i func]ia de pre-
[edinte onorific al Politeh-
nicii Ia[i, a declarat c\ se
teme ca Poli s\ nu aib\
soarta Sportului Studen-
]esc. „~n aceast\ lun\ avem
dou\ [edin]e de Consiliu
Local foarte importante
privind sus]inerea finan-
ciar\ a sportului, `n gene-
ral, [i a fotbalului, `n mod
special. Dac\ vom avea
parte [i de aceast\ dat\ de
piedici puse de c\tre adver-
sarii mei politici, tare `mi
este team\ s\ nu avem
soarta Sportului Studen-
]esc [i s\ fim nevoi]i s\ ju-
c\m `n e[alonul secund din
cauza neprimirii licen]ei
pentru Liga 1. Eu mi-am
dat toat\ silin]a, am `ncer-
cat tot felul de formule
pentru a finan]a fotbalul,
dar am avut parte numai
de piedici p=n\ acum. Am
v\zut c\ se poate `n alte
ora[e, numai la noi nu. La
Piatra Neam] se bag\ bani
foarte mul]i `n sport [i `n
echipa de fotbal, la Su-
ceava la fel, la Cluj, la
Oradea [i `n alte mari
ora[e ale ]\rii“, a declarat
primarul Nichita.
Edilul-[ef al ora[ului a
ad\ugat c\ a[teapt\ `n con-
tinuare oameni cu bani
SPORT
fiind pe podiumul grupei.
Cu o echip\ foarte t=n\r\,
antrenat\ de Costel Mos-
calu [i Radu Boi[teanu,
ie[enii au pierdut destul de
clar `n fa]a basarabenilor
din st=nga Prutului, cei
care evoleaz\ `n campi-
cum. Nu m\ g=ndeam la
dou\, dar m\ bucur nes-
pus c\ am spart ghea]a
`n prima lig\.
Golul 4 a fost al t\u
sau al lui Ionescu?
Mingea nu intrase `n
poart\. Am `mpins-o ca
s\ fiu sigur c\ e gol. ~n
momentul acela m-am
temut s\ nu loveasc\
bara [i s\ ias\ afar\.
Nu s-aa sup\rat Irinel
Ionescu pe tine c\ i-a
ai
„furat“ golul?
Nu are de ce. El a
avut o contribu]ie im-
portant\ la acea reu[it\
prin execu]ia sa [i nu
conteaz\ c\ am b\gat-o
eu `n a]e. Important e c\
a intrat [i c\ am `nvins
cu 4-0.
Convocarea `n pre-
mier\ la na]ionala de
tineret te-a
a schimbat?
A[a eram [i `nainte.
Poate mi-a dat mai
mult\ `ncredere. Simt
de la un meci la altul c\
l=ng\ echip\, pentru a pre-
lua ac]iunile. „Au fost c=]i-
va investitori interesa]i de
preluarea clubului, dar mi-
au spus c\ dau bani la club
doar `n condi]iile `n care
eu le facilitez ni[te afaceri
imobiliare `n Ia[i sau al-
tele de acest gen. Le-am
spus un «nu» r\spicat,
pentru c\ eu nu doresc s\
devin primarul de cas\ al
oamenilor de afaceri. Cine
are un milion [i jum\tate
de dolari sau dou\ poate
s\ vin\ al\turi de echip\
[i s\ preia pachetul ma-
joritar de ac]iuni“, a mai
spus Nichita.
Pre[edintele de onoare
al Politehnicii inten]ionea-
z\ ca `n acest an s\ dema-
reze lucr\rile la suprafa]a
de joc, considerat\ de juc\-
tori [i de antrenorul Ionu]
Popa drept cea mai proast\
din Liga 1. „Avem cel mai
prost teren de joc din prima
lig\ [i sper ca `n acest an
s\ avem banii necesari
pentru a-l `mbun\t\]i. Ju-
c\torii se pl=ng de acest lu-
cru [i le dau dreptate. Du-
p\ fiecare alunecare se aleg
cu julituri pe picioare, risc\
s\ se accidenteze foarte
u[or pe o asemenea supra-
fa]\“. (N.P.)
onatul Rom=niei doar pen-
tru „rodaj“, ei neav=nd
24-18, 18-18, 18-19), des-
prinderea de pe tabela de
11, Hulude] 8, Geoge 4,
Ghidiu 2 [i Botez 2.
totu[i dreptul de a pro- marcaj fiind `nregistrat\ ~ntr-un alt joc al rundei,
mova cu echipa `n prima `nc\ de la pauza mare, liderul seriei C, CSU Ga-
lig\. La finalul celor patru atunci c=nd forma]ia din la]i, a `nvins cu 115-95 pe
sferturi, Gama Cahul, `n Republica Moldova con- Phoenix Gala]i.
frunte cu fo[tii juc\tori ai ducea cu 51-36. Punctele ~n etapa viitoare, tot la
echipei ie[ene, Alexandr ie[enilor au fost reu[ite de Gala]i, Poli Millenium
Lobanov [i Oleg Doro[, s-a Amarghioalei 18 (2x3), Ma- Center Ia[i se va confrunta
impus `n fa]a Politehnicii nache 15 (1x3), Hurjui 13 cu CS Phoenix din locali-
cu scorul de 87-73 (27-18, (2x3), Andrei Moldoveanu tate. (Dan T.)
pot demonstra din ce `n C=te goluri ]i-a
ai pro- s\ dau c=t mai multe,
ce mai mult [i sper s\ pus pentru acest re- dar nu m-a[ sup\ra s\
ajut echipa [i `n meciu- tur? `nscrie colegii mei [i s\
rile urm\toare c=t pot Nu m-am g=ndit la un c=[tige Poli c=t mai
de mult. num\r de goluri. Sper multe meciuri. a
Succes nea[teptat pentru LPS Ia[i
Penultima etap\ a turului secund
din cadrul Seriei Est a Diviziei A femi-
tate ale etapei cu nr. 20-a au fost: {tiin]a
Bac\u - CSM Sf. Gheorghe 18-23 (10-10)
nine de handbal a adus un succes [i HCF Piatra Neam] - CSM Ploie[ti 31-
nea[teptat echipei LPS Ia[i, care a 22 (13-13), iar Oltchim II Rm. V=lcea a
reu[it s\ c=[tige `n fa]a forma]iei stat. Duminic\, pe 18 martie, sunt pro-
HC Activ Ploie[ti cu scorul de 37-29 gramate jocurile CSM Ploie[ti - Oltchim
(20-12), `ntr-un meci arbitrat `n sala din II Rm. V=lcea, HC Activ Ploie[ti - HCF
Dealul Copoului de cuplul b\c\uan Piatra Neam], CSM Sf. Gheorghe - LPS
Ia[i, iar {tiin]a Bac\u va sta. (D.T.)
Georgel Cojocaru - Cristian Ochian\. A
fost a treia victorie pentru echipa antre-
Clasament
nat\ de Jean Lupan, `n cele 17 partide
1. CSM Sf. Gheorghe 17 14 1 2 560-423 29p
disputate p=n\ acum. Pentru LPS au în- 2. HCF Piatra Neam] 17 14 0 3 539-429 28p
scris Lenu]a Lupan (9 goluri), Roxana
Dumitra[cu (7), Ana Maria B=rsan (6),
3. CSM Ploie[ti 17 12 1 4 541-433 25p
4. HC Activ Ploie[ti 17 8 0 9 456-466 16p
Geanina Lupescu (5), Mihaela Zaboril\ 5. {tiin]a Bac\u 18 6 0 12 465-548 12p
(5), Raluca Alexa (2), Geanina Obad\ (2)
6. LPS Ia[i 17 3 0 14 436-553 6p
[i Alina Aciob\ni]ei (1). Celelalte rezul- 7. Oltchim II Rm. V=lcea 17 2 0 15 456-601 4p
Sportivii ie[eni au ajuns
`n lotul na]ional de Taekwon-D
Do ITF
Federa]ia Rom=n\ de Taekwon-Do ITF tie - 6 aprilie la preg\tirea central-
a anun]at componen]a loturilor de seni- izat\ de la Baia Mare, la sf=r[itul
ori [i juniori `n perspectiva Campionatu- c\reia va avea loc o nou\ selec]ie [i se
lui European din Slovacia, ce va avea loc va stabili formula final\ pentru com-
în perioada 27-29 aprilie 2007. Ca ur- peti]iile interna]ionale din anul 2007.
mare a rezultatelor ob]inute de sportivii Av=nd `n vedere faptul c\ participarea
de la CS Kwang-Gae Ia[i la Cam- la stagiul cu lotul na]ional [i la com-
pionatul Na]ional de Taekwon-Do ITF peti]iile interna]ionale cost\ foarte
de la Media[, campionat la care clubul mul]i bani [i c\ fondurile federa]iei [i
moldav, sub conducerea instructorului ale clubului Kwang-Gae sunt insufi-
principal Sorin Miron (centur\ neagr\, 1 ciente, instructorul principal Sorin
DAN), s-a situat pe locul 3 în clasamen- Miron roag\ conducerea institu]iilor
tul general, în lotul de juniori au fost se- publice [i oamenii iubitori de sport din
lec]iona]i [i doi sportivi de la clubul Ia[i s\ se implice `nc\ o data `n
men]ionat, ei fiind Adelina Z\laru - de la sus]inerea financiar\ a sportivilor se-
sec]ia Ia[i [i Nicola Pricop - de la sec]ia lec]iona]i, mai ales c\ gruparea ie[ea-
Tg. Frumos (instructor Andrei-Vl\du] n\ [i sec]ia sa din T=rgu Frumos au
Dumitriu, centur\ neagr\ 1 DAN). adus rezultate frumoase `n ultima pe-
Loturile l\rgite de juniori [i de se- rioad\, at=t `n competi]iile interne, c=t
niori vor participa în perioada 26 mar- [i `n cele interna]ionale. (Dan T.)

Durerea `n reumatism
Sub numele generic de reumatism sunt cuprinse
mai multe tipuri de boli, unele acute
(reumatismul articular acut), altele cronice
(poliartrit\ reumatoid\, spondilita anchilopoietic\,
artrozele, [.a.). ~n general, aceste boli se
caracterizeaz\ prin durere, umflarea articula]iei
[i importante limit\ri ale mi[c\rii.
de prof. univ. dr.
Ostin C. MUNGIU
Termina]iile nervoase ge-
neratoare de durere se g\sesc
`n toate structurile implicate
`n diversele forme de reuma-
tism, cum sunt osul, cartila-
jul, capsula articular\, mu[-
chii sau ligamentele. Limita-
rea mi[c\rilor este cauzat\
at=t de durerea pe care o re-
simte bolnavul, c=t [i de lezi-
unile distructive de la nivelul
A crescut `ngrijor\tor num\rul afec]iunilor neurologice
Potrivit unui raport de ul-
tim\ or\ al Organiza]iei Mon-
diale a S\n\t\]ii (OMS), afec-
]iunile neurologice sunt în con-
tinu\ cre[tere, aproape un mi-
liard de persoane fiind afectate
de aceste boli. Între suferin]ele
de ordin neurologic cu mare
inciden]\ `n r=ndul popula]iei
se num\r\ maladia Alzheimer,
cartilajului [i a osului. ~n mod
obi[nuit, terapia este simpto-
matic\, urm\rind tratarea
durerii [i a inflama]iei. Aces-
ta a fost principalul trata-
ment timp de decenii. Abia `n
ultimii ani, au ap\rut medi-
camente care au drept scop
limitarea evolu]iei, cu men-
]inerea sau chiar refacerea
posibilit\]ilor de mi[care a
articula]iei. Indiferent de ca-
uz\, c=nd durerea se pre-
lunge[te peste o jum\tate de
an, ea devine o maladie `n si-
epilepsia, accidentul vascular-
cerebral. Conform aceluia[i ra-
port, în lume aproximativ 6,8
milioane de persoane mor a-
nual din cauza unor afec]iuni
ale creierului. Datele furnizate
de Centrul de Statistic\ Medi-
cal\ arat\ c\ în prima parte a
anului 2005, în România,
num\rul tulbur\rilor mintale
POR}IA DE S|N|TATE
ne, cu consecin]e fizice, psi-
hice [i sociale. Bolnavii devin
deprima]i, iritabili, cu tulbu-
r\ri de apetit [i de somn. Din
aceast\ cauz\ [i tratamentul
este complex [i vizeaz\ as-
pectele relatate mai sus.
Avantaje [i dezavantaje
ale calmantelor durerii
Pentru tratamentul durerii
`n reumatism se utilizeaz\ de
mai multe decenii a[a-nu-
mitele antiinflamatorii nes-
teroidale. Dintre acestea, `n
farmacii, se g\sesc: aspirina,
ibuprofen, ketoprofen, diclo-
fenac, indometacin, naproxen,
piroxicam, [.a. Aceste prepa-
rate sunt at=t de numeroase
deoarece nu exist\ un singur
medicament care s\ fie eficace
`n toate formele de reuma-
tism, pacien]ii r\spunz=nd
diferit la unul sau la altul.
De aici ideea c\ medicul
`mpreun\ cu pacientul tre-
buie s\ tatoneze p=n\ c=nd
vor g\si produsul potrivit ca-
re s\ asigure o analgezie
bun\, cu c=t mai pu]ine efec-
te secundare nepl\cute.
Trebuie `ns\ men]ionat fap-
tul c\ unele preparate sunt
bune calmante ale durerii, dar
au dezavantajul c\ determin\
erodarea [i distrugerea carti-
lajului. Aceast\ erodare apare
ca urmare a stimul\rii unor
enzime, care au rolul de a ero-
da cartilajul [i de a `mpiedica
sinteza unor molecule repara-
torii. Dintre substan]ele care
au o astfel de ac]iune men]io-
n\m aspirina, fenilbutazona [i
indometacinul. Dintre prepa-
ratele care nu influen]eaz\
sau chiar exercit\ un efect
protector asupra cartilajului
amintim diclofenacul, piroxi-
înregistrate a fost de 213.750,
în ce prive[te epilepsia s-au în-
registrat 85.683 de cazuri, iar
în cazul bolilor cerebro-
vasculare, num\rul celor afla]i
în eviden]e este de 274.311. În
opinia speciali[tilor, aceste
cre[teri sunt cauzate în primul
rând de faptul c\, at=t la nivel
global, cât [i în România, popu-
Prof. univ. dr. Ostin C.
Mungiu, [eful Disciplinei
de Farmacologie-
Toxicologie-Algeziologie
din cadrul UMF Ia[i
camul [i nimesulidul. Expe-
rien]ele f\cute pe animale au
ar\tat c\ este suficient un
tratament pentru o perioad\
de patru-cinci luni cu indome-
tacin sau aspirin\ pentru ca
s\ apar\ modific\ri degenera-
tive severe ale cartilajului ar-
ticular. Experien]e asem\n\-
toare au ar\tat c\ diclofenacul
[i piroxicamul nu determin\
modific\ri degenerative `n car-
tilaj, av=nd chiar efect de stim-
ulare a sintezei unor compo-
nente importante ale acestuia.
Din cele relatate mai sus,
se poate trage concluzia c\
pentru `nl\turarea unei du-
reri acute, toate preparatele
men]ionate pot fi folosite, dar
c=nd este vorba de un trata-
ment cronic al diferitelor for-
me de reumatism, vor trebui
indicate numai acele produse
farmaceutice antireumatice,
care nu influen]eaz\ sau
chiar protejeaz\ cartilajul ar-
ticular. ~n acest fel, mi[c\rile
articula]iei respective se vor
face `n siguran]\ pe toat\ du-
rata tratamentului. a
la]ia îmb\trâne[te, ceea ce
duce la cre[terea acestor afec-
]iuni. Raportul OMS estimea-
z\ c\ impactul acestor boli va
fi resim]it în toate ]\rile, atât
bogate, cât [i în în curs de dez-
voltare [i face apel la g\sirea
de solu]ii simple, dar eficiente,
pentru prevenirea leziunilor
cerebrale. a
Mar]i, 13 martie 2007 13
PILULA ZILEI
~nv\]a]i-v
v\ copiii
s\ se spele c=t
mai des pe m=ini
Sp\latul pe m=ini este cea mai bun\
metod\ pentru a preveni r\sp=ndirea
germenilor [i pentru a ]ine departe bo-
lile infec]ioase de copii. Germenii - pre-
cum bacteriile, viru[ii [i parazi]ii - au
mai multe c\i de trasmitere; princi-
palul factor favorizant dezvolt\rii [i `n-
mul]irii acestora este reprezentat de
m=inile murdare.
Alte modalit\]i de transmitere in-
clud:
- apa [i m=ncarea contaminat\;
- microbii elibera]i `n timpul r\celii
prin, aparent, inofensivele str\nuturi;
- suprafe]e contaminate;
- fluidele unei persoane bolnave.
~n situa]iile `n care copiii vin `n con-
tact cu germenii, ei se infecteaz\ prin
simpla atingere a obiectului contaminat
de nas, de ochi sau de gur\.
De `ndat\ ce s-a infectat, de obicei,
devine o problem\ de timp momentul `n
care `ntreaga familie ajunge s\ se con-
frunte cu aceea[i boal\ infec]ioas\.
Sp\larea m=inilor cu s\pun consti-
tuie prima metod\ de lupt\ `mpotriva
acestor microorganisme.
Boli serioase precum meningita,
bron[iolit\, hepatit\ A [i diferite tipuri
de diaree infec]ioas\ pot s\ fie pre-
venite prin simpla activitate de sp\lare
a m=inilor.
Sp\latul m=inilor trebuie s\ devin\ o
rutin\ `n programul copiilor de zi cu zi.
Pentru a v\ asigura c\ m=inile copi-
lului sunt sp\late c=t mai des, face]i-v\
timp [i sp\la]i-v\ m=inile al\turi de
copil de cateva ori pe zi. Prin acest com-
portament `i ve]i induce copilului ideea
c\ sp\larea frecvent\ a m=inilor tre-
buie s\ devin\ o constant\ `n orarul zil-
nic. Pentru a v\ asigura c\ v\ sp\la]i
corect pe m=ini urmeaz\ urm\toarele
indica]ii:
- sp\la]i-v\ cu ap\ c\ldu]\. Asigu-
ra]i-v\ c\ apa nu este prea fierbinte
pentru m=inile micu]ului;
- s\puni]i-v\ `ntre 10-15 secunde.
Freca]i bine spa]iile dintre degete [i lo-
curile de sub unghii, unde le place ger-
menilor s\ se ascund\. Nu uita]i nici de
`ncheietura m=inilor;
- cl\ti]i [i apoi usca]i-v\ m=inile cu
ajutorul unui prosop curat. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Mar]i, 13 martie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
9 4 2 1 8 5
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.00 Actualitatea Maicii Domnului
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.00 Rug\ciunea de sear\
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
zilei
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, A
16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
8 6 1 9 4
3 6 7
a SUDOKU a

3 7 1 9 6 4 8 5 2 3 9 1 10 2 11 9 7 2
8 6 7 3 2 4 9
Rezolvarea careului
5 1
6 9 7 3 1 8 5 2 4
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre,
din num\rul de ieri 12 9 3 7 9
2 3 4 5 9 7 1 8 6 de la 1 la 9. Jocul a fost
1 8 5 2 4 6 7 9 3 lansat [i pe Internet [i s-a 13 14 15 4 14 7 14
7 1 3 6 5 9 2 4 8 r\sp=ndit cu succes `n
Statele Unite, Noua A
5 6 8 4 2 3 9 7 1 Zeeland\ [i Croa]ia, iar 14 16 2 3 9
4 2 9 8 7 1 6 3 5 `n Marea Britanie este P O T I R
deja considerat un
fenomen. Completa]i V E S E L I E 17 11 9 12 5 14 8 2 14
3 careul de 81 de p\tr\]ele
6 4 1 cu cifre cuprinse `ntre 1
[i 9, astfel `nc=t nici o C O R 3 6 11 18 6 7 16 6 7
1 4 9 6 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau pe T R U F A S I 11 19 3 7 9 7 14
4 1 9 5 3 7 aceea[i coloan\. Grila
8 2 3 7 4
este `mp\r]it\ `n nou\
careuri mai mici, fiecare
P A P A D I C
6 3 8 1 9 5 cu nou\ p\tr\]ele, iar
N U N T A B
fiecare careu trebuie s\
6 1 7 4 con]in\ cifrele de la 1 la
B Pornind de la numele s\rb\torii „Aducerea Moa[telor Sf=ntului ...“,
9, la fel, o singur\ dat\. de pe verticala A-B, `n Calendarul Ortodox, de ast\zi, 13 martie, completa]i
9 7 8 (Solu]ia careul de sus [i ve]i descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica
c a r e u l u i al\turat ` n bisericeasc\. (Solu]ia careului de sus `n num\rul de m=ine )
2 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 ABC... de ce? (r) 10:05 La por]ile ceriului (r) 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 07:00 Iubire de mam\ (r)
08:00 Justi]ie militar\ (dram\, 07:30 Sabrina 11:05 Eurasia (r) Cu: Cristina Cioran, Dan 09:10 Omul care aduce cartea Cu: Danna García, Jose
Cu: David James Elliott) 08:00 Lec]ia de [tiin]\ (r) 12:00 Jurnal Capatos 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) Angel Llamas
08:55 Armonii `n natur\ 08:30 Cutia fantastic\ (r) 13:00 Stele de la Hollywood (r) 09:00 ~n gura presei (r) 10:15 Om s\rac, om bogat (r) 08:00 Duelul pasiunilor (r)
09:10 Dis-de-sear\ (r) 09:00 Jurnalul Euronews 13:30 Revolta clasicilor (r) Cu: Mircea Badea 11:15 Apropo TV (r) 09:00 Gitanas
10:20 Arhiva de serviciu 09:10 V=n\torii de comori (r) 14:00 Oameni de aproape (r) 10:00 Concurs interactiv 12:00 Disp\ru]i f\r\ urm\ (r, (poli- Cu: Ana de la Reguera
10:30 Profesioni[tii (r) 10:00 Tonomatul DP2 14:30 Jurnal 11:00 Vivere tist, Cu: Anthony LaPaglia) 10:00 Culoarea p\catului
11:30 S\n\tate pentru to]i! (r) Cu: C\t\lin M\ru]\ 12:00 Vocea inimii (r) 13:00 {tirile PRO TV Cu: Taís Araújo, Reynaldo
15:30 A 5-a dimensiune
12:00 Ne vedem la TVR! 11:30 Lege [i ordine (r) Cu: Ioan Isaiu 13:30 Stilul Oana Cuzino (r) Gianecchini
16:00 Atlas (r)
13:00 Zack [i Cody, ce via]\ mi- 12:25 Popula]ii str\vechi (r) 13:00 Observator 14:30 Walker, poli]ist texan 12:30 Inocen]\ furat\
nunat\! (comedie) 16:30 Braserii renumite
13:00 Zestrea rom=nilor (r) 13:45 Avionul sub teroare (r) 15:15 Emmerdale - Afaceri de Cu: Camila Sodi
13:30 Desene animate: Disney 17:30 Music Play familie
13:30 Teleshopping (ac]iune, Cu: Eric Roberts, 13:30 Jur\m=ntul
14:00 Jurnalul TVR 18:30 Stele de la Hollywood Alexandra Paul) 16:00 T=n\r [i nelini[tit
14:00 ABC... de ce? Cu: Danna Garcia
15:00 Teleshopping 19:00 Identit\]i 16:00 Observator Cu: Janne Cooper 15:20 Re]eta de Acas\
14:30 Cutia fantastic\ (aventuri, 19:30 Anul francofoniei (r)
15:30 Oglinda retrovizoare Cu: James Henry) 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci 17:00 {tirile PRO TV 15:30 Iubire de mam\
16:00 Kronika (limba maghiar\) 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 20:00 Desp\r]irea (p. I) Cu: Cristian Andrei 17:45 Om s\rac, om bogat Cu: Danna García, Jose
17:00 Jurnalul TVR 16:00 Jurnalul TVR (dram\, Cu: Thomas 19:00 Observator (comedie, Cu: Horia Angel Llamas
17:15 Atom - M=ine este acum! Jouannet, Mélanie Doutey, 20:30 Din dragoste Brenciu, {erban Ionescu) 16:30 Duelul pasiunilor
16:30 Tribuna partidelor
17:45 Dis-de-sear\. Divertisment Catherine Jacob, Gilles Cu: Mircea Radu 18:50 {tirile PRO TV Cu: Ludwika Paleta
parlamentare
19:00 Jurnalul TVR Lellouche) 22:00 Vocea inimii 20:30 Atrac]ie exploziv\ 17:30 Pove[tiri adev\rate
17:00 V=n\torii de comori ~n 1960, pentru viitorul ziarist
20:20 ~ntre bine [i r\u 18:00 Lec]ia de... geografie Cu: Ioan Isaiu (ac]iune, Cu: Cindy 18:30 Betty cea ur=t\
Laurent Luissac, serviciul mi-
21:50 Anatomia lui Grey (dram\, 18:35 Lege [i ordine litar `n Algeria pare o aven- 23:00 Observator Crawford, William Baldwin, Cu: Ana Maria Orozco
Cu: Ellen Pompeo) 19:25 Supravie]uitorii dezastrelor tur\ pasionant\. T=n\rul `[i ia 00:00 Teroare `n ap\ Steven Berkoff) 19:30 Rebelde
22:45 Jurnalul TVR cu greu r\mas bun de la fami- (thriller, Cu: Bruce Max Kirkpatrick este un exce-
20:00 Jobbing lent poli]ist, care are sarcina Cu: Enrique Rocha, Juan
23:15 Memoria exilului rom=nesc lie [i de la frumoasa sa logod- Boxleitner, Carol Alt,
20:30 Arta supravie]uirii nic\ [i porne[te spre Alger. de a o proteja pe Ferrara, Ninel Conde
00:00 Via]a ca-n filme (comedie, Chelan Simmons) `nc=nt\toarea Kate McQuean, 20:30 Iubire ca `n filme (dram\,
Cu: David Crane, Marta 21:00 Ora de [tiri Acesta este locul unde Laurent
va descoperi ce `nseamn\ Locuitorii unui mic ora[ fac tot o avocat\ c\reia KGB-ul `i Cu: Adela Popescu, Dan
Kauffman) 22:10 Doamna de Maintenon (II) posibilul pentru a salva comu- dore[te moartea. Cei doi se an-
(dram\, Cu: Dominique
adev\rat\ dragoste [i
nitatea `n care tr\iesc de la un gajeaz\ `ntr-o curs\ contra Bordeianu)
00:35 Intru[ii camaraderie, dar [i ororile cronometru, cu criminali 21:30 Zorro
Blanc, Mauricio Buraglia, eventual dezastru. De[eurile
(dram\, Cu: Kate Ashfield, r\zboiului. chimice aruncate `n lacul de la `nr\i]i pe urmele lor, `ns\
Didier Sandre, Valentine Cu: Marlene Favela,
Linda Bassett, Chooi Beh, 21:35 Zodiac (r) marginea ora[ului duc la acest fapt nu-i impiedic\ s\ se Christian Meier
Neil Edmond) Varela, Michel Duchaussoy, 22:00 Concentrat de cultur\ transformarea genetic\ a `ndragosteasc\ p=n\ peste cap
Jack nu este nici pe departe Samuel Labarthe) vie]uitoarelor subacvatice, `n unul de cel\lalt. 22:30 Pove[tiri de noapte
un om f\r\ p\cate. Dimpo- 00:30 Familia mea dement\ (d.a.) 22:30 Jurnal special a pe[tilor. C=nd ace[tia 22:15 La bloc Cu: Cabral, Mircea Solcanu
triv\. Are tot felul de afaceri 01:00 Tonomatul DP2 (r) 23:00 Musica da capo devin agresivi, via]a locuito- 23:00 La servici. Cu: Drago[ Stemate 23:00 Clona
dubioase [i periculoase. Dar `n 00:05 Scandal interna]ional (r) rilor se transform\ `ntr-un
via]a lui apar, din `nt=mplare, 02:20 Sfaturi mortale (r) adev\rat co[mar. 23:30 {tirile PRO TV 00:00 Jur\m=ntul (r)
doi copii orfani... 03:50 Lumea de aproape (r) 02:05 Jurnal (r) 02:00 Concurs interactiv 00:15 Prietenie pe muchie de cu]it 01:45 Pove[tiri adev\rate (r)
02:15 Jurnalul TVR (r) a 04:15 Pescar hoinar (r) a 02:35 Revolta clasicilor a 03:00 Vivere a (dram\) a 02:45 Iubire ca in filme (r) a
 TIMP LIBER
Pelerinaj la Muntele Athos
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU la Muntele Athos, `n perioada 13 - 23 mai 2007.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Dintree obieectiv
ve meen]ioon\m: Tesalonic - Biserica
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT „Sf. M. Mc. Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf.
Anisia), Catedrala mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Palama), Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, ATHOS - M\n\stirile: Simonos Petras, Protaton, Xero-
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| potamou, Kutlumusiu,Vatoped, Pantokrator, Stavro-
nikita, Iviron, Filotheu, Marea Lavr\, Schitul Pro-
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU dromu; Nea Kallikratia.
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
Mar]i, 13 martie 2007 15
Pre]: 295 EURO ^ 275 lei.
Seerv
viccii incclusee: transport cu microbuz; 1 noapte
cazare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, mic dejun la hotel**
`n Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri `n Sf. Munte
Athos; `nso]itor din partea Centrului de Pelerinaj.
Nu sunt incluse `n pre] - mesele de prânz [i cina;
taxa de intrare `n Muntele Athos (25 euro); transportul
`n Muntele Athos (75 euro); asigurarea medical\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Festivalul Filmului Francofon la
Departament economic: Ionela MIH|IL| Cinema Republica [i Casa de
Consilier juridic: Ana MANEA
Cultur\ „Mihai Ursachi“
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Vineri, 16 martie, ora 16.00 [i 19.30
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I [i Duminic\, 18 martie, ora 18.00 [i
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 19.00, Cinematograful Republica: „V\
e-m
mail: info@zziarullumina.ro g\sesc fermec\tor“, 2006. Cu Michel
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 Blanc;
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) S=mb\t\, ora 17.00 [i ora 20.00,
ISSN 1841-141X Cinema Republica: „Ascuns“ 2006. Cu
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 Juliette Binoche, Daniel Auteuil;
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET S=mb\t\, 17 martie, ora 17.00 [i
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa 18.00, Cinema Republica: „Eu [i sora
Cotoranu). mea“ 2004. Cu Isabelle Huppert,
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Catherine Frot;
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 Duminic\, 18 martie, ora 18.00 [i
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ 20.00, Cinema Republica: „Lemming“,
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. 2005. Cu: Laurent Lucas, Charlotte
Gainsbourg, Charlotte Rampling;
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 Duminic\, 18 martie, ora 18.00,
Cinema Republica: „OSS 117 : Cairo:
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ cuibul spionilor“, 2006, cu Jean Du-
jardin, Bérénice Bejo, Aure Atika;
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ S=mb\t\, 17 martie, Casa de Cul-
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei tur\ „Mihai Ursachi“: „Aisbergul“, 2005,
cu Fiona Gordon, Dominique Abel;
S=mb\t\, 17 martie, Casa de Cul-
tur\ „Mihai Ursachi“: „Marea seduc-
]ie“, 2003.
Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“
Vineri, 16 martie, ora 19.00: „Stea-
ua f\r\ Mihail Sebastian“ de Dumitru
Crudu, regia: Ion Sapdaru; sceno-
grafia: Nicolai Mih\il\, Gelu Râ[c\, la
Ateneul T\t\ra[i;
Sâmb\t\, 17 martie, ora 19.00: „Slu-
g\ la doi st\p=ni“ de Carlo Goldoni. Re-
gia: Nikolov Perveli Vili; scenografia: Ni-
colai Mih\il\, la Teatrul „Luceaf\rul“;
Duminic\, 18 martie, ora 19.00:
Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“
Ia[i are ca invitat trupa Teatrului
„Mihai Eminescu“ din Boto[ani care
va juca spectacolul „Suflete moarte“ la
Teatrul „Luceaf\rul“;
La Sala Studio „Teofil Vâlcu“
Joi, 15 martie, ora 18.00: „Tectoni-
ca norilor“ de Jose Rivera. Regia: Ce-
zar Ghioca; scenografia: Marfa Axenti;
S=mb\t\, 17 martie, ora 18.00: „Scara
pisicii“ de Katalin Thuroczy. Regia: Iri-
na Popescu Boieru; scenografia: Marfa
Axenti;
La Sala „Pod-P Pogor fiul“
Duminic\, 18 martie, ora 17.00:
„Chiri]a [i ceilal]i“, cânticele comice de
Vasile Alecsandri. Regia: Ovidiu
Laz\r, scenografia: Nicolai Mih\il\.
Filarmonica de Stat Moldova Ia[i
Vineri, 16 martie 2007, ora 19.00:
Integrala cvartetelor de Beethoven, VI.
Interpreteaz\: Cvartetul Gaudeamus
al Filarmonicii Gh. Dima Bra[ov.
Palatul Culturii
Martie: Muzeul de Art\ din cadrul
Complexului Muzeal Na]ional „Moldo-
va“ prezint\ expozi]ia omagial\ Cen-
tenar Corneliu Baba, `n galeria de art\
contemporan\ II, la etajul I al Pa-
latului Culturii din Ia[i. Reunind
lucr\ri de pictur\ [i grafic\ at=t din
colec]ii muzeale, c=t [i particulare –
colec]ia artistului, colec]ia dr. A. Teo-
dorescu, colec]ia dr. H. Aldea. a

GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“ ANUN}URI

din cadrul
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
SERVICII
Ofer medita]ii la Limba englez\, clasele I-XII, [i ajut la
teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon
0746.689.548, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00.
ANGAJ|RI
Familie serioas\ caut\ bon\ extern\, bun\ cre[tin\,
cu v=rsta cuprins\ `ntre 20-50 de ani pentru `ngrijire
copil de 1 an. Rela]ii la nr. de telefon 0741.023.316.
Nu deranja]i inutil.

Biserica
Ofer medita]ii la Limba francez\, clasele I-IX, [i ajut la LICITA}IE
„Sf. Sava“ teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon
Gr\dini]a „ARTA“ IA{I SCM GRAD I scoate la licita]ie, spre `nchiriere,
0724.870.737, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00. spa]iul situat `n Ia[i, str. Izvor nr. 2, bloc 629 parter, `n
„Buna Vestire“
suprafa]\ de 38.5 mp. Informa]ii la telefon 0232/255929
Liceul „Vasile Ofer medita]ii la MATEMATIC|, clasele V-XIII, [i ajut [i la
Alecsandri“
teme, pre] avantajos. Rog seriozitate. Tel. 0740.431.711.
Str. Costache Negri CONDOLEAN}E
Hala Central\

Moldova Florin Deaconiuc va invit\ s\ vizita]i site-ul
Mall
www.florin.sapte.ro pentru a g\si diferite tablouri
[i icoane ce v\ pot decora casa `ntr-un mod pl\cut.
Detalii la num\rul de telefon 0727.373.520
!
Zgudui]i de durere, fiul Eugen, nora Elena [i nepo]ii
anun]\ trecerea la cele ve[nice a celui care a fost tat\
socru [i bunic GHEORGHE PU{CA{U (J`nic\) din satul
Matieni, comuna Corl\teni, jud. Boto[ani. Dumnezeu s\
aib\ `n paz\ sufletul lui bun.

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY APEL UMANITAR

GEOGRAPHIC CHANNEL
10:00 Clipe de co[mar: Pr\bu[it 07:00 Curse [i fiare vechi
peste New York 08:00 Exploratori urbani: Denver
11:00 Crash Science: Avioane 09:00 Automobile americane
12:00 Planeta la control: Explozibili recondi]ionate: Ma[ina
13:00 Momente uimitoare Funda]iei Make-A-Wish -
13:30 Nu [tiam asta Partea 1
14:00 Imperiul cailor: O istorie a
10:00 Vân\torii de mituri:
cuceririlor
Acadeaua care explodeaz\
15:00 Clipe de co[mar: Pr\bu[it
11:00 Ma[ini pe alese: MRII Mark I
peste New York 12:00 Regii construc]iilor (f. s.
16:00 Crash Science: Avioane doc.) - Podul de
17:00 Exper]ii herpetologi: Col]ii la Barajul Hoover: Regii
bun\st\rii
construc]iilor
17:30 100% S\lbatic
13:00 Curse [i fiare vechi
18:00 ~n pielea s\lb\ticiunilor:
14:00 Exploratori urbani:
Cimpanzeul
Denver
19:00 Dezastre `n aer
15:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
20:00 Imperiul cailor: O istorie a
cuceririlor 16:00 Curse: Hammer
21:00 Arme de r\zboi: Racheta de 17:00 Automobile americane re-
croazier\ condi]ionate: Ma[ina
22:00 Clipe de co[mar: N\pras- Funda]iei Make-A-Wish -
nicul tsunami Partea 2
23:00 Dezastre `n aer: Fals inamic 18:00 Motociclete americane: Mo-
00:00 Nu [tiam asta tocicleta lui Rick - Partea 2
01:00 Clipe de co[mar: N\pras- 19:00 Vân\torii de mituri: Ap\ anti-
nicul tsunami glon]
02:00 Dezastre `n aer: Fals inamic 20:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
03:00 Dezastre `n aer: Incident la 21:00 Eu [i chipul meu
altitudine a
22:00 Ultimele 24 de ore:
John Belushi
Legend\: 23:00 Clubul Automobilelor
Clasice
SCIENCE
07:00 Demen]a avioanelor
07:50 Cum s\ supravie]uie[ti
08:40 Cum s-au construit: Ap\rare
la scar\ mare
09:10 Marte pe P\mânt
10:00 2050 Furtuna viitorului
10:55 Cum s\ supravie]uie[ti
11:45 Cum s-au construit: Ap\rare
la scar\ mare
12:10 Un ochi critic: Extratere[tri
13:00 Demen]a avioanelor
13:50 Cum s\ supravie]uie[ti
14:40 Cum s-au construit: Ap\rare
la scar\ mare
15:10 Marte pe P\mânt
16:00 2050 Furtuna viitorului
16:55 Cum s\ supravie]uie[ti
17:45 Cum s-au construit: Ap\rare
la scar\ mare
18:10 Un ochi critic: Extratere[tri
19:00 Din nou `n zbor
19:50 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
20:40 Cum s-au construit: Poduri
`n consol\
21:10 Universul: Stelele
22:00 Planeta s\lbatic\ (s. doc.
nat.) - Teroarea alb\
22:30 Planeta s\lbatic\ (s. doc.
nat.) - Ie[it din ce]uri
22:55 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
23:45 Cum s-au construit: Poduri
`n consol\
00:10 Dincolo de ziua de mâine (f.
s. doc.)
01:00 Din nou `n zbor
TRAVEL
10:00 Proiecte de vis: Cumbria
10:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Riga, Letonia
11:20 Trasee: Trecutul nuclear al
Marii Britanii
11:50 Patrula heliopurtat\
12:45 Situa]ii de criz\
13:10 Curse `n for]\: Scutere
13:40 C\l\torii cu zarul prin SUA
14:05 Pe [ine: Linia Leighton
Buzzard
14:35 Clubul de pescuit Buena
Vista
15:05 Patrula heliopurtat\
16:00 Proiecte de vis: Cumbria
16:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Riga, Letonia
17:20 Trasee: Trecutul nuclear al
Marii Britanii
17:50 Patrula heliopurtat\
18:45 Situa]ii de criz\
19:10 Curse `n for]\: Scutere
19:40 C\l\torii cu zarul prin SUA
20:05 Pe [ine: Linia Leighton
Buzzard
20:35 Clubul de pescuit Buena
Vista
21:05 Patrula heliopurtat\
22:00 Proiecte de vis: Hereford
22:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Var[ovia, Polonia
23:20 Trasee: Dick Turpin
23:50 Proiecte de vis
00:45 Deschiz\torii de drumuri:
Expedi]ie `n Amazon
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\duraru `n
v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui Eminescu, pe 15
ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat boala numit\ Tetralogia
Fallot, ce este un complex de 4 malforma]ii grave la inim\. ~n cazul
Mariei, artera care duce s=ngele de la inim\ la pl\m=ni este at=t de
`ngust\ `nc=t se impune o interven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind
`n pericol permanent. ~n acest moment se `ncearc\ internarea pen-
tru opera]ie la o clinic\ din Italia sau Austria. Costurile opera]iei
sunt aproximativ egale, depinde unde se poate merge mai u[or [i se
poate face [i o programare c=t mai rapid\. Pentru opera]ie, familia
trebuie s\ acopere jum\tate din cheltuielile implicate, dar aceasta
`nseamn\ `n jur de 15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu ven-
ituri foarte modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pen-
tru str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
RO34RNCB0198003451910002 RON
RO77RNCB 0198003451910004 EURO
RO07RNCB0198003451910003 USD
BCR Roman, Piatra Neam]
Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei depinde `n
mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie, indiferent de
valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este salvatoare.
Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel.
0721-338.885 (P\duraru Irina).
www.ziarullumina.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!

[tiri 00:00 Cum se fabric\ diverse lu- 01:50 Cum se fabric\? (f. s. doc.) 01:40 C\l\torii cu zarul prin SUA
film artistic cruri ? (f. s. doc.) 02:40 Cum s-au construit: Poduri 02:05 Pe [ine: Trenuri Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia
01:00 Tehnologie extrem\ a `n consol\ a impun\toare a Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
 CM
YK

16 Mar]i, 13 martie 2007 PAGINA COPIILOR

Donald, un dar f\cut copiilor acum 73 de ani

Bun\, dragi copii! {tia]i c\ ast\zi
dr\gu]ul [i `nc\p\]=natul r\]oi
Donald `mpline[te 73 de ani de
c=nd a fost creat? De[i apari]ia sa
scenic\ a fost la 9 iunie 1934, ziua
de 13 martie a fost dat\ de
creatorul Walt Disney ca fiind data
lui de na[tere. Despre ziua de
na[tere a r\]oiului Donald, la 13
martie, s-a vorbit pentru prima
dat\ `n anul 1949, `n filmule]ul
~n urm\ cu 73 de ani,
`n studiourile Walt Dis-
ney, prindea via]\ cele-
brul personaj de desene
animate Donald Duck.
Simpaticul r\]oi a debu-
tat `n filmul animat de
scurt metraj, produs de
Walt Disney, „The little
hen“, la 9 iunie 1934. Ni-
meni nu [tia, `ns\, c\
acest r\]oi adorabil avea
s\ devin\, `n scurt timp,
al\turi de Mickey Mouse
(care a ap\rut pentru
prima dat\ `n 1928) unul
dintre cele mai iubite per-
sonaje ale lui Disney.
S\rind cu `nfrigurare de
la un film la altul, ar\tân-
CM
YK
ney a str\b\tut Oceanul
„Donald’s Happy Birthday“. Da, al\turi de Crucea Ro[ie,
conduc=nd o ambulan]\
ast\zi este ziua lui! De aceea, am decorat\ cu personaje de
hot\r=t s\ v\ vorbim despre cum desene animate.
~ntorc=ndu-se `n Kan-
s-a n\scut acest personaj de sas, Walt Disney a lucrat
desene animate [i ce al]i „colegi“ ca desenator pentru mai
multe campanii publi-
a mai creat pentru el celebrul Walt citare [i, `mpreun\ cu fra-
Disney. Donald Duck s-a n\scut `n tele s\u mai mare, Roy, a
`ntemeiat, la Los Angeles,
anul 1934, iar `n anul 1943 a primit primul s\u studio de pro-
Premiul Oscar pentru rolul din duc]ie „Laugh-O-Gram“,
`ns\ acesta a falimentat
„The Fuerhrer’s Face“, devenind, `n scurt timp. La `ncepu-
astfel, un adev\rat star. tul anilor ’20 ai secolului
trecut, av=nd doar 40 de
dolari `n buzunar, fra]ii
du-[i pumnii [i ]op\ind `n racteristica lui principal\ Disney au plecat la Holy- Chiar dac\, `n fiecare an, r\]oiul Donald mai
sute de benzi desenate [i const\ `n faptul c\, indi- wood, unde `n garajul adaug\ ceva la v=rsta sa, el r\m=ne t=n\r prin
ren\scând `n plastic sau ferent de rezultat, m\c\- unchiului lor au construit veselia pe care o d\ruie[te milioanelor de
plu[ `n milioane de ipos- ne mul]umit de felul `n un mic studio, fond=nd copii din toat\ lumea. Ve[nica sa tinere]e e
taze care au umplut lu- care s-a descurcat. ~n caz astfel o companie `n spa- s\rb\torit\ a[a cum trebuie `n Parcurile de
mea, r\]oiul Donad a de- c\ pierde, pretinde c\ a tele unei agen]ii imobilia-
venit unul dintre cele mai f\cut alegerile ideale, dar distrac]ii Disney, dar nu numai
re. Pasiunea l-a `ndemnat
populare personaje de de- situa]ia l-a defavorizat, pe Disney s\ realizeze o
sene animate. Cu timpul, `ntr-un fel sau altul. metraj din istorie este „C=ntecul sudului“ (1946),
serie de scurt-metraje an- „Alb\ ca z\pada [i cei Disney a combinat actori
popularitatea lui Donald ~n anii trecu]i, presti- imate, cre=nd numeroase
a dus la apari]ia altor gioasa revist\ „Forbes“ a [apte pitici“, film lansat reali cu personaje animate,
personaje memorabile. ~n de Compania lui Disney iar `ncep=nd cu „Comoara
personaje din familia alc\tuit un top al celor anul 1928, `n lumea de-
Duck, cum ar fi: Daisy mai `nst\rite personaje `n anul 1937. din insul\“ din 1950, com-
senul animat ap\rea Mic- „Alb\ ca zap\da“ a fost pania a ad\ugat repertori-
Duck, unchiul Scrooge fictive. ~n urma acestuia, key Mouse. Primele pro-
sau nepo]ii Huey, Dewey s-a constatat c\ cea mai urmat\ de filme clasice ului sau filme cu actori `n
duc]ii au fost dou\ filme pentru copii cum ar fi Pi- carne [i oase. Disney a fost
[i Louey. bogat\ ra]\ de pe planeta mute. Urm\torul film de
Dintre toate personaje- P\m=nt este Donald Duck nocchio (1940), Dumbo unul dintre primele stu-
scurt metraj `n care a (1941) [i Bambi (1942). diouri care a produs filme
le lui Walt Disney, r\]oiul sau mai bine spus Scrooge ap\rut Michey a fost
Donald este cel mai `n- McDuck, pe numele sau Fantasia (1940), a combi- pentru televiziune. Amin-
„Steamboat Willie“, `n nat p\r]i animate cu piese tim seriile „Zorro“ [i „Davy
dr\zne] `n aventuri. Ca- oficial. Acesta are o avere acela[i an, primul desen
estimat\ la 10,9 miliarde muzicale clasice, reprezen- Crocket“, produc]ii cu un
animat sincronizat inte- t=nd o capodoper\ artisti- succes remarcabil `n r=n-
de dolari. gral f\cut vreodat\. Vo- c\ [i tehnic\. ~n filmul dul copiilor. a
cea pi]ig\iat\ a lui Mic-
„Colegi“ key era chiar a lui Disney.
pentru Donald Acest film a avut un suc- CM
ces r\sun\tor `n Statele YK

Walt Disney, creatorul Unite ale Americii.

Ora[ele cu
desene animate
La `nceputul anilor ’50,
Walt Disney a `nceput s\
proiecteze un parc uria[
de distrac]ii ce urma s\
fie construit `n apropiere
de Los Angeles. Inten]ia
lui a fost ca Disneyland
s\ aib\ o valoare educa-
]ional\, dar s\ ofere [i
distrac]ie, at=t copiilor,
c=t [i adul]ilor.
Construc]ia parcului a
`nceput `n anul 1954. Un
an mai t=rziu, au fost tri-
mise invita]ii speciale pen-
tru deschiderea parcului
Disneyland, ce urm\ s\
aiba loc la 17 iulie. Din ne-
fericire, s-au falsificat in-
vita]ii [i mii de persoane
neinvitate au p\truns `n
parc `n ziua lans\rii. Par-
cul nu era `nc\ preg\tit
Donald [i Daisy
pentru public: m=ncarea [i
b\utura s-au terminat `n
c=teva ore, tocul `nalt al
unei doamne a ramas `n]e-
penit `n asfaltul `nc\ ne`n-
t\rit, iar barca cu aburi a
lui Donald, s-a n\scut `n
anul 1909 la Chicago. A
locuit la o ferm\ din Mis-
souri, maifest=ndu-[i `n-
c\ din copil\rie dragostea
[i interesul pentru art\.
Pe c=nd avea [apte ani, a
v=ndut vecinilor s\i pri-
mele schi]e cu desene. ~n
timpul liceului, s-a `n-
scris la Institutul de Art\
din Kansas City, partici-
p=nd la cursuri serale. La
16 ani, `n timpul Primu-
lui R\zboi Mondial, Dis-
lui Mark Twain aproape
s-a r\sturnat din cauz\
aglomera]iei de pasageri.
Parcul, `ns\, nu a avut de
suferit, iar atrac]ii cum ar
fi „Castelul“, „Aventurile
Pornind de la acest
succes, compania lui Dis-
ney a continuat s\ pro-
duc\, lans=nd seria de
desene animate cu sonor, R\]oiul
„Simfonia tr\znit\“. Un Donald
episod al seriei, „Cei trei [i
purcelu[i“ (1934) a deve-
nit cel mai popular desen nepo]ii
animat f\cut p=n\ a- Huey,
tunci. Compania Disney a Dewey
`nceput s\ dezvolte teh- [i
nologii de anima]ie din ce Louey,
`n ce mai sofisticate. Pri- la
mul film animat de lung
hochei
Albei ca z\pada“, „Sta]ia
spa]ial\ X-1“, „C\l\toria
prin jungl\“ au atras ne-
num\ra]i copii [i p\rin]i.
~n 1965, a `nceput cons-
truc]ia unui parc tematic
Disney [i mai mare, `n
apropiere de Orlando -
Florida. Walt Disney a
murit `n 1966, iar Walt
Disney World a fost des-
chis `n onoarea sa, la 1 oc-
tombrie 1971. Ulterior, la
Walt Disney World s-au
ad\ugat Epcot Center,
Disney-MGM Studios [i
Animal Kingdom, acest
complex devenind princi-
pala atrac]ie turistic\ a
statului Florida. ~n 1983,
`n Japonia s-a deschis
Disneyland Tokyo, iar `n
1992, a fost inaugurat, la
Marne-la-Vallee, `n apro-
piere de Paris, Disneyland
Paris - sau „EuroDisney“.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK

Miercuri,
14 martie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 60 (661) Anul III
C=t\ dragoste
trebuie s\ `nvii
PAGINA 16
o biseric\
Mo[ Gheorghe Agrosoaie, un
fierar trist [i o cov\lie goal\
a C=ndva, cu c=teva decenii `n urm\, la cov\lie [i pe b\t\tura din jur era plin de lume [i de c\ru]e a Veneau
gospodarii cu caii la potcovit, al]ii c\utau s\-[i `ncropeasc\ vreo c\ru]\, cu care s\ poat\ munci la c=mp, iar cei
mai mul]i, s\-[i fac\ o sap\ sau alte unelte trebuitoare la casa omului a Timpul a trecut, iar acum, `n Conce[ti,
Boto[ani, mai exist\ un singur fierar autentic, mo[ Gheorghe Agrosoaie a De 52 de ani lucreaz\ ne`ntrerupt,
dar a ajuns s\ tr\iasc\ [i zilele `n care meseria la care e at=t de priceput „moare“ `ncet a PAGINA 8
CM
YK
POZA ZILEI Salariul minim pe economie va cre[te
mai repede dec=t salariul mediu
Salariul minim pe eco-
nomie va cre[te `n anii ur-
m\tori `ntr-un ritm mai ac-
celerat dec=t salariul mediu,
a declarat ieri, `ntr-o con-
ferin]\ de pres\, ministrul
Muncii, Gheorghe Barbu.
„Salariul va evolua `n
mod pozitiv [i eu cred `ntr-o
cre[tere accelerat\ pe
m\sura cre[terii competi-
tivit\]ii [i productivit\]ii
muncii `n Rom=nia, pentru
c\ nu poate cre[te artificial,
f\r\ rezultate economice.
Acest guvern [i-a f\cut `n
doi ani programul pe patru
BCR Vaslui cump\r\ aur de la popula]ie
Sute de locuin]e au fost evacuate `n Banca Comercial\ Ro-
districtul Orange din statul american
m=n\ (BCR) a deschis un
California, unde un incendiu care s-a ex- punct de lucru prin inter-
tins rapid a distrus duminic\ peste 800
mediul c\ruia popula]ia [i
de hectare de vegeta]ie. Incendiul a iz-
agen]ii economici vor putea
bucnit `n zona Anaheim Hills, la circa 55
kilometri sud-est de Los Angeles. a vinde aur b\ncii, potrivit
unui comunicat al BCR.
CM
YK
PAGINA 5
ani. Am estimat un salariu
de 329 de euro la sf=r[itul
anului 2008 [i a fost de 368
de euro `n decembrie 2006“,
a precizat ministrul Muncii.
~n prezent, `n Rom=nia
exist\ dou\ salarii mi-
nime. Salaria]ii din in-
stitu]iile bugetare sunt
angaja]i `n baza Hot\r=rii
de Guvern nr. 9, cu un sa-
lariu minim de 390 RON,
iar pentru to]i ceilal]i sa-
laria]i care `[i stabilesc
salariul prin negociere se
aplic\ salariul minim de
440 RON. a
Centru este deschis `n se-
diul sucursalei BCR din
Vaslui. Dup\ ce clientul
prezint\ obiectele pe care
dore[te s\ le v=nd\, anga-
jatul b\ncii efectueaz\ a-
naliza pentru stabilirea
CM
YK
La Mijlocul P\resimilor,
gospodinele `ncep adunatul
ou\lor din cote] pentru Pa[te
pieselor din aur ce pot fi
cump\rate. Obiectele din
aur se achizi]ioneaz\ pe
loc, cu eliberarea numera-
rului `n lei. BCR a cump\-
rat, p=n\ `n prezent, apro-
ximativ 200 kg de aur de la
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Cre[terea veniturilor
popula]iei va fi
afectat\ de pre]ul
mare al utilit\]ilor
PAGINA 6
CM
YK
Premierul ar putea
revoca mini[trii
PD pân\ la sfâr[itul
s\pt\mânii
PAGINA 7
~n Moldova,
tot mai mul]i copii
se nasc prematur
PAGINA 10
Jude]ul Ia[i
s-a `nfr\]it cu
provincia italian\
Emilia-Romagna
PAGINA 11
popula]ie [i de la agen]ii
economici.
P=n\ `n prezent, au fost
deschise unit\]i de acest Meteo
Y
gen `n Bucure[ti, Arad, Pi-
te[ti, Oradea, Br\ila, Bra- Soare
[ov, Cluj, Craiova, Mircurea
maxima 12 °C
Ciuc, Zal\u, Sibiu, Sucea-
va, Alexandria, Foc[ani [i la minima 3 °C
T=rgu Mure[. a sursa: www.intellicast.com
2 Miercuri, 14 martie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCXIII)
Mitropolia
din }ara Româneasc\
`n secolul
al XVIII-lea (III)
Cel mai de seam\ ierarh
din prima jum\tate a seco-
lului al XVIII-lea a fost
Neofit Cretanul (1738-
1753), care era originar din
Insula Creta. Venit `n ]ara
noastr\ `n calitate de „das-
c\l domnesc“ al copiilor
domnitorului Constantin
Mavrocordat, prin inter-
ven]ia acestuia a fost hiro-
tonit ca mitropolit titular de
Mira Lichiei, `n anul 1737.
Când, `n 1738, a murit mi-
tropolitul {tefan al Ungro-
vlahiei, Neofit a fost trans-
ferat `n locul acestuia. ~n
anul 1746, mitropolitul Ne-
ofit a luat parte la lucr\rile
Divanului care a hot\rât
desfiin]area rumâniei, care
d\inuia dinainte de `nteme-
ierea Principatelor. Iat\ ce
spunea hrisovul: „Mitropo-
litul, episcopii [i boierii ]\rii
constatând c\ acest vechi
obicei al rumâniei r\mas de
la mo[ii [i str\mo[ii no[tri
nu este de nici un folos, ba
chiar de mare pagub\ sufle-
tului cre[tinesc... hot\r\sc
desfiin]area cu totul a
rumâniei“. Mitropolitul a
fost primul care a pus `n
practic\ aceast\ hot\râre,
dezrobind pe to]i rumânii
de pe mo[iile Mitropoliilor
din Târgovi[te [i Bucure[ti
[i r\scump\rându-i cu banii
s\i. Pentru a nu a fi acuzat
c\ p\gube[te astfel Mitro-
polia, Neofit scrie: „Am
cump\rat cu banii no[tri,
iar nu din venitul Mitro-
poliei, mo[ia Pietroaia cu
biseric\ din piatr\, cu case
[i pivni]e de piatr\ [i cu
pogoane de vie, drept taleri
3500, cari o am l\sat `n
locul acelor rumâni, pe care
i-am slobozit, al c\ror pre]
nici pân\ la taleri 1500 nu
f\cea“. Aceast\ atitudine de
ap\rare a ]\ranilor a lui
Neofit este continuat\ [i `n
1753, când mitropolitul a
luat parte la mi[carea
`mpotriva domnului Matei
Ghica, cerând `ndep\rtarea
lui din scaun, fiindc\ `ncer-
case s\ introduc\ noi d\ri.
Mitropolitul Neofit a r\mas
`n istoria Bisericii Ortodoxe
Române [i prin vizitele
canonice `ntreprinse `n
eparhie `n 1746 [i 1747.
~nsemn\rile lui sunt un
pre]ios material istoric, ge-
ografic [i etnografic cu u-
nele informa]ii documentare
unice. (Rubric\ realizat\ de
pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Un singur p\cat
Sfântul Teodor Studitul a
fost somat de `mp\ratul
Teofil [i de sus]in\torii s\i
s\ calce `n picioare sfintele
icoane, zicându-i-se: „Calc\
`n picioare icoanele o sin-
gur\ dat\, apoi vei fi liber
s\ faci ce vrei.“ Sfântul r\s-
punse: „Asta este ca [i cum
ai spune: las\-te s\-]i t\iem
capul, apoi vei fi liber s\
faci ce vei vrea.“ (Pr. Nico-
lae Pura, Pilde, Editura
Galaxia Gutenberg, 2004)
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI
„Cu noi este Dumnezeu...“
Iisus a spus: „«Cel ce bucura]i c\ numele voas-
v\ ascult\ pe voi pe Mi- tre sunt scrise `n ce-
ne M\ ascult\ [i cel ce ruri». ~n acesta ceas, El
se leap\d\ de voi se lea- S-a bucurat `n Duhul
p\d\ de Mine; iar cine Sfânt [i a zis: «Te sl\vesc
se leap\d\ de Mine se pe Tine, P\rinte, Doam-
leap\d\ de Cel ce M-a ne al cerului [i al p\-
trimis pe Mine». {i s-au mântului, c\ ai ascuns
`ntors cei [aptezeci ([i doi) acestea de cei `n]elep]i [i
cu bucurie, zicând: de cei pricepu]i [i le-ai
«Doamne, [i demonii ni descoperit pruncilor. A[a,
se supun `n numele P\rinte, c\ci a[a a fost
T\u». {i le-a zis: «Am `naintea Ta, bun\voin]a putea spune c\ este sluj- Dumnezeu“. Cuvintele a- nirea `n zilele noastre.
v\zut pe satana ca un ful- Ta».“ (Luca 10, 16-21) ba consacrat\ postului. cestea din Vechiul Testa- Dac\ p\str\m `n inimi [i
ger c\zând din cer. Iat\, Toat\ rânduiala acestei ment sunt foarte actuale. `n suflete mesajul de iu-
v-am dat putere s\ *** slujbe se potrive[te foarte ~n fragmentul evan- bire [i pace al Domnului
c\lca]i peste [erpi [i bine cu atmosfera de ab- ghelic de ast\zi, Domnul Hristos, numele noastre
nostru Iisus Hristos spu-
peste scorpii, [i peste ~n Postul Mare, al Pa- stinen]\ [i `n\l]are du- vor fi scrise `n cartea
toat\ puterea vr\jma[u- timilor [i ~nvierii Domnu- hovniceasc\. ~n cadrul ne ucenicilor: „Bucura]i- vie]ii, al\turi de cele ale
lui, [i nimic nu v\ va v\- lui nostru Iisus Hristos, slujbei se cânt\ acest tro- v\ c\ numele voastre celor pl\cu]i lui Dumne-
t\ma. Dar nu v\ bucu- una dintre slujbele care par: „Cu noi este Dumne- sunt scrise `n ceruri“. Ce- zeu. (Rubric\ realizat\
ra]i de aceasta, c\ duhu- se s\vâr[e[te mai des este zeu, `n]elege]i neamuri [i le dou\ texte se comple- de pr. Dumitru P|DU-
rile vi se pleac\, ci v\ Pavecerni]a mare. Am v\ pleca]i, c\ci cu noi este teaz\ [i-[i g\sesc `mpli- RARU, Radio Trinitas)
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
Eu nu trebuie s\-L ispitesc pe Dumnezeu. Dar El de ce m\ ispite[te pe mine?
Ieri mi-aai spus c\ nu trebuie nent\, dar pe de alt\ parte nu respec]i poruncile [i recomand\- vrea binele, El nu are, prin defi-
„s\-LL ispitim pe Dumnezeu“,
trebuie s\ abuz\m de acest aju- rile Bisericii. Acestea nu sunt ni]ie, interesul de a ne face r\u.
`n sensul de a nu-L L provoca
prin necredin]a sau superficia- tor [i de aceast\ asisten]\. A ni[te regulamente care s\-]i a- El nu ne trimite ispite, ci doar
litatea noastr\, de a nu-II cere crede c\ Dumnezeu te ajut\ glomereze con[tiin]a [i s\-]i `n- permite s\ fim ispiti]i. Diferen]a
minuni gratuite, de a nu-II cere pentru c\ asta este misiunea greuieze via]a, ci sunt ghidaje este enorm\: diavolul ne ispite[-
revela]ii, de a nu-II pune la Lui, este gre[it. A crede c\ El nu spre ~mp\r\]ia Cerurilor. Dac\ te, el are perfidia de a ne ar\ta
`ncercare r\bdarea. Mai sunt te vede [i c\ nu te sprijin\ pen- nu le respec]i, n-ai cum s\ ai ac-
[i alte sensuri ale acestei ex- r\ul sub forma binelui [i a fru-
presii? tru c\ e[ti prea ne`nsemnat, ces la m=ntuire. mosului; dac\ Dumnezeu per-
iar\[i este gre[it. Tot ispitire a Am `n]eles. Nu trebuie s\-L L
Sf=ntul Apostol Pavel este cel mite ca diavolul s\ ne ispiteasc\,
care ne aten]ioneaz\, `n Prima lui Dumnezeu poate fi [i situa- ispitesc pe Dumnezeu. Totu[i, asta o face `n scop pedagogic,
]ia `n care te `mpotrive[ti planu- El de ce ne ispite[te pe noi?
Epistol\ c\tre Corinteni (capi- pentru c\ [tie c\ doar prin lupta
tolul 10), c\ nu trebuie s\-L is- lui lui Dumnezeu. El te orien- Gre[e[ti, Dumnezeu nu ne is-
teaz\ din c=nd `n c=nd, `]i arat\ noastr\ cu tenta]ia p\catului de-
pitim pe Dumnezeu, pentru c\ pite[te niciodat\.
calea cea bun\ [i dreapt\, `]i su- venim mai ata[a]i de izvorul
pedeapsa la care trebuie s\ ne ~n rug\ciunea „Tat\l nostru“ binelui adev\rat – care este
a[tept\m este `nfrico[\toare. El gereaz\ care este sensul vie]ii se spune clar: „{i nu ne duce
tale. Cu ajutorul duhovnicului Dumnezeu. Deci, Dumnezeu per-
ne cere, drept explica]ie la `n- pe noi `n ispit\“. Deci Dumne-
demnul acesta, s\ nu c=rtim, t\u, prin smerenie [i rug\ciune, zeu ne ispite[te. mite s\ fim ispiti]i, dar asta doar
pentru c\ aceasta ar `nsemna po]i descoperi care este acest To]i t\lm\citorii Rug\ciunii pentru ca noi s\ ne exers\m `n
c\ ne `ndoim de Providen]a lui sens [i po]i g\si `n tine `nsu]i [i Domne[ti au aceea[i opinie: fra- lupta spiritual\, descoperind
Dumnezeu. Pe de o parte, nu puterea de a-l urma. ~n fine, `l za pe care o citezi trebuie `n]e- valoarea virtu]ii [i frumuse]ea
trebuie s\ ne `ndoim de ajutorul ispite[ti pe Dumnezeu atunci leas\ astfel: „{i nu ne l\sa s\ tr\irii credin]ei. (Rubric\ real-
[i de asisten]a divin\ perma- c=nd, cu bun\ [tiin]\, refuzi s\ c\dem `n ispite“. Dumnezeu ne izat\ de Petru AVRAM)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
sul a scris „Rânduiala“ „Literatorul“ [i al cenaclu- itor [i om politic (Premiul a 1992 – Au fost re`n-
pentru via]a de m\n\stire, lui cu acela[i nume (m. pentru Excelen]\ `n Cul- humate, la Bra[ov, osemin-
care a ajuns mai târziu 24.11.1920); tura româneasc\, decer- tele marelui diplomat ro-
pravil\ pentru to]i c\lug\- a 1883 – A murit Karl nat `n 2000) („Despre lu- mân, Nicolae Titulescu;
rii din Apus. Cuviosul Be- Marx, filosof [i economist; a crurile cu adev\rat impor- r\m\[i]ele p\mânte[ti ale
nedict a murit la vârsta de redactat, `mpreun\ cu Fr. tante“, „Bunul sim] ca pa- lui Nicolae Titulescu s-au
63 de ani, `n anul 543, du- Engels, la cererea celui radox“); aflat la Cannes timp de 51
p\ ce petrecuse 14 ani la de-al doilea Congres al Ligii a 1965 – A murit ingi- de ani, iar aducerea lor `n
Monte Casino. Comuni[tilor din 1848, nerul Dimitrie Leonida; a România, conform dorin]ei
„Manifestul Partidului Co- fost unul dintre pionierii testamentare a marelui
Tot ast\zi, Biserica face munist“ (n. 5.05.1818); electrific\rii României; or- diplomat român, a fost po-
pomenirea Sfântului Mu- a 1895 – A fost inaugu- ganizator al primului mu- sibil\ datorit\ demersuri-
cenic Alexandru din Pidna rat\ Biblioteca Funda]ii- zeu tehnic din ]ar\ (1909), lor Funda]iei Europene
(Macedonia) [i a Cuviosu- lor Regale din Bucure[ti azi „Muzeul tehnic Prof. „Nicolae Titulescu“, spri-
lui Eushimon, episcopul (dup\ 1948, Biblioteca Ing. D. Leonida“, [i al pri- jinit\ de „Comitetul ro-
Lampsacului. Central\ Universitar\); mei expozi]ii a electrici- mân pentru repatrierea
Cuviosul Benedict a 1919 – S-a n\scut t\]ii din România (1928) r\m\[i]elor p\mânte[ti ale
din Nursia Mâine, Biserica face po- Alexandru Paleologu, scri- (n.23.V.1883); lui Nicolae Titulescu“. a
menirea Sfin]ilor Muce-
Benedict, al c\rui nume nici Agapie, Plisie [i Ti-
`n limba latin\ `nseamn\ molau. 128 de ani [coala f\r\ nici o di- esen]a teoriei relativit\-
„binecuvântatul“, era ori- plom\. ~n cele din urm\, ]ii, dar principiile care
ginar din Nursia, provin- de la na[terea lui stabilindu-se `n Elve]ia, a st\teau la baza acesteia
cie roman\ aproape de Ro- ~n ziua de 14 martie, Albert Einstein absolvit Academia Poli- erau at=t de revolu]iona-
ma. Dup\ ce a `nv\]at `n istoria consemneaz\: tehnic\ Federal\ din re, `nc=t comunitatea [ti-
cetatea natal\, a fost tri- Pe 14 martie 1879 se Zürich, cu specializarea in]ific\ l-a proclamat pe
mis de p\rin]i s\ studieze a 1837 – Apare (cu `n- n\[tea la Ulm, `n Germa- fizic\ [i matematic\. Einstein drept cel mai
la Roma. ~ns\, `nsp\imân- treruperi, pân\ `n septem- nia, unul dintre cele mai Ceva mai t=rziu ob]ine [i mare geniu al planetei.
tat de via]a plin\ de pa- brie 1838), la Ia[i, „Al\uta remarcabile creiere din is- doctoratul `n fizic\ [i Prime[te Premiul Nobel
timi a tinerilor, s-a retras româneasc\“ (supliment toria omenirii. Era Albert public\ cele c=teva studii `n 1921, dar nu pentru
`ntr-o pe[ter\, la Subiaco. al ziarului „Albina româ- Einstein, geniul [tiin]ific absolut revolu]ionare teoria relativit\]ii, care
Prin virtute [i `nfrânare neasc\“, sub redac]ia lui ce va marca istoria se- care `l impun ca fizician era `nc\ intens discuta-
s-a apropiat de Dumnezeu Gheorghe Asachi, apoi a colului XX. {i-a `nceput de renume. t\, ci pentru `ntreaga ac-
[i a primit puterea de a fa- lui Mihail Kog\lniceanu), educa]ia `n Munchen, ~n 1916, Einstein pu- tivitate desf\[urat\ `n
ce minuni [i vindec\ri. Cu- prima revist\ literar\ din `ntr-o [coal\ cu disciplin\ blic\ celebrul s\u studiu domeniul fizicii teoretice.
viosul Benedict a `nfiin]at Moldova; foarte rigid\. Pe la 12 „Bazele teoriei generale Albert Einstein a mu-
ani, Albert lua decizia a relativit\]ii“, `n care, rit, la 18 aprilie 1955, `n
mai multe m\n\stiri, ulti- a 1854 – S-a n\scut Ale-
ma dintre ele fiind la Mon- xandru Macedonski, pro- solemn\ de a se dedica printre altele, `l contra- somn. Crezul s\u a r\mas
te Casino, unde, `n anul motor al simbolismului `n rezolv\rii marilor enigme zice pe Newton `n pro- `n istorie: „Politica este
529, s-a a[ezat `mpreun\ poezia româneasc\, fon- ale umanit\]ii. ~ns\, trei blema gravita]iei. Pu]ini pentru moment. O ecua]ie
cu ucenicii s\i. Aici, cuvio- datorul revistei literare ani mai t=rziu p\r\sea au `n]eles la acea dat\ este pentru eternitate!“.

PORTRETE ~N LUMIN|
Un martir necunoscut:
preotul Leonida Gavrilescu
de arhim.
Timotei AIOANEI
~n anul 1977 Sfintele
Pa[ti au fost pr\znuite
`n data de 10 aprilie. Cu
cinci zile `nainte de ma-
rea s\rb\toare, preotul
Leonida Gavrilescu, pa-
rohul bisericii „Adormi-
rea Maicii Domnului“
din F\lticeni s-a dus
din propria ini]iativ\ la
Prim\ria din localitate
pentru a-i cere prima-
rului s\ respecte pro-
prietatea bisericii. Pri-
m\ria avea un plan de
construire a blocurilor
pân\ lâng\ altarul bi-
sericii, ceea ce s-a [i `n-
tâmplat, din nefericire,
pân\ la urm\. P\rinte-
le Leonida a avut `n zi-
ua aceea o discu]ie a-
prins\ cu edilul ora[u-
lui, care nu ar\ta res-
pectul cuvenit Casei lui
Dumnezeu. A fost un
preot curajos `n anii de
dictatur\ comunist\,
un m\rturisitor, un a-
postol, un ne`nfricat.
Ultima lui m\rturisire
pentru biserica pe care
o slujea s-a petrecut `n
cabinetul primarului,
`n mar]ea S\pt\mânii
Patimilor. Ce a fost aco-
lo numai Dumnezeu
[tie. Bolnav cu inima de
mai mul]i ani, p\rintele
Leonida a luat cu el a-
ceast\ tain\ `n mor-
mânt. El [i-a sfâr[it zi-
lele f\cându-[i datoria.
~n prim\ria din F\lti-
ceni ar trebui s\ fie a[e-
zat\ o plac\ memorial\
care s\ aminteasc\ de
aceast\ injusti]ie a vre-
mii. La `mplinirea a 30
de ani de la momentul
acestei m\rturisiri, ne-
dreptatea f\cut\ Bi-
sericii „Adormirea“ per-
sist\. Pe proprietatea
parohial\ sunt, `n con-
tinuare, blocuri con-
struite abuziv, iar nu-
mele p\rintelui Leonida
Gavrilescu este tot mai
rar pomenit.
Gazd\ bun\ pentru
Nicolae Labi[
El nu a fost un preot
oarecare. S-a n\scut `n
satul Bote[ti, comuna
Horodniceni, `n anul
1908 [i era fiul inventa-
torului autodidact Pe-
tru Gavrilescu, pionier
al avia]iei. A urmat cur-
surile Seminarului Teo-
logic „Veniamin Costa-
chi“ din Ia[i [i ale Fa-
cult\]ii de Teologie din
Cern\u]i.
Dup\ slujirea ca dia-
con la Biserica „Adormi-
rea“ din Târgu Neam] a
fost, pe rând, preot la pa-
rohiile „Bl\ge[ti“-Pa[-
cani, „Sfântul Ilie“ [i
„Adormirea“ din F\lti-
ceni. ~n timpul parohia-
tului de la Biserica
„Sfântul Ilie“ din F\lti-
ceni a func]ionat, pen-
tru scurt timp, ca pro-
toiereu al ]inutului [i l-a
g\zduit, `n aceea[i pe-
rioad\, `n casa parohi-
al\, pe Nicolae Labi[ `n
timpul cursurilor de la
liceul „Nicu-Gane“ din
localitate. De[i Nicolae
Labi[ avea leg\turi mai
vechi cu poezia (din co-
pil\rie, dup\ cum se
[tie) [i preotul Leonida
a avut o `nrâurire bene-
fic\ asupra viitorului
mare poet. Preotul era
el `nsu[i d\ruit cu harul
versific\rii (poemul
„Podu ~nalt“, `n trei
p\r]i cu 48 de strofe,
scris de el, st\ m\rturie
`n acest sens).
~n multe seri, la masa
de scris a p\rintelui,
`ntre cei doi erau discu-
]ii care se `ntindeau pâ-
n\ dup\ miezul nop]ii.
Pe lâng\ acestea, `n
timpul g\zduirii `n casa
parohial\, lui Nicolae
Labi[ nu i-a lipsit nimic.
Dup\ trecerea anilor,
când am `nceput s\-mi
dau seama de „greuta-
tea“ numelui Labi[, am
avut privilegiul unor in-
teresante discu]ii cu
doamna `nv\]\toare Eu-
genia Mihalache, m\tu-
[a poetului (sora ma-
mei) [i cu prof. Viorel
Mihalache, v\rul drept
al lui Labi[, care [tiau
am\nunte veridice des-
pre copil\ria [i tinere-
]ea poetului, care nu se
reg\sesc nici `n cele
mai am\nun]ite biogra-
fii ale acestuia.
Prieten apropiat
al scriitorilor
P\rintele Leonida
scria mult. A avut pre-
ferin]\ pentru versul
alecsandrin. Poeziile le
trimitea unor reviste
care… nu le publicau.
Când se afla c\ autorul
este preot, to]i `ncepeau
s\-[i cear\ scuze: „Poa-
te alt\dat\, s\ mai a[-
tept\m, s\ mai vedem
când vom avea spa]iu“-
OPINII & COMENTARII
acestea erau refuzurile
ascunse dup\ cuvinte.
~n paginile revistei
„Mitropolia Moldovei [i
Sucevei“ i s-au publicat,
totu[i, câteva articole [i
chiar un studiu dedicat
ctitoriei lui Petru Rare[
de la Râ[ca. A fost pre-
zent cu articole [i `n „Bi-
blioteca bunului cre[-
tin“, organ al Asocia]iei
Clerului din jude]ul Ba-
ia.(F\lticeni, 1947)
Prieten apropiat al
scriitorilor Vasile [i Ho-
ria Lovinescu, al doam-
nei Steliana Lovinescu,
al scriitorilor f\lticeneni
Mihail Havri[, Aurel
George Stino, pr. Vasile
G. Popa, Virgil Tempea-
nu, pr. Constantin Todi-
cescu, al actorului Gri-
gore Vasiliu Birlic [i al
altor personalit\]i care
`[i au obâr[ia `n acest
loc, p\rintele Leonida
Gavrilescu a oferit mult
ajutor echipei care a or-
ganizat muzeul f\ltici-
nean „Galeria oameni-
lor de seam\“, `n casa
donat\ de familia Lovi-
nescu `n anul 1975. A-
deseori, `ntâlnirile din-
tre oamenii sensibili ai
locului aveau loc `n casa
parohial\, acolo unde
au poposit, printre al]ii,
[i poetul ie[ean George
Lesnea, preotul compo-
zitor Ion Tatulea, sculp-
torul Ion Irimescu, pic-
torul Paul Gherasim [i
al]ii al\turi de ei.
Ap\r\tor al
drepturilor Bisericii
Fire aparte, sensibil
[i ne`mp\cat cu vremu-
rile `n care a tr\it, preo-
tul Leonida Gavrilescu
nu a fost `n]eles `ntot-
deauna de cei din preaj-
ma sa.
~n timpul iernii, dedi-
ca mult timp lecturii [i
scrisului, iar de prim\-
vara pân\ toamna lucra
`n gr\dina Bisericii „A-
dormirea“, unul dintre
locurile atractive ale o-
ra[ului din acea perioa-
d\. Zeci de specii de
trandafiri [i flori rare,
Pr. Leonida Gavrilescu [i corul parohiei
„Adormirea Maicii Domnului“ din F\lticeni
udate `n fiecare zi [i pr\-
[ite la dou\ s\pt\mâni,
arbu[ti [i copaci orna-
mentali, toate la un loc
d\deau impresia unei
gr\dini pariziene, adu-
se `ntr-un „loc unde nu
se `ntâmpla nimic“. Mai
erau [i p\unii care se
plimbau `n voie `n zile
senine. Toate prin grija
p\rintelui. Uneori `nse-
ra [i p\rintele `nc\ lu-
cra `n gr\din\.
Bun cuvânt\tor bise-
ricesc, iubitor de frumos
[i sensibil `n toate, era
prezent `n momentele
importante din via]a in-
telectualilor urbei. ~n
vremea parohiatului
s\u, la bisericile „Sfân-
tul Ilie“ [i „Adormirea“
din F\lticeni s-a p\s-
trat tradi]ia cânt\rii co-
rale [i a psal]ilor din ve-
chea genera]ie. La Bise-
rica „Adormirea“ se cân-
ta la dou\ str\ni, alter-
nativ, `n fiecare dumi-
nic\ [i s\rb\toare, iar
corul cânta la Sfânta
Liturghie dirijat de pro-
fesorul Sorin Artur Go-
rovei, iar `n vacan]e
chiar de ucenicul iubit
al p\rintelui, Vasile
Ghivirig\, atunci elev
la Seminar, ast\zi preot
`n Arghira F\lticenilor,
satul de na[tere al ma-
relui sculptor Ion Iri-
mescu.
~n urm\ cu 30 de ani,
`n Sâmb\ta cea Mare,
protoiereul de F\lti-
ceni, venerabilul preot
Gheorghe Baltag, cu un
mare sobor [i mul]ime
de credincio[i l-au con-
dus pe p\rintele Gavri-
lescu pân\ la cimitirul
„Gr\dini“.
~n drumul spre cimi-
tir au trecut prin fa]a
Prim\riei, locul unde
p\rintele a c\zut cu pa-
tru zile `n urm\, r\pus
de un [oc cardiac. U[ile
[i ferestrele erau `nchi-
se [i nimeni nu se ar\ta
prin preajm\. N-au con-
siderat c\ p\rintele ar
fi meritat vreun semn
de cinstire. S-a dus c\-
tre ceruri ca un m\rtu-
risitor, ca un preot ap\-
r\tor al drepturilor Bi-
sericii r\pus de potriv-
nicii atei. El este un alt
martir al Bisericii, r\-
mas necunoscut.
* arhim. Timotei Aioanei
este exarh cultural al
Arhiepiscopiei Ia[ilor
Miercuri, 14 martie 2007
CORTINA DE STICL|
Literatura `nalt\ a
unui preot de ]ar\ (II)
~n cartea de eseuri teo-
logice [i literare Admira]ii
ortodoxe, preotul Ioan Pin-
tea noteaz\: „Cuvintele lui
Iisus spuse lui Toma sunt
clare: «Adu degetul t\u `n-
coace [i vezi m=inile mele [i
adu m=na ta [i o pune `n
coasta mea [i nu fi necre-
dincios, ci credincios» (Ioan,
22, 27). Acest episod din E-
vanghelia lui Ioan este gr\-
itor pentru ceea ce numim
realitatea `nvierii. Momen-
tul dialogului `ntre Iisus [i
Toma exemplific\ foarte bi-
ne realitatea morm=ntului
gol. Sursa sigur\ a `nvierii
(pentru cei necredincio[i)
aici este! Iat\ dovada mate-
rial\: Domnul este pip\it,
este atins, trupul lui este
nestric\cios, corpul lui are
valoarea corpului divino-
uman dinainte de intrarea
`n morm=ntul lui Iosif din
Arimateea. «Domnul meu [i
Dumnezeul meu» se consti-
tuie `ntr-o defini]ie deplin\
a restaur\rii, la care [i noi,
oamenii, suntem chema]i,
dac\ accedem nemijlocit la
credin]a sincer\ [i nezdrun-
cinat\ `n Iisus Hristos [i `n
`nvierea lui din moarte.
Toma, spune evanghelistul,
a crezut pentru c\ a v\zut.
~ndemnul M=ntuitorului
r\m=ne peste timp `ns\ alt-
fel: «Ferici]i cei ce n-au
v\zut [i au crezut!». Pavel
ne spune c\ dac\ Iisus nu a
`nviat, predica noastr\ este
zadarnic\. Cu adev\rat a[a
este! Dar M=ntuitorul a `n-
viat [i astfel predica [i cre-
din]a noastr\ au o temelie
dintre cele mai trainice. Cu
to]i paznicii morm=ntului,
cu toat\ grija iudeilor [i a
romanilor de-a nu fi furat,
cu toat\ fuga ucenicilor de
la locul supliciului, Hristos
a `nviat a[a cum au promis
Scripturile [i cum El `nsu[i
a l\sat s\ se `n]eleag\ de
nenum\rate ori. ~nvierea
nu este o minciun\. ~nvie-
rea este adev\rul `n sine“.
Aceasta este alternativa de-
[ertului, a apocalipsei, locu-
lui [i timpului noului fara-
on, a fricii [i frigului: spe-
ran]a, simbolurile pascale,
biruin]a vie]ii, pas\rea de
pa[ti: „tu vei fi acela[i po-
rumbel/ care are-n plisc
creang\ de m\slin/ tot-
deauna dup\ ape mari/ vei
ie[i deasupra c\ut=nd/ tot-
deauna a[tept=nd o arc\/
peste ferigi s\ ne `nt=lnim/
dragoste m\rea]\ s\ zidim/
dup\ ce s-au scufundat de
toate/ printre pui de viper\
s\ na[ti/ cel mai alb copil
din c=]i s-au dat/ peste ape
ca un dar de noapte/ tu vei
fi o pas\re de pa[ti!“ (buna-
vestire). Aici, ca peste tot `n
scrisul lui Ioan Pintea, se
contest\ (f\r\ a demola) re-
torica romantic\ pentru a o
afirma pe aceea (post)mod-
ern\ a dialogului cu lucru-
rile din preajm\. Lirica lui
Ioan Pintea are aceast\
structur\, chiar de la `nce-
puturile ei, din papirosfera
creat\ prin anii ’80, pentru
3
de Ioan HOLBAN
c\, asemeni lui Nicolae
Steinhardt, poetul scrie, `n
volumele de versuri dar [i
`n c\r]ile de eseuri sau de
m\rturisire, pentru preot [i
pentru mirean: nu sunt
c\r]i „specializate“, ci „se a-
dreseaz\ cu aceea[i `nfl\c\-
rare nediferen]iat\ at=t
preotului c=t [i mireanu-
lui“, cum spune `n Admira-
]ii ortodoxe. Dincolo de ni[te
„exerci]ii de admira]ie“, tex-
tele din acest volum vin din
comuniunea `n g=nd cu P\-
rintele Nicolae, sunt frag-
mente ale propriului Jurnal
al fericirii de a se m\rturisi
la 23 de ani; sunt [i un
`ndreptar de lectur\ al teo-
logului (smerit, Ioan Pintea
`[i spune mereu „preot de
]ar\“: e [i smerenie, dar [i
secretul orgoliu al celui care
domin\, al\turi de `nv\]\-
tor, dintotdeauna, lumea
satului românesc). Admira-
]ii ortodoxe este cartea unor
polemici, g=nduri, eseuri,
analize: o hermeneutic\ a
textelor teologice dar [i a
fiin]ei care se caut\ acolo:
un „caiet parohial“, cu nota-
]ii de lectur\, `nsemn\ri de
jurnal intim, o `mpletitur\
cum, inspirat, `i spune Vio-
leta, interlocutorul, person-
ajul [i primul destinatar al
textului: „~i citesc Violetei
c=teva fragmente din Caie-
tul Parohial. ~mi spune c\
`nsemn\rile mele seam\n\
cu ni[te `mpletituri. Stau
pu]in pe g=nduri. ~i dau
dreptate. A[a este. Sfin]ii
pustiei f\ceau [i ei `mpleti-
turi. ~mpleteau co[uri. Lu-
crul m=inilor. Rucodelie, `i
spuneau“.
Jurnalul, noteaz\ Ioan
Pintea, `n Admira]ii orto-
doxe [i Mic jurnal discon-
tinuu, este un text de lim-
pezire, de (re)facere a eului,
o nou\ construc]ie a sa. Mai
`nt=i, spune, a fost alegerea
locului: „~mi aduc aminte:
am p\r\sit Clujul [i am ales
Chintelnicul. Acest sat - a-
[ezat la dou\zeci de kilome-
tri de Bistri]a, cu oameni
`nst\ri]i, primitori, lipsi]i
de orgolii - m-a ajutat s\-l
recitesc pe Radu Petrescu
din alt\ perspectiv\. Pers-
pectiva aceea din care nu
mai po]i s\-l cite[ti pe Geor-
ge Co[buc. Mai g=ndesc la
ei: p\durile, nu departe de
[osea, de aici din Bavaria,
seam\n\ cu p\durile din
Bunguri. Zilele acestea am
fost cu P\rintele Felecan,
nu departe de München, `n-
tr-un sat. M-a surprins ar-
hitectura, dar nu m-a sur-
prins singur\tatea caselor,
nevecin\tatea, neapropie-
rea... Totul este altfel. Alt\
via]\. Alt\ lume“. Lumea de
acas\, din Chintelnic [i ace-
ea a satului bavarez se u-
nesc `n imaginea pivot a `n-
tregii literaturi pe care o
scrie Ioan Pintea: preotul de
]ar\ e personajul vie]ii [i al
c\r]ilor poetului.
* Ioan Holban este scriitor
[i critic literar ie[ean
4 Miercuri, 14 martie 2007
PE SCURT
PF P\rinte Teoctist
prime[te vizita
pre[edintelui Ciprului
Ast\zi, 14 martie 2007, Prea
Fericitul P\rinte Teoctist,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, va primi, la
Re[edin]a patriarhal\, pe
Excelen]a Sa Tassos
Papadopoulos, pre[edintele
Republicii Cipru. Excelen]a Sa
Tassos Papadopoulos va vizita
Re[edin]a patriarhal\ `n ca-
drul unei vizite oficiale `n Ro-
mânia, informeaz\ Biroul de
Pres\ al Patriarhiei rom=ne.
„Hristos, st\p=nul
vie]ii mele“
Protopopiatul Piatra Neam],
Capela „Sf. Spiridon“ din
cadrul Spitalului Jude]ean
Piatra Neam] organizeaz\
m=ine, 15 martie, cea de-a
treia conferin]\ de anul acesta,
din Postul Pa[telui. Evenimen-
tul va avea loc cu `ncepere de
la ora 18.00 la Casa de Cultur\
din Piatra Neam]. Conferin]a
cu tema „Hristos, st\p=nul
vie]ii mele“ va fi sus]inut\ de
pr. lect. univ. {tefan Negreanu.
Intrarea este liber\.
Dezbatere despre
efectele televiziunii
asupra min]ii umane
Cu binecuv=ntarea PF
Patriarh Teoctist, Asocia]ia
Studen]ilor Cre[tin Ortodo[i
Rom=ni [i Asocia]ia Pentru
Ap\rarea Familiei [i Copilului
organizeaz\ m=ine, 15 martie,
de la ora 18.00, `n Aula Pala-
tului Patriarhiei, conferin]a cu
tema “Efectele televiziunii a-
supra min]ii umane”, infor-
meaz\ Biroul de Pres\ al Pa-
triarhiei Rom=ne. Organiza-
torii evenimentului la care vor
participa preo]i, profesori, me-
dici, psihologi, sociologi, jurna-
li[ti [i studen]i, `[i propun s\
ini]ieze o dezbatere despre im-
pactul televiziunii asupra for-
m\rii [i s\n\ta]ii mentale a
noilor genera]ii. ~ntre cei care
vor conferen]ia se num\r\ prof.
acad. dr. Ilie B\descu, psiho-
logul Elena Stuparu, cercet\tor
dr. Elisabeta Negreanu.
Grupul ecumenic
de rug\ciune
din Parlamentul
Rom=niei pleac\
la Muntele Athos
Membrii grupului ecumenic de
rug\ciune din cadrul Parla-
mentului Rom=niei vor efec-
tua, `n perioada 28 martie - 1
aprilie 2007, un pelerinaj la
Muntele Athos, `n Grecia, in-
formeaz\ Mediafax. ~n cadrul
acestui pelerinaj, membrii
grupului de rug\ciune vor
vizita diverse l\ca[e de cult
din Grecia, `n special `n Mun-
tele Athos. Aceast\ vizit\ nu
este o premier\ pe agenda de
lucru a grupului de rug\ciune
ecumenic\ din Parlamentul
Rom=niei, adesea organiz=n-
du-se astfel de pelerinaje.
Papa se va `nt=lni
cu George W. Bush
Sanctitatea Sa Papa Benedict
al XVI-lea va primi, la `ncepu-
tul lunii iunie a.c., vizita pre-
[edintelui american George W.
Bush. Aceasta va fi prima
`ntâlnire dintre pre[edintele
american [i papa Benedict, de
la alegerea acestuia `n aprilie
2005, informeaz\ Agen]ia de
{tiri Catholica. Ieri, papa a
primit vizita pre[edintelui rus
Vladimir Putin, care a vizitat
pentru a treia oar\ Vaticanul,
de c=nd este lider al
Federa]iei Ruse. a
Parastas pentru Mircea Eliade
a Cu ocazia `mplinirii a 100 de ani de la na[terea lui Mircea Eliade,
la capela Facult\]ii de Teologie Ortodox\ „Dumitru St\niloae“ din
Ia[i a fost oficiat\, ieri, o slujb\ de pomenire a N\scut la 13 martie
1907, `n Bucure[ti, [i trecut la cele ve[nice la 22 aprilie 1986, la
Chicago, Mircea Eliade este autorul a 30 de volume [tiin]ifice,
opere literare [i eseuri filosofice, traduse `n 18 limbi, [i a circa
1.200 de articole [i recenzii cu o tematic\ extrem de variat\ a
de Narcisa
BALABAN
Cu binecuv=ntarea
~nalt Prea Sfin]itului Da-
niel, Mitropolitul Moldo-
vei [i Bucovinei, la capela
Facult\]ii de Teologie Or-
todox\ „Dumitru St\ni-
loae“ din Ia[i, un sobor de
preo]i a oficiat o slujb\ de
pomenire pentru marele
istoric al religiilor, Mir-
cea Eliade. Slujba a fost
prilejuit\ de `mplinirea a
100 de ani de la na[terea
sa. Din soborul care a ofi-
ciat slujba au f\cut parte:
pr. prof. dr. Viorel Sava,
decanul facult\]ii, pr. lect.
dr. Mihai Vizitiu, consili-
er pe probleme de `nv\]\-
m=nt al Arhiepiscopiei
Ia[ilor, arhim. Timotei
Aioanei, exarh cultural al
Arhiepiscopiei Ia[ilor, pr.
prof. dr. Nicolae Achimes-
cu [i pr. prof. dr. Gheor-
ghe Petraru.
~n cuv=ntul rostit la fi-
nalul slujbei, pr. prof. dr.
Nicolae Achimescu, pro-
fesor de Istoria religiilor
la Facultatea de Teologie
Ortodox\ din Ia[i, a evo-
cat via]a [i personalita-
tea lui Mircea Eliade.
„Mircea Eliade este copi-
lul n\scut dintr-un tat\
moldovean [i o mam\ ol-
teanc\. El afirma acest
lucru cu mult\ m=ndrie,
spun=nd c\ a mo[tenit de
la tat\l s\u talentul de a
scrie, iar de la mama sa a
mo[tenit energia, lucru
foarte necesar, [tiut fiind
faptul c\ orele zilelor [i
nop]ilor erau prea pu]ine
pentru Eliade, av=nd `n
vedere ritmul `n care
citea [i dorin]a lui de a
citi [i de a se informa c=t
mai mult. Geniul lui
Eliade s-a `ntrez\rit `nc\
din anii de liceu, c=nd a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Preo]ii din Protopopiatul Roznov au discutat
despre posibilitatea ob]inerii de fonduri europene
Ieri, 13 martie 2007, la
Protopopiatul Roznov a
avut loc [edin]a lunar\ a
preo]ilor din acest proto-
popiat. ~n cadrul acestei
`nt=lniri s-a discutat de-
spre modul `n care fieca-
re parohie trebuie s\ se
preg\teasc\ pentru `nt=m-
pinarea Sfintelor Pa[ti.
„La `nceputul [edin]ei,
p\rintele Camelian Gur-
be], secretarul Protopo-
piatului Roznov, a sus]i-
nut o lucrare cu tema
«{tefan cel Mare, ctitor
de l\ca[uri sfinte [i ap\-
r\tor al credin]ei». P\rin-
tele secretar a scos `n e-
viden]\ activitatea mare-
lui domnitor [i importan-
]a sa pentru istoria popo-
`nceput s\ publice `n mai
toate revistele vremii.
Foarte de timpuriu, a in-
trat `n leg\tur\ cu per-
sonalit\]i [i oameni de
prestigiu din domeniul
Istoriei religiilor nu doar
din ]ar\, ci [i din str\i-
n\tate“, a men]ionat p\-
rintele Achimescu.
Rom=nia asociat\
cu numele lui
Mircea Eliade
Mircea Eliade s-a bu-
curat de recunoa[tere, a-
t=t `n ]ar\, c=t [i `n str\-
in\tate. Ultimul secol a
fost marcat de numele
s\u care a f\cut cunos-
cut\ ]ara noastr\ peste
hotare. P\rintele Nicolae
Achimescu a povestit cum
„l-a descoperit“ pe Mircea
Eliade, `n Germania: „A-
tunci c=nd `i rostim nu-
mele, oriunde ne-am afla,
`n ]ar\ sau `n str\in\te,
ne sim]im m=ndri. Cu
foarte mul]i ani `n urm\,
atunci c=nd m\ aflam la
Tübingen, `n Germania,
av=nd mul]i prieteni `n-
tre colegii mei germani,
dar [i japonezi, ameri-
cani [.a.m.d., `mi amin-
tesc c\ atunci c=nd spu-
neam c\ provin din Ro-
m=nia, respectivii colegi
[i prieteni asociau ime-
diat numele de Rom=nia
cu Mircea Eliade. Venind
dintr-o ]ar\ pe atunci `n-
c\ `nchis\, din cauza
regimului, ca mul]i al]ii
avusesem prea pu]in po-
sibilitatea s\ cunosc mai
multe lucruri despre a-
cest geniu al poporului
rom=n. M-am dus la bi-
bliotec\ [i am c\utat nu-
mele Eliade. Merg=nd la
fi[etul unde erau `n[iru-
ite titlurile operei sale
am constatat cu mult\
stupoare, dar [i cu mult\
rului rom=n [i pentru Bi-
serica noastr\ str\mo-
[easc\. Apoi, s-a discutat
despre modul `n care fie-
care preot trebuie s\ or-
ganizeze `n parohia sa
activit\]ile filantropice,
sociale [i caritative, acum,
`n perioada Postului Mare
[i a Sfintelor Pa[ti. Am
propus preo]ilor s\ cear\
ajutorul credincio[ilor pen-
tru a ajuta pe cei s\raci,
pe cei bolnavi, s\ cumpe-
re alimente [i alte produ-
se pentru a face pachete
pe care s\ le `mpart\ `n
parohii. P=n\ la sf=r[itul
s\pt\m=nii, to]i preo]ii
trebuie s\ prezinte ra-
poartele de activitate `n
parohii, care s\ cuprind\
m=ndrie [i satisfac]ie,
sute [i sute de titluri de
lucr\ri de-ale lui Eliade,
dintre cele mai intere-
sante, acoperind mai toa-
te domeniile. Acesta a
fost Mircea Eliade, cel ca-
re avea s\-[i `ncheie ac-
tivitatea mult mai t=rziu,
`n anul 1986, la Univer-
sitatea din Chicago“.
„Mircea Eliade
r\m=ne un simbol“
~n continuare, pr. prof.
dr. Nicolae Achimescu a
vorbit despre anii pe care
Mircea Eliade i-a petre-
cut in India, preciz=nd `n
final: „Eliade a fost un
clasic [i un clasicist. El a
st\p=nit p=n\ la perfec-
]iune `ntreg instrumen-
tarul de care are nevoie
un mare cercet\tor, a[a
cum a fost Mircea Eliade.
S-a `ntors `n ]ar\, dar
timpurile au devenit din
ce `n ce mai grele [i mai
confuze. A fost iubit, a
fost admirat, `ns\ uneori,
din p\cate, a fost [i hulit.
~ns\, dincolo de toate,
Mircea Eliade r\m=ne o
personalitate unic\ `n
domeniul s\u. Orice s-ar
spune, Mircea Eliade r\-
m=ne un simbol. Un sim-
bol al omului de [tiin]\,
un simbol al capacit\]ii
creatoare, un simbol al
for]ei de sintez\. F\r\
Mircea Eliade, `n acest
domeniu at=t de frumos
al «Istoriei religiilor», nu
se va putea opera nicio-
dat\. Pentru c\ `n acest
domeniu, Mircea Eliade
reprezint\ ceea ce repre-
zint\ opera]iile de adu-
nare, sc\dere, `nmul]ire
sau `mp\r]ire `n dome-
niul matematicii“.
P\rintele prof. dr. Vio-
rel Sava, decanul Facul-
t\]ii de Teologie Ortodox\
[i aceste activit\]i pe care [tie cum se pot ob]ine
trebuie s\ le desf\[oare bani pentru construirea
`n urm\toarele s\pt\- bisericilor, pentru anu-
m=ni [i la Pa[ti. Aceste mite ferme, cum sunt cele
rapoarte vor fi centraliza- de la parohia Piatra
te [i vor fi prezentate la {oimului sau cresc\toria
Permanen]a Centrului E- de melci de la parohia
parhial `ncep=nd de luni, 19 Z\ne[ti sau stupinele de
martie 2007“, ne-a declarat la Podoleni [i de la pro-
protopopul de Roznov, pr. topopiat. Sper\m ca, pe
Vasile }oc (foto). l=ng\ cei 24 de stupi pe
Alt\ problem\ dezb\- care `i avem la protoierie,
tut\ `n cadrul acestei s\ mai achizi]ion\m [i
[edin]e a fost cea a al]ii, `nc=t stupina noas-
ob]inerii de fonduri pen- tr\ s\ se extind\“, a mai
tru anumite proiecte din spus pr. Vasile }oc.
parohii. „~n toamna tre- Pe l=ng\ toate acestea
s-au discutat diverse pro-
cut\ am avut cinci preo]i
care au participat la bleme legate de spoveda-
c=teva cursuri de instru- nia credincio[ilor, despre
probleme [i cazuri specia-
ire [i consider\m c\ este
necesar ca to]i preo]ii s\ le de pastora]ie. (S. M.)
„Dumitru St\niloae“ din popor care a `nscris `n is-
Ia[i, i-a mul]umit pr. torie nume at=t de mari
Nicolae Achimescu, su- [i at=t de valoroase. Este
bliniind `nsemn\tatea o bucurie deosebit\ pen-
slujbei care avut loc, ieri, tru noi [i ne-a]i dat un
la Facultate de Teologie. impuls tuturor s\ ne a-
„Acest «tablou» al lui plec\m cu mai mult\ gri-
Mircea Eliade ne treze[te j\ [i cu mai mult\ aten]ie
sentimentul bucuriei de a asupra operei savantului
ne fi n\scut `n s=nul unui Mircea Eliade“. a
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul numit
VAR| ROMAN|
Ziua I- 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Oradea;
Ziua a II-a
a- 28
8.07.2007: Budapesta. Vizitarea obiectivelor din Vie-
na (Catedrala Sf. {tefan, Centrul Istoric, Palatul imperial, Prim\ria,
Parlamentul) - seara;
Ziua a III-a
a- 29.07.2007: Deplasare pe ruta Viena- Venezia (Piazza
San Marco, Biserica San Marco, Palatul Dogilor, Puntea Suspinelor [i
plimbare de 1 or\ prin centrul istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara);
Ziua a IV-a a- 30.07.2007- Ziua a IX- a- 04 4.088.2007 (program de
tab\r\: Se pot vizita urm\toarele obiective religioase [i turistice:
- Vatican, Piata San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta [i capela Sf.
Petru, Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola Domului), Castelul San
Angelo, Pza. del Popolo, Treptele spaniole, Sf. Silvestru (Campanile)
Montecitorio Sf. Augustin, Sf. Luigi din Francesi, Panthéonul, Sf.
Eustachie, Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf. Agnese din Agone, Gianicolo (Sf.
Onufrie, Fontana Paolina, Tempietto), Trastevere (Sf. Maria din
Trastevere, Sf. Crisogono, Sf. Cecilia), Isola Tiberina (Sf. Bartolomeo),
Capitolul, Camposanto Teuton, Sf. Pudenziana, S. M. Maggiore, Sf.
Prassede, S. Martino ai Monti, S. Pietro in Vincoli, Piramidele, S. Paolo
fuori le mura, Catacombele (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Sebastian),
Via Appia Antica, Muzeul Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella Trevi (even-
tual, Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din Quirinale S. Carlo alle Quattro
Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din Grottaferrata,Castel Gandolfo, Forumul
Imperial, Columna lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum Romanum,
S. Maria din Cosmedin, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte (Baptis-
terium), S. Giovanni in Laterano, SS. Quattro Coronati, S. Clemente
S. Croce in Gerusalemme;
Ziua a X-a a- 05
5.088.2007: Vizitare Budapesta - Castelul Buda [i
Catedrala; Deplasare spre Rom=nia;
Ziua a XI-aa 06.08
8.2007: Deplasare pe ruta Oradea- Ia[i;
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat, scaune ra-
batabile, instala]ie audio-video); 6 nop]i cazare cu mic dejun, (cazarea
se va face `n Tab\ra de tineret, `n bungalowuri cu aer condi]ionat); ta-
b\ra dispune de piscine, Jacuzzi [i este la 30 minute de centrul Romei;
`n pre] e inclus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponibil\ pentru 7
euro, iar prânzul se poate lua `n ora[; `nso]itor de grup- preot.
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice; mesele
care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli personale;
Pre]: 295 euro ^ 190 lei
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

La Mijlocul P\resimilor, gospodinele `ncep
adunatul ou\lor din cote] pentru Pa[te
a ~n calendarul s\rb\torilor tradi]ionale apare, la mijlocul Postului Mare, o S\rb\toare a Ou\lor, care se mai nume[te [i Mijlocul
P\resimilor a „Quaresima“ era denumirea ini]ial\ latineasc\ pentru postul de 40 de zile a Tradi]ia popular\ a p\strat cuv=ntul
pentru a desemna Postul Mare, apoi pentru a desemna mijlocul Postului Mare, Miaza P\resii care c\dea `ntotdeauna `ntr-o zi de
miercuri, la mijlocul postului a ~n anumite zone, P\resimile [i-au pierdut semnifica]ia ini]ial\ [i desemneaz\ pere]ii casei a
~n tradi]ia popular\ ro-
m=neasc\, la mijlocul Pos-
tului Pa[telui, `n miercu-
rea care cade `n s\pt\m=-
na a patra, de la mijlocul
postului (adic\ `n acest
an - azi, 14 martie), se ]i-
nea o s\rb\toare care nu
e trecut\ `n calendarul re-
ligios, dup\ cum a ar\tat
Ovidiu Foc[a, muzeograf
`n cadrul Muzeului de Et-
nografie al Moldovei,
Complexul Muzeal Na-
]ional „Moldova“ Ia[i.
Despre P\resimi se
[tie c\ „este o s\rb\toare
de prag, care delimita pe-
rioada Postului Mare `n
dou\ mari jum\t\]i, de
aici [i denumirea de Mie-
zul P\resimilor, P\resii
sau Miaza P\resii, P\re-
semi, preluat de popor cu
denumirea de P\re]i, cu
trimiterea clar\ spre P\-
rete, juc=nd rolul de des-
p\]itur\ `ntre cele dou\
perioade“, a precizat Ovi-
diu Foc[a care a ar\tat c\
acest cuv=nt provine de la
latinescul „Quaresima“,
care `nsemna cele patru-
zeci de zile ale Postului
Mare.
Postul era format din
cele [ase s\pt\m=ni la
care se adaug\ [i S\pt\-
m=na Mare, care avea o
semnifica]ie aparte, fiind
considerat\ de sine
st\t\toare, cu o impor-
tan]\ deosebit\, s\pt\-
m=n\ `nc\rcat\ cu sem-
nifica]ii profunde, `n care
postul este mult mai as-
pru dec=t `n restul postu-
lui. Astfel, de la P\resimi
care reprezenta de fapt
Postul Pa[telui, tradi]ia
popular\ a p\strat denu-
mirea care se refer\ doar
la mijlocul postului, mo-
mentul `n care se aleg
ou\le care vor fi folosite
pentru `nro[it [i care vor
intra `n componen]a ali-
mentelor preg\tite de Pa[-
te sau cele care vor fi alese
pentru a se scoate pui.
Miezul P\resimilor,
s\rb\toarea ou\lor
„S\rb\toarea aceasta
este la jum\tatea postu-
lui, la 24 de zile de la `n-
ceputul Postului Mare, de
obicei, `n ziua de miercuri
din a patra s\pt\m=n\.
Se mai nume[te [i S\r-
b\toarea Ou\lor, pentru
c\ trimiterea este foarte
clar\ spre acest aliment
`nc\rcat cu o semnifica]ie
parte, ce va fi consumat `n
perioada pascal\ atunci
c=nd va fi [i `nro[it [i `n-
condeiat `n S\pt\m=na
Mare“, a men]ionat mu-
zeograful Ovidiu Foc[a.
Anul acesta, Miezul
P\resimilor cade `n ziua
de miercuri, 14 martie. ~n
tradi]ia popular\, „oul
st\, ca [i aliment, `n cen-
trul aten]iei, are conota]ii
rituale `n alimenta]ia
pascal\. Pe vremuri, mai
ales femeile, ele fiind st=l-
pul casei `n ce prive[te
preg\tirea s\rb\torilor,
]ineau aceast\ zi de mier-
curi, de[i ea nu apare
specificat\ `n vreun ca-
lendar, ca o zi de dumi-
nic\. Era interdic]ia de a
TRADI}II
se lucra, de a munci `n
c=mp, de a se lucra `n
gospod\rie, muncile erau
cu des\v=r[ire interzise,
precum torsul, periatul,
cusutul [i, mai ales, datul
cu vopsea sau cu var,
adic\ unsul pere]ilor.
Nici femeia [i nici ceilal]i
membri ai casei nu lu-
crau, acest obicei fiind
arhaic, nefiind o inter-
dic]ie din punct de vedere
religios `n ceea ce
prive[te munca. Acest lu-
cru s-a perpetuat [i s-a
men]inut, fiind [i o fric\
de `mboln\vire. Se spu-
nea c\ acela care munce[-
te `n aceast\ zi se `m-
boln\ve[te de «D=nsele»,
asemenea ielelor, duhuri
feminine care, spunea
credin]a, aveau puterea
de a pedepsi pe cei care
lucrau `n aceast\ zi a mij-
locului Postului Mare“, a
precizat Ovidiu Foc[a.
De[i nu se f\cea treab\
`n acest\ zi de Mijlocul
P\resimilor, „o singur\
activitate era, totu[i, per-
mis\, [i anume adunarea
ou\lor din cuibar [i ne
apropiem de semnifica]ia
acestei zile, care avea mai
mult un caracter domes-
tic. Se spunea c\ de la
L\satul secului [i p=n\ `n
aceast\ zi, miercurea din
a patra s\pt\m=n\ a pos-
tului, gospodina nu se
ducea `n cuibar pentru a
str=nge ou\le, ele erau
l\sate acolo. Era credin]a
c\ ou\le alese `n aceast\
zi nu se stricau p=n\ la
Pa[te. Se alegeau acum,
ou\le pentru Pa[te adic\
cele pentru `nro[it [i ou\-
le pentru cozonac [i pasc\
sau alte alimente. Aces-
tea erau puse deoparte,
iar de cealalt\ parte se
alegeau olu\le care erau
puse pentru clo[c\, pen-
tru pui, aceasta fiind ziua
Pagin\ realizat\ de Oana RUSU
special\ pentru alegere“,
a precizat muzeograful
Ovidiu Foc[a.
Gospodinele preferau,
at=t pentru a face ou\ ro-
[ii c=t [i pentru alte pre-
parate, ou\le f\cute de
g\inile cu pene negre. Se
spune c\ aceste ou\ sunt
mai gustoase [i rezist\
mai bine, fa]\ de ou\le
f\cute de g\inile cu pene
albe. La aceast\ activita-
te de alegere a ou\lor par-
ticipau [i copiii, ei aju-
t=ndu-[i mamele cu care
discutau despre cum vor
`nro[i sau decora ou\le.
La Mijlocul
P\resimilor se l\sau
[ez\torile [i `ncepea
munca c=mpului
Pentru c\ era o s\rb\-
toare a gospod\riei, acum
se vedea [i h\rnicia fe-
meii care preg\tea p=nza
pentru c\m\[ile noi de
Pa[te, a precizat Ovidiu
Foc[a. Acum „se num\-
rau cl\pele de l=n\ toar-
s\, de in, c=nep\, astfel
fiind c=nt\rit\ vrednicia
gospodinei. Era o evalu-
are a muncii sale de la
`nceputul Postului p=n\
acum, de[i se spune c\
odat\ cu `nceputul postu-
lui `ncetau [i [ez\torile
pentru c\ `ncepea munca
afar\, la c=mp. Femeia
era angrenat\ `n muncile
de c=mp, `n cele ale gos-
pod\riei, fiind o perioad\
`n care totul se cur\]a,
sp\la, av=nd loc primeni-
rea `ntregului ansamblu
de locuin]e, precum [i a
gr\dinii, pomilor. Se spu-
ne c\ o dat\ cu `nceperea
postului r\zboiul de ]esut
sau stativele erau des-
f\cute, acum `nceta mun-
ca ]esutului specific\ pe-
rioadei de iarn\. Totu[i
Miercuri, 14 martie 2007
femelile `[i mai rupeau
din timpul lor, pentru a
]ese, a toarce [i pentu a
face c\m\[i, at=t pentru
ea c=t [i pentru copii [i
so]. Este [i acum obiceiul
ca de ~nviere s\ por]i ceva
nou, `n special o c\ma[\
nou\, mai ales c\ `n ve-
chime c\ma[a mai lung\
era piesa principal\ de
`mbr\c\minte“, a pre-
cizat Ovidiu Foc[a, care a
ad\ugat c\ [i `n ziua de zi
lumea p\streaz\ obiceiul
de a purta ceva nou de
Pa[te, de[i acum totul se
rezolv\ foarte simplu, prin
mersul la magazin.
„~nainte, femeile tre-
buiau s\ preg\teasc\ a-
ceste c\ma[i, haine, de[i
mai aveau de `ndeplinit [i
multe alte trebuiri. Acum
se evalua, prin cantitatea
de p=nz\ ]esut\, h\rnicia
[i vrednicia femeii, ]esu-
tul fiind prin excelen]\
apanajul femeii. Aceste
munci legate de industria
casnic\ nu `ncetau defin-
tiv odat\ cu `nceperea
muncilor agricole, iar `n
aceast\ zi, al\turi de nu-
m\ratul ou\lor din cui-
bar, se num\rau [i cl\-
pile, cum se numeau val-
urile de p=nz\ ]esut\, se
vedea c=t\ p=nz\ s-a ]e-
sut sau tors [i se aprecia
cam c=t mai are de lucrat
fiecare gospodin\ p=n\ la
Pa[te, p=n\ `n Joia
Mare“, a precizat Ovidiu
Foc[a, care a ad\ugat c\
`n Joia Mare `[i f\cea a-
pari]ia, `n tradi]ia popu-
lar\ „o alt\ ar\tare femi-
nin\ negativ\, asem\n\-
toare Ielelor, [i anume
Joim\ri]a, care venea [i
pedepsea femeile care nu
terminau lucrul, care nu
finalizau preg\tirea hai-
nelor pentru Pa[ti. Astfel,
femeile trebuiau s\ se
gr\beasc\, pentru a nu fi
pedepsite de Joim\ri]e,
mai ales c\ `n S\pt\-
m=na Mare se mergea
mai mult la biseric\ [i
Ovidiu Foc[a, muzeograf `n cadrul
Muzeului de Etnografie al Moldovei,
Complexul Muzeal Na]ional „Moldova“ Ia[i
5
aveau loc ultimele preg\-
tiri `nainte de Pa[te. Ele
trebuiau s\ se gr\beasc\
foarte tare pentru a avea
timp s\ `[i termine toate
treburile“, a ad\ugat spe-
cialistul de la Muzeul de
Etnografie al Moldovei,
Ovidiu Foc[a.
De Miezul P\resimilor
nu se ungeau pere]ii
Postul Pa[tilor, P\re-
similor sau Patruzecimea,
adic\ Postul dinaintea
~nvierii Domnului, este
cel mai lung [i mai aspru
dintre cele patru posturi
de durat\ ale Bisericii Or-
todoxe. De asemenea, pe-
rioada postului aminte[-
te, al\turi de Patimi [i de
~nviere, [i de postul de
patruzeci de zile ]inut de
Iisus astfel c\ a primit
denumirea de P\resimi,
fiind o denumire care a-
minte[te de `nceputurile
cre[tinismului [i latini-
t\]ii din ]ara noastr\.
Acum, `n zilele noas-
tre, P\resimile desem-
neaz\ Mijlocul Postului
Mare, s\rb\toarea fiind
numit\ [i Mijlocul P\re-
similor. Local, `n Bucovi-
na, denumirea acestei
s\rb\tori a `ncetat s\
mai exprime `mp\r]irea
Postului `n p\r]i egale,
devenind Miezul P\re]i-
lor `n sensul de pere]i
desp\r]itori. Aceast\ s\r-
b\toare cade `ntotdeauna
`ntr-o zi de miercuri, zi de
ales ou\le, dar [i de nu-
m\rat cantitatea total\
de c=nep\ ]esut\.
Se spune c\ dac\ nu-
m\rul ou\lor iese so], se
m\rit\ fetele din cas\. Tot
acum începe pusul clo[-
tilor. Nu se lucreaz\ în ca-
s\, doar se aerisesc scoar-
]ele, este permis aratul,
cur\]atul [i arsul gunoa-
ielor. Tot acum, fiind Mie-
zul P\re]ior, era interzis\
ungerea pere]ilor. a
6 Miercuri, 14 martie 2007
PE SCURT
Borbely promite
o lege a chiriilor
la toamn\
Legea chiriilor ar putea fi apro-
bat\ de Parlament `n toamna
acestui an, urm=nd s\ intre `n
procedura de aprobare `n luna
iunie, a declarat, ieri, ministrul
delegat pentru Lucr\ri Publice
[i Amenajarea Teritoriului,
Laszlo Borbely. Legea, care re-
glementeaz\ raporturile dintre
chiria[i [i proprietari, prevede,
la articolul 12, c\ un contract
de `nchiriere se poate `ncheia
pe o durat\ de cinci ani care
poate fi prelungit\, cu acordul
p\r]ilor, pentru o nou\ pe-
rioad\ de cinci ani. „Vom avea
`nt=lniri cu reprezentan]i ai
patronatelor din domeniu,
sindicatelor [i organiza]iilor pa-
tronale [i va trebui s\ ne
hot\r=m dac\ legea va avea o
form\ mai favorabil\ chiria[ilor
sau proprietarilor“, a explicat
Borbely. Ministrul a explicat c\
actualul proiect de lege este
asem\n\tor celui din legisla]ia
francez\, care este mai permi-
siv\ cu chiria[ii, legi similare
exist=nd [i `n Belgia [i Austria,
`n timp ce Spania are o
legisla]ie a chiriilor favorabil\
proprietarilor.
Cererile pentru
ob]inerea subven]iilor
la motorin\ se pot
depune p=n\ la 1 mai
Produc\torii agricoli pot depu-
ne cererile pentru ob]inerea
sprijinului financiar necesar
achizi]ion\rii motorinei desti-
nate lucr\rilor agricole din
prim\var\ p=n\ la 1 mai
2007, potrivit normelor meto-
dologice referitoare la subven-
]ionarea motorinei pentru a-
gricultur\, publicate `n „Moni-
torul Oficial“. Cererile se de-
pun la prim\ria pe raza c\reia
se afl\ `nscris terenul agricol,
iar data limit\ pentru ridi-
carea adeverin]ei este 15 mai
2007, inclusiv. Potrivit normei,
produc\torul nu poate
achizi]iona motorin\ la pre] re-
dus de la furnizori f\r\ aceast\
adeverin]\, valabil\ doar p=n\
la 31 mai 2007. Dup\ aceast\
dat\ adeverin]ele `[i pierd vala-
bilitatea. Ministerul
Agriculturii, P\durilor [i
Dezvolt\rii Rurale (MAPDR)
subven]ioneaz\ cu un leu litrul
de motorin\ destinat\
lucr\rilor agricole de prim\-
var\, `n limita sumei de 109,2
milioane de lei, pentru o su-
prafa]\ de peste 4,5 milioane de
hectare de teren. Potrivit
normelor metodologice, data
limit\ de depunere a decon-
turilor justificative de c\tre
furnizorii de motorin\ la
Direc]iile Agricole este 15 iunie
2007, inclusiv.
12 milioane de
chinezi vor r\m=ne
[omeri `n 2007
12 milioane de chinezi vor r\-
m=ne f\r\ loc de munc\ `n
2007, ca urmare a sosirii pe
pia]a muncii a altor 24 de milioa-
ne de persoane, a estimat, ieri,
ministrul Muncii din China,
Tian Chengping, citat de AFP.
Statul chinez ar urma s\ creeze
9 milioane de locuri de munc\,
`n timp ce la pensie vor ie[i
doar 3 milioane de persoane,
num\r insuficient, pentru c\
un num\r superior celui de aus-
tralieni ce urmeaz\ a sosi pe
pia]a muncii, din care aproape
5 milioane sunt tineri cu studii
universitare. Pe de alt\ parte,
aproximativ 5 milioane de per-
soane `[i vor pierde locul de
munc\ `n urma restructur\ri-
lor, `n timp ce milioane de chi-
nezi de la ]ar\ vor veni la ora[
`n c\utarea unui loc de munc\.
Ora[ele [i t=rgurile au, pe de
alt\ parte, 200 de milioane de
muncitori emigran]i care sca-
p\, de multe ori, statisticilor,
f\r\ viz\ de flotant, conform
estim\rilor citate s\pt\m=na
trecut\ de agen]ia oficial\
China Nou\. a
ECONOMIC
De Pa[te, pre]ul ou\lor nu va dep\[i ulative. Eu consider c\ e
mai bine s\ vinzi mai
multe ou\, la un pre] mai
tern\. ~n acest an, cres-
c\torii de p\s\ri vor pri-
mi, din partea MAPDR, un
2.000 de lei vechi la poarta fermei mic, decât mai pu]ine [i
cu un pre] mult mai ridi-
sprijin financiar de 5 bani/
ou, pentru o perioad\ de
a Pre]ul ou\lor nu va dep\[i 2.000 de lei vechi/bucat\, f\r\ TVA, cat“, a explicat Ilie Van. trei luni, m\sura fiind a-
la poarta fermei, `n perioada S\rb\torilor Pascale, afirm\ doptat\ la solicitarea pro-
reprezentan]ii cresc\torilor de p\s\ri din România Ou\le din import duc\torilor care au acuzat
vânz\ri sc\zute `n pe-
sunt mai scumpe rioada de var\. Produc]ia
~n aceast\ perioad\, la dep\[i 140 de milioane de cian]ilor [i a intermedia-
poarta fermei, un ou buc\]i, provenite numai rilor, `n perioadele `n care ~n ceea ce prive[te im- realizat\ `n ferme comer-
poate fi achizi]ionat cu din ferme comerciale, `n exist\ o tendin]\ de porturile de ou\ din ]\rile ciale ajunge anual la 1,2
miliarde de ou\. ~n peri-
2.000 lei/bucat\ (f\r\ condi]iile `n care, `ntr-o cre[tere a consumului. comunit\]ii europene, pre-
TVA), `n timp ce `n maga- lun\ normal\, acesta este „Acest fapt se cunoa[te [i [edintele UCPR afirm\ oada de iarn\, produc]ia
zine ou\le se vând cu `n jur de 90-100 de mi- la nivelul Ministerului c\ sunt nesemnificative [i este de 100-120 de mi-
lioane de ou\ pe lun\, `n
pre]uri aproape duble, lioane de ou\. Pre[edin- Agriculturii, care ar tre- nu fac concuren]\ cresc\-
`ntre 3.800-4.000 lei/bu- tele UCPR afirm\ c\ bui s\ aplice anumite torilor autohtoni, deoare- timp ce, vara, produc]ia
cat\. Pân\ la Pa[te, con- pre]urile se modific\, `n mecanisme pentru sto- ce pre]urile sunt mai mari scade la 80 de milioane de
sumul de ou\ ar putea general, din cauza comer- parea unor tendin]e spec- decât cele de pe pia]a in- ou\ pe lun\. a
niat Aureliu Leca. Direc-
Cre[terea veniturilor popula]iei va fi
torul general al Institu-
tului de Studii [i Pro-
iect\ri Energetice (ISPE),
afectat\ de pre]ul mare al utilit\]ilor Dan Gheorghiu, a spus c\
sistemul energetic pro-
duce cea mai mare polu-
a Industria noastr\ consum\ foarte mult, fiind energofag\, sus]in speciali[tii are, acoperind circa 75%
din poluarea total\. El a
a „Sunt 85 de mii de blocuri, trei milioane de apartamente [i [apte milioane de oameni ar\tat c\ 82% din insta-
`n ele. Dac\ vom face investi]ii, pierderile de energie vor fi reduse cu 50%, la]iile energetice au fost
puse `n func]iune `nainte
iar factura poate deveni acceptabil\“, a subliniat expertul `n probleme de energie, de 1990. „Producem total
Aureliu Leca a „Producem total ineficient. La gaze naturale, pentru un kilowat/or\ produs, ineficient. La gaze natu-
rale, pentru un kilo-
consum\m de dou\ ori mai mult decât se consum\ `n UE“, a precizat [i directorul watt/or\ produs, consu-
general al Institutului de Studii [i Proiect\ri Energetice (ISPE), Dan Gheorghiu a m\m de dou\ ori mai
Cre[terea veniturilor [i Dezvoltare (IPID), Daniel tem extrem de inefi- energiei furnizate popula-
mult decât se consum\ `n
UE“, a precizat Gheor-
popula]iei va fi afectat\ de D\ianu. Potrivit acestuia, cien]i“, a spus pre[edinte- ]iei, care va trebui s\ pl\- ghiu. ~n opinia acestuia,
costurile `n cre[tere ale România va trebui s\ inves- le IPID. ~n opinia sa, ma- teasc\ facturi din ce `n ce
România are o [ans\ dac\
utilit\]ilor, a declarat, ieri, teasc\ masiv `n cre[terea jorarea veniturilor popu- mai mari. Potrivit lui D\- sare peste „etapa de câr-
`ntr-o conferin]\ de pres\, eficien]ei energetice. „Avem la]iei, ca urmare a ader\- ianu, pierderile sistemu- peli“, pentru c\, `n caz
pre[edintele Institutului resurse mari de eficien]\ rii la UE, va fi atenuat\ lui energetic rom=n sunt, contrar, românii nu-[i vor
de Proiecte pentru Inova]ie energetic\ pentru c\ sun- de cre[terea costurilor `n acest moment, foarte
mai permite s\ aprind\
mari. „nici lumina `n cas\“ `n
urm\torii ani.
Investi]iile pot reduce
la jum\tate pierderile Investi]iile
de energie `n sistemul energetic
La rândul s\u, expertul `[i arat\ efectele
`n probleme de energie, dup\ minim 5 ani
Aureliu Leca, a spus c\
durata de via]\ a cen- Directorul ISPE este de
p\rere c\ trebuie f\cute
tralelor electrice este
dep\[it\ [i c\, `n sectorul investi]ii de circa 7 mi-
energetic, nu s-au mai liarde de euro pentru
f\cut investi]ii. ~n opinia `ndeplinirea condi]iilor de
mediu. „O investi]ie `n e-
acestuia, industria noas-
tr\ consum\ foarte mult, nergie care s\ aib\ efecte
fiind energofag\. „Sunt 85 dureaz\ `ntre 5 [i 15 ani,
de mii de blocuri, trei mi- dac\ decizia se ia ast\zi“,
a completat directorul ge-
lioane de apartamente [i
[apte milioane de oameni neral ISPE. Institutul de
`n ele. Dac\ vom face in- Proiecte pentru Inova]ie
[i Dezvoltare a fost `nfiin-
vesti]ii, pierderile de en-
ergie vor fi reduse cu ]at `n octombrie 2006 [i `[i
50%, iar factura poate de- propune ca perioada 2007-
veni acceptabil\“, a subli- 2017 s\ fie deceniul dez-
volt\rii române[ti. Din
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a consiliul director al IPID
fac parte, printre al]ii, gu-
vernatorul BNR, Mugur
a CUM SE VA CAL- familiale, ci la nivelul rezul- lucr\rile de organizare de iecte pentru Inova]ie [i Dez-
Is\rescu, [i fostul ministru
tat dup\ sc\derea anumitor [antier, nu vom intra acolo voltare (IPID) [i membrii
CULA GRADUL DE ~NDA- cheltuieli. s\ facem direct poduri, astfel Asocia]iei Rom=ne pentru al Educa]iei, Ecaterina
TORARE: B\ncile vor fi obli- a MTCT A PRIMIT AVI- `nc=t suntem `n deplin\ le- Clubul de la Roma (ARCoR). Andronescu. a
gate s\ includ\ `n normele
ZUL DE MEDIU PENTRU galitate“, a spus Dorina Ti- Speciali[tii Institutului au
de creditare a popula]iei ve- ron. Oficialul a spus c\ semnalat problemele legate
niturile eligibile, precum [i o CONSTRUIREA AUTOSTR|-
serie de cheltuieli minime ZII BUCURE{TI - BRA{OV:
CNADNR a ob]inut deja au- de consumul de resurse pri- Vremea `n ]ar\:
toriza]ie de construire de la mare, care `nc\ se bazeaz\
care vor fi eliminate din c=[- Lucr\rile la Autostrada Bu- Consiliul Jude]ean Prahova, `n propor]ie de 2/3 pe hidro- Miercuri, 14 martie
tiguri pentru a calcula gra- cure[ti - Bra[ov pot `ncepe, fiind ini]at\ procedura pen- carburi, `n timp ce pierderile Vremea va fi `n general
dul de `ndatorare, nivelurile Ministerul Transporturilor, frumoas\, cu cerul variabil.
tru ob]inerea autoriza]iei [i energetice, de 35%, sunt su-
maxime de `ndatorare ur- Construc]iilor [i Turismului V=ntul va sufla slab p=n\ la
din partea Consiliului Jude- portate de consumatori. De moderat, cu unele intensifi-
m=nd s\ fie diferen]iate pe (MCTC) primind, deja, avizul ]ean Ilfov, pentru primii 19,5
asemenea, alimentarea cu c\ri pe litoral. Temperaturile
categorii de clientel\. Noul de la Agen]ia Na]ional\ pen- kilometri ai autostr\zii. Au-
regulament de creditare a- energie termic\ a peste 80 % minime se vor situa `ntre -4 [i
tru Protec]ia Mediului. Anun- toriza]ia de mediu va avea o din localit\]i este deficitar\, 6 grade, mai sc\zute `n depre-
probat de Banca Na]ional\ ]ul a fost f\cut, ieri, de direc- siuni. Temperaturile maxime
stabile[te obliga]ia institu- valabilitate de doi ani. cu pierderi `n re]ea de peste
torul general al Companiei vor fi cuprinse `ntre 8 [i 18
]iilor de credit (b\nci [i in- Na]ionale de Autostr\zi [i a ROM+NIA RISC| S| 50%. „Politica energetic\ grade. Diminea]a se va sem-
stitu]ii financiare nebancare Drumuri Na]ionale din Rom=nia DEVIN| UN IMPORTATOR este, prin excelen]\, o pro- nala cea]\, pe arii restr=nse
trecute `n Registrul Special) (CNADNR), Dorina Tiron. „Noi blem\ de nivel na]ional, `n zonele joase din vestul [i
de a include `n reglemen-
NET DE ENERGIE ~N UR- deoarece energia este consi- centrul ]\rii.
am primit, deja, avizul de
t\rile interne categoriile de mediu pe 2 martie, urm=nd M|TORII 6-10 ANI: Rom=- derat\ un bun strategic, iar sursa: www.intellicast.com
nia se apropie de o criz\ a ca- investi]iile masive `n acest
cheltuieli care se deduc din ca acordul s\ vin\ pe 19 mar-
veniturile eligibile pentru tie, astfel `nc=t, `n aceste pacit\]ilor de produc]ie [i sector sunt extrem de nece-
risc\ s\ devin\ un importa- sare, `n condi]iile `n care nu Cursul valutar
determinarea gradului total zile, vom emite ordinul de
de `ndatorare. Astfel, gradul `ncepere a lucr\rilor pe tor net de energie `n urm\- avem foarte mult timp la dis- pentru 14.03.2007
de `ndatorare nu va mai fi por]iunea Moara Vl\siei - torii 6-10 ani, sus]in spe- pozi]ie“, a spus pre[edintele Dolar SUA 2,5818
calculat la totalul veniturilor Ploie[ti. Practic, vor `ncepe ciali[tii Institutului de Pro- IPID, Daniel D\ianu. a Euro 3,3880

Premierul ar putea revoca mini[trii
PD pân\ la sfâr[itul s\pt\mânii
a Liberalii pl\nuiesc debarcarea democra]ilor de la guvernare
a Planurile lor se lovesc `ns\ de puterile pre[edintelui B\sescu a UDMR
depl=nge spargerea coali]iei, dar nu d\ semne c\ ar pleca din Executiv a
Disputa pe marginea [itul s\pt\mânii `n curs. a avea sus]inere `n Par- Ordonan]\ oficial\
alegerilor pentru Parla- Liderii PNL c\utau solu- lament. ~n opinia sa, ar e-
mentul European ar pu- ]ii imediate pentru scoa- xista dou\ alternative: sau ilegal\?
tea fi ultimul act `n r\z-
boiul PD-PNL. Premierul
T\riceanu a cerut mini[-
trilor democra]i s\ semne-
ze ordonan]a de urgen]\
pentru am=narea scruti-
nului sau s\ plece din
Guvern dac\ nu doresc
asta. Refuzul acestora de
a fi solidari cu primul-
ministru [i de a p\r\si de
bun\ voie Executivul `l
determin\ pe T\riceanu
s\ se g=ndeasc\ repede
dac\ risc\ desp\r]irea de
partidul lui Boc.
Alian]a D.A. - c=teva
zile de tr\it
Cum nici ministrul de
Interne, Vasile Blaga, [i
nici Monica Macovei, de la
Justi]ie, nu se arat\ dis-
pu[i s\-l sus]in\ pe pre-
mier `n chestiunea am=-
n\rii alegerilor, primul-
ministru devine nevoit s\
`ndep\rteze democra]ii de
la guvernare sau s\-[i re-
trag\ ultimatumul decla-
rat acestora. Astfel, dup\
repetate r\sturn\ri de si-
tua]ie `n conflictul dintre
PNL [i PD, surse liberale
vorbeau, ieri, despre posi-
bilitatea ca premierul
C\lin Popescu-T\riceanu
s\ decid\ revocarea mi-
ni[trilor PD, pân\ la sfâr-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a CEAU{ESCU VREA
S| EXECUTE SILIT MUZE-
UL NA}IONAL DE ART|:
Valentin Ceau[escu [i-ar
putea recupera, prin exe-
cutare silit\ ,cele cinci tablo-
uri confiscate de procurori `n
decembrie 1989 [i intrate `n
custodia Muzeul Na]ional de
Art\ al României (MNAR).
Declara]ia a fost f\cut\ mar]i
de avocatul Radu Antal,
dup\ `ncheierea dezbaterilor
`n procesul `n care Valentin
Ceau[escu solicit\ restitui-
rea tablourilor. Cele cinci ta-
blouri sunt: „Natur\ static\
cu pere“, „Natur\ static\ do-
ni]e“ - Alexandru Ciucuren-
Revocarea ministrului Ungureanu, nou
capitol `n confruntarea B\sescu - T\riceanu
Exasperat de refuzul lui
Traian B\sescu de a-l re-
voca din func]ie pe minis-
trul demisionar Mihai-
R\zvan Ungureanu (foto),
premierul T\riceanu a in-
trat `ntr-o capcan\ `ntins\
de Cotroceni. Primul-mi-
nistru a sesizat mar]i Cur-
tea Constitu]ional\ `n le-
g\tur\ cu refuzul pre[edin-
telui de a emite decretul
prin care ia act de demisia
ministrului Afacerilor Ex-
terne [i de a constata va-
cantarea acestei func]ii, `n
baza solicit\rii transmise
pe 19 februarie. {eful Exe-
cutivului a solicitat Cur]ii
terea democra]ilor de la
guvernare `nc\ de luni
sear\, una dintre varian-
tele avansate fiind aceea
ca premierul T\riceanu
s\ le cear\ demisia. Pro-
blema liberalilor vine,
`ns\, tot de la Cotroceni,
pentru c\ `n cazul unei re-
voc\ri, acest lucru ar pre-
supune acceptul pre[edin-
telui Traian B\sescu.
F\r\ democra]i,
dar cu UDMR
O parte dintre liderii
PNL, printre care pre[e-
dintele Camerei Deputa]i-
lor, Bogdan Olteanu, [i Se-
cretarul General al Guver-
nului Radu Stroe, sunt de
p\rere c\ formula cea mai
indicat\ este aceea de a-i
determina pe democra]i s\
plece [i s\ `i lase s\ for-
meze un nou guvern, doar
cu UDMR. Pe de alt\ par-
te, UDMR nu arat\ foarte
mult entuziasm fa]\ de
spargerea coali]iei de gu-
vernare. ~n acest sens,
pre[edintele forma]iunii,
Marko Bela, califica, ieri,
situa]ia creat\ drept „ab-
surd\“. El a spus c\ este
imposibil ca un Executiv
minoritar, ca [i cel `n func-
]iune, s\ mai guverneze
`nc\ doi ani, aproape, f\r\
cu; „Balerina `n repaus“ -
Iosif Iser, „Natur\ static\ cu
flori“ - Dumitru Ghea]\, „Na-
tur\ static\ vas cu flori“ -
Nicolae Tonitza. Valentin
Ceau[escu a dat `n judecat\
MNAR, deoarece institu]ia
nu recunoa[te o decizie defi-
nitiv\ a Cur]ii de Apel prin
care fiul fostului dictator co-
munist, Nicolae Ceau[escu,
reintr\ `n posesia bunurilor
confiscate dup\ Revolu]ia din
decembrie 1989, printre care
se afl\ [i cele 5 de tablouri.
a EXPERTIZ| LA PA-
RIS SAU LONDRA PENTRU
STRADIVARIUS: „Vioara
Stradivarius ar trebui ex-
ACTUALITATE
s\ constate existen]a unui
conflict juridic de natur\
constitu]ional\ `ntre pre[e-
dintele României [i Guvern
[i s\ intervin\ `n baza com-
peten]elor sale de `nalt\ au-
toritate public\ pentru a re-
pune `n legalitate con-
stitu]ional\ raporturile din-
tre [eful statului [i Executiv
`n aceast\ problem\.
Ac]iunea premierului,
care are ca scop final adu-
cerea la conducerea mi-
nisterului a liberalului A-
drian Cioroianu, a fost
sus]inut\ [i de declara]i-
ile pre[edintelui PSD,
Mircea Geoan\, care con-
g\sirea unei sus]ineri per-
manente, `n legislativ sau
pe proiecte de legi, ori or-
ganizarea de alegeri antic-
ipate. Liderul Uniunii a
atras aten]ia c\, `n aceas-
t\ perioad\, erau ches-
tiuni mult mai importante
de rezolvat, cum ar fi ca-
pacitatea de absorb]ie a
fondurilor europene, dez-
voltarea infrastructurii,
descentralizarea, ad\u-
g=nd c\ ar prefera conser-
varea actualei formule de
guvernare, respectiv
UDMR-PNL-PD.
pertizat\ la Paris sau la
Londra“, a declarat pentru
agen]ia de pres\ NewsIn di-
rectorul Filarmonicii „Geor-
ge Enescu“, Cristian Man-
deal. Tot el spune c\ doar
statul român `[i poate per-
mite s\ pl\teasc\ asigura-
rea instrumentului care a a-
par]inut violonistului Ion
Voicu, [i care este evaluat la
aproape dou\ milioane de
euro. Vioara Stradivarius a
reintrat `n posesia Ministe-
rului Culturii s\pt\mâna
trecut\, când a fost adus\ la
minister chiar de fiul maes-
trului Voicu, M\d\lin Voicu.
Instrumentul a fost sigilat [i
sidera mar]i c\ ministrul
Ungureanu „ocup\ ilegal“
portofoliul Externelor. ~n
opinia sa, la MAE ar e-
xista „derut\ [i un `nce-
put de anarhie“. Lucrurile
au c\p\tat `ns\ o turnur\
nea[teptat\ `n dup\-ami-
aza zilei de ieri, c=nd con-
silierul preziden]ial Adri-
ana S\ftoiu a anun]at c\
pre[edintele B\sescu sem-
nase `nc\ de luni decretul
de eliberare din func]ie a
lui Ungureanu, documen-
tul fiind trimis pentru
publicare la Monitorul O-
ficial `n aceea[i zi. ~n ace-
la[i timp, consilierul S\f-
Dincolo de calculele po-
litice, gr\bit s\ `ndepli-
neasc\ formalit\]ile `n pri-
vin]a am=n\rii euroscruti-
nului, premierul a avut
grij\ ca ordonan]a respec-
tiv\ s\ fie publicat\ `n
„Monitorul Oficial“ `nc\ de
luni asear\.
Documentul nu con]ine
`ns\ semn\turile minis-
trului Administra]iei [i
Internelor, Vasile Blaga,
[i a ministrului Justi]iei,
Monica Macovei, acesta fi-
ind semnat doar de pre-
mierul T\riceanu [i de
Premierul T\riceanu face deja calcule
pentru formarea unui nou guvern
se afl\ acum `n custodia Mu-
zeului Na]ional de Art\.
a SCALE}CHI - CON-
DAMNAT LA 6 ANI ~NCHI-
SOARE: Florentin Scale]chi,
fostul pre[edintele al Orga-
niza]iei pentru Ap\rarea
Drepturilor Omului (OADO),
a fost condamnat, ieri, de
Tribunalul Bucure[ti, la 6
ani de `nchisoare, pentru
mai multe infrac]iuni de co-
rup]ie, sentin]a putând fi a-
pelat\ `n 10 zile. Scale]chi a
primit 4 ani de `nchisoare
pentru trafic de influen]\, 6
ani pentru trafic de influen-
]\ `n form\ continuat\, 3 ani
pentru luare de mit\ [i 6
Miercuri, 14 martie 2007
toiu a spus c\ [eful statu-
lui „apreciaz\ activitatea
parlamentar\ a domnului
Cioroianu [i `l consider\
un tân\r politician de
perspectiv\, dar, `n ace-
la[i timp, consider\ nece-
sar\ numirea `n calitatea
de [ef al diploma]iei româ-
ne a unui om cu expe-
rien]\“. B\sescu d\ astfel
o nou\ lovitur\ inten]iilor
premierului de a numi la
Externe un ministru fidel
politic, [eful statului for-
]=nd numirea unui diplo-
mat de carier\ `n locul
Cioroianu, membru mar-
cant al PNL. a
pre[edintele Autorit\]ii
Electorale Permanente,
Octavian Opri[. Pe de alt\
parte, Ministerul Justi]iei
a informat, luni, printr-un
comunicat, c\ se afl\ `n
situa]ia de a nu putea avi-
za proiectul de Ordonan]\
de urgen]\ privind unele
m\suri referitoare la ale-
gerea membrilor din Ro-
mânia `n Parlamentul
European `n anul 2007,
tocmai pentru c\ nu `nde-
pline[te cerin]ele legale
pentru avizare. Unul din-
tre motivele invocate de
Ministerul Justi]iei este
faptul c\ nota de funda-
mentare a proiectului nu
este semnat\ de ministrul
Administra]iei [i Interne-
lor, Vasile Blaga, `n cali-
tate de ini]iator, iar pro-
iectul trebuie `nsu[it [i
semnat de acesta, având
`n vedere atribu]iile `n do-
meniu. Astfel, pe l=ng\
scandalul politic provocat
`n jurul ei, ordonan]a de
urgen]\ ridic\ [i o proble-
m\ de legalitate, a c\rei
rezolvare este incert\. a
luni pentru fals intelectual.
Condamn\rile s-au contopit
`ntr-o pedeaps\ de 6 ani de
`nchisoare.
Scale]chi a fost re]inut de
procurorii anticorup]ie, `n 1
noiembrie 2006, `n timp ce
primea 10.000 de euro repre-
zentând o tran[\ din suma
total\ de aproximativ 23.000
de euro pe care ar fi cerut-o
[i `ncasat-o `n schimbul unei
interven]ii pe lâng\ pe lâng\
[eful DNA - Serviciul Terito-
rial Bra[ov. Acesta din ur-
m\, despre care pre[edintele
OADO sus]inea c\-i este a-
propiat, urma s\ acorde o so-
lu]ie blând\ `ntr-un dosar de
evaziune fiscal\. a
7
LUMEA PE SCURT
Impas total
`n problema Kosovo
„Biroul Na]iunilor Unite pentru
Kosovo (UNOSEK) nu are un plan
B pentru viitorul provinciei sepa-
ratiste [i crede c\ o decizie a Con-
siliului de Securitate al ONU este
posibil\ `n acest caz“, a declarat,
luni sear\, Albert Rohan, care este
adjunctul trimisului special al ONU
pentru Kosovo, Martti Ahtisaari. El
a explicat c\ `n cazul `n care
Consiliul nu ia o decizie privind
statutul Kosovo, r\mâne `n vigoare
rezolu]ia 1244 a Na]iunilor Unite
din iunie 1999, care prevede
prezen]a interna]ional\ `n provincie.
Rohan a ad\ugat c\ este improbabil
ca Uniunea European\ s\ ajung\ la
un punct de vedere unanim privind
independen]a regiunii sau la
implementarea unei misiuni
a UE `n absen]a unei decizii a
Consiliului de Securitate.
Al-Qaida amenin]\
din nou Spania
Organiza]ia terorist\ Al Qaida a
amenin]at din nou Spania cu aten-
tate pentru prezen]a trupelor sale
`n Afganistan. ~ntr-o `nregistrare
video postat\ pe una din paginile
sale web, cu prilejul comemor\rii
a trei ani de la atentatele de la
Madrid, terori[tii arat\ c\ guver-
nul lui Zapatero „au `n[elat popo-
rul retr\gând trupele din Irak
pentru a trimite apoi 600 de sol-
da]i `n Afganistan. Spania este din
nou `n centrul obiectivului“. Aceas-
t\ amenin]are direct\ se adaug\
celei lansate `n februarie de Ay-
man al Zawahiri, num\rul 2 al Al-
Qaida, care, `ntr-un mesaj furi-
bund de 21 de minute, adresa un
apel musulmanilor „s\ urmeze
calea lui Allah pân\ la eliberarea
fiec\rei palme de p\mânt a Isla-
mului invadat de p\gâni, din Spa-
nia pân\ `n Irak“. Egipteanul
insistase c\ atacurile nu se vor
opri pân\ când islamul nu va re-
cuceri toate teritoriile, `ntre care
citase, `n mod expres, Al Andalus
(Andaluzia).
Asasinarea unui
important politician
transnistrean
Un politician transnistrean apro-
piat de Oleg Smirnov, fiul liderului
separatist al Transnistriei, Igor
Smirnov, a fost `mpu[cat luni
seara, `n jurul orei locale 23:00, `n
fa]a locuin]ei sale din Tiraspol, de
un individ `narmat. Viktor Neu-
moin (50 de ani) era [eful comite-
tului executiv al Partidului Patri-
otic din Transnistria, al c\rui pre-
[edinte este chiar fiul lui Smirnov.
Uciga[ul, care `[i a[tepta victima
`n apropiere de cas\, [i-a desc\rcat
arma `n momentul `n care
Neumoin ie[ea din ma[in\. ~n
cazul asasin\rii politicianului
transnistrean - care pare mai de-
grab\ o reglare de conturi decât
un asasinat politic - a fost declan-
[at\ o anchet\, poli]ia `ncerc=nd
s\ dea de urma uciga[ului.
Disput\ ungaro-slovac\
din cauza unui
baraj pe Dun\re
Ungaria ia `n considerare relua-
rea ac]iunii legale `mpotriva Slo-
vaciei din cauza unui baraj [i a
unei hidrocentrale de pe Dun\re.
Curtea interna]ional\ de la Haga
a decis, `n 1997, c\ ambele p\r]i
au `nc\lcat un acord semnat ante-
rior `ntre ele [i a cerut ca Ungaria
[i Slovacia s\ ajung\ la un com-
promis. De atunci, cele dou\ state
care `mpart o por]iune din Dun\-
re au avut numeroase consult\ri
pe aceast\ tem\ `n `ncercarea de
a ajunge la o `n]elegere. Slovacia
pare, `ns\, reticent\ la aplicarea,
`n realizarea acestui proiect, a re-
glement\rilor Uniunii Europene
cu privire la mediul `nconjur\tor.
P\r]ile mai au dou\ [anse de a se
`n]elege, la `ntâlnirile din aprilie
[i mai, dup\ care Ungaria a
amenin]at c\ se va adresa
din nou Cur]ii Interna]ionale de
Justi]ie de la Haga. a
 CM
YK

8 Miercuri, 14 martie 2007 REPORTAJ

Mo[ Gheorghe Agrosoaie, un fierar trist [i o cov\lie goal\

C=ndva, cu c=teva decenii `n urm\, la cov\lie
[i pe b\t\tura din jur era plin de lume [i de
c\ru]e. Veneau gospodarii cu caii la potcovit,
al]ii c\utau s\-[i `ncropeasc\ vreo c\ru]\, cu
care s\ poat\ munci la c=mp, iar cei mai mul]i,
s\-[i fac\ o sap\ sau alte unelte trebuitoare la
casa omului. Timpul a trecut, iar acum, `n
Conce[ti, Boto[ani, mai exist\ un singur fierar
autentic, mo[ Gheorghe Agrosoaie. De 52 de
ani lucreaz\ ne`ntrerupt, dar a ajuns s\
tr\iasc\ [i zilele `n care meseria la care e at=t
de priceput „moare“ `ncet.
A stat pe l=ng\ me[ter de
la 15 ani, a „furat“ meserie
de Otilia [i apoi s-a statornicit l=ng\ Cov\lia e ast\zi mai trist\ ca oric=nd. ~i lipse[te
B|LINI{TEANU foc, mig\lind la potcoave, mai zgomotul ne`ntrerupt al ciocanului pe nicoval\,
bine de jum\tate de secol. nechezatul cailor [i sc=r]=itul c\ru]elor. Acum,
Ast\zi, locul pare pustiu. doar urmele cailor mai amintesc de agita]ia [i
Cov\lia e goal\, `mprejuri- verva care cuprindea locul odinioar\
mile `nsingurate. ~n\untru, Foc continuu pe
`ntre patru pere]i negri de vremea „colectivului“ „A]i filmat acolo, cu ce din asta, ci doar s\-[i asi-
c=t fum au `nghi]it, `n jurul «c\rbuni» lucrez?“, ne arat\ gure, cel mult, hrana de-o
unui foc mai fascinant dec=t ~n anii socialismului, c=nd spre o gr\mad\ de ciuc\l\i iarn\ din munca p\m=ntu-
orice spectacol modern de tot avutul ob[tei era lucrat [i buc\]i de lemn, proasp\t lui de peste var\.
artificii, `ndoit u[or de spa- [i folosit `n comun, fierarii, despicate. „|[tia-s c\rbunii Dac\ `n urm\ cu vreo 20
te, mo[ Gheorghe Agrosoaie [ase la num\r, stabili]i `ntr-o mei. Ce s\ facem, dac-au de ani aproape c\ nu puteau
domole[te [i supune fierul, `l `nc\pere de la intrarea `n desfiin]at minele. ~nainte concepe traiul f\r\ s\ aib\ 52 de ani au trecut de c=nd
ia `n st\p=nire [i-l mode- CAP, nu mai pridideau de aveam c\rbune pentru foc; c\ru]\ [i cai `n curte, ast\zi mo[ Gheorghe Agrosoaie face fier\rie
leaz\ dup\ pofta inimii. potcovit. „Se adunau c\ru- ne aduceau de la CAP. A- pu]ini dintre s\teni mai
E cel mai b\tr=n fierar din ]ele de la CAP aici, `n fa]\, [i cum parc-am intrat `n epoca cresc cai pe l=ng\ cas\. te, o `ncinge, o scoate apoi, o mai vin, c\ na, umbl\ pe
sat. Se „joac\“ cu fierul `n- aveam treab\ de diminea]\ sclavagist\“, mai spune a- Muncile agricole se fac me- a[az\ pe nicoval\ [i-o lo- drum [i se tocesc, dar `n rest
cins de pe c=nd era un copi- p=n\ seara. Patru lucram m\r=t omul. canizat, iar c\ru]ele s-au tot ve[te cu ciocanul c=t s\-i dea nu mai avem nimic de lucru“,
landru de 15 ani. Pe-atunci `n\untru [i doi potcoveau r\rit pe uli]e. form\. „Tai bucata de fier, a spus resemnat me[terul.
fierarului i se spunea „co- afar\. Da’ `nainte se f\ceau „Un om potcove[te caii o `n func]ie de m\rimea co-
vali“ [i nu se pomenea `n lu- [i c\ru]e multe, nu ca amu.
Tot mai pu]in\ dat\ la trei luni de zile, iar o pitei. Facem [i potcoav\ la
mea satului ca potcoavele s\ Acum dac\ faci un faeton, c\utare de la c\ru]\ sau un faeton `[i face 30 (n. r. – cm), adica piciorul Fier\ria, o meserie
CM
fie cump\rate de la t=rg.
{ase me[teri trudeau pe
vreo cinci-[ase ani nu mai ai
un an la altul
o dat\ la 4-5 ani. Sunt scum- este mai mic, dar sunt [i cai
mai mari, pentru care facem
care moare CM
YK
ce umbla la el“, ne-a explicat pe toate [i n-are lumea bani. YK

la `nceputul secolului trecut
`n fa]a focului mereu aprins,
pentru c\ mu[terii aveau cu
nemiluita. Meseria se bucura
de c\utare [i de respect `n
fa]a s\tenilor. Nu era pu]in
lucru s\ transformi o bucat\
de fier ruginit `ntr-o unealt\
care s\-]i u[ureze munca.
Ca s\ deprinzi me[te[ugul,
trebuia s\ fii „numai ochi“ la
m=inile fierarilor b\tr=ni,
care [tiau exact rostul trebii.
C\ fierul nu se l\sa sucit cu
una cu dou\. Ciocanul tre-
buia s\ loveasc\ la un anumit
moment [i cu o t\rie anume,
iar focul strunit `n a[a
m\sur\ `nc=t fierbin]eala lui
s\ `nmoaie puterea buc\]ilor
`nd\r\tnice de fier.
„Eu am `nv\]at s\ fac
treaba asta de la un cumnat
al meu. Noi ce facem, de
fapt? Transform\m fierul
\sta `n potcoave sau unelte
agricole. ~nainte vreme, c=nd
am `nceput eu a intra `n
cov\lie, trebuia s\ fur mese-
ria. C\ nu st\tea nimeni s\-
]i spun\ de dou\ ori“, ne-a
povestit mo[ul Gheorghe
Agrosoaie, de 67 de ani.
me[terul.
Pe vremea CAP-ului toa-
te se f\ceau manual. Plugu-
rile pentru arat, piuli]e,
[uruburi, potcoave toate se
„n\[teau“ din m=inile `nne-
grite ale me[terilor fierari.
„Prim\vara era de lucru de
nu mai terminai, c\ veneau
s\ le repar\m pe toate, s\ le
poat\ folosi la c=mp. Venea
brigadierul, le f\cea recep]ia
[i le lua. Acum ce, mai re-
par\ vreunul vreun plug?“,
ne `ntreab\ mo[ul. Nu [tim
ce s\-i r\spundem, de[i el
[tie deja r\spunsul.
~n sat mai exist\ acum
un fierar, mai t=n\r, iar al]ii
trei, ucenici ai lui mo[
Gheorghe, au luat drumul
Spaniei, ca mai to]i tinerii
de seama lor, convin[i c\ din
potcovit caii n-o s\ fac\
avere vreodat\.
Mo[ul e am\r=t de zilele
`n care-am ajuns cu to]ii, de
politicienii care mint cu ne-
ru[inare [i „trag ]ara `na-
poi“, de legile pe care nu
reu[e[te s\ le `n]eleag\ `n
ruptul capului.
52 de ani au trecut de c=nd
mo[ul face fier\rie. I-au tre-
cut prin m=n\ mii de pot-
coave, a f\cut c\ru]e, unelte
pentru gospod\rie [i pentru
lucrul la c=mp [i c=te altele
de care nu-[i mai aduce a-
minte.
„Gloria“ meseriei s-a stins
`ns\ `ncet cu trecerea anilor.
„R\ul“ s-a produs mai ales
dup\ Revolu]ie, c=nd, `ntr-un
acces de furie nest\vilit\,
oamenii au distrus toate
cl\dirile [i acareturile ce
apar]inuser\ fostului CAP.
S-au `mp\r]it caii, vacile,
c\ru]ele [i s\tenii s-au apu-
cat s\ fac\ agricultur\ de
capul lor, dup\ cum [tiau de
la p\rin]i. Lipsa banilor i-a
transformat `ns\ `n agricul-
tori ineficien]i, pentru c\ nu
reu[eau s\ se c\p\tuiasc\
Meseria asta, de fier\rie,
pleac\ de la un timp…
{-apoi mai este [i treaba
asta, cu Uniunea European\.
Cum s\ facem, dac\ nu ne
las\ s\ ]inem cai?“, s-a
`ntrebat [i ne-a `ntrebat
mo[ul, `ng=ndurat.
Cum s\ faci o
potcoav\ din „nimic“?
Cam asta e `ntrebarea ca-
re-]i vine `n g=nd atunci c=nd
te afli `n preajma unui fie-
rar. R\spunsul `l afli st=nd
`n fa]a focului, mai deopar-
te, s\ nu te dogoreasc\ p\l\-
laia [i privind cu aten]ie la
iu]eala cu care me[terul `[i
mi[c\ m=inile.
Cu un cle[te uria[ bag\
bucata de fier `n j\ratecul
lacom, o strune[te, o `nv=r-
de 35. T\iem deci bucata, o
b\g\m `n foc, o model\m,
apoi o aducem la nicoval\, `i
d\m form\ [i iese potcoava.
D\m g\uri cu [templul, apoi
scoatem brocul [i gata. Apoi
`i punem un grif sudat [i
asta-i tot“, ne-a explicat mo-
[ul procedeul, pe `ndelete, ca
s\ fie sigur c\ `n]elegem tot.
S\tenii s-au mai moderni-
zat `ntre timp. Cump\r\
potcoave duminica, de la
t=rg, gata f\cute, s\ se
scuteasc\ de osteneala mer-
sului la cov\lie. Are [i mo[
Agrosoaie c=teva noi, s\
vad\ ce au a[a special.
„Da’ ce, `nainte sau pe
vremea colectivului ne-adu-
ceau potcoave gata f\cute?!
Se f\cea totul la m=n\“,
ne-a spus mo[ul c\tr\nit.
La pia]\, o potcoav\ nou\
cost\ 3,5 lei. La fier\rie pre-
]ul potcoavei se stabile[te
dup\ `n]elegere, de la om la
om. „Iau c=t d\ omul, ce s\
fac… Numai dup\ potcoave
Cov\lia e ast\zi mai
trist\ ca oric=nd. ~i lipse[te
zgomotul ne`ntrerupt al cio-
canului pe nicoval\, neche-
zatul cailor [i sc=r]=itul
c\ru]elor. Acum, doar ur-
mele sutelor de potcoave im-
primate pe p\m=ntul din
b\t\tur\ mai amintesc de
agita]ia [i verva care cu-
prindea locul odinioar\.
L-am l\sat pe mo[ Gheor-
ghe `n pragul fier\riei, f\-
c=ndu-ne din m=n\. S-a `n-
tors la fierul lui, s\-l `m-
bl=nzeasc\ [i s\-i dea suflu
printre boabele de jar. Spre
sear\ o s\ `nchid\ u[ile gre-
le de lemn, ca s\ se `ntoarc\
abia peste vreo c=teva s\p-
t\m=ni, c=nd vreun mu[te-
riu cu calul `n suferin]\ ar
mai avea nevoie de vreo pot-
coav\ sau dou\. ~n rest, va
`ncepe s\ are, se semene,
s\-[i vad\ de gospod\rie,
convins c\ rostul [i price-
perea sa `ncep s\ apun\. a

La pia]\, o potcoav\ nou\ cost\ 3,5 lei. „A]i filmat acolo, cu ce «c\rbuni» lucrez?“, ne arat\
La fier\rie, pre]ul potcoavei se stabile[te fierarul spre o gr\mad\ de ciuc\l\i [i buc\]i de
dup\ `n]elegere, de la om la om lemn, proasp\t despicate. „|[tia-s c\rbunii mei“

CM
YK
 CM
YK

CALEA PELERINULUI Miercuri, 14 martie 2007 9

Bijuteriile din lemn ale Maramure[ului
~n cadrul pelerinajului nostru
imaginar de ast\zi vom merge Biserica „Sf. Nicolae“
la c=teva dintre bisericile de din Bude[ti - Josani
lemn din Maramure[, mo- Potrivit inscrip]iei `ncrus-
tate pe rama u[ii, Biserica
numente `nscrise `n patrimoniul „Sf=ntul Nicolae“ din Bude[ti
UNESCO. Cu excep]ia m\n\s- - Josani a fost construit\ din
tirii B=rsana, despre care vom lemn de stejar `n anul 1643
pe amplasamentul unui l\ca[
vorbi pe larg `ntr-o alt\ edi]ie a mai vechi.
ziarului nostru, vom trece ast\zi Biserica este construit\
din b=rne groase a[ezate pe
pe la Bude[ti, apoi pe la Ieud, un soclu din piatr\ de r=u.
Dese[ti, Rogoz [i Plopi[, Este o biseric\ tipic\ pentru
Maramure[, de plan drep-
precum [i pe la Poienile Izei.
tunghiular, cu absid\ poli-
gonal\, turn `nalt pe prona-
os, prev\zut cu un coif [i pa-
tru turnule]e [i acoperi[ cu
poal\ dubl\.
~n interiorul bisericii se
p\streaz\ c\ma[a de zale [i
coiful lui Pintea, despre care
tradi]ia spune c\ el `nsu[i
le-ar fi adus aici. ~n pictura
bisericii domin\ culorile
deschise, calde, luminoase [i
bine armonizate. A fost rea-
lizat\ `n jurul anului 1762 de
Alexandru Ponehalschi, unul
dintre cei mai activi pictori
maramure[eni, ast\zi fiind
vizibil\ numai pe jum\tatea
vestic\ a pere]ilor, pe t=mpl\
[i `n altar.
Biserica p\streaz\ icoane
de sticl\ foarte vechi, icoane
din lemn dat=nd din secolul
al XVII-lea. Dintre acestea,
cea mai `nsemnat\ este o
icoan\ `nf\]i[=nd pe Sf. Ioan
Botez\torul. Ea provine din-
tr-o biseric\ din secolul al
XV-lea [i a fost pictat\, dup\
cum „gr\ie[te“ inscriptia `n
slavon\, de „mult gre[itul
Gheorghe“.

Biserica „Na[terea Maicii Biserica „Sf=nta Cuvioasa

Domnului“ din Ieud
Potrivit tradi]iei locale, Biserica din
Deal, numit\ [i a „Balcului“, este cea
mai veche biseric\ din Maramure[, fi-
ind construit\ la 1364. Construc]ia
respect\ pe deplin tradi]ia. Biserica
p\streaz\ `n stare foarte bun\ pictura
[i iconostasul, tocmai din secolul al
XVIII-lea. ~n biseric\ exist\ icoane
vechi de lemn (sec. XVI-XVII), o va-
loroas\ colec]ie de icoane pe sticl\
aduse de la Nicula, toate acestea fiind
p\strate al\turi de covoare vopsite `n
culori vegetale [i c\r]i de mare va-
loare - printre care amintim tip\ri-
turile lui Coresi „~ntrebare cre[tineas-
c\“ [i „Apostolul“ dat=nd din secolul al
XV-lea, precum [i alte documente
tip\rite la Ia[i [i la Blaj. ~n podul bi-
CM
YK sericii a fost descoperit „Codicele de la
Heruvim. Pictur\ mural\ Ieud“, manuscris de o mare valoare,
pe tavanul naosului datat 1391.
Paraschiva“ din Dese[ti
Localitatea Dese[ti se `ntinde la
poalele mun]ilor Gut=i, pe valea Ma-
rei, chiar pe drumul ce trece mun]ii
spre Baia Mare. Cu o istorie miracu-
loas\, amintind de legenda me[teru-
lui Manole, actuala biseric\ a fost ri-
dicat\ la 1717. Arhitectura ei tradi-
]ional\ `mbin\ elementele `ntr-o ar-
monie des\v=r[it\. Echilibrul [i ar-
monia, impresia de simplitate [i ele-
gan]\ scot `n eviden]\ o perfect\ cu-
noa[tere a artei lemnului [i o m\ies-
trie f\r\ cusur. Nota de originalitate
e dat\ de b=rnele de la partea supe-
rioar\ ce sus]in [arpanta acoperi[u-
lui, prelungite [i sculptate `n scar\,
conferind ansamblului o siluet\ de-
osebit\. Pictura dateaz\ de la 1780,
accentu=nd nota general\ de simpli- CM
YK
tate. Ea este nesofisticat\, sincer\,
amintind de pictura naiv\.

Biserica „Sfin]ii
Arhangheli Mihail [i
Gavriil“ din Rogoz
Situat\ `n inima }\rii L\pu[u-
lui, aceast\ bisericu]\, c=ndva su-
ficient de `nc\p\toare pentru toa-
t\ suflarea satului, a fost ridicat\
la 1663 din dou\ lemne masive a-
duse din apropiere, de pe Dealul
Popii. Forma ei, esen]a arhitec-
turii [i aerul de odinioar\ d\inuie
nealterate p=n\ ast\zi.
Decora]iunile exterioare im-
presioneaz\ ochiul. Amintim aici
br=ul `n form\ de funie r\sucit\
cu simboluri solare ce `nconjoar\
biserica [i `mbin\rile din lemn ce
dau pere]ilor aspectul unor ziduri
de c\r\mid\. Elementul orna-
mental caracteristic acestei bi-
serici `l constituie capetele grinzi-
lor ce sprijin\ strea[ina, cioplite
`n form\ de cap de cal (element
laic, `nt=lnit la multe case ]\r\-
ne[ti. Remarcabil\ `ns\ r\m=ne
simbolistica acestui l\ca[. Un ex-
emplu `l constituie me[ter-grinda
decorat\ cu motive ale mitologiei
rom=ne[ti arhaice: Soarele, Luna,
Biserica „Sf=nta
Cuvioas\ Paraschiva“
din Poienile Izei
Pierdut printre plaiurile ce
cobor\ din Gut=i, Poienile Izei
se m=ndre[te cu monumentul
f\r\ egal care d\inuie [i ast\zi
`n mijlocul satului. Aceast\ bi-
seric\ este dovada nivelului ar-
tistic atins de me[terii lemnari
ai Maramure[ului. Construit\
`n urm\ cu aproape 400 de ani
din arbori seculari, adu[i cu
trud\ din `mprejurimi, biserica
Luceferii, Stelele. Pictura, cu Biserica „Sfin]ii Arhangheli“ din Plopi[
tematic\ variat\, a fost realizat\
Satul Plopi[, de pe De[i este foarte mic\, ca
la 1785, iar ast\zi din ea se Valea Cavnicului, a in- dimensiuni, biserica de
p\streaz\ fragmente, doar `n
naos [i pronaos.
trat `n istorie ca fiind lemn din Plopi[ dove-
locul `n care vie]uiau de[te un deosebit sim]
unii dintre cei mai ren- al propor]iilor, fiind
umi]i me[teri lemnari poate cea mai unitar\ [i
ai Chioarului. Ace[tia mai bine echilibrat\ bi-
au ridicat, la 12 noiem- seric\ de lemn a Mara-
brie 1811, o frumoas\ mure[ului. Sintez\ vie,
biseric\ din lemn. Pic- reunind totodat\ ele-
tura realizat\ `n acela[i mente ale bisericii de tip
an de zugravul {tefan nord-transilv\nean [i
se p\streaz\ [i ast\zi, maramure[ean, biser-
dominante fiind repre- icu]a din Plopi[ impre-
zent\rile Apocalipsei, sioneaz\ mai ales prin
care ocup\ `ntregul pe- zvelte]ea siluetei [i ar-
rete de vest al naosului. monia volumelor.
Scena
cobor=rii de
respect\ forma tradi]ional\ a pe cruce a
arhitecturii biserice[ti din Ma- M=ntuitorului
ramure[. Spre deosebire de alte Iisus Hristos
biserici, altarul are patru la-
turi ca `n vechime, lucru rar
`nt=lnit ast\zi. A[a cum spune
inscrip]ia din naos, „Sf=nta
Biseric\ s-au `nceput a se
zugr\vi `n anul 1794, `n zilele
prea`naltului `mparat Francisc“.
Pictura impresioneaz\ prin
tematic\ [i prin abordarea ori-
ginal\ a iconografiei tradi]iona-
le. Scenele reprezentate larg
*sursa principal\: www.clubafaceri.ro
sunt `ncadrate `ntr-un registru
cromatic armonios. Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
CM
YK
10 Miercuri, 14 martie 2007
REGIONAL
Primari amenda]i
pentru gunoaiele
din localit\]i
Cinci primari din jude]ul Neam]
au fost amenda]i, cu suma total\
de 13.000 de lei, de comisarii
G\rzii de Mediu, pentru ges-
tionarea necorespunz\toare a
de[eurilor din localitate. Primarii
amenda]i reprezint\ comunele
Oniceni, Valea Ursului, Ion
Creang\, Icu[e[ti [i Horia, iar
sanc]iunile pe care le-au primit
sunt cuprinse `ntre 2.000 [i 5.000
de lei. Prefectul Toader Mocanu
a declarat, ieri, c\ rezultatele
controlului dovedesc faptul c\
reprezentan]ii G\rzii de Mediu
au `nceput s\ `[i fac\ treaba cu
mai mult\ rigurozitate. „~i
`ndemn s\ continue controalele [i
pe Valea Muntelui, unde exist\
probleme `n gestionarea de[eu-
rilor [i nu numai, ]inând cont c\
este o zon\ cu multe gatere“, a
declarat Toader Mocanu.
Controlul se desf\[oar\ la ce-
rerea Ministerului Mediului [i a
Prefecturii Neam], `n perioada 1-
22 martie. Pân\ `n prezent, au
fost verificate 20 de prim\rii.
(B.C.)
Func]ionarii Prim\riei
Bac\u primesc bani
`n plus pentru haine
Angaja]ii Prim\riei municipiului
Bac\u, care au `n fi[a postului
atribu]ii de reprezentare `n
rela]ia cu alte institu]ii sau cu
cet\]enii, vor primi lunar câte 200
lei, pentru a-[i cump\ra haine
corespunz\toare. De asemenea,
ace[ti angaja]i, precum [i
lucr\torii serviciului „Salubritate
[i spa]ii verzi“ `[i vor `ntregi veni-
turile lunare cu câte 200 lei, pen-
tru refacerea capacit\]ii de
munc\, [i al]i 200 lei pentru mân-
care. Sumele au fost `nscrise `n
contractul colectiv de munc\ sem-
nat de administra]ia b\c\uan\ [i
sindicatul func]ionarilor publici
din prim\rie. Angaja]ii care vor
primi bani pentru haine vor tre-
bui s\-i justifice prin facturi, o
dat\ la trei luni. Sumele primite
de func]ionarii prim\riei pentru
`nnoirea ]inutei au atras aten]ia
consilierilor locali, care au cerut
ca de ace[ti bani s\ beneficieze [i
salaria]ii de la salubritate [i
spa]ii verzi. „Mul]i dintre
func]ionari, `n special directorii
institu]iei, se pot descurca cu
salarii de 15-18 milioane de lei
vechi, plus cei [ase milioane
primi]i de acum prin aplicarea
contractului colectiv de munc\.
Un angajat de la salubritate se
descurc\ `ns\ mai greu [i, de
aceea, este necesar ca [i ace[tia
s\ primeasc\ suma acordat\
func]ionarilor“, a spus consilierul
Petric\ Munteanu. Secretarul
Prim\riei Bac\u, Ovidiu Popovici,
sus]ine c\ salaria]ii de la
„Salubritate [i spa]ii verzi“ nu au
dreptul la bani pentru ]inut\,
deoarece primesc echipament de
protec]ie. (B.C.)
Ciupercile [i fructele
de p\dure din Suceava,
comercializate `n Italia
Ciupercile [i fructele de p\dure
din jude]ul Suceava ar putea
ajunge pe pia]a din Italia, `n
baza unui protocol de colaborare
`ntre regiunea Abruzzo [i
Consiliul Jude]ean (CJ) Suceava.
Potrivit purt\torului de cuvânt
al CJ Suceava, C\t\lin Nechifor,
cooperativa italian\ „Lo
Scoliatto“ ar dori s\ achizi]ioneze
ciuperci comestibile [i fructe de
p\dure proaspete, dar [i uscate
sau congelate. C\t\lin Nechifor a
spus c\ va facilita leg\tura `ntre
cooperativa italian\ [i cele peste
dou\zeci de societ\]i sucevene
care se ocup\ de colectarea, pre-
lucrarea [i valorificarea ciuper-
cilor [i a fructelor de p\dure,
pentru a demara aceste schim-
buri comerciale. (B.C.)
ACTUALITATE
Num\rul de vize pentru cet\]enii Republicii Moldova va cre[te
a Ministrul Vasile Blaga spune c\ Republica Moldova ar fi trebuit s\ `ncheie acordul de readmisie
a cet\]enilor s\i cu România a „Moldova a cerut intrarea cet\]enilor s\i `n UE f\r\ vize, ceea ce nu se poate.
~nainte ar trebui s\ `ncheie un acord de readmisie a cet\]enilor s\i“, a declarat [eful MAI a
România dore[te, prin Senatului [i Camerei De- Tot mai mul]i Vasile Blaga a spus c\ Ro- acord\ 18.000 de vize pe
m\rirea capacit\]ii de a- puta]ilor, Vasile Blaga a mânia inten]ioneaz\ s\ lun\. Cu acela[i prilej, Va-
cordare a vizelor pentru afirmat c\ num\rul real cet\]eni moldoveni pun\ la Chi[in\u bazele sile Blaga a subliniat c\
cet\]enii Republicii Moldo- unui centru de vize, „com- Republica Moldova ar fi
va, s\ scad\ presiunea cre-
al solicit\rilor privind ob- `ncearc\ s\ intre plementar“ celui comun, trebui s\ `ncheie acordul
]inerea cet\]eniei române
at\ prin cre[terea num\ru- este de aproximativ
ilegal `n Rom=nia coordonat de Ungaria [i de readmisie a cet\]enilor
lui de solicit\ri pentru a- nu „la concuren]\“ cu a- s\i cu România. „Moldova
900.000, deoarece cele Conform ministrului
cordarea cet\]eniei româ- cesta. Potrivit ministrului a cerut intrarea cet\]eni-
ne, a declarat, ieri, la Par- 500.000 de dosare cuprind Administra]iei [i Interne- Administra]iei [i Interne- lor s\i `n UE f\r\ vize, ce-
[i cereri familiale, iar, du- lor, num\rul cet\]enilor
lament, ministrul Adminis- lor, centrul comun de vize ea ce nu se poate. ~nainte,
tra]iei [i Internelor, Vasile p\ estim\rile sale, doar moldoveni care au for]at coordonat de Ungaria va ar trebuit s\ `ncheie un
Blaga. 10% din ace[tia inten]io- grani]a de vest, `ncepând avea o capacitate de ma- acord de readmisie a cet\-
Audiat de comisiile re- neaz\ s\ se stabileasc\ `n cu 1 ianuarie 2007, a cres- ximum 10.000 de vize a- ]enilor s\i“, a ar\tat Va-
unite de politic\ extern\ a România. cut cu 20%. ~n context, nual, `n timp ce România sile Blaga. (B.C.)
~n Moldova, tot mai mul]i Despre practicile
artistice de la Belgrad
[i Ia[i, acum 70 de ani,
la Galeria Vector
copii se nasc prematur
Ast\zi, 14 martie, ora 18.00, la
Galeria Vector din Ia[i are loc o
manifestare intitulat\ „Practicile
artistice `n Belgrad [i Ia[i, acum 70
de ani“, prezentat\ de Nebojsa
Datele `n ceea ce prive[te inciden]a prematurit\]ii `n r=ndul Milikic. Proiectul se desf\[oar\ `n
cadrul programului Backyard
nou-n\scu]ilor sunt `ngrijor\toare `n ultimii ani. Neonatologii Residencies. „Nebojsa Milikic este
sus]in c\ la baza acestui fenomen stau condi]iile socio-economice cel de-al doilea artist invitat `n
cadrul programului de reziden]e
precare, infec]iile materne, precum [i alte boli cronice asociate de «Backyard Residencies». Pe durata
care sufer\ mama. ~n 2006, `n Centrul de Terapie Intensiv\ al [ederii sale `n Ia[i, artistul a pro-
dus [i patru episoade radio.
Maternit\]ii „Cuza-Vod\“, au fost `nregistra]i 864 de prematuri, Versiunea scurt\ va fi difuzat\ de
c\tre unul dintre posturile de radio
85% dintre ace[tia supravie]uind [i av=nd o evolu]ie favorabil\. locale, iar versiunea integral\ se
poate g\si `n Arhiva Vector“, a pre-
cizat Livia Pancu, responsabil de
pie Intensiv\ Neonatal\ din ca-
drul Maternit\]ii „Cuza-Vod\“. proiect din cadrul Galeriei Vector.
„Prematurii nu au bine dez- Episoadele radio, transmise de
de Otilia B|LINI{TEANU Aceasta a mai precizat c\ pen-
tru un copil de 600 g se poate chel- voltat creierul, pulmonul, FRE (Free Radio Europe), constau
Potrivit statisticilor, rata pre- intestinul, rinichiul [i, de `n raportarea unor fenomene so-
tui chiar [i un miliard de lei p=n\ ciale [i artistice din Serbia [i
maturit\]ii `n zona Moldovei se ajunge la greutatea de 1,5 kg, aceea, `ngrijirile `n ATI sunt
situeaz\ `n jurul a 9-13% din nu- Belgrad, selec]ia unor vise a unor
sum\ colosal\ pentru sistemul extrem de costisitoare“, a locuitori ai Ia[ului, precum [i o
m\rul total de na[teri. ~n categoria sanitar din Rom=nia. Pentru ace-
copiilor prematuri intr\ cei n\s- declarat dr. Maria Stamatin, ghicitoare audio „Ghice[te sunetul“.
la[i copil `n SUA se aloc\ 1.800 de [efa Centrului de Terapie Prezentarea proiectului 14.03 2007-
cu]i sub 37 de s\pt\m=ni de ges- dolari pe zi.
Intensiv\ Neonatal\ din cadrul 11.05 2075 „Practicile artistice,
ta]ie. 60% din na[terile premature acum 70 de ani“
sunt date de infec]iile materne, Maternit\]ii „Cuza-Vod\“ Nebojsa Milikic este un artist invi-
dar `n categoria factorilor de risc Cel mai mic prematur tat `n programul de reziden]e
intr\ [i alte boli asociate sarcinii logic care poate depista din timp
(hipertensiunea arterial\, diabetul
a c=nt\rit 550 g anumite anomalii ale ochiului. „Backyard Recidencies“ [i va
face o compara]ie `ntre practicile
zaharat, bolile cardiace [i pul- Anul trecut, 600 de bebelu[i au
~n 2006, `n cadrul Maternit\]ii artistice din Belgrad [i Ia[i, de
monare, alcoolismul matern [i fu- fost consulta]i oftalmologic, 54 fi- acum 70 de ani. „De[i au existat [i
„Cuza-Vod\“, au fost adu[i pe ind diagnostica]i cu retinopatie. 17
matul). „Mamele alcoolice aduc pe lume 864 de copii prematuri. 85% s-au dezvoltat `n medii socio-
lume cei mai mul]i copii cu mal- dintre cei care au primit diagnos- politice diferite, cele dou\ scene
dintre ace[tia au supravie]uit [i au ticul au fost opera]i cu laser [i au
forma]ii, iar cele fum\toare cei artistice au ar\tat similarit\]i dis-
avut evolu]ie favorabil\. „A cres- avut evolu]ie bun\.
mai mul]i dismaturi, adic\ bebe- cut `n special inciden]a prema- tinctive cu privire la condi]iile pro-
Foarte sensibili din cauza dez- duc]iei [i a prezent\rii proiectelor
lu[i cu greutate mic\ la na[tere, turilor foarte mici, cu greutate sub volt\rii intrauterine insuficiente,
dar cu v=rst\ normal\. Orice ma- 1.000 de grame [i sub 28 de artistice. Dup\ o cecetare a unor
prematurii sunt predispu[i la com- date selectate din perioada respec-
m\ trebuie s\ se prezinte pentru s\pt\m=ni de gesta]ie. Cel mai plica]ii de tot felul: riscul de a de-
control la medicul de familie sau la tiv\, prezentarea artistului va oferi
mic copil `ngrijit de noi a avut 550 clan[a o hemoragie intracranian\ o perspectiv\ a discursurilor re-
specialist, put=nd `n acest fel s\ de grame. Ace[tia sunt urm\ri]i `n a treia zi de la na[tere, riscul de gionale, artistice [i ideologice de la
evite din timp anumite afec]iuni timp de doi ani `n centrul nostru“, fibroz\ pulmonar\ dup\ deta[area
cump\na secolelor“, a men]ionat
ale copiilor. Prematurii nu au bine a mai spus dr. Stamatin. de pe aparatul de ventila]ie, riscul Livia Pancu, responsabil de proiect.
dezvoltat creierul, pulmonul, in- Cel mai mare risc la care sunt de nu tolera hrana administrat\,
Artistul Nebojsa Milikic tr\ie[te [i
testinul, rinichiul [i, de aceea, expu[i prematurii este orbirea. De dar [i riscul de a face parez\ spas- lucreaz\ `n Belgrad, Serbia. ~n
`ngrijirile `n ATI sunt extrem de aceea, `n cadrul Centrului de tic\ `n cazul `n care exerci]iile de lucr\rile [i proiectele sale, practi-
costisitoare“, a declarat dr. Maria Terapie Intensiv\ ace[ti, bebelu[i recuperare nu au fost efectuate cile artistice fuzioneaz\ cu activis-
Stamatin, [efa Centrului de Tera- beneficiaz\ de un control oftalmo- corespunz\tor. a mul social [i politic. (Oana R.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
a Cu minimum 10 abonamente pe luna aprilie la
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte.
nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii martie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A DOU|SPREZECEA a o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
concursului destinat comunit\]ilor paro- te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
APRILIE din fiecare protopopiat. O parohie poate de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Primarul Nichita vrea s\ fac\ pasarel\ subteran\ la }igarete
„Cred c\ pasarela Octav
B\ncil\ ar putea fi construit\
pe sub calea ferat\. Astfel de
solu]ii se `nt=lnesc [i `n Uniu-
nea European\, iar costurile
ar putea fi de dou\ ori mai
mici“, a anun]at edilul ie[ean.
Pasarela Octav B\ncil\,
care ar urma s\ lege cartierul
Alexandru cel Bun de Canta
[i P\curari, ar putea fi con-
struit\ `n subteran. Primarul
Scade
num\rul
[colilor din
mediul rural
Re]eaua de `nv\]\m=nt a
jude]ului Ia[i a fost modifi-
cat\, o parte din [coli tre-
c=nd sub jurisdic]ia altora [i
pierz=ndu-[i astfel persona-
litatea juridic\. Modific\rile
din re]eaua de `nv\]\m=nt
vor intra `n vigoare o dat\ cu
anul [colar 2007-2008, con-
form celor transmise de in-
spector Cristina Dasc\lu,
purt\tor de cuv=nt al Ins-
pectoratului {colar Jude]ean
Ia[i (ISJ).
O parte din [coli `[i pierd
personalitatea juridic\ din
cauza sc\derii num\rului de
copii. Unit\]ile de `nv\]\-
m=nt pot func]iona cu per-
sonalitate juridic\ dac\ au
minim 200 de elevi `nscri[i.
Printre aceste [coli, unde
popula]ia [colar\ a sc\zut
sub 200 de elevi, se num\r\
Gl\v\ne[ti, care se arondea-
z\ la {coala Andrie[eni.
{coala Munteni se arondea-
z\ la {coala Belce[ti, {coala
Dumbrava la Lunca Cet\-
]uii, Cozia la Costuleni, Ho-
rodi[tea la Cotnari, Lunca[i
la H\l\uce[ti, H\ndre[ti la
O]eleni, Horle[ti la Rediu,
Suhule] la Tansa, R\zboieni
la }ib\ne[ti (aici fiind des-
fiin]at [i `nv\]\m=ntul si-
multan la gimnaziu). De ase-
menea, a[a cum a precizat
Cristina Dasc\lu, vor avea
loc [i comas\ri de [coli pen-
tru eliminarea `nv\]\m=n-
tului simultan la gimnaziu.
~n acest caz se afl\ [colile de
la Iacobeni care se comasea-
z\ cu Vl\deni, Vorove[ti cu
{coala Uricani – Miroslava,
Cucuteni cu Le]cani, H\rm\-
ne[tii Noi cu H\rm\ne[tii
Vechi, For\[ti cu Gropni]a,
{coala Butea nr. 2 cu Butea
nr. 1 [i M\d=rje[ti - cu S=rca
– B\l]a]i.
Astfel, `n anul [colar
2007-2008 vor fi mai pu]ine
[coli `n jude]ul Ia[i, cu 17
[coli mai pu]ine `n mediul
rural. ~n anul [colar 2006-
2007 func]ioneaz\ 101 uni-
t\]i de `nv\]\m=nt `n mu-
nicipiul Ia[i, la care se adau-
g\ alte 35 de unit\]i `n ora-
[ele din jude] [i alte 202 uni-
t\]i de `nv\]\m=nt din co-
mune. (Oana R.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CJAS A RECUPERAT 4
MILIARDE DE LEI ~N 2006:
Potrivit statisticilor Casei Ju-
de]ene a Asigur\rilor de S\n\-
tate (CJAS), `n anul 2006 au
fost recuperate, `n urma con-
troalelor efectuate de Corpul
de control al institu]iei, circa
4,390 miliarde de lei vechi.
Asta `nseamn\ 10% din suma
total\ recuperat\ de CNAS la
nivel na]ional, dac\ lu\m `n
calcul c\ `n urma ac]iunilor de
control efectuate `n toat\ ]ara
au fost colectate 44,5 miliarde
de lei vechi. La nivel na]ional
au fost efectuate 21.478 de con-
troale de c\tre 230 de angaja]i,
`n timp ce `n Ia[i s-au realizat,
Gheorghe Nichita crede c\
valoarea investi]iei ar sc\dea
la jum\tate `n acest mod.
„Cred c\ pasarela Octav B\n-
cil\ ar putea fi construit\ pe
sub calea ferat\. Astfel de
solu]ii se `nt=lnesc [i `n
Uniunea European\, iar cos-
turile ar putea fi de dou\ ori
mai mici“, a anun]at edilul
ie[ean. Construc]ia pasarelei
a fost estimat\ ini]ial de spe-
ciali[ti la suma de 22 de mili-
Jude]ul Ia[i s-a
a `nfr\]it cu provincia
italian\ Emilia-RRomagna
a Emilia-Romagna este a doua regiune ca dezvoltare economic\ [i ca num\r de locuitori din Italia
[i una din regiunile cu cel mai mare grad de absorb]ie a fondurilor europene din `ntreaga
comunitate a „Trebuie s\ profit\m de experien]a lor [i de asisten]a pe care sunt dispu[i s\ ne-o
acorde“, a declarat pre[edintele Consiliului Jude]ean Ia[i, Lucian Flai[er a Companiile italiene sunt
interesate s\ investeasc\ `n reabilitarea infrastructurii rutiere, `n procesul de extindere a re]elelor
de gaz metan `n zona rural\, `n ferme agricole sau `n industria manufacturier\ a
O delega]ie a jude]ului
Ia[i a fost invitat\ la Bo-
logna (n.r. - capitala regi-
unii italiene), pe data de
9 martie, pentru a parafa
acest parteneriat. Din de-
lega]ia ie[ean\ au f\cut
parte pre[edintele Consi-
liului Jude]ean (CJ), Lu-
cian Flai[er, [efa Direc]iei
de Dezvoltare a CJ, Clau-
dia Stoica, directorul
Centrului Regional de
Pl\]i pentru Dezvoltare
Rural\ [i Pescuit, Eugen
}ic\u, [i consilierii jude-
]eni Mirela Dobresanciuc
[i Constantin {erban.
„Dorim s\ concretiz\m
aceast\ `nfr\]ire `n c=t
mai multe proiecte comu-
ne, nu s\ r\m=n\ la sta-
diul de document, a[a
cum s-a `nt=mplat `n cei
trei ani de deplas\ri ai
domnului Simirad (n.r. -
fostul primar al Ia[ului)“,
`ntr-un an de zile, 980 de con-
troale cu numai 8 angaja]i.
„Vom face `n a[a fel, `nc=t
sanc]iunile furnizorilor de ser-
vicii medicale s\ duc\ `ntot-
deauna la recuperarea banilor.
~n 2007 avem de dou\ ori mai
mul]i bani la buget dec=t `n
2004, dar nu a crescut `n
acela[i ritm [i calitatea servi-
ciilor oferite“, a declarat dr.
Iulian {erban, pre[edintele
CJAS Ia[i. (O.B.)
a APROAPE 2.500 DE
CAZURI NOI DE CANCER ~N
2006: Rapoartele CJAS refe-
ritoare la eviden]a bolnavilor
cronici, care beneficiaz\ de fon-
durile alocate la nivel na]ional
ACTUALITATE
oane de euro. Primarul Nichi-
ta a inspectat, ieri, mai multe
zone din ora[, pentru a vedea
stadiul unor lucr\ri de in-
frastructur\. ~nso]it de c\tre
directorul tehnic [i directorul
de investi]ii ai Prim\riei,
edilul ie[ean a f\cut prima
oprire la [antierul de pe
strada Anastasie Panu, unde
va fi construit un pasaj sub-
teran. „Lucr\rile vor `ncepe
`n for]\ dup\ s\rb\torile de
a declarat consilierul de-
mocrat Constantin {er-
ban.
Oamenii de afaceri
italieni sunt interesa]i
de investi]iile `n
sectorul agricol
Potrivit [efului Consi-
liului Jude]ean, `nfr\]i-
rea Ia[ului cu Emilia-Ro-
magna, a doua regiune ca
dezvoltare economic\ [i
ca num\r de locuitori din
Italia, a pus bazele unei
viitoare colabor\ri, `n
vederea absorb]iei de fon-
duri europene.
„Sunt foarte multe pro-
iecte comune de care oa-
menii de afaceri italieni
sunt interesa]i [i care pot
fi derulate prin finan]are
european\. Partenerii no[-
prin intermediul programelor
de s\n\tate, arat\ o cre[tere
`ngrijor\toare a inciden]ei can-
cerelor `n zona Ia[ului. Astfel,
dintr-un num\r total de 6.396
de cazuri aflate `n eviden]a au-
torit\]ilor, 2.416 sunt cazuri
noi, ap\rute `n 2006. Anul tre-
cut, CJAS Ia[i a cheltuit 91 de
miliarde de lei vechi pentru
tratamentul a 2.682 de persoa-
ne cu diverse afec]iuni oncolo-
gice. De asemenea, alte 44,5
miliarde de lei vechi au fost
alocate bolnavilor de diabet in-
clu[i `n programul na]ional al
Ministerului S\n\t\]ii (MS).
„Foarte mul]i bani se cheltuie
[i cu persoanele cu hepatit\,
pentru fiecare bolnav aloc=n-
Pa[te“, a promis Gheorghe
Nichita. Primarul a mers
apoi `n spatele Tribunalului,
unde va fi amenajat\ o par-
care cu o capacitate de 50 de
locuri, ce va costa aproxima-
tiv 1 miliard de lei vechi. Ur-
m\toarea oprire a „echipei de
control“ a fost Cimitirul Eter-
nitatea, unde primarul a in-
spectat lucr\rile de refacere a
aleilor [i b\ncilor, precum [i
refacerea spa]iului verde.
tri au o experien]\ foarte
mare `n acest sens, deoa-
rece Emilia-Romagna este
una dintre regiunile cu cel
mai mare grad de absorb-
]ie a fondurilor europene
din `ntreaga comunitate.
Trebuie s\ profit\m de ex-
perien]a lor [i de asisten]a
pe care sunt dispu[i s\
ne-o acorde“, a subliniat
pre[edintele CJ Ia[i.
Potrivit membrilor de-
lega]iei care a f\cut
deplasarea la Bologna,
companiile italiene sunt
interesate s\ investeasc\
`n special `n reabilitarea
infrastructurii rutiere, `n
procesul de extindere a
re]elelor de gaz metan `n
zona rural\, `n ferme
agricole sau `n industria
manufacturier\. „~n ma-
terie de investi]ii, majori-
tatea discu]iilor pe care
le-am purtat au f\cut
du-se c=te 53 de milioane de lei
vechi `n fiecare lun\“, a expli-
cat pre[edintele CJAS, dr.
Iulian {erban. ~n cadrul pro-
gramelor na]ionale, tot `n
2006, au fost cheltuite 17 mil-
iarde de lei vechi pentru 280 de
persoane dializate [i 8 miliarde
de lei pentru 3.939 persoane
bolnave de TBC. (O.B)
a MATERNITATEA „CU-
ZA-VOD|“ ~{I VA ~NCHIDE
INCINERATORUL ~N OCTOM-
BRIE: P=n\ la `nceputul lunii
octombrie a acestui an Mater-
nitatea „Cuza-Vod\“ va trebui
s\ `nchid\ incineratorul de de-
[euri medicale, `n conformitate
cu normele `n vigoare ale Uni-
Miercuri, 14 martie 2007
„Lucr\rile, `n valoare de
peste 4 miliarde lei vechi, vor
fi terminate p=n\ de Pa[te“, a
promis primarul. ~n zona
Bucium, edilul a cerut Poli-
]iei Comunitare s\ amendeze
proprietarii unor terenuri ca-
re nu s-au ocupat de cur\]e-
nia de prim\var\. Gheorghe
Nichita a mers apoi `n car-
tierul Alexandru, pe strada
Tabacului, unde a promis c\,
p=n\ de Pa[te, se vor ame-
naja 60 de locuri de parcare
de-a lungul str\zii. (B.C.)
referire la sectorul agri-
col. Oamenii de afaceri
italieni sunt foarte in-
teresa]i de investi]iile `n
acest sector“, a subliniat
directorul Centrului Re-
gional de Pl\]i pentru
Dezvoltare Rural\ [i Pes-
cuit, Eugen }ic\u.
Reprezentan]ii CJ Ia[i
au precizat c\, dup\ dis-
cu]iile la nivel politic,
care s-au concretizat prin
semnarea declara]iei de
`nfr\]ire, urmeaz\ o serie
de consult\ri `ntre ex-
per]ii celor dou\ regiuni.
„Vom `ncerca s\ ob]inem
finan]are pentru proiecte
mari de infrastructur\
sau de mediu. Cel mai
util pentru jude]ul nostru
ar fi un proiect de amena-
jare [i protejare a zonei
Prutului“, a spus Lucian
Flai[er. (Bogdan CRON})
unii Europene (UE) `n dome-
niu. „Este o mare problem\
pentru noi, pentru c\ banii ne-
cesari transportului de de[euri
periculoase nu au fost prin[i `n
buget. Vom `ncerca s\ ne des-
curc\m din venituri proprii“, a
declarat dr. Vicu]a Todosiciuc,
managerul maternit\]ii. Ma-
ternitatea „Cuza-Vod\“ adun\
circa 3.000 kg de de[euri bio-
logice [i `n]ep\toare `n urma
desf\[ur\rii activit\]ilor me-
dicale. Av=nd `n vedere c\
pre]ul pe kg de de[eu trans-
portat este `ntre 2-5 euro, cos-
tul total necesar pentru trans-
portul de[eurilor s-ar ridica la
circa 2,4 miliarde de lei vechi
pe an. (O.B.)
11
PE SCURT
2.240 de ie[eni
au cerut cardul
european de asigurat
De la `nceputul anului [i p=n\ `n
prezent, CJAS Ia[i a `nregistrat
2.240 de cereri pentru eliberarea
cardului european de asigurat,
`n medie c=te 50 de cereri pe zi.
„Au fost emise [i distribuite deja
de noi 2.220 de carduri, 60 dintre
acestea fiind returnate pentru
c\ titularul nu a fost g\sit aca-
s\“, a declarat dr. Iulian {erban,
pre[edintele CJAS. Conducerea
CJAS a `nregistrat [i c=teva
cereri pentru eliberarea formula-
relor de tip E. Prin aceste formu-
lare cet\]enii rom=ni pot dovedi
calitatea de asigurat de care se
bucur\ `n ]ara de origine. Con-
form datelor CJAS, `n jude]ul
Ia[i exist\ 582.607 persoane
asigurate, din acest total fiind
sc\zute persoanele cuprinse `n-
tre 18-26 de ani. Din num\rul
total de asigura]i, numai 172.000
sunt salaria]i, 196.823 sunt copii
cu v=rste `ntre 0-18 ani, iar pen-
sionari sunt 156.186. De aseme-
nea, figureaz\ `n eviden]ele
CJAS doar 542 de agricultori
care pl\tesc asigur\rile sociale
de s\n\tate, 1.541 de liber pro-
fesioni[ti, 6.908 beneficiari de
ajutor social [i 7.719 de
coasigura]i. (O.B.)
Sta]ia de epurare a
apei din R\duc\neni
va fi retehnologizat\
Ministerul Mediului [i Gospod\-
ririi Apelor a aprobat finan]area
proiectului de retehnologizare a
sta]iei de epurare de la R\duc\-
neni, a anun]at Claudia Stoica,
[efa Direc]iei de Dezvoltare din
cadrul Consiliului Jude]ean Ia[i.
„Este vorba de o finan]are `n va-
loare de 962 de mii de euro, din
care un procent important va fi
acoperit din bugetul institu]iei
noastre. Retehnologizarea sta]iei
de la R\duc\neni este o priori-
tate, deoarece acest obiectiv a
adunat peste 40 de ani de uti-
lizare, f\r\ a suferi `ns\ mari
`mbunt\]iri“, a declarat Claudia
Stoica. {efa Direc]iei de Dezvol-
tare a ad\ugat c\, `n cursul
s\pt\m=nii viitoare, o delega]ie
a CJ Ia[i va participa la
semnarea contractului de fi-
nan]are cu reprezentan]ii mi-
nisterului. „Cel t=rziu p=n\ la
sf=r[itul acestui an, lucr\rile la
sta]ia din R\duc\neni trebuie
finalizate, pentru c\ aceasta
este principala cerin]\ a con-
tractului“, a precizat Claudia
Stoica. Pe l=ng\ acest obiectiv,
oficialul CJ a men]ionat proiecte
de investi]ii asem\n\toare la
sta]iile de epurare a apei din
Vl\deni, }ib\ne[ti, Podu Iloaiei
sau H=rl\u. „P=n\ `n 2010,
toate sta]iile de epurare de pe
raza jude]ului vor fi modern-
izate“, a spus pre[edintele CJ
Ia[i, Lucian Flai[er. (B.C.)
Record de amenzi
pentru nerespectarea
Legii propriet\]ii
`n 2007
Autoritatea Na]ional\ pentru
Restituirea Propriet\]ii ( ANRP)
a amendat cu peste 600.000 de
lei primarii care nu au respectat
Legea propriet\]ii `n primele do-
u\ luni ale anului, iar reprezen-
tan]ii autorit\]ii estimeaz\ c\
valoarea amenzilor va `nregistra
un record p=n\ la sf=r[itul aces-
tui an. „Dup\ ce anul trecut am
dat sanc]iuni de aproximativ 2,5
milioane de lei, anul acesta se
pare c\ vom `nregistra un nou
record trist. Rezultatul controa-
lelor efectuate `n 15 jude]e ale
]\rii, `ncep=nd din a doua
jum\tate a lunii ianuarie, ne
nemul]ume[te profund“, a de-
clarat pre[edintele Autorit\]ii,
Theodor Nicolescu. Potrivit legii,
amenzile nu sunt aplicate in-
stitu]iilor, ci membrilor comisi-
ilor de fond funciar, astfel `nc=t
s\ fie suportate din bugetul per-
sonal al acestora. (B.C.)
12 Miercuri, 14 martie 2007 SPORT

PE SCURT Continu\ telenovela `n cazul Pancu tereseaz\ ce spun rapidi[tii.

Timi[orenii nu se
g=ndesc dec=t
la victorie `n
meciul cu Poli Ia[i
Dan Alexa, c\pitanul echipei
de fotbal Poli Timi[oara, a de-
clarat c\ meciul cu Poli Ia[i,
din etapa a 23-a a Ligii I, nu va
fi deloc u[or pentru b\n\]eni.
„Nu este un meci u[or, trebuie
s\ c=[tig\m. Juc\m acas\,
Ia[ul are un antrenor foarte
bun, probabil `[i vor lua m\suri
dup\ acel meci de cup\,
c=[tigat cu scorul de 2-1. Cu
siguran]\ nu va fi un meci
u[or, dar noi trebuie s\ `l
c=[tig\m“, a spus Alexa.
Acesta nu a fost prezent la
Bistri]a, din cauza unei acci-
dent\ri. „Era bine dac\ am fi
c=[tigat la Bistri]a, consider c\
meritam victoria, mai ales c\
am avut ocazii mai multe. La
Bistri]a se c=[tig\ greu, pentru
c\ Gloria este un adversar in-
comod“, a ad\ugat Alexa.
La antrenamentul de luni
dup\-amiaz\, la care au parti-
cipat juc\torii care au evoluat
mai pu]in sau deloc `n disputa
cu Gloria, au fost coopta]i
Luchin [i Scutaru, de la FCU
Poli II. Meciul dintre Poli
Timi[oara [i Poli Ia[i este pro-
gramat s=mb\t\, 17 martie.
Schimbare
de antrenor la
Borussia Dortmund
Echipa german\ de fotbal
Borussia Dortmund l-a numit
`n func]ia de antrenor pe
Thomas Doll, cu care a semnat
un contract p=n\ `n 2008.
Doll `l `nlocuie[te pe Juergen
Roeber, care a demisionat luni,
dup\ 6 `nfr=ngeri `n 7 meciuri,
serie `n urma c\reia campioana
Europei din 1997 se afl\ `n
apropierea zonei retrogra-
dabile. Dortmund, singurul
club german listat la burs\, a
pierdut cu 0-2 meciul de
s=mb\t\, cu VfL Bochum, [i
ocup\ pozi]ia a 13-a `n
Bundesliga, cu 28 de puncte, la
numai 4 puncte de Borussia
Moenchengladbach, ocupanta
ultimului loc. Doll (40 ani) fus-
ese demis de Hamburger SV la
`nceputul lunii februarie, dup\
ce echipa hanseatic\ ajunsese
pe ultimul loc `n campionatul
Germaniei. Doll se afla la HSV
din 1998, mai `nt=i ca juc\tor,
iar din 2004 ca antrenor.
„Ei pot s\ spun\ ce doresc.
At=ta timp c=t Curtea de
a Giule[tenii nu sunt de acord cu decizia Cur]ii de Arbitraj pentru Arbitraj a dat o decizie ire-
vocabil\, a[tept\m banii.
Fotbal `n „cazul Pancu“ [i vor s\ continue procesul `n instan]ele civile
S\ ne trimit\ banii, apoi cei
a „Nu m\ intereseaz\ ce spun rapidi[tii. S\ ne trimit\ banii, apoi pot de la Rapid pot s\ atace un-
s\ fac\ ce doresc ei“, a replicat pre[edintele ie[enilor, Sorin Boca a de doresc aceast\ hot\r=-
re“, a declarat Sorin Boca.
Avocatul clubului ie[ean,
Dup\ ce Curtea de Arbi- 189.500 de dolari `n contul constituie o mare eroare [i
{tefan Damian, a anun]at
traj pentru Fotbal, instan]a transferului lui Daniel Pan- c\, de[i clubul s\u se va c\ Rapidul risc\ m\suri
suprem\ din cadrul Fede- cu la Cesena, giule[tenii supune, hot\r=rea va fi ata- drastice `n cazul `n care nu a-
ra]iei Rom=ne de Fotbal spun c\ vor ataca hot\r=rea cat\ `n instan]ele civile. chit\ datoria c\tre Poli Ia[i,
(FRF), a dat verdictul ca Ra- `n instan]ele civile. Oficialul Pre[edintele executiv al put=ndu-se ajunge chiar la
pidul s\ le pl\teasc\ celor rapidist Constantin Zotta a clubului din Copou, Sorin excluderea din campionat.
de la Poli Ia[i suma de anun]at c\ verdictul dat Boca, a declarat c\ nu `l in- (Narcis P.)
Ionu] Popa salut\ ini]iativa celor de la Cotnari
a „Dac\ cei de la Cotnari vor s\ schimbe titulatura echipei, nu v\d nimic r\u `n asta.
Echipa s\ se numeasc\ oricum, important\ este stabilitatea financiar\“, sus]ine Ionu] Popa a
1,5 milioane de euro `n
prim\ instan]\ [i vom
de Narcis POHOA}| duce `n trei-patru ani
echipa `n Europa, acolo
Dup\ ce conducerea fir-
mei Cotnari SA a anun]at unde [i Cotnari are un
renume“, a declarat direc-
c\ inten]ioneaz\ s\ preia
pachetul majoritar de ac- torul general al societ\]ii
]iuni al clubului din Copou, produc\toare de vin.
antrenorul Ionu] Popa a Potrivit lui Deleanu, Cot-
salutat aceast\ veste. „~n nari SA va accepta
sf=r[it o veste bun\. M\ condi]iile puse de CL, me-
bucur c\ cineva s-a g=ndit diatizate `n pres\, dar [i
autoritatea local\ va tre-
la noi [i a luat aceast\
ini]iativ\. Sper s\ se [i bui s\ accepte condi]iile
materializeze, s\ nu r\- impuse de produc\torul
de vin.
m=n\ doar la stadiul de
discu]ii. M\ bucur, pentru Una din condi]iile Cot-
c\ firma este din Ia[i [i nari SA ar fi ca echipa Po-
litehnica s\-[i schimbe
din c=te am `n]eles e [i se-
rioas\. Poate, dac\ ne va numele, astfel `nc=t s\ fie
prelua Cotnari, nu vom prezent\ [i imaginea Cot-
nari SA. Reprezentan]ii
mai avea probleme cu ba-
nii“, sper\ tehnicianul. Prim\riei au declarat c\ `i
Popa a ad\ugat c\, `n mod a[teapt\ pe cei de la Cot-
normal, nimeni nu ar tre- nari la discu]ii. „Primarul
bui s\ se opun\ condi]iilor a declarat `n nenum\rate
puse de conducerea firmei r=nduri c\ a[teapt\ un in-
de a schimba titulatura vestitor serios la echip\. ~i
echipei. „Dac\ firma va a[tept\m pe reprezentan-
dori ca echipa s\ se nu- ]ii de la Cotnari s\ vin\ cu
o ofert\ concret\“, a de-
measc\ Poli Cotnari Ia[i,
nu v\d nici un lucru r\u clarat purt\torul de cu-
`n asta. S\ se numeasc\ v=nt al municipalit\]ii,
oricum, dar s\ fie lini[te la Andrei Trofor. Firma pri-
echip\ [i o situa]ie finan- vat\ a `nregistrat anul
ciar\ stabil\“, a declarat cump\ra pachetul majori- nari SA, Constantin De- echipei de fotbal de la trecut un profit net de 1,2
antrenorul Politehnicii. tar de ac]iuni al Clubului leanu, a declarat c\ firma Consiliul Local. „Cotnari milioane de euro [i o cifr\
Podgoria Cotnari [i-a de Fotbal Politehnica Ia[i. pe care o patroneaz\ va SA este un investitor se- de afaceri de 22,5 milioane
manifestat inten]ia de a Directorul general al Cot- face o ofert\ de preluare a rios. Vom investi cel pu]in de euro. a
Turneele finale ale Cupei Ia[ul pleac\ f\r\ c\pitan la Timi[oara
Antrenorul Ionu] Popa nu va

Un nou caz de dopaj

`n fotbalul italian
Nicholas Caglioni, portarul
echipei italiene de fotbal
Messina, a fost depistat pozitiv
la cocain\, a anun]at Comitetul
Olimpic Italian (CONI).
CONI a anun]at pe pagina sa
de internet c\ un laborator
elve]ian (cel din Epalinges) a
depistat metaboli]i de cocain\
`n prima prob\ subiect al ana-
lizei, dup\ meciul sus]inut de
Messina `n Serie A pe 11 febru-
arie, cu Catania (1-1).
Caglioni, n\scut pe 14 ianuarie
1983, la Seriate (l=ng\
Bergamo), este un produs al
clubului Atalanta. Dup\ o sta-
giune `n C2, cu Aglianese
(2003/04), Caglioni a plecat la
Messina, iar la `nceputul aces-
tui an a devenit titular, `n
urma plec\rii lui Storari la
Milan. Caglioni a adunat 7
prezen]e la Messina.
Este al doilea caz de doping cu
cocain\ din Serie A `n ultima
perioad\, dup\ ce pe 21 febru-
arie a fost depistat [i Francesco
Flachi (Sampdoria). La
`nceputul sezonului, Marco
Borriello (Milan) a fost sus-
pendat pe 3 luni pentru c\ s-a
dopat cu corticosteroizi. a
Rom=niei la baschet vor avea
loc la Ploie[ti [i T=rgovi[te
Turneul „Final Four“ al Cupei
României la baschet masculin va
avea loc la Ploie[ti, pe 30 [i 31 mar-
tie, dup\ ce doar CSU Asesoft Plo-
ie[ti [i-a depus candidatura pentru
organizarea sa. Tragerea la sor]i a
meciurilor din semifinale va avea loc
luni, 19 martie, la sediul FR Baschet,
de la ora 11.00, iar în urne se vor afla
„U“ Mobitelco Cluj, Elba Timi[oara,
CSU Atlassib Sibiu [i CSU Asesoft
Ploie[ti. Asesoft, campioana Români-
ei în ultimele trei sezoane, nu mai
primise organizarea unui asemenea
eveniment din 2003, de când alb-
alba[trii au câ[tigat pe teren propriu
Cupa, împotriva echipei Dinamo
Bucure[ti. Carmen Tocal\, pre[edin-
tele FR Baschet, a declarat cu acest
prilej: „Clubul Asesoft a fost singurul
care [i-a depus candidatura pentru
organizarea acestui eveniment. Taxa
a fost de 7.500 lei. Pân\ acum, CSU
Asesoft a avut prilejul s\ organizeze
mai multe evenimente de talie euro-
pean\, clubul participând an de an în
competi]ii purtând egida FIBA. Cele
patru echipe care vor participa la
acest Final Four vor avea un pro-
gram mai special. Juc\torii [i antre-
norii vor face vizite la spitale, orfeli-
nate, azile de b\trâni etc. Sper\m s\-
i facem pe acei oameni nec\ji]i s\ se
simt\ mai bine!“. La rândul s\u,
pre[edintele clubului Asesoft, Ale-
xandru Iacobescu, a precizat: „Dup\
o lung\ perioad\ de timp organiz\m
în sfâr[it o competi]ie important\ pe
plan intern. Cu experien]a pe care
am acumulat-o în ultimii trei ani
dorim s\ ridic\m acest eveniment la
un nivel f\r\ precedent din toate
punctele de vedere. Sper ca iubitorii
de baschet din Ploie[ti s\ fie al\turi
de noi [i s\ ne ajute s\ câ[tig\m cea
de-a patra Cup\ a României“.
În alt\ ordine de idei, s\
men]ion\m c\ `n zilele de 23 [i 24
martie va avea loc la Târgovi[te
turneul „Final Four“ al Cupei Româ-
niei la baschet feminin. Programul
jocurilor este urm\torul:
- 23 martie: ora 16.00 - MCM Mu-
nicipal T=rgovi[te - CSM CSU Ora-
dea; ora 18.00 - BC ICIM Arad - O-
limpia Women Basketball Bucure[ti;
- 24 martie: ora 16.00 - învinsele
între ele (pentru locurile 3-4); ora
18.00 - înving\toarele între ele (pen-
tru locurile 1-2). (Dan T.)
putea conta `n meciul de s=m-
b\t\ de la Timi[oara pe trei titu-
lari. Adrian Ilie [i Leonard Nai-
din nu au drept de joc `mpotriva
fostei echipe, conform unei `n]ele-
geri dintre cele dou\ cluburi, `n
timp ce c\pitanul Bogdan Onu]
este suspendat dup\ ce a `ncasat
`n disputa cu Jiul al patrulea car-
tona[ galben.
Popa nu-l va avea la dispozi]ie
nici pe atacantul Martin Cer-
noch, operat recent de menisc, in-
cert fiind [i mijloca[ul Dan Iu-
ri[ni]i, care nu s-a preg\tit `n ul-
timele zile din cauza unor dureri
la spate. Ie[enii vor pleca spre
Bega vineri diminea]\, cu un
avion de linie, urm=nd s\ revin\
acas\ dup\ meci, cu autocarul.
Sorin Boca `i r\spunde
lui Simota de la Jiul
Pre[edintele ie[enilor, Sorin
Boca, a luat atitudine dup\ ce pa-
tronul Jiului, Alin Simota, a de-
clarat c\ Marius Boc\neal\, arbi-
trul partidei Poli Ia[i – Jiul, ar tre-
bui exclus din fotbalul rom=nesc.
„Am auzit [i eu declara]iile f\-
cute de domnul Alin Simota la
adresa arbitrajului din meciul Poli
Ia[i - Jiul Petro[ani. Probabil c\ e
ocupat s\ g\seasc\ bani pentru a
achita datoria la Universitatea
Craiova [i a ne aun]a pe noi dac\
se joac\ sau nu meciul, domnul
Simota nu a mai ajuns la Ia[i [i
nici nu a v\zut `registrarea par-
tidei. ~n consecin]\, a aplecat ure-
chea la neamurile din fotbal. ~i
recomand sincer s\ vizioneze at=t
`nregistrarea joculul, c=t [i de-
clara]iile f\cute dup\ meci de
antrenorul de la Jiul Petro[ani,
Marin Tudorache. Dac\ nu are
caseta meciului, `i punem la dis-
pozi]ie f\r\ probleme `nregistra-
rea partidei, acolo unde se vede
f\r\ dubii c\ ambele infrac]iuni,
la P\limaru [i la Mijin, se petrec
`n suprafa]a de pedeaps\“, a de-
clarat pre[edintele Politehnicii
Ia[i, Sorin Boca.
Arbitrul g\l\]ean Marius Bo-
c\neal\ a dictat dou\ penaltyuri
pentru Poli Ia[i, ambele fiind
transformate de Ionu] B=lb\.
Dup\ meci, antrenorul oaspe-
]ilor, Marin Tudorache, a declarat
c\ Poli a c=[tigat meritat, mai mult,
acesta afirm=nd c\ diferen]a putea
fi mult mai mare pentru c\ echipa
sa nu a contat `n atac. (N.P.)

Malforma]iile congenitale ale esofagului
Malforma]iile congenitale ale
esofagului sunt destul de rare,
iar o parte dintre ele, aproximativ
20%, sunt `nso]ite [i de alte
anomalii ale aparatului digestiv,
respirator, cardio-vascular, urinar
de dr. Doina
DUMITRIU
Atrezia esofagului
cu fistulizare
eso-respiratorie
Atrezia esofagului este
o malforma]ie congenital\
a tubului digestiv `n re-
giunea supradiafragma-
tic\. Din punct de vedere
etiopatogenic atrezia con-
genital\ de esofag este
considerat\ ca o oprire `n
procesul de dezvoltare a
esofagului, `n cursul pe-
rioadei embrionare, sub
ac]iunea unor factori te-
ratogeni. Aproximativ 80%
dintre cazurile de atrezie
de esofag asociaz\ [i o fis-
tul\ eso-respiratorie.
Atrezia de esofag tre-
buie suspectat\ la copiii
POR}IA DE S|N|TATE
[i ale sistemului nervos.
O parte dintre malforma]iile
congenitale ale esofagului sunt
benigne, compatibile cu via]a,
`n timp ce altele sunt urgen]e
chirurgicale neonatale.
prematuri, deoarece ace[- rii de prognostic nefavo-
tia furnizeaz\ un procent rabil sunt: prematurita-
foarte mare de malforma- tea, asocierea cu alte mal-
]ii congenitale. forma]ii ale tubului diges-
Primele simptome ale tiv, bronhopneumonia de
bolii apar imediat dup\ aspira]ie sau diagnosticul
na[tere [i constau `n sali- tardiv.
va]ie abundent\, dar [i
regurgit\ri de mucozitate
spumoas\. La primele Stenoza esofagian\
tentative de alimenta]ie congenital\
apar accesele de tuse,
dispnee, crize de asfixie, Stenoza esofagian\ con-
`nso]ite de cianoz\, dar [i genital\ const\ `n `ngus-
zgomote anormale la ni- tarea lumenului esofagu-
velul pl\m=nilor. Eloc- lui, care se poate realiza
vente pentru diagnostic fie printr-un diafragm
sunt repeti]ia acceselor de membranos, fie prin `n-
tuse cu cianoz\. La ace[ti gro[area fibro-muscular\
nou-n\scu]i riscul apari- sau fibroas\ a peretelui
]iei pneumoniei de aspira- esofagian `n por]iunea
]ie este foarte crescut. medie sau distal\. Indife-
Atrezia esofagian\ re- rent de modalitatea de
prezint\ o urgen]\ chirur- stenozare a esofagului,
gical\. Prognosticul copii- mucoasa acestuia r\m=ne
nemodificat\, iar esofagul
lor cu atrezie esofagian\
este rezervat, chiar `n suprastenotic este dilatat.
condi]iile unei tehnici o- Clinic, stenoza esofa-
peratorii adecvate. Facto- gian\ congenital\ se mani-
fest\ din primele zile de
via]\ prin regurgita]ii de
saliv\, iar dup\ diversifi-
care prin disfagie (greu-
tatea de a `nghi]i). Esofa-
goscopia precizeaz\ diag-
nosticul, care, de altfel,
este orientat [i de exa-
menul radiologic al e-
sofagului, care precizeaz\
`ntinderea, gradul stenozei
ca [i dilatarea esofagului.
Tratamentul const\ `n
dilata]ii esofagiene progre-
sive, cu sonde adecvate sau
cu rezec]ia chirurgical\ a
segmentului stenozat.
Duplica]ia
esofagian\
Duplica]ia esofagului
sau esofagul dublu este o
malforma]ie congenital\
rar\.
Duplica]ia esofagului
poate fi tubular\, c=nd
debutul simptomatologiei
clinice este tardiv sau
chistic\ atunci c=nd de-
butul este precoce, prin
v\rs\turi alimentare,
disfagie, tuse, dispnee,
crize de cianoz\.
Diagnosticul este con-
firmat de examenul radio-
logic. Tratamentul este
chirurgical [i const\ `n
excizia (`ndep\rtarea) du-
plica]iei, urmat\ de re-
construc]ia plastic\ a e-
sofagului.
Diverticuli [i chisturi
esofagiene
Diverticulii sunt dila-
t\ri segmentare, sub for-
m\ de pungi, ale unei por-
]iuni a peretelui esofagi-
an, legate de lumenul eso-
fagului printr-un orificiu,
iar chisturile reprezint\
pungi complet `nchise.
Diverticulii esofagieni
se clasific\ din punct de
vedere topografic `n diver-
ticuli cervicali, diverticuli
para-bron[ici [i diverticuli
supra-diafragmatici.
Din punct de vedere
clinic, diverticulii cervi-
cali se manifest\ `nc\ de
la na[tere prin hipersali-
va]ie, regurgita]ii, halen\
fetid\, determinat\ de re-
ten]ia alimentar\ `n pun-
gile diverticulare [i cu sin-
drom de compresare larin-
go-traheal\, tradus prin
tuse, spasme laringiene [i
cianoz\. Ace[ti diverticuli
se pot suprainfecta [i pot
fi cauza unei suprainfec]ii
de ascensiune febril\ [i
durere local\.
Diverticulii toracici
sunt asimptomatici o lun-
g\ perioad\ de timp, iar
simptomatologic apar v\r-
s\turi repetate, regurgita-
]ii, disfagie, sc\dere pon-
deral\, `n timp ce la diver-
ticulii subdiafragmatici ta-
bloul clinic se completeaz\
cu sughi], tuse, dureri re-
trosternale [i dispnee.
Miercuri, 14 martie 2007
Dr. Doina Dumitriu,
medic primar
medicin\ de familie
Examenul radiologic cu
substan]\ de contrast tran-
[eaz\ diagnosticul. Evolu-
]ia este de lung\ durat\ [i
influen]at\ de complica-
]iile posibile.
Prognosticul diverticu-
lilor [i chisturilor esofagie-
ne este rezervat, deoarece
copilul nu se poate alimen-
ta, dar [i din cauza compli-
ca]iilor bronhopulmonare
frecvente. Diverticulii eso-
fagieni pot fistuliza.
Tratamentul este medi-
cal [i chirurgical. Trata-
mentul medical este reco-
mandat `n diverticulii
mici, c=nd starea gene-
ral\ a copilului este bun\
[i c=nd nu sunt modific\ri
locale importante. ~n ca-
zul diverticulilor cervicali
se instaleaz\ o sond\ e-
sofagian\, prin care se ad-
ministreaz\ alimentele,
iar `n cazul diverticulilor
toracici se administreaz\
alimente semisolid `n can-
tit\]i mici, dar la inter-
vale scurte de timp.
Tratamentul chirurgi-
cal se va temporiza p=n\
la o v=rst\ mai mare a co-
pilului, dar f\r\ a a[tepta
instalarea complica]iilor
[i const\ `n izolarea [i ex-
tirparea pungii diverticu-
lilor. a
13
PILULA ZILEI
Anemia apare
la vegetarieni,
alcoolici [i
femei gravide
~n categoria celor care
prezint\ risc ridicat de a su-
feri de anemie intr\ `n pri-
mul r=nd persoanele care
m\n=nc\ nes\n\tos. Indife-
rent de v=rst\, dac\ ave]i o
diet\ s\rac\ `n fier, vitami-
na B12 [i acid folic e foarte
probabil s\ face]i anemie
dup\ un timp.
La fel se `nt=mpl\ [i `n
cazul celor care sufer\ de
tulbur\ri intestinale. Exist\
boli cronice sau acute care
`ngreuneaz\ absorb]ia fieru-
lui [i vitaminelor, cum e boa-
la Crohn. Uneori tratamen-
tul acestor boli presupune
`ndep\rtarea unei por]iuni
de intestin, manevr\ care
scade [i mai mult suprafa]a
de absorb]ie.
De asemenea, foarte ex-
puse riscului de a deveni a-
nemice sunt [i femeile `ns\r -
cinate. F\tul consum\ fierul
depozitat `n organismul ma-
mei [i hemoglobina din s=n-
gele ei, pentru cre[tere.
Bolnavii de boli cronice
sunt [i ei predispu[i. Anumi-
te boli - de ficat, de rinichi
sau chiar cancerul, afecteaz\
formarea hematiilor sau
accelereaz\ distrugerea lor.
S=ngerarea u[oar\, dar per-
sistent\ din ulcerul gastric
duce de cele mai multe ori la
anemie.
Unele forme de anemie se
transmit ereditar. Dac\ ru-
dele dumneavoastr\ sufer\
de o astfel de anemie ave]i
[anse s\ v\ `mboln\vi]i mai
devreme sau mai t=rziu.
Marii consumatori de al-
cool reprezint\ o alt\ catego-
rie de anemici. Alcoolul afec-
teaz\ absorb]ia unor subs-
tan]e (scade absorb]ia acidu-
lui folic) din tubul digestiv.
La fel [i cei care recurg la
diete vegetariene, `n cazul c\-
rora alimentele nu con]in des-
tul fier [i vitamina B12. Cei
care prefer\ acest tip de diet\
trebuie s\ consume suplimen-
te alimentare [i s\ fie foarte
aten]i cu s\n\tatea lor. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Miercuri, 14 martie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
2 6 3 8 1 5
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.00 Actualitatea Maicii Domnului
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.00 Rug\ciunea de sear\
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
zilei
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
8 14 4 8 16 15
16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
9 5 15 5 5 15 5 7
4 7 9
a SUDOKU a

7 8 9 6 2 4 3 5 1 Rezolvarea careului 10 3 16 2 2 6 18 13
5 1 4 3 7 9 6 8 2
4 2 1 9 5 6 8 3 7
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre,
din num\rul de ieri 11 4 5 6 13 13 12 2
8 9 5 2 3 7 1 6 4 de la 1 la 9. Jocul a fost
6 3 7 4 8 1 9 2 5 lansat [i pe Internet [i s-a
1 2 3 2 4 5 6 7
3 5 6 1 9 2 7 4 8 r\sp=ndit cu succes `n
Statele Unite, Noua A A B
9 4 2 7 6 8 5 1 3 Zeeland\ [i Croa]ia, iar
1 7 8 5 4 3 2 9 6 `n Marea Britanie este
M O N A H 5 6 7 17 11 8 9 2
deja considerat un C A N D I L A R I
fenomen. Completa]i 7 9 2 2 7 7 18 3
5 3 7 4 8 careul de 81 de p\tr\]ele S A C R A
1 4 5 cu cifre cuprinse `ntre 1
[i 9, astfel `nc=t nici o V E G H E R E 12 13 3 11 5 5
2 5 8 1 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
E T I C A
ori pe acela[i r=nd sau pe
8 9 aceea[i coloan\. Grila B L A S F E M I E 13 2 5 13 2 2
este `mp\r]it\ `n nou\
3 careuri mai mici, fiecare C O L P O R T O R
cu nou\ p\tr\]ele, iar 2 5
8 6 fiecare careu trebuie s\ L U C R A R E
7 8 3 2 6 con]in\ cifrele de la 1 la
B Pornind de la numele Cuv. ... (†543), de pe orizontala A-B, `n Calendarul
9, la fel, o singur\ dat\. Ortodox, de ast\zi, 14 martie, completa]i careul de sus [i ve]i descoperi,
4 2 5 (Solu]ia pe vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de sus `n num\rul de m=ine )
2 5 9 1 7 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 08:30 Cutia fantastic\ (r)
08:00 Justi]ie militar\ (dram\, 09:00 Jurnalul Euronews
Cu: David James Elliott) 09:10 V=n\torii de comori (r)
08:55 Armonii `n natur\ 10:00 Tonomatul DP2
09:10 Dis-de-sear\ (r) 11:30 Lege [i ordine (r)
10:20 Arhiva de serviciu 12:25 Supravie]uitorii dezastrelor (r)
10:30 Garantat 100% (r) 13:00 Omul `ntre soft [i moft
11:25 Reflector (r)
13:30 Teleshopping
12:00 Ne vedem la TVR!
14:00 ABC... de ce?
13:00 Zack [i Cody, ce via]\ minu-
14:30 Cutia fantastic\ (aventuri,
nat\! (comedie, Cu: Dylan Cu: James Henry)
Sprouse, Cole Sprouse) 15:00 ~mpreun\ `n Europa!
13:30 Desene animate: Disney
16:00 Jurnalul TVR
14:00 Jurnalul TVR 16:30 E-forum
15:00 Teleshopping
17:00 V=n\torii de comori
15:30 Oameni ca noi
18:00 Lec]ia de... istorie
16:00 Bagaj pentru Europa
18:35 Lege [i ordine
17:00 Jurnalul TVR 19:25 Decoratori la m=na a doua
17:15 Pe ce d\m banii?
20:00 Bugetul meu
17:45 Dis-de-sear\. Divertisment 20:30 Bazar. Cu: R\zvan Marc
19:00 Jurnalul TVR
21:00 Ora de [tiri
20:20 Sub alt chip
22:10 Dogville
Cu: Andreea Marin B\nic\
(dram\, Cu: Nicole Kidman,
21:20 Ochiul magic. Realtatea fil-
Lauren Bacall, Paul
trat\ de obiectivul camerei Bettany, James Caan)
de luat vederi
Ajuns\ `ntr-un ora[ izolat nu-
22:15 R\zboiul umbrelor mit Dogville, frumoasa Grace
22:45 Jurnalul TVR `ncearc\ s\ scape de urm\-
23:15 Lumea cite[te! rirea unor gangsteri. ~ncura-
jat\ de Tom, un localnic, co-
00:00 Via]a ca-n filme (comedie, munitatea ora[ului accept\ s-o
Cu: David Crane) ascund\. ~n schimb, Grace tre-
00:35 Omul de m=ine buie s\ fac\ anumite munci `n
(dram\, Cu: Corbin folosul locuitorilor. Treptat, oa-
menii din Dogville `i cer tinerei
Bernsen, Beth Kennedy, servicii tot mai umilitoare, pre-
Morgan Rusler)
text=nd c\-[i asuma un risc
02:15 Jurnalul TVR (r) prea mare ad\postind-o.
03:20 R\zboiul umbrelor (r) a 01:10 Tonomatul DP2 (r) a
10:35 Romance `n politic\ (r)
11:05 Braserii renumite (r)
12:00 Jurnal
12:30 Concentrat de cultur\ (r)
13:00 Stele de la Hollywood (r)
13:30 Best of Trotter Mania (r)
14:00 Clio magazin (r)
14:30 Jurnal (r)
14:35 Music Play
15:30 A 5-a dimensiune
16:00 Revolta clasicilor (r)
16:30 R\zboiul bumbacului
17:30 Music Play
18:30 Stele de la Hollywood
19:00 Invita]ie la Oper\
22:00 Concentrat de cultur\
22:30 Jurnal cultural
23:00 Musica da capo
00:05 Desp\r]irea (p. I, r)
(dram\, Cu: Thomas
Jouannet, Mélanie Doutey,
Catherine Jacob, Gilles
Lellouche)
~n 1960, pentru viitorul ziarist
Laurent Luissac, serviciul mi-
litar `n Algeria pare o aven-
tur\ pasionant\. T=n\rul `[i ia
cu greu r\mas bun de la fami-
lie [i de la frumoasa sa logod-
nic\ [i porne[te spre Alger.
Acesta este locul unde Laurent
va descoperi ce `nseamn\
adev\rata dragoste [i cama-
raderie, dar [i ororile r\zboiu-
lui.
01:40 Zodiac (r) a
07:00 Diminea]a devreme
Cu: Cristina Cioran, Dan
Capatos
09:00 ~n gura presei (r)
10:00 Concurs interactiv
11:00 Vivere
12:00 Vocea inimii (r)
13:00 Observator
13:45 Misiunea casa (r)
14:30 Din dragoste (r)
16:00 Observator
17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci
Cu: Cristian Andrei
19:00 Observator
20:30 Ziua judec\]ii
Cu: Dan Negru
22:00 Vocea inimii
Cu: Ioan Isaiu, Maria
Dinulescu, Toma D\nil\
23:00 Observator
00:00 B\ie]elul
(dram\, Cu: Tyrese Gibson,
Ving Rhames, Tamara
LaSeon Bass, Snoop
Dogg, Omar Gooding)
Filmul este o critic\
`ndr\znea]\ la adresa tinerilor
de culoare care nu [tiu s\-[i
educe copiii, tr\iesc pe
spinarea mamelor [i nu vor s\-[i
caute de lucru, dar [i la adresa
societ\]ii, care `i marginal-
izeaz\. Jody e un [omer de cu-
loare care `nc\ locuie[te cu
mama sa, de[i e tat\l unui
copil [i e `ncurcat cu dou\ fe-
mei. ~ns\, cur=nd ,via]a `l va
for]a s\ se maturizeze.
02:00 Concurs interactiv
03:00 Vivere a
07:00 {tirile PRO TV
Ce se `nt=mpl\, doctore?
09:10 Omul care aduce cartea
09:15 T=n\r [i nelini[tit (r)
10:15 Om s\rac, om bogat (r)
11:15 Walker, poli]ist texan (r)
12:15 Emmerdale -
Afaceri de familie (r)
13:00 {tirile PRO TV
13:30 La bloc (r, comedie)
14:30 Walker, poli]ist texan
15:15 Emmerdale -
Afaceri de familie
16:00 T=n\r [i nelini[tit
Cu: Janne Cooper
17:00 {tirile PRO TV
17:45 Om s\rac, om bogat
(comedie, Cu: Horia
Brenciu, {erban Ionescu)
18:50 {tirile PRO TV
20:30 Cod de acces: Swordfish
(ac]iune, Cu: John Travolta,
Hugh Jackman, Halle
Berry, Don Cheadle, Sam
Shepard, Vinnie Jones)
Departe de ochii oamenilor de
r=nd, exist\ o lume virtual\ -
Swordfish - `n care cele mai
`ntunecate secrete, cele mai
periculoase informa]ii, dar [i o
impresionant\ cantitate de bani
sunt p\zite de parole [i sofisti-
cate sisteme de securitate.
22:15 La bloc (comedie)
23:00 Meseria[ii (comedie)
23:30 {tirile PRO TV
00:15 Renegatul (ac]iune,
Cu: Lorenzo Lamas) a
06:00 Rebelde (r)
07:00 Iubire de mam\ (r)
08:00 Duelul pasiunilor (r)
09:00 Gitanas
Cu: Ana de la Reguera
10:00 Culoarea p\catului
Cu: Taís Araújo, Reynaldo
Gianecchini
12:30 Inocen]\ furat\
Cu: Camila Sodi
13:30 Jur\m=ntul
Cu: Danna Garcia
14:30 Iubire ca `n filme (r)
(dram\, Cu: Adela
Popescu, Dan Bordeianu)
15:20 Re]eta de Acas\
15:30 Iubire de mam\
(telenovel\, Cu: Danna
García, Jose Angel Llamas)
16:30 Duelul pasiunilor
Cu: Ludwika Paleta
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Betty cea ur=t\
19:30 Rebelde
Cu: Enrique Rocha, Juan
Ferrara, Ninel Conde
20:30 Iubire ca `n filme (dram\,
Cu: Adela Popescu, Dan
Bordeianu)
21:30 Zorro
Cu: Marlene Favela,
Christian Meier
22:30 Pove[tiri de noapte
Cu: Cabral, Mircea Solcanu
23:00 Clona
00:00 Jur\m=ntul (r)
01:00 Pove[tiri adev\rate (r)
02:00 Iubire ca `n filme (r) a
 TIMP LIBER
Pelerinaj la Muntele Athos
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU la Muntele Athos, `n perioada 13 - 23 mai 2007.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Dintree obieectiv
ve meen]ioon\m: Tesalonic - Biserica
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT „Sf. M. Mc. Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf.
Anisia), Catedrala mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Palama), Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, ATHOS - M\n\stirile: Simonos Petras, Protaton, Xero-
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| potamou, Kutlumusiu,Vatoped, Pantokrator, Stavro-
nikita, Iviron, Filotheu, Marea Lavr\, Schitul Pro-
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU dromu; Nea Kallikratia.
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
Miercuri, 14 martie 2007 15
Pre]: 295 euro ^ 275 lei.
Seerv
viccii incclusee: transport cu microbuz; 1 noapte
cazare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, mic dejun la hotel**
`n Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri `n Sf. Munte
Athos; `nso]itor din partea Centrului de Pelerinaj.
Nu sunt incluse `n pre] - mesele de prânz [i cina;
taxa de intrare `n Muntele Athos (25 euro); transportul
`n Muntele Athos (75 euro); asigurarea medical\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Festivalul Filmului Francofon la Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“
Departament economic: Ionela MIH|IL| Cinema Republica [i Casa de Vineri, 16 martie, ora 19.00: „Stea-
Consilier juridic: Ana MANEA
Cultur\ „Mihai Ursachi“ ua f\r\ Mihail Sebastian“ de Dumitru
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Crudu, regia: Ion Sapdaru; sceno-
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Vineri, 16 martie, ora 16.00 [i 19.30 grafia: Nicolai Mih\il\, Gelu Râ[c\, la
[i Duminic\, 18 martie, ora 18.00 [i Ateneul T\t\ra[i;
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
19.00, Cinematograful Republica: „V\ Sâmb\t\, 17 martie, ora 19.00: „Slu-
g\sesc fermec\tor“, 2006. Cu Michel g\ la doi st\p=ni“ de Carlo Goldoni. Re-
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Blanc; gia: Nikolov Perveli Vili; scenografia: Ni-
S=mb\t\, ora 17.00 [i ora 20.00, colai Mih\il\, la Teatrul „Luceaf\rul“; Filarmonica de Stat Moldova Ia[i
ISSN 1841-141X Cinema Republica: „Ascuns“ 2006. Cu Duminic\, 18 martie, ora 19.00: Vineri, 16 martie 2007, ora 19.00:
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 Juliette Binoche, Daniel Auteuil; Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET S=mb\t\, 17 martie, ora 17.00 [i Integrala cvartetelor de Beethoven, VI.
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa Ia[i are ca invitat trupa Teatrului Interpreteaz\: Cvartetul Gaudeamus
Cotoranu). 18.00, Cinema Republica: „Eu [i sora „Mihai Eminescu“ din Boto[ani care
mea“ 2004. Cu Isabelle Huppert, al Filarmonicii Gh. Dima Bra[ov.
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ va juca spectacolul „Suflete moarte“ la
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 Catherine Frot; Teatrul „Luceaf\rul“;
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ Duminic\, 18 martie, ora 18.00 [i La Sala Studio „Teofil Vâlcu“ Palatul Culturii
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. 20.00, Cinema Republica: „Lemming“, M=ine, 15 martie, ora 18.00: Martie: Muzeul de Art\ din cadrul
2005. Cu: Laurent Lucas, Charlotte „Tectonica norilor“ de Jose Rivera. Complexului Muzeal Na]ional „Moldo-
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 Gainsbourg, Charlotte Rampling; Regia: Cezar Ghioca; scenografia: va“ prezint\ expozi]ia omagial\ Cen-
Duminic\, 18 martie, ora 18.00, Marfa Axenti; tenar Corneliu Baba, `n galeria de art\
Cinema Republica: „OSS 117 : Cairo: S=mb\t\, 17 martie, ora 18.00: „Scara
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ cuibul spionilor“, 2006, cu Jean Du- pisicii“ de Katalin Thuroczy. Regia: Iri-
contemporan\ II, la etajul I al Pa-
latului Culturii din Ia[i. Reunind lu-
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ jardin, Bérénice Bejo, Aure Atika; na Popescu Boieru; scenografia: Marfa cr\ri de pictur\ [i grafic\ at=t din co-
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei S=mb\t\, 17 martie, Casa de Cul- Axenti; lec]ii muzeale, Muzeul de Art\ din Iasi,
tur\ „Mihai Ursachi“: „Aisbergul“, 2005, La Sala „Pod-P Pogor fiul“ Muzeul Vasile P=rvan din B=rlad, Mu-
cu Fiona Gordon, Dominique Abel; Duminic\, 18 martie, ora 17.00: zeul de Arte Vizuale din Gala]i [i Mu-
S=mb\t\, 17 martie, Casa de Cul- „Chiri]a [i ceilal]i“, cânticele comice de zeul de Art\ din Constan]a, c=t [i par-
tur\ „Mihai Ursachi“: „Marea seduc- Vasile Alecsandri. Regia: Ovidiu ticulare – colec]ia artistului, colec]ia dr.
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“ ]ie“, 2003. Laz\r, scenografia: Nicolai Mih\il\. A. Teodorescu, colec]ia dr. H. Aldea. a
din cadrul
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei ANUN}URI
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau SERVICII ANGAJ|RI
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Ofer medita]ii la Limba englez\, clasele I-XII, [i ajut la Familie serioas\ caut\ bon\ extern\, bun\ cre[tin\,
teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon cu v=rsta cuprins\ `ntre 20-50 de ani
Biserica 0746.689.548, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00.
pentru `ngrijire copil de 1 an. Rela]ii la nr. de telefon
„Sf. Sava“ 0741.023.316. Nu deranja]i inutil.
Gr\dini]a Ofer medita]ii la Limba francez\, clasele I-IX, [i ajut la
„Buna Vestire“ teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon
Liceul „Vasile 0724.870.737, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00.
Alecsandri“ CONDOLEAN}E
Ofer medita]ii la MATEMATIC|, clasele V-XIII, [i ajut [i la
Str. Costache Negri Zgudui]i de durere, fiul Eugen, nora Elena [i

teme, pre] avantajos. Rog seriozitate. Tel. 0740.431.711.
Moldova Hala Central\
Mall Florin Deaconiuc va invit\ s\ vizita]i site-ul
www.florin.sapte.ro pentru a g\si diferite tablouri
[i icoane ce v\ pot decora casa `ntr-un mod pl\cut.
Detalii la num\rul de telefon 0727.373.520
!
nepo]ii anun]\ trecerea la cele ve[nice a celui
care a fost tat\, socru [i bunic, GHEORGHE
PU{CA{U (J`nic\), din comuna Corl\]eni, jud.
Boto[ani. Dumnezeu s\ aib\ `n paz\ sufletul lui bun.

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY APEL UMANITAR

GEOGRAPHIC CHANNEL SCIENCE TRAVEL
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
07:00 Arme de r\zboi 07:00 Curse [i fiare vechi 09:10 Universul: Stelele 10:00 Proiecte de vis: Hereford
08:00 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei 10:00 Planeta s\lbatic\ (s. doc. 10:55 C\l\torii `n duet - Europa de O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\duraru `n
Racheta de croazier\ v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui Eminescu, pe 15
08:00 Nu [tiam asta (f. s. ptr. tineri ) nat.) - Teroarea alb\ Est: Var[ovia, Polonia
ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat boala numit\ Tetralogia
09:00 Cimpanzeii `n ac]iune 09:00 Automobile americane re- 10:30 Planeta s\lbatic\ (s. doc. 11:20 Trasee: Dick Turpin
Fallot, ce este un complex de 4 malforma]ii grave la inim\. ~n cazul
10:00 {tiin]a luptei condi]ionate: Ma[ina nat.) - Ie[it din ce]uri 11:50 Proiecte de vis Mariei, artera care duce s=ngele de la inim\ la pl\m=ni este at=t de
11:00 Avioane militare Funda]iei Make-A-Wish - 10:55 Cum se fabric\? (f. s. doc.) 12:45 Situa]ii de criz\ `ngust\ `nc=t se impune o interven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind
Era Stealth Partea 2 11:45 Cum s-au construit: Poduri 13:10 Justin Hall: Alerg\torul 2: `n pericol permanent. ~n acest moment se `ncearc\ internarea pen-
12:00 Planeta la control 10:00 Vân\torii de mituri: `n consol\ Minele tru opera]ie la o clinic\ din Italia sau Austria. Costurile opera]iei
Tehnologie roman\ Opera]iuni de salvare cu 12:10 Dincolo de ziua de mâine (f. 13:40 C\l\torii cu zarul prin SUA sunt aproximativ egale, depinde unde se poate merge mai u[or [i se
mingi de ping-pong s. doc.) 14:05 Pe [ine: Trenuri poate face [i o programare c=t mai rapid\. Pentru opera]ie, familia
13:00 Momente uimitoare
11:00 Ma[ini pe alese: Peugeot 205 13:00 Din nou `n zbor impun\toare trebuie s\ acopere jum\tate din cheltuielile implicate, dar aceasta
13:30 Nu [tiam asta `nseamn\ `n jur de 15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu ven-
12:00 Mega constructori: Insula 13:50 Cum se fabric\? (f. s. doc.) 14:35 Clubul de pescuit Buena
14:00 Cimpanzeii `n ac]iune ituri foarte modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pen-
Fanteziei (Dubai) 14:40 Cum s-au construit: Poduri Vista
15:00 {tiin]a luptei `n consol\ tru str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
13:00 Curse [i fiare vechi 15:05 Proiecte de vis
16:00 Avioane militare 15:10 Universul: Stelele Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
14:00 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei 16:00 Proiecte de vis: Hereford
Era Stealth RO34RNCB0198003451910002 RON
(f. s. ptr. tineri): Brainiac: 16:00 Planeta s\lbatic\ (s. doc. 16:55 C\l\torii `n duet - Europa de RO77RNCB 0198003451910004 EURO
17:00 Exper]ii herpetologi nat.) - Teroarea alb\ Est: Var[ovia, Polonia
Odisee `n Western Oz Maniaci ai [tiin]ei RO07RNCB0198003451910003 USD
15:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.) 16:30 Planeta s\lbatic\ (s. doc. 17:20 Trasee: Dick Turpin BCR Roman, Piatra Neam]
17:30 100% S\lbatic nat.) - Ie[it din ce]uri 17:50 Proiecte de vis
16:00 Curse: Factor de intimidare Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
18:00 ~n pielea s\lb\ticiunilor 16:55 Cum se fabric\? (f. s. doc.) 18:45 Situa]ii de criz\ Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei depinde `n
Creaturi de coast\ 17:00 Constructorii de motociclete
(s. doc.) - Kevin Alsop con- 17:45 Cum s-au construit: Poduri 19:10 Justin Hall: Alerg\torul 2: mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie, indiferent de
19:00 Dezastre `n aer `n consol\ Minele valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este salvatoare.
Aeronava r\nit\ tra lui Ivy Trosclair
18:10 Dincolo de ziua de mâine (f. 19:40 C\l\torii cu zarul prin SUA Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
20:00 Cimpanzeii `n ac]iune 18:00 Motociclete americane: Mo- s. doc.) derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel.
tocicleta Fantasy - Partea 1 20:05 Pe [ine: Trenuri
21:00 Arme de r\zboi: Mitraliera 19:00 Aeroplanul fra]ilor Wright impun\toare 0721-338.885 (P\duraru Irina).
22:00 Megastructuri: Canalul 19:00 Vân\torii de mituri: Proiectat
19:50 Robotica 20:35 Clubul de pescuit Buena
Panama peste grani]\
20:40 Cum s-au construit: Domuri Vista
23:00 Megastructuri: Airbus A380 20:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
21:10 Imperiul solar: Vecini ex- 21:05 Proiecte de vis
00:00 Nu [tiam asta 21:00 La un pas de moarte (s. tratere[tri 22:00 Proiecte de vis: Amersham
01:00 Megastructuri doc.) - O plimbare prin iad 22:00 De profesie supravie]uitor 22:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Canalul Panama a 22:00 Radiografia unui dezastru (doc.) - Coasta Pacificului Est: Berlin, Germania
Epava lui Rocknes 22:55 Robotica 23:20 Trasee: Stâncile monumen-
23:00 Curse: Vedete [i motoare 23:45 Cum s-au construit: Domuri tului de la Stonehenge
Legend\: 00:00 Cum se fabric\ diverse lu- 00:10 Planeta dinozaurilor (SUA, 23:50 Lonely Planet: Hoinar prin www.ziarullumina.ro
cruri ? (f. s. doc.) 2003, s. doc.) - Alpha [i lume: Melbourne Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!

[tiri 01:00 Tehnologie extrem\ ou\le ei 00:45 Anthony Bourdain: F\r\ re-
film artistic Smart Tunnel - Malaezia 01:00 Aeroplanul fra]ilor Wright zervare: Porto Rico Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia
02:00 Curse: Foose's '69 a 01:50 Robotica a 01:40 C\l\torii cu zarul prin SUA a Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
 CM
YK

16 Miercuri, 14 martie 2007 VIA}A PAROHIILOR

C=t\ dragoste trebuie s\ `nvii o biseric\

a Parohia Vân\tori – comuna Gorb\ne[ti, Protopopiatul Boto[ani – a r\mas o perioad\ f\r\ preot a ~n luna noiembrie 2006, p\rintele
protopop Lucian Leonte a trimis ca suplinitor aici pe p\rintele Vasile Burlacu, misionar al Protopopiatului Boto[ani a De c=nd a venit
`n sat noul preot, oamenii au `nceput s\ dea to]i ajutor la `nfrumuse]area bisericu]ei lor a P\rintele suplinitor [i localnicii lucreaz\
cu toat\ inima cu speran]a c\, `n cur=nd, va r=ndui Dumnezeu un preot vrednic care s\ se stabileasc\ definitiv la Vân\tori a
de Radu
C|JV|NEANU
Greu de imaginat pentru
un or\[ean `nchis `n cubul
apartamentului s\u de la
bloc, cu ochii bombarda]i de
lumina t\ioas\ a televizo-
rului sau a calculatorului ce
`nseamn\ cu adev\rat o zi
de prim\var\. Prim\vara
gr\bit\, „de asfalt“, cu str\-
lucirea ei `n[el\toare, cu
florile `mbr\cate `n ]ipl\ [i
ve[mintele `n culori stri-
dente nu e de natur\ s\
mângâie spiritul. Dimpotri-
v\, poate doar accentua sta-
rea de nelini[te [i agita]ie.
De aceea, o ie[ire la ]ar\ –
nu „la iarb\ verde“ cu gr\-
tar [i mititei ci, chiar la iar-
ba verde, de acolo, de la sat
- poate `nsemna `ntâlnirea
cu adev\rata prim\var\.
Prim\vara aceea pe care o
[tim din copil\rie [i pe care
nu credeam s\ o mai reg\-
sim vreodat\.
Darurile lui Dumnezeu
pentru oameni
Am urcat, `mpreun\ cu
p\rintele misionar Vasile
CM
YK
Burlacu, dealul spre satul
Vân\tori, comuna Gorb\-
ne[ti s\ ne `ntâlnim cu bi-
serica satului [i cu prim\-
vara. Glodul negru al ier-
nii `nc\ nu s-a uscat defini-
tiv pe uli]e, iar movila de
pietri[ pus\ `n fa]a bise-
ricii e numai bun\ pentru
un r\gaz.
Bisericu]a e mic\ [i al-
b\. Se spune c\ e o biseri-
cu]\ veche, de pe la 1700,
adus\ de undeva din zona
Oneaga, ]inut p\duros,
plin de schituri [i de oa-
meni cuvio[i. Curtea bise-
ricii, `n schimb, e larg\ [i
`nsorit\. B\t\tura, cu ma-
sa de pomenire, poveste[te
`n tihn\ de toate slujbele [i
praznicele care s-au petre-
cut acolo. Iarba m\runt\ [i
cald\, plin\ de gâze ie[ite
la soare, se amestec\ cu ul-
timele petice de z\pad\ a-
d\postite `n jurul crucii
mari [i albe de lâng\ bise-
ric\. Câinii satului latr\ a-
lene, or\t\niile fac un zgo-
mot nedeslu[it, punctat de
chemarea coco[ilor, iar al-
binele cele multe au ie[it
`n primul zbor de cur\]ire.
E mult\ pace lâng\ mica
bisericu]\ alb\, la umbra
clopotni]ei. Sub coaja `n-
tunecat\ a cire[ilor de pe
alee, seva se preg\te[te s\
fiarb\.
~n r\coarea bisericii, o
comisie de la protoierie ve-
rific\ ni[te vechi socoteli,
iar p\rintele Burlacu se do-
vede[te, `n continuare, a fi
gazd\ bun\, ar\t=ndu-ne
cu deosebit\ grij\ câteva
splendide antimise de la
`nceputul veacului trecut.
F\r\ preot, nu mai
vine cerul pe p\mânt
Parohia Vân\tori – co-
muna Gorb\ne[ti, protopo-
piatul Boto[ani – a r\mas
o perioad\ de vreme f\r\
preot. Prin luna noiembrie,
p\rintele protopop Lucian
Leonte a trimis ca suplini-
tor aici pe p\rintele Vasile
Burlacu, misionar al Pro-
topopiatului Boto[ani. P\-
rintele Burlacu are o anu-
me experien]\ de preot la
]ar\, `n parohia Curte[ti,
unde a ridicat pân\ la aco-
peri[ mândre]e de cas\
praznical\. Dar, `ntre
timp, a câ[tigat [i un con- Biserica din V=n\tori are o istorie veche de 300 de ani
curs de preot de caritate la
Maternitatea Boto[ani. `n Consiliul Parohial de rea bisericu]ei lor. Au cum- veritabil preot paroh: s\
Nu e u[or de ajuns `n sa- c\tre `ntreaga ob[te a sa- p\rat Sfinte Vase noi: Po- pun\ la loc, `n catapeteas-
tul Vân\tori. Mai ales când tului [i acceptat ca para- tir, Sf. Disc, Stelu]\, Lin- m\, icoanele scoase, s\ ia CM
plou\ [i drumurile se des- cliser. Sim]im din ceea ce guri]\ [i Copie, toate `n ve[minte noi pentru Sfân- YK

fund\.
Dar p\rintele Burlacu a
`nceput din ce `n ce mai
des s\ ia calea satului.
Slujbele de cuviin]\, Sfân-
tul Maslu, botezuri, cunu-
nii, tot felul de alte ser-
vicii. {i mai ales oamenii,
de care p\rintele a `nceput
s\ se ata[eze deja.
Cât timp onorata comi-
sie `[i continu\ cercet\rile
`n biseric\, domnul Gheor-
ghe Bogdan, paracliserul
satului nu mai contene[te
s\-l laude pe p\rintele
Burlacu. Crede, pesemne,
c\ suntem ni[te oaspe]i de
cine [tie ce rang, veni]i de
pe cine-[tie-unde [i ar vrea
Pr. Vasile Burlacu a reu[it s\ re`nchege s\ pun\ o vorb\, poate `l
comunitatea din V=n\tori `n jurul bisericii. aducem `n sat pe p\rintele
V\zând c\ s-au schimbat lucrurile Vasile. Dl Bogdan a fost
propus `n mod democratic
cu noul preot, oamenii au `nceput s\ dea to]i
ajutor la `nfrumuse]area bisericu]ei lor
spune c\, pentru s\tenii valoare de 1.400 de lei noi. ta Mas\ [i s\ cure]e [fe[ni-
din Vân\tori, biserica sa- S-au achitat ni[te datorii cele, s\ ia noi icoane praz-
tului este, cumva, mult mai mai vechi la energia elec- nicale.
important\ decât adminis- tric\. Al]i 700 de lei. S-a {i, bine`n]eles, s\ termi-
tra]ia. C\, la o adic\, dac\ tras curent la casa prazni- ne finisajele [i s\ fac\ lo-
ar lipsi ni[te func]ionari, n-ar cal\, s-a cur\]at Sfântul cuibil\ casa parohial\.
Chivot. S-au pus rame noi, Poate va veni un preot
`nsemna mare lucru, dar,
la icoane, s-au cump\rat vrednic s\ se stabileasc\
f\r\ preot, nu mai vine
cerul pe p\mânt! „Se mâh- candele, iar p\rintele a d\- definitiv la Vân\tori. P\-
ruit o trus\ nou\ de botez. rintele suplinitor poate
nise lumea, nu mai venea
pe la slujbe. Dar acum bi- P\rintele Vasile Burla- garanta c\ localnicii sunt
cu are acum planuri ca un oameni de toat\ isprava! a
serica e plin\!“, ne spune dl
Bogdan.
~n a[teptarea
preotului, comunitatea
`ngrije[te biserica
V\zând c\ s-au schim-
bat lucrurile cu noul preot,
oamenii au `nceput s\ dea
to]i ajutor la `nfrumuse]a-

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK
 CM
YK

Joi,
15 martie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 61 (662) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Una dintre lunile lui

Chirac: Sfâr[itul unei
Saturn pare s\ aib\ o
PAGINA 16

PAGINA 5
epoci `n politica francez\
surs\ intern\ de c\ldur\

Biserica re`nvie tradi]ia

la Negule[ti
a Parohia „Sf=ntul Prooroc Ilie“ - Negule[ti s-a `nfiin]at `n anul 1996 a Biserica din lemn a parohiei s-a
construit `n numai 33 de zile a Paralel cu activitatea gospod\reasc\, parohia desf\[oar\ ample activit\]i
cultural-duhovnice[ti [i sociale a Pentru `nceput, la parohie s-a format un cor care s\ `nfrumuse]eze slujbele, Contabilitatea
`ns\ pe parcurs s-a transformat `ntr-un ansamblu coral de tradi]ii religioase [i obiceiuri folclorice a Acest grup
firmelor va fi condus\
a devenit principalul colaborator al preotului `n toate activit\]ile: culturale, duhovnice[ti, sociale a Cel mai
important partener al acestui cor este Ansamblul „Miori]a“ de la Piatra {oimului a La nivel de comun\ se numai de persoane
inten]ioneaz\ constituirea unei societ\]i pentru cultur\, spiritualitate [i tradi]ii locale a PAGINILE 8-9 cu studii economice
superioare
PAGINA 6

CM CM
YK YK

Confruntare
Guvern - Parlament
pentru Legea ANI
PAGINA 7

POZA ZILEI Rom=nii, aproape scuti]i de vize de intrare `n SUA

Senatul american a adoptat, mar]i, un vast
proiect de lege care ar putea pune `n aplicare
recomand\rile Comisiei independente pri-
vind atentatele de la 11 septembrie 2001 din
SUA. Acest text risc\, cu toate acestea, s\ r\- Laptop-uri de 150
m=n\ liter\ moart\ din cauza unei m\suri
tehnice: autorizarea angaja]ilor Agen]iei de de dolari pentru to]i
Securitate a Transporturilor (TSA) de a se
sindicaliza, ferm respins\ de administra]ie. elevii din Rom=nia
Una dintre prevederile textului ar putea con-
duce la o extindere a num\rului ]\rilor ale PAGINA 10
c\ror cet\]eni sunt scuti]i de viz\ pentru a in-
tra pe teritoriul SUA. Senatorul republican
George Voinovich a propus un amendament
care permite ]\rilor „care sprijin\ SUA“ Rectorul Dumitru
(Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia,
Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Oprea, primul pe
Rom=nia, Slovacia [i Coreea de Sud) s\ bene-
ficieze de acest program, din care fac parte, `n lista PLD pentru
prezent, doar 27 de ]\ri. a
europarlamentare
T\riceanu nu „tremur\ de nelini[te“ c\ poate s\ `mi impun\.
Dac\ Opozi]ia are o prob-
PAGINA 11
lem\, poate recurge la
ca s\ fac\ restructurarea Guvernului armele pe care le are la dis- Meteo

Un indian, fan al cricketului, poz=nd
dup\ vizita la un salon de frizerie, unde
a cerut o frez\ dedicat\ deschiderii, `n
India, a Campionatului Mondial de
Cricket. a
Premierul C\lin Popes-
cu-T\riceanu a reluat, ieri,
ideea c\ restructurarea
Guvernului nu este o prio-
ritate [i a precizat c\ va de-
cide singur c=nd [i dac\ se
prezint\ `n Parlament cu
un astfel de proiect, f\r\ a
accepta ca acest lucru s\ `i
fie impus de c\tre Opozi]ie.
El a declarat presei c\
restructurarea Executivu-
lui nu este pe agenda sa [i
nici nu „tremur\ de neli-
ni[te“ pentru acest subiect.
„Este o problem\ pe
care o voi decide eu [i nu
atunci c=nd crede Opozi]ia
Z
pozi]ie, exist=nd [i instru-
mentul mo]iunii de cen-
zur\. Eu voi stabili data la
~nnorat
care vin [i dac\ vin cu un maxima 12 °C
proiect de restructurare“, a minima 3 °C
spus T\riceanu. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Joi, 15 martie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCXIV)
Mitropolia din
}ara Româneasc\
`n secolul
al XVIII-lea (IV)
~n anul 1716, când Oltenia
intr\ sub st\pânirea habs-
burgilor, la Râmnic p\storea
episcopul Damaschin (1708-
1725), supranumit „Dasc\lul“.
Originar din Voine[tii Dâm-
bovi]ei, Damaschin a `nv\]at
de mic slavona, caligrafia [i
pictura. Foarte probabil, el a
lucrat la tip\rirea Bibliei de la
Bucure[ti din 1688, dup\ care
[i-a des\vâr[it studiile `n sla-
von\, greac\, latin\ [i teologie
la Kiev (`n 1691 este amintit
ca fiind bursier al }\rii Româ-
ne[ti). Dup\ revenirea `n ]ar\,
a fost dasc\l al [colii slavone
din Bucure[ti. Pentru merite
deosebite, mai ales `n tip\rirea
de c\r]i biserice[ti, „dasc\lul
Damaschin“ a fost ales, `n oc-
tombrie 1702, episcop de
Buz\u, iar `n anul 1708 a fost
transferat `n scaunul episcopal
de Râmnic. Printre primele
m\suri pe care le-a luat noul
episcop a fost aceea de a cere
preo]ilor ca la s\rb\torile
`mp\r\te[ti din timpul anului
s\ se slujeasc\ `n române[te.
~n primii ani de p\storire,
episcopul Damaschin a fost
preocupat de problemele ad-
ministrative [i gospod\re[ti
ale eparhiei, lucru ce rezult\
din cele peste 30 de documente
de danii [i cump\r\turi pentru
Episcopia Râmnicului, iar
`ncepând cu 1716 a fost nevoit
s\ intervin\ pe lâng\ au-
torit\]ile habsburgice pentru
drepturile Bisericii din
Oltenia, aflat\ sub st\pânirea
acestora. Astfel, `n anul 1717
episcopul Damaschin a condus
o delega]ie la Viena, format\
din boieri, pentru a cere res-
pectarea drepturilor Bisericii
Ortodoxe din Oltenia [i scuti-
rea m\n\stirilor de `ncartirui-
ri. Cu toate c\ `mp\ratul a ad-
mis cererea delega]iei româ-
ne[ti [i i-a oferit episcopului o
cruce, m\n\stirile n-au fost
scutite de `ncartiruiri. ~n 1719,
`mp\ratul a decretat libertatea
[i ocrotirea Bisericii Ortodoxe
din Oltenia, dar a suprimat
dependen]a Episcopiei
Râmnicului de Mitropolia
Ungrovlahiei [i a trecut-o sub
jurisdic]ia Mitropoliei sârbe de
Belgrad. De asemenea, `mp\-
ratul a interzis `nchinarea
m\n\stirilor române[ti c\tre
Locurile Sfinte, dar [i orice le-
g\turi cu ele. (Rubric\ realiza-
t\ de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Cel mai mare r\u
Sfântul Ioan Gur\ de Aur,
patriarhul Constantinopolu-
lui, a ajuns `n conflict cu
`mp\ratul Arcadie, care era
partizan al ereticilor.
Odat\, `mp\ratul se sf\tui cu
sfetnicii s\i cum l-ar putea
pedepsi pe patriarh. Unul
dintre sfetnici zise:
„Confisc\-i toate averile.“
Altul: „Arunc\-l `n
`nchisoare.“ „Trimite-l `n
exil“, zise unul dintre ei.
„Ucide-l, propuse altul.“
Ultimul sfetnic zise: „Cu to]ii
gre[i]i, pentru c\ nici unul
dintre aceste mijloace nu vor
fi socotite de patriarh ca
pedepse. Cred c\ este un sin-
gur mijloc de a-l face ne-
fericit: sili]i-l s\ p\c\tuiasc\.
Acest patriarh nu se teme de
nimic, `n afar\ de p\cat.“ (Pr.
Nicolae Pura, Pilde, Editura
Galaxia Gutenberg, 2004)
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Mucenic
Agapie [i cei [apte
mucenici `mpreun\
cu dânsul: Plisie,
Romil, Timolau,
doi Alexandru
[i doi Dionisie
Ace[ti mucenici au tr\it
`n timpul `mp\ratului Dio-
cle]ian (284-305). Agapie
era originar din Gaza, Ti-
molau din Pont, cei doi
Dionisie din Tripole (Fe-
nicia), Romil era diacon al
bisericii din Diospoli, iar
Plisiu [i cei doi Alexandru
din Egipt. Fiind pârâ]i c\
sunt cre[tini, au fost
prin[i [i adu[i `n fa]a gu-
vernatorului Urban, la
Cezareea, care a poruncit
uciderea lor.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfântului A-
postol Aristobul, episcopul
Britaniei; a Sfântului Mu-
cenic Nicandru din Egipt
[i a Sfântului Mucenic
Manuil Criteanul.
Mâine, Biserica face po-
menirea Sfin]ilor Muce-
nici Sabin Egipteanul, Pa-
pa [i Roman.
~n ziua de 15 martie,
istoria consemneaz\:
a „Ziua mondial\ a
drepturilor consumato-
rilor“ (stabilit\, `n 1985,
printr-o rezolu]ie a Adu-
n\rii Generale a ONU in-
titulat\ „Principiile direc-
toare pentru protec]ia con-
sumatorilor“). ~n România
este marcat\ din 1991;
a 1848 - A avut loc, la
Budapesta, declan[area
CALENDARUL ZILEI
EVANGHELIA ZILEI
Lumina lumii strica una din aceste po-
runci, foarte mici, [i va `n-
lumii“. Deci lumina care
s\l\[luie[te `n noi vine din
Iisus a spus: „Voi sunte]i v\]a a[a pe oameni, foarte lumina divin\ a Fiului lui
lumina lumii; nu poate o ce- mic se va chema `n `mp\- Dumnezeu. Oare cum vom fi
tate aflat\ pe vârf de munte r\]ia cerurilor; iar cel ce va noi lumin\ pentru cei din
s\ se ascund\. Nici nu a- face [i va `nv\]a, acesta ma- jur, dac\ s\vâr[im fapte
re se va chema `n `mp\r\]ia care duc spre `ntuneric sau
prind f\clie [i o pun sub
obroc, ci `n sfe[nic, [i lumi- cerurilor.“ (Matei 5, 14-19) aduc `ntunericul? Via]a [i
neaz\ tuturor celor din ca- faptele noastre trebuie s\
s\. A[a s\ lumineze lumina *** lumineze `n lume pentru ca
voastr\ `naintea oamenilor, cei care v\d aceast\ lumin\
a[a `ncât s\ vad\ faptele Oare cum ar trebui s\ s\ sl\veasc\ pe Dumnezeu.
voastre cele bune [i s\ sl\- reac]ion\m c\ Domnul nos- La finalul acestui post vom
primi lumina ~nvierii.
veasc\ pe Tat\l vostru Cel tru Iisus Hristos ne nume[-
din ceruri. S\ nu socoti]i c\ te pe noi, urma[ii S\i, „lu- Trebuie s\ fim vrednici de
am venit s\ stric Legea sau mina lumii“? Exist\ o stare aceast\ lumin\ binef\c\-
proorocii; n-am venit s\ de beligeran]\ `ntre bine [i toare, iar prin faptele noas-
stric, ci s\ `mplinesc. C\ci r\u, `ntre `ntuneric [i lu- tre s\ r\spândim lumin\
adev\rat zic vou\: ~nainte min\. Dac\ noi suntem „lu- spre slava lui Dumnezeu [i
de a trece cerul [i p\mântul, mina lumii“ `n]elegem c\ ca m\rturie a ~nvierii. (Ru-
o iot\ sau o cirt\ din Lege aceast\ lumin\ are [i o sur- bric\ realizat\ de pr. Du-
nu va trece, pân\ ce se vor s\. Mântuitorul spune des- mitru P|DURARU, Radio
face toate. Deci cel ce va pre Sine: „Eu sunt lumina Trinitas)
Revolu]iei maghiare `mpo- `n România pentru ani- cu mor]i [i r\ni]i, din zile- tatea diplomatic\ a lui
triva domina]iei habsbur- versarea Revolu]iei un- le de 19 [i 20 martie; Nicolae Titulescu;
gice. La 14.04.1849, Kos- gare de la 1848 [i români; a 1990 - URSS anun]\ a 1996 - ONU a lansat
suth Lajos a proclamat Un- punctul culminant al aces- c\ declara]ia de indepen- un proiect pentru salvarea
garia stat independent, tor manifest\ri, `n cuprin- den]\ a Lituaniei este in- Africii de subdezvoltare
dar interven]ia habsburgi- valid\; prin acordarea a 25 mi-
sul c\rora s-au scandat
c\ [i ]arist\ a dus la `n\bu- a 1991 - A luat fiin]\ liarde de dolari pe o peri-
[irea `n sânge a revolu]iei; lozinci anti-române[ti [i s-au Funda]ia European\ „Ni- oad\ de 10 ani [i mobi-
a 1876 - A ap\rut, la profanat monumente colae Titulescu“ cu scopul lizarea agen]iilor `mpotri-
Bucure[ti, ziarul „Tim- române[ti, l-a constituit de a onora memoria mare- va s\r\ciei [i maladiilor.
confrunt\rile violente din- Proiectul a fost intitulat
pul“, organul de pres\ al lui diplomat român, de a
Partidului Conservator, la tre românii [i maghiarii stimula [i `ntre]ine intere- „Ini]iativa special\ pri-
care au lucrat Mihai Emi- din Târgu Mure[, soldate sul pentru via]a [i activi- vind Africa“. a
nescu, Ion Slavici [i I. L.
Caragiale;
a 1892 - A fost paten-
tat\ prima scar\ rulant\
67 de ani de la moartea filosofului
de c\tre Jesse W. Reno
din New York; [i publicistului Nae Ionescu
a 1899 - Premiera pie-
Celebrul profesor uni- tul vie]ii i-a fost destul ce de dreapta. Din cauza
sei istorice „Cezar [i Cle-
versitar [i om de cultur\ de zdruncinat, dup\ ce unei boli de inim\, a mu-
opatra“ de George Ber-
nard Shaw; s-a n\scut la 17 iunie fusese `ntemni]at la rit la 15 martie 1940.
1890, `n Br\ila, unde a Miercurea Ciuc `mpreu- Este `nmorm=ntat la ci-
a 1906 - A luat fiin]\
compania Rolls Royce; fãcut, de altfel, [i studiile n\ cu al]i discipoli ai s\i, mitirul Bellu din Bucu-
primare, secundare [i datorit\ vederilor politi- re[ti. (F.H.)
a 1917 - }arul Nicolae
al II-lea al Rusiei abdic\, liceale. Pentru studiile
renun]ând la tron `n universitare a mers la
favoarea fratelui s\u; Bucure[ti, unde s-a `n-
a 1925 - A murit me- scris la Facultatea de Li-
tere [i Filosofie ale c\rei
dicul [i bacteriologul ger-
man August von Wasser- cursuri le-a `ncheiat `n
1912, cu specializare `n
man (cunoscut pentru des-
coperirea, `n 1906, a re- filosofie. Doctoratul `n a-
ac]iei ce-i poart\ numele) cela[i domeniu l-a sus]i-
(n. 21.II.1866); nut `n cadrul Universi-
a 1939 - Ca urmare a t\]ii din München. ~n ia-
intr\rii trupelor hitleriste nuarie 1920, a fost numit
`n Cehoslovacia, `n Româ- asistent al profesorului
nia s-a decretat mobiliza- Constantin R\dulescu-
rea general\. Pe `ntreg te- Motru la catedra de logi-
ritoriul României au avut c\ [i teoria cunoa[terii.
loc manifesta]ii `n spriji- Ca profesor al univer-
nul Cehoslovaciei; sit\]ii bucure[tene, prin
a 1940 - A murit filoso- prelegerile [i cursurile
ful [i publicistul Nae Io- sus]inute, Nae Ionescu a
nescu; profesor universi- avut o mare influen]\
tar al Universit\]ii bucu- asupra tinerei genera]ii,
re[tene, Nae Ionescu, prin din care au f\cut parte
prelegerile [i cursurile nume ce mai t=rziu au
sus]inute, a avut o mare c\p\tat rezonan]\: Mir-
influen]\ asupra tinerei cea Eliade, Constantin
genera]ii, determinând Noica, Emil Cioran [i
mul]i intelectuali ai vre- Mircea Vulc\nescu. Nu-
mii s\ se `ndrepte, vremel- mele lui este legat [i de
nic, spre extrema dreapt\ ziarul „Cuv=ntul“ pe
(n. 16.06.1890);
care l-a condus.
a 1945 - Al Doilea R\z-
boi Mondial: Armata româ- ~n ciuda faptului c\ a
n\ duce lupte grele pentru scris foarte mult, `n tim-
pul vie]ii i-a ap\rut o sin-
eliberarea ora[ului cehos-
gur\ carte, „Roza v=ntu-
lovac Branska-Bystrica;
a 1974 - Arpad Kiss, rilor“, o culegere de arti-
cole gazet\re[ti str=nse
pilot planorist, a efectuat
primul zbor cu primul del- din ini]iativa lui Mircea
taplan românesc, AK-22; Eliade, care a [i prefa]a-
a 1975 - A `ncetat din t-o. Dup\ moartea sa, pe
via]\ Aristotel Onassis, baza noti]elor luate la
armator grec (n. 1906); cursurile pe care Nae
a 1990 - ~nceputul u- Ionescu le-a sus]iunut,
nor confrunt\ri violente elevii au publicat un curs
`ntre cele aproximativ de metafizic\ [i un curs
10,000 de maghiari sosi]i de istoria logicii. Sf=r[i-

CE-}I DORESC EU }IE
Boli suflete[ti [i
remedii „de sezon“
de Nicolae HULPOI
Se spune c\ pe omul `ngâmfat,
trufa[ `l recuno[ti [i dup\ mers. {i,
`ntr-adev\r, c\lc\tura fudulului `i
tr\deaz\ gândurile [i atitudinea
fa]\ de cei din jur. Nimeni nu-i ca el
[i nici nu va fi egalat vreodat\, pare
s\ transmit\ pieptul umflat, privi-
rea de sus dar, mai ales, t\lpile care
se „`nfig“ tiranic `n caldarâm.
De[i se crede o fiin]\ cu totul
special\, unic\ (de parc-ar exista
doi oameni la fel!) `ngâmfatul este,
de fapt, un condamnat. P\rerea
foarte bun\ despre sine este sin-
gurul „superlativ“ din via]a sa. ~n
realitate, din momentul constat\-
rii „valorii“ sale „inegalabile“, nu
mai exist\ progres personal. Lu-
mea `[i vede de drum, dar mân-
drul a `nlemnit `n „perfec]iunea“
sa, devenind o p\pu[\ `mp\iat\ `n
propriul orgoliu. Ce se va `ntâm-
pla pân\ la urm\? Nu exist\ decât
dou\ variante: trezirea brutal\ [i
traumatizant\ din `ngâmfare sau,
mult mai dramatic, mândria devi-
ne un dureros mod de a fi, o via]\
t\v\lit\ prin mocirla falselor pro-
iec]ii despre sine [i despre lumea
`nconjur\toare.
Orice p\cat este grav [i compor-
t\ efecte mutilante asupra person-
alit\]ii, `ns\ nici unul nu se com-
par\ cu mândria. Cele dou\ mari
c\deri, spun Sfin]ii P\rin]i, a
`ngerilor r\i [i a primilor oameni,
sunt, `n `n]elesul lor cel mai fin,
efectele catastrofice ale mândriei
TRECUTUL DE L+NG| NOI
Reu[it\ academic\
de Liviu PAPUC
Extrem de pl\cut\ surpriza pe
care ne-au rezervat-o „academicii“
ie[eni, prin publicarea unui elegant
[i dens volum, intitulat Istoricul
Bibliotecii Filialei Ia[i a Academiei
Române (Editura Stef, Ia[i, 2006,
176 p.), `n coordonarea general\ a
Marianei Ignat [i coordonarea [i re-
vizia lui Iancu Brau[tein, dr. Valic\
Mihuleac [i Laura Mocanu. Por-
nind de la declara]ia Acad. Cristo-
for I. Simionescu („Nici o perioad\
din existen]a Filialei nu poate fi
abordat\ f\r\ a pomeni de Biblio-
tec\“), constat\m, pe parcursul vo-
lumului „Contextul apari]iei Biblio-
tecii“, „Constituirea [i evolu]ia
Bibliotecii“, lu\m cuno[tin]\ de
fondurile de „Periodice“ [i ale „Co-
lec]iilor speciale“, trecem `n revist\
„Personalul Bibliotecii“ [i o parte
dintre „Dona]ii [i donatori“, pentru
a ne informa apoi despre „Biblio-
tecile Institutelor de Cercetare“ [i a
fi p\rta[i la câteva „M\rturii“
(Margareta Borcea, Elena-Leti]ia
Rusu, Cristina Irimia, Lucia Chi-
rica, Ana Ciocoiu, Eugenia-Viorica
Moraru, Miriam Kaiserman). Nu
lipsesc, `n final, rezumatele `n lim-
bile francez\ [i englez\ [i o minim\
bibliografie.
Pentru cititorii no[tri, re]inem
un fragment din evocarea unui dis-
tins profesor [i Om (p\cat c\ arti-
colele nu sunt semnate, pentru a
nominaliza autorul):
„Mar]ian Cotr\u a fost apreciat
[i iubit de cei care l-au cunoscut da-
torit\ acelor tr\s\turi definitorii
care l-au marcat: inteligen]a vie,
cultura temeinic\ [i variat\, probi-
tatea moral\, curajul civic, stator-
nest\pânite, ale preten]iei nefon-
date, ale meritului `nchipuit.
Mândria, orgoliul, slava de[ar-
t\, p\rerea de sine sunt cuvinte [i
sintagme care delimiteaz\ aceea[i
stare nenorocit\, la care se ajunge
u[or, dar de care foarte rar [i foar-
te greu se scap\. Indiferent dac\
soclul de granit al mândriei este
cl\dit pe bani, inteligen]\ sau, pur
[i simplu, pe iluzia unei presupuse
calit\]i extraordinare, rezultatul
este acela[i: autocontemplarea,
r\mas\ ca singur\ ocupa]ie dup\
`ndep\rtarea de semeni.
Din experien]a de aproape 2000
ani, cre[tinii au `n]eles c\ - m\car
din timp `n timp, dac\ permanent
nu e posibil - e recomandabil\ câte
o „radiografiere“ sufleteasc\. Fie
c\ e vorba de posturile rânduite
pentru toat\ Biserica sau de pe-
rioade mai duhovnice[ti, hot\râte
la nivel personal sau de familie,
evalu\rile suflete[ti sunt necesare
„re-venirii `n fire“ [i preg\tirii
pentru un nou avânt `n tumultul
adesea aiuritor al lumii.
Pentru a r\mâne `n normali-
tate, m\car din timp `n timp, tre-
buie s\ devenim isiha[ti, adic\ „li-
ni[ti]i“. Isihia (lini[tirea), mai ales
`n vacarmul zilelor noastre, este o
binef\c\toare terapie, chiar dac\
cei mai mul]i dintre noi `ncerc\m
printr-un cui mai mare s\ acope-
rim rana l\sat\ de un cui mai mic.
~ns\, la atât de necesara lini[tire
nu se poate ajunge f\r\ poc\in]\,
f\r\ demolarea [i reconstruirea
sincer\ a ceea ce reprezent\m de
fapt. ~ndoiala temporar\, chiar vi-
zavi de cele mai evidente calit\]i
nicia prieteniei, farmecul aparte,
c\ldura inimii sale. Prin `ntreaga
sa activitate, profesorul Mar]ian
Cotr\u a conferit o component\ de
str\lucire centrului universitar [i
vie]ii intelectuale ie[ene“.
Iar dintr-o `nsemnare f\cut\ pe
forsatzul Bibliei tip\rit\ la Bucu-
re[ti `n 1688, s\ lu\m aminte la
`nv\]\turile unui b\trân duhovnic:
„... 1793. Fra]ilor, via]a omului
iaste `n]elepciune, dar\ `n]elepci-
unea ce iaste frica lui Dumnezeu,
precum zice dumnezeiasca [i sfânta
aceast\ scriptur\... Deci dar\ fie-
[tecare, care voie[te s\ nu fie cu-
prins de via]a cea `ntunecoas\ [i
vecinic\ a iadului cu mult\ dar\
socoteal\ trebuie s\ vie]uiasc\.
Fie[tecare, ceva s\ mo[teneasc\
OPINII & COMENTARII
personale [i de cele mai meritate
laude, este turnesolul ce poate de-
masca coroziva slav\ de[art\. Iar
prin metanoia, adic\ prin p\r\sir-
ea periodic\ a tiparelor de gândire
[i ac]iune care tind s\ devin\ tot
mai egoiste, mintea este eliberat\
de tendin]ele paranoide, revenind
`n albia lin\ a `mp\c\rii cu Dum-
nezeu [i cu oamenii.
***
Pentru noi, oamenii, [i pentru a
noastr\ mântuire, Hristos, Fiul lui
Dumnezeu, a suferit [i a murit pe
Cruce. Poate c\ nu to]i `n]elegem la
fel „gestul“ Mântuitorului – oricum,
a[a au stat lucrurile de la `nceput…
Totu[i, Hristos pe Cruce r\mâne
pentru totdeauna o icoan\ a smere-
niei [i a spiritului de sacrificiu.
Gândindu-te la cumplita scen\
de pe Golgota, parc\ `]i piere in-
stantaneu cheful s\ te mai crezi
important, chiar dac\ crezi c\ ai
motive, sau s\ mai speri c-ai `n]e-
les ce e smerenia.
* Nicolae Hulpoi este teolog, redactor-[[ef
al s\pt\m=nalului „Lumina de Duminic\“
via]a de veci cea luminoas\, ceteas-
c\ la aceast\ sfânt\ scriptur\ `ntâi
cel ce vei s\ vezi, din care [i cum
ne-am zidit noi; cete[te sfânta
scriptur\ dinceput, adic\ de la
facere. A doua, de voie[ti s\ vezi
câte minuni [i puteri au f\cut
Dumnezeu cu israilitenii, adic\ cu
neamul jidovesc, cete[te la ie[ire. {i
mai `n scurt, care voie[te a se `n-
]elep]i [i a fi cu frica lui Dumnezeu,
trebuie s\ te socote[ti foarte bine [i
s\ cete[ti sfânta scriptur\ cu
`n]elegere [i cu mult\ luare aminte
[i s\ vezi câte [i mai câte puteri au
f\cut atotputernicul Dumnezeu,
puteri [i minuni [i pe cei buni-cred-
incio[i cum i-au `n\l]at [i i-au prea-
`n\l]at. A[adar\ trebuie, când ce-
tim sfintele scripturi, s\ ne folosim
urmând celor binef\c\tori, iar de
voie[ti s\ vezi cum [i `n ce fel s-au
pedepsit f\c\torii de r\u [i c\lc\-
tori de porunci [i `nchin\tori de
idoli [i preacurvari [i curvari, scor-
novali[ti, stric\tori de feciorie, so-
domleni, malamei voitori de trup
str\in, uciga[i, zavisnici [i al]i ase-
menea acestora, care nu se pot spu-
ne, pentru c\ frica m-a cuprins so-
cotind dup\. De voie[ti s\ vezi lu-
mea aceasta cum o laud\ eclezias-
tul zicându-i: De[ert\ciunea de[er-
t\ciunilor toate câte sunt sub soa-
re, toate sunt de[ert\ciune [i voie
de duh. Smeritul, 1793: Gherontie
ieromonah“.
~ncheiem al\turându-ne opiniei
doamnei dr. Margareta Borcea,
Secretar [tiin]ific al Filialei Ia[i a
Academiei Române: „Ast\zi, colec-
tivul Bibliotecii noastre, un m\-
nunchi de oameni instrui]i, eleva]i,
cu mari calit\]i spirituale [i profe-
sionale, a[a cum de altfel se dore[te
s\ fie un colectiv integru, a adus
prin munca sa Biblioteca Filialei la
standarde occidentale“.
* Liviu Papuc este istoric literar,
publicist, doctor `n Litere
Joi, 15 martie 2007
EDITORIAL
Sensul [i amintirea
unei mor]i colective
a Dac\ milioanele de victime ale nazismului
[i comunismului vor reu[i, prin strig\tul lor
mut, de dincolo de morm=nt, s\ ne fac\ s\
`n]elegem c\ trebuie f\cut orice pentru ca
no]iunea de dictatur\ s\ r\m=n\ pentru
totdeauna z\vor=t\ `n c\r]ile de istorie,
`nseamn\ c\ moartea lor a avut un sens a
de Nicolae DIMA
O sinistr\ figur\ din al
Doilea R\zboi Mondial,
Adolf Eichmann, locotenent-
colonel al S. S. `n Germania
lui Hitler, a dat c=ndva cele-
bra replic\: „O mie de mor]i
sunt o tragedie; un milion de
mor]i reprezint\ o cifr\ sta-
tistic\“. Ideea lui Eichmann
era genial\, `n ordinea g=n-
dirii naziste: mintea uman\
este incapabil\ s\ `n]eleag\,
s\ accepte [i s\ asimileze
tragediile care dep\[esc o
anumit\ limit\ de intensita-
te. Avem un exemplu recent.
O mie de oameni mor]i `ntr-un
cutremur `n Indonezia poate
aduce un val de compasiune
[i solidaritate uman\ din
toate col]urile lumii; cei
300.000 de mor]i `n aceea[i
zon\ a lumii, `n urma va-
lurilor seismice de la Cr\-
ciunul lui 2003 au adus o
consternare mut\, [i chiar
escaladare jurnalistic\, `n
sensul c\ zilele imediat ur-
m\toare catastrofei natura-
le au `nsemnat o curs\ a
plus\rii negrelor statistici.
Senza]ionalul dimensiunilor
tragediei a pus `n umbr\ in-
tensitatea durerii personale
a indivizilor separa]i care au
trecut prin acel tsunami.
Dac\ deci se trece de un a-
numit prag, evenimentul
este tratat cu foarte mult\
solemnitate, ca ceva foarte
important, dar nu cu o com-
pasiune ad=nc\ [i spontan\.
Mai cur=nd cu o `ncle[tare a
con[tiin]ei, care respinge em-
patizarea cu at=t de multe
victime `n acela[i timp.
Acesta este unul dintre
motivele pentru care ucide-
rea evreilor `n cel de-al Doi-
lea R\zboi Mondial a fost
negat\ uneori. Cele [ase mi-
lioane de victime sunt prea
multe pentru a le `n]elege
tragedia. Unii au fost `n
stare s\ spun\ c\ milioanele
de evrei din statistica
uciderilor naziste sunt doar
o cifr\ simbolic\. Nu m\
`ndoiesc de faptul c\ ei chiar
credeau `n ceea ce au spus –
[i asta `n virtutea reflexului
mental descris mai devreme.
{i nu am nici un dubiu s\
cred c\, dac\ s-ar face o sta-
tistic\ a victimelor comunis-
mului (necesar\ [i chiar
obligatorie), s-ar g\si destui
care s\ spun\ c\ [i aceasta
ar fi fals\ [i supraevaluat\.
Se pare `ns\ c\ institu]iile
Uniunii Europene au luat `n
calcul aceast\ posibilitate,
a[a `nc=t o anticip\: se
preg\te[te o lege prin care
negarea crimelor nazismu-
lui [i comunismului s\ fie
aspru condamnat\.
Chestiunea recunoa[terii
atrocit\]ii comunismului nu
3
]ine de legile penale, ci de
legile bunului sim]. C\ Ro-
m=nia a fost dominat\, timp
de aproape jum\tate de se-
col, de un regim inuman [i
criminal este o eviden]\, nu
un lucru care s\ suporte ar-
gument\ri pro [i contra. Nu-
mai o na]iune bolnav\ ar pu-
tea s\ pun\ `n discu]ie dac\
regimul comunist a folosit sau
nu a folosit ]\rii. Unii `nc\
mai spun c\ Ceau[escu a fost
un erou na]ional care a f\cut
bine oamenilor simpli, a con-
struit o ]ar\ `nfloritoare, a
dat de lucru ]\ranilor [i i-a
b\gat `n pu[c\rie ori i-a ucis
doar pe cei care… nu [i-au
v\zut de treab\. Pentru a-
ce[ti oameni, a g=ndi este un
lucru op]ional [i chiar pe-
riculos. Ei se ab]in s\-[i folo-
seasc\ instrumentele perso-
nale ale contactului cu lu-
mea pentru altceva dec=t
pentru nevoile de ordin ime-
diat. A crea este pentru ei o
no]iune inaccesibil\; a fi ca-
pabil de jertf\ `n numele
unei idei cum ar fi libertatea
sau credin]a este pentru ei o
prostie. C\ `nc\ sunt astfel
de oameni `n Rom=nia con-
temporan\, nu m\ mir\. C\
se nasc indivizi care, de[i nu
au trecut prin comunism, ar
fi `n stare s\-i nege reali-
tatea [i atrocitatea, iar\[i nu
m\ mir\. Cred, deci, f\r\
rezerve `n necesitatea ini]ia-
tivei de la Bruxelles, care nu
face dec=t s\ protejeze a-
mintirea unei mor]i colective
care are `n ea un sens. O ast-
fel de moarte se nume[te, `n
limbaj sacralizant, jertf\.
Desigur, se poate spune
c\ evreii uci[i de nazi[ti n-au
fost dec=t victime ale ne-
buniei unui sistem sc\pat de
sub control, [i deci c\ nu ar
fi vorba despre o moarte
liber asumat\, care s\ ser-
veasc\ unui interes pozitiv
general. {i, deci, c\ nu se
poate folosi numele de „jert-
f\“ pentru acest episod dure-
ros din istoria umanit\]ii.
Voi replica, `ns\, amintind
c\ toate victimele sistemelor
totalitare din istorie, [i mai
ales din ultimul secol, ne-au
ajutat s\ `n]elegem valoarea
f\r\ termen de compara]ie a
vie]ii umane. Ne-au ajutat s\
`n]elegem c\ via]a unei per-
soane, indiferent cine ar fi acea
persoan\, este de ne`nlocuit [i
de nerecuperat. Dac\ mil-
ioanele de victime ale nazismu-
lui [i comunismului vor reu[i,
prin strig\tul lor mut de din-
colo de morm=nt, s\ ne fac\ s\
`n]elegem c\ trebuie f\cut
orice pentru ca no]iunea de
dictatur\ s\ r\m=n\ pentru
totdeauna z\vor=t\ `n c\r]ile
de istorie, `nseamn\ c\ moartea
lor a avut un sens. Un sens care
trebuie reamintit mereu, fie [i
printr-o lege ce vine de la
Bruxelles. a
4 Joi, 15 martie 2007
PE SCURT
PF P\rinte Teoctist
s-a `nt=lnit cu
pre[edintele Ciprului
Prea Fericitul P\rinte
Teoctist, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române, l-a primit
ieri, 14 martie, la Re[edin]a
patriarhal\, pe Excelen]a Sa
dl. Tassos Papadopoulos,
pre[edintele Republicii
Cipru, aflat `ntr-o vizit\ ofi-
cial\ `n România. ~n timpul
`ntrevederii, PF P\rinte
Patriarh Teoctist a subliniat
rela]iile de fr\]ietate dintre
Biserica Ortodox\ Român\
[i Biserica Ortodox\ a
Ciprului, manifestat\ chiar
[i `n perioada regimului co-
munist, [i a mul]umit `nal-
tului oaspete pentru spri-
jinul acordat `n prezent
preotului [i comunit\]ii
române[ti din aceast\ ]ar\,
atât de autorit\]ile
biserice[ti, cât [i de cele de
stat, informeaz\ Biroul de
pres\ [i comunica]ii al
Patriarhiei Rom=ne. Exce-
len]a Sa dl. Tassos Papado-
poulos a transmis Prea Feri-
cirii Sale mesajul de salut
din partea Prea Fericitului
Chrisostom al II-lea, Arhi-
episcopul Ciprului, [i s-a
ar\tat interesat de lucrarea
pastoral-misionar\ [i opera
socio-caritativ\ a Bisericii
Ortodoxe Române. ~n contex-
tul prezen]ei celor dou\ ]\ri
majoritar ortodoxe `n Uniu-
nea European\, ~ntâtist\t\-
torul Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne [i Pre[edintele Repu-
blicii Cipru au afirmat im-
portan]a promov\rii [i mai
hot\râte a valorilor cre[tine
`n Europa, `n acest sens, a-
mintindu-se [i de faptul c\,
`ncepând cu 1 ianuarie 2007,
[i-a `nceput activitatea
Biroul de Reprezentare a
Bisericii Ortodoxe Române
pe lâng\ institu]iile eu-
ropene de la Bruxelles.
Ast\zi are loc
examenul de
capacitate
preo]easc\
Ast\zi, 15 martie 2007, de la
ora 10.00, la Centrul Epar-
hial Ia[i, va avea loc exa-
menul de capacitate
preo]easc\. La acest examen
se pot prezenta to]i fii
duhovnice[ti ai
Arhiepiscopiei Ia[ilor, absol-
ven]i de seminar teologic sau
licen]ia]i al Facult\]ii de
Teologie, care nu au sus]inut
acest examen sau care l-au
sus]inut [i nu au ocupat un
post de preot timp de un an
dup\ sus]inerea lui. Acest
examen este, de fapt, o titu-
larizare pe postul de preot
pe care fiecare candidat l-a
primit. ~n urma acestui exa-
men se vor face reparti]iile
pe posturile de preot vacante
din Arhiepiscopia Ia[ilor.
M\n\stirea Cet\]uia
va fi iluminat\
arhitectural
La M\n\stirea Cet\]uia din
municipiul Ia[i au avut,
mar]i, primele probe la ilu-
minatul arhitectural, acesta
fiind cel de-al doilea l\ca[ de
cult pus `n valoare prin a-
cest tip de iluminare. Primul
laca[ de cult din Ia[i pus `n
valoare prin iluminatul arhi-
tectural a fost Biserica „Sf.
Apostoli Petru [i Pavel“ -
B\rboi, urm\toarele obiec-
tive fiind biserica M\n\stirii
„Sf. Trei Ierarhi“, Biserica
„Sf. Nicolae“-Domnesc [i bi-
serica M\n\stirii Golia, in-
formeaz\ Radio Trinitas. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Preo]ii din Cercul pastoral nr.10
se `nt=lnesc `n fiecare s\pt\m=n\
Ieri, 14 martie 2007, cei tului Maslu [i mai ales prive[te apropierea `ntre
10 preo]i din satele comu- pentru a discuta despre a- preo]i [i credincio[i. Aces-
nelor }u]ora [i Tome[ti, numite probleme de cre- te `nt=lniri au [i scop mi-
care formeaz\ Cercul pas- din]\ [i de misiune. De pil- sionar, discut=ndu-se pro-
toral nr. 10, din Protopo- d\, s\pt\m=na trecut\ am bleme concrete `nt=lnite `n
piatul Ia[i 2, s-au `nt=lnit vorbit despre Sf=nta Cru- parohie. De asemenea,
la parohia „Sf=nta Treime“ ce, dar [i despre anumite cercurile pastorale au sco-
din satul Chicirea. Preo]ii cazuri deosebite pe care le- pul de a veni `n ajutorul
din Cercul pastoral nr. 10 am `nt=lnit `n parohii. De preo]ilor mai tineri [i cu
se adun\ `n Postul Mare la obicei, discut\m `n aceas- pu]in\ experien]\.
fiecare parohie pentru a o- t\ perioad\ despre spove- „La `nceput nu am fost
ficia Taina Sf=ntului Mas- danie, despre canoanele pe at=t de apropia]i, pentru
lu. Dup\ slujba Sf=ntului care trebuie s\ le d\m cre- c\ nu ne cunoa[team at=t
Maslu, la care au partici- dincio[ilor, despre felul de bine. ~ns\ cu trecerea
pat foarte mul]i credin- cum trebuie s\ ne preg\- timpului am v\zut c\ este
cio[i, preo]ii au discutat tim duhovnice[te `n post“, important\ aceast\ cola- p\m la hramuri, la sfin- coordoneaz\ preo]ii de a-
diverse probleme legate de a declarat pre[edintele a- borare `ntre preo]ii vecini, ]iri, la multe slujbe `n so- colo, pentru a fi al\turi de
bor [i ne `mp\rt\[im din orice lucrare binecuv=nta-
pastora]ie, dup\ care au cestui cerc pastoral, pr. pentru c\ venim `n aju-
participat la agapa fr\- Daniel Lupu. torul credincio[ilor, prin experien]a pastoral\ a fie- t\ de Dumnezeu [i pentru
]easc\. „Ne `nt=lnim `n ~nt=lnirile preo]ilor din temele pe care le dezba- c\ruia. ~ncerc\m s\ aju- a da dovad\ de solidarita-
posturi la fiecare parohie parohiile vecine reprezin- tem, dar [i `n ajutorul pre- t\m parohiile vecine la te“, a ad\ugat pr. Daniel
pentru a face slujba Sf=n- t\ un pas enorm `n ceea ce o]ilor pentru c\ partici- diferite lucr\ri pe care le Lupu. ({.M.)
~mpreun\ `mpotriva suferin]ei [i discrimin\rii
a Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei, `mpreun\ cu parohia „Sf. Prooroc
Daniel“, desf\[oar\, `n cadrul Grupului {colar „I. Holban“ din Ia[i, proiectul „~mpreun\ `mpotriva suferin]ei [i
discrimin\rii“ a Beneficiarii acestui proiect sunt tinerii cu deficien]e neuromotorii ai acestui grup [colar,
al\turi de grupuri de tineri ai Centrelor de Plasament Gulliver [i P\unescu a
~n perioada februarie - `n centre similare – C. P.
septembrie 2007, Funda]ia Gulliver, C. P. P\unescu,
„Solidaritate [i Speran]\“ a unde vor desf\[ura activi-
Mitropoliei Moldovei [i Bu- t\]i recreative [i de socia-
covinei - Centrul InfoAdo- lizare vizând dezvoltarea
lescent, `mpreun\ cu paro- abilit\]ilor de comunicare,
hia „Sf. Prooroc Daniel“ - rela]ionare [i ini]iativ\ so-
CUG Ia[i, p\storit\ de pr. cial\ [i promovarea com-
Ioan Chirvas\, cu sprijinul portamentelor non-discri-
financiar al Organiza]iei minatorii [i empatice fa]\
Interna]ionale Ortodoxe de persoanele cu defi-
pentru Caritate Cre[tin\ cien]e [i cele infectate
(IOCC) - România [i al HIV/SIDA.
Agen]iei Interna]ionale ~n cadrul aceluia[i pro-
iect, to]i tinerii din Grupul
pentru Dezvoltare a State-
lor Unite ale Americii(US- {colar „I. Holban“ cu vârs-
AID), desf\[oar\ `n cadrul ta `ntre 12-19 ani (cca.
Grupului {colar „I. Holban“ 700 de elevi) vor fi inclu[i
proiectul „~mpreun\ `mpo- `ntr-un program educativ
triva suferin]ei [i discrimi- ce urm\re[te cre[terea
n\rii“. Beneficiarii acestui gradului de informare asu-
pra consecin]elor rela]iilor
proiect sunt tinerii cu defi- portamentele violente `n tului lunii martie, s-a `nfi- Repere de moral\
cien]e neuromotorii ai aces- familie), form\rii unei ati- in]at un club de activit\]i de cuplu iresponsabile [i a-
tui grup [colar, al\turi de tudini cre[tine, responsa- extra[colare, denumit Clu- cre[tin\ `n familie doptarea unor repere mo-
grupuri de tineri ai Centre- bile fa]\ de rela]iile de cu- bul Agapis, unde se desf\- ral cre[tine de via]\ fami-
lor de Plasament Gulliver [i plu [i `n vederea cre[terii [oar\ acum un training de ~n urm\toarele luni, `n lial\. Prin crearea de ser-
P\unescu. gradului de integrare [i dezvoltare personal\ `n cadrul clubului se vor des- vicii socio-educative pen-
„Scopul proiectului este toleran]\ social\ fa]\ de cadrul c\ruia copiii, `mp\r- f\[ura activit\]i recreativ- tru tineri [i prin partici-
de a contribui la dezvolta- educative, un training de parea parohiilor la dezvol-
grupurile discriminate (ti- ]i]i pe grupe de v=rst\ (o
rea abilit\]ilor de via]\ [i nerii infecta]i HIV, tinerii grup\ de 15 copii de clasele educa]ie premarital\, ac- tarea de alternative de pe-
informarea tinerilor cu de- cu dizabilit\]i)“, citim `ntr- VI – VIII [i o grup\ de 15 tivit\]i catehetice, concur- trecere a timpului liber a
ficien]e neuromotorii din un comunicat transmis de tineri de clasele IX – XII), suri (de eseuri [i desen). acestora, proiectul vizea-
Grupul {colar «I. Holban?» Funda]ia „Solidaritate [i particip\ la activit\]i de ~n plus, membrii clubului z\, de asemenea, cre[terea
Ia[i `n vederea prevenirii Speran]\“. Pentru aceas- autocunoa[tere, comunica- vor participa la picnicuri, capacit\]ii de implicare co-
comportamentelor de risc ta, la nivelul Grupului {co- re, rezolvare a conflictelor, vizite `n parohia „Sf. Pro- munitar\ a Bisericii Orto-
(transmiterea HIV [i com- lar „I. Holban“, la `ncepu- control emo]ional, etc. oroc Daniel“ CUG, vizite doxe. a
Spiritualitate bizantin\ Ziua 8: Se viziteaz\ Valea Zelve (locuin]e [i biserici rupestre paleo-
cre[tine) Cavu[in (Biserica ~mp\r\tului Nikifor Fokas) Pa[a Bagi (chilia
Sf=ntului Simeon St=palnicului) Ora[ subteran Kaimakli, a[ez\mintele
PELERINAJ ASIA MICA monahale din Valea Göreme. Cazare [i cin\ - Ürgüp;
Ziua 9: Tur panoramic al ora[ului Ankara; cazare Istanbul;
Ziua 10: Turul ora[ului bizantin: sediul Patriarhiei Ecumenice, Biserica
TROIA-PERGAM-SMYRNA-EFES- PATMOS- Vlaherne, M\n\stirea Chora, M\n\stirea Izvorul T\m\duirii, ~nchisoarea
Edi Kule, zidurile vechiului ora[ Constantinopol; cazare Istanbul;
HIERAPOLIS-CAPADOCIA-CONSTANTINOPOL Ziua 11: Vizitarea Catedralei „Sf. Sofia“, construit\ de ~mp\ratul
Iustinian `n 537 Moscheea Albastra, Topkapi - fostul palat al sultanilor [i ac-
Ziua 1: Ia[i - Bucure[ti - Ruse; tualul Muzeu Na]ional al Turciei cu exponate unice cum ar fi Sabia lui
Ziua 2: Veliko Tarnovo - Capitan Andreevo (Bulgaria) - Edirne - David, m=na dreapt\ a Sf=ntului Ioan Botez\torul, sabia lui {tefan cel
Mare. Cazare Istanbul;
Adrianopol (Turcia) - Çanakkale (cazare);
Ziua 3: Se traverseaz\ cu feribotul str=mtoarea Dardanele [i se viziteaz\ Ziua 12.: Plecare spre ]ar\. Sosire `n func]ie de formalit\]ile vamale.
Troia, Pergamonul [i Biserica Sf. Ioan, tur panoramic al Izmirului (fosta
Smyrna) Cazare [i cina Kusadasi;
Pre] final: 370 euro^ 220 RON
Ziua 4: Se viziteaz\ Casa Maicii Domnului (se particip\ la rug\ciune)
Servicii incluse `n pre]: transport autocar modern - 2**; 10 nop]i cazare (3
cetatea Efes (biblioteca, amfiteatrul, Biserica Maicii Domnului - `n care s-a la Istanbul) `n hoteluri 3*** [i 4**** stele; 10 x mic dejun; 6 X cin\; tax\ de
]inut Sinodul III Ecumenic - 431), morm=ntul Sf=ntului Ioan Evanghelistul, trecere Dardanele (Canakkale); tax\ de traversare Yalova (Marea
Biseric\ ridicat\ de ~mp\ratul Iustianian [i morm=ntul Sf=ntului Ioan Marmara); preot `nso]itor; ghid vorbitor de limba rom=n\.
Evanghelistul, Templul Zei]ei Artemis (una dintre cele 7 minuni ale lumii). Nu sunt incluse `n pre]: Viza de intrare `n Turcia - 10 euro; asigurarea de
Cazare [i cina - Kusadasi; s\n\tate (aproximativ 8 euro); intr\rile la obiective (aproximativ 50 euro);
Ziua 5: Se viziteaz\, op]ional, insula Patmos (Grecia) - unde Sf. excursia op]ional\ la Patmos (aprox. 55 euro/pers); croazier\ pe Bosfor (~10
Evanghelist Ioan a fost exilat [i a scris Apocalipsa: pe[tera Apocalipsei [i euro); alte mese decât cele din program [i b\uturile la mese; tipsuri.
M\n\stirea Chora. Cazare [i cin\ Kusadasi;
Ziua 6: Se viziteaz\ cetatea Hierapolis [i Biserica Sf=ntului Filip, terasele
cu ap\ termal\ (fenomen geologic deosebit), cetatea Laodiceea. Cazare [i Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 232/276907,
cin\ - Pamukkale; la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Ziua 7: Drumul spre Capadocia pe traseul Konya (Iconium) Aksaray - Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
Nev[ehir (Nyssa) Göreme. Cazare [i cin\ - Ürgüp; sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro. V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!

Chirac: Sfâr[itul unei epoci `n politica francez\
a Pre[edintele Fran]ei pune cap\t unei cariere politice de 42 de ani a Concet\]enii s\i sunt `mp\r]i]i
`n aprecierea personalit\]ii sale, dar Jacques Chirac va r\m=ne `n istorie a Nici unul dintre candida]ii
la alegerile preziden]iale din aprilie nu a primit sprijinul veteranului de la Elyssée a
Jacques Chirac [i-a a-
nun]at retragerea din via-
]a politic\ duminic\ sea-
ra, la televiziunea france-
z\. ~n vârst\ de 74 de ani,
[i de]in=nd postul de
pre[edinte din 1995, Chi-
rac `ncheie o controver-
sat\ carier\ politic\ `nce-
put\ acum mai bine de
patru decenii.
Retragere
`n stil personal
Actualul pre[edintele
al Fran]ei a anun]at c\
nu va mai candida pentru
un al treilea mandat la
alegerile din luna aprilie.
~ntr-un discurs pres\rat
cu obi[nuitele sale ac-
cente populiste, el le-a
promis, `ns\, francezilor
c\ va continua s\-i „slu-
jeasc\ `ntr-un mod dife-
rit“. „Voi continua s\ par-
ticip la b\t\liile noastre
comune - la lupta mea de
o via]\ - pentru dreptate,
pentru progres, pentru
pace, pentru m\re]ia
Fran]ei“, a declarat el la
televiziunea francez\. Li-
derul de la Elyssée pune
cap\t astfel specula]iilor
privind `ncercarea de a se
lansa `ntr-o nou\ curs\ e-
lectoral\ [i las\ cale libe-
r\ candidatului dreptei
Nicolas Sarkozy. Retra-
gerea sa nu a trecut `ns\
neobservat\, ci las\ cale
liber\ unor aprinse pole-
mici despre rolul jucat de
cunoscutul politician, a-
t=t `n via]a public\ a
Fran]ei, c=t [i pe scena
european\.
~ncurcatele c\i
ale politicii
Inspirat de generalul
de Gaulle s\ intre `n via-
]a public\, Jacques Chi-
rac era, deja, ministru al
Economiei la sfâr[itul
Satisfac]ia
presei str\ine
Dac\ retragerea lui
Chirac din via]a politic\ a
fost receptat\ `n Fran]a
`n func]ie de simpatiile
politice, presa britanic\ [i
german\ nu a ratat oca-
zia de a vorbi despre bi-
lan]ul negativ pe care l-ar
l\sa [eful de la Elyssée.
Cotidianul de centru-
dreapta „The Daily Tele-
graph“ a afirmat c\ dac\
„conven]iile cer s\ se
spun\ lucruri amabile
despre oameni când se re-
trag din activitate, nu
este deloc u[or s\ se fac\
aceasta `n cazul lui
Jacques Chirac“. „Este
`ncânt\tor, inconstant,
impun\tor, având o alu-
r\ mândr\ [i f\r\ vreun
scrupul“, a comentat zia-
rul, care ad\uga c\ pre-
[edintele a fost, potrivit
bunului s\u plac, „un
anilor ’60- `n guvernul
condus de Georges Pom-
pidou - [i avusese man-
date atât `n Parlamentul
Fran]ei cât [i `n cel Eu-
ropean. ~n timpul manda-
tului de pre[edinte al lui
Valery Giscard d’Estaing,
Jaques Chirac a fost nu-
mit - `n 1974 - prim-mi-
nistru al Fran]ei, pozi]ie
pe care a de]inut-o timp
de doi ani, pân\ când a
demisionat. ~n 1976, a
fondat propriul s\u par-
tid, Adunarea Popular\,
care, ulterior, `mpreun\
cu alte forma]iuni, au for-
mat UMP - Uniunea pen-
tru o Mi[care Popular\, o
coali]ie de orientare con-
servatoare, al c\rei scop
era ob]inerea majorit\]ii
`n vederea alegerilor pre-
ziden]iale - pe care le-a [i
câ[tigat, `n 2002. ~n
1977, a fost ales primar
al Parisului, pozi]ie pe
protec]ionist, un gaullist
[i un atlantist, un fede-
ralist [i un euro-sceptic“.
„Se spune c\ `n democra-
]ie, popoarele au politi-
cienii pe care-i merit\.
Fran]a merita mai mult“,
a conchis sarcastic coti-
dianul. La rândul s\u,
„Financial Times“ l-a ca-
lificat, drept un „etern o-
portunist, care [i-a `ntors
vesta `n nenum\rate ca-
zuri“.
Cum Chirac nu a fost
foarte popular nici la
Berlin, presa german\ a
taxat [i ea cariera politi-
cianului. „Die Welt“ s-a
referit la e[ecul „devas-
tator“ al referendumului
din Fran]a privind Cons-
titu]ia European\, `n vre-
me ce „Frankfurter Al-
lgemeine Zeitung“ a f\-
cut un lung inventar al
„ocaziilor ratate“ de pre-
[edintele francez `n ma-
terie de reforme, `ndeo-
sebi economice.
LUMEA ~N CARE TR|IM
Cooperare fructuoas\ cu prietenul Boris El]=n
care a de]inut-o pân\ `n soade controversate, iar
1995, cu o scurt\ `ntre- mo[tenirea sa politic\ es-
rupere, `ntre 1986 [i te amestecat\. Este un
1988, când a devenit personaj carismatic [i cu
pentru a doua oar\ prim- o popularitate indiscuta-
ministru, `n timpul man- bil\, dar las\ `n urm\ - la
datului liderului socia- finalul a dou\ mandate -
list, Francois Mitterand. o ]ar\ cu o economie care
La alegerile din 1995, cu cre[te foarte lent [i care
Mitterand aflat pe patul sufer\ din cauza [omaju-
de moarte, Jaques Chirac lui ridicat. Problemele so-
a reu[it s\ câ[tige pre[e- ciale [i afluxul masiv de
din]ia Fran]ei, dup\ e[e-
imigran]i magrebieni au
curile `nregistrate `n 1981 provocat revolte violente
[i 1988, pozi]ie pe care o `n 2006, promisiunile de
de]ine [i `n prezent. Rea-
reforme din campania e-
legerea `n func]ia de pre- lectoral\ au fost doar par-
[edinte al Fran]ei, `n
]ial `ndeplinite, dar Chi-
2002, cu o larg\ majori- rac a compensat prin m\-
tate, a `nsemnat apogeul
suri `n politica extern\.
carierei sale politice. Profit=nd de criticile in-
terna]ionale fa]\ de r\z-
Fran]a `n epoca boiul din Irak, Parisul s-a
Chirac constituit imediat `ntr-un
nucleu al opozi]iei fa]\ de
Lunga carier\ politic\ campania american\ `n
a pre[edintelui francez regiune, lucru apreciat de
nu putea fi lipsit\ de epi- compatrio]ii s\i.
Campania electoral\,
mediul natural al lui Chirac
Joi, 15 martie 2007
Cu toate acestea, unul
dintre cele mai jenante
episoade din mandatul lui
Chirac a fost supunerea
Constitu]iei Europene unui
referendum na]ional. Votul
negativ categoric i-a sl\bit
autoritatea de pre[edinte [i
a provocat o criz\ grav\ `n
Uniunea European\.
Corup]ie
[i evitarea justi]iei
Cariera politic\ a fost
umbrit\ [i de nenum\-
rate scandaluri de corup-
]ie, dar imunitatea oferi-
t\ de func]ia de pre[edin-
te l-a ajutat s\ nu fie ju-
decat. Un renumit avocat
parizian, Pierre-Francois
Divier, sper\ c\ acum -
dup\ ce a renun]at la via-
]a politic\ - va fi, `n sfâr-
[it, tras la r\spundere. El
a declarat la BBC c\ a
`ncercat de mul]i ani „s\-l
dea `n judecat\ pe dl
Chirac“, dar nu a reu[it
„pentru c\ era `n func]ie la
Palatul Elyssée“. „Acum,
`ns\, trebuie pus sub acu-
zare“, crede dl Divier,
„pentru c\ a `nf\ptuit
multe nereguli, mai ales
legate de cheltuirea ban-
ilor publici `n scopuri per-
sonale“ . Necazurile lui
Chirac cu legea dateaz\,
`ns\, din vremea c=nd era
primar al Parisului, anu-
mite manevre f\cute de el
`n folosul partidului din
care provenea pun=ndu-l
`n situa]ii delicate, din ca-
re a reu[it, `ns\, s\ scape
cu abilitate.
C=nd de dreapta,
c=nd de st=nga
Manevr=nd `n apele
tulburi ale politicii fran-
ceze, Jacques Chirac a
devenit faimos prin abili-
tatea cu care `mbr\]i[a
temele electorale popu-
lare. El s-a luptat cu `n-
ver[unare `n 1999, la ela-
borarea unei politici agri-
cole comune a UE, pentru
p\strarea `n vigoare a
celor mai multe prevederi
existente `n acest dome-
niu, spre v\dita nemul]u-
mire a Marii Britanii, `n-
s\ câ[tigând recuno[tin]a
altor state membre depen-
dente, `ntr-o bun\ m\su-
r\, de subven]iile agricole.
Drept succes ob]inut de
Chirac pentru ]ara sa a
fost contabilizat\ [i opozi-
]ia sa fa]\ de neoliberalis-
mul Comisiei Europene,
când a reu[it s\ tempere-
ze entuziasmul Bruxelles-
ului fa]\ de deschiderea
pie]ei europene a servicii-
lor [i a pie]elor energetice.
Totu[i, multe priviri deza-
probatoare dinspre Eu-
ropa de Est s-au `ndreptat
`nspre Paris `nc\ `nainte
ca cele zece noi membre s\
adere la UE, `n 2004, când
Chirac a criticat unele ]\ri
Pagin\ realizat\ de Mihai MOCANU
5
Chirac,
`ntre orgoliile Fran]ei
[i ambi]iile Americii
precum Polonia, Ungaria
sau Cehia pentru c\ „au
ratat [ansa de a t\cea“
atunci când [i-au expri-
mat sprijinul fa]\ de in-
vadarea Irakului de c\tre
SUA. La conferin]a de
pres\ dinaintea acestui
ultim summit, Chirac a
calificat aceast\ chestiune
drept un „incident“ [i a
recunoscut c\ a reac]ionat
„poate“ `ntr-o manier\
„exagerat\“.
Chirac pleac\,
nu se [tie cine vine
Decizia de retragere a
longevivului pre[edinte
are loc `n plin\ campanie
electoral\. De[i mult\ lu-
me a[tepta ca Chirac s\-l
sprijine deschis pe candi-
datul dreptei, Nicolas
Sarcozy, acest lucru nu
s-a `nt=mplat, [ansele
pentru ocuparea scaunu-
lui liber de la Elyssée du-
c=ndu-se `ntre trei aspi-
ran]i cu [anse egale.
Faptul c\ Chirac se re-
trage `n aceast\ manier\
are motiva]ii politice, el
sim]indu-se mai apropiat
de premierul Dominique
de Villepin, `ncurcat, `ns\,
`ntr-un `ncurcat scandal
de corup]ie. ~n plus, fap-
tul c\ `ns\[i cariera
politic\ a [efului statului
este marcat\ de contro-
verse majore, l-a deter-
minat [i pe Sarcozy s\ se
distan]eze de imaginea
lui Chirac. Cu un mandat
care mai ]ine doar p=n\
`n luna aprilie, septuage-
narul pre[edinte pune ca-
p\t unei cariere `ndelun-
gate pe prima scen\ a po-
liticii franceze. Drept con-
cluzie, se poate spune c\
Jacques Chirac a fost un
pre[edinte tipic al Fran]ei,
adic\ abil `n c=[tigarea
electoratului, populist [i
dornic `n a proiecta `n ex-
terior imaginea unei ]\ri
cu un destin grandios [i
particular. a
6 Joi, 15 martie 2007
PE SCURT
România a avut cea
mai rapid\ cre[tere
a PIB pe cap de
locuitor din UE
Raportul Fondului Monetar
Interna]ional arat\ c\ Româ-
nia a `nregistrat cea mai rapi-
d\ cre[tere a produsului in-
tern brut m\surat `n euro din
cele 27 de state membre ale
UE. ~n perioada 2000 - 2006,
cre[terea PIB-ului a fost astfel
de 130%, chiar dac\ s-a pornit
de la o baz\ redus\. Conform
raportului FMI, cre[terea pro-
duc]iei a atins cote ridicate,
infla]ia a sc\zut substan]ial [i
[omajul s-a redus foarte mult.
FMI este de p\rere c\ aceste
rezultate, care au avut loc pe
fondul unui mediu extern fa-
vorabil, reflect\ o bun\ ad-
ministrare macroeconomic\ [i
progrese `n ceea ce prive[te
reformele structurale.
Bancpost va continua
s\ pl\teasc\ pensii
`n cont curent
Bancpost va continua s\ efec-
tueze plata pensiilor prin con-
turi curente, `n perioada mar-
tie-aprilie, informeaz\ Casa
Na]ional\ de Pensii [i alte
Drepturi de Asigur\ri Sociale
(CNPAS). ~n cazul `n care
pensionarii doresc s\ r\mân\
clien]i ai b\ncii, ace[tia tre-
buie s\ opteze pentru cont de
card [i sunt `ndruma]i s\ se
adreseze filialelor teritoriale
ale Bancpost, la care au des-
chis contul curent pentru pen-
sii. Prin noua conven]ie `n-
cheiat\ `ntre CNPAS [i Banc-
post, banca a oferit ca produs
unic destinat pensionarilor
contul de card. Pensionarii
care nu mai doresc s\ r\mân\
clien]i pot opta pentru servici-
ile uneia dintre celelalte b\nci
partenere - CEC, BCR, BRD,
Banca Transilvania, Procredit
Bank, Banca Carpatica -
situa]ie `n care, dup\ `nchi-
derea conturilor deschise la
Bancpost, trebuie s\ infor-
meze casa teritorial\ de pensii
`n eviden]ele c\reia se afl\,
sau solicit\ plata drepturilor
prin mandat. CNPAS sublini-
az\ c\ aceast\ procedur\ `i
vizeaz\ doar pe acei pension-
ari care [i-au deschis conturi
curente de pensie la Bancpost
`n baza prevederilor vechii
conven]ii [i care nu [i-au re-
glementat situa]ia pân\ la
aceast\ dat\. De asemenea,
casele teritoriale de pensii vor
comunica, prin intermediul
mass-media locale, informa]ii
suplimentare referitoare la
modalit\]ile de plat\ pentru
care pot opta pensionarii.
Vânz\rile de utilaje
de construc]ii se vor
dubla
Vânz\rile de utilaje de con-
struc]ii se vor dubla anul
acesta, datorit\ aplic\rii trep-
tate a normelor europene de
protec]ie a mediului [i intr\rii
pe pia]\ a echipamentelor
performante, a declarat
pre[edintele Asocia]iei
Distribuitorilor de Utilaje
pentru Construc]ii (ADUC),
Liviu Popa. Vânz\rile de uti-
laje de construc]ii au dep\[it
1.200 de unit\]i `n 2006, ca
urmare a importurilor de
echipamente noi, a ad\ugat
Popa, prezent la conferin]a
prilejuit\ de expozi]ia in-
terna]ional\ pentru utilaje de
construc]ii [i unelte de mân\,
Construct Expo Utilaje.
Expozi]ia a reunit peste 200
de produc\tori, din 13 ]\ri eu-
ropene. Asocia]ia ADUC este
format\ din 26 de firme
române[ti [i are ca scop spri-
jinirea dezvolt\rii activit\]ii
economice [i a investi]iilor `n
domeniul utilajelor [i echipa-
mentelor de construc]ii, for-
marea [i preg\tirea profe-
sional\, primirea [i oferirea
de informa]ii tehnice [i ju-
ridice, consultan]\, etic\ pro-
fesional\ [i arbitraj `ntre
firmele membre. a
ECONOMIC
Ministerul Agriculturii a aprobat nivelul rural“, a declarat ministrul Dan Mo-
treanu.
fondurilor pentru creditarea produc]iei agricole Credite mai avantajoase,
dar [i impozite mai multe
a Pentru acest an, MAPDR va sprijini `n cuantum de 20% volumul creditelor acordate
de c\tre b\ncile comerciale pentru activit\]ile de produc]ie din sectorul vegetal [i zootehnic Totodat\, ministrul Agriculturii a
a Acest cuantum este gândit s\ compenseze `n totalitate costurile bancare ale creditelor
ar\tat c\ unul din efectele implicite ale
stimul\rii creditelor de produc]ie va fi
de produc]ie contractate, dobânda [i comisionul b\ncii, sus]in oficialii ministerului a fiscalizarea activit\]ilor agricole. „Cir-
ca 30% din popula]ia activ\ a ]\rii lu-
Ministrul Agriculturii, P\durilor [i bugetul Ministerului Agriculturii, este gândit s\ compenseze `n totali- creaz\ `n agricultur\. Cu toate aces-
Dezvolt\rii Rurale, Dan Motreanu, a P\durilor [i Dezvolt\rii Rurale. Ast- tate costurile bancare ale creditelor de tea, contribu]ia acestei ramuri la PIB
semnat proiectul de Hot\râre de Gu- fel, pentru anul 2007, MAPDR va spri- produc]ie contractate, dobânda [i co- este `nc\ sc\zut\ din cauza procentu-
vern prin care se aprob\ nivelul jini `n cuantum de 20% volumul cred- misionul b\ncii. „Prin aceast\ form\ lui mare de gospod\rii care produc
fondurilor publice pentru anul 2007, itelor acordate de c\tre b\ncile comer- de sprijin, dorim s\ `ncuraj\m [i s\
doar pentru consumul propriu [i care
acordate `n conformitate cu preveder- ciale pentru activit\]ile de produc]ie sus]inem persoanele active din mediul nu «intr\» `n zona agriculturii fiscali-
ile Legii creditului agricol pentru din sectorul vegetal [i zootehnic. Acest rural, care vor s\-[i dezvolte produc]ia zate. Prin stimularea creditelor de pro-
produc]ie nr. 150/2003, informeaz\ un cuantum este cu 10% mai mare decât agricol\ pe principii de pia]\ [i s\ con- duc]ie vom m\ri, implicit, [i num\rul
comunicat al MAPDR. Sprijinul pro- nivelul mediu al fondurilor publice tribuim `n acest fel la formarea [i con- activit\]ilor fiscalizate“, a mai spus
duc]iei agricole va fi asigurat din aprobate pentru anii 2005 [i 2006 [i solidarea clasei de mijloc `n mediul ministrul Agriculturii. a
nerea situa]iilor finan-
Contabilitatea firmelor va fi condus\ numai ciare anuale la unit\]ile
teritoriale ale MFP este de
150 de zile, iar pentru
de persoane cu studii economice superioare celelalte persoane care
intr\ sub inciden]a preve-
a Guvernul a aprobat, `n [edin]a de ieri, modificarea [i completarea Legii contabilit\]ii derilor legii, termenul este
de 120 de zile.
nr. 82/1991, sub aspectul reglement\rilor contabile aplicabile [i al modalit\]ii
de raportare a Conducerea Ministerului Finan]elor Publice sus]ine c\ revizuirea Au crescut amenzile
legisla]iei contabile na]ionale se impune `n procesul de reform\ a sistemului contabil pentru `nc\lcarea
românesc, pentru asigurarea conformit\]ii acestuia cu directivele europene a Legii contabilit\]ii
Contabilitatea se organi- Proiectul de lege propu-
zeaz\ [i se conduce, de re- ne actualizarea cuantumu-
gul\, de c\tre directorul e-
rilor amenzilor pentru ne-
conomic, contabilul-[ef sau respectarea prevederilor
alt\ persoan\ `mputernici- Legii contabilit\]ii. Potri-
t\ s\ `ndeplineasc\ aceast\ vit noilor prevederi, sunt
func]ie. Potrivit actului
considerate contraven]ii
normativ aprobat de Gu- (dac\ nu sunt s\vâr[ite
vern, aceste persoane tre- astfel `ncât, potrivit legii,
buie s\ aib\ studii econo-
mice superioare. Contabili- s\ fie considerate infrac]i-
tatea poate s\ fie organi- uni) mai multe fapte. Ne-
zat\ [i condus\ pe baz\ de respectarea reglement\ri-
lor emise de Ministerul Fi-
contracte de prest\ri ser-
vicii `n domeniul contabili- nan]elor Publice cu privire
t\]ii, `ncheiate cu persoane la depunerea la unit\]ile
fizice sau juridice, autori- teritoriale ale MFP a si-
zate potrivit legii, membre tua]iilor financiare anuale
ale Corpului Exper]ilor se sanc]ioneaz\ cu amend\
Contabili [i Contabililor de la 400 la 5.000 de lei.
Autoriza]i din Rom=nia. Nerespectarea reglement\-
Totodat\ proiectul de Lege rilor cu privire la `ntocmi-
prevede c\ r\spunderea rea [i depunerea situa]iilor
pentru aplicarea necores-
financiare periodice sau ra-
punz\toare a reglement\- port\rilor contabile se
rilor contabile revine direc- sanc]ioneaz\ cu amend\ de
torului-economic, contabi- c\ societ\]ile comerciale da pred\rii situa]iilor fi- se p\streaz\ timp de 5 ani. la 500 la 1.500 de lei. Ne-
lului-[ef sau altei persoane vor depune la unit\]ile te- nanciare anuale la Oficiul Totodat\, au fost stabilite
respectarea obliga]iilor
`mputernicite s\ `nde- ritoriale ale Ministerului Registrului comer]ului persoanele juridice care membrilor organelor de ad-
plineasc\ aceast\ func]ie, Finan]elor Publice o rapor- spre publicare. depun situa]iile financiare ministra]ie, conducere [i
`mpreun\ cu personalul din tare anual\, al c\rei con- Prin proiectul de lege se la MFP, având `n vedere c\
subordine. supraveghere `n ceea ce
]inut se stabile[te prin or- prevede posibilitatea mo- societ\]ile comerciale vor
prive[te `ntocmirea [i pub-
din al ministrului Finan- dific\rii duratei de p\stra- depune situa]iile financia- licarea situa]iilor finan-
Societ\]ile comerciale ]elor Publice. Raportarea re a registrelor de conta- re numai la Oficiul Regis- ciare anuale va fi sanc-
anual\ se depune la unit\- bilitate [i a documentelor trului Comer]ului. Astfel, ]ionat\ cu amend\ de la
trebuie s\ depun\ ]ile teritoriale ale Minis- justificative. Prin ordinul pentru societ\]ile/compa-
400 la 5.000 de lei. ~nc\l-
o raportare anual\ terului Finan]elor Publice, ministrului Finan]elor Pu- niile na]ionale, regiile au-
carea prevederilor referi-
`n termen de 150 de zile de blice se pot stabili registre- tonome, institutele na]io-
Actul normativ aprobat la `ncheierea exerci]iului le de contabilitate [i docu- nale de cercetare-dezvolta- toare la obliga]ia membri-
de executiv prevede faptul financiar, `nso]ite de dova- mentele justificative, care re, termenul pentru depu- lor organelor de adminis-
tra]ie, conducere [i supra-
veghere ale societ\]ii-ma-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a m\ `n ceea ce prive[te `n-
tocmirea [i publicarea si-
a PENTRU A FI SCUTIT scepticismul unei p\r]i a cla- domenii precum turismul sau ieri, un puternic declin, ur- tua]iilor financiare anuale
sei politice, dar [i a unor ana- serviciile financiare, a ar\tat mat de sc\derea Bursei de la
DE IMPOZIT, PROFITUL li[ti economici. Ace[tia au [eful statului. New York, care a pierdut `n consolidate se va sanc]iona
TREBUIE REINVESTIT ~N sus]inut c\, `n vechea form\, „Ciprul este un loc ideal de [edin]a de ieri 1,97%, din cu amend\ de la 10.000 la
DEZVOLTARE: Proiectul de ini]iativa nu era bun\, deoa- investi]ii, deoarece ofer\ un cauza `ngrijor\rii stârnite 30.000 de lei. a
rece agen]ii economici `[i vor spa]iu favorabil de operare printre investitori de `mpru-
lege privind neimpozitatea
profitului reinvestit a primit, reinvesti profitul `n ma[ini de pentru `ntreprinderile mici [i muturile imobiliare de mare
ieri, avizul pozitiv `n Comisia lux sau `n alte obiecte, numai mijlocii, un cadru legal mo- risc. Sc\derea pe pie]ele asi- Vremea `n ]ar\:
Juridic\ din Camera Deputa- pentru a nu pl\ti impozitul. dern [i transparent, o infra- atice, cuprins\ `ntre 1,5% [i
structur\ socio-economic\
]ilor. ~n plus, propunerea legis- a CIPRUL INVIT| FIR- dezvoltat\ [i are o politic\
3,3%, a fost `nso]it\ de o Joi, 15 martie
lativ\ a fost adoptat\ cu un cre[tere a yenului japonez `n Cerul va fi variabil `n re-
amendament care vine ca un
MELE ROMÂNE{TI S| IN- liberal\ de investi]ii, care fa]a dolarului american, fapt giunile vestice [i va prezenta
r\spuns la o mare parte din VESTEASC| ~N TURISM: ofer\ deduceri fiscale de pân\ ce a dus la pr\bu[irea ac]iu- `nnor\ri temporare `n restul
teritoriului. Izolat va ploua
Companiile române[ti sunt la 100%“, a declarat pre[e- nilor marilor exportatori ni-
criticele aduse acestei ini]ia- slab `n Oltenia [i Muntenia.
binevenite `n Cipru atât ca dintele Ciprului. ~n prezent, poni. Anali[tii se a[teapt\ ca
tive. Astfel, la solicitatea mai V=ntul va prezenta unele in-
investitori `n economia ]\rii, nivelul comer]ului dintre cele [i pie]ele europene s\ `[i
multor deputa]i, a fost adop- tensific\ri `n Moldova, Dobro-
`n turism sau `n servicii fi- dou\ ]\ri este relativ mic, `n `nceap\ ziua `n sc\dere. gea [i la munte. Temperatu-
tat un amendament care pre- jurul a 38 milioane euro pen-
vede ca profitul s\ fie rein- nanciare, cât [i ca firme ce „Dac\ problemele de pe rile minime se vor situa `ntre
folosesc ]ara ca baz\ de ope- tru primele 11 luni ale lui pia]a imobiliar\ din SUA se -4 [i 6 grade. Temperaturile
vestit `n scopul dezvolt\rii ac- 2006. Din aceast\ sum\, 25
rare a afacerilor interna]io- `nr\ut\]esc, atunci ar putea maxime vor fi cuprinse `ntre 8
tivit\]ii, potrivit obiectului de milioane de euro reprezint\ [i 17 grade.
activitate al agentului eco- nale, a declarat pre[edintele fi afecta]i consumatorii din
exporturile României c\tre sursa: www.intellicast.com
nomic. Cu alte cuvinte, profi- Ciprului, Tassos Papadopou- Statele Unite, ceea ce s-ar pu-
Cipru, iar restul, de 13 mili-
tul este scutit de impozit dac\ los. Pre[edintele Ciprului a oane euro, importurile Ro- tea traduce printr-o lovitur\
este direc]ionat c\tre investi- salutat aderarea României la mâniei din Cipru. dat\ exportatorilor. Ar putea Cursul valutar
]ii `n dezvoltatea afacerii. ~n UE [i a declarat c\ ]ara a[- fi o lun\ foarte grea“, a de-
forma ini]ial\, reinvestirea teapt\ investi]iile române[ti. a DECLIN PE TOATE clarat Kim Yung-min, direc- pentru 15.03.2007
profitului nu avea o direc]io- Domeniile de interes pentru BURSELE ASIATICE: Bur- tor la H Asset Management, Dolar SUA 2,5686
nare precis\, ceea ce a trezit investi]ii `n Cipru sunt din sele asiatice au `nregistrat, din Seul. a Euro 3,3792

Vasile Blaga este acuzat de presiuni pentru stoparea unor anchete
Fostul [ef al Direc]iei
Generale Anticorup]ie
(DGA), procurorul Ma-
rian Sântion, a declarat,
ieri, c\ ministrul de In-
terne, Vasile Blaga
(foto), a f\cut presiuni
pentru stoparea unor a-
numite anchete dezvol-
tate de institu]ia pe care
a condus-o.
El a ar\tat c\ una din
aceste interven]ii a avut
loc `n cursul unei dis-
cu]ii telefonice avute cu
ministrul, `n care acesta
dorea protejarea [efului
Jandarmeriei, generalul
Costic\ Silion. Acuza-
]iile lui S=ntion au fost
contrazise, `ns\, de ches-
torul Virgil Ardelean, [e-
ful Direc]iei de Informa-
]ii [i Protec]ie Intern\ a
MAI, care a spus c\ a
fost de fa]\, lâng\ mi-
nistrul Vasile Blaga, `n
momentul `n care acesta
vorbea la telefon cu
Sântion.
Confruntat cu acuza-
]iile venite din partea
fostului s\u subaltern,
ministrul Administra]iei
[i Internelor, Vasile Bla-
ga, `i cere fostului [ef al
DGA, Marian Sântion,
s\ probeze acuza]ia adu-
s\ ieri, privind o presu-
pus\ interven]ie `ntr-o
cercetare derulat\ de
Direc]ie, amenin]ându-l
ACTUALITATE Joi, 15 martie 2007 7
LUMEA PE SCURT
c\, `n caz contrar, `l va
da `n judecat\. „Acu- Nou proces de corup]ie
za]iile ne`nso]ite de pro-
be constituie calomnii“, pentru Berlusconi
a comentat nervos mi- Fostul [ef de guvern italian, Silvio
nistrul. Totodat\, minis- Berlusconi, se confrunt\ cu un nou
trul Administra]iei [i proces de corup]ie, care a `nceput,
Internelor a ar\tat c\ mar]i, la Milano, `n timp ce liderul
a[teapt\ „cu ner\bdare“ opozi]iei de centru-dreapta `ncearc\
`ncheierea verific\rilor s\ ob]in\ capital de pe urma sl\bi-
aflate `n curs la Direc]ia ciunilor guvernului alian]ei de cen-
General\ Anticorup]ie tru-stânga pentru a reveni la pu-
(DGA), pentru c\ este tere. Noul proces este unul dintr-o
foarte interesat de mo- serie de ac]iuni `n justi]ie
declan[ate `mpotriva magnatului
dul `n care Marian Sân- mass-media, de aceast\ dat\ el fi-
tion a administrat fon- ind acuzat c\ i-a acordat fostului
durile publice puse la s\u avocat britanic, David Mills,
dispozi]ia acestei insti- suma de 600.000 de dolari `n
tu]ii, inclusiv fondurile schimbul unor m\rturii false `n
provenite din programe favoarea sa `n alte dou\ procese `n
PHARE. a anii ’90. Berlusconi (70 de ani) nu s-a
prezentat la aceast\ prim\ audiere [i
a respins acuza]iile care i-ar putea

Rom=nia va
avea 15,9
Confruntare Guvern - Parlament aduce o condamnare cu `nchisoarea
`ntre 3 [i 8 ani.

milioane de
cet\]eni
`n 2050
Conform unui ra-
port realizat de Orga-
niza]a Na]iunilor U-
nite (ONU) se arat\
c\ popula]ia din ]ara
noastr\ va sc\dea
spectaculos p=n\ `n
2050, ajung=nd la
15,9 milioane de lo-
cuitori. Datorit\ a-
cestei involu]ii de-
mografice, Rom=nia
va avea peste patru
decenii aceea[i popu-
la]ie pe care o avea
`nainte de al Doilea
R\zboi Mondial.
~n plus, `n rapor-
tul ONU se mai apre-
ciaz\ c\ p=n\ `n
2030, aproape 60%
dintre rom=ni vor
tr\i la ora[, ceea ce
`nseamn\ c\ av=ntul
imobiliarelor nu se va
potoli. O situa]ie `n-
grijor\toare se `nre-
gistreaz\ `ns\ [i la
nivel mondial, acolo
unde ONU crede c\
se va `nregistra, din
contr\, o explozie de-
mografic\ ce ar putea
duce la o popula]ie a
globului de 9,2 mili-
arde de oameni `n
2050.
Acest lucru `n-
seamn\ c\ `n vreme
ce popula]ia din Eu-
ropa va sc\dea dra-
matic, cre[terea de-
mografic\ mondial\
va fi sus]inut\ de re-
giunile subdezvoltate,
unde popula]ia ar pu-
tea cre[te de la 5,4 mi-
liarde `n 2007, la 7,9
miliarde `n 2050. a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a PREMIERUL T|RI-
CEANU REIA TEMA RE-
TRAGERII DIN IRAK: Pri-
mul-ministru C\lin Popes-
cu-T\riceanu s-a declarat,
ieri, `n cadrul [edin]ei de
bilan] a Ministerului A-
p\r\rii, adeptul convenirii
unui plan al prezen]ei mi-
litarilor români `n teatrele
de opera]iuni din str\-
in\tate. „Am fost [i sunt
adeptul particip\rii la mi-
siunii de men]inere a p\cii
sub egida NATO, ONU sau
OSCE. Dar, de asemenea,
cred c\ atunci când rolul
pentru Legea ANI
a Premierul T\riceanu ap\r\ Legea ANI `n fa]a Senatului a Parlamentarii
se mai g=ndesc la lege, dar nu vor s\ aud\ de Monica Macovei a Mircea Geoan\
promite sprijin pentru T\riceanu, dar abia a[teapt\ o gre[eal\ a acestuia a
Problema `nfiin]\rii A-
gen]iei Na]ionale de Inte-
gritate, care ar urma s\
controleze averile demni-
tarilor, r\m=ne un subiect
de disput\ `ntre ministrul
Justi]iei, Monica Macovei,
[i majoritatea parlamen-
tarilor. Cum ministrul a
primit deja un vot de ne-
`ncredere din partea Se-
natului, cauza ANI tre-
buie pledat\, acum, [i de
premierul T\riceanu.
Legea ANI sau clauza
de salvgardare
Prezent, ieri, la Par-
lament, premierul C\lin
Popescu-T\riceanu i-a
`ndemnat pe senatori s\
adopte legea de `nfiin]are
a agen]iei care va controla
averile demnitarilor. „~mi
exprim speran]a [i v\ so-
licit s\ v\ apleca]i cu toa-
t\ aten]ia pentru ca, indi-
ferent dac\ sunte]i parla-
mentari ai opozi]iei sau ai
puterii, s\ sus]ine]i fondul
Legii ANI, a[a cum a fost
el propus de Guvern, `n
urma consult\rilor cu ofi-
cialii europeni“, a spus T\ri-
ceanu. {eful Guvernului a
insistat c\, de[i exist\ o
mo]iune simpl\ av=nd ca
]int\ pe Monica Macovei,
adoptarea acestei legi este
necesar\ pentru preveni-
rea abuzurilor unor dem-
nitari. Recurg=nd la a-
ceast\ modalitate de ac]i-
une, primul-ministru `n-
cearc\ s\ satisfac\ cereri-
nostru se `ncheie, nu avem
motive s\ ne ]inem mili-
tarii acolo. S\ fie clar: nu
ne l\s\m partenerii la
greu, dar nici nu vrem s\
punem `n pericol, f\r\ mo-
tiv [i mai mult decât tre-
buie, via]a militarilor ro-
mâni. ~i a[tept\m acas\
`ntotdeauna teferi [i cu mi-
siunea `ndeplinit\“, a spus
premierul, `n cadrul [edin-
]ei, la care a mai participat
[i pre[edintele Traian B\-
sescu. Deasemenea, premi-
erul s-a ar\tat `ngrijorat
de cazurile semnalate `n
Ministrul Justi]iei, Monica Macovei,
persona non grata la Senat
le exprese ale Comisiei „a ruga senatorii s\ adopte
Europene, `n ciuda opozi- acest proiect“ `ntr-o form\
]iei hot\r=te a parlamen- acceptabil\. Ministrul
tarilor. Justi]iei a explicat aceast\
ini]iativ\ prin faptul c\
Termen p=n\ România are ni[te obliga]ii
de `ndeplinit [i c\ Legea
la sf=r[itul lunii ANI este una dintre aces-
tea, iar termenul limit\
Ministrul Justi]iei, Mo-
este sfâr[itul lunii martie,
nica Macovei, nu a parti-
cipat la [edin]\ [i a decla- când trebuie prezentat un
raport la Comisia European\.
rat c\ nu a fost consultat\
De cealalt\ parte, `n-
de premierul C\lin Popes-
cu-T\riceanu cu privire la trebat dac\ ar fi fost opor-
participarea acestuia la tun\ venirea doamnei Ma-
Senat. Totu[i, doamna covei `n Senat, Nicolae
Macovei g\se[te benefic\ V\c\roiu a afirmat c\ se-
ini]iativa premierului de natorii i-au retras spri-
mass-media privind casele aMINISTRUL UNGU-
achizi]ionate de generalii REANU SPUNE ADIO GU-
armatei sau privind progra-
mele de `nzestrare a VERNULUI: Fostul ministru
Armatei, `n special cel legat al Afacerilor Externe,
Mihai-R\zvan Ungureanu,
de cump\rarea avioanelor
de transport, avioane [i-a luat la revedere, ieri, de
la fo[tii colegi din Guvern [i
mediu sau scurt curier. de la premierul C\lin Po-
{eful executivului a amintit pescu-T\riceanu, care i-a
c\, potrivit Consiliului
mul]umit pentru activitatea
Concuren]ei, `n acest din desf\[urat\ `n cabinetul
urm\ caz au fost `nc\lcate s\u. „A fost o activitate de
principiile transparen]ei, e- succes, cel mai important fi-
galit\]ii [i nediscrimin\rii, ind aderarea României la
dar au fost `nregistrate [i Uniunea European\, pro-
nereguli privind `ntocmirea iect la care a avut o
documenta]iei tehnice. contribu]ie important\. Mi-
jinul politic acesteia. „Din
punctul meu de vedere, nu
cred c\ este bine ca doam-
na Macovei s\ vin\ `n Se-
nat, dup\ ce senatorii i-au
retras sprijinul politic“, a
comentat V\c\roiu.
Geoan\ amenin]\
Guvernul
Dornic s\ o vad\ c=t
mai repede plecat\ din E-
xecutiv pe Monica Maco-
vei, liderul PSD, Mircea
Geoan\, nu a ratat ocazia
de a sublinia faptul c\ su-
pravie]uirea Executivului
depinde de voin]a opozi]i-
ei. „~n cazul `n care Comi-
sia European\ va activa
clauza de salvgardare pe
orice problem\, indiferent
dac\ e legat\ de justi]ie
sau nu, Guvernul T\ricea-
nu trebuie s\ demisioneze
`n mod automat“, a decla-
rat, ieri, `n plenul Se-
natului, Mircea Geoan\.
{eful PSD l-a asigurat pe
premier c\ partidul s\u
va colabora „cu responsa-
bilitate“ pentru a se evita
evita activarea clauzei de
salvgardare pe justi]ie,
dar a dat de `n]eles c\ un
eventual insucces ar apar-
]ine `n exclusivitate Gu-
vernului. ~n plus, Geoan\
a spus c\ Legea ANI nu
reprezint\ reforma `n jus-
ti]ie, „salvarea României
de clauza de salvgardare“,
ci doar „un punct simbolic
pe care trebuie s\ `l dep\-
[im cu to]ii“. a
hai-R\zvan Ungureanu a
reu[it s\ reprezinte `n plan
diplomatic România a[a cum
mi-am imaginat, cu viziune
[i ata[ament fa]\ de valorile
democratice“, a afirmat pre-
mierul, la `nceputul [edin]ei
de Guvern. La r=ndul s\u,
fostul [ef al diploma]iei ro-
mâne le-a mul]umit colegilor
s\i pentru aceast\ aten]ie
acordat\ MAE, exprim=n-
du-[i speran]a ca la condu-
cerea ministerului s\ existe
o succesiune care s\ `i fac\
„mândri“ pe membrii Exe-
cutivului. a
Ahmadinejad:
„Poporul iranian a
izolat marile puteri“
Pre[edintele iranian Mahmoud
Ahmadinejad a afirmat, ieri, c\
poporul s\u a „izolat“ marile puteri
`n problema dosarului nuclear [i va
ap\ra dreptul s\u legal `n aceast\
problem\. „Marile puteri spun c\
vor s\ izoleze poporul iranian, noi
le spunem c\ poporul iranian le-a
izolat, cu ajutorul lui Dumnezeu“, a
declarat pre[edintele `ntr-un dis-
curs public rostit la televiziune.
Aceste afirma]ii survin `n contextul
`n care cei cinci membri permanen]i
ai Consiliului de Securitate al ONU
(China, SUA, Fran]a, Marea Brita-
nie, Rusia) [i Germania discut\ noi
m\suri pentru a `nt\ri sanc]iunile
impuse Iranului, `n decembrie, prin
rezolu]ia 1737 adoptat\ de
Consiliul de Securitate al ONU.
Serbia cere
sprijinul Moscovei
`n problema Kosovo
„Propunerea trimisului special al
ONU, Martti Ahtisaari, cu privire
la statutul provinciei Kosovo nu `n-
depline[te condi]iile pentru a fi dis-
cutat\ `n cadrul Consiliului de
Securitate al ONU, deoarece vio-
leaz\ flagrant Carta ONU [i prin-
cipiile p\str\rii suveranit\]ii [i in-
tegrit\]ii teritoriale a ]\rii, dar [i
pentru faptul c\ documentul nu
este rezultatul unui compromis“, a
afirmat premierul sârb Vojislav
Kostunica mar]i, la Belgrad, `n
cadrul unei `ntrevederi cu Evgheni
Primakov, pre[edintele Camerei de
Comer] a Rusiei, fost premier [i
ministru de Externe al acestei ]\ri.
La rândul s\u, Evgheni Primakov
[i-a exprimat convingerea c\ politi-
ca Serbiei fa]\ de Kosovo este just\
[i a subliniat c\ este esen]ial ca o
solu]ie privitoare la viitorul provin-
ciei s\ fie gândit\ cu r\bdare, a-
ten]ionând c\ orice solu]ie adoptat\
`n grab\ ar putea avea consecin]e
periculoase pentru `ntreaga lume.
Italia ar putea trece
la votul uninominal
Premierul Italiei, Romano Prodi, `[i
continu\ consult\rile cu liderii par-
tidelor parlamentare `n vederea
schimb\rii sistemului electoral,
considerat ca o piedic\ `n calea
alc\tuirii unor guverne stabile.
Prodi dore[te reintroducerea scruti-
nului majoritar uninominal, care s\
reduc\ num\rul partidelor
reprezentate `n Parlament, `n
condi]iile `n care actuala coali]ie de
centru-strânga este format\ din
nou\ forma]iuni politice [i are o
majoritate fragil\ `n camera
suprioar\, Senatul. Sistemul elec-
toral `n vigoare este unul
propor]ional de list\, care ofer\
alian]ei clasate pe primul loc `n
mod automat majoritatea absolut\
`n Camera Deputa]ilor, dar nu [i `n
Senat, unde coali]ia lui Prodi a
`nregistrat deja o `nfr=ngere pe
teme de politic\ extern\, e[ec ce a
necesitat demisia temporar\ a exe-
cutivului de la Roma. a
 CM
YK

8 Joi, 15 martie 2007 VIA}A PAROHIILOR

Biserica re`nvie tradi]ia la Negule[ti

a Parohia „Sf=ntul Prooroc Ilie“ - Negule[ti s-a `nfiin]at `n anul 1996 a Biserica din lemn a parohiei s-a construit
`n numai 33 de zile a Paralel cu activitatea gospod\reasc\, parohia desf\[oar\ ample activit\]i cultural-duhovnice[ti [i sociale
a Pentru `nceput, la parohie s-a format un cor care s\ `nfrumuse]eze slujbele, `ns\, pe parcurs, s-a transformat `ntr-un ansamblu
coral de tradi]ii religioase [i obiceiuri folclorice a Acest grup a devenit principalul colaborator al preotului `n toate activit\]ile:
culturale, duhovnice[ti, sociale a Cel mai important partener al acestui cor este Ansamblul „Miori]a“ de la Piatra {oimului
a La nivel de comun\ se inten]ioneaz\ constituirea unei societ\]i pentru cultur\, spiritualitate [i tradi]ii locale a
juns la parohia Negule[ti, un pitoresc [i farmec apar-
din Protopopiatul Roznov, te, cu dealuri [i coline `m-
de Narcisa BALABAN jude]ul Neam], pe o vreme p\durite, la poalele Car-
Ni se `nt=mpl\ adesea ploias\, dar care crea o at- pa]ilor R\s\riteni, tinde
ca odat\ ajun[i `ntr-un loc mosfer\ extrem de primi- s\ devin\ un „leag\n“ al
s\ nu mai vrem s\ plec\m toare. Cea]\ `n valea satu- tradi]iei spirituale [i fol-
de acolo, iar dac\ trebuie lui, r\coare peste mun]i [i clorice de acum dou\ sute
s-o facem, s\ ne dorim s\ lini[te `n biseric\. Mirosul ani. {i aceasta pentru c\
ne `ntoarcem cu orice pre]. de brad t=n\r, amestecat Dumnezeu a binecuv=ntat
{i aceasta pentru c\, une- cu prospe]imea stropilor locurile cu oameni care s\
ori ne impresioneaz\ locu- de burni]\ prim\v\ratic\ le „sfin]easc\“ [i cu un
rile, alteori oamenii, dar ne-au d\ruit bucuria c\ preot care s\-i uneasc\ `n
mai `ntotdeauna ambele. am ajuns `n aceste locuri. iubire fr\]easc\. P=n\ `n
{i dac\ mai nimerim o Dac\ p=n\ acum se a- anul 1996, parohia Negu-
vreme potrivit\ cu starea mintea de Negule[ti `n ca- le[ti reprezenta sectorul 2
noastr\ sufleteasc\, a- drul discu]iilor despre sta- al parohiei Lumini[, iar
ceasta nu ne poate da de- ]iunea balneoclimateric\ p\rintele Lucian Moc\-
c=t certitudinea c\ ne g\- care a `nceput a se cons- na[u era pe atunci preot 2
sim `n locul care s\ ne trui aici dup\ anul 1970, la aceasta din urm\. Con-
`ncarce bateriile. Am a- ast\zi, Negule[tii, zon\ de comitent cu activitatea
duhovniceasc\ [i liturgi-
c\, s-a `nceput a se cons-
trui biseric\, aici, la poale
de mun]i, astfel `nc=t, din
anul 1996, negule[tenii se
adun\ `ntr-o comunitate
de sine st\t\toare [i au
propria biseric\.

Pentru `nfrumuse]area [i s-au adunat toate aces- are fiecare ca enoria[ al treniei, ale Veceniei [i
slujbelor religioase tea `n biserica satului, acestei parohii. De-a lun- chiar de la Sfintele Taine
pentru a scrie o poveste. gul timpului am realizat care au loc `n activitatea
CM
YK {i cum nu e de ajuns „Am f\cut pastora]ie `n mai multe activit\]i. ~n pastoral-liturgic\“, `ncepe CM
YK
doar biserica din zid, s-a acest sat patru ani [i ne primul r=nd, din punct de s\ povesteasc\ p\rintele
prins a se zidi acea bise- cuno[team, dar de c=nd vedere liturgic, am c\utat paroh Lucian Moc\na[u.
ric\ din sufletul fiec\ruia. am `nceput biserica am `n- s\ `nfrumuse]\m slujbele.
{i s-a trecut la fapte. S-a ceput s\ ne cunoa[tem Fiind format duhovnice[te Readucerea
luat dragoste pentru oa- mai mult, s\ ne leg\m su- la Seminarul Teologic de
meni, Biseric\ [i tradi]ie - flete[te, `ncerc=nd s\ ex- la M\n\stirea Neam], am `n actualitate a
„Construc]ia bisericii a schimbat `n totalitate via]a `ntr-un cuv=nt dragoste plic\m fiec\ruia faptul c\ r\mas foarte impresionat portului popular
acestei comunit\]i, dar a schimbat [i fa]a locului, pentru frumos - din inima este p\rta[, m\dular la de atmosfera duhovniceas-
preotului, s-a ad\ugat do- toat\ activitatea parohiei c\ de la m\n\stire [i mi- La `nceput, corul nu a-
impun=ndu-se ca un punct de reper `n peisajul au r\mas `n suflet slujbele vea nici unde face repeti-
rin]a de rena[tere a vie]ii [i fiecare are rolul lui la
duhovnicesc [i, de ce nu, `n cel turistic. A duhovnice[ti de odinioar\, ridicarea bisericii. Atunci de acolo. Astfel am c\utat ]ii. Se `nt=lneau pe la ca-
schimbat rela]iile dintre oameni, ajut=ndu-i s\ se dragostea pentru Dumne- a `nceput, practic, momen- s\ reproduc, `n mare par- sele oamenilor, la [coala
cunoasc\ mai bine, s\ se completeze reciproc, a zeu, sinceritatea [i senti- tul de formare duhovni- te, acea atmosfer\ duhov- din sat, `ns\, cu timpul, s-a
schimbat mentalit\]ile gre[ite ale multora despre mentele profunde ale lo- ceasc\, de leg\tur\ `ntre niceasc\. Pentru `nceput, construit trapeza parohiei
rolul preotului [i al Bisericii `ntr-o comunitate“, calnicilor pentru melea- preot [i enoria[i, con[tien- `nainte de a se sfin]i bise- [i ast\zi se `nt=lnesc aco-
spune p\rintele paroh Lucian Moc\na[u gurile pe care s-au n\scut tizarea «datoriei» pe care o rica, din anul 1995 am lo, de dou\ ori pe s\pt\-
c\utat s\ formez un cor, m=n\. ~n perioada de va-
un grup de oameni pe care r\, c=nd campania agrico-
Tot satul colind\ de Cr\ciun s\-i ata[ez suflete[te, du-
hovnice[te de biseric\. La
l\ este `n mare verv\,
membrii corului se `nt=l-
De aproape 10 ani, Na[- a fost mai greu, pentru c\ `nceput am c=ntat omofon, nesc mai rar, `ns\, `n ano-
terea Domnului a devenit, fiecare avea preten]ia s\ se apoi pe dou\ voci [i am timpurile `n care nop]ile
la Negule[ti, una dintre ce- mearg\ la casa lui, `ns\ ne- f\cut cu ei chiar c=nt\ri sunt lungi, ei se adun\ ore
le mai alese s\rb\tori. Este a prins [i ora ora 3-4 di- psaltice armonizate. Ace[- `ntregi `n trapeza bisericii
un moment aparte pentru minea]a. Am `ncercat cu tia au `nv\]at c=nt\rile de pentru a mai ad\uga ceva
comunitate, dar [i pentru timpul s\ ne organiz\m la Sf=nta Liturghie [i ma- repertoriului. Caut\ s\ `n-
cultur\, spriritualiate [i altfel [i s-au grupat c=te 4-
tradi]ie. ~n Ajunul Cr\ciu- 5 case de gospodari, chiar [i re parte din c=nt\rile U- ve]e colinde, dar [i alte di-
nului, la ora 14.00, buciu- zece, la una singur\ pentru
ma[ii se adun\ `n fa]a bi- a primi colind\torii. E ex-
sericii [i `ncep s\ buciume trem de emo]ionant s\ vezi
pentru a-i chema pe colin- `n noapte lum=n\ri aprin-
d\tori la biseric\. {i `ncep se, mese `ntinse, br\du]i
cu to]ii, grupuri de copii, `mbodobi]i [i c=ntece de bu-
tineri [i mai `n v=rst\, s\ curie. Am ajuns la o a[a am-
vin\ din vale, din deal, `m- ploare, `nc=t parc\ nu-mi
br\ca]i `n costume popula- vine s\ cred. Dac\ p=n\ `n
re. „Ne adun\m aici la bise- urm\ cu c=]iva ani nu se
ric\, facem slujba aghiez- `nt=mpla nimic `n noaptea
mei, dup\ care fiecare tre- de Ajun, ast\zi a ajuns tot pentru c\ au fost ani c=nd na Doamna“ [i la Azilul de
ce, s\rut\ Evanghelia, `l satul `n evident\ s\rb\toa- au fost [i c=te 25 de grade [i b\tr=ni din Piatra Neam].
stropim [i apoi `l binecu- re. {i le transmitem mesa- a[a am mers! Manifestarea Al\turi de vestea na[terii
v=nt\m. Dup\ acest mo- je, prin telefon, fiilor satu- `n care este implicat\ toat\ lui Mesia, parohia a dus la
ment, fiecare trece pe la lui care suna]i de p\rin]i `n parohia ]ine p=n\ t=rziu, `n cele dou\ c\mine daruri de
buc\t\rie pentru a gusta acele momente pentru a noapte“, explic\ p\rintele Cr\ciun. „Au fost momente
ceva de m=ncare [i un pa- sim]i [i ei s\rb\toarea de de la Negule[ti. inedite, care au r\mas `n
har cu vin fiert. Apoi, `n acas\. Sunt momente im- Colind\torii din Negu- memoria tuturor partici-
sunet de clopot [i toac\, or- presionante p=n\ la la- le[ti se unesc cu cei din Pia- pan]ilor. Suntem bucuro[i
ganiza]i pe grupuri - `nt=i crimi... ~n jurul orei 19.00 tra {oimului [i merg `mpre- [i mul]umi]i c\ am reu[it,
icoana Na[terii, grupul de ajungem aici, la biseric\, un\ pe la casele gospodari- cu ajutorul lui Dumnezeu,
copii, buciuma[ii, fluiera[ii, unde ne a[teapt\ familia lor, `n a[a fel `nc=t se colin- s\ realiz\m aceast\ atmos-
apoi grupul mare de col- preotului `mpreun\ cu al]i d\ [i `n satul vecin. Anul fer\ care, dup\ p\rerea
ind\tori - mergem pe uli]a c=]iva gospodari la o mas\ trecut, pe 22 decembrie, mea, seam\n\ cu aceea
satului p=n\ la prima cas\. cu bucate de post, la un vin Ansamblul de la Negule[ti care se crea prin satele Mol-
De acolo `ncepem, propriu- fiert, cu pr\jituri, alte da- a sus]inut un concert de co- dovei, `n urm\ cu dou\ sute
zis, colindatul. ~n primi ani ruri, cu un pic de c\ldur\, linde la Casa de copii „Ele- de ani“, `ncheie p\rintele.

CM
YK
 CM
YK

VIA}A PAROHIILOR Joi, 15 martie 2007 9

Negule[tii, zon\ de un pitoresc [i farmec aparte, cu dealuri [i coline `mp\durite,
ferite c=nt\ri specifice
marilor s\rb\tori religioa-
se ale Ortodoxiei. ~n felul
acesta, pu]in c=te pu]in,
corul parohiei „Sf. Ilie“ -
Negule[ti a `nceput s\ se
dezvolte, transform=ndu-se
`ntr-un ansamblu coral de
tradi]ii religioase [i obi-
ceiuri folclorice. „Eu sunt
un mare iubitor de tradi-
]ie, iar aceast\ dragoste a
mea vine din zona `n care
m-am n\scut, o zon\ poa-
te nu chiar bogat\ din
CM
YK punct de vedere material,
dar bogat\ suflete[te [i
duhovnice[te, o zon\ cu
oameni calzi [i iubitori de
tradi]ie. {i-au pus am-
prenta acele obiceiuri de
acas\. {i, apoi, tr\ind la
M\n\stirea Neam], am
r\mas impresionat de con-
certele de colinde, care
aveau loc anual la m\n\s-
tire. {i am c\utat s\ adun
la Negule[ti, de fapt s\ re-
actualizez, aceste obice-
iuri. {i Dumnezeu mi-a
„leag\n“ al tradi]iei spirituale [i folclorice de acum dou\ sute ani
ajutat, `nc=t nici nu am
cuvinte s\-i mul]umesc.
Orice mi-am pus `n g=nd,
Dumnezeu m-a ajutat s\
realizez. De multe ori, nici
nu mai `ndr\znesc s\ mai
g=ndesc, pentru c\ [tiu c\
Dumnezeu, mai devreme
sau mai t=rziu, m\ va a-
juta s\ duc la `ndeplinire.
Acest ansamblu a devenit
principalul colaborator al
meu `n toate activit\]ile:
culturale, duhovnice[ti,
sociale etc. Este nucleul de
baz\ al parohiei, sunt oa-
meni pe care m\ pot baza
`n orice `mprejurare. Prin
oamenii din ansamblu, am
c\utat s\ readucem `n ac-
tualitate portul popular.
Costumele na]ionale nu se
mai purtau. Erau dosite `n
l\zile de zestre (la cei care
mai ]ineau la astfel de cos-
tume) sau erau purtate,
pe ici pe colo, de c=te unul,
la marile s\rb\tori. {i a[a
am c\utat s\ generalizez
purtarea acestor costume.
Am `ndemnat pe fiecare
s\-[i fac\, s\-[i coas\, s\-
[i cumpere, `nc=t ast\zi
sunt 60-70 de oameni, de
la copii p=n\ la b\tr=ni,
care au costume na]ionale
`n sat [i pe care le poart\
`n fiecare zi de s\rb\toare
duhovniceasc\ sau cul-
tural\. ~n nop]ile lungi de
iarn\, unele dintre femeile
din acest grup lucreaz\ cu
drag la confec]ionarea cos-
tumelor tradi]ionale“, con-
tinu\ p\rintele Moc\na[u.
Atmosfer\ feeric\
`n noaptea de ~nviere
~nt=lnirile duhovnice[ti
[i culturale la care ia par-
te toat\ suflarea satului
sunt legate de mari s\r-
b\tori cre[tine, cum ar fi
Cr\ciunul, Pa[tile, Izvorul
T\m\duirii, s\rb\toarea
Sf=ntului Prooroc Ilie Tez-
viteanul (hramul biseri-
cii), s\rb\toarea comunei
Piatra {oimului, serb\rile
c=mpene[ti legate de anu-
mite momente. ~n noaptea
~nvierii, care este `n sine o
s\rb\toare emo]ionant\,
la Negule[ti atmosfera es-
te feeric\, mai ales `n mo-
mentul `n care slujba are
loc afar\. „Sunetul de clo-
pot [i toac\ armonizate cu
marea de lumini str\lu-
cind pe marea de chipuri
[i marea de culori din fru-
moasele costume na]iona-
le te fac s\ tr\ie[ti la ma-
xim bucuria acestui mo-
ment. Se creeaz\ o atmos-
fer\ deosebit\. Sunt mul]i
care au cabane pe aici [i
vin special la noi `n noap-
tea ~nvierii, pentru atmos-
fera cald\ care se creeaz\
aici. La Izvorul T\mduirii
este iar\[i un moment de-
osebit pentru parohia
noastr\. ~n aceast\ zi, ca
de altfel `n multe alte oca-
zii, avem ca invita]i de
onoare Ansamblul artistic
«Miori]a», de la Piatra {oi-
mului, condus de dl vice-
primar Ioan O]el. Dup\
oficierea Sfintei Liturghii
la care d\m r\spunsurile
`mpreun\, particip\m la o
agap\ fr\]easc\ `n trape-
za parohiei [i apoi, `n su-
net de clopot [i toac\, cu
sfinte cruci, icoane [i pra-
puri, plec\m `n procesiune
la c=te un izvor pentru a
oficia sfin]irea apei (aghi-
azma mic\). Dup\ toate
acestea urmeaz\ o serbare
c=mpenesc\ de care se bu-
cur\ toat\ suflarea pre-
zent\“, poveste[te cu emo-
]ie p\rintele rapsod.
Pentru orice parohie,
hramul bisericii reprezin-
t\ poate cea mai mare s\r-
b\toare. A[a este [i la Ne-
gule[ti. Pe 21 iulie, `n fie-
care an, credincio[ii din
sat se adun\ cu toat\ in-
ima la biseric\ pentru a-[i
cinsti ocrotitorul. La a-
ceast\ s\rb\toare partici-
p\ preo]i, credincio[i din
alte sate [i mul]i al]ii, at-
mosfera creat\ fiind `ntru
totul `n\l]\toare. Nu pu-
tem trece cu vederea ziua
comunei Piatra {oimului,
ultima duminic\ din luna
august, s\rb\toare insti-
tuit\ `n urm\ cu doi ani.
Mul]i dintre fiii satului
sunt pleca]i `n str\in\ta-
te, dar atunci majoritatea
sunt acas\ [i to]i serbeaz\
`mpreun\. La aceast\ s\r-
b\toare se adun\ credin-
cio[i din toate cele patru
sate, `ntr-un loc special a-
menajat la intrarea `n co-
mun\. Vin oaspe]i din toa-
te zonele, autorit\]i locale
[i jude]ene, poate chiar
centrale. Preo]ii oficiaz\
slujba aghiezmei, dup\ ca-
re, diferite grupuri artis-
tice, printre care [i an-
samblul parohiei „Sf. Pro-
oroc Ilie Tezviteanul“ -
Negule[ti, prezint\ pro-
grame special `ntocmite
cu c=ntece din folclor sau
religioase, ba chiar [i dan-
suri folclorice.
Se inten]ioneaz\
`nfiin]earea unei
societ\]i culturale
Demn\ de men]ionat
este [i realizarea a dou\
filme pentru televiziune,
legate de tradi]iile [i obi-
ceiurile de Cr\ciun [i Pa[-
te, filme deja difuzate pen-
tru publicul larg. ~n con-
cluzie, acest grup de 60-70
de persoane tinde s\ devi-
n\ universal angrenat `n
toate problemele: liturgi-
ce, duhovnice[ti, sociale,
administrative, culturale
[i folclorice. „Sunt oameni
de toate v=rstele, femei [i
b\rba]i, care au r\spuns
la chemarea mea, din dra-
goste pentru Biseric\ [i
pentru tradi]ie. Dorim s\
continu\m. ~n ceea ce pri-
ve[te folclorul, avem `n ve-
dere c=ntece din foclorul
tradi]ional, re`nvierea tra-
di]iilor legate de marile
s\rb\tori [i, `n perspecti-
v\, `nfiin]area unei forma-
]ii de dansuri populare. A-
vem instrumente care ne
acompaniaz\ - acordeon,
fluiere -, avem tineri care
se preg\tesc la alte instru-
mente (vioar\, flaut) [i,
poate, pe parcurs, [i la
alte instrumente. Avem,
de asemenea, `n plan `nfi-
in]area unei societ\]i sau
funda]ii, la nivel de co-
mun\ a c\rui obiect de ac-
tivitate va fi cultura, spiri-
tualitatea [i tradi]iile lo-
cale. Urm\rim re`nvierea
tradi]iilor [i a obiceiurilor
str\mo[e[ti, a bunelor mo-
ravuri [i, `n special, a mo-
ralei cre[tine, apropierea
din ce `n ce mai mult de
Biserica lui Hristos, care
se lupt\ pentru p\strarea
identit\]ii noastre na]io-
nale. Am luat deja leg\-
tura cu dl primar Neculai
Nicorescu care s-a ar\tat
interesat [i dispus s\ ne
ajute. Am discutat, de ase-
menea cu dl viceprimar
Ioan O]el care este deja
implicat `n aceast\ activi-
tate, prin faptul c\ d=nsul
conduce Ansamblul «Mio-
ri]a» de la Piatra {oimu-
lui“, mai spune p\rintele
Moc\na[u.
Dup\ s\rb\toarea Sfin-
telor Pa[ti de anul acesta
va avea loc [edin]a de con-
stituire a acestei societ\]i,
`n care vor fi invita]i, [i to-
todat\ integra]i, to]i oa-
menii cu g=nduri bune [i
cu posibilit\]i de exprima- CM
YK
re cultural\, spiritual\ [i,
de ce nu, material\. a

Punct de reper `n peisajul duhovnicesc [i turistic bat rela]iile dintre oameni,

Comuna Piatra {oimu-
lui care este compus\ din
patru sate (Piatra {oimu-
lui, Negule[ti, Lumini[ [i
Poieni) se afl\ la 4 kilome-
tri N-V de ora[ul Roznov.
Aceast\ comun\ face tre-
cerea de la zona de deal la
cea de munte. Peisajul este
variat: zon\ de lunc\ (o
p\rticic\ din Lunca Bistri-
]ei), dealuri subcarpatice [i
creste zvelte de mun]i
(mun]ii Go[manului).
~n acest cadru pitoresc,
`n partea de nord a co-
munei, de o parte [i de alta
a P=r=ului Iapa, din anul
1996, a fost `nfiin]at\ paro-
hia „Sf. Ilie“ - Negule[ti. Ba-
z=ndu-se pe `ncredere reci-
proc\, preotul `mpreun\ cu
credincio[ii au `nceput o
biseric\ din lemn care s\
intre `n armonie cu aspec-
tul general al zonei. Tot
lemnul pentru construc]ia
bisericii a fost donat de ce-
t\]enii care de]in p\dure `n
zon\, at=t cei din localitate,
c=t [i cei din alte p\r]i. Bi-
serica, `n stil moldovenesc,
a fost construit\ de o echip\
de me[teri tradi]ionali din
vatra Moldovi]ei, `n anul
1995, `n numai 33 de zile.
Au pus atunci um\rul la
treab\ to]i credincio[ii din
sat. „~mi amintesc de acea
perioad\ c=nd era un entu-
ziasm general `n parohie,
cu to]ii erau bucuro[i [i tr\-
iau din plin tensiunea ace-
lui moment. Fiecare a aju-
tat cu ce-a putut, cu bani,
cu alimente [i mai ales cu
zile de munc\. Construc]ia
bisericii a schimbat `n tota-
litate via]a acestei comuni-
t\]i, dar a schimbat [i fa]a
locului, impun=ndu-se ca
un punct de reper `n pei-
sajul duhovnicesc [i, de ce
nu, `n cel turistic. A schim-
ajut=ndu-i s\ se cunoasc\
mai bine, s\ se completeze
reciproc, a schimbat menta-
lit\]ile gre[ite ale multora
despre rolul preotului [i al
Bisericii `ntr-o comunitate.
Din acel moment, preotul a
devenit pentru ei p\rinte
duhovnicesc, om de `ncre-
dere, prieten, om pe care s\
poat\ conta `n orice `mpre-
jurare“, ne mai spune p\-
rintele Lucian Moc\na[u.
Biserica a fost sfin]it\ la
22 septembrie 1996 de ~nalt
Prea Sfin]itul Daniel, Mi-
tropolitul Moldovei [i Bu-
covinei, `nconjurat de un
sobor de 30 de preo]i.

CM
YK
10 Joi, 15 martie 2007
REGIONAL
Cl\direa Muzeului
de Etnografie din
Boto[ani, restituit\
fo[tilor proprietari
Consiliul Jude]ean (CJ) Boto[ani
va fi nevoit s\ g\seasc\ un nou
spa]iu pentru Muzeul de Etno-
grafie, dup\ ce ~nalta Curte de
Casa]ie [i Justi]ie a decis resti-
tuirea imobilului actual c\tre
fo[tii proprietari. Cl\direa, situ-
at\ `n centrul municipiului Bo-
to[ani, a fost restituit\ `mpreu-
n\ cu terenul aferent. De[i noul
proprietar [i-a anun]at disponi-
bilitatea de a negocia cu Consi-
liul Jude]ean men]inerea actua-
lei destina]ii a muzeului, `n
schimbul unei chirii sau a vân-
z\rii, pre[edintele CJ, Constan-
tin Con]ac, a anun]at, ieri, c\ nu
va negocia cu acesta. „Nu am ce
negocia. Eu voi muta muzeul de
acolo, pentru c\ nu sunt de a-
cord s\ `i dau noului proprietar
o c\ru]\ de bani“, a declarat pre-
[edintele CJ. Directorul Muzeu-
lui Jude]ean, Lucica Pârvan,
sus]ine `ns\ c\ sec]ia de etno-
grafie „reprezint\ pentru
Boto[ani ceea ce reprezint\
Castelul Bran pentru România“.
Ioan Mihalcea a ob]inut cl\direa
Muzeului Jude]ean dup\ ce, `n
urm\ cu aproape doi ani, a
câ[tigat `n instan]\ desp\gubiri
pentru acela[i imobil `n valoare
de 170.000 de lei. Acum, noul
proprietar va trebui s\ restituie
Ministerului Finan]elor Publice
banii `ncasa]i de la stat. (B.C.)
Aproape 3.600 de
ma[ini au fost
radiate `n Neam]
Aproape 3.600 de autovehicule
din jude]ul Neam] au fost radi-
ate din oficiu de serviciul de `n-
matricul\ri, din cauza c\ propri-
etarii acestora nu s-au prezentat
`n termenul legal pentru a pre-
schimba certificatele de `nma-
triculare vechi. „{oferii care nu
s-au prezentat `n vederea procu-
r\rii noilor certificate de `nma-
triculare nu mai au dreptul s\
conduc\ aceste vehicule. Cei ca-
re se aventureaz\ s\ fac\ acest
lucru se vor alege cu dosar pe-
nal“, a declarat, ieri, comisarul
[ef Ioan Simionel. Dintre cei
3.765 de proprietari care de]in
vehicule `nmatriculate pân\ `n
anul 1997, doar 212 persoane
[i-au preschimbat documentele.
Cei care vor s\ `[i `nmatriculeze
din nou ma[inile radiate vor
avea nevoie de fi[a de `nmatricu-
lare vizat\ la sec]ia financiar\
de la locul de domiciliu, cererea
solicitantului, vechiul certificat
de `nmatriculare, taxa de 30 de
lei, de la BCR sau CEC, actul de
identitate `n original [i copie,
vechile pl\cu]e, contravaloarea
noilor pl\cu]e, cartea de identi-
tate a ma[inii [i dovada
efectu\rii inspec]iei tehnice `n
termen. (B.C.)
Manager de spital,
amendat de
comisarii de mediu
Directorul Spitalului de Urgen]\
„Sfântul Ioan cel Nou“, din Su-
ceava, Costic\ D\sc\liuc, a fost
amendat, mar]i, de comisarii de
mediu, deoarece nu a comunicat
faptul c\ sta]ia de clorinare a
apelor uzate provenite din diver-
se sec]ii ale unit\]ii nu func]io-
neaz\ la parametrii optimi. Pen-
tru acest lucru, managerul a fost
amendat cu 15.000 de lei, pu-
t=nd pl\ti doar jum\tate din su-
m\ `n termen de 48 de ore. Ma-
nagerul spitalului a admis fap-
tul c\ a gre[it când nu a anun]at
defec]iunile survenite la sta]ia
de clorinare, [i a precizat c\, `n
acest caz, a fost declan[at\ o an-
chet\ administrativ\, iar even-
tualii vinova]i vor fi sanc]iona]i
administrativ. Acesta a spus c\
de sta]ia de clorinare a apelor
uzate r\spunde serviciul admin-
istrativ [i a ad\ugat c\ instala-
torii au obliga]ia s\ fac\
verific\ri [i de a informa [efii
acestui serviciu despre eventua-
lele defec]iuni care apar. (B.C.)
ACTUALITATE
Ia[ul are 20 de elevi `n lotul de matematic\ profesor Adrian Zanoschi,
Ple[ca Iulia C\t\lina, Rai]\
XI-a, sunt Ro[u Eugenia de la
Colegiul „C. Negruzzi“, profe-
Bogdan [i A[tef\noaiei Maria sor Adrian Zanoschi, Oprea
La faza jude]ean\ a olim- Lucia de la Colegiul Na]ional ]ional, profesor Valerica Ben- S=nziana de la Colegiul „Emil {tefan, Colegiul „C. Negruz-
piadei de matematic\ au par-
ticipat 361 de elevi, `n urma
Ia[i, coordonator profesor Ga-
briel Popa, L\zneanu Cezara
]a, Tiba Marius, Cecati Vlad
[i Olariu Tudor de la Colegiul
Racovi]\“, profesor Doru Tur- zi“, profesor Sava Radu [i
batu. La clasa a X-a, au fost Co[buc Mircea Ioan de la
concursului fiind stabilit lotul [i George Grigoriu de la Co- Na]ional „C. Negruzzi“, profe- selec]iona]i Cosma Andrei Colegiul Na]ional, profesor
jude]ean care va participa la
olimpiada na]ional\ de mate-
legiul „C. Negruzzi“, profesor
coordonator Adrian Zanoschi,
sor Adrian Zanoschi, Vicol
Sergiu de la Colegiul „C.
Sorin de la Colegiul „Emil
Racovi]\“, profesor Pi]u Leon,
Valerica Ben]a. La clasa a
XII, este un singur elev care
matic\. Astfel, la Pite[ti, ju- Nag=] Ruxandra Elena, Cole- Negruzzi“, profesor Ilie Gaftea Alexandru, Colegiul va reprezenta Ia[ul la olim-
de]ul Ia[i va fi reprezentat de giul Na]ional, profesor Elena Gheoghe. Na]ional, profesor Elena piada na]ional\ de matema-
20 de elevi. Gabriela Zanoschi. La clasa a La clasa a IX, sunt califi- Zanoschi, Mivol Marc, Co- tic\, Diana Timofte, de la
La clasa a VII-a, sunt se- VIII-a, sunt califica]i V=lcu ca]i Constantinescu Andra de legiul „C. Negruzzi“, profesor Colegiul Na]ional, profesor
lecta]i elevii Ani]a {tefana Maria Caterina, Colegiul Na- la Colegiul „C. Negruzzi“, Gabriel Neculai. La clasa a Gabriel Popa. (O.R.)
Laptop-uri de 150 de dolari pentru to]i elevii din Rom=nia
La nivelul Guvernului României se va constitui
un grup de lucru pentru analizarea [i elaborarea
unui program prin care cei 1,2 milioane de elevi
din România ar putea fi dota]i cu cele mai ieftine
laptopuri din lume, a anun]at mar]i primul-ministru
C\lin Popescu-T\riceanu, `n urma `ntâlnirii cu
Nicholas Negroponte, profesor la Massachusetts
Institute of Technology (MIT), ini]iator al
programului interna]ional „Un laptop pentru
fiecare copil“, care urmeaz\ s\ devin\ opera]ional
de la 15 septembrie anul acesta.
Laptopul va costa doar Nicholas Negroponte a
150 de dolari. Premierul f\cut o demonstra]ie a lap-
T\riceanu a ar\tat c\ un topului, subliniind c\ este
astfel de program este a- ieftin [i, `n acela[i timp,
bordabil pentru România creat special pentru copii.
ast\zi. „Pentru ace[ti co- „Exist\ dou\ moduri de a
pii, un laptop le va deschi- face un laptop mai pu]in
de un alt univers“, a pre- costisitor. Unul este acela
cizat primul-ministru, su- de a lua componente foarte
bliniind c\ accesul la teh-
nica informa]ional\ [i la
ieftine, s\ faci un design
foarte ieftin, cu costuri de
internet le va oferi copiilor munc\ foarte ieftine [i s\
din mediul rural [ansa ai un laptop foarte ieftin.
unui viitor mai bun.
O a doua modalitate este doarm\ cu el, sus]ine iectul de lege privind acor- de la [colile primare s\
{eful Executivului a s\ iei componente produse
afirmat c\ se va analiza Negroponte. darea unui laptop fiec\rui beneficieze de un astfel de
pe scar\ foarte larg\, `n elev, `ncepând cu 15 sep- computer.
posibilitatea achizi]ion\rii cantit\]i foarte mari, s\ ai tembrie, anul acesta, Laptop-urile sunt de di-
de laptopuri „`ntr-un pa- un sistem de produc]ie Laptop pentru copiii apar]ine deputatului inde- mensiuni mici, au un de-
chet educa]ional“ pentru foarte eficient [i un design de la 6 la 16 ani
pendent Ioan Ghi[e, pre- sign conceput pentru copii,
`ntreg `nv\]\mântul pre- zent, la rândul s\u, la con- `n dou\ culori, alb [i verde
foarte la mod\, pe care un
universitar sau pentru Premierul T\riceanu a ferin]\. [i func]ioneaz\ [i `n in-
clasele I - IX. Premierul a copil [i l-ar dori, [i s\ ai un
laptop ieftin astfel. Asta subliniat c\ laptopul poate „Mul]i oameni au spus tranet, pentru situa]iile `n
ar\tat c\ România `[i poa-
credem noi c\ am f\cut fi folosit de copii de la c\ laptop-ul nu este unul care, `n anumite zone, nu
te permite s\ suporte cos- vârsta de cinci ani. {eful serios, chiar [i Bill Gates. exist\ curent electric sau
tul acestui program, a- deja“, a ar\tat Nicholas
Negroponte. Executivului a mai ar\tat Ei gre[esc. Este un laptop cablare. Pre]ul unui laptop
vând `n vedere impactul c\ exist\ o re]ea de fibr\ foarte puternic“, a spus variaz\, dup\ cum a afir-
educa]ional al proiectului. El a subliniat c\ lap-
optic\ dezvoltat\ `n Ro- Negroponte. El a afirmat mat Negroponte, s\pt\-
„Un astfel de proiect topul este chiar de trei ori
mânia, companiile de tele- c\ acele critici formulate mâna trecut\ fiind esti-
este abordabil pentru Ro- mai puternic decât unul o- comunica]ii introduc [i ele
bi[nuit, [i este creat astfel de Bill Gates l-au stimulat mat la 160 de dolari unul.
mânia din punct de vedere internetul `n zonele cele astfel `ncât a conceput un „Pre]ul laptop-ului va
financiar. Subliniez c\ `ncât elevii s\ comunice mai `ndep\rtate, iar `n lo- laptop mult mai perfor- sc\dea [i cel mai probabil,
este vorba despre un pro- `ntre ei, `n re]ea wireless calit\]ile izolate se poate mant. peste aproximativ trei ani,
gram educa]ional, [i nu intern\. Computerul are o
folosi o anten\ de comu- Ini]iatorul programului va ajunge la 100 de dolari
despre un program social. component\ de software nica]ii. a estimat c\ va fi nevoie de bucata“, a declarat Negro-
Acest program este o [an- dedicat\ special muzicii, Nicholas Negroponte a 600 de instructori care vor ponte. Costul `ntregului
s\ la informatizare pentru imaginilor video [i grafice. prezentat la Palatul Parla- merge `n fiecare unitate program la nivelul ]\rii
elevi, o [ans\ care `nseam- Ad\ugate la un design mentului un model de lap- [colar\ din ]ar\ pentru a este de aproximativ 150 de
foarte atr\g\tor, aceste
n\ integrarea `ntr-o ade- top pentru copiii cu vârste explica modalitatea de fo- milioane de dolari [i vizea-
v\rat\ Românie europea- calit\]i fac din laptop un cuprinse `ntre 6 [i 16 ani, losire a laptop-urilor. A- z\ dotarea a peste un mili-
n\“, a subliniat premierul obiect atât de drag copiilor precum [i modalitatea de cesta a mai spus c\ este on de copii cu un astfel de
T\riceanu. `ncât ace[tia ajung s\ folosire a acestuia. Pro- important ca [i `nv\]\torii computer. (Oana R.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna aprilie la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- „ La sf=r[itul lunii martie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A DOU|SPREZECEA a o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
concursului destinat comunit\]ilor paro- te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
APRILIE din fiecare protopopiat. O parohie poate de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Laborator
european
de cercetare
la UMF
Un institut na]ional fran-
cez pentru studii [i cercet\ri
medicale (INSERM) a decis
ca `n contextul l\rgirii Uni-
unii Europene s\ deschid\
unit\]i de cercetare [i `n alte
]\ri, conform celor precizate
de Mircea Covic, cancelar al
Universit\]ii de Medicin\ [i
Farmacie „Grigore T. Popa“
(UMF). Astfel, o delega]ie a
INSERM a vizitat Ia[ul pen-
tru a evalua posibilitatea de
a deschide aici un astfel de
centru. „A fost realizat [i de-
pus la INSERM proiectul
«Endothelium – dependent
pathways of inflammation `n
lung diseases“, care are ca
Asisten]ii
medicali au un
directori pe profesorul
Bogdan Grigoriu, de la UMF
Ia[i, [i pe Philipe Lassalle
pentru `nfiin]area la Ia[i a
unui laborator european aso-
ciat INSERM“, a precizat
Mircea Covic.
Acest laborator ar putea
s\ fun]ioneze `n cadrul lab-
oratorului coordonat de Eu-
gen Carasevici, unul dintre
cele mai moderne labora-
toare din Ia[i, care a fost
realizat printr-o finan]are
de 1 milion de euro pentru
platforme de cercetare. Pe
6 aprilie, Cecile Bergouig-
nan, directoarea Departa-
mentului de Politic\ Regio-
nal\ [i European\ din IN-
SERM, va fi la Ia[i pentru
validarea acestui proiect.
„Apreciem c\ acest proiect
remarcabil va deschide noi
posibilit\]i de colaborare
[tiin]ific\ `ntre Fran]a [i
Rom=nia, de afirmare a
[colii medicale din Ia[i `n
plan european“, a men]io-
nat Mircea Covic. (O.R.)
Rectorul Dumitru Oprea, primul
ACTUALITATE
Selec]ie pentru bursele
oferite de Universitatea Louvain
din Belgia reziden]ilor rom=ni
În cadrul contractului
de colaborare dintre Uni-
versitatea de Medicin\ [i
Farmacie „Gr. T. Popa“
(UMF) din Ia[i [i Univer-
sitatea Catolic\ din Lou-
vain, Belgia, pentru anul
universitar 2007- 2008 au
fost acordate 52 de burse
pentru formarea profesio-
nal\ a reziden]ilor în ur-
m\toarele specialit\]i:
Chirurgie - 15 burse, Medi-
cin\ intern\ - 15, Pediatrie
- 10, ATI - 5, Imagistic\
medical\ - 6, Medicin\ de
urgen]\ - 1. Bursele se a-
cord\ pentru o perioad\ de
1 an, cu eventuale posibili-
t\]i de prelungire, conform
celor precizate de Mircea
Covic, cancelar general al
UMF. Pentru aceste burse
au candidat 57 de reziden]i
care au sus]inut interviuri
zilele trecute.
„Din cei 57 de candi-
da]i, zece sunt din alte
centre universitare. Nu
au fost foarte mul]i can-
dida]i deoarece se cere
cunoa[terea perfect\ a
limbii franceze“, a pre-
cizat Mircea Covic, care a
ad\ugat c\ `n cazul `n
care locurile nu vor fi ocu-
pate `n `ntregime se va
mai organiza o selec]ie.
„Aceast\ ac]iune va
continua [i anul viitor.
Anul trecut au fost 40 de
burse care au fost ocupate
`n `ntregime. Num\rul
acestora a mai crescut
fa]\ de anul trecut [i este
posibil s\ mai creasc\ [i
Joi, 15 martie 2007
la anul. Apreciem c\
aceast\ ac]iune deosebit\
realizat\ de UMF `n co-
laborare cu Universitatea
din Louvain se `nscrie
perfect `n eforturile noas-
tre de integrare euro-
pean\ [i contribuie din
plin la perfec]ionarea pre-
g\tirii profesionale a vi-
itorilor medici speciali[ti
din Ia[i“, a mai men]ionat
Mircea Covic. ~n paralel
cu aceast\ ac]iune, `n mo-
mentul de fa]\, la UMF,
se afl\ o delega]ie de la
Universitatea din Lou-
vain, fomat\ din [apte ca-
dre didactice universitare
[i condus\ de profesorul
R. Van Gestel care are [i
func]ia de profesor onori-
fic al UMF. (Oana R.)
11
PE SCURT
Poli Ia[i,
`n vizorul Fiscului
Clubul de fotbal Politehnica
Ia[i risc\ s\ se trezeasc\ cu
conturile blocate `n cazul `n
care nu `[i achit\ datoriile la
bugetul de stat. {eful Direc]iei
Generale a Finan]elor Publice
Jude]ene Ia[i, Anton Dobo[
(foto), a declarat, ieri, c\ acor-
d\ Clubului Politehnica Ia[i
un termen de dou\ s\pt\m=ni
pentru a-[i achita datoriile de
20 de milioane de lei c\tre
bugetul de stat. „Poli Ia[i nu
prea are bunuri care pot fi
scoase la v=nzare, a[a c\ nu
avem pe ce s\ punem seches-
tru. ~n cazul `n care nu `[i pl\-

cod european de pe lista PLD pentru europarlamentare tesc datoriile `n dou\ s\pt\-
m=ni, le bloc\m conturile“, a
afirmat Anton Dobo[. {eful
Direc]iei Jude]ene de Finan]e
etic\ profesional\ a „Fiecare candidat la Parlamentul European a prezentat un proiect sus]ine c\ este obligat s\ dea
acest ultimatum, deoarece a
politic `n fa]a comisiei partidului. Eu am ob]inut cel mai bun punctaj pentru primit indica]ii de la Ministe-
La `nceputul acestei s\pt\m=ni, la
Madrid, s-au desf\[urat lucr\rile alegerea europarlamentarilor“, a spus Dumitru Oprea rul Finan]elor s\ recupereze
restan]ele de la marii dator-
Conferin]ei Federa]iei Europene a or- Rectorul Universit\]ii „Alexan- ieri, `ntr-o conferin]\ de pres\, c\ rom=neasc\ a pove[tii cu drobul de nici. ~n acest moment, primii
ganiza]iilor de reglementare `n profe- dru Ioan Cuza“ din Ia[i, prof. univ. dosarul s\u a primit cel mai mare sare. Adev\ratul motiv `l reprezin- zece datornici din Ia[i au de
sia de asistent medical (FEPI). Rom=- dr. Dumitru Oprea, ar putea fi pri- punctaj din partea conducerii cen- t\ `ns\ teama unor partide de un pl\tit restan]e `n valoare to-
nia a fost reprezenat\ la acest eveni- mul pe lista candida]ilor Partidu- trale a noii forma]iuni politice. puternic e[ec la aceste alegeri“, a tal\ de 440 de milioane de lei
ment de Liliana Iordache, pre[edin- lui Liberal Democrat (PLD) la ale- Potrivit rectorului ie[ean, lista declarat Dumitru Oprea. {eful (RON), reprezent=nd peste
tele Ordinului Asisten]ilor Medicali [i gerile pentru Parlamentul Euro- candidaturilor pentru Parlamen- PLD Ia[i a sus]inut `ns\ c\ am=- jum\tate din datoria Ia[ului la
Moa[elor din Rom=nia (OAMMR). pean. Dumitru Oprea, pre[edinte tul European nu a mai fost f\cut\ narea alegerilor europarlamentare bugetul de stat. Cel mai mare
Scopul lucr\rilor a fost acela de a de- interimar al PLD Ia[i [i expert al public\, deoarece premierul a de- nu-i dezavantajeaz\ pe liberali- datornic este `ntreprinderea
finitiva forma codului european de democra]i. „Dac\ `n eventualitatea Fortus, cu 114 milioane de lei,
Comisiei Europene, a anun]at, cis ca alegerile pentru Parlamen- urmat de Construc]ii Ferovia-
etic\ pentru asisten]ii medicali [i tul European s\ nu se mai desf\- `n care alegerile s-ar fi desf\[urat
moa[e. Coordonatorul grupului de lu- re Moldova, Terom, RATP, Ni-
[oare pe data de 13 mai. „Fiecare la data stabilit\ ini]ial, mizam pe colina, Moldomobila, Moldova
cru pe aceast\ problem\ este Spania, candidat la Parlamentul European ob]inerea unui scor de aproximativ Tricotaje [i Lactis. (B.C.)
iar Marea Britanie este raportor. La a prezentat un proiect politic `n 8% din voturi, acum vom avea mai
fiecare grup de lucru pe elaborarea co- fa]a comisiei partidului. Eu am mult timp s\ ne consolid\m
dului de etic\ a participat dr. Theodo- ob]inut cel mai bun punctaj pentru pozi]ia“, a spus liderul PLD Ia[i. {i olandezii au
ros Koutroubas, directorul general al
Consiliului European al Profesiilor Li-
alegerea europarlamentarilor“, a `nceput s\ se
berale (CEPLIS), organiza]ie agreat\
spus Dumitru Oprea. Theodor Stolojan intereseze de Ia[i
de Parlamentul European, `n calitate
De[i contest\ am=narea cheam\ liderii PLD din
de consultant. Forma final\ a codului Rom=nia este a 8-a ]ar\ `n
Moldova la Piatra Neam] topul preferin]elor `n materie
european de etic\ pentru asisten]i me- alegerilor, PLD-i[tii ie[eni de noi investi]ii a oamenilor de
dicali [i moa[e va ajunge la CEPLIS `n Liderii PLD, Theodor Stolojan
luna mai, iar `n iunie se va afla pe sus]in c\ aceast\ decizie `i [i Gheorghe Flutur, vor participa
afaceri olandezi, sus]in oficialii
ambasadei Olandei la Bucu-
agenda de lucru a Comisiei Europene. avantajeaz\ duminic\, la Piatra Neam], la o `n- re[ti. Conducerea Consiliului
„Noul cod de etic\ va fi o proiec]ie a tâlnire cu to]i pre[edin]ii filialelor Jude]ean (CJ) a primit, ieri,
celor opt principii pe care se bazeaz\ ~n opinia [efului PLD Ia[i, deci- partidului din Moldova. Pre[edin- vizita a doi ata[a]i ai Ambasa-
codul CEPLIS: confiden]ialitatea; par- zia premierului C\lin Popescu-T\- tele PLD Neam], deputatul Vasile dei olandeze, interesa]i s\ cu-
ticiparea la dezvoltarea profesional\ riceanu de a amâna alegerile eu- Pruteanu, a declarat, ieri, c\ cei leag\ c=t mai multe informa]ii
continu\; independen]a [i impar]iali- roparlamentare este „cea mai aproape 300 de delega]i vor dez- cu privire la oferta de investi]ii
tatea; onestitatea [i integritatea; mo- proast\“ dintre cele luate pân\ bate aspecte legate de organizarea a jude]ului Ia[i. „Am primit
nitorizarea personalului tehnic; acor- acum de PNL. „Argumentele pre- partidului [i ac]iunile pe care PLD foarte multe solicit\ri din par-
dul/aceptarea codului profesiei [i al tea oamenilor de afaceri, prin
zentate `n sprijinul acestei decizii le va sus]ine pe termen scurt [i care eram ruga]i s\ le comu-
practicii profesiei; asigurarea profe- sunt puerile. Parc\ tr\im varianta mediu. Conform aceleia[i surse, nic\m ofertele de investi]ii de
sional\; conflictul cu credin]e morale motivul pentru care `ntâlnirea zo- pe pia]a rom=neasc\, cadrul
sau religioase. Codul nostru de etic\ nal\ se desf\[oar\ la Piatra legal care reglementeaz\ acest
este luat, `n continuare, drept model [i „Eu am ob]inut Neam] este reprezentat\ de faptul sector, eventualele facilit\]i pe
acest lucru ne bucur\. Pe de alt\ cel mai bun punctaj c\ PLD Neam] este una dintre cele care le ofer\ autorit\]ile pu-
parte, cu noul cod de etic\ european va pentru alegerea mai puternice organiza]ii din ]ar\, blice, nivelul de calificare [i
fi mult mai u[or `n exercitarea profe- [i cea mai numeroas\ din Moldo- costul for]ei de munc\ de aici“,
siei, indiferent de ]ar\“, a precizat europarlamentarilor“, a va, num\r=nd aproape 6 mii de a precizat [efa departamentu-
Liliana Iordache. (O.B.) spus Dumitru Oprea membri. (B.C.) lui de Afaceri, Economie [i
Protec]ia Mediului, din cadrul
Ambasadei Olandei, Marjolijn
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a van Deelen. Pentru a prezenta
o ofert\ c=t mai complet\ de
a AVALAN{| DE CAR- este vorba despre un cheag soane au fost internate de ur- un proiect de sus]inere a tine- [i ale Centrului Na]ional de investi]ii a jude]ul Ia[i, al\turi
de s=nge la pl\m=n. A avut gen]\ `n Sec]ia de Cardiolo- rilor surdo-mu]i capabili de Excelen]\ (CNE). Noua insti- de pre[edintele Consiliului
DIACI LA URGEN}E: Un momente `n care a ap\rut pul- gie a spitalului, cu diverse performan]\. Derularea pro- tu]ie este organizat\ ca o Jude]ean, la `nt=lnirea de ieri
b\rbat `n v=rst\ de numai 43 sul, `ns\ starea sa este `n con- afec]iuni. (O.B.) iectelor va `ncepe dup\ s\rb\- structur\ de direc]ie gen- au fost invita]i s\-[i expun\
de ani a fost transportat ieri
cu ambulan]a `n Unitatea de
tinuare grav\, iar prognosti- a PROIECTE FINAN}A- toarea Sfintelor Pa[ti. (N.B.) eral\ cu personal `ncadrat `n proiectele [i pre[edintele Aso-
Primire Urgen]e (UPU) a Spi-
cul vital, extrem de rezervat“,
TE DE ANT LA IA{I: Asocia- a MEdC ~{I REORGA- func]ii publice, `n vederea cia]iei Oamenilor de Afaceri,
Gheorghe Ple[u, directorul
a declarat dr. Diana Cimpo- cre[terii gradului de respon-
talului „Sf. Spiridon“, dup\ ce e[u, coordonatorul UPU. Tot ]ia Adolceris [i Colegiul Na- NIZEAZ| STRUCTURILE sabilizare a salaria]ilor. Re- parcului Tehnopolis, Radu
a suferit un stop cardiorespi- din cauza embolismului pul- ]ional „Emil Racovi]\“ din CU DEFICIEN}E: Ministe- organizarea va viza o reduc- Grosu, [i reprezentan]ii Agen-
rator `n timp ce se afla `n monar, un alt b\rbat, `n Ia[i organizeaz\ ast\zi, de la rul Educa]iei [i Cercet\rii ere cu 12% a posturilor, de la ]iei de Dezvoltare Nord - Est,
sediul Casei de Pensii din v=rst\ de 53 de ani, a ajuns ora 13.30, la sediul din Aleea (MEdC) a `nfiin]at Centrul 114, cât `nsumeaz\ `n pre- ai Aroportului interna]ional [i
Ia[i. B\rbatul suferea de he- mar]i `n UPU, unde i s-au ad- Nicolina nr. 4, o conferin]\ de Na]ional pentru Curriculum zent cele patru institu]ii, la ai RAJAC Ia[i. „A fost o prim\
patit\ cronic\ [i tromboz\ a ministrat anticoagulante. „A- pres\ pentru lansarea a dou\ [i Evaluare `n ~nv\]\mântul 100 de posturi, cât se preconi- `nt=lnire, de tatonare. Le-am
membrelor inferioare [i veni- cesta a reac]ionat bine [i a proiecte finan]ate de Autori- Preuniversitar, care va pre- zeaz\ a avea Centrul Na]io- prezentat oficialilor olandezi
se s\-[i depun\ un dosar pen- fost dirijat apoi `n Cardiolo- tatea Na]ional\ de Tineret lua responsabilit\]ile Servi- nal pentru Curriculum [i toate aspectele de care au fost
tru pensionarea pe caz de gie pentru tratament de spe- (ANT) prin Direc]ia Jude]ea- ciului Na]ional de Evaluare [i Evaluare `n ~nv\]\mântul interesa]i, le-am pus la dispo-
boal\. „Pacientul a fost re- cialitate, evolu]ia sa fiind n\ de Tineret - Ia[i. Primul Examinare (SNEE), Consiliu- Preuniversitar. Reducerile zi]ie pliante, cd-uri [i a[tept\m
suscitat timp de o jum\tate foarte bun\“, a mai spus dr. proiect, „O carte pe zi“, `[i lui Na]ional pentru Curricu- vizeaz\ doar posturile va- o viitoare `nt=lnire, la nivel de
de or\ de echipajul de pe am- Cimpoe[u. Aceasta a mai pre- propune stimularea interesu- lum (CNC), Consiliului Na- cante [i personalul `ncadrat exper]i, cel mai probabil sub
bulan]\, apoi `nc\ o or\ de cizat c\ `n ultimele dou\ zile lui pentru lectur\ [i al doilea, ]ional pentru Evaluarea [i Di- la cumul cu baza `n alte in- forma unei misiuni economi-
noi, `n UPU. Suspicion\m c\ nu mai pu]in de 20 de per- „Diferi]i, dar speciali“, este fuzarea Manualelor (CNEDA) stitu]ii. (O.R.) ce“, a declarat pre[edintele CJ
Ia[i, Lucian Flai[er. (B.C.)
12 Joi, 15 martie 2007
PE SCURT
{ah mat la Palatul Culturii
Asocia]ia Jude]ean\ de {ah Ia[i, `n
colaborare cu Federa]ia Rom=n\ de
{ah, organizeaz\ `n perioada 17-25
martie 2007, la sala Henri Coand\
de la Palatul Culturii din Ia[i, fi-
nalele Campionatelor Na]ionale in-
dividuale de junioare [i tineret (cate-
goriile 18-20 ani, fete). Din partea
CS Politehnica Ia[i particip\ la com-
peti]ie [ahistele Smaranda P\du-
rariu [i Iosefina P\ule], care vor
lupta pentru medaliile puse `n joc.
Taxa de participare, solicitat\ de
AJ {ah Ia[i, este de 35 lei/sportiv
sau `nso]itor pentru concursul de
[ah practic, iar pentru [ah rapid,
blitz sau dezleg\ri de probleme de
[ah se va pl\ti o tax\ de organizare
de numai 5 lei. FR {ah solicit\ o
tax\ de participare de 20 lei,
respectiv 5 lei.
Conform celor declarate de
Constantin Ionescu, secretarul ge-
neral al FR {ah, organizatorii vor
asigura cupele, medaliile [i
diplomele celor premian]i, precum
[i diferite recompense speciale `n
bani celor merituo[i. (D.T.)
Italianul Zamparini
explic\ de ce
l-a numit pe Mutu
„]ig\nu[ [mecher“
Maurizio Zamparini, pre[edintele
clubului italian de fotbal Palermo,
nu s-a scuzat mar]i c\ l-a f\cut
„]ig\nu[ [mecher“ pe atacantul
Fiorentinei, Adrian Mutu, `ns\ a
`ncercat s\-[i justifice afirma]iile
prin pretinsele tr\s\turi na]ionale
de caracter ale rom=nului.
„C=nd l-am numit pe Adrian Mutu
un «]ig\nu[ [mecher» nu am avut
inten]ia s\-l jignesc, a declarat
Zamparini. Din contr\, prin asta
explicam doar comportamentul s\u
ce aminte[te c\ provine din
Rom=nia postcomunist\“.
„{mecheria este o caracteristic\
rom=neasc\. Este `nscris\ `n ADN-
ul lor. Ei [i-o dezvolt\ ca pe o parte
a instictului de supravie]uire“, a
ad\ugat Zamparini.
Zamparini l-a numit „]ig\nu[
[mecher“ pe Adrian Mutu dup\ con-
troversatul gol marcat de atacantul
Fiorentinei `n meciul cu Palermo de
duminic\, din etapa a 28-a a
Campionatului italian, de[i `n acel
moment juc\torul lui Palermo,
Roberto Guana, se afla c\zut pe
teren, accidentat la o coaps\.
Asigur=nd c\ Maradona, „dac\ ar
fi crescut la Oxford [i nu `ntr-un
cartier din Buenos Aires, nu ar fi
marcat cu m=na golul `mpotriva
Angliei la Mondialul din 1986“,
controversatul pre[edinte al clubu-
lui sicilian, un obi[nuit al scan-
dalurilor, a ad\ugat c\ „ac]iunea
comis\ de Mutu a fost instinctiv\,
legat\ de na]ionalitatea sa“.
Spectacol la Manchester
Echipa de fotbal Manchester
United a `nvins cu scorul de 4-3 (4-
1) selec]ionata Europei, `ntr-o par-
tid\ organizat\ cu ocazia `mplinirii
a 50 de ani de la semnarea
Tratatului de la Roma (aflat la
originea Uniunii Europene), dispu-
tat\ mar]i seara pe stadionul „Old
Trafford“ din Manchester.
Portughezul Cristiano Ronaldo a
fost unul dintre cei mai buni
juc\tori de pe teren, chiar dac\ a
evoluat doar `n prima repriz\ pen-
tru echipa preg\tit\ de Sir Alex
Ferguson. Interna]ionalul lusitan a
reu[it s\ `nscrie `n urma unei lovi-
turi libere de la 25 de metri, `n
minutul 35, celelalte goluri fiind
marcate de Rooney (min. 6 [i 43) [i
Brown (min. 9) pentru gazde,
respectiv, Malouda (min. 23) [i
Diouf (min. 52 [i 88, ultimul din
penalty) pentru „Europa XI“, nu-
mele sub care a evoluat selec]io-
nata continental\. a
Mihaela-G
Gabriela Balan va ajunge la
Campionatul Mondial de rugby feminin
Timp de c=teva zile, cei
mai buni arbitrii de rugby
din ]ara noastr\ au avut un
stagiu de preg\tire la Po-
iana Bra[ov, acolo unde au
dat testele fizice [i teore-
tice `naintea relu\rii cam-
pionatului, din 24 martie.
Al\turi de „fluiera[ii“ jocu-
lui cu balonul oval s-a
aflat Paddy O’Brien, pre-
~not\torii rom=ni pleac\ la Mondiale
cu g=ndul la Jocurile Olimpice
a R\zvan Florea [i Camelia Potec sper\ s\ ob]in\ la Melbourne, `n Australia,
Camelia Potec [i R\z-
van Florea pleac\ s=m-
b\t\ la Melbourne, la
CM 2007 de nata]ie, cu
speran]a `ndeplinirii ba-
remurilor de calificare la
JO 2008, o medalie fiind
`n acest moment un obi-
ectiv greu de atins pen-
tru `notul rom=nesc.
Prezen]i mar]i la `n-
cheierea contractelor de
parteneriat cu firma de
echipament sportiv Tyr,
Camelia Potec [i R\zvan
Florea au evocat faptul
c\ `notul se bazeaz\ pe
un nucleu restr=ns de
sportivi, care au dus
greul de la JO 2000 [i
r\m=n singura speran]\
[i pentru JO 2008.
Potec, campioan\ o-
limpic\ [i european\, nu
are amintiri pl\cute de-
spre Australia, unde nu a
reu[it niciodat\ rezultate
prea bune. ~n plus, CM
2007 este programat `n
martie, mai devreme ca
de obicei, [i `ntot\torii
rom=ni nu au avut prea
Un nou scandal `n
fotbalul rom=nesc
a Marian Iancu amenin]\ cu retragerea
Politehnicii Timi[oara din campionat dac\ nu
prime[te palmaresul vechi al clubului a
Marian Iancu, pre[edin-
tele clubului de fotbal Poli
Timi[oara, a declarat c\ vrea
s\ se retrag\ de la echipa
b\n\]ean\ [i din fotbal, du-
p\ ce Ionu] Lupescu, directo-
rul general al Federa]iei Ro-
m=ne de Fotbal, a spus c\ fo-
rul na]ional va pune `n apli-
care hot\r=rea TAS (Tribu-
nalului de Arbitraj Sportiv)
privind palmaresul clubului
Politehnica Timi[oara.
„Ce rost are s\ mai stau
`n fotbal? S\ mi se taie ca-
pul? S\-mi p\tez onoarea?
Ce s\ le spun oamenilor din
Timi[oara? ~n fotbalul rom=-
nesc, adev\rul nu poate fi
pus la locul lui“, a declarat
Iancu, ad\ug=nd c\ inten]io-
neaz\ s\ se retrag\ din func-
]ie, iar BKP s\ `nceteze fi-
nan]area clubului.
Iancu afirmase, luni sea-
ra, c\, `n urm\ cu dou\ s\p-
t\m=ni, c=nd a c=[tigat de-
finitiv [i irevocabil drepturile
patrimoniale [i palmaresul
Politehnicii Timi[oara, itali-
anul Claudio Zambon, care a
avut c=[tig de cauz\ din par-
tea TAS, a ie[it cu tot felul de
SPORT
partide la Campionatul
Mondial feminin de rug-
by“. V\ reamintim c\ ie-
[eanca Mihaela-Gabriela
Balan este singura arbitr\
[edintele arbitrilor de la rugbyul rom=nesc. ~n fi- din rugbyul rom=nesc [i a
IRB, dar [i Emil P=r]oc, [e- nal, O’Brien a men]ionat: condus p=n\ `n prezent
ful arbitrilor din Rom=nia. „Rom=nia va avea arbitri partide importante din
Paddy O’Brien a ]inut cur- de tu[\ la competi]ii impor- campioantul intern mas-
suri despre maniera de ar- tante, precum Heineken culin, inclusiv ultimul joc
al echipei campioane Stea-
bitraj `n momentul de fa]\ Cup sau alte competi]ii ua Bucure[ti, la recentul
`n lume, a supervizat tes- IRB. Are [ansa unui arbi- turneu denumit „Memo-
t\rile, a discutat aproape tru la Campionatul Mon- rialul Sandu Ville Gorun“,
cu fiecare participant [i dial U19 de anul viitor, iar de pe stadionul Tinere-
s-a declarat pe deplin mul- Mihaela-Gabriela Balan tului din Dealul Abatoru-
]umit de ceea ce a g\sit `n va fi propus\ s\ conduc\ lui. (Dan T.)
biletele pentru Olimpiada de anul viitor a
`not la 200 m. ~n momen- 2007, cred c\ avem un
tul de fa]\ m-am axat la nucleu de 3-4 sportivi
400 [i 800 m liber. Nu voi foarte buni. Am fost 6-7,
renun]a niciodat\ la 200 dar at=]i am r\mas. Cred
m, dar dup\ p\rerea mea c\ fiecare are [ansa lui,
nivelul [i timpii pot fi nu cred c\ sunt cu un pas
mai buni la 400 [i 800 `naintea celorlal]i. ~mi
m“. Campioana olimpic\ doresc, `n primul r=nd,
de la Atena crede c\ se va s\ realizez baremul pen-
opri dup\ JO 2008. „Nu tru a participa la JO [i o
m\ g=ndesc la JO 2012,
calificare `n finala la 200
c=nd voi avea peste 30 de m spate“.
ani. La 30 de ani vreau Florea apreciaz\ c\
s\ am familia mea, s\ fac cine se va califica `n fi-
altceva, m\ g=ndesc [i la nale la Mondiale va face
un copil“. o figur\ bun\ pentru
R\zvan Florea, multi-
Rom=nia. Ca [i Potec,
plu medaliat olimpic, mon-
dial [i european `n pro- R\zvan sus]ine c\ rezul-
De[i [tie c\ `i va fi foarte greu s\ urce pe bele de spate, s-a preg\- tatele la `not vor fi din ce
podium, Camelia Potec sper\ s\ ob]in\ la tit la Universitatea Ala- `n ce mai pu]ine. „Con-
bama, al\turi de Ioan curen]a este destul de
Mondialele din Australia un loc care s\-i acerb\ [i noi am r\mas
Gherghel [i Alin Mihalca,
permit\ calificarea la Jocurile Olimpice aceia[i. Pe plan mondial,
pentru c\ `n ]ar\ nu are
mult timp de preg\tire. Camelia, 25 ani, este parteneri de `ntrecere pe an de an, lun\ de lun\,
„Nu a[ fi mers dac\ nu convins\ c\ nu mai poate m\sur\. La 27 de ani, apar sportivi, iar noi sun-
Florea admite c\ `i este tem aceia[i [i e din ce `n
am avea ocazia s\ `nde- repeta performan]a de la
plinim baremul olimpic. Atena [i se preg\te[te cu din ce `n ce mai greu s\ ce mai greu“. R\zvan
Florea va participa la
Sper ca dup\ CM s\ fim g=ndul la Beijing `n pro- fac\ fa]\ din punct de
lini[ti]i [i s\ ne pr\g\tim bele mai lungi, de 400 [i vedere psihic [i fizic, dar probele de 100 m, 200 m
un an [i jum\tate numai 800 m liber. „Dup\ p\re- crede c\ stagiul din SUA spate [i la [tafeta de
pentru olimpiad\“. rea mea, nu pot s\ mai i-a prins bine. „La CM 4x100 m mixt. a
Conducerea Cotnari ar dori ca Poli
s\ se numeasc\ „Podgoria Cotnari“ Ia[i
A[a cum a anun]at `n „Podgoria Cotnari“ Ia[i, tre. Vom propune ca echi-
urm\ cu dou\ zile, `n ca- `n cazul `n care va prelua pa s\ se numeasc\ «Pod-
zul `n care va prelua pa- clubul. goria Cotnari?», dar ur-
chetul majoritar de ac]i- „Vrem ca, `ncep=nd din meaz\ s\ negociem acest
uni al clubului ie[ean Po- var\, s\ finan]\m clubul aspect“, a declarat Cons-
litehnica, Cotnari SA in- ie[ean [i `n scurt timp s\ tantin Deleanu, direc-
declara]ii. „Zambon a spus c\ ten]ioneaz\ s\ schimbe [i juc\m `n Europa, acolo torul Cotnari.
omul cel mai corupt din fot-
titulatura forma]iei din unde vinurile de Cotnari Reprezentan]ii firmei
balul rom=nesc este Adalbert Copou. Directorul general sunt foarte recunoscute [i sus-amintite inten]ionea-
Kassai, secretarul general al al companiei de vinifica- apreciate. Ne dorim ca z\ s\ schimbe [i culorile
FRF, [i c\ se va duce la DNA ]ie, Constantin Deleanu, fotbalul ie[ean s\ aib\ echipamentului, `n loc de
sau unde vrea el [i c\ va
depune sesiz\ri `mpotriva
a declarat c\ va propune
ca Poli s\ se numeasc\
acela[i renume pe conti-
nent ca [i produsele noas-
alb-albastru Ia[ul s\ joa-
ce `n galben-verde. (N.P.)
lui Mircea Sandu. Ce s-a f\-
cut este o dovad\ clar\ de
[antaj, mai ales c\ nu am
auzit s\ se ias\ cu declara]ii
Lucian Bute, tot mai aproape
de la persoanele incriminate.
De Mircea Sandu sunt con- de un meci pentru titlul mondial
vins c\ a fost introdus alea-
toriu `n aceast\ discu]ie, ca Boxerul Lucian Bute eliminatoriu nu mai poate
s\ fie v=lv\ mai mare. Cel vi- atac\ centura mondial\ boxa p=n\ c=nd acea con-
zat este Adalbert Kassai. Eu IBF la super-mijlocie, du- fruntare nu are loc.
sunt sigur c\ nu exist\ do- p\ ce clubul canadian In- Dac\ IBF refuz\ a-
terBox a anun]at c\ rom=- ceast\ cerere, InterBox
vezi, dar dac\ ele sunt, tre-
buie ar\tate“, spune Iancu. nul este disponibil pentru are dou\ variante la dis-
un meci eliminatoriu care pozi]ie. S\ accepte meciul
Pre[edintele lui Poli a re-
liefat prietenia dintre Ionu] va desemna challenger-ul eliminatoriu [i s\-l re-
oficial pentru campionul trag\ pe Bute de la gala punerea. Rusul are `n pal-
Lupescu [i Constantin Iacov,
mondial, columbianul A- din 23 martie sau s\-i per- mares 30 victorii, din care
acesta din urm\ fiind asociat
lejandro Berrio. mit\ rom=nului s\ urce `n 27 `nainte de limit\, [i
cu Zambon, „conform declara- este campion WBC Inter-
]iilor lor“. Iancu spune c\ ~n acela[i timp, Inter Box ring [i implicit s\ refuze
a solicitat o derogare de la meciul eliminatoriu. Clu- national la super-mijlocie.
„Zambon a urm\rit s\ ia IBF s-a orientat apoi spre
banii pe Contra [i Codrea. IBF, pentru ca Bute (19 bul canadian va sus]ine o
conferin]\ de pres\ `n care germanul Juergen Braeh-
Nu cere de la mine 200.000 victorii) s\ poat\ urca `n
ring la gala „Focul sacru“ va anun]a decizia. mer, 28 ani, care are `n
de euro, ci un milion, [i nu
de la Bell Centre din Mont- Pentru meciul elimina- palmares 28 de victorii [i
am s\ `i dau, pentru c\ este o `nfr=ngere. IBF nu a
real (23 martie). Conform toriu, IBF l-a contactat
un escroc ce vrea s\-mi v=n- ini]ial pe Dennis Inkin, 29 stabilit `nc\ data pentru
regulamentului IBF, un
d\ ceva ce nu are“. a boxer care accept\ un meci ani, care a refuzat pro- meciul eliminatoriu. a
 POR}IA DE S|N|TATE Joi, 15 martie 2007 13
Asocia]ia Român\ de Alzheimer acuz\ obstacole [i abuzuri PILULA ZILEI
`n ob]inerea medica]iei de c\tre bolnavii cu aceast\ afec]iune Leacuri pentru
a Noile liste cu medicamente pentru boli psihice sunt acceptabile, mai pu]in pentru boala Alzheimer, a declarat combaterea asteniei
dr. Bogdana Tudorache de la Spitalul de Psihiatrie „Al. Obregia“ a Medicul a f\cut referire la faptul c\ pentru
bolnavii cu aceast\ afec]iune se pun foarte multe obstacole, ei fiind trimi[i la diferite comisii, iar `n jude]e de prim\var\
se fac multe abuzuri a Din datele Societ\]ii Române Alzheimer, `n România ar putea exista aproximativ 200.000 Peste 60% dintre români sunt afecta]i
de pacien]i suferinzi de demen]\ a Dintre ace[tia, doar aproximativ 10% sunt diagnostica]i [i trata]i a de astenia de prim\var\. Cei mai afec-
ta]i sunt b\trânii [i copiii. Astenia se
Pre[edintele Asocia]iei costurilor foarte mari pe care manifest\ prin cefalee, palpita]ii, ner-
Române de Alzheimer, conf. le implic\ `ngrijirea persoa- vozitate, sc\derea memoriei [i comporta-
dr. C\t\lina Tudose, consi- nelor cu demen]\. ment labil. De multe ori, o dat\ cu aste-
der\ c\ aceste obstacole li- ~n prezent se fac foarte nia se instaleaz\ depresia u[oar\. Sem-
miteaz\ accesul la trata- multe presiuni la nivel local nele cele mai frecvente ale instal\rii de-
ment, [tiut fiind c\ bolnavii pentru a limita prescrierea presiei sunt: triste]ea, oboseala, lipsa de
sunt persoane `n vârst\, de medicamentelor pentru de- energie, lipsa interesului pentru activi-
multe ori f\r\ apar]in\tori, men]\ de tip Alzheimer [i t\]ile sociale, insomnie, comportament
care nu pot s\ alerge pe la chiar amenin]\ri cu limitarea alimentar haotic, lipsa concentr\rii, sen-
diferite comisii. ~n plus, `n fondurilor pentru medica- timente de vinov\]ie, neajutorare, inutil-
unele jude]e, persoanele de mente, sus]in speciali[tii. itate, iritabilitate.
peste 80 de ani nu mai pot Cazurile de demen]e de- Tijele [i frunzele de p\p\die sunt cel
face analiza computer tomo- generative de tip Alzheimer mai puternic detoxifiant al prim\verii.
graf, necesar\ pentru anu- sunt recunoscute `n num\r Tijele [i frunzele de p\p\die (Taraxacum
mite stadii ale bolii, a pre- tot mai mare `n ultimii ani, officinalis) despov\reaz\ de toxine fi-
cizat pre[edintele Asocia]iei. datorit\ cre[terii nivelului catul [i colonul, regleaz\ [i stimuleaz\
Pornind de la aceste as- de educa]ie medical\ a popu- digestia, ajut\ la eliminarea masiv\ a
pecte, speciali[tii `n domeniu la]iei, dar [i cre[terii cali- toxinelor din organism. Se consum\ zil-
au adoptat o declara]ie de fic\rii personalului medical nic, pe stomacul gol, 5-10 tije de p\p\die
consens, care con]ine reco- `n domeniu. Din datele So- neînflorit\ sau o mân\ de frunze verzi
mand\ri privitoare la trata- ciet\]ii Române Alzheimer, (sub form\ de salat\). O cur\ dureaz\
mentul pentru acest tip de `n România ar putea exista minim [apte zile.
demen]\. aproximativ 200.000 de pa- Tinctura de rozmarin - are un efect
Cele mai recente studii cien]i suferinzi de demen]\. tonic nervos [i cardiac puternic, fiind in-
confirm\ faptul c\ medica]ia Dintre ace[tia, aproximativ dicat\ mai ales în cazul asteniei care
pentru demen]a de tip Alz- 10% sunt diagnostica]i [i apare la persoanele hipotensive, cu pre-
heimer are o importan]\ uri- trata]i. Se estimeaz\ o cre[- clarat c\ deocamdat\ nu a mente care sunt foarte scum- dispozi]ie spre melancolie sau depresie.
a[\ `n `mbun\t\]irea calit\- tere a num\rului de pacien]i fost nimic schimbat `n pri- pe, pacien]ii trebuie s\ De asemenea, are un efect de stabilizare
]ii vie]ii pacien]ilor [i persoa- diagnostica]i `n urm\torii vin]a tratamentului pentru `ndeplineasc\ anumite criterii a emo]iilor, fiind recomandat\ firilor mai
nelor implicate `n `ngrijirea ani, fapt ce ar trebui s\ duc\ ace[ti bolnavi, fiind `n vigoare pentru a fi introdu[i pe list\. labile, care trec cu repeziciune de la o
acestora, se arat\ `n decla- la alocarea unui buget tot lista veche de medicamente. Dr. Cepoi a precizat c\ a- stare la alta.
ra]ia amintit\. Tratamentul mai mare `n viitor. El a spus c\ urmeaz\ s\ se ceste criterii de introducere M\ce[ele reprezint\ cel mai puternic
asigur\ cre[terea calit\]ii ~n replic\, dr. Vasile Cepoi, fac\ o evaluare a costurilor pe list\ pentru tratament vitaminizant C din flora noastr\. Sunt
actului de `ngrijire [i per- directorul Casei Na]ionale de care sunt foarte mari. De alt- sunt stabilite de Comisia de un remediu foarte valoros în cazul obo-
mite o mai bun\ gestionare a Asigur\ri de S\n\tate, a de- fel, pentru anumite medica- specialitate. a selii cronice, sl\biciune, dureri difuze în
oase, apetit alimentar inconstant, sân-
ger\ri ale gingiilor, sc\derea imunit\]ii.
NOUT|}I internate `n spital cu tromboz\
au o slujb\ care presupune
inim\, cauzând dureri acute
sau chiar moartea.
Drojdia de bere este o adevarat\ colec-
]ie de vitamine din complexul B. O lingu-
statul cu orele pe scaun, `n fa]a Prof. Richard Beasley, cel ri]\ de drojdie de bere proasp\t\, admi-
Cei care stau prea mult `n fa]a monitorului. care a condus studiul, a precizat nistrat\ cu pu]in\ miere sau f\r\, ajut\ la
calculatorului sunt predispu[i la tromboz\ Tromboza are loc `n special
`n vasele de sânge din picioare,
c\ unii dintre pacien]i obi[nui-
esc s\ stea la birou [i câte 14 ore
redobândirea formei fizice [i psihice.
Persoanele care petrec foarte s\ se deplaseze des cu avionul, ea producându-se atunci când pe zi. El a men]ionat c\ oamenii Polenul este cel mai complex medica-
mult timp `n fa]a computerului priva]i ore `ntregi de orice tip de circula]ia sanguin\ este restric- muncesc mai mult ca niciodat\ ment-aliment, îns\ trebuie administrat
`[i pun via]a `n pericol, fiind activitate fizic\, este bine ]ionat\, a[a cum se `ntâmpl\, [i rareori iau prânzul a[a cum cu pruden]\, pentru c\ poate da alergii.
predispuse la tromboz\, boal\ cunoscut. Acum, cercet\tori din de pild\, atunci când mu[chii ar trebui, preferând `n schimb Se administreaz\ dou\ linguri]e pe zi,
provocat\ de astuparea unui cadrul Institutului de Cercetare femurali sunt presa]i de scaun. s\ m\nânce un sandvi[ `n fa]a dup\ mese.
vas sangvin cu un cheag de Medical\ din Noua Zeeland\ Cel mai mare pericol este atunci computerului. Autorii studiului Efortul fizic în aer liber este medica-
sânge, potrivit unui nou studiu, avertizeaz\ c\ statul `n fa]a când cheagul se desprinde, `n recomand\ celor care au pro-
preluat de BBC on-lline. computerului, timp `ndelungat, momentul relu\rii circula]iei, grame lungi de lucru la birou s\ mentul ideal în combaterea asteniei de
poate avea acelea[i efecte. de locul `n care s-a format. ~n fac\ pauze dese [i mi[care, pen- prim\vara. Exersa]i mi[carea [i ve]i ve-
Pericolul dezvolt\rii acestei ~n cadrul studiului, s-a con- astfel de cazuri, cheagul se tru a facilita o circula]ie sangui- dea cum pofta dumneavoastr\ de via]\ va
afec]iuni la cei care obi[nuiesc statat c\ 35% dintre persoanele poate deplasa spre pl\mâni sau n\ cât mai bun\. a fi imbatabil\. (Sursa: www.topmedici.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Joi, 15 martie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
6 5 9 3 1 7
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.00 Actualitatea Maicii Domnului
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.00 Rug\ciunea de sear\
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
zilei
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00. A
4 2 8 6 7 3 1 6 3 8
a SUDOKU a

1 8 3 4 2 9 6 5 7 Rezolvarea careului
4 2 7 5 6 8 3 9 1
8 3 6 7 9 5 1 4 2
Sudoku este un fel de re- din num\rul de ieri 9 2 5 2 10 3 9
bus, dar numai cu cifre,
5 1 4 2 3 6 7 8 9 de la 1 la 9. Jocul a fost
lansat [i pe Internet [i s-a
9 7 2 1 8 4 5 3 6
r\sp=ndit cu succes `n
1 9 3 11 5
7 9 1 8 5 3 2 6 4
Statele Unite, Noua P V D P F S
3 4 8 6 7 2 9 1 5 Zeeland\ [i Croa]ia, iar
2 6 5 9 4 1 8 7 3 `n Marea Britanie este A I S I I S I T 9 1 12 4 6 12 2
deja considerat un
fenomen. Completa]i G N F E E C L R
1 careul de 81 de p\tr\]ele U D I C R R O E 2 9 3 8 3
8 4 3 9 cu cifre cuprinse `ntre 1
[i 9, astfel `nc=t nici o A B E N E D I C T B
7 6 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
I C T Z U P A E 13 10 8 5 11 3 8
ori pe acela[i r=nd sau pe
8 2 6 4 7 5 aceea[i coloan\. Grila T A E E T T L N
este `mp\r]it\ `n nou\
6 1 2 3 9 careuri mai mici, fiecare O R N U I I
9 4 7 5 2 3 cu nou\ p\tr\]ele, iar
fiecare careu trebuie s\
R E I R E E B
8 9 4 con]in\ cifrele de la 1 la E I Pornind de la numele Sf. Mc. ... (303 - 305), de pe verticala A-B,
9, la fel, o singur\ dat\. `n Calendarul Ortodox, de ast\zi, 15 martie, completa]i careul de sus [i ve]i
4 9 7 8 (Solu]ia descoperi, pe orizontal\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de sus `n num\rul de m=ine )
2 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 ABC... de ce? (r) 10:05 Cinemaniacii (r) 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 06:00 Rebelde (r)
08:00 Justi]ie militar\ (dram\, 07:30 Sabrina 11:05 R\zboiul bumbacului (r) Cu: Cristina Cioran 09:10 Omul care aduce cartea 07:00 Iubire de mam\ (r)
Cu: David James Elliott) 08:00 Lec]ia de... istorie (r) 12:00 Jurnal cultural (r) 09:00 ~n gura presei (r) 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 08:00 Duelul pasiunilor (r)
08:55 Armonii `n natur\ 08:30 Cutia fantastic\ (r) 10:00 Concurs interactiv 10:15 Om sarac, om bogat (r) 09:00 Gitanas
13:00 Stele de la Hollywood (r)
09:10 Dis-de-sear\ (r) 09:00 Jurnalul Euronews 11:00 Vivere 11:15 Walker, politist texan (r) Cu: Ana de la Reguera,
10:20 Arhiva de serviciu Ed Harris 12:00 Vocea inimii (r) Saul Lisazo
09:10 V=n\torii de comori (r) 12:15 Emmerdale - Afaceri de
Serie de documentare-portret, 10:00 Culoarea p\catului
10:30 Ochiul magic (r) 10:00 Tonomatul DP2 13:00 Observator familie (r)
care, prin intermediul intervi- Cu: Taís Araújo, Reynaldo
11:30 R\zboiul umbrelor (r) 11:30 Lege [i ordine (r) urilor realizate de criticul de
13:45 Opt reguli simple 13:00 {tirile PRO TV
12:00 Ne vedem la TVR! 14:30 Ziua judec\]ii (r) 13:30 La bloc (r, comedie Gianecchini, Giovanna
12:25 Decoratori la m=na a doua (r) film Francois Chalais [i a ex- Antonelli, Lima Duarte
13:00 Zack [i Cody, ce via]\ minu- 13:00 Bugetul meu (r) traselor din filme, evoc\ 16:00 Observator 14:30 Walker, poli]ist texan
nat\! (comedie) 12:30 Inocen]\ furat\
13:30 Teleshopping reu[itele [i nereu[itele din 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci 15:15 Emmerdale - Afaceri de
13:30 Desene animate: Disney familie Cu: Camila Sodi
14:00 ABC... de ce? cariera unor faimo[i actori ai Cu: Cristian Andrei
14:00 Jurnalul TVR filmului francez. 16:00 T=n\r [i nelini[tit 13:30 Jur\m=ntul
14:30 Cutia fantastic\ (aventuri, 19:00 Observator 14:30 Iubire ca `n filme (r)
15:00 Teleshopping 14:00 Dialoguri despre alt\dat\ 20:30 Test de fidelitate Cu: Janne Cooper
Cu: James Henry, Justin Cu: Adela Popescu
15:30 Akzente (limba german\) Molotnikov) (r) Cu: Ionu] Ad\sc\li]ei 17:00 {tirile PRO TV
15:20 Re]eta de Acas\
17:00 Jurnalul TVR 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 14:30 Jurnal cultural 22:00 Vocea inimii 17:45 Doi b\rba]i [i jum\tate (com.,
Cu: Charlie Sheen) 15:30 Iubire de mam\
17:15 112 15:30 A 5-a dimensiune Cu: Ioan Isaiu, Maria
16:00 Jurnalul TVR 18:15 Familia Bundy (comedie) Cu: Danna García, Jose
17:45 Dis-de-sear\. Divertisment Dinulescu, Toma D\nil\ Angel Llamas, Ximena
16:30 Tribuna partidelor parla- 16:00 Premiul Thalia (r) 18:50 {tirile PRO TV
18:50 Extragerile Joker [i Loto 5/40 23:00 Observator Rubio, Saby Kamalich
mentare 16:30 Puterile creierului
19:00 Jurnalul TVR 00:00 Hong Kong 97 20:30 ~mpotriva mafiei 16:30 Duelul pasiunilor
17:00 V=n\torii de comori 17:30 Music Play (thriller, Cu: Brenda Strong,
20:20 Campionul (ac]iune, Cu: Robert Cu: Ludwika Paleta, Pablo
18:00 Via]a de adolescent 18:25 Cite[te cu mine! Brooke Anderson, Paul
(com., Cu: Kevin Costner, Patrick, Brion James, Tim Montero
Rene Russo, Don Johnson) 18:30 Lege [i ordine Thomerson, Ming-Na) Bittante, Robert Bruce)
18:30 Stele 17:30 Pove[tiri adev\rate
Roy McAvoy este un juc\tor 19:25 O lume nou\ Reginald Cameron, un asasin Carol Peterson are ne[ansa s\
de la Hollywood asiste la asasinarea unui Vremea de Acas\
de golf talentat, cu o afacere 20:00 Arena leilor care colaboreaz\ cu o mare
proprie ce pare prosper\. ~n 19:00 Minorit\]i firm\ care are interese `n faimos procuror. Pentru sigu- 18:30 Betty cea ur=t\
Cu: Corina Secheres ran]a ei [i a familiei sale,
realitate, el este un mare 19:30 Performdance (r) Marea Britanie, trebuie s\ 19:30 Rebelde
ghinionist. Talentul s\u pen- 21:00 Ora de [tiri anihileze cei mai importan]i Carol este obligat\ s\ intre
Cu: Enrique Rocha, Juan
tru golf nu este exploatat de 22:10 Proces de con[tiin]\ (III, 20:00 ~napoi la argument agen]i chinezi, care urmau s\ `ntr-un program de protec]ie a
nimeni, iar afacerile `i merg martorilor. ~ns\ nu numai Ferrara, Ninel Conde
dram\, cu: Sebastiano 20:45 Teatru preia conducerea Hong
tot mai prost. Dar `nt=lnirea Kong-ului a doua zi. }inta lui mafia ar vrea s\ o vad\ pe 20:30 Iubire ca `n filme (dram\,
cu Molly Griswold... Somma, Bettina Giovannini) Roman]io[ii este un general corupt. ~ns\ Carol redus\ la t\cere pentru Cu: Adela Popescu)
22:35 Celebrit\]ile timpului t\u 00:00 Marc\ `nregistrat\. de Edmond Rostand Reginald `nsu[i devine ]inta totdeauna. C=]iva agen]i fede- 22:30 Pove[tiri de noapte
Publicitatea bate via]a! fiecarui mercenar din ora[. rali au, de asemenea, interesul
22:45 Jurnalul TVR 22:00 Concentrat de cultur\ F\r\ [tirea lui, [efii ca martorul incomod s\ nu Cu: Cabral, Mircea Solcanu
23:15 Prim-plan 00:30 Familia mea dement\ (d.a.) vorbeasc\ niciodat\. 23:00 Clona
22:30 Jurnal cultural `i `ntinseser\ o capcan\.
00:00 Via]a ca-n filme (comedie) 01:00 Tonomatul DP2 (r) 02:00 Concurs interactiv 22:15 La bloc (comedie) 00:00 Juram=ntul (r)
23:00 Musica da capo
00:35 Micu]a Lili 02:20 Dogville (r) 03:00 Vivere 23:00 Meseria[ii (comedie) 01:00 Pove[tiri adev\rate (r)
05:15 Linia vie]ii 00:05 Invita]ie la Oper\ (r) 23:30 {tirile PRO TV Vremea de Acas\
(dram\, Cu: Nicole Garcia, 04:00 9595 - Te `nva]\
Bernard Giraudeau) a 05:30 Mesager a 03:05 Jurnal cultural (r) a ce s\ faci (r) a 00:15 CSI: Miami (poli]ist) a 02:00 Iubire ca `n filme (r) a
 TIMP LIBER
Pelerinaj la Muntele Athos
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU la Muntele Athos, `n perioada 13 - 23 mai 2007.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Dintree obieectiv
ve meen]ioon\m: Tesalonic - Biserica
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT „Sf. M. Mc. Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf.
Anisia), Catedrala mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Palama), Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, ATHOS - M\n\stirile: Simonos Petras, Protaton, Xero-
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| potamou, Kutlumusiu,Vatoped, Pantokrator, Stavro-
nikita, Iviron, Filotheu, Marea Lavr\, Schitul Pro-
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU dromu; Nea Kallikratia.
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
Joi, 15 martie 2007 15
Pre]: 295 EURO ^ 275 lei.
Seerv
viccii incclusee: transport cu microbuz; 1 noapte
cazare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, mic dejun la hotel**
`n Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri `n Sf. Munte
Athos; `nso]itor din partea Centrului de Pelerinaj.
Nu sunt incluse `n pre] - mesele de prânz [i cina;
taxa de intrare `n Muntele Athos (25 euro); transportul
`n Muntele Athos (75 euro); asigurarea medical\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Festivalul Filmului Francofon la Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“
Departament economic: Ionela MIH|IL| Cinema Republica [i Casa de M=ine, 16 martie, ora 19.00: „Stea-
Consilier juridic: Ana MANEA
Cultur\ „Mihai Ursachi“ ua f\r\ Mihail Sebastian“ de Dumitru
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
M=ine, 16 martie, ora 16.00 [i Crudu, regia: Ion Sapdaru; sceno-
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
19.30 [i Duminic\, 18 martie, ora grafia: Nicolai Mih\il\, Gelu Râ[c\, la
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Ateneul T\t\ra[i;
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
18.00 [i 19.00, Cinematograful Repu-
blica: „V\ g\sesc fermec\tor“, 2006. Sâmb\t\, 17 martie, ora 19.00: „Slu-
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 g\ la doi st\p=ni“ de Carlo Goldoni. Re-
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Cu Michel Blanc;
S=mb\t\, ora 17.00 [i ora 20.00, gia: Nikolov Perveli Vili; scenografia: Ni-
ISSN 1841-141X colai Mih\il\, la Teatrul „Luceaf\rul“; Filarmonica de Stat Moldova Ia[i
Cinema Republica: „Ascuns“ 2006. Cu
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 Juliette Binoche, Daniel Auteuil; Duminic\, 18 martie, ora 19.00: M=ine, 16 martie 2007, ora 19.00:
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET S=mb\t\, 17 martie, ora 17.00 [i Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“ Integrala cvartetelor de Beethoven, VI.
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
18.00, Cinema Republica: „Eu [i sora Ia[i are ca invitat trupa Teatrului Interpreteaz\: Cvartetul Gaudeamus
Cotoranu).
mea“ 2004. Cu Isabelle Huppert, „Mihai Eminescu“ din Boto[ani care al Filarmonicii Gh. Dima Bra[ov.
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ va juca spectacolul „Suflete moarte“ la
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 Catherine Frot;
Duminic\, 18 martie, ora 18.00 [i Teatrul „Luceaf\rul“; Palatul Culturii
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. 20.00, Cinema Republica: „Lemming“, La Sala Studio „Teofil Vâlcu“
Ast\zi, 15 martie, ora 18.00: „Tecto- Martie: Muzeul de Art\ din cadrul
2005. Cu: Laurent Lucas, Charlotte Complexului Muzeal Na]ional „Moldo-
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 Gainsbourg, Charlotte Rampling; nica norilor“ de Jose Rivera. Regia: Ce-
zar Ghioca; scenografia: Marfa Axenti; va“ prezint\ expozi]ia omagial\ Cen-
Duminic\, 18 martie, ora 18.00, tenar Corneliu Baba, `n galeria de art\
Cinema Republica: „OSS 117 : Cairo: S=mb\t\, 17 martie, ora 18.00: „Scara
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ cuibul spionilor“, 2006, cu Jean Du- pisicii“ de Katalin Thuroczy. Regia: Iri-
contemporan\ II, la etajul I al Pa-
latului Culturii din Ia[i. Reunind lu-
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ jardin, Bérénice Bejo, Aure Atika; na Popescu Boieru; scenografia: Marfa cr\ri de pictur\ [i grafic\ at=t din co-
S=mb\t\, 17 martie, Casa de Cul- Axenti;
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei tur\ „Mihai Ursachi“: „Aisbergul“, 2005, La Sala „Pod-P Pogor fiul“
lec]ii muzeale, Muzeul de Art\ din Iasi,
Muzeul Vasile P=rvan din B=rlad, Mu-
cu Fiona Gordon, Dominique Abel; Duminic\, 18 martie, ora 17.00: zeul de Arte Vizuale din Gala]i [i Mu-
S=mb\t\, 17 martie, Casa de Cul- „Chiri]a [i ceilal]i“, cânticele comice de zeul de Art\ din Constan]a, c=t [i par-
tur\ „Mihai Ursachi“: „Marea seduc- Vasile Alecsandri. Regia: Ovidiu ticulare – colec]ia artistului, colec]ia dr.
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“ ]ie“, 2003. Laz\r, scenografia: Nicolai Mih\il\. A. Teodorescu, colec]ia dr. H. Aldea. a
din cadrul
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei ANUN}URI
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau SERVICII ANGAJ|RI
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
Ofer medita]ii la Limba englez\, clasele I-XII, [i ajut la Familie serioas\ caut\ bon\ extern\, bun\ cre[tin\,
teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon cu v=rsta cuprins\ `ntre 20-50 de ani
Biserica 0746.689.548, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00.
pentru `ngrijire copil de 1 an. Rela]ii la nr. de telefon
„Sf. Sava“ 0741.023.316. Nu deranja]i inutil.
Gr\dini]a Ofer medita]ii la Limba francez\, clasele I-IX, [i ajut la
„Buna Vestire“ teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon
Liceul „Vasile 0724.870.737, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00.
Alecsandri“ CONDOLEAN}E
Ofer medita]ii la MATEMATIC|, clasele V-XIII, [i ajut [i la
Str. Costache Negri Zgudui]i de durere, fiul Eugen, nora Elena [i

teme, pre] avantajos. Rog seriozitate. Tel. 0740.431.711.
Moldova Hala Central\
Mall Florin Deaconiuc va invit\ s\ vizita]i site-ul
www.florin.sapte.ro pentru a g\si diferite tablouri
[i icoane ce v\ pot decora casa `ntr-un mod pl\cut.
Detalii la num\rul de telefon 0727.373.520
!
nepo]ii anun]\ trecerea la cele ve[nice a celui
care a fost tat\ socru [i bunic GHEORGHE
PU{CA{U (J`nic\) din comuna Corl\]eni, jud.
Boto[ani. Dumnezeu s\ aib\ `n paz\ sufletul lui bun.

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY APEL UMANITAR

GEOGRAPHIC CHANNEL SCIENCE TRAVEL
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
07:00 Arme de r\zboi: Mitraliera 07:00 Curse [i fiare vechi 07:00 Aeroplanul fra]ilor Wright 10:55 C\l\torii `n duet - Europa de
08:00 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei - 07:50 Robotica Est: Berlin, Germania O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\duraru `n
08:00 Nu [tiam asta v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui Eminescu, pe 15
09:00 Pinguinii magici Abuz de istorie (f. s. doc.) 08:40 Cum s-au construit: Domuri 11:20 Trasee: Stâncile monumen-
tului de la Stonehenge ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat boala numit\ Tetralogia
10:00 ~ntâlniri periculoase: Ultimii 09:00 Automobile americane re- 09:10 Imperiul solar: Vecini ex- Fallot, ce este un complex de 4 malforma]ii grave la inim\. ~n cazul
crocodili condi]ionate: Ma[ina tratere[tri 11:50 Lonely Planet: Hoinar prin Mariei, artera care duce s=ngele de la inim\ la pl\m=ni este at=t de
11:00 C\]\r\torii: Regele Stâncilor Funda]iei Make-A-Wish - 10:00 De profesie supravie]uitor lume: Melbourne `ngust\ `nc=t se impune o interven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind
12:00 Planeta la control: Partea 3 (doc.) - Coasta Pacificului 12:45 Situa]ii de criz\ `n pericol permanent. ~n acest moment se `ncearc\ internarea pen-
Continente `n coliziune 10:00 Vân\torii de mituri: 10:55 Robotica 13:10 Str\zile lumii: Strada tru opera]ie la o clinic\ din Italia sau Austria. Costurile opera]iei
13:00 Momente uimitoare Catapulta 11:45 Cum s-au construit: Domuri Principal\ din Berlin sunt aproximativ egale, depinde unde se poate merge mai u[or [i se
13:30 Nu [tiam asta 11:00 Ma[ini pe alese: Suzuki 12:10 Planeta dinozaurilor (sua, 13:40 C\l\torii cu zarul prin SUA poate face [i o programare c=t mai rapid\. Pentru opera]ie, familia
14:00 Pinguinii magici 12:00 Construc]ii colosale: Sta]ia 2003, s. doc.) - Alpha [i 14:05 Pe [ine: Romney, Hythe [i trebuie s\ acopere jum\tate din cheltuielile implicate, dar aceasta
15:00 ~ntâlniri periculoase: Ultimii Spa]ial\ Interna]ional\ ou\le ei Dymchurch `nseamn\ `n jur de 15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu ven-
crocodili 13:00 Curse [i fiare vechi 13:00 Aeroplanul fra]ilor Wright 14:35 Clubul de pescuit Buena ituri foarte modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pen-
14:00 Brainiac: Maniaci ai [tiin]ei - 13:50 Robotica Vista tru str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
16:00 C\]\r\torii: Regele Stâncilor
Abuz de istorie (f. s. doc.) 14:40 Cum s-au construit: Domuri 15:05 Lonely Planet: Hoinar prin Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
17:00 Exper]ii herpetologi: RO34RNCB0198003451910002 RON
Salvatorul [erpilor 15:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.) 15:10 Imperiul solar: Vecini ex- lume: Melbourne
RO77RNCB 0198003451910004 EURO
17:30 100% S\lbatic 16:00 Curse: Cu zgomot tratere[tri 16:00 Proiecte de vis: Amersham RO07RNCB0198003451910003 USD
18:00 ~n pielea s\lb\ticiunilor: 17:00 Ma[ini pe alese: Jeep CJ7 16:00 De profesie supravie]uitor 16:55 C\l\torii `n duet - Europa de BCR Roman, Piatra Neam]
Mangusta zebrat\ 18:00 Motociclete americane: (doc.) - Coasta Pacificului Est: Berlin, Germania Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
19:00 Coliziune aerian\ Motocicleta Fantasy - 16:55 Robotica 17:20 Trasee: Stâncile monumen- Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei depinde `n
20:00 Pinguinii magici Susan Morisset 17:45 Cum s-au construit: Domuri tului de la Stonehenge mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie, indiferent de
21:00 B\t\lia avioanelor X 19:00 Vân\torii de mituri: Cutia cu 18:10 Planeta dinozaurilor (sua, 17:50 Lonely Planet: Hoinar prin valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este salvatoare.
22:00 ~ntâlniri periculoase: Cine [erve]ele uciga[\ 2003, s. doc.) - Alpha [i lume: Melbourne Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
mu[c\ mai tare? 20:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.) ou\le ei 18:45 Situa]ii de criz\ derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel.
23:00 C\]\r\torii: Puterea Cum se fabric\? 19:00 ~n b\taia vântului (s. doc.) 19:10 Str\zile lumii: Strada 0721-338.885 (P\duraru Irina).
femelelor 21:00 Ora Zero (engl.-can., 2004, 19:50 Marea `ntrebare Principal\ din Berlin
00:00 Nu [tiam asta s. doc.) - Lima 20:15 Inventatorii: Dyson 19:40 C\l\torii cu zarul prin SUA
01:00 ~ntâlniri periculoase: Cine 22:00 Dosarele FBI: Moartea unui 20:40 Cum s-au construit: Funda]ii 20:05 Pe [ine: Romney, Hythe [i
mu[c\ mai tare? diplomat 21:10 O rachet\, un vis Dymchurch
02:00 C\]\r\torii: Puterea 23:00 Rable [i repara]ii - SUA: 22:00 Uluitoarea Planet\ P\mânt 20:35 Clubul de pescuit Buena
femelelor a Tata mi-a furat ma[ina Prezent violent Vista
00:00 Cum se fabric\ diverse lu- 22:55 Marea `ntrebare 21:05 Lonely Planet: Hoinar prin
cruri ? (f. s. doc.) 23:20 Inventatorii: Dyson lume: Hoinar prin Melbourne
Legend\: 01:00 Tehnologie extrem\: Petrol 23:45 Cum s-au construit: Funda]ii 22:00 Proiecte de vis: Surrey www.ziarullumina.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
[i ghe]uri `n Sakhalin 00:10 Jurassica: Pe urmele primu- 22:55 C\l\torii `n duet - Europa de
[tiri 02:00 Curse: La volan lui dinozaur Est: Bucure[ti, România
film artistic 03:00 Automobile americane re- 01:00 ~n b\taia vântului (s. doc.) 23:20 Trasee: Jack Spintec\torul Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia
condi]ionate a 01:50 Marea `ntrebare a 23:50 Pân\ la cap\tul P\mântului a Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
 CM
YK

16 Joi, 15 martie 2007 {TIIN}|

Una dintre lunile lui Saturn pare

s\ aib\ o surs\ intern\ de c\ldur\
Oamenii de [tiin]\ sus]in
o nou\ teorie care
explic\ sursa de energie
intern\ a satelitului
Enceladus din sistemul
de luni al gigantului gazos
Saturn, satelit care a
suscitat interesul astro-
fizicienilor prin mani-
fest\rile de tip gheizer
ce abund\ la suprafa]a
sa, informeaz\
Associated Press.
Conform acestei teorii,
c\ldura intern\ a satelitu-
lui este rezultatul descom-
punerii unui miez radioac-
tiv al micu]ului satelit `n-
ghe]at al planetei Saturn.
~ntreb\rile legate de
Enceladus au ap\rut dup\
ce anul trecut sonda spa-
]ial\ Cassini a transmis
spre P\m=nt imagini cu
gheizere erup=nd la supra-
fa]a acestei luni, ridic=nd
ipoteza c\ acest satelit `n-
ghe]at (care are o medie a
temperaturilor la suprafa-
]\ de -330 de grade Celsius)
dispune de o surs\ de
c\ldur\ intern\ ce ar putea
constitui un mediu propice
pentru apari]ia unor forme
primare de via]\. Imediat
au ap\rut controversele cu
privire la originea acestei
energii interne a satelitu-
lui. Conform acestei noi te-
orii sursa c\ldurii interne
a satelitului ar fi un miez
radioactiv ce se descompu-
ne `nc\lzind zona polului
sud al lui Enceladus, locul
unde erup]iile de tip ghei-
zer sunt foarte frecvente
`mpr\[tiind vapori de ap\
(probabil) `n atmosfer\.
Aceast\ teorie sus]ine c\
Enceladus s-a format `n
urm\ cu 4,5 miliarde de ani
prin amestecul de ghea]\ [i
roc\ ce con]inea izotopi ra-
dioactivi de aluminiu [i
fier. Apoi, `n cursul unei
perioade de mai multe mi-
lioane de ani, descompune-
rea rapid\ a acestor izotopi
radioactivi a produs o ex-
plozie de c\ldur\ rezul-
t=nd un satelit compus din-
tr-un miez de roc\ [i un
`nveli[ de ghea]\. Apoi, de-a
lungul timpului p=n\ `n
prezent, continua descom-
punere a r\m\[i]elor izo-
topilor radioactivi de alu-
miniu [i fier a continuat s\
modeleze [i s\ topeasc\ in-
teriorul satelitului, av=nd
ca manifest\ri externe e-
rup]iile de tip gheizer.
Condi]ii propice vie]ii
`n interiorul satelitului?
~n cazul `n care aceast\
teorie va fi confirmat\, oa-
menii de [tiin]\ sus]in c\
`n interiorul lui Enceladus
exist\ condi]iile necesare
apari]iei vie]ii - o surs\ de
c\ldur\ constant\, subs-
tan]e organice [i ap\ lichi-
d\. „Aceast\ teorie ne
spune c\ pe Enceladus e-
xist\ condi]iile necesare ~ntreb\rile legate de Enceladus au ap\rut
producerii seriei de reac]ii dup\ ce anul trecut sonda spa]ial\ Cassini
biochimice specifice vie- a transmis spre P\m=nt imagini
]ii“, a comentat astrofizi-
cianul Dennis Matson pen- cu gheizere erup=nd la suprafa]a acestei luni
tru agen]ia american\ de
pres\. Aceast\ teorie a Oamenii de [tiin]\ vor vola din nou satelitul En-
fost prezentat\ luni, `n dispune de date suplimen- celadus, `n 2008, [i va `n-
cadrul unei conferin]e a- tare pentru testarea aces- cerca s\ recolteze probe
nuale despre fizica pla- tei teorii, dup\ ce sonda de vapori pulveriza]i `n
netelor [i a sateli]ilor, or- Cassini, un proiect comun atmosfer\ de aceste ghei-
ganizat\ `n Texas. al NASA [i ESA, va sur- zere. a

Documentarul „Morm=ntul pierdut al

un copil. Dovada? Un osu- c=nd `n sicriu au fost ad\-
ar pe care stau scrise cu- ugate osemintele altei fe-
vintele „Judah, fiul lui Ii- mei, un alt scrib a ad\ugat
sus“. Exper]ii care au par- cuvintele „kai Mara“, ceea

lui Iisus“ se bazeaz\ pe date eronate ticipat la producerea fil-

mului au analizat inscrip-
]ia greceasc\ de pe unul
dintre osuare [i au con-
CM
YK a Un om de [tiin]\ israelian, care a analizat datele prezentate `n documentarul „The Lost cluzionat c\ pe acesta scrie
ce `nseamn\ „[i Mara“.
Potrivit cercet\torului
israelian, osuarul nu con]i-
ne r\m\[i]ele Mariei „pro-
pov\duitoarea“, ci a dou\
CM
YK

Tomb of Jesus“, `n care se afirm\ c\ a fost descoperit morm=ntul lui Iisus Hristos, a „Mariamene e Mara“, care femei „Maria [i Mara“.
ar `nsemna „Maria, propo- „~n dorin]a de a spune o
declarat c\ una dintre dovezile de baz\ folosite de autorii filmului, pentru a-[i sus]ine v\duitoarea“ sau „Maria, poveste interesant\, docu-
teoria, este eronat\ a „~n dorin]a de a spune o poveste interesant\, documentarul s-a st\p=na“. ~nainte ca filmul
s\ fie difuzat, Simcha Ja-
mentarul s-a bazat pe date
eronate. James Cameron
bazat pe date eronate. James Cameron este un guru al filmelor science-fiction, iar acum cobovici, cel care l-a regi- este un guru al filmelor
zat, a declarat c\ aceast\ science-fiction, iar acum a
a dus totul la un alt nivel, al\turi de Simcha Jacobovici. Iei pu]in\ [tiin]\, o aranjezi astfel inscrip]ie este una dintre dus totul la un alt nivel,
`nc=t s\ [ocheze [i ob]ii un alt «Terminator» sau «Life of Brian», scrie paleograful dovezile fundamentale ale al\turi de Simcha Jacobo-
teoriei sale. Numele Ma- vici. Iei pu]in\ [tiin]\, o a-
Stephen Pfann, `ntr-un articol ap\rut pe site-ul unei prestigioase universit\]i din Israel a riamene este foarte rar, iar ranjezi astfel `nc=t s\ [o-
`n unele texte cre[tine se cheze [i ob]ii un alt «Ter-
Stephen Pfann, paleo- ]ia `ntregii lumi, pun=nd teorie, „The Jesus Family acesta a `nviat [i s-a ridi-
pare c\ este folosit cu pri- minator» sau «Life of Bri-
graf `n cadrul Universit\]ii sub semnul `ntreb\rii dog- Tomb“ a ajuns pe locul [ase cat la ceruri. vire la Maria Magdalena. an»“, scrie Pfann, `n artico-
„Holly Land“ din Ieru- ma cre[tin\. `n lista de bestseller-uri Stephen Pfann a anali- lul s\u . Simcha Jacobovici
salim, a precizat c\ autorii ~n pofida criticilor seve- non-fic]iune a „The New
documentarului au gre[it re aduse filmului de c\tre York Times“. Pe nici un osuar nu zat la r=ndul s\u inscrip]ia a declarat c\ toate criticile
[i a publicat un articol a- sunt bine venite [i c\, `n
atunci c=nd au identificat numero[i oameni de [tiin- Filmul [i cartea suge- scrie „Mariamene“ m\nun]it pe website-ul u- urma celor enun]ate de
osemintele dintr-un osuar, ]\, acesta a fost urm\rit de reaz\ c\ un osuar desco- niversit\]ii din care face Stephen Pfann, „inscrip]i-
ca fiind ale Mariei Magda- peste 4 milioane de tele- perit `n anul 1980, `n sudul Autorii filmului mai sus- ile ar trebui reexaminate“.
parte, `n care men]ioneaz\
lena. Produs de James Ca- spectatori, `n momentul di- Ierusalimului, con]ine r\- ]in c\ Maria Magdalena a c\ pe osuar `n nici un caz El a ad\ugat, `ns\, c\ to]i
meron, regizor american fuz\rii sale pe Discovery m\[i]ele M=ntuitorului, fost `ngropat\ `n acela[i nu scrie „Mariamene“. exper]ii care au participat
c=[tig\tor al unui Oscar, Channel. ~n acela[i timp, o contrazic=nd, astfel, credin- loc [i c\ ea [i Iisus Hristos Inscrip]ia, precizeaz\ la producerea documen-
documentarul a atras aten- carte bazat\ pe aceea[i ]a cre[tin\ conform c\reia au fost c\s\tori]i [i au avut Pfann, este alc\tuit\ din tarului au fost de acord cu
dou\ nume, scrise de dou\ faptul c\ inscrip]ia respec-
m=ini diferite: primul, „Ma- tiv\ se refer\ la Maria
riame“, a fost scris `n grea- Magdalena [i c\ a fost rea-
c\, dup\ care, mai t=rziu, lizat\ de aceea[i m=n\. a

Potrivit cercet\torului
israelian, osuarul nu con]ine
r\m\[i]ele Mariei
„propov\duitoarea“, ci a dou\
femei „Maria [i Mara“

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK
 CM
YK

Vineri,
16 martie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 62 (663) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

„Br=ncu[i a f\cut
Ministerul `ncearc\ s\
pentru sculptur\ ceea
resusciteze agricultura
PAGINA 16

PAGINA 5
ce a f\cut Kandinsky
rom=neasc\
pentru pictur\“

Cum se ]inea Postul Mare

`n satele din Moldova
a Timp de [apte s\pt\m=ni, durata Postului Mare, toat\ suflarea din lumea satului se ab]inea s\ m\n=nce
„de frupt“, pentru c\ a[a apucaser\ din b\tr=ni a Se sim]ea nevoia unei preg\tiri speciale, nu numai
spirituale, ci [i trupe[ti, pentru marea s\rb\toare a ~nvierii Domnului a Cum se preg\tea c\mara [i podul
casei pentru bucatele de post [i ce m=nc\ruri preg\teau bunicile, f\r\ condimentele sofisticate de azi,
astfel `nc=t s\ `mbie pofta celor din cas\, am aflat de la m\tu[a Maria Bejinaru, o boto[\neanc\
din Conce[ti, care `[i aminte[te cu lux de am\nunte cum se-nt=mplau lucrurile odinioar\ a PAGINILE 8-9 Stocul de c\rbune
energetic
ar putea sc\dea cu
350 de mii de tone
PAGINA 6

CM CM
YK YK

Premierul
T\riceanu for]eaz\
ie[irea mini[trilor PD
din Guvern
PAGINA 7

~n anul 2007-2008,
grosul major\rilor
bugetare va merge
c\tre `nv\]\m=ntul
universitar
PAGINA 10
POZA ZILEI De la 1 aprilie se scumpe[te din nou curentul electric
Pre]urile la energia electric\ vor cre[-
te `n acest an cu mai pu]in de 6%, o
prim\ majorare, de sub 4%, fiind proba-
bil\ pentru 1 aprilie, a declarat, ieri, pre-
[edintele Autorit\]ii Na]ionale de Regle-
mentare `n domeniul Energiei (ANRE),
Nicolae Opri[. „Dun\rea a avut debite
foarte mici [i produc]ia de c\rbune nu a
fost suficient\ ca s\ compenseze aceast\
reducere, motiv pentru care s-a func]io-
nat mult pe gaz, cu pre]uri mult mai
mari, [i acest lucru ne-a for]at, `n decem-
brie, s\ d\m o prim\ ajustare ca s\ re-
ducem efectele la produc\tori, iar acum
Miliarde de lei vechi
vom face corectura definitiv\, dup\ ce
avem toate datele reale referitoare la
desp\gubiri pentru
anul 2006“, a afirmat Opri[.
„M=ine sau poim=ine o s\ vedem cifra
rom=nii care
exact\, dar cu siguran]\ nu va dep\[i
4%“, a dat asigur\ri Nicolae Opri[. Cea
[i-au pierdut bunurile
mai recent\ majorare a tarifelor la ener- `n Basarabia
gia electric\, cu 4,72%, a avut loc la 1 de-
cembrie 2006. a PAGINA 11

Elevii de la o [coal\ din Boston, SUA,

s-au a[ezat `n curtea [colii form=nd sim- Furtun\ de z\pad\ `n Orientul Mijlociu rile de z\pad\ i-au luat
prin surprindere pe ior-
Meteo
bolul num\rului Pi. Matematicienii din
toat\ lumea au s\rb\torit miercuri, fiind
vorba de luna a treia, ziua a 14-a, ziua
O puternic\ furtun\ de
z\pad\ s-a ab\tut, ieri, a-
c=nd blocarea traficului ru-
tier pe principalele artere
capitala iordanian\ [i `n o-
ra[ele din nordul [i vestul
danienii care se deplasau,
ieri diminea]\, spre lo-
curile de munc\, de[i de
~nnorat Z
num\rului Pi, cel cunoscut din car]ile de supra capitalei iordaniene de circula]ie [i `nchiderea ]\rii, a anun]at Ap\rarea mar]i ]ara a fost afectat\ maxima 13 °C
matematic\ drept 3,14. a Aman [i a majorit\]ii re- [colilor, relateaz\ AFP. Civil\, care a cerut popula- de condi]ii meteorologice minima 5 °C
giunilor regatului, provo- {colile au fost `nchise `n ]iei s\ fie vigilent\. C\de- nefavorabile. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Vineri, 16 martie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCXV)
Mitropolia din }ara
Româneasc\ `n
secolul al XVIII-lea (V)
~n anul 1716, când Oltenia intr\
sub st\pânirea habsburgilor, la
Râmnic p\storea episcopul Da-
maschin (1708-1725), supranu-
mit „Dasc\lul“. ~n 1719, `mp\-
ratul a decretat libertatea [i
ocrotirea Bisericii Ortodoxe din
Oltenia, dar a suprimat depen-
den]a Episcopiei Râmnicului de
Mitropolia Ungrovlahiei [i a tre-
cut-o sub jurisdic]ia Mitropoliei
sârbe de Belgrad. ~n aceste con-
di]ii, `n noiembrie 1719, epis-
copul Damaschin, `mpreun\ cu
egumenii M\n\stirilor Hurezi,
Bistri]a, Arnota [i Govora, a in-
tervenit din nou pe lâng\ `mp\-
rat pentru a ridica Episcopia
Râmnicului la rangul de Mitro-
polie, pentru a restaura `n acest
mod vechea Mitropolie a Seve-
rinului. ~n acest caz, noua mitro-
polie ar fi ]inut direct de Pa-
triarhia de Constantinopol. Prin
acela[i memoriu, episcopul Da-
maschin mai cerea ca m\n\stiri-
le s\-i fie supuse lui [i din punct
de vedere material [i aprobarea
pentru `nfiin]area a dou\ [coli:
una româneasc\, la Episcopia de
Râmnic, care urma s\ fie
`ntre]inut\ din banii preo]ilor [i
ai m\n\stirilor, iar cealalt\, `n
limba latin\, la Craiova, pentru
boieri, condus\ [i pl\tit\ de ei.
Aceste cereri n-au fost
satisf\cute, ci dimpotriv\ au
avut urm\ri negative pentru
Biseric\. De pild\, inventarierea
averilor [i a veniturilor bi-
serice[ti, pe care o ordonase
`mp\ratul `n 1719, sub motivul
c\ vrea s\ le confirme, a dus la
plata unor taxe c\tre stat, fiind
[i repuse `n practic\ o serie de
dijme, pentru care m\n\stirile
câ[tigaser\ scutiri (o parte din
v\mi, birul oieritului etc). O alt\
m\sur\ a fost aceea c\ la reco-
mandarea generalului din Sibiu,
Curtea Imperial\ `[i rezervase
dreptul de a numi egumeni. ~ns\
`n ciuda acestor neajunsuri, epis-
copul Damaschin a desf\[urat o
bogat\ activitate cultural\,
`nfiin]ând `n 1724 o tipografie la
Râmnic, unde a [i tip\rit, `n
acela[i an, „~nv\]\tura despre
{apte Taine“ [i „Psaltirea“, `n
1725, pentru care cerea `ng\-
duin]a autorit\]ilor s-o vând\ [i
`n Banat [i Cri[ana, dar nu a
ob]inut aprobarea. (Rubric\ real-
izat\ de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Mai bine pierzi totul
decât s\ cazi `n p\cat
Sfânta Iulita din Cezareea Ca-
padociei avea multe bog\]ii. Când
`mp\ratul Diocle]ian a poruncit
ca to]i cre[tinii s\ piard\ drep-
turile de cet\]eni romani, cineva
a profitat [i a devenit st\pân
peste mo[iile Iulitei. Când a-
ceasta [i-a revendicat averea `n
fa]a pretorului, a fost acuzat\
c\ este cre[tin\. Pretorul a dus-o
`n fa]a unui altar p\gân, spu-
nându-i c\ dac\ vrea s\ i se fa-
c\ dreptate trebuie s\ aduc\
jertf\ idolilor. „Pute]i s\-mi lua]i
toate bunurile, pute]i `mbog\]i
pe criminali, dar aceasta nu voi
face niciodat\“, spuse atunci
sf=nta. „Jertfe[te, altfel vei pier-
de nu numai bunurile, ci [i
via]a“, o amenin]\ pretorul. „~mi
pute]i lua [i via]a, `ns\ pentru a
mi-o salva nu-L voi sup\ra pe
Dumnezeu“, spuse Iulita. „De ce
s\-]i pierzi atât bog\]iile cât [i
via]a?“, o `ntreb\ nedumerit
p\g=nul. R\spunsul a venit
prompt: „Pierzând totul pe p\-
mânt voi afla totul `n cer“. Iulita
a fost condamnat\ s\ fie ars\
de vie. S-a urcat singur\ pe rug
[i a murit `n mijlocul fl\c\rilor,
care `ns\ nu i-au mistuit trupul.
(Pr. Nicolae Pura, Pilldee, Editu-
ra Galaxia Gutenberg, 2004)
EVANGHELIA ZILEI
P\storul cel bun
Iisus a spus: „Eu sunt
u[a: de va intra cineva prin
Mine, se va mântui; [i va
intra [i va ie[i [i p\[une va
afla. Furul nu vine decât ca
s\ fure [i s\ junghie [i s\
piard\. Eu am venit ca
via]\ s\ aib\, [i din bel[ug
s\ aib\. Eu sunt P\storul
cel bun. P\storul cel bun `[i
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
~mp\rt\[irea unui bolnav
aduce moartea acelui om?
Zilele trecute am vi-
zitat pe cineva la spi-
tal, unde am asistat la
urm\toarea situa]ie:
rudele unui b\rbat de
55-660 de ani `ncercau
s\-ll conving\ c\ este
bine s\ se spovedeas-
c\ [i s\ se `mp\rt\-
[easc\ `nainte de ope-
ra]ia pe care trebuia
s\ o suporte `n ziua
urm\toare. Totu[i, el
refuza cu `nc\p\]=na-
re, spun=nd c\ Sf=nta
~mp\rt\[anie `n astfel
de cazuri este un semn
r\u [i `i va aduce
moartea. El spunea c\
[tie cazuri `n care oa-
menii bolnavi care au
fost `mp\rt\[i]i au
murit dup\ ce au
primit Sfintele Taine.
Ce spune Biserica de-
spre asta?
Este foarte simplu de
r\spuns la aceast\ `ntre-
bare, dar este foarte greu
s\-i sco]i unui om din
minte ideile fixe. Iat\ r\s-
punsul: Sf=nta ~mp\rt\-
[anie este izvor de via]\,
nu este un fel de otrav\ cu
iz metafizic. Este o adev\-
rat\ blasfemie s\ spui c\
~mp\rt\[ania te omoar\!
Cine spune asta nu pricepe
nimic din credin]a orto-
dox\. Trupul [i S=ngele
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Mucenic
Sabin Egipteanul
Originar din Ermopolis
(Egipt), Sfântul Sabin a
tr\it `n timpul `mp\ratului
Diocle]ian (284-305). Când
s-a declan[at persecu]ia `m-
potriva cre[tinilor, Sabin
`mpreun\ cu al]i cre[tini au
ie[it din cetate [i s-au as-
cuns. ~ns\ a fost g\sit [i
prins de p\gâni, apoi a fost
dus `n fa]a conduc\torului
cet\]ii, Arian. ~n anul 287,
dup\ ce a fost supus la
chinuri grele, `n cele din
urm\ a fost aruncat `n râul
CALENDARUL ZILEI
pune sufletul pentru oile
sale. Iar cel pl\tit [i cel care
nu este p\stor, [i ale c\rui
oi nu sunt ale lui, vede
lupul venind [i las\ oile [i
fuge; [i lupul le r\pe[te [i le
risipe[te. Dar cel pl\tit
fuge, pentru c\ este pl\tit [i
nu are grij\ de oi. Eu sunt
P\storul cel bun [i cunosc
pe ale Mele [i ale Mele M\
cunosc pe Mine. Precum
M=ntuitorului sunt cele
mai importante lucruri pe
care Biserica le adminis-
treaz\. Nici o Tain\, nici o
slujb\ nu poate fi mai im-
portant\ ca Sf=nta Euha-
ristie. Nici o avere, nici o
proprietate nu poate fi mai
pre]ioas\ dec=t Sf=nta Eu-
haristie. Via]a `ns\[i a cre[-
tinului se sus]ine prin Eu-
haristie. Deci ~mp\rt\[ania
se d\ cre[tinului ca medica-
ment al sufletului [i al tru-
pului, a[a `nc=t `mp\rt\[i-
rea bolnavilor este cel mai
`n]elept lucru cu putin]\.
Dar Sf=nta ~mp\rt\-
[anie se d\ oamenilor
[i `naintea unei mor]i
iminente, iar de aici
vine [i angoasa despre
care am vorbit.
C=nd se ofer\ muribun-
zilor, ~mp\rt\[ania nu
este un medicament de
murit mai repede, ci este
pe de o parte o preg\tire
pentru ~mp\r\]ia Ceruri-
lor, iar pe de alt\ parte un
fortifiant pentru suflet [i
pentru trup. Medicii pot
oferi multe exemple de pa-
cien]i care, dup\ ce au fost
`mp\rt\[i]i, s-au vindecat
nesperat de repede, de[i
starea lor de s\n\tate nu
Scamandru, luând `n felul
acesta cununa muceniciei.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfântului Muce-
nic Papa; a Sfântului Mu-
cenic Iulian din Cilicia; a
Sfântului Ioan din M\-
n\stirea Rufiane; a Sfân-
tului Mucenic Roman din
Parion; a sfin]ilor zece mu-
cenici din Fenicia; a Sfân-
tului Alexandru, episcopul
Romei; a Cuviosului Ani-
nas, f\c\torul de minuni, [i
a Cuviosului Hristodul, f\-
c\torul de minuni, `ntemei-
etorul M\n\stirii Sfântul
Ioan Teologul din Patmos.
Mâine, Biserica face po-
menirea Cuviosului Alexie,
omul lui Dumnezeu (pome -
nirea mor]ilor).
~n ziua de 16 martie,
istoria consemneaz\:
a 1705 - Antim Ivirea-
nul este ales episcop de
Râmnic, fiind hirotonit `n
ziua imediat urm\toare;
una dintre primele m\suri
pe care le va lua `n aceast\
calitate va fi instalarea
unei tipografii la Râmnic;
M\ cunoa[te Tat\l [i Eu
cunosc pe Tat\l, [i sufletul
~mi pun pentru oi. Am [i
alte oi, care sunt din staulul
acesta. {i pe acelea trebuie
s\ le aduc, [i vor auzi glasul
Meu [i va fi o turm\ [i un
p\stor.“ (Ioan 10, 9-16)
***
Fragmentul evanghelic
de ast\zi `l prezint\ pe
Domnul nostru Iisus Hris-
era una promi]\toare. De-
sigur, condi]ia este aceea
ca bolnavul s\ aib\ cre-
din]\ puternic\, pentru c\
Euharistia nu este un
panaceu cu efecte vr\ji-
a 1782 - S-a n\scut fizi-
cianul Georg Simon Ohm;
`n 1826 a descoperit legea
ce-i poart\ numele (Legea
lui Ohm), conform c\reia
intensitatea curentului
electric este direct propor-
]ional\ cu diferen]a de po-
ten]ial [i invers propor-
]ional\ cu rezisten]a con-
ductorului; unitatea de
m\sur\ a rezisten]ei elec-
trice poart\ numele s\u -
ohm (m. 7.07.1854);
a 1815 - A murit Ioan
Piuariu Molnar, primul
medic titrat român (a ini-
]iat prima publica]ie [tiin-
]ific\ medical\ româneas-
c\, „Sf\tuire c\tre studen]ii
`n chirurgie“, 1793), filolog
[i traduc\tor; autorul celei
dintâi gramatici româno-
germane; s-a num\rat prin-
tre cei care au redactat „Su-
pplex Libellus Valachorum“;
a fost un excelent precursor
`n toate domeniile pe care
le-a abordat (n.1749);
a 1821 - Tudor Vladimi-
rescu, ajuns la Bolintin,
lanseaz\ „Proclama]ia c\-
tre bucure[teni“, prin care
`i cheam\ pe ace[tia la lup-
ta antiotoman\. Aceast\
dat\, de 16.03.1821, este
`nscris\ [i pe documentul
tos ca p\stor, dar nu unul
oarecare, nu unul pl\tit, ci
un P\stor bun. Oile sunt
animale care ofer\ omului
totul: carne, lapte [i lân\.
Oaia te hr\ne[te numai `n
m\sura `n care o `ngrije[ti
[i-i oferi condi]ii prielnice.
~ntr-un alt context, Domnul
Hristos spune c\ la sfâr-
[itul veacurilor va desp\r]i
pe cei buni de cei r\i, a[a
cum desparte p\storul oile
de capre. Una din reprezen-
t\rile vechi ale Mântuito-
tore[ti. Efectul ei depinde
de felul cum se raporteaz\
persoana `n cauz\ la Tru-
pul Domnului. A[a c\ orice
om care este credincios [tie
c\ `naintea unei opera]ii,
programatic al revolu]iei de
la 1821: „Cererile norodului
românesc“;
a 1882 - S-a n\scut o-
mul politic [i diplomatul
Nicolae Titulescu; ministru
de Externe (1927-1928 [i
1932-1936); delegat perma-
nent (1920-1936) al Româ-
niei la Liga Na]iunilor (al
c\rei pre[edinte a fost `n
1930 [i 1931); membru al
Academiei Române
(m.17.III.1941);
a 1888 - S-a n\scut poe-
tul Alexei Mateevici, autor
al poeziei „Limba român\“
(m. 13.08.1917);
a 1926 - Fizicianul ame-
rican Robert Goddard Hut-
chings a construit prima ra-
chet\ cu combustibil lichid,
care s-a ridicat la o `n\l]ime
de 12 m [i a zburat pe o dis-
tan]\ de 56 m;
a 1935 - Adolf Hitler a a-
nulat clauzele militare afe-
rente Tratatului de la Ver-
sailles din 1919; concomi-
tent este publicat\ Legea
reintroducerii servicului
militar obligatoriu [i prima
utilizare a termenului
Wehrmacht pentru ansam-
blul for]elor militare ger-
mane;
rului era [i aceea sub form\
de miel. Mielul Hristos S-a
adus ca jertf\ pentru ier-
tarea p\catelor lumii `n-
tregi, cum se spune la sluj-
ba Proscomidiei. Deci,
Domnul Hristos este `n
acela[i timp [i P\storul,
care conduce spre limanul
cel ne`nviforat, dar [i
Mielul care se jertfe[te pen-
tru p\catele fiec\rui cre[tin.
( R ub ri c\ re a l i z a t \ d e p r .
Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
`naintea unui eveniment
important din via]\, `nain-
tea unei `ncerc\ri pe care
[tii c\ trebuie s\ o dep\-
[e[ti, este recomandat s\
te spovede[ti [i, dac\ vei
avea acordul preotului, s\
te `mp\rt\[e[ti. Iar cine
refuz\ ~mp\rt\[ania pe
motiv c\ ar gr\bi moartea,
este `n situa]ia celui care,
de[i merge prin de[ert, re-
fuz\ s\ ia cu el o sticl\ cu
ap\, pretext=nd c\ e greu
de transportat. (Rubric\
realizat\ de Petru AVRAM)
a 1947 - A ap\rut, la
Bucure[ti, „Revista lite-
rar\“ condus\ de Miron
Radu Paraschivescu;
a 1957 - A murit, la Pa-
ris, sculptorul Constantin
Brâncu[i, membru post-
mortem al Academiei ro-
mâne; artist al artei secolu-
lui XX, Brâncu[i a exprimat
`n crea]ia sa, esen]ializat\ [i
purificat\ `n liniile care o
compun, o viziune cu totul
original\ asupra lumii, `n
care sunt reg\site miturile
primordiale ale omenirii, dar
[i elementele inconfundabile
ale artei populare române[ti
(n. 19.02/2.03.1876);
a 1963 - A erupt vul-
canul Agung din Bali, du-
când la uciderea a 11.000
de oameni;
a 1966 - Astronau]ii a-
mericani Neil Armstrong [i
David Scott, afla]i la bordul
navetei Gemini 8, reu[esc
prima conectare a unei
navete spa]iale cu echipaj
uman cu un alt obiect, o ra-
chet\ Agena;
a 1997 - Semnarea Acor-
dului privind reducerea
emisiilor de gaze cu efect de
ser\, adoptat la Conferin]a
ONU de la Kyoto (Japonia),
la 11 decembrie 1997. a
 OPINII & COMENTARII Vineri, 16 martie 2007 3
EUROPA CRE{TIN| `narmate, foarte probabil bandi]i, au EDITORIAL
descins `n camera sa [i l-au ucis f\r\

Uci[i `n slujba promov\rii s\-i dea timp s\ coboare m\car din pat.
Preotul era iubit de to]i pentru c\ a de-
pus o autentic\ m\rturie de iubire `n
Elogiu spiritului critic
misiune chiar `n timpuri foarte grele.
umane [i a evangheliz\rii Mons. Bruno Baldacci, preot italian
din Dieceza de La Spezia, 63 de ani, a
a Orice artist care scoate pe simeze
sau pe scen\ produsul s\u artistic
trecut: nou\ preo]i, o c\lug\ri]\ [i un fost g\sit `n diminea]a zilei de 30 mar-
voluntar laic au avut parte de moarte tie 2006, `n camer\, `ntr-o parohie din trebuie s\ `n]eleag\ un fapt elementar:
de pr. Cornel CADAR violent\. Na]iunea cu cel mai mare Brazilia (Vitória da Conquista, statul
num\r de preo]i uci[i este Kenya, trei Bahia). Trupul s\u prezenta semne e- `n art\, proprietatea asupra operei
„Sângele martirilor e s\mân]a cre[ti- preo]i, urmat\ de Nigeria, cu doi preo]i. vidente de lovituri.
nilor“, spunea Tertulian `n vechime. Al doilea continent marcat de mor]i Sora Leonella Sgorbati, italianc\ de se deleag\, succesiv, fiec\ruia
Dou\zeci [i patru de misionari catolici –
preo]i, persoane consacrate [i laici – au
violente `n anul 2006 este America de 66 de ani, a fost ucis\ la 17 septembrie dintre cei care o privesc/ascult\ a
Sud, unde [i-au pierdut vie]ile [ase 2006 la Mogadiscio (Somalia) `n timp
fost uci[i `n anul 2006, `n timp ce `[i preo]i, o c\lug\ri]\ [i un laic. Brazilia ce se `ndrepta spre spitalul `n care `[i
`ndeplineau lucrarea misionar\. Fa]\ este na]iunea `n care Biserica a pl\tit desf\[ura activitatea. Uciga[ii, care de Nicolae DIMA
de anul 2005, num\rul celor uci[i a un dublu tribut de sânge. ~ntre vic- erau ascun[i `n spatele unui automo-
sc\zut cu unu [i este aproape dublu fa]\ Trebuie s\ recunosc faptul c\ n-am fost niciodat\
timele din acest continent se num\r\ bil, au desc\rcat `n trupul c\lug\ri]ei un admirator al lui Richard Clayderman. Nu i-am
de anul 2004. Cinci dintre cei uci[i `n [i o c\lug\ri]\ din Statele Unite ale [apte gloan]e.
anul 2006 sunt din Europa. Idalina Neto Gomes, 30 de ani, laic\ suportat niciodat\ interpret\rile, pe care le consi-
Americii implicat\ `n reintegrarea so- deram superficiale [i sentimentaliste. ~mi recuno-
Agen]ia misionar\ „Fides“ a Vatica- cial\ a fo[tilor de]inu]i, ucis\ tocmai de voluntar\ portughez\, a fost ucis\ `n
nului a publicat lista lucr\torilor pas- unul dintre ei, [i un laic ucis `n primele ore ale zilei de 6 noiembrie [team, `n acela[i timp, caren]ele `n educa]ia muzi-
torali care [i-au pierdut via]a pe câm- Guatemala, foarte probabil pentru c\ 2006 de un grup de oameni `narma]i, cal\ - deci implicit admiteam c\ nu am calificarea de
pul de misiune. ~n aceast\ list\ intr\ nu a cedat `n fa]a celor ce c\utau s\-l care au atacat re[edin]a din Angonia a emite p\reri critice referitor la opera interpreta-
to]i cei care au murit `n mod violent [antajeze [i a celor corup]i. (Mozambic), r\nind alte dou\ persoane tiv\ a unui solist recunoscut `n `ntreaga lume. Nu
sau care [i-au sacrificat via]a, con[ti- Asia a fost sc\ldat\ de sângele a doi [i ucigându-l [i pe paroh, Waldyr dos l-am `nghi]it niciodat\, deci nu m-am `nghesuit prea
en]i fiind de riscurile la care se spun, preo]i, a unei c\lug\ri]e [i a unui laic. Santos, brazilian iezuit de 69 de ani. tare s\ cump\r bilete la concertul pe care l-a avut
f\r\ s\-[i abandoneze misiunea. Tru- ~n India au fost uci[i un paroh [i un Fides explic\ faptul c\ lista este pro- acum c=teva s\pt\m=ni `n Ia[i. Dar am a[teptat
purile multora dintre ei au fost g\site laic, `n timp ce `n la Ambon, `n Mo- vizorie; trebuie s\-i ad\ug\m pe to]i cei oarecum ner\bd\tor cronicile la acest concert [i la
cu ore sau zile dup\ deces. lucche (Indonezia), teatru de ciocniri despre care nu avem informa]ii, „care cel din Bucure[ti, [i deci am avut o u[oar\ satisfac]ie
Lista nu folose[te termenul „martiri“, sângeroase [i de violen]e `n ultimii ani, `n orice col] al planetei sufer\ [i pl\tesc citindu-le. Respectuo[i peste m\sur\, ie[enii l-au as-
`n primul rând pentru a nu interveni `n a fost ucis\ o c\lug\ri]\. Lor li se ada- cu via]a credin]a lor `n Cristos“. cultat cumin]i pe pianist. ~n schimb, pot risca s\
procesul pe care Biserica ar putea s\-l ug\ un preot ucis `n Turcia. Benedict al XVI-lea, `ntr-un discurs spun c\, mult timp de acum `nainte, monsieur
fac\ pentru a-i declara sfin]i [i, `n al doi- De o moarte violent\ a avut parte [i ]inut cu patru zile `nainte de publi- Clayderman nu va mai reveni `n Bucure[ti cu mult\
lea rând, din cauza lipsei de informa]ii, un c\lug\r `n Oceania, ucis `n Port carea datelor de mai sus, gândindu-se pl\cere, `n ciuda declara]iilor optimiste ale impre-
`n marea majoritate a cazurilor, cu Moresby (Papua Noua Guinee). la „acei catolici care `[i p\streaz\ fide- sarului s\u. Mai pe scurt, m-a surprins pl\cut s\
privire la circumstan]ele mor]ii lor. Dintre cei cinci uci[i din Europa, litatea f\r\ s\ cedeze la compromisuri,
uneori chiar cu pre]ul unor mari sufe-
aflu c\ pianistul a fost apostrofat „la scen\ deschis\”
Cu toate acestea, cei uci[i sunt pro- trei sunt italieni [i doi portughezi. de unii dintre spectatorii s\i, care erau convin[i c\
pu[i credincio[ilor spre pomenire `n Andrea Santoro, preot din Dieceza rin]e” a subliniat: „~ntreaga Biseric\
admir\ exemplul lor [i se roag\ pentru acompaniamentul folosit de Clayderman nu era c=n-
rug\ciune, pentru ca sacrificiul lor s\ de Roma, de 61 de ani, a fost ucis la
nu fie uitat de oameni [i pentru con- ca ei s\ aib\ puterea de a persevera, tat pe viu. Organizatorii concertului au negat c\ ar
Trabzon (Turcia) la 5 februarie 2006 `n
tribu]ia pe care au oferit-o la cre[terea timp ce se ruga `n biseric\. [tiind c\ suferin]ele lor sunt izvor de fi fost folosit\ muzic\ pre`nregistrat\, fie [i pentru
Bisericii `n diferite p\r]i ale lumii, `n P\rintele José Alfonso Moreira, c\- victorie, chiar dac\ pe moment pot s\ acompaniere, [i au dat vina pe suneti[tii Ateneului,
slujba promov\rii umane [i a evan- lug\r portughez, a fost ucis la 9 febru- par\ un faliment“. care ar fi dat prea tare `n boxe sunetul provenind de
gheliz\rii. arie 2006 `n re[edin]a sa din Bailundo, la instrumentele din jurul pianului de pe scen\.
Africa este continentul `n care s-au `n Angola. Avea 80 de ani. Tocmai se * Pr. Cornel Cadar este consilier cultural al Dar nu despre R. Clayderman este vorba, `n prin-
`nregistrat cele mai multe victime anul culcase, când cincisprezece persoane Episcopiei Romano-CCatolice de Ia[i cipal, aici. Ci despre un alt lucru foarte important:
atitudinea critic\ a consumatorului de act cultural.
C\ trebuie ca publicul culturii s\ aib\ spirit critic
IDEEA CRE{TIN| ascu]it, nici nu `ncape vorb\. Este, `ns\, obligatoriu
s\ se r\spund\ la `ntrebarea cum este de dorit s\ se
Despre voca]ia fericirii manifeste acest spirit critic. Poate un purt\tor de
papion, `ntr-o sal\ str\lucitoare, `n vecin\tatea
unor oameni educa]i, s\ se ridice pur [i simplu `n pi-
florii, udând r\d\cina dure-
rii cu lacrimi, a f\cut crucea cioare [i s\ fluiere, atunci c=nd este nemul]umit de
de Monica s\ `nfloreasc\. calitatea actului artistic? S-a `nt=mplat de cur=nd la
PATRICHE Nu e a[a c\ e[ti fericit, su- Scala, `mi ve]i aminti, adic\ `n cea mai grozav\ sal\
flete? Nu mai duci `n spate o de teatru liric a Europei, ceea ce `nseamn\ c\ da, se
Putem fi siguri c\ avem cruce grea, ci un copac `nflo- poate face [i astfel.
voca]ia fericirii [i a vie]ii rit. Por]i inim\ de Maic\, Papionul, c\ma[a scrobit\, pantofii de lac, rochi-
atâta timp cât a `nflorit `nflorit\. Unde sunt dureri- ile de sear\, toate acestea sunt fire[ti [i chiar de
crucea. A trecut duminica le? Unde r\nile? Unde sufe-
Sfintei Cruci, suntem din- dorit `ntr-o sal\ de teatru sau de oper\. ~n fa]a lui
rin]a, `ntreb\rile, `ndoiala? Verdi, a lui Bach, a ilustrului Enescu, nu ne putem
colo de ea. ~nfloresc dumini- Am trecut un prag. Sun-
cile `n chip luminos. Râu de prezenta oricum. Dar probabil c\ ar fi bine s\ nu
tem al]ii, maturi. Nu moar- r\m=nem doar la at=t. Din c=nd `n c=nd, a asista la
lumin\ poart\ gurile noas- tea, nu suferin]a, nu boala
tre ce se deschid `n slav\. „Aida” `n jean[i [i pantofi de sport poate fi un fapt
maturizeaz\. Apostolul cu iu- necesar. Arti[tii sunt, de foarte multe ori, oameni re-
Floare de cântec pe gura bire [i-a lipit inima de inima
mut\ ai pus, Maic\. marcabili, sunt profile proeminente `n lumea
Maicii sale. Iubire `nflorind
O vede]i pe Maica Domnu- pe cruce - cruce a inimii noastr\, dar nu sunt zei. Adic\ nu sunt de neatins.
lui? Ea a str\b\tut singu- Artistului nu i te `nchini, ci doar `i oferi respectul [i
r\tatea tuturor, când ziua s\race, a gurii mute, a min]ii
nepricepute, a gestului stân- recuno[tin]a ta, prin aplauze, atunci c=nd le merit\.
crucii p\rea c\ nu are sfâr[it. Ori dezaprobarea ta, p\r\sind sala, fluier=nd sau
Cei singuri vor fi ferici]i. gaci- aceasta este maturi-
tatea noastr\ de fii care refuz=nd s\-l chemi la ramp\, atunci c=nd presta]ia
Dac\ a[ fi [tiut c\ suferin]a lui este slab\.
este cale spre Tine! A[ fi a[teapt\ r\bd\tori `nvierea. noas\ care m-a n\scut [i ca- mare frumuse]e. Via]a `n lu-
~nvierea sufletului este o re mi-a scris numele lipind me e grea, `]i trebuie hain\ Orice artist care scoate pe simeze sau pe scen\
primit-o cu drag. A[ fi des-
chis bra]ele [i m-a[ fi l\sat deschidere a lui `ntr-o sensi- de el taina sufletului meu. aspr\. Dar dincolo de greu- produsul s\u artistic trebuie s\ `n]eleag\ un fapt e-
pironit\ pe cruce. bilitate de floare care se las\ Numele meu `nflore[te pe tatea crucii [i asprimea hai- lementar: `n art\, proprietatea asupra operei se de-
Vede]i, a `nflorit crucea! s\rutat\ de lumin\ [i de iu- buzele tale, pe gura ta - nei, sufletul `nvie `n sensi- leag\, succesiv, fiec\ruia dintre cei care o pri-
De ziua crucii. O bucurie birea Maicii. Mereu ne `n- cruce a Cuvântului. bilitate [i delicate]e. Dum- vesc/ascult\. Respectiv, atunci c=nd privitorul `[i d\
f\r\ sfâr[it. ~nfloresc [i su- tâmpin\ Maica la ~nviere. Ei Cum or fi tr\ind florile pe nezeu `nsu[i este sensibili- cu p\rerea, autorul nu are nici un drept de a replica
fletele noastre, p\trund u- `i d\ruim lacrimile. Lacri- crucea Domnului? Cum vor tate [i delicate]e. Maica nervos. Scoaterea `n public a operei te priveaz\ de
nul `n cel\lalt. Numai cer mile sunt via]a noastr\ de tr\i sufletele noastre `nvi- Domnului confirm\. drepturile morale pe care le ai asupra ei. Celelalte,
peste flori, `nve[mântân- tain\, lumina care, pe crucea ate, cum vor gusta fericirea? Vedem voca]ia noastr\ de de ordin juridic [i economic, `]i r\m=n neatinse, dar
du-le `n iubire. O pregustare privirii nev\z\toare, a l\cri- Cum e viu sufletul meu lipit fiin]e fericite , de fiin]e care acesta este indiscutabil abrogat. Opera ta poate fi
a Pa[telui. Atunci, to]i cei de mat. Ca un lac\t care une[te de sufletul Maicii sale? cresc `n Dumnezeu, privind
Dup\ duminica crucii `mi florile de pe cruce. disecat\ (prin cuvinte), poate fi criticat\, dezb\tut\,
pe cruce vom `nflori. vederea [i nevederea, pecet-
luie[te ochiul orb al fiului cu sunt d\ruite toate dumini- O a[chie din Crucea Dom- chiar desfiin]at\ de c\tre cei care privesc.
Dac\ au fost cruci `n lu- S\ te pleci timid [i s\ aplauzi nemeritat `n fa]a
me, ele vor fi `nflorit. Dac\ pleoapa Maicii, pleoap\ ce ]i- cile. Maic\ a Domnului, vi- nului este la biserica noas-
ne ca pe un prunc lacrima. no, c\ a r\mas sufletul meu tr\. Am s\rutat-o cu drag, unor actori de m=na a doua doar pentru c\ asta este
ai avut o cruce grea, va fi ve- tot ce-]i ofer\ bietul teatru de provincie, este sub
nit ceasul greu, luminat, al ~nvierea sufletului este o mut. Vino, cântec al inimii. [tiind c\ durerea Lui am s\-
`nfloririi ei. Dac\ prive[ti cu `nflorire a lui `n delicate]ea Vino, Maic\ [i pune `n inuri rutat-o, [i durerea tuturor. demnitatea unui spectator educat. S\ ascul]i din im-
aten]ie, fiecare floare are ce- Maicii. Ea `l ap\r\ s\ nu fie albe Cuvântul Vie]ii. Am s\rutat [i durerea mai- puls umanitar complimentele gratuite rostite de un
va din surâsul Maicii. r\nit de lumina care nu r\- Pe tine te vor ferici toate cii care [i-a pierdut fiul, [i critic oarecare la adresa unui scriitor de snoave ief-
Un dar luminat, via]a. ne[te, `i ap\r\ rodnicia de neamurile. Lacrim\ ce [tii suferin]a celui bolnav, [i foa- tine, cu prilejul unei lans\ri de carte din acela[i t=rg
Asta vrea s\ spun\ crucea grab\, `l `nva]\ s\ a[tepte. plânsul tuturor, lacrim\ ca- mea celui fl\mând, [i neve- f\r\ speran]e, este iar\[i o prob\ de sl\biciune inac-
`nflorit\. ~ntâmpin\ cuvintele noastre re plângi, dar nu pe obrazul derea celui orb. Toat\ sufe- ceptabil\. S\-]i supui urechile la cazna de a asculta
Va veni ~nvierea, suntem r\nite, uimirile noastre. durerii, ci pe inima fericit\. rin]a lumii `ntr-o a[chie din miorl\iturile unor c=nt\re]i de oper\ care au multe
la mijloc de drum. D\-mi s\ ~nvierea sufletului ]ine de o Inima fericit\ este inima ca- Crucea Domnului. Dar am preten]ii, dar pu]in talent, este o tr\dare impardo-
mângâi, Doamne, florile. rodnicie luminoas\ pe care re te cunoa[te pe tine, f\r\ s\rutat [i speran]a unei nabil\ a mae[trilor. Din perspectiva lipsit\ de
D\-mi s\ simt fericirea pe numai Maica o prefigurea- de care nimic nu se face. vie]i fericite. Cum s\ nu m\ speran]\ a unui astfel de context artistic, voi ex-
care mi-o d\ Maica `nsingu- z\ [i pe care doar dup\ du- Nici florile nu `nfloresc pe cutremur [tiind c\ lumina clama, f\r\ remu[c\ri: Tr\iasc\ CD-ul! – cel care ne
rat\. Din lacrimi, din t\ce- minica crucii `nflorite o pu- cruce, ne[tiind iubirea ta. `nvierii le va birui pe toate? ajut\ s\ nu ne pierdem luciditatea critic\, cel care
re, `ndurând ceea ce p\rea a tem a[tepta. De aici `ncolo nu mai sun- To]i pa[ii no[tri, `n toate du-
minicile, duc spre fericire, ne livreaz\, din timp `n timp, mostre de virtuozitate
fi de ne`ndurat, `mpletind ~nva]\-m\, Maic\, s\ fiu tem noi. De aici `ncolo [tim
tulpini de flori, ]esând firea fericit\, Maica mea lumi- unde mergem, spre o tot mai spre `nflorirea din rai. a f\r\ compromisuri. a
4 Vineri, 16 martie 2007
PE SCURT
Proiectul „Hristos
`mp\rt\[it copiilor“
a ajuns la Dorohoi
~n zilele de 14 [i 15 martie, la
Protopopiatul Dorohoi s-a
prezentat programul „Hristos
`mp\rt\[it copiilor“, program
la care au fost invit\]i s\ par-
ticipe preo]ii [i profesorii de
religie din zona Protopopia-
tului Dorohoi. „Au fost
prezen]i 42 de cursan]i, care
[i-au exprimat dorin]a de a
participa la aceast\
desf\[urare a programului
pentru a `n]elege nout\]ile pe
care le aduce proiectul `n
metoda de predare, `n ge-
neral, a `nv\]\turilor reli-
gioase [i a catehezelor `n
[coal\. Chiar [i laicii au dorit
s\ cunoasc\ aceast\ metod\
pentru a fi utili `n cadrul Bi-
sericii Ortodoxe. Ast\zi (n.r.
ieri, 15 martie) s-a `ncheiat
atelierul de lucru cu o grup\
de 16 copii, pe care i-am adus
de la o [coal\ general\ din
mediul rural, copiii fiind foar-
te mul]umi]i [i bucuro[i c\ au
participat la o asemenea apli-
ca]ie [i la o asemenea lec]ie,
au dat r\spunsuri foarte fru-
moase [i credem c\ a fost o
reu[it\ prezentarea acestui
program `n cadrul Protopo-
piatului Dorohoi. Urmeaz\ ca
de acum `nainte, cuno[tin]ele
dob=ndite [i diferen]ele do-
b=ndite `n aceste zile s\ fie
aplicate de fiecare preot [i
profesor de religie `n biserica
[i `n parohiile din care ei au
venit“, a declarat, pentru Ra-
dio Trintas, pr. Stelian Ciur-
ciun, protopop de Dorohoi.
Proiectul „Hristos `mp\rt\[it
copiilor“ se desf\[oar\ `n
Rom=nia cu binecuv=ntarea
Sfantului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Romane, fiind apro-
bat `n sesiunea de lucru din
17 - 18 ianuarie 2006, la reco-
mandarea Mitropoliei
Moldovei [i Bucovinei.
Conferin]e pastorale
la T=rgu Neam]
~n perioada Postului Mare,
Protopopiatul Târgu Neam]
organizeaz\ un ciclu de con-
ferin]e pastorale, care se
desf\[oar\ `n bisericile din
ora[ul Târgu Neam]. P=n\
acum, conferin]ele au avut loc
Biserica „Sfântul Spiridon“,
pe 4 martie, la Biserica
„Sfântul Nicolae“, pe 11 mar-
tie, la Biserica Humule[ti, pe
14 martie. Duminic\ 18 mar-
tie, conferin]a va avea loc la
Biserica „Sfin]ii Voievozi“.
Aceste conferin]e sunt prece-
date de s\vâr[irea Sfântului
Maslu de ob[te [i sunt sus]i-
nute de preo]ii din pro-
topopiat. (pr. Marian Filip)
Ajutor financiar
pentru bisericile
aflate `n patrimoniul
mondial UNESCO
Ministerul Culturii [i Culte-
lor va aloca `n acest an fon-
duri financiare `n valoare de
circa 1, 3 milioane lei pentru
lucr\ri de restaurare la 12
obiective aflate printre monu-
mentele `nscrise pe lista pa-
trimoniului mondial UNESCO,
informeaz\ Radio Trinitas.
Cele mai importante finan-
]\ri au fost acordate pentru
biserica M\n\stirii Vorone]
(206.000 lei), M\n\stirea
Humor (150.000 lei) [i Bise-
rica „Sf. Cruce“ din P\tr\u]i
(130.000 lei). De asemenea,
au mai primit fonduri biseri-
ca de lemn Ieud Deal, Biseri-
ca „Sf. Ioan Botez\torul“ din
Arbore, biserica de lemn
„Intrarea Maicii Domnului `n
Biseric\“ din B=rsana,
M\n\stirea Hurezi [i
M\n\stirea Probota. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Mitropoliei Basarabiei i s-a
a recunoscut [i reconfirmat succesiunea
Oficialit\]ile de stat ale sarabia de mai tarziu, f\cea cal. ~n anul 1813, la rug\min- neasc\, s-o integreze `n for- copi-vicari, `ntre care [i PS
Republicii Moldova au recu-
noscut [i reconfirmat succesi-
parte din Mitropolia Moldo-
vei, iar partea central\ [i cea
tea fostului mitropolit de Pol-
tava [i apoi de Kiev, [i exarh
mele de via]\ tipic ruse[ti“, a
declarat, pentru Radio Trini-
Petru P\duraru, care a cerut
s\ fie luat sub obl\duirea
unea Mitropoliei Basarabiei de sud apar]inea de Episcopia al bisericilor din }ara Rom=- tas, pr. prof. acad. dr. Mircea Sf=ntului Sinod al BOR. ~n
cu institu]ia omonim\ desfi- Romanului. Abia `n anul neasc\ [i Moldova, Gavriil P\curariu, de la Facultatea
in]at\ de ru[i. Astfel, prin or- 1538, c=nd turcii, condu[i de B\nulescu Bodoni, s-a creat o de Teologie Ortodox\ „Andrei
aceast\ situa]ie, Sf. Sinod al
Bisericii noastre l-a numit
dinul nr. 33, Serviciul de Stat sultanul Soliman Magnificul, arhiepiscopie nou\ sub nu- {aguna“ din Sibiu. loc]iitor de mitropolit al Ba-
pentru Problemele Cultelor au cucerit partea de sud a Ba- mele de «Arhiepiscopia Chi[i- ~n anul 1941, ]inutul Ba- sarabiei, fiind vorba de o revi-
de pe l=ng\ guvernul basara- sarabiei [i au creat raionul n\ului [i Hotinului», coordo- sarabiei a fost alipit din nou gorare, o re`nviere, o refacere
bean a adus la cuno[tin]\ Mi- Tighina, parohiile din acest nat\ direct de Sf=ntul Sinod la ]ara mam\, `ns\ numai p=- a vechii Mitropolii a Basara-
tropoliei Basarabiei c\ s-au teritoriu anexat la Imperiul de la Sankt Petersburg. ~n n\ `n 1944, c=nd a reintat sub biei, subordonat\ Sf. Sinod de
`nregistrat oficial o serie de Otoman au fost `ncorporate fruntea acestei noi unit\]i ad- st\p=nire sovietic\. ~n anul
modific\ri [i complet\ri la `n a[a numit\ Mitropolie a ministrative biserice[ti, ]arul 1989 s-a desp\r]it de fosta U- la Bucure[ti, iar IPS Petru
este declarat arhiepiscop [i
Statutul pentru organizarea Proilaviei sau a Br\ilei. „~n Alexandru I a numit pe Ga- niunea Sovietic\, cre=ndu-se
[i func]ionarea Mitropoliei 1598, dup\ ce s-a creat Epar- vriil B\nulescu Bodoni, care Republica Moldova. „~n a- mitropolit al Basarabiei `n
1992. ~nalt Prea Sfin]ia Sa a
Basarabiei. Mitropolia amin- hia Hu[ilor, o parte din teri- a p\storit p=n\ `n 1821. ~ns\, ceast\ situa]ie se `ncearc\ [i
tit\ a fost recunoscut\ de sta- toriul respectiv a fost cedat\ dup\ moartea lui, autorit\- o revigorare a vie]ii biseri- ob]inut recunoa[terea auto-
rit\]ilor de stat de la Chi[i-
tul moldovean ca institu]ie le- noii eparhii. Dup\ 1812, c=nd ]ile centrale de la Petersburg, ce[ti, este ales un nou c=rmu-
gal `nfiin]at\ la 30 iulie 2002. teritoriul respectiv dintre cele politice [i cele biserice[ti, itor al Bisericii din Basara- n\u abia `n urma unor repe-
Teritoriul dintre Prut [i Nis- Prut [i Nistru a fost anexat au numit la c=rma Mitropo- bia, Vladimir C=nt\reanu, tate demersuri pe plan in-
tru a facut parte dintotdeau- Rusiei ]ariste, devenind Ba- liei numai ierarhi ru[i. 12 ie- dar care a r\mas `n continua- terna]ional, chiar `n anii din
na din }ara Moldovei. Terito- sarabia, via]a bisericeasc\ [i rarhi ru[i s-au str\duit s\ ru- re sub jurisdic]ia Bisericii urma“, a mai spus pr. Mircea
riul din nordul provinciei, Ba- nu numai, s-a schimbat radi- sifice aceast\ provincie rom=- Ruse. Au fost alesi [i doi epis- P\curariu. a
Absolven]ii seminariilor [i VIA}A
PAROHIILOR
licen]ia]ii `n teologie au sus]inut Model de
`ntrajutorare la
examenul de capacitate preo]easc\ parohia „Sf. Cuvioasa
Parascheva“ din Ia[i
a 26 de teologi au sus]inut, ieri, examenul de capacitate preo]easc\ a La acest examen ~n cadrul parohiei „Sf.
s-au verificat cuno[tin]ele teologice ale candida]ilor a Nota ob]inut\ la acest examen a Cuvioasa Parascheva“ din
Ia[i, sub supravegherea
contribuit la repartizarea acestora la posturile de preot vacante din Arhiepiscopia Ia[ilor a p\rintelui conf.univ. dr.
Ieri, 15 martie 2007, la Ion Vicovan, func]ioneaz\
Centrul Eparhial Ia[i s-a Fondul permanent de
desf\[urat examenul de ca- `ntrajutor social-medical
pacitate preo]easc\. Acest „Spitalul Sculeni“. Acesta
examen este echivalent cu este destinat strângerii
titularizarea pe posturile fondurilor necesare au-
de preot vacante din Arhie- tor\rii persoanelor
piscopia Ia[ilor. Examenul suferinde internate `n
se ]ine de dou\ ori pe an [i Spitalul „Sculeni“.
S\pt\mânal, pentru bol-
este obligatoriu pentru ab-
solven]ii Seminariilor Teo- navii de la Sculeni, din
logice Liceale Ortodoxe [i sumele donate de enoria[i,
pentru licen]ia]ii Facult\]ii sunt achizi]ionate articole
de Teologie Ortodox\ „Du- de `mbr\c\minte, vesel\,
mitru St\niloae“ din Ia[i fructe [i alimente [i se
care doresc s\ primeasc\ prepar\ hran\ cald\ `n
parohii. „~n conformitate cu buc\t\ria parohiei. Sub
`ndrumarea [i coor-
Regulamentul stabilit de
Patriarhia Rom=n\, `n [e- donarea doamnei Elena
din]a Sf=ntului Sinod al B\lan, de cur=nd au fost
Bisericii Ortodoxe Rom=ne transportate, la spitalul
multe probe. Prima a con- tropolitul Moldovei [i Bu- pentru absolven]ii de semi- Sculeni produse ali-
din 4-5 martie 2003, s-a or- stat dintr-o examinare psi- covinei, iar la celelalte pro- nar - nota final\ a anilor de
ganizat, la Centrul Epar- mentare [i articole textile
hologic\ eliminatorie, pe be orale s-au testat cuno[- studiu [i nota de la exa-
hial Ia[i, examenul de ca- `n valoare de 1.000 lei.
care to]i candida]ii au tre- tin]ele scripturistice [i menul de Competen]e pro-
pacitate preo]easc\, sesiu- Transportul a fost asigu-
cut-o, dup\ care s-a trecut liturgice, cele din domeniul fesionale, `n cazul absol-
nea martie 2007. La acest ven]ilor de seminar. ~n rat tot prin bunavoin]a
la examenul propriu-zis `n predicilor [i catehezelor,
examen s-au `ncris cinci precum [i cele din Legisla- func]ie de aceste medii [i de enoria[ilor, cu trei ma[ini
care s-au testat cuno[- ale acestora. Fondul per-
licen]ia]i ai Facult\]ii de tin]ele teologice ale celor ]ia [i administra]ia biseri- op]iunea fiec\ruia s-a f\cut
Teologie Ortodox\ «Dumi- ceasc\. To]i candida]ii au repartizarea la parohii. manent de `ntrajutor so-
`nscri[i“, ne-a declarat con- cial-medical, a[a cum `i
tru St\niloae» din Ia[i [i silierul administrativ al ob]inut note de promovare Dup\ repartizarea celor
21 de absolven]i ai Semi- la aceste probe, dup\ care 18 candida]i care au optat arat\ [i titulatura, are
Arhiepiscopiei Ia[ilor, p\- caracter permanent pen-
nariilor Teologice Liceale rintele Mihai Ciocan. s-au f\cut mediile finale, pentru parohii, IPS Mitro-
din Arhiepiscopia Ia[ilor. care reprezint\ nota de ti- polit Daniel i-a invitat pe tru Spitalul „Sculeni“, uni-
tate care beneficiaz\, ast-
~ntre cei din urm\, s-au tularizare pe postul de pre- ace[tia la re[edin]a mitro-
num\rat opt monahi, pa- 18 noi candida]i ot ales de candidat. Aceas- politan\ pentru a-i felicita fel, consecvent [i consis-
tru de la M\n\stirea Bis- tent, de suport logistic din
la preo]ie t\ not\ este, de fapt, media [i a-i `ndemna s\ se angaje-
partea Parohiei „Sf. Cuv.
tri]a, doi de la M\n\stirea aritmetic\ dintre nota de ze cu mult\ credin]\ [i mult
P=ng\ra]i, unul de la M\- La proba scris\, candi- la examenul de capacitate curaj la misiunea la care Parascheva“, nu doar prin
n\stirea {oldana [i unul da]ii au r\spuns la o `ntre- preo]easc\, nota de la exa- sunt chema]i s\ o fac\ `n colecte [i oferte sporadice.
de la M\n\stirea Secu. bare formulat\ de ~nalt menul de licen]\ sau de la parohiile primite. ({tefan Activitatea filantropic\ `n
Examenul a avut mai Prea Sfin]itul Daniel, Mi- examenul de Bacalaureat - M|RCULE}) cadrul parohiei este
sus]inut\ [i prin Punctul
farmaceutic „Sf. Cuv.
Parascheva“, amenajat `n
S\rb\toarea Sf=ntului Gheorghe `n Grecia „Ca un izb\vitor al celor robi]i
[i celor s\raci folositor, neputincio[ilor casa parohial\. Acesta
doctor, conduc\torilor ajut\tor, este aprovizionat cu
Perioada: 18 - 28 aprilie 2007 Purt\torule de biruin]\, Mare Mucenice
Gheorghe, roag\ pe Hristos Dumnezeu
medicamente, la ini]iativa
s\ mântuiasc\ sufletele noastre.“
[i cu sprijinul preotului
Sf=ntul Mare Mucenic Gheorghe este LEVADHIA - PARTICIPARE LA SFAN-
unul dintre cei mai iubi]i [i cinsti]i sfin]i TA LITURGHIE [i `nchinare la mo[tele paroh, de c\tre o firm\
ai Ortodoxiei. Sfântului Gheorghe, Atena (vizitare: Acro- din Germania, dar [i de
Centrul de Pelerinaj „Sfânta Paras- pole, Pia]a Parlamentului, Catedrala Informa]ii suplimentare pute]i c\tre firma „Antibiotice“
cheva“ v\ invit\, `n perioada 18 - 28 Mitropolitan\); Insula Eghina (moa[tele ob]ine la num\rul de telefon: Ia[i, meritul fiind al dom-
Aprilie 2007, la pelerinajul „S\rb\toarea Sf. Nectarie Taumaturgul); M-rrea Kato Xe- 0232/276907, nilor Veniamin Munteanu
Sfântului Gheorghe“ `n ora[ul Levadhia - nia (`nchinare la Brâul Maicii Domnului) - la sediul [i Ioan Nani, fostul [i, res-
Grecia, unde se p\streaz\ o parte din Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâ- Centrului de Pelerinaj pectiv, actualul director al
sfintele sale moa[te. torul de mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[- companiei, care, de altfel,
Dintre obiective men]ion\m: Valea tele Sf. Grigorie Palama), Ouranopolis
„Sf. Parascheva“
din Ia[i: Bd. {tefan `ndeplinesc [i sarcinile de
Tembe (izvorul [i Biserica Sf. Mc. Paras- (croazier\ `n jurul Sf. Munte Athos). epitropi al bisericii paro-
kevi), Complexul monahal Meteora (moa[- Pre]: 285 euro ^ 185 lei. Servicii in- cel Mare [i Sfânt
hiale. O enoria[\ de su-
tele Sf. Haralambie); Insula Evia: M-rea cluse: transport cu autocar clasificat **; nr. 16, `n curtea Catedralei
Sf. Cuv. David (`nchinare la moa[tele Cuv. transport cu ferryboat: Glyfa - Arghiro-
flet, doamna farmacist\
mitropolitane, Ileana Voroneanu,
David, mormântul Fer. Stare] Iacov Tsa- canstron, Pireu - Eghina, Eghina - Pireu; sau acces=nd site-ul:
likis), Prokopion (`nchinare la moa[tele Sf. cazare `n regim dublu, cu mic dejun, con- asigur\, duminica [i `n
www.centruldepelerinaj.ro. V\ orele libere de dup\ pro-
Ioan Rusul), Makrimalis (`nchinare la form programului la hoteluri de 3***,
moa[tele Sf. Partenie din Lampsakos), preot `nso]itor. mul]umim [i v\ a[tept\m! gram, asisten]a farmaceu-
tic\ a credincio[ilor. (G.R.)

Ministerul `ncearc\ s\ resusciteze
agricultura rom=neasc\
a Ministerul Agriculturii `ncearc\ s\ sprijine agricultura
rom=neasc\, `n acest sens acord=nd aproximativ
150 de milioane de lei pentru lucr\rile agricole de prim\var\
a MAPDR va sprijini `ntr-un cuantum de 20% volumul
creditelor acordate de c\tre b\ncile comerciale pentru
activit\]ile de produc]ie din sectorul vegetal [i zootehnic a
Ministerul Agriculturii,
P\durilor [i Dezvolt\rii Ru-
rale (MAPDR) a alocat, pân\
`n prezent, pentru desf\[u-
rarea lucr\rilor agricole de
prim\var\ suma de 148,824
milioane de lei. Aceast\ sum\
cuprinde m\suri de sprijin
pentru mai multe activit\]i
agricole care sunt f\cute `n
aceast\ perioad\. Astfel,
pentru motorin\, ministerul
a acordat un sprijin `n va-
loare de aproape 110 mii de
lei. Ace[ti bani vor fi folosi]i
pentru achizi]ionarea de mo-
torin\ necesar\ pentru lu-
cr\rile agricole de `nfiin]are
a culturilor de prim\var\.
Pentru prevenirea bolilor
[i d\un\torilor, Ministerul
Agriculturii a acordat, `n a-
ceast\ prim\var\, suma de
11 mii de lei, iar pentru cre-
ditarea produc]iei agricole,
`n conformitate cu prevederi-
le Legii creditului agricol
pentru produc]ie au fost alo-
ca]i 20 de mii de lei noi, iar
pentru ameliorarea soluri-
lor acide au fost aloca]i a-
proape 8.500 de lei noi.
„La sumele alocate pân\
la aceast\ dat\ `n vederea
sus]inerii produc\torilor a-
gricoli se vor ad\uga urm\-
toarele m\suri de sprijin:
pl\]ile directe pe suprafa]\
aferente sistemului SAPS
(de circa 50 euro/ha) pentru
toate suprafe]ele declarate
eligibile, pentru care se de-
pun cereri la Agen]ia de
Pl\]i si Interven]ii pentru
Sistemele de iriga]ii din România au
fost furate, distruse sau dezafectate
a Chiar dac\ persoanele `nscrise `n asocia]ii ale utilizatorilor de ap\ primesc subven]ii
de 80% pentru iriga]ii, de multe ori acestea sunt inutilizabile, din lipsa sistemelor de iriga]ii a
Guvernul a alocat, `n a-
cest an, subven]ii de 80%
din contravaloarea lucr\ri-
lor de iriga]ii, `ns\, `n
multe cazuri, aceste lucr\ri
nu mai sunt posibile din
cauza lipsei sistemelor de
iriga]ii. Imediat dup\ Re-
volu]ie, acestea au fost fu-
rate, distruse sau dezafec-
tate, `n condi]iile `n care
România are [apte milioa-
ne de hectare situate `n zo-
ne cu risc de de[ertificare.
Regiunile cele mai expuse
sunt Dobrogea, sudul Mol-
dovei [i sudul Câmpiei Ro-
mâne. ~n aceste zone, sal-
varea solurilor [i, implicit,
a viitoarelor culturi este `n
strâns\ leg\tur\ cu pre-
zen]a [i func]ionalitatea
sistemelor de iriga]ii.
Chiar dac\ persoanele
`nscrise `n asocia]ii ale uti-
lizatorilor de ap\ primesc
subven]ii de 80% pentru iri-
ga]ii, de multe ori acestea
sunt inutilizabile, din lipsa
sistemelor de iriga]ii. Solu-
]ia ar fi, potrivit reprezen-
tan]ilor direc]iilor agricole
pentru dezvoltare rural\,
amenajarea unor perimetre
de ameliorare, `ns\ aceast\
idee nu poate fi pus\ `n prac-
tic\ deoarece opera]iunea ar
Agricultura `n intervalul
01.03.07-15.05.2007; pl\]i
complementare directe `n
sectorul vegetal (de circa 30
euro/ha) pentru culturile ce-
realiere, oleaginoase, prote-
ice, plante tehnice, etc.; aju-
toare de stat din bugetul
na]ional pentru sus]inerea
produc]iei horticole, sfeclei
de zahar, soii conven]ionale,
inului [i cânepei, orezului [i
hameiului“, a declarat Ne-
culai Olariu, purt\torul de
cuv=nt al Direc]iei pentru
Agricultur\ [i Dezvoltare
Rural\ din Ia[i.
Nivelul acestor pl\]i ur-
meaz\ a fi perfectat `n pe-
rioada imediat urm\toare, o
dat\ cu definitivarea pa-
chetului financiar pentru
România, a suprafe]ei eligi-
bile [i a formei de alocare a
pl\]ilor complementare di-
recte aflate `n negociere la
Bruxelles. De asemenea, `n
cursul anului 2007, va con-
tinua finan]area prin pro-
gramul Fermierul a investi-
]iilor contractate prin Agen-
]ia SAPARD, precum [i a ce-
lor derulate prin programul
SAPARD-ul rom=nesc.
Sprijin pentru
creditele agricole
de produc]ie
Ministrul Agriculturii, P\-
durilor [i Dezvolt\rii Rura-
le, Dan Motreanu, a semnat
proiectul de Hot\râre de
costa cât bugetul Americii
pe o lun\.
O situa]ie dramatic\ este
la Gala]i, unde o investi]ie
de un miliard de dolari a fost
l\sat\ `n paragin\ [i apoi
pr\dat\. Lucr\rile pentru
dezvoltarea sistemului de
iriga]ii pentru 60.000 ha ale
Podi[ului Covurlui au fost
PAGINA AGRICULTORULUI
Guvern prin care se aprob\
nivelul fondurilor publice
pentru anul 2007, acordate
`n conformitate cu prevede-
rile Legii creditului agricol
pentru produc]ie nr. 150/
2003. Sprijinul va fi asigu-
rat din bugetul Ministerului
Agriculturii, P\durilor [i
Dezvolt\rii Rurale.
Proiectul de act normativ
stabile[te c\, pentru anul
2007, MAPDR va sprijini
`ntr-un cuantum de 20% vo-
lumul creditelor acordate de
c\tre b\ncile comerciale
pentru activit\]ile de pro-
duc]ie din sectorul vegetal [i
zootehnic. Acest cuantum
este cu 10% mai mare decât
nivelul mediu al fondurilor
publice aprobate pentru a-
nii 2005 [i 2006 [i este gân-
dit s\ compenseze `n totali-
tate costurile bancare ale
creditelor de produc]ie con-
stopate `n 1990. Construirea
barajului de la Suhurlui a
`nceput `n anul 1975 [i ar fi
trebuit s\ cuprind\ un lac
de acumulare cu o suprafa]\
de 1.000 ha, adânc de 50 de
metri, [i un baraj de
60.000.000 de metri cubi de
p\mânt, pentru z\g\zuirea
apei aduse de la Dun\re.
tractate – dobânda [i comi-
sionul b\ncii.
„Prin aceast\ form\ de
sprijin, dorim s\ `ncuraj\m
[i s\ sus]inem persoanele
active din mediul rural, care
vor s\-[i dezvolte produc]ia
agricol\ pe principii de
pia]\ [i s\ contribuim `n
acest fel la formarea [i con-
solidarea clasei de mijloc `n
mediul rural“, a declarat
ministrul Dan Motreanu.
Totodat\, ministrul Agri-
culturii a ar\tat c\ unul din
efectele implicite ale stimu-
l\rii creditelor de produc]ie
va fi fiscalizarea activit\]ilor
agricole. „Circa 30% din popu-
la]ia activ\ a ]\rii lucreaz\
`n agricultur\. Cu toate a-
cestea, contribu]ia acestei
ramuri la PIB este `nc\ sc\-
zut\ din cauza procentului
mare de gospod\rii care pro-
duc doar pentru consumul
propriu [i care nu «intr\» `n
zona agriculturii fiscalizate.
Prin stimularea creditelor de
produc]ie vom m\ri, implicit,
[i num\rul activit\]ilor fis-
calizate“, a mai spus mi-
nistrul Agriculturii.
Legea creditului agricol
pentru produc]ie nr. 150/
2003 instituie mecanismul
economico-financiar de sus-
]inere a activit\]ilor curente
de produc]ie prin acordarea
de credite agricole `n condi]ii
avantajoase pentru pro-
duc\tori. Pân\ `n prezent,
aceast\ form\ de sprijin s-a
O alt\ categorie de soluri
care [i-au pierdut fertili-
tatea sunt cele afectate de
eroziunea eolian\, `n supra-
fa]\ de 19.830 hectare.
Acestea sunt soluri nisi-
poase, situate majoritar pe
câmpia Calm\]uiului [i pe
terasele râului Buz\u, care
au textur\ grosier\, fertili-
tate redus\ [i vegeta]ie lip-
s\, defecte ce impun aplica-
rea unui sistem de agricul-
tur\ ameliorativ\ specific\.
Dup\ 1991, o dat\ cu de-
fri[\rile intense ale planta]i-
ilor de vii [i t\ierile necon-
trolate ale perdelelor foresti-
ere, fenomenul de eroziune a
acestor soluri s-a accentuat.
Unul dintre principalele in-
strumente de combatere a
extinderii de[ertific\rii este
plantarea de arbori [i de alte
plante, care s\ men]in\ cali-
tatea solurilor.
Sisteme de iriga]ii deza-
fectate sunt [i `n Ia[i, unde
se irig\ o suprafa]\ de a-
proape [ase ori mai mic\ de-
cât `n anul 1989, adic\ nu-
mai 10.000 ha. La multe sis-
teme au fost distruse aripile
de udare [i componente ale
sta]iilor de pompare.
Pagin\ relizat\ de Silviu DASC|LU
Vineri, 16 martie 2007
bucurat de succes `n rândul
produc\torilor agricoli, volu-
mul pl\]ilor ridicându-se la
30,7 milioane de lei `n 2005 [i
la 34,5 milioane de lei `n 2006.
CEC vine `n ajutorul
produc\torilor agricoli
CEC deschide conturi pen-
tru produc\torii agricoli,
persoane fizice sau juridice,
care vor s\ acceseze sub-
ven]iile primite de la Uniu-
nea European\ [i de la Mi-
nisterul Agriculturii. „Clien-
]ii persoane fizice autorizate
[i persoane juridice pot opta
pentru deschiderea unui
cont curent clasic sau cont
Privilegiu SRL cu o dob=n-
d\ ce poate atinge nivelul
de 6,5% la depunerile `n lei.
Dup\ deschiderea contului,
pentru `ncasarea sunbven]i-
ilor pot beneficia de orice alt
produs sau serviciu din por-
tofoliul CEC. Clien]ii per-
soane fizice au la dispozi]ie
un cont curent personal, un
cont card sau cont Privile-
giu. O dat\ deschis un ase-
menea cont, titularul poate
beneficia [i de restul pro-
duselor [i serviciilor CEC.
Prin intermediul acestor
conturi se pot face pl\]i c\-
tre furnizorii de servicii
cum ar fi telefon, radio, TV,
energie sau depozite“, se
arat\ `ntr-un comunicat de
pres\ venit la redac]ie. a
~n Boto[ani, doar 1% din
suprafa]a agricol\ mai poate
fi irigat\, iar `n Giurgiu, 2%.
La Neam], chiar dac\
toate sistemele de iriga]ii au
fost distruse sau furate,
imediat dup\ 1989, potrivit
[efului Direc]iei Agricole [i
pentru Dezvoltare Rural\,
Liviu Bumbu, jude]ul nu es-
te afectat de secet\, iar da-
c\, pân\ `n toamn\, va plo-
ua de dou\-trei ori, produc-
]ia agricol\ va fi una dintre
cele mai bune. Din Neam]
nu se `ntrevede o criz\ a
apei `n urm\torul deceniu,
„pentru c\ evenimentele ge-
ologice se desf\[oar\ pe mii
de ani“, a afirmat Bumbu. O
solu]ie propus\ de acesta
pentru cei afecta]i de secet\
este s\ se mute unde este
ap\. Neam]ul are 170.000
de hectare de teren arabil,
pe care se cultiv\ `n special
grâul, cartoful, rapi]a, po-
rumbul, orzul [i orzoaica.
La Bac\u, seceta nu a-
menin]\ deocamdat\ cultu-
rile, dar sistemele de iriga]ii
pot acoperi doar 20% din
suprafa]a cultivat\. Ac]iu-
nea de plantare a cartofilor
se desf\[oar\ normal, exis-
tând ap\ `n sol la adânci-
mea de 18-20 de centimetri,
iar livezile [i vi]a-de-vie nu
sunt afectate.
O situa]ie normal\ este
`n jude]ele Sibiu [i Hune-
doara, unde z\pada [i ploile
din aceast\ iarn\ au fost su-
ficiente culturilor, pomilor
[i vi]ei-de-vie. a
5
PE SCURT
19 produse
tradi]ionale rom=ne[ti
au fost `nregistrate
de nem]eni
Un num\r de 19 produse tra-
di]ionale din jude]ul Neam]
au fost `nregistrate oficial la
Ministerul Agriculturii, P\du-
rilor [i Dezvolt\rii Rurale de
la `nceputul anului trecut [i
pân\ `n prezent. Printre pro-
dusele tradi]ionale din Neam]
se reg\sesc mai multe sorti-
mente de ca[caval, dar [i hâr-
zobul de brad - adic\ pe[te
afumat cu cetin\ de brad -
dulcea]a de p\p\die, gemul de
m\ce[e sau cozonacul [i brân-
zoaicele „a la Bote[ti“. „La
aceast\ or\, [apte firme sau
asocia]ii familiale din Neam]
sunt recunoscute oficial ca
produc\tori de produse tradi-
]ionale, iar rezultatele muncii
lor s-au materializat `n 19
produse atestate“, a declarat
[eful Direc]iei pentru Agricul-
tur\ [i Dezvoltare Rural\
Neam], Liviu Bumbu. Proce-
dura de atestare a unor pro-
duse tradi]ionale prevede c\
agentul economic `n cauz\,
care consider\ c\ de]ine re]e-
ta unui anumit produs tradi-
]ional, trebuie s\ depun\ ce-
rerea de `nregistrare, `nso]it\
de alte documente, din care
s\ rezulte caracterul deosebit
al unui anumit produs.
Urmeaz\ etapa verific\rii pe
teren [i `ntocmirea unui pro-
ces verbal. Ulterior, dosarele
sunt `naintate MAPDR, care
trebuie s\ elibereze sau s\ re-
fuze eliberarea atestatului de
produs tradi]ional.
Proiectele pentru
fonduri europene
pot fi depuse la
Agen]iile de Pl\]i
Proiectele pentru accesarea
fondurilor europene destinate
agriculturii vor putea fi de-
puse la oficiile Agen]iei de
Pl\]i pentru Dezvoltare Rura-
l\ [i Pescuit (APDRP) din fie-
care jude], spre deosebire de
metodologia programului
SAPARD, potrivit c\reia do-
sarele se depuneau doar la
centrele regionale. Noua pre-
vedere se adreseaz\ atât celor
care vor solicita fonduri eu-
ropene pentru derularea pro-
gramelor de dezvoltare ru-
ral\, cât [i beneficiarilor pro-
gramului SAPARD, pentru
depunerea cererilor de plat\.
Astfel, se va scurta timpul
`ntre depunerea cererii [i pla-
ta efectiv\. „Este un pas im-
portant pe care Agen]ia `l face
`n descentralizarea [i `n faci-
litarea accesului la fonduri co-
munitare. Pot spune c\, `n
cazul `n care vorbim despre
pl\]i aferente achizi]iilor sim-
ple, beneficiarul va primi bani
`n mai pu]in de 30 de zile“, a
declarat directorul general
adjunct al APDRP, Dan
Gherghela[. Pentru progra-
mul SAPARD, depunerea
proiectelor a fost posibil\
pân\ `n iulie 2006, dat\ la
care solicit\rile au dep\[it
suma de 1,5 miliarde de euro
alocat\ programului. Potrivit
datelor furnizate de APDRP,
agen]ia a efectuat pl\]i de 730
de milioane de euro pân\ `n
prezent, iar diferen]a pân\ la
1,5 miliarde trebuie achitat\
pân\ `n luna noiembrie 2008.
APDRP va gestiona [i fon-
durile europene pentru dez-
voltare rural\. România tre-
buie s\ cheltuie 500 de mili-
oane de euro `n 2007, din to-
talul fondurilor europene de
7,5 miliarde de euro, alocate
de UE pentru dezvoltare ru-
ral\, pân\ `n 2013. Ministerul
Agriculturii, P\durilor [i
Dezvolt\rii Rurale (MAPDR)
a anun]at, mar]i, c\ a trans-
mis spre avizare Comisiei
Europene, Planul Na]ional
Strategic de Dezvoltare
Rural\ pentru perioada
2007-2013. a
6 Vineri, 16 martie 2007
PE SCURT
~nmatricularea
ma[inilor de mâna a
doua a sc\zut cu 25%
Num\rul vehiculelor secon
hand `nmatriculate `n primele
dou\ luni ale acestui an, `n
România, s-a redus cu aproxi-
mativ 25%, fa]\ de aceea[i pe-
rioad\ a anului trecut, din
cauza taxei de prim\ `nmatricu-
lare, anun]\ MAI. ~n primele
dou\ luni ale acestui an au fost
`nmatriculate 8.393 de autotu-
risme, 91 de autobuze, 25 de
microbuze, 2.026 de autoutil-
itare [i 214 autotractoare secon
hand, iar `n 2006, aceea[i pe-
rioad\, au fost puse `n circula]ie
12.827 de autoturisme, 47 de
autobuze, 68 de microbuze,
1.810 de autoutilitare [i 230 de
autotractoare. Per total,
diferen]a este de 4.233 de au-
tovehicule, iar explica]ia este
taxa de prim\ `nmatriculare,
explic\ MAI. Eviden]ele
Direc]iei Regim Permise de
Conducere [i ~nmatriculare a
Vehiculelor din Ministerul
Administra]iei [i Internelor
arat\ c\, la sfâr[itul anului
2006, existau 4.104.835 de ve-
hicule `nmatriculate `n
România. Vechimea medie a
parcului auto este de 13 ani, iar
statistica mai arat\ c\ aproxi-
mativ 25% dintre autovehicule
sunt de culoare alb\.
Num\rul
hipermarketurilor
este `n cre[tere
Cre[terea puterii de cump\rare
[i modificarea comportamentu-
lui cump\r\torilor au influen]at
`n 2006 evolu]ia segmentului
spa]iilor comerciale. Majoritatea
suprafe]elor livrate pe acest sec-
tor de pia]\ `n prima parte a
anului trecut au fost hypermar-
keturi [i magazine specializate,
situate `n zonele dens populate.
Cât despre lan]urile de retail
deja prezente `n România, aces-
tea sunt concurate de noi com-
panii intrate pe pia]\. ~n 2006,
proiectele noi finalizate au
`nsumat peste 120.000 mp.
Conform celui mai recent studiu
al companiei CB Richard Ellis,
realizat pe ultimele [ase luni al
anului trecut, b\ncile, restau-
rantele fast-food [i operatorii de
jocuri electronice sunt cei mai
interesa]i de spa]iile stradale.
Rom=nii au promovat
articole destinate
locuin]ei pe pia]a
nord-american\
Nou\ companii române[ti ce ac-
tiveaz\ `n domeniul articolelor
destinate locuin]ei [i-au promo-
vat produsele pe pia]a nord-a-
merican\, cu ocazia unei mi-
siuni economice organizat\ `n
perioada 9-15 martie, la Chica-
go (SUA), de Departamentul de
Comer] Exterior. Potrivit unui
comunicat al Ministerului Eco-
nomiei [i Comer]ului, firmele
române[ti au participat cu a-
ceast\ ocazie [i la târgul „Inter-
national Home and Housewares
Show“, unul dintre cele mai
mari târguri de specialitate din
lume. Reprezentan]ii MEC, ai
Centrului Român pentru Pro-
movarea Comer]ului [i ai UGIR
1903 au discutat cu organizato-
rii târgului despre posibilitatea
ca România s\ fie reprezentat\
cu pavilion na]ional la viitoarele
edi]ii ale evenimentului. Toto-
dat\, partea american\ s-a ar\-
tat interesat\ s\ colaboreze cu
Romexpo `n promovarea reci-
proc\ a manifest\rilor pe care
aceasta le organizeaz\. De ase-
menea, cu acest prilej au avut
loc `ntâlniri `ntre participan]ii
la misiunea economic\ [i repre-
zentan]ii unor firme locale din
domeniile construc]iilor, obiecte-
lor de uz casnic, mobilier, finan-
ciar-bancar [i de investi]ii. a
180 de milioane de dolari de la
BIRD pentru infrastructura CFR
România va `mprumuta
180 de milioane de dolari
de la Banca Interna]ional\
pentru Reconstruc]ie [i
Dezvoltare (BIRD) pentru
finan]area proiectului sec-
torial de sprijinire a trans-
porturilor, conform unui
proiect de Lege adoptat
miercuri de Guvern. Pro-
iectul vizeaz\ reducerea
costurilor de transport prin
Stocul de c\rbune energetic ar
putea sc\dea cu 350 de mii de tone
a SC Termoelectrica SA de]ine, `n prezent, `n capacit\]ile sale de
stocare c\rbune o cantitate de 207 mii de tone, din care
200 mii de lignit la SE Doice[ti [i 7 mii de tone huil\
la SE Paro[eni a 200 de mii de tone au `nceput s\ se degradeze
calitativ, ceea ce a determinat ca, `n cursul anului 2006,
pentru remedierea calitativ\ a c\rbunelui, s\ se achizi]ioneze
o anumit\ cantitate de huil\, cu costuri suplimentare a
Nivelul stocurilor de c\r-
bune energetic din rezerva
de stat ar putea sc\dea cu
346.474,476 tone, aceast\
cantitate urmând s\ fie
scoas\ definitiv din re-
zervele de stat pentru So-
cietatea Comercial\ Ter-
moelectrica [i Societatea
Comercial\ Electrocentra-
le Deva, potrivit unui pro-
iect de Hot\râre de Gu-
vern aflat `n dezbatere pu-
blic\. SC Termoelectrica
SA de]ine, `n prezent, `n
capacit\]ile sale de sto-
care c\rbune o cantitate
de 207.633,256 tone, din
care 200.136,6 tone lignit
la SE Doice[ti [i 7.496,656
tone huil\ la SE Paro[eni.
La Paro[eni, la sfâr[itul
anului 2006, a fost pus `n
func]iune un nou grup e-
nergetic de 150 MW, care
`n luna februarie 2007 va
intra `n exploatare comer-
cial\ [i totodat\ va `ncepe
[i perioada de garan]ie a
parametrilor de perfor-
man]\ pe o perioad\ de 12
luni.
~n scopul atingerii pa-
rametrilor de proiect, pe
perioada de garan]ie, gru-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a AU ~NCEPUT LUCR|-
RILE LA AUTOSTRADA
TRANSILVANIA: Lucr\rile
la cel de-al doilea tronson,
Moara Vl\siei - Ploie[ti, de
pe autostrada Bucure[ti -
Bra[ov, au `nceput ieri `n
prezen]a ministrului Trans-
porturilor, Construc]iilor [i
Turismului, Radu Berceanu.
Lucr\rile la tronsonul cu o
lungime de 42 de kilometri
vor fi realizate de consor]iul
românesc format din fir-
mele PA&CO Interna]ional
- Eurotrading Construct -
UMB Spedition - Comaxa,
care a câ[tigat licita]ia or-
ganizat\ de Ministerul
Transporturilor `n septem-
brie 2006, costul de constru-
ire ridicându-se la 200 mil-
ioane de euro. Pentru pro-
iectarea [i construirea pri-
mului tronson al autostr\zii
Bucure[ti - Bra[ov, compa-
nia de construc]ii Vinci a
cerut 273 milioane de euro,
Strabag - 251 de milioane [i
ECONOMIC
`mbun\t\]irea calit\]ii ge-
nerale a re]elelor de dru-
muri na]ionale [i c\i fera-
te, `n primii ani de la ader-
area la Uniunea Europea-
n\. Implementarea acor-
dului se va realiza de c\tre
agen]iile de implementare,
respectiv Compania Na]io-
nal\ de Autostr\zi [i Dru-
muri Na]ionale din Româ-
nia S.A., pentru suma de
pul trebuie s\ func]ioneze
continuu sau cât mai mult
posibil [i `n regimuri ma-
xime, pentru a se demon-
stra performan]ele echipa-
mentelor [i a se lua m\su-
rile ce se impun de c\tre
consor]iul japonez, execu-
tantul grupului, `n situa-
]ia `n care se constat\ de-
fec]iuni ale acestora sau
ne`ndeplinirea parametri-
lor proiecta]i.
Func]ionarea grupului
`n acest regim conduce la
un consum m\rit [i toto-
dat\ constant de c\rbune.
Având `n vedere capaci-
tatea limitat\ de depozita-
re a c\rbunelui la SE Pa-
ro[eni, de circa 80.000 de
tone, ritmul redus de li-
vrare al c\rbunelui [i fap-
tul c\ stocarea cantit\]ii
de c\rbune apar]inând re-
zervei de stat nu permite
constituirea `n condi]ii op-
time a unui stoc propriu
necesar func]ion\rii, se
impune diminuarea stocu-
lui de c\rbune din rezerva
de stat. Astfel, la depozitul
Paro[eni a fost necesar\
reducerea stocului din re-
Vegyepszer - 231 milioane
euro. PA&CO Interna]ional
- Eurotrading Construct -
UMB Spedition - Comaxa
va asigura proiectarea [i
construirea tronsonului ca-
re pleac\ de la kilometrul
19 al traseului stabilit pen-
tru autostrad\ pân\ la Plo-
ie[ti, deoarece pentru primii
kilometri Ministerul Trans-
porturilor va anun]a câ[-
tig\torul `n aceast\ lun\.
Lucr\rile se vor termina `n
2009. Lucr\rile sunt esti-
mate la 1,6 miliarde de eu-
ro, banii urmând s\ fie alo-
ca]i din surse bugetare.
a GREFIERII ROM+NI
FAC PARTE DIN UNIUNEA
EUROPEAN| A GREFIERI-
LOR: Federa]ia Na]ional\
Justi]ia, organiza]ie sindi-
cal\ din care fac parte [i
grefierii români, a fost pri-
mit\ cu drepturi depline `n
Uniunea European\ a Gre-
fierilor (UEG), a declarat,
ieri diminea]\, pentru Rom-
90 de milioane de dolari, [i
de Compania Na]ional\ de
C\i Ferate „CFR“ S.A.,
pentru suma de 90 de mi-
lioane de dolari. Fondurile
necesare `n vederea ram-
burs\rii `mprumutului ex-
tern, pl\]ii dobânzilor,
comisioanelor [i a altor cos-
turi aferente `mprumutu-
lui se vor asigura de la
bugetul de stat, din sumele
zerva de stat cu 7.496,656 t
c\rbune (huil\).
La Doice[ti, din cauza
situa]iei incerte a SNC
Ploie[ti - SC Carbonifer\
aflat\ sub administrare
special\, livr\rile de c\r-
bune c\tre termocentral\
sunt sporadice [i `n can-
tit\]i insuficiente func]io-
n\rii centralei.
De asemenea, cantitatea
de c\rbune de 200.136,6
tone existent\ `n stoc au
`nceput s\ se degradeze
calitativ, ceea ce a deter-
minat ca, `n cursul anului
2006, pentru remedierea
calitativ\ a c\rbunelui, s\
se achizi]ioneze o anumit\
cantitate de huil\, cu cos-
turi suplimentare pentru
societate.
}inând cont c\ prog-
nozele meteo aferente a-
nului 2007 prev\d c\ aces-
ta va fi unul din cei mai
seceto[i ani, din cauza hi-
draulicit\]ii reduse, pen-
tru asigurarea energiei
electrice `n sistem, cen-
trala de la Doice[ti va tre-
bui s\ furnizeze cantit\]i
suplimentare de energie
electric\. Coroborat cu
pres, Ion Popescu, pre[edin-
tele Confedera]iei Na]ionale
Sindicale Meridian. Confe-
dera]ia European\ a Grefie-
rilor organizeaz\, la Bucu-
re[ti, `n zilele de 15 [i 16
martie, lucr\rile anuale ale
reuniunii interna]ionale, la
care particip\ delega]i din
toate ]\rile afiliate. Pe par-
cursul celor dou\ zile de
dezbateri, conducerea UEG
se va `ntâlni cu ministrul
Justi]iei, Monica Macovei,
precum [i cu pre[edintele
Comisiei juridice de disci-
plin\ [i imunit\]i a Came-
rei Deputa]ilor, Sergiu An-
don. ~n centrul discu]iilor se
va afla contribu]ia grefie-
rilor la procesul de cre[tere
a calit\]ii [i eficien]ei actu-
lui de justi]ie.
a DOU| MILIOANE DE
ROM+NI {I-AU G|SIT UN
LOC DE MUNC| ~N 2006
~N ZONA EURO: Num\rul
de persoane care au un loc
de munc\ `n zona euro a
prev\zute anual cu aceas-
t\ destina]ie, prin bugetul
Ministerului Transpor-
turilor, Construc]iilor [i
Turismului. Perioada de
rambursare a `mprumutu-
lui este de 17 ani, din care
5 ani perioada de gra]ie,
iar ultima dat\ de tragere
este 31 decembrie 2008.
MTCT, `n calitate de in-
stitu]ie coordonatoare a ac-
tivit\]ii celor dou\ com-
panii responsabile cu im-
plementarea proiectului,
va asigura administrarea
unitar\ a `mprumutului `n
rela]ia cu BIRD. Proiectul
livrarile reduse de c\r-
bune de la SNC Ploie[ti -
SC Carbonifer\, pentru
livrarea cantit\]ilor supli-
mentare de energie elec-
tric\ se impune diminua-
rea stocului de c\rbune
din rezerva de stat. Astfel,
este necesar\ reducerea
stocului din rezerva de
stat la SC Termoelectrica
cu 200.136,6 tone c\rbune
crescut cu 1.948.000 de per-
soane, sau 1,4 procente, `n
2006, comparativ cu anul
precedent, a anun]at, ieri,
Oficiul european de statis-
tic\ Eurostat. Comisia Eu-
ropean\ a subliniat c\ este
vorba de cel mai mare nu-
m\r de locuri de munc\ cre-
at `n zona euro dup\ 2001.
Pentru ansamblul Uniunii
Europene, num\rul de per-
soane care au un loc de
munc\ a crescut, `n 2006,
cu 1,5 procente, sau
2.988.000 de persoane, cea
mai puternic\ majorare de
dup\ 2000. Comparativ, `n
2005 fa]\ de 2004, num\rul
de persoane cu un loc de
munc\ a crescut cu 0,8% `n
zona euro [i cu 0,9% `n an-
samblul UE. ~n total, Euro-
stat estimeaz\ c\ `n ultimul
trimestru al lui 2006 apro-
ximativ 140 de milioane de
persoane aveau un loc de
munc\ `n zona euro [i 206,7
milioane persoane, `n toate
statele membre UE. a
de lege autorizeaz\ Guver-
nul ca, prin Ministerul Fi-
nanan]elor Publice, de co-
mun acord cu BIRD, s\ in-
troduc\ pe parcursul uti-
liz\rii `mprumutului ex-
tern amendamente la con-
]inutul acestuia care pri-
vesc realoc\ri de fonduri,
modific\ri de termene, pre-
cum [i orice alte modific\ri
care nu sunt de natur\ s\
sporeasc\ obliga]iile finan-
ciare ale României fa]\ de
BIRD sau s\ determine noi
condi]ion\ri economice fa-
]\ de cele convenite ini]ial
`ntre p\r]i. a
(lignit) din depozitul SE
Doice[ti.
Electrocentrale Deva a-
re luat\ sub form\ de `m-
prumut de la ANRS canti-
tatea de 138.841,22 tone
(huil\), iar din cauza `n-
târzierii `n livrarea canti-
t\]ilor contractate, socie-
tatea este `n imposibili-
tatea de a restitui canti-
t\]ile `mprumutate. Elec-
trocentrale Deva are con-
tracte pentru furnizarea
de energie electric\ `n sis-
tem [i având `n vedere c\
nu asigur\ diferen]a nece-
sar\ acumul\rii unei can-
tit\]i suplimentare de
c\rbune se impune scoa-
terea definitiv\ din re-
zerva de stat a cantit\]ii
de 138.841,22 tone. a
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 16 martie
Cerul va fi variabil, cu u-
nele `nnor\ri `n nordul ]\rii
unde numai izolat va ploua
slab. V=ntul va sufla slab p=-
n\ la moderat. Temperaturile
minime se vor situa `ntre -4 [i
6 grade. Temperaturile maxi-
me vor fi cuprinse, `n general,
`ntre 10 [i 16 grade. Izolat `n
vestul ]\rii vor fi condi]ii de
cea]\.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 16.03.2007
Dolar SUA 2,5675
Euro 3,3761

Pre[edintele nume[te consilieri noi
[i cheam\ partidele la consult\ri
Pre[edintele Traian B\-
sescu are, `ncepând de
ieri, patru noi consilieri
preziden]iali, a anun]at
purt\torul de cuvânt al
Administra]iei Preziden-
]iale, Adriana S\ftoiu. Cea
mai important\ schim-
bare de la Cotroceni este
eliberarea din func]ia de
consilier preziden]ial a lui
Sergiu Medar, la cerere,
fiind invocate motive de
s\n\tate. Plecarea gene-
ralului Medar are leg\tu-
r\, `ns\, cu dezv\luirile
presei, care a semnalat re-
Premierul T\riceanu for]eaz\
ie[irea mini[trilor PD din Guvern
Primul-ministru o acuz\ pe Monica Macovei c\ a modificat textul Legii ANI
`nainte de a-l trimite la Parlament T\riceanu `l amenin]\ cu o anchet\ [i pe ministrul
de Interne, Vasile Blaga Democra]ii se declar\ preg\ti]i de Opozi]ie
Lupta liberalo-democ-
rat\ din interiorul guver-
nului cap\t\ accente tot
mai spectaculoase. Acu-
za]ii dintre cele mai grave
sunt aruncate dinspre o
tab\r\ spre cealalt\, ru-
perea definitiv\ a Alian-
]ei DA p\r=nd o chestiune
de zile.
Acuza]ii grave
c\tre Macovei
Primul-ministru C\lin
Popescu-T\riceanu a de-
clarat, miercuri, c\ minis-
trul Justi]iei, Monica Ma-
covei, a modificat pro-
iectul de lege privind `n-
fiin]area Agen]iei Na]io-
nale de Integritate (ANI),
dup\ ce acesta a fost dez-
b\tut de partide [i con-
venit de principiu `n Gu-
vern. {eful Executivului a
respins, astfel, acuza]iile
ministrului Justi]iei, care
a sus]inut c\ Secretaria-
tul General al Guvernului
(SGG), Radu Stroe, a mo-
dificat anumite ordonan]e
dup\ ce acestea au fost
aprobate de Guvern.
„Monica Macovei nu es-
te prima dat\ când face a-
firma]ii acuzatoare f\r\
nici un fel de justificare.
La nivelul Secretariatului
General este o munc\ de
mare r\spundere [i, `n
afara un gre[elilor mate-
riale, gre[eli care pot ap\-
rea la nivel birocratic, nu
au existat vreodat\ lu-
ROM+NIA PE SCURT
O NOU| LEGE A RE-
FERENDUMULUI, DEFA-
VORABIL| PRE{EDINTE-
LUI: Zece parlamentari
PNL, PSD, PC [i PRM in-
ten]ioneaz\ s\ modifice
legea referendumului, re-
stric]ionând dreptul pre[e-
dintelui de a organiza a-
cest tip de consultare a ce-
t\]enilor [i simplificând
modalitatea de demitere a
[efului statului. Ei au de-
pus `n acest sens, ieri, la
Senat, un proiect de lege,
al patrulea pe aceast\ te-
m\ exsitent `n legislativ.
Acesta prevede clar c\ pre-
cent implicarea acestuia
`n scandalul cump\r\rii
de c\tre `nal]i ofi]eri din
Armata Rom=n\ a unor
apartamente evaluate sub
pre]ul pie]ei.
~n aceste condi]ii, [eful
statului a semnat decre-
tul de numire a lui Mihai
St\ni[oar\ `n func]ia de
consilier preziden]ial
pentru ap\rare [i securi-
tate na]ional\, iar Sebas-
tian L\z\roiu, fost direc-
tor al Institutului de son-
dare a opiniei publice
CURS, va fi consilier pre-
cruri care s\ fi fost sem-
nalate de vreun ministru
cu privire la modificarea
unor acte normative“, [i-a
ap\rat T\riceanu colegul
de partid.
Secretarul General al
Guvernului, Radu Stroe, a
declarat, miercuri, c\ se
gânde[te s\ cear\ demisia
ministrul Justi]iei, Moni-
ca Macovei, dup\ ce aceas-
ta a acuzat SGG, `ntr-o
emisiune televizat\, c\
modific\ textele actelor
normative.
Anchet\ pentru Blaga
Pe l=ng\ conflictul cu
Monica Macovei, primul-
ministru s-a hot\r=t s\
pun\ presiune [i pe minis-
trul de Interne. T\riceanu
ROM+NIA PE SCURT
[edintele nu poate convoca
referendum dac\ este de-
clan[at\, deja, procedura
de revizuire a Constitu]iei
sau cea de suspendare a
[efului statului. Noul
proiect mai stabile[te c\
pre[edintele este demis cu
majoritatea voturilor ex-
primate de cei prezen]i la
referendum. Adic\, mult
mai u[or decât prev\d re-
glement\rile `n vigoare, re-
glement\ri care spun c\
[eful statului poate fi
demis cu jum\tate plus
unu din num\rul total de
aleg\tori `nregistra]i `n
România. O alt\ noutate o
ACTUALITATE
ziden]ial la Departamen-
tul de planificare [i anali-
z\ politic\. ~n plus, Cris-
tian Preda va fi consilier
preziden]ial pentru edu-
ca]ie [i cercetare, iar Bu-
jor-Bogdan Teodoriu pe
probleme economice.
Dincolo de mut\rile e-
fectuate `n r=ndul consi-
lierilor s\i, pre[edintele a
anun]at, prin doamna
S\ftoiu, c\ a invitat par-
tidele parlamentare [i
grupul minorit\]ilor na-
]ionale la o nou\ serie de
consult\ri pe 20 martie.
Premierul T\riceanu [i ministrul Blaga,
tot mai aproape de ruptura definitiv\
a declarat, miercuri, c\
acuza]iile fostului [ef al
DGA la adresa ministru-
lui Vasile Blaga, de care a
aflat din pres\, „sunt `n-
grijor\toare [i le trateaz\
cu pruden]\, urmând s\ le
analizeze [i s\ cear\ Cor-
pului s\u de Control s\
verifice cazul, dac\ acest
lucru se justific\“. Fostul
[ef al Direc]iei Generale
Anticorup]ie (DGA), pro-
curorul Marian Sântion, a
declarat, miercuri, `n [e-
din]a Comitetului Strate-
gic al DGA, c\ ministrul
Administra]iei [i Interne-
lor, Vasile Blaga, a f\cut
presiuni pentru stoparea
unor anumite anchete
dezvoltate de institu]ia pe
care a condus-o. T\ricea-
nu pare a avea acum mo-
ROM+NIA PE SCURT
reprezint\ [i faptul c\ pre-
[edintele nu mai este cel
care fixeaz\, prin decret,
data referendumului, ci
Guvernul. Reprezentan]ii
PD au declarat, deja, c\ a-
cest proiect demonstreaz\
apropierea PNL de PSD [i
o nou\ `ncercare de a faci-
lita suspendarea pre[edin-
telui. Democra]ii au mai
anun]at c\ vor contesta
proiectul la Curtea Consti-
tu]ional\ dac\ acesta va
trece de votul senatorilor.
MIRON COZMA AR
VREA UN REGIM DE DE-
TEN}IE MAI RELAXAT:
Conform anun]ului de la
Cotroceni, consult\rile
au ca scop identificarea
unor solu]ii pentru stabi-
lizarea situa]iei politice,
accelerarea reformei in-
stitu]ionale `n cadrul con-
stitu]ional existent [i a-
naliza evolu]iilor cu pri-
vire la introducerea votu-
lui uninominal.
Sergiu Medar,
fost consilier
al pre[edintelui
B\sescu
tivul ideal pentru a-i pune
`n dificultate pe mini[trii
Macovei [i Blaga, adic\
tocmai acei membri ai Ca-
binetului care refuz\ s\-[i
dea demisia dup\ ce au re-
fuzat s\ contrasemneze
ordonan]a de urgen]\ pri-
vind am=narea alegerilor
europarlamentare.
Liberalii vor
demiteri imediate
Dac\ premierul nu este
`nc\ hot\r=t cum s\ de-
termine plecarea demo-
cra]ilor din Guvern, cole-
gii s\i liberali par a fi
ner\bd\tori s\ guverneze
singuri. Vicepre[edin]ii
PNL Mihai Voicu [i
Eugen Nicol\escu au de-
ROM+NIA PE SCURT
Fostul lider al minerilor
din Valea Jiului, contest\,
la judec\toria Sectorului 5,
refuzul judec\torului dele-
gat la penitenciarul Raho-
va de a-l muta `ntr-un re-
gim de deten]ie semides-
chis. ~n cererea lui de a fi
trecut din regimul de de-
ten]ie `nchis `ntr-unul se-
mideschis, Miron Cozma
men]ioneaz\ c\ a executat
peste 9 ani din cei 10 la
care a fost condamnat [i c\
`n aceast\ perioad\ a fost
eviden]iat [i recompensat
de mai multe ori. De ase-
menea, Cozma mai arat\
c\ a desf\[urat - [i mai
Vineri, 16 martie 2007
clarat, ieri, la Craiova, c\
mini[trii PD Vasile Blaga
[i Monica Macovei, care
nu au semnat ordonan]a
lui T\riceanu, ar trebui
demi[i. „Decizia mini[tri-
lor Blaga [i Macovei tre-
buie s\ duc\ la demisia
acestora pentru c\ `n mo-
mentul `n care nu mai re-
cuno[ti autoritatea pri-
mului-ministru ai la dis-
pozi]ie un singur lucru: s\
pleci din Guvern“, a spus
Mihai Voicu. La r=ndul
s\u, Eugen Nicol\escu a
afirmat c\ premierul tre-
buie s\ se gândeasc\ seri-
os la revocarea din func]ie
a celor doi mini[tri, pen-
tru c\ ace[tia nu au dat
dovad\ de o minim\ disci-
plin\ guvernamental\.
PD, preg\tit s\
treac\ `n Opozi]ie
„Dac\ T\riceanu scoa-
te PD de la guvernare,
democra]ii sunt preg\ti]i
s\ intre `n Opozi]ie“, a
fost reac]ia vicepre[edin-
telui PD, Radu Berceanu,
la ultimele evolu]ii de pe
scena politic\. Berceanu
sus]ine c\ Partidul Demo-
crat este la fel de `ndrep-
t\]it ca PNL s\ fac\ parte
din Guvern [i c\, `n con-
secin]\, nu vrea s\-l p\r\-
seasc\. Liderul democrat
nu a ratat `ns\ ocazia de a
aminti c\ PD este partidul
care a nominalizat candi-
datul la Pre[edin]ie [i care
a determinat, astfel, veni-
rea lui T\riceanu `n frun-
tea Guvernului. Declara]i-
ile lui Berceanu vin s\ su-
blinieaze `nc\ o dat\ ho-
t\r=rea democra]ilor de a
nu p\r\si de bun\ voie E-
xecutivul, a[tept=nd ca a-
ceast\ decizie s\ vin\ ex-
clusiv din partea premi-
erului, care ar purta ast-
fel r\spunderea ruperii
coali]iei de guvernare.
practic\ `nc\ - activit\]ile
socio-educative stabilite
prin programul Ministeru-
lui Justi]iei [i recunoscute
de conducerea regimului
semideschis.
Regimul semideschis de
`nchisoare permite celui
`ncarcerat s\ viziteze al]i
de]inu]i sau s\ execute
munc\ f\r\ supraveghere
din partea gardienilor. Do-
sarul este `nscris pe rolul
judec\toriei Sectorului 5 [i
are termen pe 2 aprilie
2007 `n condi]iile `n care
Cozma va sc\pa definitiv
de `nchisoare pe 2 decem-
brie 2007.
7
LUMEA PE SCURT
Planificatorul atentatelor
de la 11 septembrie
recunoa[te tot
Armata SUA sus]ine c\ Khalid
Sheikh Mohammed, acuzat de
organizarea atentatelor din 11
septembrie din New York [i
Washington, [i-a recunoscut
toate faptele. Conform con]inutu-
lui unei audieri ]inute la Guan-
tanamo Bay, Khalid Sheikh Mo-
hammed - considerat a fi unul
dintre principalii lideri ai orga-
niza]iei Al-Qaeda - a recunoscut
[i implicarea `ntr-o serie de alte
opera]iuni teroriste. Transcrie-
rea par]ial\ a audierii dat\ pu-
blicit\]ii de Pentagon arat\ c\
suspectul a recunoscut c\ a fost
implicat `n 29 de acte de tero-
rism. Printre aceste crime se afl\
atentatul cu bomb\ din 1993
`mpotriva cl\dirii World Trade
Center din New York [i cel din
insula Bali din Indonezia. El a
mai recunoscut c\ a pus la cale
planuri de asasinare a Papei
Ioan Paul al II-lea [i a fostului
pre[edinte Bill Clinton, precum
[i distrugerea aeroportul Heat-
hrow [i a celebrului ceas Big Ben
din Londra, `ncerc\rile sale e[u-
=nd din diferite motive. ~n decur-
sul anchetet\rii teroristului s-a
descoperit c\ [i al]i suspec]i de
terorism, precum Richard Reid
care a `ncercat s\ arunce `n aer
un avion cu o bomb\ ascuns\ `n
pantof, au avut leg\turi cu Kha-
lid Sheikh Mahommed. Audierile
secrete de la Guantanamo Bay
au fost criticate, `ns\, de avoca]i
[i de grupurile pentru drepturile
omului, care le consider\ abuzi-
ve, acuzatul fiind torturat pe
parcursul `ncarcer\rii sale.
Pedeaps\ capital\
pentru un apropiat al
lui Saddam Hussein
Curtea de Apel irakian\ a confir-
mat, ieri, condamnarea la
moarte a fostului vicepre[edinte
Taha Yassin Ramadan, un
apropiat al defunctului pre[ed-
inte Saddam Hussein, executat
la 30 decembrie. Taha Yassin
Ramadan a fost condamnat la
moarte prin spânzur\toare la 12
februarie de c\tre Tribunalul
Suprem irakian, dup\ ce ini]ial
fusese condamnat la `nchisoare
pe via]\ `n noiembrie 2006, `n
cadrul procesului Dujail, când
Saddam Hussein [i al]i doi co-
acuza]i au fost condamna]i la
moarte [i executa]i. La 26 decem-
brie 2006, Curtea de Apel
irakian\ a dispus rejudecarea, la
Tribunalul Suprem, a cazului `n
leg\tur\ cu Taha Yassin
Ramadan, apreciindu-se c\ ver-
dictul a fost prea clement [i
cerându-se mai mult\ severitate.
Tensiuni de ziua
na]ional\ a Ungariei
Mii de persoane au r\spuns
apelurilor de participare la mani-
festa]iile `mpotriva premierului
ungar socialist Ferenc Gyurcsany,
cerând demisia acestuia [i
acuzându-l de „tr\dare“, la `nce-
putul ceremoniilor care marchea-
z\ ziua na]ional\ a Ungariei.
Protestele anun]\ reluarea unei
campanii `mpotriva lui Gyurc-
sany, similar\ cu cea declan[at\
`n toamna anului trecut dup\
publicarea unei `nregistr\ri audio
`n care acesta recuno[tea c\ a
min]it pentru a câ[tiga alegerile
din 2006. Circa 300 de persoane
au strigat „Pleac\, Gyurcsany,
pleac\“ [i „porc comunist“, `n tim-
pul desf\[ur\rii unei ceremonii `n
fa]a Parlamentului, a c\rui
cl\dire a fost ]inta principal\ a
protestelor violente de anul tre-
cut, soldate cu r\nirea a 800 de
demonstran]i [i poli]i[ti. Poli]ia
din Budapesta se afl\ `nc\ de ieri
`n stare de alert\ maxim\, dup\
ce a descoperit `ntr-un aparta-
ment din Budapesta cantit\]i im-
portante de materiale pentru fa-
bricarea de sticle incendiare.
 CM
YK

8 Vineri, 16 martie 2007 TRADI}II

Cum se ]inea Postul Mare `n satele din Moldova

Timp de [apte s\pt\m=ni, durata
Postului Mare, toat\ suflarea din
lumea satului se ab]inea s\ m\n=nce
„de frupt“, pentru c\ a[a apucaser\
din b\tr=ni. Se sim]ea nevoia unei
preg\tiri speciale, nu numai spirituale,
ci [i trupe[ti, pentru marea s\rb\toare
a ~nvierii Domnului. Cum se preg\tea
de Otilia
B|LINI{TEANU
~nc\ din buza iernii [i p=-
n\ d\deau primii muguri `n
s\lcii, semn c\ p\m=ntul `n-
cepe s\ se zv=nte [i prim\-
vara s\-[i fac\ loc, `n satele
Moldovei „]inutul“ Postului
Mare era lege. Nu era nu-
mai un soi de sfial\ [i de
cur\]ire `naintea s\rb\torii
celei mari, ci o consfin]ire a
CM
YK
c\mara [i podul casei pentru bucatele
de post [i ce m=nc\ruri preg\teau
bunicile, f\r\ condimentele sofisticate
de azi, astfel `nc=t s\ `mbie pofta celor
din cas\, am aflat de la m\tu[a Maria
Bejinaru, o boto[\neanc\ din Conce[ti,
care `[i aminte[te cu lux de am\nunte
cum se-nt=mplau lucrurile odinioar\.
modera]iei, cump\t\rii [i re- le de la sat aveau timp s\
spectului fa]\ de credin]a mig\leasc\ dulciuri de mare
str\mo[easc\. fine]e, care s\ le a]=]e pofta
A[a c\ `n fiecare gospo- copiilor. Nici pomeneal\.
d\rie, de la copilul din fa[\ [i „Dulce“ era considerat\ sim-
p=n\ la „cei b\tr=ni“, cu to]ii pla br=nz\ de vaci, `nchega-
m=ncau doar „de sec“, chiar t\ `n cas\, sm=nt=na de pe
dac\ pentru copii, `n mod oalele de lut de pe poli]\ sau
special, tenta]ia m=nc\ruri- simplul lapte proasp\t
lor „de frupt“ era mare. muls. Totu[i, nici m\car de
{i s\ nu v\ `nchipui]i c\ aceste bucate, care se g\-
pe la `nceputul secolului tre- seau `n orice b\t\tur\, cei
cut [i chiar p=n\ mai `ncoa- mici nu se atingeau, pentru
ce, chiar [i prin anii de `nce- c\, `nainte de orice dorin]\,
prima regula casei.
put ai comunismului, femei-
Postul care preceda s\r-
b\toarea Pa[telui, cel mai
mare de peste an, se bucura
de o preg\tire aparte. Gos-
podinele [i gospodarii aveau
`n vedere perioada ce va
veni [i, de aceea, podul casei
era rezervat din vreme doar
alimentelor ce urmau s\
ajung\ `n crati]ele pentru
g\tit `n perioada postului.
Acolo ajungeau, `nc\ din
var\, merele p\dure]e, puse
la uscat, bure]ii de p\dure
sau cei „de rou\“, `n[ira]i pe
a]\, tot la uscat, p\st\ile de
fasole, p\trunjelul [i m\ra-
rul tocat, pus [i el s\ se usu-
`ntregi de c=nep\ [i l=n\,
c\ci p=n\ s\ `nceap\ mun-
cile c=mpului alt\ ocupa]ie
nu se g\sea. Seara se petre-
cea toat\ aceast\ `ntrecere [i
dup\ ce m=inile oboseau,
gospodina scotea o oal\ mare
cu bor[ de fasole „`nfundat“ [i
se pornea un osp\], cum se
[tia ]ine din b\tr=ni `n post.
„M=ncau bor[ cu fasole `n-
fundat, m\lai cu bostan [i
sfecl\. Se `ng\duia [i un p\-
h\ru] de rachiu. La sf=r[it,
b\rba]ii aruncau o pic\tur\
de rachiu peste cap, s\ creas-
c\ c=nepa mare, s\ aib\ fe-
meile de lucru. {i care femeie
nu termina de tors, b\rba]ii `i
b\gau caierul pe foc [i o
f\ceau de ru[ine. Ziua asta se
numea Spolocania. Asta era
ultima s\rb\toare p=n\ `n
ziua de Pa[ti“, ne-a povestit
m\tu[a Maria Bejinaru, `n
v=rst\ de 67 de ani.
Ce bucate se
preg\teau pentru
Postul Mare
~nceputul preg\tirilor
pentru post era marcat de
un moment respectat `n fie-
care an de gospodinele din
sat. Anume, conservarea po-
rumbelelor. Pentru culesul „Se uscau prunele, se puneau `n butoaie [i se
acestora, gospodarii mergeau
cu c\ru]a `ntr-o localitate `n- presau. ~n timp, ele slobozeau un must [i
vecinat\, unde se g\seau din erau a[a de bune iarna, c\ nu-]i mai trebuia
bel[ug. Copiii erau cei care le altceva“, ne-a spus z=mbind m\tu[a Maria
adunau, iar o dat\ aduse aca-
s\, fructele erau puse `n pu- Bejinaru, `n v=rst\ de 67 de ani
tini de lemn, la murat, f\r\ nele, se puneau `n butoaie [i
sare sau al]i conservan]i, Prune uscate se presau. ~n timp, ele slo- CM
p\str=ndu-[i gustul [i forma la lozni]\ bozeau un must [i erau a[a
YK

ce, fasolea, ceapa, nucile, f\i-
na de p\pu[oi [i cea de gr=u.
~n „casa cea mare“ se ]i-
neau borcanele cu dulcea]\,
iar `n c\mar\ povidla sau
magiunul f\cut din perje [i
goldane. Tot `n c\mar\, ros-
tuite `n oale de lut [i `n pu-
tini, st\teau prunele uscate
la lozni]\ [i porumbelele pu-
Dintr-un alt se la murat.
soi de prune, Bucatele de post se adu-
mai mari [i nau pe parcursul `ntregului
an, de c\tre to]i membrii fa-
mai c\rnoase, miliei, c\ci perioada `n care
numite poftele trebuiau `nfr=nate
goldane, se era lung\.
f\ceau, prin
noiembrie, Clac\ de tors
prune uscate de Spolocanie
la lozni]\. Cum `ncepea Postul cel
Se uscau Mare, `n satele din Moldova
prunele, `ncepeau [i cl\cile de tors.
se puneau Cel pu]in, a[a povestesc s\-
tenii din Conce[ti, Boto[ani.
`n butoaie ~n prima zi de post, de
[i se presau Spolocanie, b\rba]i [i femei,
deopotriv\, se adunau la o
gospod\rie [i torceau fuioare
o bun\ perioad\ de timp.
„~nt=i [i-nt=i se puneau
porumbele la murat. Eu
mergeam cu tata [i cu doi
fra]i ai mei la Baranca, `n-
tr-un loc numit Ruptoare, a-
proape de Prut. Erau po-
rumbele ma[cate. Le-adu-
ceam acas\, le sp\lam curat
[i le puneam la putin\, f\r\
nimic altceva, f\r\ zah\r,
f\r\ sare [i se m=ncau `n
Postul Pa[telui“, ne-a expli-
cat b\tr=nica.
Pentru cei care n-au apu-
cat s\ vad\ astfel de fructe,
trebuie spus c\ porumbelele
cresc `n ni[te arbu[ti
spino[i, s\lbatici, `n p\duri,
pe haturi (delimit\ri ale te-
renurilor) sau la marginea
p=raielor. Sunt ni[te fructe
mici, rotunde [i acre de-]i
„fac gura pung\“. Seam\n\
cu corcodu[ele, `ns\ sunt
mult mai mici. ~n lumea sa-
telor, atunci c=nd `nflore[te
arbustul care face porum-
bele se spune c\ p\m=ntul
este destul de cald [i c\ poa-
te `ncepe sem\natul.
Pentru c\ livezile erau
mai tinere, poluarea [i `n-
gr\[\mintele chimice nu cu-
noscuser\ amploarea din
vremea „colectivului“, pomii
fructiferi erau mai boga]i `n
roade. ~n zonele deluroase,
cum sunt majoritatea sate-
lor din partea de nord a ju-
de]ului Boto[ani, prunii `[i
`ndoiau crengile p=n\ la
p\m=nt de greutatea fructe-
lor. Perjele care c\deau erau
puse la fermentat, pentru
]uic\, iar restul erau culese.
La `nceput de toamn\,
c=nd miezul le era auriu,
perjele se str=ngeau [i, `n
ceaune mari de tuci, la foc
mic, gospodinele „croiau“ un
magiun „legat“, de `ntreceau
orice cofetar priceput.
Dintr-un alt soi de prune,
mai mari [i mai c\rnoase,
numite goldane, se f\ceau,
prin noiembrie, prune usca-
te la lozni]\. „Se uscau pru-
de bune iarna, c\ nu-]i mai
trebuia altceva“, ne-a spus
z=mbind m\tu[a Maria.
G\lu[te cu crupe [i
„lapte de buhai“
Duminica, zi special\,
chiar [i `n post fiind, gospo-
dinele se `ntreceau `n a face
felurite bucate, care mai de
care mai gustoase, dar f\r\
ingrediente „de frupt“, ca s\
mai domoleasc\ din aspri-
mea postului.
De aceea, g\teau g\lu[te
cu crupe din porumb, legu-
me uscate, ceap\ verde, var-
z\, morcov [i ulei, piure de
cartofi „cu pr\jeal\, c\ era
lumea mai s\n\toas\“, [i
„lapte de buhai“.
„Se cocea s\m=n]a de c=-
nep\ pe plit\ p=n\ se rume-
nea. B\rba]ii luau apoi un
ceaun mare de tuci, se a[e-
zau pe un sc\unel `n mijlo-

Ou\le se `nchistreau las\ timp de dou\ zile. A doua

`n Joia Mare
Joi, `n S\pt\m=na Mare,
gospodinele preg\teau ou\le
pentru Pa[ti. ~n credin]a popu-
lar\ se spune c\ ou\le `nro[ite
atunci nu se stric\, oric=t de
mult ar fi p\strate. ~nainte de
a trece la `nchistrit, se preg\-
tea „chi[i]a“, o tij\ sub]ire de
fier, cu patru fire de p\r de
porc legate la cap\t, cu care
urma s\ fie marcate modelele
pe suprafa]a oului. „Se punea
cear\ curat\ sau cear\ de la
lum=n\ri, fiecare cum avea, la
topit, amestecat cu un pic de
praf de c\rbune. Se b\ga chi[i-
]a acolo [i se `ncondeiau ou\le.
Dup\ asta, `l puneai `n vopsea.
Putea s\-]i fi fost poft\ c=t de
tare, puteai s\ fi pl=ns, nu-]i
d\deau p\rin]ii s\ m\n=nci
ou\ atunci, ci numai la Pa[ti“,
ne-a povestit m\tu[a Maria.
Tot `n Joia Mare se umplea
braua sau braga, cum o nu-
mesc s\tenii din Conce[ti. „Se
op\re[te de cu sear\ t\r=]\ de
gr=u cu f\in\ de porumb. Apoi,
a doua zi, se fac ni[te m\l\ie[e
c=t palma, se coc bine `n cup-
tor. ~ntr-un butoi de 60 de litri
se pune o g\leat\-dou\ de a-
p\. Se scot malaiele, se rup `n
dou\ [i se pun `n butoie[. Se
face oleac\ de drojdie cu f\in\
[i t\r=]\, se adaug\ totul [i se
sear\ se limpeze[te [i se pune
`n sticle [i borcane, se adaug\
zah\r. Dac-o mai la[i dou\ zi-
le, `ntrece cea mai bun\ bere“,
ne-a asigurat femeia.
~n Vinerea Seac\ venea
r=ndul cozonacilor. Atunci se
aprindea focul `n cuptorul de
lut, `n zori se preg\tea alua-
tul, `n cove]i uria[e, iar spre
amiaz\ se d\deau tingirile cu
coptur\ `n\untru. „Se f\ceau
toate cu lapte, cu ou\, dar nu
se gusta nimic, totul se f\cea
pe negustate. Eu [i ast\zi a[a
le fac. Se f\cea pasc\ cu br=n-
z\ de vaci, Crucea Pa[telui [i
cozonac“, a precizat m\tu[a.
Crucea Pa[telui era o pasc\
cu form\ special\, cea cu care se
mergea `n noaptea ~nvierii la
sfin]it. De form\ rotund\, pasca
respectiv\ avea desp\r]it\ um-
plutura de br=nz\ de o cruce din
coc\ frumos `mpletit\.

CM
YK
 CM
YK

TRADI}II Vineri, 16 martie 2007 9

Cum se face
berea de cas\?
10 litri de ap\ se pun la
fiert. C=nd apa d\ `n clocot
se pun gr\un]ele rumenite de
la doi porumbi [i un pumni-
[or de orz ars pe plit\. Dup\
ce gr\un]ele au cr\pat se
adaug\ o m=nu]\ de floare de
hamei [i se mai las\ un clo-
cot. Apoi se d\ oala jos, se
r\core[te pu]in [i apoi se
strecoar\ `ntr-un vas mare.
C=nd e rece c=t apa de pl\-
m\dit, se pune drojdie c=t o
nuc\ [i un kilogram de za-
h\r. Se amestec\ totul [i apoi
se toarn\ `n sticle curate [i
aerisite, care se pun la cald,
pe cuptora[. Dup\ dou\ zile
`ncepe s\ pi[te de limb\ [i,
vorba m\tu[ii Maria, „e cu-
rat\ [i limpede de ]i-e mai
mare dragul s-o bei“.

anevoios [i presupunea mult

efort. ~ns\, nimeni nu `n-
dr\znea s\ guste, c\ci regu-
la era regul\. Buc\]i din un-
tul astfel preparat urma s\
fie pus de gospodin\ `n pa-
ner, de ~nviere, ca s\ fie
sfin]it de preot, o dat\ cu ce-
lelalte bucate. „Se mai sfin-
]ea [unc\, br=nz\, buc\]ele
de zah\r, ulei. Era tare fru-
mos. Da’ acum tare pu]in\
lume mai merge la ~nviere.
Se uit\ tradi]ia“, ne-a mai
spus b\tr=na.

cul casei. Aveau un m\c\noi
lung, cu un cap\t mai gros,
din lemn, [i mestecau, mes-
tecau numai `ntr-o parte,
p=n\ cr\pau toate boabele
celea. Mai ad\uga c=te-o ]=-
r\ de ap\ cald\ [i mesteca [i
se slobozea l\pti[or, de-aco-
lo, din s\m=n]\, se f\cea alb.
Apoi `l strecura, punea ap\
[i o lua de la cap\t, p=n\ f\-
cea vreo 3-4 litri. ~l puneau
la fiert [i se numea lapte de
buhai [i se m=nca cu m\m\-
ligu]\. Da’ c=t de bun era!…
Mai bun ca laptele“, [i-a a-
mintit m\tu[a.
CM
M\m\lig\ cu usturoi
YK
[i m\lai cu bostan
~n zilele obi[nuite din
s\pt\m=n\, c=nd nu mai
pridideau cu treburile casei,
mamele le f\ceau odraslelor
un fel de m=ncare mai pu]in
spectaculos: felii de m\m\li-
gu]\, presurate cu sare, un-
se din bel[ug cu usturoi pi-
sat [i coapte apoi pe plita `n-
cins\. „{i era bun, [i lumea
s\n\toas\“, [i-a dat cu p\-
rerea b\tr=na.
Ca desert, `n locul cozo-
nacilor, al pl\cintelor sau
alivencilor, obi[nuite `n zile-
le de duminic\ [i s\rb\toare
din afara Postului, femeile
preg\teau diferite tipuri de
malai, cu bostan alb sau cu
sfecl\. „Bostanul se t\ia `n
buc\]ele mici, se punea `n-
tr-o covat\ de lemn, se cur\-
]a de s=mburi [i se sp\la, se
t\ia feliu]e [i se punea la
fiert. Se lua apoi f\in\ de
gr=u, f\in\ de porumb, se
op\rea [i se ad\uga la bos-
tan. Se l\sa c=teva ore s\ se
`ndulceasc\ [i apoi se cocea
`n tav\. Deasupra se punea
un fel de muruial\, un cir
mai gros din ap\ [i f\in\ de
gr=u ca s\ fie mai ar\tos“, a
explicat, pe `ndelete, m\tu-
[ica. Alteori, `n loc de bos-
tan, `n compozi]ia de m\lai
se punea sfecl\ de zah\r,
astfel c\ pr\jitura ob]inut\
era dulce ca o budinc\.
Nimeni din cas\
nu punea gura
nici m\car pe lapte
Postul era ]inut apoi cu
stricte]e, pe toat\ durata lui,
f\r\ abatere. ~ng\duial\ la
m=ncat pe[te era o singur\
dat\, de Florii, [i apoi nu se
mai m=nca iar\[i „de frupt“
p=n\ dup\ noaptea de ~nvi-
ere. Nimic din ce produceau
animalele nu era consumat
`n gospod\rie. „Laptele muls
era str=ns, c=te 3-4 litri se
zb\tea `ntr-o oal\ mare, p=-
n\ se f\cea unt. Zerul era
dat deoparte. Cel care zb\-
tea laptele spunea a[a:
«C=nd mo[neagul se-ncinge/
Untul se [i alege/ C=nd
mo[neagul se-nc\l]a/ Untul
meu se-ngr\un]a». {i c=t
zb\tea acolo, c=nta `ntruna.
Era un desc=ntec `n leg\-
tur\ cu laptele. C\ era de
leac pe-atunci laptele“, ne-a
explicat m\tu[a.
Procedeul fabric\rii un-
tului `n cas\ era destul de
Laptele se aduna
`n putini [i se m=nca
abia dup\ Pa[ti
Surplusul de lapte produs
`n gospod\rie pe perioada
zilelor lungi de post trebuia
utilizat `ntr-un fel, f\r\ ca
familia s\ ias\ `n pierdere.
De aceea, laptele se aduna `n
putini din lemn, de 40 de li-
tri, [i se ]inea acolo, la rece,
timp de 7 s\pt\m=ni, c=t ]i-
nea Postul. „Acum, dac\ trec
patru zile, zici c\ laptele s-a
acrit. Atunci `ns\ se ]inea a-
t=ta vreme [i nu se strica de-
loc. Era un lapte ca [i ca[ul,
se desprindea felii. Bun ta-
re“, ne-a mai spus femeia.
Post negru `n zilele CM
de miercuri [i vineri YK
Pentru cei mai `n putere,
zilele de miercuri [i vineri
erau de post negru. Asta `n-
semna s\ nu te atingi de
m=ncare, fie ea [i de post, pe
parcursul unei zile `ntregi,
adic\ timp de 24 de ore. „Cum
m=ncai joi sear\, nu mai
m=ncai p=n\ s=mb\t\ dimi-
nea]a“, a mai spus femeia. a

De Pa[ti, la m=ncarea preg\tit\ `nain-

prima dat\ se
m\n=nca din ou
Dup\ ce noaptea ~nvierii
a trecut, iar bucatele au fost
sfin]ite, `n diminea]a primei
zile de s\rb\toare, c=nd toa-
t\ familia venea de la biseri-
c\ se punea prima mas\ „de
frupt“. Era marcat astfel
sf=r[itul Postului Mare. „Pri-
ma dat\ se m=nca din oul
sfin]it. A[a era obiceiul. Du-
p\ aceea se rupea din Crucea
Pa[telui. Tre’ s\ spun c\ din
Crucea Pa[telui niciodat\ nu
se taie, se rupe. C\ Dumne-
zeu o rupt [i-o-mp\r]it“, a ex-
plicat b\tr=na. Se gusta apoi
din toate c=te le duceau `n
co[ la sfin]it [i apoi se trecea
te. Obiceiul era ca `n prima zi
de Pa[ti s\ se mearg\ `n vi-
zit\ la na[i [i la p\rin]i. Da-
tina aceasta se mai p\strea-
z\ [i azi, chiar dac\ nop]ile
de ~nviere nu mai sunt a[a
cum le [tia m\tu[a Maria, de
odinioar\. Pentru na[i, finii
preg\tesc din vreme o leg\-
tur\ cu „de toate“; `ntr-un
[tergar ]esut `n cas\ se pun
colaci `mpleti]i `n patru, ou\
`nchistrite, pasc\ [i cozonac,
se lega la col]uri [i leg\tura e
gata. Aceasta va fi `ntoars\
finilor, cu bucate preg\tite
de na[\, la `ncheierea vizitei.
A doua zi era obliga]ia na-
[ilor s\ vin\ la fini, iar a tre-
ia zi se mergea la celelalte ru-
bedenii. La o s\pt\m=n\ du-
p\ [i acum, ca [i odinioar\, se
serbeaz\ Pa[tele Blajinilor.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.

CM
YK
10 Vineri, 16 martie 2007
REGIONAL
Au furat copacii din
curtea Casei Memoriale
„George Enescu“
Zeci de copaci planta]i, `n aceas-
t\ s\pt\mân\, `n curtea Casei
Memoriale „George Enescu“, din
Liveni, jude]ul Boto[ani, au fost
fura]i, miercuri dup\ amiaz\.
Ho]ii au smuls din p\mânt 41 de
puie]i, planta]i de angaja]ii Mu-
zeului Jude]ean Boto[ani. Furtul
a fost reclamat de primarul co-
munei George Enescu, Angela
Toma, iar poli]i[tii au demarat o
anchet\ pentru identificarea in-
fractorilor. Dispari]ia copacilor
readuce `n discu]ie lipsa pazei [i
a unui sistem de alarm\ la unul
dintre cele mai importante obiec-
tive turistice din jude]. Casa me-
morial\ ad\poste[te un pian,
câteva manuscrise originale [i
mai multe obiecte de mobilier
care au apar]inut marelui com-
pozitor. (B.C.)
Tax\ de salubritate
pentru câini [i pisici
la Suceava
Primarul municipiului Suceava,
Ion Lungu, va propune introdu-
cerea taxei de salubritate pentru
de]in\torii de câini [i pisici, „pen-
tru a se conforma standardelor
cerute de Uniunea European\“.
Ion Lungu a spus c\, atât câinii,
cât [i pisicile, „fac mai mult\
mizerie decât copiii“, ad\ugând
c\ subiectul va fi discutat `ntr-o
viitoare [edin]\ a Consiliului
Local. De la 1 ianuarie 2007, `n
Suceava a fost instituit\ taxa
unic\ de salubritate, care oblig\
fiecare locuitor s\ achite lunar
câte 2,5 lei, iar persoanele ju-
ridice câte 5 lei pentru fiecare
angajat. (B.C.)
La Gala]i `ncepe
construc]ia a peste 450
de apartamente ANL
Primarul municipiului Gala]i,
Dumitru Nicolae, a declarat, ieri,
c\ anul acesta vor `ncepe lucr\ri-
le de construc]ie la 464 de apar-
tamente ANL, `n dou\ cartiere
g\l\]ene. Edilul a precizat c\ 10
blocuri, cu 400 de apartamente,
vor fi construite `n cartierul ANL
dintre Gala]i [i Br\ila, iar 6 blo-
curi, cu 64 de apartamente, `n
cartierul Micro 17. Fondurile alo-
cate de la Guvern pentru con-
struc]ia acestor blocuri se ridic\
la 23,8 milioane de lei. Efortul fi-
nanciar propriu al municipali-
t\]ii este de 13,5 milioane de lei
[i cuprinde realizarea de re]ele
de distribu]ie a apei potabile,
lucr\ri de ap\rare `mpotriva i-
nunda]iilor, conducte pentru ap\
[i canalizare. De asemenea, `n
cartierul dintre Gala]i [i Br\ila,
vor fi date `n folosin]\ 721 de lo-
turi pentru locuin]e individuale,
repartizate `n trei zone, cu o
suprafa]\ total\ de peste 56 de
hectare. Num\rul cererilor pen-
tru locuin]e depuse de locuitorii
municipiului Gala]i dep\[e[te,
`ns\, cifra de 10 mii. (B.C.)
Arderea necontrolat\
a vegeta]iei uscate
a produs noi incendii
Câteva hectare de teren cu
vegeta]ie uscat\ au fost afectate
de dou\ incendii produse `n
ultimele dou\zeci [i patru de
ore, ambele punând `n pericol
fondul forestier [i gospod\riile
din zon\, a informat Inspecto-
ratul pentru Situa]ii de Urgen]\
Suceava. Garda de interven]ii
Gura Humorului a localizat [i
stins un incendiu care a afectat
aproximativ un hectar de ve-
geta]ie uscat\ pe raza localit\]ii
Vârfu Dealului, din comuna P\l-
tinoasa, iar Garda de interven]ii
Siret a intervenit cu dou\ auto-
speciale pe raza localit\]ii Tal-
pa, jude]ul Boto[ani, pentru
stingerea focului pe aproximativ
dou\ hectare de teren cu vegeta-
]ie uscat\. Pompierii au atras
aten]ia c\ igienizarea terenuri-
lor prin arderea vegeta]iei us-
cate este interzis\. (B.C.)
ACTUALITATE
~n anul 2007-2
2008, grosul major\rilor bugetare
va merge c\tre `nv\]\m=ntul universitar
a Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii a lansat propunerea privind cifra de [colarizare din `nv\]\m=ntul preuniversitar [i universitar
pentru anul 2007–2008 a Cifrele propuse pentru studii de licen]\ sunt la fel ca anul trecut, `n schimb sunt mai mari
cu 5.400 fa]\ de anul trecut, la masterat, [i cu 200, la doctorat a De asemenea, sunt propuse mai multe locuri pentru tineri
moldoveni, cu 100 mai multe, fa]\ de anul trecut, la studii de licen]\, cu 100 mai multe la master [i cu 10 mai multe la doctorat a
Ministerul Educa]iei [i de doctorat, sunt propuse
Cercet\rii (MEdC) a f\cut 80 de locuri din care 60 cu
propuneri privind cifrele burs\ [i 20 f\r\ burs\. De
de [colarizare finan]ate de asemenea, se vor mai acor-
la buget pentru anul [colar da fonduri pentru sep-
[i universitar 2007-2008. cializ\ri, precum stagii de
S-a propus majorarea cifre- specializare cadre didactice,
lor de [colarizare la anu- fiind propuse 300 de luni cu
mite capitole, astfel c\ pen- burs\, mobilit\]i studen-
tru MEdC cheltuielile bu- ]e[ti/practic\ studen]i 200
getare ar putea cre[te, pen- de luni de burs\ propuse.
tru anul [colar/universitar De asemenea, s-au f\cut
2007-2008, cu 38.059.619 propuneri privind num\rul
lei, din care la `nvatam=nt de locuri cu finan]are to-
superior, 32.681.600 de lei. tal\ sau par]ial\ din buge-
Pentru `nv\]\m=ntul tul MEdC pentru cet\]enii
pre[colar, propunerea str\ini, conform documen-
MEdC privind numarul telor bilaterale de coopera-
copiilor cuprin[i `n gra- re interna]ional\ [i a unor
dini]e, este `n total de oferte unilaterale ale statu-
645.000. Pentru `nv\]\- lui rom=n. Astfel, pentru
m=ntul primar, pentru ele- elevilor `n clasa a XI-a, `n- La capitolul privind `n- tru tinerii de origine rom=- `nv\]\m=ntul preuniversi-
vii `n clasele I-IV, propune- v\]\m=nt seral, [i/sau cu v\]\m=ntul superior pen- n\ din Republica Moldova, tar numarul total de locuri
rea are `n vedere cifra de frecven]\ redus\ este o tru locurile de studii uni- ]\ri `nvecinate [i diaspora. propus este 125 din care 5
900.000 de elevi. La `nv\]\- propunere de 28.000 de Astfel, pentru `nv\]\m=nt cu burs\, 120 f\r\ burs\.
versitare de licen]\ (anul I)
m=nt gimnazial, pentru locuri, iar la num\rul s-a propus 60.290 de locuri. preuniversitar numarul to- La `nv\]\m=nt superior
elevii `n clasele V-VIII, este elevilor `n clasa a XII-a, La masterat s-au propus tal de locuri propus este sunt propuse la studii uni-
propus un total de `nv\]\m=nt de zi, [i/sau 20.000 de locuri, la postu- 1.250, din care f\r\ plata versitare de licen]\ (anul
1.000.000 de locuri, din seral este o propunere de niversitare de specializare taxelor de [colarizare, cu I), 338 de locuri, din care cu
care la `nvatam=nt de zi 68.000 de locuri. burs\ 950, f\r\ plata taxe- burs\ 298, 40 f\r\ burs\.
620 locuri, la universitare
985.000 de locuri, la ~n ceea ce prive[te `nv\- – reziden]iat 2.700, la uni- lor de [colarizare, dar f\r\ La masterat sunt 157 de
`nv\]\m=nt seral, cu ]\m=ntul profesional, nu- versitare de doctorat 1.685. burs\, 300. La `nv\]\m=nt locuri propuse, din care 147
frecven]\ redus\ [i la dis- m\rul locurilor este, pen- superior, numarul locurilor cu burs\ [i 10 f\r\ burs\.
tan]\ 15.000 de locuri. tru anul I, la [colile de arte pentru studii universitare Pentru doctorat sunt pro-
Pentru `nv\]\m=ntul li- [i meserii de 92.000, iar Mai multe locuri de licen]\ (anul I), este de puse 158 de locuri, din care
ceal, la num\rul elevilor `n num\rul elevilor propus pentru moldoveni [i 1.750 de locuri propuse din cu burs\ 128, f\r\ burs\
clasa a IX-a, la `nv\]\m=nt pentru anul de completare care f\r\ plata taxelor de 30. S-a mai propus acor-
de zi sunt propuse 147.000 este 90.000. La `nv\]\- al]i cet\]eni str\ini [colarizare, cu burs\, 1.450, darea de 1.995 de luni
de locuri, pentru elevii `n m=ntul postliceal, num\- f\r\ plata taxelor de [co- burs\, din care 800 pentru
clasa a IX-a, `nv\]\m=nt rul elevilor propus pentru Propunerea privind ci- larizare, dar f\r\ burs\, stagii de specializare `nv\-
seral cu (sau f\r\) `nv\]\- anul I, este 1.592, din care fra de [colarizare se refer\ 300. Pentru master, sunt ]\m=nt superior [i 1.195 de
[i la num\rul de locuri cu
m=nt cu frecven]\ redus\ la `nv\]\m=nt special 150, 630 de locuri propuse, din stagii de specializare `nv\-
este o propunere de 8.000 la `nv\]\m=nt militar finan]are total\ sau par]ia- care 400 cu burs\ [i 230 ]\m=nt postuniversitar.
de locuri. Pentru num\rul (M.A.I. [i M.Ap.N) 1.442. l\ din bugetul MEdC pen- f\r\ burs\. Pentru studii (Oana R)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
aINTERVEN}IILE CHI- cien]i cu patologie tumora- te s\ eficientizeze activita- latoriul de Stomatologie lu- Anglia, Fran]a [i Italia. De
l\, hernie strangulat\, dar tea speciali[tilor din Ambu- creaz\ 61 de stomatologi, cu asemenea, vor exista [i
RURGICALE LA OCTOGE- [i cu hemoragii digestive latoriul de Stomatologie diferite grade didactice `n demonstra]ii operatorii. ~n
NARI AU DEVENIT OBI{- (Bolt\) al unit\]ii, deoarece luna octombrie organiz\m,
provocate de automedica]ie, UMF. (O.B.)
NUIN}|: Potrivit [efului pentru c\, de obicei, ace[ti cheltuielile de personal a CURSURI DE CHIRUR- `ns\, un curs foarte impor-
Clinicii I Chirurgie a Spita- oameni iau medicamente sunt mai mari dec=t venitu- tant, cu creditare europea-
`mpotriva durerii. Bolnavii rile pe care ace[tia le real- GIE CREDITATE ~N UE: n\. Asta `nseamn\ c\ acest
lului „Sf. Spiridon“, prof. dr. Sub egida Clinicii I Chirur-
Eugen T=rcoveanu, `n ul- v=rstnici suport\ mai greu izeaz\ lunar. „Serviciile de- curs va fi recunoscut de
anestezia, iar riscul cel mai contate de CJAS sunt `n ju- gie a Spitalului „Sf. Spiri- toate ]\rile din UE“, a de-
tima perioad\ interven]iile rul a 402 milioane de lei don“, la sf=r[itul acestei luni clarat prof. dr. Eugen T=r-
chirurgicale la persoane cu mare este atunci c=nd vin
`n urgen]\“, a explicat prof. vechi, iar salariile pentru se va desf\[ura, la Ia[i, un coveanu, [eful Clinicii I
v=rste foarte `naintate au T=rcoveanu. (O.B.) asisten]i, tehnicieni [i curs interna]ional de chi- Chirurgie. Cursul care se
devenit o obi[nuin]\. Astfel, rugia cancerului gastric, la
a PLAN DE EFICIENTI- medici dep\[esc 550 de mil- va desf\[ura `n perioada
din cele 20 de opera]ii care ioane. ~n aceste condi]ii, noi care s-au `nscris deja 50 de 25-28 octombrie va avea
ZARE A STOMATOLOGI-
se efectueaz\ zilnic `n clini- trebuie s\ lu\m din banii cursan]i, medici speciali[ti, drept tem\ tehnicile de ba-
c\, cel pu]in dou\ sunt la LOR DIN BOLT|: Manage- spitalului [i s\ pl\tim din toat\ ]ara. „Va fi un z\ `n chirurgie [i va fi acre-
persoane cu v=rste peste 80 rul Spitalului „Sf. Spiri- salariile“, a declarat man- curs foarte util, la care vor ditat de Academia Europea-
de ani. „Sunt `n general pa- don“, ec. Ioan B=rliba dore[- agerul B=rliba. ~n Ambu- preda profesori din SUA, n\ de Chirurgie. (O.B.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna aprilie la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii martie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A DOU|SPREZECEA a o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
concursului destinat comunit\]ilor paro- te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
APRILIE din fiecare protopopiat. O parohie poate de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Bacalaureatul la trei obiecte `n 2011
Un proiect aflat `n dez-
baterea Ministerului Edu-
ca]iei [i Cercet\rii (MEdC)
care prevede examenul de
bacalaureat cu doar patru
examene ar putea fi legi-
ferat `n viitorul apropiat,
`ns\ primii care vor putea
beneficia de acest tip de
bacalaureat vor fi elevii
din promo]ia lui 2011.
MEdC preg\te[te modifi-
carea eetodologiei de des-
f\[urare [i organizare a E-
xamenului de Bacalau-
reat, proiectul afl=ndu-se
`n stadiul de dezbateri [i
consult\ri, inten]ia fiind
aceea de a alinia exame-
nul la standardele europe-
ne, conform reprezentan]i-
lor MEdC. Astfel, proiec-
tul prevede ca bacalau-
reatul s\ se dea doar la
probele comune, adic\ la
Limba Rom=n\, la limba
str\in\ de circula]ie inter-
na]ional\ [i la Limba ma-
ACTUALITATE
tern\. Cea de-a doua com-
ponent\ a structurii de ex-
amen ]ine de proba de la
disciplina de profil, care se
va stabili prin ordin de mi-
nistru. ~n cazul `n care
proiectul va fi legiferat p=-
n\ la 31 august 2007, cei
care vor sus]ine bacalau-
reatul la trei discipline
plus limba matern\ vor fi
elevii care intr\ din toam-
n\ `n clasa a IX-a, iar pri-
ma sesiune cu noua formu-
l\ de bacalaureat ar putea
fi organizat\ `n anul 2011.
A[a cum se precizeaz\
`n proiectului Legii `nv\]\-
m=ntului Preuniversitar,
se arat\ c\ „Examenul de
bacalaureat const\ `n sus-
]inerea a dou\, respectiv
trei probe comune [i a al-
tor probe specifice diferen-
]iate, `n func]ie de filier\,
profil [i specializare“.
Probele comune sunt
Limba [i literatura rom=-
n\, scris [i oral, una din
limbile moderne de circu-
Vineri, 16 martie 2007
la]ie interna]ional\ studi-
ate `n liceu, oral, limba [i
literatura matern\, scris
[i oral, pentru elevii care
au urmat studiile liceale
`ntr-o limb\ a minorit\]i-
lor na]ionale. ~n ceea ce
prive[te cea de a treia pro-
b\ se arat\ c\ aceasta se
sus]ine la o disciplin\ de
specialitate, stabilit\ de
c\tre MEdC [i anun]at\
elevilor la `nceputul pri-
mei clase de liceu. Aceast\
prob\ ar urma s\ fie una
scris\. (O.R.)
11
PE SCURT
„Cotnari
ar trebui s\ cumpere
Prim\ria“
Consilierul local Tiberiu
Br\ilean este de p\rere c\
patronul firmei Cotnari,
Constantin Deleanu, ar
trebui s\ cumpere [i
Prim\ria Ia[i, nu doar
echipa de fotbal. „Exist\
trei puncte comune `ntre
echipa de fotbal [i
Prim\rie: ambele au da-

Miliarde de lei vechi desp\gubiri pentru rom=nii torii mari, Prim\ria Ia[i se
zbate `n subsolul clasamen-
tului prim\riilor din ]ar\ [i
apoi, v\ da]i seama c=t s-ar
care [i-au pierdut bunurile `n Basarabia putea valorifica pe seama
brandului Prim\riei [i a
Cotnarilor `n }inutul Secu-
a Potrivit oficialilor Prefecturii ie[ene, valoarea desp\gubirilor [i compensa]iilor aprobate `n [edin]a de ieri se iesc“, a spus ironic Tiberiu
`ncadreaz\ `ntre 590 de milioane [i 7 miliarde de lei vechi a „~n cazul celorlalte 55 de cereri aprobate `n Br\ilean. ~n replic\,
reprezentan]ii Prim\riei
[edin]ele anterioare, valoare total\ a desp\gubirilor s-a ridicat la suma de 110 miliarde de lei vechi“, a precizat au spus c\ asemenea
afirma]ii sunt tipice pen-
purt\torul de cuv=nt al Prefecturii ie[ene, Emanoil Arhip a Cererile pentru acordarea desp\gubirilor sau tru Tiberiu Br\ilean.
compensa]iilor prev\zute de Legea 290/2003 mai pot fi depuse p=n\ la data de 1 mai a „Distinsul consilier [i pro-
fesor Tiberiu Br\ilean nu
au `ndeplinit condi]iile im- lui Her]a, cât [i ca urmare se dezminte nici de data
puse de lege“, a spus pre- a celui de-al Doilea R\zboi aceasta, reu[ind, cu
de Bogdan CRON} fectul Nicu[or P\duraru. Mondial [i a aplic\rii Tra- mali]iozitatea-i binecunos-
Comisia pentru aplica- Potrivit oficialilor Prefec- tatului de pace `ntre Ro- cut\, s\ produc\ o mostr\
rea Legii nr. 290/2003, din turii ie[ene, valoarea des- mânia [i Puterile Aliate [i de cugetare filosofico-
cadrul Prefecturii jude]u- p\gubirilor [i compensa]i- Asociate, au dreptul la des- civic\. Se pare c\ prim\-
lui Ia[i, a aprobat, ieri, un ilor aprobate `n [edin]a de p\gubiri sau compensa]ii vara r\m=ne un anotimp
num\r de 42 de cereri pri- ieri se `ncadreaz\ `ntre pentru bunurile imobile al marilor inspira]ii br\ile-
vind desp\gubiri pentru 590 de milioane [i 7 mi- avute `n proprietatea lor niene“, a spus Andrei
bunurile pierdute de cet\- liarde de lei vechi. „Nu `n aceste teritorii, precum Trofor, purt\torul de
]enii rom=ni, din fostele avem, deocamdat\, o val- [i pentru recoltele necule- cuv=nt al Prim\riei Ia[i.
provincii rom=ne[ti, `n oare total\ a sumelor se din anul 1940, `n condi- Afirma]iile consilierului
timpul sau `n urma celui acordate, deoarece nu s-au ]iile prezentei legi. De pre- Tiberiu Br\ilean au venit
de-al II-lea R\zboi Mondi- centralizat `nc\ toate vederile legii beneficiaz\ dup\ ce patronul societ\]ii
al. Legea nr. 290, din 27 datele. Pot s\ v\ spun `ns\ fo[tii proprietari sau mo[- Cotnari [i-a ar\tat
iunie 2003, prevede acor- c\, `n cazul celorlalte 55 tenitorii legali ai acestora, inten]ia de a achizi]iona
darea de compensa]ii sau de cereri aprobate `n pân\ la gradul al IV-lea echipa de fotbal
desp\gubiri cet\]enilor ro- [edin]ele anterioare, va- inclusiv, dac\ au la data Politehnica Ia[i. (S.D.)
mâni, pentru bunurile loare total\ a desp\gubi- formul\rii cererii cet\]e-
proprietate a acestora, se- rilor s-a ridicat la suma de nia român\ [i domiciliul
chestrate, re]inute sau 110 miliarde de lei vechi“, `n România. Prevederile Treptow
r\mase `n Basarabia, Bu- a precizat Emanoil Arhip. prezentei legi nu se aplic\ a p\r\sit ]ara
Cererile pentru acordarea cu privire la bunurile p\gubirile sau compensa- de sub construc]ie [i a cur-
covina de Nord [i }inutul ]iile s\ dep\[easc\ supra- ]ii, pe baza evalu\rilor e-
Her]a, ca urmare a st\rii desp\gubirilor sau com- transmise pe baz\ de con- Istoricul american Kurt
pensa]iilor prev\zute de ven]ii civile, `ncheiate prin fa]a de 50 ha teren agricol fectuate, dup\ caz, de ex- William Treptow, con-
de r\zboi [i a aplic\rii [i 10 ha teren forestier, de per]i `n construc]ii sau
Tratatului de Pace `ntre Legea 290/2003 mai pot fi liber acord de voin]\ `ntre damnat de magistra]ii
depuse p=n\ la data de 1 fostul proprietar sau mo[- proprietar deposedat. evaluatori funciari. ie[eni la 7 ani pentru ped-
România [i Puterile Aliate Pentru recoltele necule-
[i Asociate, semnat la Pa- mai. Ulterior, timp de trei tenitorul legal al acestuia ofilie, a p\r\sit Rom=nia `n
luni, Comisia mai accept\ [i o ter]\ persoan\. Exper]i `n construc]ii se `n anul 1940 `n teritori- urm\ cu dou\ zile, la a-
ris, la 10 februarie 1947. ile care intr\ sub inci-
doar acte care pot aduce proape dou\ s\pt\m=ni de
complet\ri la cererile deja sau evaluatori den]a acestei legi (grâu, c=nd a fost eliberat
Cea mai mare valoare depuse. Se iau `n calcul funciari stabilesc porumb, floarea-soarelui, condi]ionat din penitenciar.
a desp\gubirilor maxim 50 ha de sfecl\ de zah\r, vi]\-de- Avocatul care l-a reprezen-
valoarea caselor vie, in, tutun, mac [i fruc- tat `n instan]\, Liviu Bran,
acordate, 7 miliarde De prevederile legii teren agricol [i 10 ha [i terenurilor te), se acord\, pentru trei a declarat, f\r\ a da `ns\
de lei vechi beneficiaz\ fo[tii de teren forestier din acestea, la alegerea date precise, c\ istoricul,
proprietari sau Pentru construc]iile cu fo[tilor proprietari sau a care are cet\]enie rom=no-
~n jude]ul Ia[i, comisia ~n cazul `n care preve- destina]ia de locuin]e, a- mo[tenitorilor legali ai american\, a p\r\sit
pentru aplicarea Legii mo[tenitorii legali derile alin.(1) nu pot fi `n- nexe gospod\re[ti ori pen- acestora, o sum\ calculat\ Rom=nia dup\ ce [i-a
290/2003 a avut prima [e- ai acestora, deplinite `n natur\, fo[tii tru alte utilit\]i, se acord\ `n raport cu suprafa]a cul- re`nnoit pa[aportul, `n cur-
din]\ de lucru `n iunie proprietari beneficiaz\ de fo[tilor proprietari desp\- tivat\ [i cu produc]ia me- sul s\pt\m=nii trecute.
2005. Potrivit purt\toru- pân\ la gradul desp\gubiri sau compen- gubiri b\ne[ti, `n sume die la hectar `n anul 1940, „Clientul meu are dubl\
lui de cuv=nt al Prefecturii al IV-lea, inclusiv sa]ii, calculate pentru fie- calculate `n raport cu su- potrivit pre]ului de achizi- cet\]enie, a[a c\ poate
ie[ene, Emanoil Arhip, de care hectar de teren la va- prafa]a construit\, cu ma- ]ie a produselor men]ion- pleca oriunde, chiar [i `n
la acea dat\, au fost prim- Potrivit Legii 290/2003, loarea de circula]ie a cate- terialele folosite [i cu ve- ate, publicat de Institutul Europa. Vineri [tiu c\ era
ite un num\r de 618 cereri cet\]enii români, depose- goriilor respective, comu- chimea construc]iei la da- Na]ional de Statistic\ `n capital\. ~n week-end
pentru acordarea de com- da]i ca urmare a p\r\sirii nicat\ de prim\rii, f\r\ ca ta pierderii posesiei. ~n su- pentru anul anterior celui am vorbit cu el la telefon [i
pensa]ii sau desp\gubiri. for]ate a Basarabiei, Buco- totalul suprafe]ei de teren ma total\ va fi cuprins\ [i `n care se acord\ desp\gu- mi-a spus c\ va pleca pen-
„Din acest total, doar 97 vinei de Nord [i a }inutu- pentru care se acord\ des- contravaloarea terenului birea. a tru un timp din ]ar\. Cred
c\ luni a plecat“, a declarat
Liviu Bran. Avocatul a pre-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a cizat, `ns\, c\ Treptow l-a
asigurat c\ se va `ntoarce
a PRIPLATA A FOST tat 9 martie a.c., `n noaptea nate de Ministerul Educa]i- neaz\ peste 100 de institu]ii al jude]ului, Nicu[or P\du-
`n Rom=nia. Treptow a fost
TRIMIS ~N JUDECAT|: de 28/29 iulie 2005, Franti- ei din aceast\ ]ar\. Studen- de `nv\]\m=nt superior, `n raru, pre[edintele Consi-
sek Priplata a trecut frau- ]ii rom=ni pot opta pentru care sunt `nscri[i 1,3 mili- liului Jude]ean Ia[i, Lucian condamnat, `n anul 2003,
Frantisek Priplata a fost tri- dulos frontiera de stat a Ro- orice fel de domeniu de `n- oane de studen]i. ~nv\]\- Flai[er, [i primarul mu- la 7 ani de `nchisoare pen-
mis `n judecat\ de Par- m=niei `n Ungaria, ulterior v=]\m=nt. nicipiului re[edin]\, Gheor- tru corup]ie sexual\ [i acte
m=ntul superior taiwanez se
chetul Judec\toriei Oradea ajung=nd `n Republica Ce- Durata bursei este de ghe Nichita, ambasadorul sexuale cu minori. Kurt
bucur\ de o reputa]ie foarte
pentru trecerea ilegal\ a h\. Scopul cehului era de a maximum patru ani pentru Robin Barnett [i-a exprimat Treptow a fost pus `n li-
bun\, `n domeniile industri-
frontierei de stat, a anun]at, se sustrage de la executarea un student, maximum trei ale de v=rf. (O.R.) dorin]a de a `nt\ri rela]iile bertate din Penitenciarul
ieri, Parchetul de pe l=ng\ pedepsei primite `n dosarul ani pentru un doctorand [i de colaborare, `n special de Maxim\ Siguran]\ Ia[i
Curtea de Apel Oradea. asasin\rii liderului sindical maximum doi ani pentru un
a AMBASADORUL BRI- cele din domeniul comercial `n urm\ cu dou\
Omul de afaceri ceh este Virgil S\hleanu, de la Tepro masterand. Una dintre con- TANIC LA IA{I: Ambasa- [i cel universitar. „Sunt s\pt\m=ni. El a isp\[it
acuzat c\ a p\r\sit fraudu- Ia[i. (M.F.) di]ii este cuno[terea limbii dorul Regatului Unit al onorat de aceast\ vizit\ a doar 5 ani de `nchisoare
los Rom=nia, `n iulie 2005, a BURSE DE STUDIU engleze, `ns\ nu este o con- Marii Britanii [i Irlandei ambasadorului Regatului `ntruc=t, `n perioada de-
pentru a se sustrage de la di]ie obligatorie cuno[terea de Nord la Bucure[ti, Ro- Marii Britanii [i m\ bucur
executarea pedepsei de opt PENTRU ROM+NI ~N UNI- limbii chineze. ~n topul bin Barnett, s-a `nt=lnit, c\ ]\rile pe care le re-
ten]iei, a redactat o lucrare
ani `nchisoare, primit\ pen- VERSIT|}I DE TOP DIN ieri, cu reprezentan]ii ad-
[tiin]ific\. Conform unei
Shanghai al celor mai bune prezent\m sunt partenere, legi adoptate anul trecut,
tru instigare la uciderea fos- TAIWAN: Studen]ii, maste- universit\]i din lume fi- ministra]iei publice locale mai ales c\ ambele fac par-
dou\ zile de munc\ la o
tului lider sindical de la ranzii [i doctoranzii rom=ni gureaz\ cinci institu]ii de din Ia[i, `n cadrul unei vi- te din Uniunea Europea-
Tepro Ia[i, Virgil S\hleanu. pot opta pentru bursele de `nv=]\m=nt superior din zite de informare. La `nt=l- n\“, a spus primarul Gheor- astfel de lucrare echivalea-
Potrivit rechizitoriului da- studiu `n Taiwan subven]io- Taiwan. ~n Taiwan func]io- nirea cu prefectul delegat ghe Nichita. (B.C.) z\ cu reducerea a trei zile
din pedeaps\. (B.C.)
12 Vineri, 16 martie 2007
PE SCURT
O]elul Gala]i este arbitrat\
de Corpodean, la Tg. Jiu
Arbitrul Sorin Corpodean va conduce la
centru meciul dintre Pandurii Tg Jiu [i
O]elul Gala]i, programat ast\zi, de la
ora 15.30, `n etapa a 23-a a Ligii I de
fotbal. Comisia Central\ a Arbitrilor
(CCA) l-a delegat pe Vasile Bratu la
cel\lalt meci de ast\zi, dintre Ceahl\ul
Piatra Neam] [i Farul Constan]a. Iat\
cum se prezint\ deleg\rile oficialilor [i
programul meciurilor:
Pandurii Tg. Jiu - O]elul Gala]i
(Telesport, 15.30). Arbitru: Sorin
Corpodean (Alba Iulia); arbitri asis-
ten]i: Nicolae Meghe[an (T=rn\veni),
Gero Szabo (Cluj); arbitru de rezerv\:
Dan Monea (Cluj); observatori: Viorel
Boi] (Timi[oara), Ioan Mure[an
(Bucure[ti).
Ceahl\ul Piatra Neam] - Farul Con-
stan]a (Telesport, 20.00). Arbitru:
Vasile Bratu (Amara/IL); arbitri asis-
ten]i: Ionel Popa (Pa[cani), Bogdan
Velicu (Bucure[ti); arbitru de rezerv\:
Victor St\ni[teanu (Buz\u); observa-
tori: Victor Ciocan (Bistri]a), Valeriu
(Bucure[ti).
S=mb\t\ [i duminic\ au loc celelalte
meciuri din etapa a 23-a, dup\ cum
urmeaz\:
S=mb\t\ 17 martie:
Jiul Petro[ani - CFR Cluj (Telesport,
14.00)
Poli Timi[oara - Poli Ia[i (Kanal D,
15.30)
FC Vaslui - Rapid (Na]ional TV, 15.30)
Steaua - FC Arge[ (Craiova - Antena 1,
20.45)
Duminic\ 18 martie:
UTA Arad - Dinamo (Kanal D, 15.45)
Univ. Craiova - Gloria Bistri]a (Bucu-
re[ti - Stadionul Na]ional (Na]ional TV,
20.00)
FC Na]ional - Unirea Urziceni (Tele-
sport, 20.45)
Iacov [i Iancu, suspenda]i
~ntrunit\ miercuri, 14 martie, Comisia
de Disciplin\ a Federa]iei Rom=ne de
Fotbal a luat, printre altele,
urm\toarele hot\r=ri:
- Pre[edintele Consiliului de Adminis-
tra]ie al clubului FC Na]ional 2000 SA
Bucure[ti, Constantin Iacov, a fost
sanc]ionat cu suspendare pentru 1 an
[i cu o penalitate sportiv\ de 3.500 lei,
pentru declara]ii calomnioase f\cute `n
mass-media la adresa oficialilor FRF;
- Pre[edintele Consiliului de
Administra]ie al clubului Politehnica
Timi[oara, Marian Iancu, a fost
sanc]ionat cu suspendare pentru 6
luni [i cu o penalitate sportiv\ de
3.500 lei, pentru declara]ii calom-
nioase f\cute `n mass-media la adresa
oficialilor FRF;
- Jocul FC Some[ Gaz Beclean - CS FC
Soda Ocna Mure[ (4-4 pe terenul de
joc; 02.03.2007, liga a III-a, etapa a
18-a, seria a 5-a) se omologheaz\ cu
scorul de 3-0 `n favoarea echipei
oaspete, forma]ia gazd\ folosind doi
juc\tori `n stare de suspendare (4 car-
tona[e galbene), respectiv Florin Pop
[i Ion Kallai.
Elton va debuta la Steaua
`n meciul cu FC Arge[
Fotbalistul brazilian Elton Xavier
Gomes este bun de joc pentru Steaua
Bucure[ti, dup\ ce, `n cursul serii de
mar]i, Confedera]ia Brazilian\ de
Fotbal a trimis certificatul interna]io-
nal de transfer, informeaz\ site-ul ofi-
cial al grup\rii din Ghencea. Elton a
semnat s\pt\m=na trecut\ un con-
tract valabil p=n\ `n 2010, fiind trans-
ferat de la echipa Corinthians Sao
Paulo. Noua achizi]ie a Stelei are
dreptul de a evolua `n Liga I `ncep=nd
cu partida de s=mb\t\, de la Craiova,
cu FC Arge[, din etapa a 23-a a Ligii I.
S-a tras la sor]i
pentru semifinalele
Cupei Rom=niei
Ieri a avut loc, la sediul Federa]iei
Rom=ne de Fotbal, tragerea la sor]i
pentru semifinalele Cupei Rom=niei la
fotbal. Astfel, `n penultimul act al
competi]iei, Steaua Bucure[ti va da
piept cu Poli Timi[oara, `n timp ce
Rapidul lui R\zvan Lucescu va `nt=lni
forma]ia Pandurii T=rgu Jiu. Meciu-
rile vor avea loc `ntr-o singura man[\,
pe teren neutru, pe 17 [i 18 aprilie
2007. Finala competi]iei va avea loc pe
26 mai, la Timi[oara. (D.T.)
SPORT
Favoritele merg mai Rezultate:
departe `n Cupa UEFA Bayer Leverkusen (Germania) - RC Lens (Fran]a) 3-0 0 (1-0
0). Au marcat:
Andrei Voronin (36), Sergej Barbarez (56), Juan (70). ~n tur: 1-2.
Echipa englez\ Tot- te de Huddlestone (auto-
Osasuna Pamplona (Spania) - Glasgow Rangers (Sco]ia) 1-0 0 (0-0
0). A
tenham Hotspur Londra gol) [i Andrade.
s-a calificat `n sferturile ~n sferturile de final\ marcat: Achille Webo (71). ~n tur: 1-1.
de final\ ale Cupei s-au mai calificat echi- Werder Bremen (Germania) - Celta Vigo (Spania) 2-0 0 (0-0
0). Au marcat:
UEFA la fotbal, dup\ ce pele germane Bayer Le- Hugo Almeida (48), Clemens Fritz (61). ~n tur: 1-0.
a `nvins forma]ia por- verkusen [i Werder Bre- Tottenham Hotspur (Anglia) - Sporting Braga (Portugalia) 3-2 2 (2-1
1). Au
tughez\ Sporting Bra- men [i forma]ia spani-
marcat: Dimit\r Berbatov (28, 42), Steed Malbranque (76) – Tom
ga, cu scorul de 3-2 (2-1), ol\ Osasuna Pamplona. Huddlestone (24, autogol), Andrade (61). ~n tur: 3-2.
miercuri sear\, `n man- Tragerea la sor]i a me-
[a a doua a optimilor de ciurilor din sferturile de Celelalte meciuri din cadrul man[ei a doua a oprimilor de final\ s-au
final\. Londonezii, care final\ este programat\ disputat asear\, dup\ `nchiderea edi]iei, dup\ urm\torul program:
se impuseser\ [i `n tur ast\zi, la Glasgow (sta- {ahtior Done]k (Ucraina) - FC Sevilla (Spania) `n tur 2-2;
cu 3-2, au marcat prin dion „Hampden Park“), AZ Alkmaar (Olanda) - Newcastle United (Anglia) 2-4;
Berbatov (de dou\ ori) [i ora[ care va g\zdui [i fi-
nala competi]iei, pe 16 Espanyol Barcelona (Spania) - Maccabi Haifa (Israel) 0-0;
Malbranque, punctele
lusitanilor fiind semna- mai. a Benfica Lisabona (Portugalia) - Paris SG (Fran]a) 1-2.
Salb\ de medalii pentru atle]ii veterani ie[eni
atle]i din toat\ ]ara [i la aruncarea greut\]ii [i
care, printre spectatori, 800 metri plat, {tefa-
de Dan s-au aflat nume grele nia P=nzaru - locul 1 la
TEODORESCU din atletismul rom=nesc, aruncarea greut\]ii,
precum Iolanda Bala[ Costache Radu - locul 1
Asocia]ia Sportiv\ ie- (foto), Ilie Floroiu [i al- la 60 metri plat [i locul
[ean\ „Athletics Mas- ]ii, cei opt sportivi vete- 2 la 200 metri plat,
ters“ a avut o comporta- rani ie[eni au dovedit o Virgil Pacri]a - locul 2
re excelent\ la recentele ambi]ie [i d\ruire la la 60 metri garduri [i
Campionate Na]ionale
cote `nalte pentru culo- s\ritura `n lungime,
de atletism indoor, care rile clubului din care fac Cristinel Cojocaru - lo-
s-au desf\[urat la arena parte, o men]iune spe- cul 3 la 200 metri plat,
Complexului Na]ional cial\ put=nd fi atribuit\ Petru Chiriac - locul 3
„Lia Manoliu“ din capi- debutantului Marian la 800 metri plat.
tal\. Gruparea sportivi-
M=rza, confratele de la „La v=rsta mea de 70
lor ie[eni a reu[it s\ de- Radio Ia[i, care a cuce- de ani simt o satisfac]ie
monstreze c\ este prin- rit dou\ medalii de aur deosebit\ c=nd particip
cipala forma]ie din zona `n probele de mar[ [i s\- la concursurile atletice.
Moldovei `n acapararea ritura `n lungime [i o al- Am fost [i `n tinere]e un
de numeroase locuri pe ta de argint la arunca- participant `n concur-
podium, veteranii din rea greut\]ii. surile de alerg\ri sunt
„dulcele t=rg“ cucerind Ceilal]i medalia]i ai [i acum! Asocia]ia noas-
la Bucure[ti nu mai pu- ra]ie!“, ne-a declarat decad\ a lunii martie [i
delega]iei ie[ene, pe di- tr\ las\ por]ile deschise Costache Radu, coordo- la Campionatele Na]io-
]in de 14 medalii, dintre ferite categorii de v=rs- tuturor sportivilor de
care 8 de aur, 4 de natorul asocia]iei spor- nale de cros, de la Pi-
t\, au fost: Olimpiada peste 30-35 de ani care tive ie[ene. De men]io- te[ti, dar [i alte compe-
argint [i 2 de bronz. ~n- Radu - locul 1 la 60 me- doresc s\ participe la
tr-un concurs la care au nat c\ sportivii de la ti]ii interne [i interna-
tri [i 200 metri plat, concursurile de vete- „Athletics Masters“ Ia[i ]ionale pe parcursul a-
participat peste 200 de Maria Ene - locul 1 la rani. A[tept noua gene-
vor participa `n ultima nului 2007. a
Surpriza lui PD-i[tii i-au vizitat pe juc\torii
Platini de la Poli Ia[i, la vestiare
Vizit\ nea[teptat\ ieri lan, care a adus la stadion
diminea]\, `n Copou. An- un trofeu c=[tigat de echi-
a {eful UEFA inten]ioneaz\ trenorul Ionu] Popa [i ju- pa de juniori `n anul 1994,
s\ reduc\ domina]ia c\torii s-au trezit la vestia- pe vremea c=nd activa la
re cu o delega]ie a Parti- club. „Trofeul era la mine
Angliei, Italiei [i Spaniei `n dului Democrat, forma]iu- `n birou, ]in foarte mult la
Champions League a ne politic\ ai c\rei sus]in\-
tori au atacat `n ultima
el, dar l-am adus la club
pentru c\ aici e locul lui“, a
Noul pre[edinte al Uniunii Euro- vreme echipa ie[ean\ de punctat C=rlan.
pene de fotbal, Michael Platini, fotbal, dar [i pe juc\tori [i Antrenorul Ionu] Popa a
dore[te s\ reduc\ domina]ia Angli- antrenor. PD-i[tii Dan C=r- declarat c\ a reac]ionat ve-
ei, Spaniei [i Italiei `n Liga Campio- lan, Daniel Oajdea, Petru hement la adresa oameni-
nilor, pentru a da astfel mai multe Movil\ [i Constantin {er- lor politici pentru c\ echipa
[anse cluburilor din „]\rile mici“. ban au stat de vorb\ mai a fost jignit\. „C=nd cineva
Platini a anun]at, miercuri seara mult de o or\ `n vestiar cu se ia de echipa mea, e nor-
la Londra, c\ UEFA se g=nde[te s\ juc\torii, antrenorii [i pre- mal s\ o ap\r. Am fost
impun\ un tur preliminar `n care [edintele Sorin Boca, dup\ min]it `n var\. Dac\ [tiam
echipele clasate pe locurile trei [i pa- care au organizat o confe- c\ nu se dore[te finan]area
tru `n cele mai bune campionate din rin]\ de pres\ ad-hoc [i au clubului, plecam atunci.
Europa s\ joace `ntre ele, `n loc s\ expus motivele vizitei ino- Eu nu sunt nici antrenorul
pinate la stadion. lui Nichita, nici al lui C=r-
`nt=lneasc\ forma]ii din alte ]\ri,
mai slab cotate. „De a[a ceva avem „Ne-am cerut scuze `n lan, nici al lui Fenechiu.
nevoie, ar exista mai mult echili- numele partidului pe care-l Sunt antrenorul lui Poli [i
bru“, a spus fostul c\pitan al Pre[edintele UEFA sus]ine, `n reprezent\m pentru jigni- vreau s\ fac treab\ bun\,
reprezentativei Fran]ei. schimb, propunerea Angliei de a or- rile aduse juc\torilor [i an- de aceea am r\mas la Ia[i“,
trenorului Ionu] Popa [i a precizat Popa.
Ales `n fruntea UEFA pe 26 ia- ganiza Cupa Mondial\ din 2018, `n
nuarie, Michel Platini anun]ase ciuda comentariilor omologului s\u le-am explicat c\ noi nu Punctul de vedere al e-
anterior c\ doar trei cluburi din de la FIFA, Joseph Blatter, care a avem nimic cu echipa de chipei a fost exprimat dup\
campionatele importante ar urma sugerat c\ turneul final programat fotbal. Noi dorim finan]a- discu]ia cu oamenii politici
rea clubului, dar credem c\ de c\tre c\pitanul Bogdan
s\ fie autorizate s\ joace `n Liga peste 11 ani ar trebui `ncredin]at
2% din buget este suficient. Onu]: „Vrem ca Poli s\ ai-
Campionilor. El consider\ c\, ast- Americii de Nord, potrivit princi-
fel, competi]ia ar fi mult mai piului rota]iei continentelor. Sunt dou\ terenuri pe care b\ o imagine bun\ `n Ia[i,
interesant\, deoarece mai multe „~n calitate de pre[edinte al joac\ Poli. Unul verde, dar din p\care suntem m\-
]\ri ar avea echipe `n primul tur. UEFA voi face tot ceea ce `mi st\ `n unde suntem [i noi alia]i, rul discordiei. Nu vrem su-
~n acest sezon, Anglia a avut pa- putere pentru a sus]ine Anglia. ~n- iar altul politic, acolo unde per-contracte la Ia[i, ci s\
tru reprezentante `n Liga Campi- s\, `n lume sunt [ase confedera]ii joac\ primarul Nichita pe fim o echip\ care s\ fac\
onilor, trei dintre ele - Chelsa, continentale [i trebuie s\ respec- de o parte [i partidele de performan]\. Sper\m ca `n
opozi]ie, de cealalt\. Obiec- urma acestei discu]ii s\ nu
Manchester United [i Liverpool - t\m principiile democratice“, a
reu[ind s\ se califice `n sferturile spus Platini, ad\ug=nd, `n glum\, tivul nostru este de a mai avem parte de scan-
scoate echipa de fotbal de daluri `n jurul echipei de
de final\. Din acest motiv, Anglia c\ [i-ar dori ca Europa s\ g\zdu-
se opune schimb\rii actualului sis- iasc\ turneul final al Cupei Mondi- pe acest teren politic“, a fotbal“, a precizat Onu].
tem de derulare a competi]iei. ale „la fiecare patru ani“. a spus senatorul Dan C=r- (Narcis P.)
 POR}IA DE S|N|TATE Vineri, 16 martie 2007 13
Cele 11 feluri de ape minerale [i
efectele lor asupra organismului uman
eliminarea nisipului de la are o ac]iune de diminuare a nutri]ie general\, diminu-
Apa este elementul primordial al vie]ii pe rinichi, a produselor inflam- secre]iei [i acidit\]ii stoma- =nd arderile tisulare, favo-
atorii [i a florei microbiene, cului. Administrarea cu pu]in riz=nd asimilarea. Se `nt=l-
p\m=nt, orice vie]uitoare, animal sau plant\, cu repararea [i vindecarea timp `nainte de mas\ (30 de nesc la Covasna, {arul Dor-
indiferent dac\ este mic\ sau mare, av=nd c\ilor urinare. Ca tehnic\ minute) sau odat\ cu hrana nei. Sunt indicate `n st\ri de
de cur\, de obicei, se admi- provoac\ o cre[tere a secre- debilitate, mai ales la copii,
nevoie de ea. Apa este „vehiculul“ care dizolv\ nistreaz\ cantit\]i mici, de ]iei gastrice. B\ut\ dup\ de convalescen]\, anemii se-
2-3 pahare a c=te 250 ml, mas\, apa alcalin\ neutrali- cundare, disfunc]ii tiroidiene
[i aduce elementele hr\nitoare acolo unde sunt b\ute `ncet, diminea]a [i la zeaz\ aciditatea gastric\, cu metabolism ridicat, psori-
necesare [i duce spre eliminare elementele pr=nz, pe nem=ncate, m\-
rindu-se doza `n 2-3 s\pt\-
calmeaz\ arsurile [i dure-
rile. ~n diabet, efectul alcali-
azis. Administrarea se face
cu cantit\]i mici, de 25 ml,
Dr. Vlad-Dorin Bejan,
nefolositoare, care au devenit toxice. m=ni la 6-7 litri pe zi. Indi- nizat al acestor ape fa- de dou\ ori pe zi, p=n\ la 250
medic primar
ca]ii: procese inflamatorii [i vorizeaz\ oxid\rile [i, deci, o ml/zi. La sf=r[itul curei, can- reumatolog
infec]ioase cronice ale c\ilor mai bun\ utilizare a hidra- titatea se mic[oreaz\ treptat.
pancreasului, precum [i urinare (pielite, cistite, hi- ]ilor de carbon. La bolnavii 7 - Apele s\rate (cloruro - Ol\ne[ti. Au ac]iune la nive-
asupra aparatului urinar persecre]ii de ura]i, fosfa]i, hepatobiliari mic[oreaz\ den- sodice), cu cel pu]in 1g de lul stomacului, cresc secre-
de dr. Vlad-D
Dorin prin intermediul rinichilor. oxala]i, cu predispozi]ie la sitatea bilei [i drenajul aces- sare/l, p=n\ la 15 g/l, ape ]ia gastric\, de asemenea [i
BEJAN Gra]ie p\m=nturilor [i litiaz\). teia, amelior=nd procesele in- utilizabile `n cura intern\. peristaltismul intestinal,
gazelor prin care trec, apele 2 - Apele carbogazoase au flamatorii ale c\ilor biliare. Se g\sesc la Piatra Neam], comb\t=nd constipa]ia. La
Dac\ animalele s\lbatice minerale se `ncarc\ [i au o cel pu]in 1g de CO2/l, sunt 4 - Apele minerale alcali- nivelul ficatului exercit\ un
Ocna Sibiului, T=rgu Ocna,
instinctiv, la comanda unor anumit\ compozi]ie chimi- slab acide [i astfel dizolv\ noferoase [i feroase sunt efect de eliminare a secre]iei
Vrancea. Ac]iunea lor la ni- biliare, la nivelul intes-
senzori chimici din organism, c\, care, din punct de vedere multe s\ruiri din solul prin apele `n compozi]ia c\rora velul aparatului digestiv es-
ron]\ie anumite p\m=nturi, medical, se clasific\ `n 11 care trec, form=nd bicarbo- tinului are efect antitoxic `n
predomin\, al\turi de bicar- te de a excita mucoasa gas- intoxica]ii cu mercur, plumb
l=ng\ anumite pietre, sau grupe: na]i. Prin degajarea CO2 s\- bonat, cationi de Ca [i Mg. tric\, poten]=nd secre]ia gas-
beau anumite ape `nc\rcate 1 - Apele oligominerale – rurile se depun pe vase, pie- [i zinc. Sunt indicate `n con-
Apele cu Ca sunt mai valo- tric\. De asemenea, produc stipa]ii [i colite cronice, `n
cu diverse minerale, pe care cele care au o mineralizare tre [i vegeta]ia pe care o stro- roase, modific=nd excitabili- o cre[tere important\ a mo-
le caut\ zeci [i zeci de kilo- total\ sub 1g/l, f\r\ gaze pesc. Asemenea ape se g\- afec]iuni cronice ale ficatu-
tatea neuromuscular\. ~n tilit\]ii [i a secre]iei intesti- lui [i vezicii biliare, `n dia-
metri, omul este nevoit s\ sau elemente chimice rare sesc la Sl\nic Moldova, {a- procesele inflamatorii in- nale, mai ales dac\ au `n
compenseze sim]urile „anes- betul zaharat, `n hipergli-
sau radioactive; sunt ase- rul Dornei, Covasna, Gheor- testinale inhib\ motilitatea compozi]ie [i sulfa]i. Indica- cemie [i `n intoxica]ii croni-
teziate“ [i pervertite de via- m\n\toare cu apa potabil\. gheni, Bicaz. Sunt recoman- intestinului, produc=nd con- ]iile importante ale curei in- ce cu metale grele.
]a modern\, c\ut=nd cu „o- Se g\sesc la C\lim\ne[ti, O- date `n cur\ de b\ut, pentru stipa]ia. Apele calcice sunt terne sunt gastrita hipo- 10 - Apele sulfatate - `n a-
chii min]ii“ s\ dea organis- l\ne[ti, Sl\nic Moldova, Fe- potolirea setei, prin hipere- diuretice prin mecanisme tonic\ `n constipa]ii cronice, ceast\ categorie intr\ apele
mului anumite elemente nu- lix, S=ngeorz B\i. Din intes- mia [i excitarea nervilor complexe; de asemenea, obezitate, st\ri dismetabo- minerale care con]in cel
tritive [i t\m\duitoare pen- tin se resorb rapid, ca urma- gustativi din mucoasa buco- schimb=nd reac]ia urinei, `i lice. Contraindica]ia apelor pu]in 1 g de substan]e solide
tru a-i asigura via]a. re a slabei lor mineraliz\ri [i faringian\. Prin excitarea inhib\ germenii sensibili `n s\rate `n cur\ intern\ este dizolvate la 1l, `n care pre-
Apele minerale b\ute ac- sunt eliminate repede, m\- mucoasei gastrice m\resc mediul acid. Se g\sesc la hipertensiunea [i dezechili- domin\ sulfa]ii. Ac]iunea lor
]ioneaz\ asupra tuturor or- rind diureza. Efectul diure - secre]ia de suc gastric [i de Borsec, Covasna, S=ngeorz, brele hidroelectrolitice. este `n special asupra in-
ganelor interne, ajung=nd tic este ac]iunea principal\, acid clorhidric din stomac. Sl\nic Moldova. 8 - Apele iodurate – con]in testinului, ficatului [i c\ilor
p=n\ la cea mai mic\ celul\, sc\z=nd concentra]ia s\ru- De asemenea, calmeaz\ du- 5 - Apele feruginoase tre- cel pu]in 1 mg iod/kg. Sunt biliare, prin m\rirea secre-
dar produc modific\ri spec- rilor minerale din urin\, rerile de stomac [i activeaz\ buie s\ con]in\ cel pu]in 10 `n asociere cu apele cloruro- ]iei [i excre]iei din aceste or-
taculoase, `n primul r=nd precum [i a produ[ilor de de- golirea acestuia, cresc diu- mg ioni de fier la 1l ap\ mi- sodice, av=nd o origine co- gane. Se g\sesc la B\l]\te[ti
asupra tubului digestiv, la gradare proteic\ din s=nge. reza prin absorb]ia mare de neral\. Aceste ape con]in mun\ din flora [i fauna - Neam], Buzia[-Cluj, Brea-
nivelul stomacului, duode- Cre[terea diurezei produce o ap\ `n intestin, stimuleaz\ `ntotdeauna [i bioxid de car- m\rilor de odinioar\. Se g\- zu – Ia[i, Tg. Ocna, Sl\nic
nului, ficatului, colecistului, sp\lare a c\ilor urinare, cu centrul respirator din bulb, bon, dar [i foarte frecvent sesc la Bazna, S\rata Mon- Moldova. Mod de adminis-
m\rind amplitudinea res- s\ruri de claciu [i sulfa]i teoru, Pucioasa. Se reco- trare: apele sulfatate se pre-
pira]iilor [i cre[terea ven- clorurosodici. Se g\sesc la mand\ `n boli tiroidiene cu scriu diminea]a, pe nem=n-
tila]iei pulmonare. Tu[nad, Vatra Dornei, Bu- deficit de iod, `n tulbur\ri cate, `n cantitate de 100-300
3 - Apele alcaline con]in zia[, Covasna. Indica]ii: `n func]ionale ale glandelor ml, `n raport cu concentra]ia
cel pu]in 1 g hidrocarbonat maladii infec]ioase cronice, sexuale la femei. Eliminarea lor [i, de preferin]\, calde.
de sodiu la litrul de ap\ mi- intoxica]ii cronice, hemor- iodului prin mucoasa alveo- Dac\ sunt mai concentrate
neral\. Alcalinitatea lor se agii repetate, `n caren]\ de lar\ amelioreaz\ procesul de 10 g/l nu pot fi folosite
manifest\ prin posibilitatea fier exogen sau prin nevoi inflamator al c\ilor respira- dec=t cu pauze intercalate [i
de a fixa acizii. Apele alca- sporite din parazitoze [i boli torii superioare [i inferioare. diluate cu ap\ potabil\.
line sunt, de obicei, mixte, mai de ficat. 9 - Apele sulfuroase tre- 11 - Ape radioactive – con-
ales cu con]inut de bioxid de 6 - Apele arsenicale con- buie s\ con]in\ cel pu]in 1 ]in cantit\]i variabile de ura-
carbon, clorurosodice, sulfu- ]in `n cantit\]i foarte mici, mg sulf titrabil/l, sub form\ niu, actiniu sau thoriu. Nu
roase, sulfatate, feruginoa- respectiv 0,7 ion arsenic/l. de hidrogen sulfurat. {i a- sunt recomandabile, deoare-
se. Se g\sesc la Arie[, N\s\- Arsenicul exist\ `n mod nor- ceste ape sulfuroase sunt `n ce radioactivitatea general\
ud, C\lim\ne[ti, Govora, Pu- mal `n tiroid\, glanda ma- combina]ie cu alte elemente a crescut mult, cu urm\ri ne-
cioasa, Strunga, Tg. Frumos. mar\, oase, piele, p\r, s=nge din cele deja prezentate. Se dorite `n cre[terea frecven]ei
Administrarea pe stom- menstrual. Ac]iunea princi- g\sesc la Strunga, T=rgu cancerului. Se g\sesc la Bor-
acul gol cu o or\ [i jum\tate pal\ a arsenicului se ex- Frumos, Nicolina-Ia[i, Pu- sec, Herculane, S=ngeorz-
sau dou\ `nainte de mas\ ercit\ asupra proceselor de cioasa, Tg. Ocna, Mangalia, B\i, Vatra Dornei, 1 Mai. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Vineri, 16 martie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
diminea]\ de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
20.05 Mapamond cre[tin sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
21.10 Cuvântul care zide[te 20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 23.00 Rug\ciunea de sear\
no[tri
00.00 Atlas biblic (r)
23.30 Cantate Domino 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere,
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin
Miezonoptic\; 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de fiec\rei litere corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.

9 9 3 13
4 6 8 2 9 5 1 3 7
a SUDOKU a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

5 7 8 4 1 2 3 9 6 Rezolvarea careului 10 11 4 14 9 8 10
7 9 1 3 8 6 5 4 2
8 2 3 9 6 4 7 1 5
Sudoku este un fel de re-
bus, dar numai cu cifre,
din num\rul de ieri 7 12 2 6 12 8 15 12 4 13 7
6 5 7 1 2 3 4 8 9 de la 1 la 9. Jocul a fost
9 1 4 7 5 8 6 2 3 lansat [i pe Internet [i s-a 1 2 1 2 3 4 5 6 1 7 8
r\sp=ndit cu succes `n
A B
1 3 5 8 7 9 2 6 4 A
Statele Unite, Noua 2 7 8 13 2 2 9 2 10 2 7
2 4 9 6 3 7 8 5 1 Zeeland\ [i Croa]ia, iar
3 6 2 5 4 1 9 7 8 `n Marea Britanie este T R I P T I C 1 2 7 7 13 1 6 3 3 7 9
deja considerat un
2 5 3 fenomen. Completa]i
careul de 81 de p\tr\]ele
A L E L U I A 1 2 8 8 2 1 11 10 10
1 9 cu cifre cuprinse `ntre 1
[i 9, astfel `nc=t nici o P A I N E 3 1 1 2 6
8 5 9 3 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau pe A P O S T O L 10
1 6 2 aceea[i coloan\. Grila
5 4 6 3
este `mp\r]it\ `n nou\
careuri mai mici, fiecare
L A I C I
cu nou\ p\tr\]ele, iar
7 1 8 fiecare careu trebuie s\
M U C E N I C
2 8 5 4 con]in\ cifrele de la 1 la
B Pornind de la numele Rug\ciunii Domne[ti, de pe orizontala A-B,
9, la fel, o singur\ dat\. completa]i careul de sus [i ve]i descoperi, pe vertical\,
2 7 (Solu]ia termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de sus `n num\rul de luni)
4 3 5 n u m \ r u l d e luni )

TVR 1 TVR 2 CULTURAL

TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

09:50 Surprize, surprize... (r) 08:30 Cutia fantastic\ (r) 10:35 Premiul Thalia (r) 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 09:00 Gitanas
12:25 Constantin Br=ncu[i 09:00 Jurnalul Euronews 11:05 Puterile creierului (r) Cu: Cristina Cioran, Daniel 09:10 Omul care aduce cartea 10:00 Culoarea p\catului
13:00 Zack [i Cody, ce via]\ minu- 09:10 V=n\torii de comori (r) 12:00 Jurnal cultural Capatos 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) Cu: Taís Araújo
nat\! (comedie) 10:00 Tonomatul DP2 12:30 Concentrat de cultur\ (r) 09:00 ~n gura presei (r) 10:15 Doi b\rba]i [i jum\tate (r) 12:30 Inocen]\ furat\
13:30 Club Disney 11:30 Lege [i ordine (r) 13:00 Stele de la Hollywood (r) 10:00 Concurs interactiv 10:45 Familia Bundy (r) 13:30 Jur\m=ntul
14:00 Jurnalul TVR 12:25 O lume nou\ (r) 13:30 ~napoi la argument 11:00 Vivere 11:15 Walker, poli]ist texan (r) 14:30 Iubire ca `n filme (r)
15:00 Teleshopping 13:00 Motomagia (r) 14:30 Jurnal cultural (r) 12:00 Vocea inimii (r) 12:15 Emmerdale - Afaceri de (dram\, Cu: Adela
15:30 Tribuna partidelor ... 13:30 Teleshopping 14:35 Music Play 13:00 Observator familie (r) Popescu, Dan Bordeianu)
16:00 Parlamentul Rom=niei 14:00 ABC... de ce? 15:30 A 5-a dimensiune 13:45 Dennis Rodman: 13:00 {tirile PRO TV 15:20 Re]eta de Acas\
17:00 Jurnalul TVR 14:30 Cutia fantastic\ (aventuri) 16:00 Rom=nia optimist\ (r) Cu D de la Diavol 13:30 La bloc (r) 15:30 Iubire de mam\
17:15 Interes general 15:00 ~mpreun\ `n Europa! (biografic, Cu: Dennis 14:00 Crimele din Midsomer: Cu: Danna García
16:30 Comemorarea a 50 de ani
18:00 Dis-de-sear\ 16:00 Jurnalul TVR de la moartea lui Rodman, Daniel Hugh Moartea unui om m\runt 16:30 Duelul pasiunilor
19:00 Jurnalul TVR 16:30 Rom=nia underground Constantin Br=ncu[i Kelly, Dee Wallace) (poli]ist) 17:30 Pove[tiri adev\rate
20:20 Stele de cinci stele. Cu: Ioa- 17:00 V=n\torii de comori Biografia roman]at\ a cunoscu- 16:00 T=n\r [i nelini[tit 18:30 Betty cea ur=t\
17:30 Music Play (r) tului baschetbalist al echipei
na Moldovan, Iulian Vr\bete 18:00 Lec]ia de management 17:00 {tirile PRO TV 19:30 Rebelde
18:30 Cinemaniacii Chicago Bulls, Dennis Rodman,
21:50 Spirala 18:35 Lege [i ordine cunoscut at=t pentru „ispr\vile“ 17:45 Doi b\rba]i [i jum\tate Cu: Enrique Rocha, Juan
19:00 Minorit\]i
22:45 Jurnalul TVR 19:25 Ray Mears - lec]ia de din teren c=t [i pentru cele din (comedie) Ferrara, Ninel Conde
19:30 Tema de Vineri afara lui. Dennis este `nf\]isat
23:20 Ultimele zile ale lui Hitler supravie]uire 18:15 Familia Bundy 20:30 Emma
(dram\, Cu: Bruno Ganz, 22:30 Jurnal cultural ca un pu[ti for]at s\ joace tenis
20:00 D’ale lu’ Mitic\ de c\tre mama lui. 19.00 {tirile PRO TV (comedie, Cu: Kate
Alexandra Maria Lara, 21:00 Ora de [tiri 23:00 Monsieur N. Beckinsale, Bernard
(biografic, Cu: Philippe 16:00 Observator 20:30 Dansez pentru tine
Corinna Harfouch) 22:10 Campionatul de comedie Cu: Iulia Vintur, {tefan B\- Hepton, Mark Strong,
O noapte de noiembrie a anu- Torreton, Richard E. Grant, Cu: Simona Gherghe Samantha Bond)
lui 1942. Mai multe tinere, es-
22:40 Home made.ro 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci nic\ jr., Laura Cosoi, Costi
Jay Rodan, Frédéric Ioni]\, Alina Cri[an, Andreea Ecranizare a romanului
cortate de ofi]eri SS c\tre car- 23:15 COOLmea distrac]iei 19:00 Observator
Pierrot) B\lan, Corina Ungureanu omonim al lui Jane Austen.
tierul general al lui Hitler, se 00:15 60 [i ceva Filmul prezint\ misterul ul- 20:30 Folclorul contraatac\ Emma este o femeie sigur\ pe
preg\tesc s\ candideze la pos- (comedie, Cu: Joanna 23:30 Igby - b\iat r\u `n Manhattan ea, care crede c\ [tie toate
tul de secretar\ personal\ a timelor luni din via]a `mp\ra- 23:30 Vampirii de[ertului
Lumley, Denis Lawson) tului Napoleon Bonaparte. El (comedie, Cu: Kieran tainele iubirii. Cu cele mai
Führer-ului. Cea aleas\ de Hi- (thriller, Cu: Izabella Miko, bune inten]ii, ea joac\ rolul lui
tler este Traudl Junge, o t=n\- V\zut\ prin ochii unui cuplu a fost exilat pe insula- Culkin, Claire Danes, Jeff
r\ de 22 de ani. Aprilie, 1945. de succes, via]a `n cercurile `nchisoare Sf. Elena de pe Kerr Smith, Phin Oruche) Goldblum, Susan Sarandon) Cupidon [i vrea s\ le g\seasc\
mondene [i intelectuale lon- coasta de vest a Africii [i a mu- ~n drum spre Florida, unde parteneri de via]\ prietenelor
Berlinul este tot o ruin\, `nfr=n- Jason Igby Slocumb Jr. este ei. Emma `[i petrece at=t de
gerea Germaniei este inevitabi- doneze este uneori trepidant\, rit `n `mprejurari ce nu au fost trebuia s\ ajung\ la nunta un adolescent sarcastic [i
alteori plictisitoare, dar nicio- surorii lui, Sean ia `n ma[in\ mult timp `ncerc=nd s\ rezolve
l\. Sub p\m=nt, Hitler st\ as- pe deplin elucidate nici p=n\ rebel. Dar cine ar fi normal problemele celorlal]i, `nc=t
cuns `n bunc\r, `n timp ce Eva dat\ simpl\. Ea, Davina `n zilele noastre. Napoleon, un autostopist. Din acel mo- tr\ind l=ng\ un tat\
Jackson, fost manechin, lu- ment, c\l\toria se transform\ atunci c=nd `ntre ea [i Mr.
Braun organizeaz\ cea de-a 56 `nconjurat de o m=n\ de ofi]eri schizofrenic, o mam\ bolnav\, Knightly se infirip\ ceva, nu
sa aniversare. Cu to]ii [tiu, creaz\ `ntr-o galerie de art\ [i loiali, pune la cale un plan de `ntr-un co[mar. Tovar\[ul s\u distant\ [i atent\ doar cu pro-
are o dispozi]ie melancolic\. de drum, Nick, este un `[i d\ seama c\ este pe cale s\
`ns\, c\ sf=r[itul este aproape. evadare, principalul s\u adver- pria persoan, [i un frate cu tr\iasc\ o pasional\ poveste
El, Al Jackson, e scriitor, jur- v=n\tor, iar prada lui sunt convingeri politice [i familiale
02:00 Mai mult dec=t bizar nalist de ocazie [i umorul `l
sar fiind zelosul guvernator al
vampirii de[ertului, o band\ de iubire.
insulei. extremiste? Dat afar\ din cele
02:50 Jurnalul TVR (r) salveaz\ `n orice situa]ie. de tineri `n deriv\. mai bune [coli, Igby `[i g\se[te 23:00 O lume a fiarelor (romantic,
03:40 Interes general (r) 00:45 Ray Mears - lec]ii de 01:05 Teatru (r) 01:30 Concurs interactiv refugiul `n lumea `nterlop\. Cu: Cesar Evora)
04:20 Constantin Br=ncu[i (r) a supravie]uire (r) a 02:20 Jurnal cultural (r) a 02:30 Vivere a 01:45 Apropo TV (r) a 01:00 Jur\m=ntul (r) a
 TIMP LIBER
Pelerinaj la Muntele Athos
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU la Muntele Athos, `n perioada 13 - 23 mai 2007.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Dintree obieectiv
ve meen]ioon\m: Tesalonic - Biserica
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT „Sf. M. Mc. Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf.
Anisia), Catedrala mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Palama), Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, ATHOS - M\n\stirile: Simonos Petras, Protaton, Xero-
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| potamou, Kutlumusiu,Vatoped, Pantokrator, Stavro-
nikita, Iviron, Filotheu, Marea Lavr\, Schitul Pro-
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU dromu; Nea Kallikratia.
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
Vineri, 16 martie 2007 15
Pre]: 295 euro ^ 275 lei.
Seerv
viccii incclusee: transport cu microbuz; 1 noapte
cazare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, mic dejun la hotel**
`n Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri `n Sf. Munte
Athos; `nso]itor din partea Centrului de Pelerinaj.
Nu sunt incluse `n pre] - mesele de prânz [i cina;
taxa de intrare `n Muntele Athos (25 euro); transportul
`n Muntele Athos (75 euro); asigurarea medical\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE 2006. Cu Juliette Binoche, Daniel Duminic\, 18 martie, ora 19.00:
Departament economic: Ionela MIH|IL| Auteuil; Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“
Consilier juridic: Ana MANEA M=ine, 17 martie, ora 17.00 [i Ia[i are ca invitat trupa Teatrului
18.00, Cinema Republica: „Eu [i sora „Mihai Eminescu“ din Boto[ani care
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
mea“ 2004. Cu Isabelle Huppert, va juca spectacolul „Suflete moarte“ la
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Catherine Frot; Teatrul „Luceaf\rul“;
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
Duminic\, 18 martie, ora 18.00 [i La Sala Studio „Teofil Vâlcu“
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
20.00, Cinema Republica: „Lemming“, M=ine, 17 martie, ora 18.00: „Scara
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
2005. Cu: Laurent Lucas, Charlotte pisicii“ de Katalin Thuroczy. Regia: Iri-
Gainsbourg, Charlotte Rampling; na Popescu Boieru; scenografia: Marfa
ISSN 1841-141X Duminic\, 18 martie, ora 18.00, Axenti;
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 Cinema Republica: „OSS 117 : Cairo: La Sala „Pod-P Pogor fiul“
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET cuibul spionilor“, 2006, cu Jean Du- Duminic\, 18 martie, ora 17.00:
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
jardin, Bérénice Bejo, Aure Atika; „Chiri]a [i ceilal]i“, cânticele comice de
Cotoranu). Filarmonica de Stat Moldova Ia[i M=ine, 17 martie, Casa de Cultur\ Vasile Alecsandri. Regia: Ovidiu
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ Laz\r, scenografia: Nicolai Mih\il\.
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Ast\zi, 16 martie 2007, ora 19.00: „Mihai Ursachi“: „Aisbergul“, 2005, cu
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ Integrala cvartetelor de Beethoven, VI. Fiona Gordon, Dominique Abel;
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Interpreteaz\: Cvartetul Gaudeamus M=ine, 17 martie, Casa de Cultur\
„Mihai Ursachi“: „Marea seduc]ie“,
Palatul Culturii
al Filarmonicii Gh. Dima Bra[ov.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 2003. Martie: Muzeul de Art\ din cadrul
Complexului Muzeal Na]ional „Moldo-
Festivalul Filmului Francofon la va“ prezint\ expozi]ia omagial\ Cen-
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ Cinema Republica [i Casa de Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“ tenar Corneliu Baba, `n galeria de art\
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Cultur\ „Mihai Ursachi“ Ast\zi, 16 martie, ora 19.00: „Stea- contemporan\ II, la etajul I al Pa-
ua f\r\ Mihail Sebastian“ de Dumitru latului Culturii din Ia[i. Reunind lu-
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Ast\zi, 16 martie, ora 16.00 [i Crudu, regia: Ion Sapdaru; sceno- cr\ri de pictur\ [i grafic\ at=t din co-
19.30 [i Duminic\, 18 martie, ora grafia: Nicolai Mih\il\, Gelu Râ[c\, la lec]ii muzeale, Muzeul de Art\ din Iasi,
18.00 [i 19.00, Cinematograful Repu- Ateneul T\t\ra[i; Muzeul Vasile P=rvan din B=rlad, Mu-
blica: „V\ g\sesc fermec\tor“, 2006. M=ine, 17 martie, ora 19.00: „Slug\ la zeul de Arte Vizuale din Gala]i [i Mu-
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“ Cu Michel Blanc; doi st\p=ni“ de Carlo Goldoni. Regia: zeul de Art\ din Constan]a, c=t [i par-
din cadrul M=ine, 17 martie, ora 17.00 [i ora Nikolov Perveli Vili; scenografia: Nicolai ticulare – colec]ia artistului, colec]ia dr.
20.00, Cinema Republica: „Ascuns“ Mih\il\, la Teatrul „Luceaf\rul“; A. Teodorescu, colec]ia dr. H. Aldea. a
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau ANUN}URI
la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
SERVICII [i icoane ce v\ pot decora casa `ntr-un mod pl\cut.
Detalii la num\rul de telefon 0727.373.520
Biserica Ofer medita]ii la Limba englez\, clasele I-XII, [i ajut la
„Sf. Sava“ teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon
Gr\dini]a 0746.689.548, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00. ANGAJ|RI
„Buna Vestire“
Familie serioas\ caut\ bon\ extern\, bun\ cre[tin\,
Liceul „Vasile Ofer medita]ii la Limba francez\, clasele I-IX, [i ajut la cu v=rsta cuprins\ `ntre 20-50 de ani
Alecsandri“ teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon pentru `ngrijire copil de 1 an. Rela]ii la nr. de telefon
0724.870.737, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00. 0741.023.316. Nu deranja]i inutil.
Str. Costache Negri
Moldova Hala Central\ Ofer medita]ii la MATEMATIC|, clasele V-XIII, [i ajut [i la
Mall teme, pre] avantajos. Rog seriozitate. Tel. 0740.431.711. Pierderi
Florin Deaconiuc va invit\ s\ vizita]i site-ul
www.florin.sapte.ro pentru a g\si diferite tablouri Simina Constantin - pierdut carnet de student. ~l declar nul.

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY APEL UMANITAR

GEOGRAPHIC CHANNEL
07:00 C\]\r\torii: Puterea 07:00 Curse [i fiare vechi: Curse
nebune[ti
femelelor
08:00 Nu [tiam asta 08:00 Jafuri imposibile: Jefuirea
fort\re]ei plutitoare
09:00 Andaluzia
09:00 Automobile americane re-
10:00 Ora[ul interzis: Secretele condi]ionate: Recondi]ionat
11:00 Ora[ul interzis: de la fiare vechi - Partea 1
Supravie]uirea 10:00 Vân\torii de mituri: Bomba
12:00 Planeta la control: Fulgerul cu probleme
13:00 Momente uimitoare 11:00 Ma[ini pe alese: BMW 325i
13:30 Nu [tiam asta 12:00 Cele mai mari superlative:
14:00 Andaluzia Automobile sport
15:00 Ora[ul interzis: Secretele 13:00 Curse [i fiare vechi: Curse
nebune[ti
16:00 Ora[ul interzis:
14:00 Jafuri imposibile: Jefuirea
Supravie]uirea
fort\re]ei plutitoare
17:00 Exper]ii herpetologi:
15:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
Supravie]uirea crotalului cu
spate diamant 16:00 Curse: Gorila
17:00 S-a n\scut un 4x4
17:30 100% S\lbatic
18:00 Motociclete americane:
18:00 ~n pielea s\lb\ticiunilor:
Motocicleta Fantasy -
Marele rechin alb Joseph McClendon
19:00 SilkAir 185: Sinucidere? 19:00 Vân\torii de mituri:
20:00 Andaluzia Para[uta de salvare
21:00 B\t\lia avioanelor X 20:00 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
22:00 Real? Efectul Nostradamus 21:00 Zece metode: Zece metode
23:00 Real? Somnambuli criminali de a prezice viitorul
22:00 Medium la locul crimei
00:00 Nu [tiam asta
23:00 Ma[ini pe alese: Alfa
01:00 Real? Efectul Nostradamus
02:00 Real? Somnambuli criminali Romeo Spider Veloce 2000
00:00 Ora Zero (engl.- can., 2004,
03:00 SilkAir 185: Sinucidere? a s. doc.) - SAS: Misiune im-
posibil\
01:00 Ora Zero (engl.- can., 2004,
Legend\: s. doc.) - Schimb de focuri
`n North Hollywood: Ora
[tiri Zero
film artistic 02:00 Ora Zero (engl.- can., 2004,
s. doc.) - Lima a
SCIENCE
07:00 ~n b\taia vântului (s. doc.)
07:50 Marea `ntrebare
08:15 Inventatorii: Dyson
08:40 Cum s-au construit: Funda]ii
09:10 O rachet\, un vis
10:00 Uluitoarea Planet\ P\mânt
Prezent violent
10:55 Marea `ntrebare
11:20 Inventatorii: Dyson
11:45 Cum s-au construit: Funda]ii
12:10 Jurassica: Pe urmele primu-
lui dinozaur
13:00 ~n b\taia vântului (s. doc.)
13:50 Marea `ntrebare
14:15 Inventatorii: Dyson
14:40 Cum s-au construit: Funda]ii
15:10 O rachet\, un vis
16:00 Uluitoarea Planet\ P\mânt
Prezent violent
16:55 Marea `ntrebare
17:20 Inventatorii: Dyson
17:45 Cum s-au construit: Funda]ii
18:10 Jurassica: Pe urmele primu-
lui dinozaur
19:00 Demen]a avioanelor
19:50 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
20:40 Cum s-au construit:
Atacurile m\rii
21:10 C\l\torie pe sta]ia spa]ial\
22:00 De profesie supravie]uitor
(doc.) - Canyonlands
22:55 Cum se fabric\? (f. s. doc.)
23:45 Cum s-au construit:
Atacurile m\rii
00:10 Insula Mamutului Pitic
01:00 Demen]a avioanelor
01:50 Cum se fabric\? a
TRAVEL
10:00 Proiecte de vis: Surrey
10:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Bucure[ti, România
11:20 Trasee: Jack Spintec\torul
11:50 Pân\ la cap\tul P\mântului
T\râmul groazei
12:45 Situa]ii de criz\
13:10 Cu taxiul prin ora[: Beirut
13:40 C\l\torii cu zarul prin SUA
14:05 Pe [ine: Valea Churnet
14:35 Clubul de pescuit Buena
Vista
15:05 Pân\ la cap\tul P\mântului
T\râmul groazei
16:00 Proiecte de vis: Surrey
16:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Bucure[ti, România
17:20 Trasee: Jack Spintec\torul
17:50 Pân\ la cap\tul P\mântului
T\râmul groazei
18:45 Situa]ii de criz\
19:10 Cu taxiul prin ora[: Beirut
19:40 C\l\torii cu zarul prin SUA
20:05 Pe [ine: Valea Churnet
20:35 Clubul de pescuit Buena
Vista
21:05 Pân\ la cap\tul P\mântului
T\râmul groazei
22:00 Proiecte de vis:
Peterborough
22:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Pecs, Ungaria
23:20 Trasee: Boadicea
23:50 Aventuri culinare pe Route 66
00:15 Aventuri culinare `n Canada
cu Greg [i Max
00:45 Campionatul Mondial de
Poker a
Salva]i via]a micu]ei Maria P\duraru
O boal\ cumplit\ amenin]\ via]a micu]ei Maria P\duraru `n
v=rst\ de numai 3 s\pt\m=ni. N\scut\ de ziua lui Eminescu, pe 15
ianuarie 2007, micu]a are de `nfruntat boala numit\ Tetralogia
Fallot, ce este un complex de 4 malforma]ii grave la inim\. ~n cazul
Mariei, artera care duce s=ngele de la inim\ la pl\m=ni este at=t de
`ngust\ `nc=t se impune o interven]ie c=t mai rapid\, via]a ei fiind
`n pericol permanent. ~n acest moment se `ncearc\ internarea pen-
tru opera]ie la o clinic\ din Italia sau Austria. Costurile opera]iei
sunt aproximativ egale, depinde unde se poate merge mai u[or [i se
poate face [i o programare c=t mai rapid\. Pentru opera]ie, familia
trebuie s\ acopere jum\tate din cheltuielile implicate, dar aceasta
`nseamn\ `n jur de 15.000 de euro. Fiind vorba de o familie cu ven-
ituri foarte modeste, facem apel la bun\voin]a dumneavoastr\ pen-
tru str=ngerea sumei necesare salv\rii micu]ei Maria.
Cei ce doresc s\ ajute pot dona `n conturile:
RO34RNCB0198003451910002 RON
RO77RNCB 0198003451910004 EURO
RO07RNCB0198003451910003 USD
BCR Roman, Piatra Neam]
Titular contului este P\duraru Constantin, tat\l feti]ei.
Este o curs\ contra cronometru `n care via]a micu]ei depinde `n
mod nedrept de o sum\ de bani, iar orice dona]ie, indiferent de
valoare, este mai mult dec=t binevenit\, este salvatoare.
Pentru informa]ii suplimentare privind starea feti]ei [i a
derul\rii procedurilor pentru opera]ie pute]i suna la tel.
0721-338.885 (P\duraru Irina).
www.ziarullumina.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia
Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
 CM
YK

16 Vineri, 16 martie 2007 CULTUR|

„Br=ncu[i a f\cut pentru sculptur\ ceea

ce a f\cut Kandinsky pentru pictur\“
a Ast\zi se `mplinesc 50 de ani de la trecerea la cele ve[nice a sculptorului rom=n care, prin dalta sa, a ajuns s\ fac\ parte din patrimoniul
umanit\]ii a Constantin Br=ncu[i s-a stins din via]\ la 16 martie 1957, la Paris a Dup\ un debut artistic revolu]ionar, greu de `n]eles chiar [i de
c\tre speciali[tii `n domeniu, sculptorul rom=n [i-a impus ideile [i tehnicile de lucru, dovedind c\ [i arta este un mijloc de cultivare a ideilor
religioase a Pentru Br=ncu[i, artistul era „acel pasionat care [tia cum s\ materializeze viziunile ce i le d\dea credin]a“ a Prof. univ. dr. Dumitru N.
Zaharia, decanul Facult\]ii de Arte Plastice, Decorative [i Design - Ia[i: „Abstrac]ia s-a impus `n arhitectur\ [i Br=ncu[i este recunoscut ca fiind cel
ce a deschis aceast\ nou\ formul\“ a „Opera sa a influen]at profund conceptul modern de form\ nu numai `n sculptur\, ci [i `n pictur\ [i desen“ a
Vorbim despre abstract
Apropierea de Dumnezeu s-a apropiat prin opera sa [i abstractizare. I-a
a fost
greu s\-[[i impun\ stilul
Creatorul este o condi]ie a `n- artistic\: mul]i au poposit o clip\ de sculptur\ [i mai ales
s\-[[i fac\ opera accesi-
]elegerii operelor br=ncu[iene, sub Poarta s\rutului, al]ii au bil\?
pentru c\, a[a cum spunea [ezut poate mai mult la Masa Este [tiut c\ dup\ vreo 20 de
ani, c=nd a vrut s\ realizeze o
creatorul lor, „ele ofer\ bucurie t\cerii [i, cu siguran]\, nu pu]ini expozi]ie `n SUA, sculpturile lui
erau considerate obiecte indus-
curat\“. Verticaltatea, sunt cei care n\zuiesc spre triale [i nu opere de art\. At=t
orizontalitatea, greutatea, den- zborul P\s\rilor [i spre av=ntul de noi erau pentru epoc\ `nc=t
nu erau `n]elese. Chiar spe-
sitatea, lumina [i spa]iul l-au a- Coloanei, g=ndit\ [i cioplit\ de ciali[tii `n istoria artei, `n-tr-o
prim\ instan]\, au fost de
propiat de Dumnezeu. De lume Constantin Br=ncu[i. p\rere c\ nu aveau de-a face cu
art\, at=t era de radical `n nou-
De[i la debutul s\u ca tin Br=ncu[i de ceilal]i tatea pe care o aduceau. ~ntre
artist p\rea nesemnifi- sculptori consacra]i? timp, abstrac]ia s-a impus `n
cativ pentru domeniul arhitectur\ [i Br=ncu[i este re-
~n primul r=nd, la vremea cunoscut ca fiind cel ce a de-
sculpturii, indiscutabil, c=nd ajunge el `n Fran]a, sculp-
acum, Br=ncu[i face schis aceast\ nou\ formul\.
torii consacra]i, `n mod special Mai mult, opera sa a influen]at
parte din categoria „pio- francezul Rodin, practicau o
nierilor“. Care a fost ele- profund conceptul modern de
sculptur\ figurativ\ liber\, a[a form\ nu numai `n sculptur\, ci
mentul ce i-a a asigurat numitul impresionism `n sculp-
consacrarea? [i `n pictur\ [i desen.
tur\. Or, el [i-a dat seama c\
Br=ncu[i a f\cut pentru trebuia `ncercat acest nou pro- Cum ar trebui s\ se ra-
sculptur\ ceea ce a f\cut Kan- cedeu al abstrac]iei `n sculp- porteze un viitor sculp-
dinsky pentru pictur\. Pictorul tur\ [i nu se [tie `n ce m\sur\ tor la marele Br=ncu[i?
rus este cel care, prin ciclu de decizia aceasta este rezultatul Este greu, este u[or s\-ii
tablouri intitulate Improviza]ii unui studiu teoretic sau al unei calci ast\zi pe urme?
[i prin studiul Despre spiritual intui]ii. Important este c\ el, fi- Adev\rul este c\ la ora ac-
`n art\, a contribuit la afir- ind `n vremea aceea la Paris, tual\ este t=rziu pentru un
marea artei abstracte `n pic- avea posibilitatea s\ se con- sculptor s\-l mai ia ca model pe
CM
tur\. Sculptorul rom=n este frunte des cu opinii autorizate Br=ncu[i. El a fost un creator ex- CM
YK primul, pe plan mondial, care `n domeniu [i cred c\ asta a trem de original la vremea lui, YK
marcheaz\ trecerea de la contat mult pentru ca s\ aib\ dar, `ntre timp, ca [i `n alte
sculptura figurativ\ la cea ab- acest curaj de a se desprinde de domenii ale artei, s-au produs
stract\, `ntre anii 1908-1910. maestrul lui, Rodin. El realiza schimb\ri foarte importante, s-a
Uneori, `n mod gratuit, facem `ntr-o zi dou\ sculpturi `n genul mers mult mai departe dec=t a
astfel de afirma]ii [i despre al]i `n care i se cerea de c\tre f\cut-o Br=ncu[i la timpul lui.
arti[ti rom=ni, dar Br=ncu[i Rodin, deci, `ntr-un timp mult
chiar este recunoscut pe plan La ora actual\, nici nu se mai
mai scurt dec=t o f\ceau al]ii. poate impune un artist ca artist,
mondial. ~n toate enciclopedi-
Cu toate acestea, Br=ncu[i a dac\ r\m=ne doar la domeniul
ile, sintezele, studiile de spe-
cialitate, `l g\sim pomenit ca `n]eles c\ nu este suficient doar sculpturii. Trebuie s\ ias\ din
fiind cel care a deschis aceast\ at=t pentru a r\m=ne ca un sfera sculpturii, s\ `ncerce o sin-
nou\ direc]ie `n evolu]ia sculp- adev\rat creator `n istoria artei tez\ `ntre domeniile tradi]iona-
turii pe plan mondial. [i a avut curajul de a merge mai le, desigur, `n limitele mijloace-
departe. ~n cele din urm\, a lor de expresie ale sculpturii.
Ce `l aseam\n\ [i ce `l reu[it s\ ob]in\ performan]e (Interviu realizat cu prof. univ.
diferen]iaz\ pe Constan- deosebite. dr. Dumitru N. Zaharia)

Constantin Br=ncu[i: „Artistul nu e dec=t

o smerit\ unealt\ `n m=inile Creatorului“

Masa
t\cerii,
Ansamblul
sculptural
din
T=rgu Jiu

Pas\rea m\iastr\. ~ntre

1910 [i 1944, Brancu[i a
creat 29 de p\s\ri,
c\ut=nd s\ exprime
esen]a zborului, care
Poarta
pentru el simbolizeaz\ s\rutului,
ascensiunea c\tre Ansamblul
spiritualitate [i sculptural
transcenden]\ din
Pagin\ realizat\ de T=rgu Jiu
Floren]a HOLBAN
CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\,
17 martie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 63 (664) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Preotul statornic ~n zona Moldovei

sus]ine exist\ doar trei
PAGINA 16

PAGINA 5
comunitatea grupuri de produc\tori

„Br=ncu[i, sculptor
cre[tin ortodox“
a Ieri s-au `mplinesc 50 de ani de la moartea sculptorului rom=n Constantin Br=ncu[i a Mitropolia Moldovei La capitolul turism,
[i Bucovinei a organizat un moment de comemorare a celui ce a revolu]ionat arta sculpturii a ~n acest context
a fost lansat volum omagial „Br=ncu[i - sculptor cre[tin ortodox“ al IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei România se claseaz\
a ~n sala „Dr. Iustin Moisescu“ a avut loc [i o expozi]ie de fotografii cu opere br=ncu[iene a PAGINILE 8-9 între Azerbaidjan
[i El Salvador
PAGINA 6

CM CM
YK YK

Pre[edintele
`l acuz\ pe T\riceanu
de alian]\
cu „fostele structuri“
PAGINA 7

POZA ZILEI
Mari cantit\]i de ghea]\ de ap\ pur\
au fost detectate sub polul sudic al pla-
netei Marte de radarul MARSIS al son-
dei europene Mars Express, care a p\-
truns p=n\ la 3,7 km `n interiorul solu-
lui mar]ian. „Se estimeaz\ c\ este vorba
de ap\ `nghe]at\, cel mai mare rezervor
A fost cea mai cald\ iarn\
`nregistrat\ vreodat\
Temperaturile mondiale `n-
registrate `ntre decembrie [i fe-
bruarie au fost cele mai mari
`nregistrate vreodat\ `n aceast\
perioad\ a anului, cu o tempera-
tur\ medie superioar\ cu 0,72°C
mediei secolului al XX-lea, po-
trivit Administra]iei Oceanice [i
Atmosferice americane (NOAA).
Aceast\ temperatur\ medie
este cea mai mare `nregistrat\
vreodat\ de la `nceputul m\su-
r\torilor, `n 1880, `n special din
cauza lunii ianuarie,, extrem de
c\lduroas\ la nivel mondial, a
Economia rom=neasc\ func]ioneaz\
independent de influen]ele politice
Pre[edintele Traian noastr\ nu mai este influ-
„Cuza“ a inaugurat
un laborator de
producere a azotului
lichid la „Tehnopolis“
PAGINA 11
precizat NOAA `ntr-un comuni-
cat. Temperaturile mondiale,
terestre [i oceanice, constatate
`n ianuarie au fost cele mai mari
`nregistrate vreodat\.
Din decembrie p=n\ `n febru-
arie, media temperaturilor ocea-
nice este a doua cea mai mare
`nregistrat\ vreodat\, cu 0,06
grade sub recordul stabilit `n
1998, din cauza fenomenului El
Nino. Oamenii de [tiin]\ de la Fiul pre[edintelui
NOAA subliniaz\, de asemenea,
o accelerare a cre[terii tempera- Italiei va preda la Ia[i
turilor. a
„Politica de
tului func]ioneaz\. ~n Concuren]\ `n UE“
opinia sa, cele mai grave
PAGINA 10
deficien]e se `nregistreaz\
din cauza birocra]iei
greoaie din ]ara noastr\,
efectueaz\ `n Luxemburg. Meteo
birocra]ie generat\ fie de

de ap\ al planetei descoperit p=n\ `n B\sescu i-a asigurat ieri
prezent“, potrivit autorilor studiului. pe oamenii de afaceri lu-
xemburghezi c\ economia
Dac\ aceast\ ghea]\ s-ar topi complet,
rom=neasc\ nu este influ-
apa ar acoperi toat\ Planeta Ro[ie cu o
en]at\ de disputele politi-
ad=ncime de 11 metri. a ce. „Observ c\ economia
en]at\ de dispute politice
ca acum 10 ani“, a spus [e-
ful statului, la `nt=lnirea
organizat\ la Camera de
Comer] luxemburghez\ cu
prilejul vizitei pe care o
Z
Pre[edintele a prezentat
lipsa de experien]\, fie de
pe scurt situa]ia politic\ ~nnorat
din Rom=nia, reiter=nd corup]ie, fie de ata[amen-
tul personal al func]ionar- maxima 16 °C
faptul c\ nu exist\ criz\
ilor pentru slujba pre-
politic\ `n condi]iile `n minima 5 °C
care toate institu]iile sta- stat\. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 S=mb\t\, 17 martie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DCXVI)
Episcopul Pahomie
(1707-1713), `nnoitor
al monahismului
românesc
Cuviosul Pahomie s-a n\scut `n
Transilvania, `n jurul anului
1674, `n satul Gledin din ]inutul
Bistri]ei ardelene. La botez a
primit numele Petru. ~ntrucât
situa]ia românilor din Transilva-
nia era foarte grea, mai cu sea-
m\ a preo]ilor ortodoc[i, care a-
veau statutul de iobagi, Petru a
venit `n Moldova pentru a intra
`n monahism, dup\ cum reiese
dintr-un pomelnic al Schitului
Pocrov: „Acest iubitoru de Hris-
tosu, din tân\r\ vârst\, [i din
copil\rie au câ[tigat-o fierbinte
[i `nfocat\ dragoste c\tr\ Dum-
nezeu, pentru carele ca patriar-
hul Avram, s-a l\sata p\mântul
nascerei sale [i patria, [i au ne-
mernicit\ `n p\mântu str\inu...
carele vrând dupre Evanghelie a
vie]ui, pe toate le-au l\satu: ca-
sa, p\rin]ii, fra]ii, rudeniile [i ce-
lelalte [i au trecutu `n Moldova“.
Tân\rul Petru a intrat `n ob[tea
M\n\stirii Neam] `n 1694 „nevo-
indu-se `ntru toate“. Dup\ trei
ani, a fost c\lug\rit sub numele
de Pahomie, iar la scurt timp, se
pare, a fost hirotonit diacon, iar
probabil `n 1701, a fost hirotonit
preot, „ca fiind vrednicu de aceas-
t\ treapt\“. Dovedind calit\]i de
bun gospodar [i fiind „un iscusi-
tu `n iconomii“, soborul l-a re-
marcat [i l-a numit „clisiarh ma-
re, toate ale bisericii `ncredin]ân-
du-i-se“. ~n aceast\ ascultare,
Pahomie „din treapt\ `n treapt\
ridicându-se, au `nceputu [i mai
cu osârdie a se nevoi din putere
`n putere sporindu `ntru faptele
bune, dupre psalmistu, chipu [i
pild\ f\cându-se tuturoru“.
Datorit\ vie]ii sale `mbun\t\]ite
[i a `nv\]\turii acumulate, `n
anul 1702, la moartea egumenu-
lui Ioan, Pahomie a fost „silitu
de soboru, f\r\ de voie, a primi
ocârmuirea a toatei monastiri,
c\ci igumen l-au pusu“. A condus
M\n\stirea Neam] pân\ `n anul
1704. Contemporan cu Pahomie,
`n Rusia tr\ia cunoscutul Sfânt
Dimitrie al Rostovului, supranu-
mit „al doilea Ioan Gur\ de Aur“,
care „lumina Rusia Mic\“ [i care
„umbla de `nv\]a pre to]i cuvânt
de sp\senie“. Auzind de perso-
nalitatea [i via]a acestuia,
Pahomie a dorit s\-l cunoasc\
personal pe Sf. Dimitrie [i [i-a
dat demisia din egumenie `n
prim\vara anului 1704 [i a ple-
cat `n Rusia, unde a r\mas
vreme de doi ani. (Rubric\ reali-
zat\ de pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Ferirea de apostazie
~mp\ratul Valens l-a `ns\rcinat
pe prefectul Modest s\-l `ndu-
plece pe Sfântul Vasile, episcopu-
lui Cezareii Capadociei, s\
`mbr\]i[eze erezia arian\. Modest
s-a dus la Cezareea [i l-a chemat
pe sfânt `naintea sa.
– De ce nu ]ii aceea[i religie ca
`mp\ratul, st\pânul t\u? i-a zis.
– Pentru c\ m\ opre[te un
St\pân mai mare.
– Nu te temi de puterea mea?
– Care putere?
– Am putere de a-]i confisca
toate bunurile, de a te exila, de a
te chinui [i a te omor`.
– Cel ce n-are nimic, n-are ce
pierde. Eu voi g\si pretutindeni
patria mea, c\ci universul `ntreg
e al lui Dumnezeu, P\rintele
nostru. Nu am decât o suflare de
via]\, chinurile mi-o vor stinge [i
moartea va pune cap\t drumului
meu greu.
– Niciodat\ nu mi-a vorbit ni-
meni astfel.
– Pentru c\ n-ai `ntâlnit nicio-
dat\ un episcop.
Modest a scris `mp\ratului:
„Suntem `nvin[i: acest om se
ridic\ deasupra amenin]\rilor.
El spune c\ se cade s\ asculte
mai mult de Dumnezeu decât de
oameni“. (Pr. Nicolae Pura,
Pilde, Editura Galaxia
Gutenberg, 2004)
EVANGHELIA ZILEI
Judecata Domnului
este dreapt\
Iisus a zis: „Adev\rat,
adev\rat zic vou\: Cel ce
ascult\ cuvântul Meu [i
crede `n Cel ce M-a
trimis are via]\ ve[nic\
[i la judecat\ nu va veni,
ci s-a mutat de la moarte
la via]\. Adev\rat, ade-
v\rat zic vou\, c\ vine
ceasul [i acum este, când
mor]ii vor auzi glasul Fi-
ului lui Dumnezeu [i cei
ce vor auzi vor `nvia. C\ci
precum Tat\l are via]\
`n Sine, a[a I-a dat [i
Fiului s\ aib\ via]\ `n
Sine; [i I-a dat putere s\
fac\ judecat\, pentru c\
este Fiul Omului. Nu v\
mira]i de aceasta; c\ci
vine ceasul când to]i cei
din morminte vor auzi
glasul Lui, [i vor ie[i, cei
ce au f\cut cele bune
spre `nvierea vie]ii [i cei
ce au f\cut cele rele spre
`nvierea osândirii. Eu nu
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Patrick,
episcopul [i lumin\torul
Irlandei (383-461)
Sâmb\t\:
Cuviosul Alexie,
omul lui Dumnezeu
(pomenirea mor]ilor)
Alexie s-a n\scut la Ro-
ma, ca singurul copil al
patricianului Eufimian [i
al Aglaidei, care erau de
neam nobil [i boga]i. P\-
rin]ii i-au ales o so]ie, dar
`n noaptea nun]ii, Alexie a
fugit la biserica din Edesa,
unde a stat 18 ani, `mbr\-
cat s\r\c\cios [i hr\nin-
du-se din mila celor care
veneau la biseric\. A vrut
s\ plece `n Tarsul Ciliciei,
dar corabia cu care c\l\to-
rea a naufragiat. Astfel,
Cuviosul Alexie a ajuns la
Roma, la casa p\rin]ilor.
Aici, nemaifiind cunoscut
de nimeni, `[i petrecea
via]a `naintea por]ii casei
sale, luat `n derâdere [i
batjocorit de servitori.
Când a sim]it c\ i se apro-
pie sfâr[itul, a cerut o bu-
cat\ de hârtie pe care a
scris cine este, dar a p\s-
trat scrisoarea pân\ când
`mp\ratul Onoriu (395-
423), dup\ o descoperire
dumnezeiasc\, a venit [i l-a
g\sit r\posat. ~mp\ratul a
citit scrisoarea cu voce
tare [i to]i au fost cuprin[i
de spaim\. Apoi au luat
trupul Cuviosului Alexie
[i l-au `ngropat cu cinste
`n biserica Sfântului A-
CALENDARUL ZILEI
pot s\ fac de la Mine ni-
mic; precum aud, judec;
dar judecata Mea este
dreapt\, pentru c\ nu ca-
ut la voia Mea, ci voia
Celui care M-a trimis.“
(Ioan 5, 24-30)
***
~n toatele sâmbetele
Postului Mare, cu excep-
]ia sâmbetei lui Laz\r
(cea dinaintea Floriilor),
se cite[te `n biserici, la
Sfânta Liturghie, acest
fragment evanghelic.
Dar aceasta se cite[te [i
la slujba `nmormânt\rii.
Este textul consacrat `n
care Domnul nostru Ii-
sus Hristos vorbe[te des-
pre moarte, judecat\, `n-
viere [i via]a viitoare. La
toate acestea noi ne ra-
port\m `n m\sura cre-
din]ei `n Domnul Hris-
Sfântul Chiril,
arhiepiscopul
Ierusalimului
postol Petru, moa[tele lui
r\spândind miruri frumos
mirositoare [i vindecând
mul]i bolnavi.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfântului Mu-
cenic Pavel; a Cuviosului
Teostirict M\rturisitorul;
a Sfântului Mucenic Ma-
rin; a Sfântului Patrick,
episcopul [i lumin\torul
Irlandei (383-4461).
Duminic\: Sfântul
Chiril, arhiepiscopul
Ierusalimului
~n timpul `mp\ratului
Constan]iu (337-361), du-
p\ moartea arhiepiscopu-
lui Maxim (333-350), sca-
unul episcopal al Ierusali-
mului a fost ocupat de
Chiril, care s-a dovedit un
ap\r\tor al dreptei cre-
din]e. ~n vremea aceea, pe
scaunul de la Cezareea Pa-
lestinei se g\sea Acaciu,
care m\rturisea c\ Fiul
nu este de o fiin]\ cu Ta-
t\l. Chiar dac\ a fost de-
pus de Sinodul din Sardi-
ca, Acaciu a r\mas `n sca-
unul episcopal [i, pentru
c\ era prieten cu `mp\ra-
tul, l-a depus pe Chiril [i l-a
alungat din Ierusalim.
Sfântul Chiril a venit la
Tars. Dup\ sinodul de la
Seleucia, din 359, care a
condamnat din nou pe
tos. Se aminte[te la des-
p\r]irea de aceast\ via-
]\, c\ cea viitoare se pre-
g\te[te de aici, `n func]ie
de cum ascul]i [i
`mpline[ti poruncile lui
Dumnezeu, dar [i de cre-
din]a lucr\toare pe care
Acaciu, acesta a plecat la
Constantinopol [i l-a acu-
zat `n fa]a `mp\ratului pe
Chiril, care a fost surghiu-
nit. Dup\ moartea lui
Constan]iu, `mp\ratul Iu-
lian a poruncit s\ revin\
to]i episcopii surghiuni]i.
Atunci s-a `ntors [i Sfân-
tul Chiril, reluându-[i sca-
unul episcopal de la Ieru-
salim, `ns\ la scurt timp a
r\posat.
Tot `n aceast\ zi, Bise-
rica face pomenirea a zece
mii de mucenici; a Sfin-
]ilor Mucenici Trofim, Ev-
carpion [i cei `mpreun\ cu
dân[ii, [i a Mariei, sora lui
Laz\r, care a uns picioa-
rele Domnului cu nard.
~n ziua de 17 martie,
istoria consemneaz\:
Ziua na]ional\ a Repu-
blicii Irlanda. Ziua Sfân-
tului Patrick, patronul
spiritual al Irlandei;
a 1819 – S-a n\scut Ale-
cu Russo, poet, prozator,
eseist, memorialist [i critic
literar, ideolog al genera]iei
de la 1848. Este autorul
volumului „Cântarea
României“, tip\rit anonim;
f\r\ a revendica vreodat\
explicit aceast\ oper\, a
furnizat unul dintre cele
mai cunoscute litigii de pa-
ternitate literar\ din isto-
ria literaturii române (m.
4.02.1859);
a 1861 – Italia: Statele
peninsulei [i Cele dou\
Sicilii au fost unite de re-
gele Victor Emmanuel II;
a 1866 – A `nceput s\
func]ioneze Banca Româ-
niei. A fost creat\ prin
transformarea filialei bu-
cure[tene a B\ncii Impe-
riului Otoman (capital
majoritar englez), ceea ce
a sup\rat Poarta Otoma-
n\. Dup\ retragerea pri-
vilegiului de emisiune,
banca a continuat opera]i-
ile bancare sub numele de
„Bank of Roumania“. Pri-
mul pre[edinte al Consi-
o ai. La judecata lui
Dumnezeu, cei care au
f\cut fapte bune vor pri-
mi bucuria `nvierii [i a
vie]ii ve[nice `n `mp\r\-
]ia divin\, iar cei care nu
au lucrat cele bune vor
merge la osânda ve[nic\.
liului de administra]ie a
fost Ion Ghica;
a 1866 – Decret pentru
`nfiin]area „guardiei or\-
[ene[ti“, instituit\ `n toate
ora[ele, „pentru a prive-
ghea la paza ordinei“;
a 1901 – Cele 71 de ta-
blouri ale pictorului olan-
dez Vincent van Gogh ex-
puse la galeria Bernheim-
Jeune din Paris, la 11 ani
de la moartea sa, au creat
senza]ie;
a 1917 – Primul lung
metraj din istoria cine-
matografului (1200 m.) a
fost realizat din câteva mii
de metri de pelicula tur-
nate la meciul de box J. M.
Corbett-Bob Fitzsimons,
evenimentul sportiv al a-
nului `n SUA, filmat la
Carson City, de c\tre Sa-
muel J. Tilden [i Enoch J.
Rector;
a 1941 – A murit Nico-
lae Titulescu, importanta
personalitate a vie]ii poli-
tice române[ti, unul din-
1827 de ani de la moartea `mp\ratului
[i filosofului Marc Aureliu
Marc Aureliu s-a n\s-
cut la 26 aprilie 121, la
Roma. Numele dat de fa-
milie a fost Marcus Ca-
tilius Severus, cel cu care
l-a p\strat istoria a fost
primit prin adoptarea sa
de c\tre `mp\ratul Anto-
ninus Pius. Ca `mp\rat,
`ncep=nd cu 161, s-a nu-
mit Marcus Aurelius An-
toninus Augustus. A pre-
luat conducerea Imperiu-
lui Roman `n vremuri di-
ficile, fiind nevoit s\ fac\
fa]\ unor amenin]\ri ve-
nite din partea par]ilor [i
a triburilor germanice [i
britanice. Marc Aureliu
s-a implicat, `n mod di-
rect, `n conducerea lupte-
lor `mpotriva invadato-
rilor. De asemenea, `n po-
litica intern\ a condus a-
facerile imperiului `n
strâns\ colaborare cu Se-
natul [i a ini]iat o serie
de reforme `n problemele
administrative [i de drept,
a construit [coli, spitale [i
Cutremur\tor mesaj, dar
`n acela[i timp [i mobi-
lizator. Deci lucreaz\ la
mântuirea sufletului t\u
`ncepând din aceast\
clip\. (Rubric\ realizat\
de pr. Dumitru P|DU-
RARU, Radio Trinitas)
tre cei mai mari diploma]i
europeni din perioada in-
terbelic\, membru al A-
cademiei Române (n.
4/16.03.1882)
a 1948 – A fost semnat,
la Bruxelles, actul de na[-
tere al UEO - Uniunea
Europei Occidentale - de
c\tre Belgia, Fran]a, Lu-
xemburg, Olanda [i Marea
Britanie. UEO, singura
organiza]ie european\ cu
componen]\ de ap\rare
`nfiin]at\ `n perioada r\z-
boiului rece, a `nceput s\
func]ioneze din 5.05.1955;
`n prezent, poart\ titu-
latura de Uniunea Euro-
pean\ [i este format\ din
28 de ]\ri;
a 1956 – A murit Irene
Joliot-Curie, fizician\, chi-
mist\ francez\, laureat\ a
Premiului Nobel (n. 1897);
a 1960 – A murit Hans
Mattis Teutsch, pictor [i
sculptor român de na]io-
nalitate german\ (n.
13.VIII.1884).
orfelinate. Forma]ia sa
filosofic\ a fost marcat\
de doctrina stoic\, repre-
zentat\ de Epictet. Sin-
gura lui lucrare a fost
„C\tre mine `nsumi“, re-
dactat\ `n limba greac\
apoi tradus\ `n latin\, `n
12 volume. Ea exprim\
convingerea autorului po-
trivit c\reia numai o
via]\ moral\ dup\ legile
naturii poate realiza lini[-
tea interioar\, m\rinimia
[i perfec]iunea.
Domnia lui Marc Au-
reliu r\m=ne ca un mo-
ment greu al istoriei cre[-
tinismului, `n timpul gu-
vern\rii sale, m\rturisi-
torii credin]ei `n M=ntu-
itorul Iisus Hristos fiind
aspru pedepsi]i. Este con-
semnat\ persecu]ia din a-
nul 177, de la Lugdunum
(azi Lyon). A murit `n o-
ra[ul Vindobona (azi Vie-
na), la 17 martie 180, `n
urma unei boli infec]ioa-
se. Avea doar 59 de ani.
 OPINII & COMENTARII S=mb\t\, 17 martie 2007 3
7 NOTE mai direct prin potrivirea `n art\ [i care o primesc EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
dintre sonorit\]ile cuvin- sub forma muzicii, a lite-

Rima [i consonan]a telor. Marea poezie as-

cunde aceast\ rim\…
~n muzic\, armonia es-
raturii, a coregrafiei sau a
artelor vizuale.
~n arta secolului al
Laboratorul de idoli
te mai mult decât potrivi- XX-lea au fost periclitate, a ~n absen]a lui Dumnezeu, exilat
de Petru]a-M
Maria rea mai multor sunete `n `n egal\ m\sur\, [i rima,
M|NIU} planul strict auditiv: este [i armonia, declinându- undeva la marginea lumii,
aproximarea sonor\ a a- li-se dreptul la un destin oamenii se târguiesc `ntre ei,
Secolul al XX-lea a adus cestei nostalgii a perfec- care le p\rea foarte favo-
`n prim-plan problema ]iunii, de care câteodat\ rabil `n epoca romantic\. fiecare cu idolul propriu a
consonan]ei ca armonie, reu[im s\ ne apropiem cu Istoria tr\ie[te `ns\ dup\
ca celebrare a bucuriei pa[ii delica]i [i nesiguri ai acelea[i legi ale fluxului
unit\]ii primordiale. De celei mai abstracte dintre [i refluxului `n preajma
de Carmelia LEONTE
atunci [i pân\ ast\zi, oa- arte. Consonan]a a do- unor valori care au Mitul tinere]ii f\r\ b\trâne]e [i al vie]ii f\r\ de
menii caut\ – `n frânturi bândit, `n veacul trecut, secven]a lor de ve[nicie, moarte a preocupat dintotdeauna omenirea. ~n
de art\, câteodat\ – pa- noi dimensiuni, trans- iar timpurile noi par a fi Egiptul antic produsele cosmetice erau extrem de
radisul pierdut printr-un gresând grani]ele frumo- `n c\utarea unei „noi con- c\utate, iar vracii aveau preten]ia c\ pot descoperi
gest lipsit de… armonie. sului – a[a cum era el per- sonan]e“. po]iuni miraculoase, care s\ `nl\ture efectele vi-
Pentru c\ armonia este ceput `n deceniile ante- Rima - confirmare a zibile ale `mb\trânirii. Alchimi[tii, pe lâng\ piatra
mai mult decât un eveni- rioare: `n absen]a unui consonan]ei [i armonia - filosofal\, erau preocupa]i [i de elixirul tinere]ii
ment sonor prin inter- context comod, frumuse- consonan]a confirmat\, ve[nice. ~n vremurile moderne se fac tot felul de
mediul c\ruia redobân- ]ea a emigrat `n spiritul ambele fiind tentative ale opera]ii estetice [i, pentru a câ[tiga nemurirea, este
dim accesul la ceea ce noi curat al cânt\rilor bi- universului uman de a re- intens studiat\ posibilitatea clon\rii umane.
numim, cu o nostalgie de serice[ti, unde s-a p\strat descoperi unitatea pri- Acum, ca niciodat\ prolifereaz\ obsesia omului de
nedescris, „fericire“; ar- susurul, limpezimea izvo- mordial\, primejduit\ [i a se `nve[nici `n trup. Chirurgii plasticieni,
monia este o `ncercarea rului originar al Frumu- pierdut\ de to]i [i de adev\ra]i vânz\tori de iluzii, strâng averi colosale.
`nc\rcat\ cu speran]a de se]ii [i al Perfec]iunii: fiecare din noi, de atâtea Se vând [i se cump\r\ iluzii pe scar\ larg\. Lumea
a reg\si un univers pier- Dumnezeu. La lumina `ntreag\ a devenit un imens iarmaroc de iluzii, un
bele care, prin aceea[i fi- ori… Totul tr\ie[te `n a[- laborator de idoli. Pe m\sur\ ce inteligen]a uman\
dut, fragmentar `n fiecare bolnav\ a unui secol care, teptarea Consonan]ei ca-
dintre noi: col]ul nostru nalitate, dau iluzia aces- totu[i, „n-a fost deloc mic“ a cucerit lumea fizic\ [i a `n]eles-o `n profunzimi,
tei des\vâr[iri `ndelung re s\ `mplineasc\ fiec\- omul s-a ata[at de aceast\ lume ca de o crea]ie pro-
de des\vâr[ire, care su- (Pr. prof. Ion Buga), am ruia lipsa lui de iubire, de
pravie]uie[te `n fiecare om a[teptate [i totu[i, atât de `nv\]at c\ Armonia nu de- prie. A expulzat invizibilul care ar fi putut mini-
incomode. Dar nu putem lini[te, de des\vâr[ire. maliza ceea ce se vede. Universul s-a adâncit [i s-a
`n umbra con[tiin]ei lui. pinde de timp, de condi]ii Chiar [i Muzica.
~n poezie, rima este o s\ nu amintim faptul c\ sau de arta care `ncearc\ `ngustat `n acela[i timp. A devenit o capcan\.
confirmare a c\ut\rii [i rima nu este doar cea s-o `ntruchipeze, ci c\ Pân\ nu demult, cineva vindea parcele pe lun\. {i
reg\sirii coordonatelor auzit\ de toat\ lumea, ci Armonia depinde de noi, * Petru]a-MMaria M\niu] este chiar le vindea! S\ ne mai mir\m c\ se cump\r\
exis\ [i o rim\ interioar\, cadru didactic universitar la idoli? ~n absen]a lui Dumnezeu, exilat undeva la
unei lumi inefabile, `n de leg\tura noastr\ cu Universitatea Transilvania din marginea lumii, oamenii se târguiesc `ntre ei, fiecare
care cuvintele vibreaz\ ascuns\, mai frumoas\ [i D\t\torul a tot darul cel Bra[ov, doctor `n muzic\, cu idolul propriu. Fiecare vrea s\ `l impun\ pe al
`ntr-un unison supra-sen- mai durabil\ decât cea des\vâr[it, c\ depinde de redactor muzical la Radio s\u. Este o lupt\ pentru influen]\. Mai mult decât
sibil: din el, r\mân vor- sus]inut\ `n modul cel sufletele care o convertesc Ortodoxia Bra[ov atât: oamenii sunt grupa]i, cataloga]i [i `nseria]i `n
func]ie de idolul ales. S\ lu\m un exemplu: Michael
Jackson poate fi un studiu de caz interesant pentru
LUMEA CUV|NTULUI c\ reprezint\ mentalitatea la vârf `n domeniul co-
mer]ului cu idoli. El a suportat zeci de opera]ii este-
Predica tice, [i-a schimbat [i culoarea pielii, dar a ob]inut re-
zultatul invers celui scontat: `n loc s\ fie mereu tâ-
n\r [i frumos, este un personaj grotesc [i `mb\trânit
`nainte de vreme. De fapt, ce se `ntâmpl\ cu un ast-
de Stelian DUMISTR|CEL fel de om? ~n goana dup\ vizibil (pentru c\ el, mai
mult decât oricine, vrea s\ fie v\zut!), se `nl\tur\
Dic]ionarele limbii române cu- doza de inefabil, de invizibil pe care trebuie s\ o aib\
prind, ca inventar, un mare num\r orice persoan\. Diferen]a dintre fa]a unei persoane
de termeni ce numesc cuvântarea [i fa]a unui idol este tocmai aceasta: totul este os-
rostit\ de preot, `n biseric\, axat\ tentativ la vedere `n cazul idolilor. Fa]a persoanei
pe un text biblic [i care cuprinde o poate fi comparat\ cu o icoan\, conduce spre altceva,
`nv\]\tur\ moral\. Unii dintre ei spre altcineva. Ea nu poate s\ renun]e la doza de in-
se situeaz\ deja la periferia voca- vizibil care `i confer\ autenticitate. Care `i confer\
bularului, `n special cuvintele de tinere]e [i nemurire. Dar fa]a idolului devine o mas-
origine slav\ [i `mprumuturile din c\ inexpresiv\. {i cine are masc\ nu poate fi v\zut!
greac\. ~n aceast\ situa]ie se afl\, Se ajunge la o contradic]ie care pulverizeaz\ succe-
dintre slavonisme, poucenie, mai sul idolului [i `l transform\ `ntr-o dram\: cu cât e
pu]in folosit, propovedanie, sau mai vizibil, cu atât e mai pu]in v\zut; `nconjurat de
cazanie, pe care ni-l mai amintim admiratori, el se izoleaz\. De ce admiratorii nu au
din versurile lui Mateevici („limba puterea s\ `l sus]in\? Pentru c\ via]a lor [i, deci, `n-
vechilor cazanii“), iar, dintre gre- treaga lor admira]ie, devin inconsistente, fiind cana-
cisme, didahie [i omilie, acesta din lizate spre o fic]iune, spre o masc\. De[i aparent se
urm\ evocat ast\zi de neologismul abandoneaz\ publicului, idolul este depersonalizat [i
omiletic\ „parte a retoricii referi- are puterea s\ depersonalizeze. Idolul cel mare fa-
bric\ idoli mici. Cei mici nu pot tr\i f\r\ idolul mare,
toare la elocven]a bisericeasc\, la predic\ fiind numit\ orice expune- dracu nu aude predichele „se spune dar [i reciproca e valabil\: `n ochii idolului mare se
predici“. re (socotit\) plictisitoare, prin st\- despre cel ce nu urmeaz\ sfaturile oglindesc milioane de idoli mici. Idolul mare e un
La `nceputul secolului al XIX-lea, ruin]a cu care se `ncearc\ impu- bune“ (Zanne, Proverbele români- dictator, cei mici sunt ferici]i s\ se supun\. Dicta-
dup\ titlurile unor c\r]i de profil nerea unui punct de vedere, se a- lor, VI) [i, de asemenea, c\ `ns\[i torul a renun]at la libertate pentru a fi un model, ad-
publicate de protopopul de Reghin, plic\ o mustrare sau o dojan\, iar orientarea cuvânt\rilor biserice[ti miratorii renun]\ la libertate pentru a fi modela]i.
Petru Maior, propovedanie era verbul (a) predica a ajuns s\ `n- s-a putut laiciza par]ial; de exem- Dar se creeaz\ un vid de expresie. Nimeni nu mai
`nc\ `n uz [i de la sine `n]eles semne „a recomanda cu insisten]\, plu, de pe internet putem afla c\, este el `nsu[i. Chipul, fa]a uman\ este anulat\ [i de
(Propovedanii la `ngrop\ciunea oa- a dojeni“, fapte reflectate `n textul `n august 2006, IPS Bartolomeu „a o parte, [i de cealalt\. Idolul nu are chip pentru c\ a
menilor mor]i), pe când didahie literar sau `n polemici din discur- rostit o predic\ ecologist\“: `n renun]at la el, publicul este o mas\ anonim\ care `l
trebuia explicat (Didahii, adec\ sul public. Dac\, de exemplu, la urm\ cu [apte ani, România a fost ador\. Aceast\ mutilare a chipului este pre]ul idola-
`nv\]\turi pentru cre[terea fiilor, Co[buc, contextul `n care apare ter- numit\ de Papa Ioan Paul al II-lea triei. Pe cât de influent pare un idol, pe atât de limi-
la `ngrop\ciunea pruncilor mor]i), menul conduce spre o nuan]\ glu- drept „o parte a Gr\dinii Maicii tat este. Limitarea face ca vizibilitatea [i prezen]a s\
dup\ cum autorul a sim]it nevoia mea]\ („S-a pus s\-mi ]ie predici, Domnului“, iar la Ro[ia Montana nu fie niciodat\ cele dorite. Idolul este un frustrat.
s\ „traduc\“ [i neologismul ce p\- [i-mi face-acum moral\“), `n dis- se preg\te[te o adev\rat\ „crim\ Din acest punct de vedere, „S\ nu-]i faci chip cioplit“
trundea atunci `n limb\: Prediche pute tonul este de respingere: „un ecologic\“. poate s\ `nsemne s\ nu devii un anonim, s\ nu re-
sau `nv\]\turi la toate duminicile nou-venit ne ]ine predici despre ~n sfâr[it, dac\ nu v-a atras nun]i la propriul chip niciodat\. Pentru c\ un chip
[i s\rb\torile anului (1810-1811). «opera compozit\» a unor autori pân\ acum aten]ia leg\tura dintre cioplit este [i lipsirea de chip.
~n epoca ce a urmat, termenul pre- controversa]i, care au `ncheiat, (a) predica [i predicatul din gra- ~n cadru obi[nuit, renun]area la chip se poate
dic\ avea s\ se impun\ cu autori- `ntr-un anumit moment al exis- matic\, trebuie s\ constat\m c\ traduce prin ascunderea `nd\r\tul unor principii
tate; o dovad\ o constituie [i faptul ten]ei, pactul cu cei ce de]ineau pu- cele dou\ cuvinte sunt… rude foar- r\sun\toare, f\r\ s\ se caute chipul real al per-
c\, pe lâng\ sensul de baz\ [i, din- terea…“; „adic\, \[tia ne ]in nou\ te apropiate: verbul neologic este soanei. Cine sunt eu de fapt? De ce spun ceea ce
colo de spa]iul de comunicare reli- predici cu corup]ia, [i ei uite ce succesorul lat. praedico „a spune spun? Cred ceea ce spun? Cuvintele mele nu sunt
gios, este folosit [i cu unul derivat, fac!“ (texte de pe internet). public; a vesti, a declara“, lat. prae- cumva un chip cioplit? ~n absen]a seriozit\]ii nu e-
acela de „expunere oral\ sau scri- S\ mai not\m c\ cei doi termeni dicatum `nsemnând „care a fost xist\ chip. Seriozitate `nseamn\ asumare. Dac\ m\
s\, cu con]inut moralizator; mus- apar [i `n frazeologisme, cum sunt spus, enun]at“. gândesc cât de pu]in `mi asum din ceea ce vorbesc,
trare, dojan\“. a predica `n pustiu (sau `n de[ert) trebuie s\ admit c\ eu `mi sunt mie `ns\mi idol.
Dar cum asemenea sfaturi nu „a da sfaturi pe care nimeni nu le * Stelian Dumistr\cel este lingvist, profesor
sunt (uneori sau adesea) agreate, ascult\; a vorbi `n zadar“, sau, cu universitar la Departamentul de Jurnalistic\ * Carmelia Leonte este scriitoare,
s-a ajuns la o nuan]\ peiorativ\, forma mai veche a substantivului, de la Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i redactor la revista „Dacia literar\“
4 S=mb\t\, 17 martie 2007
PE SCURT
Corul „Theologus“
pleac\ la Minsk
Corul „Theologus“ al Facult\]ii
de Teologie Ortodox\ „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i, condus de
pr. lect. Alex\ndrel Barnea, va
participa la cea de a IX-a edi]ie
a Festivalului de Muzic\ Reli-
gioas\ ce se va desf\[ura la
Minsk, Beralus, `n perioada 15-
22 aprilie 2007. Cei 24 de mem-
bri ai corului vor fi sprijini]i de
Universitatea „Al. I. Cuza“ pen-
tru acoperirea costurilor de
transport, `n valoare de 9.600
de lei, dup\ cum a men]ionat
rectorul Dumitru Oprea. Aceas-
ta este a treia participare a
Corului „Theologus“ la Festi-
valul de la Minsk, unul din cele
mai importante `n domeniul
muzicii biserice[ti. La partici-
p\rile anterioares, corul Facul-
t\]ii de Teologie a c=[tigat, `n
anul 2005, marele premiu al
festivalului, iar `n anul 2000 a
fost distins cu alte dou\ premii
`nt=i, a mai precizat rectorul
Dumitru Oprea. (O.R.)
Constantin
Br=ncu[i a fost
comemorat la Paris
Ieri, 16 martie, `n biserica paro-
hiei ortodoxe române din Paris
a fost oficiat\ o slujb\ de
pomenire [i a fost evocat\ per-
sonalitatea marelui sculptor
român Constantin Brâncu[i, la
comemorarea a 50 de ani de la
trecerea sa la cele ve[nice.
Slujba de pomenire a fost ofi-
ciat\ de IPS Teofan, Mitropoli-
tul Olteniei, [i IPS Iosif al
Mitropoliei Ortodoxe Române
pentru Europa Occidental\ [i
Meridional\. Au fost prezen]i
reprezentan]i ai Ambasadei
României la Paris, membri ai
comunit\]ilor române[ti din mai
multe ora[e ale Fran]ei, person-
alit\]i ale vie]ii cultural-artistice
franceze, precum [i aproximativ
100 de credincio[i ortodoc[i din
localitatea Hobi]a (jud. Gorj), sa-
tul natal al lui Brâncu[i, infor-
meaz\ Biroul de Pres\ al Patri-
arhiei Rom=ne. De la ora 14.00,
a avut loc slujba de pomenire la
mormântul celui mai mare
sculptor român, din cimitirul
parizian Montparnasse.
9 ani de slujire
arhiereasc\ pentru
IPS Mitropolit Iosif
~nalt Prea Sfin]itul Mitropolit
Iosif Pop al Mitropoliei Ortodoxe
Rom=ne pentru Europa Occi-
dental\ [i Meridional\ a `mpli-
nit, `n urm\ cu dou\ zile, 9 ani
de slujire arhiereasc\. Prea
Sfin]ia Sa s-a n\scut la 19 feb-
ruarie 1966, `n localitatea Vi[eu
de Jos, jude]ul Maramure[. A
absolvit Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Andrei {aguna“ din
Sibiu. A decis s\ `mbr\]i[eze
via]a monahal\, devenind preot
celib, d=ndu-i-se `n sarcin\ for-
marea spiritual\ a studen]ilor,
`n acela[i timp fiind [i asistent
la facultate [i profesor la semi-
nar. ~n vara anului 1994 a ple-
cat `n Fran]a pentru a preg\ti o
tez\ de doctorat. Aici a asigurat
serviciul liturgic [i duhovnicesc
la M\n\stirea „Notre-Dame-de-
Toute-Protection“ de la Bussy-
en-Othe, `n Yvonne. A fost ales
episcop de Adunarea Arhiepis-
copiei Ortodoxe Rom=ne pentru
Europa Occidental\ [i Meridio-
nal\ la 29 noiembrie 1997, fiind
hirotonit arhiereu la 15 martie
1998, `n Catedrala ortodox\
greac\ „Sf. {tefan“ din Paris. La
21 octombrie 2001, arhiepis-
copia a fost ridicat\ la rang de
mitropolie, ~nalt Prea Sfin]ia Sa
a dob=ndit titlul de mitropolit.
~n perioada 2001 - 2002 a fost
loc]iitor al scaunului vacant de
arhiepiscop al Americii [i Cana-
dei. Din anul 2002 este Director
al Reprezentantei Bisericii Orto-
doxe Rom=ne pe lang\ Institu-
]iile Europene de la Bruxelles. a
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN
Conferin]\ despre cum poate `n]elege
cre[tinul lucrarea tainic\ a lui Dumnezeu
Joi, 15 martie, `ncep=nd cu
orele 18.00, la Casa de Cultur\
a municipiului Piatra Neam],
s-a desf\[urat conferin]a du-
hovniceasc\ cu tema „Hristos,
St\pânul vie]ii mele“, sus]inu-
t\ de pr. prof. dr. lector {tefan
Negreanu de la Facultatea de
Teologie Ortodox\ din Arad.
~n cuv=ntul rostit `n prezen]a
unui public numeros, p\rin-
Biserica lupt\ `mpotriva HIV/SIDA [i a violen]ei `n familie
a ~n perioada 12-16 martie, la Sf=ntu Gheorghe, a avut loc un nou atelier de lucru pentru proiectul
„Consolidarea ini]iativelor comunitare de prevenire a HIV/SIDA [i a violen]ei `n familie, `n Rom=nia“ a Acest
proiect este derulat de Patriarhia Rom=n\, `n colaborare cu IOCC [i Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii a
~n localitatea Sf=ntu
Gheorghe, jude]ul Bra[ov, a
avut loc, `n aceast\ s\pt\-
m=n\, un nou atelier de lu-
cru pentru proiectul „Con-
solidarea ini]iativelor comu-
nitare de prevenire a HIV/
SIDA [i a violen]ei `n fami-
lie, `n Rom=nia“. „~ncep=nd
de luni, 12 martie, la Sf=ntu
Gheorghe, Organiza]ia In-
terna]ional\ pentru Carita-
te Cre[tin-Ortodox\ (IOCC),
`n parteneriat cu Biserica
Ortodox\ Rom=n\ [i cu Mi-
nisterul Educa]iei [i Cer-
cet\rii, a organizat un atel-
ier de lucru la care au fost
invita]i s\ ia parte consilie-
rii sociali ai celor 12 eparhii
care sunt implicate `n pro-
iectul na]ional «Consolida-
rea ini]iativelor comunitare
de prevenire a HIV/SIDA [i
a violen]ei `n familie, `n Ro-
m=nia». Atelierul de lucru
s-a desf\[urat p=n\ ieri, 16
martie, sub tema «Planifica-
rea strategic\ pentru sus]i-
nerea ini]iativelor comu-
nitare `n Biserica Ortodox\
Rom=n\». S-au abordat as-
pecte privind activitatea so-
cial\ a Bisericii, un plan de
durabilitate a ini]iativelor
comunitare, s-au luat `n con-
siderare, `n ansamblu, acti-
vit\]ile sociale pe care le des-
f\[oar\ fiecare eparhie `n
parte, precum [i modalitatea
de a dezvolta aceste ac]iuni
[i a implementa noi progra-
me `n Biserica Ortodox\ Ro-
m=n\ `ntr-un parteneriat
viu cu autorit\]ile [i cu cei
care sunt interesa]i de dez-
voltarea serviciilor sociale“,
a declarat pentru Radio Tri-
nitas pr. Sebastian Teacu,
coordonator regional pentru
Moldova al proiectului.
Care este scopul
proiectului
Proiectul „Consolidarea
ini]iativelor comunitare de
prevenire a HIV/SIDA [i a
violen]ei `n familie, `n Ro-
a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a ~N LUME a
a PATRIARHUL ECUME-
NIC DE CONSTANTINOPOL A
PRIMIT PREMIUL „CARDI-
NAL KOENIG“: ~n timpul vizi-
tei efectuate recent `n Austria,
Sanctitatea Sa Bartolomeu I,
Patriarhul Ecumenic de Con-
stantinopol, a primit din
partea Bisericii Romano-
Catolice premiul „Cardinal
Koenig“ pentru activitatea
desf\[urat\ `n sprijinul dia-
logului interreligios [i pentru
implicarea `n domeniul ecolo-
gic. Ceremonia a avut loc `n
Catedrala „Sf. {tefan“ din
Viena. SS Bartolomeu I a ]inut
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
tele profesor a eviden]iat `n cu-
vinte sugestive modul `n care
cre[tinul trebuie s\ `n]eleg\
lucrarea cea tainic\ a Bunului
Dumnezeu [i a felului `n care
trebuie s\ se raporteze fa]\ de
acesta „s\ accead\ din starea
de slug\ [i argat a lui Hristos
`n starea de fiu al acestuia“
prin „rug\ciune autentic\ `n
care credinciosul ascult\ `n
mânia“ este derulat de Pa-
triarhia Rom=n\, `n colabo-
rare cu IOCC [i Ministerul
Educa]iei [i Cercet\rii.
Potrivit site-ul Patriarhi-
ei Rom=ne, derularea a-
cestui proiect a `nceput din
cauza ratei de cre[tere alar-
mant\ a num\rului de in-
fect\ri cu HIV/SIDA `n ]\ri
vecine, din cauz\ c\ primele
semne ale unei cre[teri de
acest fel au ap\rut [i `n Ro-
mânia, dar [i pentru c\ ti-
nerii sunt informa]i cu pre-
ponderen]\ doar asupra a-
numitor metode de preveni-
re. De asemenea, s-a pus
problema violen]ei `n fami-
lie, deoarece, potrivit stu-
diului de cercetare al Cen-
trului pentru Controlul Bo-
lilor din SUA-2004, Rom=-
nia la nivel de familie se
afl\ printre cele mai violen-
te na]iuni din Europa, deoa-
rece violen]a `n familie este
un fenomen perceput ca
aproape „normal“ `n men-
cu aceast\ ocazie un discurs,
prin care a `ndemnat pe cre[-
tini s\ se roage pentru Unita-
te]it\, cre[tin\tatea `[i pierde
credibilitatea“, informeaz\
orthodoxie.com.
a DEZBATERI DUHOVNI-
CE{TI LA BISERICA ORTO-
DOX| ROM+N| „SF. AN-
DREI“ DIN MISSISSAUGA:
Biserica ortodox\ rom=n\ „Sf.
Andrei“ din Mississauga, Ca-
nada, organizeaz\ `n aceast\
perioad\ un program de dezba-
teri duhovnice[ti, la care par-
ticip\ pr. prof. dr. Vasile Mi-
hoc, de la Facultatea de Teolo-
c\mara inimii glasul cel tainic
al lui Dumnezeu f\cându-se
astfel prieten al lui Dumne-
zeu“. De asemenea, p\rintele
profesor a `ndemnat pe cei pre-
zen]i „s\ vin\ `naintea lui
Dumnezeu ca ni[te fii `ncre-
din]ându-se `n totalitate aces-
tuia (dând dovad\ astfel de
credin]\ lucr\toare prin iu-
bire)“ [i „s\ se roage `n duh [i
talitatea româneasc\; deoa-
rece exist\ la toate nive-
lurile societ\]ii române[ti.
Proiectul `[i propune `m-
bun\t\]irea capacit\]ii Bi-
sericii de a se mobiliza [i a
mobiliza comunitatea local\
pentru implicarea mai ac-
tiv\ `n rezolvarea propriilor
probleme sociale, `n special
`n ceea ce prive[te SIDA [i
violen]a `n familie. Printre
obiectivele urm\rite se nu-
m\r\ dezvoltarea unor ati-
tudini pozitive [i pro-active
`n rândul preo]ilor [i profe-
sorilor de religie, referitor
la problematici [i la cei ce
sufer\ de pe urma lor; `m-
bun\t\]irea nivelului lor de
profesionalism [i a abilit\]i-
lor de elaborare de proiecte
[i activit\]i de interven]ie
pe cele dou\ problematici [i
pe orice alt\ chestiune din
sfera social\ a comunit\]ii;
`mbun\t\]irea nivelului lor
de profesionalism [i a abili-
t\]ilor de motivare [i mobi-
gie Ortodox\ „Andrei {aguna“,
din Sibiu. P=n\ `n prezent au
fost abordate teme privind
„Rolul Bisericii“, „Familia cre[-
tin\“, „Sfintele Taine“ [i „Sf=n-
ta Cruce“, informeaz\ Roma-
nian Global News. Urm\toa-
rele dezbateri duhovnice[ti se
vor desf\[ura ast\zi, 17 martie
(„Ortodoxia [i provoc\rile lu-
mii contemporane“), m=ine, 18
martie (Sfintele canoane [i dis-
ciplina bisericeasc\“), luni, 19
martie („S\pt\m=na cea mare
a Patimilor“), [i mar]i, 20 mar-
tie („~nvierea Domnului [i
`nvierea noastr\“). a
Conferin]a de asear\ se `nscrie
astfel `ntr-un ciclu de mani-
fest\ri duhovnice[ti care au
avut loc [i se vor desf\[ura `n
continuare pe `ntreaga pe-
rioad\ a Postului Mare la
Casa de Cultur\ din municip-
adev\r lui Dumnezeu c\ci iul Piatra Neam]. ~n acest
Dumnezeu `n duh [i adev\r la sens, s\pt\mâna viitoare, joi
va r\spunde“. Tot `n cadrul 22 martie, tot de la orele 18.00
acelea[i manifest\ri, cei de va avea loc conferin]a cu tema
fa]\ au putut sim]i `n suflete „Maica Domnului, `nceputul
bucuria rev\rsat\ de con]in- mântuirii noastre“, sus]inut\
utul unor cânt\ri religioase de protos. Nichifor Horia de la
specifice Postului Mare into-
M\n\stirea „Sf. Trei Ierarhi“
nate de un grup de studen]i din Ia[i. Intrarea este liber\.
teologi de la Facultatea de (pr. Constantin }URC|, pr.
Teologie Ortodox\ din Arad. Ciprian TIMOFTE)
Harta
derul\rii
proiectului
la nivelul
Patriarhiei
Rom=ne
lizare a membrilor comu- dului de implicare volunta-
nit\]ii [i a elevilor pentru r\ a membrilor comunit\]ii
ac]iuni comunitare refe- `n activit\]i de prevenire.
ritoare la cele dou\ proble- Proiectul a `nceput oficial
me [i la orice alt\ chestiune `n 14 aprilie 2005 [i se va
din sfera social\ a comu- desf\[ura pân\ `n martie
nit\]ii; `mbun\t\]irea gra- 2008. a
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul numit
VAR| ROMAN|
Ziua I- 27.07.2007: Plecare ora 8.00 din Ia[i pe ruta Cluj - Oradea;
Ziua a II-a
a- 288.07.2007: Budapesta. Vizitarea obiectivelor din Vie-
na (Catedrala Sf. {tefan, Centrul Istoric, Palatul imperial, Prim\ria,
Parlamentul) - seara;
Ziua a III-a
a - 29.07.2007: Deplasare pe ruta Viena- Venezia (Piazza
San Marco, Biserica San Marco, Palatul Dogilor, Puntea Suspinelor [i
plimbare de 1 or\ prin centrul istoric al Veneziei) - Roma (sosire seara);
Ziua a IV-a a - 30.07.2007- Ziua a IX-a a - 04
4.088.2007 (program de
tab\r\: Se pot vizita urm\toarele obiective religioase [i turistice:
- Vatican, Piata San Pietro, Domul Sf. Petru (Pieta [i capela Sf.
Petru, Mormântul Sf. Petru [i urcare `n Cupola Domului), Castelul San
Angelo, Pza. del Popolo, Treptele spaniole, Sf. Silvestru (Campanile)
Montecitorio Sf. Augustin, Sf. Luigi din Francesi, Panthéonul, Sf.
Eustachie, Sf. Ivo, Pia]a Navona, Sf. Agnese din Agone, Gianicolo (Sf.
Onufrie, Fontana Paolina, Tempietto), Trastevere (Sf. Maria din
Trastevere, Sf. Crisogono, Sf. Cecilia), Isola Tiberina (Sf. Bartolomeo),
Capitolul, Camposanto Teuton, Sf. Pudenziana, S. M. Maggiore, Sf.
Prassede, S. Martino ai Monti, S. Pietro in Vincoli, Piramidele, S. Paolo
fuori le mura, Catacombele (Domitilla, Sf. Calistru [i Sf. Sebastian), Via
Appia Antica, Muzeul Vatican - Sf. Ignatie, Fontanella Trevi (eventual,
Pia]a del Quirinale Sf. Andrea din Quirinale S. Carlo alle Quattro
Fontane, Aba]ia Sf. Nilo din Grottaferrata,Castel Gandolfo, Forumul
Imperial, Columna lui Traian, Sf. Cosma [i Damian, Forum Romanum,
S. Maria din Cosmedin, Scala Santa, S. Giovanni in Fonte (Baptis-
terium), S. Giovanni in Laterano, SS. Quattro Coronati, S. Clemente
S. Croce in Gerusalemme;
Ziua a X-a a- 055.08
8.2007: Vizitare Budapesta - Castelul Buda [i
Catedrala; Deplasare spre Rom=nia;
Ziua a XI-aa 06.088.2007: Deplasare pe ruta Oradea- Ia[i;
Servicii incluse: transport autocar 2* (aer condi]ionat, scaune ra-
batabile, instala]ie audio-video); 6 nop]i cazare cu mic dejun, (cazarea
se va face `n Tab\ra de tineret, `n bungalowuri cu aer condi]ionat); ta-
b\ra dispune de piscine, Jacuzzi [i este la 30 minute de centrul Romei;
`n pre] e inclus\ cazarea cu mic dejun. Cina este disponibil\ pentru 7
Euro, iar prânzul se poate lua `n ora[; `nso]itor de grup - preot.
Nu sunt incluse: taxele de intrare la obiectivele turistice; mesele
care nu sunt incluse `n program; alte cheltuieli personale;
Pre]: 295 euro ^ 190 lei
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907,
la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

~n zona Moldovei exist\ doar trei grupuri de produc\tori
a At=t speciali[tii agricoli, c=t [i reprezentan]i ai Comisiei Europene au pomenit deseori de avantajele fermierilor care ader\
la un grup de produc\tori, de subven]iile importante ce pot fi asimilate de la Uniunea European\, `ns\, pu]ini fermieri cunosc ce
reprezint\ de fapt un grup de produc\tori [i, mai ales, pa[ii pe care trebuie s\-i urmeze pentru a face parte dintr-o astfel de entitate a
Potrivit site-ului oficial
al Ministerului Agricul-
turii, P\durilor [i Dezvol-
t\rii Rurale, `n Rom=nia
sunt `nregistrate 17 gru-
puri de produc\tori de
produc]ie vegetal\, iar `n
jude]ul Ia[i este recunos-
cut un grup de produc\-
tori `n comuna Cotnari, a
c\rui obiect de activitate
`l reprezint\ comerciali-
zarea de legume [i stru-
guri de mas\.
~n zona Moldovei mai
func]ioneaz\ alte dou\
grupuri de produc\tori `n
jude]ul Suceava, la Iaslo-
v\] [i R\d\[eni.
Potrivit euractiv.ro, `n
Polonia, ]ar\ predomi-
nant agricol\, stat mem-
bru al Uniunii Europene,
„aceste grupuri au nego-
ciat contracte de lung\
durat\ [i au contribuit la
cre[terea pre]urilor [i a
volumului de marf\ co-
mercializat“, grupurile
contribuind la crearea
unor locuri de munc\ `n
mediul rural, ceea ce a
dus [i la cre[terea nivelu-
lui de trai a ]\ranilor,
deci [i la dezvoltarea co-
munit\]ilor locale.
Potrivit aceleia[i surse,
`n prezent, `n Polonia e-
xist\ 700 de astfel de gru-
puri, cu aproximativ 60 de
membri fiecare. Rolul
principal al acestor gru-
puri de produc\tori este
acela de a comercializa
produsele fermierilor indi-
viduali, asocierea `n astfel
de entit\]i juridice `nt\-
rind puterea economic\ a
fermierilor. Mai mult, gru-
purile de produc\tori care
`ndeplinesc anumite con-
di]ii pot ob]ine subven]ii
foarte importante de la
Uniunea European\.
Minim 5 fermieri
pot forma un grup
de produc\tori
Grupurile de produc\-
tori sunt organiza]ii eco-
nomice, societ\]i comercia-
le, societ\]i agricole, coo-
perative agricole, asocia-
]ii agricole, care se conduc
pe baza statutului pro-
priu. Acestea se constitu-
ie [i func]ioneaz\ la ini-
]iativa liber\ a produc\-
torilor, bazat\ pe unita-
tea de interes [i ac]iune a
5 PAGINA AGRICULTORULUI
grupului, `ns\ num\rul
minim al membrilor tre-
buie s\ fie 5. De asemenea,
grupurile de produc\tori
trebuie s\ aduc\ dovada,
prin intermediul unei e-
viden]e contabile, c\
de]in o valoare minim\ a
produc]iei comercializate,
pentru grupa de produs
pentru care se solicit\ re-
cunoa[terea, de cel pu]in
10 mii de euro, echivalent
`n lei, aceste sume vari-
ind `n func]ie de dome-
niul de activitate.
Grupurile trebuie s\
respecte anumite legi [i
s\ de]in\ un sistem cen-
tralizat de contabilitate,
facturare, `nregistrare [i
urm\rire cantitativ\, ca-
litativ\ [i valoric\ a pro-
duc]iei membrilor. Potri-
vit legii, orice produc\tor
agricol, silvic, piscicol,
care este de]in\torul le-
gal al bazei de produc]ie
[i `[i declar\ `n scris in-
ten]ia de a comercializa
produc]ia proprie, poate
deveni membru al unui
grup de produc\tori, `n
conformitate cu prevede-
rile statutului acestuia.
Un grup de produc\-
tori se poate `nfiin]a pen-
tru comercializarea anu-
mitor categorii de pro-
duse:
1. cereale
2. plante tehnice
3. hamei
4. tutun
5. produse horticole
6. struguri de vin
7. plante medicinale [i
aromatice
8. flori [i plante orna-
mentale
9. lapte
10. carne (bovine, ovine
[i/sau caprine, porc, pa-
s\re)
11. miere de albine [i
produse apicole
12. l`n\, p\r, piei, bl\-
nuri [i alte subproduse a-
nimaliere
13. produse silvice (lem-
noase, nelemnoase)
14. produse pesc\re[ti.
Avantajele [i
dezavantajele
membrilor grupurilor
de produc\tori
Gruparea fermierilor `n-
tr-o astfel de asocia]ie `n-
~n jude]ul Ia[i este `nregistrat un grup de produc\tori
`n comuna Cotnari, al c\rui obiect de activitate `l reprezint\
comercializarea de legume [i struguri de mas\
t\re[te puterea economi-
c\ ca urmare a posibilit\-
]ii de a negocia pre]urile
produselor, costurile de
transport se mic[oreaz\,
iar adosul intr\ `n buzu-
narul produc\torului, eli-
min=nd, astfel, veriga in-
termediarilor. De aseme-
nea, grupurile de pro-
duc\tori pot beneficia de
o mai bun\ pozi]ie pe pia-
]\, pre]urile bunurilor co-
mercializate vor fi mai
mari, au acces mai u[or [i
mai ieftin la anumite in-
forma]ii de pia]\. ~n ceea
ce prive[te costurile pri-
vind investi]iile, aceste
sunt diminuate [i dato-
rit\ sus]inerii financiare
de care pot beneficia prin
intermediul anumitor pro-
grame na]ionale [i comu-
nitare.
Un avantaj `l constitu-
ie subven]iile importante
ce pot fi ob]inute de la U-
niunea European\ c=t [i
un minim de risc, `ntru-
c=t acesta se `mparte la
num\rul de membri [i nu
la un singur produc\tor.
Acest din urm\ avantaj
se poate transforma [i
`ntr-un dezavantaj, pro-
duc\torii membri ai unui
grup pierz=ndu-[i inde-
penden]a. La categoria
dezavantaje ar putea fi
men]ionat\ [i necesitatea
S=mb\t\, 17 martie 2007
grupului de produc\tori,
`n func]ie de grupa de
produse, de la autorit\]ile
teritoriale competente ale
MAPDR.
Ministerul d\ avizul
Constituirea [i re-
cunoa[terea grupurilor de
produc\tori pentru co-
mercializarea produselor
agricole [i silvice:
- s\ se constituie la ini-
]iativa produc\torilor a-
gricoli [i silvici interesa]i
pentru o activitate comer-
cial\ comun\;
- s\ aib\ personalitate
juridic\ [i statut propriu
adoptat de adunarea ge-
neral\ a grupului;
- s\ fie constituit `n
conformitate cu Legea nr.
338/2005 publicat\ `n
Monitorul Oficial nr.
1098/6 decembrie 2005 [i
a Ordinului Ministerului
Agriculturii, P\durilor [i
Dezvolt\rii Rurale nr.
171/28 martie 2006.
investi]iilor, `ns\ investi- - depozitarea, sortarea, Dup\ constituire, dosa-
]iile aduc, de cele mai mul- ambalarea [i comercia- rul cu actele necesare se
te ori, c=[tiguri importan- lizarea produselor pentru transmite la Direc]ia pen-
te ca urmare a m\ririi ca- membrii grupului; tru Agricultur\ [i Dezvol-
pitalului. Un plan strate- - protejarea produselor tare Rural\ din jude]ul
gic bine `ntocmit, o rigu- `mpotriva importurilor; respectiv pentru verifi-
rozitate [i seriozitate `n - planificarea produc- care [i `ntocmirea „Proce-
ceea ce prive[te `ndepli- ]iei [i adaptarea ei la ce- sului Verbal de Consta-
nirea sarcinilor pot aduce, rin]ele pie]ei: tare“ – conform anexei nr.
f\r\ `ndoial\, succesul fi- - reducerea costurilor de 13 din Ordinul MAPDR
nanciar [i bun\starea aprovizionare cu materii nr. 171/2006. Mai departe
membrilor grupului de prime [i materiale [i a cos- dosarul va merge spre
produc\tori. turilor de comercializare. verificare la Direc]ia Ge-
Alte avantaje ob]inute Grupurile de produc\- neral\ de Dezvoltare Ru-
`n urma constituirii gru- tori se conduc pe baza ral\ care `l transmite ul-
purilor de produc\tori: unui statut propriu apro- terior ministerului, `n fi-
- procurarea de mate- bat de adunarea genera- nal aceea[i direc]ie gene-
rial s\ditor, pesticide, u- l\, `n prealabil, `ns\, este ral\ urm=nd s\ dea „Avi-
zul de recunoa[tere a gru-
tilaje - pentru membrii necesar\ ob]inerea unui
grupului; aviz de recunoa[tere a pului de produc\tori“. a
Grupurile de produc\tori c) Produse de origine animal\:
1. lapte [i produse lactate;
se pot `nfiin]a pentru 2. carne de bovine;
comercializarea urm\toarelor 3. carne de ovine [i/sau caprine;
4. carne de porcine;
categorii de produse: 5. carne de pas\re [i ou\;
a) Produse horticole: 6. miere de albine [i produse api-
cole;
1. fructe [i legume;
2. fructe; 7. gogo[i de m\tase;
8. l=n\, p\r, piei [i pielicele,
3. legume;
4. produse horticole destinate pro- bl\nuri [i alte produse animaliere.
ces\rii;
5. fructe cu coaj\; d) Produse silvice:
1. lemn;
6. ciuperci;
2. produse din lemn;
7. cartofi timpurii [i de var\; 3. r\chit\;
8. struguri de vin; 4. produse din r\chit\;
9. flori, plante ornamentale, plante 5. material forestier de reproducere
dendrologice (plante vii). (semin]e, puie]i, buta[i etc.);
6. fructe de p\dure;
b) Produse agricole: 7. ciuperci din flora spontan\;
1. cereale (porumb, gr=u, orz, or- 8. plante medicinale [i aromatice
zoaic\ etc.); din flora spontan\;
2. orez; 9. v=nat `mpu[cat (carne, bl\nuri [i
3. plante oleaginoase; produse cornoase);
4. leguminoase; 10. v=nat viu;
5. plante textile; 11. r\[in\;
6. sfecl\ de zah\r; 12. produse apicole;
7. cartofi; 13. produse ornamentale (cetin\,
8. plante furajere; conuri, ferig\ etc.);
9. tutun; 14. produse de artizanat ob]inute
10. hamei; din lemn, corn, bl\nuri, fructe etc.).
11. plante medicinale [i aromatice ( s u r s e : M A P D R ,
de cultur\. DADR Ia[i, euractiv.ro)
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
6 S=mb\t\, 17 martie 2007
PE SCURT
{oferii nu mai au
nevoie de carte verde
pentru a circula
prin Europa
Românii vor putea circula cu
autovehiculele `n Uniunea
European\ f\r\ s\ mai pre-
zinte documentele de asigurare
la vam\, deoarece va exista un
singur document de r\spun-
dere civil\ auto obligatorie,
valabil pe `ntreg teritoriul
spa]iului economic european, a
anun]at, ieri, arbitrul
asigur\rilor. România a
ob]inut ultima semn\tur\ din
cele 32 necesare pentru a
adera la Acordul Multilateral,
dup\ ce Marea Britanie a fost
ultima ]ar\ ce a semnat docu-
mentul, potrivit unui comuni-
cat al Comisiei de Suprave-
ghere a Asigur\rilor (CSA).
Astfel, datorit\ acestui acord,
românii vor putea circula `n
Spa]iul Economic European,
plus Elve]ia, Andorra [i Croa-
]ia, f\r\ a mai prezenta docu-
mentele de asigurare. {oferii
români vor mai avea nevoie
pentru alte state `n care asigu-
rarea Carte Verde r\mâne `n
vigoare, cum ar fi Moldova sau
Ucraina. „Comisia de Suprave-
ghere a Asigur\rilor a depus
eforturi la nivelul Comisiei
Europene, precum [i `n rândul
statelor semnatare ale Acor-
dului pentru accelerarea proce-
sului de ratificare“, a declarat,
`ntr-un comunicat, pre[edin-
tele CSA, Angela Toncescu.
„Acordul va intra efectiv `n
vigoare la o dat\ ulterioar\,
imediat ce vor fi finalizate
toate formalit\]ile“, a ad\ugat
Toncescu. Pre[edintele
institu]iei a mai precizat c\
data de la care intr\ efectiv `n
vigoare aceast\ modificare va
fi comunicat\ ulterior.
Legea chiriilor ar
putea alunga
investitorii imobiliari
din Rom=nia
Asocia]ia Investitorilor Imobi-
liari cere Guvernului s\ re-
trag\ proiectul legii chiriilor
promovat de Ministerul Trans-
porturilor [i s\ abandoneze
aceast\ ini]iativ\ care ar putea
`ndep\rta investitorii imobi-
liari din România. Asocia]ia
Investitorilor Imobiliari [i
Camera de Comer] Imobiliar
din România sus]in c\ proiec-
tul Legii chiriilor constituie o
imixtiune periculoas\ a fac-
torului politic `n via]a eco-
nomic\ privat\, fapt de natur\
s\ creeze un climat de ne`ncre-
dere `n poten]ialul domeniului
imobiliar din România. Cele
dou\ organiza]ii resping pro-
iectul legii chiriilor afirmând
c\ nu-i v\d rostul. „~n momen-
tul de fa]\ avem o pia]\ liber\
a chiriilor [i consider c\ aceas-
t\ lege ar duce la cre[terea
chiriilor [i va `ncuraja tran-
zac]iile la negru“, a declarat,
vineri, pentru NewsIn, pre[e-
dintele Camerei de Comer]
Imobiliar din România, Emil
Giurgiu. „Noi nu vedem nimic
bun `n aceast\ a[a-zis\ lege a
chiriilor. Nu [tim de c\tre cine
a fost cerut\ [i care sunt be-
neficiile acesteia. Dac\ pân\ la
intrarea `n Uniunea Europea-
n\ eram obliga]i s\ accept\m
unele legi pentru a putea fi eli-
gibili, acum acest proiect nu
exist\ `n programul de gu-
vernare, societatea civil\ nu `l
dore[te [i este contestat de
c\tre toate asocia]iile din
domeniu. ~n asemenea condi]ii,
va fi deosebit de dificil de ex-
plicat partenerilor europeni c\
România este o ]ar\ liber\ cu
un climat favorabil investi]iilor
imobiliare“, a declarat poentru
NewsIn, Emil Giurgiu, pre[e-
dintele Camerei de Comer]
Imobiliar din România. a
Pre]ul gazelor va r\m=ne acela[i `n trimestrul al doilea
Pre]urile finale regle-
mentate pentru gazele na-
turale livrate consuma-
torilor captivi nu se vor
majora `n trimestrul al
doilea al acestui an, po-
trivit unui comunicat al
Autorit\]ii Na]ionale de
Reglementare `n domeniul
Gazelor Naturale (AN-
RGN). Pre]urile finale re-
glementate pentru consu-
La capitolul turism, România se claseaz\
între Azerbaidjan [i El Salvador
a România st\ cel mai bine la capitolul resurse naturale [i culturale,
unde ocup\ pozi]ia 46 din 124 de ]\ri evaluate a Resursele umane ale României
`n domeniul turismului sunt pe locul 76 `n lume [i au o not\ de 4,96 din 7,
c=t era maxim a S\n\tatea [i igiena din turismul românesc sunt
pe locul 99 `n lume [i au un scor de 4,26, iar `n privin]a competitivit\]ii tarifelor
din turismul românesc, România se claseaz\ pe 87, cu scorul de 4,19 a
România ocup\ pozi]ia
76 din 124, `n primul cla-
sament mondial al turis-
mului [i c\l\toriilor, cu o
not\ de 3,91 din 7, `ntre
Azerbaidjan [i El Salva-
dor, potrivit primului top,
realizat de World Eco-
nomic Forum, care m\soa-
r\ poten]ialul de dezvolta-
re a turismului `n diferite
]\ri. Indicele calculat de
World Economic Forum
(WEF) ia `n calcul 13 cate-
gorii. România are avan-
taje competitive `n doar
[ase categorii, `ns\ toate
cele 13 componente ale in-
dicelui cuprind dezavan-
taje competitive ale turis-
mului românesc.
Cei 13 piloni ai indice-
lui de ]ar\ au fost calcula]i
folosind date din rapoarte-
le anterioare ale unor in-
stitu]ii interna]ionale [i
printr-un sondaj realizat
de Forum. Responden]ii
sondajului sunt juc\tori
din pia]a de profil a tutu-
ror ]\rilor incluse `n top.
Atu: resursele
naturale [i culturale
România st\ cel mai bi-
ne la capitolul resurse na-
turale [i culturale, unde o-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a 210 MII DE CERERI
~NREGISTRATE LA APIA
P+N| ~N PREZENT, PEN-
TRU PL|}I DIRECTE: A-
gen]ia de Pl\]i [i Interven]ie
pentru Agricultur\ (APIA) a
`nregistrat, pân\ la 15 mar-
tie, 210.800 de cereri de
sprijin pentru pl\]i directe
pe suprafa]\, cele mai multe
fiind depuse `n jude]ul Su-
ceava, respectiv aproximativ
11.000, potrivit datelor
APIA. La polul opus se afl\
jude]ul Ilfov, cu aproximativ
800 de cereri depuse pân\ la
mijlocul lunii martie. APIA
a lansat, la 1 martie 2007,
campania de depunere a
cererilor de sprijin pentru
pl\]i directe pe suprafa]\ `n
cadrul SAPS (Single Area
Payment System). Agen]ia a
transmis o scrisoare perso-
nal\ adresat\ fiec\rui fer-
mier cu ora, data [i persoana
la care trebuie s\ se prezinte
pentru `nregistrare, unui
angajat local al APIA reve-
ECONOMIC
matorii casnici cu un con-
sum de pân\ la 2.400mc
pe an (categoria B1) sunt
de 881,75 RON/1.000mc `n
cazul SC Distrigaz Sud SA
Bucure[ti, respectiv
874,52 RON/1.000mc `n
cazul EON GAZ România.
Pre]urile nu includ TVA.
Men]inerea pre]urilor
finale la consumator `n
trimestrul al II-lea 2007 a
cup\ pozi]ia 46 din 124 de
]\ri evaluate, cu un scor
de 4,64. Acest indice a ]i-
nut cont de influen]a dio-
xidului de carbon [i de nu-
m\rul rezerva]iilor na]io-
nale [i a locurilor protejate
de UNESCO.
Reglement\rile [i nor-
mele din turism au adus
nindu-i un num\r de aproxi-
mativ 500 de fermieri. Potri-
vit APIA, campania de depu-
nere a cererilor se va derula
pân\ `n data de 15 mai
2007. Num\rul fermierilor
`nscri[i `n Registrul Ferme-
lor, care au efectuat proce-
dura de identificare a parce-
lelor [i pot depune cererile
de sprijin se ridic\ la 1,5
milioane. Suma acordat\ `n
acest an va fi de aproximativ
50 de euro pe hectar, aceasta
fiind completat\ cu aproxi-
mativ 30 de euro pe hectar
din bugetul na]ional prin
Pl\]ile Na]ionale Directe
Complementare.
a 13 MII DE HECTARE
DE P|DURE T|IATE ILE-
GAL ~N 2006: T\ierile ile-
gale de copaci de pe terito-
riul României au `nsumat,
`n 2006, o suprafa]\ total\
de aproximativ 13.000 ha de
p\dure, a declarat comisarul
general al G\rzii Na]ionale
de Mediu (GNM), Silvian
Ionescu, care a participat vi-
fost posibil\ `n condi]iile
evolu]iei favorabile a pre-
]ului gazelor naturale im-
portate, evolu]ie care a
stopat cre[terea estimat\
ini]ial pentru 1 aprilie
2007, conform prognozelor
de la finele anului trecut.
~n contextul `n care evo-
lu]ia favorabil\ a pre]ului
la import va continua, AN-
RGN estimeaz\ c\ este
României locul 67 `n lume
[i nota 4,61. Acest pilon al
indicelui ia `n calcul cerin-
]ele de viz\ pentru scopuri
turistice [i deschiderea
respectivei ]\ri pentru
acorduri bilaterale de ser-
vicii de transport aerian.
Infrastructura din sec-
toarele turism [i IT&C au
neri la o ac]iune de plantare
de copaci `n parcul bucure[-
tean Alexandru-Ioan Cuza,
`n cadrul programului de
responsabilitate social\ cor-
porativ\ „Milioane de oa-
meni, milioane de copaci“.
„Sigur, aceast\ valoare nu
este una de neglijat, dar,
comparativ cu anii anteriori,
când suprafe]ele defri[ate
ilegal erau egale cu
suprafa]a unui jude], `n
2006 t\ierile s-au redus con-
siderabil“, a declarat [eful
GNM. Silvian Ionescu i-a
avertizat public pe patronii
de terase din parcuri c\ vor
fi controla]i `n urm\toarea
perioad\, iar dac\ se va
dovedi c\ unii dintre ei dev-
erseaz\ apele reziduale `n
lacurile de agrement, atunci
ace[tia vor r\spunde contra-
ven]ional [i chiar penal.
a PIA}A AUTO ROMÂ-
NEASC| A CRESCUT CU
PESTE 10% ~N PRIMELE
DOU| LUNI: Vânz\rile de
posibil ca, la finele anului
2007, pre]urile finale re-
glementate pentru con-
sumatorii casnici s\ nu
dep\[easc\ nivelurile din
decembrie 2006.
Aceasta `nseamn\ c\,
pe parcursul acestui an,
gazele se vor scumpi cu cel
mult 4%, `n condi]iile `n
care pentru consumatorii
casnici, pre]uri finale re-
primit note de 3,55 - locul
50 `n lume, respectiv 2,85
- pozi]ia 56 `n topul Foru-
mului. WEF a ]inut cont,
`n privin]a infrastructurii
turismului, de num\rul
camerelor hoteliere la 100
de locuitori, prezen]a com-
paniilor de `nchiriat auto-
mobile [i num\rul ATM-
urilor pentru cardurile de
credit Visa. ~n IT&C, Fo-
rumul a evaluat num\rul
utilizatorilor de internet [i
a liniilor telefonice.
Resursele umane ale
României `n domeniul tu-
rismului sunt pe locul 76
`n lume [i au o not\ de
4,96. Evaluarea resurselor
umane a luat `n calcul
procentul popula]iei cu
educa]ie primar\, secun-
dar\, prezen]a [i `ntâm-
pinarea unor boli precum
HIV sau tuberculoz\ [i
speran]a de via]\.
La capitolul siguran]\
[i securitate, România se
claseaz\ pe locul 72 `n lu-
me, cu scorul de 4,26.
Regulamentul de mediu
este domeniul `n care Ro-
mânia se situeaz\ cel mai
prost, locul 101 `n lume,
cu nota 3,31.
S\n\tatea [i igiena din
turismul românesc sunt pe
locul 99 `n lume [i au un
ma[ini noi au dep\[it, `n
primele dou\ luni ale acestui
an, 33.000 de unit\]i, `n
cre[tere cu 10,6% fa]\ de lu-
nile ianuarie [i februarie
2006, conform statisticilor
remise, ieri, de Asocia]ia
Produc\torilor [i Importa-
torilor de Automobile din
România (APIA). Astfel, `n
ianuarie [i februarie 2007 s-
au vândut 33.030 de autotur-
isme, `n cre[tere cu 10,6%
fa]\ de cele 29.860 vândute
`n primele dou\ luni ale anu-
lui trecut. Vânz\rile de ve-
hicule comerciale au crescut
[i ele cu 5,5%, de la 4.785 de
unit\]i, la 5.048 de unit\]i.
Per total, `n primele dou\
luni s-au vândut 38.405 de
automobile, cu 10,3% peste
cele 34.820 comercializate `n
ianuarie [i februarie 2006.
Produc]ia intern\ s-a cifrat
la 31.700 de unit\]i `n ian-
uarie [i februarie 2007, `n
sc\dere cu 5,9% fa]\ de cele
33.694 de automobile pro-
duse `n perioada similar\ a
anului trecut. a
glementate au fost dimi-
nuate, de la 1 ianuarie
2007, `n medie cu 4% fa]\
de nivelul lunii decembrie
2006. Totu[i, reprezen-
tan]ii ANRGN sunt de
p\rere c\ p=n\ la sf=r[itul
anului, va mai fi o cre[tere
a pre]ului de p=n\ la 4%,
ca efect al sc\derii ta-
rifelor pentru gazele din
import. a
scor de 4,26. Aceast\ com-
ponent\ a indicelui ]ine
cont de accesul la condi]ii
sanitare bune, la ap\ pota-
bil\ [i de num\rul de me-
dici la 1.000 de locuitori.
Promovarea
turismului românesc:
nota 4, prin rotunjire
Promovarea turismului
românesc a primit o not\
de 3,45 [i se claseaz\ pe
locul 82 `n lume. World
Economic Forum a luat `n
calcul, pentru acest pilon
al indicelui, ponderea `n
produsul intern brut a
cheltuielilor guvernamen-
tale pentru turism [i c\l\-
torii. Pentru promovarea
turismului, institu]ia a
mai ]inut cont de prezen]a
respectivei ]\ri la cele mai
importante târguri inter-
na]ionale de turism.
Infrastructurile de trans-
port aerian [i terestru au
note de 2,38 - locul 93 `n
lume, respectiv 3,01 - po-
zi]ia 77 `n clasament. ~n
domeniul aerian, WEF a
luat `n calcul num\rul ple-
c\rilor de avioane la 1.000
de locuitori, densitatea ae-
roporturilor [i num\rul o-
peratorilor aerieni cu pre-
zen]\ `n respectiva ]ar\.
~n privin]a competitivi-
t\]ii tarifelor din turismul
românesc, România se
claseaz\ pe 87, cu scorul
de 4,19. Competitivitatea
tarifelor `n lume a fost
calculat\ de Forum `n
func]ie de taxele aeriene,
paritatea puterii de cum-
p\rare [i pre]ul combus-
tibililor. a
Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 17 martie
Vremea va fi cald\. Cerul
va fi variabil, cu unele `nno-
r\ri `n nordul ]\rii. Seara va
ploua slab pe arii restr=nse `n
Maramure[ [i Cri[ana. ~n nor-
dul Carpa]ilor Orientali la
peste 1800m precipita]iile vor
fi mixte. V=ntul va avea unele
intensific\ri `n zona de munte
[i `n regiunile intracarpatice,
iar `n rest va fi moderat. Tem-
peraturile minime se vor si-
tua `ntre -2 [i 6 grade. Tempe-
raturile maxime vor fi cuprin-
se `ntre 10 [i 19 grade.
Duminic\, 18 martie
Vremea se va men]ine cal-
d\. Cerul va prezenta unele
`nnor\ri `n regiunile nordice,
vestice [i centrale, unde doar
izolat va ploua slab, iar `n
nordul Carpa]ilor Orientali
sunt posibile precipita]ii mix-
te. ~n restul teritoriului, cerul
va fi variabil. V=ntul va sufla
`n general moderat, cu inten-
sific\ri `n zona de munte.
Temperaturile minime se vor
situa `ntre -2 [i 8 grade.
Temperaturile maxime se vor
situa `ntre 9 [i 19 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 17.03.2007
Dolar SUA 2,5560
Euro 3,3677

Pre[edintele `l acuz\ pe T\riceanu
de alian]\ cu „fostele structuri“
a Traian B\sescu acuz\ parteneriatul lui T\riceanu cu opozi]ia a Primul-ministru este `nvinuit de p\strarea
sistemului clientelar de pe vremea PSD a Premierul consider\ c\ pre[edintele este un populist f\r\ scrupule a
Conflictul dintre palate-
le Cotroceni [i Victoria pa-
re a nu mai avea limite. In-
tervieva]i separat de c\tre
BBC, Traian B\sescu [i
C\lin Popescu-T\riceanu
`[i arunc\ noi acuze grave,
demonstr=nd din nou c\
orice [ans\ de reconciliere
este imposibil\.
Parteneriat
cu „r\m\[i]ele
comunismului“
Traian B\sescu a spus,
`n interviul acordat BBC [i
difuzat `n Marea Britanie,
c\ a sesizat, o dat\ cu con-
damnarea comunismului,
c\ s-a intensificat colabora-
rea dintre premier [i opozi-
]ie. „A[ vrea s\ explic de ce
`n ultimele luni activitatea
opozi]iei s-a intensificat, cu
ajutorul premierului. S-au
`ntâmplat dou\ lucruri: am
trimis dou\ milioane de do-
sare ale Securit\]ii Consi-
liului care studiaz\ aceste
documente [i am condam-
nat crimele comunismului
`n decembrie 2006. Atunci,
lupta dintre mine [i fostele
structuri a devenit f\]i[\.
Din nefericire, premierul a
ajuns un partener al struc-
turilor cu pricina“, a decla-
rat pre[edintele. El a ad\u-
gat c\ nu poate trece cu
vederea colaborarea dintre
premier [i opozi]ie, care ar
duce la „blocajul reformelor
[i la lipsa de modernizare a
României“. Din seria ata-
curilor la adresa ac]iunilor
premierului, B\sescu vor-
be[te despre p\strarea
structurii Guvernului de pe
vremea administra]iei PSD,
de men]inerea [i de consoli-
darea sistemului clientelar
din timpul guvern\rii so-
cial-democra]ilor.
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a DEMOCRA}II VOR A-
LEGERI ANTICIPATE, O DA-
T| CU EUROPARLAMENTA-
RELE: Vicepre[edintele PD
Ioan Oltean a declarat, ieri,
`ntr-o conferin]\ de pres\ la
Bistri]a, c\ `n situa]ia ac-
tual\ o solu]ie ar fi alegerile
anticipate, care s\ fie orga-
nizate o dat\ cu cele pentru
Parlamentul European. „Nu
exist\ nici o restric]ie, ci
doar o cutum\ european\
prin care, de-a lungul timpu-
lui, niciodat\ alegerile eu-
roparlamentare nu s-au
suprapus cu cele interne.
~ntr-o situa]ie de criz\ ca cea
care este `n România, eu
cred c\ putem lua `n calcul
PSD lanseaz\ ideea unui guvern de uniune na]ional\
Liderul PSD, Mircea
Geoan\ (foto), a declarat,
ieri, la Craiova, c\ social-de-
mocra]ii vor sprijini un gu-
vern minoritar, prima
op]iune de a-l forma având-o
premierul C\lin Popescu-
T\riceanu, dup\ care se pot
`ncerca [i alte variante, in-
clusiv cea a unui guvern de
uniunea na]ional\. Pentru
Geoan\, guvernul de uniune
na]ional\ ar putea fi o so-
lu]ie, dac\ nici un executiv
B\sescu nu regret\
conflictul cu premierul
Explic=nd rela]iile `n-
cordate pe care le are cu
fostul s\u partener din
Alian]a D.A., [eful statului
a spus c\ „nu dore[te s\
sacrifice adev\rul `n fa-
voarea unei vie]i politice li-
ni[tite `n România“. Pre[e-
dintele nu regret\ atitudi-
nea pe care a avut-o, `n ur-
m\ cu o lun\, când a inter-
venit `ntr-o emisiune a
postului public de televi-
ziune [i l-a acuzat pe pre-
mier de „minciun\ [i de to-
lerarea corup]iei“, moti-
v=nd acest lucru prin faptul
c\ p=n\ acum nimeni nu
vorbea de aceste realit\]i.
~ntrebat cum o s\ se ter-
ca data alegerilor pentru
Parlamentul European s\
fie [i data pentru alegerile
anticipate“, a declarat vice-
pre[edintele PD. Ioan Oltean
crede c\ un rol important `l
vor avea [i consult\rile de la
Cotroceni, ini]iate de pre[e-
dintele Traian B\sescu pen-
tru detensionarea crizei poli-
tice din ]ar\, precum [i pre-
zen]a `n ]ar\ a comisarului
Franco Frattini.
a ELENA UDREA, DES-
PRE PRE}UL POSTURILOR
~N ADMINISTRA}IE: Fostul
consilier preziden]ial Elena
Udrea vorbe[te deschis des-
pre sumele pl\tite `n campa-
nia electoral\ pentru a pu-
ACTUALITATE
format din PNL-UDMR [i
nici un cabinet de tehnocra]i
nu ar avea succes. „Noi ne
reafirm\m interesul pentru
a explora toate posibilit\]ile
de a g\si o guvernare sta-
bil\ pentru urm\torii doi
ani. Prima op]iune o are
domnul T\riceanu, care tre-
buie s\ ]in\ cont c\ Alian]a,
un corp politic defunct, con-
stituie un obstacol [i o surs\
permanent\ de scandal [i
tensiune. Dac\ domnul T\-
B\sescu [i T\riceanu regret\ c\ au fost c=ndva alia]i
mine aceast\ disput\ din-
tre el [i primul-ministru,
Traian B\sescu a spus c\
are o singur\ condi]ie [i a-
nume respectarea angaja-
mentelor din campania
electoral\. „Altminteri, nu
exist\ solu]ie, nu voi fi par-
tenerul acelor politicieni
care vor s\ men]in\ sis-
temul creat dup\ Revolu]ie.
Trebuie s\ moderniz\m
România“, a `ncheiat pre-
[edintele.
Premierul regret\
alegerea lui B\sescu
La r=ndul s\u, C\lin
Popescu-T\riceanu [i-a ex-
primat, ieri, regretul c\
România nu a putut alege,
tea candida la alegeri. ~n-
tr-un interviu acordat cotidi-
anului „Rom=nia Liber\“,
Udrea recunoa[te c\ a pl\tit
5.000 de euro pentru a can-
dida la func]ia de consilier la
Prim\ria Capitalei. Fostul
consilier vorbe[te f\r\ ocoli-
[uri despre modul `n care se
ob]in posturile din adminis-
tra]ia local\. „Nu erau foarte
mul]i doritori s\ intre pe lis-
tele de consilieri ai Prim\ri-
ei, [i asta pentru c\ taxa era
de 5.000 de euro la Prim\ria
Capitalei [i 3.000 de euro la
prim\riile de sectoare“, a
dezv\luit ea. „Ca mine [i-au
pl\tit locul to]i colegii care
au candidat, mai precizeaz\
Elena Udrea. La sectorul 2
riceanu dore[te s\ conduc\
`n continuare, va trebui s\
vin\ cu o structur\ politic\
care s\-l ajute s\ ob]in\ o
majoritate prin care s\
poat\ guverna“, a afirmat
Geoan\, `n opinia c\ruia
alegerile anticipate ar fi ul-
tima solu]ie.
Pe de alt\ parte, Mircea
Geoan\ a mai spus c\ PSD
va merge la consult\rile de
la Cotroceni, de[i a criticat
modul `n care pre[edintele
`n 2004, „un alt fel de pre-
[edinte, cu o cultur\ poli-
tic\ solid\“. „Pre[edintele
se comport\, [i nu-mi place
s\ spun asta, ca un [ef de
stat al unei foste republici
sovietice. Nu a[a se face
politic\ `n Uniunea Euro-
pean\ - cu acuza]ii nefon-
date [i cu declara]ii inac-
ceptabile din partea unui
adev\rat [ef de stat“, afir-
m\ primul-ministru, `n-
tr-un interviu acordat tot
BBC. {eful executivului `l
acuz\ pe Traian B\sescu
c\ practic\ „acela[i tip de
populism“ ca [i fo[tii lideri
din statele comuniste, spu-
n=nd c\ o astfel de aborda-
re genereaz\ un sprijin
masiv din partea aleg\to-
rilor. {eful Guvernului a
am avut sus]inerea tuturor
colegilor, dar eram pe locul
9“, adaug\ Udrea `n inter-
viu. Controversata politicia-
n\ a fost aleas\ `n 2004 pe
listele Alian]ei PNL-PD `n
Consiliul General al Prim\-
riei Bucure[ti.
a FOSTUL DIRECTOR
ROMSILVA, ACUZAT DE
CORUP}IE: Deputatul PSD
Ion Dumitru, fost director al
Romsilva, a fost pus sub acu-
zare de c\tre procurorii anti-
corup]ie. Dumitru este acu-
zat c\ a achizi]ionat obiecte
la pre]uri supraevaluate, p\-
gubind regia cu peste 2 mili-
oane de euro. ~n dosar mai
sunt urm\rite penal alte 5
S=mb\t\, 17 martie 2007
B\sescu a tratat opozi]ia `n
primii doi ani de mandat.
„Pân\ una, alta, `ns\, Tra-
ian B\sescu este pre[edinte-
le `n exerci]iu al României [i
avem o obliga]ie constitu]io-
nal\ de a `ncerca s\ g\sim o
solu]ie politic\ [i dac\ pre[e-
dintele, `n 13-lea ceas, `n]e-
lege s\ `[i ia `n serios rolul
de mediator [i s\ `ncerce s\
g\seasc\ o formul\ politic\
vom merge [i la Cotroceni“, a
`ncheiat Geoan\. a
ad\ugat c\ disputa in-
tern\ distrage aten]ia de
la aplicarea reformelor ce-
rute de Uniunea Europea-
n\, iar pre[edintele „va fi
din ce `n ce mai izolat, lu-
cru de care `[i d\ seama“.
~ntrebat dac\ regret\
ceva din atitudinea pe care
a avut-o ca prim-ministru,
C\lin Popescu-T\riceanu
s-a limitat s\ spun\: „Poa-
te c\ am acceptat atitudi-
nea pre[edintelui pentru
prea mult\ vreme. A fost
bine pentru ]ar\, n-a fost
bine pentru mine [i pentru
partidul meu. Regret as-
ta“, a precizat T\riceanu,
l\s=nd s\ se `n]eleag\ c\
va riposta, de acum, la
orice alt atac venit dinspre
Cotroceni. a
persoane din conducerea re-
giei Romsilva, iar acuza]ia
principal\ este cea de abuz
`n serviciu. Este vorba des-
pre achizi]ionarea cu supra-
pre] a unor bunuri (unifor-
me, arme, veste de camuflaj
[i binocluri cu infraro[u) care
au produs un prejudiciu de
24 de miliarde de lei vechi.
Fostul director al Romsilva a
declarat, `n fa]a magistra-
]ilor ~naltei Cur]i de Casa]ie
[i Justi]ie, c\ regia nu a fost
prejudiciatã `n nici un fel
prin aceste achizi]ii, afir-
mând c\ 2004 a fost un an
de referin]\ pentru aceast\
societate, profitul fiind de
126%. a
7
LUMEA PE SCURT
Polonia `[i l\mure[te
trecutul comunist
~n Polonia a intrat `n vigoare,
ieri,o lege controversat\ care cere
cet\]enilor s\ recunoasc\ dac\ au
colaborat cu serviciile secrete `n
perioada comunist\. Cur\]area
vie]ii publice de fo[tii comuni[ti [i
de colaboratorii serviciilor secrete
din perioada comunist\ este una
dintre priorit\]ile guvernului con-
servator polonez. ~n acest scop, a
intrat `n vigoare noua lege care
oblig\ aproape 700.000 de cet\-
]eni s\ declare dac\ au colaborat
sau nu cu serviciul de securitate
comunist. Conform acestei legi,
toate dosarele de securitate vor fi
f\cute publice. Vechea lege `i
obliga doar pe func]ionarii publici
din func]ii `nalte s\ `[i declare
leg\turile cu serviciile de securi-
tate, dar acum `ns\, este extins\
aceast\ obliga]ie la mult mai
multe categorii sociale. Astfel, pe
l=ng\ demnitari, vor trebui s\ dea
declara]ii [i cei agaja]i `n
`nv\]\mântul superior, ziari[tii,
directorii companiilor de stat [i
directorii de [coli.
Solda]i israelieni
acuza]i de folosirea
„scuturilor umane“
Armata israelian\ a indicat, ieri,
c\ a deschis o anchet\ privind
folosirea de c\tre solda]ii s\i a
civilor palestinieni pe post de
„scuturi umane“ `n timpul unei
opera]iuni ce a avut loc `n ora[ul
Nablus, din Cisiordania, `n urm\
cu dou\ s\pt\mâni. Acest scandal
intervine dup\ ce un post TV din
Israel a difuzat, joi seara, imagini
care prezentau solda]i israelieni
ce `naintau `n urma unui tân\r
civil palestinian `n timpul unei
opera]iuni de perchezi]ionare „din
cas\-n cas\“, `n c\utarea de mili-
tan]i islami[ti, la Nablus. ~n plus,
Asocia]ia israelian\ B’Tselem
pentru ap\rarea drepturilor omu-
lui a prezentat cel pu]in dou\
cazuri recente `n care armata is-
raelian\ s-a folosit de civili pales-
tinieni pe post de „scuturi
umane“, `ntr-unul dintre acestea
o feti]\ de 11 ani fiind obligat\ s\
p\trund\ prima `ntr-o cas\ unde
era c\utat un tr\g\tor islamist.
Fidel Castro este gata
s\ se `ntoarc\ la putere
~n Cuba s-a anun]at c\ pre[edin-
tele Fidel Castro `[i revine spec-
taculos [i c\ va fi `n m\sur\ s\
revin\ la putere. Mai mult, el ar
avea deja `n vedere ob]inerea u-
nui nou mandat `n fruntea statu-
lui. Purt\torul de cuvânt al Adu-
n\rii Na]ionale din Cuba, Ricardo
Alarcon, cel care a dat [tirea re`n-
toarcerii lui Castro, nu a precizat,
`ns\, o dat\ anume la care pre[e-
dintele `[i va relua prerogativele.
Starea de s\n\tate a liderului cu-
banez este considerat\ o chestiu-
ne de securitate na]ional\, motiv
pentru care nu s-au f\cut publice
prea multe detalii privind rezul-
tatul opera]iei [i convalescen]a ul-
terioar\ a dictatorului comunist.
Preziden]ialele
franceze r\m=n
imprevizibile
Francois Bayrou [i Segolene Ro-
yal sunt la egalitate `n inten]iile
de vot pentru primul tur al
alegerilor preziden]iale, fiind
sus]inu]i de 23% din electorat, dar
`n urma candidatului dreptei,
Nicolas Sarkozy, care `[i men]ine
avansul de 29%, relev\ un
barometrul electoral publicat ieri.
Pe l=ng\ cei trei candida]i cu
mari [anse la alegeri, cu mai
pu]in de o lun\ `nainte de primul
tur, reprezentantul na]ionali[tilor,
Jean-Marie Le Pen ob]ine 13%
din inten]iile de vot. ~n cazul unui
al doilea tur al scrutinului,
Nicolas Sarkozy ar ob]ine 53% din
voturi, iar Segolene Royal - 46%,
arat\ sondajul realizat prin tele-
fon `n zilele de 13-15 martie. a

8 S=mb\t\, 17 martie 2007
„Br=ncu[i - sculptor cre[tin ortodox“
a Ieri s-au `mplinit 50 de ani de la moartea sculptorului rom=n Constantin Br=ncu[i a Mitropolia Moldovei
[i Bucovinei a organizat un moment de comemorare a celui ce a revolu]ionat arta sculpturii a ~n acest context
a fost lansat volumul omagial „Br=ncu[i - sculptor cre[tin ortodox“ al IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei
a ~n Sala „Dr. Iustin Moisescu“ a avut loc [i o expozi]ie de fotografii cu opere br=ncu[iene a
de {tefan
M|RCULE}
Ieri, 16 martie 2007, la
Centrul Eparhial Ia[i a fost
omagiat\ personalitatea
marelui sculptor rom=n
Constantin Br=ncu[i. La Bi-
serica „Sf. Gheorghe“ - ve-
chea Catedral\ mitropo-
litan\, ~nalt Prea Sfin]itul
Daniel, Mitropolitul Moldo-
vei [i Bucovinei, `nconjurat
de un sobor de preo]i [i dia-
coni, a oficiat slujba de po-
menire a celui care a fost
numit „]\ranul-demiurg“,
„prin]ul ]\ran“ sau „profetul
artei moderne“. La slujba
de pomenire a celui mai ma-
re sculptor al secolului al
XX-lea, au participat profe-
sori [i studen]i ie[eni de la
Universitatea de Arte „Geor-
ge Enescu“ [i de la Facul-
tatea de Teologie Ortodox\
„Dumitru St\niloae“, pre-
cum [i foarte mul]i credin-
CM
YK
Relev=nd simbolistica
liturgic\ a operei br=ncu[i-
ene, IPS Mitropolit Daniel
observ\: „La slujba Utre-
niei din duminici, cânt\re-
]ul bisericesc [i sculptorul
Constantin Brâncu[i a avut
prilejul s\ mediteze la cân-
tarea liturgic\ ortodox\:
«Prin Sfântul Duh tot su-
fletul viaz\ [i `ntru cur\]ie
se `nal]\», care con]ine un
mesaj similar cu cel al
zborului smerit din arta sa.
De altfel, toate P\s\rile `n
v\zduh [i P\s\rile de aur
ale lui Brâncu[i, mai ales
cele sculptate `n bronz [i a-
poi aduse, prin [lefuire sau
poleire, la str\lucirea lumi-
nii, reprezint\ sufletul o-
mului unit cu Duhul Sfânt
`n elan dup\ nemurire, lu-
min\ [i iubire ve[nic\.
Zborul acesta fascinant al
P\s\rilor minunate care
reprezint\ [i eleva]ia sufle-
tului `n lumin\ etern\ va fi
integrat `n Coloana f\r\
sfâr[it a lui Brâncu[i, ase-
m\n\toare unui cârd de co-
cori de aur c\l\tori spre pa-
tria cereasc\, simbolizând
astfel o comuniune etern\
a sufletelor umane unite
`ntre ele prin acela[i dor al
`naint\rii `n bucuria [i
slava iubirii ve[nice a lui
Dumnezeu.“
cio[i. „Ast\zi s-au `mplinit
50 de ani de c=nd a trecut la
Domnul marele sculptor ro-
m=n cre[tin ortodox Cons-
tantin Br=ncu[i. Anul aces-
ta se `mplinesc 100 de ani
de c=nd Constantin Br=n-
cu[i a sculptat cea dint=i ca-
podoper\ a sa, care a mar-
cat un nou `nceput `n art\,
[i anume crearea artei esen-
]elor [i a spiritualit\]ii ma-
teriei. Tot anul acesta se
`mplinesc 70 de ani de c=nd
Constantin Br=ncu[i a `n\l-
]at la T=rgu-Jiu «Coloana
Infinitului» sau «Coloana
f\r\ sf=r[it». ~ntregul an-
samblu de la T=rgu-Jiu a
fost `nceput `n 1937 [i a fost
finalizat `n 1938, c=nd a fost
inaugurat [i sfin]it de preo]i.
Comemor\m, astfel, at=t
persoana acestui sculptor
cre[tin c=t [i `mplinirea u-
nui num\r rotund de ani de
la crearea celor mai semnifi-
cative capodopere ale sale.“
Fiu [i misionar
al Bisericii
„Pomenirea lui Constan-
tin Br=ncu[i `n Biseric\ se
face, `n primul r=nd pentru
c\ el a fost un fiu al Biseri-
cii, a r\mas p=n\ la moarte
ata[at de Biseric\ [i s-a de-
clarat totdeauna a fi cre[tin
ortodox. ~n al doilea r=nd,
pomenirea lui se face pen-
tru c\ este un artist misio-
nar, dar nu un misionar
care pleac\ `n alte locuri
pentru a propov\dui Evan-
ghelia, ci este misionar
pentru orice realizeaz\,
pentru orice creeaz\, ori-
unde ar fi el. El a realizat
opera de art\ `n care se
m\rturise[te direct [i indi-
rect Lumina Harului lui
Dumnezeu care sus]ine
Crea]ia [i care devine di-
namica [i taina vie]ii uma-
ne. Marele sculptor s-a in-
spirat din universul liturgic
ortodox, pentru c\ `n tine-
Masa T\cerii, „o alt\ nou\ Cina cea de tain\“
„~n viziunea lui Brâncu[i,
Masa T\cerii este atât un me-
morial al eroilor români care
au `nro[it cu sângele lor apele
Jiului luptând pentru liberta-
tea [i unitatea poporului ro-
mân, cât [i o chemare la o me-
dita]ie asupra misterului vie]ii
[i al mor]ii ca d\ruire jertfel-
nic\ de sine pentru al]ii, ca
transfigurare t\cut\ sau apo-
fatic\ a existen]ei p\mânte[ti
`n odihn\ [i comuniune etern\
cu Hristos Cel R\stignit [i ~n-
YK
EVENIMENT
IPS Mitropolit Daniel, `nconjurat de un sobor de preo]i [i diaconi, a oficiat, ieri, la Biserica
„Sf. Gheorghe“ - vechea Catedral\ mitropolitan\, slujba de pomenire a sculptorului Constantin Br=ncu[i
re]ea sa a fost slujitor al
Bisericii, `n preajma alta-
rului, ca paraclisier [i c=n-
t\re] bisericesc. ~n perioada
anilor de studii la Craiova a
fost c=nt\re] la Biserica
Madona Dudu, pentru ca `n
perioada `n care a studiat
la Bucure[ti s\ fie c=nt\re]
la Biserica Mavrogheni,
m\rturiile vremii vorbind
despre vocea sa deosebit\ [i
despre talentul s\u `n in-
terpretarea c=nt\rilor bise-
rice[ti. ~n 1905 s-a angajat
ca paraclisier [i c=nt\re] la
Biserica «Sfin]ii Arhangheli
Mihail [i Gavriil» din Paris,
pentru perioada `n care a
studiat la {coala Na]ional\
viat. ~n acest sens, spre sfâr[i-
tul vie]ii sale, Brâncu[i m\rtu-
risea: «Acum, la b\trâne]e,
v\d c\ `n fond, Masa T\cerii
este o alt\ nou\ Cina cea de
tain\... Linia Mesei T\cerii...
v\ sugereaz\ curbura `nchis\
a cercului, care adun\, une[te
[i apropie ...». (...)
Desigur, `n aceast\ pers-
pectiv\, taina mor]ii jertfelnice
a Mântuitorului Iisus Hristos,
anticipat\ `n Cina cea de Tai-
n\, din Sfânta [i Marea Joi, [i
CM
YK
CM
CM
YK
de Arte Frumoase din capi- nor astfel de manifest\ri: noastr\ bimilenar\ [i do-
tala Fran]ei.“, a spus ~nalt „Noi consider\m c\ pome- rin]a de a spune ceva pro-
Prea Sfin]itul Daniel, Mi- nirea liturgic\, `n rug\ciu- fund semnificativ pentru
tropolitul Moldovei [i Buco- ne, a lui Br=ncu[i, ca semn via]\, `n timpul `n care
vinei, `n prima parte cu- de recuno[tin]\ pentru da- tr\im“.
v=ntului ]inut la sf=r[itul rul pe care Dumnezeu l-a
slujbei de pomenire din Bi- dat lui, iar el l-a cultivat. Arta esen]elor
Este [i un prilej de sensibi-
serica „Sf=ntul Gheorghe“ -
vechea Catedral\ mitropo- lizare a noastr\ fa]\ de val- Dup\ momentul liturgic,
orile rom=ne[ti, care s-au
litan\ din Ia[i. a urmat un moment come-
f\cut cunoscute `n diferite morativ dedicat lui Br=n-
domenii pe plan mondial.
~ndemn la o cunoa[tere cu[i, desf\[urat `n Sala „Dr.
Atunci c=nd ne `nt=lnim cu Iustin Moisescu“ din incin-
mai profund\ a alte popoare, conteaz\ foar-
ta Centrului Eparhial Ia[i.
dimensiunii spirituale a te mult [i ce oferim noi Moderatorul festivit\]ii
umanit\]ii `ntregi, nu nu- a fost p\rintele Nicolae
operei lui Br=ncu[i mai ceea ce primim de la Dasc\lu, consilier cultural
~n continuare, IPS Mi- al]ii. Dorim ca acest prilej al Arhiepiscopiei Ia[ilor. ~n
tropolit Daniel a ar\tat de comemorare al lui Br=n- cadrul acestui simpozion,
motiva]iile oraganiz\rii u- cu[i s\ fie un `ndemn la o ~nalt Prea Sfin]itul P\rinte
cunoa[tere mai profund\ a Mitropolit Daniel a subli-
dimensiunii spirituale a niat `n cuv=ntul s\u impor-
operei sale [i-n acela[i timp tan]a [i specificul spiritual
o `ncurajare pentru to]i al operei br=ncu[iene.
pecetluit\ prin odihna Sa `n arti[tii de a face o leg\tur\ Lucr\rile lui Br=ncu[i
mormânt, din Sfânta [i Marea profund\ `ntre tradi]ia arat\ o `mbinare perfect\
Sâmb\t\, a putut inspira pe
Brâncu[i s\ considere aceast\
Mas\ ca fiind o alt\ lucrare de
art\ «Cina cea de tain\» [i a o
numi definitiv Mas\ a T\cerii,
mai ales c\ el cânta `n fiecare
Sâmb\t\ dinaintea Sfintelor
Pa[ti, `n timpul Sfintei Litur-
ghii: «S\ tac\ tot trupul ome-
nesc [i s\ stea cu fric\ [i cutre-
mur [i nimic p\mântesc `ntru
sine s\ nu gândeasc\, fiindc\
~mp\ratul `mp\ra]ilor [i Dom-
nul domnilor vine s\ Se jun-
ghie [i s\ Se dea mâncare cre-
dincio[ilor. (...)» ~n acest `n]e-
les, Masa T\cerii ne cheam\
tainic s\ pomenim `n via]a li-
turgic\ a comunit\]ii pe cei
trecu]i `n lumina Domnului
Iisus Hristos: «Cu sfin]ii odi-
hne[te, Hristoase, sufletele
adormi]ilor robilor T\i, unde
nu este durere, nici `ntristare,
nici suspin, ci via]\ f\r\ de
sfâr[it!“»- De nenum\rate ori a
cântat Brâncu[i acest condac
la slujbele ortodoxe de pomeni-
re a mor]ilor, pe când era cân-
t\re] [i paraclisier bisericesc.“,
afl\m din volumul „Br=ncu[i -
sculptor cre[tin ortodox“.
 CM
YK

EVENIMENT S=mb\t\, 17 martie 2007 9

A[a cum IPS Mi-
tropolit Daniel spu-
ne `n prefa]a lucr\-
rii lansate ieri, volu-
mul „Brâncu[i -
sculptor cre[tin or-
todox“ s-a dorit „s\
fie `n acela[i timp
un omagiu pios adus
memoriei celebrului
sculptor român, de
mult timp intrat `n
lumina marilor ar-
ti[ti ai umanit\]ii, [i
un apel la o cunoa[-
tere mai ampl\ [i
mai profund\ a
semnifica]iilor spiri-
tuale cuprinse `n o-
pera artistic\ a a-
cestui fiu credincios
[i `n]elept al Biseri-
cii Ortodoxe Româ-
ne, care a f\cut cunoscute la nivel mondial valen]e neb\nuite
ale sufletului românesc.“

`ntre credin]\ [i art\ `n via-
]a marelui sculptor, care a
revolu]ionat `ntreaga art\,
a ar\tat IPS Mitropolit
Daniel. Opera lui Br=ncu[i
a desp\r]it `n dou\ arta
sculpturii, „p\r\sind sculp-
tura clasic\ [i academic\,
imitare a naturii, pentru a
inaugura arta modern\“, a
esen]elor, a spiritualit\]ii, a
fluidit\]ii materiei, care
transmite un mesaj duhov-
nicesc pornind de la interio-
ritatea ei. El a legat `ntr-un
mod nea[teptat, genial,
arhaicul cu noutatea, de
aceea Br=ncu[i este consi-
derat un p\rinte al sculp-
turii moderne. Cuv=ntul
„abstract“ nu `i era pl\cut,
ci totdeauna spunea c\
„Ceea ce este real, este
esen]a. Iar dac\ te apropii
CM de esen]a real\ a lucrurilor,
YK
ajungi la simplitate.“. Br=n-
transcenden]\»“, a mai spus
~nalt Prea Sfin]itul Daniel.
Originea religioas\ [i
matricea popular\
A urmat apoi alo-
cu]iunea rectorului Univer-
sit\]ii de Arte „George E-
nescu“ din Ia[i, prof. dr.
Viorel Munteanu, care a
mul]umit organizatorilor [i
a subliniat importan]a lu-
cr\rii dedicate persoanei [i
operei lui Br=ncu[i, pe care
~nalt Prea Sfin]itul P\rinte
Mitropolit Daniel a lansat-o
cu aceast\ ocazie.
„Ziua de ast\zi o sim]im
ca o prelungire a evenimen-
tului care a marcat `nves-
tirea ~nalt Prea Sfin]iei
Voastre cu titlul de «Doctor
Honoris Causa» la Univer-
sitatea de Arte «George
cu[iene. Cu plusul de auto-
ritate conferit de cartea
tip\rit\, excelen]a cultura-
l\ `mbinat\ firesc cu medi-
ta]ia religioas\, ne ofer\ un
unghi inedit [i generos des-
chis din care vedem «c\ o
cultur\ f\r\ credin]\ nu se
mai poate `n\l]a la cer a[a
cum o credin]\ f\r\ cultur\
nu mai poate cobor` `n mij-
locul realit\]ilor terestre».
~n]elegem c\ acorda]i re-
ligiei o dimensiune filosofi-
c\, iar culturii o dimensiu-
ne teologic\. V-a]i aplecat
asupra unei opere de art\ a
c\rui autor recunoa[te cu
smerenie c\ artistul nu es-
te dec=t o unealt\ `n m=na
Creatorului. Din acest mo-
tiv, cercetarea operei br=n-
cu[iene trebuie s\ ]in\ sea-
ma de dou\ mari dimensi-
uni ale artei: originea reli-
gioas\ [i matricea popu-
„Br=ncu[i - sculptor
cre[tin ortodox“
Dup\ acest moment, p\-
rintele Nicolae Dasc\lu a
prezentat con]inutul c\r]ii
„Br=ncu[i - sculptor cre[tin
ortodox“, o carte `n care IPS
Daniel, Mitropolitul Moldo-
vei [i Bucovinei, aduce un
elogiu operei lui Br=ncu[i.
P\rintele consilier Nicolae
Dasc\lu a m\rturisit c\ a-
ceast\ lucrare a fost elabo-
rat\ cu mult\ s=rguin]\ de
IPS Mitropolit Daniel, la ea
muncind mai mult timp [i
ostenitorii Editurii Trini-
tas, ceea ce arat\ dragostea
fa]\ de Br=ncu[i, dar [i do-
rin]a de a scoate `n eviden- „Al treilea monument [i cel patriei lor». (...) Monumentul
]\ contribu]ia marelui ar- mai m\re] din Ansamblul mo- comemorativ Coloana f\r\
tist la descoperirea prin ar- numental de la Târgu-Jiu, Co- sfâr[it, care `ncepe cu jum\-
t\ a spiritualit\]ii umane. loana f\r\ sfâr[it este, de ase- tate de octoedru ie[ind din
menea, un simbol al biruin]ei p\mânt, ca arbore al vie]ii CM
iubirii eterne asupra mor]ii, umane [i se finalizeaz\ cu o YK

cu[i a reu[it s\ aduc\ `n ac-
tualitate valorile eterne ale
spiritualit\]ii, s\ scoat\ `n
eviden]\ taina vie]ii, de a-
ceea „arta lui Brâncu[i este
«o sculptur\ a luminii», `n
care «transparen]a devine
Enescu» din Ia[i. Atunci, ca
[i acum, la slujba de pome-
nire a lui George Enescu,
cu ad=nc respect fa]\ de va-
lorile culturii rom=ne, a]i
vorbit [i despre neb\nuitele
semnifica]ii ale operei br=n-
lar\. Ne `ndemna]i s\ ob-
serv\m c\ `n `ntreaga ope-
r\ a marelui artist este pre-
zent un subtil dialog `ntre
fiin]a uman\ [i Fiin]a divi-
n\, `ntre timpul s\u [i ve[-
nicie. Am descoperit astfel
[i for]a cu care opera br=n-
cu[ian\ a reverberat `n
con[tiin]a [i talentul com-
pozitorilor, pictorilor [i poe-
]ilor, bucuria cu care s-a
str\duit ca prin crea]ia lui
s\ dea noi sonorit\]i, noi
`n]elesuri ale unei g=ndiri
interferate de revela]ia filo-
sofic\ [i adev\rul cre[tin“,
a spus domnul prof. dr.
Viorel Munteanu.
Expozi]ie de fotografii
~n `ncheiere, a urmat un
moment poetic, `n care prof.
univ. dr. Constantin Popa
a recitat una din operele sa-
le, „~n\l]imi ascunse“. Apoi,
conf. dr. Ilie Bostan a pre-
zentat expozi]ia de fotogra-
fii cu opere br=ncu[iene,
surprinz=nd etapele princi-
pale ale evolu]iei artistice
ale marelui sculptor. Mo-
mentul cultural a fost `n-
cheiat cu un mic recital al
grupului psaltic din cadrul
Universit\]ii „George Enes-
cu“ din Ia[i, dup\ care a ur-
mat o agap\ fr\]easc\. a
precum [i simbol al `n\l]\rii
omului `n lumin\ ve[nic\ -
afl\m din volumul «Br=ncu[i -
sculptor cre[tin ortodox».
«Asem\nat\ cu o capel\
de rug\ciune, cu un arbore
ceresc, cu un stâlp funerar, cu
zborul unui stol de p\s\ri...»,
Coloana f\r\ sfâr[it este ceea
ce, de fapt, s-a cerut de cei ce
au comandat monumentul: un
memorial al eroilor, o pome-
nire a lor cu recuno[tin]\, din
neam `n neam, din genera]ie
`n genera]ie.
Aceste semnifica]ii sunt
sugerate mai ales de cele 16
elemente romboedre sau oc-
toedre aurii ale Coloanei f\r\
sfâr[it, pentru c\ «asigur\ co-
muniunea cu cerul [i sprijin\
ascensiunea solda]ilor care s-
au sacrificat pentru ap\rarea
alt\ jum\tate de octoedru in-
trând `n cer, ca ofrand\ sau
d\ruire de sine a omului, a
fost `n mod voit amplasat\ de
Brâncu[i nu `n fa]a Bisericii
Sf. Apostoli Petru [i Pavel, ci
dincolo de ea, tocmai pentru
c\ numai trecând prin Biseri-
c\ omul credincios dobânde[-
te mântuirea [i via]a ve[nic\
`n Hristos, Biserica fiind «an-
ticamera ~mp\r\]iei ceruri-
lor» (Sf. Nicolae Cabasila) [i
«Laboratorul ~nvierii» (Sf.
Maxim M\rturisitorul), moti-
vul pentru care Biserica Or-
todox\ a binecuvântat ca ziua
de pomenire a eroilor români
s\ se fac\ `n ziua s\rb\torii
~n\l]\rii Domnului Hristos la
ceruri, voind s\ pun\ `n lu-
min\ taina leg\turii dintre
Jertf\ [i ~n\l]are.“

Iubirea, biruitoarea mor]ii

Semnifica]ii profunde g\sim [i `n Poarta S\rutului. IPS
Mitropolit Daniel arat\ c\: „Monumentul numit Poarta S\ru-
tului este, de asemenea, simbol al iubirii eterne, ca biruin]\
asupra mor]ii. ~n acest sens, Poarta S\rutului este un monu-
ment «pascal», adic\ el reprezint\ o trecere prin moarte [i din-
colo de moarte, `n nemurirea simbolizat\ de Coloana f\r\
sfâr[it, sau «Coloana nemuririi».“

„~l voi a[tepta
pe Bunul Dumnezeu
`n Atelierul meu...“
Red=nd am\nunte din via]a
lui Br=ncu[i, IPS Mitropolit
Daniel aduce `n aten]ia publi-
cului, prin volumul lansat ieri,
c=teva amintiri din ultimele
clipe ale marelui artist rom=n:
„La sfâr[itul vie]ii sale, Brân-
cu[i a dorit ca trecerea sa la
via]a ve[nic\ s\ fie «`ntâlnire
cu Bunul Dumnezeu» `n ate-
lierul pe care-l numise cândva
«filial\ a M\n\stirii Tismana».
~n acest sens, amintim aici
momentele cele mai semnifica-
tive din perioada premerg\-
toare mor]ii sale. ~n ziua de 6
ianuarie 1957, de S\rb\toarea
Botezului Domnului, Brâncu[i
a stropit cu ap\ sfin]it\ ate-
lierul s\u. Mai târziu, când este
vizitat de Eugène Ionèsco,
`mpreun\ cu so]ia [i fiica lor,
Brâncu[i le spune: «acum sunt
foarte aproape de Bunul
Dumnezeu. Trebuie doar s\-mi
tind bra]ul ca s\-L ating». La
`nceputul lunii martie 1957,
Constantin Brâncu[i, b\trân [i
bolnav, a chemat pe Arhi-
episcopul Teofil de la biserica
ortodox\ român\ din Paris,
pentru a se spovedi [i a primi
Sfânta ~mp\rt\[anie. Atunci,
marele artist român a m\rtur-
isit c\ moare «ne`mp\cat su-
flete[te», «fiindc\ - spunea el -
nu pot s\-mi dau sufletul `n
]ara mea...». Cu câteva zile
`nainte de moarte, Brâncu[i n-a
voit s\ fie dus la spital, zicând
c\ `l a[teapt\ pe Dumnezeu
acas\, iar apoi a cerut ca patul
din camera de dormit, dea-
supra c\ruia se afla o icoan\
ortodox\, s\ fie mutat `n ate-
lierul s\u, lâng\ sob\. Acolo, `n
atelierul s\u, Brâncu[i a trecut
la Domnul, `n ziua de 16 martie
1957, sâmb\t\ noaptea, la ora
dou\. Când sim]ea c\ se a-
propie de sfâr[itul vie]ii, Cons-
tantin Brâncu[i a zis: «Eu m\
aflu, acum, foarte aproape de
Bunul Dumnezeu; [i nu `mi
mai trebuie decât s\ `ntind o
mân\ `nspre El, ca s\-L pip\i!
... ~l voi a[tepta pe Bunul Dum-
nezeu `n Atelierul meu...».“

CM
YK
10 S=mb\t\, 17 martie 2007
REGIONAL
Poli]i[tii contrabandi[ti
de ]ig\ri au fost
elibera]i din arest
Doi poli]i[ti de frontier\ din Bo-
to[ani, care au fost aresta]i `n
luna octombrie a anului trecut
pentru contraband\ cu ]ig\ri,
au fost elibera]i din arest, ieri,
`n urma unei decizii a magis-
tra]ilor Cur]ii de Apel Suceava.
Judec\torii suceveni au admis
cererea de punere `n libertate a
celor doi fo[ti angaja]i ai
Sectorului de Poli]ie de Frontie-
r\ Dorohoi din cadrul Inspecto-
ratului Jude]ean de Poli]ie Boto-
[ani, `nlocuind m\sura arest\rii
preventive cu interdic]ia de a nu
p\r\si ]ara. Agen]ii Ioan Andro-
nic [i Vasile Murariu au fost
pu[i sub acuza]ie `n luna octom-
brie 2006. ~n urma unei anche-
te, procurorii Biroului Teritorial
Boto[ani al Direc]iei de Investi-
gare a Infrac]iunilor de Crimi-
nalitate Organizat\ [i Terorism
(DIICOT) i-au trimis `n judecat\
pe Ioan Andronic [i Vasile Mu-
rariu, precum [i alte 11 persoa-
ne din Boto[ani [i Suceava pen-
tru comiterea infrac]iunilor de
constituire sau aderare la grup
infrac]ional organizat, contra-
band\ [i complicitate la contra-
band\, sp\lare de bani, ultraj [i
nerespectarea regimului arme-
lor [i muni]iei. Poli]i[tii de fron-
tier\ r\m\seser\ ultimele per-
soane din acest grup aflate `nc\
`n arest, dup\ ce magistra]ii
boto[\neni au dispus eliberarea
celorlal]i 11. Potrivit rechizitori-
ului, cei 13 fac parte dintr-o
grupare infrac]ional\ organi-
zat\ transna]ional\, specia-
lizat\ `n activit\]i de contra-
band\ cu ]ig\ri de provenien]\
ucrainean\ [i moldoveneasc\.
Pensionarii
g\l\]eni vor picheta
lunar Prefectura
Pre[edintele Alian]ei Pensiona-
rilor din Gala]i, Cristea Toader,
a anun]at, ieri, c\ `ncep=nd cu
luna mai, pensionarii vor pi-
cheta, `n fiecare 15 ale lunii, se-
diul Prefecturii Gala]i, `n semn
de protest fa]\ de politica guver-
namental\ privind pensiile de
stat. Alian]a Pensionarilor din
Gala]i a fost prima organiza]ie
de acest gen din ]ar\ care a ie-
[it, anul trecut, `n strad\, pen-
tru a protesta `mpotriva politicii
guvernamentale privind pensiile
publice. Principalele revendic\ri
ale pensionarilor g\l\]eni se re-
fer\ la indexarea pensiei [i pen-
tru cei care nu au primit p=n\
acum nici o m\rire, la acordarea
a 50% dintr-un punct de pensie
pentru grupa I de munc\ [i a
25% pentru grupa a II-a de
munc\ [i la eliminarea discre-
pan]elor financiare `ntre pensiile
fostelor cadre MAI [i MApN [i
restul pensionarilor din ]ar\.
Pre[edintele PSD
Neam] l-ar sus]ine
pe Gheorghe {tefan
la Prim\rie
Pre[edintele PSD Neam], depu-
tatul Ioan Munteanu, spune c\
se g=nde[te s\ propun\ Delega-
]iei permanente a partidului ca,
`n 2008, social-democra]ii s\ `l
sus]in\ la Prim\rie pe liberalul
Gheorghe {tefan, simpatizant al
PLD. „Ne g=ndim s\ facem o [e-
din]\ a Biroului Permanent [i
s\ discut\m dac\ nu ar fi bine
s\ `l sus]inem pe Gheorghe {te-
fan la Prim\rie, pentru c\ am
observat c\ a constatat c\ s-a
`n[elat asupra PNL, `n sensul
c\ partidul este o structur\ cu
care nu po]i negocia. A spus c\
«PNL e KGB [i parfum fa]\ de
PSD»“, a afirmat Ioan Muntea-
nu. ~n urm\ cu o s\pt\m=n\,
Gheorghe {tefan a lansat mai
multe atacuri dure la adresa con-
ducerii PNL, pe care a acuzat-o
de dictatur\. Primarul din Pia-
tra Neam] este nemul]umit de
faptul c\ a fost suspendat din par-
tid, de[i dorea excluderea, pentru
a se putea `nscrie `n PLD. a
ACTUALITATE
Patru studen]i de la Drept, `n competi]ie 20 de milioane lor de aplicare a programelor de re-
structurare [i reconversie a planta-
european\ de procese simulate ]iilor viticole derulate cu sprijin co-
~n perioada 15-19 martie 2007, per]i `n reglement\rile OMC [i vor de euro pentru munitar. Conform MAPDR, ordinul
con]ine planul cu m\surile eligibile
patru studen]i ai Facult\]ii de desemna c=[tig\torii `n func]ie de pentru care se va acorda sprijin fi-
Drept, vor participa la Hamburg, la
concursul de procese simulate inti-
calitatea academic\ a argumen-
telor invocate de echipe, structura sectorul viticol nanciar din partea UE pentru plan-
ta]iile viticole [i reprezint\ o condi-
tulat Regional Round of the ELSA [i logica pledoariilor. Echipa este Rom=nia ar putea primi aproxi- ]ie obligatorie pentru ca Rom=nia s\
Moot Courts Competition, organi- compus\ din studen]i `n anii I [i II mativ 20 de milioane de euro de la poat\ accesa fondurile europene
zat de ELSA Germania. Studen]ii de studii: Deaconu Raluca, Olariu UE pentru sectorul viticol, `n pe- destinate viticulturii. Planul de m\-
au trecut printr-o preselec]ie care a Ozana, Mur\ra[u Bogdan, Popa rioada 2007-2008, sub forma unor suri prevede reconversia soiurilor,
constat `n redactarea unor de- David, conform celor precizate de pl\]i directe `n baza planurilor ela- reamplasarea parcelelor [i mo-
clara]ii legate de cazurile discutate rectorul Dumitru Oprea. Depla- dernizarea planta]iilor de vi]\-de-
borate de fermieri, conform datelor
`n competi]ii [i care ]in de legisla]ia sarea celor patru studen]i va fi furnizate de Ministerul Agriculturii, vie. Potrivit Regulamentului nr.
[i practicile Organiza]iei Mondiale sus]inut\ de Facultatea de Drept [i P\durilor [i Dezvolt\rii Rurale 1493/ 1999 al Comisiei Europene,
a Comer]ului (OMC). ~n cadrul Universitatea „Al. I. Cuza“. (MAPDR). Suma ar putea fi alocat\ pentru a beneficia de sprijin finan-
rundei regionale, echipa din Ia[i va ~n urma acestei etape, se va de- prin Fondul European pentru Ga- ciar din fonduri europene, fiecare
pleda `n competi]ie cu alte opt semna echipa care va reprezenta rantare Agricol\ (FEGA). ~n acest stat membru este obligat s\ ela-
echipe din toat\ Europa, `ntr-o au- Europa la ELSA Moot Court sens, ministrul Agriculturii, Dan boreze [i s\ aprobe un plan cu
diere simulat\ `n fa]a experi]ilor Competition ]inut\ la Geneva `n Motreanu, a semnat Ordinul nr. m\surile eligibile pentru care se vor
OMC. Juriul va fi format din ex- perioada 1–6 mai 2007. (O.R.) 211/2007 pentru aprobarea norme- acorda sprijin financiar. (M.F.)
Fiul pre[edintelui Italiei va preda la Ia[i Emigrarea materiei
cenu[ii din Ia[i, subiect
„Politica de Concuren]\ `n UE“ de master `n Germania
Giovanni Napolitano, fiul pre[edintelui Italiei zilele de 22 [i 23 martie [i este organizat de
Giorgio Napolitano, va sus]ine un seminar la Consiliul Concuren]ei, dup\ cum a precizat rec- O student\ de la Universitatea Konstanz
Universitatea „Al. I. Cuza“ pe tema Politicii de torul Dumitru Oprea. La `nt=lnire vor participa din Germania va scrie o tez\ de diserta]ie
Concuren]\ `n Uniunea Euopean\. Giovanni reprezentan]i ai conducerii Consiliului Concu- despre fo[tii studen]i Socrates ai Univer-
Napolitano va participa la seminar `n calitate de ren]ei [i a autorit\]ilor administra]iei publice lo- sit\]ii „Al. I. Cuza“ care au avut stagii de
expert PHARE, al\turi de Aurelio La Torre, con- cale, cadre didactice ale Universit\]ii, reprezen- mobilitate la institu]ia german\, conform
silier de pre-aderare PHARE. Evenimentul se va tan]i ai mediului de afaceri [i mediului juridic lo- celor precizate de rectorul Dumitru Oprea.
desf\[ura `n Sala Senatului a Universit\]ii `n cal [i inspectori de concuren]\ de la mai multe in- ~n studiul ei, Vera Wagner dore[te s\ sta-
spectorate jude]ene din ]ar\, care sunt [i grupul bileasc\ dac\ mobilit\]ile studen]e[ti `ntre
Ia[i [i Universitatea din Konstanz au avut
]int\ al acestor cursuri, dup\ cum a remarcat
rectorul Dumitru Oprea care a ad\ugat c\ [edin- ca rezultat o „emigrare a creierelor“ spre
]a de Senat de la „Cuza“ va fi mutat\ `n alt\ sal\ Germania sau, dimpotriv\, un c=[tig pentru
av=nd `n vedere c\ Sala Senatului va fi ocupat\ Ia[i [i România („brain drain or brain
c=te opt ore pe zi. Temele pe care le vor sus]ine gain“). ~ntre anii 1998–2006, Universitatea
cei doi exper]i PHARE se refer\ la Lupta Konstanz a primit aproape 170 de studen]i
`mpotriva cartelurilor [i politica de clemen]\; români pleca]i prin burse Socrates-Eras-
Proiectul de twinning `ntre Italia [i Rom=nia `n mus, fiind partenerul str\in care a primit
domeniul concuren]ei; Evolu]ii recente `n politica cei mai mul]i studen]i ai Universit\]ii „Al. I.
de concuren]\ `n UE [i consecin]e `n aplicarea la Cuza“ `n cadrul schimburilor academice. ~n
nivelul statelor membre; Aspecte privind con- vederea realiz\rii cercet\rii, studenta din
curen]a `n domeniul achizi]iilor publice `n Germania [i-a exprimat inten]ia de a se
Rom=nia; Descoperirea practicilor anticon- `nt=lni cu profesorii coordonatori Socrates-
curen]iale [i identificarea probelor necesare; Erasmus de la facult\]ile de Filosofie [i
Aplicarea legii concuren]ei `n Italia: studii de Chimie, precum [i studen]i [i profesori im-
caz. La deschiderea seminarului sunt invita]i s\ plica]i `n parteneriatul dintre Universitatea
participe [i Constantin Bilaus, directorul Konstanz [i Universitatea „Cuza“. Universi-
Inspectoratului Local Ia[i, Consiliul Concuren]ei,
tatea din Konstanz este unul din cei mai
rectorul Universit\]ii, Dumitru Oprea, Gheorghe apropia]i parteneri ai Universit\]ii ie[ene
R\dulescu, director al Direc]iei de Monitorizare `nc\ din anul 1994, dup\ cum a ar\tat rec-
Teritorial\, [i Vasile Seclaman, Secretar General torul Dumitru Oprea. (O.R.)
al Consiliului Concuren]ei. (Oana R.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a S|PT|M+NA FILMU- sachi“ [i la Cinematograful Ca invita]i speciali ai S\pt\- dat. Delega]ia ie[ean\ la [i un mandat de vicepre[e-
LUI FRANCOFON LA IA{I: Republica din Ia[i. Filmul m=nii Filmului Francofon Congresul TNL de sâmb\t\ dinte. „{tim c\ dorin]a noas-
care va deschide seria, „Je num\r\ 17 membri din tota- tr\ poate p\rea fantezist\
vor fi Medeea Marinescu [i
Actri]a Medeea Marinescu [i vous trouve tres beau“ - „V\ lul de peste 500 de delega]i dar, cunoscând valoarea co-
criticul de film Benjamin
directorul Centrului Cultu- g\sesc fermec\tor“, `n regia a[tepta]i s\ participe la Con- legilor no[tri, suntem siguri
Robout, `nt=lnirea cu ace[tia
ral Francez din Ia[i, Guil- Isabellei Mergault, este o gres [i va sprijini, al\turi de c\ misiunea propus\ va pu-
fiind programat\ ast\zi, 17
laume Robert, au anun]at, tragi-comedie ce `i are `n ro- organiza]iile din Moldova, tea fi dus\ la îndeplinire“, a
martie, `ncep=nd cu ora
ieri, debutul S\pt\m=nii lurile principale pe Medeea continuarea politicii de re- spus Tudos\. La Congresul
12.30 la Casa de Cultur\
Filmului Francofon. Centrul Marinescu [i Michel Blanc. formare [i repozi]ionare a TNL, care se va desf\[ura la
„Mihai Ursachi“ Ia[i. (M.F.)
Cultural Francez (CCF) Ia[i, Pelicula, o produc]ie din TNL România început\ de Bucure[ti, este a[teptat s\
organizatorul evenimentu- 2006, a rulat ieri, `n prezen-
a UN NOU MANDAT pre[edintele Cristian Adom- ia parte prim-ministrul C\-
lui care se desf\[oar\ `n pe- ]a actri]ei Medeea Marines- PENTRU ADOMNI}EI: Ti- ni]ei, în primul mandat de lin Popescu-T\riceanu, pre-
rioada 16 - 21 martie, a pro- cu la Cinematograful Repu- nerii liberali ie[eni [i-au pro- doi ani. C\t\lin Tudos\, cum [i fo[tii pre[edin]i ai
pus 13 filme pentru s\pt\- blica. De asemenea, va pu- pus s\-l sprijine pe actualul pre[edintele Filialei Terito- TNL: Bogdan Olteanu, pre-
m=na de film francofon. Pe- tea fi vizionat [i pe data de pre[edinte al TNL România, riale Ia[i a TNL, a declarat [edintele Camerei Deputa-
liculele pot fi vizionate la 18 [i 19 martie `ncep=nd cu deputatul Cristian Adomni- c\ acest obiectiv este com- ]ilor, [i Dan Motreanu, mi-
Casa de Cultur\ „Mihai Ur- orele 16.00, respectiv 18.00. ]ei, s\ ob]in\ un nou man- pletat de dorin]a de a ob]ine nistrul Agriculturii. (M.F.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna aprilie la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii martie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A DOU|SPREZECEA a o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
concursului destinat comunit\]ilor paro- te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
ban [i separat un clasament cu parohiile din
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
APRILIE din fiecare protopopiat. O parohie poate
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

„~nve]i ce vrei tu, nu ce vrem noi“
a Studen]ii Universit\]ii „Al. I. Cuza“ vor pleca `ntr-un turneu de promovare
`n licee a ofertei academice a universit\]ii [i a oportunit\]ilor oferite de
schimbarea sistemului de `nv\]\m=nt a Turneul se va desf\[ura, pentru al
treilea an, sub denumirea de Caravana Bologna, `n intervalul 17–20 aprilie a
~n cadrul acestei ac]iuni de
informare [i promovare a uni-
versit\]ii vor fi implica]i nou\
tineri din cadrul Asocia]iei
Studen]ilor Informaticieni
Ie[eni [i Asocia]iei Studen]ilor
Rom=ni, dup\ cum a precizat
rectorul Dumitru Oprea.
„Studen]ii Universit\]ii
vor sta de vorb\ cu tineri din
„Cuza“ a inaugurat un laborator de
producere a azotului lichid la „Tehnopolis“
a La „Tehnopolis“ s-a inaugurat Laboratorul de Criogenie al Universit\]ii „Al. I. Cuza“
a Instala]ia adus\ din Statele Unite ale Americii produce 40 de litri de azot lichid pe zi,
de care au `nceput s\ se intereseze diverse institu]ii [i firme a
Ieri, 16 martie a avut loc
inaugurarea oficial\ a
Laboratorului de Criogenie
al Universit\]ii „Al. I. Cuza“
din Ia[i, `n cadrul Parcului
Tehnologic „Tehnopolis“, la
care a participat [i rectorul
Dumitru Oprea.
„Laboratorul va produce
azot lichid, substan]\ folosi-
t\ pe larg `n medicin\, oeno-
logie, fizic\, chimie, biologie,
inginerie etc. Azotul lichid
poate asigura temperaturi
de p=n\ la -180 de grade
Celsius [i este folosit `n lu-
me pentru transportarea `n
condi]ii optime a produselor
alimentare, func]ionarea
b\ncilor de organe sau de ]e-
suturi, `n chirurgie derma-
tologic\ – pentru `nl\tura-
rea unor leziuni poten]ial
maligne [i pentru men]ine-
rea temperaturii optime a
computerelor cu putere ma-
re de procesare“, a precizat
rectorul Dumitru Oprea.
~n cadrul laboratorului
de la Universitatea „Al. I.
Cuza“ se vor produce 40 de
litri de azot lichid pe zi, prin
intermediul unei instala]ii
complete cump\rat\ din
Statele Unite ale Americii.
O parte a azotului va fi
distribuit\ unor institu]ii [i
societ\]i comerciale din
zona Ia[ului [i Moldovei
care s-au ar\tat deja intere-
sate, iar o parte va putea fi
chiar v=ndut, cu un pre] es-
timat la 4 lei pe litru.
Investi]ia, cu o valoare de
160.000 de RON, a fost fi-
nan]at\ `n propor]ie de 75%
de c\tre Autoritatea Na]io-
nal\ de Cercetare din Ro-
m=nia prin programul
Infratech. Restul de 25% a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
aPESTE 200 DE ELE-
MENTE PIROTEHNICE DIS-
TRUSE: Echipele Inspectora-
tului Jude]ean pentru Situa-
]ii de Urgen]\ (ISU) Ia[i s-au
deplasat, joi, `n comuna Re-
diu, pe un teren viran al sa-
tului T\ute[ti, unde au exe-
cutat o distrugere controlat\
de muni]ie, r\mas\ neexplo-
dat\ din al Doilea R\zboi
Mondial. „Cele 30 de grena-
de, proiectile [i bombe de di-
ferite calibre au fost distruse
`n condi]ii de siguran]\. A
fost cea de a treia distrugere
de muni]ie din acest an, pe-
rioad\ `n care au fost asanate
[i distruse peste 200 de astfel
de elemente pirotehnice“, a
precizat purt\torul de cuv=nt
14 ora[e [i vor prezenta posi-
bilit\]ile de studiu de la cele
15 facult\]i. Tinerii vor avea
la dispozi]ie aproximativ
20.000 de pliante informati-
ve, at=t de la fiecare faculta-
te, c=t [i generale, ale Uni-
versit\]ii“, a men]ionat rec-
torul Dumitru Oprea. Cam-
pania de admitere din acest
fost asigurat, prin cofinan-
]are, de c\tre Universitatea
„Al. I. Cuza“ din Ia[i.
Rectorul Dumitru Oprea
a precizat c\ se dore[te ini-
]erea unor colabor\ri cu di-
verse institu]ii, printre care
a amintit de Univesitatea de
Medicin\ [i Farmacie cu ca-
re s-a putea realiza o banc\
de organe sau de ]esuturi.
~n momentul de fa]\, cea
mai mare parte a azotului
lichid produs la „Tehnopolis“
este folosit la experien]ele
al ISU Ia[i, maiorul Dan
Marciuc. Tot ieri, la sesizarea
poli]i[tilor de frontier\, echi-
pa pirotehnic\ a ISU s-a de-
plasat pe malul Prutului, `n
satul Groze[ti, pentru a ridi-
ca un proiectil. (B.C.)
a CONCURS DE POEZII,
EPIGRAME {I COMPUNERI
DE ZIUA POLI}IEI: Poli]i[tii
ie[eni invit\ elevii claselor I -
IV s\ participe la un concurs
pe teme rutiere, intitulat
„Salvat `n trafic“. Concursul,
organizat cu prilejul s\rb\to-
ririi Zilei Poli]iei Rom=ne, pe
data de 25 martie, ofer\ ele-
vilor posibilitatea realiz\rii
unor lucr\ri, sub form\ de
poezii, epigrame, sau compu-
neri pe teme rutiere. „Elevii
ACTUALITATE
an se desf\[oar\ sub sloganul
„~nve]i ce vrei tu, nu ce vrem
noi“, pun=ndu-se accent pe
faptul c\ Universitatea „Cu-
za“ este singura din Rom=nia
unde studen]ii `[i pot alege o
specializare complementar\.
Pe l=ng\ detalii legate de
num\rul de locuri scoase la
concurs, domeniile de studiu
Laboratorul de Criogenie al Universit\]ii „Al. I. Cuza“
a fost instalat `n Parcul Tehnologic „Tehnopolis“
f\cute `n cadrul facult\]ilor
de Fizic\, Biologie sau Chi-
mie: „Am v\zut cum au scos
`ntr-o can\ azot lichid iar cu
o s=rm\ au introdus o bu-
cat\ de cauciuc. Aceasta s-a
transformat `n praf“. Recto-
rul Oprea a precizat c\ pra-
ful respectiv poate fi readus
`napoi la starea de cauciuc
care `[i p\streaz\ elastici-
tatea sau poate fi folosit la
producerea cimentului, ast-
fel c\ de[eurile de cauciuc
pot fi imediat refolosite.
pot opta pentru una sau mai
multe variante. Lucr\rile vor
fi `naintate p=n\ pe 21 mar-
tie la Serviciul Poli]iei Rutie-
re Ia[i. Evident, se vor anexa
[i datele necesare indentifi-
c\rii elevului: nume, prenu-
me, v=rsta, domiciliu, unita-
tea de `nv\]\m=nt din care
face parte, clasa, num\rul de
telefon, precum [i numele
cadrului didactic `ndrum\-
tor. Lucr\rile pot fi trimise [i
prin e-mail, la adresa mail-
to:politarutieraiasi@cryo.ro“,
a precizat purt\torul de cu-
v=nt al Serviciului Poli]iei
Rutiere Ia[i, inspectorul - [ef
Cristian M=ndru. Poli]i[tii
ie[eni au subliniat faptul c\
acest concurs se adreseaz\
[i condi]iile de admitere, tine-
rii vor afla despre alte parti-
cularit\]i ale studen]iei la
„Cuza“, precum posibilitatea
trecerii de la tax\ la buget
`nc\ din al doilea semestrul al
anului I, despre bursele spe-
ciale oferite din fondurile
Universit\]ii pentru studen]ii
activi sau performan]i, despre
cele 15 asocia]ii studen]e[ti `n
ale c\ror activit\]i se pot im-
plica `nc\ din primul an.
Grupul ]int\ este repre-
zentat at=t de elevi din cla-
sele a XI-a [i a XII-a, c=t [i de
profesorii din `nv\]\m`ntul
preuniversitar, care trebuie
s\ `n]eleag\ schimb\rile in-
tervenite prin Procesul Bo-
„Spa]iu exist\ acolo, ar pu-
tea fi f\cut\ o banc\ de or-
gane sau de ]esuturi a
Ia[ului . Azotul lichid se mai
poate folosi la cur\]irea con-
struc]iilor metalice de stra-
turile de vopsea, la tratarea
[i limpezirea vinului, `n
chirugia estetic\, la arderea
controlat\ a negilor sau la
extragerea celulelor canceri-
gene“, a precizat rectorul
Dumitru Oprea. Azotul li-
chid ar putea veni chiar [i `n
sprijinul femeilor de servici:
unit\]ilor de `nv\]\m=nt din
`ntreaga ]ar\. „Noi vom pune
accent pe originalitate [i in-
ventivitate. Cei mai meritu-
o[i participan]i vor fi recom-
pensa]i cu diplome [i premii,
`n cadrul solemn oferit de
Teatrul Luceaf\rul, pe data
de 25 martie“, a ad\ugat in-
spectorul M=ndru. (B.C.)
a LUPT| ANTIDROG AL|-
TURI DE RU{I: Rom=nia [i Fe-
dera]ia Rus\ au semnat, as-
t\zi, un acord privind coope-
rarea `n domeniul prevenirii
[i combaterii traficului ilicit
de droguri. Delega]ia Federa-
]iei Ruse a fost condus\ de
pre[edintele Serviciului Fede-
ral Antidrog, Viktor Vasilie-
vici Cerkesov. Acordul sta-
S=mb\t\, 17 martie 2007
logna. „Dorim s\ convingem
[i profesorii s\ transmit\ in-
forma]iile noastre“, a precizat
rectorul Dumitru Oprea.
Anul acesta, Caravana Bo-
logna va dep\[i grani]ele ju-
de]elor din Moldova. Printre
ora[ele vizitate de c\tre stu-
den]i se num\r\ Roman, Pia-
tra Neam], Bac\u pe 17 apri-
lie, Suceva, Miercurea Ciuc,
Sf=ntu Gheorghe, pe 18 apri-
lie, Buz\u, Foc[ani, R\d\u]i,
Boto[ani, pe 19 aprilie [i Ga-
la]i, Br\ila, B=rlad [i Vaslui
pe, 20 aprilie. Bugetul Cara-
vanei Bologna a ajuns, anul
trecut, la 3.200 de lei, anul
acesta fiind aproximat la
5.000 de lei. (Oana R.)
„~n Singapore este interzis
s\ intri `n ]ar\ cu gum\ de
mestecat. Guma de mestecat
a deveni o problem\ chiar [i
pentru noi pentru c\ este
foarte greu de cur\]at.
Femeile de servici s-ar putea
folosi de azotul lichid pentru
a elimina guma de mes-
tecat“, crede Dumitru Oprea
care a precizat c\ tinerii de
la Incubatorul de Afaceri ar
putea g\si mai multe idei
pentru folosirea azotului
lichid. (Oana RUSU)
bile[te cadrul privind coopera-
rea p\r]ilor `n vederea pre-
venirii [i combaterii traficului
ilicit de droguri [i precursori,
printre modalit\]ile de cola-
borare num\r=ndu-se: schim-
bul de informa]ii, asisten]a
reciproc\ `n ac]iunile de com-
batere, formarea profesional\
a personalului implicat, coor-
donarea activit\]ilor de co-
operare, sus]inerea reciproc\
`n efectuarea de investiga]ii
specifice [i schimbul de expe-
rien]\ `n domeniu. Din partea
Ministerului Administra]iei
[i Internelor, acordul a fost
semnat de chestor-[ef prof.
univ. dr. Pavel Abraham, pre-
[edintele Agen]iei Na]ionale
Antidrog. (B.C.)
11
PE SCURT
Locuitorii
din P\curari
obstruc]ioneaz\
cur\]area copacilor
Angaja]ii Direc]iei de Servicii
Publice Municipale Ia[i (DSPM)
nu sunt prea binev\zu]i de locu-
itorii din P\curari, mai ales
c=nd e vorba de t\iat arborii
usca]i sau de toaletarea coroa-
nelor. Potrivit [efului DSPM,
Lumin]a S\lceanu, nu pu]ine au
fost cazurile `n care angaja]ii
s\i au trebuit s\ `ndure `njur\-
turile sau chiar s\ se fereasc\
de ploaia de obiecte aruncate de
la geam. „Cele mai multe pro-
bleme au fost `n P\curari.
Mereu ne lovim de astfel de pro-
bleme pentru c\ cei de la parter
vor lumin\, deci s\ cur\]\m co-
pacii, iar cei de la etaj, vor s\ fie
feri]i de c\ldur\, deci s\ l\s\m
copacii a[a cum sunt. Oamenii
trebuie s\ `n]eleag\ c\ noi nu
t\iem copacii, ci `i cur\]\m de
crengile uscate, s\ nu apar\ ac-
cidente“, a declarat [eful DSPM,
Lumini]a S\lceanu. ~ncep=nd cu
luna ianuarie [i p=n\ `n
prezent, au fost planta]i aproxi-
mativ 5 mii de arbori [i 4 mii de
metri de gard viu. Totodat\,
[efa DSPM a spus c\ `n pe-
rioada urm\toare, direc]ia pe
care o conduce va achizi]iona un
utilaj special pentru tocat
crengi. „Astfel, nu va mai trebui
s\ transport\m crengile prin
ora[. Afar\ de banii pe care `i
cheltuim cu transportul, mai
este creat\ [i o oarecare stare
de disconfort“, a mai declarat
Lumini]a S\lceanu. (S.D.)
Pensionarii,
gratis pe toate
mijloacele de
transport `n comun
{efii municipalit\]ii ie[ene se
g=ndesc la o solu]ie astfel ca per-
soanele care beneficiaz\ de gra-
tuit\]i la transportul `n comun
din municipiu, s\ circule pe toa-
te liniile, nu doar pe cele care
apar]in RATP. Potrivit directo-
rului tehnic al Prim\riei, Mihai
Chirica, proiectul de hot\r=re va
intra `n [edin]a de Consiliu Lo-
cal de luni. „Am avut foarte mul-
te cereri din partea pensiona-
rilor“, a declarat directorul Mi-
hai Chirica. Municipalitatea
ie[ean\ are prev\zute, anul a-
cesta, 74 de miliarde de lei vechi
pentru gratuit\]ile la trans-
portul `n comun, de care benefi-
ciaz\ aproximativ 24 de mii de
persoane, at=t pensionari peste
65 de ani, c=t [i persoane cu diz-
abilit\]i [i `nso]itorii lor, precum
[i donatorii de s=nge. (S.D.)
Campania electoral\
de la Andrie[eni
`ncinge spiritele
Pre[edintele organiza]iei PNL
Ia[i, deputatul Relu Fenechiu, `l
acuz\ pe liderul filialei jude]ene
a PSD, Gheorghe Nichita, c\ fo-
lose[te metode neortodoxe pen-
tru a influen]a electoratul din
comuna Andrie[eni, unde m=ine
vor avea loc alegeri pentru de-
semnarea noului primar.
Fenechiu a declarat, ieri, `ntr-o
conferin]\ de pres\, c\ liderul
social - democra]ilor ie[eni
profit\ de faptul c\ este [i pri-
mar al municipiului re[edin]\
de jude] [i folose[te societatea
Citadin pentru a pietrui uli]ele
din Andrie[eni. „La Andrie[eni,
Nichita face campanie electora-
l\ candidatului PSD trimi]=nd
ma[inile de la Citadin Ia[i s\ le
pietruiasc\ drumurile. Piatra
este o investi]ie de c=teva sute
de milioane de lei pentru 70 de
kilometri de drum“, a afirmat
Fenechiu. Acuza]ia men]ionat\
nu este singular\. Astfel, joi,
membri ai PNL au atras aten]ia
c\ la Andrie[eni social - demo-
cra]ii folosesc un microbus al
regiei de transport aflat\ `n
subordinea Prim\riei Ia[i
pentru a transporta „pomeni
electorale“. (M.F.)
12 S=mb\t\, 17 martie 2007 SPORT

PE SCURT Volei - la micul dejun, baschet - la cin\ govi[te - Govora [i Some[

Timi[orenii sunt
optimi[ti `naintea
partidei din semifinalele
Cupei cu Steaua
Tab\ra echipei de fotbal Poli
Timi[oara muste[te de optimism
`n privin]a calific\rii echipei `n
semifinalele Cupei Rom=niei-
Timi[oreana la fotbal, dup\
tragerea la sor]i efectuat\ joi, `n
urma c\reia s-a determinat ad-
versarul b\n\]enilor - Steaua
Bucure[ti. Antrenorul principal al
echipei Poli Timi[oara, Iosif
Prima lig\ feminin\ de
volei programeaz\ ast\zi
partidele rundei cu nr. 4
din grupa valoric\ pentru
locurile 5-10. La Ia[i, de la
ora 11.00, `n propria sal\
de jocuri, Penicilina se va
confrunta cu multipla cam-
pioan\ Rapid CFR Marf\
Bucure[ti, oaspetele din
Giule[ti nemaifiind `ns\ ce
au fost `n anii din urm\,
dup\ plecarea antrenoru-
lui Costinel Stan [i a celor
mai bune juc\toare la Di-
namo Bucure[ti. ~n aceste
condi]ii, ie[encele sunt fa-
voritele meciului din Sala
Penicilina, elevele lui Nicu
Roibescu [i Cati Covaliciuc
put=nd c=[tiga chiar [i `n
trei seturi! Celelalte par-
tide ale etapei a patra sunt
CSM Lugoj – Volei Con-
stan]a [i CSU Tg. Mure[ -
„U“ Cluj.
Tot ast\zi, dar la ora
18.00, sala de sport UTI din
complexul „Tudor Vladi-
mirescu“ va gazdui partida
de baschet dintre fetele de
la CS Na]ional Ia[i [i CSM
„U“ Oradea, din ultima
rund\ a sezonului regulat.
Va fi un joc f\r\ preten]ii
pentru ambele echipe,
gazdele fiind deja retrogra-
date `n liga a doua, iar
oaspetele s-au salvat de la
retrogradare `n detrimen-
tul ie[encelor! Celelalte
meciuri ale rundei cu nr. 22
sunt ICIM Arad - Magic
Sibiu, CST Alexandria - „U“
Cluj, Sportul - Rapid, Târ-
Dej - Olimpia.
Trec=nd la sportul cu
mingea mic\, s\ men]io-
n\m c\ ast\zi, `n depla-
sare, handbali[tii de la Poli
Ia[i vor evolua la Cluj, de
la ora 11.00, `n fa]a Uni-
versit\]ii din localitate,
`ntr-un meci f\r\ mari ve-
leit\]i din subsolul clasa-
mentului, ambele echipe
fiind cu un pas deja `n liga
a doua. Celelalte jocuri ale
rundei cu nr. 21 sunt HC
Minaur - „U“ Suceava,
HCM Bistri]a - Constan]a,
Dinamo – Tg. Jiu, Steaua -
Re[i]a, Poli Timi[oara -
Medgidia [i Uztel - HCM
Bra[ov.
Ast\zi, `n liga a doua de
baschet masculin, pe ma-
lurile Dun\rii, Poli Mille-
nium Center Ia[i se va con-
frunta cu Phoenix Gala]i,
iar m=ine, de la ora 11.00,
tot `n deplasare [i tot `n
liga a doua, handbalistele
de la LPS Ia[i vor `nt=lni
puternica forma]ie CSM
Sf. Gheorghe, cea care lup-
t\ din r\sputeri pentru
promovarea `n Liga Na-
]ional\. (Dan T.)

Rotariu, a declarat: „Este un meci
important pentru Timi[oara, mai
ales c\ vom `nt=lni o echip\ puter-
nic\, un club cu un trecut foarte
bogat. O victorie cu Steaua ar
`nsemna mult pentru Poli [i pentru
ora[ul Timi[oara. Ne dorim victo-
ria, ne dorim calificarea `n finala [i
aceast\ performan]\ este posibil\!“
La r=ndul s\u, pre[edintele
clubului, Marian Iancu, a afirmat:
„Este momentul adev\rului!
Trebuie s\ vedem unde suntem.
Avem [ansa noastr\, trebuie s\ o
juc\m p=n\ la cap\t. Ce simt eu
acum este c\ de data asta vom
trece de Steaua. Aceast\ echip\
are valoarea ei, chiar dac\ este `n
recul, nu `nseamn\ c\ la ora
meciului nu va fi acea forma]ie
care a jucat `n cupele europene.
Trebuie s\ fim aten]i. Poate, ca
echip\, nu ne exprim\m ca
Steaua, dar nu `nseamn\ c\ nu a
venit momentul nostru“.
C\pitanul forma]iei de pe Bega,
Dan Alexa, a opinat c\ meciul va
fi „foarte greu. Steaua este deo-
camdat\ `n form\ slab\, dar p=n\
la ora meciului s-ar putea s\-[i
revin\. La ora partidei orice va fi
posibil. Vrem s\ c=[tig\m, este o
foarte bun\ posibilitate s\ cucerim
`n acest an Cupa, mai ales c\ fi-
nala se va desf\[ura la Timi[oara,
`n fa]a propriilor no[tri fani.“
Patru debutan]i `n
na]ionala Fran]ei
Selec]ionerul na]ionalei de fotbal a
Fran]ei, Raymond Domenech, a
convocat 4 debutan]i `n lotul de 23
de juc\tori pentru meciul cu
Lituania, de la Kaunas (24 martie),
din preliminariile EURO 2008:
Samir Nasri, Abou Diaby, Lassana
Diarra [i Frédéric Piquionne.
Domenech va conta pe acest lot [i
pentru meciul amical din 28 mar-
tie, cu Austria, for]at [i de ab-
sen]ele lui Louis Saha, Thierry
Henry - indisponibil p=n\ la
sf=r[itul sezonului, Franck Ribéry
[i Patrick Vieira.
Domenech are cele mai mari
probleme `n compartimentul me-
dian, unde i-a convocat pe Abou
Dor de revan[\
a Ie[enii sper\ s\ se revan[eze, ast\zi, `n campionat,
`n fa]a Politehnicii Timi[oara, dup\ ce au fost elimina]i
din sferturile Cupei Rom=niei, pe Bega, scor 1-2 a
A devenit deja obi[nuin]\ ca
partidele Politehnicii Ia[i s\ fie
precedate de scandaluri `n Co-
pou. ~naintea partidei cu Jiul
primele pagini ale ziarelor au
fost ]inute de atacantul Ionu]
B=lb\, dar [i de situa]ia incer-
t\ `n ceea ce prive[te echipa
petro[\nean\ privind dreptul
de joc `n Liga 1. ~n aceast\
s\pt\m=n\, scandalul a fost
`ntre]inut de oamenii politici
din Ia[i, care au atacat echipa
Programul etapei
a XXIII-a:
Ieri
Panduriii Tg. Jiiu – O]elul
Gala]ii 2-11 (P\curar ’61,
Mihai ’71 / Labukas ’49);
Ceahl\ul – Farul 0-0 0;
Ast\zi, 17 martie
Jiul – CFR Cluj, Tele-
sport, ora 14.00
Poli Timi[oara – Poli
Ia[i, Kanal D, ora 15.30
FC Vaslui – Rapid, Na-
]ional TV, ora 15.30
M=ine, 18 martie
Steaua – FC Arge[, An-
tena 1, ora 14.00
UTA – Dinamo, Kanal D,
ora 15.45
„U“ Craiova – Gloria,
Na]ional TV, ora 20.00
FC Na]ional – Urziceni,
Telesport, ora 21.00.
cu fiecare prilej. Mai mult, con-
troalele financiare se ]in scai `n
Copou, iar Poli risc\ s\ se a-
leag\ cu conturile blocate `n
scurt timp. „~n ciuda numeroa-
selor atacuri venite pe toate
fronturile, noi ne vedem de fot-
bal [i sper\m s\ ajungem pe o
pozi]ie c=t mai bun\ `n clasa-
ment, astfel `nc=t s\ fim scuti]i
de grijile retrograd\rii c=t mai
devreme posibil. Pentru acest
lucru avem nevoie s\ str=ngem
c=t mai multe puncte, iar
primul prilej ni-l ofer\ partida
de la Timi[oara. Gazdele por-
nesc cu prima [ans\, dar dac\
vom juca cel pu]in la fel de bine
cum am f\cut-o `n repriza a
doua a meciului cu Jiul, cred c\
avem [ansa noastr\ s\ ob]inem
cel pu]in un punct pe Bega. Va
fi foarte greu, pentru c\ Ti-
mi[oara are juc\tori extrem de
valoro[i `n lot, dar nu imposibil
[i sper\m s\ revenim acas\ cu Dup\ „dubla“ cu Jiul, P\limaru sper\
cel pu]in un punct“, a declarat s\ puncteze [i `n meciul de la Timi[oara
pre[edintele executiv al lui
Clasament
Poli, Sorin Boca, `naintea ple- merit\ s\ joace `n primul un- 1. Dinamo 22 18 3 1 43-11 57p (^21)
c\rii spre Timi[oara. sprezece al Politehnicii [i s\ 2. Rapid 22 12 7 3 39-14 43p (^7)
Lista indisponibilit\]ilor din ob]in\ un rezultat bun“, a pre- 3. CFR Cluj 22 13 4 5 41-26 43p (^10)
lotul lui Ionu] Popa reduce, cizat Ionu] Popa. 4. Steaua 22 11 8 3 38-12 41p (^8)
`ns\, sim]itor [ansele ie[enilor Echipa probabil\ a Ia[ului 5. Bistri]a 22 11 4 7 28-20 37p (^1)
de a scoate un rezultat bun pe `n meciul de la Timi[oara: Br\- 6. Timi[oara 22 9 7 6 22-18 34p (^1)
7. Vaslui 22 9 6 7 28-31 33p (0)
Bega. Tehnicianul ie[ean nu i-a ne] – Buta, Radu Ciobanu, Ber-
8. O]elul 23 10 3 10 36-42 33p (0)
deplasat la Timi[oara pe nard, Toma – Tincu, Saric, Mi- 9. Pandurii 23 8 5 10 18-24 29p (-4)
Miclea, Iuri[ni]i, Naidin, Ilie, jin, Sf=rlea – B=lb\, P\limaru. 10. POLI IA{I 22 7 7 8 27-28 28p (-5)
Cernoch [i Onu], ultimul fiind Rezerve: Ple[ca – Paruolo, 11. Craiova 22 6 9 7 22-33 27p (-6)
suspendat, Naidin [i Ilie f\r\ Irinel Ionescu, Silv\[an, Leu- 12. Farul 23 6 9 8 23-23 27p (-5)
drept de joc, iar restul acci- cu]\, }=rlea. 13. UTA 22 7 5 10 17-24 26p (-7)
14. Urziceni 22 7 4 11 18-23 25p (-8)
denta]i. Absen]i: Onu] (suspendat), 15. Ceahl\ul 23 6 4 13 18-35 22p (-11)
„~mi lipsesc mul]i titulari, Ilie, Naidin (f\r\ drept de joc), 16. FC Arge[ 22 4 5 13 14-27 17p (-19)
dar sper ca juc\torii care intr\ Miclea, Iuri[ni]i, Cernoch (acci-
17. Jiul 22 3 5 14 9-30 14p (-16)

Diaby (20 ani), de la Arsenal,

`n teren s\ dea dovad\ c\ denta]i). a 18. Na]ional 22 3 5 14 16-37 14p (-19)

Lassana Diarra (22 ani), de la

Chelsea, [i Samir Nasri (19 ani),
de la Olympique Marseille.
De notat c\ `n lot se num\r\ nu
mai pu]in de nou\ juc\tori de la
liderul Ol. Lyon.
Modestul Federer
Elve]ianul Roger Federer crede c\
este departe de a fi cel mai bun
juc\tor de tenis din toate tim-
purile. „Sunt departe de a fi cel
mai bun juc\tor de tenis din toate
timpurile. Uneori visez s\ fiu un
star rock precum Lenny Kravitz“,
spune Federer. Elve]ianul, care a
c=[tigat 10 titluri de Grand Slam
[i a stabilit un record de 163 de
s\pt\m=ni pe primul loc `n ie-
rarhia ATP, crede c\ spaniolul
Rafael Nadal putea s\ ajung\
nr.1 mondial, dac\ el nu ar fi ju-
cat at=t de bine `n ultimii ani. „~n
mod nornal, el trebuia s\ ajung\
deja nr. 1, dar, pur [i simplu, eu
am jucat prea bine, am c=[tigat
prea multe puncte [i am fost
foarte consistent `n turneele de
Grand Slam“. a
Matuzalem (49), care a re-
Lucescu, ce ghinion! luat cu c\lc=iul, pe spate,
centrarea lui Bielik.
Barbarez ’56, Juan ’70). ~n
tur: 1-2.
OSASUNA - Glasgow 1-
a {ahtior Done]k a fost la c=teva secunde Sevilla a egalat foarte re- 0 (Webo ’71). ~n tur: 1-1.
WERDER BREMEN -
de sferturile de final\ ale Cupei UEFA a La pede, prin Maresca (53).
{ahtior a revenit `n avan- Celta Vigo 2-0 (Almeida
scorul de 2-1, echipa lui Mircea Lucescu a taj pe tabel\ dup\ golul ’48, Fritz ’61). ~n tur: 1-0.
marcat de Elano (83), iar TOTTENHAM - Braga
fost egalat\ `n minutul 94 de... portarul oaspe]ii au egalat prin 3-2 (Berbatov ’28, ’42, Mal-
Palop, acesta duc=nd meciul `n prelungiri Portarul Palop branque ’76 - Huddlestone
Palop, `n minutul 94. ~n
a fost eroul partidei ’24 autogol, Andrade ’61).
cu o lovitur\ de cap, dup\ un corner a de la Done]k
prelungiri Sevilla a fost
mai proasp\t\ `n joc [i a
~n tur: 3-2.
{ahtior - FC SEVILLA
nemeritat la Done]k, iar dat lovitura prin Chevan- 2-3 (0-0, 2-2), dup\ prelun-
Cupa UEFA pare s\ le egalat\ de fiecare dat\. La
frustrarea ucarinenilor es- ton, `n minutul 105. giri (Matuzalem ’49, Elano
ofere rom=nilor meciuri de 2-1 pentru echipa lui Mir-
te imens\. ~n tur, `n Spa- La {ahtior, Ciprian Ma- ’83 - Maresca ’53, Palop
infarct. Dup\ ce Steaua a cea Lucescu, c=nd mai e-
nia, {ahtior a condus cu 2- rica a jucat toate minutele, ’90^4, Chevanton ’105). ~n
pierdut `n sezonul trecut rau de jucat c=teva secun-
1 [i a fost egalat\ `n pre- iar R\zvan Ra] a `ntrat pe tur: 2-2.
calificarea `n marea final\ de, portarul oaspe]ilor, Pa- teren `n minutul 44, `n locul
`n ultimul minut, la Mid- lop, a `nscris cu capul `n lungiri, iar acum, `n retur, AZ ALKMAAR - New-
istoria s-a repetat, chiar de lui {evciuk. ~n faza prece- castle 2-0 (Arveladze ’14,
dlesbrough, joi sear\, ro- urma unui corner [i a dus dou\ ori. Mai mult, arti- dent\, FC Sevilla eliminase Koevermans ’56). ~n tur: 2-4.
m=nii de la {ahtior Done]k meciul `n prelungiri. Pen- zanul calific\rii a fost por- pe Steaua Bucure[ti. ESPANYOL - Maccabi
au tr\it periculos un meci tru ca durerea s\ fie [i mai tarul oaspe]ilor, care a Haifa 0-0 (Pena ’53, Ta-
de 120 de minute, de aceas- puternic\, Sevilla a `nscris punctat nemarcat din ca- mudo ’59, Garcia ’61, Pan-
t\ dat\ cont=nd pentru un golul calific\rii `n al doilea reu cu o frumoas\ lovitur\ Rezultatele din returul diani ’90). ~n tur: 0-0.
loc `n sferturile de final\. minut al prelungirilor din
de cap. optimilor de final\: BENFICA - PSG 3-1
{ahtior a condus cu 1-0 [i prima repriz\ de prelun- Echipa lui Lucescu a (Simao ’12, ’88 penalty,
2-1 pe de]in\toarea trofeu- giri. Sevilla merge astfel deschis scorul printr-un BAYER LEVERKUSEN Petit ’27 – Pauleta ’32). ~n
lui, FC Sevilla, dar a fost mai departe dup\ un 3-2 gol fabulos, marcat de - RC Lens 3-0 (Voronin ’36, tur: 1-2. (Narcis P.)
 POR}IA DE S|N|TATE S=mb\t\, 17 martie 2007 13
Cum recunoa[tem 10 alimente bune
PILULA ZILEI

afec]iunile parodontale pentru memorie

a Boala parodontal\ este o infec]ie localizat\ la nivelul ]esuturilor de suport ale
dintelui a Igiena oral\ trebuie s\ fie foarte bun\ [i f\cut\ zilnic acas\, fiind
esen]ial\ pentru men]inerea la distan]\ a acestor boli a Gingivita reprezint\ cea
mai u[oar\ [i reversibil\ form\ de boal\ parodontal\ care afecteaz\ doar gingiile a
de dr. Victor N. BEJAN
}esuturile gingivale nu
sunt at=t de ata[ate de dinte
pe c=t se crede. ~ntre dinte [i
gingie exist\ un „buzunar“
foarte `ngust, numit sulcus
ginginal.
Boala parodontal\ atac\
tocmai sub linia ginginal\ `n
sulcus, unde determin\ `n
timp pierderea ]esuturilor de
suport ale dintelui. Pe m\-
sur\ ce ]esuturile sunt afec-
tate, sulcusul se transform\
`ntr-un adev\rat buzunar, `n
general cu c=t este mai sever\
boala, cu at=t mai ad=nc este
[i „buzunarul“.
Bolile parodontale sunt cla-
sificate `n func]ie de severi-
tatea afec]iunii.
Gingivita reprezint\ cea
mai u[oar\ [i reversibil\ for-
m\ de boal\ parodontal\ care
afecteaz\ doar gingiile. Gin-
givitele pot conduce la forme
mult mai distructive de afec-
]iuni, numite parodontale.
C=]iva afactori cresc riscul
dezvolt\rii bolilor parodon-
tale:
- fumatul sau mestecatul
tutunului;
- bolile sistemice, precum
diabetul;
- anumite tipuri de medica-
mente, precum cele pe baz\
de steroizi, anumite tipuri de
anti-epileptice, chimioterapi-
cele, blocan]ii canalelor de cal-
ciu [i contraceptivele orale;
- lucr\ri dentare incorect
adaptate;
- din]i fractura]i, care prin
marginile lor t\ioase, insult\
gingia;
- plombele care au devenit
improprii;
- sarcina sau utilizarea con-
traceptivelor orale.
Semnele `mboln\virii
Semne care denot\ `mbol-
n\virea parodontal\:
Dr. Victor N. Bejan,
medic stomatolog
- gingiile care s=ngereaz\
u[or; gingii ro[iatice, purpurii;
- gingii dep\rtate de dinte;
- persisten]a respira]iei u-
r=t mirositoare sau a gustului
nepl\cut;
- orice schimbare `n modul
`n care se simte c\ se face
mu[c\tura.
Exist\, totu[i, posibilitatea
de a avea o boal\ parodontal\
[i s\ nu ave]i nici un semn
care s\ v\ avertizeze. Acesta
este unul din motivele pentru
care verific\rile dentare regu-
late [i examinarea parodon-
tal\ este foarte important\.
Metodele de tratament de-
pind de gradul de `mboln\vire
[i c=t de departe au mers lezi-
unile. Igiena oral\ trebuie s\
fie foarte bun\ [i f\cut\ zilnic
acas\, fiind esen]ial\ pentru
men]inerea la distan]\ a aces-
tor boli.
Periajul, sp\latul `ntre
din]i, men]inerea unei diete
echilibrate [i programarea
regulat\ a vizitelor la medicul
stomatolog sunt esen]iale
pentru o s\n\tate dentar\
bun\. a
Cele mai multe dintre aceste
alimente at=t de necesare pentru
buna func]ionare a creierului pot
fi deosebit de benefice [i pentru
inim\, deoarece at=t creierul, c=t
[i inima au nevoie de provizii de
oxigen. Riscul de apari]ie a unor
probleme cardiovasculare este
corelat cu cel de declin cognitiv:
1. Afinele - sunt importante sur-
se de antioxidan]i, care „anihilea-
z\“ ac]iunea radicalilor liberi. Di-
versele cercet\ri efectuate de spe-
ciali[ti au scos la iveal\ faptul c\
afinele `mbun\t\]esc memoria,
func]iile motorii [i previn tulbur\-
rile de echilibru [i coordonare care
intervin o dat\ cu `naintarea `n
v=rst\. De asemenea, au efecte be-
nefice [i asupra tensiunii arteriale.
2. Legumele cu frunze `nchise la
culoare con]in homocisteina care
este parte normal\ a metabolis-
mului proteic, `ns\ un nivel ridicat
al acesteia poate duce la demen]\,
precum [i la un risc ridicat de
apari]ie a bolilor cardiovasculare.
Ea are nevoie de fola]i, vitaminele
B6 [i B12, care se g\sesc `n legu-
me, precum sfecla [i varza verde.
3. Somon, sardine [i hering
con]in acizii gra[i omega-3 care
lipsesc din dietele multor persoa-
ne din ]\rile dezvoltate [i sunt
esen]iali pentru o bun\ func]io-
nare a creierului. Au un efect ma-
jor `n tulbur\rile maniaco-depre-
sive, depresie major\ [i schizofre-
nie. Potrivit unui studiu, persoa-
nele care au consumat cel pu]in o
por]ie de carne de pe[te pe s\p-
t\m=n\ sunt mult mai pu]in pre-
dispuse la a dezvolta Alzheimer.
4. Spanacul are un puternic
efect antioxidant, `ncetinind defi-
cien]ele de memorie [i problemele
sistemului nervos central care apar
o dat\ cu `naintarea `n v=rst\.
5. Vinul ro[u prelunge[te via]a.
~ns\, trebuie s\ re]ine]i c\ alcoolul
`n exces `ncetine[te func]ionarea
creierului, a[adar pute]i s\ alege]i
f\r\ probleme sucul de struguri.
Un studiu recent a ar\tat c\ sucul
de struguri `mbun\t\]e[te semni-
ficativ memoria [i func]iile mo-
torii. Potrivit cercet\torilor im-
plica]i `n studiu, sucul de struguri
ar stimula produc]ia neurotrans-
mi]\torului dopamin\.
6. Gr=u integral [i orez brun - o
metod\ eficient\ de a v\ `mbu-
n\t\]i aportul de nutrien]i este s\
v\ axa]i pe o diet\ care include `n
planul ei orezul brun. Foarte bo-
gat `n vitamine [i magneziu, aces-
ta aduce un beneficiu important
s\n\t\]ii cognitive. De asemenea,
gr=ul integral are `n compozi]ie
vitamina B6, care are rolul de a
reduce nivelul homocisteinei.
7. Pudra de cacao - `nc\lzi]i-v\
cu o ciocolat\ cald\ pentru a v\
`mbun\t\]i memoria. Nutri]io-
ni[tii sus]in c\ antioxidan]ii din
dou\ linguri de pudr\ de cacao
„sunt de dou\ ori mai puternici
dec=t cei care se g\sesc `n vinul
ro[u, de 2-3 ori mai eficien]i, dec=t
cei din ceaiul verde [i de 4-5 ori
mai puternici dec=t cei din ceaiul
negru“. Substan]ele antioxidante
din pudra de cacao protejeaz\
celulele creierului `mpotriva stre-
sului oxidativ, care poate cauza
Alzheimer sau alte afec]iuni.
8. Fructele oleaginoase (migda-
lele [i nucile) - sunt bogate `n an-
tioxidan]i [i au capacitatea de a
reduce nivelul colesterolului. Un
studiu efectuat de exper]ii de la
Harvard a ar\tat c\ femeile care
au consumat regulat mai mult de
aproximativ 150 grame de fructe
oleaginoase pe s\pt\m=n\ [i-au
redus semnificativ riscul de a dez-
volta boli coronariene. {i mai
mult, aceste fructe nu `ngra[\, `n
compara]ie cu alte alimente bo-
gate `n gr\simi. De asemenea, nu-
cile au un con]inut ridicat de acizi
gra[i omega-3.
9. Uleiul de m\sline con]ine po-
lifenoli, cu o puternic\ ac]iune `m-
potriva radicalilor liberi. Acesta
reduce tensiunea arterial\ [i
nivelul colesterolului. Este reco-
mandat s\ alege]i uleiul de m\s-
line extra-virgin.
10. Usturoiul – din cauza pro-
priet\]ilor antioxidante `mpiedic\
`mb\tr=nirea prematur\. De ase-
menea, mai adaug\ [i componen-
tele antibacteriene [i antivirale ca-
re ajut\ la `ndep\rtarea r\celilor [i
a diverselor infec]ii. Consumat `n
stare crud\ `[i p\streaz\ toate a-
ceste propriet\]i. Prin g\tire, de[i
se reduc aceste beneficii, totu[i este
foarte indicat pentru s\n\tatea
sistemului cardiovascular. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 S=mb\t\, 17 martie 2007
s=mb\t\ la tv
TIMP LIBER

TVR 1 TVR 2 Cultural TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

09:00 Vreau s\ fiu...
09:30 Joaca de-a pove[tile
10:00 Arca lui Noe
10:35 Misterele universului
11:30 Cinemaniacii
12:00 Cartea european\
12:35 O vedet\ popular\
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Fratele meu e un c\]el
(aventuri, Cu: Maria Ehrich,
Irm Hermann)
16:05 Vile [i palate celebre
16:40 Parteneri de weekend
17:10 La poli]ie sau la m\n\stire
18:00 Teleenciclopedia
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Surprize, surprize... (I)
21:50 Jurnalul TVR
22:10 Surprize, surprize... (II)
23:10 Profesionistii
00:10 Cur\]\torie chimic\
(comedie, Cu: Miou-Miou,
Charles Berling, Stanislas
Merhar, Mathilde Seigne)
~ntr-o sear\, Jean-Marie [i
so]ia sa, Nicole, c\s\tori]i de
15 ani, proprietarii unei cur\-
]\torii, decid s\ se distreze cu
prietenii `ntr-un local. Aici, `l
`nt=lnesc pe Loic, un t=n\r cu
chip angelic, care joac\ `ntr-un
num\r de travesti al\turi de
sora lui. Loic va transforma
radical via]a celor doi so]i,
care, `ntre cur\]\toria la care
lucreaz\ ziua [i escapadele
nocturne, `[i pierd echilibrul.
01:55 La poli]ie sau la m\n\stire (r)
02:45 Jurnalul TVR (r)
03:35 O vedet\ popular\ (r) a
08:00 ~ncurc\turile lui Zack (aven-
turi, Cu: Robert Clark, Jake
Epstein, Michael Seater)
08:30 Megatehnicus
09:00 D’ale lu’ Mitic\ (r)
10:00 Natur\ [i aventur\ (r)
10:30 Campionatul de comedie (r)
11:00 Proiect IT
11:30 Jobbing (r)
12:00 Lumea azi
12:30 Atlas
13:00 Arena leilor (r)
14:00 Miracole
15:00 Via sacra
16:00 Bazar (r)
16:30 De la carte la film
17:00 Dincolo de hart\
17:30 Rugby. Turneul celor 6
na]iuni: Fran]a - Sco]ia
19:15 Europa altfel
19:30 Rugby. Turneul celor 6 na-
]iuni: }ara Galilor - Anglia
21:15 Ora de [tiri
22:10 Ruby Cairo
(thriller, Cu: Andie
MacDowell, Liam Neeson,
Viggo Mortensen)
Dup\ ce so]ul ei moare `ntr-un
accident de ma[in\, Bessie
`ncearc\ s\ g\seasc\ un mijloc
de a-[i cre[te copiii. Afl\ cu mi-
rare c\ so]ul ei a depus sume
mari de bani la b\nci din di-
verse ora[e ale lumii.
~ncerc=nd s\ intre `n posesia
averilor depuse de so]ul ei,
Bessie constat\ c\ toate con-
turile sunt blocate.
23:50 Transfer (r)
00:20 Home made.ro (r) a
12:00 Jurnal cultural
12:05 Mit sau realitate:
tigrul din Tasmania
13:00 Dialoguri...
13:30 Mediterana...
14:00 Escalad\ periculoas\
(dram\, Cu: Jules Sitruk,
Jonathan Demurger)
Pedepsi]i pentru indisciplin\,
c=]iva cerceta[i adolescen]i care
alc\tuiesc Patrula Vulturilor
primesc misiunea de a escalada
masivul Brévent, de 2.500 m
altitudine. Cu rucsacul `n spate
[i lipsi]i de griji, copiii vor des-
coperi `n cur=nd c\ muntele as-
cunde pericole neb\nuite.
15:30 Figuran]ii
(comedie, Cu: Ricky
Gervais, Ashley Jensen,
Stephen Merchant)
Un actor [omer `ncearc\ s\-[i
g\seasc\ de lucru, convins c\
doar ghinionul `l face s\ piar-
d\ toate rolurile, `n favoarea
unor contracandida]i cum ar fi,
de exemplu, De Niro.
16:30 Scrisori francofone
17:00 Cum a modelat arta lumea
18:00 Jurnal de mod\
19:00 Primul R\zboi Mondial -
amintiri, obiecte
19:30 Poirot
20:30 Oameni de aproape
21:00 C=te ceva despre mistica rus\
21:30 Marcel Ophuls, un maestru
al documentarului
22:30 Jurnal cultural
23:00 Strict secret
(dram\, Cu: Sandrine
Bonnaire, Grégoire Colin) a
09:30 Casa de piatr\
10:00 Roata de rezerv\
10:30 Familia Grubb
11:00 Animax
12:00 Desene animate; Copiii de
la 402; Familia Tofu
13:00 Observator
13:15 Felicia. Cu: Carmen Moise
14:00 Comedia animalelor
14:30 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela
Anderson, Molly Culver,
Natalie Raitano)
15:30 Folclorul contraatac\ (r)
18:30 S\pt\m=na financiar\
19:00 Observator
20:45 Fotbal. Liga 1:
Steaua - FC Arge[
22:45 R=uri de purpur\
(thriller, Cu: Jean Reno,
Vincent Cassel, Nadia Farès)
Un poli]ist cu experien]\,
Pierre Niemans, este trimis s\
investigheze o crim\ comis\ `n
vecin\tatea unei universit\]i
particulare, situat\ `ntr-o zon\
izolat\ din Alpi. Criminalul a
ac]ionat metodic [i cu o cruzi-
me de nedescris, iar indiciile `l
fac pe Niemans s\ cread\ c\ [i
universitatea are ceva de as-
cuns. ~n acela[i timp, la 300 de
km distan]\, un alt poli]ist,
Max Kerkerian, ancheteaz\
profanarea morm=ntului unei
feti]e de 12 ani, care murise
`ntr-un accident, cu 20 de ani
`n urm\.
00:45 Lege [i ordine: Brigada spe-
cial\
02:00 Concurs interactiv
03:00 Observator (r) a
08:00 {tirile PRO TV
10:15 Doi b\rba]i [i jum\tate (r)
10:45 Familia Bundy (r)
(comedie, Cu: Ed O’Neill)
11:15 ProMotor
Cu: Roxana Ciuhulescu
12:15 Campionii. Magazin
Champions League
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Dansez pentru tine (r)
17:15 Mesaje de dincolo (dram\,
Cu: Jennifer Love Hewitt)
18:15 Stilul Oana Cuzino
18:55 {tirile PRO TV
20:30 Afaceri neterminate
(ac]iune, Cu: Jean-Claude
Van Damme, Selina Giles,
Rachel Grant, Stephen
Rea, Wes Robinson)
23:00 Omul de r\chit\
(thriller, Cu: Nicolas Cage,
Ellen Burstyn, Kate
Beahan, Leelee Sobieski)
Ofi]erul Edward Malus
g\se[te pe o autostrad\ din
California o p\pu[\ pe care i-o
`napoiaz\ unei feti]e aflat\
`ntr-o ma[in\. C=teva mo-
mente mai t=rziu, un camion
izbe[te ma[ina, care
explodeaz\, iar feti]a [i mama
sa nu mai au nici o
[ans\ de supravie]uire.
B=ntuit de imaginea vic-
timelor, ofi]erul cade prad\ de-
presiei. Mai t=rziu, Edward
ajunge pe Summerslide,
o insul\ izolat\...
01:30 Afaceri neterminate (r)
03:30 Omul de r\chit\ (r) a
08:00 Duelul pasiunilor (r)
09:00 Rosalinda
Cu: Thalía, Fernando
Carrillo, Angélica María
12:00 SOS, via]a mea!
(romantic, Cu: Natalia
Oreiro, Facundo Arana)
13:30 Iubire ca `n filme (r)
(dram\, Cu: Adela
Popescu, Dan Bordeianu)
15:30 Daria, iubirea mea
17:30 Pove[tiri adev\rate
Prezint\ Cabral
18:30 Betty cea ur=t\
19:30 Rebelde
Cu: Enrique Rocha, Juan
Ferrara, Ninel Conde
Compara]i cu adolescen]ii din
Beverly Hills 90210, cei din
„Rebelde“ s-au trasformat
`ntr-un adevarat fenomen so-
cial: „Sunt mai multe pove[ti
despre vie]ile tinerilor, pove[ti
care se `ntretaie, din dorin]a
protagoni[tilor de a-[i g\si
drumul `n via]\.
20:30 O scrisoare pentru tine
Cu: Carmen Tanase
23:30 O lume a fiarelor
(romantic, Cu: Cesar
Evora, Edith Gonzalez)
01:30 SOS, via]a mea! (r) a
Legend\:
[tiri
film artistic

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“

www.ziarullumina.ro
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
SERVICII
Ofer medita]ii la MATEMATIC|, clasele V-XIII, [i ajut [i la
teme, pre] avantajos. Rog seriozitate. Tel. 0740.431.711.
Florin Deaconiuc va invit\ s\ vizita]i site-ul
www.florin.sapte.ro pentru a g\si diferite tablouri
[i icoane ce v\ pot decora casa `ntr-un mod pl\cut.
Detalii la num\rul de telefon 0727.373.520
Ofer medita]ii la Limba englez\, clasele I-XII, [i ajut la
teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon
0746.689.548, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00.
Ofer medita]ii la Limba francez\, clasele I-IX, [i ajut la
teme. Pre] avantajos. Rog seriozitate. Rela]ii la telefon
0724.870.737, zilnic `ntre orele 09.00 -15.00.
ANGAJ|RI
Familie serioas\ caut\ bon\ extern\, bun\ cre[tin\,
cu v=rsta cuprins\ `ntre 20-50 de ani pentru `ngrijire
copil de 1 an. Rela]ii la nr. de telefon 0741.023.316.
Nu deranja]i inutil.
Spiritualitate bizantin\
PELERINAJ ASIA MIC|
TROIA - PERGAM - SMYRNA -
EFES - PATMOS - HIERAPOLIS -
CAPADOCIA - CONSTANTINOPOL
Ziua 1: Ia[i - Bucure[ti - Ruse;
Ziua 2: Veliko Tarnovo - Capitan Andreevo (Bulgaria) -
Edirne -Adrianopol (Turcia) - Çanakkale (cazare);
Ziua 3: Se traverseaz\ cu feribotul str=mtoarea
Dardanele [i se viziteaz\ Troia, Pergamonul [i Biserica Sf.
Ioan, tur panoramic al Izmirului (fosta Smyrna) Cazare [i
cina Kusadasi;
Ziua 4: Se viziteaz\ Casa Maicii Domnului (se particip\ la
rug\ciune) cetatea Efes (biblioteca, amfiteatrul, Biserica
Maicii Domnului - `n care s-a ]inut Sinodul III Ecumenic -
431), morm=ntul Sf=ntului Ioan Evanghelistul, Biseric\ ridi-
cat\ de ~mp\ratul Iustianian [i morm=ntul Sf=ntului Ioan
Evanghelistul, Templul Zei]ei Artemis (una dintre cele 7 mi-
nuni ale lumii). Cazare [i cina - Kusadasi;
Ziua 5: Se viziteaz\, op]ional, insula Patmos (Grecia) -
unde Sf. Evanghelist Ioan a fost exilat [i a scris Apocalipsa:
pe[tera Apocalipsei [i M\n\stirea Chora. Cazare [i cin\
Kusadasi;
Ziua 6: Se viziteaz\ cetatea Hierapolis [i Biserica Sf=ntu-
lui Filip, terasele cu ap\ termal\ (fenomen geologic de-
osebit), cetatea Laodiceea. Cazare [i cin\ - Pamukkale;
Ziua 7: Drumul spre Capadocia pe traseul Konya
(Iconium) Aksaray -Nev[ehir (Nyssa) Göreme. Cazare [i cin\
- Ürgüp;
Ziua 8: Se viziteaz\ Valea Zelve (locuin]e [i biserici ru-
pestre paleocre[tine) Cavu[in (Biserica ~mp\r\tului Nikifor
Fokas) Pa[a Bagi (chilia Sf=ntului Simeon St=palnicului)
Ora[ subteran Kaimakli, a[ez\mintele monahale din Valea
Göreme. Cazare [i cin\ - Ürgüp;
Ziua 9: Tur panoramic al ora[ului Ankara; cazare
Istanbul;
Ziua 10: Turul ora[ului bizantin: sediul Patriarhiei
Ecumenice, Biserica Vlaherne, M\n\stirea Chora,
M\n\stirea Izvorul T\m\duirii, ~nchisoarea Edi Kule,
zidurile vechiului ora[ Constantinopol; cazare Istanbul;
Ziua 11: Vizitarea Catedralei „Sf. Sofia“, construit\ de
~mp\ratul Iustinian `n 537 Moscheea Albastra, Topkapi -
fostul palat al sultanilor [i actualul Muzeu Na]ional al
Turciei cu exponate unice cum ar fi Sabia lui David, m=na
dreapt\ a Sf=ntului Ioan Botez\torul, sabia lui {tefan cel
Mare. Cazare Istanbul;
Ziua 12.: Plecare spre ]ar\. Sosire `n func]ie de for-
malit\]ile vamale.
Pre] final: 370 euro^ 220 RON
Servicii incluse `n pre]: transport autocar modern - 2**; 10
nop]i cazare (3 la Istanbul) `n hoteluri 3*** [i 4**** stele; 10
x mic dejun; 6 X cin\; tax\ de trecere Dardanele
(Canakkale); tax\ de traversare Yalova (Marea Marmara);
preot `nso]itor; ghid vorbitor de limba rom=n\.
Nu sunt incluse `n pre]: Viza de intrare `n Turcia - 10
euro; asigurarea de s\n\tate (aproximativ 8 euro); intr\rile
la obiective (aproximativ 50 euro); excursia op]ional\ la
Patmos (aprox. 55 euro/pers); croazier\ pe Bosfor (~10
euro); alte mese decât cele din program [i b\uturile la
mese; tipsuri.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro.
V\ mul]umim [i v\ a[tept\m!

Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE

Departament economic: Ionela MIH|IL| Cotidianul Lumina utilizeaz\ informa]ii furnizate de Agen]ia
Consilier juridic: Ana MANEA Na]ional\ de Pres\ ROMPRES
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente:
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Str. Talpalari nr. 12, etaj I
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
Cristina LECA e-m
mail: info@zziarullumina.ro
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Cotidianul LUMINA figureaz\
`n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r valabil
Mioara IGNAT `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
Redac]ia:
Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal
nr. 1 Ia[i, 700036
Bogdan CRON}, Mihai MOCANU, Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul
Narcis POHOA}|, Oana NISTOR, Oana RUSU, redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET sau prin intermediul SC
Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN|, Silviu DASC|LU „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact:
Larisa Cotoranu).
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
Cristian DUMITRIU `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Foto: „NONY“ Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile
Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pen-
Tehnoredactare: Lucian APOPEI tru luna urm\toare.
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\
str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i (fost\ Uzinei), nr. 69

Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ editorial\ a laicatului ortodox,

sprijinit\ de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
duminic\ la tv
TIMP LIBER S=mb\t\, 17 martie 2007 15
TVR 1 TVR 2 Cultural TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Universul credin]ei
08:00 Semne
08:30 Club Disney
09:20 Dr. Fix
09:30 Phil din viitor (comedie,
Cu: Ricky Ullman)
10:00 Numai cu acordul minorilor
11:00 Africa de Sud
11:35 Via]a satului
13:00 S\pt\m=na politic\
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Formula 1. Marele Premiu
al Australiei (rezumat)
16:10 Tezaur folcloric
17:20 D\nutz SRL - divertisment
18:50 Extragerile Loto 6/49; Noroc
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Dragostea unui
pre[edinte american
(comedie, Cu: Michael
Douglas, Annette Bening,
Martin Sheen, Richard
Dreyfuss, Michael J. Fox)
22:10 Garantat 100%
23:10 ~ndr\gostit cerebral
(comedie, Cu: Steve Mar-
tin, Kathleen Turner, David
Warner, James Cromwell)
Pentru c\ a r\nit-o mortal
`ntr-un accident, neurochirur-
gul Michael Hfuhruhurr de-
cide s\-[i supun\ victima, pe
frumoasa Dolores Benedict,
unei complicate interven]ii
chirurgicale. Opera]ia reu[e[-
te. Doctorul se `ndr\goste[te
nebune[te de pacienta lui. Cei
doi se c\s\toresc, dar Michael
nu stie ce urm\re[te Dolores.
00:45 Misterele Universului (r) a
10:00 Pescar hoinar
10:30 Uli]a spre Europa (r)
11:00 Motomagia
11:30 Autocritica
12:00 Planeta P\m=nt
13:00 Verdict: crim\!
14:00 Povestea de aur
14:30 EUROcase (r)
15:00 Buc\t\ria lui Jamie
15:30 Arta supravie]uirii (r)
16:00 Top 7.ro
16:30 Dincolo de hart\
17:00 Tequila [i Bonetti (ac]iune,
Cu: Jack Scalia, Mariska)
17:50 Celebrit\]i
18:00 Hotel Babylon
19:00 Mo[tenirea lui Nostradamus
20:00 F\r\ limite
20:30 Omul `ntre soft [i moft
21:00 Ora de [tiri
22:10 The Office (comedie,
Cu: Ricky Gervais)
22:40 Legenda dragonului ro[u
(ac]iune, Cu: Jet Li, Sung
Young Chen, Chuen-Hua Chi)
~ntorc=ndu-se acas\, maestrul
kung-fu Hung Fey Kwun `[i
g\seste familia, rudele [i prie-
tenii uci[i. Singurul r\mas `n
via]\ este fiul cel mic, care este
trimis la o [coala Shaolin. Cei
doi, tat\ [i fiu, vor ajunge s\
lupte singuri `mpotriva celor
care au ordonat masacrul.
00:15 Planeta P\m=nt (r)
01:00 Hotel Babylon (r)
01:55 Uli]a spre Europa (r)
02:25 Ruby Cairo (r)
(thriller, Cu: Andie MacDo-
well, Liam Neeson) a
11:30 Clio magazin
12:00 Jurnal cultural
12:10 La plimbare prin Viena cu 2
CP
13:00 Zodiac
13:30 Mediterana - mare a imperi-
ilor (r)
14:00 La por]ile ceriului
14:30 Samuel Beckett
15:30 Dragoste pentru Lydia
16:30 Artefacte (r)
17:00 Sub spectrul lui Stalin
18:00 Anul francofoniei
18:30 Intrarea actorilor
19:00 Cinemaniacii (r)
19:30 Poirot
20:30 Revolta clasicilor
21:00 Performdance (r)
21:30 Courtney Pine [i noile
curente din jazz
22:30 Jurnal cultural
23:00 Scena la malul m\rii
(dragoste, Cu: Kuroudo
Maki, Hiroko Oshima,
Katsuya Koiso)
Shigeru e un t=n\r surdo-mut.
El este angajat al serviciului
de salubritate dintr-o a[ezare
de la malul m\rii. ~ntr-o zi,
descoper\ sub un morman de
gunoi o plac\ de surf pe care o
ia acas\ [i o recondi]ioneaz\.
Datorit\ `ncuraj\rilor pri-
etenei sale, Takako, o fat\ cu
aceea[i infirmitate, dar [i prin-
tr-o extraordinar\ tenacitate,
Shigeru va c=[tiga respectul
comunit\]ii locale a surferilor.
00:40 Jurnal de mod\ (r) a
08:00 Hercule
09:00 Fiica de om bogat
(western, Cu: Randolph
Scott, Richard Boone,
Maureen O’Sullivan)
Dup\ ce `[i pierde calul `ntr-o
curs\ de pariuri, Pat Brennan
decide s\ plece `ntr-o scurt\
c\l\torie `mpreuna cu bunii
s\i prieteni Willard [i Doretta.
11:00 Animax
12:00 Desene animate; Copiii de
la 402; Prin]esa Sissi
13:00 Observator
13:15 Misiunea casa
13:45 Opt reguli simple
14:30 Dispari]ii (poli]ist, Cu: Gloria
Reuben, Caterina Scorsone)
15:30 Duminica `n familie
Cu: Mihaela R\dulescu
18:40 7 zile
19:00 Observator
20:30 Pia]a Divertis
21:30 Vreau s\ fiu mare... vedet\!
00:00 Un detectiv afemeiat
(ac]iune, Cu: Jackie Chan,
Gary Daniels, Joey Wong)
Ryu Saeba este un detectiv
particular angajat de un im-
portant om de afaceri s\-i cau-
te fiica disp\rut\. ~ncerc=nd
s\ dea de urma fetei, Ryu a-
junge pe un luxos vas de croa-
zier\ plin de femei superbe. De[i
aceast\ situa]ie `i convine, co-
laboratoarea sa extrem de ge-
loas\, cu care [i-ar dori o rela-
]ie, este mereu `n preajma sa.
01:45 Sue Thomas
03:15 Observator (r)
04:00 Desene animate a
08:00 {tirile PRO TV
10:00 Parte de carte
11:00 ProVest
12:00 Reuniune de clas\ (dram\,
Cu: Dave Annable)
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Te vezi la {tirile PRO TV
14:00 Apropo TV
15:00 Rebel `n California (dram\,
Cu: Peter Gallagher)
16:00 Cu un pas `nainte (r)
17:00 ~ntoarcerea lui Napoleon
(comedie, Cu: James
Belushi, Cybill Shepherd,
Ornella Muti, John Candy)
Phoebe [i Julian Peters se
cunosc `ntimpl\tor la Roma [i,
dup\ ce g\sesc un c\]el pier-
dut, se hot\rasc s\ plece la
Monte Carlo pentru a-l re-
turna `n schimbul recompen-
sei. C\]elu[ul Napoleon i-a
apar]inut doamnei Van
Dougen, o femeie foarte bo-
gat\, care tocmai a fost g\sit\
asasinat\. ~ncurc\turile se ]in
lan] dup\ ce un cuplu de
americani este surprins cu ca-
davrul `ntr-un geamantan...
18:55 {tirile PRO TV
20:45 Singur acas\ 2 -
Pierdut `n New York
(comedie, Cu: Macaulay
Culkin, Joe Pesci, Daniel
Stern, John Heard)
23:30 Foc `ncruci[at
(ac]iune, Cu: Brandon Lee,
Nick Mancuso)
01:30 Apropo TV (r)
02:30 Singur acas\ 2 ... a
09:00 Rosalinda
Cu: Thalía
11:00 Acas\ `n buc\t\rie
12:00 SOS, via]a mea!
Cu: Natalia Oreiro
13:30 De 3 x femeie. Tema emisi-
unii: B=rfe mondene
Cu: Mihaela Tatu
16:30 Daria, iubirea mea
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Fetele Gilmore
Cu: Lauren Graham
19:30 Rebelde
Cu: Enrique Roch
20:30 Betty cea ur=t\ din New
York
21:30 Cele dou\ fe]e ale dragostei
(comedie, Cu: Barbra
Streisand, Jeff Bridges,
Lauren Bacall, Pierce
Brosnan, Mimi Rogers,
George Segal, Elle
MacPherson)
Dup\ suferin]a provocat\ de
mai multe rela]ii e[uate, profe-
sorul de matematic\ Gregory
este `n c\utarea unei rela]ii
bazate pe prietenie [i respect,
dar mai ales, care s\ exclud\
rela]iile intime. El d\ un
anun] la ziar. ~n urma aces-
tuia, r\spunde profesoara de
literatur\ Rose, care se pare
c\ este femeia ideal\ pentru
el: inteligent\, amuzant\, gur-
mand\ [i, mai important dec=t
toate, neatractiv\ din punct de
vedere fizic.
00:15 SOS, via]a mea! (r, roman-
tic, Cu: Natalia Oreiro)
01:45 Daria, iubirea mea (r) a

a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a

S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului
11.05 Week-end magazin
13.30 Credin]\ [i s\n\tate
14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
de sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 Solidaritate [i speran]\
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Cantate Domino
00.00 Istoria cre[tinismului (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00
Festivalul Filmului Francofon Teatrul Na]ional
Duminic\ la Cinema Republica [i Casa „Vasile Alecsandri“
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- de Cultur\ „Mihai Ursachi“ Ast\zi, 17 martie, ora 19.00: „Slug\ la
ciuni pentru toat\ trebuin]a
Ast\zi, 17 martie, ora 17.00 [i ora doi st\p=ni“ de Carlo Goldoni. Regia:
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
20.00, Cinema Republica: „Ascuns“ Nikolov Perveli Vili; scenografia: Nicolai
diminea]\
2006. Cu Juliette Binoche, Daniel Mih\il\, la Teatrul „Luceaf\rul“;
06.20 Cuvintele credin]ei Auteuil;
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
M=ine, 18 martie, ora 19.00:
Ast\zi, 17 martie, ora 17.00 [i Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“
07.05 Via]a Bisericii 18.00, Cinema Republica: „Eu [i sora
Ia[i are ca invitat trupa Teatrului
09.05 Sf. Liturghie mea“ 2004. Cu Isabelle Huppert,
„Mihai Eminescu“ din Boto[ani care va
12.05 Week-end magazin Catherine Frot;
13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor M=ine, 18 martie, ora 18.00 [i juca spectacolul „Suflete moarte“ la
Teatrul „Luceaf\rul“;
14.05 Univers FM 20.00, Cinema Republica: „Lemming“,
15.30 File de istorie 2005. Cu: Laurent Lucas, Charlotte La Sala Studio „Teofil Vâlcu“
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii Gainsbourg, Charlotte Rampling; Ast\zi, 17 martie, ora 18.00: „Scara
Domnului M=ine, 18 martie, ora 18.00, pisicii“ de Katalin Thuroczy. Regia: Iri-
Cinema Republica: „OSS 117 : Cairo:
18.00 Actualitatea na Popescu Boieru; scenografia: Marfa
cuibul spionilor“, 2006, cu Jean Du- Axenti;
18.20 Actualitatea cre[tin\
jardin, Bérénice Bejo, Aure Atika; La Sala „Pod-P Pogor fiul“
interna]ional\
Ast\zi, 17 martie, Casa de Cultur\
18.30 Biseric\ [i societate „Mihai Ursachi“: „Aisbergul“, 2005, cu
M=ine, 18 martie, ora 17.00: „Chi-
19.05 Pagini de folclor românesc Fiona Gordon, Dominique Abel; ri]a [i ceilal]i“, cânticele comice de Va-
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de Ast\zi, 17 martie, Casa de Cultur\ sile Alecsandri.
sear\) „Mihai Ursachi“: „Marea seduc]ie“, Regia: Ovidiu Laz\r, scenografia:
20.05 Enciclopedie muzical\ 2003. Nicolai Mih\il\. a
21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“
din cadrul
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Florilegiu muzical bizantin
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
Miezonoptic\; Acatistul zilei
Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
19.00, 20.00.
Palatul Culturii Biserica
Martie: Muzeul de Art\ din cadrul „Sf. Sava“
Complexului Muzeal Na]ional „Moldo- Gr\dini]a
va“ prezint\ expozi]ia omagial\ Cen- „Buna Vestire“
tenar Corneliu Baba, `n galeria de art\
contemporan\ II, la etajul I al Palatului Liceul „Vasile
Culturii din Ia[i. Reunind lucr\ri de Alecsandri“
pictur\ [i grafic\ at=t din colec]ii Str. Costache Negri
muzeale, Muzeul de Art\ din Iasi,
Moldova Hala Central\
Muzeul Vasile P=rvan din B=rlad, Mu-
zeul de Arte Vizuale din Gala]i [i Mu- Mall
zeul de Art\ din Constan]a, c=t [i par-
ticulare – colec]ia artistului, colec]ia dr.
A. Teodorescu, colec]ia dr. H. Aldea.

Pelerinaj la Muntele Athos Pre]: 295 EURO ^ 275 lei.

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat
la Muntele Athos, `n perioada 13 - 23 mai 2007.
Dintree obieectiv
ve, meen]ioon\m: Tesalonic - Biserica
„Sf. M. Mc. Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf.
Anisia), Catedrala mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie
Palama), Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE
ATHOS - M\n\stirile: Simonos Petras, Protaton, Xero-
potamou, Kutlumusiu,Vatoped, Pantokrator, Stavro-
nikita, Iviron, Filotheu, Marea Lavr\, Schitul Pro-
dromu; Nea Kallikratia.
Seerv
viccii incclusee: transport cu microbuz; 1 noapte
cazare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, mic dejun la hotel**
`n Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri `n Sf. Munte
Athos; `nso]itor din partea Centrului de Pelerinaj.
Nu sunt incluse `n pre] - mesele de prânz [i cina;
taxa de intrare `n Muntele Athos (25 euro); transportul
`n Muntele Athos (75 euro); asigurarea medical\.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i:
Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

16 S=mb\t\, 17 martie 2007
Preotul statornic sus]ine comunitatea
a ~n vremuri grele pentru Biseric\, p\rintele Petru Ciobanu, `mpreun\ cu enoria[ii s\i, a reu[it s\ ridice biseric\ la Herla, `n jude]ul
Suceava a 3 ani a durat ob]inerea avizului de reconstruc]ie, iar pe parcursul lucr\rilor, preotul paroh a fost amendat de mai multe ori
a ~n cele din urm\, la 18 septembrie 1988, PF P\rinte Teoctist, `mpreun\ cu PS Eftimie al Romanului [i Hu[ilor, `nconjura]i de un impresionant
sobor de preo]i, au sfin]it bijuteria ascuns\ `ntr-un s\tuc modest de pe malul r=ului Suha Mic\ a Arcadele bisericii sunt `mpodobite
cu modele tradi]ionale bucovinene a Pe l=ng\ construc]ia bisericii din Herla, `n perioada 1968-1971 s-au efectuat lucr\ri de restaurare
la Biserica „Sfin]ii Voievozi“ din Slatina - monument istoric a P\rintele Petru Ciobanu este preot de 60 de ani la aceea[i parohie a
Biserica din satul Herla,
comuna Slatina, jude]ul Su-
ceava, a fost construit\ sub
„gloan]ele“ represiunii co-
muniste `ntre anii 1977 -
1988, sub supravegherea per-
manent\ a preotului paroh
Petru Ciobanu. ~n toat\ mi-
siunea sa, p\rintele a fost
ajutat de enoria[ii parohiei
[i de Prea Fericitul P\rinte
Teoctist, Patriarhul Biseri-
cii Ortodoxe Rom=ne, pe
atunci `nc\ Mitropolit al
Moldovei [i Sucevei.
„Calvarul“ demersurilor
pentru ob]inerea unei auto-
riza]ii de repara]ii capitale
la biserica veche din lemn,
care fusese ridicat\ `ntre
1930 [i 1935, a `nceput `n
anul 1974. Pere]ii fostei bi-
serici erau putrezi]i `n pro-
por]ie de 50% - ataca]i de
ciuperca xilofag\ - p=n\
aproape de acoperi[. „Timp
de trei ani am fost purtat
«pe drumuri», am mers de
peste 20 de ori la Judec\to-
ria de Partid Suceava, cu
promisiunea c\ voi primi
aprobarea peste o lun\ -
dou\, c\ trebuie semnat de
CM
YK Un teolog lupt\tor
contra hitleri[tilor
P\rintele Petru Cioba-
nu s-a n\scut `n comuna
Dobrov\], jude]ul Ia[i (pe
atunci `n jude]ul Vaslui),
la 26 decembrie 1923, din
p\rin]ii Vasile [i Maria. A
urmat [coala primar\ `n
satul natal, iar `n anul
1935, cursurile clasei I [i a
doua, la Liceul „Mihail
Kog\lniceanu“ din ora[ul
Vaslui. ~ntre anii 1936 [i
1942 a urmat cursurile
Liceului Seminarial din
ora[ul Roman, jude]ul
Neam]. Dup\ absolvirea
seminarului, `n anul 1942,
a urmat cursurile Facult\-
]ii de Teologie din Cern\-
u]i p=n\ `n anul 1943,
c=nd, din cauza r\zboiu-
lui, facultatea a fost eva-
cuat\ (mutat\) la R=m-
nicul V=lcea. ~n anul 1943
a fost `ncorporat `n ar-
mat\ la Regimentul 10
Dobrov\]i Foc[ani [i dup\
3 luni transferat la {coala
de Ofi]eri din Ploie[ti. A
absolvit {coala de Ofi]eri
cu gradul de sublocote-
nent, `n anul 1945. ~n pe-
rioada 1943 - 1944 a sus-
]inut examenele anilor III
[i IV, la Facultatea de Teo-
logie din R=mnicu V=lcea.
~n anul 1944 a luptat pe
front pentru dezarmarea
armatelor hitleriste, pe
Valea Sl\nicului. ~n luna
octombrie acela[i an, a
fost scos din cadrele ar-
matei la ordinul lui Stalin
care nu permitea ofi]eri cu
preg\tire teologic\ `n ar-
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, TELEORMAN, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz
(ALBA, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz; HA}EG
— 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz; PUTNA — 94,8 MHz; DUR|U - 91,8 MHz.
c\tre tovar\[ul nu [tiu care
[.a.m.d. V\z=nd c\ nu pot
ob]ine autoriza]ia, m-am a-
dresat PF P\rinte Patriarh
Teoctist - `n acea vreme
Mitropolit al Moldovei - [i `n
cele din urm\ am primit au-
torizarea devizului. ~ns\, `n
devizul alc\tuit de inginerul
Ibhim, din F\lticeni, dup\
cuvenitele repara]ii capi-
tale, am ad\ugat `nlocuirea
pere]ilor putrezi]i cu piatr\
de r=u, p=n\ la acoperi[,
ceea ce `nsemna a zidi o bi-
seric\ din nou. Din fericire,
«tov\r\[iile» lor n-au obser-
vat“ , poveste[te p\rintele
Petru Ciobanu, paroh la
Herla de 60 de ani.
„M-au f\cut
«[mecher»
[i m-au amendat
cu 4.000 de lei“
Imediat dup\ ce s-a pri-
mit autoriza]ia de repara]ie,
s-a demolat biserica veche [i
s-a trecut la lucru. C=nd cei
de la Suceava au aflat de
mata rom=n\. ~n anul
1945 - 1946 a urmat cur-
surile anului IV la Facul-
tatea de Teologie Suceava.
~n luna iunie 1946 a sus-
]inut teza de licen]\ la p\-
rintele profesor Orest Bu-
cevschi, cu tema „Dragos-
tea Cre[tin\“. ~n luna iu-
nie 1946, s-a c\s\torit cu
Angela Popescu, fiic\ de
`nv\]\tori - din comuna
Todire[ti, jude]ul Vaslui.
A fost hirotonit diacon la
26 octombrie 1946, iar la
30 octombrie preot. La 1
noiembrie 1946 a fost nu-
mit preot paroh la parohia
Herla comuna Dr\ceni,
actualmente Slatina. ~n
anul 1951, a urmat cursu-
rile de promovare `n ca-
drul Facult\]ii de Teologie
Bucure[ti. ~n anul 1964 a
sus]inut examenul de defi-
nitivare, dup\ cursurile
de la M\n\stirea Curtea
de Arge[, la Facultatea de
Teologie Bucure[ti. ~n
anul 1977 a fost hirotesit
iconom stavrofor [i ales
membru `n Adunarea E-
parhial\ a Mitropoliei Mol-
dovei [i Sucevei, `n dou\
legista]ii 1978 - 1982, res-
pectiv 1982 - 1986.
CM
YK
VIA}A PAROHIILOR
aceste noi ad\ugiri, enoria-
[ii turnaser\ deja temelia.
„M-au chemat la sediul par-
tidului la Suceava, m-au
certat m-au f\cut «[mecher»
[i m-au amendat cu 4.000 de
lei. Au admonestat pe pri-
mar, prof. Moro[anu Valentin,
[i l-au obligat s\-mi trimit\
adres\ oficial\ pentru sista-
rea lucr\rilor, de asemenea,
pe p\rintele protopop Hres-
tic, de la F\lticeni . Ambii mi-
au trimis adres\, dar m-au
sf\tuit c\ dac\ voi fi `ntrebat,
s\ spun c\ n-am primit nici o
adres\ [i s\ continui lucr\-
rile. S\ nu `nregistrez adrese-
le. Am fost `ntrebat iar\[i de
ce nu am sistat lucr\rile [i
din nou amendat [i certat.
Am mers `n audien]\ la IPS
Mitropolit Teoctist, care mi-a
spus s\ `ntocmesc un deviz
suplimentar - note de coman-
d\ - [i toate s-au domolit [i
am mers mai departe cu suc-
ces“, `[i aminte[te p\rintele.
Lucr\rile au fost execu-
tate de trei me[teri din co-
muna Boroaia, jude]ul Su-
ceava: Ioan Maxim, Vasile
Ceap\ [i Nicu Ciobanu, care
au lucrat la multe restau-
r\ri de biserici, sub supra-
vegherea [i `ndrumarea pre-
otului paroh. Biserica este
construit\ din piatr\ de r=u,
iar turnul din c\r\mid\ [i
beton armat. Acoperi[ul tur-
nului mare are format de
„mitr\ arhiereasc\“ [i str\-
juie[te codrii subcarpatici [i
ai Slatinei. Stilul con-
struc]iei este simplu [i ele-
gant, de `n\l]ime medie, ca
m\n\stirile din Bucovina.
Interiorul este executat `n
arcade simple. Turnul cen-
tral, naosul [i bolta fr=nt\
din pronaos re[rezint\ o „re-
zolvare“ ingenioas\, mai rar
`nt=lnit\ la alte biserici.
Cunun\ pentru
activitatea
gospod\reasc\ a
p\rintelui Ciobanu
Biserica a fost pictat\ de
profesorul, pictor bisericesc
Dan Gogu din Bucure[ti
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
CM
YK
Biserica „Sf. Ap. Petru si Pavel“ din parohia Herla, comuna Slatina,
jude]ul Suceava, ridicat\ `ntre anii 1977-1988
`ntr-o not\ optimist\ [i pli-
n\ de culoare. O not\ mai
deosebit\ este faptul c\ pe
arcade nu sunt pictate me-
dalioane de sfin]i, ci modele
de covoare bucovinene. Lu-
cr\rile de construc]ie au du-
rat 11 ani. ~n ziua de 18
septembrie 1988, PF P\-
rinte Teoctist, `mpreun\ cu
PS Eftimie al Romanului [i
Hu[ilor, `nconjura]i de un
impresionant sobor de
preo]i, consilieri patriarhali,
protopopi, stare]i, arhiman-
dri]i, au sfin]it biserica de la
Herla. „S-a pl=ns cu lacrimi
de bucurie, deoarece, la
sfin]irea acestei bijuterii as-
cunse `ntr-un s\tuc modest
de pe malul r=ului {uha
Mic\, era prezent `nsu[i ~n-
t=i st\t\torului Bisericii
Ortodoxe Rom=ne“, pre-
cizeaz\ parintele.
Zidirea acestei biserici
este una dintre cele mai os-
tenitoare lucr\ri care `ncu-
nuneaz\ activitatea gos-
pod\reasc\ a preotului Pe-
tru Ciobanu, preotul paro-
hiei Slatina, din jude]ul Su-
ceava. Al\turi de aceasta se
adaug\ mii de bisericu]e
zidite `n sufletele enoria[ilor
pe care i-a p\storit, cu
Lucr\ri de
restaurare la
biserica din Slatina
Pe l=ng\ construc]ia
bisericii din Herla, `n pe-
rioada 1968 - 1971 s-au
efectuat lucr\ri de restau-
rare la Biserica „Sfin]i Vo-
ievozi“ din Slatina - mo-
nument istoric. Biserica a
fost zidit\ din piatr\ `n stil
moldovenesc, cu turn p\-
trat [i o siluet\ impun\-
toare. ~n interiorul biseri-
cii se afl\ dou\ bol]i de
piatr\ [i dou\ calote. Dup\
cum este men]ionat `n Pi-
sania Bisericii [i `n Dic]io-
narul geografic al jude-
]ului Suceava din 1894,
zidirea Bisericii a `nceput
`n anul 1858 [i s-a termi-
nat `n anul 1864. Acelea[i
surse amintesc ctitorii a-
cestui sf=nt l\ca[: Mitro-
politul Calinic Miclescu,
Arhimandritul Teodorit [i
ob[tea M\n\stirii Slatina
printre care: Pahomie (pro-
babil Alexandru L\pu[-
neanu) Ruxandra Doamna
[i to]i membrii familiei
domnitorului. Biserica a
fost sfin]it\ de Mitropolitul
Calinic Miclescu `n ziua de
22 octombrie 1864.
Pictura, de o valoare ines-
timabil\, a fost executat\
de valorosul pictor biseri-
dragoste [i d\ruire, timp de
60 de ani, preo]ie activ\ `n
CM
YK
aceea[i parohie. „Statornicia
este Dar de la Dumnezeu
pentru care ~i mul]umec zi [i
noapte“, ne mai spune el. a
cesc teolog, arhim. Sofian
Boghiu, scenele biblice [i `n-
tregul ansamblu pictural,
`n care se observ\ nu nu-
mai arta pictural\, ci [i
m=na de aur a unui mare
teolog. Pictura a fost exe-
cutat\ la lumina l\mpii cu
petrol, deoarece la acea
vreme `n comun\ nu era
curent electric. Av=nd o ra-
r\ expresivitate [i un colo-
rit care se al\tur\ frescelor
vechi din m\n\stirile bu-
covinene, pictura bisericii
din Slatina `nc=nt\ priviri-
le [i aduc sufletului pace [i
bucurie duhovniceasc\. Du-
p\ cum ne spune p\rintele
Petru Ciobanu, nu f\r\ te-
mei, unul dintre vizitatori
scrie `n cartea de aur: „Da-
c\ se vorbe[te de albastrul
de Vorone], se poate vorbi
[i de auriul de Slatina“.
Icoanele din Catapeteas-
m\, pictate de monahul Iu-
lian din M\n\stirea Slati-
na, la anul 1864, sunt `n-
scrise `n patrimoniul na-
]ional. Icoana maicii Dom-
nului, din pronaos, numit\
„Axioni]a“, de o rar\ va-
loare artistic\, a fost pic-
tat\ de marele pictor Iri-
neu Protcenko de la M\-
n\stirea Sih\stria, `n anul
1946. Dup\ terminarea lu-
cr\rilor de restaurare, Bi-
serica a fost resfin]it\ pe
26 septembrie 1971.
Radio TRINITAS
 CM
YK

T E
ABONAMENTE
N A M E N AB
ON
AM
EN
V\ pute]i abona la s\pt\mânalul
LUMINA DE DUMINIC| la orice factor
sau oficiu po[tal din ]ar\ p=n\ la
Pre]ul unui abonament: 50.000 lei
vechi (5 RON), cu toate taxele in-
cluse. LUMINA DE DUMINIC| figu-
O TE
AB data de 20 a lunii curente pentru
luna viitoare de abonare.
reaz\ `n Catalogul presei centrale al
Po[tei Rom=ne la num\rul 19234.

EDITORIAL Duminic\,
Avortul instant [i 18 martie 2007
Nr. 11 (75) Anul III - SERIE NA}IONAL|
stafidirea con[tiin]ei 1,50 LEI (15.000 lei vechi) exemplarul
~n urm\ cu o sut\ de ani, fe- 5 LEI (50.000 lei vechi) abonamentul
meia care avorta trebuia s\ folo- lunar - cu taxele po[tale incluse
seasc\ pentru asta instrumente
primitive sau tehnici la limita www.ziarullumina.ro
bestialit\]ii. Trauma fizic\ o su- info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
blinia pe cea sufleteasc\, iar
amintirea acelei r\ni de pe con[-
tiin]\ se amplifica prin reamin-
tirea schilodirii fizice. Azi, c=nd
avortul aduce doar o u[oar\ Criza Fermierii pot depune
stare de disconfort, dar se con-
rachetelor actele pentru ob]inerea

PAGINA 14
PAGINA 11

sum\, de fapt, doar `n c=teva

minute (mai pu]in dec=t `i ia
unui stomatolog s\ monteze o
plomb\), femeia are senza]ia c\,
de fapt, avortul este un fel de
din Cuba ajutoarelor europene
opera]ie de apendicit\.

PAGINA 3 Sfântul Ioan Sc\rarul:

Sfin]enia `n 30 de pa[i
a Pe Sinai exista via]\ monahal\ de cel pu]in 100 de ani, atunci când Ioan, `ntr-una din zilele anului 595,
a ajuns la M\n\stirea „Sfânta Ecaterina“ a Ce l-a `ndemnat pe tân\rul de numai 16 ani s\ renun]e
la familie [i la perspectivele oferite de societate, preferând, `n schimb, via]a ascetic\, nu se poate spune
a ~n anii de ucenicie petrecu]i lâng\ experimentatul Martirie, Ioan a `nv\]at toate „secretele“ c\lug\riei
a „Scara“ a devenit o fascinant\ lectur\ nu numai pentru c\lug\ri, dar [i pentru cre[tinii interesa]i
de cre[terea duhovniceasc\ [i de mai buna `n]elegere a complexelor fenomene suflete[ti a PAGINILE 8-9

Credin]a `nseamn\
convingere
PAGINA 3

CM CM
YK YK

Scene din
„r\zboiul nev\zut“
PAGINA 5

La echinoc]iul de
prim\var\, ou\le
„stau `n picioare“
PAGINA 6

De voie[te cineva s\ biruiasc\ p\catul clevetirii, s\ nu `nvinov\]easc\

„ pe cel ce a gre[it, ci pe dracul care l-a ispitit. C\ci nimeni nu voie[te s\ p\c\tuiasc\
fa]\ de Dumnezeu, chiar dac\ to]i p\c\tuim f\r\ s\ ne for]eze cineva.
„
Sfântul Ioan Sc\rarul
CM
YK
2 Duminic\, 18 martie 2007
Opinii
RELIGIE {I FENOMEN
Cre[tinii din Egipt
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Un scurt periplu `n
Egipt nu `nseamn\ doar o
`ntâlnire cu marile pi-
ramide, cu cel mai mare
templu din istoria lumii
sau Valea Regilor; pe de
alt\ parte, ambientul is-
lamic actual, care ]ine de
o civiliza]ie, cultur\ [i re-
ligie cu totul aparte, se
impune, dar f\r\ s\ elimi-
ne complet caleidoscopul
acelor „oaze“ oferite de
alte civiliza]ii, culturi sau
credin]e. Printre monu-
mentalele temple ale E-
giptului antic [i minare-
tele moscheelor de ast\zi,
crucile de pe bisericile
cre[tine egiptene sunt ra-
re, dar ele exist\; dup\ mi-
lenii, ele continu\ s\ adu-
c\ m\rturie despre fru-
moasa [i bogata istorie a
Egiptului cre[tin de odini-
oar\. Sunt la fel de gr\i-
toare, indiferent c\ le `n-
tâlne[ti la Cairo, Alexan-
dria, Aswan, Luxor sau `n
alt\ parte.
De[i pu]ini, raportat la
popula]ia Egiptului de
ast\zi, cre[tinii egipteni
tr\iesc intens, se roag\
mult; m\rturia lor pentru
Hristos izvor\[te dintr-o
evlavie, cum rar `ntâl-
ne[ti, dintr-un entuziasm
sincer [i profund, a[a cum
existau `n primele vea-
curi ale Bisericii cre[tine.
~NTRE ALFA {I OMEGA
Migra]ia: ce pierd copiii [i ce câ[tig\ p\rin]ii?
de Ionu] BURSUC
Este cât se poate de evi-
dent faptul c\ orice re-
alizare implic\ un cost.
Pentru orice fel de achi-
zi]ie, fie c\ e vorba de o
specializare profesional\, o
diplom\ sau o locuin]\ se
pl\te[te un pre], concreti-
zat, dup\ caz, `n bani, efort
intelectual, munc\ brut\
sau toate acestea la un loc.
Am avut ocazia s\ par-
ticip, recent, `mpreun\ cu
o echip\ de studen]i soci-
ologi ie[eni, la realizarea
unui studiu asupra feno-
menului migra]iei. Mai
precis, s-a analizat efectul
migra]iei unuia sau am-
bilor p\rin]i asupra edu-
ca]iei [i form\rii copiilor
provenind din astfel de
familii.
Cercetarea a pornit de
la constatarea numeroa-
selor cazuri semnalate `n
pres\ de copii care sufer\
din pricina lipsei p\rin]ilor
pleca]i la munc\ `n str\i-
n\tate. Totodat\, s-a avut
`n vedere faptul c\, `n ge-
neral, principala motiva]ie
a migra]iei unuia sau am-
bilor p\rin]i este `mbun\-
t\]irea condi]iilor de via]\
[i implicit a [anselor de rea-
lizare pentru copii. Scopul
tinerilor cercet\tori era
deci de a afla, `n cazul e[an-
tionului studiat, `n ce m\-
sur\ aceast\ inten]ie a p\-
rin]ilor migran]i se reali-
zeaz\.
Literatura de speciali-
tate explic\ geneza [i evo-
lu]ia fenomenului migra-
O or\ de catehizare cre[-
tin\ la Patriarhia Copt\
sau `n alte biserici obi[-
nuite ne aminte[te de ve-
chile [coli catehetice de
odinioar\: mult\ d\ruire
din partea `nv\]a]ilor [i
`nv\]\ceilor, ascultare,
smerenie, r\bdare, dar [i
„neastâmp\r“ duhovni-
cesc. Dup\ catehizare, su-
te [i sute de cre[tini, sea-
ra târziu, se bucur\, co-
munic\ deschis, se cunosc
[i leag\ prietenii.
Egiptul este una dintre
cele mai vechi ]\ri cre[-
tine. Biserica cre[tin\ de
aici poart\ pân\ ast\zi
numele de „Biserica Cop-
t\“; denumirea „cop]i“
provine din limba arab\
(„kibti“, plural: „kibt“), f\-
când referire la numele
dat de greci Egiptului,
„Aigyptios“. Odinioar\,
al\turi de cre[tini, `n E-
gipt exista [i o nume-
roas\ comunitate evre-
iasc\. ~n urma sinodului
de la Calcedon (451), cea
mai mare parte a popu-
la]iei cre[tine din Valea
Nilului a trecut la mono-
fizitism, o `nv\]\tur\ ere-
tic\, care contesta dis-
tinc]ia `ntre cele dou\ na-
turi, divin\ [i uman\, `n
Iisus Hristos. ~n zadar au
`ncercat `mp\ra]ii bizan-
tini, `n urm\toarele dou\
secole, s\-i readuc\ pe
cre[tinii egipteni la ade-
v\rata credin]\, folosin-
du-se fie de anumite con-
]iei printr-o varietate de
perspective teoretice, fie-
care eviden]iind unul sau
altul dintre factorii care
determin\ acest proces.
Migra]ia poate fi ana-
lizat\, a[adar, fie din per-
spectiva evolu]iei sale is-
torice `n anumite spa]ii ge-
ografice, fie din punctul de
vedere al func]iilor `ndepli-
nite `n cadrul unor anu-
mite societ\]i, a factorilor
economici care o deter-
min\, etc.
Cercetarea de fa]\ a
pornit de la premiza c\, `n
România post-comunist\,
migra]ia este preponde-
rent rezultatul unor cal-
cule de ordin economic.
Poten]ialii emigran]i com-
par\ veniturile din prezent
cu cele ob]inute `n eventu-
alitatea unei perioade de
munc\ `n str\in\tate,
luând `n calcul costurile fi-
nanciare, afective [i sociale
ale unei astfel de de-
plas\ri.
La interviuri au partici-
pat copii cu unul sau ambii
p\rin]i pleca]i `n afara
grani]elor ]\rii, dar [i cu
dirigin]i, prieteni, rude sau
tutori ai acestor copii.
M\rturia unei profesoare
despre unul dintre elevii
clasei a V-a este ilustra-
tiv\ pentru marea majori-
tate a copiilor intervieva]i:
„Sorin este un copil in-
teligent [i un elev silitor,
dar sufer\ foarte mult [i
profesorii de la clasa re-
spectiv\ l-au observat…
Chiar de 8 martie era cu
lacrimi `n ochi, fiindc\
mama lui nu-i lâng\ el...
familia este `mpreun\. Când acest fapt nu se `ntâmpl\, cei de vârste
strângeri, fie de unele ar-
gumente teologice.
Nu de pu]ine ori, dife-
rite atitudini teologice [i
de politic\ bisericeasc\
au fost interpretate de c\-
tre cop]i ca o form\ de
persecu]ie. A[a se [i ex-
plic\ faptul c\ n-au opus
prea mare rezisten]\ `n
fa]a cuceritorilor arabi
musulmani. ~n urma unei
`n]elegeri `ntre Amr, co-
mandantul trupelor ara-
be, [i patriarhul Alexan-
driei, `n anul 642, vechea
capital\ a Egiptului de pe
malul stâng al Nilului,
Memfis, a fost cur\]at\
de bizantini [i predat\
musulmanilor. Devenind
st\pânii `ntregii ]\ri, ara-
bii i-au l\sat s\ emigreze
pe to]i ce nu doreau s\ r\-
mân\ sub conducerea lor;
marea majoritate a cre[-
tinilor ortodoc[i care nu
agreau `nv\]\tura mo-
nofizit\ au p\r\sit Egip-
tul, iar Biserica Copt\ a
ajuns s\-i reprezinte pe
to]i cre[tinii egipteni.
~n secolul al IX-lea,
popula]ia Egiptului era
`mp\r]it\ aproximativ e-
gal `ntre cre[tini [i mu-
sulmani; `ns\, `n jurul
anului 900, musulmanii
erau deja majoritari; ex-
plica]ia nu este migra]ia
masiv\ a arabilor, ci `n
principal convertirea u-
nor cre[tini la islam.
Pentru o perioad\, mai
precis `n timpul dinastiei
fatimizilor (969-1171),
situa]ia cre[tinilor cop]i
s-a `mbun\t\]it. ~n vreme
ce popula]ia musulmani-
lor egipteni era sunnit\,
a[a cum e [i ast\zi, fa-
sunt foarte aten]i bunicii
cu el, foarte mult, cred c\
mai mult decât mama, dar
el duce dorul ei... Au o cas\
la [osea, tot, absolut tot ce
Copiii nu reu[esc s\ p\trund\ ecua]ia „migra]ia = beneficii
materiale“; pentru ei, „binele“ nu are conota]ii economice, ci se
manifest\ doar `n planul stabilit\]ii emo]ionale: bine este când
fragede ajung `ntr-un impas emo]ional, aproape de dezechilibru.
timizii s-au declarat [ii]i,
nerecunoscând legitimi-
tatea califilor abbasizi de
la Bagdad. De aceea, nu
este de mirare c\ fatimi-
zii `i priveau pe cre[tinii
egipteni ca pe un factor
de stabilitate `n domnia
lor [i ca o contrapondere
`mpotriva sunni]ilor. ~n
anumite situa]ii, condu-
c\torii fatimizi participau
chiar la diferitele s\rb\-
tori cre[tine nu doar fizic,
ci [i prin contribu]ii b\-
ne[ti. Mai mult, `ntrucât
unii califi fatimizi aveau
rudenii cre[tine, ace[tia
aveau grij\ ca demnit\-
]ile biserice[ti, inclusiv
cea de patriarh, s\ r\mâ-
n\ pe cât posibil mai de-
parte `n cadrul familiei.
~n contrast cu predece-
sorii s\i, de[i fatimid, cali-
ful al-Hakim (996-1021) a
declan[at o persecu]ie
dur\ `mpotriva cre[tini-
lor egipteni. Pe fondul
cre[terii ideologiei ismai-
lite, el se considera un fel
de `ncarnare a lui Dum-
nezeu. Credea c\ este de
datoria lui s\ instaureze
o nou\ ordine moral\ `n
locul celei dec\zute; a in-
terzis consumul unor b\-
uturi [i mânc\ruri, a in-
terzis ie[irea afar\ a b\r-
ba]ilor pe timpul nop]ii,
expunerea `nc\l]\mintei
pentru femei, sub pe-
deapsa cu moartea. De[i
era fiul surorii patriarhu-
lui Ierusalimului si Ale-
xandriei, califul [i-a re-
v\rsat `ntreaga mânie pe
evrei [i pe cre[tini: le-a
interzis s\ consume carne
de porc [i vin, i-a obligat
pe evrei s\ poarte un
le trebuie, pân\ [i o bibli-
otec\ imens\, cas\ pus\ la
punct, cu `nc\lzire cen-
tral\, condi]ii pe care al]ii
ar fi invidio[i; sunt ni[te
clopo]el la gât, a interzis
musulmanilor orice con-
tact cu evreii [i cre[tinii,
a distrus biserici [i m\-
n\stiri, a concediat pe
func]ionarii cre[tini etc.
Nici `n urm\toarele pe-
rioade, situa]ia cre[tinilor
egipteni nu s-a ameliorat;
`n timpul dinastiei ma-
melucilor (1250-1517), `n
alte opt rânduri, s-a luat
ini]iativa `nl\tur\rii func-
]ionarilor publici cop]i,
de[i era evident c\ f\r\
ace[tia sistemul adminis-
trativ nu putea func]iona.
Totu[i, urmare a acestor
m\suri, mul]i cre[tini au
continuat s\ treac\ la is-
lam. Doar `n anul 1321
au fost distruse 60 de bi-
serici [i au fost `nchise
multe m\n\stiri, iar ma-
rile s\rb\tori cre[tine au
fost „ghettoizate“. ~n ju-
rul anului 1500, popu-
la]ia cre[tin\ a Egiptului
mai reprezenta doar 10%,
mai existau doar 12 epis-
copii, mai erau 8 m\n\s-
tiri de c\lug\ri [i 6 de
c\lug\ri]e. ~ncet-`ncet,
[colile teologice cre[tine
au `nceput s\ dispar\, iar
limba copt\ a devenit de
departe una minoritar\.
Dup\ ce `n 1517 a fost
cucerit de c\tre turci, `n
anul 1798 Egiptul a avut
acela[i destin `n timpul
campaniei `mp\ratului
Napoleon. Prea pu]ine in-
forma]ii mai exist\ de-
spre cop]i `n urma acestor
evenimente.
Dincolo de specula]iile
care se fac, se pare c\ `n
prezent doar 10% din
popula]ia Egiptului este
cre[tin\, `ntre care vreo 6
oameni deosebi]i, dar...
duce dorul mamei...“.
Concluziile studiului
arat\ c\, `n pofida inten-
]iei declarate a p\rin]ilor
migran]i de a `mbun\t\]i,
prin plecarea lor, starea fi-
nanciar\ a familiei [i
[ansele de realizare mate-
rial\ [i social\ a propriilor
copii, aceast\ cauzalitate
inten]ionat\ nu se rea-
lizeaz\ `n toate cazurile.
Lipsind pentru o perioad\
din mijlocul familiei, copiii
mai `n vârst\ sunt nevoi]i
s\ preia din sarcinile adul-
]ilor lips\, suplinind rolu-
rile acestora. De[i noile sar-
cini le stimuleaz\ propriul
sim] al responsabilit\]ii,
ace[ti tineri sunt `mpiedi-
ca]i `n cele mai multe ca-
zuri s\-[i urmeze preocu-
p\rile normale vârstei lor.
Mai dramatic\ pare a fi
situa]ia copiilor din clasele
mai mici, care fac fa]\ cu
greu din punct de vedere
emo]ional situa]iei create
prin plecarea p\rintelui.
Acest lucru este mai evi-
dent când cel plecat este un
model, o persoan\ de care
sunt puternic ata[a]i, [i
care pentru ei reprezint\
un sprijin. Ei nu reu[esc s\
p\trund\ ecua]ia „migra-
]ia = beneficii materiale“;
pentru ei, „binele“ nu are
conota]ii economice, ci se
manifest\ doar `n planul
stabilit\]ii emo]ionale: bi-
ne este când familia este
`mpreun\. Când acest fapt
nu se `ntâmpl\, copiii de
vârste fragede ajung `n-
tr-un impas emo]ional, a-
proape de dezechilibru. ~n
privin]a performan]elor
[colare, acestea au sc\zut,
o dat\ cu plecarea unuia
sau a ambilor p\rin]i `n
str\in\tate, aproape `n
toate situa]iile studiate,
Pr. Nicolae
Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor
milioane cop]i, iar restul
ortodoc[i, catolici [i
protestan]i. ~n afara aces-
tora, `n ultimele decenii,
s-au organizat multe co-
munit\]i cre[tine copte `n
]\ri din Orientul Apro-
piat [i Africa, Canada,
SUA, Australia, Fran]a,
Germania [i Marea Bri-
tanie. Biserica Copt\ este
condus\ din anul 1971 de
c\tre papa {enuda al III-lea
[i este compus\ din nou\
mitropolii [i 41 de epis-
copii. Exist\ ast\zi nou\
m\n\stiri de c\lug\ri [i
[ase de c\lug\ri]e, dar [i
o facultate de teologie, `n
Cairo, `nfiin]at\ `n anul
1953. Din 1954, Biserica
Copt\ este membr\ a
Consiliului Ecumenic al
Bisericilor (Geneva). a
de[i aceste performan]e
sc\zute sunt motivate `n
mod diferit, de la caz la
caz. O alt\ concluzie dem-
n\ de men]ionat a studiu-
lui se refer\ la proiectele [i
planurile de viitor ale copi-
ilor cu p\rin]i pleca]i. De[i
unii dintre elevii inter-
vieva]i se aflau aproape de
vârsta majoratului, ace[tia
nu putut exprima spontan
ce [i-ar dori s\ fac\ `n vi-
itor. Nici perspectiva de a
migra nu li se pare o alter-
nativ\ de preferat, ci doar
o ultim\ solu]ie de salvare.
Coroborând rezultatele
interviurilor realizate, cu
inten]ia p\rin]ilor de a
crea un viitor mai bun
copiilor lor, prin plecarea
pentru o perioad\ `n str\-
in\tate, studiul concluzio-
neaz\ c\ aceast\ inten]ie
nu se realizeaz\ decât par-
]ial [i secven]ial. Motivul
acestei situa]ii este faptul
c\ formarea, educa]ia [i
[ansele de realizare ale
copiilor nu sunt determi-
nate doar de factorul eco-
nomic, ci `n aceea[i m\su-
r\, sau chiar mai mult, de
prezen]a efectiv\ [i afec-
tiv\ a p\rin]ilor cu rol de
model `n cadrul familiei,
prin influen]a formativ\ a
acestora.
Prin urmare, migra]ia
pare a fi `n foarte multe
cazuri o afacere ale c\rei
costuri sunt, dac\ nu mult
mai mari, cel pu]in la fel de
`nsemnate precum rezul-
tatele. ~n aceste condi]ii,
gradul de „eficien]\“ al so-
lu]iei migra]iei `n contex-
tul actual pare a se vedea
cu ochiul liber, fiind ilus-
trat mai degrab\ de no]iu-
nea de „pierdere“ decât de
cea de „câ[tig“. a
 Duminic\, 18 martie 2007 3

Opinii „~nchiderea“ de tip isihast nu `nseamn\ solipsism, izolare de semeni [i de lume, ci

o a[ezare „deasupra“ unor circumstan]e [i accidente, o accedere spre o „vedere“
de un alt nivel prin concentrarea, adunarea min]ii [i purificarea ei de „de[eurile“
lume[ti. ~ncerc\m, astfel, s\ inspir\m un alt aer, s\ vedem o alt\ lumin\ ce ne vine
din interior, dar [i de undeva de sus, prin stârpirea „stihiilor“ r\ului.

LUMINA DIN CUV+NT prime[ti `nvrednicirea de via]\ credin]a noastr\,

la Dumnezeu. nu avem credin]\, chiar

Credin]a `nseamn\ convingere M\sura credin]ei este

Aveam un cunoscut `n
tinere]ea mea, pe cineva
care [tia multe despre ale
credin]ei [i soacra lui zi-
cea: „{tie, dar nu crede“.
Adic\ nu e destul s\ [tii.
Ca s\ crezi trebuie s\ real-
izezi o stare sufleteasc\,
care, de[i porne[te de la in-
forma]ie, nu e numai in-
forma]ie. P\rintele Arse-
nie Boca zicea c\: „Cea mai
lung\ cale e calea care
duce de la urechi la
inim\“, adic\ de la infor-
ma]ie la convingere. Când
e[ti numai informat, e prea
pu]in. Când e[ti convins, e
cât trebuie. Credin]a `n-
seamn\ convingere.
Tare `mi place mie `m-
prejurarea aceea istorisi-
t\ `n Sfânta Evanghelie
de la Marcu, `n leg\tur\
cu omul care a zis: „Cred,
Doamne! Ajut\ necredin-
]ei mele“ (Marcu 9, 24).
Domnul Hristos nu a zis:
„Dac\ n-ai destul\ credin-
]\ n-am ce-]i face! S\-]i
`nmul]e[ti credin]a [i apoi
st\m de vorb\“, ci l-a aju-
tat cu credin]a cât\ a
avut-o! Este foarte impor-
tant lucrul acesta: s\ ai
dorin]a de mai mult, ca s\
m\sura vie]ii. Dac\ vrea
cineva s\ [tie cât\ credin-
]\ are [i cum `i este cre-
din]a, cât `i este credin]a
de lucr\toare, trebuie s\
se cerceteze pe sine `n
privin]a credin]ei [i tre-
buie s\ ia aminte la via]a
pe care o duce, pentru c\
via]a pe care o duce este
m\rturisirea credin]ei.
Deci atâta credin]\ avem,
cât\ manifest\m `n via]\.
Dac\ nu manifest\m `n
dac\ m\rturisim c\ avem
credin]\.
Credin]a `n Dumnezeu,
`mpreun\ cu roadele ei,
este a[a cum este cultura.
Se `nt\re[te pe m\sura
angaj\rii noastre pentru
ea. a
Arhimandritul Teofil
P\r\ian, M\n\stirea
Brâncoveanu,
Sâmb\ta de Sus –
jude]ul Bra[ov

EDUCA}IE {I INTEGRARE EDITORIAL

Postul, ocazie Avortul instant [i

de con-ccentrare stafidirea con[tiin]ei
chis\ `ntr-un mall este doar

[i re-ccentrare de Nicolae DIMA

de prof. univ. dr.
Constantin CUCO{
~n tradi]ia cre[tin-ortodox\,
`ntâmpinarea marilor s\rb\-
tori este prefa]at\ de o perioa-
d\ de preg\tire ce presupune
un exerci]iu de re-definire va-
loric\ [i de concentrare pe m\-
sur\. Intensificarea vie]ii spiri-
tuale, `ncercarea de a face un
bilan] [i de a trasa o perspec-
tiv\ mai bun\ sunt consubs-
tan]iale acestei st\ri de a[tep-
tare. Fiecare, `n concordan]\ cu
o serie de rigori, dar [i cu posi-
bilit\]i particulare de r\spun-
dere interioar\, `ncearc\ o re-
pozi]ionare a fiin]ei proprii,
marcând - prin fapte concrete,
conduite, gânduri - pregusta-
rea marelui eveniment.
E nevoie de o intrare `ntr-o
stare de acalmie, de lini[te, de
`nsingurare sporitoare care
poate scoate `n eviden]\ m\re-
]ia sau nimicnicia fiin]ei pe
care o purt\m. Ca oameni su-
pu[i caznelor [i presiunilor de
tot felul, nu e o treab\ a[a u-
[oar\. Nu tr\im `ntr-un „pa-
radis“ existen]ial, nu avem cu
to]ii acelea[i disponibilit\]i sau
motiva]ii, nu ne putem alinia -
prin comand\ - la acelea[i nor-
me [i valori. ~n schimb, fiecare
`[i poate face un program „pe
m\sur\“, personalizat, circum-
stan]iat, de promovare a bine-
lui, de concentrare `nspre pro-
priul eu, de experimentare a
acelei „isihia“ de care vorbesc
Sfin]ii P\rin]i. De fapt, ce-ar
`nsemna acest lucru? Ar pre-
supune, pur [i simplu, intrarea
`ntr-o stare de lini[te, de sus-
pensie a egocentrismului, de
g\sire a unui alt vector valoric
`n conformitate cu care s\ ne
mi[c\m mai departe. Reperajul
valorilor transcendente ne asi-
gur\ un alt nivel de percepere a
lucrurilor, de `n]elegere a unor
sensuri, de pozi]ionare `n ra-
port cu esen]a noastr\ fiin]ial\.
„~nchiderea“ de tip isihast nu
`nseamn\ solipsism, izolare de
semeni [i de lume, ci o a[ezare
„deasupra“ unor circumstan]e
[i accidente, o accedere spre o
„vedere“ de un alt nivel prin
concentrarea, adunarea min]ii
[i purificarea ei de „de[eurile“
lume[ti. ~ncerc\m, astfel, s\ in-
spir\m un alt aer, s\ vedem o
alt\ lumin\ ce ne vine din inte-
rior, dar [i de undeva de sus,
prin stârpirea „stihiilor“r\ului.
Ve]i spune c\ un atare exer-
ci]iu este dificil [i peste m\sura
posibilit\]ilor noastre. Nu este
adev\rat! Ca „a[chie“ a puterii
divine, fiecare fiin]\ e capabil\
de a[a ceva. Nici nu ne d\m
seama de ce suntem `n stare.
Primenirea l\untric\ st\ `n
puterea firii noastre, oricât de
„c\zut\“ ar fi. De „metanoia“
sunt capabile nu numai firile
„alese“, ci [i fiecare „p\c\tos“,
oricât de mare i-ar fi „`mpr\[-
tierea“ sau „c\derea“. Schimba-
rea modului de gândire, repe-
rarea unui alt sistem axial,
r\sucirea spiritului spre adev\r
[i lumin\ reprezint\ o po-
ten]ialitate ce merit\ `ncercat\,
concretizat\, continuat\. Dac\
nu total [i dintr-o dat\, m\car
secven]ial [i treptat. Salvarea
din umbletul r\t\citor este
revendicat\ de o axiologie in-
stauratoare de nou, ce propune
un salt valoric, spre o nou\ di-
mensiune ontologic\ pe care o
purt\m chiar dac\ nu suntem
con[tien]i de acest lucru.
Prin suspendarea st\rii de
ambiguitate sau de r\u, ne cro-
im o alt\ existen]\, mult mai
`nalt\, `ncetând astfel de a mai
orbec\i [i a orbita `n jurul unor
false valori/]inte care ne sunt
puse `n fa]\, ne macin\, ne de-
zorienteaz\. Prin situarea din-
colo de mintea (actual\), ucid
r\ul (trec\tor) din mine, pen-
tru a m\ livra binelui suprem,
dumnezeiesc. ~n acest mod, pu-
tem `n]elege transformarea o-
mului vechi `n omul nou, pe ca-
re `l anun]\ [i edific\ cre[tinis-
mul. Recunoscând ceea ce sun-
tem la un moment dat: nu t\-
când, uitând sau negând trecu-
tul, ci asumându-l [i `ntremân-
du-ne `n acord cu z\rile valorii
ce ne cheam\. F\când ceea ce
Sf. Antonie ne `ndemna s\ afir-
m\m cu t\rie `n gând: „Ast\zi
`ncep“. Adic\, prin trecerea
spre o via]\ nou\, `mbun\t\]i-
t\ [i `n\l]at\ valoric.
Concentrarea `nspre eul au-
tentic `nseamn\ o prigonire a
p\catului, o dep\[ire a lui prin
paza sim]urilor, a imagina]iei [i
a min]ii. Sf. Maxim M\rturisi-
torul ne spune c\ r\ul porne[te
din minte, [i c\ de acolo trebuie
s\ `ncepem lucrarea de fasonare
a omului virtuos, cu porniri
bune. Autodisciplina presupune
ca ideile - ca [i faptele - s\ fie
]inute `n frâu. S\ z\mislim nu-
mai idei bune, [i nu rele. Mintea
l\sat\ slobod\ poate genera
monstruozit\]i faptice. Dup\
cum p\rin]ii nu au `ntotdeauna
sim]ul obiectiv al valorii propri-
ilor copii, tot astfel „mintea se
alipe[te prin fire de cuvintele
sale (rele)“ [i i se vor p\rea „cele
mai dr\g\la[e, mai frumoase,
mai `n]elepte“, chiar dac\ ele
Constantin Cuco[,
profesor universitar,
director al Departamentului
pentru Preg\tirea
Personalului Didactic,
Universitatea
„Al. I. Cuza“ Ia[i
sunt proste[ti [i `mp\timitoare
(Sf. Maxim M\rturisitorul). E
nevoie s\ veghem pentru a cul-
tiva semin]ele binelui, iar pe
cele ale r\ului s\ le strivim `nc\
din fa[\. Buruienile patimilor
apar dac\ nu [tim cum s\ ne
gestion\m primele impulsuri.
Fizionomia `nceputului de drum
predetermin\ tot ceea ce ur-
meaz\. Dormim dup\ cum ne
a[ternem – spune un proverb
neao[, iar acest cuget prime[te
semnifica]ii gr\itoare [i `n acest
context. Cochetarea cu r\ul
gândit presupune o extensiune
a lui [i la nivelul faptelor sau
gesturilor noastre. Alchimia `n-
ceputurilor se va perpetua [i pe
mai departe. F\r\ s\ [tim, f\r\
s\ recunoa[tem. Dac\ r\u `n-
cepi, r\u sfâr[e[ti!
{i `nc\ un am\nunt: nu to]i
dintre noi reu[im s\ `ntrup\m
la modul exemplar astfel de
`nclina]ii, dou\zeci [i patru de
ore din dou\zeci [i patru. Nu
putem aluneca to]i `ntr-o per-
petu\ [i acut\ pietate, devenind
„rug\tori“ de profesie. Lumea [i
solicit\rile ei ne determin\ s\
fiin]\m simultan pe mai multe
paliere, `n caden]e [i direc]ii
diferite (profesionale, familiale,
sociale, culturale, spirituale).
Ceea ce se a[teapt\ de la noi
este ca fiecare s\-[i fac\ treaba
a[a cum trebuie, unde [i pentru
care este chemat. Credem c\ lui
Dumnezeu `i place s\ facem
ceea ce se cade s\ facem. Dar
având ca „zare“ de ac]iune valo-
rile de bine, de dreptate [i
adev\r, precum Dumnezeu ni le
propune [i le a[terne `n fa]a
noastr\. Orienta]i cu gândul
spre El, ac]ionând `n acord cu
ceea ce El cere de la noi, nu nu-
mai cu ceea ce noi voim sau pre-
tindem de la El. Deschizându-ne
fante de ac]iune [i timpi con-
sacra]i nu numai spre noi, ci [i
spre Fiin]a de deasupra noastr\
cu care `ncerc\m s\ ne ase-
muim, s\ fim dimpreun\ prin
fire, c\utare [i `ndreptare. a
Austria catolic\ a fost sur-
prins\ ceva vreme `n urm\ de
o [tire care con]inea o mare
doz\ de banal (pentru unii),
dar [i o consistent\ compo-
nent\ scandaloas\, pentru
majoritatea celor care au o
minim\ con[tiin]\ religioas\.
Proprietarul unuia din ma-
rile mall-uri din Viena, Ric-
hard Luger, a `nchiriat un
spa]iu `n magazinul s\u unei
clinici medicale. Numai c\, `n
loc s\ repare din]i, s\ fac\ ra-
diografii sau s\ controleze
nivelul colesterolului, clinica
respectiv\ se ocup\ de avor-
turi. Pe `n]elesul tuturor, este
vorba despre o clinic\ ce o-
pereaz\ instant pe femeile `n-
s\rcinate, sc\p=ndu-le, la ce-
rere, de nedoritul copil pe care
`l au `n p=ntece. Partea cea
mai sinistr\ dintre toate este
c\ lucrul acesta se petrece
printre restaurante [i cafe-
nele, printre magazine de
parfumuri [i de papet\rie.
Ideea nefericit\ a `ntreprin-
z\torilor chiuretan]i transfor-
m\, practic, avortul `ntr-o ches-
tie banal\, care se poate face
repede, discret, f\r\ complica]ii
[i f\r\ riscul remu[c\rilor. De
vreme ce clinica de avorturi se
g\se[te la mall, ceea ce se
`nt=mpl\ `n\untrul ei se
molipse[te de aerul consumist
al cump\r\turilor de week-end,
c\p\t=nd deci ambalaj str\luci-
tor [i chiar trendy.
Evident, reprezentan]ii Bi-
sericii Catolice din Austria nu
puteau r\m=ne impasibili la
acest fapt. Cardinalul Cristoph
Schönborn, arhiepiscopul Vie-
nei, a avut imediat o convor-
bire cu Richard Luger pe tema
noii afaceri de la mall, ce-
r=ndu-i s\ schimbe destina]ia
spa]iului comercial respectiv.
Omul de afaceri sus]ine, `ns\,
c\ nu este `n m\sur\ s\ modi-
fice ceva `n acest sens, `ntruc=t
spa]iul a fost deja `nchiriat. Nu
se [tie, p=n\ la urm\, dac\ lu-
crurile vor r\m=ne a[a sau se
va mai putea schimba ceva.
Este totu[i de citat exclama]ia
lui Erich Leitenberger, purt\-
torul de cuv=nt al Conferin]ei
episcopilor catolici austrieci,
care a descris astfel marea
problem\ reprezentat\ de cli-
nica din mall: „Se pare c\ acum
po]i s\ bei o cafea, s\ vezi un
film, apoi s\-]i cumperi ceva
haine, iar dup\ aceea s\ mergi
[i s\ faci un avort“. Simplu [i
u[or! {i toate acestea – adic\
cinematograful, cafeneaua [i
atelierul de avorturi – se g\sesc
`ntr-un singur loc. Nu-i a[a c\-i
frumos s\ tr\ie[ti la Viena?!
Nu este doar problema Vie-
nei. Clinica de avorturi des-
dovada unei familiarit\]i exce-
sive pe care societatea de azi o
are cu cele mai grele [i con-
damnabile p\cate. „Tot ce tre-
buie s\ [tii despre avort este
cuprins `n Porunca a cincea: s\
nu ucizi!“ – reamintesc epis-
copii austrieci. Lumea de azi
`[i camufleaz\ `ns\ sl\biciu-
nile [i infirmit\]ile sub masca
igienei [i a conceptului con-
sumului f\r\ limite, care `]i
inoculeaz\, subtil, ideea c\ to-
tul se consum\, totul trece, to-
tul dispare, totul se [terge. ~n
urm\ cu o sut\ de ani, femeia
care avorta trebuia s\ folo-
seasc\ pentru asta instrumen-
te primitive sau tehnici la limi-
ta bestialit\]ii. Trauma fizic\
o sublinia pe cea sufleteasc\,
iar amintirea acelei r\ni de pe
con[tiin]\ se amplifica prin
reamintirea schilodirii fizice.
Azi, c=nd avortul aduce doar o
u[oar\ stare de disconfort, dar
se consum\, de fapt, doar `n
c=teva minute (mai pu]in
dec=t `i ia unui stomatolog s\
monteze o plomb\), femeia are
senza]ia c\, de fapt, avortul
este un fel de opera]ie de apen-
dicit\. Nimic mai iresponsabil
dec=t s\ confunzi o crim\ cu o
formalitate medical\.
Am fi ipocri]i s\-i critic\m
pe austrieci pentru aceast\ ne-
fericit\ idee, uit=nd `n acela[i
timp c\ Rom=nia are o mare
problem\ cu rata avorturilor.
Ultimele date statistice pe
aceast\ tem\ arat\ c\ `n ]ara
noastr\ au fost f\cute, `n anul
2005, nu mai pu]in de 160.000
de avorturi, `n timp ce
num\rul na[terilor `n acela[i
an a fost de 220.000. S-ar pu-
tea, `n acest context, s\ fim
`ntreba]i, pe bun\ dreptate:
este mai condamnabil un avort
care se face la mall dec=t unul
care se face oriunde `n alt\
parte? Vom r\spunde imediat:
oriunde ar fi f\cut, avortul
r\m=ne o crim\. A[ putea
spune chiar c\ este mult mai
de condamnat c\ foarte multe
avorturi se fac `n maternit\]i,
deci `n spitalele care ar trebui
s\ aib\ unica menire de a
aduce via]\ pe lume [i de a
proteja s\n\tatea mamei [i a
copilului. De fapt, [i `n Europa
Central\, [i `n cea de Est,
problema este aceea[i: dac\
am fi mai pu]in egoi[ti, dac\
nu am tr\i p=n\ la epuizare o
cultur\ a confortului propriu [i
a indiferen]ei fa]\ de r\ul
celuilalt, atunci nici avorturi
n-ar mai fi at=t de multe, nici
lumea n-ar mai ar\ta la fel de
du[m\nos. P=n\ una-alta, p=-
n\ c=nd se va schimba ceva
fundamental `n oamenii mo-
dernit\]ii, vom recunoa[te a-
mar, folosind vorbele poetului:
„Toate-s praf, lumea-i cum es-
te, [i ca d=nsa suntem noi“! a
4 Duminic\, 18 martie 2007

Trebuie s\ se [tie c\ felurile proniei lui Dumnezeu sunt multe [i nu

Cuv=nt de putem s\ le interpret\m folosind cuvântul [i nici s\ le `n]elegem cu mintea.
Trebuie s\ se [tie c\ toate `ntâmpl\rile triste duc la mântuire pe cei care le
primesc cu mul]umire [i ele sunt negre[it pricinuitoare de folos. Dumnezeu
`n]elepciune voie[te ca to]i s\ se mântuiasc\ [i s\ dobândeasc\ `mp\r\]ia Lui.

Pronia sau cum are

Dumnezeu grij\ de noi
Un r\u mic, pentru
~n cre[tinism, Dumnezeu nu este m\rturisit
a evita un r\u mare
doar ca [i Creator al Universului, ci, totodat\,
Unele din acelea care
[i ca Proniator sau Purt\tor de grij\ al sunt de domeniul proni-
acestuia. De la formarea galaxiilor, la apari]ia ei sunt prin bun\voin]\,
protozoarelor [i pân\ la cele mai mici dileme altele, prin `ng\duin]\.
Prin bun\voin]\, acelea
din via]a fiec\ruia dintre noi, tot ceea ce se care f\r\ discu]ie sunt
petrece `n univers este o expresie a planului bune; iar prin `ng\du-
in]\, acelea care urm\-
sau a `ng\duin]ei lui Dumnezeu. ~n acest resc binele `n diferite
mod, Dumnezeu `mpline[te, asist\ [i moduri, c\ci de multe
ori `ng\duie ca [i drep-
conlucreaz\ `n permanen]\ cu creatura Sa, tul s\ cad\ `n nenorociri
sprijinindu-o `n a-[i realiza finalitatea: propria spre a ar\ta altora vir-
fericire `ntru comuniunea cu El ~nsu[i. tutea ascuns\ `n el, du-
p\ cum este cazul lui
Iov. Alt\ dat\ `ng\duie
Afirmarea existen]ei dac\ pronia este voin]a ca s\ se fac\ ceva ab-
Dumnezeului Creator, lui Dumnezeu, este surd, ca prin fapta ab-
dar a absen]ei lui Dum- necesar ca, potrivit surd\ `n aparen]\ s\ se
nezeu Proniatorul [i a dreptei ra]iuni, toate s\vâr[easc\ ceva mare
oric\ror interven]ii ale câte se fac prin pronie [i minunat, dup\ cum
Sale `n univers, nu este s\ fie f\cute `n chipul este mântuirea oame-
o inven]ie a moderni- cel mai bun [i cel mai nilor prin cruce, `n alt
t\]ii europene. De[i a vrednic de Dumnezeu, chip, Dumnezeu `ng\-
fost teoretizat\ `n filo- `n a[a fel `ncât nu poate duie ca cel cuvios s\ su-
sofia deist\ [i afirmat\ s\ se fac\ ceva mai bun. fere cele rele, ca s\ nu
implicit `ntr-o multitu- cad\ din con[tiin]a lui
dine de forme pân\ as- Iar c\ Dumnezeu poar-
t\ de grij\ [i c\ poart\ cea dreapt\, sau ca s\
t\zi, aceast\ concep]ie nu alunece `n mândrie
pare s\-i fi fost cunos- bine de grij\, oricine o va
putea vedea `n chipul cel din pricina puterii [i
cut\ [i Sfântului Ioan harului dat lui, cum a
Damaschinul, cel care, mai drept din urm\toa-
rea argumentare. Doar fost cazul cu Pavel. Este
`n secolul al VII-lea re- p\r\sit cineva pentru o
aliza o memorabil\ sin- Dumnezeu este, prin
bucat\ de vreme pentru
tez\ dogmatic\ a `nv\- fire, bun [i `n]elept. A[a- `ndreptarea altuia, ca
]\turii cre[tine. dar pentru c\ este bun, s\ capete `nv\]\tur\
Pe fundamentul `nv\- poart\ de grij\, c\ci cel ceilal]i care privesc la
]\turilor biblice, Sfântul care nu poart\ de grij\, starea lui.
Ioan Damaschin afirm\ nu este bun. C\ci [i oa- C\ci `n chip natural,
c\ Dumnezeu nu doar a menii [i cele nera]ionale ne c\im când vedem pe
creat universul, ci `l [i `n chip firesc poart\ de unii c\ sufer\. Este p\-
conduce necontenit prin grij\ de odraslele lor; iar r\sit cineva pentru sla- reasc\ [i, apropiindu-se, toare. Cea mântuitoare nezeu sunt multe [i nu
purtarea Sa de grij\. cel care nu poart\ de va altuia sau pentru p\- s\-[i m\rturiseasc\ [i instructiv\ se face putem s\ le interpre-
Chiar [i `ntâmpl\rile grij\ este hulit. Apoi, catele lui proprii sau ale Domnului p\catele. pentru `ndreptarea, t\m folosind cuvântul [i
care ni se par nepl\cute pentru c\ Dumnezeu p\rin]ilor, dup\ cum a mântuirea [i slava celui nici s\ le `n]elegem cu
sau nedrepte au ra]iu- este `n]elept, poart\ de fost orbul din na[tere, Rostul care sufer\, sau pentru mintea. Trebuie s\ se
nea lor: sunt expresie a spre slava Fiului Omu- râvna [i pilda altora, [tie c\ toate `ntâmpl\ri-
libert\]ii noastre pe ca-
grij\ de existen]e `n `ntâmpl\rilor triste sau pentru slava lui le triste duc la mântuire
chipul cel mai bun. lui. Iar\[i, se `ng\duie
re Dumnezeu nu o su- ca cineva s\ sufere spre Trebuie s\ se [tie c\ Dumnezeu. P\r\sirea pe cei care le primesc cu
prim\, ci o accept\. De[i Observând acestea,
trebuie s\ admir\m toa- râvna altuia pentru ca, alegerea celor care tre- complet\, `ns\, este a- mul]umire [i ele sunt,
este greu de acceptat, buie f\cute este `n pu- tunci când omul, cu toa- negre[it, pricinuitoare
te operele proniei, pe prin faptul c\ slava ce-
suferin]a uman\ `[i are terea noastr\. Ducerea te c\ Dumnezeu a f\cut de folos. Dumnezeu vo-
originea `n propria toate s\ le l\ud\m, pe lui ce sufer\ se m\re[te,
toate s\ le primim f\r\ s\ se fac\ activ\ sufe- pân\ la cap\t a faptelor totul pentru mântuire, ie[te ca to]i s\ se mân-
noastr\ libertate, dar bune se `ndepline[te cu r\mâne insensibil, ne- tuiasc\ [i s\ dobân-
Dumnezeu o transfor- de cercetare, chiar dac\ rin]a `n al]ii, `n n\dej-
multora li se par ne- dea slavei viitoare [i `n ajutorul lui Dumnezeu, vindecat, dar mai de- deasc\ `mp\r\]ia Lui.
m\, `n cele mai multe Care, potrivit pre[tiin]ei grab\ nevindecabil, din C\ci nu ne-a pl\smuit
cazuri, `ntr-un mijloc drepte. Aceasta pentru dorin]a bunurilor ce au
s\ fie, dup\ cum este Sale, conlucreaz\ cu cei pricina propriei lui ho- ca s\ ne pedepseasc\, ci
pedagogic de vindecare. motivul c\ pronia lui
cazul cu mucenicii. Une- care aleg binele cu t\râri. Atunci se d\ ca s\ particip\m la bu-
Dumnezeu este incog- dreapt\ cuno[tin]\. Du-
ori, se `ng\duie s\ cad\ pierderii celei des\vâr- n\tatea Lui, pentru c\
Dreptatea lui noscibil\ [i incompre- cineva [i `n o fapt\ ru- cerea pân\ la cap\t a [ite, ca Iuda. el este bun. Dar vrea s\
Dumnezeu, hensibil\, iar gândurile [inoas\ spre `ndrepta- faptelor rele, `ns\, se `n- S\ se milostiveasc\ fie pedepsi]i cei care p\-
[i faptele noastre [i cele rea unei alte patimi mai depline[te prin p\r\si- Dumnezeu de noi [i s\ c\tuiesc, pentru c\ El
dincolo de aparen]e viitoare sunt cunoscute rea lui Dumnezeu, care
rele. Spre exemplu: da- ne fereasc\ de aseme- este drept. (Sf. Ioan Da -
Pronia este grija pe numai Lui. Când spun c\ cineva se laud\ cu iar\[i, potrivit pre[tiin- nea p\r\sire! maschin, „Dogmatica“,
care o are Dumnezeu de „toate“, `n]eleg pe cele virtu]ile sau cu faptele ]ei Lui, `i p\r\se[te `n Trebuie s\ se [tie c\ Ed. Scripta, Bucure[ti,
`ntreaga existen]\. {i care nu sunt `n puterea lui, Dumnezeu `ng\duie chip drept. felurile proniei lui Dum- 1993)
iar\[i: Pronia este voin- noastr\; c\ci cele care ca acesta s\ cad\ `n des- Sunt dou\ feluri de
]a lui Dumnezeu, `n vir- sunt `n puterea noastr\ frânare, pentru ca prin p\r\siri: este o p\r\sire
tutea c\reia toate exis- nu sunt de domeniul c\derea sa, venind la mântuitoare [i instruc- a LOGOS {I POESIE a
ten]ele primesc condu- proniei, ci al liberului con[tiin]a propriei lui tiv\ [i alt\ p\r\sire
cu cât vrei slav\
cerea potrivit\. Dar nostru arbitru. sl\biciuni, s\ se sme- complet dezn\d\jdui- Cum trece roua [i strângi splendori,
cu cât `n via]\
ISTORII CU T+LC Antonie: Ce lucru s\ de Costache Ioanid ai tot ce-ai vrea,
fac?». El i-a zis: «Nu sunt cu-atât plecarea
F\ ce-]]i place ]ie [i-ii drag lui Dumnezeu toate lucrurile egale?
Scriptura zice c\ Avraam
Cum trece roua,
sorbit\-n crin,
e [i mai grea.
era iubitor de oaspe]i [i cum zboar\ norii Fiori [i patimi
a Un frate l-a v\zut ce: „Dac\ vine [i al s\ m\ acop\r, c\ci eu nu
pe avva Nistheroos `m- treilea s\-]i cear\, ce-i cer de la nimeni altul. Dumnezeu era cu el; Ilie [i al]ii vin, [i trai sl\vit,
br\cat cu dou\ tunici [i dai?“. El zice: „Rup din iubea lini[tea [i Dum- cum piere-un sunet au toate-o cale
l-a `ntrebat: „Dac\ vine ce-a r\mas [i-i dau ju- a Un ucenic l-a `ntre- nezeu era cu el; David era pe-aripi de vânt,
[i un sfâr[it.
un s\rac [i-]i cere o hai- m\tate, iar cu restul `mi bat pe un b\trân: „Ce lu- smerit [i Dumnezeu era a[a trec toate
cu el. F\ ce vezi c\ sufle- pe-acest p\mânt. C\ci to]i pleca-vom,
n\, pe care i-o dai?“. El a acop\r [oldurile“. Cel\- cru bun s\ f\ptuiesc [i s\ l\sând ce-am strâns;
r\spuns: „Pe cea mai lalt zice: „{i dac\ cineva tr\iesc din el?“. B\trânul tul t\u `[i dore[te, ca s\-i
fie drag lui Dumnezeu [i Cu cât `n lume dar unii-n pace
bun\“. Fratele zice: „{i `]i cere [i bucata aceas- a r\spuns: „Dumnezeu
dac\ vine [i altul s\-]i ta?“. B\trânul zice: „I-o [tie ce-i bun, dar am auzit ai grij\ de inima ta»“. aduni comori, iar al]ii-n plâns. a
cear\, lui ce-i dai?“. B\- dau [i m\ ascund un- c\ un p\rinte l-a `ntrebat
trânul zice: Jum\tate deva, pân\ când Dum- pe avva Nistheroos cel (Pattericc , Ia[i, Ed.
din cealalt\. Fratele zi- nezeu `mi trimite cu ce Mare, prietenul avvei Polirom, 2003) Pagin\ realizat\ de Ionu] BURSUC
 Duminic\, 18 martie 2007 5
Sfin]ii P\rin]i spuneau c\ `nainte de a ne dobor` prin p\cat,
Evanghelia Satan execut\ trei mi[c\ri de `nv\luire foarte bine puse la
punct. Prin prima, larg\ [i r\bd\toare, ne adoarme `n
leag\nul uit\rii; `n a doua mi[care ne de[teapt\ grijile
de duminic\ lume[ti, ab\tându-ne de la grija de suflet, iar `n cea de-a treia
pune patimile s\ strige prin gura poftelor cât pot ele de tare.

Scene din „r\zboiul nev\zut“

Evanghelia duminicii a IV-a din Post
(a Sfântului Ioan Sc\rarul)
Marcu 9, 17,32
17. {i I-a r\spuns Lui (Iisus) unul din mul]ime: ~nv\-
]\torule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut.
18. {i oriunde-l apuc\, `l arunc\ la p\mânt [i face
spume la gur\ [i scrâ[ne[te din din]i [i `n]epene[te. {i am
zis ucenicilor T\i s\-l alunge, dar ei n-au putut.
19. Iar El, r\spunzând lor, a zis: O, neam necredincios,
pân\ când voi fi cu voi? Pân\ când v\ voi r\bda pe voi?
Aduce]i-l la Mine.
20. {i l-au adus la El. {i v\zându-L pe Iisus, duhul
`ndat\ a zguduit pe copil, [i, c\zând la p\mânt, se zvâr-
colea spumegând.
21. {i l-a `ntrebat pe tat\l lui: Cât\ vreme este de când
i-a venit aceasta? Iar el a r\spuns: din pruncie.
22. {i de multe ori l-a aruncat [i `n foc [i `n ap\ ca s\-l
piard\. Dar de po]i ceva, ajut\-ne, fiindu-}i mil\ de noi.
23. Iar Iisus i-a zis: De po]i crede, toate sunt cu putin]\
celui ce crede.
24. {i `ndat\ strigând tat\l copilului, a zis cu lacrimi:
Cred, Doamne! Ajut\ necredin]ei mele.
25. Iar Iisus, v\zând c\ mul]imea d\ n\val\, a certat
duhul cel necurat, zicându-i: Duh mut [i surd, Eu `]i
poruncesc: Ie[i din el [i s\ nu mai intri `n el!
26. {i r\cnind [i zguduindu-l cu putere, duhul a ie[it;
iar copilul a r\mas ca mort, `ncât mul]i ziceau c\ a murit.
27. Dar Iisus, apucându-l de mân\, l-a ridicat, [i el s-a
sculat `n picioare.
28. Iar dup\ ce a intrat `n cas\, ucenicii Lui L-au `ntre-
bat, de o parte: Pentru ce noi n-am putut s\-l izgonim?
29. El le-a zis: Acest neam de demoni cu nimic nu poate
ie[i, decât numai cu rug\ciune [i cu post.
30. {i, ie[ind ei de acolo, str\b\teau Galileea, dar El nu
voia s\ [tie cineva.
31. C\ci `nv\]a pe ucenicii S\i [i le spunea c\ Fiul
Omului se va da `n mâinile oamenilor [i-L vor ucide, iar
dup\ ce-L vor ucide, a treia zi va `nvia.
32. Ei `ns\ nu `n]elegeau cuvântul [i se temeau s\-L
`ntrebe.

[i din trupurile [i sufle- Salvador Dali - Ispitirea Sfântului Antonie

de pr. prof. univ. dr.
Petre SEMEN
Despre vindecarea ce-
lui demonizat vorbesc trei
evangheli[ti, vrând s\
sublinieze atotputernicia
lui Hristos, c\ruia i se su-
puneau necondi]ionat du-
hurile rele, ca de altfel [i
elementele naturii. Exis-
t\ multe alte m\rturii bi-
blice despre realitatea du-
hurilor demonice care au
ca preocupare esen]ial\ [i
constant\ aceea de a face
r\u oamenilor, `n ideea
de a-i subjuga definitiv.
Inamicul num\rul 1
al omenirii
Spre sfâr[itul lucr\rii
Sale mântuitoare, Iisus `l
nume[te pe diavol (Sa-
tan), „st\pânitorul acestei
lumi“, care nu are `n El
nimic adev\rat. Din E-
vanghelii rezult\ c\ Hris-
tos a fost mereu `n conflict
cu demonii. Numai Sf.
Marcu relateaz\ de nou\
ori astfel de confrunt\ri.
~n cele ce urmeaz\ ne
propunem s\ subliniem
câte ceva despre existen-
]a [i lucrarea acestor du-
huri `n lume, `n ideea de
a trage un serios semnal
de alarm\ cu privire la e-
xisten]a [i permanenta
lucrare a lor `n lume,
`ntrucât pu]ini mai cred
`n existen]a duhurilor re-
le; mai ales cei care nu
depun un minimum de
efort `n vederea progresu-
lui duhovnicesc.
Demonii apar mult mai
frecvent `n vremea ac-
tivit\]ii lui Iisus, fiindc\
Domnul le-a declarat r\z-
boi pe fa]\. ~ntr-adev\r,
dup\ ce Iisus l-a `nfrânt
pe Satana `n pustiu se
impunea s\-l izgoneasc\
tele oamenilor sau, cu al-
te cuvinte, precum l-a iz-
gonit din ceruri, trebuia
s\-l izgoneasc\ [i de pe
p\mânt, unde se duce o
lupt\ crâncen\ `ntre el [i
cei care vor s\ apar]in\
lui Hristos. (De subliniat
e c\ atunci când te-ai de-
cis s\ lucrezi `n via Dom-
nului, adic\ s\ respec]i
poruncile, s\ poste[ti [i
s\ te rogi mai mult, chiar
atunci `]i r\sar `n cale
sute de piedici: copiii sunt
mai neascult\tori `n tim-
pul postului, la serviciu
apar mici diferende [i a[a
mai departe.)
Dup\ `ncheierea lucr\-
rii Domnului `n lume, pu-
terea demonilor s-a mai
diminuat, dar n-a `ncetat
cu totul. Dimpotriv\, pu-
tem spune c\ maniera de
lucru a duhurilor demoni-
ce s-a „perfec]ionat“, fiind-
c\ lucreaz\ mult mai sub-
til. Din acest motiv, pu-
]ini oameni mai realizea-
z\ c\ la mijlocul tuturor
relelor se afl\ influen]a
celui r\u, `ncât pe drept
cuvânt a [i fost definit
„inamicul num\rul 1 al
omenirii“.
Dac\ am citi invers
rug\ciunea Sfântul Fran-
cisc din Assisi s-ar zice c\
diavolul s-a specializat `n
a aduce r\zboi acolo unde
este pace, dezbinare acolo
unde este unitate, ur\ a-
colo unde este iubire [i
dezn\dejde acolo unde
este speran]\.
„Maimu]oiul
lui Dumnezeu“
Chiar dac\ nu se mai
arat\ pe fa]\, decât `n ca-
zurile foarte rare, [i doar
persoanelor cu adev\rat
`nduhovnicite, care nu
pot fi abordate voalat, di-
avolul r\mâne la fel de
primejdios [i ve[nic pre-
zent `n crea]ie. Sfântul
Ioan Casian zice c\ „`n-
treg v\zduhul este `nc\r-
cat de mul]imea duhuri-
lor necurate, care mi[un\
`ntre p\mânt [i cer, mi[-
cându-se f\r\ lini[te [i o-
dihn\, `ncât cu destul fo-
los pronia divin\ a sus-
tras vederii omene[ti ace-
le duhuri rele, (…) pentru
a nu produce o familiari-
tate d\un\toare [i o to-
v\r\[ie primejdioas\ `n-
tre oameni [i puterile ne-
curate ale v\zduhului.
Fiindc\ pentru duhurile
necurate nu exist\ nici
oboseal\ trupeasc\, nici
ocupa]ie de familie, nici
grij\ de traiul zilnic care
s\-i fac\ s\ renun]e vreo-
dat\ la lucrarea lor cea
rea“. Cel care se supune
duhului demonic devine
una cu acela, a[a cum cel
ce crede `n Iisus [i `mpli-
ne[te poruncile Lui de-
vine una cu El. Pentru a
nu c\dea prad\ celui r\u
se impune o continu\ ve-
ghe, ]inând candela credin-
]ei [i a rug\ciunii mereu
aprins\, dup\ cum ne `n-
deamn\ Domnul Hristos.
Adev\ratul r\zboi `n-
tre bine [i r\u se d\ `n i-
nima omului, r\zboi bine
ilustrat de Nicodim Aghi-
oritul, `n cartea numit\
„R\zboiul nev\zut“. De
aceea, conform `nv\]\tu-
rii Bisericii, linia de de-
marca]ie `ntre bine [i r\u
nu trece printre oameni
ori popoare, ci, `n primul
rând, prin inima fiec\-
ruia. De aceea, cea mai
mare lupt\ a omului tre-
buie angajat\ pe frontul
inimii. Nu `n afara noas-
tr\, ci `n\untru, blocând
din fa[\ orice aplecare
spre vorb\ ori fapt\ rea.
Sfin]ii P\rin]i spuneau
c\ `nainte de a ne dobor`
prin p\cat, Satan execut\
trei mi[c\ri de `nv\luire
foarte bine puse la punct.
Prin prima, larg\ [i r\b-
d\toare, ne adoarme `n lea-
g\nul uit\rii; `n a doua
mi[care ne de[teapt\ gri-
jile lume[ti, ab\tându-ne
de la grija de suflet, iar `n
cea de-a treia pune pati-
mile s\ strige prin gura
poftelor cât pot ele de tare.
A[adar, uitarea, ne`n-
grijirea de suflet [i pofta
sunt cele trei arme, foarte
eficiente, ale Satanei, ca-
re nu lucreaz\ direct asu-
pra noastr\ [i nici din ex-
terior, ci o face doar prin
p\catele pe care ni le su-
gereaz\ [i la care ader\m
voluntar.
Scopul lucr\rii diavo-
le[ti `n crea]ia lui Dum-
nezeu este unul distruc-
tiv. C\r]ile Noului Testa-
ment ne spun c\ el sus-
cit\ adesea posesiuni de-
monice (Fapte 10, 38) [i
poate pricinui multe sufe-
rin]e oamenilor, fiind me-
reu preg\tit s\ fac\ r\u
lumii (I Petru 5, 8). Se zice
c\ nu este doar opozantul
constant al lui Dumne-
zeu, ci [i imitatorul S\u,
motiv pentru care a pri-
mit epitetul de „Maimu-
]oiul lui Dumnezeu“. El
pretinde a fi slujit ca [i
Creatorul lumii, având
dintotdeauna altare [i
mul]i slujitori. Se [tie c\
are [i el destui adep]i `n
lume care se `ntrunesc `n
„loca[uri de cult“ speciale,
unde `l ador\ efectiv, ca
pe un dumnezeu.
Meseriile diavolului
Cre[tinul trebuie s\
con[tientizeze c\ Satan
dispune de un impresio-
nant arsenal de lupt\ pe
care-l folose[te `mpotriva
tuturor celor care-L m\r-
turisesc cu gura pe Hris-
tos-Dumnezeu [i `l slujesc
cu fapta. Patericul egip-
tean ne spune c\ Satan
are `n subordine slujitori
pe care-i trimite `n lume
ca s\-i ispiteasc\ pe oa-
meni, ]inând seama de pre-
dispozi]ia fiec\ruia spre o
anumit\ patim\. El a fost
numit de Hristos „Prin]ul
acestei lumi“, dar nu `n
sensul c\ lumea i-ar a-
par]ine pe deplin, deoare-
ce nu poate s\ se substitu-
ie lui Dumnezeu, ci doar
`n ideea c\ el nu va avea
niciodat\ acces la ceruri,
la lumea lui Dumnezeu.
Cea dintâi tenta]ie, ne
spune Biblia, de care a
f\cut uz Satana [i care i-a
reu[it pe deplin a fost
`ndoiala, ne`ncrederea `n
Dumnezeu.
Astfel, diavolul, dup\
ce te convinge s\ te `n-
doie[ti de bine [i de ade-
v\r, [i mai ales dup\ ce ai
s\vâr[it un p\cat, vine [i
te acuz\, f\cându-te s\ te
`ndoie[ti de iertare, `n-
demnând la nerecunoa[-
terea [i nem\rturisirea
r\ului f\cut.
Denis de Rougemont
zice c\ diavolul a fost nu-
mit „legiune“ datorit\ ca-
pacit\]ii sale de a se de-
ghiza [i infiltra `n absolut
toate compartimentele vie-
]ii omene[ti, vorbind de
prezen]a diavolului `n
politic\ prin „diavolul de-
mocrat“, `n teologie prin
„diavolul teolog“, `n lite-
ratur\ prin „diavolul scri-
itor“, iar domeniul `n care
are cel mai mare succes
este sexualitatea, fiindc\
deturneaz\ adev\ratul
scop al acesteia corupând
min]ile [i inimile oame-
nilor. Diavolul este cu
atât mai primejdios cu
cât nu suntem `n stare
s\-l depist\m, nu `n rea-
litatea fiin]ei sale, c\ci
astfel nu am p\c\tui
niciodat\, ci `n p\cat.
Atât de evident
[i, totu[i,
aproape insesizabil
Ucenicii lui Iisus n-au
putut s\-l mai vindece pe
cel demonizat, cum f\cu-
ser\ alt\dat\, tocmai pen-
tru c\ au c\zut `n p\catul
p\rerii de sine, iar Iisus a
vrut s\ le dea o lec]ie de
smerenie, s\ nu se mai
laude cu puterea altuia.
Dac\ vor ca pe viitor s\
aib\ succes `n `ncle[tarea
cu demonii, e nevoie de
un minimum de efort
adic\ de o sporire a cre-
din]ei prin mai mult post
[i rug\ciune.
La final, `ntrebarea
care se pune este: ce se
poate face `mpotriva unei
atât de mari primejdii
atât de evident\ dar, pa-
radoxal, aproape insesiz-
abil\?
S\ facem exact ceea ce
ne-a `nv\]at Domnul:
adic\ s\ postim mai mult
[i s\ ne rug\m ne`ncetat,
dac\ vrem s\ avem sor]i
de izbând\ `n confrun-
tarea cu cel r\u. Sfântul
Asterie al Amasiei spu-
nea c\ `ngerii buni devin
p\zitorii apropia]i ai ca-
sei celui ce poste[te, iar ai
casei celui ce petrece `n
desf\t\ri, mai ales `n
timpul postului celui de
patruzeci de zile, p\zitori
devin demonii. La rândul
s\u, ca un mare postitor
ce a fost, Sf. Vasile cel
Mare adaug\: demonii nu
`ndr\znesc s\-i atace pe
cei ce postesc, iar `ngerii p\-
zitorii vie]ii noastre stau
cu pl\cere lâng\ cei care `[i
cur\]\ sufletul cu post. a
6 Duminic\, 18 martie 2007
Documentar
La echinoc]iul de prim\var\, ou\le „stau `n picioare“
a Echinoc]iul este momentul când ziua [i noaptea sunt egale `n orice loc de pe p\mânt a Acum, Soarele,
`n mi[carea sa aparent\ pe cer, se afl\ exact pe ecuatorul ceresc a Echinoc]iul de prim\var\ este momentul când Soarele
traverseaz\ ecuatorul ceresc, trecând din emisfera cereasc\ sudic\ `n cea nordic\, [i are loc `n jurul datei de 21 martie
a Acest punct de intersec]ie a elipticii cu ecuatorul ceresc se nume[te punct vernal (de la latinescul „vernalis“ # prim\var\)
a ~n acest an, echinoc]iul de prim\var\, dup\ timpul universal, `nregistrat `n emisfera nordic\, are loc pe 21 martie la ora 00:07 a
Echinoc]iul de prim\var\
este data `n care, oficial,
vine prim\vara `n emisfera
nordic\. La momentul echi-
noc]iului de prim\var\,
Soarele traverseaz\ ecua-
torul ceresc trec=nd din e-
misfera sudic\ a sferei ce-
re[ti `n cea nordic\. Atunci
c=nd Soarele se afl\ `n acest
punct, numit punct vernal,
el descrie mi[carea diurn\
`n lungul ecuatorului ceresc,
fenomen ce determin\ egali-
tatea duratei zilei cu cea a
nop]ii, indiferent de latitu-
dine. La data echinoc]iului de
prim\var\, Soarele r\sare `n
punctul cardinal est [i apune
`n punctul cardinal vest.
~ncep=nd de la aceast\
dat\, durata zilei va fi `n
continu\ cre[tere, iar cea a
nop]ii `n sc\dere, p=n\ la
data de 21 iunie, c=nd va
avea loc momentul solsti]iu-
lui de var\, atunci c=nd va fi
cea mai mare zi [i cea mai
scurt\ noapte.
Ziua egal\ cu noaptea?
Echinoc]iu sau echilux?
De[i se spune c\ echinoc-
]iul este momentul `n care
ziua este egal\ cu noaptea
(latinescul „aequus“ - egal [i
„noctium“ - noapte sau „nox“
- nop]i), de fapt, la echinoc-
]iu ziua este mai lung\ de-
c=t noaptea. ~n mod obi[nu-
it, ziua este definit\ ca fiind
perioada `n care lumina soa-
relui ajunge pe suprafa]a
p\m=ntului. Discul soarelui
este deasupra orizontului [i
r\sp=nde[te lumin\.
Totu[i, datorit\ faptului
c\ atmosfera reflect\ lumi-
na soarelui, aceasta apare
`nainte ca discul solar s\ se
vad\ deasupra orizontului.
Din acest motiv, razele a-
jung pe p\m=nt chiar `nain-
te ca soarele s\ r\sar\. A-
ceste efecte fac `n a[a fel c\
ziua dureaz\ cu 14 minute
mai mult dec=t noaptea, la
ecuator [i chiar mai mult
spre poli.
Adev\rata egalitate `ntre
zi [i noapte are loc la c=teva
zile spre iarn\, `n cazul fie-
c\rui echinoc]iu, mai devre-
me la cel de prim\var\, mai
t=rziu la cel de toamn\. Ast-
fel, de aici a ap\rut [i denu-
mirea de echilux (equilux)
care reprezint\ adev\rata
egalitate `ntre durata unei
zile [i a unei nop]i, `n timp
ce la echinoc]iul de prim\-
var\, de exemplu, ziua este
pu]in mai mare dec=t noap-
tea [i invers la cel de toam-
Echinoc]iul de prim\var\ este data `n care, oficial, vine prim\vara `n emisfera nordic\. La momentul
echinoc]iului de prim\var\, Soarele traverseaz\ ecuatorul ceresc, trec=nd din emisfera sudic\ a sferei
cere[ti `n cea nordic\. Atunci c=nd Soarele se afl\ `n acest punct, numit punct vernal, el descrie
mi[carea diurn\ `n lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determin\ egalitatea duratei zilei cu cea a
nop]ii, indiferent de latitudine. ~ncep=nd de la aceast\ dat\, durata zilei va fi `n continu\ cre[tere, iar
cea a nop]ii `n sc\dere, p=n\ la data de 21 iunie, c=nd va avea loc momentul solsti]iului de var\.
n\. Astfel, prin conven]ie,
echilux este ziua c=nd r\s\-
ritul [i apusul se afl\ la o
distan]\ de 12 ore fiecare.
Echinoc]iul este un mo-
ment unic `n timp, nu du-
reaz\ chiar pe parcursul
unei zile `ntregi. Totu[i, tre-
cerea Soarelui deasupra e-
cuatorului dureaz\ 12 ore
astfel `nc=t ziua echinoc]iu-
lui va dura 12 ore, iar noap-
tea la fel, [i cu o diferen]\ de
doar c=teva minute.
Un aspect interesant, `n
leg\tur\ cu echinoc]iul este
c\ sunt 94 de zile de la sol-
sti]iul de var\ din iunie,
p=n\ la solsti]iul de toamn\
din septembrie [i doar 89 de
zile de la solsti]iul de iarn\
din decembrie, p=n\ la
echinoc]iul din martie.
Anotimpurile nu sunt e-
gale `n lungime din cauza
vitezei variabile a P\m=n-
tului `n jurul Soarelui.
De[i momentul echinoc-
]iului nu este fixat, el cade
aproximativ cu [ase ore mai
t=rziu `n fiecare an, astfel
c\ urc\ spre durata unei zi-
le `ntregi o dat\ la patru
ani, numai c\ se rea[eaz\,
apoi, ziua fix\ datorit\ occu-
ren]ei anului cu o zi `n plus.
~n mod obi[nuit, echinoc-
]iul [i solsti]iul cad `n zilele
de 20 martie, 21 iunie, 22
septembrie [i 21 decembrie,
totu[i datorit\ orelor care se
adun\ se `nt=mpl\ ca datele
solsti]iului [i echinoc]iului
s\ fie [i pe 21 martie, 22 iu-
nie, 23 septembrie, 22 de-
cembrie.
Ora de var\ a fost ideea
lui Benjamin Franklin
Dup\ ce are loc echinoc-
]iu, se va trece la ora de va-
r\. Ideea privind introduce-
rea orei de var\ `i apar]ine
lui Benjamin Franklin, `n a-
nul 1784, care, `n eseul „An
Economical Project“, a ar\-
tat cum se poate economisi
uleiul folosit la l\mpile de
iluminat de pe str\zi. Iar
una din metode era chiar in-
troducerea unei perioade de
timp `n timpul verii.
Astfel, la v=rsta de 78 de
ani, Benjamin Franklin stu-
dia modul `n care l\mplile
cu ulei produceau lumin\ [i
eficien]a acestora. ~ntr-o di-
minea]\, omul de [tiin]\ s-a
trezit la ora [ase surprins de
c=t de mult\ lumin\ era
afar\, [i de[i credea c\ sunt
l\mpile care luminau, era
chiar soarele care tocmai
r\s\rea la orizont.
Astfel c\ ideea lui Frank-
lin a fost preluat\ William
Willett, un constructor bri-
tanic care, la fel ca Frank-
lin, era mirat c\ la ora 6 di-
minea]a, chiar dac\ afar\
era lumin\, toate obloanele
caselor erau `nchise. ~ntr-un
pamflet scris `n 1907 a pro-
pus s\ se adauge 20 de mi-
nute `n fiecare duminic\ din
aprilie, [i s\ se scad\ aceste
minute `n duminicile lunii
septembrie. ~n anul 1908,
`ncercarea de a introduce a-
ceast\ regul\ `n Marea Bri-
tanie a e[uat.
Ideea introducerii orei de
var\ a ap\rut [i `n Germa-
nia care a introdus ora de
var\ `ncepand cu anul 1916
pentru perioada 30 aprilie -
1 octombrie. Britanicii au
preluat acest exemplu, dar
la ei ora de var\, de[i era in-
trodus\ tot din 1916 a fost
`n perioada 21 mai - 16
octombrie. Ulterior, au in-
trodus ora de var\ [i Belgia,
Danemarca, Fran]a, Italia,
Luxemburg, Olanda, Norve-
gia, Portugalia, Suedia,
Turcia [i Tasmania. ~n anul
1918, pe 19 martie, Statele
Unite a adoptat ora de var\,
dar `n 1919 s-a renun]at din
cauza opozi]iei fermierilor.
Aici, `n Statele Unite s-a
creat o mare confuzie din
cauz\ c\ fiecare stat avea
propria regula de introduce-
re a orei de var\, aceast\
situa]ie fiind reglementat\
`n 1966. ~n momentul de
fa]\, Rom=nia este printre
cele 70 de ]\ri care folosesc
ora de var\. Ora de var\ nu
este folosit\ `n ]\rile de la
Ecuator [i de la tropicul
Capricornului.
Printre ]\rile care nu au
introdus ora de var\ se nu-
m\r\ Japonia [i China.
~n Rom=nia, ora de var\
a fost introdus\ `n 1932,
`ntre 22 mai - 2 octombrie.
Din 1933 [i p=n\ `n 1940,
c=nd s-a renun]at la ea, la
ora de var\ se trecea `n
prima duminic\ din aprilie
[i ]inea p=n\ `n ultima du-
minic\ a lunii octombrie.
Reintroducerea orei de
var\ a avut loc abia `n anul
1979. P=n\ `n 1996, cu un-
ele excep]ii, ora de var\ era
de la sf=r[itul lunii martie
p=n\ la sf=r[itul lunii sep-
tembrie. Din 1997, ora de
var\ `ncepe cu ultima di-
minic\ din luna martie
p=n\ `n ultima duminic\
din luna octombrie. Anul
acesta, ora de var\ va `ncepe
de pe 25 martie p=n\ pe 27
octombrie.
Echinoc]iul de prim\var\
a fost o solu]ie pentru
calcularea datei Pa[telui
Calcularea datei Pa[telui
pentru cre[tini se face `n
func]ie de prima duminic\
dup\ prima lun\ plin\ ce
are loc dup\ echinoc]iul de
prim\var\.
Astfel, dac\ echinoc]iul
cade pe 21 martie, Pa[tele
poate avea loc `ncep=nd cu
data 22 martie. Regula pri-
vind introducerea datei `n
care cade Pa[tele av=nd ca
reper echinoc]iul de prim\-
var\, a fost introdus\ din
cauza numeroaselor discu]ii
care aveau loc `n primele
dou\ secole. Sinodul I de la
Niceea, `n 325 a hot\r=t c\
Pa[tele se va serba totdea-
una duminic\, iar aceast\
duminic\ va fi cea imediat
urm\toare lunii pline de
dup\ echinoc]iul de prim\-
var\. Totu[i, c=nd 14 Ni-
san (prima lun\ plin\ de
dup\ echinoc]iul de pri-
mavar\) c\dea duminic\,
Pa[tele trebuia serbat `n
duminica urm\toare, pen-
tru a nu coincide cu Pa[tele
iudeilor [i nici serbat `na-
intea acestuia.
Astfel, data Pa[telui este
fixat\ `n func]ie de dou\ fe-
nomene astronomice, unul
cu dat\ fix\, [i anume echi-
noc]iul de prim\var\, iar al-
tul variabil, `n func]ie de
mi[carea de rota]ie a lunii
`n jurul p\m=ntului [i anu-
me luna plin\ de dup\ echi-
noc]iul de primavar\, numi-
t\ [i luna plin\ pascal\. Da-
ta Pa[telui poate varia `n-
tr-un interval de 35 de zile,
`ntre 22 martie [i 25 aprilie.
Echinoc]iul `n lume
~n toat\ lumea sunt di-
verse moduri de a celebra
echinoc]iul. De[i se numesc
la fel dup\ luna `n care au
loc, echinoc]iul din martie
este cel de prim\var\ `n e-
misfera nordic\ [i cel de
toamn\ `n emisfera sudic\.
La fel se `nt=mpl\ [i `n ca-
zul echinoc]iului din luna
septembrie care pentru cei
din nord este cel de toamn\
iar pentru cei din sud e un
semn al prim\verii.
Dac\ pentru cre[tini e-
chinoc]iul de prim\var\ es-
te un reper `n fixarea datei
c=nd va avea loc Pa[tele,
echinoc]iul de prim\var\ a
reprezentat un reper [i pen-
tru alte culturi.
De exemplu, echinoc]iul
din martie este prima zi a
anului `n diverse calen-
dare, precum cel iranian
c=nd are loc [i festivalul
Norouz. Vechea mitologie
persan\ arat\ c\ Jamshid,
regele mitologic al Persiei,
a ajuns la tron `n aceast\
zi, astfel c\ `n fiecare an
sunt este celebrat acest mo-
ment prin festivit\]i care
dureaz\ dou\ s\pt\m=ni.
Pagin\ realizat\ de Oana RUSU
S\rb\tori asem\n\toare
au loc [i `n Azerbaijan,
Afganistan, India, Turcia,
Zanzibar, Albania sau alte
]\ri din Asia cental\.
~n Japonia, echinoc]iul de
prim\var\ este s\rb\torit
printr-o s\rb\toare na]iona-
l\ „Shunbun no hi“, timp `n
care se viziteaz\ morminte-
le familiei, prilej pentru a
aduna, `n acest mod, toat\
familia la un loc.
~n mai multe ]\ri arabe,
ziua echinoc]iului de prim\-
var\ este s\rb\torit\ Ziua
Mamei.
Unul dintre efectele cu-
noscute ale echinoc]iului es-
te `ntreruperea temporar\ a
comunica]iilor pe sateli]i.
Puterea mare a soarelui [i
radia]iile supra`ncarc\ cir-
cuitele sta]iilor de recep]ie de
pe p\m=nt cu mult\ g\l\gie
[i `n func]ie de m\rimea an-
tenei [i de al]i factori, se pe-
trec `ntreruperi temporare
ale circuitelor. Durata aces-
tor efecte variaz\ de la o or\
p\n\ la c=teva minute.
Se zice c\ ou\le
stau `n picioare
~n tradi]ia popular\ a
unor state europene, se spu-
ne c\ doar `n ziua echinoc-
]iului de prim\var\ (unii a-
daug\ [i echinoc]iul de
toamn\) un ou poate s\ stea
„`n picioare“, adic\ `n pozi]ie
vertical\. De[i pare mai
mult o glum\, foarte mult\
lume face acest experiment
`n aceast\ zi pentru a obser-
va dac\ este adev\rat.
Unora li se `nt=mpl\ s\
le reu[easc\ astfel c\ [i-au
postat experimentul pe in-
ternet pentru a putea fi con-
sultat [i de „sceptici“.
Astfel, cine dore[te s\ `n-
cerce acest experiment tre-
buie s\ [tie c\ echinoc]iul de
prim\var\ dup\ timpul
universal, `nregistrat `n e-
misfera nordic\ are loc `n
2007 pe 21 martie la ora
00:07, iar dac\ a ratat a-
ceast\ dat\ mai poate `ncer-
ca [i pe 20 martie ora 05:48
`n 2008, pe 20 martie ora
11:44 `n 2009 sau pe 20
martie ora 17:32 `n 2010. a
 Duminic\, 18 martie 2007 7
Biserica Ortodox\ Român\ sus]ine discu]iile pe tema unirii Bisericilor, eviden]iind,
Documentar `ns\, [i care sunt piedicile ecumenismului contemporan. Din punct de vedere
interconfesional, intrarea României `n Uniunea European\ este important\ nu doar
pentru viitorul ]\rii, ci [i pentru `ntreaga regiune. }\rile de tradi]ie [i cultur\ ortodox\
vor deveni tot mai numeroase `n cadrul Uniunii. S\ ne gândim doar la câteva ]\ri
ortodoxe, posibile viitoare membre UE: Serbia, Muntenegru, Bosnia, Macedonia.
jucat un rol deosebit `n

Religiile din România

Rezisten]\ [i re`nnoire
Prin aderarea la Uniunea European\, de la 1 ianuarie 2007,
România a `ntors o nou\ fil\, fundamental\ pentru istoria Biserica Ortodox\ este co-
vâr[itor majoritar\ `n }a-
sa. Astfel, `nc\ o ]ar\ majoritar ortodox\ `[i face intrarea `n ra Româneasc\ [i `n Mol-
institu]iile europene, `mpreun\ cu vecina sa, Bulgaria, dova, dar [i `n Transilvani-
al\turându-se Greciei, de asemenea o ]ar\ majoritar ortodox\, a, regiune cunoscut\ pen-
tru diversitatea etnic\, cei
dar membr\ UE `nc\ din 1981. Este un moment aparte
mai numero[i fiind maghia-
pentru Europa de sud-est, dar [i pentru Europa `ntreag\, rii [i sa[ii.
care dore[te o `nt\rire a vocii Bisericii Ortodoxe `n cadrul Biserica Ortodox\ Româ-
n\ a fost, `n secolul trecut,
Uniunii, voce care a apar]inut pân\ acum doar Greciei.
una dintre Bisericile Ortodo-
xe cele mai active `n lume.
otoman\, la fel ca vecinii de Re`nnoirea spiritual\ ac-
la sud. Remarcabile sunt di- tual\ la care contribuie cre-
de Olivier GILLET versitatea religioas\ a Ro- dincio[ii [i membrii ierar-
mâniei [i contactele inter- hiei demonstreaz\ vitalita-
Aderarea României este tea Ortodoxiei române[ti
confesionale, care au deve-
important\ pentru num\rul post-comuniste. De remar-
s\u mare de locuitori (apro- nit un lucru absolut firesc `n
decursul veacurilor. cat este [i faptul c\ Biserica
ximativ 23 de milioane), dar Ortodox\ Român\ a fost
[i pentru diversitatea reli- Intrarea României `n U-
niune va fi provocarea cea una dintre cele mai active
gioas\ [i etnic\, datorat\ Biserici din `ntregul bloc co-
confluen]ei dintre R\s\rit mai mare a Bisericilor din
aceast\ ]ar\, `n urm\torii munist, `n care statul a im-
[i Apus, dintre civiliza]iile de pus un control strict asupra
ani, ele fiind nevoite s\ se
extrac]ie latin\ [i greac\. cultelor [i autorit\]ilor reli-
România a cunoscut in- adapteze `ntr-un stat care
va trebui [i el s\ se alinieze gioase. Editurile acestei
fluen]a mai multor impe- Bisericii au tip\rit `n epoca
rii: bizantin, ]arist, austro- normelor [i directivelor eu-
ropene, `n chestiuni dintre comunist\ numeroase lu-
ungar [i otoman. Aceast\ cr\ri, reviste [i studii din di-
]ar\ posed\ o bog\]ie cul- cele mai diverse, dar mai
ales `n ceea ce prive[te re- verse domenii teologice,
tural\ incontestabil\, iar
spectul fa]\ de diversitatea precum: dogmatic\, spiritu-
actuala situa]ie a religiilor
[i libertatea confesionale ori alitate, istorie etc. Ast\zi,
[i Bisericilor r\mâne tribu- re`nnoirea spiritual\ este
tar\ situa]iei geopolitice. filosofic\. ~n sens opus,
]\rile Uniunii vor trebui s\ cel mai u[or de remarcat `n
mediul monahal [i `n In-
primeasc\ un dat nou: in-
~mbog\]ire a trarea unui nou membru de stitutele teologice din ]ar\.
proiectului european cultur\ esen]ial ortodox\, De asemenea, num\rul ti-
nerilor care au optat pentru
„bizantin\“, a[a cum a fost
}ar\ a Europei Orienta- [i `n cazul Greciei, `n urm\ preo]ie a cunoscut un con-
siderabil avânt, dup\ 50 de
le, dar de limb\ latin\, ea cu 25 ani. Aceast\ l\rgire a
este situat\ `n bazinul Uniunii cu teritoriul Româ- ani de ateism oficial.
danubian dar, cu toate aces- niei are ca [i consecin]\ o
tea, este considerat\ de unii extraordinar\ `mbog\]ire a Problemele dintre
o ]ar\ balcanic\, poate pen- proiectului european, politic
ortodoc[i [i
tru c\ a cunoscut influen]a [i social.
greco-catolici
~n România exist\, pe
lâng\ Biserica Ortodox\
majoritar\, numeroase cul-
te [i asocia]ii religioase. ~n
timpul comunismului erau
recunoscute de c\tre stat
15 culte; `ns\ odat\ cu re-
instaurarea libert\]ii, du-
p\ Revolu]ia din 1989, pei-
sajul religios s-a diversifi-
cat semnificativ.
România are ast\zi do-
u\ culte catolice importan-
te, Biserica Catolic\ Româ-
n\, care reune[te credin-
cio[i români [i maghiari, [i
Biserica Greco-Catolic\,
numit\ [i „catolic\ de rit
bizantin“, „Unit\“ sau „Bi-
serica Român\ Unit\“. A-
ceasta din urm\ este com-
pus\ din credincio[i români
care au fost la origine mem-
bri ai Bisericii Ortodoxe, dar
care au intrat sub autori-
tatea Romei `n anul 1700,
dup\ ce Transilvania a fost
recucerit\ de habsburgi, iar
otomanii au fost alunga]i.
Bisericile protestante,
calvine, unitariene [i luter-
ane, compuse din credin-
Coperta revistei „Unité des chrétiens“ cio[i maghiari [i sa[i, au
Transilvania, `n special `n
perioada renascentist\. A-
ceast\ regiune, care s-a
aflat sub st\pânire ungar\
timp de 1000 de ani, pân\
`n 1918, când a fost consti-
tuit\ România Mare, este
provincia româneasc\ ce
cunoa[te o diversitate `n
materie religioas\ cu totul
excep]ional\ `n Europa.
Tocmai diversitatea confe-
sional\ confer\ Transilva-
niei peisajul atât de carac-
teristic, ce `mbin\ armo-
nios edificii religioase de
stiluri diferite: ortodoxe,
catolice sau protestante.
Aceast\ diversitate a im-
pus, inevitabil, claselor
conduc\toare din secolul al
XVI-lea o important\ to-
leran]\ religioas\, care a
supravie]uit de-a lungul
veacurilor, pân\ `n zilele
noastre. Dar aceast\ regi-
une a fost, de asemenea, [i
terenul unor conflicte reli-
gioase, mai ales `ntre Bi-
serica Ortodox\ [i cea
Greco-Catolic\.
Aceste rivalit\]i au fost,
`n esen]\, cauzate de fap-
tul c\ Biserica Greco-Cato-
lic\ a fost considerat\ de
cea Ortodox\ ca un produs
al imperialismului austro-
ungar, pe un teritoriu orto-
dox. Conflictul, din p\cate,
otr\ve[te chiar [i ast\zi
rela]iile interconfesionale.
Ne`n]elegeri `ntre orto-
doc[i [i unia]i nu exist\
doar `n România, ci [i `n
alte ]\ri, unde coexist\ ast-
fel de comunit\]i, cum ar fi
Ucraina [i Bielorusia.
Recunoa[terea
Holocaustului
Numeroase Biserici [i
mi[c\ri religioase au ap\-
rut sau reap\rut `n Româ-
nia dup\ 1989. Aceste mi[-
c\ri, venite din str\in\ta-
te, fuseser\ interzise `n tim-
pul dictaturii, cum a fost ca-
zul Martorilor lui Iehova. (…)
Evreii din România au
constituit, pân\ la cel de-al
Doilea R\zboi Mondial,
una dintre cele mai impor-
tante comunit\]i evreie[ti
din Europa Central\ [i de
Est. Ast\zi, `ns\, num\rul
lor a fost considerabil dimi-
nuat, la aproximativ 17.000
de credincio[i. Rolul comu-
nit\]ii evreie[ti `n istoria
]\rii nu este deloc de negli-
jat. Politica statului român
a dat rezultate remarcabi-
le cu privire la recunoa[te-
rea Holocaustului din Ro-
mânia. Trebuie men]ionat
c\, `n anii ce au urmat revo-
lu]iei, subiectul a fost oco-
lit, ca `n majoritatea ]\ri-
lor foste comuniste. ~ns\ e-
volu]iile recente, `n ce pri-
ve[te reconcilierea diferite-
lor comunit\]i etnice sau
religioase ale ]\rii, sunt,
`ntr-adev\r, remarcabile.
Comunitatea musulma-
n\ este prezent\ mai ales
`n Dobrogea, `n special `n
`mprejurimile municipiu-
lui Constan]a. Aceast\ co-
munitate este integrat\
armonios `n cadrul statu-
lui român, nefiind cunos-
cute problemele majore
`ntâmpinate `n alte ]\ri
din sud-estul european.
Mo[tenitoare
a Bizan]ului
România se bucur\ de o
bog\]ie confesional\ apar-
te, determinat\ de mul]i-
mea Bisericilor care au
contribuit la istoria sa [i
care `nc\ `i mai marcheaz\
intens cultura. Totu[i, cum
afirma celebrul istoric ro-
mân interbelic, Nicolae Ior-
ga, România de]ine o mare
parte din mo[tenirea Bi-
zan]ului, iar Biserica Orto-
dox\ a jucat, `n aceast\
chestiune, un rol funda-
mental. (…)
~n contextul dialogului
religios contemporan, `n-
cerc\rile de apropiere din-
tre Bisericile din România
sunt foarte numeroase,
atât pe plan local, cât [i in-
terna]ional. Bisericile din
România particip\ la `n-
tâlnirile ecumenice de foar-
te mult\ vreme, trimi]ând
reprezentan]i la diferite
instan]e interna]ionale de
tip ecumenic.
La invita]ia PF P\rinte
Teoctist, Patriarhul Biseri-
cii Ortodoxe Române, `n
1999, România a fost vizi-
tat\ de papa Ioan Paul al
II-lea. La rândul s\u, Prea
Fericitul P\rinte Teoctist a
vizitat Roma `n 2002, fiind
primit de papa Ioan Paul
al II-lea la Vatican. De men-
]ionat sunt [i contactele
fructuoase dintre Biserica
Ortodox\ [i Bisericile pro-
testante, desf\[urate `n ul-
timele decenii. (…)
Ortodoc[ii vor fi tot
mai numero[i `n UE
Chiar dac\ Biserica Or-
todox\ a f\cut progrese, du-
p\ 1989, `n materie de ecu-
menism, persist\ o anumi-
t\ ne`ncredere, unii v\zând
`n dialogul ecumenic o for-
M\n\stirea Vorone] (jude]ul Suceava)
Olivier Gillet
m\ mascat\ de prozelitism
catolic sau neo-protestant.
Ortodoxia, `n principiu, es-
te favorabil\ unirii Biseri-
cilor, `ns\ cu respectarea
organiz\rii canonice [i a
eclesiologiei tradi]ionale.
Bisericile ortodoxe refuz\
recunoa[terea centralismu-
lui catolic, cât [i infailibili-
tatea papal\, propunând
un dialog interconfesional
[i o apropiere de Roma a-
vând ca premis\ de plecare
respectul autocefaliei [i in-
failibilit\]ii Bisericii, fun-
damente ce apar]in tradi-
]iei Bisericii R\s\ritene. (…)
Biserica Ortodox\ Ro-
mân\ sus]ine discu]iile pe
tema unirii Bisericilor, evi-
den]iind, `ns\, [i care sunt
piedicile ecumenismului
contemporan.
Din punct de vedere in-
terconfesional, intrarea Ro-
mâniei `n Uniunea Euro-
pean\ este important\ nu
doar pentru viitorul ]\rii,
ci [i pentru `ntreaga regi-
une. }\rile de tradi]ie [i
cultur\ ortodox\ vor de-
veni tot mai numeroase `n
cadrul Uniunii. S\ ne gân-
dim doar la câteva ]\ri
posibile viitoare membre
UE: Serbia, Muntenegru,
Bosnia, Macedonia.
~n acest context, Româ-
nia ar putea juca un rol a-
parte, din punct de vedere
religios, datorit\ „experien-
]ei“ sale interconfesionale,
cât [i datorit\ importan]ei
geopolitice din aceast\ par-
te a Europei. (n.r. articol pre-
luat din „Unité des chré-
tiens“, nr. 145/ianuarie
2007; traducere de Petru
Laz\r; intertitlurile apar-
]in redac]iei)

„Ca un izb\vitor al celor robi]i

Pelerinaj la Muntele Athos S\rb\toarea Sf=ntului Gheorghe `n Grecia [i celor s\raci folositor,
neputincio[ilor doctor, conduc\torilor
ajut\tor, Purt\torule de
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ Perioada: 18 - 28 aprilie 2007 biruin]\, Mare Mucenice Gheorghe,
v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat roag\ pe Hristos Dumnezeu s\
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai iubi]i [i cinsti]i sfin]i ai
la Muntele Athos, `n perioada 13 - 23 mai 2007. Ortodoxiei.
mântuiasc\ sufletele noastre.“

Dintree obieectiv ve meen]ioon\m: Tesalonic - Biserica „Sf. M. Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva“ v\ invit\, `n perioada 18 - 28 Aprilie 2007,
Mc. Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf. Anisia), Catedrala la pelerinajul „S\rb\toarea Sfântului Gheorghe“ `n ora[ul Levadhia - Grecia, unde se Informa]ii suplimentare
mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie Palama), Arcul lui p\streaz\ o parte din sfintele sale moa[te. pute]i ob]ine la num\rul
Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE ATHOS - M\n\stirile: Simonos Dintre obiective men]ion\m: Valea Tembe (izvorul [i Biserica Sf. Mc. Paraskevi), de telefon: 0232/276907,
Petras, Protaton, Xeropotamou, Kutlumusiu,Vatoped,
Complexul monahal Meteora (moa[tele Sf. Haralambie); Insula Evia: M-rea Sf. Cuv. la sediul
David (`nchinare la moa[tele Cuv. David, mormântul Fer. Stare] Iacov Tsalikis), Proko- Centrului de Pelerinaj
Pantokrator, Stavronikita, Iviron, Filotheu, Marea Lavr\,
pion (`nchinare la moa[tele Sf. Ioan Rusul), Makrimalis (`nchinare la moa[tele Sf. „Sf. Parascheva“
Schitul Prodromu; Nea Kallikratia. Partenie din Lampsakos), Levadhia - Participare la Sf=nta Liturghie [i `nchinare la
Pre]: 295 euro ^ 275 lei. din Ia[i: Bd. {tefan
mo[tele Sfântului Gheorghe, Atena (vizitare: Acropole, Pia]a Parlamentului, Catedrala cel Mare [i Sfânt
Seerv
viccii incclusee: transport cu microbuz; 1 noapte cazare la mitropolitan\); Insula Egghina (moa[tele Sf. Nectarie Taumaturgul); M-rrea Kato Xenia
Giurgiu; 3 nop]i cazare, mic dejun la hotel** `n Grecia; 5 nop]i nr. 16, `n curtea
(`nchinare la Brâul Maicii Domnului) - Tesalonic (moa[tele Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de Catedralei mitropolitane,
cazare la m\n\stiri `n Sf. Munte Athos; `nso]itor din partea Mir, moa[tele Sfintei Anisia, moa[tele Sf. Grigorie Palama), Ouranopolis (croazier\ `n ju-
Centrului de Pelerinaj. rul Sf. Munte Athos).
sau acces=nd site-ul:
Nu sunt incluse `n pre] - mesele de prânz [i cina; taxa de in- Pre]: 285 EURO ^ 185 lei. Servicii incluse: transport cu autocar clasificat **; transport www.centruldepelerinaj.ro.
trare `n Muntele Athos (25 euro); transportul `n Muntele cu ferryboat: Glyfa - Arghirocanstron, Pireu - Eghina, Eghina - Pireu; cazare `n regim V\ mul]umim [i v\
Athos (75 euro); asigurarea medical\. dublu, cu mic dejun, conform programului la hoteluri de3***, preot `nso]itor. a[tept\m!
 CM
YK

8 Duminic\, 18 martie 2007

Documentar
Sfântul Ioan Sc\rarul:

Sfin]enia `n 30 de pa[i singura ]int\ cu adev\rat

Cu privirea a]intit\ `n p\mânt, cu gândit [i monahii de la M\n\stirea important\ a vie]ii lor,
buzele cr\pate [i sandalele „Sf. Ecaterina“ de pe Muntele iar spiritul de sacrificiu
pentru convingerile insu-
scofâlcite de nisipul `ncins, Sinai. L-au primit cu bucurie, i-au flate de Evanghelie ig-
sec\tuit de oboseal\ [i de lipsa dat s\ m\nânce [i s\ bea dar, din nora, pur [i simplu, ame-
nin]\rile cruntelor per-
apei, un adolescent de 16 ani vorb\ `n vorb\, au `n]eles c\ era secu]ii. Logica cre[tin\
p\[ea istovit, urcând pantele vorba de un caz aparte. Tân\rul nu primar\ era foarte sim-
pl\: dac\ Hristos este
Muntelui Sinai, c\tre m\n\stirea venise `n pustiu ca s\ atrag\ Mântuitorul lumii, cre[ti-
din vârf. Hainele, de[i pr\fuite, `i aten]ia asupra lui, s\ dea o lec]ie nul nu are comoar\ mai
pre]ioas\ decât pe Hris-
tr\dau originea nobil\, iar faptul c\ p\rin]ilor, a[a cum urm\reau tos, cel `ntrupat [i `nviat.
nu era `nso]it de nimeni ar fi putut ceilal]i, dinaintea sa. Avântul monahismu-
lui, petrecut mai ales du-
face pe unii s\ cread\ c\ era unul Era anul 595, iar pe tân\r `l chema p\ mijlocul secolului al
dintre acei tineri rebeli care, din Ioan, supranumit mai apoi IV-lea, sugereaz\ c\ `n
Biseric\ se petrecuser\
când `n când, fugeau la „Sc\rarul“ sau „Sinaitul“. Un ni[te muta]ii. Atmosfera
m\n\stirile din pustiu, din cauza nume pe care Biserica nu avea de libertate instaurat\
dup\ 313 [i avantajele o-
ne`n]elegerilor cu p\rin]ii. A[a au s\-l mai uite vreodat\. ferite de calitatea de cre[-
tini, dup\ decretul lui
Teodosie I, au atras `n Bi-
Edictul de la Milan (313), cesc, separat de societate,
seric\, cu siguran]\, [i
prin care `mp\ratul Con- `n locuri inaccesibile sau persoane oportuniste ori
de Nicolae PASCAL stantin cel Mare (280- neinteresante centru cei indiferente fa]\ de identi- Sfântul Ioan Sc\rarul
Monahismul este una 337) recuno[tea legalita- mai mul]i? Dac\ arun- tatea lor religioas\. Cu
dintre minunile [i enig- tea Bisericii, [i Edictul de c\m o privire `n veacurile alte cuvinte, peste noap- de a p\stra aprins fiorul secolului al III-lea, `n
mele Bisericii. Nimeni nu la Tesalonic, promulgat anterioare, am putea g\si te, unii „au devenit tot str\mo[ilor, care i-au ur- rândul cre[tinilor din E-
CM
YK poate spune exact ce a de `mp\ratul Teodosie I ni[te indicii. atât de cre[tini, pe cât de mat lui Hristos, chiar gipt, concretizându-se `n
CM
YK

generat aceast\ mi[care.
Dac\ apari]ia monahis-
mului r\mâne o necunos-
cut\, dezvoltarea [i orga-
nizarea acestei forme de
tr\ire a spiritului evan-
ghelic sunt puse [i pe
seama unor evenimente
istorice. Cel mai adesea
sunt men]ionate dou\:
(379-395), prin care cre[-
tinismul devenea religie
de stat `n Imperiul Bi-
zantin.
Cum au putut deter-
mina dou\ m\suri atât
de favorabile Bisericii in-
tensificarea mi[c\rii mo-
nahale, organizarea unui
mod de via]\ duhovni-
Avântul monahismului
Modul de via]\ al pri-
milor cre[tini a fost apre-
ciat la superlativ de toate
genera]iile care au ur-
mat. Credin]a primilor
membri ai Bisericii f\cea
din persoana lui Hristos
p\gâni fuseser\ `nainte“
(Jaroslav Pelikan).
A[adar, dezvoltarea
monahismului trebuie `n-
]eleas\ [i ca o critic\ im-
plicit\ cauzat\ de sc\de-
rea râvnei din sânul Bise-
ricii. Nu era vorba de o
separare de restul Biseri-
cii, ci doar de o `ncercare
pân\ la martiriu.
Novicele `nva]\
tacticile „r\zboiului
nev\zut“
Primele forme ale unui
monahism semi-organi-
zat au ap\rut la sfâr[itul
comunit\]ile de la estul
Deltei Nilului, de la Ni-
tria, Kelia [i Sketis, co-
munit\]i care au fost, de
fapt, [i creatoarele Pate-
ricului egiptean.
Dup\ câteva genera]ii
de monahi, c\tre anul
450, comunit\]ile mona-
hale devin ]inta unor in-

ne, chiar dac\ ar vedea Am v\zut pe unii f\-

Treapta a zecea – Despre clevetire
Nimeni, socotesc, din-
tre cei ce judec\ s\n\tos
nu va t\g\dui c\ din ur\
[i ]inerea de minte a
r\ului se na[te clevetirea
(bârfa). De aceea s-a [i
rânduit aceasta dup\ p\-
rin]ii ei, ca `ntr-un lan].
Clevetirea este fiica urii.
E o boal\ sub]ire, dar o
lipitoare gras\, ascuns\
[i t\inuit\, care suge [i
seac\ sângele iubirii. E
f\]\rnicia iubirii, pricinu-
itoarea `ntin\ciunii [i
poverii inimii.
Precum exist\ tinere
care fac cele rele f\r\ ru-
[ine [i exist\ altele, care
s\vâr[esc lucruri mai u-
râte decât cele dintâi, dar
pe ascuns [i mai cu ru[i-
ne, a[a se poate `ntâmpla
[i cu patimile de necinste.
Astfel de tinere sunt:
f\]\rnicia, viclenia, `n-
tristarea, ]inerea minte a
r\ului, clevetirea inimii.
Acestea spun una la
ar\tare, [i alta gândesc.
Am auzit pe unii cleve-
tind [i i-am certat. Dar
lucr\torii acestui r\u r\s-
pundeau `n ap\rarea lor
c\ fac aceasta din dra-
gostea [i din grija pentru
cel clevetit. Iar eu le-am
spus s\ `nceteze cu aceas-
t\ dragoste, c\ci nu min-
te cel ce a zis: „Pe cel ce
clevete[te `n ascuns pe a-
proapele lui, alung\-l“
(Ps. 100, 5). Dac\ spui c\-
l iube[ti, roag\-te `n tai-
n\ pentru el [i nu-]i bate
joc de om. C\ci acesta
este felul iubirii primit la
Domnul.
S\ nu-]i r\mân\ as-
cuns lucrul acesta [i te
vei trezi, ca s\ nu mai ju-
deci pe cel ce gre[e[te: Iu-
da era `n ceata ucenicilor,
iar tâlharul `n ceata
uciga[ilor. {i `ntr-o clip\
s-a f\cut o schimbare mi-
nunat\ `ntre ei.
De voie[te cineva s\ bi-
ruiasc\ duhul clevetirii,
s\ nu `nvinov\]easc\ pe
cel ce a gre[it, ci pe dracul
care l-a ispitit. C\ci ni-
meni nu voie[te s\ p\c\-
tuiasc\ fa]\ de Dumne-
zeu, chiar dac\ to]i p\c\-
tuim f\r\ s\ ne for]eze
cineva.
Am v\zut pe unul p\-
c\tuind pe fa]\ [i poc\in-
du-se `n ascuns. {i pe cel
ce l-am osândit ca curvar
l-am aflat socotit la Dum-
nezeu neprih\nit, pentru
c\ ~l `mblânzise cu ade-
v\rat prin `ntoarcerea sa.
S\ nu te sfie[ti nicio-
dat\ de cel ce clevete[te
pe aproapele fa]\ de tine.
Mai degrab\ zi c\tre el:
„~nceteaz\, frate! Eu `n
fiecare zi fac lucruri mai
rele ca el. {i cum pot s\-l
osândesc pe el?“. Prin
aceasta vei câ[tiga dou\
lucruri: cu un singur leac
te vei vindeca [i pe tine, [i
pe aproapele.
„A judeca `nseamn\
a r\pi cu obr\znicie
un drept al lui
Dumnezeu“
Una [i singur\ este
calea cea mai scurt\ din-
tre c\ile ce duc la iertarea
gre[elilor: s\ nu judeci,
dac\ e adev\rat cuvân-
tul: „Nu judeca]i [i nu ve]i
fi judeca]i“ (Matei 7, 1).
Pe cât este de str\in focul
de ap\, pe atât de str\in
este a judeca celui ce
voie[te s\ se poc\iasc\.
Chiar de ai vedea pe ci-
neva gre[ind `n ceasul
mor]ii, nici atunci s\ nu-l
condamni. C\ci necunos-
cut\ este oamenilor ju-
decata lui Dumnezeu.
Unii au f\cut gre[eli mari
`n v\zul tuturor, dar au
f\cut lucruri [i mai mari
`n ascuns. S-au `n[elat
deci iubitorii de osândiri,
prinzând fum `n loc de
soare.
Asculta]i la mine, as-
culta]i to]i controlorii cei
r\i ai altora. Dac\ e ade-
v\rat, precum [i este, c\:
„Cu ce judecat\ ve]i jude-
ca, cu aceea ve]i fi jude-
ca]i“ (Matei 7,2), negre[it
„Scara“ Sfântului Ioan a fost tradus\ `n numeroase limbi
`nc\ din Evul Mediu. ~n imagine, dou\ pagini de manuscris
cu icoana Sfântului Ioan Sc\rarul [i „Scara Raiului“
`n cele ce vom cleveti pe
aproapele `n acelea vom
c\dea, fie suflete[ti, fie
trupe[ti. {i altfel nu va fi.
Contabilii aspri [i a-
m\nun]i]i ai gre[elilor a-
proapelui sufer\ de a-
ceast\ patim\, pentru c\
nu [i-au adus niciodat\
aminte `n chip neminci-
nos [i deplin de gre[elile
lor. C\ci dac\ ar privi ci-
neva am\nun]it la p\ca-
tele sale, `nl\turând aco-
per\mântul iubirii de si-
ne, n-ar mai purta grij\
de nimic din cele ale vie-
]ii. Ar socoti c\ nu-i ajun-
ge timpul nici m\car
pentru a se plânge pe si-
râul Iordanului plin `n-
treg de lacrimi pornite
din ochii s\i.
Mi-am cercetat plânsul
[i n-am aflat `n el nici
urm\ de clevetire sau o-
sândire.
Dracii ne silesc fie s\
p\c\tuim, iar dac\ nu p\-
c\tuim, s\ judec\m pe cei
ce p\c\tuiesc, pentru c\
prin lucrul de al doilea s\
p\t\m pe cel dintâi. Cu-
noa[te c\ semnul cleveti-
torilor sau al pizma[ilor
este acesta: bârfesc [i
ponegresc cu pl\cere [i cu
u[urin]\ `nv\]\turile sau
faptele, ori `mplinirile
aproapelui, scufundându-
se jalnic `n duhul urii.
când pe ascuns [i ne[tiut
de lume tot felul de gre-
[eli [i, cu presupusa lor
cur\]ie, osândind aspru
pe cei ce s\vâr[eau unele
gre[eli mici la ar\tare.
A judeca `nseamn\ a
r\pi cu obr\znicie un drept
al lui Dumnezeu. Dar a o-
sândi este a-[i pierde
cineva sufletul.
Precum `nchipuirea de
sine poate pierde pe cel ce
o are chiar f\r\ alt\ pa-
tim\, tot a[a [i judecarea
altora, chiar de se afl\
singur\ [i de sine `n noi,
poate s\ ne piard\ defini-
tiv dac\ fariseul acela a
fost judecat numai din
aceasta (Luca 18, 14).
Culeg\torul de stru-
guri alege [i m\nânc\ nu-
mai boabe coapte [i nu
culege nimic din agurid\.
Mintea priceput\ [i `n]e-
leapt\ ia aminte cu sâr-
guin]\ la toate virtu]ile
pe care le vede la vreunii.
Cel f\r\ de minte `ns\ is-
code[te cele vrednice de
ocar\ [i lipsurile. Despre
aceasta s-a zis: „Iscodi-
t-au f\r\delegi, istovi-
tu-s-au n\scocind is-
codiri“ (Ps. 63, 6).
S\ nu osânde[ti chiar
de vezi cu ochii t\i. C\ci
de multe ori se `n[eal\ [i
ace[tia.
A fost treapta a zecea,
iar cel ce a biruit-o s-a
f\cut lucr\tor al dragos-
tei sau al plânsului (n.r. -
al plânsului care vine din
bucurie).
* Sf. Ioan Sc\rarul,
Scara dumn nezeiiesculuii urcu[,
`n „Filocalia sfintelor nevoin]e
ale des\vâr[irii“, volumul 9,
traducere din grece[te,
introducere [i note de Dumitru
St\niloae, Editura Humanitas,
Bucure[ti, 2002, pag 195-1 199.

CM
YK
 CM
YK

Duminic\, 18 martie 2007 9

~n anii de ucenicie petrecu]i lâng\ experimentatul Martirie, Ioan a `nv\]at
toate „secretele“ c\lug\riei. ~ndârjirea care-l determinase s\-[i `ndrepte pa[ii
c\tre Sinai, muntele unde Moise st\tuse odinioar\ de vorb\ cu Dumnezeu [i
unde primise Tablele Legii, nu l-a p\r\sit vreodat\, `nv\]ând tacticile
„r\zboiului nev\zut“, `n care, adesea, tu `nsu]i `]i e[ti [i prieten [i du[man.

vazii migratoare, motiv Faima „sfântului Sf. Ioan Sc\rarul, de[i

pentru care foarte mul]i
`[i p\r\sesc chiliile, c\u-
tând refugiu `n Delta Ni-
lului, `n Palestina sau `n
Muntele Sinai.
A[adar, pe Sinai exista
via]\ monahal\ de minim
100 ani atunci când Ioan,
`ntr-una din zilele anului
595, a ajuns la M\n\sti-
rea „Sfânta Ecaterina“.
Ce l-a `ndemnat pe tân\-
rul de numai 16 ani s\ re-
nun]e la familie [i pers-
pectivele oferite de socie-
tate, preferând, `n schimb,
via]a ascetic\, nu se poate
spune. Poate i-a m\rtu-
risit doar b\trânului
Martirie, care i-a devenit
`ndrum\tor pe calea
c\tre sfin]enie. Totu[i,
putem b\nui c\ Ioan
provenea dintr-o familie
nobil\ din Siria sau
Palestina, unde, cu sigu-
ran]\, a primit cea mai
bun\ educa]ie posibil\ `n
acele vremuri.
De la b\trânul Marti-
rie Ioan a `nv\]at c\ pen-
tru a ob]ine sfin]enia nu e
de ajuns doar s\ ]i-o do-
re[ti, ci e nevoie [i de
foarte mult efort, ca `n
orice lucru bine f\cut.
Dup\ patru ani de no-
CM
YK viciat, tân\rul este primit
din Sinai“ ajunge
pân\ la Roma
Dup\ moartea c\lug\-
rului Martirie, petrecut\
dup\ 19 ani de la venirea
sa `n m\n\stire, Ioan ho-
t\r\[te s\ se dedice [i
mai mult rug\ciunii [i
contempla]iei, retr\gân-
du-se `ntr-o chilie s\pat\
`n munte, la o distan]\ de
câ]iva kilometri de m\-
n\stire. Despre aceast\
perioad\ din via]a sfântu-
lui nu [tie nimeni detalii.
De[i era ultimul lucru pe
care [i l-ar fi dorit, faima
lui Ioan a crescut `ntr-atât
`ncât a devenit o ade-
v\rat\ autoritate duho-v-
niceasc\ `n timpul s\u.
Dup\ 40 ani de via]\ `n
singur\tate, `ntrerupt\
doar de c\l\toriile la m\-
n\stire, pentru primirea
sfintei `mp\rt\[anii, [i de
vizitele unor monahi care
c\utau sfat [i l\murire,
Ioan a fost ales de c\lu-
g\rii de la m\n\stirea
din vârful muntelui Sinai
[i de siha[trii care tr\iau
prin `mprejurimi, s\ le fie
`ntâist\t\tor. Avea aunci
75 ani.
Se spune c\ `n unul din
anii când Sfântul Ioan
era o persoan\ modest\,
c\reia nu-i pl\cea s\ vor-
beasc\ prea mult despre
sine, trezise atâta ad-
mira]ie, `ncât se auzise
despre el pân\ la Roma.
A[a se face c\ `nsu[i papa
i-a trimis o mare sum\ de
bani, pentru a-i folosi la
`ntre]inerea spitalului
m\n\stirii sau pentru a
ajuta pelerinii veni]i de
departe.
Necesitatea unui
tratat de `ndrumare a
vie]ii duhovnice[ti
Idealul ascetic mona-
hal se bucura `n acele
vremuri de atâta cinste `n
rândul cre[tinilor mireni,
`ncât mul]i dintre ei se
hot\rau s\ renun]e la
via]a din lume [i s\-[i
dedice restul zilelor doar
lui Hristos. Totu[i, aflu-
xul mare de novici a fost
`nso]it [i de unele com-
plica]ii.
Dac\ dup\ modelul
vechi, fiecare monah b\-
trân avea câte un tân\r
`nv\]\cel pe care-l de-
prindea cu tainele asce-
zei, `nmul]irea num\ru-
lui tinerilor `n m\n\stiri
a ridicat problema unei
„Scara“ Sfântului Ioan a
inspirat una dintre cele
mai cunoscute teme din
iconografia cre[tin\,
prezent\ `n numeroase
biserici: „Scara Raiului“.
Reprezentarea pictural\ a
operei Sfântului Ioan
Sc\rarul `nf\]i[eaz\ o
scar\ a[ezat\ pe p\mânt
[i sprijinit\ de Ceruri. Pe
ea `nainteaz\ monahii,
pentru a ajunge la Hristos,
care-i `ntâmpin\ la cap\tul
superior. Printre cei care
par siguri pe ei, `naintând
hot\rât pe treptele sc\rii,
sunt [i unii care abia se
mai ]in de scar\ ori las\
impresia c\ vor c\dea la
urm\torul pas. De jur-
`mprejurul sc\rii mi[un\
diavolii, care ]intesc cu
s\ge]i ori aga]\ cu arcane
pe monahii neaten]i la
via]a lor duhovniceasc\.
De[i mai discre]i decât
diavolii, `ngerii p\zitori
sunt [i ei prezen]i `n
icoan\, `ncurajându-i pe
cei afla]i `n grija lor
te mare de M\n\stirea de[i el nu este `n stare s\ mene suflete[ti. Tot da-
Sinai. {i-a dat seama, `nve]e pe al]ii, aflându-se torit\ succesului de care
CM
`ns\, c\ o asemenea ope- `nc\ la vârsta la care el s-a bucurat, „Scara“ a fost YK

`n rândul c\lug\rilor, ho-
t\rât mai mult ca oricând
c\ via]a sa nu valoreaz\
nimic dac\ nu o va dedica
exclusiv lui Hristos.
~n anii de ucenicie pe-
trecu]i lâng\ experimen-
tatul Martirie, Ioan a `n-
v\]at toate „secretele“ c\-
lug\riei. ~ndârjirea care-l
determinase s\-[i `ndrep-
te pa[ii c\tre Sinai, mun-
tele unde Moise st\tuse
odinioar\ de vorb\ cu
Dumnezeu [i unde pri-
mise Tablele Legii, nu l-a
p\r\sit vreodat\, `nv\-
]ând tacticile „r\zboiului
nev\zut“, `n care tu `n-
su]i `]i e[ti [i prieten [i
du[man.
era stare] la „Sfânta Eca-
terina“ s-ar fi ab\tut o se-
cet\ teribil\ `n `mpreju-
rimi, `n Palestina [i Ara-
bia, pericolul foametei de-
venind tot mai amenin-
]\tor. Cum toat\ lumea
auzise despre „sfântul din
Sinai“, au trimis soli pâ-
n\ la el la m\n\stire, s\-
l `ntrebe ce-i de f\cut.
Cum era [i de a[teptat,
Ioan i-a `ndemnat s\ se
roage cu credin]\ lui
Dumnezeu c\ci, cu sigu-
ran]\, nu vor fi trecu]i cu
vederea. {i, spun acelea[i
izvoare, c\, `ntr-adev\r,
nu dup\ mult\ vreme a
plouat, semn c\ sfatul
sfântului a fost cu folos.
noi maniere de educare a
acestora, mai sistematice.
Din acest motiv s-a sim]it
nevoia compunerii unui
„tratat de `ndrumare a
vie]ii duhovnice[ti“, un
manual care s\-i ajute
mai ales pe stare]ii de
m\n\stiri cu mul]i c\lu-
g\ri tineri. Cu alte cu-
vinte, era necesar\ o teo-
retizare a experien]ei do-
bândite de monahi `n cele
câteva secole de „atletism
duhovnicesc“.
Ideea alc\tuirii unui
`ndrumar pentru tinerii
novici i-a venit stare]ului
M\n\stirii Raithu, si-
tuat\ pe ]\rmul M\rii
Ro[ii, la distan]\ nu foar-
r\ nu putea fi scris\ de
oricine, ci doar de un mo-
nah `n]elept [i cu expe-
rien]\ ascetic\, dar, toto-
dat\, [i bun cunosc\tor al
psihologiei [i firii ome-
ne[ti. De departe, cel mai
capabil `n epoc\ pentru
un astfel de demers era
Sfântul Ioan, stare]ul
M\n\stirii Sinai.
Despre sfin]enie,
`n 30 de pa[i
Primind scrisoarea sta-
re]ului de la Raithu, Ioan
a r\spuns cu modestie c\
se va str\dui s\ `mplin-
easc\ porunca primit\,
`nsu[i `nva]\ de la al]ii.
Pentru a se face cât
mai bine `n]eles `n expli-
carea complexului drum
spre dobândirea sfin]eni-
ei, Ioan a imaginat pro-
gresul duhovnicesc ca pe
o scar\, iar fiecare treap-
t\ reprezenta o virtute.
~n total, a imaginat 30 de
trepte, dup\ num\rul a-
nilor pe care Mântuitorul
`i avea atunci când a `n-
ceput propov\duirea E-
vangheliei. Din acest mo-
tiv, cartea scris\ de Ioan,
stare]ul M\n\stirii Sinai
s-a numit „Scara“, iar au-
torul ei a r\mas cunoscut
`n veacurile ce au urmat
ca „Ioan Sc\rarul“.
Acurate]ea cu care
sunt prezentate ispitele
`ntâmpinate de cei anga-
ja]i `n drumul spre des\-
vâr[ire, cât [i remediile
propuse de Sfântul Ioan
`n „Scara“, au provocat
un extraordinar interes
pentru aceast\ lucrare,
nu doar `n epoc\, ci pân\
`n zilele noastre. „Scara“
a devenit o fascinant\
lectur\ nu numai pentru
c\lug\ri, dar [i pentru
cre[tinii care interesa]i
de cre[terea duhovniceas-
c\ [i de mai buna `n]ele-
gere a complexelor feno-
introdus\ [i `n slujbele
Bisericii, la m\n\stiri ci-
tindu-se `n `ntregime, pe
durata Postului Mare.
Sfântul Ioan, la
cap\tul „sc\rii“
Ap\sat de povara b\-
trâne]ilor, dup\ patru ani
de st\re]ie la m\n\stirea
de pe Muntele Sinai,
Sfântul Ioan Sc\rarul, `n
vârst\ de aproape 80 ani,
hot\r\[te s\ plece din
nou `n singur\tate la
chilia sa, unde `[i petre-
cuse cea mai mare parte a
vie]ii sale, pentru a a[tep-
ta chemarea la Hristos.
Biografia Sfântului I-
oan Sc\rarul, scris\ dup\
câ]iva ani de la trecerea
sa la Hristos, de monahul
Daniel de la M\n\stirea
Raithu, nu con]ine foarte
multe am\nunte despre
via]a sa sfânt\. Cu toate
acestea, posteritatea l-a
considerat pe autorul
„Sc\rii“ ca pe unul dintre
cei mai mari sfin]i ai Bi-
sericii, pomenindu-l, an
de an, la data de 30 mar-
tie. Pe lâng\ aceast\ zi,
Sfântului Ioan Sc\rarul `i
este dedicat\ [i duminica
a IV-a a Postului Mare. a

M\n\stirea „Sfânta Ecaterina“ din Muntele Sinai

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARA-
MURE{, SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz
CM
YK
10
Raid
~nv\]\m s\ credem sau, pur
[i simplu, sim]im credin]a?
~nv\] s\ cred sau simt credin]a,
pur [i simplu? Aceasta este
principala `ntrebare pe care am
adresat-o intervieva]ilor no[tri
din aceast\ s\pt\mân\. Cei mai
mul]i dintre ei ne-au spus c\
am=ndou\ sunt legate una de
Aguri]a Coman, 72 de
ani, a lucrat `n comer]:
{i sim]im [i `nv\]\m, `n
aceea[i m\sur\. ~nv\]\m
de la Dumnezeu s\ fim
cinsti]i, s\ fim corec]i.
Sunt oameni care au fost
`nv\]a]i de mici copii s\
cread\, au fost `ndemna]i,
`ns\ nu-[i manifest\ cre-
din]a `n Dumnezeu. Dar
asta nu `nseamn\ c\ ei nu
simt. Eu am `n suflet cre-
din]a nu numai `n Dumne-
zeu, ci [i `n to]i sfin]ii.
Cred [i `n ajutorul Maicii
Domnului, al Sfintei Cuvi-
oase Parascheva [i al tu-
turor sfin]ilor care nu trec
cu vederea rug\ciunile
noastre. Credin]a `n cele
sfinte, `n Dumnezeu `]i d\
o putere neb\nuit\. Dum-
nezeu `]i d\ s\n\tate [i tot
El `]i ofer\ ajutorul de
care ai nevoie pentru a `n-
frunta greut\]ile pe care
le `nt=mpini. Puterea este
la El, nu la noi. Noi sun-
tem nimic, `ns\ El ne ]ine
pe p\m=ntul acesta.
Cristina, 19 ani, elev\:
Dup\ p\rerea mea, es-
te mai important s\ sim]i
dec=t s\ [tii, dar f\r\ s\
sim]i. Bine`n]eles c\ [i
credin]a se cultiv\ `n tim-
pul vie]ii, `ns\ este im-
portant ca orice facem
pentru Dumnezeu [i Bi-
seric\ s\ fie din inim\. A-
tunci `nseamn\ c\ crezi.
Ne manifest\m credin]a
prin rug\ciune, prin par-
ticiparea la sfintele sluj-
be. {i simt c\ Dumnezeu
este al\turi de mine dac\
eu cred [i dac\ m\ rog.
„Dac\ ai curaj,
te duce Dumnezeu
pe drumul cel bun“
Constantin Munteanu,
59 de ani, [ofer:
Credin]a se simte, ca
rezultat al educa]iei p\-
alta. Nu po]i sim]i sau nu po]i
sim]i corect dac\ cineva nu te-a
`nv\]at `nainte [i, la fel, nu cau]i
s\ `nve]i mai multe dac\ nu sim]i.
V\ invit\m s\ medita]i asupra
acestui subiect pornind de la
r\spunsurile de mai jos.
rinte[ti. Adic\ dac\ nu
`nve]i de la cineva, nu ai
cum s\ sim]i, pentru c\
nu [tii ce s\ sim]i. Deci,
depind una de alta. A-
ceasta este p\rerea mea.
A crede nu `nseamn\ nu-
mai a [ti c\ o for]\ divin\
te ajut\ atunci c=nd ai
nevoie, ci [i a respecta
r=nduielile biserice[ti, a
respecta `nv\]\turile Sfin-
]ilor P\rin]i [i bine`n]eles
a respecta istoria religiei,
scris\ `n at=tea c\r]i, de
secole. Acestea ne `nva]\,
iar dac\ le urm\rim `nv\-
]\m [i singuri. Dar c=nd
nu [tim a citi trebuie s\
ne `nve]e cineva, pentru
c\ vorbim de v=rsta de
c=nd am v\zut lumina
zilei p=n\ `ncepem s\
buchisim `ntr-o carte. Tot
ni[te dasc\li ne `nva]\.
Manifestarea credin]ei
este diferit\ de la om la
om. Nu-i musai s\ ar\]i
c\ respec]i cu sfin]enie
r=nduielile Bisericii, dac\
nu sim]i c\ a[a trebuie s\
faci. Nu trebuie s\ te dai
`n spectacol, s\ te rogi
f\]arnic, doar pentru a a-
r\ta c\ respec]i `nv\]\tu-
rile Bisericii. Crede, `n
orice loc ai fi! Fie c\ e[ti
`n sf=nta biseric\ sau `n
preajma ei, fie c\ e[ti `n
p\dure l=ng\ un copac.
Dac\ e[ti cu g=ndul la
Dumnezeu [i la cele r=n-
duite de Biseric\, b\nui-
esc c\ este acela[i lucru.
{i credin]a `n Dumnezeu
[i `n cele sfinte `l face pe
om s\ fie c=t mai `n]ele-
g\tor [i nu numai cu se-
menii lui, ci inclusiv cu
toate viet\]ile din jurul
lui, inclusiv cu natura,
vegeta]ia care este un fac-
tor deosebit pentru via]a
uman\.
Marian Olariu, 26 de
ani, t=mplar:
Greut\]ile din ziua de
azi te fac s\ cau]i s\ fii
mai aproape de Biseric\
[i s\ sim]i c\ Dumnezeu
te ascult\ [i te ajut\. Am
avut norocul de o educa]ie
religioas\ de mic copil [i
este mare lucru acesta.
~ns\ nu e necesar neap\-
rat s\ te `nve]e cineva s\
crezi, ci dac\ ai curaj, te
duce Dumnezeu pe dru-
mul cel bun. Ca s\ sim]i,
e necesar mai `nt=i s\ te
rogi. Acesta este princi-
„Degeaba sim]im, dac\ nu avem `n noi credin]\. Trebuie s\ mergem la
biseric\, s\ particip\m la slujbe, s\ facem fapte bune. C=nd vezi un om
aflat `n nevoi, `n necaz s\-l aju]i cu o vorb\, un sfat, s\-l `ndrumi spre
sf=nta biseric\. ~l aju]i cu bani, dac\ po]i, [i asta conteaz\ foarte mult.
palul mod de a ne mani-
festa credin]a. {i trebuie
s\ ne rug\m [i s\ facem
fapte bune nu numai
c=nd d\m de greu, ci tot
timpul, ca o mul]umire
pentru binefacerile rev\r-
sate de Dumnezeu asu-
pra noastr\. ~ns\, din p\-
cate, noi `l c\ut\m pe
Dumnezeu atunci c=nd
suntem `n necazuri. C=nd
ne este bine, trecem prin
biseric\, facem o cruce [i
mergem mai departe.
Corina Strat, 37 de ani,
economist:
Sim]i c\ trebuie s\
crezi, `ns\ mai `nt=i tre-
buie s\ `nve]i, s\-]i arate
cineva, s\ te `ndrume, c\
altfel e posibil s\ nu [tii
cum trebuie s\ crezi. Este
posibil s\ fii `nv\]at, dar
s\ nu ]ii cont de aceste
`nv\]\turi. {i cred c\ aici
intervin mai mul]i fac-
tori. {i via]a tumultuoas\
pe care o tr\im. Unul zice
c\ dac\ se roag\ [i nu pri-
me[te, renun]\ s\ se mai
roage. Oamenii care nu
simt `n profunzime vor e-
fectul imediat al rug\ciu-
nii lor, `ns\ e necesar\
jertfa, r\bdarea [i stator-
nicia. ~n concluzie, cre-
din]a se [i simte, dar se [i
cultiv\. Se leag\ una de
alta. P\r\rea mea este c\
nu este neap\rat s\
mergi la biseric\ ca s\ te
rogi. Po]i s\ te rogi [i aca-
s\, oriunde sau po]i s\
treci pe drum [i s\ te rogi.
Nu trebuie s\-]i afi[ezi
credin]a. De regul\, deve-
nim credincio[i sau ne
manifest\m credin]a a-
tunci c=nd d\m de greu [i
nu este bine deloc. Cerem
ajutor [i dac\ nu-l pri-
mim imediat, unii `[i
pierd n\dejdea.
„Degeaba [tii,
dac\ nu sim]i
ceea ce ai `nv\]at“
Mihai Boca, 60 de ani,
fost l\c\tu[ mecanic:
Degeaba sim]im dac\
nu avem `n noi credin]\.
Trebuie s\ mergem la bi-
seric\, s\ particip\m la
slujbe, s\ facem fapte
bune. C=nd vezi un om
aflat `n nevoi, `n necaz
s\-l aju]i cu o vorb\, un
sfat, s\-l `ndrumi spre
Toate acestea se fac pentru c\ a[a spune sufletul, glasul inimii.“
sf=nta biseric\. ~l aju]i cu
bani, dac\ po]i, [i asta
conteaz\ foarte mult.
Toate acestea se fac pen-
tru c\ a[a spune sufletul,
glasul inimii. E bine s\-i
mul]ume[ti lui Dumne-
zeu [i s\ te rogi mereu,
`ns\ mul]i se-ndreapt\
spre Dumnezeu doar a-
tunci c=nd au necazuri.
Atunci ei `ncearc\ [i prin
babe, prin vr\ji, `ns\ p=-
n\ la urm\ ajung la con-
cluzia c\ nu se pot t\m\-
dui dec=t prin credin]\.
Pentru c\ f\r\ Dumne-
zeu nimic nu este.
Valentina Ulman, 52
de ani, inspector Control
Tehnic [i de Calitate:
Credin]a pe care o sim-
]im am preluat-o de la bu-
nici, p\rin]i [i mergem `n
continuare. Chiar dac\ nu
am fi preluat-o, oricum am
fi sim]it-o, pentru c\ `n mo-
mentul `n care e[ti `ntr-un
necaz, e[ti `ntr-o situa]ie
care te face s\ suferi, sim]i
nevoia s\ te duci s\ te rogi.
Involuntar spui: „Doamne,
ajut\-m\!“. Chiar [i cel
care se declar\ ateu, c=nd
este `ntr-o situa]ie grea
tot spune „Doamne, aju-
t\-m\!“. Aici intervine
puterea sufletului [i in-
con[tient cere ajutorul lui
Dumnezeu.
Romic\ Borcea, 58 de
ani, fost mecanic de loco-
motiv\:
{i una [i alta, dar mai
`nainte de orice se simte.
Dumnezeu are grij\ s\ le
potriveasc\ pe toate dup\
cugetul fiec\ruia, ca s\-l
atrag\. {i `i d\ruie[te un
har. ~n orice domeniu de
activitate trebuie s\ exis-
te un har. Dac\ nu ai har,
dac\ nu ai pl\cere, `n
zadar faci acel lucru. A[a
[i cu credin]a. Degeaba
[tii, dac\ nu sim]i ceea ce
ai `nv\]at. Degeaba ci-
te[ti, dac\ nu ai harul de
a `n]elege [i de a sim]i.
Deci, mai `nainte trebuie
s\ ai harul `n]elegerii, c\
nu po]i sim]i a[a pe de rost.
Trebuie s\ ai harul, `ncli-
narea, aptitudinea [i mai
apoi vine studiul, dorin]a
de a studia. Deci, trebuie
mai `nt=i s\ sim]i c\ vrei
s\ [tii [i mai apoi s\ `nve]i.
Pentru c\ studiul poate fi
mai profund sau numai la
suprafa]\. {i aceasta ]ine
de modul nostru de per-
cep]ie, de educa]ie.
„Sim]ind ajutorul
lui Dumnezeu,
po]i s\ respec]i
sfaturile Bisericii“
Un c\l\tor, 56 de ani
Eu zic c\ sim]im, `ns\
prime[ti un imbold prin
Duminic\, 18 martie 2007
Valentina Ulman: „Credin]a pe care
o sim]im am preluat-o de la bunici,
p\rin]i [i mergem `n continuare. Chiar dac\
nu am fi preluat-o, oricum am fi sim]it-o,
pentru c\ `n momentul `n care e[ti
`ntr-un necaz, e[ti `ntr-o situa]ie care te face
s\ suferi, sim]i nevoia s\ te rogi.
Involuntar spui: «Doamne ajut\-m\!»“
educa]ia primit\ de mic cum sim]i. ~n primul
copil. Atunci `nve]i ce r=nd, cel mai important
este bine [i ce este r\u, mod de a ne ar\ta credin-
iar pe parcurs `nve]i s\ ]a este respectul fa]\ de
cel\lalt, a[a cum este el,
discerni, dup\ filtrul pro-
priu. {i asta cred c\ ]ine f\r\ a-i cere s\ fac\ pen-
tot de harul lui Dumne- tru tine ceea ce n-ai face
tu pentru el.
zeu. Cred c\ exist\ un
spirit superior care ne lu-
mineaz\, ne c\l\uze[te Daniel, 37 de ani, elec-
trician:
calea. Chiar dac\ majori-
tatea ne manifest\m ata- Credin]a se mo[tene[te.
Fiecare crede dup\ cum a
[amentul fa]\ de Biseric\
`n situa]iile de criz\, im- fost `nv\]at `n copil\rie [i
educat `n tinere]e. Mediul
portant este c\ ne `n-
drept\m rug\ciunea c\- `n care tr\ie[ti nu te ajut\
prea mult, mai ales `n ziua
tre Dumnezeu. {i aceasta
este o dovad\ a faptului de azi, c=nd este at=t de
periculos. Aici depinde de
c\ credin]a se simte. Tot
acest spirit, Duhul Sf=nt credin]a fiec\ruia, de cum
simte fiecare. {i aceast\
ne influen]eaz\ `n modul
nostru de a crede, poate [i credin]a `nseamn\ convin-
gerea permanent\ c\ e-
mediul `n care tr\im,
`ns\ nu `ntru totul. Cred, xist\ Dumnezeu [i c\ El
nu te las\ s\ cazi. {i tre-
mai degrab\, c\ omul este
buie s\ te rogi Lui ori de
cel mai important aici.
c=te ori sim]i nevoia.
Sunt oameni credincio[i
cu adev\rat, indiferent de
mediul `n care tr\iesc.
Eugenia, 59 de ani,
fost\ profesoar\
Se [i simte [i se `nva]\.
Po]i s\ ai `nclina]ii s\
Valentina Covaci, 22
crezi, dar dac\ nimeni
de ani, student\:
Eu cred c\ `nve]i mai nu-]i spune despre Dum-
`nt=i s\ crezi. {i apoi se nezeu, nu [tii ce s\ crezi
[i `n ce s\ crezi.
simte. De exemplu, eu
Cei care nu vor s\ au-
sunt catolic\ [i prima da-
t\ am `nv\]at s\ fiu o bu- d\ de `nv\]\turile Biseri-
cii nu simt sau nu vor s\
n\ catolic\. „Bun\“. E o
metafor\. Eu nu sunt simt\. Merg prea mult pe
„bun\“, dar aceast\ me- ideea de ra]iune, poate nu
las\ inima s\ vorbeasc\.
tafor\ te `nva]\ s\ fii bu-
n\ credincioas\. Dup\ Credin]a se manifest\ `n
primul r=nd prin rug\-
aceea te str\duie[ti s\ res-
pec]i cerin]ele. Dar cred ciune [i uneori nu ai dis-
pozi]ia sufleteasc\ de-a te
c\ se `nva]\ prima dat\.
Apoi, sim]ind ajutorul lui ruga, `ns\ trebuie totu[i
Dumnezeu, po]i s\ le res- s\ te rogi, ca s\ men]ii
pec]i. Cred c\, mai `nt=i, leg\tura cu Dumnezeu.
este important\ o educa- ~n felul acesta, Dumne-
]ie pe aceast\ latur\, du- zeu `]i d\ harul s\ crezi
p\ care po]i fi de acord sau `n continuare [i s\ te po]i
nu cu ea, `n func]ie de ruga. a
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
 Duminic\, 18 martie 2007
Pagina
de istorie
Criza rachetelor din Cuba
Criza este o stare de ruptur\ `n rela]iile dintre
state, `n esen]\ momentan\ [i tranzitorie, care
evolueaz\ `n func]ie de hot\rârile luate [i de
`mprejur\ri. O criz\ tip se desf\[oar\, de
regul\, `n patru faze: precriza, escaladarea,
destinderea [i impactul, adic\ rezultatul de
facto [i de jure al crizei.
de prof. univ. dr.
C\t\lin TURLIUC
~n literatura de spe-
cialitate criza rachetelor
din Cuba din anul 1962
este considerat\ „criza
perfect\“, construit\ `n
maniera unei tragedii
clasice, `n care diversele
faze se reg\sesc foarte
limpede asemenea actelor
unei piese de teatru. Pre-
criza corespunde rela]ii-
lor progresiv degradate
dintre Cuba [i Statele
Unite ale Americii .
CIA, autorizat\ s\
r\stoarne guvernul
cubanez
Momentul de debut al
acestei situa]ii a fost ge-
nerat de preluarea put-
erii, la Havana, de c\tre
Fidel Castro-Ruz, care la
16 februarie 1959 for-
meaz\ noul guvern. ~n
timp ce liderul cubanez se
declar\ marxist (de con-
junctur\, ini]ial) [i sta-
bile[te leg\turi diploma-
tice cu Moscova la 7 mai
1960, Washingtonul sus-
pend\ la 8 iulie acela[i
an, importurile sale de
zah\r cubanez, iar la 2
august decide un em-
bargo comercial general
asupra insulei. ~n sep-
tembrie, `n Cuba ajung
arme sovietice, iar `n pe-
rioada iulie – octombrie
1960, bunurile americane
– [i nu numai - din insul\
sunt na]ionalizate. De-a
lungul anului 1961 tensi-
unea cre[te, la 3 ianuarie,
Statele Unite `ntrerup
leg\turile diplomatice cu
guvernul cubanez, iar la
De la pace la r\zboi
Trecerea de la stadiul
de criz\ la cel de r\zboi
este u[urat\ `n patru
situa]ii: 1. Când exist\
un mare dezechilibru al
raporturilor de for]e de
natur\ a reduce costul
unui r\zboi [i, implicit,
incertitudinea deznod\-
mântului s\u. Statul
mai puternic este firesc
Ap\rarea antiaerian\ cubanez\, dotat\ cu rachete ruse[ti, a reu[it s\
doboare un avion american de spionaj, tip U2
14 aprilie bombardiere
americane atac\ bazele
aeriene cubaneze. ~n pe-
rioada 17-20 aprilie, de-
barcarea unor imigran]i
cubanezi preg\ti]i `n
Statele Unite, `n zona
Golfului Porcilor e[ueaz\
lamentabil [i r\sun\tor.
La 30 noiembrie, Agen-
]ia Central\ de Informa]ii
(CIA) este autorizat\ s\
declan[eze o opera]iune
cu scopul de a r\sturna
guvernul cubanez. La 15
iulie 1962, cargouri so-
vietice `nc\rcate cu in-
stala]ii militare [i rachete
p\r\sesc Marea Neagr\,
`ndreptându-se spre Cu-
ba. ~n august, instalarea
de rachete antiaeriene
SAM pe teritoriul cuba-
nez este adus\ la cuno[-
tin]a pre[edintelui ameri-
can John Fitzgerald Ken-
nedy, iar `n septembrie,
când, la Moscova se a-
nun]a majorarea ajutoru-
lui militar pentru Cuba,
trupele sovietice tocmai
debarcau [i se instalau pe
insul\.
Americanii denun]\
duplicitatea sovietic\
Aceste diverse mani-
fest\ri ale tensiunii cuba-
no-sovieto-americane se
integreaz\ situa]iei in-
terna]ionale generale, ca-
re produce `ngrijorare.
Data de 14 octombrie
1962 marcheaz\ ruptura
acestui echilibru precar,
caracterizat prin nume-
roase [i grave incidente,
prin informa]ii alarman-
te, prin mi[c\ri de trupe
[i de materiale militare.
CIA raporteaz\ pre[edin-
telui SUA faptul c\ sovi-
eticii construiesc o baz\
s\ nu se team\ de esca-
ladarea crizei, nici chiar
de r\zboi; 2. Când ins-
tabilitatea intern\ `n-
tr-unul sau mai multe
state este de natur\ a
`mpinge la r\zboi; 3.
Când un stat se vede a-
tacat sau amenin]at `n
ceea ce consider\ el e-
sen]ial pentru existen]a
sau supravie]uirea sa;
4. Când geografia `[i
Moscova manifesta o atitudine ferm\, [i-a pus for]ele armate `n alert\, iar navele
„comerciale“ care se deplaseaz\ spre Cuba primesc instruc]iuni de a ignora blocada
american\. ~n aceea[i zi, 23 octombrie, pre[edintele american semneaz\ o proclama]ie
[i o ordonan]\ prin care notific\ [i dispune executarea „carantinei“ cu `ncepere din ziua
de 24 octombrie. Se atingea, astfel, un punct de unde nu mai exista cale de `ntoarcere.
militar\ `n Cuba [i c\ a-
menajeaz\ pe insul\ ram-
pe de lansare pentru ra-
chete balistice cu raz\
medie de ac]iune. Infor-
ma]iile sunt apreciate ca
fiind extrem de grave, iar
pre[edintele J. F. Kenne-
dy hot\r\[te s\ ac]ioneze,
considerându-[i ]ara a-
menin]at\ [i suprema]ia
strategic\ [i nuclear\ a-
merican\ contestat\. ~n
acest context, trebuie am-
intit caracterul relativ al
crizelor interna]ionale.
~ntre Cuba [i SUA a e-
xistat o criz\ pentru c\
Statele Unite nu au accep-
tat situa]ia creat\ `n Cuba
prin venirea la putere a
revolu]ionarilor castri[ti.
Se poate afirma c\ dac\
administra]ia american\
ar fi admis prezen]a `n in-
sul\ a rachetelor sovietice,
a c\ror instalare nu era
contrar\, formal, dreptu-
lui interna]ional, criza nu
ar fi existat.
Escaladarea crizei de-
buteaz\ luni, 22 octom-
brie 1962. Pre[edintele
american, dup\ mai mul-
te `ntruniri ale celulei de
criz\, dup\ consultarea a
numero[i exper]i, roste[te
un important discurs te-
levizat `n care denun]\
duplicitatea sovietic\. To-
todat\, anun]\ instalarea
nu a unei blocade – casus
belli, act de r\zboi - ci a
unei carantine - termen
medical- `n jurul Cubei.
M\surile luate las\ s\ se
`n]eleag\ folosirea for]ei
armate, iar blocada, chiar
dac\ este deghizat\ `n
carantin\, este, de facto,
un act belicos. Aceste de-
cizii [i m\suri adoptate
puteau conduce fie la o
`nfruntare, fie la destin-
dere [i rezolvarea fazei
acute a crizei.
Moscova manifesta o
atitudine ferm\, [i-a pus
for]ele armate `n alert\,
iar navele „comerciale“
care se deplaseaz\ spre
Cuba primesc instruc-
]iuni de a ignora blocada
american\. ~n aceea[i zi,
23 octombrie, pre[edin-
tele american semneaz\ o
proclama]ie [i o ordonan-
]\ prin care notific\ [i
joac\ propriul rol `n a-
ceast\ dinamic\. Proxi-
mitatea teritorial\ poa-
te accentua `ngrijorarea
factorilor decizionali `n
fa]a caracterului imi-
nent al amenin]\rii, `n
momentul `n care tim-
pul disponibil pentru a
reac]iona se reduce la
maximum [i se accen-
tueaz\ riscul angaj\rii
de ostilit\]i.
dispune executarea „ca-
rantinei“ cu `ncepere din
ziua de 24 octombrie. Se
atingea, astfel, un punct
de unde nu mai exista
cale de `ntoarcere, iar
Moscova [i Washingtonul
riscau declan[area unui
cataclism mondial cu ur-
m\ri greu de anticipat.
Rachetele
se `ntorc acas\.
„Telefonul ro[u“
Punctul culminant al
fazei de escaladare a cri-
zei este atins la 24 oc-
tombrie când confrun-
tarea dintre cele dou\ su-
perputeri nucleare devine
iminent\. ~n seara zilei
de 24 octombrie, Comite-
tul de criz\ de la Was-
hington afla c\ unele va-
se sovietice, circa 20 la
num\r, s-au oprit sau fac
cale `ntoars\ spre portul
de plecare. Intervine, a-
cum, faza de destindere
care nu este `ns\ nici to-
tal\ [i nici definitiv\.
Rachetele continu\ s\
sta]ioneze `n Cuba [i, mai
mult, pot deveni foarte
rapid opera]ionale.
Secretarul General al
ONU cere Moscovei s\ `n-
ceteze trimiterea de arme
c\tre Cuba [i, `n acela[i
timp, solicit\ Washingto-
nului s\ suspende caran-
tina. Nichita Hru[ciov,
Imagine preluat\ de avioanele americane de spionaj,
care monitorizau amplasamentele lansatoarelor de rachete
Medii favorabile trecerii de la criz\ la r\zboi
Din punct de vedere
teoretic, precriza este ca-
racterizat\ printr-o cre[-
tere alarmant\ a peri-
colelor transform\rii di-
ferendului `ntr-un r\z-
boi. Raporturile interna-
]ionale se `n\spresc, de-
ciziile temerare [i nepl\-
cute se `nmul]esc, inci-
dentele armate sunt
semnalate sporadic. Mi-
litarii [i etajul decizio-
nal se agit\, iar unele
state cunosc divergen]e
cu poten]ial real de am-
plificare. Aceast\ situa-
]ie nu constituie `nc\ o
stare de criz\, iar rapor-
turile dintre actorii in-
terna]ionali nu sunt
marcate de o febril\ sta-
re de urgen]\. ~n aceas-
primul secretar al P. C. U.
S., r\spunde afirmativ so-
licit\rii iar pre[edintele
J. F. Kennedy refuz\. Ni-
mic nu se hot\r\[te, `ns\
pozi]ia american\ se
`n\spre[te [i `ncepe o
nou\ faz\ de escaladare.
Apare [i un prim angaja-
ment armat al crizei: un
avion spion american, de
tip U2, este doborât de
ap\rarea antiaerian\ cu-
banez\ dotat\ cu rachete
ruse[ti, iar alte dou\
aparate americane sunt
interceptate.
A doua destindere in-
tervine aproape imediat.
~ntr-un mesaj radiodi-
fuzat, Nichita Hru[ciov
propune un aranjament
care viza retragerea ra-
chetelor sovietice din Cu-
ba `n schimbul asigur\rii
c\ insula nu va fi inva-
dat\ de c\tre SUA, care
vor trebui, `n plus, s\ re-
trag\ [i rachetele nu-
cleare de tip Jupiter am-
plasate `n Turcia [i care
vizau direct teritoriul U.
R. S. S. Pre[edintele ame-
rican, J. F. Kennedy r\s-
punde propunerii lide-
rului de la Kremlin, zece
ore mai târziu, printr-o
alocu]iune `n care se de-
clar\ de acord cu ter-
menii aranjamentului.
Impactul a vizat com-
promisul care `nlocuie[te
rezolvarea militar\ a cri-
zei. Statele Unite se ab-
t\ perioad\ care precede
ruptura, oricare ar fi di-
vergen]ele [i tensiunile,
r\zboiul nu este solu]ia
optim\ [i dezirabil\.
Precriza presupune
interac]iunea conflictua-
l\ a doi sau mai mul]i
actori la un nivel sc\zut.
Este o perioad\ de tensi-
une anormal\, dar limi-
tat\. Dac\ aceast\ faz\
nu este st\pânit\, con-
trolat\ [i reglat\ efi-
cient ea poate degenera
brusc, moment `n care
are loc ruptura. Aceasta
poate interveni sub trei
forme: fie o ac]iune os-
til\, de exemplu prelu-
area unui teritoriu drept
gaj de c\tre un stat `n
detrimentul altuia, un e-
11
C\t\lin Turliuc,
profesor universitar,
cercet\tor [tiin]ific gradul
I la Institutul de Istorie
„A. D. Xenopol“ - Ia[i
]ineau de la a nu invada
Cuba [i de la a ridica ca-
rantina, iar sovieticii o-
presc instalarea pe insul\
de rachete cu raz\ medie
de ac]iune [i consimt la
retragerea celor deja am-
plasate. Americanii se de-
clar\ de acord s\ retrag\
rachetele Jupiter din
Turcia. Astfel, un mijloc
de `n]elegere [i satisfa-
cere a p\r]ilor implicate a
fost g\sit, iar pacea a fost
preferat\ unui conflict cu
rezultate imprevizibile.
~n plus, ca urmare a aces-
tei crize, s-a instalat `n
cele dou\ capitale a su-
perputerilor nucleare ce-
lebrul „telefon ro[u“, mij-
loc de comunicare rapid\
[i direct\ `ntre liderii lu-
mii bipolare. a
veniment destabilizator,
de exemplu asasinarea
unui [ef de stat, o modi-
ficare a mediului inter-
na]ional ca urmare a u-
nei declara]ii unilatera-
le de anexare. Inciden-
tul catalizator poate fi a-
tât unul intern, cât [i u-
nul extern.
Echilibrul sistemului
interna]ional sau al u-
nui subsistem regional
pare compromis, iar ris-
cul unui conflict armat
cre[te exponen]ial. Tre-
buie precizat c\ un sis-
tem interna]ional `n ca-
re exist\ diferende foar-
te vechi, `n care subzist\
amintiri ale unor con-
flicte trecute este un me-
diu favorabil trecerii de
la criz\ la r\zboi.
12 Duminic\, 18 martie 2007

Por]ia La nivelul creierului, cafeaua `[i exercit\ efectul dup\ aproximativ 5 minute, iar concentra]ia de
cofein\ din s=nge devine maxim\ `ntr-o jum\tate de or\. Studiile efectuate au ar\tat prelungirea
timpului `n care cineva poate lucra la nivel maxim [i scurtarea perioadei de timp necesare pentru
de s\n\tate recuperare `n urma unei activit\]i extenuante. O performan]\ redus\ se `nregistreaz\, `ns\, `n
cazul activit\]ilor `n care este necesar\ o coordonare foarte bun\ [i o fermitate a mi[c\rilor.

bica, mocha-legat\ de

Cafeaua, drog
ora[ul port de la Marea
Ro[ie, cafea-termenul `[i
are originea `n Orient, fi-
ind derivat din cuvintul
arab qawa) are o compo-
zi]ie complex\, con]in=nd
somnul [i oboseala m\-
rind [i capacitatea de me- NOUT|}I
morizare. ~ns\ consumul
excesiv poate duce la o Japonia: un
stare de anxietate, care, microrobot care
cumulat\ cu anumite e-
mo]ii (de exemplu `nain- evolueaz\ `n corp

sau necesitate? peste 2.000 de componen-

Cafeaua, `n trecut `nv\luit\ `n mister [i asociat\ cu preo]ii [i doctorii,
este ast\zi consumat\ `n cantit\]i mari `n `ntreaga lume, fiind
„indispensabil\“ vie]ii de zi cu zi. Este considerat\ de medici un drog
u[or, consumul excesiv cre=nd dependen]\.
de dr. Anca
FILIPEANU
Istoria cafelei `ncepe
cu foarte mult timp `n ur-
m\. Legenda (din sec. IX)
spune c\ un p\stor de ca-
pre etiopian, Khaldi, a
observat c\ dup\ consu-
mul frunzelor [i fructelor
unei anumite tufe, capre-
le sale au devenit agitate
[i nu-[i g\seau lini[tea
nici m\car `n timpul nop-
]ii. Curios fiind, a gustat
[i el din fructe [i a consta-
tat [i la sine efectul sti-
mulent. Uimit, a dus
fructele la o m\n\stire
din apropiere, unde sta-
Luni - Vineri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
re]ul le-a fiert `n ap\, Prima cultivare siste-
ob]in=nd un lichid amar matic\ a cafelei s-a f\cut
care alung\ oboseala [i `n gr\dinile teras\ din
somnolen]a. Lichidul a Yemen, de c\tre arabi, `n
fost folosit `n timpul cere- secolul XV [i prin portul
moniilor religioase de
Mocha s-a r\sp=ndit `n
lung\ durat\.
`ntreaga lume. ~n Europa
Triburile est-africane a intrat prin portul Vene-
m\cinau boabele crude de ]ia, unde aveau loc schim-
cafea [i prin amestecarea burile comerciale cu ne-
cu gr\sime animal\ ob]i- gustorii arabi, iar prima
neau o past\ pe care o cafenea european\ a fost
modelau sub form\ de bi- `nfiin]at\ `n 1645 cum
le, care ulterior erau con- era [i firesc tot la Vene]ia
sumate de r\zboinici pen-
tru a avea mai mult\ e-
nergie `n timpul luptelor.
Cafeaua cre[te ritmul
de convertire a hranei
~ncep=nd cu anul 1000
e.n., renumitul t\m\dui-
`n energie
tor Avicena administra
cafeaua `n chip de medi- Cafeaua, sub diferitele
cament. sale denumiri (coffea ara-
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului
11.05 Week-end magazin
13.30 Credin]\ [i s\n\tate
14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la Locurile Sfinte
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 Solidaritate [i speran]\
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Cantate Domino
00.00 Istoria cre[tinismului (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00
te, nu toate identificate
de cercet\tori.
Cea mai cunoscut\ este
cofeina. Dup\ absorb]ie,
este metabolizat\ de ficat,
mai rapid sau mai lent, `n
func]ie de organism. La
fum\tori [i consumatori
cronici de etanol metabo-
lismul este accelerat, iar
la femeile `ns\rcinate de
exemplu, metabolismul
este `ncetinit.
La nivelul creierului,
cafeaua `[i exercit\ efectul
dup\ aproximativ 5 mi-
nute, iar concentra]ia de
cofein\ din s=nge devine
maxim\ `ntr-o jum\tate
de or\. Observa]iile f\cute
asupra creierului anima-
lelor arat\ c\ prezen]a
cofeinei intensific\ activi-
tatea de la suprafa]a
creierului (ceea ce se aso-
ciaz\ unui complex de
senza]ii [i unui anumit
comportament) [i a struc-
turilor mai profunde (aso-
ciate instinctului [i emo]i-
ei). Studiile efectuate au
ar\tat prelungirea timpu-
lui `n care cineva poate lu-
cra la nivel maxim [i scur-
tarea perioadei de timp
necesare pentru recupe-
rare `n urma unei ac-
tivit\]i extenuante. O per-
forman]\ redus\ se `n-
registreaz\, `ns\, `n cazul
activit\]ilor `n care este
necesar\ o coordonare
foarte bun\ [i o fermitate
a mi[c\rilor. Cofeina afec-
teaz\ coordonarea mo-
torie, ceea ce presupune
cre[terea tremurului bra-
]elor [i a m=inii, uneori
numite „agita]iile cafelei“.
Statistic, persoanele care
beau cel pu]in 4 ce[ti de
cafea zilnic sunt mai pu]in
predispuse riscului de a se
`mboln\vi de Parkinson,
de[i medicii nu au desco-
perit o explica]ie [tiin]ifi-
c\ a acestui fapt. Pe ter-
men scurt, cofeina alung\
Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 Week-end magazin
13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
turor
14.05 Univers FM
15.30 File de istorie
16.05 Vecernia [i Paraclisul
Maicii Domnului
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor româ-
nesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
de sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Florilegiu muzical bizantin
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00.
tea unui examen), poate
provoca atacuri de pani-
c\. La unii consumatori
de cafea, pot ap\rea anu-
mite forme de insomnii
sau de o proast\ dispozi-
]ie diminea]a.
La nivel cardiac, cafea-
ua cre[te tensiunea arte-
rial\ [i m\re[te num\rul
de b\t\i cardiace prin
cre[terea activit\]ii sim-
patice sau a cre[terii ni-
velului de catecolamine
serice. De[i modific\rile
suvenite nu sunt mereu
semnificative, acestea
pot deveni periculoase la
cei cu probleme cardiace.
Cofeina m\re[te ritmul
respirator. Conform unui
studiu recent, cofeina are
efect asem\n\tor cu teo-
filina, un medicament
bronhodilatator. Cu toate
acestea, doza necesar\
produce efecte secundare
nedorite.
Consumul de cafea es-
te incriminat aproape `n
unanimitate c=nd este
vorba de cancerul de pan-
creas.
Substan]a care d\ gus-
tul am\rui al cafelei,
acidul clorogenic, cre[te
secre]ia de acid clorhidric
din stomac. Cofeina `nce-
tine[te trecerea alimen-
telor prin intestinul sub-
]ire `ns\ o accelereaz\ `n
intestinul gros. Cafeaua
reduce capacitatea orga-
nismului de absorb]ie a
anumitor substan]e nu-
tritive. Consumat\ o dat\
cu hrana, cofeina cre[te
ritmul de convertire al
hranei `n energie. Cofei-
na cre[te secre]ia de s\-
ruri biliare, favoriz=nd
digestia lipidelor.
Cafeaua nu este
recomandat\
gravidelor
Cafeaua este nereco-
mandat\ femeilor gravi-
de, put=nd duce la pierde-
rea sarcinii, malforma]ii
sau dificult\]i la na[tere.
Efectele generale ale cafe-
lei depind de cantitatea [i
tipul de cafea consumat\.
Se pare c\ mai periculos
este consumul de Ness,
deoarece con]ine cantit\]i
mari de cofein\, pe care o
elibereaz\ mai repede `n
organism duc=nd mai
frecvent la extrasistole
sau accese de tahicardie.
Consumul cronic de 2-3
ce[ti de cafea pe zi creea-
z\ fenomenul de depen-
den]\. Pe de alt\ parte,
dac\ unii renun]\ la con-
sumul de cafea, pentru
un timp pot ap\rea simp-
tome inverse, cum ar fi
oboseal\, dureri de cap,
iritabilitate, dependen]\
fizic\ [i mental\ fa]\ de
cafea, aceasta fiind totu[i
considerat\ un drog u[or.
S\n\toas\ sau nu, ca-
feaua se consum\ zilnic,
fiind `n acela[i timp [i un
pretext. La o cafea se dis-
cut\ filosofie, politic\,
afaceri, se fac confiden]e,
se citesc ziare… (Dr. Anca
Filipeanu este medic spe-
cialist medicin\ intern\,
Clinica de Geriatrie-G Ge-
rontologie la Spitalul
Universitar CFR Ia[i)
pentru a
diagnostica [i trata
O echip\ de cercet\tori de
la Universitatea Ritsumei-
kan [i de la mai multe
companii nipone din dome-
niul electronicii, printre
care Omron, au pus la
punct un prototip de mi-
crorobot medical capabil
s\ circule `n corp, s\ fo-
tografieze [i s\ transporte
medicamente, relateaz\
AFP. Acest robot este re-
zultatul a trei ani de cer-
cet\ri `n cadrul unui pro-
iect care ar urma s\ ia
sf=r[it `n 2010, ini]iat de
Ministerul japonez al
{tiin]elor. Acest microro-
bot de cinci grame, care
m\soar\ doi centimetri
lungime [i unul l\]ime,
seam\n\ la prima vedere
cu o insect\. El este intro-
dus `n corpul pacientului
pentru a fotografia ano-
maliile sau pentru a trans-
porta o substan]\ p=n\
`ntr-o zon\ precis\. ~n afa-
r\ de o camer\ minuscul\,
el dispune de un micropro-
cesor, o diod\ pentru a lu-
mina [i diver[i senzori
pentru a se deplasa. Proto-
tipul actual este manipu-
lat prin intermediul unei
telecomenzi cu fir [i trans-
mite imaginile c\tre exte-
rior printr-un cablu. Cu
toate acestea, pe viitor,
cercet\torii sper\ c\ acest
microrobot de diagnosti-
care [i tratament va fi
echipat cu un emi]\tor-re-
ceptor f\r\ fir pentru a se
deplasa f\r\ opreli[ti. Un
astfel de microrobot ar
putea permite distrugerea
una c=te una a tumorilor
canceroase detectate la un
pacient, evit=ndu-se astfel
efectele secundare ale
chimioterapiei sau trata-
mentelor prin iradiere.
Baby-boom `n
Israel, dup\
conflictul din Liban
Conflictul care a opus `n
vara trecut\ Israelul mi[-
c\rii [iite libaneze Hezbol-
lah a provocat o sporire ac-
centuat\ a natalit\]ii `n
statul evreu, a anun]at un
post de televiziune local,
citat de Reuters. Conform
statisticilor celei mai im-
portante organiza]ii de
s\n\tate israeliene, num\-
rul femeilor aflate, `n pre-
zent, `n luna a cincea - a
[aptea de sarcin\ a crescut
cu 35% comparativ cu ace-
ea[i perioad\ a anului
precedent. Gila Bronner,
directoarea centrului de
s\n\tate sexual\ a com-
plexului medical Haim
Sheba, a explicat postului
de televiziune Canal 10 c\
sporirea activit\]ii sexuale
dup\ un conflict armat
reprezint\ o afirmare a
vie]ii. „Am dorit s\ spu-
nem: «a]i `ncercat s\ ne
ucide]i, `ns\ nu a]i f\cut-o
- iat\, suntem vii»“, a de-
clarat sursa citat\. Con-
flictul dintre Israel [i Hez-
bollah, `n sudul Libanului,
a durat 34 de zile /12 iulie-
14 august/ [i s-a `ncheiat
printr-un armisti]iu me-
diat de ONU, care a intrat
`n vigoare la 14 august 2006.
Dup\ „r\zboiul de [ase zi-
le“ israeliano-arab din 1967,
`n Israelul s-a produs un
baby-boom de patru ani. O
cre[tere a natalit\]ii s-a
constatat, de asemenea, `n
urm\torii doi ani ce au ur-
mat r\zboiului de Yom Kip-
pur, din 1973, `ntre Israel,
pe de o parte, Egiptul [i
Siria, de partea cealalt\. a
 Duminic\, 18 martie 2007
Por]ia
de s\n\tate
Re]ete dietetice pentru hrana sugarului
de dr. Doina
DUMITRIU
~n ]\rile dezvoltate
preparatele dietetice fo-
losite `n practica pedia-
tric\ sunt din ce `n ce
mai pu]in c\utate [i uti-
lizate. Buc\t\ria infan-
til\ `[i are un rol bine si-
tuat [i va trebui s\ r\-
m=n\ s\n\toas\, deoa-
rece mama trebuie s\ fie
aceea care s\ prepare
alimentele pentru diver-
sificare hranei sugaru-
lui, ea trebuie s\-i admi-
nistreze hrana, men]i-
n=ndu-se astfel, `n con-
tinuare, leg\tura afecti-
v\ dintre ea [i sugar.
Vom enumera `n conti-
nuare o parte din prepa-
ratele dietetice `nc\ fo-
losite `n practica pedia-
tric\ de la noi:
Supa de morcovi
Mod de preparare:
500 g de morcovi tineri,
sp\la]i, cur\]a]i de coaj\
[i t\ia]i felii sub]iri se
fierb cu un litru de ap\
dou\-trei ore, la foc
moale. Se trec printr-o
sit\ deas\ sau printr-un
tifon, se completeaz\ cu
ap\ p=n\ la un litru, se
adaug\ un v=rf de cu]it
cu sare [i se mai d\ un
clocot. Pentru nou-n\s-
cut [i prematur supa de
morcov se preg\te[te cu
300 g de morcovi [i un li-
tru de ap\. Se p\streaz\
la rece nu mai mult de
24 de ore. Supa de mor-
covi l\sat\ `n repaos se-
dimenteaz\ particule fi-
ne de morcov, astfel c\
la administrarea prepa-
ratului se va agita supa
pentru omogenizare, cu-
noscut fiind c\ efectele
Zarzavaturile [i legumele sunt alimente s\race `n calorii, dar ocup\
un loc important `n alimenta]ia copilului, prin aportul de s\ruri
minerale [i vitamine. Bine fierte [i introduse treptat `n alimenta]ie se
pot da de la v=rsta de 5-6 luni. Primele legume folosite `n alimenta]ia
sugarului sunt morcovul, cartoful [i spanacul.
tat `n alimenta]ie se pot
da de la v=rsta de 5-6
luni. Primele legume fo-
losite `n alimenta]ia su-
garului sunt morcovul,
cartoful [i spanacul.
~n folosirea legumelor
[i zarzavaturilor `n pre-
pararea supelor sau pi-
ureurilor trebuie respec-
tate c=teva condi]ii:
- s\ se evite op\rirea
cu ap\ clocotit\ `nainte
de fierbere;
- s\ se spele legumele
[i zarzavaturile cu mul-
t\ ap\ rece;
- s\ se fiarb\ `n pu]i-
n\ ap\;
- apa `n care au fiert
legumele [i zarzavatu-
rile s\ fie folosit\ la pre-
pararea supei [i piureu-
rilor.
Pentru prepararea
supei de zarzavat se pun
terapeutice se datoreaz\ paos 30 de minute, dup\ fiert, acesta fiind mult
morcovilor, nu supei. care se strecoar\ prin ti- mai s\n\tos dec=t cel la fiert 100 g cartofi
cur\]a]i de coaj\ [i t\ia]i
Supa de morcov este fon steril. Dintr-un litru cump\rat din comer]. Se
indicat\ `n diareele su- de lapte de vac\ se ob- amestec\ laptele fiert [i felii mari, 200 g morcov,
garilor [i copiilor mici, ]ine aproximativ 200 g r\cit la temperatura de 100 g albitur\, (p\trun-
iar cantitatea de ap\ ad- de br=nz\ calcic\. Va- jel, ]elin\, p\st=rnac), o
20-24 grade Celsius cu
ministrat\ este de 150- loarea caloric\ este de ro[ie, un ardei, o ceap\
iaurt (cuib) din ziua `ntr-un litru de ap\.
200 ml/kg/zi repartizat\ 150 de calorii la 100 g de precedent\ (o linguri]\
Timpul de fierbere este
`ntr-un num\r de pr=n- br=nz\. Compozi]ia br=n- la 200 ml de lapte). Se ]i-
zuri corespunz\toare zei calcice: 20 g% pro- de 2-3 ore, dup\ care se
v=rstei copilului. Supa teine, 3-4 g% glucide, 8-
ne la temperatura came- strecoar\, iar `n lichidul
rei aproape de o surs\
con]ine glucide (5 g%), 10 g% lipide. de c\ldur\. Iaurtul ob]i-
ob]inut se adaug\ dou\
lipide (0,15 g%), prote- Br=nza calcic\ se folo- linguri]e de gris [i un
nut se p\streaz\ la rece v=rf de cu]it de sare. Se
ine (0,25 g%), s\ruri mi- se[te ca aliment de tran- [i se administreaz\ `n
nerale (0,7 g%) [i celu- zi]ie dup\ supa de mor- fierbe 15-20 de minute,
primele 24 de ore de la dup\ care se adaug\ o
loz\ (1 g%). Valoarea ca- covi [i mucilagiul de o- preparare. Se poate `n-
loric\ este de 200-225 de rez. Totodat\, br=nza linguri]\ de ulei sau de
dulci cu zah\r 5% sau se unt.
calorii la un litru. calcic\ cre[te toleran]a poate ad\uga f\in\ de
alimentar\ a sugarului
biscui]i. Piureul de legume
Br=nza calcic\ pentru zah\r [i f\inoa-
se, cu rezultate bune `n
Supa de zarzavat Zarzavaturile [i legu-
Este un preparat die- tratamentul enterocoli-
mele care au fost `ntre-
tetic u[or de preparat [i telor cronice ale copiilor [i legume buin]ate pentru prepa-
foarte folosit `n practica care tolereaz\ mai greu
Zarzavaturile [i legu- rarea supei sunt trecute
pediatric\. Preparare: laptele de vac\ (cu con-
un litru de lapte de vac\ ]inut de lactoz\), fa]\ de mele sunt alimente s\- fierbin]i printr-o sit\
race `n calorii, dar ocup\ deas\, ob]in=ndu-se ast-
se fierbe [i se las\ s\ se br=nza calcic\.
r\ceasc\ la 80 de grade un loc important `n ali- fel un piureu de legume.
~n 200 g de piureu se
Celsius, c=nd se adaug\ Iaurtul menta]ia copilului, prin
8 tablete de calciu lactic aportul de s\ruri mine- adaug\ 50 ml de lapte,
½ linguri]\ de unt sau
(pisate sub form\ de Cel mai indicat este rale [i vitamine. Bine
pulbere). Se las\ `n re- s\ se prepare din lapte fierte [i introduse trep- ulei de porumb, pu]in\
sare, ob]in=ndu-se un
preparat dietetic valoros
[i primit cu pl\cere de
majoritatea sugarilor.
Piureul de cartofi
Preparare: 200 g car-
tofi se fierb `n\bu[it `n
coaja lor. Se cur\]\ apoi
de coaj\, se fr\m=nt\,
se adaug\ o lingur\ de
lapte, o linguri]\ de unt
[i pu]in\ sare. Se ames-
tec\ foarte bine. Se ad-
ministreaz\ `n alimen-
ta]ia sugarului de la
v=rsta de 5-6 luni.
Supa de carne
Se prepar\ ca [i cea de
legume, la care se ada-
ug\ 100-150 g de carne
alb\ (pas\re, pe[te), a-
ceasta fiind mai u[or de
digerat dec=t carnea ro-
[ie, datorit\ con]inutului
mai sc\zut `n ]esut con-
junctiv rezistent.
Supa de carne se in-
troduce `n alimenta]ia
sugarului la v=rsta de 5-
6 luni. Carnea de porc
sau de vit\ se poate ad-
ministra, dar numai
dup\ v=rsta de un an [i
jum\tate-doi ani. Fica-
tul de pas\re sau de
Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU
13
Dr. Doina Dumitriu,
medic primar
medicin\ de familie
vi]el este introdus `n ali-
menta]ia sugarului du-
p\ v=rsta de 6 luni, trep-
tat, de la ½ linguri]\ la
3-4 linguri]e. Creierul
fiert `n ap\ cu pu]in\
sare se introduce `n ali-
menta]ia sugarului du-
p\ v=rsta de 8 luni, `n
cantitate de 30-40 g.
At=t ficatul c=t [i cre-
ierul se poate introduce
`n supa de legume sau
piureul de legume sau
de cartofi.
Mucilagiul
din f\in\ de orez
Preparare: se ameste-
c\ 500 g f\in\ de orez `n
pu]in\ ap\ rece, peste
care se toarn\ restul de
ap\ fierbinte p=n\ la 1
litru. Se fierbe la foc
mic, timp de 10 minute,
se adaug\ apa sc\zut\
la fiert p=n\ la un litru,
zah\r 5%, un v=rf de
cu]it de sare [i se mai d\
un clocot. Se folose[te la
dilu]ia preparatelor de
lapte la sugarii cu v=rs-
ta de peste dou\ luni [i
`n realimentarea suga-
rilor cu diaree. ~n acest
ultim caz nu se folose[te
zah\rul.
Din luna a IV-a – a V-a
se pot introduce `n ali-
menta]ia sugarului fier-
turile de f\inoase, care,
pe l=ng\ cre[terea va-
lorii calorice a ra]iei ali-
mentare, aduce s\ruri
minerale [i vitamina B1.
Acest adaos de f\inoase
de 3-4 g% este posibil,
deoarece dup\ v=rsta de
4 luni, sugarul prezint\
o cantitate crescut\ de
fermen]i `n secre]ia di-
gestiv\.
Cele mai `ntrebuin]a-
te f\inoase sunt grisul,
f\ina de orez, pesmetul
de p=ine alb\, ce trebuie
fierte 15-20 de minute,
iar dup\ v=rsta de 10
luni se introduce f\ina
de porumb ce trebuie
fiart\ 30 de minute.
Fructele ocup\ un loc
important `n alimenta-
]ia sugarului. Ele sunt
bogate `n s\ruri mine-
rale [i vitamine, con]in
pu]ine lipide [i proteine
[i mai mult\ glucoz\.
P=n\ la v=rsta de 4 luni
se folose[te zeama de la
fructe. Dup\ aceast\
v=rst\ se poate folosi
pulpa sub form\ de piu-
re, put=nd fi amestecat\
cu f\in\ de biscuit [i
br=nz\ calcic\. a
14
Pagina
agricultorului
Fermierii pot depune actele pentru
ob]inerea ajutoarelor europene
a ~ncep=nd cu luna martie [i p=n\ `n luna mai, fermierii pot depune actele pentru ob]inerea ajutoarelor de la UE a ~nainte de a depune
dosarul la Agen]ia de Pl\]i [i Interven]ie `n Agricultur\ (APIA), gospodarul trebuie s\ treac\ pe la banc\ pentru a-[i deschide un cont curent,
condi]ie principal\ pentru a putea primi fondurile europene a Pentru a intra `n posesia sprijinului na]ional, `n cazul `n care fermierul
opteaz\ pentru acest lucru, trebuie s\ precizeze foarte clar cultura ce urmeaz\ a fi subven]ionat\ [i suprafa]a de teren cultivat\ a
Chiar dac\ banii vor in-
tra `n buzunarele fermie-
rilor rom=ni abia la finele
acestui an, ace[tia trebu-
ie s\ cear\ `n scris ajuto-
rul de la Uniunea Euro-
pean\, `ntocmind un do-
sar destul de stufos [i
depun=ndu-l la sucursala
jude]ean\ a Agen]iei de
Pl\]i [i Interven]ie `n A-
gricultur\.
Pentru a intra `n pose-
sia subven]iilor UE, cere-
rile trebuie s\ fie `nregis-
trate `n perioada 1 martie
– 15 mai. Potrivit Minis-
terului Agriculturii, P\-
durilor [i Devolt\rii Ru-
rale, ]\ranii care au mai
mult de un hectar de te-
ren agricol format din
parcele de cel pu]in 0,3
hectare pot primi 50 eu-
ro/ha de la Uniunea Eu-
ropean\, indiferent dac\
s-au `nscris sau nu anul
trecut `n Registrul Fer-
melor, aceast\ sum\ ur-
m=nd s\ creasc\ pas cu
pas, `n fiecare an, p=n\ `n
anul 2013, c=nd se esti-
meaz\ c\ ajutorul direct
va ajunge la peste 200
euro/hectar/an.
Condi]iile bune de
mediu stau la baza
ob]inerii pl\]ilor directe
Intrarea `n marea fa-
milie european\ aduce cu
Bunele condi]ii agricole [i de mediu
(aprobate prin ordin al MAPDR)
I. Standarde pentru evi -
tarea eroziunii solului:
GAEC 1. Pe timpul iernii,
terenul arabil trebuie s\ fie
acoperit cu unele culturi de
toamn\ [i/sau s\ r\m=n\
nelucrat dup\ recoltare pe
cel pu]in 20% din suprafa]a
arabil\ total\ a fermei;
GAEC 2. Lucr\rile solu-
lui pe terenul arabil cu
panta mai mare de 12%,
cultivat cu plante pr\[itoa-
re, se efectueaz\ de-a lun-
gul curbelor de nivel;
GAEC 3. Se men]in te-
rasele existente pe terenul
agricol la data de 1 ianu-
arie 2007;
1 martie - 15 mai. Potrivit Ministerului Agriculturii, P\durilor [i Devolt\rii Rurale, ]\ranii care
au mai mult de un hectar de teren agricol format din parcele de cel pu]in 0,3 hectare pot
primi 50 euro/ha de la Uniunea European\, indiferent dac\ s-au `nscris sau nu anul trecut `n
Registrul Fermelor, aceast\ sum\ urm=nd s\ creasc\ pas cu pas, `n fiecare an, p=n\ `n anul
sine [i primirea unor sus-
]ineri financiare `n diver-
se sectoare ale economiei
din postura de stat mem-
bru. Fermierii pot primi
astfel sprijin prin Schema
de Plat\ Unic\ pe Supra-
fa]\ (SAPS), Pl\]ile Na]io-
nale Directe Complemen-
tare (PNDC), pl\]ile com-
II. Standarde pentru
men]inerea con]inutului
optim de materie organic\
`n sol, prin aplicarea unor
practici agricole core -
spunz\toare:
GAEC 4. Floarea-soare-
lui nu se cultiv\ pe aceea[i
suprafa]\ mai mult de 2
ani consecutiv;
GAEC 5. Arderea miri[-
tilor [i a resturilor vegetale
pe terenul arabil este per-
mis\ numai cu acordul au-
torit\]ii competente pentru
protec]ia mediului;
III. Standarde pentru
men]inerea structurii solu -
lui:
Pentru a intra `n posesia subven]iilor UE, cererile trebuie s\ fie `nregistrate `n perioada
2013, c=nd se estimeaz\ c\ ajutorul direct va ajunge la peste 200 euro/hectar/an.
pensatorii pentru fermie-
rii din zonele cu handicap
natural - zone montane
(LFA), schema de plat\
pentru culturi energetice
[i prin schema de plat\
separat\ pentru zah\r.
Pentru a beneficia de
pl\]ile directe, fermierul
trebuie s\ completeze [i
GAEC 6. Lucr\rile solu-
lui pe terenul arabil cu
panta mai mare de 12%,
cultivat cu plante pr\[itoa-
re, se efectueaz\ de-a lun-
gul curbelor de nivel;
IV. Standarde pentru
men]inerea unui nivel mi-
nim de `ntre]inere a solu-
lui:
GAEC 7. Nu este permis
suprap\[unatul paji[tilor
permanente;
GAEC 8. Arderea paji[-
tilor permanente este per-
mis\ numai cu acordul au-
torit\]ii competente pentru
protec]ia mediului;
s\ depun\ o cerere `n for-
ma cerut\ de APIA, `n pe-
rioada 1 martie - 15 mai.
Potrivit APIA, speciali[tii
ANCA vor asista fermie-
rii pentru completarea ce-
rerilor. La depunerea do-
sarului, fermierul trebuie
s\ prezinte actul de iden-
titate [i s\ prezinte copia
adeverin]ei emise de ban-
ca la care are deschis un
cont bancar activ.
Urmeaz\ apoi progra-
marea pentru depunerea
cererilor la sucursalele
jude]ene ale APIA c=nd
fermierul va avea grij\ s\
respecte un num\r de or-
dine, astfel `nc=t s\ nu se
suprapun\ cu al]i pre-
tenden]i.
Condi]iile care trebuie
`ndeplinite de fermier
sunt legate `n special de
utilizarea terenului agri-
col, astfel `nc=t, acesta s\
fie men]inut `n bune con-
di]ii agricole [i de mediu
(GAEC), dar [i de supra-
fa]a minim\ a fermei care
trebuie s\ fie de 1 ha, iar
parcelele agricole s\ fie
GAEC 9. Nu este permi-
s\ t\ierea arborilor solitari
[i/sau a grupurilor de ar-
bori de pe terenul arabil;
GAEC 10. Prevenirea
instal\rii vegeta]iei nedo-
rite pe terenurile arabile,
`n special pe cele care nu
mai sunt exploatate pentru
produc]ie;
V. Standarde pentru
men]inerea suprafe]ei exis-
tente de paji[ti perma -
nente:
GAEC 11. Men]inerea
suprafe]ei de paji[ti perma-
nente la nivel na]ional,
existente la data de 1 ianu-
arie 2007.
Fermierilor care nu res-
pect\ condi]ile de mediu li
se vor aplica reduceri la
suma total\ de plat\.
Duminic\, 18 martie 2007
de cel pu]in 0,3 ha (pen-
tru vii, livezi, hamei, pe-
piniere pomicole, pepinie-
re viticole, arbu[ti fructi-
feri parcela nu trebuie s\
fie mai mic\ de 0,1 ha).
Fermierii trebuie s\
aib\ la dosar [i h\r]ile
cu blocurile fizice
Formularele de cerere
de sprijin pe suprafa]\
`mpreun\ cu h\r]ile blo-
curilor fizice (numerele
de identificare a blocuri-
lor fizice `n care se afl\
parcelele agricole pe care
le utilizeaz\ i-au fost a-
duse la cuno[tin]\ `n
campania de identificare
a parcelelor agricole „G\-
se[te-]i parcela“) se afl\
la centrele locale APIA
(pentru fermierii care de-
]in o exploata]ie mai mic\
de 50 ha) [i la sediile su-
cursalelor jude]ene APIA
(pentru fermierii care de-
Culturi subven]ionate de UE
Lista culturilor de
toamn\
1. Gr=u – Triticum sp.
2. Secar\ – Secale ce-
reale L.
3. Orz – Hordeum sp.
4. Borceag de toamn\
- amestec format dintr-o
leguminoas\ anual\ de
toamn\ (m\z\riche -
Vicia sp.) [i o cereal\ de
toamn\.
5. Rapi]\ - Brassica sp.
Lista plantelor fura-
jere perene
1. Lucerna – Medi-
cago sativa
2. Trifoi – Trifolium
pratense
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
]in o exploata]ie mai ma-
re de 50 ha). Pentru ob]i-
nerea sprijinului `n ca-
drul SAPS, fermierii tre-
buie s\ depun\ la centrele
locale APIA sau la su-
cursalele jude]ene (`n
func]ie de dimensiunea
exploata]iilor) formularele
cererii de plat\ pe su-
prafa]\ completate [i `nso-
]ite de hart\ (h\r]ile) cu
blocurile fizice `n interio-
rul c\rora au fost schi]ate
parcelele agricole declara-
te `n cererea de plat\.
Fiecare cultur\ va pri-
mi un num\r de cod dup\
urm\toarea formul\ de
calcul: „num\rul parcelei
/codul culturii“ (ex: 1a,
1b, 1c...). ~n cazul `n care
parcelele nu pot fi repre-
zentate printr-un poligon,
acestea fiind prea mici,
ele se vor identifica pe
hart\ printr-o cruce, in-
dic=nd num\rul lor de or-
dine. a
3. Sparceta – Ono-
brychis viciifolia
4. Ghizdei – Lotus
corniculatus
5. Sulfina – Melilotus
sp.
Lista plantelor pr\[i-
toare
1. Porumb
2. Sorg
3. Floarea-soarelui
4. Sfecla de zah\r
5. Cartofi
6. Soia
7. Tutun
8. Fasole
9. N\ut
10. Bob
(surse: APIA, MAPDR,
euractiv.ro)
 Duminic\, 18 martie 2007 15
Momentul propice pentru `nmul]irea plantelor este, cum probabil a]i [i intuit,
Paradisul prim\vara, de la sfâr[itul lui februarie pân\ la sfâr[itul lui mai. Este de preferat aceast\
perioad\ pentru c\ acum majoritatea plantelor `[i `ncep maratonul vegetativ, ]esuturile
lor având o activitate foarte intens\. ~n cazul plantelor de provenien]\ tropical\, care nu
verde au nevoie de repaus vegetativ, aceast\ regul\ se poate aplica doar facultativ.

E timpul s\ `nmul]i]i
plantele preferate!
~nmul]irea plantelor de apartament poate fi o treab\ pe cât de simpl\
pe atât de pl\cut\. Aceast\ opera]ie v\ face p\rta[i la miracolul vie]ii,
la un act din minunatul spectacol al lumii vii. ~ns\, de-a lungul
timpului, omul a `nv\]at c\ nu se poate participa la acest spectacol
extraordinar f\r\ a fi cunoscut\ cât mai bine partitura sa. Cu alte
cuvinte, pentru a avea succes `n lumea plantelor, trebuie `nv\]ate
legile [i regulile care guverneaz\ aceast\ lume.

~nmul]irea `n cas\ a
plantelor pe care deja le
de]ine]i comport\ o serie de
avantaje, printre care: po-
sibilitatea de a face schimb
cu prietenii, scutirea de
efortul financiar cump\r\-
rii unei plante noi, un mod
de a-i ini]ia pe copii `n
tainele gr\din\ritului, tre-
zindu-le, totodat\, respec-
tul [i admira]ia pentru lu-
mea plantelor. Pentru a-
ceast\ lucrare nu avem
nevoie de nimic altceva
decât de un briceag bine
ascu]it, eventual o lam\ de
b\rbierit, ghivece, pahare
tip fiol\, t\vi]e pentru r\-
saduri [i alte instrumente,
pe care, cu un strop de in-
tui]ie, ve]i reu[i f\r\ pro-
bleme s\ le improviza]i, `n
func]ie de necesit\]i.
Când [i cum `nmul]im
plantele
Momentul propice pen-
tru `nmul]irea plantelor
este, cum probabil a]i [i in-
tuit, prim\vara, de la sfâr-
[itul lui februarie pân\ la
sfâr[itul lunii mai. Este de
preferat aceast\ perioad\
pentru c\ acum majorita-
tea plantelor `[i `ncep ma-
ratonul vegetativ, ]esuturi-
le lor având o activitate
foarte intens\. ~n cazul
plantelor de provenien]\
tropical\, care nu au nevo-
ie de repaus vegetativ,
aceast\ regul\ se poate
aplica doar facultativ.
Sunt mai multe metode
prin care ne putem spori
efectivul de plante. Cu si-
guran]\ ele sunt cunoscute
de dumneavoastr\ [i, de a-
ceea, nu v\ plictisim cu
O caserol\ transparent\,
de dimensiuni mai mari,
poate fi transformat\ `ntr-o ideal\ microser\
prea multe am\nunte, ci Semin]ele din comer] au
vom `ncerca, mai degrab\, o germina]ie foarte bun\.
Ve]i respecta `ntocmai in-
s\ v\ dezv\luim unele
mici secrete care privesc struc]iunile de pe ambalaj,
reu[ita fiec\rei metode. `nainte de cump\rare v\
Cum spuneam, `n mod ve]i asigura c\ nu sunt ex-
pirate, iar semin]ele r\ma-
cert a]i mai auzit de sem\-
se pot fi folosite anul ur-
nat, but\[it; poate nu a]i
mai auzit de marcotaj, dar m\tor dac\ vor fi p\strate
nu v\ speria]i, c\ nu-i `n punguli]ele lor [i, obli-
gatoriu, `ntr-o cutie de me-
chiar o treab\ de superspe-
tal. Acestea, ca de altfel
ciali[ti. S\ le lu\m pe fie-
toate semin]ele pe care le
care `n parte.
avem [i care nu sunt `n-
so]ite de instruc]iuni, le
De ce trebuie vom sem\na ]inând cont
de m\rimea lor. Semin]ele
s\ ]inem cont mari pot fi sem\nate mai
la sem\nat adânc, iar cele mici, neap\-
rat mai la suprafa]\. Pen-
Unele plante au o `n- tru a accelera germina]ia,
mul]ire foarte eficient\ semin]ele mari pot fi ]inute
prin semin]e. Acestea 24-48 ore `n ap\ c\ldu]\.
transmit urma[ilor, prin Semin]ele mici [i dure (a-
semin]e, toate caracterele sem\n\toare celor de m\-
p\rin]ilor (`n cazul semin- ce[) e indicat s\ le frec\m
]elor selec]ionate). La anti- cu o c\r\mid\ (f\r\ a le
pod sunt plantele care au o zdrobi), cele mari (asem\-
`nmul]ire slab\ prin aceas- n\toare sâmburilor de ca-
t\ metod\, ele pretându-se is) putând s\ le crest\m
altor feluri de `nmul]ire. tegumentul cu un cu]it as-
cu]it, evitând r\nirea em-
brionului.
~n general, e bine s\ pu-
nem mai multe semin]e
`ntr-un ghiveci, pentru a a-
vea posibilitatea de a alege
plantele cele mai viguroa-
se. {i `nc\ ceva: dac\ se-
m\na]i mai multe specii
ori soiuri, s\ nu uita]i s\ e-
ticheta]i ghivecele sau t\-
vi]ele! Majoritatea plan-
telor seam\n\ `ntre ele cât
sunt micu]e.
But\[irea [i
divizarea tufei
Sunt alte dou\ metode,
Un buta[ perfect foarte sigure, de a ne `m-
~n cazul buta[ilor cu frunze prea mari le ve]i `njum\t\]i prin t\iere
bog\]i num\rul de plante.
Pentru `nv\]area secrete-
lor but\[iri nu-i nevoie de
cursuri `ndelungi, `ns\ s\
nu tr\i]i iluzia c\ un b\] `n
ap\ se nume[te neap\rat
buta[!
Cel mai u[or se but\[esc
plantele cu tulpini ierboa-
se, prelevând buta[ul cu
un cu]it bine ascu]it. Lun-
gimea buta[ului depinde
de lungimea internodului,
adic\ por]iunea care une[-
te punctele de inser]ie ale
frunzelor. ~n orice caz, lun-
gimea sa poate varia `ntre
5-15 cm, `n func]ie de spe-
cie. O dat\ realizat\ prele-
varea, este necesar\ cos-
metizarea buta[ului, care
const\ `n reducerea num\-
rului de frunze la una, ma-
xim dou\, iar baza ramurii
trebuie t\iat\ cât mai a-
proape de ochiul sau nodul
ramurii: acolo se vor forma
r\d\cinile. ~n aceast\ ope-
ra]iune, o lam\ v\ poate fi
de un real folos!
Plantele cu tulpini lem-
noase sunt un pic mai re-
strictive `n ceea ce prive[te
timpul când se poate rea-
liza but\[irea. De aceea,
vom urm\ri perioada de
cre[tere activ\, mai precis,
lunile iunie-septembrie,
prelevând buta[i fie din ra-
E indicat s\ marca]i cu o etichet\ specia sau
soiul semin]elor din fiecare ghiveci
murile laterale, semiligni-
ficate, fie t\ind vârful de
cre[tere.
Cum facem din buta[i
plante cu r\d\cini
~nr\d\cinarea buta[ilor
reprezint\ `ncununarea
muncii noastre. Exist\ do-
u\ metode de a realiza `n-
r\d\cinarea buta[ilor:
1. `n ap\, punând buta-
[ii `ntr-un pahar tip epru-
bet\ (cu gâtul strâmt). Da-
c\ nu de]inem un aseme-
nea tip de pahar nu `n-
seamn\ c\ renun]\m la
aceast\ metod\ de `nmul-
]ire! Putem folosi `n
schimb un pahar de plastic
cu capac (cum sunt cele de
mu[tar), `n care execut\m
ni[te orificii, suficient de
largi pentru codi]a buta[u-
lui. Apa se p\streaz\ mai
mult timp curat\ dac\
pune]i un t\ciune `n ea. Se
pare c\ [i 2-3 stropi de
`ngr\[\mânt lichid, pu[i `n
ap\, au un rol benefic.
Schimba]i apa dac\ `[i
schimb\ puternic culoarea
[i dac\ apar mirosuri ne-
pl\cute.
2. Buta[ii pot fi pu[i [i
`ntr-o mrani]\ u[oar\. {i
`ntr-un caz, [i `n altul, re-
zultate miraculoase ob]i-
nem dac\ acoperim paha-
rul (sau ghiveciul) cu un
bol de sticl\ sau pung\
transparent\, creând o at-
mosfer\ pl\cut\ plantei,
datorit\ efectului de ser\
(de data asta benefic!).
Dac\ `nr\d\cinarea are loc
`n ap\, neap\rat dup\
transplantare buta[ul va fi
`n continuare acoperit 2-3
s\pt\mâni, pentru acomo-
dare, descoperindu-se doar
câteva ceasuri pe zi.
Pân\ la primele semne
de maturare ale noii plan-
te (care pot ap\rea `n 2-3
luni) evita]i administrarea
de `ngr\[\minte! De ase-
menea, feri]i buta[ii de ra-
zele solare directe.
Marcotajul
Marcotajul const\ `n sti-
mularea apari]iei r\d\ci-
nilor pe o tulpin\, care,
spre deosebire de but\[ire,
nu este separat\ de plan-
ta-mam\. Metoda prezint\
avantajul cre[terii [anselor
de reu[it\, prin separarea
marcotei de planta-mam\
abia dup\ apari]ia r\d\ci-
nilor.
~n acest mod poate fi `n-
mul]it\ iedera, maranta,
telegraful (Tradescantia
spp.) etc., iar metoda con-
st\ `n:
- alege]i o tulpin\ tân\-
r\, pe care fixa]i-o cu aju-
torul unei clame de p\r
`ntr-un ghiveci cu un sub-
strat u[or, asem\n\tor ce-
lui folosit pentru `nr\d\ci-
narea buta[ilor. ~ndep\r-
ta]i frunzele din zona `n-
gropat\. Uda]i cu regulari-
tate marcota pân\ la apa-
ri]ia noilor frunze sau a
mugurilor. Dup\ 3-4 s\p-
t\mâni verifica]i cu deli-
cate]e dac\ au ap\rut r\-
d\cinile. Dac\ da, e cazul
s\ separa]i noua plant\ de
planta-mam\. a
Pagin\ realizat\
de Sever P|DURE

Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Adriana MUTU, 0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|

SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU fig
gureeaz\ `n Cataloogul Preeseei Ceentralee
Florin ZAMFIRESCU
Foto: NONY
la nr. 19234
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Tehnoredactare: Lucian APOPEI Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
Corectura: Georgeta APOPEI, Dana-Georgiana ORELE}CHI oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu-
Nicolae HULPOI nii `n curs pentru luna urm\toare.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Cristina LECA Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69

Publica]iile LUMINA sunt ini]iative editoriale ale laicatului ortodox, sprijinite de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei

16
IT, [tiin]\,
tehnologie
Miile de colaboratori ai Wikipediei
– for]\ sau sl\biciune?
a Existen]a unei enciclopedii gratuite – un compendiu de cuno[tin]e din toate domeniile
– este, pe cât de nerealist\, pe atât de tentant\ a Proiectul unei enciclopedii on-line,
flexibile, mereu „la zi“ [i care concentreaz\ inteligen]a colectiv\ este, `ns\, [i mai tentant\
a Wikipedia, binecunoscuta enciclopedie on-line, se afl\ `n mijlocul unei controverse
dup\ ce, s\pt\mânile trecute, unul dintre cei mai prolifici editori, un „profesor“
cu diplom\ `n teologie, s-a dovedit a fi un tân\r de 24 de ani ce renun]ase la colegiu a
Editorul, care se autoin-
titula Essjay, a fost cooptat
de c\tre staff-ul de la Wiki-
pedia pentru a face parte
din comitetul de arbitraj al
sitului, o echip\ de exper]i
responsabili cu suprave-
gherea con]inutului enci-
clopediei libere.
Nimeni nu a pus la `n-
doial\ identitatea lui Es-
sjay, care pretinsese a fi
profesor de teologie la o
universitate privat\, fapt
care i-a dat posibilitatea
de a contribui la aproxi-
mativ 20.000 de articole
Wikipedia. Essjay era, de
fapt, Ryan Jordan, un tâ-
CM
YK
Wikipedia versus Enciclopedia Britannica
Conceptul de baz\ al
Wikipediei este c\ oricine
poate s\ scrie orice, `n ori-
ce articol, f\r\ s\ i se ve-
rifice `n nici un fel compe-
ten]a. Prin urmare, `nc\
de la `nceputul Wikipe-
diei au ap\rut `ntreb\ri
legate de credibilitatea
articolelor, iar succesul
enciclopediei libere a am-
plificat disputele legate
de calitatea informa]iei.
Este pia]a liber\ a idei-
lor un lucru bun sau, pen-
tru a avea o enciclopedie
de `ncredere, este necesar
un control central cali-
ficat? Un critic al Wiki-
pediei afirma: „Chiar `]i
dore[ti s\-]i pierzi o or\
`mbun\t\]ind un articol
de matematic\ când un e-
lev de liceu i]i poate [terge
dintr-o mi[care toate ecu-
a]iile – singura lui moti-
va]ie fiind aceea c\ i s-au
p\rut prea tehnice? Desi-
gur, teoretic, având o mul-
]ime de editori, site-ul se
`mbun\t\]e[te de la sine
[i greselile sunt corectate;
`ns\, `n realitate, dureaz\
foarte mult pân\ se `n-
tampl\ asta.“ ~n toiul con-
troversei, `n anul 2005 s-a
decis `nceperea unei an-
chete: cât de precise sunt
informa]iile din Wikipe-
dia `n comparativ cu in-
forma]iile din Enciclope-
dia Britannica? Rezulta-
tele au ar\tat c\, cel pu]in
`n materie de informa]ie
[tiin]ific\, articolele din
a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a PE SCURT a
a VLADUTZ PROVOAC|
DURERI DE CAP AMERI-
CANILOR DE LA E-BAY:
Popularul site de tranzac]ii
comerciale e-Bay a declan-
[at o vân\toare de hackeri
`n România, la mai bine de
dou\ luni dup\ ce unul dintre
serverele acestui site a fost
spart `n repetate rânduri de
un hacker român ce-[i spune
Vladutz. Dup\ dou\ luni
hackerul român `nc\ nu a
fost prins, `n pofida efor-
turilor depuse de echipa
care se ocup\ de securitatea
serverelor e-Bay `n colabo-
rare cu for]ele de poli]ie in-
formatic\ din Statele Unite
n\r de 24 de ani, din Ken-
tuchy, cu studiile supe-
rioare abandonate.
Profesori universitari,
tipi excentrici [i
personalit\]i
duplicitare, pe
aceea[i tarab\
Acesta a fost demascat
dup\ ce revista „The New
Yorker“ a f\cut referiri
asupra contribu]iilor aces-
tuia pe site. Articolul `l
descria pe Essjay ca fiind
„un profesor cu un master
Wikipedia erau aproape
la fel de bune ca cele din
Britannica!
Revista „Nature“ a
luat articole din Wikipe-
dia [i Britannica, din 42
de domenii [tiin]ifice, [i
le-a trimis exper]ilor pen-
tru analiz\. Experimen-
tul a dezv\luit numeroa-
se erori `n ambele enci-
clopedii, `ns\ `ntre cele
42 de articole testate di-
feren]a nu era prea ma-
re: `n medie un articol
din Wikipedia con]inea
patru erori, `n timp ce u-
nul din Enciclopedia Bri-
ale Americii [i Europa de
Est. Pân\ `n prezent, despre
persoana din spatele nu-
melui Vladutz se cunosc
foarte pu]ine lucruri. Hacke-
rul român s-a logat de cel
pu]in dou\ ori pe forumurile
e-Bay `n calitate de repre-
zentant al companiei ameri-
cane pentru rela]iile cu cli-
en]ii, reu[ind s\ `n[ele, s\ o-
coleasc\ sau s\ sparg\ sis-
temele de securitate ale ser-
verelor. Totu[i, pe internet
sunt multe date despre un
hacker ce folose[te acest nu-
me [i care nu se sfie[te s\
discute despre modalit\]ile
sale de ac]iune [i cuno[tin-
]ele sale de programare. „~n-
CM
YK
Cât de util\ este Wikipedia? Articolele referitoare la problemele pu]in sau deloc controversate -
privitoare la [tiin]ele exacte, matematica, de exemplu - sunt, de cele mai multe ori, admirabile.
~n plus, calitatea scrisului dezv\luie, deseori, calitatea articolelor: proza neelegant\ [i
bombastic\ reflect\, de cele mai multe ori, gânduri `ncâlcite [i informa]ii incomplete.
~ns\ un utilizator obi[nuit al Wikipediei va recunoa[te cu u[urin]\ articolele de calitate.
`n arta religioas\ [i studii
doctorale `n teologie, filo-
zofie [i drept canonic.“ ~n
urm\ cu câteva s\pt\-
mâni, Essjay a fost for]at s\
demisioneze dup\ ce un critic
al enciclopediei on-line a
dovedit revistei „The New
Yorker“ c\ informa]iile bi-
ografice ale acestuia erau
false.
Cum a reu[it Essjay s\
se ascund\ `n spatele unei
identit\]i contraf\cute?
Foarte simplu: editorii Wi-
kipediei au dreptul s\-[i
p\streze anonimatul.
Aproape orice articol `n-
registrat poate fi editat de
tannica trei. Au fost g\si-
te numai opt erori grave,
cum ar fi ne`n]elegerea
unor concepte importan-
te, câte patru `n fiecare
enciclopedie, `ns\ exper]ii
au g\sit multe erori fac-
tuale, omisiuni sau pro-
pozi]ii `n[el\toare. „Na-
ture“ a intervievat peste
1.000 de oameni de
[tiin]\ care au publicat
articole `n revista cu ace-
la[i nume, `ntrebându-i
dac\ utilizeaz\ Wikipedia.
17% dintre ace[tia au r\s-
puns c\ folosesc Wikipedia
s\pt\mânal.
[el\toria este perfect\ din
multe puncte de vedere“, co-
menteaz\ el pe un site des-
pre un program de tip key-
logger folosit pentru a fura
parolele utilizatorilor de e-
Bay. Reprezentan]ii e-Bay
sus]in c\ `l urm\resc pe Vla-
dutz cu ajutorul departa-
mentului specializat `n frau-
de electronice din cadrul
FBI [i al for]elor de poli]ie
din ]\rile est-europene. De
asemenea, e-Bay a anun]at
c\ accesul neautorizat pe
serverele folosite pentru
conturile de e-mail ale anga-
ja]ilor s\i a fost limitat prin
noi m\suri de securitate,
aceste servere, fiind, `n pre-
CM
YK
orice utilizator, nu e nevo-
ie nici m\car s\ de]ii un
nume de cont [i o parol\.
Iar `n cazul articolelor cu
subiecte controversate,
oricine `[i poate crea o i-
dentitate nou\, fictiv\
`nainte de a modifica ori
ad\uga informa]ii la tex-
tele deja existente.
Anonimatul creeaz\, de
fapt, o fals\ egalitate care
pune `n aceea[i tab\r\ ex-
per]i, profesori universi-
tari [i probabil tipi excen-
trici, personalit\]i dupli-
citare. Aceast\ `ncercare
de nivelare presupune
toate sursele ca egale, far\
a fi luate `n vedere compe-
ten]ele autorilor.
Dar s\ nu v\ imagina]i
c\ cei ca tân\rul cunoscut
cu pseudonimul Essjay
reprezint\ baza Wikipe-
diei, c\ toate articolele
sunt verificate [i scrise de
persoane dubioase. Ar fi o
gre[eal\ regretabil\. Wi-
kipedia beneficiaz\ de e-
forturile voluntare a mii
de editori din lumea `n-
treag\. Dac\ unul renun-
]\, un altul `i va lua locul.
Când apar gre[eli, acestea
sunt remediate `n cel mai
scurt timp.
Cercetarea [i editarea
constant\ fac ca [i cele
zent, complet, separate de
cele pe care sunt p\strate
datele importante [i confi-
den]iale ale tranzac]iilor
comerciale sus]inute de site.
(Sursa: www.smartnews.ro)
a ~N EUROPA, INTER-
NETUL A SURCLASAT PRE-
SA SCRIS|: Internetul a
surclasat ziarele [i revistele
ca principal\ surs\ de in-
forma]ii, potrivit unui stu-
diu recent. Factorii care
influen]eaz\ utilizarea in-
ternetului sunt vârsta [i ac-
cesul broadband, dup\ cum
se arat\ `n raportul intitu-
lat „European Media Con-
sumption Consumer Survey
Duminic\, 18 martie 2007
mai rele articole s\ se `m-
bun\t\]easc\ treptat, `n
timp ce articolele cele mai
bune sunt [lefuite [i up-
datate permanent.
Citizendium sau
Wikipedia cu facultate
Citizendium, noua enci-
clopedie lansat\ la `nce-
putul lunii martie de Wiki-
media Foundation, Inc.
]inte[te s\ ajung\ la fel de
vast\ ca Wikipedia – ex-
cluzând, `ns\, anonimatul
editorilor [i acordând o
mai mare importan]\ ex-
per]ilor recunoscu]i.
Totu[i, r\mâne o `ntre-
bare: cât de util\ este Wi-
kipedia? Articolele privi-
toare la problemele pu]in
sau deloc controversate -
privitoare la [tiin]ele e-
xacte, matematica, de e-
xemplu - sunt, de cele mai
multe ori, admirabile. ~n
plus, calitatea scrisului
dezv\luie, deseori, calita-
2006“ realizat de Jupiter
Research. ~ns\ televiziunea
continu\ s\ fie dominant\
pentru cei mai mul]i, eu-
ropenii petrecând de trei ori
mai mult timp uitându-se
la televizor decât on-line.
Europenii petrec `n medie 4
ore pe s\pt\mân\ on-line,
comparativ cu 3 ore cât pe-
trec citind ziare [i reviste.
~n 2003 au petrecut `n me-
die doar 2 ore on-line, pe
s\pt\mân\. „Faptul c\ in-
ternetul a dep\[it presa
scris\ reprezint\ o impor-
tant\ piatr\ de hotar `n im-
punerea internetului `n in-
Pagin\ realizat\ de Oana GROZA
tea articolelor: proza nee-
legant\ [i bombastic\ re-
flect\, de cele mai multe
ori, gânduri `ncâlcite [i in-
forma]ii incomplete. ~ns\
un utilizator obi[nuit al Wi-
kipediei va recunoa[te cu
u[urin]\ articolele de cali-
tate. Articolele cu neutrali-
tate disputat\ sunt utile din
alt punct de vedere. Informa-
]iile con]inute de acestea ofer\
o imagine despre `ncrâncena-
rea p\r]ilor care sus]in o va-
CM
YK
riant\ sau alta. De exem-
plu, din articolele dedicate
genocidului armean sau sci-
entologiei, se pot afla argu-
mentele pro sau contra,
subiectele de conflict sau de
apropiere a p\r]ilor impli-
cate `n duel.
~n concluzie, nu e deloc
recomandat s\ te bazezi pe
Wikipedia ca singura surs\
de informare, `ns\ arti-
colele sale pot fi o excelent\
trambulin\ c\tre cerce-
tarea mai am\nun]it\ pe
internet. a
dustria media“, a declarat
vicepre[edintele Jupiter
Research, Mark Mullingan.
De exemplu, Fran]a, care
are cele mai mari rate de
transfer pentru acces broad-
band, `nregistreaz\ [i cea
mai mare medie de ore pe-
trecute on-line, `n timp ce `n
Germania ratele sunt cele
mai sc\zute `n ambele ca-
zuri. ~ns\ Germania `nre-
gistreaz\ cel mai mare timp
petrecut `n fa]a televizoru-
lui. Cele mai sc\zute rate de
„consum“ de internet sunt `n
Italia, Spania [i Suedia.
(www.bignewsnetwork.com)
 CM
YK

Luni,
19 martie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 64 (665) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

,,~mi doresc ca parohia ~n 2015, independen]a

noastr\ s\ devin\ o mare energetic\ a Rom=niei
PAGINA 16

PAGINA 11
familie cre[tin\“ va fi de peste 90%

O tuf\ de soc face TABLETA PREFECTULUI

c=t o farmacie `ntreag\ Adev\ratele probleme

PAGINA 3

a Sunt foarte rare plantele din natur\ la care toate organele (flori, fructe, frunze, scoar]\, r\d\cini)
prezint\ efecte terapeutice [i pot fi folosite `n prevenirea [i tratarea unui larg arsenal de afec]iuni
maladive a Iat\ c\ o tuf\ de soc, situat\ `n gr\dina proprie, valoreaz\ aproape tot at=t de mult
c=t o farmacie familial\ a Tocmai de aceea, socul a fost asemuit cu o `ntreag\ farmacie de care pot
beneficia, direct, at=t locuitorii satelor, c=t [i or\[enii interesa]i de vindec\ri naturiste a PAGINILE 8-9

Sate pe cale
de dispari]ie
Belcea, opt case
[i cu halta, nou\
PAGINA 5
CM CM
YK YK

PSD este
nehot\r=t `n
privin]a ie[irii din
criza politic\
PAGINA 7

POZA ZILEI Suedia vrea s\ contribuie la reabilitarea

unor termocentrale rom=ne[ti
Suedia este intere- [i Turnu Severin [i hi-
sat\ de reabilitarea u- drocentrala de pe Motru.
nor termocentrale [i hi- Finan]area pentru aces-
drocentrale din Rom=- te proiecte va fi f\cut\
nia pentru moderniza- prin surse proprii, de la
rea c\rora dore[te s\ a- bugetul de stat.
corde asisten]\ tehnic\. Un alt proiect care
~n cadrul vizitei pe va fi concretizat `n peri-
care pre[edintele Sena- oada imediat urm\toa-
tului, Nicolae V\c\roiu, re se refer\ la faptul c\
`nso]it de o delega]ie firma Ericson va des-
parlamentar\, a efec- chide, la Ia[i, un centru
tuat-o la Stockholm, s-a de suport dup\ modelul
discutat despre moder- celui deschis de compa-
nizarea termocentrale- nia Microsoft la Bu-
lor de la Deva, Rovinari cure[ti. a

Site european dedicat fenomenelor meteo extreme

Sute de mii de oameni din toat\ lumea
au ie[it s=mb\t\ pe str\zi pentru a pro-
testa `mpotriva r\zboiului, la `mplinirea
a 4 ani de la invazia american\ `n Irak. ~n
imagine, unul din demonstran]ii pacifi[ti
de la Madrid purt=nd pe barb\ dou\
stickere pe care scrie „Nu r\zboiului“. a
Agen]iile meteorologice din statele
Uniunii Europene [i-au unit for]ele [i au
lansat s=mb\t\ un nou serviciu, la
adresa de internet www.meteoalarm.eu,
unde sunt oferite informa]ii actualizate
`n fiecare minut despre fenomenele cli-
matice extreme de pe continent, trans-
mite AP. Ini]iativa, condus\ de Institu-
tul de Meteorologie din Austria, vizeaz\
s\ le ofere cet\]enilor europeni o surs\
unic\ de informare despre inunda]ii, fur-
tuni [i v=nturi puternice, valuri de c\l-
dur\, viscole [i alte fenomene meteo vio-
lente care pun `n pericol via]a oamenilor
sau bunurile lor. Deocamdat\, la acest
sistem particip\ numai 20 de state. a

CM
YK
2 Luni, 19 martie 2007 CALENDARUL ZILEI

ISTORIA EVANGHELIA ZILEI libertatea de a alege `nco- func]ii de conducere sunt

CRE{TINISMULUI
(DCXVII)
Episcopul Pahomie
(1707-1713), `nnoitor
al monahismului
românesc (II)
~n anul 1702, la moartea egu-
menului M\n\stirii Neam],
Pahomie a fost „silitu de
soboru, f\r\ de voie, a primi
ocârmuirea a toatei monastiri,
c\ci igumen l-au pusu“. ~n
timp ce Pahomie era stare] al
M\n\stirii Neam], `n Rusia
tr\ia cunoscutul Sfânt
Dimitrie al Rostovului, supra-
numit „al doilea Ioan Gur\ de
Aur“, care „lumina Rusia
Mic\“ [i care „umbla de `nv\]a
pre to]i cuvânt de sp\senie“.
Cum putem intra `n rai
Iisus a spus: „«Adev\-
rat, adev\rat zic vou\: Cel
ce nu intr\ pe u[\, `n sta-
ulul oilor, ci sare pe aiu-
rea, acela este fur [i tâl-
har. Iar cel ce intr\ prin u-
[\ este p\storul oilor.
Acestuia portarul `i des-
chide [i oile ascult\ de
glasul lui, [i oile sale le
cheam\ pe nume [i le
mân\ afar\. {i când le
scoate afar\ pe toate ale
sale, merge `naintea lor, [i
oile merg dup\ el, c\ci cu-
R|SPUNSURI DUHOVNICE{TI
nosc glasul lui. Iar dup\
un str\in, ele nu vor mer-
ge, ci vor fugi de el, pentru
c\ nu cunosc glasul
lui». Aceast\ pild\ le-a
spus-o Iisus, dar ei n-au
`n]eles ce `nseamn\ cuvin-
tele Lui. A zis deci iar\[i
Iisus: «Adev\rat, ade-
v\rat zic vou\: Eu sunt
u[a oilor. To]i câ]i au venit
mai `nainte de Mine sunt
furi [i tâlhari, dar oile nu
i-au ascultat. Eu sunt u[a:
de va intra cineva prin
Mine, se va mântui; [i va
intra [i va ie[i [i p\[une
va afla».“ (Ioan 10, 1-9)
***
Cum putem intra `n
rai? Suntem preocupa]i
de acest lucru? La aceste
`ntreb\ri g\sim r\spun-
suri concrete. ~n rai in-
tr\m numai dac\ nu ne
dorim iadul! Cele dou\
realit\]i sunt diametral
opuse, iar un cre[tin are
tro `[i va duce ve[nicia
vie]ii. Sunt convins c\
majoritatea doresc s\ a-
jung\ `n rai, `n fa]a lui
Dumnezeu Tat\l, Fiul [i
Sfântul Duh. Pentru a a-
junge acolo trebuie s\ ]i-
nem cont de urm\toarele:
credin]a trebuie s\ fie
puternic\, s\n\toas\ [i
lucr\toare; s\ folose[ti
fiecare clip\ ca prilej pen-
tru ve[nicie; roag\-te `n
momentele de bucurie [i
`n clipele de sup\rare sau
cump\n\; poste[te atunci
când trebuie; nu te con-
sidera superior celorlal]i,
pentru c\ [i cei care au
muritori; fii cinstit cu
tine `nsu]i [i cu ceilal]i;
particip\ la Sfânta Litur-
ghie, pentru c\ din inima
bisericii vei `ntrez\ri feri-
cirea ~nvierii; Noul Testa-
ment s\-]i fie respira]ia
zilnic\; nu amâna faptele
bune, pretextând conjun-
cturi nefavorabile; mun-
ce[te cinstit [i nu alerga
dup\ himere; s\ iube[ti
pe Dumnezeu [i vei sim]i
dragostea Sa. Astfel po]i
ajunge `n rai! E a[a com-
plicat? (Rubric\ realizat\
de pr. Dumitru P|DU-
RARU, Radio Trinitas)

„S\ nu v\ fie fric\ de moarte!“

Auzind de personalitatea [i
via]a acestuia, Pahomie a dorit
s\-l cunoasc\ personal pe
Sfântul Dimitrie [i [i-a dat
demisia din egumenie `n
prim\vara anului 1704 [i a
plecat `n Rusia, unde a r\mas
vreme de doi ani. Prin activi-
tatea sa complex\, ca stare],
predicator, autor a numeroase
[i valoroase scrieri teologice [i,
mai ales, prin tr\irea
duhovniceasc\ [i activitatea
pastoral\, Sfântul Dimitrie s-a
impus ca una dintre cele mai
de seam\ personalit\]i ale
Bisericii Ruse, fiind trecut `n
rândul sfin]ilor la scurt\
vreme dup\ moartea sa.
Importan]a sa const\ [i din
curentul de re`nnoire reli-
gioas\ care a produs o mi[care
ascetic\ [i, implicit, o litera-
tur\ duhovniceasc\ nou\.
Vizita lui Pahomie avea dou\
]eluri: `n primul rând de a-l
cunoa[te pe Sfântul Dimitrie,
via]a sa ascetic\ [i opera sa
teologic\, [i `n al doilea rând
de a se `nchina sfintelor
moa[te de la Lavra Pe[terilor.
Dup\ afirma]iile biografului
s\u, a[tept\rile au fost pe
m\sur\. ~n Rusia, Pahomie
[i-a petrecut o bun\ perioad\
de timp la Kiev, un ora[ cu o
Prezent anul acesta la
una dintre `ntâlnirile de
joi organizate de Asocia]ia
Studen]ilor Cre[tin Or-
todoc[i Români, p\rintele
profesor John Anthony
McGuckin, teolog [i profe-
sor de cre[tinism bizantin,
orginar din Irlanda [i
cet\]ean american, a r\s-
puns la mai multe `ntre-
b\ri adresate de studen]i.
V\ prezent\m, `n conti-
nuare, câteva dintre ele.
~n ce const\ `n[elarea
demonic\ ast\zi pen-
tru cre[tinul ortodox?
Ce forme de `n[el\ciu-
ne sunt ast\zi prezen-
te `n societate?
Sfântul Evagrie are un
cuvânt foarte interesant.
Când duhul lui Dumnezeu
este prezent, totdeauna
face acela[i lucru, aduce
acela[i rezultat. Aduce pa-
ce `n inim\ [i bucurie. Pa-
cea inimii [i bucuria fac
`n[
vântare de la Dumnezeu.
~n acela[i timp, Sfântul
Evagrie mai spune.
Prezen]a sl\biciunii sau a
r\ului - nu vreau s\ spun
eventual gre[elile pe care
le facem - `ntotdeauna se
manifest\ [i ea, prin neli-
ni[te, prin am\r\ciune.
Ast\zi, oamenii tind s\
cread\ c\ `ngerii, Dumne-
zeu, chiar puterile demon-
ice sunt simple elemente
de mitologie. E o gre[eal\!
Pute]i sim]i realmente
sfin]enia lui Dumnezeu
prin oameni [i pute]i sim]i
`n acela[i timp [i r\uta-
tea, sl\biciunea, ceva care
se r\spânde[te ca o boal\
prin agita]ie [i am\r\ciu-
ne. Evident, diminea]\
când plec\m spre [coal\
nu ne gândim c\ trebuie
s\ c\ut\m, unde s\ c\u-
t\m sfin]enia sau sl\bici-
unea, agita]ia demonic\,
dar când treci pe lâng\
vântat\. Sau po]i s\ spui:
De ce o fi fost ziua asta
atât de rea, atât de ne-
fericit\, atât de distruc-
tiv\? Dar important este
s\ privi]i la `ntreaga zi, [i
a[a cum spune Evagrie s\
discerne]i de unde a lipsit
binele [i unde este r\ul.
Cum putem ajunge `n
fa]a mor]ii celor dragi
[i s\ avem o atitudine
senin\ asemeni mamei
Sfântului Grigorie Teo-
logul care la moartea
fiului s\u Cezar s-a a
`nve[mântat `n alb?
Moartea este foarte in-
tresant\. Profesorul meu
murea din cauza unui can-
cer la coloana vertebral\.
M-am dus s\-l v\d la spi-
tal, iar el era `ntr-o criz\
[i era `n agonia mor]ii.
Când am intrat `n camera
lui tocmai `[i revenise [i
mi-a spus cu bucurie:
John! Era aproape s\ mor.
mor. Dar m-am gândit
dup\ aceea, c\ mul]i, [i `n
special Sfin]ii P\rin]i, au
spus „S\ nu v\ fie fric\ de
moarte!“. Când eram tâ-
n\r, m\ gândeam c\ moar-
tea e pentru al]ii, nu pen-
tru mine. ~ns\, pe m\sur\
ce timpul a trecut, am con-
statat un fenomen intere-
sant. Toate pomelnicile
pentru cei `n via]\ se mu-
t\ la un moment dat `n
pagina cealalt\ care e singurul animal c\ruia `i
pentru cei pleca]i. Acum este fric\ de moarte este
dou\ zile zile eram `ntr-o calul. Nici un alt animal
m\n\stire [i vorbeam cu
nu se teme de moarte,
un p\rinte de acolo care pentru c\ nu o `n]elege.
mi-a zis: „Am 87 de ani [i Dar, singur, calul este
voi muri `n curând“. {i-a `nsp\imântat de moartea
pus mâna pe pieptul meu unui animal. Noi suntem
[i a zis „S\ nu-]i fie fric\ astfel ca [i calul, iar psal-
de moarte!“. M-am sim]it mul ne spune: „Nu fi]i
ca [i cum a[ fi `ntâlnit pe `nc\p\]âna]i ca un catâr“,
unul dintre Sfin]ii P\rin]i pentru c\ iubirea de Dum-
ai Bisericii. {i ipoteza a- nezeu este o filosofie dove-
ceasta devenea ceva real
dit\. Nu este o simpl\ teo-
`n momentul respectiv. rie, este o realitate, când